www.dacoromanica.

ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ACADEMIA ROMANA

ANALE TOMUL LVIII

SEDINTELE DIN 1937-1938

MONITORUL OP ICIAL ST IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMER IA NATIONALÄ, BUCURESTI 1939

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA I
*EDINTELE ORDINARE
xr IUNIE 1937-13 MAI 1938

,.'EDINTA PUBLICA DELA n- IUNIE 1937

Prefedinpa d-lui Dr. Gr. ANTIPA, Viceprepdinte.
D-1 GH. ADAMESCU, Membru corespondent, ceteste o comunicare
despre Adaptarea la mediu a neologtsmelor.
D-1 Secretar general G. TITEICA comunicá urmätorul text al telegramei
trimise de Academia Românä Majestätii Sale Regdui de zma Restauratiei:
# In aceastä zi de mare särbátoare nationalä Academia Românä uneste
sentimentele ei de adânc devotament si de inaltä admiratie cu ale neamului
românesc intreg si ureazä Regelm culturn cârmuire indelungatä pentru
pacea, fencirea si strälucirea Tärii.

SEDINTA DELA 18 IUNIE 1937

Prefedintia d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 Secretar general G. TITEICA cornunicä urmátoarea telegrarná primitá
dela Majestatea Sa Regele Carol II, ca räspuns la telegrama inaintatá de Aca-
demie de zma Restauratiei :
« VI multumesc pentru caldele urán ale Academiei » Carol

Dela d-1 Prof. Mihail Gusuleac se pnmeste urmátoarea scrisoare de mul-

tumire pentru recenta sa alegere ca Membru corespondent al Academiei
Române :

Domnule Prefedtnte,

(4 D-1 Profesor Traian Sávulescu m'a insuintat printeo telegramd din

29 Mai, cl am fost numit Membru corespondent al Academiei Ron-line,
pe care cu onoare o conduceti.

1*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 18 RIME 1937
4
« Primese cu mare bucurie si satisfactie aceastä inaltä distinctiune
care-mi dovedeste a strádumtele mele de a contribui la progresul stuntei
românesti au aflat aprecierea celei mai inalte institutium culturale din tarA
c Pentru aceastA mare cinste, vä rog, d-le Presedinte, sä binevoiti a
exprima cele mai viz multumiri ilustrilor membn ai Academiei Române
« Primiy, vA rog, d-le Presedinte, impreunä cu multumirile mele asi-
gurarea inaltei stime si. consideratium »
Dela d-1 Prof. Petre Sergescu se primeste urmAtoarea scnsoare de mulya-
mire pentru recenta sa alegere ca Membru corespondent al Academiei Române -

Domnule Presedinte,

« Cea mai mare rAsplatä pe care o poate avea un cercetAtor intru ale
stiintei, este recunoasterea sfortAnlor sale de cAtre Academia Românä
Orice distinctie din partea acestui ilustru areopag reprezintä un eveniment
capital in vieata fiecAruia dintre noi. De când am inceput sA lucrez in mod
constient in matematicA, am avut ca ideal- depArtat si lummos - sA
flu demn odatá de alegerea d-voastre. Ay binevoit a-mi face marea onoare
de a mä alege membru corespondent al Academiei Române, in sectiunea
stiintifical. VA sunt adânc recunoscAtor d-voastre si d-lor membri ai Aca-
demiei. BunAvointa ce-mi arAtay e pentru mine cea mai strAlucitA rAsplatA
pentru slabele mele sfortän pe calea stuntei, sfortäri fAcute cu tot sufletul
si cu toatA tenacitatea de care sunt capabil. Ea constitue cea mai mare
incurajare pentru activitatea mea vntoare.
« Alegerea d-voastre mA covârseste si-mi märeste sentimentul de
räspundere. M'ati distins pe mine, pe deasupra rneritelor mele, intre
atâti aly cerceatori eminent]. din România. Datoresc aceasta numai bunA-
vointei D-voastrA si-mi dau seama cA numai o muncl neintreruptä si.
onestä mg va face demn de onoarea ce mi-ay fäcut. VA promit cä idealul
meu in vieatA va fi totdeauna sA pot munci si sd corespund eat mai mult
incredern ce Academia binevoeste a-mi arAta.
« VA rog, d-le Presedinte, sd binevoiti a primi d-voastrA si a transmite
d-lor membri ai Academiei, multumirile mele recunoscAtoare
« Primly, vA rog, d-le Presedinte, incredintarea inaltei slime ce vä port ».

D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU comunicA adresele Nr 87 099 si

Nr 87 ioo din i 5 Jume curent ale Ministerului Fmantelor
Prin cea dintai ni se aduce la cunostintá cA prin decretul lege cu Nr. 2514,
publicat in Momtorul Ofzczal Nr. 131 din io Iunie a. c., s'a acordat Academiei
Române o rentA perpetua si netransmisibild, in valoare nommalä de zoo.000.000
lei, din « Fondul Cultural Regee Carol al II-lea >>. Titlurile poartA o dobândä
anualA de 4%, iar plata ei se face in douA rate semestriale, la 1 Julie si i Ianuarie
ale fiecdrui an. Prima platA de dobânzi va fi la 1 Ianuarie 1938 si va reprezenta
dobânda pe o jumAtate de an, adicA pentru intervalul i Ianuarie 1938-
1 Julie 1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 25 IUNIE 1937
5

Cea de a doua adresä ne instiinteazá a prin decretul lege Nr. 2549, pi-
blicat in Monztorul Oficial din 12 Iume a. c., s'a repartizat Academiei Române
0 sumä de 8 000.000 lei pentru opere stimpfice si culturale dinteun irnprumut
pe care Ministerul Finantelor a fost autonzat sà-1 facá la Casa Nationall de
Econormi si Cecun postale in acest scop.
Asupra acestei sume de 8 000.000 lei d-1 Presedinte aratá eft' ea a lost
acordatá pentru a acopen ultimele cheltueli &cute cu construcpunea noului
pavilion al Bibliotecn si pentru refacerea vechmlui local. Ceea ce va rämâne
se va intrebumta potrivit hotärini ce se va lua in sesiunea generalä extraordi-
narä in care Academia a fost convocatá in zilele de 22-23 Iunie curent.
D-1 Presedinte aratä cä aceste danii se datoresc interesului viu al celor can
se aflä in fruntea Statului, can, in tot timpul, au arätat Academiei Române o
largä intelegere a rostului ei si cAtre care trebue sä se indrepte multumirile
si toatä recunostmta noasträ. Pe baza celor douä adrese pnmite dela d-1 M.
Cancicov, Ministrul Finantelor, Delegatiunea a crezut di este neapärat tre-
buitor sä convoace Academia Românä in sesiune generalä extraordmarä pentru
zilele de 22 si 23 Iume curent. Convocarea s'a fäcut cu consimtämântul in
scns al unui numár de 20 domni membri.
Aceastä sesiune va avea sä hotárascá acceptarea darnel de zoo milioane
si destinatia venitunlor ei
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU depune la birou propunenle pentru
alegerea ca membn de onoare ai Academiei Române a d-lor Gh. Tätärescu,
Presedintele Consiliului de Ministri si M Cancicov, Ministrul Finantelor,
semnate de 18 domni colegi.
D-sa depunc si propunerea pentru alegerea ca membru de onoare al
Institutiumi noastre a d-lui Ignacy Moscicky, Presedintele Republicei Po lone,
semnatá de 18 domni membn.
Propunenle vor fi supuse votului plenului in apropiata sesiune generall
extraordinarä i)

SEDINTA DELA 25 IUNIE 1937

Pm fedintza d-lm ALEX. LAPEDATU.
Se deleagá d-1 Co leg L. Mrazec sä ia parte la särbátonrea d-lui Maurice
Lugeon, Profesor la Universitatea din Lausanne si Membru de Onoare al
Academiei Române, la zo Noemvrie viitor.
Dela d-1 Menu Brediceanu se primeste urmätoarea scnsoare de multu-
mire pentru recenta sa alegere ca Membru corespondent al Academiei Române :

1) *edintele Sesiunn generale extraordinare dela 22 §1 23 Iurne 5938 au fost

publicate in Anexd in Anale, tomul LVII, 1936-1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
6 *EDINTA DELA 2 IULIE i937

Domnule Prefedinte,
o Am primit scrisoarea d-voastre din 17 1. C. prin care mä incutio§tiintati
a am fost ales membru corespondent al Academiei Române.
« Multumindu-vä cälduros d-voastre 0 rugAndu-vä sä binevoiti a
transmite 0 celorlalti d-ni membri ai Academiei sentimentele mele de
profundá recuno§tintä pentru aceastä inaltä distingere, promit a mä strldui
O. fiu folositor 0 de aci inainte cauzei progresului 0 infloririi muzicii
noastre nationale.
« Primiti, vá rog, d-le Prerdinte, asigurarea deosebitei mele stime §i
consideratiuni ».

Dela d-1 Prof. Dr P. Niggli se primeqte urmätoarea scrisoare de multumire

pentru recenta sa alegere ca Membru corespondent al Academiei Române :

Hochgeehrter Herr Prasident!

« Gestatten Sie mir, Ihnen und den Mitgliedern der rumdnischen

Akademie fur die grosse Ehre zu danken, die Sie mir durch die Ernennung
zum Ehrenmitglied zuteil werden liessen. Auf dem Gebiete der Minera-
logie, Petrographie und Geologie sind die Beziehungen zwischen Rurnâ-
men und der Schweiz seit langer Zeit sehr innige, so dass es mir eine
besondere Freude und Ehre ist, Ihrer beruhmten Akademie angehoren
zu durfen.
« Mit dem Ausdruck vorzuglicher Hochachtung
« Ihr sehr ergebener *.

Se deleagä d-1 Coleg S. Mehedinti la desvehrea plAcii arzate in amintirea

lui Titu Maiorescu la fosta sa locuintä din str. D. A. Sturdza Nr. r.

IgDINTA DELA 2 JULIE 1937

Prefedzntia d-lui ALEX. LAPEDATU.
Preotul N. M. POPESCU, inlocuind pe d-1 Secretar general al Academiei,
comunicä urmátoarea telegrama prima dela d-1 Ig. Moscicki, Prerdintele
Republicei Poloneze si Membru de Onoare al Academiei Române :

« Particuliirement sensible a. mon élection comme membre d'honneur

de l'Acadérnie Roumaine, qui de tout temps a contribué si heureusement
au développement des relations scientifiques entre la Roumanie et la
Pologne, je prie votre Excellence d'être l'interpréte aupris de l'illustre
Académie de mes sentiments de vive gratitude pour cette insigne desig-
nation *.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 2 IUME 1937
7

Dela d-1 F. Slavik se primeste urmätoarea scrisoare de multumire pentru

alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei Rornine :

Messieurs,

« Je vous prie d'agréer l'expression de ma plus profonde et sincére

reconnaissance et de veuiller l'exprimer aux Collégues qui m'ont honoré
du titre de Membre d'honneur de l'Académie Roumame.
« Convaincu que mon élection n'a pas été seulement un honneur rendu
aux modestes résultats de mon activité scientifique, mais aussi une ma-
nifestation de sympathie pour la science et pour la nation tchécoslovaque,
je m'en sens d'autant plus touché et honoré et j'espére que les liens arni-
caux entre les représentants de la science des deux peuples amis et alliés
resteront pour toujours enracinés dans leurs cceurs.
« Veuillez agréer, Messieurs, l'assurance de ma trés haute considé-
ration ».
Dela d-1 Jos. Schrijnen se primeste urmItoarea scrisoare de multumire
pentru alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei Române :

Monsieur le Prisident,

« C'est avec une vive joie que j'ai reçu la communication que votre
Académie m'a conféré le titre de membre d'honneur. Mais cet honneur
est entiérement de mon côté, comme par le vote et la décision de votre
Académie j'ai le prérogative d'être associé à une société d'élite, qui s'est
acquise l'admiration et la gratitude du monde savant.
« Laissez-moi vous remercier de tout cceur, M. le Président, et veuillez
témoigner ma reconnaissance aux membres de votre illustre Açadémie.
Je m'en feral un devoir de rester digne de la distinction que vous m'avez
accordée et de la confiance de laquelle vous avez bien voulu m'honorer.
« Veuillez agréer, Monsieur le Président, l'expression de mes senti-
ments les plus distingués *.
Dela d-1 W. v. Wartburg se primeste urmâtoarea scrisoare de multurnire
pentru alegerea sa ca Membru corespondent al Academiei Române :

Monsieur le Prészdent,

« Je viens de recevoir la lettre par laquelle vous portez à ma connais-

sance ma nomination à votre Académie, au titre de membre correspondant.
Je vous remercie bien sincérement du trés grand honneur que me fait
votre illustre Compagnie Je suis heureux de m'associer de cette façon
â vos travaux et de suivre dorénavant de plus pi-6s encore votre féconde
activité.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
8 SEDINTA DELA 9 IULIE 1937

o Veuillez agréer, Monsieur le Président, l'assurance de ma considé-

ration très distinguée »
Se deleaga d-1 Coleg corespondent Horia Hulubei la Reumunea Interna-
tionalä de FizicAl si Chimie « Congrés du Palais de la Découverte » la Paris,
între 30 Septemvrie -7 Octomvrie vntor
- - ---
EDINT A PUBLICA DELA 9 JULIE 1937
Prefedznpa d-luz ALEX. LAPEDATU

D-1 N IORGA face o comunicare despre « Un memorm politic altre Cuza-

Vodei »

.5'edmrci Intznut

Dela d-1 Mircea Cancicov, Ministrul Finantelor, se primeste urmätoarea

scrisoare de multumire pentru alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei
Ron-lane

Domnule PrefedInte,
« Iau cunostintA cu vie emotiune de comunicarea ce-mi facet]. ca. Aca-
demia Ron-lank cu unanimitate de voturi a binevoit sä-mi acorde cea mai
înaltä distinctie la care poate ravni un bun Roman.
« Coplesit de aceastA onoare, vä rog d-le Presedinte sä binevoiti a primi
si a transmite d-lor membri ai Academiei Romane, expresiunea sentimen-
telor mele de profundA gratitudine cu încredintarea cA sunt mandru si
fericit de a putea servi si apära, ori cand, cauza Academiei Romane, care
se confundä cu insAsi i-atiunea existentei pe plan cultural a poporului
roman
« VA rog d-le Presed.nte sA binevoiti a primi incredintarea înaltei stime
ce vA pästrez ».
Dela d-1 L H. Grondijs se primeste urmAtoarea scrisoare de multumire
pentru alegerea sa ca Membru corespondent al Academiei Romane

Excellence,

o C'est avec gratitude que j'ai pris connaissance de votre aimable

lettre m'annonçant ma nomination comme membre correspondant de
l'Académie Roumaine.
« Je tiens A. vous remercier ici de vos si aimables paroles, et A. vous
exprimer ma joie d'être associé aux travaux de votre illustre société, ä
laquelle je vous prie de bien vouloir transmettre toute ma reconnaissance.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE 1937
9
« Veuillez agréer, Excellence et cher Collègue, l'assurance de ma con-
sidération très distmguée ».

Dela d-1 C. Motas se primeste urmätoarea scnsoare de multumire pentru

alegerea sa ca Membru corespondent al Academiet Române :

Domnule Prefedinte,

« Intorcându-rnA in Iasi am gásit amabila d-voastre scrisoare din 17

Iume crt. prm care frill faceti cunoscut cä am fost ales membru corespon-
dent la Sectia Stiintificd a Academiei Române.
« VA multumesc din inimA pentru onoarea ce mi-ati fAcut si pentru
scrisoarea adresatä si vä rog sä credeti, d-le Presedinte, in sentimentele
mele cordial devotate ».

Dela d-1 Arhitect N. Ghika-Budest se primeste urmAtoarea scrisoare de

multumire pentru alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei Române :

Domnule Presedmte,

« Am luat cunostintä cu o vie emoyune despre alegerea mea ca membru

de onoare al Academiei Române
« Am avut intotdeauna fatä de aceastä Inaltä Instautiune o neintrecutà
admiratie si cea mai inaltä consideratiune fatA de acei dintre membn ei
pe can am avut avut onoarea de a-i cunoaste.
« VA rog, in consecintä, d-le Presedinte, sA-mi permitey a vä exprima
atât D-voastre eat si d-lor Academicieni cele mai sincere multumiri pentru
marea cinste ce mi-ati fäcut.
« Primly, vA rog, d-le Presedinte, cele mai alese sentimente ale mele
precum si prea respectuoasele mele salutäri ».

SEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE 1937

Presedmtia d-lm ALEX. LAPEDATU.
La sedintA asistä d-nn Vladimir Korec, insArcinatul cu afacen si Anton
Kodrnac, atasat de presä, reprezentând Legayunea Repubhcei Cehoslovace
in România
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU, deschizAnd sedinta, rosteste urmA-
toarea cuvântare .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
I0 SEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE 1937

o Reluand, azi, dupá vacanta de varä, sedintele noastre slptämanale,

cel dintai cuvant pe care o tristä datone protocolarä ni-1 impune este sl
elogiem memoria unuia din cei mai ilustri membri de onoare pe care i-a
avut Academia Romanä si a cärui moarte a emotionat profund, nu numai
natiunea sa, ci intreaga lume cultä.
9 i cu drept cuvant. Cáci prin trecerea in eternitate a Presedintelui
T. G. Masaryk dispare dintre contemporani una din personalitätile cele
mai impundtoare ale epocei noastre, - ca ganditor si f ilosof, ca invälat
si scrntor, ca sociolog si istonc, ca om politic - fondator de Stat si con-
ducätor de neam.
« Inaltul sens moral si spiritual pe care 1-a dat vietii, ca si credinta si
putenle nebiruite cu can a luptat pentru recastigarea libertät i si inde-
pendentei poporului cehoslovac, i-au asigurat, in patne si in afarä, o auto-
ntate si un prestigm, precurn putini oameni au mai avut si pe can le-a
pus pe de-a'ntregul, cu inalt patriotism si largd generozitate, atat in slujba
patriei reinviate si reconstrtuite, cat si in slujba celorlalte natiuni opnmate
din fosta Monarhie austro-ungará.
« De aceea, pe langa rolul de liberator al patriei sale, Presedintele T. G.
Masaryk mai are si pe acel de promotor al descätuseni acestor natiuni.
Actiunea sa in aceastä privintá a trebuit sä se indrepte in special in lumea
anglo-saxonä, pe care, de sigur, färä autorrtatea si prestigiul de can vorbesc,
nu ar fi putut-o castiga pentru scopul ce urmärea - desmembrarea Austro-
Unganei prin liberarea si independenta tuturor neamunlor robite stäpa-
nirii ei.
« Iatä de ce si noi, Romanii, se cuvine sä ne prosternäm in aceste chpe,
cu adancä recunostintä, inaintea rämäsitelor aceluia ce a fost marele fon-
dator si intaiul Presedinte al Republicei cehoslovace. Aceasta cu atat mai
mult, cu cat in vremunle grele ale rázbolului nostru national ne-a adus,
prin vizita sa in transeele vitejilor apärätori ai tärii rämase libere, un suport
moral plin de nädejdi reconfortante si cu cat, dupä aceea, a fost si a rämas
un pretios si statormc amic al intereselor noastre nationale, cari, dela
incheerea Om incoace, se confundk in multe privinte, cu acele ale Sta-
tului, al cam mare si intelept conducätor a fost.
« Pentru toate aceste cuvinte, Academia Romanä a tinut sä-1 aibä
printre membni säi de onoare. Iar aceasta, cum foarte bine remarca d-1
N. Iorga in propunerea de alegere, nu numai pentru opera sa spintuall,
patrimonm comun al intregh culturi umane, ci si pentru opera sa politick
care 1-a asezat pentru totdeauna in randul manlor flunton de State si
izbávitori de neamun.
« Iatá de ce, azi, and fiinta lui pámanteascä se cufundä in cea mai
strälucitoare nemunre, cand natiunea sa il cuprinde in nemärginita sa jale si
chid intreaga lume civihzatá se inclinä respectoasä la marginea sicriului
säu, - Academia Romaná, in rand cu toate celelalte institutium ce s'au
onorat prin chemarea lui in sanul lor, se asociazä, cu emotle, la marele
dolm al natiurni amice si aliate si trimite familiei ilustrului säu fost membru
de onoare expresia celor mai vii simtiminte de condoleantä #.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA LELA 17 SEPTEMVRIE 1937 II

D-1 Secretar general G. TITEICA comunicl urmgtoarea telegramä adre-

sag de Academia Românâ d-lui Jan Masaryk, Ministru Plempotentiar, f iul
ilustrului defunct, in aceastä tristä irnprejurare :
« Profondément émue par la mort du président Masaryk, du grand
homme d'Etat, du penseur et philosophe pénétrant, qui a été en méme
temps l'heureux réalisateur des aspirations les plus nobles de la nation
tchéco-slovaque, l'Académie Roumaine prend part au grand deuil de la
famille et de la nation amie et envoit l'expression de ses condoléances et
de ses sentiments douloureux pour la perte de son illustre membre d'hon-
neur *.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU prezintá condo1eante d-lor repre-

zentanti ai Legatiunn Republicei Cehoslovace, cari, dupl aceasta se retrag
D-1 Secretar general G. TITEICA comunicá urnakorul ráspuns telegrafic
al Majestätii Sale Regina Maria la urArde telegrafice ale Institutumii noastre,
facute la z 1 Iuhe trecut, pentru definitivä insänâtosire :
« Multumesc din iniml d-voastre si membrilor Academiei Române
pentru sincera felicitare *.
Maria

D-1 Secretar general comunicâ si urmátoarea telegramâ expediatâ de

Institutiunea noastra Academei d'Italia, la 22 Iulie trecut, la moartea dustrului
savant G. Marconi :
« Académie Roumaine prend avec profonde douleur part à la perte
irréparable de la nation italienne par la mort de l'illustre savant Marconi,
dont le nom restera comme un flambeau de l'humanité à travers tous les
temps et dans tous les pays. Elle envoit à l'Accademia d'Italia ses plus
respectueuses condoléances ».
Dela d-1 Silvio Mercati se primeste urmätoarea scrisoare de multtimire
pentru alegerea sa ca Membru corespondent al Academiei Române :

Monsieur le Président,
« Je suis très sensible à l'honneur que Vous me faites en me nommant
Membre correspondant de Votre illustre Académie et tâcherai de mon
mieux de collaborer â. Vos travaux.
« Je Vous remercie bien vivement et Vous prie de crone â ma haute
considération »
Dela d-1 Prof. F tefânescu-Goangä, Ministru Subsecretar de Stat la
Departamentul Educapei Nationale si Rectorul Universitatii din Cluj, se
primeste urmâtoarea scrisoare de multumire pentru alegerea d-sale ca Membru
corespondent al Institutiunii noastre la Sectiunea Literarä :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
I2 SEDINTA DELA 77 SEPTEMVRIE 7937

Domnule Prefedmte,

« Cu deosebita plaicere am luat cunostinta de cuprinsul adresei D-voastre

Nr. 1798 din 17 Iume 1937, prin care mi se face cunoscut ca, in sedinta
sa din 28 Mai 1937, Academia Românä m'a ales Membru corespondent al
ei, la Sectia Literara
« Multumindu-vä atât D-voastre, cat si tuturor membrilor Academiei,
pentru distinctia cu care m'ati onorat, pn sá va asigur ea vom fi un membru
devotat al acestel inalte Instituth de culturä si vom cauta, prin activitatea
stiintifica ce voiu desfasura, sä corespund increderii ce mi s'a acordat.
« Cu aceasta ocazie, permitep-mi, d-le Presedinte, sa VA reinoesc expre-
siunea sentimentelor mele de cea mai inaltá consideratie si de deosebita
stima »
D-1 Dr G. MARINESCU ceteste urmatoarele cuvântäri rostite de d-sa
ca delegat al Academiei Române la al 17-lea Congres de Antropologie si
Arheologie si la al 5-lea Congres International de Oto-Rhino-Laringologie,
tinute recent in Capitalä :
« Academia Româna m'a insarcinat s'o reprezint cu prilejul celui de al
17-lea Congres de Antropologie si Aheologie.
« Fail indoialä, Congresul actual fund dat personahtätile pe care le
trimit atatea täri din Europa si America, este destinat sá aduca noi pro-
grese in domernul acestor stunte atat de importante si, pentru noi, o
stimulare la munca in domennle respective.
« Nu pot sá uit cá pe frontispiciul templului dela Delphi era inscrisa
o adânca cugetare a lui Socrat y; Mt aeaL0ó1; filosoful intelesese instinctiv
valoarea personalitapi umane
« Dar aceea ce ne mira este cá omul dupä ce a studiat si amehorat rasele
animale si se cunoaste cazul armasarului Eclips, a carui genealogie a fost
urmarita. 5 secole, dupa ce a inmulpt la infinit numárul florilor spre a
incânta vazul si auzul, omul s'a desinteresat de rasa lui proprie si astfel
se explica ea' ilustrul biologist Carrel a publicat o carte cu trtlul . o L'homme,
cet inconnu ».
« Fail indoialä ca. dela Quatrefages care a creat cuvântul de Anthro-
pologie, grape cercetarilor lui Broca, Topinard, Deniker Rivet, Marcellin
Boule, Pittard, Louis Marin, Montandon, Martial, Paul Boncour, Verneau,
Hirstfeld, au facut progrese insemnate.
« Totusi e descurajator ca sal aflam el intelesul cuvântului rasa nu este
incl bine precizat
« Caracterele morfologice si masurarea lor nu permit sal precizam si sä
rezolvam problema raselor, caci nopunea de rasa e complexa. Totusi
pentruca multi factori hereditari au inceput sa fie mai bine cunoscup dela
cercetarile lui Mendel asupra incrucisarn si dela acelea ale lui Morgan,
problema raselor devine mai accesibila, cu aplicapi la orn, desi nu e usor
sá transportám cercetárile genetice experimentale fäcute pe drosophyla
melanogaster la om

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE 1937 13

« Pe de altä parte cercetärile asupra constitutiei umane ne-a fäcut sä

intelegem rolul biotipologiei i aplicaiile acesteia la cunoasterea omului
din punct de vedere somatopsihic si al inclinatulor sale inteIectuale si
sentimentale.
« Rolul sistemului vegetativ si al glandelor cu secretie internä a deschis
noi orizonturi in cunoasterea ornului.
« Nu vom insista mai mult, deoarece d-1 Louis Marin ne va intretine
despre problema rasel, cu competeata sa. De sigur cá in desvoltarea acestei
competente d-sa va vorbi nu numai ca un arnic incomparabil al tärn noastre
dar i ca orn de stlintä.
« In Congresul de azi vád o afirmare a sentimentelor de sohdaritate
ce trebue sä uneascä oarnenu de stiintä, cä stiinta ca i adevärul sunt in
mers continuu
« Solidaritatea oamendor de stiintä poate asigura pacea atât de ame-
nintatä in momentul de fatä din cauza autarkiei care stäpâneste nu numai
in Europa dar i amrea
« Vizitând palatul descoperirilor dela Expozitia din Paris am recitit
adânc cugetarea lui Pasteur, cel mai mare binefäcätor al omenirn care s'a
exprimat astfel : < Je crois invinciblement que la science et la paix triom-
pheront de l'ignorance et de la guerre, que les peuples s'entendront non
pour détruire, mais pour &Idler »
« Studiul geneticel oferá un interes deosebit deoarece ea a condus
la Eugenetica, aceastä §tnntä admirabilä, inauguratá de Sir Francis Galton
La noi, problema e urgentä i grape iniçiativel luate de M. S. Regele Carol
s'au fäcut echipele regale, care lucreazä pe tei en si studiazd, cu ajutorul
unor elemente capabile, starea economick fizicä si psihicä a táranului
« Problema rasei are si o altä lature, dupä cum stiti cu totn, cam a condus
la ideea puritätn rasel si la mijloacele de a o mentine. E o problemii compli-
catä care n'a prima incá o solutie .
« Academia Românä si Societatea de Oto-Neuro-Oculisticä mi-au dat
insärcinarea foarte onorabild de a saluta pe membrn actualului Congres si
a le exprima convingerea de folosul i reusita depliná a lui.
« Fled indoialä cä valoarea reprezentantilor acestei adunäri este cea
mai bunä garantie in aceastä privintä, iar pe 'de altá parte noi apartinern cu
toth aceleiasi familii spirituale Ati trecut färä greutate diferite granite,
cäci sunteti misionan ai Pácii i reprezentati cea mai nobilá disciplmä
intelectualä, care este Medicina De ea depinde, cum a recunoscut Descartes,
imbunätätirea rasei omenesti i spre a-si ajunge scopul medicul luptá in
contra flagelelor sociale, in contra epidemnlor care decimeazä o natiune
in timp de pace ca i in timp de räzboiu Sarcina lui este cu atât mai grea
cu cât el luptä cu vräjmasi invizibili, microbi sau ultravirusuri, cade el
mnsusi victima lor, se supune uneori chiar la experiente spre a cunoaste
adevärata lor naturá si se intâmplä sä moarä ca un adevärat martin la mo-
mentul suprem, lepetá ca Goethe . « Inainte, mereu inainte, peste mor-
mute » Oare nu gäsim in arple rnedicale franceze . « Le Médecine guerit
parfois, soulage souvent, console toujours o ?

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
14 SEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE x937

« In timp de räzbom medicul e obligat, dacä este un om demn, sA

ingrijeascl nu numai victimele räzboiului apartinând neamului sal, dar
si pe acei apartinând vrájmasilor.
« De aci, grandoarea medicinei 0 nobletea adeväratei profesii medicale.
Dela dânsa se poate spera, curn credea Descartes, imbunätätirea rasei
omenesti.
« Congresul de azi, inn sugereaz1 0 o altä reflexiune. Pe când cele mai
multe natium se aflä in o stare de autarkie si asistäm la tragedia Spaniei
si a räzboiului din Extremul Orient, noi cei adunati aci, apartinInd la
diferite täri latine, suntem insufletiti de aceleasi sentimente pentru Stiintä,
pentru Patrie 0 Umanitate, act servind Patna, servim si Umanitatea,
termin cu cuvintele lui Pasteur : « Cred ca Stunta si Pacea vor triumfa
impotriva ignorantei si räzboiului, cá popoarele se vor intelege nu pentru
a distruge, ci pentru ca O. construiascI ».
o Acestea sunt cuvintele ce le-am cetrt in sectiunea de Microbiologie
in Palatul descoperirilor dela Expozitia din Paris, unde am admirat desco-
peririle acute in domemul Fizicei, Chimiei 0 al Biologiei 0 pe acelea ale
celui mai mare binefäcätor al omenirii, Pasteur ».
D-1 Secretar genetal G. TITEICA aratá cl d-sa a luat parte la Paris la
adunarea Comisiilor nationale de cooperatie intelectualk unde, in urma in-
särcinärii date de Institutul de Cooperatie Intelectualä, a prezentat un raport
despre cooperatia intelectualä interbalcanic Unul din elementele acestei
cooperäri s'a vádit in reusita Congresului interbalcanic de matematici, care s'a
incheiat ieri cu deosebit succes in Capitalk Congresul a fost ilustrat de savanti
de mâna intâia ai tärilor balcanice, cari au prezentat peste 6o de comunicAri
de specialitate, la care s'au adlogat si 6 confertnte foarte interesante. Este de
netägäduit cä recenta manifestare a oamenilor de stiintä din tärile balcanice
inseamnä un progres si o bunä indrumare pe calea intelegerii 0 cooperatiei
interbalcanice sub toate raporturile.
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU adaogä cl succesul strälucit pe care
1-a avut acest congres se datoreste in mare parte organizärii 0 conducern lui,
care au fost implinite de colegii nostri presedinti ai Comitetului de Organizare
si ai Congresului : d-nu G. Titeica 0 Dim. Pompeiu. D-sa h fehcitä pentru
reusita insemnatä a acestei manifestän stiintif ice interbalcanice.
D-1 I. PETROVICI aratä cá si d-sa, reprezentänd Academia Românä,
a luat parte la recentul « Congrès Descartes )>, reumt la Paris cu ocazia implmirii
a 300 am dela aparitia celebrei cärti o Discours de la méthode ». La acest
congres au fost peste z6o comunicAri, cari s'au tinut in curs de 6 zile, lucrin-
du-se simultan in 9 sectium. Deosebit de aceste sedinte de sectiuni, s'au ales
a se tine si 15 comunicäri in sedinte plenare. Dintre acestea, una a avut cinstea
sä fie a d-sale. D-sa aminteste c'd inteuna din sedintele trecute s'a luat hotl-
firea ca 0 Academia Românä sä comemoreze pe Descartes 0 a dat d-sale
insärcinarea de a face conferinta festivá D-sa propune sä se fixeze aceasti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTELE DELA 24 SEPT. p 1 OCTOMV. 1937 15

sedintä, in care d-sa va aduce ecoul cercetärn mondiale la care au fost supuse
ideile carteziene in recentul congres.
- Propunerea se aprobä si se decide a se tine sedintä comemorativä pentru
Descartes in ziva de Vinerz, 5 Noemvrze mitor.

SEDINTA PUBLICA DELA 24 SEPTEMVRIE 1937

Presedznpa d-lui Dr Gr. ANTIPA, Vicepregdinte
D-1 N. IORGA face o comunicare despre « Conflictul mzlztar austro-rus
in Tärzle Românestz in timpul reizbozului Crimeei 1854-1856 »
D-1 GR. T. POPA, Membru corespondent, ceteste o comunicare despre
« Focul sacru al ,5"tiintel (Dr Ion Cantacuzino).

.EDINTA DELA i OCTOMVRIE 1937

Presedzntza d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 Dr. G. MARINESCU, luând cuvântul la discutia procesului-verbal
si referindu-se la comunicarea d-lui Coleg corespondent Gr T Popa, felicità
pe d-1 Popa pentru ideile expuse, pentru spintul filosofic de care este pätrunsä
comunicarea si pentru clantatea expunern, dar adaugä urmätoarele rezerve :
d-1 Popa, infälisänd evolutia medicinei in România, a afirmat el pânä la D-rul
I. Cantacuzino nu exista o atmosferä stultified medicalä in România ; iar in
altá parte a comunicäru, ocupându-se de evolutia stuntei in general, a spus cä
Pasteur, in canera sa stiintificA, a fost insufletit de spiritul de aventurä si 1-a
aláturat lui Columb si lui Cromwell.
D-1 Dr. G. Marinescu isi expriml surprinderea sa fatá de asemenea afirmatii.
In ce priveste afirmatunea el inainte de D-rul Cantacuzino nu era o atmosferä
stultified româneascä, d-sa aratá cä a vlzut numeroasele descoperin ale D-rului
Victor Babes, de un merit atât de mare, incât nimeni, in timpul säu, n'a ajuns
sl-1 egaleze. D-1 Dr. Mannescu expune pe scurt descoperinle D-rului V.
Babes, cunoscute de d-sa ca elev si intern al säu, care au adus o adeváratá
transformare a stintet medicate din timpul säu si o spotre a stnntei medicate,
la care contribuise si altn, printre can D-rul Buichu
Relativ la afirmatia ed. Pasteur, ca si Columb si Cromwell, au fost animati
de spintul de aventuri, d-1 Dr. Marmescu aratä el 1-a cunoscut de aproape pe
Pasteur, precum si lupta sa contra ignorantel. Pasteur nu poate fi aläturat de
Cromwell, care era primitiv si crud, met de Columb, care, in adevär a fost
determinat in faptele sale de spuitul de aventurä, având un substrat mate-
rialist, - clutarea aurului si a pietrelor scumpe. Pasteur era un desinteresat.
Toatá vieata sa a inchinat-o cultului stintei, cultului pattei si al familiei. D-1
Dr. G. Marinescu aratá rezultatele creatunii stintfice a lui Pasteur, metoda
severd pe care a intrebuintat-o in cercetärile si descoperinle sale si conchide

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
16 SEDINTA DELA z OCTOMVRIE 1937

ca., departe de a putea fi alkurat de Columb sau de Cromwel, Pasteur trebue

sä fie pus aläturi de Newton. El era un teist. Credinta lui in Dumnezeu nu a
impietat insä asupra stiintei D-1 Dr. G. Mannescu roagä Academia sä ia
notá de aceste observán, pe care d-sa aratá cá le-a comunicat si d-lui Popa
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU aratá cä Academia a luat notá de
rezervele d-lui Coleg Dr. Mannescu asupra comunicárn d-lui Gr. T. Popa,
rezerve can se vor publica in Anale
D-I I. PETROVICI crede cá d-1 Popa n'a dat termenului « spirit de aven-
turá » sens pejorativ Termenii intrebuintap de d-sa trebuiau totusi controlati.
Spirit de aventurä nu se poate atribui unui mil de stiiptá deck in cazul
cand null verificá ideile Pasteur insä, se stie, 41 venfica scrupulos, prin expe-
riente, ideile
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU aminteste cä inteun compartment
al noului pavilion al Bibliotecii s'au instalat safeun pentru a se pästra in ele
documente, acte de cuprins si interes istonc, scrison, etc , pe cart particulani
le-ar ofen spre pästrare si can eventual s'ar putea cerceta si publica cu invoiala
proprietardor. D-1 Coleg Conservator al Bibliotecii si al Colectidor a formulat
condipile de pnmire si pästrare, pe care, dupd ce Delegapa le va aproba, le
vorn publica spre stunta generalá in « Monitorul Oficial » si in ziare Iatä.'
textul conditnlor :
« 1. In scopul de a pune cat mai multe documente istorice la adApost
de stricáciune si de a usura cercetkonlor cunoasterea a cat mai multe
acte pnvind trecutul nostru depärtat sau apropiat, - Academia oferä
proprietarilor de atan documente, acte, senson, manuscnse, etc , depozi-
tarea si pästrarea lor, in chip gratuit si pe timp hmitat sau nelirnitat, in
« safe »-unle anume instalate in noul local al Bibliotecii sale
« Bine inteles cä actele depuse rätnan propnetatea acelor can le-au
depus
« 2. Persoanele fizice sau institutille can doresc &A se foloseascá de aceste
« safe »-uri vor prezenta Academiei o cerere (netimbratä) insoptá de un
inventar, in dublu exemplar, de piesele ce voiesc sä depunä spre pästrare.
« In cazul and propnetarul nu are un inventar sau nu-1 poate alckui,
Academia poate angaja un specialist spre a face, in contul propnetarului
actelor, inventarul necesar
« 3. Academia isi rezervá dreptul de a primi sau nu, depozitarea actelor
arkate in cerere, in total sau numai in parte.
« Harlai de afacen, valon in bani, actium sau rente nu se prnnesc
« 4 Documentele depuse vor fi puse de Academic la dispozitia cerce-
tkonlor, punându-11-se insä: in vedere a nu sunt indreptäpp sä publice
acele acte, in total, in parte on chiar numai in rezumat, nici sä le fotogra-
fieze, deck cu autonzarea scrisä a propnetarului documentelor
o 5. Propnetarul documentelor poate hotäri ce anume acte nu pot fi
comunicate cercetätordor, fie in chip permanent, fie vremelnic, fie numai
unor categorn de cercetäton

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 8 OCTOMVRIE 1937 17

« Academia îi rezervá dreptul de a primi sau nu asemenea conditiuni.

« 6. Cei ce vor sohcita si obtine o safe »-uri in conditule mai sus ardtate,
vor da Academiei o declarape formarl ea' acceptä aceste condipuni ».

SEDINTA DELA 8 OCTOMVRIE 1937

D-1 ANDREI RADULESCU, Vicepresedinte, deschizând sedinta, zice :

Domnilor Colegi,

« Am dureroasa indatorire sä vä aduc o tristä veste, de care la Academie

s'a luat cunostintä destul de tärziu.
« La zr Septemvrie s'a stins din vieatä in värstä de 75 ani, la Allinges
(Haute Savoie) unul din cei mai distinsi membri nostri de onoare, juristul
Henri Capitant, iar inmormântarea a avut loc la Grenoble, locahtatea in
care s'a näscut.
« De timpuriu Capitant s'a devotat stiintei juridice si a izbutit sá fie
unul din marii invätati in acest domenm. Pänä in ultimul timp el a fost
Profesor de Drept civil la Facultatea de Drept din Paris, unde a profesat
in chip strälucit. In 8929 a fost ales Membru al Instrtutului Frantei.
« Acurn câpva ani ne-a vizitat tara si a pnut la Universitätile noastre
conferinte care au fost cu mult mai presus de nivelul celor obisnuite.
Universitatea din Iasi 1-a ales, de curând, Doctor honoris causa si-I astepta
pentru a-i preda diploma in Noemvrie 1937.
« A arätat totdeauna mult interes pentru Dreptul nostru i multá
simpatie pentru noi.
« Academia noasträ 1-a ales membru de onoare in sedinta dela 27 Mai
1933, demnitate pe care a apreciat-o mult exprimându-si multumirea
printeo foarte frumoasä scrisoare.
« A publicat numeroase opere importante dintre care trebuesc neapärat
menponate : Introduction â l'étude du droit civil, La Cause des obligations
si in special : Cours de Droit civil, acesta alcátuit in colaborare cu Ambroise
Colin. Independent de alte lucrdri, publicate in volume sau in diversele
reviste, operele citate aratä oricui valoarea personahtäpi lui Capitant.
« El a colaborat inteo puternicá mäsurä la intocmirea celebrei lucräri
destinatá sä asigure unitatea de Di ept civil iritre Franta si Italia : Projet
de code des obligations et des contrats i care are o menire i mai înaltá sa
asigure unitatea juridicA a popoarelor latine Se pare cä foarte mult ti pa-
siona infäptuirea acestui ideal ; in ultimul timp, s'a interesat de o lucrare
a unui premiat al nostru, privitoare la obligatiuni si in care locul prim II
ocupa acel protect, si a scris pentru ea o prefatá
« Il preocupa mult i legislatnle altor äri si a adus frumoase contributu
pentru Dreptul comparat. De aceea acum z luni era chemat sä prezideze
Congresul de Drept comparat; boala 1-a impiedecat sä-si indeplineaseä
aceastä misiune.

2 A R - Anale - Tom LVI II - $ed Intele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18 .EDINTELE DELA Is qi 22 OCTOMVRIE 1937

o Spirit inaintat si pasionat pentru stiintä, a stiut - färä reclamä - sä

aducl pretioase contributii in deosebi in domeruul Dreptului civil, unde
multi cred cä nu mai este nimic de spus. Critic sever al parerilor neinte-
meiate dar intelegaor al transformänlor sociale se silea sl dea textelor
interpretiri cat mai echitabile si O. deschiclä drumun noi pentru evolutia
Dreptului. Cursul de Drept civil a fäcut epocä si va rämäne printre manle
opere ale doctrinei franceze.
« Activitatea sa bogatä si de inaltä valoare stiintificä 1-a asigurat o auto-
ntate necontestatä si cred cä a fost cel mai mare jurisconsult al Frantei
in ultimii ani.
o Academia Românä regretä adânc aceastä pierdere si va comunica
familiei ilustrului dispärut condoleantele sale #.
Se deleagl d-1 Coleg Petre Bogdan sä reprezinte Academia la Congresul
Asociatiei pentru inaintarea Stintelor, care se va intruni la Iasi, in primävara
virtoare.

AgDINTA PUBLICA DELA xs OCTOMVRIE 1937

Pre fedintia d-lui Dr. Gr. ANTIPA, Viceprefedznte.

D-1 General R. ROSETTI face o comurucare despre « Costachi Roseni

Tetcanu (1814-1879)».
D-1 TRAIAN SAVULESCU face o comunicare cu subiectul « 0 ramurd
a bogâtiei noastre nationale la raspântie».

&dinta intimii.
Dela Presedintia Consilmlui de Ministri se pnmeste mvitatiune la solem-
nitatea care se va desfäsura maine Sâmbätä, 16 Octomvne curent, la Sf. Pa-
triarhie, pentru aniversarea zilei de nastere a Majestätii Sale Regelui Carol II_
- Se deleagä d-1 Vicepresedinte Andrei Räclulescu sä ia parte la solemni-
tate si se vor inainta Majestätii Sale uräri telegrafice.

igDINTA PUBLICA DELA 22 OCTOMVRIE 1937

Pre fedinpa:d-lui ALEX LAPEDATU.
D-1 S. MEHEDINTI face o comunicare cu subiectul «Fost-a poporul
român nomad?
D-1 N. IORGA face o comunicare despre « Zece inscrtplii de mormânt ale
Mavrocordatilor ».

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTELE DELA 29 OCTOMVR. $1 5 NOEMVR 1937 19

,Fedinfd intimd.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU aratä cä, cu irnprejurarea aniversärii

recente a zilei de nastere a Majestätii Sale Regelui Carol II a adresat Majestätii
Sale in numele Academiei, la Sinaia, urmdtoarea telegramä :
« Academia Romanä trimite Presedintelui de onoare si Inaltului Pro-
tector Regelui Carol II-lea, cu imprejurarea solemnä a zilei Sale de
nastere, respectuoase urári de ani multi, de sänätate pentru fericirea Tárii
precum si expresia dephnä a celor mai adanci sentimente de admiratie >>.
Majestatea Sa Regele a binevoit a ne räspunde prin urmätoarea telegramá:
o Din toatä Mima multumesc Academiei Romane pentru urlrile de
znia mea i>.
Carol

qEDINTA PUBLICA DELA 29 OCTOMVRIE 1937

Pre fedintia d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 N. BANESCU face o comunicare cu titlul «Pelreri noud asupra lui
Kekaumenos».

qEDINTA PUBLICA DELA 5 NOEMVRIE 1937

D-1 Prefedinte ALEX. LAPEDATU, deschizand sedinta, zice :

o Sedinta noasträ publica de astäzi e consacratä comemorärii marelui

filosof francez Descartes, a cärui amintire a fost särbätoritä in toatä lumea
cultä, din prilejul implinirii a 300 ani, dela aparitia epocalei sale opere :
Discours de la methode.
« Academia Romanä nu putea rämane la o parte de o asemenea mani-
festatiune. De aceea am rugat pe emmentul nostru coleg d-1 Ion Petrovici,
sä Lea conferinta festivä, pe care ati binevoit sä veniti a o asculta. Ii dau
deci cuvantul spre all desvolta aceastä conferintä i).

D-1 I. PETROVICI ceteste comunicarea festiva despre « Priviri asupra

opera fi personalitdlii lui Descartes *.
D-1 Presedinte multumeste cu cäldurä d-lui I. Petrovici pentru frumosul
elogiu pe care 1-a adus genialului filosof francez. D-sa multumeste apoi si
tuturor cari au onorat cu prezenta d-lor lor aceastä sedintä solemnä si in
deosebi d-lui Dupront, reprezentantul culturii franceze in mijlocul poporului
roman si d-rei Elena Váckescu, ilustra noasträ Membrä de Onoare si repre-
zentanta culturii romanesti in Franta.
2*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
20 SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1937

.5'edinfd intima.

D-I Presedinte ALEX. LAPEDATU zice :

« Säptärnâna trecutä a incetat din vieatä si a fost inmormântat la Näsaud
Membrul nostru de Onoare, d-1 Iulian Martian. Desi mibtar de carierk
mult regretatul Coleg s'a dedicat, cu pasiune, hick* din tinerete, studulor
istonce, arheologice in special, privitoare la Transilvania si, in particular,
la tinutunle sale de onginä. - Valea Sornesului mare, strângând, de sigur
cu mare jertfá, dar si cu multä iubire, scrien, documente i resturi istonce,
pnvitoare la trecutul mai indepärtat al acestor tinuturi, - scrien, docu-
mente i restun rare si pretioase, can, incetul cu incetul, au constituit o
frumoasä i bogatä bibliotecä i colectiune, admirate de tot cei ce au avut
pnlejul sä le vadä si sä le cunoascä.
« Dupá iesirea si pensionarea sa din armatä, Iulian Martian s'a consacrat
si mai rnult studidor i cercetänlor istorice i arheologice, publicând un
« Repertonu arheologic al Transilvaniei » i alte scrien privitoare la urmele
de cetät ante-romane din pârtile nord-estice ale Ardealului. Iar dupä
injghebarea frumoasei miscán culturale dela Näsäud, prin organizarea
unei biblioteci pubhce, a unui muzeu regional si a unei publicaturn pe-
riodice, Iulian Martian a fost si a rámas unul din cei mai statornici si
insufletiti sprijinitori i colaboraton ai acestor instituti, pubhcAnd in
« Arhiva Someseanä » o parte - de sigur, foarte micä - din colectia sa
de acte i documente istonce, pe cari, de altfel, le punea, cu o largä inte-
legere i generozitate, la indemâna oncui le-ar fi putut studia si publica.
« Cu un cuvânt a fost un permanent si zelos factor cultural in tinuturi
cu trecut atât de insemnat i bogat, prin caracterul strävechm si particular,
al vieti lor nationale - ca tinutul Somesului Mare. De aceea Academia
Românä, la propunerea celui ce are dureroasa sarcinä a rosti acest necrolog,
a tinut sä cinsteased activitatea stultified cu totul desinteresatä, dar ne-
asemänat de devotatk a acestui orn, pentru studiul i cunoasterea trecutului
poporului românese din tara sa de origink alegandu-1 Membru de Onoare.
Iar astäzi, când nu mai este intre noi, ea tine sl-i omagleze, dupä cuviintä,
memona, trimitând famihei sale vu condoleante »
D-1 Presedinte cornunied textul urmätoarei telegrame pe care d-sa a adre-
sat-o, in numele Academiei Române, Marelui Voievod Mihat cu ocazia
ináltárn Mänei Sale la gradul de sublocotenent :
« Academia Românä ureazá din toatä imma si cu toatá adura Princi-
pelui Mostenitor Marelui Voievod de Alba Iulia arn multi de sänätate si de
fericire pentru ca mândi a si inältätoarea särbátoare de astäzi sá pregáteascii
si sä aducä la indeplinire nädejdea Majestäti Sale Regelui si a intregului
neam românesc ».
Se deleagá d-I Vicepresedinte Andrei Rádulescu sa reprezinte Academia
Romaná la Te Deum-ul ce se va oficia la S-ta Patnarhie pentru onomastica
Märiei Sale Marelui Voievod Mihai in ma de Sf. Mihail si Gavril.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 12 NOEMVRIE 1937 21

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU aduce la cunostinta plenului cá a

fost mvitat de Ministerul de Finante sä ridice Lum, 8 Noemvrie curent,
titlurile, rentä perpetuä, in valoare de 200.000.000 lei, pe care Statul Roman
le-a fäcut clomp& Academiei Romane prim decret lege, din 0 Fondul Cultural
Regele Carol II ».
- Academia a luat act cu vie multumire de aceasta comunicare si a delegat
pe d-1 Secretar general G. Titeica O. primeasca titlurile.
D-1 I. PETROVICI, adanc emotionat de moartea colegului nostru co-
respondent O. Tafrali, intamplatä astäzi la ora ro dimineata, aratä cI primise
din partea regretatului Co leg douä insärcinäri pentru sedinta de astäzi. Una
este acum lipsita de obiect, intrucat era vorba de anuntarea unei comunicari
pe care defunctul intentiona s'o linä la Academie. Cealaltá, era rugamintea ca
sä prezinte recenta sa scriere « Nicéphor II Phocas ». D-sa depune cu emopune
acest mesaj al decedatului si roaga Academia O. ia parte la ceremonia inmor-
mantärii, trimitand si o telegrama de condoleante.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU impärtäseste in numele Academiei
emopunea fireascä a d-lui Co leg I. Petrovici, arätand ca.' nu s'a intamplat 'Ana
acum sä ni se prezinte o scriere la cateva ore numal dupä moartea autorului ei.
D-sa aratä cä Academia Romanä va pomeni in sedinta vntoare memoria si
meritele Colegului regretat si propune ca d-1 Co leg Petrovici sä reprezinte
Academia si sa rosteascä in numele ei cuvantarea funebrä la ceremonia inmor-
mantari i .
- Propunerea se aproba.
_

qEDINTA PUBLICA DELA 12 NOEMVRIE 1937

D-1 Pre.fechnte ALEX LAPEDATU, deschizand sedinta, zice :
« Catre sfarsitul ultimei noastre sedinte, ni s'a adus la cunostintä emo-
tionanta veste a mortn - cu totul pe neasteptate - in urma unei opera-
ratium -a distinsului si preameritosului Coleg corespondent dela Sec-
punea Literarä, Profesorul Orest Tafrah dela Universitatea din Iasi.
Distins si preameritos prin calitatile stuntif ice si prin numarul insemnat
al publicapilor sale literare, istorice, arheologice si de artä, - publicapi
pe care le-a inceput incä de pe bäncile Universitätii si le-a continuat,
neintrerupt, cu o competentä din ce in ce mat mare st cu o râvnä tot a-tat
de stäruitoare, 'Dana in preajma morph Dovadä ultima sa scriere pe care
ne-a prezentat-o, chiar in sedinta trecutä, din partea autorului, decedat deja
la acea ora, Colegul nostru d-1 I. Petrovici.
« Aceastä bogata si intinsä activitate publicisticä 1-a castigat o deosebita
reputape in lumea intelectuahlor, nu numai din tarä, ci si din strainatate,
a§ zice, chiar, mai ales, in strainatate, unde nu numai i s'au editat carp

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
22 SEDINTA DELA 12 NOEMVRIE 1937

pretioase si costisitoare si a colaborat la manle reviste de speciahtate,

dar a si fost insárcinat si invitat, in mod oficial, sa facá cursuri si conferinte,
ca bunäoara la École de Hautes tudes la Paris si la Universitatea din
Clermont Ferrand.
« Evident nu este vorba a trece in revistä in acest scurt paneginc pro-
tocolar activitatea stimpfica, didactica si publicistica, care n'a incetat un
moment, in curs de aproape trei decenn, a lui Orest Tafrali. Calci ea este,
cum am zis, asa de intinsä, de bogata si de vanatä - ca domenn de cercetän,
'Mat ar trebui cupring inteo expunere mult mai largä si mai documentatá
de cum obisnuim sa facem, aci, in astfel de tnste ocazn. Ea se va face, de
sigur, de numerosii sal invatacei, carora le-a stiut cultiva dispozipile pentru
stiintd si râvna pentru cercetän in domemile in care le-a fost profesor si
maestru
« Pentru cel ce are dureroasa sarcinä de a rosti acest necrolog, faptul
devine, in aceste momente, si mai greu, intrucât este legat de o lungl
amicipe personalä si de o neurtatä colegialitate de pe vremea studnlor, pe
aceleasi banci si in acelasi timp, la Universitate. A inceput cu traducerea
poemului grecesc al lui Palamide despre Mihai Viteazul si cu nuvele din
vieata dobrogeana, a pamântului ski natal, cäruia i-a pästrat o ardenta iubire
si pentru apärarea de o eventuall instrainare a cdruia a luptat cu pasiunea
ce caractenza spintul ski, in refugiul la Paris, pe vremea marelui räzboiu.
« Terminându-si cu mare succes studnle clasice la Universitatea din
Bucuresti, a plecat, pentru studii de spectalizare in strämätate, unde, cu
aceeasi râvna si pncepere, a alcatuit si publicat scrien de arheologie me-
dievala, ce i-au stabilit, dela inceput, o adeväratä autorrtate stuntifica,
insiruindu-se in rândul colaboratorilor dela « Revue Archéologique » si
dela 4 Memorille Academiei de Inscriptii » dela Paris. Intors in tail spre
a ocupa o catedrá la Universitatea din Iasi, Orest Tafrali a continuat
cercetärile si studnle sale de arheologie pe pämântul pm românesti pentru
toate epocele, incepând dela cea preistoncä, pand la cea medievalä.
4 In acelasi timp s'a dedicat, cu o rará pasiune, cercetanlor si studiilor
asupra vechu arhitecturi si arte românesti la cele mai importante monu-
mente de acest fel ale noastre - la Curtea de Arges, la Putna, la Bistnta,
etc., pubhcând asupra lor monografii, in limba rornânä si in limba franceza,
cari constituesc adevárate comon pentru cunoasterea acestor monumente,
in deosebi pentru strami, atât ce priveste conpnutul cat si ce pnveste
modul, din punct de vedere tehnic si artistic, de prezentare al lor.
« A publicat apoi o sene de foarte bune manuale didactice de istone
pentru intreg cursul secundar, cum si o parte a cursunlor sale dela Uni-
versitatea si dela coala militara din Iasi. A tipärit, in fine, cu sacrificu
materiale pe can putini le cunosc, dar cu o stäruintä pe care top am admi-
rat-o, o revista de « Arta si Arheologie », redactând-o aproape singur in
curs de un deceniu si mai bine si a intocmit si organizat un muzeu, care,
slujind, la inceput, pentru studiile elevilor Or, a devenit, prin imbogátirea
sa, an de an, cu noi si vanate colectu si obiecte, unul din cele mai prepoase
asezaminte si podoabe ale Iasilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTELE DELA 19 §1 26 NOEVIVRIE 1937 23

« Cu cultura 0 educatia sa clasica, cu cunostintele sale bogate si vanate

de specialitate, in domemul arheologiei 0 al istonel artei nationale si cu
incontestabilul sau talent literar - Orest Tafrali a dat, in intreaga sa
activitate stiintificä si publicistica, scrien intotdeauna de fond senos si de
forma ingripta. Om de convingere 0 de pasiune in acelasi timp, si-a sustinut
parenle 0. rezultatele cercetänlor 0 studnlor sale cu o tenacitate si cu un
spirit polemic ce au stârnit, cum era firesc, la unii, stimä si admiratie, la
altu adversitäti si. rivalitäti, pe cari insä le-a stiut suporta cu demnitate si
mandne.
« A fost, cu un cuvânt, o reala si aleasä personalitate a vietu intelectuale
românesti. Pentru aceasta a si fost chemat in mijlocul nostru Si pentru
aceasta, azi, când ne-a Orbit asa de grabnic, am simtit si simtim cu totii
o sincerä si profundä durere, a cärei palidä expresie au volt sa fie si aceste
ultime cuvinte rostite intru amintirea sa ».

Scaunul prezidential il ocupd apoi d-1 Dr. GR. ANTIPA, Vicepresedinte,

care dä cuvântul d-lui G Murnu
D-I G. MURNU face o comumcare cu titlul « Relatii dintre Romazi
balcanici fi Bulgarii medtevah».

,MDINT A PUBLICA DELA 19 NOEMVRIE 1937

Prefedzntia d-lui Dr. Gr. ANTIPA, Viceprefedmte.

D-1 Dr. G. MARINESCU face o comurucare despre « Determinismul in

legaturd cu Biologia» (cu proiectiuni).

D-1 V. VALCOVICI, Membru corespondent, ceteste o comurucare despre

«Principiul incertitudinzi».

.EDINTA PUBLICA DELA 26 NOEMVRIE 1937

D-1 Dr. GR. ANTIPA, Viceprefedinte, deschizand sedinta, zice :

Domnilor Colegi,
« Inainte de a intra in ordinea de zi, am dureroasa indatonre de a va
anunta tnsta stire a pierdern valorosului nostru Membru corespondent
din Sectia Stiintificä, Profesorul Gh. Em. Filipescu, pe care moartea I-a
rapit miercuri seara, fund incä in floarea varstei - abia de 55 ani - si
in plina activitate ; doborindu-I chiar Ia biroul säu de lucru, cu condeiul
in mana, dupä ce, cu cateva ore inainte, isi fäcuse cursul cu elevu sal dela
coala politehnica.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
24 SEDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937

« Mu lt regretatul nostru coleg s'a näscut la Bucecea in judetul Botosani

si a fost elev al liceului din acel oras ; in acel colt al tärii care a dat neamului
nostru un atât de mare contingent de oameni de seamk din cei cari au
ocupat si ocupä postun principale de conducere in toate ramurile de
aetivitate nationalk
« Dela Botosani el a plecat la Bucurest, intrand ca deli. al Scoalei
Nationale de Podun si Sosele, unde s'a distins si careia a contnuat apoi
sa-i rämanä atasat toata vieata sa, ca un mbit si foarte apreciat profesor
« Moartea ha rapt in culmea unei activität prodigioase, atat ca profesor
si orn de stuntä - indrumätor si educator al tneretului pentru greaua
canerá de inginer constructor - cat si ca inginer practc, organizator de
man intreprinderi si iscusit conducator de servicii publice. Cursul sail
dela Scoala Politehnick Despre rezistenta materzalelor, pe care l-a publicat
in urma, este o lucrare cu totul remarcabilk pe care Academia Romana a
premiat-o in sesinnea dela 1936 cu Prermul Lazar si despre care nu odatá
am aunt pe specialist regretand ca nu a fost inca tradusä si in alte limbi,
putand servi in once tail ca un manual indispensabil inginerului
« 0 intreagä sene de lucran speciale - publicate in « Buletinul Societati
Pohtehnice s, al carui redactor a fost in ultirrui am, si in alte reviste de
specialitate - sunt foarte apreciate de specialist si-i asigura un loc de
onoare ca orn de stuntá Chiar acum de curand a fost ales ca Presedmte
al sectiei de constructii dela scoala noasträ politehnick
« Dar activitatea sa s'a desfäsurat nu numai pe terenul didactic si stinti-
fic, el a fost si un mare reahzator practic, atat ca inginer cat si ca organizator.
Marele säu talent s'a mandestat cu deosebire la Societatea de Tramvaie
din Bucuresti, unde, mai intai in cahtate de Director tehnic si apoi de
Director general, a rezolvat definitv problema circulatei si a transportului
din capitaa tarn, dandu-i acesteia, in aceastä privintk un aspect cu totul
civilizat, fatä de starea deplorabila in care se afla inainte. Se ste doar ca
dusmann can urinal-eau ponegnrea tárii noastre in fata strainatatu, pubhcau
in revistele sträine, cu ttlu de « aspecte din Capitala Romaniei », fotografia
acelor cunoase tramvaie trase de un cal, atunci and in toatä Europa nu
mai existau cleat tramvaie electnce. Intreprinderea ce a organizat-o este
nu numai o realizare tehnicä perfectk ci si un model de intreprindere curat
nationalk care va servt ca exemplu pentru o reala valonficare a energulor
noastre in toate directule
« Energiei si pricepern decedatului nostru coleg se datoreste cu deosebire
asanarea financiará a societati de tramvaie, electrificarea succesiva a limilor,
refacerea matenalului rulant si sponrea continua a parcului de vagoane,
construirea ateherelor noi si. a depozitelor, etc.; iar acum in urrna, organi-
zarea serviciului de autobuse, care, pnn acest nou mijloc de transport,
satisface inteo mäsurä larga nevoile mereu crescande si atat de simlite
ale circulatiei in Capitala noasträ, contribuind astfel in mod considerabil
la dobandirea noului aspect civilizat pe care l-a cäpàtat stradele ei.
« Academia Romana urrnärind de aproape si aprecund aceastä activitate
desfäsurata ca orn de stuntä, ca tehnician si ca organizator, a ales in sesiunea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937 25

generalá dela 1936 pe Profesorul si Inginerul Gh. Em. Filipescu ca Membru

corespondent al Sectiei Stiintifice.
« Si in aceastä calitate, eminentul nostru coleg a desfäsurat o importantä
activitate discretä, aducând mari servicil institutier noastre, cum au fost
chiar acum in urmä expertizele ce le-a fäcut si avizele intelepte ce ni le-a
dat pentru punerea in valoare a unor proprietäti ce ne-au fost läsate prin
testament.

Domnilor Colegi,
« In momentul când pronunt aci aceastä cuvântare, clopotele dela capela
cimitirului Be Ilu anuntä intrarea pe veci in pämânt a trupului neinsufletit
al scumpului nostru coleg. Sedinta pe care o tinem azi, ne-a impiedicat
sä luäm parte personal la aceastä ceremorne ; noi ne indeplinim insä aci,
in aceastä incintä, datoria noasträ sfântä de a-i inchina gândul nostru si de
a aräta recunostinta ce i-o datorim - impreunä cu Instrtutia din care
facem parte 0 cu intreaga tarä - pentru faptele bune ce le-a fäcut 0
operele ce le-a realizat, opere care vor continua sä trdiascl si sä aminteascd
urmasilor despre acest vrednic patriot si demn academician
« Sä-i =ern dupä datina poporului nostru : Fie-i tärâna usoarä 0
amintirea vesnicä
4 Inteo pioasä reculegere sä-i inchinárn acuma printeun moment de
täcere, gândul nostru »

D-1 N. IORGA face o comunicare cu titlul « Vico fi Sud-Estul european».

D-I Presedinte ALEX. LAPEDATU prezintá urmátoarea dare de searnä

a d-lui C. Daicovici despre cercetärile si descoperirile sale arheologice, fäcute
in vara anului curent 1937 :

Domnule Pre fedinte,

« Am onoarea a Al prezenta, in cele ce urmeazä, activitatea desfäsuratä

de subsenmatul in domernul arheologic 0 al cercetärilor pe teren in vara
si toamna anului 1937.

I Lucrürile de consolidare dela Sarmizegetusa

« Dupä cum am arátat in memoriul inaintat d-voastre in primävai a

acestui an, ruinele atât de frumoase 0 interesante dela Sarmizegetusa
(Palatul Augustalilor, Forul, Amfiteatrul, zidul oraplui, etc.) cereau im-
perios o grabnicä 0 radicalä consolidare fie prin intarirea cu ciment a
pártilor expuse distrugern, cum e cazul in spetä la Amfiteatru, fie prin
refacerea adäposturilor existente la pärtde mai gingase dela Palatul Augu-
stahlor si zidul orasului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
26 SEDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937

« Cu sumele ce mi s'au pus la dispozitie (1 anume : 150.000 lei dela

Oficiul National de Turism, iar roo.000 lei dela Ministerul Industriei si
Comertului) am reusit sd pun la adApost, ferind de o sigurá distrugere,
intreg complexul de rume al Amfiteatrului asigurându-i conservarea pe
cel putin 50 de ani, iar la celelalte rume am refácut si innoit adäposturile
existente, consohdând si la aceste ruine pärtile mai expuse.
4 Tinand seamä si de importanta educativä si nationalä a descoperirilor
dela Sarmizegetusa, - cercetate de atâta lume scolard si intelectualä, -
am crezut de cuvuntá ca sä dau acestor descoperiri si un aspect pläcut,
prin räspândirea de rump in arena m in jurul Amfiteatrului, prin ingrädirea
rumelor si prin asezarea a numeroase inscriptu indicatoare si lämuritoare
in sat si la mine
« nil nicio exagerare, se poate spune cl. Sarmizegetusa romanä cu
ruinele sale märete si cu Muzeul arheologic reorgamzat, constitue acum
un excelent punct de atractie pentru vizitatori si un minunat mijloc de
educatie stnntificä si nationalk
« Tin sä amintesc cä in ma de 30 Oct. a. c , atât descoperirile pe teren
cât si Muzeul din Sarmizegetusa au fost vizitate si admirate de Alteta Sa
Regall Printul Adolf Gustav al Suediei, un bun pricepätor al arheologiei,
pe care am avut deosebita onoare de a-L conduce si de a-I aräta rezultatul
unei munci stäruitoare românesti realizate dela fericita imphrure a idealului
national.
« Lucrárile au durat dela 18 August pânä la 30 Octomvrie 1937

II. Söpöturile dela Templul Maurilor din Micza

tc 0 inscriptie gäsitä, acum vreo 5-6 ani, in apropierea castrului roman
dela Micia, ne indicase prezenta si locul exact al unui templu cládit de
trupa (1 populatia ?) maurä dela Micia. Executând säpäturi la acel punct,
in primele zile ale lunu lui August, am putut desveli fundatia completá
a acestui templu, descoperire interesantä, cäci ea ne aratá felul cum o
trupä auxiliará romank recrutatä in Mauretania si adusä in Dacia, a stiut
sä-si clädeascä un sanctuar pentru zeii säl nationali. Cu atât mai interesant
e aceastä descoperire intrucât, dupá informatule primite dela d-1 Prof.
E. Albertini, cunoscutul cercetätor al Mauretamei romane, nu se cunosc
alte sanctuare maure. Studiul acestui sanctuar e in curs.

III. Seipäturzle dela statzunea prezstorzca (neolzticci) dela Turdaf

(jud. Hunedoara)
« Nevoia acestor säpáturi sistematice era de mult simtitä De aceea,
la propunerea mea, Institutul de Studu Clasice a invitat pentru executarea
acestor sápáturi pe d-1 Vl. Dumitrescu, directorul Muzeului National de
Antichitäti din Bucuresti, ca d-sa, ajutat de practicantul Instrtutului, d-I
M. Moga, m de directorul Muzeului Judetean din Deva, d-1 Oct. Floca,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937 27

sä faca" cateva sondaje de control la aceastá faimoasa statiune neolitica

pentru a stabili, daca e posibil, o stratigrafie mai exacta 0 de a constata
intinderea actuala a statiunn.
« Säpaturile executate timp de ro zile n'au mai putut stabili o strati-
grafie precisa, statrunea ffind roasä aproape complet de apele Muresului.
Incercarea insä nu a fost lipsita de rezultate bune, intrucat ea a constituit
o bunä scoala de sapaturi preistonce pentru ajutoarele d-lui VI. Dumitrescu,
imbogAtind, in acelasi tunp, si colectule Muzeului National cu ceramica
tip Turdas, care lipsea cu desávarsire.
« Tin sä multumesc si de data aceasta d-lui director al Muzeului Na-
tional pentru amabilitatea cu care a räspuns la chemarea noastra

IV. Sdpeiturzle dela cimitirul din epoca ndvellirilor, dela Teiuf

« 0 descoperire intamplätoare, facuta in primavara acestui an la o

cariera de pietns din marginea comunei Teius, adusa la cunostinta mea,
ne-a pus pe urrnele unui mare cimitir din epoca migratulor. Dandu-mi
perfect seama de importanta ce poate avea acest cimitir pentru istoria
Daciei de dupa parásire, n'am crutat nici timp mci putinele mijloace de
care dispuneam, si din banu rezervati d-lui Profesor D. M. Teodorescu -
cu prealabila d-sale incuvuare si in intelegere cu d-sa - am orgaruzat
o gpäturl metodicä de onentare la acest cimitir, insärcinand cu executarea
desgropärn pe d-1 M. Moga dela Institutul de Studu Clasice, secondat,
in primele zile, de arheologul St. Kovacs dela Institut - specializat in
asemenea descoperiri (cimitinil dela St. Ana, Bandul de Campie, Tg.-
Mures) apoi de asistentul Al. Ferenczi.
« Au fost desgropate cca zo de mormmte, suficiente pentru a recunoaste
importanta deosebita, poate capital?", pe care o reprezintä acest cimitir.
« Dupa cat se pare din descopennle fäcute panä acum, cimitirul poate
fi datat de prin sec. IV 'Ana' pe la 600 p. Chr. si cuprinde cadavrele a cel
putm doua populatu : una mai veche (sec. IV-V) si alta mai recentä (sec
VI-VII), aceasta din urmä o populatie cäläreatä, care avea obiceml ingro-
Ord cu cal.
« Ceea ce se desprinde in mod clar din sapätunle de 'Ana acum poate
fi rezumat in cele ce urmeaza :
« r. Cimitirul e vecin cu vechea necropola romand constatatä in preajma
Temsului.
« 2. Cimitrul a durat mai mult de 2-3 secole, iar populatule cell
ingropau mortii aim apartinand la cel putin doua neamun, 41 respectau
reciproc mormintele, orientandu-si la fel aceste morminte, dovadd a unei
pasnice conviemin.
« 3. Prezenta unor urme sigure romane-tarzii reprezentate, deocamdata,
prin 1-2 vase de tip roman, dupä toate probabilitätile, fabricatie localä
« Fireste, aceste rezultate pot fi usor modificate rar concluzule istonce
intärite definitiv si poate in chip cu totul neasteptat de favorabil tezei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
28 SEDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937

romanesti, prin vntoarea campanie ce trebue facuta la primávarä. Viitoarea

carnparne va trebui, pe de o parte, sä lámureasca raportul ce exista intre
vechea necropolä romanä de aici si cimitirul post-roman, iar pe de altä
parte, prin desvelirea unui cat mai mare numar de morminte, sä largeasca
si sá precizeze informatule asupra duratei cimitirului si, mai ales, asupra
apartenentei etnice a celor ingropap in acest cimitir.
o Nädäjduim, fail a fi prea pretenposi, ca aceasta descopenre va aduce
mäcar o verzgii in plus in lantul concluznlor unei firesti continuan a viepi
romane pe aceste meleagun, asa cum ne indreptätesc sä credem si desco-
penrile similare dela Sant-Ana, etc.

V Sdpdturile dela « Sarmzzegetusa » de pe dealul Pzetrif

de ldnei Subcetate

« Välva starnitä de prima brosura a d-lui Colonel C. Zagont, urmata

de alta cu caracter polemic, ne-a indemnat sa elucidarn definitiv si pro-
blema aceasta.
o Cercetând la fata locului in mai multe randun presupusa fortificape,
am constatat, atat eu cat si arheologn dela Cluj pe care 1-am condus acolo,
cä teona d-lui Zagont e lipsitä de once temeiu. Säpatunle intreprinse
acolo sub supravegherea mea de d-1 asistent Al. Ferenczi si d-1 Manus
Moga au confirmat in chipul cel mai hotarit aceasta constatare
« Nu numai cä nu se poate vorbi de Sarmizegetusa lui Decebal sau
Burebista, dar nici mäcar o fortificape nu ex:ski pe acel loc
« Locul ales pentru presupusa cetate, departe de a intruni calitätile
excepponale pe care le vede si insirá cu atata stunta militara d-1 Colonel
Zagont, e cel mai nepotnvit si cu totul potrivnic oricarui enteral de apärare.
Pentru once militar sau laic, nepreocupat, o cetate asezatä acolo, nu numai
cä nu poate inchide iesirea din Basmul Hategului, - cam ea 'MAO e
inchisä din spre Vest si Sud de o lime de culmi ce opresc cu desävarsire
supravegherea drumului de iesire din vale, - dar chiar ea e extrem de
vulnerabilá din eel putin douä latun Ca asezare (ca sä f im scurti si sä nu
insistam prea mult asupra unei chestiuni de o valoare atat de subiectiva),
cetatea d-lui Zagont e o absurdztate.
« Sapatunle executate in nu mai putin de 6 puncte n'au adus nici cea
mai mica dovada a unei fortificapi Atatea din complicatele si savantele
combinatii ale d-lui Colonel Zagont s'au dovedit a fi on inste fantastice
inventii inexistente de fapt pe teren, on niste simple si firesti creatium ale
naturn sau ale omului modern (späliiri de at* drumun de padure, etc.).
Cercetairde amänuntite la presupusul val nu ne-au furnisat niciun element
hotdritor care sd ne facii sd vedem inteinsul un zid al cetigu, iar in ce pnveste
« santul * care trebuia sä incunjure cetatea, acesta s'a dovedit cu totul
inexistent. Trebue sá amintesc aici cä acest val nu urmeaza intocmar
directia pe care i-o da d-1 Zagont, iar pe unele intinderi si latun el &spare
cu desavarsire.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 26 NOEMVRIE 1937 29

a S'ar fi putut foarte usor insä ca pe acest deal O. fi existat o asezare

simplä preistorick dupa cum se aflä mai multe in imprejuruni (de pildä
pe vârful de deal numit Meigura de unde au fost scoase o multime de vase
din epoca neoliticá i, poate si a bronzului), dar sondajele acute in dife-
ritele párti ale acestei « cetäti » n'au putut scoate la ivealä decât vreo câteva
mici fragmente de vase, gäsite ici colo, izolat, nu in straturi de culturk dove-
dind, cel mult, ca pe la sfârsitul epocei bronzului (cca Soo-900 a. Chr.) a
existat pe aceste locuri vreo colibl de 'Aston sau vândtori. Dela asemenea
locuinte izolate ar putea sä fi rämas i fragmentele izolate de vase si cele
câteva bucäti de lemn de stejar carbonizate complet care au fost gäsite la
unul din sondajele fäcute prin presupusul val, in caz cá aceste bucäti
de lemn n'au cumva cu totul o altä explicare.
« In concluzie : Nimic, dar absolut nimic real nu ne indreptäteste sä
vedem pe dealul Pietris o fortzficatie dacii.
« Teopile d-lui Zagorit cu Sarmizegetusa sunt atât de fantastice si
lipsite de orice bazä sermasä, i sunt cládite pe o atAt de inspäimântätoare
hpsä de mientare in domemul arheologic si istoric inat nici nu pot forma
obiectul unei &scup/.

VI Cercetarea Roçzei Montane fi a Abruduluz

« In cursul verii am avut ocazia sá cercetez in câteva rânduri localitatea

Rosia (anticul Alburnus Maior) cu vechile mine ale Romamlor, descoperind
câteva noi inscriptii latine i grecesti relative la minern romani. Tot astfel,
si la Abrud, unde in afará de câteva inscriptii adunate la Scoala Normalá
am putut stabili o micá asezare (militarä) in imediata vecinätate a orasului

VII. ScIpaturile dela castrul roman de kingei Glzerla

«Sdpäturile incepute in primävara acestui an la Gherla, din suma de io.000

lei pusä la dispozitia Comismnii de oras, au fost continuate si in toamna
anului acestuia, tot cu o suing de to 000 lei dap de conducerea orasului.
Luerdrile au fost executate de d-1 Gh. Pintea, reusind sá lämureascl coltul
sud-vestic i laturea sudicá a castrului.

VIII Pzcturzle murale dela bzsenca rom unitä din Zlatna

« Tot in cursul acestei veri am fost de douä ori la Zlatna, chemat spre
a vedea pictura muralá descoperitä la biserica românä unitä din locahtate,
luand mäsurile cuvenite pentru conservarea el.
« Dupä primele cercetári am putut stabili 2 rânduri de picturi : una
« al fresco #, datând de prin sec. XV cu inscriptn slavone, iar alta, rum
nouk probabil de prin sec. XVIII, tempera, cu inscriptii românesti in
cirile.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
30 SEDINTA DELA 3 DECEMVRIE 1937

c Dupl cat qtiu, picturde vechi au fost respectate in felul curn am indicat
la fata locului. Cred, jug, ea' ele vor trebui s5.' fie cercetate cat mai curand,
ca unele ce sunt vrednice de toat5. atentia.
« Primiti, vá rog, d-le PreFdinte, asigurarea deosebitului meu respect,
impreuná cu vide mele multumiri pentru tot sprijmul moral §i material
pe care ni-1 dati necontenit nouá, arheologdor din Cluj, la lámurirea
trecutului acestui pgmant ».

,gDINTA PUBLICA DELA 3 DECEMVRIE 1937

La qedintá asistä d-1 L. Gillet, Membru al Academe]. Franceze, fund
insotit de d-1 Dupront, Directorul Institutului Francez de Inalte Studii in
Romania.

D-1 C. RADULESCU-MOTRU, Viceprefedinte, deschizând qedinta, adre-

seazä d-lui Gillet urmátoarele cuvinte :

Cher Maitre,
o L'Institut français de Hautes Etudes en Roumanie par le choix intélli-
gemment fait sur ses conférenciers, nous a depuis longtemps facilité, et
nous lui savons bon gré pour cela, le moyen d'entrer en communion ave c
le génie de la France : génie multiple et profond comme il n'y en a pas
d'autre dans le monde.
# Il nous a procuré, cette fois ci, le grand plaisir de vous avoir parmi
nous, comme un de plus illustres répresentants de ce génie de la France.
# Auteur de plusieurs ouvrages sur les artistes célébres de l'Europe :
Raphael, Watteau, Shakespeare ; sur les trésors artistiques de differents
musées, et notament auteur original sur la Cathédrale, - parce que pour
vous il n'y a pas plusieurs cathédrales, mais une seule cathédrale, la cathé-
drale vivante qui s'indentifie 5. la Chretienté, et qui rayonante du cceur
de la France a embrassé toute l'Europe, - vous avez bien merité une
des premières places dans le rang des critiques qui font autorité dans la
specialité de l'art. L'Académie française vous a consacré, en vous choisissant
parmi ses membres. Les plus grands organes de publicité, en commençant
par la Revue des Deux Mondes font recours 5. vos connaissances et 5. votre
compétence. Le public s'emprésse autour de vous, quand vous lui parlez
sur l'art, comme je le viens de le constater hier soir 5. la Fondation Uni-
versitaire Charles I.
« Vous écrivez et vous parlez sur de vieilles choses, mais tout ce que
vous ecrivez et parlez n'est pas du tout vieux.
« Il y a dans votre ceuvre un secret de construction qui vous défend
de tomber dans le vieillissement. Permettez que je le dévoile, - en vous
imitant cher Maitre, parce que plus d'une fois vous faites la mane chose
avec les secrets qui ont concours à la construction de la cathédrale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTELE DELA 3 91 io DECEMVRIE 1937
31

« Il y a des critiques d'art qui utilisent les sujets artistiques, comme

prétextes, a fin de rendre publiques leurs idées personnelles : idées mé-
taphysiques pour la plupart. Pour ces critiques, l'art sert a confirmer ce
que leur esprit invente. Chez vous c'est le contraire. Pour vous l'art a un
prestige que lui went de son fond humain primitive et religieux. Vous
commencez par vous agenouiller devant l'objet d'art.
« Vous chérissez l'art, les autres cherissent leurs idées propres.
« C'est tout votre secret. Il parait simple. En reahté il est simple. Seu-
lement il ne convient qu' a. une intelligence dirigée par une haute moralité.
« Les gens vaniteux et prétentieux, comme il y en a tant dans notre
Europe individualiste, n'ont quoi faire d'un tel secret.
« Vous apportez, dans le rang de nos critiques d'art, Fame des anciens
ouvriers qui travaillaient dans les chantiers de la cathédrale.
« Vous estes un representant de Fame collective francaise soulevée par
le soufle divin, avec les destin de realiser le perfectionnement du genre
humain par la culture du Beau eternel.
« Je vous remercie cordialement pour l'honneur que vous venez de
nous faire, en acceptant, dans les conditions affligeantes pour vous sur-
venues au dernier moment, de passer quelques moments dans notre so-
ciété ».
D-1 L. GILLET räspunde ca este miscat de buna primire ce i se face
in aceastä ilustra. Societate, careia 41 face pläcerea de a-i aduce salutul con-
fratilor din Academia Franceza. D-sa arata cal, desi in scurtä trecere prin Ro-
mania, a putut, totusi, constata cat de vie este realitatea franco-romanä, iar
din simpatia cu care a fost primit de prietenii sal Romani, printre care unul din
vechii sal colegi dela Scoala Normala, Secretarul general, se aflä de fatä in
aceasta Academie, a putut vedea cat de aclancä este amicitia dintre cele doua
popoare francez si roman, amicitie gat de necesará vittorului Europei.
D-1 Gillet, in incheerea vorbiru sale, isi exprimä sentimentele de gratitudme
pentru bunele cuvinte cu care a fost salutat de d-1 Presedinte. -
D-1 ADRIAN MANIU, Membru corespondent, ceteste o comunicare cu
trtlul « Noi date despre Grigorescu »

D-1 GR. T. POPA, Membru corespondent, face o comunicare despre

# Princzpzi neurotrope in lzypofiza odor, cuprinzad o cerebrostimulind »

,gDINTA PUBLICA DELA io DECEMVRIE 1937

Prefedintza d-lui ALEX. LAPEDATU.

D-1 General R. ROSETTI face o comunicare cu titlul o Insemndtatea

zstoricd a cdderzi Plevnei (28 Noemvriefro Decemvrie 1877 ) #.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
32 SEDINTA DELA 17 DECEMVRIE 1937

,$EDINTA DELA 17 DECEMVRIE 1937

D-1 PreFdinte ALEX. LAPEDATU, deschizand sedinta, zice :
« Colegul nostru corespondent dela Sectiunea Stiintificä, Profesorul
Dimitne Cälugareanu ne-a párásit pentru totdeauna. Ridicat, prin muncá
continuä §i stáruitoare, prin pricepere si râvná, prin toate treptele ierarhiei
invätämântulut stiintific superior, mult regretatul nostru coleg ocupa
catedra de fisiologie dela Universitatea din Capitalä, dupá ce, la organizarea
UrnversitItii Daciei superioare, i se facuse cinstea a fi chemat dela coala
Superioarä de Medicinä Vetermarä, unde functiona, la aceeasi catedrä a
nouei Universitäti.
« Doctor in stiinte dela Sorbona, Dim. Cälugáreanu a dat, in cursul
indelungatei sale activitäti stuntifice si profesorale, o serie intreagä de
valoroase lucräri din domernul fisiologiei si al chimiei biologice, can i-au
asigurat un nume bine cunoscut in lumea invätatilor de specialitate din
tarä si strämätate.
« Venerabilul nostru Coleg, d-1 Dr. Gh. Marinescu, a arätat valoarea
acestor lucrári in documentatul si competentul säu raport, prin care 1-a
prezentat pentru alegerea ca Membru corespondent al nostru. Merrtele
stnntifice ale lui Dim. Cälugäreanu sunt inserate deci in Analele acestei
instrtutiuni si nu este cazul a mai reveni asupra lor cu aceastä tristä ocazie.
« E suficient numai sä adaug cä, prin temperamentul säu cumpärut st
asezat, prin reputatia sa §tuntificä bine stabilitä si prin inalta constuntä
cu care si-a fäcut totdeauna datoria ca profesor, a contribuit, in modul
cel mai insemnat, la afirmarea prestigmlui §-Lintel românesti la noua
Universitate a Clujului - care, tocmai pentru aceste insusiri si merite, 1-a
ridicat in fruntea ei, in calitatea de rector magnificus.
o Iar dacä la toate acestea adAugäm modestia, excesiva modestie, cu
care a trecut prin vleatil, avem icoana clará si lummoasä a distinsului
si mentuosului coleg pe care tinem sä-1 insotim la vesnicul locas cu un
sentiment de profundá si respectuoasä durere, - ca pe toti cei ce lasá in
urma lor o dârä de luminä folositoare si indrumätoare pentru urmasi ».
« Universitatea carolind din Praga ne trimite dureroasa veste a stingerii
din vieatä, acolo, dupá o lungä si grea sufenntä, a eminentului säu rnembru-
Profesorul Iaroslav Bidlo
o Erudit si vestrt istoric, nu numai al poporului Cehoslovac, dar al
tuturor popoarelor slave, a cAror istorie generalá a scris-o, el a fost adus
a cerceta si a cunoaste, in legäturá fireascá cu aceste studu ale sale, trecutul
tuturor celorlalte popoare cu can Slavn au venit in contact si de a cáror
culturá au fost influentati in decursul secolelor de intimä convietuire sau
de apropiate relatiuni
« Astfel a trebuit sä se ocupe si de istona neamului nostru, dând, adesea,
in operele si cursurile sale, capitole intregi cu pnvire la trecutul si la cultura
românä, pe care le cunostea atat sub aspectul lor general, cât si in amänunte
de naturä a-1 face, prim aceasta, un amic sincer si devotat al natiurni noastre

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
5EDINTA DELA 14 IANUARIE 1938
33

« De aceea, dupä pilda atâtor alte Academii sträine, Institupunea

noasträ - tinând seamá de marea reputatie stiintificá de care se bucura
in lumea invätaplor din toate pktile si de servichle pe can ni le-a adus prin
räspândirea cunostintelor asupra trecutului nostru - I-a proclamat membru
de onoare al ei.
« Se cuvine deci, ca la trecerea sa dintre cei vii, sä-i aducem si noi
simpmintele de adânc regret si sincerä gratitudine pentru tot ceea ce a
fost ca 'stone si pentru tot ceea ce ne-a fost ca amic, inchinând câteva clipe
de pioasä reculegere memoriei sale »

SEDINTA PUBLICA DELA 14 IANUARIE 1938

D-1 Prefedinte ALEX LAPEDATU, deschizând sedinta, zice :

Domnzlor Colegz,

« Dupá cum §tip, in timpul vacantei de Cräciun, s'a produs schimbarea

de regim, care a adus la conducerea Statului noul guvern, din care fac
parte sase distinsi si prea onorati colegi az nostri, in frunte cu venerabdul
Nestor al Academiei, d-1 A. C. Cuza, si cu marele poet al neamului, d-1
O. Goga, cäruia M S. Regele a binevoit a-i incredinta presedintia acestui
guvern.
« Desi, in aceastä republicä a hterelor si stuntelor, cum, cu atâta mândrie
si gelozie, obisnuiau unii din newt* nostri predecesori a o numi, membri
sk au avut totdeauna hbertatea sd profeseze credinte politice diferite,
totusi ei au tinut sä nu o atragä in lupte de acest fel si nici mäcar sä o lase
influentatä de ele, stiind totdeauna sä subordoneze interesele marl si
permanente ale Institupunii noastre celor politice si treatoare ale vietii
pubhce, cu exceppa momentelor and necesitki de ordin national le-au
cerut sä ia anumite atitudini in aceastä privintä.
« Ca una ce a avut in sânul ski cele mai de searra personalitäti ale
vietzi culturale naponale, Academia Românä a putut da täru, dela inceput
pkiä astäzi, un sir neintrerupt de alesi si vrednici reprezentanp in guvernele
tkii. Dacl n'ar fi sä enumeräm, dintre membri sk activi, deck pe fostii
Presedinti de Consiliu, Ion Ghica si Mihail Kogälniceanu, Dimitrie Sturdza
si. Petre Aurelian, Titu Maiorescu si Nicolae Iorga, iar dintre simpli
ministri de resort numele lui Petre Porn si Spiru Haret si e suficient sä se
vadä ce contribupe insemnatä a dat Academia Rómânä pentru vieata
publicä a tärn, färä ca activitatea acestor ilustri predecesori, in slujba
scopurilor culturale si stuntifice ale Institupuniz noastre, sä fie, in vreun
fel sau altul, influentatä de rosturile si situapunea lor politicá.
« Niciodatá insä ca de randul acesta un guvern al tárii nu a cuprins
atkia academiciani. De aceea unele ziare au si comentat faptul in articole
sub titlul caracteristic de « Academia /a guvern ». Evident, ne simpm
3 A R - Anale - Tom LVIII - $edintele 1e37-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 14 IANUARIE 1938
34
deosebit onorati de aceasta. Cki, precum in trecut, tot asa si astazi, nä-
däjduim cá autontatea si prestigml Academiei Ron-tane vor fi crescute pnn
opera patnotica si nationalä pe care dansu sunt chemati sä o Indeplineascä
in vieata Statului Roman.
« De aceea, felicitandu-i cu cea mai cordiala colegialitate, le facem cele
mai calde man pentru indeplinirea marei sarcini si grelei räspunden pe
care si-au luat-o in fata Ord si a neamului. i donm ca pnntre insemnatele
si multiplele preocupäri ale dansilor sa nu uite si de Academia noasträ,
care, pentru indeplinirea mismnii sale, are trebuintal, nu numai de sprijin
moral ci si material, - sprijin pe care de altfel i 1-au acordat, cu largä
intelegere si mare bunavointa, mai toate guvernele ce s'au succedat la
arrna täni
« Asa dar 'Meg odata toate felicitänle si urarile noastre de succes noilor
demnitari ai täni ! »

D-1 N. BANESCU face o comunicare despre « 0 colectte de sigilii bmantine

aflate la not».

gerhnta intimd.

D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU comunicä urrnatorul räspuns tele-

grafic al Majestätii Sale Regelui Carol II la urärile pe care Academia
Romanä le-a adresat Majestätii Sale de Anul Nou :
« Multumesc Academiei Romane pentru frumoasele si caldele urän
de Anul Nou ».
Carol

D-1 Secretar general G. TITEICA prezintä urmatoarea hsta a concuren-

tilor inscrisi in termen la concursunle premiilor Academiei din acest an :

I PREMII GENERALE - PRIN COMISIUNE SPECIALA

r - Premiul Ndsturel, de 4000 let
12 scrien cu continut de once natura :
Anuarul Liceului # Petru-Raref », Pzatra-Neamt, Anul 1935-36 - in me-
mona Prof. M. Stamatin. Piatra-Neamt, 1937.
Bildt f (Maiorul Al ), Manevra si formele ei Bucuresti, 1937.
Budif (Maiorul Al.) si Tonzescu (Cäpitanul N. T.), Aplicatium tactice,
vol. IV. Bucuresti, 1937.
Chtrica (Preotul Const. Gr ), Pilde crestinesti din vieata strämosilor si
batranilor nostn. Barlad, 1937.
Chirica (Preotul Const. Gr.), Influenta bisericii asupra literaturn romäne
in veacunle trecute. Bucuresti, 1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 14 1ANUARIE 1938 35

Costcichescu (Vasile), Smodicul Bisericu parohiale « Sfmtii Mai Mari Voevozi

Mihail si Gavril » din despättirea Opriseni, orasul Folticeni 1861-1936
Folticeni, 1937.
Ivanov (G. M.), Roduri din câmpul Evangheliei. Cluj, 1937
Neicu (Ion), Câteva idei pentru o nouä politick' maritimä. Constanta, 1937.
Remer-Anselme (I.), Femeia care bicmeste. Bucuresti, f. a
Vaszku-Bereasa (D.), Sbuciumäri. Bucuresti, 1937. t"
Vasiliu-Bereasa (D ), Glad fugar - poem. Bucuresti, 1937. 1.."
Vasiltu-Bereasa (D.), In fata destinului - roman. Bucuresti, 1937. ,
2. - Marele Premtu C Hamangiu, de .roo.000 lei (mdtvtzilnl)
Pentru lucrári muzicale, opera' si simfonie, 5 lucräri:
Andreescu-Skeletti (M.), « Strigoii », operá in trei acte, - hbret si partiturá
cu reductie pentru plan, - executatá in stagmnea 1935-36 la Opera Românä
din Cluj.
Andricu (Mihad G.), « Taina », balet in trei acte, executat in 1936 la Opera
Românä din Bucuresti.
Andricu (Mihail G.), « Simfonia in Si bemol » (op. 16), executatá in 1932
de « Harmonica o din Bucuresti
yora (Mihail), « Simfonia in Do major » (Op. 17), executatá in 1937 de
orchestra « Fdarmonica » la Bucuresti.
Negrea (Martian), o Pleat boeresc » - operä executatä in stagiunea 1934-35
la Opera Românä din Cluj

3. - Premtul Asoctattunzi Craiovene, de zp000 let

io cairn didactice :
Constantinescu (Lt.-Colonel I. din Artilerie), Curs de Mecanicá practicä
pentru uzul scoalelor industriale. BrAila, 1937.
Ionescu (Dimitrie G.) si Grancea (The G ), Istoria anticä pentru clasa I-a
secundarä. Edina I-a. Bucuresti, 1937.
Pecuraru (Anton), Manual de lucrán de laborator pentru clasa VIII-a
secundark Pitesti, 1937.
Saxu (N.) 0 Breazul (G.), Carte de cântece pentru copii, clasele I-IV
primare. Craiova, f. a.
Tzciiloiu (Gh. D.), Economia pohtick Finante private, pentru clasa 7-a
a liceelor cornerciale. Botosani, 1935.
Tzailotu (Gh. D.), Instructia micá pentru clasa IV-a secundard. Boto-
sani, 1936.
Pail= (Gh. D.) 0 Agyagási (Paraschiva), Manual de Economic politick
pentru clasa VI-a licee comerciale. Bucuresti, 1937.
Tialoiu (Gh D.) si Agyagási (Paraschiva), Notiuni de finante publice cu
aplicatium la tam noastrá. Botosani, 1937.
Velluda (Medic Maior Dr. C. C.), Manual de Anatomie si Fiziologie
elementarä pentru uzul personalului medical ajutätor Edina III-a. Cluj, 1937.

3*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
36 $EDINTA DELA 14 IANUARIE 1938

Voina (Dr. Aurel), Igiena pentru clasa VIII-a secundarä de bäleti si fete.
Editia I-a. Bucuresti, 1936.

4. - Premiul General Georgescu Teodor, de 10.000 let (indtvzzibil)

1 lucrare stiintificA :
Steincescu (Dr. Inginer C.), La récupération du courant continu dans la
traction électrique - 1. Par chemins de fer ; 2 Par tramways. Tinusoara, 1935.

II. PREMIILE SECTIUNII LITERARE

1. - Premtul Statului Eliade Reidulescu, de 50 000 lez

24 scrieri literare .
Bascovzci (Serban), Destäinuiri. Bucuresti, 1937
Biberi (Ion), Etudes sur la littérature roumaine contemporaine. Paris, 1937.
Borgovan (Nicu), Pentru patrie. Bucuresti, 1937.
Cioflec (Romulus), lartejul - roman. Bucuresti, f. a.
Cuclin (Dimitrie), Mihai Eminescu, Poems, translated by Bucuresti, f. a.
Dumztriu (Laetitia), Lanturi, gänd si suflet. Tip. (< VIcAresti », 1936.
Densufianu-Fzul (Ovid), Furtuna - roman. Bucuresti, 1937.
Dvoicenco (E ), Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu. Bucuresti, 1936,
Gherglzel (Ion), Bibliografie criticä despre Goethe la Rornâni. Bucuresti,
1936.
Holban (Marie), Incantations - Chants de vie et de mort, transposés du
roumain par Bucarest, 1937.
Iordan (Iorgu), Gramatica hmbii române. Bucuresti, 1937.
Marin (Aurel), Versuri - extras din revista <I Tara Barsei », anul 1937.
Matasii (Ion), Ginere Deputat, comedie de moravuri in patru acte. Piatra-
Neamt, 1937.
Mazzlu (D. R ), Luceafärul lui Eminescu - Expresia gändirn, text critic
si vocabular. Bucuresti, 1937
Milttaru (Vasile), Curcubee peste veac - fabule. Vol. III. Bucuresti, f. a
Nlissir (loan), Fata moartá Ilustratiuni de pictorul Stoica D Editia II-a
Bucuresti, 1937.
Nzcolescu (G. C ), Ideologia hterará poporanistä. Contributiunea lui G.
Ibräileanu si bibliografia problemei Bucuresti, 1937.
Pallade (Maria S ), Pe malul märn - roman. Bucuresti, 1937
Protopopescu (Drays), Fenomenul englez - Studn si interpretäri. Bucu-
resti, 1936.
Romanescu (Vasile), Feciorul lui Bädita Niculae. Bucuresti, 1936.
Romanescu (Vasile), Clopotele dela l'alpalari. Bucuresti, 1937
Szmensclzy (Th.), Povestea lui Nala, Episod din Mahabharata (traducere
din . limba sanscritA). Chisindu, 1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 14 IANUARIE 1938
37

Teculescu (Hona), V. Onitiu. Un educator deschizätor de suflete si ziditor

de idealun. Vieata si opera. Bucuresti, 1937
Timiras (Nicolae), Cântece de cristal. Bucuresti, 1937.

2.- Premiul Ecaterina I. C. Bolintineanu, de 2 000 lei

6 scnen despre educatie :
Beiu-Paladz (Maria), Probleme de Educatie. Bucuresti, 1936.
Bulacu (Preotul Mihad), Spintul catehezei patnstice in scoala româneasa.
Bucuresti, 1937.
Epureanu (Locot. Paul), Rezervistul dela Compania I-a, pagmi din räzboi.
Bucuresti, 1936.
Serban (I. Gr.), Problema Educatiei si Invätämântul. Psihologie, Pedagogic
si Didacticä expenmentalä. Bucuresti, 1937.
Teodorescu-Bro ;stem (I.), Testamentul-CAläuzl läsat de un pi ofesor, dupä
35 am de slujbä si experientä. Bucuresti, f. a.
Teodosm (Dumitru), Mai aproape de elevi... - Bucuresti, f. a.

3.- Premzul Neuschotz, de 3.500 lei

5 scrien literare :
Costzn (Lucian), De pnn secoli In grand arhaic. Craiova, 1936.
Flintiu (C I ), Coreografie româneascl. Târgoviste, 1936.
Hentzu (Elisabeta), Valah. Icoane din Ardeal. Brasov, 1936.
Petrescu (Valerian), Kynegeticos. Bucuresti, 1937.
Stinger (Aurel V.), Cartea Sonetelor. Cernguti, 1937

4. - Premiul Demostene Constantinzde, de 3.000 lei (divizibil)

1 o scrien de literaturä -
Avakzan (Grigore) si Dzmztriu (I. G.), Alexandru Sergheievici Puschm,
Boris Godunov, poem dramatic in 5 acte si un prolog. Traducere din ruseste
de Bucuresti, 1937.
Constant (Paul), Râia - roman. Craiova, 1936.
Cozbea (Dumaru), Räzboi. Bucuresti, 1937.
Dublea (Eugeniu N ), Artisti plastici români. Bucuresti, 1936.
Galita (Mihail), Aspecte culturale din trecut. I, Cronica lui Ienachi Väcá-
rescu. 1937, färä locahtate
Gane (Ion M ), Ritmun franceze - traducen in versun. Bräila, 1937.
Jordan (Al ), Les relations culturelles entre les roumains et les slaves du
Sud. Traces des Voévodes roumains dans le folklore balkanique. Bucuresti,
1937
Lelita Catrzna, Cäränle dureni, - versun. Bucuresti, f. a.
Minar (Octav), Eminescu. Aspecte din vieata si opera poetului. Bucuresti, f. a.
Varvarzm (Petre), Främântäri - roman. Bucuresti, f. a.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
38 SEDINTA DELA 14 IANUARIE 1938

Premii cu subiecte date :

5. - La Premiul G-ral Constantin fi Maria Burghele, de 4.000 lei

pentru compuneri literare, istorice sau didactice, 4 lucrari :
a) Un manuscris cu titlul « Iertare », cu motto :
g Si ne iartä nouä plcatele noastre,
gPrecum si noi iertám gresrtilor nostri » (24 p.);
b) Un manuscris cu trtlul t( CAlugärenu, plesä istoricâ » inteun act, 1595 a,-
cu motto <( Perseverând vei invinge » (25 p.);
c) Un manuscris cu titlul « Epigrame-Madrigale * de Dimitrie C. Di-
mitriu (178 p.);
d) Vlddulescu (N ), Sufletul soldatului roman. Chisinäu, 1937.

III. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE

1 - Premiul Vaszle Peirvan, de 30.000 lei
2 lucräri arheologice :
Christescu (Vasile), Istoria militaii a Daciei Romane. Bucuresti, 1937.
Dumitrescu (Vladimir), L'Art préhistorique en Roumanie. Bucarest, 1937.

2 - Prenuul C. G. Vernescu, de 50.000 let

6 scrieri juridice
Condurachi (Ioan D.), Diplomati români in trecut (Sec. XIV-XVII).
Brasov, 1937.
Meitani (Radu), Garantia teritorialä in Pactul Societätii Natiunilor si
uncle infâtiseri ale securitätii. Vol. IL Bucuresti, 1937.
Petrescu (George A.), Responsabilitatea puteru publice. Studiu de doctrinä
si jurisprudeatä. Râninicul-Valcii, 1937.
Prescurea (Eugen), Actiunile posesorli. Tratat teoretic si practic. TArgu-
Jiu, 1937.
Tomulescu (C. St.), Contributiuni la studiul Dreptului roman. Buzki., 1937.
o Tribuna Avocaplor * (La Tribune des Avocats), Organ oficial al Uniunii
Internationale a Avocatilor si al Grupului Juridic Polono-Roman. Anii 1936,
5937. Bucuresti

3 - Premiul C G. Vernescu, de 25 000 lei

1 scriere juridicä :
Gdnescu (Ike), Zotta (Const Gr. C.) si Kostachi (Alex.), Dreptul electoral
român. Bucuresti, 1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 14 IANUARIE 1938
39
4. - Premiul Inginer Constantin ft Elena Funddleanu, de 5.000 lei
3 publicatium jundice :
Dragomirescu (Anghel M.), Revendicarea in Dreptul roman. Bucuresti, 1936.
V eileanu (Alexandru), Controlul constitutionalitatit legilor in Dreptul
roman si comparat Studiu juridic. Bucuresti, 1936.
Vezth (Emanoil Richard), Legea asupra cambiei si biletului la ordm cer-
cetatä in lumina conventiumlor dela Geneva. Iasi, 1937.

5. - Premzul Grzgorie C. Angelescu, de 4 ow lei

2 scrien istonce :
Socolescu (Arhitect Toma T.), Arhitectura in Ploesti. Studiu istoric. Bucu-
rest, 1937.
Urzwei (Dimitne Xen ), Bätalia din Dumbrava dela Lipinti. Iasi, 1937.

6 - Premzul Dr. Cornel Nicoard, de 12 000 lei (divizibil)

13 scrieri istonce, economice, jundice
Botez (Joan Gh.), Economia rurala, cuprinzand : organizarea gospodarillor
agncole, estimatiurn agncole, cooperatie, legislatie agrara. Roman, 1937.
Clziru (Colonel Vasile D.), Legislatia militara, cuprinzand legile organice,
administrative, disciplinare, penale mditare si pensiile ostäsesti. Sibiu, 1937.
Guru (Colonel Vasde D.), Pnncipille, economia si inovatnle noului Cod
de justitie militarä. Note sumare. Bucuresti, f. a.
Chiru (Colonel Vasile D.), Libertatea individuall in noua legislatie penala
comunä si militarä. Bucuresti, 1937.
Clzzru (Colonel Vasile D.), Casatornle militare, note si observatiuni. Bucu-
resti, 1937.
Chztozu (D. G ), Indrumán pentru plugaru nostn. Bucuresti, 1936.
Mzhordea (V.), Politica onentalä franceza si Tárile Romane in secolul al
XVIII-lea, 1749-1760, dupg corespondenta agentilor dela # Secret du roi *
Bucuresti, 1937. _ _

Popescu-Spzneni (Marin), Procesul manästirilor inchinate. Contributii la

'storm socialä romaneasca. Bucuresti, 1936.
Roceric (Ioan Alex.), Mesernle si mica industne in Romania. Bucuresti,
1937-
Sediseunu (Cornehu C.), Cercetän numismatice - Doua medalmane co-
memorative din timpul Impenului roman. Bucuresti, 1936.
Sevastos (M.), Monografia orasului Ploesti. Bucuresti, 1937.
Stozka (Prof. Dr N. N.), Legislatia si technica burselor de valon Bucu-
resti, 1937.
qerban (Prof Mihai), Organizarea invatämantului Agronomic Superior.
Bucuresti, 1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 14 IANAURIE 1938
40
Prelim cu subiecte date :
7. - La Marele Premiu Regele Ferdinand, de io.000 lei, cu subiectul :
« Vieata fi faptele lui Tudor Vladimirescu ft starea sociald si culturald din
timpul sdu » :
Un manuscris cu motto « Sângele martirilor dä roade binefäcätoare *
(2Ix pag ).
8. -La Premzul Przncipesa Alina Stirbei, de 85oo Iei, cu subiectul : « Istoria
mdmistiriz Snagov »:
Un manuscris cu motto : « Labor omnia vincit improbus * (i8 pag.).

IV. PREMIILE SECTIUNII TIINTIFICE

1 - Premiul I. Oroveanu, de 70.000 lez
4 lucräri medicate :
Drögönescu (Dr. State) si Sti oescu (Dr. G.), Prof. Dr. H. W. Siemens.
Ereditatea, Igiena rasei (Eugenia) si politica populatiei in traducere si adnotäri
de Editia 8-a germanä' perfectionatä cu 89 figuri si 3 tabele. Bucuresti, 1937,
Popoviciu (Prof. Dr. Gheorghe), Elemente de Pediatrie si Puericulturk
I-III. Cluj, 1937.
Samarzan (Dr. P.), Istoria spitalului din Cälärasi si istoria desvoltärii
serviciului sanitar al orasului si jud. Ialomita dela 1852 paná la 1917. Bräila, f. a.
Teposu (Prof Dr. E.), Danzczco (I.) si Bruda (P.), Litiaza urinarä si repartitia
ei geograficä in România cu consideratiuni chnice si terapeutice asupra litiazei
reno-uretrale. Cluj, 1937.
2 - Premiul Stefan Demetrescu-Vergu, de .ro.000 lei
5 lucräri de naturl silvicd :
Dinu (Ing. Dr. Valenti), Politica forestierl a României dupä rázbom.
Bucuresti, 1937.
Dinu (Ing. Dr. Valenti), Politica forestierá, evolutia si stadiul actual al
doctrinei, problema româneascä. Bucuresti, 1937
Dreimbei (Ing. Dr. D ), Studiul torentului Valea lui Bogdan. Bucuresti, 1937.
Ivanovict (Constantin), Codul silvic din 8 Aprihe 1910, cu modificárile la
zi, adnotat cu note, legi si jurisprudente. Buzäu, 1937.
Przemetschi (Z.) si Vasilescu (Gr.), Technica impäduririlor (seminte, pe-
piniere, impáduriri). Bucuresti, 1937

3. - Premzul Dr Em. Rzegler, de 5 500 lei

1 lucrare de clinicd terapeuticá
Baltaceano (C.) et Vasiliu (C.), Notions de crenotherapie ; Faction des
eaux minerales sur le chimisme gastrique. Bucuresti, 1937.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA x4 IANUARIE x938
41

4 - Premiul Statului Lazdr, de 50.000 let

14 scrieri cu continut stuntific:
Alexandrescu (Gr. Grigore), Täblearia. Bucuresti, 1937.
Cioranescu (Const ), Constructia materialului rulant usor. Bucuresti, 1936.
Ctorozu (Sub-Lt. Mircea), Infanteria moderná, precizmni, contributiuni,
orientári. Bucuresti, 1937.
Ciurescu (I. R.), Vinuri normale si vinuri anormale. Bucuresti, 1937.
Drügetnescu (Adela Lissievici), Analize practice pentru substante chimico-
farmaceutice din punct de vedere al identitätii si puritätii. Incompatibilitati si
conservare. Bucuresti, 1937.
Gtirdäreanu (N ), Soba « Radiator » Gärdäreanu, inventie brevetatá cu
Nr. 25.998 din 15 Februarie 1937.
Kuhl (0 ), Noi contributiuni la analiza genetica a hibrizilor intre specn
de antirrhinum. Bucuresti, 1936.
Miulescu (Inginer ef G. M.), Curs de conducerea, intretinerea si defec-
tärile locomotivelor cu aburi, predat la coala Medie de Tractiune din Bucu-
resti. Bucuresti, f. a.
Marinescu (Ing. Matei G.), Micro-difuzorul sistem Ing. Matet G. Mari-
nescu, inventie.
Mznovici (Prof. Dr. N ) si Steinescu (Dr. I.), Paranoizu. Bucuresti, 1937.
Pandelea (N), Romania pentru clasa IV secundarä de baieti si fete. Tipl-
ritura II-a. Bucuresti, 1937.
Rtidulescu (N. Al.), Vrancea. Geografie fizicä si umana. Bucuresti, 1937.
Stefeinescu (Lt Aurel), Studiu asupra pompelor hidrauhce Bucuresti, 1937.
Ttindsescu (Alexandru), Contabihtatea dubla prin imagini. Bucuresti, f. a.

5. - Premiul Profesor Ludoznc Mrazec, de 5.000 let

1 lucrare geologicl .
Nicolescu (Const.) Sur la géologie de la Haute Vallée du Kalamas (Epire
méridionale, Grace) Text grecesc si text francez. Thessaloniki, 1937.

