MilazoSt6011111MMINIReallinIMMI

..

. .

:.

,,.

_-..

LELE

ANA

-.

--

ACADEMIEI ROMA\
.

.. ,
,

.2

..

SERIA II.

TOMUL XIX.
.,

1896

''''

1897.

.
.

MEMORIILE SECTIUNEI ISTORICE.

..,,..._,

..
.

..

.....

.,

--:
..
.
.,

\-

'

r_

t ..

44/

b;,-4

CI

<

leiii )
iftime

_,-4.-,'-,,,-,

41

c.)

...

, ....

i>

_
.

ii

--/t

_21'

,
C

...,

L-.-.

.,

d'0\

L.
z

:0

:4

-c

-...,

:,

BUCURESCI

'

.`

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GOBL

.

FURNISOR AL CURTII REGALE

16, STRADA DOMNEI, 16

1897

,
,

..

L.

7t"

www.digibuc.ro

I:-

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
SERIA II.

TOMUL XIX.

1896 -,1897.

MEMORIILE SECTIUNEt ISTORICE_

BUCURESCI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GOBL.

FURNISOR AL CURTI! REGALE

18, STRADA DOMNEI, 18

1897

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pag.

]Domnia lui loan Caragea. Biserica romnd, de V. A. Urechia

1
August i literatiI, de loan Kalinderu
161
Tretendenti domnesci in secolul al XVI-lea, de N. lorga . . . 193

www.digibuc.ro

DOMNIA LUI IOAN CARAGEA

BISERICA RORANA
DE

T. A. IIRECIIII
Ittemben al Academie! Romane.

&dinia de la 1 Novembre (896.

Domnilor Colegi,
VI aduc astAcli un memorid insocind documente inedite clespre evenimentele din urma phciT dintre Rusia i Turcia de la 1812 i in deosebT
despre biserica i cla romanA dintre anit 1812-1821.
CAP. I.

Consideratiuni generale. Curentele politice din Principate. Curentul frances.

Fluctua(iunile acestor curente.

Din rAsboiul ruso-turc dintre 1806-1812 t6rile romAne eirl insangerate,

sfAiate i grozav sArAcite i pustiite. Din corpul Moldovet Rusia a smuls,
prin Tractatul de la Bucuresct, o jumAtate de trA: frumsa Basarabie. Cel

cart avead cunoscintA de negociatiunile anterire dintre Alexandra I al

Rusiel i Napoleon al Franciet nu putea5 sA nu considere i acstA stare
fAcutA Principatelor de Tractatul din 1812 ca un ctig pentru romAnime;
in adevr, de unde la un moment Francia promisese Rusiet incorporarea
Principatelor romfine intregt pAnA la Duraire, acum ele nu perdea5 deck
Basarabia. Adev6rat a i acstA perdere s'ar Ii putut inlAtura, dacA Turcia
nu era trAdatA de diplomatia sa la pacea din Bucuresci in 1812.
Analele A. R.-2bm. 27X..11entoriile Seq. letoriee.

www.digibuc.ro

V. A. IIRECHIA

TocmaT in momentul child Rusia era. atilt de greti amenintatg de invasiunea otirilor luT Napoleon I, ea, gratie coruperiT plenipotentlarilor turd,
isbutesce a dobandi de la Turcia cesiunea Basarabiel !
AcstA sffiiere a MoldoveT, pe care no!, astAdT, avnd o ma! desvoltatg,
consciintA nationalg, o deplfingem, era s nu negam faptul pe la 1812 con-

sideratg de majoritatea boerimiT moldovene ca un mijloc de ameliorare

a srteT t6riT, doritre de a schpa, de domnirea turcescg.
Negreit, ca qi in Muntenia, exista i in Moldova un inceput de curent
anti-rusesc, dar acesta era mult ma! slab in IaI decht la BucurescT, unde
phOse in fruntea luT insu! Metropolitul Dositeiti, destituit de MuscalT i
boeriT partisan! aT luT C. Filipescu, fostul Vistier din timpul ocupatiuniT
muschlescY i carele peste putin iar va ocuph acstg functiune.
Un act manifestnd regretele boerimiT moldave pentru perderea 13asarabieT cumiscem ce-T dreptul, dar acele regrete i le explicA semnatariT actulul

pe alte motive cleat dragostea de tell, de nationalitate. BoeriT moldovenT

vor artg PortiT, cg ruperea BasarabieT do la Moldova a adus o scAdere
la veniturile OHL ET vor reduce perderea la o afacere de fiscalitate !
Dar nu numaT corpul teriT singer& prin acstg sfgiere, ci i natiunea
eqig mult micorata. Suntem departe in aniT aceOia de simtemintele earl
alta data animal pe Miron Costin, child striga, la Domnesci, ostailor moldnvenT: Sg nu dgm, copil, pamintul acesta, ca e stropit de shngele moilor
i al strAmoilor notri. Acum MoldoveniT
i MunteniT inceta, fArA cel
maT mic scrupul, de a fi pdminteni i, pentru a se aprg de birurT i angarale, cu cea maT mare graba, acceptail sA fie consideratl ca supufl a! AustrieT orY a! RusieT qi incetail de a se dice pdminteni.
Dar societatea inaltg!
Fie-care invasiune russch, de la 1774 pang la 1812, nu contribui decht

la ma! mare desnationalisare a duel boeresci. Suntem departe i de di.

lele acelea unde puritatea familieT era, nu numaT o lege, ci chiar un efect
al strAvechilor moravurT. Coruptiunea sub tote formele intl.& in familiT,
din moment ce sotia i fata furl considerate de sot i de pArinte ca mijMoe prin carT el putea ajunge la Lul Comitet, la Divan, la vre-un post
Ore-care, sa i maT putin: la vre-o sinecurg, orT la manipulare de niscaT
banT public!, din care, sub protectiunea necinstitoruluT easel sale, boerul
scia sg-T fug- un venit, propriti a-T satisface pofta spornicA de lux.
Nu maT putin curentul national, bri-cat de slab i nebAgat in sOmii, se

afirma din ce in ce maT simtit. Atunci and insu0 Metropolitul Dositeig

era. gata de a deveni supus frances, numal ca sa nu rmtmg pe ingna Muscalilor, e posibil cA Pace& el acsta din simplu interes al conservAril sale.
Nu aflgm ins& un asemenea interes in inclinarea aceleT clase de Roman!

www.digibuc.ro

DONNIA Ltd IOAN CARAGEA.

EISERICA

pentru Francia, care intona cu vie placere cantecul luT Napa leon Bunetparte. Aci era alth explicatiune de dat decat interesul material al cuT-va.
Si cum ca partida contrarie Muscalilor era spornica i c pe tt cliva
maT mult crescea la numer partida care-sT indrepta privirile spre apusul
Europe!, spre Francia, 'mite dovedi corespondents. Inca inedita a Consulilor
franced din BucurescT i IasT dintre aniT 1807-1814.
Descriind, in 27 Martie 1808, grOznica stare a Principatelor sub administratiunea ruses* Consulul frances Lamare, din BucurescY, intr'o nota
a sa catre Champigny, 4icea, ea: Ce pays est dtruit sans retour, ruine et depeuple, si la paix et une prompte dlivrance ne viennent a son secours. Lamarc

arata vexatiunile ispravnicilor, hotiile lor. Pranii, (lice el, yin la Consulatul
frances sa cira ajutorul lu In fie-ce L.. Au sa, emigreze totT, de nu se va
pune capet releT administratiunT.

La 1810, in luna lulie, Ledoux, revenit la BucurescI dupa o absenta

din Ora, silita in urma intrigilor muscalesd, scrie luT Champigny (la 28
Iulie) ca: Sosirea mea aci a produs un efect forte ciudat. Autoritatile rusesd maO primit cu mult politeta rece, iar top boeril, car! me credeail
dupa cote ce li se spusesera
cel putin destituit, privesc reintercerea
mea ca un fapt care probeza ma! mult decat orT-cand puterea FrancieT
si slabiciunea Rusilor. Oh! Monseigneur! Cat e de detestata aid acesta na(tune (a RufilorP Cat doresc tott Romdnii ca 0-0 sclthnbe stapdnul! o

(1)

Intre boeriT devotati Franciel Ledoux numesce, in scriscirea sa din 24

Decembre 1810, pe Hagi Moscu.
AcelasT lucru bE spune i Consulul frances din lasT, in scrisrea sa din
1 August 1810 catre Champigny. (2)

Martin arata si el ruinarea 0E1 prin imposite i rechisitiunT. In 1810

RusiT ail luat de la omen! finul i granele pe jumatate.
(1) Ledoux a Champigny.

Bucarest, 28 Juillet 1810.

.. . . Mon arrive ici a produit un effet tres-singulier. Les autorites russes

m'ont accueilli avec beaucoup de froide politesse et tons les boyards, qui
me croyaient, d'apres ce qu'on leur avait dit, au moins destitue, regardent
mon retour comme une chose qui prouve plus que jamais notre force et
la faiblesse des Russes. Oh! Monseigneur, comme cette nation est detestee
ici! Comme tous les Valaques dsirent changer de maitre!
Ledoux scrie luT Champigny, in 23 Decembre 1810 (din Bucuresci), ca :
Hagi Moscu, un des principaux boyards de la Valachie, le plus Oclaire et
le plus considr.... est trs-devoue a la France.
(2) Din las!, in 1 August 1810, scrie Martin luT Champigny:
.
On est bien las de la guerre en ce pays. Le parti russe y est bien
faible; leurs plus zdles partisans dsirent encore plus que les autres un
nouvel ordre de choses, mme le retour du gouvernement des Princes

www.digibuc.ro

V. A. IIRECHli

La 1811 nu mal erail numal tranil cOstigall la politica trances& ci si mare

parte din tra. Ledoux, Consulul frances, scrie, in 15 Maiii acest an, din Bucurescl, catre Champigny, c boeril i-a5 dat tot-deauna dovedl de predilectiunea lor pentru glorisa natiune trances& TotusT, din causa amenintarilor
luT Kamenski, el (boeril) nu cuteza a se Etat& pe la casa Consululul. Un
boer Catargi, pentru ca a calatorit pOna la Paris, a fost arestat i surghiunit
nu se scie unde. Asemenea msurT ai bagat grza in nobleW, acestor (Art (1)

De sigur ea marea catastrofa a luI Napoleon I in Rusia va Ii o mare

deceptiune pentru partisanil Franciel in Principate. Intre 23 Iunie, &And
Napoleon trece Niemenul, 17 August, cnd se da batalia de la Smolensk,
14 Septembre, cnd arde Moscva, 20 Novembre, cnd Cutuzof e hatut de Napoleon la Crasnoi, 29 Novembre, cOnd armata frances& trece Berezina, si

5 Decembre, cnd Napoleon I se inapoiaza la Paris, lasand in locul s pe

Murat in fruntea armatel invinsa de ger, sperantele orT deceptiunile partisanilor BM din Bucuresci i Ial a trecut prin fasele prin earl trecO si
mnsuT sufletul marelul Imperator Napoleon I.
Acsta se intimpla maY ales cu noil Domnl, earl vor fi datl de Turcia
Principatelor. Curtesanl caldurosl at Franciel la inceput, el vor manifesta
contra el, pe data ce o vor simti slabita in influenta el la Constantinopole.
Dar orl-cat de marl a fost deceptiunile celor din curentul national, antimuscalesc, acest curent nu sied. Un isvor, care, iute descindnd din munte,
intilnesce in calea luT obstacole, stand, dad, nu le pte rsturna, se insinueza pe sub ele, trece nevddut pe sub pamint, ca sa tisnsca iar afar&
cevimaY departe. Tot asemenea curentul na(ional, un moment iezit de neastep-

tata isbanda a Muscalilor asupra Francesilor, iT va relu cursul s spornic

si in 1821, dupa abi nou aol, va deveni importantul curent, care se va
numi revolutiunea I tit Tudor Vladimirescu.
CAP. II.

Promulgarea Tractatului din 1812. Nougle Dornnii. loan Caragea la Munteni

lndreptarea chronologiel domniei lui Caragea. Familia Caragea.

llustrul me arnic i coleg d-1 A. D. Xenopol, in tomul ultim al Istorie1 sale,
da (Pua de 24 Decembre 1812 ca punct de plecare a domniel la MuntenT
a WY Ioan Caragea.

Este ore-care erOre de indreptat in acesto, afirmatiune. Numal indreptl) Doeutnentul este inedit. L'arn deeopiat in Arehivele Ministeriului de Externe din Paris,
In 1894.

www.digibuc.ro

DOMNIA LDI IOAN CABAGEA.

BISEBICA

tandu-ne fr patima i amical erorile unit' altora, vom ajunge a face o

bun& istorie a %aril.
SA =intim maT intaia cA Tractatul de la Bucuresci este din 16 Maia 1812.

Cu adresa din 6 Iu lie 1812, Pavel Ciciacov promulga Tractatul de la Bucuresci, prin urmatrea adresa catre Divanul OriT:
Cairo Divanul Valachiet.
Boerilor !

Schimbarea intaririlor a contractuld de pace incheiat intre Imparatia

i intro Prta otomanicsca savirsindu-se la 2 ale luT Iulie prin

RusieT

ministeriul color cu plinA putere despre amindoue' prile, socotesc el treb ue

sa v fac cunoscuth acsta intimplare si sa ye daa articolele tractatulu I,

carT privesc pe D-vstre. Raman() dar asupra boerilor sa le publicarisip
dupa obiceiurile ce avet1 i dupa cum s'aa urmat alta data in asemenea intimplare.

No. 69, BucurescT, Julie 6, 1812. (1)

Pavel Ciciacov.

UrmzA, anexate la acstA adresa, articolele relative la Principate din

Tractatul incheiat la 16 Maid 1812 in Bucurescl.
Nu intarclie numirea Domnilor la Constantinopole, deci MuscaliT mal
r6masera in Principate cat-va timp.
Inca in primele (lila din Octobre Calimach i Caragea fac, din Constantinopole, acte de Domni. Asa Calimach scrie, la 6 Octobre 1812, inainte de a
sosi la Iasi, fostulul Metropolit Veniamin, spre a-I rechema pe tronul archipAstoresc al Moldova Deja Inca la 1 Octobre 1812, boeril Moldova vorbind
de noul Domnitor Calimach, se adresasera cAtre fostul Metropolit, cerndu-I

reiea carja de pastor.

Fotino scrie ca, la 24 August, POrta i numise Domni pe Calimach i
pe Caragea. (2) Draghicl da, pentru inceputul domnieT luT Calimach data
eronata de 31 prin postul CraciunuluT 1812. (3)
Dac tinem smA de scrigrea lul AndrSossy cAtre Ducele de Bassano
din 9 Septembre 1812 stil nal (4), apol data chemAriT la domnie a luT
Caragea este intre 4-6 Septembre stil noa, data, concordand perfect cu
aceea din Fotino (24 August st. vechia).
AlY

CaimAcamia se institui pe numele luT Joan Caragea pe data ce sosi in

Bucuresci scirea chemAriT luT la tronul muntdn. In Octobre 1812 semnza
(1) Cod. LXXVII, flla 343.

nal.: 60.xicf.c, Vieria 1803, III, pag. 127.

(3) M. DrghicI, Istoria Moldova, TO' 1857, IT, pag. 92.
(4) Hurmuzaki, Documente, Supl. I, vol. II, pag. 731.

(2) A. 4:1*TeCvoo, taropEa. vhs

www.digibuc.ro

V. A. IIRECHIA

in calitate de Caimacami; C. Filipescu, Serghie Arghiropulo, C. Ralet, Gr.

Ghica, Barbu Vachrescu, Istrate Kretzulescu i loan Vachrescu. (1)
Fotino amintesce c Joan Caragea, noul Domn, duph ce la 24 August 1812
a foot primit in audienta. de Sultanul, apoT pe la inceputul luT Octobre a
plecat din Constantinopole spre Tera-Romanesca.
In cale s'a oprit cate-va Pe la Sumla, spre a se intilni cu Vizirul, carele
tocmaT era acolo.

Cum ca. nu in 24 Decembre, ci inch in decursul lund Novembre este a

se pune inceputul dornnid efective a lul Ioan Caragea, probza, pe lAnga no-

tita de jos, o serie de acte, din earl citam ad pe cele urmhtre:

a) Pitacul din 18 Novembre 1812 catre Spatar. Asemenea ordin nu putea
fi dat de Domnitor abia sosit la BucurescT.

Pitac cdtre Spettar pentru eel ce infra si es lard de nici un

*data

D-ta Vel Spatare, mulp din ceT ce intra si es de aid din domnsca NOstra
politie a Bucurescilor, find necunoscug si far de nici un chi:IMAM, nu este
indoialh ch pte sh se intimple i multe netrebnice fapte de uniT ca aceia;
pentru a se precurma dar orl-ce banuialh despre acest fel de rnenT, earl
pot fi pornici spre suprarea 1initinil lacuitorilor politieT, de aceea poruncim
Domnia Mea, ca de asth41 inainte BA orinduescT la marginele tuturor drumurilor politieT (prin earl pot intl.& calhtoriT), rnenT desteptag la fies-care,
ca sa privigheze eine infra. in politie, de unde vine, cu ce trebuinta si de
ce trepth este si unde conacesce, precum asemenea i pentru ceT ce es,

eine este fies-care, unde merge, cu ce trebuinta si de ce trpta, este, si

pe fies-care i sa ne aratT d-ta scara, prin inserts raport, cu intrga desluire. - 1812 Noembre 28. (2)
b) Intocmirea inch inainte de 30 Novembre 1812 a unuT Departament al
strdinelor prieini, pentru motivele ce maT departe vom aduce.
(1) NoT CaimacamiT TeriT-RomAnescT. Sciut este insarcinarea ce s'ati im-

povorat asupra acesteT patriT cu o mare sumh de proviant, care trebue a se

analoghisi pe totT deobste. De aceea se cuvine a face ajutor i partea bisericsca i monachiT, preotil i diaconil. i find-ch la Visterie nu sunt sciute
manhstirile cu metcele lor.... nicT preotil etc. (ET cer sh se repartiseze pe
ele suma si a primi fAinA, orz, ove'z de pe la magasiT.)

1812 Octombre 11.

(ss) Const. Filipescu, Serghie Arghiropulo, C. Ralet, Gr. Ghica, Barbu

VAcarescu, Istrate Kretzulescu i loan VAcarescu.
(2) Cod. LXXIV, fila 3.
Cum ort In Octobre incepe adm'nistratiunea Iui Caragea se OW proba, si cu o anaforaua
Vorniciei obstirilor, In care se 4ice
ede la Octombre, din dim luminatef etdpdniril
Inealimit Tale. 2

www.digibuc.ro

DOMNIA WI IOAN CARAGEA. - BISERICA

c) Pitacul din 30 Novembre 1812 pentru repararea stradeT erban-VodA,

cA pe acolo avek peste 2-3 dile, 0,-0 facA intrarea sa Voda.
AcstA intrare avnd a se face, dup a. obiceiurT, prin calea *erban-Voda,
se ordona, la 30 Novembre 1812, ispravnicilor de Ilfov i de Dimbovita sa
dreg% in 2-3 dile podul ce duce spre capul poduluT Serban-Voda, cA pe
acolo va fi intrarea cu alaia a Marie! Sale luT VodA in politie, la domnescul
Nostru scaunu. (1)
Pitac perttru meremetul podulu1 qerban-Vodct.
Icii loan Gheorghe Caragea VV
D-vstre ispravnicilor ot sud. Ilfov i Dimbovita i D -ta epistatule al vorni
cieT politieT, tiind-cA intrarea Domniel Mele cu alaiii in politie la domnescul
Nostru scaun am hotarit a fi pe podul luT Serban-Voda, tranic va poruncim
Domnia Mea, ca, luand impreuna intru ajutor i pe epistati1 case! podurilor,
Vara in dou, mult treT dile, sA punetT OM silinta de a trage negreit cu
tufa., pleter foi paie acel drum, pana la capul poduluf, far de a face cfitu1
de putin cusur, pentru inlesnirea intrAriT Nstre. ---- 1812 Noernbre 30.

d) Proclamatiunea adresata de Ion Caragea catre Ora, datata. din 25

Novembre 1812, Inca probzA ca Domnitorul e deja sosit inainte mult de
24 Novembre.

Negreit ca acsta proclamatiune este data. inainte de intrarea solemnA

in B ucuresci a nouluT Domnitor. Se scie ca, sosind. din Constantinopole
foil DomnitorT poposiaa la mAnAstirea Vacaresa cate-va dile ci cA de ac,
venia alaiut sa,-T iea sa-T ducA triumfal in capitala t6riT.
e) Pitacul de intocmirea alaiurilor de intrarea DomnitoruluT i a doua
di a DrnneT. (2)
DacA numaT la 24 Decembre 1812 este inceputul domnieT luT loan Caragea,

atunci cum s'ar put explicit dousa importante acte de la acest Dornn, din
primele dile ale lune luT Decembre ?
Unul din aceste acte, din 1 Decembre, este Pitacul luT loan Caragea, insarcinand pe biv Vel Vornicul Grigorie Brancoveanu sA cerceteze sma cutieT
cOlelor. (3)

Al doilea act este primirea demisiuniT luT Dositeiti (Filiti) din demnitatea do Metropolit al OriT, la care fusese rechemat nu tardiii dupa elirea
(1) Cod. LXXIV, fila 3.
(2) Cod. LXV, fila 9.
(3) Cod. LXIV, fila 32.

www.digibuc.ro

V. A. URECHIA

din Bucuresci a luT Ignatie. La 16 Novembre 1812 este primit paretesisul

luT Dositeil (1)
Decl nu la 24 Decembre, ci maT inainte cu aprpe treT septemanT este
inceputul efectiv al domniel in Tera-Romanesca a luT Ioan Caragea V.V.
*

Nu este trebuinte se facem din nor' istoricul familieT Caragea. Am avut

deja ocasiune se vorbim despre familia Caragea atuncT &and am scris istoria clomnieT luT Nicolae Vode Caragea, succesorul domnieT intaia a luT
Alexandru Ipsilante in Muntenia. (2) Din familia Caragea s'afi ilustrat membri

nu numaT ca dragomanT aT PortiT (pfecum ail fost in secolul XVIII Constantin Caragea, tatAl luT Nicolae Caragea de la 1782), dar kii ca omen! de
sciinte. Insul Domnitorul Nicolae Caragea a publicat, la 1792, la Viena, o
traducere de la Cebes, filosoful teban, i diverse traducer! din francesa in
limba grOca (intro carY Secolul Iva Ludovic XIV de Voltaire). Un alt Caragea
(Anton) a publicat din limba germane manualul luT Werner: Despre legislatiunea penal& in Germania. Nicolae Caragea maT ales s'a distins ca om de

lege. El a publicat la Patras maT multe volume despre dreptul penal i

despre procedura relative.
Nu este indiferent de a se sci at:6sta, cand avem a face istoricul unuT
Caragea, care a dotat Tera MuntenOsce cu un codice de legT.
Ioan Caragea e unul din ceT trel LIT al luT Nicolae Caragea Voevod. CeIl-altY do! erail Constantin i .5,tefan.
loan Caragea capete domnia in un timp &and Rusia era deplin influent&

la Constantinopole. Cum se face ce, find cunoscut de inimic al Muscalilor i, din contra, de apropiat mult de politica francese, cum se face, dic,
ce isbutesce a cepeta tronul muntenesc ?
Ne respunde la intrebare Andreossy in nota luT catre Ducele de Bassano,

din Pera, de la 4 Ianuarie (stil noil) 1813. Dice acest diplomat, ce este
(1) Vedi Cod. LX111, pag. 76.

(2) Despre familia Caragea consulte pe Fotino, care ne arate pe un Enache

Caragea de Postelnic a luT Mateiil Vod& Basarab (I, pag. 100). VedI i lstoria
ieroglifica de Cantemir, care citOza familia Caragea.

Despre ramura ma! veche rornAnisatA din nmul Caragea vedI Const.
Cepitanul in Magasin Ist. I, pag. 293 i IV, p. 18. Asemenea diversele docu.
mente domnesci publicate de noT pentru secolul XVIII. VedT i pamfletul
in forme dramatic& ce am adus in tom. VII al Istoriel Romdnilor.
Joan Caragea avii de sotie pe Thimna Elena. FUT seY fur& Gheorghe f;li Con-

stantin ei fiica sa fu Domnita Ralu. Zilot amintesce ce. Ioan Caragea avea
sciint& de lucrurile TeriT-RomAnescY, ca unul ce a maT stat aicY cu alto
dreghtoriT orincluite de DomniT de maT inainte. (Pag. 108.)

www.digibuc.ro

DOMNIA LII! IOAN CARAGEA.

BISERICA

astacil recunoscut cA Principatul Valachiel costa 8.000 de pungT, 4 miline, datT

de Caragea lul Halet-Efendi. (I)

E probabil c i Ministrul rusesc din Constantinopole se infrupta din

acst& important& surnA, ca BA nu fie prea neimpacat cu candidatura la
domnie a lul Ioan Caragea.

Revenirea la tronul Munteniel a lul Ioan Caragea insemnA cu tote aceste

un neasteptat esec al political musalesci. RusiI fusesera deja silil a rechema
pe Metropolitil numiti de el in Principate, contra vechiulul us de alegere a
prelatilor bisericil romAne.

Ca proba c& noua domnie ave& s& insemne, la inceput, o reactiune

contra Muscalilor, fu imediata compunere a Divanulul Oril. C. Varlam i aT
seT cad de la putere, ba Varlam si St. Vacarescu se expatriazA, pe cAnd
Const. Filipescu, nu de mult reintors din exilul s65 in Rusia, devine Marek

Ban al Divanulul lul Caragea, iar la Iunie 1813 trace in functiunea, mai
kinsci, de Mare Vistier, inlocuindul in BAnie Radu Golescu, care un moment
ocupase, in acelasT Divan al lul Caragea, demnitatea de Vornic de Terade sus. (2)

Firmanele de numire ale Jul Ioan Caragea se pot ceti in Tesaurul de monumente istorice, II, pag. 351.

CAP. III.

Biserica sub loan Carayea.

Se scie ca, pe data ce MuscaliT velura cA Principatele le scapl din

minl i cA nu vor putd sfAsi& din ele decal Basarabia, el se grabir& BAIT recheme in Rusia pe ambil Metropolitl ce impuseserA la Iasi' si la Bucurescl
Exarshul Gavril trecii in Basarabia, unde i se date in curind episcopatul de
Chisineti i Hotin, iar Ignatie gAsi maT util pentru el sA se due& la Viena. De

aid maT apol, cAnd va crede ca cuvintul patronilor muscall nu pita sa

nu fie ascultat, va sank i va solicit& s& i BO verifice socotelile gestiunil
MetropolieT. Spar& cA din acsta ii va reveni un nal beneficia.
Documente, Supl. I, vol. II, pag. 739.
(2) FilipescI nu mai putin de trei sunt la un moment In Divan. Acstl familie este atot-putinte i eel mai muIt boeri din Divan sunt vechl partisan! aI lui Dinu Filipescu.
Zilot scrie, a C. Filipescu a cump6rat cu ban! Visteria de la Caragea i indepiirtarea luI
Gr. l3rancoveanu, carele luera cu inim& pentru Org. (Pag. 110).

(1) Hurmuzaki,

www.digibuc.ro

10

V. A. IIRECHII

NumaT in 1815 Gerd sa fie rafuite socotelele gestiuniT luT ca Metropolit. (1)

La Bucuresci, Dositeid, revenind de la Braov, IT relua scaunul. Dar pe

putine clue fu acstA reintrcere in tronul metropolitan a luT Dositeid.

