CRONICILE ROMINE$T1

VOL. IV

VIEATA I OPERA LUI

RADU POPESCU
PARTEA I

PUBLICAT sit DE

N. I. SIMACHE
TR. CRISTESCU
PROFESORI.

i04
www.dacoromanica.ro
VIEATA ?I OPERA CRONIICARULUI
RADU POPESCU.
I. BIBLIOGRAFIE.
Despre vieata si opera celui mai mare dintre cronicarii
munteni 1), sunt doug studii fundamentale : N. lorga, Cronicele
muntene, intgiul memoriu 2) : Cronicele din secolul al XVII-lea,
In Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Istorice pe
1898 - 99 (unde acest cronicar e tratat ca vi in scrierile ulte-
Hoare ale lui N. Iorga in parte sub numele grevit al lui Con-
stantin Cgpitanul Filipescu), vi C. Giurescu, Contributiuni la
studiul cronicelor muntene, 1906.
Mai vechi Gr. G. Tocilescu, Studii critice asupra croni-
celor române, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie",
an. II, vol. III (1884), p. 241 - 288, vi .1,, G. Sbiera, Mivegri cut-
turale vi literare la Românii din stânga Dungrii in rgstimpul dela
1504-1716, 1897.
N. Iorga a mai tratat despre acest cronicar (dar repetgnd
sau rezumând cele spuse in studiul Cronicele muntene" din
1898- 9, färg a aduce fapte sou interpretgri noi) in : Istoria lite-
raturii românevti, ed. 2-a, vol. I, 1925 vi vol, II, 1928, vi in
Istoria Românilor, vol. VI vi VII, 1938.
Au mai scris apoi, rezurnând sec dar precis cele doug studii
fundamentale citate mai sus, G. Pascu, in Istoria literaturii
romane din sec. XVII, 1922, vi, incercand sg polemizeze cu
C. Giurescu, Etn. Panaitescu, Cronicarul Radu Popescu vi Istoriile
Domnilor Tgrii Romanevti, 1908.
Despre influentele strgine exercitate : Al. Vasilescu, Un cro-
nicar bizantin utilizat de autorul Istoriilor Tara Românevti",

Cu toate ca stolnicul Constantin Cantacuzino ii era superior in con-

ceptie pi poate in cultura, lar Anonimul care serie Istoria Tara Romanesti
dela 1688- 1714 in talent ¡iterar. Dar Radu Popescu ti intrece pe acestia prin
vastitatea operei si prin imbinarea fericita a celor doufi calitati din care
ceilalti n'au posedat cleat cite una.
Un al doilea memoriu n'a mai apiirut.
www.dacoromanica.ro
 4

in Convorbiri literare", XLVIII (1914), p, 1085 - 1092 si 1254 -

1270 ; G. Pascu, Turcizme la Radu Popescu, in Arhiva" din
'así, XXIX (1922), p, 241 - 243,
Despre valoarea literarg a cronicei, v. si D. Mureíraqu, in
Istoria literaturii române (1940), p, 89 -91, si G. allinescu, in
Istoria literaturii romgne, 1941, P. 34-37.
Scurte notite bibliografice in Sextil Pufcariu, Istoria lite-
raturii române, Epoca veche, ed, 3-a, 1936, p. 236 - 37,
Despre manuscrise : v. lucrgrile fundamentale ale lui
N. Iorga i C. Giurescu, apoi I. Bianu i R. Caracaf, Cata-
logul manuscriptelor românesti din Biblioteca Academiei Române,
vol, I i II, 1907 si 1913.

EDITIILE OPERE!:
Opera lui Radu Popescu se alcgtueste din doug mari bucgti
care infgtiseazg cronica munteang dela 1290 - 1729,
Prima bucatg o constitue Istoriile Domnilor Tgrii Romg-
nesti" dela 1290 - Mai 1688, si a fost publicatg pgnä acum de
douá ori, sub nume gresit : intdia oarg in Magazinul Istoric"
(sub "numele lui Constantin Cgpitanul), vol. I, 1845, p, 83 - 114,
147 - 86, 211 - 50, 279 - 326, 343 - 89; vol. II, 1846, p. 3 -35.
A doua oarg a fost publicatg de N. lorga: Istoriile Domnilor
Tgrii Românesti, cuprinzgnd istoriea munteang dela inceput 'Ana
la 1688, compilatg i alcgtuitg de Constantin apitanul Fili-
pesca", 1902.
A doua bucatg continug pe cea dintgiu, descriind eveni-
mentele dintre Mai 1688- Martie 1729. Partea dela Mai 1688
pting la Octonivrie 1699, fiind inlocuitg in Corpul mavrocordg-
tesc" cu expunerea lui Rada Greceanu, n'a fost canoscutg lui
Bglcescu si niel chiar lui Iorga, fiind reggsitg si integratg in
ansamblul cronicei lui Rada Popescu tocmai de C. Giurescu,
care a publicat-o in 1906 in studiul slu Contributiuni la studiul
cronicelor muntene", p, 82- 93 9. - Fragmentul cu evenimentele
dintre Octomvrie 1699 si Martie 1729, se ggseste publicat pfing
acum de doug ori in Magazinul istoric pentru Dacia", vol, IV,
1847, p. 21 - 62 si 93 - 178 (sub titlul Cronica Terii Românesti
de Radu Popescu), si de G. Ioanid in colectia luí de cronici
Istoria Moldo-Romaniei", vol, II, 1859, p. 278 - 399 (Celea ce

1) Dar §i mai inainte se gasea reprodusa, in mare parte, dupa varianta

numit/ Cronica balaceneascii", in Cronica lui Gh. Sincai sub anii 1688 - 99.

www.dacoromanica.ro
 5

au scris Rafail monahul carele pre nume mirenesc 1-au chemat

Radul Popescul Biv vel vornic").
C. Giurescu a argtat cg Radu Popescu vi-a scris cronica
In patru momente ï anume
Epoca 1290 - Mai 1688 (adicg päng la moartea Smaran-
dei, fiica lui Serban-Voclä Cantacuzino) a fost scrisg la 1688.
Epoca dela Mai 1688 - 23 Februarie 1719 (adica päng la
moartea lui loan-Vodg Ma vrocordat). Scrisä. i prezentatg
(cu o prefatg) Domnului Nicolae Mavrocordat intre Martie 1719
Martie 1722, mai aproape de intaia cleat de a doua data.
Intämplärile dintre 23 Februarie 1719 25 Mai 1724
(sfintirea mangstirii Vgare0), a fost scrisg intre 1724 i 1725,
Desfäsurarea evenimentelor de dui:A 25 Mai 1724 Ong
In Martie 1729, istorisiri scrisä treptat, in formg de memorii,
paralel cu evenimentele. Dupg pärerea lui C. Giurescu, aceastg
descriere n'o mai avem in forma redactatg de R. Popescu, ci
ala cum a fost trunchiatg i interpolatä din ordinul lui Constan-
tin Mavrocordat.
Doug variante interesante ale Cronicii lui R. Popescu sunt
Cronica Bedelceneascer (1629 - 1724) pgstratg inteun ms.
In biblioteca Episcopiei Unite din Oradea i Cronica dela
Cluj" (1290-1724), numità astfel dupg orwl in care se pgstra
manuscrisul (identic cu ms, 436 dela Academia Romänä.). Aceste
(Iota variante au fost studiate de N. Iorga in Cronicele mun-
tene" ; observatii noi asupra lor adaugg C. Giurescu, I. c., p.
114-119. Pärti noi interesante din ele au fost reproduse de
N. Iorga in lucrarea
I. G. Sbiera (Mi§cgri culturale §i literare, 1897) §i IV. Iorga
au atribuit lui R. Popescu í Istoria Tärei-Române0 dela anul
1689 incoace [corect ; 1688; 1714], continuatg de un Anonim",
ce s'a tipgrit in Magazinul istoric", tomul V, 1847, p. 93-
184 2), C. Giurescu a adus argumente cg aceastg cronicg nu a
putut fi scrisg de R. Popescu, dar continug tot in spirit
anti-cantacuzinesc Istoriile Domnilor Tärii - Rumäne#1" ce se
opreau la 1688 (inainte ca ele sg fie continuate de insu0 R.
Popeseu). De0 Anonimul" acesta nu e R. Popescu, el poate
fi publicat in continuarea operii acestuia pentru trei motive

Mai inainte reprodusese Oh. Sincai, in Cronica sa, fragmente lungi

din Cronica billAceneascit.
In Studii o documente, vol. III, p. 22 - 27, N. Iorga a publicat o
urmare a Anonimului", care .merge ptinit in Martie 1717.
www.dacoromanica.ro
 6

1) pentruca serie aproape in acelasi spirit ; 2) continua ca Intentie

prima parte a opere! lui R. Popescu sí 3) are un talent literar
cel putin egal.

Cum vedem, nu exista pana acum o editie completa a

opereí luí Radu Popescu. Cine vrea sa-1 citeascl trebue
recurga pe rand 1) la 6 locuri din Magazinul istoric" sau la
editia Iorga (psevdo Constantin Capitanul sau Const. Cap. Fili-
pescu) pentru epoca 1290- 1688; 2) la C. Giurescu (Contributiuni
la studiul cronicelor muntene, 1906, p, 82- 93) pentru partea
dintre 1688'- 99; 3) iar la Magazinul ístoric" sau la colectia
Ioanid pentru epoca 1699 - 1729; 4) la studiul lui Iorga, Croni-
cele muntene, pentru fragmente din cele doua varíante (Cronica
Balaceneasca i Cronica dela Cluj).
II. VIEATA.
Bunicul f i fated cronicarului.
In 1631 se intalneste pentru intaia oara, ca logofg (de
vistierie, probabil), Gheorghe, bunicul lui Radu Popescu '). Fami-
lia nu avea lash' pe atuncí numele de. Popescu ci pe acela de
Carida, ceea ce arata originea greceasca. Dar acest Gheorghe
Carída se stabilise in satul Popesti din judetul Ilfov st, dupa
numele acestui sat, nepotul &au de fiu, Radu Cronicarul, se va
numi, de abia spre sfarsitul vietii sale, Radu Popescu.
Gheorghe Carida va fi fost unul din numerosii greci care
inconjoara pe Leon Toma (1629 32), in timpul caruia a si fost
facut Vistier al doilea. Cand la 21 Noemvrie 1633, Matei Basa-
rab ii confirma stapanirea asupra satului Valcanestii sau Frasi-
netul de jos, de pe Mostiste, pe care Il cumpärase impreund ea
sotia sa Sofica, el era deja biv. vtori Vistier. In domnia lui
Mate' Basarab, se intampina in calitate de cumpärAtor ori mar-
tor, tot cu numele de Gheorghe Vistierul, iar la 28 Decembrie
1652, da o carte de judecata impreuna cu alti 6 boieri, intitu-
landu-se cu totii boierí ai Divanului", ceea ce pare a insemna
reluase vechea dregatorie" 2). El este omorit la 17 Februa-
rie 16553), cand i s'a jacuit" sí toata casa 4), de Seimenii
Dorobantii revoltati in timpul lui Constantin Serban.
C. Giurescu, I. c., p. 37.
L. c., p. 38.
Letopisetul Cantacuzinesc, editia noastrg, p.159, i Istoriile Dom-
nilor TArii Romanesti de Const. Clipitanul Filipescu, ed. N. Iorga, 1902, p.
133; N. lorga, Studii i documente, vol. IV, p. CCLXII, n. 3.
Arh. Stat. Mitrop, XXXII / 7 (citat de C. Giureseu).

www.dacoromanica.ro
 Singurul fin cunoscut al lui Gheorghe Vistierul este Hrizea.
Pe vremea omorirli tatälui säu, era deja mare, ocupfind de sigur
vreuna din dreggtoriile incepätoare. Tinea in cAsAtorie pe Maria,
una din fiicele marelui ban Gheorghe BAleanu, í judecând dupä
vhrsta copillor Radu era deja boierit in 1675 nunta trebue
sA se fi fácut inch' de pe când träia tatAl slu.
In 1659 Hrízea era vtorí postelnic. Nu-1 mai intAlním apoi
decht tocmai cätre sarsitul domniei lui Radu Leon (15 Nov.
1668), chnd i se confirmä stAphnirea satului FräsinetuL
Hrizea a fost deci unul din marii dreatori de la Vistierie,
In timpul jäfuitorului Radu Leon. In mediul acela grecesc, for-
mat din Ianache Vistierul, Nicula Sofialhul i Balasache, sfet-
nicii Domnuluí de la care porneau näpAstile, jafurile si oran-
duelile färä seamA, cari se aruncau asupra boierilor i mânAsti-
rilor, isi cApAtä fiul luí Gheorghe Carida acea experientä
dibäcie financiarA', cari fac din el Vístierul cel mai príceput
mai cäutat in deceníul care urmeazä.".
Ianache Vistierul moare cätre finele lui Noemvrie 1668.
Jafurile care continua sí amenintarea luí Radu Leon a va face
pe Sofialhul Vistier, ea el stie rhndul tArií, si pre la ce boieri
au bani", au de urmare mi4carea dela Mitropolíe, dela 3 Decem-
vrie, prin care Domnul e silit, 6 zile mai thrziu, sä dea hrisovul
pentru inläturarea relelor obiceiuri introduse de Greci si izgo-
nirea lor din tarä 1).
Partídul Cantacuzínilor izbuti sä pro voace mazilirea lui Rada
Leon in locul cäruia este numit Antonie din Popesti (Martie
1669). Dar noul Domn, fire ingä'duitoare, dei alcAtueste un divan
mai numai din Cantacuzini sau partizani de ai lor, lash' doul
locuri i partidei adverse a Bälenilor, &And vistiería, care a
fost intotdeauna una din dregAtorille cele mai importante, lui
Hrizea, lar Ivasco, fiul lui Gheorghe BAleanul, este facut aga.
De aci inainte, Hrizea Vistierul este unul din urzitorii de
cApetenie ai evenimentelor, intamplate phnä la suírea lui 5erban
Cantacuzino pe tron. In acest deceniu, dusmanii Cantacuzinilor
se grupeazA in jurul lui Gheorghe Bäleanu. Ginerile säu Hrizea
este dupä dfinsul personagiul cel mai important si in ultimii 3
ani din domnia lui Duca, adevAratul conducAtor al gruparii" 2).
Istoria luptelor dintre aceste douä partide a fost pe larg expusA

Letopisetul Cantaeuzinesc. p. 183 - 4.

C. Giurescu, L e., p. 39- 40.

www.dacoromanica.ro
 8

de mai multa ori de N. Iorga in : Cronícele Muntene. Cronicele

din sec. XVII, Intaiul memoriu (An. Academiei Romane pe
1898 - 9), in Despre Cantacuzini (p. XCV - CXXV) si in Istoría
Romanilor, vol. VI, 1938. Am rezumat-o qi noi in vol. II al
Cronícilor romane$ti" (íntroducerea la Letopisetul Cantacuzinesc).
In continuare, vom reproduce dupä C. Giurescu 1), eveni-
mentele care privesc personal pe Hrizea
Niel cu neegala impärtire de influentä din divanul luí
Antonie-Vodä, Cantacuzinii nu sunt multumiti. Ei se folosesc de
pretextul, real ori inchipuit, al unuí complot, pe care Gheorghe
BAleanu cu partizanii säi 1-ar fi plänuit itnpotriva lor, spre a
inlAtura din preajma Domnului pe partizanii acestuia, Slabul
Domn le face pe vole : pe la sfar$itul luí 1669, Hrizea e inlocuit
la vistierie cu Papa Greceanu, Iva$co este fAcut stolnic, luan-
du-i-se agia, unde ar fi putut dispune de slujitori, lar o seamä"
de boieri primesc ordinul sä plece la moOle lor a).
Färä trecere cat ttmp tine domnia lui Antonie, $i ocu-
pandu-se numai de afacerile sale particulares Hrizea revine,
impreunä cu Bälenii, atotputernic in a doua domnie a lui Gri-
gora$cu Ghica (1672 - 3), sub care este vistier farl intreruperes
$i caimacan intre Mai - Dec. 1673, child Ghíca insoteqte pe
Turcí in expeditia contra Polonilor.
Sub Antonie, Hrizea $í BIlenil fuseserä numai inlAturati
dela dreptorii $1. onoruri, dar nu persecutati. Domnía lui Ghica
este insä o erä de cumplítà prigonire pentru Cantacuzini. Pribe-
gia lui Serban, asupririle $i caznele celor räma$i in tarä. de-í
bätea In toate zilele pre talpeie picioarelor, gi-i spanzura de
maini cu sfoarä., $i-i muncea in tot felul tarandu-i pre pamAnt
$i pedepsindu-i cum le era voia", chemarea lor la Constantino-
pol, dup5. porunca Viziralui $i apoi surghiunul la Creta, repre-
zintA momentele cele mai insemnate ale acestei prigoniri.
Cand pela sfärqitul lui Noemvrie 1673, vine vestea cA
domnia s'a dat lui Duca, dupä stiruinta lui Mihai SpAtarul 3),
Hrizea Vistierul itnpreunä cu BAlenii $i cu partizanii lor pribe-
gesc in Ardeal 4).
Dar Duca nu intelege sA domneascá numai in folosul unei
familii, a$a c5. räzbunarea persecutiunilor de mai inainte nu

Pag. 41 - 45.
Istoriile Domnilor Ti.rii Rominesti, ed. Iorga, p. 166.
Let. Cantacuzinese. p. 191.
Istoriile, p. 181 -2.

www.dacoromanica.ro
 9

avea pentru el niciun interes. Dupa cum starue si obtine

reintoarcerea in tail a lui Serban, a fratelui sau Constantin Stol-
nicul si a cumnatului lor Radu Cretulescu, exilati la Creta, el
recheama in mod staruitor si in repetate randuri si pe pribegii
din Ardeal. Urmand acestor indemnuri, Hrizea se reintoarce in
tara, duph care care ezitare, catre sfarsitul anului 1674 9...
De ad i inainte, el ramane vistierul si omul cel mai de
incredere al lui Duca, pana la mazilirea acestuia. In anii urma-
tori, oridecateori Domnul lipseste, fiind dus la oaste, Hrizea
figureaza printre ispravnicii Scaunului.
Domnia lui Duca reprezinta o perioada de echilibru intre
cele doua partide ; un moment numai, in 1675, dupä reintoar-
cerea din expeditia polona, se 'Area ca Duca va reinvia timpu-
rile lui Grigorascu Ghica ; dar inclariirea sa impotriva Cantacu-
zinilor este de mirth' durata, asa cl in anii urmatori, el ocupa
iarasi dregatoriile cele mai insemnate.
In aceasta vreme, o noua manifestare a dusmäniilor de mai
inainte nu se vede, ba chiar in 1678 Serban Logofätul este lasat,
alaturi de Hrizea Vistierul, caimacan in lipsa Domnului 2), Cu
toate acestea, cele intamplate in toamna anului 1678 cu boierii,
care insoteau pe Duca, si fuga lui $erban din tara, inainte de
venirea Domnului, dovedesc a echilibrul era numai aparent.
Cantacuzinii eran nemultumiti ca Duca inclina mai mult catre
potrivnicii lor, si din aceasta nemultumire, a rezultat domnia
lui $erban, si mutarea lui Duca in Moldova.
Noul Domn parea ea uitase dusmania de altadata cu
Hrizea. inainte de a sosi in tara il insarcineaza, alaturi de Badea
Balaceanu, cu caimacania 3) si in primul sau divan din 1679,
11 pastreaza dregatoria de mare vistier, pe care o avusese si
sub Duca.
Tot cu Balaceanu, si alaturi de Radu Cretulescu si de
Brfincoveanu, este läsat Hrizea in vara anului 1679, ca ispravnic
de Scaun in lipsa Domnului.
La inceputul anului 1680 se petrece 'lima o schimbare inte-
resanta ! lui Hrizea i se ia vistieria, care se dá lui Barbu Milescu,
fost paharnic in divanul precedent, lar pentru el se creiaza o
dregatorie notia, Serban Cantacuzino infiinteaza si in Tara
Romaneasca [ca in Moldova", doi vornici, unul de Tara de
Istoriile, p. 185. Vezi vi Studii vi doc., IX 20 - 24.
Istoriile, p. 192.
Ibid., 196.

www.dacoromanica.ro
 10

Sus vi altul de Tara de Jos ví aceasta, numaí ca sä poatä men-

tine pe Hrizea printre boierii mari, färä sa fíe nevoit sä scoatä
pe un altul... CA era o dregatorie creata anume pentru Hrízea,
se vede l'Amura din faptul cg, dupä moartea luí, rämâne iarävi
un singur vornic, ca vi maí inainte.
Se vede insä ea aducând pe Milescu la vistierie, $erban-
Voclä urmärea un anumit scop. Abia trecuserä trei luni vi pre
la Sfeti Teodor" spune Cronica in säptämâna cea mare
a läsatului de sec, de postul cel mare, au inchis pre Hrizea
Vistier, puindu-i pricinä ca sA-i ía seama .de Vistierie, vi nädäj-
duind el va gäsi bani mincati ai *Al la el". Cercetarea care
se orfinduevte are un rezultat contrar avteptärilor, dovedíndu-se
a tocmai Hrizea cheltuise dela el mai mult de 30,000 talen.
E invinuit atunci cä zahereaua trimisä. la Catneníta a fost rea,
vi i-au dat poruncA sä plineascA acei tal, 41,000 dela casa lui
vi-1 ingrozia cu munci groaznice. Deci, ce sä faca ticäitul? De
nevoe, s'au indatorat, sí au dat al luí ce avea ; vi vi-au vândut
satele vi moväile, vi tiganii ; vi au plinit banii" 1). Dar 11 zile
dupä ce-1 liberase, II inchide din nou, vi la a doa inchisoare
mai multe cazne í-au fäcut, vi multe oträvi i-au dat, sa-1 omoare,
dar nu-1 putía omori cu oträvile, precum inteo scrisoare a
Hrizii Vistier s'au vazut, scrisä cu mana luí, chte feluri de otra-
vuri i-au dat, vi nu-1 putía omori. Care väzAnd a cu acestea
nimic nu-vi poate face voia lui, cu alta moarte groaznica l-au
omorit de v'au plínit voía tiräniei luí. Jup&neasa dar vi copiii
rätnfiind in säräcie... totdeauna se afla in pazä de slujitorí ví
zioa vi noaptea le cenia baní pen tärg. Ei vazind cä. nu vor
putea träi vi fina. afländ unii altii cä vor sä piara", fug peste
Dunäre pe ghiatä, duchndu-se la Constantinopol vi de acolo in
Moldova." 2)
'ata scena uciderii lui Hrizea dupä misionarul catolic
Del Monte 3) :

Cal sAnge nevínovat a värsat vi cAte räpíri crude a fäcut

[5erban-Voclä], nu se poate spune cu putíne vorbe. Pre Vístier-
nicul Hrizea (Vesterum Riza) care era asemenea mai avut decAt
Del Monte, reproducfind in Relatiunea sa plingerile lui Hrizea, spune
ca. i s'ar fi luat 300 de pungí (150.000 tl.) Mag. Ist. V, 39. Daponte in cro-
nica sa afirma eA sub pretext ca ar datori vistieriei i-au cerut 63.000 lei, sí
nevoind sa le dea, i-a luat tot ce a aflat, pi in urmlí 1-a ucis". C. Erbiceanu,
Cronicarii greci, p. 23. Aratarea Cronicei noastre este de sigur mai exacta.
(Nota lui C. Giurescu).
Istoriile, p. 199 - 200.
Mag. Ist., V, 39- 40.

www.dacoromanica.ro
 11

el, l-a supus la torturíle cele maí crude, in care i-a cazut si un
ochi. Tíranul insusí asculta cu urechile sale vaetele, strígätele
si suspínele luí ; and auzi aceste vorbe pe care le zíse Hrizea
in chínurile sale : Doamne I esti crud sí nebun, de ce mä chi-
nuestí asa in desert ? Ai luat dela mine 300 de pungí, sí m'ai
fäcut särac, de ce-mi chinuesti si trupul ? Cine-tí va maí crede
tia? Ti-am servit, si nurnai in acest an ti-am numärat din tara
2800 de pungi, pe care le-aí luat si nu §tu cuí le-ái dat". Cfind
auzi tiranul acestea, ordona sl-i gräbeasa moartea, si i-au
inplântat un par in spate, de un cot de lung".
RADU POPESCU PANA LA 1688.
In urna lui Hrizea Vistierul zíce C. Giurescu 1)
rämän trei copii, cari erau deja marí la moartea tatäluí lor : o
fatä märitatà dupl Logofatul Pfirvul Färasanul, si doi bäetí :
Radul Logofätul, Cronícarul de mai Varziu, sí Gheorghítä Pos-
telnicul, amändoi boeriti inca din domnia lui Duca.
Radu era la 15 Maí 1675 and se intalneste intaiasí
data Logofät de Vístierie... E de presupus ch in aceastä vreme
era deja insurat, cu toate a nu avem niel o stire pozitivä, asu-
pra sotiei sale. S'ar putea numai bänui a Safta Popeasca Bäneasa,
de care pomene§te Smaranda, fiica cea mai mare a lui loan
Bäläceanul, intr'un curíos zapis dela 1776, ar fi mai degrabl
sotía lui Radu Popescu Cronícarul (Mare Ban in 1716), deat a
celuilalt Radu Popescu din sec. XVII. Probabil a a avut numai
un singur fíu, despre a arui soartä nu stim irisa nimic. 2)
Fratele sätz Gheorghitä Postelnicul tinca in casatorie pe
Stanca fata Vistierului Preda Tatomirescul. N'avem níci o stire
despre Radu in aun urmätori. Probabíl a a ocupat aceeasi dre-
g5.torie de Logofät de Vistierie, ceca ce se confirmä. prin darla-
rnirea de Logofätul, pe care o poartä la inceputul domniei lui
Brâncoveanu.
Cronica spune a dupà moartea luí Hrizea, jupAneasa sí
copiii," au fugit peste Dunäre, duandu-se inthi la Adrianopol,
apoi la Constantinopol si in urmä. in Moldova. Intre cei 300 de
pribegi munteni, pe cara ii trimite Duca in vara anului 1681, ca
sä se pläng5. la Poartä impotriva lui $erban, se vor fi aflat

L. c p. 45 li urm.
Mag, Ist. IV, 61. Din cronia pare a rezulta cit sotia ea era moartii
in 1716. In anea caz Salta BAneasa ar fi o altit persoanit.

www.dacoromanica.ro
 12

desígur si cei doi frati. 1) Dar asupra petrecerii lor in Moldova

si a timpului cand s'au reintors, nu maí avem niel o stire".
Tocmai la 15 Mai 1689 il regasim in Bucuresti, inteun act
care mentioneazä o hotarnicie de mosie cu mosnenii din Cull-
testi, Dar hotarnicia zice C. Giurescu se facuse in August
1687, asa ca fiii luí Hrizea s'ar gasi astfel in tara in prima juma-
tate a anului 1687, Faptul acesta este cu atat mai probabil, cu
cat.., la sfarsitul anului 1687 fusese chemat si [Gligorascu]
Baleanu, asa in cfit cam in acelas timp sau putín mai in urma,
va fi venit si familia lui Hrizea. De altfel si trimiterea Cronica-
rului de care BrS.ncoveanu, in vara anului 1689, in misiune la
Generalul Heissler, ar vorbi pentru o reintoarcere ceva mai
timpurie de cat domnia lui Brancoveanu, caci abia revenit din
pribegie, e greu de admis ca. i s'ar fi incredintat o asemenea
misiune",

RADU POPESCU INTRE 1688 1716

In vara anului 1689 deci (cam prin Iunie), Brfincoveanu
trimite sol la Brasov la generalul Heissler pre Radul Logofatul
fiul Hrizii Vístierul din Popesti, fiind invatat si in limba latí-
neasca". Spre a convinge mai usor pe Heissler, Logofatul ducea
cu sine o seam& de bani" si o mie de boj pentru treaba
ostilor". Dar comandantul imperial nu era multumit si acuza pe
Munteni ea si-au calcat parola". Radu raspunse ca i-ar fi voia
sa auda dela Dumnealui care legaturi au calcat". i ca de
acestea multe zicandu-se, niel cum nu s'au putut imblanzi, ci
tot cu mhnie mare se arata catre Domn si catre tara," 2)
Elna in toamna anului 1693, Radu Popescu n'a ocupat
nici o dregatorie. In acest timp el iscaleste ca martor in diferite
zapise numai simplu Radu Logofatul", ceea ce inseamna ca e
un fost logofat (altfel s'ar specifica felul logofetiei : logofat za
vistierie, logofat za divan, treti logofat). 3)
In 1693 lichideaza incurcaturile banesti ramase depe urma
tatalui sau (care se inglotase in datorii child fusese silit de $erban
Cantacuzino sa plateasca 41.000 talen). Vazand ca datoriile
intrec valoarea mostenirii ra'mase pe urma lui Hrizea, Radu si
fratele sau Gheorghe Postelnicul declara inaintea Domnului si a
11 Istoriile, p. 202,
Istoria Ilrii Ronuinesti dela anul 1689 Incoace, continuatà de un
Anonim, in Mag. Ist.. V, p. 106- 108.
C. Giurescu, L c., p. 49.

www.dacoromanica.ro
 I.3

divanului, la care fusesera trasi, cá eí se leapada de toate ce

au fost ramas dela tatal lor, ca sa le ía datornicii pentru datoria
lor. Pe temeiul acestei declaratii, Brancoveanu impreuna cu
divanul, hotarasc ca de ad i inainte fiii lui Hrizea sa alba pace
de catre datornici, din moment ce s'au lepadat de mostenirea
tatalui lor 9.
Inaínte de 2 Decemvrie 1693, Radu Pcopescu primeste dre-
gatoria de Clucer de arie. Boieria cu care Brancoveanu cinsteste
pe fiul luí Hrizea era insa de mana a doua (clucer de arie insemna
unul din cei patru cluceri mici, subalterni ai mareluí clucer).
Era prea putin pentru familia, inteligenta, cultura si varsta luí
(avea acum cam 40 de ani). Aceasta dregatorie o indeplíneste
cam doí aní IA jumatate : dela sfarsítul lui 1693 pana in primele
luni ale luí 1696.
In 1695 Domnul lasa la Cladova ca Ispravníci" (adíca
supraveghetori peste oamenil care lucran la refacerea cetatií
Cladova din ordínul Turcilor) pe stolnicul Radu Izvoranu sí pe
Radu Clucerul, flul Hrizei Vístierul. Dar nu se stie de ce, ii
recheama, trimitand in locul lor pe banul Cornea Brailoíu. 2)
Intre Februarie si Iunie 1696, Radu Popescu inceteaza de
a maí fi clucer de aríe. Iesirea luí din dregatorie pare o disgratie.
In vara anului 1700, o tentativa de complot se urzeste
impotriva luí Brancoveanu, de catre Dumítrascu Corbeanu. Intre
boíerii amestecati in aceasta afacere este si Radu Popescu, ceea
ce confirma ípoteza disgratiei din 1696, 3)
Cele doll& versiuni ale cronicii luí Radu Greceanu, poves-
tesc si acest eveniment (ca si cele mai multe dintre 1700 - 1713),
cu deosebiri dela una la alta.
Scopul complotului era sa aduca Domn, in locul luí Branco-
veanu pe fiul lui Grigorascu Ghica. Complotistii erau : Constantin
Stirbei Vel Clucer, Cernica Stirbei Vel Armas, Radu Clucer sin
Hrizií Vistierul, Grigorie Postelnicul Baleanul, Serban Postelnicul
Hierascul, Mihaí Postelnicul Corbeanul, Dumítrasco Postelnícul
Corbeanul, Vlaicul Armasul si altii.
Deoarece scopul complotului era sa aduca. Domn pe fiul
lui Grigorascu Ghica (marele protector de pe vremurí al Bale-
nilor) sí deoarece intalnim aici boieri apartinand la familii ce
Idem, p. 49-50.
Istoria 'Drift Rominesti dela 1689 incoace. Mag. Ist. V, 137-139.
Greceanu : Mag. Ist. II, 217-220.
C. Ohirescu, I. c., p. 53-54.
www.dacoromanica.ro
 14

ilcuserA parte din partidul BAlenilor, ne intrebtim dadi acest

complot nu e ca o ultimii manifestare a partidului Beilenilor care
incei nu fusese nimicit cu totul.
BrAncoveanu inchide pA Dumitravco Corbeanul Paharnicul,
pä. Grigorie Post. BAleanul i pA Radul Clucerul sin Hrizi".
Dar duvmanli greci dela Constantinopol al Domnului, profit& de
acest complot vi induplea pe mai mina Portii s5. cheme la
Constantinopol pe boierii complotivti spre a piri pe Brâncoveanu.
Acesta e silit sA cheltuiascA 300 de pungi in schimbul cArora
°Mine dela Turci firman cum cA au inteles impArAtia cA pârele
ce s'au fost scornit mai nainte au fost minciuni vi nu este nimic
de acelea, ci sA stApâneascä cum au stApfinit pAnA acum vi set
facd zapt retilor". Dar cum spune cronica lui Greceanu, atot-
iertAtorul Brancoveanu, nu numai cl nu face zapt rAilor", dar
milostivinduse iarävi spre dfinvii, lAsAndu-i in judecata lui
Dumnezeu, i-au slobozit vi i-au vi miluit cu dregatorii vi ca'
cinste la Curte".
InteadevAr, nu trecuse anul vi unul din complotivti, postel-
nicul Grigorie BAleanul, vArul cronicarului Radu, este fAcut vel
vornic de Tfirgovivte, in care calitate iscAlevte la 30 Iunie 1701,
ateva luni mai tarziu, la 10 Decemvrie, gAsim vi pe Radu Clu-
cerul ca ispravnic de banii haraciului" in judetul VAlcei. In
primAvara anului 1703, el era ispravnic la Vel Ocra (RAmnic),
o functiune analoagA probabil cu aceea de cAmArav.
Dar pen tru trecutul casei fostului Clucer de arie, pentru
vArsta vi variatele sale cunovtiinte, isprAvnicia dela Ocna cea
mare, nu era desigur un semn de mare favoare.
De altf el, lucrul acesta se vede si de acolo cl, in tot res-
tul Domniei lui BrAncoveanu, Radu Popescu nu mai ocupA nici
o dregAtorie. Pentru acest bun Lunoscator de latinevte, de gre-
ceste, vi ceea ce era foarte rar, de turcevte, VodA nu gAsevte in
cei din urmA 11 ani de domnie, niel o dregAtorie, nici un loe
In numeroasele schimbari de boieri, cari se perindeazA in aceastA
vreme ca agenti ai tArii la Constantinopol. Ce va fi determinat
aceasti rAcealA a Domnului, in a doua jumAtate a domniei sale,
fag de Radu Popescu nu se poate vti. Poate o prea mare ravnA
a acestuia de a-vi reface mai repede movtenirea impovAratA de
datorii, la care fusese nevoit sl renunte. De altfel, cu sistemul
nostru de impunere vi percepere a impozitelor, boierul care
avea o insArcinare de asemenea naturA, nu era numai tentat la
asuprire vi jaf, prin lipsa de control vi putinta de a opri pentru
www.dacoromanica.ro
 15

sine, ceea ce putea scoate mai mult, dar constrins chiar sä le

faca, din cauza raspunderei i obligatiunei ce avea, de a inde-
plini din averea luí once lipsä". 1)
In domnia lui Stefan Cantacuzino (1714-16), färä sa ocupe
o dregatorie de primul rang, Radu Popescu se bucura totusi de
mai multa favoare. Ii afläm el:liar dela inceputul nouei domnii,
ca mare vornic de Thrgoviste (dregatorie infiintata probabíl de
Brancoveanu, °data cu repararea Curtii dela Targoviste si trans-
formarea ei in a doua resedinta dornneascl).
Din cele ce am vazut asupra carierei sale sub Branco-
veanu, ar fi mal probabil sa admitem, ca si el facea parte dintre
boierií siliti de Domn sa stea pe la mosíile lor si cari, fmediat
ce aud de mazilíe, isi fac aparitía la Curte, spre cea mai mare
uimire" a secretarului italian Del Chíaro, care raporteaza faptul,
Orícum ar fi lucrul, este fried sígur ca in desbinarea dintre
Cantacuzini í Bräncoveanu, in ultimii aní din domnia acestuia,
Radu Popescu era de partea celor dintäi. Misiunile, pe care i
le incredinteaza Stefan Cantacuzino, do vedesc ca el era unul
din boierií care se bucurau de increderea Domnuluí," 2)
In toamna anului 1714, Radu Popescu este insarcinat impre-
una cu Draghici Strâmbeanul i Grigorie Capitanul ca sä rze-
glteasca conace pentru regele Carol XII care, hotarandu-se in
sfärsit sl se intoara in Suedia, avea sä. treaca prin tara,
O alta insärcinare i se da in lama lui 1715. Turcii Brai-
lení incalcand meren hotarele Tarii Romanesti, in urma plan-
gerii lui $tefan Cantacuzino, Poarta trimíte un agà cu porunca
sa se respecte vechile hotare, pentru a caror cercetare, Domnul
numeste o comisiune, compusa din stolnicul Neagoe Topliceanu,
medelnicerul Dräghici Strambeanu i vornicul de Tärgoviste
Radu Popescu. Dupa multa gälceava", acestia ízbutesc, scriin-
du-sa hotarele cele vechi, ca sa líe iar pe acolea, si carte au
scris de au gonít si pe subas de prin sate",
Radu Popescu ramane ca vel vornic de Tfirgovíste pana
in Martie 1716. 3)

C. Giurescu, I. c., p. 57-58.

Idem, L c., p. 62
Idem, p. 64.
www.dacoromanica.ro
 lb
RADU POPESCU DUPÀ 1716.
In sfärsit, abia cu venirea ca Domn a lui Nicolae Mavro-
cordat, Radu Popescu acum trecut de 60 de ani ajunse,
brusc, pe cele mai inalte trepte ale influentei i boieriei.
La sosirea din Moldova a lui Nicolae Mavrocordat (numit
In locul lui $tefan Cantacuzino) este si el printre boierii care,
la 22 Ianuarie 1716, intâmpinä pe Domn tocmai dincolo de Focsani.
Sosit in tarA, Nicolae Mavrocordat se convinge, cA atäta
vreme cal Cantacuzinii îi vor pAstra situatia de mai inainte, el
nu se va putea men-tine. NumArului, bogàfiei, traditiilor i legA-
turilor lor, el nu le putea opune nimic. Pentru a-si putea con-
solida tronul, Mavrocordat vede limpede a va trebui in prima
linie sä zdrobeascä puterea Fireste cA Radu Popescu...
trebuia sä fie unul din cei mai cäldurosi sprijinitori ai acestei
politici. Pentru vArsta i bogatele lui cunostiinte, vornicia Târgo-
vistei si cele c-fiteva insärcinäri, cari i se dAduserà sub Stefan,
erau o rAsplatà prea neinsemnatä pentru ca vreun sentiment de
recunostiintA fatä de fostul Domn i mai ales de familia acestuia,
dela care suferise atála sä-i micsoreze zelul pentru politica lui
Mavrocordat". 1)
Intre 8- 19 Martie 1716, Radu Popescu este numit mare
vornic. Este de notat cd de acum inainte, cronicarul incepe
sA se iscAleascA Radu Popescu. In domnia dintAi a luí Nicolae
Mavrocordat, el tot mai intrebuinteazA si iscälitura de pana
atunci: Radu sin Hrizii Vistierul ori Radu Hrizea, dar pe urmA
aproape exclusiv numai pe aceia de Radu Popescu". 2)
Cu privire la activitatea sa pAng la 14 Noemvrie 1716
(cAnd a fost prins Nicolae Mavrocordat de Austriaci), cunoastem
dota fapte pe care le povesteste el insusi in cronica sa pre-
gAtirea conacelor pentru Tätari si misiunea data de Domn de
a alunga pe Austriaci 4) din Oltenia. Mai inainte de a pleca
inteacolo este fAcut mare ban.
Austriacii, de altfel, se retriiseserA din Oltenia dar in timp
ce Radu Popescu se gAsea la Craiova, o indräzneatA expeditie,
condusà de maiorul Deltine i serdaral Barbu Bräiloiu surprinde
pe Nicolae Mavrocordat la Bucuresti (14 Noemvrie) de unde e
ridicat i dus ca prizonier in Ardeal.
C. Giureseu, 1. c., p. 65.
Idem, L c., p. 66.
Mag. Ist., IV, p. 52.
Hem, IV, 56-57.
www.dacoromanica.ro
 i1

La auzul acestei stiri, partizani ai Austriacilor aresteaza

pe Radu Popescu si-1 duc la Targoviste, Apoi cum ne spune
el s'au dus la Sibiu la Ghenarariul [Stainville], care i-au
dat carti de odihna, unde ar vrea sa sazä, nimenea sA nu-I
bantuiascä. Dela Sibiu s'au dus la Brasov unde era fie-sau
altii ai casi lui, unde era toti nebunii boierii 0/.11 stransi, pen-
tru frica Turcilor i Tätarilor, íar cealalta tarl se bajenise toata
prin nriunti cu patima rea..." 1)
In cronica lui sunt neadevärate toate cele ce spune despre
atitudinea sa in aceste imprejurari. Intre acei boieri care au
flicut sfat de nimica i blestematesc, ca sa se alcatuiasca de tot
cu Nemtii" (cum spune el insusib se gasea i dansul, In adevar,
creditiva pe care boierimea impreunä cu Mitropolitul o dau la
29 Noemvrie st. v celor doi boieri trimesi la generalul Stain-
ville (ca sa ceara osti i randuiala uncí Caimacanii), este isca-
lita in frunte, imediat dupa mitropolit, de marele ban Radu
Hrizea,
La 3 Decemvrie, el se gasea tot la Targoviste, and impreunä
cu 2 episcopi, 39 boieri si 4 negustori iscaleste, iarasi in frunte,
färä nici o silnicie, teamä, ori constrangere a cuiva, ci de bunä
vote" un ínteresant act in latineste, prin care subscriitorii ale-
geau in unanimitate ca Domn pe Gheorghe Cantacuzino (fiul luí
Serban - Vodil), care s'a gasit demn, deoarece si de varsta
potrivita este, avand i cumintenia í energia trebuincioasa pre-
tutindeni in aceasta vreme, i mai ales ca fui de Domn, fiind
cel mai de cinste i cel mai demn dintre noi, caci tatal Inalti-
mei Sale a fost Domn, si cel mai bun Cei rmuitor al feirii, care
ne-a guvernat intocmai ca cel mai bun peirinte" 2),
Iatä. ce caracterizare a lui Serban - Voda ajunsese sA isca-
leased (probabil ca a scris-o el insusi) Radu Popescu dupa o
atat de lunga vriíjmasie 1 Si indatoririle din acest act, subscrii-
torii se obliga cu jurämant sa le tie i cel ce nu le-ar respecta
sa fie alungat din Ora, neputandu-se nici el niel copii lui numi
cetätean, si sä. fíe lipsiti de once dregatorie la curte, ca &add-
tori i dusmani ai patriei, si blestemati de cei doi episcopi.
Dupa 9 Decemvrie 1716 si inainte de 2 Ianuarie 1717, Radu
Popescu plecase la Brasov unde ramane pana aproape de incheie-
rea päcii dela Pojarevae (21 Iulie 1718).
Mag. ht. IV, 61-62.
C. Giurescu, 1. c., p. 70.

www.dacoromanica.ro
 i8

In tot acest tímp el este unul din cei mai insemnati st

mai statornici membrí aí partidei, pe care am putea-o numí
germana, care voia pe Gheorghe Cantacuzino Domn, sub ocro-
tirea austriaca. Atitudinea aceasta a fiului luí Hrizea, asa de
putín conforma cu traditiile familiei sale si cu trecutul sau pro-
priu, si atál de profund diferitá de cele ce avea sa spuna si sa
serie, numaí 3 -4 ani mai tArziu, era de sígur ízvorita din nested-
mutata credinta el Tara Româneasca va constituí unul din cfis-
tigurile victoriilor austriace" ').
Chlar dupa ce o parte din boierií refugiati, vazAnd inacti-
vitatea Imperialilor lar pe de alta parte atrasi cu promisiuni de
loan Mavrocordat (numit Domn de Poarrá in locul frateluí sail),
se reintorc la Bucurestí, Radu Popescu ramâne in Ardeal,
unde se manifesta pentru Gheorghe Cantacuzino sí la 16
Martie 1718.
La 1 August acelasí an, el se intorsese insa in ¡ara, deza-
ma. git de pacea dela Belgrad.
Cat a mai durat domnia luí Ion Mavrocordat (mort la 23
Februarie 1719) n'a mai ocupat nici o dregatorie. La 23 Ianua-
rie 1719, iscaleste tot ca fost mare ban". Dar chiar dela ince-
putul celei de-a doua domnii a fui Nicolae Mavrocordat, Radu
Popescu este f gent mare vornic, ceea ce, in imprejurarile de
atunci, insemna primul sfetníc al Divanuluí, (Prin anexarea Olte-
niei de Austríaci, dregatoria de mare ban ramasese putin timp
o func¡lune pur onorifica, si apoí s'a desfiintat).
Radu Popescu ramOne astfel in fruntea Divanului pang
dupä 16 August 1723 (si inainte de inceputul lul 1724), cAnd
satul de cinste si obosit de vArsta si de sbuciumul unei active
vieti politice, se retrage la calugarie in manastirea Radu - Voda,
din Bucuresti, sub numele de Rafail Monahul, Iatä ce serie el
... Fiind Dvornic mare eu Radu Popescu, in cinstea sí dra-
gostea Märieí Sale si viínd la vreme de batrânete, sí de slabi-
ciune, socotínd ca si ale lumii sunt toate desarte, singur de bunä
voie am cenit voie dela Maria Sa, si am mers de m'am calu-
garit la mOnastire la Radu - VodO, si au pus Maria Sa Dvornic
mare pe Iordache Cretulescul" 9.

Idem, p. 70.
Mag. Ist. IV, 128. Cuvintele si dragostea" nu sunt in editia din
Magazinul Istoric. Ele se afla That in Mss. 58 si 121, care sunt cele mai
vechi (C. Giurescu, L c., p. 74, nota 2).

www.dacoromanica.ro
 19

Ultimii ani i-a petrecut decí in cgluggrie. La inceputul lui

1729 el terminase povestirea evenimentelor intamplate pana
atunci. Pana aicea am scris cele ce s'au intamplat pana in
sgvarsitul a zece ani dintru a doa domnie a Märiei Sale Nico-
lae - Vodg, iar de aícea inainte cu ajutorul i mila lui Dumnezeu
voi scrie incepand dela al unsprezecilea an inainte" 1). Acestea
sunt cuvintele cu care se termina' cronica. Faptul insl el in
Octomvrie acelasi an, un copist, Radul Logofefelul de Divan sin
Mihai Ieromonahul Lupescul, da cronicei sale, din porunca Domnu-
lui, o forma, cum vom vedea, diferitg de aceea pe care o avea,
cand fusese scrisg, constituie, dupg C. Giurescu, o dovadg, cg la
aceastg datg cronicarul nu mai &aja. Moartea luí s'a intamplat
desigur in rgstimpul dela Martie - Octomvrie 17292).

III. OPERA.
I. ISTORIILE DOMNILOR TARII ROMANESTI
DELA 1290 1688. PATERNITATEA OPERE!.

Sub Serban - Vodg circula in manuscrise cronica fgrii, indru-

mata dela 1659 in spirit cantacuzinesc, proslävind partida invin-
gltoare a Cantacuzinilor si infierand pe adversarí. I-am zis
Letopiseful Cantacuzinesc".
Este evident cg povestirea aceasta nu putea fi primitá de
cealaltg partida, a Bälenilor. Acestia erau de altfel mult slgbif.
dupg 1680. Cauza trebue cgutatg in politica energicl a lui
Serban - Voda, care distruse i inspäimanta pe adversarii Canta-
cuzinilor, Insg spre sfarsitul domniei sale, Serban practica o
política'. impgciuitoare fafa de resturile partidului invins, dand
voie pribegilor sg reving in tara' in toatg siguranfa si mergand
pana a casgtori una din fiicele sale, Domnifa Alexandra, cu
Grigora§cu Bgleanu, fiul fostului sef al adversarilor. Apoi dela
9 Nov. 1688 (st. n.) domni Constantin Brancoveanu, care nu era
Cantacuzin decat dupg mama si se suise pe tron in contra voin-
Mag. 1st. IV, 178).
C. Giurescu, 1. c., p. 74- 75. G. Pascu dà data 1731 astenia lite-
raturii romine din sec. XVII, 1922, p. 140 si 141). N'am avut la indemAnii
notita aceluiasi : Data mortii lui Radu Popescu, in Arhiva din Iasi, XXIX
(1922), 241. In Istoria literaturii romAne de G. ahuesen, 1941, la biblio-
grafie, gAsim Ititeo notA la Istoria literaturii romine, secolul XVII, autorul
(= G. Pasen) re:111110i la ipoteza de aiciu. AceastA notità irisa n'am gAsit-o,

www.dacoromanica.ro
 20

tei vaduvei si ginerelui lui $erban, calcand drepturile Cantacu-

zinului legitim, Beizadea Iordache, si provocand astfel o sciziune
a Cantacuzinilor, dintre care unii it aleg Domn si-1 sprijinfi dar
altii, (putini e drept, dar de mare suprafata), pribegesc. Si, cum
mai observa N. Iorga, Domnul care a cazut doborit de Can-
tacuzini n'a fost nici o data cu total robit lor si intereselor lor,
asimilat pe deplin cu familia din care se cobora mama sa" 1).
Balenii ramasi, rudele si urmasii lor, nu se puteau impaca
niel cu domnia lui Constantin - Vocla, Dovada e patina lor insem-
natate In divanurile acestuia si complotul din 1700 al tor, cu
scopul de a aduce in locul lui Brancoveanu pe fiat luí Grigo-
gorascu Ghica. Dar mai ales cu Cantacuzinii, Balenii nu se puteau
impaca niciodata : prea mutt sange si prea multa ura Invechita
despartea pe cele douà familii. 5i, in once caz, nu puteau
ierta aceia a caror ranä era mai proaspata, aceia carora nu li
se Intinsese, ca Balenilor adevarati, mana de impacare : familia
lui Hrizea" 2). Acesta avu un fiu : Radu Logofatul, om invatat
foarte inteligent si ager. El ridica condeiul pentru a serie cro-
nica munteana in spirit anti - cantacuzinesc,
Deci, pentru sfaramaturile partidului Balenitor se alcatueste,
probabil In ultimii ani din domnia lui $erban, o mare cronicl,
de aceeasi lungime cronologica cu a Letopisetului Cantacuzinesc,
mergand deci dela 1290- 1688, si intitulatä Istoriile Domnilor
Tarii Romanesti", care, pentru epoca de cand incepe prepon-
derenta Cantacuzinilor si antagonismul dintre cele dota familii,
infierand purtarea si amestecaturile Postelnicestilor, urmareste
cu sirnpatie si justifica politica reprezentata de Gheorghe Baleanu
si Hrizea Vistierul. In fata unei cronice de familie si de partid,
se alcatueste astfel o alta cu acelasi caracter 3),
Cronica Balenilor si a lui Hrizea Vistierul a fost publicata
pentru intaia data in Magazinul istoric pentru Dacia (vol, I si
II, 1845 - 46) al lui Laurian si Bälcescu, sub tittut : Istoriile Dom-
nilor Tara - Romanesti, serse de Constantin Capitanur.

Cronicele muntene, p. 362,

L. c.
Ma se explica constatarea pe care o face Del Chiaro, care vade in
Bucuresti dela 1710-16 ea secretar pentru limba italiana, ea fiecare boier
are o =mica, in care vietile Domnilor sunt infatisate in bine sau in ram,
dupa cum a favorizat sau a fost dusmanul familiei sale (Pasagiu eitat de Engel
la 1804, iar in timpurile mai noi de N. lorga la 1898 si C. Giurescu la 1906).

www.dacoromanica.ro
 21

Editorii o insotiserA de urmitoarea notitA : In manuscrisul

ce avem sit' zice cA aceastä CronicA s'a scris la 1769. In cursul
scrierei insA, cum se va vedea, autorul se mArturisevte de mar-
tor ocular al inthmplArilor urmate cu un veac mai inainte.
Aceasta ne face sä credem cA acest Constantin CApitanul este
un copist lar nu adevAratul autor. hoi in lips'?" de alt nume am
piistrat p'acesta spre a o putea deosebi de celelalte Cronicia 1),
Pentru prima oarA, Aron Densusianu in Manualul de Istoria
Literaturei RomAne (editia I, Iavi 1885), considerä de autor al
cronicii pe aeest Constantin CApitanul, pe care il identificA apoi
cu Constantin Clpitanul Filipescu. Acest cronicar necunoscut
d'aiurea spune Densuvianu se vede ca este identic cu Con-
stantin CApitanul Filipescul, pe care Serban VodA il trimite la
Apafi, principele Transilvaniei, ca sä.' -i aducA pe viitorul ginere
Gligore BAleanul postelnicul, ceea ce se nareazfi chiar in aceastA
cronica la fine" 9.
PArerea aceasta a fost in urmA impArtAvitA de Xenopol 3)
vi Hasdeu 4), rAspAndindu-se apoi in manualele de vcoalA ca un
adevAr necontestabil.
A sustinut-o mai ales N. Iorga in analiza amAnuntità vi
savantA pe care a consacrat-o acestui cronicar in studiul sAu
asupra Cronicelor muntene din 1897; apoi in prefata dela noua
editie criticA a Cronicei, insotita de note, pe care a publicat-o
In 1902 sub titlul de : Istoriile Domnilor Tara RomAnevti... com-
pilate vi alcAtuite de Constantin CApitanul Filipescu", Cu mare
lux de argumente N. Iorga a voit sa demonstreze paternitatea
lui Constantin CApitanul Filipescu. Studiul lui C. Giurescu din
1906 a adus argumente sdrobitoare impotriva acestei pAreri.
IatA ce smite N. Iorga in Istoria literaturii românevti, ed.
2-a, vol. I, 1925, p, 359 : Sarcina de a rAspunde atacului [Can-
tacuzinilor] prin altul se dAdu [de partidul BAlenilor] unui boier
din neamul Filipevtilor MArgineni, lui Constantin CApitanul, a
cArui mamA era Marica, fiica lui Constantin Postelnicul, dar care
era in acelav timp Irk cu mama lui Grigore BAleanu. Simpatiile

Mag. Ist., I, 84, notl.

IN 176, Idem, ed. 11 din 1894, p. 224.
Istoria Romfmilor, ed. I, vol. IV, 1891, p. 626 (si eclitia III, postumit,
vol. VIII. 1929. p. 226- 7).
Etymologicum Magnum Romaniae, vol. III, col. 3047.

www.dacoromanica.ro
 22

lui insg merserg de partea rudei celeí rnai depärtate vi ele se

pronuntarg cu energie, cu violen, in rgspunsul sgu istoric la
letopisetul cantacuzinesc. RAspuns pe care, din motive de spirit,
mai inalt, de limbä mai linivtitg, mai bäteaneascg, din acel al
pomenidi cu apgsare a amanuntului privitor la jupAneasa Fili-
pescului ví al presentei in socotelile bravovene vi. aiurea a aces-
tui cgpitan, vi ca duvman cantacuzinesc, nu-1 putem atribui, cum
s'a propus, lui Radu Popescu, cronicar mai tärriu". In notg
adaugg : Cum se v tie, numele lui Constantin apitanul e dat
pe ms. Academiei Române, fie vi tarziu, dar nu in forma pome-
nirii copivtilor".
In Ist. lit, rom,, ed, 2-a, vol. II, '1926, p. 174, nota,
serie: cronica pe care cu bate argumentele luí C. Gin-
res cu, continug.m a o atribuí luí Constantin apitanur.
In sarvit, in Istoria Românilor, vol, VI, 1938, p. 454, N.
Iorga spune : Cum un manuscript poartg pe dosul foil de legg-
turg, numele de Constantin Cgpitanul, cum un boier cu acest
nume, un Filipescu, existg atunci, cum e intrebuintat in misiuni
prin Ardeal, cum el a inältat o frumoasg bisericg in judetul
Buzgului, cum mama luí Marica, e pomenitg, färg sä fi jucat
vre-un rol politic, la sfärvitul expunerii, am pgstrat aceastg
atributle,
Incercarea de a vedea in acest protivnic al lui Ludescu pe
fiul lui Hrizea din Popevti, cel ava de crud urmgrit de Serb= -
Vodg, nu pare izbutítg. Forma literarg nu e aceiavi, vi pasio-
natul Radu Popescu, pe care-1 vom mai intalni ca povestítor
politic al rosturilor tgrii, ar fi dat alt colorit vi altg aldurg
expunerií unei opere atät de dramatice. Leggturile intamplgtoare
intre asemenea fragmente istorice nu pot sg aibg insemngtatea
ce li s'a acordat",
Cu toga competenta pe care o avea autorul acestor argu-
mente, pärerea s'a nu s'a impus.

De paternítatea lui Constantin Cgpitanul n'a fost con-

vins niel Tocilescu in Studii entice asupra cronicelor romäne",
publicate in Revista pentru Istorie, Arheologie vi Filologie",
an. II, vol. III, 1884, p, 281.
I. G. Sbiera in Mivcgri culturale vi literare la Românii din
stänga Dungrii, 1897, p, 200 -206 vi 215 - 16, marginindu-se in
privinta Cgpitanului la notita lui Bälcescu vi Laurían, atribue

www.dacoromanica.ro
 23

cronica lui Radu Popescu cu o probabilitate deplinä, ca sä nu

zicem chiar sigurantä".
In sfarsit, a Giurescu in magistralul ski studiu Contribu-
tiuni la studiul cronicelor muntene, 1906, p. 11 - 36, a dovedit
definitív ea autorul e inteadevar Radu Popescu,
In paginile urmätoare rezumarn si uneori reproducem ampla
si solida argumentare a luí C. Giurescu. Cum studiul luí C.
Giureseu nu se mai gaseste nici la anticari, am socotit ca adu-
cem un serviciu reproduand aici tot ce are esential.
Pentru deplina intelegere a celor ce urmeaza zice C.
Giurescu este necésar sa amintím mai intbliu urmatoarele (Iota
lucruri
Parerea dupä care Cronica se atribue unui Constantin
Capitanul are ca unicei bazci, notita publicatä de Balcescu. Din
fericire manuscriptul, dupa care s'a facut típIsirea din Magazi-
nul Istoric, s'a conservat si el a servit de baza si editieí lui
Iorga, fiind daruit de Dimitrie A. Sturdza Academiei Române
unde se pastreaza sub No, 439 1).
Insemnarea de care vorbeste Bäleeseu, si pe care se inte-
meiaza aceasta pärere, se aflä pe foaia a doua a manuscrip-
tului, jos in coltul din dreapta si are cuprinderea urmätoare
Aceasta carte s'au scris de Costandin Cap[i]t[anul] Mai 10 It.
7269" (=--- 1761).
Notita aceasta, scrisä ca aceeasi scriere, dar mai marunta
si de aceeasí persoana care a copiat intreg manuscríptul in 1761
o copie deci foarte tArzie poate avea doua intelesuri :
Constantin Cäpitanul este sau autorul primitiv al cartii, sau copis-
tul din 1761,
Identificarea lui Constantin Capitanul, cu Constantin
Capitanul Filipescu, are ca singur argument faptul ea acesta traia
tocmai pe tímpul cand s'a serfs cronica, care if mentioneaza
chiar, cu prilejul aducerii lui Grigore Baleanu, ginerele Domnu-
lui, din Ardeal.
Impotríva pärerii ea Istoriile Domnilor Tarii Romanestí ar
fi serse de Constantin Capitanul, Filipescul se ridicit triad serioase
obiectiuni :
I) Filipeseu, a caruí vieata ne este acum cunoscuta, nu

1) A fost deserts in Catalogul Manuscriptelor Romiinesti", vol. II, p.

143 - 144, publicat de I. Bianu si R. Caracas,

www.dacoromanica.ro
 24

putea seri in spiritul in care e scrisd cronica f i ca tendinta poli-

tice!' pe care ea o urmdreste.
In adevär, cronica nu este scrisä atat pentru lauda parti-
dului &genitor, cat pentru ca sä condamne í sá infiereze íntri-
gile i amestecaturile Cantacuzinilor í mai ales cruzimea l tira-
nía lui $erban, impotriva caruia este in special indreptata.
Iatá de exemplu un pasagiu
De acestia multe fäcea Sal-ban - Voda ; care de s'ar fi
scris cate una, pare-mi-sa cà n'am avea battle sa le randuím
toate, cá de om nici nu-i era mila, ca de o pasare Indata
omortaila ; ori de au avut vreo pízma pe dansul den boiería
lui, ori de i s'au parut ceva banuiala pre cineva ; orí 1-au pärat
cíneva, precum mullí oameni rag sant in Tara Rumäneasca,
indatti, fArá intrebare, fära judecata it omora tiraneste. Pentru
dajdi, ce sä zic ? I Care mai nainte, färä cat stiu foarte bine cä
in anul de intai au luat den tail 2.000 de pungi de bad, iar
al doilía 3,000, al treilía i mai mult cat räsuflu boerii, slujito-
rii, bírnicii nu mai avea 1361..0, cazniti in toatä vremea, isi vin-
dia mosäile, tiganii, viile si tot ce avía, de le cumpära, Sarban-
Voda, i ai ; lar saracii plängia i pliniia tot ce le cena, ca
era legati de stälpli ce era infipti la puscarie, inläuntru í afarä,
de-i bätia cumplit : pre boiari, pre capitani, pre slujitorí, pan
i-au saracit pre toll; si care cum scapa, umplia färäle, carel
nu mutila de batai sau de necazuri" 1),
Se vede dusrnania Cronícarului fata de Cantacuzini in
genere si inversunarea fara frau de care e stapanit, and vor-
beste de $erban. Este färä indoialä una din victime care serie,
cad numai suferintele proprií pot smulge asemenea accente.
Trebue lima sä recunoastem ea, o rudä apropiata a Can-
tacuzinilor, in mijlocul carora isi petrecuse copiläria i adoles-
centa, nepot de sort boler í om de incredere al lui 5erban-
Vodä, catä vrenie acesta a trait, cum a fost Constantin Capi-
tanul Filipescul, nu putea scri astfel despre rudele sale si mai
ales despre unchiul i binefacatorul &Au.
Tatäl sau, Pana Filipescu, apare (in luptele i prigonirile
de dupä 1658) mereu in stransä legaturä cu socrut säu Constan-
tin Postelnicul Cantacuzíno, Moartea prematura a lui Pang Fili-
pescu, a avut drept urmare, de sigur, o mal mare apro-
1) Ed. Iorga, p. 200 - 201,

www.dacoromanica.ro
 25

piere si o mai stransä leg'ätura, intre vaduva si fratii ei Canta-

cuzinesti.
Nu numai ca nu se poate stabili vreo urma de neintele-
gere ori dusmanie, intre Constantin Cäpitanul Filipescu si Can-
tacuzini si mai ales intre dansul si unchiul sau $erban - Vodä,
dar, dimpotriva, ei apar in cele mai stranse relatii : Cantacuzinii
sunt rudele sale apropiate, in mijlocul si sub protectia carora
isi petrece copilaria li adolescenta ; unchiul sau $erban il boje-
reste si ii incredinteaza misiuni importante si Mil sa fie in pri-
mele randuri, el se bucura pana la moarte si de favoarea varu-
lui sau Brancoveanu. In asemenea conditii e cu neputinta iden-
tificarea sa cu autorul Istoriilor". Cronica aceasta, puna de
inversunare si ura la adresa Cantacuzinilor si in special a lui
$erban - Voda, el nu o putea scri ; imprejurari din vieata lui,
care sa provoace si sa. legitimeze aceasta ura si inversunare, nu
numai ca nu se cunosc, dar nici macar nu se pot inchipui. Ar
fi trebuit in acest caz sä-si condatnne si sa-si infiereze, nu numai
propria sa familie, dar chiar propria lui activitate, ceea ce este
inadmisibil.
ll) Din felul cum se vorbeste in cronica, de Pana Spatarul,
de sotia sa Marica si de Constantin Filipescul, capatam iarasi
convingerea ea acesta din urma nu poate fi Cronicarul.
Despre acestia se povesteste si in Cronica Cantacuzineasca
si in Istoriile Domnilor Tarii Romanesti. In cazul de faja, in
Istorii avem evidente prescurtari ale celor cuprinse in Cronica
Cantacuzineasca. Asa stand lucrul, este inexplicabil ca Filipescu
sa povesteasca asa de pe scurt cele intamplate tatälui salt, rezu-
!nand numai din Letopisetul Cantacuzinesc fapte pe care el insusi
ar fi trebuit sa le cunoasca mai bine ca oricine. lar mentiona-
rea impersonald a unei fapte savarsite de el (solia in Ardeal ca
sa aducä de acolo pe Grigore Baleanul) ar fi foarte nepotrivita
cu personalitatea Cronicarului, asa cum se manifestä in cronica.
In adevar, in tot cursul povestirii, persoana Cronicarului
apare in fiecare moment. Once trimitere la un lucru spus deja
sau care se va arata mai tarziu, once intarire sau justificare a
une afirman, care se sprijin'a pe un fapt vazut, auzit ori citat
in Istorii, Cronicarul il povesteste la persoana intaia. Cele ce a
auzit ori a vazut el insusi, le sprijine intotdeauna pe activitatea
persoanei sale.
In rezumat, din felul cum se vorbeste in Istoriile Domni-
lor Trull Romanesti" de spiitarul Pang, de sotia sa Marica si
www.dacoromanica.ro
 26

de fiul lor Constantin Capítanul Filipescu, nu numai ca nu rezulta

vreun indiciu ca acesta ar autorul cronicei, dar inteo ase-
fi
menea ipoteza intalnim nepotriviri, cärora nu li se poate gasi o
explicare indestulatoare.
III) Autorul Istoriílor" se afla in Moldova in timpul celeí
de a doua domnii a lui Dumitrasco Cantacuzino (Mart 1684
25 !unite 1685). In pasagiul in care vorbeste de acesta, spune cl
el insusí a vazut cele ce scrie Cum am vazut si noi cu ochli
nostri, aceastía ce scríemu. Se refera nu numai la un fapt anu-
mit, ci la toate ce le spune despre domnia luí Dumitrasco Can-
tacuzino. Nu poate fi prín urmare vorba de lucruri observate in
timpul uneí petrecerí de cateva zile, cu prílejul unei calatoril,
al trecerií prin Ora, ori al unei solii, ci de fapte väzute in timpul
unei seder' indelungate.
Incheierea aceasta este intaritä si de o alta imprejurare :
Cronícarul vorbeste foarte des de Moldovení, carora le lace o
parte larga in povestirea sa. Izvoarele sale pentru istoria Mol-
dovei au fost aratate de N. Iorga. Pana la Aron-Voda, intre-
buínteaza pe Ureche, pe care il citeaza sub numele de letopi-
setul cel moldovenesc", dupä cum rezultä din comparatia pasa-
giilor respective. Din biografiile lui Mihai Viteazul sí din cronica
lui Matei al Mirelor isi ía stirile pentru "anii urmatori pana la
1618, iar de ad i inainte apar comunicatiile orale capatate,,,
dela Moldoveni" (N. Iorga), pe care si le la dintr'o alta sursa
cleat Míron Costin, pe care nu ha cunoscut. Stírile Cronicaruluí
asupra istoriei Moldovei dela Radu Mihnea (1616) sí 'Dana la
urcarea pe tron a luí Constantin Cantemír (1685), formeaza un
capitol foarte important si in acelasi timp original. Sunt lucrurí pe
care nu le aflam debe alurea, orí le aflarn inteo forma diferita.
Culegerea acestor informatií, care priveau intreaga ístorie a
Moldovei in decurs de aproape freí sferturí de veac pentru care
nu allá sí nu intrebuinteaza niciun izvor scris, cerea multa oste-
neala si cercetäri indelungate. E greu de admís, ea asemenea
ínformatii, care nu se puteau dobandí cleat in Moldova, ar fi
fost ()Minute numai cu prilejul unei solii, sau al unei simple
calatorii.
Daca apropiem faptul acesta de afírmarea Cronicarului, cii
cele petrecute in domnía lui Dumitrasco Cantacuzino sunt lucrurí
viizute de el, atund interpretarea pe care am dat-o vorbelor
sale, ca trebuia sa se afle in Moldova, in tot timpul domniei a

www.dacoromanica.ro
 27

doua a luí Dumitrasco, capäta o noua indreptatire, Trebue. sa

vedem in autorul Istoriilor", pe unii dintre aceia, care umplea
Odle" in urma persecutiilor lui Serban. O edere mai indelun-
gata fink' a lui Constantin Cäpitanul Filipescu nu se poate sus-
tine ; dimpotriva, tocmaí in timpul lui Dumitrasco el se gasea
In Ora.
L G. Sbiera intemeindu-se pe faptul ca Cronicarul, vorbind
de numírea lui Constantin Cantemir ca Domn al Moldovei in
1685, spune a au fost Domn sapte ani si au murit in domnie",
conchíde, ca abia dupa acest timp si-a compus cronica sa, sau
a in caz cand autorul si-ar fi scrís cronica succesiv, abia
dup5. Mart 1693 (data mortii lui Cantemir) ajunsese cu ea pa.na
In Mal 1688," 1)
N. Iorga vede insa in pasagiul in care se vorbeste despre
moartea lui Cantemir, o interpolare. 2) Croníca nu s'a scris suc-
cesív ci °data í anume, in anul 1688, inainte de moartea lui
Serban. Cronica zice Iorga a fost scrisa toga dintr'o
bucatä. Trimiterile la cele ce urmeaza sunt dese. Redactiunea
nu s'a facut inainte de domnia lui Serban, nici dupa moartea
acestuia. La domnia lu¡ Grigorie Ghica intaia oaf& scriind despre
Logofatul Serban, el spune cA Pasa, cu care se uníse acesta,
nu 1-a uitat, ci pana si la domnie 1-au ridícat, precum pre
urmit se va era ta", Obiceiul de a se reinoi domnia la cate 3
ani e aratat ca desfiintat cand se pomeneste de introducerea
lui, sub Radu Leon. Dar cand vorbeste de Brancoveanu, el
numeste simplu nepotul Domnului", fära a atinge, cum e obi-
ceiul, cele intamplate mai la urmä, cu acest boer. In fine la
expunerea chínurilor luí Hrizea, liberat un moment, el serie
Cu ce socoteala (1-a slobozít) Serban-Voda va sti si suf le-
tul lui." 3)
Cu toate cA pasagiul despre moartea lui Cantemír se gaseste
in toate manuscriptele Cronicei, asa ca e greu de admís o inter-
polare, cred totusi (zice C. Gíurescu) ca argumentele aduse de
D-1 lorga trebue sa. alba precadere, cel putin in sensul ca cea
mai mare parte a cronícei s'a scris care finele domniei lui Ser-
ban. In acest sens trebuesc interpretate i alte alusiuni din
cursul povestirei".
1)1. G. Sbiera, Migari culturale gi literare la Romanii din stfinga
In rAstimpul dela 1504-1716. 1897, p, 205.
Ed. Iorga, p. 209, n. 2.
Iorga, An. Ac. Rom. XXI. 346.

www.dacoromanica.ro
 28

Pare deci mai probabíl, cA cronica a fost scrisa prin

1687 -88 1); o precizare mai mare a tímpului sr fi in contra-
zicere cu intinderea el, care nu se putea scri dela o zi la alta.
Dar vi timpul compunerii constitue un nou indiciu impotriva luí
Constantin Capitanul Fílipescu, caci inchípuiasca-vi orícine daca
e cu putinta ca Filipescu intorcandu-se dela solia din Ardeal,
in Decemvrie 1686, sa se apuce sa scrie despre $erban, ava
cum il prezinta cronica.
De altfel nimic nu indreptatevte identifícarea lui Constantin
CApitanul de care vorbevte notita, cu Filipescu. Avem doveditA
pentru anii 1687- 1689, existenta unui Costandín Capitanul, pri-
beag in Ardeal i duvman Cantacuzinilor, alaturi de Costandin
Capitanul Filipescul, ruda vi boierul luí Serban.
Intre Costandin apitanul vi Costandín Cä'pitanul Filipescu
este o deosebire Filipescu iscalevte sau e numít totdeauna
cu numele de familie, ceea ce este explicabil. CApitani sunt
multi vi numele de Costandin e díntre cele mai raspandite. Prín
insuvi faptul acesta, sensul notítei e mult mai aproape de Cos-
tandin CApitanul, decAt de Filipescu.
Dar in gall de aceasta, este evident ca nu ruda vi boie-
rul lui $erban, ci numai pribeagul vi persecutatul Costandín
Capitanul, putea prezenta pe Domn vi familia sa, in culorile in
care sunt descrivi in cronica.
Dar nici acest pribeag, Costandin Capitanul, dela 1687 - 1691,
nu poate fi autorul sau copistul manuscrisuluí nr, 439 dela Aca-
demie. Mai intai pentruca Cronicarul scria in Bucurevti tocmai
In timpul and Capitanul era in Transilvania. Apoi, no lita acelui
manuscris aratei kimurit timpul cad s'a scris cartea : 10 Mai
7269 -= 1761. E vorba deci de un alt Constantin Capitanal care
scria (= copia) la 1761.
Manuscrisul in chestiune nu contíne numai cronica de care
ne ocupam. Pe prima pagina se aflA Istoriia Tä'rai Rum5.-
nevti de and au descalicat pravoslavnicii crevtini", adica exact
titlul Croniceí Cantacuzinevti 2), dupa care urmeaza pe primele
dou'A foi, traditía cuprinsA la inceputul acelei cronice.
In notA, C. Giurescu observil cä Del Monte (in Relatiunea istoricA
a stArii Valachiei, 1679- 1688, publ. Intii de Engel si apoi In Mag. Ist., V,
p. 32 - 70) il atadt pe Serban-VodA cu aceeasi violentA, cu care 11 atacA si
autorul Istoriilor". Pe autorul acesta, care-0 compusese deja sau Isi compu-
nea atunci (1688) cronica, Del Monte 1-a cunoscut desigur, cAci numai ass
s'ar explica unele asemAnAri care nu pot fi intimplAtoare.
Cum e In ed. Ioanid, p. 1, In ms. 441 dela Academie, etc. In Maga-
zinul Istoric e: Istoria TArii Rominestt de and au descilicat Rominii".
IV, 231.

www.dacoromanica.ro
 29

Dedesubtul acestei Introducen, luatA dintrlo cronici strAinti,

se allá inseinnarea care ne intereseazà. Pe pagina urmAtoare,
sub un frontispiciu, vine apoi titlul cronicei Istorfile Domnilor
TArií Rum[à]nesti", dupA care incepe textul, Cartea" prin urmare
nu cuprinde numai cronica de care ne ocuparn, ci si un frag-
ment dintr'o alta, si e interesant, cA insemnarea se gAseste sub
acest fragment, pe care nimení nu s'a gfindit niciodati s1-1
atribue CApitanului. Cu toate acestea, clack' Constantin CApitanul
ar fi autorul, atunci el a trebuit sl scrie intreaga carte, deci si
aceastA traditie, ceea ce e imposibil.
Constantin Capitanul este cel care serie manuscriptul, adid.
copistul. Acesta e si in¡elesul obisnuit al cuvântului a serie in
cazurí identice cu acesta. Un exempla :
Letoplsetul TArii RumInesti ... actin] de isnoavit scriin-
du-sei din porunca MAriei sale prea luminatului si prea inAlta-
tuluí Domnului nostru Io Nicolae Alexandru Voevod, , . de Radul
Logofetelul de divan, sin Mihail Ieromonahul Lupescul, la snit
de la zidirea lumei 7238, lar dela nasterea Domnului sl Man-
tuitorului nostru Is. Hs, 1729, la luna lui Octomvrie 31 zile".
Acest letopiset de isnoavd scris de Radu Logofetelul, la
31 Octomvrie 7238, cuprinde in rea litate Cronica Cantacuzi-
neascA, Cronica luí Greceanu si pe a lui Radu Popescu.