6. - Premiul Adamachi, de 5.000 lei (divizzlnl)

1 o scrieri cu continut stuntific.
BcIltatu (V. I.), Radio-ABC, Cartea radioamatordor incepätori. Bucuresti,
1937.
Gheorghiu (Gh. Th.), V. Cristescu, Culegere de probleme de Trigono-
metrie. Partea I Goniometrie, revázutá §i adaogita de Bucuresti, 1936.
Greceanu (Ing. N ), Comisia Europeanä a Dunärii si Gurile Dunärn.
Bu curesti, 1937.
Herovanu (Mircea), Cálátorie in Univers. Bucuresti, 1937.
Morariu (Tiberm), Vieata pastorala in muntii Rodnei. Bucuresti, 1937.
Oprea (Dr. Ing. Agr. C. V.), Studu agrogeologice in Judetul Ilfov (Solul
si subsolul cuprins intre valea Pasárea si Colentina). Bucuresti, f. a.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 *EDINTA DELA zi IANUARIE 1938
42
Oprea (Dr. Ing. Agr. C. V.), Stuchi agrogeologice in Judetul Constant&
Bucuresti, 1937.
Popescu (Dr. Francisc Med. Veter. CApitan), Arma chimicA si bacteriologick
Fizio-patologia, terapeutica 0. protectia la animale. Bucuresti, 1937.
Teodorescu (D.), Teze prezentate Facultätii de Stinte din Bucuresti pentru
obtmerea titlului de Doctor in Stiintele Fizice : Teza I-a, Contributiuni la
studiul rigiditätii gelatinei. Teza II-a, Chestiune propusä de Facultate. Bucu-
resti, 1937.
Teodoreanu (Dr. N.), Cresterea odor. Bucuresti, 1937

SEDINT A. PUBLICA DELA 21 IANUARIE 1938

D-1 Prefechnte ALEX. LAPEDATU, deschizänd sedinta, zice :
o Dommlor Colegi, inainte de a se clesvolta comunicArile anuntate, am
o datone. In mijlocul nostru se gäseste, dupä o indelungatá si fireascá
absentk distinsul Coleg, d-1 Dimitrie Gusti, fostul Comisar general al
täni la Expozitia internationalä dela Pans, in anul de curänd incheiat.
a E bine 0 obstesc cunoscut, cum, prin remarcabila sa pncepere si
deosebita sa râvnä, cu eminentii colaboratori pe can a stiut sä si-i aleagl, -
d-sa a organizat unul din cele mai admirate si frecventate pavihoane ale
acestel Expozith, in care Tara si poponil nostru au fost infälisate, sub toate
raportunle, in forme si aspecte, de ordin tehnic si artistic, unanim apreciate
si läudate.
« Pavilionul rornân dela Expozitia universalä din Paris a fost cea mai
bunä si cea mai utill propagandä ce se putea face tärii si neamului, fall
de mihoanele de vizitaton, ce au tinut sä vadä aceastä frumoasä expozitie.
E mentul in primul kc al Colegului Dimitne Gust, - merit pe care
tmem sä-1 sublimem si pentru care il felicitärn tot asa de sincer si cAlduros
cum a fost felicitat de cele mai 'Mahe personalitäti ce au vizitat pavihonul
României, in frunte cu Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, augustul
nostru Suveran si Protector 0 cu d-1 Presedinte al Repubhcei franceze.
« Dar, afará de aceastä operä de caracter national, d-1 Dimitrie Gusti,
in cadrele atributhlor si cu mijloacele pe care le-a avut, a fäcut Academiei
noastre un serviciu direct 0 foarte pretios : a tipärit o versiune francezá
a monumentalei opere de sintezá a istoriei Românilor pe care o publicA
de prezent d-1 Nicolae Iorga, cum si o sene de scrien ale membnlor Insti-
tutiumi noastre, inatisând contributia stuntificI româneasca la cultura
si civilizatia universall ca si diferite aspecte ale plinântului 0 trecutului
românesc, pentru o mai bunä si largä cunostintá a kr in lumea din afarl.
« Si pentru aceasta ii multumim si-i impártl§im toatá recunotinta
noasträ

D-1 DIM. GUSTI räspunde ca este profund miscat de cuvintele binevoi-

toare rostite de d-1 Presedinte fatä de d-sa Organizând participarea României

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA zx IANUARIE 19 ;8
43
la Expozipa Internationall din Pans, d-sa nu si-a fäcut deck datoria. Avea o
insárcinare datä pe care d-sa a indeplinit-o. Este multumit sä constate el
fapta d-sale a dat roade bune. Pavilionul Romaniei a fost inteadevär - precum
a spus d-1 Presedinte - socotit printre cele mai bune si mai reusite. D-1
Gusti anuntä cal va face o comunicare specialá in sedintä publicl a Academiei
asupra Pavilionului romanesc, - comunicare pe care o va ilustra cu proiectiuni
si cu infätisare de fotografu, dintre care unele colorate.
Referindu-se apoi la amintirea d-lui Presedinte despre publicatiunile pe
care Comisanatul General al Pavilionului nostru le-a publicat pentru strämä-
tate cu aceastá ocaziune, d -1 Coleg Gusti zice cl isi face o inaltá datone de a
prezenta in aceastä sedintä toate aceste publicatium ca omagiu cordial si Om
de deferentá fatá de Academia Romanä, ddruindu-le in editie de lux pentru
Biblioteca Academiei.
S'au tipärit patru categorii de publicatium :
I. In prima categorie s'a tipárit, sub auspicule Majestätii Sale Regelui
monumentala versiune francezá a Istoriei Romatlor de d-1 Coleg N. Iorga,
in 5 volume, lucrare care s'a bucurat de cea mai strálucitá prirnire.
II. In a doua categorie s'au pubhcat, sub auspicule Academiei Romine,
urmátoarele ro volume, din care trel se aflä sub tipar :
r. S. Mehedinti : « Le pays et le peuple roumain »;
2. L'Institut d'Histoire Nationale de Cluj : « La Transylvanie »,
3 I. Nistor : 4 La Bessarabie et la Bucovine »;
4. V. Mihailesco, etc. : « La Dobrodgea »;
5. Th. Capidan : « Les Macédo-Roumains »;
6. La Section Scientifique de l'Acadérnie Roumaine : « La vie seientifique
en Roumanie : r. Sciences pures » ;
7. La Section Scientfique de l'Académie Roumaine : « La vie scientifique
en Roumanie : 2. Sciences appliquées »;
8. G. Oprescu : « L'art du paysan roumain »;
9. S. Lambnno : « L'archéologie en Roumame »;
ro G. Ionescu-Sisesti et N. Cornatzianu : e La réforme ágraire en Rou-
manie et ses conséquences ».
Academia Romanä se poate mandri cu volumele care infätiseazI vieata
stuntific1 in Romania, precum de asemenea Instrtutul de Istone Nationalä
din Cluj mentl admiratia noasträ pentru monografia despre Transilvania,
care va apärea in curancl inteun volurn de peste r000 pagini, ingnjitä de Colegul
nostru d-1 I Lupas.
III. A treia categone de publicatium n'a fost editatá de Academia Românä.
In aceastd categone a apàrut:
i. Paul Desfeuilles et Jacques Lassaigne : « Les Français et la Roumanie » ;
2 E. Beau de Loménie : « Naissance de la nation roumaine » ;
3. G. Ionescu-Sisesti : « L'organisation et l'activité de l'Institut de Re-
cherches Agronomiques de Roumanie de 1928 a. 1936 »;
4. D. Damelopolu : « L'Académie de Médecine de Roumanie »;
5. Romulus Seisanu : « La Roumanie pays latin »;
6 Veniamin Pocitan « L'église orthodoxe roumame de Paris »;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 28 IANUARIE 1938
44
7. Les bons plats roumains - cu o prefatä de Léon Thévenin ;
8. La pose de la premiere pierre du Pavilion de Roumanie (discours);
9. Les Fondations Culturelles Royales par D. Gusti;
I o. A. Baclauta. : « La Roumanie au travail »;
1 1. Al Busmoceanu : « Galeria de arta regalä ».
IV. In fine a patra categorie cuprinde numeroase brovri de propaganda,
tipärite de Directiunea Presei.
Toate aceste publicatium au fost foarte bine primite 0 foarte apreciate.
« Suntem in masura sä afirmarn, zice d-1 D. Gusti, ea ele vor servi in
largä masurä propaganda in favoarea tarii 0 neamului nostru in strämatate ».
« Academia Românä, acordându-le patronajul ei 0 infäptuindu-le in cea
mai mare parte prin contributia membrilor ei, a introdus movatia de a alcatui
lucräri de competentä pentru strämätate. Editate de Academia Românä,
aceste publicatiuni s'au prezentat sträinatatii cu un prestigiu nediscutat, care
a atras stima strainatatu asupra tärii. noastre 0 a inlesnit ca propaganda in
favoarea poporului nostru sä fie foarte rodnica. Aceastä inovatie este marele
merit al Academiei Romane, care, luand sub auspicitle sale publicarea acelor
lucrari, nu a fäcut numai o opera' de cultura, ci mai ales a facut o opera de
patriotism. Prin aceasta Academia Românä i-a creat un drept la recunoqtinta
neamului românesc ».
D-1 Prerdinte ALEX. LAPEDATU multumeqte cälduros d-lui Coleg D.
Gusti atat pentru pretioasele volume prezentate 0 pentru intentia de a expune
'jute() comunicare publica realizärile românqti la Expozitia Internationalä
din Paris, cât mai ales pentru ocaziunea pe care d-1 Coleg Gusti a dat-o d-lor
membri ai Academiei de a face publicapuni destmate a servi cauza noasträ
in strainatate.
D-1 I. PETROVICI face o comunicare despre « Determinismul # indetermi-
nismul in lumina reflectiei filosofzce ».
D-1 N. IORGA face o comunicare cu titlul « ...5'tiri noud despre revolutia din
1848 in Moldova».

.gDINTA PUBLICA DELA 28 IANUARIE 1938

Prepdentia d-lin ALEX. LAPEDATU.
D-1 G. TITEICA rostqte cuvântarea cornemorativä « In ammtirea lui
Spiru C. Haret » cu ocazia implinini unui sfert de veac dela moartea acestuia.

qedintd zntInzei

D-1 N. IORGA zice :

4 In legatura cu o anume situatie de azi, am crezut folositor O. va
comunic un document de cea mai mare importantä ca manifestare a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 28 IANUARIE 1938
45

instinctului national in apärare aici, la Bucuresti chiar, contra primelor

unde de cotropire sträinä.
« Il gäsesc in brosura, pubhcatä la Bucuresti in 186o de Ilie Benescu,
« profesor de teologie la Serninarul Nifon » . o Jos.(' voi - susil nuoi. Dio-
rama macroscopicä », intkul strigät contra politicianismului, indatä dupá
unire, asa curn era imbräcat in llama revolutiei pentru revolutie, si cum
spune tulul, contra presei politice, de « imprumuturl » a « pungasilor si
vagabonzilor din ortaoa revolutionarg ».
o Autorul se aratä näscut inteo vale de peste apa Oltului, din pram
säraci. A fäcut, pânä la 1844, Colegiul bucurestean si a stat apoi sase am
in Atena, &Ind mai multä ordine si simt practic paná si acolo.
Onor. Protopopii a ',Mellor Capztalei.

« Subt iscälith, pe bazä adevärului vechimii, venim a incunostiinta

C. protopopii pentru strâmtorarea in care ne vedem de mai mult timp de
populatia a multor familii judovesti infipte in mah. noastre, din care
aceasta ne vedem din zi in zi strimtorati in interesele preotiei ce aclästäin
dela putinii enoriasi si Pravoslavnici inteun numär mic, si care va mai
släbi ; cAci cu osebire de chiriasi, apoi mai sunt si proprietari dela care
mci inteun fel nu cunoastem ajutormtele preotiei ortodoxe cu care sä ne
sprijimm familule, precum mat sus zicem.
« De aceea Onor Protopopie sä binevoiascä a incunostunta prin raport
prea sf. sale pärintelui Metropolit, de a se milostivi a ne pune vre un drept
in aceastä plângere ».
Septemvrie 13. 1858.
Plecati
Preot George, pr. Than, pr. Nicolae (Biserica Olteni)
Dhv. Radu, pr. George (Biserica Dobroteasa)
Dhv. tefan Ieromonah, pr. George, pr. Constantin ,
(Biserica Sirbn de Sus)
Dhv. Nicolae Katehit, pr. Hristache (Biserica Popescu)
Dhv. I. Katehitis, pr. Anastase (Biserica Udricani)
Dhv. Radu Boneanu, Dhv. Scarlat (Biserica Staicului sau Bradu)

o Tin sä mai adaug o reclamatie de trecut in ce priveste venirea Evreilor

la noi.
o In Documentele Bucomnene ale d-lui Teodor Balan, un act dela ince-
putul secolului al XVIII-lea aratá vânzarea unei mosu de cAtre Cerbul
Jidovul.
o S'ar crede cä Evren aveau incä de atunci un alt rost economic decât
cel ce li se atribue de obicem.
o Un alt document din colectie aratä insä de unde venea aceastä proprie-
tate de pämânt.
o Ea fusese luatä pentru datorii dela un alt boier.
o Adaug aceastä declaratie a consulului Franciei, Victor Place, din 16

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTELE DELA 4 gi 1 t FEBRUARIE 1938
46
Decemvne 1856 (colectia Sturdza, III, p. 979)
« Din Rusia si Austria au intrat zilnic Israeliti Cll mule in Principate
si mai ales in Moldova »

SEDINTA PUBLICA DELA 4 FEBRUARIE 1938

Presidentza d-lui ALEX. LAPEDATU.

D-1 P. P. PANAITESCU, Membni corespondent al Academiei Române,

face o comunicare cu titlul « Mzrcea cel _Rennin si suzeranitatea ungureascei )).

,edznlei zntimei.

D-1 C. RADULESCU-MOTRU, Vicepresedinte, prezintä manuscnsul

Logicei (26o p.), in care se cuprind lectmnile predate de d-sa in anii 1914-1915
la Facultatea de Litere din Bucuresti. Manuscnsul este däruit Bibliotecii
Academiei pentru a fi folosit de aceia can se intereseazä de desvoltarea invä-
tämântului nostru filosofic.

EDINTA PUBLICA DELA 11- FEBRUARIE 1938

Prepdenpa d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 Dr. G. MARINESCU face o comunicare despre « Transmzsiunea la
distanld a activitiipi electrzce a creerului si a reflexului psihogalvanzc», cu de-
monstratium experimentale

,edziztei intimd.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU zice :

« Imi fac o deosebitä pläcere sä salut in mijlocul nostru pe noul Coleg
corespondent, d-1 Fl. tefânescu-Goangä, Profesor si Rector al Univer-
sitätii din Cluj, care participâ pentru intâia datä, dupä alegerea sa, la
sedintele Academiei.
« Fondator, organizator si conducátor al pnmului Institut, de psihologie
experimental:a' din tail, d-1 tefänescu-Goangl a dat, personal si in cola-
borare cu distinsii si meritosii elevi ce si-a format la acest Institut o sene
de lucrári deosebit apreciate in lumea specialistilor atât din tarä cât si din
strämätate si a stabilit deja reputatia stuntificä a Instrtutului sdu.
« Activitatea aceasta a constituit baza recomandärn si alegeni sale ca
Membru corespondent al Sectiunn Literare. Prezentatk pe vntor, in re-
zultatele sale, si in sânul Institutiumi noastre, va contnbui, de sigur,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 18 FEBRUARIE 1938
47
la cresterea autoritätn si prestigiului stiintific al acestei Institutii, pentru
care, odatä cu salutul nostru cordial, ii facem cele mai bune uran sä o
poata continua si desvolta cat mai larg si mai intens ».

D-1 FLORIAN TEFÄNESCU-GOANGA. raspunde multumind atat

pentru cuvintele foarte amabile ce i-au fost adresate, cat si pentru distmsa
onoare pe care Academia Românä i-a facut-o chernându-1 in randurile mem-
brilor ei corespondenti. Zice cá aceastä onoare s'a adresat nu atat persoanei
d-sale, cat tinerei stunte in domemul cäreia si d-sa a adus o contributie mo-
destä. D-sa 41 exprima bucuna cal Academia Romana da importanta tinerei
discipline a psihologiei experimentale. Arata cä s'a sträduit sa aduca o con-
tributie personala in domeruul acestei discipline si spre acest scop a fondat
si organizat, cu man greutäti, Institutul de Psihologie Expenmentalä din
Cluj, tinzand la crearea unei scoli românesti in doctnna psihologicä. Spune
ca alegerea sa ca membru corespondent al Academiei va fi un indemn pentru
a munci cu aceeasi stdruinta; promite cal inteo sedintä vntoare a Academiei
va veni cu o comunicare din domemul psihologiei si asigura Academia ca-i va
fi un membru devotat si ca-i va consacra tot ce are mai bun in sufletul sail.

,$EDINTA PUBLICA DELA .r8 FEBRUARIE 1938

D-1 Prefedinte ALEX. LAPEDATU, deschizand sedmta, comunica urrna-
toarea scrisoare primitä dela d-1 General E Zwiedina, Maestrul Curtii Ma-
jestätii Sale Regina Maria a României :

Mult Stimate Domnule Prefedinte,

« Dm Inaltul Ordin al Majestatii Sale Reginei Maria am 6noarea a va

inainta operele Majestatei Sale, in original si in traducen, pe care Ma-
jestatea Sa a binevoit sä le därmasca Academiei Române, dupa ce le-a
autografiat.
« Convins cá gestul männimos al Majestätei Sale, phn de dragoste
pentru Tara' si pentru Tineretul setos de cultural, va imbogati comoara
spintuala a Inaltei Institutii pe care o reprezintap, vá rog, stimate d-le
Presedinte, sa binevoiti a primi incredintarea inaltei mele consideratiuni ».
« Lista operelor Majesatii Sale Reginei Maria in original (in englezeste)
si in traducen, däruite Academiei Române. Fiecare din volumele jos
mentionate a fost autografiat si poartä simpla dedicatie : « Pentru Academia
Românä »:
« 1. The Lily of Life. Bucarest, A Baer, 1912, 107 p.
# 2. Regina Cea Rea, Ilustr. de A. S. R. Principesa Elisabeta, traducerea
din englezeste de Elena General Perticari Bucuresti, 1916, 114 p. (Lipseste
numele Casei de Editura).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA i8 FEBRUARIE 1938
48
« 3. Peeping Pansy, illustr. by Mabel Lucie Attwell. London, New-
York, Toronto : Hodder and Stroughton, 312 p.
« 4. Glinduri si Icoane din Vremea Reizboiului. Bucuresti, Editura Libr.
Pavel Suru, Sibiu, Tipogr. W. Kraffi, 196 p
« 5. Povesti pentru Cei mai mici, ilustrate de M. Teisanu. Bucuresti,
tiparul « Convorbiri Literare S. A *, fail data', Nr. 39 din exemplarele
numerotate dela I--too, 17 p.
« 6. Povesti, cu ilustratii de N. Grossman-Bulyghin Bucuresti, « Cartea
Româneascä », 1921 ( ?), 150 p.
« 7 « The Story of Naughty Kildeen, illustr. by Job. London, Edin-
burgh, Humphrey Milford, Oxford University Press, 95 p.
« 8 Kildine, illustrée par Job Tours, Maison Alfred Mame et Fils,
95 P
« 9. Why, A Story of Great Longing. Stockholm, Svenska Tryckeriak-
tiebolaget, 1923, 193 p.
« Io. The Lost Princess, a Fairy Tale, with illustr. by Mabel Lucie
Attwell. London, S W. Partridge & Co , 1924, 159 p.
« II. My Country. London, Published by Hodder and Stroughton for
The Times, 1926, 69 p.
« x2. The Voice on The Mountain, A Story for Those Who Understand
New York, A. A. Knopf (Nr. 579 of special edition of 600 copies on Blan-
ford All Rag Paper), 1926, 235 p.
« 13. Glasul de pe Munte (Roman). Bucuresti, Ed. Nationalä S. Ciornei,
1931, 264 p. Trad. din limba englezä de Zoe Simpson Ghica.
« 14. Cum am ajuns la Tenha-yuvah. Cernäuti, Institutul de Arte
Grafice si Editura « Glasul Bucovinei », 1928, 7 p.
« 15. Crowned Queens, A Tale from Out the Past. London, Heath
Cranton Ltd., 420 p.
« 16. Regine liworonate. Bucuresti, Ed « Adevärul » S. A., Vol. I,
368 p. si Vol. II, 303 p. editie de lux.
« 17. Masks. London, Duckworth, 1935, 320 p
« 18 Masques, trad. de ranglais par Héléne Claireau Paris, Editions
N R C. (Nouvelle Revue Critique), 221 p
« 19. Resurrection, article in « Bulletin », The Society of The Friends
of Roumania. New York, The Fisher Press, 1926, pp. 5-II.
« 20. From Realities and Dreams, (no publishing house, no place of
publication, no date. Verbal information given by Her Majesty that this
book was printed at Väeäresti), 135 p.
o 21. Rkes et Réalités (no publishing house, no place of publication,
no date. Verbal information given by Her Majesty that this book was
printed at Väcäresti), 143 p
« 22. The Story of My Life. London, Toronto, Melbourne, Sydney,
Cassel and Company Ltd. Vol. I, illustrated, 306 p. 1934; Vol. II, illu-
strated, 369 p. 1934; Vol. III, illustrated, 463 p. 1935.
« 23. The Story of My Life. New York, Charles Scribner's Sons, New
York, 615 p., 1934

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
EEDINTA DELA 25 FEBRUARIE (938
49
#24. Mitt Livs Hzstoria tr. by Ingeborg Essen. Stockholm, Albert
Bonniers For lag, 1935, Vol. I, 295 p.; 1936, Vol. II, 409 P.
o 25. Povestea Vigil Mele, in romaneste de Märgärita Miller-Verghy.
Bucuresti, Editura « Adevärul * S. A. Vol. I, 427 p.; Vol. III, flrä
data, 593 p.
« 26. Histoire de Ma Vie. Paris, Librairie Plon, 1937, 374 P. Vol. I,
Tome Premier ; Vol. II, Tome second, 1937, 392 p.
« 27. Traum und Leben Einer Kemigm. Leipzig, Paul List Verlag, 391
P., 1935.
« 28. Ictoria Moia Mibota. Beograd, Stampa « Harodna Procbeta *,
1936, Zbezda-IzdabaTche, 438 p. Translated by M. Pavlovitch and
M. Oserovitch.
« 29. La Storia Della Mia Vita. Milano, A. Mondadori, 1936, Vol. I,
432 p. Unica traduzione automata, di Mario Borsa.
Neautografiate :
« 3o. Stella Marts, din « Boabe de Grail *, Anul I, Nr. 9, 1930, 12 p.
Bucuresti, Institutul de Arte Graf ice o E. Marvan *.
« 31. Casele Mele de Vis, extras din « Boabe de Gran *. Bucuresti,
Institutul de Arte Grafice « E. Marvan *. Anul I, Nr. 2, Aprilie 1920, 15 p.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDA TU zice ca darul Majestätii Sale
Reginei Maria ne este cu atat mai scump si mai pretios cu cat vine nu numai
dela Ilustra Membrä de Onoare a Instautimui noastre, cat mai ales dela
minunata scrntoare, care face cinste tärii atat de frumos descrisä in opera Sa.
« Suntem plini de gratitudine fapi de Majestatea Sa pentru acest nepretuit
dar, pe care Academia Romanä il va pästra ca pe un talisman inteun safe
deosebit, in care poate vom avea norocirea sä mai addogAm si alte opere ale
Majestätii Sale. Sunt fericit -a adAogat d-1 Presedinte - cA ni se prezintä
prilejul de a exprima Majestätii Sale omagille de profund respect si inaltä
admiratiune ale Academiei Romane si a-I face, in numele Institutiuhii noastre,
cele mai calde si devotate urAri de a se intoarce cat mai curand deplin
sänätoasä in tara pe care o iubeste atat de mult si pentru a cärei intregire
a inchmat toate puterile sufletului Säu*.
D-1 N. IORGA face o comunicare despre «Inceputurile Istoriei universale
la Ronuini».

,gDINTA PUBLICA DELA 25 FEBRUARIE 1938

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU zice:
« D-1 Coleg Th. Capidan mA roagA sä vä transmit, dela acest loc, ur-
mAtoarele cuvinte de omagiere a memoriei marelui linguist olandez si
Membru de Onoare sträin al Academiei noastrejoseph Schrijnen, profesor
la Universitatea din Nijmegen, incetat zilele trecute din vieatä :
4 A R - Anale - Tom LVIII - Sechniele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
50 $EDINTA DELA 4 MARTIE 1938

« Joseph Schrijnen, in calitate de preot si reputat invätat, a stiut sá se

mentiná intotdeauna la un nivel ce impunea stima si admiratia colegilor
säi de specialitate. Inzestrat cu insusiri superioare pentru studiul gramlui
omenesc, el ajunsese sä stäpâneascä intregul domeniu indoeuropean De
aceea numeroasele sale pubhcatu, in frunte cu excelentul tratat de lin-
guisticl indoeuropeank reprezintä tot ce stnnta hmbil a produs mai de
valoare.
« Dar meritele stnnpfice ale lui Joseph Schrijnen sunt mari si pentrucá -
dupä cum am incercat A. arät inteun numär din Dacoromânia -a reusit
sä introducä in studiul limbilor clasice metoda geografiei linguistice. De
asemenea a fost printre putimi invälati, can, inteo sent de lucrári bine
documentate, a relevat caracterul particular al limbn latine rehgioase.
« Moartea lui lasä un gol care nu va putea fi usor inlocuit acum, mai
ales, când numai in interval de doi am disciplina noastrá a inregistrat cele
mai dureroase pierderi, prin disparitia invätaplor de reputapa lui Antoine
Meillet, W. Meyer-Lubke si Ferdinand Brunot.
e Aprecund aceste merite ale lui Joseph Schrijnen, 1-am ales in vara
anului trecut membru corespondent. Condusi de aceleasi sentimente, in
chpa de fatä, pnem sä ne exprimdm sincera noastrá pärere de au pentru
trecerea lui la cele vesnice ».
D-1 L NISTOR face o comunicare despre « Ocupatza austrzacd in Principate
r854-1857 *.

SEDINTA PUBLICA DELA 4 MARTIE I938

D-1 Prefedznte ALEX. LAPEDATU, deschizând sedinta, zice :
« Dela ultima noasträ sedintä de säptämâna trecutk s'a petrecut un
eveniment de adeváratä importantá istoricl pentru vieata publicä a tárii.
Si anume, noua Constitupe, edictatä de M S Regele Carol al H-lea si
primitä de poporul roman cu aproape unanimitatea glasurilor celor chemap
si indreptäpp a se pronunta asuprá-i, a fost sanctionatä si promulgatk
Duminecä 27 Februarie, la Palatul Regal din Capitalä, de prea Ináltatul
nostru Suveran, in cadrele unei impresionante si necunoscute panä acum
la noi solemnitäti
« Academia Românä, care a avut parte s'Al numere printre membrii sät
atâti mari si luminap bárbap de Stat ce au participat, direct sau indirect,
ca actori sau promotori, la cele mai insemnate acte sávar§ite pentru märirea,
intärirea si intregirea României moderne, - Academia Românk zic, con-
statä, cu deosebitä satisfacpe, cä si de rândul acesta a avut, in Guvernul de
Umune naponalk cu care M. S. Regele a intocmit noua Constitupe a
Tärn, pe unn din cei mai alesi si valorosi membri ai säi.
« Impärtäsind in totul credinta M. S. Regelui cä prin noua Constrtutie
s'a pus temelia indestructibilä pe care urmeazä sa se clAcleascá o Românie
nouk Academia noasträ tine sä prezinte din acest prilej, Augustului ei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 4 MARTIE 1938 5I

Protector si Prezident de Onoare respectuoase omagli de recunostintl si

admiratie pentru hotärirea 0 vigoarea cu care a inteles sá se punä in slujba
celor mai vitale interese ale patriel si sa-I aduca, in acelasi timp, prin glasul
meu, cälduroase urän de vieata indelungatä 0 de puteri mereu reinnoite,
pentru ca, asa cum o doreste, adeca cu ajutorul tuturor celor cell iubesc
cu adevärat tara, sä faca din aceasta tarä o Romaine bogatä, puternica 0
fericita.
« Cu aceastä prea supusa si devotata urare si in desävarsita comunitate
de simtire si gandire a membnlor sal, Academia Românä se asociaza cu
toatä insufletirea la aclamatille ce zilele acestea au strabätut tara dela o
margine la alta a ei, umplând sufletele românesti de cele mai bune si fru-
moase nadejdi : Traiascä Regele ! Traiasca Patria ! ».

D-1 N. IORGA face o comunicare despre <4 Vasile Alecsandri student la

Chimie».

D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU expranä multumai d-lui N. Iorga

pentru comunicarea fäcutai si d-lui General N. Vaitoianu pentru darul caietului
de student al lui Vasile Alecsandri.
gedinf intzmd
D-1 Pre§edinte aratá c'a in cursul acestei lura se implmesc ioo de ani dela
aparitia Gazetei Transilvaniei, care, singura dintre fostele gazete mai vechi
ale unui Eliade, Asachi, spre exemplu, a rezistat timpunlor si a apärut in
continuitate si apare si astâzi. D-1 Pre§edinte e de pärere a Academia nu
poate rasa neobservat pentru contemporann nostri acest insemnat evernment
din ziaristica româneascä.
D-sa s'a &Ida la intocmirea unui istonc al acestei gazete, in care scop
s'a adresat d-lui Aurel Muresanu, din Brasov, posesorul unei bogate si insem-
nate arhive pentru vieata gazetei. L-a indemnat sä inceapä si sä lucitze repede
o monografie istorica despre gazeta. D-1 Muresanu a prima si a si publicat
inteo revista transilväneanä primul capitol despre inceputunle ziansticei la
Romani, ajungând cu istoncul pana la apantia Gazetet Transilvanzei.
D-1 PreFdinte Lapedatu propune ca Academia Romând sä comemoreze
acest moment din istoria Gazetei Transilvamei, consacrandu-i o sedinta co-
memorativa. D-sa roaga pe d-1 Coleg Iorga sa primeasca a face cuvântarea
comemorativa.

D-1 N. IORGA primeqte, sub conditia ca d-I Aurel Murganu sä-i ingádue
a cerceta arhiva de famdie, spre a aduce lucruri noi.

D-1 PreFdinte ALEX. LAPEDATU asigura pe d-1 Iorga cá va intervern

la d-1 Muresanu spre a-i imphni clomp.
D-1 G. TITEICA, Secretar general, arata cá o suta de ani se implinesc si
dela nasterea lui Grigorescu D-1 Coleg de Onoare St. Popescu ne-a cenit sa

4*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
52 SEDINTELE DELA 1 x §i 18 MARTIE 1938

comemoräm, cu acest prilej, pe marele artist, organizand o expozitie retrospec-

tivä a operei sale la Fundatia Ioan I. Dalles. D-sa e de pärere ca, in acelasi
timp, Academia sl-i consacre o sedintä de comemorare.

EDINTA PUBLICA DELA Ii MARTIE 1938

Prefidentia d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 Dr. C. I. PARHON, Membru corespondent al Academiei Romane,
ceteste o comunicare despre « Determinismul in Endocrinologie ».
qedintä intimd.
D-1 Dr. GR. ANTIPA, Viceprerdinte, comunica regulamentul admis de
Sectunea Stintifia, in sedinta de astäzi, pentru publicarea colectiei de « Mo-
nografii Stimtifice », in urmätoarea cuprmdere :
« I. Sectia stultified a Academiei Romane publicl, cu incepere din
anul 1938, o nouä colecte de volume « Monografn stiintifice ».
« 2. Fiecare volum va forma un tot, &and elementele de pregAtire clasicä
pentru cercetärile actuale. 0 bibliografie cat mai bogatä va da orientare
celor can vor sä tread: dincolo de cuprinsul volumului.
« Pentru a se tipäri un volum in aceastá colectie e nevoie de un referat
al unul membru din Sectia Stuntifieä, aprobat de sectiune.
« 4. Volumele nu vor trece, la tipar, de too pagine si nu vor cuprinde
figuri si planse prea costisitoare.
« 5. In fiecare an nu se vor scoate mai mult de 4 volume, cAutându-se
atingerea mai tuturor speciahatilor teoretice.
« 6. Autoni vor primi gratuit, dupä tipärire, 25 volume si drepturde
obisnuite de autori, Academia rämanand proprietara manuscrisului pentru
totdeauna.
« 7. Cheltuehle, in marginde mijloacelor secturm Stingifice, precum s't
veniturile pe care le va produce colectia, pnvesc numai Sectiunea *tin-
/dial».

SEDINTA PUBLICA DELA 18 MARTIE 1938

Pre fedmpa d-lui ALEX LAPEDATU
D-1 SEXTIL PUSCARIU face o comunicare despre « Gândirea lingvistwd
Is'i glindirea filosoficä o

.5'edintd intimä.
D-1 TRAIAN SAVULESCU prezintä volumul omagial « Grigore Antipa,
Hommage a son oeuvre» (Bucuresti 1938) intocmit din initiativa Societäth

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
*EDINTA DELA 25 MARTIE 1938
53

Române de Stunte si a unui grup de prieteni, prin colaborarea a numerosi

invätati români si strämi si dedicat d-lui Dr. Gr. Antipa cu ocazia implinirii
varstei de 70 de ani.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui Co leg Tr.
Sävulescu pentru prezentarea acestui volum omagial cu atat mai mult cu at
d-sale i se datoreste impativa intocmirn lui. D-1 Presedinte felicitä pe d-1
Co leg Dr. Gr. Antipa pentru activitatea sa stiinpficä si pentru implinirea
vârstei de 70 de am si constatä cu vie multumire, din volumul prezentat, cá
d-1 Co leg Antipa a primit si cu aceastä ocaziune dovada stimei si pretuirii
inalte de care se bucurä opera sa stitatificä. D-sa aratä cä d-1 Co leg Antipa
si opera sa vor fi särbätorite solemn Dumined, zo Marte, la ora I I a. m ,
in Aula Fundapunn Carol I, când 1 se va prezenta colegului särbätorit volumul
omagial. D-1 Presedinte roagä pe d-nu Colegi sä binevoiasa a participa in
numär cât mai mare la aceastä solemmtate si a onora astfel cu prezenta d-lor
aceastä festivitate, pe care d-1 Antipa o meritä din plin din partea noasträ
si a stiintei românest.
Dela Universitatea din Koln se primeste invitatiune ca Academia Românä
sä ia parte la särbätorirea a 500 de ani dela fundarea acestui asezämänt de
culturä, särbätorire care se va face in Iunie viitor.
- Se va trimite la tiny o adresä omagialä.
Dupä propunerea d-lui Presedinte ALEX. LAPEDATU si in legAtura
cu comemorarea unei sute de ani dela aparipa Gazetei Transilvaniei, Bibhoteca
Acaderniei va organiza o expozipe retrospectivä a evolupei ziaristicei la Români
si a celei din Transilvania in special. Biblioteca va expune si un tablou al
tuturor ziaristilor judecap, condamnati si intemmtap pentru scrisul lor ro-
mânesc in Ardeal.

,gDINTA DELA 25 MARTIE 1938

D-1 ANDREI RADULESCU, Vicepresedinte, deschizând sedinta, amin-
teste cd Duminecä, 20 Marne curent, colegul nostru d-1 Dr. Gr. Antipa a fost
särbätorit in Aula Fundatimui Carol I, cu ocazia imphnini varstei de 70 de am.
Festivitatea a fost prezidatä de Colegul si Presedintele nostru d-1 Alex. La-
pedatu, care a deschis solemnitatea printeo cuvântare plinä de cäldurä, cu-
vântare care a fost urmatä de discursurile d-lor Traian Sävulescu din partea
Comitetului care a luat impativa särbätormi, a d-lui Coleg G. Ionescu-Sisesti,
ca Ministru al Agriculturu si Domeniilor si a d-lui St. Soimescu, Admimstra-
torul Casei Scoalelor, ca delegat al d-lui Ministru al Educapei Nationale.
Tuturor le-a räspuns d-1 Coleg Antipa printeo emoponantä si evocativä
cuvântare. Festivitatea a fost cinstitä de prezenta unui numeros public foarte
ales, cunoscätor al operei colegului särbätorit i pätruns de insemnätatea ei.
D-1 Vicepresedinte Andrei Rädulescu, interpretând sentimentele tuturor d-lor
Colegi, a exprimat admirapa sa pentru opera stiinpficä a d-lui Coleg Antipa

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 25 MARTIE 1938
54

0. i-a &cut urki de sänätate si de vieatä activä ilia multi ani, asigurandu-1
de toatá dragostea 0 prietenia colegilor sk.
D-I Dr. GR. ANTIPA multumeste d-lui Presedinte 0. tuturor d-lor Colegi
can au tmut sä cinsteascá cu prezenta d-lor särbkorirea sa la Fundatia
Carol. Atentia cu care d-nu Colegi din Academie 1-au inconjurat, in aceastä
imprejurare, I-a miscat adanc. D-sa aratä a in lungul ski trecut de academician
gandul säu intreg a fost däruit Academiei Romane. D-sa va inchma 0 de aci
inainte toate puterile sale de muncl pentru propäsirea acestei scumpe Insti-
tutiuni.

D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU aduce la cunostinta Acade-

miei trista stire a incetku din vieatä a colegului nostru corespondent, General
Scarlat Panaitescu, rostind urrnátoarele cuvinte :
« In dimineata ziles de 22 Martie s'a stins, in varstä de 71 de am, la
Priseaca Dornei langä. Campulungul Bucovinei, veneratul nostru coleg
corespondent, Generalul de Divizie in rezervä Scarlat Panaitescu.
« Ocupandu-se din tinerete de studii tehnice militare 0 de matematici
in scohle militare din tarä, regretatul coleg 0.-a desävarsit aceste studii
in sträinkate, fund rand pe rand absolvent al coalei Pohtehnice din Paris,
diplomat al coalei de Aplicatie de Artilerie si Geruu din Fontainebleau,
licentiat in matematici al Facultätu de tiinte din Paris
« Destinat prin aceastä temeinicl pregkire pentru cariera de profesor
militar, regretatul coleg, inapoiat in tarä in anul 1892, a desfäsurat o ne-
intreruptä activitate in invätámantul militar, profesand cursuri de mate-
matici, de astronomie, de geodezie, de constructiuni, de fortificatie, de
topografie 0 chiar de geografie, timp de aproape un sfert de secol, la
Scoalele Militare de Artilerie si Geniu, la *coala Superioarä de Räzboiu,
la coalele Militare de Infanterie 0 Cavalerie, - urmärind, pretutindeni
unde stunta 0 influenta sa personalä s'au putut exercita, ridicarea ruvelului
stuntific in armatá.
« Inspector General al Gemului 0 Sef al Serviciului Fortificatulor in
timpul räzbolului pentru intregirea neamului, dupä trecerea sa in rezervä
Generalul Panaitescu si-a continuat paná la sfarsitul vietii sale cursurile
de astronomic, de geodezie 0 de cartograf se la Universitatea din Iasi, la
care hied din 1906 incepuse cursuri libere de astronomie si geodezie
o In mijlocul nostru Generalul Panaitescu a fost chemat indatä dupä
räzbom ca distins reprezentant al Armates si al iden sfmte de apärare
nationalä pe care o afirmase atat de complet prin faptele sale de combatant
0. prin pregätirea ce a stiut sä dea of iterilor can au condus la glorie
armata noasträ in marele rázbom.
« Academia Romanä s'a asociat cu sentimentul de sincere regrete la
dohul familiei si a luat parte la trista solemnitate a inrwrmantärn neuita-
tului coleg prin colegul nostru Petre Bogdan. Ea ii va pästra o ammtire
nestearsä, inscrundu-i numele in Analele sale aläturi de numele ilustrilor
säi inaintasi in Academie, Generalii &alarm, Harjeu 0 Cräiniceanu ».

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 25 MARTIE 1938
55
- D-nii Colegi pästreazA un minut de reculegere spre cinstirea mernoriei
regretatului coleg

D-1 General R. ROSETTI, asociindu-se la elogiul defunctului coleg,

rosteste urmátoarele cuvinte :

o La cele spuse de d-1 Presedinte adaog câteva cuvinte, in calitate de

fost elev si ulterior de prieten al decedatului General Sc. Panaitescu.
e In anul 1897 era Cápitan (fusese cu câtiva ani in urmä seful de pluton
al fostului nostru coleg G. Bals, când acesta isi fäcea stagml in Regi-
mentui 1 Gemu) si fäcea cursul de calcul diferential si integral la
coala Militarä de Artilerie si Geniu, al cärei elev eram.
« Explica bine, era totdeauna gata sá dea o kimurire sau un sfat . ca
infätisare si ca atitudine era tocmai contrarul unui Mos Teacä. Foarte
urban in relatille sale cu elevn, al cäror indrumátor si nu sef se socotea,
cAuta sä desvolte curiozitatea lor stimpficl si gustul cetirei.
« Urbanitatea nu impiedica insä pe arpele cu ochelari - cum era
porecht de elevi - sä fie foarte sgârcit in darea notelor. Ca urmare, cursul
ski era invdtat temeinic.
s Mi-a fost apoi profesor de topografie la coala Superioarä de Rázboiu,
in ann 1904-1906. In acest curs al ski nu se multumea sá facá numai
topografie, in sensul cel mai intins al acestei cunostinte ci, pornind dela
chestium topografice, lämurea cunostinte de un ordin mai general. Asa,
vorbind de pildä despre rauri, 'faicea si teorn fizico-geografice asupra
formärn cursului unui râu si evolutia acestui curs de-a-lungul vremilor ;
tot asa in ceea ce privea formele terenului si alte multele.
« i in coala Supermarä de Räzbom, unde avea a face cu ofiteri ce
trecuserá top de vârsta de 27 de am., Generalul Panaitescu nu a fost numai
un profesor, multumindu-se a-si face cursul de pe catedrä ci, mai mult
ca in scoala militará, a fost un indrumkor, un animator, cdrula ii plácea
sä enunte Oren si sá discute despre multe chestium in legäturd mai mult
sau mai putm apropiate cu subiectul despre care trata
« El insusi avea o mare curiozitate pentru tot ce putea produce cugetul
omenesc in toate domennle si citea foarte mult. *1 de acest lucru ne-am
dat seama intal in calkorille ce am fäcut atunci cu scoala in judetul Backilui.
Fiecare accident de teren, fiecare urmä istoricä, era prilej pentru o scurtä
disertatie plinä de invätäminte, dar mai ales era prilej binevenit pentru
pornirea unei discutii menite sä invedereze ofiterului elev nu numai lute -
resul mill-tar tehnic al chestiunii ci si legaturile cu alte categorn de cu-
nostinte, precum si interesul omenesc si cultural general
« Regret cu atât mai mult pierderea acestui indrumátor care mi-a
deschis in unele privinte orizonturi nouá, cu cat el a avut, fatá de mine,
de-a-pururea 4 o atitudine prietenoasä si. binevoitoare, si cu cat am avut
cu dânsul, timp de patruzeci de am, relatiumle cele mai pläcute *.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
56 SEDINTA DELA z APRILIE 1938

tFEDINTA PUBLICA DELA i APRILIE 1938

Prefidentia d-lui ALEX. LAPEDATU.
D-1 M. SADOVEANU rosteste o comunicare pentru Comemorarea lui
Ion Creangd cu ocazia implinirii a roo de am dela nasterea marelui povestitor.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU, luancl cuvântul in referire la cornu-
nicarea d-lui M. Sadoveanu, zice :
« Multumesc colegului Sadoveanu cä a elogiat, la dorinta noastrá,
a tuturor, in chip asa de frumos i impresionant, opera marelui scrntor
popular moldovean, dela a cárui nastere s'au implinit de curând roo de am.
« De sigur, nimenea altul ca dânsul, nu putea expune, cu prilejul
acestel comemorki, cu mai multä competmtá si talent, opera nepieritoare
a lui Ion Creangä, a cärui pomenire i proslävire Academia Românä a
tinut sä o särbkoreascä prin cuvântul celui mai de seaml i reprezentativ
scriltor, din aceeasi Moldovä, al epocei noastre - d-1 M. Sadoveanu ».
D-1 OCTAVIAN GOGA face o comunicare cu titlul <Austrza - crdmpeie
de retrospecpune istoricd».

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU zice :

« Am ascultat, ca totdeauna, cu mteres i pläcere, pärerile pe care
distmsul nostru Coleg, d-1 Octavian Goga, le-a exprimat in retrospectiunea
istoricä pe care ne-a fácut-o, in forfna particularl a tuturor cuvântärilor
sale -pregnant i captivantit.
« Evident, in aceastä republicá a mtelectualitätii române, in care,
printeo indelungatä traditie, avem cea mai deplinä libertate hi a ne ex-
prima opinide i credmtele propril, nu e rumenea care sä le priveascä, ca
expresie i atitudine, a corpului nostru academic.
a Faptul nu scade, fireste, din valoarea spiritualä i literará a comu-
nickii pe care d-1 Octavian Goga ne-a fácut-o i pentru care suntem
datori a-i aduce cálduroasele noastre multumiri ».
edinlá zntzmd.
D-1 G. MURNU depune urmkoarea cuvântare rostitá de d-sa ca delegat
al Academiei Române la comemorarea scriitorilor români decedati, fácutá
in ziva de 25 Martie a. c., la cimitirul Bellu, din initiativa Municipiului Bucu-
resti :
« Conform adresei Nr. 881 din 22 Martie, primal din partea Secretarului
general al Academiei Române, am participat la ceremonia din 25 ale lunu,
care a avut loc la Cimitirul Bellu pentru pomenirea scrntorilor români.
Cu acest prilej am luat cuvântul ca reprezentant al Academiei i dupä o
scurtä mtroducere, in care am accentuat insemnätatea acestei ceremonu,
am cetit urmkoarea poezie inchinatä umbrei lui Eminescu, socotind-o
ca potrivitä momentului, sinabolizând pe eroul spiritual care, cu jertfa
vietii sale, creeazä nemuritoarea sa operl imaginativä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 1 APRILIE 1938
57
PE DRUM SPRE STELE
Cä lätor peste creste de spumeg si val
Luntrännd neodihnä de brate si gene
Fantomatic te apropli de verdele mal
Inflont al Citerei de antec, grädini si poene
Unde chiue cor de profane mäestre sirene
Si räsunä din coarde, din viers de metal
Nostalgia si orgii pämäntene.
Ca din strede suav curge ntmicul sfor,
Mreji de aur, de moale tihnitä robie
Peste tine se 'ntind, o märet visätor,
Si te 'nläntue 'n tainä cu nadä de-o nue
De 'nnächn, te descântä, te strigä, te 'mbie
Spre popasul de-o chp'a ospätului lor
De brutal:a', fatalä betie.
Drum talaznic si stânci pe subt ape-1 presarä
Si 'ndoielnic de-o pahdä stea licAnt
E limanul Road clipelor sboarä,
Netrlitá comoarä, belsug irosit ;
Umbre scumpe din urma" cu drag te 'mpresoarä,
Inapoi te duc sborun de lung aiunt
Din vion care 'n tine cântarä.
Si cu tot aripatul avânt creator
Ce te 'ndrumä spre zon de nestinsä lumina,
Ca din somn te destrunä zäbavnic fior
Si te cere uitäni ce noaptea 'nrubiná
Si-ti incupá sä bei din eternul isvor
Pärintesc a ta parte deplinä.
Doar si tu te-ai näscut din plämadä de lut
Si se frânge a ta cumpänä 'n douä,
Soväind de prepusun te api un mmut
La räscruce din goanä spre zariste nouä
Si Iasi vâsla de trudä, te'ntorci abaltut
Cu ochi lâncezi si umezi de roul
Stropi de doruri prelinse pe-obrajz stergi,
Cum ai sta infeatit impreunä 1 Dar iatä,
Ferecat in putere de bronz ne'nduratä,
Din afundun un clopot te chiarná sä. mergi,
Te desprinde din horä de veselä gloatä
Si din nou osândit esti pe mare s'alergi
Si sä n'ai tu popas niciodatä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
58 $EDINfELE DELA 8 §i 15 APR1LIE 1938

Stiu cârarea ta lungi si grea si desartä,

Nehotarma dungä de pas trecdtor,
Si cu lacrimi te cânt. Ce-i iertat tuturor
Tie singur un preget in veci nu se iartä.
Tu esti Unsul ursitel, martirul dator,
Câlluza 'nviern spre-a culmilor poartä -
Ca un fulger suprem ce prin boltá de nor
Pretutindern scânteia izbândei si-o poartà -
SA fn imnul de glorie, astru sonor
De triumf peste vreme si soartä.

EDINTA PUBLICA DELA 8 APRILIE 1938

Prefedintia d-lia ALEX LAPEDATU
D-1 C. RADULESCU-MOTRU face o comunicare despre o Mentrea
unui Institut nalzonal de psihologie ».

D-1 N. IORGA face o comunicare cu titlul « Un post al latimatil in lumea

germanicei Austria »

,$edintil zntzmä

La propunerea d-lui Coleg Octavian Goga, se decide ca Academia Românä

sá comemoreze pe pictorul N. Grigorescu la ioo de ani dela nasterea sa,
organizând o expozitie retrospectivá a operei maestrului in cursul lunei Iunie,
in sable Fundatiunn « Ioan I. Dalles *, cu concursul d-lui Virgil Cioflec.
Se d'a delegatie d-lui Coleg Dr. G. Marmescu sá reprezinte Academia
Româná la comemorarea Profesorului Dr. Victor Babes, care se va face la
Instrtutul Babes in ziva de 6 Mai curent, cu ocazia implinirii a 50 de ani dela
primul tratament antirabic fácut de ilustrul coleg dispárut Dr. Victor Babes
dupá propria sa metodá cunoscutá in lumea medicalá sub numele de « metoda
romaná *

EDINTA PUBLICA DELA 15 APRILIE 1938

Prefedinlia d-lui ALEX LAPEDATU.
La sedinta asistä d-1 Baron Guillaume, Ministrul Belgiei in România.
D-1 I. NISTOR face o comunicare despre « Rum in Prinapatele Romäne,
1853-1854 D.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA x5 APRILIE 193'8
59
D-1 I. RADUCANU, Membru corespondent, ceteste o comunicare cu
titlul « In amintirea luz Ernest Solvay (1838-1938 ) ».

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui I. Ráducanu pentru

gändul bun de a vent sä comemoreze in Academie pe invdtatul economist
belgian E. Solvay si salutä pe d-1 Baron Guillaume, Ministrul Belgiet in Bucu-
rest, multumindu-i pentru cinstea ce a flcut Academiei, venind sä asculte
o comunicare comemorativá despre unul din cei mai de seana compatrioti
ai säs
Sedmtd intzm.

D-1 General R ROSETTI zice :

« Proprietarn firmes Iosef Resch fiul, au bätut cu prilejul aniversärn
de too de ani a intemeiern magazinulus lor de bijuterie si a functionärii
lui neintrerupte, o plachetá pe care o oferä Acadermei pentru colectia el de
medaln si plachete. Cu acest prilej numitii proprietari au fäcut o micä
expozitie de acte si registre, din care prezintä Academiei ateva copn
fotograf ice.
« Din cercetarea acestor documente reiese : In anul 1629, la 6 Ianuarie,
impäratul german Ferdinand II conferä lui Sigismond Rosch din Ulm,
un herb, innobilându-1 deci
« Descendentii acestuia : Matei, Tobias I, Tobias II, Tobias III, s'au
stabilit la Ravensburg (Wurtemberg), unde cel dintAi a fost preot tar
ceilalti au exercitat diferite mesern. Cu a sasea generatie, Lorenz, co-
boritorn incep a se ocupa de bijuterie. Acest Lorenz, näscut la Ravensburg
la 26 Iume 1777, a fost lucrátor gmvaergiu si a clpätat diploma dela breasla
lucrätori in aur si argint din Viena la 7 Noemvrie 1803. S'a stabilit apoi
la Brasov, unde a murit in 1823. .
« Fiul acestuia, Lorenz (al doilea) s'a stabilit in Bucuresti, in 1837,
intemeind firma care si-a serbat centenarul. i-a asociat, in 1844, pe
fratele säu Iosef, care continuase comertul tatälui in Brasov.
« Iosef Resch, fin sät, nepotii si ginern acestora, au urmat conducerea
casei pänä azi.
« Iosef Resch a fost naturalizat romän in Matte 186o, dändu-i-se
tot atunci si patenta pentru libera exercitare a comertului ski. In 1865
capätä dreptul de a cäuta aur in « gärlele Terrei *
« Registrele expuse (o paginä din 1838) aratá : unul socotehle firmes
cu furnisorii din Germania, tar celälalt partida diferitilor cumpärätori
din tad. §i ce cumpärau acestia. In acest din urml registru se
gäsesc multe nume de ale boierimii muntene. Intre boleti gäsim in ann
1845 si 1846 pe Maiorul (ulterior Generalul) I. Em. Florescu care-si
cumpárá melele pentru casätorie, brätäri, medalioane si alte bijutern si dá
altele sä 1 se repare.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
6o $EDINTA DELA 6 MAI 1938

« Acest centenar dá deci putinta de a se cunoaste mici, dar interesante

date privitoare la comertul nostru in ultima sutä de ani si la mica istorie
a unora dintre famdule noastre boteresti »

SEDINTA PUBLICA DELA 6 MAI 1938

Prepdenpa d-lui ALEX. LAPEDATU

La sedintä asista d-1 Fr. Olivier Martin, Profesor la Facultatea de Drept

din Paris.

D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU zice .

Dommlor Colegi,

« Deschizând aceastä sedintl, arn deosebita pläcere O. vä anunt, cä in

mijlocul nostru se gäseste, azi, un prea distins si onorat oaspete : d-1 Pro-
fesor al Facultätu de Drept si Membru al Academiei de Inscriptu dela
Paris, Fr. Olivier Martin
« Ingärluiti-mi, deci, ca pentru cinstea ce ne-a fIcut sä-i adresez, in
numele D-voastre, indätinatul nostru salut :

Monsieur et Cher Colllgue,

o II est dans la bonne tradition de toute Académie de saluer la présence

et de souhaiter la bienvenue aux personahtés scientifiques de premier
ordre qui assistent a ses séances
« C'est, naturellement, une question de convenance académique.
« Votre cas est different. Vous n'étes pas seulement un éminent juriste,
dont les travaux sur l'histoire du droit français sont connus et appréciés
dans le monde des spécialistes, - mais vous représentez deux grandes
institutions françaises, comme illustre professeur ä la Faculté de Droit de
Paris et comme membre de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres.
« rai done l'honneur de saluer en vous un haut représentant de la
culture française. Soyez le bienvenu parmi nous ! ».

D-1 Prof. Fr. OLIVIER MARTIN isi exprimä multumirea de a fi primit

la aceastä sedintá a Academiei Române; aratä c5. insemnätatea Academiei
Române stä in faptul de a fi creat Romania modernä si multumeste d-lui
Presedinte pentru bunele cuvinte ce i-a adresat.

D-1 ANDREI RADULESCU face o comunicare despre «Romanitatea

Dreptului nostru».

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
*EDINTA 13ELA 13 MAI 1938 61

D-1 MARCU BEZA, Membru corespondent, citeste o comunicare cu

titlul « Veclzi legclturi cu Anglia» (cu proiectium).

,5'edintei intimcl.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU aratä cä a trimis Majestkii Sale
Regelui Carol II urmkoarea telegramä cu ocazia skbâtorilor Pastilor :
« Ingkluiti-mi Majestate, ca Inalt Protector si August Prezident de
Onoare al Academiei Române sä vä rog a primi in numele tuturor colegilor,
cu prilejul serbärii Invierii Dornnului, un crestinesc si strknosesc: Hristos
a inviat 1 *.
Majestatea Sa Regele a binevoit a räspunde prin urmkoarea telegramd .
« Cu adevärat a inviat, - multumesc Acadermei Romfine pentru bunele
uräri ».
Carol

Se decide apoi a se expedia d-lui Coleg Octavian Goga, gray bolnav la

Ciucea, urmätoarea telegrarná :
« Membrii Academiei Române, adunati in sedintä sAptämänalä, land
cunostintä, cu adâncâ emotie, de starea ingrijorâtoare a sânätätii d-voastre,
pn sä exprime mbitului si. nepretuitului lor coleg cele mai afectuoase
sentimente si câlduroase uräri de grabnicä si completä inskikosire »
Dela Institutul Francez de Studii Bizantme, transferat dela Istanbul in
Bucuresti, se primeste instiritare cg. Duminecâ, 8 Mai curent, va inaugura
activitatea sa stiintificâ in România la sedml Institutului, in strada Cristian
Tell No. 18. Roagâ Academia Românä sâ ia parte la aceastâ solemmtate.

EDINT A PUBLICA DELA 13 MAI 1938

D-1 Pi efedmte ALEX. LAPEDATU, deschizAnd sedinta, zice

Domnilor colegi,

« Am ondus eri, la läcasul de v'ecl, cu pompa cuvenitá numai celor ce

au binemeritat cu adevärat dela natia si patria lor, râmäsitele päinantesti
ale lui Octavian Goga.
« Soarta a fost neinduratá cu ilustrul nostru coleg, ca si cu toti cei ce-1
deplängem azi impreuná cu intregul neam românesc, dela o margine la
alta a tärn. Avem insä mângAierea cá Octavian Goga s'a stins in România
intregitä a visurilor sale, indräsnete si avântate, din tinerete si. a credin-
telor sale, neclintite si nebiruite, din epoca marilor lupte pentru reali-
zarea acestei Românii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
62 EEDINTA DELA 13 MAI 1938

« Desigur ar fi fost si am fi fost si mai mângâiati, dacä s'ar fi stms si

in Romania desávarsitei unitäti sufletesti a neamului, in care s'a inte-
grat, ca nimeni altul din compatriotn sái de odinioarä si pentru care a
trebuit sä poarte, douäzeci de am, o luptä dârzä si neincetatk de 'Maid
constiiritä nationalá si nobilä pasiune patnotick impotnva celui mai
vmovat si obscurantist regionalism...
« Octavian Goga este si va rämâne, in aceastä privintä, un ante-mergätor
sau, dupd cum insusi si-a numit figunle eroice ale trecutului nostru,
a cäror personalitate si rol ni 1-a infätisat in chip asa de minunat, un
precursor, un mare precursor al acestei Românii ce va sä vinä neapärat.
Precum deci el a stiut sä aseze in cadrul lor istonc si in lumina lor aureo-
latä pe atâti din inaintasu ce i-a considerat, in toate domennle vietit na-
tionale, ca atari precurson, se va Om, desigur, la acest neam, atat de
bogat in valori spintuale si intelectuale, scrntorul de merit si talent care
sä zugräveascl maine - tot asa de cAlduros si de frumos - si strálucita
personahtate a lui Octavian Goga.
« Cäci a fost, färä putintä de contestare, cea mai strälucitä si, in ace-
lasi timp, cea mai reprezentativä personalitate a Ardealului românesc
iredentist din epoca premergátoare Unirn si realizärn ei, prim gemul säu
poetic, prin sufletul säu eroic, prin scnsul säu neintrecut, prin elocinta
sa räscolitoare si prin divinatia sa profetick
« Niciunul din contimporani nu 1-a ajuns in niciuna din aceste mari
si rari insusin. i nicgeri, ca aci, in aceastä incintä, nu i-a fost dat sa
punä in valoare, mai minunat, aceste daruri cu can Dumnezeirea 1-a
impodobit si pe care le-a stiut cultiva si fructifica in folosul spiritual,
sufletesc si national al neamului.
« De aceea, azi, când sufletul, marele säu suflet, s'a cufundat in eter-
mtate, iar trupul in pämantul scump al patriei pe care a divinizat-o, amin-
tirea lui nu ne va putea päräsi cat timp vom mai fi impreunä Laurn cu
can Academia Românä i-a incununat fruntea de poet al neamului 'Ma
din frageda tinerete, scrisul cu care a intretinut, sus si tare, idealul de
liberare a neamului säu robit si verbul de foc cu care a impresionat
elitele si a insufletit multimile vor stärui pururea in viziunea si me-
mona noasträ
« Intrat in nemunre, Octavian Goga s'a asezat in sirul marilor si glo-
nosilor nostn inaintasi dm aceastä institutiune. In momentul supremei
despärpri, sä-i inchinárn deci, ca ultim omagm si cu sentimentele de
profundä durere ce 'Mel ne stäpaneste, cateva chpe de pioasä reculegere,
cu gândul la spintul care s'a dus si cu pnvirea la imaginea care a rämas
si va rámâne pururea printre noi si cei viiton ».
Academia pástreazd câteva minute de reculegere
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU semnaleazd prezenta la sedinta
noastrá a d-lui E. Cotton, Presedintele Academiei de Stiinte din Paris.
D-1 N. VASILESCU-KARPEN, ca specialist, adreseazä d-lui E. Cotton,
in numele Academiei Române, salutul cälduros al Institutiunii noastre.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 13 MAI 1938 63

D-1 E. COTTON a multumit pentru cuvintele cu care a fost intâmpinat

si a arätat cá pentru d-sa este o traditie sä vadd in laboratoarele institutelor
franceze tinern nostri studenti. D-sa a continuat si asigurá cl va continua
aceastä traditie, stiind a astfel va usura relatille atat de cordiale si de strânse
de altfel, dintre cele doul täri

D-1 I. PILLAT, Membru corespondent, rosteste cuvantarea comemorativá

despre Gheorghe Cosbuc cu ocazia impluuni a 2o de am dela rnoartea poetului.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU, dupá ce multumeste d-lui Pi llat

pentru cuvântarea comemorativä, prezintá omagn d-nei Cosbuc care a venit
sä asiste la comemorarea marelui poet.

,5'edintd mttmd.

Se deleagá d-1 Co leg I. Lupas A. reprezinte Academia Românä la solemm-

tatea sfintirn nouei lespede ce se va aseza pe mormântul lui Mircea cel Bätran,
la mânästirea Coma, in ziva de Dumineck 15 Mai a c.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 -
PARTEA II

SESIUNEA GENERALA
16 MAI - 4 IUNIE 1938

,EDINTA DELA r6 MAI 1938

D-1 Prefedinte ALEX. LAPEDATU, deschizand sedmta, zice :

« 0 slptämanä numai dupl disparitia lui Octavian Goga, Academia

noasträ pierde, tot atât de neasteptat, pe venerabilul si mult pretuitul
coleg - Profesorul Dr. Gh. Mannescu.
« Fireste nu inteun cuvânt destinat á da expresiune sentimentelor
noastre de profundá durere pentru aceasta cu adevárat ireparabill pierdere
a stuntei românesti se poate infätisa opera stiintificá, asa de vastä si de
bogatd, a mult regretatului Nestor al Academiei Române.
« Nestor prin vechimea sa in mijlocul nostru, dar si prin marea si bine
mentata reputatie de care se bucura, pe urma cercetänlor, descopennlor
si publicatiundor sale, asa de importante in domeniul medicinei si neuro-
logiei, in toate pärtile lumn.
« Cäci n'a fost membru numai al atator Academn, Institutiuni 0 congrese
qtiintifice, din mai toate Wile Europei, ci 0 din alte continente, pe unde
neintrecuta si neobosita sa activitate si pasiune pentru stiintä, ca si nume-
roasele 0 pretioasele legaun cu savantu de specialitate ai mai tuturor
neamunlor 0 tärilor de culturä, il dusese.
« La Academia noastrá, Gh. Mannescu se va numära prmtre cei mai
credinciosi, devotati si ilustri membri pe care i-a avut. Totdeauna la da-
tone, nu participa la sedinte si lucrän decât numai atunci când lipsea
dm tarä, prea venerabilul nostru coleg, ca 0 neuitatul doctor Victor
Babes, aci, la noi, isi prezenta mai intâi rezultatul cercetärilor 0 des co-
pennlor sale, comunicänle si lucränle ce avea a face pentru lumea stiintificä
din tarä si din afarä, cum 0 tot ceea ce putea interesa, direct sau indirect,
studnle cärora se dedicase 0-0 inchinase toate putenle sale spintuale.
« A träit pentru stiintä, numai pentru stuntä, in rostul superior al arm,
pentru progresul si binele omenini, credea cu fanatia convmgere si pe care
a tinut sä o promoveze 0 in tara noastrd, cu titanicl sträduintä de peste o
jumätate de veac, desi in conditiuni nu totdeauna favorabile, dar pe care

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA if MAI 1938 65

le-a invins, adeseori amärit, revoltat chiar, dar niciodatä descurajat sau
deprimat.
« Multumirile 0 pläcerile vietii le-a autat si gäsit in stiintä si in devo-
tamentul si sacrificiul sal pentru ea. Asa se face a opera sa este atât de
intinsä - peste dou'd mu de titlun de lucrdri si scrien - si a fost atAt de
bine cunoscutä si mult apreciatä, incI din tineretele sale laborioase si
entuziaste, in toate centrele lumii civilizate, unde se fäceau studii si cer-
cetäri similare. Si asa se face cä nutrea 0 cäuta sä desvolte, in toate impre-
juränle, cultul pentru 011110' in genere 0 pentru mani ei protagonisti, prin
cuvântäri ocazionale si omagiale.
« Chiar in sedinta noasträ trecutä, prelungitä peste obiceiu, a plecat
arätându-mi un teanc de publicatium relativ la recenta särbätorire a me-
monei doctorului Victor Babes 0 spunându-mi cá le va prezenta in sedinta
vutoare, adecd cea de astäzi. On iatä Ca' soarta a voit altfel : In loc sä ascultdm
noi elogiul dânsului asupra marelui säu magistru si amic, sä ascultati
D-voastre elogiul pe care am tnsta datone a i-1 face din pnlejul trecern
sale dintre cei vu.
« Un elogiu de sigur numai protocolar si deci destul de pH. aci
elogiul cel cuvenit si bine mentat vor trebui sä i-1 facä elevii, colaboratorii
0 prietenn säi de specialitate din tail 0 strämätate, cu aceeasi iubire si
admiratie cu care il acea el manlor invätati si maestri ai säi.
« Plecându-ne resemnati in fata Destinului, ne inchnâm, cu sentimente
de respect si veneratie, inaintea celui ce, pânä ieri, a fost, nu numai un mare
0 vestrt invätat al neamului nostru, ci si al lurnii culte si civilizate de pre-
tutindeni. Aceste simtäminte membru Delegatiei d-voastre au tinut de
datone sâ le prezinte, personal, indureratei sop' a ilustrului defunct, d-nei
Dr. Gh. Marinescu, ca 0 celor mai de aproape ai Oa *.
Sedmta se suspendá pentru câteva minute in semn de dolm.
La redeschiderea sedintei d-1 Presedinte zice :
« Deschidem, azi, d-lor Colegi, a 72-a sesmne generall ordinarä a
a Academiei. D-1 Secretar general vä va prezenta obisnmta dare de seamá
asupra luerärilor noastre din cursul anului 1937/938. Evident, prin aceasta,
mie nu mi-ar mai rämâne decât sä vä adresez un cordial 0 colegial salut,
sä vä multumesc cIlduros de prezentä 0 sá vá fac cele mai bune uran ca
lucränle ce suntem chemati a indeplim, O. le putem incheia cu acelasi
spor si folos ca si in sesiunile trecute.
« Totusi, ingldurti-mi sä vä infätisez, in scurt, câteva chestiuni care
nu figureazä in darea de seamä a Secretarului nostru general, dar care au
format obiectul unor senoase si continue preocupäri si lucrIn ale Delegatiei
Academiei in decursul anului.
*
* *
« In cuvântul de deschidere al sesiunii generale de anul trecut vá
vorbeam de chestiunea premillor, arätându-vä cä, desi destinäin anual
s A. R - Ana le - Tom LVIII - Sedmtele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
66 *EDINTA DELA if. MAI 193',

sume foarte insemnate pentru premu, de circa jurriltate milion lei, totust
la aceste premit se preztntä adesea scrien de puttná valoare si importantä.
Si atributam aceasta si faptului cä colegii nostri, socotind cä premule
trebuesc neapärat acordate, s'au lásat indemnati sá recomande pentru
premiere si astfel de scrien.
« Pentru remedierea acestut lucru, vä propuneam O. revizuim regula-
mentul de premn, in vederea unei selectium mat serioase si unet cercetän
mat nguroase a publicatulor prezentate la premn. 0 comisiune a fost
numitá in acest scop. Lucrarea sa n'a putut fi exammatä incä de plen
Rämäne dar ca ea sä se facd negresit in sestunea actualä.
*
4 *
« In alte ordine de idet, preocupat de chestmnea unei eat mat bune
si folositoare administrán a avern Acadennet, admirustrare azi foarte
complexä st din ce in ce mai dificilá, VA sugeram ideea instituirn unei
comisium speciale, care, alkun de Delegatiune, sá se ocupe de supra-
vegherea si indrumarea acestet administratium
« Dar nici aceastä chestiune n'a putut ajunge in discupunea plenultn,
intrucât s'a pus in legáturä cu revizuirea regulamentulut nostru general,
care, cum se stie, a fost amânatä pentru actuala sestune Cu toate acestea
ea a continuat sá ne preocupe sub un impátrit aspect .
« a) Al intocmint unlit inventar al avent Academtei ,
«b) Al reorganizárn serviculor noastre administrative, in special al
celut de contabihtate ;
« c) Al intocmirii bugetului pe baze care sá facä posibil o evidentá
si un control cât mai nguros si lesnicios al situatiel noastre financiare ;
« d) Al instituirn unut administrator general al bununlor Academiei
de toate categorule, dar mai ales al celor imobile
« In adevär, nu avem deck un inventar rudimentar st incomplet al
bununlor noastre. Serviciul de contabihtate e condus dupá norme hive-
chite si iesite din uz - bune pentru starea de lucrun de acum 20-30 ani
La fel bugetul se intocmeste, an de an, dupá un sablon ce nu mat corespunde
cenntelor st necesitätilor de azi si riiel nu oghndeste adevärata situatie
materialä a Academiei. In sfarsit, administratia bununlor noastre se face
separat pentru domernul agricol, pentru eel silvic si pentru cel al imobt-
lelor cládite - färä legáturä organicä si unitarä intre ele
4
4 4

« Toate aceste hpsun si mconvemente le-am observat si constatat

in intervalul de când mi-ati fäcut onoarea a mä alege in Delegatie, fie
ca Vicepresedinte, fie ca Presedinte, dar, mai ales, dupl rnoartea mult
regretatului Ion Mann, care, aproape o jumätate de secol, pnn situatia
pe care a avut-o in nnjlocul nostru, a fost elementul de continuitate si
control permanent, dar personal in administratia Institutiet noastre. Dar
cu schimbänle ce, dupä rânduteltle de care ne conducem, urmeazä a se

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA L6 MAI 193S 67

face, cu necesitate, dacä nu an de an, cel putin la trei ani odatA, in corn-
punerea Delegatiei, continuitatea aceasta nu mai poate fi asiguratä declt
prin indeplinirea lucrArilor mai inainte amintite.
« Plecand dela aceastA necesitate, pentru initiarea i concretizarca
acestor lucrän in prolecte care sA poatA fi supuse desbatern i, eventual,
aprobärii d-voastre, a trebuit sä facem apel la Colegi de specialitate i cu
experientA in astfel de lucrAri - la d-nh Ion RAducanu si Victor Savescu,
can ne-au dat, nu numai cel mai devotat concurs prin sfaturile lor compe-
tente, dar s'au pus cu totul la dispozitia noasträ, cercetand, direct si per-
sonal, säptAmani intregi, modul actual de administrare al nostru, semna-
landu-se neajunsurile t i inconvenientele i fäcandu-ne propuneri practice
pentru reorgamzarea lor dui:4 noi norme i metode
« Mai mult Ne-au pus la dispozitie persoane de specialitate, can, sub
conducerea dansilor, au efectuat lucrärile necesare in vederea aplicärii
efective a propunerilor ce ne fäcuse si pe can Delegatia d-voastre, reco-
mandandu-le ca necesare t i nearnanabile, le-a aprobat. Si anume :
R a) Ce priveste serviciul de contabilitate s'a ajuns a se pune la punct
lucrarea para la sfarsitul anului bugetar 1936/37 Rämane sd se facd p
cea de pe anul trecut, ca sá fim la curent i sl ne conducem acest serviciu
dupä normele cele mai bune, adoptate in contabilitatea mauler adrninistiatu
cu patrimonm public de irnportanta celui al Academiei;
«b) Ce priveste bugetul, cum yeti putea vedea, s'a intocmit, dupd
o structurA cu totul nouA, prin care se pune in evidentä dephng veniturile
si cheltuehle si se permhe un control, usor i eficace, al aplicArn lui ,
« c) Ce priveste invEntarul, el este in curs de lucrare i va fi de ase-
menea fäcut in asa mod ca sä oglindeascA adevárata i reala situatie
valoarea materialá a partimoniului nostru, at:at cel propriu al Acadermei,
cat si cel testat de maru si numerosii ei donatori ;
d) In sfarsit, ce priveste chestiunea admmistratorului general, ea a
fost läsatä plenului, care, aprecund necesitatea lui, sA decidá - in legäturA
cu revizuirea regulamentului - infuntarea sau nu a acestui nou post in
administratia noasträ

« SA nu Va.' mirati, d-lor Colegi, c'd am insistat asa de mult asupra acestor
chestiun . Avem un patrimoniu material foarte important si mereu in
crestere. Trebue sä-1 administrärn asa co increderea pubhcultu in Academia
Romanä sA se mentinä i sA sporeascä neincetat. Ori aceasta nu se poate
face decal asigurand continuitatea i stabihtatea in conducere, cum si buna
si avantajoasa organizare in admmistrare.
« Noi trecem. Academia insä rämane. Grija noastra pentru ea nu
trebue deci sä se rezume numai la preocupäri de ordin moral si intelectual,
ci i material Cam numai astfel h vom putea mentine completa indepen-
dentA i putinta de a-si indephni, färä nicio ingerintä din afar* scopurile
pe care le are in vieata culturalä a neamului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
68 $EDINTA DELA 16 MAI 1938

<4 In sfarsit, mai este o chestiune care se gaseste expusä in darea de

seama a d-lui Secretar general, dar pe care-mi ingáduiesc, cu permisiunea
d-sale, sá o expun ceva mai desvoltat. E chestiunea localului.
« Dupl cum stiti, anul trecut am maugurat noua clädire a bibliotecii -
rezervatä colectulor noastre. Rämäsese ca si clädirea mai veche O. fie
adaptata noilor trebumte si sa fie la fel inzestratä cu mobilier de fier. Ori
s'a facut si aceasta in cursul anului. Azi suntem complet mstalati si bine
utilati pentru pästrarea depozitelor si functionarea servicnlor bibliotecii
si colectidor, pe 10-15 am.
« Totusi problema localulm nu trebue sá o parásim. Vremea trece re-
pede. Ca 'name, dacä nu noi, altu se vor pomeni in fata unor necesitati
de neinläturat in aceastä privmta, pe can, ca oameni cu clubzumta si its-
pundere, trebue ling sa le pregätim.
« Inceputul 1-am facut. In sesnmea extraordmará din Iunie trecut,
ati acceptat propunerea ce v'am facut ca venitul fondului de doul sute
milioane, pus la dispozitie de Guvern, in rentä perpetua, sá fie afectat,
intreg, timp de zece ani, pentru virtoarea clädire a Academiei, ceea ce va
face, cu dobanzile acumulate in acest timp, aproape o sutä de milioane.
« Odatá cu aceasta am purces la revizuirea vechdor planuri, prea mari
si costisitoare pentru trebuintele si puterile noastre. Am cerut deci d-lui
Arhitect Duiliu Marcu sä intocmeasca altele, mai reduse si mai putin
costisitoare, dupä un program intocmit si aprobat de Delegatie si Comisia
specialä. S'au facut 7-8 schite. Ne-am fixat asupra ultimei, dupa care s'a
hotärit a se intocmi ante-proiectul cladirii.
« Aceasta va cuprinde trei corpuri - bibfioteca, localul propriu zis si
muzeul. Ele se vor executa in ordinea necesitätilor. Biblioteca mai intaiu,
care de altfel e mai tot rostul Academiei noastre fata de marele public.
Ca'ci, ce priveste localul propriu zis, cel in care ne aflam e cat se poate de
bun, de potrivit si indestulator. Trebue numai sa-i facem lucrári de adap-
tare pentru mai buna instalare a tuturor serviculor noastre, cum si lucrari
de reparatil, pentru ca sa se prezinte in condithle cele mai convenabile,
nu zece, dar douazeci de am. Pentru aceasta va vom si solicita un credit
special.
*
* *

« Delegatia d-voastre actuala, al cärei mandat expira la sfarsitul sesiunn,

preocupata de rosturile viitoare ale Academiei a socotit ea e absolut necesar
sa initieze si O. indeplineasca chiar toate aceste lucrari, spre a lasa celor
ce ne vor urma la postul de conducere si raspundere o mostemre cat mai
dará si wad..
« An de an s'au acumulat noi si necesare realizari pentru bunul mers al
Institutiei noastre. E datoria tuturor sä continuam pe aceasta cale. Ca:el,
de sigur, fiecare avem functium si indatoriri si in alte parti, dar cu totii
ne suntan legati mai mult de aceasta Academie, pentruca ea este, prin tot
trecutul ei, prin tot ceea ce reprezinta si realizeaza, ca scop si nazuinte,
prin tezaurul cultural si national ce a adunat, prin bogatul patrimoniu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAM\ DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN X 937-38 69

ce posedk prin increderea ce si-a câstigat in fata natiumi, ca cea mai de

seamä si inaltä institutie culturalä a tärii.
4 Cu aceste cuvinte, vä fac, d-lor Colegi, cele mai cálduroase urlri
pentru desävârsirea lucrärilor ce suntem chemati a indeplini in sesiunea
generalä ce deschidem, rugându-vä sä binevoiti a mä autoriza sä prezint,
prin o telegramä, omagule noastre respectuoase si devotate M. S. Regelui,
Inaltul Protector si Augustul Presedinte de Onoare al Academiei noastre ».
D-sa propune a se trimite urmätoarea telegramá Majestätii Sale Regelui:
« Academia Românä aduriatá in sesiunea generalä roagä prea gratios pe
prea Inaltul si Augustul Sdu Protector si Presedinte de Onoare sä bine-
voiascá a primi expresia cea mai respectoasä a simtimintelor de adânc si
nestrámutat devotament ale membrilor säi ».

D-1 Secretar general G. TITEICA ceteste urmätoarea Dare de seamd

despre actzvitatea Academiei in 1937-38 :

Domnilor Colegi,

Fiecare sesiune generalä a Academiei Rom âne e un fel de bilant al

lucrärilor noastre, e o privire scurtä, dar cât se poate de cuprinzatoare,
asupra vietii noastre academice din anul care se incheie.
Mai mult decat atât, din cuprinsul acestei ochiri repezi se poate
vedea partea cea mai vie si mai plinä de interes a vietii culturale din
tara intreagá.
Analele noastre sunt astfel analele culturii românesti, in ce are
ea mai inalt si mai caracteristic. In aceste anale se oglindesc, direct
sau indirect, si celelalte fapte hotäritoare ale vietii noastre nationale.
De aceea, in calitatea mea de cronicar al lucrárilor Academiei Rom Ane,
e firesc sä pomenesc la locul de cinste schimbarea Asezä'mântului te-
meinic al tuturor legiuirilor noastre, consfintitä printr'un vot obstesc
aproape unanim.
Toatä lumea asteaptá dela aceastä schimbare o potolire a framan-
tárilor politice si prin urmare o mai bunä rânduialä in munca fiecárui
cetätean al tärii noastre. Fireste, dela aceastä bunä rânduialä a gospo-
dáriei materiale, suntem in drept sä ne asteptám la o mai adâncä preo-
cupare literarä, stiintificá si artisticä si deci la o inältare a culturii nea-
mului nostru.
Tocmai in vederea pregätirii viitorului Institutiei noastre, adicl al
cellii mai de seamä Asezämânt pentru indrumarea culturii noastre,
tin sá atrag atentia d-voastre asupra unui fapt si a unei chestiuni, cAreia
trebue sä-i gäsim cea mai potrivitä deslegare. In anul acesta intreaga
Delegatie a Academiei, afará de ecretarul ei general, trebueste total
!-

innoitä, nici unul din membrii ei ne mai putand, potrivit F tatutelor, sä

fie reales Va trebui sä chibzuim, ca in alegerea ce vom face la sfarsitul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38
70
sesiunii, sä gäsim mijlocul de a nu rupe continuitatea lucränlor ele-
gatiei, care au devenit din ce în ce mai grele si mai insemnate pentru
bunul mers al Institutiei noastre.
I. IVIembrzi
In anul academic incheiat Institutiunea noasträ a fost greu incercatä
prin pierden din rândunle colegilor nostri români i sträini, onorari
si corespondenti, a cäror trecere in vesnicie a lásat goluri in rândunle
noastre ad ane simtite atât pentru cultura nationalä, ca i pentru cea
universalä.
Am insemnat astfel in Analele Institutiunii noastre, spre pioasá adu-
cere ammte, pierderea lui lzu Martian dintre colegii de onoare, a lui
O. Tafrah, GIL Ern. Filipescu, Dimztrie Czaugareanu si a Generalului
Scarlat Panaztescu dintre colegii corespondenti, a marelui bárbat de Stat
si adâncului gänditor Th. Gangue Masaryk, intemeietorul Statului amic
Cehoslovac si a oamenilor de stlintä de reputatie europeanä Henri Capztant,
Jaroslav But lo §i Joseph Schnjnen dintre membn de onoare sträini 1).

In Decemvrie 1937 s'a stills la Násäud, inconjurat de colectiile bo-

gatel sale bibhoteci si de rarele sale colectium arheologice, Juhu Mar-
tian. Iubitor pasionat al trecutului si al párnântului românese, cu deo-
sebire al celui transilvänean, Juhu Martian a adunat cu man jertfe ma-
teriale o mare colectiune de cárti, de documente, de hárti geografice,
-
de obiecte arheologice, toate amintitoare despre acest trecut, pe care
1-a studiat, apoi - din purä i nobilá curiozitate stiintificä in nume-
roase articole istorice i arheologice publicate in diferite reviste romft-
nesti. L-a pasionat mai ales cercetarea vechilor cetáti clacice de pe pä-
mântul Transilvaniei, precum si once alte rämäsite istonce ante-romane
din Nordul i Estul aces,ei provincli. Activitatea sa a atras atentia In-
stitutiunii noastre, care 1-a ales membru de onoare in 1933 cu unani-
mitate de voturi.
Stingerea lui Orest Tafrah, in dimineata zilei de 5 Noemvne, in urma
unei operatii, a fost pentru noi toti o dureroasä surprindere. Moartea
a rupt astfel, in chip cu totul neasteptat, finii unei activitälti stintifice
in phnä i viguroasä desfäsurare. Profesor de arheologie la Facultatea
de Litere din Iasi, Director al Muzeului de antichitáti din acel oras,
Tafrah îi astigase un deosebit prestigm pnntre oamenn de stiintá
din tarä i chiar printre cei din strämätate multumitä intinsei sale acti-
v itäti publicistice desfäsuratä in curs de aproape trei decenn in do-
meniul literelor, istonei, arheologiei si mai ales in domemul istoriei
artei poporului nostru. Mare parte din studiile sale asupra artei
1) Despre pierderea dureroasá i neasteptatà a colegulm nostru, marele poet
Gogo, intámplatá and aceastá Dare de seami era incheiatä i culeask farnâne sá
se scrie cu toate amilnuntele cuvenite In Darea de searnd de anul vntor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38
71

românesti si asupra arhitecturu sitezaurelor vechilor nbastre monumente

religioase - ca Mänästirea Putna, Curtea-de-Arges, Bistrita - le-a pu-
blicat in limba francezä din silinta patrioticil de a informa sträinätatea
despre bogätnle noastre artistice. Fondator al unei insemnate reviste
de artä si arheologie, pe care de un deceniu si. mai bine o redacta aproape
singur, organizator al unui muzeu, care a devenit un insemnat asezämänt
al Iasilor, Orest Tafrali si-a ridicat un monument nepieritor din
roadele muncii sale multiple si si-a creat un drept la recunostima tärii,
atât de frumos infAtisata sträinätätii de scrierile sale. Spre a consacra
acest sentiment de recunoscätoare pretuire, Academia Românä si 1-a
asociat la munca membrilor säi dela Sectiunea Literarä in 1936.
Tot atät de surprinzätoare a fost stirea mortii colegului nostru co-
respondent Inginerul GIL Em. Fzlipescu. Bärbat de o rarä energie si de
o neasemuitä putere de muncä, regretatul coleg se afla la biroul säu de
lucru când moartea 1-a surprins in ziva de 25 Noemvrie, la putme cea-
suri dupä ce tinuse, in aceeasi zi, cursul cu elevii säi ingineri construe-
tori dela $coala Politechnicä.
Practicase peste 30 de ani ingineria, reahzând opere care 1-au asezat
in fruntea lumii tehnice românesti, färä sä se fi abätut, totusi, in acest
indelungat timp, dela preocupärile sale pur stiimifice, cdrora s'a &nut
cu o constantä pasiune. Inzestrat cu exceptionale insusin de organi-
. zator si de administrator, pe care le-a pus in serviciul multor intre-
prinderi tehnice si in deosebi in serviciul Societätit de Tramvaie din
Capitalä, ajunsd - sub conducerea sa -a fi una din cele mai perfecte
reahzäri tehnice din tarä, neuitatul coleg a desfäsurat paralel o harnicä
activitate in invätämântul superior tehnic, ca profesor de Rezistenta
Materialelor la $coala Politehnicä din Capitalá. Aceastä activitate a
culminat in opera de necontestatä valoare si originalitate o Statica si
Rezistenta » premiatä de Institutiunea noastrrt.
Academia Romänä, care il chemase in 1936 cu unanimitatea voturilor
in rändurile membrilor ei corespondenti ca reprezentant al tehnicei teo-
retice si practice românesti, ii va pästra yes= amintirea in Analele sale.
In dimineata zilei de 17 Decemvrie s'a stins, dupä o lungä suferintd,
profesorul D. allugdreanu.
Consacrändu-se de tândr studulor de fiziologie, de chimie biologicä
si de chimie fizicä, räposatul coleg a intreprins in aceste domemi un
insemnat numár de cercetäri, unele fäcute singur, altele in colaborare
cu distinsul fizico-chimist francez Victor Henry. Mai toate aceste cer-
cetäri le-a publicat in hmba francezä. Soliditatea stuntificä si origina-
litatea lucrärilor sale 1-au fäcut repede cunoscut cercurilor stiintifice
din tali si din strämätate, in fata cäreia isi astigase un renume. Doctor
in stiintele naturale dela Sorbona, fost profesor de fiziologie si histo-
logie la coala Superioarä de Mediciná veterinarä, mai apoi profesor
la Universitatea din Cluj, care 1-a ridicat pentru exceptionalele sale
mente in fruntea ei ca rector magniflcus, regretatul coleg si-a sarsit
cariera sa didacticä si stiintificä ca profesor de fiziologie generalä la

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
72 DAREA DE SEAMA DESPRE ACT1VITATEA ACADEM1EI IN 1937-38

Universitatea din Capita IA. Oriunde 1-au chemat inaltele sale indato-
riri, a fost totdeauna la postul säu de onoare, sustinut de singura-i preo-
cupare - cultura stimtei in gradul cel mai 'Malt.
La 22 Martie s'a stins in localitatea climatericä Prisaca-Dornei de
lângI Câmpulungul bucovinean Generalul de Divizie in rezervä Scar-
lat Panaitescu, membru corespondent al Institutiunii noastre din 1919.
Diplomat al coalei Militare din Iasi si Bucuresti, absolvent al coalei
Politehnice din Paris si al coalei de Aplicatie de Artileriei si Geniu
din Fontainebleau, licentiat in matematici al Facultätii de tiinte din
Paris, asistent la Observatorul de Astronomie din Montsouris (Paris),
regretatul coleg, revenit in tar/ cu o pregAtire atât de bogatä si de te-
meinick a desfäsurat in tot decursul vietii sale, cu mici intreruperi,
o activitate didacticä rnilitarä din cele mai strälucite. Numeroase serii
de ofiteri dinaintea marelui räzboiu s'au impärtäsit din bogatele sale
cunostinte in domenii atât de variate ca cele ale matematicelor, astro-
nomiei, geodeziei, fortificatiei, topografiei si chiar geografiei, räspftn-
dite de regretatul coleg de pe catedra Scoalelor Militare de Artilerie si
Geniu, a *coalei Superioare de Räzboiu, a coalelor Militare de In-
fanterie si Cavalerie.
Inspector General al Geniului si ef al Serviciului Fortificatiilor in
timpul rázboiului pentru intregirea neamului, profesor-conferentiar la
Universitatea din Iasi dupä trecerea sa in rezervä, Generalul Scarlat
Panaitescu a fost chemat in Academie indatä dupá räzboiu ca distins
reprezentant al Armatei.
Academia ii va cinsti memoria pomenindu-1 intotdeauna aläturi de
ilustrii generali Brátianu, El âneu si Crainicianu, al cdror vrednic urmas
a fost in Institutiunea noastrá.
Pe Thomas Garigue Masaryk, presedintele liberator al poporului
cehoslovac, decedat la 14 Septemvrie in vârstä de 87 de ani, Academia
Românä il proclamase in unanimitate membru de onoare al ei in 1934,
ca un 'Malt omagiu al Institutiumi noastre si al intregului popor ro-
mânesc fatä de marele bárbat de Stat si de marele intelept in momentul
cand era ales pentru a patra oarä ef al Statului, pe care cu mintea si
cu puterile sale neinfrânte il intemeiase. Era un omagiu de adâncä ad-
miratie din partea noasträ nu numai pentru creatorul primelor forte
militare cehoslovace, care au reinviat eroic din besna asupriril austro-
ungare poporul cehoslovac, intemeind, la comanda sa, noul Stat inde-
pendent; nu numai pentru generosul luptätor spre liberarea si a ce-
lorlalte natium robite de secole aceleiasi stäpAniri; nu numai, in sfârsit,
pentru marea si statornica prietenie pe care ne-a arätat-o nour,si inte-
reselor noastre nationale, pe care le vedea unite cu ale patriei sale in
munca de constructie de dupä räzboiu; dar era in acelas timp si un
omagiu de admiratie pentru cugetätorul profund, a cärei gândire pa-
trunsä de cel mai robust realism, de cea mai nobild umanitate si de cea
mai nestrámutatä convingere ea. « adevárul invmge », 1-a asezat printre
marii gânditori ai tuturor timpurilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38
73

nuritor de Stat, filosof de adânca gändire originalä, Thomas Ga-

rigue Masaryk nu apartine numai poporului säu, ci lumii intregi si
nemuririi.
Una din gloriile stiintei juridice franceze Henn Capztant, ilustrul tost
profesor al Facultatii de Drept din Paris si Membru al Institutului
Frantei, si-a incheiat, prin trecerea la cele vesnice in 21 Septemvrie,
sirul lucrarilor sale de Drept Civil, care ii castigase un mare renume
printre juristii europeni si trtlul de cel mai mare jurisconsult francez
in ultima vreme. Vastele sale cunostinte in domemul Dreptului, mai
ales celui civil si a celui comparat, simpatiile pe care le avea pentru
poporul nostru, pe care 1-a vizitat in ateva rânduri si pretuirea inaltá
pe care o marturisea pentru stiinta juridicä româneasca, i-au atras votul
Institutiunii noastre, care 1-a chemat printre membrii sai de onoare
in 1934.
In Decemvrie trecut s'a stins la Praga yaroslav Bulk, fost Profesor
la Universitatea Carolina din Capita la Repubhcei Cehoslovace. Bid lo
era un reputat cunoscator al trecutului popoarelor slave de pretutin-
deni. Cercetarile sale istorice mai toate s'au desfäsurat in domemul
istoriei Est-europene. Nu arare ori studiile sale au aruncat lumina
si asupra multora din problemele privitoare la trecutul românesc.
De aceea, cu aceleasi firesti sentimente de recunostiinta cu care 1-am
chemat in 1935 printre colegii nostril de onoare, ii inscriem acum nu-
mele pentru eternitate in Analele Institutiunn noastre.
In luna Februarie trecut a incetat din vieatá preotul si reputatul
linguist olandez Joseph Schrijnen. Trista veste ne-a adus-o colegul
nostru d-1 Th. Capidan, care märturiseste o mare admiratie pentru
opera sthatifica a marelui invätat disparut.
Fost Profesor la Umversitatea din Utrecht si din Nijmegen, Joseph
Schrijnen fusese chemat printre membrii nostri de onoare in anul trecut
pentru activitatea sa consacratä studiului limbilor indo-europene, in
domeniul carora regretatul coleg a produs numeroase opere distinse
printr'o bogatä erudniune.
Nu putem sfärsi aceste sumare aratári despre faptele si mernele co-
legilor disparati, fail de a aminti ea Institutiunea noasträ a avut in acest
an si bucurii pricinune, in deosebi, de recunoasterea din partea publi-
cului nostru intelectual a muncn neobosite pe care o depun colegii
nostri in vie*. Cea mai de seamä dmtre aceste bucurii ne-a fost pri-
cinuita de sarbatorirea colegului Dr. Gr. Antipa la ajungerea varstei
de 70 de ani, Opera stiintifica si personalitatea d-sale si-au primit_in
aceastä imprejurare un omagiu cald si entusiast din partea nu numai
a publicului intelectual românesc -a celui mai ales pe care 1-a reunit
festivitatea dela zo Martie in aula Fundatiunii Carol I - dar si din
partea lumii stiintifice sträine, reprezentatä la aceastä fericitä zi a cole-
gului nostru prin colaborarea a 32 invatati straini la omagiul scris ce
i-a fost adresat inteun volum jubilar colegului nostru. La aceastä sar-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DkREA DE SEAMÄ DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN T937-38
74
bátoare a stiintei romfinesti a binevoit a se asocia prin scrisoare sr Ma-
iestatea Sa Regele. Institutiunea noasträ s'a asocial prin cuvântul Pre-
sedintelui ski d-lui Alex. Lapedatu cu urári cälduroase ca multi arn
de acum inainte iubitul coleg sä continue a imbogäti stiinta româneascl
in acelas spirit vioiu sr viguros, care-i caracterizeazä funta i intreaga
sa operä.
0 bucurie tot atast de mare ne-a pricinuit-o sárbátorirea colegului
nostru D-1 I. Petrovici, in Februarte, la Fundatiunea Carol I, pentru
30 de ani de activitate universitarä a distinsului Co leg. La aceastä so-
lemnitate Academia Românä a fost reprezentatá prin D-1 Prof. Dim.
Gusti, care a rostit o cuvântare. In special aceastä särbkorire si-a avut
importantk pentru motivul a ea a dat prillej la publicarea unei opere
omagiale in trei volume cu titlul: Istorza Fzlosofzez Moderne (dela Re-
nastere pânä in zilele noastre), cu colaborarea a numerosi specialisti
din tail i sträinkate ca L. Brunschvicg, A. Lalande, J. Chevalier,
René Hubert, Henri Gonhier, Fr. Orestano, Arthur Liebert, A. Rey, etc.

I I. Sedintele
Activitatea Acadennei Române, in deosebi cea reflectatä in comuni-
cärile ei publice, a luat in ultimii ani un avânt neobisnuit. Din an in
an numárul comunicärilor publice tinute de colegii nostri activi si co-
respondenti creste, fiind urrnärite de public cu un viu i pronuntat
interes. Astfel, in cursul acestui an, din totalul de 37 sedinte skotá-
mânale, 28 sedinte au fost publice in care s'au rostit 39 comunicári,
mai toate consacrate problemelor de caracter stuntrfic. Adesea comuni-
cärile s'au grupat in ciclun in junil aceleasi probleme. Dupä grupul
conferintelor pentru moralizarea literaturii din anul precedent, un
alt grup de comunicrtri datorite colegilor nos-tn. Dr. G. Marinescu, I.
Petrovici, V. Vâlcovici si Dr. C. I. Parhon a venit sä lumineze, printr'o
desbatere colectivá fácutä in cursul ckorva sedinte, diferitele aspecte
stiintifice i filosofice ale controversatei probleme a determinismului st
indeterminismului. Cinci sedmte publice au fost consacrate comemo-
rärilor lur Rend Descartes, Spirn Haret, loan C'reangd, Gli Cofb c i
Ernest Solvay. Colegul nostru d-1 I. Petrovici a rostit la 5 Noernvrie
cuvantarea pentru comemorarea filosofulur francez, cu ocazia implinirii
a 300 de ant dela aparitia celebrei sale scrien « Discours de la Mé-
thode *. Prin cuvantarea d-lui coleg M. Sadoveanu am comemorat in
sedinta dela i Aprilie o sutä de ani dela nasterea marelui povestitor
moldovean Ion Creangä, iar Secretarul General al Dommilor-Voastre
a rostrt, la 28 Ianuarie, o cuvântare pentru comemorarea neultatului
nostru coleg Spiru Haret cu prilejul unui sfert de veac dela moartea
acestuia. Insfarsit, prin gldsu, colegului ncstru corespondent. d. Ion
Pzllat, Academia a comemorat in sedinta dela 13 Mai pe fermecätorul
poet Gh. Cofbuc i nepreritoarea sa operä la implinirea a 2o de ani
dela moartea poetului, iar prin comunicarea d-lui Coleg corespondent

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTWITATEA ACADEMIEI IN 1937-38
75

I. Räducanu dela 15 Aprilie am comemorat pe marele economist bel-

gran Ernest Solvay
In douä sedinte intime, cele dela 22 81 23 Iunie, v'ati intrunit in se-
smne generalá extraordinará pentru a hotäri acceptarea importanter
donatium de zoo.000.000 lei in rentd, pe care Statul a fäcut-o Institu-
tiunii noastre si spre a proclama alesi membir de onoare ar Academiei
Române pe d-1 Ignacy Moscicki, Presedintele Republicei Poloneze si pe
d-mi G. Tätärescu si Mircea Cancicov, pentru meritul de a fi inlesnit,
ca 'Matti demnitari ai Statulur, activitatea Institutiunii noastre prin
donatia celor 200.000.000 lei.
Iatá comunickile pubhce fkute.
- La i i lunie d-1 Gh. Adamescu, Membru corespondent, a cetit o
comunicare despre Adaptarea la mediu a neologzsmelor.
- La 18 Iume d-1 Dr G. Maiznescu a fácut o comunicare in sedint5
intirná despre Balneoterapza yi elogzul Fizioterapiei.
- La 9 Iulie d-1 N Iorga a fkut o comunicare despre Un memoriu
politic ditre Cuza Vocl.
- La 24 Septemvrie d-1 N. Iorga a fácut o comunicare despre Conflzctul
mzlitar austro-rus in prile Române,sti in tzmpul reizbozuluz Crinzeei, 1854-1856.
In aceeasi sedintä d-1 Gr. T. Popa, Membru corespondent, a cetit o
comunicare cu titlul Focul sacru al Stunfei -Dr. Ion Cantacuzzno.
- La 15 Octomvrie d-1 General R. Rosetti a cetrt o comunicare despre
Costachz Rosetti Tetcanu, (1814-1879)
In aceeasi sedintá d-1 Trazan ScIvulescu a fäcut o comumcare despre 0
ramurii a bogiitzez noastre natwnale la rdsplintze
- La 22 Octomvrie d-1 S Mehedinti a fäcut o comunicare cu subrectul:
Fost-a poporul român nomadP
In aceeasi sedint5. d-1 N lorga a fäcut o comunicare despre Zece inscriptiz
de mormânt ale Mavrocordatzlor
- La 29 Octomvrie d-I N Beinescu a fäcut o comumcate cp titlul: Pitreu
nozul asupra lui Kekaumenos
- La 5 Noernvrie d-1 I Petrovici a rostit o cuvântare comemorativá
cu titlul. Priviri asupra operez sz personaliteitiz luz Descartes
- La 12 Noemvrie d-1 G. Murnu a fkut o comunicare cu titlul: Relatiz
dintre Românzi balcanicz si Bulgarzz medzevalz
- La 19 Noemvrie d-1 Dr. G. Marinescu a fäcut o comunicare despre
Determinzsmul in legclturci cu Biologia
In aceeasi sedintá d-I V V âlcovicz, Membru corespondent, a cetit o
comunicale despre PrinczPiul incertitudinu
- La 26 Noemvrie d-1 N lorga a fkut o comunicare despre Vico ft
Sud-Estul european
- La 3 Decemvrie d-1 Adrian Mann!, Membru corespondent, a cetit
o comunicare intitulatá . Not date despre Grigorescu.
In aceeasi sedintä d-1 Gr T. Popa, Membru corespondent, a cetit o
comunicare cu titlul : Princzpiz neurotrope in hypofzza odor cuprinzeind o
cerebrostimulimi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
76 DAREA DE SEAMA. DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI iN 1937-38

- La ro Decemvrie d-1 General R. Rosetti a fäcut o comunicare

cu titlul. Insemndtatea istoricel a aderii Plevnei (28 Noemvrie-lo Decem-
vrze 1877).
- La 14 Ianuarie d-1 N. Banescu a fäcut o comunicare despre 0
colectie de sigilii bizantine aflate la noz.
- La 21 Ianuarie d-1 I. Petrovici a fäcut o comunicare despre Deter-
minismzd 157 indeterminismul in lumina reflectiei filosofice.
In aceeasi sedintä d-1 N. Lorga a fäcut comunicarea : ,Stiri noud despre
revolutia dzn 1848 in Moldova.
- La 28 Ianuarre d-1 G. Titeica a rostit o cuvântare
' comemorativä mti-
tulatá : In amintzrea lui Spzru C. Haret.
- La 4 Februarie d-1 P. P. Panaitescu, Membru corespondent, a cetit
o comunicare despre Mircea cel Beitilin si suzeranitatea ungureascd.
- La ii Februarie d-1 Dr. G. Marinescu a fälcut o comunicare despre
Transmisiunea la distant/1' a activitatii electrice a creerului si a reflexului pszho-
galvanic, cu demonstratiuni experimentale.
- La 18 Februarie d-1 N. lorga a fäcut o commucare cu subiectul:
Inceputurde Istoriei universale la Români.
- La 25 Februarie d-1 I. Nistor a fäcut o comunicare despre Ocupatza
austriacd in Principate, 1854-1857.
- La 4 Martie d-1 N. Iorga a Aleut comunicarea: Vasile Alecsandri stu-
dent la Chzmie.
- La i x Martie d-1 Dr. C. I. Parhon, Membru corespondent, a cetit
comunicarea : Determinzsmul in Endocrznologie.
- La 18 Marne d-1 Sextil Puscariu a fäcut o comunicare despre Gândirea
linginstzai si glindirea filosoficd.
- La r Aprilre d-1 M. Sadoveanu a rostit o cuvântare comemoratrvä
despre Ion Creangd cu prilejul implinini a o sun de ani dela nasterea ma-
relui povestitor.
In aceeasi sedint5. d-1 Octavzan Goga a fäcut o comunicare cu subiectul:
Austria- creimpeie de retrospectiune istoricd.
- La 8 Apr-die d-1 C. Râdulescu-Motru a fAcut comunicarea despre
Menirea Institutelor de Psihologie.
In aceeasi sedintä d-1 N. Iorga a fäcut comunicarea despre Un post al
latinitdtii in lumea germania. Austria.
- La 15 Apnhe d-1 I. Nzstor a fäcut comunicarea despre Rapt in Prin-
czpatele Române, 1853-1854.
In aceeasi sedintä d-1 I. Raducanu, Membru corespondent, a cetit comu-
nicarea: In amintirea lui Ernest Solvay, 1838-1938.
- La 6 Mai d-I Andrei Radulescu a fäcut o comunicare despre Romani-
tatea Dreptului nostru
In aceeasi sedintä d-1 Marcu Beza, Membru corespondent, a cetit cornu-
nicarea cu titlul Vechz leglituri cu Anglia.
- La 13 Mai d-1 Ion Pillat, Membru corespondent, a rostrt o cuvfin-
tare comemorativä despre Gh. Cosbuc cu prilejul imphnirii a 20 de ani dela
moartea neuitatului poet.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI I/1 1937-38
77
III. Relatii interne fi externe
Legäturile noastre cu sträindtatea sunt hotdrite de cloud grupe de
fapte: de participarea noasträ, pe de o parte, la congresele internatio-
nale si la activitatea diferitelor institutii academice internationale, la
care suntem afiliati; de schimbul de publicatii, pe de altä parte, cu
societäti savante, cu academii, institute de cercetäri, universitäti sträine.
Dacä cererile de schimb de publicatii, care ne vin din toate pärtile
lumii, le putern satisface inteo largä másurä - nu tot acelasi lucru
putem spune despre participarea noasträ la reuniurule stnntifice inter-
nationale. Suntem i la aceste manifestäri internationale din toate pär-
tile sohcitati. Din nefericire insä nu putem räspunde cu participarea
noastrá efectivä, trimitând colegi reprezentanti, cleat in rare cazuri.
Constatäm si de aceastá datä, ca de atâtea ori in trecut, cä Academia
Romänä, neavând fonduri pentru ajutorarea cälätorulor delegatilor säl,
iar Statul neputând subventiona cleat in cazuri exceptionale aceste
cälltorii, suntem mai totdeauna absenti dela intrunirile stiintifice in-
ternationale, spre paguba prestigiului stiintei noastre si a bunului nume
al Tärii.
Vom nota totusi pentru acest an câteva fericite exceptium.
Fárá indoialä, cea mai de seamä manifestare româneascä in fata steal-
nätätii a fost, in cursul anului trecut, participarea Tärii noastre la Ex-
pozitia Internationalä din Paris. Este acum pentru toatä lumea româ-
neasa cunoscut el colegul nostru d-1 Dim. Gusti, desemnat de Gu-
vernul Täril Comisar General pentru Pavilionul României la acea Ex-
pozitie, cu recunoscuta sa pricepere a organizat unul din cele mai
frumoase si mai admirate pavihoane din acea Expozitie, realizând cea
mai demonstrativk mai vie si mai utilä propagandä pentru Tara noa-
strä. La aceastä operä de caracter national d-1 coleg Dim. Gusti a
asociat i Institutiunea noasträ, tipännd pentru strämätate, sub aus-
piciile Academiei Ron-lane, o sene de scrien ale membrilor Institu-
tmnii noastre, destmate a infätisa lumn civilizate sträme istoria
poporului roman, contributia stiintificä româneascä la desvoltarea uni-
versalä a stiintei, precurn i diferite aspecte ale pärnantului i vietii
românesti in diferitele provincii, mai ales ale celor ahpite României prm
efectul istoric al intregirn ei. Felicitám i cu acest pnlej, cu toatá cAl-
dura, pe d-1 coleg Dim. Gusti pentru frumoasa i patriotica sa realizare.
Il mai felicitärn i pentru participarea d-sale la urmátoarele congrese
din vara anului 1937:
i. La « Congresul international al inveigimiintului primar i educatia
poporului » unde a fost invitat a vorbi in Aula mare a Sorbonei la sedinta
de inchidere, in numele României, care s'a fäcut sub presedmtia d-lui
Herriot, presedintele Camerei Franceze.
2. La « Congresul international al ftiintelor sociale *, de sub presedintia
D-lui C. Bouglé, unde a fäcut comunicári despre: Stiintele sociale în
Romdnia i Raportul intre Sociologie îi Stiintele sociale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN !937- 38
78
3. La « Congresul international de Sociologie» de sub presedintia
D-lut Sorokin, cel mai reprezentativ sociolog al lumei anglosaxone,
uncle a vorbit despre Legea paralelzsmului sociologic ca lege a echilibrului
social, comunicare care a fost tipáritá in numärul recent al revistei
« Revue internationale de Sociologie ».
In sfärsit vom adäoga cä României i s'a fäcut onoarea de a fi aleasá
Capitala sa ca loc pentru tmerea Congresului International de Socio-
logie din anul 1939 st eä D-1 Coleg Dim. Gusti a fost ales ca Presedinte
al acelui Congres.
Marea Expozitiune dela Paris a fost prilej pentru intrunirea in acea
metropolä a numeroase congrese si confermte stiintifice ale invätatilor
din intreaga lume. Colegul nostru d-1 Dr. G. Marinescu, invttat de
Decanul Facultätii de Medicinä din Paris, d-1 A. Roussy, la o receptte,
la care au fost chemate numai câteva personalitätt medicale de seamá
din Europa, a reprezentat in acea ocaziune si stunta rnedicalä roma-
neascd, dar si Institutiunea noasträ, precum a binevoit a o reprezenta
si la alte Congrese stintifice care s'au tinut la Paris cu ocazia Expozitiei
Internationale. Tot in acel timp am fost reprezentati la marele Congres
Descartes, reunit la Paris cu ocazia implinirn a 300 de ani dela aparitia
celebrei cärti <(Discours de la Méthode », prin colegul nostru d-1 I. Pe-
trovici, cäruia i s'a fa:cut inalta cinste de a fi insárcinat cu una din cele
15 comunicärt tinute in sedinte plenare, alese din cele peste 260 co-
municárt despre ideile carteziene, câte au ilustrat acest Congres al
filosofilor din intreaga lume. In sfarsit prin tânärul nostru coleg
corespondent d-1 Horia Hulubet am luat parte la «Congrés du
Palais de la Découverte» organizat de asemenea in timpul Expozitiei
Internationale de Reunntnea Internationald de Ftziat, Chimie i Biologie
din Paris.
De altá parte Secretarul General al Dommilor Voastre v'a repre-
ze ntat la Adunarea Comisnlor Nationale de Cooperatie Intelectualk
in Paris, prezentând Adunärii un raport despre Cooperatia Intelectualá
Interbalcanicä alcátuit din insárcinare data' de Institutul de Cooperatie
Intelectualä.
In luna Septemvrie a anulut trecut Capitala noastrá a avut ocaziunea
pläcutá de a &dui trei insemnate Congrese Internationale: Al V-lea
Congres International de Oto-Rhino-Laryngologie al Tdrilor latine ;
Al XVII-lea Congres International de Antropologie 31 Arlzeologie Preisto-
ricd si Congresul Interbalcanic de matematici. Academia Românä a
ilustrat pe primele douk cu participarea sa prin colegul nostru d-1
Dr. G. Marinescu. Celut de al treilea i-a determinat succesul säu
insusi prin colegit Domnitlor Voastre Dim. Pcmpeiu si subscriitorul
acestor rânduri, cari, ca presedinti ai Comitetului de Organizare,
si-au dat toatá osteneala pentru reusita acelei manifestári stnntifice
interbalcanice.
In tarä Academia, potrivit rolulut ei de cea mai inaltä Institutiune
culturalä a Tárii si misiunii et de a fixa normele desvoltärii culturii

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIV1TATEA ACADEM1EI iN 1937- 38
79
noastre, isi implineste indatoririle, cele mai multe impuse ei de legi
organice, de a dicta mäsurile trebuitoare in ordinea literarä, stiintifick
ba chiar pentru organizarea invätämântului superior sau de caracter
academic. Imphnindu-si aceastä misiune, Institutiunea noasträ a ho-
tärit hicá din sesiunea general:A a anului trecut cA este necesarA reorga-
nizarea Scohi Române Academice din Roma. Comisiunea insärcinatä
de Dommile-Voastre cu studiul reorganizárii acestei Scoli va supune
votului Domniilor-Voastre in cursul acestei sesiuni proiectul cuprin-
z And normele nouei organizäri a Scolii.
Din numeroasele chernAri la diferrte festivitält si comemorán cu ca-
racter national, cultural sau stiintific, vom aminti despre comemo-
rarea, in ziva de 26 Octomvrie, a « Societátn pentru Cultura si Litera-
tura Românä din Bucovina », cu prilejul implmirii a 75 de am de fhn-
tare, despre comemorarea Congresului Ostásesc Moldovenesc din
Octomvrie 1917, sárbätoritä la Chisinäu in ziva de 29 Octomvrie si
despre pomenirea scriitorilor români decedati fäcutä la Cimitirul Bellu
in ziva Sfintei Bune-Vestiri din initiativa Primäriei Municipiului Bu-
curesti. Am luat parte la särbätoarea Societätn bucovinene prm colegul
nostru corespondent d-1 Vasile Grecu, la cea a Congresului Ostäsesc
Moldovenesc prin d-1 coleg I. Inculet si la pomenirea Scrntorilor Ro-
mâni decedati prin colegul nostru d-1 G. Murnu. Ne-am asociat de
asemenea, prin participarea unui mare numär dintre noi si prin repre-
zentantul nostru oficial d-1 coleg Dr. G. Marinescu, la comemorarea
ilustrului si regretatului nostru coleg Dr. Victor Babes, sArbátoritä
din inhiativa unui comitet de medici profesori la 6 Mai, cu ocazia im-
phnirn unei jurnätäti de secol dela primul tratament antirabic fäcut
de D-rul Victor Babes dupä metoda sa.
- Incheind aceste note sumare, amintim CA' colegul nostru d-1 Vice-
Presedinte Andrei Rádulescu, inlocuind pe d-1 Presedinte Lapedatu,
a reprezentat Institutiunea noasträ ca Presedinte la toate, solemnitätile
oficiale si la festivitätile nationale, in programul cärora, potrivit proto-
colului, participarea Academiei Române este inscrisd de drept ca Insti-
tutie reprezentativA a culturil nationale.
IV . Publzcatule Acadennez

Mijloacele financiare modeste destinate publicatiunilor Academiei au

fost si anul acesta, ca si in anii trecuti, un serios obstacol in publicarea
memoriilor si studnlor membrilor Institutiei noastre si a invátatilor din
tarä si sträinätate, cari au cerut in numär tot mai mare publicarea scrie-
rilor lor in seriile publicatnlor academice.
Totusi, Academia, sperând inteun viitor financiar mai bun, a fäcut
toate sacrificille pentru ca si pe acest teren activitatea sa sá fie tot mai
simtitä, publicând un mare numär de lucriri si inaugurând o serie
nouä: Monografzi ftizntzfice, in care fiecare volum va forma un tot, dand
elementele de pregätire clasicg pentru cercetärile actuale. 0 bibliografie

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
80 DAREA DE SEAMÁ DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI ÎN 1937-38

cat mai bogatä va da orientare celor cari vor sä treaca dincolo de cu-
prinsul volumului.
Dela ultima sesiune generala au apárut urmätoarele publicatii:
1. Ana le, tomul LVII, §edintele din 1936/37.
2. Din pubhcatule Sectiunii literare:
a) Memoriz. Seria III, Tom. VIII:
I. Petrovici, Privire asupra operet i personaliteipz lui Descartes;
Gh. Adamescu, Adaptarea la medzu a neologismelor ;
Stefan Ciobanu, Din legâturzle culturale româno-ucratnene: loannt-
chie Galeatovschi si literatura româneasca veclze ;
I. Petrovici, Determznismul i indeterminismul in lumina criticei
filosofzce ;
I. Bianu, 0 comunzcare obsteascd a condzpilor _Neil dela Kuciuc-
Kamargi.
b) Studu si cercetäri:
Artur Gorovei, Ouäle de Pasti ;
G. Bogdan-Duic5, Eftimie Murgu.
c) Etudes et recherches:
N. N. Condeescu, La légende de Geneviève de Brabant et ses ver-
sions roumaznes.
3 Din pubhcapde Sectiunii istorice:
a) Memorii, Sena III, Tom. XIX:
Const. I. Karadja, Steagul românesc al luz Istratie Dabzja Voevod;
N. Iorga, Comemorarea lui Giaccomo Leopardi ;
» » Existei o traditie lzterar romaeascriP
Fr. Babinger, 0 relagune neobservatti despre Moldova sub domnia
lui Antonie-Vodd Ruset (1676) ;
Fr. Babinger, Originea lui Vaszle Lupu ;
N. Iorga, 0 cronica munteand în greceste pentru secolul al XV-lea ;
» # Rogeriu Iosif Boscovich # Moldova ;
G. Taqcä, Cum a evoluat claca dela inceputul funtdrii ez # pânâ
azi ;
N. Iorga, Noi descoperiri privztoare la zstoria Romântlor ;
» # Despre civzlizapa româneascd la 1870 ,
P. Nicorescu, Bisexarchus, un grad necunoscut în armata pre-by-
zantm ;
P. Nicorescu, Garnzzoana romand in Sudul Basarabiez ;
N. Iorga, Un memorzu politic ceitre Cuza-Vocii ;
General R. Rosetti, Costachi Rosetti Tepanu, 1814-1879 ;
N. Iorga, Conflictul mzlitar austro-rus in 1854-56.
Tom. XX:
N. Iorga, Zece inscrtPtu de morminte ale Mavrocordaplor ;
Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra legâturilor lui Sobieski cu Mol-
dova ;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE MAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADFMIE/ IN 1937-38 81

N. Bihiescu, Peireri noud asupra lui Kekaumenos ;

I. Raducanu, Economifti strani in Academia Romeind: Fr. v. Klein-
wiichter fi Andrei Andreades ;
N. Iorga, Un mare gaditor Italian despre luptele din Sud-Estul
Europei: Giambattista Vico ;
General R. Rosetti, Insemnittatea istoricd a cdderei Plevnei ;
Andrei Radulescu, Constitutia polond din 23 Aprzlie 1935 ;
N. Iorga, Revolutia dela 1848 in Moldova ;
P. P. Panaitescu, Mzrcea cel Bdtrein fi suzeranitatea ungureascd.
Sub tipar:
N. Iorga, Inceputurzle zstoriei universale la Romeini ;
I. Nistor, Ocupatia austriacd in Principate, 1854-1857 ;
N. Bänescu, 0 colectie de sigzlzz bizantine inedite ;
N. Iorga, Vasile Alecsandri student la Chimie
b) Studis p cercetdri:
Ihe Corfus, Mzhai Viteazul fi Polonii.
c) Etudes et recherches:
R. V. Bossy, L' Autrzche et les Principautés-Unies.
d) Bulletin: No. XX.
4. Din publicatide Secpunzi ftiintzfice:
a) Memoriz: Seria III, Tomul XII:
O. Necrasov, Contributie la studiul grupelor sanguzne in Nordul
Moldovei 41 al Basarabiei ;
Dr. V. Grimalschi si Vl. Hohor, Contributiuni la studiul chimismului
Dundris fi al bdlplor Deltei in raport cu lucriirile de ameliorare
in Delta' ;
N. Donici, Al cincilea Congres al Uniumi Astronomice Internationale ;
N. Dänäilä, Contributzunz la organizarea chimicd a apördrii na-
ponale ;
Econ. D. Furtunk .Ftzrz noud despre Spiru Haret

Tom. XIII:
Traian Sävulescu, 0 ramurei a bogdpei noastre naponale la rdspdntze ;
Dr. Gr. T. Popa, Focul sacru al ftiintei (I Cantacuzino) ;
V Valcovici, Principiul incertztudinii ;
Tr. Sävulescu, Contributions a la connazssance des Macromycètes de
Roumanze ;
Gh. N. Fmtescu, Bzologia Hymenopterei Hylotomarosae D. G. ;
Eug. A Pora, Pachigrapsus Marmoratus Stzmps ;
Dr. G Marinescu, Determinism fi cauzahtate in domemul Bzologiet ;
N. Donitch, ObservationS de l'échpse totale de Soled du 19 juin
1936 a Inebolz (Tar quie) ;
G. Titeica, In amintirea lui Spirts Haret ;
6 A. R - Ana le - Tom LVIII - Sedmtele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
82 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38

Gr. T. Popa, Neurotropic principles in the sheep hypophysis including

4 cerebrostzmuline >>.
b) Din Bulletin, No. io/XVIII, No I-7/XIX.
c) Monografii stiintifice:
Sub tipar:
N. Ciorànescu, Ecuatizle .Mecanzcei Analitice ;
d) Publicatille Fondului Adamachi-
Sub tipar:
I. Simionescu, Mamiferele pliocene dela Cimislia. . . I: Carnivore
5. Publicalzi biblzografice: Cresterea Colectulor pe 1936.
6. Anuarul Arhivei de Folklor : Vol. IV.
7. Dzn Dzetzonarul lzmbii romdne (fascicole sub tipar).
8. Discursuri de receptie:
No. 69 G. Ionescu-i§e§ti, Desvoltarea studulor despre sol in Romdnia -
cu Rdspuns de Dr. G. Antipa
No. 70. Gh. Petra§cu, 0 privire asupra evolutiei picturei romdneftz -
cu Reispuns de C. Reidulescu-Motru.
No. 71. L. Blaga, Elogiul satuluz ronzdnesc - cu Reispuns de I. Petrovici.
9. Publicatiile Fondului Elena Szmu:
B. Theodorescu, Pictorul Constantin Lecca.
Tot aici afatärn mai jos publicatille tipärite sub auspicide Academiei
de Comisariatul General al Pavilionului Rom5mei pentru expozitia Inter-
nationalä Paris:
1. N. Iorga, Histozre des Roumains et de la romanzté orientale, publiée
sous les auspices de Sa Majesté Le Roi Charles II par l'Aca-
démie Roumaine. (Bucarest, 1937), 5 volume.
2. S. Mehedinti, Le pays et le peuple roumain.
3. L'Institut d'Histoire Nationale de Cluj: La Transylvanie
4. I. Nistor, La Bessarabie et la Bucovine.
5. V. Mihailesco, etc., La Dobrogea.
6. Th. Capidan, Les Macédo-Roumains.
7. La Section Scientifiqüe de l'Académie Roumaine: La vie scientzfique
en Roumanie: i. Sciences pures ; 2. Sciences appliquées.
8. G. Oprescu, L' art du paysan roumain.
9. S. Lambrino, L'archéologie en Roumanie.
io. G. Ionescu-§e§ti et N. Cornatzianu, La reforme agraire en Roumame
et ses conséquences.