MuscaliT ()rad prea influentl, ca sa tolereze acdsta reintrcere a osindituluT

lor. ET impun luT loan Caragea o noua isgonire din scaun a demnuluT
prelat. Dositeid, convins ca nu pte fi sustinut de noul Domnitor, dete
paretesis de }lima voe, dupa cunoscutul obiceiii.
La 16 Decembre 1812 primi Caragea demisiunea KIT Dositeid. El scrise
imediat la Constantinopole Patriarchulul pentru evdoxis in favrea archiereu-

lul Nectarie. (2) Acesta find primit, la 19 Ianuarie 1813 se Mit instalarea
nouluT pastor al bisericil muntene.
(1) Pitac ceitre episcopi i vell(ii boeri i cdtre biv Vel Ban Constantin Filipescu
si cectre biv Vel Ban Grigorie Brncoveanu, a se stringe la un toe, set facet
teorie socotelilor lui proin Metropolit Ignatie.

leo' loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Iubitorilor de Dumnecled Sfintia Vstra Episcopilor i D-vstre cinstitilor i
credincioT boerilor velitl aT Divanulul DomnieT Me le, impreuna ci d-ta biv
Vel Bane Constantine Filipescule, i D-ta biv Vel Bane Grigorie BrAncovene,

din alaturata talmacire a note! ce ail dat catre Domnia Mea, de la 17 ale
acestil luni, cinstitul Gheneral Consul al RusieT, vetT lub, indestulata pliro-

forie de cererea ce se face pentru teoria socotelilor ale WI proin Metropolitul Ignatie, ce (lice ca le-ar fi lasat la Metropolie asupra plecarit sale
de aicl la Viena; pentru care poruncim Domnia Mea, ca adunAndu-v cu
totiT la un loc, sa le cereti de unde se vor fi aflAnd i, teorisindu-le prin
luare aminte i cercetare cu de-amanuntul, sa. aratatT Domniet Melo prin anaforA a D-luT Vel Hatman al Divanulul. To lco pisah gpd. 1815 lanuarie 31

Vel Logoft.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXIV, fila 174 )

(2) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Mind-ea Preaosfintia Sa PArintele proin Metropolit Chir Dositeid ad dat

paretisis de bunAvoe, care s'ad vdclut i de catre Domnia Mea, ci de vreme
ce D-lor einstitil i credincioci velitT boerl a! DomnieT Mele ne dad pliroforie, incredincandu-Ne printeacstd, anafora de cea pAna acum bunt petrecere
i ipolipsis a Prea Sfintiel Sale proin Episcop al Rirnniculul Chir Nectarie,

facnd dar Domnia Mea prin D-lor tote cercetarile cele cuviincise, am
ales ci am hotarit ca sa acezam i sa provivasim pe Preaosfintia Sa numitul
archiered Chir Nectarie Metropolit acetiT de Dumne4ed pazita domnescil

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA IOAN CARAGEA.

BISERICA

11

Iath, cum se face istoricul acesteI instalari:

1813, Ianuarie 19. Dui-A ce ad venit evdoxis al MetropolituluT, find D-lor
boeril strinT la Curte, ad venit Preaosfintia Sa Parintele Metropolit la Curte

cu alaid preotesc, i in Divan find i Maria Sa Voda, in scaun, l'ad primit

Maria Sa, unde dupa ce s'ad cetit evdoxis, ai Mout Maria Sa i logos,
precum i Metropolitul asemenea ad facut logos, i cu careth domndsca i
cu alaid dornnesc s'ad dus la Metropolie, intrand in caret& amindol D-lor
velitiT LogofetI, i a mers drept la biserica, unde mult slujb s'ad facut
dupa cancinele bisericesci ; acolo s'ati aflat tot1 archiereiT i archimandritiI
imbracati cu oclajdff, iar archiereil i. cu mitrele, i acolo atI mers i D-lor
totl boeriI de ad i mancat la prand, alaiul ins& s'a Mout ca la psifos. (1)
Dar deja la 16 Decembre, in aceea,I i in care Caragea primise demi-

siunea luI Dositeid, cu mare alaid primi in audienth la Curte pe noul

Metropolit. (2) Dovedesce aasta deplin ca paretesis al luI Dositeid era, o
formalitate de ochil lumii.
nstre Ori a Ungro-Vlachiel, nadajduind ca i de acum inainte pilda avnd
Prea Sfintia Sa rodurile acetii de pana acum bune petrecerI, se va osirdui
a spori asupra ipochimenului Prea Sfintiel Sale laudele ce se pot pricinui
prin buna oca.rmuire a duhovnicesce pastoriI a sf. metropoliT, ce acum se
incredintza PreaosfintieT Sale.-1812 Decembre 16. (Pecetea gpd.)
Vel Logofa.
(Originala minuta este la Biblioteca Urechia.)
(1) Cod. LXXIV, lila 174.

(2) Alaiul efirii din Curlea dontngscd a Prea Sfin(iei Sale Parintelui
Metropolit.

D lust Vel Portarul cu tta brsla D-luT.

SeimeniI spatarescI cu zapciii breslel D-IuT Vet SptaruluT, adeca Vel Cacu menil lor, dupa
pitan de lefegiI, Baq-bulucbaq, polcovnicil i
orinduiala.

D-luI Vel Aga cu zapciii breslel d-sale i cu tot alaiul cel obicinuit
al D-lut
See postelniceI, ca.te dol.

Al 3-lea Logoft ot depertament, cu Logof6t de thin&

Vataful de paharnice, cu cer4 de aprocli.
Vataf de Divan, cu Vataf de Vistierie.
Al 3-lea Postelnic, cu al 3-lea Vistier.
Al 3-lea Logoft, cu al 3-lea Logof6t ot depertamentul de criminalion.
Al 2-lea Logof6t de sus, Vel Pitar.
Protopopi pe jos cu catI-va preoti inaintea carteT, iar cel ma! multI
in urma.
6 fusta4 aI DivanuluI, 6 asemenea cu darde.

www.digibuc.ro

12

V. A. UREMIA

TreI (Pie dupA ceremonia de la Curte, Beizadelele, fiiT lul VodA, merserA
la Metropolie spre hiritismos nouluI Metropolit, cu alaiti special. (1) Me-

tropolitul fost, Dositeiii, nu *hi totul in disgra%ie, ci i se dete spre chivernistS1A mAnAstirea Sinaia, s'o tinl pe vith, in 18 Ianuarie 1813, precum
resultA din urmAtorul act:

Careta gospod.

5 ciohodarT, 5 ciohodart.
LogofetiT DivanuluT.

PreotiI.

Logofetii Divanulut
PreotiT.

16) Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar.

Poruncim Domnia Mea VAtae de pAhArniceT, mane de dirnintA, la 16
ale acetil 1unI, sA gAtescI alaiul acesta la domnsca Nstra Curte i sA nu

se facA nici un cusur.-1812 Decembre 15.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXV, fila 23.)

(1) IacA alaiurile cu earl rnerserA la visitti la Metropolitul fiiI luI Caragea:

Alaiul cu care ail mers luminatil Beizadele spre hiritismos la

Metropolitul cel nail.

Poteral pe jos.
Seimeni polcovnicescl.

Iar poteraT pe jos asemenea.

Seiment bulucbarscl.
Iar treT postelnica

TreI postelnica
C6u agiesc.
RAhtivanu.

t-Li

Cu spAtAresc.

0
0

Al 2-lea Pitar.
Polcovnicu de seimenl.
Al 2-lea Comis.
Polcovnicu de tirg.
Vel Capitan de menzil.
Al 3-lea Postelnic,

r_.

Polcovnicu de ciocli.
Polcovnicu de poterA.
Ba-bulucbaa.
Vel CApitan za lefegiT.

c..'.
rc'

Vel CApitan de dorobantl.

www.digibuc.ro

DOMNIA LIIT IOAN CARAGEA.

13

BISERICA

Anaforana Printelui Metropolil ca sei se dea manastirea Sinaia la

proin Metro poUt Dositeii, pentru a fi pre thna sa de a se chivernist cal
va &al Sf. Sa.
Ith lean Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.
PriimitA fiindu-Ne rugAciunea ce Ne face printeacstA anafora Preaosfintia
Sa PArintele Metropolitul, o intArim Domnia Mea i hotArim, ca intru tt9
intocmat sA se urmeze, i poruncim Dumi-tale Vel Logofete de T6ra-de-sus,
OA fact roAnAstirea teslim cu tte ale et Prea Sfinciel Sale proin Metropolit
Dositeiti, dupA mijlocul ce se aratA in anafora, incepndu-se insA ap6rarea

acestet mAnAstirt de intirnplAtrele cererl de la qi intaiii a viitorulut Februarie.

(Pecetea gpd )

Vel Logoft.

(Anaforaua e scrisA grecesce).

Al 2-lea Postelnic
Salahort pe jos.

n
W

a.O...

0t-s

-1..

5)

0-'

CR

O P"
w

w
w

0.

's
I-c
.-

capitanI Cinci

Alaiil-cAue-lara.

a0
.....

a.

....

0
o.

'4

.-1

..c
4/2

.- .

F.,

rn
po
-d
a)

?}Ire
04.6

().
C

ape?.

V 42S)I'l..

VAtaful luminatilor Beizadele si patru icioglani.

lib loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.
Poruncim Domnia Mea VAtase de pAhArniceT, sA fie mumbasir ca astAg1T
. .

la

. . .

cdsurT sA fie gata tot acest alaig pentru luminatit Beizadele.

1813 Ianuarie 19.

(Cod. LX X V, fila 46.)

www.digibuc.ro

14

V. A. IIRECHIL

epte (lite apoT Metropolitul Neetarie IT reintra in o parte din cheltuell.

Dupa, a luT struinta, arohimandritul Galacteon era numit Episcop de Rimnic.

La Episcopia Buze'il continua a pstori Constantie, iar la Arge cunoscutul Iosif.

Iaca in ce mod este amintit acsta chirotonire episcopala :
u1813 Ianuarie 26. Dup ce s'ail chirotonisit la Metropolie Galaction archi-

mandritul archiereq i episcop la Rimnic, all venit la Curte imbracat cu

mantia i cu carja, ce i s'aii dat de la Metropolie, i parintele Argeiu Pal
dus in casa la Maria Sa VodA, unde, dupl ce i s'ail facut teremonia cu
cafea, &al due la mitohul Episcopiel far de alaiti domnesc, iar cancl s'al
facut psifos, a doua ji dupa, ce sat facut Metropolitului psifos, atund s'au
dus cu careta domnsca, la mitoh i cu alaill mat mic decal al Metropo.
htuluto (1)

Prea multl bad ii costase domnia, ca sa nu se grabesca Caragea a se

despagubi din Ora. Cat lua de la Nectarie pentru metropolie i de la Galacteon pentru episcopie nu era de ajuns sa-I despagubesca. Manastirile
stint pentru el un insemnat isvor de *fig. Acest catig este asigurat negreit boerilor Logofetl, earl de sigur all de a da buna plata Domnitorulul

sa ajunga Marl LogofetT.

Cea dintill trdba a luT este sa cheme tote manastirile din Ora, chiar i cele

catolice i sasescl, la reinnoirea chrisvelor lor de miluirT i de privilegil.

Cu acest scop manastirile sunt clasificate, la inceputul anulul 1813, in
trot categoriT. Categoria I-a platesce suma de 600 talerl havaetul Logofetiel
ceT marl, 200 talerT pentru al doilea Logofet, 100 la muhurdar, 50 la scris
i cheltuiala hartiel. Pe jumatate platesc manastirile de clasa II a i de la
cele de clasa a III-a, ()Asa sarace, se va lua cate 24 talerl, do impartit intro
Marele Logofa, al 2-lea Logoft, muhurdarul, divictarul i scriitorul.
Contra acestel dispositiunT reclama maT multe manastirT, dar Caragea da
o noua dispositiune. (2)
(1) Cod. LXXV, fila 46 v.

(2) Negreit ca Maril Logofetl ati trebuit sa del Id Voila cu atilt maT
bun prat pentru logofetie, cu cat el le-a asigurat mat bune venituri de la.
manastirl.
Meindstirile Gnarl.

Mihail-Veda.
Sf. loan.

Radu-Voda

Sf. Gheorghe noti

Coltea i spital.

Sarin dar ul.

www.digibuc.ro

DOMNIA LIDT IOAN CARAGRA.

BISERICA

15

Sub pretet de control, dar in realitate spre all ere& veniturY, Domnitorul
Sf. Spiridon noti.

Hurezu sud. Vilcea.

CotrocenT.
VAcAresci.

Bistrita.
Cozia.

Sf. Panteleimon ci spital.

Tismana.

Znagovul.
CaklarucaniT, Chinovie.

MAnAstirea Archimandritu din Bu-

curesci.
Bisericile domnescl.

MArcuta.

Cele de al doilea.
Govora din sud. Vilcea.
Sadova din sud Dolj.
Jitiia din slid. Dolj.
Motru din sud. MehedinV, n'are nicl o milti.
Strihaia.
MAnAstirea dintr'un lemn, de cAluggrite.
Sf. Ecaterina din BucurescT.
Al treilea.
Stavropoleos.

Bucovtul.

GreciT.

CAluiul.
BrncovenT.
Polovracl, metoh la Hurezu.

ZIAtariT.

Sf. Spiridon vechiii.

PlAtArescT.
Ne2,-oesei.

Plumb uita.
Cicrneua.

Schitu Cernica.
Arnota.
(Pecetea gpd.)

Cotmna, metoh la Cozia.

Gruiul.
Sf. Sava.
RAsvanul.
Biserica. KretzulesculuT.

leo loan Gheorghe Caffagea Voevod i Gospodar male vlachscoe.

Cinstite ci credincios boerule al DomnieT Mele D-ta Vel Logofete de Tera-

de-sus Grigorie Ghica, vet ved jalba acsta, ce ail dat-o DomnieT Melo
unit din egumenil mAnAstirilor pentru havaetul ce sunt datorT a da la innoi-

rea chrisOvelor ci a sineturilor ce ail, asupra cAreia fAcnd Domnia Mea

chibzuire: ce este cu cale i cu cuvi1n0 a da fiec-care mAnAstire dupA trpta
stAriT sale, pentru innoirea chrisovuluT sail sinetuluT ski ? s'a Mout osebith
fie pecetluitA de Domnia Mea, unde s'ail pus anume mAnAstirile cele din

frunte, mAnAstirile cele de al doilea mnA i cele de al treilea, ci pentru

havaetul ce ail sA platscA orinduim i. hotArim ca inteacestacl chip sa
se urmeze, adech: manAstirea cea dint:APIA sA dea havaetul LogofetieT ceT mail
talerT 600, i la al 2-lea Logore't talerT 200, i la muhurdar talerT 100, i la Boris ci

la cheltuialA talerT 50 ; iar cele de al doilea manA pe jumAtate, adecA talerT

300 la Logofetia cea mare, i la al 2-lea Logoia talerT 100, iar la muhurdar
talerT 60, i la Boris foi la cheltuialA talerT 25; cum ci cele de al treilea mil.na,

www.digibuc.ro

16

V. A. IIRECHIA

rinduesce o comisiune de luarea socotelelor tuturor mAnAstirilor inchinate.

la Logofetia mare talerT 150, i la al 2-lea Logofk talerT 50 si la muhardar

talerl 40, i la scris i cheltuialA talerT 15 ; iar pentru alte schiturT i metse
earl stint sArace i a carcT sa chrisve cuprinclkre de putine milT, la
acelea insArcinAm pre D-ta Vel Logofete de Tdra-de-sus, ca clupA starea lor
si dupA mila ce a sA le orInduescI havaet, i dinteacestea earl urrnezA
a fi la havaet usor, socotindu-se drept pilda una de la care se va cuveni a
se WA tot havaetul talerT 24, sit se impar 0. intracestasT chip, adecA : talerl
12 sa, iea Vel Logofkul, talerT 6 al 2-lea Logofgt, talerT 5 muhurdarul si divictarul i talerT 2 ostenitorul pentru Boris i trecut la condick si cu acstA
orinduialA se va urma child va fi mat mutt sag maT putin a se analoghisi
1813 Martie 24.
dupA mijlocul ce se aratA maT sus. Tolco pisah gpd.

Vel Logdt

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXV, fila 59)

Ilidneistirile de al doilea.

Mandstirile cele dintdiu.

Episcopia BuauluT.
MarginenT din sud. Prahova.
Cfimpulungul din sud. Muscel.
Dlul sud. Dimbovita.
Sf. Ioan sud. Slam-Rimnic,
Sloboclia sud. babomia.
Glavaciocul sud. Vlasca
Mislea sud. Prahova
Nucetul sud. Dimbovita.
Vierosul sud. Muscel.

MAnAstirea Rimnic din sud. Slam-Rimnic.

Poiana-MruluT.
Schitul GAvanilor.
VAleniT.

Schitul Ciolanul.
Apostolache.
Tirsorulul.
Sinaia
Golgota.

Biserica domndscA ot Tirgoviste.

Biserica Sirta.
Comana.
CAscirele.
Animisa.
CatolicA ot CAmpulung.

Biserica domndscA din CAmpulung.

Rinaciovul.
PlAviceniT.

Clocociovul.

Schitul Striharetul.

Mdndstirl de al treilea.
BAbeniT, metoh al Sf. Ioan din Focsani.

Banul din sud. Buzki.

www.digibuc.ro

DOMNIA Lig IOAN CARAGRA.

17

BISERICA

In acstA comisiune numesce pre biv Vel Vist. Joan Moscu, pe biv Vel
Du lhAutul.

Schitul Con tesciT.

CotesciT.

Mcincistirl de al patrulea (scldtur)).

Dedulescil.
Spitalul de la Buzi-iil.
Schitul FundAtura.
Schitul CetAtuia.
Schitul RiltesciT.
Biserica MaicAT Precis lei.

Biserica Ste lea.

Sf. Paraschiva ot Tirgoviste.

Schitul MArculesciT.

Schitul Bandea.
Schitul CAminesciT.

Schitul Ulita.
Schitul Moetul.

Schitul Ungurelul.
Schitul Apsra.
Schitul Lespe4ile.

6chitul Gura-VAil-PopeT.
JupAnescil.

Poiana.
Schitul ScaiuluT.

Cetatea Negru-VodA.
Schitul DobresciT.

Biserica ot Poiana.
Schitul LAculetele.
Schitul Viforita.

Schitul din fundul vaii mart.

Schitul Ciolanul.
Biserica ot Catina.

Biserica RAsvanul.
BarAtia ot Tirgoviste.

Schitul Wean&

.lia Ioan Gheorghe Caragea Voevocl i Gospodar zeinle vlachscoe.

Cinstit si credincios boerule al DomnieT Mete D-ta Vel Logofete de Terade-jos, pentru havaetul ce sunt datre a da mAnAstirile de Tera-de-jos, ce
sunt arAtate inteacstA NEI, la innoirea chrisvelor si sineturilor lor, fAcnd
Domnia Mea chibzuire ce se cuvine O. dea fies-care dui:A trOpta sari!
sale, orinduim si hotArim ca intr'acestasT chip sA se urmeze, adecA manastirea cea dintAin 86 dea havaetul Logofetid eel marl talerT 600, i la al 2-lea
Logoft talerT 200, i la muhurdar talerT 100, i la scris si cheltuiala talerT 50;
iar cele de al doilea m'AnA pe jumatate, adecA talerT 300 la Logofetia cea
mare, i la al 2-lea Logoft talerT 100, iar la muhurdar talerT 60, i la scris si
cheltuiala talerT 25; cum si cele de al treilea manA, la Logofetia mare talerT
150, i la al 2-lea Logoft talerT 50, si la muhurdar talerT 40; iar pentru celelalte, carT sunt sarace si ail cArti sail chriscive cuprinOtre de putine mill, la
acelea insArcinAm pre D-ta Vel Logofete de Tra-de-jos, ca dupa starea lor
si dupl mila ce ail sA le orinduesd havaet, si dintr'acestea earl urmzh a
fl la havaet usor, socotindu-se drept pilda una de la care se va cuveni a
se lu tot havaetul talent 24, sA se Impart& inteacestasT chip, adecA talerT
12 O. iea D-luT Vel Logoft, talerT 6 al 2-lea Logofet, talerT 4 sA iea muhurdarul

si divictarul, si taler1 2 ostenitorul pentru scris i trecut in condi* si cu

Andele A. 1?. Dm XIX.

Nemorine Seq. letorice.

www.digibuc.ro

V. A. IIRECHIA

...J.Jf.......

Clucer *tefan Be lu si pe biv Vel Clucer C. Predescul, la 6 Octobre 1813.

Comisiunea va lucr in unire cu EpitropiT SfintuluT Mormint si cu uniT
dintre ceT maT cinstiV egumenT aghiotafitl. (1)

acestA orinduialA se va urmA cnd va fi maT mult sag me putin a se ana-

loghisi dupit mijlocul ce se aratA maT sus. To lco pisah gpd.

1813

Martie 25.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXV, fila 58 a.)

(1) In 1814 se repete, ast-fel ordinul cAtre boerit din comisiune:

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar mule vlachscoe.
Cinstitilor si credinciosT boerilor al Domniel Me le D-ta biv Vel Vist Mane
Moscu, i D-ta biv Vel Clucer Stefane Belule, si D-ta biv Vel Clucere Constantine Predescule, precum reposatiT ctitorT aT mAnAstirilor de aid din domnesca NestrA tea, din rivna crestinatAtiT pornitT find, le ail zidit si le-ail
inzestrat cu folurT de imbunAtA-tirT, cugetnd a lor bunA stare si intemeiare,
asemenea si Domnia Mea, nu numai dupA a crestinAtatiT, ci si dupA a oblAduiriT datorie, se cuvine a ingriji pentru a tuturor acestor sante lAcasurT
intregime si buna finta, iar maT ales pentru cele inchinate la prea sfintul
si de vite. dAtAtorul Mormint, pentru a cArora stare, ca sA Ne pliroforisim
in ce fiintA se aflA, dintr'acelor dupe vremT egumeni otchrmuire, iatA printr'acest al Nostru domnesc pitac ye orinduim pre D-vstre si ye poruncim,
ca, impreunA cu epitropiT Sf. Mormint ce se OA aid si cu uniT dintre
eel maT cinstitT egumed aghiotafitT adunndu-ve la un loc, sA teorisitY

socotelile tuturor mAnAstirilor de aid din Ora ce stint Inchinate la Sf.

Mormint, incepnd insA de la mAnAstirea Sf. Gheorghe-Noti, si sA arAtatT

DomnieT Me le pentru fies-care osebit cat venit are pe an fles-care, ctitA
cheltuialA pentru cele neaperat trebuinciese si critA datorie? To lco pisah
gpd.
1813 Decembre 6.
(Cod. LXX, fila 93 v )

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar mills vlachscoe

Cinstitilor si credinciosT boerilor aT DomnieT Mele, D-ta biv Vel Vist.
Ioane Moscu, i D-ta biv Vel Clucere *tefane Belule, i D-ta biv Vel Clucere
Constantine Predescule, incA de la 6 ale trecutuluT Decembre, prin osebit
domnesc al Nostru pitac, vi s'ail poruncit ca, impreunA cu epitropil Stintuld
Mormint ce se aflA aid si cu uniT dintre ceT mai cinstitI egumenT aghiotafitT adunndu-ve la un loc, sA teorisiV socotelile tuturor mAnAstirilor de
aid din trA, ce sunt inchinate la Sfintul Mormint, incepnd insA de la mA-

www.digibuc.ro

tICIMNIA LIIY MAN CARAGNA. - BISER1CA.

19

Pe de o parte Caragea rinduesce comisiunt de ancheta, cart, stringnd de

aprpe pre egumenit manastirilor inchinate, s5,-1 jumulsed cat mat bine, iar
pe de alta, cu chrisovul din 4 Martie 1813, se arata aprator al rnanstirilor

acestora, revocand din nal (Mit de nict o nevoe) actul prin care Hangeri
VV. lovise manastirile din Orient la cart erail inchinate manastirt din
Ora (1) pi care act era deja revocat de Alexandru Voda Moruzi. Totupt
nastirea Sf. Gheorghe-Noil, i pana acum nict o urmare nu vedem din
parte-v6; ci WA, de isnva v poruncim Domnia Mea, ca fall de alta zabava
sa punetl negrepit in lucrare porunca Domniei Me le, cu urmare intocmat
dupa cuprinderea acestut pitac i sa Ne artatt in Boris. To lco pisah gpd.
1814 Aprilie 5.
Vel Logofig.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXX1V, fila 112 v.)

(1) Chrkov pentru rinduioaa inetneistirilor strciine.

Gel ce aunt insarcinatt cu ocrotirea de lucrurt obptesct pi, mat mult decat pentru ori-ce alt lucru, ingrijesc prin dreptatea fiep-caruia in parte pi
a tuturor de obpte, cuvine se pi sunt datorT ca, nu numat cele ce a scaclut
din cea dintaiil a lor bun& stare sa le intemeeze, aducndu-le tot la acelapt
loc al strii cet dinti, prin bune i deslupite orinduelt, ci pi cele ce se afla,
in bun& stare sa le indrepteze i sa le intarsca, ingrijind insa ca acestea
sa urmeze fara de stramutare i iarapT cu iscusinta departai,d de 1a.n0
dinsele vathmatrea catahrisis, ca nu cum-vapt cu trecerea vremit intunecandu-se buna lor fiint, orl se vor perde cu totul, sail find trecute cu yederea nu se vor urma, pe deplin, care este mat rea i decat cea desavirpita a lor darapanare; de aceea Domnit i obladuitorit, ce pazesc i ocrotesc
cele bine intocmite, dup tot cuvintul drept se cuvine a se socoti de o
potriva pi tot de o trpta cu cel e.e le-ail intocmit dintru'ntaiapt data, pi
pentru Ca acele ce s'aii legiuit pi s'ati intocmit sa, nu fie supuse la acele
vremt in multe chipurT pi adesea schimbart, ci sa fie nestramutate, cuvine-se ca inceptorii i intocmitoriT lor sa ingrijsca de a le fi temetnica
intocmirea i cladirea, puindu-le temelia asupra celor drepte i cuviincise,
ca cand am (lice pe ptra in patru colturt i neclintita, precum i cet mat
alepl din mepterT de zidirt, cladind temeliile bine apezate pi tart, fac acele
zidirl temeinice de a nu se put sminti nict de vinturl nict de plot, pi
precum pi evanghelicescul cuvint fericesce, ca pre un iscusit i intelept, pre
cel ce-pt cladesce temelia case sale pe pet* de aceea i intoomirile ce
af facut rposatul Constantin Voda Hangerliil pentru cele de aid sfinte
manastiri, ce sunt inchinate la Sf. Mormint, la Sfetagora i la Sf. Munte al
SinaiT pi la alte partt, stramutnd cele vecht ctitoricescl orinduelt, tote acelea,

ca nisce isvodirt pi catahrisis, Domnia Sa fratele Alexandru Voila Moruz,

ce in urma numitulut rOposat Constantin Voda Hangerli a dobandit iarapt

www.digibuc.ro

20

V. A. IIRECHIA

noul Domnitor 41 dA dreptul de a numi direct egumenT orT o specialA eforie,

ca la mAnAstirea CotroceniT, ceea ce desaprobl mAnAstirea din Orient la care
acsta era inchinatA.

Nu intarlie loan Caragea de sigur inteles la acsta cu noul Metropolitsl tragA un nor' bun profit de la mAnastirile pAmintene. El face un
nizam, dupA care egumenii se rinduese pe un period de 10 ma, in care period declare. (vorbA sil fie) ce, egumenul va fi nestrAmutat. Ba i se promite
formal ca., dac va administra bine averea mAnAstiriT, va fi din noil numit

pe alt period de 10 ant Era o arendare deghisata a mAnAstirilor, la cine

dedea maT mult beneficifi DomnitoruluT, MareluT Logofet gi prelMilor tgriT.
DAm in note diverse inodele de rinduirT de egumeni, de reinnoirT de egu-

domnia acestiT terT, cu bunA chibzuire anerisindu-le, le-au adus la starea

lor dupe cele vechT intocmirT, hotArind de a se pAzi nestrAmutate tote cele
din vechime i cu viincise ctitoricesci orindueli; asemenea dar i intru o

glasuire cu Domnia Sa, (sail mai bine am qice) dreptuluT cuvint urmand
i Domnia Mea, hotArim a remane netinute in sein acele de Constantin
VodA urmate none' izvodirT gi a se pAzi nestrAmutat tote acelea elite cu
drept cuvint s'ati intocmit prin testamenturile acelor cu bun cuget reposac! ctitorT gi, ca sA nu ne intindem ma! m ult cu lungirea vorbelor peste
ceea ce se cuvine, poftorind aceleaf intocmirT, intr'un cuvint primind Domnia Mea de bune tote cate se cuprind in 11 capete ce sunt arAtate pe larg
in chrisovul DomnieT Sale frateluT Alexandru VodA Moruz din let. 1799
Decembre, le gi IntArim, rugand gi pre eel din urma NstrA fraff lumina*
DomnT de a le intari, ea unele ce sunt cuviinciose gi lu! Durnneqeii pla cute;

adeverim acest domnescul Nostru chrisov cu credinta prea iubitilor fii

a! DomnieT Mele Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod,
martorT find gi D-lor cinsticT i credinciorg velicii boeriT a! Divanului DomnieT Mele pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic
de Tera-de-sus, pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica
Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-dejos, pan Dumitragco Racovita, Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu
Vel Vornic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logofet de Tera-dejos, pan Constantin Sucu Vel Hatman, pan Mihalache Manu Vel Vornicul
politic!, pan Michalache Sucul Vel SpAtar, pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofet al strAinelor pricini, pan Nestor
Vel Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitru Manu
Vel Comis i Ispravnic, pan Michail Schina Vel GrAmAtic; i s'a scris chrisovul acesta la anul dintaiti dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aici in
oragul scaunuluT DomnieT Mele BucurescT, la aniT de la nascerea DomnuluT
Dumnecleil i MantuitoruluT nostru Christos 1813 Martie 4, de cAtre ChiritA
Logofet de Divan, care trecandu-se gi in condica DivanuluT DomnieT Mele
sA se tie in bunA pAstrare la sf. mAnAstire CotrocenT.
(VeclT Istoria Ronalnilor de V. A. UrechiA, torn. VII, pag. 377.)
i

(Cod. XIX, fila 2.)

www.digibuc.ro

DOMNIA L131 10AM CARAGEA.