II. CRON1CA LUI RADU POPESCU DELA 1688 . 1729

(ca o continuare a Istorillor Domnilor Tiirii - Romeme$ti" ),

In niel unul din manuscriptele cunoscute pfinA a cum,

zice C. Giurescu cronica lui Radu Popescu nu se sill sin-
gull. Ea se gasqte totdeauna ca o continuare a altor cronicí,
orí cel putin in legAturA cu ele, si nu este níci odatI intreagei,
lipsindu-í ori partea dela inceput, ori cea dela fine.
Diferitele forme in care s'a conservat se reduc ins& la
urmAtoarele trei :
1) Aceea cuprinsA in manuscriptul original nr. 58 dela Aca-
demia RomânA, In fruntea acestui manuscript se aflA urmAtoa-
rele randurí
Letopíset, intru carele sl cuprinde domnia dintâi si de a
doao din ¡ara Moldovei a MAriei Sale prea luminatului nostru
Domnu Io Nicolae Alexandru Voevod, carele iaste alatuit de
Nícolae Costin Vel Log. feciorul lui Miron Costin ci-au 'fost
www.dacoromanica.ro
 30

Logoftit mare, vi domnia dintai vi de a doao íarg a Mgriei Sale

din Tara Rumgneascg, tocmít vi avezat de Radul Popescul ci-au
fost Vornec mare, coprinzand vi alte lucruri ce s'au intamplat
printealte parti, intr'aceste domnii ale Mgrii Sale, carele 1-am
scris eu Popa Stanciul de la Bísearica tuturor Sfintilor din Bucu-
revti. In luna lui Martíe, in 20 de zile, vgleat 7230" (= 1722).
Manuscriptul cuprinde in prima parte cronícile lui Nico-
lae Costin vi Acsinti Uricariul, privitoare la cele douá domnií
din Moldova ale luí Nicolae Mavrocordat, vi in partea a doua
pentru domniile sale din Tara Romaneascg, cronica lui Radu
Popescu (1716- 1729). Cum se explica' imprejurarea ca inteun
manuscript din 1722 se cuprinde o cronicg care merge pang la
1729, vom vedea mai departe.
Intentia preotului Stanciu fiind de a nu copia in manus-
criptul sgu decal ceea ce era privítor la Nícolae Mavrocordat,
faptul el in aceastä formg, croniceí lui Radu Popescu ii lipsevte,
ca vi aceleia a luí Nicolae Costin, inceputul, se intelege dela sine.
2) In a doua formg., cuprínsg in manuscriptul original nr.
121, tot dela Academie, cronica lui Radu Popescu se prezintg
ca o continuare la cronica luí Radu Greceanu vi incepe cu anul
1699, Titlul acestui manuscript este urmgtorul:
Letopisetul Tgrii Rumgnevti intru care coprinde toate isto-
riile a tuturor Domnilor din ceputul tarn de la intaiul Doma
Radul Negrul Voevod, pana acuma la domniia de a dooa Mgrii
Sale luí Nícolae Alexandru Voevod, acum de iznoavg scrisg din
porunca Mari' Sale prea luminatului ví prea inaltatului Domnu-
lui nostru Io Nicolae Alexandru Vvd, intni al unsprezecilea an
díntru a dooa domnie a Mgrií Sale, de Radul Logofetelul de
Divan, sin Mihai Ieromonahul Lupescul. La anii dela zidirea
lumii 7238, iar de la navterea Domnului nostru Is. Hs. 1729 luna
luí Octomvrie 31". -

Manuscriptul cuprinde corpul oficial de croníce al lui Nico-

lae Mavrocordat. In acest manuscript cronica lui Radu Popescu
continua Croníca Cantacuzineaseg vi pe a lui Greceanu, care se
mantue cu moartea preotuluí grec Nicolae, om de casg al lui
Brancoveanu, intamplatg la 9 Octomvrie 1699, de care se des-
parte prin urmgtorul titlu datorit copistului din 1729: De aicea
gilt cele ce au scris kir Rafail Monahul, care pre nume mire-
nesc 1-au chemat Radu Popescu biv Vel Dvorníc".
Dupg aceasta forma s'au fficut cele doug editii de pang
acum : cea din Magazínul Istoric" vi cea a líbrarului Ioanid,
www.dacoromanica.ro
 li
I. a Sbi era a aratat ins& in mod convingAtor ea cronica
luí Radu Popescu nu poate fi considerata ca o continuare a
cronicei lui Greceanu, de care difera prin spiritul in care e
scrisa si cu care nu se leaga in mod potrivit, cronologic si logic%
Argumente in acelasi sens a adaogat C. Giurescu 2),
3) Exista insa zice C. Giurescu un manuscript nr.
537 la Academie in care cronica lui Radu Popescu se pre-
zinta ca o continuare la Istoriile Domnilor Tärii Romanesti",
care se terming cu moartea Smarandei, fiica lui Serban (Mai
1688) si inceputul cronicei lui Radu Popescu asa curn e cunos-
cut din corpul mavrocordatesc (Octomvrie 1699), de care se leaga
in continuare nemijlocita si fara nici un semn deosebitor.
C. Gíurescu transcrie apoí a), pe 13 paginí, acest fragment
(cu anií 1688 - 1699), reprodus de noi la inceputul volumuluí II
al operei lui Radu Popescu,
[Fragmentul se gasea insa cu mult mai inainte de C. Giu-
rescu publicat in ... Cronica luí Gheorghe Síncai sub anii 1688 -
99). Sincai il reproduce dupa un manuscrís al Cronicei Bala-
cenesti", íar Cronica Bala'ceneasca este numaí o varianta a cro-
nícei lui Radu Popescu].
C. Giurescu citeaza mai multe cazuri in care autorul frag-
mentului dela 1688 - 1699 spune ca va serie lucruri ce se gasesc
la Radu Popescu si acesta marturiseste deseorí ca a povestit
fapte care se afla acolo. Decí zíce C. Giurescu concluzía
care se desprinde este ca cronica lui Radu Popescu, in forma
cuprinsa in Corpul Mavrocordatesc, dupa care s'au facut editiile
de pang acum, nu este intreaga ; ca in realitate ea nu incepe
in 1699, ci in 1688, si ca acest inceput il cuprinde Cronica in
forma pastrata de ms, nr. 537 dela Academia Romana.
Dar in acest manuscript, croníca lui Radu Popescu se pre-
zinta dupa cum am vazut ca o continuare la Istoriile
Domnilor Tarii -Romanesti".
I. G. Sbiera 4) ii atribue tot luí si aceasta cronica, aducand
ca dovezi faptul ca amandoua sunt serse cu aceeasí tendintä
politíca sí in acelasi spirit dusmanos Cantacuzinilor, ca faptele
lui Hrizea sunt urmarite cu atentie in Istorii, al caror autor a
L G. Sbiera, Miveliri culturale, p, 207-210.
L. c., p. 78 - 80.
L. c., p. 80 - 93.
Migari culturale, p. 204 oi urm.

www.dacoromanica.ro
 32

fost príbeag in Moldova, in timpul luí Serban, ca í Radu Popescu.

In acelali sens adauga multe argumente C. Giurescu. Cand am
stabilit zice el in mod stgur, cg cronica luí Radu Popescu
incepe in realitate in Maí 1688, fiind o continuare nemijlocitg a
Istoriilor", prin insuqi faptul acesta dobandim un nou argunaent
In sprijinul parereí, ch tot el a sorts §i aceastä cronicg. Pe de
alta parte, cele ce $tíni despre autorul Istorfilor sunt in deplini
concordanta cu vieata luí Radu Popescu, dupa cat o putem
cunoa$te pfina acum,
Existg insg o dovadä care inlgturg once nestguranf A in
aceastg privintg Este prefata sau dedicallunea cu care Radu
Popescu ivi inchina cronica sa luí Nicolae Mavrocordat, prefata
conservata in manuscriptul lui Popa Stanclul dela biserica tutu-
ror Sfintilor"
Acolo calm . pulintica ostenealä am facut de am izvo-
dit Istoriile Domnilor fi a altora a rcireii Rumeineqti 'Ana la
fericita a doao domnie a Mariei Tale, puind fi ale altora fapte
ce s'au inteimplat in partile din prejurul nostru, ceite am putut
coprinde i den Europa fi den Asia, vreadnice flind de auzit.
Care aciasta mica si putini osteneall cu multä plecaciune o
inchin Mariei Tale bunului Stäpanului mieu.
Al Mariei Tale plecata qi dreapta slugä
Radul Popescul vel Dvornic".
Din aceasta dedícatiune zice C. Giurescu rezulta
trei incheieri importante
identitatea titluluí i cuprinsuluí, luat in general, ale cro-
nice', pe care Radu Popescu o prezinta luí Nicolae Mavrocor-
dat, cu titlul í cuprinsul Istoriilor", constitue, in legatura
cu argumentele aduse maí inainte, dovada sigura, pozitivd, ca
el este autorul tor.
Radu .Popescu era Mare Vornic, cand $i-a scris croníca.
Atunci and a prezentat-o Domnului, povestírea era dusa
numai pang la moartea luí loan Mavrocordat (23 Februarie
1719),
Radu popescu a fost, dupä cum am vazut, Mare Vornic
din Martie 1719, pana catre sfauitul anuluí 1723. Dar croníca
sa fusese scrisa $i prezentata Domnului inainte de 20 Martie
1722, cand Popa Stanciul se apuca sa copieze in manuscriptul
13 Aceasti prefag a fost publieatii intii de Gr. G. Tocileseu, in Studii
crake asupra cronieelor ronAne, in Rvista pentru Istorie, Arheologie o Filo-
logia, III, p, 27; reprodusi de C. Giureseu, L c., p. 101 - 102.
www.dacoromanica.ro
 ,Il

sAu dedicatia si partea din urma, care incepea cu prima domnie

a lui Nicolae Mavrocordat in Tara - RomAneascA. Mai thrziu, and
cronica a fost continuatä 0 pentru a doua domnie, popa Stan-
ciul a trecut in manuscriptul sau 0 aceasta continuare, ceea ce
explica contrazicerea care exista intre data transcrierii, care
figureazA in fruntea manuscríptului si intinderea croníceí conti-
nutA inAuntru.
Cronica a fost prin urmare scrisA in decursul primilor 3
ani din a doua domnie a lui Nícolae Mavrocordat (Martie 1719 -
Martie 1722) si probabil mai in apropiere de primul decAt de
cel din urmg. Se intelege insä dela sine, ca Radu Popescu a
scris atunci numai partea care incepe dela Mai 1688 . Prima-i
cronicA [1290- 1688] ... , o redactase in cea mai mare parte, in
ultimii ani din domnia lui $erban Cantacuzino.
Aceasti continuare a opereí sale dintAi, Radu Popescu o
scrie din propriul sAu impuls si nu dupA insärcinarea Donmului
Prín ea cautä dupA cum spune insusi sA rAsplAteasa
bunAtatea Domnului, care i-a intins mAnä. de milostivire si l-a
ridicat in cinste si milä, De altfel lucrul acesta se vede si din
imprejurarea a o parte din cronich nu era pe placul Domnuluí,
care o intAturà mai tArziu din corpul säu oficial de croníce" 9.
CAnd 0-a continuat Radu Popescu cronica ? Prín observatií
care se sustin si se intregesc una pe alta, C. Giurescu ajunge
la concluzia a Radu Popescu a scrís istoría celor dintAiu cinci
ani din domnía lui Nicolae Mavrocordat (1719 - 1724), nu treptat,
ci odatä si anume la sfârsitul anului 1724, termíand cu des-
crierea sfintirii mAnAstírii VAcgrästilor care a avut loc la 25
Mai 1724. InteadevAr, in trei redactiuni dintre care cel putin
douA sunt independente (intre ele cea cuprinsA in ins. 537), cro-
'ilea lui Radu Popescu are a celasi sffirsít. lar la urmA e un cliat
biblic care da cronicei infAtisarea unei lucräri terminate.
De data aceasta croníca e continuatA din insärcinarea sau
in orice caz cu aprobarea Domnului. CA.' aceastä continuare a
fost scrísä inainte de 1725, se vede dintio apreciere pesimistA
fficut1 asupra viitorului ce astepta pe disgratiatul Pitar Barbu
Merísanu, care a fost desmintitä de iertarea acordatA acestuia,
in 1725 de cAtre Doma (care, la inceputul luí 1726, if face chíar
mare clucer),

1) C. Giurescu, 1. c., p. 102 -103.

www.dacoromanica.ro
 34

Expunerea celor intámplate in acesti 5 ani dintálu ai dom-

niei lui Nicolae Mavrocordat, este prea putin intinsä si prea
sumará, pentru ca sa admitem cä ea fusese fäcutá an cu an,
pe mäsura indeplinirii avenimentelor. Unele expresii, ca s. ex.
pre acele vremi" si confuzia cu data mortii generalului Stein-
ville, dovedesc ea Radu Popescu nu descrie evenimentele para-
lel cu producerea lor i).
In cursul anului 1725, Cronicarul apuca din nou condeiul,
pentru a povesti cele ce se mal intimplaserä piing atunci.
Cronica este de astá data' mai intinsá si mai amänuatitä.
Interesant si curios in acelas timp este insä, ca Cronicarul poves-
teste acum unele fapte intimplate in anii precedent', despre care
nu pomenise nimic mai inainte. Completarea aceasta, fácutá
poate, dacá in adevär e a lui, dupil indicatiuni venite de la
Curte, este privitoare la diferite danii acordate mánástirilor si
boierilor, precum si la unele schimbäri petrecute in Divan ...
care avuseserá loe in cursul anului 1723 si la inceputul lui 1724.
Forma cronicei, care de ad inainte, pfinä" la sfarsitul celui
de-al zecelea an al domniei lui Nicolae Mavrocordat, este con-
tinuata treptat pe másura producerii evenimentelor, se deosebeste
de cea anterioara prin aceia, a povestirea este impártitä in 12
capitole, intitulate dupa faptele pe care le cuprinde fiecare" a).
Impresiunea pe care ne-o lasä citirea cronicii, in partea
formed din aceste continuäri posterioare anului 1724 este
dupá C. Giurescu cá nu s'a conservat in forma ei primitivä,
originalä.
Ca o justificare a acestei bänueli, reproduce cele ce spune
cronica despre mánästirea Väcärästilor. Sfinfirea acestei mánlis-
tiri este povestitá de cloud ori, sub culori diferite si in zile dife-
rite (25 Mai, 13 Sept. 1724). Deoarece prima povestire a fost
scrisá in adevär de el, cáci se aflá si in manuscriptele care con-
fin cronica in forma cea mai veche, urmeazá a trebue sä vedem
in varianta a doua o interpolare. De al tfel aceasta n'ar fi sin-
gura modificare, pe care o suferä cronica lui Radu Popescu in
corpul oficial mavrocordAtesc,
Radu Popescu scrisese Istoriile Domnilor Tárii Romá-
nesti" dela intemeerea Principatului, asa ca expunerea celor doui
domnii ale lui Nicolae Mavrocordat, era o continuare a aces-
1) C. Giurescu, 1. c., p. 204-206.
2j L. c., p. 106- 108.

www.dacoromanica.ro
 35

tora, Exista insa un Letopíset oficial, care mergea pink' in al

25-lea an al domniei lui BrAncoveanu [1713], compus din Cro-
nica CantacuzineascA gi Greceanu. Nicolae Mavrocordat a inteles
de sigur, ci povestirea luí Radu Popescu, prea pAtimage fati de
$erban, nedreapti gi sumari fatä de Brincoveanu, nu era aceia
care a vea si rimfing. Ca o continuare gi in legituri cu aceastA
povestíre, gi partea privitoare la domnía luí putea impArtigi
aceiag soarti. Pentru inlAturarea unei asemenea posibilititi, cro-
nica of iciali era de preferat. Se ivea insä o dificultate : dela
1700 inainte cronica lui Greceanu, este nefavorabili pentru Greci
qi mai ales dugminoasA Mavrocordatilor [in rAndul intAi lui Alec-
sandru Exaporitul] ...
Fill indoiali ea Nicolae Mavrocordat nu putea primi o
cronicA, in care tatil sAu era aritat in culorile acestea, In Octom-
vrie 1729, el di porunci Logofetelului Radu Popescu, ca sä tran-
scrie Letopisetul oficial numai 'Ana la anul 1699, unde se ter-
mina croníca lui Greceanu in prima ei redactiune, lar de adi
inainte si continue naratiunea prin cronica lui Radu Popescu,
din care se lisa astfel la o parte mai mult de jumAtate. CA spi-
ritul in care erau scrise cronicele, cad se imperecheau aga de
arbitrar, nu era acelag; contrazicându-se, ci imbinarea nu era
potriviti, si ci domnia lui BrAncoveanu era prezentati din douI
puncte de vedere, cu desivArgire opuse, erau neajunsuri, pentru
inlAturarea cirora invitatul Domn nu-si prea bitea capul.
Cum prin acest mijloc domnia lui era push' in legAturi cu
Letopisetul tArii, din care se elimina ceea ce nu-i convenea, iar
laudele gi strilucirea lui BrAncoveanu din cronica lui Greceanu,
se mai intunecau prin critica lui Radu Popescu, Nicolae Mavro-
cordat trece peste celelalte consideratiuni gi din porunca MArii
Sale, Logofitul Radu se apucA si scrie de iznoavä" Cronica
oficialä.
Este probabil ci Radu Popescu nu mai triia in momentul
cfind Domnul ordoni aceastA amputare a cronicei sale. El murise
de sigur in intervalul dela Martie sfargitul anului al 10-lea,
când figiduia sA serie mai departe gi 'Alfa in Octomvrie
1729, cAnd Radu Lupescu primea insircinarea si alcituiasci
noua Cronici" 1).

1) L. c., p. 110-113.

www.dacoromanica.ro
 36

VARIANTE ALE CRONICII LUI RADU POPESCU :

III.
CRONICA SALACENEASCA 1 CRONICA DELA CLUJ.

Cronica luí Radu Popescu, in forma cuprinsa in manus-

criptul 537 dela Academie, care se mantue cu sfintirea \ilea-
rastilor, s'a mai conservat Inca in doug redactiuni diferite : una
este Cronica Balaceneasce, cealalta, Cronica dela Cluj."
CRONICA BALACENEASCA.
Familia Balacenilor (ajunsa la oarecare rol prin aga Con-
stantin Balaceanu, ginerele luí Serban-Voda) nu dispunea, ca alte
partide, mai numeroase, mai puternice, mai bogate, de oameni
de casfi carturari sau de partizani invatati. Pentru a avea sí ei
croníca lor, au fost siliti sa recurga la cronica luí Radu Popescu,
care iusa nu le convenea in totul, ca una ce lovea sistematic in
Cantacuzini, rudele BälAcenilor, in Serban-Voda (care rídicase
mai mult aceasta familie si ii daduse scopurile si orientarea ei
politica) si in Badea Bälaceanul si aga Constantin Balaceanu.
Trebuiau deci suprimate aceste pasagii defavorabile,
Deci Cronica Balaceneasca nu este altceva deal cronica
lui Radu Popescu in forma pastrata in ms, 537, cu oarecari
supriman i adaugiri neinsemnate. Ca si aceasta, incepe cu domnia
lui Alexandru Ilia, (1629) si se terming cu sfintirea Vacarastilor,
in 1724. Pana la mazilirea luí Brancoveanu (1714) deosebirile
sunt farl insemnätate. In ce masurä ele se datoresc originalului
primitiv, copistilor dela sfarsitul sec. XVIII (despre Klein se stie
pozitiv ca a adaogat unele lucruri dela el) ori sunt simple vari-
ante obisnuite in toate copiile, nu s'a stabilit, deoarece nu s'a
publicat din cronica cleat citatele facute de Sincai in Cronica
sa si cele date de N. Iorga in Cronicele muntene (Analele Acad.
Române, XXI, 1899).
Cum a ajuns pana la noi ? In anul 1770 Samuel Klein
copiase la Viena o Cronica, dupa un manuscript aflat in posesia
uneía din cele doua fete mai mici ale lui loan Balaceanu, care
petrecea acolo. Zece ani mai tarziu, un oarecare Vasile Vlad face
o noua copie, tot in Viena, dupa aceea a lui Klein, care se pas-
treaza acum in Biblioteca Episcopiei romane unite din Oradea.
Copia aceasta o reproduce in cea mai mare parte Gheorghe
Sincai in Cronica sa, sub numele de Istoria Balaceneasca. N.
Densuqianu a semnalat-o in raportul asupra misiunii sale istoríce

www.dacoromanica.ro
 37

in Ungaria §i Transilvania, lar N. Iorga i-a consacrat o cercetare

mai intinsa, reproducand i unele pat* interesante in studiul
sau asupra Cronícelor muntene, 1899, 2 pagini ii consacra §i C.
Giurescu in Contribujiuni la studiul cronicilor muntene, 1906.
CRONICA DELA CLUJ.
E numita ap fiindca un manuscript al ei se pastra la Cluj ;
dar un al doilea manuscript era la Bucure§ti, la Academia
Romana, sub nr, 436.
Acest al doilea manuscript poarta titlul : ,,Istoriile Tfirii
Rumane§ti" qi cuprinde ístoria Muntenieí dela Radu Negru pfita
la sfinjirea Vacar4tilor. Cuprinsul este acela§i cu al cronicii luí
Radu Popescu, cu excepjia unei inlocuiri, care prive§te perioada
dela 1653- 1686 qi a 4 mid §i neinsemnate adausuri referitoare
la tímpul urmator.
Pentru vremea dintre August 1653 - 1686, nargiunea din
Istorii este inlocuita cu o varianta cu prescurtari §1 sarituri a
Letopisejuluí Cantacuzinesc.
La sfar§itul domnieí lui Brancoveanu se adauga un pasagiu,
lar caracterizarea cu care inchee Radu Popescu domnia lui $te-
fan Cantacuzino, este inlocuiti aici printr'o alta, mai defavorabila
O explicajiune acceptabilä pentru modificarile pe care
le-a suferit croníca luí Radu Popescu in aceasta redactiune, este
greu de gasit. S'ar putea presupune, dupl inlocuírea narajiunei
dela 1653 -1686 printr'o Cronica Cantacuzineasca, ca autorul ar
fi un om de-al Cantacuzinilor.
Dar felul cum descrie pe $tefan Cantacuzino, omijand chiar
sa arfite, cum face Radu Popescu, binele pe care acesta il facuse
prin desfiinjarea vacaritului §i bíruluí preojilor, inlatura o ase-
menea presupunere. Judecind dupa in§irarea construcjiilor reli-
gioase facute de Brancoveanu, i dupa arlitarea sumei de 300
de pungi, pe care numai in trei stiptamani o imprumutase $tefan
Cantacuzino dela manastiri, autorul pare a fi un calugar §í din
momentul ce putea sa auda marturisirile fostului Vistier Bujo-
reanu, fail indoiala ca nu unul de rand.
Sigur ramane numai faptul, cä cronica lui Radul Popescul
a fost modificata in aceasta forma Inca depe and tab.
Nícolae Mavrocordat, deci in intervalul dela 1724- 30", 1)

1) C. Glurescu, 1. c.. IN 119.

www.dacoromanica.ro
 38

IV. ISTORIA TARII ROMÂNESTI DELA ANUL 1689

INCOACE, CONTINUATA DE UN ANONIM.

In volumul V din Magazinul Istoric pentru Dacia", s'a

publicat sub titlul de mai sus, datorit editorilor, o Cronia Ano-
nimA anticantacuzineascA in care se poveste0e domnia luí Con-
stantin BrAncoveanu 0 a urmaplui säu $tefan Cantacuzino, pAnh
in August 1714. Cronica incepe insA in realitate cu Octomvrie
1688 (7197) = alegerea luí Bräncoveanu, Manuscriptul care a servit
pentru editia din Magazinul istoric 0 s'a pierdut de atunci,
descrie evenimentele pfinA la nebunia Doamnei lui Stefan-Vodà.' 1).
I. G. Sbiera in 1897 0 N. Iorga in 1899 0 chiar in 1928,
au atribut aceastA cronícfi lui Radu Popescu, La argumentele
aduse de ace0ia, C. Giurescu face urmAtoarele observatii in
1906
,,Acum cAnd cunoa0em in intregime cronica luí Radu
Popescu, precum i timpul qi imprejurArile In care ea a fost
redactatA, unele din argumentele, carí s'au adus in sprijinul
pArerii cà tot el a scris i Istoria TArii RomAne0i dela anul
1688", îi pierd valoarea. In adevAr pArerea D-lui Sbiera cA
aceastä CronicA ar fi format legAtura dintre Istorii" i Cronica
lui Nicolae Mavrocordat, se inlAturA, intrucAt legAtura aceasta
este, dupl cum am vAzut alta (fragmentul cu anii 1688 - 99 din
ins. 537 dela Acad, RoinfinA), De asemenea îi pierde puterea
de convingere gi argumentul scos din asemanarea de idei 0 de
expresiuni dintre cele 2 Cronice pentru timpul dela 1699 - 1714.
AceastA asemAnare, care existä pentru toatä. Cronica In partea
ei privitoare la BrAncoveanu, se poate insA explica, in chip
indestulAtor numai prin utilizare, intru cAt o situatie identia
fatA de izvorul de care se serve0e, are Radu Popescu qi in
prima sa CronicA, Istoriile, care ,,de la inceput pAnA la domnia
luí Grigore Ghica, in ce prive0e evenimentele din Tara Romi-
neascA, este o reproducere, rare ori amplificatà, sau prescurtatA",
a Cronicei Cantacuzine0i. Aceimi ordine in povestírea faptelor,
in in0rarea numelor proprií, aceia0 Cronologie ; acelea0 erorí
chiar, acelea0 expresiuni" (Gr. G. Tocilescu).

1) N. forgo, Istoria literaturii rominesti, ed. 2-a, vol. II, 1928, p. 212 -
213. 0 parte numai din aceastii cronicA, de astA &al ftirl inceput i cu
o continuare de un alt autor (pini in Martie 1717), s'a conservat in ms. nr.
441 din colectia Academiei Romlne (C. Giurescu, L c.).

www.dacoromanica.ro
 39

Pe de alta parte daca autorul Cronicei Anonime este, ca

si Radu Popescu, un om invatat, un bun cunoscator de greceste,
de latineste i poate si de turceste, daca ca si el introduce multe
neologisme, nu e insa mai putin adevarat, cá asemanarea exista
SI cu alti Cronicari, ca s. ex. cu G-receanu, si apoi ea nu e
deplina, de oarece sunt i unele deosebíri." 1)
Ramane astfel faptul, cá in Cronica Anonima se povesteste
pe larg solía lui Radu Popescu la Heissler i ispravnicia sa la
repararea Cladovei, nu numai ca argumentul cel mai important,
dar aproape singurul, pe care se sprijinä parerea, a tot el ar
fi scris i aceasta
Istoria Tarii Romfinesti" zice C. Giurescu este fail
nicio indoiala o continuare a Istoriilor lui Radu Popescu. Lucrul
acesta rezulta nu numai din faptul a e scrisa in acelas spirit
dusmanos Cantacuzinilor, dar si din dona trimiteri clare la aceasta
cronica. In amfiudoul cazurile Cronicarul se refera la fapte care
erau povestite in Istorii si numaí acolo. Ca si acolo fiecare
domnie este precedatä de numele Domnului ca titlu, si cu ara-
tarea anului de and incepe. Dar intre cele 2 Cronice, in forma
in care ne sunt cunoscute, existá o lacuna de 5 luni Istoriile
se termina cu moartea Smarandei, sosia lui Grigore Baleanu,
intAmplata la 13 Mai 1688, pe and Istoria Tarii Rominesti dela
1688" reía firul povestiref numai dela 29 Octombrie acelas an,
dupa moartea lui $erban, la care se refera chiar in primele
rinduri.
Daca se admite cá Radu Popescu a scris Istoria Tarli
Românesti dela 1688", riimâne neexplicabil, de ce incepe el,
and dupa 1719, continua Istoriile, tocmai de acolo de unde le
lasase, adica dela 13 Mai 1688 SI admitem presupunerea lui
N. Iorga a fie din dorinta de a complace lui Nicolae Mavro-
cordat, fie chiar dupa recomandatia acestuia, el se vedea silit
sa refaca í sa modifice ceea ce scrisese mai inainte despre
BrAncoveanu. Dar atunci de ce partea pe care o reface nu se
märgineste numai la Brfincoveanu, ci imbrgtiseaza si cele 5 luni
din domnia luí $erban, asupra aruia judecata sa raminea aceiasi 7
Daca .Manuscriptului, de care se servise Balcescu si Lau-
rian, ii lipsea partea dela sarsit, exista in schimb un altul, No,
441 dela Academie, in care povestírea este dusa pang in dom-

I ) C. Giurescu, 1. c., 13. 123.

www.dacoromanica.ro
 40

nia lui loan Mavrocordat, sfArsindu-se cu intrarea Turcilor in

Bucuresti, in Martie 1717. Continuarea aceasta, publicatä de N.
Iorga 9, a fost consideratA de acesta, in partea privitoare la
domnia lui $tefan Cantacuzino, ca intregirea, care lipsea din
manuscriptul luí BAlcescu, fiind prin urmare scrisä tot de R adu
Popescu. Partea ref eritoare la domniile lui loan si Nicolae Mavro-
cordat, din cauza dusmAniei ce li se aratä, ar fi scrisä de un
alt Cronicar. Cea mai amänuntitä cercetare nu descopere insi
intre cele 2 pärti presupuse diferite, nicio deosebire. Dar atunci
incheierea care se impune cu necesitate este, ori ea i partea
privitoare la Nicolae si loan Mavrocordat, deci intreaga conti-
nuare, este opera a celuias cronicar care a serfs Istoria Tärii
Romiinesti" ori cà toatä aceastA continuare din manuscriptul de
la Academie, nu a fost scrisA de el, ci de altcineva.
Dacl s'ar admite prima incheiere, atunci se inläturl pare-
rea cA autorul ar fi Radu Popescu, pe de o parte fiinda el
nu putea scri cu dusmänie despre Nicolae Mavrocordat, lar pe
de alta, intru cat aceastä continuare se scrie in Bucuresti in
1717, adicá tocmai in timpul cAnd Radu Popescu se afla la
Brasov. In realitate intreaga continuare este opera altcuiva, dife-
rit de autorul Cronicei Anonime, dupA cum rezultA din urn/A-
toarele consideratiuni :
Intre Cronica Anonimä i partea care o intregeste din
ins. dela Academie exista o hotdritcl deosebire de ton. Caracte-
rul vehement al pArtii din urmä a Istoriei, unde expunerea ja
forma unui rechizitoriu impotriva Cantacuzinilor, nu-1 mai intAl-
nim la continuator. Ji urmeazä o povestire obiectivä, calmä.
SrArsitul lui $tefan Cantacuzino si al tatAlui sAu, e des-
cris de continuator strAin de °rice ispfisire sau pedeapsä, pe
cand in Cronica AnonimA se vorbea de intelia minune ce a arl-
tat-o Dumnezeu prin nebunia Doamnei lui Stefan Vodä (Deci
intAiel minuni sau intAiului avertisment trebuia sA-i urmeze un altul).
Pe temeiul acestor observatiuni conchide C. Giurescu
trebue sä admitem, ca povestirea din ms. 441 dela Academia
Romând, privitoare la evenimentele intamplate dela 15 August
1714, pAnä in Martie 1717, prin care se intregeste Cronica Ano-
nimA, numitl Istoria Tárii RomAnesti dela 1688 incoace", este
o continuare scrisA de un alt Cronicar $i probabilitatea

1) In Studii si Documente, III, p. 22- 27.

www.dacoromanica.ro
 41

Cronica nu fusese sfarsita si continuarea ei de un alt Cronicar

In 1717, nu se impaca insa cu parerea ca autorul ei ar fi Radu
Popescu"
C. Giurescu cauta apoi sa precizeze timpul cand a fost
scrisa Cronica. lata concluzia lui Putem deci considera ca un
rezultatat definitiv castigat, constatarea ca Cronica A nonima
cunoscuta sub numele de Istoria Tarii Romanesti dela 1688
incoace" sau Memoriile luí Radu Popescu", se compune din
doua parti, scrise la date deosebite : cea dintai, care se ocupa
in special cu domnía lui Brancoveanu pana la pacea dela Carlo-
vit, terminandu-se cu apologia norocului i fericirii acestuia, a
fost scrisa in 1709; a doua, ramasa poate nesfarsíta, prin care
se arata caderea lui Brancoveanu, datorita Cantacuzinilor, a
caror pedeapsa si ispasire isi propunea s'o povesteasca, scr;sa
In vara anului 1716" 2).
Irapotriva identitatii autorului Cronicei Anonime cu Radu
Popescu continua C. Giurescu se ridica hash' o obiectiune
foarte intemeiata Daca Radu Popescu scrísese in 1709 si
1716 istoria lui Brâncoveanu si a lui Stefan Cantacuzino, pentrit
ce ar repovesti-o inch' odata si in mod diferit, la inceputul cele i
de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat ? Fireste ca in
scurtul interval dela 1716 pana la 1719 - 20, o schímbare in con-
vingerile sale este cu atat mai putin admisibila cu cat eveni-
mentele, pe care le povestise mai inainte, apartineau unui trecut,
a caruí apreciere era foarte putin inraurita de prezent. O atare
schimbare nu s'ar fi putut opera de cat numaí sub influenta sau
dupa recomandatia Domnului. Spre a vedea insa intru cat o ase-
menea presupunere era indreptatita, trebue sa cercetarn in ce
spirit fusese scrisa Cronica Anonima.
Cu toate cà Anonimul nu serie niel din insarcinarea lui
Brancoveanu, nici pentru ca sa-i placa, domnia acestuia este
descrisa nu numai cu simpatie, dar chiar cu oarecare sentimen t
de admiratie Simpatia aceasta nu se dezminte un singur
moment ...
Numai pentru a-0 exprima indignarea impotriva Cantacu-
zinilor, care adusesera caderea unuí Domn asa de bun, sí a
arata pedeapsa cu care fusese loviti de dreptatea dumnezeeasca,
reja Cronicarul in 1716 continuarea Cronicei sale.
L. e., 13. 135.
L. c., p. 141 - 142,

www.dacoromanica.ro
 42

Nu exista absolut nici un inotiv de a crede, ca felul acesta

de a privi si a aprecia pe Brâncoveanu nu ar fi convenit lui
Nicolae Mavrocordat. Cronicarii moldoveni ai acestuia, Nicolae
Costin si Acsinti Uricariul, arata pe Domnul Munteniei in aceias
lumina, cel din urma spunind chiar despre el ea au domnit
27 ani cu multa fericire, si au facut Tara Munteneasca stiuta s'i
vestitä in multe parti a lumei". In afara de aceasta, in 1729,
Nicolae Mavrocordat adopta in Corpul ski oficial de Cronice,
pentru primii zece ani din domnia lui BrAncoveanu Cronica lui
Greceanu, si numai din cauza defaimarii tatalui sau, se elimi-
nase partea urmatoare. Nu se poate prin urmare sustine ci Radu
Popescu, dupa dorinta lui Nicolae Mavrocordat, si-ar fi inlätu-
rat Cronica scrisa mai inainte, spre a o reface in alt spirit...
In 1709, intriun timp cand Radu Popescu era läsat in uitare
si neactivitate, desi prin familia careia apartinea, prin dregAto-
riile pe care le avusese la inceput, prin varsta si cunostintele
sale, ar fi trebuit sa ocupe unul din primele locuri printre boieri,
e indoelnic daa el ar fi putut vorbi despre BrAncoveanu, cu
simpatia cu care vorbeste Anonimul. In locul tonului aceluia
masurat, care face cinste spiritului obiectiv al acestuia, Radu
Popescu ne-ar fi dat de sigur o Cronica, in care Brincoveanu,
ori ar fi fost criticat cu asprimea de mai tarziu, ori, in cazul
ckid Cronicarul ar mai fi pastrat inch' speranta sä-i castige
favoarea, ar fi fost laudat, cu aceias lipsa de rezerva si mäsurät
cu care lauda pe Mavrocordat ...
Daca nu e probabil cli Radu Popescu ar fi putut lauda
pe Brancoveanu, tot asa de neobisnuit ar fi ca el sa prezinte
intr'o lumina cu totul defavorabila cum face Anonimul pe
unii boieri ca Stale() Paharnicul Bucsanul, Constantin Clucerul
Stirbei ori Dumitrasco Corbeanul,
Cel dintii fusese, mai mult deck Balenii si Hrizea, un ire-
ductibil vrasmas al Cantacuzinilor. De la urcarea pe tron a lui
$erban el pribegise inteuna, 'Ana cand Turcii it dau pe mainile
luí Brancoveanu, care-I spAnzura. $tirbeii, fusesera in timpul lup-
telor din perioada de la 1669-79, partizanii statornici al lui
Gheorghe Baleanu si Hrizea, lar Dumitrasco Corbeanul era pro-
motorul si seful complotului din 1700, la care luase parte insusi
Radu Popescul, .. $i apoi ar fi foarte curioasa din partea unui
fost complotist impotriva lui BrAncoveanu, cum era Radu Popescu,

www.dacoromanica.ro
 43

descrierea aceia asa de amanuntith a celor intAmplate cu Staico

Paharnicul si Dumitrasco Corbeanul 1
Cu totul altfel se prezinta lucrurile in Cronica care este
in adevar a lui Radu Popescu. Brâncoveanu este aici judecat
cu asprime, Niel urmh de bunatatea, blfindetea sau chibzuiala,
pe care i le atribue Anonimul ...
Dar intre cele douh Cronice pe länga deosebirea de apre.-
cien, exista si una de fapte. Cronica lui Radu Popescu, desi
mult mai mica decht cea Anonimä, contine totusi unele lucruri,
cari nu numai c'a nu se gasesc in aceasta, dar nu le aflarn
nicaeri aiurea... Faptele acestea, cari nu se ghsesc aiurea, dove-
desc ca Cronica sa nu este o simpla prescurtare sau o refacere
In alt spirit a Cronicei Anonime, ci o opera deosebitan.
Pe cht de des intrebuintath este la Anonim vorbirea
directa', adich reproducerea cu propriile lor cuvinte a spuselor
altora, pe Mat de rara este la Popescu, in special in opera-i
din urma. Din cauza acestei particularitäti s'a si vazut in Cro-
nica Anonima mai mult un fel de Memorii, de chi. o Cronica
obisnuita. In realitate insa, Cronicarul nu si-a povestit numai
amintirile ; el a cules informatiuni de pretutindeni, cercetand si
intrebind pe oricine ii putea da o deslusire ...
Acum chnd stim ca Istoriile Domnilor Drii Românesti"
sunt in adevar opera luí Radu Popescu, faptul a intio conti-
nuare a lor, se povesteste mai amanuntit solia dela Heissler,
ori ispravnicia dela Orsova, nu trebue numai de at iaterpretat
In sensul ch numai el le-ar fi putut povesti. Daca tinem seama
de rolul si importanta pe care o au Cantacuzinii sub Brinco-
veanu, trebue sa admitem ca Istoriile", care prezentau aceasta
familie trite° lumina asa de nefavorabill, nu puteau fi tocmai
raspândite. In aceasta vreme Cronica se gasea de sigur mai
numai la membrii familiei Cronicarului sau la prietenii si rudele
sale cele mai apropiate.
In asemenea conditiuni e foarte firesc ca continuatorul
Istoriilor ori cine ar fi sa se intereseze mai mult si sä
povesteasca mai amanuntit cele fäptuite de Radu Popescu, intru
cht acesta nu era numai autorul scrierei, pe care el o continua,
dar farä indoiala un prieten sau o ruda de aproape si singurul
din familia prigonitilor de odinioara, care izbutise sa ocupe
ler0i un oarecare rol in desfasurarea evenimentelor povestite" ').
1) L. c., p. 143-149.
www.dacoromanica.ro
 44

V. CULTURA SI TALENTUL LITERAR

AL LU1 RADU POPESCU.

Radu Popescu era om invätat. Autorul Istoriei Drii Roma-

nesti dela 1688 incoace" relateaza el era invätat in limba
latineasce, iar din autorii greci si turci pe care-i citeazä ori ii
utilizeaz4 in cronicä rezultä crt stia si greceste si turceste 1),
E probabil el Nicolae Mavrocordat, apreciindu-i in rändul intaiu
cunostintele, l-a facut intimul sau.
Ca izvoare pentru opera sa a avut in rändul intäiu Letopi-
setul Cantacuzinesc (1290- 1688), care i-a servit de baz5 pentru
timpurile anterioare domniei lui Radu Leon, de unde ambele
cronici nu puteau avea niel o leggturä, conflictul intre cele douä
familii pe care le servesc cronictrii isbucnind la aceastä data.
Dar spirit cult, critic, mult superior naivului compilator al
,,Anonimului", Radu Popescu apreciaza baza scrierii sale, o
indreaptd, o complecteazä. Pe de altä parte, si aceasta e un
merit mare pentru dfinsul, el schimbi cadrul insusi, il lärgeste
ca in cronicile contemporane ale Moldovei, mai sistematic inch'
decfit acelea. Evenimentele din Moldova, din Ardeal, din Impe-
riul Otoman, mane fapte de istorie universalä trebuiau, in acest
plan inteligent, sä inconjure si sä explice lucrurile petrecute in
Tara Româneascil. Iar de alfil, vecini si straini de noi, ce au
lucrat, dupä cum am gäsit de alti istorici, nu vom lasa sä nu
dAm in stiintä" 2).
Partea intbia a cronicei lui Radu Popescu (1290 - 1688)
cuprinde 50 de capitole. Un copist de mai tärziu a precedat
aceste capítole de rezumate (manuscrisele 537 si 436 nu le au).
Pentru inceputurile muntene, Radu Popescu aratä aceeasf
nemultumire ca si Constantin Stolnicul Cantacuzino. La Mircea
cel Bateau se plänge el ai nostril nimic n'au scris, färä numai
ce afläm la sträini". La Vladislav, predecesorul lui Tepe, si la
tatal sau (Vlad Dracul), el exclama: Dupa aceasta sit' cunoa§te
ce f el de oameni au fost Rumänii noOri, care niel un lucru
deplin n'au scris". Pentru a complecta lipsurile, el intrebuinteaza
tradi(ia, ca la Alexandru- Voda (Basarab) carele zic sä fie fost
Pentru cunostintele lui de turceste vezi O. Pasco. Turcizme la Radu
Popescu, In Arhiva", XXIX (1922), 241 -243, si Istoria literaturii romine din
sec. XVII, 1922, p. 146 -147.
N. lorga, Cronicele muntene, 1899, p, 346- 347.

www.dacoromanica.ro
 45

de feliul lui Campulungean" 1), Niciun ístoric de ai nostri sau

striin nu adevereaza cine este si cum au luat domniia [Mihai
Viteazul], fara cat din auz unul dela altul asa dovedim" 2). Cum
am auzit din batrani" 3). Precum am auzit pre bateanii nostri
marturisind". Dela 1669 incoace, autorul se arata martor
ocular al evenimentelor.
Ca izvoare straine, el citeaza istorici", pe care nu-i
numeste (cronici unguresti), dintre care unul din cetatea no-
raplui". Din anale sarbesti ja cateva date din sec. XIV si XV,
dela lupia dela Rovine incoace. Citeaza si pe bizantinul Phran-
tzes (utilizat prín Istoria politica a Constantinopolului, scrisä de un
anonim i corectata la 29 Mai 1578 de Teodosiu Zygomalas) 4).
Pentru un amanunt din ístoria Polonilor, in legatura cu Turcii,
citeazii un ístoric lesesc 6).
Stavrinos 6) i Matei al Mirelor 7) au fost cunoscuti i utili-
zati si de Anonimul Cantacuzinesc, Dar Radu Popescu da o
intrebuintare mult mai larga lui Stavrinos, ceea ce arata ca
cunoscut direct iar nu prin Ludescu".
Pentru Moldova, pang la Aron -.Voda utilizeaza la tot pasul,
uneori in transcriere, pe Grigore Ureche, pe care-1 citeaza =mal
de trei ori sub numele de leatopisetul moldovenesc", odati
scríu Moldovenii inteun leatopiset al lor", si de doul ori scriu
Moldovenii" 2). N'a cunoscut Letopisetul lui Miron Costin (manus-
cris din 1675). Dela Aran - Voda incoace autorul utilizeaza pro-
priile informatii culese in Moldova in timpul refugiului sàu. Intru
cat unele din stirile sale lipsesc la cronicarii moldoveni ori
prezinta unele deosebiri, relatarile luí Rada Popescu dela Radu
Mihnea, 1616, pana la suirea pe tron a lui Constantin Cantemir,
1685, formeaza un capitol interesant.
Poate fiinda avea piatra de mormint la Cimpulung.
Ed. Iorga, p. 82.
Idem, p. 118.
AL Vasilescu, Un cronicar bizantin utilizat de autorul Istoriilor
Domnilor Tirii Rumánesti, in Convorbiri literare", XLVIII (1914), 1085-1092,
1254-1270.
Pag. 80.
Vitejiile prea piosului i prea viteazului Mihai Voevod, poem& gre-
ceasci, Buie& la 1602 si publicatä de Papiu-Ilarian in Tezaur de monumente
istorice pentru Rominia, I, 1862, p. 273 - 376. Vezi si editia noastri Doi
cintireti greci ai lui Mihai Viteazul : Stavrinos i Palamed.
Istorie a calor intamplate In Tara Romineasci (1601 -17), publicati
In Tezaur, pag. 327 - 384.
Pe Ureche l-a cunoscut ceva mai inainte, dintre Munteni, si Con-
stantin Stolnicul.

www.dacoromanica.ro
 46

In a doua parte a cronicii sale (1688-1729), Radu Popescu

se arata cunoscator al limbii si culturií turcesti. Introduce neolo-
gisme, dintre care pe unele le explica. Citeaza doi geografi turci
Tablele gheograficesti ale lui Nasirtusi" si Tablele gheografi-
cesti ale lui Uluk bei gheograful". 1)
Aceasta parte a cronicii cuprinde sí stiri de istorie occi-
dentala, culese probabil din avvisi", gazeturi"-le timpului. 2)
Are si stiri privitoare la Rusia,

Suferintele politice ale familiei sale si ale sale proprii, ca

sí temperamentul sal' violent sí interesele sale, 1-au impiedecat
pe Radu Popescu sa fíe obiectiv. Prigonirea lui $erban Canta.
cuzino, a %cut ca familia lui Hrizea cel sAracit si apoi ucis, sli.
fuga peste hotar, si dupa o vreme de pribegie la Constantinopol,
sli-si gaseasca ad4post la curtea Domnului moldovean de atunci.
Intors insfarsit in tara, e tinut de bAnuitorul Brâncoveanu in
demnitati mai marunte si apoi e lipsit chíar si de aceste
marunte favoruri. Aceste imprejurari au fost ponte prielnice des-
voltärii luí intelectuale : prea putin ocupat de demnitati sau de
administrarea averii, s'a indreptat spre bucuria sufleteasca a
invataturii. Ciind a scris fina', a lovit cu patimg in dusmanii sai,
Cantacuzinestii, mai ales in Serban-Vodä 3); Brâncoveanu e jude-
cat cu asprime ; $tefan Cantacuzino e Domn lacom, nestatornic
sI intrigant.
In schimb Nícolae Mavrocordat (care ridica dintriodata
pe Radu Popescu la cea mai malta treapta) primeste numai
laude : e intelept, bun, credincios Port.% gata si usureze suf e-
rintele poporului. Dusmanii Domnului sunt oarecum dusmanii
personali al Cronicarului. Cei ce-au inlesnit prinderea Domnulul
de cAtre Austriaci la 1716, sunt aratati ca fiinte tialoase si
demne de ura.
Totusi futre cei care au tradat" pe Nicolae Mavrocordat,
dfindu-se de partes. Austriacilor si sustinind pe Gheorghe Can-
tacuzino (fiul lui $erban-Voda) este si Radu Popescu. Dar v5zAnd
In 1718 ca Muntenia ramâne tot sub Turci, revine la Nícolae
Mavrocordat care-1 reprímete in vechea cinste. Pentru a pre-
Ed. Magazin. Istoric, IV (1847), P. 132 vi 140.
ldem, p. 134-5, 149, 178.
Care e ,,lup turbat", Si Constantin Stolnicul e arAtat ca ,,hottil acel
bAtrin", in stare de cele mai odioase crime.

www.dacoromanica.ro
 41

veni o banuialA de lingusire, Cronicarul s'a simtit obligat sa

serie el insusi : A pomeni toate bunätätile pre deplin caste avea
Domnul, nu mä lash' obiceiul istoriei pentru ca sh nu dau banu-
ialA de colachie, care rumaneste se chiama ciocoinicie. Drept
aceia cu tacerea le trec, numai atata zic ca toate faptele lui
erau cu dreptate,.. Care aceste toate vAzandu-le insumi cu ochii,
de le voi trece cu tacerea, pietrile vor striga". 1)
Aceastä inteligenta si cultura superioarä, n'a stiut sä se
ridice deasupra binelui s'i räului personal pe care l-a suferit.
Abia spre 70 de ani vede el zadarnicia sbuciumului ome-
nesc : Nu-mi trebueste alt nimic, färA cat o färama de viata
fail groazä, §1 sa trAesc cum va da Dumnezeu ; cä'. unde väz ca
inteaceastä bicisnica de tara, ne yin oamenilor primejdii si petrec
nestiind nimica, zäu ca sant bucuros mai bine sa ma aflu.."
Obosit de viforul unei vieti care nu i-a crutat niel cele
mai adanci suferinte dar nu l-a lipsit nici de cele mai inalte
onoruri, imbraca haina mohoritá a calugärilor.
In linistea sl reculegerea dela Radu - Vodä isi petrece vre-
mea meditand asupra nestatorniciei lucrurilor omenesti, panA
and sfarsitul cel de obste puse capat existentei pamantesti a
lui kir Rafail Monahul" cel care pe nume mirenesc fusese
Radu Popescu.

1) Ed. Magazin. Istoric, IV, 147.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIILE DOMNILOR
TARII1290
ROMANETI
16889.
1. DOMN1A RADULU1 VOEVOD NEGRUL 2).
Radul Vodef Negrul, oiind den Fdgliras, s'au asezat la Cdmpul- Lung,
Pentru ce si-au mutat Negrul - Voda Scounul peste plaiu. Milton
Paleolog 1,7'1)&0 la Tarigrad. Otoman Turcul au luat ce/atea Sevastie
sI au omordt pre Domnul Turcilor sdnt den neamul
Comninilor, tmpàraflI greceVI. Chiverniseala rea a Pmpardliel Grecllor
cine au Pout. Ladislao Craiu LInguresc. Andriias Craiu Unguresc.
Filgaras cetate and s'au zidit. Radul lioda Negrul moare.

Cand au fost cursul anilor de la Adam leat 6798 (de la Hr.

1290) Radul - Voda Negrul, care avea Scaunul Mu la FAgAras,
de la mos51 i strämosAi RumAnilor, carii venise de la Roma,

Au fost publicate de N. Iorga sub numele lui Constantin CApitanul

Filipescu.
Radu Negru Voievod e, cum a arAtat D. Onciul (in Originile Princi-
patelor romfine, 1899) un personaj faurit din contopirea a douA persoane :
Radu-Vodi cel de pe la 1380 (pe care calugiirii II stiau ca fiind Domnul dela
care erau cele mai vechi hrisoave de danii) i Negru-VodA al poporului care
ar putea sit fie personificarea popularà a Cumaniei Negre adica stApanite dar
nelocuite de Cumani (cum credea D. Onciul qi 'cum crede I, C. Filitti in
Despre Negru VodA, An. Ac. Rom., Mem. Sect. 1st., seria III, tomul IV, 1924).
Negru-Vodli ar putea sA fie si porecla lui Basarab I (Basarab ce! Negru
rAmas apoi Negru-Vodfi, cum Basarab Laioa sau Basarab Tepelug au rAmas
la cronicari ca LaioU-VodA i Tepelus-Vod6), cum crede AL Lapedatu (Cum
s'a alcatuit traditia nationalli despre originile TArii RomAnegti, in Anuarul
Institut. de Ist. Nat. din Cluj, II, 1923).
Dar Negru-VodA (ajar dacA aceast& poreclii a fost a unui voievod in
timpul vietii lui) a luat infAtisarea unui personagiu legendar cAruia se atribue
faptele de seamà ale mai multor Domni, a cAror activitate a rAmas posteri-
tAtii concentratà intr'unul singur : Basarab, Alexandru, Vladislav, Radu, Magi
patru (au construit, au avut de-a face cu FAgArasul, au infrint pe TAtari) si
poste unii din inaintagii sau urmasii lor s'au topit in imaginea lui Negru-
Vode. In niciun caz Negru-VodA nu poate fi Neagoe Basarab cum a sus-
tinut N. Iorga (degi Neagoe apare ca Negru-Vodi" in balada popularà a
zidirii mânàstirii Curtea de Argeg). Legenda lui Negru-Vodà ca intemeetor al
tfirii se constati Inca din 1569 and o mentioneazA un hrisov domnesc dela
Alexandru-Vodg III (zice : ,,intemeerea TArli Romilnesti dela Negru Vod6.` ;
altA mentiune in hrisovul din 1576; ambele hrisoave in B. P. Hasdeu, Negru
Vodli =-- Etymologicum magnum, vol, IV; Introducerea ; facsímile, si in

www.dacoromanica.ro
 50

in zilele lui Traían Imparatul Romii 1), s'au socotit ca sa-si mute
Scaunul den coace, peste plalu. Pricina pentru ce, nu sA gAseste
scris niel de ai nostri, niel de striini, numai mi sa pare, pentru
doao pricini sa-si fie mutat Scaunul. Dentru care, socotind bine,
una tot va sa fie fost. Caci, potrivindu-sa valeaturile i impAratii
turcesti, grecesti, si pre altii den prejurul nostru, aceasta gasesc.
Si poate fi pentru frica Turcilor, Ca inteaceasta vreame s'au
radicat Otoman Turcul, fiara cea rea i cumplita, de au supus
multA parte a Rasaritului, ce sa numeste Anadol, carele, inghe-
suind pre impAratii Grecilor cu luarea pAmantului lor dela Ana-
dol, poate fi ca facea jaiba Orator crestinesti, &rid stire de
intamplArile acestea. De care auzind i Radul Negrul-Voda, si-au
mutat Scaunul den coace de plaiu, pentru ca sa-si faca intari-
turi locurilor de paza oamenilor, i sA-i fíe mai lesne a pazi pre
cei den Ardeal, de s'ar cumva apropia TurciiL. Iaste i alta
cina a socoti, i poate fi sa sa fie invrAjblt Domnul RumAnilor
cu domnii Ungurilor i cu ai Sasilor, de nescaiva pricini, si de
aceaia sa sä.' fie mutat den coace. $1 nu iaste a nu sa crede
aceasta, ca, dupl ce au trecut Domnul den coace, n'au mai avut
stApAnire peste Rumäni in Ardeal ; lar nici pre dAnsul sa-1 sta-
paneascl cineva n'au fost ci den plaiu incolo stApAnia Ungurii,
si den plaiu incoace stapAnia Domnul, pana in DunAre. $1, pen-
tru ca sa arate cA nu iaste supus nimanui, sA =le in hrisoave
Al. $tefulescu, Tismana, pag. 263 si 271). Cum ar fi fost posibil ca in cel
mult 48 de ani dela moartea lui Neagoe Basarab, acesta sA fi fost diformat
inteattit meat sA fie fAcut intemeetor al tArii ?
Negra-Vodà apare la 1569. Radu Negra apare la 1618 intr'un hrisov
al lui Garril-Vod& Negru Radu-Voevod" (Condica ampulungului,
72), hrisov dat pe baza unor falsuri ale preotilor din CAmpulung care cAtau
sA chstige o mosie. Prin urmare Rada Negru nu e o ¡noca/le a lul Ludescu,
cl o pldsmuire a preolilor din Campulung: Ei au contopit pe Radu.VodA al
hrisoavelor (de pe la 1380) cu Negru-Vod& al poporului. De altfel, hrisovul
din 1618 s'a pAstrat numai intr'o copie.
A doua mentiune a lui ,,Radu Negru" o face Matei Basarab in pisania
din 1656 a raiinAstirii rezidite de el la Cimpulung (N. lorga, Inscriptii din
bisericile Romliniei, I, 128).
1) AceastA vaga exprimare a originii romane nu vine desigur dintr'o
traditie popular& (poporul nu prea are memorie istoricii nici pentru lucruri
mult mai recente). E o traditie cArturAreasci transmis& noul prin cronicarii
bizantini si cancelaría papalA : Kinnamos in sec. XII si Papa Inocentiu III la
inceputul sec. XIII, stiau de originea roman& a Romlinilor.
La 1532, unii cAlugAri dela minAstirea Dealului aveau despre originea
noastrA roman& o idee mai !impede deal Ludescu çi chiar cleat Radu Popescu,
cronicarul mult mai cult dead acesta. Acei cAlugAri spuneau italianului Fran-
cesco della Valle: Traian ImpAratul cucerind aceastA tara o impArti osta-
silor shi si o fAcu colonie de Romani" (Magyar Történelmi TAr, III, pag. 23).

www.dacoromanica.ro
 51

samodärjät (adecg singur stgpAnitoriu). Ci, ori ava, ori intr'alt

chip sA fie fost, nu sg zminteavte istoria ; cg, ori una sà soco-
teasel cinevavi, ori alta, nu va grevi.
Ci dar Radul - Vodg s'au avgzat in cgtäva vreame in Cgmpul-
Lung, unde i mängstire frumoasg vi mare au fgcut. Dupg aceaia
s'au dus la Argev, de au flcut Scaunul acolo, fAcand curtí dom-
nevti, vi bisearicA, care vi pgng astgzi iaste. Si au inceput
tocmí vi a-vi drege tara cu judete, cu judecgtori, cu boierii vi
cu altele ce era de folosul Domnlei vi a Oral, lgtindu-sg pang
In Dungre i pgng in Siret. Alt ce au mai fgcut acest Domn
intru 24 de ani ai Domniei lui, nimeni nimic nu pomenevte.
In zilele acestui Domn, dupg cum sä veade vgleatul, au
fost impgrat la Tarigrad Mihail Paleologul, carele au scos Tari-
gradul den inginile FrAncilor1) (cA-1 luase mai nainte cu 70 de
ani). lar Otoman, mai marele Turcilor, mergând la Sevastie cetate,
o au luat, vi au prins pre Domnul Sevastiei, de 1-au omorgt,
supuind toatg tara lui. $i pIng la acest Otoman au fost la Turci
multe stApAníri unul tínea o parte de loc, altul alta, altul alta,
vi nu putea fi intre dänvii unul mai mare. Iarg acesta, fiind mai
ficlean, au muncít in tot chipul, vi au supus pre ceilalti Turci,
vi le-au luat toate locurile, ce le avea la Anadol, vi s'au fAcut
el stgpAn mai mare ; vi multe rgzboaie au avut cu Grecii, lugn-
du-le multe locuri de la rgsgrit. Pre carele istoricii il mgrturi-
sesc cA au fost mare viteaz, vi mai vgrtos Gheorghie Franti,
care au fost logofgt mare la ImpgrAtia Grecilor pre vrernea ce
s'au luat Tarigradul ; carele, rAmlind viu dupg luarea Tarigra-
dului, multe istorii minunate au scris, intru care serie vi pencru
acest Otoman, dentru care Ant impgratii turcevti, cevtí ce slut
päng acum neamul lui Otoman de unde sg trage, vi cum s'au
innAltat pan la Mgt. Carele zice cu adevgrat cA Otomanlgii acev-
tia sg trag den neamul impgratilor grecevti, Comnini, den loan,
nepotul lui loan Comnin impgratul ; carele rice cu adevgrat cg,
intrio vreame ce avea rgzboiu cu Pervii, pentru cAd i-au luat
unchi-sAu calul in vreamea rgzboiului vi I-au dat unui viteaz
slujitor, cgruia ii cAzuse calul vi rämäsese pedestru, i, dintr'acea
pricing fugind la Persi, 1-au priimit pggänlí cu drag, vi lepgdgn-
du-si legea crevtineascg, vi pgggnindu-sg, i-au dat vi fata cea
mal mare, care o cherna Camerò, pentru ca era om de toatg
lauda, in chip vi in minte, intru invAtAtura elineascg vi harg-
peascg. Acesta au ngscut fecíor cu Camerò muerea lui, carele
1) Apusenii.
www.dacoromanica.ro
 5

au stAtut om minunat ca si tatA-sAu, si invAtat, si viteaz. Si, in

vremile ce avea rAzboaie Grecii cu FrAncii (den rea chiver-
nisealA a Comninilor si a Paleologhilor ; carele au fost peirea
si stricAciunea ImpArAtiei, dupA cum sale istoricul Gheorghe
Franti), au gAsit prilej de au luat multe locuri grecesti, &fat%
den ce luase tatA-sAu Celebiul (el asa il numise : den loan,
Celebi). Deci, feciorul Celebiului au näscut pre Ertogruli, lar
Ertogruli pre Otoman acesta, de carele pomenim acum cA sa trage
neamul impAratilor turcesti. De aceaia sa si numesc : Otman-
Patisah 1). De carele putem zice, in oarece chip, eh' cu dreptate
fin Turcil ImpArAtia Tarigradultil, fiind a lor dela Comnini impA-
ratii. InsA acest Otoman au tinut acea stäpAnire ani 28, si au
murit, lasAnci in urma lui fecior, lar intelept si viteaz, pre Orhan.
Intru aceastä vreame era craiu unguresc Ladislav, pre
vremea ce au esAt Radul-VodA Negru den Tara Ungureasa, si,
dui:A un an al domniei lui, murind Ladislav Craiul, s'au pus in
locul lul Andrias Crain, Si la anii 6809, in domnia Radului
Negru, s'au &cut cetatea FAgArasul, precum sà. veade pAnri astAzi.
Serie un istoric den cetatea RgArasul, sä, o fie fAcut Stefan-
VodA MAilat, Domnul RumAnilor, dar nu este de credintA, cA
Domnul RumAnilor Radul-VodA Negru s'au fost mutat de la
FAgAras peste plaiu dincoace, precum s'au zis mai nainte, si alt
Domn la FAgAras sA 'sä fie pus in locul lui, nu s'au auzit, niel s'au
gAsit scris. Ci dar, oricine sA o fie zidit cetatea, intru aceastA
vreme s'au zidit.
Radul-VodA Negrul, dupA adAnci bAtrAnete, au murit in
Iara lui, si cu chiste l-au ingropat boiarii, domnind ani 24.
2. DOMNIA LUI MIHAIL-VODA.
Mihail-Vodd ce! 13dIrdn. Otoman Turcul moare, si In local lui sd
pune Orhan. Orhan multe locuri si ce 1011 au luat, fi Brusa.Orhan,
rdnindu-sa In rdzboiu, s'au tdmdduit. Andranic Paleolog, la boald de
moarte viind, isi asazd casa. loan Cantacozino furd lui Andronic.
loan Cantacozino calcd Jurdmdntul lui Andronic si la impdrdlla de la
fli-sdu loan. loan Paleolog, ginerele lui Cantacozin, fuge la Orhan, la
ajutor si vine asupra socru-sdu. Cartea ce au saris Paleologul la socru-
sdu loan Canfacozino. Aceastd carie o ceteaste loan Cantacozino, dar
tot au dat rdzbolu lui gineri-sdu, fi tot s'au Infors rusinat. loan Canfa-
cozino de rusine sa calugdreste. Mihail-Vodd bate pre Carol Cralul la
Severin.

1) Radu Popescu reproduce una din legendele despre in eeputul Turci-

lor pe care le da Phrantzes. V. editia din Bonn, pp. 69 - 71. (Nota Jul N.
lorga, Istoriile Domnilor Tarii-Romanesti, p, 4).

www.dacoromanica.ro
 53

Dupa Radul-Voda Negrul au statut la domnie Mihail-Vodä,

carele au domnit cu pace ani 19 1), intru a cAruia domnie, de
s'au vi facut niscareva lucruri vrednice de auzit, vi, nepome-
nindu-le altii, noi Inca tacem, lar de altii, vecini vi striini de
noi, ce au lucrat, dupa cum am gasit scris de alti istorici, nu
vom lasa sä nu dam in vtiinta.
In zilele acestui Domn, au murit Otoman, biruitoriul
Turcilor, leat 6828 2), i au rAmas in locul Iui Orhan. Acesta
se nevoia sA-vi läteascA impArAtia, neodihnindu-sa zioa vi noaptea,
gandind in ce chip ar supune tarAle vi pamanturile striinilor,
insa, in afro mergea, slujandu-i norocul, biruia, Luat-au [Misia],
Licaonia, Frighia, Caria, pang la marea care inste la garla Evri-
midon, vi partea Vitiniei carea ramAsease neluata de tata-sau,
vi Nicomidia, Nicheia, vi alte multe cetAti, vi vestita cetate
Brusa, care iaste la picioarele Olimbului, vi o stApAnia Grecii,
carea, dupl cum spun istoricii, era Scaun crAesc. Deci, ranindu-
sä. Orhan la un picior, and au luat Brusa, unii zic sa fíe murit,
iar altii zic ca s'au dus la un sat care era loe al Thrachiei,
anume Harini 3), vi acolo au vazut de s'au tamaduit.
In zilele acelea, Andrenic Paleologul, imparatul Grecilor,
viind la slAbiciune vi cunoscAnd ca va sa moarA, avand cu a
doao muere (numele ei Anna) doao feate vi un fecior, anume
loan, care inca nefiind de varsta ca sa poata chivernisi Impara-
Oa, au chemat pre loan Cantacozino, bojar de cinste, pre carele
de mic I-au fost luat vi 1-au fost crescut si 1-au fost cinstit pang
la mare boierie, vi i-au dat toata purtarea de grija a casii lui,
vi a fiiului sAu, vi a ImpAratiei lui, pana va veni fii-sau la vArstA;
decii, sa fie imparat, vi Cantacozino sa fie sfetnic ImpArAtiei. Si,
pentru intarirea acestui lucru, au vi logodit pre fii-sAu cu fata
lui loan Cantacozino, carele cu juramant au flgaduit imparatului
ca va face acelea carele i le poruncise. Dar n'au pazit hotarale
jurAmAntului, ci, dupa moartea lui Andronic, unindu-sa cu o
seamA den boiarii ImpAratiei, au luat Imparatia gineri-sau loan.
Care, rAmaind in catava vreame lucrul ava, vi venindu-vi gineri-

Singurul lucru spus despre dansul la Ludescu. Acest Domn, care

preceda de fapt pe Dan al II-lea, e pus prin confusie inainte de Waltz! Dan.
Cf. N. Iorga, Ist. Domnilor 'Pail Rom. p. 5, nota 3.
Data e gresiti ; In Phrantzes, izvorul lui Radu Popescu, sta 6801
(p. 78). N. Iorga, ibidem, p. 5, nota 3,
Poate ChersonezuL

www.dacoromanica.ro
 54

säu loan la vArstA, si cunoscAnd nedreptatea ce i-au fost fäcut

socru-sAu, s'au sfAtuit cu oarecareí boiari prietení al titline-stiu
si au fugit la Orhan impAratul Turcilor, si, lAngA alte fAgAduinte
ce i-au fAgaduit lui Orhan, i-au logodit si pre o sor a lui, sl o
dea sA4 fie impArAteasä, precum au sí fAcut, numai sl-i dea
ajutoriu, sa scoatA pre socru-sAu den ImpArAtie. Si, d'Andu-í oaste
den destul, au venít la Tarigrad, si cu multe värsAri de sAnge,
prín multe vremi, au biruit pre socru-säu, si au luat Scaunul
Iar socru-sAu, fugind cAtrA SArbi si cAtrA Bulgari, au rugat pre
Domnii acelor locuri, de í-au dat ajutoriu sA vie, sA scoatA pe
gineri-sau, si, viind cu °stile spre Tarigrad, l-au intAmpinat o
carte de la gineri-slu, care il sería asa : De multe ori m'am
socotit si m'am mirat, cum cunostinta si diacrisis" 0 bAtrAnetele
nu te infrunteazA sA-ti aduci amínte de moarte si de judecata
nefAtarnicului Dumnezeu, la care noi toti vom sA stAm goli §i
tetrandismeni", sfi ia fiestecarele dup6 faptele lui plata. SA cadea,
ca un intelept sí practic, ce stii Scripturile (cum tu zici si te
innalti), sA-ti Ai in socotealà, si sA gAndesti ce ceri de la mine,
si care-ti iaste dreptatea Cu pravilA si dupA canoanele Grecilor.
Si nu ti-au ajuns pAnA acum cAte scandele, atätea rAzboaie den-
tre noi, morti, vArsAri de sAnge, robii ale crestinilor, fratílor
nostri, carele toate den vina ta s'au atAtat si s'au fAcut. PArl-
seaste, pentru míla lui Dumnezeu, sA mai rAsufle cevas ticAitii
crestini I CAci la Asia fiara cea rea, [neamul luil Otoman, toatA
crestinAtatea o au sfArAmat, Lisa incai sA sA odihneasca cesti
de aicea, si cei ce au scApat de acolo, aicea. De vreame ce si
David sA map pentru limbile ce n'au lege, zicAnd : RAsApeaste,
Doamne, limbile carele vor rAzboaele", cu clt sAntem noi datori
sl pAzim pre cei ce i-au rAscumpArat Hristos cu sängele luí,
carele si pace sí dragoste au poruncit sä avem. SW aceasta
bine cA tatA-mieu te-au crescut de mic copil si te-au cinstit cu
boierie de vArstá sí cu nume pre lAngl impärätie ; si adu-ti
aminte dragostea ce au avut cntrA tine, si pre mine in mAinile
tale m'au dat, si sa ne rudim la moartea luí au poruncit. Iar
tu n'ai fAcut ca un pastor bun si adevArat, nici fací, ci ca un
lup si tAlhar si fur. Si pre mine m'au lAsat diadoh ImpArAtieí,
iar tu ai nevoit sh mA faci mojAc si sA ma dAzbraci den soartA.
lar eu intru nebiruita puteare a lui Dumnezeu mii nAdAjduesc,
si el sa faca dreptate intru nedreptatea ce-mi faci".

www.dacoromanica.ro
 55

Aceasti carte cetind Cantacozinul, multä vreame au stätut

In mare socotealä, cat, de ar fi fost Cu putíntg, s'ar fi intors
indärit, dar nu sa putea : a sA pornise atatea osti strlíne, clt
ii cauta, vrAnd, nevrAnd, sä meargA innainte ; precum au si mers.
Dar nimic n'au folosit, a s'au tutors cu rusOne, rasípindu-i
°stile loan Paleologul cu aí lui, si cu Turcii carii it avea aju-
torlu de la cumnatl-sau Orhan, implratul turcesc. La una ca
aceasta viínd loan Cantacozinul, si vAzOnd cO WA noroc au
umblat sí acum, s'au dus de s'au calugOrit, si au rOmas loan
Paleologul biruitoriu in Scaunul ImpArAtiei1),
In zilele acelea, leat 6838, serie un istoric cá au venít
Carol, craiul unguresc, asupra Tärii Rumänesti, sí au luat Seve-
rinul fail niel o via. lar Domnul Mihail-VodO, in nAdeidea lui
Dumnezeu, strAngänd oaste, si fäcand rOzboht cu craiul ungu-
resc, 1-au biruit, si s'an intors ,eu rusäne. In mijlocul vremílor
acestora au murit Mihail-Vodä, si s'au pus in locul lui Dan-Veda a).

3. DOMNIA LUI DAN -VODÀ, It 6841.

Dan-Vodd, fralele Mircii-Vodd celui Bdtrdn. Orhan moare ; sd pune
fli-sdu Amurat, impdrat furcesc. Ludovic, craiu unguresc. Sasii sd
scoald asupra Crafului, gi nimic nu folosesc,

Acesta au stOtut Domn in Tara Rumäneasa dui:4 Mihail-

VodO. Avea si frate, pre Mírcea. tug, ce sl fie facut in 23 de
ani ai dornniei luí, nu sá pomeneste, färä numaí scrie cA 1-au
ucís Suman, Volvodul Sarbilor ; dar pentru ce si cum, nu sä. stie.
In zilele acestui Domn, la 17 ani aí domníei lui, au murít
Orhan, impAratul turcesc, si s'au pus fii-sau Amurat cel d'intalu,
lt 6858.
In zilele lui Dan-VodO, fiind craíu unguresc Ludovic, &Ai
den Ardeal s'au fost &cut rebelísi, s'au sculat impotriva Craiu-
luí ; care, viind cu putere in Ardeal, i-au supus lar, sí mare
pagubfi le-au fäcut. Sasii acestia de multe ori s'au sculat asupra
Ungurilor cu sabie, gAndind ca doar s'ar putea dezbate de catrà
ei, dar nicíodatO n'au avut noroc sO biruiasca, ci totdeauna i-au
biruit pre ei Ungurii si alfil, ca pre neste podani ai lor.
E o traducere prescurtatX din Phrantzes, p. 39 ai urm. (Cf. Iorga,
o, c., p. 8, nota 2).
Istoricul" care vorbegte de lupta din 1330 a lui Carol Robert cu
Domnul de atunci, Basarab, e un compilator al istoriei regatului unguresc.
(Cf. N. Iorga, o. c., p. 8, nota 3).

www.dacoromanica.ro
 56

4. DOMNIA LUI ALIXANDRU - VODA, It 6864.

Alexandru-Vodd Cdmpulungeanul. Amaral sd Invriljbe0e cu Paleo-
logul, si multe locurt 11 ia, si Caliupoli. Amurat au avut FIlipupoll ;I
Odritul. DragoO/odd au ddscdlicat la Moldova. Amurat are rezboate
Cu cucar Lazdr al Sdrbilor. Milo viteaz omoard pre Amurat, si plere
fl el. Balzit Ildirim std tmpdrat. Balzit onward pro frate-sdu.