V. Donatiuni, legate, fundatzunt

La capitolul donatiunilor primite in cursul acestui an academic am
avut de înregistrat cea mai insemnatà donatiune, pe care Statul a fd-
cut-o Academiei Române dela intemeierea ei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38 83

Se cunoaste cä prin legea dela 4 August 1924 Statul märise dota-

tiunea Academiei dela suma de 30.000 lei la un milton lei anual. Se
mai stie cä la aceastä dotatiune Statul mai adaogá de ativa ani incoace,
din creditele sale extraordinare, o sumä anualä de 4.000.000 lei, desti-
natä, ca si suma acordatä pnn legea din 1924, pentru intretmerea si
imbogättrea Bibliotecn noastre publice si pentru publicarea de docu-
mente istorice, a Dictionarului limbn române, ca si pentru achitarea
a trei premil anuale ale Statului.
Statul insä nu putuse face nimic paná acum pentru acoperirea golu-
rilor säpate in fondurile Academiet de exproprierea aproape totalä a
bunurilor ei rurale. Din aceastä cauzá mat toate indatoririle testamen-
tare de caracter cultural ale donatorilor nostn de mosii nu le-am putut
indeplini dela expropriere incoace decât inteo másurá foarte redusä.
Aceastä situatie, expusä Guvernului Täni in 1937 de Presedintele no-
stru d-1 Alex. Lapedatu, a gäsit toatä intelegerea, mai ales la d-1 G. TA-
tärescu, Presedintele Consiltului de Ministri din acel timp st la d-1
Mircea Cancicov, Ministrul Finantelor. Cu inalta aprobare a Majestätii
Sale Regan', Domniile lor au rezervat Academiei Române un fond de
200.000.000 let din Fondul Cultural Regele Carol al II-lea, pe care
Ministerul Finantelor a fost autorizat, prin decretul-lege cu No. 254
din 8 Iunie 1937, a-1 constitui, emitând rentá perpetuä si netransmi-
sibilä in valoare nominalá de lei 1.300.000.000, cu o dob Andä anualä
de 4% pentru márirea veniturilor mat multor institutii spitalicesti si
culturale din arà., printre care si Academia Romaná.
Potrivit art. 6, alin. 5 din acel decret-lege « cota de 200.000.000 let
rentä 4% perpetuä si netransmisibilk fixatá Academiei Române, fiind
definitiv atribuitä, va putea fi sporitä de « Comitetul National de In-
drumare », dar nici inteun caz nu va putea fi redusä ».
Academia a primit aceastä donatie cu fireascä satisfactie, dând vot
legal si unanim pentru acceptarea ei in sedmta sestunii generale extra-
ordinarä dela 22 lunie 1937. In Noemvrie urmätor ni 'au predat si
titlurile de rentä, Ac demia intrând asttel efectiv in posesiunea dona-
tninii.
Academia Romaná a multumit la timp tuturor celor cari, cu mare
intelegere a nevoilor st a menirli et, i-au sprijimt dotarea cu acest in-
semnat fond. Niciodatá insä cuvintele noastre nu vor fi indestulátoare
spre a multumi, acum st in once altä ocaziune, colegului nostru Prese-
dinte d-lui Alex. Lapedatu pentru sträduintele sale, arora le dato-
rim -o stim cu totti - st aceastä importantá sporire a patrimoniulut
nostru, ca si multe alte mari infäptuirt ale Academiei Române.
La fondurile testamentare s'au adäogat, in cursul anului, trei noui
legate, asupra acceptärii cgrora yeti fi rugati in cursul acestei sesiunt
generale sä vä rostiti prm votul Domnitlor-Voastre.
1. Defuncta Aristita Gh. Stan, sotia regretatului nostru donator
Gheorghe Stan-Roman, lásase prin testament Policlinicei (< Regina Eli-
sabeta » jumätatea indivizá din imobilul säu din Bucuresti, oseaua

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
84 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 937-38

Giulesti 24, pentru infiintarea unui dispensar, cu arátarea cä, in caz

de renuntare din partea Policiinicei, legatul va reveni Academiei Ro-
mane, spre a se adáoga la legatul testat Institutiunii noastre de de-
functul ski sot. Polichnica n'a putut indeplini sarcina testamentarä si
a renuntat formal la acest legat, care a revenit astfel Academiei Române.
2. Defunctul Inginer Constantin Mironescu, fostul Director al
*coalei de Poduri si osele, prin testamentul sâti din 2 Februarie 1931,
a läsat Academiei Române jumätate din imobilul ski - teren si cOn-
structie - din Bucureti, B-dul Lased'. Catargm Nr. 62, cu dreptul
de uzufruct pentru sotia vkluvd, pe tot timpul vietii sale. Testamentul
prevede infiintarea unui fond denumit « Fondul Inginer Constantin
M. Mironescu si fiul säu Alexandru », din venitul cdruia Academia are
sarcina a da burse la studenti, in tará la *coala Politehnicä, si in sträi-
nätate, a acorda premii pentru opere literare si a edita scrierile Arhiman-
dritului si fostului Profesor Veniamin Cátulescu, strämos al testatorului.
3. Defunctul Constantin I. I. Chiriacescu, proprietar si rentier, a
instituit prin testament olograf Academia Românä legatarä universalä
asupra averii sale formatä dintr'o mosie in comuna Albesti, jud. Ialo-
mita, in suprafatä de 307 ha., dintr'un teren in orasul Cáldrasi si din-
tr'un imobil in comuna Baciu in apropiere de orasul Brasov. Fondul
a fost testat färä destinatiune specialä.
Fundatiunea Elzas a ridicat in Capitalä, sub auspiciile si sub numele
Academiei Române, Spitalul « Menachem H. Elias », potrivit indato-
ririlor testamentului defunctului Jacques Elias Inceputá in toa mna
anului 1934, vasta constructiune, compusä din dotiä corpuri princi-
pale de cládiri, este aproape gata, fund in curs de terminare inzesträrile
trebuitoare pentru un mare spital modern. Sunt sperante ca in toamna
acestui an marele asezämänt sanitar sä fie inaugurat si pus in functnme.
Fundatiunea ( Joan I. Danes » si-a continuat cu un strälucit succes
opera sa de promovare a miscärii artistice si culturale in Capitalä si in
intreaga tará. Putem chiar nota - in acest an mai mult ca in anii pre-
cedenti si cu deosebitä satisfactiune - cä manifestärile artistice inles-
nite de Fundatiunea Ioan I. Dalles au fost sporite cu productia multor
artisti sträini veniti din alte täri spre a-si da, prin expozitit de artä pia-
stick' si mai ales prin numeroase concerte in sältle Fundatiunii, mäsura
talentului si a puterilor bor.
Rezultatele fericite ale acestui al VI-lea an de activitate a Funda-
Ounii vor fi expuse inteo dare de seamä a Secretarului General al Dom-
niilor-Voastre, cäruia i-ati dat sarcina gospodäriei acestet Fundattuni
dela intemeierea ei.

VI. Noul local al Academzez

Semi-seculara problerná a construiru localului Academiei Române,
vrednic de prestigiul si de menirea ei, ar fi limas incá multä vreme
in asteptare, dacä Statul, prin donatiunea de 200.000.000 lei ce ne-a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38
85

fäcut-o, nu ne-ar fi indemnat s'o redeschidem. Cäci, primmd fondul

de zoo.000.000 lei in Iunie trecut, Domniile-Voastre ati socotit po-
trivit si necesar, prin votul unanim ce ati dat, ca venitul anual de 8.000.000
lei al acestui fond sl fie destinat, cel putin pentru o perioadá de io ani,
pentru constructia noului Palat al Academiei Române. Ati numit prin
acel vot si o Comisiune, care, impreunä cu Delegatiunea, sä se ocupe
cu conducerea si supravegherea lucränlor pregätitoare ale noului Pa lat.
Delegatiunea si Comismnea specialà, potrivit autorizatimui ce le-ati
dat, au procedat la intocmirea de noi planuri de constructie, intru cät
planunle intocmite si aprobate in 1931 de Academie nu mai erau co-
respunzátoare nici cu nevoile actuale, nici cu mijloacele bänesti re-
stranse de care prevedem cd vom putea dispune.
Noile planun de constructiune, care se intocmese de d-1 Arhitect Duiliu
Marcu, vor fi supuse socotintii si aprobárii domniilor-Voastre in ac-
tuala sesiune generalä, când Delegatiunea si Comisiunea noului local
vä vor cere vot si pentru viitoarele mäsuri ce sunt de luat in vederea
realizärii constructiunii.

VII. Colectzunzle
Colectimule noastre, de o insemnätate de mult recunoscutä, prin
instalarea lor in cursul anului trecut in noul pavilion al Bibliotecii si-au
asigurat nu numai buna pästrare, dar si folosirea lor in cele mai bune
conditium.
Construit in conditiuni nu numai tehnice, dar chiar artistice mul-
tumitoare, retras departe de Ca lea Victonei inteun mediu de verdeatä
si de desävârsitä lmiste, - noul pavilion al Bibliotecii a fost realizat
cu sprijinul Statului, care a pus la dispozitia Academiei, la stäruin-
tele Colegului nostru Presedinte Alex. Lapedatu, suma totalä de Lei
23.000.000. La acest fond de constructie s'a adängat 1.000.900 lei, pe care
ni 1-a däruit Banca Nationalá si suma de 500 000 lei däruitä de Socie-
tatea Nationalä de Credit Indust jal.
Prin constructia noului pavilion, adângat la depozitul de cärti con-
struit in 1926, crestenle colectulor, oricât de repezi, vor fi asigurate,
in ce pnveste depozitarea lor, pentru cel putin 15 am de aci inainte.
Modalitatea si conditule acestor cresteri vor fi arätate in amänunte
inteun raport deosebit de d-1 Conservator al Bibliotecii si Colectulor.
Tot d-sa va aräta si organizarea Servicillor Bibliotecii si movatille fo-
lositoare introduse, ca de pild l. instalarea unor safe-uri pentru pästrarea
si studierea documentelor de cuprins istoric ale persoanelor particu-
lare. Noi vom aräta aci a.' darurile, care in mod curent sporesc colec-
tiunile noastre, au fost depäsite in acest an printr'o rarä donatie fäcutä
de Majestatea Sa Regina Maria a Româniel. Statornicä in iubirea Sa si
in pret iirca-I inaltä fatä de Institutiunea noasträ, Majestatea Sa Regina
ne-a dännt toate operele Majestätii Sale, in original si in traduceri,
dupá ce le-a autografiat. Academia Românä märturiseste si cu acest

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
86 DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 107-38

prilej Majestatii Sale via sa gratitudine pentru acest prea scump si

prea pretios dar, cu atat mai scump si mai pretios cu cat ii vine nu
numai dela ilustra si augusta sa Membra de Onoare, cat mai ales dela
fermecatoarea scriitoare, care face cinste Tärii noastre dincolo de ho-
tarele ei.
La aceasta donatie, pe care Academia Romanä o va pastra inteun
safe deosebit, s'a alaturat *hied un dar regesc, primit din partea Ma-
jestatii Sale Regelui Italiei, augustul Membru de Onoare al Institutiunii
noastre din anul 1890. Majestatea Sa a binevoit a ne darui in con-
tinuare Tomul XVI din monumentala Sa opera. # Corpus Nummorum
Italicorum ».
Tot prin donatiune Sectiunea noastra de manuscrise s'a imbogalit
cu toate manuscrisele rärnase pe urma regretatului nostru coleg co-
respondent G. Top arceanu.
Pe scurt putem aräta ca. Biblioteca s'a imbogätit in acest an cu 88o2
opere in 10.569 volume, 3214 pubhcatiuni periodice romanesti si straine,
72 atlase si härti, 187 stampe si portrete, 250 documente, 230 volume
manuscrise si 4248 monete si medalii.

VIII. Bursele
Academia a destinat in acest an suma de 485.448 lei pentru darea
de burse. Din aceasta suma s'au dat burse lunare pentru studu de spe-
cializare in strainatate, pentru studenti doctoranzi in lark apoi la elevi
ai coalelor Politehnice din tat* la Facultatea de Drept si la Academia
de Inalte Studu Comerciale si Industriale din Capitala si la elevi ai
Liceelor Comerciale, - potrivit regulamentelor urmätoarelor fonduri
din care se acorn burse: V. Adamachi, C. G. Vernescu, Leon S. Arig,
N. Rätescu si Apostol Papadopol.
1. Din venitul Fondului V. Adarnachi s'au acordat 5 burse, din care
una de 5.000 lei lunar unui doctor pentru studii de speciali, a e in ma-
tematici la Roma si Hamburg; trei burse de eke 3.000 lei lunar pentru
studii de doctorat la Facultatea de Stiinte din Iasi, i bursa de 2.000
lei lunar unui student al coalei Politehnice din Bucuresti.
2. Din venitul Fondului C. G. V ernescu s'au dat 2 burse de ate 3.000
lei fiecare, prin concurs tinut la Academic, unui student al Academiei
de Inalte Studii Comerciale si Industriale si unui student al Facul-
tatii de Drept din Capitala.
3. Din Fondul Leon S. Arzé s'au achit4t doua burse de ate 800 lei
lunar la §cohle Politehnice din Bucuresti si Timisoara.
4. Bursa N. Rätescu, de 12o lei lunar, s'a dat unui elev al Liceului
Comercial din Bucuresti.
5. Din venitul Fondului Apostol Papadopol s'au impärtit ajutoare
lunare de Cate 50 lei la 1 o elevi de curs superior ai Liceului Comer-
cial din Galati si de cate 30 lei la 1 o elevi ai cursului inferior al ace-
luiasi liceu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE ACTIVITATEA ACADEMIEI IN 1937-38 87

Osebit de aceste burse Academia a distribuit cärti scolare la scolari

sáraci, fii de tärani, ai scoalelor primare din judetele Hunedoara, Ma-
ramures si Odorhetu, pentru suma totalä de 37.000 lei, destinatá spre
acest scop din venitul Fondului Ion Fdtu.

IX. Scoalele Academiet

coalele de Agriculturä « Tache P. Anastasszu» dela Tigänesti (Tecuct)

si « I. C. Agarici» dela Moara Grecilor (Vaslui) au functionat mul-
tumitor sub controlul si cu indrumänle date zi de zi de Comisiunea
coalelor. N'a läsat nimic de dont in functionarea sa mci coala primard
# Tache P. Anastasszu», propnetatea Academiei in comuna Cálmátui,
din judetul Tecuci.
Institutul « Ion Ottetelesanu» functioneazá in al i7-lea an reorganizat
ca coalä Normalä de fete, potnvit conventiumi existente intre Aca-
demie si Ministerul Educatiei Nationale

X. Concursurile Pi emulor
La concursurile premillor, cari urmeazá a se acorda in actuala se-
siune generalk s'au prezentat pentru opere publicate 133 scrien, con-
curand la 19 premli in valoare de 348.000 lei.
La Marele Premiu C. Hamangiu, de 1 oo.000 lei, pentru lucrdrz mu-
zicale, publicat in acest an pentru intâia oark s'au prezentat 5 lucräri.
Pentru acordarea celuilalt Mare Premzu C. Hamangiu, de 1 oo.000 lei,
pentru opere de compozitie: Picturd sau Sculpturd, rámas neacordat
din trecuta sesiune generalä, precum si pentru acordarea Premiuluz
Elena fi Gheorghe M. Vlasto, de 50.000 lei, publicat acum pentru in-
t Ala oarä spre a distinge operele de Picturd, vet a-yea de hadn't
Dommile-Voastre in aceastä sesiune, dupá propunenle ce vor fi fäcute
de Comisiunea specialä desemnatá spre acest scop inch.' din sesiunea
generalä a anului trecut.
Nu s'a prezentat rucio lucrare la urmAtoarele premn pentru opere
publicate Premtul N Chrissoveloni, de 2.000 lei (divizibil) destinat sä
fie acordat lucrárilor asupra comertului; Premiul Leon Gh. Pallade,
de 80.000 lei (indivizibil) hotärit a se da celei mai bune lucrári cu ca-
racter economic apärutá dela 1932 incoace; Premzul Adina fi Colonel
Paul Streijescu, de 8 800 lei, pentru lucrän medicale; Premiul Profe-
sorului Petre Antonescu dela Polztehnza, de 7.000 lei pentru lucrán de
amenajament forester aplicate pe teren.
La cele 13 premii cu subiecte date, in valoare totalä de 113.04
lei, s'au prezentat 6 manuscrise, din care patru la Premzul General Con-
stantin .s:i Maria Burghele, de 4.000 lei, pentru compuneri literare, zsto-
rice sau dzdactice ; un manuscris la Marele Premiu Regele Ferdinand,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
88 PROGRAMA LUCRARILOR SESIUNH GENERALE

de mom lei, cu subiectul «Vzeaça fi faptele lui Tudor Vladzmirescu

fi starea soczald fi culturald din timpul säu»,- si un manuscris la Pre-
miul Principesa AlMa Stirbei, de 8.500 lei, tratand subiectul cl-storia
mnöstirzi Snagov ».
Secretar General G TITEICA
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU prezintä unnátoarea programd a
lucearilor ce sunt a se face in actuala sesiune generalä :
1. Darea de seamd a Secretarului general despre activitatea Academiei
in 1937-1938.
z. Alegerea Comisiunii de trei membn pentru examinarea luerdrilor
fäcute in 1937-1938.
3. Raportul Comisiunii fmanciare pentru cercetarea contunlor din exer-
citml bugetar I Iulie 1936-31 Iunie 1937 i alegerea Comismnii pentru
exercitul 1938-1939.
4. Formarea bugetului pentru anul 1938-1939.
5. Modificarea Regulamentulm General si a Regulamentului Premnlor
Academiei. Noui modifiedri la Regulamen'ul Servienlor Academiei,
6. Alegerea Comisiumi speciale din cinci membn, completatd, dacl e
necesar, cu persoane din afard de Academe, pentru a examina lu-
cränle ce se vor prezenta la concursul Marelui Prenuu C. Hamangiu
de roo.000 lei, din 1939, pentru lucreiri juridice (Art. 5 Reg. Fondului).
7. Sedinte solemne pentru tinerea Discursunlor de receptie a urmätonlor
d-ni Colegi :
a) N Biinescu, cu rdspunsul d-lui Coleg N Iorga ;
b) Tratan Siivulescu cu räspunsul d-lui Coleg I Simionescu.
8. Chestunea construirn noului local al Bibliotecn Academiei Române.
9. Hotárire pnvitoare la reorganizarea Scolu Române din Roma.
ro. Acceptarea legatelor Anstita Gh Stan, Inginer Const. Mironescu,
Const. I. I. Chiriacescu i Emilia Barozzi.
i r. Alegerea a 4 (patru) membn activi - doi la Secpunea Literard, din
care unul in locul regretatului coleg I. Bianu i ate unul la Sectiunile
Istoricd si tiinificä, - dupä propunenle Sectunilor respective (Art.
22-25 i 4.7 Statute i art. 62 Reg. General).
12. Alegerea a 7 (sapte) membri corespondent - unul la Sectunea Li-
terará, doi la Sectunea Istoried i patru la Sectunea Stultified, - dupä
propunenle Sectunilor respective (Art. 31-32 Statute si Art. 68
Reg. Gen.), din cari patru in locunle regretatlor colegi O. Tafrah,
Gh. Em. Filipescu, Dim. Cälugäreanu si General Scarlat Panaitescu.
13 Raportul Comisiunn Scolare asupra Scoalelor o T. P. Anastassiu » si
o I. C. Aganci # si alegerea Comisiunii pentru 1938-1939 - Propu-
nenle Comisiunn pentni reorganizarea Scolii o I. C. Aganci ».
14. Raport asupra mersului Fundaturni Familiei Menachem H. Elias,
asupra gestiumi pe 1936-1937 i asupra formäni bugetului Funda-
tiunn pe 1938-1939 ; alegerea delegatilor trtulan i supleant ai Aca-
demiei in Consihul de conducere al Fundatunii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PROGRAMA LUCRARILOR SESIUNII GENERALE 89

15. Rapoitul Comisiumi pentru impärtirea cärtilor didactice din fondul

Ion Fätu in 1937 i alegerea Comismnii pentru 1938. Deciziunea
Comisiumi pentru impärtirea cärtilor in 1938.
16. Raportul Comismnit permanente a Bibliotecii pe 1937.
17. Raportul asupra activitätii Cabinetului Numismatic pe 1937:
18. Raport asupra burvlor aeon:late in 1937-1938 din veniturile Fondu-
nlor V. Adamachi, C. G. Vernescu, Leon S. Arid, N. Rtescu i A.
Papadopol, alegerea Comismnii i propunenle sale pentru 1938-1939
19 Pomenirea donatonlor Academei prin slujirea unui parastas.
20. Reglementarea Fondunlor Antachi, Grosovici, Boros.
21. Deciziune asupra intrebuintani veniturilor pe anul in curs ale Fondului
C. G. Vernescu (v. Deciz. sed. 28 Mai 1936)
22. Deciziunea Comisiurui de 12 membn pentru acordarea Premiului
Neisturel, de 4.000 lei, (Art. 8-16 Reg Prem ).
23. Deciziunea Comismnii speciale de 5 membri pentru acordarea Marelui
Premiu C. Hamangiu, de 500.000 lei, pentru opere muzicale.
24 Decizmnea Comismnii speciale de 5 membri pentru acordarea Marelui
Premiu C. Hamangzu, de ioo.000 lei, pentru opere de picturd sau sculp-
turd.
25. Deciziunea aceleiasi Comismni pentru acordarea Premiului Elena p
Gheorghe M Vlasto, de 50.000 lei, pentru opere de picturd.
26. Decizmnea Comisiumi speciale (Nästurel) pentru acordarea Prermului
Asociatiunii Craiovene, de 4.000 lei, pentru cärti dzdactice.
27. Decizmnea Comisiumi speciale, formatä din 4 membri, pentru acor-
darea Premiului General Georgescu Teodor, de moo() lei, pentru o
lucrare giintificd.
28. Alegerea Comisiurui de 5 membri, dintre can trei militari numiti de
Maystatea Sa Regele i doi membn at Academiel, pentru examinarea
manuscriselor ce se vor prezenta la concursul Premizilui Militar General
loan Carp fi Maria Carp, de 7.000 lei, din 1939, c subiectul : Pro-
blemele de ordin geo-politic, social, economic ft tehnic ce trebuesc avute
in vedere pentru organizarea apeirdrii natzonale (Art 3, Reg Fond.
Carp)
29. Alegen de membn de onoare români i sträini si de corespondenti
sträini.
30. Raportul Comisiunn Dictionarului limbii române ; problema fmanciarä
a Dictionaruluz.
35. Raportul Secretarului general asupra mersului Fundatiumi Ion I.
Dalles.
32. Sedintä publicä pentru comemorarea lui N. Grigorescu.
33. ediritä pubhcä solemnä pentru proclamarea premulor.
34. Alegerea Presedmtelui i Vicepresedintilor Academiei pentru 1938-1939
(Art. i Statute).
35. Raportul Secretarului general asupra lucränlor sesiunii generale
din 1938.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
90 PROGRAMA LUCRARILOR SES1UNII GENERALE

SECTIUNEA LITERARA
36. Deciziunile Sectiunn pentru acordarea premnlor (Art. 14 si 15 Reg.
Prem.)
- Premiul Statulzu Ehade Reidulescu, de 50 000 lei ;
- Premzul Ecaterina I. C. Bolintzneanu, de 2.000 lei ;
- Premiul Neuschotz, de 3.500 lei ;
- Premiul Dem. Constantinzde, de 3.000 lei ;
- Prenziul General Constantin # Maria Burghele, de 4.000 lei (Comi-
siunea d-nii M. Sadoveanu, L. Blaga, Oct. Goga).
37. Propuneri pentru alegerea a doi membri activi in Sectiune (Art. 22-25
si 27 Statute si Art. 62 Reg. Gen ), din care unul in locul regretatului
coleg I. Bianu
38. Propunere pentru alegerea unui membru corespondent român in
Sectiune (Art 31-32 Statute si Art 68 Reg Gen ), in locul regretatului
coleg O. Tafrali
39. Deserrmarea a 4 membri in Comisiunea Premiuluz Nösturel de 4.000
lei, din 1939.
40. Alegerea Comisiunn speciale de 3 membri pentru examinarea manu-
scriselor ce se vor prezenta la concursul Premiului Nsturel, de 5.000
lei, dm 1939, cu subiectul : Tzpeirituri romcinesti in Basarabia dela
1812 piinci la 1913.
41. Alegerea Comisiurni speciale de 3 membri pentru exammarea ma-
nuscriselor ce se vor prezenta la concursul Premzuluz Statului Eliade
Rcidulescu, de 50.000 lei, din 1939, cu subiectul : Vieata i operele lui
Vasile Alecsandri.
42. Subiecte de pus la concursul premnlor :
-Pentru 1940 : At. Toncoviceanu, de i 000 lei ;
- Pentru 1941 : V. Adamachi, de 5.000 lei ;
- Pentru 1941 : Alexandru Ioan Cuza, de 6.000 lei ;
- Pentru 1942 : Przncipesa Alma ,5'hrbei, de 8 5oo lei.
43. Alegerea Presedintelui i Vicepresedintelui Sectiunii pentru 1938-39
(Art. 15 Statute)

SECTIUNEA ISTORICA
44. Deciziunile Sectiunii pentru acordarea premnlor (Art. 14 si 15 Reg.
Prem.):
-Vasile Pcirvan, de 30.000 lei ;
-C G. Vernescu, de 25.000 lei ;
- Ingzner Constantin si Elena Funchileanu, de 5 000 lei ;
- Grigorie C Angelescu, de 4.000 lei ;
- Dr. Cornel Nicoard, de 12.000 lei ;
- Marele Premiu Regele Ferdinand, de ro 000 lei, cu subiectul : Vieata
p faptele luz Tudor Vladimirescu fi starea sociald i culturalel din timpul
sclu (Comisnmea : d-nn N. Iorga, I. Lupas, Andrei Rädulescu).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PROGRAMA LUCRARILOR SESIUNII GENERALE 91

- Principesa Alina ,5'tirbei, de 8.500 lei, cu subiectul : Istoria Meindstinz

Snagov (Comisumea : Pr. N. M. Popescu si d-nii I. Lupas si N.
Bânescu).
45. Propunere pentru alegerea unui membru activ in Secpune (Art
22-25 SI 27 Statllte SI Art. 62 Reg. Gen.).
46. Propunere pentru alegerea a doi membri corespondenti români (Art.
31 si 32 Statute si Art. 68 Reg. Gen ) din cari unul in locul regretatului
coleg Gh. Ghibânescu
47. Desemnarea a 4 membn in Comisiunea Premiuluz Neisturel, de 4.000
lei, din 1939.
48 Alegerea Comisiunii de 3 membri pentru exammarea manuscriselor
ce se vor prezenta la concursul Premzuluz Ministerului Cultelor fi Artelor,
de 50.000 lei, din 1939, cu subiectul : Bwgrafti de ierarhi din secolul
XVH.
49. Subiecte de pus la concursul premulor .
- Pentru 1941 : At Toncoviceanu, de 1 000 lei ;
- Pentru 1942 : V. Adamachi, de 5.000 lei ;
- Pentru 1942 : G. San Marin, de 2.000 lei.
50. Decizmne asupra Premiului Dr. Cornel Nzcoarci, din 1941, dacä se va
da pentru publicatiuni sau pentru subiect dat ; in cazul din urrnä a se
fixa subiectul.
51. Alegerea Presedintelui si Vicepresedintelui Sectiunii pentru 1938-39
(Art. 15 Statute).

SECTIUNEA STIINTIFICA.
52. Decizmnile Sectiumi pentru acordarea premulor (Art. 14 si 15 Reg.
Prem ):
- I. Oroveanu, de 70 000 lei ;
- t. Dem. Vergu, de ro 000 lei;
- Dr. Em Rzegler, de 5 000 lei ;
- Statului Lazdr, de 50.000 lei ,
-Prof. Ludovic Mrazec, de 5 000 lei,
- V. Adamachi, de 5.000 lei.
53. Propunere pentru alegerea unui membru activ in Secpune (Art. 22-25
Si 27 Statute si Art. 62 Reg Gen.).
54. Propuneri pentru alegerea a 4 (patru) membri corespondenti români
(Art. 31 si 32 Statute si Art. 62 Reg. Gen ), din cari trei in locunle
regretaplor colegi Gh. Em. Filipescu, Dim. CAlugäreanu si General
Scarlat Panaitescu.
55. Desemnarea a 4 membn in Comisnmea Premiului Nc1sturel, de 4.000
lei, din 1939.
56. Alegerea Comismnii de 3 membri pentru exammarea manuscriselor
ce se vor prezenta la concursul Premzului Dr. Victor Babe.,s, de 20.000
lei, din 1939, cu subiectul : Cerceteiri experimentale fi anatomo-clinice
asupra ultravzrusurilor neutrope.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
92 RAPORTUL CABINETULUI NUMISMATIC PE ig37

57. Alegerea Comisiumi de 3 membn pentru exammarea manuscriselor

ce se vor prezenta la concursul Premzului Dt . Cornel Nzcoarii, de
12.000 lei, din 1939, cu subiectul: Sinteza flzfului carpatzc in Romiinia
58. Alegerea Comisiumi de 3 membn pentru exammarea manuscnselor
ce se vor prezenta la concursul Premiului Statului Glz. Lazeir, de 50.000
lei, din 1939, cu subiectul . Dzstrugo ea soluluz intr' o regzune din Ro-
nuinia.
59. Alegerea Comisiunn de 3 membri pentru exammarea manuscriselor
ce se vor prezenta la concursul Premzului At Toncoviceanu, de r.000
lei, din 1939, cu subiectul : Cercetetri asupra zmumteitzi la plante
6o. Subiecte de pus la concursul prermilor :
- Pentru 1941 : Neisturel, de 4.000 lei;
- Pentru 1941 : Anastasie Fátu, de 3.000 lei ;
- Pentni 1942 : General Carp, de 7.000 lei.
61 Alegerea Presedintelui si Vicepresedintelui Sectunn pentru 1938-39
(Art. 15 Statute).
D-1 CONST. MOISIL, Membru corespondent, ceteste urmätorul Raport
asupra activiteipi Cabznetului Numismatic pe 1937 :
« In al 27-lea an de existentä si de actvitate Cabinetul Numismatic si-a
desävarsit rolul de instrument stuntific de cea mai mare importantä pentru
numismatcä, medalisticd si metrologie.
« Instalat in noul local lummos si confortabil, cu o salä de studii Tina.
pätoare si cu o salä de expozipe impozantä, el prezintä atat posibilitäti
de conservare in bune condipuni si in deplinä sigurantä a matenalului
numismatic si medalistic, cat si toate inlesninle pentru cercetarea si stu-
dierea acestui material de care cei interesap.
« Acestora le mai stä la dispozipe si o bibliotecl de specialitate si un
numär de cataloage manuscnse sau tpdrite, astfel cä pot sä-si indeplineased
studule si cercetänle cu cea mai mare usurintä.
« De aceea top cei ce se ocupä de stunta sau de istona monetarä in le-
gaturä cu tam noasträ, atat indigeni cat si strämi, se adreseazä Cabinetului
nostru Numismatic, care este actualmente unicul mstrtut de acest fel in
Romania.
« Spre a evidenpa cele de mai sus este destul sä arätäm, el in cursul
acestui an (1937) s'au dat peste zoo de consultatu scnse sau orale, determi-
nandu-se 1883 de monete prezentate de persoane particulare.
« In acelasi timp sala de studn a fost cercetatä de 162 persoane, can
au studiat matenalul numismatic, medalistic sau metrologic si au utilizat
cärple bibliotecii speciale. Iar sala de expozipe a fost vizitatä in nenumärate
randun atat de cätre amaton specialist, cat si de grupun de persoane
dontoare a se informa asupra obiectelor expuse.
«i in ce pnveste achizipunile de material numismatic si medalistic
anul acesta a fost in deosebi de bogat.
« Astfel au intrat in cursul lui 4233 monete si 15 medaln si plachete,
cele mai multe dintre aceste obiecte fund pnmite in dar.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL CABINETULUJ NUMISMATIC PE 1937
93

« Mentionez cu acest prilej, ea foarte multe dintre monetele intrate

provin din tezaure gäsite in difente parti ale täni si can ne lärnuresc asupra
circulatiei monetare dela noi in anumite epoce. Astfel sunt : tezaurul din
Mogosoaia (Ilfov) compus din 2004 piese ; cel din Zapodeni (Vaslui) din
1486 piese si cel din Comisam (Dambovita) din 415 piese. Ele prezintä
o importantä speciala pentru cunoasterea monetelor utilizate in Muntenia
si in Moldova in veacurile XVI si XVII, intregind informatide ce le avem
despre circulatia monetarä dela noi in acest timp.
« De alta parte numeroasele monete antice gäsite la Garvän (Tulcea), la
Pietroasele (Buzau) si la Prajesti (Bacau), si din can de asemenea au intrat
exemplare in Cabinetul nostru, dovedesc ea' in antichitate, in special in
epoca imperialä romaná, aceste localitäti erau populate si aveau un im-
portant trafic comercial.
« Cateva medalioane asiatice de bronz, tot din epoca impenall romaná,
gäsite parte in Dobrogea (Bazargic), parte in Muntenia (Urlati), vin si
ele sa completeze cunostmtele noastre despre legaturde cu tinutunle
indepartate de dincolo de Marea Egee.
o In sfarsit pnntre achizitule din acest an trebue sa amintesc si o colectie
completä de bilete hipotecare romanesti (1877), can conteaza printre cele
mai rari monete de hârtie.
« Tin sl mentionez in acelasi tnnp preocuparea constantd ce o are
Cabinetul Numismatic de a strange toate informatiile si tot matenalul
monetar pnvitor la monetände Dacilor. Once descopenre de monete dace
este urmantä de noi cu cea mai mare atentie si inregistratä, impreunä cu
exemplarele achizitionate sau cu reproducen in fotografie on gips.
« In aceastä chestiune a intervenit si Congresul de numismatica si
arheologie, tinut la Cluj in 1936, care dupa ample desbaten a dat insärcinare
Cabinetului Numismatic al Acaderniei Romane sä adune datele si ma-
tenalul necesar pentru publicarea unui corpus al monetelor dace.
« Activitatea atat de intensa si de variatá a Cabinetului Numismatic
reclamä o muncä continud si incordatä, care nu se poate indephni de o
singurá persoanä. Numai pentru buna intretinere a matenalului rnonetar
si numismatic, care se aglomereaza in cantitati tot mai man, si pentru
pastrarea in bune conditturn si aranjarea obiectelor de muzeu, ca si pentru
paza salii de studiu si a celei de expozitie in timpul serviciului, este absolut
necesar un functionar ajutor, pe care de atata timp il reclam. In hpsa lui
nici catalogul pe fise, nici etichetarea completä a pieselor nu se poate
face la timp.
« Pentru aceste motive rog si de asta data sä se aprobe numirea unui
numismat-ajutor, care in acelasi timp sä se pregáteascl pentru cunoasterea
colectillor in vederea retragern mele, care se apropie, dela conducerea
Cabinetului Numismatic.
« De altfel numirea unui functionar-ajutor n'ar reprezenta cheltueli
man, daca tinem seama, el donatnle de material monetar si medalistic
ce le-am prima pana acum, intrec in valoare toate cheltuelile ce s'au facut
cu organizarea si personalul acestui Cabinet.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 POMENIREA VOEVODULUI MIRCEA-CEL-BÂTRAN LA COZIA
94
# 1 apoi Cabinetul Numismatic nu are, din punct de vedere stuntific,
o importantä mai micä decât celelalte servicn ale Academiei Române ;
dimpotrivä el a fost creat si are rolul de a contribui la propäsirea unei
still* care pänä acum a fost putin cultivatä la noi, dar contribue in mare
másurä la cunoasterea mai completá si mai aprofundatä a trecutului nostru.
De aceea este necesar sä i se dea si acestui serviciu posibilitatea de a func-
tiona in conditille cele mai bune spre a-si putea indeplini in intregime
misiunea.
« Incheind, arnintesc ins-btu-tide si persoanele cari au binevoit sä facl
donatu in cursul anului amintit pentru Cabinetul Numismatic, exprimân-
du-le si pe aceastá cale recunostinta noasträ.
« In primul rând Comisia Monumentelor Istorice, care prin Presedintele
ei, d-1 Profesor N. Iorga, ne-a däruit câteva tezaure monetare foarte impor-
tante , apoi d-1 Decan al Facultätii de Farmacie din Bucuresti ; d-1
General Radu Rosetti si d-ra Ioana Rosetti ; d-1 Administrator fmanciar
din Chismäu ; d-1 Paul Mihalovici tot de acolo ; d-rni. Iancu Ionascu si
Cociu Anasta Au din Mangaba ; d-nn invátätor C. Vasile din Cotorca
(Buzäu) si Papazian din Bucuresti *.
D-1 I. LUP4 prezintd urmätoarea cuvântare rostitä de d-sa, ca repre-
zentant al Academiei, la pomenirea Voievodului Mircea cel Bätrân, falcutä
de Liga Culturalá la Cozia in zrua de 15 Mai curent :

Altelci Regald,
P. Sf. Peirmti Episcopi,
Onoratei Adunare Festivei,

« Aduc cuvântul de inchmare al Academiei Române, care socotmd cd

nu poate lipsi dela praznicul acesta de pomenire a vestrtului « Domn a
toatá Tara Româneascä ». Mircea cel Bäträn, mi-a dat incredintarea s'o
reprezint astäzi aici, in preajma locului de vecinicä odihnä a släivitului
organizator de tard si indrumätor de neam, nu numai in zilele sale, ci si
dincolo de granitele vremii in care a träit.
« Aläturi de rámäsitele trupesti ale lui Mircea Vodá odihnesc aici de 335
de ani 0. moastele Maim Teofana, sotia lui Pätrascu Vodá cel Bun si mama
lui Mihai Viteazul. Acesta s'a näscut in anul in care se stânsese vieata
tatälui ski (1557) De aceea cresterea si indrumarea lui in ann copiläriei
orfane si ai tineretu pândite de numeroase primejdu, au rámas cu totul
in grija näpAstuitei Tudora care, dupá zeci de arn de váduvie, imbrácând
rasa cälugäreascl, si-a luat numele de Maica Teofana. Este meritul acestei
femei credincioase cä a izbutit sä dea neamului românesc pe cel mai sti 1-
lucit si mai falnic dintre eroii spadei.
« Tudora il obisnuise pe Mihai din frageclä pruncie cu cinstirea legn
noastre ortodoxe crestine si a datinelor sträbune ocrotite de-a-lungul veacu-
rilor sub dumnezeescul ei scut. Când Papa dela Roma a incercat, prin unul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
POMENIREA VOEVODULUI MIRcEA-CEL-BATRAN LA COZIA
95

dintre agentu säi, a indupleca pe Mihai sä-si päräseascl credinta strämosilor

si sä se inchine bisencii apusene-catohce, - dupä märturisirea unui vestrt
cronicar ardelean cu numele Stefan Somesanul (Szamoskozi), - fiul Tu-
dorei a pnmit sfaturile pontificelui « strâmbând din nas » si nu a lipsit
all rosti indignarea pentru cutezanta de a i se ataca si defdima credinta
räsänteanä, pe care o mArtunsea el cu statornicie neclintitä. A tnmis deci
vorbl Papei si 1-a sfätuit ca, päräsindu-si rätkinle apusene, sä se intoarcá
dimpreund cu tot poporul crestin la adevärata impártäsire cu bisencile
grecesti - ad veram communionem graecarum Ecclesiarum - egci numai
asa va fi cu putintä izgonirea Turcului din spinarea crestmätätii
« Aceastá alipire a lui Mihai de biserica si credinta sträbunä 41 are,
färä indoialä, rädäcina cea mai trainicä in cresterea ingrijitä, de care l-a
impärtäsit evlavioasa Tudora. Ea s'a invrednicit mai tarmu, in chip de
räsplatä, sail desfäteze pnvirea in manle insusin ale fiului sal, minunIn-
du-se de iscusinta lui in cârmuirea Om si a ostinlor, având atâtea prilejun
sä se bucure de strälucitele lui biruinte asupra vräjmasului. Inainte de a
fi pormt Mihai spre Transilvania, in drumul de glone ostäseascä si de
fulgerätoare cädere, s'a ingript sä adäposteased pe maicä-sa aici in mä-
nästirea Coma, de unde a putut urmán - cu sufletul indoit intre teamg
si nädejde - toate isprävile ostäsesti ale viteazului säu f iu.
« De aci va fi väzut ea, cum trecea pe valea Oltului in sus o parte din
(Virile lui Mihai o cu minunatá nitealä *, sub comanda lui Baba Novae,
a lui Udrea Banul si a fratilor Buzesti ca, strecurându-se pe la Turnul
Rosu, sä pätrundä prin cetatea Sibmlui spre Capitala Transilvamei. Chiliuta
ei se va fi luminat ca de o cereascä razä, când a prima Teofana vestea despre
izbanda lui Mihai in sângeroasa luptä dela Selimbár, despre intrarea lui
triumfalä in Alba-Iulia, despre intrunirea celei dintai diete ardelene sub
cfirma lui si despre graba stäpâmlor de pang atunci ai Transilvamei de a
se inchina lui Mihai, dând slavá lui Dumnezeu cä 1-a invrednicit sä rämânä
« In dulcea noastrá patrie sub milostiva si sârguitoarea o-crotire, a Märiei
Sale » - Domnul Tárii Românesti.
« Solule can zoreau sä aducä stin imbucurátoare despre biruintele si
isprävile ostäsesti ale lui Mihai, vor fi gäsit adeseon pe cuvioasa Maicä
Teofana in linistea si fumul de tämâie al chilioarei sale, adâncitá cu totul
in rostul cuvintelor de rugäciune din Parachsul Prea sfintei Näiscátoale de
Durnnezeu : « 0 prea luminate nor, Mama lui Dumnezeu, pe cei ce luptá
cu noi surpá-i cu dreapta ta cea stäpânitoare si atotputernicä - si pe cei
asupnti ii mântueste ! »
« Tot aici a primit si tnsta veste despre infrângerea dela Minsläu si
sguduitoarea solie, care cädea ca un trásnet din serun, despre näpraznicul
si pägânescul asasinat de pe Câmpia Turni. ate suspinán vor fi sägetat
inima ei indureratä, ce rfiuri de lacrimi vor fi izvorit din ochn ei impäien-
jeniti de tristetä, va intelege oncine e in stare sä pátrundd tainele unei
immi de mainá izbitä de sabia celei mai sfasietoare pierden.
« Inainte de a-si inchide ochii pentru odihna de veci, maica Teofana
avu pnlej sä stea de vorbá, aici in Mânästirea Coma, cu nora sa, cu Doamna

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 RAPORTUL COMISIUNII ADAMACHI ASUPRA BURSELOR
96

Stanca, dimpreuna cu nepoata-sa Florica si nepotul sau Nicolae Pätrascu,

impartasindu-le adânca durere, de care nu contenise a-i sangera inima de
mama. duioasa. Aceastä intalnire si convorbire dramatica a ramas prinsa
in slova cea fära de moarte a graiului românesc de catre iscusitul « calugäras
Gavril », care a inteles sä zugraveasca in cuvinte nemestesugite, simple,
dar cu atat mai de pretuit, starea sufleteasca a mamei, a sotiei, a fmlui 0 a
flicei lui Mihai dupa ce cazu frumosul lui cap in tarana dela Turda, funda
nu se aflase nici se prilejise sabia lui cea iute in mana lui cea viteazá
« Batt-Ana si jalnica » Maicä Teofana aratä la inceputul acestui testament
ea, dui:á ce a vietuit vieata acestei lumi deserte, a luat santul cin calugäresc
la manastirea Cozia « la rapaosul räposatului Mircea Voevod ». Aci o
ajunse si vestea « de savArsirea zilelor drag fmlui säu Mihai Voevod » si fu
« de plângere si de suspmare zma 0 noaptea ». La intrebarea Doamnei
Stanca : Molitva Ta, Maicä, cum ai petrecut ? Teofana räspunse: « Cu
mult foc de moartea f iiu-meu si de jalea domniilor voastre, iar de catre
sf. mândstire am har dragului Domn din ceriu si multumesc pärintilor din
sf. manastire ca am avut pace, räpaus si cautare de molitvele lor, la nevoia
mea Pentru aceea, fetele mele, am fagaduit sfintei manästiri douä sate
din Romanati : Fräsinetul si Studenrta, pentru sufletul raposatului Mihai
Voevod si pentru sanatatea fuu-sau Nicolae Voevod si pentru pomeana
noasträ si a tot neamul nostru, sä fie pomenit la toate sfintele pomelnici
si la Dumnezeeasca Liturghie in veci Stanca 0 Florica adaosera: Noi
bucuroase, cum ti le-a dat raposatul Mihai Voevod, volnicl esti ; fie date
si de noi si de Nicolae Voevod si de tot neamul nostru in vecie, pentru
pomana ».
« La adânci bätrânete s'a stfins din vieatä evlavioasa si crunt incercata
Maid. Teofana, dupá ce in felul acesta, printeo bine primitä dame cresti-
neasca, s'a ingrijit ca pomenirea eroicului ei fiu Mihai, a sa si a intreg
neamului sau vesnicä sä fie la altarul mAnastirii Cozia, « la rapaosul rapo-
satului Mircea Voevod ».
« In veci pomenirea ei ! »

SEDINTA DELA 17 MAI 1938

Prefechnpa d-lui ALEX LAPEDATU.
D-1 I. SIMIONESCU, raportând in numele Comisiunn Adamachi, ceteste
urmatorul Raport asupra burselor acordate in anul 1937-38 din veniturile
fondurdor V Adarnachi, C G. Vernescu, Leon S Arié, N Rdtescu # Apostol
Papadopol .
Domnilor Colegz,
« Academia a destinat in acest an din veniturde Fondurdor Adamachi,
Vernescu, Arié, Ratescu si Papadopol suma totall de 485.448 lei pentru
burse care s'au acordat pentru studii de specializare in strainatate, pentru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII ADAMACHI ASUPRA BURSELOR
97
studii de doctorat in targ, pentru studu universitare la Facultatea de Drept
si la Academia de Ina lte Studii Comerciale si Industriale, pentru burse la
cele doug Scoale Pohtehnice din targ qi pentru studd de curs secundar la
licee comerciale.
« Notgm pe fonduri, in cele ce urmeazä, distribuirea burselor acordate
in cursul acestui an :
« i . Din venitul fondului V . Adamachi s'au acordat 6 burse. Dintre
acestea, una, de 5 000 lei lunar, s'a dat d-lui The Popa, Doctor in Matema-
tici, spre a face studii superioare de specializare la Universratile din Roma
si Hamburg. Bursa i-a fost acordatä pentru un an, pang la 31 Mai curent.
« 0 altá bursg, in valoare tot de 5 000 lei lunar si tot pentru strgingtate,
s'a acordat d-lui Dr. Victor Tufescu pentru a se specializa in domemul
Geografiei fizice la Paris, sub directia d-lui Prof. Em. de Martonne. Dupg
cererea temeinic motivatg a bursierului, bursa i s'a amanat pentru anul
viitor 1938-39
« Pentru prepararea doctoratului in targ, anume la Facultatea de Stiinte
din Iasi, s'au dat burse a ate 3 000 lei lunar d-lui Albon Gérard, doctorand
in Electrotehnicg, a cgrui bursg expirg la i Septemvrie acest an ; d-rei
Natalia Melme, doctorandä in Chimie fiziologicg, a arm bursä asemenea
expirg in toanina acestui an si d-rei Ioana Soarec, doctorandg. in Zoologie,
care se aflá acum in primul an de burg.
« Din acelasi fond s'a mai acordat o bursä de 2.000 lei pe lung studen-
tului din anul IV la Scoala Politehnicl din Capitalä, Mazdu Panait, pang la
1 Martie, cand i s'a retras bursa.
2. Din venitul Fondului C . G. Vernescu s'au acordat prin concurs tinut
la Academie, o bursg. de 3.000 lei lunar studentului Lupu Stefanache, din
anul I al Facultätii de Drept din Capitall - si o burg tot de 3.000 lei
lunar studentului Mitu N. Ion, din anul I al Academiei de Inalte Studii
Comerciale si Industriale din Capitalg. Ambele burse s'au acordat pang la
terminarea studnlor, bine irrteles dacg bursiern se vor dovedi tot timpul
vrednici de sprijmul Academiei
« 3. Din Fondul Leon S. Arid se acordä regulat doug burse de die
800 lei lunar. In acest an o bursg s'a dat in continuare studentului Popa
Basil din anul al III-lea, Sectiunea Electrotehnicg a Scoalei Politehnice
din Timisoara. Cealaltä bursg s'a dat studentului Secarg Dumitru, din
anul I, Sectia Constructii a Scold Politehnice din Capitalg.
« 4. Din venitul foarte mic al Fondului N Rdtescu s'a achitat o bursg
de izo lei lunar, acordatá elevului Toma Iosif, din anul I al Liceului Co-
mercial din Capitalg.
« 5. Din venitul si mai mic al Fondului Apostol Papadopol s'au distri-
buit ajutoare lunare de ate so lei la io elevi ai cursului Superior si de ate
30 lei la io elevi ai cursului Inferior al Liceului Comercial din Galati.
« 6. Bursa Ilie Stefdnescu, de i.000 lei lunar, a fost acordatä in con-
tinuare bursierului Ion Ogescu, elev al Scold Speciale pentru ajutori de
Ingineri mecanici si de aviatie. Bursa expirg la 31 Decemvrie acest an.
« Au rämas neacordate :

7 A R - Anale - Tom LVIII - Sechntele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
98 RAPORTUL COMISIUNII ADAMACHI ASUPRA BURSELOR

« a) Bursa Inginer Petre # Maria Lucaciu, de 2.000 lei lunar, propusä

a se da unui student din anul I al coalei Politehnice din Bucuresti, Sectia
Mine, pe tot timpul scolaritkii. La aceastä bursä s'au prezentat elemente
mediocre, care nu puteau fi sprijinite de Academie ;
#b) Ajutorul de 6o.000 lei, cu titlu de Bursa George M. Vlasto, din
fondul Maria Antachi, s'a publicat pentru intAia oará in cursul acestui an,
spre a se da unui specialist in Geografie, care ar face studn superioare
in acest domeniu in sträinkate. Pânä in prezent ajutorul a rämas neacordat.
« Pentru vntorul an scolar Comisnmea face urmkoarele propuneri .
« Bursa d-lui Popa, care si-a terminat studnle la Roma si Hamburg
cu deosebit succes, sä fie acordatä d-lui C. Bogdan, licentiat in MatematicA
dela Universitatea din Iasi, recomandat atât de cätre d-1 Prof. Oct. Mayer
dela Iasi, cât si de d-1 Prof. Bompiani dela Roma. Bursa se va acorda in
aceleasi conditiurn ca si d-lui Popa, pentru desävksirea studnlor de ma-
tematicá la Roma. Ea va fi tot de 5.000 lei, pe timp de un an, incepänd
dela i Iulie 1938.
« Nand sä se urmeze dorintele testatorului, ne permitem a vä propune
ca o altä bursä, tot de 5.000 lei lunar, sä se acorde d-lui M. Botez, licentiat
dela Universitatea din Iasi, pentru desävärsirea studnlor de geodesic la
Milano, sub conducerea d-lui Prof. Gino Cassims, la Universitatea din
Iasi fimd nevoie de o asemenea specialitate, in urma morpi regretatului
Scarlat Panaitescu, membru corespondent al Academiei Române. Bursa
va fi tot numai pentru un an si tot dela i Julie 1938.
« In acest chip aducem la indeplmire dorinta donatorului, top bursiern
fondului Adamachi fácând cinste stnntei românesti
« Reluand firul intrerupt al vechmlin obicem de dinainte de räzboiu,
vä propunem a institui la Facultatea de tiinte din Iasi patru burse de cke
1.500 lei lunar, la 4 studenp din anul intäi, pe termen de 3 ani, cu drept
de prelungire pe un an, pânä la terminarea studnlor Universitare (licentä).
Bursele vor fi acordate din toamna anului 1938 prim concurs tinut la Uni-
versitatea din Iasi printre absolventii hceali care se vor inscrie la acea
Universitate. Bursele vor fr repartizate ate una la fiecare sectie (t. Na-
turale, Matematia, Fizico-chimie, si Politehnica Asachi din Iasi). Studentii
vor trece regulat examenele si numai pe baza certificatelor inaintate de
decanat la inceputul fiecärui an scolar se va continua bursa in anul
urmätor.
« 1. Se rnenpne bursa de 2 000 lei, ce s'a acordat anul trecut unui student
din anul I dela coala Politehnicd din Bucuresti. Bursa se va da prin con-
curs, iar concurentii vor fi dintre studenpi cari au fäcut anul pregkitor
Bursa se acordá pe durata studiilor de 4 ani.
« 2. Se mentin bursele date din fondul Vernescu, Arie, Rätescu.
« 3. Se mentine dispozitia din anul trecut a fondului Apostol Papadopol.
# 4. Bursa Ilie tefänescu se va acorda la r Ianuarie 1939 in aceleasi
conditii ca in anul trecut.
# 5. Bursa Lucacm de 2.000 lei lunar se va acorda unui student din
anul I, Sectia Mine, dela Politehnica din Bucuresti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTELE DELA 18 §i T9 MAI 1938
99
« 6. Ajutorul de 6o.000 lei, Bursa Vlasto, se va acorda in acelea§i
conditii ca §i. anul trecut, pentru studiul geografiei la Paris (Prof. Mar-
tonne), unui doctor in geografie dela una din Universitätile din tarä.
Bursa se va acorda dup 5. recomandarea unei Comisium formate din membri
Academiei. Se va publica concurs din vreme pentru 1 Octomvrie 1938 ».
- Dupá o discutie la care lau parte d-nh Alex. Lapedatu §i. I Simionescu,
raportul se ia spre cuno§tintä. §i se aprobá propunerile Comisiunn
Se prime§te dania de 20 000 lei a Sfintei Episcopii a Hu§ilor, pentru a se
acorda ca premiu celei mai bune lucräri, care va trata subiectul : Istoria Episco-
piei Hustlor
D-1 Secretar general G. TITEICA cete§te urrratoarea dare de searná
despre mersul Fundatiunii « loan I. Dalles »:
« Dupá cum §tip. §i. precum stie toatä lumea, Fundatia Dalles a con-
centrat o activitate culturalg §1. artisticd din ce in ce mai insemnatä Cum
se zice in termeni de comert : s'a flcut vad bun
« Acest vad bun are douä laturi : o laturk pe care a§ numi-o pur aca-
demick §i o altä lature financiará
« Din punct de vedere curat academic rezultatele anului care s'a inchetat
la inceputul acestei sesiuni, 1937-1938, e foarte bun. S'au tinut 129 con-
ferinte, 2 congrese, 95 de concerte, 28 de expozitii de picturk de sculpturd,
de covoare §i de cärti artistic legate Dintre conferinte unele au fost cu-
prinse in cicluri : Gândirea europeank Universitatea liberk Institutul
francez §1 Armed Frantei, Soc. Scrntordor militari si Soc. marilor biografn.
Acela§i lucru a fost cu concertele §i cu expozitule
« Din punct de vedere financiar rezultatele au fost mai slabe ca anul
trecut : veniturile mai mici §i cheltuelile mai marl».

Raportul se ia spre cuno§tintä §i se aprobá in unammitate.

EDINTA DELA 18 MAI 1938

D-1 Preedinte ALEX. LAPEDATU aratá cá, in aceste momente, rämg-
§itele pämânte§ti ale mult regretatului nostru coleg Dr. G. Marinescu sunt
coborite in mormânt In semn de doliu d-sa ridicä §edinta.

SEDINTA DELA 19 MAI 1938

Prefidentia d-lui ALEX LAPEDATU
D-1 T. CIOBANU cete§te urmátorul Raport al Comistunii pentru impai-
lirea ajutoarelor (ceirti didactice) dtn fondul Ion FtItit -

7*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
100 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE 1937

Domnilor Colegi,

« Implinind prevederile testamentare ale generosului donator Ioan

Fltu, Academia Románä, potrivit propunerli Comisiunn care are onoarea
a vä prezenta acest raport, a destmat suma de 37 000 lei, din vemtul fon-
dului Fátu din anul trecut, spre a se procura cArti didactice de curs primar
si a le distribui gratuit la scolarii säraci, fii de tárani, din Comunele jude-
telor Hunedoara, Odorhem si Maramures
« Cu procurarea si distnbuirea acestor ajutoare au fost insárcinati, dupä
recomandarea Mimsterului Educatiunii Nationale, Revizorii colari ai
celor trei judete. Distribuirea s'a fäcut in conditium multiimitoare, fund
ajutate 23 comune din judetul Hunedoara cu crirti scolare in valoare totalá
de io.000 lei, 13 comune din judetul Odorhem cu cärti in valoare de
I o 000 lei, si 16 comune din judetul Maramures cu ajutorul in valoare
de 17.000 lei
« Pentru anul scolar 1938-39 Academia a inscris in bugetul säu intreg
vemtul fondului PAW din anul 1938 in surná de 37.000 lei (treizeci si sapte
mu), destinându-1 pentru acelasi scop, anume pentru ajutorarea comunelor
din regiunile cele mai särace ale färii cu cärti didactice si rechizite scolare.
« Comisiunea propune ca in acest an ajutoarele sä se impartä in jud
Maramures si Gorj >>.
- Dui:4 o discutie la care mu parte cl-nu I. Nistor, I. Simionescu, G.
Titeica si Alex. Lapedatu, se aprobá ca impärtirea cärtilor din venitul fondului
in acest an A. se facá in judetele Gorj si Maramures.
St Czobanu S Dragomzr, Preotul Nzculae M. Popescu, I. Simionescu

D-I General R. ROSETTI ceteste urmkorul Raport al Comisiunii perma-

nente a Btblzotecii pe anul 1937 :

Domnilor Colegi,

« Una dintre cele mai importante imbunätätiri din ate s'au realizat
la biblioteca Academiei in anul 1937 este färá indoialá mutarea si asezarea
colectumilor si serviculor in cládirea cea nou ä. a bibhotecn.
« Incepem dar raportul de Ltd prin a vá reammti faptele care au dus
la aceasta fericitä realizare si prin a vä infátisa chipul cum s'a indeplinit
organizarea servicillor in noua clädire.

1. LOCALUL
« Problema localului Academiei si a bibliotecii sale a preocupat pe
conducltorii institutiei noastre Incá dela inceputul secolului in care träim.
Asezarea dintre ann 1890-1898, executatä in urma amenajárd provizorn
a unor case de locuit, desi s'a dovedit foarte curánd nepotrivitá cu desvol-
tarea activitätii Academiei si bibhotecu sale, avea sä cläinuiascI totui,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE i937 IO I

in starea ei primitivä, mai bine de un pätrar de secol. Dupá räzboiul de

intregire, când sarcini culturale mari si nou'd se pun Academiei si biblio-
tecii, Statul intelege el este dator sä sprijine activitatea institutiei noastre,
ajutând-o sl-si realizeze un local potrivit cu menirea ei in vieata culturall
a neamului.
« Inceputul s'a flcut, in 1927, prin construirea doar a unei párti dm
planul definitiv al Academiei, a depozitului de dublete, in care a fost
instalatä provizorm, in 1929, sectiunea imprimatelor. Rämäsese in vechiul
local cele mai de pret colecpuni ale bibliotecii - manuscrisele, documen-
tele, stampele, cArtile românesti vechi, colecpunile nurnismatice,- ame-
mutate uncle de incendiu, in vechi incäperi inalzite cu sobe, altele de ume-
zeala, tot pe atât de distrugätoare, a unor depozite improvizate in care
pätrundea in fiecare primävarä apa rezultatä din topirea zäpezilor.
4 In fata acestei situatii ingrijorätoare s'a inceput, in 1936, prin stä-
ruinta Presedintelui nostru, d-1 Al. Lapedatu si multurnitä sprijmului
material al Statului, construcpa unei clädiri, lângä depozitul din 1927
al dubletelor, care sl ingAdue strängerea la un loc si adäpostirea in bune
condipuni de pästrare si de folosire, a tuturor colecpunilor si servicillor
bibliotecii, pânä ce se vor gäsi mijloacele de constructie a localului defi-
nitiv al Academiei.
« Clädirea a fost sfArsitä in primele luni din anul trecut, mutarea si
asezarea colecpurulor si servicidor executându-se, in luna Aprilie, dupä
urmätorul plan:
« La parter au fost asezate: Cancelaria Bibliotecu, Servichle de cata-
logare a Imprimatelor (cärti si periodice), Sala de lecturä a Imprimatelor,
având aläturea o salä rezervatä pentru membrii Academiei si profesorn
universitari si Serviciul Imprumuturilor cu cataloagele alfabetice si pe
matern destmate publicului cetitor. La etajul I a fost asezat Cabinetul
Numismatic si Muzeul M. C. Sutzu, Sala de lucru pentru manuscrise,
documente si cärp romfinesti vechi, precum si depozitul safe-urdor par-
ticulare. La etajul II s'au asezat: in aripa stângá Cabinetul Stampelor,
având aläturea depozitul de materiale respectiv, iar in aripa dreaptä depo-
zitul de manuscrise si documente cu safe-urile bibliotecii. La etajul III
s'a asezat depozitul de dublete al Stampelor. In subsolul clädirii s'a or ân-
duit un bufet cu o sall de fumat si ateherul de legat si reparat cärp. In
cládirea din 1927, legatä prin comunicatie cu noua constructie, s'au aye-
zat, in etajul II, Serviciul Primirilor si biroul Conservatoruhn biblioteen,
celelalte etaje rämânând ca depozite pentru colectiumle imprimate. Au
rämas in vechea cládire a Academiei, in fostele depozite de publicatiuni,
colectiunile de dublete ale bibhotecii.
« La 1 i Mai 1937 acest nou local al bibliotecu noastre a fost dat in
folosire publicä.
« Asezatä in fundul grädinii, departe de sgomotul sträzii, inzestratä
cu mobilier modern, cu servicule sistematic organizate, noua cládire aduce
reale imbunätätiri in ceea ce priveste atfit asezarea si pästrarea colectiilor
cat si folosirea lor de cAtre publicul cercetätor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
102 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE 1937

« Este insa de ammtit ca' solutia la care s'a ajuns prin aceastä clädire
alatueste numai un provizol at si ca trebue a se grábi constructia deft-
nitiva a Academiei, in care toate serviciile - al bibliotecii in primul rand -
sá se poata desvolta potrrvit cu ritmul nou de vieata culturall a poporului
romanesc intregit.
2. COLECTIUNILE
« Colectiumle bibliotecii Academiei, dupa felul materialului pe care-I
cuprind, sunt impartite - potrivit Regulamentului modificat in 1936 -
in urmátoarele sectiuni
4 I. SECTIUNEA IMPRIMATELOR, cu divizmnile:
« a) C'dr# # brofuri romanesti si straine, din toate timpurile si in toate
limbile, privitoare cu deosebire la tara noastra si la neamul românesc.
artile romanesti vechi, dinainte de anul 1830, sunt incredintate - spre
pastrare si folosire - Sectiumi Manuscriselor si Documentelor, cu care
au mai dese legaturi de intrebuintare;
o b) Publicaguni periodice romanesti si sträine: reviste, mare, calen-
dare, almanahuri, anuare, dari de seama, situatii, statistici, rapoarte
anuale, etc.
« II. SECTIUNEA MANUSCRISELOR in limbile: rornanä, latina,
slavá, greaca si altele. La aceasta sectiune se pastreaza si documentele
istorice romanesti (originale, fotografn si còpii) precurn si foile volante
dinainte de anul 1866.
4 III. SECTIUNEA STAMPELOR cuprinzand: portrete, härti geo-
graf ice 0 istorice, planuri de orase si cetäti, etc., originale sau reproduse
in diferite chipuri (htografii, fotografii, etc ). La aceastá sectiune se pastreaza
si materialul grafic muzical.
o IV. CABINETUL NUMISMATIC cuprinzand colectamile de mo-
nete antice si romanesti. Pe langl Cabinetul Numismatic se mai aflä si
colectiile cunoscute sub numele de Muzeul 4 M. C. Sutzu », precum si
materialul filatelic, a carui inventariere, clasificare si catalogare a inceput
anul acesta.
3. SPORUL
« A) SECTIUNEA IMPRIMATELOR a crescut in 1937 cu publi-
catiuni intrate atat pe temeiul legii din 1904, cat si prin daruri, schimburi
0 cumparaturi. Pentru primirea, inregistrarea si urmärirea publicatiunilor
legale, bibhoteca si-a organizat, incä cu multi am in urma, un Servkiu
de prunire care are acum 5 functionari, 4 functionari proprn si unul deta-
sat din cadrul Cancelarrei Academiel, precum si doi oameni de serviciu.
« S'au prima 0 inregistrat in cursul anului prin acest serviciu, 6.2oo
carp si brosuri din tará in 6.275 volume (in ate doua exemplare) - fata
de 6.18o opere intrate in 1936 - si s'a tinut evidenta a 2.343 publicatiuni
periodice din tara (in cate doua exemplare), numar in care se cuprind si
13 ziare romanesti si in alte limbi imprimate peste hotare. In numärul
celor primite nu se cuprind mille de foi volante, care de multi am incoace

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECH PE 1937
103

nu se mai pot inregistra, ci se pun de o parte, in pachete, spre a fi clasifi-

cate si catalogate atunci and serviciile vor avea personal indestulätor.
« Spre completarea colectiunilor cu publicatiile legale netrimise, s'au
urmärit la tipografi si editori4nopere prin 358 reclamatium si in 34de cazuri
s'au facut forme de dare in judecata pentru 38 opere. Pentru periodice
s'au facut 2.904 reclamapuni (unele din ele cuprinzand mai multe titluri)
si 213 dari in judecata. Fatä de anul precedent numärul därilor in jude-
cata este in scadere (dela ro la 213) din cauza mutärii si reorganizaril
serviciului, cele mai multe ramanand a se face in 1938.
« Reclamatiunile noastre au adus in oarecare masura rezultate mai
bune ca in anii trecuti, concursul autoritätilor Statului indatorate prin
lege sä sustinä interesele Academiei, fiind mai activ. Totusi lipsa de inte-
legere si uneori reaua credintä a tipografilor si editorilor impiedica In mare
másura aplicarea in conditiuni satisfacatoare a legii. Sunt imprimerii si
edituri, unele cu activitate intinsä si cu frumos trecut in industria artii,
care trimit exemplare din cele mai unite, cu lipsuri de tot felul, silind prin
aceasta Academia la multe interventii si pierdere de timp spre a obtine
exemplare in bung stare.
« Nadajduim ca unele din aceste neajunsuri sä fie inläturate prin pune-
rea in aplicare a legii modificate din 24 Martie 1937 care prevede, printre
altele, urmatoarele masuri de constrangere pentru proprietarli atelierelor
grafice din tail :
«a) majorarea amenzilor pentru contraventiunile la legea exempla-
relor obligatorn dela 1.000 lei panä la 5.000 lei (art. to);
o b) majorarea despagubirilor civile acordate Academiei Romane cu
de io ori valoarea publicatiumlor executate si netrimise (art. io);
« c) acordarea de cheltueli de judecatä pentru bibliotecile care se
bucura de avantajul depozitului legal (art. io);
«d) punerea in concordantä a dispozitiurnlor nouei legi cu dispozi-
pile art. 546 din noul cod de procedura penala in sensul ca atat despa-
gubirile civile cat si cheltuelile de. judecatá acordate de justitie bibliotecilor
sa fie executate prin agentii Statului, in conformitate cu legea de urmarire;
«e) punerea in concordanta a dispozitiumlor legii celei noui cu noul
cod de procedura penalä, in materie de prescriptie, precizandu-se c1
contravenpile la aceastä lege se prescriu prin doi ani dela aparitiunea
lucrärilor, prin derogarea dela dreptul comun (art. i t).
o In legatura cu progresele tiparului in tara noasträ, credem cä nu
este lipsitä de interes o comparape cu sporul legal din alte tari ale con-
tinentului. Cifrele de mai jos privesc in genere - afará de cateva cazuri -
situatia din anii 1935 si 1936:

Bulgaria (1936) . 2.386 opere

Iugoslavia (1932) 3.224 »
3.25 i »
Spania (1935) . »
Ungaria (1936) . - 3.393
6..r.So »
.
România (1936)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE '937
104
Cehoslovacia (1935) . . . . 9.218 opere
Italia (1935) ..... . 1E502 »

Franta (1935) 16 201 »

« Colaborarea, in ceea ce priveste controlul publicatiunilor legale, cu

celelalte biblioteci marl din tail (Cluj, Iasi si Cernäuti) ne-a fost si in
anul trecut de folos.
« Pe langä aceste lucrari, Serviciul Primirilor pregäteste si trimite
spre a fir publicate in strämätate - prin Comisiunea Internationala de
Cooperare Intelectualä, Almanahul Minerva, The Europa Service, revista
Droit d'Auteur, Index Translationum, etc.-, diferite statistici si bibliografii
de traduceri straine in limba romaneascä qt. da informatiuni preset
si altor persoane despre publicatiunile ce apar.
« Biblioteca s'a mai imbogatit in 1937, pe lânga imprimatele din tara
care se trimit prin obligatie legala, atat prin donatiuni cat si prin schim-
bul de publicatiuni cu asezaminte culturale din strainatate. In fruntea
donatorilor stä Societatea Natiumlor, care ne trimite toate publicatille el
oficiale, iar in fruntea publicatiumlor primite in schimb stau cele venite
dela institutille stuntifice ale Americet, atat din Statele Unite cat si din
republicele latine sud-americane, precum si. cele din Japonia si Rusia
Sovieticä. Pe langa acestea, biblioteca a mai primit publicatiuni in schimb
dela cele mai multe academn si societali savante din intreaga lume.
« Daruri de publicatiuni s'au mai prima dela Legatiunile din Bucu-
resti ale Frantei, Gerrnamei, Japoniei, Cehoslovaciei, Polornei si Turciei,
dela Institutul Francez din Romania, Institutul de Cultura Italiana,
Biblioteca Nationalä din Caracas-Venezuela, Ministerul Instructiei Pu-
blice din Tirana-Albania, dela Ministerul Afacerilor Sträine, Fundatia
Universitari Carol I, Fundatia Regele Ferdinand I Iasi, Fundatia pentru
Literatura si Arta « Regele Carol II » Bucuresti, dela M S. Regele Victor
Emanuel al II-lea al Itahei, Episcopul Tit Simedrea al Hotinului, d-na
Prof. G. Titeica si d-nit Prof. G. Adamescu, G. Baiculescu, Prof. Valerm
Bulgaru, Prof. Al. Busuioceanu, Al. Carussy, E. Cazaux-Certes (France),
D. N. Ciotori, Pr. G. Cotosman-Jimbolia, Prof. Scarlat Demetrescu, I. G.
Dimitriu, Pr. Econom D. Furtuna, Prof Const. C Giurescu, Prof. Const.
Kiritescu, Mihail I. Lubis, Edmond Majkowsky-Polonia, Prof. Const.
Nedelcu, Theodor Nicolau, Prof. Al. Rosetti, General R. Rosetti, Inginer
Radu Rosetti, Prof. Al. Tzigara-Samurcas si Prof. Radu Vulpe.
« Din numarul imprimatelor primite in dar sau in schimb in cursul
anului 1937 s'au inregistrat si predat serviculor de catalogare respective
2.079 opere in 3.528 volume carti, precum si 871 publicatium periodice
sträine in 7.358 numere 1).
« Colectule imprimatelor au sporit de asemenea prin cumparare, cu
523 opere in 766 volume cArti (183 opere in 215 volume românesti, din
secolii trecuti si 430 opere in 551 volume, sträine).
1) A se vedea la sarsitul raportului de fa0 hsta periodicelor strame ce se primesc
in mod constant (in abonament, in dar sau hi schimb).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BII3LI0TECII PE x937 105

# S'a continuat si in anul trecut cumpärarea de publicatium pentru

completarea bibliotecilor de referintä ale servichlor, in special pentru
Sectiunea Manuscriselor si Documentelor 0 pentru Cabmetul Numismatic.
H Pe langl procurarea de ell-0 sträine necesare studnlor privitoare la
tara si neamul romanesc, a fost 0 in anul trecut tot mai vie preocuparea
de a procura - prin cumpärare - dill i periodice românesti vechi,
spre completarea tezaurului cultural national aflat in colectule bibliotecii
Academiei
«13) SECTIUNEA MANUSCRISELOR 1 DOCUMENTELOR a
crescut in 1937 cu urmätoarele:
# a) 230 volume manuscrise, cu provementa: 216 cumpärate, 9 primite
in dar si 5 prezentate la premiile academice si neretrase in termen. Dupä
limba in care sunt sense aceste volume se impart in: 219 in limba romanä,
8 in limba germanä, 2 in limba slavä si i grecesc;
# b) 250 documente nationale - dintre care 218 sunt originale iar 32 in
copii nouä - provenite: 18 prirnite in dar, 79 in schimb si izi cumpärate;
e c) 9 pachete cu heirtu diverse: 5 primite in dar si 4 cumpärate;
o d) 71 foi volante veclzi (imprimate) cumpärate, a eh-or pästrare se
face deocamdatä la Sectiunea Manuscriselor si Documentelor.
o Instituthle si persoanele care au fäcut donatium in 1937, pentru
aceastä sectiune sunt: Mmisterul Afacerilor Sträine, Casa Autonomä a
Monopolurilor, Episcopul Tit Simeclrea al Hotinului, d-na Mironescu si
d-nu M. Ciupagea, C. V. Cotarcea, M. Djuvara, G. D. Florescu, P. Mihailo-
vici, M. Pach, Tr. Popovici, General R. Rosetti si Radu Vulpe
o C) SECTIUNEA STAMPELOR a crescut in 5937 cu : 2 atlase
(r legal, r &nut); 30 albume (12 Iegale, 17 däruite 0 i cumpärat); 70
härti (31 legale, 21 &mite 0 18 cumpärate); 59 stampe (27 legale 0 32
&mite); 116 portrete (32 legale, 82 däruite si 2 curnpärate); 303 fotografn
(däruite); 12 desenuri (däruite) 0 124 note muzicale (no legale, 13 däruite
si I cumpäratä).
o Pentru cresterea colectiumlor acestei sectiuni au fäcut daruri in
cursul anului 1937 urmätorii: Instituto Geografico e Cadastral din Lisboa,
Mmisterul Afacerilor Sträine, Muzeul Militar-Bucuresti, Casa Fichet-
Bucuresti, Gr. Avakian, D. N. Ciotori, General Cosmuta, G. Florescu,
D-ra Constanta Grecescu, I. Lupas si E. Vincler; la acestea s'au adNogat
colectule de fotografii si alte materiale din donatille: N. Docan, G. Em.
Fihpescu si D. A. Sturdza.
«D) CABINETUL NUMISMATIC s'a imbogätit in anul trecut cu
4.233 monete si 15 medalii.
# Fatä de ami anterion, sporul inregistrat in 1937 la toate aceste sec-
tiuni ale Bibliotecn - atat legal cat si provenit din donatiuni, schimburi
0 cumpäräturi - este in neincetatá crestere dupá cum se poate constata
si din tabelele urmätoare:

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
io6 RAPORTUL COMISIUNH BIBLIOTECII PE 1937

TABELA I, arittfind sporul legal in ami 1933-1937.

Formulare
I' 6v

ilustrate
portrete
Stampe
.- 08
Ann Volume
si brosuri
Reviste
si mare T.:
2?)
tt r
vs
1 o N
Z g.
i 'p'
,.t x cPe i 1
4 020 2 197 - ,r, 22 29 41

0
1933 5

00
1934 4.544 2 25/ 2 8 17 8 51 23
2 351 6 7 18 29

1,
1935 5 480 9 39
1936 6.I8o 2 295 2 42 42 io 88 20

vt
N
1937 6.275 2.343 I 34 59 12 110 40

0-4
Totalul
cresterilor in
1933-1937 26 499 ' Ix 437 II 98 158 44 307 163

TABELA II, ariittmd sporul legal din 1937 duptt felul

publicatiumlor si duptt limba in care sunt sense.

Volume Ziare
Limba si brown. Reviste si. gazete Total

Romlingt . 5.576 837 1.041 7.454

Maghiarfi . . 232 91 115 438
Gerrnanit . 186 42 82 310
Francezit 217 26 7 zso
Alte limbi 58 12 35 105
Mixte . . 6 31 24 6z
Total. 6 275 1 039 1.304 8.618
,-------
2.343

TABELA III, arátand sporul general, la toate sectiumle bibl otecii, in 1937.

Periodice

, 2i Reviste Ziare o .cg Li'

Provementa g
. . -
,ts'
og
o0

Legale . . 6.200 6.275 1 o39 - 1 291 - 1 31 59 -12 40 110 -- -

Dar si
schimb . 2.079 3 528
Cumphate 523 766
763
io8
-- -- - 12
1
1 21
18
126 3o3 17
2 I - -- 13
I
14 129 4.209
216 121 39
Total. . 8 8oz 10 569 1.039 871 1.291 13 2 70 187 303 30 40 124 230 25o 4.248

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNH BIBLIOTECII PE 14;137 107

4. LUCRARI DE CATALOGARE 1 ALTELE

« I. SECTIUNEA IMPRIMATELOR a continuat vi in 1937, pe
länga catalogarea publicapunilor curente (legate, daruri, schimburi vi cum-
päräturi), sä inregistreze dupa noul sistem publicatiuni din vechile biblio-
teci ale Acadenuei.
« A) Serviciul Catalogului Minor a functionat, ca vi in anul tre-
cut, cu douä echipe de catalogare: prima echipl, compusa pana la 1 Apri-
lie din 6 functionari, din Aprilie Ora la i Iulie din 4 functionari vi apoi
din 7 functionari (al 7-lea prezentandu-se tocmai in Noemvrie), a lucrat
in orele de dimineatä, 8-13, continuind catalogarea publicatiunilor cu-
rente, iar a doua echipa, formata pia la 1 Iulie din 3 functionari vi apoi
din 6 functionari, cu serviciul in orele de dupa. amiaza, 13-18, a lucrat
deopotriva, atat la catalogarea celor curente cat vi la scoaterea de publi-
catiuni din vechile biblioteci vi recatalogarea lor dupa noul sistem:
Ambele echipe au fost ajutate, in lucrarile lor, de catre un om de serviciu.
« a) Echipa I-a a inscris in mventar in 1937 un numár de 3.636 opere
in 3.882 volume (Nr. 135.605-136.072 CH care s'a incheiat vol. 21 de
inventar, tar din vol. 23 de inventar Nr. 143.273-146.440). S'au catalo-
gat definitiv vi s'au avezat in rafturile bibliotecii 4.550 opere in 4.968 vo-
lume (Nr. 133.801-136.072 vi 143.273-145.550) pentru care s'au lucrat:
6.277 five pentru catalogul alfabetic al autorilor vi 6 256 five metodice
pentru catalogul pe materii, in total 12.533 five.
g S'a continuat clasificarea dupá sistemul decimal pentru catalogul pe
matern, clasificându-se 2.600 opere (Nr. 133 201-135.800).
« Pentru catalogul alfabetic - dublet, destinat säln de lectura a impri-
matelor, s'au lucrat 6.277 five, 3.374 fund lucrate de functionarii echipei
tar 2.903 copiate de personal auxiliar in ore suplimentare vi controlate
de serviciu. S'au lucrat deci in 1937, pentru cele trel cataloage, 18.8ro
five, dintre care 15 907 de care functionarn echipei.
« Dintre pubhcatiunile in curs de aparitie s'au inseris in inventarul
special 185 opere (C. 2878-3062) pentru care s'au facut 185 five de con-
trol. S'au mai lucrat five speciale pentru toate acestea vi anume: 272 five
alfabetice vi 206 five metodice, tar pentru catalogul-dublet s'au facut 272
five, dintre care 153 au fost facute de functionarii echipei iar 119 au fost
copiate de personal auxiliar in ore suplimentare. S'au lucrat in total, pentru
publicapumle in curs, 750 fqe dintre care 631 de care functionarii echipei
« In rezumat, echipa I-a a lucrat in cursul anului trecut 19.560 five,
dintre care 16.538 de catre functionarii echipei, iar 3022 de personal
auxiliar in ore suphmentare,
<(b) Echipa a II-a a inscris in inventar 2896 opere in 3049 volume
Nr. 139.301-142.196). S'au catalogat, clasificat pe materii, dupl siste-
mul decimal vi s'au avezat in rafturi 2100 opere, in 2197 volume (Nr.
138.573-140.672), pentru care s'au lucrat 2895 five pentru catalogul
alfabetic, 2895 five pentru catalogul alfabetic-dublet, pus la dispozitia ceti-
torilor, vi 3218 five pe materii, in total 9008 five. Afará de acestea s'au mai

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ro8 RAPORTUL COMISIUNII BIELIOTECII PE 1937

catalogat, fail sä se fi clasificat pe materil, 1524 opere in 1639 volume

(Nr. 140.673-142.196) pentru care s'a lucrat 1990 fise alfabetice si 1794
pe matern. In rezumat echipa a II-a a catalogat in 1937, alfabetic, 3624
opere in 3836 volume (Nr. 138.573-142.196), pe materli 2.100 opere in
2197 volume si a lucrat in cursul anului 4885 fise alfabetice, 2895 fise
alfabetice pentru catalogul-dublet st 5012 pe materu, in total 12.792 fise.
4 Total general: 32.352 fise lucrate de ambele echipe in cursul anu-
lui 1937.
4 In rezumat, pänä la 31 Decemvrte 1937, catalogul cärtilor cuprinde.
inscrise in inventar 145.364 opere in 170.151 volume; catalogate definitiv
si asezate in rafturi 144 474 opere in 169.186 volume
« Pentru toate aceste 144.474 opere s'au lucrat:
186.879 fise alfabetice,
173.088 fise metodice,
Total ... 359.967 fise.
« In timpul mutlrii acestui serviciu in noul local al bibliotecii (22
Aprilie-r i Mai 1937) lucrärile curente de catalogare au fost oprite, func-
tionarii trebuind sä supravegheze mutarea si instalarea colectulor si. cata-
loagelor. S'au aranjat cataloagele alfabetic si pe materii destinate sälii de
lecturä a imprimatelor, fácându-se, unde era de trebumtä, o nouä distil-
buire a fiselor in cunt precum si nurneroase fise divizionare. In acelasi
timp s'a aranjat, printeo nouá distribuire a fiselor in cutii, catalogul alfa-
betic al serviciului.
o Catalogul alfabetic-dublet, pus la dispozitia cetitorilor odatä cu muta-
rea in noul local, si in care se intercaleazd zilnic fisele publicatiumlor noi
catalogate, aduce mari foloase cercetátorilor ajutându-i in lucrärile lor
bibhografice sau de specialitate si asigurk pe de altá parte, pástrarea in
bunä stare a catalogului rezervat serviciului.
« Tot in cursul anulut trecut s'a fácut, cu personal auxiliar in ore supli-
mentare, copierea fiselor (aproxirnativ 42 000) din catalogul pe materii
Otto Hartwig, care fusese intocrnit in 1908-1915 pe fise de format mai
mic decât cel international Lucrarea are drept scop desfiintarea catalo-
gului Otto Hartwig, fisele copiate urmand sl primeasa clasificarea pe mate-
rut dupá sistemul decimal.
« B) Servichd Catalogului Periodicelor a functionat in 1937 cu 3
functionari si un cm de serviciu. Pe lângá acest servicm a mai functionat
Cancelaria bibliotecii, serviciul de predare si primire a colectiunilor date
la legat, precurn si comenzile de arti, periodice si alte materiale.
« Lucrärile efectuate la acest serviciu in cursul anului 1937 au fost
urmátoarele :
« 1. S'au catalogat si inscris in inventar 684 colectiuni nouä, româ-
nesti qt. sträine (Nr. 14.967-15.650), lucrandu-se 756 fise pentru catalo-
gul de control (dintre care 72 sunt fir de trimitere) si 1512 fise pentru
catalogul alfabetic si cel pe localitäti de aparitiune (geografic).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECH PE '937
109

« Aceste publicatium noui, catalogate si inventanate in anul trecut,

se impart in:
« a) românefti: 473 colectii (435 legale, 5 cumpärate si 33 &mite) si
« b) stnline: 233 colectii (9 provenue din abonamente si 202 din daruri
si schimbun).
« 2. La contirmän au fost catalogate 258o publicatiuni românesti si
sträine, impärtite dupä curn urmeazI:
« a) românefti: 1748 colectii legale si 193 provenite din diverse dona-
tium, in total 1941, si
« b) straw: 108 colectii - in 942 numere - cumpärate, 384 colec-
tii - in 3812 numere - primite in dar si 379 colectii - in 2604 numere -
primite in schimb, in total 871 pubhcatu in 7358 numere.
o 3. S'au intensificat in cursul anului lucränle de control si comple-
tare a catalogului alfabetic pe fise de format international, sfärsindu-se
in Septemvne trecut prin punerea intregului catalog alfabetic al periodi-
celor la dispozitia publicului in incäperea respectivä de lângä sala de
lecturä. a imprimatelor. S'au lucrat in 1937, pentru completarea lui, 917
fise alfabetice si de trimitere, precum si câteva sute de fise divizionare.
Acest catalog, la care s'a lucrat mai multi ani, este, ca si catalogul alfabetic-
dublet pentru cärti si brosun, de mare folos pentru cercetätori si inlesneste
in bunä parte serviciul circulatiei penodicelor in sala de lecturä.
« 4. S'au clasificat si aranjat pentru catalogare peste 1600 publicatiuni
penodice, din anii 1933-1936, apartinând categonei celor ce se catalo-
geazä la un singur numär de inventar (3500), in majontate numere de
reviste sau ziare ocazionale. Catalogarea defimtivä a acestora se va incepe
in toamna anului 1938, asteptându-se eventuale continuári care O. deter-
mine scoaterea lor din aceastä categone si catalogarea in rândul celor
ce primesc fiecare ate un numär de inventar. Clasificarea si aranjarea lor
in mape, pe formate, s'a fäcut in asa fel ca si aceste publicatii A. poatä fi
consultate, dar numai in sala de lucru a serviciului, cu aprobare si supra-
veghere special/.
o Catalogul de control al penodicelor, precum si cel alfabetic pus la
dispozitia publicului, au fiecare ate 34.929 fir alfabetice, din care 3532
au fost lucrate in 1937, iar pentru catalogul geografic existä 34.926 fir
(neclasificate incä), 756 fund lucrate in cursul anului trecut.
« II. SECTIUNEA MANUSCRISELOR 1 DOCUMENTELOR
La aceasta sectmne serviciul este indephnit de 5 functionari si un orn de
serviciu. Pe längä supravegherea in sala de lucru, la aceastä sectiune s'au
fäcut in 1937 urmätoarele lucrári:
4 a) S'au catalogat 70 volume manuscnse, cärora h s'au flcut si rezu-
mate pentru « Cresterea Colectiunilor »;
#b) S'au pregätit listele de manuscnse si documente, primite in aim
1933-1936, spre a fi publicate in « Cresteri »;
« c) S'au redactat regeste ale hârtulor sense in limbile greacä, rusk
armeanä si altele, din volumele manuscnse ce urmeazA a fi descrise in
tomul al IV-lea al catalogului manuscriselor românesti;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
I IO RAPORTUL COMISIUNH BIBLIOTECII PE 1937

« d) In vederea tiparirn volumului al II-lea din catalogul manuscri-

selor grecesti, s'au deserts in cursul anului 125 manuscnse din aceastä
categone;
«e) Documentele istonce din 130 pachete vechi s'au asezat in 27.267
cämäsi protectoare si in 562 mape nouâ
« Serviciul special al airtilor romeinefti vechi, ce functioneazä pe langá
aceastä sectiune, a urmat si in anul trecut lucrarea de completare - prin
c6pii fotograf ice -a colecpurulor de cärti romanesti vechi, executandu-se
in 1937 fotografiarea a 48 volume dupl onginalele aflate in biblioteci din
tarä si strämätate. Lucrarea aceasta, foarte importantä prin rezultatele ei,
este azi in continuare, unnärindu-se cu stäruintä - dupä cataloagele
bibliotecilor din tarä si strämätate - procurarea de ON fotograf ice dupä
toate publicatille romanesti din pertoada 1508-1830, ce nu se aflä in
biblioteca noasträ
« III SECTIUNEA STAMPELOR, ingrijitä de un functionar, aju-
tat de un orn de serviciu, a executat in 1937 urmátoarele lucrán de inven-
tariere si catalogare:
« S'au inventanat 610 fotografn de arte plastice (mapele XIII-XXI),
8z härti (D. LIV, 1-82), 72 stampe de heraldicá (mapele I-IV), 39
portrete, 8 hárti murale (Nr. 57-64), 3 fotograf it etnografice (A. XXV,
18-20), 2 stampe cu veden (D. LIII, 28-29), 43 stampe de iconografie
(A. CXVIII, 48-91), 6 gravuri, 4 stampe cu istone militarä si 4 stampe
de arhitecturá.
« S'au lucrat 716 fise pentru portrete, 66 fise pentru stampe de icono-
grafie, 3x7 f ise pentru hárti, 327 fise pentru albume, 9 five pentru stampe
de istone militará, 8 pentru arhitecturä, 6 pentru gravuri, 13 pentru ve-
den, 3 pentru stampe de etnografie st 1568 pentru « Cresterea Colectiu-
nilor ».
o In inventarele speciale de dublete s'au inserts in cursul anului: 55
hárti, 2 stampe cu veden, 42 stampe de iconografie, 24 stampe de
arhitecturä, 4 gravun, 8 härti murale, 25 portrete si 8 stampe de arte
plastice.
0 Catalogul pe fise al intregului material are 27.780 fir pe auton si
pe materii.
0 IV. CABINETUL NUMISMATIC. Pentru lucránle executate in
1937 la aceastä sectiune, d-1 coleg corespondent C. Moisil, ingrijitorul
Colectulor numismatice, va prezenta in sedintä, ca si in anii trecuti, un
raport aparte.
« In scopul organizarn cat mat temeinice a serviciilor bibhotecn, s'au
inceput in 1936 si a continuat in anul trecut intocmirea normelor de lucru
pentru fiecare sectiune sau serviciu In parte. Azi toate aceste norme de
servicm sunt terminate, alcätuind un corp de instructiuni pe care se rea-
zimä intreaga organizare stiintificA a colectillor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE 1937 1II

« 5. PERSONALUL BIBLIOTECII LUCRARI PROIECTATE

Biblioteca Academiei are azi 31 functionart si 19 oameni de servicni,
a diror distributie pe servicii este urmátoarea:
« Functionari: 24 la sectiunea imprimateIor (13 la Catalogul Cärtilor,
3 la Catalogul Periodicelor si Cancelaria Bibliotecii, z la Sala de lecturk
2 la Imprumuturi si 4 la Serviciul Primirilor); 5 la Sectiunea Manuscrise-
lor si Documentelor, r la Sectia Stampelor si / la Cabinetul Numismatic,
« Oameni de serviciu: rz la Sectiunea Imprimatelor (i la Catalogul
Cärplor, r la Catalogul Periodicelor, 4 la Sala de lecturä, 4 la depozitele
cu imprimate si 2 la Serviciul Prinurilor); r la Sectiunea Manuscriselor
si Documentelor, 1 la Sectiunea Stampelor si Cabinetul Numismatic, r
la Calorifer, 2 la garderobä, r in curte si r la Cancelaria Bibliotecii *hide-
plinind serviciul de curier si orn de rezervä pentru schimbul personalulut
in orele dela prânz.
« Personalul superior al bibliotecn este bine pregätit pentru lucrärile
ce are de fäcut si depune sforläri tememice spre desvoltarea si imbunätä-
tirea bor. Desi a fost spoilt in 1937, dela 27 la 31, efectivul acestui personal
este incä neindestulätor pentru numärul mare de lucrári ce se aflä de ani
de zile numat in stare de protect. Prin aceastä sporire de personal Sec-
tiunea Imprimatelor de abia poate O. tmä la zi catalogarea celor curente,
dar mai sunt de inventariat si catalogat urmätoarele:
« a) Colegii de ceirli imprimate prover-tile din donatille: Bianu, Docan,
Vladimirescu, Câmpineanu-Cantemir si Colecttile araga st iclovan -
cumpärate - in total circa 4000 volume si brosuri;
« b) Periodice Sunt de inventariat cele mai multe din colectide de
publicatn anuale: art de seamä, situatii, statistici, etc., precum si un mare
numär de periodice provenind din daruri, In total circa zo.000 volume;
de asemenea sunt de inregistrat, inventariat si catalogat circa 200.000 foi
volante moderne si contimporane. Asupra acestora din urmä s'a pus pro-
blema, care se aflä incl in studiu, dacä se pot ingloba intre publicatule
periodice sau dacä este cazul sä se creeze un serviciu aparate;
« c) Manuscrise si documente. Cantitäti neinventariate : 750 pachete
cuprinzAnd circa 200.000 foi, 300 condici si 150.000 documente ale caset
Hagi-Pop din Sibiu, 44 tam nedeschise incä, 690 volume manuscrise in
limbi sträine; 40 cutii de chsee fotograf ice de documente, 29 cartoane,
90 planuri de mosii.
« Trebue amintit apoi cá avem câteva zeei de mu de volume din vechile
biblioteci a dror catalogare a fost nesistematic fácutá si ale aror f Ise,
din pricina multet intrebuintäri st a hartiei de rea calitate din care sunt
flcute, cad in buati.
« Recatalogarea acestor bibliotect trebue deci fäcutä, lucru ce s'a st
inceput, dar nu mai poate fi urmat cu actualul personal. De amintit cá
in 1937 s'au scos dela vechile biblioteci, recatalogându-se, doar szo opere.
Spre a nu intrerupe aceastä lucrare, absolut trebuincioasä pentru buna
pästrare si usoara consultare a publicattunilor, trebue märit numärul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
112 RAPORTUL COMISIUNH BIBLIOTECII PE 1937

functionarilor dela Cataloagele Imprimatelor (Cärti si Periodice) in pro-

portie corespunatoare.
« Bibliotecile vechi contin, conform inventarelor:
Biblioteca A 29.486 numere de inventar
» Scheianä . . 7.236 » » »
» Veche . . . 6.535 » 6 *
» Ghenadie . 1.719 » » »

Total . . 44.976 » » »

4 De notat cä, in inventarele acestor biblioteci, la un numär sunt ade-

seori inscrise mai multe opere, incât totalul real al operelor este mai mare.
« Dintre acestea, in intervalul de trap dela 1922-1937, s'au scos si
s'au catalogat dupä noul sistem, conform rapoartelor anuale ale biblio-
teen, 12.163 opere. RámAn asa dar peste 32 000 opere (in realitate mai
multe) care asteaptä sä fie recatalogate Pentru a duce la sarsit aceastä
catalogare o echipá de 3 functionari ar trebui O. lucreze aproximativ 12-
15 am.
« Din cauza personalului redus au mai rämas in stare de proiect si alte
lucräri de catalogare trebuincioase. Astfel e catalogarea statutelor diferi-
telor societäti si institutii comerciale, profesionale, etc., apoi a tezelor
de licentá si doctorat dela universitätile sträine si a publicalnlor in limba
englezá primite din America. Singure statutele sunt inreglstrate de pH-
mire numai. Toate aceste publicatium cuprind aproximativ 32.000 volume
si brosuri si anume:
Statute 15.000
Teze It .000
Englezesti. . . . 6.000
« Statutele fund primite conform legii si având importanta lor in
cadrul bibliografiei nationale românesti, trebuesc catalogate. Itárnâne de
studiat dacá nu e cazul de a li se aplica o catalogare simplificatä In ceea ce
priveste tezele sträine si pubhcatiunile de tot felul in limba englezä, tre-
bue flcutä o alegere asa ca sä nu fie catalogate - cel putin deocamdatá -
decAt cele de valoare si care ar putea fi consultate cu folos de cätre cercetl-
torn români. Celelalte s'ar înregistra numai de primire in parte sau in
grupe si s'ar pästra in depozite, inteo ordine ce urmeazá a se stabili, spre
a fi gäsite la nevoie.
« Tot din punctul de vedere al folosintei publicului cetitor, este nevoie
sä se urmeze cu tipárirea unor anumite publicatiuni bibliografice, incepute
de mult, despre care se vorbeste mai pe larg la capitolul respectiv.

6. LUCRARI DE CONSERVARE
« I. Legatul coleetianilor s'a fäcut in 1937 pe o scarä mai intinsä
cleat in anul precedent, multumitä mijloacelor bugetare hotärite in
acest scop

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE '937 113

« S'au legat in cursul anufui, dela Sectiunea Imprimatelor, 5318 vo-

lume (4422 volume carti 0 896 volume periodice) 0 s'au reparat 32 vo-
lume carti 0 periodice cu legätura stricata prin intrebuintare.
4 Dela Sectiunea Manuscriselor s'au legat 81 volume de carti din
biblioteca uzuala 0 4 volume cu reproduceri fotografice dupá manu-
scrisele lui Eminescu. De asemenea s'au legat 48 volume cu côpii foto-
grafice dupl cärti rornane0i interesand bibliografia romaneasca veche.
« Din colectule Sectiurni Stampelor s'au legat 190 atlase 0 albume
0 s'au executat 12 mape, de diferite märirni, pentru conservarea stam-
pelor. Din biblioteca uzualá a Sectituni s'au legat 12o volume cirti 0
bropri.
« Lipsa de fonduri ne-a impiedecat sä legam tot materialul, mai ales
periodicele, a cäror legatura, din cauza formatului, costa mai mult. 0
treime din colectiumle bibliotecii hind nelegate, este trebuintä sa se gi-
seasca fondurile necesare spre gräbirea lucrarilor pentru conservarea
acestor colectii, din care unele - cartile - sunt supuse, prim consultare,
deteriorarii, iar periodicele stau nefolosite - conform prevederilor regu-
lamentare - aka timp cat nu se pot lega.
c II. Curiltirea depozitelor si a colectiilor. In cursul vacantei de
vara din anul trecut s'a fäcut curatirea de praf a depozitelor 0 colectiilor dar
far% rezultatele a§teptate, din cauza numeroaselor lucrari de instalare 0
amenajare, efectuate in tot timpul anului. Aceste lucrari hind sfar0te,
curatirea radicall a depozitelor 0 colectiilor se va face prin concentrarea
intregului personal de serviciu, odatá cu controlul colectillor dupl in-
ventarele respective, in luna Septemvrie viitor, in care timp biblioteca
va trebui sä fie inchisa pentru public. Se studiaza de pe acum deparazi-
tarea completá a colectiilor prin procedee chimice qi mecanice.