BISERICA

21

menie pe alt1 10 anT, etc. Sf. Mormint a protestat rinduirea de egurnen direct
la CotrocenT, ceea ce nu impedec aplicarea chrisovuluT si acolo i la alto
mnastirT. (1)

(1) Pitac catre Metropolit qi catre Episcopz qi mitre velifii boerl, impreund cu
Banul .Filipescu qi Banal Brdncoveanu, pentru lndndstirile strdine, iar mai

virtos pentru Cotroceni, a le pane la ofinduiald.

Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite, iubitorilor de Dumne4eil Sfintia Vstre

Episcopilor i D-vstre cinstitilor i credinciosT D-vstre velitilor boerT aT
DivanuluT DomnieT Mele, impreung si cu D-ta biv Vel Bane Constantine
Filipescule, i cu D-ta biv Vel Bane Grigorie Brncovene, din csul ce Neam suit la acest Nou6 incredintat domnesc scaun al Ungro-VlachieT, a pururea privighihnd pentru obtescele folosurT i ingrijind pentru imbuntatirea
celor obstescr i in partea loculuT ale domnescil Nstre trT, de o potriva
am ingrijit i pentru mnastirile cele inchinate, care clintea egumenilor

celor dupa vremT far de socotla i lacoma epistasie ail ajuns la pustiere
i sub sarcina de forte grele clatoriT, i cu de adinsul silindu-Ne domnesce
i parintesce ca si cele pAna acum catahrisisurT ale egumenilor (earl privia

numal la a lor in parte folos) a se precurme i sa se iconomissd. i

banil ce Bunt datre aceste manastirT pe la unit altiT dintre supuiT Notri
(intru earl sunt si v&luve i copiT sarmanT, i pentru cariT top acetia se

cuvine sa avem purtare de grip, si O. nu-1 trecem cu vederea de a li se

face nedreptate de catre ceT ce nu li se cuvine a fi egumenT); de aceea dar,

nu numaT ca aceste sfinte lacaurl sa se ochrmuiasca de acurn inainte cu
bun orinduial, ci si creditoriT sa dobandsca o orinduiala a izbraniriT lor

de chtT banT aa a Ina, precum asemenea i atatia sand i vkluve (caril

pentru maT multa sigurantie i-ail incredintat la manastirea lor de bunt)
s se iconomissca cu putincis manghere si multamire la dreptatile lor
ca sa gassca cele maT

alese mijlce pentru cea de acum inainte ocarmuire a acestil manastirT

invgluita in forte grele datoriT, sa cerceteze on deamaruntul starea manastirilor si s pue la orinduiala otcOrmuirea spre cele maT folositOre; earl
i chibzuindu-se impreuna, prin anafora Ne-ail aratat mijlc.ele chte ail gash

cu cale a trebuesc spre ochrmuirea acestiT manastirT, ins& destoinicia a

egumenuluT ce se va orindui epistat cu sciinta de a egumeni bine i cu intelepciune si chezaie datre pentru orl-ce sfeterismos s'ar intimpl din
partea sa, i pentru crescerea veniturilor si pentru imbunatatirea acareturilor
manastiriT, care i Nou priimito fiindu-Ne, am dat domnOsca Nstra intarire

si am orinduit pre cuviosul archimandrit Dionisie Plumbueteanu epitrop i

ocarmuitor al acetil manastirT, urmnd intocmaT orinduelelor ce se cuprind
in anafora, sub eforia D-lor orinduitilor boerl eforT, i tot de-odata am scris
si catre parintiT celor de jos manastirT ale SfetagoreT pentru tOte eate cu Cyril

ferbinte s'ail intocmit spre folosul manastirif de aid i a celor de jos

odihna i multamire, care, dupa a, datoriel izbranire in vremel vor nadAjdui li

www.digibuc.ro

22

V. A. IIRECHIA

In anul 1815, loan Caragea revine asupra manastirilor inchinate si rinajutor cu indestulare, ca si cuviosil parintY, judecand far de patima buna
orinduiala ce s'ail facut pentru acsta si cu obstescile MAT ale tuturor manastirilor intocmitre si adeveritre dupa obieeiii intrind, prin sfat deobste
si printr'o glasuire, epistasia cuviosuluT archimandrit Dionisie Plumb ueteanu

la manastirea Cotrocenilor, ea, avndu-sT cuviincisa incredintare sa pta

savirsi cea catre manastire datoria sa si sa-sT arate rivna in fapta, ca unul
ce este madular al manastirilor celor de jos. Dar cuviosiT parintT ot Sfetagora, neprivind la acestea cu luare aminte, ci numal al lor folos vinandul,
far de a le pe'sa cat de putin de atatea vOduve si sarmanT ce se prapadesc,
perlndu-s1 ale lor din pricina manastirilor (carT s'ail zidit spre mangaerea
omeniril, iar nu spre impilarea si napastuirea eT), ail trimes riispuns far de
nicT o socotla si, in loc de a sistisi pre archimandritul Plumbueteanu la
epistasia manastiril, se silesc far de nicT un temeia de dreptate ca sa r6mae egumen Ignatie, ce s'ail fost orinduit de el maT inainte, dup ce s'ail
v6dit netrebuincios, ca unul ce nici sciinta. de egumenie nu are, nici chezasie, nicT ideT de obiceiurile pamintuluT, nicT destoinicie spre a netezi multele

si forte spre invluell a multor feluri de pricinT ale acesta manastirT; drept
aceea, WA orinduim acsta pricina la obstsca epiteorisie a PreaosfintieT
Tale i a Sfintiel VOstre si a D-vstre, ca, adunandu-v6 impreuna, O. luati sdma
ctitoricescilor orinduelT i domnesculuT chrisov ce este intocmit pentru manastirile cele straine, sa cititT apoT si anaforaua orinduitilor eforT i domndsca
Nstra intarire, cat si respuncltrele cartT ale parintilor celor de jos manastirT
si, impreuna chibzuind adev6rul si folosul si gasind cele maT alese mijlce
ce vor privi spre a manastiriT imbunatatire si usurarea eeT de mare sumo.
datoril, sa, Ni le aratatT prin obstsca anafora, sail intr'o unire cu totiT, dandu-v6

parerea ca sunt destoinice spre a manastiriT bun ocarmuire eke pan& acum
s'aii intocmit, asemenea sa Ne aratatl.
Pentru care, cat maT fail de zabava, si cerem prin D-luT Vel Logofaul

de Tera-de-sus obstsca hotarire ce veil face. Tolco pisali gpd.

1815

Ianuarie 8.

(Pecetea gpd.)

Vel Logof6t.

(Cod. LXXIV, fila 166 v.)

Milostiiu Bojiiu 16 loan Gheorghe Caragea V oecod i Gospodar zende

vlachscoe.

ROposatiT intru fericire si pururea pomenitT ctitoriT ceT ce au zidit sfintele si dumnecleescile lacasurT de aici din domnesca NOstra tr, din dum-

nedesca pronie luminati find spre facerl de bine si milosteniT, s'aq si

inzestrat cu felurT de acareturT datatre de veniturl, nu numal dupa rn6sura trebuinteT cheltuelilor, ci Inca si mai cu adaos (precum in fiinta Bunt
*lute), cugetand si rinduind ca din prisosul veniturilor O. se savirssca,
facerl de bine, milosteniT, prin buna otcarmuire si economie a egumenilor
ce se vor orindui dupe vremi; precum din chrisovul DomnieT Sale reposa-

www.digibuc.ro

DOMNIA LIIT IOAN CARAGEA. - BISERICA

23

duesce o nouh comisiune, compusl din Metropolitul, totT EpiscopiT, Divanul

tuluT Domn Alexandru Vod Ipsilant, ce-1 vlum trecut in condica mAnhstiril Bistrita, Ne-am pliroforisit Domnia Mea de cuprinderea ctitoricescilor
testamenturi ale acelor r6posatl ctitorT, unde se bine dovedesce cugetul i
sfirsitul zidiriT i inzestrArlf acestor sfinte mAnAstirT; pentru care, osebit de

ingrijirea ce se cuvine a o aye sapanirea dupA a sa datorie, atat pentru

a lor intregime i bunA fiintA, cat i pentru a se pAzi acele bine primite

si placute but Dumnegleti ctitoresci orinduelT, iar mai virtos pentru mAnAstirile cate aceT rposatT ctitorT prin testamenturile lor lAsandu-le slobode si
neinchinate unde-vasi, precum i egumeniT lor singurT stapani i numaT sub a
StApanirif ocarmuire, le-aa atirnat de privigherea i ingrijirea domnieT,
maT cu adaos avem datorie, atat NoT cat si ceT dupa NoT fratT luminatT Dom ni, ca sA
ingrijim prin tote putincisele mijlce, nu numaT pentru a lor bunA stare, ci ei

pentru paza ctitoricescilor orinduell, cat va fi prin putintA, dupA ale vremilor
mtimplAri i trebuinte, lAsand nestrAmutatT din ocarmuirea egumeniilor pre
egumeniT acelor mAnAstirT cap se vor arkte, cu dovadA in faptA bunT economi i doritorT cu osirdie pentru a lor bunA fiin
i, impotrivA, depArtand

si lipsind din egumenie pre cap' din ei se vor dovedi in rea petrecere

ei

r6T iconomi; dintre carT acestia, fiind-ca Inca de la trecuta luna a MT Maiii
Ne-am insciintat Domnia Mea, de la obraze cinstite i vrednice de ttA cre-

dinta, a este unul

Iosif, ce ati fost Ora acum egumen la mAnAstirea

Bistrita, dovedinelu-se din multe urmArT ale luT in rea si necuviOsA petrecere si economie, n'am trecut Domnia Mea cu vederea acstA insciintare,
ci Inca de atuncT indatA, aducndu-1 aicl pre numitul proin egurnen, l'am dat
in cercetarea Preaosfintiei Sale PArintelui Metropolit i a SfintieT Sale EpiscopuluT Buzrt, i a D-luT Vel Logofetulul de Tra-de-sus, ca sA-sT paradosesca
socotla mAngstirescilor veniturT si cheltuelT si, prin anaforaua ce Ne-au
fAcut, incA de la 22 ale trecutuluT Octombre, ne-ati aratat cA, dup cerce-

tarea ce air fticut socotelilor egumenieT sale, s'au dovedit, el nu numai n'afi
platit datoria ce au avut acsta manastire, in diastima de patru anT de cand
se afla egumenind, ci Inca art maT adaogat si altA datorie, pe Fang& care
salt dovedit i talerT 17.401 tainuitl de dinsul din veniturile mAnAstirescl,
osebit de alto condee thinuite, earl art rgmas a se cerceth, la fata loculuT
prin osebitA porunca ce vom da Domnia Mea; pre carele, dui:4 tot cuvintul
drept, l'am i lipsit din egumenia numiteT mAnAstirT si, chibzuind de a
gAsi pre altul, ca s fie cuvios intru podvigul s, cu buna, petrecere si bun
iconom, aflat-am pre cuviosul archimandrit Samoil, egumen mAnAstiril SadoveT, carele avem sciinta, cu bunA pliroforie, ca de child se aflA egumenind la acea mAnAstire, nu numaT ca s'au arAtat cu bunA petrecere, ci Inca
si din datoria de talerT 34.700, cu care au fost impovarata acea mAnAstire,
dupA fAgaduiala i chezAsia ce art dat ca o va plAti in soroc de sse anT,
au si platit aprpe de jumAtate in treT anT ce au trecut panA acum, si ca pre
un cercat si dovedit intru bunA petrecere i economie, l'am insArcinat tot pe
cuviosia sa ei cu egumenia acestii sfinte mAnAstirI Bistrita, dand si pentru
acsta chezas1 sigurT i cinstitl la cantelaria DivanuluT DomnieT Mole pre Hagi

Iano negutAtorul ot Craiova, impreuna si cu &ate-WI Serdarul Polihrone,

www.digibuc.ro

24

V. A. IIRECHIA

si in plus beeriT biv Vel Ban C. Filipescu si biv Vel Ban Gr. Brancovea-

dupA care a lor chezasie am dat si Domnia Mea la mna cuviosieT sale
acesta carte de egumenie cu ponturile si legaturile de maT jos arAtate:
1) SA fie nestramutat din egumenia acestil manastirT soroc de dece anT.
2) SA dea pa tot anul tal. sse sute ciece cu rasura lor aT sclelor, far de a
se maT scad sail a se maT adaoga, si osebit Cate talerT cinci miT, car!

acestT talerI cincT miT, cnd se va intimplA {fersca Dumnedeil) MIA de ciurna

in Ora, sA aiba a da la epistatif case! lazareturilor ce-I va orindui stapfinirea,

ca sa. fie pentru trebuincisele cheltuelT ale spitalurilor, iar in anil ce din
norocire nu va fi in Ora acest fel de bolT, sa dea la cutia milosteniilor, ca

sa se dea in lefile saracilor, far de a socoti insa Vornicia obstirilor 0, cu

luarea acestor banT, dobandesce vre-o ctusT de putina dicheomA asupra
acestiT manastirI, sag a socoti ca este inchinath la acsta epitropie, ci impotriva sa o cun6sca. cu totul sloboda, iar de alte orl-ce fel de ail vor esi
pe cele-lalte manAstirT acsta man Astire sa fie cu totul apgrata.
3) La implinirea soroculuT de lece anT, sa aibA a da manastirea slobodA
de tote datoriile ce aunt aratate in maT sus numita anafora a PreaosfintieT
Sale ParinteluT Metropolit i a SfiqieT Sale EpiscopuluI Buzeg si a D-luI Vel
LogofgtuluT de Tora-de-sus; iar de se va maT arat in urma si alta datorie
peste acsta, sA nu fie supus cuviosia sa orT chezasiT seT sag manastirea
la plata aceea$ datoriT, ci sa o platescA insusT Iosif proin egumenul.
4) TOM zestrea manAstiriT, miscatre si nemiscatOre, CAM va primi prin

catastih, sa. fie dator a o paradosi deplin la implinirea soroculuI de dece

anT, i dregerile si meremeturile, ce vor fi trebuincise atilt in manastire
cat si la acareturile dupre la mosiile manastiriT, sa le facA; tote mosiile i
viile mAnastiriT sa le caute si sa le lucreze dupA cuviinta si cu bun& orinduiala ; sa. pazOsch orinduelile bisericesci si ale mAnastiriT dupa cuviinta si

precum orinduesc ctitoril, iar or! din zestrile manastiril de va lipsi, sail la
cele lalte datoril ale cuviosieT sale de maI sus arAtate de va face vre-o urmare impotriva, sa. fie respundgtorT chezasil sgT.
5) OrT de i se va pAzi sorocul de ciece anT sag de nu, sa nu fie supus a
paradosi nicT o socotOla a veniturilor si cheltuelilor manastiriT, si Ina, de

se va lipsi din egumenie inaintea sorocului si vindute macar de se vor

gasi atuncT de cuviosia sa veniturile mosiilor pe aniT viitorl, sa remie bine

vindute pe sOma cuviosieT sale, far de a se indatora sA intrcA macar un
ban dintr'acele veniturT, precum si de plata datorieT manAstiriT A redmae
cu totul aperat.
6) Fiind-ca veniturile mosiilor manastiriT aunt vindute de numitul proin
egumen Tosif poma la viitorul Sf. Gheorghe si manastirea rgmane lipsita
pin& atunci de vre-un alt venit ca sail peva intimpin trebuincisa cheltuiala., precum si cuviesia sa egumenul cest de acum rm este cu cuviinta

a cheltui 'Ana atunci de la sinesT; de aceea dar, banil ce s'ail dovedit si

se vor mat dovedi tainuitT sag prapaditT de proin egumen din veniturile mAnastiriT, implinindu-se de orinduitul Logofgt al DivanuluT, sa se dea acestuT
de acuma egumen, ca sa-T fie pentru obeltuiala mAnAstiriT phnA la viitorul

St Gheorghe.

www.digibuc.ro

DOMNIA LIII IOAN CABA(iEA. - BISEBICA

25

nul, ca sa controleze gestiunea egumenilor manastirilor inchinate si in

7) De se va intimpla (feresca Dumnec).eti), in diastima egumeniet sale, a
se face stricaciune i alta paguba manastirit sari vre-unut alt acaret al sea,
din vre-o navalire de vrajmast, sae de rasboia, ort din cutremur, sail de foc
pricinuit de vrajmast sari hoti, sa nu fie dator cuviosia sa a preinnoi si a
pune la loc cu cheltuiala i cu veniturile manastirit, oil( de la sinest, sati
chezasit set sa se supere catust de putin cu vre-o respundere pentru acestea.
8) De se va intimpla cuviosiet sale mOrte mat inaintea impliniril soroculut de 4ece ant, sa remae in locul see chezasit set si sa se urmeze acsta
simfonie chiar pe chipul lor intoemat ca cand ar fi i via cuviosia sa, fara
de a se stramuta catusi de putin, fara numat stapanirea sa orinduiasca un
calugar la manastire dintre ealugarit manastirit, ea sa Ode numaT inchipuirea de egumen i orinduiala bisericit sa o pazdsca. Drept aceea poruncim Domnia Mea tuturor calugarasilor, Omenilor i robilor manastiril,
sa cunOscett pre cuviosul Samoil de egumen al acestit manastirt, andu-I
supunere i ascultare la cele ce ye va porunci asupra trebilor manastirescl,
ca ort-carele se va arata impotrivitor sa scie ca se va pedepsi; i D-ta Vel
Logofete de Tora-de-sus sa fact osebita porunca Domniet Mele orinduind,
dupa obiceiri, Logofet de Divan, ea sA mergri impreuna cu cuviosul egumen

spre a-1 aseza la numita manastire si a-I da tOta zestrea manastirit dupa
orinduiala CU catastih de perilavi; i saam receh gpd. 1816 Noembre 8.
Joan Caragea Voevod.

Michalache Racovita Vel Logofet, procitoh.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXIV, fila7166)

11ncistirea Dlul.

Ingrijire avend Domnia Mea pentru tote manastirile de aid din dornndsca Nestra Ora, iar mat virtos pentru cate dintr'aceste manastirt repoBata ctitorii lor, zidindu-le i inzestrndu-le cu acareturT datatre de veniturt, prin testamenturile lor le-ati lasat slobode i neinchinate uncle-vast,
precum si pre egumenit lor singurt stapant, i numat sub a stapanirit
otcarmuire atirnandu-le de privigherea i ingrijirea domniel, mat cu adaos
avem datorie, atat Not cat si cel din urma Ncistra frag luminatt Domni,

ca sa ingrijim prin tote putincisele mijlce, nu numat pentru a lor

buna stare, ci i pentru paza ctitoricescilor orinduelt, eat va fi prin pudupl ale vremilor intimplart i trebuinte; dupa acsta dar a Nestra
neaperata datorie, precum i pentru alte manastirt slobode domneset, am
chibzuit cele spre folosul lor si am orinduit egument, prin legaturt in scris,
in ce chip sa urmeze; asa i pentru manastirea Debut (flind i acesta una
din cele neinchinate uncle-vast), socotind cele spre folosul et, am intocmit
orinduiala de mat jos aratata, dupri care si insusT Sfintia Sa archiereul pi
iubitorul de Dumnecleti Cervino Iacov a primit a se insarcin cu egumenia
acestit manastirt, in soroc de clece ant, carele dand chezaq la cancilaria,
tintA,

www.digibuc.ro

26

V. A. 13RECHIA

deosebi a mAnAstiriT Cotrocenilor, al cAreia egumen o administr atat de

WI, cA er a. acum grozav de incgrcatg de datoriT.
domnesculuT Nostru Divan pre D-lui biv Vel Stolnicul Constandin Buzi, i
s'ail dat si SfintieT Sale ace:AA carte a DomnieT Me le cu coprinderea de
maT jos argtatA:
1) SA fie nestrAmutat din egumenia mAngstiriT in soroc de clece anT.

2) SA dea pe tot anul baniT scelelor dupg. Elia ce am intocmit-o Domnia

Mea in let. 1817, adecA talerl 250, cum si cate talerT 3.000, care acestl talerT 3.000, cnd se va intimpla (ferseg llumnecleil) blg de china in tell, sg
ailag a-I da la epistatiT easel lAzAreturilor ce-T va orindui stApinirea, ca s fie

pentru trebuincisele cheltuelT ale spitalurilor, iar in aniT ee din norocire

nu va ft in trA acest fel de MI6, sA-T dea la cutia milostenieT, ca sA se dea
in lefile sAracilor, fail a socoti insg, Dvornicia obstirilor cg, cu luarea acestor ban); dobindesce vre-o cAtusT de putina dicheomA asupra acestil mangstirl, sail a socoti cA este inchinat la acesta epitropie, ci impotrivg sa
o cunoscg cu totul slobodA; earl bani sg, aiba a-T re'spunde cu analoghie
pe fies-care lunA, iar de alte orT-ce fel de dArT vor esi pe cele-lalte mitn gstirT acestA mAngstire EA fie cu totul apratA.
3) OrT-chte acareturT ar face pe mosiile mAnAstiriT i in mAnAstire, cum

si tot lucrul viilor i judecAtT ce se va urma dupA vremI la mosiile mAnAstiriT, pentru impresurarca hotarelor do cAtre vecinY, sag pentru vre-o altA
pricing, tote aceste cheltuelT ce se va intimpl sA fie de la Sfintia Sa, afarA
numaT de se va intimplA (ferescA Dumneleil) in diastima acestuT soroc a
se face vre o stricgciune i alta paguba mAnAstiril sag vre unuT alt acaret
al sea de vre-o nAvAlire de vrAjmasT, oil din foc pricinuit de eT, sau de
rAsboiii, orl (le cutremur; atunci sA argte la stAphnire acea (loveditA stricAciune, ca sA chibzuiascA mijlocul cel cuviincios pentru dregerea aceY
stricAciuni.

4) Viile sg le lucreze cu bung orinduialg., ca sA le aducA la bunA orinduialA si stare.

6) Orinduelile bisericescI i ale mAnastiriT sA le pgzscA duph cuviintA
si dupg, testamentul ctitorilor.
6) Zestrea mAngstiril, miscAtere, nemiscAtre si de sinesT miscAtere, la
implinirea soroculuT EA fie dator a o da deplin dupg catastihul de perilavi,
cu care ail primit-o acum, afarg numaT din tiganT, carT orT de vor muri sail
de se vor spori [Aug la implinirea soroculuT de maT sus arAtat, sA fie paguba sail cfistigul in norocul mAnAstiriT, iar ctind se va dovedi cA ail fugit
niscal-va tiganI din pricina necAutAriT sail a releT petrecerT, ce vor cerc
despre Sfintia Sa, atuncl sA fie dator, cu a Sfintiel Sale cheltuialA, ori a-T duce
la urma lor, sau a-T pune la loc; iar din veniturile mAnAstiril, orl paguba
de se va intimpl, sail chstig, "Ana la implinirea soroculuT de lece anT, sA
fie in norocul Sf. Sale, fAr de a i se lua. de cAtre cine--va si nicT o socotlA,
ori Sf. Sa sA crA vre-o pagubA.
7) La Implinirea soroculuT de 4ece anT Brt lase mArastirea slobodA fArA
nicl o datorie si, la catagrafia ce se va face, de se va gAsi vre-o datorie fAcuth de rposatul archiereii, sA se plAtescA din avutul luT, cAcl acel rposat,

www.digibuc.ro

DOMNIA LUT IOAN CARAGEA.

BISERICA

27

CotroceniT, vechia resedinta domnsca de varg., maT ales dupa arderea CurtiT

cAnd ail luat manastirea acdsta, ag luat-o Para datorie, dui:4 cum se-cuprinde

in catastihul de perilavi iscalit de chiar acel r6posat.

8) Chezasul de mai sus argtat O. dea chezasia sa in saris la cantelaria

Divanulul Domniei Me le, legAndu-se, ch orl de nu va pazi si va urmA Sf. Sa

tote cele de maT sus aratate intocmaT si pe deplin, sag de nu va da la

implinirea soroculul zestrea mAnastiril deplin, precum s'ag cps mal sus. sa
fie insusT chezasul respunclaor si platnic intru tote, that de a i se primi
vre-un cuvint de pricinuire.
9) De se va intimpla mrtea Sf. Sale maT inaintea soroculuT de clece anT,
sa rAmge chezasul in locul Sf. Sale si sa urmeze acOsta simfonie pe chipul
chezasuluT, intocmaT ca cAnd ar trai si Sf. Sa, ma a se strAmuta chtusT de
putin, iar staphnirea sa orinduiasca atunci un calugar la manastire ca sa
pOrte numaT inchipuirea de egumen si sa fie purtgtor de grija a se pazi
orinduiala bisericil; i saam receh gpd. 1813 Ianuarie 21.
(Iscalitura gpd.)
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXV, fila 200 v)

Aprpe identic este actul de garanOe dat, in 1818 lanuarie 21, pentru
egumenul mangstiriT Dlul:

Fiind-cA la manastirea Mut din sud. Dimbovita ad orinduit Maria Sa

Prea Inaltatul nostru Domn egumen pre Sf Sa archiereul Iaeov Cervino, cu
ponturile ce se aratit in luminata. cartea MarieT Sale, ce i s'ag dat la mAnT,
si pentru siguran%a celor intocmite si legate de a se pazi cate privese asupra ingrijiriT archierieT sale, sag cAnd impotriva nu va fi urmator, incredincez &I sub a mea iscalitura cele de maT jos aratate ponturl adeca:
1) SA fie nestramutat din egumenia manastiriT in soroc de clece anT.

2) Sa dea pe tot anul banii sadelor, dupa fia cea intocmita de Maria

Sa, din let 1817, adeca talerT 420, cum si cAte talent 3.000 la cutia milostenieT, ca sa se dea in lefile saracilor, fara a socoti insa Dvornicia obstirilor
ca, cu luarea acestor banT, dobAndesce vre-o cAtusT de putina dicheoma
asupra acestiT manastirT, sag a o socoti ca este inchinata la acOsta epitropie,
ci impotriva sa o cunsca cu totul sloboda; earl ban! sa aiba a-T respunde
cu analoghie pe fies-care lung.
3) Orl-cAte acareturT ar face pe mosiiie manastiriT i in manastire, cum si

tot lucrul viilor, i judecatT ce se vor urma dupa vreml la mosiile mAnastiriT, pentru impresurarea hotarelor de catre vecinT, sag pentru vre-o alta

pricing., tote aceste cheltuell ce se va intimple. (ferOsca Dumnecleg) in diastima acestuT soroc, a se face vre-o stricaciune i alta paguba manastiril
sag vre-unul acaret al manastiriT din vre-o navalire de vrajmasT, orT din
foc pricinuit de eT, sag de rasboig, ori de cutremur; atuncl sa arate la StapAnire acea dovedita stricaciune, ca sa, se chibzuiasca mijlocul cel cuviincios pentru dregerea aceT stricaciunT.

4) Viile sa le lucreze cu buna orinduiala, ca sa le aduca la buna stare

www.digibuc.ro

28

V. A. IIRECHIA

domnescT in luna Decembre 1812, atrage in mod deosebit atentiunea Dorn-

5) Orinduelile bisericescT i ale manastiriT O. le pazesca dupa cuviinta si

dupa, testamentul ctitorilor, etc. (Ca in aclul de mat sus, ponturile 6, 7, fi, 8.)
Urmatorul act de egumpnie, in redactiune une-orT variand de cele de maT
sus, este chiar in context calificat de contract:
.11kindstirea Hurezul din sud. Vilcea.