Dupa ce au perit Dan-Voda, au stätut la domníe Alixan-

dru-Voda, carele zic si fie fost de feliul lui Campulungean. Ce
stt fíe lucrat el in domnia luí, nimeni nu set-le.
Pre aceastA vreame a domniei acestui Domn, Amurat, impl-
ratul turcesc, pentru lacomia lui invrAjbindu-sA cu Paleologul,
imparatul dela Tarígrad, au venit cu multime de ovti vi au luat
Caliupoli, unde íaste marea ingusta, de trec lesne, de la rasarit
la apus, vi de la apus la rAsArit, fiind cetate de paza a Gre-.
cilor, DupA aceaía au luat Fílípupolis vi Odriiul, vi alte locuri
ale Thrachiel vi ale Macedoniel. Deci lar s'au impAcat, vi amlin-
doi au mers la rasArit, impotriva unor Turd ce sa hainise de
cAtra Imparatia Turceasca, vi, biruindu-i, au luat Pamflagonia,
vi pan la garla Sangari, vi. vrand sä treacA spre Marea Neagra,
au inteles de fii-sau a s'au unit cu feciorul lui Joan Paleologul,
vi s'au rAdicat impotriva pArintilor ; ci, lasändu-vi calea de spre
Marea Neagra, s'au dus amändoi impotriva feciorilor ; cu carii
facand razboiu, i-au prim. Ci Turcul vl-au omorAt feciorul, lar
Grecul l-au orbit.
Intru vremile acestui Domn, dupa trei aní al domniei lui.
li 6867, au venit Dragov-VodA de la Maramurev in tara Mol-
dovei, de au dascAlecat tara Moldovei ; care unii zic cA íaste
den pAstori, altii zic cA den nevte vanatori, ce avea o coteica
anume Molda vi, gonind un buor, s'au fost innecat coteica intr'o
apa, vi, dupà numele Moldei, au numit apa Moldova, vi dupa
al:4 au numit pre Moldoveui. Ci, cum sA vede istoria, ce lar de
la danvAi o am luat, cu Molda coteica, cu Moldova apa, cu Mol-
dovenii, numele lor den cAine se trage : den Molda, Moldo-
vení. Si, pentru cad au omorat pre buor, au luat Domnii sem-
nul pecetii lor, de fac cap de buor,
Acest Dragov-Voda au domnit doi ani, vi, murind, in urma
luí s'au pus fii-sau, Sas-Voda, care au domnít 4 ani, vi, murind,
s'au pus fii-sAu Latco-VodA, vi, domnind 8 ani, au murit, vi s'au

www.dacoromanica.ro
 57

pus in locul lui, Bogdan-Vociä, it 6881. Decií, Patru-Vodà, fecio-

rul lui Musat, 1' 6887 1).
Intru aceste vremi, Amurat, mat marele Turcilor, neodihnín-
du-sa, si facand razboae in toate partite, au fost facut si de
multe ori cu Sal-WI, cu Bulgarii, carii, avand pre cnez Lazar
mal mare, si de multe ori batandu-i Amurat, fugia cnez Lazar,
si iar strangea oaste de venia asupra Turcului. In cea dupa
urma, apropiindu-sa °stile uncle de altele, s'au ales den oastea
luí cnez Lazar un viteaz, anume Milos Cobílici, carele cu indraz-
neala au intrat in oastea turceasca, dandu-í cale Turcii, soco-
tind ca va sa sa inchine lui Amurat, mai marele lor. El inca
au mers drept la Amurat, si, scotand Milos un cutit de cele
mari sarbesti, 1-au junghiat pre Amurat Turcul, macar ca si pre
dansul 1-au ornorat Turcii. lar °stile luí cnez Lazar au luat mare
indräzneala, si ostile turcestí frica, de au fugit care incotro putea,
lar cnez Lazar gonea, taind si rasipínd 2).
Dupa moartea lui Amurat au radicat Turcii pre fii-sau
Baízit Ildirim. Ildirim 1-au numít pentru iutímea ce avea in raz-
boae, ea Ildirim in limba noastra fulgor sa chiama. Acesta avea
un frate, pre carele chemandu-1 la dansul, si, fara raotate fiind
au mers la frate-sau, gandind ca den dragoste il chiama, sa sa
vaza unul cu altul ; lar el, ca un pagan, 1-au omorat. De acest
Baizit zic a au fost om darnic, nem'äret ; manca si bea cu totii.
Si au facut multe razboae : intaiu, la Asia trecand, au luat
Armenia, si Iveria, si Amastru, si pre neste rämasita de domni
turcesti, ce era la Anadol, i-au biruít ; apoi, intorcandu-sa la
Evropa, multe razboae au fäcut, carele le vom pune mai innainte.
5. [ DOMNIA MIR011 -VODÄ, It 61391].
Mircea-Vodà ce! BatnYn sa pune Domn. Mircea-Vodd sd bale cu
Baizit, si birueste. Marco Cralevici au peril la r6zboim Colmeand
si Cozia zideaste Mircea-VocaNicopoia, DUO le-ou hid Thrall. Manuil
Paleolog s(1 pane impdrat la Tarigrad. Manuil sa duce la Roma, dar
fdrd folos s'au lntorS. Llzbecul prinde la r6zboiu pro Baizit Ildirim.
Mehmet stä la Impàràfie, si omoard pro fratii lui. Muntenii cu Moldo-
vault bat pe Mehmet ImpcYrat,
Dupa ce au murit Alixandru-Voda, domnínd aní 27, s'au
pus Domn Mircea-Voda cel Baran, fratele lui Dan-Voda, carele,
E o prescurtare dui:A cronica lui Ureche (ed. KoglIniceanu, pp. 132-4).
(Cf. N. larga, o, c., p. 11, nota 1),
Pentru aceasa parte e intrebuintat unul din cronografele sirbeati
mai intinse. Cf. Prefata lui N. Iorga la vol. ILI din Studii si documente.

www.dacoromanica.ro
 58

dupl neste seamue ce sa vAd, iaste vrednic de !au& $i multe

lucruri va fi fAcut vrednice de auzit, in 29 de ani ai domniei
lui, dar ai nostri nimic n'au scris, ffirA numai ce afläm la striini
Zice istoricul Gheorghe Franti cA au avut doao rAzboale
Mircea-VodA cu Baiazit, impAratul turcesc, unul cAtrA Nicopoia,
altul pre apa Ialomitii, si la amAndoao l-au biruit pre Baizit-bel.
Alt 'stork scrie ci un rAzboiu ce au avut Mircea-VodA
au fost la Rovine (uncle vor fi Rovinele. nu le spune). $i au
avut ajutoriu Mircea-VocIA pre Marco Cralevici, si pre Costan-
din si pre DrAgas, oameni de neam mare, SArbi, cu osti supt
mana lor, $i au bAtut MirceaVodA pre impAratul Baizit la acest
rAzboiu ; iar Marco, si DrAgas, si Costandin au perit in rAzboiu.
Deci, dupl ce au fAcut Mircea-Vodi aceste izbände, vAzand
obrAznicia Turcilor, s'au 1mpAcat cu ei, si le-au fostu &And plo-
con, pentru ca sA si odihneascA tara cu pace.
In domnia lui doao mAnAstiri au fAcut : intAiu, Cotmeana,
dupA aceaia Cozia, mai mare, mai tare, mai frumoasS, si cu
multe sate si Tigani o au inzestrat.
In zilele Mircii-VocIA, JAcmon, craiul unguresc, unindu-sä.
cu Frantozii si cu alti Domni crestini, au strAns osti, si s'au
pornit spre Turci, ca sä.-i scoatA den hotaräle crestinilor, si,
viind pAnA la Nicopoia, au esät innainte impAratul turcesc
Baizit, si, den rea chivernisealA a crestinilor, au biruit Baizit
pre crestini, tAindu-i si robindu-i. lar Craiul inteo luntre au
scApat, trecAnd Dungrea in Tara RumAneascA. De acii, s'au dus
la Tarigrad, la Rodos, si pe la Dalmatia s'au dus la tara lui,
zAbovind ani 18.
In domnia Mircii-VocIA patru Domni s'au schimbat la Mol-
dova : Rom an-Vodà, fratele lui PAtru-VodA, Stefan-VodA, lar alt
aefan-VodA, cu frate-sAu PAtru-Vodl, fecior lui Stefan-VodA ;
decii Iuga-VodA, pre carele l-au luat Mircea-VodA la dAnsul,
pentru ce nu sA stie1).
In zilele Mircii-VodA Diiul si Nicopoia le-au luat Turcii,
si, mergAnd Mehmet-Pasa si ia Bosna, acolo au perit, impreunA
Cu multe osti ale lui. Atuncia Turcii au ars Ravanita, mAnAs-
tires lui cnez Lazar").

E luat din Ureche, pp. 134 -6. Alexandru cel Bun a fost stabilit de
Mircea,inteun timp de putere si siguranta a acestuia.(Cf.N.Iorga,o.c.,p.14,nota 1).
AceastA 'tire e luatii din Cronica sirbeasci (v. Iorga, Studli f i
documente, III, p, 1).

www.dacoromanica.ro
 59

In vremile acestea, lt 6900, au murit loan Paleologul,

impAratul grecesc, si s'au pus in locul lui fii-sáu Manuil Paleo-
logul, carele, vAzAnd släbiciunea lor, s'au dus la Papa de la
Roma, rugAndu-sA dea ajutoriu. Si, pentru mAndrie, nevrAnd sA
sArute naracavita Papii, unde era chipul lui Hristos (dupl obi-
ceiul lor), s'au mAniat Papa, si nu i-au dat niciun ajutoriu.
Deci, viind de acolo fArA ispravA, unindu-s1 in vorbe si cu alti
domni crestini, au trimis soli la Temmurli, hanul tAtArAsc (carde
si Uzbec il chiamA), de s'au rugat sA vie, ca doar i-ar mAntui
de Turc ; si au venit, si s'au bAtut cu Baizit ImpArat. Si, biruind
Uzbecul, pre Baizit 1-au prins viu, si, fAcAndu-i colivie de fier,
1-au bAgat intr'Ansa, si asa toga Asia 1-au purtat, si, ducAndu-1
la tara lui, au murit. Allii zic ca 1-au omorAt Uzbecul, impArA-
tind ani 26 1).
Deci in urma lui au rAmas patru frati, si aves price intre
dAnsAi, care sa impArAteascA, si, prin multe rAzboae ce au avut
in trei ani, unii luAnd ajutoriu de la SArbi, altii de la Crreci,
pre urmA au biruit acela ce 1-au chemat Mehmet, si, talud
ImpArAtia, au omorAt pre ceialalti frati, afarA de unul, ce au
fugit la Tarigrad, si s'au crestinat (Isuf 1-au chemat), Acest Meh-
met, impArAtind, n'au pAzit pacea ce fAcuse tatA-sAu Baizit, si
vre- s'A mAreascA ploconul RumAnilor si al Moldovenilor ; ci,
un; idu-s1 RumAnii cu Moldovenii, au avut rAzboiu cu Mehmet
IrrpArat, si 1-au biruit pre Turc, si iar au lAsat ploconul precum
au fost asAzat de tatA-sAu. DupA aceaia au radical Turcul raz-
boiu la Anadol, de au luat locurile carele le luase Uzbecul de
la tatA-sAu Baizit ; Galatia, Cappadochia, Pontul, si altele de la
Asia de Sus. Peloponisul incA 1-au %cut sA dea haraciu, si cu
Vinetenii au avut rAzboiu pre mare, si 1-au biruit, si pre urmA
s'au impAcat a),

6. DOMNIA LUI VLAD-VODÄ, lt 6920.

Vlad-Voda Tepes, Domnul Tdril. Amural al doilea sd pune impd-
ral. Amural al doilea [tul pradd Ardealul.

DupA moartea Mircii-VodA, au luat domnia Vlad-VodA,

carele s'au poroclit Tepe§. Acesta au f Acut mIngstirea Sneagovul

Aceste stiri sunt parte imprumutate din Phrantzes (pp. 84 -5), parte
legende, ce umblau pe timpul cronicarului nostru.
Se incepe cu un rezumat din Phrantzes, p. 86. (Cf. N. lorga o. c.,
p. 15, nota 1).

www.dacoromanica.ro
 60

vi cetatea de la Poenari, Fäcut-au Tgrgovistenilor mare pedeapsg,

pentru o vinä ce avusease, el facuse unui frate al Vladului-Vodà
un necaz. Pentru aceaia au trimis slujätori, si, in zioa de Paste
lovindu-i, au prins si pre bärbati, si pre muieri, si feciorii, si
featele, impodobiti fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat
plug li s'au spart hainele 1).
In zilele Domnului acestuia, murind Mehmet, impgratul
Turcilor, s'au pus in locul lui Amurat al doilea, carele au trimis
pre Mihail-bei de au incungiurat Tarigradul cu osti. Si multä
pagubg au fgcut Grecilor, pentru a au fost dat ajutoriu lui
Mustafa, frätine-säu, carele fugise la Tarigrad, de frica frgtine-sgu
Amurat, si Grecii ii dedese muere greack fata unui boiar mare,
nepoatg impäratului grecesc, si 1-au rädicat imparat la Anadol.
Deci acest Mustafa isi fgcuse Scaunul la Brusa, si multe locuri
la Anadol supusease. lar frate-sgu, sultan Amurat, päzind vreame,
au trecut färä veaste la Brusa, si, gä'sind pre frate-sau beat, in
bae I-au omorgt. Ci, pentru aceastà pricing, au incungiurat Tari-
gradul, si fä'cea paguba ; ci i-au impä'cat Mart), muerea lui Amurat
acestuia, fiind Greaca 2),
Intru aceastä vreme au murit Manuil Paleologul, impgratul
Grecilor, si s'au pus fii-säu Ioan, carele au fost luat fgmeae
bogatä de la Lombardia, fatg unui boiar de acolo ; dar, fiind el
curvar, nu-si iubia fämeaia lui, el Ina au fugit lar la tatä-sgu,
si tatg-sgu nu o priimia cum sä cade, cä'ci si el era curvar ca
gineri-sä'u.
Pre aceste vremi au mers Amurat Impä'rat in Ardeal, si
au prädat mai mult jinutul Brasovului, de doao ori, si au luat
cu dansul pre judetul de la Brasov cu pärgarii.
Data mortii luí Mircea : 6920, e buna, cad el a murít la 31 Januar
1418 (v. Iorga, Studit $i documente, III, p, III-IV). Succesorul sttu a fost Mihail,
apoí Dan al II-lea, dui:4 acesta Alexandru si, in fine, Vlad DracuL Ludescu,
pe care-1 urmeazA in toate Constantin Cgpitanul (-= Radu Popescul, seoate pe
Mihail, pus innainte, din gresealii, de al doilea Dan, amestecindu-1 cu cel
d'intaiu, nu pomeneste pe Alexandru, care nu figura in cronologia oficialA, si
face din doi Vlad t Dracul si Tepes, unul sing= (ceva ea si in casul lui Dan
Jiu si al II-lea). Pentru Snagov, v. cAlà.toria luí Odobescu acolo, in Serien, I,
pp. 392-3 si micul studiu tipArit in 1900 de d. G. Mandrea, architect. Poienarii
se intilnesc de la inceputul veaculuí al XVI-lea in documente (cf. Iorga,
/. c., p. XLVII; Hurmuzakí, XI, locurile din tablA si Sale sl preoti din Ardeal,
Bucuresti, 1902, P. 142). Istorisirea cu Tirgovistenii nu se allá in eulegerile
isprAvilor lui Tepes (v. I. Bogdan, Vlad repo si naratiunile germane si
rusesti asupra lui, Bucuresti, 1896; Archie f. sieb. Landesk., XXVII, p. 332;
Iorga, Studii f i doc. III, p. LXXIII). In Ludescu se spune a totí ,,oamenii
mari, bltrini" au fost trasi in teaph". (Cf. N. Iorga, o. c., p. 16, nota 1).
Se incepe cu reproducerea lui Phrantzes,p. 93.1Cf. Iorga,l.c.,p. 16,nota 21

www.dacoromanica.ro
 61

7. DOMNIA LUI VÀDISLAV -VODA, lt 6935.

Vddislav-Vodà ia domnia. V6dislav-Vodd piere de sable In nrsor.
Amurat au luat Solunul. loan Paleolog merge la Roma s6 uneascel Bise-
rica, i cere ajutoriu de la crestini. Amurat Implrat lasc7 lmp6r6lia
fil-sdu Mehmet. V6dislav Cralu s(5 bate la Varna cu Turcil fi piere
rdzbolu. Sultan Mural lar au luat Impàràfia de la fii-s6u. Alexandru-
Vac/6 In Moldova moare. Illas-Vod6, $tefan-Vodd, frafi, s6 bat pentru
domnie fn Moldova. $lefan-Vodà prinde pre frate-sau Illes fi-I orbeste.
lanOs Craiu bate pre sultan Mural, In Ardeal, de doao ori.

Dupá ce au domnit Vlad-VodA 15 ani, au luat domnia

VAdislav-Vod5, de carele níci o ístorie nu sh aflA scris5 de
cinevasi, fArA cat zice cA au perít de sabie in Thrsor ; lar nu
serie, in rAzboiu, de au avut cu cíneva, sau de vreun vrAjmas
al lui, sau de nescareva oameni de ai casei lui (precum de
multe ori sA intAmplä), ci numaí zíce a au perít de sabie in
TArgor. Dup5 aceasta sä cunoaste ce fel de oameni au fost RumA-
nii nostri, care niciun lucru deplín n'au scrís I Zice aceasta,
au filcut bisearica den TArsor, care sA i veade.
Dupa vAleatul ce am gäsit in istorií, in vremile acestea, lt 6938,
au luat sultan Murat Solunul, care unii Ii zic Salonicul, de la
Víneteni ; cA-1 vAnduse Andronic Paleologul in 50.000 de galbení
de aur, fiind partea luí de la tat5.-sAu Manuil ImpArat ; dar,
cAzand in boala slabAnogieí i neavand ce face, au vAndut aceastA
parte a lui Vínetenilor. Pentru care loan ImpAratul, ce era atuncí,
fratele lui Androníc, multe au scris Turcului, avAnd pace cu el,
ca sa nu meargA sa la acea cetate, dar el au fa'spuns el íaste
striinA cetatea, lar nu a lor, ci va sA meargA sA o la; precum
au si fAcut. Ci FrAncii, fiind putíni, au fugit : lar Grecii, rAmAind,
multe reale au OW, Metí, robiti, despartiti fratí de frati, de
surorí, de parinti, i altele ca acestea. Ca acestea vAzAnd
loan Paleologul, impAratul Grecilor, s'au sfAtuit sA meargA la
Papa de la Roma, sa faca uníre Bísericilor, fiind atuncía Evghe-
nie Pap5, i Patriarh la Tarigrad Iosif (care au i murit la Roma),
Ci dar, scriínd luí Evgherile Papii, s'au bucurat foarte, si au
trimis corAbií de au luat pre ImpAratul, si multi oameni invatati,
filosofi, i cArturari. Si, fAcAndu-s5 sobor la Florentía, s'au
asAzat toti si au fAcut líturghie totí cu Papa, dupA asAzArile lor.
Apoi, nevrAnd sa sA iscAleascA Vlädica de la Efes, toate lucru-
rile au ramas däsarte cA niel ajutoriu n'au dat Papa si domníí

www.dacoromanica.ro
 62

FrAncilor, vi nici vreun bine nu s'au fAcut, cA au umblat in

devArt 2 ant, vi lar in devart au venit.
Care, viind acasa, sl-au gasit impArateasa moarta, vi calu-
garii carii era ramasi la Tarigrad, nu vrea sa-i priimeascA la
biserica, zicand ca sant eritici. Ci era mare turburare intre anvil,
si den dark' le facea Turcii turburare, sí ca neste orbi nu-vi
cunovtea peirea lor. De acestea au fAcut si fac calugarii 1
In vremile acestea, Amurat, al doilea imparat al Turcilor,
fiind batran vi bolnav de durori, au lasat imparat in locul lui
pre fii-sau Mehmet, tanar, vi el s'au dus la Magnisia sa sA odih-
neasca. Iar Mehmet, tanär fiind, s'au dat spre vAnAtori vi bau-
tori, si nu asculta pre vizirii luí cei batrani vi intelepti. Acestea
auzind Ungurii si domnii lor, mai mult fiind rugati de Imparatul
Tarigridului, s'au pornit cu multe osti Vadislav Craiul si Ianos,
sau, cum zic altii, Iancul, Domnul Ardealului, si, trecand in Tara
Turceasca, au ajuns pan la Varna. Vizirii, vAzand ca aceste
lucruri, si pre sultan Mehmet ca cauta ospetele sí vanatorile,
au trimis la tatA-sau sultan Murat, sa vie de grab, ca pier cu
ImparAtia lor. El, auzind, indata au purees, cu Hall [11-Pava, vi au
venit la Tarigrad, si, cerand corabii sl-i treacA, i-au dat Grecii,
Vezi nitrite la Greci, in vremea ce tía ca au nevoe vrajmasii
lor, atunci, sA sa fíe nevoit sa le facti mai rea poticnealli, cat
ar fi putut ; lar ei le facea bine de-i trecea si mal dAgrab ; eí,
pe cum au umblat, ava au vi OW mai pre urma, cA au pierdut
si ImparAtía. Ci sa venim la prochimen.
Sultan Amurat, trecAnd pang la Tarigrad, de la Scudari,
si mergand la Varna, au facut razboiu Cu Ungurii, si foarte au
biruit pre Turcul, vi au cazut multi vestiti oameni, dentru carii
au fost unul Caragea-Basa, beilerbeí de la Anadol, vi ramasease
numai Sultanul cu Curtea lui, Si inteaceaia au zis Iancul Craiu-
lui sa fie cu voia lui sa mearga cu oastea lui, ca doar ar sparge
Poarta Sultanului, vi pre urmA sa vie si Craiul. Dar tineretele vi
tinerii sfetnicii lul n'au Ifisat, zicand ca nu iaste bine sa la Iancul
lauda, Cl au mers Craiul de au dat razboiu cu Imparatul. Vrea
sa fuga imparatul atuncia, dar nu l-au ingaduit enicerii, zicAn-
du-i ca trebue sa moarl Cu ei. Ci dar, intr'acel razboiu Mai
tocmeala, mergand Craiul asupra Imparatului, un enicer, anume
Hamm, cu indrazneala au tAiat picioarele calului Craiului, si,
cAzand Craiul jos, i-au taiat capul, vi l-au radicat lute° sulitä,

www.dacoromanica.ro
 63

care vazandu-1 °stile, s'au splimantat, si au fugit : Iancul inca

s'au dus la tara lui, la Ardeal ; si asa au ramas Turcii lar birui-
tori. Pre eniceriul acela zic sa.-1 fie fficut pasa, si iaste sa si
creaza. Pre Iancul 1-au oprit Vadislav-Voda in tara lui, pentru
ca-i facuse °stile lui mare stricaciune tad' : cl pre urma lar
s'au impacat, si 1-au slobozit.
lar sultan Murat au trimis pre fii-säu Mehmet la Magnisia,
si el au sazut la Odriiu, si, trecand 3 ani, au murit, si 1-au dus
de 1-au ingropat la Brusa, si lar au venit fii-sau Mehmet de au
luat Imparatia.
In millocul acestor vremi, a domniei lui Vadislav-Voda,
murind Alixandru-Voda, Domnul Moldovii, i-au ramas doi feciori :
Ilias, mai mare, care .tinea muiare pre sora craesii lui VAdislav
craiul lesasc, si Stefan, cel mai mic, carii, avand cearta pentru
domnie, cu ajutoriul Leasalor au apucat domnia, lar $tefan au
fugit la Tara Rumäneasca, si, cerand ajutoriu de la Domn, s'au
dus de au scos pre frate-sau den Scam]. Ilias-Voda lar nu sä
lasa, ci lar venia, st, pana de 5 06 fail noroc, s'au intors in
Tara Lesasca ; decii, nici Craiul nu vrea sa-1 mai lase, ci i-au
dat o cetate si hrana, pentru voia lui Stefan-Vodä, ca-i scrisease.
Iar pre urma au venit la pace fratii amando1, si si-au impartit
jara: Stefan-Voda au luat Tara de Jos, cu Chilla, Cetatea-Alba,
si altele ; Ilias-Voda au luat Tara de Sus, cu Hotinul, Suceava.
si altele. Ci nu multa vreame au fost impacati, ci Stefan-Voda
fara veaste au mers asupra fratine-sau Ilias, pre carele prinzan-
du-1 viu, 1-au orbit, si au ramas Stefan-Voda singur la domnie,
nu multa vreame.
Dupa aceasta avut-au razboiu si Huniadi Ianos cu Turcii,
In Ardeal, la un sat ce sä chiama Sentimbre, si au biruit pie
Turci, perind multime de ei. Deci sultan Murat, vazand atilta
marl ce s'au facut, de i-au spart °stile Unguril in Ardeal, si
le-au facut mare paguba, au facut si mai mare gatire ; si singur
Murat au mers cu °stile la Beligrad ; dar Hunedi kilos bine
grijandu-sa, si bine dänd razboiu, au biruit pre Turci, si Murat
s'au intors cu rusane, si cu mare paguba.
EL DOMNIA RADULUI -VODA CEL FRUMOS,
lt 6953.
Roman Moldoueanul prinde pe unchi-sdu $lefan-Vodd qi-1 lae, Pe-
tru-Voda scoate pre Roman-Vodd, udrd-sdu. Pdtru-Voda Moldoyeanul
otrcIueVe pro ultru-sdu Roman Pdtru-Vodd Moldoueanul ¡cagó &tracts,

www.dacoromanica.ro
 64

la Tural. $lefan-Votid Moldoveanul, cel Bun, bale pre Pdtru-Vodd Aron

cu ajutoriul Radului-Vodd. Nemulleunirea lui lefan-Votid cdird Radu-
Vocid, Laiol-Vodd Bdsdrab pus Domn de $tefan-Vodd. It goneee
Radu-Vodd. Mehmei Impeirdi bate Tarigradul se-' la, fi piere impdralul
grecesc Conslandin. Laiotd-Vodd lar vine Damn cu afutoriul lui $lefan-
Vodd. Tana? Craiul pradd Tara Ungureascd ca sd la Coro ana.

StAtut-au Domn Radul-Voda in urma lui VAdislav-Vodä.

Acesta au facut mAnästirea Tanganul.
DupA ce dar orbise Stefan-VodA pre frate-sAu Iliav den tara
Moldovei, lar Roman-VodA, feciorul lui Ilia', n'au suferit fapta
WA de lege a unchi-sau, ci au vorbit cu o seamO de boieri ai
tOrAi, vi rAdicAndu-sA, au prins pre unchi-sAu Stefan-Vodg, vi
i-au täiat capul, vi au ramas Roman-Vodá la domnie. lar vOrA-sau
Nitru-VodA, feciorul lui Stefan-VodA, de fricA au fugit la Unguri ;
cAruia WA zabavA i-au dat Hunedi Ianov (adecA Iancul-Voda,
Domnul Ardealului vi gubernatoriul Ilea Ungurevti) ovti, vi au
gonit pre varA-sAu Roman-VodA. Roman-Voda, fiind semintie lui
Cazmir, craiul levOsc, despre mumA, au nAzuit acolo, de unde
mare ajutoriu ii gAtise Cazmir, sa-i dea sA-vi la Scaunul ; dar
Patru-Vodg (cu ce mevtevug, nu sA vtie) au otrAvit pre Roman-
Vodä. Aceasta vazAnd Craft'', s'au intors indarAt, cA venise vi
el pAnA la Leov. Dui:JO acest PAtru-Vodä, au domnit la Moldova
Alixandru-Voda: Iliav. Dupa Alixandru-Voda, au domnit fii-sAu
Bogdan-Vodà, carele zic sA fie bAtut pre Leavi in doao rAnduri.
DupA acesta au domnit PAtru-Vodä. Aron, carele, lovind fArA
veaste pre Bogdan-VodA, in rAvärsatul zorilor, la un sat den jos
de SuceavA, l-au prins, si i-au taiat capul. Decii au venit Alic-
sandru-Voda, fatal lui Bogdan-Voda, cu oaste, de s'au JAM cu
Ntru-VodA, la Movile ; dar färA noroc s'au intors. A cest Ntru-
VodA zic cä au legat bit sA dea Turcilor.
Irma dui:4 dänsul s'au pus Domn Stefan-Voda cel Bun,
feciorul lui Bogdan-Vodg, carele au venit cu ajutoriul Radului-
VodA den Tara RumAneasca, vi biitiindu-sa cu Patru-Yoda Aran
in 2 rAnduri, la Doljevti pre Siret vi la Orbic, vi bAtAndu-1 de
amAndoao rAndurile, in cea dupA urma au prins pre PAtru-VodA
vi i-au taiat capul. Si au rOmas Stefan-VodA la domnie. Carele
era om viteaz, vi multe rAzboae au facut cu Turd', cu Ungurii,
cu Leavgi, cu TAtarii, cu Muntenii ; nici cum nu sA aveza, vi,
norocul slujAndu-i, pre mai mullí biruia. Era om nemultAmitor
binelui ce au avut de la cinevav, precum au fäcut vi cu Radu-Voda,

www.dacoromanica.ro
 65

Dotnnul muntenesc, cA Cu ajutoriul lui au luat Scaunul Moldo-

vei, iar pre urmA au rAdicat rAzboiu si asupra lui, si, färA veste
viind, i-au clutat Radului-VodA a fugi la Turci, iar Stefan-Vodl
au luat pre Doamna sa, si pre fiicA-sa Voichita, pre carele o
au luat lui Doamnä. Fiind dar Laiotà Bäsärabil lAngA Stefan-
Vodä, mai clA nainte vreame, i viind prilej ca acesta, de fugise
Radu-VodS den tara lui, 1-au lAsat 5tefan-Vol:1A pre LaiotA. Domn
'Drat Rumänesti. Carele in scurtA vreame bucurie au avut, cA
au venit Radu-VoclA cu oaste turceascA, si 1-au gonit, mergand
cu °stile pAnA la BArlad, de au prädat, au robit tara Moldoveí
foarte rAu.
In vremile acestea au murit i loan Paleologul, impAratul
Grecilor, i strängAndu-s'A fratii lui : Costandin, Dumítru si Thoma,
dederA impArritia luí Costandin, Iar Thoma si Dumitru dederA
ImpArAtia frAtine-sAu, si s'au dus la Peloponis, i, impärtind, au
luat unul Lachedemonia, altul au luat Corinthul, si sAdea färä.
grijA.
Iar sultan Mehmet gAndi gAnd rAu asupra Tarigradului,
sA-1 ia. Ci intAiu au zidit o cetate noao, mai sus de Tarigrad,
pre Marea-NeagrA, la care si Grecii le-a dat ajutoriu. DupA
aceaía au striins pägAnul osti fArA numar, pre apii si pre uscat,
fAcAnd multe mestesuguri si nAvAli cu multe värsAri de sAnge,
au luat Tarigradul, la 1' 6961, lar de la Hristos a. 1453, Maiu 29.
Acolo au perit i Costandin, impAratul Grecilor, cu toti
boiarii lui. CAnd ar cití cineva pre Gheorghe Franti istoricul,
carele s'au si intAmplat la marea Tarigradului, fiind i logofAt-
mare al impärätieí, si au si scris acestea pre amAruntul, mi sA
pare cA nu ar fi fär'de lacrAmi, socotind nevoia ce au venit
cetAtii si cetAtenilor acelora : unde vaete si tipete, plAnsuri, dAs-
pArtiri unul de altul, si altele ca acestea,
In vremile acestea, Stefan-VodA de la Moldova, vAzAnd cA
Radul-VodA au venit cu Turcii si au scos pre LaiorA-VodA sí
I-au gonit, nu s'au ingAduit, ci au cerut ajutoriu de la Leasi, si
au venit de au scos pre Radul-Vodä, si au asäzat pre LaiotA-
VodA la Scaun.
In vremile acestea ce s'au luat Tarigradul, Huneadi Ianos
au ars toatA Tara NeamteascA, pentru Corona, ca sA o la de la
Nemti, fiind ales gubernatoriul TArAi Unguresti si printep Ardea-
lului. DupA aceaia n'au trecut multd vreame, cí au murit la
Zemlin, läsänd mare nume de multe vitejäi ce fAcuse cu Turcii
cu Nemtii. Deci, in urma lui au ridicat tara craiu pre Huneadi
Mateias.

www.dacoromanica.ro
5
 66

9. DOMNIA LUI LAIOTÄ-VODA BASARABik,

it 6968.
Huneadt Matelas au That Corona de la Nem11. Sultan Mehmet
bate pre Persi. $tefan-Vodd bale pro Turcl.

Dupl ce au domnit Radul-Vodit ani 15, au luat domnia

Laical BAsArabl. Zic sA fie domnit si el ani 17. Carele au inchi-
nat tara Turcilor, sA dea haraciu. Alta lucruri fAcute de dAnsul
nu sA gAsesc scrise de nimeni.
Huneadi Mateias, craiul unguresc, au lust Corona crAiascA,
care o luase Frideric, impAratul nemtesc si o tinuse 24 de ani
la el.
lar sultan Mehmet, impAratul turcesc, s'au dus la Persi
de s'au bätut cu Huzun-Hazan, la care rAzboiu au fugit Huzun-
Hasan, si au luat multi robi, agemi, de i-au dus la Tarigrad.
lar si den oastea lui au cAzut multi oameni marl : unul au fost
beilerbei al Anadolului, carele au fost fecior lui Ghidu (sic)
Paleolog, Grec turcit.
Cu Vinetenii incl. au flcut rAzboiu, si pre uscat si pre
mare. Atunci au lust Evripul, cu sabia, $i i-au tAiat tot norodul,
den 12 ani in sus. $i alte multe cetAti au luat pAgAnul.
ImpAratul turcesc au trimis sA batà pre 5tefan-Vod1 cel
Bun al Moldovei, lar Domnul au tAiat toatA oastea turceasel ;
numai au scApat Turcii carii dusease robii inainte,

10. DOMNIA LUI TEPELU?-VODA, lf 6985.

Tepelus-Vodà, avdnd rdzbolu cu $lefan-Vodd, fu prins fi Mat. Bat&
!Wan, pH:7Np Ardealulul, bate pro Turd. Matelas CraM1 au lual Beclul.
Rumdnit bat pro Turd.

DupA Laiotä-VocIA, au venit Domn Tepelus-Voc16, carele

an avut rSzboiu cu Stefan-VoclA, den tara Moldovei, si au biruit
pre Tepelus, si, prinzandu-1, i-au täiat capul, si i-au luat tara,
de o au stAplinit Stefan-VodA pen multd vreme.
Intru aceastA vreame BatOr Istfan, printepul Ardealului, cu
Chines Pal, au avut rAzboiu cu Turcii, in cOmpii ce le zic Che-
nier, si au perit 30.000 de Turci si 8.000 de Unguri ; ?JIM atunci
a fost biruinta a Ungurilor.
Si Mateias, craiul Ungurilor, au luat Beciul de la Nemti
cu foame, si, acolo, in Beciu fiind, au murit, si zic el in zioa ce

www.dacoromanica.ro
 67

au murit Mateíav Craiul in Beciu, intru acea zí, toti leii ce avea
la Buda, s'au omorAt unul pre altul,
intru aceste vremi, au luat sultan Mehmet CrAmul, carele
vi Cafa sa numeaste. in vremile acestea, au murit sultan Meh-
met, vi in locul lui s'au pus fii-sau, Baizít al doilea. Acesta avea
frate, carele il cherna Gem-Sultan, ví s'au dus la Eghipet, cerand
ajutoriu impotriva fratine-sau, dar nu i-au dat ; apoi de acolo
s'au dus la Tara Franceasa, Ci Baizít au scris Vinetenilor sA
faca mevtevug sA-1 omoare. Si au gasit Vinetenii om al lor, carele
vtia limba harapeascA, vi 1-au trímis de s'au imprietenit cu Gem-
Sultan, vi, pen multà vreame ce au fost cu el, au gAsit prilej,
vi 1-au otrAvit, lar FrAncul, viind la sultan Baizít, multe daruri
au luat ; dar vi el jute° noapte s'au aflat mort, mescandu-i vi
lui cu acel pahar, cu care au mescut vi el altora.
In míjlocul vremilor acestora, au trimis imparatul turcesc
pre Hadam-Pava cu oaste in Tara RumAneasca, dar acolo au
perit vi Pava vi oastea lui. Si iaravi Turcii, Wand tara Moldo-
vii, au luat cetatile lui Stefan-Voda : Chilia, Cetatea-AlbA, lt 6991;
lar Stefan-Voda, neingAduindu-sa, au mers cu putere mare vi
vi-au luat cetAtile innapoi,

11. DOMNIA LUI VLAD-VODÄ 0ALUC3ÄRUL,

It 7001.
Vlad-Vodd Cdlug6rul. Balzit impdrat lar au luat ceta/11e de la
Moldopenl.

DupA stapAnirea luí Stefan-Voda in cAtAva vreame aicea

In Tara Rumaneasca, s'au radicat Domn Vlad-Voda Calugarul,
carele au domnit trei ani.
Sultan Baizít, imparatul Turcilor, au mers la tara Moldovei,
de au luat Cetatea-Alba, Chilia vi alte locuri carele le luase
Moldovenii de la Turci, mai nainte. In care vreame fiind Domn
la Moldova Stefan-Voda, n'au indraznit sA lash' de fatA, avAnd
oaste putina, ci au trimis la Leavi sA-i dea ajutoriu ; ci, pAnA a
veni ajutoriul, Turcii vi-au facut treaba, vi s'au dus la Tarigrad.
La aceasta oaste turceascA, au luat intriajutoriu Turcul vi pre
Vlad-VodA cu °Ole den Tara Rumaneasca ; pentru care lucru
Stefan-Voda multA pareare rea au avut pre Viad-Voda.

www.dacoromanica.ro
 68

12. DOMNIA RADULUI - VODÄ, FECIOR LUI

VLAD-VODA, It 7004.
Radul-Vod6, fecior lui Vlad-Vodd. Nifon Patriarhul vine In lard.
Nifon Patriarhul s4 gonefte, $tefan Moldoveanul bate pre Albert, craiul
lefesc, Pacea Radului-Vodà cu Bogdan-Vodd.

Stand la domnie Radul-Vocla, in urma tatane-sau lui Vlad-

Vodä, au facut mänästirea den Deal, frumoasa, si o au inzestrat
cu mosai bine, si cu altele de toate. Acesta au trimis de au
adus pre Nifon Patriarhul, pre carele Turcii Il mazalise si-1 sur-
gunise, vi, viind aicia in tara, multe invataturi sufletesti invata,
indrepta Biserica, pentru a era Rumanii prosti, atät vladicii,
episcopii, cat i popii, i toti ceilalti. Ci dar, scandälisandu-sa
cu Radul-Voda, pentru un lucru fär-de-leage ce au facut Radu-
Voila, de au fäcut pre un boiar, anume Bogdan (pre carele
iubia), de si-au Iiisat muerea, i i-au dat Domnul pre o sor a
lui, de care neingäduind Nifon Patriarhul, fu gonit den tara,
el înéä, esänd den Targoviste, si-au scuturat papucii de prah,
1-au afurisit pre Domn (cum s'au i aflat dupä moarte). Carele,
cäzand in boall groaznica, au murit, i 1-au ingropat la m5n5s-
Urea lui din Deal, in mormantul carele si-1 gatise el, cioplit in
piaträ, cum sä veade. Si au domnit ani 15,
In domnia Radului-Vodä, au avut Stefan-Voda Moldoveanul
räzboiu cu Hroiot, pre Siret, la $chiei, si, biruindu-I, 1-au prins
viu, i i-au Mat capul, lar si Stefan-Vodä, azand dupl cal,
1-au vrut prinde vräjmasai.
Au mai avut acest Stefan-Vodä si alt razboiu cu Albert,
craiul leväsc, la Codrul Cozminului ; i foarte rau 1-au batut,
si multi Leasi au perit, $i, ducändu-sä °stile lui Stefan-Voda in
Tora-Lepsc5, au ars, au prädat, au robit, si Podolia, si pre
din sus de Liov multe miluri de pamant. $i mine razboae au
avut $tefan-Vodä, tiind tara cu sabia in 47 de ani, 51, ca un om,
au murit ; si s'au pus in locul lui fii -salt Bogdan-Voda cel Orb.
Scriu unii ca, Bind un boiar din Moldova, anume Roman
Pribeagul, i cersand oaste de la Radul-Voda, s'au dus de au
pradat toatä Putna, locul Moldovii. Dupa aceaia, Bogdan-Voda,
wand sä-si intoarca paguba ce-i Meuse Radu-Voda, au strans
oaste, si au intrat in Tara Rumaneasca, si au pradat Ramnicul,
sazänd la Ratezas zece zile ; acolo 1-au intalnit sol de la craiul
unguresc (numele solului Maximian Calugärul), fecior de Despot,

www.dacoromanica.ro
 69

den samanta Imparatilor grecesti ; carele, rugand pre Bogdan-

Voda, I-au impacat cu Radul-Vodit ; sí s'au intors Bogdan-Voda
la tara lui.

13. DOMNIA MIHNII-VODÄ, It 7017.

Mihnea-Vodd lector Dracii Armapul, Caramankiii bat pre Baizit
al &Inca, pi-I prind uiu. Bogdan-Vodd coro pre sera Craiului Lepesc,
fI nu o dd. loan Cneaz al Moscalikr, De cdnd sd numesc Mescal!!
tmpdratt.

Dupa moartea Radului-Vocla, era price hare bojarí pentru

Domn, pre cine ar pune ; 'lima in cela dupa urma au radicat cu
voia tuturor pre Mihnea, feciorul Dracii Armasul den Manesti.
Carde, luand puteare la mana, multe rautati au facut : boiarii
li omora, a muncia, avutiile le lua, cu jupaneasele, cu fetele lor
sä culca, clajdi multe punea asupra tarai ; cat, neputänd suferi,
s'au radícat o seama de bolari, cu banul Barbul Craiovescul, si
cu fratii lui, si cu alt neam al luí, si au pribegít in Tara Tur-
ceasca. Care, facand jail:A la Imparatul de raotatile ce le faces.
Mihnea-Voda, 1-au mazalit, Vi au pus in locul lui pre Vlad- Vodä,
fratele Radului-Voda. lar Míhnea-Voda, pana a sa mazali, daca
pribegira bolarii, au trimis de le-au prädat casele ; si le-au sfä-
ramat pana in pamant, si nu numai casele, cí si bísearícile, si
manästirile lor, si slugile, sí egumenii, era slutiti de dansul si
cazniti.
In zilele acestui Domo, al doilea Baiazit Impärat au trímis
oaste la Caramania, cu gineri-sau Hersí-Ogli ; carele, avänd
razboiu, 1-au príns Caramanlaii viu. $i, facandu-sa pace intre
dansii, 1-au slobozit. $i iar inteaceste vremi s'au facut mare
cutremur, cat la Tarigrad au cazut geamiurí, bíserici, case, de
au omorat multi oameni.
Bogdan-Voda den Moldova, ceränd de multe ori de la
craiul lesasc sa-i dea pre Elísafta, soru-sa. sä-i fie Doamnä, si,
nevrand muma fetei si fata, pentru ca auzise ca este grozav, si
orb de un ochiu, lar Bogdan-Voda au sträns oastea ¡Arai Mol-
dova, si, intrand in Tara Lesasca, mare prada si multa paguba
au facut, ajungand pang la Liov. Craiul ¡flea, strängändu-sí oastea,
au trímis pre Camenetchi de au pi-Mat Moldova jumätate. Deeii
cralul unguresc au intrat la mijlocul lor, de i-au impacat.

www.dacoromanica.ro
 70

Intru aceste vremi, si muma lui Bogdan-Vocla, Doamna lui

Stefan-Vocla, fata Radului-Vocla, din Tara Rumaneasca, dentru
aceasta lume s'au petrecut.
Dupa Ivan Marele Cnez al Moscalilor, au statut stapan
fii-sau Vasilie Ivanovici, carele au fost nascut den Greaca, anume
Sofia, fats Thomii Paleologul, despotul de la Moreia (adeca
Peloponesului). Acesta cu putere mare au luat cetatea Smolensca,
care o stapania Leash'', Litfeanii, si cu multe razboae au luat si
Cazanul, carea iaste imparatie tatarasca, si pentealte locuri
au latit si stapa.nirea lui. Apoi, vazandu-sa ca iaste cu noroc,
au inceput a sa numi imparat ; si de atunci incoace toti stapanii
Moscului sa numesc imparati, lar mai nainte sa numea cnezi
(adeca dux°, ce sa chiarna rumaneste Domn, precum vecinii lui ;
Leasai, Sfetii, si alfil, cum Nemtii, Frantozii, si alte limb', toti
pana acum il numesc Dux Moscovie, jar nu Imperator, precum
el sa numeste.
14. DOMNIA LUI VLAD-VODÄ GEL TANÄR,
It 7018.
Vlad-Vodll vine Domn. Fugo Mihnea-Vodd la Ardeal. lacsaci
omoarli pro Mihnea-Vo&Y. Craiovestil yin Cu Turcil, fi prind pro Vlad-
Vodd, ql-1 tac. Persil bat pro Turci la Caramania. Bala! bate pre
fii-sdu Selim. Curcut cere impeïrdlia de la tatd-sdu Baizit. Bakil de
nevoe dd Impärdtia MI Selim, Ahmat vine Cu oaste la frate-sdu &dim,
Selim cu ficlesug prinde pro frate-sdu Ahmat fi-i omoard. Selim omoard
pre free-sat, Curcut.

Dupa ce au mazalit Turcii pre Mihnea-Vocla, pentru rao-

Wile luí cele cumplite, fiind boiarií la Poarta, cum s'au zis mai
sus, le-au dat Domn pre Vlad-Vocia, fratele Radului-Vocla. Carele,
trecand cu osti Dunarea, au dat o seama de oaste luí Neagoe,
vataful de vanatori, carele era nepot banului Barbului Craio-
vescul, feciorul Parvului ; lar asa il numia ca este fecior de
Domn. $i mearse la manastire Cotmeana, unde era feciorul
Mihnii-Vodä, Mircea, 0, lovindu-1 fära veaste, noaptea, au sea-
pat numai el cu o sluga a lui, Stoican, pre o fereastra, iar °stile
s'au rasipit. Deci Mircea, fugind la tata-sau, si spuindu-i patima,
s'au radicat si au fugit in Tara Ungureasca. Iar Vlad-Voda au
sazut in Scaun, si, viind tars, í s'au inchinat, si sa bucura ca-i
mantuise Dumnezeu de Mihnea-Voda cel Cumplit, Cl nu mutt&
vreame au trecut, si au venit Mihnea-Voda, cu oaste de la

www.dacoromanica.ro
!Agua, si s'au bgtut cu Vlad-Vodg cl s'au intors rusgnat la
Sibil. Acolo intämpländu-sg un viteaz, om de aí Vladului-Vodg,
anume Dumitru IacsAci, intglnindu-se cu Mihnea-VoclA, inteo
ulicioarä strAmtg si intunecatg, carea ese de spre biserica cea
mare saseascA, au scos vaga, sí 1-au junghíat, Deci Iacsaci s'au
suit in turnul cel nalt, si pre fereastri stríga sä. stie tot omul
cg au omorgt pre Mihnea-Vodg. Iar un slujitor de ai Mihnii-
Vodg, cu o puscg ghíntuitg, 1-au clibuit sí 1-au lovit in cap 9, si
asa s'au sfärsgt sí Dumitru IacsAci.
In zilele acelea, i Bogdan, carele s'au zis mai sus [cg.
luase] pre sora Radului-Vodg sí a acestui Vlad-Vodä, fArg leage,
vi-1 afurísise Nífon Patriarhul, era mare bojar la cumnatg-sgu
Vlad-Vodä, i arála pre Domn cu mgnie asupra Craiovestilor,
zicAnd cg Neagoe iaste fecior de Domn, si-1 vor scoate den
domnie, Ci Vlad-Vodg, strAngänd pre Craiovestí, le-au dat lege
sä jure cä nu íaste fecíor de Domn Neagoe ; í, neputand jura,
sg-í taie nasul, sau sg.-i scoafg ochií, dupg indemnarea luí Bog-
dan. Dentr'aceasta viind scandela futre clAnsäl, s'au sculat acei
boiari, i s'au dus la Pasa, de s'au jäluit de Vlad-Vodg, 2) Pasa
au venit cu oaste ; Vlad-VocIA insg s'au gStit de rAzbolu, i s'au
bgtut la Väcgresti, den jos de Bucurestí, i, bgtändu-1, 1-au
prins viu, i i-au Wat Pasa capul, supt un pgr in Bucuresti.
Trupul lui 1-au dus la mängstirea frAtine-sgu, la Deal, de 1-au
ingropat Fatiga frate-sgu Radul-Vodg, domnind ani 2. Si in locul
lui au pus p,re Neagoe, vgtaful de vAngtori, carele al doilea
Bäsgrabg sg numeaste.
Intru aceste vremi, s'au fost sculat un Pers, anume Sahcull,
cu oaste, de au venit pgng la Caratnania ; care auzind Baizit
Impgratul, au trímis oaste (cg el era bolnav de durori) cu Ali-
Pasa, ci 1-au Helena Caramanläii, de 1-au batut Sahcull, si au
perit acolo si Pasa. Sultan Baízit, auzind acestea, i fiind nepu-
tincíos, au socotit sg. dea ImpgrAtía lui Ahmat, fíe-sgu, cg avea
multi feciori, cgrora le impArtise locuri, de s'Actea In odihng. Ci
au poruncit lui Ahmat de au venit pre taing la tatä-säu ; ci
inicerii si alta Curte pre acesta nu-1 vrea. Iar fii-sgu sultan
Selim, auzind. cg va sA dea ImpArAtia frätine-sgu, lui Ahmat,

Radu Popescu prescurteazi in citeva rinduri pe Ludescu

Vieata lui Nifon, dar iza stirile despre moartea lui Mihnea din cealaiti ver-
siune a Ludescului. (Cf. N. Iorga, o. c., p. 33, nota 2),
Se rezuma Vieata patriarhului Nifon.

www.dacoromanica.ro
 72

fiínd si ginere hanuluí tatärasc, i-au cerut Mari ajutoriu, si,

eu oastea lui ce avea, au venit pe la Cetatea-Albä, pe la Chilia,
pe la Baba, si s'au dus la Tarigrad, ca sabia sa ia Impärätia
de la tata-sau. Cí tat:I-sat', cum era asa bolnav, au esat cu
oaste la Sirt-chloiu, si, impreunändu-sä °stile, den care, unde
sac:lea bätränul, au facut semn ostilor, si le-au dat mare nävalä,
cat, de ar fi vrut, ar fi prins pe Selim, sí 1-ar fi si omorät ;
dar n'au vrut, ci i-au dat cale, si au fugit ; si °stile lui Selim
fugea pen päduri, pen vaí, ca vai de ei, rnuncind sa sä ascunza,
lar Selim, scäpand [Ana la Mudía, au intrat it-1W° corabie,
au scäpat la Varna. lar batränul, tata-sau, intorcandu-sa la Tari-
grad, au príns pre toti boiarii lui, carii era Helen', de indemna
pre fii-sau Selim la acestea, i i-au °moral., Sultan Selim, pier-
zänd °stile si toate ce au avut, s'au dus la Cram, la socru-säu.
Iar inicerii si altä. Curte, avand poftä sà faca osti spre rasarit,
pentru dobanda lor, si stiind pre Sélim cä iaste bun ostas, 1-au
cerut de la tata-sä.u, sä.-1 aduca sä-1 trimitä in oaste ; dar nu
vrea batränul. lar inicerii i-au raspuns, ea, de nu va vrea,
vor omora $i pre el, si Tarigradul il vor präda, pentru ca
toti iubia pre Selím, cat si copal pomenia numele luí Selim.
Intru aceste intämpläri, veni si sultan Curcut, iar fecior
al luí Baízit, si, intränd la tata-sau, i-au zis : $tii ca dupa ce
au murit mosä-mieu, nefiind tu la Scaun, pre mine m'au ridicat
impärat la Scaun ; lar, daca ai venit si ai poftit Scaunul, ca
unuí pärinte ti 1-am dat, de voe, lar nu de nevoe. Acum lar
mie sä cade sa mi-1 dal". Care si tata-sau vedea dreptatea, dar
nu avea ce sa faca, de vreame ce toti fratii poftia imparatia,
iar mai vartos Selim, ea cu sila vrea sä o la. Care au si fäcut,
avä'nd ajutoriu pre toti inícerii sí meghistanii Portii impärätesti.
Deci pre Curcut lar 1-au trinils cu neste nädejdi la Magnisia,
unde avea arpaläc sä sazd. Iar tata-säu Baizit, de nevoe au
trimis de au chemat pre fii-säu Selim. Care viind laugh' .Tari-
grad, toti meghistanii au mers de i s'au inchinat lui ; apoi si el
au venit de au sarutat mdna tätane-sau ; insä tatä-säu ca acel
gänd era : sä-1 trimita cu osti impotriva frätine-säu, lui Ahmat
care sä OHa ca puteare mare sa vie sä la Imparatía, de vreamè
cà zicea vizirií ca nu vor merge impotriva stapanului cu oaste,
ci sä dea °stile lui Selim, ea i sa cade sä sä bath' fecior de
imparat cu fecíor de impärat. Cu acest mestesug suptire fäcurä
pre Baizít de aduse pre Selim, pre carele 11 lubia ; ci dar, daca

www.dacoromanica.ro
 73

au venit Selitu si s'au impreunat Cu tata-sau, $i, esänd afara, au

straits meghistanii, s't li-au zis Duceti-va de ziceti tatäne-mieu,
sa-mi dea Cu voe ImpAratia ; ca, de nu, voiu sa va taiu capetele
voastre". S'au dus vizirii i i-au zis ; el nu vrea, blestema ;
dar, bolnav fiind, nu avea alta putere, farä numai blestema, lar
au mai zis vizirii : Ne rugam sa dai aceaía ce al pierdut, ca
sa nu perim". Si asa de nevoe au zis Sä fie". Si au inceput
telalii a stríga pre ulite Selim Impfirat ; tot omul sa stie".
Tata-sätt de necaz au esit den Tarigrad, sä sä ducä. la Odriu,
sa sa odihneasca ; ci pre cale au murit. Unii zic pentru c5. era
bolnav sí necajat ; aliii zic ca fu. sàu Selim 1-ar fi omorät ; carele
sä si poate creade, dupä faptele lui ceale cumplite ce au facut
mai pre arma; ca. pre toti fraiii lui, ce era 5, 6 länga Imparatie,
i-au °moral. Asajderea si pre neste nepoti de frail, pre unit
i-au omorat, pre altii i-au izgonit la Persi, pre altii la Misir ;
pentru care multe razboae au fäcut cu Persil, i cu sultanul den
Misir, care mai pre urma sa vor serie.
Laugh' acestea, luänd Selim Impärätia, frate-slu Ahmat,
gatind oaste multä, cu care sa nu-i fi putut sta Selim innainte
mäcar un ceas, dar, norocul lui Selim slujändu-i, intealt chip
au venit lucrurile ; c5, avand Ahmat pre unii den viziri prieteni,
cu earl' avea inielegere, le-au fost trimis Ahmat cárti ca sa stie
ca vine, si ceare raspuns, ce osti are frate-säu Selim, si sant
si den iniceri, si den alfil cu ei la vorbä. Care cärti prinzan-
du-le Selím, au trimis de au omorat pre aceaia la care era
serse cartile, si le-au luat inealele, si au serfs alte carli Selim,
ca de la prietenií lui Ahmat, si le-au pecetluit ca inelele lor ;
In care seria : Na trebue sa vii ca oaste multa ca sä zäbovesti,
ci ca putinä, ca frate-tau Selim n'are niel o gatire, si mai värtos
ca cei mai multi ai ostilor fin cu noi, ci vino salt, ca, de vei
veni cu greotate, va prinde veste, i &A va gati ; i atunci iti
va fi mai cu greu". Si le-au trímis cartile.
Ahmat, vazand pecetile, au crezut, si au ales catava oaste
sprintena,. i s'au dus de grab. Acolo Selim era gätít bine, si,
facänd räzboiu, mäcar ca avea Ahmat oameni putini, lar cu
mare nevoe 1-au biruit, í 1-au si prins pre frate-sau, Ahmat, si
1-au omorät pre el, si pre doi feciori ai lui. La frate-säu Curcut,
la Magnisia inch', au trimís sa-1 aducä, i s'au rugat aducatorilor
sa-I lase sä mearga la frate-sau, gandind cA doar va face ca
vorba sä nu-I omoare, ea era om foarte invätat la toata filosofía,

www.dacoromanica.ro
 74

Dar nu 1-au ingaduit, numai au scris inteo carte nepte cuvinte

duioase, pi au zis sa le dea fratine-sau ; pi, dui:A ce I-au omorat,
au dat cartea, care, daca au vazut, zic istoricii, cii au plans.
Si poste fi ca corcodelul sa-1 fie fost plänsul, pang au °matt
pi pie ceialalti frati i nepoti, de n'au ramas niciunul, farä.
numai el singur ; i macar ca au scris Curcut cuvinte filosofepti)
duioase, ci la Oil pi la cumpliti nu trec filosofiile i invatäturile.1,

18. DOMNIA LUI NEAGOE-VODÄ BÄSARABÄ

It 7020.
Neagoe-Vodd Domn. Neagoe-Vodd aduce moastele patriarhului
Nifon. Sfdntul Mon !arid pre Radu-Vodd, ca-I ofurisise. Neagoe-
Vodd munceste pre Bogdan pentru Lumea cea Noao s'au aflat.
Tdtaril pradd ¡ara Moldova Domnisor vine asupra lui Bogdan-Vodd,
cu Ungurii. Semnul ce s'au ardtat pre ceriu, in chip de am. Bogdan-
Vodd la Moldova moare. $tefan-Vodd in !acid hildne-sdu. Luter
Marton face altd lege. Salim sd duce la Pere, si El bate. Salim
omoard pre cumnatu-sdu &bender. Salim merge la sultanul den Misir.
Salim au luat Misirul, Halepul. Salim cu ficlesug bate pre sultanul
Misiruluh Marti pradd Moldova, fi Moldovenii ii bah Salim au lucí
BeligraduL Neagoe-Vodd moare. Odkeavd Infra bojar! pentru Domnie.
Preda-Vodd piare. Radu-Vodd Cdlugdrul, prins de Turci, piare. Radu-
Vodd de la Afumati sd ridicd Domn, fi bate pre Turd.

Acest Neagoe-Voda au fost fecior Parvului Vornicul, nepot

de frate banului Barbul Craiovescul. Carele, luand Domnia,
multe bunatati spun sa fie facut, pi aici in tara, pi pre la leru-
salim, la Sveta Gora, mile, pi manastiri pre acolo au dres, au
innoit, si aici in tara doao manastiri mari au facut una, Mitro-
polla den Targovipte, alta, manastirea den Curtea de Argep;
care potriva nu avea in toatl lumea, mi sa pare, in meptepugul
lucrurilor ce &A vad, pe derafara de piatra cioplitl peste tot,
cu flori säpate peste toate pietrile i toata bisearica ; ce skit
atatea sute de flori, cat nu sa gig doao flori sA sa aseamene
una cu alta. in scurte cuvinte, in lume nu sá va afla alta ca
aceasta ; fericit cel ce au fäcut-o, fericiti cei ce au lucrat-o:
vrednici Ant de lauda. Denteaceasta zidire sa cunoapte 'acest
Neagoe-Vocla ci au fost cu frica lui Dumnezeu ; ea nu pi-au
crutat avutia, ci o au cheltuit intru slava lui Dumnezeu, facand
aceasta manastire cu mare cheltuiala. Alta, sa cunoapte ca au
1) Probabil chip& izvoare turcesti,

www.dacoromanica.ro
 75

fost vi om intelept, vi dupä lucrul mängstirii ; ca, toate ate au

facut acolo, sant cu buna ränduiala : cine va mearge sa vaza,
sa va mira. Si dupa pacea ce au avut tara in 9 ani ce au dom-
nit, ca cu tali vecinii au fost impacat. Si pentru acestea sa
cunoavte el au fost om temator de Dumnezeu. Ca, in zilele
Radului-Voda, carele au fäcut mänästirea den Deal, fiind Nifon
Patriarhul rnazal, vi gonit de Turci aicea in tara, scandalisin-
du-sa cu Radu-Voda, cum s'au scris la Domnia lui, acest Neagoe-
Vodä, fiind la Domnia Radului-Voda vätaf de vänatori, foarte
cauta, miluia, grijia pre Nifon Patriarhul ; de la care mare bla-
goslovenie au luat. Insa, dupa ce au trecut multi ani, vi luand
Neagoe-Vodä Domnia, vi vtiind de Radul-Voda ca iaste afurisit
de Mfon Patriarhul, vrand sa faca bine sa-1 dazlege, au trimis
la Sveta Gota boiari cu carti, la pärinti, ca sa aduca pre Nifon
Patriarh, ce murise mai nainte ; vi, dazgropandu-1, 1-au adus
intreg aicea in tara. Innaintea cäruia i-au evat vi Domnul cu
gloatele, vi 1-au adus cu cinste in Tärgovivte ; dupa aceaia la
manastirea den Deal, unde unde era mormäntul Radului-VodA ;
vi au pus moavtele sfäntului pre mormäntul lui, 0, adunandu-sa
vlädicii, episcopii, egumenii, preotii, cat era destul, vi au facut
slujbe in bisearica, bdenii, vi altele ; vi, cänd au fost inteo noapte
la bdenie (o Doamne, cat sänt lucrarile tale de minunate I), s'au
falcut un träsnet, vi s'au spart piatra dupa mormantul Radului-
Voda, precum sä veade pana. in zioua de astazi, vi den trupul
sfantului au inceput a curä un izvor de apa, de au intrat in
mormäntul Radului-Voda, vi i-au spalat tot trupul lui cel grozav,
vi au rämas curat vi ertat. Intru acea noapte, dupa ce au evat
toti de la bdenie, vi vränd sä sa odihneascä putin, zic sa fie
venit in vis Radul-Voda la Neagoe-Voda, de i-au multamit de
binele ce i-au fault, de au adus pre sfäntul vi au luat ertäciune.1)
Intru acele zile, luand Neagoe-Voda Domnia, iar Bogdan,
cumnatul Radului-Voda, de carele s'au zis mai sus, temandu-sa
de Neagoe-Vocla, au vrut sa. fuga, dar n'au putut scäpa, ea 1-au
prins vi, aducandu-1 la Domo, pentru avu(ia lui vi domneasca,
sä o spue, 1-au muncit foarte, päna 1-au vi omorat.
Adus-au Neagoe-Voda vi o icoana den Tarigrad, chipul
Domnului Hristos ; care un Ovreiu au dat cu un cutat in chipul
Domnului, vi au evat sange. Sa veade semn vi Ora astäzi in
icoanä, ca iaste la Argev, la manästirea sa ; It 7023.
I) Prescurtat din Vieata lui Nifon.

www.dacoromanica.ro
 76

America, Lumea cea Noao, o au aflat Cri0ov Culuntbul,

cAlugär fräncesc, cu cheltuiala Spaniolului ; care au fost ne,tiutä
de noi, ci lumea noasträ de ei ne0iutl.
In Domnia lui Neagoe-Vodä, au intrat hanul tätäräsc in
Tara Lepscg, de au robit Litva, pAnA la Vilna. A0jderea 0
feciorul hanuluí inteacea vreame au prAdat Tara Moldovii foarte
räu, i Bogdan-Vodä au trimis pre un hatman al ski, cu vre o
mie de oamení, i la intorsul TAtarAlor i-au lovit, 0 viteja0e
s'au bAtut, dar n'au folosit hatmanul nimic, fiind putini, i inch'
cu pagubA mare s'au intors, cl 0-au pierdut qapte sute de
oamení, 1)
intru aceste vremi, s'au pogorät den Tara Ungureascä un
TrifäilA, ce sh numia fecior de Domn, cu oaste asupra lui Bogdan-
Vodä ; ci, qAndu-i innainte la Vaslui, qi, dänd rAzboiu, 'Llti
pierdut TrifäilA rizboiul 0 capul ; cA 1-au prins viu 0 i-au Mist
capul.
In zilele luí Neagoe-Vodä 0 a lui Bogdan-VodA den Mol-
dova, s'au arAtat un semn mare qi mínunat spre ceriu, chip de
om, qi in cAtAva vrea:ne au stAtut, i au perit. Aaäjderea s'au
fäcut mare cutremur tot inteacea lunA ce s'au fäcut semnul acela
spre ceriu, 0 Bogdan-Vodä den Moldova au murit, It 7025, la
Hui, 0 1-au ingropat la manästire, la Puma; multe rAzboae cu
bíruintä au fAcut. Si In urma lui au stätut. Domn Stefan-Vodä
cel TfinAr, fecior lui Bogdan-Vodä, nepot lui Stefan-VodA cel
Bun ; lt 7025.
Luter Marton, pentru pizma papii, qi-au lAsat legea 0 au
invAtat legea ce tin acum Luterii, la Vitemberga, qi la alte pArti.
Ace0i Domni, Neagoe-Vodä den Tara RumAneascA 0 Bog-
dan-VocIA den Moldova, au legat haraciu la Turci, de vreame
a au cunoscut el intealt chip nu sä vor odihní, fiind imp5.-
rat turcesc Selim.
Intru aceste vremí, Selim ImpAratul s'au dus la Persi, asu-
pra lui §ah Ismail ; care, avänd vrajbii intre dänaii pentru stä-
pAnire, au gäsit Salim vreame de i-au luat multe locuri 0 cetAti,
anume : Cara-Hemit, Baiburt 0 Tevrizul, unde §i räzboiu mare
s'au fäcut, cat de amAndoao pArtile au c5zut multime de oameni ;
di Persil sänt iscusiti la arce 0 la sulitA, lar Turcii, avAnd tunuri,
puwi, i sunet fAcänd mare la slobozitul lor, 0 fum, caii Persilor,

1) Ureche, p. 184.

www.dacoromanica.ro
 71

nefiind obicinuiti cu sunetul puvcilor, sä speria vi fugia ; vi,

denteaceastä pricina, vi-au pierdut Persii . äzboiul, vi s'au intors
sultan Selim cu izbanclä la Tarigrad. Si pre muerea lui vah
Ismail, impreuna cu alte mueri, le-au prins, vi le-au adus la
Tarigrad, lar multa nevoe au OW pre cale ; cä au flamanzit, vi
ei vi caii lor ; cat multi Turd, vi den cei marl, au venit cu boi
pan la Tarigrad. Daca au venit sultan Selim cu izbanda, cum
s'au zis, au ornorät pre cumnatu-sau Schender-bei vi pre Bostangi
[r.: Segbard-Bava, vi pre Caziaschier, care fusease mai nainte
Nivangi, vi pre altii multi, zicand cä ei au fost pricina de s'au
radicat enicerii, de au facut atätea reale in Tarigrad.
Dupa aceaia s'au dus la Odriiu sa sa odihneasca, vi fii-slu,
lui sultan Suliiman, inca i-au dat Magnisia, sa o aibi pentru
hranä ; care, ducändu-sa acolo, petrecea imparateavte. Deci
sultan Selim n'au zabovit mult, ci lar au radicat ovti asupra
sultanului de la Misir (adeca Eghiptul), vi intaiu au luat Turc-
menia, a lui Anatovla[r.; Alaeddevlet], carele dupä moartea lui
au fost lasat multi feciori, nepoti, stapanitori Turcmeniei, vi, avand
intre danvai vrajba de impärteala pämantului, au aflat vreame
sultan Selim, vi li-au cuprins toata tara : pre unii batandu-i, altii
inchinandu-sa de voie. Dui:4 aceasta, s'au dus la Misir, vi multe
vI infricovate räzboaie au avut cu sultanul Misiriului. Dar, slujand
norocul lui Selim totdeauna, au biruit vi atuncea, vi, prinzand
pre sultanul Misiriului viu, cu multe cazne l-au °morn, vi au
luat Misiriul, Halepul, carele s'au chemat, Damascul, vi toga
tara Eghipetului. Serie un istoric pre amäruntul toate razboaele,
vi mevtevugurile ce faces de räzboiu, vi unul vi altul, de care
vitejevte zice ca s'au batut sultanul Misiriului, cat de multe ori
sa speria Selim pana la moarte, dar, ficlenindu-1 oamenii lui,
vi boiarii lui cei mai mari, dentru care au fost Cair-Bel vi
Calengea (7), vi altai multi, carii, fugind la Selim, ii spunea
mevtevugurile ce facea, vi alte gätiri ce avea sultanul Misiriului ;
de care luänd vtiintä sultan Selim, de ceale reale sa pazia, vi
la cele ce era lesne sa indärja, vi sa nevoia, vi ava au biruit
den ficlevugul lor. Deci, pre acevti doi bojari mari, ficleni, au
pus Selim pre unul la Misir, pre altul la Halep mai mari, vi
i-au incredintat cu juramantul, sa-i fie in dreptate, vi el s'au
intors la Tarigrad cu biruinta ; P 7028, 1)

1. Probabil dup.& un izvor turcesc.

www.dacoromanica.ro
 78

Intru aceste vremi ale luí Neagoe-Vodg, fiind $tefan-Vodg

ce! TAnAr la Moldova Domn, au intrat un sultan anume Albu, 9
cu TAtarii in Moldova, de prgda, lar $tefan-Vodg, strAngAndu-si
°stile, au trímis pre Petre Vornicul cu osti pre Prut, incgtro
era Tgtarii, si au potrivít de i-au lovit in rAvArsatul zorilor pre
TAtari, si foarte rAu i-au bAtut cgti au scgpat de sable, de apa
Prutului n'au sapat, ci s'au innecat ; si toate prgzile si le-au
tutors Moldoveanii ; lt 7029.
Turcii au luat Beligradul turcesc, flind impgrat Selim
care, intorandu-se la Tarigrad cu bucuríe, in scurtg vreame
s'au bolnAvit si au murít, i in locul lui s'au pus fii-sgu Suliiman.
lar, and au fost lt 7029, s'au pristAvit i Neagoe-Vodg, Domnul
RumAnilor. $i in urma luí au fost multg gglceavg pentru domnie,
cá feciorií lui Neagoe-Vodg, Theodosie i altul, 9 au fost mici,
rämasi cu muma lor Dospina. Ci o seamg de boiarii au rgdicat
Doma pre Preda, ce zíc sg fie fost frate lui Neagoe-Vodg. lar
pribegii ce au fost in domnia lui Neagoe-Vodg, pribegiti in Mol-
dova, auziind poftíta de dgnsgi moarte a lui Neagoe-Vodg, au
venit in targ, sí, impreung cu Buzgenii, au rAdicat pre alt Domn,
pre un Radul-Vodg Cgluggrul, si au mers de s'au bAtut cu Preda,
ce era cu ceaialaltg ceatg de boiarí ; si, nesosit ina flind Meh-
met-Bei cu Turcii ce venia ajutoriu Predei, dgnd rgzboiu amAn-
doao ceatele de boiari, cu Domnii ce-si eidicase ei, au fost
biruinta Radului-Vodg, lar Preda au pierdut si rAzboiul sí capul.
CA au perit in rAzboiu ; si un boiar, anume Datco, incg au perít
atuncea rgzboiul au fost la Tgrgoviste. Dupg aceaia, lath' a
soseaste si Mehmet-Bei cu Turcii ; cgruia esAndui innainte Radul-
Vodg Cgluggrul, s'au bAtut amgndoao ostíle, sí au biruit
Mehmet-Bei, si au prins pre Radul-Vodg viu, f i l-au trecut Dung-
rea. Acolo fijad i Bgdica Comísul, var primare cu Preda, au
cer:ut vole de la Mehmet-Bei, de au tgiat capul Radului-Vodg.
Si Mehmet-Bei, dar, flind la TArgovíste, ina Ong a nu treace
la Nícopoia, au trimis Turci de au robit pre Buzgeni, si au prg-
dat tot judetul acela, pentru rgdicarea Raduluí-Vodg Cgiuggrul,
ce-1 rAdicase ei Domn, cu boiarii pribegi.
Intru aceste turburgri ce era intre bolarii targi, gAsínd
vreame Mehmet-Bel, au scris la Poartg de au cerut Domnia Oral,
zicänd cg-I pofteaste tara, si l-au si dat Domnía ; ci, auzind
Alp - Ghirai.
Poate Peiru.

www.dacoromanica.ro
 79

capichehaelile de la Poarta, au trimis de grab de au dat de

veaste boiarilor 'Arai, de acest lucru ce sa face, ca sa-s faca
Oral Domn turc ; deci, boiarii, auzind aceasta, s'au unit toti,
s'au impacat, l si-au radicat Domn, cu voia tuturor, pe Radul
de la Afumati, carele zic sa fie fost ginere lui Neagoe-Vocla. Si
strAngAnduii ostile, au esat intru intimpinarea lui Mehmet-Bei,
ce venia cu steag de la Poarta sa fie el Domn ; i s'au lovit
ostile la sat la Glubavi, í 1-au biruit pre Turc, si au fugit peste
Dunare ; i Radul-Vodä au ramas Domn in trite& lar Doamna lui
Neagoe-Voda i Theodosie, fii-sau, ducandu-sa la Tarigrad, acolo
au si murit, si ea si feciorii ei.

16. DOMNIA RADULUI-VODÄ, GINERELE LUI

NEAGOE-VODA ; It 7030.
Radul-Vodd Ekmn. Radul-Vodd sd bate cu TurcIl.fi-I Willem
Rodul-Vodd vine cu Ungurii, si bate pre TurcL Mehmet-Bel bale pre
Radul-Vodd, qi iar fuga In Tara Ungureased. Radul-Vodd cu Ludovie
Cralul (I) vine, fI nu-i asteapla $tefan-Vodd Moldoveanul tae pre
Arbure fl pre feciorli lui. Turcil pradd Tara Leseascd. $tefan-Vodd
Moldoveanul moare. Ludovie Craiul piare de Turci. Sultan Suleiman
au That Rodosul. Pdtru Raressà rddicd Domn. Pdtru-Vodd au rddi-
eat rdzboiu ca StIcuil. Pdtru-Vodd face rdzbolu cu Leasdi. Pdtru-Vodd
sà tmpacd ca Leasdi.