7. FOLOSIREA COLECTIUNILOR
« L Consultarea fit sfilile de lucru. Pentru admiterea in sähle de lucru
ale bibliotecii - imprimate, manuscrise 0 documente, stampe - s'au
liberat in 1937, prin Servicml Cancelariei, 836 permise provizoru, pentru
cercetari de scurta duratä, Imitate la cel mult 6 zile qi 800 permise de
intrare anuale, din nurnärul carora 178 au fost 0 pentru periodice ro-
mane0i vechi Ian 58 qi pentru manuscrise 0 documente.
« De catva timp s'a luat obiceml ca foarte multi studenti sa fie trimisi
sä.-0 faca lucrarile de seminar in Biblioteca Academiei. Ori nu aceasta
este menirea Bibliotecii noastre, cu atat mai mult cu cat unii studenti
sunt cu totul nepregatiti pentru cercetarile tiintif ice. Cum guile de lec-
tura ale Bibliotecii au avut p Ana in 1937 un numär restrans de locuri: a
imprimatelor 65, a manuscriselor 0 documentelor 8, a stampelor 4, iar
numärul cartilor de intrare acordat studentilor flind atat de mare incat
impiedeca posibilitätile de consultare pentru alte persoane cercetatoare,
s'a luat hotärirea, Inca. dela I Iulie 1933, O. nu se mai libereze carti de
8 A P. - Anale - Tom. LVIII - $ednnele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
"4 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE 1937

intrare in Biblioteca cleat studenplor in ultimul an de studii (anul IV),

hotarire care se pästreaz i acum, intru cat numärul locunlor din sälile
de lucru din local nou a crescut inteo proporpe pupn intinsä, mai ales
pentru consultarea imprimatelor, a cäror salä de lectuiä are azi 90 de
locuri.
« Din cauza marelui numar de cereri spre consultare a colectnlor de
ziare i reviste romanesti i pentru a fen de distrugere aceste colectii,
unele unice, care n'ar mai putea fi inlocuite, mai ales cele dmainte de
razboiu, s'a luat incä de acum cativa ani hotärirea ca aceste colectii de
reviste i ziare romanesti, apärute inainte de 1920, sa nu se mai dea spre
consultare studenplor pentru lucrän de exercipi didactice de seminar.
« In legäturä cu acestea tin sä semnalez, ceea ce am arätat i Dele-
gaPunii noastre, cá 'Meg mai sunt cetitori can nu s'au patruns de respectul
ce trebue dat colectnlor ce li se pun la indemanä in chip cu totul gratuit
Colectille in felul cekra ale noastre, pentru inzestrarea i intrepnerea
carora Academia i Statul inst.'si fac sacrificn, trebuesc pästrate cu sf in-
tenie ca un bun national si transmise in vntor, in bunä stare, generapilor
ce se vor simp chemate sä studieze fiinta i manifestänle acestui neam.
E un adevär pe care unii nu-1 inteleg, cäci numai astfel se explica bar-
baria cu care sunt tratate unele carp sau reviste, fie prin sublinieri sau
adnotan de tot felul, fie mai ales prin distrugerea kr parpala, smulg an-
du-se sau täindu-se foi sau fascicole intregi

« Sala de lecturä a cartilor tipante a fost deschisa in r937 in 271 zile

din 365, ceea ce este putin. In 209 zile sala a fost deschisä ate 8 ore pe
zi, dela 8-12 §1 14-18, iar in 62 zile din lunile de varä, ate 4 ore pe
zi (8-12) Dela 19 Apnhe la ix Mai, in care interval a intrat i vacanta
de Past, sala de lecturá a fost inchisä pentru public, facandu-se mu-
tarea si instalarea in noul local. Cetitorii can au frecventat sala impri-
matelor in 1937 au fost in numar de 2o.o21, carora li s'au comunicat
57.886 volume si brosun. Se aminteste cä cetrtorn au la liberä dispozitie,
in sala de lecturä, o bibhoteca de referintä alcatmta din 2222 volume,
iar in sala rezervatá membnlor Academiei i profesonlor universitan
985 volume, in total 3207 volume Pe langä acestea mai sunt expuse 272
reviste, dintre can 170 sträine SÎ 102 romanesti.
« Secpunea Manuscriselor i Documentelor, ale cärei ore de lucru
pentni public au fost intre orele 8-12 si 14-18, a fost cercetata in 1937
de 1565 cetitori, can au consultat: 4298 volume manuscrise, 3231 docu-
mente istorice si 340 carp romanesti vechi.
« La Sectiunea Stampelor, care este deschisa pentru public intre
orele 8-13, au lucrat in 1937, 178 cercetatori.
« Pentru inlesnirea cercetatonlor Biblioteca mai are un aparat de
fotografiat Letero-Fotokopist (anexat la Serviciul Priminlor), care face
bune servicii atat cercetatonlor cat i Academiei. S'au executat astfel

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE x937 1'5
pentru Academie 1945 fotografii, reproducen de pe colectille bibliotecii
sau de pe acte si documente puse de particulan la dispozitia Academiei
spre a fi copiate fotografic, precum si reproducerea in intregime a 48
volume de cárti românesti vechi dinamte de 1830, imprumutate din afará
in acest scop. Pentru cercetätori s'au executat 1311 fotografn pe un pret
modest.
« Tot sub ingnjirea Serviciului Primirilor s'a continuat fotogiafierea
manuscriselor lui Eminescu, lucrare inceputä in anul 1936. S'a fotografiat
in anul trecut caietul 2262. In chipul acesta onginalul poate fi crutat, la
dispozitia cercetátonlor punându-se spre consultare doar cOpule foto-
grafice. Cheltuelile de fotografiere se acopere din costul c6pulor cedate
celorlalte biblioteci din tarä. Speräm ca, in chipul acesta, O. putem
fotografia, in ativa ani, toate manuscrisele lui Eminescu si sä conti-
nunn cu alte colectii pretioase ale bibliotecn. Spre a duce lucrarea mai
departe se simte nevoie de o mai bunä organizare tehnica si de personal
specializat.
« Pentru crearea de dublete la manuscrise si stampe s'a luat mäsura
de a se pästra ate o copie de pe toate fotografnle, de aceastä naturá, din
colectiile Academiei, executate pentru particulari.
4 II. IIIIKATIIIItUri. In cursul anului 1937 s'au inregistrat 2023 impru-
muturi, eliberându-se 4280 volume cu 3725 Mete de imprumutare. Desi
imprumutarea este bine märginitä prin Regulamentul nostru, atat pentru
persoane si tiny, at si pentru felul cártilor ce pot fi imprumutate, acest
servicm este ingreuiat de abuzul pe care-1 fac unele persoane clrora li
se face aceastä inlesnire, nerestituind cärtile imprumutate la timp, ci
numai dupá reclamatiurn repetate ce li se adreseazá in scris si uneori
numai dupá darea lor in judecatä. Dm aceastä cauzá multi dmtre cerce-
tätoni veniti din provincie nu gäsesc totdeauna in Biblioteca publicatiile
ce le sunt necesare.
« Ajutorul ce dá Biblioteca noasträ culturii nationale se poate vedea
din statistica cetitorilor pe ultimii mad ani, arätat in tabela de mai jos:

TABELA IV, arátfind numlrul cercetkondor bibliotech In anil

1933-1937

Volume Volume
Anil Cettori comurucate Imprumu- .imprumutate
in, Sala de tátori
lecturl acasi

1933 19 323 63.984 1.838 3.465

1934 20 918 64409 2.065 4.378
1935 20 294 65 915 2.142 5.139
1936 21 302 64 414 2.292 4.777
1937 20.021 57.886 2 023 4.280

8*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
116 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECH PE t437

o III. Cancelaria Bibliotecii a continuat si in 1937 sl execute toate

lucränle de relatie - prin corespondentä - ale Bibliotecn, cu institu-
tide sau particularii din tarä si sträinätate, pnvitoare la imprumutun de
cArti, daruri si schimburi de publicatiuni, informatii bibliografice pentru
cercetän si studii stiintifice, comenzi de cárti si alte matenale necesare
servicillor bibliotecn. Lucrárile acestui serviciu, anexat pe langa Cata-
logul Periodicelor, cer, ant prin importanta si varietatea kr, cat si pentru
numärul kr din ce in ce mai mare, ca Serviciul Cancelariei sä fie orga-
nizat independent de lucrárile de catalogare si cat mai curand.
« IV. Puhlicatiunile Biblintecii. Biblioteca incepuse inainte de ráz-
bom o serie de publicatiuni bibliografice menite sä inlesneascl studiile
literare, istorice si stiintifice. Toate aceste pubhcatiuni au fost oprite din
cauza räzboiului si nu au putut fi continuate cleat numai in parte. Aceste
publicatiuni sunt:
« a) Crefterea Colectiunilor, inceputá la 1903, s'a pubhcat para la
1915. De atunci materialul a stat pregätit fail a se putea tipári. Mul-
tumitä fondunlor puse la dispozitie de d-1 coleg Al. Lapedatu, in anul
1928, aceastä publicatiune a fost continuatá cu un volum, cuprinzand
cresterile pe ami 1916-1919. Ne mai putand, din hpsä de fonduri, a
se urma cu tipárirea ei, s'a hotärit sl se filial-easel, incepand cu anul 1932,
un Buletin lunar, in care sä fie trecute numai cártile sträine - daruri,
schimbun si cumpäräturi - pentru informarea cetitorilor asupra pu-
blicatidor sträine intrate in Bibhotecl in cursul anului. S'au tipárit din
aceastä pubhcatie 12 numere (5 brosun) pentni anul 1932, care au fost
trimise fárá platá tuturor cercetätordor romani, profeson universitari,
institutii culturale, bibhoteci, etc. Incepand cu anul 1933, aceastä publi-
catie de mare foks a fost si ea opritä din lipsä, de fonduri. In 1935 s'a
pregátit si s'a dat la tipar o parte din « Crestenle » pentru Documente
(anii 1920-1932) si pentru Cabinetul Numismatic, care au si apärut in
1936. Simtindu-se tot mai adanc nevoia unei asernenea publicatii biblio-
graf ice, care sä infätiseze, ca in trecut, crestenle tuturor sectiumlor Bi-
bliotecn, s'a hotärit in urma mijloacelor acordate, sä se continue aceastä
publicatie, deocamdatä cu cresterile cele mai recente. S'a pus sub tipar
si stä sä aparl Cresterile pe anul 1936 si s'au pregätit in vederea uparului
cele pe 1937;
« b) Bibliografia rotneineasc veche, av and sä cuprindl descnerea ve-
chilor cArti romanesti 1508-1830. Se publicase panä acum doul tomun
si pnmele douä fascicole din tomul III, cuprinzand descnerea a 950
cArti din ami 1508-1817. In 1934 s'a pus sub tipar celelalte fascicole
din tomul III, cuprinzand ann 1817-1830, care au apärut in toamna
anului 1936. Se lucreazA acum la volumul de addenda et corrigenda cu
care se va incheia aceastä pretioasä lucrare indispensabill pentru cunoa-
sterea vietii culturale romane§ti Ora in secolul al nouäsprezecelea ;
« c) Publicatiunile periodice romdne fti (mare si reviste). S'a tipärit 'Ara
acum tomul I, cuprinzand catalogul alfabetic al penodicelor din anii
1820-1906 cu note bibliograf ice despre fiecare. Tomul II, la care se

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE z931 1 17

lucreazä, urmeazá sá cuprmdä periodicele dintre ami 1907-1920 precum

si indicele cronologice, pe localrati, pe limbi, pe materii, si indicele pe
nume proprii pentru ambele volume.
o De mare folos ar fi sà se facá inteo deosebitá lucrare arltarea cu-
prinsului pubhcatulor periodice românesti, in ordinea sistematicá pe
autori si pe materli, pentru articolele si rnaterialele de naturá stiintificä
si literará apärute in aceste publicatiuni;
« d) Catalogul descriptiv al manuscriselor. Pentru cele românesti, care
sunt acum in numär de 5435, s'au publicat inainte de räzboiu 2 volume
de catalog, in care au fost descrise 728 manuscrise; in 1931 s'a publicat
tomul III pentru Nr. 729-1061 si este astäzi In pregätire tomul IV.
Pentru cele grecesti s'a publicat in 1909 un catalog de C. Litzica. Acum
se pregMeste pentru tipar, al doilea volum din catalogul manuscriselor
grecesti 0 s'a inceput lucrarea celui dintku volum al Catalogului docu-
mentelor slave. Publicarea acestor cataloage va usura lucrul numerosilor
cercetätori ai manuscriselor noastre, cart azi sunt salti a pierde multá
vreme pentru cercetarea bor.
« V. Expozitille bibliotecii. Materialele cuprinse in colectiile Bibho-
tecii au putut fi cunoscute p 'Aril acum aproape numai de specialisti, spre
a face studn asupra bor. Numai pentru putine din ele sunt publicate, cum
se aratä mai sus, cataloage descriptive, asa cä in totalitatea lor au rämas
necunoscute marelui public.
« Un bun mijloc pentru inläturarea acestui flu este organizarea de
expozith, in care sä se arate pe rând publicului categornle mai de seaml de
materiale. Din cauza lipsei de local, asemenea expozitii nu s'au putut
organiza sistematic.
« Un modest inceput s'a fäcut in 1925.
« Seria expozitulor a inceput cu « Presa periodicä româneascä din ann
1820-1925 *, in luna August 5925, cu ocazia Congresului international
al presei Mich Intelegeri. ,
« A doua expozitie: « Cartea româneascä veche (1508-1830) si câteva
portrete 0 stampe alese » a fost organizatä la 15 Martie 5926, flind deschisä
aproape 3 luni de zile.
« Cu ocazia Congresului Presei Latine, in 5927, s'a organizat din nou
« Expozitia retrospectivä a presei române », care a fost deschisä in zilele
de 30 Septemvrie-8 Octomvrie.
« In anul 5928, cu prilejul comemorärn lui Vasile Alecsandri, s'a orga-
nizat o expozitie specialä de operele, edipile, manuscrisele, autografe,
periodice, pe care le-a alcätint, redactat sau la care a colaborat bardul
dela Mircesti, stampe, fotografii, obiecte de muzeu, etc., in legAturä
cu viata si activitatea_ poetului. Expozitia a fost deschisä dela 3-ro
Iunie.
o Aceastä expozitie -a 4-a -a fost urmatl de aceea a « Poetilor
Români», fácutá deodatá cu SAptämâna Poeziei, din zilele de 7-20 Apri-
lie 1930, organizatä de Directiunea Culturii Poporului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18 RAPORTUL COMISIUNII BIBLIOTECII PE 1937

« In 1931 s'a fäcut, in luna Octomvrie, o expozipe de stampe cu ocazia

vizitel parlamentarilor sträini, iar in luna Noemvrie a aceluiasi an o expo-
zitie de portrete, vederi, tipuri si costume din tarä
« In anul 1932 s'a organizat, in luna Noemvrie, cu ocazia congresului
profesorilor de geografie, o expozipe de härti geografice.
# In 1933 au fost douä expozipi: intâia privind « Cai tea româneascä
veche », In luna Mai, pentru Säptämâna Cärtn, iar a doua pentru « Pome-
rurea culturalä a lui Constantin Brâncoveanu *, in luna Octomvrie.
« In 1934, in legäturä cu Congresul Asociatiei Române pentru inain-
tarea stiintelor, s'a intocmit in zilele de 29 Aim-Ale-5 Mai, o expozipe
privind « Cartea stnntificä româneaseä in secolele 17-19 », iar pentru
Slptämâna CArtii Biblioteca a organizat o nouä expozipe, referitoare la
<ICartea româneascI ilustratä », care a fost deschisä dela 12 Mai-3 Iume
# Din impativa d-lui Coleg Al. Lapedatu, s'a organizat in anul 1935,
cu prilejul implinirn a 150 am dela martirml eroilor nationali: Horia,
Closca si Crisan, o expozipe comemorativä cu materialul dela Academie
si dela alte institutii i persoane, dupä arltarea i cu concursul d-lui Octa-
vian Beu, consilier de legape. Expozitia aceasta a fost deschisä dela 17
Martie-17 Aprilie. Tot in 1935 s'a organizat de atre Serviciul Biblio-
tecii expozitia « Cartea i presa bucuresteanä », cu ocazia Lunii Bucuresti-
lor si a Säiptämânii Cärpi, care a fost deschisä publicului intre 9 Mai-
9 Iume 1935.
« In 1936, in timpul sesiunu noastre generale, biblioteca a organizat
o expozipe de « Calendare si Alrnanahuri românesti », deschisä pentru
public intre ro Mai-9 Iume.

Domnilor Colegi,

« Din expunerea lucrärilor executate in anul trecut ati putut observa

cá s'au adus importante imbunätätin in ceea ce priveste organizarea biblio-
tecii noastre, luând totodatä cunostintá de piedecile care 'filed mai stân-
jenesc desvoltarea ei.
« Suntem insä incredintati cl, datoritä preposului concurs al Dornmilor
Voastre, se vor inlätura pe rând toate greutäple, dându-se astfel posibili-
tatea ca acest organ de culturk in neincetatä crestere, sd poatä ajunge la
desävärsirea pe care cu topi o dorim ».
Cons ervato rul Bibliotecu Comisiunea Bibliotecii,
si al Colectulor, Dr. Gr. Antipa
General R. Rosetti Th. Capzdan
Pleotul Nzculae iVi. Popescu

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD. ROM "9
LISTA PERIODICELOR STRAINE CE SE PRIMESC
LA BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE
(Cu * sunt insemnate cele cumpärate; celelalte se primesc in dar sau in schimb)

I
BIBLIOGRAFIE
Accessions Katalog Sveriges Offentliga Bibhotek. Stockholm.
Annaes da Biblioteca Nacional do Rio de Janeiro. Rio de Janeiro.
*Archives et Bzbliothèques Paris
Bálgarski Knigopis. Sofija.
Bibliografia geologica italzana Roma.
*Bibliographie de la France. Paris.
Bibliographie pédagogique znternationale. Institut International de Coop&
ration Intellectuelle Paris.
Bibljotekarz. Warszawa.
Boletin de la Biblioteca Nacional de Venezuela. Caracas.
Bolletino delle Pubblicazzoni italiane. Firenze.
Bulletin Bzbliographique de Documentation Internationale. Paris.
Bulletin of the Lloyd Library Cincinnati.
Bulletin of the National Archives. Washington
*Gutenberg Jahrbuch. Mainz.
*Halbjahresverzezchnis der im deutsch. Buchhandel ersch. Bucher, Zeit-
schriften und Landkarten. Leipzig.
*Jahrbuch der Deutschen Bibliotheken. Leipzig.
Jahresverzeichnis der schweizerischen Hochschulsschriften. Basel.
Index Translationum. Genève.
Internationale Bibliographie des Buch-und Bibliothekswesens. Leipzig.
Kirjath Sepher. Jerusalem.
Il Libro Italiano. Roma
Liste Mensuelle d'Articles Selectionnés. Soc. des Nations, Bibliothèque.
Genéve.
Liste mensuelle d'ouvrages catalogués à la Bibliothéque de la Soc. des Na-
tions. Genéve.
Les Livres du mois Paris
Les meilleurs livres franfais Paris
Monthly Catalogue United States Public Documents. Washington.
Monthly Check-List of State Publications. Washington.
*Polybiblzon. Paris.
Press Releases. Washington.
Quarterly Bulletin of Chinese Bibliography. Shanghai.
Report of the Lib; arian of Congress. Washington.
Revista bibliografica cubana. La Habana.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
120 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM.

*Revue des Bzblzothèques. Paris.

*Revue du Livre et des Bib liothéques. Paris.
Sprawozdanie Bibljoteki Publicznej m. st Warszawy Warszawa.
Sinensia. Nanking.
*Zentralblatt fur Bibliothekswtsen. Leipzig.

I
ACADEM_ICE
Anglia:
Proceedings of the British Academy. London.

Argentina:
Boletin de la Academia Nacional de cienclas Côrdoba.

Belgia:
Annuaire de l'Académie Royale des Sciences et des Beaux Arts de Belgique
Bruxelles.

Bulletin de l'Académie de Belgzque. Cl. des Beaux-Arts Bruxelles.

Bulletin de l'Académie de Belgique. Cl. des Lettres. Bruxelles.
Bulletin de l'Acadénzze de Belgzque. Cl. des Sciences
Mémoires de l'Acadénzie de Belgique. Cl des Beaux Arts. Bruxelles.
Mémoires de l'Académie de Belgique. Cl des lettres. Bruxelles
Mémoires de l'Académie de Belgique (in 8°) CI des Sciences. Bruxelles.
Mémozres de l'Académie de Belgique (in 40) Cl des Sciences. Bruxelles.

Bulgaria :
Sborntk na beilgarskata Akademzja na naukité. Klon Sofija.
Sbormle na beilgarskata Akademzja no naukit Klon prirodn.-matem .
Sofija.
Spisante na Bak. Akademija na naukit. Klon ist. filologien. Sofija.
Spisanie na Belk. Akademija na nauktt. Klon prirodo-matematien. Sofija.

Cehoslovacia:
Alnzanach eské Akademze véd a uméni. Praha
Bibhografie eskoslovenskych praci hnguistickych a filologickych. Ceska
Akad. vd a umnf. Praha.
Rozpravy eské Akademie vd a uméni. Tida I (vdy filos., právni a
hist.), Praha.
Rozpravy Ceské Akademie véd a umni. Tida II (Matem.-pir.). Praha.
Rozpravy Ceské Akademie yid a uméni. Tida III (Filologicka). Praha.
Vestnik Ceské Akademie pro védy, slovesnost a uméni Praha.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PER1ODICELOR STRAINE DIR BIBL. ACAD, ROM 121

Danemarea:
Archaeologisk-Kunsthistoriske Meddelelser. Kg1. Danske Videnskabernes
Selskab. Kobenhavn.
Biologiske Meddelelser. Kgl. Danske Videnskabernes Selskab. Kobenhavn
Historisk-Filologiske Meddelelser. KO.. Danske Videnskabernes Selskab
KjObenhavn.
Mathematisk-Fystske Meddelelser. Kgl. Danske Videnskabernes. Selckab
Kjobenhavn.
Overstgt over det Kgl. danske Vzdenskabernes Selskabs Forhandlinger
Kjobenhavn.
Det Kongelige Danske Videnskabernes Selskabs Skrzfter. Histonsk og phi-
losophisk Afdeling. Kjobenhavn.
Det Kong. Vzdenskabernes Selskabs Skrifter Naturvidenskabelig og Ma-
thematisk Afdehng. Kjobenhavn.

Finlanda :
Acta Academiae Aboensis. Humaniora. Aabo.
Acta Academiae Aboensis. Mathem. et Physica. Aabo.
Annales Academiae Scientiarum Fennzcae. Sena A. Helsinki.
Annales Academiae Scientiarum Fennicae. Sena B Helsinki

Franta:
Annuaire. Institut de France Paris.
Bulletin. Académie des Beaux-Arts. Pans
*Bulletin de l'Académie de Médecine. Paris.
Comptes-rendus de l'Académie des inscriptions et belles lettres. Pans
Comptes-rendus hebdomadaires des Séances de l'Académie des Sciences.
Paris
Cours de l'Académie Diplomatique Internationale. Rapport du Curato-
num. Paris.
Revue des Travaux de l'Académie des Sciences morales et politiques. Paris.
Rapport sur le fonctionnement du Musée Arbaud. Académie des Sciences,
Agriculture, Arts et Belles Lettres, Aix en Provence.
Séances et travaux. Académie Diplomatique Internationale Paris

Germania:
Abhandlungen der bayerischen Akademie der Wissenschaften. Phil.-ist. Ab-
teilung. Munchen.
Abhandlungen der bayerischen Akademie der Wissenschaften. Mathem.-
Naturw. Abteilung. Munchen.
Mitglieder der Akademie. Preussische Akademie der Wissenschaften.
Berlin.
Offentliche Sitzungen. Preussische Akademie der Wissenschaften. Berlin.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
122 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM.

Sztzungsberichte der preussischen Akademze der Wissenschaften. Philos -hist

Kl. Berlin.
Sitzungsberichte der preussischen Akademie der Wissenschaften. Phys.-math
Klasse. Berlin.
Sztzungsberichte der bayerischen Akademie der Wissenschaften. Phil.-hist
Abteilung. MUnchen.
Sitzungsberzchte der bayerischen Akademze der Wissenschaften. Mathem -
Natur. Abteilung. Munchen
Sztzungsberichte der Akademie der Wzssenschaften. Phil.-hist. Klasse Wien
Sitzungsberichte der Akademie der Wtssenschaften. Mathem.-Naturwiss.
Klasse, I Abteilung. Wien.
Sitzungsberichte der Akademie de; Wissenschaften. Mathem.-Naturwiss.
Klasse II. Abteilung Wien.
Japonia :
Proceedings of the Imperial Academy. Tokyo.

Italia:
Acta. Pontificia Academia Scientiarum. In civitate Vaticana.
Annuario della Pontificia Accademia delle sczenze Nuovi Lincei Roma.
Annuario della R. Accademia d'Italia. Roma.
Annuario della R. Accademza dei Lincei. Roma.
Atti dell' Accademia R. Nazionale dei Lincei Memorie. Cl. di scienze
monk Roma. .
Atti dell'Accadenua R Nazionale dei Lincei. Rendiconti. Cl. di scienze
morali. Roma
Attz dell'Accademia R. Nazionale dei Lincei. Rendiconti Cl. di scienze
fisiche, matematiche e naturali. Roma
Atti dell'Accademia R. Nazionale dei Lincei. Rendiconti delle sedute so-
lenne. Roma.
Atti dell' Accademia R. Nazionale dei Lincei. Sessione... Roma.
Atti della Accademia scientifzca veneto-trentino-istriana. Padova.
Attz e Memorie della R. Accademza Virgilzana. Mantova.
Atti della R. Accademia di Archeologia, Lettere e Belle Artz. Napoli.
Atti della R. Accademia Peloritana Messina.
Attz della R. Accademia delle Scienze fisiche e matematiche. Napoli
Attz della R. Accademia di Scienze, Lettere e Belle Arti. Palermo.
Atti della R. Accademia dei Fzsiocritzci (Sezione Medico-Fisica). Siena.
Atti della R. Accademia delle Scienze dz Torino. Cl. di scienze Morali.
Torino.
Atti della R Accademia delle Scienze di Torino. Cl. di Sc. Fisiche, Ma-
tematiche e Naturali. Torino.
Atti e Rendiconti dell' Academia di Scienze, Lettere e Arti. Acireale.
Bolletino della R. Accademia di Scienze, Lette; e e Belle Arti. Palermo.
Commentationes Pontificia Academia Scientiarum. In civitate Vaticana.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIEL ACAD. ROM 123

Memorie. R. Accademia delle Scienze dell'Istituto di Bologna. Cl. di Scienze

morali. Bologna.
Rendiconto dell' Accademia delle scienze fisiche e matematiche. Napoli.
Rendiconto delle sessioni. . . R. Accademia delle scienze dell'Instituto di Bo-
logna. Cl. di Scienze morali. Bologna.
Rendiconto delle tornate e dei Lavoil dell' Accademza dz Archeologia, Let-
tere e Belle Arti. Napoli.
Sczentiarum Nuncius Radzophonicus Pontificia Accademia Scientiarum
Novi Lyncaei. Cittä di Vaticano

Jugoslavia:
Bulletin de l ' Académie des Lettres. Belgrade
Bulletin de l' Académie des Sciences Mathématiques et Naturelles. A. Sciences
mathém. Belgrade.
Bulletin de l' Académie des Sciences Mathématiques et Naturelles. B. Sciences
naturelles. Belgrade.
Bulletin International de l' Académie des Sciences et des Beaux Arts. Cl
d'histoire et de philol. Zagreb
Bulletin International de l' Académie des Sciences et des Beaux Arts. Cl.
des Sciences Math. Zagreb
Glas. Srpska Kraljevska Akademija. Beograd.
Godnjak. Srpska Kralj. Akademija. Beograd.
Izvjekea o Raspravama Matematze7zo-Prirodoslovnoga Razreda. Jugoslay.
Akademija Znanosti i Umjetnosti. Zagreb.
Ljetopis Jugoslavenske Akademzje Znanostz z Umjetnosti Zagreb.
Rad yugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnostz Zagreb.
Sponienik. Srpska 10 aljevska Akademija. Beograd.
Srpski Dijalektoldki Zbornik. Srpska Kraljevska Akademija. Beograd.
Zbornik za istoriju, jezik i Knjiievnost srpskago naroda I-III odeleruje
Srpska Kralj Akademija. Beograd.

Olanda:
Jaarbock. Konmkl. Akademie van Wetenschappen. Amsterdam.
Mededeelingen der Koninklijke Akademze van Wetenschappen Afdeehng
Letterkunde. Amsterdam
Proceedings of the Section of Sczences. Academy of Sciences. Am-
sterdam.
Verhandelingen der Koninklijke Akademze van Wettenschappen. Afdeeling
Letterkunde. Amsterdam.
Verhandelzngen der Koninklijke Akademie van Wettenschapen. Eerste Sektie
(Wiskunde. Naturkunde). Amsterdam.
Verhandelzngen der Koninklijke Akademie van Wettenschappen. Tweede
Sektie. (Plantkunde, Dierkunde, etc ). Amsterdam

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
124 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIEL ACAD. ROM

Po Ionia:
Anna les de l' Académie des sciences techmques. Warszawa
Bulletin International de l'Académie des Sciences de Cracovie. Médecine
Cracovie.
Bulletin International de l'Académie des Sciences de Cracovie. Cl de phi-
lologie, hist. et philos. Cracovie.
Bulletm International de l'Académie des Sciences de Cracovze. Cl. des Scien-
ces. A. Mathém. Cracovie.
Bulletin International de l' Académze des Sciences de Cracovie. Cl des Scien-
ces. B. I. Botanique. Cracovie.
Bulletin International de l'Académze des Sciences de Cracovie. Cl. des
Sciences B. II. Zoologie Cracovie.
Comptes rendus mensuels des séances de la cl. des sciences mathématzques
et naturelles, Acad. Polonaise des Sciences et des Lettres. Cracovie.
Comptes rendus des séances de la cl. de Médecine, Acad Polonaise des
Sciences et des Lettres. Cracovie.
Mémoires de l'Académie Polonaise des Sciences et des Lettres. Cl. des
Sciences math. et naturelles, A Sciences math., Krakbw.
Mémoires de l'Académze Polonaise des Sciences et des Lettres. Classe des
Sciences Math. et nat. B Sciences. Krakòw.
Mémozres de l'Académie Polonaise des Sciences. Cl. de Médecine. Kraköw.
Rocznik Polskiej Akadenui Umiejetnoici. Krakow.
Rozprawy Polskiej Akademzi Umiejetno ici.Wydz. hist.-filozoficzny Kralam.
Rozprawy Polskzej Akademii Umzejetnoici, wydz. lekarski. Krakem
Sprawozdania z czynnoici i posiedzer2 Polshiej Aliademip Umzejetnacz.
Krakenv

Portugalia:
Anuário Académico Academia das Ciéncias de Lisboa. Lisboa.
Boletim da Classe de Letras. Academia das ciencias de Lisboa. Lisboa,
Coimbra.
Memorias da Academia das Ciencias de Lisboa. Lisboa.

Spania:
Azio Académico. Academia de Ciencias y Artes. Barcelona.
Boletzn de la Academia de Buenas Letras. Barcelona.
Boletzn de la Academia de Ciencias Exactas, Fisicas y Naturales Madrid.
Memorias de la Academia de Ciencias y Artes. Barcelona.
Revista de la Academia de Ciencias. Madrid.

Statole-Unite:
Annual Register United States Naval Academy. Washington.
Bulletin. Maryland Academy of Sciences. Baltimore, Maryland.
Bulletin of the New York Academy of Medicine. N. York.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRÁINE DIN BIM., ACAD. ROM 125

The Journal of the Maryland Academy of Science. Baltimore, Maryland

Papers of the Michigan Academy of Science. N York.
Proceedings of the Academy of Natural Sciences. Philadelphia.
Proceedings of the California Academy of Sciences. San-Francisco.
Proceedings of the National Academy of Sciences. Washington.
Report of the National Academy of Sciences. Washington.
Report, The New-York Academy of Medicine N. York.
Transactions of the Academy of Science of St. Louis. St. Louis.
Transactions of the Wiskonsin Academy of Sciences. Madison, Wiskonsin.
Year Book, Academy of Natural Sciences of Philadelphia. Philadelphia

Suedia:
Handlingar. K. Vitterhets historie och antikvitets Akademie. Stockholm
Manadsblad. K. Vitterhets historie och antikvitets Akademie Stockholm

Ungaria:
A Magy. Tudományos Akadémia Almanach. Budapest
A Magyar Tudom. Akadénzia grtesitfije. Budapest.
Mathematikai és Fizikai Lapok. Magy. Tudományos Akadémia. Budapest
Nyelvtudományi Kazlemények. Kiadja a Magy Tudom. Akadémia. Bu-
dapest.

U. R. S. S.:
Bibliografija Vostoka Institut Vostokovedenija Akad. Nauk. S.S.S.R
Moskva-Leningrad.
Doklady. Akademija Nauk. S.S.S.R. Moskva-Leningrad
Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Serija biologieskaja. Moskva-Lenin-
grad.
Izvestzja Akademit Nauk S.S.S.R. Serija chimieskaja. Moskva-Lenin-
grad.
Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Serija Fizieskich nauk Moskva-Le-
ningrad.
Izvestija Akademzi Nauk S.S.S.R. Serija geologieskaja. Moskva-Lenin-
grad.
Izvestzja Akademu Nauk S.S.S.R Otdel ob5estvennych Nauk. Moskva-
Leningrad.
Izvestzja Instztuta po izuéentju platiny i drugich blagorodnych metallov
Akademija Nauk S,S.S.R. Moskva-Leningrad.
Movoznavstvo. Vseukrainska Akademija Nauk. Kyiv.
Trudy Geologi'éeskogo Muzeja Akademija Nauk S.S S.R. Moskva-Le-
ningrad.
Trudy Gidrobiologiénoj Stancii. Akademija Nauk U.R S.R Kyiv.
Trudy Instituta Jazyka i Myaenzia. Akad. Nauk S.S.S R. Moskva-
Leningrad.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
126 LISTA PEIUODICELOR STRAINE DIN BIBL. ACAD ROM.

Trudy Instytutu Geologii. Akademija Nauk U.R.S.R. Kyiv.

Trudy Paleozoologieeskogo Instituta. Akademija Nauk S.S.S.R. Moskva-
Leningrad.
Trudy Petrografze'eskago Instituta. Akademija Nauk. S.S.S.R. Moskva-
Leningrad.
Trudy Poe'vennogo Instituta Imeni V. V. Dokue'aeva. Akademija Nauk
S.S S.R. Moskva-Leningrad.
Ukrainikyj Biochemienyj 2urnal. Akademija Nauk U.R.S R. Kyiv.
Ukrainiki Fizyeni Zapysky. Akademija Nauk U.R.S.R. Kyiv.
Visti. Akademu Nauk U. R.S.R. Kyiv.
Zapysky Instytutu Chemii. Akademija Nauk U.S.S.R.Kyiv.
Zapysky Instytutu Girnyebj Mechaniky. Akademija Nauk U.S.S.R.
Kyiv.
Zapiski Instituta Vostokovedenija Akademija Nauk S.S.S.R Moskva-
Leningrad
Zbirnyk Instytutu C'hemie'noj Technologii. Akademija Nauk U.S.S.R.
K yiv.
Zbirnyk prac< Zoologienogo Muzeju. Akademija Nauk U.R.S.R. Kyiv.
2urnal Biobotanyenogo Cyklu. Vseukrainska Akademija Nauk. Kyiv.
2urnal Geologo-geografzenogo Cyklu. Vseukrainika Akademija Nauk
Kyiv
2urnal Instytutu Botanzky. Akademija Nauk U.R.S.R. Kyiv.
2urnal Instytutu Matematyky. Akademija Nauk U.R.S.R. Kyiv.
III
FILOLOGIE
Annalas della Societad Rhaeto-Romanscha. Cuera
*Archivio glottologzco italiano. Torino
*Archivum Romanicum. Genve.
Archiwum Towarzystwa Naukowego we Lwowie. Wydz I Filologiczny.
Lwow.
*Berliner Beitrage zur romanischen Philologie Berlin
*Bibliotheca phzlologica classica Leipzig.
Bulletin de la Société de Linguistique. Paris.
«Cc fastu*? Bolletmo della Società fdol. friulana. Udine.
Godanik na Sofziskija Universitet Filologija. Sofija.
*Hermes. Zeitschrift fur classische Philologie. Berlin.
*Indogermanzsche Forschungen. Leipzig.
*Indogermanisches Jahrbuch. Strassburg.
The Journal of English and Germanic Philology. Urbana-III. (U S A.).
*Italia dialettale. Pisa.
*Literaturblatt fur germanische und romanische Philologie. Heilbronn-
Leipzig.
*Ménzoires de la Société de Linguistique. Paris.
*Philologische Wochenschrift. Berlm.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM 127

*Revue des études slaves. Paris.

*Revista de filologia esparzola. Madrid.
Revue des langues romanes. Montpellier.
*Revue de Linguistique Romane. Paris.
*Revue de phzlologie, de littérature et d'histoire anciennes Paris.
*Rivista di filologza e di zstruzione classica. Torino.
*Rivista indo-greco-italzca. Napoli.
*Rocznik Slawistyczny. Krakow.
*Romania. Paris.
Rozprawy Towarz Przyjaciól Nauk w Wzlnie. wydz I (Filol.-Literat.).
Wilno.
Sbornik Fzflologicky. Praha
*Zeitschrift der deutschen morgenlandischen Gesellschaft. Leipzig.
*Zeitschrzft fur romanische Phzlologie. Halle.
*Zeitschrift fiir slavische Phzlologie. Leipzig.
*Zeitschrift fur vergleichende Sprachforschung. Gottingen.

IV
LITERATURA. CRITICA SI ISTORIE LITERARA.
Anna les de l'Universzté de Grenoble. Lettres-droit Paris-Grenoble.
*La Critica. Roma.
*Deutsche Literaturzeitung. Berlin.
*Giornale storico della letteratura italiana. Torino.
Grada za povjest Knjzievnosti hrvatske. Zagreb.
0 Instztuto. Reyista cientifica e literaria. Coimbra.
*Litetarisches Zentralblatt fur Deutschland. Leipzig.
La nouvelle Revue Franfaise. Paris.
Rassegna d'Informazionz dell'Istituto di Studi Romani. Roma
*Revue critique d'histoire et de littérature. Paris.
*Revue d'histoire littéraire de la France. Paris.
*Revue de littérature comparée Paris.
Rivista Italo-Bulgara. (Italo-bälgarsko Spisame). Sofia.
Rodna Ree'. Kazanlyk. Sofija
Romana. Roma
The Romanic Review. New-York.
*Studi danteschz. Firenze
Tarbiz. Jerusalem.
The Times literary supplement. London.
Transactions of the Royal Society of Edinburgh Edinburgh.
V
ARTA
Biuletyn Historji Sztuki z Kultury. Warszawa.
*Gazette des beaux-arts. Paris.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 128 LISTA PERIODICELOR STRÁINE DIN BIBL ACAD. ROM

Genava. Genve.
Madrid. Cuadernos de la Casa de Cultura. Valencia.

VI
FILOSOFIE. SOCIOLOGIE
Bulletin trtmestriel de renseignements sur l'oeuvre des organisations inter-
nationales. Société des Nations. Genve.
K.B.S. Quarterly Bulletin of the Kokusai Bunka Shinkokai. Tokyo.
Labor Information Bulletin. Washington.
The London, Edinburgh and Dublin Philosophical Magazine and Journal
of Sciences. London.
Monthly Labor Review. Washington.
*Revue Philosophique. Paris.
Tribune des jeunes générations. Warszawa.
*Zeitschrift far Physiologie der Sinnesorgane. Leipzig
*Zeitschnft fur Psychologie Leipzig

VII
PEDAGOGIE. INSTRUCTIE
Ana les de instruccion primaria. Montevideo.
Anna les de l'Unzverszté de Paris. Paris.
A Budapesti Kirdlyi Magy. Pdzmány Péter Tudomdnyegyetem Almanachja.
Budapest.
Bulletin de l' Action Religieuse et Pedagogique parmi la jeunesse des pays
orthodoxes Paris.
Bulletin de l'Enseignement. Société des Nations. Genéve.
Educación. Montevideo
Enciclopedia de Educacion. Montevideo.
The John Hopkins University Circular. Baltimore, Maryland
*Revue internationale de l'enseignement. Paris.
Schola et vita. Organo de Academia pro interhngua Milano.
School-Life. Washington.
Sklad Uniwersytetu i Spzs Wykladz;w. Warszawa.

VIII
TEOLOGIE
Echos d' Orient Paris.
Godistnik na Sofijskija Universitet. Bogoslovie Sofija.
Irénikon. Prieuré d'Amay sur Meuse
*Oriens Christianus. Roma-Leipzig
Orientalia Christiana Analecta. Roma.
Orientalia Christiana. Periodica. Roma.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIEL ACAD. ROM
129

Przeglad Katolicki. Warszawa.

*Romzsche Quartalschrift. Roma.
Tenrzkyo. Tenn, Nara.
Zapiskt eina sv. Vasilija Velikago. Lw6w.

IX
ISTORIE
Archaeologiai értesito. Budapest
*Archeion. Roma, Paris.
Archeion Warszawa
L'Archiginnasio. Bologna
Archzvio della Societa Romana di Storia Patria. Roma.
Archivio storico per la Sicilia Orientale. Catania.
Archivio Veneto. Venezia.
*Archivum Europae Centro-Orientalis. Budapest.
Attz e memorie della R deputazione di storia patria per la provincia di Ro-
magna Bologna.
Atti della Soczeta ligure di storia patria. Genova.
Atti della Societii Piemontese di Archeologia e Belle Arti. Torino.
Bolletzno del Circolo numismatico Napoletano. Napoli.
Bolletino della Societa Piemontese di Archeologza e Belle Arti. Torino.
Bolletino della Societa Storico-Archeologica Ingauna e Intemelia. Albenga.
Bulletin du Comzté d'Etudes Historiques et Sctentifiques de l'Afrique Occz-
dentale Française. Gorée-Sénégal, Paris.
*Bulletin de correspondance hellénique. Athnes-Paris.
Bulletin de l'Institut d'Egypte. Le Caire.
Bulletin of the Institute of Historical Research. London.
Bulletin of the Institute of Historical Research. Theses Supplement.
London.
Bulletin of the Institute of Historical Research Supplement Guide of the
Historical Publications of the Societies of England and Wales. London.
Bulletin of the Institute of Historical Research Special supplement. Guzde
to the accessibility of local records of England and Wales. London.
*Bulletin of the International Comnutee of Historical Sczences. Washington-
Paris
Bulletin of the Pan American Union Washington
*Byzantinzsch-Neugrzechische yahrbucher. Berlin
*Byzantznische Zeitschrift. Leipzig.
*Byzantzon. Bruxelles
*The Cambridge Historical purnal. London.
esky asopis Historicky. Praha
Chronologze Politique Internationale. Paris.
Collana Storico-Archeologica délla Liguria occidentale. Albenga.
Communicazzoni della Societa per gli Studz Storici, Archeologici ed Ar-
tistici per la pi ovincia di Cuneo. Torino.
g A R. - Anale - Tom LVIII - Sechntele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
130 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM

*Deutscher Geschzchtskalender. Leipzig.

Fiume. Rivista trimestrale. Fiume.
Giornale storzco- e letterario della Liguria Genova.
Glasnik Skopskog naue'nog druitva. Sect des Sciences hum , Skoplje
Goteborgs Kungl.Vetenskaps och Vitterhets-Samheilles Handlingar. A. Hum.
Skrift. G6teborg. -
Hohenzollerisches Jahresheft. Hechingen.
*The Hungarian Quarterly Budapest.
*Jahrbuch des deutschen Archaologischen Instituts Berlin
The Journal of Hellenic Studies London
The Join nal of Roman Studies London
*Jugoslovenski Istoriskt Oasopis Ljubljana-Beograd.
Izvéstya na bálgarskya archeologWeski instztut Sofija.
*Klzo. Leipzig.
Kwartalnik Hzstoryczny Lwow.
*Magyar Szemle Budapest.
Mémoires présentés ii l'Institut d'Egypte Le Caire.
*Mitteilungen des deutschen archaologischen Instztuts. Athenische Abtei-
lung Athen.
Mitteilungen des deutschen archaologischen Instituts Romische Abteilung
Roma.
*Mittellungen der Numismatischen Gesellschaft in Wien. Wien.
*Mittellungen des Österreichischen Instituts fuz Geschichtsforschung. Inns-
bruck.
Nachrichten von der Gesellschaft der Wzssenschaften zu Gottingen Philos -
Hist. Klasse. Gottingen.
*Numzsmatisclze Zeitschrift. Wien.
Papers of the Butish School at Rome. London.
Prace Ukrainikiego Instytutu Naukowego. Warszawa
Annual Report of the American Historical Association Washington.
Revue archéologique. Paris.
*Revue d'histozre dzplomatique Paris
*Revue Historique. Bulletins critiques. Paris
*Revue Historzque. Mémozres et études. Paris.
*Revue internationale des études balcanzques. Beograd.
*Revue Numismatique. Blois, Paris.
*Schulthess Europaisclzer Geschichtskalender. Munchen.
Sitzungsberichte der bdhmzschen Gesellschaft der Wissenschaften. Klasse fur
Philos u. Philol. Praha
*Slavia. Praha.
*Slavische Rundschau. Praha
*The Slavonic Review. London
Starunia. Kr áltd w .
*Syria. Paris
*Századok Budapest.
Tromsd Museums Aarsberetnzng Troms6

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM 131

Troms6 Museums Aarshefter. Troms6.

Ungatische Jahrbucher Berlin.
Veroffentlichungen aus dem Staatsarcluv der frezen Stadt Bremen Bremen
Vjesnzk za archeologyu z lustoriju Dalmatinsku. Split.
Vjesnik Hrvatskoga Arheologiazoga Druitva. Zagreb
*Zeitschrift fur Numismatik. Berlin.

X
GEOGRAFIE
*Anna les de Géographie Paris
Bolletzno dell' Associazzone Internazzonale degh studz mediterranez Roma
Bolletino della R. Società geografica Itahana Roma
The Geophysical Magazin Tokyo
*Dr A Petermanns Mittedungen aus Justus Perthes Geographischer An-
stalt Gotha
*Zeztschrift der Gesellschaft fur Erdkunde zu Berlin. Berlin.

XI
ETNOGRAFIE. FOLKLOR
Abhandlungen aus dem Gebiete der Auslandskunde. Hamburg
Archives Suisses des traditions populazres. Basel.
*Archivzo per la raccolta e lo studio delle tradizionz popularz italiani. Napoli.
easopis za zgodovino i narodopzsje. Maribor.
*Deutsches Archiv fur Landes- und Volksforschung. Berlin, Leipzig.
*Ethnographia-Népelet Budapest.
Journal of the Gypsy Lore Society Bradford, London.
IzvestYa na narodnija etnografskz muzej v Sofija. Sofija
Niederdeutsche Zeitschnft fur Volkskunde. Bremen
Proceedings of the Royal Canadian Institute. Toronto"
Sbornik za narodni umotvorenija, nauka i kniinina. Sofija.
Volk und Volkstum. Jahrbuch für Volkskunde. Munchen.
Wiener Zettschrift fur Volkskunde. Wien.
*Zeztschrift fur Volkskunde Berlin

XII
POLITICA ECONOMIE STATISTICA
Affaires étrangères. Paris
The Agricultural Situation. Washmgton
Air Commerce Bulletin. Washington.
Annuaire Militaire. Société des Nations Genéve.
Annuaire Statistique international. Société des Nations. Genéve.
Archives diplomatiques et consulaires Bâle
Berliner Monatshefte. Berlin.

9*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
132 LISTA PERIODICELOR STRÁINE DIN BIBL. ACAD. ROM

Boletin da Estadistica Municipal. Ciudad de Bogota. Bogota

Boletin de Informaciones Petro leras. Buenos Aires.
Bulletin Trimestriel. Banque Nationale de Yougoslavie. Beograd.
Bulletin de la Commission pour l' étude des problèmes polono-ucrainiens. Var-
sovie.
Bulletin mensuel du commerce extérieur. Statistique générale de la Grce.
Athénes.
Bulletin de cours des valeurs. Statistique générale de la Grce Athénes.
Bulletin des prix moyens des principaux articles alzmentaires. Statistique
générale de la Gréce. Athènes.
Bulletin périodique. Société Belge d'Etudes et d'expansion, Like. Liége.
Bulletin mensuel de Statistique. Statistique générale de la Gréce. Athènes.
Bulletin mensuel de statistzque. Soc. des Nations. Genéve.
Census of the United States Washington.
Commerce Reports Washington.
Compte-rendu de l'Assemblée de la Société des Nations. Geneve.
Congressional Recai d. Washington.
Crops and Markets. Washington.
L'Est Européen Agricole. Paris
L'Europa Orzentale Roma.
L'Europe Centrale. Praha.
L'Europe Nouvelle. Paris
Experiment Station Record. Washington.
Extension Service Review. Washington.
Federal Home Loan Bank Review Washington.
Foreing Commerce Yearbook. Washington.
Japon. Paris
Internal Revenue Bulletin. Washington
Journal of Agricultural Research. Washington.
Journal de l'Assemblée de la Soczété des Nations. Genéve.
*Journal des Economistes Paris.
Journal offzciel. Soc. des Nations Get-1617e.
Journal of Research Bureau of Standards. Washington.
*Kulugyi Szemle. Budapest
Monthly Summary of Foreign Commerce of the U.S. Washington.
*Nation und Staat Wien
*Nouvelle Revue de Hongrie. Budapest.
Official Gazette of the United States Patent Office. Washington.
The Oriental Economist. Tokyo
*Ost-Europa Berlin
Otec Pazsij. Sofija.
Public Roads. Washington.
La Rassegna Italo-Romena. Milano.
The Reclamation Era. Washington.
Resumé mensuel des travaux de la Soc. des Nations. Geneve.
Revzsta de Economia e Estatistica. Rio de Janeiro.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD. ROM. 133

Roczniki dziejow spolecznych i gospodarczych Lwow.

Roczniki Nauk Rolniczych i leinych. Poznaii.
Studja Ekonomiczne. Polska Akademija Nauk. Krakow.
*Sudostdeutsche Forschungen. Munchen.
Survey of Current Business. Washington.
Survey of Current Business, Weekly Supplement. Washington.
The Times Trade and Engineering. London.
Treasury Decision. Washington.
United States Official Postal Guide, Monthly Supplement. Washington.
Der Weltkampf. Munchen.
Das Werk. Dusseldorf.
World Economic Review. Washington.
Zeitschrzft fur Politzk. Berlin.

XIII
DREPT. LEGISLATIE
Anna les de la Faculté de drozt d' Aix. Aix.
Recuezl des Trait& et des engagements internationaux. Soc. des Nations.
London. Genive.
Repertoire des traités et des actes internationaux. Soc. des Nations. Genéve
Revue de droit international de sciences diplomatiques et politiques. Genéve.
*Revue générale de droit, de la legislation et de jurisprudence. Paris.
*Revue historique de drozt franrais et étranger. Paris.
*Rivista znternazionale di Fzlosofia del Diritto. Roma.
Treaty Informations Bulletin. Washington.

XIV
MATEMATICA. STIINTE NATURALE. FIZICA. CHIMIE
Aarsbok. Sveriges geologiska Undersokning. Stockholm.
Abhandlungen aus dem Mathematischen Seminar des Hamb. Universitdt.
Hamburg.
Abhandlungen herausg vom Naturwissenschaftlichen Verein zu Bremen.
Bremen.
Acta et commentationes Dorpatenszs. Tartu.
Acta Physica Polonica. Warszawa.
Acta Soczetatis pro Fauna et Flora Fennica. Memoranda. Helsmgfors.
Acta Societatis pro Fauna et Flora Fennica Zoologica. Helsmgfors.
Acta Unzversitatis Latviensis. Inienier. Serija. Riga.
Acta Universztatis Latviensis, Riga Matematikas Serija. Riga.
Acta Universitatis Latviensis, Mechanicas Serija. Riga.
The American Ephemeris and nautical Almanac. Washington
The American Journal of Science. New Haven.
American Museum Novitates. New York.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 LISTA PERIODICELOR STRÄINE DIN BIBL ACAD ROM
134
Anais du Faculdade de Ciencias do Porto. Porto.
Ana les del Museo Nacional de Historia Natu ;al « Bernardino Rivadavia >>.
Buenos Aires
Anales de la Sociedad Cientifica Argentina. Buenos Aires
Annalen der k. k. Naturhistorischen Hofmuseums Wien
*Annales de Chimie. Paris.
Annales Franfaises de Chronométrie Besançon.
Annales historzco-naturales Musei Nationalis Hungarici, Pars Mineralo-
gica... Budapest.
Annales de Physique. Paris
Annales de Physiologic et de Physicoclzimze biologzque. Paris.
*Annales des Sciences Naturelles, Botanique. Paris.
*Annales des Sciences Naturelles, Zoologie. Paris.
Annales de l'Université de Grenoble, Science-médecine. Paris-Grenoble
Annuaire de l' Observatoire Royal de Bruxelles. Bruxelles
Anthropological Papers of the American Museum of Natural History. New
York.
Archly pro plirodovbleck vyzkum Cech. Praha.
* Archives de zoologze gait ale et expérimentale. Paris
Ant della Societa italiana per zl progresso delle scienze. Roma.
Atti della Società di naturabsti e matematici di Modena. Modena
Berzcht der Notgemeinsclzaft der Deutschen Wzssenschaft. Berlin.
Bioiogzscké Spisy vysold gkoly zybolekahke Brno.
Boletin mensual del Observatorzo del Ebro. Tortosa.
Boletin mensual del Observatorio meteorologico y .szsmico central de Mexico.
Tacubaya.
Boletin del Sermnario Matematico Argentzno. Buenos Aires
Boletin de la Sociedad geologica de Peru Lima.
Bolletino della Societa Entornologica Italiana Genova
Bolletino della Soczeta di Scienze Naturalt ed Economiche. Palermo
Bolletino della Socteta V eneziana di Storza natui ale Venezia.
Bolletino del R. Ufficto Geologico d'Italia Roma
Bulletzn. American Council of Learned Societies Cambridge, Mass
Bulletin of the American Museum of Natural History. New York.
Bulletin Astronomique Observatoz; e Royal de Belgique. Uccle.
*Bulletin Biologique de la France et de la Belgique. Paris.
Bulletin Chronométrique. Observatoire National Astronomique Besançon.
Bulletin of the Department of Geologzcal Sciences University of California
Berkley
Bulletin géodésique. Paris
Bulletin of the geological Institution of the University of Upsala. Upsala
Bulletzn. Harvard College Observatoi y. Cambridge. Mass
The Bulletin of the Hayden Planetarium at American Museum of Natural
History. New York
Bulletin de l'Institut National Genevois. Genve.
Bulletin of the Institute of Physical and Chemical Research, Tokyo.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRXINE DIN BIBL ACAD ROM
13 5

Bulletin du Laboratozre de Plasmogénie. Mexico.

Bulletm Météorologique. Observatoire National Astronomique. Besançon.
Bulletin du Musée Royal d' Histois e Naturelle de Belgique. Bruxelles.
Bulletin of the Museum of Comparative Zoölogy Cambridge, Mass.
Bulletin du 1VIusium d'Histoire Naturelle. Paris
Bulletin de la Société Royale Entomologzque d'Egypte Cairo.
Bulletin de la Société Royale des Sciences de Liège. Liège
The Canadian Entomologist. Orillia
Climatological data Washington
Collected Papers from the Fakulty of Science. Osaka Imperial University.
Seria A, Mathematics Osaka
The L. M. Ericsson Review. Stockholm
Folza Zoologica et ludrobiologica Riga.
Fornvannen. Stockholm.
Forschungen und Fortschrztte. Berlin.
Fragmenta faunistzca Muzez Zoologicz Polonici. Warszawa
Fundamenta mathematicae Warszawa.
Geological Survey Bulletin. Washington.
Giornale di Scienze naturalz ed economiche. Palermo
Glasnzk Bulletin de la Soc. Scientifique de Skoplje. Sect. des Sdences
natur, , Skoplje.
Godamk na Sofilskya Unzversitet. Fiz.-matem. Fakultet. Sofija.
Göteborgs Kungl Vetenskaps och Vitterhets-Samhalles Handlingai . B Ma-
tem. S krift .. Goteborg
Greinar. Visindafelag Islendinga Reykjavik.
Jahrbucher der Zentral-Anstalt fur Meteorologze und Geo-Dynamik. Wien.
Japanese Journal of chemistry Tokyo.
Japanese Journal of Engineering, Abstracts. Tokyo.
Japanese Journal of Mathematics. Tokyo
Japanese Journal of Physics. Tokyo.
Illinois Biological Monographs. Urbana, Ill
Journal de l'Ecole Polytechnique Paris
*The Jouinal of Expenmental Zoblogy Philadelphia
Journal of the Faculty of Science. Hokkaido Imperial Um' ersity Sapporo
Journal of the Franklin Institute. Philadelphia.
Joui nal of Indian Chemical Society Calcuta
Journal of Marine Research. New Haven, Conn.
*Journal de mathématiques pules et appliquées. Paris.
Journal and proceedings of the Royal Society of New SouthWales Sidney,
London.
*Le Journal des savants. Paris
Journal of Science of the Hiroshima University Hiroshima.
Istanbul Universzte Observatoryuniu Yazilari. Istanbul
The Junior Natural History New York.
Izvestzja na Cal skitE Prirodonaidni Instituti v Sofzja. Sofija.
Izvestila Permskago Biologiè'eskogo Nazdno-Issledovater skogo Instituta. Perm.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
136 LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM

Kosmos. Lwow
Lotos, naturwissenschaftliche Zeitung. Praga.
Matematie'eskij Sbornik. Moskva.
Mémoires de la Société des Sciences Physiques et Nature Iles de Bordeaux.
Bordeaux.
Mémoirs of the College of Engineering. Kyoto.
Mémozrs of the College of Science. Seria A. Kyoto
Memoirs of the College of Science. Seria B. Kyoto.
Memorias do Instituto Oswaldo Cruz. Rio de Janeiro
Memorie della Societh Entomologica Ita liana. Genova.
Mémoires de la Soczété Royale des Sciences de Liège. Liège.
Mitteilungen der Haupstation fur Erdbebenforschung am Physzkalischen
Staatsinstitut. Hamburg.
Mitteilungen aus dem Mzneralogisch-Geologischen Staatsinstitut in Ham-
burg. Hamburg.
Mitteilungen aus dem zoologischen Museum in Hamburg. Hamburg
Monthly Report of the Central Meteorological Observatory of Japan. Tokyo.
Monthly Weather Review. Washington.
Nachrzchten von der Gesellschaft der Wissenschaften zu G6ttingen. Mathem -
Physik. Klasse. Gottingen.
Nachrichten von der Gesellschaft der Wissenschaften Geschaftl. Mitteilungen.
Gottingen.
Natur und Volk. Frankfurt a M.
Natural History. New York.
*La Nature. Paris
Notizblatt des Botanischen Gaz tens und Museum zu Berlin-Dorhlem. Leipzig-
Berlin.
Nova Acta Leopoldzna. Halle.
*Philosophical Magazin and Journal of Science. London.
Puke Moravské Prirodovédecké Spolelnosti. Brno.
Prirodoslovne .Razprave. Ljubljana.
*The Proceedings of the Physical Society. London, Cambridge.
Proceedings of the Physico-Matliematical Society of Japan. Tokyo.
Proceedings of the Royal Society of Edinburgh. Edinburgh.
Proceedings of the United States National Museum. Washington.
Procès-Verbaux des Séances de la Soc. des Sciences Physiques et Natu-
relles de Bordeaux. Bordeaux.
Rendiconti del Seminario Matematico della R. Università di Padova. Padova.
Annual Report. The American Museum of Natural History. Washington.
Report of the Institute of Scientific Research Manchouko. Hshingching.
Report of U. S National Museum Washington
Reports of Radio Researches in Japan. Tokyo.
Resumen Mensual de las Observaczones Meteorologzcas Servicio Meteoro-
logico Nacional. Lima
The Review of Physical Chemistry of Japan. Kyoto.
Revista da Faculdade de Engenharia Pôrto.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
LISTA PERIODICELOR STRAINE DIN BIBL ACAD ROM 137

Revzsta da Faculdade de Sciênczas. Universidade de Coimbra. Coimbra.

*Revue générale des sciences pure et appliquées. Paris
Sbornik Prirodovdecq. Praha.
Sbornik vysoké gkoly zemédélské Brno.
Science Reports of the Tokyo Bunrika Dazgaku. Section A. Tokyo.
Science Reports of the Tokyo Bunrika Daigaku. Section C. Tokyo
*Sc tentia. Bologna.
The Scientific Proceedings of the Royal Dublin Society. Dublin.
Scienza e Tecnica. Roma
Senckenbergiana. Frankfurt a. M.
Sitzungsberichte der bohmischen Gesellschaft der Wissenschaften. Mathem -
maturwiss. Klasse Praha.
The Sky Magazine of Cosmic News. New York.
Spzsy vydavane pfirodovédeckou fakultou Karlovy University. Praha.
Spisy vydavane pfirodovdeckou fakultou Masarykovy University. Brno.
'Transactions of the American Mathematical Society. Menasha, N. Y.
Travaux du Laboratoire de géologie de la Faculté des Sciences. Grenoble.
Travaux de la Statzon de Biologie Maritime de Lisbonne Lisbonne.
Trudy Geologileskogo Muzela. Leningrad.
Ucénye Zapiski. Leningradskij Gosud. Universitet imeni A. S. Bubnova.
Leningrad.
Verhandlungen der Naturforschenden Gesellschaft. Basel.
Veroffentlzchungen der Universitatssternwarte zu Berlzn-Babelsberg. Berlin.
V yrolni Zpráva Moravské Pirodovidecké Spolee"nosti V Brn.
Wissenschaftliche Meeressuchungen. Kiel, Leipzig.
Wissenschaftliche Mitteilungen aus dem Balneologischen Umversitats-Institut.
Bad-Nauheim
Zoologiska Bidrag from Uppsala. Uppsala

XV
MEDICINA IGIENA.
Acta scholae medzcznalis Universztatzs imperzalis. Kioto.
Acta Universitatzs Latviensis Medicinas &rya. Riga
Anna les des Servzces Techniques d'Hygzène de la vine de Paris. Paris
Arbezten aus dem anatomischen Instztut der Kaiserlich-japanischen Untver-
sitat zu Sendai. Sendai.
*Archives d' Anatomie Microscopique. Paris.
Archives Roumaines de Pathologie Expérimentale et de Mtcrobtologie Paris-
Bucarest
Atti della Soczeta medico-chirurgica di Padova. Padova.
Boletzm hebdomadarie de Estatzstica Demografo-Sanitaria da Cidade do
Rio de Janeiro Rio de Janeiro.
Bolettm mensal de Estatistica Demografo-Samtaria da Cidade do Rio de
Janeiro. Rio de Janeiro

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
138 SEDINTA DELA zo MAI i935

Bratislavské Lekcirské Lzsty. Bratislava

Bulletin de l' Organisation d' Hygiène. Société des Nations. Geneve.
Collected Papers from the Faculty of Medicine. Osaka Imp University
Osaka.
Godistink na Sofijskija Umversitet. Medicina. Sofija
The Medical Bulletin of the Veterans Administration. Washington
Public Health Reports. Washington
Rapport épidémiologique. Soc. des Nations. Genéve
Revue de chirurgie structive. Paris, Bruxelles.
Spisy Lékafske Fakulty Masarykovy University Brno
U. S. Naval Medical Bulletin. Washington.
Veneral Disease Information. Washington

XVI
ENCICLOPEDICE
Almanach de Gotha Gotha
Les Balkans. Athènes.
*Handbook of Centi al and East Ezn ope. Zurich
* L' Blush atzon Paris.
*Illustrzerte Zeitung. Leipzig
*Index Generahs. Paris.
*The International Who' s Who London
Italie Voyages Rome.
*Mercure de France. Paris
*Minerva. Berlin-Leipzig.
*Le Mois. Paris
*Nuova Antologza Roma
* Revue bleue. Paris
*Revue des deux mondes. Paris
*Revue de Moscou. Moscou
Revue Trimestrielle Canadienne Montréal
Dze Schweiz. Bern.
La Turqute Kamâliste. Ankara
*Who's who in Central and East Europe . ZUrich.

SEDINTA DELA 20 MAI 1938

Pre sechnpa d-luz ALEX. LAPEDATU.
D-1 N IORGA face o comunicare comemorativä cu titlul « Sensul Gazetei
Ti ansilvanzei », - la imphnirea unui veac dela aparitia acestei gazete.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 20 MAI 1938
139

Sedintd intimd.
D-1 Sextil Pufcartu ceteste urmätorul raport al Comisiuniz Dictionaruhn
limbii romeine .

Domnilor Colegi,
« In redactia definitiva - revAzutä de d-nu I A. Riidulescu-Pogoneanu,
T. Naum i, in ceea ce priveste partea francezä, y Auger - Dtctionarul
a ajuns la cuvintele CUCUTA si LASA
« In prima redactie au lucrat
« D-1 C. Lacea : DA (verbul si particula afirmativä),
« D-1 D. Popovict : DABALANA-DEFECT ;
« D-1 D. Mazzlu o cute din cuvintele incepätoare cu DES-.
«Din vol. II, partea 2, d-1 Stefan Pasca a lucrat cuvintele LEARN-
LENEVI.
« Redactarea unui Dictionar de proportide Dictionai ului Academiei
e o lucrare anevoioasä si de lungä duratd, care cere colaborarea unui numär
mare de lexicografi. Dupä cum am arätat in repetate rânduri in &rile
mele de seamä anterioare (si acum in urmä inteun raport prezentat Dele-
gatiunii), Dictionarul nostru nu va putea fi terminat, cu mijloacele actuale,
decât peste 30 de ani. Numai angajand un numär mai mare de colaboratori
putem accelera mersul si asigura continuitatea operel.
« Academia noasträ s'a intemeiat cu scopul de a intocmi Dictionarul
si Gramatica limbil române E datoria noastrá sá aducem cele mai marl
sacrificii ca sä därn obstei românesti aceste opere pe care le asteaptä de
atâta vreme Delegatiunea, studund posibilitätile financiare, vä va face
propunerile potrivite ; incât ne priveste pe noi, cei ce lucräm Dictionarul,
vá incredintäm cä vom cäuta sä apropiem cât mai mult sfärsitul lui printr'o
mundi devotatá si organizatä si printeo comprimare rationalä a redactárn »
Preotul N M. POPESCU ceteste urmAtorul Rapott al Comisiumi fznanciare
pentru cercetarea conturilor Academzez Romdne din exerroul bugetar I Julie
1936-30 lunie 1937.

Domnzlor Colegz,

«Subsemnatii membri ai Comismnu financiare, am cercetat gestiunea

patrimomului Academiei pe exercrtml bugetar i Julie 1936-30 Iume
1937 constatând cA din vemturile preväzute in buget de lei 23.095.487,50
s'a incasat suma de let 20 926 615,90 si a rárnas de incasat suma de lei
2.168.871,60. Aceastä restantil reprezintä . rata pe luna Iume din Subven-
tide dela Stat (lei 437.625), valoarea produselor neconsumate si nevândute
la mop, material nevândut la päduri, etc cum si cupoanele dividende
care se incaseazá de obicem dupg 30 Iume.
« In schimb avem incasäri peste prevederile bugetare de lei 6.451 219,
dupä cum se aratá mai jos

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
140 SEDINTA DELA 20 MAI 1938

o Cheltuelile, atat cele facute in conformitate cu prevedenle bugetare,

cat si cele neprevazute, au fost efectuate pe baza mandatelor de platá,
aprobate de Delegatiunea Academiei.
« Veniturile si cheltuelile pe anul bugetar 1936/1937, dupa cum rezulta
din registre si din rapoartele Contabilitatu, se prezintä astfel :
La Venituri:
Incasänle fäcute in cursul anului au fost de Lei 27.377.834,93
Se adauga numerariul anului precedent de » 2r.010.591,37
Totalul numeranului a fost de Lei 48.388 426,30
La Cheltueli :
Cheltuelile facute in cursul anului
au fost de Lei 21.274.659,95
Se adaugá surplusul de cheltueli
din arni precedenti la Fond
T. P. Anastasiu Lei 2.678.436,75 Lei 23 953.096,70
A rezultat un sold in numerar la
30 fume 1937 de Lei 24.435.329,60
pe care 1-am constatat prin Procesul-Verbal Nr. 2094 din Julie 1937.
« Acest numerar se aflä depus la Banca Nationalä, la Banca Roma-
neasca si o mica parte in Casa Academiei.
« In acest numerar este cuprinsä si suma de lei 3.360 874,65 ce apartme
Fundatiunii Dalles.
« Din Rapoartele Contabihtätn si din registre, am mai constatat ca pe
langa incasarile prevazute in buget, s'au mai incasat si lei 6.451.219,03
din subventiuni dela Stat, din cupoane dividende, din produse dela mosii
ramase nevandute din exercipul precedent, fondun noui, efecte iesite
la sorti etc.
« Pe de alta parte s'au cheltuit pe lângl sumele prevazute in buget,
suma de lei 6.633.698, care reprezinta soldunle ramase de cheltuit la i
Julie 1936, pentru tipantun, capitalizari la diverse fondun conform regu-
lamentelor respective, intretinerea Fundatiunn Dalles, cumparare de efecte
in locul celor iesite la sorti, etc.
« Bugetul propnu al Academiei s'a incheiat cu un excedent in numerar
de lei 503.762,43.
« Deficitele sunt urmátoarele :
Fondul Agarzcz, pentru coala dela Moara Grecilor. A avut un deficit din
anul precedent de Lei 988 730,02
S'a amortizat in 1936/37 » 56 089,-
A ramas un deficit de Lei 932 641,02
Fondul T. P. Anastasszu, pentru
coala Tiganesti. A avut un
deficit de Lei 2 349 324,94
Se adauga deficitul din 1936/37 » 30 832,-
Avem un deficit de Lei 2.380.156,94

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 20 MAI 1938 1 41

Fondul Dr. Pöcuraru-Btanu. A

avut un deficit dela mosie de Let 8o 329,65
S'a acoperit in 1936/37 » 36 15o,-
A rämas un deficit de Lei 44 179,65
Fondul Dr. Aurel Cosma, are ace-
lasi deficit de Lei 93 .1 12,20
Fondul General H. Berthelot, a
avut deficit dela fermá Lei 217 138,-
S'a acoperit in 1936/37 » 95 495,-
A rämas un deficit de Lei 121 643,-
Deficitul Bibhotecii :
A avut un deficit de Lei i 391.611,12
S'a acoperit in 1936/37 » I I 90 546,50 Lei 201.064,62
Totalul deficitului la incheierea anului financiar Lei 3 772-797,43
care s'a trecut asupra anului vntor 1937/38.
« In acest deficit s'au angajat disponibilitätile dela fondurde generale
ale Academiei.
« Fatä de anul trecut deficitul s'a micsorat cu lei 1.347 448,50.
« Efectele si actiumle au fost de nominal lei 138.181.660.
On afarä de aceste efecte, Academia mai posedä efecte bulgäresti,
sârbesti, unguresti, grecesti si rusesti, din care unele nu aduc venit.
« Imprumutul pe gaj de efecte fäcut la Banca Nationalä pentru plata
datornlor fondurilor I Pallady si N. Docan este acelasi de lei 3.618 000
« In afarä de acest imprumut, fondurile de mai sus datoreazä fondurilor
generale ale Academiei, suma de lei 1.880.305,80 tot pentru achitare de
datorii. (Aprobarea Delegatiumi Nr. 400/936)
« Subventille dela Stat s'au incasat regulat in rate lunare.
o Acesta fund rezultatul cercetärilor noastre, vä ruglin ca sä dati cu-
venita descärcare pentru gestiunea fmanciarä a anului r Iulie 1936-
30 Iume 1937 ».
Membrn Comisiunn Fmanciare
Preotul Niculae III Popescu, Ion I Nistor, N Vasilescu-Karpen,
Dun Pompend

- Se clä in unanimitate desarcare asupra gestiunii financiare a anului

academic 1936-1937.
Preotul N. M. POPESCU ceteste urrnAtorul Raport al Comistumt financiare
a Academiei asupra gestiunti Fundatzumt Famzlzet Menachem H. Elias pe anul
1937 :
« Comitetul Fundatiurni Elias a depus darea de seamä asupra exerci-
tmlui 1937, intocmitä de d-rin D. Emanuel si D. Voinov, insärcinati cu
verificarea gestiunii financiare.
« Bilantul si contul de venituri si cheltueli sunt insotite de tablouri cari
cuprind situatia patrimomului si operatmnile ce s'au fäcut.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 23 MAI 1935
142
« Averea Fundatiunii se urcä la suma de lei 392.909.417,79 forrnatä
din numerar in Cask depozitat la bAnci, efecte publice si actruni, imobile,
constructia spitalului Elias, etc
« Veraturile au fost de lei 15 327 565,50 tar cheltuehle de lei 6.570 352,
deci a rezultat un excedent de lei 8.757 213,50 care s'a trecut la Fondul
pentru executarea dispozitiunilor testamentare (spital, scoh)
« La acest fond s'au mai incasat dobânzi si cupoane de lei 1.818 015,10.
« Fondul a fost in 1936 de lei 122 306 476,56 la care s'a adáogat surnele
de mai sus si deci la 31 Decemvrie 1937 fondul a fost de lei 132 881 7o5,16.
« Fondul de prevederi si investitunt a fost de lei 3 957.484,82
« Din cheltuelile Fundatunii, Academia a prima pentru anul 1937
suma de lei 2 000.000, tar diverse institutuni de culturä st binefacere,
pensu, ajutoare si subventi membnlor familiei lei 2 224 791, in total
lei 4 224 791
o Cheltuelile de contencios, intretnerea localului Fundatiunti, salarii,
etc , au fost de lei 2 345 561.
« Cheltuelile pentru constructia spitalului dela 1932-1937 au fost de
lei 115.075 422.
« Suntem de párere ca sä se aprobe gestunea Fundatunit Elias, astfel
cum este prezintatá de cätre Consihul de administrate, dându-se descär-
carea cuvenitä *.
Membrn Cormsmnu Financiare
Preotul Ntculae ZVI Popescu, Ion I Ntstor, N Vastlescu-Karpen,
Dtm Pompezu

- Dupá o discutune la care tau parte d-nu General R. Rosetti, N. Vast-

lescu-Karpen, I Nistor, Andrei Rädulescu, Dr. Gr. Antipa si C. Rädulescu-
Motru, se voteazá descArcarea gestural cu unanimitate de voturi.

.gDINTA DELA 23 MAI 1938

Prefedmiza d-lui Dr. Gt. ANTIPA, Viceprefedznte

Se 6 cuvântul d-lui Th Capidan pentru a cet incheerea Secturni Literare

cu privire la alegerea de noi membri activi.

D-1 ALEX LAPEDATU cere cuvântul inteo chestune prealabild. Dupä

o desbatere la care iau parte d-nu N. Iorga si d-1 Gr. Antipa si dupE consultarea
adurfärii, se dä cuvântul d-lui Lapedatu in chestunea prealabilä. D-sa aratE
cl, in legäturä cu subiectul procesului-verbal al Sectunii Literare, s'au fácut
in Sectunea Istoricä douE propuneri, care e blue sä fie cunoscute dela inceput.
Propune sä. se dea cuvântul d-lui Coleg Dim. Gust spre a cett propunerile
Sectunii Istorice.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 24 MAI 1938
143

D-1 DIM. GUSTI ceteste urmätoarea intaia propunere din partea Sectiunu
Istorice :
« In semn de pietate pentru memoria decedatilor membri ai Academiei
Române . Oct. Goga si G. Marinescu propunem sä rAmânä vacante aceste
locuri pânä in sesiunea generall din 1939 ».
I. Lupas, I Ntstor, Preotul Ntcolae M Popescu, N Iorga, N. Beinescu,
A C Cuza, S Dragomtr, A Lapedatu, And; ez Riidulescu, R Rosen:,
D. Gustt

D-1 DIM GUSTI ceteste a doua propunere a Sectiunii Istorice in urmä-

toarea cuprindere
« Subsemnatn, in baza art. 46, al. 2, din Statutele Academiei Române
reinnoim propunerea votatä in 1937 pentru modificarea art. 47 din aceste
Statute in sensul, cä alegerea celor 3 membri activi, care urma s aibä loc
in actuala sesiune sä fie amânatä pentru sesiunea generalá a anului 1939 *.
D Gust:, A Lapedatu, Preotul Nwolae M. Popescu, J .Ntstor, N Bcittescu,
I Lupas, A. C. Cuza, Szlviu Dragomtr, Andrei Rdclulescu

- Dupl o discutiune la care mu parte d-nn N. lorga, I. Nistor, I Petrovici,

C. Rädulescu-Motru, I. Simionescu, Andrei Rädulescu, I Lupas, Dr. Gr.
Antipa, se pune la vot intâia propunere, care nu intruneste majoritatea de
voturi si este declaratá cäzutä.
Se pune la vot apoi a doua propunere, care intruneste 26 de voturi din 30
voturi exprimate, 4 voturi fund contra.
D-I Presedinte Dr. GR. ANTIPA declarä ea' in urma acestui rezultat
alegerile in chestiune se vor pune la ordinea de zi a sesiumi generale ordinare
din 1939.
D-1 Dr. GR. ANTIPA, comunicä urmätoarea telegramá primal dela
Majestatea Sa Regele Carol al II-lea ca räspuns la telegrama,Academiei trimig
cu ocazia deschiderii actualei sesiuni generale .
« Smcerele i caldele mele multumiri Academiei Române pentru expre-
siunea sentimentelor ei de devotament »
Carol

SEDINTA DELA 24 MAI 1938

Pmpdenpa d-lui Dr. Gr. ANTIPA, VzcepreFedinte.

Dupl propunerile Comisiunu numite a examina acceptarea câtorva noi

legate, se iau urmätoarele hotäriri :
1. Se aprobâ in unanimitate acceptarea legatulm testat de defunctul
Const. I. I. Chiriacescu, autorizandu-se Delegatiunea ca in cazul and numärul
creditorilor succesiunn ar creste in mod disproportionat, sä indeplineascá
formalitätile de renuntare

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 $EDINTA DELA 24 MAI 1938
144
In ce priveste cererea de rentá viagerá a d-nei Ecaterina G. Georgescu, se
aprobá propunerea Comisiunii 0 se clä in acelasi timp autorizare Delegatiunn
sä cerceteze pretentule bänesti ale acestel doamne si sä le satisfacá cum va
crede cl e mai potrivit.
2. Se procede la acceptarea legatului läsat de care def. inginer Constantin
Mironescu si se aprobä in unammitate propunerea Comismnu.
3. Se voteazä de asemenea in unammitate acceptarea legatului clef. Aristita
Gh. Stan zis Roman, conform cu propunerea Comisiunn.
4. Se aprobä in unammitate propunerea Comisiunu de a se respinge
legatul testat de defuncta Elena D. C. Sturdza Scheianu, pentru motivele
expuse de Comisiune.
La ordinea de zi fund alegerea d-lui Dr. Mihad Ciucá ca membru activ
in locul regretatului Co leg Dr. G Marinescu, d-1 Em. Racovitä ceteste urmá-
toarea propunere intocmitä de d-1 Dim. Voinov :
« Dr. Mihai Ciucá, Profesor de Bacteriologie la Facultatea de Medicinä
din Bucuresti si Subdirector in Institutul « Dr. Cantacuzino », este unul
dintre cei mai distinsi elevi ai regretatului nostril Coleg si amic, Prof.
I. Cantacuzmo mai intâi, si apoi al Institutelor Pasteur, din Paris si
Bruxelles
« Dupä ce a organizat, in mod minunat, Spitalul de Izolare din Iasi
(1922), in calitate de Profesor de Igienä, el este chemat, in 1934, la catedra
vacantä de Bacteriologie dela Facultatea de Medicing din Bucuresti. Se
cunosteau, in adevär, destul de bine, si valoarea lui stiintificl si calitätile
sale sufletesti, in urma celor douä campanu, aceea din 1913, cand organizase
vaccinärile antiholerice in Corpul al IV-lea de Armatä si triajul din Zim-
nicea, si campania din 1916-18, când condusese Spitalul de Contagiosi
Nr. 2.
« Lucrärde sale variate privesc capitole importante din domemul me-
dicinei.
« Dela inceputul activitátu sale stuntif ice, Clued, este atras de intere-
santul fenomen al « bacteriofagiei », adicä distrugerea diferitilor microbi
(disenterici, colibacili, tifici, holerici etc ) care-1 indeplinitá de un agent
destructor invizibil, asemänätor cu ultravirusurile si care fusese descoperit
de d'Herelle (1917), sub numele de « bacteriofag ». El este oaspetele normal
al intestinului animalelor superioare si al omului si grape activitätti sale
organismele infectate supravietuiesc. Clued cerceteazI care sunt conditille
ce pot influenta atât de mult fisiologia microorganismelor 'Meat sl se facä
posibilá lisa microbianä 1)
1) J Bordet et M Ciuca, 1920 4 Exsudats leucocytaires et autolyse microbienne
transmissible s. C. R. Soc. 13:of , t 83; Idem 4 Le bacteriophage de d'Herelle, sa
production et son interpretation 0, idem ; Idem, 1921. 4 Détermination de l'autolyse
microbienne transmissible, idem, 84; Idem, 1921 4 Specificité de l'autolyse micro-
bienne transmissible, ldem, 84; Idem, 1921 4 Analyse microbienne et sérum antily-
tique », Idem, 84; Idem, 1921. # Sur la théorie du virus dans la lyse microbienne
transmissible et les conditions de régénération du principe actif, :den:, 86; Idem,
1922. I Variation d'énergie du prmcipe actif dans l'autolyse microbienne transmis-

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
18EDINTA DELA 24 MAI 1938
145
o Clucl contnbue, prin cercetärile sale experimentale, la cunoasterea
mai adâncä a scarlatinei, arltand cä nu streptococul, cum s'a crezut de unii,
ar fi agentul specific al boalei, exphcand astfel pentru ce tratamentul
anti-scarlatinos cu ser de convalescent este superior seroterapiei anti-
streptococice 1).
a Mihai CiticA este intaiul in tara noastrá (1913) care vaccineazl, in
cursul epidemillor de febrä tifoidá, cu vaccin stabilizat, dupá procedeul
Besredka si tot astfel este intâiul (1920) care descrie alteratiile anatomice
si patologice pe care le produce tifosul exantematic la copii 2).
a Impreunä cu Institutul de seruri i vaccinuri din Bucuresti, Ciucá
introduce in tara noasträ, vaccinarea anti-tuberculoasä cu B. C. G. ; prepará
acest vaccin in Institutul de Igiena din Iasi si aplicl metoda vaccinärii
anti-tuberculoase in satele i ora§ele din Moldova si Basarabia 3).
« Publicá numeroase lucrán relative la paludism, in urma cárora i se
incredinteazá intai (1929), sarcma de Secretar general al Comisiei de Malaria
din organizatia de Igienä a Soc. Natiunilor i apoi (1937) aceea de Vice-
presedinte 4) al Comisiei de Malarie ale acestei Instituth

sible, zdem, 87; Idem, 1921. « Guérison et retour â l'état primitif, par le sérum antily-
tique du colt lysogène », zdem, 84; M. Ciuca, 1923. Présence du principe lytique
pour le Bacille de Shiga et le Collibacille dans les selles des cholériques, tdem, 88;
Ciuca et Petrovanu, 1923 « Sur quelques particularités du principe lytique d'origine
intestinale s, zdem, 88; M. Cmca et Balteanu, 1924. t A propos de la note de A. Gratis
et B Rhodes s, zdem, 91 ; M. Cmca, 1925 o Action inhibitrice du filtrate de cultures
et lyse transmissible au cours de la fièvre typhoide, zdem, 9x.
i) M. Cuica et E. Manolm, 1925. t La valeur diagnostique des streptocoques
hémolytiques dans les cas de scarlatine *, C. R. Soc. Biol., t. 53; Cmca et Craciu-
nescu, 1926. 4 Sur l'interprétation du phénomène d'extinction de Schultz-Charlton
dans la scarlatine », idem, 94; Ciuca, Balteanu et Costandachi, 1927. « Sur le rôle
pathogène du streptocoque hémolytique dans la scarlatine », zdem, 97; Cmca, Bal-
teanu, Gheorghiu, 1927. t Fixation de Palexine dans la scarlatine s, zdem, 97; Ciuca,
Balteanu et Toma, 3927. t Relation entre la réaction de Dick et les autres methodes
biologiques dans le diagnostique de la scarlatine », zdem, 98; Cilia et Gheorghm.
* Recherches sur la scarlatine expérimentale »; Ciuca, Balteariu et Toma, 3927
4 Rech. de l'hydrate de carbon du streptocoque hémolytique dans l'urine des scarla-
rineux s, zdem, 97; Ciucá, Tudoran et Francke, 1928 « Modifications morphologiques
du sang dans la scarlatine », zdem, 98.
3) Cmca et Andriescu, 1913 « De Faction du sérum antityphique de Besredka
sur l'évolution de la fiévre typhoide », Ann. de l' Instztut Pasteur ; Cluck Combiesco
et Bfilteanu, 1914. « Vaccination atityphique au virus sensibilis6 vivant de Besredka s,
C. R. Soc. Bzol , t 76; Idem, 1915 « Deux épidérnies de fiévre typhoide Vaccina-
tion au virus sensibilisé », Ann. de l'Institut Pasteur, t. 29.
3) I. Cantacuzne, Clucá, Nasta et Veber, 1929. t Trois années de vaccination
anti-tuberculeuse en Roumanie par le B C G. s, Arch. Roum. de Path. exp , t. 2;
Cluck Francke et Witner-Rosenthal, 1929 t Au suget de la vaccination B C G. et
son mocuité », Ann de l'Institut Pasteur.
4) Cmca, Irimesco, Manolm, Alexa, Constantmesco, 1925. t Essais comparatifs
sur Faction thérapeutique de la quinine de la cinchonine et du qumétum dans la
malaria », Bull de la Soc Pathol. exot , t. 18; Cams et Alexa, 1928 « Traitement
de la malaria par le stovarsol », Arch. Roum de Path. expér. ; Cluck Banff et Vieru,
1928 t Evolution des formes sexuées dans Pinfection malarique expérimentale par
transmission de sang virulent s, C R Soc Biol., t. oo; Idem, 1930. « Immunité
dans le paludisme expérimentale », Arch Roum de Pathol. expdr , t 3, Clucri, Irimescu,

to A R - Anale - Torn LVIII - $erlIntele t937-t938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 RAPORTUL COMISIUNII $COLARE
146

«In aceastä directie el face numeroase cä'161torii in tärile din Europa si

Asia, inainteaz1 Ligii Natiumlor numeroase rapoarte epidemiologice,
tine cursuri internationale malarice in Roma, Paris si organizeazá prima
scoalä anti-malaricä in Extremml-Orient (Singapor). In fine, in ultimul
timp, se ocupä cu studiul patogeniel plasmodiului .Knowlesi, la orn si cu
cultura ultra-virusurilor pe membrana chorm-alantoidä a embrionilor de
'Agri.
« Din aceastä scurtá descriere se poate vedea cât de rodnicä este activi-
tatea stiintifia a Prof. Mihai Clucä si consideratia de care se bucurä in
lumea stiintificä strämä Top acei care-1 cunoastem de aproape, care i-am
pretint caracterul si devotamentul insufletit pe care-1 pune pentru alinarea
suferintelor omenesti, suntem convmsi a se cuvine O. solicitätn Academia
Românä sä-i acorde si in tam lui, consideratia pe care o meritä, binevoind
a-1 primi in mijlocul ei »
- Procedându-se la votul cu bile, d-1 Mihail Clued intruneste 30 de
voturi pentru, din 32 de voturi exprimate, 2 voturi fund contra.
D-1 Presedinte Dr. GR. ANTIPA aratä ea' d-1 Dr. Mihail Clucä a intrunit
cele doul treimi de voturi dmtre membri prezenti in sesiune generalä cerute de
art. 25 din Statute si proclaml ales pe d-I Dr. Mihail Clued membru activ
al Academiei Române la Sectiunea tiintificä.
7

D-1 General R. ROSETTI, in numele Comisiunis colare, ceteste urrnä-

torul Raport al Comistunii asupra &oalelor de Agriculturci ale Academiei pe
anul 1937-1938
« Situatiunea acestor douä scoli, din punct de vedere scolar, a fost ur-
mätoarea :
«1 ,5'coala de Agnculturil t Tache P. Anastasstu» dela Tigänesti-
Tecucm, care s'a infuntat in anul 1910 si se gäseste deci in al doukeci si
optulea an de functionare, este incadratä conform legii de organizare a
invätämântului agricol in tipul de scoalä de gradul I.
o In anul scolar curent a dat ro absolventi, numärul total de absolventi
dela infuntarea ei 'Ana' astäzi fund de 251.
« In anul scolar 1937-38 sunt in scoalä
8 elevi in clasa I-a ,
14 elevi in clasa II-a ,
14 elevi in clasa III-a
Total 36 elevi can urmeazä regulat cursul
Baliff, Francke, Constantinesco et Vieiu, 1930 o Recherches sur Faction thérapeu-
tique de la plasmochine pule dans la paludisme 0, At ch Roum de Path expér, t 3;
M. Cluck 1932 v Worf of the Malaria Comission of the Leage of Nations », The
Chinese Medical Yourn , t 46, Cluck Rálteanu et Baliff, 1931 o Contribution A l'étude
du traitement abordif de Finfection paludéenne intentionellement provoquée par mo-
dulation de sang de Laverania », Bull de la Soc de Path exot , t a, Cmcd, Balteanu,
Baliff, Irimesco, Alexa, Constantinesco, Iancu, Agapi et Vieiu 4 Contributions a
l'étude du paludisme », Arch Roum de Path expel- , t. 5

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL CONRSIlMsTH *COLARE
147
« Ca personal didactic functioneaza trei profeson de specialitate la
catedrele de Agriculturá, Zootehrue i Horticulturä i un invätátor la
catedra de Culturä Generall.
« 2. coala de Agriculturci «I. C Agarici*, dela Moara Grecilor, jud.

Vaslui, care s'a infuntat in anul 1898 se gäse§te in al patruzecilea an de

functionare, fund incadratä tot ca §coalä de gradul I
« In acest an §coala a dat nurnai un absolvent i acela fiind rámas din
senile precedente.
« In total §coala dela Moara Grecilor a dat 'And acum 304 absolventi.
« In anul acesta se aflä in Foalä
8 elevi in clasa I-a ;
12 elevi in clasa III-a.
In total 20 elevi.
« In clasa a doua nu este niciun elev, din cauza economulor ce s'au
fácut in trecut.
« Ca personal didactic functioneazá doi profeson de specialitate i un
invätätor la catedra de Culturä Generalá.
« La ambele qcoli se predau cursunle conform regulamentului de
organizare al invätämântului agncol impus de lege, intreg invätämântul
agncol fund sub controlul Statului.

4
* *

« Vointa defunctului Ion Aganci a fost sä se facä pe mc,a sa Moara

Grecilor o Foall de agriculturá cu « un program cât se va putea mai practic
si predându-se i meste§ugun de prima necesitate pentru agriculturá »
« In actuala situatie a coalei scopul acesta nu poate fi atins. Organi-
zatia ei este aceea preväzutä de legea invätämântului agncol din 1929,
pentru §colile de agriculturá de gradul I, cu trei am de studii teoretice §i un
an de practicä. Programa analiticä este asa fel alcdtuitá iricât pregAtirea din
aceastä coalä treze§te in elevi dorinta de a devem functionan, sau de a
urma mai departe cursunle unei Foli de gradul II, ceea ce nu a fost intentia
testatorulu
« Suntem de pärere O. se renunte la aceastä organizatie, incepând cu
anul qcolar 1938/1939 i sä se intemeieze la Moara Grecilor o qcoall practia,
ai cáror absolventi 55. se intoarcl in proprule lor gospodárh sau sä devie
lucrätori calificati in exploatatiile agricole mijlocn i mari.
« Norrnele dupá care se va organiza noua scoalá practicA le-am arätat
inteun referat anterior, care va ft supus desbateni plenului Academiei.
« Actzvztatea extrafcolarcl a Corpulut Didactic. Personalul Foldor §i
mai ales cei doi directon ffind cuprini in serviciul de propaganda §i edu-
catie agricolä a Ministerului de Agriculturá, precum i in Comitetele de
efone a p4unelor comunale, desfäqurä activitatea ce li se cere.
« Scoala însái, prin mijloacele de care dispune, contnbue inteo másurá
apreciabilá la imbunätätirea agriculturn täräne§ti, prin faptul cä mare parte

10*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 RAPORTUL COMISIUNII SCOLARE
148

din culturi se fac in dijrnä asa zisä dinjatä, cu semmtele, cu masinile scoalei
si sub conducerea personalului scoalei.
« Activitatea agricold pc mniile goalelor. Anul agricol 1936737, care
formeazä gestiunea anului bugetar curent, a fost un an bun.
o Incasärile fäcute din vânzarea productelor, judecate dupä valorificärile
de pänä acum, vor acoperi prevederile bugetare. Aceasta se poate spune
chiar si de coala « Agarici » care are un pämänt putin productiv si care se
gäseste inteo regiune bfintuitä des de secete si de ierni grele si geroase.
« Astfel la coala dela Tigdneqti s'a incasat in timpul dela I Iulie 1937
pänä la 1 Martie 1938 suma de lei 335.053, iar in magazie mai sunt pro-
ducte in valoare de cca 520.000 lei, la care adlogandu-se si incasärile ce
mai sunt de acut la oi, porci si diversele valorificari prin menajul elevilor,
se va trece peste un mihon lei, prevederea bugetará fund de 1.043.900 lei.
« La Moara Grecilor s'a incasat panä la 1 Martie 1938 suma de lei
245.859, iar in magazie mai sunt producte in valoare de 6o.000 lei la care
adlogändu-se celelalte valorificäri ce se fac la menajul elevilor, se va atinge
suma de 325.000 lei, cât s'a prevIzut prin bugetul in curs.
«Pe mosia Tigänesti s'a cultivat in acest an in total 287 ha., din care .
8o hectare gill', 32 ha. mazIre si 74. ha päpusolu, restul terenului fund
repartizat intre culturile impuse de cerintele invtämäntului elevilor.
« Gräul a produs 1.06o kgr. la ha. cu o greutate hectohtricA de 8o kgr.
«Porumbul a produs 2.000 kgr. la ha.;
« Mazárea a produs 1.720 kgr. la ha.
« Pe mosia dela Moara Grecilor s'a cultivat in total io5 ha. din care
35 ha. grâu, 18 ha. mazäre si 30 ha. päpusoiu, restul fund repartizat intre
celelalte culturi märunte, impuse de invätämânt.
« Gräul de act a produs 1.438 kgr. la ha., cu o greutate hectolitrica de
81 kgr.;
« Orzul a produs i 306 kgr. la ha.;
« Oväzul a produs 1.250 kgr. la ha.
« coala dela Tigänesti a reusit sä-si formeze un tip de porumb curat
moldovenesc, cu bobul rotund, care are coacere timpurie, produce destul
de mult si este clutat de säteni, dând o mämäligI foarte bunk - lar scoala
dela Moara Grecilor are in culturá porumbul cinquantin curat, care este
cAutat la export, plätindu-se mai scump decat toate celelalte varietäti de
porumburi.
« Pentru imbunätätirea vitelor se urmeaz1 cu inlocuirea treptatá a
vitelor cornute pentru ca sä se ajungä la un tip uniform de vite moldovenesti,
care sunt cele mai rezistente si care dau cei mai buni boi de muncá.
« Se continul cu alegerea odor, ca sä se ajungä la un tip at mat curat
de oi pgAi albe; iar in cresterea porcilor s'a ajuns, la Tigänep, la o matcä
foarte buná de porci York, din care se räspandesc purcei panä in cele mai
indepärtate sate ale regiunn.
« Se continuä cu plantärile de salcâmi a terenunlor nisipoase dela 'PO-
nesti si a coastelor prea repezi dela Moara Grecilor, care ajunsese aproape
improductive

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 24 MAI 1938
149
« Via dela Moara Grecilor, care piense in mare parte si producea un
vin prea inferior, a fost plantatä, conform propunerii noastre, in intregime
cu nuci, urmärindu-se desfiintarea ei D.
I. Nzstor, R Rosettz, G. I. Szsestz
D-1 General R. ROSETTI prezintä un Memoriu al Comisiurni colare
privrtor la o noul organizare ce trebue clat scoalei de agriculturä « I. C. Aga-
.

na », dela Moara Grectlor, jud. Vas lut.

Memoriul se aprobI in unanimitate, cu amendamentul propus de d-1
Co leg C. Rädulescu-Motru ca in coalä sl fie primiti numai fli de munciton
agricoli cu locuinta la tarl.
Hotárindu-se asupra intrebuintärii venitunlor pe anul in curs ale Fon-
dului C. G. Vernescu, dui:4 propunerea d-lut Andrei RIdulescu, se dau
câte 50.000 lei Sectiunalor Istoncä st tiintificä, se rezervä 72.000 lei pentru
2 burse de stuchi ; se adaogl 5.000 lei la sumele rämase din neacordarea
premillor Vernescu din acest an, pentru a forma premiul C. G. Vernescu,
de 50.000 lei, din 1939.
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU comunicä d-lor Colegi a astäzi a
fost prima de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea in audientä, spre a-I expune
mat multe chesturn in legAturä cu Institutiunea noasträ, ca patron si presedinte
de Onoare al Academiet Române.
D-1Presedinte a arätat Majestätii Sale ce lucräri s'au fäcut pând in prezent
in aceastä sesame si ce vom avea de fa:cut de act inainte. Majestatea Sa si-a
expnmat intreaga multumire si ca Patron al Academiei noastre ne-a asigurat
si pe viitor de tot concursul Majestätii Sale.
Se procede la regulamentarea Fondului Ilie R. Boropu, raportor fund d-1
Dr. Em Racovitä. Dupä o discutiune, la care iau parte d-nit I. Nistor, Alex.
Lapedatu, Andrei Rädulescu si General R. Rosetti, se aprobä urrnAtorul
proiect de regulament -
« Art .r. -Se institue un premm ce va purta nunfele de « Premml
Ihe R. Borosm ».
# Art. 2 - Premml se decerne de atre Sectia tiintificä « cu privire
la lucrärile in mediciná chirurgicalä ».
o Art. 3.- Lucränle prermate pot fi publicate in româneste sau in
limbile : francezä, germanä, nalianá, latinä si englezä.
(c Art 4.-Se va capitaliza suma de lei '3.955 acumulatá in timpul
executárn formahtätilor de constituire a fondultu.
# Art. 5. -Prima prermare se va face in sestunea generalä când din
venitun se va fi adunat suma de 5000 lei, care se fixeazá ca valoare a pre-
miultn.
# Art. 6.- Valoarea premmlui se va calcula dupl venitul net, micsorat
cu suma statutarä ce revine Academiei, a perioadei anilor consecutivi
necesan pentru adunarea sumei de 5000 lei.
# Art. 7.- Valoarea premiilor nedecernute se capitalizeaz1 ».
Th Capwlan, S. Dragomur, Em Racovtld

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
150 $EDINTA DELA 24 MAI x438

Se aprobá si urmätorul protect de regulament pentru Fondul Dr. Calistrat

Grosovici :
« Art. 1.-Se institue un premiu ce va purta numele de o Premiul
Dr. Calistrat Grosovici ».
« Art. 2. - Premml se decerne de care Sectia tiintificá « celei mai
bune lucräri de mediciná sau, in hpsä, unei lucräri stnntifice ce se va
publica, sau pentru o lucrare propusä de Academic *.
« Art. 3.- Lucrárile premiate pot fi publicate in rornâneste sau in
limbile : francezä, gerrnanä, italianä, latinä si englezä.
« Art. 4.-Se va capitahza suma de 4 851 lei acumulatä in timpul
executärn formalitätilor de constituire a fondului.
« Art. 5. -Prima premiare se va face in sesiunea generalä and din
venituri se va fi adunat suma de s000 lei, care se fixeazá ca valoare a pre-
miului.
« Art 6. -Valoarea premiului se va calcula dupl venitul net, sazut
cu suma statutará ce revine Academiei, a perioadei anilor consecutivi
necesari pentru adunarea sumei de 5.000 lei.
« Art. 7 -Valoarea premillor nedecernute se capitalizeazá *.
Th. Capidan, S Dragomir, Em Racom(d.
D-I N. VASILESCU-KARPEN, in numele Comisiumi financiare a Aca-
demiei, ceteste urmätorul Raport asupra proiectului de buget al Fundatiuniz
Familiei Menachem H. Elias pentru anul 1939.
« Comitetul Fundatiunn Menachem H. Elias depune, cor,'orm statutelor,
proiectul de buget al Fundavunii pe anul 1939, din care se vede a s'a
preväzut, atât la venituri at si la cheltueli, suma de lei 17.277.000.
I. Veniturzle sunt formate din .
a) Din venitul mosnlor Sascut, Darvari si Balotesti Lei 2.300.000
b) Din chirnle imobilelor din Bucuresti » 6.66o.000
c) Din chirille imobilelor din Viena . » I 852 000
d) Din cupoane si dividende dela efecte si actiuni aflate
in Bucuresti, Franta si Germania, Belgia, Iugoslavia si
Bulgaria » 6 341 000
e) Din dobâtizi . . * 124 000
Total Lei 17.277 000

II. Cheltuelzle preväzute sunt .

r. Pentru Administratia centralä intretinerea loca-
lului Fundatiumi, speze de cancelarie, de administratie,
diurne si salariile personalului . Lei 2.140 750
2. Pentru amortismente la mosule . Sascut, Darvari si
Balotesti » 250 000
3. Pentru administratia imobilelor din Bucuresti,
pentru taxe comunale, asiguräri, amortismente . » 58o 000
Transp. Lei 2 970.750

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 23 MAI 1938 15 1

Rep. Lei 2.970 750

4. Pentru administratia imobilelor din Viena, salani
si cheltueli , » 508.000
5. Pentru pensil si rente testamentare » 220.000
6. Pentru subventii si ajutoare membnlor familiei,
pentru opere de culturl si asistentä . » 2.074.500
7. Pentru cheltueli nepreväzute si fond pentru des-
chidere de credite suphmentare » I00 000
8. Cheltueli de contencios » 102.000
9. Prelevän pentru Academia Românä » 2.000.000
i o. Disponibil de trecut la fondunle pentru executarea
dispozitiumlor testamentare . » 9 301.750
Total Lei 17 277.000
« Bugetul este intocmit dupä normele antenoare si la intocmirea lui
au luat parte pe lângä d-nu D. Emanuel si Em. Pantazi si Colegii nostri
Dr Gr Antipa, Dr. Gr. Marinescu, I. Simionescu si D. Voinov.
« Venitunle pot fi aprobate astfel dupä cum sunt prevAzute.
« In privinta cheltueldor propunem ca sä fie suprimatá gratificatia
prevAzutá pentru personal, dupá cum s'a procedat si in anul trecut ».
Membm Comismnii Fmanciare-
Preotul Nzcolae M Popescu, I. Nistor, Dtm. Pompezu, N Vastlescu-Karpen

- Dupä discutia, la care iau parte d-nii I. Nistor, Dr. Gr. Antipa, Alex.
Lapedatu si N. Vasilescu-Karpen, se voteazI in unanimitate proiectul de buget
cu amendamentul propus de d-1 N. Vasdescu-Karpen ca sä se prevadä in acest
prolect cheltuelile necesare pentru deschiderea ambulatoriului Spitalului Fun-
datimm Menachem H. Elias.
Se realeg ca delegati titulan ai Academiei in Consilml de Administratie
al Fundatiumi Elias d-mi Dr. Gr. Antipa si I. Simionescu si se aleg d-nii Dim.
Pompem si Th Capidan.

.5'EDINTA PUBLICA SOLEMNA DELA 25 MAI 1938

Piesedmtia d-luz ALEX. LAPEDATU.

D-1 N. BANESCU isi rosteste Discursul de receptie despre #.13zzantal

Si romanztatea dela Duneirea de yos».
D-1 N. IORGA ceteste räspunsul.
&dtntd zntzm.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU zice :
« Imi fac o deosebitä plAcere a saluta, in numele d-voastra, al tuturor,
pe noul Coleg Prof. Dr. M Cluck ales in sedinta de ieri.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
152 SEDINTA DELA 26 MAI 1938

6 Simpatia si increderea cu care 1-am chemat in mijlocul nostru o arati

voturile pe care le-a obtinut la alegerea sa. Simpatia aceasta e determinati
de modestia si. rezerva, distinctia si seriozitatea cu can noul nostru coleg
se comportä in vie*. Increderea, de frumoasa si. bogata sa activitate stiin-
tifick cum si de importantele si onoratoarele mismni cu cari a fost insärcinat
de cele mai vestite institutium Internationale in diferite regiuni ale lumu -
misiuni pe cari le-a indeplinit, intotdeauna, spre deplmä satisfactie a
tuturor.
« De sigur, intrarea Colegului Dr. M. Cmcl in Academia Romanä va
fi pentru dansul un imbold mai mult de a merge pe calea stiintei si a pro-
gresului, continuand, in mijlocul nostru, activitatea manlor säi predeceson
de specialitate . Dr. V. Babes, Dr. I. Cantacuzino si. Dr. G. Mannescu.
« Activitatea aceasta, nu ne indoim, cä pe cat va creste valoarea s].
reputatia sa ca om de stiintä, pe atat va folosi scopunlor morale, intelectuale
si nationale, pe care e chernatä sä le indeplineascä, prin membru säi, Aca-
demia Romanä.
« De aceea, salutandu-1 din toatá mima, it intampin, in aceastä incintä,
cu traditionalele cuvinte : Fii, binevenit, in mijlocul nostru, d-le Coleg ».
D-1 Dr. MIHAIL CIUCA. räspunde :
Domnule Prefedinte,
Domnilor Membri,
« Sa-mi fie inglduit a vá exprima - odatá cu omagule mele de respec-
tuos devotament - intreaga mea recunostmtä pentru aprecierea binevoi-
toare, chemandu-mä sä fac parte din membru Academiei
« Cu adancá emotie inchm onoarea pe care mi-o faceti memonei fostilor
D-voastre colegi, Profesorii Babes, Cantacuzino si Marinescu, fAuntorii
scoalei si stiintei medicale romane.
« Credincios traditiei stiintif ice creatä de acesti man invätati, nu voiu
uita cä prin alegerea mea, ati dont sä aduceti un omagm mai mult scoalei
Profesorului Cantacuzino, creatorul Medicinei preventive si Profilaxiei
bohlor sociale la noi in lark'. Urmand cu pietate invätäinintele si preceptele
regretatului meu maestru si pe mäsura putenlor mele, voiu cluta sä slujesc
Academia Romanä, care binevoeste a accepta modesta mea colaborare *.
Ultimele cuvinte ale d-lui Coleg M Cmcä sunt acopente de aplauzele
unanime ale membnlor prezenti

,EDINTA DELA 26 MAI 1938

D-1 Prefedinte ALEX. LAPEDATU aratá cal la birou s'a depus o pro-
punere semnatá de 12 d-ni colegi. D-sa clä cuvantul d-lui Coleg I Lupas
pentru a ceti propunerea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 26 MAI 1938 1 53

D-I I. LUPAS ceteste propunerea in urmgtoarea cuprindere :

Domnule Pre fedinte,

Domnzlor Colegi,

« Gi aba cu care se procedeazg la implinirea locunlor de membn activi

ai Academiei Române, ramase vacante prim neasteptata trecere la eternitate
a regretatilor nostri Colegi O. Goga si G. Mannescu - doug valori excep-
tionale, consacrate nu numai in opinia pubhcl a tgrii ci si a strämätätii -
poate fi de naturg sä pricinuiascI o micsorare a prestigiului acestui inalt
areopag al stiintei si simtirii românesti.
« Pretutindeni in lumea civilizatg, dupg pierderea unor colegi de ase-
menea valoare, se pgstreazá un astimp de duratg mai lungg vacanta locurilor
fie in chip de manifestare a doliului pentru cei dispgruti, fie ca prilej de
reculegere din durerea care a sägetat inimile celor rgmasi in vieatg. Chiar
Academia Româng a consimtit ca locul ráposatului Ion Bianu sg rginânä
vacant mai bine de 3 ani.
« Mai multi membn ai Sectiunn Istorice - I I insi -au prezentat
in sedinta plenarg dela 24 Mai propunerea cu caracter de apel colegial
cgtre toti membni Academiei Române spre a-si da consirntámantul sit fie
an:4yard plinit la viitoarea sesiune generald implinirea locurilor viiduvite,
in preajma §i in cursul actualei sesiuni generale, przn decedarea iluftrilor
nostri colegi Goga §i Marinescu. Adevärat ea' acest apel nu s'a invrednicit
sg aibg, in sedinta de alaltgieri, rgsunetul dont. De aceea ne simtim in-
demnati a repeta apelul nostru colegial, rugAndu-vg din nou sg binevoiti
a incuvnnta amânarea alegern succesonilui in locul mult regretatului Octavian
Goga .
« Acest apel nu izvoreste numai dinteun sentiment de nesdruncinatá
pnetenie fatg de cel rgpit din mijlocul nostru printeo moarte ngprasnicg,
ci si din solicitudinea ce avem pentru buna faimg a Ncademiei Române
care nu ar fi de dont sg fie expusg unor observatium entice indreptatite
in cazul cand ar inlocui, arg motiv, respectul traditnlor de pietate cu un
ciudat ram de vitez1 maximg, gata sä sake dincolo de cuvenita pretuire
a rolului indeplinit in vieata neamului românesc de cel ce a fost un inflácgrat
podtavates, un princeps podtarum, cum l-a numit cu drept cuvânt Universi-
tatea Regele Ferdinand I din Cluj, când i-a oferit titlul de « doctor honoris
causa ».
« Dar mai este si o considerapune de interes special pentru cel ce va fi
chemat sg ia locul lui Octavian Goga in aceastg incintä. El isi va putea
indeplini misiunea in conditii mult mai prielnice, dacg va fi ales in sesiunea
vntoare, inteo atmosferg de insufletire spontang, dacg nu egalg mgcar
apropiatg de aceea in care a fost ales Oct. Goga la inceputul lui Iunie
1919 - cleat fund acum precipitatá alegerea lui prmteun eventual vot
care s'ar putea intâmpla sg se cearg chiar repetat de 2-3 ori in cursul
acestei sesiuni

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 26 MAI 1938
15 4

« Sunt deci motive puternice, cari indrepatesc repetarea acestui apel : I)

buna faimä a Academiei Române ; 2) valoarea cu totul exceptionalä a cole-
gului dispärut si 3) interesul bme priceput al vntorului nostru coleg care
va fi chemat A indeplineascä aici un rol atât de anevoie de indephrut.
« Obiectiunea ce s'ar putea ridica impotriva revenirn asupra votului dat
in sedinta dela 24 Mai, o inläturä intelepciunea cunoscutei maxime strä-
bune : in mehus mutare sententiam semper bonum est ».
N lorga, N Beinescu, S Dragomzr, Preotul Nzcolae M Popescu, I. Lupa,s,
Ion I. Nzstor, R. Rosettz, D Gustz, P. P Negulescu, A C. Cuza,
S. Mehedzntz M Clued
D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU aminteste cä o propunere similarä
s'a filcut in sedinta dela 23 Mai curent. Pentru ca aceeasi propunere sä fie
supusä din nou votului plenului se cere, conform art. 22 din Regulamentul
General, ca sä fie trecut trei zile dela prima votare si sä fie reclamatá de 5
membri. Propunerea de fatä implineste aceste condrtium D-sa o supune
discupunii.
Neluând nimeni cuvântul, propunerea se pune la vot.
Din 35 voturi exprimate, 27 au fost pentru adrniterea propunerii, 8 voturi
fund contra
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU declará admisä propunerea.
Intrându-se in ordinea de zi, se ia in discutie chestiunea reorganizärn
coalei Române din Roma.
Scaunul prezidential este ocupat de d-1 Vicepresedinte Dr GR. ANTIPA.
D-1 ALEX. LAPEDATU, fund insárcinat de Comisiunea numitá in se-
siunea generalä din Mai 1937 pentru reorganizarea *colii Române din Roma,
sä refere plenului asupra lucrärilor acestei Comisiuni, aratá 61 in sedinta dela
31 Mai 1937 Academia a decis a se reorganiza coala Românä dela Roma si a
a insárcinat o Comisnme - compusá din d-nu I. Petrovici, Oct. Goga, N.
Iorga, Alex. Lapedatu, I. Nistor, Dr. Gr. Antipa si G. Theica - care sä
intocmeascá proiectul de reorganizare. S'a mai hotärit cá dacä pânä la 15
Octomvrie 1937, chid expirä mandatul actualului Director al *colii, reorgani-
zarea nu va fi implinitá si dacä Academia nu va fi in stare sá poatá recomanda
pe Directorul colii, sá fie rugat d-1 Coleg N. Iorga a conduce interimar
Scoala, pAriä la reorganizarea si. numirea implicitä a Directorului
D-1 Alex. Lapedatu aratä cá diferitele convocári ale Comisiunu n'au putut
intruni pe toti membru ei, dar cä, totusi, in cele din urmä, membru Comisiumi
s'au fixat asupra câtorva puncte de principm, care sä facä obiectul unor pro-
puneri pentru reorganizarea colii
La stabihrea acestor propuneri, la care a luat parte si d-1 Coleg N. Iorga,
s'au avut in vedere, in afarä de regulamentele celorlalte coli similare din
Roma, si memoriile pe care le-am primit, la cererea noasträ, dela cei mai
distil* fosti membri ai coalei noastre dela Roma, d-nu Alexandru Marcu,
Paul Nicorescu, Alex. Busuioceanu si Em. Panaitescu, actualul Director al
5cohi

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 26 MAI 1938 155

D-1 Alex. Lapedatu expune punctele principale asupra cärora s'a fixat
Comisiunea, arátând cä ele se referä la o lärgime a definitiei scopului scohlor,
care sä ingAduiascä infuntarea v a altor scoli in alte centre culturale, in deosebi
din Europa ; la legäturile colilor noastre cu alte scoli similare sträine ; la
conducerea lor, care am socotit cä, pentru anumite chestiurn comune, trebue
sä fie incredintatä Consibului de Directon al acestor scoli sub presedintia celui
mai vechm dintre ei. Apoi, in ce pnveste organizarea studnlor Scoln dela
Roma, am socotit cä este necesar ca pe lângä studule arheologice sä se facá pe
viitor si studu si cercetän arhivistice, relative la istona medievalá si moderná
a Românilor, cu atat mai mult cu eat se fac si se publicI inca din timpul re-
gretatului Pârvan asemenea lucrán in Dtplomatarium italicum. S'a mai admis
de Comisiune cai Academia va stabili cicluri in can sä prepondereze pe rand
cele trei categorli de studn. S'au fixat apoi noi baze pent u recrutarea mem-
brilor Scohlor din Roma si Pans. Et se pot recruta dintre hcentiati sau doctorn
cei mai distinv ai Facultätilor de Litere ale celor patru Universitäti românesti,
prefenndu-se cei ce si-au dat examenele de capacitate pentru invätämântul
secundar, in once caz cei can la inapmerea din strämätate au situatia asiguratä
Se pot recruta, pentru Scoala din Roma, si absolventi ai coalelor de Bele Arte
si ai Academiei de Arhitecturä din Bucuresti. Recrutarea se va face prim concurs
Academia Românä, pe tememl rapoartelor Directorului celor douä Scoale
va comunica in cursul lunei Mai, Facultätilor de Litere, specialitätile pentru
care urmeazä sä se primeascI in cursul vutorului an scolar tineni licentiati
sau docton, pentru ca apoi Facultätile sä facá recomandänle.
S'a prevAzut de asernenea a.' termenul de studii poate fi prelungit, in mod
exceptional, cu un an, adicä in total trei am, fatä de doi ani, câti sunt in vechiul
regulament, când aceasta este reclamatá de terminarea unei insemnate lucrän
Asemenea ne-am gändit sä oferim profesonlor si cercetätonlor de specialitate
putinta de a lucra in cele douä coli, ca oaspeti ai bor.
In ce pnveste Directorn colilor, Comisumea recomandä ca ei O. fie alesi
dintre profesoni universitan si - dacä se admite ciclunle de studn propuse, -
Directorn vor trebui sä fie alesu dintre profesorn specialistrin ciclul de studu
respectiv. Prin aceasta termenul nelimitat, pentru care erau numiti potrivit
vechmlui regulament, se limiteazá prin noul regulament la durata ciclunlor
de- studu
Dupä ce d-1 Alex Lapedatu mai comunicä si alte amänunte asupra cgrora
s'a convenit in Comismne, d-sa aratä cä propunenle Comisiunu, dupä ce vor
fi aprobate de Academie, vor fi comunicate Ministerului Educatiei Nationale
pentru intocmirea Regulamentului pe temeiul bor.

Dupl o discutiune la care lau parte d-mi Silvm Dragomir, Sextil Puscanu,
Dim Gusti, I. Nistor, Em. Racovitä si Dr. Gr. Antipa, - d-1 N Iorga aratá
necesitätile cari in ann din urmä ne-au obligat sá hotärim reorganizarea actua-
lului Statut al colii din Roma, - prezintá un prolect de regulament pe care
if supune discupunii si votului plenului v propune ca dupá votarea reorgani-
zärii, Academia sä se pronunte v asupra alegern Directorului D-sa citeste
proiectul de regulament v-1 supune discutiei si vonni

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
156 SEDINTA DELA 26 MAI 1938

Se procede la cetirea pe articole a proiectului de reorganizare propus de

d-1 N. Iorga.
La discutia pe articole se propun amendamente de atre d-nn I. Lupas,
D. Gusti, S. Mehedinti, S. Dragomir, I. Nistor, care se adoptä
Articolele, astfel amendate, sunt votate rand pe rand.