Ingrijire avnd Domnia Mea pentru kite manstirile de aicT din domnsca Nstra tra, iar maT virtos pentru Ate dinteaceste manastirT r--

posatiT ctitoriT lor, zidinclu-le si inzestrandu-le cu acareturT datatOre de ve-

niturT, prin testamenturile lor le-at lsat slobode si neinchinate undo-

vasT, precum si pre egumeniT lor singurT stapanT si numaT sub a StapaniriT
otchrmuire, atarnandu-le de privigherea si ingrijirea domnieT, maT cu adaos
avem datorie, atat NoT cat si eel din urma Nstra fraff luminatT Domni, ca
sa ingrijim prin tote putincisele mijlOce, nu numaT pentru a lor buna stare,

ci si pentru paza ctitoricescilor orinduelT, cat va fi prin putinta, dupa, ale

vremilor intimplarT si trebuinti; dupa acsta dar a Nstra neaparata datorie,
precum si pentru alte manastirT slobode domnescT am chibzuit cele (1e
folosul lor si am orinduit egumenT prin legaturT in scris in ce chip sa se
urrneze, asa si pentru manastirea Hurezul din sud. Vilcea (fiind si acsta

una din cele neinchinate unde-vasT), socotind cele spre folosul el', am intocrnit

orinduiala de maT jos aratata si, dupa pliroforia ce am luat de la D-1uT

einstit si credincios boerul DomnieT Mele biv Vel Banu Grigorie Brancoveanu,

ctitorul acestiT manastirl Hurezul, pentru cuviosul Ghermano archimandrit,

ce air fost !Ana acurn egumen la numita manastire si se purta cu buna

orinduiala si ail Omit manastirea in buna stare, aa dres si ail meremetisit cele

stricate si n'a.il indatorat manastirea, avnd si petrecerea sa imbunatatita,

dupa datoria ce se cuvine until egumen, si pentru ca si de acum inainte
sa-sT indoiasca, rivna si silinta ce-air avut cu acsta sf. manastire, atat spre
podba si intarirea si adaogirea lucrurilor si a zestriT manastiriT, cat si
spre sfintele slujbe si ruga3iunile ce se savirsesc catre milostivul Dumne4eil
la sfintul jartfelnic a se face dupa cannele si orinduiala ce ail manastirile,
far de scadere, i-am dat acsta domnsca nista carte cu ponturile de maT
jos aratate:
1) SA fie nestramutat din egumenia manastiriT in OM vita sa, purtandu-se precurn s'ail purtat pana acum.
2) SA dea pe tot anul baniT sclelor talerT 400, cu metohul el, dupa intocmirea ce s'aa flout de Domnia Mea in anul trecut cu let. 1817 pentru
tote manastirile teriT la plata banilor sclelor, care este vechia si canonisit
obiceia, intru care intocmire este si manastirea acsta cu aratata suma,
dimpreuna cu metohul eT, far de a se maT scad sail a se ma! aclaogh, si
osebit sa dea si talerl 1.200 pe fies-care an; car! acestT ban!, cand se va
intimpla (fersca Dumnelea) Ulla de ciuma in tra, sb. aiba a-I da la epi-

www.digibuc.ro

DOMNIA LIII IOAN CARAGEA.

BISERICA

29

nitoruluT. El rincluesce asupra acesteT mAnAstirT o anumita eforie, compusl din

statii easel lazareturilor, iar in aniT ceT ce din norocire nu va fi in tea

acest fel de bell, sii-T dea la cutia milosteniilor, pentru sufletul acestor riiposatl ctitorT, far de a o socoti insa Vornicia obtirilor ca, cu 1 uarea acestor
bani, dobandesce vre-o catuT de putina dicheorna asupra acetiI mlnastirl,
sail a socoti ca este inchinata sub acestA epitropie, ci impotriva sA o cu

nescl cu totul sloboda; earl banT sa alba a-T da po talerT 100 pe fie-

care lunA de la li'ntail a luniT luT Martie let. 1818, iar de alte orl-ce fel de
darT vor eqi i peste cele-l-alte manastirT acestA manAstire sA fie cu totul

aperata.

3) Dregerile i mererneturile ce vor ft trebuinciese, atilt in manastire cat

i la acareturile de pre la moiile manastiril, sa le faca, cum fil i tote moiile i viile manastira A le caute i sa, le lucreze dui:A cuviinta i buna
orincluiall, precum s'ail urmat i 'Ana acum, cum i zestrea manastiriT, care
ail priimit-o prin catastihul seil do perilavi, sa o MIA. intrega i de fath i,
de va II in putinta, BA se i inmultsca, ca sa alba cinste i laud& in vieta
i dupA petrecania sa, iar nu impotrivl cu scadere, pentru ca. Domnia Mea,
nAdajduind dreptuluT sett cuget, dupA incredintarea ce Ne-al dat D-luT biv
Vel Banul Grigorie Brancoveanu, nu l'am indatorat la nicT un fel de chezAie, precum al dat altY egumeni dupl la alto manastirl slobode domnescT
ca acesta.
4) In OM vieta egumeniel sale socotell sA nu i se cra, de se va purta bine.
5) De se va intimpla, feresca Dumnedel, a se face stricAciune in oblAduirea
egumenieT sale, oil alte pagube mAnAstiriT, sail vre-unui alt acaret al mAnastiriT,
de vre-o nAvAlire de vrAjma1 i de rasboil, orT de cutremur, sal de foc pricinuit

de vrAjmaT sal hoti, atuncT intimplaterea primejdie O. o facA cunoscuta,

stapaniriT, spre a i se da voe sA se imprumute sa drgA cele stricate la loc,
iar &and impotrivl se va gasi datorie, oH-ce zapise avlicescT sal prosopichis sl plAtescl din periusia sa; drept aceea poruncim Domnia Mea tuturor cAlugarilor, emenilor i robilor de la numita mAnAstire, sa.-I cuniescetT
pre numitul de egumen al acetii manAstirt in Vita vieta, dandu-T supunere
i ascultare la cele ce ye va porunci asupra trebilor manAstiresci, cAcT orTcarele se va arlta impotrivitor sa. scie cA are voe a-T arata Domniel Mete
ca sA se pedepssca, afar& de robiT mAnAstiril, carora in totA vremea, dupl
vina lor, a I certa, aflandu-se cu priveghere de a nu-T rSspandi in terT straine;
i D-ta Vel Logofete de Tra-de-sus sa primesci asemenea contract de la
mAna cuvioiel sale cu ponturile de maT sus arAtate, dat la cantelaria DivanuluT, earl amindou aceste aezAminturi i intocmiff pentru egumena-

tul seil la manastirea Ilurezul sa se trecl i in condica DivanuluT spre a

fl sciute.

1818 Februarie 25.

(Iscalitura i pecetea apd.)

Zapisul, adeca contractul acetil carti a manastiriT Hurezul, s'al trecut

in condica de chriseve.

www.digibuc.ro

30

V. A. 1JRECHIA

Beizadea Iorgu Caragea, fiul sg, si din boeriT biv Vel Banul Gr. Brincoveanu

Important este actul urmAtor, care amintesce de o veche restaurare a

mAnastiril Cfimpulung:

.16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Cetindu se inain tea DornnieT Me le acsta alaturata anafora a SfintieT Sale
iubitorului de Dumnegeti Episcopul Argesiu, s'ail cetit impreun si jalba ce
Mi-ag dat Sfintia Sa archiereul Apainia, nAstavnicul mAnAstiril CAmpulungulul,

qicnd cA, de i se va maT da acsta manastire de a o tin Inca clece anT

peste implinirea soroculuT celor-lalt1 lece urmatorT si de i se va ridich si
chezasul ce-1 are dat pentru eel dinta clece anT pentru acestT urmatorT
(pee anT, primesce a face en cheltuialA de la sinesT acest meremet al bisericiT, intocmaT precum maT in jos se arata, si, la implinirea soroculuT de
20 de anT, O. lase mAnastirea cu totul sloboda de orT ce datorie; a caruia
cerere de a i se radic chezasul nu este priimita Domniei Mele, caci fiinta
si neradicarea chezasuluT ii este maT virtos spre dovada a bunuluT cuget
al SfintieT Sale, cu care se arata asupra acesta mAnAstirT, dar sa i se dee ma-

nastirea pe altT lece anT, de vreme ce alt mijloc nu este de a se face acest
meremet cu din veniturile manastiriT in diastima soroculuI acestor urmAtorT clece anT, dup arAtarea ce Ne face printeacsta anafor Sfintia Sa
Episcopul Argesiul, priintim Domnia Mea cererea archiereuluT Apamia si hotarim, ca, de va savirsi acest meremet al bisericiT cu cheltuiala de la sinesT

la viitorul an sag cel mult p'an la al doilea an, sa alba a maT tine acestA
mAnAstire Campulung, peste implinirea soroculuT de 4ece anT ce-T este data,

Inca lece anT de atuncl inainte, tot cu acelas1 mijloc si legaturT ce sunt

arAtate in cartea Domniel Mele ce este data pentru urmAtorul soroc de clece
anT, intru tote intocmal, farA cAtusT de putina strAmutare si far de a pretenderisi la implinirea soroculuT nicT macar un ban pentru cheltuiala ace-

stuT meremet; de care poruncim D-tale Vel Logofete de Tora-de.sus sa i

se and a aduce chezasie in scris de la chezasul sOg si pentru calalti

clece anT, iar nefacOnd urmarea meremetului de maT sus aratata, sa aib a
tin mAnastirea numal 'Ana la implinirea soroculuT urmatorilor 4ece an!.
1818 August 30.
(Pecetea gpd.)

Vel Logan.

(Cod. LXXV, fila 221 v.)

W actul orT contractul de prelungire pe alV clece an! a egumeniei:

Cartea archieresdni Filaret Apania la Cdmpulung.
Ingrijire avnd Domnia Mea pentru tote mAnAstirile de aici din domnOsca
NOstra Ora, iar maT virtos pentru eke dintr'aceste manastirT rOposata ctitoriT lor, zidindu-le si inzestrndu-le cu acareturT dAtatre de veniturT, prin
testamenturile lor le-ail lasat slobode si neinchinate unde-vasT, precum si
pre egumeniT lor singurT stapani si numaT sub a staphniriT ocArmuire, afar-

www.digibuc.ro

1301VINIA IA IOAN CARAOEA. - BISERICA

31

i Vel Logofet de Tera-cle-sus Grigorie BAleanu. Fiind-ch acetT boeri nu

nandu-le de privigherea i ingrijirea domniet, maT cu adaos avem datorie,

atat NoT cat i cel din urnia NestrA fratT luminap DomnT, ca sA ingrijim prin
tete putinciesele mijlece, nu numaT pentru a lor buna stare, ci i pentru

paza ctitoricescilor orinduelT, cat va fi prin putinla, dup. ale vremilor intimplArT i trebuinte; dupA acesth dar a Nestra neapgratA datorie, precum
pentru mAnAstirea Bistrita, chibzuindu-le spre folosul eT, am orinduit egumen
prin legatura in scris in ce chip sA urmeze, aa, i pentru mAnAstirea CampulunguluT (fiind i acsta una din cele neinchinate unde-vm1), chibzuind

cele spre folosul eT, am intocmit orinduiala de maT jos arAtatg, dupa care
i insuT Sfintia Sa archiereul Filaret Apamia, ce ag lost pan& acum nAstavnic
la acestA mAnAstire, orinduit Inca din let. 1813, ail primit a se insArcina ;4i

de acum inainte in soroc de oece anT cu egumenia ace0iT mAnAstirl, care

(land cheza; la cantelaria domnesculuT Nostru Divan pre D-luT biv Vel Paharnicu, Andonache Teohar, i s'aS dat i SfintieT Sale acestA carte a DomnieT
Mele cu cuprinderea de maT jos arAtatA:
1) SA fie nestrAmutat din egumenia manastiril in soroc de clece an!.
2) S. dea pe tot anul banit clelor, dupa obiceiti, precum ail fost i maT
inainte, cum i cat() taleri 2.500 la cutia milosteniilor, ca sA se dea in lefile
saracilor, Mira a socoti insa Dvornicia obtirilor cA, cu luarea acestor ban!,
dobandesce vre-o catuT de puOna dicheoma asupra acetii mAnAstirT, sag
a o socoti cA este inch.natA la acestA epitropie, ci impotrivA sA o cunesc:A
cu totul slobodA; cart banT sa aiba a-T respunde cu analoghie pe fie-care lunA.

3) Biserica, hind cu acoperemintul de tot stricat, darapanat, O. fie dator la

viitorul an ca s o acopere de isnevA.
4) TertA datoria mAnAstiriT, ce este cu zapise avlicescT, in soroc (le eine!
lunT et o plAtescA i sA aclucA acele zapise la cantelaria Domniel Mele, ca

sa se rump..

5) OrT ce acareturT ar face pe moiile manastiriT, cum i tot lucrul viilor

i judecatA ce se va urma dui-A vremT la moiile mAnAstiriT, pentru impresurarea hotarelor de dare vecinT, sail pentru vre-o all& pricinA, tote aceste

cheltuelT ce se va intimpla sA fie de la Sfintia Sa, afarA numaT de se va

intim pla (ferescA Dumnecleri) in diastima acestuT soroc a se face vre-o stricAciune, i alth pagubA manastiriT, sail vre-unuT alt acaret al ski din vre-o
navAlire de vrAjmaT, orT din foc pricinuit de eT, sail de rtisboiti, orT de cutremur, atuncI sa arate la stapanire acea doveditA stricAciune, ca sA se chibzuiasca mijlocul cel cuviincios pentru dregerea aceT stricaciuni; viile inch

sa le lucreze cu buna orinduialA, ca sA le aduca la buna stare.

8) Orinduelile bisericescT i ale mAnAstiriT sA le pazsca dupa cuviinta
i dupa testamentul ctitorilor.
7) Zestrea mAnastiriT, micatOre i nemicAtere i de sine1 micatOre, la

implinirea soroculul, sa fie dator a o da deplin dupa catastih de perilavi

cu care ag primit o &end s'ag orinduit nastavnic la acea manAstire in let
1813, afara numaT de tiganil, earl, orT de vor muri sag de vor spori panA
la implinirea soroculul de maT sus aratat, sa fie paguba sau catigul in

norocul manastiriT, iar cand se va dovedi cA au fugit niscare-va tiganT din

www.digibuc.ro

32

V. A. IIRECHIA

pot sA se adune regulat la hanul erban-Voda, unde sunt biurourile EforieT,

pricina necautArii sag a releT petrecerT ce vor cerea despre Sfintia Sa, atunci
sa, fie dator, cu a SfintieT Sale cheltuiala, orT a-T aduce la urma lor, sag a-T

pune la loc; iar din veniturile m5,nAstiriT, orT paguba de se va intimpla,

sag c5tig, panA, la implinirea soroculuT de clece ant', sg, fie in norocul Sfintiei

Sale, fara de a i se Ina, de catre cine-va0 nicT o socotla, orT Sfintia Sa sa

cra vre-o paguba.
8) La implinirea soroculuT de clece anT, sg, lase mAnAstirea slobodg cu
totul de datorie, precum asemenea sa lase slobode i arenclile tuturor acareturilor i moOlor marthstirii.
9) Chezaul de mai sus aratat sl dea chezAia sa in soris la cantelaria
Divan ului DomnieT Mele, leganclu-se ea, orT de nu va pazi i va urma Sfintia

Sa tote cele de mai sus aratate intocmai i pe deplin, sag de nu va da la

irnplinirea soroculuT zestrea manAstiriT deplin, precurn s'ag cLis maT sus, sA
fie insuT chezmall respunclAtor i platnic intru tote, far de a i se primi

vre-un cuvint de pricinuire.

10) De i se va intimpla mrte SfintieT Sale mai inaintea sorocultif de

clece anT, sA rtimae chezaul in locu T i BA se urmeze acOsta simfonie pe

chipul chezaului intocmai ca cand ar trgi i Sfintia Sa, fax a se stramuta
614 de putin, fara numaT stapfinirea s orInduiascA atunci un calugar la
mAnastire, ea sei Torte numa1 inehipuirea de egumen i sg fie purtAtor de grija

a se pAzi orinduiala hisericiT; i saam receh gpd.-1817 Aprilie 23.

Vel Logoft.
(Pecetea gpd.)

(Cod. L XXV, fila 22 v)

lath, acurn i cArti do egumenie, mai ales la mg,nAstirile inchinate,

uncle nu era sub acest nume deghisata o adevArala arendare:

ei

Carte de egumenie.

Dat-am domnosca listrg carte de egumenie

pre earele 1-am
facut Domnia Mea egumen la manAstirea
sud
in locul
ce ag fost panA acum, dupa alegerea Prea SfintieT
Sale ParinteluT Metropolit. Dec!, mergnd la numita manAstire, sa alba a
face zapt tote lucrurile mangstiril, miqcatre i nem*Atre, prin calastih

dupa orinduiala, carele sa se sildsca a tine mAnAstirea in bun5, stare, a

drege qi a meremetisi cele stricate, ca s nu ajunga la darapanare. SA iconomisoscA bine zestrea mAngstiriT, a o aduce la spor i adaos; sit nu ingreueze mAnastirea cu datoriT, pazind cea dintru inceput intocmire a manastiriT, dui-A orinduiala rAposatilor ctitorT i dupa, testamenturile mAnastirilor ce de obte sunt date, ca sa i se cunscA buna economie i vrednicia
in faptg. Poruncim Domnia Mea pArintilor, i vou slugilor i robilor mangstiriT, s cunscetT pre numitul archimandrit de egumen al acetil ma-

www.digibuc.ro

tONNIA LOY MAN CARAGEA.

33

=ERICA

apoT Domnitorul (IA acesteia, ca un director i cancelarist permanent la trba

pre biv Vel Clucerul C. Predescu.

Dam in anexele volumuluT o serie bogath de chriseve reinnoite la nu-

merese manastirT din Ora i din Orient. Caragea Vod, duph arderea
CurCiT domnescT de la Dlul Spirii, se muta in casele lui Gr. Ghica, care
si acum exista in fundul curtiT easel Lahovari. Se probeza acesta cu un
document, in care Vornicia obstirilor cere luT Voila voe s facit spital de
ciumaci in Hanul Filaret, care venia pe locul actualuluT Teatru Nacional.
Actul dice ca acest han era peste drum de curtea, in care acum s'a mutat
domnia, dupa arderea CurCiT gospod.
sit-T dacf Vita supunerea si ascultarea, ea sa pOta savirsi trebile manastiriT fara de cusur. 1812 Decembre 10.
1817 Ianuarie 15. S'a rinduit la maniistirea Michaia-Voda Antim Ieromonach, dupa alegerea manastiriT de jos.
1818 Ianuarie 21.
S'a rinduit egumen la mnastirea Dlul din sud.

nastirT, caruia

Dimbovica Iacov Cervino Episcopul.

(Cod. L.XXV, lila 46 v.)

Posedam clite-va documente de num ire de egumenT nu numal pe ciao

dece anT, ci pe vidta. Deja am adus maT sus contractul pentru manastirea
Ilurezul. MaT iata altul:
Chrisovul Petrintelia Sevastis a 11 statornic la Tismana.

De vreme ce, dupa asem6narea nevcluteT intocmiri a celor cerescY, si

cele pamintesci ail bun orinduiala si bunul asezamint, ca. dice Dumnedea
in Sfinta Scriptura : Prin mine Impe'ralil irnperatesc si DomniT stap"anesc,
carom li Wag hrazit de la Dumnedea a griji pentru buna stare a celor
lumescY in dou chipurT, adeca bisericesce si politicesce, iar maT ales i inti a Ii supasT la dumnedeescile pravilT, ca printr'insele s lucreze cele
folositere de obte nemuluT omenesc, dand tuturor dupa vrednicie, cacT eine
cauta pre ceT vrednicl lauda luT I1 dobandesce, si a impartai pre ceT vred-

nicT cu cele dupa cuviinta si cu ceea ce este de folos este o pricina indemnatere si altora, ca, vedend, sa urmeze faptele lor si sit silesca ea prin

invetatura si ostenlti, sa vie si eT in trepta vrednicieT. Drept aceea, invrednicindu-Ne si pre NoT DommA Dumnedeil cu domnia acesteT pravosiavnice
Terl-Rumanescl, gasit-am pre iubitorul de Dumnedeil Sf. Sa Episcopul Sevastis Chir Dionisie, dintre parninteniT de aici, vrednic si cuvios intru slujba
sa, carele la let. 1795, dupa in seris paretisis ce aa fest dat Nichifor egumen
Delenul i dupa artitarea ce s'at fost facut de proin Mitropolitul Dositeia
Anakle 4. R.Tom. XLV.dremoriile Seq. Tetorice.

www.digibuc.ro

84

V. A. IIRECHIA

Tata acum actele de reinnoirea acestd epitropiY:

LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar semis vlachscoe.
LuminAtia Ta Beizadea Gheorghe Caragea, al Nostru prea iubit flu, i D-veetre cinstitilor si credinciosi boerilor aT DomnieY Me le biv Vel Bane Gri-

cAtre Dom nia Sa fratele Alexandru Moruz Voevod, s'an fost orindnit numitul archiereil, apoI in urmh iarAsi acel Metropolit cu anafora, a fost facut
arAtare ruposatuluT Domn Alexandru VodA Ipsilante, c acea manAstire find
supus la datorie i aflandu-se in dArApAnare din neingrijirea egumenului,
ce a stAtut dupa vreml, cu fagAduiall de neschimbare in vieta sa din acea
egumenie a De lului, au supus pre numitul archierea de ail primit egumenia,
fagAduindu-se si Sfinlia Sa o a plAti de datorie i a o preinnoi cu totul, cu
care anafora, cerendu-se sigurita egumenulul numituluT archiereg la acea
mAnAstire, Domnia Sa judecfindu-o, se vede cA, dupA cercetarea ce au facut,
ati gAsito cu cale si afl dat la mina numitulul archierea Sevastis domnesc
chrisov de intArirea egumenieT panel in sfirsitul vigil sale, in care chrisov
rAzimindu-se, a i pus in lucrare cele fAgAduite intr. un rind, i child ail
isprAvit prefacutul mAnastiriY, viind cutremurul i risipindu-le tote la pamint, de isnevA al doilea rind le-ag fAcut la loc, Inc i maT cu adaos; iar

la let. 1807 lulie, in vremea cnd se OA aid armia rusescA, numitul Metropolit Dositehl, MIA sfat de obste, ltAnd de sub otearmuire-Y mAnastirea
Delului, ai dat-o until Ilarion, omul seil; ins& numitul archiereil avusese la
minile sale despre partea celor mal alesl din orasul TirgovisteT adeverire
sub iscAliturA pentru petrecerea sa si urmarea la cele mai sus arAtate, care
cunoscute fAcendu-se si mai virtos sciute find Inca maT dinainte de cea
de atund oblAduire a DivanuluY, adea de D-lor veliiY boeri, si pentru cl
atuncY se intimplase, iarAsT cu sfat de obste, de s'ail deslipit de la lazareturile si spitalurile ot Dudesci trei mAnAstirY, ce se puseserA maY dinainte,

intre earl find i mAnAstirea Tismana din sud. Gorj, si reposatul *tefan
archimandritul, ce fusese mal inainte egumen, singur s'afi lepAdat, nepriimind

a maI fi egumen, trecut aflandu-se in virsta betrometelor, si in locu-1 s'aa

gAsit cu cal e de obstea boerilor Divanului si s'ail dat mAnAstirea Tismana
nutnitului archierea Sevastis, pentru nApAstuirea cu luarea mAnAstirii Dlulu! i pentru cA urmi i trebuinta a El o acest fel de manastire prea veche
a Ora sub otcirmuirea a unuT ipochimen ea acesta, cercat si cu bun ipolipsis. Acum dar, acestea fAcendu-se cunoscute DemnieI Mele, prin jalba sa
ce Ne.a dat, cu dinadinsul am cercetat, prin tainh si de facA, si pliroforisindu-Ne

de tot adeverul i mai virtos adeverindu-Ne ca i la acestA mAnAstire Tismana numitul archiereil, Inca de cnd s'aa dat sub ingrijire-Y, nu incetzA,
preinnoind cele stricate ale mAnAstiriI inlAuntru si pe afarl i altele de
isnevA fAcend, invelind si chiar biserica din mAnAstire cu hier i tiind-o
cu adunare de paring cuviosT si impodobita pururea cu necontenitele slujbe
bisericesci, si fiind-ca singur nu cere despagubirea sa de multele cheltueli
i ostenelile ce ail pus la mAnAstirea DluluT, Domnia Mea, chibzuind cele

www.digibuc.ro

DOMNIA Lul OAN CARAGEA. - BISE1UCA

35

gorie Brancovene i Vel Logofete de Tera-de-sus Grigorie BAlene, fiind-ch

drepte earl i se cuvin numitului archiereii, i mal virtos vrnd a sigurifsi

buna otcarmuire a acestii mAnAstirT Tismana, de a nu cAd6 dupA vreml
in vre-o altA egumenie a vre-o until nevrednic econom i rti chivernisitor
si sA ajungA mAnAstirea in prstA stare si dArApAnare

i sA o supue si sub

grele datoril; de aceea dar, dupa incredintarea ce am luat, atat de ipochimenul sti, cat i pentru acstA prea veche mAnAstire Tismana, nevrnd
Domnia Mea a trece cu vedere ticalosia ce p6te a-I veni cu lipsirea de
otcarmuirea numitulul archierefi, dupA datoria atat crestinscA cat si clomnscA, avnd oblAduirea de la insusi milostivul Dumneclea a t6tel OH, find
mai virtos indemnati si de mare evlavie ce avem chtre prea sfinta preacuratA stApana nstrA i pururea fecirA Maria, maica Domnului nostru Isus
Christos, a cArui adormire se prAznuesce la biserica dinteacstA mAnAstire,
cum si cAtre sfint cuviosul pArintele nostru Nicodins cel sfinfit, fncepetorul
zidiri acefti1 meindstiri i adunAtorul de obstea cAlugArscA acolo inlAuntru,
a cAruia mormint i astAcli se aflA in slonul bisericii din mAnAstire, am
gAsit cu cale si am hotarit i, prin acest cinstit si bine incuviintat chrisovul
Domniei Mele, de isn6vA am dat numita mAnAstire Tismana din sud. Gorj
in desAvirsitA purtarea de grijA a iubitorului de Dumne4eil Episcopului

Sevastis Chir Dionisie, spre a o aye pan la sfirsitul vietil sale, otcar-

muindu-o i chivernisindu-o nestrAmutat i nesuprat de nimenea in tOtA

vieta sa, ca printr'acsta rAzimandu-se, sA nu-0 imputineze libovul ce firesce
are spre adAogirea lucrurilor mAnAstiresci, ci mai virtos BA ingrijescA pu-

rurea cu dorinM de a nu se pune sub datorie, ci la sfirsitul vietii sale sA

o lase slobodA despre acstA impovArare, purtand grija i de acurn inainte,

dui:a netAgAduita sa datorie de a aye mAnAstirea impodobitA cu paring
cuviosi spre sAvirsirea sfintelor slujbe, pentru pomenirea reposatilor ctitorY
si a Domniei Mele, iar cand cine-vasi cu vre-un mijloc va cerca de a-1 lipsi
de la acstA mAnAstire, voind a lua de la numitul archiereii otcarmuirea
acestii mAnAstiri, atuncl maY inti sA i se plAtesca ttA cheltuiala ce va
atilt& a air fAcut, cum si t6M ostenla, pentru ca sA nu i se mai facA de
isn6vA i altA npAstuire, precum i cu luarea mAnAstiril Dlu. *i am intArit chrisovul acesta cu insAsi credinta Domniel Mele 16) loan Gheorghe
Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fii, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martoril fiind i D-lor cinstitI
si credinciosl boerii ve1iT ai Divanului Domniei Mele: pan Radu Golescu
Vel Vistier, pan Constantin Kretzulescu Vel Ban, pan Gheorghe Arghiropulo
biv Vel Ban, epistatul SpAtAriei, pan Barbu VAcArescu Vel Vornic de Trade-sus, pan Constantin BAlAceanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Iordache
SlAtineanu Vel Vornic al obstirilor, pan Grigore BAleanu Vel Vornic al
treilea, pan Dumitrache Racovit Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Filipescu Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Constantin Filipescu Vel Logofdt
de Tera-de-jos, pan Fotache tirbei Vel Logoft de obiceiurY, pan Grigorie
Ralea Vel Hatman, pan Alexandru Nenciulescu Vel Vornic al politiei, pan
Iacovache Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolo Vel Logofet al strAinelor
pricini, pan Alexandru Ghica Vel Clucer, pan Costache Bibica Vel CAminar,

www.digibuc.ro

V. A. UREMIA

SO

egumenul, impreunh cu exarchil mAnAstiril Cotroccra, prin jalbh ad fAcut

pan Nicolae Sutul Vel Comis, si ispravnic pan Iordache Filipescu Vel Logofgt de 'Vera de-sus; si s'ail scris chrisovul acesta la anul al doilea din tru
intiiia domnie a DomnieT Mele, aid in Bucuresci, la anul 1814 Noembre 20,
de Chirith Logota de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 207 v.)