Dupl ce pusera boiarii Domn pre Radul-Voda, i s'au batut

cu Mehmet-Bei la Glubavi, si 1-au biruit pre Turc, si au fugit
peste Dunare, i Radul au venit la Scaun in Bucuresti, au mai
fäcut Mehmet-Bei si alta gatire, de au venit asupra Radului-Noda.
Deci Radul-Voda Inca s'au gait, i i-au esat innainte la sat la
Clejani, si, acolo lovindu-sa otile, dentaiu au infrant al nostri
pre Turci, tar apoi, indreptandu-sa paganii, au bíruit pre Radul-
Voda, si au pierit si un bojar mare. Benga. Deci, väzhnd
Radul-VodA aceastA nenorocire, cu cati boiari si oameni scapase,
s'au dus in Tara Ungureasca, de s'au mai facut caste, si au cerut
ajutoriu de la Ludovic Craiul Unguresc, sí cu bunk' gatire au
venit asupra luí Mehmet-Bei ; care, dupa biruinla ce facuse
pusease subasi pen toate orasale si pen toate satele, sí
el trecuse Dunarea ca sA sl mai gateasca. Radul-Voda, inca,
intrand in tail, au trimis osti, de au prins subasai dupetutindenea,
t-au omorat, si au mai strans osti cate au putut. Mehmet-Bel,
gatíndu-sa foarte bine, au intrat in tail si s'au impreunat cu
www.dacoromanica.ro
 80

Radul-Voda la Grumazi. Acolo avänd räzboiu, au biruit Radul-

Voda, si Turcii au fugit, Radul-Voda Inca sa intorcea la Scaun,
si nu avea grija sa sa Szeasca cu straji de spre Turci, socotind
ca nu vor mai veni. lar pagänii, strängändu-sa toti den risipa
lor, s'au mai invartejit dupa °stile noastre i, ajungandu-i fara
veaste, i-au tliat foarte eau. La acest razbbiu au perit Neagoe,
care 1-au poreclit Tätarul, si Stanciul Portarul. Deci Radul-Voda
lar in Tara Ungureasca fugi ; si au mers la Craiu cu mare ruga-
ciune, sa faca bine sa scoata tara den mäinile paganilor,
ascultand Craitul ruga luí, s'au gala cu 30,000 de Unguri, si au
intrat in tara pe la Rucar, viind pana la Pitesti. lar Mehmet-Bel
nu i-au asteptat, ci au fugit. Craiul Inca s'au intors in Ardeal,
däruit de Radul-Vodä. Domnul Inca s'au dus la Targoviste, cu
toti boiarii. !ma sfatuindu-sa cu totii, au gasit aceasta ea' nu
vor putea sA sa tot ban, ei fiind putini, si tara mica, cu un
Imparat, ce au luat si au coprins atatea tari, si are multime de
oameni. Au volt cu totii sa mearga Domnul la Poartä, sá plece
capul la poala Imparatuluf ; si asa au facut. S'au dus cu multi
boiari ; dar, avand par4 pre Mehmet-Bei, n'au vrut sà-i dea
Domnia lui, ci au dat-o lui Vadislav-Voda.
In zilele Radului-Voda era la Moldova un Domn, Stefan-
Voda cel Tanar, fratele 2) lui Bogdan-Voda, nepot lui Stefan-Voda
cel Bun. Acesta, lano alte nebunii multe ce fäcea, au fäcut si
aceasta, mai mare decat toate. Fiind un bojar mare, Arbure,
Stefan-Voda crescuse pe mäinile lui, si el, fiind tatIne-sau slug&
dreapta, si mult ajutoriu if Meuse pen multe intamplari ; lar
$tefan-Voda, ascultand cuvintele unora boiari tineri, 1-au taiat
pre Arbure Hatmanul, si pre doi feciori ai luí, in targ, in Härlau,
in loc de multamita caci 1-au crescut. Deci boiarii, vazand atata
cruzie a lui, un $arpe Postelnicul au fugit in Tara Lesasca ; iar
ceilalti au strans osti asupra lui Stefan-Voda ; dar nimic n'au
folosit, ci le-au cautat a fugi prin alte tari.
Inteaceaste vreami, au intrat Turcii in Tara Lesasca, de
au pradat ; lar Stefan-Voda, esandu-le ínnainte la Prut, putini
au scäpat, si le-au luat toate präzile. Stefan-Voda, semetindu-sa
de acest razboiu, i caci niel boiarii lui nu i-au putut stríca
nimic, s'au sculat WA' veaste 0 au intrat in Tara Rumaneasca,
E o grosolanA grepll pentru ,,Neagoe Spätarul" din Ludescu, unicul
izvar. (Cf, N. lorga, o. c., p. 45, nota 1).
in loo de fiul.

www.dacoromanica.ro
 81

de o au jauit Ora la Tärsor, i iar s'au intors indärat intreg

cA Radul-Vodä nu era gata de oaste. Iar, cänd au fost leat 7035,
s'au pristävit iStefan-Vodà in cetatea Hotinului, i 1-au ingropat
In mänästirea Putna. ') De acest Domn scriu Moldovenii cä 1-au
omorät Doamna sa (zAu de treabä jupäneasä moldoveancä, sä-si
omoare bArbatul I). Deci dupä dänsul au pus Domn pe Pätru-
Voda Raves.
Intru aceste vremi au avut räzboiu Turcul, Suliman Impä-
rat, cu al doilea Ludovic, Craiul Unguresc, in cämpii Mähaciului,
si au biruit Turcii, si Craiul inch' au perit, Jute() baltä innecän-
du-se ; tänär fiind de 21 de ani, Dupä aceaia au mers impAratul
Suleiman la Rodos, si 1-au luat, pentru cä au fost ficlean unul
din cei mai mari ai cetatii. Ca, intru una de zile vorovindu-sä
ei pentru cetate, cä nu pot Turcii sh ispräveascä nimic cu bätaia
lor, au zis unul cA Turcii &Ant varvari, de nu stiu sä faca movile
marl de pämänt inpotriva cetätii, si de acolo cu tunurile ar
strica cetatea räu, de n'ar putea sä rabde oamenii inteänsa,
socotind ch nu va esä cuväntul dentre ei. lar unul dentr'Ansäi,
sau den rAotatea inimii lui, sau de vreo pizmh ce va fi avut
pre ceialalti, a doao zi au scris rävas,. si 1-au aruncat cu sägeata
In tabära Turcilor, invätändu-i sä faca movile de pämänt, si de
acolo sä batA cetatea. Care, luänd cartea, si ducänd-o la !mpg-
ratul, foarte s'au bucurat, si peste noapte au fäcut asa, si au
inceput a bate cetatea foarte rä'u. Cei den läuntru, väzänd cä
au facut Turcii ceale ce vorbise ei, au si socotit ea unul dentre
dAnsäi au fäcut ; i, cerand Cu amäruntul, 1-au aflat, i 1-a inchis,
si 1-au muncit de au märturisit adevärul ; deci 1-au spänzurat
pre zidul cetätii. Ci Turcul au zis Mai nainte au trebuit sä
faceti aceasta, lar nu acum". Deci, neputänd rhbda cetäteanii
striaciunea ce le %ma, au trimis soli de au inchinat cetatea ;
celor mai marl, cu altii ce au vrut sä iasä, le-au dat cale
de s'au dus la Malta, si Turcii au intrat in cetate, Mergänd
Impäratul la bisearica cea mare a lui Sfeti Ioan, s'au inchinat, si
o au fäcut mecet turcesc.
In vremile acelea, la Moldova, dupä ce au murit Stefan-
Vodä ce! Tänär, socotind boiarii pre cine ar pune Domn, sä
fie de sämäntä domneascä, dupä obiceiul cel vechiu al acestor
tAri, au esät unul de au märturisit ea au auzit den gura - mitro-

1) Ureche, pp. 188-9 (cf. N. Iorga, o. c., p. 47).

www.dacoromanica.ro 6
 82

politului ce sl prístävise mai nainte, cl Patru MAjariul de la

Harlau iaste fecior lui $tefan-Voda, care iaste facut den muerea
unui tärgovet den Härläu, cel I-au chemat Rara,. Pe acesta ade-
verínd.,-1 fecior de Domn, l-au radicat cu totii Doran, Si, vazand
la Scaun, multe bunAtati au fäcut, lar farA zabava s'au apucat
de rAzboae, sA urmeaze tAtAne-säu. IntAiu au rädicat oaste asupra
Sacuilor, de au fäcut mare pagubA, cät i-au vi supus, í s'au
intors cu pace la Suceava, vi au fácut manastirea Pobrata. Sacuii
rädicand cap, vi auzind PAtru-Voda, au trimis al doilea la
danväi pre Grozea Vornícul ví pre Barboschí Hatmanul, cu ovti,
ví, den sus de Bravov fiind strAnvi Ungurii, au avut rAzboiu
mare, vi au biruit pre Unguri. Irisa aceasta era cu voea lui Ianov
Cralu, cA nu-I asculta unii den boiarii lui unguri, i, pentru acest
bine ce i-au fäcut PAtru-Voda, i-au dliruit Bistrita, Ciceiu i alte
cetäti in Ardeal, Insa Bistricenii nu primia stäpanire den Moldo-
veni, ci al treilea ränd s'au dus capul lui, i le-au facut mare
räotate. Deci, de nevoe le-au cAutat a priími. $1, dupA ce v'au
avazat cu SAcuii, PAtru-VodA au inceput gälceava cu Leavai
(Pätru-Voda, &del cerea de la Leavi Pocutía, un tinut de Tara
LeveascA, care zicea ca o au vAndut Leaväi, movalor luí, vi
LeavAi nu vrea sA o dea). Pentru care multe vi minunate rAz-
boaie au avut cu Leaväí, in multe randuri ; vi mal de multe ori
era izbAnda lui PAtru-Vodä, precum sA veade in letopisetul cel
moldovenesc, scriínd pre amAruntul toate ; insa pre urma avAnd
PAtru-Vodä prieten mare pre Ianov Craiu al Ungurilor, au intrat
la mijloc de i-au impacat, pre PAtru-Voda cu Craiul cel Levase,
ce-1 cherna Avgust, 1)

17. DOMNIA LUI VADISLAV-VODA, lt 7037.2)

Vddislav Dornn den rural. Parad Banul goneVe pre Vddislav-Vodà.

DupA ce s'au mazälit Radul-Voda, au dat ImpAratul dom-

nia lui Vadislav-Vodä, vi, viind in ar5, i-au evät hoiarii innainte,
alta tara, dupä obiceíu, de i s'au inchinat. $i banul Parvul
de la Craiova lira au venit cu oamenii lui de i s'au inchinat.
lar Vadislav-Voda, vrAnd sa pue alt ban, au zis sä faca pre
Pärvul Banul postelníc-mare, pentru ca sa fíe in toga vreamea
Ureche, pp. 193-5.
,,Aceasta e data morfii lui Radu de la Afumafi, strAinutatà aici din
gresalA, pe efod la Ludescu e unde trebuia sh fie" (N. Iorga, o. c., p. 49).

www.dacoromanica.ro
 83

langa dänsul, om de sfat. Dar el n'au poi tit, ci, Inca, mäniindu-sa
de aceasta, au fugit cu oamenii lui la Craiova, si peste scurta
vreame s'au gstit de oaste, si au venit de s'au batut cu Vadislav-
Voda, si au biruit pre Domn, i 1-au gonit peste Dunare ; si au
scris carti la Imparatie, rugandu-sa sä le dea alt Domn, ca pre
acesta nu-1 priimeaste tara ; aruncandu-i multe pricini de raotate,
$1 Turcii 1-au mazalit, i s'au dus la Tarigrad. 1)

is. DOMNIA A DOAO A RADULUI-VODÀ.

Radul-Vodd al doilea vine Domn. Boiarii omoard pre Radul-Vodd
si pro fii-sau Vlad-Vodd.

DupA ce au mäzalit pre Vadislav-Voda, Turcii le-au trimis

Domn lar pre Radul-Vodä, si, trecand chid va vreame den
domnia lui, iar neste bojar, anume Neagoe Vornicul í Dragan
Postelnicul, au sträns osti pre tainä, nestiind nimic Radul-Vodä,
si au venit asupra lui. Care, nefiind gata, au fugit catra Banul, 2)
la Craiova. Vräjmasai il gonia tare, si 1-au ajuns la Ramnicul
de sus ; i, prinzandu-1 pre el, si pre fii-säu Vlad-Voda, aman-
durora le-au titiat capetele, $1 asa slau sfärsät, fiind Domn,
si pre urma, 7 ani,

19. DOMNIA LUI MOISI-VODA, It 7037.

Moisi-Vodd vine Domn, Moisi-Vodd omoard pro boiari. Moist-
Vodd fuge, Suleiman bate Beciul. Nemfii pun alem in furnul lui Steil
Stefan.

SfArsandu-sä Radul-Vodä, cum s'au zis mai sus, si auzin-

du-sa la Impärätie aceasta, au dat domnia lui Moisi-Voda,
carele era fecior lui Vadislav-Vodä, $i, prinzänd pre Neagoe
Vornicul, si pre Preda Postelnicul, si pre altii care au fost
indemnatori, de s'au radicat asupra Radului-Voda de 1-au prins
si 1-au °moral, impreuna cu fii-sau, pre toti i-au omorat, facän-
du-sa moarte pentru moarte. Iar i alti boiari ce mai fusease la
acel sfat, vazand moartea soliilor lor, au fugit la Tarigrad, si
au cerut de la imparatul Domn, i 1f-au dat pre Vlad-Voda, $1
Moisi-VodA au fugit in Tara Ungureascä, domnind ani 1 pol.
S'ar putea ca acest Vladislav-Vodi si nu fie altul decit Marele-
Stratornic Vladislavu" al lui Neagoe, din 8 Maiu 1514 (Venelin, Acte vlaho-
bulgaresti ruseqte, Petersburg, 1840, p. 1391. (N. Iorga, o. c., p. 49, nota 4).
Banul era Pirvu, restabilit, Numele lui se di in izvor, care e Ludescu"
(Cf. N. Iorga, o, c., p. 50).

www.dacoromanica.ro
 84

Decii n'au trecut multa vreame, ci au facut sultanul Sulii-

man gatire mare, si s'au dus de au batut Beciul ; dar n'au folosit
nimic, ci s'au intors inclarät.
Inste la Beciu un turn foarte iscusit, de pietri cioplite, si
innalt foarte ; 11 numesc pre turn Sfetii atefan. Pre acesta vrea
sa-1 strice cu tunurile Turcii, ca era cu putinta. lar Nemtii au
trimis de s'au rugat A. nu-1 strice, de vreame ce niel o dobanda
n'are caci il va strica, daca nu poate alta biruinta s'a faca ; iar
Turcul au zis, de vor pune semnul luí (adeca alemul) in varful
turnului, il va lasa; si au priimit Nemtii de 1-au pus indata
alemul in varf, de sta si pana acum ; si asa n'au stricat turnul

20. DOMNIA LUI VLAD-VODA, 1' 7038.

Vlad-Vodc1 Domn. Moisi-Vodei vine co Ungurii, sd bate ca Vlad-
Vodà, si piere Moisi-Vodd. Ferdinand Chesar au luat Buda de la lanos
Crujo. Suliiman Saltan au luat Buda de la Ferdinand si o au dat lui
lanos Craiu.

Dupa ce au venit Domn Vlad-Voc15, de la Poarta, in tara,

cänd gandia s'A sa asaze, sa s'a' odihneascä, iatä sí Moisi-Vocla
pogora den Tara Ungureasca cu osti, pre apa Oltului. Aceasta
auzind Vlad-Vodä, indata au poruncit in toate laturile tarai de
au strans ostile ce avea, si i-au esat innainte de s'au intalnit la
sat la Viisoarä. Acolo, vados dänd razboiu, au biruit Vlad-Voda
pre Moisi-Vodä, si au si perit Moisi-Voda, si banul Barbul de
la Craiova. Decii, intorcandu-sa cu izbanda la Scaunul sau, au
domnit cu pace ani 2 pol, si, mergänd la Popesti, den jos de
Bucuresti, 1) in primblare, acolo s'au innecat in Dambovita. 2)
intru aceste vremi, fiind craiu unguresc Ianos, si l'actúa la
Buda, lar o seaama de Unguri, fiind ficleni de cata' craiul lor,
s'au lipit tanga intaiul Ferdinand, Neamtul, si 1-au rädicat craiu ;
si, mergand la Buda, pre Ianos Craiu 1-au gonit din cetate. Iar
lanos nu s'au lasat, ci au venit de si-au luat Buda iar, cu aju-
toriul luí Suliiman Sultan, imparatul turcesc, care rau au batut
pre Ferdinand. Aceasta cetate au fost Scaun Ceaja' Unguresti.

Este vorba de Popestii din Ilfov, mosia lui Hrizea Vistierul,

tata' autorului cronicei deosebiti de cei de Prahova, de unde se va ridica
viitorul Domo muntean, Antonie-VodA, In timpul domniei cAruia, adevArata
conducere o vor avea Cantacuzinii.
PitnA aici se reproduce Ludescu.

www.dacoromanica.ro
 85

21. DOMNIA LUI VINTILÀ-VODA, P 7041.

VintiM, judef den Slatind, s6 pune Domn. Vintild-Vodà s6 omoarei
de bojar!.
SfAr§andu-sä Vlad-Vodä, in ce chip ati auzit, lar boiarii,
satuindu-sä pentru Domn, pre cine ar pune, au ggsit cu soco-
teala lor, sä pue pre Vintilä, judetul de la Slatinä 1); 0 s'au dus
cu totii de 1-au luat, 0 I-au pus Domn. Dar au gre§ät, ea nu
trecu vreame multà, ci au venit la cruzie, de au täiat pre multi
boiari. Apoi, trecind 3 ani ai domniei luí, s'au dus in primblare
catrA Craiova, ca sä väneaze pädurile Jiiului, sä prinza cerbi 0
alte vänaturi mai mari, de vreme ce inteaceale pärti de loe
sä aflä vAnaturi mai multe 0 mari, Iar, idno aceastea, avea gänd
Vinti1A-Voda sä mai tae o seamfi de bojar, dar, simtind boiarii,
s'au vorbit cu totii pre tainä, §i au nävälit ei mai nainte, de au
täiat pre Domn in malul Jilului, 0 au sapat ei de moarte. Si
au domnit ani 3 pol ; 0 au fä'cut mä'nästirea den Omenedic. 2)
22. DOMNIA RADULUI-VODA PAISIE, It 7044.
Radul-Vodà Cillugàrul sti pune Domn. Mislea s6 zideaste. Bo-
iarii pribegesc f i vin cu LaioM. Fugo Radul-Vodà. Laiotà au peril la
FaMna Tiganului. Turcii robesc pro Paliologhii den Anapli. !ano s Craft'
murind, Suliiman Imparat ia Buda. Izavela Cràiasa cu fii-s6u lanàs vine
in Ardeal. Ostro gonul 11 ia Suliiman. Plitru-VorM sii invrajbeste cu
toll. Altru-Vodcl este Ordt de toll la Turci. Turcii, TtItarii umplu Mol-
dova. Altru-Vodà fuge in Tara Ungureascd. PcItru-Vodc7 s6 impreunii
cu Doamn6-sa, cu coconii s6i, Suliiman Sultan robeaste Moldova.
Suliiman Sultan pune Domn pro $lefan-Vodd. P6tru-Vodcl cere erMciune
de la Turd. P6tru-Vodà s6 duce la i'mplratul turcesc. tefan-Vodii
L6cusM Lau canard! boerii. Cornea Portar stY pane Domn. Pdtru-Vodà
iar vine Domn. Pdtru-Voda omoard pre boiari. Pàtru-Vodei aduce pre
Doamna f i coconii den Ardeal. Pätru-Vodd si Radu-Vodd bat pro
Ungar' si prind pro Domnul !or. Radul-Vock5 Paisie set mazdleste.
Acest Radul-Voll era egumen la Argq. Deci, boiarilor
lipsindu-le Domn, au sfätuit sa-1 pue pre dänsul Domn. Si aa
au mers cu totii acolo, §i 1-au pus Domn, §1 den Paisie 1-au
numit Radul. Si n'au za'bovit mult, ci au taiat pre Toma Banul
i pre Vlaicul Logofätul. Fäcut-au §i mä'nästirea Mislea, lar o
seaamä de boiari, väzänd omorärea acelor doi bojari marl, au
Vintilii-Vodii s'ar pirea di e Stolnicul lui Vlad (Venelin, p. 152),
dar acesta apare, tot ca Stolnic, in 1534 (ibid,, pp. 161-2). (Cf. N. Iorga, o. c.,
p. 53, nota 1).
Din Ludescu.

www.dacoromanica.ro
 86

pribegit in Tara Ungureasca ; acestea anume : Stroe, Manole,

Mihalco ; carii, strangand haiduci, si luand pre Laiotä. Basaraba,
care era acolo, fecior de Domn; au venit asuprd Radului-Voda,
si s'au batut, si au fost izbända pribegilor. Radul-Voclä cu boiarli
lui au fugit la Nicopoia. Laiota-Voda au mers la Scaun, la Tar-
goviste ; ci peste doao luni s'au intors Radul-Voda cu Turci
multi, si au avut razboiu cu Laiota la Fäntana Tiganutui, i au
biruit Radul- Voda ; iar Laiota si pribeagii au perit toti. 9
Intru aceaste vremi, au facut Turcii vrajba cu Vinetenii,
si au trimis armada la Poglia, si la Curfos, si la Chefalonia, de
au ars si au luat multi robi dupen sate, hind mai mare peste
corabii Dulfin-Pasa si Hariatin-Pasa si, ajungand la Curios, unde
era moastele lui Sfetii Spiridon, n'au putut face nimic, ca de
trei ori, in trei nopti, s'au aratat Sfäntul Pasilor, in chip de calu-
gar, ingrozindu-i cu un toiag, si zicandu-le el, de nu &A vor
intoarce, vor sa sa caiasca ; si ei, vazand aceasta, s'au intors la
Tarigrad ; lar pre cale multe raotäti au facut. Inteal doilea an
au trimis Impäratul la Anaplii pre Osman-Pasa, unde era lacui-
tori Paliologhii, neam imparatesc de ai Grecilor ; si, dänd cetatii
foc, n'au putut cetatenii rabda, ci o au inchinat ; dar pe toti
i-au taiat, si i-au robit. Atuncea au robit pre Paliologhi, anume
Andronic, Neculae, Theodosie si Dimitrie, si, ducandu-i pan la
Avgost, acolo le-au taiat capetele.
Intru aceste vremi, impäratul Suliiman, dupa moartea lui
Ianos Craiu al Ungurilor, au luat Buda de la fii-sau Ianos, care
rämäsease tänar, cu murna-sa Ezavela Craiasa. Au luat si Beli-
gradul unguresc, carele iaste Scaun Ardealului, si Craiasa cu
fii-sau cel tank., impacandu-sil cu Turcii, au supus Ardealul
Turcilor, si le-au dat Imparatul stäpanirea Ardealului. Si den-
tr'acel fiiu cräesc s'au obicinuit oamenii de zic tuturor Domnilor
Ardealului crai, lar nu sant crai, ci printepi, adecii Domni, ca
Rumanul, ca Moldoveanul.
Intru aceaste vremi au ucis Turcii pre un hoge, imam al
lor, carde in Tarigrad propoveduia pre Hristos adevarat Dumne-
zeu, si pre Mahmet il hulia ; si-i zicea viclean si insalatoriu ; pre
carele dupa ce 1-au omorat, trupul lui 1-au bagat in foc, si 1-au
dat cenusa in vänt.
far Suliiman Impärat, neparasind cruzia, s'au dus de au luat

1) Cf. Ludescu.

www.dacoromanica.ro
 87

Ostrogonul, §i alte cetgti dupen prejur au ars, au robit, precum

le iaste obiceiul lor, It 7047, Pgtru-Vodg Rares den tara Moldo-
vei, impresurfindu-1 multe nevoí, pentru vrajba ce avea cu totí,
ca era neodihnit, 0 bgntuia pre toll vecinií, cg LeaOi au trimis
sol mare la Sulifinan Impgrat, pre Critcovschi Ca0elanu1 de
Bresc, ceranduli dreptate de la dgnsul, pentru raotatile ce le
fgeea in tara lor, §i zicAnd sg-1 mazgleascg, sau ei il vor goni
cu sabia. Ai tgrgi luí inch' 1-au fost urgt, pentru multe rgzboae
ce fgcea, dentru care venia peire tärgi ; 0 in taing sä fíe %cut
jaiba la Impgratul. Ci dar, umpländu-sg. urechile Impgratului ca
de aceastea, au poruncit la Tätari sä intre in tara Moldovii.
Impgratul inch' au purces de au trecut Dungrea ; Lea$gi fuel
s'au &tit, §i venia mai nainte Tarnofschi Hatmanul leOsc, dui:4
el Craiul Avgost. Ci, aceastg grgmadg de nevoe vgzgnd, mai
vgrtos el ai luí nu era cu dreptate, au läsat toate alte socoteale,
0 au luat aceasta, sg sg due& la Ianq Craiul Unguresc, sg-1
impace cu Craiul LeOsc, ca sä poata rgspunde Tgtarului ; §i,
bgtänd pre Tatar, lesne s'ar fi impgcat cu Turcii. Ap socotia
Pätru-Vodg, dar in de§grt i-au rätnas socoteala ; cg, mgcar 1-au
impgcat kilos Craiu cu Avgost Craiul Le§gsc,lar Turcii 0 Tgtargi
1-au robit, qi ca o iarng grea au azut pre dgnsul. $'i boiarii 0
tara, vgzandu-s1 inteatgta nevoe, le cguta sa-1 urascg §i sl fuga
de la dänsul, precum au si fgcut. lar el, in slgbiciune aflgndu-sg,
s'au dat spre munte, §i pe la tgrgul Piatra au mers la mgngsti-
rea Bístrita, sg sg odihneascg putin ; ci latg cg-1 impresura gonacíí.
Deci, singur pre un cal, au apucat muntele, pang n'au mai avut
cale de cal ; ci au Igsat calul, §11, pedestru, singur, nemgncat,
trudit, in pse zile au nemerit la ne§te pgscari. Aceia i-au dat
de mgncat, §i el le-au dat galbeni, cá sä temea sa nu-1 ucigg,
dar, Bind oameni buni, au fgcut bine cu dgnsul, §i 1-au schímbat
de haine, 0 hau dat haine de ale lor, 0, la ne§te prieteni, boiari
marl unguri, ductindu-1, 1-au odíhnit. Acolo i un aprod scgpat,
slugg a lui, s'au impreunat, pgrandu-le bine, De acolo i-au dat
acei prieteni cargta cu qase caí 0 doisprezece voinici, catane, cam
algturea, sg nu-1 cunoascg, pang 1-au bggat in Ciceu, cetatea luí,
unde era Doamng-sa Elena, cu fíii lui, Ilias i $tefan, i fiicg-sa
Ruxanda. Carii, vgzändu-sg unul cu altul, mare 0 multa jale
au avut de primejdiile ce-i impresurase ; bash', intrgnd in bisea-
ricg, multämia lui Dumnezeu, cgci s'au mgntuit de nevoe, §i au
rgmas viu, de s'au mai vgzut cu ai lui.

www.dacoromanica.ro
 88

lar Suliiman, impäratul turcesc, cu oastea lui si tAtArascA,

au robit si au prAdat tara, ajungAnd pAn la SuciavA. Boiarii
cu vlàdicíi í cu alt norod, strAngändu-sA la sat la BAdl-
uti, s'au sfAtuit sbi trmít'A la impäratul sol, sa-si facA pace ;
au trimis sol mare pre Trifan Ciolpan. Si, mergAnd cu cArti
de la bojari sí de la Oa, in care sà ruga sä-í larte, i sa le
dea alt Domn, i-au ertat, si le-au dat Doma pre Stefan-VodA,
carele 1-au poroolit LAcustä, pentru ea' in zílele lui au venít in
tar% läcustele, si au fäcut multA pagubl. lar Patru-VodA, neck.-
jAndu-sA cu multe griji in Ardeal, pentru ca-i era vrAjmasi
Ungurii, i in tot chipul s'A nevoía sä-1 omoare, i incA ai lui
oameni si cu un vlädía den cetate s'A sfätuise sä.-1 ucigl, çi s1-1
dea Ungurilor, dar, prinzAnd veste PAtru-VodA, Cu mestesug
i-au scos den cetate, si le-au inchis portile, ca acestea vAzAnd
PAtru-Vodä, au gändit sá piece capul lar la Turd. $i DoamnA-sa
Elena, fiind Särbä, fatA de Despot 'särbesc, cu mAna ei au scris
carte la impdratul Sulííman, cu umilintA rugAndu-sA sA-1 erte, si
el isi pleaca' capul supt sabia luí, de va vrea sä-1 í tae,
numai sä-1 scoatA den mana Ungurilor. Cartea au slobozit-o pe
z'Abrelele ferestrilor cetätii, si o au luat o slug a luí, Stirb,
o au dus in mäna impäratuluí turcesc. Care, cítind, s'au mílos-
tivit, si 1-au ertat. In sase rAnduri 1) au trimis la Unguri soli, si
abia 1-au läsal ; si 1-au dus la poala ImpAratului, sí 1-au priimit
bine, si s'au dat odihnA acolo längA ImpArAtie. DoamnA-sa si
coconit rämäsease in Ardeal, dar nu avea supArare de Unguri,
ca mai nainte, de frica Turcilor.
intru aceste vremi, la Moldova, fiind Domn Stefan-VodA
LAcustä, dacä au auzit ea' au ertat Impäratul pre PAtru-VodA,
1-au dus länga dAnsul, mare grijA avea, fiind si in cinste PAtru-
Vod'A de la ImpAratul ; i,stiind cA PAtru-VodA are avutfe multA,
care o dusease maí nainte cu DoamnA-sa la Ardeal, sl temea
foarte. $1, facAndu-sA i foamete mare, den lAcustele ce veníse
in tara Moldovii, era intristat pänä la moarte. Si pentru acestea
Curtea toatä 1-au urAt, i s'au vorovít cu totii, mai värtos
acesti bojar, GAnestii si Arburestii, care la asternutul luí in
cetatea Sucevii 1-au omorAt. Si atAtätorii acestui lucru au fost
Mihul Hatmanul i Trotusan Logoatul ; carii, cu alalti, spArgAnd
usa unde odihnia Stefan-Vodä, cu multe rane 1-au moat, Min-
1) In douà mss. ,,zile" ; ceea ce n'are sans. (Cf. N.- Iorga, o. c., p. 58,
nota 1).

www.dacoromanica.ro
 89

du-i si capul. Irma, nu peste multa vreame si-au luat si ei plata,

cum yeti auzi mai nainte. Si, dupa omorarea lui $tefan-Voda,
au radicat Domn acei raj 0 cruzi boiari pre Cornea, care au
fost portar-mare, si mai nainte au fost sluga Mihului Hatmanul,
0 i-au schimbat numele, de i-au zis Alixandru-Voda,
Imparatul SulLiman, auzind de acele nebunií ale Moldo-
veanilor, si de neasazarile lor, sa mira ce va sä. faca. Patru-Voda
Rares ina, avand vreame ca aceaía, au cenit de la Imparatul
domnia ; fagaduindu-sa ca el va supune pre toti vrajmasai luí.
$i lar i-au dat domnia, si pre un Ibraim-Aga, cu inicerii si cu
oaste multa. Carii, viind pre la Braila, au trecut la Galati ; lar
boiarii Moldovii, prinzand veaste, au parasit pre Alixandru-Voda
0 au venit de s'au inchinat luí Patru-Voda, cerand ertactune
de ceale ce-i facuse mai nainte, si i-au ertat. Alixandru-Voda,
ramäind cu Mihul Hatmanul si cu Trotusan Logofatul, si Crasnes,
0 Cozma, s'au gatít de razbolu, si au esat spre Galati innainte
lui Patru-Voda. Acolo, la un conac aproape de Galati, au ade-
verít ca si boiarii ce sant cu el, sant una cu cei ce s'au dus la
Patru-Voda ; pre carli prinzandu-i, dupa greale mund ce le-au
facut, le-au si Mist tuturor capetele, de s'au luat plata, pentru
care au omorat 0 ei pre stapanul lor, pre $tefan-Voda, in Suceavä,
fara niel o villa, cum s'au zis mai sus ; si nu numai ce au omo-
rat pre $tefan-Voda., ci si lui Patru-Voda in domnia dentaiu
multe necazuri i-au facut ; ci Dumnezeu plateste fiestecaruia
dupa faptele lul.
Patru-Voda, luänd domnia al doilea rand, au trimis de au
adus pre Doamna-sa sí pre" coconii luí de la Ardeal, si multa
bucurie au fost la impreunarea lor. Nu peste multa vreame l-au
venit porunca de la impäratul Suliiman lui Patru-Voda sí Radu-
lui-Voda den Tara Rumäneasca, sa meaarga in Ardeal sa prade,
sa area avand ajutoriu pre Cuciuc-Balibei .cu Tura. S'au batut
la Fagäras, si au biruit pre Unguri, si au prins si pe Domnul
lor, anume Mailat, si, ferecandu-1 in obezi, l-au trimis la Impa.-
ratul si, tara arzand 0 pradand, s'au intors la Scaunele lor, lar
dui:4 un an li-au venit alta porunca, de au mai mers de au
pradat Ardealul, pang la Cetatea-de-Balta. Multe räzboae au
batut acest Patru-Voda, si multe manästiri au facut : Pobrata,
Räsca, Dobrovatul, Capriana, la Roman Mitropolia, Mitropolia
Sucevii, Bistrita, in Härläu, in Bae. Adevarat au fost fecior luí
$tefan-Voda cel Bun, ca la toate i-au samanat, si bunatati multe

www.dacoromanica.ro
 90

au fälcut ; vi räzboae multe au bätut, cum sa väd in letopiselul

moldovenesc, pre amäruntul scrise. Acest Patru-Voda, väizan-
du-sa in slabiciune, í ternandu-sa [ca] in urmä pot sä apuce al¡ii
domnia, vi pre coconii lui ví pre Doamnä-sa pot sä-1 rävchire
in toate parlile, de aceaia au socotit, vi v'au trimis pre fíe-säu
cel mai mare la Poartä, sä sA afle acolo länga Imparatul. 1)
lar Domnul Radul-Vodä Paísie, domnind aní 9 vl hint 8,
l-au mazalit ImpAratul vi I-au trimis surgun la Eghipet, pentru
ce nu sä vtie, ca nimeni n'au scris ; i in locul luí au pus pre
Mircea-Voda.

23. DOMNIA MIROII-VODÄ, 1' 7053.

Mircea-Vodd vine Domn, i omoard pre boiart. Mircea-Vodd are
rdzboia ca pribegii. Radul-Vodd cu pribegli bate pre Mircea-Vodd.
Radul-Vodd lar fugo de Mircea-Vodd. Lipoua o tau Tura. Pdtru-.
Vodd Rare? moare. fila?-Vodd tn local leitäne-sdu Pdtru-Vodd Domn.
1110-Vodd sd turcefte. $lefan-Vodd tn local frdline-sdu Domn.

Dupä mazalia Radului-Vodä, cum s'au zis mal sus, au dat

Impäratul domnia Mira-I/odd ; carele viind in ¡ara, dupä doao
shptamäni, lucrul cel mai dentäiu acesta au facut : au taiat pre
Coada Vornicul, vi pre frate-säu Radul Comísul, vi pre Dragul
Stolnicul, vi pre Stroe Spätariul, vi pre Vintilä Comisul, i al¡ii
nenumiti, muncindu-i intäiu pentru avutie, pang au dat ce au
avut ; decia i-au °morn Boiarii cei ce au scapat de moarte au
fugít in Tara Ungureasca ; ví, trecAnd doi ani, au strans oaste,
ce au putut, vi au venit pre Praova, intälnindu-sä cu Mircea-
Vodä la sat la Periv ; acolo au avut rAzboiu, vi au biruit Mircea-
Vodä, vl au perit Udrívte Vistiariul i Teodosie Banul ; ceilal¡i
lar in Tara Ungureasa au fugit, i n'au zabovit ; cl lar au steins
oaste, i, impreuna cu Radul-Voda Iliav, 2) au venit in ¡ara
intämpinandu-sä. cu Mircea-Vodà la sat la Mänevti, au biruit
Radul-Vodä Iliav i pribegii, vi pie Mírcea-Voda 'Ana la Giurgiu
l-au gonit, i multi oameni d'ai lui au perit. Mircea-Voda au
fäcut vtire la Imparatul, ca dupä porunca lui nu-1 lasä Domnii
cei hainí vi boiarii cei hainí sä-vi stäpäneasca ¡ara, ci yin dei
scot den ¡ara. Deci Impäratul au poruncit Hanului i Turcilor
dupa margine sa meaargä sà scoafä pre Radul-Vodä i sä avaze

Din Ureche.
In Ludescu, dupit care Radu Popescu ia informatia, esté Ilia.

www.dacoromanica.ro
 91

lar pre Mircea-Voda, $i asa, viind oastea imparateascä, au gonit

pre Radul-Voda si pre pribegi. Si au ramas Mircea-Vodä Domn,
de au domnit toata domnia lui ani 8 pol, si 1-au mazalit Turcii,
si au pus Doma pre Patrasco-Voda.
In zilele leat 7061, au luat Turcii Lipova,
$oimusul, Beceiul, Becicricul, Nadlacul, Solnocul, si alte cetati
si orase den Tara Ungureasca, Timesvarul inca inteaceste vremi
1-au luat Turcii.
Patru-Voda Rares din Moldova, cum am zis mai sus,
bind de batraneate si de multe ostenele, de razboaele ce au
facut, den lumea aceasta s'au petrecut ; pre carele toata tara
1-au plans cu jale mare, pentru ca era parinte tuturor milostiv,
pastor bun turmii sale. Insa in cea dupa urma s'au dus boiarii
la Poarta turceasca, i, pentru dragostea lui Patru-Voda, au cerut
pre fie-sau I1ia, Domn. Dar n'au samanat tatane-sau nici cum,
ca tata-sau facea bune, iar el reales Au taiat pre Vartic Hatma-
nul in Hui; sA dazmierda cu Turci tineri si cu Turcoaice tinere,
pang, in cea dupa urma, au lasat domnia fratine-sau, lui Stefan-
Voda, si el s'au dus la Tarigrad, de s'au turcit, It 7059.
$tefan-Voda, feciorul lui Patru-Vodä, sazand la domnie,
dental s'au aratat bun, bland, milostiv, apoi s'au facut mai eau
decal frate-sau lua jupaneasele, featele boiarilor, de-si batea
joc de dänsele. Ci, neputand suferi boiarii, la Tutora f iind taba-
rat cu corturile, noaptea i-au surpat boiarii cortul pre el, si asa
1-au omorat ; si au radicat Domn pre Joldea ; si vrea sa la pre
Ruxanda, fata lui Patru-Voda, sora lui Stefan-Voda. Ci inca
n'au apucat sa-1 cunune (ea vrea sá faca nunta la Suceava), si,
mergand pre cale la Suceava, la un sat, la $apote, 1-au impre-
surat pribegii cu oaste lesascl, si cu alt Domn ce radicase, pre
Petre Stolnicul, carele 1-au numit Alixandru Lapusneanul,
prinzand pre Joldea, i-au taiat nasul i 1-au calugarit, si au luat
Alixandru pre Ruxanda.
24. DOMNIA LUI PATRA$00 - VODA
GEL BUN, lt 7062.
196traco-Vodà Domn. Pdtrafco-Voda i Alixandru-Vodc7 aduc pre
Ezavela CrOasa In Ardeal. P6frafco-Vod6 moare.

Patrasco-Voda acesta au venit Domn de la Turci, si au

domnit bine tara, si boiarii fara vrajbi, fara morti, färá prazi,
1) Dup5. Ureche (pp. 206-9), mult prescurtindu-1" (N. Iorga o. c., p. 63,
nota 1).

www.dacoromanica.ro
 92

precum tuturor place ; pentru aceaia si Bun 1-au numit, pentru

bungtatile lui ce avea. Deci, trecg.nd trei ani den domnia lui,
au strans °stile lui toate, §i s'au dus in Tara Ungureascg, si de
acolo au trimis pre Socol Vornicul, si pre alti bojari de cinste
in Tara Lesascg, la Ezavela Crgiasa, si la fíe-sgu Iano§ Craiu,
de i-au adus in Ardeal, si 1-au asgzat la Crgie, in cetatea Clu-
jului, í lar s'au intors in targ cu toatg oastea si boierimea,tnsä
nu insemneazg leatopisetul, de ce pricing, si cu a cui poruncg,
si cu a cui puteare au fgcut el aceasta, de au pus craiu in
Ardeal, neavgnd niciun rg'zboiu cu nimeni. Bag seaamg cg tot
cu a Turcului poruncg va fi fost, lar nu intealt chip, pentru cg
sg veade mai indargt, unde au luat Turcii Buda de la mgna lor,
pentru o multgmitg le-au fgcut acest bine, de le-au dat Ardea-
lul ; lar, cum sa veade, Ardelenii, precum sgnt den fire ficleni,
nu vor fi vrut sá sg supue, ci-1 vor fi gonit in Tara LesascA, de
unde era mumg-sa Ezavela, si Turcii, nepriimind sg sg facg. ceva
peste porunca lor, poate fi ca au poruncit lui Pgtrasco-Vodg sg
meargg cu °stile in Ardeal i, färg voia Ardelenilor, sg cheme
pre Ezavela Crgiasa cu fie-sgu, sg-i asaze la Crgie, dupre cum
au si fäcut. in leatopisetul moldovenesc, sA gäsi scris cá cu
porunca impärhteascA au mers Domnii amändoi, al amIndorora
tdrgle, Pgtrasco al Muntenilor §i Alixandru Läpusneanul al Mol-
dovenilor, de au asgzat la Crgiie pre Ianos Craiu cu mumg-sa
Ezavela, cum s'au scris mai sus ; si de atunci s'au supus Ungurii
a da Turcilor haraciu, 1)
intru aceste vremi, au luat Turcii Ghiula, cetatea ungu-
reascg, i alte multe cetgti dupen prejur ; deci, dupg ce s'au
umplut patru ani al domniei lui, ca un om au murit i Pgtrasco-
Vodg, i 1-au ingropat in bisearica domneascg, la Scaunul lui ;
iar dupg el au venit iar Mircea-Vodg,

25. DOMNIA MIROII-VODA, It 7065.

Mircea-Vodd lar vine Dom. Mircea..Vodd tae boerii. Mircea-
Vodd moare. Pdtru-Vodd cu mumd-sa Mircioae domneste. Alixandru-
Vodd Ldpusneunu Domn [la Moldova]. lon-Vodel Despot Domn. Boiarii
ficlenesc pre lon-Vodd si-1 omoard, Toma jurd os(ile. Tomsa
bate cu Liasdi si prinde pre Visnovetchi. Toma omoard pre Ion-Vodd.
Alixandru Ldpusneanul Domn. Toma cinc! stiptämdni Domn. Turca!

1) Dui)/ Ureche, p. 210.

www.dacoromanica.ro
 93

scrie la Liasi de omoard pre Toma si pre al lui. Alixandru-VodcY Ice

47 de boeri. Alixandru-Voda bate pre $1efan Domnisor. Sultan &lit-
man sup! Seghedin moare. Salim sà pune impdrat fn Wu! hIldne-sdu.

Iar au venit Mircea-Vodi Domn de la Poarta Turceascä,

pentru a cAruia venire auzind boiarii, cei maí multi au fugit in
Tara UngureascA, anume cel mai mare : Stänili Vornic, cu alti
bojari cu toati Curtea. Deci, vizAnd Mircea-Vodi el au fugít
atitia bojar, au trimis de í-au chemat cu jurämint, ci nu le va
face nimic räu. Ei, incredintAndu-s1 in cuvintul lui, au venit
ca totii de i s'au inchinat. lar, cAnd au fost la Martie 3 d au
chemat boiarií, vlidícii, episcopií, egumenii, cu cuvint ca acela,
ci are si sA sfituiasci de neste trebi ale tArAi si ale domniei.
Carii stringändu-si toti, asa cum s'au zis mai sus, Mírcía-Vodi
invitase besliii i Turcii, cari-i avía cu dinsul, si fie gata
in ce cias le va porunci a face nivalä, sA tac pre boiari si pre
cAlugAri ; i asa au fäcut, In vreme ce au vAzut cd s'au strins
cei chemati, au dat poruna besliilor i Turcilor, si au íntrat cu
sabiile inteänsii, ca niste lupi in níste oi, de i-au omorit pre
toti cAti s'au intimplat acii. Ceilalti bolari, carii n'au fost acii,
si au auzit de peina aceloralalti, cu totii au fugit lar in Tara
Ungureasci.
Mircea-Vodi, domnind intr'acest rind dolt ani, au murit, si
1-au ingropat in Bisearica Domneasci in Bucuresti ; si au rimas
Doamni-sa Mircioae cu 111-siu Pitru-Vodä in Scaun, trimetind
la Turc de cena Scaunul titäni-sAu boiarii
bribegi, auzind ci au murit Mircia-Vodä, au shins citiva oaste,
si au venit peste munte. Boiarií Mírcii-Vodi inch' si-au sträns
°stile, si le-au esit innainte la sat la Ruminesti ; acolo, avänd
rizboiu, au biruit pribegii, si au fugit boiarii Mircii-VodA cu
Doamna-sa Mírcioae, i cu 111-sau Pitru-Vodä, peste Dunäre ; si
lar s'au intors boiarii Mircíoaii cu osti indärit, i s'au intimpi-
nat cu pribegii la Särpätesti i, bitAndu-si °stile, au biruit pre
pribegi. Acolo au perit Badía Clucer, sí alti boiari de ai pribe-
gilor ; si au venit Doamna Chiiajna cu fii-siu Pitru-Vodi in
Scaun, in Bucuresti.
Deci n'au trecut vreame multi, ci au venit alti pribegí, pre
apa Oltului, anume Stanciul Ben/pi, Matei al MargAi, Radul
Logofät, VAlcan, i altii cu ei, cArora le-au si esät innainte PAtru-
VodA la Boiani i, avAnd Pitru-VodA multi Turci cu el, bitän-
du-si ostíle, au biruit pre pribegi, i s'au intors Dornn la Scaun.

www.dacoromanica.ro
 94

$i numaidecat au sosit Stepan Vel Portar de la Poarta, cu

stiag de domníe, sä fie Domn la Scaun in locul tatane-sau, si
au mai marit haraciul la Imparätie, den cat au fost legat mal
de nainte ; vi au domnit ani opt, si l-au mazalit Turcii, vi s'au
dus la Tarigrad, vi in locul lui au pus pre frate-säu Alixandru-
VodA.
In zilele acestea, la Moldova filnd Domn Alixandru Lapus-
neanu, s'au fost rädícat un Domn, care-i zic Despot-Voda Eriticul,
cu ajutorful luí Albert Laschi Voevoda Siraschi s'i cu Cazaclí,
au venit färl veaste asupra luí Alixandru-Voda. Carele, degrab
strangand cAt'ä oaste au putut, le-au esat innainte la un sat
Verbiia, la Jajaia, si, lovindu-sa ctile, au biruit Despot-Voda, si
Alixandru au fugit : luandu-si Doamna, s'au dus la Hui, Hale-
tdnd la Turd, la Tatari sa-i dea ajutor ; dar nu i-au dat intr'acia
data. Despot-Voda slau dus la Suciava, la Scaun ; dupl aceaia
au venit la Iasi ; chemand toti vladicii, i-au citít molítva de
domnie, puindu-i nume Ion-Voda. Carele, fiind amagitor, pre
toff boiarli i-au amaglt cu mari fägacluele, sí pre alta tara cu
mill. 51, vazandu-1 asa cu cuvinte bune, si cu multe limbi inva-
tat, crezura si-1 priimira, si carti la imparatul turcesc au scris,
rugandu-sa pentru dansul, sa-1 pue lor Domn ; si au vi facut, ca
i-au trimis stíag vi carti de domníe ; decii, s'au dus vesel la
Suciava. Ci n'au trecut multa vreame, cí i s'au ivit eresul si
raotatia, ca bisearicile jefuia, pre ai bisericii ii necinstiia, boiarii
vi tara präda, cat l-au urat vi sa mira ce vor face ; ci au facut
boiarii sfat cu vlAclicii, pre taina, cu juramant, fiíndu-le cap
Toma Hatmanul, ca sä faca once mijloc ar putea gäsi, sa sa
mantuiasca de el ; si au trimis in taina la Visnovetchi in Tara
Leseasca, rugändu-1 sa vie, sa scoata pre Despot, si sa fie el
Domn. Care, increzAndu-sa cuvintelor lor, si bucurandu-sa de
domnie, s'au radicat cu ostile sale, si veniia. lar bolaril, vrand
sa faca ficlesug in mijlocul acestor turburari, au scos veaste
care Domnu-säu cA Ultra -Mara' in tara, ci sa día oastea pie
mana Tomsäi, sa mearga asupra TAtaralor. Care Despot, nete-
mandu-se de fíclesug, toate °stile ceale bune li-au dat Tomsäi.
Toma, esand la ample, au jurat toate °stile ca sä. tie in drep-
tate cu dansul, si ce le va zice el sa asculte ; deci nu s'au dus
la Tatari (ca nu era nicairi), ci s'au dus spre Visnovetchi ; carele,
asteptand cu bucurie sl vie bolarii tarai si °stile sa sa inchíne
lui, dupa fagaduinta ce fagaduise, lar nu cu razboiu, tar fíclea-

www.dacoromanica.ro
 95

nul Toma, gata mergand, gi poruncind o0i1or luí sa dea raz-

boiu indata ce sa vor impreuna, a. a au 0 facut. CA, in ceasul
ce s'au impreunat, au cazut asupra Liasalor, carii nefiind gata,
i-au taiat, i-au rasipit, i-au prins, í au prins ql pre Vi§novetchle
pre carele 1-au trimis la Imparatul turcesc, gandind el cu aciasta
barbalie sail faca íspravA de domnie ; care o poftiia in ínema
tut. Dand dar tire Toma botarilor ce era iano Despot-Voda
de ce au ispravit, 0 zicandr.-le sä. lase toti pre Despot, 0 sä
vie la dfinsul, ap au qi facut. Carii, impreunindu-sa, s'au dus
la Suciava, cu toate o0ile. Despot, nemai avand alte o0i, fall
numai putintia pedestrime, s'au inchis in cetate ; dar §í aceí den
cetate, vazand atata turburare, sa sfatuia sa dea pre Despot
afara. El, auzind §f socotínd ca, daca va e§a singur de voe, sa
vor milostivi de nu-1 vor face rail, 0 a§a au efat la boiari 0 la
otiti, de s'au inchinat ; dar crudul Toma, indata ce 1-au väzut,
mustrandu-1 oarece, cu buzduganul 1-au lovít in cap ; dupa el
ceilalti cu multe rane 1-au omorat ; i au radicat pre Toma
Dalian. Dar scurti bucurie ; ea, intre turburatele acestea vremi
ce avea Moldoveanii, auzindu-sa. la Impäratul nebunlile lor, lar
au dat domnif a lui Alixandru-Voda Lapupeanul, 0 ajutoriu
Turci ql 'Mari; qi au venít de au luat tat Scaunul, ca Toma
n'au cutezat sa stea inpotriva puterli imparatetal, ci s'au dus in
Tara Lesasca, la Liov, cu ai luí, adeca Motoc Vornicul, Veave-
riti Postelnic, Spancioc Spatar, fiind domniía lui cinci sap-
tarriani.
Dupa ce s'au aOzat Alíxandru-Voda al doilea rand la
domnie in Scaun, au trimís de 0-au adus Doamna-sa §i coconii
den Tara Munteneasca, ca acolo o aOzase inteaceale turburarí
de oaste. Iar imparatul turcesc, auiind de aceí ficlení i turbu-
ratori de tara, ca au fugit in Tara Lepsca, au scris carte 0 au
trimis sol de i-au cenit sa-i des, ca pe ne§te fíclení. Deci craiul
le§asc, 0 pentru voia imparatuluí turcesc, 0 pentru moartia lul
Ví§novetchi cei facuse Toma, au trimís 0 li-au Mist capetele
tuturor. Acest staqat au luat Toma cu ai luí.
Alixandru-Vodä, daca s'au aOzat la domnie, curAtindu-sa
de vrajma0 cei den tara, vria sa sa curateasca 0 de ceí den
cash'. Deci, inteo zi au invatat pre slujitorii luí cei striini, cum
vor intra boiarii in Curte, sa le inchíza portile 0 sa-i tae ; §i
aqa au facut. Ca, chemand Alixandru-Voda pre bojar, inteo zí,
la Curte, ei au mers fara nici o gro, gandind ca-1 chiama la

www.dacoromanica.ro
 96

vreo treaabl a domniei sau a tArAí. Slujitorii au inchis portile,

ai au inceput a-í täia ; ai aaa stance au perit 47 de bojar, afarA
den slugi. Decí, Alixandru-VodA, dupA aciasta, au pus de au
spart toate cetAtile den Tara Moldovii, dupA cum sl fAgAduise
cAtrA Turci, el cu aciastA socoteall gAndiia Tura cl vor potolí
gälcevile den jara Moldovii ; numai au läsat cetatia Hotinului,
pentru paza despre Liaai.
Infra aceste vremi, lar s'au mai rädicat un Domniaor,
anume Stefan, den Tara UngureascA ; care, adunänd pAstorí si
altä adunAturA, au pogorät pänl den sus de Cetatea Neamtului.
Acolo intämpinAndu-1 oastea luí Alixandru-Vodà, i-au bAtut, ai,
pre cAti i-au prins, le-au tAiat nasurile ai urechile ; lar el au
scApat pedestru.
Infra aceste vremi ducändu-sä sultan Suliíman, impAratul
turcesc, la cetatia Sighetului sA o batà, acolo supt cetate s'au
rAzbolit ai au murit. lar Mehmet-Paaa Viziriul n'au spus oatilor
cl au murit ; ci tot s'au bAtut pana au luat cetatia ; ai au hinds
olAcari la fife-sAu sultan Salim, cA era la Magnísiia, de 1-au
adus la tabArA, ai 1-au pus impärat. Si s'au intors indlirät la
Tarigrad, ducAnd aí trupul tätäne-sAu ; aí I-au ingropat la mecetul
carele 1-au fAcut el : carele il numesc Turcii Suliimani ; ai au
impärAtit sultan Suliiman ani 47.

26. DOMNIIA LUI ALIXANDRU - VODA,

FEOIORUL MIROII-VODA, It 7076.
Alixandru-Vodd fratele lui Pdtru-Voca AlixandruVodli tale boerli.
Alixandru-Vod6 face Sv6nta Trola Ali.zandru-Vodd Moldoveanul L6pus-
neanu sa razboleste. Alixandru-Vod6 Moldoveanul sd otrdveste de Doamna
sa si de bowl. Bogdan-Vodd Moldoveanul sd pune Domn. Bogdan-
Vockl s(1 mazdleste si fuge la Liasi. Ion-Vodd vine Domn. Bogdan-
Vodd vine Cu Liasi in Moldova. Liasai fug de frka Turcilor. Ion-
Vodà r6m6ne in Scaun la Iasi. Ion-Vodà munceste pentru avufie.
Pdtru-Vodd, jecior Mircii-Vod6, sil pune Domn la Moldova. Vintila-
Voda vine Cu lotrii asupra lui Altru-Vodd. Pc7tru-Vodà trimite WI si
omoard pe Vintild-Voca lon-Voda sa bate cu Turcii, 04 prind, fi plere
cu moarte groaznica. Selim Imparat sa invràjbeste cu Vinefenii. Selim
au luat Rodosul si alte ce1611. lanos Craiu moare, Selim imp6rat moare.

DupA ce s'au mazAlit PAtru-VodA, fecfor Mírcii-Vodä, au

trimis Impäratul Domn pre Alixandru-Vodä, fratele luí Pritru-
VodA. Decí, auzínd boiarli pribegi den Tara UngureascA cA au
venit Alixandru-VodA Domn ai s'au mazälit PAtru-Vodg, au

www.dacoromanica.ro
 97

purces Cu totii de au venit in tara, vi s'au inchinat lui Alixandru-

Vodg. Deci, treand doag luni, Alixandru-Vodg au inceput a
tgia multi bojar, anume Radul LogofAtul den Drggoevti,
Mihnia den Bgdeni, feciorul lui Udrivte Vistier, vi Tudor de la
Bucov, fi Vladul Caplii, i Pgtravco, vi Calotg, vi Stan fecior
DrAguletului, vi Radul Stolnicul den Boldevti, i Radul lui Socol
Vornicul, vi pre altii. $i au fgcut Alixandru-Vodg den jos de
Bucurevti o mIngstire, hramul SvAnta Troitg ; care nepotg-sgu,.
Radu-Vodg, mal in urmg, o au stricat den temelie vi o au %cut
mAngstire mare precum sg veade.
lar in Moldova Alixandru-Vodg LApuvneanul den Tara
Moldovei, rgzbolindu-sg de moarte, au chemat pre toti boiarii
vildicii, i i-au poftit in urma lui sg pue pre Bogdan, vi pre
dgnsul, de-1 vor vedea cg va sg moarg, sg-1 cgluggreascg. Decii
ei, vgzAndu-1 cA sg allá la mare slAbiciune, 1-au cAluggrit, Apoi
el, mai intorandu-sä ceva den boalg, i-au pgrut rgu cAci 1-au
cgluggrit, vi s'au mAniiat pre cei ce 1-au cAluggrit, vi au zis cg,
de sg va scula, vtie el ce le va face. Decii, Doamng-sa au fAcut
sfat cu ceilalti, cu totii, cg, de sg va scula, va face marl rgotAti ;
ci 1-au otrgvit, vi au murit.
Fíe-sgu Bogdan, rgmgind la domnie, vi nepAzind obiceiu-
rile ce sAnt ale domniei vi ale Oral, ci umblAnd intru poftele
tineretelor, boiarii i-au pgrAt la ImpgrAtie, vi 1-au mazglit. Si au
trimis la Rodos de au adus pre Ion-Vodg de 1-au fAcut Domn,
vi au plecat spre targ. lar Bogdan-Vodg, trimitänd spre Tara
Levascg, la prietenii i cuscrii lui (cg vi el vria sg la fatg de
Liaf mare, pentru care pricing zic cA mai mult de aceia 1-au
mazglit Impgratul, aci se incuscrise ca Liavgi), sg-i dia ovti
impotriva lui Ion-Vodg, i i-au dat ; dar au zgbovit, cg, pgng
au venit oaste levascg, lar Ion-Vodg au grgbit de au venit la
Iavi, vi au vgzut in Scaun. lar Bogdan-Vodl, nefiind gata, au
fugit la Hotin, vi acolo, viindu-i cAtAva oaste, au mers spre Iavi,
Ong la Stefänevti, cu oastia ce-i venise de la cumnatii lui, de
la Ponetovschii, vi de la Zbgroschii, vi de la Tarlo, care vria
sg-i fie socru, fiind cap ovtilor Mileschii Hatmanul í Siniav-
schii, voevodul Ruschii. Deci, apropiindu-sg ovtile, i vgzAnd
Liavgi multimia Turcilor vi a TAtarglor vi a Moldoveanilor, n'au
cutezat a merge sg sg loveascg, ci s'au tras all% tara lor. lar
Bogdan-Vodg, viindu-i boalg de ochi, au hint toate vi s'au dus
la Mosc ; vi acolo au murit.

www.dacoromanica.ro
 98

Deci Ion-Vodti, rAmAind in Scaun, zíc cä mari si multe

riot:Ili au fAcut : viirsAri de sänge, jafuri de fatä, de tarA si de
biserici, si den zi in zi sä nevoia de gäsia munci noao, de mun-
cea pre supusAi lui pentru avutle. Au bAgat in foc de viu pre
vIldica Gheorghe, pentru avutiia rnitropolitului Teofan, si au
ingropat de vii pre Veaveritä, si pre popa Cozma, si pre Molo-
det cAlugärul, tot pentru jafuri. Aceaste rAotAti auzind ImpA-
ratul si Curtía ImpArAteascA, au dat domniia lui PAtru-VocIA,
fecior Mircii-Vodä, care si Domn in Tara RumAneascA au fost
maí nainte ; si au mazAlit pre Ion-VodA,
Fltru-VodA, purcezAnd cAtrA Moldova cu oaste turciascd,
au scris frAtine-sAu lui Alixandru-Vodä, den Tara MunteneascA,
de i-au esAt innainte la BrAilA ; si de acolo s'au tras spre Mol-
dova, si la sat la Säpäteani s'au ospAtat fratii amAndoi. lar Ion-
VodA, cu boiarii lui, vrAnd sl facA un viclesug ascuns, si sä nu
lase pre PAtru-VodA sä intre in ¡aril, au trimís pre o seaam&
de boiari cu toatä oastea, ca cum ar vrea sA sA inchine lui
Plitru-VodA ; lar inteascuns li-au fost sfatul sa loveascA pre
Pfitru-Vodä, si sl-1 goneascA ; si asa au fficut. CA, apropiindu-s1
Moldovenii, PAtru-VodA ii astepta eu bucurie ca sA sA inchine,
dupA cum auzise ; iar eí, indatA ce s'au apropliat, au inceput
rAzboiu. Pfitru-VodA, färl veaste lucrul acesta vfiziindu-1, cum
au putut au scäpat la Bräilä, si frate-sAu la oras la Floci. lar
Ion-Vod& si cu Moldoveanii au trimis in Tara RumAneascii pre
Vintilä Vornicul, care au fost príbiag la Moldoveni, cu multi
lotrii, ca sA fie Domn. Iar Alixandru-VodA au trimis innainte
pre Dragomir Vornic si pre Mitrea Comís, Bratul Paharnic si
Ion PArcAlab, cu oaste la Bucuresti la Vintilä-Vodä, sä-1 loveascl ;
si, mergAnd la Bucurestí, i-au lovit, si atunci au perít Vinti1A-
VodA si lotrii aceia, fiind Vintill-VodA in Scaun 4 zile. Iar
PAtru-VodA, dänd stire la Imparatul de neingAduinta luí Ion-VodA
si a boiarilor, au tritnis ImpAratul multe osti turcesti si tätAresti
asupra Oral. Moldovei, denpreunA cu PAtru-Vodä, ca si scoatä
pre Ion-VodA. Dar, micar cA sA laudä. Moldovenii de scriu cum
cl de patru ori au bätut Ion-VocIA cu Moldovenii pre Turci si
au ars Tighina, si Cetatia-AlbA, si Bugfacul ; ci noi acelia nu le
stim ; numai stim sfArsAtul lui Ion-VodA, cum au fost ; cA, rAmAind
Ion-Vodä cu putintia oaste, si vAzänd nevoia, s'au inchis in sant ;
lar Turcii, bAtAndu-1 de afarA cu tunuri, el n'au avut alt ce sa
facA, ci au mers la Turci, de s'au inchinat ; lar Turcii l-au legat

www.dacoromanica.ro
 99

de doua cAmile vi 1-au dus pen tabara, vi au murit : cu acest

fel de moarte au murit Ion-Voda. Zic cum el ar fi zis el, and
il lega de camile : Cauta de vezi cAte morti de groaznice ce
am flout vi eu, iar aciasta moarte n'am vtiut sa o fac in Mol-
dova". Decii, Patru-Voda au mers in tara de s'au avIzat la
domnie.
lntru acevti ani al domniei lui Alixandru -Voda, sultan
Selim, feciorul lui sultan Suliiman, puindu-sa la Imparatie in
locul tatAne-sAu, precum s'au zis mai sus, dupa trei ani ai impa-
rAtiel lui, It 7079, iar au &cut vrajba cu Vinetenii, vi au facut
300 de catargi, vi au trimis patru pavi la Rodos, la Finica, la
Chipro, la Ocnele de sare, la Lefcosiia, vi la alte cetati, de li-au
luat, arzAnd, Mind, robind ; care mare jale vi plängere era
inteanvai de atAta nevoe ce-i impresurase ; ca, cu ce au perit
vi cu ce au robit, au socotit Vinetenii a vor fi fost 40.000 de
suflete.
Intru aceste vremi, au murit Ianov Craiul Unguresc, vi s'au
pus in locul lui Batar Ivtfan, iar, dupli un an al crAiei lui, 1-au
chemat Liavai de 1-au facut craiu in Tara Levasca, vi in locu-i
au ramas craiu Batär Crivtov, frate-sau.
Intru aceste vremi, au murit sultan Selim, vi au rAmas la
imparatie fie-sau sultan Amurat.
Alixandru-Voda den Tara RumaneascA fuel au murit ;
domnind, toata domnia lui, ani noua,

27. DOMNIIA MIHNII -VOIDA, FECIOR LUI

ALIXANDRU-VODA, lt 7085.
Mihnea-VockI Domn. Mural !ware face rdzbolu cu Persa
¡van Polcoavd vine asupra lui Patru-Vodd. Fuge Ivan Polcoava.
Polcoav6 lar vine, si bate pre 136tru-Vod6. 136tru-Vodà bate pre Potcoava
q1.1 prInde de-1 tae capul. Pdtru-Vodd face mandstirea Gala/a. lancul-
Voda Domn la Moldova. Boeril moldovent fug de lancul-Vodd. Batán
Cristov moare. Mihnea-Voda maza

Dupl ce au ramas Mihnia-Voda la domnie, in urma MA-

ne-sau, au trimis pre Mitria Vistier la Poartä de i-au adus stiag
de domnie. lar boiarii [din] Mehedinti au radicat un Damn, ce
i-au zis Radul Popa, vi au fAcut räzboiu Cu Mihnea-Voda la
Craiova, v't au fost izbanda Mihnei-VodA. Si au facut o manas-
tire ce-i zic Tutana,

www.dacoromanica.ro
 100

In zilele acestui Domn, fiind imparat sultan Amurat, au

facut razboiu cu Persii, ce le zic Agemii, si 1-au batut, si au
prins si pre feciorul imparatului Persului, si 1-au adus la Tari-
grad, luandu-i multe cetati si ()rasa ; dupa aceaia lar au fa cut
pace cu Persii.
Acest imparat si o bisearica mare, ce-i zicea Pan-Maca-
riston, o au loat, de au facut-o mecet, si, Dumnezeu nerabdand
acel fara-de-lege lucru, s'au indracit imparatul si vizirul care
fusease indemnatori, si, sculandu-sa inicerii asupra lui, I-au
omorat.
Pätru-Vocla den Tara Moldovii, precum i-au fost norocul
de galcevi, iata ea sa ivi in Tara Cazaceasca un Ivan Potcoava
(asa I-au poroclit pentru cad frangia potcoavele), carele sa facea
pre sine fecior de Domn si fratele lui Ion-Voda, si intre Cazadi
umbla cu multe amagituri, rugandu-sa ca sa-1 aduca la domnie ;
0 au fost facut si WO ficlene, ca cum ar fi fost despre boiarii
si curtenii Oral Moldovei (au doara au si fost), cu multe peceti ;
intru care scriia ca-1 poftesc sa le fie el Domn ; si cu acestea
au mers la cneaz Costandin, carele era voevod Chievschil, si
la starostea de Bar, cerand oaste sa-1 duca la Moldova ; dar
nu i-au dat fara stirea Craiului, Deci, vazand Potcoava a nu i
sa da oaste de la acesti briar', s 'au insotit cu un Copinschl
carele avea mare cunostinta intre Cazad, si cu acela au strans
ca la 330 de oameni, si cu acestia au intrat in fara. lar Patru-
Vorla, auzind, s'au gam, si li-au esat innainte. Dar el, vAzan-
du-si slabiciunia lor, ca nu vor putia face nimic, n'au cutezat
sa sa bath' cu Patru-Voda, avand oaste pulina, ci au pradat ce
au putut, si s'au intors inclarat, pentru ca sa sa gateasca mai bine.
De acestea PAtru-Voda au facut stire starostii de Halici, care
era sä. mearga la Turci, pentru asazarea plc% scriindu-i ca sa
serie Craiului sa prinza pre Potcoava, si sä.' sa asaze lucrurile ;
ca, de nu-1 vor prinde, pace cu Turcul nu vor putia face ; 0
au trimis la Craiul, Si Craiul au poruncit hatmanilor s'a. prinza
pre Potcoava, dar nu 1-au putut prinde, ca el, dui:4 ce venise
den Moldova, au sarguit de au strans caste mal multa ; si au
mers la Patru-Voda, si 1-au si batut pre Patru-Voda, si au fugit
In Tara Rumaneasca, lar Potcoava s'au dus la Iasi, de au apucat
Scaunul cu Cazacii. lar Patru-Voda, dand stire Imparatiei cum
ca s'au radicat Cazacii asupra lui, Impäratul au poruncit la
Dobrogeni si la Rumani, a meaargä inteajutor lui Patru-Vocla,

www.dacoromanica.ro
 101

si au mers ; si, e$Andu-le Potcoavg la Docolina innainte, s'au

lovit cu Piitru-Vodg, sl au fost iziatinda luí Potcoavg, si s'au
tutors Potcoavg la Scaun. Deci lui Pgtru-Vodg i-au venit oaste
den Tara UngureascA, si, cu ce mal avía pre lAnga dgnsul, s'au
ggtit ; care, vgzänd Potcoavg cg nu va putia trgi, au Igsat Scau-
nul si au fugit ; si 1-au prins Hatmanul, de la Nemirova, si, trí-
mitAndu-1 la Craiul, deci Craiul i-au tgiat capul ; lar Pgtru-Voda
au rgmas la Scaun. De aciasta nu sg mantuise bine Pgtru-Vodg,
ci i-au venit veaste cg Cazacii s'au rgdicat cu un Domn Alic-
sandru, fratele lui Potcoavä. lar PAtru-Vodá s'au dat indgrät,
de s'au &it cu Munteanií, cu TAtari, cu Turci [i Unguri]. Iar
Alixandru, luänd Scaunul, si o lung sgzänd la domnie, PAtru-
Vodg au mers de 1-au incungiurat cu °stile la Iasi ; pre carele
bgtändu-1, 1-au prins si pre dAnsul, si pre boiari, s'i i-au omorgt
Dupre aciasta Inca au mai venit de doug ori Cazacii cu neste
Domnisori ; ci n'au isprAvit nimic, cA i-au innecat pre toti in
Nistru.
Intru aceste vremi au mers Zboroschi la Dasova, de o au
ars, si au luat multi Turci sí Turcoaice.
FAcut-au Pätru-Vodg, sí o mängstire, care sg. chiamg. Galata,
langl Iao ; i 1-au mazglít Turcíi, si 1-au trimis surgun la Halep,
si in locul lui au pus pre Iancul-Vodg, care au fost de neamul
lui Sas, si leagea lui de luteran.
Acesta luänd domniia, multe rgotäti au fAcut. Care vilzAnd
Moldovenii, LApusneanii s'au rAdicat asupra lui, puindu-si Domn
pre un Ion Lungul ; si s'au bgtut cu Iancul-Vodg la Balota, si
au pierdut Läpusneanii räzboiul, si Ion Lungul s'au innecat in
Prut. lar boiarii Moldovei, vgzänd cg nu sg pot mgntui de dgn-
sul cu räzbolu, au pribegit unlí la Muntenii, altii in Tara Lesascg,
allii la Turci ; boiarii anume : vlAdica Gheorghie, impreung cu
Movilestii : Erimiia Vornic, cu frate-sgu Simion Paharnic, si
Balica Hatman si altii ; carii, &And jalbg la impAratul de rg.otg-
tile Iancului-Vodg, cg sg culca cu jupgneasele si cu featele boia-
rilor, au dat domniia lar lui Pgtru-Vodg. lar Iancul-Vodg au
fugit in Tara Lesascg, ci 1-au luat Iazlovetchii si 1-au dus la
Llov, si den porunca Craiului i-au tgiat capul, si i-au luat avu-
tiia ; si numai au lAsat Doamnii si coconilor cgt li-ar fi de hrang. ;
si lark' au venit PAtru-Vodg.
In vremile acestía au murit sí Batir Cristov, craiul Ardia-
lului, si in locul lui s'au pus BatAr Jgcmon.

www.dacoromanica.ro
 102

Pre Mihnia-Voda inca 1-au mazalit Turcii, si 1-au dus la

Tarigrad. Si in locul lui au pus pre Patru-Voda Cercel. Care au
domnit Mihnia-Voda 6 ani.

28. DOMNIIA LUI PTRU-VODÄÄ OEROEL,

it 7092.
Pdtru-Vodd Cercel vine Domn. Pairu-Vodd, mazalit, fuge In Ardial

Dupa ce au mazalit Turcii pre Mihnia-Voda, au dat dom-

niia lui Patru-Voda Cercel, [care au venit] in Scaun [la Avgust
29, lt 7092]. Au fäcut un bine, ca au facut bisearica cea mare
den Curtía Domneaasca ; iar au fäcut i rau mai mult, ca au omo-
eat pre Dobromir Banul, si pre Mihaila Vornic, si pre Gontia
Paharnic, si au pus birul [Curtin foarte mare, si au scos In ¡lira
gostina de oi. Deci, trecand doi ani den domniia lui, i-au venit
mazalie de la Poarta. lar el au trecut muntele, cu tot ce au
avut ; i iar au venit Mihnia-Voda Domn.
lntru aceste vremi Francii au aflat calindariul cel nou,
lasand calindariul cel vechiu, care umbla mai de demult,
umblarn i noi scum.

29. DOMNIIA MIHNII-VODÄ A DOAO, P 7094.

Mihnea-Vodd a doao dòmnie. Patru-Vodd Domn la Moldova.
Mihnea-Vodd I unchi-sdu Altru-Voda insoard pre nepolul lor. Mimeo-
Vodd, maze, slf lurce*le,

Dupa ce au fugit Patru-Voda Cercel, au venit al doilia

rand iar Mihnea-Voda ; si au mai adaos in tara un bir, ce i-au
zis napaste, si au pus peste Rosai un bir foarte mare, si peste
megiiasi galiata de paine, si dijma den cinci stupi un stup ; si-au
mal taiat pre Stanciul Logofät.
Pätru-Voda viind la Moldova Domn, cu totii 1-au asteptat
cu bucurie, i boiarii pribegi hacà au venit, i i-au boerit pre
tot' cu boeriile lor, lar Cazacii, cum sant ei neodihniti, iar s'au
ridicat o seaama, de au mal venit asupra lui Pätru-Voda ; lar
Patru-Voclä, strangandu-si oastea, s'au dus de i-au incungiurat, lar
el de nevoe li-au cautat a sa inchina ; ci Patru-Voda au ales care
au fost mai de treaaba, 3 i-au luat cu el, lar pre cellalti 1-au
läsat de s'au dus inclarat.
Intru aceaste vremi, s'au impreunat Mihnea-Vodä, Domnul

www.dacoromanica.ro
 103

Rumänesc, cu unchi-sau Patru-Voda, Domnul Moldovei, la sat

la Munteni, pre Prut, si s'au ospatat, si si-au insurat un nepot
al lor, anume Vlad-Vodä. Decii, lar s'au intors Domnii pre la
Scaunele lor.
Deci Mihnia-Voda, plinind in domnia de a doao cinci ani,
I-au mazIlit Turcii, si, ducandu-I la Tarigrad, s'au turcit, si
el si un copil al lui mai mare, lar un copil mai mic, anume
Radul (care mai pre urmä si Domn au fost), 1-au ascuns muma-sa,
si 1-au trimis la Svetagora, la manastirea Iverilor, si de acolo
calugArii 1-au trimis la Vine¡iia, si au invatat carte greceasca si
letineasca ; si, in urma Mihnii-Voda, au venit Domn Stefan-Voda
Surdul.
In zilele acestea, si Bator Istvan, craiul lesasc, au murit ;
carele au fost de neam Ungur. $i s'au facut un cutremur mare
In Tara Ungureasca, cat si clopotele Brasovului singure sa tra-
gea, si multe case s'au prapaclit.
Intru acesti ani, si Tataräi s'au supus Turcilor, Rind Amurat
imparat, pentru aceastä pricinä, el avia legAtura cu Leasai sa
le dia dar, ca sä nu le jäluiasc5. ¡ara, sl sä fíe ca neste supusi
Leasälor ; care dar cerändu-1 Tatarai, Craiul si ¡ara n'au vrut
sa le dia ; ci, mlniindu-sä de aceasta, s'au supus Turcilor, si
asa sl afld panä. acum. Un istoric lesasc spune de aceasta, cl
nu stim fi-va de credinta au nu.
DOMNIIA LUI ?TEFAN - VODA SURDUL,
It 7099.
Stefan-Vodd Surdul Domn. Pdtru-Vodd Moldoveanul, nevrdnd sd
dea Turcilor paste obIceiu, fuge.

Dui:4 mazaliia Mihnii-Vodä, au trimis Imparatul pre Stefan-

Voda, ce i-au zis Surdul, si, intr'un an al domniei lul, nu sa
stie ce au fost.
In vremile acestui Stefan-Voda den Tara RumOneasca, lar
lui Patru-VodA den Tara Moldovei viindu-i de la Impärätie
porunca sä dia o suma de bani mare, el n'au vrut sa dea, sä
faca obiceiu (macar ca boiarii moldoveni, pentru dragostia lui,
poftiia sa dea, dar el n'au priimit), ci au zis : decal va lua bles-
temul Waif mai bine sä.' va lipsi den domnie. Si au läsat domniia,
si s'au dus in Tara Lesascä, apoi in Tara Nem¡iascA, petrecandu-1
boiarif pAn la Tara Lesaseal ; si apoi s'au intors indärat, 51

www.dacoromanica.ro
 104

sultan Amurat au pus in locul lui pre Aron-Vodä. Pre acest

Pätru-Voda il marturisesc Moldovenii, intr'un letopiset al lor,
cum ca niel au avut, nici vor avía Domn bun, vi bland, vi milos-
tiv, vi ca un tata tuturor.
31. DOMNIIA LUI ALIXANDRU - VODA, 11 7100.
Alixandru-Vodd Domn. Hasan-Pasa multe celdli la ale Haruatilor
si ale Slouenilor. Patru-Varadin, Hasan-Pasa ti ia.