D-1 Vicepresedinte C. RADULESCU-MOTRU, dupá votarea proiectului

de reorganizare pe articole, pune la vot proiectul in totul si se voteazá in unani-
mitate urrnAtorul proiect de reorganizare a colii Romane dela Roma ca adgo-
gire la vechiul Regulament :
« Art. 1. - Statul Roman intretine pentru cercetäri in bibliotecile,
arhivele, locurile de säpäturi si laboratornle din strämätate, pentru cu-
noasterea atmosferei culturale de aturea si pentru räspandirea cunostintelor
despre Romania 0 poporul romanesc un nurnär de coale Romane.
« Art. 2. - Ele vor functiona, dupä posibilitätile bugetare : la Paris,
Roma, Oxford, Weimar, Washington, Viena, Pesta, Atena, Varsovia,
Moscova 0 Constantinopol, putand sä aibä legäturi cu alte asezäminte
de cercetäri romanesti in strámátate, chiar daeä nu apartin Statului, precum
e Casa Romanä din Venezia.
« Art. 3. -La aceste scoale de studii istorice, arheologice, filologice
(1 pe teren), filosofice, juridice de caracter teoretic, sociologice si artistice
se pot adgoga sectmni pentru stunte
« Art. 4.- Ele sunt conduse de directori, can, pentru interesele
comune, se reunesc inteun Consilm, sub presedintia celui mai vechiu.
« Art. 5. - Ei 41 pot indeplini functiunea de supraveghere a luceärilor
in locul unde se aflä, fund datori a vizita scoala lor. Ei se vor indreptäti
fatä de Academia Rornaná si de Ministerul Educatiei Nationale.
« Art. 6 - Directorn nou numiti vor avea timp de cinci am caracterul
provizoriu
«Art. 7. - Candidatii recomandati de Uruversitäti trebue sä dove-
deascä suficientä intelegere a limbil tärii respective
« Art. 8. - Recomandati nu pot fi deck licentiatu si doctorii, cel mai
tarziu la 3 ani clupá terminarea studulor lor universitare.
« Art. 9. - Membrit scoalelor se indatoresc a se märgini - nu fill a
avea atingere cu scoalele supermare din localitatea lor -la lucrári personate,
färä a urrnäri in sträinátate diplome ce se pot eapäta in lard.
o Art. _To. - Directorii supravegheazA toate lucrärde 0 studide facute
de membrii scolii »
Se procede la alegerea prin vot secret a Directorului coalei.

- La despoierea scrutinului d-1 Vicepresedinte C. RADULESCU-

MOTRU constatä ea' d-1 Prof. Emil Panaitescu a intrunit majoritatea votu-
rilor si aratá cl Academia va recomanda Ministerului Educatiei Nationale
numirea ca Director al coalei Române din Roma a d-lui Panaitescu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 26 MAI 1938
157
Se procede la alegerea d-lui Dim. Caracostea ca membru activ al Academiei
Romane la Sectiunea Literara, in locul regretatului coleg I Bianu.
D-1 TH. CAPIDAN ceteste urmätoarea propunere

Dommlor Colegi,
« Putine lucruri sunt mai urgente in sanul Academiei Romane deck
prezenta unui critic si istoric literar la inältimea cermtelor acestei speciali-
tap, cu atat mai necesara, cu cat ea nu priveste numai trecutul nostru
literar, dar si nevoia de indrumare in cele mai vii preocupári ale actualitätii.
« Cand in 1936, exact in ziva de 26 Mai ca si astazi, plenul Academiei
a ales cu atata insufletire ca membru corespondent pe d-1 Profesor D
Caracostea, continuatorul pentru literatura moderna al lui I. Bianu la
Facultatea de Litere din Bucuresti, aceastä alegere a fost o prima indicatie.
« Ceea ce caracterizeazá personahtatea d-lui D. Caracostea este, pe
langä o deosebitä chemare pentru literatura si o continua preocupare
filosofica, o multilaterala pregätire, cum n'a avut-o si n'o are niciunul
dintre specialistu nostri in acest domeniu, pregatire care merge dela ama-
nuntul filologic, pana la istoria artelor si la controversele filosof ice.
« Pentrucä literatura 41 gäseste expresia in cuvant, d-1 D. Caracostea
a luat asupra sa grelele cerinte moderne de o tememica pregätire pe terenul
filologic. A lucrat In calitate de asistent sub directia celebrului romanist
Meyer-Lubke dela Viena, in Institutul pentru limba romanä intemeiat
de Titu Maiorescu. In 1916, a pubhcat studiul Wortgeographisches und
Wortgeschiclzthches, unde a pus cu pätrundere si documentat problema
geografiei linguistice a lexicului nostru. Aceastä pregatire 1-a deprins cu
metoda filologica aplicata cu atat succes mai tar= in studule de literaturä
culta si poporana, adicá metoda de a privi totdeauna fenomenele istorice
in conexiunile lor cu actualitatea
« Studiile asupra baladei noastre poporane, publicate in Drum drept,
apoi in Convorbtri literal e i apoi in opere separate, ilustreazä pentru prima
data la noi, cu documentare bogata si rezultate temeinice, metoda istorico-
geografica prin care, din studiul coexistentei motivelor in spatm, dobandim
temeha cea mai sigura pentru descifrarea istoriei bor. In categoria aceasta,
intrá studiile atat de originale asupra motivelor etnice, ca baladele noastre
pastoresti, si asupra motivelor de circulatie universala, ca studiul din 1929,
«Lenore *, o problemd de literaturd comparatei .F:t folklor. Aici, toate aspectele
apusene si balcanice sunt amänuntit cercetate pentru a fixa prin metoda
istorich-geograficä, intregitá cu adancirea esteticä, local si originalitatea
nu numai a motivului nostru, dar a intregu balade romanesti.
« Preocuparea de hteratura comparatá este o nota constanta a studiilor
sale si ale scolii sale In privmta aceasta, studiul ski Izvoarele lui Gh. Asaki
este o adeväratä reabilitare a nedrepatitului scriitor moldovean, la care
arata un orizont literar superior contemporanilor Izvoarele clasice si pre-
romantice sunt intregite cu cele romantice, reprezentate prin influenta
identificata a marelui poet polon Mickiewicz

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
158 SEDINTA DELA 26 MAI 1938

« Cercetätorul literar pe care Sectia Literarä vi-1 prezintä este in acelasi

timp i un mare animator. Directive le date si roadele kr se pot vedea din
cele 15 publicapi, ale Institutului de istorie literará i folklor, toate iesite
din seminarul säu, i prezentate de curand Academiei de Colegul C. Rd"-
dulescu-Motru. Este aici o indelungatá i plind de jertfe muncá talcutd,
pe care Academia Romand, in repetate prilejuri, a cautat s'o releveze.
Cinci din publicatiile acestea au fost premiate de Academia noastrá ; cloud
chiar in sesiunea actuald. In afardi de monografille acestea, o sectie se ocupd
de organizarea bibliografiei noastre moderne, din care releväm cele cloud
volume cu privire la bibliografia activiatii colegului nostru, d-I N. Iorga.
0 aka.' sectie adunä un pretios material pentru a documenta autentic pro-
cesul de creatiune al marilor scriitori de astázi. In fruntea kr, stá atat
de prepoasa märturisire literará a mult regretatului nostru coleg, O. Goga,
sz prefata care lämureste metoda literará mmatd.
« 0 caracteristicd a Profesorului D. Caracostea este cá nu s'a märginit
niciodatá sá reproducl in serie lucrän-sablon. In directiunea folkloricd,
mai relevez cursul tmut timp de io ani la Scoala Supermard de Räzbom,
Aspectul pszlzolopc al reizboiuluz, unde utilizeazä metoda folkloricä in studiul
rdzboitilui pentru unitatea nationalä.
« Dintre numeroasele studu cu privire la diverse curente i personalitäti,
relevez volumul dedicat operei colegului nostru Brâtescu-Voinefti, in care
adancirea esteticd e incadratal in probleme de literaturä comparatä si de
find cercetare stilisticd
« Fatá de desorientarea actualä a hteraturn noastre, ultimele douä
lucrärr Prolegomena Arghezzana sz Arta cuviintului la Eminescu, pun
pentru prima datä in crrtica noastrá, cu toatä amploarea cuvenitä, problema
expresiei si a formei, ca cel mai potrivit mijloc pentru a deosebi surogatul
poetic de creatiunea adeváratd. Toatä maturitatea si adancirea gandirii
sale entice iese la rveald in opera de proportii monumentale Arta cuvântului
la Emznescu, o indirectd protestare impotriva cekra care, sub o formä
sau alta, au bagatelizat figura maielui poet. Bogata bibhografie criticá,
romanä i sträiná, dela sarsitul acestei lucrdri cuprinde in multe din nu-
merele ei substanta unor adevärate studii separate ; intre altele aici se pune
temelia stuntificd pentru studiul atat de neglijat panä acum al versificatiei
românesti. Numai cine este in curent cu directivele noi de conceptie
structurald in filologie, directive care de sigur sunt aceleasi i in filosofie
si in toate disciplinele stiintelor morale, îi poate da seama de catä noutate
si adancime aduce acest studm inchinat lui Eminescu Ca o reactiune
impotriva usurintei i vulgaritätilor de azi, problema formei devine astfel
problema centrald a criticei i istorlei literare.
Toate acestea invedereazä cat de necesard este prezenta Profesorului
D. Caracostea in sânul Academiei Romane ».

- Procedandu-se la votul cu bile, d-1 Dim Caracostea intruneste 29

voturi, din 32 voturi exprimate, 3 voturi fund contra.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 27 MAI 1938
159
D-1 Vice-presedinte C RADULESCU-MOTRU proclamá ales membru
activ al Academiei Române pe d-1 Dim. Caracostea, la Sectiunea Literará.
D-1 N. IORGA face urmátoarea propunere scrisá si semnatá de incä
2 membn :
« Directorn scohlor românesti in sträinätate trebue sä fie membn activi
ai Academiei Române »
N lorga, A C Cuza, G. I AFt)e,sti

- Propurerea se va supune votulut plenului in sedinta de mâme, deoarece

in prezent se constatä cä plenul s'a descompletat.

.yEDINTA DELA 27 MAI 1938

Presedinpa d-lui ALEX. LAPEDATU.
Se procede la votarea propunerit prezentate in sedinta de en de d-I Coleg
N. Iorga.
- Dupä o discutie la care tau parte d-nii Alex. Lapedatu, Const. Rádulescu-
Motru, Em Racovitä, S Mehedinti, N. Bánescu, Dr. Gr. Antipa, I. Nistor,
propunerea se pune la vot si este respinsä cu 27 voturi contra ei, 3 voturt fiind
pentru.

D-1 ANDREI RADULESCU, Vicepresedmte, amintind de existenta

fondului Alex. Mavroyeni, din care Academia a putut da in anti trecuti un
premm de virtute dupá prevedenle testatonilui, aratá cl in ultimii ani n'arn
mai putut acorda acest premm din cauzä cil fondul, depozitat la Atena, a fost
blocat printeo lege specialä a Statului Grec. S'au dus in acest timp stäruitoare
tratative pentru deblocarea fondului, tratative care, multumitä Ministrului
nostru din Atena d-lui Eug. Filotti, au dus acum in urinal la bun sarsit. D-1
Filotti ne-a instuntat de curând c5. Banca Nationalä a Greciei a dat dispozitit
sil se transmitá Bäricii Nationale a României venitul acestui fond pe ann,
pe care nu ni se acordase. Acest venit este in sumä de 484.724 lei.
D-1 Andrei Rádulescu face urmätoarea propunere pentru intrebuintarea
in viitor a acestui venit :
Dupá deducerea prelevänlor cuvenite Academiei la aceastä sumk sd se
acorde Premiul de Virtute Mavroyeni in 1939, in valoare de roo 000 lei. Un al
doilea premiu tot de roo 000 lei, sä se acorde in 1940. Restul sumei sä se pästreze
in rezervii.
D-sa propune sä se aleag5. si Comisiunea care sä se ocupe de decernarea
p remmlui.
- Propunerea pentru instituirea celor doul premn se admite in unanimi-
tate si procedându-se la alegerea Comisiunn se aleg d-nir C. Radulescu-
Motru si Th Capidan, din partea Sectiunn Literare ; Pr. N. Ill Popescu si
I. Nistor, din partea Sectiunn Istonce ; L. Mrazec siI. Sznnonescu, din partea
Sectiunii Stiintif ice.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
I do $EDINTA DELA 27 MAI 1938

La ordinea de zi hind alegerile de membri corespondenP la Secpunea

tiinpficä si de membri de onoare, d-1 Dr. EM. RACOVITÀ. ceteste urmä-
toarea propunere :

Domnilor Colegi,

« In numele Sectiei Stimpfice, am cinstea de a supune aprobärii D-voastre

numirea de membru corespondent a d-lui General Paul Teodorescu in
locul läsat liber de jälita moarte a Generalului Scarlat Panaitescu.
« Dela infiintarea Academeu s'a asezat buna si fireasca dating ca armata
noasträ O. fie reprezentatä cel putin printeun membru activ si un membru
corespondent. Prin aceastä traditie, care ne e scumpä tuturor, se face väditä
dragostea si recunostmta Academeu pentru oastea Täru. Apoi nevoia de a
avea printre noi specialist in stuntele militare se impune din ce in ce mai
puternic, dat hind cl in aceste vremi toate puterile stuntifice, deci si ale
Academiei, trebue sä fie mobilizate in slujba obsteascä, trebue sl colaboreze
la deslegarea problemelor puse de apärarea nationalá.
« Candidatul ce vä propunem este unul din cei mai tineri si mai des-
toinici ofiteri generali. Iesit ofiter in 1908, a fäcut Scoala Specialá a Infan-
terlei (1910-I I), a urmat Scoala Supermarä de Räzboiu, acea din tarl si
acea din Paris (1919-1921). In timpul stagmlui fäcut in Statul-Major
francez, la C. 14 Armatä din Lyon (1921-1922) s'a inscris la doctoratul
dela Sorbona din Paris cu subiectul g L'Opituon publique européenne sur
la guerre roumaine de 1877-1878 »
« Generalul Teodorescu se infäpseazä cu bung si variatä practicá pro-
fesionalä, cäci poate sä prezinte un frumos tablou de insärcinäri. Locotenent
instructor 0 profesor la trupä 0 la Scoala militarä de infanterie ; CApitan,
apoi Maior, profesor la coala Superioará de Räzboiu qi aghiotant al Princi-
pelui Nicolae ; Locotenent-Colonel, apoi Colonel, profesor la coala Su-
perioarä de Räzboiu, ef de Stat Major al Inspectoratului general al Aero-
nauticei, Director al cursului de Maiori, Comandant al Regimentului de
Gardä « Mimi Viteazul », Atasat militar la Paris si Director al coalei
Superioare de Räzboru.
« Ajuns la gradul de General este numit Subsecretar de Stat la Mi-
nisterul Apäräru Nationale, apoi Ministrul Aerului 0 Marinei.
« Dar candidatul nostru s'a distins si prin cercetän si publicapi de spe-
cialitate din care vom insira urrnátoarele :
« Un adevärat tratat de 244 pag. cu schite 0 härti despre « Intrebuintarea
Jandarmeriei terrtoriale si operative in Rázboi », siibiect care nu fusese
tratat la noi cu atentia pe care o meritä
o Un alt tratat de 494 pag intitulat « Instructia inteun regiment de
infanterie » este fructul incereärilor si expertentelor sale de Comandant al
Regimentului de Gardä. Ceti-torn vor gäsi in aceastä carte un sour de pretios
program analitic pentru activitätile *efului si ofiterilor cArora s'au incredintat
instructia, atät de bogatä astázi in speciabzäri si in arme deosebite, precum

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 21 MAI 1938 161

si formarea sufleteasca a unitätit rázbointce ce trebue sä constitue regi-

mentul. Toata cartea este insufletita de lozinca Maresalului Foch « Le
Regment c'est l'image du Colonel ».
« Si-a publicat sub titlul « Ce trebue sa stie once ofiter din tactica
generala », inteun volum de zoo pag. cu schite i figuri, Conferintele tinute
in 1927 la Cursul de Ofiten Supenori. Lucrarea, premiata de Academia
noasträ, este un manual precis i concis, alcätuit ca i volurnele precedente
cu acelasi foarte bun sistem didactic in stuntele pozitive, de a pleca dela
cazuri concrete si numal apoi la lámurinle generalizänlor doctrinale
Succesul meritat al acestui manual o dovedeste faptul cá a fost nevoie de
dotiä editu pana acum
« Divizia in Räzbatul de Miscare « este titlul unet opere in doua volume
de 367 pagini cu häri i schite ce Generalul Teodorescu a pubhcat in co-
laborare cu un coleg de Scoalä Superioarä de Razboi : Lt.-Col R. Tupa.
Pentru pretuirea acestei Importante lucrän cedez cuvântul competentei
bine cunoscute a Generalului C. Chnstescu.
« Pusa. pe temehe sohdä, - aceea a studiului de cazun concrete si
urmärind, cu multá metodá, conducerea diviziei - marea unitate elemen-
tará - inzestratä cu mijloacele moderne de conducere si de luptä, lucrarea
prezinta o mare si netagaduitä valoare practica care ma. autonza : pe de o
parte, sa indernn pe autori de a o duce 'Ana la capät, pentru binele osttrn,
iar pe de akä parte, sä o recomand corpului ofiteresc cu deplinä convingere,
cal numat studiul chestiunilor de felul celor cuprinse in aceastä lucrare,
ne duce la increderea ce trebue sá avem in putenle noastre ».
« Din cele expuse mai sus reiese, speram, indreptätirea noastra de a
supune aprobarn D-voastre propunerea de a cherna printre noi pe Gene-
ralul Paul Teodorescu, care printre alte calitati mai are si pe aceea de a ft
un eminent cunoscator al Aviatiei, minunata fuel a spintulut creator
omenesc, care e destinata sá implineascä un rol atât de covarsitor in Stanta
si in al:in-area nationalä ».
- Em Racovit
- Se procede la votul cu bile si se constata ca. din 26 votun expnmate,
d-1 General Paul Teodorescu a intrunit 23 votun, trei votun fund contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclama ales Membru corespondent
al Academiei Române la Sectiunea Stiintif Ica pe d-lGeneral Paul Teodorescu.
D-1 TRAIAN SAVULESCU ceteste urmätoarea propunere :
o D-1 C. Ionescu-Mihäiesti este profesor la Facultatea de Mediciná din
Bucuresti, Director al Institutului de Seruri i Vaccinun « Prof. Dr I
Cantacuzino » membru achy al Academiet de Medicina din Romania,
actual Presedinte al Societätii Române de Biologie, fihala Bucuresti, membru
al Comismnit Internationale de standardizare a produselor biologice, etc.
D-sa are o activitate stuntifica neintreruptä din anul 1905 pang in
prezent, publicând singur sau in colaborare, an de an, mai mult de 63
it A R - Anale. - Tom LVIII - Sedmtele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 27 MAI 1938
162

lucrári originale din domemul bacteriologiei, imunologiei, medicinei

experimentale, studiului virusurilor, imunochimiei, chimiei bacteriene,
epidemiologiez, tehnicei microbiologice Lucrärde d-lui Ioneseu-Miháiesti
sunt nu numai referate in marile periodice (Zentralblatt f. Bakter. I.; Bull.
Inst. Pasteur) dar i folosite adesea in extrase ample in diferitele publi-
catiuni : Gilbert et Weinbez g (Traité du Sang, Paris, 1921, pag. 361); Topley,
Wilson (Principles of Bacteriology and immunity, pag 229); Burnet (Bacte-
riophage and cognate phenomena, Tom VII, pag. 468); Levadztz et Lépzne
(Les ultravirus des maladies humaines, 1938, pag 699 et 927), Bordet
(Traité de l'immunité darts les maladies infectieuses, Paris, 1920, pag. 266,
448 et 570), Combiescu (Cursul de « Virusuri filtrabile », in capitolele
referrtoare la poliomyelita acutä, epidemiologie, hmfogranuloinatazä, etc.)
« Epidemia de poliomyehtä din 1926 a permis Profesorului Ionescu-
Mihäiesti sä aducä contributium de o mare importantä asupra variantelor
virusului, care provoacá aceastä boalá i asupra conditnnulor de atenuare
a diferitelor tulpini prin inoculare la maimute. Atenuarea virusurilor creste
in anumite imprejuräri pânä la autosterilizare Amestecurile de virus
favorizeazä aparitia de surse virulente
« Din cercetärile experimentale ale Prof Ionescu-Mihnesti asupra
lymfogranulomatozei inguinale benigne, metoda diagnosticului si a tra-
tamentului acestei infectium a intrat in mod curent in chnica si terapeutica
acestei boll. Vaccinoterapia t seroterapia aplicate in boala lui Nicolas-
Favre constituesc astázi metode de electie, iesite din rezultatele cercetärilor
experimentale intreprinse de d-sa
6 Din cercetärile experimentale fácute asupra chimiei bacilului tuber-
culos, se intrezäresc astázi noi metode mai precise de diagnostic si o mat
logicá explicatie asupra mecanismului actiunii tuberculinn.
« Lucrärde Prof. Ionescu-Mihnesti asupra titrärn serului anticärbunos
pun in evidentä odatä mai mutt importanta cunoastern calitätilor antigenice
a variantelor S i R a Bacteridiei cArbunoase
« In afarg de activitatea sa stiintificá, Prof. C. Ionescu-Miháiesti are
sio importantä activitate de organizator Aläturi de regretatul Prof. I.
Cantacuzino a organizat, n calitate de subdirector, Institutul de Seruri si
Vaccinuri, care este o podoabá a tárii românesti.
« Dupä moartea Profesorului I. Cantacuzino a fost indicat ca cel mai
indreptätit a-i continua opera si a fost numit director al Institutului de
Seruri i Vaccinuri din Bucuresti. Sub directia sa i in urma märirii pro-
ductiei de seruri i vaccinuri, clädirea Institutului s'a märit cu 50% : reor-
ganizarea servicillor de diftei ie i prepararea anatoxinei, a serviciului de
vaccinare anti-tuberculoasá si a Sectiunii de Chimie vor cApáta astfel
toatá amploarea
« Continuând opera Profesorului Cantacuzino, Profesorul C. Ionescu-
Miligiesti a rámas seful de cercetäri experimentale cunoscutä i apreciatá
in toatá lumea tiinpflocci.
o Profesorul C. Ionescu-Mihnesti are incontestabil toate calificärile
pentru a fi ales membru corespondent al Academiei Române i suntem

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 27 MAI 1938 163

convinsi ea' in aceastä nouä cahtate d-sa va aduce insemnate servicii insti-
tutiei noastre pentru promovarea cercetärilor in caclrul specialinti sale »
- Se procede la votul cu bile si se constatä cä din 27 voturi exprimate
d-1 C Ionescu-Mihgesti a intrunit 26 voturi, 1 vot fund contra
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU proclamä ales Membru corespondent
al Academiei Române la Sectia tnntificä pe d-1 C Ionescu-Mihätesti

D-1 G TITEICA ceteste urrnAtoarea propunere -

«D-1 Octav Onicescu, in afarä de luerdri de analizä matematick repreztntrt
specialitate de o deosebitä insemnätate si teoreticrt si practicä: Calculul
probabilitätzlor. Un sir de lucrän si comunicAn la societäti si Congrese,
un volum publicat inteo colecte de actualität stnntifice impreunä cu d-1
Mihoc, cuprind iezultate si teorn .noi care au si fost luate in considerate
de care cercetätorii specialist De mai multä vreme d-1 Onicescu conduce
o scoalâ de statisticd, in care se pregätese tneri in vederea aphearn Calcu-
lulu!. probabilitätilor Pentru aceste motive Sectunea tiintificä propune
alegerea d-lui Onicescu ca Membru corespondent al acestei sectuni ».
- Se procede la votul cu bile si se constatrt a d-1 Octav Onicescu a intrunit
27 voturi, din 28 voturt exprimate, i vot fimd contra.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä ales Membru corespondent

al Academiei Române la Sectia tiintificä pe d-1 Octav Onicescu.

D-1 N VASILESCU-KARPEN ceteste urmätoarea propunere -

« Din anul 1910 când a publicat prima sa lucrare de ordin tehnic, d-1
C Budeanu a dovedrt o constantä si folositoare preocupare stiintificä st
tehnicii, iar din anul 1928 st in fiecare din ami urmätori d-sa a pubhcat
lucrän din ce in ce mat numeroase st mai insemnate.
« D-1 Budeanu a introdus in electro-tehnieä o notune nouä « puterea
deformantä», a desvoltat aceastä notune arätându-i importano si aplica-
tunile ei. Aceastä nouä notune este astäzi introdusä in toate tratatele
noi de electrotehnicl din strämätate.
« Mai mentionez contributa d-lut Budeanu in importanta chestune a
unitätilor de mäsurá, in tractiunea electricä, si in alte domenn ale electro-
tehnicei
« Pentru aceste motive Secta tuntifica" pi opune pe d-1 Budeanu ca
Membru corespondent al Academiei ».
- Se vocede la votul cu bile si se constatá cá d-1 C. Budeanu a intrunit
24 voturi din 26 voturi exprimate, 2 voturi hind contra

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamá ales Membru corespondent

al Academiei Române la Sectia tiintificä pe d-1 C. Budeanu.

,o

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
164 SEDINTA DELA 27 MAI 1938

D-1 C. RXDULESCU-MOTRU, Vicepresedinte, ceteste urmätoarea pro-

punere :
« In sedmta sa dela 17 cor., membru Sectimm Literare a ales in locul
vacant de membru corespondent (prm decesul d-lui Prof. Tafrali) pe d-1
Prof. Gh. Oprescu.
o Meritele d-lui Profesor Gh. Oprescu, avute in vedere la aceastä
alegere, au fost urmätoarele
« D-1 Profesor Oprescu a dat, in ultimii ani, o colaborare neintreruptä
Sectiunn Literare a Academiei, fácand rapoartele care i s'au cerut in
diferite ocazium ; publicand atat clansul cat si elevn säi lucräri, dintre care
unele premiate de Academie, lucräri care sunt contributium de mare
valoare in ramura activitätii artistice nationale.
o In special d-1 Profesor G. Oprescu este autorul unor lucräri apreciate
unanim, atat la noi cat si in strämätate. Citäm dintre acestea :
« Mlle Romane väzute de artisti francezi.
« Gericault, in editura La Renaissance du Livre, Paris
« Roumania Peasent Art, in editura Studio, Londra
« G. Petrascu si I. Andreescu, monografii, colectia Apollo.
« L'art roumam de 1800 ä nos jours, tradusä in hmba englezl, sue-
dezä, etc.
« L'art du paysan roumain, in colectia Acad. Rom
o Pictura Romaneascl in sec al XIX-lea. Edit. Fund. Regale, premiatá
de Acad. Rom ».

- Se procede la votul cu bile si se constatä cl d-1 Prof. G. Oprescu a

intrunit 24 voturi, din 26 voturi exprimate, 2 fund contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamá ales Membru corespondent
al Academiei Romane la Sectiunea Literará pe d-1 Prof. G. Oprescu.
D-1 L. MRAZEC ceteste urmátoarea propunere
« Propunem sä fie ales Membru de Onoare al Academiei Romane pe
d-1 Charles Jacob, Profesor de Geologie la Sorbona (Universitatea din
Paris), membru al Institutului Frantei (Academia de .tiinte).
« Profesorul Jacob este seful scolu franceze de geologie, atat prin nu-
märul si importanta lucrärilor sale, cat si prin faptul cá este titularul celei
mai de seamá catedre de geologie a Frantei.
« Prin cálätorille sale stuntifice a atms structura pämantului in mai
toate continentele, achizitionand astfel un bagaj de cunostinte ce se reflectá
in lucrärile sale si le dä o valoare cu totul deosebitä.
« Stratigraf, paleontolog si. tectonician deopotrivä, el a fost insärcinat
cu studiul colonnlor franceze din Extremul Orient, si a fost numit seful
Serviciului Geologic al Indochinei. Lucrärile lui sistematice au luminat
structura geologicl a acestor tinuturi si au pus in special in evidentá va-
loarea lor minierá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 28 MAI 1928 165

« In Europa cercearile lui cuprindeau anumite probleme din Alpii

francezi si in deosebi tectonica Pirmeilor. Jacob a reusit sä stabileasca
adeväratul sens al limilor structurale mari ale acestei catene. In modul
acesta s'a limpezit una din problemele care de zeci de ani a dat prilej la
discutii din cele mai aprigi.
« Legaturile sale cu Romania sunt din cele mai strânse, atât pe tärâmul
stintific, cat si prin relapunile sale cu lumea stiintifica din tad.. D-1
Charles Jacob, cunoscând Romania prin calatorule ce le-a fäcut in
toate pnuturile ei, aduce Românilor, can urmeaza cursurile Sorbonei, o
afectiune amicalä si o simpatie calda, continuand traditia pe care top pre-
decesorn sai au aratat-o Rominilor si tarn in timp de mai blue de 70 de am ».
L. Mrazec, I Szmzonescu, G I. Szseftz, G. Spacu, Dr. Gr. Antzpa
- Se procede la votul cu bile si se constatä cä d-1 Charles Jacob a intrunit
25 voturi, din 26 voturi exprimate, i vot fund contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamá ales Membru de Onoare
al Academiei Române pe d-1 Charles Jacob.
D-1 G. TITEICA ceteste urmätoarea propunere :
« D-1 Alex. Myller, cunoscut si distms Profesor de Matematici la Uni-
versitatea din Iasi, are o indelungatä activitate didacticá si stimtificl pre-
tuitä in tarä si in stramatate. Pe langI lucrarile sale personale de Analizä si
de Geometrie diferentiala, d-1 Myller a dat indrumäri si a facut scoalá
in jurul sail. Ca director al semmarului a dat studenplor si cercetätorilor
un admirabil instrument de cercetare in biblioteca pe care o conduce
cu un adevärat devotament. Pentru aceste motive propunem alegerea sa
ca membru de onoare ».
G Tzteica, I. Szmionescu, N. Vaszlescu-Karpen, L. Mrazec, P. Bogdan,
Em. Racovitd, G Spacu, Tr. Sdvulescu, D. Pompetu.

- Se procede la votul cu bile si se constatä cd d-1 Prof Alex. Myller a

intrunit 22 de voturi, din 24 voturi exprimate, 2 voturi ffind contra.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclama ales Membru de Onoare

al Academiei Române pe d-1 Alex. Myller.

SEDINTA DELA 28 MAI 1938

D-1 Prefedinte ALEX. LAPEDATU zice :
« In calitatea pe care putine zile mai am inca a o detme in rnijlocul
d-voasträ, ma bucur mult ca imi este rezervatä mie placerea de a aduce
salutul nostru cordial celui mai nou si totodata celui din uring coleg ales
in actuala sesiune generalá - d-lui Prof D. Caracostea.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
166 5EDINTA DELA z8 MAI 193.,

« Dupä aproape 40 de am de muncl onestä 0 serioasä, dar priceputl,

devotatä si cu talent prezentatI, in domeniul filologiei, al folklorului, al
criticei si istoriei literare, Academia Româná incoroneazI azi opera sa,
asa de intinsä si meritoasá, dupá cum ni s'a arätat in raportul prezentat
din partea Sectiumi Literare, pentru alegerea-i ca membru activ.
« Prin venirea sa in mijlocul nostru, o nouä si valoroasI putere de muna
si de creatie in domenml hterelor române se adaogá acestei institutium.
De aceea 11 intâmpin, in numele d-voasträ, al tuturor, cu toatá simpatia
si increderea, meritatä, färä a uita cä, ce mä priveste personal, am fericirea
sä-1 salut, aci, si ca pe un vechiu 0. distins coleg de pe bäncile Universitätn,
fäcând parte dinteo generatiune care n'avea, pe atunci, alt scop si ideal
mai apropiat in vieatI, deck sä aducl, fiecare, dupl puterile si mijloacele
sale, o contributie eat de modestá, dar reall si sánkoasI, pentru progresul
vietn culturale si nationale a neamului.
o Fie, deci, binevenit in mijlocul nostru I

D-1 D. CARACOSTEA räspunzand zice :

« Multumesc din inirnä pentru cuvintele de bun vemt.

« Intamplarea a fäcut ca in tot cursul superior de liceu sI flu elevul lui
L Bianu. Ceva mai mult deck o intknplare : un destin, a fäcut A. tree
pe bäncile Universitkii in chiar anul când I. Bianu a urcat treptele catedrei
lui. Cand el a vrut, cum ii era firea, luptä dreaptá pentru specialitatea lui,
am avut onoarea sä fiu in frunte, abilitat pentru tot domemul literaturii
noastre : veche, poporanI si moderná. Iar când el a vazut necesitatea
de a se da atentia cuvenitá laturei moderne a specialitätn, mi-a incredintat
sarcina de a o intemeia.
« AstIzi, pe linia aceluiasi destin, alegerea d-voastre mä chiamI sl
ocup fotoliul lui, unde mi se cere sá actualizez partea cea mai aleasI a
literaturii noastre si sl spun un cuvant de intelegere si de räspundere in .
bátaia vânturilor si a controverselor actuale.
« Pentru increderea arItatä, vá sunt nesarsit de recunoscItor. Recu-
nostinta insä este mutä 0 nu poate avea altä expresie deck fapta. VI rog
sl mäsurati adâncimea acestui sentiment dupá chipul cum, lipsit de mice
pretentii, vom sti sl mä identific cerinteloi ideale ale specialitätii pentru
care sunt chemat ».

D-1 EM. RACOVIT.A., raportând in numele Comisiunu pentru regle-

mentarea fondurilor Antachi si Chiru, prezintä proiectul de regulament pentru
fondul Maria Antachi.

- Dupá o discutiune, se aprobá proiectul de regulament pentru Fondul

« Maria Antachz )) in urmItoarea cuprindere :
« Art. 1. - Se institue, in conformitate cu vointa testatoarei, un Fond
pentru premii si burse care va purta numele de « Maria Antachi *.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
REGULAMENTUL FONDULUI aMARIA ANTACHI 6 167

« Art. 2 - Dupä prelevärile statutare i regulamentare cuvenite Aca-

demiei, sumele provenite din veniturile Fondului vor fi intrebuintate în
modul urmätor :
« I. Delegatia Academiei va fixa, in fiecare an, o surná « pentru o foarte
bunä intretmere a mormântului nostru ce poartä numele familiei Miron
Vlasto dela cimitirul erban Vodä Bellu din Bucuresti ».
« II. Restul surnel se va impärti egal intre premli i burse.
« Art. 3.- «Premiile Elena fi Gheorghe Vlasto» vor fi de douä ca-
tegoni:
«a) Un premiu, sau mai multe, cu subiecte diferite, vor fi date pentru
Studii juridice, de prefenntä din Istoria Dreptului, fie pe bazá de mernoni
tipärite, fie pentru lucrän ale cäfor subiecte au fost fixate de Academie;
«b) Un premiu sau mai multe vor fi destinate artelor plastice i in
special pictuni
« Premille acestor douä categorii vor fi anuale. Dacd premiile unei
categorli sau ale amändorura nu s'au putut acorda, se va reinoi publicatia
premillor pentru anul unnätor ; dacá amândouä categorule de premii sau
una numai din ele rämän nedistnbuite tunp de 3 am, sumele lor vor ft
incorporate fondului sau vor servi pentru sponi ea premillor.
« Art. 4.- « Bursele George Vlasto», una sau mat multe pe an, se vor
acorda pentru « specializare in strämätate » de « Comisiunea Fondului
Maria Antachi » in conditiunile ce urmeazá
« a) Comisiunea va face, anual, plenului sesiumi generale, propunen
de reglementarc a burselor de distribuit in anul scolar urmätor, propunen
in care se vor indica numärul, speciahtatea, tara i durata burselor st
eventualele prelungin a burselor acordate anterior ;
«b) Bursele vor fi « de cel putin 50.000 lei » pe an. Dacá aceastä sumä
se va considera ca fund prea micá, se va putea acorda ca ajutor dar tot in
conditule impuse beneficianlor burselor intregi ;
« e) Bursele i ajutoarele se acordá prmteun concurs al cärui program
si a cärui tinere va fi botärit de Comisnme ;
« d) Candidatii la concurs vor indica dacl nu au sau dacá mai au alte
subventii sau burse si care anume. Comisiunea va putea propune acordarea
de « ajutoare » celor reusiti la concurs, care au nevoie numai de o completare
a sumelor de care dispun.
« Beneficiani vor justifica buna intrebumtare a bursei prin certificate
de scolantate dela Instituçiile unde se speciahzeazá i prin rapoarte se-
mestnale asupra activitätii lor stuntif ice.
t Art. 5. - Plenul sesiumi generale va alege o « Comisiune a Fondului
Marza Antachi», compusä din 2 reprezentanti, reeligibih, ai fleck-6 Sec-
tiuni, care va avea sarcina sä aplice acest regulament, atât pentru Premii,
cät si pentru Burse Comismnea va propune aprobärii plenului sesiumi
generale, prm referate sense, numärul anual al premulor si burselor,
suma destinatä fleck-ma, destmatia prernulor neatnbuite, etc. si once
másurá va crede de cuviintä pentru imphnirea in cele mai bune conditii
a vointu testatoarei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
168 REGULAMENTUL FONDULUI CHIRU

(I Art 6. - Dispozipi tranzitorn.

« Sumele disponibile astäzi : 162.228 lei, se impart astfel :
c a) roo.000 lei pentru premii si anume : 50.000 lei pentru un premiu
destinat lucránlor jundice publicate intre I Ianuane 1934-31 Decemvrie
1938 si 50 000 lei pentru un premiu destmat pictuni.
« Premiul juridic va fi dat in sesiunea generalä din 1939 si concurenpi
trebue sä ceard inscrierea pänä la 31 Decemvrie 1938 ;
« Premml pentru picturä va fi acordat in sesmnea generalä din 1938,
unui pictor pentru activitatea sa ;
(< b) 6o.000 lei vor fi acordap ca bursä sau ca ajutor de studit pentru
studii istorice sau geograf ice ».
Th. Capiclan, S Dragonur, Em Racom(d.
D-1 EM. RACOVITA comunicá si. protectul de regurament pentru fondul
Chiru, care se aprobá in urmätoarea cuprmdere :
« Art. 1. - Fondul de ajutoare « C. Chiru », infiintat prin tranzacpa
din 17.XII.1937 de cätre Inginerul V. Chin' este format din titlun de Rentá
a expropriern 5 % 1922. « Academia Românä este absolut suveranä sä
aprecieze modul de intrebuintare a sumei de mai sus, in conformitate cu
Statutele sale si legea sa organicá ».
« Art. 2. - Venitul fondului 1) va servi exclusiv la subvenponarea
lucränlor stimpfice in curs de elaborare sau de desävärsire in vederea
procuránt matenalului si aparatelor necesare lucräni, explorapilor pe teren,
cálätornlor pentru studii comparative, in rezumat pentru a permite unut
cercetätor lipsit de mijloace si mentos ca sä-si continue sau sä-si termine o
lucrare de vädit interes
« Art 3. - Suma totald a veniturilor fondului pe o perioadá de trei
ani dupä prelevänle reglementare ale Academiei 2), va constant « Subventia
trienalá C Chini » ce va fi distribuitä succesiv de cätre Sectiunile Literal%
Istoricá si. Stimpficl si in aceastä ordine. Prima penoadä tnenalä va fi
formatá din ann 1938-39 si 1940. Veniturile incasate pänä la 3 EXII.1937
se vor capitaliza.
« Art 4. - Solicitarea subventulor se face printeun memonu in douä
exemplare, in care se aratä scopul si motivarea lucräni, starea in care se
gäseste si ce destinatie se va da sumei primite.
« Ultimul termen pentru inregistrarea memornlor la Cancelane este 31
Decemvne al anului in care se poate acorda subvenpa
« Art. 5 -Membrii activi, onoran st corespondenti nu au dreptul
de a solicita subventit ; ei pot insä - prin depunen de memorn conforme
art. 4 - propune alp cercetáton, ce consimt in scns, pânä in ziva deschiderii
sesiunii generale competente.
« Art. 6.- Academia in sesiune generalä decide alcatuirea unei « Co-
mismni a Subvenpilor » formatá din 6 membn, alesi pe 3 am, câte 2. de

1) Care este de circa 7 500 lei net anual

2) Circa 3 x 7.300 = 22 500 ICI

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
RAPORTUL COMISIUNII p. RXAMINAREk LUCRÄRILOR DIN 1937-38 169

fiecare sectiune si reeligibili. Comismnea Subventnlor va alege un Secretor

pe 4 am, tar sedmtele vor fi prezidate de colegul prezent la sedinte care
posedä cea mai mare vechime de academician combinatä cu cea mai mare
varstä
« Art. 7.- Comisnmea Subventidor, care poate cere rapoarte oriarui
referent ce crede calificat, recomandä plenului sesiunii generale competente,
spre aprobare, pe beneficiari, prin un raport in scris si motivat. Ea pre-
zintä anual plenului un referat asupra rapoartelor ce beneficiarn se obligl
sä remitä Academiei despre rezultatele intrebumtärii subventiei.
« Art. 8. -Dad. Academia hotäräste crearea unui 4 Fond general de
subventii » si numeste o Comisiune ad-hoc, mismnea de a distribui sub-
ventiile « Fondului C. Chiru » se incredinteazä acestei Comisiuni, tar
Comisiunea specialä creatä prin acest Regulament se desfiinteazä *.
Th. Capwlan, S Dragomw, Eta Racovit

D-1 N. BANESCU ceteste urmätorul Raport al Cointsiuniz pentiu exami-

<area lucrc1rilor din 1937-1938:
4 Cornisiunea pentru examinarea lucrárilor din 1937-1938 ale Acade-
miei Române a luat cu multumire act de raportul d-lui Secretar general,
icoana vie a activitätti desvoltate de Institutia noasteä, in cursul anulut
academic pe care-1 incheiärn.
« Schimbarea Asezämântului fundamental al vietii Statulut nostru,
primitá cu atâta insufletire de poporul român, este, cum atät de bine o
caracterizeazá d-1 raportor, izvorul unei noi si fericite prefaceri morale,
care va da propäsirii noastre, in toate domennle, un ritm mai accelerat.
« Arn avut durerea, si in anul acesta, de a pierde din mijlocul nostru un
membru de onoare, pe Iuliu Martian si patru corespondent'. -0 Ta-
frah, Gh. Em. Fihpescu, D. Cálugäreanu 0 Generalul Scarlat Panaitescu -,
dmtre colegn români, 0 patru membri de onoare sträini, in persoana
ilustrului gânditor si orn de Stat Th. G. Masaryk si a savantilor H.Capitant,
I. Bidlo 0 T. Scrijnen, glorii ale stnntei Internationale
« Academia Romänä a avut insä si satisfactium, când s'a asociat cu
bucurie la omagrul adus distinsului nostru coleg, Dr. Gr Antipa, de lumea
stiintificä din tarä 0 sträinätate, cu prilejul ajungern sale la virsta de 70
de ani, precum 0 la acela adus mai tânárului si tot atât de distinsului coleg,
d-lui Ion Petrovici, pentru cei 30 de am de activitate universitará 0 filosoficl.
« Comunicärile, in sedinte publice, au atins, si in acest an, un nurrar
insemnat. Prin glasul automat al specialwilor, au fost comemoratt, in
unele din aceste sedinte, câteva mari figuri ale vieln intelectuale românesti :
Spiru Haret, I. Creangä, Gh. Cosbuc, si ale cugetärli straline : R. Descartes,
E. Solvay
« Situatia materialä a Instrtutiei noastre a primit o simtitoare imbuná-
täpre, prin donatia de douá sute mil. lei, in rentä, primitä dela Stat 0
sestune extraordinarä a fost chematá, pentru acceptarea acestel donatium,
si tot cu acel prilej, noui membri de onoare au fost proclamati, in persoana

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
170 $EDIN"fA DELA 28 MAI 1938

d-lui I. Moscicki, Presedintele Republicii poloneze si a d-lor G Tätärescu

si M. Cancicov.
a Cu adancä satisfacte trebue sä constatäm legätunle noastre vu cu
strámátatea : participarea Academiei Române, prin atâtea publicatuni, la
Expozitia din Paris, a insemnat o senoasá contribute stuntificä la Pavilionul
României, care, datoritá priceperii de obste recunoscutd a d-lui Coleg
Dimitrie Gusti, a ocupat un loc de frunte la marea Expozitune. Mult
regretatul nostru Coleg, Dr. G. Mannescu, care ne-a päräsit chiar la
inceputul lucränlor noastre din aceastä sesiune, a reprezentat atunci stinta
româneascá la Pans, ca i la atatea congrese stintif ice; Colegul I Petrovici,
cu talentul säu cunoscut, a fäcut sä se audä la Pans glasul Academiei
Române, la congresul Descartes ; d-1 H. Hulubei a participat, in numele
nostru, la congresul organizat acolo de Reumunea internationalä de Fizia,
Chimie i Biologie. D-1 Secretar general a fost de asemenea reprezentantul
nostru la Adunarea comisulor nationale de cooperate intelectualá tinutá
la Paris; d-1 D. Gust la congresul international al invätämântului primar si
educatiei poporului si la acel al stuntelor sociale, la care a gout multe
comunicán.
Publicapile Academiei Române au fost, anul acesta, dupá cum o
aratä sena inregistratä in raport, de asernenea numeroase.
« Trei noui legate s'au adäogat la fondunle testamentare, i asupra
lor v'ati pronuntat inteo sedintä a acestei sesium.
a Spitalul « Menachem H Elias » este acum terminat i lucránle de
inzestrare, in curs de executare, vor face dintr'ânsul un asezámânt modern
de prima ordine.
e Fundata o Ioan I. Dalles » a indeplinit, si de astädatá, cu mare succes,
opera sa de promovare a miscärn artistice t i culturale a Om
« In sfärsit, d-lor Colegi, planunle pentru constructia noului palat al
Academiei Române sunt acum in lucru, i în curand vor fi supuse aprobärii
plenului; Biblioteca noastrá s'a imbogätit in acest an cu 10.569 volume,
3214 pubhcatti periodice, cu un nurnär insemnat de hárti, stampe, docu-
mente, monete i medalii.
« Academia Româng a distnbuit, si de data aceasta, un insemnat numär
de burse i premn, afirmändu-si, ca intotdeauna, contnbutia importantá
si serioasä la opera culturii românest ».
N Biinescu, G. Spacu.
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU prezintá Raportul d-lui Prof. Em.
Panaitescu, Directorul Scohi Române din Roma, despre actvitatea acestei
scoli in cursul anului expirat
D-1Presedinte ALEX LAPEDATU aratá cä astázi de dimineatä, Academia
datona sa de pietate fatä de donatorn Academiei, a of iciat un
parastas pentru pomenirea donatordor säi la biserica Sf Nicolae Tabacu,
in prezenta a unui mare numär dintre membru Academiei activi, onorari si
corespondenti si a membnlor familiilor i rudelor donatordor pomerati.
Se decide prelungirea actualei sesium generate paná la 4 Iume inclusiv.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
*EDINTA DELA 30 MAI 1938 171

EDINTA PUBLICA SOLEMNA DELA 30 MAI 1938

D-1 Prefedinte ALEX LAPEDATU, salutând pe Majestatea Sa Regele
Carol II, zice :

Sire,

<den, membrii Acadennei Române au facut un pios pelennagiu la

necropola domneascä dela Curtea de Arges, spre a depune Horde recu-
nostintei i admiratiunn lor nepentoare pe mormintele manlor i glonosilor
fAuriton ai Regatului Român i Unitätii nationale, Regele Carol I si Regele
Ferdinand I, pentru tot ceea ce au reprezentat si au realizat pe seama
Institutiunn noastre, ca fosti Protecton i Presedinti de Onoare ai ei.
« Astäzi le este dat fencitul pnlej de a putea exprima Majestätn Voastre
intreaga lor gratitudine i profundul lor devotament, pentru continua
grijá ce purtati i puternicul sprijin ce acordati Academiei Române. Cäci
niciodatá aceastä grijä i acest sprijin nu s'au manifestat mai intelegätor
si mai generos din partea Inalilor Patroni i Augustilor Prezidenti de
Onoare ai nostn, ca Ora in anul trecut, când ni s'a fácut - prin bunä-
vomta i increderea de care ne bucuräin din partea Majestátii Voastre -
cel mai insemnat dar pe care Academia Romänä 1-a prima dela Guvernul
tärn in cei 72 de ani ai existentei sale.
« Este darul de doul sute milmane lei, in rentl perpetuä, - dar pentru
care V'am transmis, de indatä, cele mai cálduroase i respectuoase multu-
min. Ne bucurtim insä, nespus, cä Vá putem reinnoi aceste multumin, de
fatä, in ins* incinta Academiei, impártäsindu-VA, in acelasi timp, deci-
ziunea luatd, 'Ma de atunci, ca venitul acestui insemnat dar sä-1 intrebuintám
integral, pentru constructia unui nou local al Academiet Române, in raport
cu trebumtele sale de vntor si care O. fie, cum se cuvme, i o podoabá a
Capitalei noastre
Ati pus, astfel, Sire, si V'ari fAcut ctitorul celui mai de seamá ase-
zärnânt cultural al tärn. Cáci un destin providential a filcut ca inceputunle
modeste pe can le-a asezat, in toate domennle vietii unui Stat, modern si
national, abia infinpat, Regele Carol I, sä le desävärsiti Majestatea Voasträ
Asa si cu Academia noasträ. Va fi dat Majestätii Voastre, ca al treilea Inalt
Patron si August Prezident de Onoare, sä o vadä desávarsitä in infätisarea
ei extenoarä si matenalá, ca una din cele mai frumoase opere din domnia
Majestätii Voastre
« Iatá de ce, Sire, imploräin prea gratios sfatul intelept si luminat, ca si
ajutorul pretios i trebuincios al Majestätii Voastre, pentru realizarea
acestei monumentale opere, ca sä putem läsa i noi celor viltori, precum au
fäcut-o vrednicn si neuitatii inamtasi, contributia cu care suntem daton
sa crestem i sä sponm patrimoniul Institutiumi noastre, intru progresul
spiritual, moral si national al neamului românesc.
« In adevär, nimic nu cimenteazä mai mult vieata neamunlor, ca atan,
deck puterea traditnlor legate de institutnle lor Noi suntem trecAton

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
172 $ED1NTA DELA 30 MAI 1938

Institutule, temeinic asezate si desvoltate, rämân 'Msg. O. infrunte veacurile.

De aci râvna si jertfa noasträ pentru mentinerea, propgsirea si inflorirea
bor. Ori, nu este institutiune in tara aceasta care sä se fi desvoltat, in chip
mai firesc si mai armonic, paralel 0 progresiv cu ins* evolutia Statului
si a Dinastiei sale - cum observam cu altä ocazie - ca Academia Româng.
Iar aceasta datoritg, pe de o parte, activiatn celor mai ilustri reprezentanti
ai viepi intelectuale românesti, iar pe de altä parte, protectiei de care s'a
bucurat din partea Suveranilor Om.
« Leggtura aceasta este si va rämânea - precum in trecut asa 0 in
virtor - cea mai puternicg pârghie de inaintare a Institutiunn noastre.
De aceea, multurnindu-Vg, prea respectuos, pentru marea cinste ce ne-ati
flcut 0 anul acesta, de a prezida sedinta solemng de intrare in Academic
a distinsului nostni Coleg Traian Sävulescu, tinem sä VA asigurgm, Sire,
cä ne vorn face si mai departe datoria, asa cum stim cg o dorrti, din tot
sufletul, Majestatea Voastrá
# Sg trgiti, Sire ! ».

MAJESTATEA SA REGELE CAROL II binevoieste a zice :

Domnule Prefedinte,
Domnilor,

« Gestul pe care 1-ap flcut ien, depunând flon pe mormintele ráposatilor

Domni ai acestei Tän, vä mgrturisesc el M'a miscat adânc.
4( In gestul acesta vgd un simbol, care, mai ales in zilele de azi, isi are
deosebita lui insemnätate. V'ap gândit, inteun mod asa de dums, de a
face o permanentä legIturä intre trecut 0 vutor.
c Cu ocaziunea sesiunii anuale a Academiei Române, ap dorit, prin
acest gest, sä aduceti in mijlocul d-voastre sufletele acelor mari fguritori
ai Thal noastre de astäzi, - cgci nicio altá institutiune din tara noastrg
nu reprezintä mai viu aceastg leggturg intre ceea ce a fost ien si ceea ce
trebue sg fie mâme
4 In toatg desvoltarea culturalg a României, pe zi ce trecem 0 cu once
timp in care facem un pas inainte, in sufletele noastre nu trebue sg intlm
ceea ce a fost trecutul nostru, cgci pentru intgrirea culturalä a Tärii noastre
noi trebue sg desgropgm temelii vechi si pe aceste temeln de altddatä sg
clädim constructia cea mai frumoasä 0 cea mai strälucitoare a culturn
României de mâme
« Eu sunt totdeauna profund emotionat si miscat on de câte on am
pnlejul de a vent in mijlocul d-voastre. Anul acesta bucuria Mea este mai
mare, aci, dupg cum a spus d-1 Presedinte, s'a reusit a se face pentru
Academia Româng, dupg atâtia am, un gest care nu s'a mai fgcut.
« Din cuvintele pe care le-a rostit d-1 Presedinte, sunt convins cl Aca-
demia a simtit importanta acestui gest 0 cg 41 va da cu atât mai mult toatg
silinta ca sg corespundg intocmai nevoilor României de astäzi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 31 MAI 1938 173

o Sunteti top oameni cu un frumos trecut. Am dorinta ca sA arAtati top

cum se stie SA se lege un trecut cu tin vntor.
« VA multumesc *.

MAYESTATEA SA REGELE CAROL II binevoieste a da cuvAntul d-lui

Coleg Traian SAvulescu.
D-1 TRAIAN SAVULESCU îsi rosteste Discursul de receptie, tratAnd
despre « Patologia vegetald, baza sa teoreticii, importanta sa practicd *.
MAYESTATEA SA REGELE CAROL II binevoieste a da cuvAntul d-lui
Coleg I. Simionescu.
D-1 I. SIMIONESCU rosteste Räspunsul -la discursul d-lui Traian SA-
vulescu.
Majestatea Sa Regele, coborind in incintA, felicitä pe d-nii Colegi Tr
SAvulescu si I. Simionescu si se intretine indelung cu d-mi membri prezenti

4DINTA DELA 31 MAI 1938

D-1 Presedunte ALEX. LAPEDATU zice :
« In mijlocul nostru se gAsesc doi din non membri corespondenti ai
Sectiunii stiintif ice : d-1 Prof. Dr Ionescu-MihAesti si d-1 Prof. Octav
Onicescu.
« E de prisos, cred, sl relevez activitatea si mernele pentru can au fost
chemati in sAnul Academiei RomAne.
« Totusi, nu pot trece cu vederea a d-1 Prof. Dr. Ionescu-MihAesti,
eminent si iubit discipol, colaborator si amic al mult regretatului Dr. loan
Cantacuzino, conduce astAzi, cu atAta pricepere si rAvriA, Institutul fondat
de strAlucitul sAu maestru, in spiritul si dupA directivele acestuia, stabilind
astfel o continuitate absolut necesará pentru desvoltarea mstitutnlor stun-
tifice si pentru formarea traditulor can trebue sA stea la baza finitei bor.
« Nu mA indoesc cA, intrat in Academie, in aceastA situatie si condus
de acest spirit, noul nostru coleg va contribui, prin activitatea sa stiintificA,
nu numai la cresterea reputattei sale personale, ci si la prestigiul Academiei
noastre.
« Ce priveste pe d-1 Octav Onicescu, d-sa este blue cunoscut, ca un
matematician de frunte al Om, cu reputatie in lumea invátatilor din strAi-
nAtate, unde adesea a fost chemat sA facA conferinte si prelegeri, mult
apreciate si elogios comentate.
« Cu dansul, Institutiunea noastrá astigä o putere tAnArA st viguroasA,
care stA cu cinste alAturea de matematicierni eminenti pe can i-a avut si
ii are Academia RomAnA.
« De aceea il salut cu toatA cordiahtatea si cu toatA increderea printre noi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 EEDINTA DELA 31 MAI 1938
174
D-1 C IONESCU-MIHAESTI, easpunzAnd, zice .

« Imi imphnesc o plAcutA datone multumindu-vA, cu toatA recunostinta,

pentru cinstea deosebitA pe care mi-ap fAcut-o, alegAndu-mA membru
corespondent al acestui irtilt asezknant de culturA
0 .tiu prea bine el activitatea mea de pan'ä acum nu ar fi indreptkit
aceastä alegere, dacA n'ati fi avut mai ales in vedere si faptul c'd votul
d-voastre are si intelesul until indemn, de a cArui ponincA mimai voiu
tine seamk incercând ca pun activitatea mea de acum inainte sä, fiu demn
de ilustra Institupune in care ati vort sA viu ».
D-1 OCTAV ONICESCU, rAspunzand, zice .
« Foarte mAgulit de cuvintele d-voastre si emoponat de atenpa bine-
voitoare pe care Academia a arkat-o activitkii mele, vA rog sá credep in
sentirnentele mele adânci de recunostintA. MA voiu sill sA mA ark, prin
munca mea stuntificA de acum inainte, demn de increderea d-voastre
«Vii multumesc ».

D-1 Secretar general G. TITEICA depune urmAtorul text al cuvântArn

rostite de d-sa astAzi la ora r i cu ocazia predärn sabiei de academician d-lui
Paul Montel, Profesor la Sorbona si Membru de Onoare al Academiei Rornâne :

Monsteur le Mintstre,
Mesdames,
Messieurs,

« C'est comme délégué officiel de l'Académie Roumaine que je prend

la parole A. cette grande féte académique, organisée en l'honneur de Mr.
Paul Montel, Professeur A la Sorbonne, Membre de l'Académie des Sciences
de Paris ,

« Notre Académie tenait, A juste raison, A rendre hommage, A cette

solennelle occasion, A son illustre_ Membre d'honneur, un des plus grands
analystes de notre époque.
« Cependant, Monsieur et cher Collégue, en méme temps que cette
délégation officielle, que j'ai acceptée avec joie, j'ai une situation privilégiée.
J'ai eu le bonheur de vous connaître, lorsque vous n'aviez que 20 ans.
J'ai pu done suivre, pas A pas, votre trajectoire scientifique A partir de son
point initial. J'ai dans ma bibliothèque les notes qui contiennent les pre-
miers résultats de vos travaux, qui se sont transformées, petit A petit,
en mémoires profondes et intéressants, que vous avez exposés ensuite
avec votre talent incomparable, A, travers le monde, en des cours et confé-
rences, - pour devenir enfin des livres, de beaux livres clairs et systéma-
tiques, - étapes successives et brillantes de cette belle trajectoire, dont
la féte d'aujourd'hui est un des points culminants.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 31 MAI 1938
I 75

« Je sais qu'on pourra dire, et on a le droit de la dire, que pour un ve-

ritable et eminent normalien comme vous l' étes, la riche et belle moisson
de vos travaux profonds et élégants était un fait normal
« On pourra ajouter qu'il était tout aussi naturel de votre part d'avoir
étudié â fond pour la premiere fois ces families de fonctions qui ne pou-
vaient &re que normales, qui sont devenues classiques, à tel point qu'elles
constituent actuellement le fondement de l'Analyse moderne et l'instru-
ment essentiel du Calcul des variations. c t 1

« Ces familles normales que vous avez créées sont d'un usage tellement
courant qu'on oublie souvent de citer le nom de leur créateur.
« Darboux, l'illustre géometre aimait à raconter â. son cours de la
Sorbonne l'anecdote suivante :
(c Un jour Laguerre, un trés subtle géomètrè français, lisait à l'Aca-
démie des Sciences une Note qui commençait amsi .
« On sart que tous les cercles d'un plan passent par deux points fixes
imaginaires à l'infini »
« Poncelet, le créateur de la géomètrie projective, qui était present,
lui dit:
« On le salt, oui, parceque c'est moi qui l'ai démontré, mais on oublie
de la rappeler ».
« C'est votre cas. Tout le monde parle des familles normales de fonc-
tons, on s'en sert régulièrement, mais on oublie souvent de rappeler
que c'est vous qui les avez introduites dans la Science.
« Ce qui nous touche le plus, Monsieur et cher Collégue, dans votre
longue activité scientifique, féconde et variée, c'est Pinter& constant que
vous portez â. la section mathématique de la Faculté des sciences de Cluj, -
Intel-et, dont la port& est considerable. En effet, par les cours et les con-
ferences que vous y avez donnees, par le prestige de votre personnalité
scientifique, par le rayonnement de votre sympathie et de votre intelli-
gence supérieure vous avez contribué effectivement à consolider notre
ceuvre d'union nationale et, de cette manière, votre action en Roumanie,
votre cooperation intellectuelle, s'intgre à celle de la France.
« Pour tous ces motifs et pour tant d'autres, qui forment un ensemble
qui n'est pas dénombrable, l'Acadérnie Roumaine a voulu vous exprimer
par moi son admiration et sa reconnaissance ».
Se procede la alegen de membri de onoare.
D-1 N. VASILESCU-KARPEN ceteste urmtoarea propunere
« Lucrärile d-lui Cotton se referá la mai multe domemi ale fizicei,
in particular la opticl si magnetism. Insemnátatea acestor lucräri i-au adus
o notorietate universalä 0 1-au mdicat ca Profesor la Facultatea de Stimte
din Paris, unde conduce laboratorul de cercetAri- fizice, si la Academia de
Stiinte din Paris, pe care astAzi o prezideazá.
« Dar d-1 Cotton a format numerosi fizicieni româm, astki - unu din
ei profesori in Universitätile noastre.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 31 MAI 1938
176

« Propunem pe d-1 Profesor Aimé Cotton ca Membru de Onoare al

Academiel, demmtate pe care o meritä cu prisosuità ».
N Vaszlescu-Karpen, L. Mrazec, G. Spacu, D. Voznov, I. Szmzonescu, Dr.
Gr. Antzpa, Em. Racomtcl, Tr. Seivulescu, G Tztezca, D. Pompetu,
G. I. zmtz.
Procedându-se la votul cu bile, se constatk drept rezultat al votului cl d-1
Aimé Cotton a intrunit 23 voturi, din 26 exprimate, 3 voturi fund contra.
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU proclarnä ales Membru de Onoare
pe d-1 Aimé Cotton

D-1 G. TITEICA ceteste urmátoarea propunere :

« D-1 Heisenberg este astäzi in toatá lumea stiintificä cunoscut prin valoa-
rea exceptionall a lucrárdor sale de Fizicl-matematick Pe lângä completärile
date de el Fizicei moderne in care principml relativratii, teoria sunetelor
si mecanica ondulatoare joacä un rol hotäritor, principiul care 1-a fäcut
cunoscut si lumit din afara cercurilor stiintifice, prin latura lui sensationalk
cu o interpretare care a trecut dincolo de Intel-4111e autorului, a fost princi-
piul incertitudinn sau al nesigurantei. Pe baza acestor lucräri, care 1-au
asezat in rândul intai al cercetätorilor de astázi, 1 s'a acordat ann trecuti
Premiul Nobel de Fizick Propunem sä fie ales ca Membru de Onoare al
Academiei noastre »
G Tztezca, I. Sumonescu, N. Vastlescu-Karpen, D Pompezu, L Mrazec,
D Voznov, G Spacu.

Procedându-se la votul cu bile, drept rezultat al votului se constatá cä d-1

W. Heisenberg a intrunit 25 voturi, din 27 exprimate, 2 voturi filnd contra.
D-1 Presedinte proclamä ales Membru de Onoare pe d-1 Werner Heisen-
berg

D-1 G. TITEICA ceteste urmátoarea propunere :

« D-1 Francesco Seven si-a câstigat renume hi lumea matematicá
contemporanä prin cercetärile sale adânci de mat bine de 30 de ani despre
suprafetele algebrice. Urmas al geometrdor italieni Castelnuovo si Enriques
si al lui Picard, d-1 Severi si-a intins cercetärile in toate domeniile vecine
cu cele care privesc varietätile algebrice, in special cu Topologia si cu
Functiunile analitice de mai multe variabile. Pe baza acestor lucräri de
mare valoare, d-1 Seven a fost ales membru al Academiei regale italiene.
Propunem sä fie ales Membru de Onoare al Academiei noastre »
G Tztezca, D Pompeiu, L Mrazec, D. Voznov, G. Spacu, I. Sinuonescu,
N Vaszlescu-Karpen

Procedându-se la votul cu bile, drept rezultat al votului se constatä cl d-1

Francesco Seven a intrunit unammitatea de 26 voturi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 3! MAI 1938
177
D-1 Presedinte proclamä ales Membru de Onoare pe d-1 Fr. Severi cu
unanimitate de voturi.

D-1 G. TITEICA ceteste urnakoarea propunere :

o D-1 Petrovici este astäzi in Iugoslavia figura reprezentativá pentru
stiintele matematice. Cu o activitate tiinçificä bogatä i indelungatä, de
mai bine de 40 de ani, d-1 Petrovici e cunoscut prin cercetärde sale de
naturl aritmetic1 in privinta teoriei functiunilor, cu numeroase exemple
particulare foarte interesante. Numele slu e legat si de o cercetare cu caracter
intrucâtva filosofic: aplicarea unui principiu de analogie intre diferitele
ramuri teoretice i aplicate ale stiintelor matematice. Propunem alegerea
d-sale ca Membru de Onoare al Academiei Romane ».
G. Tztewa, I. Sinuonescu, D. Pompezu, L. Mrazec, G. Spacu, D. Voznov,
N. Vastlescu-Karpen.

Se procede la votul cu bile 0 se constatä cä d-1 M. Petrovici a intrunit 28

voturi, din 29 exprimate, i vot hind contra.
D-1 Presedinte proclaml ales Membru de Onoare pe d-1 M. Petrovici
D-1 SILVIU DRAGOMIR ceteste urmätoarea propunere :
« Profesorul W. Chaloupecky, Rector al Universitätii din Bratislava,
este considerat astäzi ca unul din cei mai distini reprezentanti ai istorio-
grafiei cehoslovace. Opera sa de cApetenie, care trateazA inceputurile
poporului slovac i luptele impotriva expansiunii unguresti, are contribu-
tmni pretioase si pentru istoria noasträ. Un studiu special al sal cuprinde
o judicioasä criticä a stirilor privitoare la afirmativa stäpAnire bulgará in
Transilvania (sec. IX). coala istoricA a Slovacilor incadrati in noul stat
national are in domma sa un conduator unanim recunoscut de o intreagä
pleiadä de tineri cercetátori.
o D-1 W. Chaloupecky fimd i un prieten convins al neamului nostru,
propunem alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei Române ».
N lorga, Szkzu Dragonur, Preotul Nzcolae M Popescu, N Bdnescu,
Ion I Nzstor, I Lupa$, Andrez Reidulescu, S. Mehedzntz.

Se procede la votul cu bile si se constatä cä d-1 W. Chaloupecky a intrunit

27 voturi, din 28 voturi exprimate, u vot fund contra.
D-1 Presedinte proclamä ales Membru de Onoare pe d-1 W. Chaloupecky

D-1 I. LUPAS ceteste urmátoarea propunere

« Intre vlädicn purtätori de condem, ai zdelor noastre, 0-a asigurat un
loc de cinste P. Sf. Episcop al Cluplui Nicolae Colan, cäruia in timpul
din urmá i-a fost incredintatä si importanta misiune de a conduce Ministerul
Educatiet Nationale, al Cultelor i Artelor

12 A R - Anale - Tom LVIII - *echntele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
178 SEDINTA DELA 31 MAI 1938

«-Dupä strälucite studii secundare, urmate la Liceul Andrei Saguna din

Brasov, P. Sf. Sa a devenit studentul Facultätii de Filosofie i Litere din
Bucuresti, unde si-a trecut examenul de licentä cu o tez1 despre stilul lui
D. Cantemir in scrierile lui romeinWi. Pregátirea in specialitatea teologiei si-a
dobândit-o la Sibiu si la Universitatea din Berlin, precum i inteo cälátorie
de studn la Atena.
« Dela 1915 panä in timpul de fatá, in curs de aproape un sfert de veac,
a desfäsurat o neintreruptä activitate atat prin publicatiunile de interes
teologic-stiintific i practic-educativ, cat mai ales prin ingrijita redactare
a .Revistei Teologice din Sibiu si a Vietzt Ilustrate din Cluj, izbutmd sá
inalte aceste douá periodice romanesti la nivelul celor mai exigente publi-
catium similare din oricare tarä europeara.
« Bibliografia tipäritä in Sibiu la 1937 despre activitatea literarä publi-
cistia a P. Sf. Sale indicá un numár de 360 studii i articole izvorite din
strädalnicul i iscusitul ski condem - panä la sfarsitul anului 1936.
« Si de atunci incoace a continuat cu ravnä spontä ráspandirea cuvan-
tului i scrisului romanesc, ticluit cu temeinia chibzuialä, inväluit in buna
mireasmä duhovniceasa a reminiscentelor biblice si a frumoaselor rostiri
populare - cronicAresti.
« Aceastä sustinutá activitate literará publicisticä ne indeamnä sä pro-
punem chemarea P. Sf. Episcop Nicolae Colan printre membrii onorari
ai Academiei Romane ».
D. Gustz, C. R Motru, N. Iorga, Th Capidan M. Sadoveanu, N Vaszlescu-
Karpen, I. Brdtescu-Voznestz, I Nistor, G Murnu. L. Mrazec, R Rosettt,
G. Petrascu, I. Lupas, A Lapedatu, Dr. Gr. Antzpa, N. Beinescu, S.
Mehechnsz, t Czobanu, Preotul Nzcolae M. Popescu, S. Dragoznzr,
S. Puscarzu, A C. Cuza, G. I. Sisestz

Se procede la votul cu bile i se constatä cáPrea Sfinpa Sa Nicolae Colan,

Episcopul Clujului, a intrunit zo voturi, din 26 exprimate, 6 voturi fiind
contra.
D-1 Prerdinte proclaml pe P. S. S. Episcopul Nicolae Colan, Membru de
Onoare al Academiei Romane.
D-1 I. NISTOR ceteste urmátoarea propunere
o D-1 Vasile Gheorghm, Doctor in Sfanta Teologie i Profesor titular
la Facultatea de Teologie din Cernäuti, este unul dmtre cei mai vechi si
mai merituosi reprezentanti ai studillor teologice care au ridicat aceastä
scoalá la o reputatie necontestatä i unanim recunoscutä, atat in arä cat
si in sträinátate.
« Activitatea sa literar-stimtificl deosebit de bogatä in domeniul inter-
pretárn textului Noului Testament, cat si a studillor sale de critica textului
grecesc fAcute cu deosebitä grijä i cu un aparat stiintific neintrecut, i-au
creat intre invatath nostri teologi un loc de onoare
o Numeroasele sale publicatiuni in domernul teologic si calendaristic
sunt cunoscute i ráspandite pretutindeni. Profesor si educator neintrecut,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
EEDINTA DELA 31 MAI 1938
179
Rom An totdeauna luptätor pentru drepturile neamului si a bisericii, el a
binemeritat dela Natiune si de aceea propunem sA fie ales Membru de
Onoare al Academiei RomAne ».
Andrei Raulescu, D Gush, C. R. Motru, A C. Cuza, Ion I. Nistor,
&I'm Dragomtr, I. Lupas, Preotul Nicolae M. Popescu, Th. Capidan,
S. Mehedttztt, I. Stntionescu, G Murnu, R. Rosetti.

Se procede la votul cu bile si se constatA el d-1 Dr. Vasile Gheorghiu a

intrunit 24 voturi, din 26 exprimate, 2 voturi fund contra.
D-1 Presedinte proclamA ales Membru de Onoare pe d-1 Dr. Vasile Gheor-
ghiu.
D-1 Dr. GR. ANTIPA ceteste urmAtoarea propunere :
« Avem onoarea a NI propune alegerea d-lui Prof. Dr. D. Danielopol -
Directorul Institutului Clinico-Medical, Secretarul general al Academiei
de MedicinA, etc. - ca Membru de Onoare al Academiei RomAne.
« Motivele pentru care vA facem aceastA propunere se bazeazI nu
numai pe marea activitate stuntificA ce a desfAsurat si lucrArde ce le-a
publicat ci si pentru servicil speciale ce le-a adus Academiei noastre.
« In adevAr, in mod cu totul grapos, d-1 Dr. Damelopol si-a pus servichle
sale la dispozipa Academiei pentru a ne inlesni alcAtuirea programului
constructiei si a planului de organizare a Spitalului Elias. Sunt aproape
8 ani de and d-1 Prof. Danielopol si-a consacrat tot timpul sAti pentru a
alcAtui acest program cu totul original pentru organizarea Oa in cele
mai mici detalii a acestui spital si astAzi, cAnd spitalul e gata, cele mai marl
autoritAti stuntifice din strAinAtate -in cap cu cunoscutul profesor francez
Sergent - si-au exprimat admirapa lor pentru marea operA realizatA.
« VA rugdm dar, d-lor Colegi, ca recunostintA pentru serviciile impor-
tante aduse Academiei RomAne si ca o recunoastere a marei activitAti
stintif ice si importantelor lucrAri stuntif ice ce le-a publicat, g bmevoiti
a vota alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei RomAne ».
Dr. Gr. Anttpa, P. Bogdan, G Spacu, Preotul Ntcolae M. Popescu,
Andrei Rcidulescu, St. Ctobanu, D. Gust:, I. Petrovtci, Th. Captdan,
L. Mrazec, Em Racovit, G. Ionescu-Szsestt, I. Szmtonescu, G. Titetca,
Tr Sâvulescu, A. Lapedatu, D Pompetu, R. Rosettt, C. R Motru,
G. Murnu.

Se procede la votul cu bile si se constatA c1 d-1 Dr. D. Damelopol a

intrunit 25 voturi din 27 exprimate, z voturi fiind contra.
D-1 Presedinte proclamA ales Membru de Onoare pe d-1 Dr. D. Damelopol
D-1 I. NISTOR, raportAnd in numele Comzsiunzi Financzare a Academzei
asupra formArn bugetului pentru 1938-1939 ceteste urmAtorul Raport :
« Bugetul Academiei Romine pentru exercipul 1938-1939 se infAti-
seazA cu o structurA tehnicA cu totul deosebitA fatä de aim trecuti, datorra

12*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
1 8o BUGETUL ACADEM1EI ROMANE PE 1938-1939

faptului a s'a luat hotArirea de a se proceda la o reorganizare mai potrivitI

si mai rationall a servichlor noastre de contabilitate.
o Pentru o mai bunA sistematizare a admmistratiei fondurdor de care
se dispune si pentru a se pAstra eat mai evidentA deosebirea intre fondurile
proprii §i fondurile cu destinatie speciald, am alcAtuit douA bugete separate
si anume :

A) Bugetul General al Academiei Romenze

« In acest buget se gAsesc inregistrate pe de o parte toate veniturile
proprii ale Institutiei noastre provemnd din venituri patrimoniale, subventii
publice si private si prelevAri acute din veniturile fondurilor speciale,
iar pe de altA parte toate cheltuelde necesitate de diferitele servicii admini-
strative si culturale ce avem pentru indephnirea menird noastre.

B) Bugetul special
« In acest buget se gAsesc inregistrate veniturde incasate sio cheltuelile
acute cu prilejul administrArii numeroaselor fonduri speciale ce am primit
dela donatord nostri.
« Intre aceste doll*/ bugete bine distincte si cu o gestiune administrativA
si financiarA complet deosebitA existA aceastá singurA legAturA :
« Din fondurile spectate, administrate de Academia RomanA in mod
separat, se fac prelevAri de 25 % ce figureazA in bugetul de cheltueli al
Fondurilor speciale si care alimenteazA veniturile corespunzAtoare ale Bu-
getului General. Aceastä legAturA se poate urmAri din examinarea postu-
rilor celor douA bugete.
« InteadevAr, in cheltuelde Bugetului Special se gAseste postul de sub
Titlul II : PrelevAri statutare in valoare de lei 4.753.839 ce figureazA in
Thlul I al veniturilor Bugetului General, sub numele I. PrelevAri as.
Fondurilor speciale, tar postul de sub Thlul VI : Fonclului Academiei,
in valoare de lei 981.846 din Bugetul Special este incorporat in Titlul V:
Diverse, al veniturilor Bugetului General.
« Prin noua organizare contabilá si bugetarä se urmAreste obtinerea
unet mai clare evidente financiare si putinta unui control mai eficace,
dat fiind cI in vutor se va cunoaste in mice moment mersul executArit
celor clouA bugete complet distincte unul de altul

BUGETUL GENERAL AL ACADEMIEI ROMAINE

« Se prezintA cu un total de lei 13 877 158 la venituri si cheltueli, cu
un usor spor fatä de bugetul anterior.
Vemturile sunt impArtite in 5 mart categorn, grupate dupA natura lor
si separate in art cole. Ele se pot usor examina in detahu in bugetele des-
voltAtoare ce urmeazA bugetulut general.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
BUGETUL ACADEMIEI ROMANE PE 1938 1939
18i
o Cheltuelile sunt impärtite in to mari categoril, grupate dupä natura
lor si separate in articole at mai numeroase pentru a se cunoaste exact
destinatiunea ce li s'a dat
« Uncle articole de cheltueli au prima suplimente de dotatiuni, fatá de
exercitml trecut, chibzuindu-se a corespund unor reale necesitäti.
« In acelasi timp alte cheltueh au fost reduse, pentru ca din economiile
realizate sä se poatä alimenta cheltuehle suplimentare.
« In fine, pentru a face fatä oricäror eventualitäti neprevAzute in cursul
exercipului bugetar, am spoilt simtitor fondul de deschidere de credite,
rämânând insä bine stabilit cä nu se va face uz de el, decât in mäsura in
care vemturile prevIzute se realizeazä potrivit prevederilor.

BUGETUL SPECIAL
« Se prezintä cu un total de 24.117.626 lei la venituri si cheltueli, asa
cum reiese din recapitularea generalä care il precede.
« Veniturile sunt impärtite in 4 categorn, din care primele doul au toatá
insemnätatea.
« Inteadevar, cupoanele .st divtdendele difernelor valori mobiliare apar-
tmând fondurilor speciale se ridicl la 14 594.212 lei, iar venitul tmobilelor,
socotit ca venit brut rezultat din exploatarea si valorificarea lor (mosii,
päduri, case, etc.) se ridicä la lei 8.905.104. Celelalte dota categorn de
venituri au o insemnätate mult mai mid.
« Cheltuelile sunt impärtite in 7 categorn, din care cele mai principale
sunt cele privind gestiunea diferitelor bunuri, cu lei 4.838.282 si Obligagunile
testamentare cu lei 4 096 169.
« Prelevärile fäcute in favoarea Bugetului General al Academiei sunt
trecute cu 2.753 839 lei, in cap. II si lei 981.846 in cap. VI.
« Atunci Cind veniturile unui fond sunt prea mici in cursul unui an,
ceea ce impiedea indeplinirea obligatiumlor testamentare, ele 'se capitali-
zeazá si se adaogä la fondul initial In cap IV sub numele de « capitalizäri »
am concentrat toate aceste operatiuni in valoare de lei 1.336.796, detaliatä
apoi pe fonduri in bugetele desvoltätoare.
« De asemenea atunci când veniturile unui fond special nu acoperä
mci mäcar cheltueble si sarcmile cu care sunt grevate, Academia Romänä
a dat din fondurile ei generale sumele necesare, ce urmeazä a fi restituite
din excedentele vntoare. Asa se explia. cap. V sub numele « amortizäri o,
in valoare de lei 885.344 in care am concentrat toate operatiumle de acest
fel, ce se pot urmári in detaliu in bugetele desvolatoare.
« In fine in capitolul de cheltueli « Diverse o sunt trecute diferitele
fonduri in asteptare si contmuu alimentate pe diferite cäi, intre care amintim
« Fondul pentru constructia Palatului Academiei o in valoare de lei 8.000 000
si « Fondul de Pensiuni o in valoare de lei 1.025 400.
« Aceasta este structura organicA a celor douä bugete ce am intocmit
si supunem aprobárii D-voastre.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
182 MODIFICARI iN REGULAMENTUL ACADEMIEI ROMANE

« Dacá sunteti de acord cu propunerile de mai sus, Ará nigIm a le da

cuvenita incuvuntare, spre a putea fi puse in lucrare pe data de r Iu lie
1938 pe baza unei noi organizäri contabile, dela care suntern in drept
sä asteptlm bune rezultate ».
Ion I. Ntstor, Preotul Nicolae M. Popescu, N Vastlescu-Karpen
D-1 I. NISTOR tine sä aducal multumiri, in numele Academiei, d-lut
Co leg corespondent Victor Slávescu pentru munca deosebitá pe care a depus-o
la intocmirea acestut buget pe baze cu totul notiä fatä de bugetele noastre
antermare si in deosebi pentru principule noul propuse pentru reorganizarea
si modernizarea Serviciului nostru de contabihtate. D-sa zice ea preznitä
bugetul intocmit de d-1 Victor Slávescu cu unele mici modificäri aprobate de
Comismnea Financiarä.
- Dupä discupunea la care tau parte d-nti Alex. Lapedatu, Andrei Rádu-
lescu, Victor Savescu, Dr Gr. Antipa, General R. Rosetti si Dim. Caracostea,
proiectul de buget se pune la vot si se voteazä in unammitate
Trecându-se la modificarea unor articole din Regulamentul General
al Academiei, cart trebuesc puse in concordantä cu noua organizare a Servi-
cmlui de Contabilitate, d-1 Presechnte Lapedatu &A cuvântul d-lui I. Nistor
spre a raporta propunerile Comisimm.
D-1 I. NISTOR supune pe rand urmátoarele articole, in textele propuse
de Comisiune :
Art. 72 in urmätoarea cuprindere :
« Art. 72 - Casa de bani va avea doua randuri de chei diferite, din
care una va fi tinutä de cátre Caster, tar cealaltá de cätre eful contabtlitätti.
- Dupl o discutte la care tau parte d-nut I. Nistor, Victor Savescu, Andrei
Rádulescu st Em. Racovitä se aprobä textul propus si se adaoga la acest articol
un nou alineat in urmátoarea cuprindere :
« In ce priveste actele de valoare ale Academiei, ele se vor pästra inteo
« casá de fer, a caret chete se va pästra de Secretarul General ».
Art. 73 se aprobá in urmätoarea cuprindere rämasá definttivá dupá amen-
damentele propuse :
« Art 73 - Mandatele de platá vor fi enuse de dare Serviciul Contabt-
litätti, pe baza aprobärilor date de cAtre Delegatiune ori Secretarul General
(dupä importanta si categoria plätti ordonate) si vor fi semnate de cdtre
*eful contabihtätit st contrasemnate de Secretarul General.
« Chnantele de primiri de numerar (incasäri) vor fi semnate de Caster si
contrasemnate de eful contabilitätu.
o Mandatele de platä vor fi insotne, dacä va fi cazul, de plesele justi-
ficative ».
Art. 77 se aprobä in urmätoarea cuprindere :
« Art. 77. - eful contabilitäpi ingrijeste de tinerea in regulá a re-
gistrelor servictulut Om, are allturt de Caster räspunderea Caset si face
corespondenta privind administrarea si gestiunea Academtet »
Art. 79 se anuleazá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MODIFICARI IN REGULAMENTUL ACADEMIEI ROMANE
183

Art. 8o se aproba in urmatoarea cuprindere :

« Art. 80. - eful contabilitätii va face catre sfarsitul anului bugetar
Delegatiei Academiei propuneri pentru capitalizarea atat a sumelor pre-
väzute in bugetele respective si. realizate, precum si a sumelor realizate in
plus peste prevedenle bugetare. Delegapunea va hotäri asupra sumelor
de capitalizat, natura efectelor si a plasamentelor de facut »
Art. 81 se aproba in urmatoarea cuprindere :
« Art. 8.r. -*eful contabilitapi prezmta in fiecare lung situatia exe-
cutäril bugetului pe titlun si balanta de venficare, iar trimestrial situatia
executani bugetului pe articole
« El inlesneste Delegapurni Academiei prepararea proiectului de buget ».
Art. 8z, dupa amendarea textului propus de Comisiune, se aproba in
urmatoarea redactie defmitivä :
« Art. 82 -Toate efectele de Stat, obligatiumle si acpunde vor fi
tinute in depozit liber la Banca Nationalä a Romaniei sau la alte Institupuni
de sub controlul Statului *.
Art. 83 se aproba textul propus de Comismne in urmatoarea cuprindere :
«Art. 83. - Marnpularea numerarului se face de cátre Casier.
« Sumele dispombile peste nevoile curente ale Academiei vor putea fi
depuse in cont curent pe termen sau la vedere.
« Asupra acestei operatiuni va hotäri Delegatiunea Academiei ».
Art. 84 se suprimä.
Se decide ca in tot cuprinsul Regulamentulm, ori unde se vor intalni
cuvintele « casier-contabil » vor fi inlocune cu cuvintele (t casier », respective
« contabil », intrucat aceste servicii sunt distincte.
La art. 92 se ia in discupe textul propus de Comisiune si dupa amenda-
mentele propuse de d-nii Andrei Radulescu, Em. Racovitä si Alex. Lapedatu,
textul articolului se stabileste in urmätoarea redactare definitiva :
«Art. 92. - Academia Romana intocmeste in sesiune generalä ordi-
nará douä proiecte de buget, unul al fondurilor speciale si altul al fondurilor
generale.
« Anul bugetar incepe la 1 Julie si sfarseste la 30 Iume.
« Bugetul special va cuprinde venitunle si cheltuehle privind fondunle
speciale.
« Bugetul general va cuprinde veniturile si cheltuelile pnvind fondunle
generale.
« Atat subventide dela autontätile publice, cat si dela particulari, vor fi
trecute in bugetul general.
« Sumele repartizate drept cheltueh Bibliotech, Dicponarului si Sec-
tiunilor se vor inscrie in bugetul general la cheltueli, in capitole separate ».
Articolele 74 T. 75 se suprimä.
Trecandu-se la modificarea Regulamentului Serviciilor Academiei, in le-
gatura cu noua organizare data Serviciilor de Casiene si Contabilitate, d-1
I. NISTOR ceteste art. I propus de Comisiune si il supune discupunii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MODIFICAM iN REGULAMENTUL ACADEMIM ROMANE
184

D-1 EM. RACOVITA observä cri din textul propus nu se vede cä Serviciul
Casieriei este distinct de Serviciul Contabilitkii. Aceste servicii trebue sä fie
insä mentinute distincte, cel al Contabilitkn putând avea 0 subbirouri.
- Dupä o discutiune la care mai lau parte d-mi V. Slávescu, I. Nistor i
Em. Racovitä, d-1 PreFdinte Alex. Lapedatu propune urmátoarea redactare,
care se aprobá :
«Art. I. r Serviciul Contabilitkii va executa urmätoarele lucrari . va
controla executarea bugetului general at 0 a bugetului special ; va tine
evidenta efectelor 0 titlurilor, va urmári incasarea cupoanelor 0 dividen-
delor, va face operatiumle in legäturä cu ie0rea la sorti a titlurilor ; va
face inregistrarea 0 controlul actelor justificative privind intreaga gestiune
0 administrare a Academiei
« 2. Serviciul Casieriei este insärcinat cu operatiunile curente de CasA ».
Art II se voteazA in urmätorul text propus de Comisnme :
« Art II. Serviciul Contabilitkii se va face de eful contabilitkii,
un Casier §i personalul necesar ».
Art. XII 0 XIII se voteazá dupá o discupune la care lau parte d-nii Andrei
Rklulescu, Alex. Lapedatu 0 L Nistor, in urmkoarele cuprinderi :
« Art. XII. eful contabilitätii are räspunderea tinern in buna regulä
a registrelor Serviciului säu. El este sub privegherea Delegatiunii.
« Seful contabilitkii semneazä mandatele de platä 0 corespondenta
Serviciului aläturi de semnätura Secretarului General.
« Verified conturile de platd.
« Incheie lunar situatia executärn celor doul bugete 0 Balanta de Vert-
f icare.
« Inlesne0e Delegapunn prepararea proiectelor de bugete.
« Verified in fiecare sfk0t de zi situatia Casei
« Va ingriji ca efectele 0 titlurile Academiei sä fie depuse la B. N. R.
« Art. XIII Casierul face incaskile i plkile ordonantate in numerar
ale Academiei. Semneazá chitantele ce emite pentru sumele incasate.
Chitantele vor fi contrasemnate de care eful contabilitätii ».
D-1 General R. ROSETTI aratä cä Delegatiunea a aprobat in cursul
anului o sporire la salarule functionarilor de grade inferioare, intemeindu-se
pe autorizarea ce i se dase de plen de a modifica bugetul in cursul anului
Pentru ca noile salarn sä se mentiná, e nevoie sä modificám art. 15 din Regu-
lamentul pentru Serviciile Academiei. Spre acest scop d-sa face urnikoarea
propunere .
« Salariile lunare prevázute prin art. 15 din Regulamentul pentru
servicnle Academiei se modificä precum urmeazá :
« Functionarul gradul IV 6.000 lei in loe de 5.600
» » V 5.000 » » » » 4.700
S staglar 4 750 » » » » 4 400
« Salarnle celorlalti functionari rknAn aceleasi »
- Propunerea se ia in considerare 0 se voteazá.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 1 RIME 1938
185

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste Cornisiumi Fmanciare

care si-a dat osteneala de a examina si prelucra bugetul format, precum s'a
väzut, pe noi baze, de Colegul nostru d-I Victor SIävescu. D-sa exprimä
in deosebi vn multumiri d-lui Co leg corespondent Victor SlAvescu pentru
concursul neprecupetit pe care ni 1-a dat in lucrarea noasträ de ordin financiar
si mai ales pentru osteneala pe care si-a dat-o säptámâni de-a-rândul pentru
cercetarea cu de-a-mänuntul a Serviculor noastre de Casierie si de Contabilitate
in vederea reorganizäril acestor servicii

,EDINTA DELA .1- IUNIE 1938

Prefedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU, Viceprefedinte.
Dui:a propunerea d-lui I. Nistor, d-I Co leg corespondent Victor SlAvescu
este delegat de Academie cu supravegherea apharn bugetului pe exercitiul
1938-1939, si cu reorganizarea Serviciului de Contabihtate al Academiei
D-1 General R. ROSETTI ceteste urmátoarea propunere :

Textul actual Textul propus

« Art. 25 -Fiecare sectiune cu
majoritate de voturi propune cel mai
tarziu panä intea 8-a zi a Sesiunii
generale preväzutä in art 23 candi-
datu pentru locurile vacante in
sânul el.
« In caz când sectiunea nu va pre-
zenta propunerea in termenul arätat,
Delegatiunea Academiei, dimpreunä
cu membrn prezenti ai sectiunil res-
pective, convocati anume pentru a-
ceasta, se vor intruni in sedintä se-
cretá ad-hoc, in zma a to-a a Sesiunn
si vor forma Colegml extraordinar de
candidare, care cu majoritate de vo-
turi va hotäri candidatul de propus la
votul plenului.
« Art. 25. - Fiecare sectiune pro-
pune cel mai târziu panä intea 8-a
zi a Sesiumi generale, prevAzute in
art. 23, câte 3 candidati pentru fiecare
loc vacant in sânul ei
« Cei trei candidati vor trebui sä
obtinä majoritatea voturilor mem-
brilor sectiunii respective, iar pro-
punerea se va face in ordinea numä-
rului de voturi ce candidatn au ob-
tinut
« In caz când sectiunea nu va pre-
zenta propunerea in termenul arätat,
sau nu va fi propus trei candidati
pentru fiecare loc vacant, Delega-
tiunea Academiei dimpreunä cu mem-
bni prezenti ai sectiunii respective,
convocati anume pentru aceasta, se
vor intruni in sedintä secretá ad-hoc
in zma a to-a a sesiumi si vor forma
Colegml extraordinar de candidare,
care, cu majoritate de voturi, va
hotári candidatii de propus plenului
spre votare

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 186 $ED1NTA DELA 1 IUNIE 1938

<4 Votul pentru propunere de can- « Votul pentru propunere de can-

didare va fi facut prin buletine si
deodata pentru toate persoanele reco-
mandate de membrii sectiunii. El va
fi repetat pan a. cand unul chntre can-
didati va intruni majoritatea mem-
brilor prezenti. Daca in Colegml ex-
traordmar de candidare nu se va putea
intruni aceasta majoritate - dui:4 5
votari - locul ramane vacant pfinä la
sesiunea generalä urmatoare.
« Alegerea membrilor se face de
dire Corpul intreg al Academiei, cu
2/3 dintre membrn prezenti in se-
siunea generalä.
« Aceastä votare va avea kc dupä
2 zile libere dela prezentarea propu-
nerli.
« Art. 31. - Membrn corespon-
denti se aleg dupä propunerea sectiei
respective dintre bärbatii de speciali-
tate, atat romani, cat si sträini, ale
caror lucrari pot contribui la scopurile
Academiei ».
- Se ia act si se va supune discutiei plenului in sesiunea generala a anului
viitor, 1939, in timp util.
didare este secret si va fi facut prin
buletine deodatä pentru toate per-
soanele recomandate de membrn sec-
tiunn. El va fi repetat panä cand trei
dintre candidati vor intruni majori-
tatea voturilor membrilor sectiumi
respective.
« Dad. in Colegml extraordinar de
candidate, nu se va putea intruni
majoritatea membrilor prezenti -
dupa 5 votäri - locul rämane vacant
'Ana la Sesiunea generalä urmatoare.
« Corpul intreg al Academiei va
alege cu 2/3 a membrilor prezenti, in
Sesiune generalä, pe unul din cei trei
propusi de sectiune.
« Alegerea se va face prin vot se-
cret cu buletine nominale. Aceasta
votare va avea loc dupal 2 zile libere
dela prezentarea propunerii.
« Art. 31. - Membrn corespon-
denti romani se aleg dupä propunerea
sectiumi respective, dintre barbatu de
specialitate, ale caror lucrari pot con-
tribui la scopurile Academiei, dupä
normele aratate la art. 25.
« Membrn corespondenti strami se
aleg dupä propunerea sectiumi res-
pective dintre bärbatii de specialitate
ale caror lucräri pot contribui la sco-
punle Academiei. Propunerile sec-
tiunilor se fac cu vot secret si cu cel
putin 2/3 din numärul membrilor
sectiumi respective ».

- D-1 EM. RACOVITA. face istoricul chestiumi infiintarii Consilmlui

National de Cercetari si Asociatiei Prietenilor *tiintei, de care s'a interesat
in sedinta de alaltaieri insust Majestatea Sa Regele Carol II, intru cat Ma-
jestatea Sa admite aceasta infiintare, cunoscand bine rolul important al insti-
tutiilor de acest gen din strainatate. D-sa propune sä se completeze Comisia
numitä in anul trecut cu scopul de a redacta proiectul pentru infiintarea acestei
Institutii nationale.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA i IUNIE 1938 187

- Dupä o discutie la care iau parte d-nii Alex. Lapedatu, D. Gusti si

Gh. Spacu, se decide ca Comisiunea sä fie formatä din urmätorn d-ni Colegi :
Alex. Lapedatu, G. Trteica, Dr. Gr. Antipa, C. Rádulescu-Motru, Andrei
Rádulescu, I. Petrovici, Dim. Gusti, S. Mehedinti, Gh. Spacu, L. Mrazec,
Dr. Em. Racovitä. i N. Vasilescu-Karpen.
Se aprob ä. propunerea d-lui A. C. Cuza ca Academia sä continue a se
ocupa de organizarea comemorärii lui Mihail Eminescu in 1939, cu prilejul
implinirn a 50 de arn dela moartea genialului poet. D-1 Dim. Caracostea a fost
rugat ca sä formuleze plenului propuneri concrete, bazate pe hotäririle Sectiunn
Literare.
- Procedandu-se la alegeri de membri corespondenti, d-1 DIM. GUSTI
ceteste urmätoarea propunere :
« Propun ca Membru corespondent al Academiei pe d-1 Dr. Sabin
Manuilá. D-sa este cunoscut ca organizatorul statisticei stuntif ice in
Romania.
« Inteadevär, d-1 Sabin Manua' a fost Directorul general al recensl-
mantului populatiei României, in 1930; incepand in acest an, acum cand
i s'au pus la dispozitie mijloacele necesare, se pubha rezultatul acestui
recensámant -o publicatie ce va insemna de sigur baza de discutie in
jurul problemelor fundamentale privitoare la cunoasterea i organizarea
Statului Roman (15 volume, sub tipar).
« D-1 Sabin Manuill mai are insä i marele merit a fi organizat primul
Institut central de statisticä, In 1935, care publia un « Buletin » al crestern
populatiei, de o importantä capitalä.
« Lucrärile d-lui Sabin Manuilá sunt in deobste apreciate.
« Astfel: « Epidemiile din Transilvania in 1921 », prezentatä Academiei
Române de catre regretatul nostru Coleg Victor Babes, in 1923 ; « Evolutia
etnicä a oraselor i minoritätilor etnice din Transilvania *, 1929, premiatä
de Academia Romanä ; « Populatia Transilvaruei, 1929 » ; « As-pecte demo-
graf ice ale Transilvarnei », studiu apärut in colectia Academiei Române pen-
tru Expozitia dela Paris 1938 ; « Populatia Dobrogei », in colectia Academiei
Române pentru expozitia din Paris 1938 ; oPopulatia României», in colaborare
cu D. C. Georgescu, in Sociologia Romarnei ; «Statistica mortalitätii infantile»,
publicatä in Buletmul Academiei de Mediciná ; oStatistica i epidemmlogia
scarlatinei », lucrare prezentatä Congresului national de boll contagioase,
1937 (sub tipar); comunicäri stuntifice la congresele Internationale din
Albany (1927), Roma (1930, Berlin (1935) i Bucuresti (1937).
« D-1 S. Manuilá este membru al comitetului conferintei Internationale
a Institutului international de cooperatie intelectualä a Societätii Natiunilor,
pentru studiul problemelor demografice ; membru in Comisia mixtá de
experti at Institutului International de Statisticä si al Societätn Natiumlor
pentru revizuirea deceniall a listei Bertillon ; membru al comitetului de
experti pentru problemele dunärene, organizat de Institutul international
de cooperatie intelectualá pe lângä Societatea Natiumlor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
188 EEDINTA DELA 1 IUNIE 1938

« Activitatea de 'Anä acum in domeruul statisticei justifica cele mai

frumoase sperante pentru vutor si-i cla destule titlun pentru ca d-1 Dr.
Sabin Manuilä sa fie ales Membru corespondent al Academiei Romane ».

Procedandu-se la votul cu bile, se constata ca d-1 Dr. Sabin Manuila a

intrunit 22 votun pentru, din 26 exprimate, 4 votun ffind contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä ales Membru corespondent
pe d-1 Dr Sabin Manual, la Sectiunea Istonca.

D-1 General R. ROSETTI ceteste urmatoarea propunere

o Sectiunea Istorica va propune alegerea ca Membru corespondent

strain a cl-lui Paul Henry, conferentiar de istoria modernk si contemporana
la Facultatea de Litere din Clermond Ferrand.
« Fost elev al Scoalei Normale Supenoare din Paris, agregat de istone
si geografie, d-1 Paul Henry a stat unsprezece ani in Romania (1921-1932)
in care timp a indeplinit functnle de lector la Umversitatea din Cernäuti,
de Secretar general al Misiumi Universitare Franceze si de administrator
al Institutului Francez de Inalte Studii in Romania.
« In afar% de desvoltarea legatunlor dmtre tara sa si a noasträ, la care
a lucrat cu sarguinta si cu succes, d-sa s'a folosit de prilejul aflárii sale in
Romania pentru a studia trecutul nostru si a-1 infatisa in studii de mare
valoare precum sunt
« i. De l'originalité des peintures bucovimennes dans l'application des
principes byzantzns.
« z L'arbre de Jessé dans les églises de Bukovine.
«3. Quelques notes sur la représentation de l'hymne akathzste dans la
peinture murale extérieure de Bukovine.
« 4 Folklore et iconographie religieuse.
« 5 Le règne et les constructions d'Etienne-le-Grand, prince de Mol-
dam 1457-1504.
« 6 Les przncipes de l' Architecture serbe et l'école moldave
«7. Les églises de la Moldavie du Nord
« 8. L'abdication du Prince Couza
(i In afara de acestea d-1 P. Henry a mai publicat multe studu märunte
ce nu ne intereseaza, direct si, acum in urma, Le prmcipe des Nationalités.
« Intors in Franta, cel propus alegeru D-voastre, a infatisat si infa-
tiseaza lumn invätate franceze scrienle istoncilor romani, atat prin darea
de seama asupra scrierilor istorice romanesti publicatá in Revue Historique,
Noemvne-Decemvne, 1935, cat si in aceeasi revista prin dän de seama
asupra lucranlor istonce romanesti.
« Prin aceste lucrári d-1 Paul Henry indeplmeste cu prisosintä prescrip-
tide statutului nostru, cam operele si activitatea sa contnbuesc la scopunle
Academiei Romane si sunt in favoarea cunoasterii trecutului si artei ro-
mânestt ».

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA z IUNIE 1938 1 89

Procedandu-se la votul cu bile, se constata ea d-1 Paul Henry a intrunit 23

voturi pentni, din 26 expnmate, 3 voturi ffind contra.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclaml ales Membru corespondent

pe d-1 Paul Henry, la Secpunea Istorica.
D-1 N. BANESCU ceteste urmátoarea propunere :

« Institutul francez de studn bizantine din Bucuresti si-a inaugurat,

deunazi, activitatea, printr'o solemnitate, la care am avut onoarea de a
reprezenta Academia Rol/Ana.
« Stramutandu-si sediul la noi, dela Istanbul, uncle 1-a avut mai inainte,
acest inalt Institut va contribui si la cunoasterea trecutului care ne leaga
de civilizatia Bizantului. Directorul sail, rev. parinte Vitalien Laurent,
un invátat, a carin multipla. activitate 1-a impus tot mai mult in cercunle
stiintei internationale, aratä pentru acest trecut un viu interes. In scurta
vreme de and se afla la noi, d-sa a &cut o comunicare la Societatea nu-
mismatica, iar cu pnlejul maugurarii Institutului, ne-a dat o interesantä
conferinta, privitoare la Dobrogea in epoca Paleologilor.
o Alegerea sa ca mernbru corespondent ar fi, cred, un semn de mentata
incredere pentru dansul si un omagiu adus Institutului francez pe care
cu atata autoritate il reprezintä »

Procedandu-se la votul cu bile, Abatele Vitalien Laurent a intrunit 24

votun, din 25 exprimate, i vot fiind contra.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclama ales Membru corespondent

pe Abatele Vitalien Laurent, la Secounea Istorica

D-1 SILVIU DRAGOMIR ceteste urmätoarea propunere

« D-1 Profesor Franctsc Dvornik, dela Universitatea Carol IV din Praga
este unul dmtre cei mai distinsi istorici ai generatzei mai noua din Ceho-
slovacia, a cam activitate are atingen cu istoria noasträ veche, nu numai
prin faptul cá imbratiseazä studnle de bizantmologie si slavistica, ci mai
ales prin cercetarea unor vechi izvoare, de mare importantä pentru istoria
sudestului european si in deosebi a tinutului Dunani de Jos. Doul din
operele sale : r) Slavii, Bizantul si Roma in sec IX (Paris 1927) si 2) Legendele
lui Constantin si Metod vazute din Bizant (Praga 1933), deschid, flea
indoialä, un drum nou pentru a ajunge la cunoasterea imprejuränlor
intre care si-au desfasurat activitatea apostoln Slavilor. Ele arunca o lumina
neasteptata si asupra regiumlor care astazi sunt romanesti, risipind astfel,
pentru un timp, intunerecul ce acopera istona acestor tinuturi in veacunle
IX si X.
« De aceea ne luarn vole a-1 propune pentru a fi ales Membru cores-
pondent strain al Academiei Romane »

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
190 $EDINTA DELA i IUNIE 1939

Se procede la votul cu bile si drept rezultat al votului se constatä el d-1

Francisc Dvornik a intrumt unammitatea de 25 voturi.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclarna ales Membru corespondent

al Academiei Romane pe d-1 Francisc Dvornik cu unanimitate de voturi.

D-1 N. BANESCU ceteste urmatoarea propunere a d-lui Co leg N. IORGA:

« Profesorul R. J. Kerner dela Universitatea din Berkeley (California)
e introducatorul in America al studiilor privitoare la natiunile slave si la
cele vecme cu dansele. Lucrärile sale in aceste domenii servesc de intro-
ducere pentru studentii americani. Nu odata interesul d-lui Kerner s'a
oprit, cu o deosebita simpatie, i asupra poporului nostru. In aceastä
privinta el are un singur termen de comparatie : tanärul Profesor Joseph
Roucek, pe care va trebui candva sä-1 ono/1m cu aceeasi distinctie.
« Il propun ca Membru corespondent strain al Academiei noastre.
Procedandu-se la votul cu bile, d-1 R. J Kerner intruneste 21 voturi pentru
din 24 exprimate, 3 voturi fiind contra.
D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU proclama ales Membru corespondent
pe d-1 R. J. Kerner la Sectiunea Istorica.
Se procede la alegeri de membri de onoare.
D-1 G. SPACU ceteste urmätoarea propunere :
« D-1 Georges Urbain, a cam alegere ca Membru de Onoare va pro-
punem, este astalzt personalitatea cea mai &sting a chimiei franceze. D-sa
este profesor de chirme generalä la Universitatea din Paris si membru al
Institutului Frantei.
« Cercetärile sale precise si meticuloase in dificilul domeniu al chimiei
parnanturilor rare, in care prin metode noi de cristalizari fractionate, a
putut izola, simultan si independent de Auer v. Welsbach, elementul
« Luteciu », 1-au consacrat definitiv in lumea tiintificá. Alte lucrári ce a
intreprins apoi in diferite domenn ale chimiei, 1-au desemnat ca membru
in Comisiunea Internationalä pentru stabilirea ponderilor atomice a ele-
mentelor.
« Profesorul G. Urbain a fost Presedmtele Societätii de Chimie din
Paris si este Presedintele Consihului National de Cercetari din Franta.
« D-sa, in colaborare cu A. Sénéchal, a pubhcat prima carte franceza
in chimia complexelor anorganice, iar printeo serie de alte publicatiuni si
conferinte a extins vederile sale noi, din acest domeniu si in chimia car-
bonului.
o In laboratoarele ce conduce atat la Sorbona, cat si in Institutul de
Biologie fizico-chimicä, au lucrat mai multi cercetatori romani, carora le-a
rezervat cea mai caldä primire si din can unn azi sunt profesori in Univer-
sitaple i scohle noastre politehnice.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 3 IUNIE 1938
191

« Acura 5 ani a venit pentru prima datä in tara noastrá, cu care ocazie
a &cut o serie de confermte interesante, atat la Universitatea din Bucuresti,
cat si la aceea din Cluj, aprecund activitatea desfäsuratä in diferitele la-
boratoare ce a vizitat. In zma de 28/IV/1933 a fost salutat in incinta Aca-
demiei de d-1 Prof. Mrazec.
« Prin chemarea Profesorului G. Urbain, pe care avem onoarea a vi-1
propune, se aduce in sanul Academiei Romane nu numal o personalitate
de 'Malt merit stuntific, dar si un prieten al tärii noastre ».
G Spacu, N Vaszlescu-Karpen, P. Bogdan, I. Simzonescu, D. Pompezu,
D. Voznov, Em Racomtd, Tr. Scivulescu, L. Mrazec, G. Tzteica,
A Rcidulescu, Th. Capidan.

Se procede la votul cu bile si se constatä el d-1 Georges Urbain a intrunit

22 voturi, dm 23 exprimate, i vot fiind contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä ales Membru de Onoare
al Academiei Rornane pe d-1 Georges Urbain.

D-1 I. AL. BRÄTESCU-VOINETI ceteste urmátoarea propunere :

« Subsemnatn, propunem alegerea ca Membru de Onoare al Academiei
Romane pe d-1 General N. Condeescu, ale cáruia merite, ca scrntor, sunt in
deobste recunoscute. Calitatea sa de Presedinte al Societätii Scrntorilor
Romani ir conferá o situape proeminentä in lumea hterarä romanä, adAo-
gandu-i un nou trtlu la acela pe care si 1-a castigat prin operele sale literare»
I Brätescu-Voznegz, Mzhad Sadoveanu, I Petrovzcz, D. Caracostea, G.
Murnu, Th Capzdan, qt Czobanu, C R. Motru, N Bnescu, Preotzd
Nzcolae M Popescu, S. Mehedzrztz, Dr Gr Antzpa, L. Mrazec.

Procedandu-se la votul cu bile, drept rezultat al votulur se constatá cá d-1

General N. Condeescu a intrunit 20 voturi din 23 voturr exprimate, 3 voturi
fnnd contra.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä ales Membru de Onoare
al Academiei Romane pe d-1 General N. Condeescu

IgDINTA DELA 3 IUNIE 1938

D-1 Pre fedznte ALEX. LAPEDATU, salutand pe P S. S. Episcopul Nicolae
Colan, de curand ales Membru de Onoare al Academiei Ron-lane, zice :
« Pärmtele Episcop Nicolae Colan, Ministrul Educatiei Nationale, pe
care 1-am proclamat, zilele trecute, Membru de Onoare al Acadermei se
gäseste in mijlocul nostru.
« Aducandu-1 salutul cordial si colegral ce i se cuvme, vá rog, d-lor
Colegi, sä-mr permitep a-1 intampma printre noi si ca Ministru al Educatiei

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
192 SEDINTA DELA 3 IUNIE x938

Nationale, ca seful deci al Departamentului prin care Academia RomanA

intretine legAtunle sale cu Guvernul t Ara.
« Cleric 0 episcop de ehtä, cArturar care, desi tank., si-a castigat, prim
numeroasele, variatele si pretioasele sale scrien, o reputatie unanim recu-
noscutA in lumea intelectualitAtii romanesti, - noul nostru coleg era o
personalitate ce se impunea atentiunii Academiei Romane.
« Cáci ea a tinut totdeauna sA aibA in sanul sAu pe cei mai distinsi 0
vrednici ierarhi ai Ord, ca o dovadá a interesului viu 0 superior pe care,
incA dela infuntare, 1-a acordat bisencilor nationale, ca facton, traditionali
si hotAriton, ai cultura romanesti.
o Marl de aceasta, Prea Sfmtitul Episcop al Clujului este, cum spuneam,
0 Ministru al Educatiei Nationale 0, prin aceasta, chemat, oric at de
trecAtor ar fi, sii sprijineascA scopunle Academiei noastre. Si nu ne indoim
cA, prin larga sa comprehensiune pentru aceste scopun, vom avea din
parte-1 intreg acest sprijin. Ne bucurAm, deci, cl avem ocazia s1-1 salutAm
si in aceastA din urmA calitate.
« Fn, deci, binevenit in mijlocul nostru, Prea Sfmtite, si asigurat cA vei
gAsi la noi toatA stima si pretuirea, datoritä activitatii duhovnicesti, culturale
si nationale pe care ai pus-o si o depui in slujba neamului *.