Chrisovul archiereului Stratonic, cct sd fie nestreimutvl in, vi4a lid de ,la
biserica boerilor Kretzulesci, pentru milele ce are akit acestd bisericd
Kretzulescu, cat qi biserica Pldviceni din sud. Olt, metoc acesteg biserici, i
ntilele ce are.
Dat-am domnescul Nostru cbrisov sfinteT si dumnecleesceT bisericT de

aid din BucurescT ce se (lice a KretzulesculuT, la care se prAznuesce

hramul adormiril prea sfintei nAsatre do Dumnecleti si pururea fecireT

MarieT, i metohuluT acestiT bisericT PlAviceniT din sud. Olt, amindou6 bi-

serici de mir, earl sunt zidite din temelie si inzestrate de nemul D-lor
boerilor Kretzulese, si SfintieT Sale archiereuluT Stratonichis Chir boanichie, nAstavnicul acestor sfinte biserici, ca sh fie numitul archieren statornic si nestrAmutat in tta vita luY in epistasia acestor sfinte bisericl,

dui-A asezAmintul ce art facut cu D-lor boeriT KretzulescT, ctitoriT, la emit

s'an dat osebith inthrirea DomnieT Mele, si sh fie aprirate aceste biserici de

tote drile si orinduelile ce vor fi pe sfintele mAnastirl obicinuite si neobicinuite, ca nisce bisericT de mir ce sunt, iar nu manastirT, pentru ch D-lor
cinstitiT si credinciosT boeriT DomnieT Mete Vel Ban Constantin Kretzulescu
si D-lui biv Vel Vornicu Istrate Kretzulescu, clironomiT ctitorilor, prin dou6
anaforale ail fhcut aratare DomnieT Mele, atilt pentru ch stint bisericT, iar
nu mAnAstirT, incredintndu-Ne cu doveclT 9ineturT domnescT, precum si Prea-

osfintia Sa Parintele Metropolitul art dat in scris ch sunt biserici de mir iar
nu in rindul celor-lalte manastirT, si ca pentru nisce bisericl boeresct iar
nu domnesci ale OriT, si ca nisce clironomi aT ctitorilor ce sunt D-lor, avnd
ingrijire, si din pricina iconomilor ce an fost maT inainte vclnd bisericile
acestea aduse la prOstA stare si daraphnare, ad ghsit D-lor pre numitul arcliieren, cu care an facut aseztimintul ce se arath maT jos, a fi statornic
in vita sa, si ail fricut DomnieT Mele rughciune, ca atat asupra asezhmin .
tuluT sh dam domnsca NOstrA intarire, cat si pentru aprarea bisericilor
de orT-ce dtirT vor fi pe manastirT sh dAm porunch a se phzi, si primith
fiind DomnieT Mele, iata, printr'acest domnesc al Nostru chrisov ce le dAm,
hotArim: ca Sfintia Sa archiereul Stratonichis sh fie nestrAmutat in vita sa
din epistasia numitelor bisericT, earl aceste bisericT sh fie ap6rate de off-ce
dArT; sa se pAzesch si milele domnescT ce an avut bisericile, care si de Dom-

nia Mea s'an innoit chrisovul i cartea ce se v6d date sfintelor biserici, cu
adaosul ce am facut, aclech: biserica de aid din Bucuresel sh scutach dij-

www.digibuc.ro

DOMNIA IAA WAN CARAGEA. - BISERICA

37

DomnieT Mele rugaciune, de a v6 orindui pre Luminatia Ta si pe D-vstre

eforT asupra acesteT mAnAstirT, ca prin inteleptele mijlce si prin iscusita
ocArmuire ce vet( metahirisi, All dobAndsca manAstirea usurarea si seaparea sa din greutatea datoriilor intru carele ail incAput din rdua economie
si netrebnicia celor de mal inainte egumenT, de a cAreia prstA stare avnd

pliroforie si insine Domnia Mea si cunoscnd A, in adevr, de nu se va

face o acest fel de ingrijire pentru acsta manastire, urmzA a ajunge la
o desavirsita darApanare, n'am putut trece cu vederea rugAciunea jAluitorilor, ci ca o datorie si a NstrA si a t6riT socotind de a privighia, pentru
cale privesc spre intregimea si bung, starea a tuturor manastirilor ce se
afli aid in domndsca NstrA tdra, am primit cererea i rugaciunea numitilor jaluitorT si iatA, printr'acest domnesc al Nostru pitac, vi5 insArcinam
Domnia Mea pre Luminatia Ta si pre D-vstre cu eforia acesteT mAnastirT Co-

trocenT, fiind bine incredint4 cA, prin bunele si iscusitele chibzuirl ce vetl
face, vetT inlesni mijlcele cu caff s'ar put usur manastirea din grelele

marit i vinAriciii, si oerit oT 300, drepte bucatele sale, si o pivnita, aid in

I3ucurescT, sa, tie scutitA de tote darile ce vor fi pe alte pivnite, sa tie si
lude patru, menT strAinT si fat% pricinA de dajdie, cu pecetluiturl dupa orinduiala Vistieriel; asijderea si biserica PlAviceniT sa. scutsca vinaricia i dij
mArit, drepte bucatele sale, i de oerit oT 100, si de vAcarit, cand va El, vite

dece, sa tie si lude 10, OmenT strainT fArA pricin de dajdie, carT si aceia
sA fie ap6ratT de tote orinduelile taril; sA iea pe fies-care an de la vama
SlatineT talerl 100, i de la vinAriceril domnesci aT judetuluT Oltulut altT
talerT 100, cad bani sa.-I dea cumprAtoriT peste banil camAriT. Drept aceea,
ca sA i se pazsc asezamintul epistasieT acestuT archiereti, i aprarea bi-

sericilor de all i milele dupe osebite sineturile Domniel Mele, cad se

arata maT sus, am adeverit chrisovul acesta cu insAsT credinta Domniel. Melo

16) loan Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor DomnieT

Melo fir, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT
find si Dlor cinstiti si credinciosT boeriT velitT aT DivanuluT Domniel Mole:

pan Constantin Kretzulescu Vel Ban, pan Gheorghe Arghiropulo biv Vel
Ban, opistatul Spatariel, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, pan Dumitrasco
Racovita Vel Vornic do Tora-de-sns, pan Constantin BalAceanu Vel Vornic
de Tra de-jos, pan Michalache Mann biv Vel Vornic de TOra-cle-jos, pan
Grigorie BAlAceanu Vel Vornic al treilea, pan Teodorache VAcAreseu Vel
Vornic al patrulea, pan lordache Filipescu Vel Logoft de Tera-de-sus, pan
Scarlat GrAdisteanu Vol Logoft de Tera-de-jos, pan Fotache .5tirbei Vel
LogofEit de obiceiurT, pan Grigorie Ralea Vol Hatman, pan Alexandru IIlipescu Vel Vomit; za politie, pan Iacovache Rizu Vol Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofa al strAinelor pricini, pan Alexandru Ghica
Vel Clucer, pan Dimitrie Chrisoscoleu Vel Caminar, pan Nicolae Sutu Vel
Comis, i ispravnic pan Iordache Filipescu Vel LogoffSt de Tra-de-sus;
scriindu-se chrisovul acesta la al patrulea an dintru intaia domnie a DomnieT Melo, aid in orasul scaunului DomnieT Mele Bucuresd, la aniT de la
nascerea DomnuluT nostru Isus Christos 1815 Septembre 4, de Chirita Logofilt do Divan.

www.digibuc.ro

38

V. A. URECIIII

si adev6rate1e datoril i vet1 lAmuri tote felurimile de incArcAturT i vicle-

nile ce se vor ii lucrat de &Ore ceT de maT inainte egumenT spre paguba
si dArApAnarea mAnAstiriT, intru care vedem a aft ajuns, avnd cu toVT
ingrijire si adincA privighere spre a o aduce la bunA stare si intemeiare,
pentru care de chibzuirea ce vetT face sA arAtacT DomnieT Mele. Tolco pisah gpd.-1814 Maid 30. (1)
HO

Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

.Pitac ciare D-lui biv Vel Cluceru Constantin Predescu.

Cinstite si credincios boerule al Domniei Mele D-ta biv Vel Clucere

Constantine Predescule, fiind-cA pentru imbunAtAtirea prstel sae a mAnAstiriT Cotrocenilor, intru care ad ajuns din rua economie a egumenilor
celor de mar inainte, cum si pentru descoperirea viclesugurilor ce se vor fi
lucrat de cAtre ace! egumenT spre paguba i dArApAnarea mAnAstiriT, am
orinduit Domnia Mea, prin domnescul Nostru pitac, eforT aT acestiT mAralstirT pre LuminAtia Sa Beizadea Iorgu Caragea, al Nostru prea iubit fid, si
pre D-lor cinstit1 i credinciosT boeriT DomnieT Mele biv \Tel Banul Gnigorie Brancoveanu i Vel Logof6tul de Tera-de-sus Grigorie BAleanu, si
fiind-cA atat LuminAtia Sa cat si D-lor nu vor put a se indeletnici spre a
se aduna tot-deauna catesT treT pentru cAutarea urmAtrelor trebi i pricini;
de aceea, iatA te orinduim pre D-ta i I poruncim, ca tot-deauna sA aibi a
merge la orinduitul loc al adunAriT din hanul luT *erban-VodA, undo sA
ail:A a alit& si a cerceta orl-ce trebT, pricini i BAH' ti se vor orindui de
cAtre LuminAtia Sa i de D-lor, si de ori-ce urmare vei face, sA aibT a te
intelege iarAsT cu LuminAtia Sa i cu D-lor, ca sA se dea nizamul i cararul cel cuviincios asupra fies-cAreia pricini a acesteT mAnAstirl. Tolco
pisah gpd. 1814 Iunie 13. (2)
(Pecetea gpd.)

ReinnoirT de chrisve cu mile si privilegil aflAm de la Ioan Caragea:

a) In favOrea catolicilor din Campulung, din 21 Martie 1813.
b) Asemenea pentru biserica catolica, de la Tirgoviste, din 10 Maid
1813.

Asemenea pentru biserica Sasilor din Bucuresci, din August 1814.

In unele chrisve Caragea apsa condeiul asupra afirmatiuniT, cA biserica catolicA i cea shsscA (se WM sub protecsia domnid, jar nu sub altd
c)

(1) Cod. LXIV, fila 124.

(2) Cod. LXXIV, fila 129.

www.digibuc.ro

DOMNIA IAA IOAN CARAGEA.

BISERICA

39

straind stapeinire, qi pre Domnul Wit cunosc de protector intru rugafiunat qi pomenirile ce fac cdtre milostivut Dumnecjefi. (1)

(1) Chrisovul bisericii Bdrafilor din Bucuresci.

Biserica Baracilor de aid din orasul Domniet Mete Bucuresd, ca sa aiba

a tin dol vied la vile ce ati in dlul Bucurescilor i la Tirgovite qi dot

argati, Oment strainT, MIA 0.106%1, care acetI lude 4 sa fie scutitI i ape-

raV de tote dajdiile cate ar ei de la Visteria Domniet Mole peste an in

Ora, de nicY unele val i bintuiala al nu ail* aijderea s aiba a scuti i
ale bisericil drepte bucate, de oerit oI 150, de dijmarit litre 200 i de vacarit vite 15, i o pivnita ce are biserica acOsta aid in oraul DomnieY Me le
l3ucuresd, in mahalaua Sf. Gheorghe Vechiti, de fumarit, de caminarit, de

vama, de vinul domnesc i de tote alte angarl, ca Ed fie de trba yin-

laril vinulut bisericiI; osebit qi prvaliile ce stint facute pe locul bisericiI

s fie apCrate de fumarit, de caminarit, de cotarit qi de oil-ea alte darI vor
fi pe alte prtivll, acestea sa fie in pace i nesuprate, pentru ca acst
mil& a6 avut-o numita biserica, a Baratilor data de la altl trecutI DomnI de
mat inainte, precum din chrisovul ce-1 vglum, cu let. 1803 Octombre 2, Neam adeverit. Decl invrednicindu-Ne Domnul Dumne4e5 cu domnia acetil

pravoslavnice Tarl-Rumanesd i aratandu-se preotiI de la acesta biserica

cu jalba catre Domnia Mea pentru innoirea milelor acestora, a carora rugaciune primindu-o Domnia Mea, Ne-am milostivit i, printr'acest chrisov
ce le dam, innoim i intarim milele ce se cuprinde mat sus, pentru care
poruncim la top catI se cuvine intocmaI s ficl urmatorI. 15i. am adeverit
chrisovul acesta cu insl domnsca Ndstra iscalitura i pecete, i cu cre
dinta prea iubi%ilor DomnieY Mele fit, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin

Caragea Voevod, martorl fiind i D-lor cinstiV i credincio1 boeril velitl

at DivanuluI Domniel Mele: pan Constantin Kretzulescu Vel Ban, pan Gheor-

ghie Arghiropulo Vel Spatar, pan Constantin Vlahuta. Vel Postelnic, pan
Grigorie Ghica Vel Vistier, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Tera-de-sus,
pan Grigorie Filipescu Vel Vornic de Tera-de jos, pan Constantin Caliiarhi
Vel Vornic al treilea, pan
. . . Vel Vornic al patrulea, pan
Michalache Racovita Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Iordache Golescu Vel
Logofet de Tra-de-jos, pan Toma Kretzulescu Vel Logofat de obiceiurI,
pan Pan Costescu Vel Vornic de politie, pan Atanasie Christopulo Vel

......

Logoft al pricinilor straine, pan Mateiti Cantacuzino Vel Clucer, i ispravnic

pan Michalache Racovit Vel Logofet de Tera-de-sus; i s'a6 Boris chrisovul

acesta intru al patrulea an dintru intaia domnie a DomnieY Mole, aid in

oraul scaunulul Domniet Mele Bucuresci, la aniT de la nascerea Domnulul

Dumnecleti i MantuitoruluI nostru Isus Christos 1816 Octombre 30, de

Nicolae Logofet de Divan.

(Cod. LXXVII, fila 224 v.)

www.digibuc.ro

40

V. A. URECITIA

Nu numal catolicilor i luteranilor lea acordat mile i seutirT, ci qi unel

Chrisovul,bisericei catolicilor din Tirgoviqte.
Fiind-cA in oraul Domniel Me le Tirgovistea din sud. Dimbovita din yechime DomniT si oblAduitoril Inril acestia an dat voe 1 sloboclenil la alp
din ritul catolicilor se OA locuind i adApostindu-se acolo cu dropta mune&
i hran a negutatoriel lor, de si-an Mout un loca de inchinAciune, care
s'ais aflat qi se ajtei sub protecsia domniel, fi pre Domnul (grii ft numesc de
protector intru rugAciunile i pomenirile ce fac cAtre milostivul Dumneclen
la slujbele lor, care locae, cu acdstA orinduialA flind sub a domnieT ocrotire,
an avut i aril clomnescT vechl cu re-care mill domnescl, pentru earl
mill se arat& in chrisovul Domniel Sale rnposatuluT Domn Constantin VodA
Ipsilant, ce 1 vnclum, cu lt 1805 Fevruarie 7, el viind rnposatul Pater Ienupere, ce era egumen bisericil catolicilor de acolo, eu smerenie qi pleaciune
la Domnia Sa, prin jalba ce an dat, an fAcut aratare, cA domescile sineturl
cc an avut biserica pentru acele mill, in trecuta vreme, avndu-le trimise
aid la domnie spre a se innoi, din pricina rsvrAtiril ce s'an intimplat, tote
s'all rpus, rnmAind numal cu un sinet, adee& chrisovul reposatuluT Domn
Constantin VodA Gehan, ce Pan arAtat, de s'an ynclut sells din Mt 1754
lunie 18, cu cuprindere cA s'an dat acesteT biserid ca sA tie seutitl patru
OmenT strAinT ci sA scutOscA t.i ale bisericiT de oerit drepte bucate oi 150,
de dijmArit litre 200, cum i la viile bisericil sh -tie un vier scutit strAin;
dup& care an Mout numitul egumen rugAciune, cerOnd milostivire de la

Domnia Sa, nu numaT a i se innoi aceste domnesei mill, ce dupA nu-

mitul chrisov se adeverOzA eh din vechime le-an avut, ci sh adaoge mil&

i de la Domnia Sa scutOla yid ce are biserica do a nu plAti vinariein

pe drepte bucatele sale ci s& tie seutitA si o pivnitA, ce o are biserica
in Tirgoviste, intru care se vinde vinul din numita vie a biserieiT, arAtnd, maT virtos, cl an fAeut acolo numitul egumen qi noul spital pen-

tru cAutarea bolnavilor; de a cAruia arAtare pliroforisindu-se Domnia Sa

cum ca, este adevnratA, s'an milostivit qi, printr'acest domnesc chrisov, an
hArAzit biserieiT ca sA o aiba acstA milii, adecA: patru OrnenT strAinl scutitT,

150 oT scutite de oerit, 200 litre de dijmArit, i un vier strain la via ma-

nAstiril, scutinte ce le-an avut din vechime, dup& numitul chrisov, i via biserieiT scutitA de vinAricin, i carciuma biserieil, ce o are in Tirgovite, seutita de
fumArit, de cAminArit, de vam& ci de tote dArile cAte sunt pe alte pivnite
neseutite, i pentru cAcT ail sistisit acolo non spital cu cautare de bolnavi,

pentru iubirea de OmenT, an adAogat ci acstA milA, ca sA aibA spitalul

acela po talerl 150 pe an din vama de la Tirgovisie, earl bani sA se dea
pe tot anul nelipsit. Ded, invrednicindu-Ne ci pre Nol Domnul Dumneclen
cu domnia acestil de Dumneclen pAzite pravoslavnice Terl-Rumanesci, Ne-ail

facut rugAciune Pater Ambrosie, egumenul BArAtieT de aid, sub a eAruia

chivernisire se afla mal sus numita bisericA a catolicilor din oraeul Domnier Me le Tirgovitea, ea sA innoirn i inthrim Domnia Mea privilegbiul
milelor de mal sus arAtate, a cAruia rugAciune priimindu-o Domnia Mea,
am bine-voit cii, printr'acest domnescul Nostru chrisov1 inthrim tOte milelQ

www.digibuc.ro

DOMNIA IAA IOAN CAEAGEA. - BISERIDA

41

Omit din *istov si Evreilor plinintenl, intelegend cu aeest nume pe

ce se arata mat sus, ea sa i se pazsca a pururea cu nestramutare, adeverindu-1 cu insa,0 domnsca Nstra iscalitura si pecete si cu credinta prea
iubitilor Domniel Me le fit, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martorl fiind si D-lor boert velitt at divanulut Domniel Me le: pan
Constantin Kretzulescu Vel Ban, pan Gheorghie Arghiropolu Vel Spatar,
pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, pan

Isac Met Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Filipescu Vel Vornic
de Tera-de-jos, pan Constantin Caliarchi Vel Vornic al treilea, pan . . .
Vel Vornic al patrulea, pan Michalache Racovita Vel Logofat
de Tera- de sus, pan lordache Golescu Vel Logofet de Tera-de-los, pan Toma

Kretzulescu Vel Logoft de obiceiurl, pan Pana Costescu Vel Vornic al

politiel, pan Atanasie Christopolu Vel Logofat al strainelor pricinl, pan Matein

Cantacuzino Vel Clucer, pan Gheorghe Scanavi Vel Comis, si ispravnic

pan lordache Golescu Vel Logoftit de Tera-de-jos; si s'ail scris chrisovul
acesta intru al patrulea an dintru intaia clomnie a DomnieT Me le, aid in
ocasul scaunulul Domniel Me le Bucuresct, la anul de la Christos 1816 Octombre 30, de Chirit Logoftlt de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 245.)

Chrisovul bisericif Safilor din Bucuresci.

Domnit si obladuitoril, carora li s'ail incredintat de la Dumnecled stapanirea de .e'rT si de norde, datorie avnd, Ca, dupa cum spre norodul cel
supus al sti, s arate iubire de rnent si buna-voire, de aceea top' fratil
Domni de mat inaintea Nstra, mit ad statut dupa vreml la acest scaun
al Terit-Rumanescr, eat dupa acsta. datorie, cat si dup chipul dar si obiceiul ce se urmza, la cetaOle si la politiile mart, unde stint scaune de
Domni si stapfinirl ce stint impodobite cu multimea norodulut de parnintent si straint, emit ist ad fies-care, dupa ritul WI, deosebit cash de inchinaciune, ad fost dat la preotul si la call-vast din ritul sasesc, ce se OA
vechl locuitorl aid in politia Bucurescilor, voe si sloboclenie prin chrisvele Domniel Sale, care le vclum Domnia Mea, cuprinOtre de all aye
numal o bisericuta de inchinaciune in mahalaua StejaruluT, far de alt imprejmuire de zid, nefiind de vre-o stricaciune sad supe'rare politiel, cum
si 6 pogne de vie sh aib a. acesta bisericuta aid in Ora, si i-ad miluit cu
privileghig de a fi scutite drepLe bucatele bisericil, adeca vinul de villaricid i dijmarit, 100 stupl i rimtort, i de oerit 100 ot, i lude dot Oment
straini, vierl la via bisericutel, scutilT, si altl ludo 6, straint adust din strainatate, apratl de tote dajdiile si angariile Oril, carora dupa cercetarea ce
li se va face, dupa orinduiala Vistieriet, de dare ispravnicil judetulut sad
de catre D-lor zabitil politiel, s li se dea si sineturl domnesel de la Vistierie pentru aperarea lor, i 30 bolovanl sare de la ocnele domnesct pe an
si o carciuma a sa drpta O. MI5, a o scuti de fumarit, de caminarit, de
vama si de tote darile ce sunt pe alte pivn4e. Dee, invrednicindu-Ne Domnul
pumneleti cu domnia acestil pravoslavnice Prl-Rumaneset, venit-ail inna-

www.digibuc.ro

42

V. A. IIRECHIX

ceT stabiIitT in tort do maT mult timp, fara sa putem precis& cat anume
intea mistra preotul numiteT bisericute, cu smerenie rugandu-Ne ea, nu numaT sa innoim i sa intarim aceste mat sus numite mill, ci sa i adaogam;
gi pliroforisindu-Ne Domnia Mea ca acOsta bisericuta, ce se OA acum in
launtrul politiel, langa scaunul domniel, este in protecsia dornniet, iar nu
sub strand stelpdnire, i pre Domnul (MI cundsce de protector, gi de aceea

fost dat acest privileghi, atat pentru tinerea bisericuteT cat gi

pentru cele-lalte mill, am bine-voit gi, printeacest chrisovul Nostru ce-I
dam, nu numal am innoit gi am Intarit mita ce se cuprinde mai sus, ci
ii s'ail

Inca am gi adaogat all lude treT-decT i doi, ca sa tie de acum inainte

lude 40, cimenl straini gi fart pricina de dajdie, cult sa fie supugT la
stapanirea

riT mistre, ca i ceT-laltT pamin tent, iar nu la protecsie straina,

pre emit aducndu-1 din strainatate, dupa cercetarea ce li se va face, sa

li se dea i pecetluiturT, dupa orInduiala Vistieriel, spre a II in pace gi nesupratl de rindul dajdiilor Vistieriel; osebit facern i acest ajutor bisericutel, adeca: acegtl ludo 40 scutelnicT, ce se arata maT sus, sa fie apAratT
gi de podvedile i angariile ce vor fi pe tea i pe obgte, pentru care aperare sa dea de lude unul pe an po talerT 10 la Vistieria DomnieT Mete, ca
sa se pita ajuta bisericuta la trebuintele ce are; gi pentru ca sa se pazOsca
acdsta mila tot-deauna, am adeverit chrisovul acesta cu insgT credinta Dom-

niel Mele Ith Joan Gheorghe Caragea Voevod, cu credinta prea iubitilor
Domniel Mole fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod,
martorI find i D-lor cinstitT ei credinciogT boeri velitl al Divanulul Domniel Mete: pan Radu Golescu Vel Vistier, pan Constantin Kretzulescu Vel
Ban, pan Barbu Vacarescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Constantin BA.-

laceanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Iordache SlAtineanu Vel Vornic

al obgtirilor, pan Grigorie Baleanu Vel Vornic al treilea, pan Dumitrache
Racovita Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Filipescu Vet LogofAt de
Tera-de-sus, pan Constantin Filipescu Vol Logd6t de Tera-de-jos, pan Fotache Stirbei Vel LogofAt de obiceiurT, pan Constantin Sutul Vel Spatar,
pan Grigorie Ralea Vel Hatman, pan Alexandru Nenciulescu Vel Vornic
de politie, pan Iacovache Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logaol al strainelor pricini, pan Alexandru Ghica vel Clucer, pan Alexandru
Mavrocordat Vel Caminar, pan Nicolae Sutul Vel Comis, gi ispravnic pan
lordache Filipescu Vel Logofl de Tera-de-sus; i s'a scris chrisovul acesta
la anul al doilea dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid in oragul scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la anul de la nascerea lumeT 7322, iar de

la nascerea DomnuluT Dumnede i MantuitoruluT nostru Isus Christos 1814

August, de Chirita Logork de Divan.

(Cod. LXXVII, fila 193.)

Chrisovul Beirafilor ot Tirgoviqte pentru mitele ce ait

Fiind-ca, in oragul DomnieT Mele Tirgovigte sud. Dimbovita, din vechime

i obladuitoriT t6ril acectia a dat voe c1 slobodenie, ca catl din

ritoriT catolicilor se afla locuind gi adapostindu-se acolo cu drOpta muna.
DomniT

www.digibuc.ro

DOMNIA LII1 IOAN CARAGSA.

IMSERICA

43

timp. De altmintrelea, acel Evrel mal vechi stabilitl in Ora erati in

si hrana a negutatoriil lor, de si-ati Mout un locas de inchinaciune, care s'ad

aflat fi se afid sub protecsia domnicl i pe Domnul frii it cunosc de protector intru rugaciunile si pomenirile co fac catre milostivul Dumnecjed
la slujbele lor, care Was, cu nest& orinduiald fiind sub a domniel ocrotire, ad avut si cartI domnesci vechi cu resl-care mill domnescl, pentru
carl mill, la let 1805 Februarie 7, viind Pater Ienupere, egumen bisericil
catolicilor de acolo, cu smerenie si plecaciune, la Domnia Sa fratele Constantin Voda Ipsilant, prin jalba, ce ad fost dat atunci, ad facut aratare A
domnescile sineturl ce ad avut biscrica pentru aceste mill avendu-le trimise aid la domnie spre a se innoi, din pricina r6svratiriI ce s'aii intimplat,
tote s'ail rpus, rmAincl numal cu un sinet, adeca chrisovul r6posatulul Domn

Constantin Voda Gehan, ce Fait aratat de s'ad vNut de Domnia Sa, scris

din let 1754 Iulie 18, cu cuprindere A s'a dat acestil biserici ca sa tie
patru emenl straini, sa scutesca si ale bisericil drepte bucate: de oerit oi
150 si de dijmarit litre 200, cum si la vine bisericil sa tie un vier strain
scutit; dupa care ad facut nurnitul egumen rugaciune, cerend milostivire de la Domnia Sa nu numal a i se innoi acele domnescl mill, ce dupa
numitul chrisov s'ad adeverit A din vechime le-ail avut, ci sa adaoge
mila de la Domnia Sa si scutela vie! ce are biserica, de a nu plAti vinaricid pe drepte bucatele sale, si sa fie scutita si o pivnita, ce are biserica in
Tirgoviste, intru care se vinde vinul din numita vie a bisericil, aratAnd
ma! virtos A ad Mout acolo numitul egumen si nod spital pentru cautarea
bolnavilor; de a caruia aratare pliroforisindu-se Domnia Sa cum ca este
adevOrata, s'ad milostivit si, prin chrisovul Domniel Sale, ce-1 vES4um, cu let....

Februarie...., ad harazit bisericil ca sa aiba aceste mill, adeca patru omen!

strain! scutitl, i 150 ol scutite de oerit, 200 litre de dijmarit, i un vier

strain la via bisericil scutit, ce le-ad avut vechl dupa numitul chrisov,- i
via bisericil scutita de vinariciii, i Arciuma bisericil, ce o are in Tirgo-

viste, scutita de caminarit, de fumarit, de yam& si de tote darile Ate sunt

pe alte carciuml nescutite, si pentru cad ad sistisit acolo nod spital cu
cautarea de bolnavi, pentru iubirea de omen!, ad adAogat si acsta mila, ca
sa MIA a lua adeca spitalul acesta po tater! 150 pe an din vama Tirgovistd, earl banl sa se dea pe tot anul nelipsit. Drept aceea, invrednicindu-Ne
Domnul Dumneled si pre No! cu inthia domnie a aceste! pravoslavnice OM,

am bine-voit si am intarit tote aceste mill de ma! sus, ca sa i se pazesca

nestramutat, si am intarit chrisovul acesta cu insAsl credinta Domniel Mele

16) loan Gheorghe Caragea Voevod si cu credinta prea iubitilor Domnid
Mele fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorl
find si D-lor cinstiti si credinciosl boeri! al Divanulul Domniel Mele: pan
Const. Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de-sus,
pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logof6t de
Tera-de-sus, pan Radu Slatineanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al
patrulea, pan Iordache Slatineanu Vel Logoft de Tera-de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic de politie, pan Mi-

www.digibuc.ro

44

V. A. URECH1 i

numiSr forte redus, cum se probeizA prin o catagrafie general fAcutA in

chalache Sutu Vel SpAtar, pan Constantin VIAhut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol Vel Logofet al strAinelor pricini, pan Nestor Vel Clucer,
pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Constantin Kretzulescu Vel Pa-.
harnic, pan Iordache Tufeanu Vel Stolnic, pan Dumitrache Manu Vel Comis,
pan Costache Caracas Vel Sluger, pan Michail Vel Pitar, si ispravnic pan
Iordache SlAtineanu Vel Logofet de Tra-de-jos, scriindu-se chrisovul acesta
la intaiul an dintru'nthia domnie a NestrA, aid( in orasul scaunuluT DomnieT
Mete BucurescY, la aniT de la zidirea lumeT let . . , iar de la nascerea DomnuluT nostru Isus Christos let 1813 Maiil 10, de Constantin LogofOt de Divan.
(Cod. LXXVII, files 153 v.)

Cartea catolicilor din oraqul Campulungul pentru milele ce are.