Dupa ce au mazälit impäratul pre $tefan-Voda Surdul, au

dat domnia lui Alixandru-Vodä, vi au domnit un an ; vi, intea-
cest an al domniei lui, nu sa vtie ce au fost, vi 1-au mazälit
impäratul vi pre el.
Iar intru aceste vrenii Amurat, imparatul turcesc, vazand
pre crestini intre clanväi bätändu-sä vi neunindu-sä, au rädicat
räzboiu asupra lui Rodolf, imparatul nemtesc, vi, scriind la
Hasan-Pava de la Bosna, vi cu altii, facandu-sä ca la 40.000,
au intrat la Horvat, vi Vihaci, cetatea de Scaun, o au lust, vi
ovtile denteänsa li-au slobozit cu pace. Dupa aceaia, la Sloveni
s'au dus, fiind ban Toma Erdeud, carele, avänd oaste putinA,
au pierdut vi el razboiul, vi numai Cu calArimia au fugit, lufin-
du-i tunurile, vi alte gatiri toate de oaste ce au avut. Decii, la
Petre-Varodin vi la altul, carele sänt in marginia Savii, toate
li-au luat, vi multe värsäri de sänge au facut in crestini atuncia
Turcii ; numai ce au scäpat o mänästire ce o pazía Neculae
MicarIuv Ungurul. Iar Osecul, carele este lesne treatoare card
Stiriia vi cäträ Carintiia vi cAtra Carneola, cu multa osteneaala
s'au nevoit Hasan-Pava acesta ; dar s'au intors ruvanat, ca, fiind
viteaji cel den läuntru, nu o au putut lua,
32. DOMNIIA LUI MIHAIU - VODA, 1' 7101.
111haiu-Vodd Domn. Mihaiu-Voder, vdzeind audniile Turcilor, face
sfat. Mihaiu-Vocid set' furd cu Aron-Vodd al Moldovii Is' cu Batdr Jdc-
mon, craiul Ardealuluil. Turcii rdclicd caste la Nemti. Nemlii bat pro
Tura fi piere Hasan-Pasa. Nemlii bat pre Turci la Sechisfeirvar.
Mihaiu-Vodd bate Giurgiul. Amurat trimite osti asupra tut Mihatu-Vodli.
Mihalu-Vodd bate pre Tdtari : piere fi sultanul ['orb Mihalu-Vodd omoard
pre Pasa si bate pre Tura Bat& bale Timipara Turd!, Mardi
merg tn Tara Ungureascd. Mateias Neamful bate Ostro gonul. Turcii,
Mari! intrd In Tara Ungureased. Matelas Austrliacul fuge. Bat&
Idcmon fuge. Mihaiu-Vorld prude! Tara Turceascei. Sinan-Pasa face

www.dacoromanica.ro
 105

vod peste Dundre, Giurgiu. Mihal-Vod6 sa bale cu Sinan-Pafa.

Boeril ficlenesc pre Mihaiu-Vochl. Sinan-Poa coprinde Tara Rumlineasca.
Bat& Jacmon pogoard cu oti spre Tura Mihaiu-Vodd cu Bat&
gonesc pre Turci. Cazan-Gherei Han s(1 bale cu Erimiia-Vor16. Zamos-
cht la Tufora s(5 impaca cu Hanul. .51efan-Vodd sd bale cu Erimiia-
Vodd, piere $lefan. Amaral al treilea moare. Udrea Hatmanul bale
pre Afis-Prwr peste Dun6re, Mihaiu-Vodà trece la Nicopoe. Mehmet
impOrat sd impaa cu Mihaiu-Vodli. Butär Pcmon ia pre sora lui Rodolf.
Nemlii, Ungurii fac gdfire pentru Tura Turcii bat pre Nemli qi pre
Unguri, Batlir Almon lasd pre Bat& Andreias In Scaun. Bat&
Andrelaf s6 invrdibeVe cu Mihaiu-Vockl. Mihaiu-Vodà bate pre Andreiaf
Bal6r. Capul lui Bat& Il aduc la Mihaiu-Vodli. Mihatu-Vodd trimile
soli la Nemli. Erimita-Vodà cu Bat& fug de Mihaiu-Vodd. Simion
vine Domn cu Lea$i. Mihaiu-Vodd fuge de la Hotin. Mihaiu-Vodà
fuge In Ardial. Simion-Vod6 rämdne Domn. Ungurii, Moldovenll,
Runulnit asupra lui Mihatu-Vodd. Mihalu-Vodà sa duce la Nemli.
Buftea ajutor lui Mihatu-Voda. BaVea omoarà pre Mihalu-Vod6.

Acest Mihaiu-Voda, dupä ce au luat domniia, s'au nurnit

ca iaste fecior lui Pätravco-Voda, iar cu adevarat nu sa vtie ;
ca nici un istoric de ai novtrii (sau striin) nu adevereaza cine
iaste, vi cum au luat domniia ; fat% ca.t den auz unul de la
altul ava dovedim cA mumä-sa au fost de la oras de la Floci ;
care, fiind vadua i frumoasä, i nemerind un gelep, ont mare
vi bogat, den Poarta imparateascä, vi in casa ei zabovindu-sa
catava vreame, zic ca au fost umblat cu acea fameae, vi au
ingrecat-o,l vränd sä sa duca gelepul, i-au dat un inel
100 de galbeni de aur, vi au zis fameii, de va face fecior,
viind la varstä, sA sA duca la dansul, unde-1 va gäsi, vi dupa
inel il va cunoavte ca-i este fecior, i, nascand fat, treand
vreame multä, I factindu-sa om de varsta vi de treaaba, lipin-
du-sa pre langa bojar, vi pre länga Domni, au ajuns pan la acia
boerie, de l-au facut ispravnic in locul banului de la Craiova,
nefiind ban, ca nu vria sa pue Domnii ban, pentru ca. de multe
ori sä. scorniia gälcevuri asupra domniei de acolo. Deci, fiind
el la Craiova (in ce chip nu sa vtie), i s'au scornit nume cum
ca. iaste fecior de Domn.
Care auzind Domnul dentru acea vreame, au trimis Cu
urgie i l-au adus la Bucurevti, i, trecand pre Fang& Bisearica
Alba pre vremea liturghiei, s'au rugat armavilor sa-1 lase sa
asculte svanta liturghie, i, läsändu-1, au intrat in bisearica,
rugändu-sa, s'au flgaduit lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, ca, de-1
va mantui, sa-i faca manastire in numele lui, precum au vi facut.

www.dacoromanica.ro
 106

Ca, ducandu-1 la Domn, si tagaduind de näpaste, au jurat cu 12

bojari cä nu íaste fecior de Domn, si au scapat. Dentru care
nevoe scapand si speriindu-sg, au fugit la Poartg, si, ggsind pre
tata-säu acolo, fiind om mare al Portii, i-au scos domniia in
tara, sau, cum zic altii, ca, Bind Capi-Chehaea un lane, care
i-au fost ruda lui, avand voe de la Poarta, i-au scos domnia.
Cl, ori in ce chip au fost, el domniia o au luat. $i, luand dom-
niia, marl vrednicii au facut, mai värtos cu vitejäile, de au supus
Turcii, Ungurií, Moldoveanii, de era si iaste mirare, precum
istoriia maí nainte va al-Ata. $1 mangstirea inch' o au facut, care
sa veade, si sa numeaste Mihaiu-Voda, precum s'au fagaduit in
nevoía lui.
Luand dar domnia de la Turcí, si sazand in Scaun catava
vreame, vedia avgniile Turcilor si raotatile ce sa faca säracilor
si boíarilor si necinste domniei : care nu putia sa le rabde. Ci,
sfatuindu-sa cu boiarii si cu tara, au socotit sa radice sabiia
asupra Turcilor. Intäiu, unindu-sä cu Batär Jacmon, craiul Ardia-
lului, si cu Aron-Voda, Domnul Moldovei, jurand unul altuia sa
sa ajutoreaze unul tu altul la ori ce nevoe li-ar veni. $i, pentru
ca vedia Turcul invrajbit cu Neamtul si cu Ungurul, de care,
radicand el impreunä cu aceia sable asupra Turcului, mai lesne
sí de folos ii va fi, ci dar, intru acesti ani deintalu ai dom-
niei lui, mälcomind el ca sa vaza ce fac Nemtii si Ungurii, lar
Turcii au fost radicat oaste in Tara Un gureasca, asupra imp&
ratului nemtesc, mai värtos indemnand Hasan-Pasa al Bosnii,
vrand sa-1 curgteasca rusanea den anul trecut, ce n'au putut lua
Osecul. Cí, inteacest an, cu mai mare ggtire s'au dus, si multe
prgzi si varsari de sgnge, si robii au fäcut. Intaiu, Trencinul
cetate o au luat, dupa aceaia la Osec au mers de batea cu MI-le,
si avea oastia lui irnpartitg sí de o parte de Dungre si de alta.
lar domnii impäratului nemtesc, anume : banul Sloveanilor, si
Rober Eghembergul, si Melhior Rederul, impreunati fiind cu
°stile, au mers asupra Pasaí la Osec, §i, gäsindu-1 numai cu
jumatate de caste a luí längg dansul, si &And räzboiu, l-au biruit,
täind si innecänd pre Turci in spa: acolo cu clausal si Pasa s'au
istovit. Ciaialalta oaste jumatate, turceascg, care era decindia,
vazand patima celoralalti, toate corturile si alte gatiri de oaste
li-au läsat crestinilor.
Aceaste reale intämplari auzind imparatul Amurat, cu
mänie au trimis pre Sinan-Pasa Viziriul, cu toata puteria luí,

www.dacoromanica.ro
 107

poruncind si lui beglerbei de la Rumele,i pasäi de la Timis-

var, si de la Buda, sá mearga cu denadinsul sä. supue Tara
Ungureascä, Care intelegänd Rodolf Imparatul crestin, i soco-
tind ca doar va pleca mintia varvarului cu daruri, sa sa Ora-
seasca de varsärile de sänge ale crestinilor, i-au trimis sol cu
mari si de cinste daruri. Dar varvarul nu s'au uitat la acelia,
ci mai vartos au poruncit Sinan-Pasai, ca sä ajungà degrab acolo,
sa arza, sa robeascä, dupre cum le iaste obiceiul lor, al paga-
nilor. Atuncia Osecul I-au luat, i Vesprinul, si PaIota, i Viza,
alte multe cetati, i &Alva Sechisfeirvar, vränd ca sa erneaze
Pass, luänd robi de pen cetäti mai mult de cat 5.000. lar oas-
tea impäräteascä, cu duca de Hardeg si groful Zereni PaIfi,
luand inema, s'au dus catra Sechisfiervar, unde era Pasa cu
ceilalti; i, (land räzboiu, dentaiu s'au parut cä vor sä. biruiasca
Turcii ; dupre aceaia crestinii, indreptändu-sa, vitejaste au
intrat in oastea turceasca, si multe mii de oameni au perit den
Turci ; prinzand si pre Inicer-Aga vi u, 1 Pasa de la Buda ranin-
du-sa, care peste puling vreame la Buda au murit ; si multi
bei si mai marl ostilor turcesti au perit la acel razboiu, cu
10.000 de ceilalti, Si asa Sinan-Pasa au ramas rusanat.
Ca acestea auzind Mihaiu-Voda, sä bucura cu inema, nädaj-
duind ca si el, radicand sabie asupra Turcului, impreuna cu cei-
lalti, va putea leasne sä rädice jugul robiei Turcului de asupra
tarai. Deci trimise la Batar si ceru oaste, care i-au dat cu doi
cäpitani anume Horvat Mihaiu i Becis Istfan ; i, avänd si ale
lui osti, intäi au täiat Turcii den Bucuresti, decii pre unde sa
mai afla pen tara, de au curatit tara de pagani ; si au mers la
Giurgiu de 1-au &Slut, dar nu 1-au luat; ci lar s'au intors la
Scaun, facandu-sa numai incepaturä de vrajba.
Acestea auzind sultan Amurat Turcul, s'au turburat foarte,
vazand ea sa innalta i altä gälciava, si au poruncit unui Mus-
tafa-Pasa de au luat osti, si pre Bogdan-Voda, fecior lancului-
Voda, ca sa vie sä prinza pre Mihaiu-Voda, i sa-1 pue pre el
Domn. Dar Mihaiu-Voda, daca au auzit, li-au esät innainte la
Dunäre, si nu vria sa base pre Turci sä intre in tara ; dar, viin-
du-i veaste cá au intrat ntargi in tat% s'au dat indarat, si au
trimis strali impotriva Tataralor ; i, avand si Tatarai straji, s'au
intämpinat, i, batandu-sa, au biruit pre Tätari, Deci Hanul au
trimis cu mai multi 'Mari pre nepota-sau, si, trimitand l Mihaiu-
Voda oaste mai multa, s'au gäsit unii cu altii la Stane0i, i lar

www.dacoromanica.ro
 108

i-au biruit ai nostril pre 'Mari, si au perit si nepotul Hanului.

Turcii cu Bogian-Voclä intrase in tara la Giurgiov, si s'au fost
impreunat si cu Hanul, lar Mihaiu-Voda au trimis pre un Manta
Banul cu oaste, si i-au lovit fail veaste, si foarte i-au Writ räu,
si cum au putut au scapat Pasa peste Duna:re, ca sa sa mal
gateasca. Iar Mihaiu-Voclä nu i-au dat vreame de gatire, ci au
trecut pe la Marotin Dunaria pre ghiata, si, &and razboiu, au
perit Pasa cu multi Turci ; Bogdan-Vocla de abila au scapat.
Ai nostri, taind, robind, arzänd si luand multe präzi, dobanzi,
s'au intors innapoi ca bucurie, Hanul, ca acestea vazand, s'au
intors la olatele lui.
Deci, viind vara, Turcii cauta sa ispräveasca mal mult cu
Neamtii, cu Ungurii, decit cu Rumänii. Ci au gatit osti greale
asupra lui Rodolf, si asupra Ungurului ; ca Mateias, arhiducs de
Austriia, cu °stile nemtesti batía Ostrogonul, Batar Jacmon,
craiul Ardealului, bätia Timisvarul. Ci inteaciasta vara au dat
pace Rumanilor, si au poruncit Turcul Tataralor sa meaarga in
Tara Ungureasca ; care, lovind cu iutime, precum le iaste obi-
ceiul ion, pen Tara Lesasca, pre la Sneatin, pre la Pocutie, au
trecut muntii pre la Strii in Tara Ungureasca, Sinan-Pasa Vizi-
riul ina s'au dus pre la Beligrad cu ostile turcesti, si, lovind
partile Ungurimii, multe värsäri de sänge, si robii, si prazi s'au
facut.
Fost-au cerut Nemtii ajutor de la Liasi impotriva Turcilor,
ci nu li-au dat indemana a da ; numai insusi, cum pulla, sa
nevoia a sa bate ca Turcul. si, cum am zis mai sus, Matelas
bAtia Ostrogonul, Zereni alte cetati bätia si lua, Ungurul batia
Timisvarul, Iar, dupa ce au intrat Turcul si Tatarai in Wale
lor, si-au pierdut toate sfaturile, ca" Mateias Austriiacul deabiia
cu oarece calärime au sapat de supt Ostrogon, Zereni, de
unde era batand cetatile care era luate mai nairte de Turc,
li-au läsat, Bata/. Jacmon al Ardialului au läsat de a bate Timis-
varul, si s'au intors la Scaun, lar Sinan-Pasa si cu Tataral, ce
mai ramasease cetati, locuri neluate den cela ani, intr'acest an
li-au luat, si cu izbanda s'au intors.
Mihaiu-Vocla intru aciastà var5., avand vreame ca aceaia
de pace de catra Turc, au trimis de au ars Därstorul, si cat au
putut ajunge in launtru, asajderea si Harsova si Braila, si cat
au putut ajunge in launtrul Oral turcesti, si cu dobanda s'au
intors indarat toll, ajungand °stile lui Mihaiu-Voclä Ora la Varna,

www.dacoromanica.ro
 109

calla iaste lAngA Marea-NeagrA, si, pAnA in munti, ate orase si

sate era turcesti, toate li-au ars si li-au prAdat, si au robit Turci,
Turcoaice, copii, de i-au adus in tara.
Auzind impAratul Amurat aceaste fapte ale RumAnilor,
1' 7103, au poruncit Sinan-PasAi &A faa pod peste DunArea sa
treaa ostile in Tara RumAneaasc5, si au dat poruncA tuturor
ostilor den Anadol si de la Rumele sA vie, Si vara, la anul
cari s'au scrís mai sus, au venit toate °stile, cu Sinan-Pasa Vizi-
riul, la Dunäre, si, fiínd podul gata, au trecut la Giurgiov.
Míliaiu-VodA incA sí-au strAns °stile, si au scris la Batär JAcmon
sA vie cu oaste ungureascA. Dar, zAbovindu-s1 Ungurul, el au
esta cu ce avea innaintia Turcilor, $i la CAlugäreni s'au intAl-
nit cu Vizirul, si, dAnd rlizboiu vítejaste, pre Sinan-Pasa Ina
1-au oborit clupA cal in Oda, si un spahiu 1-au scos asa °carat.
CA Mihaiu-VodA ca un fulger umbla pen oaste, Mind si oborAnd
jos, si cu mAna lui pre Caraiman-Pasa 1-au Mat. VAzAnd Vizi-
riul acestea, s'au intors la locul unde era tAbArAt, iar Hasan-
Pasa, cu Mihnia-VodA, venía pen padure, sA loveaseA oastea lui
Mihaiu-VodA pe denapoi ; cArora prinzAndu-le de veaste, s'au
pornit insusi cu sabiia a mäng, si viteajAi lui dupA dAnsul
au intrat ca lupil in oí, si and de cAnd era sI ajung5. pre
Hasan-Pasa sA-1 tae cu mfina lui, insA au scApat ; si, ducAndu-sä
la Viziriul, isi spunia unul altuia patimile, si sA mira in ce chip
ar face sA prinzA pre Mihaiu-VodA, cu viclesug, a cu putería
armelor niel cum nu putía. Si, chemAnd Pasa pre Mihnia-VodA,
i-au zis sA serle la niscareva boiari prieteni al lui, cA le va
da Viziriul 50.000 de galbeni sA impartA ostilor, si sä. prinzA
pre Mihaiu-VocIA, sau sA-1 lase. 5í, scriind Mihnia-VodA la un
Dan Vistieriul si la alti bojar, si trimitAnd inteascuns, au ince-
put boiarii sA-1 ficleneasa, si mai vArtos pre Unguri sh aml-
giascA cu bani ; care s'au si fAcut, cA vria Ungurií sA-1 lase si
sA fuga. Aciasta Mihaiu-VodA vAzAnd, s'au tras spre Ruar, de
au asteptat pre Craiul cu ostile unguresti.
Iar Turcii au intrat in tara de o au prAdat, si o au ars,
si au robit cum lí-au plAcut, Maud cetate in TArgoviste, in
Bucuresti, si puind pasi cu osti sl pAzeascA : alalti prAda tara.
BatAr JAcmon ina au pogorAt Cu °stile, fiind si Stefan-VodA
RAzvan de la Moldova. CA pentru aciasta era RAzvan-VodA cu
Craiul : aci Irimiia-VodA au venit den Tara Lesasa cu Zamos-
chi Hatmanul si cu osti, de 1-au pus Domn pre Irimiia, si au

www.dacoromanica.ro
 110

gonit pre Räzvan care era pus de Unguri. Cä acest RAzvan au

fost agA la Aron-Vodä, si den pfirele lui au trimis Craiul de au
prins pre Aron-VodA qi 1-au dus in Ardial, gi pre RAzvan 1-au
pus Domn, care era pus de Unguri ; dar scurtA bucurie au avut.
Fiind Aron-VodA despre Lia$i pus Domn, au venit Zamoschi cu
frimiia-VodA, $'1 au scos pre Stefan-Razvan den farA ; si au fugit
in Ardial lAngA BatAr, stApinu-sAu. Insä, dupa ce s'au intAlnit
acesti Domni in Tara RumAneascA cu Mihaiu-Vodä, au plecat
cäträ Turci, si intAi la TArgovi$te au ars cetatia, $f pre toff
Turcii, cu A.11-Pasa al lor, i-au omorAt. A$Ajderia $i in Bucu-
re$ti au fAcut. lar alalti Turci, cu Sinan-Pasa, au apu cat drumul
Giurgiului, si °stile crestinesti, gonindu-i, au apucat de au stricat
podul (dupg treaceria Viziriului), $i pre toti ceialalti Turci
i-au tAiat. í i-au innecat, si au rämas tara fArä. grtjA, $i s'au
intors BatAr la Ardial cu daruri bune de la Mihaiu-Vodä ; $i el
au rAmas la Scaunul sAu.
Intru acest an ce au avut treaabl Ungurii si Rumänii cu
Turcii, destulä treaabl au avut $i frimiia den Moldova, cu
Zamoschi, hatmanul le$Asc, cu TAtarSi, cA, cu 70.000 de TAtari
cu 2,000 de iniceri, au venit Cazagherei Hanul, care era mare
viteaz, $i multe räzboae au bAtut, mai vArtos la Persi (adecl la
CAzAlbaqi), mergAnd cu impAratul turcesc. Ci acesta Cazagherei,
mergAnd in Moldova, multe prAzi au fAcut, $i in Tara Le$ascA
ca i in Moldova ; deci, la Tutora s'au intAlnit cu Zamoschi,
rAzboi dänd, $i de o parte $i de alta perla oamenii ; carii, prin
multe zile 'find rAzbolul, i neputAnd niel o parte, nici alta sa
biruiascA, s'au impAcat, i s'au intors fie$tecarele la locul lui.
DupA ce au trecut aciasta, iatA i BatAr JAcmon Craiul au trimis
osti cu Stefan-Vodà RAzvan, sa-1 asaze la Moldova, i sä scoath
pre frimlia-Vod5. Care auzind frimiia-VodA, au trimis la Came-
nifà, la alte pärtf, de i-au venit osti leäti degrab i, cu ai
lui càfi au a vut, s'au bAtut la Sucia va, $i, tare rAzboi Hind, au
biruit lrimiia-Vodä, iStefan-VodA RAzvan au pierdut rAzboiul,
cAzAndu-i calul, i vrAnd sA incalece pre altul, 1-au prins $i,
ducAndu-1 la Irimiia-VodA, au poruncit de 1-au infepat : unii zic
pen $ezut ; ci, ori aa, ori intr'alt chip, acest sfAr$Iit au dat
RAzvan-Vodä. i $i-au luat si el plata, cà el au fost pricinA
cAtrA BatAr JAcmon de play de au luat pre Aron-Vodii $i 1-au
dus la Ardial, la inchisoare, precum s'au zis mai sus.

www.dacoromanica.ro
 111

Intre aceaste vreamí, si Amurat al treile, imparatul tur-

cesc, au murit, vi in locul lui s'au pus imparat fie-sau Mahmet,
18-lea fecior Hind al lui Amurat, vi Mahmet, pre cei 17 feeler'
omorandu-i, i-au ingropat, impreuna cu tata-sau, vi numai Mahmet
acesta au ramas imparat.
Deci Tureul trimise pre Afís-Pava la Nicopoe, sà amagiasca
pre Mihaiu- Veda, sa-1 prinza ; iar Mihaiu-Voda, intelegand, tri-
mise pre Udria Hatmanul cu ovti ; vi trecu Dunarea, ví sparse
oastea luí Afis-Pava ; vi de abíia el au scapat, cu doua slugi,
Mihaiu-Voda, auzínd de aciasta biruínta, treace vi el la
Nicopoea, arde, farama, robeavte, toate imprejurile, Slujítorii
inca sit umplura de dobanzi ; diva aceaia merge la Diiu, vi
avajderia face ; vi i sa inching lui toata Sarbimia.
Daca au vazut sultan Mehmet Impäratul ea intr'alt chip
nu poste ispravi cu Mihaiu-Voda, chiama pre Ibraím-Pava, vi,
sfatuindu-sa cu el, trimíse soli cu darurí mari la Mihaiu-Voda,
poftindu-1 sa alba pace Tara Turciasca, vi sl fíe sloboda Tara
Rumaneasca, numai el sa o stapäneasca ; vi, vlind sollí cu sable,
cu buzdugan, cu surguciu vi cu caí, toate de mult pret, i-au
primit Cu cínste mare, vi lar cu cinste vi cu scumpe daruri s'au
inters indärat, avazand pace despre Turci.
Batfir Jfiemon, intru aceaste vreamí, au poftit pre sora
imparatului Rodolf sa i-o dia, vi o au dat cu acia nadejde, nea-
vand &tar JAcmon feciori, vi, de ar face vre un feeler cu Nem-
toaica, va ramanea vre un niam craiei despre partía Nemtílor,
vi va ramanea vi craiía Ardialului pe seama lor, vi ca sa-1 aiba
pre Batar Jacmon ajutor impotriva Tureilor. Dar in devart s'au
ostenit cu mintia a 0114 cii pre soru-sa au dat-o sa-i fie era-
lag ; la care nunta mare vi de cinste s'au facut, trimitand vi
Mihaiu-Voda bolari cu daruri, lar de movtenire, cum s'au
zis mai sus, intealt chip au curs lucrurile, precum sa vor
vedía mai jos, de n'au putut sa faca aceaia ce au vrut Níamtul.
Infratíndu-sa imparatul nemtesc cu Craiul, precum s'au
zis, ví auzínd ca sultan Mahmet, imparatul turcesc, face mare
gatire de oaste asupra Nemtilor ví a Ungurilor, el Inca vi-au
gut ovtile. Si cap Nemtilor au venit Maximiian, fratele impa-
ratului, vi cu Ungurii era Batar Jlemon, cu Horvatii era Palfi
Zrínul, vit ovti nemtevti au fost calarime 30,000, pedestrime era
20,000, fara. Ungurii den Ardial ; era ví tunuri 120. Ci dar Tur-
cul, luand vara multe cetati, despre toamna au mers la Caras-

www.dacoromanica.ro
 112

test' cetate. Acolo s'au intälnit °stile turcesti cu ceale cresti-

nestf ; i, dänd razboi tare, au pierdut crestinii razboiul; de-abiia
Maximiian pre un cal au scapat la Casa, cu cativa grofi. Bata/.
Jacmon lar de-al:611a au scapat de au intrat la Tocai ; Zrini asaj-
derea intealtä parte au scapat ; lasand toate ce au avut Turci-
lor ; carii multa moarte au facut in crestini, i luand robf
dobänzi, s'au tutors sultan Mahmet cu izbandä la Tarigrad.
Dupa ce au trecut Maya vreame, Bath., suparandu-i-sa
cu °stile, si vilzand el i boerii lui 1-au urn, i Mihaiu-Voda
sf-au asezat pace cu Turcii, ffindu-i toate inghiesuite, au 'bat
toate, i in locul lui pre Batar Andreias, i s'au dus in Tara
Lesasca. Altii zic ca Impäratul i-au dat o cetate anume Opoliia,
sI acolo s'au asazat pentru odihna lui ; ci, ori in ce chip au fost,
craiia tot o au läsat altuia. Aslzandu-sä dar Bear Andreias la
cede, au inceput vrajba cu Mihaiu-Vodä, l incil if poruncise
sa mearga Mihaiu-Voda cu toata Casa lui in Ardial, i cu ace'
gand sa-1 prinza, i sä-1 dia Turcilor. Mihaiu-Vodl Inca intele-
gand de aciasta, si-au gatit ostile toate, si au purees cu Doamnil-sa,
cu coconii, de mergía ; si au scris Craiului ca Precum mi-ai
poruncit sä viu, asa fac ; ca cu toata casa mia viu", lar Batar,
auzind el vine cu osti multe, s'au temut. $i au trimis soli sa
vaza ce iaste poveastia de vine cu osti multe. El au räspuns :
Ca mi-ai poruncit sa viu cu toata Casa, si cu totul viu ; de
aveti puteare, yeti sta impotrivä". Daca auzi &Aar Andrelas,
1-au prins frigurile, i, steal:10nd °stile, s'au tabarit lfingä Sibil.
Ai lui Mihaiu-Voda venia Cazacii, Moldoveanii innainte, si de
altä parte vinia Haiducii i Catanele, i in mijloc vinia el cu ai
lui, i avia trei cruci de aur innainte, ajutor. Si dans de dimi-
neata, i-au lovit, dandu-le un razboiu foarte infrIcosat, el inna-
inte mergand i taind ca Ahileu si ea Velisarie, vitiajäi Greci-
lor ; l nespusä moarte au fäcut in Unguri ; eat, call au scapat,
nu s'au stiut ce silty: fäcut. Craiul Inca au fugit in neste munti.
Acolo gäsindu-1 neste pistori, 1-au cunoscut, i, socotind el vor
avía cinste de la Mihaiu-Voda daca-1 vor omori, f-au Mist capul,
si 1-au dus la Mihaiu-Voda ; care, vazä.nd, li-au zis sa-i aduca
si trupul, deci sa-1 däruiasca ; I s'au dus de i-au adus i trupul.
Decii Mihaiu-Vodä, in loe de dar, i-au spanzurat, caci au ucis
pie stäpanul lor lar trupul lui, cu capul, puindu-1 in sicriu fru-
mos, cu cinste 1-au ingropat in Beligrad, si au ramas Mihaiu-
Voda eral Ardealului, De aciasta Wand stire Mihalu-Vorla

www.dacoromanica.ro
 113

Imparatului Rodolf, foarte s'au bucurat, vi au cinstit vi au däruit

pre' solii lui Mihaiu-Voda cu lanturi de aur, pentru ca Ungurií
era totdeauna improtivnici impäratului nemtesc. Daca au auzit
Bear Jacmon, den Tara LesascA intAmplArile Ardíalului, si cum
at au perit vArii-sAu BatAr Andreias, au rugat pre Cantelariul,
care si hatman era, ca sA-i día ajutor si scoatA pre Mihaiu-
Voda den Ardía!, fagaduindu-i vi Irimiia-Voda ca-i va da oaste.
Mihaiu-Voda, auzind, au gatit osti den Ardial vi den Tara Ru-
maneascii, vi au pogorat ; el pe la Trotus, Munteanii pre la Foc-
vani, lar Irimiia-Voda, intelegand cä-i vin atätia ovti asupra-i,
eau luat Doamna $1 coconii, vi s'au dus in Tara Levascä, vi cu
Batar Jacmon, Acíasta vazand Mihaiu-Voda, au pus Domn Mol-
doveanilor pre un Marco-Voda, vi au venit toata oastia cu tara
de i s'au inchinat lui, ca 'Ana la Hotin au ajuns, gonind pre
Irimiia-Voda vi pre Jacmon Crai. Decia Irimiia-Vodä lar sa ruga
la Zamoschi sa-i dea ovti ajutor, si i-au fagaduit sa-i inchine
Tara Moldova. Si avea Irimiia-Voda frate pre Simeon-Voda,
pre carele I-au numit Domn Taräi Rumanevtí, vi amändoi Dom-
nii, impreunä cu Zamoschi Hatmanul, au venit cu multe ovti,
vi au gonit pre Mihaiu-Vodä, de unde batea Hotinul ; vi de
acolo, pen cet, pen cet, I-au adus pre Mihaiu-Vocla pana In
tara, la apa Teliajanului. Acolo &And räzboiu vitejavte, au biruit
Liavai pre Mihaiu-Voda, vi i-au cäutat a fugi in Ardial cu totul.
Decí au lasat Zamoschí Domn taräi pre Simeon-Vocla, vi Irimila-
Vodä s'au intors la Moldova. AciastA treaabA ce au fäcut Zamoschi
au fost f i CII § tirea Turcilor, ca-vi intelesese cu clanvai mai naínte,
de i-au fost dat vi Turcii ajutor, vi au gonit pre Mihaiu-Vocla
den tarale acestia, pentru ca avia pizma pre dansul, biruindu-i
inteatatia randuri, vi facänd multa pagubä in Tara Turciasca,
precum s'au zis mai indärät.
In Ardial, vränd Mihaiu-Vodä sä avaze tara vi sä jure pre
Unguri sä fie supt ascultarea Niamtului, lar Ungurii, den fina
lor fiind ficlení, despre o parte jura lui Mihaiu-Voda, despre
altä parte trimitia sli vie Batar Jacmon den Tara Levascä, sa
sa impreune toti sä scoata pre Mihaiu-Vodä ; despre alta parte
iarAsi, au esAt innaintia lui Bastia Giurgiu GhínArariul (carele
venia cu oaste ajutor luí Mihaiu-Voda), de-1 invala vi pre dansul,
fAgAduindu-í sA-I pue pre dAnsul crai, numaí sa stea cu eí sA
scoaíS. pre Mihaiu-Voda den Ardíal. De toate pArtile munclia
In tot chipul, cii doar s'ar mantui, sa nu le fie crai un RumAn,

8
www.dacoromanica.ro
 114

precum le era. Carele 0 bísearica cea mare au f Acut in Beligrad,

unde pde mitropolitul acum.
In mijlocul vremilor acestora, s'au unit BatAr JAcmon cu
Irímila-VodA den Moldova 0 Simion-VodA den Tara Rumlneascl,
0. toti au rAdicat o0i asupra lul Mihalu-VodA in Ardis!, in0-
1Andu-sA 0 Ba0ia Giurgiu de tinía cu el. Mihaiu-VodA, vAzAnd
aceste intämplAri reale, s'au dus la impAratul nemtesc, jAluindu-sA
de Batea 0 de Batore0, §i de altl Unguri, spuindu-i cl skit
ficleni. Pre carele 1-au priimít cu cinste, §í i-au fAcut cArti la
Ba01a sA-i fie ajutoriu, sA supue pre Unguri, sA fie el eral, lar
nu Batía, nici BatAr. $i, viiad in Ardial, BatAr sli mira ce va
sA facA ; ci au trimís la Mihaiu-Vodà sA sA impace ; dar niau
priimit, ci i-au zis sa sl gAteascA de rAzboi. Decii, strAngAnd 0
el Ungurií, §i ajutor ce avía de la Irimila-VodA den Moldova,
0 de la Simion-VodA den Tara RumäneascA, au avut rAzbof
mare la $omliu, i au bíruít Mihaiu-VodA ; lar BatAr JAcmon,
0 Cu Cíachi btfan, au fugit ; i au ramas Ardialul pre seaama lui
Mihaiu-VodA. Decíí, fArA zAbavá au trimís o§ti de au gonít pre
Símion-VodA den Tara RumaneascA. Dar scurtA bucurie, cA Bavtla
tAlhariul, väzind vitejälle lui Mihalu-VodA, §i numele cel mare
ce-1 dobAndise, au intrat pizmA in mena lui, ca sA omoare pre
MIllaiu-VodA, precum au 0 fAcut. CA au trimis inteo dimineatA
ne§te Nemti de 1-au °morn supt cort, la Turda, ne0iind el nimic
de acíasta, §i nefiíndu-1 qtile lAngl dänsul, cA le trimisease
la FfigAra sä scoatd pre Doamnl-sa 0 pre coconi, carii ii inchi-
sease Ciachi btfan, pAng a umblat Mihaiu-VodA la Beciu. Ci dar
acest sfAr§At au dat Mihaiu-Vodg, cA cu inOlAciune 1-au omorät ;
care au supus domnlia lui pre Turci, pre Moldoveni, pre Unguri,
de-i avia ca pre ne§te mAgarí pre toti.

33, DOMNIIA LUI ?ARBAN -VODA, It 7108.

Sarban-Vodd, Sdrban sd rddia Domn. Sechll Motsi sef tnurt7J-
be0e ca Sdrban-Vod.1. .$Wrban-Vodd bale pro Ungurl; plere Sechil Molsl.
Bat& Gabor sd hivrajbeVe cu Sarban-Vodd. Fuge Sarban-Vodll la
Moldova. Bat& Gabor cu Ungurii pradd taro. Tamil pun Domn pre Radul-
Vodd Mihnla.

Acest $Arban-Vodà, ce-1 numesc a§a, obiclnuindu-sA oame-

nii, nu 1-au chemat $Arban, ci pe tatä.-sAu, lar pre el 1-au chie-
mat Radul, i in hrisoavele lui lar Radu sA sale, ci dar qi nol

www.dacoromanica.ro
 115

dupa obiceiul oamenilor sl umbläm, si sä'-i zicem $Arban-Vodii.

Dupa ce dar luo sfArsat Mihaiu-Voda, precum ati auzit, boiarii
si °stile ce fusease laugh' dänsul s'au pogorat pre la CAineni, la
un sat ce sa chiarna Carstenesti, pre Topolog 1); acolo au säzut
pana au fäcut stire si celoralalti bojari ce era in tara, ca sa si
däslipise unii de cAträ Mihaiu-Vodä', cum Buzestii si altii. Iar
atuncea s'au strAns acolo, si au radicat Domn pre Sarban-VodA,
ca le era frica sl pogoare in jos WA Domn. Carele viind la
Scaun, intAi la Turci au trimis de au impacat lucrurile, la sultan
Mahmet, pentru sa nu mai aibA domniia si tara turburare despre
dänsai, asAjderia sí cu vecinií cu toti s'au implcat ; sí toti oame-
nii pAmAntului sä bucurarA, scApAnd de robii, de prazi, de fugi
pen munti, si de toate groazele si cä'Icaturile ostilor, si toti da
Lauda lui Dumnezeu. Iar diiavolul, carele vrajbä pofteaste tot-
deauna, au intrat in inema lui Sechil Moisi, craiul Ardíalului,
si strAnse osti sl vie sa strice tara si sa calce. Särban-Voda cu
boiarii, auzind, au socotit sA-1 impace cu daruri, si au trimis
boiari cu darurl scumpe, rugAndu-1 si A parAseasca de a värsa
singe nevinovat. El nici cum nu vria, el at semetie zicia a va
sA faca räu. Deci, nebuniía luí väzänd Domnul si boiarii, au
strAns ostile degrab si au purces spre Ardial, si in trei zile au
ajuns de ceaia parte ; unde esändu-le innainte Craiul, cu osti
semeje, s'au intalnit. Cara dänd räzboi tare, au biruit ai nostri
pre Unguri, si t-au täiat foarte rä'u. Acolo s'au gasit mort si
semetul Sechil Moisi, craiul. Deci s'au intors Domnul cu bucurie
cu toti botarii si cu ostile la jara Ion $i, multamind lui Dum-
nezau toti, au tiecut 5, 6 ani cu pace, Dar $ä'rban-Voda, vazand
atäta pace, sí biruind si pre vräjmasul sAu Ungurul, i s'aa innAl-
tat mintia si s'au semetit, s'au mändrit, si nu mal cauta trebile
domniei sau ale WM. Ci, cum spune un istoric vladicl, anume
Matfei de la Mira, ce in vremile acelea au fost aícea in Ora,
numai mä'ncarile, bAuturile, primblArile si alte necuratii, acelia
le cAuta bine. Pentru care s'au mäniiat Dumnezeu pre dansul,
si i-au riclicat pre Bata/. Gabor, ci aiul Ardíalului, vrajmas mai
mare cleat Sechil Moisi, a s'au gait acel spurcat BatAr Gabor
In tail* si färi veaste au pogorät cu ostile in tarl. $Arban-Voda,
dAsteptAndu-sA, ca denteun somn, den faptele ce le faca farA
cale, cum s'au zis m ii sus, si neavAnd nici o gatire de räzboi,
1-au cautat a lasa tata si a fugi la Moldova, fiind Domn Cos-
tandin, feciorul Irimiei-VodA, nadAjduind cA-1 va ajuta, fiind
1) De aici stirile sunt luate din Matei al Mirelor, continuatprul lui Stavrinos.

www.dacoromanica.ro
 116

amAndoi prieteni. Si i-au si f Acut ajutor cat au putut, cA 1-au

priimit cu drag la SuciavA, si cätäva oaste incA i-au dat, si
SArban-Vodä Inca au strAns Jolniri, Cazad, ca sA meargA asu-
pra lui BatAr Gabor, sd-i räsplAteascl rAotatea ce i-au facut in
tara. CA in trei luni au sAzut procletul in tarA, jAfuind, prAdänd,
arzAnd ; care nevoe n'au fost, nici va mai fi in pämAntul nostru :
drept aceaia si pAnA astAzi au luat oamenii un cuvAnt de
zic : CAnd Ungurii cei raj". Boiarii si alta tara, cAti au
scApat, au trecut peste DunAre ; si, atäta cruzie a lui BatAr
VAzAnd (den ría chivernisealA a Domnului), au scris carte la
imp' Aratul Turcului, dAnd stire de primejdiia ce li-au venit cu
BatAr Craíul, rugAndu-sA sà le dea si Domn cu osti, sä go:leased
pre vrAjmas ; si indatA li-au dat pre Radu-Vodd, fecior Mihnii-
VodA (cu ostí, Turci si TAtari); carii viind in tarA, 1-au gonit
pre Batär Gabor ; si au rAmas tara cu pace, dar prApAdítA de
tot ; insA tot multämia lui Dumnezeu cA s'au mäntuit de Unguri.

34. DOMNIIA RADULUI-VODA MIHNEA,

It 7119.
Radul-Vocla Mihnia Domn. Sdrban-Vodd bate pre BaMr Gabor In
Ardial. Radul-Vodd gonete cu Thrall 0 cu Mari! pre Serban-Voca
Stefan-Vodd Toma Domn Moldovei.. Radul-Vodà cu Toma-Vodd pradd
Tara Ungureasca, Ungurii omoarà pre Batdr Gabor. Boiarli vor sd
ficleneascd pre Radul-Vodà. Radul-Vockf kw pre boerii ficleni. Cos-
landin-Voa Erimiia vine cu Lia0i. Toma- Vodàbate pro Liafi, qi piere
Costandin-Vodd. Doamna Erimil-Vodd cu 2 feciori vine Cu Lia$i.
Schinder-Poo prinde pre Doamna Irimii-Vodà cu 2 feciori ai ei. Turcesc
pre Doamna Irimii-VocM fi pre coconi. Boiarii moldoveni sei ralicd spre
Toma, dar nimic nu ispreivesc. Radul-Vodd s4 mazdle$te. Gavril-Vockl
Movilli merge la Poartà, chemat. Sultan Ahmat face mece! in Tarigrad.

DupA ce au gonit Bata/. Gabor pre Särban-Vodal den tara,

iar boiarii ¡Arai, [ce] fugise in Tara TurciascA de nevoia Unguri-
lor, au fäcut jaiba la sultan Ahmat, impAratul turcesc si s'au
cenit Domn sl le dea den PoartA, si li-au dat pre Radul-VodA,
feciorul Mihnii, si au venit Domn . in tara ; cAruia toil i s'au
inchinat cu bucm je.
Dupä aciasta n'au trecut multa vreame, ci au rAdicat SAr-
ban-VodA den Tara LesascA, den tara Moldovii, oaste, cat au
putut strAnge, si au trimis pre Stanciul Slugerul aicea in tail
la rosäi, la cAlArasi, la dorobanti si la alti slujitori, indemnAn-

www.dacoromanica.ro
 117

du-i sa meargi. la Ardial, pi el inch' va merge sa rasplateasca

acelui nebun, lui Batar. Carii, auzind, foarte au fost bucuropi
(magar ca fara voia Radului-Voda). Decii, puindu-pi zíoa sà sa
afle cu totii, s'au pornit optile de aicea, pi Sarban-Voda cu ai
lui pe de ceaia parte, au intrat deodata, pi au tabarat in lun-
cile Brapovului, mai nainte de Sfeti Petru ; pi numai decat veni
Batar Gabor cu opti. Carii lovindu-sil in zioa de Sfeti Petru,
atat au batut pre Unguri, cat de abiía au scipat Craiul de au
intrat in Sibil, lar Unguri morti fara numar era '; pre carii au
pus $arban-Voda de í-au facut o movilá mare, de sa veade pä'n'a
astazi semn de rupänia lor, Deci Sarban-Voda cu izbanda s'au
intors in tara, rugandu-sa slujitorilor sa-1 mai priimeasca la dom-
nie ; si ar fi pi vrut slujitorii, dar nu-1 mai priimia la Imparatie.
$1, vazand Radu-Voda ca-i vine asupra, cu gand ca sa mai dom-
neaasca, au trímis la Papa, de i-au dat Turci, Tatari ; pi 1-au luat
in goana de la Teliajan, pi 1-au dus pink' la Lunca Mare la Mol-
dova. Acolo putin au fost sa prinza pre Serban-Voda, iar Lia-
pal pi Moldoveanii multi au perit i i-au robit.
lar el, Cu putini ce au scapat, s'au dus la Suciava, unde
era Doamna-sa, pi de acolo, pen Tara Lepasca, la Beci s'au dus,
la imparatul ; pre carele 1-au priimit, de au pazut acolo pina
au murlt.
Pentru aceaste intamplari ce s'au auzít, pi mai vartos caci
au priimit Domnul Moldova pre Sarban-Voda al Muntenilor,
dandu-i ajutoriu pi sprijineala, Turcii s'au mäniiat, pi au mazalit
pre Costandin-Voda, pi au pus Domn pre Stefan-Voda. Toma.
Carele, viind in tara Moldovii, facia dreptati saracilor, lar pre
boiari nici cum nu-i jubila, pentru jafurile ce fäcuse Oral, in
zilele lui Costandin-Voda, fiind cocon tanär ; pi pre multi au
pradat, pi au omorat.
Dupa ce s'au apazat Radul-Voda la domnie in Tara Ruma-
neasci, au facut jalba toata tara impreung cu Domnul la Impa-
ratul, pentru atata paguba ce le-au facut Unguríi, í sti nu-í lase
pradati. Atunci au poruncit Impäratul s'a sa stranga oaste, pi sa
ja pi pm e Stefan-Voda den Moldova intiajutoriu, Decií, mear-
sera Domnii all:Cando' cu optile lor, pi cu Turci, pi cu 'Mari la
Ardeal. lar neamipai pi ceaialalta tara sa sfatuira sa omoara
pre Bator Gabor, cä pentru nebuniile luí vine atäta nevoe ;

apa au pi facut 1-au omorat Ianop Selapi pi Gheorghe Ladani,

pre carii, den Turnul Mediiapului aruncandu-i, 1-au °moral,

www.dacoromanica.ro
 118

luandu-vi plata pentru moartia stapanului lor. Decii tara au pus

crai pre Betlen Gabor. lar Domnii, pradand, mai vartos Ruma-
nii, ca sa-v intoarca prazile lor, cat au putut au luat i ei ;
vI s'au intors fievtecare la tara lor.
Radul-Voda biruind pre vrajmavi, i impacandu-vi tara,
odihnindu-sä, toti, mari vi mici, lauda pre Dumnezeu ; numai un
boer, anume Barcan, care fusease stolnic-mare la Sarban-Vodä
zic sä fie fost Merivan, iar de niam Bucvänesc, acesta nu
s'au odihnit, U q-au mai gasit vi alti opt bojari aseamene lui,
de facia sfat in taina sa omoare pre Radul-Voda i sa faca Domn
pre un Mihaiu Cámara. Acestia intelegandu-le Radul-Vocla, au
apucat el mai nainte, de i-au prins, i li-au taiat capetile tuturor.
Insa aciasta radicare ce au fost sa sa radice, n'au fost pcntru
alt (cum sa aude den istorii), ci pentru mandriia i raotatea Gre-
cilor. CA adusease Radul-Voda pre multi, de-i cinstise va-i miluia ;
ci boiarii rumani, acestia vazand, nu le-au fost pre voie ; pre-
cum de multe ori, la multi Domni, s'au facut razmirita l tur-
burare pentru raotatia Grecilor.
Costandin-Voda den Moldova, ducandu-sa in Tara Levasca,
fiind gonit de Turci, í puind pre Stefan-Voda Toma (cum
auziti), nu s'au odihnit, ci, indemnat fiind de boiarii lui, carii
manca pre saraci fara milä, vi fiind cocon tanar, au strans ovti,
cu bani, vi i-au dat vi cumnatu-sau Pototchi Hatmanul, fiind
om mare in Tara Levasca, vi era ginere Irimii-Vodä. Carii viind
cu ovti asupra lui Stefan-Vocia, vi bine gatindu-sa Stefan-Voda,
cu Turci, cu Tatari, s'au bätut amandoao ovtile, vi au biruit
Stefan-Voda, i ticalosul Costandin-Voda, tanar fiind, la acel
razboi au perit, e-- nu s'au vtiut ce s'au facut ; lar pre Liavai
cei dezmierdati, feciori de boiari mari, ii duela Tatarai ca pre
nevte dobitoace legati. Atunci au prins vi pre Pototchi Hatma-
nul, i I-au trimis la Tarigrad la inchisoare, carele, pen multä
vreame, i cu multi bani, s'au rascumparat, vi s'au dus la tara-vi.
Auzind Doamna Irimii-Voda de pierzarea fie-sau, vi de
robila gineri-sau, vi altor boiari vi norod, mai avea i alt ginere
Liaf mare, pre nume Coretchi ; cu care sfatuindu-sa i strangand
ovti, s'au dus sa faca rascumpärare pentru fíe-sau i pentru cela-
lalt ginere. Care mergänd, mai mare primejdie au petrecut
decal Costandin, ca, viind Doamna cu ovtile, lar Stefan-
Voda au fugit earl margine, dand vtire Impäratiei. Imparatul
au poruncit la Schinder-Pava, i Tatarilor, f i Radului-Vocia, Dom-

www.dacoromanica.ro
 119

nul muntenesc, sg meaargg sä* o prinza sau sg o izgoneascA den

tara pre Doamna. Schinder-Pa$a cu Radul-Vodg, intrgnd in Ora,
f-au scris amgndoi Domnii : Ce vei, de vii cu o$ti sg stricí tara,
$i ce-ti iaste pofta ? Domnie de pofte$ti, ill voiu scoate eu de la
Impgratul ; numai fli fall niel-o grijä". Ia &Alta s'au increzut
in cuvintele lor, $i mai mult inteale Radului-Vodg ; $1 a$tepta
sg-i aduci stiag de domnie, dupg fäggduinta lor. Dar au fost
fAggduiala ficleang, cg, in locul stiagului, o au lovit fgra veaste
gi au rgsipit tabgra : täíat-au, robit-au a-Ma boerime le$ascg.
Atunci au príns pre Doamna, ca alti doi voinicí fecíori ai el,
qi pre Coretchi, gineri-sgu, si i-au dus la Tarigrad. Ci pre dgnsa
$1 pre coconii, anume Alixandru $i Bogdan, i-au turcit, jar pre
Coretchi I-au inchis la Edicula ; carele, avgnd o slugg bung cre-
dincioasg, au %cut mestevg $i I-au scos de acolo, $i au scgpat ;
lar pre strejari i-au spgnzurat Impgratul. La acest rgzboi s'au
príns $i boiarii moldoveni, carii veniia cu Doamna ; $i pre toti
I-au omorgt $tefan-Vodg qi le-au luat averile.
Dupg aciasta, treand cgtgva vreame, s'au sculat toatg boe-
rimia tArAi, ca cAtAva farA, asupra Domnu-sgu, väzAnd atäta
cruzie a lui, ca doar 1-ar scoate cu putearea armelor, Dar n'au
putut, eg i-au biruit $i i-au rAsipit, ci unii au fugit la Poarta
turciascg ; cí, norocul Domnului, i-au intälnít un Osman-Aga, Turc
mare, ce veniia la Domn ; care, fiindu-i prieten, i-au príns, si
i-au dus legati la Stefan-V(3dg, $i pre toti i-au omorgt ; alfil
incgtro au putut sg-$ miintuiascg viiata tor.
Treand dar trei ani ai domniei Radului-VocIA, I-au mazg-
lit Impgratul, $i s'au dus la Tarigrad, $i au poruncit Impgratul
sg vie Gavrill-Voclg Moghila, feciorul luí Símeon-Vodg, den
Tara Lepscg, sg fíe el Domn ; $1 au venit. Dar, aflandu-sg
Alixandru-Vodg Illial la Poartg, cu bani, cti prieteni, s'au intors
socotealile Turcilor dental, $i i-au dat luí domniia. lar Gavrilg-
Vodg au purces de s'au dus la Poartg, mgcar cg tara il vria, $i
toll boiarii, $i nu vria A-1 lase sg sg ducg, zrand cg vor da
bani $i vor face pre Turci de va fi el, lar nu alta!; dar el n'au
vrut nici cum, el, cum au auzit cg au pus alt Domn, s'au dus
la Poartg. Pre carele priimindu-1 cu cinste, $i hail fgandu-í, au
$gzut acolo Ong i-au venit rändul de domnie.
Sultanul Ahmat au fAcut un mecet mare $i foarte frumos,
la care au Igeut imprejur 4 mínareale, $i 2 in mijloc, cgruia
i-au pus numele Ahmatie ; sg veade $i acum in Tarigrad : atgta
iaste de mare, cat Aghlia Sofiia.
www.dacoromanica.ro
 120

35. DOMNIIA LUI ALIXANDRU -VODA

ILIIA, li 7125.

Alixandru-Vod'd Ililag Domn. Boerii nor sd fIcleneascd pro Alixan-

dru-Vodd. Schinder-Paga merge la Liagi. Betlen Gabor dd WI pH-
begilor, gi seo! pro Alixandru-Vodd. Gauril-Vodd, Domn den Turci.

Viind Alixandru-Vodä Domn de la Poartä, adusease multi

Greci cu dänsul, Si, cu ce mai era mai nainte aicia, sa facuse
o gramada ; carii, nesuferind boiarii rurnani, au facut sfat sa-i
tae. Carstea era vornic-mare : el era capul, si Lupul Paharnicul,
si SpAtariul, si Buzdugan, ti altii ; de care prinzindu-le veaste
Alixandru-Vodä, au vrut sl-i omoare. Ci au sapat Lupul Pähar-
nic, si cu Spatariul, care va fi fost 9, si Buzdugan si altii, de au
fugit in Tara Ungureasca, iar Cgr§tea Vornicul, si cu ceilanti,
au tägäduit cä nu stiu de acele lucruri, Alixandru-VodA Inca ea
läsat lucrul in slab, avAnd treaabl sa meaarga cu Schinder-Pasa
la oaste in Tara Lesascii ; carii mergand la Rascov si la altu
cetAti, niel-o isprava n'au fäcut, färä numai pagubA täräi. Decii
s'au impficat cu Leasäi, si s'au intors fiestecarele la tara lor.
Atunci, viind Alixandru-Vodä la Thrgoviste, au omorat pre
Carstea Vornic, si vrea sa si mai omoare, ca-I indemna Grecii,
dar ii era frica. de Pasa. Ca, intelegand Pasa de Cärstea Vornic
el I-au omorat, ii cena 40.000 de galbeni ; ci asa au ramas
lucrul, Ci dar boiarii den Tara Ungureasca, ce s'au zis mai sus,
s'au rugat la Betlen Gabor, craiul Ardialului, de li-au dat osti,
si au venit de au scos pre Alixandru-Vodä si pre Greci ; de
abiia au scalpat Domnul, calare pre o iapà, la BrAilä, si Doam-
nä-sa la Giurgiul, pentru ca nu credea ca vin boiarii cu osti, si
inca cine-i spunia, ii pedepsiia, sa"-i facea mincinosi, pan I-au
impresurat ; si, fiind negata de a sä bate, i-au cautat a fugi. Si,
denteaciast5. fuga, I-au si mazalit Turcul, si au dat domniia lui
Gavri1A-Voda.
Pre vremile acestia, Betlen Gabor mare oaste au ràdicat
asupra Nemtilor, si, mergänd la Casa cu toat6 boerimea Tarai
Unguresti den sus, au acut ghiulus intal acii la Casa, dupa
aceaia la Pojun, mai mare ghiulus, pentru ca sä sä mantuiascá
de supt jugul Nemtilor,

1) Parup.

www.dacoromanica.ro
 121

36. DOMNIIA LUI GAVRILÄ - VODÄ

MOGHILA, P 7128.
GauriM-Vodei merge cu Schinder-Pasa la oeste. Schinder-Pasa
tntapd pro Lupul f i pro Buzdugan. Gaurild-Vodd, mazdllt, sd duce la
Ardíal. Bellen Gabor ia corona den Nemti si s6 face eral.

Mazalindu-sä Alixandru-Vocia, si viind Gavrila-Vocla, toti

s'au bucurat. Ci dar, viind veaste sa mearga la oaste in Tara
Lesasa, cu Schender-Pasa si Cu Unguri, ajutoriu dela Betlen
Gabor, $1 cu Toma den Moldova, s'au put si s'au dus ; si,
vränd sa rasplateasa Lupului, si lui Buzdugan, pentru raotatile
ce facuse Oral, and au scos pre Alixandru-Voclä den domnie,
au socotit sa-i duel malcomind, sa-i dia in mainile Pa*. Ci cu
cuvinte blande i-au boerit : pre Lupul 1-au pus spAtar-mare, pre
Buzdugan sardar ; carii, bucurändu-sa, mergia cu Domnul la
paste, si nu stiia ce li sä Oteaste ; a, indata ce s'au impreunat
Gavrila-Voda cu Pasa, spuindu-i a au adus pre striatorii täräi,
au poruncit indatä Pasa de i-au intepat la Darstor, unde au fost
Pava. Deci de acolo s'au dus in Tara Lesasa : care multe reale
au facut, multi crestini au robit, si s'au intors innapoi. Si, viind
Gavrila-Vocla la Scaun, nu mult au sazut, cl 1-au maalit Turcul,
si au dat domniia far Radului-Vocla Mihnii ; far Gavrila-Voda
n'au vrut sfi meaarga la Poarta, ci au trecut in Tara Ungureasa,
si acolo s'au sfarsit viiata, a vedea pre Turci a fi fara credinta
si raj. Care iar, aseamene lor de va fi Domnul, iubitor de bani,
eau, cumplit, sä le dia den destul, acela poate domni si malt ;
iar carii vor sa fie buni si Para lacomie, Turcilor nu pot sluja,
cum era acest Gavrila-Vocla ; ca pentru bunatatea lui n'au inde-
lungat in domnie ; si, urea Turcilor dar bine cunosand-o, s'au
lasat de clausal, si in Ardial s'au dus supt protectia lui Betlen
Gabor, odihnindu-sa pänä la moartea lui.
lar Betlen Gabor, fiind la Pojun la ghiulus, cum s'au zis
mai sus, si multä biruinta facand asupra Nemtilor, $i corona
craiasa o au luat dela Pojun, la P 7129, si au dus-o la Cava ;
de acolo o au adus in cetatia Ecetului, si, iaräsi intorandu-sä
la Casa, ghiulus faandu-sa la toatà tara de sus si de jos, 1.au
ales eral unguresc. Care lucru vazand Ferdenandul, imparatul
nemtesc, si ne avänd cum face intr'alt chip, s'au impacat cu Be-
tlen Gabor, clandu-i toate celea ce au poi tit in Tara UngureascA,
51 7 judeate cu cetatile lor, si Cava; iar [In I Sileziia, Scaunul

www.dacoromanica.ro
 122

domniei Opoliei tot, vi al Rateboriei, vi sa-1 dia de an ate

50.000 de galbeni de am
37, DOMNIIA RADULUI -VODÄ MIHNII, It 7129.
Radul-Vodd Mihnea a doao domnle. Radul-Vodd face In Bucu-
resit Slanla Troll& Osman Sultan sd bale cu Least! la Camenlla.
Radul-Vodd Mihnea sa mula la Moldova.

Dupl mazaliia luí Gavrila-Voda, au dat domnlia iar Radu-

lui-VodA, fecior Mihnii. Acest Domn, cum am auzit den batrani,
au fost om intelept foarte, vi invAtat, grecevte, letínevte, frAncevte ;
carele la Padova au invatat, fiind fugít de frica Turcilor. CA,
dupa ce s'au turcit tata-sau (au de voe, au de nevoe, Dumnezeu
vtie), mumA-sa 1-au trimis la Sfetagora, la manAstirea Iverilor, vi
de acolo cAlugarei 1-au trimis la Vinetíia ; vi, fiind ístet la minte,
s'au dus la Padova, de au invatat carte den destul, cum s'au
zis mal sus. Decii viind Domn, vi vrand sl facA multamita mauls-
tirii Iverului (de vreme ce in domniia dentai n'au putut, avAnd
trebi de osti), au fAcut mänästirea Sfintei Troita, den jos de
Bucurevti, mare, intemeiata cu zidíri, cum sa veade, vi o au
inchinat la manastirea Iverului, la Sfetagora. Zic ca. au fost mai
naínte in locul acela o mAnastire mai mica, facuta de tata-sau
Mihnia-VodA, dar, dupA ce s'au fost turcit, iar Domnii vi boiarii
'Arai dupA vremile acelea au socotit sa nu sl mai faca siujba
intr'finsa, vi ca la 30 de ani au fost pustie, de au fost &bland
solii turci call in bisearica.
lar, dupa ce au venít Domn, intAi o au curAtit, vi lar au
pus calugari, de au %cut slujba ; lar, la a doao domnie, au
spart acia mai micA, vi au facut aciasta mare, ce íaste pAnA
scum, vi o au inchinat dupre cum s'au zis.
Intru aceste vremi au fAcut sultan Osman, impAratul tur-
cesc, ;Wire mare de oaste, vi-au mers langA Camenita, in Tara
Levascl, vi, viind multe ovti levAvti, cazacesti si de la Zaporova.
Leal, Litfeani, Unguri, Nemti, fiindu-le cap Hotchievici, mare
razboi au avut, in trei saptamani, vi, pentru cA era Liavai inchivi
in vant, de aceaía au rAbdat vi au tinut atAta vreame ; ca eviia
la hart in toate zilele, dar, cand vedia nevoia, lar intra in vant.
Deci, pen mijlocul Radului-VodA s'au impticat, ca-í poruncise vi
Radului-Voda de mersease la oaste.
Decií, dupA ce s'au intors, au fost in pace catava vreame,

www.dacoromanica.ro
 123

ci 1-au radical Turcii de aicea, gi I-au trimis Domn in Moldova,

i in domniia de aicea au lasat pre Alixandru-Vodl Coconut

38. DOMNIIA LUI ALIXANDRU -VODA

COOONUL, 11 7131,
Alixandru-Vodei Coconut Domn. Mehedinlii sä rddicd cu Patsie
asupra tut Alixandru-Vodd. Schertel do pro fie-sa Ruxanda dupa Alta-
sandru-Voda Coconut. TeItarli robesc tara. Mustela Sultanul moare.
Azacul l-au dat Muscalul Turcilor. Radul-Vodd moare. Alixandru-
Vodd Rita*. Barnoscht-Vodd la Moldova.

Ramaind Alixandru - Voda in domnie, cocon Millar, cu

mumg-sa, au lasat Radul-Vodä bojari intelepti de cauta trebile
jaral; lar caläravai den Manevti, de la Gherghita, de la Ploevtf,
den Ruggi-de-Veade, ca nev te nebuni (precum de multe ori au
facut), seau sculat asupra Domnului, sa-1 scoata den domnie.
Boiarii 'Ma li-au prins veaste, vi au facut Wire mai bung ; vi
s'au lovit la Manegti ; vi i-au biruit pre calaravi, fi i-au räsipit,
vi, pre carii au fost pricina acevtii radicari, pre urna aflandu-i,
i-au omorat. Dupg aceaia lar s'au mai facut o radicare asupra
Domnului, den oamenii dupeste Olt, cu un Domnivor ce i-au zis
Paisie. Deci boiarii, prinzand veaste, au gala caTáva seamg de
ogti vi au trimis de i-au lovit fail veaste, unde au fost conaciti
vi pre cei mai multi i-au °moral, cu Domnigorul lor, lar ceilalii
s'au rasipit, care incatro au putut scapa. Intru aceste vremi,
fiind un boer langa Imparatie, anume Scherlet, bogat vi cunoscut
de toti meghistanii Impgratiei, carele, av'änd voe veghiati despre
Turci, Radul-Voda s'au fost imprietenit cu el mai denainte
vreame, fiindu-i ajutor intru multe trebi ale domniei, a acestufa
fatä, anume Ruxanda, o au luat Radul-Voda dupa fie-sau Alic-
sandru-Voda Coconul ; facand nunta la Siret. Strangändu-sa
dinteamanduoa ¡Arlie bojar, vi alti oameni nuntavi, mari pompe
s'au facut in multe zile ; dupre aceaia s'au dus fiegtecarele la
tara luí, Ci n'au trecut vreame multa dupa aceaia, cl Tatargi
fara veaste au robit Ora pang in Olt, vi mare pagubg au ficut
in oameni vi in dobitoace, cat s'au pustiit multe sate ; ce
pang acum sa vad. Pre acest Radui-Voda il lauda vi Moldoveanii
de om intelept ; numai, pentru multa mändretia Curtii ce avía,
facandu-da multe cheltuele, ca la un eral, nu ca la un Domn,
tara era slabg vi saraca.

www.dacoromanica.ro
 124

intru aceste vremi, au murit sultanul Mustafa (sau I-au

omorat), vi in locul luí s'au pus sultan Mural, feciorul lui Ahmat,
fratele lui Osman : era foarte vitiaz, vi drept la judecatile lui ;
ale caruia vitejäi le vom serie innainte.
In zilele lui Alixandru-Voda Coconut den Tara Rumaneasca,
vi a tatäne-sau Radul-Voda den Tara Moldovei, au dat Moscalii
Turcilor Azacul, cu aciasta pricina, ea, fiind acia cetate pre spa
Donului, vi pre mana Moscalilor, Cazacii sä sloboziia cu luntri,
de infra pre Maria Neagra, i facea multe prazi in locurile tur-
cevti, at5t cat vi pan la Tarigrad de multe ori ajungia, i mari
prazi i spaime faces. Turcilor Tarigrädeni, vi iar intregi sil
intorcia innapoi. Ca aceastea vazand Turcul, i temandu-sa sa
nu cumva sa le vie altele vi mai reale decat acestea, au silit
pre Radul-Voda ca sá le fie la mijloc, cum ar putea cu mevte-
vug 85. scoata Azacul de la mana Moscalilor, sa pue acolo paza
turciasca, sa nu poata trece Cazacii spre Maria Neagra, a ava
de nevoe Radului-Voda i-au cautat a trimite soli cu rugaciune,
spuind ea, de nu vor da cetatia Azacul, sa laud& Turcul cá
va sä iae capetele Domnilor dentr'amanduao Wale, vi pre cela-
lalt norod va sa-1 robeaasca, bisearicile va sa le strice, í altele
ca acestea au scris, vi s'au rugat sà faca' bine sa dea o cetate,
sa mantuiascá doao tari, cu multime de crevtini i bisearici.
Ca aceastia auzind Moscalii, s'au indurat de au dat cetatia,
au intrat Turci de paza ; vi de atunci nu mai putea Cazacii sá sa
mai sloboaza pre apa Donului, sa intre in Marea Niagra sa faca
stricaciune Turcilor. Solul dar, care au fost trimis de Radul-Voda,
mergand cu veaste la Turc cum ca au dat Azacul Moscalii,
Lapga alte daruri ce 1-au &fruit, i-au facut vi barat imparatesc,
ori cat negot va avía, vi va merge in Tara Turciasca, vomit s5,
mi dia ; i ava au vi fost. Ca era den neamul aceluia in tara
Moldovii, Cu carii am vorbit vi eu, i marturisiia ca. inc5. tin
hrisovul (adeca baratul). De la care mult fotos au avut Radul-
Vod5, pentru slujba aciasta ce au facut-o Turcilor : mare voe
veghiatO a via de la Turci, cat, de ar fi avut viiatä cat de 'tilde-
lungata, nu 1-ar fi mazalit den domnie ; dar vi el ca un om au
murit, in targ, in Harlau, vi fie-sau Alixandru au trimis de i-au
adus trupul vi 1-au ingropat la manä'stirea lui, la Sfanta Troita,
iar in locul lui la Moldova au pus pre Alixandru-Vod5
Decii, trecand catäva vreame, au mazalit Turcii pre Alixandru-
Voda Coconul, i s'au dus la Tarigrad cu muma-sa, iar in locul

www.dacoromanica.ro
 125

lui an mutat pre Alixandru-VodA Iliias aicea in Tara Ruml-

niascA, si in locul luí la Moldova au pus pre Barnotchi-Vodl.

39. DOMNIIA LUI ALIXANDRU -VODÄ ILI1A$,

it 7137.
Alizandru-Vodd Ilitas Domn. Been Gabor au murit. Sfeful sd
bate cu Nemfii.

DupA ce au mazAlit Turcif pre Alixandru-VodA Coconul,

precum s'au scris mai indArAt, iar au trimis Domn pre Alixan-
dru-VodA Ilifas, mutAndu-I den Tara Moldovii aicea ; de care
niel o istorie nu avem a serie, de vreame ce nici noi la altil
n'am gasit, fall cät zic a au domnit doi ani. Decii 1-au
mazAlit, si au pus Domn pre Leon-VodA, feciorul lui Stefan-VodA
Tomsii. In zilele acestui Domn, si Betlen Gabor, craiul Ardia-
lului si Domnul pArtilor Tär,ii Unguresti au murit, si 1-au ingro-
pat la Belgrad, cetatia de Scaun ; carele, multe räzboae cu Nemtii
si cu altii avAnd, tot cu noroc au umblat ; si au lAsat vecinici
pomenire. Dupg dAnsul au ales tara pre Racot, de 1-au fAcut Crai.
lar intru aceste vremi, Sfetul au intrat in Tara NemteascA
cu mare oaste, si multà pagubl au fAcut Nemtilor,
40. DOMNIIA LUI LEON -VODÄ, It 7138.
Leon-Vodd Domn. Bola,* sd sAltuesc asupra lui Leon-Vodc7.
firtzea Vornicul merge la Ardial fl chiama pre boiaril ce! fugift. Prl-
begli sa bat cu Leon-Vodd, st fug. Banal Boul gonete pribeg11. Matei
Brdncoveanul trimile aril la Abaza-Pasa. Abaza-Pasa dd domniia lui
Matel Aga Brdncoveanul. Boiarli lui Leon-Vod6 au adus alt Domn.
Matei-Vodd bate pre Radnl-Vodd, Pe/re Ciasar rebel st plere de hemli.

Viind Domn de la ImpArAtie Leon-Vs:KM, si priimindu-1 tara,

multe si mari greotAti au aruncat tArAi, si silla pre bojari de
platea judeatele cu bani ; si, tara spArgAndu-sA, si boiarii nea-
vAnd de unde lua banii care 11 da, sA sArAcia si sa indatoria ;
care lucru vAzänd boiarii ¡Arai ca merge spre rau, s'au satuit,
mai vArtos boerimia de peste Olt, ca sä* s'a dea in laturi den
naintea rAotAtif ; anume boiarii : Maid Aga den BrAncovenf,
Aslan Vomicul, Gorgan SpAtarul, Barbul PAharnicul BrAdescul,
Mihai SpAtar Cotofeanul, Dumitru Slugerul Filisanu, Mitrea Vis-
tierul, si altii, carii au fugit pe la plaiul Välcanului la Hatag,

www.dacoromanica.ro
 126

in Ardial, t I-au priimit Racot Gheorghe i Zolorni David Groful

cu cinste, si le-au dat odihnä. Leon-VodA, vAzAnd a au fugit
atäta boerime, i, ternAndu-st de niscareva amestecAturi, sA nu sä
facA, in multe rAnduri au trimis aril la clausal, cu jurAmAnt, ca sä
vie in lark', cA nu le va face rAu; sí n'au vrut sA vie. Trimis-au
si pre pArintele Teofil Episcopul, sí pre Hrizea Vornicul, cu cArti,
la dAnsAi, sa vie, cí lar n'au vrut sà vie, ci au cerut de la Craiu
si de la Zolomí osti ajutoriu, sä vie sA scoatA pre Leon-VodA den
tarA ; i lí-au dat. Si au pogorAt aicea in tarä, strAngAnd i cat
au mal putut oaste den tarA, dupeste Olt, si au venit cfitrA Bucu-
resti. De aciasta auzind Leon-VodA, g'au gait si el °stile ce au
avut, si au dat lefi slujitorilor, si au esät la sat la Priseceni intru
intAmpinarea pribegilor, dar nu i-au dat indAmAnA sA sa batA
acolo, cl lar s'au intors la Bucuresti ; i 'au ränduit °stile den
jos de mAnAstirea lui Pang Vistieriul, care acum Ii zic SfAnta
Ecaterina, Deci, viind i pribegii, i lovindu-sA °stile, au fost
tzbAnda lui Leon-VodA ; iar pribegii cu multA pagubl s'au intors
IndArfit. Inteacest rAzboi au prins pre Preda BrAncoveanul, nepo-
tul lui Matei Aga, si pre Radul Logofatul den Desa ; pre carii
ducAndu-1 la Leon-Vodä, nu li-au fAcut niciun räu, numai i-au
pus de au dat baní multi. Matei Aga si cu ceilalti, intorcAn-
du-s1 indArAt, i gonindu-i gonacii lui Leon-Vodg, fiind cap osti-
lor banul Boul, cumnatul lui Leon-VocIA i Nedelco Botianul,
s'au fost inchis in mAnistirea Tismenii, si, trei zile stAnd gonacii
imprejurul mAnästirii, nímic nu le-au putut stríca, ci noaptia au
esAt i s'au dus pre plaiul Izvarnii, si au trecut in Tara Ungu-
tease/. Leon-VodA lar au mai trimís la boiari, sä vie la casele
lor, 1 dentr'Ansai au venit, lar dentr'finsAi au rAmas Cu Mateí
Aga. Cate vIzAnd cä cu puterea armelor nu vor putea strica
lui Leon-Vodfi, au socotit cA la Turci cu pArA vor folosi ceva.
$i, stiind pre un popg Ignatie, SArb, la Nicopoie, care avea voe
veghiatA la Abaza-Pasa, au scris la dAnsul de s'au rugat sä stia
la mijloc, sA-1 mAntuiascA Abaza-Pasa de Leon-VodA, $1 au scris
si la Pava arti cu fAgAduele multe ; care, Paga vAzAnd, cArtile
fAgAduelile, s'au flgAduit c5. va sta pentru clausal ; si au trimis
pre popa acela Ignatie la boiarí in Tara UngureascA, sá vie la
dAnsul, $1, ducAndu-sA popa Ignatíe, s'au incredintat cuvintelor
lui, i Cu totii s'au rAdicat, si au mers la Abaza-Paga, si, mer-
gaud, au imbrAcat cu caftan pre Matei Aga, sl fie el Domn ;
lar luí Leon-Vodä i-au venit mazälie, si s'au dus la Poartä.

www.dacoromanica.ro
 127

Ci in mijlocul vremilor acestora boiarii lui Leon-Vodi au

fost cenit Domn de la Poarti pre Radul-VodA, fecior lui Alic-
sandru-Vodi, care venia eu boeril de spre Obluciti de citri
Tara Moldovii. Matei Aga, auzind de aciasta, in nidejdia lui
Abaza-Pasa, ce-i dedese domniia, nu si lisa si rAmie in disirt,
ci stringea osti, cite au putut, de ai firli, si ceva striini ce
avea, si astepta pre Radul-Vodi si pre boiari la Bucuresti, si
si bati. Si au sf venit cu tabira lingi Colintina, unde si chiarni
Obilesti, avind si Moldoveni, $i TAtari de strinsuri, si era si
Schimni-Aga cu dinsii. lar Matei Aga cu ai luf au esät in mar-
ginia orasului, intre Dudesti si intre ministiria Mircutii, si acii si
loviri intrio zi, si nici o parte, niel alta nu puturi birui. Bucu-
restenii cu copiii si suia pe garcluri, de si uita cum si bate riz-
bolul. lar, cAnd au fost a doauo zi, au fost mai tare rizboi, si
au biruit Aga Matei pre Radul-VocIA, si multi Moldoveni si 'Mari
au perit ; lar, carii au scipat, au fugit, cum n'au vrut, cu Dom-
nul lor. Atuncia au pent Necula Vistier, si Papa Logofitul den
Greci, lar Hrizea Vornicul si Mihul Spitarul si Catargiul sl
Dumitru Vistierul Dudescul au scipat la Moldova, lar pre alfil
i-au prins vii, si pre Schimni-Aga cu af lui, dar nimic niu nu
i-au ficut. Si au rimas Aga Matei la Bucuresti, in Scaun, Doma.
Pentr'aceste vremi in Tara Ungureasci la Casa s'au ridi-
cat un Petre Ciasar, cu multa oaste mojiciasci, asupra Ungurilor,
sI multi pagubi au ficut boiarilor unguresti ; carii, in cea dupti
urmi, fiind biruinti de ostile unguresti, carele le strinsease
boiarimea, cei ce au scipat de moarte, i-au prins, impreuni cu
stipinul lor Petre Ciasar ; ci mojAcilor le-au tiiat nasurile, ure-
chile, si i-au slobozit de s'au dus pre acasi ; lar pre Domnul lor
1-au tilat patru cezvirti ; si asa s'au sfirsit.
41. DOMNIIA LUI MATEI - VODA, it 7141.