P. S S. EPISCOPUL NICOLAE COLAN, rAspunzand, zice :

« MA gAsese inteuna dintre cele mai miscatoare clipe ale yield mele,
fimdcA iau cuvantul spre a vA multumi pentru marea cinste cu care m'atl
incununat, alegandu-mA membru de onoare al celui mai inalt asezAmant
de culturA al neamului nostru.
« De sigur, gandul care v'a cAlauzit, cand ati purees la aceastA alegere,
n'a izvorit din pi etuirea vredniciei mele zidite pe vreo osebit de bogatá
lucrare stiintificA. Pentru acest fel de lucrare - dupA asezata vorbA a
cronicarului - 4 trap hodenit si glad slobod trebuiaste #. Iar eu nu 1-am
prea avut. ImprejurAnle vietil m'au impins de timpuriu - incA de pe cand
eram student - in transeele scrisului misionar, iar ceva mai tar= vieata
bisenceascA m'a atras in orbita sa, cerandu-mi intreg rodul ostenehlor
mele. AsezAmântului sacru, sub pavAza cAnna s'a desfasurat destmul
neamului romanese, i-am inchinat toatA tivna si insufletirea mea, inte-
legand ca. 'n felul acesta imi slujesc devotat si natia intru care m'am
náscut
« De altfel, nu noi suntem stApanii propnei noastre vieti. Pasii vietii
noastre sunt calduziti de Dumnezeu. Datona noastrá este sá nu ne iimpo-
trivim rostului pe care A-tot-puternicul ni-I rândueste in aceastá vieatA,
ci sA chivernisim cu credintA talantul ce ni s'a dat. ToatA intelepciunea
view in ascultarea de Dumnezeu zace. Nici Mantuitorul nostru Isus
Hnstos n'a venit sA-si facA voia Sa, ci voia Celui ce L-a tnmis.
4 Si totusi, asta nu-i fdosofie de rob, ci intelepciunea omului duhovni-
ceste slobod. Robul ascultA 'ncruntat - si de fricA ; crestinul, slobod intru
Hnstos, ascultA senin - si din dragoste

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 3 1UNIE 1938
193

« Eu asa am invätat din Evanghelia Domnului, pe care arn ispitit-o

si am talcuit-o, ca dascal, doisprezece ani de zile, ucenicilor mei, iar de doi
ani de zile o talcuesc ca vladica, credinciosilor incredintati pästonni mele.
« Constient de putinätatea vredniciei mele, vä rog sa-mi ingaduip,
d-lor, A. nu talcuesc alegerea mea in Academie deck ca un omagiu pe care
cei mai sträluciti reprezentanti ai stnntei si culturn romanesti il aluc
Bisericii neamului. Aceasta Biserica, da, este vrednicä de inalta D-voastra
cinstire Fiindca fin Ei §m-au zugrävit credinta in icoane, sau si-au cioplit-o 'n
cruci, sau si-au durat-o in läcasuri sfinte - dandu-ne inceputurile artei
noastre. Ale lor sunt stangacele dar asa de pretioasele insemnäri din care
d-voastra inchegati sbuciumata istone a neamului. Slujitorn Ei ne-au
imprietenit cu luminatorul mestesug tipograficesc. Ei ne-au fost cei dintai
dascali. Ei au mangaiat cu cetania din Molitvelnic sau din Psaltire pe
inaintasn nostn in clipele de izbeliste, intarindu-le si sponndu-le credmta
in izbanda cea mare care avea sa villa.. Pe urma ostenehlor si jertfelor lor,
ce au dobandit ascultare dela Dumnezeu, aceasta izbandd a venit. Soarele
ei ne lummeaza si ne incälzeste pe top. Vietuim si crestem in ea sub nea-
dormita grije si indrurnare a inteleptului nostru Rege Carol II
« Pentru aceste pricini, Ei - Bisericn noastre dreptmáritoare - i se
cuvine cinstirea.
« Eu stiu si mä bucur din toata mima, ca Ei i-o si dati - prin mine,
care sunt doar unul dintre slujitorn Ei. De aceea vä rog, d-lor, sal primiti
respectuoasele mele multumin - odatá cu intreaga mea admiratie pentru
luminatele osteneh cu care ziditi manrea si fencirea natiel noastre.
« Bunul Dumnezeu sa vä binecuvinte cu rodun bogate aceste osteneli
si sä vä facä parte de manle bucurn pe can nu le aduce deck constiinta
datonei implinite ».
D-1 Secretar General G. TITEICA arata cä Comisnmea aleasa pentru
Consiliul National de Cercetki, s'a intrunit astazi si a delegat din sanul ei o
Comismne restransä pentru urmanrea lucränlor, compusa din d-mi Em
Racovitä, L. Mrazec si Dim. Gust.
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU comunica scrisoarea primal' din
partea d-lui E. Lefevre, Administratorul delegat al Uzinelor Solvay din Ro-
mania, primal astäzi, prin care se arata el Consihul de administratie al Uzinelor
pune la dispozrtia Academiei Romane suma de 1.500 000 lei spre a se crea
un fond care sä poarte numele fondatorului Ernest Solvay Societatea
Uzmelor Solvay 41 exprima dorm-a ca venitunle sä serveasca la incurajarea
cercetänlor ce se fac de ditre Universitatile din tail in domenml chimiei pure
- Se ia act cu multumire de donatia Uzinelor Solvay din Romania si se
decide acceptarea donatiei cu unammitate de votun
Procedandu-se la alegen de membn corespondenti si de onoare, d-I I. AL.
BRATESCU-VOINESTI ceteste urmatoarea propunere :
« Sectiunea Literara, in sedinta din 28 Mai a hotärit sa propunä plenului
Academiei alegerea ca Membru corespondent a d-lui Alexandru Tzigara-
13 A R - Anale - Tom LVIII - Seclintele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DINTA DELA 3 IUNIE 19313
194
Samurcas, caruia de mult s'ar fi cuvenit sa i se acorde aceastä distinctiune,
atat de bine meritata prin fecunda sa activitate pe terenul cultural.
« Director al Fundatiunii Regele Carol I, Inspector general al muzeelor,
reprezentant al Romarnei in Comisrunea internationall a artelor popularc
si in Comitetul international a istoriei artelor, Director al Revistei « Convor-
biri hterare » din 1924, d-sa indeplineste toate aceste indatorin cu o coin-
petentä i cu o harnicie exemplará si in mod atat de desävarsit, incat nimeni
si niciodata nu a putut formula vreo critica impotriva D-sale.
« Lucránle sale sunt foarte numeroase. Nu vi le vow enurnera pe
toate. Ma voiu margini sä vá reamintesc numai doua din ele, anurne Muzeo-
grafra romiind i Isvoade de eresteituri ale tdranulla romdn Marea lor valoare
e nu numai recunoscuta de toata lumea dela noi, dar fac obiectul admiratunii
strämilor in Diana carora au intrat.
« Gratie statornicei stáruint a d-lui Tzigara-Samurcas, Capitala va
putea inaugura in curând Muzeul nostru etnografic, care va fi una din
podoabele ei, cu care ne vom putea fah in ochii strainilor ce ne vor vizita
Alegand Membru corespondent pe d-1 Alexandru Tzigara-Sarnurcas,
Academia Rornanä îi indeplineste datona de a raspläti prin aceastä distnc-
tune pe un orn care a muncit cu pncepere si fará preget in ogorul culturn
noastre nationale »

Se procede la votul cu bile si se constata cal d-1 Al Tzigara-Samurcas a

intrunit 22 voturi pentru, din 30 expnmate, 8 votun fiind contra

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclarnä ales Membru corespondent

pe d-1 Al. Tzigara-Samurcas, la Sectunea Istoncl.

D-1 N. BANESCU ceteste urrnatoarea propunere a d-lui Coleg ANDREI

RADULESCU :

« Subsemnath propunem s'a fie ales Membru de Onoare, d-1 Olivier

Martin, Profesor la Facultatea de Drept din Pans, unul dintre cei mai
reputat specialist in Istoria Dreptului.
« Autor a numeroase lucrán i conducator al publicatei : Revue histo-
nque de Droit français et &ranger, in care au aparut i studn despre Dreptul
romanesc, D-1 Olivier Martin a mandestat mult interes i pentru cultura
noastra.
o Suntem convinsi ca, mat ales in urma vizitei acute in Romania,
cand a putut eapäta cunotinte mai precise despre noi, d-sa va fi t mai
apropiat de desvoltarea noastra culturall i va contribui pentru o mai buna
a ei pretuire n.
Andres Rddulescu, A. C. Curet, D. Gust:, N. Bcfnescu, G. Theica, Dr Gr
Anttpa, A Lapedatu, R Rosetti, Preotul Nscolae M. Popescu.

- Procedandu-se la votul cu bile, se constata ca d-1 Olivier Martin a

intrunit 28 de votun din 30 expnmate, 2 voturi fiind contra

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 3 IUNIE 1938
195

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclarnä ales pe d-I Olivier Martin

Membru de Onoare al Academiei Romane

D-1 I LUPAS ceteste urmatoarea propunere :

o 0 importantä activitate stiintificä a desfasurat, in clomemul istorio-
grafiei, Profesorul Dr Camil Krofta, actualul Ministru de Externe al
Republicii Cehoslovace.
« Din cercetarile lui de arhive au räsärit publicatiuni de valoare docu-
mentara ca Monumenta Bohemwe Vaticana (1903-1905) i o serie intreaga
de studii istorice privitoare mai cu seamä la epoca husitä - obiectul de
predilectiune al acestor cercetari staruitoare.
o A fost profesor la Universitatea din Praga. Intrat in diplomatie, nu a
paräsit indeletnicirile de istoriograf. Dimpotriva a dat o atentiune sporita
nazumtelor de a explica prezentul cu ajutorul trecutului. Studiile lui
istorice despre relatiumle dintre Slovaci i Cehi inainte de 1918, dintre
Podkarpatska Rus i Republica Cehoslovacä au izvorit din aceeasi preocu-
pare de a face cat mai váditä legätura prezentului cu trecutul. A dat o
contributie sermasä la organizarea Institutului de Studii slave si la Socie-
tatea pentru studiul problemelor mmoritare din Praga, al Orel presedinte
este Dela 1931 incoace e i editorul revistei Pragest Rundschau, in care
propaga stárurtor i documentat solidarnatea româna-ceha. Propunem deci
sä fie ales membru onorar al Academiei Romane ».
I Lupay, Th Capdan, D Gusts, Ion I Ntstor, A C. Cuza, N Bänescu,
S Dragonur, Preotul Nscolae M Popescu, S. 11/Iehechnts, I. Petrovza,
G Petrascu, D Caracostea

- Procedandu-se la votul cu bile, se constatá cä d-1 Camil Krofta a in-

trunk unanimitatea de 29 voturi.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä pe d-1 Dr. Cannl Krofta
Membru de Onoare al Academiei Romane, ales in unammitate.

D-1 Dr. GR. ANTIPA, Vicepresedinte, ceteste urmatoarea propunere .

« Pentru organizarea sectiumlor de Hidroterapie i Physioterapie a
Spitalului Menachem Elias, fundatiunea Elias a recurs la profundele
cunostinte i vasta experientä a renumitului specialist Dr. Marius Sturza,
Profesor de Fizioterapie si Balneologie la Universitatea din Cluj si decanul
facultath de medicinä dela acea Universitate. D-1 Profesor Sturza, care
are un renume mondial prin importantele cercetäri ce le-a fäcut si este
ales ca raportor in congresele Internationale de balneologie si care este
primul invätat cäruia i se datoreste studiul sistematic al importantei tera-
peutice a agentilor fizici, cu namolurile i apele minerale din tarä, s'a pus
cu multä bunavointa cu totul la dispozitiunea fundatiunn si a luat asupra
sa in mod cu totul gratios - intreaga organizare a acelei importante
sectiuni. Rezultatul munch sale de mai multi am a fost ca spitalul nostru

3*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
196 SEDINTA DELA 3 IUNIE 1938

are astazi una din cele mai moderne si sistematice organizán nu numai
din tara noastra ci si din toatä Europa
« Pentru toate aceste man mente, cat si pentru vasta activitate stuntifica
a acestui cunoscut specialist, subsemnatii credem de datona noastra a-I
propune sä fie ales ca Membru de Onoare al Academiei Române ».
Dr Gr Antzpa, G. Tztetca, R. Rosettz, Szlanu Dragornzr, A. Rddulescu,
I. Lupas, L Mrazec, Em. Racomtd, C R Motru, Th Capzdan,
D. Caracostea, Tr. Sävulescu, S. Mehedzntz.

- Procedându-se la votul cu bile, se constatä ca d-I Dr. Marius Sturza

a intrunit 25 votun, din 29 exprimate, 4 fund contra

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclama ales Membru de Onoare

al Academiei Române pe d-1 Dr. Manus Sturza.

D-I DIM. POMPEIU ceteste urmatoarea propunere :

« D-1 Henn Villat, Profesor la Sorbona si membru al Institutului Frantei
(Academia de Stiinte) este un savant cunoscut in toatä lumea stuntifica,
lucrarile lui asupra fluidelor si initiativele lui in Aerodinamicä i-au creat
o autontate, pretutindeni recunoscutä.
« Dar pe langl savantul recunoscut, d-1 Villat este si un sincer pneten
al Românilor, la care cercetätoni români gäsesc o primire si o indrumare
deosebit de pretioasa.
« De aceea, subset*, pentru mentele lui deosebite si sentimentele ce
ni le arata - propunern sa fie ales Membru de Onoare al Academiei
Române >>.
D. Pompetu, G. Tstesca, L Mrazec, G. Spacu, I. Svmonescu

- Se procede la votul cu bile si se constatä ca d-1 Henri Villat a intrunit

28 de votun, din 29 exprimate, 1 vot fund contra
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU pro clama ales Membru de Onoare
al Academiei Române pe d-1 Henri Villat

D-1 N. BANESCU ceteste urrnatoarea propunere

« D-1 Henn Grégoire, dela Universitatea din Bruxelles, este unul dintre
cei mai mari invätati in domemul vast al cultuni bizantine si al studillor
orientate Director al revistei « Byzantion », pe care top o cunoasteti, d-sa
ne-a deschis intotdeauna paginele acestui prettos organ international si a
insemnat cu simpatie, in substantiate recensil, lucranle pornite dela noi
in acest domeniu.
« Näscut pe parnantul Moldovei, d-1 Grégoire cunoaste bine limba
românä si urmäreste cu cel mai viu interes stunta româneascä. In doua
rândun, a venit intre noi, tmându-ne si prelegen la Universitättle din
Bucuresti si Cluj.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 3 IUNIE 1938
197

« Pentru toate acestea, ne facem o plácutá datone a-1 propune ca Membru

Onorar >>.
N Bdnescu, Al. Lapedatu, D Gust:, Andrei Reidulescu, I Ntstor, S. Dragomtr,
Preotul Nzcolae M. Popescu

- Procedându-se la votul cu bile, se constatá cä d-1 Henri Grégoire a

intrunit unanimitatea de 30 votun
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU proclamä pe d-1 Henri Grégoire
Membru de Onoare al Academiei Române, ales in unammitate.

D-1 DIMITRIE CARACOSTEA aratá eä, implinind hotärirea plenului

luatá in sedirrta precedentä, a intocmit urmätorul raport cuprinzând propunerile
Sectiunn Literare, cu pnvire la comemorarea lui Mihail Eminescu in anul
virtor -
« La 15 Iunie 1939 imphnindu-se cincizeci de ani dela moartea lui
M. Eminescu, Sectiunea Literará a Academiei Române are onoarea a vä
aduce la cunostintä cá, pânä in prezent, a orgamzat publicarea unei edipi
entice, insoptd de vanante, a pärtii celei mai alese din opera poetului
« Pentru a da amploarea cuvenitä, sectiunea mai crede necesar sä ne
sfätuim cum s'ar putea, pänä la acea datä, transforma casa párinteascá dela
Ipotesti inteun muzeu, in care sá se reconstitinasca atmosfera in care a
copilänt poetul. Când a fost preamäntä amintirea lui Alecsandri, Academia
s'a gândit sä dea atenpa cuvenitä Mircestilor. La fel se face pentru maru
poeti ai lumn : casa de care e legatá amintirea kr devine un kc de pelerinaj
al generatnlor.
« Sectiunea Literarä mai crede necesarä orgarnzarea unei bibliografii
complete a tot ce s'a sens despre poet in tarä si in strámátate, dându-se
in anexe i traducen din hmbi putm accesibile, ca maghiara sau bulgara.
Amintesc cä lama trecutä Emmescu a fost larg infäpsat publicului maghiar,
de pe tribuna Academiei dela Budapesta (Romiinia din 4VI.1938).
« Paralel cu aceasta, o expozipe a manuscnselor lui, fireste, subt vitriná,
va da tineretului o icoaná a muncii lui fárá pereche, manuscrisele fund
rânduite cronologic, astfel incât sä se poatä urmári un text celebru in toate
variantele. Si pentrue dela o vreme au inceput sä se publice manuscrise si
scrison de a cäror autenticitate uneon ne indoim, sä fie invitati posesoni
sä depunä manuscnsele in vederea expozipei. (Va fi un pnlej binevenit
pentru verificarea autenticitätii i pentru a gäsi un mijloc ca toate ma-
nuscrisele, odatá publicate, sä intre in patrunomul Academiei, ca inteun
depozit legal)
« In sfârsit, incepând dela I Ianuarie 1939, mernbru Secounn Istonce
si ai celei Literare, ale cäror preocupän vin, sub o laturá sau alta, in atingere
cu opera lui Eminescu si semnificatia : limbä, istonc, preocupän sociale,
folclonce, filosofice, vor putea, dupä cum ne-au märturisit, sä infátiseze
pe rând, odatä pe lunk multiplele aspecte ale personalitätn lui Eminescu ;
iar pentru data de 15 Iunie 1939 Sectiunea Istoricá i Sectiunea Literarl

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
198 *EDINTA DELA 3 IUN1E z938

vor desemna un membru, ca sä facd sinteza, unul a laturei istorice si ideo-

logice, cellalt al creatiunii poetice. Prezentate din vreme, toate aceste co-
municgri vor alcAtui omagiul tiparit al Acaderniei Române cu prilejul
semicentenarului dela adormirea poetului care a ilustrat ca nimeni altul
limba noastra.
« Acestea sunt propunerile Sectiunu Literate, pentru o sgrbätorire
vrednicg de marele poet, cu care prilej bustul lui sg fie asezat in incinta
Academiei »
D. Caracostea, I. Stnuonescu, L. Mrazec, G. Murnu, G. Petragu, Preotul
Nicolae M. Popescu, I. Ntstor, M. Sadoveanu, I. Petroma, C. R
Motru, S. Dragonur, M. Clued.
- Se ia act.
La ordinea de zi se aflg alegerea biroului Academiei pentru 1938-1939
D-1 Secretar general G. TITEICA, luand cuvântul in chestiune prealabilä,
aratg cg astäzi intreaga Delegatiune 41 incheie, dupg trei arn de activitate,
misiunea cu care a fost investrtg de Academia Romang. Activitatea Delegatiumi
a fost foarte mare, intruclt membrii Delegatiumi, in afará de sedintele noastre
slptämanale de aici, s'au intrunit in sedinte speciale de Delegatiune de
cate cloud ori si chiar de mai multe ori in cursul sgptgmânii, urmarind cu mare
rivng implinirea lucrgrilor curente ale Academiei. D-sa exprimg Delegatiunn
toatg mul umirea si toatg recunostmta sa pentru opera infäptuitg in cei trei
ani a cum incheiati. Multumulle sale se indreaptä in special cgtre Presedintele
nostru, argand cä toate interesele mari ale Academiei, dela clgdirea nou aripe
a localului Bibliotecii, pang la capatarea importantului fond de zoo.000.000 lei,
primit dela Stat, au fost urmgrite, deslegate si realizate prin preocuparea zilnicl
si incordatl a Presedintelui nostru. lag de ce este necesar sg exprimgm o
recunostintä si o multumire deosebitä Colegului nostru Presedinte Lapedatu
Trecandu-se la alegerea biroului, d-1 Presedinte Lapedatu comunicá dispo-
zittile art. 15 din Statute, prrvitoare la alegerea Presedintelui Acadenuei.
Alegerea se face prim vot secret
D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU semnalând sosirea la sedintg a d-lui
Coleg Andrei Rádulescu, il intâmping cu uringtoaree cuvinte :
k Cu vie si legitung satisfactie tin sg vg aduc la cunostintg, dela acest
Mc, cg distinsul nostru Coleg, d-1 Andrei Rgdulescu, a fost numit Prim-
Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
« Ajuns la aceasta cea mai inalt treaptg a magistraturil in Stat numai
prin sine insusi, adicg prin eminentele sale calitgti, prin munca stärtutoare
si neintreruptg, prin seriozitatea, demnitatea si onestitatea cu cari a servit
Justitia, trecand prin toate treptele ei, dela cea mai de jos pang la cea mai
de sus, - Andrei Rádulescu si-a castigat si si-a asigurat o autorrtate si un
prestigiu care 1-au adus la inaltul post pe care e chemat sä-1 ocupe in
ierarhia Statului nostru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
$EDINTA DELA 3 IUNIE 1938
199
« Academia RomAnA se bucurA din toatA Mima, feheitandu-se in acelasi
timp, pe sine, cá if are printre cei mai valorosi membri ai sal.
« In adevAr, timp de sapte decerui s'au perindat prin aceastA incintA
atAti mari demnitan ai tArii si ilustri th ai neamului. Am avut, in toate
timpunle, o serie intreagA de Ministri si multi dintre fostii Pnm-Ministri,
care au lAsat, prim personahtatea si activitatea lor, urme neperitoare in
paginele istonei noastre contemporane.
« N'am avut Mel un Prim-Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie ca membru activ. D-1 Andrei RAdulescu este cel dindi. Momentul
acesta trebuia increstat in analele Academiei noastre. 0 fac, cum am zis,
cu o deosebitä satisfactie si cu convingerea el in noua si 'Malta situatiune
ce i s'a content va fi si ne va rAmâne acelasi devotat si pretios colaborator
al lucrArilor noastre.
« Mai mult cleat atAt, ne va putea fi de mare folos 0 sprijin in scopurile
0 nAzumtele pe cari le urmArirn neincetat pentru propästrea si inflorirea
Institutiumi noastre
o SA trAiascA 1 ».

D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU rAspunzand, aratI a este

foarte miscat de cuvintele elogioase ce i-au fost adresate de d-1 Presedinte,
precum si de manifestatia asa de cälduroasA a membrilor Academiei si le
exprimA toate multuminle. D-sa aratA cl este 0 mai miscat, funded soseste
dela Malta Curte de Casatie unde a depus jurAmAntul in mijlocul unei at-
mosfere inAltAtoare si unde i s'au adus mari laude. Are, deci, motive puternice
sA fie deosebit de impresionat, cAnd in aceeasi zi este pnmit si salutat de cAtre
cele mai inalte institutu ale tArii, in chip asa de särbAtoresc. Adaugl, apoi, cl
este si foarte mAgulit de atentia acordatA de Academie, care i-a apreciat tot-
deauna munca si care acum se bucurA de succesele sale.
DeclarA cl marea onoare ce i s'a acordat pnn inAltarea la cel mai inalt
grad in Justitia Táru o aduce ca omagiu Academiei, pe care o roagA s'o im-
pArtAseascA cu aceeasi cAldurA cu care i-o oferA si cu care-i va ofen si de aci
inainte once recompensA si once succes.
Plenul aplaudA indelung pe d-1 Coleg Andrei RAdulescu.
- Se trece la despuierea scrutmului pentru alegerea de Presedinte si se
constatA drept rezultat al votului :
Voturi exprimate 30, din care d-1 Dr. Gr. Antipa a intrunit 9 voturi, d-1
C. RAdulescu-Motru 8 votun, d-1 N. Iorga 6 voturi, d-1 Andrei RIdulescu 6
votun, d-1 Em. Racovitä i vot
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU constatA cA niciun candidat n'a
intrunit majontatea de voturi cerutá de Statute spre a fi ales si procede la
repetarea votului
D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU face declaratia cA nu candi-
deazA si cá in imprejurArde actuale create de noua demnitate de Prim-Presedinte

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
200 SEDINTA DELA 3 IUNIE 1938

al Ina ltei Curp de Casape a d-sale, mci n'ar putea sä candideze la locul de
Presedinte al Academiei Române. Multumeste d-lor Colegi can si-au indreptat
votunle cAtre d-sa si ii roagA sA le indrepte cAtre alte persoane.
- Se procede la a doua votare si se constatA cA s'au expnmat 30 de votun,
din care d-1 C. RAdulescu-Motru a intrunit 15 votun, d-1 Dr. Gr Antipa to
votun, d-I N. Iorga 5 votun
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU constatä cd nici la acest scrum niciun
candidat n'a intrunit numgrul de votun statutar si pi ocede la a treia votare
Drept rezultat al votului se constatä cä s'au exprimat 30 de votun. D-1 C
Rädulescu-Motru intruneste 18 votun, d-1 Dr. Gr Antipa intruneste 11
votun, d-1 N Iorga 1 vot.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU constatA cA d-1 C. RAdulescu-Motru
a intrunit majoritatea de voturi cerutA de Statute si il proclamd ales Presedinte
al Academiei Române, pentru anuI 1938-1939
D-1 ALEX. LAPEDATU zice :
« Proclamând pe d-1 Prof C. RAdulescu-Motru Presedinte al Academiei
Române, sunt dator, d-lor Colegi, sA vä exprim mai intAi sentimentele
mele de gratitudine si recunostintA pentru bunavointa si increderea cu
care m'ati onorat, ca si pentru concursul si spnjinul ce mi-ati acordat,
timp de trei am de zile, CAI am purtat sarcma, destul de grea si pling de
rAspundere, a conduceni Institupunn noastre
« PArAsmd acest loc, sunt fericit CA pot trece sarcina de care vorbesc
noului nostru ales.
« IntAi, pentrucA o trec unui fost profesor al meu, pe care, din tineretele
studioase si pAnA astAzi, n'am incetat a-I pretui si respecta. Al doilea,
pentrucä o trec intelectualului eminent si scrntorului reputat, care se gAseste
astAzi in centrul miscAni filosofice românesti, promovatA si impusA in vieata
noastrA culturalA, atât prin lucrAnle si scrienle sale proprii, at si prm
acelea ale numerosiIor si valorosilor 01 adepti si ucenici. Al treilea, pentrucA
o trec bArbatului senos, totdeauna judicios si milsurat in actiunile sale,
cu care am lucrat trei am de zile in Delegapunea Academiei, vAzAndu-1
identificat cu toate interesele si scopunle ei matenale si culturale.
« Aceste motive stint pentru mine, ca si pentru d-voasträ de altfel,
garantia cA am pus conducerea si soarta Academe]. Române in putenle
sigure si incercate ale Colegului C. RAdulescu-Motru, prin can autontatea
si prestigiul Instrtutiei noastre vor creste si spori neincetat.
« IatA de ce, II felicit din toatA mima si ii fac cele mai calde urAri pentru
ducerea la indeplinire, cu bine si cu folos, a sarcmei ce este chemat sl o
poarte si sA o pästreze de aci inamte, atât Cat rânduelile noastre ii prescriu *.
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU ocupl scaunul prezidential si
rAspunzAnd zice
« VA multumesc in modul cel mai cAlduros pentru marea distincpune
ce mi-ati fäcut-o, alegandu-md ca Presedinte i cum, prin alegerea mea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
*EDINTA DELA 3 IUNIE /938 201

este ales pentru prima oarä un profesor de filosofie, permiteti-mt s vä

multumesc si in numele celor can cultivá filosofia la noi in tarä, in buná
parte fostii met elevi.
« Despre programul meu de lucru, in rolul de Presedinte, am putine
de zis
« Institutia noasträ are o puternicä traditie de gospodäne cinstitä, atât
pe planul material cât i pe planul moral. Aceastä traditie usureazI mult
sarcmile care cad in atributia Presedintelui.
o Academia Românä are de administrat numeroase bunun matenale
Nu atat pe cât se crede - dar totusi in deajuns. Ea se achitä cu mult
succes de indatonnle administratiei lor, prin contnbutia pretioasä si be-
nevolä, pe care o aduce fiecare dintre membru et specia1iti. Avem in
mijlocul nostru eminenti jurist, pe însui Primul-Presedinte al Inaltei
Curti de Casatie ; eminenti economist! i financian ; mai multi fosti ministri
cu competentä recunoscutä ; eminenti cunoscAton ai gospodänei agricoie .
pe insusi actualul Ministru de Agriculturä ; emmenti arhitecti i ingineri .
can cu top, dela inceputunle Institutiei noastre i Ong acum, si-au pus si îi
pun, in once ocazie, servicnle lor la dispozitia Academiei, când nevoie a
fost sä li se ceará colaboratia. In afará de aceastä pretioasä colaboratte,
Academia mai dispune, in toate servicule sale administrative, dela bibliotecá
si pänä. la cele mat depártate servicil rurale, de un personal bine selectionat,
dupá normele cele mat nguroase ale cinstei i competentet. Neuitatul Ion
Bianu, continuat astázi cu aceeasi hárnicie de Colegul nostru Generalul
Rosetti, prin disciplina pe care a stiut-o insufla personalulut nostru admi-
nistrativ, ne-a fost i ne va fi de un mare ajutor.
« Mai presus 'Msá de gospodäria bunurilor materiale, stä gospodäria
bununlor morale Institutia noastrá progreseazá multumitiä capitalului
moral de care se bucurä. Prestigiul pe care îl dá acest capital moral aduce
dupl sine increderea Statului si a publicului dela care primim, an dupä
an, subventii i donatit. Nu mat departe, anul trecut, prin donatia de 200
milioane in titlun de rentd cu 5 % procente, Statul ne-a dat posibilitatea
sä punem la cale constructia unut local, prin care sä completärn incAperile
trebuincioase unei man bibhoteci, i poate i un edificiu spatios pentru
sedmtele noastre. Cu aceasta am ajunge sä reabzäm o veche donntä a
noastrá, donntä care a stat si stá si in inima multor bunt Romani. Fostului
nostru Presedinte, d-1 Profesor Alexandru Lapedatu, arum i se datoreazá
in mare parte procurarea ultimelor donatium, îi doresc sä vadä cât de curând
aceastä realizare, pe care va avea dreptul sä o considere ca pe o operä a
sa propne.
« Capitalul moral constrtue bogätia Academiei Romane.
«Toti membrn Academiei au datoria de a ingrijl ca acest capital sä fie
in continuä crestere In primul rand, aceastä datone inteleg sl o practic
färä soväire, eu ca Presedinte.
« Nu este in traditia Acadermei ca noul Presedinte sä." facä promisiuni.
« Nici ca rnembru nu ajunge cineva sä fie ales prea de tank. in Academie,
necum ca Presedinte. Promisiumle sl le läsäm pe searna tinenlor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
202 SEDINTA DELA 3 IUNIE 1938

a Totusi sl-mi fie inglduit, ca in ocazia de &O., sä fac o promisiune,

care, dui:4 pärerea mea, nu este de natura sä sdruncine buna traditie a
Academiei Române.
a Promit, ca in decursul activitätii mele ca Presedinte, sä mä sträduesc
a imita pe cat posibil exemplul dat, in activitatea sa, de fostul nostru Pre-
sedinte, d-1 Profesor Alexandru Lapedatu. Dansul s'a declarat mai inainte
ca un fost elev al meu la Universitate. SA-mi dea voie sa fiu si eu elevul säu,
aci la Academie.
a Rareori mi-a fost dat O. vád pe cineva identificfindu-se cu interesele
institutiei pe care o conduce, asa curn am vázut, in ultimii trei am, cat am
stat aláturi de dânsul ca Vicepresedinte, pe d-1Profesor Alexandru Lapedatu.
Fostul nostru Presedmte, prin grija ce a avut de gospodária Acaderntei ;
prin tactul cu care a condus sedintele noastre ; prin atitudinea demnä cu
care a reprezentat Academia in vieata publica 0.-a castigat pentru totdeauna
recunostinta noastrá ; - si mai presus de toate, si-a castigat un loc de
frunte prmtre figurile mari ale Institutiei noastre.
a Promit ca exemplul autoritätii sale sä-I am totdeauna viu inaintea mea,
cat timp vom ocupa locul la care m'a ridicat increderea D-voastre i).

D-1 Dr. GR. ANTIPA zice cá este miscat ca un numár de d-ni Colegi
si-au indreptat atre d-sa voturile. N'a fost candidat. Totusi le este recunogator
st acelor d-ni Colegi si tuturor d-lor Colegi, pentru cá cu totii, &And votul de
astázi, 1-au dat cu gandul pentru bmele Academiei, care e mai de-asupra
oricärei pretentii sau veleitati personale. D-sa felicitá cAlduros pe d-1 Coleg
C. Rádulescu-Motru pentru noua demnitate la care 1-au adus meritele sale
si asigurá Academia a d-sa va sprijim cu tot ce are mai bun si va contribui
cu toate puterile sale la realizarea scopurilor Academiei si la bunul mers al
acesteia.

Se procede la alegerea de Vicepresedinti ai Academiet pentru anul 1938-

1939. Alegerea se face prin vot secret.
- Procedânclu-se la despoierea scrutinului se constatä cá s'au exprimat
29 de voturi. Dintre acestea d-1 I. Petrovici a intrunit 21 de voturi ; d-1 Alex.
Lapedatu 2o de voturi ; d-1 Gh. Ionescu-Sisesti 2o de voturi. Mai intrunesc
d-1 I. Nistor 3 voturi, d-1 Th. Capidan 2 voturi, d-1 Dim. Pompem 2 voturi,
d-1 Dr. Gr. Antipa 2 voturi, d-1 I. Simionescu i vot, d-1 M. Sadoveanu i vot,
d-1 I. Lupas i vot, 4 voturi fund nule.
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclamä ales,. Vicepresedinti
ai Academiei Române pentru anul academic 1938-1939 pe d-nu : I. Petrovict
din partea Sectiunii Literare ; Alex Lapedatu din partea Sectiunii Istorice si
Gli Ionescu-Stsefti din partea Sectiunii $tuntifice.

D-1 I. PETROVICI exprimä multumiri d-lor Colegi can 1-au dat acest
post de seamá in Delegatiunea Academiei.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938
203

SEDINTA DELA 4 IUNIE 193g

D-1 Prefedinte C. RADULESCU-MOTRU, deschizand sedinta, zice :
« Alaltäseará s'a stins din vieata, in imprejurän tragice, Colegul nostru
de Onoare Gustav Kisch, trtularul catedrei de limba si literatura germana
dela Facultatea de Litere din Cluj.
o Gustav Kisch a fost unul din invAtatii cei mai de seama ai compa-
tnotiloi nostri Sasi. Descendent dinteo veche familie de preoti-profeson
din regiunea Bistritei, insusi preot si profesor la hceul sasesc din Bistrita
mult timp, el apartmea odinioará grupärii Sasilor « verzi *, care cereau o
lupta hot5.l-11a, aláturi de Romani, impotnva tendintelor de maghianzare
ale stapanirii unguresti. Dupa. Unire, el a fost in fruntea celor ce doreau
o completä si loiall incadrare a Sasilor in noul Stat National Roman. In
opozitie cu alti conationali, cari in 1919, nu aveau incredere in trainicia
stapanini romanesti si ezitau sä primeasca functiuni si insärcinári, el urrnä
cu entusiasm chemarea ce i-o facu Universitatea din Cluj, devenind intaiul
ei profesor de germanistica.
« G. Kisch era inainte de toate filolog Ca elev a lui Kluge, era un pasionat
cercetätor al originel cuvintelor. Il interesa in special toponimia Ardealului
Printr'o multime de studn de arranunt si prin cateva lucrän de sinteza, el
a fost, in privinta aceasta, un deschizator de drumuri si a contribuit la
elucidarea si a multor numiri topice romanesti. Cercetärile sale privitoare
la locul de ongine al Sasilor - pe care limba ii aratä a fi venrti in parte din
regiunde Moselei -au dat solutiuni noui si definitive acestei probleme *

Trecandu-se la ordinea de zi, d-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU

aratá ca sedinta de astazi este consacrata decernani premulor Academiei
D-sa constatá ca cele mai multe si mai insemnate premli ale Academiei sunt
cele care se dau pentru lucräri tipante. Prin aceasta Institutiunea noastra isi
ia un rol de arbitru in miscarea culturala si stuntifica. Era un timp and Aca-
demide aveau nu numai rolul pasiv de arbitru, dar si cel activ de a provoca
prin concursun de subiecte date anumite scrien si anumite curente in miscarea
literara, stiintifica sau filosoficä. Astazi productia intelectuald pe toate terenele
este asa de bogata, 'Meat Academule nu mai cauta sä provoace tratarea anumitor
subiecte. Ele raman astfel la rolul de simpli arbitn ai miscarii culturale. D-1
C. Rädulescu-Motru crede insä ea Academia Ron-land O. nu se rezume la rolul
de arbitru, intrucat in tara noastra productia intelectuala nu este atat de mult
desvoltatä, ci sail ia in acelasi timp si rolul de indrumátoare a miscärii ideilor
De aceea face apel la donatoni Academiei ca sa lase libertate acesteia de a fixa
ea insäsi caracterul si subiectele premiilor. Este adevarat, - Academia pu-
plied in fiecare an si premii cu subiecte date, dar aceste pre= sunt in genere
mici Ea lucreaza in prezent la o modificare a normelor pentru darea prenuilor
sale, in care se va tine searna de nevoia de a se spori premule cu subiecte date
Asemenea Academia va avea in vedere prin noul regularnent si cercetärile
stuntif ice in curs de executare, hotärind sa le sprijine prm ajutoare, in scopul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
204 ACORDAREA PREMIILOR

de a spon activitatea stimpfieä româneascä. Apoi d-sa prezintä urmätoarea

Dare de seamä :

« Academia Românä a avut de acordat in actuala sesiune generalä 40

de premn, dmtre can 24 premn avâncl valori care variazä intre 2.000
0 80.000 lei pentru opere publicate, 13 premn cu valori intre 1.000 si 30.000
lei pentru lucrän tratând subiecte date de Academie si 3 premn speciale,
din care douä, 0 anume Marele Premiu C. Hamangiu de roo.000 lei si
Premiul Gheorghe fi Elena M Vlasto de 50.000 lei pentru opere de picturd,
iar celälalt, Marele Premiu C. Hamangiu de roo.000 lei, pentru lucrört
muzicale, operd si simfonie.
« Pentru conferirea acestor premli Instrtupunea noasträ a inscris in
bugetul anului in curs suma de 804.800 lei, din care 441.800 lei pentru
premule destinate a distmge operele publicate, 113 004 lei pentru lucränle
care aveau sä se prezinte la concursunle premnlor cu subiecte date si
250 000 lei pentru cele trei premn speciale amintite.
« Din suma rezervatä premnlor pentru publicapuni, 4.000 lei s'au
destinat publicapilor cu continut de once naturä, 4.000 lei pentru cärp
didactice, 2.000 lei lueränlor despre educape, 56.000 lei publicatiunilor
hterare, filologice sau de artä, 80.000 lei lueränlor cu caracter economic,
30.000 lei celor de arheologie, 90.000 lei publicatiumlor jundice, 16.000
lei celor economice, istonce si filosofice, 84.000 lei lucränlor de cuprms
medical, 55.000 scrierilor cu conpnut stuntific in intelesul stuntelor exacte,
17.000 lei pentru lucräri de naturd silvicä 0 5.000 lei pentiu lucrän de
mineralogie, geologie si petrol.
« La concursul acestor premn s'au prezentat un numär de 139 publi-
capuni, dintre can 33 au fost distinse cu premille sau cu pärtile de premn
care se vor anunta indatä
« Au famas neacordate, din lipsá de concurenp, Premtul Leon Gh.
Pallade, de 80.000 lei, pentru lucrän cu caracter economic, Premiul N
Chrissovelont, de 2 000 lei, pentru lucrän asupra comertului, Prenuul Adina
.p Colonel Paul Sti eijescu, de 8.800 lei, pentru lucrán medicale si Premiul
Profesor Petre Antonescu, dela Politehnicá, de 7 000 lei, pentru luceán
refentoare la economia forestierä românä. De asemenea au fárnas ne-
acordate Premule Nästurel, de 4.000 lei, pentru lucräri cu continut de once
naturá, Grigorte C. Angelescu, de 4.000 lei, pentru scrien istorice si I
Oroveanu de 70 000 lei, pentru lucrán sau descopenn medicale, - deoarece
Academia a socotit cá niciuna din publicatide prezentate la concursul
acestor premu n'a intrunit condipunile pentru a fi premiatá.
« Din aceeasi lipsä de concurenti, din 13 subiecte publicate pentru
acest an de Academie, abia 3 au atras atenpa cercetätonlor nostri. S'au
prezentat 3 lucrän manuscnse si una POI-it'd la Premiul General Constantin
fi Maria Burghele, de 4 000 lei, la care s'a läsat libertatea concurenplor sä
trateze once subiect de naturä literará, istoncá sau didacticä ; s'a prezentat
un manuscris 0 la concursul Marelui Premiu Regele Ferdinand I, de ro.000
lei, cu subiectul « Vieala .,s-i faptele lui Tudor Vladimirescu fi starea sociald

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 205
..
# czdturald din timpul au»; in sfärsit s'a prezentat un manuscris i la
concursul Premiului Principesa gtirbei, de 8.5oo lei, cu subiectul « Istoria
Mdmistirii Snagov». Potrivit hotäririlor sectiunilor literarä i istoricá,
aceste premil nu s'au acordat ».
D-1 TH. CAPIDAN proclamá urmátoarele premn acordate de Comisiunile
speciale si de Secpunea Literarä in acest an :
Marele emu C. Hamangiu, de roo.000 lei, pentru opere de compozitie -
pcturii sau sculpturii, s'a acordat d-lui Jean Al Steriadz pentru opera sa art-
sticl in domernul picturn, - iar Premuzl Elena sz Glzeorghe M. Vlasto, de 50.000
lei, pentru opere de picturä, s'a acordat d-lui N. Tonztza, pentru opera sa
artistica, prin Comisiunea specialä formatá din d-nn : N. lorga, G. Petrafcu,
.Ftefan Popescu i Petre Antonescu, pe baza procesului-verbal urmkor iaportului
d-lui Stefan Popescu :
«Piemiul Hamangzu pentru compozitia in artä riscá sá nu se acorde mci
anul acesta, neprezentându-se niciun candidat. S'a hotkit anul trecut sä
se fack in vederea acestui preiniu, o expozrtie a pictorilor can doresc sä-1
obtinä, - ceea ce ar presupune sá fie mai multi candidati In fapt, chiar
de ar incerca Academia sá organizeze o atare expozitie, n'ar trimite lucrän
niciunul dintre pictorn mai insemnati, cáci nimeni dintre artistii cu oarecare
situatie n'ar vrea sä risce a fi candidat refuzat. Expozipa, de s'ar face, nu
s'ar putea realiza deck cu artist i opere secundare, asa cá premiul nu s'ar
putea acorda. Si cu toate astea Academia trebue sä acorde premiul acest
an pentru a inlatura presupuneri räuvoitoare
« RAmâne deci singura posibilitate :
« Academia cunoaste activitatea si opera tuturor pictorilor mai insemnap
Ea poate si trebue sá aleagá pe maestrul care meritä premiul, indiferent
de a fácut sau nu act de candidaturá. In consecintá propun urmätoarea
decizie :
« Având in vedere Ca' artá i compozitie se confundá, rostul prerhiului
Hamangiu pentru compozitia artisticá trebue inteles a incuraja si a premia
arta adeváratä. Premiul se va acorda acelui artist a carui intreagä opera',
nu numai un tablou, intruneste reale calitäti personale, sensibilitate, másurä,
echilibru, armorne, vigoare in executie, - adicá celui mai valoros dintre
artist' in vieatä.
« Dupä credinta mea ar fi de ales intre urmátorli pictori . Pallady,
Steriadi, Stoenescu si Ressu »
« In mcio artá, poate, ca in picturä, nu se simte mai precis starea sufle-
teased i caracterul artistului. Violent ori delicat, robust ori anemic, grew.'
ori spiritual, - toate astea se cetesc curent in opera de artä. Dar cei can
stiu ceti pictura vád chiar párticica din tablou care a amuzat, a interesat
sau emotionat in mod deosebit pe artist, sunt si-ti pot preciza in care parte
vointa lui de a se realiza a soväit, sau 1-a fäcut sä trambiteze, cu putere,
credinta i sensibilitatea lui. Nimic mai sincer si mai direct spontan ca
aceastä artä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
zo6 A CORDAREA PREMIILOR

« Or, tocmai aceasta caractenzeazá arta lui Stem& La prima vedere

al crede : un min de spirit care nu face decât A se joace cu colon, cáci nu
existä in arta noastrá picturá mai lipsitä de patos, de pozá, de artificm.
Ai crede cd Stem& s'a jucat când a desinat sau zugrävit un motiv oarecare
Fie cl fixeazá in câteva hurl humorul unei f igun, accentriând pânä la sarjá
caracterul, fie cá noteaz1 repede in colon transparente si proaspete un
motiv de peisaj, portret sau naturä moartä, din toate reiese aceeasi artá
intehgentä, plind de gust, rnäsurd, spirit si humor
- « In realitate arta lui Stenadi e mai profundá decât aparenta si secretul
compozitiei lui Stenadi e tocmai arci. Sunt oameni can au oroare de decla-
matie in vieata particulani. Stenadi, ca orn de gust, e dintre acestia si
compozitia in arta lui tocmai prin aceasta se caractenzeazá, - tablounle
lui sä nu pail compuse Ele ascund sfortarea si chmul läuntric. El inláturá
tot ceea ce nu ne dä spiritual si usor notiä, privitorilor, bucuria colordor,
asa curn le-a lásat D-zeu, simplu, nesilit, sugestiv
« Pentru aceste motive, cornisia insärcinatä de onorata Academie re-
comandá pentru premml Hamangiu pe pictorul Jean Alexandru Stenade ».
.Ftefan Popescn

« Subsemnatn, membn ai Comisiunn Academiei Române pentru atri-

buirea premiului Hamangiu si premiului Vlasto pentru compozitia in artá,
ascultând raportul d-lui Stefan Popescu ne declaräm de acord cu concluzille
d-sale.
o Am deers apoi in unammitate sl propunem pentru acordare premml
Hamangiu pentru artá in acest an pictorului Jean Alex Stenadi Pentru
premml Vlasto recomandám pe pictorul Tonitza ».
N lorga, G Petra§cu, .Ftefan Popescu, P Antonescu

Mai ele Premzu C. Hamangzu, de roo.000 lei (indivizibil), pentru cea mai
de seamä lucrare muztcalci, operá si simfonie, s'a acordat d-lui Mihail Jora
pentru « Swifonia in do-major», dupä propunerea Comisiumi formate din
d-nn: G. Enescu, G. Titeica, Tzberiu Bredzceanu, I. Perlea, Nona Ottescu
George Georgescu :

« Multumesc pentru increderea ce-mi arátati, cerându-mi avizul in

chestia premiulur C. Hamangiu. Cu toatä valoarea mcontestabill a tuturor
compozrtnlor inscrise, mi se pare a cea mai mdicatä prin personalitatea
caractensticá ce se degajeazA din ea, este Simfonia in do-major de Mihail
Jora. Opera, cât si autorul ei, merit/ toatá consideralia si toatä admiratia
« Acordând prermul acestei Simfonii, se face, dui:la umila mea pärere,
un act de dreptate. »
George Enescu

« Subsemnatn, intruniti azi Lurn 23 Mai 1938 orele 16 in cancelana

Rectoratulur Academiet Regale de Muzicä si Artá Dramatick pentru a

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
A CORDARFA PREMIILOR
207

ne pronunta asupra lucránlor prezentate Academiei Române la premiul

Hamangiu, dupä discutiunile avute intre noi, si anume d-1 Tiberiu Bredi-
ceanu sustinând cä ar fi mai bine sá se amâne hotarirea Ora la venirea in
tara a Maestrului Enescu, dupä cum se vede in propunerea aläturata, ne-am
dus la Academia Românä spre a lua contact cu d-1 Prof. Titeica care de
asemenea face parte din Comisnme.
« D-1 Prof. Titeica ne-a sfätuit sä continuäm cu lucränle sedintei
noastre, dând acum un rezultat, pentru care revenim la Academia Regala
de Muzica.
« Aci d-1 Tibenu Brediceanu ramâne la punctul d-sale de vedere cuprins
in propunerea d-sale scrisa care se alátureaza prezentului proces-verbal,
iar noi Ionel Perlea si I Nona Ottescu dupä discupunile si cunoasterea
lucránlor prezentate si anume
« a) Simfonia d-lui M. Andncu ,
«b) Baletul « Tama » a d-lui M. Andricu ;
« c) Pdcat Boeresc, opera' a d-lui M. Negrea ,
« d) Strigon, opera a d-lui Andreescu Scheletti ;
« e) Simfonia in do, a d-lui M. Jora
« Gäsind fiedireia dintre aceste compozitiuni reale calitati, socotim
totusi ca cea mai valoroasä lucrare Simfonia in do a d-lui Jora pe care o
propunem spre premiare.
« Drept care am incheiat prezentul proces-verbal ».
Td, Bi ediceanu, Nona Ottescu, I. Perlea
-
« Nesosind la timp la Academia de Muzica, d-1 Rector Ottescu mi-a
pus ulterior la dispozitie compozitiile prezentate pentru premiu, de altfel
cunoscute de mine, si in urma cercetärn lor impartäsesc cu totul parerea
Colegilor mei Ottescu si Perlea si propun spre premiare Simfonia in do-
major a d-lui Jora ».
George Georgescu

Prennul Asoczattunti Crazovene, de 4.000 lei, s'a acordat d-lor N. Saxu qz

G. Breazul pentru « Carte de cântece pentru copil, clasele I-IV primare »,
pe baza urmätorului raport al d-lui I. A. Bassarabescu :
« Carte de catece pentru copii, de d-nn N. Saxu si G. Breazul, in patru
mici volume intocmite in conformitate cu noua programa anahtica pentru
clasele primare si aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.
« Märtunsesc dela inceput ca cercetând foaie cu foaie aceste manuale
am rämas uimit de tehnica ingenioasä intrebuintata de autori in opera
lor si in acelasi timp de progresele neasteptate ce s'au realizat In predarea
invatárnantului muzical in clasele primare la noi.
« Dela muzica bisericeasca de dinainte de Regulamentul Organic,
precum si dela muzica, aproape inexistenta a scolii primare din vremea
copilänei noastre si pana la realizärile minunate ale d-lor Saxu si Breazul,
saltul mu se pare aproape de necrezut.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
208 ACORDAREA PREMIILOR

« Cantecele anodine de odinwara, lipsite de once rol educativ, national

si. estetic au fost scoase din node programe, in scop de a se pune muzica
in adevarata ei valoare de factor pästrätor al originalitätii fun romanesti.
« Autorn - evitand anile sträine - au adunat o multime de melodu
si jocun muzicale si ntmice exclusiv din folklorul romanesc din toate
partile täru, elaborand un &stem muzical clar si precis, potnvit copilului
roman de pretutindeni. Rugáciuni copilaresti, vietäti dragi, plante, soare,
lunä, anotimpun, isi au in aceste volumase o substantialä intrebuintare,
pentru formarea muzicalä a micilor scolan
« Colindele si cantecele de stea, cantecul de leagän, doina-, cantecele
bätranesti, de plugäne, de ciobárue, hora, etc si-au gäsit rostul in aceste
carti, potnvit cu varsta careia se adreseazä, putand forma in acelasi timp
si un folositor repertonu pentru mamele din orase si targuri, carora le
lipsea panä acum matenalul necesar educapei estetice a copulor kr.
« Dar, conceptia didactica si metodica a autordor atinge exceptionalul
in infätzsarea grafzcd a acestor lucrán.
« In adevar d-nu Saxu si Breazul figureaza melodiile prin valuri colorate,
care sue si coboara", potnvit cu inaltimea si durata sunetelor ce alcatuesc.
« Imagina vizuala inläturä tehnica rip& si ieroglifica a notelor muzicale
puse pe portative.
« Valunle melodice colorate in care plutesc cuvintele cantecelor si
totodata figunle phne de vieata, arätand durata sunetelor si sensul vorbelor,
sunt o ingenioasä si. fencita inovatie, care nu ma indoesc ca apartine auto-
rdor, constituind cel dintai merit al lucräru.
o In felul acesta, dela copertä si pana la ultima paginá, plansele apar
phne de expresie si atractie, concretizand de minune armonia viersunlor,
prim vieata colorata ce pulseaza acolo -ca sub arsita de soare - sub forma
de puison galbeni, fluturasi pestriti, lepuri rosiatici, gandaci stacojii,
cu puncte negre, flon ca in ram si miei ca in Mionta.
« E o metoda de infatisare graficä cu totul noua, originalä si desävarr
sita, care - in afará de alegerea plinä de competentá a matenalului di-
dactic - ar constrtui singurä, pentru auton, dreptun depline si necon-
testate la « Premiul Asoczatzez Crazovene », unde s'au inscris #

Premzul Statulza Ehade Rcidulescu, de 50 000 lei, s'a impártit urmatoarelor

8 luctin :
io 000 lei d-lui N. I. Herescu pentru « Linca latiná >>, vol. I, pe baza urmd-
torului raport al d-lui G. Murnu .
« Autorul, unul dintre intelectualii nostn cei mai valorosi, nu e la prima sa
incercare De mai multi am, ca specialist de latinä, e preocupat nu numai
de problemele filologiei clasice si de o mai spornica metoda pentru studiul
acestei limbi ca si pentru intensificarea cunostintelor care stau in legaltura
cu cultura respectiva, ci si de populanzarea literaturilor antice prin tálmäcin
adecvate. Din antologia conceputa de d-sa in 3 volume, a apärut vol. I,
care cuprinde o selectie din poezia lui Catul si Horatm Nu e o selectie

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
209

arbitrara, ci impusä calitativ sau chn motive de transmisibilitate. Tot ceea ce

e legat cu vremea si e datont unor imprejurän externe e caduc si nu se
mentine decât arta permanentelor valori umane. Imbucurätor este, pe lingl
aceasta, cä scrutorul a inteles necesitatea absoluta de modernizare a rnetncei
si in genere a formei de transmitere. Nu once ritmuri antice sunt asimilabile
Astazi, dupl o experienta indelungatä, se poate afirma ca achizitia exa-
metrului in literatura noastra e definitiv facuta. Eminescu ne-a dovedit
cä strofa saphica (vez! o Odd in inetru antic ») e posibila si nu e numai adap-
tabila, ci si capabila sii asigure efecte de hrism superior.
« Nu incape indoialä ca prosodia anticl ar putea sugera noi putinte
de realizari avântate in grand nostru, dar se poate cá potentialul are act
un camp limitat si ca aceste limite nu le poate depAsi mci cel mat consumat
tehnician.
(< D-1 Herescu, renuntând la once experimentari de aceastä natura, a
adoptat versul obisnuit in Erica noasträ. i bine a facut. Caci metrul nu e
hotäritor ; el ramâne totdeauna ca un cadru care se poate reinnoi launtric
Oita la infinit, cum dovedeste alexandrinul francez.
(4 Elementul decisiv e forma, structura formala, vibratia lirica, rezo-
nanta ei.
« i aci arbitru suveran e numai poetul däruit cu darul zeilor. Dar acesta
e rara avis.
« De aceea 0 in toatä literatura europeana traducerile cu adevarat
valabile din clasici se numärä pe degete, iar profanit cari au umplut bi-
blioteci intregi cu maculatura lor sunt miriade.
« Din fericire d-1 Herescu nu e numai un profesor distins si un director
de revista clasica (ajunsa astazi la tom. VIII), care face onoare stiintei
romanesti, cl st un talentat creator original cunoscut dinteo activitate
mai veche.
« Ca atare el a facut tot ce i-a stat in putinta ca rezultatul munch pale
sa nu fie un joc arid, pedant si mecanic, ci o secerare a esentelor din ogorul
formelor moarte. Cat mai multä exactitate, cat mai multa poezie - iata
lozinca sa fixatá dela inceput. Cu multa bucurie constat progresele-i
continue si vointa-i neinduplecatä de-a ajunge la tinta donta. Dar intre-
prinderea pe acest teren, mai 'huh decât oncare altul insezisabil si fugitiv,
este extrem de delicata 0 dificilä. i in cazul de fata cu atat mai vartos,
cu cat e vorba de-a incetätent pe Horatiu, a carui valoare poetica e mai
mult de oichn formal si ideologic decat pur brie. Idealul aci e de-a gäsi
expresia echivalenta fail a reduce cat de putm intensitatea efectelor, asa
cum o invedereazá in buna parte probele ce ni le oferä autorul prin volumul
de fata. Recolta obtinuta, cu toate greutätile intâmpinate, ne indritueste
sä speram o izbandá integrala, pe care i-o doresc din tot sufletul.
« Iata motivele pentru care recomand calduros lucrarea d-lut Herescu
pentru a fi incurajatä cu unul din premiile Academiei Romane ».

14 A R - Anale - Tom LVIII - SedmteIe 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ACORDAREA PREMIILOR
210

10.000 lei d-lui Horza Teculescu pentru scnerea « V. Onitiu. Un educator

deschizator de suflete si ziditor de idealun Vieka si opera », pe baza urmato-
rului raport al d-lui Oniszfor Glzibu :

« D-1 Hona Teculescu este unul dintre tinern sermon ardelem de

dupa razboni, care aduce, in opera sa hterara destul de bogata si de variata,-
alaturi de notele specifice ale scnsului ardelean antebehc, - subiecte cu
fond national, respect pentru traditie si pentru .institutille fundamentale
ale neamului, - si notele caractenstice ale scnsului general romfinesc
sanatos de dui:4 razbom, - avant, forma literarä impecabila, limba bogatä
si proaspata si obiective morale si nkionale superloare.
« Cartea care ni se infatiseaza spre premiare este o stralucitä evocare a
uneia dintre cele mai mentuoase figun ale culturn romanestt din Transil-
vania de dinamte de razboiu Ea scoate din uitare pe regretatul Virgil
Onitm, fost director al liceului din Brasov, scrntor si luptätor national in
difente domenu ale cultuni si fost Membru corespondent al Academiei
Romane, despre care s'a scris si pana acum relativ mult, de catre unn
colegi si prietem de-ai lui (Axente Banciu, dr. Iosif Blaga si altii) care 1-au
cunoscut de aproape si care i-au eternizat in chip demn memoria.
« Prin cartea sa, d-1 Teculescu, - care, astazi, si dansul este director
al unui hceu din Transilvania (Sighisoara), - nu si-a implinit numai o
datone de recunostintä fall de marele sat' dascal, dar a facut si scoln si
culturii romanesti un nepretuit serviciu. In literatura noastra istorica si
pedagogicd, eu nu cunosc altä lucrare care A invie in chip atk de complet
si de magistral, pe vreunul din multu dascali care au ostenit pentru indru-
marea culturn si educatiei neamului
« In afara de aceasta, cartea d-lui Teculescu, constitue si un pretios
document de pedagogic romaneasca si este, in acelasi timp, si un averts-
ment. Se stie, in cat de primejdioasa másurá ne gasim, cu atatea si atkea
preocupan de ale noastre, sub influenta aproape tiranica a strämätkii
Literatura, arta, stunta, filosofia, pedagogia si teologia noastra, - toate se
orienteaza in prima lime dupä stramatate. Vieata noastra, expenenta noastrk
trecutul nostru, - toate sunt läsate pe un plan secundar, daca nu chiar pe
de-a'ntregul ignorate. Rezultatul unor asemenea stan de lucrun, il sum .
el seamänä cu cel din legenda Danaidelon Cartea d-lui Teculescu ne face
dovada cä, pentru o temeinia indrumare a scoln romanestil nu este nevoie
sa alergäm neaparat la pedagogii germani, francezi sau americani, pe care
sa-i imitäm. Averri in trecutul nostru atkia pedagogi romani, care in sfera
lor de activitate au realizat lucruri incomparabil mai bune si mai temeinice,
deck cele realizate cu a3utorul modelelor stn.:fine expenmentate la noi.
Exemplul lui V. Onitm, este in pnvinta aceasta concludent si reconfortant
Iata in adevar un educator mereu preocupat de indrumarea moralä si na-
tionalä a tineretului si a natiunii intregi, - un fin constient al neamului
si al scolii, - un cercetkor al psihologiei poporului si al trecutului lui
social si cultural, din care se inspirä neconterut, un tarnaduitor al relelor
de care suferä societatea, - un animator, - un orn al datonei, - un

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 211

exemplu de muncitor metodic si cu tact, - un realizator si mai piesus de

toate, « un deschizator de suflete si un ziditor de idealun ».
« Asa se desprinde figura lui Onitiu din cele 400 pagini calde si docu-
mentate ale carpi d-lui Teculescu.
« Cetirea acestei carti este mai binefacátoare pentru un orn de scoalä
roman, cleat cetirea unei intregi biblioteci de scrien pedagogice straine.
CAci, cunoasterea unui oin, care a realizat efectiv ceva mare in dornemul
vietu spintuale a propriului popor, pretueste mai mutt cleat cunoasterea
oricator teorn sträine care de foarte multe on sunt htera moartä sau abe-
ratiuni.
« Pentru multele ei call-tali, - can arareon se intalnesc in asa de fencitä
imbinare in alte carp, si pentru folosul pe care este menit sa-1 aducä lu-
crarea d-lui Teculescu in vieata noastra scolara, atat de anchilozatä din
cauza multelor influente straine nesabuite, socotesc a ea trebue sä fie
onoratä de Academia Romanä cu o parte cat mai mare din premiul Eliade-
Rädulescu, ceea ce prin aceasta imi si iau voie sä propun din toata inima »
5.000 lei d-lui loan Misstr pentru scnerea o Fata moarta ». Ilustratiuni de
pictorul Stoica D., Ed II, pe baza urmätorului raport al d-lui I. A. Bassa-
rabescu :
« Aceastä carte, confine in 350 pagini, descnerea vie si realá a zileloi
din 1916-1917, cu toatä gama de fapte dureroase si ispravi hazhi ale vietei
de razboiu, atat de bogatá in surprize felunte
« Din 'MAO claritatea si spontaneitatea expunern, reiese cä autorul
n'a pus in opera sa niciun fel de mestesug.
« Nunic cAutat, nimic %lit.
« Se vede - zice cu toata dreptatea d-1 Prof. N. Iorga in randurile de
recomandare atre cetitor, publicate in fruntea volumului - se vede cat
de mult talentul räsare din ernotia lucrului vazut blue, inteles si adanc si
intoväräsit de acele miscari ale inimii, fára care si cel mai mare dar de sens
nu dä cleat pagini moarte.
« In vremi ca acestea de azi, astfel de carp sunt o intarire sufleteascä
si o adeväratä purificare ».
« In adevar, d-1 Ioan Missir si-a creat prin aceasta minunata lucrare
drepturi incontestabile la premiul la care concureazà" si pentru care ill
recomand cu toatá càldura ».
-
5.000 lei d-lui Dragof Protopopescu pentru scnerea o Fenomenul englez -
Studii si interpretän *, pe baza urmatorului raport al d-lui C. Reiclulescu-
Motru
« Sub trtlul Fenomenul englez, d-1 Dragos Protopopescu a reunit diferite
studn, care privesc intelesul culturn la poporul englez, precum si inter-
pretári date diferitelor manifestári ale aceluiasi popor pe terenul politic
si literar. Aceste studn si interpretári nu au, din punct de vedere formal,
o unitate destul de strânsà, totusi, ca fond, ele contribuesc cu toate in a
14*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
212 ACORDAREA PREMIILOR

da o caracterizare pregnantä a « fenomenului englez » - denumire sub

care autorul intelege aceea ce unii publicisti numesc « specificul », sau
o psihilogia poporului englez *. D-1 Dragos Protopopescu este un admirator
al poporului englez. In aceastä privinta el continua o directie de apreciere,
care a inceput de mult, si care este i astazi impartasita de multi. D-1
Protopopescu este chiar in asa grad de admirator al poporului englez, flick
si unele defecte ale acestui popor, dansul are maiestria sa le combine in
mod armonic cu însuiri1e, pentru a nu stirbi din märetia totalului engle-
zesc. Poate el aceastä atitudine a d-lui Protopopescu se explica in parte,
prin faptul ca dansul este profesor universitar de limba i literatura englezfi,
si 0 prin aceastä calitate era obligat sá destepte in randurile tinerimii
entusiasm i iubire pentru obiectul lectiumlor sale.
« Läsand la o parte tonul admirativ, volumul este presarat de foarte
dese observatiuni entice originale. D-1 Dragos Protopopescu a patruns
multe din intunecimile, care inconjoarä problemele culturn engleze. In
studiul « Mzracolul Shakespearean» este la inaltimea Esteticei stiintifice
contimporane. In « Romantismul englez » i in Prerafaelzsmul se dovedeste
la curent cu aceea ce s'a scris mai de seama asupra acestor chestium. Bine
informat, dar fárä sä &el parada de documentele informative ; scris inteun
stil, care atrage pe cititor, prin vioiciunea-i sustinuta, dar färä sä cada in
stil de gazeta, volumul d-lui Dragos Protopopescu este una din productiunile
de valoare ale anului 1937.
« Asupra Fenomenului englez s'a scris si de altu, destul de bine ; nimeni
insä nu prezinta acest fenomen in mod asa de convingator, ca un fenomen
integrat in spiritul Europei contimpolane. D-1 Dragos Protopopescu nu a
scris volumul ski din simple informapi gäsite in scrierile altora, ci I-a trait
aproape el singur in mijlocul poporului englez Propun ca volumul d-lui
D. Protopopescu sa fie luat in consideratie de Comisiunea premiilor,
acordandu-i, daca nu intreg premiul, cel putin o bunä parte din premml
Heliade Rädulescu (care este sä fie decernut in sesiunea 1938) ».

5.000 lei d-lui Romulus Czoflee pent u scrierea « Vartejul *, roman, pe

baza urmatorului raport al d-lui Mihail Sadoveanu :
4 Cartea d-lui Romulus Cioflec, fAcand exceptie dela monotonia nenu-
märatelor romane aphute in ultimil ani, care trateazA aceleasi i aceleasi
teme psihologice räsuflate ori studu de moravuri bucurestene, ne prezinta
un chip nou i original, izvorit din peisagiul Tarnei i datinile parnantenilor
ardeleni.
4Vartejul amäritei lui soarte îl framânta pe Mitrea Cans, fector voirnc
si harnic, zädärnicindu-i visuri i nadejdi, oträvmdu-i sufletul Fata pe
care o iubeste se manta cu altul pe cand el e la catanie ; tatäl ski impins de a
doua nevasta, rupe din pamantul ce i s'ar cuveni de drept ca sä inzestreze
pe sora lui vitrega Mitrea totusi se insoarä c'o fatä de vaduvl särack
Lenta Fuiorea, se aseaza in casa parinteasca si se pune pe munca, incercand
sa biruiasca nevoile. i el si fiatele lui de cruce, Ghitä Haiclamai, mime

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMDLOR 213

agerä si. vicleank vkl cä n'au de fäcut alta decât ori sä plece in America,
ori sä facä o nevi cu cad » - adicä sä se apuce de hotie, practicl de granitä
destul de frecventä inamte de räzboiu in acel tinut.
« Se pare cä trebunle nu merg räu, panä ce Mitrea e prms de jandarmi
si pus la inchisoare, de unde nu iese decât ca sä fie trimis pe front, in Italia,
dupl ce s'a pormt räzboiul cel mare. Ränit si decorat pentru vitejle, Mitrea
se intoarce acask unde incepe tar* bkälia lui particularä cu säräcia.
Toatä lumea din sat, insä, il pnveste plezis ca pe unul care a suferit o
osândä ; iar pämântul pe care volse el sä-si cládeascá aka casä acuma e in
stäpinirea preotului din sat, care a izbutit sä-1 facä pe bätrân - tatál
räposat al lui Mitrea - sä-1 därulascl bisericii cu hm13ä de moarte.
« Nu-i rámâne alta lui Mitrea deck sä se intoarcä iar la afacerea lui
primejdioasä cu can. Dupä legea breslei hoplor, soarta lui e sä cadä lovit
de glonte, in pklure. Si in vârtejul care i-a luat fratele de cruce, de moartea
cáruia se simte vinovat, Ghitä Haidamai bolboroseste ca iesit din min%
privmd mormântul proaspät : « Scuipl-mä, Mitre Scuipd-1 pe Ghitä,
Mitreo. Scuipä-1 I *.
« Povestea asta tristà a until fläcki cu suflet curat si cu dragoste de munck
furat de vârtejul wept si imprejurärilor, e scrisä de d-1 Cioflec inteun
stil adecuat, cu particulantki de limbk pitoresc si simplu in acelast timp.
Drama e bine inchegatä si strâns condusä. Caracterele eroilor si micile
intâmpläri tragice poartä" pecetea adevämlui. Mai ales frumoasa « frätie
de cnice *, « legatk precum se stie, cu jurämânt si cu sânge on pe cosciugul
unul frate mort - al celui din urmä frate mort - si frfineand acolo, peste
cosciug, colacul si imbrkisându-se » - cum spune automl - formeazá o
lime poeticá si strame de-a-lungul istonsini Stärueste peste aceastä datinä
umbra strámosilor morti, ale cäror oseminte ingrasá grädinile caselor,
dupä obiceiul din acele locun, ca fiecare gospodärie sá-si aihä in cuprinsul
ei si cimitirul stäpândor succesivi.
o Scrisä asa de sobru, färä nici cea mai micá parentezä hrick istopa
vietii lui Mitrea iti lasä totusi in suflet o delicatä simtire a poeziei traditiei,
a poruncii mortilor, a obicerunlor care se destramk Ca si frkia de cruce
dintre Mitrea Cans si Ghitä Haidamai, intmatä de hopa de cal, apoi distrusä
de glontele unui jandarm si in sarsit ingropatä pentru totdeauna in cimi-
tirul din laturea easel, subt lumina vklor bätrâne si sträluctrea cerului
etern, - multe din cele inflonte altädatá se ofdesc la suflarea a ceea ce
in deobste se chiamá progres : izvoare limpezi care se pierd in mocirlele
petrolului civihzator, peisagn antice in care prind a fumega fabrici, poezie
arhaicá in care a irupt gazul mefitic al räzbomlui nearnunlor.
« Cartea d-lui Romulus Cioflec mentä sä fie distinsä cel putin cu o
parte din premml academic la care a fost prezintatä ».
5 000 lei d-nei E. Dvoicenco pentru scrierea « Inceputunle literare ale lui
B. P. Hasdeu », pe baza urmátorului raport al d-lui 4 Ciobanu :
« D-na E. Dvoicenco s'a remarcat prin câteva studii privitoare la
raportunle literaturti noastre moderne cu cea ruseasa Studiul d-sale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ACORDAREA PREMIILOR
214
asupra influentei hteraturii rusesti in opera lui Costache Stamati aduce
precizän nouä in aceastä privintä.
« In acelasi cadru de cercetäri intrà si noua lucrare a d-nei Dvoicenco
asupra inceputunlor literare a lui B. P. Hasdeu.
« Mare le invälat român B. P Hasdeu, cu toate resentimentele lin fa15.
de Rusi, a fost de fapt un produs al culturii rusesti. Intreaga lui vieatä el
pne contact cu aceastä culturá, urmäreste desvoltarea ei, are legltun cu
reprezentanth ei. (Al. Veselovski, Potebnea, etc.).
« Acest motiv determiná caracterul operelor literare a lui B P Hasdeu,
precum si a cercetänlor lui stimpfice cu defectele si calitáple lor lava
de ce pentru noi este interesant cadrul ideologic si mtelectual in care se
desvoltä B. P. Hasdeu. Capitolul d-nei Dvoicenco asupra viepi lui B. P
Hasdeu in Rusia completeazá acest gol pentru cunoasterea operei si perso-
nahtäpi lui. Doamna Dvoicenco ne procurá date cu pnvire la arm de
copdäne si de studu ai lui B. P. Hasdeu, se opreste asupra mediului cultural
din Rusia din acea epoeä, mediu care a determinat preocupärde literare ale
savantului român, precizând si cele dintâi influente rusesti asupra operei
literare a lui B. P. Hasdeu. -
o De o importantá mare pentru noi sunt traducenle din operele sense
in ruseste ale lui B P. Hasdeu, unele din care n'au fost cunoscute 'Aril
acuma. Aceste incercän ale savantului nostru au legátun mai mult cu
opera literarä pe care o desvoltá mai tar= B. P. Hasdeu. Cu acelasi succes
s'ar fi putut dovedi, cä si opera stimpficA a lui B. P. Hasdeu se gäseste in
dependentä de curentele stimpfice iusesti.
« Studiul cu textele publicate de atre d-na Dvoicenco mentä toatá
atentia. Propun cu toatä convingerea ca lucrarea d-nei Dvoicenco sä fie
admisä la premml Heliade Rädulescu »

5 000 lei d-lui D. R. Mazilu pentru scnerea « Luceafärul lui Eminescu -

Expresia gändirii, text critic si vocabular *, pe baza urmätorului raport al d-lui
Th. Capidan :
o Lucrarea d-lui Mazilu constitue o incercare de a judeca valoarea
unei opere literare in raport cu gradul la care a ajuns scrutorul in mânuirea
lexicului. Autorul acordä limbn o insemnätäte deosebitä, cäutând a stabili
o legäturá intre fond, ca conceptie, si intre formä, ca expresie verbalá -
in relape cu originea cuvintelon
« Se stie el, sub raportul lexical, limba românä, in afará de cuvintele
latine care constitue elementul de bazä, mai cupnnde o sene de elemente
sträine, dmtre care partea slavä ocupá locul de frunte. Gnja autorului a
fost ca, printeo statisticl etimologicá fácutä asupra elementului lexical
dinteo creatie literará, sä stabileascá proportia de cuvinte dupl ongine,
pe care un scrntor oarecare si le alege spontan ca valori expresive.
« In acest scop, d-1 Mazilu si-a ales ca temá de cercetare « Luceafärul »,
opera celui mai desävârsit artist al expreslei verbale la noi, Mihail Emi-
nescu.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
AC ORDAREA PREMIILOR 215

« In capitolul introductiv, autorul se ocupa cu valoarea formei unei

opere literare in relatie cu onginea materialului lexical. Intr'un alt capitol
trateaza despre metoda statistica in literatura, ajungand la concluziunea
ca, spre a putea obtme rezultate concludente din limba pentru partea
literará « se impune cercetarea in intregime a unei opere literare de oarecare
proportie, atat prin intmdere cat si prin conceptia sa >>.
« In capitolele 4, 5, 6, 7, autorul cerceteaza vanantele Luceafárului,
spre a ajunge la forma originala, tar in capitolele urmatoare infrä direct
in tema, ocupandu-se cu expresia lingvistica a Luceafárului
« Rezultatele :
« Cuvintele de origine latina si slava, fund mai numeroase, se dovedesc
mat expresive Pentru ilustrarea acestut fapt, autorul dä o diagramd, din
care usor se poate vedea maximum si minimum de cuvinte latine din
cuprinsul f rearm strofe. Din repartizarea acestor cuvinte dupa origine,
autorul face unele observattuni asupra valont literare a poemului. Anume,
strofele in care se intrebuinteazá maximum de cuvinte latme, dest inde-
pärtate unele de altele, reprezintá clipele unui eroisrn hotáritor si decisiv
in fata evenimentelor supreme din vieata Luceafárului. Strofele cu mi-
nimum latin si maximum slay se arata la inceputul si sfarsitul poemului.
In primele strofe din aceastä categone, ni se descne frumusetea fetit de
imparat si inceputul simtumntelor erotice pentru Luceafar. In felul acesta,
autorul, tinand seama de proportia ce se arata intre caracterul indigen si intre
cel strain al lexicului, continua cu observatnle sale asupra intregului poem.
« Incercarea d-lui Mazilu de a privi valoarea unei opere literare sub
aspectul lexicului, este si noua si destul de interesantl. Ea a inceput la
noi, abia cu cercetarile d-lui Profesor D. Caracostea, al cárui dev a fost
autorul. Cu toate acestea, spre a putea ajunge la concluziuni acceptabile, ea
ar trebui repetata st la alte opere literare. Numai dupa ce aceasta metodä
va fi cat mai mult probata, vom putea ajunge cu oarecare aproximatie
la generalizarea rezultatelor obtmute.
« Mai presus de toate mentu 1 autorului stä in insäsi alegerea normelor
de editare a capodoperii lui Eminescu Una din manle scäden in studiile
literare este absenta de editu entice. Prin rectificarile si emendatule aduse
poemului fatä de editia Maiorescu, d-1 Mazilu stabileste convingätor
valoarea primei vanante, aceea din Almanahul societatii academice « Ro-
mania Junä », ca fund singurul text supraveghiat de Eminescu.
« Ceea ce a reusit sd realizeze d-1 Mazilu in aceastä lucrare, constitue
un inceput laudabil, care menta O. fie rasplatit de Academic. De aceea
propun sa i se acorde cel putm jurnatate din premiul la care a concurat ».
5 000 lei d-lui Th. Szmenschy pentru « Povestea lut Nala, Episod din Ma-
habharata » (traducere din limba sanscritä), pe baza urmátorului raport al
d-lui C. Raulescu-Motru :
o Asupra acestui volum n'am competinta sa mä pronunt, intrucat este
considerat, in parte, ca o traducere. Nu sunt un cunoscator al limbn vecht
sansknte

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
216 ACORDAREA PREMIILOR

« Dar autorul acestui volum, d-I Simenschy, este un vechm colaborator

al revistelor noastre de specialitate, i in acelasi timp un specialist de
sanskritil recunoscut, atât la noi at 0 in strämätate. De mai multi am,
dansul a publicat traducen in felul volumului de fatä, in revistele : Revista
de Filosofze, Convorbiri literare, Insemmb z ie fene, Viala Basarabiei, etc ,
traducen apreciate de toatà lumea.
Activitatea mentoasä a d-lui Simenschy poate fi luatä in consideratie,
in totahtatea ei, i recompensatä in totalitate, cu ocazia acestui volum
prezintat la premiul Eliade Rädulescu din 1938
o Comismnea de premiare va aprecia acest punct de vedere, i in caz
de-1 va adopta, va putea sä acorde o parte de premiu acestui volum al d-lui
Simenschy, apärut in cursul anului 1937 ».

Premml Ecaterma I. C. Bolintzneanu, de 2.000 lei, s'a acordat d-lui Dumitz u

Teodosiu pentru scnerea # Mai aproape de elevi a, pe baza urmätorului
raport al d-lui I. A. Bassarabescu
« Titlul e limpede pentru toatl lumea i destul de sugestiv in deosebi
pentru profesorul care-si intelege mismnea, 41 iubeste canera 0 are innäscut
in el simtul pedagogic, mai presus de ofice dogmä.
« Autorul schiteaz1 cu mult talent o sene de intampläri reale, culese din
lumea scolarä.
« Desi märturiseste cä literatura nu 1-a preocupat in faptele expuse,
totusi factura bucävlor - cu stilul lor ingript i curgAtor si mai ales cu
un fond atät de cald, de vanat i mstructiv - apartme de-a-dreptul do-
meniului literar, ceea ce urea simtitor valoarea lucrärn d-lui Teodosiu.
« E in aceastä carte atäta omenie, atAta iubire i grijä de copii 0 de
formarea sufletului lor pe cäi rationale si sentimentale, inch 1a fiecare
pas ai sansfactia de a vedea triumfand bunul simt i supenoritatea immu,
in pofida pustiului sufletesc, care incrunteazA atât de enigmatic fruntea
ingustä dar pretentioasä a multor pedagogi, nu miti de autor inteunul
din capitole « antipedagogi *.
« D-1 Teodosm pune inteo lummä vie toal ä sena tipurilor i scenelor
apartirand vietii colare : Elevul tocilar ca i elevul de caracter, eroul,
lenea uneori justificatä, spintul de camaraderie, directorul räu ca i cel
bun si judicios, secretarul ndicul, etc. Toate acestea, pentru a face pe
cetitor sä se incredinteze el « scoala trebue sä fie ca o familie », adeváratä
nivelatoare de suflete sau cá « autoritatea tinutá cu bätul i cu catalogul e
departe de a fi o autontate pedagogia *.
« Cartea d-lui Teodosiu e o carte rará. Ea aduce un suflu nou de
sänätate in educatia atat de neglijatá In scoli i meritá cu prisosintá intreg
premml modest la care autorul o prezintá ».

Premiul Neuschotz, de 3.500 lei, s'a acordat d-lui G. C. Nicolescu pentru

studiul « Ideologia literará poporanistä. Contributiunea lui G. IbrAileanu si
bibliografia problemei *, pe baza urmätorului raport al d-lui Dim Caracostea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
217

« Lucrarea d-lui G. Nicolescu, 0 Ideologia literará poporanistä » clä un

bogat material si lämuriri pretioase hi chestiunea atât de discutatä a ra-
porturilor dmtre literatura noasträ si pätura täräneascä. Autorul aratä
cum, studund opera lui Duiliu Zamfirescu, si ajungând la celebrul lui
discurs de receppe, si-a dat searna de lipsa unui studiu mai temeinic asupra
poporanismului. Astfel, a fost dus sä urmareascl istoria evolutiei constiintei
noastre literare fatä de täränime si, izbuteste sä arate existenta la noi a unui
prepoporanism. Fie ca a fost un reflex al lummismului sec. al XVIII-lea
la corifen scolii ardelene, fie ea a fost o adaptare a ideilor sociale din Franta
anilor 1830-1848, fie cá a fost o transplantare a ideologiei socialiste de pe
la 1880, in mare parte de provenientä ruseascä, mteresul mereu reinoit
pentru täränime a format temelia preocupärilor, din care poporamsmul nu
este decât o fazä. Oprindu-se la faza premergätoare, de adaptare a socialis-
mului, d-1 G. Nicolescu dovedeste caracterul social si economic, dar nu
cultural si hterar al miscarii.
« Dupä o constuncioasä investigatie care scoate la iveald din peste o
sutá de periodice, multe uitate, doyen necunoscute de interes pentru
täränime la moil nostri scriitori, autorul trece la examinarea poporams-
mului. Fäcând la fiecare pas comparatnle necesare, cAutând sa arate izvoare
si ai ätând exagerärile si erorile teoriilor hterare, autorul urmäreste critic
desvoltarea curentului in toate periodicele care 1-au reprezentat inainte de
Vzata romdneascii Din anii 1900-1904, descopere astfel periodicul Aviintul,
« organ al poporanismului », care anticipeazä câteva elemente din doctrina
de mai tärziu. In capitolul despre Viata 7 onzdneascd, autorul adânceste
istoric, ideologic si estetic conceppa lui G. Ibräileanu, dovedind pe lângä
informatie si spirit critic.
« Capitolul care se ocupá de reacpuni, incadreazä in primul rand
discursurile lui Duilm Zamfirescu, polemica dug de el cu « Viata Româ-
neascl », apoi ancheta Luceafdrulut si, in sfirsit, inteun capitol deosebit,
reactiunea sämänätoristä. Cu acest prilej, autorul diferenpazä popora-
nismul de sämänätorpm, arätând ea', pe când cel dintai reprezintá primatúl
conceptiei materialiste a istoriei, este deci un reflex al marxismului, sämä-
nätorismul reprezintä primatul organic al factorilor istorici ideali si morali
asupra celor materiali. De aici superioritatea literard a särnänätonsmului
« Relevez cä bibliografia acestei lucrári infätiseazá 170 de volume si
peste i000 de articole de revistä. Organizatá sistematic, ea este indispensa-
bill tuturor celor care se vor ocupa de problema noasträ täräneascá si de
reflexele ei in literaturä.
« Pentru toate meritele relevate, lucrarea, care la fiecare paginá face
dovada räbddrii, onestitätii si a priceperii, meritä O. fie premiatá »
Premnd Demostene Constantinide, de 3.000 lei (divizibil), s'a acordat in
intregime d-lui Paul Constant pentru scrierea « Rhia », roman, pe baza
urmätorului raport al d-lui Sextd Puscariu :
0 Ceea ce multi din scriitorn nostri de azi numesc « roman *, nu e adesea
deck o nuvell mai lungä sau o insäilare de scene sau de descrieri ale unui

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ACORDAREA PREMIILOR
218

mediu social in legatura cu un personaj central. In acest sens e roman 0

« Raia » d-lui Paul Constant, care ne infatiseazä cu talent, cu un humor gill-
tos si inteo limba pitoreasca - desi uneon prea coloratá cu provincialisme
si patata cu unele neologisme jignitoare - vieata dinteun orasel provincial
Tanarul scriitor menta sa fie incurajat prin acordarea premiului 4 De-
mostene Constantinide ».
D-1 General R. ROSETTI proclama urmatoarele premii acordate de
Sectiunea Istorica in acest an
Din Premiul Vasile Pcirvan, de 30 000 lei, s'a acordat o parte de 15.000
lei, impártindu-se astfel .
ro 000 lei d-lui Octavian Roca pentru studule sale de arheologie asupra
antichitätii clasice, pe baza urmätorului raport al d-lui I. Andrzefescu .
« Lucránle d-lui Oct Floca, cunoscute mie, sunt urmatoarele
« t. InscrIptzz znedite din Dacia in « Anuarul Institutului de Studii
clasice din Cluj pe arm 1928-32 », Partea I, Cluj 1932
(( 2. 0 contributie la Istorza Legiunii XIII-a Gemzna in Dacta, publicata
in acelasi « Anuar », Partea II, Cluj 1933.
o 3 Trovamenti di monete in Romania in « Rassegna Numismatica »,
XXX, No. 5, 1933.
« 4. I cult-1 orzentali nella Dacia in « Ephemeris Dacoromana », VI,
Roma 1935, pp. 204-239, lucrare mai intinsa, clar scrisa 0 bine organizata
(tabelele dela urma foarte utile).
« 5. Conszderatzuni asupra unor monete barbare-dace i 0 micd descopertre
arlieologicii la Sarmzzegetusa, Deva 1935, impreunä cu rezumatele franceze
31 pagmi E vorba despre 4 tetradrahrne dame dela Aiud, descnse si
incadrate ; de asemenea mica descoperire dela Sarmizegetusa e deosebit
de insemnatä : un vas de lut ars continând 7 opaite (lucernae) §1 7 monete
impenale romane, dela Traian la Antonin Pius. Foarte juste consideratiuni
despre greutatile si necesitatea unei cronologn a ceramicei romane dela noi
« 6. Conszderazioni su alcune monete daache di Salas In « Rassegna Mo-
netana », XXXIII, 1936, No 1 o-r r, 4 pagini. Desi numai o dare de seama
a tezaurului monetar dela Sälas, descopent inteun loc si in imprejurän
cunoscute, deci va putea fi studiat cu precizmne, si aceasta cu atat mai
mult cu cat 75 bucati dinteo suta au putut fi achizitionate pentru Muzeul
din Deva Una dintre figun reproduce mai multe contramarci, insistandu-se
cu drept cuvant asupra insemnatatii lor.
o 7. Tezaurul de monete dela Pantzceu (Jud Cluj), Deva 1936, cu rezu-
matul italian 6 pagini. Sunt dinan de argint in mare numar -3 1/2 kgr -
datand cu incepere dela regele Matias 0. pang in timpul dommei lui Ferdi-
nand. Tezaurul a fost ingropat in timpunle de nesiguranta ce au inceput
dupa bätälia dela Mohaci. Este foarte bine &and directorul de muzeu, desi
arheolog si numismat specializat in partea veche, stie si poate interpreta
si matenale de numismatica mai nouä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMHLOR 21 9

« 8 0 nour1 villa suburbana in hotarul Sarmizegetusei in «Sargetia»

Buletinul Muzeului Judetului Hunedoara, I, 1937, impreuna cu rezumatul
german 19 pagini. 0 asemenea villa, dela Est de oras, a desgropat, in 1924,
d-1 C. Daicovici. Villa desgropata de d-1 Floca se aflä la Nord de ruinele
cetätii si ale amfiteatrului, inteo foarte frumoasä pozitie in spre Masivul
Retezatului Sapatura e cat se poate de ingrijitá, interpretarea clarä si
convmgatoare, hypocaustul deosebit de frumos.
« 9. Descoperiri arlzeologice in finutul Hunedoarei in aceeasi publicatie,
intemeiata i condusä chiar de autor, - impreunä cu rezumatul german
35 pagini. Cuprinde : 1. Doul morminte scitice. 2. Un altar roman dela
Micia. 3. Doul opaite romane i 4. Cateva fragmente de reliefuri nemesiace
aflate la Sarmizegetusa. Descoperiri, fiecare cu insemnátatea ei. Reluarea
in discutie a fragmentelor in legäturä cu cultul zeitei Nemesis si intampi-
närile ridicate impotriva sustinerilor mai vechi ale lui Kuzsinszky, con-
vingatoare.
« so. Mausoleul Aurelzzlor dela Sarmizegetusa in aceeasi publicatie
5937, - in colaborare cu d-1 C. Dacovici dela Cluj, cu rezumatul german
23 pagim, are aceleasi calitäti ca i lucrarile precedente, de metoda si
prezentare, de ilustrare i interpretare. Lucrarea este insotitä de un plan
de situatie a celei mai grandioase constructn funerare romane ce s'a gäsit
pana acum in Dacia Traiana
<4 1 1. Ghidul Judetului Hunedoara, Deva 1936, cu 552 ilustratium, de
Oct. Floca in colaborare cu Dr Victor Suiaga, avocat. Este mi se pare un
ghid model, in care directorul de muzeu regional imbratiseaza i recomanda
pe fiecare la locul lor, toate monumentele i statiunile istorice i preistorice,
unele dintre ele de sigur, constatate i descoperite chiar de dansul
« In sarsit,
« rz Sargetza, Buletinul Muzeului Judetului Hunedoara, publicat de
Oct. Floca, Directorul Muzeului, Deva 1937, 254 pagini, in cea mai mare
parte cu studii arheologice privind regiunea. In legätUrä cu secpunea de
stiinte naturale a Muzeului, mci astfel de studii nu sunt excluse, ca acelea
ale cunoscutului naturalist dela Muzeul din Chisinau, Dr. I. Lepsi. « Sai-
getia » face dovada calitätilor deosebite de organizator ale d-lui Floca
« Acestea sunt lucrärile d-lui Oct Floca pentru care mi s'a cerut sa
referez, lucrári de reala si deosebita valoare, pentru care, autorul lor,
unul dintre cei mai distini ai nostri arheologi mai tineri, pe täramul anti-
chitätilor clasice, meritä cu prisosinta a fi premiat ».

5.000 lei d-lui Emil Colzu pentru scrierea « La collection de vases grecs du
musée Kalinderu *, pe baza urmätorului raport al d-lui G Murnu :
« Autorul prezinta i studiazá in aceastä lucrare o colectie importantä
de vase grecesti, stransä cu grijá in muzeul sail de I. Kalinderu i ramasä
necunoscutá pinä astázi. Colectia cuprmde un nurnär de 67 de piese printre
care se aflä specimene de mare interes arheologic sau artistic Provementa
lor nu a putut fi stabilita, dar cel putin pentru unele din ele sunt indicti

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
220 ACORDAREA PREMDLOR

cd au fost adunate din Dobrogea de intemeetorul muz.eului, pe vremea

dud conducea Comisiunea Monurnentelor Istonce.
« In studierea acestui frumos material ceramic, autorul dal dovadd de o
solidà pregätre stultified, analizand obiectele cu mare amänuntime si
grupându-le cu competintd in categorn Cu prilejul clasificárn, se dä la
inceputul fiecdrui capitol o caractenzare generalä a categoriel respective,
iar la sfarsit bibliografia corespunzAtoare, astfel ineat autorul prezintä nu
numai o valonficare si o incadrare a unui material arheologic inedit, dar
si un indreptar pentru tinern care s'ar avânta in domenml ceramicei gre-
cesti. Lucrarea d-lui E. Colin se aseazä printre rarele publicatu românesti
inchinate ceramicji grecest, lar frumoasele calität de care dä dovadd il
aratä ca fund un element distins al tnerei generatu de arheologi români
« De aceea propun sä 1 se acorde cel pupil jumätate din premml Vasile
Pârvan »
Din Premzul C. G. Veinescu, de 5o.000 lei, s'a acordat numai o parte de
i o.000 lei d-lui Eugen Prescurea pentru « Actunile posesorn. Tratat teoretc
si practic », pe baza urmätorului raport al d-lut Paul Negulescu .
« D-1 Eugen Prescurea, judecätor la Novaci-Gorj, prezintä pentru
premiul C. G. Vernescu de 5o.00o lei, o interesantá lucrare asupra actunilor
posesorii in care cunostintele, doctnnele, precum si constatänle junspru-
dentei franceze si române, unite cu o bunä metodá de expunere, dad o
valoare realä acestei lucrän
« Cetitorul gäseste, tratate in mod foarte clar, notiunea de posesiune
atat in dreptul roman cat si in doctnna modernä, exammându-se teoriile
emise asupra posesiunii de ate Savigny, Rudolf von Ihering, Raymond
Saleslles, - autorul intrând apoi in miezul materiel care sunt actiunile
posesoni in dreptul roman, cercetand actunile in complangen si reintegrän
aratá fundamente, natura in utilitatea actunilor posesoni, cerceteazd con-
ditiumle pe care trebue sä le indeplineased posesiunea pentru ca cineva
sä poatä intenta actunea in complângere. Examineazä amänuntit copose-
siunea.
« In cap. III autorul trateazA despre turburarea posesiumi. Autorul,
dupä ce aratä cä prin turburarea de posesiune se intelege orice fapt material
sau once act juridic, care, fie direct pnn el insusi, fie indirect si pe cale de
consecintd, constaue sau implied' o pretente contrane fatä de posesiunea
unei alte persoane, examineazä elementele constitutive ale turburärii de
fapt : a) un fapt material ; b) acest fapt material sä aducä atingere posesiunii
altuia in mod direct sau indirect
« Examineazd apoi atât turburarea directá de fapt eat si turburarea
indirectä de fapt Cu aceastä ocaziune autorul examineazd exceptunea
« feci sed jure feci *, adicl dacd paritul poate sä inláture pretentiunile
reclamantului, arätând cä a actionat in limitele dreptului ski.
« 0 asemenea exceptune nu ar putea fi invocatd, cáci ar insemna ing
cumularea posesorului cu pettorul ; afarg numai dacá ea tilde la dovedirea
precaritätii posesiunn reclamantului.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMITLOR
221

« Autorul studiazä cu multä metodâ, pi eocupându-se de diferitele

probleme practice ce se pot ivi in aceastá interesantä materie. Astfel in
Cap. IV se examineazá in mod practic, bazat pe jurisprudente, o multime de
chestiuni privitoare la sublectul actiunii in complângere. Asa exercittul
actiunilor posesorii ale Casei Autonome C F. R., a cetelor de mosneni,
a parohiilor, a unei mânAstirt, etc.
o In sectiunea II-a a aceluiasi Cap. IV, sc preocupá de problema dad
coposesorul poate exercita actiunea in complângere, fatä de cine si in ce
conditiuni. Autorul examineazá controversata chestiune dad coposesoril
au exercitiul actiunit in constrângere intre dânsii.
o In Cap. VII intitulat . raportul dintre posesortu st petitorm, autorul
studiazá art. 32 din legea judecdtornlor de ocoale, in care se interzice cu-
mulul posesorului cu petitorul, analizAnd teoriile regretatului Consiher
Cornehu Botez si Georgescu-Vrancea.
« Autorul cerceteazá in Partea III-a reguhle speciale ale actiunii in
reinte&pre. Aratâ cine poate intenta actiunea, impotrwa cut, fatä de care
bunuri si drepturi.
o In partea IV intitulatá: reguli comune ambelor actiuni posesoru,
adicA ale actiunilor in complângere si reintegrare.
« Autorul are meritul de a ne fi prezentat o luci are cu caracter practic,
de mare utilitate pentru judecAtori si avocati
« Dad. prermul C. G. Vernescu, pentru care autorul concureazä, este
dwizibil, cred cá i s'ar putea atribui o parte, act priceperea si munca de
care d-1 judecAtor Eugen Prescurea dä o buná dovadá, ar trebui sl pri-
meascá o incurajare din pat tea Academiei ».

Din Premzul C. G. Vernescu, de 25.000 lei, s'a acordat o parte de 2o. 000
lei, impártindu-se urmátoarelor doug. lucrári :

x5.000 lei d-lui George Solomonescu pentru lucrarea 4 Minorul in Dreptul

penal modern », pe baza urmátorului raport al d-lui M. Djuvara :

« Lucrarea d-lui Solomonescu este in realitate mi al doilea volum dinteo

opera mai largá, din care primul volum a apIrut, cuprinzând evolutia istorid
a problemei, volumul de fatá cuprinde tratarea ei sistematicl in Dreptul
comparat modern, iar volumul al treilea, care rämâne sä fie publicat mai
târziu, va cuprinde tratamentul penitenciar si post penitenciar al infracto-
rului minor in timpul nostru.
« Intr'o pritra parte a volumului inaintat Academiei se studiazä actiunea
preventivá, arátându-se cauzele predehnquentei, ocrotirea moralá si ma-
terialâ. data minorilor st combaterea predelinquentei bor. In partea a doua a
lucrárn se studiazä actiunea represwk atât din punctul de vedere al normelor
de fond cht si al celor procedurale.
« Lucrarea pare completá si bine studiatá ; nu as putea pune insá
concluziuni definitive asupra valorn ei, deoarece insárctnarea d-voastre
mi-a parvenit azi si raportul meu este cerut tot azi.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
222 ACORDAREA PREMIILOR

e In once caz opera d-lui Solomonescu este o incercare mentorie inteo

problemä de o mare insemnätate socialä, care a devenit de actualitate si
la noi prin ultemile legmin penale ».
5.000 lei d-lui Anghel M. Dragomirescu pentru scnerea « Revendicarea
in Dreptul român *, pe baza urmätorului raport al d-lui G. Tafcci :
4 D-1 Anghel M. Dragomirescu prezintä o lucrare de 253 de pagini
intitulatä « Revendicarea in dreptul romin ». D-sa trateazä, in acest volum,
o matene specialá din Dreptul civil, privitoare la protecpunea dreptului de
propnetate si la condtpunde exercipului actiunii in revendicare.
« In acest scop d-sa studiazd problema drepturilor reale fatä cu drepturile
de creantä, problema posesiunu si apoi trece direct la dreptul de propnetate
si la chipul cum se apkä acest important drept.
«, Dupä ce aratá chipul cum pot fi revendicate lucrunle mobile si
cerceteazá cuprinsul si. chipul in care trebue sä fie interpretat art. 1909
din Codul civil, corespunzkor art. 2279 din Codul Napoleon, d-sa trece
la chestiunea reve ndickii imobilelor si discutä aceastä chestiune pe larg
inteun numär de mai bine de zoo de pagini.
« D-1 Anghel M. Dragomirescu cerceteaz1 cu o deosebitä claritate toate
chestiunile pnvitoare la proprietate.
« Lucrarea d-sale nu este propriu zis o lucrare de doctrinä. D-sa nu
cerceteaz1 controversele de drept care se ridicA cu pnvire la vasta materie
pe care o trateazä. D-sa pune problema maz mult din punctul de vedere
practic. Expune problema si aratä solupunea admisä generalmente de
doctrinä si de junsprudentä
« Notele de trimitere sunt foarte judicloase si autoni la care se referä
d-1 Dragomirescu sunt cei cu mai mare autontate in matene.
« Lucrarea d-lui Anghel Dragomirescu este de o realä utilitate atit
pentru profesionisti cât si pentru aceia care vor sä-si facä o idee clarä si
precisä asupra materiel tratate.
« Lucrarea insä ar fi avut o considerabilä utilitate si. ar fi fäcut un
serviciu mare profesionistilor si magistratilor care intAmpinä greutäti in
rezolvarea problemelor de drept ce li se prezmtä in Ardeal si Bucovina,
dacá autorul ar fi fäcut o lucrare de drept comparat, cercetând allturea cu
interpretarea textelor Codului Napoleon sii chipul cum se pune problema
in Codul nou german precum si chipul cum se prezintä problema in cele-
lalte legislatii pe care sunt obligati sä le aphce magistratii din provinciale
alipite. Astfel, - de exemplu, - problema sistemului legal al opozabilitätii
transferunlor imobiliare, tratatä de autor la p. 177 si 178, lasä in umbrä
chestiunea aceasta de drept, pusä in legkurä cu inscrierde cadastrale,
obisnuite in provmcule alipite.
« Ar fi de dont ca autorul sä continue lucrarea sa, - si inteun al doilea
volum, - care ar prezenta o utilitate si mai mare deck acesta, - sä cer-
ceteze problema si din acest punct de vedere.
« Aceasta insä nu ne impiedia de a constata cd lucrarea autorului este
mentone si prezintä o mare unlytate §i ca atare rugänn Comisiunea

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
223

insarcinata cu distribuirea premnlor sä retie lucrarea i sa-i acorde premiul,

sau cel putin o parte din premiul la care s'a prezentat ».
Premiul Inginer Constantin fi Elena Funddleanu, de 5.00o lei, s'a acordat
d-lui Alex. Vitleanu pentru « Controlul constitutionalitätii legilor in Dreptul
roman si comparat. Studiu juridic », pe baza urmatorului raport al d-lui Andrei
Reldulescu :
« D-1 Alexandru Väleanu a prezentat la premiul Fundateanu lucrarea
sa intitulatä : « Controlul constitutionalitätii legilor in Dreptul roman si
comparat », un volum de 524 pagini in care sunt cuprinse i anexe de 120
pagini, formate din ro decizii ale Inaltei Curti de Casatie i un jurnal al
Trib. Ilfov.
« Subiectul acestei lucrari este de un interes foarte mare, atat pentru
stunta juridica in genere cat i pentru Dreptul nostru teoretic i practic
Privit in lumina Dreptului comparat el este si foarte intins
« Autorul a vrut sa-1 imbrapseze in chip cat mai larg.
« Studiul sail este impärtit in 6 mari capitole.
« In cel dintai arunca o scurta privire asupra regimului constitutional,
vorbind despre originea acestui regim, formele Constituttei in rolul ei,
citand exemple din diverse state.
« Cap. II cuprinde cateva consideratiuni asupra suprematiei Constitu-
tiunii. In capitolele urmätoare s'a ocupat de formele controlului constitu-
tionalitätii legilor i anume in cap. III de controlul preventiv, in cap. IV
de controlul judecatoresc in Statele-Unite, Franta, Elvetia, Germania,
Austria, Cehoslovacia, Mexic si in alte täri, lar in cap. V de controlul consti-
tutionalitatii legilor in Dreptul nostru.
« Cap. VI cuprinde o serie de consideratiuni de vntor cu privire la
problema controlului constitutionalitätii.
« Subiectul este tratat pe larg i expus inteo limba destul de curgatoare.
« Este de observat, totusi, cä intrebuinteaza in text prea multe citatu
lungi, care nu sunt totdeauna folositoare si care de altminteri sunt luate
din cativa autori cunoscuti.
« Se mai constatä cá n'a avut o bibliografie prea bogatä t n'a utilizat,
mai ales tot ce ar fi prezentat interes, dm pubhcatiile romanesti, fie pentru
trecut, fie pentru starea actuala a materiel.
« Se mai poate adaoga cá nu totdeauna era necesarä reproducerea deci-
zulor aproape in intregime.
« Sunt constatäri care par a lasa sa se vadä in aceastä lucrare oarecare
inceputuri, care, fail de a fi rele, au nevoie de uncle indreptäri.
« Cu toate aceste observatii, care pot servi de cálluza pentru vntor,
partea din urmä, care e cea mai importanta si care se refera la Dreptul
nostru, se infatiseaza fara indoialä destul de bine. Autorul a tratat problema
bine si in mod aproape complet, expunand cum s'a stabilit controlul
constituponalitätia legilor, mai intai pe cale de jurisprudentä, apoi prin
Constitutia dela 1923 si analizand jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie,
cupnnsä in cele mai importante decizii.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
224 ACORDAREA PREMIUM

« Cercetarea jurisprudentiala e facuta pe matern si inteun chip siste-

matic ; ea este insotitá de observatiuni critice foarte judicioase, in care
caut a. sa puna in evidenta rolul asa de mare al Inaltei Curti in aceasta
materie, atitudinea ei de apärätoare a prevederilor Constitupei si adâncl
Intelegere a nevoilor sociale.
4 Incheierea lucrätti este de asemenea foarte phnä de interes ; cu toate
cá unele propurieri ale autorului, care este un convins partizan al pastrarii
acestui control de catre justipe, nu pot fi primite in totul, ele räman totusi
sa fie examinate cu toata atentia.
o Privita in totalitate, lucrarea se prezintä in astfel de condipum incat
merita sii se acorde autorului, drept incurajare, acest premiu, cu speranta
cá va continua sri ne dea lucrari tot mai bune ».

Premiul Dr. Cornd Nicoard, de iz 000 lei (divizibil), s'a acordat in intregirne
d-lui M. Sevastos pentru « Monografia orasului Ploesti », pe baza urmatorului
raport al d-lui Dim. Gush .
t Recomand spre premiere lucrarea d-lui M. Sevastos, « Monografia
orasului Ploesti », din doul considerapi :
« Este bine, cred, a incuraja publicapile de natura monografica. Este
convingerea mea de aproape doua decenii, ca numai prin cercetarile stiin-
Of ice monografice, ale satelor si oraselor din Romania, vom putea ajunge
la cunoasterea completa a tarii.
4 Lucrarea d-lui M. Sevastos merita a fi premiata apoi prin insusirile
ei de culegere a unui material pretios si variat asupra « Capitalei petrolului
românesc », care este Ploesti.
o In peste goo de pagini, d-1 Sevastos si colaboratorii sat, trateaza pe
bazá de documente numeroase : Trecutul, Teritorml si Populatia, Politica
si Administratia, Economia st Cultura.
o Lucrarea se incheie cu o serie de Documente si un Glosar.
c De sigur cá din punctul de vedere stimpfic lucrarea poate fi supusä
unor critici foarte justificate, atât in privinta expunerli din fiecare capitol, -
expuneri inegale ca valoare explicativa - ca si, mai ales, in privinta
capitolului de sintezä, denumit « Incheiere ».
« Nimeni nu poate totusi tagadui insemnätatea programaticá a lucrárii
d-lui Sevastos, ca si contributule importante ale materialului cules cu multi
grija $ i pasiune, pentru luminarea sub toate aspectele, ale unuia dintre cele
mai importante si mai bogate orase ale Rornâmei de astazi.
« Premiered lucrärii monograf ice a d-lui Sevastos ar fi un indemn pentru
alp autori a intreprinde astfel de lucrari, de o utilitate deosebita pentru
cunoasterea Virii »
D-1 I. SIMIONESCU proclamâ urmatoarele premii acordate de Secpunea
tiintifica in acest an .
Premiul Stefan Demetreseu-Vergu, de i o.000 lei, s'a impärpt urmatoarelor
doua lucrari .

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
225

8.000 lei d-lui Ing. Dr. D. Drihnbit pentru o Studiul torentului Valea lui
Bogdan », pe baza urmätorului rap ort al d-lui Gh. Ionescu-,54efti :

« Lucrarea d-lui DrâmbA a apärut in seria de publicatir « Referate,

comunicäri », pe care le editeazá Institutul de Cercetäri si experimentatie
forestierá si constitue expunerea concluzulor la care autorul a ajuns, lucrând
din Insárcmarea Instrtutului, din care d-1 Drâmbä face parte.
« Caracterul lucrärn nu este nurnai stuntific ci si de propagandä si de
popularizarea metodelor de restaurare a terenurilor degradate
« In prima parte se face o expunere succintä a principulor si regulilor
tehnice ce trebuesc aplicate pentru a ajunge la stmgerea unui torent.
« Expunerea este poate prea succintä si nu va putea fi folositä usor de
cel ce voieste sä se impeze, cäci nopunile « pantá limitä », « pantä de compen-
save », « pantá de echilibrare », etc , pentru a fi Intelese, au nevoie de
exp hcari amänuntite
« Studiul propriu zis al « Vän lui Bogdan » e fäcut descriptiv, in 72
pagine de text, cu ajutorul unei planse de pe harta Statului Major, al unei
alte planse cu o ridicare topograficá a confluentei cu Prahova, cu patru
pagine de tablouri, cu date ale Institutului Meteorologic, cu 24 fotograf n
si cu profilul longitudinal.
« Cifre de debite sunt luate dela Directia Apelor si dela Uzina Sinaia a
Societätu « Electrica s.
« Ultimele ro pagine ale publicapei trateazá problerna . « ce lucräri ar
trebui fäcute astázi in torentul Valea lui Bogdan ? ». Se propun lucrkile
preconizate in Franta pentru torentul « Pontamafray » din Savoia si pla-
nurile sunt insopte de câteva fotografii ale serviciului « Des Eaux et Forks »
francez. Un rezumat in limba francezá, pe 6 pagine, incheie lucrarea. In
acest rezumat, nu s'a mai reprodus partea introductivk ci numai descrierea
torentului si indicarea mäsurilor propuse in viitor.
« Lucrarea poate fi privitä ca o laborioasä culegere de date, care au
servit apoi unor propuneri de ordin practic, inspirate din lucrärile sträine
E o lucrare curentä a unui institut de cercetári care are in programul ski
de lucru studiul problemelor de speciahtate in condipunile particulare ale
tärn noastre.
« Distingerea acestel publicatti ar insernna o incurajare pentru cei ce se
sti Aduesc sä consemneze pe calea tiparului cunostinte despre stärile
existente in cuprinsul pämântului românesc si un indemn la restaurarea
terenurilor degradate de torenti
« Sunt de pärere sä i se acorde o parte din premiul la care a fost inscrisä ».

2 000 lei d-lor Z Przemetschi §i Gt. Vasilescu pentru lucrarea « Technica

impäduririlor (semmte, pepiniere, impäduriri) », pe baza urmätorului raport
al d-lui Gh Ionescu4ifefti :
« Lucrarea a fost tipáritä de Societatea « Progresul Silvio s, in biblioteca
sa, seria « Indrumári ». Ea este un indrumätor pretios pentru practica de
15 A R - Anale - Tom LVIII - Sedmtele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
226 A CORDA REA PREMIILOR

toate zilele, un indrumátor care poate cáläuzi pe cei putin untiati in tehnica
forestierä
« In prefatä autorn spun: « Cartea nu are pretentia de a fi un curs
academic de silviculturä ci numai o simplä cäläuzl, in care fiecare sl gá-
seascd datele necesare pentru lucränle de impädurire cu principale esente
forestiere. Astfel fund, ea nu se adreseazä numai specialistilor, ci tuturor
celor can vor sg creeze pádurea ».
« Lucrarea este o « culegere de indicatu utile vietu de toate zilele in
pldure »; din multimea de cunostmte in materie, care constituesc astázi
un patrimoniu comun, autorn s'au sträduit a alege pe cele mai trebuincioase
Cu aceasta nu e spus, 0' tot ce este afirmat acolo e adevär defmitiv astigat ,
sunt si unele idei incä discutabile, totusi acestea nu sunt prea multe si nu
scoboará valoarea lucräni.
« Lucrarea e bine expusä, capitolele proportionat desvoltate si matena
bine impärtitä, asa 'Meat cel ce cautá in ea, gäseste cu usurintä indicatide
de care are nevoie. De sigur succesul de care s'a bucurat la publicul cititor
se datoreste si acestei calitäti.
« 0 distinctie care s'ar acorda lucräni, ar constitui o incurajare pentru
cei ce se obosesc spre a da indrumán utile activitätii practice in domemul
silviculturn ».