Fiind-ca, in orasul CAmpulung sud. Muscel, din vechime, Domnii si oblAcluitoril tOril acestia ail dat voe si sloboclenie la cAtT din ritul catolicilor se
aflA lAcuind si adapostindu-se acolo cu dreptA muncA si hrana negtqAtoriel
lor, de si-ail Mout un toms de inchinciune, care s'aii Oat fi se aflei sub protecsia domniel, iar vu sub altd strand stapdnire, f i pre Domnut teril cunosc de pro-

tector intru rugelciunile qi pomenirile ce fac cAtre milostivul Dumne4eil la

slujbele lor, care locas, cu acestA orinduiall find sub a domniel ocrotire qi
protecsie, aii avut si cartT domnesci vechi cu oresT-care mita' domnesca, cu
earl cArtl viind BaratiT de acolo, cu smerenie si plecAciune, la Domnia Mea,
de Ni s'afi rugat prin jalbA sA le innoim; dupa ce Ne-am pliroforisit Domnia Mea intAiil de acsta orinduiall si am vOclut insine si cAilile trecutilor
Domni, am bine-voit de ne-am milostivit asupra-le, pentru ea s fie rugAtorl
atm milostivul Dumnecleti pentru viep, si bunA starea DomnieT Mete si a
fratilor DomnT din urma NestrA oblAduitorT aT ViriT si pentru indestularea
si fericirea acestuT pAmint in care trlesc si se ocrotesc si le-am innoit milele ce le-ail avut, adeeA: sA aibl a %ine si a scuti doT lude, emenT strainT,
far de pricina, insA adusT acum din strAinAtate; asijderea sa aibA a scuti si

ale bisericiT drepte bucate: de oerit oT 100, de dijmArit litre 100 si de

pogonArit pogene 12, ce le are biserica in delul Topolovenilor, cum si de

vinariciti vinul ce se va face intr'aceste vil, i un vier iarAsT om strain, adus

acum din strAinAtate, care si acela sA fie nedajnic intru nimic; asijdorea
si pentru doue, buV cu vin, ce ail trebuintA all aduce in orasul CAmpulung, sA fie slobodl si nesuperatT in toV aniT de catre vinAriceriT domnescI
a le cobori din del si a le aduce in Ctimpulung indatA ce se vor gati, insA
din drepte viile lor, far de nicT o poprire, de vreme ce el n'ail a plati vinAricid pre drepte bucatele lor ce vor face in viile bisericiT, dupa mila ce i
s'ail fAcut, fiind-ca aceste maT sus artate milT le-ail avut biserica si mai
innainte, de la trecutif frati Domni; pentru care de obste poruncim nimenT

intru nimic la cele ce maT sus se cuprincle superare A nu facA, i saam

receh gpd. 1813 Martie 21.
(Cod. XVII, fila 12(L)

www.digibuc.ro

DOMNIA LUY IOAN CARAGEA. - BISERICA

45

Bucuresd la 1820 i de care vom vorbi maT departe, la timpul cuvenit. (1)

(1) Iata dou5 acte de acest categorie :

Cartea gmiel de la $istov pentru 2.000 oca sare, ce are a WI de la

schela Zimnicea.

Dat-am domnesca Nestra carte gemid de la ,itov, a cesorniculiff, ca

s alba mila de aid din Ora pe an cate 2.000 oca sare, care O. o dea
carnraia de la schela Zimnicea, pe tot anul, pentru c numita gemie
se Oa cu trebuinta de ajutor; de aceea, precum altiT se ajuttl de aid din
%era, Ne-am milostivit, ca la un lucru cuviincios, de le-am facut mila ce
se cuprinde mai sus; pentru care poruncim D-tale epistatule al camaraieT
ocnelor, s. i se deb, de la schela ZimniceT acest sare pe tot anul nelipsit.
1817 Februarie 27.
(Cod. LXVI, lila 263.)

Cartea Evreilor piiminteni din BucurescI, ca numai ei sei aibil a Ida

carne, iar nu si strdinil Evrei, pentru mincarea lor.

Dat-am domnesca /siesta carte Ovreilor plimintenT de aid din crawl

Domniel Mele Bucuresd, caril dup vechiul obiceia ce art avut si ii s'att
urmat pan acum i dupa rugaciunea ce at facut DomnieT Melo ca st
taie numaT eT came pentru mancarea lor, iar nu i aIl strainT, i de la
diniT sa cumpere i ceT strainT OvreT, s aib datorie numaT eT, adeca
OvreiT parnintenT, de a taia carne aid pentru diniT, de la carlY sa cumpere i ceT strainT Ovref, cu adaogare peste pretul cu care cumpera si
eT de la macelariT creOinT, care acest adaos de parale, dupa obiceiul lor,
stringndu-se la cutia lor, are sa fie pentru Intimplatrele trebuince alo
bresleT lor; iar all OvreT sa nu fie volnicT a taia aid carne pentru dinsiT,
pentru ea obiceiurile vechi ale bresleT Ovreilor pamintenT din BucurescI a
se pitzi, sunt Intarite atilt de fralil DomnT de maT innainte cat i de Domnia

Mea; i acesta rinduiala a taieriT camel cercetand-o Domnia mea la let.

1813 Aprilie 18 i pliroforisindu-Ne Cl nul urmat i s'at plizit, am dat
porunca ca sa se pazesca. De aceea i printr'acesta carte a DomnieT Melo
de isnva o intarim; pentru care poruncim D-tale Vel Camarae, ca intocmaY i asemenea sa se urmeze, fart ciltuT de putina stritmutare, acesta
porunca a DomnieI Mele, dupa, vechiul obiceiul lor ce fat, avut, &Ind enviinciosul nizam Ovreilor, sa-I urmeze i sal pazsca; iar pro ceT cc vor ii
Impotriva urmatorT la acesta, sa-T InfrIneze ; i saam receb gpd.-1817 Iulie.
(Cod. LXX VII fila 269.)

www.digibuc.ro

46

V. A. VRECHII

Cu respect la toleranta religisA, de care mal sus amintirAm, aducem

acte de asa naturA, cA unele se par a contraclice vechea i frumsa ingAduintA a RomnuluT pentru orT-ce cult. Caragea acordA, vnclurhm, diverse mill

la biserici eterodoxe i invoesce edificarea uneT noun bisericT catolice pe

mosia DudescI; dar de altA parte, alAturea cu acte de tolerenta ca acestea,
datori suntem a aduce unul care, la prima vedere, ar put fi considerat
de contrarid vecheT tolerante romane. Cu pitacul snii din 17 August 1813, loan

Caragea scrie Metropolitului s. vestscA enoriasilor, prin preotT, a nu e

permis ca
dea crestiniT pe la Evrel slug& sag slujnicA, on copil sag
fat& nevristnicA, sub amenintArT de peddpsA. Ins& Domnitorul se grAbesce a
declara chiar el, cA nu din intolerant& se iea aces% dispositiune, ci spre a se
evita bAnuell nAsatre de turburArT: iar din ceT virstnicT, orl parte bArb&tscl sari femeescA, slobocIT sunt a se bAga la EvreT sA le slujscA, precum
acestA sloboclenie se urmzA i prin alte tnri. (1)
Nu cum-va asemenea dispositiune era luatn.
cum si iceai gurele rele,
ca sA jumulesch si de la EvreT ceva parale ? E probabil cA, dupA ce EvreiT
aduser& luT VodA ploconul poftit, asemenea prohibitiune se ridicA.

(1) Mind-ea catoliciT ce se OA seclend pe mosia DudescI prin jalb& ail

Mout rugAciune DomnieT Mele, ca s& li se dea voie a innoi biserica ce
o a avut acolo veche, arAtand c& este si cu voia stapanulur mosieT, Ii
s'ag dat acstA carte a DomnieT Mele de voe i slobozenie; i saam receh
gpd.

1813 August 29.

(Cod. LXXIV, fila 84 v.)

Patio la Metropolitul pentru Ovrefi cel ce ai slugi creqtine.

16) loan Gheorghe Caragea.
Preaosfintia Ta PArinte Metropolite, multe necuviOse urmarT Ne-am pliroforisit Domnia Mea cA s'ag intimplat i pOte a se mal intimpla aid in
politie, din pricinA cad mulci din ceT sAracl, avnd copiT sag fete nevirstnicT,
obicInuesc de-I dail slug! sag slujnice pe la OvreT i dintiacesta urmare
se asaz& felurT de turburArT, si nu doar el poprim Domnia Mea de a nu
se maT bAga pe la Ovrel slug! sag slujnice dintre crestiniT ceT ce vor voi,
fr numal, ca BA lipsescA din mijloc orl-ce bAnuial& s'ar socoti asupra
Ovreilor, poruncim ca tuturor preotilor de prin tote mahalalele politieT sA
le daT Preaosfintia Ta cu deadinsul porunca, de a face molitfa lor eunoseutA
cAtre top enoriasiT lor acstA porunc& a DomnieT Mele, cA de astacil inainte
nimenea sa nu indrAsnscA a-sT da pe la OvreT sluga sad slujnicA, orT copil
sag fatA, nevirstnicT find, OA cel ee se va dovedi impotrivA urmand se va
pedepsi cu strAsnicie, ca un pricinuitor de turburare; iar din ceT virstnicT

www.digibuc.ro

47

DOMNIA LTA IOAN CARAGEA. - BISERICA

Alaturea cu chrisvele in favOrea bisericilor eterodoxe, s nu uitam de a

reaminti i pe acela dat pe nurnele bisericil ortodoxe romanesci din Schell'',
in Brasov. Caragea reinnoesce vechile privilegil la 4 preotl aT bisericeT Sf.
Nicolae, in 28 Maid anul 1813. Vom aminti asemenea ca Ioan Caragea reinnoi diverse mill i pentru biserica TreT-Erarchi din IasT. (VecIT documentul
in anexe.) (1)
orT parte barbtsca sati femesca, aceia slobo0 sant a se bag& pe la OvreT
sa le slujsca, precum acsta slobo4enie se urmza si prin alte OrT. Toleq
pisah gpd. 1813 Aprile 17.
Vel Logof&t.

(Cod. EXXIV, fila 41 v.)

(1) Chrisovul preofilor de la biserica din ?cheiii, de langei cetatea Brafovului,

pentru tnilele ce aii.

Dat-am domnescul Nostra chrisov acestor patru preoti anume popa

popa

i popa
ce aunt la sf. biserica din *cheiti, de ling& cetatea Brapopa

sovuluT, ca sa aiba a in pre pamintul DomnieT Mele ale lor drepte bucate : oT 800, adeca fies-care preot Cate ol 200, care oT s fie in pace si

ertate de oerit; asijderea

pastoril de la ol sa fie omen! strainT din

acea Ora si, nefiind secltorT aid in pamintul OriT DomnieT Mele, Inca sa
fie in pace de tote dajdiile i orinduelile &ate vor esi peste an de la Vistieria DomnieT Mele ; asemenea si caiii lor s fie in pace de olacarT si do alto
angariT, t i cand vor da alciT cu carti iscalite, iar acestia tot s fie nesuprati, pentru ea acosta mill ati avut-o acesti preotT atat de la altI frap Domni
de maT inainte, cat si de la Domnia Sa fratele Alexandra Voda Moruz, precum din chrisovul DomnieT Sale, ce-1 vium, cu let 1793 Noembre 16, Ne-am
adeverit. Drept aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleil si pre NoT cu
intaia domnie a acesta pravoslavnice OH, Ne-am milostivit de am innoit si

am intarit mila acestor patru preatT, ca sa o aiba

li se pazesca ne-

stramutat, intocmaT clupa cum se cuprinde maT sus, i poruncim Domnia Mea
boerilor ce vet1 fi cu slujba oeritului, i altor dregatorT i zapciT, sa aveti a

lsit egg numitilor preoV si pre pastoriT ce vor fi la acele oT, nefitandu-le

intru nimic suprare, cad orT-carele peste porunca Domnie Mele se va

cutez a face catusT de putina suprare, unul ca acela sa scie c va petreco
scarba si se va certh de catre Domnia Mea; si am intarit chrisovul acesta
cu insas1 credinta DomnieT Mele Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i cu

credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martori find si D-lor cinstiV i credinciosi boeril
veliV aT DivanuluT DomnieT Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan
Rada Golescu Vel Vornic de Tera-de sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel
Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logof6t de Tera-de-sus, pan Radu Slatineanu
Vel Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Vornic al treilea,
pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Slatineanu vel

www.digibuc.ro

48

V. A. UREMIA

In privinta organisariT bisericil sub noua clomnie, nu avern de adus

multe nouti documente. Din pitacul de la 1 August 1813 apare ca institutiunea
decasteriilor pe langa MetropoliT i EpiscopiT persista, dupa cum die an
fost stabilite de MetropoliP ultimT, ceT impusi
lor de catre Muscali (1)
i dupa cum existan, desi nu cu numele de consistoriZ, Inca de maT inainte.
Abusul cu chirotoniile continua. Domnitoriul reinnoesce anteri6re nizamuri,

oH da altele nou, cu gand de stirpire a ahusuluT acestuia, la 4 Februarie

1813 si apoT la 9 Iulie 1813. Ingreuiarca formalitatilor de dobandire a
voel do chirotonire se pare ca era i ea un mijloc de exploatare maT indemanatec. Lucru bun in sine insusT, dar nu maT putin instrument de jafuire in manile celor r6T. Asa se intimpla pretutinclenT : legile cele mai
Logoftlt de Tra-de-jos, pan Constantin Squ Vel Hatman, pan Michalache
Manu Vel Vornic de politie, pan Mihalache Sutu Vel Spatar, pan Constantin
Vlahuta Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolu Vel Logofet al strainelor
pricini, pan Nestor Vel Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel Caminar, pan
Constantin Kretzulescu Vel Paharnic, pan Iordache Tufeanu Vel Stolnic, pan
Dumitrache Manu Vel Comis, pan Costache Caracas Vel Sluger, pan Michail
Vel Pitar, i ispravnic pan Iordache Slatineanu Vel Logoftit de Tera-de-jos;
scriindu-se chrisovul acesta la intaiul an dintru intaia domnie a Nestra, aid
in orasul scaunuluT DomnieT Mete Bucurescl, la anil de la zidirea lumiT
let 7321, iar de la nascerea DomnuluT nostru Isus Christos let 1813 Main
28, de catre Constantin Logofet de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 130)
(1) lath actul:

Fiind-ca Sfintia Sa Episcopul Rimniculul Chir Galaction i dimpreuna

cu protosinghelul de la Craiova are Sfintia Sa orinduiV pentru a cant&
pricinile bisericesd ale noroduluT i patru cleric)", cariT, flind-ca se afla pu-

rurea cu sirguiala i cu silinta la pricinile i judecatile ce se orinduesce

de catre D-luT Caimacamul i de catre D-lor boeriT divanitl, an de la alp' Domni

de maT inainte, cat si de la Domnia Sa fratele Constantin-Voda Ipsilant,

clupa cum Ne pliroforisim din cartea Dumnid Sale, ce o veclum, cu hct
1803 Iulie 18, ca 81 scutesca drepte bucatele lor stupiT i rimatoriT de dijmarit, vinul ce-1 va face in viile lor de vinricia i oile de oerit; drept
aceea innoim i Domnia Mea mila acsta i poruncim i votl slujbasilor
dijmarl i vinariceri i oerT, ce veg Ii orinduiV dupti, vrernI la aceste slujbe
nimeni intru, nimic supnrare maT sus numitilor cleric! pe drepte bucatele
lor O. nu le facetT, ca asa este porunca DomnieT Mele; i saam recell gp(l.
1813 August 1.
(Cod. LXXV1I, lila 163.)

www.digibuc.ro

J.,

b0Mlil LTA 1OAN CARAGEA.

40

BISBEICA.

bune devin o plaga, si cele maT rele un isvor de fericire, dupa OmeniT earl
le aplica. (1)
(1) Iata pitacele relative:
.16 roan Gheorghe Caragea, Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Preaosfintia Ta Parinte Metropolite si Sfintiile Vstre iubitorilor de Dumnedeg Episcopi, indatorat find Domnia Mea a griji cu neadormire pentru
tote eke stint spre bun& orinduiala si dreptate a supusilor DomnieT Mele,
de a nu se laza nicl un lucru r6i1 sa curga cu nebagare de sma, atat la
partea politicsca, cat si la tagma preotosca, Ne-am pliroforisit Domnia
Mea ca la tagma preotsca, de la o vreme incOce, curge un mare catahrisis
nesuferit asupra chirotoniilor, cu mijlocirT neprimite bisericiT, pentru ca nu
se chirotonisesc dupa trebuinta pe locurile ce se afla lips de preotT sag de
diaconT, ci si peste trebuinta, cu asupra inmultindu-se chirotoniile, far de
nicT un cuvint, si cu acsta se pricinuesce locuitorilor mirenT insarcinare
si nedreptate; si cercetand Domnia Mea cu deadinsul, ca sa aflam cu ce
mijloc se urma chirotoniile mal inainte, Ne-am adeverit din chrisvele fratilor DomnT ce ail statut inaintea Nstra, ea se urm inteacestasT chip,
adeca: unde se intimpla cu adev6rat lipsa si trebuinta de preot, da parcalabul
satuluT, impreuna cu ateniT, sag mahalagiiI, sag orasaniT, adeverinta lor in

scris, sub iscalitura tuturor, la manile aceluia ce era a se face preot sag
diacon intr'acel sat, sag mahala, sad oras, cum ca este slobod, far de nicT
o pricinh de dajdie, si cum el iT scig vita si firea luT si ca cu adevgrat
ag lipsa si trebuinta de preot, care adeverinta se iscMia si de stapaniT
mosieT, orl manastirsca de era sag boersca, iar de se va intimpla a CI
sat megiesesc, sa iscalsca numaT megiasiT; si asa, cu acea adeverinta, dimpreuna si cu megiasiT, venia acela ce era sa se preotsca, ceT din eparchia
MetropolieT la Preaosfiintia Sa PArintele Mitropolit, iar ceT din eparchiile
Episcopilor la Sfintia Lor iubitoriT de Dumnedeg ParintiT EpiscopT, si (land

acea marturie, atat iscalita, cat si prin cuvint, se cerceta apol de archiereg dupa. orinduiala bisericsca pentru vrednicia lor, kr ma virtos pertfru invqaturd, i de-1 gasia vrednic si carturar, se arata cu anafora in scris
catre Domn, cu satul, orasul, sag mahalaua, cu biserica unde este lipsa si
trebuinta, dim preuna cu adeverinta satuluT, sag a mahalagiilor, sag orasanilor,

spre a fi feritT si archiereii de categoria aceea a multilor preotilor far de

trebuinta, i cu acea anafora intarita avea archiereiT voe ca sa-1 chirotonisd-

sea; care anafora, impreuna si cu cartea archiersca ce i se da, dupa lege,

pentru preotie, le avea insusT acela la mani, ca O. nu fie sup6rat de zapciiI
politicescT. DecY, acdsta intocmire si orinduiala Odndu-o Domnia Mea
forte cu cuviinta si du pa lege, am hotarit ca s se urmeze intocmaT nestramutat si de acum inainte, si am si poruncit Domnia Mea Vel LogoftuluT ca sa pue in lucrare innoirea si de catre Domnia Mea ale acestor
chrisve ale fratilor DomnT de maT inainte; am poruncit si d-luT Vel Vist.
a face poruncile DomnieT Mole in OM tra, dupa mijlocul ce se cuprinde
maT sus, si pre orT-care il va gasi preot sag diacon de acum inainte far
Anakie A. il.-7bm. XIX.Memoriiie Seq. letorice.

www.digibuc.ro

50

V. A. UttECIIIL

111

A isbutit sad ba Caragea sa stavilesca abusul chirotoniilor, nu putem

documenta pentru Valachia-Mare, dar peste Olt abusul acesta este in flre.
de anafora intarita. de Domnia Mea la maim luT, sa nu-1 cunesca, ci ca pe
un miren i dajnic intre birniciT teriT; dar pana a se face si a se implini
chrisOvele de Domnia Mea, scriem Preosfintie1 Tale Parinte Metropolite al
Ungro-VlachieT i Sfintiilor Vestre iubitorilor de Dumneded Episcopi, de
astadT inainte nici un preot sad diacon sa nu se mat chirotonisdsca far de

adeverinta dupa mijlocul de maT sus aratat si far de anafora intarita de

catre Domnia Mea pentru voia data, nicT sa se iea plocon maT mare decat
ceea ce se cuprinde la impArAtescile pravile politicescT, cart s'ad pretuit in
bani, precum in chrisovul DomnieT Sale frateluT Alexandru Vocla Moruz, ce
este intocmit de la let. 1794, se cuprinde, care se afla trecut si in condica
MetropolieT; si de priimirea acestuT pitac sh avem Domnia Mea rspuns.
To lco pisah. 1813 Februarie 4.
Vel Logofet. Biv Vel Medelnicer.
(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXIV, fila 22 v.)

Cdry legate la tote judekle pentru rinduiala chirotoniilor preoylor sai

diaconilor cum sd se unneze.
D-vOstre ispravnicilor ot sud.... sanatate. Cu tote cA orinduiala chirotoniilor
pana acum se urma intr'acestasT chip, adeca cel ce era a se chirotonisi venia
mat intaid de da jalba Domniel Mete si so face& porunca la ispravnicT ca
sa cerceteze, de era acela fara pricina de dajdie ? de era. lips& i trebuinta
de preot la acea biserica ? de nu era. preotl indestuT la alte bisericT de primprejur, de unde sA pita incleplini acea trebuinta? de era cerut i priimit
Etat de stapanul mosieT, cat si de lacuitora de acolo? si in ce chip i-al fost
petrecerea? cu care acea cercetare ispravnicesca venia apol aici si se orindui& la Preaosfintia Sa Parintele Metropolit sad la PArintiT EpiscopT de-T
facea i bisericsca cercetare si, de se gasia vrednic de darul preotiet, Ni

se sat), cu anafora, i atuncl se da i porunca Domniet Mele a se chirotonisi. Dar vec,lend Domnia Mea ca cu acesta se pricinuesce acelor ce vrea
sa se chirotonisesca mult trped i cheltuiala, cu venirea lor in doue rindurT
pe aid, de aceea poruncim, de acum inainte sa se urmeze inteacestasl chip,
adeca: cel ce va fi a se chirotonisi preot sad diacon in vre-un sat, unde
adeca va fi cu adeverat lipsa i trebuinta de preotT, sA dea parcalabul satuluT, impreuna cu sateniT i mahalagiil, saii orAsaniT, adeverinta lor in scris,

supt iscalitura tuturor locuitorilor, la manile aceluia, cum ca. este slobod,
far de nicT o pricina de dajdie, si cum ca-T Belli vita i firea luT i ca cu
adeverat ad lipsa i trebuinta de preot sad diacon, de nu sunt preotT sad
diacont la alto bisericT de primprejur, de unde sa se pita implini i trebuinta aceluT sat; care adeverinta sa, se iscalesca de stapanul mosieT, orT

www.digibuc.ro

fallea-v-a.--

bOMNIA LTA JOAN CARAGEA.

BISERICA

51

La 1815 este nevoit in doug rindurT sA reinnoiascA pitacul s6i1 ad-hoc pentru Oltenia. (1)
mAnAstirscA sag boerscA de va fi, iar find megiesscA, sh o iscAlscA numaT megiasul; cu care acstA adeverintA viind la isprAvnicat, cercetandu-T si
D-vstre de este adevratA, sa o dap.' la mana luT, cu insciintare cAtre Domnia Mea de cercetarea ce vet1 face, dupA mijlocul ce s'ail clis maT sus; si
cu aceeas1 cercetare viind aid la Divanul DomnieT Mele, sA dea jalbA, dupa
care vom da si Domnia Mea cuviincisa poruncA cAtre Prea Sfintia Sa PA-

rintele Metropolit sag cAtre PArintiT Episcopi; care acstA orindialA O. o

publicuig in tot judetul, ca sl fie sciutA tuturor locuitorilor, spre a fi si eT
intocmaI urmAtori, ferindu-v6 insA de cea maT puting mituire sag voe yeghiatA la insciintarea ce vetT face, sail macar de a lua vre-un ban en numire de avaet de la acela care va fi sA se chirotonisscA, cAcT de va veni la
auclul DomnieT Mele una ca acsta, sti scie acel mituitor sag lultor de vreun avaet ca, dupA ce se va indatora a plAti indoit, apoT se va si invinovAti;
si fitT sAnAtos1.-1813 Iulie 9.
(Cod. LXXIV, fila 16 v.)
(1) WA aceste done' pitace:
Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Porundi la Caimacam qi la 5 judefr ot preste Olt, pentru cei ce se chirotonisesc far de poruncile Maria Sale.

Cinstite si credincios boerule al Domniel mele D-ta biv Vel Postelnice

Nicolae Scanavi, Caimacamule al Craiovel, am luat Domnia Mea pliroforie
cum ca acolea in orasul CraioveT si intr'acele cinci judete ot preste Olt se
urmeza mare catahrisis la rindul chirotoniilor, ad cel ce sunt a primi darul
chirotonieT de preatT si diaconT nu se cercetzA mai intaig de cAtre D-ta sag
de cAtre ispravniciT judetelor dupl orinduiala nizamuluT ce am dat Domnia
Mea prin ponturT cu publicatiT, atat acolea la Divanul CraioveT, cat si pe
la tote ispravnicaturile judetelor domnesciT Nstre t6rT, de sunt adecA fArA
nicT o pricinA de dajdie ? de este lipsA si trebuintA de preot la acea bisericA
unde voesce a sluji? de nu sunt preotT de prisos pe la alto bisericT dui:a imprejur ca sA se ptA lipsa implini ? de este cu vointa satuluT si a stapanuluT
mosieT? si sA insciintatI DomnieT Mele; ci fArA a li se face cea ma! putina
cercetare si fArA scirea si porunca DomnieT Mele; se chirotonesc, si Ne-am
mirat cum de suferi D-ta a se face acolea o urmare ea acsta, cu totul impotriva vointeT si porunceT Nstre, de care si strasnic poruncim Domnia
Mea, nici cum sA nu maT ingAduescT D-ta a se maT urmA un fel de catahrisis
la nizamul chiritoniilor, sA se cerceteze dupA orinduiala nizamuluT si cu insciintare sA se trimitA la dornnescul Nostru Divan, ca sA li se dea porunca
DomnieT Mele spre a se chirotonisi, fiindull sciut si acsta cu hotArire, cA

www.digibuc.ro

t2

t A. IIRECHII

Ca sa se vada cg. in restul Orli s'ail facut maT putine abusive chirotonirT,

dam in nota o lista de 54 de preoci chirotonitT in aniT 1813-1815.

avem Domnia Mea sa facem cercetare, si veri-catT preoti si diaconi se vor
gsi chirotonisitT Par de a aye porunca DomnieT Me le la mtmile lor, se
vor da in dajdie in rind cu ceT ce prta ludele domnescel Nstre VistiefiT,
iar D-ta at s dal' greu rspuns, ca unul ce de grumaziT D-tale este span-

zurata ingrijirea la tote cele co se urmza acolea, si cu lesnire nu te vet

putO indrepta; si a at primit acOsta poruna a Domniel Me le, A avem
r6spuns, cu care impreun sa ne trimici si catastih de catT preoti s'ail chirotonisit de la buna venirea IsTOstra si pana acum? Cap dintr'aceia ail poruncile Domniel Me le si coN1 s'ail chirotonisit fara a ave domnescile Nstre
porund ?
1815 Ianuarie 15.

Asemenea porunci s'aii facut si catre 5 judete ot preste Olt.

(Cod. LIX17, fila 168 v.)

Al doilea publica(ie in tote judetele de dincOce de Olt gi in 5 judefr ot presto

Olt qi la D-lui Caimacan ot Craiova pentru nizamul chirotoniei.