Mate!-Voda Domn. Matel-Voda ti chiama Turcil la Poarta.

Mate!-Voda merge la Tarigrad cu cartile Pasai. Matel-Voda au adaos
fi haraclul, si vine de la Peoria. Matel-Voda merge la oaste, la Came-
llia Abaza-Pasa robeste Tara Lesased. Mural Sultanul al patrulla
face razboi eh Persil. Moscalii au luat Azacul de la Turd, Mardi
sd hainesc, de catra Turd. Cantimir Marzea piere. TurcH fac oaste
asupra Tatarilor, Mural Sultanal lar merge la Perst, Bagdatul l-au
luat sultan Mural. Vasille-Vodd radica oaste asupra lui Matel-Voda.
Vasille-Vodli fugo de Matel-Vodli. Vasille-Voda lar vine de al dollea
rand spre Matei-Voda, si-1 bdte Matel-Voda. Vasille-Voda munceste cu

www.dacoromanica.ro
 128

Turd!, sd scoald pro Matei-Vodd. Turd, vor sd prinzd pre Mate!-Vodd.

si nu poi. Turcil lar muncesc sd prinzd pre Mate!-Vodd. Motel-
Vodd face sfat cu Rscol, sd scoald pre Vosilie-Vodd din Moldova.
Gheorghe Logofdtul Moldoveanul ficleneste pre Domnul sdu. Gheor-
ghe Logofdtul Moldoveanul sd impreund cu °stile la Bacdu. Vasille-
Vodd tale pre dol bojar!. Vasilie-Vodd fuge de Gheorghe Logofdtul, si
el sd pune Damn. Vasille-Vodd birueste pre Stefan-VorId Gheorghe.
Matel-Vodel bate pre Vasille-Vodd fl pre Timus la Finta. Mate!-Vodd tri-
mite pre $iefan-Vodd cu osti Dorm; la Moldova. Hanul prinde pro
Vasille-Vodd, sl-1 trimite la Tarigrad. Timis piere la Suclavd, si prind
pro Doamna lul Vasille-Vodd. Matei-Vodd, Midi de rdzbol, zace.
Dorobanfli ff bat Joc de Matei-Vodd. Ghinea VIstierul fi Radul Arma-
sul ti ucig dorobanffl. Pre Socol 11 ucig dorobanill. Matel-Vodd bles-
temd pro dorobanfi. Dorobanlii fi Selmanli hichld porlile, si nu lase' sd
lake Matel-Vodd. Mate!-Vodd moare. Costandin Sardariul sd alege
Domn Tardi-Rumdnesti.

pupa ce &Mu Matei-Voda pre Radul-Voda Alixandru si pre

boiarii carii era cu dansul, si ramase Domn, despre o parte
Abaza-Pasa, trimítand la Poarta sí zicAnd ca tara, prilmindu-1,
l-au pus Domn, si-i dregia lucrul dup5. cum sA fagaduise, despre
alta parte, cu invAtAtura Pasai, Matei-VodA au trimis arzmaza-
ruri de spre lark jaluindu-sa cl í-au mAncat Domnii striíni cu
Grecii, si sa ruga de Domnul Matei, sa li-1 dea, fiind de tara,
sl le caute de dreptate, si va fi cu credinta la toate poruncile
impArAtesti. Si asa, cu acestea, au trimis Imparatul capigi-basA,
cu barat imparatesc, de i-au dat domniia Waif aducandu-i
caftan, buzdugan, dupa obicei. Decii au inceput a-s asaza lucru-
rile Oral, ceale stricate si daräpanate de altii, si cu bine soco-
tele toate le asaza, si cu vecinii sfi impaca, ca sa alba tara
odihna si pace,
far, cand au fost íarna, pe la Dechemvrie, au venit un
capigiu de la PoartA, de l-au chiemat sa mearga sa siírute mana
ImpAratului, de domnie. Irish' nu era numai pentru sarutatul
mAinii, ci pentru ca avía para mare de boiarii lui Leon-Voda,
carii i-am pomenit mai indärat cA au pribegit den tara. Deci,
Matei-Voda, ingrijat Hind, au dat stire la Abaza-Pasa, cersíndu-i
sfat ce s5. faca ; Pasa i-au scris sa meaarga far& niel o grija,
ca va serie el la PoartA pentru dansul, si nu va avía níci o
nevoe ; precum au si facut. Ca Matei-Voda au fAcut gatire mare,
cu vladica, si cu episcopii, si cu egumenii, cu boiarii, cu awl-
tan% cu slujitorii, oameni de ispravA, si intAi la Pasa au mers,
si de acolo i-au dat alte cart', sí au purees de s'au dus la Tari-
grad. Pava inca ajunsease mai naínte cu cartile lui, spre ajuto-

www.dacoromanica.ro
 129

riul lui Matel-Vodg. Decii, dacg au mers acolo, in 20 de zile

niel un rdspuns n'au avut, si gldia ingrijat, lar dupg aceaia I-au
chemat la Divan, de au sta.-tut de fatä cu pribegií, gí putín de
n'au pierdut domniia ; numai, ajutoriul lui Abaza-Paga fiind, s'au
tutors lucrurile lar spre binele i folosul lui Matei-Vodg, de i-au
dat domnlia ; gi au venit in targ cu bucurie.
Zic unii cg au adaos í haraclul, ci gi aceaía i-au ajutat
mult. Decii au chemat pre pribegi, i li-au dat jurgmAnt cg nu
le va face niel un rgu, i si meargg in tar& $i au venit pribe-
gil dAnsul Rumgnií, Grecii, earl' au fost bojari marí, gi tutu-
ror bine li-au %cut, iar nu rgu ; i incg au gi boerit pre unii.
Deci s'au nevoit Matei-Vodg de au dres tara foarte bine, caregi
dui:4 orAnduiala Ion boiarii, slujitorii, lAranil, egt tuturor le era
bine in zilele luí, precum am auzit pre bgtrAnii nogtri mgrturi-
sind de aciasta, eg tara iubiia pre Domn, gi Domnul pre targ
pentru cl era linigte in domniia lui : nu sà vedia, niel sg auziia
morfi sau präzi, precum sg fAcia l sg fac la altii, ci gandul
Domnuluí aciasta era sA plAteasca tara de datorie i sg sg odih-
niascg toti pre la moggile br. $i aga zicia bgtrgnii nogtri, el in
vase ani in vistierlia luí grginadA de bani n'au strgns, päng ce au
plgtit datoriile i chieltuelile ce le Meuse pAnä. geau aggzat dom-
niia ; dupg aciaia au strgns gi avutie, care pre urmi gäsind-o
alfil, o au räsipit gi o au cheltuít fgr de treabg, precum mal pre
urmg sg va povesti.
lar cgnd au fost It 7142, i-au venit poruncg. luí Matei-
Vodä sg meargg la oaste in Tara Legascg, cu Abaza-Paga,
cu Moisi-Vodg, Domnul Moldovei, sí cu Bugegenii toti, gi, tre-
and Nístrul drept la Camenítg, acolo gí ogtile legAgti au fost
strgnse ; i s'au lovit unii cu alfil, i, toatg zioa bätändu-sg, nimic
n'au folosit, nici o parte, niel alta, Abaza-Paga vgzänd cA intea-
cel rizboi nu folosegte nimic, s'au tras cu ogtile sale pre Nístru
In jos, la Studenifit cetate, i, batAnd-o cAteva zile, au luat-o,
pre lAcuitorii cetAtii 1-au robit, gi ce au mai putut dupen prejur
ca lupii au rapit, i cu acia izbgndg s'au tutors indargt, cinegi
pre la *Ale lor,
Matel-VodA, viínd in Scaun, altg grijg nu avia, ci fgcea
mlinistirf pretutindeni i biserici intru lauda lui Dumnezeu, earl
si vgd Ong acum, CA, pang. la acest Domn, putine aid au
facut Domnii cei mai de nainte; lar Matei-Vodg au infrumuselat
tara cu de tot fealiul de zidiri mIngstiri, bisearici, case domnegti ;
care sl pomenesc 1 ping astäzi,
9
www.dacoromanica.ro
 130

In domniia lui Matei-Voda la lt 7144, sultan Murat al patru-

¡ea, Imparat, mare &ire de oaste au &cut asupra Persilor, vi insuv
s'au dus cu 300.000 de norod, ce 1-au strans den Evropa, den
Asiia, den Sitia, den Araviia, vi, sosind la Armeniia cia Mica,
unde, viind vi Persil, la marginile acelia, vräjmavavte s'au batut.
Dar, biruind sultan Mural, Persil au fugit mal inteadäncul Per-
siei. Si au luat sultan Murat Rovanul, cetate mare, ce faste
aproape de Marea Caspii ; care avia multe oravä vi cetäti vf
tinuturi supt ascultaria ei. Deci, intoreändu-sa la Tarigrad cu
bfruintä, nu preste multa vreame i-au venit veaste ca Persul
lar au mers de v'au luat locurile ce le luase sultan Murat, ci au
inceput a face vi mai mare gatire de oaste, iar asupra Persilor.
Lt 7145, Cazacii Moscalilor au luat cetatea Azacului dela
Turci, vi ovtile ce au fost intr'ansa li-au taiat ; care cetate faste
in gura apei Donului, ce curl in Maria Meotis, vi, de acolo
curge in Marea Neagra. Care sultan Murat auzind, foarte s'au
turburat, vi vria sa meaarga sa o fa iarävi de la Moscalf, cl
imparachieria ce era intre Tätari 1-au impiedecat de n'au putut
merge. Ca aciasta pricinä fu intre Tätari : Cantimir Marzea,
carele era vestit vi vitiaz, vi avia 20,000 de oameni de razboi,
fiind hulit totdeauna de sultani, carii sant Domnii Tataralor, vi
nevrand sa sa supue lor, s'au radicat cu toata familiia lor de la
Cram, vi au venit in Bugiac ; vi s'au salavluit langa Muncastrum
Cromir (Cetatia-Alba), Tighina, Ahiliia (cum zfc cevti de scum :
Chiliia), pana la marginia Moldovii, vi, cu dänsul fiind uniti vi
alti marzaci, Orac-Marzea, Salamav-Marzea, vi altii tari al ovtf-
lor, carii, Windt], sa vi inmultindu-sa, trecea hotarale Moldovea-
nilor vi ale Leavalor, de facea multe reale, vi, temandu-sa de
mal eau, au trimis craiul levase soli la imparatul tureen, ca sa
scoata Tatarai den Bugiae, vi le-au fgoduit ca va lace ava. Mol-
doveanii tuck' facea jaiba de jafurile ce-i jafuia Tätarai. Decii
au poruncit Hanului de au venit cu toata puteria lui den Cram,
avand vi pizma pre Cantemir Marzea, unde nu sa supunia lor,
vI, avänd intre danvai razboi mare, au biruit Hanul, vi Cantimir
au fugit preste Dunare ; caruia f-au scris Imparatul sa meaarga la
dansul. si, indata ce au mers la Tarigrad, au sugrumat pre Can-
timir Marzea, vi au poruncit pre toti Tatarai acelui Marze sa-1
duel la Cram ; vi au vi dus denteanvai. Iar o seaama den Mar-
zacii ce era solii lui Cantimir Marzii, vazand patima sotului lor,
neincrezandu-sa nici imparatului, niel Hanului, s'au tras catra

www.dacoromanica.ro
 131

Tara Levasca, cu oumenii lor, cerand de la Liavi locurí de lIcavi.

Dar nu li s'au dat, temandu-sa de galciava Turcului ; ea ei zicia
ca vor fi ajutor Leavalor impotriva Turcului. Ci dar, Turcul, wand
sa-i aveze pre Tatari, au trimis pre Pava de la Darstor cu oaste
turciasa, moldoveneasca, rumaneasca, vi au chiemat pre toti
Tatariii, vi le-au fagaduit el vor avea pace sa sa salavluiasca in
Bugiac, numai sa nu faca paguba vecinilor. Iar, den cei mai
mari ai Tatarilor, care s'au socotit mai zorbale, au omorat Pava
inteo noapte 13, vi ava s'au avazat trebile despre Tatari : pre
Hanul Inca 1-au mazalit, vi au pus in locul lui pre sultan San-
gherei, feciorul luí Cazigherei, ce au fost mai nainte han MU-
rase vi au fost om vitiaz, care in tara Ungureasca, la luatul ceta-
tíi Iaurinum vi Agriía, multe reale au facut crevtinilor.
lar la 1' 7146, sultan Murat, cum am zis mai indarat, vi
mai mare &ire au facut asupra Persului, vi iar insuvi, cu
400.000 de norod, au mers de au incungiurat Bagdatul (cari-i
zic vi Vavilon), vi au trimis o parte de oaste cu Pava al Misi-
rului langa Ormusium, care este trecatoare de la Misir la Persida,
sa pazeasca. Alta oaste au trímis cu Pava de la Siriia la muntii
Tavrinilor, carii desparte Bagdatul de la Persida, poruncindu-i
A. plizeasca pre de toate partile caile, ca sa nu poata veni impa-
ratul Pe4ilor sa ajute Bagdatului ; precum s'au vi intamplat. GA
nici o bantuiala n'au avut, panii au luat cetatea Vavilonulu
(Bagdatul), dar cu multa osteneaalä, de abiía in patru luni, perind
Turci ca la 100.000, afara den cei ce mutila de ciuma ; vi multe
navAli au facut ; carele vi el navalia cu oastea. Irma in cea dui:4
urn* chíemand pre Viziriul, i-au zis : Caine, de nu-mi veí da
maine chieile cetatii in mina, te omor", Decii Viziriul, vazand
ca iaste rail vi ava v'i ava, au pus un lagum mare, care, radicand
o parte mare de zíd, au dat navala ; vi au luat cetatea.
In toata pacea ce avea Matei-Voda, in zilele lui, lar nu
1-au lasat Dumnezeu in odihna, cí i-au aradicat pre un vrajmav
mare, Vasilie-Voda Lupul, carele in urma luí Moisi-Voda sa
pusease Domn la Moldova. Acesta fara ilia o pricina sa facuse
vrajmav lui Matei-Voda, v'i in tot fealiul sa muncea ca sa lea
domnia Tarai-Rumanevti (pricina pentru ce, Dumnezeu vtie); dar
n'au putut niel cum, precum vom serie cu amaruntul. Ca n'au
zabovit Vasilie-Voda vreame multa dupa ce au luat domniia, cl
au ritdicat oaste asupra luí Matei-Voda, vi au venít pan la Buzau,
Auzind Matei-Voda de aciasta, au trimis la Racot, craful Ardia-

www.dacoromanica.ro
 I 32

lului, de au cerut caste ajutoriu, vf, fiindu-i prieten, 1-au dat.

Strans-au vi oastea lui, ce au avut, vi insuvi au mers cu ovtfle
spre Buzau, unde venise Vasilie-Voda ; carele, auzind de multele
ovti ce-i vin asupra, rumanevti, ungurevti, fat% nicí un razbof au
dat dosul ; ai novtrí 1-au gonít pan& 1-au trecut Putna ; vi au
pradat tara flu. Deci, Ungurii au trecut pre la Trotuv la tara
lor, lar ai novtri, Rumanif, s'au intors in tara cu izbanda vi cu
dobanda ; veselíndu-sa Matei-Voda de biruinta.
Mal avut-au Mateí-Voda supärare de Vasilíe-Voda, ca nu-1
rasa in pace ; ci lar au strans ovti vi au venit In tara. Matei-VodA
fuel au vi strans ovtile, vi i-au evat intru intampinarea luí, la sat
la Nanivori, pre apa Ialomitii ; carii &and razboi vitejevte, au
biruit Matei-Vodä, cat de abiia au scapat Vasilie-Voda cu putinf
oameni la Braila.
Acfasta ruvane viind lui Vasilie-Voda, tot nu sa odihniia,
ci in tot chipul ca sibila sa scoata pre Matei-Voda ; dar vi
Matei-Voda, fiind cu inima mare, vi norocul inca slujandu-f, nu
sa lasa. Deci, intru aceste vremi fiind un vizir foarte prieten lui
Vasilie-Voda, 1-au rugat ca sa mazaleasca pre Matei-VodA ; care
au vf facut, de au trimis Schimnf-Aga, vi Vasilie-Voda au trimis
pre Costia Caragia cu Schimní-Aga, invatandu-1, Indata ce va
merge vi va da cartile de mazalie, sa apuce pre bofari cu vorbe
bune vi cu fagaduele de la Vasilíe-Voda ; mai vartos ea' Costea
avia pre fratii lui, pre banul Pavlache, vi pre Apostolache, boiari
mari, sa graiasca cu ei, sa intoarca vi pre ceilalti. Matei-Voda
Inca, prinzänd veaste de la Poarta, au trimis catva capitani cu
steagurile lor la Col:4cent, de avtepta pre Schimni-Aga, vi avea
Inva.tatura sa-i ja cartile vi sa le aduca la Matel-Voda, ví pre
Schimni-Aga sa-1 tie acolo. Si, indata ce au sosit, s'au dus capi-
tanii de i-au cenit cartile : el injura vi nu vria sa le dia ; in cfa
dupa urma, le-au luat fara voe. Iar Costea Caragià, omul lui
Vasílie-Voda, Mid conacit preste Argev, de cela parte, de o
laturi (ca tot sa temia), daca au vazut acíasta, au incalecat cu
doi feciori ai lui, vi au luat Argevul in jos, vi pe la Cfocanevtí
au trecut la Darstor ; vi s'au dus la Vasilíe-Voda, de i-au spus
patima vf isprava ce au facut, Matei-Voda, daca au aft cArtfle,
vi au vazut ca sant de mazalie, au trimis de au adus pre Schfmni-
Aga, vi 1-au avazat la un loc, de au vazut pana v'au avazat lar
domniia. Decii, au trim's de 1-au adus vi 1-au daruit bine, vi 1-au
trimis la Tarigrad.

www.dacoromanica.ro
 133

CI niel cu aciasta Vasilie-Vodg n'au putut strica nimic luí

Matel-Vodg. Deci, väzInd Turcii ca s'au imputernicit Matei-Vodg
cu bani si cu osti, si avgnd pre Unguri prieteni, avia poftg si el
sg-1 mazgleascg ; dar nu-i cuteza, ci muncia in tot chipul cu vre
un mestersug sg-1 prinza : ci, norocul slujandu-i, nu putea ; ea
afla mestersugurile Turcilor si sä pgziia, Cg °data au trimis pre
Sitian-Pasa cu multi Turd, in chip ca sg sa impreune cu Matei-
Vodli prieteneaste, si de-i va da indemgng, sa-1 prinzg si sa-1
duel la Poartg. Carei, viind la Bucuresti, au congcit unii des-
pre VAcAresti, altií despre Cotraceni ; iar Matei-Voda, incg mai
nainte inteleggnd, s'au straw toate °stile, si sta toti inarmati
zioa si noaptia, Aciasta vgzgnd Pasa, n'au cutezat sg-i facä vre
un rgu, cl s'au purtat prieteneaste cu Matei-Vodg, si I-au daruit,
si s'au dus la locul lui cu toti Turcii. Si altg data au vrut Tur-
cii sa-1 prinza, ca s'au strans ostile turcesti la Oblucita si la
Cetatia-Alba, vi au mers si Vasilie-Voda la Cetatia-Albg cu °stile
lui, de la care avia Turcii indemnare asupra lui Matei-Vodli,
sa-1 prinzg. Deci au venit poruncg sg meargg si Matei-Vodg, la
Cetatea-Albg, si au purces cu toate °stile lui, cu tunuri, cu bung
&ire, si, ajungänd la Ialpuh, in Bugiac, au inteles si mai bine
de sfatul cel rgu ce fac Turcii cu Vasilie-Voda asupra lui, si de
acolo n'au vrut sa sg mai ducg mai nainte, ci au gait daruri
frumoase si scumpe, de au trimis Pasai Sarascheriului, pricinu-
ind cg iaste bolnav, si sg teame cg va muri in Ora striina ; si
s'au intors la Ora lui, si era sgzand cu pace.
Neputändu-sa odihni Matei-Voda de Vasilie-Vodg, pecum
ati auzit ca s'au scris indgrat, s'au sfatuit cu Racot, craiul Ardia-
lului, ca sa rgdice pre Vasilie-Vodg den Scaun, si sa pue alt
Domn. Ci dar, fiind la Moldova un boiar, anume Gheorghe, logo-
Mt mare, den sat den Rgcacini, carele era vrgjmas inteascuns
lui Vasilie-Vodg, si nestiindu-1 Domnul, gändind cg-i iaste prie-
ten, pururia 11 trimitia in solii la Racot s'i la Matei-Vodl, si
intru soliile lui s'au vgdit vrgjIngsiia ce avia spre Domnul sgu
Mil Craiul si catra Matei-Voda, vinuindu-1 ea' au umblat cu
jupaneasa lui, sí sg invrgj bise cu Toma Vornicul si cu Iordache
Vistierul Cantacozinii den tara lor. Decii, gasind Racot si cu
Matei-Vodg mijloc pre acest bojar, s'au asgzat intre dänsgi sg-i
trimila osti den Tara Ungureaascg si den Tara Rumgneasca, si el
va fi cap lor, de va scoate pre Vasilie-Voda den Scaun. Si asa
au fgcut. Ca in taing au otit °stile, si le-au trimis la Moldova.

www.dacoromanica.ro
 134

Ci dar, pana a veni °stile, era (cum spun unii) Gheorghe Logo-
fatul in mare grija sazand in spatäriia lor, tinia toiagul la gura
(ea la Moldova logofatul cel mare poarta toiag), far Toma Vor-
nicul si Iordache Vistierul, vrajmasai luí, in chip de batjocura
ii zisera Logofeate, ce tii toiagul la gura, pare cà zici in fluer?".
Ele le raspunse asa este, a zic in fluer sa-mi pogoare caprele
de la munte". Deci nu trecura zile multe, inteo zi mare, sazand
Cu Vasilie-Vocla la masa, ii veni veaste la ureche, ea °stile ungu-
resti i rumanesti au intrat in tar% (pentru ca pusease oamenii
luí de pima, i, and vor vedia ostile ca au intrat in tara, sa-i
faca tire); el numaí decat incepu a sa sterge la ochí cu
rama ; de care II intreba Vasílie-Vocia Ce iaste, Logofeate? ",
El raspunse ca i-au venit veaste ca-i moare jupaniasa, si-s ruga
lui Vasilie-Vocla sa-1 tase sa sa duel sa o ingroape. $1-1 crezu
Domnul, si-1 slobozi ; lui, fiindu-i calf gata la gazda, au purees de
olac, i s'au dus de s'au impreunat la Bacäu cu toate °stile. lar
in urmi mai era doi bojar, cu carii avusease Gheorghe Logo-
fatul mai nainte intelegere pentru aceste lucruri, i, la purcesul
lui nefacandu-le stire, li s'au parut ca i-au ficlenit, l, ca niste
becisnici (socotind ca le va fi mai de fotos), au mers de au
spus lui Vasilie-Vocla faptele lui Gheorghe Logofätul, si cum s'au
dus sa sä impreune cu ostile unguresti si rumanesti. $1, indata
ce auzi Vasilíe-Voda, trímise pre vataful de aprozí, cu vreo
50 de oamení, sa-1 ajunga, sa-1 prinza ; dar, and au ajuns
vataful la Bacau, Gheorghe Logofatul sa impreunase cu ostile,
cl, necutezand, s'au intors, de au spus stapana-sau ce au välzut.
Vasilie-Voda, intr'acia mänie, au pus de au tdiat pre acei doi
bolari, calif s'au dus de i-au spus, zicand ca au trebuit sa-i fie
spus mai naínte, and sa incepia vorbele, si era Gheorghe Logo-
fAtul la mana lui liar nu acum. Un bojar de acestea au fost bar-
batul Doamnii Dafinii Dabijoaii, mal nainte pana a nu o lua
Dabija-Voda. Asa povestiía boiarii moldoveni de acestea.
Deci Gheorghe Logofatul nimic n'au zabovít, ci s'au pornit
cu °stile spre Iasi. Vasilie-Voclä inca, ce au putut strange ostf
de grab, le-an luat si au esät innainte la Podul Liloaii, Acolo
lovindu-sX ostile, au biruit Gheorghie LogofAtul, si au fugit Vasi-
lle-Voda la cuscru-sau Hmíl, hatmanul cazacesc, caruia i sa
ruga sa-i dia osti sa scoata pre vrajmas den tara, l i-au dat
impreuna cu Tímus, care tinea pre Doamna Ruxandra,
fata lui Ci, pana a venit den Tara CAzIciascä, lar

www.dacoromanica.ro
 135

Gheorghe Logofatul s'au numit Domn in Scaun la Iasi. lar, daca

au venít Vasílie-Voda, cu multi Cazad, si au avut razboí la
Popricani, fu biruit Stefan-Voda. Deci s'au tras indarat spre Foc-
sani : Vasilie-Vocla dupa dansul ; Stefan-Vodä la Targoviste, la
Matei-Voclä, cu cat va boiari, Vasílie-Voda tot dupa' dänsul.
Fost-au trímís Matei-Voda pre Diicul Spätarul cu osti, O. opreasca
pre Vasílie-Voda, la Focsani, si la $oplea ; dar n'au putut. Deci
Matei-Voda s-au strans ostile to ate si au esat innaintia lui Vasí-
líe-Voda si a lui Timus la Finta ; si s'au lovit °stile foarte tare.
Si au infra:It d'intai pre o seaamä de slujitori, de i-au trecut
apa Ialomitií. lar Mateí Voda, cu inema mare Mud in fruntia
razboiului, indemnandu-si viteajai lui, si mai intorcandu-í, pre-
cum pururea sluja norocul lui Matei-Vodä, í-au slujät si acum :
ca s'au slobozít un nor den aer, care avea spa multa sí vant
lute, de bätea pre Moldovení tot in obraz, si pre Cazad, pana
i-au umplut de apa, de nu putea sa sloboaza focul, sau sa sa
apuce de arme ; iar ai nostri, imbarbatandu-sa, au spart toata
tabara moldoveneasca si cazkiasca ; si Vasilie-Voda cu Timus
poftia sä sa mai vaza spre FocsaníL. Atuncia au ranit cu un glont
la un picíor pre Matd-Voda. Insa cu biruinta s'au intors la Scaun
in Tärgoviste, ducand multi robí rnoldoveni si cazad, pre earl'
i-au Mat de la Fanta*na Tiganului pana la Targoviste, de-au
vazut un Turc mare, ce venise de la Imparatie, sa vaza de pl-
cevile ce s'au fäcut intre acesti Domni.
Care, va."zand cä au venit Vasilie-Voda sä la Scaunul lui
Matei-Voda fara niel o pricinä, au spus imparatului ca iaste vína
lui Vasilíe-Voda. Deci, impäratul au poruncit hanului sa prinza
pre Vasilíe-Voda, sa-1 duca la Poarta. Ci, in mijlocul vreamílor
acestora, daca au mers Vasilíe-Voda in tara Moldovii, au &I-
mes pre Doamna-sa cu fii-sau Stefänita si glued-sail Timus, cu
Cazacii, la Cetatia Sucevii, si el sa mai gatia de razboi. Matei-
Voda inca n'au zäbovit, ci au dat lui Stefan-I/odd ostí ale luí,
si i-au trimis si Racoti, craiul Unguri, de s'au dus dupa Vasilíe-
Vocla la Moldova, sí s'au batut cu Vasilie-Voda la sat la Sirca,
si birui $tefan-Vodä, si fugi Vasilíe-Voda tin Tara Cazaclasca.
lar Hanul, avand porunca de la Imparätie sa-1 prinza, precum
am scris mai Indarät, i-au scris o carte, zicändu-i, daca i-au
trebuit ajutor, cad n'au venit la dänsul, sa-1 día Tätari ajutoriu,
unde 1-ar fi fost pasul, ci au umblat cu Cazad care nu i-su
folosit nimic ? Aceste auzind Vasilie-Vodä, (de vreme a scl

www.dacoromanica.ro
 136

umpluse §i pacatul), sa increzu in cuvintele Hanului, i s'au dus

la dansul ca sa-i dea ajutoriu. Hanul, cum au pus mana pre
dansul, 1-au bagat in obezi, 0 1-au trimis la Tarigrad, §i 1-au
inchis Imparatul la Edicula. lar Stefan-Voda au mers la Suciava,
de au batut cetatea, §i, indreptand un tun supt cort, unde §adia
Timm, ginerele lui Vasilie-Voda, au lovit o ladä de supt cort,
0 tandärile lazii au omorat pre Timt4. Decii Doamna nu mal
avea ce sa mai faca, ci au dat cetatia, 0 i-au luat avutiia Ste-
fan-Voda. Lc unii sä sa fie culcat Stefan-Voda cu Doamna, sali
intoarca aceaia ce facuse Vasilie-Vodä, de sá culcase cu jupa-
neasa lui, in boerie. Dupa aceaia au venit la Scaun, 0 au scris
carti de la el i de la tara la Poarta, cerand stiag de domnie,
dupa obicei, i, Hind ajutorit 0 de Matei-Voda, i-au trimis impa-
ratul stiag de domnie, §i s'au aOzat Domn Moldovii.
lar Matei-Voda, fiind la un picior ranit den razboi, zacea
si-s cerca tamaduinta ; dar nu putts sa-§ caute boala lui i sla-
biciunia batraneatelor, de nebuniile dorobantilor, a siimeanilor,
i altor slujitori, ce facea, ca sa imbogatise in zilele lui, i bop' -
tiile de multe ori aduc la oameni 0 nebunii ; precum la ace§tia.
Ca striga pen Curtea-Domneasca, ca sa le dia lefi, ca ei au batut
räzboiul ce au avut cu Vasilie-VodA, §i zicia lui Matei-Voda sa BA
duet.' sa sa calugareasca, ea nu le mai trebue sa le fie el Domn,
baträn fiind 0 bolnav ; 0 atata sä indarjäse in nebunie, cä't 1-au
luat tunurile i erbariile, 1 le-au scos gall den tärg. Deci ei au
intrat in casa la Matei-Voda, unde zacia, §i zicea sa le dia
lefile, sau vor sa spargä cämärile, sali la singuri ei. Si atuncia,
vinuind dorobantii pre Ghinea Vistieriul §i pre Radul Armaqul,
zicand a ei nu lasa pre Matei-Voda sá le dia lefile, ii cerca
sa-i prinza, sa-i omoare, iar el de frica s'au fost ascuns in casa
la Matei-Voda ; lar dorobantii i seimenii, ca ne0e porci obraz-
nici, i-au autat pren toate casele, pana i-au gasit ; 0 i-au scos,
batandu-i, pang i-au dus afara den targ, unde era tot stran0
acolo i-au sfärämat cu sabiile. Atuncia s'au dus 0 la Socol Cor-
nateanul, 0, gasindu-1 in casa lui bolnav, I-au omorat ; 0 casele
lor li-au pradat foarte au, 0 si ingrozise toti boiarii de frica
lor, de sta marmuriti. Matei-Voda, acestea vazänd, 0 fiind bol-
nav, nu putea ce sa faca alt, numai ii blestema (ca neputincio-
vat au acest obicei, de blesteama). Dupa aciasta au murit 0
Doamna Ilina a lui Matei-Vodä, si o au ingropat cu cinste mare
in Bisearica Domneasca, in Targovi0e.

www.dacoromanica.ro
 137

Dupä aceaia, trecand cata.va vreame, s'au tamaduit Matei-

Voda la picior, si au esat in primblare, catra Arges, si, intor-
candu-sa la Scaun, lar dorobantii si seimenii i-au inchis portile,
si nu vria sa-1 lase sa Mire, ci-i zicia sa sa clued den tara afara,
sau sa sa calugareasca, ea nu le mai trebue sa le fie el Domn.
Si, necajat fiind Matei-Voda, au sazut afara trei zile, numai cu
Curtía lui si cu boiarii ; si nu lasa nici bucate sa-i mai duel
afara. Ci, neavand ce face cu acei talhari nebuni, le-au fagaduit
sa le dia bani ; si asa 1-au lasat de au intrat in Scaun ; si cu
necazuri ca acestia i-au trecut lama. Matei-Voda astepta sa vie
vara, sa aduca Tatari sl Unguri, sa-i pui pre toll supt sable ; pre
cei mari sa pre zurbale.
Dar, baträneatele ajungandu-1, si bolnavindu-sa eau, au
murit primavara, la [9] Aprilie, si n'au apucat sa faca ce On-
dise, numai i-au blestemat foarte rau; care blestem i-au ajuns
mai pre urma ; precum mai nainte sa va arata la istorie. Pentru
ca avea Matei-Voda dreptate sa-i blasteme, si sa le faca ori ce
rau ar fi fost mai cumplit, eä, in 21 de ani ai domniel lui, au
avut odihna mare, si-1 miluia si-i socollia, atat cat Meuse toti
bucate multe, si avutie multa, cat era ca neste boieri ; lar ei, ca
neste oameni fat% socotiala si raj, nu sä uita la binele ce le
facuse, ci-1 necajiia in tot chipul, cum ati auzit, si inca mai
mult de cat ati auzit i-au facut acei oameni rail; carora le-au
platit mai pre urma Dumnezeu.
Ci dar, dupa ce marl Matei-Voda, Dumnezeu sa-1 ierte,
parintele vladica Ignatie, cu boiarii den preunii, aleasara pre
Costandin Sardar de la Dobreni, de 1-au %cut Domn, fiind fecior
lui Sarban-Voda, si fiind samanta lar de Dom.
Mai nainte de moartea lui Matei-Vodä ea dol anl, sa afla
scris la istoriia Tarai Unguresti, ca au intrat Turci ca la 5.000,
de au robit tinutul, si 1-au pradat foarte rau ; lar Färgaci Adam
Groful, camele era Ghinarar Mare la cetatea Uivarului, prinzan-
du-le veaste, le-au esät innainte cu 1000 de oameni calk.' si
300 pedestri, si foarte i-au taiat rau, si i-au spart ; si le-au luat
prazile si 150 de robi; carif i-au trimis Impäratului. Iar, dup'a
biruinta ce facu, cautandu-sa cei periti, s'au aflat 800 de Turci
morti, iar Unguri numai 43. Inteacest razboi au perit si acesti
grofi : Esterhazii, anume Laslo, Ferentí, Tamas, Gaspar.

www.dacoromanica.ro
 138

42, DOMNIIA LUI OOSTANDIN -VODA,

P 7162.
Costandin-Vodd $eirban sd pune Domn, Costandin-Vodd ti vine
sleag de domnie. Costandin-Vodd urea sd scoald pro seimeni den lard.
Seimenil Cu dorobanffl sd scoald asupra boiarilor, Seimenii si doro-
bantii omoard multi boiari, Costandin-Vodd se sfdtuiste ca boerii 'lentil,
nebuniia taral. ¡-Ir/sea Spdtarul sd rddicd Domn de slufflori. Hrizea-
Vodd tae pro Aga Buliga. Hrizea-Vodd sd bate cu Ungurii, Hrizea-
Vodd fuge la Brdild, si Ungurii tae pre Rumdni. Costandin-Vodd sd
tmpreund cu Retool. Pro Hrizea-Vodd El dau Turcii lui Costandin-Vodd
si-1 trimite lui Racol. Racol s'au dus sd ia Tara Lesascd. Leasdii
cu Marili tncungiurd pre Racof. Ajutoarele lui Racol fug. Racot fuge,
Ungurii robi sd duc la craiu. Racol gdsaste pe Bdrcea Crai. Hrizea-
Vodd fuge den Ardeal. Hrizea-Vodd fu prins si spdnzurat. Slujitorii
pdrdsc pe Costandin-Vodd la Turci de hain, Costandin-Vodel fuge.
Ghica-Vodd sd pune Domn la Moldova.

Dupi ce vAzu Costandin-Vodi in Scaun, vi deaderi Cu

tunurile dupi obicei, merseri toti boiarii, cApitanii, slujitorii,
de-i särutari mina. Zic unii ci au fost trigind nidejde de dom-
nie vi Diicul Spitar, cAruia ficindu-i veaste unii den prietenii
lui cl moare Matei-Vodä, au purces de olac de la Buicevti, de
au venit ; carele. and au sosit, si pusease Costandín-Vodi in
Scaun ; deci vi lui i-au cAutat a merge impreung Cu altii de i-au
sirutat mina, neavAnd alt ce si maí faci. Ci dar dupi aceaia
&it% bojar, egumeni, popí, cipitani, slujitori, de-i trimiseri la
Tarígrad, ca cirtí de la tara, fiínd impArat sultan Mehmet vi
vizir Dervív-Pava ; vi spuseri ci le-au murit Domnul, sí si roagi
si le día Domn pre Costandín-Vodi, ci este fecior de Domn,
vi toati tara il poftevte. $i ava au vi ficut, ci i-au dat domniia
ca stiag, caftan dupe obicei, trimitind pre Terzí Mustafa-Aga
TalhAvgiul, 01 impreuni cu el au venit vi boerii ce era trimivi.
Decii Costandin-Vodi au purces de la TArgovivte, vi au
venit la Bucurevti, v'i acolo stau fait cu halal mare de au evit
innaintia Turcului ce venía de-i aducea Domniia, vi cu cinste
I-au petrecut ping in casele domnevti ; dupi aceaia 1-au avizat
la gazdä, rinduindu-i de toate ce-i trebuia ; vi, vizAnd in Bucu-
revti Ora au gait Costandin-VodA ví haraciul, ca-i era vreamia,
viau trimis vi plocoanele de domnie, decii lar cu cinste au tri mis
pre Turc, vi cu daruri bune.
Costandin-Vodi decii rimase Domn Tirii Ruminevti, vi si
vesellia in avutiia cea multi ce rimisease de la Matei-Vodä.

www.dacoromanica.ro
 139

La Moldova, den boerie Stefan-Voda fiind invrAjbit cu

Toma Vornicul si Iordache Vistierul, Cantacozinii, daca au luat
domniia Stefan-Voda, f-au prins si i-au inchis, O i-au dat pre
seaama Armasului celui Mare, ce era atunci Grigorie Habasas-
cul, ca sa-i omoare. lar Armasul, land daruri de la dinsai, nu
i-au omorat indata, ci i-au mai zabovit. Deci, prinzand veaste
Costandin Postelnicul, fratele lor, Cantacozinul, s'au rugat lui
Costandin-Voda, dupa ce s'au pus Domn, sa trimita carti la
Stefan-Vodä, cu rugaciune pentru fratiia lui, sa nu-i omoare pre
acei boiari ; si au trimis de olac pre Badea Contes Balacianul,
si intr.() zi si intr'o noapte au ajuns la Iasi, si, &and cArtile lui
Stefan-Voda, au chiemat pre Armasul, de 1-au intrebat; traesc
au omoratu-i-au ? ; si, zicand ca nu i-au °moral, i-au slobozit,
pentru voia lui Costandin-VocIA.
Asazandu-sa Costandin-Voda Domn, si facand pace cu toti
vecinii, Crai, Domni, ca sa aiba odihnii Ora, au socotit in oarece
chip sa potoleasch' nebuniile dorobantilor si ale seimenilor, ca
sa nu mai faca acele hotesti lucruri ce Meuse in zilele lui Matei-
Voda, de-i batjocuriia si ucidea boiarii, si alte nebunii, precum
indarat le-am scris. Ci s'au sfatuit, cu mestesug sa scoata pre
seimeni den tara, Hind Sarbi, pentru sa sa mal imputineaze
nebuniile, puind pricina ca sa face multa chieltuiala WM cu
lefile lor, si, Matei-Voda avand vrajmas pre Vasilie-Voda, 1-au
trebuit, lar acum, nefiind nici-un vrajmas al OW, nu trebue sa
sa saraciasca tara cu atatea lefi in desart. 51 inteaciasta soco-
teaala au si chiemat pre toti iuzbasai, clausal dorobantilor, si altt
capitani si iuzbasai de slujitori, si le-au zis aceaste cuvinte mai
de sus, pentru ca sa le fíe si lor cu voe. Si toti au priimit cuvan-
tul Domnului, zicand el bung socoteala s'au facut sa lasa strii-
nii den tail. intru aceaia si Domnul, si auzind ca le iaste 0 lor
cu voe, li-au &cut ospät mare, dupa °spat i-au daruit cu pos-
tave, coftirii, fieste-caruia dupl obrazul lui, fagaduindu-le O
aciasta : lefile ce sa da seimenilor, sa le dia lor. Iar hotii
aceia, daca s'au &Murat de toate, si au esat afara, impreunan-
du-sa cu cuscrii, ginerii, cumetrii lor Seimeanii (ca. cei mal
multi sa casatorise in tara), si, spuindu-le, au intors sfatul intr'alt
chip, si numai de cat, a doao zi, s'au sculat cu totii, doro-
bantii, seimenii, asupra boiarilor, sa-i uciga, vinuindu-i cá el
slut pricina de indiamna pm e Domn sa scoata seimeanii den
tara. Deci, pre Domn 1-au necinstit cu cuvinte proaste, lar pre

www.dacoromanica.ro
 140

boiari, cgti n'au putut sapa den mginile lor, i-au omorgt ; pre
nume ace0ia : Ghiorma Banul, Drgghici den Greci, Gheorghe
Vistier dela Pope0i, Papa Brgncoveanul, Cfirstea al lui Socol
den Corngteni, Udrea Sluger Doicescul, Preda Beca den Maki,
Saya $ufarul Cu0ereanul, Dumitru Comis ot Stäne0i, Mihai Cio-
hodarul, Ggclia Cgpitan, Bonciul Cgpitr.n, Ivan, Iancul Cgpitan ot
Cgline0i, 0 alti bojari multi. Decii, incruntändu-sg in sgnge, sg
facurg ca ne0e cäini turbati : cguta pre cine vor mu§ca ; 0 ince-
purg casele bolarilor a le jgfui, 0, nu numai ale boiarilor, ci 0
ale altora ; 0 bisearicile jgfuia : od'aldiile, potirile, discosile, cArtile,
lua de le vindia pen tgrg ; pre multi preoti ii scotia de plete de
unde facia liturghie, 0-i batia ; icoanele le ardia, sg scoatg aurul,
0 pren prestoale cguta de g5.siia moalte sfinte si le lepg.da,
zieänd cä sgnt farmece. Ca aceste lucruri färá de leage facia
dorobantii gl seimeanii 0 alti slujitori, de coprinsease rgotatea
lor toatä. tara ; atat egt sä mira bietii boiari ce vor sg facg, cl
fugia care incotro putea scäpa. Deci Domnul, viizänd acest lucru,
cg nu sg va putea potoll intealt chip, s'au sfgtuit cu boiarii ca
sg aducg o§ti striine asupra lox, sg-i tae, sg-i omoare, cu de tot
fealiul de cazne, i au trimis o seaamg de boiari la Racot, craiul
Ardialului, alfil la Stefan-Vodg la Moldova (scotänd cuvgnt cum
a au fugit boiarii far& §tiria domnului), carii, mergand pre acolo,
au rugat pre acel Domni sa vie cu o0ile lor sd batg pre acei
fäcgtori de räu. Si le-au ascultat ruga, 0 s'au otit cu o0i multe,
i au purces sl vie. Iar Costandin-Vodg se facia cg nu-i este
in §tlre de veniria o§tilor, ci au chemat apitanii, iuzba0i, 0
alti slujitori, de le spunia, ziand a ficlenii boiari lar nu s'au
lgsat de räotate, ci au fugit in alte 06 §i acum aduc o0i asu-
prä-ne ; ce ziceti sg facem 7". Ei ziserä Sä ne sculgm, Doamne,
cu totii, sa le e§gm innainte ; §i näldgjduim cg vom birul". Si
incepurg' den toatg tara a sg strange slujitorii, §i plecg Cos-
tandin-Vodg cu dgn§gi spre Gherghitg, sg lasa innaintia lui Racot
la Teleajen (cg.' ap vria Costandin-Vodg, sg-i dea in gura Ungu-
rilor 0 a Moldovenilor). $i, mergAnd Ong la Gherghitg cu o0ile,
bile° noapte au fugit Costandin-Vodg de s'au dus la Pava de
la Dgrstor, spuindu-i de intämplärile ce i s'au intgmplat, de au
fgcut hotii slujitorii, de au omorgt atafea oameni, boiari, 0 li-au
jgfuit casele, 0 toatg tara o au stricat. Deci, pentru ca at le vie
la hac, au trimis la Racot cu ruggciune, de vine §l Stefan-Vodg
cu o0i, sg-i tac, sg-i omoare ; ci cu me0e§ug i-au strgns, i i-au

www.dacoromanica.ro
 141

dus pana aproape de oWle streine, i i-au lasat, 0 au venit la

Pasa. Deci Pava, auzind aciasta, au zis ca foarte bine au socotit,
ca ap sa cade unora ca acestora sa le faca, carii sa scoala
impotriva stapanilor qi strica tara. Ci, in mijlocul acestor vremi,
vazand slujitorii ea 1-au parasit Domnul, 0 oOile streine, ce
venia asupra-le, era aproape, s'A mira ce vor sä faca ; ca le era
toate socotelile inghiesuite. Ci, viind 0 Hrizea Spatar de la
margine in oastea lar, numai cleat il rädicar'A Domn (lui inca
1-au fost voia, cum sa veade), i incepura a sä rändui de raz-
1;oiu. Slujitorii Oral, dencoace de Teleajan Racoti 0 pribegii
;

bojar, cu Ungurii i cu Moldovenii, deucolo ; randuira 0 tuna-

rile, unde era aga Buliga, fiind aga-mare. Deci incepura a
slobozi tunurile in Unguri ; dar ii trecia gloantele : au denadins
Buliga ap le indrepta, au den greplä, nu sa qtie bine ; ci
deaderl tire Hrizii-Vocla ca tunurile nu bat in oaste, ci pre
d'asupra. Deci, alerga cu calul maníos, 0, ajungand la tunuri,
scoase palovil, 0 lovi pre aga Buliga, de-1 facu in doao. Dar
nici cu aciasta nu folosi nimic, ca multi capitani, ce au avut
intelegere cu Costandin-Voda 0 cu pribegii, cu stiagurile, au
plecat de s'au dus in oastea ungureascä, impreunändu-sa cu
boiarii pribegi. Hrizea-Vodä, aceastia vazand, sa intrista, lar tot
innainte cauta (de vreame ce intealt chip n'avia cum mai face,
ajungand la nume de domnie), ci, cu cati era, dedera razboi
viteja0e ; dar, pacatul hotilor slujitori implinindu-sä, au intrat
Ungurii intrlan0i, ca lupii in neqte oi, de-i tala, ii impupa, de
zacea gramazi. a au inceput a da dosul, cat putea scapa, cu
Domnul lor Hrizea-Voda, cercänd calia Bran ; lar pedestrimia
0 ceí cu caí raj sä. ascundea pen maracini, pen cranguri ; pe
care scotandu-i, supt sable i-au pus pre toti. De aciasta auzind
Costandin-Voda, i0 luo zioa bung de la Pava, 0 purcese inna-
lutes lui Racot ; ci, viind la Ciocanqti, .4zAnd la pranz, nímerira
doi tritni0 de la Hrizea-Vodä, carii mergia cu carti la Turci, 0
indata II prinsera, i, aducandu-i la Costandin-Vodä, porunci
de-1 spänzura de ne§te umbrare ; unul de acetea IL cherna
Bargandi,
Decii Costandin-Voda, mergand, sa impreung cu Racot 0
cu Stefan-Vod'A la Dridov : acolo au 'A'zut trei zile de s'au
ospittat, 0 au daruit pre Crai cum s'au cazut, multamind i pentru
osteneala ce au fäcut de au spart oOile vrajma0lor. Dupli aceaía
s'au dus fieOecare la tara lui, lasand Racoti doi capitani mari :

www.dacoromanica.ro
 142

unul de Nemtí, anume Gaudi, altul de catane, anume Boros, sit*

fie lAngA Costandin-VodA : la ce le va porunci, sA asculte, sA
facA, Deci s'au dus Costaadin-VodA la Scaun, cu boiaril, de cerca
pre hoti, pre jafuítorii ucigasi, zorbalele, de-i intepa, spAnzura,
ii tAia cezvArti, cat au curAtit tara de rAi ; atAta cAt dorobantli
si seimeanii iq lepAda haínele ceale vinete, si sA imbrIca in
fearfenite reale, si jura a nu &ant dorobanti, lar, care sA cunostea,
nu mai avia zile. TrecAnd atAva vreame asa, cum am auzit,
Costandin -VodA au facut arti pretutíndenia, dAnd ertAciune
vinovatilor, zicAnd : fiestecarele sA-s vie la casa lui, sA sa asaze,
sl nu mai faci nebunii ; cA, mai fAcänd, le va face mai rAu. Si
trimise la Sidaus-Pasa de la DArstor, rugAndu-sA ca sà trimitä la
BrAila, unde era Hrizea-VodA cu multi hoti de ai lui, si-1 prinzA,
si sA-1 dia lui Costandín-VodA. Si asa au fAcut : 1-au prins, si
pre multi de ai lui, si i-au trimis la Domn. Deci, Racot Craiul
cerIndu-1, 1-au dat cu jupAníasa lui, cu coconii, si 1-au dus la
Belgrad ; cAruía i-au &cut mertice si aitele ce era de treaba
hranei lui.
Atuncia, nu peste multA vreame dupA aciasta, Racot Craiul,
imputernicindu-sii in osti, si in bani, n'au qAzut sA sa odihneascA
In binele lui, ce-1 avia astigat de la tatA-sAu, Racot Gheorghe
cel bAtrAn, el, afari den ce avea tatA-sAu supt stApAnirea luí,
s'au fost sculat cu oastea asupra Nemtilor, de li-au fAcut mare
supArare, cat de nevoe li-au cAutat a-4 mai da multe cetAti si
multe locuri, care le tinia Nemtii ; care toate rAmAsease in mAna
acestui Racot Gheorghe dupl moartia tAtAne-sAu ; dar nu s'au
indestulat, ci au poftit mai mult, ca &A ja si crAila TArAi LesAsti
de la Cazimir-Craiul. Deci, fAcu gAtire mare, si au cerut ajutor,
de la Munteani, si de la Moldoveani, de la Cazad, de la
Sfeti, si toti I-au dat ; si au intrat in Tara LesascA, si multe präzi
au fAcut, si mult loc au incungiurat. Dar Craiul Cazímir si
cu toatA boerimia TA/Ai LesIsti, s'au dat de o laturí cu
oastia lor, si au trimís la Hanul, de au venit cu TAtati ca la
80.000 (cli LiasAi singuri nu-i cuteza lui Racot, el avía si el
oaste !Duna Si, impreunAndu-sA LiasAi cu TAtarAí, s'au pornít
cAtrA Ungurl, pAn5. 1-au apropiiat. Ajutoarele lui Racot : Sfetii,
RumAnii, Moldovenii si Cazacii, vAzAnd atAta puteare de osti ce
le vin asuprA, au fugit, cínesi la tArAle lor ; si au rAmas Racot
numaí cu al lui, Chímin Ianos, ghinAraríul luí Racot, si alti bolari
ai lui, vAzAnd cA va sA le vie lucrul la r5u, au zis Cralului sA

www.dacoromanica.ro
 143

WI sa sa dual la tara lui, ca, de va scäpa el, sa Lail vi de

grija celor ce vor ramanea acii : vi asa au facut, a au fugit.
lar ovtile cu Wall boerimia au ramas, vi i-au incungiurat Liavai
Cu Tatarai de toate pArtile, de le da razboi in toate zilele, Si,
vazand Maya vreame inchivi, sfarvind bucatele, vi iarba, vi gloan-
tele, de nevoe s'au dat robi Tätaralor, ducand la Cram, la Bugiac
pre boiarii cei mari, anume : Chimin Ianov, Cornis Gavpar, Beldi
Pal, ví alti multi bojar, carii nu sa vtiu numele lor, vi de cei-
lalti fara numar ; careí maí pre urma cu multi bani s'au ras-
cumparat dela Tatari. Inteaciastä nenorocire au umblat Racot
in Tara Levasca ; carele, viind la tara lui, au gäsit lucrurile
Ardialului intealt chip, nu cum li-au lasat, Ca Bercia Ianov, cre-
dinciosul care il läsase Racot caimacan in locul lui, purtfitor de
grill tuturor lucrurilor Oral, auzind de primejdiía lui, Racot de
la Tara Levascfi, ví a ovtilor lui, au inchinat A rdialul Turcilor,
vi 1-au pus pre dänsul crai. Aciasta väzand Racot, s'au dus in
tara de sus, de-vi stranse caste sa vie asupra Turcilor carel
paziia Ardealul, sa4 scoata vi sa dobändeasca iar la mana luí
Ardialul,
In vreame ce era Racot in Tara Levasca, au aflat vi
Hrizea-Vodä vreame ca sa fuga den Ardial, cu gänd ca acela WI
meaarga la Turci, Si, fiind 500 de seimení in Belgrad duvi de
Racat robi den räzboiul de la $oplea, pre cari-i lasase Racot sa
pazeaasca scaunul, cu acevtea vorbindu-sa Hrizea-Voda, cu toti
vitejaste au evät den Belgrad, vi au trecut muntele pre la Bis-
trita, vi trägia Mt% Tara Turceasca, lar Costandin-Vodä, prin-
zänd veaste, trimise pre Preda Vornic Brancoveanul, vi pre
Radul Stolnic Farcävanul, vi pre Ivavco Cepariul, cu ovti, vi i-au
ajuns la Targul Bengal ; vi, facand razboi, au biruit al lui Cos-
tandin-Voda, vi pre Hrizea cu ai lui i-au prins, de i-au dus la
Domnul sail. 51 au spanzurat pre Hrizea de o roata, cu alti 12
capetenii ; lar celoralalti li-au taiat nasurile vi urechile, vi i-au
slobozit. Zíc unií ca nu i-au putut lua cu bíruinta, ci cu jura-
mant, vi au calcat juramantul de i-au omorat.
Dorobantii dara, vi alti slujitori raj, carii s'au vtiut in villa
mal mare, 0 inca unii capetenii fíind, trecand peste Dunare,
macar cl facuse Costandin-Vocla carti de ertaciune, lar tot n'au
vrut sa vie in tara, ci, fä'candu-sa gramäzi multe, rg intealt chip
vazand ca nu vor strica Domnului, au inceput a-1 para la Turd,
ca laste hain de spre Imparätie, vi iaste una cu Racot vi cu

www.dacoromanica.ro
 144

Stefan-Voda. Aciasta veaste ducandu-sa vi la Imparatie, au

mazälit pre Costandin-Voda vi pre $tefan-Voda de la Moldova,
vi-i cherna sa meargä la Poarta, lar acevti Domní n'au vrut, ci
s'au dus in Tara Ungureasca. $i aicea in tara au pus pre
Mihnea-Voda Domn, lar la Moldova pre Ghica-Vodä ; carele,
fiind capichehaía lui Stefan-Voda la Tarigrad, sau el au poftít,
sau Turcii den socoteaala lor i-au dat domniia. Deci, mergänd
veaste lui $tefan-Vocla ea au dat domniía Ghicai-Vodä,
capichehaiaoa luí, ví fiínd Gligorie fecíorui Ghichi, aga-mare la
$tefan-Voda, dental 1-au bägat la inchisoare, dupä aceía,
socotindu-sa, intialt chip cä nu va putea face, numaí cu fuga,
s'au got cu casa luí ví cu toatä talfaoa, domneavte, ví au luat
vi pre Gligotie Aga cu dansul. Care, mergand pä'na la Targul-
Frumos, au chemat pre Gligorie Aga vi 1-au imbracat domneavte,
cu haine, ívlic, surguci, vi I-au incalecat pre cal domnesc, ví
i-au dat toatä Curtea cu stiagurí, cu meterhaniao, tobe, trambite,
slujítori, vi 1-au trimis la 1avi, ca pre un fecior de Domn ; vi i-au
zis : Mergi, fätul mieu sanatos, daca au vrut Dumnezeu asa". Si
s'au ales oameni de al luí, vi carii au poftit sa meaargl cu dä'nsul,
vi cati i-au trebult, vi s'au dus in Tara Ungureasca, ca vi
Costandín-VodA, Domnul Tarai Romänevti,

43. DOMNIIA MIHNII -VODA, It 7166.

Mihnia-Vodd sd pune Damn. Root)/ vine in Ardial.Racol onward
pre Bdrcea Crai. Costandin-Vodd lar vine fn lard, gl Mihnea-Voda fuge.
Costandin-Vodd lar fuge. $tefan-Vodd lar vine, cl-1 bate Ghica-Vodll,
gl fuge. Tamil gl Domnil rumdnegti pradd Ardialul. Bolan', f 1 sluff-
toril pdrdsc pre Mihnia-Vodd la Papa. Pfroul Vistier gl Istratie pler de
Mihnea-Vodd. Preda Brdncoveanul plere de Mihnea-Vodd. Mihnea-
Vodd omoard boerii. Mihnea-Vodd Jae Tarot, den Tdrgovigte gl den
Bucuregti. Racal, rdnit de Turci, moare. Mihnea-Vodd fuge den
Giurgiul. Costandin- Vodd fuge din Moldova. Gheorghe Vornicul
Bdleanul rob la Marl. Chimin lanog ese den robte. MIhnea-Vodd
fugind. tara robesc Marti. Seidl-Paga prada Ardealul.
Mihnia-Voda acesta, pre carele Turcii I-au ales de 1-au
facut Domn Tärai Rumanevtí, numíndu-sa el pre sine ca iaste
hedor Radului-Voda Mihnea, vi slujä'nd langa poarta Turciasca
la Chinan-Pava (cäruia zic unii sä-i fie fost giuvan, fiínd frumuval),
iar maí vartos Valedelii au slujít (ea zíc unii sa-i fíe cautat de
treaabli ate °data), vi invatand turcevte bine, den manila lui

www.dacoromanica.ro
 145

Dumnezeu luA si el domniia ; carele viind in tara cu Turci, cu

Mari, multe reale au facut. SI, gasindu-s dorobantii Domn dupa
mema lor, II povätuia tot spre jafuri si rlotati, precum povestia
mai jos va arata. Boiarii caril mai ramäsease neucisi de doro-
banti, vazand el Mihnea-Voda au luat pre dorobanti innainte, si
asculta ceale reale invAtaturi, temandu-sa sa nu pata ca si cei-
lalti, au fugit, unii pen Tara Ungureasca, altii pen munti si
ascundia. Atunci au trimis carti pre la toti, cu juramant, ca nu
le va face eau, si au venit toti pre la casele lor in tara. far
Mihnia-Voda, avand gaud sa sA radice asupra Turcilor cu sable,
nimunui dental n'au spus, numai gatire mare faca: stiaguri de
slujitori, tunuri, erbArii ; si dorobantii, seimenii cei stricati de
Costandin-Voda pentru rAotatia lor, ii indrepta pre la stiaguri,
facAnd cautari tuturor slujitorilor tarai. Ci dar, in mijlocul vrea-
milor acestora, Racot Craiul, care sa dusease in tara de sus,
sa-s stranga osti, sa vie la Ardial, pre carele inchinase Barciai
lanos Turcilor, precum am scris indarat, au strain cata oaste au
putut (de vreame ca-s pierduse oastea dental in Tara Lesasca),
si au venit in Ardial. Acolo au gasit tara inchinata Turcilor cu
tot nemesugul, si au gasit pre BArciai ¡anos in Sighisoara inchis ;
pre carele neputAnd sa-I scoata intealt chip, i-au flgAduit ca-1
va lasa slobod si in pace, numai sa si dual' la casa lui. Deci
Barda', increzandu-sa in cuvintele luí Racot, au esat numai cu
oamenii lui, el insusi in carata, sa sa duel la mosalle lui ; lar
Racot Gheorghe au out 40 de catane viteaji, cu arme gata, si
f-au trimis ca, unde-1 vor ajunge, sa-I impusce, $1 asa au facut :
indati ce l-au ajuns, unde sadea in carata, au tras toti cu pistoa-
lele, si I-au omorit, Acest sf Arsat au dat Barciai Ianos. Racot
Craiul, macar a au facut aciasta, dar neamesai si boiarii cei
marl nicicum n'au vrut sa-I mai priimeascA sä. le fie eral ca
mai nainte, de vreame ca le facuse mare paguba cu ostirea ce
s'au facut in Tara Lesasca, de i-au dat robi TAtarilor : sum&
mare de neamesi si toate ostile ; ci sa tinia tare de poala Turcu-
lui, de la care cena ajutoriul impotriva lui Racot.
Insa, inteacest an ce umbla Racot fulgerand pen Ardial,
fiind si Costandin-Voda si Stefan-Voda acolo, s'au rugat sa le
dia osti, ca doar ar scoate pre Domnii cari-i pusease Turcii in
Tara Rumaneasca si Moldova ; si, den cat au avut, li-au dat si
unuia tii altuia. Deci, viind Costandin-Voda in tara, Mihnia-Voda,
cu boerimia ce era langa dansul, s'au dus WI% Giurgiu. Costan-

10
www.dacoromanica.ro
 146

din-Voda au venit in Scaun, i s'au dus pana la Dobreani.

nia-Voda, cerand Turci de la Pala, langa oastia ce avia el, au
purees catrli Bucuresti. Costandin-Vodä, intelegand ca vine Mih-
nia-Voda cu mai mare puteare cleat are el, n'au asteptat vre-
un riízboi, ci au fugit in Tara Ungureasca ; iar Mihnia-Voda s'au
luat Scaunul, lar unii zic ca Costandin-Voda s'au tras de au
venít in tara, pentruca au avut avutie innecata in burle in
helesteul de la Dobreni, i neluandu-o, and s'au dus Intäi, acum
au venit de o au lust. Ci aceasta laste vorba de la oameni, lar
adevarul nu sa stie.
Stefan-Voda, den Tara Ungureasca, luand osti cate au putut,
s'au dus sA scoata pre Ghica-Voda den Moldova ; ci, prInzand
Ghica-Voda veaste, s'au grans ale sale osti, mal bune si mai
multe, si au trimis pre fie-Sau Gligorasco-Voda cu °stile, de i-au
esat innainte la Targul-Frumos, la Strunga. Acolo avänd razbol,
au biruit pre Stefan-Voda, l s'au dus iar in Tara Ungureasca.
Deci el n'au vrut sa mai faca zabava pre acolea infra desarta-
ciuni, de vreame ca vedia slabiciune la Racot Craiul i ca l-au
biruit in Moldova de s'au rusanat s'au dus in Tara Lesasca,
de acolo si la Moscu s'au dus, si de acolo intr'ilte pärJ, panä.
s'au sfarsat ; lar pre Doamna-sa, den Tara Lesascä, o au trimis
in Moldova, sa saza la casile ei ; ca nu o jubila, cA avia tiitori.
lar Costandin-Voda al nostru rumanesc s'au mai zabovit
dupa desartaciuni in Ardial catava vreame. Inteacest an ducandu-
sa jaiba la Imparatie, de la Mihnia-Vodä den Tara Rumaneasca,
si de la Ghica-Voda den tara Moldovii, ea nu pot sä. sa odihneaasca
de Costandin-Voda si de Stefan-Voda, ca yin de calca si stria.
tara Imparatului, cu ajutoriul lui Racot Craful ; care auzind
Impfiratul, sultanul Mehmet, i Chiupriuliul, viziriul, indata
porunci de sa &Ira Turci, Tatari si Domnii rumanesti, sa
meaarga in Ardeal sa scoata pre Racot, 5i purcesera Cu toata
gatirea, de intrara in Ardis! ; iar Racot, avand oaste puting, s'au
tras lar catra tara de sus, ca sa faca gatire mai mare. Dar
Turcii i Tatarai, dupa cum le este obiceiul lor, au stricat in
tara de jos multe cetati, multi oameni au robit, si au pradat tara
rau ; atuncia au luat sí Inaul, cetatea cía tare sí vestita. Ci dar
inteaciasta mergere in Ardial, Mihnia-Voda, fiind ajuns cu Racot
si cu Costandin-Voda, sa stea impotriva Turcului cu sable,
avand si in gandul luí aciasta tintuita, and vria sa triaca pe la
Teleajan, atund s'au aratat gandul lui boiarilor i capeteniilor,

www.dacoromanica.ro
 i 41

indemnandu-i sg tac pre Turcii carii veniia cu un Pa$A Saraschier

qi cu Tatari, sg triaca pe la Teleajan. Boiarii si capeteniile
slujitorilor, auzind aceaste vorbe de nimic, se ingrozia i sa mira
ce vor sg facg, de vreame ce Turcii si TAtargi le era in spate-le ;
ci in fata Domnului i-au zis Bine, Doamne, noi sa facem
porunca MAriei Tale, dar pre urma cine den noi $i den copiii
no$tri va scapa de sabiia cea lunga a Turcului 7", Care auzind
Domnul, sa manie. lar, dacg s'au despartit in laturi, s'au sfatuit
boiarii sA fuga i sa-1 lase pre dansul ; $i it$a au facut, cA au
fugit care incAtro au putut. trig Parvul Vistieriul Vlädescul, fiind
mai indraznet, si ziand cg. iaste $tiut al Portii otomAne$ti, de
nu vor indrgzni sg-i faca vreun rau, cu cAtiva boiari, $i cu
multe capetenii de slujitori qi cu slujitori s'atr dus la Pastt
indargt, de au spus Paqai ceale ce au zis Mihnia-Voda sA faca.
lar Mihnia-Vodg, vazAnd aciasta, s'au intors $i el la Pava,
jaluindu-sg de bojari qi de o$ti, ca nu vor sa meargA la slujba
ImpAratului, $i fug ca ne$te raj: lar el iaste sluga driapta
ImparAtiel, crescut in Curtea ImpArdteascA, si n'are el gaud de
hala niciodata. Pasa inch', uimindu-sg dupg cuvantul lui, nici
unii pArti au crezut, nici altiia, ci i-au ImpAcat ca sA meaargA
la slujba ImpgrAtiei. lar Mihnia-Vodg, vAzAnd lucrurile despre
Pasa $i mergänd la conac, i intamplandu-sa de au venit Pgrvul
Vistieriul supt cortul domnesc, poruncise mal nainte unor
daca-I vor vedea ea' vine Pg.r vul Vistieriul la cort, sa vie $i ei
cu armele pre supt haine, sa nu sa vazg. Ci indata venirg
cum le poruncise. Decii, dupg perdia esa Mihnia-Voda, $i zise
besliilor turcea$te vur$ughidi" ; i indatA il lovirg cu sabiile de-1
fAcurA farame, $i nu sa mai socoti ca iaste $tiut la Poartg,
mutafaraca impArgteascg, si-1 radicará de acii facut fargme de
sabii, lar Istrate Postelnic (carele multa vreame au fost pribeag
la Matei-Vodg, i mult au cheltuit Matei-Vodg sg-1 la de la
Turci, i n'au putut), fiind atunci supt cortul lui, $i intelegand
de patima Pgrvului Vistier, fiind aproape pgdurea, au fugit in
padure ; darg. poruncind Mihnia-Vodá dorobantilor sa-1 prinzg,
au intrat in padure dupg dansul, l, cautandu-1 cu amgruntul,
l-au ggsit, si, ducandu-1 la Mihnea-Voda, l-au taiat. Si au mal
tgiat pre Radul Aga Barsescul si pre Vintila Capitan, $i pre
Badea Vgtaful, qi au trimis pre Dinca Armaselul Sarbul dupg
Preda BrAncoveanul, de l-au ajuns la TArgoviste, i in casele
domne$ti l-au omorgt. Poruncit-au i cgpitanului Odor den

www.dacoromanica.ro
 148

Targovivte, de au mers la Filipevti, la Costandin Posteink

Cantacozino vi la ginere-su Panä Spatariul sa-i prínza vi sa-1
omoare ; ci ei au fost príns veaste vi au fugit prin munti la
Bravov, ví de acolea s'au dus la Moldova. Decí, stamparandu-sa
putin cu moartia acestor bojar, s'au dus cu Turcil vi cu
Tatarlii la Mau, cum s'au scris mai sus, vi lar s'au intors
toamna la Scaun.
Atuncea de iznoava iv' gatia trebíle lui de a sfi radica
asupra Turcilor, vi au trimis la Tarigrad de au luat bani imprumut,
vi pre la Turcil dupa margine, pricinuind ca iaste tara säraci
vi pradata, vi acum nu are de unde lua bani, pang. sa va mal
dreage, decii va plati ; vi mai pre urmä au chiemat pre acei
Turd datornici la dansul, ca sa le plateasca. Decii, strangandu-i
pre totl, ii tinia cu mertice, cu nafacale, cu lefí, päna au venít
vreamea care o socotia el. Cl intai au cercat pre boiari pentru
rädicaria aciasta ; care zatícnindu-1 sa nu faca lucru ca acesta,
ce nu-1 va putia scoate la cap, si pre urma va vení peíre tarlii,
i-au omorat pre toil cu bevliii lui, ce avia langa dansul, strati-
gändu-i pre toti la Curte intr'o seaara ; vi, avand pre ucigavi gata,
cate pre unul-unul II lua de-i sugruma, ví-i arunca den case jos
pre ferestri, vi tabulhanaoa zicea pana 1-au íspravit pre toti.
Pe acevtea insa : Radul Vornic Candescu vi doi frail ai ¡uf,
Negoita vi Mold, Udrivte Spatar. Dicul Spatar Buicescul, Radul
Ffircavanu Stolnic, Dandul Postelnf c Paraianu, vi fie-säu Preda
Logofat, Badea Comis Comäneanul, Stroe Clucer Bärsescu, Vasíle
Climpineanul vi alfil nenumiti aicea. De care sa bucura dara-
bantil, calcandu-1 vl batjocoríndu-i, facludu-le Mihnia-Voda pre
voia lor, de au omorat vi pre cei ce au rämas boiari neucivi de
dänvai in zilele luí Costandin-Voda.
Aciastä paganatate slvarvand Mihnia-Vodä, vremea viind vi
a ovtirii, sä. mearga Tura impotriva lui Racot Craiul, cu carele
avea intelegere Mihnea-Voda, and vor fi ootile in Tara Ungu-
reasca asupra lui Racot, atunci vl el sa sa porneasca cu °stile
tfirai asupra Turcilor dupli margine. S. randuind Rawl pre Cos-
tandin-Voda sa. meargl cu ovti in Moldova sä scoata pre Ghica-
Vodä, decil Mihnia-Voda iv' stranse ovtile la Targovivte,
vi puse calarimea imprejurul tärgului, vi pedestrímea o au slo-
bozit in targ, de au taiat Tura, cati s'au aflat acolo, pe toll,
avajderia vl in Bucurevti au facut, vi trimise pre Gheorghe Vor-
nic Baleanul in Moldova cu catava oaste ajutoriu luí Costandin-

www.dacoromanica.ro
 149

Vodg. Cum sg veade, nebuneste umbla 1 Racot, ca í Mihnea-

Vodg si Costandin-Vodg, a nu auta sg-s isprgveasa intAí
treaba lui den Ardeal cu Turcii, epoi sg sg apuce de domniile
acestea, ci vría sg facg multe trebi deodatg si pe urmg nici-
una n'au putut ísprAvi. CA, rgschirAndu-sí °stile pen targle rumg-
nesti, i Racot rämgind cu oaste puting, avAnd rAzboi cu Turcii
la Ghiula, 1au biruit, i 1-au fault in cap ; care intrAnd in ceta-
tia Oradiei sg sg tAmgduiascg, peste cgtgva vreme au murit,
1-au dus la Patac, cetatia lui, de 1-au ingropat.
Mihnia-Vodg pre aciastA vreame sg dusease la Giurgiul de
da rgzboí cu Turcíi, Costandin-Vodg ina la Moldova scosease
pre Ghica-Vodg den Scaun. lar dupg aceaía, viind Ghica-Vodg.
cu TAtarii, I rgzboi avgnd la Iasi, au biruit pre Costandin-Vodg,
ce era cu Ungurii i cu Rumgnii : pre toti i-au bggat in apa
in noroíul Bahluíului, putini au sapat ; i Costandín-Vodg, cu
putinei °amen' riimAind, au fugít lar in Tara Ungureascg. Atun-
cia si pre Gherghie Vornicul BAleanul, carele era trimís cu osti
ajutoríu de la Mihnia-Vodg luí Costandín-Vodg, 1-au prins TAtarii
In Bahlui, innoroit, si pre multi altii den Tara Rumgneascg. ;
care peste doi ani ai robleí lui cu multi bani s'au rgscumpgrat.
Aceaste vestí de bAtae luí Racoti la Ghiula 1 lui Costan-
din-Vodg la Moldova, auzind Mihnía-Vodg, unde era, la Giur-
giul, i s'au tgiat toate puterile, si au inceput a se trage spre
Ruar, sí au trecut in Tara UngureascA : acolo s'au prApAdit.
Inteaceste vremí i Chimin lanos s'au rgscumpgrat, ce-1
robise Tgtarii in Tara Lesascg, cum s'au sería innapoi, si au
trecut pen Tara Rumgneasa la Ardial ; care vAzAnd lucrurile
Ardelenilor turburate i ungurimía toatg is' cerca sg-s pue craí
de la Turci, nevrgnd el sg sg supue sfaturilor Ardelenilor, s'au
dus in Tara Ungureascg de sus, si s'au supus Nemtílor.
lar Mihnia-Vodg, fugind din tar% in Ardial, Turcii FA TAta-
rgi au robit tara foarte rgu, pentru nebuniile ce fgcuse Mihnia-
Vodg ; puind Domn tgrgi pre Ghica-Vodg den Moldova, lar la
Moldova au pus Domn pre Stefgniti-Vodg, fecioral lui Vasilie-
Vodg. Carde, tAngr fiind, nebuneaste au chivernisit domnlia,
precum sg va serie innainte.
lar Seidi-Ahmet-Pasa, dupg ce bgtu pre Racot, si pre osti
í le sparse, au pornit Turcii i Tä'largi de au prgdat Tara
Ungureascg foarte rgu, lugnd si multi robi.

www.dacoromanica.ro
 150

44. DOMNIIA G1-1104,1- VODÄ, 1' 7168.

Chica-Vodd Domn Taro! Rumane0i. Coslandin-Voda lar vine, fi
fugo Chica-Vodd. Chica-Vodà cu Turcli goneVe pro Cosiandln-Vodel.
Pro Chica-Voda El iau Turcil. Ali-Pcw la Oradla. Apafi Mihal
crai sa pune. qlefdnilà-Vodel rau chivernise0e pro Moldovenl- $le-
fdnilel-Vodà moare.
Venind Domn Tarii Rumanesti Ghica-Voda, pre toti ii
cherna cu blandeafe sa vie la casele lor, si tuturor s'au aratat
cu bine, nevoindu-sa sa indrepteze tara, den färAmStura ce o
faramase °stile turcesti si tatarasti, pentru nebuniile Rumanilor.
Si, fiind vremia haraciului sa sa dea la Imparafie, au facut
randuiala sa stranga. Dar Costandin-Voda lar n'au 15sat in pace
tara sa sa odihniasca, ci lar i-au facut nevoe, ca, vAzand
ca pre Racof I-au bätut Turcii, si s'au dat indarat ranit la
Oradie, si de acolo I-au dus mort la P at a c, cetatia lui,
de 1-au ingropat, neavand incotro mai face, cu ate osti avía
stranse cu bani, au venit lar in tara, de au gonit pre Ghica-
Voda la Giurgiul, si vrea sa fie el Domn. Dar, infelegand
Turcii, au trimis Turci si Tatari cu Ghica-Voda si 1-au gonit de
aicea ; si s'au dus in Tara Cazaceasca, ea' in Tara Ungureasca
loe nu avía. Deci, viind Ghica-Voda lar la Scaun, si fiind aceaste
turburari de Costandin-Voda, cum afi auzit, n'au putut sa strangi
haraciul, ca sa-1 trimifa la vreame la Bairam, dupl obicei, cl
s'au mAniat Imparatul si 1-au facut ca nu iaste vrednic, si au
trimis pre Cara-Mustafa, Pasa den Darstor, ca sa-I radice den
Scaun. Si, viind fara veaste in Bucuresti, 1-au luat de 1-au dus
la Tarigrad, si au dat domniia fie-sau lui Gligorasco-Voda. Pre
8.61 vreame fiind multe razmirife de osti, s'au facut foamete
mare in tara, si, pentruca sa maniese Dumnezau pre Rumani,
de atatia nebunii si morfi ce facuse, au trimis si duma, de
muria foarte rau.
Pre vreame ce au luat Cara-Mustafi-Pasa pre Ghica-Vodi
den Bucuresti, Särban Logofät, feciorul lui Costandin Postelnic
Cantacozino, mai fichan fiind decat alfi frafi, au OM un cal
foarte frumos si 1-au dus de I-au daruit Pasai despre dansul, si
i s'au rugat sa-i fie sluga, si sa-1 alba in gandul lui neuitat. Si,
cu drag priimindu-1 Pasa, i s'au fagaduit ea va linea minte. Si
adevarat au fost, ea, cu vreame indelungati i-au facut mult .