Premzul Dr. Em. Rzegler, de 5.500 lei, s'a acordat d-lor Dr. C Balteiceanu
C. Vasiliu pentru « Notions de crenothérapie , raction des eaux minérales
sur le chirnisme gastnque *, pe baza urmátorului raport al D-rului G
Marines= .
« E vorba de o lucrare de 32 pagini si 7 grafice. Dupá o introducere
care precizeazá starea actualä a cunostintelor noastre asupra chimismului
gastric, d-nn Dr. BältAceanu si Dr. C. Vasiliu aratá cä prin tehnica pe care o
intrebuinteazä se poate observa, aláturi de modificänle chimismului gastric
si evacuarea mai intârziatä sau mai acceleratá a stomacului sub mfluenta
apelor mmerale studiate. De obiceiu studiu l. modificArilor secretiei gastrice
au fost fäcute pe cairn purtätori de fistulä gastricA, tip stomac Pavlow
Dar acest procedeu nu ne informeaz1 direct asupra momentului evacuärii
stomacului. In unná, la orn reactia chimicä si reactia localä provocatá de
tubul de sondaj, sunt facton care provoac/ modificän ale datelor obtinute.
Tinând searna de aceste consideratu d-nu Dr. Bältáceanu si Vasiliu au pro-
vocat, la came, o fistulä gastncä directä; gura este inchisä prin fascicole
muschiulare si ammalul suportá foarte bine fistuhzarea.
4 De obiceiu gura era provocatá aproape de antrul pilonc, la 2 cm. de
marea curburd Sucul gastric era recoltat din 15 in 15 minute sau din 30 in
30 dui:a introducerea apei minerale, scotând o cantitate de amestec sto-
macal suficientá pentru determinarea aciditätit libere si totale si a concen-
träni in mucus.
« In momentul când autoni nu mai pot scoate suc gastric prin fistula',
d-lor considerá stomacul ca fund golit de lichidul introdus ; in felul acesta

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREM1ILOR
227

capätä o relatie intre motilitatea si evacuarea gastricá. Acpunea apei se

manifestä atât asupra psihicului animalului - secretia psihicd - cat si
direct asupra mucoasei gastnce, secretia chimicá. Ca punct de comparatie,
autoni iau o secretie gastricä obtinutä antenor prin excitarea psihicä . o
bucatä de fripturá arätatä animalului inainte si dupä administrarea apei
minerale, precum si dupá evacuarea acesteia. Se compará modificárile
totale produse cu acele obtinute când se introducea in stomacul animalului
apa distilatá in loc de apa minerald
l< Autorn au ajuns la concluznle urmátoare :
« Apa de Slänic, izvorul Nr i , scade aciditatea sucului gastric imediat
dupá ingestie, dar excitá tardiv aceastá secretie ; mucusul urmeazá o curbá
comparativá cu aceea a aciditätii
« Apa acestui izvor ar avea o indicatie terapeuticO, in primul rand in
gastntele cronice cu hipoaciditate si cu arsun epigastrice, in care autorn
cred el existá o lipsä de mucus. In aceste forme de gastnte diureza este
scázutä, exist/ constipatie, ficatul e in general sensibil, uneori märit, iar
secretia biliarl e deficientä. Apa mineralä amelioreazá gastnta si transitul
gastric, descongestioneazä ficatul, amehoreazá indirect secretia unnarä prin
modificarea mucoasei gastnce, si poate prin acpunea directá.
« La vechii gastrici cu hiperclorhidne, dar la care mucoasa gastria e
desechilibratá in ceea ce pnveste functiunea acid - mucus - ferment,
cu absenta acestor din urmá, aceastá apá, excitând formarea de mucus,
micsoreazä intatia, atât prin sine insäsi cat si pun alcalinitatea pe care
o posedá.
« Apa izvorului Nr. 3, micsorând concentratia in acid liber, este indicatá
in hiperclorhidnile cu aciditate mare liberä; ea nu excitä concentrarea in
mucus, asa cd nu poate modifica procesele ulcerate. In colecistitele cronice
ea este insá foarte utila
« Izvorul Nr. 6 accelereazd evacuarea stomacului, neutralizeazá imediat
aciditatea si stimuleazä secretia de mucus La gastntele vechi, cu stomac
aton, cu putin mucus, cu echilibru quasi-inexistent intre aciditate si mucus" ,
cu lipsá de poftä de mâncare, cu balonare si arsun epigastrice, apa izvorului
Nr. 6 poate, dupá d-nn Bältáceanu si Vasilm, sá modifice in bine simpto-
matologia gastricl.
« In lucrán antenoare d-1 BältAceanu a arätat cá apa acestui izvor
märeste secretia gastricá, si, calitativ, produce o märire insemnatá a con-
centrärn acidului clorhidnc liber, ceea ce ar párea in contrazicere cu con-
statänle d-sale actuale. In realitate, in rezultatele obtinute acum e vorba
de o actiune imediatä; apa mineralá neutralizeazá mediul gastric prin
alcalinitatea ce o posedá. Indatá ce se produc transformänle chimice urmO-
toare, mucoasa reactioneazä prin cresterea aciditätii, mai ales a aciditätii li-
bere. Dar cercetärile d-lui BältAceanu si Vasilm au mai arätat cä in acelasi
timp se mai produce o stimulare a mucusului. Se pare el nu atat cresterea
aciditätii in acid clorhidnc liber foloseste bolnavilor, cat faptul cá aceastá
crestere a acidului liber se intoväräseste de o crestere ne-brutalä a mucu-
sului.

I;

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
228 ACORDAREA PREMHLOR

o Izvorul Mati ld impune stomacului o evacuare nici prea repede nici

prea intkziatl, de aceea ea convine, dupá auton, atat la indivizi cu transit
stomacal repede cât si la aceia cu stomac aton i evacuare grea
« Apa din izvorul Perla din Bodoc, micsorfind aciditatea sucului gastric,
foloseste celor atinsi de gastrite cronice, cu hiperclorhidne medic i cu
motilitatea i evacuarea in limitele normale. In urmä, autorii studiazä
modificänle impnmate organismului de aceastä apä si in special cu meta-
bohsmul glucidelor.
« In fine, apa potabilá din Manga ha modificä concentrarea glutathionului
din sânge i excitä secrepa gastricá
« Lucrarea d-lor Báltäceanu i Vasibu fund scnsä in hmba francezá,
tocmai in scop de propagandä a cunoastern izvoarelor noastre de tknäduire
a unor bob ale stomacului, este bazatä pe un mare numar de fapte personale
si are mentul de a fi bine conceputá i condusä. Ea reprezintä o contributie
originalä la cunoasterea acpunii apelor minerale asupra chimismului
gastric.
« 0 recomandäm deci pentru premml Dr Emil Riegler »

Premiul Statidui Lazar, de 5o.00o lei, s'a impärpt urmkoarelor 6 lucrán :

15.000 leid-lui Tiberzu Morariu pentru scrierea « Vieata pastoralä in
munpi Rodnei », pe baza urmätorului raport al d-lui Ion Sinnonescu :
« De o bucatä de vreme vieata arhaicá a stânelor noastre se bucurä de o
deosebitä cercetare din partea tinerilor geografi.
« Era si vremea.
« Stânele se tot imputineazA ; unele din ele se modernizeazd. Vieata
pastoralá cu atâta insemnátate in vieata poporului nostru, pierde din ce in
ce din vechea-i insemnätate Cu ea se pierd comon nebänuite de obiceiun
ancestrale, dar si de folclor
« Cercetarea amánuntitä a stânelor se impunea, nu numai ca o cata-
grafiare a unor vremun apuse, dar i pentru lámurirea multor latun din
etnografia româneascá.
« Autorul a publicat lucrarea prezentatä, ca rod al ostenelelor sale de
indelungä cercetare a stânelor din Muntii Rodnei, rrimase inteun arhaism
neintrecut de altele, afarri doar de a Pádurenilor din tinutul Hategului.
« Lucrarea reprezintä de altfel numai o parte din cercetkile autorului,
intinse asupra masivului Rodnei studiat 0 din alte puncte de vedere decât
al stânelor.
o De altfel in lucrarea prezentatá nu e vorba numai de stâne, cu obi-
ceiun strävechi pästrate, cum e « focul viu » sau « facea » arma preistoricä
folositá impotriva fiarelor, ci 0 de intinderea päsunelor, ca si de pendulkile
omenesti legate de folosirea bor.
« 0 asemenea lucrare meritä cu prisosintä räsplata unei prermen ».
io 000 lei d-lui N. Al. Reldulescu pentru scnerea « Vrancea. Geografie
fizia i umanä », pe baza urmätorului raport al d-lui I. Simionescu :

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 229

« Lucrarea se referä la una din cele mai interesante depresiuni din lark
nu numai ca origine si morfologie, dar mai ales din punct de vedere orne-
nesc si românesc.
« Regiunea este una din acele o Tän », de care se leagä faze din trecutul
strävechm al neamului, rärnase pând azi, din cauza conditiunilor geograf ice,
sâmbun de arhaism etnic.
« Un studiu amänuntit al Vrancei hpsea. E mentul autorului de a-1
fi dat in lucrarea prezintatd. El se bizuie pe numeroase si indelungi cercetäri
propni si se referä atât la descnerea geograficä, complexá, a tinutului,
cat, in special si asupra asezärilor omenesti, cu toatä vanetatea fenomenelor
unele rämase din vechi, altele adaptäri la conditiumle actuale, schimbate.
Este o contnbutiune senoasä la amänuntita cunoastere a unui tinut im-
portant din toate punctele de vedere.
« Mend O. fie räsplátitä cu premml Lazár, nu numai pentru munca
depusä de autor, dar si pnn faptul cä autorul, putnean, este un profesor
secundar Prin premiare, dacä se recurmaste munca rodnicä, se indeamnä
la muncá in acelasi timp si elementele vrednice, räsfirate in afara centrelor
universitare, cu condipuni mai avantajoase de lucru. Geografia täni si
studiul tiintelor Naturale ar face mari progrese dacá s'ar gäsi cât mai
multi profeson secundan, care O. se ocupe de regiunile in care profeseazä
sau din care se trag, cercetându-le stimtific.
o Când existä asemenea cercetäton, Academia Românä are datona
de a le incuraja osteneala, mai ales când, ca in cazul de fatà, se aduce o
serioasä contributie la cunoasterea täni ».

ro.000 lei d-lui O. Kuhl pentru « Noi contributiuni la analiza geneticä a

hibrizilor intre specii de antirrhinum », pe baza urmätorului raport al d-lui
Traian Siivulescu
« In lucrarea de fatä si prin alte lucrän antenoare publicate in revistele
din tail precum si in o Zeitschnft fur induktive Abstammungs- und
Vererbungslehre » autorul a analizat o sene de gene florale si foliale din
rasele cultivate de Antirrhinum majus cu pnvire la comportarea lor la
incruciserile dintre Antirrhinum majus si diferite specii sälbatice de Antirr-
hinum ardtând el genele anahzate se transmit dupä regulile mendeliene,
iar intre gena pentru flori radiare si gena de autosteriliate la speciile sälba-
tice existä o stransä înläntuire. Din lucrarea prezentatá pentru premiere
mai rezultä cá specule sälbatice de Antirrhinum sunt homozigote dommante
in uncle gene si heterozigote recesive in alte gene. Mai rezultá de asemenea
a intre difentele specii de Antirrhinum deosebirile sunt date de structura
nucleului (genom), având in esentd acelasi plasmom.
« Intr'o lucrare ultermara lucräni prezentatä pentru premiere (Crossing-
over la hibrizu intre speed de Antirrhmum in Analele Institutului de
Cercetän Agronomice al Româmei vol IX, 1937) autorul aratä cá intre
hibrizii difentelor spech de Antirrhinum, in afará de schimbärile normale
de cromosomi, se mai petrece si un schimb factorial (crossing-over).

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ACORDAREA PREMIILOR
230
« Lucrarea autorului prezentatä pentru premiere este deosebit de me-
ritorie ca si celelalte lucrári de geneticä prin care se dovedeste cl d-1 Kuhl
stäpâneste metoda si tehnica de cercetare modernä din ereditatea experi-
mentalá
« Propun A. se acorde autorului pentru lucrarea prezentatá prermul
la care a concurat »
5.000 lei d-lui Prof. Dr. Gheorghe Popomau pentru scrierea « Elemente
de Pediatrie si Puericulturá *, vol. I-III, pe baza urmätorului raport al D-rului
G. Marinescu :
<4 Volumul d-lui Profesor Dr. Gh. Popoviciu este o lucrare volumi-
noask continfind 632 pagine si 342 figuri in text. Autorul si-a luat sarcina
de a umplea o lacunä in mediciná didacticA româneasck dând un manual
scurt si complet de medicinä infantilk lucrare foarte necesará la noi,
unde morbiditatea si mortalitatea sunt cele mai mari din Europa.
« In tärile apusene si chiar in Wile care ne inconjoarä din spre Sud si
Est, situatia puericulturalä s'a amehorat mult in raport cu starea actualá
la noi si cu trecutul neamului românesc.
« Este momentul suprem ca si la noi, singurii care nu prezentam niciun
progres mai simtitor, morbiditatea si mortalitatea infantilá sä fie corn-
bätutä. De aceea lupta contra acestui flagel este cu atât mai indicatä cu cAt
in ultimul timp natalitatea, care in trecut era foarte ridicatk a inceput sä
scadá uneori späimântätor de brusc. Banatul de pildá are o natahtate
scAzutä la jumátatea celeia din Moldova si cu mortalitatea mentinutá la
cel mai ridicat nivel, din tara intreagä
« Toate aceste fenomene care pun in primejdie vutorul neamului pot
fi inläturate in câtiva ant, dacá se vor lua másurile necesare.
« Iatá motivele care au gräbit aparitia acestui manual menit sä dea
cunostintele cele mai indispensabile medicilor practicieni si higienisti,
studentilor si chiar surorilor de ocrotire.
« In acest scop d-1 Prof. Dr. G. Popoviciu rid, pe scurt, toate capitolele
medicinei infantile, atât ale celei curative (Pediatria propriu zisä) cAt si a
celei preventive (puericulturk higienä si ocrotirea copilului).
« Autorul insistä inteun capitol, cel dintAi, asupra fiziologiei climce
a copilului, apoi aratä care trebue A. fie alimentatia copilului.
4 Aläturi de semiologia si patologia infantilk se (1á toate amänuntele
pe care automl le crede necesare asupra tei apeuticei infantile.
« D-1 Prof. Dr. Popoviciu completeazä semiologia clinicd cu cea radio-
logicá si de laborator care au un rol deosebit in pediatric, unde semnele
chnice sunt mai greu de stabilit.
« D-1 Prof. Dr. Popoviciu a utihzat pentru cartea d-sale literatura
chestiunn publicate in limbile francezä, germank englezä si maghiark
« Tipáritä in conditn bune, cu figuri fotografice clare, inteun stil precis
si curgAtor si având materialul grupat si prezentat cu litera mare sau micä
dupá importanta fiedirui punct de vedere, cartea d-lui Prof. Dr. G. Po-
poviciu reprezintä o operd importantä si necesara pentru cultura medicalä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 231

a Pentru aceste motive sunt de párere a se acorda d-lui Prof. Dr. Popo-
viciu o parte din premiul Oroveanu ».
5.000 lei d-lui I. R. Ciurescu pentru studiul (< Vinun normale st vinun
anormale *, pe baza urmátorului raport al d-lui Gh. Ionescu-e.,sti:
0 Lucrarea are 136 pagini, cuprinzând 5 pärti si un adaos. Autorul
aratá imprejuränle care l-au determinat sá ia in cercetare aceastá materie :
cu pnlejul insárcinärn ca organ de control a adunat note si observatiuni
la fata locului, asupra recoltei de struguri a anului 1933 - cea mai ne-
prielnicä, dobândind posibilitatea de a face aprecien asupra clasificárn
podgonilor românesti.
4D-1 Ciurescu vorbeste in Cap. I despre compozitia vinunlor, stabilind
cu date, dupá diversi autori, variatia componentelor la recoltele normale
si influenta factonlor temperaturá si medm local.
« In Cap. II se ocupá de cercetärde intreprmse in difente On cu scopul
de a se reduce pe cale naturalá excesul de aciditate a vinurilor. Insistá in
special asupra rezultatelor dobAndite in Austria si Germania, unde pro-
cedeul se aplicá des din cauzä cá aproape in fiecare an vinunle prezintá
o aciditate foarte mare.
# Expune cercetänle Prof. W. Seifert dela Klosterneuburg, cercetárile
lui Schindler si Nessler in Germania si in fine ultimele studii intreprinse
de Dr. Reisch la Trier (Germania) care au elaborat metode pe baza fizicâ,
mecanicl si biologicá a reducerii aciditâtii la vin.
« Partea cea mai insemnatä din lucrare cuprinde examenul probelor
ridicate de autor din recoltele andor 1933 si a altor diverse probe pentru
comparatie. Autorul a analizat 193 probe ndicate din podgornle : Teremia
Mare, Diosig, Copou, Iasi, Valea CAlugáreascä, Medias, Alba-Iulia, Dicio-
Sanmartin, Odobesti, Pietroasa, Bihor, Näsäud, Caransebes, Cotnan, Se-
garcea, 1-1Arläu, Semi si Baia-Mare.
# A determinat zahärul si aciditatea totalä a mustului sau alcoolul si
aciditatea totalá a vinurilor, stabilind pe podgorn minima, maxima -al
media acestor componenti pentru a stabili caracteristica heal-el podgorii,
in raport cu probele exammate. Majontatea probelor au fost ndicate de
autor direct dela cultivaton, iar altele si le-a procurat pe cale oficialá si
oficioasá, avand gnja sa examineze, pe cAt a fost posibil, vinunle de calitate
mijlocie, adicâ asa cum se prezintá in realitate pe piatá, mr nu s'a se adreseze
la putinele recolte de calitate exceptionall.
« Pentru comparatia acestor vinuri din recolta 1933 dintre care multe
trec la categona vinunlor « anormale *, autorul a analizat incá : 16 vinun de
hibrizi-producáton directi, 37 vinuri dela diversi comercianti, 48 probe
din recolte mai vechi (1920, 1928, 1930-1932), 114 probe din recolta
1934 si 46 din recolta 1935.
« Pentru control, autorul citeazä si concluziumle lucränlor mai vechi
ale Statiunn Agronomice din Bucuresti, ale D-rului Corneliu ilinuleanu
dela Iasi, precum si pe cele recente ale Statiumi Chimico-Oenologice a
Institutului de Cercetári Agronomice.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
232 ACORDAREA PREMIILOR

« Cu prilejul ridicärn probelor si analizelor, autorul a dat si sfaturile

trebuitoare podgorenilor.
« Scopul lucrärn este de a se da indicatiuni asupra mijloacelor de imbu-
nätätire a compozipei vinurilor anormale, prin reducerea aciditätii la
recoltele care au o aciditate in execs in ami reci si plows]. - cum a fost
recolta 1933
« Sfaturile pe care le dä autorul, ca o concluzie a lucrärn sale, sunt:
tc a) In regiunile viticole nordice alegerea varietätilor mai timpurn si
mai bogate in zahdr si a expozitnlor favorabile;
«b) Culesul tarziu in ami cu deficit de cäldurá - chiar dacä timpul
ar fi destul de rece - intrucat se favorizeazä insolubilizarea unei pärti
din tartratul de potasiu, care va rärnane in tescovink reducandu-se astfel
aciditatea totald;
« c) Realizarea unei fermentatii cat alai repede si mai completä, intre-
buintandu-se fermenti selectionati sau maia, cu inläturarea boabelor
stricate ;
«d) Evitarea acidului sulfuros in scopul limpezirn si practicarea
deburbärn cu ajutorul frigului;
«e) Amestecul ravacului cu mustul dela presä , hränirea fermentilor,,
«f) In fine, in cazuri extreme, autorul preconizeazá desacidificarea,
cu permisiunea specialä a Ministeiului de Agriculturä, datá dela caz
la caz.
« Autorul se opune adaosului de zahär, practicat in Wile nordice, din
motive de suspiciune fatä de negustori, care ar putea abuza, folosind
metoda ca mijloc de falsificare a vinului.
o Autorul recomandá asociatia pentru mien producátori care neputand
avea la indemanä mijloacele si cunostintele de care pot dispune proprietarii
mari, nu pot intreprinde operatiumle arätate mai sus si nu-si pot valorifica
cu succes recolta lor
« La finele lucräni autorul consacrá un capitol descriptiei aparatelor
si metodelor ce se intrebuinteazá practic si curent pentru analizarea mus-
tului si a vinului.
« Un rezumat in limba francezá si germaná completeazä volumul
« Lucrarea infátiseazá observatiuni cu caracter practic, culese din
analizele sumare executate de autor pe probe ridicate aproape exclusiv
numai de el din podgornle cele mai de seamá ale tarn
« Observatiunile asupra diverselor recolte comparate cu cea din anul
1933, care a fost cea mai slabl, sunt folositoare pentru alte imprejuräri
asemänätoare.
« Contributia autorului constä in munca de analizá si observatie, precum
si prezentarea datelor autorilor sträini, care s'au ocupat de problema
reducern pe cale naturalä a aciditätn vinurilor
« Sfaturile si indrumärile tehnice ale autorului sunt temeinice si usor
aplicabile.
4 Lucrarea meritä a fi distinsä cu o parte din premml la care a fost
inscrisä ».

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 233

5.000 lei d-lui Grigore Gr. Alexandrescu pentru scrierea « Tábácäria »,

pe baza urmätorului raport al d-lui N. &Wild :

(l Publicarea unei monografn stnntif ice asupra industriei täbäcáriei este

justificatá nu numat de insernnätatea deosebitä a acestei industrn, care este
una dintre cele mai vechi si dintre cele mai mari industrii chimice din tarä,
ci si prim faptul cá in ultimul timp au fost inregistrate si in acest domeniu
de activitate industrialä insemnate progrese de ordin stiintific si tehnic
S'au fäcut si se fac mereu sfortäri mari cu scopul de a se lämuri cât mai
mult procesele chimice din practica acestei indeletniciri industriale, ce este
atât de strâns legatá de vieati societätilor moderne. Era deci necesar ca
toate aceste progrese si metode stuntifice, ce stau de multá vreme la in-
demâna industriei similare straine, sä fie aduse si la cunostinta industriei
românesti Aparitia unei cárti, in care sä se gäseascá gata adunat, sistema-
tizat si interpretat tot materialul stiintific referitor la industria tábäcäriei
este asa dar, nu odatk ci de douä ori necesarä.
« D-1 Grigore Gr. Alexandrescu 41 propune ca prin publicarea lucrárn
de fatá sa umple acest gol din literatura noastrá stuntificä. D-sa fhnd bine
orientat in toatá literatura stnntificä de specialitate si fund in acelasi timp
si un bun cunoscátor al industriei täbäcáriei, reuseste sl reahzeze aproape
in totul planul propus si anume, acela de a da la ivealá o lucrare sthatificä
de sintezk in care cei interesati sá poatä cu usurintä lua cunostintá de tot
ce s'a lucrat si de tot ce s'a aplicat de industria similarä din strämätate
« Dacä insä din punctul de vedere al informatiumlor stiintifice si
tehnice de ordin general nu se poate face aproape nicio crawl eh-pi d-lut
Grigore Gr Alexandrescu, din punct de vedere românesc s'ar putea aduce
totusi o mare ving autorului, care desi bun cunosator al acestui domeniu,
a läsat afará din lucrarea sa aproape orice fel de informatiune, referitoare
la materia primä si industria tábácäriei din tarä. Valoarea acestei lucräri
ar fi fost in chip considerabil sporitä, dacá autorul ei ar fi raportat toate
cunostintele sale la materia primä si industria din tará Valoarea lucrárn
d-lui Grigore Gr. Alexandrescu ar fi fost incá si mai mare, dacä d-sa ar
fi incheiat studiul säu cu câteva consideratium de ordin tehnic si economic,
care sá deschidá noi orizonturi si perspective noi industriei românesti.
« In afará de aceste lipsuri volte si de care prin urmare autorul nu poate
fi fäcut räspunzätor, intruck el declarä dela inceput, cá voieste sä se ocupe
numai de partea teoreticd a industriei täbäcäriei, mai sunt de semnalat
unele mici erori de stil si redactare Autorul, fie cä a fost prea rnult in-
fluentat de literatura strämä pe care a consultat-o si studiat-o, fie cá nu
cunoaste destul de bine termenn românesti, se foloseste foarte des de cuvinte
si expresium straine, care adeseori sunt cu totul nepotrivite pentru a aräta
ideea pe care voieste sä o exprime. Pentru a pune in evidentä lipsurile de
natura aceasta vom cita urmátoarele cuvinte :
<4 Fanteziun » (p. 13); « dependzbilztate » (p. 73); « alcooluri» (p. 78); c bi-
carbonate » (p. 8o); « toluend » (p. 93), « fernutate >> (p. 96, 178 etc.) si
(( vacuum » (p 174), precum si urmätoarele exprestunr

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
234 ACORDAREA PREMIILOR

o Care au ardtat cd nu numai acest lucru nu se inttimplit, dar » (p. 171),

sau o Indicdm numai linii in mari » (p. 177), sau incá « întreaga masd std
.

legerd » (p 178), si altele incä.

o Ar mai fi poate de semnalat si unele eron, ca : Cu (OH) formula ce
se dá pentru Cu (OH), (a se vedea p. 56, nota 2, de jos), precum si urma-
toarea relatie ce se 6 asupra sulfurn de sodiu : « produs secundar in procesul
de fabricare al carbonatului de sodiu dupd metoda Leblanc, (a se vedea p. 96)
o Socotim frisk cá aceste erori, can pot fi considerate ca simple scApari
de corecturk ca si. intrebuintarea unor cuvinte si expresium nepotnvite,
nu pot rnicsora valoarea unei lucrán care, suntem incredintati, ck chiar
asa cum ea a fost conceputa si executatk este o lucrare senoasá si folositoare.
* Avand in vedere cl d-1 Gngore Gr. Alexandrescu aduce prin lucrarea
sa o insemnata contributie stiintificl pentru lámurirea proceselor chimice
ce se petrec in industria tabäcanei ;
* Având in vedere mai departe, ca once incercare serioask fäcutä cu
scopul de a imbogáti literatura stiintificA si tehnicA româneasca trebueste
incurajatä, socotirn cä lucrarea d-lui Gr. Gr. Alexandrescu mentá sa fie
onorata de Academia Românä cu premiul Statului Lazar de 50 000 lei »

Premiul Profesor Ludovic Mrazec, de 5.000 lei, s'a acordat d-lui Const
Nicolescu pentru studiul « Sur la géologie de la Haute Vallée du Kalamas
(Epire méridionale, Grce) », text grecesc si text francez, pe baza urmatorului
raport al d-lui Ludovic Mrazec
* 0 brosurä de 71 pagini, cu II figun si o schin topografica. Thessa-
loniki, 1937 ; publicatä de Laboratorul de Mineralogie, Petrografie si Geo-
logie al Universintii din Salonic.
o Lucrarea este publicatá in limba greack cu o traducere in hmba
franceza, probabil ceva scurtatä
o Este o descnere geologia generald, a pártu supenoare a Van Kalamas,
la Apus de Ianina Dupa o scurta pnvire asupra morfologiei si hidrografiei
regiunu, urmeazä o descnere a constitutiei ei geologice, incá necercetata.
o In alatuirea structurn geologice intrá Lias, Cretacic inferior si mij-
lociu, Paleogen si Neogen.
o 0 deosebita ategiune se da neogenului reprezintat pnn o formatmne
gipsifera. De retinut este cá stratele de bazá sunt bogate in substage
cArbunoase, lar in onzontul mulociu urmeaza strate gipsifere bituminoase,
acoperite de o rocá brecciformá cavernoasá tufacee cu elemente calcaroase,
foarte bituminoask emanând hidrocarbure gazoase. 0 actiune diagenetica
generala si profundá a transformat mult caracterul primordial al sedi-
mentelor. Terenunle gipsifere zac in disconcordanta pe Flisul regiunu si pe
Elvetian, descopent de autorul acestui studiu in Epir, care le considera
spruinit pe aceste constann, ca fund probabil phocene.
o 0 descnere amanuntin a cuaternarului si a depozitelor actuale inchide
partea stratigrafia a lucrärii. Cuateinarul este lacustru, pupil lignitifer.
Peste toata regiunea se intinde Terra rossa, imprimându-i caracterul

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
235
climatului mediteran. Ea este in special puternicä pe suportul cretacic
calcaros, insotind aid reliefuri Karstiene. Intre seditnentele recente se
mentioneazA luturi foarte argiloase in unele locum
o Regiunea studiatA este in ansamblul ei o cuvetä indreptatä in sensul
lmiilor structurale ale zonei lonice albano-epirote, care i§i gäseste prelun-
girea in o cuvetA mai micA - cuveta Raicu - de care este separatA prim o
spinare mesozoicl. Ambele cuvete sunt formate de terenuri gipsifere
Ele sunt prinse intre antichnale, fAcAnd parte dinteo serie de cute, mari
si mici, formate de lias, cretacic si calcare numulitice cu petece de flis
paleogen.
« Din concluziuni retinem:
« 1. CA stratele de bazA ale flisului sunt saline, corespunzAnd stratelor
cu zAcAminte de sare dela Vardo ;
« 2. CA la fmele miocenului conturul cuvetelor mentionate a fost tras ,
o 3. CA cuvetele erau lagune cu o salimtate pronuntatd, cu depozite
gipsifere si bitummoase. Laguna Kalamas se lega prin un canal cu o altá
lagung importantä din valea Drinas ;
« 4. In cuaternar dorninA o climg umedä de care era legatá glaciatiunea
Pindului. Depozite putermce de conglomerate, nisipuri si strate lignitifere
cad in aceastä epocä, in care a evoluat si relieful Epirului prin actiunea
erozivä a apelor, punându-se si mai in evidentá linule mari tectonice ale
zonei, si aspectul ei mediteran.
« Doug profile transversale din depresiunea Pogonion pâng in depre-
siunea Zagarian si Ianina, dau o imagine instructivg a structurn pártii
acesteia a Epirului meridional foarte caracteristicg, in care alterneazg
antichnale faliate, cu sâmburi de Lias, formând accidente de ingrámádire,
cu petece de calcare cretacice-nurnuhtice.
4 Flisul mult erodat este prins in solzi sau se intinde in sinclinale
Elvetianul apare in cuvetele scufundärilor ulteriore acestor dislocatiuni,
iar formatiunea gipsiferä este restrânsä la depresiuni si mai tinere. ,
« Lucrarea este continuarea unor cercetári geologice incepute de d-1
C. Niculescu incl din 1914, intrerupte prin rásboaiele ce s'au succedat
« In rezumat este o expunere stransg a unor ridicäri geologice destul de
amAnuntite, executate cu precinunea cu care autorul a executat si alte
lucrári in tug si in Epir din insärcinarea Institutului Geologic al Romgmei
« Ea este in totalitate o contributie serioasä la cunoasterea geologiei
Epirului. E regretabil insg, cä autorul n'a putut sri oblie pubhcarea unei
schite a ridicarilor sale geologice, care ar fi pus si mai in evidentä relieful
tectonic al regiumi.
« Autorul a fost geolog la Institutul Geologic al României. In 1919 a
acceptat sl rämânä profesor la scolile medii românesti din Imuturile vechi
macedonene, fund el insusi de origing macedoneang, din Prilep Astäzi
e profesor la coala Comerciall din Salome si lucreazá in strânsg legáturä
cu Universitatea din Capitala Tesahei. D-1 Nicolescu a publicat 6 lucrgri
originale asupra Epirului, dintre can 5 au apgrut in Buletinul tiintific
al Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
23 6 A CORDAREA PREMIILOR

« Propun sä se atribue premiul oferit de d-1 Pizanty lucräru d-lui C.

Nicolescu, i aceasta nu numai ca o distinctiune acordatal lucrärii sale, dar
si ca o incurajare pentru activitatea sa stimtifica desfäsuratä de un profesor
român inteo tarä strämä ».

Premiul Adamachi, de 5 000 lei (divizibil), s'a impärtit urmátoarele 5 lucrári .

L000 lei d-lui Mzrcea Herovanu pentru scrierea « Cálätorie in Univers »,

pe baza urmätorului raport al d-lui V . Valcovici :
« Cartea d-lui Mircea Herovanu este näscutá din conferintele sale tinute
la Societatea de Radiodifuziune din Bucuresti, dupä propria-i märturisire
Cetrtorul, astfel prevenit, s'ar astepta sä dea de capitole räslete din marea
carte a Astronomiei, asa cum le-a ales capriciul de sequentä radiofonicá
Dar nu-i de loc astfel. CI paragrafele cártii se leagä unul de celälalt aproape
in mod continuu, intretinând vie curiozitatea celui ce le urmäreste din
aproape in aproape, färä niciun salt periculos pentru intelegerea lor. Aceasta
ar fi o primä surprizä pläcutá
« A doua d-1 Herovanu nu e un specialist in materie - este meteorolog
Cetitorul s'ar astepta deci la o literaturä usoarä având putine puncte serioase
de sprijin, dar dând in schimb imaginatiei feat] liber, câteodatä dincolo
de frontierele impuse de 011110. Cam acesta e genul de care a fost näpäditä
stiinta Astronomiei in toate timpurile. In cazul de fatá lucrurile stau cu
totul altfel D-1 Herovanu are informatn precise atät cât stiinta le posedä,
si expunerea sa este sprijinitä necontenit pe cuceririle oamenilor de stiintä.
« Faptele sunt legate intre ele cu dibácie, asa fel Inca sä constitue
un tot.
« Dar nu numai atät. Autorul ataed probleme care ies chiar din cadrul
Astronomiei, care au numai o contingentä incidentalä cu subiectul cärtn.
Asa, de pile% pentrucá dela inceput ne face sä credem cä ne afläm inteo
reald cälätorie printre astre, d-1 Herovanu se simte obligat sá ne vorbeascä
despre navigatia interplanetarä, si o face cu competentä, folosind in expli-
catule sale cele mai recente rezultate ale cercetärii stuntifice, cum sunt
calculele fäcute de d-1 Esnault-Pelterie asupra cantitätu necesare de explo-
sibil pentru ca racheta sä obtinä vitesa de eliberare
o Altä problemä interesantä pe care ne-o infatiseazI d-1 Herovanu
este aceea a originu vietn pe pämânt, cu care prilej discutä in mod cumpätat
diversele ipoteze, in special aceea a lui Arrhenius asupra migratiumi
germeni bor.
« In fine, facând legAtura cu care de o bucatä de vreme incoace ne-am
obisnuit, intre corpurile ceresti i corpusculele constrtuind atomul, autorul
inträ profund in teornle privind structura materiel.
« Dar calitatea de cApeterne a cärto o constitue rânduiala inteleaptá a
unui bogat material cules totdeauna cu cea mai mare grill pe cât posibil
la origine. Incepe cu corpurile ceresti din apropierea pämântului - adia
luna i soarele - imaginând cälätoria pe o razá lummoasä, pentru a trece

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDARFA PREMULOR
237

sumar la stele si nebuloase aratând izolarea in care se gasesc in spatzu

corpunle ceresti Revine apoi la pämânt socotindu-i vârsta si facând pro-
nosticun asupra vntorului o In fata perspectivelor cosmice ale vutorului,
« se pare 0 omenirea va sfârsi prin ea insási, imbatranita, uzatà, inving de
« proprule ei arme, de acele cu care se ndicase impotriva Naturn. Cand
« va vem sfârsitul, totul se va petrece dar, sub acelasi soare, tot atat de
« lummos si de cald ca si acum, in Umversul acesta, neschimbat si re-
« voltator de indiferent »
« Stelele si evolutia lor il retm. Teonile noi ale lui Eddington, Jeans
sunt expuse magistral, cu deplina stäpânire a principillor termodinamicei
si cu juste veden sintetice asupra Mecanicei lui Einstein.
« Care este soarta vntoare a universului ? Autorul enuntä timid a edinta
sa 0 universul este etern, pentru a incheia totusi cu oarecare melancolie
« in acest domeniu stiinta se apropie de capatul putenlor sale pentru
a sträbate mai departe, nu ne ramâne decât ajutorul tovaräsului nostru de
totdeauna : visul ».
« In ultimul capitol al carpi -in fata necunoscutuluz - d-1 Herovanu
se ocupä de discutia ce se da in ultimul timp in jurul detenninismului
stuntific. Si aici ca in toata lucrarea, autorul dovedeste O.' nu s'a opnt la
suprafata ei, ci a mers in profunzime, caci altfel nu s'ar putea sa se miste
cu atâta abilitate pnntre delicatele teorn care au apärut in ultimul timp in
domemul cercetánlor din Fizica. Dela teona quantelor a lui Planck si
pâná la ultima editie a gândini fizico-matematice, suntem purtati cu
maestrie, and pretutindern peste raspunsuri potrivite la intrebän care vin
cetitorului in mod natural.
« Inchem. Cartea d-lui Herovanu este o podoabá a literaturn de popu-
larizare din tara noastra. Ea poate suporta comparatia cu cele mai bune
lucrán de aceeasi natura care au apärut in sträinatate. Socot 0 ar fi de mare
folos, pentru desvoltarea lor mtelectuall, de a se pune in mânä elevilor de
curs superior si studeatilor din toate scohle supenoare cartea d-lui Hero-
vanu. Iar Academia Româna ar da o räsplan binementatá autorului
distingându-i opera prin premiere »

i.000 lei d-lui Gh. 71 Gheorghzu pentru lucrarea revizuita si adaugitä :

« V. Cristescu Culegere de probleme de Trigonometric Partea I, Gonio-
metrie *, pe baza urmatorului raport al d-lui G. Tzteica .
« Prima editie a acestei culegen a apärut acum 37 de am si cuprindea
intreaga Trigonometrie Acum doi am a aparut numai o parte din editia
doua. D-1 Gheorghiu, care a pregatit aceastá noud editie, i-a dat proporth
care au depäsit cu mult editia veche
« Se stie 0 in invätämântul secundar trigonometna joaca un rol deo-
sebit, fund in acelasi timp intuitiva, ca geometria si sistematicá in calcule,
ca algebra. De aci vine insemnätatea ei teoretica si practica
« 0 culegere de probleme, cum e cea de fall, nu are numai scopul
banal de a da exercipi elementare in care sa se aplice partile teoretice ale

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
238 ACORDAREA PREMIILOR

manualelor care se invatä in clasä. Ea are un scop mai fink. Ea trebue sa

arate, prin probleme variate bine alese si interesante, in ce stä insemnätatea
acestei ramuri a stnntelor matematice, care-1 sunt finetele care farmecä
spiritul, si care-i sunt aplicatille.
« Prin completärile numeroase pe care le-a adus d-1 Gheorghm acestei
culegeri, adaugind o multime de probleme si de capitole noi, volumul, asa
cum se prezinta, räspunde la postulatul didactic si stiintific pe care I-am
enuntat.
« Autorul actual a pästrat metoda de expunere de altädatä, adicá a pus
enunturile de probleme de o parte, iar in aka' parte a dat, sau numai rezul-
tatul numeric, sau o indicatie in privinta metodei ce trebue sä fie urmatä
pentru ca sä se ajungä la rezultat.
o Aceastä culegere de probleme nu e o carte didacticä, precum ar parea
la prima vedere. E mai mult, pe taramul elementar, o carte stiintificA,
rezultatul unei munci care n'a fost de loc usoara.
« Atrag atentia asupra unui singur capitol, cap IX, care are ca titlu :
Inecuatii si inegalitäti si care are 30 de probleme. Fiecare problemä atinge
o greutate teoreticä sau deschide o discutie care cere patrundere matematica
si asa e in toate capitolele
o Pentru aceste motive socotesc cá lucrarea, asa cum se infatiseazA
nierita premml Adamachi »
I 000 lei d-lui Dr. N. Teodoreanu pentru scrierea « Cresterea odor *, pe
baza urmätorului raport al d-lui Gli. lonescu-A.efti :
« Lucrarea d-lui Teodoreanu este o monografie referitoare la una din
indeletnicirile cele mai vechi, cele mai pretioase si mai caracteristice ale
poporului roman.
« Autorul face mai intai o privire retrospectivä asupra pastoritului in
tara noasträ, incä din vremea Geto-Dacilor, asupra miscarn pästorilor cu
turmele lor dela munte spre mare si invers si asupra rolului pe care aceastä
miscare 1-a avut in unificarea limbil si formarea poporului roman.
« Aceastä indeletnicire are si azi o importantä deosebitá pentru poporul
nostru.
« Statistica oilor din Romania in 1935 ne aratá un nurnär de 11.828.165
capete, din care 8o % in proprietatea mica si restul in proprietatea mare.
Valoarea acestei bogälii e de 4 miliarde lei.
« In capitolul urmator d-1 Teodoreanu aratá origina diferitelor rase de
01 si räspândirea lor pc pámant Rasele din tara noasträ descmd din Ovis
Vignei.
« Urmeaza un capitol care cuprinde cunostintele de anatomie si fizio-
logie necesare crescatorului: descrierea diferitelor organe si aparate si
functiunde lor. Se trateaza apoi exteriorul si in legaturä cu aceasta, modul
cum se determinä varsta la oi.
« Apoi sunt descrise diferitele rase de oi clasificarea, înrudirea, carac-
terele fleck-6 rase Se insistá mult si temeinic asupra raselor din tam
noastrà Tigaia, Turcana, Spanca, Merinos, Karacul. Se &A o atentiune

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR 239

deosebitä rasei Tigaia care este foarte pretmasä, atát pentru lank cat st
pentru carne i lapte.
« Rasa Tigaie este o specialitate a Romaniei i un izvor de bogátie
pentru tara noasträ.
o De asemenea autorul dä o mare atentmne rasei Karacul, care se poate
desvolta in conditii prielnice in tara noastra si a caret crestere asigura o
buna. rentabilitate.
« Rasele straine, ca Friza sau rasele englezesti de carne, nu s'au putut
aclimatiza in Romania.
Un capitol extrem de interesant este acela referitor la tememrile
cresterii. Se credea altadata cä in hranä stä tot secretul imbunatätirii raselor
de animale. D-1 Teodoreanu, fära a nesocoti rolul hranei, arata cat de
importante au devemt pentru cresterea i amehorarea raselor de animale
cunostintele de geneticä si ereditate. D-sa aratä cum se aplica node cucerirt
ale stuntei in acest domeniu la practica crestern i imbunätätirti raselor
de oi : alegerea odor de prästlä, cresterea raset curate, selectiunea i incru-
cisarea raselor.
« In capitolele urmatoare se trateazä productia mieilor, ingrijlrea st
intretinerea odor, constructia staulului.
« Foarte interesant este capitolul despre alimentatie Moul de ali-
mentare are o deosebita importanta, cam « ode bine hrânite sunt intotdeauna
mai bine desvoltate, nasc miei mai mari, dau lapte mult st la tunsoare dau
Yana mai multä i mai buna )). A hräni bine ode, nu inseamnä a le hräni
copios Oata e un animal sobru care foloseste i o päsune slaba sau alimente
de o valoare mai inferioarä.
« Se descrm ratia de intretinere i ratia de productie i modul de a
intocmi ratide corespunzatoare, in raport cu alimentele ce avem.
Studiul lanei a preocupat in mod deosebit pe autor, care a facut in
acest domentu cercetari amänuntite in laboratorul Oieriei Palas, pe care
o conduce. El descrie diferitele insusiri ale lânei i mijloacele de a le apreciar
In legatura cu lâna se indicá i metodele de apreciere ale pielicelelor de
Karacul
Inteun alt capitol sunt studiate foloasele pe care le aduce cresterea
odor, lâna, laptele, branzeturtle, cum si rentabilitatea crestern odor.
« In ultimul capitol sunt tratate bolde odor, cunoasterea si trata-
mentul kr
« Lucrarea d-lui Dr. Teodoreanu urmareste sal pupa in maim agriculto-
rilor i crescatorilor o calauza practica pentru cresterea rationall a odor
« Acest scop a fost pe dephn atins. Meritul d-lui Dr. Teodoreanu este
cri a folosit, pe lângä izvoarele din literatura de specialitate straina i românä,
propria sa experienta de medic veterinar si de crescator de oi, in calitatea
sa de Director al oieriei Palas. In aceastä calitate d-sa a fäcut cercetrin
personale si a strans un capital stuntific de expertente i observatiuni
extrem de pretios. Nu avem de a face deci cu un manual, sau cu o lucrare
de vulgarizare, bazata pe izvoare bibliografice, ci cu o lucrare a carei parte
de originalitate este insemnatá

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
240 ACORDAREA PREMIILOR

« Sunt de Orel e ea lucrarea menta sa fie distinsä cu o parte din premiul

la care a fost anuntatä ».

1 000 lei d-lui N. Pandelea pentru scnerea 4 Romania pentru clasa IV

secundará de baieti si fete » (tiparitura II), pe baza urmatorului raport al
d-lui I. Simtonescu:
« Lucrarea fund o carte didactica, n'ar putea intra printre acele pre-
zentate la premiul Lazar
« Imi fac totusi o placutä datone de a atrage atentiunea, ca aceasta
carte, desi adresata elevilor de cl. IV-a gimnaziall, poate servi tot atat
de bine ca o lucrare geografica de propaganda in multimea cetitonlor, in
afará de scoala
« Autorul si-a pus toata caldura sufletului de Roman, ca sä prezinte,
atat darunle si frumusetile naturale ale pamântului românesc, cat si insu-
smile alese ale poporului, aläturea de ceea ce a produs prin munca, inteo
lumina.' ademenitoare si captivanta.
« Stilul lucráni sale e deosebit de acel didactic, . sumar, restrans la
cunostintele strict necesare. De aceea si cuprinsul carpi, de 420 pagini,
nepotnvit timpului care-1 au coplii dupä programul stabilit
« Intinderea materiel insd nu se datoreste adunanlor de date, cifre
obositoare, cat chipului sfätos al autorului, de a le prezenta cetrtorului.
Cartea se citeste lesne, caci e scrisä pe inteles, lamurit, atractiv.
« Un merit deosebit II are autorul de a fi prezintat figun onginale,
graltoare, prin care nu numai se lämureste textul, dar se capata adesea
numai prin el, sugestive si concrete exemplifican asupra difentelor pro-
bleme tratate. Tiparul este ingnjit, figunle limpezi, hártile simplificate
si prin aceasta mai usor de urmant.
« Desi lucrarea prezentata e carte didacticä, subsemnatul este de parere
sä se acorde autorului o parte din premm, spre a 1 se rasplati munca depusä
in alcatuirea lucrärn folositoare nu numai elevilor In cazul când Onorata
Comisiune pentru acordarea Premiului Lazar, nu tine sä faca inceputul
unor exceptu, asi fi de parere sä se mute lucrarea la un alt premlu, in care
s'ar putea cuprinde si o carte didactica. Cartea mentä sa fie premiata Inteun
chip sau altul »

1.000 lei d-lui Dr Ing. Agr. C. V Oprea pentru « Studii agrogeologice

in Judetul Constanta », pe baza urmatorului raport al d-lui Gh. Ionescu-
,5'isefti:
« Lucrarea cuprinde o determinare arnanunpta a difentelor tipuri de
pamantun din regiunea din jurul orasului Constanta Regiunea se intinde
la Miazánoapte pang. dupa Mamaia si Coge-Ah.
« La Apus, ceva mai la Vest de Murfatlar, iar la Miazä-zi, ceva mai la
Nord de Osman-Faca si Agigea.
« Hotärnicirea pe zone mari a tipunlor de pamânt românesti e facuta
prin harta Sectiunn Agrogeologice a Institutului Geologic, publicata in

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
ACORDAREA PREMIILOR
241
anul 1927. Aceastá hotärnicire nu e indestulatoare. Insist autorii harp'
spun ca." e nevoie ca hotarnicirea sä fie reluata spre a se stabili in arranuntime
felul pamanturilor pe suprafete mici.
« D-1 Oprea a inceput o asemenea lucrare de arranunt in jud. Constanta.
Studiul clasificarn solurilor este anevoios, deoarece el cere executarea de
sapaturi adanci de cativa metri pentru a putea examina cat mai bine ca-
racterul si succesiunea diferitelor straturi ce constitue solul. Faptul ca un
tanär porneste la o asemenea muncl anevoioasä si migaloasä e un merit
deosebit pentru el.
« Autorul noteazä pe plan suprafetele ocupate de diversele soluri. In
harta Institutului Geologic, in regiunea studiata, se prezinta aproape numai
un tip de sol, anume solul brun-deschis de stepa. Autorul gäseste acest
tip ocupand in adevär cea mai mare suprafatä ; aláturi de el insä gäseste
intinderi apreciabile de alte tipuri de soluri si anume de cernoziom castaniu,
de cernoziom ciocolat si de cernoziom degradat. Mai gaseste apoi multe
fish de sol de padure, de rendzine si de alte soluri.
o Catalogarea difernelor tipuri de sol e facuta pe baza caracterelor
morfologice. Se aratä cum in acelasi regim de plot, pornind de pe platou,
se formeaza un tip de sol, pe coasta domoalä si catre baza ei se formeaza
alt tip de sol, iar in val se formeaza alt tip. Aceasta variatie este in raport
cu cantitatea diferitä de apä ce patrunde in sol, la aceeasi cantitate de
precipitatii.
« Un tip de sol format in deal, pe loess, are o anumita grosime a orizon-
turilor, in timp ce acelasi tip de sol, format pe materialul carat in vai de ape,
are o altä grosime a orizonturilor, precum si o altä structura fizica.
« D-1 Oprea ne arata, pe harta, in lucrarea sa, dehmitarea tipurilor de
sol corespunzatoare conditiumlor de formare mai umede sau mai aride.
Stiutä flind legatura dintre tipul pamantului si bogatia lui, ridicarile fäcute
prezinta nu numai importanta stiintifica, ci si importantä practicä agricoll.
Dupl aceste dehmitäri agricultorn din aceasta regiune vor putea A. stie
cum trebue O. cultive pamantul bor.
o Priceperea stiintifica cu care e intocrnitä, cum si folosul ei practic,
fac ca lucrarea d-lui C. Oprea sä fie deosebit de merituoasä.
« Propun sä fie disting cu o parte din premiul la care a fost inscrisä »

Sedintd intimel

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice : in mijlocul nostru se

aflä colegul nostril corespondent, de curand ales, d-1 Prof G. Oprescu. Acum
cateva zile am avut ocazia sä arat in Academie insemnatele sale lucräri si
aprecierile cu totul favorabile pe care activitatea d-sale a primit-o din partea
tuturor cercurilor intelectuale. In afara de meritele sale literare si artistice
d-1 Coleg G. Oprescu se bucura de reputatia unui profesor distills si de bun
camarad. Il salut pe d-1 Prof. G. Oprescu, atat ca Membru corespondent al
Academiei Romane, cat si ca bun camarad si ca excelent profesor

0 A R - Anale -- Tom LSIIII - Seclunele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
242 SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938

D-1 G. OPRESCU, räspunzând, zice

« VA multumesc cAlduros pentru cmstea ce fäcut, chemându-mä
in mijlocul d-voastre co Membru corespondent al Sectiunii Literare.
Multumesc de asemenea d-lui Presedmte, pentru cuvintele, mar mult
decât binevoitoare, cu care m'a salutat i cu care m'a prezentat d-voastre
« Alegerea d-voasträ constitue pentru mine i, bänue c, pentru crime
s'a aflat in situatia mea, o lecii un indemn.
« 0 lectie : Fiecare din noi suntem ceea ce se el-mull un specialist, adica
lucrám inteun domeniu in care cercetarea si rezultatele ei nu intereseazä
decât pe un mic numár de persoane. Este adevárat cá publicatiile noastre
sunt uneori cetrte, de multeori analizate in ziare, in reviste, in lecii sau
conferinte publice. Nu sunt insä tocmai sigur cä acea analizä este totdeauna
sávarsitä cu intelegerea i cu obiectivitatea, pe care am fi in drept sá le
asteptám dela cineva in stare A. ne pätrundä afirmatille. Consider cá numai
atunci un critic si-a indeplinit cu adevärat rolul, când este capabil sá cAn-
täreascd si sl controleze, prin propriile sale nujloace, toate rezultatele unei
cercetári. Câti insä, dintre cei can iscálesc o dare de seamä, pot pretinde
cä satisfac aceastä conditie ? De aceea, de multe ori, ne intrebäin singuri,
nedumeriti, dacä ne-am fäcut cu adevärat datoria, cici este greu sä punem
bazá pe laudele sau blamul unuia sau altuia, deopotrivä de « impresioniste »
at adesea interesate. Când insä o ilusträ comparne, cum este Academia
Românä, îti recunoaste, prin votul et de chemare, un oarecare merit fatä
de neamul din care te-ai näscut, atunci mai prinzi putin curaj i iti spui,
ca mine astäzi, cä drumul pe care ai mers n'a fost räu ales si ea' trebue sa-I
continui.
« Un indemn : Pornind dela studu care se indreptau asupra unor pro-
bleme de ordin mai general, färä o legáturä directä cu tara noastra, am
ajuns sá mä conving cl menirea noastrá a profesorilor, este sá lämurim
mai intâi trecutul täru acesteia i, dupg puterile mele, am fácut-o. N'a
fost decât un inceput, foarte modest Ales Membru corespondent von'
cAuta O. ark cä nu sunt nedemn de increderea d-voastre i vom cerca sä
adaog, la lucrärile de pând acum, altele mai putin imperfecte.
« Academia posedä, pentru istoricu de artä, un excelent instrument de
lucru : sectia de stampe Ea mi-a fost deschisd si pânä acum, mie i stu-
dentilor mei. Si in trecut s'a intâmplat ca lucrärile noastre de seminar sä
f ie socotite utile de sectia d-voasträ literarä i sá mente a fi tipärite Sper
c'd de acum încolo relatide mele si ale seminarului ce conduc vor fi i mai
strânse, i mai cälduroase, cu cei care conduc cabinetul de stampe al Aca-
demiei.
« In sfârsit, má simt cu atât mai fericit de alegerea d-voasträ, cu cât
ea s'a fácut in aceastä sesiune. Nu stm clad.' la vârsta mea i, mai ales,
adresându-se d-voastre, cineva are dreptul sä mai fie sentimental. Totusi,
nu iná pot opri sä-mi manifest bucuria de a fi fost chemat aici, in sânul
d-voastre, in momentul in care au fost proclamati membri activi Profesorii
M. Ciucá si Dem. Caracostea, cu care stint strâns legat din vremea când

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938
243
eram studenti, si, Membru corespondent, Prof. C Ionescu-Mihälesti,
bunul meu prietm din copilárie, de care mä leagä patruzeci si cinci de am
de vieatk petrecuti aproape constant impreunä »

Trecandu-se la alegeri de Membri de Onoare, d-1 G. TITEICA, Secretar

general, ceteste urmátoarea propunere :
« Capul scoalei actuale de Fizicä-matematicä, in Italia, este arä indoiall
tânärul orn de sturitä Enrico Fermi, Profesor la Universitatea din Roma
Lucrärile sale de Fizied-matematicA constituesc una din contributule cele
mai insemnate la prefacerile adânci pe care le sufere astázi aceastä speciali-
tate. Pe baza Mr, d-1 Fermi, desi foarte tânár, a fost ales membru al Aca-
deme]. Regale italiene. Propunem sä fie ales ca Membru de Onoare al
Academiei noastre ».
G Pteica, I Simionescu, L Mrazec, D. Pompezu, G. Spacu, N. Vaszlescu-
Karpen, D. Voznov
- Se procede la votul cu bile si se constaa cl d-I Prof. Enrico Fermi a
intrunit 23 voturi, din 24 exprimate, r vot hind contra.
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclamá ales Membru de
Onoare al Academiei Române pe d-1 Enrico Fermi.
D-1 DIM GUSTI ceteste urmátoarea propunere :
«Propun ca Membru de Onoare al Academiei Române pe d-1 C. Bouglé
« D-1 C. Bouglé este prea cunoscut pentru a-i releva meritele sale
stuntifice. D-sa este unul din sefii sociologiei franceze. Autor de lucrári
ce au intrat de mult in patrimoniul clasic al sociologiei mondiale, d-1
Bouglé este unul din redactoru faimoasei publicatii « L'Armée Sociologique »,
, care apare astäzi in continuare ca « Annalles de Sociologie >>. ,
o D-1 Bouglé este Directorul lui « cole Normale Supérieure » ; a fost
in România pentru a tine conferinte, invitat de Societatea Românä de
Filosofie, care apoi au fost publicate in « Arhiva pentru tiinta si Reforma
So ialä » si este un prieten al WA noastre *.
D Gusts, I Lupaf, I. Petroucz, I Nzstoi , S. Dragomzr, N. Ninescu.
- Se procede la votul cu bile si se constatä cl d-1 C. Bouglé a intiuni
22 voturi din 24 exprimate, 2 voturi fund contra.
D-1 Presedmte C. RADULESCU-MOTRU proclamä ales Membru de
Onoare al Academiei Române pe d-1 C. Bouglé

D-1 DIM. GUSTI ceteste urmátoarea propunere .

« Propun ca Membru de Onoare al Academiei pe d-1 Rene Maumer,
Profesor de sociologie si folklor la Facultatea de Drept din Paris, Prese-
dintele Societätii de folklor francez.
16*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938
244
« D-I Maunier, care se bucurá de o reputatie universal recunoscutl, a
fost ales Presedinte al Institutului International de Sociologie.
« D-1 Maunier, cunoscut mai ales ca creatorul o Sociologiei coloniale »,
a fost anul acesta in tark tinând conferinte despre acest subiect la Facul-
tatca de Drept si la Institutul Social Român.
« Mai mult, d-1 Maunier, dorind sá cunoascl mai de aproape poporul
romfin, a fost la Cluj, unde a vorbit la Facultatea de Drept acolo, si apoi
a vizitat numeroase sate dela granita de Vest. In urma interesului deosebit,
ce 1-a arátat, si dragostei ce si-a manifestat-o fatä de satele românesti vizitate,
d-1 Manner a fost proclamat cetálean de onoare al satului Pietris din jud.
Arad >.
D. Gustt, I. Lupa,s, S Dragomtr, N. Bdnescu, I Ntstor

- Procedandu-se la votul cu bile, se constatá cä d-1 René Maunier a in-

trunit 2 z voturi din 24 exprimate, 3 voturi filnd contra.
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclarnä Membru de Onoare
al Academiei Române pe d-1 René Maurner

D-1 ANDREI RADULESCU ceteste urmátoarea propunere :

« Intre mull civilisti ai Frantei, un loc de frunte ocupd d-1 L. Josserand,
fost multá vreme Profesor si Decan la Facultatea de Drept din Lyon si
apoi Consilier la Inalta Curte de Casatie.
« FIrá a stärui asupra valorn operelor sale, unanim recunoscute, men-
tionám el studille privitoare la abuzul de Drept precum si cursul de Drept
civil in 3 volume, asa de mult folosit, probeazá pe MO o vastá culturá si
foarte interesante conceptn originale, care-1 aseazá intre gânditorri de
seaml din dornernul Dreptului.
«Pentru inseinnâtatea activitätii sale si pentru legáturile cu tara noastrâ,
uncle a tmut mai multe conferinte, VA propunem sä-1 alegeti Membru
de Onoare ».
Andrei Rddulescu, A. C Cura, A. Lapedatu, D. Gust:, N. Bdnescu, G
Tzteica, Dr. Gr. Antzpa, R Rosetti.

- Procedându-se la votul cu bile, se constatá el d-1 L. Josserand a in-

trunit 22 voturi din 25 exprimate, 3 voturi fund contra
D-1 Presedinte C RADULESCU-MOTRU proclamä ales Membi u de
Onoare al Academiei Române pe d-1 L. Josserand

D-I DIM. GUSTI ceteste urmátoarea propunere :

« Am onoare a propune, ca Membru de Onoare, pe d-IPitirim Sorokin,
Profesor dela Universitatea din Harward si fost Presedinte al Institutului
International de Sociologie din Paris si unul din cei mai renumiti profesori
de sociologie din Statele-Unite ale Americei si din lumea intreagâ.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
SEDINTA DELA 4 1UNTE 1938
245
« Lucrärile sale in limbile rusä. 0 englezä sunt considerate ca opere
fundamentale pentru stnntele sociale contimporane ».
D. Gusti, M. Sadoveanu, C. R. Motru, I. Petrov:a, G. Murnu, S. Dragomsr,
Preotul Ntcolae M. Popescu, R Rosettt, A C. Cuza, Ion I. Ntstor,
N Beinescu.

- Se procede la votul cu bile si se constatä cá d-1 Pm= Sorokin a Intrunit

21 voturi din 25 exprimate, 4 voturi fiind contra.
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclaml ales Membru de
onoare al Academiei Române pe d-1 Pitirim Sorokm.
D-1 DIM. CARACOSTEA ceteste urmätoarea propunere
« In numele d-lor Colegi din Sectiunea Literarä, am onoare a face
urmätoarea expunere :
« Istoria noastrá literark când se va ocupa de critica si ideologia literarä
a generatiei dela 1900, va da un loc de cinste activitätii d-lui Profesor
M. Dragomirescu.
« Plecând dela preocupäri de filosofie, ca incereirde sale asupra lui
Spencer si Spinoza, s'a devotat de timpuriu preocupärilor de doctriná
literarä, alcAtuindu-si un sistem propriu, a cärui desvoltare isi are prima
treaptä. in Critzca ftuntzficii §-1 Emznescu, din 1895 si principalele afirmäri in
Teoria poeziei, apoi in La science de la littérature, din care au apärut trei
volume (1928-1929).
« In afará de aceastä parte de doctrinä, d-sa a urrnärit de aproape
miscarea noasträ literarä. A recunoscut de timpuriu valori ca P. Cerna,
M. Sadoveanu §i Livzu Rebreanu. A stint sä valorif ice creatium de pret ale
trecutului, ca aceea a marelui ardelean I Budaz-Deleanu.
« A condus revista Convorbiri critice, in jurul cäreia a izbutit O. grupeze
o parte din tmern de talent ai vremn, sprijinindu-i pänä la jertfä. In jurul
catedrei sale s'au format sern de profesori de limba românä, pentru care
a dat, potrivit stärdor de atunci, numeroase publicatn didactice.
« Inteo vreme când critica era bântuitä de un impresionism ieftm,
d-1 Dragomirescu a afirmat necesitatea unei valorificäri obiective. Si pe
lima aceasta se aflä aläturi de cele mai insemnate preocupäri actuale.
« Dacä a renuntat la cerintele filologice, istorice si de documentare,
pe care le socotim necesare, in schimb a accentuat necontenit necesitatea
adâncimi creatiumlor dommante. La Congresul de istorie hterara dela
Budapesta, a izbutit sä-i incorporeze punctul de vedere in dezideratele
congresului. Ca o recunoastere, anul trecut i s'a acordat premiul national
pentru criticá.
« Dacä in polemici a fost chteodatá pasionat, niciodatä n'a cdutat sá
mineze si n'a intrebuintat arme dinteacelea care desonoreazA pe cel care
le mänueste.
« In anul retragern lui la pensie, dupá ce si-a inchmat 0 ultimul rest de
puteri, servindu-si catedra cu o rará pasiune, Sectiunea Literará, ca o

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938
246
datone a ei fatá de judecata zilei de maine, îl propune in unanunitate
Membru de Onoare al Academiei Romane ».
D Caracostea, D Gustz, I. Brdtescu-Voineftz, M. Sadoveanu,
St. Ciobanu

- Se procede la votul cu bile si se constata el d-1 Mihail Dragomirescu

a intrunit 21 votun din 25 expnmate, 4 votun fund contra.
D-I Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclama ales Membru de
Onoare al Academiei Romane pe d-1 Mihail Dragomirescu

D-1 DIM. GUSTI ceteste urmatoarea propunere

« Propun ca Membru de Onoare al Academiei pe d-1 Corrado Gini,
Profesor de sociologie dela Universitatea din Roma, Presedinte al Institu-
tului italian de statistica.
« Prin situatia sa exceptionall in lumea stiintifica a Itahei a fost ales
Presedinte al Societatii italiene de Sociologie, iar prin prestigiul de care se
bucura in lumea stuntificá mondiala a fost ales Vicepresedinte al Institutului
international de Sociologic din Pans.
« Alegerea sa ca Membru de Onoare al Academiei va insemna un omagiu
ce se aduce de stnnta soma' româneascä stnntei sociale italiene
D Gustz, I Lupa,s, I Nzstor, S Dragomzr, N Bcfnescu

- Se procede la votul cu bile si se constata cl d-1 Corrado Gini a intrunit

22 votun din 24 expnmate, z votun fund contra.
D-I Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclama ales Mernbru de
Onoare al Academiei Romane pe d-1 Corrado Gini.

D-I DIM. GUSTI ceteste urmatoarea propunere :

« Propun ca Membru de Onoare pe d-1 Mac Iver, seful despartimantului
de sociologie i Profesor la Universitatea din Columbia
o D-1 Mac Iver este una din cele mai recunoscute autoritati in domeniul
sociologici teoretice i aplicate.
a D-sa este si un mare prieten al Romaniei, manifestind in deosebite
randun simpatie activa pentru tara noastra. Cu pnlejul expozitiei universale
din New-York, la care va participa i Romania, sunt convms cá d-1 Mac
Iver va activa pentru o mai bunä cunoastere a poporului roman, tocmai in
Statele-Unite ale Amencii unde se intretine o campanie nedreaptä
falsá impotnva noasträ »
D Gust:, Preotul Nzcolae M. Popescu, I. Lupc4, C R Motru, I Nistor,
S Dragomzr.
- Se procede la votul cu bile si se constatä ea d-1 Mac Iver a intrunit
22 votun din 23 exprimate, s vot fund contra.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE LUCRARILE INCHEIATE
247
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclamg ales Membru de
Onoare al Academiei Române pe d-1 Mac Iver

D-1 Secretar general G. TITEICA ceteste urmátoarea Dare de seamd

despre lucrärile inchezate in aceastä sesiune

Dommlor Colegi,

« Am inceput lucrärile acestei sesiurn generale sub apäsarea marei

dureri pe care ne-a pricinuit-o pierderea a doi din cei mai de seamä colegi
ai nostri -a lui Octavian Goga, pe care Institutiunea noastrá si tam
intreagg intemeiase mari ngdejdi de vutor - si a D-rului G Marinescu,
a cgrui operg stuntificg, pre uitä tot pe atât in targ ca si in strämätate,
insemna o glorie pentru neamul românesc si o strälucire mai mult pentru
Academia Românä Amintirea celor doi mari dispäruti ne-a intoväräsit,
färá indoiald, in tot timpul lucrárilor pentru care am fost chemati in aceastg
adunare. Ca prieteni devotati ai neuitatdor colegi, le vom pästra in suflete
cele mai calde simtimmte de mbire si le vom cmsti ammtirea, insemnân-
du-le pentru vesnicie numele kr scumpe la loc de frunte in Analele Insti-
tutiumi noastre.
o Gândul d-voastre s'a indreptat, pios, si in acest an cgtre toti acei
cari, dela intemeerea Academiei Române si Oná in prezent au sprijmit
fiinta si rosturile ei culturale cu protectia sau cu danule kr generoase.
Ati pomenit astfel cu pietate pe prea slävitu si in veci gloriosu Regi Carol I
si Ferdinand I, intemeietorii Regatului României si ai Unitätii Românilor,
pentru tot ce au infgptuit spre intärirea si inältarea Institutnum noastre
ca fosti Protectori si Presedinti de Onoare ai Academiei Române. Ati
pomenit alätun de mani regi si pe Regina poetá Carmen Sylva, ca Ilustrá
si Augustg Membrg de Onoare a Institutiunii noastre. Pentru aceasta ati
mers Dummeca trecutá in pios pelermagiu la locurile kr de vesnicl odihng
dela Mânästirea episcopalg din Curtea de A ges. Att pomenit apol, acum
o säptämâng, pe donatorii Academiei Române, printeun parastas, la
care D-voastre ati luat parte in numär mare si la care au participat, la che-
marea noastrd, si membrii famihilor si rudele donatorilor pomeniti.
« Ati trecut apoi la implinirea programului actualei sesiuni generale,
program bogat si de o deosebitä insemnätate, intrucât pentru implinirea
lui a fost nevoie sä prelungiti durata regulamentarä a sesiunii noastre cu
4 zile V'ati intrunit astfel in 16 sedinte. Doug din aceste sedinte au fost
rezervate sedintelor solemne pentru primirea in Academic a noilor nostri
Colegi d-nu N. Bänescu si Traian Sgvulescu Majestatea Sa Regele Carol II,
Protectorul si Presedintele nostru de Onoare, a binevoit a prezida sedinta
pentru primirea d-lui Coleg Sávulescu, onorând astfel, cu Inalta Sa part-
cipare, lucrgrile actualei noastre sesium. Ati consacrat de asemeni o sedintä
pentru comemorarea Gazetet Transzlvaniei, la implinirea unei sute de am
dela aparitia acestei gazete Cuvântarea comemorativä, rostitá de d-1 Coleg

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 DAR1 A DE SEAMA DESPRE LUCRARILE 1NCHEIATE
248
N. Iorga, a fost urmata si ilustrata de expozitia presei ardelene, organizaa
de Serviciul Bibliotecii noastre.
« In al doilea rand al preocupärilor d-voastre a fost problema alegern
personahatilor de seam a. si cele mai potrivite pentru locurile devemte
vacante prin moartea colegilor nostri Dr. G Marinescu, I. Bianu si Oct.
Goga, ca si pentru locurile noi create in fiecare Sectiune dupa structura
noilor Statute si pe care, prin hotäririle d-voastre bine chibzuite din ann
trecuti, le-ati lasat neocupate. Grija pe care cu tolit o purtati prestigiului
Institutiurni noastre v'a condus si in acest an la hotarirea ca nouile locui I
create prin Statute 0, nu fie nici de aceastä data ocupate. Ati reinoit, astfel,
propunerea votata in 1937 pentru modificarea art. 47 din Statute. Asemenea
ati amanat pentru 1939 alegerea celui ce va fi chemat printre noi sä ocupe
locul regretatului O. Goga, aproband o propunere prezentatá d-voastre
in acest sens de 12 d-ni Colegi.
« Ati chemat in locul regretatului Coleg I. Bianu pe d-1 Dim. Caracostea,
vrednic urmas al regretatului Bianu si la catedra sa dela Facultatea de
Litere din Bucuresti pentru literatura moderna, iar in locul regretatului
Dr. G. Marinescu ati ales pe d-1 Dr. Mihail Ciucl, cunoscutul profesor de
Bacteriologic la Facultatea de Medicinä din Capitala.
« Printre membru corespondenti români, ati ales la Sectiunea Literara'
pe d-1 George Oprescu, Profesor la Universitatea din Bucuresti si pe d-1
Al. Tzigara-Samurcas, Directorul Muzeului de Ara Nationalä ; la Sec-
tiunea Istorica pe d-1 Dr. Sabin Manuilä, cunoscutul organizator al Sta-
tisticei stimtifice in Romania, - iar la Sectiunea tiintifica pe d-nu Ge-
neral Paul Teodorescu, Ministrul actual al Aerului si Marinei, C. Ionescu-
Mihkesti, Profesor la Facultatea de Medicinä din Capitalä si Directorul
Institutului de Seruri si Vaccinuri « Prof. Dr. I. Cantacuzino *, Octav
Onicescu, Profesor de Mecanica la Facultatea de tiinte din Bucuresti si
Ing. C. Budeanu, Profesor la coala Politehnica din Bucuresti.
« In randurile membrilor corespondenti straini all ales, dupa propu-
nerile Sectiunii Istorice pe d-nii Paul Henri, istoriograf dela Universitatea
din Clermond-Ferrand si autor a numeroase studii despre trecutul nostru ,
Francisc Dvornik, Profesor la Universitatea Carol IV din Praga ; R. J.
Kerner, Profesor la Universitatea din California si Abatele Vitahen Laurent,
Directorul Institutului francez de Studii bizantine, de curand stramutat
din Istanbul la Bucuresti.
« In sfarsit, printre membri de onoare români ati chemat pe P. S. S.
Episcopul Nicolae Colan, Ministrul Educatiei Nationale ; pe distinsul
matematician iesan Alex. Myller ; pe d-1 Dr Vasile Gheorghiu, Profesor
la Facultatea de Teologie din Cernauti; pe d-1 Dr. D. Danielopol, Pro-
fesor la Facultatea de Medicina si Directorul Institutului Chimico-medical
din Capitall; pe d-1 General N. Condeescu, Presedintele Societätii Scriito-
rilor Romani si pe d-rul Marius Sturza, Profesor la Universitatea din Cluj.
o Ca membri de onoare sträini ati ales pe d-mi Charles Jacob, unul
din cei mai stralucrti geologi francezi si un bun cunoscator al României ;
Aimé Cotton, fost Presedinte al Academiei de tiinte din Paris, a carui

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE LLTCRARILE INCHEIATE
249
simpatie pentru Români ne-a dovedit-o si prin recenta vizitá ce ne-a flcut ,
celebrul Profesor dela Lipsca, Heisenberg, laureatul Premiului Nobel
pentru Fizicä ; reputatii matematicieni Francesco Severi, Profesor la Urn-
versitatea dm Roma si M. Petrovici, Profesor la Universitatea din Belgrad ;
Profesorul W. Chaloupecky, Rectorul Universitätii din Bratislava ; Georges
Urbam, distinsul chimist si profesor dela Umversitatea din Paris ; Olivier
Martin, Profesor la Facultatea de Drept din Paris ; pe actualul Ministru
de Externe al Repubhcn Cehoslovace Dr. Camil Krofta ; pe matematicianul
francez de reputape mondialä Henri Villat si pe Profesorul bizantinolog dela
Universitatea din Bruxelles Henri Grégoire. In sedinta de astäzi ati mai
chemat prin voturile d-voastre in rândurile membrilor de onoare minim
pe d-1 Profesor Mihail Dragomirescu, reputatul critic literar, iar in randurile
membrilor de onoare sträini, pe d-nu Enrico Fermi, Profesor de Find.-
matematicä la Universitatea din Roma , C. Bouglé, celebrul sociolog
francez ; René Maunier, Profesor la Facultatea de Drept din Paris ; L.
Josserand, fostul Decan al Facultätu de Drept din Lyon , Pitirim Sorokin,
renumitul sociolog si Profesor la Universitatea din Harward ; Corrado Gini,
Profesor de Sociologie la Uruversitatea din Roma ; Mac Iver, celebrul
sociolog american si Profesor la Universitatea din Columbia.
« Aceste alegeri le-ail intregit cu alegerea Biroului Academiei pentru
anul academic 1938-39. Prin votul d-voastre de ieri, ati ales ca Presedinte
al Institutimui noastre pe colegul nostru d-I C. Rádulescu-Motru, iar ca
Vicepresedinti pe d-nh Colegi I. Petrovici, Alex. Lapedatu si Gh. Ionescu-
Sisesti, statornicind continuitatea lucrärilor Delegapunn Academiei, prin
fericita alegere in Delegatie a d-lor Colegi C Rädulescu-Motru si Alex.
Lapedatu.
« In restul sedintelor intime ati luat cunostintä, din diferitele clári de
seamä prezentate, despre activitatea Bibliotecii, a Cabinetului Numismatic,
a Fundapunn «loan I. Dalles », despre mersul lucrárii Dictionarului limhu
romine, pentru accelerarea cäreia i-ati märit simptor fondurile, apoi despre
bursele si ajutoarele date. V'a preocupat mai mult situatia celor dolä coli
de Agriculturä ale Acadenuei, in deosebi situatia colii dela Moara Grecilor
(Vaslui) fundatá de regretatul donator I. C. Agarici. Cu privire la aceastä
scoalä, ati aprobat propunerea Comisiunn coalelor ca, incepând dela i
Julie witor, ea sä fie transformatá inteo scoalä cu caracter practic, in care
sä nu fie primp ca elevi cleat fii de muncitori agricoli care locuesc la tarä.
« In altá ordine de lucräri, ati acordat Maude Premii C. Hamangiu,
de câte ioo.000 lei, destinate a distinge operele de mare valoare in domeniile
muzicu si picturn, hotärind de asemenea acordarea si a Premiului Elena
# Gheorghe Vlasto, de 50.000 lei, pentru opere de picturá.
« Ocupându-vä §i de alte fonduri, ati fixat valoarea Premiului de Virtute
Mavroyeni in Bucuresti la cAte 100.000 lei pentru arm 1939 si 1940, ati dat
intrebuintare veniturilor fondului C. G. Vernescu pe anul vntor si ale
fondurilor Maria Antachi, Grosovici, Chiru si Boro§ pentru perpetuitate
prin regulamentarea lor. In sfArsit ati dat vot pentru acceptarea noilor
legate testate Institupunii noastre de defunctii Const. I. I Chiriacescu,

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
250 DAREA DE SEAMA DESPRE LUCRARILE INCHEIATE

Ing. Const. Mironescu si Anstita Gh Stan si ai prima cu deosebitA

multumire dama de 1.500.000 lei, pe care a fAcut-o ieri Institupunii noastre
Uzinele Chimice Solvay din România. Ati aflat de asemenea, cu fireascl
bucune, stirea c5. Mmisterul de Fmante a luat dispozipa, prin lege, de a
scuti Institupunea noasträ de impozitele de once naturA asupra imobilelor
noastre
« In ordinea financiark ati dat descärcare gestiundor Academiei si
Fundapunn Elias si le-ati aprobat bugetele pentru exercipul virtor financiar.
V'ati opnt mai indelung atenpa asupra structuni, cu totul nouä, a bugetului
Institupunii noastre - lucrare datontä in total Colegului nostru corespon-
dent d-lui Victor Savescu, care si-a luat sarcina, cu un devotament vreclnic
de toatA recunostinta noastrk sä indrumeze pe baze moderne intreaga
noastrA gospodäne contabihceascä. D-voastre, multumindu-i pentru aceastä
ostenealk 1-ati rugat sä-si continue aceastä operk delegându-1 cu supra-
vegherea aplicArn noului nostru buget si sohcitându-1 sä fie mai departe
sfAtuitorul nostru competent in tot ce pnveste latura f inanciarA a lucränlor
Academiei. In aceeasi ordine de idei ati modificat unele articole din Regu-
lamentul General si din Regulamentul Serviculor pentru a le pune in
concordantä cu principnle pe care s'a intemeiat intocmirea bugetului si
ati autonzat Delegatiunea sl aleagd, dacA va fi nevoie, un administrator
pentru bunurde noastre dacA va socon cä aceasta este necesar pentru coor-
donarea lucrArilor de administratie, bine inteles supunând aceastä alegere
ratificku Academiei in vntoarea sesiune generalA.
« Patru insemnate chestium, ndicate hick' din sesiunea generall trecutk
au fost obiectul preocupänlor d-voastre atente si in acest an
« Prima pnveste reorganizarea Scoln Române din Roma Necesitatea
acestei reforme a fost puternic pusá in lumina' in desbatenle D-voastre
din sesiunea generatä a anului 1937. In acest an ati päsit viguros la modi-
ficarea regulamentului existent al Scoln, lärgind mult onzontul legn care
sta la baza scohlor noastre din strAinkate, prin aprobarea propunenlor
fAcute de d-1 Coleg N. Iorga. Ati recornandat totdeoclatA pnn votul d-voastre
pe d-1 Prof. Em. Panaitescu ca Director al acelei scoli, potnvit regulamen-
tului celui vechm, acum 11110 in vigoare, pAnA la adoptarea propunenlor
noastre de reorganizare de Care Ministerul Educapei Nationale.
« Pentru cea de a doua chestiune, aceea a infuntAni Consihului National
de Cercetki ati completat vechea Comisiune si ap numit din ea o Dele-
gapune restrânsk care sá intocmeascá anteproectul pentru infiintarea
Consihului si Asociapei, pregätind lucrAnle Comismnii pentru vutoarea
sestune generalA
« Ati amânat, de asemenea, cea de a treia chestiune - aceea a
rnodifickii Regulamentului General al Academiei si a Regulamen-
tului Prermilor, pentru virtoarea sesiune generall, Delegatiunea având
sl hotkasa in once lucrare in lipsa regulamentului, potnvit prevederilor
Statutelor.
« In sfârsit, privind mai de aproape problemele si greutäple legate
de comemorarea lui Mihail Eminescu in anul vntor, ati luat act de lucrAnle

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
DAREA DE SEAMA DESPRE LUCRARILE INCHEIATE
251

fäcute pânä in prezent si ap fixat norme de urn-iat pentru Comisiunea

speciald, in vederea realizärn unei statui lui Eminescu in Capita lä.
« Ati incheiat lucrärile prin sedinta de astäzi, pe care ap consacrat-o
proclamärn premidor pe care Institutiunea noasträ le-a acordat in acest
an, potrivit hotäririlor si propunerdor Comismnilor speciale.
# Astfel sesiunea noastrá generall a inchegat in acelasi timp si chestiile
privitoare la anul trecut si pe cele care hotäräsc in viltor mersul Insti-
tupunii noastre. Sectiunile, fiecare in parte, si Academia in intregul ei,
au dat dovadä de inaltä chibzuire in toate discupile grele si migáloase care
cereau deslegare. Cu acest sentiment de adâncä demnitate academicá
päsim spre activitatea pe care o dorim cât mai rodnicá a anului vntor
1938-1939 ».
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU multumeste tuturor d-lor
Colegi pentru activitatea depusä in cursul acestei sesiuni, pe care o declarä
inchisä.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CONCURSURI PENTRU PREMIILE
ACADEMIEI ROMANE
PUBLICATE ÎN 1938

PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE

I. PREMII GENERALE
i. PREMIUL NASTUREL, de 4.000 Lei, se va da in sesiunea
generalâ din 1939 unei cärti sense in limba românä, cu continut de
orice naturd, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate
dela i Ianuarie 'Ana' la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru acest premiu, este pâná la 31 DECEMVRIE 1938.
NOTA.- In privinta Premzilor Ncisturel se pun in cunostmta publicului
urmâtoarele dispozitium din codicilul ráposatului C. Nästurel-Herescu:
« In tot anul Societatea Academicá Românâ va avea a premia din vent-
turile Fondului NIsturel o carte tipáritá originalk in limba românä,
care se va socoti de atre Societate ca cea mai bunä pubhcatiune apárutá
in cursul anului; insá aceste premil vor fi de douä specii:
« i. In trei am consecutivi, de-a-rândul, se va decerne ate un premiu
de patru mii lei noui, No. 4.000 L. n , minimum, la cea mai bura carte
apârutá in cursul anului expirat
41 2. Iarä in al patrulea an, se va decerne un premm fix de douásprezece
mii Lei nom, No. 12.000 L. n., carele se va numi « Marele Premiu Nds-
turel», operei care va fi judecatä ca publicatiunea de cdpetenie ce va fi
apärut in cursul celor patru ani precedenti. Acest premiu nu se va putea
decerna unei lucrári, care va fi obtinut deja unul din premiile anuale,
cleat defalcand dinteinsul valoarea prenuului precedent.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE
253
« Operele ce se vor recompensa cu aceastä a doua sene de premli vor
trata cu preferintä despre materiile urnatoare:
« a) Scrieri senoase de istorie si de stiintele accesoni ale istoriei, pre-
fenndu-se cele atingátoare de istoria tärilor române;
4 b) Scrien de religiune ortodoxd, de moralä practicl si de filosofie;
c c) Scrien de stunte politice si de economie socialá;
o d) Tratate originale despre stuntele exacte;
<4 e) Scrien enciclopedice, precum si dictionare de istorie si de geo-
grafie, in care sä intre si istona si geografia României; dictionare generale
sau partiale de stunte exacte, de arte si de mesern, de administratiune
si junsprudentä si alte asemenea lucrári utile si bine intocmite;
4 f) Cärti didactice de o valoare insemnatä ca metodä si ca cuprins;
# g) Dictionare linguistice in limba romfineasa., mai ales pentru lim-
bile antice si orientate, adicl limba latink elená, sanscritä, ebraia, arabá,
turcá, slavoná vechc si altele;
« h) Publicatium si lucräri artistice de o valoare senoasä, adia relative
la artele plastice, arhitectura, sculptura, gravura, pictura si chiar opere
muzicale senoase, pe care aceste toate Societatea Academicá Românä le
va putea aprecia, atunci cand isi va intinde activitatea ei si asupra tu-
turor materiilor de bele-arte;
« i) Scrieri de purl hteraturä românä, in prozä si in versun, precum
poeme, drame si comedii senoase - mai ales subiecte nationale - st
once alte opere de inaltá hteraturá. Acestora mai cu seamá as don sä
se acorde « Marele Premiu Nösturel», and vor fi judecate ca având un
merit cu totul superior, spre a se da astfel o incurajare mai puternicá
desvoltárii literaturii nationale »

2. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 1 oo.000 9 Lei (indivi-

zibil), se va da in sesiunea generalä din 1939 celei mai de seamä lucrciri
juridice, de filosofie sau de doctriná a Dreptului român, - de prefe-
rintä cu subiect din istoria vechiului Drept românesc public O. privat.
Pot lua parte la concurs lucedri publicate in cursul anilor 1933-1938.
Se permite O. se depunä la concurs si lucrki in manuscris. In acest
caz, din valoarea premiului se va tipki lucrarea premiatá, autorul
acesteia rámanând cu drepturile de autor si cu restul sumei neintre-
buintate pentru tipkire.
Termenul depuneni la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a cártilor
propuse pentru concurs st inteun exemplar a manuscnselor, este pinä la
3r DECEMVRIE 1938.

3. PREMIUL (4EUFIMIA fi IOAN ANDREI PROFESORI»,

de 3.500 Lei (divizibil), se va da in sesiunea generalä din 1939 celei

1) Premnle Hamangru, trecute in actul de donatre in sumä de zoo 000 lei

frecare, au treburt sä fie mic§orate la roo ocua lei din cauza reducern vennuirlor
fondulur Hamangru

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CONCL RSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE
254
mai bune scrieri continänd Predzcz biserzcefti dumznicale fi ale siírbcito-
rilor sfintilor prdznuiti de Sfeinta Bisericit creftind ortodoxcl, printre
cele publicate dela i Ianuarie 1935 pänä la 31 Decemvrie 1938.
'
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a eärtilor
propuse pentru concurs, este Ora' la 31 DECEMVRIE 1938.

4. PREMIUL DIMITRIE (MITI TA) BARZEANU, de 1.500 Lei,

se va da in sesiunea generalä din 1939, unei publicatiuni dzdactice de
curs primar, care se va judeca mai meritone printre cele publicate in
anii 1933-1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiel, in 5 exemplare, a artilor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1938.

5. PREMIUL ANASTASIE STOLOyANU, de 3.000 Lei, se

va da in sesiunea generalä din 1940 pentru cea mai bunä lucrare cu
cuprins de orice naturd, apärutä dela I Ianuarie 1934 panä la 31 De-
cemvrie 1939, sau pentru o descopenre sau inventiune efectuatá sau
in curs de efectuare, de un vädit interes general, fäcutá dela 1 Ianuarie
1934 Ong la 31 Decemvrie 1939.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrärdor
propuse pentru concurs, este Ora la 31 DECEMVRIE 1939.

6. PREMIUL ASOCIATIUNII CRAIOVENE pentru desvol-

tarea invätämântulut public, de 4.000 Lei, se va da in sesiunea gene-
rall din 1941, pentru o carte didactick in limba romänä, apärutä in
anit .1938-1940.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1940.

7. PREMIUL N. CHRISSOVELONI, de 2.000 Lei (divizibil),

se va da in sesiunea generall din 1941, prin comisiune speciall de
7 membri, celor mai bune lucräri asupra comertului, publicate in
hmba romaná, in ann. 1938-1940.
Termenul depunerii la cancelaria Acadennei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este p ânä la 31 DECEMVRIE 1940.

8. PREMIUL GENERAL GEORGESCU TEODOR, de 1 o.000

Lei (Indivizibil), se va da in sesiunea generalä din 1942, celei mai bune
lucrän cu contznut de Drept sau ftiinte, apárutá dela 1 Ianuarie 1938
pänä la 31 Decemvrie 1941.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este pfinä la 31 DECEMVRIE 1941.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMH PENTRU CARTI PUBLICATE
255

9. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de ioo.000 Lei, se va

da in sesiunea generalä din 1943 celei mai de seamä opere de compo-
2itie : Picturd sau Sculpturd, ce se va fi produs in cursul anilor 1938-1942.
Termenul inscriern la concurs este pânä la 31 DECEMVRIE 1942.
io. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de ioo.000 Lei (indzvz-
zzbil), se va da in sesiunea generalá din 1944. celei mai de searra lucrdri
muzicale, operä si simfonie, compusä si executatá in cursul anilor
1938-1943.
Termenul inscriern la concurs este pan'a" la 31 DECEMVRIE 1943
NOTA.- In privinta Premiilor C. Hamangzu pentru picturd sau sculpturii
si pentru lucreiri muzicale se pun in vedere concurentilor urmätoarele reco-
mandatiuni, in conformitate cu dormta intemeietorului premnlor:
i. Lucrarea de picturä sau sculpturä sä fie expusä inteun salon oficial
sau inteun local destul de accesibil publicului pentru a putea fi judecatä
de oricine.
2. Lucrarea muzicalá s'a fie o lucrare superioarä ca idee si conceptie,
de preferintä mspiratä de specificul sufletului românesc si sä fi fost
executatä inteun concert public

II. PREAIIILE SECTIUNII LITERARE

ii. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indzvi-
zzbil), se va da in sesiunea generalä din 1940 celui mai de seamä roman,
printre cele publicate in cursul anilor 1933-1939.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a artilor
propuse pentru concurs este pánä la 31 DECEMVRIE 1939.
12. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 1 oo.000 Lei, se va
da in sesiunea generalä din 1941, celei mai de seamä lucrdri dranzatia
(dramä sau comedie) sau celui mai bun volum de poezzi, printre cele
publicate in cursul anilor 1935-1940.
Termenul depunern la cancelarta Academiet, in 5 exemplare, a Cartdor
propuse pentru concurs, este pfinä la 31 DECEMVRIE 1940.

13. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indivi-

zibzl), se va da in sesiunea generalá din 1942, celei mai de seamd lucräri
de criticd literard, printre cele publicate in cursul anilor 1936-1941.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
p opuse pentru concurs, este pânä la 31 DECEMVRIE 1941.
NOTA.- Cu privire la Premizle C. Hamangzu pentru roman, lucreiri
dramatice sau volum de poezii §i lucräri de criticd lzterard, se pun in vedere

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE
256

concurentilor urmAtoarele recomandatium, in conformitate cu dormta 'late-

meietorului premnlor:
t. LucrArile de roman sä aibl de preferintä subiectul lor luat din
vieata româneascä; sA fie de o superloarä inAltime morall 0 sä fie scris
in cea mai curatA 0 frumoasA limbä româneascA.
2. LucrArile dramatice, in afará de recomandatiumle de mai sus, sA
fie qi de o deosebitA valoare literarA pe längA valoarea lor scenicA.
3. Lucr Arile de criticA literarl sä ajute la indrumarea i insänätowea
creatiunilor literare romAne§ti.

14. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibil), se va da

in sesiunea generalá din 1939, pentru scrieri de literaturd sau de filo-
logie cu cuprinsul moral (in intelesul cä sunt excluse numai scrierile
contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele publi-
cate in anii 1936-1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs, este pânä la 31 DECEMVRIE 1938.

15. PREMIUL C. RADULESCU-CODIN, de 3.000 Lei, se va da

in sesiunea generalá din 1939 unei lucrári de folklor cuprinz and fie
material nou folkloristic adunat de autor, fie mai ales un studiu asupra
materialului existent, lucrare care se va judeca mai meritorie printre
cele publicate in cursul anilor 1936-1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1938.

16, PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000

Lei, se va da in sesiunea generalá din 1940, pentru o scriere literard
sau de filologie, care se va judeca cea mai meritorie printre cele publi-
cate in anii 1938-1939.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs este pfinä la 31 DECEMVRIE 1939.

17. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 Lei, se va

da in sesiunea generalá din 1940, pentru o scriere de literaturd sau de
ftlologie, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate in anii
1937-1939.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs, este pânii la 31 DECEMVRIE 1939.

18. PREMIUL GH. CHITU, de 3.000 Lei, se va da in sesiunea

generalá din 1940, unei cärti de literaturd sau de filologie care se va

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 257

judeca mai mentorie printre cele publicate dela I Ianuarie I937, pänä
la 31 Decemvrie 1939.
Termenul depuneni la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a ccirtilor
propuse pentru concurs, este panä la 31 DECEMVRIE 1939

19. PREMIUL ECATERINA I. C. BOLINTINEANU, de 2.000

Lei, se va da in sesiunea generalä din 1940, celei mai bune publicatiuni
asupra Educatiei, prmtre cele apärute in cursul anilor 1938-1939.
Termenul depuneru la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este p AO. la 31 DECEMVRIE 1939

zo. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 Lei

(drymbil), se va da in sesiunea generalä din 1941, pentru scrieri de
ltteraturd, filologie sau de and; care se vor judeca mai mentorii printre
cele publicate dela i Ianuane 1938 pänä la 31 Decemvne 1940.
Termenul depunern la cancelana Academiet, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este Ong. la 31 DECEMVRIE 1940

III. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE

21. PREMIUL LEON GH. PALLADE, de 80.000 Lei (indim-
zibil), se va da in sesiunea generalä din 1939 ceIe mai bune lucräri
cu caracter economic, apärutä dela i Ianuarie 1932 panä la 31 Decem-
vrie 1938.
Termenul depuneru la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a lucränlor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1938

22. PREMIUL ELENA fi GHEORGHE M. VLASTO, de 50.000

Lei, se va da in sesiunea generalä din 1939 pentru lucrdri juridice ap5.-
rute dela i Ianuane 1934 pänä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelana Academiel, in 5 exemplare, a lucränlor
propuse pentru concurs, este 00. la 31 DECEMVRIE 1938
23. PREMIUL STATULUI GHEORGHE ASACHI, de 50.000
Lei, se va da lii sesiunea generalá din 1939, pentru o scriere istoricd,
economicd, juridicd, filosoficd, care se va judeca mai mentone printre
cele publicate in ann 1937 st 1938.
Termenul depunerii la cancelana Academiel, in 5 exemplare, a cârtilor
propuse pentru concurs, este paná la 31 DECEMVRIE 1938

24. PREMIUL VASILE PARVAN, de 30.000 Lei, se va da in

sesiunea generalä din 1939 pentru lucrän tipänte sau descoperiri
17 A R - Anale Tom LVIII - edmiele 1937-038

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
258 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACA DEMIEI ROMANE

arheologzce, cele ram insernnate acute in lark prmtre cele publicate dela
1 Ianuarie 1937 pänä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este pânä la 3x DECEMVRIE 1938
25. PREMIUL C. G. VERNESCU, de 5o.000 Lei, se va da in
sesiunea generalä din 1939 pentru publicatiuni juridice apArute dela
i Ianuarie p La la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1938.
26. PREMIUL ECATERINA I. C. BOLINTINEANU, de z.000
Lei, se va da in sesiunea generald din 1939 celei mai bune lucräri asupra
ftiintei Dreptului, dintre cele apärute in cursul anilor 1937-1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cârtilor
propuse pentru concurs, este pänä la 31 DECEMVRIE 1938
27. PREMIUL INGINER CONSTANTIN fi ELENA FUNDA-
TEANU, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea generalä din 1939 pentru
publicatiuni jurzdzce, care se vor judeca mai meritorii printre cele publi-
cate dela 1 Ianuarte pänd la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depuneru la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a carplor
propuse pentru concurs, este pânä la 31 DECEMVRIE 1938
28. PREMIUL GRIGORE C. ANGELESCU, de 4.000 Lei, se
va da in sesiunea generalä din 1939 pentru o scriere de istorze, de fzlo-
sofie sau jurzdzczi, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate
dela I Ianuarie 1937 pânä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArplor
propuse pentru concurs este pänä la 31 DECEMVRIE 1938
29. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 Lei
(divizzbil), se va da in sesiunea generalä din 1939, pentru scrieri sociale
sau istorice, care se vor judeca mai mentorli printre cele publicate dela
I Ianuarie 1936 pänä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiel, in 5 exemplare, a cärtdor
propuse pentru concurs, este pang la 31 DECEMVRIE 1938.
" 30. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibzl), se va
da in sesiunea generall din 1940 pentru scrieri istorice, economice,
juridice, filosofice, cu cuprins moral (in intelesul cl sunt excluse numai
scrierile contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele
publicate dela I Ianuarie 1937 pänä la 31 Decemvrie 1939.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este Ora la 31 DECEMVRIE 1939.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREM.' PENTRU CART! PUBLICATE 259

31. PREMIUL CAMEREI DE COMERT ,.I INDUSTRIE Circ.

I Turnu-Mtigurele, de 15.000 Lei, se va da in sesiunea generalä din
1941, pentru o lucrare in legäturä fie cu economia si productivitatea
agricolä a judetului Teleorrnan, fie cu istoria si starea lui socialä.
Pot concura lucräri publicate dela 1 Ianuarie 1936 pinä la 3z De-
cemvrie 1940.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cártilor
propuse pentru acest premiu, este par0. la 31 DECEMVRIE 1940.

32. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de I z.000 Lei (dun-

=NO, se va da in sesiunea generalä din 1941 pentru o scriere istoriai,
economicii, juridicti, filosoficei, care se va judeca mai meritorie printre
cele publicate in ann 1938-1940.
Termenul depunern la cancelarla Academiei, in 5 exemplare, a eArtilor
propuse pentru concurs, este pânä la 31 DECEMVRIE 1940.

33. PREMIUL HAGI VASILE, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea

generalä din 1942, pentru scrieri privitoare la comertul romlin in trecut
Fi in prezent, publicate in timpul dela 1 Ianuarie 1937 panä la 31 De-
cemvrie 1941.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a eartdor
propuse pentru concurs, este pâng. la 31 DECEMVRIE 1941.

IV. PREMIILE SECTIUNII STIINTIFICE

34 PREMIUL I. OROVEANU, de 100.000 Lei, se va da in se-
siunea generalä din 1939 celei mai merituoase lucräri sau descoperirc
in stiinta medicalä, publicate dela I Ianuarie 1937 paná la 31 Decem-
vrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Acadenuei, in 5 exemplare, a cArtdor
propuse pentru concurs, este 'Aril la 31 DECEMVRIE 1938.

35. PREMIUL ,.,STEFAN DEMETRESCU-VERGU, de mom

Lei, se va da in sesiunea generalä din 1939 pentru o scriere de naturd
silvia, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1
Ianuarie panä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a artdor
propuse pentru concurs, este pang. la 31 DECEMVRIE 1938.

36. PREMIUL ADINA fi COLONEL PAUL STRAYESCU, de

8.800 Lei, se va da in sesiunea generalä din 1939 celei mai bune luctlri,
scrisä in limba romänä, tratând o temä, prin care, datoritä cercetärilor
17*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
260 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE

personale experimentale de ordin bacteriologic, fiziologic sau farmaco-

dinamic, fácute la orn sau animale, sä se fi adus o contributiune etio-
logiei, patogeniei, fizio-patogeniei sau terapeuticei unei afectiuni din
domeniul medicinei interne. Pot concura luceäri apärute dela 1 Ianuarie
1937 p Anä la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cärtilor
propuse pentru concurs, este pAnA la 31 DECEMVRIE 1938.
37. PREMIUL PROFESORULUI PETRE ANTONESCU dela
POLITEHNICA, de 7.000 Lei, pentru promovarea econormei fore-
stiere române, se va da in sesiunea generalá din 1939 pentru cea mai
bunä lucrare de amenajament aplicatä pe teren, cu rezultate satisfä-
cätoare, timp de cel putin cinci ani.
Termenul depunern lucrärilor la cancelaria Academiei este 'Aril la 31
DECEMVRIE 1938
NOTA.- Concurentilor la acest premiu se pun in vedere urmAtoarele
dispozitium din regulamentul fondului:
« Tratamentul aplicat pädurn respective va fi codrul, cu -aim pro-
gresive sau in formä de ochiuri sau grupe, iar masivele de rA0noase pure
in amestec de foloase §i chiar numai de foioase din regiunea muntoasA
mai cu seamá dotatä cu retea complicatA de drumuri sau care se vor crea;
se va intrebuinta metoda de amenajament zisä de control a lui Gurnaud-
Money, lar in pädurile de stejar pedunculat din regiunea de ample a
tArii §i anume acolo unde anii de sAmântd bogati sunt foarte ran, fie din
cauza ingheturilor tArzii de primävard, fie a atacului insectelor, etc., solul
fund in acela0 timp foarte expus inerbärii, in scopul de a se utiliza i ann
partiali de sämântä, se va aplica metoda codrului. etajat, cum o nume0e
Puton, care a intrebuintat-o inteo pädure de fagi din Vosgi sau « futaie
claire», cum o define0e Huffel, care o preconizeazA pentru pAdurile de
stejar din Nord-Estul Frantei aflAtoare in conditule de mai sus, din care
cauzA ii poartä 0 numele »
38. PREMIUL Dr. EM. RIEGLER, de 5.500 Lei, se va da in
sesiunea generall din 1939, celei mai meritoase lucräri din chnica tera-
peuticd sau din terapeutica generald, publicatä dela i Ianuarie pänä la
31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrärilor
propuse pentru concurs, este pftnä. la 31 DECEMVRIE 1938.
39. PREMIUL GRIGORE ALEXANDRESCU, de 5.000 Lei, se
va da in sesiunea generalá din 1939 celei mai bune scrieri din dome-
niul clumiei aplicate - organia sau anorganicd - cu caracter industrial,
care va fi apárut dela 1 Ianuarie 1934 pâra la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a scerirdor
propuse pentru concurs, este pânä la 31 DECEMVRIE 1938.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU CART! PUBLICATE 261

40. PREMIUL DE ENTOMOLOGIE AL PROFESORULUI

GH. N. FINTESCU, de 2.500 Lei, se va da in sesiunea general/ din
1939, celei mai bune lucriri care va trata despre una din insectele
care vatämá pomii roditori si fructele bor. Lucrarea va fi fäcutä sub
form/ de monografie si va fi tratatá numai din punct de vedere bio-
logic si cu aplicatiuni practice relative la starpirea acestor insecte.
Observatiile biologice vor trebui s/ fie fäcute in tara noastr/ si relative
la pomii cultivati de noi.
Se pot prezenta pentru concurs lucräri apärute dela I Ianuarie 1936
On/ la 31 Decemvrie 1938.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a artiloi
propuse pentru concurs, este p ânä la 31 DECEMVRIE 1938.
41. PREMIUL STATULUI LAZAR, de 50.000 Lei, se va da in
sesiunea general/ din 1940, pentru o scriere cu continut ftiintific, in
intelesul stiintelor exacte (matematick fizicd, chimie, istorie naturalá,
geografie, medicinä, inginerie, industrie si stiintele aplicate in genere),
care se va judeca mai mentorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie
1938 pan/ la 31 Decemvrie 1939, sau pentru cea mai important/ inven-
gune giintificd, fäcutä dela i Ianuarie 1938 On/ la 31 Decernvrie 1939.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a artilor
propuse pentru concurs, este p Ara la 31 DECEMVRIE 1939.
42. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 Lei,
(divizzbil), se va da in sesiunea general/ din 1940, pentru scrieri cu
continut giintific, care se vor judeca mai mentorii prmtre cele publicate
dela i Ianuarie 1937 On/ la 31 Decemvrie 1939.
Termenul depunern la cancelaria Acadennei, in 5 exemplare, a cártdor
propuse pentru concurs, este p Aril la 31 DECEMVRIE 1939.
43. PREMIUL NEUSCHOTZ, de 3.500 Lei, se va da in sesiunea
general/ din 1940, pentru o scriere cu continut ftiintific, care se va ju-
deca mai me ritorie printre cele publicate in anii 193-1939.
Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs, este p ânä la 31 DECEMVRIE 1939
14.. PREMIUL DR. VICTOR BABES,? de 20.00o Lei 7 se va da
in sesiunea general/ din 1941, unei lucrán tipärite in limbile românä,
francez/ sau germang, de atre un roman. Lucrarea se va referi la acele
subiecte din domeniul medicinei, care vor fi in leg/tut-A direct/ cu
lucrárile defunctulur Dr. Victor Babes, fie cä aduc date noui la acele
constatate de el, fie cä confirm/ constat/rile sale contestate de altii.
Se pot prezenta la concurs lucräri apärute in decursul anilor 1935-
194o . .
Termenul depunerti la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrärilor
propuse pentru concurs, este p Anä la 31 DECEMVRIE 1940.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
262 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE

45. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibil), se va da

in sesiunea generalä din 1941 pentru scrieri cu continut ftiintlfzc, in
intelesul stiintelor exacte (matematicä, fizick chimie, istorie naturalk
geografie, medicink inginerie, industrie si §tiinte aplicate in genere),
care se vor judeca mai mentorii printre cele publicate in anii 1938-1940.
Termenul depuncrii la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a cArtilor
propuse pentru concurs, este pfiriä la 31 DECEMVRIE 1940.
46. PREMIUL Dr. CALISTRAT GROSOVICI, de 5.000 Lei, se
va da in sesiunea generalä din 1941 celei mai bune lucrAri de medicind
sau, in lipsä, unei luctin ftlintzfice, printre cele apärute dela 1 Ianuarie
r938 panä la 31 Decemvrie 1940.
Luerärile pot fi publicate in româneste sau inteuna din limbile :
francezk germank italiank englezä sau latmä.
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucränlor
propuse pentru concurs, este phrià la 31 DECEMVRIE Iwo
47. PREMIUL ILIE R. BOROIU, de 5.000 Lei, se va da in
sesiunea generald din 1944 celei mai bune lucräri de medicind clzirur-
gicald, publicatá in decursul anilor 1938-1943, in românqte sau in-
tr'una din limbile : francezä, germanä, englezä, italianä sau latink
Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucránlor
propuse pentru concurs, este para la 31 DECEMVRIE 1943
NOTA.- Se pun in vedere concurentilor urmätoarele articole din Re-
gulamentul pentru premiile literare, istorice fi ftiinAfzce, votat de Academie
la 8 Martie 1906 cu modificdrile aduse la 27 Mai 1919, la 26 Mai 1924, la 27
Mai 1930 si 16 Mai 1933:
« Art. 4. Operele publicate vor fi prezentate la concurs in câte 5 exern-
plare, depuse cu o cerere scrisä si semnatä de autor sau de un Membru
activ ori corespondent al Academiei, cerere in care se va arlta totdeauna
anume premiul la care concureazá.
« Once membru activ al Academiei poate propune spre premiare o
lucrare apärutä panä la finele anului precedent, pe care o socoteste cl
mentä sä fie luatä in considerare. Propunerea fäcutä cu adeziunea auto-
rului, insotitä de un raport motivat scns si de 5 exemplare ale lucräni,
va fi adusä la cunostinta tuturor membnlor Comisiumi respective sau
Sectiumlor cel mai târziti in pnmele trei zile ale sesiunii ordinare a Aca-
demiei, arAtându-se premiul pentru care se face propunerea.
« Un autor nu poate prezenta in acelasi an aceeasi scnere la mai multe
premii, nici mai multe scrien la difertie premii.
« 0 scriere prezentatá la un premiu nu mai poate fi mutatä la altul
dupä trecerea termenului de prezentare (31 Decemvne), fixat in art. 3.
Aceastá mutare se poate face insà" prin deciziunea Sectiunii sau Comi-
siunii care decide asupra acordáni premiilor.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 263

« Art. 5. 0 scriere prezentatä inteun an la un premiu si nepremiata

poate fi prezentat a. in anii urmatori la concursul aceluiasi sau al altui
premiu, numai (Ina este preinnoitä in pärti esentiale in nouä edipune,
publicata de autor in vieata.
« Art. 6. Operele publicate de Academe, facute din inipativa sau cu
ajutorul ei, nu pot fi admise la concursul premulor De asemenea nu pot
fi admise la concurs opere postume.
« Art. 7. La concursul premulor poate fi admisa nu numai o opera
intreagá, ci si parte dinteo opera cu conditiune ca aceasta parte sä fie
completä.
« Art. 9. La premnle Nästurel - conform testamentului - pot fi ad-
mise numai scrien in limba romana; la premiile Eliade-Rddulescu. Lazdr,
Adamachi, sunt admise fi opere scrise de autori ronuini sau stz chni inteuna
din limbzle latznd, ztahand, francezd, germand sau englezd, elacd intreg cu-
prinsul opera va trata despre pilincintul sau neamul romdnesc, despre istoria,
limba sau lzteratura romtineascd.
« Art. ro. Traducenle din limbi straine in limba romana pot fi pre-
miate numai daca sunt fäcute de pe operele clasice si, prin dificultAple
invinse ale unei perfecte traducen in versun romanesti, vor constitui
adevarate opere literare ale limbii romane on - prin anexarea de expli-
cari si note stiintif ice cu totul proprn traducatorului - isi vor fi insusit
mentele unei lucrän onginale in limba rom Ana.
« Art .r.r. Toate lucränle, fie tiparite, fie manuscnse, prezentate la
vreunul din premille Academiet, trebue sa fie sense cu ortografia Aca-
demiei.
o Art. 12. Operele publicate anomme sau pseudomme vor putea fi
admise la concurs, iar autoni, spre a primi premiile acordate vor trebui
sá probeze propnetatea lor »

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PREM1I PENTRU LUCRARI PUSE
LA CONCURS CU SUBIECTE DATE
I. PREMIILE SECTIUNII LITERARE
1. PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000
Lei., se va da in sesiunea generalg din 1939, celei mai bune lucegri pre-
zentate in manuscris tratand subiectul:
Vleata fi operele lui Vaszle Alecsandrz (Deciz. 19 Mai 1937).
Termenul prezentärit manuscriselor la concurs este p AO. la 31 DECEM-
VRIE 1938

2. PREMIUL NASTUREL, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea

generalg din 1939 celei mai bune lucrgri prezentate in manuscris cu
subiectul:
Tipärzturz roinéineftz in Basarabia dela 1812 pad la 1913. (Deciz.
29 Mai 1936).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pAna la 31 DECEM-
VRIE 1938

3. PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de I.000 Lei, se va da

in sesiunea generalg din 1940 celei mai bune lucrgri prezentate in ma-
nuscris, tratgnd subiectul:
Activztatea de critia lzterarit la « Convorbirzle Lzterare» a luz P. P.
Carp, cu editarea textelor. (Deciz. 24 Mai 1938).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este p ânä la 31 DECEM-
VRIE 1939.

4. PREMIUL G-RAL CONSTANTIN fz MARIA BURGHELE,

de 4.000 Lei, se va da in sesiunea generalä din 1941, celui mai bun
manuscris de compunere literani, istorza sau dzdactza, avand drept
principal scop rgspândirea si cultivarea in sufletul poporului nostru
a frumoaselor principii de morald cresting. (Deciz. 24 Mal 1929).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pânä. la 31 DECEM-
VRIE 1940

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE 265

5. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei, se va da in sesrunea

generalä din 1941 celei mai bune lucräri in manuscns, tratând subiectul:
Biblzografia analittcd a revzstei « Familia» din Oradta. (Deciz 24
Mai 1938).
Termenul prezentäru manuscrisdor la concurs este phnä. la 31 DECEM-
VRIE 1940.

6. PREMIUL ALEXANDRU IOAN CUZA, de 6.000 Lei, se va

da in sesrunea generalä din 1941 celei mai bune lucräri in manuscns
cu subiectul:
Traducerile roinânefti in versurz dzn teatrul francez (Deciz. 24 Mai
1938).
Termenul prezentárn manuscriselor la concurs este pâná la 31 DECEM-
VRIE 1940

7. PREMIUL PRINC1PESA ALINA A.TIRBEI, de 8.5oo Lei,

se va da in sesiunea generalii din 1942 celei -mai bune lucräri prezen-
tate in manuscris cu subiectul:
Ideile directive ale proiectelor de reformd golard in Romtinza dela 1866.
(Deciz. 24 Mai 1938).
Termenul prezentärn manuscnselor la concurs este paná la 31 DECEM-
VRIE 1941

II. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE

8. PREMIUL ALEXANDRU IOAN CUZA, de 20.000 Lei, se
va da in sesiunea generald din 1939 sau in oricare sesrune urmätoare,
celei mai bune lucrári scrise in limba românä despre:
Istoila Romárulor dela Aurelian pad la fundarea Principatelor.
Punctele de apetenie ale programului sunt cele urmátoare.
r Tentoriul colonizatiunii romane in tArile din dreapta si din stânga Du-
närn de Jos
2. Teorule vechi si. noui despre onginea si locuintele Românilor in cursul
evului medm.
3 Migratiunea popoarelor in tänle dunärene si inrAurinle reciproce dintre
barban si. elementul roman, dela päräsirea Daciei Traiane pânä la infun-
tarea Imperiului bulgar. -

4. itomânn si 13ulgani in timpul Impenului bulgar si al celui româno-bulgar

si relatiunde lor cu popoarele din stânga Dunärn.
5. Onginea Principatelor Române
Lucrarea va fi intemeiatä pe un studiu cat mai amánuntit si constuncios
al izvoarelor antice si medievale: auton, inscriptiuni, documente si once

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
266 CONCURSURI PENTRU PREMI ILE ACADEMIEI ROMANF.

resturi ale vechimn, utilizându-se si topornmia, limba, si in genere orice fân-

tânä ce ar putea contribui la lgmurirea chestiunii.
- (Deciz 5 Aprilie 1900 i 25 Martie 19o4).
Termenul prezentgrii manuscriselor la concurs este pang la 31 DECEM-
VRIE 1938.
9. MARELE PREMIU REGELE FERDINAND, de 10.000 Lei,
se va da in sesiunea generalá din 1939 pentru cea mai bund lucrare
despre:
Vieata fi faptele lui Tudor Vladimzrescu i starea sociald §-2 cultwald
din timpul su. (Deciz. 7 Iunie 1921).
Termenul prezentgrn manuscriselor la concurs este pâná la 31 DECEM-
VRIE 1938.
Io. PREMIUL BASARABIEI IN MEMORIA LUI I. C. BRA-
TIANU, in efecte, de nominal Lei 6.5oo si 4.004 Lei in numerar, se
va da in sesiunea generalá din 1939 pentru cea mai blind lucrare despre:
Istoria apärdrii drepturilor României asupra Basarabiei i rolul oame-
nilor de Stat ai Ronanzez in aceastd luptd. - (Deciz. 6 Iunie 1923).
Termenul prezentgrn manuscriselor la concurs este pang. la 31 DECEM-
VRIE 1938.

i. PREMIUL GENERAL R. ROSETTI, de 5.000 Lei, se va da

in sesiunea generall din 1939 pentru cea mai bung lucrare cu subiectul:
Fzguri mai caracteristzce din Reizboiul Independentei din 1877-78
(Deciz. 31 Mai 1928).
Termenul depunerii manuscriselor la concurs este pâná la 31 DECEM-
VRIE 1938
12. Un premiu de 2.000 Lei, oferit de d-1 Mihail Pizanty, se va da
in sesiunea generalä din 1939, pentru cea mai bunä lucrare, care va
trata subiectul:
Problema exportulut cerealelor romilne,sti in debufeurile naturale in
raport cu concurenta cerealelor strcline. - (Deciz. 28 Mai 1936).
Termenul prezentgril manuscriselor la concurs este pâng la 31 DECEM-
VRIE 1938.
13. PREMIUL EPISCOPIEI ARGEXLUI, de xo.000 Lei, se va
da in sesiunea generalä din 1939, pentru cea mai bund lucrare cu
sub iectul :
Istoria Epzscopzei Argefuluz. (Deciz. 17 Mai 1935).
Termenul prezentgrn manuscriselor la concurs este pâng la 31 DECEM-
VRIE 1938.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREM1I PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE 267

14. PREMIUL EPISCOPIEI HUSILOR, de zo.000 lei, se va

da in sesiunea generala din 1939 celei mai bune lucrari cu subiectul:
Istoria Episeopiei Huplor. (Deciz. 17 Mai 1938).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este p MIA la 31 DECEM-
VRIE 1938.

is. PREMIUL COMITETULUI NATIONAL COOPERATIST,

de 30.000 Lei, se va da in sesiunea generalg din 1939, celui mai bun
manuscris despre:
Cooperage. (Deciz. 16 Aprilie 1937).
Manuscrisul va cuprinde trei párti:
t. Scurt istoric al Cooperatiei in Romania intregitg.
2. Scurtg privire asupra stárii actuale a cooperativelor la noi, cu
arátarea celor cari au o fireascg desvoltare.
3. Sistemul de cooperative care ar fi mai folositor si mat natural
in Rómania, bizuit pe particularitätile economice §i etnice ale tgrii.
Manuscrisul va corespunde unei cdrti format ob4nuit, cu cel mult
300 pagini de tipar.
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este p 'Ara la 31 DECEM-
VRIE 1938.