Itia Joan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe. D-vOstre

ispravnicilor ot Bud. . . . . sanatate. Cu tette ca, pentru orinduiala si nizamul chirotoniilor, Inca din lOt. 1813 Iulie 9 s'ail dat poruncile DomnieT
Mele catre D-vstre in ce chip s urrnati, adecA: cel ce va fi a se chirotonisi preot sail diacon in vre-un sat, uncle va fi cu adev'drat lipsa si trebuinta
de preot sail diacon de nu stint preop sail diaconi la alte bisericT de primprejur, de unde s se pOta implini si trebuinta aceluT sat, care adeverintea
sa se iscalesca de stapanul movie!, orT manastiresca sail boerOsca de va ii,

iar find megiessca, 0, se iscalsca numaT megiasiT; cu care acsta adeverinta viind la ispravnicat, cercetndu-o si D-vOstre de este adevrata, sa
o datT la mana luT, cu insciintare catre Domnia Mea de cercetarea ce veV
face, dupa mijlocul ce s'au clis mai sus, si cu aceeasT cercetare viind la
Divanul Domniel Mele s dea jalba, dupa care vom da si cuviincisa porunca catre Preaosfintia Sa Printele Metropolit, sail catra SfinIia Lor EpiscopiT; dar ca nu care cum-vasT di se faca vre-o catahrisis cu acOsta pricinuire a chirotoniilor, spre napastuirea locuitorilor birnicT aT vre-unul sat,
cu a se chirotonisi si dintre birnici diaconi i preoc1 si apoi sa rm'ae satul incarcat on dajdia aceluT ce se chirotonisesce, de aceea Wit cu strasnicie
v6 poruncim, ca de acum inainte numaT la fecioriT de preoti i frcovnici,
cand vor fi cerucT a se chirotonisi diaconi sail preop, dupa mijlocul de mat
sus aratat, s dal insciintari ale ispravnicatulul catre Domnia Mea, iar nu
din alte tagme si bresle de OmenT; ci dar intr'acestasT chip sa urmati de
acum inainte, ca la rindul chirotoniilor sa nu fie primitl alt-fel de Omen!
cleat numal feciorl de preoti i circovnid; si de primirea porunceT sa
insciintatT DomnieT Mele, si fiti saniitost

(Cod. LXX1V, fila 182 v.)

www.digibuc.ro

1815 Februarie 26.

DOMNIA Liii LOAN. CARAGEA. - BISERICA

53

Atat de numerosi erail preotii, c ei erafi redusi sA ocupe in bisericA

functiunea de tircovnicT, de paracliseri. In 13 Ianuarie 1813, noul Metropolit Nectarie i Episcopii de Arges (Iosif) i cel de Burin (Constantie)
supun lui Caragea o anafora, cernd sa, fi5 scutiti de birue cate 2 grAmAtici aflAtorT pe la fie-care bisericA, el si din acestia se chirotonisesc preotii
trebuinciosi. Ioan Caragea aprob cu regret asezarea de tircovnici deosebiti
pe la biserici, conform anaforalei. (1)

(1) ko Joan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zentle vlachscoe.

Preaosfintia Ta PArinte Metropolite i Sfintiilor Vstre iubitorilor de Dum-

neqeil Episcopi, a velut Domnia Mea arAtarea i cererea ce facetl printeacstA anafora pentru intocmirea tircovnicilor, pentru care fAcnd Domnia
Mea cercetare de s'ati obicinuit a se face intocmire acestora prin intArire
domnscA, Ne-am pliroforisit c mai inainte de trecuta rsmeritA acstA
bisericscl slujbA a tircovnicilor o implinia la bisericile de prin judeturi
si de prin domnescile orase preoti i diaconi ce se afla acolo de prisos
netrebuinciosi, find inmultitY din catahrisis ce urma si nu aye& vre-o
alt slujb a. urmAtre datoriei lor; iar acolo unde era numiti preotil cei trebuinciosi, se orinduia, din preotil ce prisosia la alte sate si nu aye& slujbA
bisericscA, de implinia lipsa celor-lalte case, sail cand se intimpla in adovr la unele judete lipsA de prisse de preoti i diiaconl, slujba -tircovnicilor
se orinduia de o implinia fill preotilor i diaconilor cei necAsAtoriti i neintratT in orinduiala birnicilor domnescei Nstre tri; iar acum este sA se sctA

acestia din dajdie cu paguba domnescei Nstre Vistierii. DupA acstA dar
drpt intocmire i orinduialA, hotArim Domnia Mea de a se face si de
acum inainte urmare intocmai i Cu totul aneresim cele ce in diastima
trecuteT re'smerite (fiind strAina, StApanire)
urmat prin catahrisis i impotriva domnescilor chrisve i porunci, dup care atat Preaosfintia Ta cat
si Sfintiile Vstre Episcopilor yeti fi urmatori intocmai, ca sA se pAzsca,
dreptA i cuviincisA orinduialA

i intre eel bisericesci, pentru care vom

da Domnia Mea i prin domnsca NstrA r cuviincisele porunci, de a

se pune in lucrare acstA urmare de acum inainte, fArA catusi de putina.
schimbare. 1813 Februarie 5.
Vel Logoft.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIII, pay. 134.)

Prea Inaltate Dthnne,

Cunoscuta. este Marie Tale ca, slujitorii bisericilor, adecA earl sAvirsesc

sfintele taine, prin care adun ferbinte rugaziune atat pentru intarirea

www.digibuc.ro

54

V. A. rraircria

Cu gred ne vine a crede cl panA la finea domnie! lui Caragea nu s'ad

bun& sporirea a Stapanirii, cat si pentru tot norodul pravoslavnic de obste,
singuri nu pot savirsi acstA dumneclescA taina preotii, de nu vor avd
doi grAmaticI ajutor, adeca un dascal si un paracliser; cad acesti gramatici,
aflanduse insarcinatl cu acdstA purtare de grip., ad fost nesuprati din inceput de rindul dajdiilor, pentru dou6 pricini, una cea sus aratata trebuinta
de ajutor preotilor la sAvirsirea slujbelor si a doua ca, &and se intimpla
de more dintr'acei preoti vre-unul, se chirotonisesce dinteacei gramatici in
locuY, Ca uniY ce Bunt deprinsi la invtAtura carp si cu sciint de orinduiala slujbelor bisericesci; call si in vremea trecuta a rAsboiului ad fost
ocrotitY prin poruncile Divanulul de atunci, ins& cu numirea schimbatA de
fircovnicl, pre limba slavonscA; si find-ea acum luarAm pliroforie de la
vre-o ca,tI-va din protopopl ca, pe alocurea s'ar fl sup6rand unii dinteacesti
grAmAtic! de catre satenii lor si de cAtre zapciii politicesci, puindu-I la
bir, rugam firdsca MAriei Tale bunatate, ca in fericitele clile ale Mariei

Tale sa nu se strice ;last& buna intocmire si veche orinduialA a sfintelor si dumnegleescilor locasuri, ca nu dinteacesta pricina sA se impuIineze lauda lui Dumnecled, ce se radica in tote qilele de cAtre aceT
slujitori a! s61, si sA se recsca rugAciunile cele ferbint! ce se aduc mai
intaid pentru fericirea sanatatii, indelungarea anilor stApanirii Marie! Tale,
apol pentru tote sufletele pravoslavnice, sA se dea luminate poruncile
Marie! Tale in tit& Ora, a nu fi suprati de clajdii si angarale acesti cate
doi gramatici de fies-care bisericA, car! vor ave pecetluiturile archieresci
la manile lor, ma! virtos ca ei Bunt Inca nevristnici, necasatorici si cel mai
multi feciori de preoti, si ani! Mariei Tale de la Dumnecled rugam sa fie
multi si fericiti. 1813 Ianuarie 13.
AT Marie! Tale parint! sufletesci:
Nectarie Metropolit,
Iosif Arges, Constantie Buzd.
.Insentnarea de preop ce se chirotonisesc dupd insciinfarile ispravnicilor.
Stan ot satul Ciesci din sud. Teleorman, diacon, 1813 Septembre 28.
Nedelco din satul Barla, sud. Teleorman, diacon, 1813 Septembre 28.
Andreid din satul acarazeni, sud. Teleorman, diacon, 1813 Septembre 28.
Badea, din satul Podisorul, sud. Teleorman, pop., 1813 Septembre 2 L
Dragusoiu ot satul Runcul din sud. Arge,, diacon, 1813 Octombre 1.
Stoian ot satu Bubuesci, sud. Arges, diacon, 1813 Octombre 1.
Visan ot satul I3Azoesci din sud. Teleorman, diacon, 1813 Octombre 11.
Dragusin ot satul Masa din sud. Telorman, diacon, 1813 Octombre 11.
Stan ot satul Uleele din sud. Teleorman, diacon, 1813 Octombre 11.
Ngul din satul Isbasesci ot sud. Teleorman, diacon, 1813 Octombre 11.

Ionica sin Popa Gheorghe ot satu Zarnesci, sud. Arges, diacon, 1813
Noembre 13.
Stan din satul Bajesci ot Bud. Muscel, popa, 1814 Ianuarie 16.

www.digibuc.ro

DOMNIA LITT LOAN CAMARA. - BISERICA

55

mal Mout preotT i diaconi peste acevtia de sus, de ore-ce nu maT aflarAm
Marin din satul MMurenT, sud. Arge, diacon, 1814 Ianuarie 17.

Joan din satul Bwhiul din sud. Argq, diacon, 1814 Ianuarie 17.
Dumitru ot satul Prevalea, sud. Argeq, diacon, 1814 Ianuarie 18.
Gheorghe ot satul BArsescl, sud. Arge, diacon, 1814 Ianuarie 22.

Sandul ot GheorghitA, Ilfov, preot, 1814 F'ebruarie 3.

lonitA Buca, preot, 1814 Februarie 5.
Peltru ot satul CiofrAngenT, sud. Arge, diacon, 1814 Februarie 16.
Riza ot satul Valea luT Giurgiu, sud Arge, diacon, 1814 Februarie 16.
Istrate de la satul Recea, sud. Teleorman, diacon, 1814 Martie 9.
Panteleimon de la satul BAceseT, sud. Olt, diacon, 1814 Aprilie 1.
IonitA de la Poiana LaculuT, sud. Argek;; diacon, 1814 Aprilie 17.
loan de la satul BuciumeniT, sud. Argeq, diacon, 1814 A prilie 17.
loan de la satul Gura RorovuluT, sud. Argeq, diacon, 1814 Aprilie 17.
Barbul de la satul BArbAtescT, sud. Argeq, diacon, 1814 Aprilie 17.
Popa sin Popa Radu de la satul Alunikm, sud. Olt, diacon, 1814 Aprilie 28.
Stan sin Popa Stan de la Alun4, sud. Olt, diacon, 1814 Aprile 28.
Ipatie GrAmAticu de la Valea TanteT, preot, 1814 Maid 6.
Joan GrAmAticu de la CrucisrA, Olt, preot, 1814 Maid 8.
Ionith sin Popa Mateid, Prahova, preot, 1814 Maid 10,
NOgu sin Popa Nicola ot satul MAnescT-UngurenT, Prahova, diacon, 1814
Maid 3.

Constantin, satu GAnesd, Prahova, preot, 1814 Maid 5.

loan DascAlu ot biserica PrecupetT de aic1, preot, 1814 Maid 5.
Constantin de la VAlenT-cle-munte, sud. Saac, diacon, 1814 Maid 12.
Constantin sin Popa Nicolae de la VAlenT, sud. Dimbovita, popA, 1814 lunie 2.

Gheorghe ot satul Diiagul-de-jos, sud. Teleorman, diacon, 1814 Iunie 1.

Mateid sin Popa Joan ot satu Capu-Luncel, sud. Teleorman, diacon, 1814
Iunie 2.
loan sin Popa Danciu ot Peretu, Bud. Teleorman, diacon, 1814 Iunie 1.
Dumitru sin Popa Para ot PoenarT, sud. Arge, diacon, 1814 Iunie 17.
Baclea sin Popa Radu ot AlimAnesciT de-jos, sud. Argeq, diacon, 1814
Iunie 18.
loan sin Popa Grigorie ot satu CAtunu SinescY, sud. Arge, diacon, 1814
Iunie 15.
Marin sin Chip.' ot Galicea, sud. Arge, diacon, 1814 Iunie 16.
Florea ot Piscul GinericM, sud. Arge, diacon, 1814 Iunie 16.
Michaid ot satu DonescY, sud Arge, diacon, 1814 Iunie 15.
Radu sin Diaconu Radu ot CAzAnescT, sud. Arge, diacon, 1814 Iunie 17.
loan GrAmAticu ot satu ContescT-de-sus, sud. Dimbovita, preot, 1814 lunie 18.

Radul sin Popa loan ot satu VitAnescT, sud. Olt, diacon, 1814 lunie 25.
Badea de la satul Momoid, sad. Olt, diacon i preot, 1814 Iulie 24.
Stancu de la satul Sinesci, sud. Olt, diacon, 1814 Septernbre 5.
Ioan de la satu Trufinescil-din-dl, sud. Olt, diacon, 1814 Septembre 8.
*erban sin Popa Dinu de la TAtAratT-de-jos, sud. Teleorman, diacon, 1814
Decembre 2.

www.digibuc.ro

56

V. A. UREMIA.

liste ca acesta in condice. Nu putern crede ca si in 1815 numal 2 diaconY

se facura. OrT-cata grija va fi avut Visteria sa nu se imputineze birnicil
din sate prin creare de preop si diaconi, chirotonirile ere' un venit prea

bun, ca

se.

fi renuntat cu grAbire prelatil bisericil la ele, ba chiar

si

Domnitorul si MariT Logofep, call se impartdfiati i ei de la ceT call solicite" voe de chirotonire.
Rolul si influentele culturale ale bisericil, in conditiunile in call era, recrutat personalul bisericesc, nu prea era considerabil. Negresit loan Caragea
cere4 bisericil, in 1813, sa, intervina cu rugaciunile el ca sa inceteze epidemia ciumel, ori A mijlocescA rugaciunl sa plie la timp (1), in interesul

agriculturil; dar ce putem ghee de puterea une biserid in care abusurile

eraii nenumerate si de tote felurile?
La Chioscul de la Herestree, pe lumina de luna, se intilniati feciorl do
boerT cu iubitele lor. Se pare cA si dintre clericY nu se snarl unil de a
merge nptea pe acolo.
Constantin sin Diaconu Radu ot satu Beletil, sud. Muscel, diacon, 1815
Ianuarie 5.
Nicolae sin Popa Gheorghe ot satu VlAderil, sud. Muscel, diacon si popA,
1815 Decembre 2.
(Cod. LXXV, fila 266 v)
(1) Poruned pe la saee ca sid facet osfelanie pentru pldie.
16 Joan Gheorghe Caragea Voevod.
D-vOstre ispravnicilor ot sud
sanatate. Ye facem in scire ca
rugaciunile catre milostivul Dumne4eil pururea si in tta vremea sunt cuviinciose, cu cat mal virtos acum inteacesta vreme de trebuinta pentru ploY
se cade mai cu deosebire si en osirdie a se face de catre norod de obste,
fiind-ca acesta este mijlocul eel adevrat cu care imblanclim si, intorcend
pre Dumneclee, sA nadajduim milostivirea dumnecleiril sale. Nu lipsim dar
a ve scrie si. a ye porunci intr'adins, ca sit indatorap pre ttA cta bisericescA, adeca pre egumenil de pe la sfintele manastirT, pre protopopT, pre preop,

ca sA se osirguiasca cu durere si far de lenevire intru slujbe si rugaciuni

cAtre milostivul Dumnecilee, facndu-se Mann' cu adunare de norod afara,
cu sfintele icone, cu sfintele mste, pe la tote orasele si satele, la care si
insusl D-ystre, dimpreunA si cu boeril i boerinasif judetuluT, sA ye aflap,

ca de la top de obste, mar! si mid, parte bisericesca si mirenesca, sA se

facit cu durere rugaciunT ferbinp, si cu acestea si cu credintl nadajduind
a se intrce milostivul Dumne4eil si a castiga mila de plie, ca de la un
iubitor de Omen! si mult milostiv; si fip sanatosl. 1813 Aprilie 20.
(Cod. LXXIV, fila 42.)

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA WAN CARAGEA. .-- BISERICA

57

Un preot bate de mrte pe pzitorul ChiosculuY de la Her6str6il, 060 i-a

Mout observare ca nu se cade asa ceva. Pre unul ca acesta, scrie Voda
MetropolituluT, in 25 Septembre 1823, de nu ar fi fost popa (care prin departarea luY Dumnecleil a primit darul preotieI!), l'am li osindit negresit
politicesce la spanzuratOre sail cel putin la ocn, ca pre un talhar ce ail
cugetat intru sine sa ucida un om.
Domnitorul cere Metropolitulul s se ridice darul acestul nevrednic preot,
pe Maga pedpsa politicscd. (1)
Ce se maY clicem de preotY, &and vedem abusurile protoereilor ? El si-ad

fost Mout un venit insemnat si spornic, amendand cu bani pe fetele si

muierile ce se intimpla de cad in pcat.
Cevil maT gray: ca sh-s1 inmultesca venitul acesta oribil, protopopit faceaii un adevrat chantage, acusand femeY si fete cinstite ca le sour' ca
ail pcatuit. Acestea, adese nevinovate, ca A nu intre in gura Omenilor,
se grabiail sa platsca off-ce globe.
De sigur ea de acest venit infam se folosiaii si EpiscopiT, ba si Camara
domnesca. Intimplandu-se sa fie obligata la asemene amend& femeia until
supus austriac, acesta, sciindull nevasta cinstita, reclama la Voda. Se face
gull mare, si atunci, pentru oprirea until ademenea abus, Ioan Caragea scrie

(1) Pitac catre Metropolitut pentru un popci ce art bettut pe petzitorut

Chioqcului Hergstr 6 ii.

Preaosfintia Ta Parinte Metropolite, insine Domnia Mea, chiar cu ochil

Nostri, am vOut bataia, cazna si sfarmarea trupuluY sil ce ail patimit
pazitorul Chiosculiff Herstril de la acest netrebnic popa, cu acest fel de
organ si cuget batndu-I, in cat, de nu ar fi sarit spre ajutoru I enneniT

doftoruluY Rali ce sade aaolo, negresit ca l'ar fi omorit, precum ail si glasuit

acsta vorba asupra bataieY, a cugetul WI este sa-1 omre. Pre unul ca

acesta, de nu ar fi fost pop (care prin departarea luT Dumnecleil ail primit
darul preotieY), l'am fi osindit negresit politicesce la spanzuratre sail eel
maY putin la ()ma, ca pre un talhar ce aii cugetat intru sines1 ca sa uciga
om; dar fiind-ca, precum am glis, s'a intimplat a fi pop., iata il trimitem
aci la Preaosfintia Ta, si drept osinda politicsca, poruncim si hotarim sa,
dea negresit far de alta zabaya, talerY treY sute maY sus aratatublY patima,
ca sa 1 fie spre cautare, si fiind-ca, de acum inainte acest popa, dup pur-

tarea luI si sfintele bisericesci canne, este nevrednic de a mai savirsi

sfintele slujbe, poruncim cu deadinsul ca s i se faca negresit de catre
Preaosfintia Ta si bisericOsca osinda, fara cea mal putina scadere. Tolco
pisah gpd.

1813 Septembre 25.

(Cod. XXIV, fila 88 v.)

www.digibuc.ro

58

V. A. IIRECHIA

MetropolituluT, la toil Epitropil ei la tote judetele, in 18 Septembre 1814,

in modul urmAtor:
I07.) Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlaschscoe.

Preaosfintia Ta PArinte Metropolite, am luat Domnia Mea curatA pliroforie cA pe la judete sA urmzA un catahrisis deosebit de cAtre protopopT,
cariT, ca cand ar fi lucru legiuit, numaT cu un prost cuvint el este obiceiil
ei cu nuinire de glba, prad ei jfuesc pre fetele i muerile ce se intimplA
de cad in faptA de curvie ei, orT insuel eT, saii prin preotiT satelor, cnd aflA
vre-o ast-fel de pcAtuire, numaT deck protopopul cere glbA cat va vrea
de la acea femee sail fatA, iar acea ponosluitA femee sail fatA, orT adevrat
sail neadevrat de va ti acel ponos al protopopuluT, carele find silit de o
acest fel de lAcomie, fArA de nicT o cercetare, le apucA de le globesce fArA
nicT o sfiala; din care acstA a lor rea urmare nasc dou lucrurT impotrivitOre la bisericescile canne, unul adecl pedepsa de glbA, care acest fel
de pedepse biserica nu are la acest fel de greeelT, ci numaT sfkuirT duhovnicescT ei ispovedaniT, ei al doilea, cugetancl numitiT protopopT ei pornitl find

la acest fel de urmArT, de la acest fel de fapte ei ponosluire, firesce se in-

telege cA ei vointa lor cuzetA ca apururea sh se intimple acest fel de

fapte, din earl BA11 indestuleze lAcomia acestuT necuvios chetig, lucru cu
totul impotriva legil ei cinuluT preotesc; de aceea scriem PreaoslintieT Tale
ea numaT deck sA se poruncscA cu strAenicie protopopilor aT aceetiT eparchil,

ca de acum inainte nici protopopiT nici vre-o unul din preotil satelor sA

nu indrAsndscA a luA de la cine-vaef mAcar un ban cu numire de glbA cle

la acest fel de intimplArl, orT sA silscA pre omen! a le da sArindare sail
altele asemenea, ei far& de vointa ei proerisis al lor, cAcT de se va dovedi
cA ail luat, apoT se va ei pedepsi cu straenicA pedpsA, ingrijind Preaosfintia
Ta de a se urmA ei a se pAzi porunca ei nizamul acesta tot-deauna. Tolco
pisah. gpd.
1814 Septembre 18. (1)

Publicatii la tote judefrle i la Episcopi fi la Sf. Metropolie pentru fetele i

femeile cele v6duve.

D-vOstre ispravnicilor ot sud.

sAnAtate. Am luat Domnia Mea
curatA pliroforie cA pe la judete se urrnzA un catahrisis deosebit de cAtre

potropopi, car!, ca cnd ar fi legiuit, numal cu un prost cuvint a. este

obiceiil ei cu numire de glbA, pradA ei jfuesc pre fetele i muerile ce se

intimplA de cad in faptit de curvie, ei orT insuel eT, sail prin preotiT satelor,
cflnd aflA vre-o ast-fel de p6cAtuire, numaT decat potropopul cere glbA cat
va vrea de la acea femee sail fatA, iar acea ponosluitA femee sail fatA,
or! adevrat sail neadev6rat de va fi acel ponos, temndu-se de inchisre
ei de vAdirea aceT ponosluirT, de nevoe plAtesce acea glbA, vinclndu eT din
lucrurile sale, ca sA scape de acel ponos al potropopuluT, carele find silit
de acest fel de lAcomie a cfietiguluT, nu este incloialA a de multe-orl, fax
(1) Cod. LXXIV, fila 144 v

www.digibuc.ro

DOMNIA. LIJI JOAN CAR&GEA. - BISER1CA

59

de a fi dovedit acel ponos, ci numal chip& pira vre-unuT vrajmas al ace fete

sag femel sag mueri, far de nicT o cercetare, le apuca de le globesce far
de nicT o sfiala; din care acsta a lor rea urmare nascnd dou6 lucrurl
impotrivitre bisericescilor can6ne, unul adeca pedpsa de glba, care
acest fel de pedepse biserica nu are la acest fel de greselT, ci numaT sMtuirT duhovnicescI si ispovedanil, si al doilea ca, cugeand numitiT potropopi

si pornitT find la acest fel de urmart de la acest fel de fapte si ponosluire,

firesce se intelege ca si vointa lor cugeta, ca apururea sa se intimple acest
fel de fapte, din carT sa-sT indestuleze lacomia acestuT necuvios castig, lucru

cu totul in potriva legil si cinuluT preotesc; de aceea ye poruncim Domnia

Mea cu strasnicie, ca numal decht s publicarisitT prin tot judetul aeosta
porunca a DomnieT Mete, ca de acum inainte nici potropopul judetuluT nici
vre-unul din preotiT satelor sh nu indrasnsca a lua de la cine-vasT macar
un ban cu numire de glOba, de la acest fel de intimplarT, orb sa silsca pre
rnenT a le da sarindare sag alte asemenea, far de vointa si proeresis al
lor, cacti de se va dovedi vre-o unul din eT impotriva urrnand, O. scie ca,

dupa ce se va indatora a int6rce indoit ceea ce se va dovedi c ag luat,

apoi se va si pedepsi cu strasnica pedepsa; sa ingrijitl ins si insive ca,
orT-cand vetl afla pe vre-o unul din potropopi sari preotil satelor urmand
irnpotriva, numaf decat O. insciintati Domniei Mele, cacT de Ne vom inseiinta ca atT aflat una ca acsta si atT tacut, insive yeti fi rspungltorT,
far de a ye reman6 cuvint de indreptare.
1814 Septembre 18. (1)
Un alt abus al protopopilor era cu peciurile de cununie. Para la talerT
30 pretindeat acei a pentru un pecit. Domnitorul, la 5 Ianuarie 1815, scrie
ispravnicilor sa faca publicatiunT in tot judetul lor, e n'ail a plati peciul
deal un taler si 20 parale tl e cununia I-a, de a II-a cununie talerT 2 parale 20, si de cununia a III-a talerT 4, si acest avaet are sa-1 dea numal
partea negutatoreasca si prostimea (!), iar boeriT nu ail a se supra. (2)
(1) Cod. LXX1V, fila 142 v.

(2) Public,atit la 17 judefe pentru avaetul ce ali a luet potropopfi de la

rebasele de cununie.
D-v6stre ispravnicilor ot sud.

. sat-Mate. Fiind-ca Ne-am pliroforisit

Domnia Mea cum ca potropopii de prin judete, pentru rvasele ce dag de

cununie lacuitorilor, fac cerere cu nume de avaet pana la talerT 30 si acel
ce vor ca sa se casatorsca silitT sunt de-sl vind si dobitcele lor panil
sa implinsca cerutiT ban!, care acsta nefiind suferita la audul DomnieT
Mele, poruncim D-v6stre sa puneti a publicarisi in tot judetul, la totT de
obste, spre a sob fies-carele ca, cand va aye trebuinta spre a lua revase
de cununie de la potropopT, fiind june cu fata, sa dea talerT unul parale
20, i do cununia de a doua casatorie talerT doT parale 20, si de cununia
de a treia casatorie taleri 4; si acest avaet are sal dea numaT partea negutatoresca si prostimea, iar boeriT nu ail a se supera; ci dar, dupti ce se

www.digibuc.ro

60

V. A. DRECH1A

Vorbind de peciurl de cununie, s amintim ca Domnitorul intervine in

cate-va rindurT pe langa MetropolitT si Episcopi in favrea unor casatorit
va sa dica amestecandu-se in cat-va in atributele, pe atunci exclusive, ale
bi sericit (1)

Cam anevoe era de a nu se reci credinta in biserica, &and Domnitorul,

din interes igienic, ordona s nu maY primsca preotiT la daruri, OmeniT
bolnavT. Intelpta era negresit dispositiunea, ca mesura de combatere a epidemieT, in timpul ciumel; dar poporul nu putea fi multumit cu explicatiunea
data, cand era oprit de a saruta patrafirul orI pOlele odajdiilor la exhibitiunea
sfintelor taine. (2)

va publicui, precum maT sus s'ail dis, apoT sa ingrijitT a se urma si a se

pazi tot-deauna de acum inainte fara stramutare; si fitT sanatosT. 1815
Ianuarie 5.
(Cod. LXXIV, fila 167 v.).

(1) Pitac la Metropolit, ca sit cunune pe Cdminarul Alecu Ghica cu

Smaranda Lahovari.
16) Ioan Gheorghe caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.
Preaosfintia Ta Parinte Metropolite, find-ca D-luT Caminarul Alecu Ghica

este de a lua in casatorie pre D-eT Smaranda, ce a avut sot mal inainte pe
rtiposatul Clucer Manolache Lahovari, poruncim Preaos1intie1 Tale A cerce-

tezT si, de nu este vre-o pricinti zaticnitre, dupa can6nele bisericesci, sa

daT slobodenie de a se si cununa in Duminica viitre. Tolco pisah gpd.
1813 Februarie 14.
(Cod. LXXIV, fila 27 v.)
(2) Pitac ccitre Prea Sfinfia Sa Poirintele Metropolit, ca sec dea poruncd

preo(ilor dupci la kite m4n4stirile i bisericile, a nu mai primi in .biserici

dmeni bolnavi, cars merg de cad la sfintele darurl.
Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite, priimind acest domnescul Nostru
pitac, M. daY porunc preotilor dupa la t6te manastirile i bisericile de aici
din politie a nu maT primi in bisericT 6menT bolnavi, earl merg de cad la
sfintele darurt fail tescherua D-lor boerilor epistatT ai lazareturilor, adeca a
D-luT Vel Ban Radu Golescu si D-luT biv Vel Postelnic Costache Sutu. Tolco

pisah gpd.