bine, pana si la domnie 1-au radicat, precum pre urmd se va

aritta.

www.dacoromanica.ro
 151

inteaceste vremi Ali-Pasa i cu alti Turci i Tatar' au

mers la Oradíe, de au batut 40 de zi/e, si o au luat. Decii tot
nemesugul Ardialului s'au dus la Ali-Pasa cu Apafi Mihaí, de
1-au pus era! Ardialului, imbracandu-1 cu caftan, si dandu-i
steag de domníe dupa obicei, i s'au intors la Ardía!, la Scaun.
Stefanita-Vodä, fecior luí Vasilie-Voda, fijad Domn la
Moldova, si fíind tänar dazmierdat, facia lucruri copilaresti, sau,
sa zíc mai bine, nebunesti ; nu cauta trebile domniei, ci curviile ,
cu parte fameíasca i barbateasca. Ca coconii Moldovenilor
cei frumos gala s'au imprumutat de la el, cat nu stiu fi-sa-vor
mai platit de aceía datorie. Mai avía i aciasta, and esa la
primblari, punia pre bojari pre caii lui cei turcestí, i, esand la
camp, punja de le lua fränele si le da campiia. Deci socoteste
ce vor fi facut call, pana a se domoli Multi au avut primejdii
de moarte. Decíi, era un helesteu mare, care 1-am pomenit vi
'noí, si pre helesteu foisor domnesc, langa casele domnesti ; de
acolo pre multi bojari arunca in helesteu, i radia, radia,
de acii scotandu-i, den apa, Ii imbraca in haíne domnesti, Ca
acestea i altele facea Stefanita-Voda ; de care toti Il urase. Deci,
viindu-i porunca sA meaargä la oaste, la Benderiu, acolo sosind,
s'au razbolit, si au murit i l-au adus la Iasi, de 1-au ingropat
laugh' tata-sau Vasilie-Voda. Zic unil ca 1-au otravít boiarií ; altii
zic ca prea acea vreame era la Bender duma, si de ciuma ar
fi murít. Cí, orí una, orí alta, el tot au murít. Si au pus pre
Istratie Dabija Domn in locul lui.
45. DOMNIIA LUI GRIGORIE-VODÄ
DE'NTAI, lt 7169.
Grigorie-Vodd Domn. Chimin lanos vine ea Mali la
Chimin laws Miat de Turd, Grigorie-Vodd si Dabija.Vodà merg la
oaste ca Chipriuliul. Uivarul si Calgotul eclat° s6 la de Turcl. Sfat
ce s'au fdcut de Ord asupra lui Grigorie-Vodd. Alixandru, fector Gheormii,
p6raste pro neste bojar! la Grigorie de fat& Costandin Postelnicul
Cantacozino taste pdrdt de &roe Vornicul si de Dumitrasco Vistierul.
Grigorie-Vocid ornoarà pro Costandin Postelnicul Cantacozino. Grigorie-
Vodd si Dabija-Vodd merg la oaste cdtre Nemti. Montecuculi Ghindrar
bate pro Vizir. Zuza GhincIrariu bate pro Turci, pro Marti den Leva si
pro Rumdni. Pacea in/re Turci qi In/re Nemti s'au facut in 20 de ani.
Dome sö duc la Wale lor. Grigorie-Vodd fugo In Tara Nemleasc6.
Bolarii srl duc in Tarigrad sa-s ciará Domn. Bolan? aleg sel pue Domn
pro Rada! Leon.

www.dacoromanica.ro
 152

Venind Grigorie-Voda Domn in urma tAtane-sau, au gAsit

tara stricata, faramata de atatea raotati ce-í veníse asupra, de
nebuniile Rumanilor si den rea chiverniseaala Domnilor. Costandbl-
Voda o au purtat-o rau, Mihnia-Voda si mai rail si mai cumplit,
si datorie multa ramAsease de la Mihnea-Voda facuta, Ci sa
mira ce sa faca haraciul impAratesc va sa-1 dia, au datoriile
va plati, au tara va sa indrepteze ; ci-i era toate impotriva. Ci
inteacestia dupa nor vine si senín ; dupa multa raotate 1 foamete
ce era, si ciuma, au dat Dumnezeu pace, sí bisug in toate,
sanatate, ca s'au facut grau mult, mei mult, vin, i alte bucate,
cu care-si radica saracii nevoile. i asa pe'ncet carmuia norodul
bine, si era Domnul judecator drept í milostiv, ì &gas infra
toate lucrurile lui 1 nemaret.
Chimin lanos fiind intru aceste vremí la Tara Ungureasca
de sus, si strangand din °stile stapanu-sau lui Racot, ceale rAsi-
pite i ramase fArà stapan, i luand ajutor si de la Neamt, cu
vorba ca aciasta : de va pulla supune Ardialul, sA-1 inchine Nem-
tilor ; i s'au pornit spre Ardial. Apafi Mihai Craiul cu Ardelenii,
aciasta auzind, au trimis la Turci de le-au dat stire, si au cenit
ajutoriu impotriva lui Chimin Ianos, 1 i-au dat pre Cuciuc-Mah-
met-Pasa, cu catava seaama de Turci ; si au poruncit si lui Gri-
gorie-Voda sa. trimita oaste ajutoriu. Trimitand, cu Odevoíanul,
au trimis si den Moldova oaste, Decii, Turcii fiind la Sighisoara,
Ungurii, Chimin Ianos au venit la un sat ce era aproape de
cetate, si au conacit acolea cu oastia lui, si era cuvinte intre
dansai, a doao zi sa sa loveasca °stile ; dar Turcii, prinzand
veaste den iscoadele ce avía in tabara lui Chimín Ianos, cum
sad fat% grija, n'au asteptat pana a doao zi, ci inteaceeas zi,
au esat fara veaste cu totii, si i-au lovit la vreamia pranzului,
sazand Chimin limos la masa ; si, fiind °stile rasapite sí pe la
otace, i indata ce vazurl pe Turci impresurandu-i, apuca
min Linos de incalecl, si, grabindu-1, nu avu incatro mal face,
cl deade peste un helesteu inghetat, sa treaca, dar, alunecand
calul, cazu cu el jos. Turcii IncA il impresurara, sa-1 Mara ; ash+
deria pre osti le Mara, sí le imprastiiara in toate partile.
Deci, daca au trecut doi ant ai domniei luí Grigorie-Voda,
facut-au imparatul sultan Mehmet gatire mare de oaste, e au
trimis pre Chipriuliul Viziríul, cu ostí multe turcestí l tatarasti
asupra Tarai Unguresti de sus, ca sa o supue, neavand stapan
pre nímeni, de vreame ca Racot Craiul, care o stapanise, perise,

www.dacoromanica.ro
 153

Chimin Ianos, care in urma lui vria sl o urmeaze, inca s'au dat
sfArlit, cum ati auzit. Si au poruncit luí Grígorie-Vodg den Tara
RumlneascA si DabijAi-VodA den Ora Moldova de au mers st
el cu ostile lor pen Ardíal, impreunA cu TAtarg. Atuncea ceta-
tía Uivarul l-au luat, chiemAnd si pre Apafi Craiul la oaste Vi-
ziriul, de s'au impreunat cu Turcii. Galgotul si alte multe locuri
au luat in anul acela, si s'au intors cu pace la tArAle lor.
Acolo in oastea lui Grigorie-VodA, cum zic unii, s'au flcut
neste amestecAturi, adecA SArban Logoat, feciorul lui Costandin
Postelnicu Cantacozino, si oarecare den fratil lui ce era acolo,
sI Mares, si Cretulescul, sA fie umblat intre cApitani si intre sluji-
tori, de indemna sa meargA sl pArascA pre Grigorle-VodA la
Vizíriul, de fAcAtcriu de rAu, de hain si de altele, si pre urmA
sA ciará Domn la Viziriul pre $Arban LogofAtul ; care, dAn om
in om mergAnd vorba, au ajuns si la Damn. Decii, auzind, sä
pAziia in taini, ODA s'au luat zioa bunA de la Víziriul sA vie
In tarA, ci dará purcegAnd si apropiindu-sA de tarA, si, la un loe
conIcind pentru odihna namiezii, au poruncit luí GheorghitA
Moldoveanul, care era vAtaf de aprozi, A* aducl pre acei boiari
ce umblase sA faci viclesug ; si-i aduse innainte lui, sí incepu a-i
mustra, pentru cAci fac asa, de au vrut s1.1 ficleneascl, si sl-1
pArascl la Viziriul : Ce rAu li-au fAcut? Au nu i-au boerit cu
mari boerii, au nu I-au miluit cu mile mari?". Care anume, le
spunia. lar Mares, fiind mai slovesnic, si mai indrAznet, rispunse
cA nu sfint vinovati nimic.
Grígorie-Vodá scoase vadnicii 1) de fatA, cApitanli carii
vorbise cu ei, intru care era si Alíxandru, fecior Ghlormil
Banul, si incepuel a zíce : Asa, Doamne, ni-au zis sA mergem
sl te pArAm la Vízirul, si sA pue pre Särban LogofAtul Domn".
lar Mares rAspunse ; Doamne, acest Alixandru in zilele Mihnii-
Vodi fiind postelnic-mare, pre gura lul multA boeríme s'au omo-
rAt, nefiind vinovatí nimic ; acum lar s'au apucat de aceaia ; ci,
de-1 vei asculta MAria Ta, fa cu no' ce vei vria, si vei da
seaama innaintea lui Dumnezeu, lar noi nu sAntem vinovati". $i
dentr'acel cias i-au dat Grigorie-VodA in seaama vAtafului de
aprozi si cu alti slujitorí, de i-au adus tot in pazA Sul alcea
In tar& LAngl acestea, si den tara venise OTC de la Stroe
Vornicul si de la Dumitrasco Vistierul Cantacozino, care era
lAsati de Domn aicea caimacani purtAtori de gríjA, pgrAnd
pie Costandin Postelnicul Cantacozino, el umblä pre mar-
1) martorii.

www.dacoromanica.ro
 154

ginea turciasca oamenii lui hulind numele Domnului, de rfiu

vI de hain, vi pre oamenii Oral ii zaticneavte, de nu-i lasa sal
dia dajdiile impäratevti, vi cum ca sa lauda, ca el au popit pre
Grigorie-Voda, vi iara el il va despopi, vi ca acestea altele
multe. Deci aceaste doao pricini ; una den tabiira, ala den tara,
intelegandu-sa, afafara pre Grigorie-Voda cu mare manie, asu-
pra casi lui Costandin Postelnicul. $i, dupti ce au intrat in tara,
vi infelegand Costandin Postelnicul de venirea Domnului vi de
opreala feciorilor, au alergat innainte tocma catra. Craiova, vi,
mergand ea' sa impreune cu Domnul, 1-au priimit de s'au impreu-
nat, dar i-au al-Mat un chip foarte posomorat, vi, vorbind cam
alaturia cu calla, i-au ponosluit pentru feciorii lui, ca sant raj
vi Helen', vi cum ca au indemnat pre capitani vi pre slujitori
sa-1 parasca la Viziriul, vi sa radice pre fie-sau $arban Domn.
Ca acestea auzind Costandin Postelnicul, tagaduia el nu va fi
aceaia, ci vor fi pari mincinoase, sa nu le creaaza MO:Lila Saele.
Cu ca de acestía viind Grigorie-Voda la Scaun, pre ceialanfi
boieri 1-au slobozit, lar pre Sarban Logofatul I-au Mat la nas de
o parte, pentru caci sa numise sa fie Domn ; iar pre tata-sau,
Costandin Postelnicul, au trimis pre capitani de la Ungurel cu
dorobanfie vi 1-au luat noaptia, vi 1-au dus la manastiria Snia-
govului. Acolo nu I-au zabovit, ci i-au poruncit de s'au cumi-
necat, vi 1-au dus in trapezare, vi, de stalpul cel mare legandu-1,
1-au sugrumat, Deci, facand vtiinta jupaneasii vi coconilor, au
venit cu voia Domnului de 1-au radicat de acolo, vi 1-au dus la
Margineni de I-au ingropat.
Cänd au fost dui:4 aciasta la al doilea an, iar au venit
lui Grigorie-Voda, Domnul Rumanilor Munteani, porunca, vi
Dabijai-Vodä, Domnul Moldoveanilor, ca sa meaarga far la oaste
spre Buda, vi au purees de s'au dus dupa porunca.
$i, mergand la Seidi-Husein-Pava al Budei, i-au luat vi s'au
dus la Leva cetate, de o au batut, dar nimic nu putia
sa-1 strice, filnd acolo gi 'Mari : un sultan ; lar viziriul
Chiuprilaul era la alta cetate ce-i zic Singohard. Deci acolo
venira o seaama de ovti nemfvti cu ghinarariul Montecuculi,
lar la Leva, unde era Husein-Pava vi Domnii rumanevti, cu o
seaama de 'Mari, venira alte ovti, cu ghinarariul Zuza, vi, cum
zic, lute° zi sa sa fie batut amanduao razboaile ; la care au
blruit crevtinii pre Turci, vi s'au intors indarat. Dupa ce fura
biruifi Turd', dupa cum afi auzit, temandu-sa Viz ir iu 1

www.dacoromanica.ro
 155

de Imparatul, sa nu pata vreun rail, au statut la mijloc Pana-

iotache, care era dragoman imparatesc pre acea vreame, vi au
facut pace Mire amandoi imparatii, in 20 de ani. In razboiul ce
facura la Leva cu Neamtii, vrand Grigorie-Voda sa-v arate vite-
jia, au navalit asupra Nemtilor, de'ncotro ii era ovtile lui: macar
ca, despre o parte, pe o roata de Nemti o au stricat de tot, iar
biruinta tot au fost a Nemtilor, vi boiari multi au perit, vi sluji-
tori de ceilanti, ea sa intamplase vi o tina in fuga lor, vi pre
mal multi in noroiul acela 11 impura Nemtii. Deci, savarvindu-sa
asa razboiul, Domnii amandol, de frica Viziriului n'au cutezat
sa meaarga la dansul, caci ii batuse Nemtii, ci au venit cinevi
la tara lui. $1 iaste obicei la Turc, fara ferman sa nu Mi. due&
nicairi : Capichehaiaoa lui ii scriia sa vie la Vizir, cA pre urma
va fi rau. Insa Dabija-Voda, avand capichehaia pre Chirita Draco
Ruset, carele mai pre urmi au ajuns vi Domn, numindu-1 An-
tonie-Voda, vi scriindu-i sa mearga, pre capul lui vi pre sufletul
lui : ce rail ji va veni, sa fie in sufletul lui, ava auzind Dabija-
Voda, s'au invartejat innapoi vi s'au dus la Viziriul. Cam mus-
trandu-1 oarece, apoi i-au dat domniia iaravi vi s'au dus la Mol-
dova Doran. lar Grigorie-Voda al nostru nicicum n'au cutezat
s& meaarga, pentruca era boiarii ficleni, vi unii carii era fugit1
la Ruvciuc vi cei de langa dansul, ca-1 speriia ca vor sa vie sii.-1
la, vi sa-1 ducä sa-i tae capul, vi alte reale. Deci, speriindu-sa,
s'au radicat cu totul vi s'au dus in Tara Nemteasca, de au vazut
acolo catava vreme.
Dupa ce au pribegit Grigorie-Voda, boiaril tarai, carii era
pre acele vremi, s'au strans cu totii, vi s'au dus la Tarigrad sa-vi
ciara Domn. Deci, pre cale mergänd, socotise, ca, de le va da
indemina, sa pue pre Dumitrasco Buzlianul de la Caplitanevti,
dar, acolo ajungand, au gasit pre Radul-Voda, feciorul lui Leon-
Voda, randuit de Turci s5.-1 faca Damn. Care vizand boiarii a va,
n'au mai cutezat sa mai zica de altul, ternandu-sa ca nu vor
putea ispravi, vi va fi mai au pre urma, ci s'au lipit langa
Radul-Voda, cll. vi el tragia pre boiari cu cuvinte blande, sa nu
faca vreo turburare. $i, ava avazandu-sa intre danvii, au dat
Turcii domniia Radului-Vodä.
46. DOMNIIA RADULUI-VODA LEON, lt 7173.
Radul-Vodd Leon Damn. Dabija-Voda moare la Moldooa, *I pun
pe Duca VIsllerul Domn. Ililaf-Vodel sd pune Domn la_Moldoua. Illlaf

www.dacoromanica.ro
 156

Vodd sd mozdleste. Duca-Vodd vine Domn al do/lea. Radul-Vodd

logodeasie pe fiiu-sdu cu fata Ducdi-Vodd, Pehlivan Hindiu face multe
jocuri la logodnd. Radul-Vodd mearge la Odrii, de tnnoeste domniia.
Radul-Vodel merge la Tarigrad la primblare. Radul-Vodd tar vine Domn
In lard. Boiarii sd rddicd asupra Radului-Vodd. Boiarii sd duc sd pel-
rasa pre Radul-Vodd. Turcii trimit un agd la Bucurestl. Bolarit sd
fdgdduesc MI Pavel sd-1 ciard Domn. Boiarii trimit de olac la boiarli co'
den lard. Turcii mazdlesc pre Radul-Vodd. Turcil pun pre Anionic: Vor-
nicul ca voia boiarilor Domn. Spdnzurd pre SofiaMul la ocnd, Turcii
tau ce/atea Candia.

Puindu-sa Radul- Vocla Domn, qi vlind aicea in tail, cu

toti bolarii ce-i e§ase innaínte : bojar, slujitori, dupg &Ace', 0
cu pompl mare 1-au adus in Scaun, i i s'au inchinat lui toti,
cei marl §1 cei midi, 0 s'au aratat Cu blandeate §i cu milä catra
toti, Si avand qi pace, 0 nefiind o0ire nici intr'o parte, petrecia
bine, in primbläri, pre balta la vanätori, in ospete pre la unii
altil, 0 era toll veaseli, ca dedese Dumnezeu 0 pace 0 bi§ug
de toate bucatele, §i nu avía altä grija, fara cat venia vreamia
haradului, sa-1 stranga §i sa-1 dia Imparatiei la vreame, $i
aceasta pace a tarai nu venia dentealt deva, fara cat Imparatul
avía triaba de batía Critul, §i, fíind departe de noi, nu aveam
bantuiala, di pace, $i era Radul-Vocla bun, 0 Cu boiarii, 0
Cu tara.
Inteaciasta vreame, in tara Moldovii au murit Dabija-
Voda : boiarii tarai s'au dus ca totii la Poarta, impreuna Cu
Duca Vístierul, pre carele it socotíse sa.-1 pue Domn. $i au trímis
mal naínte pre Stamate Postelnicul ca daruri, sg prinza portile,
§tiind §i turdea0e, sä nu cumva alai sä umble, sa dia bani, sa
la domniía, e sa fie boiarilor Oral peste voe. Deci, mergand
toata boerimia acolo, §i mergänd la Viziriul 0 rugandu-sa, sa
le dia Domn dentre danqai, le-au dat voe Viziriul sail aliaga
Domn care le va fi voia, $i, fiind socotit mai denainte Duca
Vistierul, 1-au imbracat bine, §i 1-au imbracat cu ca f t a n,
dandu-i domniia. Deci, d a n d podloanele de domnie ce-i
faca, §'au luat zioa buna 0 s'au dus la tara lor. Dar de
adest rand patina domnie au domnit, numai o jumatate de an,
0 1-au mazalit, den ce pricing noi nu §tim, $i au pus pre
Iliia§-Voda Domn, feciorul luí Alizandru-Vocla, camele, fiind
sgrac beizadia la Poarta, §i dator, a§a spun : cand au venit de
la Poarta de-1 dilema sa-1 fad& Domn, 0 ne0iind el de acíasta,
parandu-i-sa cä sant niscareva datornici, s'au ascuns in podul

www.dacoromanica.ro
 157

casi, i pang nu s'au dovedit bine ca-1 chiamg sa-1 faca Domn
la Moldova, nu s'au pogorät den pod. Deci, fAcAndu-sa Domn
si mergiind in tara, multe milostenii lacia saracilor, i mult bine
Ora Atgta au fost de milostiv, cat, sazgnd la Divan, ducia
punga cu bani langg dänsul, si, de se intampla sg tragi vreun
datorníc vreun sarac, de nu avía cu ce sa sg. plateasca, scotia
el bani de ai lui i platia. Ca acest fel de om au fost Iliias-Vodg ;
dar ceí buni nu trgesc mutt cu norocire : den ce pricing, numal
Damnezeu stie ; lar noi oamenii nu putem da niel o socoteala.
Precum si pre acesta curänd lar t-au mazglit, i s'au dus sgrac
la Tarigrad, lar cum au fost; si in sgräcie au murit, rgmaindu-i
un fat si o fatg, carii trgiau den mila crestinilor. $1 in locul lui
lar Duca-Vodg s'au pus Domn de la impargtie, umblandu-i
umbletele cu mare mestesug Cupariul Ruset ce! !Akan, de au
scos domniia Duclí-Vodg cu bani multi, sí au facut nevoe
bietului Illias-Vodä,
intru aceaste vremí, Radul-Vodi, avgnd un cocon anume
$tefan, i Duca-Vodg den Moldova avgnd o cocoang anume
Catrina, s'au ajuns in cuvinte sí au logodit pre cocoa La care
logodng, au fost aicea in tara cu mare veselie, au ficut multe
ospete, multe jocuri ; care se potriviia cu o nunta domneasca,
iar nu logodng. Straus-au toata boerimia tgrai cu toate jupgneasele,
si au intins corturile in dial despre Mihai-Vodg, in drumul
Cofracenilor acolo lacia ospete in toate zilele. Adus-au pehlívani
de cei ce joacg pre funii, sl de alte lucruri ; adusease si un
pehlívan híndiu harap, carele fgcea jocuri mínunate i nevAzute
pre locurile noastre: jute om era si vgrtos. Langg altele, de nu
le putem lungi, lacia aceastea mai ciudat : punia de rand 8
bivoli, i sg rapeziia iute, i, sgrind peste ei, sg da in vgzduh
peste cap, si cgdia in picioare de ceaia parte ; alta, un cal
domnesc, gras, mare, 4 lega chica de coada-i, 5ä-1 bgtea comisglul
cat pulla, i nu-1 putia sa-1 misce de loc ; alta, un copac mare
den pgdure adusease, neated, i, infipt, s'au suit pre dansul ca
o maimutg : deci, dupg multe jocuri ce au fAcut sus in vgrfu-i,
s'au slobozit de acolo cu capul in jos, si au dat in picioare ;
alta, un tulpan lung de multi coti, il tinia oameni in maini, cat
era, si si räpaziia iute, i mergia calcand pre tulpan, si nu sl
afunda ; alta, sa prindea multi oameni cate doi in main', si facea
chip ca de o bute cu mainile, si mai lung, si si rapezlia lute,
sl intra cu capul pen gaura aceaía, i nu-1 simtia oamenii, si

www.dacoromanica.ro
 15a

de ceaia parte cidia in picioare. Ca acestea multe ficea, care

nu le tinern minte. In scurt, mare veselie s'au ficut la aciasti
logodni a coconului Radului-Vodi aicea la noi ; in Moldova nu
slim ce va fi ficut Duca-Vocli.
Inteaceste vremi Turcii, vizind ci Domnii tirii noastre si
hainesc de citri Impiritie, au poruncit si fie obicei, de al trei-
lea an si meaargi Domnul la Poarti, si sirute mina ImpAra-
tului, A-0 innoiasci domniia ; si acest obicei multi vreame au
tinut. Ci dar, fiind porunci la Radul-Vocli si meaargi la al
treilia an la Poarti, s'au rugat boiarilor Oral si-1 mai priimeasci
si le mai fie el Domn, si au priimit boiaril si fie ap ; sl au
purces cu totii, impreuni cu Domnul siu, la ()dill. 5i mai nainte
au trimis pe Drighici Spitar si giteasci bani de poclonul dom-
niei dupi la prieteni, si si dea in stire ci vine Domnul, cu
toati boerimia, si-1 priimesc cu toti lar si le fie Domn, liudin-
du-I ci iaste bun cu tara si cu boerii. Si, mergind Domnul
acolo, neau ficut zibavi multi, ci i-au dat domniia ; si, din-
du-si poclonul de domnie, s'au rugat si-1 lase si miargi pre
la Tarigrad si-si vazi casa, si I-au lisat ; dar nu-i era pentru
vederia casii, ci pentru mindretea, ca sä. si primble pen Tari-
grad cu pompi donineasci, si-1 vazi prietenii. 5i, slobozindu-1
au mars pre la Tarigrad, si de acolo au venit in tara. Inteaceste
vremi, fiind Drighici Spitariul la Tarigrad cu Radul-Vocli. s'au
rizbolit si au murit; si I-au adus la Comana, la ministire, de
1-au ingropat. Zic unii ci 1-ar fi otrivit Grecii, iar altii zic ci
au murit de ciumi, precum au si fost, dupre cum in urrni s'au
dovedit. 5i, viind Radul-Vodi in tara, dupe cum s'au zis mai
nainte, lar au petrecut bine cu totii pini la o vreame. lar dupi
aceaia iar au inceput Cantacozinii a amesteca lucrurile, precum
au fost Invitati, si a turbura pre unii den boiari, zicAndu-le ci
au auzit c5. s'au sfituit oamenii Radului-Vodi, Sofialiul Clucer,
si cu Balasache Piharnic si cu altii ca si-i omoare, vi-i indemna
ca si sit scoale asupra Radului-Vodi si r supra oamenilor lui,
si-i scoati afari den tara (care aciasta nu o faca de alt, firi
cit si fie totdeauna ei mai marl). 51 boiarii, alunecindu-si cu
firia ci vor fi acelea care le zic Cantacozinii, au scris pre la
cipitani, si pre la luzbasi (fiind spitar-mare Sirban Cantacu-
zino), si si stringi tot la Bucuresti, si Radul-Vodi nimic de
aciasta nu stila. 51, stringindu-si, numai inteo zi den Curtia
domneasci au ficut ridicare, si au inceput a striga ci va si-i

www.dacoromanica.ro
 159

Omoare Radul-Vodg. $1 au evgt boiarií vi gloata, strangAndu-s1

la mitropolie, la vlädica Theodosie, spuindu-i jaiba, cum au
vrut sg-i omoare Grecii ; ci, nu trecu vreame multg, vent vi
Radul-Vodg, vi multi pricing au avut cu boiarii, ví sg duse la
Curte ; lar boiarli se duserg de maserg noaptea cu pazg bung,
de frica Radului-Vodg, vi s'au OM noaptia de cale, vi a doao
zí dgnsde diminiatg au purces la Enivär, unde era impgrAtiia,
sA pgrascg pre Radul-Vodg vi pre Greci. Radul-Vodg incg au
trimis pre Alixandru Armas vi pre Dumitrasco Portariul Cara-
malgul de olac sd ajungl la Caimacamul sg-i spue jaiba, vi cum
cA Mfg nici o ving s'au rAdicat boerii asuprg-i cu pArg, $1,
fiind Caimacamul prieten, s'au ví mAniiat pre botan, vi, mer-
gAnd boerií la dgnsul, í-au mustrat rgu, vi, de niar fi flcut
boerii un mevtevug suptire, n'ar fi putut sg-1 biruíascg. Ci, necre-
zAnd Turcii, niel pre boiarii tArgi, niel pre Radul-Vodg, au tri-
mis un agg la Bucurevti, sA vie, sä cearce lucrul, den ce li-au
venit gglciava, vi, cum va afla, sg sg ducg innapoi, sg spue.
Deci bolarii sg ingríjarg, temAndu-sg cg, merggnd la Radul-
Vodg, 11 va apuca cu vorbe, cu daruri, vi sg va intoarce lucrul
spre rani ion; ci cAuta om ca acela care sa aibg priitevug cu
Aga, sA-1 apuce ei mai nainte cu daruri, sg nu li sg facä vreo
peire. $i ggsirg pre un Pavel Grec, carele de multe ori cerca
la Turci sä fa domniia tArgi : pre acesta aflAndu-1 ci iaste prie-
ten cu acel Aga, s'au rugat luí sá grgiascg cu Aga, merggnd
acolo, sit nu sg asculte cuvintele Radului-Vodg, el sg grgiascg
de bine pentru boiarii (Aral, 5A-i fgggduirä multi bani, lar luí
Pavel ii fäggduirg sa-1 ciarg pre el Domn. Acestea auzind Pavel,
cu toatg puteria lui au implcat pre aga Turcul ce mergia in
targ, vi acii pre loe intre Turci mare ajutorintg au fgcut bola-
rilor, nAdAjduind domniia. Deci boiarii trimise de olac la boerií
ce rgmäsease in targ, dAndu-le in v tire pentru Turcul ce vine,
zicAndu-le sä. scoatA targ multa innaintia Turcului, sg sg jAlu-
iascg de Radul-Vodg vi de Greci, vi ava au fAcut. Au scos de
tot feliul, mueri, feate, care-i zicia cg li-au ruvgnat copiií, vi ca
li-au fAcut acel lucru grozav ; featele zicía cg v'au bAtut joc de
dAnsele ; oamenii carii zicia cg i-au prAdat, i-au cgznit, qi altele.
Deci, intorcAndu-sg inapoi Turcul vi spuínd celor mari jalbele
ce fAcea tara, au dat vína Radului-Vodg, vi 1-au mazglit, vi
boiarii s'au indreptat vi li-au dat voie sg-vi aleagg Domn care
vor vria, vi sg-1 ducg sg-1 imbrace ca caftan. Ci ei, dupg cale,

www.dacoromanica.ro
 160

mergand, socotise pre Antonie Vornic de Popegtii den Praova ;

ci-I gatira si-1 imbracari cu caftan domnesc ; iar Pavel, cel ce
agtepta boiarii, dupa cum vorbise cu el. ramase in dagart, si-i
deadera boiarii o till& Aceastea facindu-sa, au trimis Turcul
de au radicat pre Radul-Voda, gi au prins pre doi bojari greci,
carii zicea ca era mai zorbale, pre Sofialaul gi pre Balasache.
Ci pre Sofialaul, tiindu-1 inchis spre ocna, Maya vreame,
1-au spanzurat la °cull, lar pre Ba 1 as a che 1-au dat in
mainile unor dorobanti de I-au trecut Dunaria gi i-au dat
drumul Tarigradului ; lar pre ceilalti Greci mal mid, cum
Pascale Gramaticul gi alfil, atata batae le da slujitorii, cat ma mir
cum, &Ala ; mai ales pre Pascale, ci I-am vilzut cu ochii, and
11 scotia din camara gi-1 duda cu palme ; care palme, de dese
gi de multe, nu mai avea numar ; altul lar, care i-am uitat
numele, de multa bataie gi palme gandia ca va sa moara, ci
striga popa sa-1 cuminece. Ca acestia gl altele mai multe au
patimit Grecil la sfirgatul Radului-Voda, den pricina gi 1ndem-
narea Cantacuzinilor.
tntru aceaste vreami, au luat gi Turcil cetatea cea mare
Candiia a Critului, care pren multe vremi au batut-o, gi nu putia
si o la, lar scum au luat gi i-a sal/argil ; gi au supus Turcii tot
ostrovul Critulul.
47. DOMNIIA LUI ANTONIE-VODA, It 7177.
Feciorll postelnlculul Costandln Cantacozino could moartea Wane-
sdu. inchld pro Stroe Vornlcul. Cdlugaresc pro Stroe Vornlcul Ord
voe. Lul Neagoe Sdculanul 17 tae nasal. Badea BdIdclanul sd scoate
sd-I tae capul. Antonle-Vodd merge la oasts la Buglac. Vrajbd In/ro
bolarll lord!. Mares sd duce la Craiova ban cu mare pomp& Mares
Banal bale pre bolarl la scard cu tolage. Antonle-Vodd Judecd pro bolarh
Bolarl oarecarll sd surgunesc. Cinste ce facea lul Antonle-Vodd
boerli. Moldoveanli sa small' asupra Ducdl-Vodd. Duca-Vodd lar sit
Intoarce la Iasi. Nemfil tau cetdjile Ungurilor. Nemfli rae neste
domnl marl unguresti. Antonle-Vodd merge la Tarigrad den poruncd
turceascd. GrIgorle-Vodd vine la Turci den pribegle. &dart mull' sd
duc la Ord la 7urcl. Gheorghe Vornlcul era sd sd pue Domn. Fide-
sugul ce au fdcut Turd! hit Antonle-Vodd. Mazdlla lul Antonie-Vodd fi
inchlsoarea boerilor. $drban Spdtarul fuge. Gr lgorle-Vodd, ludnd
domnIla, scrie la Gherghe Donut de prinde bolarll. Botan! ce! Inchisl
II sloboade banal Gherghe. Ille Armasul prins. Sluga lul Ille Arma-
sul, ll toe capul Crelulescul. Stroe Vornicul fuge la Odril. Pentru
ce au caul Cantacozlnil la nevoe.
Luand domniia Antonie-Voda de la Enigfir, cum s'au zis
mai innapoi, au venit in tara cu toll bolarii, gi i-au facut alai

www.dacoromanica.ro
 161

dupti cum sO cade Domnilor, vi sA bucura toti de Domn Wring

de tail, nadAjdulnd de bine vi de dreptate, vi au boerit boerii
care dupli cum le-au venit rAnduiala, vi sA avazase lucrul tArAi
bine vi gAlcevile despre toti. Iar feciorii lui Costandin Postelni-
cul Cantacozino, SArban SpAtarul, Costandin Postelnicul, Mihai
Postelnicul, Matei Cuparul i Iordache, gAsirA vreame sA caute
moartia tatOne-sAu, den cine au fost, vi inchiserA pre Stroe Vor-
nic Leurdianul, vinuindu-1 cl el au fost pricina de 1-au omorAt.
Si 1-au scos la Divan. El tAgAduia cfi nu vtie de acelia nimic ;
lar feciorii lui Costandin Postelnicul scoaserA nivte rAvAvale,
zicAnd cA sAnt ale lui, care-i scriia la Grigorie-VodA. $1, fiind
Costandin Postelnicul in pArtile apusului, despre Nemti, vi la
Vinetiia, i prentr'alte locuri, zicia sA sA fi impreunat cu
avAnd vorbA pentru moartia tAtAne-sAu, sA-i fíe ara-
tat aceale rAvAvale. Ci unii zicea cä li-au dat Grigorie-VodA,
altii zicia cA izvod au luat dupA acelea, altii intr'alt chip zicia ;
lar noi am vAzut nevte rävävale : care, dupA ce au inchis pre
Stroe Vornicul lar in puscArie, vi i-au flout judecatA de moarte,
vi 1-au pus intr'un car cu doi bol, numai cu antiriul l cu nAdra-
gii, i au pus nevte privit la car, vi i-au spAnzurat rAvAvalele
acelia (ale cui vor fi fost, Dumnezeu vtie), i ava cu acia pompA
1-au trecut pren tArg, i 1-au dus la mAnlistirea Sneagovului, dar
nu 1-au omorAt, ci fArg voe I-au calugArit ; el au vi strigat: Doamne,
Doamne, farl voe imi iaste". $1, and vrea sa-i pue numele
Silivestru, lar el zicia : Nu Silivestru, ci Mahmet". Intr'acest
chip fu cAlugAriia lui Stroe Vornicul. Mai inchis-au inteaceste
vremi vi pre Neagoe Postelnic SAcuianul, vi i-au tOiat nasul, den
ce pricinl noi nu vtim cei ce 1-au pArAt, vor fi vtiind de ce
si cum ; mai inchis-au vi pre Badia Macianul, vi 1-au scos sA-i
tae capul, apoi I-au ertat, den ce pricinA lar el vor 5tí. InsA,
inteaceste vremi venit-au vi lui Antonie-VodO poruncA sa miargl
la oaste la Bugiac, sA scoatA pre Nohai den Bugiac vi den hota-
rAle Moldovei, cal sA inmultise, vi fleea multe reale vi Bugegeni-
lor i Moldoveanilor. Dec', mergAnd sarascheriul cu multi Turci
Tatari, í Duca-VodO cu Moldovenii, cu nevoe mare i-au scos,
mai mult cu cuvinte bune vi cu pace decIt cu rAzboiu, cA si
temia de el, hind multi vi vitiaji ; vi de multe ori s'au strAns sA
dea rAzboi cu Turcii i cu ai novtri, de au fost toti in mare
grijä. In cea dupA urmA, s'au lAsat ei, vi au trecut Nistrul de ceaia

www.dacoromanica.ro 11
 162

parte, si °stile s'au intors, cinesi pre la casele lor ; si Antonie-

Voda inert au venit in tara-si, la Scaun.
Intru liniste veni i furtuna : in paces ce era in tara intre
boiari, iatä si vrajba intre dansai. Mares Banul, Radul Cretu-
lescul, *ban Spatariul i fratii lui sà märise, sa imputernicise,
cat trecea peste masura, nebagand seaamä pre ceilalti, i intru
nimica socotindu-i. $1 dupa aciasta sa la cineva seaama cä sa
märise caci, in vreame ce s'au dus Mares Banul la Craiova,
nu s'au dus ca alti bani de mai naintea lui, smeriti, el cu mare
pompa s'au gatit, Cu slujitori multi, den Bucuresti, cu grapa
(adecl stiag banese asa sä zice : grapa), cu trambite, tobe, surle,
si dupa dansul gloata, si cätva copii den casä cu sulite ; lar
innainte cä'tiva povodnici impodobit, si altele ca acestia. Care
mergand la Craiova, la judecä'tile lui, de era vreun bojar sau
vreun fecior de bojar si vinovat, nu le veghia voe nimic, ci jos
la scarä cu toege it batea; si aici in Bucuresti asajderia fäcea.
Ca acestia väzänd boiarii, mai vartos Mehedintii, ca era boe-
rime multä, intru oarece chip le paria rau, si de necaz zieea
ate un cuvänt impotrivi cu totii. Carele euvinte auzindu-le
banul Mares la Craiova, i Cretulescul si Särban cu fratii lui
Postelnicestii, li s'au nalucit precum banul Gherghe cu ai lui
cu ceilaltä boerime a taräi facura sfat intre dänsäi sä omoare
pre banul Mares, pre Cretulescul sä pre Särban Spätar si pre
ai ion. Si sa scoala banul Mares de au fugit la Loviste. la Cor-
net, la mänastiria lui, i scrie cä'rti la Domn, i la ceilanti ai
lor, ca de frica au fugit el acolo, sa nu-1 omoara boerii, parän-
du-1 mutt. Antonie-Vodä i-au scris sä vie, i, cu cine va avea
judecatä, is va cauta ; si au venit de acolo in Bucuresti, §i
impreunandu-sa cu ceilalti ai lor, vorbitu-s'au mutt. Ce au gasit
cu socoteaala lor, ei vor fi stiut, lar aceaia ce am vazut, stim
ca au facut Antonie-Voda Divan si au esät acei bojar, jaluin-
du-sä de banul Gherghe Bäleanul si de ai lui, precum s'ar fi
vorbit pre taina cu alta boerime a tarai, sä-i ueiga pre acei
boiari carii s'au scris mai sus. lar banul Gherghe i Hrizea
Vistierul, gineri-sau, l fie-säu, Ivasco Bäleanul, i Stale() Vistier
Bucsanul, si Radul Vistier Stirbei, si alfil, tagacluind ca nu le
iaste in stire, nici au avut ei gänd ca acesta sä faca, ci le iaste
näpaste, si cu aceste vorbe s'au spart Divanul. Dar dupa Divan
au esät poruncä sa sa duca o seaama de boiari la tara ; si-au
mazalit pre Hrizia Vistierul den visteria cea mare, si pre 'vase°

www.dacoromanica.ro
 163

fecior banului Gherghe 1-au mazalit den agie, zicand ca nu

trebue sa fie slujitorii pre mana lor, ci au fäcut pre Matei
Cantacozino, fratele lui Sal-ban Spatar, agá mare, pre Ivavco
Baleanul comis-mare, zicand ca, fiínd tata-sau mazal, sa nu fie
vi fii-sau. Aciasta turburare ce s'au fäcut intre bojar, zicia unii
cii. n'au fost den alt cevavi, ca niel vreun sfat sa fíe facut
asupra Postelnicevtilor, vi a lui Marev, vi a Cretulescului, n'au
facut ; numai au gasit ei aciasta socoteaalä, sa o zica, vi sa o
faca, pentru ca sa departeaze pre tot boíarii de pre langa Curte,
vi sa le ja boeriile, sa le dia la ai lor, ca sa fie numai ei vi
care sa vor supune lor, boiari la Curte, pentru ca sa sa faca
ce le va fi voia ; cum vi facea, nu numai boerilor, ci tocmai vi
ticiiitului Domnului Antonie-Voda, ca atäta ii scurtase toate
veniturile, cat nici de rnáncare nu era sätul, vi de bautura, ca-i
da cat vria ei : in zi de dulce, carne de vaca cu apa vi cu
sane, in zi de sec, unte vi fasole Cu spa vi Cu sare ; vin ii da
imputit, ci trimitia cu urcioarele in tärg Antonie-Voda vi fie-sau
Neagul-Voda cu bani refenia, de cumpära vin de bia ; ci da
fie-sau mai mult la refenià, caci LI zicia tata-sau ca el are
Doamna vi coconi, ci A' día mal mult ; vi ava vietuia bietul
Antonie-Vodä.
Infra aceaste vremi s'au sculat tara la Moldova asupra
Ducai-Voda, Domnul lor, fiindu-le Hancul &Archr cap, carele
strangand den jos, carií sa zic Joseni, au venit la Iavi, vi mare
galciava au facut Ducai-Voda, macar ea vi Domnul Duca-Vodä
v'au strans oaste cat au putut, vi hatmanul Sandul Buhuv, cum-
natul Ducai-Voda, au evat cu ovti innaintea lor de s'au bätut
cu danvai, dar nimic n'au ispravit, ci i-au cautat Ducai-Vodä,
sä base tara, vi s'au dus la Turci peste Dunäre, vi au scris la
imparatie cum stall nebunít o seaama de oameni va-i fac gal-
ciava fara niel o vira (scotand pre boiarii Oral marturie), ci
era cu toti cu Duca-Voda. inteaceaia imparatiia au trimís agá
sä. sa intoarca la Scaun, vi au scris vi pavaí de la margine sa-i
dia Turci A goneasca pre cei rai vi nebuni, Deci, intampiran-
du-1 veastea pre Duca-Voda la Hagioglu-Pazargic in Dobrogia,
vi \rand vi o seaama de Hanculevti, de mergia dupa dansul la
Tarigrad sa-1 parasca, avand Duca-Vodd pre aga Turcul Cu
puteare, vi avand vi ale lui ovti cateva, au abatut in Hanculevti,
vi i-au spart de i-au trecut Dunaria, si pre altii carii mai gasise
stranvi in tara i-au spart ; vi s'au dus Duca-Vodä lar la Scaun,

www.dacoromanica.ro
 i64

si pre zorbale i-au prins, de i-au °moat. Doamna Duculiasa

fiind in Tara Rumaneasca, la DrAgAnesti, pfinA a fi acele turbu-
rAri in Moldova, daca s'au asAzat Domnu-sAu la Scaun, s'au dus
si lea la Iasi.
intru aceaste zile ale lui Antonie-Voda, in Tara Ungu-
reascA de sus au trimis imparatul Neamtului pre ghinArariul
ampului, anume Sparcu, cu osti, de au bägat osti pren multe
cetati ale Domnilor celor mari Unguri, vinuindu-i ca sA sfatuesc
sA rAdice cap, sa sa dAzlipeascA de lanta imparAtiia Neamtului,
si pentru aciasta mare ghiulus s'au strAns la Pojun, si pre multi
Dom' mari unguresti i-au inchis, i unora si le-au tAiat si cape-
tele, la Pojun si la Beci, anume acestia Nadajdi Ferenti, Zrini
Petre, Franghepan, Gre tine TatAmbac, Boles Ferenti, si au porun-
cit Imp'Aratul de au luat multe biserici luterAnesti i calvinesti
den Tara Ungureasca de sus, de li-au facut papisLisAsti ; i alte
multe reale li-au mai facut.
Ale 'Viral Rumanesti lucruri, precum am scris indArAt,
boiarii intre dansai tot era cam invrajbiti, i, cAtAva vreame asa
petrecand, veni porunca de la Imparälie sa meaarga Antonie-
Voda la Poartä, la al treilia an, dupa cum facuse Turcii obicei,
sa sArute mana Impäratului innoiascA domniia. La Tarl-
grad incA sosise Grigorie-VodA den pribegiia lui de la Vinetiia,
iertandu-1 ImpArAtiia pren mijlocul lui Panaiotache dragomanul
impArAtesc. Acestia auzind Domnul i boiarii, macar ca mergia la
Poarta, a nu avía cum face intealt chip, iar era ingrijati ; ci
trimiserA mai nainte pre Costandin Postelnicul Cantacozino,
pre Gheorghe Vornicul sA cearce portile, sA vaza ce vor afla ;
iar Domnul i boiarii sA gatira de purcesera mai in urrna,
lasarl caimacam, aicea la Scaun, pre Cretulescul, iar pre banul
Gherghe, fiind bojar bAtran, nu vrura sa-1 faca caimacam, nici
it socotira intru ceva ; de care foarte s'au scArbit, unde nu-i
deadera niel o cinste. Deci, dentru boiarii cei obiditi, Neagoe
SAcuianul, cu nasul täiat, si altii au fugit de aicea den tara,
s'au dus la Poarta i, lipindu-sa länga Panaiotache, pArAia tare
pre Postelnicesti, cA fac multe nedreptati intre boiari si intre
sAraci, si altele. Dupa ce ajunse Domnul la Dunäre, se intoarse
Costandin Postelnicul de la PoartA 0-i intampina. la DunAre, si,
intrebandu-1 ce au priceput la PoartA, au zis : Rau, a nu ne va
fi pre voe ce gandim", si au spus de Grigorie-VodA toatA poves-
tea ; iar SArban Spatar, frate-sau, au zis ca va face pod de

www.dacoromanica.ro
 165

pungi de la Saralui rumänesc pana la al Viziriului, si tot ii va

fi pre vole. Au zis : Ci mergefi dar, si yeti vedea". Acii la
Dunare nu stim ce socoteaala flew% de zisera, ea au facut
gresala de 1-au obidit pre banul Gherghe Bäleanul si nu 1-au
pus caimacam ; ci serse de acolo Antonie-Vodä o carte, si-1
randui sä fie purtator de grija cu logofatul Radul Cretulescul
in ce vor fi trebile tarai ; si purcease Domnul cu boiarii Oral
la Odriiu. Acolo ajungand, cerca Mares Banul si Sarban Spa'
tarn!, cu ai lor, sa pue pre Gheorghe Vornic Domn si sit lip-
seasca Antonie-Voda, zicand a iaste batran si slab, si trebue
sa fie mai tare, sa poata sluji Imparatiei la oaste, ca. facia
Turcii &tire de oaste catra Liasi. Viziriul, auzind, au zis
Daca le trebue lor om mai tare, le voi da eu Domn cu mana
de flee. Intelegand boiarii de aciasta, sä lasara de socotiala
cea deintai, si cena iar pre Antonie-Voda. $i le fägaduira in
fata Turcii sa fie : ,.$1 sä. va gatiti in cutare zi, sa veniti sa
imbrace caftanul". Dupa alta parte trimisease la Grigorie-
Voda de-1 aducea de la Tarigrad, si ei nu stiia nimic. Daca
s'au apropiiat Grigorie-Voda de Odriiu, si, afland Turd', tri-
misera de chemara pre Antonie-Vodä, sa meaarga cu toti
boerii, sa-i imbrace cu caftan. $i mearsera toll ; lar Sarban
Spatariul, fiind conacit la Cara-Agaci, s'au facut ca.i iaste rau, si
zacia längä foc, si trimisease pre Ghinia Comis sa vaza ce vor
sa faca Domnul si bolarii la Poarta. Deci, mergand Domnul cu
boiarii la Viziriul si astepta caftane, incepu a intreba : Care
iaste Mares ?" Zise Eu sant". Ia-11" Ci-1 luara. Care iaste
Gheorghe Vornic ?" Zise : Eu sant". la-11" Ci-1 luara. Care
iaste $arban ?" Zisera : Na iaste". Care iaste Mihai Postel-
nicul ?" Cesta iaste", Ia-11 11 luara. Care iaste cutare,
catare ?" ti luara pre toti, si ramase Domnul singur cu ceilalti
boiari. $i zise Domnului ; Imparatul ti-au mazälit". $i, intor-
candu-sa catra ceilalti bojari : Iva sco Stolnic, Hrizea Vistier, Radul
$tirbei, si altii carii era acii, le zise : Voao v'au dat Imparatul
Domn pre Gligorie-Vodä ; päsati la dansul". Deci, esand boiarii
de acii, incalecara, si-i esara innainte langa. Odriiu (ea era aproape),
si venira cu dansul in Odriiu. lar Sarban Spatariul, Hind mai
ficlean decat altii, au scapat, macar ca au trimis sa-1 prinza,
dar n'au putut ; ca, indata ce auzi Ghinia Comis : la pre
catare I la pre cutare /" vi-i lua, indata s'au dus de i-au dat
stire, si au incalecat, si s'au dus incatro au putut scapa.

www.dacoromanica.ro
 166

Grigorie-Voda indata serse carti la Gherghe Banul Balea-

nul, sa-1 stie ca iaste Domn, si sa prinza pre Radul Logofatul
Cretulescul si pre fratii luí Sarban Spatariul ce era la Bucuresti.
Carii, viind noaptea, trimíse de stranse iuzbasai i capitanii de
slujitori, si pre boiarii carii sä intamplase acih Radul Nasturel
altii, I, strängandu-sa, au trimis pre Nasturel cu slujitori la
Costandin Postelnicul, si la aga Matei, si la Iordache, de 11-au
ocolit casete, chemat la Curte. Pre altii 1-au trimis la
Cretulescul del-au chemat la Curte. Carii intreba : Dar ce, ce '?" Ei
zicea : Na stim alt nimic, fära cat porunca domneasca au venit ;
yeti vedea". Si mearserl la Curte. Acolo era banul Gherghe
slujitori multi, lumanari aprinse. Daca venirg, sazura ; si se scull
banul si zise Boiari fratilor, sanatate de la Mariia Sa Grigorie-
Voda, ea 1-au miluit Dumnezeu i Imparatul cu domniia ; lata si
cartia". Si o citira. Multamiea ei lui Dumnezeu; insa acii dentre gloata.
fugi Iordache, i vru sa fuga si Matei Aga, dar ii prinsera de
veaste, intoarsera, si le zise banul Gherghe Matei, caci
faci copiläreste de nu sazi 1 Dar Domnul caci porunceaste sä
fit la opreaala, nu doar cä va sa va moat* ci numai pana va
veni Mariia Sa ; deci bun iaste Dumnezeu va va ierta ; nu IA
teameti, ci sal:Teti ; nu ne mai faceti noao rusane". Acii, in
camarile domnesti, era inchisi de Cretulescul 24 de bojar, si in
obezi, pentru napastile ce le facea ca sant ficleni i räi, precum
si mai indarat am scris. Ci indata poruncl banul Gherghe de
adusera tigani, si le taiara obezile, 5ä-i slobozi. Ci fíestecarele
is lua obezile si le ducea innainte Cretulescului, zícea sàsä
le pue in gät, si le lepada jos. Deci, facandu-se zio, ii trimise
pre boiari pre la casele lor, i slujitori de paza, pang ce au
venit a doao porunca de la Grigoríe-Voda, de i-au inchis in
turn. Boiarii tarai, necajitii, care cum auziía, indata incaleca,
sà ducea la Grigorie-Voda la Odriiu. lar bietul Ilie Armas,
intelegand mai nainte, ca va sa-1 inchiza Cretulescul, ca si pre
ceilalti, au fugit catra Tara Ungureascä, sa scape. Ci intai i-au
prins o sluga a lui, care ii statuse calul, aduserl la Cretu-
lescul, si indata pusera de-i taiara capul, saracul. Pre urma
prind in munte pläiaäi si pre Ilie Armas, si, aducandu-1 pan
la o carciuma langa Bucuresti, legat, iata si veaste veni in toata
tara, ca iaste Grigorie-Voda Domn ; care auzind Ilie .Armasul,
au inceput a miura pre Oaks', de 1-au dazlegat, si au legat pre
clausal, si le-au dat batae pan la moarte, i i-au dus legat la

www.dacoromanica.ro
 167

Bucuresti. Stroe Vornicul, carele 11 calugarise la Sneagov, pre-

cum at auzit ca am scris mai indarat, mai nainte, pana a nu
vení veaste de Grigorie-Voda, numai pentru turburarile ce facia
In tara Postelnicestii cu al lor, Matei fii-sau, au OM oameni,
rumani de ai lor, si pen mestesug au luat pre Stroe Vornic sí
1-au trecut in Tara Ungureasca, Acolo auzind de Gligorie-Voda
ca s'au pus Domn, indata au purees de s'au dus la dansul la
Odrii, spuindu-si patímile si nevoile ce au tras ; si nu numai el
se jaluise de patimi, ci toti boiarii, cat sä umpluse urechile luí
Gligorie-Voda de jalbile lor, cat sa mira de nebunii ce au facut.
Cateva pricini au fost de au cazut Postelnicestil in mana lui
Gligorie-Voda ; una, ca Gligorie-Voda, and au scris la Chiu-
priulioglu si la Panaiotache de au cerut ertaciune, foarte rau
i-au parut, precum eí I-au insalat de au fugít in alte tad de supt
mila Imparatului ; a doao, sa invrajbise cu Panaiotache Drago-
manul, cäruia i sa trecea cuvantul la Viziriul ; a treia, imbol-
dise si pre boiaril tarai cu multe fealluri de riale, cu inchisori,
cu batjocuri, dentru carii fugind la Poarta, jalbe marl facia la
Turci, prin mijlocul lui Panaiotache, carele era vrajmas mare.
Ca, si and era Antonie-Vodä la Odrii, nemazalit, inca unii
den capitani si den slujitori umbla pre ulita, strigand si inju-
rand pre Panaiotache de muiare sí de copii ; si aciasta auzind
Panaiotache, sä. mai atata in manie. Ca aceste pricini au fost
de au cazut Cantacozinii in mana lui Gligorie-Voda, lar in cea
dupä urma, si mai adevarat, putem zice ca den pacatele lor
i-au dat Dumnezeu in pedepse ca acelea.

48, DOMNIIA A DOAO A LUI GRIGORIE-

VODÄ, It 7180.
Grigorie-Vodd vine Damn si aduce pro boiari in obezi. Doi ado&
tan! tau Gligorie-Vorld. Gheorghe Vornicul 11 trimit la ocnd. Judecala
boerilor la Gligerie-Vork. Sultan Mehmet sd duce la Camenitd. Gli-
gorie-Ved6 tndeamnd pro Moldoveni sd pdrascd pro Duca-Vodà. Duca-
Vodd mazal. Turcli iau Camenita de la Liasi. rural', Mardi pradà
Tara Lesasa pOn6 mai sus de Liov. Gligorie-Vedd vine de la oaste
bolnav. Doamna lui Gligorie-Vodd vine de la Venetia. $erban SO-
"'aryl fugo din Moldova de frica lui Petricealcu-Vodd. Caimacamul scoot°
pro Postelnicesti de la Gligorie-VociO. Gheorghe Vornicul dus la Tis-
mana: fi tae capul. Gligorie-Vodd sd gateste de casto la He/in. Gli-
gorie-Vod6 trimite pe Doamna sa la Tarigrad pentru credintd. Thrall
surgunesc la Crit pro Postelnicesti. Petriceico-Vod6 fuge la Liasi.

www.dacoromanica.ro
 168

Gligorle-Vodd sa nevolaste sd nu-I piard °stile. Boerti sd tem cd va

sd-1 ficleneascd Gligorie-Voda. Boerii fug la Vast. Seimenli Melia
cap la !kiln. Sobescht yin asupra Turcilor cu Vasa .à-i bate.
Lias61 prind pre Gligorie-Voda fi oastea. Gligorie-Vodà de la Llasdl sll
duce la Tura Gligorie-Vodd p6raste pro papa la nizir. Vizirul face
surgun pro Sarascher-Pasa. imp6ratul (Id domnita Ducdt-Vodd. Gil-
gorie-Voda sd duce la Tarigrad. Banul Gherghe, Hrizea Vistierul f i alfl
boert pribegesc.

Purcezänd Grigorie-Voda dela Odrii cu toti boiarii, au venit

In tar% in Scaunul Bucurestilor, Martie 20. Avea cu dansul si
pre boiarii cei inchisi de la Turci, care i-au dat in 'ulna lui,
bagati in obezi : Mares Banul, Radul Logofatul Cretulescul,
Gheorghe Vornic, Ghetea Clucer, Mihai Postelnic, Stoian Comis,
Vasilie Capitan si alti capitani ; si, dupa ce i-au adus, I-au inchis
in turnul dupa poarta domneasca. Ci n'au trecut multa vreame,
cl au taiat de naintia portii pre acei doi capitani, pentruca
injurase pre Panaiotache de muere si de copii ; deci el au indem-
nat pre Grigorie-Voda de i-au °moral. Iar pre Gheorghe Vor-
nic 1-au trimis la ocna si pre Ghetea Clucer ; si mai era si Stoica
Logofät Ludescul acolo cu clausal: ceilalti toti in Bucuresti era
inchisi. i in Mewl, randuri i-au scos la Divan de-i judeca, si-i
pedepsia de stricaria Waif si cum ca au fäcut datorii multe la
Turci, la 1000 de pungi de bani, si le zicia : and s'au dus
Domnul den tara in Tara Nemteasca, numai 50 de pungi de
bani au lasat tara datoare, iar acum o gäseaste 1000 de pungi,
si dajdi au scos multe, carele anume le spunia, si le zicea ; ce
au facut banii, de n'au plätit datoriile ? Ca acestea zicandu-le,
iar ii baga la inchisoare si au poruncit sa plateasca dela casele
lor acea datorie ce o au facut ei ; si denteansa au si dat, dar
cu batae pre talpe si cu legaturi. Cí dar, in zilele acestui Domn,
macar ca era striin, numaí acesti boiari era intristati, pentru
inchisoarea lor, Si caci le ceria bani, iar alti boeri, si slujitori,
si birnici, toll era veaseli de venirea lui Gligorie-Voda, a era
om bun cu toti, si dajdile tare' usoare, cat avía toti bucurie,
laudand pre Dumnezeu de binele ce le-au dat, Sarban Spatar
Cantacozinul, dupl ce scapase de la Odrii, de nu 1-au prins cu
ceila 'ti, s'au dus la Moldova, la Duca-Voda ; care Grigorie-Voda
auzind, au trimis sol la Duca-Voda de-1 ceria ; lar Duca-Voda
zicea, ca adevarat au venit, dar nu I-au priimit pentru vrajba,
ci s'au dus den Moldova, si nu-1 stie incatro sa va fi dus. Dar
n'au fost asa, cl-1 ascunsease la manastire, la Hangu ; cl pre urma

www.dacoromanica.ro
 169

au inteles Grigorie-Voda ca I-au ascuns Duca-Voda in tara lui ;

pentru cate multa parere de rau au avut pre Duca-Voda.
Viind dar vara, au facut imparatul mare &ire i s'au dus
in Tara Levasca cu oastea luí, la Camenita, vi au poruncit lui
Gligorie-Voda, de au mers vi el cu ovtile lui, care stranganduli
den toate breslile calaravi, dorobanti, rodi, visternicei, spataref,
postelnicei, stolnicei, vornicei, paharnicei, le-au facut steagurí
li-au dat tuturor sulite väruite, l cu prapore fealiuri-fealiuri,
fievtecare dupa breasla lor, v't au facut oaste frumoasa, atata cat,
mergand í facand halai innaintia Imparatului, s'au mirat i Impa-
ratul ví toti Turcii de ovtf ce avea Grigorie-Voda frumoase,
Acolo viind i Duca-Voda, Domnul Moldovii, dupii cum ii
poruncise Imparatul, i avand Grigorie-Voda pízma pre dansul,
pentru $firban Spatar, cad nu i 1-au dat, au indemnat pre boerii
moldoveni de 1-au parat la Imparatie de om rau, i mancator,
si spargator de tail. Macar ca i Moldoveanii au fost suparati
de Duca-Voda, vf sA indemna singuri, dar vi Grigorie-Voda i-au
indemnat vi le-au vi ajutat pang. 1-au surpat pre Duca-Voda. Si
au vrut impäratul sa-1 tae capul, dar au avut noroc cu doao
blane de, vulpe de mosc, foarte neagre i frumoase ; amanduao
facea 40 de pungi de bani ; ci una au dat Imparatului, alta Vizi-
riuluí, vi au scapat de moarte ; lar den domnie 1-au scos, gi au
pus Domn pre $tefan Petrjceico-Voda.
Devil impäratul, mergand la Camenita, in putinteale zile o au
batut, vi o au luat ; ca niel oaste inteansa n'au fost multa farä
putintei Nemti, dragoni, carii, vazand puteare mare turciasca
temandu-sa vi de Cralul lor, s'au dus ofitirii cu slujitorii lar in tur-
nul unde era iarba de puvca, vi au dat erbii foc, de s'au prapadit
cu totii, i s'au spart i cetatea, de au intrat Turcii cura au
vrut ; vi au bligat oaste i alte randuele ce au trebuit, vi au dres
bine pre unde sa stricase. $1 de acolo imparatul s'au intors
indarat, iar. pre calva pavi vi cu Domnul Grigorie-Vodä, cu
hanul, cu Tätaräl, i-au trimis in Tara Levasca, de au ars, au
pradat pre den sus de Leov. Deci, viínd toamna i racindu-sa
vremea, 0 multe ploi reci fiind, nu le-au dat indemana sa bath'
Livovul pana-1 vor lua, ci 1-au lasat i s'au intors. $i caci ví pre
Tatari, la un loe mai sus de Leov, ii gasise o searna de ovti
leätl,vi foarte eau f-au taíat, vi le-au luat toate plíanurile
caii lor, de veniia pedestri i despueti, ca vai de danvai HA-
manzie Inca sa facuse in tabara. Ci, acestia toate reale intam-

www.dacoromanica.ro
 170

plAndu-sg, le-au cgutat a veni innapoi ; carel viínd Ong la

Hotin, i-au impresurat i lama; deci s'au dus flestecine pre
la locurile lor. Grígorie-Voda incg au venít in Scaun pre la
Sfeti Nicolae, sí i-au esät innainte Gherghe Banul, Stroe Vorníc,
Sturzea Spgtar, fratele Doamnii lui Grígorie-Vodit, fiind acesti
boiari caímacami ; cu mare pompg au intrat in Bucuresti; numai
atgta era cam slab Domnul, cg sA bolngvíse la Hotin, de au
zgcut multä. vreame in cetate, cat sg speríese cg va si muri.
Insg, daca au venit in Scaun, s'au bucurat, cg. au gäsit pre Doamna
venta de la Vinetiia. CA, dupg ce au luat domniia la Odríí, au
trimis pre Sturzea Spätar, cumnatu-sgu, de au adus pre Doamna
de la Vinetiia ; i, fiind si Grígorie-Vodg la oaste, au fost sosit
Doamna cgriia i-au fost esgt innainte multe jupgnease la
Dungre, si cu cinste o au adus la Bucuresti. Doamna era imbrg-
catg in haíne frgncesti foarte frumoase i inteacela chip au fost
pang au intrat in Bucuresti ; deci au lepgdat hainele acelea
au lust rumgnestí. Ci dar, cum am zis, ggsind Domnul pre
Doamng-sa si coconii, s'au bucurat ; i asa domniía cu pace, sí
Cu liniste.
Iar $Arban Spgtar, de unde era, la Hangu, ternindu-sg de
tefan-Vodg Petreceico, sg nu-1 día in mginile luí Gligorie-Vodg,
mazglindu-sg Duca-Vodg den Moldova, au trecut in Tara
Ungureascg la Ghiurghiu, la un Lazar Istvan, boiar mare al
locului aceluia, i, Hind prieten cu Cantacozinii den tara Moldovii,
veril luí, pren mijlocul lor l-au tinut la casa lui in bung socoteaalä
pgng despre primgvarg ; deci s'au dus la Betlen Ianos, cantelariul
tgrAí Ardealuluí, si au cerut voe sg-I lase sg treacg in Tara
Turceascg ; si i-au dat voe, i s'au dus pren Hatag, pre la
Caravansebes, pre la Rusava, deci la Odrii la Cara-M.ustaf A.-Pasa,
caimacanul, fiíndu-i prieten delnceput, den zilele Ghicgi-Vodg,
cum am scris acolo, i, maí incoace incl intgrindu-1, l-au fgcut
desAvArsit príeten. La ale carlia picioare cgzänd, s'au rugat
pentru fratii luí ce era inchisí la Gligorie-Vodg, sl facg mod ca
acela, cum va sti, sg-i scoatg de acolo. Caimacanul au chiemat
pre Chiupriulioglu Vizíriul, de l-au ospätat i l-au i dgruit dupg
obiceiurile ion; lAngg acealea l-au rugat, sg. faca bine sg-í
sloboazä, cg le ajunge pedeapsa cat& au avut intr'un an ;
altele au zis. Deci Viziriul au fggIdult cg va face. Caimacanul,
incg ficlean, ca sg nu sg zAboveascg lucrul, sg sg afle cumva,
indatg au chemat iazagiu, si au scrís ferman la Grigorie-Vodg,

www.dacoromanica.ro
 171

sA-I dia in mAna Turcului, sA nu faa intr'alt chip ; vi rAndui vi

agA ca sA meargA. $1, cum s'au dus Viziriul de la ospAt, indatä
trimise caimacanul pre aga cu fermanul, vi I-au invAtat sA
meargi drept la Domn, la Curte, vi sA lase 2 slugi la uva
turnului unde era fratii lui inchívi (pentru ca sl nu-i mai mute
alt undeva), vi ava au fAcut. Daa. au sosit aga, el au mers
drept la Domn, vi au lAsat 2 slugi la uva turnului, vi, dAndu-1
fermanul, nu avea cum face intealt chip, cí i-au scos vi í-au
adus innainte lui Grigorie-VodA, vi i-au dat in mAna Turcului,
de i-au dus la Tarígrad. Cí Maree Banul n'au vrut sA meaargä
den voia ILI:, ci au rAmas in tara la casa luí, vi Ghejia, socrul
lui SArban SpAtariul, fiind la °cu.& au poruncit de 1-au slobozit
vi s'au dus la Nicopoe ; iar pre Gheorghe Vornícul 1-au luat
de la ocnA, vi 1-au dus la Tísmana la inchisoare. Acolo vAzAnd
cAtAva vreame (sau pentru cA i sA rAdicase nume de Domn,
sau pentru alte pricini, care Dumnezeu vtie), au trímis Gligorie-
VodA pre Iacva CApitan, cu slujitorí, vi cu Preda, armavul al
doilea, vi, scotAndu-1 den mängstire peste rAu, 1-au tliat capul.
Gligorie-VodA, aceste intämplAri, ce fArA nAdejde i-au venit,
vAzAndu-le, s'au turburat foarte ; insA, viíndu-i poruncA sl meaargA
la oaste la Hotin cu Husein-Pava Seídi-Oglu pentru paza Camenitii,
sA gAtiía de oaste. Ci, inteaceaste intAmplAri, boiarii cari-i luase
Turcul de-i dusease la Tarigrad, Ora pre Domn ca va sA sh
haineascA vi nu iaste intrealt chip. Deci Turcií, temAndu-sA de o
primejdi e ca aciasta, au poruncit Domnului sà-vi trimitA Doamna
cu coconii la Tarigrad, vi, mAcar cu necaz, o au trimis. IntAi
au purees Domnul de s'au dus la oaste, dupA aceaia vi Doamna
s'au dus la Tarigrad, cu Toader Sturzea SpAtar, frate-slu, lar
Domnul, mergAnd la Hotin, s'au impreunat cu Pava, vi multi.
vreame au vazut acolo.
Intru acea vreame, socotind cl nu sI va odihni de Postel-
nicest', fiind in Tarigrad in toatA vremia lAngA PoartA, au trimis
de la tara jalbA, pentru dAnvAi, vi pre langa jalbA vi bani, at
au socotit cA vor trebui, vi s'au rugat Vizirului sA-i goneascA
de 161101 Poartl, sA nu mai facA amestecAturi tarn. Deci Viziriul,
vAzAnd jaiba vi banii, au fAcut surgun pre $erban SpAtariul,
pre Radul Cretulescul, pre Costandín Postelnícul, &aide luí
SArban SpAtar, la Crit. Iar la Hotin, fiind ovtile pAnA dAspre
toamnA, au venit veaste ca vine Sobetschí Hatmanul cu multe
ovti levAvti. Turcii, ingríjAndu-sl, au chiemat pre Gligoríe-Vodä,

www.dacoromanica.ro
 172

[la] Pasa, sa ciara dela dansul sfat ce va sa faca. Macar ca bine

1-au sfatuit, dar Pava n'au ascultat : i-au zis sa. Iasi innaintia lor,
sa sl bard in camp ; deci, de vor birui, bine ; de nu, sa vor
da innapoi, *i sa vor impreuna cu hanul, cu 'Mara (ca. venia
*i el, dar n'au amos la vreame), *i al doilea rand sa vor mai
bate. Pava zicia sa facä qanturi s'A sa ingroape, *i de acolo sA
sa. batA. Gligorie-VoclA zicea cl Turcilor nu le iaste obiceiul
sä s'A bata den *anturi, fArA numai Nemtilor ; ci s'A lasa la camp,
ce va vria Dumnezeu, Pasa nicicum n'au vrut. Era *I acest
pa*a hursuz, ca *i la Leva, in Tara Ungureascä, *i intealte locuri,
unde au fost trimis cu o*ti, tot au pierdut razboiul. Ci n'au avut
ce mai face nici Gligorie-Voda : 1-au läsat de g'au facut *anturi
*i s'au ingropat ; care pre urtna i-au fost de peina o*tilor. Stefan-
Vodä Petriceico dela Moldova, fiind la Hotin cu oastia lui,
neputand plini o poruncA a pa*Ai, *i mäniindu-sa pasa pre clansul,
ca un slab de inema, *i avAnd sfeatnici räi langA el, *i vAzand
ca vin oqtile le*a*ti, parändu-i-sa (ca unui prost de minte), cA,
dad. vor bate Lia*Ai pre Turci, piere toata impArAtiia Turcului,
acest gaud avand, s'au sculat cu o seaamä de boiari *i au
fugit la Lia*i. Iar Gligorie-Vodä au *Azut l'AngA Turci ; numai,
hind chit de ceaia ce au facut la Leva, in domniia de'ntai, de
au dat rAzboi tare cu Neamtii, at au perit multi boiari, *i multA
oaste au pierdut, socotindu-sa sä nu faca *1 acum ap, eau
vorbit cu boerii sA trimitA la Lia*i pre ascuns sAli asaze cu
damai, *i &Ali spue *1 semnu care vor avia in *ant unde vor
fi inchisi cu Turcii, rugA'ndu-s'A sä porunciasca Sobetschi Hatmanul
cltii ce va fi spre acea parte, sA nu dea sa-i strice oastea ; *i
au a*Azat cuvantul sa fíe a*a. Si au zis Donanul, ca, dupa ce
va face scrisoarea, va chiema pre boeri de le va arAta, dar
(sau den uitare, sau den nebägare de seama.), fIcAnd cartia, o
au triads Domnul, *i boerilor nu le-au mai aratat, socotind ca
poate fi ca nu iaste mare lucru : a arata, *i a nu arata. Iar
boerii, intelegand cA au trimis cartia *i lor nu le-au arAtat ce
serie intr'Ansa, au luat (ca ne*te oameni fära minte), lucru
cd este mare, si va sä-i ficleneasca Domnul, sa-i piarzA, ca *I
pre boerii dela rAzboiul Levii. Dar au gre*at ticaitii, ca cu
sfaturile lor pre urmA *'au pierdut 0 domniia, *I casele lor,
precum sl va aräta mai jos. Aceste ganduri de nimic avAnd
boiarii, 1-au ficlenit pre Gligorie-VodA, *i s'au sculat cu totii
den tabArA, qi pen Nistru au dat, de au e*At afarA, *1 au fugit

www.dacoromanica.ro
 01
la Liasi (el era tablrA legal de cairà uscat, de nu putia sa iasA
fievtecine). Badia BAlAcianul, flind hot rat!, fiind la un sfat cu
toti boiarii, incalecAnd ceilalti vi dAndu-i vtire vi lui, el s'au
lAsat de acel sfat vi s'au dus de au spus lui Gligorie-Voda ca
fug boiarii ; vi indatl porunci slujitorilor sA meaargA sa-i
impuvce. Dar n'au facut nimic, cä apucase de evase den tabArA,
ví, noapte Rind, au scApat. Aciasta intamplare mai mult au
intristat pre Gligorie-VoclA decal nebuniia Seimenilor, ce facuse
mai in trecutele zile, lar acolia la Hotin, carii (dentrla cui
indemnatura, nu sa poate vti), sa radicase cu galciavA asupra
Domnului ; ci Domnul, cu ceilalta slujitorime a tarai, gatindu-sa
vi cu tunuri, au mers asupra lor. Ei, vtizand oastea gata, vi mai
\ratios cà sA temia de tunuri, au lepAdat armele, vi i-au prins
pre totí ; cí pre cei mai raí, mai zorbale, í-au bAgat in butuci,
ca la 80 de oameni, vi cu carA i-au trimís de i-au bagat in
ocnA, lar pre ceilalti í-au slobozit lar la stiagurile lor, puindu-le
alte cApetenii. Ci, cum am zis, nu atat au turburat pre Doran
nebuniia acestor Seimeni, cat au turburat a boerilor nebunie,
de au fugit dela Domnul s'Au la Liavi. Care, Turcii de s'ar fi
potrivit, ar fi dat tara in robie pre faptele lor ; dar, lar Dom nul
chivernisind (miicar cal domniia au pierdut-o), iar din oastea lui
níciunul n'au perit, niel tara nu s'au robit. Lauga aciastd fuga,
ce ati auzit, a boerilor, LiavAi incA sA apropiese de Turci.
Turcii, auzind, au intrat in vanturi, vi au bägat vi pre Gligorie-
VodA cu oastía luí, vi gatira tunurile vi altA gAtire. Sobetschi,
viind cu oville, cu bunä randuialg, au inceput a sl bate den
tunuri, den puvci, dar nu facia Turcil nimic, pentruca era vi
Turci putíni, vi Liavi multi ; care vazänd ca intealt chip nu-i
va putea sA-i rAzbeascA, au randuit husarii, carií sant cu Her
imbracati, vi dupa danvai pantirli, carii sant cu zale, vi au dat
n'avala in vanturi, de junghiia pre Turci ca pre nevte ramAtori.
Varsare multA de sange s'au facut, cat, care scApa den oaste,
de Nistru nu scapa, ca se inneca ; lar, care scApa den Nistru,
de ovtile dupeste Nistru nu scapa, ca era multi vi de al novtri,
amestecat cu Liavai ; den bojar, vi Badea BalAcianul Contov,
de-i omorlia. Mai niciunul n'au scApat ; färl numai pava
cu oarecAtva papi, avAnd cal buní, au scapat in Camenitä. lar
pre Domn vi pre oastea luí i-au prins Liavaí, vi i-au dus la
Sobetschí Hatmanul, vi in cinste l-au prilmit, zicand s'a ramlie
in protectiia craiei lor ; dar el i-au rAspuns el nicicum nu va
fi aciasta, de vreame ce Doamna-sa vi coconii sAnt in mana

www.dacoromanica.ro
 114

Turcului ; ci s'au rugat si faci bine, si sloboazi ostile si si

duci la casele lor, si pre dinsul sA-1 lase si si &la la Viziriul ;
ci, de nu va mearge curAnd, pot zici cá iaste hain de
citri ImpAritie, l vor trimite 'Mari de vor robi tara, i va
fi un pica prea mare. Cu aceastia zicAnd, dat voe, si
s'au dus Gligorie-Vodi la Viziriul, unde era, la Baba ; pre carele
vizindu-1 Viziriul, t-au pirut bine, si 1-au intrebat cum au fost
povestia de s'au pierdut atitia osti ? El au zis, ci: Sarascheriul
au gresit, n'au ascultat precum 1-am invitat" ; i fiind neste pasi
scipati acii langa Viziriul den oaste, scos mirturii, ci au
auzit cum au zis Gligorie-Vodi, si nu si inchizi in sant,
Pasa n'au vrut. Viind de fag, au mirturisit, ci, de ar fi ascultat
sarascheriul de Gligorie-Vodi, nu s'ar fi pripidit atita bunitate
de oaste. Si, incredintindu-si Viziriul intriaciasta, pre sarascher
1-au ficut surgun, i lui Gligorie-Vodi 1-au dat iari domniia. $1,
indati ce mearse la conac, trimise de olac in tail la caimacani,
la Gherghe Banul Bileanul, la Stroe Vornic, la Hrizea Vistier,
si stie cA i-au dat domniia
N'au trecut vreame multi, ci veniri de la Impiratul olaci
la Viziriul, i, lano alte trebi, ce vor fi avut, de ale lor, i-au
dat stire si de aciasta, cA MI pus impiratul Domn Tarai Rurni-
nesti pre Duca-Vodi (aciasti treaabi, de grab de au pus pre
Duca-Vodi, au fost faptele caimacamului, lui Cara-Mustafie pen-
tru SArban Spitar si pentru voia banilor ce au luat de la Duca-
Vodi), dupi ce, zice, au auzit ci au robit Liasii pre Gligorie-
Vodi. Deci Viziriul chiemi pre Gligorie-VodA, spuse
plarea cum au fost, si cum ci n'are cum s5. faci intialt chip,
de vreame cA iaste porunci impäriteasci ; iar el si meaargi la
Tarigrad, vazi fimeta si copiii, si curind lar ii va da dom-
niia (precum ar fi fost, de ar fi trait). Asa dar fiind, s'au luat
zioa bunä, l s'au dus la Tarigrad, i i-au ficut ferman
sloboazi pre Doamna i coconii den inchisoare, ci-i inchisease.
lar in tard, la boerii caimacami, cum s'au zis mai sus, ci tri-
misease Gligorle-Vodi carte ci vine Domn, nu peste multi
vreame veni Constandin Cipitanul, feciorul Stoicii Ludescul, cu
cirti de la Duca-Vodi, ci vine Domn dela Poarti ; si scoate
tunurile de di cu ele dupi obicei, i vesteste in tari domnie
noao. lar boiarii caimacami, vizind cArti despre o parte, cirti
despre alta, cu domnie noao, i nestiind adevirul, pun neste
slujitori de bap' pre Costandin Cipitanul in fiará, si-1 pun intrlo

www.dacoromanica.ro
 175

cuhnle cu qase caí, 0-1 purced cu boeril in sus spre manastirea

Arge§ului. Acolo mai viind adevarate ve0i, a vine Duca-Voda
Domn al% indoiala, 1-au slobozit den inchisoare §i den flarä, qi
s'au dus la Bucure0 ; iar boiarii au trecut in Tara Ungureasca
la Sibil, anume ace0ea : Gherghe Banul, Stroe Vornic, IvaKo
Logofat, Hrizea Vístier, Neagoe Banul Sacuianul, Ilie Arma,
Parvul Firca§an, Hrisoscul Vataf, i multi boeri mehedintí au
fugit in Hatag.