16. PREMIUL MINISTERULUI CULTELOR I ARTELOR,

de so.000 Lei, se va da in sesiunea generalä din 1939 pentru cea mai
bung lucrare cu subiectul:
Biografii de ierarhi din sec. XVII. - (Deciz. 30 Mai 1935).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pand la 31 DECEM-
VRIE 1938

17. PREMIUL STATULUI GH. ASACHI, de I oo.000 Lei, se

va da in sesiunea generalg din 1940 pentru cea mai bung lucrare cu
subiectul:
Afezdrile romeinefti in Ungaria i Transilvania in sec. XIV fi XV
- studiu istorico-geografic. - (Deciz. z6 Mai 1936).
Termenul prezentArn manuscriselor la concurs este 1)&15. la 31 DECEM-
VRIE 1939

18. PREMIUL NASTUREL, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea

generalg din 1940, pentru cea mai bung' lucrare cu subiectul:
Date precise cu primre la vechimea Romailor in Secuime. - (Deciz.
28 Mai 1937).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pânä la 31 DECEM-
VRIE 1939

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
268 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE

19, PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de i.000 Lei, se va da

in sesiunea generalá din 1941, pentru cea mai bunä lucrare cu subiectul:
Monografia elementului românesc inteo localitate ordisdneascd din Ar-
deal. - (Deciz. 19 Mai 1938).
Termenul prezentärit manuscriselor la concurs este pänä la 31 DECEM-
VRIE 1940
20. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea
generalä din 1942 pentru cea mai bunä lucrare cu subiectul:
Literatura de recomandatii (morale) la Români in intdia jumdtate a
secolului al XIX-lea. - (Deciz. 19 Mai 1938).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pânä la 31 DECEM-
VRIE 1941.
21. PREMIUL G. SAN MARIN, de 2.000 Lei, se va da in sesm-
nea generalä din 1942 pentru cea mai bunä lucrare cu subiectul:
Directivele econornice-politwe ale lui Dionisie P. Martian. - (Deciz.
19 Mai 1938).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pänä. la 31 DECEM-
VRIE 1941.

III. PREMIILE SECTIUNII STIINTIFICE

22. PREMIUL Dr. VICTOR BABES, de 20.000 Lei, se va da
in sesiunea generalä din 1939 pentru cea mai bunä lucrare cu subiectul:
Cercetdri experimentale fi anatomo-clinice asupra ultravirusurilor
neurotrope. - (Deciz. 21 Mai 1936).
Termenul prezentärli manuscriselor la concurs este p ânä la 31 DECEM-
VRIE 1938
23. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 Lei, se va
da in sesiunea generalä din 1939 celei mai bune lucrári despre:
Sinteza flifului carpatic 'in România. - (Deciz. 21 Mai 1936).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este p âng la 31 DECEM-
VRIE 1938.
24. PREMIUL STATULUI GH. LAZAR, de 50.000 Lei, se va
da in sesiunea generalä din 1939, pentru cea mai bunä lucrare tratând
subiectul:
Distrugerea solului 'bar' o regiune din România. - (Deciz. 22 Mai 1937).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pänä la 31 DECEM-
VRIE 1938.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
PREMII PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE 269

25. PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de i000 Lei, se va da

in sesiunea generalä din 1939, pentru o lucrare cu subiectul:
Cerceari asupra zmunitätzi la plante. - (Deciz. 22 Mai 1937).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pang la 31 DECENT-
VRIE 1938

26. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei, se va da in 194o

celei mai bune lucräri cu subiectul:
Studiul biocenozelor care locuesc pe plaur fi raporturzle biologzce dzntze
.speciile animale fi vegetale care le compun. - (Deciz. zz Mai 1937).
Terrnenul prezentAni manuscriselor la concurs este 'Ana la 31 DECEM-
VRIE 1939.
27. PREMIUL NASTUREL, de 4.000 Lei, se va da in sesiunea
generaM din 1941 celei mai bune luceäri cu subiectul:
Studii fztogeografice ,si ecologzce asupra unei asociatzz halopte din
tard. - (Deciz. 23 Mai 1938).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pânà la 31 DECEM-
VRIE .7940.

28. PREMIUL ANASTASIE FATU, de 3.000 Lei, se va da in

sesiunea generalä din 1941 celei mai bune lucräri cu subiectul:
- Un manual cu subiect din Stitntele Naturale pure sau aplicate. - (De-
ciz. 23 Mai 1940).
Termenul prezentlrii manuscriselor la concurs este pânä la 31 DECEM-
VRIE 1940.

29. PREMIUL GENERAL IOAN CARP fi MARIA CARP, de -

7.000 Lei, se va da in sesiunea generalä din 1942 pentru cea mai bunä
lucrare cu subiectul:
Metode de lupt contra secetei in România. - (Deciz. 23 Mai 1938).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pfinä. la 31 DECEM-
VRIE 1941

IV. PREMII SPECIALE

30. PREMIUL MILITAR GENERAL IOAN CARP fz MARIA
CARP, de 7.000 Lei, se va da in sesiunea generalá din 1939, celei mai
bune lucrári prezentate in manuscris cu subiectul:
Problemele de -ordzn geo-polztic, social, economic ft tehnic ce trebuesc
avute in vedere pentru organizarea aptircim natzonale. - (Deciz. 29

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
270 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE

Mai 1934 a Comisiunii speciale numite de Ministerul Apárárii Na-

tionale).
Termenul prezentärn manuscriselor la concurs este pfing la 3E DECEM-
VRIE 193).

31. PREMIUL TOMA fl IOAN N. SOCOLESCU, de mom Lei,

se va da in sesiunea generalä din 1940, celei mai bune lucräri despre:
Arhitectura ctztoridor brcincovenefti din Ardeal. - (Deciz. 29 Mat
1937).
Termenul prezentärii manuscriselor la concurs este pânä la 31 DECEM-
VRIE 1939

Concurentilor la premule cu subiecte date se pun in vedere urmátoarele

articole din Regulamentul Premiilor Academtez:
4 Art. 19. Manuscrisele se vor prezenta la concurs in termenul fixat
in art. 3 (p aril la 31 Decemvrie), fárá nume de autor, purtand o deval
sau motto ; ele vor fi insotite de un plic sigilat, pe care va fi reprodusl
deviza sau motto din fruntea manuscrisului si in care se va afla inchis
numele autorului. Acest plic se va deschide numai clack' lucrarea va fi
premiat5..
<4 Manuscrisele, care nu vor fi sense curat si vizibil, nu vor fi luate in
cercetare.
« Art 21. Valoarea premiulul acordat unei luceari in manuscris se va
num'ara autorului numai dupá ce lucrarea va fi tipárità.
o Art. 22. Manuscrisele nepremiate vor fi restituite autordor, cart le
vor cere si isi vor dovedi proprietatea la cancelaria Academiei prin des-
chiderea plicului cu numele lor; manuscrisele nereclamate in timp de
un an dela pronuntarea rezultatului, vor rAmânea proprietatea Academiei
si vor f I incorporate in Bibhotea, in colectiunea manuscriselor ».

* * *

NOTÄ. - Se atrage atentiunea ci, in conformitate cu declziunea luatá in sedinta

dela 22 Mai 1932 si cu deciziunea Delegatiunii Academiei dela 23 Iunie 1933,
Academia Romani nu va pliti premiile publicate deetit (NA incisarea venitu-
rilor dela fondurile respective.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PERSONALUL
ACADEMIEI ROMÂNE
LA 4 IUNIE 1938
MEMBRII ACTIVI ,1- OFICHLE ACADEMIEI
DELEGATIUNEA
Presedinte . . RADULESCU-MOTRU C.
Vice-presedinti : din Sectiunea Literard . . PETROVICI I.
din Sectiunea Istoricá LAPEDATU Alexandru
din Sectiunea tuntifieä . IONESCUTI Gh
Secretar general (pe 7 ani, 1936-1943) . . TITEICA Gh.

SEC TIUNILE
I SECTIUNEA LITERARA
Presedinte: MURNU Gh. (Bucuresti). - Ales la 4 Iunie 1923.
Vice-presedmte: PETRWU Gh. (Bucuresti). - Ales la 27 Mai 1936
Secretar (pe 7 ani, 1937-44): CAPIDAN Th. (Bucuresti). - Ales la
23 Mai 1935
BLAGA Lucian (Cluj) - Ales la 28 Mai 1936.
BRÁTESCU-VOINETI I. Al. (Bucuresti). - Mes la io Octomvrie 1918 5
CARACOSTEA DIM. (Bucuresti). - Ales la 26 Mai 1938.
CIOBANU Stefan (Chisinki). - Ales la io Octomvrie 1918.
DENSUSIANU Ovidiu (Bucuresti). - Ales la 15 OctomvrieI 918
ENESCU George (Bucuresti). - Ales la 27 Mai 1932
PETROVICI I. (Bucuresti) - Ales la 24 Mai 1934. 10
PUKARIU Sextil (Cluj). - Ales la 19 Mai 1914.
RADULESCU-MOTRU C. (Bucuresti). - Ales la 4 Iume 1923.
SADOVEANU Mihail. (Iasi) - Ales la 1 Iunie 1921 13

H. SECTIUNEA ISTORICA
Presedinte: RADULESCU Andrei (Bucuresti). - Ales la 2 Iume 1920
Vice-presedinte POPESCU Preot Nicolae (Bucuresti). - Ales la 5 lu -
me 1923

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRI I ACADEMIEI
272

Secretar (pe 7 ani, 1938-1945)- ROSETTI General Radu (Bucuresti).

Ales la 24 Mai 1934
-
BANESCU Nicolae (Cluj). - Ales la 23 Mai 1936.
CUZA A. C. (Iasi) - Ales la 25 Mai 1936. 5
DRAGOMIR Silvm (Cluj). - Ales la 25 Mai 1928
GUSTI Dim. (Bucuresti). - Ales la 4 Iume 1919.
IORGA Nicolae (Bucuresti). Ales la 26 Mai 191o.
LAPEDATU Alexandru (Cluj). - Ales la io Octomvrie 1918
LUPAS Ioan (Cluj). - Ales la 17 Mai 1916, 1 0
MEHEDINTI Simeon (Bucuresti) Ales la 19 Mai 1915.
NEGULESCU P P (Bucuresti). - Ales la 23 Mai 1936
NISTOR Joan (CernAuti). - Ales la 19 Mai 1915.
TITULESCU Nicolae (Bucuresti). - Ales la 28 Mai 1935 14

III SECTIUNEA TJINTIFIQA

Presedmte: VOINOV Dimitne (Bucuresti) - Ales la i Iume 1927.
Vice-presedmte: POMPEIU Dimitrie (Bucuresti). - Ales la 24 Mai 1934.
Secretar (pe 7 ani 1933-1940): ANTIPA Grigorie (Bucuresti). - Ales
la 14 Mai 1910
BOGDAN Petre (Iasi). - Ales la 4 Iume 1926.
CIUCA. Dr. M (Bucuresti). - Mes la. 2.k 'Km 1%8.
INCULET Ion (Iasi). -Ales la. to Octonwne 1918.
IONESCU-§I§E5TI Glt. (Bucuresti). -Mes la 25 Mat -193(
MRAZEC L. (Bucuresti). - Mes la it ApnYle 19o5.
RACOVITÁ Emil (Cluj). - Ales la 2 Iume 1920
SAVULESCU Traian (Bucuresti). - Ales la 25 Mai 1936. 10
SIMIONESCU loan (Bucuresti). - Ales la 18 Mai 1911.
SPACU Gh. (Cluj). - Ales la 25 Mai 1936.
VASILESCU KARPEN N. (Bucuresti). - Ales la 6 Iume 1923
TITEICA Gh (Bucuresti) - Ales la is Mai 1913 14

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII AC'ADEMIEI DECEDATI

ALECSANDRI Vasile.- Nurnit la 2 Iume 1867.- t la 22 August 1890.

AURELIAN Petre S.- Ales la 9 Septemvrie 1871.- t 24. Ianuarie 1909.
BABES Vicentiu.- Numit la 22 Aprilie 1866.- t 21 Ianuarie 1907
BABES Dr. Victor.- Ales la II Martie 1893.- t 19 Octomvrie 1927.
BACALOGLU Emanoil.- Ales la 29 Iume 1879.- t 3o August 1891 5
BALS GH.- Ales la 4 Iunie 1923.- t 22 Septemvrie 1934
BARITIU Gheorghe.- Numit la 22 Aprilie 1866. --f 21 Marne 1893.
BARSEANU Andrei - Ales la 1 Aprilie 1908.- t 19 August 1922
BENGESCU Gheorghe - Ales la 4 Iunie 1921.- t 23 August 1922
BIANU Ion.- Ales la 3 Aprilie 1902.- t 13 Februarie 1935 Io
BOGDAN-DUICA Gh.- Ales la 4 Iunie 1919.- t 21 Sept 1934
BOGDAN loan - Ales la 29 Martie 1903.- t I Iunie 1919.
BRANDZA Dr Dimitrie.- Ales la 30 Iunie 1879.- t 3 August 1895
BUNEA Augustin.- Ales la 28 Mai 1909.- t i8 Noemvrie 1909.
CANTACUZINO Dr. loan.- Ales la 30 Mai 1925.- t 14 Ianuarie 1934 15
CARAGIANI loan.- Numit la 22 Aprilie 1866.- t 13 Ianuarie 1921.
CHITU Gheorghe.- Ales la 27 Iume 1879.- t 28 Octomvrie 1879. -
CIPARIU Timoteiu.- Numit la 22 Aprilie 1866.- t 22 August 1887.
COBALCESCU Grigorie.- Ales la 29 Marne 1886.-t zi Mai 1892.
COSBUC Gheorghe.- Ales la zo Mai 1916.-t 26 Apnlie 1918. 20
COZACOVICI Dimitrie.- Numit la 22 Aprihe 1866.- t 21 August 1868.
CRAINICIANU Grígorie.- Ales la 18 Mai I9II.- t 1 Oct. 1935.
DELAVRANCEA B. St.- Ales la 19 Mai 1912.- t 30 Aprdie 1918.
DIMITROVICI Ambrozie.- Numit la 22 Aprilie 1866.- t 3 Iulie 1866.
ELIADE RADULESCU Joan.- Numit la 2 Iunie 1867.- t 27 Apr 1872. 25
ERBICEANU Constantin.- Ales la 8 Aprilie 1899 -I. 7 Marne 1913.
FALCOIANU Stefan.- Ales la 13 Septemvrie 1876.- t 22 Ianuarie 1905
FATU Dr. Anastasm.- Ales la II Septernvrie 1871.- t 3 Marne 1886
FELIX Dr. Iacob.- Ales la 30 Iunie 1879.- t zo Ianuarie 1905
FONTANINU Gheorghe M.- Ales la 10 Sept. 1870.- t 24 Aprilie 1886 30
GANE Nicolae. -Ales la 1 Aprilie 1908.-t 16 Aprilie 1916
GHICA Ion.- Ales la 13 August 1874 -t 22 Aprilie 1897.
GIURESCU Constantm -2--- Ales la 14 Mai 1914 -t 28 Octomvrie 1918
1 8 A R - Annie - Tonn ',VIII - Sod intele 1937-1938

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ACADEMIEI DECEDATI
274
GOGA Octavian.- Ales la 4 Iunie 1919- t 7 Mai 1938.
GRECESCU Dr. D - Ales la 17 Aprilie 1907.- t 2 Octomvrie 1910. 35
HARET Spiru C.- Ales la 31 Martie 1892.- t 17 Decemvrie 1912
HASDEU Bogdan P.- Ales la 13 Septemvrie 1877 -t 25 August 1907.
HEPITES tefan - Ales la 3 Aprilie 1902 -t 16 Septemvrie 1922
HODOSIU Iosif - Numit la 22 Aprilie 1866 -t 28 Noemvrie 1880
HURMUZAKI Alex.- Numit la 22 Aprilie 1866 -t 8 Martie 1871 40
HURMUZAKI Eudoxie.- Ales la z August 1872 t 29 Ianuarie 1874
IONESCU Nicolae.- Numit la zo Julie 1867 -t 24 Ianuarie 1905.
ISTRATI Constantin - Ales la 7 Aprilie 1899 -t 17 Ianuarie 1919.
KALINDERU Ioan.- Ales la 13 Martie 1893.- t ix Decemvrie 1913.
KOGALNICEANU Mihail - Ales la 16 Sept. 1868.- t 20 Iunie 1891. 45
KRETZULESCU Nicolae - Ales la 9 Sept 1871.- t 26 Iume 1900
LAURIAN August Treb.- Numit la 2 Iunie 1867 -t 25 Febr. 1881.
MAIORESCU Titu - Numit la zo Iulie 1867.- t I Iulie 1917.
MANIU Vasile.- Ales la 12 Septemvrie 1876 -t Io Martie 1901.
MARIAN Simeon Fl - Ales la 26 Martie 1881 -t ri Aprilie 1907 5o
MARIENESCU At. M - Ales la 26 Martie 1881 -t 7 Ianuarie 1914.
MARINESCU Dr. Gh - Ales la 9 Aprilie 1905.- t 15 Mai 1938.
MASSIMU Ioan C.- Numit la z Iunie 1867.- t 2 Iunie 1877.
MELCHISEDEC Episcop - Ales la ro Sept. 1870 -t 16 Mai 1892.
MOLDOVANU Ioan M - Ales la II Aprilie 1894.- t 7 Sept. 1915. 55
MUNTEANU Gavril - Numit la 22 Aprilie 1866 -t 17 Dec. 1869.
NAUM Anton.- Ales la ii Martie 1893.- t 28 August 1917.
NEGRUZZI Constantin.- Numit la 2 Iunie 1867 -t 25 August 1868.
NEGRUZZI C. Iacob.- Ales la 26 Martie 1881.- t 6 Ianuarie 1932.
NICOLAE Popea Episcop.- Ales la 8 Apt-111e 1899 -t 26 Julie 1908. 6o
ODOBESCU Alexandru.- Ales la io Sept. 1870.- t io Noemvrie 1895.
OLLÁNESCU Dimitrie C.- Ales la r, Martie 1893.- t 20 Ian. 1908.
ONCIUL Dimitrie - Ales la ri Aprihe 1905.- t zo Martie 1923.
PAPADOPOL-CALIMACH Alexandru.- Ales la ra Septemvrie 1876 -
t 18 Iume 1898
PAPIU-ILARIANU Alex.- Ales la 16 Sept 1868 -t Ix Octomvrie
1878. 65
PARVAN Vasile.- Ales la 15 Mai 1913. -t z6 hillle 1927.
PHILIPPIDE Alexandru - Ales la r Aprilie 1900.- t II August 1933.
POENARU Petre.- Ales la io Sept. 1870.- t 2 Octomvrie 1875.
PONI Petre.- Ales la 30 Iume 1879 -t 2 Aprilie 1925.
-
PORCIUS Florian Ales la Io Martie 1882 -t 17 Mai 1906.
PIJCARIU Joan Ales la 4 Aprihe 1900.- t 24 Decemvrie 1911.
QUINTESCU Nicolae Gh.- Ales la 14 Sept. 1877.- t 12 August 1913.
70

ROMAN Alexandru.- Numit la 22 Aprilie 1866 -t 15 Sept. 1897.

ROSETTI Constantin A.- Numit la 2 Iume 1867 -t 8 Aprilie 1885.
SALIGNY Anghel.- Ales la 7 Aprilie 1897.- t 17 Iunie 1925. 75
SBIERA Joan.- Numit la II Iunie 1866.- t Octomvrie 1916.
SION Gheorghe - Ales la 16 Septemvrie 1868.- t r Octomvrie 1892.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII ACADEMIEI DECEDATI
275

STAMATI Constantin.- Numit la 22 Aprilie 1866 -t 26 Mai 1876.

STEFANELLI Teodor V - Ales la 26 Mai Iwo.- t 23 Iulie 1921.
TEFANESCU Grigorie.- Ales la 12 Sept. 1876.- t zo Februarie
1911. 8o
STURDZA Dimitrie A.- Ales la 15 Sept. 1871.- t 8 Octomvrie 1914.
SUTZU C. Mihail.- Ales la 1 Aprilie 1908.- t 3 Iulie 1933.
TECLU Nicolae - Ales la 2 Julie 1879.- t Iulie 1916.
TOCILESCU Gr. G.- Ales la 22 Martie 1890.- t 28 Septemvrie 1909.
URECHIA Vasile A.- Numit la 2 Iunie 1867.- t 23 Noemvrie 1901. -R5
VALSAN George.- Ales la 2 Iunie 1920.- t 6 August 1935.
VASICIU Dr. Paul.- Ales la 2 Julie 1879.- t zo Iunie 188i.
VASILE Mangra, Mitropolit.- Ales la 27 Mai 1909.- t 1 Oct. 1918
VULCAN Iosif. - Ales la 30 Martie 1891.- t 26 August 1907.
XENOPOL A. D.- Ales la II Martie 1893.- t 27 Februarie 1920. 90
ZAMFIRESCU Duiliu.- Ales la 1 Aprilie 1908.- t 3 Iume 1922

IS*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII DE ONOARE

M. S. CAROL II, Regele Romiiniez,

Membru de onoare 17 Mai 1921
PreFdinte de onoare i Protector al Academiet Române
8 Tunic 1930
M. S. MARIA, Regina Romania,
I Mal 1915.
M. S. VICTOR EMANUEL III, Regele Ita het,
6 Martie 1890.
A. S. R NICOLAE, Principe al Ronania,
28 Mai 1929.

ACHARD Charles (Paris).- Ales la 27 Mai 1932 5

ANGELESCU Dr. Const. (Bucuresti).- Ales la 2,p Mai 1934.
ANTONESCU Petre (Bucuresti) - Ales la 3o Mai 1936
, AVERESCU Al. Maresal (Bucuresti).- Ales la 7 Tunic 1923
BALDACCI Antonio (Bologna).- Ales la 29 Mai 1913
BALTHAZARD Dr. V. (Paris).- Ales la 1 i Tunic 1919 IO
BEDIER Joseph (Paris).- Ales la x x Iunie 19 r9.
BÉMONT Charles (Paris).- Ales la 8 Iume 1926.
BENE Edouard (Praga) - Ales la 30 Mai 1934.
BERTHELOT Daniel (Paris) - Ales la I I Tunic 1919
BRUNSCHVICG Léon (Paris).- Ales la 31 Mai 1935 15
BOREL Emile (Paris).- Ales la 24 Mai 1934
BOMPIANI Enrico (Roma).- Ales la 26 Mai 1936.
BOUGLE C. (Paris) - Ales la 4 Iume 1938.
CAGNAT Réné (Paris) - Ales la 10 Iume 1926
CANCICOV Mircea (Bucuresti) - Ales la 22 Iume 1937 20
CARADJA Aristide (Grumäzesti).- Ales la 28 Mai 1930
CARCOPINO Jérôme (Paris) - Ales la 8 Iume 1926
CARTAN Die (Paris).- Ales la 27 Mai 1931
CAULLERY Maurice (Paris) - Ales la 28 Mai 1928
CAYEUX Lucien (Paris).- Ales 26 Mai 1936 25
CHALOUPECKY W. (Bratislava) - Ales la 31 Mai 1938.
CHARLETY Sebastian (Paris) - Ales la 31 Mai x 935.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII ONORARI 277

CIOTORI D N. (Londra). - Ales la 26 Mai 1936

CLARK Dr Charles Upson (New Haven, U. S. A.)- Ales la 26
Mai 1923.
COLLINET Paul (Paris).- Ales la z6 Mai 1933. 30
CONDEESCU G-ral N (Bucuresti). -Ales la 1 Iume 1938
COSTÄCHESCU N. (Iasi).- Ales la 30 Mai 1936
COSTESCU Theodor (Turnu-Severin) - Ales la 30 Mai 1934
COTTON Aimé (Paris).- Ales la 31 Mai 1938.
CROCE Benedetto (Neapol).- Ales la i 2 Iume 1921 35
CUMONT Franz (Bruxelles).- Ales la 10 Iume 1926
DE LA RONCIRE Charles (Paris).- Ales la 7 Iunie 1919
DELEHAYE Pr Hippolyte (Bruxelles) - Ales la 12 Iume 1924.
DEL VECCHIO Giorgio (Roma).- Ales la 29 Mat 1933.
DE MARTONNE Emmanuel (Paris) - Ales Corespondent la 26 Mai
1912, Onorar la 7 Iunie 1919. 40
DE SANCTIS Gaetano (Roma) - Ales la 12 Iunie 1924
DIEHL Charles (Paris).- Ales la II Iunie 1919
DONICI Nicolae (Dubosarii-Vechi).- Ales la 23 Mai 1922.
DRAGOMIRESCU Mihail (Bucuresti).- Ales la 4 lume 1938.
DRAGHICEANU Matei (Câmpulung) - Ales la 23 Mai 1933 45
DUMAS Georges (Paris) - Ales la 25 Mai 1933
DANIELOPOL Dr D. (Bucuresti).- Ales la 31 Mai 1938.
DAVID Emanuel (Bucuresti).- Ales la 2.5 Mai 1936.
FERMI Enrico (Roma).- Ales la 4 Iume 1938. ir
FOCILLON Henri (Lyon).- Ales Col espondent la i Iume 1922,
Onorar la 8 Iume 1926 50
GASTER Moise (Londra).- Ales la 30 Mai 1929
UNY Fr. (Nancy).- Ales la 31 Mai 1935
GEORGHIU Vasile (Cernäuti).- Ales la 31 Mai 1938
GINI Corrado (Roma) - Ales la 4 lume 1938.
GHICA-BUDESTI N. (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1937. 55
GRÉGOIRE Henri (Bruxelles).- Ales la 3 Iunie 1938.
GRIGNARD Victor (Lyon).- Ales la II Iunie 1925.
GUILLET Mon (Paris).- Ales la 27 Mai 1931.
HARTLEY Sir Charles (Londra) - Ales la 16 Aprilie 1907.
HEISENBERG W. (Leipzig).- Ales la 31 Mai 1938. 60
IVER Mac (Columbia).- Ales la 4 Iume 1938
JACOB Charles (Paris).- Ales la 27 Mai 1938.
JOSSERAND L (Lyon) - Ales la 4 Iume 1938.
KENYON Sir Frederic (Londra).- Ales la 12 Iunie 1924
KROFTA Camil (Praga).- Ales la 3 Iunie 1938. 65
LACROIX Albert (Paris).- Ales la 28 Mai 1931.
LANCIANI Rudolfo (Roma).- Ales la io Iunie 1920
LAPEDATU loan (Cluj).- Ales la 25 Mai 1936
LAPICQUE Louis (Paris).- Ales la 30 Mai 1936
LAVERAN Ch L. A. (Paris).- Ales la 29 Mai 1914 70

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII ONORARI
278

LEBESGUE Henry (Paris).- Ales la 6 Iume 1923.

LEVADITI Dr. C. (Paris).- Ales Corespondent la 24 Mai 1910, Onorar
la Io Iunie 1916.
LONGINESCU G. G. (Bucuresti).- Ales la 30 Mai 1936.
LUGEON Maurice (Lausanne).- Ales la 24 Mai 1934.
MANIU Iuliu (Bädäcm).- Ales la 7 Iume 1919 75
MARIE Pierre (Paris).- Ales la 28 Mai 1912.
MAUNIER René (Paris).- Ales la 4 Iunie 1938.
MAZURKIEVICZ stefan (Varsovia).- Ales la 24 Mai 1934.
MEISNER C. (Iasi).- Ales la 31 Mai 1934.
MEYNIAL Dr. E. (Paris).- Ales la u Iume 1919. 8o
MILLET Gabriel (Paris).- Ales la 12 Iume 1921.
MIRON Dr Cristea, Patriarhul României (Bucuresti).- Ales la 7 Iume
1919.
MONTEL Paul (Paris).- Ales Corespondent la 22 Mai 1929, Onorar
la 27 Mai 1932.
MOROZEWICZ Iosef (Varsovia).- Ales la 28 Mai 1928.
MOSCICKI Ignacy (Varsovia).- Ales la 22 lunte 1937. 85
MYLLER Alex. (Iasi). - Ales la 27 Mai 1938.
NEGULESCU Paul (Bucuresti).- Ales la 30 Mai 1936.
NICODIM Mitropolit (Iasi).- Ales la 15 Oct. 1918
NICOLAE Man, Mitropolit (Sibiu) - Ales la io Iume 1920.
NICOLAE Colan, Episcop (Cluj).- Ales la 31 Mai 1938. 90
NIGGLI Paul (Zürich).- Ales la 28 Mai 1937.
OLIVIER-MARTIN Fr. (Paris).- Ales la 3 Iunie 1938.
ORTIZ Ramiro (Padova).- Ales Corespondent la io Iunie 1920, Onorar
la 24 Mai 1934.
PAIS Hector (Roma).- Ales la 12 lurne 1924-
PANTAZI Emanuel (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1929 95
PARIBENI Roberto (Roma).- Ales la 8 Iume 1926.
PATERNO Em (Roma).- Ales la II Iunie 1925.
PATSCH Karl (Viena).- Ales la 25 Mai 1933.
PENDE Nicola (Genova) - Ales la 31 Mai 1935.
PEREZ Charles (Paris).- Ales la z6 Mai 1936. Ioo
PERRIN Jean (Paris).- Ales la 28 Mai 193o. .
PERRONCITO Eduard (Torino) - Ales la 5 Iunie 1922.
PETROVITCH Michael (Belgrad) - Ales la 31 Mai 1938.
PICARD Emil (Paris).- Ales la 19 Mai 1911.
PICK Behrendt (Gotha).- Ales la 29 Mai 1914. 105
PLOPU George (Oradea).- Ales la 28 Mai 1934
POPE William Jackson (Cambridge) - Ales la II Iume 1925
POPESCU tefan (Bucuresti).- Ales la 30 Mai 1936.
PRESAN Const. Maresal (Bucuresti).- Ales la 7 Iume 1923
PUAUX Gabriel (Viena).- Ales la 26 Mai 1933. xIc
RAMSAY Sir William (Edinburgh) - Ales la ia Iume 1924.
RAYLEIGH Lord John William Strutt (Londra).- Ales la 22 Mai 1924.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII ONORARI 279

RIST Charles (Pans) - Ales la 28 Mai 1931.

ROULE Louis (Paris).- Ales la 26 Mai 1936.
ROUSSY Dr. G. (Paris).- Ales la 24 Mai 1934. "5
SABATIER Paul (Toulouse).- Ales la II Iunie 1925.
SAINT-AULAIRE Comte (Pans).- Ales la 28 Mai 1929
SERGENT Emile (Pans). - Ales la 28 Mai 1930.
SETON-WATSON R. W. (Londra) - Ales la 26 Mai 1923
SEVERI Francesco (Roma).- Ales la 31 Mai 1938. 120
SIERPINSKI W. (Varsovia) - Ales Corespondent la 27 Mai 1932,
Onorar la 28 Mai 1934.
SLAVIK Francisc (Praga) - Ales la 28 Mai 1937.
SOMBART Werner (Berlin).- Ales la 28 Mai 1931
SOROKIN A. Pitinm (Paris).- Ales la 4 Iume 1938.
STURZA Dr. Marius (Cluj).- Ales la 3 Iunie 1938. 125
TIRBEY Barbu (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1929.
TATARESCU G I. (Bucuresti).- Ales la 22 Iume 1937
URBAIN Georges (Pans).- Ales la 1 Iunie 1938.
VACARESCU Elena (Pans) - Aleasá la I r lunie 1925
VILLAT Henri (Pans) - Ales la 3 Iume 1938. 130
VOLTERRA Vitto (Roma).- Ales la 29 Mai 1913.
ZAVORAL Metodm (Praga).- Ales la 7 Iunie 1919 132

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII DE ONOARE DECEDATI
M. S. CAROL I, Regele Romômet,
Protector al Academiet Române,
Presedmte de onoare
Proclamat la 15 Septernvrze 1867,
Decedat la 27 Septemvrie 1914

M S FERDINAND I, Regele Romdmez

Protector al Academtet Rom âne,
Presedinte de onoare
Proclarnat la 15 Marne 1890,
Decedat la 20 lithe 1927

M S ELISABETA, Regina Romdmez (Carmen Sy lva)

Proclamatei la 31 Martie 1891,
Decedatei la 18 Februarie 1916.

ADRIAN General Gheorghe - Ales la 13 Septemvrie 1875.- t 15

Octonwrie 1889
ANDREIU *aguna, Mitropoht. - Ales la 7 Septernvrie 1871.- t 16
Iunie 1873. 5
APPEL Paul - Ales la 22 Mal 1914.- t 24 Octomvrie 1930.
ARION C. C.- Ales la iz Mai 1912.- t 27 Iunie 1923.
ARRHENIUS Svante S.- Ales la 27 Mat 1913.- t Octomme 1927.
ASCOLI Graz. Isata.- Ales la 13 Septemme 1877.- t 21 Ianuarie 1907
ATANASIE Mironescu, Mitropolit Primat - Ales la 25 Mat 1909 -
t 9 Octornme 1931 i0
AVRIL Baron Adolphe d' - Ales la 7 Sept. 1871 -t 14 Octomvrie 1904
BABELON Ernst.- Ales la 29 Mat 1914.- t 3 Iartuarie 1924.
BACCELI Guido.- Ales la 22 Martre 1906.- t Io Ianuarte 1916.
BAILLON H.- Ales la 28 Martie 1887.- t 7 Iulte 1895.
BAROZZI General C.- Ales la 9 Aprthe 19°5.- t 15 Aprihe 1921 15
BARTHOU Louis.- Ales la 22 lume 1934 -t 9 Oct. 1934.
BATAILLARD Paul - Ales la 30 August 1872.- t x Martie 1894
BECHAMP A - Ales la 28 Martte 1906 -1- 18 Aprille 1905.
BEERNAERT August M. F.- Ales la 25 Martie 1906.- t 6 Oct. 1912

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII DE ONOARE DECEDATI
281

BENNDORF Otto.- Ales la 12 Apnhe 1894.-1- 20 Ianuane 1908. zo

BERNAT-LENDWAY Dr A N - Ales la 4 Apnhe 1908.- f 12 Fe-
bruarie 1924.
BERTHELOT G-ral Henn Mathias.- Mes la 5 Iunie 1926.- f 28 Ia-
nuane 1931
BERTHELOT M - Ales la 28 Martie 1906 - 5 _artie 1907
,

BIDLO Jaroslav.- Ales la 31 Mai 1935 -t Decemvrie 1937.

BIONDELLI Bernardino.- Ales la 7 Sept 1871.- 1- 29 Iunie 1886 2^
BlOERKMAN Goran.- Ales la 25 Mai 1922 -f 22 Decemvrie 1923
BLANCHARD Dr Raphael.- Ales la 22 Mai 1914 - 7 Februane
1919.
BLASERNA Pietro.- Ales la 27 Mai 1913 -t 27 Februane 1918
BOCK Dr. Francisc - Ales la 9 Sept 1871 -t 19 Aprilie 1899.
BONAPARTE Principele Roland - Ales la Io Iume 1920.- f 15
Aprilie 1924 30
BORMANN Eugen - Ales la 9 Aprilie 1897 -t 4 Marne 1917
BOSIANU Constantin.- Ales la 30 Iume 1879.- f 21 Martie 1882
BOUCHARD Dr Charles - Ales la 18 Mai 1911 -1. 2 IVIartie 1915
BRANISCE Dr. Valenti.- Ales la 7 Iume 1919 -t I Ianuane 1928.
BRATIANU Ioan C.- Ales la 19 Martie 1885 - 4 Mai 1891 35
BRATIANU I. I. C - Ales la 7 Iume 1923 -1. 24 Noemvne 1927
BRATIANU I. Vintil5..- Ales la 28 Mai 1929 -t 22 DeCeIllyne 1930
BURY I. B - Ales la 25 Mai 1913 -t I Iume 1928
BUZDUGAN George.- Ales la 28 Mai 1929 -t 7 Octomvrie 1929
CÂMPEANU Petre.- Ales la ro Septemvne 1871.- f 15 Aprilie 1893 40
CAPELLINI Cav. Joan - Ales la 7 Sept. 1871.- f 29 Mai 1922
CAPITAN H - Ales la 27 Mai 1933.- t 21 Septernvrie 1937.
CECCHETTI Bartolomeo - Ales la 22 Marne 1890.- f 16 Marne 1892
CHASLES Philarte.- Ales la 9 Septemvne 1871 -I- 18 Iume 1873
CICHORIUS Conrad.- Ales la 24 Mai 1914.- f 1932 , 45
CIHAC Alex.- Ales la 30 August 1872.- f 29 Iulie 1887.
CIHAC Dr. Iacob.- Ales la 30 August 1872.- .1. 17 Noemvne 1888
COMSA Dinutrie.- Ales la 13 Iume 1926.- f 15 Februarie 1931
CRETIANU Gheorghe - Ales la 22 Martie 1882.- f 6 August 1887
CROOKES William.- Ales la 27 Mai 1913.- f 4 Apnhe 1919 50
CUCIUREANU Dr. Gheorghe.- Ales la io Septemvrie 1871.- f Io
Ianuarie 1886.
DAHN Felix.- Ales la 22 Aprilie 1894 -f 3 Ianuane 1912.
DARBOUX Jean Gaston.- Ales la 27 Mai 1913.- f 23 Febr. 1917
DE FLERS Robert - Ales la II Iume 1919.- f 30 Iulie 1927.
DESJARDINS Ernest.- Ales la 9 Sept. 1871.- f 9 Octomvne 1886 55
DIEFENBACH Lorenz.- Ales la 15 Aprilie 1880.- f 16 Martie 1883
DIEZ Frederic.- Ales la 30 August 1872.-1- 17 Mai 1876
DIMA Gheorghe.- Ales la 7 Iunie 1919.- f 5 Iume 1925.
DOMASZEWSKI Alfred von - Ales la 9 Aprilie 1897.- f 2 Iuhe 1927
DUPARC Louis - Ales la 29 Mat 1913 t 21 Octomvrie 1932 6o

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
282 MEMBRII DE ONOARE DECEDATI

EGGER Emil - Ales la 7 Septemvrie 1871.- t 18 August 1885

EHRLICH Dr. Paul.- Mes la x8 Mai 1911.-1- zo August 1915.
FISCHER Emil.- Ales la 27 Mai 1913 -t 14 Iulie 1919
FOERSTER Wilhelm.- Ales la 27 Mai 1913.--t 18 Ianuarte 1921
FOUGRES Gustay.- Ales la II lume 1919 --\- 7 Decemvrie 1927. 65
FROEHNER Wilhelm - Ales la 9 Septemvrie 1871.- t 22 Mai 19.25
GAUDRY Albert - Ales la 23 Martie 1904 -1- 27 Noemvrie 1908.
GILLIÉRON J.- Ales la 6 Iunie 1923.- t 26 Aprilie 1926.
GRIGORIE COWA Episcop.- Ales la 28 Mal 1934.- t 25 Mai '935.
GOLDI Vasile.- Ales la 7 Iume 1919.- t io Februarie 1934. 70
GONATA tefan.- Numa membru activ la 2 Iunie 1867.- Ales mem-
bru onorar la 22 Septemvrie 1870.-1- 18 Septernvrie 1896
GORE Paul.- Ales la 7 Iunie 1919 -t 8 Decemvrie 1927.
GRADITEANU Grigorie.- Ales la 30 Iunie 1879 -t 28 Febr 1892
GRADWTEANU Petre - Ales la 2 Aprilie 1883 -1- 27 Sept 1921 75
GRANT DUFF Sir M - Ales la 12 Sept 1875.- t 12 Ianuarie 1906
GRECIANU tefan D.- Ales la 9 Aprilie i9o5.- t 1 August 1908.
GRIGORESCU Nicolae.- Ales la 8 Aprilie 1899 -t 21 Iuhe 1907
GUBERNATIS Angelo de.- Ales la 28 Martie 1895. -t 14 Februarie
1913.
GUILLAUME Baron.- Ales la 16 Aprihe 1907.- t 22 Aprilie 1918. 8o
GUYE Philippe.- Ales la 29 Mai 1913.- t 27 Martie 1922.
HALLER Albin.- Ales la 28 Mai 1909.-t 29 Aprilie 1925
HAMANGIU Const.- Ales la 29 Mai 1930.- t 7 Ianuarie 1932
HANN Iulius de.- Ales la 22 Mai 1914.- 1- I Octomvrie 1921.
HASDEU Alexandru.- Numit membru activ la 22 Aprihe 1866.- Ales 85
membru onorar la 1z Septemvrie 1870.-1- z Noemvrie 1872
HAYNALD Cardinal Ludovic.- Ales la 2 Aprilie 1883 -1- 4 Iuhe 1891.
HEAD Barclay.- Ales la 29 Mai 1914.- t 12 Iunie 1924.
HENRY Louis - Ales la 28 Mai 1909 -t 23 Februarie 1913.
HIRSCHFELD Otto.- Ales la 13 Aprihe 1894 -1- 27 Martie 1922. 90
HOMOLLE Théophile - Ales la 12 IllIlle 1924 -t 14 Illille 1925
HURMUZAKI Const.- Ales la 7 Iume 1919.- t 23 Febr. 1937.
HURMUZAKI Nicolae.- Ales la 2 Aprilie 1883.- t 19 Sept. 1909
IACOV Antonovici Episcop.- Ales la 7 Iunie 1919 -1- 31 Dec. 1931.
ILARION Puscarm, Arhiereu.- Ales la 24 Mai 1916 -t 8 Septem-
vrie 1922 95
IOANID Gheorghe.- Ales la Io Sept. 1871 -t 27 Noemvrie 1888
IONESCU loan - Ales la 1 Aprdie 1884.- t 17 Decemvrie 1891
IONESCU Dr. Toma.- Ales la 5 Iunie 1925 -t 28 Martie 1926
IOSIF Gheorghian, Mitropolit Primat - Ales la 24 Martie I90I.- t 24
Ianuarie 1909.
IOSIF Naniescu, Mitropohtul Moldovei.- Ales la 16 Aprilie 1888 -
t 26 Ianuarie 1902. loo
JAGIC Vatroslav.- Ales la 23 Martie 1904 -t 5 August 1923.
JANET Paul - Ales la I I Iunie 19'9 -t Martie 1937

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRI1 DE ONOARE DECEDATI 283

JARNIK Dr. Ioan Urban.- Ales corespondent la 28 Mai 1879, Onorar

la 7 Iunie 1919.- t 12 Ianuarie 1923.
JIRECEK Constantin.- Ales la 29 Mai 1914.- f 28 Decemvne 1917.
JOUBIN Louis.- Ales la 28 Mai 1934.- t ... Mai 1935. 105
KISCH Gustay.- Ales la 25 Mai 1933 -t I IllIlle 1938.
KLEIN Fehx.- Ales la 29 Mai '913.- t 22 Illnle 1925.
KLEINWAECHTER Friedrich.- Ales la 12 fume 1921 -t 12 De-
cemvrie 1927.
KONDAKOV Nicodem - Ales la 12 Iume 1924.- t 17 Febr. 1925.
KOTZEBUE Wilhelm de - Ales la 1 Aprilie 1884.- t 24 Oct. 1887. Ix o
KRETZULESCU Constantin - Ales la io Septemvrie 1871 -t 20
Martie 1884
KRUMBACHER Karl - Ales la 28 Marne 1906.- t 12 Dec. 1909
LACOUR-GAYET Georges - Ales la I I Iume 1919.- t 8 Decem-
vrie 1935.
LAHOVARI Gheorghe - Ales la 25 Martie 1901 -t 13 lume 1909.
LAMPRECHT Karl.- Ales la 23 Mai 1913.- t 10 Mai 1915. 115
LASTEYRIE Comte Ferdinand de.- Ales la 9 Septemvne 1871 -
LI14 Mal 1879.
GER Louis.- Ales Ia 12 Aprilie 1894 -1. 30 Apnhe 1923.
LEPSIUS Richard.- Ales la 30 August 1875.- 1- io Iuhe 1884
LINAS Charles de - Ales la 9 Septemvne 1871.- f 14 Aprilie 1887
LIPPMANN Gabriel.- Ales la 28 Mai 1909.- 1- 31 Iulie 1921. 120
LONGPERRIER Adnen de - Ales Ia 7 Septemvrie 1871.- 1- 14 Ia-
nuane 1882.
LORENZ Antoon Hendrich - Ales la 29 Mai 1913 -1. 4 Febr. 1928.
LUDWIG Dr. Ernest - Ales la 4 Aprilie 1908.- t 14 Octomvrie 1915.
MANGIUCA Simeon - Ales la 22 Martie 1890.- t 22 Noemvne 1890.
MARSY Comte de.- Ales la 12 Apnlie 1894 -t 16 Mai 1900. 125
MARTIAN Iulm.- Ales la 27 Mai 1933.- t Dec. 1937.
MASARYK Th. Gangue - Ales la 28 Mai 1934.- f 14 Septemvne I93'j.
MEILLET A.- Ales la 6 Iume 1923.- t ... Aug 1936
METCHNIKOFF I.- Ales la 24 Mai I9n.-t 18 Julie 1916
MEYER-LUEBKE W. - Ales la 28 Marne 1906 -t 5 Oct 1936. 130
MIKLOSICH Dr Franz.- Ales la 15 Apr. i880.-1- 7 Marne 1891.
MISSIR Petre.- Ales la ro Iume 1926 -f .ro Iume 1929
MOCIONI Andrei.- Numit membru activ la 22 Apnhe 1866- Ales
membru onorar la r2 Septemvne 1870 -f 23 Aprthe i880.
MOMMSEN Teodor - Ales la 3 Julie r879.-f 19 Octomvne 1903 135
MONLAU Hip.- Ales la 12 Septemvne 1870.- t 16 Februane 1871
MOUREU Charles.- Ales la 1 i Iume 1925.- t 13 Iunie 1929.
MUELLER Max - Ales la 12 Septemvrie 1875 -t 15 Octomvne 1900
MURESIANU Iacob - Ales la 17 Septemvne 1877.- t t7 Sept 1887.
NICOLAE Ivan Episcop.- Ales la 28 Mai 1934.-1" 3 Febr 1936 140
NOAILLES Ana, Contesa de - Aleasá la II Iume 1925 -t 3o Aprilie
1933.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII pE ONOARE DECEDATI
284
NYROP Kristoffer.- Ales la 8 Iume 1926.- t 13 Aprilie 1931.
PETRUSZEWICZ A S.- Ales la 22 Martie 1890.-1- II Septemvrie
1913.
PICOT Emil.- Ales la 31 Mai 1879.- t 13 Septemvne 1918
PICTET Amé.- Ales la 26 Mai 1933.- 1- I I Martie 1937 '45
PIMEN Georgescu, Mitropoht -Ales la 15 Octornvrie 1918.-1- 12
Noemvrie 1934.
PIRENNE Henri - Ales la 12 Iume 1924.-1- 1936.
POINCARÉ Jules-Henn - Ales la 28 Mai 1909.-1. 4 Julie 1912
POINCARÉ Lucien - Ales la I I Iunie 1919 -t 9 Martie 1920.
POINCARÉ Raymond - Ales la 27 Mai 1932.- t 15 Octomvrie 1934 150
POLIZU Dr. Gheorghe A.- Ales la io Sept. 1871.-1- 18 Oct. x886
POPOVICIU Eusebie - Ales la 4 Aprilie 1908.-1- 28 Septemvne 1922
POTTIER Edmond - Ales la io Iume 1926.- 1- ... Septernvne 1934
PURKINE Cyril - Ales la 1 Iume 1928.- t 5 Apnhe 1937.
QUINET Edgar - Ales la 15 Septemvne 1869.- t 27 Martie 7185 I 55
RADU Ehe.- Ales la 5 Iume 1926.- t 2 August 1931.
RAMBAUD Alfred - Ales la 28 Martie 1895 -t io Noemvne 1905
RAMON Y CAJAL Santiago.- Ales la 4 Iunie 1923 -1- 17 Oct. 1934
RAMSAY Sir William.- Ales la 29 Mai 1913 --1- 1 August 1916
RICHET Ch.- Ales la x2 Iume 1926 -t 3 Decemme 1935. r 6o
ROMAN Ciorogariu Episcop.- Ales la 12 Iume 1921 - 25 Ianuane
1936.
ROMNICEANU Victor.- Ales la 6 Iunie 1923 -t 29 Noemvne 1933
ROTH Victor.- Ales la ro Iume 1926 -1- 7 Aprilie 1936.
ROSETTI Teodor.- Ales la z6 Martie 1891.- t 27 Iuhe 1923.
ROUX Dr. Emile.- Ales la 24 Mai 1911.-1- 3 Noemvrie 1933. 165
SCHLUMBERGER G L. (Paris) - Ales la 28 Marne 1906.-
1* . . Mai 1929.
SCHRIJNEN Jos.- Ales la 28 Mai 1937 -1- Febr 1938
SCHUCHARDT Hugo - Ales la 13 Sept. 1877 -t 21 Aprilie 1927
SCIALOJA Vittorio.- Ales la 23 Mai 1933 - f 19 Noemvne 1933
SELLA Quintino - Ales la 2 Aprilie 1883.- -I. 15 Martie 1884. 170
SILAI Dr Cr. -Ales la 13 Septemvne 1877.- -l- 5 Ianuane 1897
SIMU Anastasie - Ales la 29 Mai 1933.-1- 28 Februane 1935.
STANLEY OF ALDERLEY Lord Henry.- Ales la 7 Sept. 1871 -
t Io Decemvrie 1903.
STEENSTRUP J. Jap. Smith.- Ales la 12 Sept. 1870.-1- 8 Iume 1897
STRÄJESCU loan.- Nurnit membru activ la 22 Aprilie 1866.- Ales
membru onorar la rz Septemvrie 1870.-1. 4 Octomvne 1873. 175
STROESCU Vasile.- Ales la 24 Mai I9I0.--1- 13 Aprilie 1926.
STURDZA-SCHEIANU Dimitrie - Ales la 16 Aprilie 1907.-1- 6 Fe-
bruane 1920.
SURUCEANU loan C.- Ales la 1 i Apnhe 1888 -1- 18 Noemvrie 1897
SZABO Dr. Iosif - Ales la 30 August 1872.-1- 15 Decemvne 1874.
TERMIER Pierre.- Ales la 28 Mai 1928 -t . . Octomvne 1930. 18o

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII DE ONOARE DECEDAT1 285

TEUTSCH Dr. Friederich.- Ales la 7 Iunie 1919.- t I I Februarie

1933.
TIKTIN H.- Ales la 7 lume 1919.- t 13 Martie 1936
TOBLER Adolf.- Ales la 30 August 1875.- t 5 Martie 1910.
TORMA Carol.- Ales la 22 Martie 1882 -t 17 Februarie 1897.
UBICINI A.- Ales la 9 Septemvrie 1871.- t 15 Octomvrie 1884. 185
UVAROFF Alexis S.- Ales la 9 Septemvrie 1871.- t Februarie 1885.
VASILE Sucm, Mitropolit - Ales la n Iume 1919.- t 25 Ianuarie
1935.
VEGEZZI-RUSCALA G.- Ales la 15 Sept. 1869.- t 17 Decenwrie
1885.
VICTOR Mihályi, Mitropolit.- Ales la 12 Aprihe 1894.- t 17 la-
nuarie 1918
VIRCHOW Rudolf.- Ales la 6 Aprilie 1902.- t 23 August 1902. 190
VLADIMIR de Repta, Mitropoht.- Ales la 7 Iunie 1919.- t 24
Aprilie 1926.
WALDEYER Wilhelm von.- Ales la 28 Mai 1912.- t 23 lanuarie 1921
WHITE Sir William A. - Ales la 17 Martie 1885.- t 16 Dec 1891.
WILAMOWITZ-MOELLENDORFF Ulrich - Ales la 29 Mai x 94.-
t 25 Septemvrie 1930 194

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII CORESPONDENTI

I LA SECTIUNEA LITERAM
Români:

ADAMESCU Gheorghe (Bucuresti). - Ales la 12 Iunie 1921

AGÁRBICEANU Ioan (Cluj).- Ales la 5 Iunie 1919.
BARBULESCU Hie (Iasi).- Ales la 4 Aprilie 1908.
BASSARABESCU I. A. (Ploesti).- Ales la 25 Mai 1909
BEZA Marcu (Ierusalim).- Ales la 4 Iume 1923. 5
BREDICEANU Tiberm (Bucuresti).- Ales la 26 Mai 1937.
CARTOJAN Nicolae (Bucuresti).- Ales la I Iume 1929
DRAGANU Nicolae (Cluj).- Ales la 4 Iume 1923.
GHIBU Onisifor (Cluj).- Ales la 5 Iunie 1919.
GIUGLEA GH (Cluj).- Ales la 28 Mai 1936. io
GOROVEI Artur (Fälticeni).- Ales la 28 Mai 1915
HALIPA Pantehmon (Chismäu) - Ales la 15 Octomvrie 1918
HODC§ Enea (Cluj).- Ales la 23 Martie 1904.
IORDAN Iorgu (Iasi). - Ales la 30 Mai 1934.
MANIU Adrian (Bucuresti).- Ales la 31 Mai 1933 15
OPRESCU G. (Bucuresti).- Ales la 27 Mai 1938.
PAPAHAGI Pericle (Silistra).- Ales la 26 Mai 1916.
PILLAT Ion (Bucuresti) - Ales la 26 Mai 1936.
PROCOPOVICI Alexe (Cernäuti).- Ales la 5 Iunie 1919
RÁDULESCU-POGONEANU Ioan (Bucuresti) - Ales la 4 Iume 1919. 20
SIMIONESCU-RIMNICEANU M. (Bucuresti) - Ales la 5 Iunie 1919
TEFA.NESCU-GOANGÁ Florin (Cluj).- Ales la 28 Mai 1937.
TOROU1 IU Me (Bucuresti) - Ales la 26 Mai 1936
TZIGARA-SAMURCA Al (Bucuresti).- Ales la 3 Iume 1938
VIANU Tudor (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1935. 25

Strämi:

BARTOLI Matem (Turm).- Ales la 29 Mai 1914.

BRONDAL Viggo (Copenhaga). -Ales la 30 Mai 1936.
FRIEDWAGNER M. H. (Frankfurt pe Main).- Ales la a Mai 1911

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII CORESPONDENTI 287

GAMILLSCHEG Ernst (Berlin).- Ales la 30 Mai 1929.

GASELEE Stephan (Cambridge).- Ales la 25 Mai 1933. 5
JOKL Norbert (Wien) - Ales la 30 Mai 1929.
ROQUES Mario (Paris) - Ales la 29 Mai 1914.
SANDFELD-JENSEN Kr. (Copenhaga).- Ales la 18 Mai 19 r i.
SKOK Petar (Zagreb).- Ales la 30 Mai 1929.
TAGLIAVINI Carol (Bologna).- Ales la 1 Iume 1928. 10
WARTBURG W. v. (Leipzig).- Ales la 28 Mai 1937.
WEDKIEWICZ Stamslau (Cracovia). -Ales la 30 Mai 1929.
ZAUNER Ad (Graz).- Ales la 29 Mai 1914. 13

II. LA SECTIUNEA ISTORICA

Romani

ANDRIESESCU I. (Bucuresti).- Ales la 26 Mai 1928.

BRATESCU Constantin (Cern5uti).- Ales la s Iunie 1919.
BRATIANU Gh. I. (Iasi).- Ales la 2 Iunie 1928.
CANDEA Romul (Cernauti) - Ales la 30 Mai 1929
DJUVARA Mircea (Bucuresti).- Ales la 23 Mai 1936. 5
DRAGHICEANU Virgil (Bucuresti).- Ales la 4 Iunie 1926.
ERBICEANU Vespasian (Bucuresti).- Ales la 30 Mai 1932.
FILITTI I C. (Bucuresti) - Ales la 19 Mai 1915.
GRECU Vasile (Cernauti) - Ales la 23 Mai 1936.
IONESCU-DOLJ I. (Bucuresti).- Ales la 26 Mai 1928. 10
LAMBRINO Scarlat (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1934-
MANUILA Sabin (Bucuresti).- Ales la I Iunie 1938.
MARINESCU Const. (Cluj).- Ales la 2 Iume 1928.
METES Preotul Stefan (Cluj).- Ales la 7 Iunie 1919.
MOISIL Constantin (Bucuresti) - Ales la 7 Iume 1919. 15
PACLISANU Zenovie (Bucuresti).- Ales la 5 Iunie r9r9.
PANAITESCU P. P. (Bucuresti).- Ales la 28 Mai 1934.
POPA-LISSEANU Gheorghe (Bucuresti) - Ales la 7 Iume 1919
RADUCANU Ion (Bucuresti).- Ales la 23 Mai 1936.
RUSSO Demostene (Bucuresti).- Ales la 5 Iunie 1919. 20
SLAVESCU VICTOR (Bucuresti).- Ales la 23 Mai 1936.
STOICESCU Const. (Bucuresti).- Ales la 23 Mai 1936.
TASCA Gheorghe (Bucuresti)- Ales la 4 Iunie 1926.
ZOTTA Sever (Iasi).- Ales la 7 Iunie 1919. 24

Stratni:

ANCEL Jacques (Paris).- Ales la 27 Mai 1932.

BONNECASE I. (Bordeaux).- Ales la 30 Mai 1934
CATZAROW G. (Sofia).- Ales la 26 Mai 1936

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
288 MEMBRI I CORESPONDENTI

CHAPUISAT Edouard (Genve).- Ales la 4 Iume 1925

DVORNIK Francisc (Praga).- Ales la I Iunie 1938. 5
GHEDEON Emanuel (Atena).- Ales la 2 Aprilie 1891.
GÓRKA Olgierd (Lwów).- Ales la 27 Mai 1932.
GRONDIJS L. H.- Ales la 28 Mai 1937.
GUETZEVITCH B. M. (Paris).- Ales la 27 Mai 1933.
GUICHEN Vicomte de (Paris).- Ales la 28 Mai 1929. I0
HENRI Paul (Clermond-Ferrand).- Ales la i Iunie 1938.
KERNER R. J. (Cahfornia).- Ales la I Iunie 1938.
LASCARIS M. (Salome).- Ales la 25 Mai 1933.
LAURENT Vitalien Rev. (Bucuresti). Ales la i Iunie 1938.
LUGLI Giuseppe (Roma).- Ales la 8 Iunie 1926. 15
MERCATI Silvio (Roma).- Ales la 28 Mai 1937
ORSI Pietro (Venetia).- Ales la 31 Mai 1930
PERNICE Angelo (Florenta).- Ales la 5 Iume 1926
PROTIC Andrei (Sofia).- Ales la 31 Mai 1930.
PUIG Y CADAFALCH Ioseph (Barcelona).- Ales la 27 M_ ai 1931- 20
RADONIC Iovan (Belgrad).- Ales la 29 Mai 1914-
RIKER T. W. (Te,..as U.S.A.) - Ales la 31 Mai 1933.
SISIC Ferdo v. (Zagreb).- Ales la 31 Mai 1930.
SOTIRIU C. A. (Atena).- Ales la 31 Mai 1930.
STANOJEVIC Stanoje (Belgrad). -Ales la 25 Mai 1933. 25
STRZYGOWSKI Iosif (Viena).- Ales la 29 Mai 1914-
TAMM Traugott (Ratzeburg).- Ales la 2 Aprilie 1891.
TANNER Voino (Helsingfors).- Ales la 31 Mai 1935.
TEMPERLEY Harold (Cambridge).- Ales la 25 Mai 1933
VULIC N. (Belgrad) - Ales la 31 Mai 1930. 30

III. LA SECTIUNEA STIINTIFICA

Romani

ATHANASIU Sava (Bucuresti).- Ales la io Iume 1920

BOTEZAT Eugeniu (Cernàuti).- Ales la 25 Mai 1913.
BUDEANU C. (Bucuresti).- Ales la 27 Mai 1938
CIUREA I. (Bucuresti).- Ales la 6 Iume 1927
CONSTANTINESCU Gogu (Londra).- Ales la io Iume 1920 5
DÄNÄILA. N. (Bucuresti) - Ales la 25 Mai 1936.
GEROTA Dr. D. (Bucuresti) - Ales la 21 Mai 1916
GUSULEAC M (Cernduti).- Ales la 26 Mai 1937
HULUBEI Horia (Iasi).- Ales la 26 Mai 1937.
HURMUZESCU Dr. Dragomir (Bucuresti).- Ales la 21 Mai 1916 ro
IONESCU Ioan (Bucuresti) - Ales la 5 Iume 1919.
IONESCU-MIHA.ESTI Dr. C. (Bucuresti).- Ales la 27 Mai 1938
MACOVEI Gheorghe (Bucuresti) - Ales la 28 Mat 1931.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBR II CORESPONDENT1 289

MIHAIL David (Iasi) - Ales la 31 Mai 1935

MOLDOVEANU Dr. I. (Cluj).- Ales la Io lume 1920 15
MOTAS Const. (Iasi).- Ales la 26 Mai 1937
ONICESCU Octav (Bucuresti) - Ales la 27 Mai 1938
PARHON Dr. C. (Bucuresti) - Ales la 26 Mai 1928
POPA Dr. Gr. (Iasi).- Ales la 25 Mai 1936.
SERGESCU Petru (Cluj).- Ales la 26 Mai 1937 20
STOILOV S (Cernäuti).- Ales la 25 Mai 1936
TEODORESCU Ern. C. (Bucuresti).- Ales la 25 Mai 1909
TEODORESCU G-ral Paul (Bucuresti).- Ales la 27 Mat 1938
VALCOVICI V (Bucuresti).- Ales la 25 Mai 1936 24

Sträim -

DUBOIS Dr. Léon (Baltimore, Maryland) - Ales la 12 Iunie 1921.

FOURMARIER Paul (Liége).- Ales la 8 Iume 1925
GUIART Jules (Cluj si Lyon) - Ales la 12 Iume 1924
JEANNEL René (Cluj).- Ales la 26 Mai 1928.
KELLY Dr. Howard A. (Baltimore, Maryland).- Ales la 12 Iume 1921 5
KETTNER Dr. Radomir (Praga) - Ales la 1 Iulie 1928.
NICHOLAS Francisc C. (Baltimore, Maryland).- Ales la 12 Iume 1921.
PETCOVI Vladimir (Belgrad) - Ales la i Iume 1928.
PITTARD Eugne (Geneva) -- Ales la 7 Iume 1919 9

iq A R - Anale. Tom LVI II - Sedmiele '3738

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 MEMBRII CORESPONDEN TI DECEDATI

ANDREADES A. M - Ales la 28 Mai 1929 -t 17 Aprilie 1935.

ASSAKY Dr G - Ales la 20 Martie 1890.- t 22 Aprilie 1899.
ASSER T M C.- Ales la 1 Aprilie 1903.- t 6 Iume 1914
ATHA NASIU I - Ales la 24 Mai 1911 -1- 20 Iuhe 1926
BAMBERG Dr Felix.- Ales la 2 Aprilie 1891 -t 31 Ianuarie 1893 5
BARCIANU Sava Popovici.- Ales la 15 Sept 1869 -t 17 Martie 1879
BASTERRA Y ZABALA Ramon de - Ales la 12 Iunie 1921.- t 17
Iume 1928.
BOGREA Vasile - Ales la to Iume 1920.- t 8 Septemvrie 1926
BOIU Zaharia - Ales la 13 Sept. 1877 -t 24 Octomvrie 1903
BORCEA Ioan (Iasi).- Ales la 5 Iume 19x9 -1- 30 Itibe 1936. 10
BOTEZ Eugen - Ales la 8 Iume 1922 -t 12 Mai 1933
BRATIANU General C. I.- Ales la 10 Aprilie 1889.- t 6 Ian. 1910
BRO*TEANU Petre - Ales la 1 Api ihe 1889 -t Ianuarie 1920.
BURADA Teodor - Ales la 25 Martie 1887 -1- 18 Februarie 1923
CALUGAREANU Dr. D.- Ales la io Iume 1920 -t 17 Decemvrie
1937 15
CLIMESCU C.- Ales la 31 Martie 1892 -t 6 August 1926
CODRESCU Teodor.- Ales la 2 Aprilie 1886.- t 22 Martie 1894
COSMOVICI Leon.- Ales la II Martie 1893.- 1- 21 Julie 1921.
CULIANU N.- Ales la 1 Aprihe 1889.- t 28 Noemvrie 1915
DAN Dimitrie - Ales la 23 Martie 1904.- 1- 25 Mai 1927 20
DEMETRIESCU Anghel.- Ales la 6 Aprilie 1902 -t 22 Julie 1903
DENSUIANU Aron - Ales la 13 Sept 1877 -t 4 Sept. 1900
DENSUIANU Nicolae.- Ales la 6 Aprilic 1880 -1- 25 Martie 1911
DOBRESCU N.- Ales la II Mai pp i -1- Io luhe 1914
DOCAN Nicolae. - Ales la 26 Mai 1915- t 25 Aprilie 1933 25
ELIAD Pompihu.- Ales la 21 Mai 1912.- t 24 Mal 1914
ESARCU Constantin - Ales la 1 Aprihe 1884 -t 8 lurne 1898
FILIPESCU Gh Em - Ales la 25 Mai 1936.- t 25 Noemvrie 1937
FRÄTIMAN Justin - Ales la 7 Iume 1919 - t 23 SeptelTlvrle 1927
GLOTZ Gustave - Ales la 28 Mai 1929.- t 17 Aprdie 1935. 30
GOGU Constantin - Ales la 3 Aprihe 1889.- t 3o Ianuarie 1897.
GHIBÄNESCU Gh - (Iasi).- Ales la II Aprilie 1905.- t 6 Julie 1936
GUILLOUARD Louis Vincent.- Ales la r Aprilie 1903.- t 26 Ia-
imam 1925.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
MEMBRII CORESPONDENTI DECEDAT] 2.91

HARJEU General C. N.- Ales la 27 Mai 1909.- f 24 Mai 1928

HERZOG Eugen - Ales la 29 Mat 1914 -j. 17 Decemvrie 1928 35
IONESCU-GION G. I - Ales la i Apnlie 1889-t 29 Iume 1904
IOSIF Goldi, Episcop.- Ales la 22 Martie 1882 -f 23 Martie 1902.
JANCA Victor.- Ales la 22 Martie 1882 - 9 August 1890
JUNG Dr. Julius.- Ales la i3 Septemvrie 1877.- f 1910.
KADLEC Karel.- Ales la 7 Iume 1919.- f 3 Decemvrie 1928. 40
KALINDERU Dr. N.- Ales la zo Marne 1890.- f 16 Aprilie 1902
KALUZNIACKI Dr E.- Ales la 20 Martie 1890.- f 21 Iunie 1914
KANITZ August.- Ales la zz Martie 1882.-1. 30 Iunie 1896.
LAMBRIOR Alex.- Ales la 2 Marne 1882.- f zo Septemvrie 1883
LAURIAN D. Aug.- Ales la 13 Septemvne 1877.-1. 25 Octomvrie
1906. 45
LECOMTE DU NOUY A - Ales la 25 Marne 1887 - I I Noemvrie
1914.
LEGRAND Emil.- Ales la 13 Sept. 1877.- f 15 Noemvne 1902
LONGINESCU Stefan.- Ales la 24 Mai I9I0 - 2 August 1931.
MARGÄRIT Apostol.- Ales la 3 Aprilie 1889.- f 22 Julie 1903.
MESIOTA loan.- Ales la 13 Sept. 1877 -f 19 Ianuane 1878. so
MIHALYI loan - Ales la 25 Martie 19°1.- f 14 Octomvne 1914
MINOVICI Stefan.- Ales la 8 Iume 1925 -t 30 Decemvne 1935

-
MONTANDON A L.- Ales la ii Aprilie 1905 -- f 3 Marne 1922
MONTESSUS DE BALLORE Conte Fernando Ales la 27 Mai
1913.- f Marne 1923.
MURGOCI G - Ales la 6 Iume 1923.- f 5 Marne 1925. 55
NEGREANU Dinutne.- Ales la ir Marne 1893.- f 30 Aprilie 1908
NENITESCU Joan.- Ales la 18 Martie 1896.- 1- 23 Februane 1901
NYS Ernest.- Ales la i Aprilie 1903.- f 4 Septemvne 1920
OBEDENARU Dr Mihail G - Ales la io Sept. 1871.-1- 9 Iulie 1885
ODHNER C. T.- Ales la zo Martie 1890.- I. ii Iume 1904. 6o
ONIT Virgil.- Ales la 3 Aprilie 1902 -j. 21 Octomvne 1915.
PANAITESCU Scarlat G-ral.-- Ales la 7 Iume 1919 -f 22 Marne
1938.
PAPACOSTEA Cezar (Iasi) - Ales la 29 Mai 1935.- Iuhe 1936
PETRESCU Dr. Z.- Ales la 18 Marne 1885.-1. 16 Decemvne 1901
PETRINO Dimitne.- Ales la 17 Sept 1877.- f 29 Aprie 1878 65
POP Gavnl - Ales la 7 Septemvne 1871.- f 27 Mai 1883
POPESCU loan.- Ales la 13 Septemvrie 1877.-1. 3 Marne 1892
POPOVICI Gh.- Ales la II Apnhe 1905.- f 12 Iulie 1905,
POPOVICI Gh - Ales la 29 Mai 1909 -j. 27 Decemvrie 1927.
RIEGLER Dr. Em.- Ales la 23 Martie 19o4.-f 31 August 1929. 70
ROBESCU C. F - Ales la zo Septemvne 1871.- 1. 1920.
RO1VIAN Visanon - Ales la 13 Septemvne 1877.- f 29 Aprilie 1885.
ROMNICEANU Dr. Gr.- Ales la zo Marne 1890.- f r Mai 1915.
ROMNICEANU M - Ales la 23 Martie 19o4.- I. 4 Octomvne 1915.
ROMSTORFER Karl.- Ales la 29 Mai 1914.- 1- 22 Noemvne 1917. 75
79*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
292 MEMBRII CORESPONDENTI DECEDATI

ROSNY Léon de.- Ales la 13 Septemvne 1877 -t 28 August 1914.

SALIGNY Alfons.- Ales la 3 Apnlie 1902 -1.
SANDU-ALDEA Const.- Ales la 5 Iunie 1919 4 -1.2i arne 1927
1\4a I I NI33
SCHRADER Otto.- Ales la 30 Marne 1891.- t 21 Martie 1919
SCHUYLER Eugen.- Ales la 12 Marne 1885.- t 16 Iuhe 1890 8o
gRBÄNESCU Colonel T.- Ales la 12 Apnlie 1894 -t 2 Iulie 1901
SLAVICI Joan.- Ales la 22 Marne 1882.- t io August 1925
SPERANTIA TEODOR D.- Ales la 30 Martie 1891.- t 9 Marne 1929
TEFÂNESCU Sabba.- Ales la ii Marne 1893.- t 16 August 1931
SUTU Dr Alexandru - Ales la xi Aprilie 1881.- t 1920. 85
TAFRALI Orest - Ales la 26 Mai 1936.- t 5 Noemvrie 1937
TANOVICEANU Joan.- Ales la 9 Aprilie 1897.- t 8 Apnlie 1917
TOPÂRCEANU Gh (Iasi).- Ales la 28 Mai 1936 -t 8 Mai 1937
URSU Ioan.- Ales la 25 Mai 1910 -1- 17 Octomvrie 1925.
VÂRGOLICI tefan - Ales la 25 Martie 1887.- 29 Julie 1897 90
VITZU Dr. Alex. N - Ales la 7 Aprilie 1897.- t 25 Decemvne 1902.
WEIGAND Gustay.- Ales la 31 Marne 1892 -1- 9 Tulle 1930 92

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
COMISIUNILE ACADEMIEI ROMANE
IN ANUL 1938-1939
I. Comismnea permanentg a Bibliotecii: CAPIDAN Th., ROSETTI
General Radu, ANTIPA Gr., Secretarn Sectiumlor.
II Comisiunea pentru premiul Nösturel, de 4.000 lei, din 1938:
din Sectiunea Literarä: BRATESCU-VOINESTI I. Al., CA-
PID ÁN Th., CARACOSTEA Dim., PUSCARIU S.
din Sectiunea Istoricg: BANESCU N., DRAGOMIR S., GUSTI
Dim', IORGA N.
din Sectiunea Stuntificä: BOGDAN Petre, CIUCA Dr. M., SI-
MIONESCU I., VASILESCU Karpen N.
HI. Comismnile pentru lucrgrile intrate la concurs pentru premille cu
subiecte date din 1939:
a) Premiul Alexandru loan Cuza, de 2o.000 lei, despre « Istoria
Românilor dela Aurelian pânä la fundarea Principatelor »
IORGA N., LAPEDATU Al., NISTOR I.
b) Marele Premiu Regele Ferdinand, de 10.000 lei despre « Vieata
si faptele lui Tudor Vladimirescu si starea socialg si culturalg
din timpul säu »
IORGA N., LUPAS I., RADULESCU Andrei.
c) Premiul General R. Rosetti, de 5.000 lei despre « Figurde mai
caracteristice din Rázbond Independentei din 1877-78 »:
IORGA N., NISTOR I., LAPEDATU Al.
d) Premml Basarabiei in memotta lui I. C. Brentanu, in efecte de
nominal lui 6 500 si 2.243 lei in numerar, despre « Istoria apärgrii
drepturilor României asupra Basarabiei si rolul oamenilor de Stat
ai României in aceastä luptg »:
CIOBANU St., INCULET I., NISTOR I
e) Marele Premiu C. Hamangiu, de ioo 000 lei pentru lucrgri juridice:
RADULESCU Andrei, DJUVARA M., IONESCU-DOLJ I.,
NICULESCU Oscar, STOICESCU C.
f) Premml Militar, General Than Carp §i Maria Carp, de 7.000 lei
cu subiectul. « Problemele de ordin geo-politic, social, economic
si tehnic ce trebuesc avute in vedere pentru organizarea apárgrii
nationale ».
FLORESCU General I , MEHEDINTI S., MRAZEC L.,
SANATESCU General Const., STEFLEA General I.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 COMISIUNILE
294
g) Premml Neisturel, de 5.000 lei, cu subiectul: « Tipärituri româ-
nesti in Basarabia dela r8r i pänä la 1913 »:
CAPIDAN Th , CIOBANU St., PUSCARIU S.
li) Premiul Statului Ehade Reidulescu, de 50.000 lei, cu subiectul
« Vieata si operele lui Vasile Alecsandri >>:
CARACOSTEA D , MURNU G., PUSCARIU S.
i) Prermul Minzsterului Cultelor fi Artelor, de 50.000 lei, cu subiec-
tul: « Biografii de ierarhi din secolul XVII »:
DRAGOMIR S , LUPAS I , POPESCU Preot N.
j) Premml Dr Victor Babef, de 20 000 lei, cu subiectul: « Cercetäri
experimentale si anatomo-clunce asupra ultravirusurilor neu -
rotrope >>.
CIUCA Dr. M., PARHON Dr C. I , POPA Dr Gr.
1) Premiul Dr. Cornel Nicoarti, de 12.000 lei, cu subiectul: o Sin-
teza flisiilui carpatic in România »:
MRAZEC L., ATANASIU S., MACOVEI G.
m) Premiul Statului Gh. Lazdr, de 50.000 lei, cu subiectul « Di-
strugerea solului bite() regiune din România )>:
IONESCU-SISESTI Gh , SPACU Gh., MACOVEI G.
IV Comisnmea pentru modificarea Regulamentului Premnlor Academiei:
CAPIDAN Th., DRAGOMIR S., RACOVITA Em., RÁDU-
LESCU-MOTRU C., LUPAS I., SIMIONESCU I.
V Comisiunea pentru ridicarea unui monument in Capitalä lui Mihail
Erninescu: IORGA N., presedinte; CUZA A. C., CARACOSTEA
Dim., MURNU Gh., PUSCARIU S.
VI. Comismnea financiarä: NISTOR I., POMPEIU D., POPESCU Pr.
N. M., VASILESCU-KARPEN N.
VII Comisnmea Fundatiei Adamachi: BOGDAN P., SIMIONESCU I.,
TITEICA G.
VIII. Comisiunea Scolarä: IONESCU-SISESTI Gh., NISTOR I., RO-
SETTI G-ral R.
IX. Comisiunea Fondul I. Feitu: BOGDAN P., CIOBANU St., DRA-
GOMIR S., POPESCU Pr. N M., SIMIONESCU I.
X. Comismnea Dictionarului: ANTIPA Dr. Gr., GUSTI D , LAPE-
DATU Al., RADULESCU Andrei, SADOVEANU M., SI-
MIONESCU I.
XI Comisiunea pentru localul Academiel: ANTIPA Gr., IONESCU-
SISESTI Gh., LAPEDATU Alex , NISTOR I., PETRASCU
Gh., ROSETTI G-ral R., VASILESCU-KARPEN N.
XII Comisiunea pentru concentrarea burselor acordate de Academic:
BRATESCU-VOINESTI I. Al., SIMIONESCU I , (loc
vacant)
XIII. Comisiunea pentru modificarea regulamentelor fondurilor cu ve-
mturi mici: ANTIPA Gr, , RADULESCU Andrei, TITEICA G
XIV. Comismnea pentru unificarea limbii cartilor bisericesti: MURNU
G., SADOVEANU M (i loc vacant)

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
COMISIUNILE 295

XV Delegati in Consihul de conducere i administratie al Fundatiumz

Familzei Menachem H. Elias:
Titulari: ANTIPA Gr., CAPIDAN Th , POMPEIU Dim ,

SIMIONESCU L,
Supleanti. MURNU G , MEHEDINTI S , PU*CARIU S ,
VASILESCU-KARPEN N
XVI. Comisiunea pentru Premzul de Virtute Mavroyeni in Bucureftz:
Presedinte: RADULESCU-MOTRU C., Presedintele Acade-
miei Române;
Membrit din Sectiunea Literarä: CAPIDAN Th.,
» » » Istoricä: NISTOR I., POPESCU Pr. N.
» » » tnntificä . MRAZEC L., SIMIO-
NESCU I
XVII. Comisiunea pentru intocmirea proiectului de organizare a Consdiuluz
National de Cercetdrz si a Asociatiei prietenzlor Stizntei:
Din Sectiunea Literarä. PETROVICI L, RADULESCU-
MOTRU C.
Din Sectiunea Istoricä: LAPEDATU Alex , GUSTI Dim.
* # $tiintificâ: MRAZEC L., ANTIPA Gr., SPACU
G., TITEICA G., RACOVITA Em., VASILESCU KARPEN N
Comisiunea restransä: GUSTI Dim., MRAZEC L., RACO-
VITA Em
XVIII Comisiunea pentru administrarea Fondurilor Antachi si Chiru:
BANESCU N., CIUCA. Dr., M. PETRA*CU Gh., RADULE-
SCU Andrei, RADULESCU-MOTRU C., SAVULESCU Tr

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
PARTEA I
,5IEDIN TELE ORDIN ARE
1 i IUNIE 1937-13 MAI 1938

i SEDINTA PUBLICA DELA II IUNIE 1937 Pag

D-I GH. ADAMESCU despre: Adaptarea la medzu a neologismelo, ,3

Telegramä omagialä M. S. REGELUI CAROL II de zma Restau-
ravel 3

2 4EDINTA DELA x8 IUNIE x937

Dela M. S. REGELE telegramai de multumire 3
Dela d-nn Prof. Mihail Gusuleac si Prof. Petre Sergescu senson de
multumire pentru alegerea ca membn corespondenp . 3
D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU comunicl adresele Ministerului
Finantelor pnn care s'a acordat Academiei renta perpetuá de
200.000.000 lei . . . . 4
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU depune propunerde pentru ale-
gerea ca membn de onoare ai Academiei a d-lor Gh TaTa'rescu,
M. Cancicov si Ig. Moscicky 5

3 4EDIN7'A DELA 25 IUNIE 1937

Delegarea d-lui L. Mrazec la särbátorirea d-lui Prof. Maurice Lugeon,
dela Univ. din Lausanne 5
Dela d-nn Tibenu Brediceanu si Prof. P. Niggli scrison de multumire
pentru alegerea ca membri corespondenti . 6
Delegarea d-lui S. Mehedinp la desvehrea pläcii in amintirea lui Tutu
Maiorescu 6

4 4EDINTA DELA 2 JULIE 1937

Dela d-mi Ig Moscicky si F. Slavik scrison de multumire pentru
alegerea ca membn de onoare 6
Dela d-nu Jos Schnjnen si W. v Wartburg senson de multumire
pentru alegerea ca membn corespondenti
D-1 Horia Hulubei membru corespondent se deleag5 la <4 Congrés 7
du Palais de la Découverte . . . 8

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CUPR1NSUL 297

5. .5'EDIN7A PUBLICA DELA 9 JULIE 1937 Pag

D-1 N. IORGA despre: « Un rnemorzu polztzc cdtre Cuza-Vock 1» 8

Dela d-I Mircea Cancicov sells, de multurnire pentru alegerea ca
membru de onoare . . 8
Dela d-mi H. Grondijs si C. Moms senson de multumire pentru
alegerea ca membri coresp 8
Dela d-1 Arhitect N. Ghika-Budesti scns, de multumire pentru ale-
gerea ca membru de onoare 9

6 .FEDINTA DELA 17 SEPTEMVRIE 1937.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU elogiazá memona fostului Pre-
dinte al Cehoslovaciei T. G. Masaryk IO
Telegramä de condoleante d-lui Jan Masaryk ri
Dela M. S. REGINA MARIA telegramd de multumire pentru
uränle de insänkosire ir
Telegrarra de condoleante Academiei d'Italia pentru moartea lut
G. Marconi . . ii
Dela d-nii Silvio Mercati si Prof F. Stefanescu-Goangä scrisort de
multumire pentru alegerea ca membn coresp. ii
Cuvântärile rostite de d-1 Dr. G. MARINESCU ca delegat la Con-
gresele de Antropologie si de Oto-Rhino-Laringologie din Capitalà 12
Participarea d-lui Secretar General G. TITEICA la adunarea Co-
misnlor nationale de cooperatie intelectualá dela Paris 14
Participarea d-lui I PETROVICI la Congresul « Descartes > dela
Pans . .
14
Propunerea pentru comemorarea lui Descartes 15

7 .5'EDINTA PUBLICA DELA 24 SEPTEMVRIE 1937.

D-1 N. IORGA despre: « Conflictul militar austro-rus in TM le Roma.-
nesti in tzmpulilizboiului Crzmezei » 15
D-1 Dr. GR T POPA despre: «Focul sacra al ,5'tunt,ez (Dr. Ion
Cantacuzino)» 15

8. ,5'EDINTA DELA .1- OCTOMVRIE 1937

D-nii Dr. G. MARINESCU s, I. PETROVICI lau cuvântul cu
referire la comunicarea d-lui Gr. T. Popa . . . . is
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU despre infnatarea safeurilor la
Biblioteck pentru piistrarea documentelor particulanlor 16 t-

9. ,gDINTA DELA 8 OCTOMVRIE 1937.

D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU anuntä moartea juns-
tului Henri Capitant . . 17
Delegarea d-lui Petre Bogdan la Congresul Asoctatiei pentru main-
tarea stuntelor, dela Iasi . 18

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
298

to. SEDINTA PUBLICA DELA 1-5 OCTOMVRIE 1937. Pag

D-1 General R ROSETTI despre: « Costachi Rosetti Telcanu 18

D-1 TRAIAN SAVULESCU despre . « 0 1 amurd a bogeitzei noastre
nalionale la rdspiintie . 18
Invitatie din partea Presedintiei Consilmlui de Ministri pentru solem-
nitatea aniversäru zilei de nastere a M. S. Regelin Carol II 18

ir gEDINTA PUBLICA DELA 22 OCTOMVRIE 1937.

D-1 S. MEHEDINTI despre: « Fost-a poporul ronuin nomad?» 18
D-1 N IORGA despre « Zece inscriplu de mormiint ale Mavrocorda-
tzlor » . . , . . . 18
Telegramä M. S REGELUI CAROL II pentru ziva de nastere si
räspunsul Majestätn Sale 19

12 qEDINTA PUBLICA DELA 29 OCTOMVRIE 1937.

D-I N BANESCU despre: «Pdreri noud asupra lui Kekaumenos» 19

13. gEDINTA PUBLICA DELA 5 NOEMVRIE 1937.

D-1 I. PETROVICI despre « Priviri asupra opera sz personalndlu
lui Descartes» . . , . . . 19
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU anuntä moartea lui Iulian
Martian . . . . . 20
Telegramä MARELUI VOIEVOD MIHAI cu ocazia înältärii la
gradul de sublocotenent si delegarea d-lui Vicepresedinte ANDREI
RADULESCU la Te-Deum-ul dela Patriarhie pentru onomastica
Märiei Sale . . . . . . 20
D-1 Presed nte AL. LAPEDATU anuntá invitatia de a ridica pentru
pentru Academie, renta donatä de Stat . . . 21
3)-1 I PETROVICI anuntä moartea colegului corespondent O. Tafrali 21

14. SEDINTA PUBLICA DELA 12 NOEMVRIE 1937

D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU comemoreazä pe Profesorul
O. Tafrali . . . . . . 21
D-1 G. MURNU despre « Relatiz dintre Roman balcanici fiBulgariz
medzevali» . 23

1 5 qEDINTA PUBLICA DELA 19 NOEMVRIE 1937

D-1 Dr G MARINESCU despre. «Determznismul in leguitm d ca
Biologza» . 23
D-1 V. VALCOVICI despre « Puncipzul incertztudinn » 23

16. qEDINTA PUBLICA DELA 26 NOEMVRIE 1937.

D-1 Dr GR ANTIPA anuntä moartea Prof. Gh. Em. Fihpescu 23
D-1 N IORGA despre: « Vico .71 Sud-Estul european» . . . 25

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL 299
Pag
Darea de seamä a d-lui C. DAICOVICI despre cercetärile si deseo-
pennle sale arheolcgice . 25

17. SEDINTA PUBLICA DELA 3 DECEMVRIE 1937.

D-1 Vicepresedinte C. RADULESCU-MOTRU salutä pe d-1 L
Gullet . . . . 30
D-1 L. GILLET rgspunde . . . 31
D-1 ADRIAN MANIU despre « Not date despre Gligorescu» . 31
D-1 Dr, GR. T. POPA despre: «Principii neurotrope in lzypofiza
odor, cuprinzdnd o ceiebrostimulinei » 31

18. SEDINTA PUBLICA DELA .ro DECEMVRIE 1937

D-1 General R. ROSETTI despre: «Insemndtatea istoiicti a cdclerti
Plevnei» 31

19. SEDINTA DELA 17 DECEMVRIE .1937.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU anuntá rnoartea lui Dimitne
Cálugäreanu si a lui Iaroslov Bidlo 32
20. SEDINTA PUBLICA DELA 14 IANUARIE 1938.
D-1 Presedunte ALEX. LAPEDATU despre noul guvern A. C. Cuza-
Oct. Góga . . . . .
33
D-1 N. BANESCU despre: « 0 colectie de sip& bzzantine aflate
la noi» . . 34
Ráspunsul M. S. REGELUI CAROL II la uränle Academiei de
Anul Nou . . .
.
34
D-1 Secretar General G. TITEICA prezintä Ilsta concurentilor la
concursunle premnlor 34
21. SEDINTA PUBLICA DELA 21 IANUARIE 1938
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU salutä pe d-1 D. Gusti si-1
felicitá pentru reusita organizärn Pavilionului României la Expo-
zutia internationalá dela Paris 42
D-1 DIM GUSTI multumeste 42
D-1 I. PETROVICI despre: «Detei linnzsmul .Fi mdeterminismul in
lumina reflectiez fulosofice» . . . 44
D-1 N IORGA despre « Stu i nou despie revolutia din 1848. in
Moldova» 44
22. SEDINTA PUBLICA DELA 28 IANUARIE 1938
D-1 G. TITEICA rosteste cuvântarea comemorativá: « In amintirea
lui Spiru C. Haret» .. 44
D-1 N. IORGA comunicá donä documente din 1856 sl 1858 44

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
300 CUPRINSUL

23. ,5'EDINTA PUBLICA DELA 4 FEBRUARIE 1938 Pag

D-1 P P. PANAITESCU despre: o Ylircea cel Bâtrân i suzerain-

tatea ungureasai » . . . 46
D-1 Vicepresedinte C. RADULESCU-MOTRU därueste Bibliotecu
manuscrisul Logicei predatä de d-sa la Unmet sitate in 1914-15 46

24 ,gDINTA PUBLICA DELA 1-1- FEBRUARIE 1938

D-1 Dr G. MARINESCU despre: « Transmit/ma la dzstantd a
activitätiielectrice a creerului 41 a reflexului psilzogalvanic» . 46
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU salua pe d-1 Fl. Stefänescu-
Goanga' . . 46
D-1 FL STEFÄNESCU-GOANGA ráspunde 47

25 ,5EDINTA PUBLICA DELA 18 FEBRUARIE 1038

Dela d-1 General E. Zwiedinek, Maestrul Curtii M. S. Regina Maria
se primesc operele M. S Sale, autografiate . . . 47
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU despre darul M S. Sale Regina
_Maria . . . 49
D-1 N. IORGA despre « Inceputurzle Istorzet Universale la Rornâni » 49
26 ,5'EDINTA PUBLICA DELA 25 FEBRUARIE 1938
D-I Presedmte ALEX. LAPEDATU transmite stirea mortii lui
Joseph Schninen . . . . 49 .

D-1 I. NISTOR despre . « Ocupapa austrzacd in Pnnczpate, 1854-

1857 » 50

27 SEDINTA PUBLICA DELA 4 MARTIE 1938

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU despre edictarea nouei Consti-
tutii . 50
D-1 N. IORG A despre. o Vaszle Alecsancliz student la clime» 51
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui N. Iorga
pentru comunicare si d-lui General Vaitotanu pcntru darul catetului
de student al lui V. Alecsandri. RoagApe d-I N. Iorga sal comemoreze
intr'o sedint.4 deosebità too ant dela aparitia Gazetei Transilvamei 51
D-1 Secretar General G. TITEICA propune comemoraria a too
ani dela nasterea pictorului Grigorescu si organizarea unet expo-
zitti retrospective la Fundatia « Dalles » 52

27 ,EDINTA PUBLICA DELA II MARTIE 1938 :

,

D-1 Dr C. PARHON despre: «Detelmznzsmul in Endocrinologze» 52

D-1 Vicepresedinte Dr GR ANTIPA comurucá regulamentul pen-
tru publicarea colectiei « Monografii stzinpfzce» 52

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL 301

28 qEDINTA PUBLICA DELA 18 MARTIE 1938. Pag

D-1 SEXTIL PUSCARIU despre « Gdndirea lingvisticd fi gdndirea

filosoficd» . . . .

D-1 TRAIAN SAVULESCU prezintä volumul omagial 4 Grigore

Antipa, hommage â son oeuvre », 1938 . . 52
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU multumeste pentru volum si
felicitA pe d-1 Dr. Gr. Antipa .
53
Dela Universitatea din Köln invrtatie la särbatorirea a 500 am dela
fondare . . . . . 53
Expozitia retrospectivâ a ziaristicei românesti 53

29 SEDINTA DELA 25 MARTIE 1938

D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU despre sârbatorirea d-lui
Dr. Gr. Antipa . 53
D-1 Dr. GR. ANTIPA multumeste . . 54
D-1 Vicepresedinte ANDREI RADULESCU anuntä moartea Gene-
ralului Scarlat Panaitescu . .
54
D-1 General R. ROSETTI se asociazâ elogiului defunctului General
Sc Panaitescu . . 55
p-
30. qEDINTA PUBLICA DELA i APRILIE 1938
D-1 M. SADOVEANU despre: « Comemorai ea luz Ion Creangii » 56
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui M Sado-
veanu pentru comunicare . . . . 56
D-1 OCTAVIAN GOGA despre 4 Austria - crdmpeie de retrospec-
tiune zstorzcd» . . . . 56
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui Oct Goga
pentru comunicare - - ...---
...
. . 56
D-1 G. MURNU depune cuvântarea rostitá la comernorarea scni-
torilor decedati si poezia « Pe drum spre stele»

31. SEDINTA PUBLICA DELA 8 APRILIE 1938

D-1 C. RADULESCU-MOTRU despre «Mentrea unut Institut
national de psihologze » . . . . 58
D-1 N IORGA despre « Un post al latinitätzi in lumea germamcd :
Austria » . 58
Se decide comemorarea lui N. Grigorescu . . 58
Delegatie d-lui Dr G. Marinescu la comemorarea Profesorului
Victor Babes 58

32 SEDINTA PUBLICA DELA 15 APRILIE 1938

D-1 I NISTOR despre: « Rum in Princzpatele Romdne, 1853-1854» 58
D-1 I. RXDUCANU despre: « In amintirea lui Ernest Solvay (1838-
1938) » . .
59

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
302 CUPRINSUL

Pag
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui L RAducanu
pentru comunicare si salutá pe d-1 Baron Guillaume . 59
D-1 General R. ROSETTI despre centenarul firmei # Resch » 59

33 ,5"EDINTA PUBLICA DELA 6 MAI 1938

D-1 Presedmte ALEX. LAPEDATU salutá pe d-1 Prof Fr Olivier
Martin . 6o
D-1 Fr Olivier Martin multumeste 6o
D-1 ANDREI RADULESCU despre. «Romanitatea Dreptului no-
stru» . . 6o
D-1 MARCU BEZA despre # Vechi legerturt cu Anglia» 61
Telegramä M. S. REGELUI CAROL II cu ocazia s'arbätorilor Pas-
tilor si faspunsul M. Sale 61
Telegramä d-lui Oct. Goga cu uräri de insänätosire . . 6i
Invitatie dela Institutul Francez de Studu Bizantine pentru inaugu-
rarea sa in Capitald 6i

34 ,5EDINTA PUBLICA DELA 13 MAI 1938

D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU despre moartea lui Oct. Goga 61
D-1 N. VASILESCU-KARPEN salutai pe d-1 E Cotton 63
D-1 E COTTON multumeste 63-
D-1 I. PILLAT rosteste cuvântarea comemorativä despre Gh.
Cofbuc . . . . 63
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU multumeste d-lui I. Pillat
pentru cuvAntare si prezintá omagii d-nei Coslouc 63
Delegarea d-lui I. Lupas la solemnitatea sfintird nouei lespede de pe
mormfintul lui Mircea-cel-Bátrân, la Coma . 63

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 PARTEA II-A
SESIUNEA GENERALA
16 MAI -4 IUNIE 1938

i.EDINTA DELA 16 MAI 1938 Pag

D-1 Presedmte ALEX LAPEDATU despre moartea D-rului Gh

Mannescu . 64
D-1 PreFdinte ALEX. LAPEDATU deschide a 72-a seshme gene-
ralá 65
Darea de seamei despi e activitatea Academiei in 1937-38 69
Programa lucreizzlor seszunzi generale 88
Raportul asupra actzvztätzi Cabznetului Numismatic pe 1937 92
D-1 I. LUPAS prezintá cuvântarea rostrtá la pomenirea Voievodulm
Mircea-cel-Bätrân, la Coma 94
2 ,FEDINTA DELA 17 MAI 1938.
Raportul burselor acordate in 1937-38 dzn fondui Ile Adamacki, Ver-
nescu, Arié, Reitescu siPapadopol . . . 96
Dama Sf Episcopu a HuOor de 20.000 lei pentru lucrarea Istorza
Episcopzez Thiplor . . . . 99
Darea de seamet despre Fundatia «Dalles » 99
3 .FEDINTA DELA 18 MAI 1938.
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU ridicá sedinta pentru inmormân-
tarea D-rului Gh Marinescu 99
4 ,$EDINTA DELA 19 MAI 1938
Raportul Comisiuniz pentru impeirprea ajutoarelor (ceirp didactice )
din fondul I. Feitu 99
Raportul Comiszunii permanente a Bzbliotecii pe 1937 loo
Lista periodicelor strdine ce se primesc la Bibl. Academzez Romdne 119
5. ,FEDINTA DELA 20 MAI 1938.
D-1 N. IORGA despre . « Sensul Gazetei Transilvaniei » 138
Raportul Comiszunu Dictzonarului limbu romdne . 139
Raportul Conuszunu financiare a Academia Romdne 139
Raportul Comiszunii financiare a Fundatiez «Elias » . 14-1

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
304 CUPRINSUL

6 ,WIN TA DELA 23 MAI 1938 Pag.

Amânarea alegeru membrilor activi ai Sectiunit istorice pentru sesiu-

nea anului 1939 . . 143

De la M S REGELE CAROL AL II-LEA se primeste telegraml

de multumire, ca räspuns la cea trimisä de Academie cu ocazia
deschiderit sesiumi generale 143

7 .gDIN TA DELA 24 MAI 1938

Acceptarea legatelor Const. Chiriacescu, Ing C Mironescu si Art-
strta Gh Stan zis Roman 143
Propunerea d-lut Dr M Clued ca membru activ i alegerea D-sale
la Sectiunea Sttintifia 144
Raportul Comismnit scolare asupra Scoalelor de Agriculturä ale
Academiel pe anul 1937-38 . 146
Aprobarea Memormlui Comistunn scolare privitor la noua organi-
zare a Scoalei « Agarici » . .
. 149
Expunerea fäcutä NI. S. REGELE CAROL II-LEA de d-1 Pre-
sedinte ALEX LAPEDATU asupra activitätii Academiei in acea-
stä sesiune . . . . 149
Regulamentarea Fondulut Ihe R Borofiu . . 149
Proiectul de regulament pentru Fondul Di. Calzstrat Grosovict 150
Raport asupra pozectuluz de buget al Fundatzei «Elzas » pe 1939 150
Votarea protectului de buget al Fundatiei « Elias », alegerile i reale-
gentle delegatilor titulari ai Academiei in Consiliul de admini-
stratie ai acestei Fundatii 151

8 ,MDINTA PUBLICA SOLEMNA DELA 25 MAI 1938

D-1 N. BANESCU 41 rosteste Discursul de receptte: « Bizantul #
romanztatea dela Dunrea-delos» . 151
D-1 N IORGA rosteste Räspunsul 151
D-1 Presedinte ALEX LAPEDATU salutä pe d-1 Prof Dr M
'
Citica IS'
D-1 Prof Dr M Clucá r:ispunde . . 152

9 SEDINTA DELA 26 MAI 1938

D-1 I. LUPAS ceteste o propunere pentru am:marea alegern succe-
sorulut lui Oct Goga, care se admite . 153
Discutte pentru reorganizarea Scoalei Române dela Roma 154
Proiectul votat pentru reorganizarea Scoalei Române dela Roma, ca
adaos la vechiul Regulament . 156
Alegerea d-lui Prof. Emil Panaitescu ca Director al Scoalei Române
din Roma 156
Alegerea d-lui Prof Dim. Caracostea ca membru activ la Sectiunea
Literarä . 157

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL 305

1o. SEDINTA DELA 27 MAI 1938. Pag.

D-1 Viceprerdinte ANDREI RADULESCU propune acordarea Pre-

mmlui de virtute Mavroyeni in 1939 §i 1940 159
Alegerea Comisiurni Premmlui Mavroyeni . . . . 159
Alegerea ca membn corespondenti a d-lor: General Paul Teod.orescu,
C. Ionescu-Mihäleqti, Octav Onicescu, C. Budeanu §i G. Oprescu 160
Alegerea ca membn de onoare a d-lor Charles Jacob qi Alex. My Iler 165

I I . SEDINTA DELA 28 MAI 1938.

D-1 Prerdinte ALEX. LAPEDATU salutä pe d-1 Prof. D. Cara-
costea . 165
D-1 D. Caracostea räspunde . . . 166
ProlectuI de Regulament pentru Fondul « Maria Antachz » 166
Proiectul de Regulament pentru Fondul Chiru i 68
Raportul Comiszunii pentru examinarea lucreirilor din 1937-38 . . . 169
D-1 Prerdinte ALEX. LAPEDATU prezintä Raportul d-lui Prof.
Em. Panaitescu despre activitatea cohi Romane din Roma . . 170
Parastasul pentru pomenirea donatonlor 170
Prelungirea sesmnii generale pänä la 4 Iume . . 170

I2. 5'EDINTA PUBLICA SOLEMNA DELA 30 MAI 1938.

D-I Prerdinte ALEX. LAPEDATU salutä pe Majestatea Sa Regele
Carol II-lea . . . . . . . . . 171
MAJESTATEA SA REGELE CAROL II-LEA räspunde 172
D-1 TRAIAN SANULESCU i§i rostqte Discursul de receptie: « Pato-
logia vegetalä » 173
D-1 I. SIMIONESCU rostqte Räspunsul 173

13. SEDINTA DELA 31 MAI 1938.

D-1 Prerdinte ALEX. LAPEDATU salutä pe d-nii Prof. Dr. Io-
nescu-Mlhäieqti §i Prof. Octav Onicescu ...... . . . 173
D-nii. C. Ionescu-Mihäiqti qi Octav Onicescu räspund . . . . 174
D-1 Secretar General G. TITEICA depune textul cuvântäni rostrte
cu ocazia särbätorini d-lui Paul Montel, Membru de onoare . . 174
Alegerea ca membri de onoare a d-lor: Aimé Cotton, Werner Heisen-
berg, Francesco Severi, M. Petrovici, W. Chaloupecky 175
Alegerea ca membri de onoare a P. Sf. Episcop Nicolae Colan, a
d-lor: Dr. Vasile Gheorgluu 0 Dr. D. Danielopol . . . . . 177
D-1 I. NISTOR raporteazá asupra formärn Bugetului Academiei pentru
1938-1939. 179
Modificarea unor articole din Regulamentul General al Academiei 182
D-1 Prerdmte ALEX. LAPEDATU multume§te Comisiunn Finan-
ciare a Academiei 185

i8 A. R. - Ana le. - Tom. LVIII. - Sechmele 1937-1938.

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
306

14. .5EDINTA DELA 1 IUNIE 1938. Pag .

D-1 VICTOR SLXVESCU este delegat cu supravegherea aplichn

bugetului 1938-1939 185
D-1 General R. ROSETTI propune modificarea art. 25 si 31 din
Regulament privitoare la alegerile de membri activi 0 corespondenti 185
D-1 EM. RACOVITA despre infuntarea Consiliulut National de Cer-
cetäri si Asociattei Prietemlor ,5tuntei 186
Comisiunea aleasä pentru redactarea proiectului de infnntare a acestei
institutiuni 187
Insärcinarea Sectiunii Literare cu Organizarea cornemoräril lui Mihail
Erninescu in 1939 187
Alegerea ca membri corespondenti a d-lor Dr. Sabin Manuilä, Paul
Henry, Abatele Vitalien Laurent, Francisc Dvornik, R. J. Kerner,
Georges Urbain 0 a d-lui General N Condeescu ca membm de
onoare 187

15. ,5'EDINTA DELA 3 IUNIE 1938.

D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU salutä pe P. Sf. Episcop Nico-
lae &Ian . 191
P. SF. EPISCOP NICOLAE COLAN räspunde 192

.....
Donatia de 1.500.000 a Societätit Uzinelor Solvay si creiarea Fondu-
lui Ernest Solvay . . .

Alegerea d-lui Alex. Tzigara-Sarnurcas ca membru corespondent si

193

a d-lor: Olivier Martin, Camil Krofta, Dr. Marius Sturza, Henri

Villat si Henri Grégoire, ca membri de onoare . . . . 193
Propunerile Sectiumi Literare pentru comemorarea lui Mihail Emi-
nescu in 1939 197
D-1 Secretar General G. TITEICA multumeste Delegatiunii Acade-
miei pentru activitatea depusä panä la expirarea mandatulut . . 198
D-1 Presedinte ALEX. LAPEDATU salutá pe d-1 Andrei Rädulescu
ca Prim-Presedinte al Curtii de Casatie 198
D-1 Vicepresedinte ANDREI RXDULESCU multumeste . . . 199
Alegerea d-lui Prof. Const. Rädulescu-Motru ca Presedinte al Aca-
demiei Romane pe 1938-39 199
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU multumeste
Alegerea Delegatiumi Academiei pe 1938-39
D-1 I. PETROVICI multumeste
.... . .
200
202
202

16. SEDINTA DELA 4 IUNIE 1938.

Gustav Kisch . . . . . . ........

D-1 Presedmte C. RXDULESCU-MOTRU anuntä moartea lui
D-1 Presedinte C. RXDULESCU-MOTRTJ despre acordarea pre-
. . 203

mulor Academiei 204

Marele Premiu C. Harnangm, pentru opere de compozitie: picturä

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL 307

Pag
sau sculpturä, acordat d-lui Jean Al. Steriadi, pentru opera sa
artisticä in domeniul picturii 205
Premiul Elena si Gh. Vlasto pentru opere de picturä acordat d-lui
N. Tonitza, pentru opera sa artisticii 205
Mare le Premiu C. Hamangiu, pentru cea mai de searná lucrare muzi-
calá, acordat d-lui Mihail Jora pentru: Simfonia in do-major . . 206
Premml Asociatiunii Craiovene acordat d-lor N. Saxu si G. Breazul
pentru: Carte de catece pentru copii . . .
Premiul Statului Eliade Rädulescu s'a inapártit: d-lui N. I. Herescu
......
. 207

pentru: Lzrica ham& . . 208

D-lui Hona Teculescu pentru scnerea: V. Onitiu 210
D-lui Ioan Missir pentru scnerea: Fata moartii ..... zu
D-lui Dragos Protopopescu pentru scnerea: Fenomenul Englez 211
D-lui Romulus Cioflec pentru scrierea: Vdrtejul 212

. . . . . . . .....
D-nei E. Dvoicenco pentru scnerea: Inceputurzle lzterare ale lui B. P.
Hasdeu
D-lui D. R. Mazilu pentru scrierea: Luceafärul lui Eminescu . . . 214
. . . 213

D-lui Th. Simenschy pentru: Povestea luz Na la . . . . . 215

Premml Ecatenna I. C. Bolintineanu acordat d-lui Dumitru Teodosiu
pentru scnerea: Mai aproape de elevi . 2 i6
Premiul Neuschotz acordat d-lui G. C. Nicolescu pentru Ideologia
literard poporanist& . . . . . . . . . . . .

Premiul Demostene Constantinide acordat d-lui Paul Constant pen-. 216

tru romanul. Rdza . . . 217
Premiul Vasile Pârvan s'a impärtit: d-lui Octavian Floca pentru stu-
dule sale de arheologie . . . . . . . . . 218
D-lui Emil Colin pentru scnerea: La collection de vases grecs du mu-
sée Kalinderu . . . . . . 219
Din Premiul C. G. Vernescu, de 50.000 lei s'a acordat numai o parte
d-lui Eugen Prescurea pentru: Actiunile posesorti 220
Din Premiul C. G. Vernescu, de 25.000 lei, s'a acordat, o parte d-lui
. . . ......
George Solomonescu pentru lucrarea: Minorul in Dreptul penal
modern
D-lui Anghel M.Dragomirescu pentru: Revendicarea in Dreptul roniiin 222
. . . . . 221

Premml Ing. Const. 0 Elena Fundäteanu acordat d-lui Alex. VA-

leanu pentru: Controlul constitutionalit&pi legilor . . 223
Premml Dr. Cornel Nicoarä acordat d-lui M. Sevastos pentru: Mo-
nografia orafului Ploe§ti . . . 224 .

Premml Demetrescu-Vergu s'a impártit: d-lui Ing. Dr. D. Drambl

pentru: Studzul torentului Valea lui Bogdan . . . 225
D-lor Z. Przemetchi si Gr. Vasilescu pentru: Technica impäduririlor 225
Premml Dr. Em. Riegler acordat d-lor Dr. C. Bältáceanu si C. Vast-
liu pentru: Notions de crenotliérapie . . . . 226
Premiul Statului Lazär s'a impärtit: d-lui Menu Moranu pentru:
Vieata pastoral& in muntii Rodnei 228

20*

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
308 CUPPINSUL

Pag.
D-lui N. Al. Rädulescu pentru scrterea: Vrancea 228
D-lui O. Kuhl pentru: Noi contribupi la analiza genetzcd a hibrezzlor
intre specie de anterrhinum . . . . . . . . . . . 229
D-lui Prof. Dr. Gh. Popovici pentru: Elemente de pechatrze f/ pueri-
culture" 230
D-11.11 I. R Ciurescu pentru studiul: Vinuri normale fi vinuri anormale 231
D-lui Grigore Gr. Alexandrescu pentru: TdMairia 233
Premml Prof. L. Mrazec acordat d-lui Const. Nicolescu pentru stu-
dml: Sur la geologie de la haute vallée du Ka lamas 234
Premiul Adamachi s'a impärtit: d-lui Mircea Heroveanu pentru
scrierea: Cdrdtorie in Univers 236
D-lui Gh. Gheorghiu pentru: Culegere de probleme de Trigonometrie 237
D-lui Dr. N. Teodoreanu pentru: Cresterea oilor 238
D-lui N. Pandelea pentru: Ronuinia p. cl. IV secundard . . . . 240
D-lui Dr. Ing. Agr. C. Oprea pentru: Studu agrogeologice in judepel
Constanta 240
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU salutä pe d-1 Prof. G.
Oprescu 241
D-1 Prof. G. OPRESCU Inullumeste . . 242
Alegerea ca membri de onoare a d-lor: Prof. Enrico Fermi, C. Bouglé,
René Maunier, L. Josserand, Pitirirn Sorokin, Mihail Drago-
mirescu, Corrado Gini si Mac Iver 243
D-1 Secretar General G. TITEICA ceteste Darea de seamä despre
lucrärile incheiate in aceastä sesiune 247

generalä . . .....
D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU declarä inchisä sesiunea
. . 251

Concursuri pentru premiile Academiei Romäne publicate in 1938 . 252

Personalul Academiei Române la 4 Iunie 1938 271
Comisiurule Academiei Române in 1938-39 ...... . . 293

www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
 ::."
,

-','. ?.,. '

.
, . ;.s.114-f!"4
. . ' I. .: .1 '
'4; ;4,
; (.:4: ,.':
,é14',111
." '',f
'. ;:e,V1"
. . .. .
'.
. ..

:,,.':;;...' ' ,';'. .1. ,11;.. ./ ..:'

'';::: L',....:!.',/...4.
4
.. . t '
!' ' ' '' ',: .'! .);:...tr
.

, -; 1 '.', ; f'
., .
. ..
,e,'er ,. ., '
(.1'...". : ,

;', ::: ....,,,

-,,,
,
:I .1.;:',1i ' i....
: . : .... ' t', ,... f :, ;;ti .Si.'..

, / 4
" A
JP?.
, f1
I

!'4
"..;
P..

it
..,
www.dacoromanica.ro ' r.0 ) 1: P..
;O. IC
www.digibuc.ro
J

° . i,,'" ,
, 4, '