49. DOMNIIA DUO:41-VODA, lt 7182.

Duca-Voda vine Damn. Duca-Vodd sa nevoeste sd aduca boeril
pribegi cu sila. Apafl Craiul nu va sa dea pre bojar!. Duca-Voda sd
duce cu imparatul(!) la Cazad. Duca-Voda trimite la pribegl cu Jura-
=Mt sa vie. Hrizea Vistier crede pre Duca-Voda si vine In lard.
Duca-Vodd omoara Ire' boeri. 8/roe Vornic si Ruda! Dudescul patimesc
Mu de Duca-Voda, 7urcil merg la caste In Tara Lesasca Cu Duca-
Pod& Duca-Voda tae un capitan la codrii lasului de manic. Hrizea
Miler vine den caste In tara sa rdndulasca haraci. Cluma cumplita a
fost In acest an. Duca-Vodd inchide pre Cantacozin1 la Cocordsti, f 1 11
lasct lard. Beldi Pal f I grata! Ciachl Istfan fi allii pribegesc la Turd.
Apafl Craiul trimite neamesi tmpotriva Beldii la Turci. Beldi Pa! In
Edicula moare. Pricina pentru ce s'au invralbil Beldi cu Craiul. Banfl
Denes i sa tae capul, Dumitrasco-Vodd Moldoveanul mazdi, fi pun pre
Antonie-Voda Ruset. Duca-Voda merge la oaste, la Juravna, la Liasl.
Ospdlul Ducal-Vodd st al !al Antonie-Voda ce au facut la Iasi. Sobel-
schi, credal lesesc, lopeste fard veaste pro Mari. Turcii, Tataril tncun-
glare' pre Liasi, Liasil fac f anftiri tmprejur. Liasil fac pace cu
Turcli. Duca-Vod[d] cu cinste sa tnloarce la Scaun, Duca- Voda tsi
tnnoeste domnlia. Duca-Vodd merge Cu Turd! la Cehrin. Duca-Vodd
lar merge la Cehrin cu Cara-Mustafd Viziriul, Turcii bat Cehrinul.
Au ven!! Moscalli la Cehrin vitejaste. Ramadanoschl Moscalul lasd de
tau Tamil Cehrinul. Paraschiva Bolisteanu fu prins de Duca-Vodd.
Lalcarache Spatarul filch's de Viziriul. Radul Lo gofa! Crelulescu fugo
la Ardial. arban Logofdt fuge la Turci. $arban Logojat la dom-
nlia, q/ Duca-Voda merge la Moldova.
Dupa ce sa mazalí Gligorie-Voda, cum s'au scris indärät,
veni Duca-Vodä cu Cantacozínil boerí dela Tarigrad (ea unií
era surguni la Crit). Care viind la Scaun, gAsira tara cam tur-
burata, o seaama de boeri fugití in Tara Ungureasca, cum mai
indarat am scris, alta siama de boeri fugíti pen munti, lar
oamenli ceí pro§li lar fugiti pen paduri, pen munti (pentru o
veaste, ce venise, a vor sa robeasca tara Tatarai), Cí Duca-
Voda au ficut carti de pace, í au trimis in toate laturile ¡Arai,
chiemandu-i pre toll sa vie pre la casele ion fara nici o frica.
www.dacoromanica.ro
 i76

Trimis-au si la boerii pribegi sA vie, ci n'au venít de acta

data ; lar boiarii care era in tarA pen munti, si alalti toti, s'au
coborAt pre la casete lor, si au mers de s'au inchinat Domnului.
Cheltuit-au Duca-Vodä la Poartä de au adus si pre boerii cei
surguniti la Crit de Gligorie-VodA, viind pre la casele lor. Dar
tot nu sA odihniía pentru boerii cei pribegi, vAzAnd ca nu vin,
ci asa s'au sfAtuit cu boerii lui, ca sA trimitA sol la craiul Ardia-
lului, ca sl-i día s5.-i aducA färA voia lor in tarA. $i aleserä pre
PArvul Logofät, fecior lui DrAghici Spätar, de-1 trimiserA sol.
Carele trecAnd pe la Brasov, si gäsind pre Neagoe Ban si pre
Hie Armas, cu prietesugul Sasilor, ce era mal marii cetäti Bra-
sovului, li-au fAcut mult val, si i-au si inchis (dar, Hind fArA
stirea Craiului, li-au venit Sasilor necinste, si i-au slobozit). $1,
trecAnd PArvul LogofAt la Craiul, si, multe amestecAnd, au trimis
Craiul de-au chiemat pre bojari la dänsul, si le-au spus cA-i
pofteaste Domnul sA meaargA in tarA ; lar banul Gherghe BAlianul,
mai bAtrAn de alalti Hind, au zis : de iaste voia MArii Sale, sä-i
dea legati, asa, vor merge ; lar, de voie, nu ; si, iarAsi, de
socoteaste MArlia Sa cl fac vreo pagubA tlrAi Ardialului, sA
faca bine sA le dea carte de cale, si sa vor duce in alte Ott
Aceastea si altele ca acestea auzind Craiul (Hind si om bun),
le-au zis cA, de voe de vor vrea, lar nu sufí; CA niel vom
strica noi", zice, obiceiul cel bAtrAn al tArAlor, sA vA dam fArA
voe sA mergeti". Deci t-au slobozit de s'au dus fiestecare pre
unde avia gazde ; lar PArvul Logoat, luAndu-si rAspunsul, ca
nu-i va da pre acei boiari sa meaargl fArA voia lor, s'au intors
la Domn in dAsArt,
$i, trecAnd lama aceala asa, si viind primAvara, i-au venit
porunc5. DucAi-VodA sA sA gAteascA sä meargA la oaste cu im-
pAratul la Tara CAzAceascl, si s'au dus. Atunci au luat impA-
ratul Ledijna, Humanii si alte cetAti, si au robit tara foarte, cAt
zicia toti, el va rämänia de acum innainte, acel pAmänt pustiiu.
$i s'au intors despre toamnä cinesi la tara lui, nestAndu-le
nimeni ImpotrivA.
Dupl ce au venit Duca-Vodä la Scaun, lar nu sä odihniia
pentru boiarii pribegi, ci au fAcut arti de iznoavA cu juri-
mAnt, si au trimis de-i chiema, zicAndu-le sa nu sA tiamA de
nimic, nici de Cantacozini. Clef ei le era vrAjmasAi lor, de
carei s5. temea boiarii pribegi, cA, ascultAndu-i Duca-VodA intru

www.dacoromanica.ro
 171

vorbele cele reale, le va face vreun rau, pizmuindu-i ei i vinu-

indu-i ca patima ce au luat dela Gligorie-Voda, sa fie fost dela
acei boiari. Dar grevlia, ca n'au fost aceia, ci avia Gligorie-
Voda pima pre danvai de multe unele altele, ce-i zisease vi-i
Meuse in domniea deintai, Si el, ca un om de necaz, apucand
lar puteria la mana, au fAcut cu clausal, ce au vrut : i-au inchis,
i-au blitut, i-au pradat, i-au dat la pedepse, lar nu i-au omorat.
De aciasta luau& 'Uinta bine Duca-Voda, vi viizand vi pre Can-
tacozini, ca sa innaita iaravi vi sa märesc, vi poftesc pre Domn
sa faca cele necuvioase, peste voea vi peste putinta lui, in oarece
chip nu-i vedea cu ochi curati ; vi vria cu toata mima sa aduca
pre pribegi. $i, cum am zis mai sus, de iznoava au scris Domnul
cu juramant, despre partia lui, i Cantacozinilor Inca li-au zis de
le-au scris, despre partia lor, cum, de acelea ce le-au &cut Gligorie-
Voda, nu vor banui pre danvai in veacl, niel vreo judecati nu
vor cerca, cunosciindu-vi si el cu a lor cunovtinta pricinile pen-
tru care i-au pedepsit Gligorie-Voda, lar nu din indemnaria
boerilor, $1, ava ducandu-sa cartile la boiari, in multa socotiala
au fost sa vie au sa nu vie. Irma Hrizea Vistier, ginerele
Baleanului, s'au incredintat vi au venit cu toata casa lui (pen-
truca vi Stroe Vornic venise mai nainte, i sa afla in cinste vi
In pace), i, Hrizea Vistier viind, cu cinste 1-au priimit, vi au
avut pace. lar Baleanul, ea Re-sau, vi cu alti bojar, mai ramase
pan la anul ; deacii au venit. Inteacia vreame au omorat Duca-
Vodii pre trei boiari : Papa Vistier, Negoita Vistier, Voleo Pos-
telnic, parandu-i acest Voleo Postelnic ca fac sfat sa fuga la
Turd, vf sa parasca pre Domn de eau, i altele, í, scotandu-i
la Divan, li s'au raspuns sa piara. $i intr'o noapte au evat
Duca-Voda la manastirea lui Sfeti Gheorghie, de s'au dus cu slu-
jitori, de i-au scos den temnita ; vi denaintea portii i-au sugru-
mat, si pre parati vi pre para. Zic unii, care vi eu am auzit
den gura unor oameni foarte de credinta, ci pre Papa Vistier,
frate-sau Mihal 1-au parat, ca va sa fuga ; ci, oricum au fost, ei
au luat moarte cumplita.
Intru anul de'ntai al Ducai-Voda, Hind inca neveniti boia-
rii den prebegie : banul Gherghe, Re-sau Ivavco Logofat, gineri-
sau Hrizea Vistier, i altii, sa intamplase de venise Stroe Vor-
nic mai nainte in tara, la Domn, priimise bine. Dar Postel-
nicevtii, ce era atunci pre langa Domn credinciovi, au vrut sa
faca nevoe lui Stroe Vornic i Radului Dudescul, ce era ginere
lui Gherghe Banul Bäleanul, vi ava scoasera o marturie minci-

12
www.dacoromanica.ro
 178

nos* marturisind cum cli 1-ar fi trimis bol axil pribegi cu earti
la Stroe Vornic 0 la Radul Dudescul, 0 sfredelind un cíomag,
zicand ca acolo au fost cartile. Pre carele ducandu-1 la Duca-
Voda, §i auzínd ca aceastia, au inchis pre acei bojari napas-
tuiti ; §i, scotandu-i la Divan, f efand marturita mincinoasa,
s'au maniiat Domnul, 0 multe pedepse le-au facut boerilor aces-
tora, mai vartos ca pre Dudescul I-au muncít cu hiarii arsa
pre piept, pana langä moarte. Deci, pencet, dovedíndu-sa, tocma
i la Domn, ca au fost minciuní, i indemnaturtle altora, ce li-au
fost vrajma0, i-au slobozit. Si, trecand call-vs vreame, 1-au
qi cinstit ; 0 nu mai asculta mínciunile lesne. 0, la aceste
cazne §i altele, era Nica dela Gradi0e, arma mare.
Intru al doilia an al domniei Ducai-Vodä, iar au facut
Turcii gatire de oaste spre Tara Lepsca, la Bar, la Zbaraj, la
Trambovlea, §i la alte cetati. Si au mers §i Duca-Voda la oaste ;
cl putín folos au fa cut Turcii, de cetati a lua ; numai robi pe
den afara au facut, i au luat multi. Inteaciasta calatorie a
Ducai-Voda, la un conac ce a via in tara Moldovei, grabind sa
triaca zaharaoa codrul, i neputand de plot, 0 de noroae, 0 de
fräntul caralor, viind un capitan dela margine, care era ispra v-
nic pre cat% 0 spuínd Ducai-Voda ca. s'au &Ant carale, 0 nu
pot treace codrul, atata s'au mania de tare, cat indata au
pus de i- au Mat capul : acest fel de mänie avía Duca-Vocla.
Decí, vrand Duca-Voda sa sa intoarca dela oaste, 0 viind vre-
mea haraciului, au trimís pre Hrizea Vístier mai natnte in tara,
sa faca randuiala haraciuluí, sa sa stranga. Aícia in tara era
lasati caimacami: Stroe Vornic, Radul Cretulescul, Valcul Vistier ;
carel fugind den loc in loc de frica ciumii (cli intriacia vara era
In toga tara), i-au gssit Hrizea Vistier pre calmacami la Fan-
taneale, 0 acolo au fb.'cut mazamant de haraci. lar despre toamna,
viind §i Duca-Voda dela oaste, necutezand sa mearga la Bucu-
re0i, pentru duma, s'au dus la Cocora0i ; acolo panä la Bobo-
teaza au 5:zut ; decii s'au dus la Bucure0i, ca sa potolise ciuma.
Deci, dar, la Cocor4ti inca fiind, nu tiu ce au auzit Duca-
Vodä, ca umbla Cantacozinit impotriva domnieí, ci, pre cati s'au
intamplat acii langa el, i-au inchis. lar Sal-ban Spatar era la
Drägfine0i. Ci au trimis pre Drosul &Tar qi pre Gheorghitii
Capitan Ciudin, de 1-au luat in zioa de Sfeti Nicolae, 0 1-au
dus la Cocorkti. La Mihai Spatar, la Filipe0i, au trimis pre
Socol Logofat. qi 1-au prins ; dar li-au scapat §i au fugit in Tara

www.dacoromanica.ro
 179

lingureascii, El ava se auzila cg va s1-1 omoare, dar Dabijoae,

soacra Ducgi-Vodl, i Doamng-sa au stAtut tare pentru dgnvgi,
vi 1-au slobozit, Dar sg rAnise hie= lor vi sg rAcise de cAtre
Domn, cgt in cia dupg urmg au fAcut rgu Ducgi-Vodg, pre-
cum istoriia mai nainte va argta.
Dupg ce au venit Duca-Vodg in Bucurevti, dela Cocorgvti,
den Ardial au prebegit Beldi Pal vi Ciachi Groful vi alti boeri
unguri, vi au trecut la Turd, sg pgrascg pre Apafi Mihai, cra-
Jul Ardealului, de mult ce zicia ei el li-au &cut nedreptate.
Carii, impreunfindu-se cu Duca-Vodg, vi intrebAndu-1 de sfat,
li-au zis si nu meargg la Turci, cl sAnt rgi vi mitarnici, vi nu
vor folosi cu dänài, i mai mult va pulla o targ, cu craiul lor,
decAt ei singuri ; ci-i indemna sg rAmge 'grip dgnsul, i, sau
pace sl faci cu craiul i sg. sg intoarcg la casete lor, sau de
aicea sg cerce pre Turci cu scrisori, sA vazg ce rgspuns vor
lua, vi pre acela sg urmeze ; dar n'au vrut nicicum, ci au pur-
ces de s'au dus la Tarigrad, Lar Apafi Mihai Craiul, cu ceilanti
bojar, au otit pgrg mare despre toatg tara, vi au trimis bojar
mari la Turci, impotriva Beldii vi a lui Ciachi. Care, vi cheltu-
ind bani, vi pgrAndu-i de rgi i ficlen1 tArgi, 1-au bAgat Turcil
la Edicula, i Beldia, acolo v'au sfgrvit vieata, lar Ciachi Ivtfan
au scApat de acolo tgrziu, vi pre aicia au trecut i s'au dus in
Tara Ungureascg de sus (el avia vi acolo movgi) ; lar pre Bel-
dioae o au inchis inteo cetate in temnitg, vi acolo vi-au sfAr-
vgt viiata. Pricina aciasta au fost, cg, fiind un boiar mare,
anume Banfi Denev, carele era cumnat cu Apafi Mihai, unja
amAndoi doao surori, f i, intAmplAndu-sg de sg fgcuse nocia-
gov de curgnd, decil sg trufise, sg mgrise, i fgcea i zulumuri
tgrgi ; iar Beldi Pal, Hind vi el boiar mare, vi vAzAnd mAndria
lui Banfi Denev, Il pismuia, vi pe'ncet pe'ncet i-au ggsit cgteva
vini, care era impotriva pravililor tArai. 5i, cu voia Craiului
strAngAnduli ghiuluvi den toatg tara, i-au argtat toate vinele
innaintia 'Arai; vi tara 1-au gäsit cg trebue sg moarg, dupg pra-
vilile Ion, $i indatg au luat Beldia carte dela Craiu vi dela tara ca
sit-1 omoarg, vi au trimis de grab pre nevte catane la cetatea
unde era Banfi Denev, vi le-au poruncit, in cias ce vor sosi, sg
incue cetatea, i sg-i tae capul ; i, de ar i veni cineva pre
urmg sa-1 sloboazg, sg nu dAvchizg cetatia pän nu-1 vor Mitt.
$i ava au fgcut : i-au tgiat capul. Cl Crgiasa, nevtiind de acest
sfat, in urmg prinzAna veaste, slau dus la Craiul, plAngInd

www.dacoromanica.ro
 180

uciglinclu-si ; 1-au fault de au facut carte si nu-1 omoare, si de

grab au trimis cartea la cetatia aceaia, Dar nu l-au lisat sa intre
In cetate, cum s'au zis mai sus, panii au °moat pre Banfi,
ca inch era viu cand au sosit ola cli dela Cräiasa ; dar, Beldia
invatand intr'alt chip, n'au folosit nimic. Deci denteaciasta s'au
atatat maniea Craiesei asupra lui Beldi Pal, si pe'ncet plecase
pre Craiu sa omoara pre Beldia si pre Ciachi, carii Meuse
indemnatura de moartea lui Banfi, cumnatu-sau, Acestea vazand
Beldia cu al lui, au fugit la Turci ca sa gäseasca folos, dar n'au
gasit, ci, cum am scris mai sus, s'au pierdut viiata in streina-
tate, si jupaneasa luí in inchisoare, si casa luí in jaf. Ca au
facut (dupa obiceiul lor) tot ce au avut el : sate, cetiti, avutie,
in trei parti le-au facut ; ci doao p'ärti le-au dat feciorilor, ca
avea doi, lar a treia parte, care au socotit a lui Beldi Pal, o
au luat tara, si le-au dat cui au vrut.
intrial doilia an al Ducii-Voda, au mazalit Turcii pre
Dumitrasco-Voda, Domnul Moldovii, si au luat domniia Antonie-
Vodä Roset, care-i zicea Chirita Draco ; carele avea un fecior
aicea in tara la noi, si, auzind de tatä -sau ca s'au domnit, mult
au plans, prorocind cu pliinsul realele ce vor a pars' pre urma ;
precum au si fost, care la randuelele lor sa vor serie. Ci
dar, Grec fiind, nu s'au lasat fina ce au toti Grecii ; ca, daca
au incetat Iordache Beizadia din plans, atit sa märise, cat nu
mai puteam nici noi vorbi cu el ; si mai nainte eram cu el la
un conac, fugind cu caimacamii den loe in loe, pentru ciumli,
cu glume, cu rasuri ; lar atunci, asa cum auziti.
Dupa ce veni Duca-Voda catre al treilea an, primavara,
f-au venit veaste sa mearga la oaste in Tara Lesasca cu Turci,
cu Tfitari. Carde mergand la Iasi, au pus conacul despre manta-
tirea Galata ; acolo au sazut catava vreame. Au chemat Antonie-
Voda pre Duca-Voda, de 1-au ospatat in casele domnesti in
Iasi, asajderea au ospatat Duca-Voda pre Antonie-Voda la Ceti' -
tue, in zioa de Sämpietru, fiind si hramul manfistirei ; de acolo
au purees la Tutura ; acolo au fäcut halal innainte Sarascherului.
Deci Cu totii au punces, si au tre cut Nistrul, si s'au dus in Tara
Lesasca. Luat-au cäteva cetiti, Ioholnita, Iazlovetul, Boceciul,
Haliciul, vi altele, dar robii ce-i lua denteansele nu-i robiia, ci-i
da Ducal-Voda de-i tinia, lar intr.° zi, scotandu-sä robii den
cetatea Halicei, veni veaste la Turd, dela Tatari (ca el mergia
innainte), precum, pen varsatul zorilor, au lovit craiul Sobetschi

www.dacoromanica.ro
 181

cu oaste multa lesasca pre Tatari, si putin au fost sa prínza pre

sultanul, feciorul hanului celui batran ce era atuncia, si multi
naafi au perit, panä s'au indreptat. Aciasta veste auzind Turcii,
au lasat toate, s'i s'au dus de s'au Impreunat cu Tatarai, si Cu
totii au inceput in Liasi ; si pe'ncet ii imbulziia, pana i-au inghesuit
la Jura vna cetate, unde era Nistrul, si peste Nistru un dial mare,
pietros, de nu sä putea sui nici pedestri. $I, incungiurandu-I pre
Liasi de toate partile, 'Ana seara sta randuiti ca de razboi, si cu
tunurile sa apara. Deci, pana a aduce tunurile turcesti, sí alta
gatire de batae, au inserat, si peste noapte s'au ingropat
Liasai in santuri : dimineaata 41 paría ea sant bagati in cetate.
Deci trei saptamani s'au bätut den tunuri, si de multe ori esa
Liasai de al batía cu Turcii si cu Tataral, dela obra; unii
cu altii ; dar li infrangia grozav pre Liasi : de ablia apuca de
infra in sant. Si Inca tunurile le ajuta, ca imprastiia pre Tatari
pana intra ; lar ar fi patit au Liasai. Acolo, cum spunia,
era Sobetschi, craiul lesasc, cu hatmanul de Letfa, hatmanul
Coroni, hatmanul Poli, si multa boerime cu oaste, ca la 30,000,
sau si 40.000 vor fi fost. insa, trecand trei saptamäni, au flä-
manzit si ei si calf lor, si au facut pace cu Turcii ; au legat
sa le dia Podollía Camenitii, semnand in scrisori si hotaräle pe
unde sa fie, si li-au dat Liasalor si robii dupen cetatí ; si s'au
intors Turcii indarat, si Líasai pre la casele lor, Ci dar Duca-
VocIA, nevoindu-sa in tot chipul sa faca slujba Turcilor sa le
placa, si aciasta au facut : ea, indata ce s'au ispravit pacea, au
otit pre Matei Capitanul Caramida, si I-au trimis la imparatul
sa día stire de pace, invatandu-1 sa sa nevoiascä in tot chipul,
sa ajungä mai nainte de oamenil pasli sarascher si de ai hanu-
lui. $1 aciasta i-au zis : mergänd pen Moldova, de-1 va cherna
Antonie-Voda la Iasi, sa-1 intrebe pentru osti, cum sä. Oa (ci
nu sa mai "Lila nimic de °stile turcesti, mai mult de o luna de
zile), sa-1 spue altele, lar nu adevarul. $i i-au dat bani,
unde-i vor sta cal, sa cumpere alfil, si asa au facut. CA,
mergand la Iasi, 1-au chemat Antonie-Voda de 1-au intrebat ;
el au spus el au incungiurat Liasli pre Turci, de nu sa stie mai
scapa-va vreunul. Decii lar s'au dus innainte si au ajuns la Odrii,
unde era imparatul. Cl, mergand ce cartíle la viziriul Chipriulio-
glu, cum putia, fiínd idropicos, au cetit cartile, si, de bucurie
ea s'au facut pace, 1. au daruit cu 200 de galbeni de aun, si
indata I-au trimis la imparatul Cu cartile, si asajderea 1-au daruit.
Dupa cateva ciasuri dar, i-au venit carti dela Antonle-Voda,

www.dacoromanica.ro
 182

In care scriia povestile ce le auzise dela Matel Capitan Ciri-

midi ; deci iar chemi pre Cirimidi de-1 mai intrebi ; el, deci-i
spuse adevirul si cum ci el au spus acele vorbe lui Antonie-
Vodi. Deci aciiasi vin eirli si dela sarascheriul, si dela hanul,
scriind tot de pace, ca si ale Duciii-Vodi ; si au rimas de ocari
Antonie-Vodi, ficindu-1 feher-oglan, minemos; iar Duca-Vodi
au rimas-liudat, $i in scurti vreme s'au intors la Scaunul lui,
Intru aciasti ostire, pentru neste lemne de pod, ce rinduise si
pre Tudoran Clucerul si le aduci, si, neputindu-le aduce curind,
la vreame, 1-au ingenuchiat Duca-Vodá si-i tac capul ; dar
1-au ertat ; iar el, viind in tari, s'au eilugfirit : n'au vrut si mai
fie mirian. Caimacami aicea in tail lisase pre Gherghe Banul
Bileanul, pre gíneri-siu Hrizea Vistier, pre Stile° PAharnic ; carii
au esit innaintea Domnului cu slujitorime, si cu cinste au intrat
in Bucuresti.
Intru acest an s'au innoit Duca-Vodi domniia de al treilla
an, dupi cum era obiceiul, aducindu-i caftanul Latcarache Ruset,
el si cu un agi mare ; innaintia ciruia i-au esit Domnul cu
boiarii, cu slujitorimia, aducindu-1 cu cinste in Bucuresti ; s'i,
imbricind caftanul, dupi ce au cetit baratul de domnie, au
dat cu 12 tunuri, si slujitorimia cu puscile.
Deci, asa trecind anul cu pace, primivara veni porunci
Domnului IA meargi cu Turcii la oaste la Cehrin, ce era cetate
supt mina Moscalilor. La care ducindu-si putin, o au bitut ;
cl au venit Cazaci, Muscali, ca nisipul ; cirora neputind si le
stia impotrivi, au lisat cetatea, si noaptia au fugit cum au
putut, venind cines pre la locurile lor.
Deci, trecind al patrulea an asa, primivara iar fac Tura
mai mare gitire de Cehrin, si merge insusi viziriul Cara-Mustafi-
Pasa, si porunceaste si Ducal-Vodi sh meaargi, si Antonie-Vodi
dela Moldova, Si aicia in tail lasa caimacami pre $Arban Logo-
fgt Cantacozino, pre Hrizea Vistier, pre Iordache Ruset Postelnic,
s't pre Staico Paharnic, si poarte griji WA si de poruncile
impirätesti. CA impiratul sultan Mehmet venise in vara aceia
la Dirstor, pini s'au isprivit cu Deci, mergind
Cehrinul.
Duca-Vodi la Tighina, au gisit pie Viziriul dencolo de Nistru,
si i-au fieut halaiu cum s'au eimut ; si 1-au imbricat Veziriul
cu caftan, si pre boiari. Decii n'au sizut mult, ci au purees
preste cimpii firi leamne, fill api, pini au ajuns la Buh,
la Coial-Ghecet ; acolo s'au gisit api ; de acolo iar n'au
¡Visit api pang la Cehrin. Daci au sosit acolo, o au inceput a

www.dacoromanica.ro
 183

bate cetatia cu tunuri, cu cumbarale ; dar vi den cetate vitejiavte

sii batea, cat 63 de zile au tinut. CI fati ca simtira ovtile
moschicevti venite la Nipru : sa auzlia tunurile, ca den Cehriu
pana in Nipru este cale ca de trei ceasurf. Ci Meuse Rum/lull
doao podurf, Moldoveanii iar doao, peste apa Tismenul, ce era
langa Cehrin, baltoasi vi noroioasa ; pre acelia au trecut ()One
turcevti vi tataravti, ca sa-i opreasca pre Moscali, pan& vor lua
cetatea ; dar n'au putut, cl-i impuvca, ii omoraia, vi nicicum
nu putea sta innaintia lor ; ci au dat dosul, sa &each' la pod.
Dar Viziriul pusease paza la pod : Iniceri-Pava, Domnif amandoi,
sa nu-i lase ; dar, strangandu-sa ovtile toate, au dat navala preste
ceilalti Turci, vi au trecut podul dencoace ; Tatarai, ca difaválii,
da pen Tismen ; vi trecea unii, altii se inneca. Si au venit
Moscalii larva Cehrin, fiindu-le cap Ramadanoschi, vi o saptamana
au vazut Moscalii dencolo de apa, vi Turcii dencoace, despre
cetate, batand-o ; vi, la saptamana, Dumineca in amiazäzi, au
luat Turcli cetatia. Zic cei mai multi, ca au luat Ramadanoschi
bani multi dela Veziriul vi au läsat de au luat cetatea. Care
intelegand Tariul Moscalul, au topit aur, vi i-au varsat pre gat ;
§i acel :atilt au dat Ramadanoschf. lar Viziriul s'au intors
bucurandu-sä, trimitandu-i Impäratul calaci si caftan.
Cie la intoarcere, turburase Cantacozinii pre oamenii WA
indemnandu-i sa parasca pre Duca-Voda vi pre Greci la Vezir,
ca manancl tara, vi altele. $i avea pre unii pribegi, de-0 Jute-
legia cu ei : banul Milescul, Dumitravco Corbeanul, Paraschiva
Bolivtean, carii venise cu Cuciuc-Imbrohorul innaintea Vezfriului,
la Ledijna, langa Buh. Ceilalti s'au plzit mai bine, iar Bolivteanul,
umbland cam blestemätevte, l-au prins Duca-Voda, vi l-au bagat
In obezi, gi I-au rnustrat ; apoi I-au slobozit, dupa ce au venit
in tara. Ira, daca au trecut Nistrul pre la Soroca, pre o campie,
A ceru DIca-Voda sa-I lase sa miarga la Scaun ; vi I-au slobozit;
pre carele imbracandu-1 cu caftan, vi pre boiari, li-au dat cale
In tara. Ir pre Latcarache Spatar I-au inchis Veziriul, de multe
jalbi ce auzise dela Cantacozini, vi dela alti ce era cu Canta-
cozinif la o vorba ; vi cu cheltuiall l-au scos Duca-Vocla de au
venit in tara. Duca-Voda, mergand pana la Iavi, veni veaste den
taxi, ca Radul Cretulescul, cu toata casa lor, au fugit in Ardial t
de acolia den tabara fugi vi Vintila Corbeanul Paharnicul, vi
Par vul Postelnic, f ecior Cretulescului, in Ardial, trecand pre la
Trotuv. Aceaste turburari vaztind Duca-Voda, gateavte pre Costan-

www.dacoromanica.ro
 184

din Brancoveanul, ce fusease vtori logofat niai nainte, trimíte

cu cart' la Cretulescul, sA-I intoarca. Carele viind pana la Sarata,
il intampina un parcalab al luí Sarban Logofat, de-i spunia ca
au fugit Sarban Logofat cu toga casa luí la RuFiuc ; cí lasa
Brancoveanul calea Ardealului, §i sa duce dupa unchi-säu Sarban
Logofat. Duca-Voda viind Ora la Barlad, jail alti olacari vin
de spun ca au fugit Sarban Logofat cu toata cimetiia tor. Deci,
viind mahnít pina la Fo3§ani, trimete pre Costandin Stolnicul
cu carti, sA muncíasca, sa intoarca pre frate-sau Sarban Logo-
fatul, i i-au dat 0 pre lane Roca, om al Ducai-Voda, cu multe
fligaduele. Care, mergand acolo 0 impreunandu-sa cu fratií, au
dat raspunsul, ca niciunii nu s'a vor mal intoarce, ci sa vor
duce la Veziriul. Cad ca. aceste umblete de demult le umbla
Cantacozinii, de turbura oamenti tarai, de paraia pre Domn,
el inca Meuse jalba la vezirlul Cara-Mustaa-Pava, prin mijlocul
unui Turc ce-i zícea Fetfagiul ; carele i raspuns 1-au dat lui
Sarban Logofatul, ca sa sa duca sa-1 faca Domn, pentrucA-1
era prieten, cum am scrís indärat. Deci, indata ce au mers, f-au
fagaduit sa-1 pue Domo, i sa mute pre Duca-Vocla la Mol-
dova, ca mazalise Turd' pre Antonie-Voda Ruset, caul nu
vrusease sä. dia bani unui agá al Viziriului, (And I-au cerut.
Carele, ajungand chehaiaoa Vizirlului, i- au facut aciasta, de 1-au
mazaht. Duca-Voda, inca, ne0iind &A va sa pue Domn pre
Sal-ban Logofatul, au trimis bojari cu Ora asupra luí Sarban
Logofatul ; dar nímic n'au folosit ; ca, indata ce au sosil Vezírlul
la Odrii, i-au dat domniía, 0 pre Duca- Voda mutat la
Moldova. Boiatii dar ce era trimi0 de Duca-Voda, cei mal
multi s'au inchinat lui Sarban Logofatul, ne0lind ceale ce vor
sa pata pre urma ; far IvaFo Cluceriul Baleanul l Cu Staico
Paharnicul au fugi t la Moldova. lar Sarban-Voda au venit Domn
in Scaun, pre la Boboteaza.
50. DOMNIIA LUI ?ARBAN - VODA, l' 7187.
$drban-Vodd Domn. Doamna tut .$drban-Vodd vine la Bacuresfi.
Ivasco Clucer Bdleanul, Stako Pdh. pribegesc. $drban-Vodd sd duce
la oaste, la Dogan-Ghecet. Drosului tae capul .5drban-Vodd. Duca-
Vodd gdieste °spat lui .$drban-Vodd la last, lar el nu prlimeste. $drban-
Vodd tnchide pre Vdicul Vornicul; pre Fdtrasco, .muncit, 11 speInzurd la
Sneagov. $drban-Vodd pre Vdlcul Vornic ti omoard la Sneagov.
Moldovenli sd sfaluesc sd omoare pre Duca-Vodd. Duca-Vodd prinde
pre trel bolari cl-au fost mal nainte vinovafl, Ice. $drban-Vodd

www.dacoromanica.ro
 185

tnchide pro Hrizea Vis/lar, si-I prod& $drban-Vodd cdzneaste 0 moor?!

pro Hrizea Vislierul. Vistiereasa Hrizli Miler cu coconil fugo la Mol-
dova. Orban-Vodd spdnzurd pro Radul Ws(ler Ocnarul. drban-Vodd
aruncd tntr'o mild pustie pre feciorul Drosului Sdrdar. $drban-Vodd
grelo ddfdi scoate In lard. $drban-Vodd multe reale face In lard.
Duca-Vodd den Moldova sd duce la Tarigrad de-si tnnoieste domnlia 0 la
fi hdtmdnila Cazacilor. Duca-Vodd urea sd dea pro fil-sa unui Grec,
Duca-Vodd dd pro fil-sa fdrd voe dupd $lefan Beizadea. Bola,'li sd duc sd
pdrascd pro $drban-Vodd. .$drban-Vodd tnnoesie domniia. ruche!' face
oaste spre Nam(' cu ajutorul Turcilor. 1683: sultan Mehmet rddicd oaste
asupra Nemtilor. Veziriul bate Beciul. Cralul lesesc vine Odor
Nemfilor. Nemtil, Leaf!l bat pro Turci la Bach Sultan Mehmet sugrumd
pro Vezirlul. Divan ce au oval $drban-Vodd cu Duca-Vodd tanaintea
Veziriului, Petreceico-Vodd vine la Moldova Domn dela Liash Ostile
leqdgli tncunglurd pre Duca-Vodd. Robesc Liasdi pre Duca-Vodd. Mardi
gonesc pre Casad, pro Moldovent den Bugeac, Dumitrasco-Vodd sd
pane Domn la Moldova. Foamete mare la Moldovd. Duca-Vodd sd
tocmeste sd sd rdscumpere. Duca-Vodd moare de grab. Banil Ducdi-
Vodd ti tau Ungurii. Papa Buicescu pdraste la Turci pro $drban-Vodd.
(Irban-Vodd merge la oast° la Camenild cu Suliman-Pam Nemtij
lar bat pro Turci la Ostro gon. Apafi Mihalu Craiul tnnoeste crdlia pro
fil-sdu. Orban-Vodd mazdleole pro Dumitrwo-Vodd den Moldova.
Cantemlr sd pune Domn Moldovii.

Mare si intunecat nor, si plin de fulgere si de trisnete, au

cizut pre Tara Rumineasci Särban-Vodä, carele, ca cu neste
trisnete, cu riotatia lui au spart si au dizrAdAcinat nenumArate
case de boiari, si de slujitori, si de siraci, si pre multi au orno-
rat cu multe felurl de cazne, si i-au sirAcit cu multe feliuri de
pedepse, precum istoria mai jos va arita. Ci dar, pentru pica-
tele oamenilor, sau pentru alte judeciti, care singur Dumnezeu
stie, au luat Sirban-Vodä. domniia TArAi Ruminesti, Ci mai
nainte au trimis pre Costandin Brincoveanul, nepotu-siu, cu
Schimni-Aga, ca si apuce Scaunul si si ridice pre Duca-Vodi,
sä-1 duci la Moldova ; si poruncise si fie caimacam, cu Badia
Vornicul Biliceanul si cu Hrizea Vistierul, si A. imblinzeasci
norodul, atit pre cei mari, cit si pre cei mid, si si si bucure,
si si sit' veseleasci toti de venirea Domnului. Si asa au ficut,
ci cu totii si bucura, si multi (cum auziam), care nu avía vin,
bia api pentru sinAtatia lui Sirban-VodA, si juca, si chiulia, atit
ii amigise pre toti in boeriia lui, cA t ii orbise de nu stiia ce
fac ; ci bucuriia lor s'au tutors in disArt si la mare intristare.
Insi, viind BrAncoveanul, cum s'au zis, si ducindu-si Duca-Vodi
den Scaun, au trimis caimacamii de au venit Doamna lui Sirban-

www.dacoromanica.ro
 186

VodiL vi muml-sa, Doamna Ilinca, dela Ruvciuc, evandu-i boiaril

vi jupanease innainte. Dupa aceia vi Domnul au venit, pre la
Boboteaza, de au intrat in Scaun, cu pompA mare, precum taste
obiceiul Domnilor. Deci, de'ntai cu blandeate s'au aratat tuturor,
boerind vi pre eel ce nu-i Iubiía, pentru pricina aciasta, ca doar
ar aduce vi pre Ivavco Clucer BAleanul vi pre Staico Paharni-
cul, pribegii ce era in Moldova ; vi ava au trecut catava vreame.
Deci primavara i-au venit porunca al meaarga la oaste, sa
faca o cetate Dogancalè, vi, gatindu-sa, s'au dus cu Tura, vi
fAcandu-sa cetatia, s'au intors indarAt la Scaun.
De acum innainte sa incep durerile. Ca, la intoarcere, au
zis Drosului Sardariul, sä sá gateasca sa meaarga in tara mal
naínte cu trebl ; vi s'au gAtit, i i-au dat carti vi slujatori, vi
pre Aleverde Tatarul, cu catíva Yawl, tot Wiwi, vi-1 invata
in tail* sA-1 duel pana la Bärlad, vi sA-1 dia in laturi de drum,
sA-I tae capul, vi sa-i la capul pentru credinta, vi sa. sa faca
Aleverde ca au pribegit in Bugiac, vi, 'Ana nu-1 va chiema
Domnul cu carti, sa nu vie ; vi, viind, sa zica atilt boiari, ca
au fugit Drosul &Aar. Acest mevtevug facia, ca sa nu sa sparie
boiarii, sa fuga. Dupa ce au sosit $Arban-Voda la Iall, 1-au poftit
Duca-Voda sa-1 ospeteze, Inca de pre cale, la intoarcere, si fAgit-
duise $Arban-VodA ca va merge la ()spat. Si s'au gAtit Duca-Vocla
de ospat, cum s'au azut ; iar, and au fost in zioa aceaia, s'au
radícat Sarban-VodA vi au purces spre tara, vi n'au priimit
ospatul. Pricina aciasta era ea avía nadejde sa la pre pribegi,
ori cu voe, ori in puteare ; dar Duca-Vocla, nevrand sa faca
obicei rAu ca sa-i día, li-au dat cale de s'au ascuns. Aciasta
auzind Sarban-Voda, ca. nu sant in Iavi, ci s'au ascuns la tara,
n'au priimit nici ospatul ; ci au venít in tar& Duca-Voda Inca
v'au strans bolarii lui, de s'au ospätat toatà zioa aceaía, cu zica-
turi, cu tunuri. Iar $arban-Voda, viind la Focvani, au poruncit
de au inchis pre Välcul Vornic la Bucurevti, vi, dupa ce au
venit in Scaun, au trimis pre Ghínia Capitan, cu 30 de slujitori,
de au luat pre Patravco Capitan Urzicianul, de 1-au dus la Snea-
gov manastire ; acolo, cu muncí groaznice muncindu-1,1-au spin-
zurat. Iar pre Valcul Vornic 1-au judecat in multe randuri ; dar
Bra nici o cuviinfl era judecatile, ca vina nu-i afla nimic, pre-
cum niel altora. $1, dupa cateva judecAti ce i-au facut, I-au mutat
la Sneagov, vi acolo 1-au °morn, cu multe cazne.
inteaceste vreuni, vi Duca-Voda la Moldova an avut 01-

www.dacoromanica.ro
 187

clay& despre boiaril lui, cate cu indemnaturile lui Sirban-Voda

(precum pre urrna s'au dovedit), s'au sfatuit boerimia, sa sä
scoale usupra Domnu-sau, sA-1 omoare pre dansul si pre total
casa lui, Si, Wand pecetia lui Dutnitrasco-Voda, care era mazal
in Tarigrad, si au pecetluit aril, si scriia calarasilor si altor
slujitori, ca despre partia lui Dumitrasco-Voda, cum i-au dat
Imparatul domniia, ci sa mearga, s4 prinza pre Duca-Voda, sa-1
inchiza la Suclava. Si au mers un Bogdan cu cartile, si alt bojar,
de le-au dat Lepusneanilor si Orhilanilor ; si s'au ridicat cu
totii de au venit pan la Tutora. Acolo tabarand, si s'au dus
capitanii sa intreabe pre hatmanul Buhus ce invatatura va sa
le dia ; si, fiind hatmanul cumnat cu Duca-Voda, si nestiind de
lucrul acista nimic, indata s'au dus la Domn, si i-au spus povestia.
Si, auzind Duca-Voda dela hatmanul, pricepura ca laste ficle-
sug, si, intreband cine l-au radicat, el au spus : Cutare bojari si
cutare. Deci gateaste Duca-Voda pre Gheorghíta Stolnic Ciudin
si-1 trimite cu multi slujitori, si prind pre acei boiari, si, inte-
legand dela dansii ea Ghioca, vistierul cel mare, au fost capul sfa-
tului, il inchide si prb dansul, macar ca tot, era amestecati,
afara de hatmanul Buhus si Miron Logofat ; dar, pentru si nu
sa faca zarvi mare, i-au ticut pre acela ; numai pre acestl trei
bojar, care am scris mai sus ca i-au inchis, pre acestia i-au
judecat, si i-au scos innaintea portii, de li-au Mat capetile. Acolo,
and vrea sa-1 tae, au zis acei doi : Sa tac intal pe Ghioca, ci
el au facut aciasta, si el vria si fie Domn" ; si asa au fäcut, cA
intai pre dänsul I-au taiat, apoi pre acei dol bola& Deci cei-
lanti toti s'au asazat.
lar aicea in tara Sarban-Voda, pre la Sfeti Teodor, in
saptimina cea mare a läsatului de sec, de postul cel mare, au
inchis si pre Hrizea Vistier, puindu-i pricina ca si-i ja seaama
de visterie, si nadajduind ca va gag bani mancati ai 'Arai la el.
Care, luandu-i boiarii lui $arban-Vodi seaama, in &Maya vreme,
s'au aflat ai Hrizii Vistier bani chieltuiti pentru tar& fl. 30.000.
Care vazand Sarban-Voda ca nici cu aciasta nu-1 poate dovedi,
sa-i facä rail, au inceput alta : au zis de zahariaoa ce s'au dus
la Camenita, precum ar fi fost ria ; si, ori !mina, ori ria de au
fost, o dedese boiarii si rudele lui ; lar el numai Hrizii Vistier
ii gasia Ana; si i-au dat porunca si plineasci acei ti 41.000 dela
casa lui, si-1 ingrozia cu munci groaznice. Decl, ce si faca
ticlitul ? De nevoe, s'au indatorat, si au dat al lui ce avia ; si

www.dacoromanica.ro
 188

s'au vandut satele, si mosaiile, si tiganii ; si au plinit banii. Dupa

ce au dat Hrizea Vistier aciasta suma de bani, ce s'au zis mat
sus, 1-au scos dela inchisoare (cu ce socoteala, $arban-Voda
va sti, si sufletul lui), si numai 11 zile 1-au lisat slobod, dar
cu paza de departe, sa nu sl priciapa, si lar 1-au inchis ; si la
a doao inchisoare mai multe cazne 1-au facut, si multe otravl
i-au dat, sa-1 omoare ; dar nu-1 putia omorä cu otrAvile, pre-
cum intr'o scrisoare a Hrlzii Vistier s'au vazut, scrisá cu mana
lui, ate feliuri de otravi i-au dat, si nu-1 putia omorA. Care
vlizAnd ca cu acestea nimic nu-si poate face voia lui, cu alta
moarte groaznica 1-au omorät, de s'au plinit voia tirAniel lui.
JupAneasa dar si copiii rAmaind in sarAcie, lar nu i-au lAsat in
odihnä, ci totdeauna sa afla in paza. de slujitori, si zioa si
noaptia, si le ceria bani pen trAg. Ei, vazand ca nu vor mal
putia träi, si inca afland unii-altii ca vor sa piarA, au luat pre
Dumnezeu inteajutoriu si, pre'ntre paznicii ce era imprejurul
casi lor, au esAt ; si nu i-au priceput, orbindu-i Dumnezeu ; si
au incalecat de cu seaarA, si pre la miezul noptii au trecut
Dunaria pre ghiatä, in Tara Turciasca, A doao zi, intelegand
Sarban-VodA de fuga lor, s'au turburat foarte, ca un lup turbat,
si in toate pArtile au trimis capitani cu slujitori, sl-i prinza, sau
sa-i amoare, orl unde-i va ajunge ; dar trecuse, cu ajutoriul WI
Dumnezeu, si nu i-au gasit ; macar cl s'it in Tara Turciasca au
trimis gonaci, si fAgaduele la pasi, la muselimi, la cadii, ca,
de-i vor prinde, sä le dia mari daruri. Dar, unde va Dumnezeu
sa pAzeascA, omul nu poate sa strice, cl au scApat, si s'au dus
pre la Odrii, si la Tarigrad, si de acolo la Moldova, la Duca-
Voda, si la ceilalti bolari pribegi ce era acolo, fugiti de frica
lui $Arban-VodA.
Aciasta asa trecand, Sarban-Voda nu inceta de a face rat*
cu morti ; ca, inteal doilia an, acesta, au trimis si pre Radul
Vistier Ocnar de 1-au spAnzurat in TArgul Ocnel, de poarta casil
lui ; si au trimis si pre feciorul Drosului Sardar, Malr saracul,
la ocna., si legat 1-au slobozit in ocna pustie ; acel sfArsAt au
luat ticAitul, fiind Ode Cobza Dumitrasco Capitan. Mai avea
o lata Drosul, ci, pentru ca sa-i stinga neamul lui, si pre aceaia
o au omorat, trimitand neste seimeni, boll de ai lui. De acestia
multe facea Sarban-Voda, care de s'ar fi scris cate una, pare-
mi-sa ca n'am avia hArtie sa le rAnduim toate, ca de om
nicicum nu-i era mild, ca de o pasire : indata 11 omoraia ;

www.dacoromanica.ro
 189

ori de au avut vreo pizmit pe dansul d'én boieria lui, ori de

f s'au parut ceva banuialit pre cineva, ori 1-au parat cineva,
precum multi oameni rai sant in Tara Rumaneasca, indati, fara
intrebare, MI% judecata, Ii omora tiriinea0e. Pentru &AA, ce sit
zic I? Care mal nainte, fara cat §tiu foarte bine ea in anul
dental au luat den tiara 2.000 de pungi de bani, lar al dollia
3.000, al treilia i mai mult, cat risuflu boerii, slujitorii,
birnicii nu mai avea Wulf, cazniti in toata vremea, ii vindia
mo§Afle, tiganíf, viile qi tot ce avía, de le cumpara $Arban-Voda
0 al lui ; lar sitracii plitngia i pliniia tot ce le cena, ca era
legal de stalpii ce era infípti la pmcirie, inlauntru i afara, de-i
!Alin cumplit pre boiari, pre capitani, pre slujitori, pan i-au
saracit pre totf ; 0, care cum scapa, umplia Wale, carel nu muriia
de WM sau de necazuri, Irma cei ce era fugiti In Moldova,
boiari, capitani, slujitori, s'au rugat Ducai-Voda, fiind Domn
Moldovii, si le fie Intriajutoriu, §i ei sa mearga la Turci, sa faca
jaiba de jafurile ce face Särban-Voda fitrai ; §i le-au dat ajutor
bani 1 oameni, sa-i poarte, §i s'au dus la Tarigrad. Dar n'au
folosit nímic, ea intrIalt chip au curs lucrurile, precum mai
jos istoría va ara ta.
Inteaceaste vremí au venit porunci Ducai-Voda den
Moldova, sa meaarga la Poarta sail innoiasca domnfía, §i sa-1
día i hatmanfia Tarai Cazace0i, ca sä stranga pre Cazad i dupa
unde vor fi rasipiti, sä-í apze pre la locurile lor ; el cu
1

hatmani Cazad nu folosiia Turcii, ca uneori sa inchina, alte-

ori radica cap, §i odihna nu mai avía. Ci au socotit de (i-)au
dat pe seaama Domnului Moldovei, Carele, mergand la Tarigrad,
domniia Moldovii i-au innoit, i hatmaniía Cazacilor i-au dat,
çi cu multi ciaste s'au intors la tara lui. Numai mahnire avia
pentru fie-sa Catrina, care fusease mai nainte logodita dupa
$tefan, feciorul Radului-Voda Leon, ca, trecand vreame multa
logoditi, qi murind Radul-Voda, auziia Duca-Voda ca $tefan-
Voda, logodnicul featei, are proasta politie ci vria si strice
logodna, í sa dea pre fie-sa altuia ; i Inca adusease pre un
Iordache Muselim, Grec dela Tarigrad, ca sa o dia dupa acela,
Rind bogat, §i sa fad{ nunta. Cí, aciasta intelegand $tefan Bei-
zadea, ca va sa I sa marite logodnica, au dat jaiba la Imparatul,
0 au facut ferman la Duca-Voda, sa-i dia pre fíe-sa luí, daca
s'au logodit, i sa o duel la Tarigrad ; i, and au mers Duca-
Vodl la Tarigrad, i-au cautat sa duel 0 pre fie-sa, cu moa0-sa,

www.dacoromanica.ro
 190

Dabijoae. $1 au nevoit Duca-VodA in tot chipul sl o mAntuiascA

de Stefan Beizadea, dar n'au putut, cl, la intoarcere, cAnd au
venit la Moldova, 1-au luat vi pre dAnsul. Deci, mergAnd in 'Lira,
au fAcut nuntA domneascA, dupre cum s'au and, toati (ara,
Hind soli dela Liavi, dela Unguri, dela Munteni, si i-au
impreunat dupl lege, precum era vi logodifi. Intru aciastA
ducere a DucAi-VodA la Tarigrad, vi boiarii munteni, slujitorii,
cApitanii, fAcAndu-si ca la 300 de oameni, cu ajutoriul DucAi-
VodA, dAndu-le bani vi cAlAuz pre Arma v Burnaz Alixandru, au
purces de s'au dus la Tarigrad, sa faci jalbA pentru rAotAfile
ce fAcia SArban-VodA OW. Lar SArban-Vodfi, infelegAnd de
aciasta, au trimis boiari de al lui Cu cArfi, de pArMa pre Duca-
VodA, cA nu-1 lasA in pace, ci strAnge marghioli vi-i trimite cu
banii lui, sA-1 pArascA ; vi altele ca acestia. Deci Vizirul, Hind
prieten mai bun lui $Arban-Vodi decal DucAi-VodA, au poruncit
prin caimacamul DucAi-VodA, A intoarcA oamenii innapoi, sA nu
iasA sA pArascA pre SArban-VodA, cl pre urmA nu-i va 1i bine.
De aciasta infricovAndu-si Duca-VocIA, au poruncit tuturor de
s'au intors iar la Moldova. Deci Sfirban-VodA, innoindu-vi
domniia, au rAmas iar Domn. Duca-VodA den Moldova, dupl
ce au fAcut nunta fie-sa Catrinii, s'au dus in Tara CAzAciasc5, la
Nemirova, unde iaste Scaunul hatmanilor ; acolo au pus polcov-
nici, judecAtori, logofefi, dupi obiceiurile lor, vi, peste tofi mai
mare, pre un lane Grecul (adeci in locul lui), carele vtila limba
lor cAzAciascA pria bine ; vi 1-au numit hatman, de care lucru
s'au bucurat foarte Cazacii ; vi plini la un an s'au strAns, de
au umplut satele, tArgurile de oameni. Duca-Vodl, dupA av5zA-
mintul ce li-au flcut, s'au intors iar in Iavi.
Intru aceste vremi, vi Emericus Tucheli Groful s'au rAdi-
cat cu o seaamA de Unguri impotriva Nemfilor ; care, cerAnd
dela Turd ajutoriu (cu fAgAdulalA ea va inchina (lira ce o va
dobAndi), i-au dat Turcii ajutor, vi den Tara MunteneascA ovti,
cu Ianov SArdar Cofofeanul, vi den Tara Moldovei ova, cu Ghior-
ghiti Ciudin Sardar. Care multe cetAfi ale lui au lust, vi mai
multe ale lui Racof Wind acest Tucheli muerea lui Racof Feren(i),
vi le-au supus supt ascultaria lui ; deci, viind toamna, s'au tutors
cinevi pre la locurile Ion
Dupit aceaia, cAnd intra al cincilia an al domniei lui $Ar-
ban-VodA, au rAdicat sultan Mehmet Turcul oaste mare impo-
tri va Nemfilor, fiind impArat nemfesc Leopold, poruncind hanu-

www.dacoromanica.ro
 191

lui si rAdice toati Titirimia dupretutindenea, avijderfa Turcii,

dela risirit, dela apus, au ritdicat. Deci Domnif rumini amin-
doi, craful unguresc vi Tucheli Groful, cu oastfa lui, vi toti s'au
impreunat la Beligradul turcesc. Acolo au rimas impiratul
Turcul, iar Cara-Mustafi Veziriul, land toate ovtile, s'au dug
drept la Beci, unde iaste Scaunul chesariului Leopold, vi de
toate pArtile bitea cetatia. lar pre Titari i-au slobozit in pradi,
cit au ajuns cale de trei zile mai sus de Beci, vi multime
de oameni au tiiat vi au robit; ca era Nemtif neinvitati de a
vedia robli, el videa toti pen caselo lor ; pre carele, gisindu-i,
tila-i, robia-i cumplit. Leopold Chesariul, vizind aceasti nevoe
mare ce cizu pre tara lui, neincredintindu-si numaí in °stile
lui, au trímis de grab la Sobetschi, craiul levisc, ví la tot! Lea-
vitt, cu rugiciune, si faci bine sä-1 ajute la aciasti primejdie
ce i-au venit. $1 indati s'au ridicat Craiul, cu 30.000 de Liavi,
oaste aliasi, vi au venit de s'au impreunat cu ovtile nemtevti.
Fiind cap tuturor ovtilor Craiul, s'au pornit catri Turci ; pre
carif gisindu-i supt Beciu, prinzind vi Turcii veaste, s'au gait
de rizboiu ; fi le-au evit innainte, si nu-i base si vie la cetate,
pini vor lua cetatia, ci o slibise tau, cu tunuri, cu lago-
murI, ce-I dedease in 63 de zile. Dar nu i-au putut opri, ci,
&Ind ritzboi tare, in 5, 6 ciasuri au biruit crevtinii pre Turci ;
vi au inceput a fugi, vi a lisa toate cite au avut : corturi, avu-
tfi, zahareale, dobitoace, vi slide. Acolo au rimas vi inicerii in
vanturi ; pre carii gisindu-i ovtile, pre toti i-au omorit, ca pre
nevte dobitoace. Deci, dupi ízbändi, au intrat Craiul in cetate,
vi mare cinste f-au ficut ovtile ; vi, impreunindu-si cu Chesariul,
s'au sirutat, vi indofti multämiti i-au ficut de ajutoriul ce I-au
dat ; vi, diruindu-1 bine, impiriteavte, s'au dus la tara lui ; iar
Turcii de abiia au aflat odihni la Beligrad. Crevtlnit n'au ?nee-
tat, ci au mai luat dela Turci atunci Ostrogonul, Hatvanul, Sece-
tul. impAratul Turcul, fiind la Odrii, vi intelegind de aciasti
nenorocire ce au avut ovtile lui la Beci, puind vina Viziriului
(care vi oastia aciasta cu indemnaria lui s'au fost ficut, vi isprivl
dupi pofti n'au avut, niel n'au ficut), au trimis ferman de
l-au sugrumat, vi i-au belit capul, ducindu-1 pentru credinti,
si-1 vazä cu ochii lui ; liar in locul luí au pus vizir pre Cara-
Ibraim-Pava, cafmacamul. SI ovtile s'au risipit in ernatíc.
Mal nainte dar de perra veziriului, Sirban-Vodi vi Duca-
Vodfi, pacea vi dragostea cfa mincinoasi ce o tinia inteascuns,

www.dacoromanica.ro
 192

atunci au evAt la ivialA, cl SArban-VodA, au tras la judecata

veziriului pre Duca-VodA, aruncAndu-i prihAni, cA au lust den
taxi( multe pungi. Duca-VodA incA au muncit de s'au indreptat ;
vi au rAmas $Arban-VodA in devArt, vi 1-au inchis vi veziriul
pentru o seaamA de ban' ; vi, neaviind sA-1 día, au fAcut zapis
la mAna veziriului, cum, mergAnd in 021, sA-1 trimità ; vi ava
1-au slobozit den inchisoare ; lar Duca-VodA s'au dus pen Ardial
la lara lui,. Ci vi tara nu o au gAsit precum o au 15sat, cA
Moldoveanii v'au adus Domn den Tara LevascA pre Petreceico-
VodA, vi s'au nebunit cu totii 1 adus-au vi Cazad, de s'au fAcut
mare grAmadA ; vi s'au dus in Bugeac (fiind hanul cu TAtarfii la
Beci), de au fAcut multe reale : pre DoamnA-sa o au gäsit fugità
la BrAila, de nevola rAzmiritilor ce si atAtase in tarl, Duca-VodA
incA nu cuteza sA meaargA la Scaun, fijad Petreceico-VodA Cu
ovtile acolo, ci vAdia la Dornnevti, la satul soacrA-sa Dabijoaii,
pre carele ffir5. veaste au venit ovti dela Petreceico-VodA, de
1-au lovit in ziva de CrAciun, cAnd sAdia la masA. $i, fiind ovtile
lui räsipite pen sat, pre la gazde, vi negata, 1-au luat de 1-au
dus in sus spre Tara LevascA. Cap ovtilor era Dimidenschi, reghf-
mentariul dela Saetín, vi Bainschi, nepotul lui Petreceico-VodA.
trite° sanie cu pae 1-au pus, avAnd numai un eovor, vi o perinA,
vi 2 cal rAi : unul negru, altul alb ; hamurile, de tei ; den toatA
averea lui, cu atAta 1-au dus in Tara LevascA, DoamnA-sa venise
la Focvani, ci, auzind de luarea Domnu-sAu, s'au dus in Tara
MunteneaascA, Acest sfArvAt au dat vi Duca-VodA.
lar hanul, viind den oastea Beciului in Bugiac, vi vAzAnd
nebuniile Moldovenilor vi ale Cazacilor, ce fäcuse in Bugiac, au
trimis pre fie-sAu cu TAtari, vi i-au imbulzit pre Moldoveni vi
pre Cazad i lAngA Prut ; acolo i-au taiat, 1-au robit, i-au innecat
in Prut. Cei putini ce au scApat cum au putut, s'au dus la Iavi,
la Petreceico-VodA ; care cu totii de fricA au luat calia Sucevii
fArA zAbavg, vi s'au dus in Tara LevascA, AciastA ispravA au
fAcut Moldovenii cu Petreceico-Vo&A, eh' au fAcut nevoe tArAi,
lar niciun fotos n'au fAcut.
Turcii, auzind cA s'au robit Duca-VodA, au pus Domn
Moldovii pre Dumitravco-VodA, care vi mai nainte au fost Domn
la Moldova, Dar rea chivernisealA fAcia tArAi, cA era un om
fArA frica lui Dumnezeu : jucas, curvar, mincinos, vi alte reale
avia intr'Ansul ; cA ovtile, umblAnd pen tara, au adus tArAi mare
foamete, cAt vi om pre om mAnca. Cei ce au vAzut, mi-au

www.dacoromanica.ro
 193

spus ca au vazut carne de om fripta in cuptoriu, i vria sa o

mAnAnce neste oameni, de cei ce nu avía ce manca; si au fast
adus innaintia Domnului, si pre oamenii aceia ce vria sfi manince,
si carnea acea fripta de om. S nici o umilinta nu avía Domnul
asupra norodului, ce mai cumplit s'au facut ; ca, intru acea mare
foamete, trimitia slujitori, si, unde gasia pAine, ori de ce fel, o
lua de o baga in curtía domneasca, si de acolo o vindia cu
mare pref. Ci cei Arad, neputand ajunge pretul cu banii, ca.
nu-i avia, muriia de foame (cum am vazut i noi cu ochil nostri,
aceastia ce scriem), si nu sa temia nirnic de pacat. De ar fi luat
päine dela cei ce avía den destul, í sA dia celor ce n'au
aceaia ar fi fost dumnezaiasca iconomie, i i-ar fi ertat Dumnezeu
pacatele cate ar fi avut ; dar nu facea asa, ci munciia sa lack'
avutie cu nedreptate, si lasa saracii de muria de foame.
Duca-Voda, fiind rob in Tara Lesascä, s'au tocmit cu
Craiul inteo suta de pungi de bani, cu scule ce-i va da, si sa-1
sloboazti ; si au trimis la Tarigrad, la Doamna-sa, pre Anastasie
Vistier, si pre nepotul Ducai-Voda, pre Carstea-Vataf, ca sa
faca acei bani cu seulele, i sa-i aduca de grab si sä-I
scoata den robie. Doamna-sa au umblat can cet (den ce pricina,
ea va sti); Särban-Voda inca i-au zaticnit, de i-au zabovit multä
vreme la Bucuresti (ea trimisease pre Ghinia Capitan la Liasi, sa
pue nevointä sa omoare pre Duca-Voda), i tarziu i-au slobozit,
de s'au dus in Ardial, la BistritaL. Acolo au rämas Anastasie
Vistierul ca banii ; iar Cgrstia Vataf s'au dus cu cartile l cu
vestea banilor, sa spue cA au adus banii ; ca vria sä dia banii
la hotar, i sa la pre Duca-Voda lar la hotar, sa nu-i faca
insalaciune. Insa, cum au sosit Carstia la Liov, unde era Duca-
Voda, si i-au dat cartile, si au inceput a citi pan la a treia
carte, numai au cizut pre lavitä, si au inceput a sa väeta ; dar
limba ii perise, h mainile nu putia sa le tnisce. Decii 1-au rädi-
cat, de 1-au pus in pat ; acolia trei zile au zacut, si au murit.
Cei mai multi zic cA Sarban-Vodä, pen mijlocul unor Liasi,
sa-1 fie otravit. Cu aciasta moarte s'au sfärsat si acest Domn.
lar banii 1 sculele, ce era la Bistrita Ungureasa, í-au lust
Ungurii, de í-au mancat toti, si n'au mai cautat nímeni, ca
n'au mai putut. Ghínia, capitanul lui Särban-Voda, ce era tri-
mis la Liasi, i isprava ca aciasta %and, au purees sa vie in
tail, dar la Ardial 1-au lovit boala fArá liac, i, la Fagaras,
ziicand in catava vreame, negrindu-i mainele si picioarele, sí tot

13
www.dacoromanica.ro
 194

trupul de viu, g'au dat sufletul dracului. Pre acest Ghíne Il avía
$Arban-Voda ucigAtoriu de boíari ; carele, cAnd murlia, vazAn-
du-gi trupul negru, au fost zícAnd veade pacatele Cu ochíí,
Aiemiai tou ai colciseis",
intru aceste vremi gi Papa Boícescul, unindu-s1 cu cAtiva
boerinagi de ai tArAl, s'au dus la Odra sa pArasca pre Sal-ban-
Vodä, de haín gi de rAotAtile ce Faces ; lar SArban-Voclii,
avAnd pre Cärstía Postelnícul Scordoc Capichehaila, i-au scrís
sA cheltuiascA cat va putia i sa-1 ía. $i, mergAnd Papa Pahar-
níc la Veziriul, cAte au gtiut, lí-au zis; dar au biruít banii,
1-au dat legat, gl pre el gí pre ceilalti, de í-au dus la $Arban-
Voda ; ci pre Papa 1-au ertat (au den porunca Veziríului, au
den rugaciunia suroril lui, Marica Filipeasca), gi 1-au lisat viu,
lar pre ceilalti, i-au omorAt.
intru acest an, au venít porunca luí $Arban-Vodä, sA
meaarga ca Suliiman-Paga Sarascher la Cameníta, ca venise
Liagaí. Decí, purcegAnd, cu mare gríja mergia, cat s'au i bolnh-
vit, egAndu-i la Turci numele de ficlean ; lar, slujindu-í norocul
banií, niciun eau n'au pätít, cí inch' prieten pría bun 1-au
fAcut, cat in multe trebí í-au fost ajutor, i, cAt au fost saras-
cher, í dupa ce s'au pus vezír. $i cu buná seaama am adevA-
rat cA au fost poruna la sarascherul, intAlnindu-sA cu $Arban-
VodA, sA-I la í sA-1 trímita la Poarti ; dar apoi, imprietenindu-sA,
i-au dres lucrul despre Poartä, cu scrisorile luí. $i au venít lar
la Scaun veasel.
inteacest an avand Turcii rAzbol ca Nemtii, lar Ii bat
Nemtií, gí le iau multe cetAtí ; maí numite acestía Visegrad,
Vacinul, Pegtea.
lar intru acest an, Apafi Míhai, craíul Ardialulul, au cerut
dela Turc de au innolt crAiia pre fie-säu, carele chema iar,
pre numele tätäne-sau, Apafí Mihaí ; i, strangAndu-sA toatA
tara la Belgrad, gí víind Turcul cu caftan gi cu carte impArA-
teascA, i cu darurl, mare ciaste i-au fAcut, gi, pentru bucuriia
ce avía, in toata tara au poruncit ca sä dea cu tunurile la 12
ciasuri, vreame de namiazAzi, cand au imbrAcat caftanul ; gi aga
au fAcut. DupA aceía, dAndu-í darurí ce s'au cAzut, 1-au trim's
lar indarät.
Neamtii cregtíni lar bat pre Turci la Ostrogon, gi au luat
cetatia pAnA a doao zi, cu mare värsare de sänge, gl au maí
luat i Uivarul. Iar infra acest an, in Tara Ungureasca de sus,

www.dacoromanica.ro
 195

multe cerati au luat Nemtii dela Turd Sonlocul, Aradul, vi

altele, ce nu s'au numít Laces.
Pre aceste vremi, invrgibindu-si $1rban-Voda cu Dumi-
travco, vgra-sgu, den Moldova, au fost indemnat $grban-Voda
pre o seaaml de bojarí moldovení de au fugít aicea in tara
Gavrilevtii, cu sgrdariul Cantimir, l altii,
Deci $grban-Vodg, pren mijlocul lui Suliiman-Pava Sarascher,
au mazglit pre Dumítravco-Vodg, vi au pus Doma Moldovii pre
Cantimir Sgrdariul, care au imbracat caftan de domnie dela
Baba, dela sarascheriul, vi au fost Domn vapte ani, vi au murit
In domnie. Intru aceste vremí, incungiurg Nemtii cetatia Buda,
vi de trei partí o bat, vi, facgnd multe mevtevuguri, in scurtg
vreame, í cu multg vgrsare de sgnge, o au luat dela Turci,
stgpgnindu-o Turcii 145 de ani pang acum [1686], cí o au luat
Nemtii. Aciastä cetate au fost Scaun crallor ungurevti.
Dupg aceaia Turcul lar au f5cut &ire de oaste impotríva
Nemtilor, si au trimis pre Suliiman-Pava Veziriul cu multime de
Turci, vi, ggsindu-sg cu Neamtii in Cgmpii Mohaciului, atät I-au
bgtut pre Veziriul, cgt n'au vtiut cum s'au tutors. Carele mer-
gänd la Tarigrad, i-au tälat Impgratul capul. lar Nemtii au luat
cetatía Osecul, ví, mergänd ghingrariul Dunevald la Sloveni,
toatg. Slovenímía o au luat dela Turcí, i cetgtí Petrevaradin,
Valpot, Oracovit, Povega ; í Lotaringul Hertegul cu mare oaste
au venit in Ardial, vi pen toate cetgtile au pus ovti impgratevti
[1687], $i inteaciastä. vreame, Iosif, fiíul luí Leopold. impgratul
nemtesc, la Pojun stränglndu-sg ghiuluv, den toatg tara, s'au
incoronat craiul unguresc ; í au luat ovtile lui Egherul i Munca-
ciul. Iar, al dollea an dupg coronatie, au luat crevtinii Sechev-
feirvar, care-í zic sgrbeavte Stol-Belgrad [1688]. Tot intr'acest an,
Carafa Gheneral au luat cu bgtae Lipova, vi Bavarul Herteg,
cu bgtae vi cu multg värsare de sdnge, au luat Belgradul turcesc.
$í, tot inteaciastä varg, Badensis Herteg, la Bosna, mare tabgrg
turciasca au bgtut, au spart, vi partía cea mai multa de Bosna
o au supus crevtinilor [1688].
Intru acest an, $grban-Vodg au flcut nuntg mare ví cinstitg,
märitgnd pre fíe-sa Smaragda dupg Gligorie Postelníc BIleanul,
aducgnd sol den Ardial pre Betlen Elec, despre partía Craiului,
den Moldova, dela Cantimir-Vodg, Velicíco Hatmanul, fra-
tele lui Míron Logofát ; cu carii mare veselie au avut. Pentru-
cg aciastg ilia' a luí $grban-Vodg, flind í frumoasa vi intelíaptg,

www.dacoromanica.ro
 196

foarte o jubila tatii-sau ; si s'au nevoit prin multe vremi ca sä-í

gäseasca sot aseamenea cu fa, de bun neam, frumos, intelept,
si, negasínd aici in tara, Hind acest cocon de boer den tara
pribiag in Ardial, lar pentru frica luí Särban-Voda, si fiind in
casa lui Apafi Mihai Crai, postelnic, auzindu-I-se politiile si
frumuseatia, si intelepciunia, au pus In gaud sh1-1 aduck sa-1
facii ginere. Si, trimitand pre Costandin Cipitan Fílipescul (fiind
var cu muma luí Grigorie Saleanul), acolo unde era, lang'a Crai,
I-au pornít si l-au adus in tail, si i-au dat pre fie-8a nevasta.
Carii atAta sä potrivise amändoi in toate, cat gura nu poate
spune frumusetia lor, si intelepciunile lor, si totí if fericiia. Dar
scurta bucurie au avut saracii, ca in cinci luni numai au fost
amändoi. Deci, viind Zmaragdei boala grea, si fail liac, au murít,
si o au ingropat cu cinste mare la manastire, la Cotraceni ; lar
Gligorie Postelnic Balianul au rämas intristat si in cerneala,
cu tot neamul luí.

www.dacoromanica.ro