1813 Iunie 2.
(Pecetea gpcl.)

(Cod. LXXIV, fila 64 v.)

www.digibuc.ro

Vel Logofe't.

tiONNIA LIIT MAN CARAGEA. - I3ISRICA

61

Ca sA se intretinA religiositatea in multime, Domnitorul, conformandu se

vechilor datine, ordonA, la inceputul posturilor i maT ales al celuT mare,
incetarea petrecerilor Bi a tuturor adunArilor pe la cluburi. (1)
Divanul insuBT, conformandu-se until vechiii us, merse in acest an, in
prima Ei a postuluT, si Vila DomnitoruluT urmAtOrea oratiune:
Ast41.1 se ivesce racla sfintuluT post, PreaLuminate i Prea InAltate Dmne,
care insuBT Mintuitorul nostru postindu-1 pildA nou6. ne-aa rtnas, ca cu fete

si Mimi curate intrand in curgerea luT, prin infrinarea de hranA cea des-

fAtAtre Bi de patimile cele vAt6mAtre, BA imblanclim pe pArintele nostru

cel ceresc pentru cele trecute ale nstre greBell i aBa sA putem cu in-

drAsnlA a cuteza spre a-1 chema pArinte Bi a cere mila lul cea bogath, ca
de la un prea puternic, ce cu drpta sa chivernisesce schiptrurile impAratilor i povAtuesce inimile oblAduitorilor. Deci, find-ea oblAduirea cea pamintscA inchipuesce cea cerscA, noT nu indrAsnim nici a deschide uBa
acestuT sfint post, maT inainte de a imblancli pre Maria Ta, cel de la Dumneq.efi nou dAruit stApan i parinte pe pAmint. Ci aducnd inchinAciunile
nOstre cele panA la pAmint plecate, cerem ertAciune de la stApanul nostru
de orT-ce, ca nisce slug!, vom fi greBit i vom fi scarbit pre Maria Ta, si
de obBte ne rugArn ca din OM inima cu milostivire BA, ne ertT, ca Bi Maria
Ta asemenea ertare BA caBtigT de la stApanitorul tuturor, i aBa incredintandu-ne de cea din tot sufletul MArieT Tale ertAciune, IAra de sfialh aducern Bi noT nevrednicile nstre rugT atria milostivul Dumnecleg pentru
a MArieT Tale fericitA stare Bi inclelungata vieta i sAnatate, impreunA cu
totT ceT prea iubil aT MArieT Tale Bi pentru a te invrednici prin implinirea
sf. post a ajunge ca sa til i stAlpArT in maul cu bucurie, spre a intim pine, pre pAzitorul Mariel Tale, atat la intrarea sa in Ierusalim, cat Bi la
sf. invierea sa din mormint, a te inchina luT, a cAruia sfint nume il pros
lAvim pentru tote facerile de bine ce a revrsat cAtre noT nevredniciT si
pentru buna norocirea i mangaerea ce ne-aa dAruit prin domnia MArieT
Tale Domnul i pArintele nostru cel bun, intelept, blagocistiv, bland i cu
dreptate cAtre totT, Bi darul i mita luT sA ocrotOscA pre Maria Ta, atat in
lumea acOsta, pazind fericite ileIe scumpeT vietiT Marie! Tale Bi a prea
iubiteT i prea luminateT farniliT de tote acele impotrivA nebfintuitA, cat Bi
la impratia cerurilor invrednicindu-te a fi pururea impreuna cu ceT aleBT
adevraci moBtenitorT aT sY, amin. (2)
(1) Ic loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zeinle vlachscoe.
Cinstit i credincios boerule DomnieT Mele D-ta Vel SpAtare, fiind-ca acum
am intrat in Vele sfintuluT post al PasceluT, cand fieB-care trebue sA se
nevoiascA cu rugAciunT cAtre Dumnecleu pentru ispABirea sufletuluT sn, de
aceea dar poruncim D-tale BA publicarisesci in tot semptul SpatArieT (respective: Agiel) ca BA inceteze tote felurimurile de clupurT (cluburi) de a se maT

face in OM curgerea acestuT sfint post. Tolco pisah gpd.-1816 Februarie 23.
Vel Logola.
(Pecetea gpd.)
(2) Cod. LXXV, fila 147 v.

www.digibuc.ro

62

V. A. tTRECIIIi.

Scaderea evlaviei, a credinter, nu era insA atat de mare in cat sl se sieiascA isvorul de inavutire a bisericin darurile de la credinciosi. Sunt Inca
destul de numerese asemenea daruri, cart provin din tote treptele societAtii. (1)

(1) IatA diata until Teodorache *alvaragiu in faverea manAstiriT CAldArusani:

Nectarie al Ungro-Vlachiel.
Fiind-cA eg cel mai jos iscAlit Teodorache Salvaragiu sin Ioasaf Monachu,
din cuget si rivnA dumnecleescA, pentru vecinica pomenire a sufletului meg,

a pArintilor i a fratilor mei, inchin si (lag danie sfintei mAnastirii Cala:

ruani din sud. llfov, unde se cinstesce si se prAznuesce hramul sfintului
marelur mucenic Dimitrie, isvoritor de mir, o prAvMie ce este in mahalaua
scaunelor vechi, pe loc moqtenesc, adecA in fata ulicei cea mare stinjini
doi k4i palme doug fArA doug degete, in ulita ce merge in dosul prAvAliei
stinjini doi farA doug degete, si lungimea locului din ulita cea mare panA
in ulita in dosul prAvAliei stinjinl 20 palme 2, care prAvalie o am cumperatA de la sultan-mezat incA din let. 1814 Octobre 6, precum anaforaua
stArostiei de mezat aratA si, stapanindu-o panA acum, din bun cuget si rivna
dumnecleescA, cum arAt, o inchin i o del danie numitei mAnAstiri, unde
este chinovie de pArinti cAlugArl, ins& cu acest sart ca mAnAstirea sA o
inchirieze la musteriii ce-I va gAsi si chiria sA se iea de lies-care an, ca sA
fie pentru hrana si chivernisela pArintilor, ohavnicA si nestrAmutatA, iar ca
sA o vinclA dupA vreml sag sA o facA schimb, slobod sA nu fie niel staretul, nici pArinVii, nici alt nimenT, ca de a pururea sA fig pomenit la sf.
jArtfelnic impreunA cu ctitorii mAnAstirii si in rugAciunile sfintilor pArinti,
ea un lucru ce este din munca si sudOrea mea luatA; iar care va indrAsni,
orl din starecT dupA vremi, sag din proestosil mAnAstirii, sag din nemul meg,
a strica acest dar, a-1 strAmuth de sub sal-Anima acestiT mAnAstirT, sag sA

o schimbe pe alt lucru, sA dea sema cu pcatele n6stre la infricosata ju-

decatA; pentru care am dat si sineturile vechi, impreunA cu acestA carte de

danie, sA fie sub zaptul mAnAstiril, dimpreunA cu prAvalia; rugandu-me dar
si de Preaosfintia Sa PArintele Metropolit i de D-lor boerii epitropi a acestii
mAnAstiri de ail intarit acestA danie, ca sA nu pOtA nimenT BA strice asezAmintul acesta; si pentru mai adeveratA credinta. si de sigurifsitA stApanire,
am iscAlit mai jos, impreunA cu martoril ce se \Ted, ca sa se creclA; insumi
cu maim mea am iscAlit, puindu-mi si pecetea.-1816 lunie 16.
(Pecetea gpcl.)

Teodorache alvaragiu sin Ioasaf Monachu adeverez la acestA carte de

danie pentru pomenirea sufletulul meg si a pArintilor mei.
RAducanu Tocilescu biv 3-lea Logote't de la Divan martor. Nicolae .,5alvaragiu martor. Nicolae Logofetul MetropolieT martor.
TrecutA in condica Metropolia Dumitrache Mihulet.

(Cod. LXXV, fila 258 v.)

www.digibuc.ro

boALSTIA LoI WAN tARAGEA. -- Ms EMU

68

S, i pre cnd nou testamente yin sa sporosca averea unora din mnstirl, averile a mal multora din ele continua a fi tafierosite* la spitale ori
Iceile. AA buna-Ora averile ArnoteT qi GovoreT aunt hotrite a servi la Spitalul Strainilor organisat lnga biserica luT Mavrogheni, acolo unde astAlT

este spitalul FilantropieT. Tot a6, averile manastiriT Glavacioculur fura

afierosite la cOle, prin decretul din 1816.
Un moment se ieaii pe soma spitalelor de ciuma vinariciurile MetropolieT,
Episcopiilor 0 chiar ale spitalelor ordinare. Domnitorul revine asupra acestel
msurl in 5 Tanuarie 1814. (1)

(1) Pitac ceitre boerii epitropi at Spitalulut Streiinilor nemernict, pentru dou6
meineistiri ce s'ail afierosit spitalulut.
D.vstre boerilor epitropT aT SpitaluluT Strainilor nemernicl, orinduiala i
mijlocul dupe care am afierosit Domnia Mea la acest spital cele cloth!, ma
nstirl Arnota 0. Govora din sud. Vilcea, nu privesce spre stricaciune ctitorescilor wzaminturT ce at acele manastirT, nici la vre-o schimbare a orinduelilor ce ail avut din vechime, ci mat virtos in chrisovul ce le afierosim
in condica DomnieT Mele se dice chiar ae.: ca s MIb egumenil sa tie intru
a lor bun& stare ctitorescile aezaminturT, EA se pazdsca dupa cuviinta intru
tote intocmaT fara, de stramutare, i meremeturile cele trebuincise sa li
se faca; dupe care acosta cuprindere a chrisovuluT nimenea nu pte dice
ca nu trebue sa, fie egumen la acele manastirT, nimenea nu pte popri pre

egumen de a nu aye ingrijirea i a nu pazi dupa cuviinta tote bisericescile orinduelT, nimenea nu pole lipsi pe preotl i cfintaretT 0 altT trebuincioT s1ujba0 at bisericiT, catT i-ati avut de maT inainte, 0 nelipsindu-se,

urmeza a li se da 0 simbriile i hrana i cheltuiala cea trebuincisa, i

orl-ce meremeturT vor trebui la manastirT urmeza a se face in vreme i
far de cusur, chiar din veniturile manastirilor. Din tote dar aceste, se intelege i curat se dovedesce ca noima chrisovuluT i vointa Domniel Mele

este, ca dupa ce se vor implini din iraturile acelor manastirT tOte trebuintele i orinduelile cte maT sus s'a dis i se vor pazi i ctitorescile apzaminturT, prisosul ce va rmn din iraturi sa fie spre ajutorul spitaluluT,
iar s nu se ajutoreze cu scaderea trebuintelor i orinduelilor manastiresd
impotriva ctitorescilor mezaminturT, carT s'ail intocmit iaral pentru facerea de bine; cad atunci se dice i se intelege ca am stria un bine intocmit
i pazit de atAta vreme, ca cu stricarea aceluia0 BA facem alt bine, lucru
care nicT omeniriT nu 'Ate fl placut, nicT dumnedeiriT priimit, i apoT impotrivitor gii chiar domnesculuT Nostru chrisov. De aceea poruncim D-vstre ca ctu0 de putina stramutare sa nu se fad. la maT sus aratatele
trebilinte, cheltuell i orinduelT ale acestor manastirT, ci sa se pazsca in.
tocmaT, precum i aezaminturile ctitorese sa urmeze WA de scadere dom nesculuT Nostru chrisov, cad de vom maT afl vre-o cfitu0 de putina urmare,

www.digibuc.ro

t A. tlitsCRIL

34

.11101.111.

In lunie 1813, Metropolitul cel non cere luT Vodh dreptul de a urca, cifra

de impus clerulul cu as& clisa dare a carpi, sub cuvint a vita s'a
maT scumpit de la 1793 si c. Metropolia este insArcinata cu grele datoril.
Acea dare se urea de la 6 talerl 1/2 la 13 de la fie-care preot i diacon din
teth tra, ca plocon al crjei. (1)
adecA neurmare coprinderiT chrisovulul, atunci dupA tot cuvintul drept vom

fi siliI DomnieI Mea a strich acsta afieromh. To leo pisah. gpd.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXIV, fila 99 v.)

W41 deschise pentru vinciriciul MetropoliO, Episcopiile, spitalurile si

schiturile, a nu se supgra de taxildari i vinetricerl.

Fiind-cA pentru trebuinta cheltuelil spitalurilor i a lAzAreturilor s'ati facut

hotArire de s'ail luat milele de vinariciil mAnstirescl, dar iara s'ah facut
si poruncile Domniel Me le la tote judetele, in earl se cuprinde ca, vinariciurile Metropoliel i ale Episcopiilor si ale spitalurilor sA nu se supere a
se luh pe sma spitalurilor de naprasnica bOlA, ci sa se lase cel orinduitI
de Metropolie, de Episcopie i de spitaluri, a se stringe pe sma lor ne
supilratl, dupa chrisevele DomnieI Me le, s'ati dat dar acsta carte orinduitilor
din partea sfintel Episcopil Buzeti, cu care sa aiba volnicie a-st WA milele

vinariciulul pe deplin, far de nicl o poprire sah sup6rare de cine-vasT; de

care poruncim i D-vestre ispravnicilor al judetelor i taxildarilor de vinAriciti sA aibA ajutor, spre a nu se super impotrivA de care cine-vasli; i
saam receh gpd.
1814 Ianuarie 5.
(Cod. LXXIV, lila 98 v.)
(1) .16 _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

PreaosCrntia Ta PArinte Metropolite, cu tote ch din condicile Divanulul

Ne pliroforisim Domnia Mea cA Preaosfintia Sa proin Metropolitul Dositeiti,

prin voe data in scris de catre Domn la let. 1793, cand s'ati fAcut Metropolit, aft luat ploconul carjeT cate talerl sse i jumAtate, dar de atuncl
panh acum find trecutl 20 de anT, cand pretul tuturor lucrurilor s'au inn-tat far de semnare peste cel de atunci pret, dupa vcluta scumpete ce
se urmza intru tote si mai virtos avnd Domnia Mea pliroforie si de grelele datoril cu care este insArcinatA sfinta Metropolie, pentru amindou6
aceste civiinciOse pricinT, dam Prea SfintieT Tale voe i slobo;lenie ca sh
string! dupa la totl preotil i diaconii din tera acest plocon al carjel, ca un
non Metropolit, cate talerl 13 de la fies-care, ingrijind InsA ca cu acesta
pricina sa nu se fad. vre-un catahrisis.-1813 Iunie 24.
Vel Logoftlt.

(L S.)

(Cod. LXXIV, pag. 446.)

www.digibuc.ro

DOMNIA LIN IOAN CARAGEA.

BISERICA

65

Cum sa nu dea Caragea voe noulul Metropolit Nectarie de a jefui preotiT

i diaconil cu indoite plocne, cand el scia, cat a trebuit sa cheltusca

acel prelat ca s dobandsc ti. scaunul metropolitan, fie in plocne la domnie,

fie in ruVeturl la boeril din Divanul

OriT!

'3A nu negligem de a aminti ca bietele manastirT, deja puse la contributiunT destule de Muscall, stint obligate la anume cis% sub domnia luT
Caragea: ad s maT platsca birurile pe ae, lisuI proviant. MuscaliT, retrgnrlu-se, obliga pe Divan sa, primesca, magasinele cu producte i s li se pialOsca, in banT acele producte. Divanul i Domnitorul hothresc ca sa se impart&

9bligatoria proviantul pe manastiri i ele sa pltsca preWl aceluia.

Nu maT e de amintit i aceea, c multe manastirT platira proviantul ce
nicT odata nu-1 maT primira!

Dam in anexe o serie forte bogata de acte relative la milele, privilegiile i folosinOle bisericilor din Ora i din Orient. Pentru acdsta parte saint
;Ii chrisve, carT ail in vedere fcdle elene diverse, ba i spitale. Se va observa
i chrisovul de certe mill acordate bisericiT TreT-Erarchi din laT.

11161..111

Anosiele A.

h.Tona. XIX.Memoriile Seq. Ltiolee.

www.digibuc.ro

ANEXE
1. Carte de logofetei orinduit th instaleze egumeni.

Fiind-cA la mAnAstirea Snagovul din gud. Ilfov am Mout Domnia Mea

egumen
in locul celuT ce a fost pAnA acum, duph
alegerea Prea Sfintiel Sale PArinteluT Metropolit, iatA, dupA obicei, orin-

duim pre

logore't de Divan, carele, mergnd cu numitul

egumen la mAnAstire, sA-1 ageze egumen i eh citscA in audul tuturor pArintilor, poslugnicilor, robilor mAnAstiriT, deosebita carte a DomnieT Me le, ce
s'ag dat la mtmile egumenuluT, fAcAnd teslim tote lucrurile mAnAstiriT,
micAtre ci nemiccAtre, de care fAcnd dou catastice asemenea unul ca
i altul, iscAlite de preotiT mAnAstiriT, cum gi de orinduitul logoft i de

cel de acum egumen, unul sA-I lase la mAnastire la mana egumenuluT ce

sal orinduit, iar altul sA-1 aducA la Banta Metropolie in pastrare, dupA obiceiti; i saam receh gpd.
1812 Decembre 10.
1812 Maiti. 6. Neofit archimandrit, egumen la mAnAstirea ZIAtarT.
1812 Noembre 30. Iosif, archimandrit la mAnAstirea Bistrita, ci s'ad 4is
prin scirea Episcopula
1812 Decembre 10. Archimandritul Dionisie LidoricAti la mAnAstirea
de la sud. Dimbovita; nu s'aii dis prin scirea Metropolituliff, nefiind Metropolit.
1813 lanuarie 14. Neofit, archimandrit la mAnAstirea Snagov, dupA alegerea Metropolitului.
1817
Archimandritul Vasile, in locul archimandrituluT
Neofit.

1813 Ianuarie 31. Chiprian, ieromonach la mAnAstirea Michaid-Vodd, dupa

alegerea printilor ot Simopetro de la Sfetagora, prin scirea Prea SfintieT

Sale PArinteluT Metropolit.

1813 Februarie 7. Neofit, archimandrit egumen la Motru din sud. Mehed intT.
1813 Septembre. Agapie ierornonach, egum en la mAnAstirea Sfin til or A postolT.

1813 Aprilie 15. Daniil, egumen la CAscire.

o

Iacov, egumen la Nucet.

Ianuarie, archimandrit la Glavacioc.
Filaret proin Apamia, la am pulung.

www.digibuc.ro

DOMNIA Let IOAN CARAGEA.

BISERICA

67

1813 Octombre 22. Proin PlAtArescnu, la Comana.

1814 Martie 15. La Cotrocent, Ignatie ieromonach.
1815 Martie 17. Popa Constantin, eclesiarch RancAciov, in locul luT Romano

archimandritul.
Starita Glicheria, la Viforita.
(Cod. LXXV, fila 47)
2. I6) Joan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.
DupA pliroforia ce Ni s'aa dat printeacestA anafora de cAtre DluT Vel
Logof6t, poruncim Domnia Mea ca, si de acum inainte, sA fie asemenea ape.rata, acstA cafenea a mAnAstirit MArcutil, dupA coprinderea chrisvelor ce
are de la ceT dinaintea NstrA frati luminatt DomnT. 1812 Decembre 30.
Vel Logof6t.
(L. S.)

Prea Indltate Ddmne,

DupA luminata poruncA Inaltimit Tale, ce mi se dA la acstA jalbh a cuviosuluT archimandrit si egumen al sf. mAnAstirt MArcuta Chir Damian, fAcnd

cercetare din chrisOvele tuturor luminatilor DomnT, ce are mAnAstirea Inca

de la let. 1780 si panA acum, vNui coprindndu-se chiar asa: (cAsijderea
si cafenua, ce are sfinta mAnAstire lnga casele de beilic, BA fie ap6ratA
de cAtre vel cafegit si de cAtre ori-cine, sA nu aibA a face cu dinsa, care
orinduialA de ap6rarea acesteT cafenele dupa cuprinderea chrisvelor s'ati
pAzit necurmat, fArA de a se sup6rA cat de putin; acum fiind-cA aratA ca
se sup&A, rnaane la luminatA porunca Mariel Tale.
1812 Decembre 29.
Vel Logoft.
(Cod. LXXIII, fila 57.)

Desi nu apartine domnieT luT Caragea documentul ce dAm aid, el este

bine-venit, cAcT e in legAturA cu nouele dArT cari se arunca asupra mAnA-

stirilor si a clerulut sub propria domnie a luT Joan Caragea.

La 4 Iulie 1813, Primul Divan a scris Jul Ignatie Metropolitul Ungro-Vlachiel:

Trebuinta, find a se plAti negresit dupA strasnica i neschimbatA po-

runca a Ex. Sale mai marele Comandir al armieT Dunarit D. Ciceacov, la

comisia comisariatuluT clatoriile terit pentru plata portinelor de carne i
pentru banit spitalelor i pentru plata pasatulut, urmzA ca la rspunderea
acesteT datorit sa dea ajutor ti cinul bisericesc al sf. mitropolie, i episcopub
i mAnAstirile, pentru care este si inadins poruncA a Ex. Sale DomnuluT AdmiraluluT, ca sl ajute la r6spunderea mat sus nurnitelor datorir si
cinul pre(4esc cu suma de talerT 150.000; dar cercetandu-se starea Vistieriet,

cum si luand sma a nu se ingreuna prea mult cinul preotesc, pentru cit
et ati mat rspuns mat deunAdI i alt ajutor la contrib4a zaherelef; de
aceea, Divanul, chibzuind mijlcele cele cuviincise, aS gAsit el este de

www.digibuc.ro

68

Y. A. IIRECHII

trebuintA ca s ajute cinul preotesc numaY cu talerY 120.000; dar insh acstA
surnA de banT trebue negresit si neapArat sA o implim;scA pentru plata mal
sus numitelor datoriT. Drept aceea Divanul rrigl pre Prea Sf. Ta s binevoesci, chemnd si pre iubitoriT de Dumnecleil PArintiT EpiscopT si pre cuvioiT egumenl aT mAnAstirilor, sa orincluitT a so face du pa trebuinta cislA
pe acdstA surnA de banT, care se orinduesce a se pune in lucrare si a se

implini negresit cel mult petra la sfirsitul acesteT lunT, find mare grabh
a se riispunde datoria OHL dupA strasnicele cererT ce se face DivanuluT,
si de urmare
sA alba Divanul insciintare. 1812 Iulie 4.
Constantin Golescu President. Marele Vistier. Consilier ostAsesc Loghinov.
(Academia, 551LI1I)

Cu referintA la darea impusl Ora de obste i mtinAstirilor:si in genere

cleruluT Inca inainte de sosirea luT Caragea in BucurescI, am aflat, in archiva AcademieT RomAne, urmAtreie acte:

Ccitra. Preaosfilgia Lor Prini Episcopl Rtrniiic, Arge.ii

i Buzn.

NoT CalmacamiT TeriT-RumttnescT.

SciutA este insArcinarea ce s'afi impovorat asupra acestel patril cu o

mare sum& de proviant, care trebue a se analoghisi pre top de obste. De
aceea se cuvine a face ajutor si partea bisericscA, mAnAstirile, pre4T si
diaconil. Si find-ca la Visterie nu sunt sciute manastirile cu metcele lor
si co stare ati, asemenea nu sunt sciutT nicT preotiT i diaconiT, BA bine-voiascA

a se face o arAtare pentru mAnAstirT i metce cu stArile ce vor ave, cat

ei pentru preotT i diaconT cAtT sunt la fie-care judet, ca sA se analoghisscA,
cu o drCptA cumpnire, suma ce se cuvine a se impartAsi si a primi fAinA,
orz i ovs, dupa la magasiile ce vor cd maT cu apropiere, i maT in urma
sA se facit i tacsil banilor, ca 91 -se dea la locul cel orinduit, sA se rscumpere
zapisul datorieT.
1812 Octombre 11.
C. Filipescu, Serghie Arghiropulo, C. Ralet, Grigorie Ghica, Barbu VAcArescu, Istrate Kretzulescu, I. VAcArescu.

(Academia, 591 Lill)

NoT CaimacamiT TeriT-RumnescI.

Suma proviantuluT, Mina i orzul i ovAsul, ce l'a5 lAsat ostirea rusCsch

prin magasiile ril, insArcinAndu-1 asupra tuturor de obste, aA luat i zapis

comandirul a se respunde suma banilor pe cetferta de Mina eke talerT

9 si pe cetferta de orz, ovAs, eke talerT 8. AcCsta este sciutA si cAtre top
cunoscutA. DecT, ca pentru o datorie obstscA, cu sfat de obste, s'au analoghisit pe boeriT ce se aflA pe la judee, pe privileghiatT, pe scutelnicT,
poslusnicT i pe birnicl, indatorindu-se si partea bisericscA, adecA asupra
mAnAstirilor sA facA un ajutor de talerl 96.000 si de la preotT i diaconT
BA rspun4A ate talerT 8 fies-care. De aceea sA bine-voiV Prea Sfintiile
Vstre a analoghisi pe mAnAstirT suma banilor ce se arat si de la preoti, diaconT a se face irnplinirea, I cu res care rAsuflare, in soroc de 2 lunT, ca
rAspunclndu-se baniT, sA se faca si rescumpArarea zapisuluT, si pe acstA sumA

www.digibuc.ro

DOSINIA LOT IOAN CARAGICA. -- BISERICA

69

de banT, suma proviantuluT ce se vor cuveni, se va arata iarAs1 de la ce

magasiT s se iea, si cu mijlocul acesta BA aridicAm sarcina datoriel ce
8'80 impovArat asupra Ora.
1812 Octombre 12.
C. Filipescu, Serghie Arghiropolu, Rada Golescu, Grigorie Ghica, Istrate
Kretzulescu, Ioan VAcArescu.
(Academia, 58/1,111.)
*

In 14 Octobre 1812, CaimacamiT Teri! Romnescl r6spund Prelatilor wriT:

aCinstitul pitac al Prea SfintieT VOstre primindu-1, am v6clut si cuprinderea.
AcstA sarcinA a greutAtiT este obstscA. Datoria nstrA, este iarAsT a se
face o drpth cumpnire, fArA uniT BA se ingreuneze si altiT sa se usureze.
In vremea rasboiuluT tot1 ad pAtimit in felurl de insArcinArT. Hothrirea s'a
fAcut (nedescifr.) la 12 ale urmAtreT, fatA cu Prea Sfintia Ta PArinte Episcope al BuzuluT; ad fost si cu multAmire, ca sA plAtscA preotiT si diaconiT

numaT eke talerT opt si deosebit 15.000 cetferti, ce ad rmas de nu s'ad

putut analoghisi, sA se imbrace asupra sfintelor mAnAstirT, socotindu-se
a nu fi greutate osebitA, de cAtre Prea Sfintia VOstrA bine cunoscndu-se
acOstA povarA, care negresit urmOzA all ILIA si sAvirsirea el; si analoghia
ce se cuvine a primi mAnAstirile si preotiT din proviant fAinA, orz si ovs,
se va face cunoscut prin care magasil ail rmas de nu s'ad putut imbrAcA,

si de acolo se va lua, de ceT ce vor fl orinduitT din partea preotilor si a

mAnAstirilor, si le vor vinde cu orT-ce prat vor putO, cAcT Vistieria nu pte
sl se insArcineze. A. nOstrA pArere este inteacestasT chip, dupA cum se aratA,
la care asteptAm si cinstit rspuns.
1812 Octombre 14.
C. Filipescu, Serghie Arghiropolu, Barbu VAcArescu, Istrate Kretzulescu,
Ioan VhcArescu, Isac Ralet, Iordache VAcArescu.

La 18 Octobre 1812 tot CaimacamiT TdriT-RomnescT aratA Prea SfintieT

Lor, sub iscAlitura numal a luT G. Filipescu si Serghie Arghiropolu, la ce

magasiT este proviant si cat (BrAila, Buz66, Obilesci, Petrele, Giurgiu si
Baciul, 9.173 cetferte fAinA, 16.054 cetferte orz si ovs).
(Academia, 59ILIII)
La 23 Octobre 1812.

NoT CaimacamiT priT-RomAnescI (tot ceT doT de sus

vestesc Prea SfintieT Lor cA s'ad dat ordin de a se teslimarisi proviantul din
unele magasiT la Omenil ce vor fi insArcinatl sA-1 primOsca de cAtre Prea
Sfintia Lor, iar pentru plata banilor se va face ingrijirT ca BA se rspun4A,
1812 Octombre 23. (1)
spre a se plAti datoria zapisuluT care este.
(Academia, 60ILIII)
*

Am aratat la pag.

ca s'a pus tarif pentru reinnoirea obligatorie de

cAtre mAnAstiri a chrisOvelor lor de privilegiT si mill. MAnastirile inchinate ad reclamat sa nu fie supuse la acstA taxA.
(1) Aducem maT departe si alte anexe relative la proviantul rusesc impus a se pliiti de
mAnAstirT.

www.digibuc.ro

70

ik A. URECHIS.

Jaloba egumenilor greci cdtre Caragea sei-i apere de plata laxei pentru
innoirea chrisovelor.
Fiind-ca de Dumneclea pazita VOstra InAlOme incredintandu-se de tica-lsa stare in care se OA tote sfintele manastirl, adusa de intimplarile vremilor, i. pornit din firOsca milA, bunatate i dragoste catre religie, vrnd
ea le imbunatatip i sa le indreptatY, al gasit de cuviinta urmarea binecredineioWor urmal al InAltimil Vstre qi atl prennoit chrisvele acestor
manastirT; de aceea i nol, dupa, datoria netagaduita, scriind totl cantari de
multamire catre cel A-Tot-Puternic, ne-am rugat cu lacriml ferbinV pentru
indelungata vita i inthrirea Inaltimil Vstre pe scaunul domniel, impreuna
cu fiil InAltimil Vstre. Acum iara1 venim cu genuchi plecati BA rugam
iubirea VOstra de dreptate, ca sa dea deosebita porunca. domnsca sa se
pazsca neclintite tote cele cuprinse in domnescul chrisov i O. nu mal
fim sup6ratl prin cerere de avaet i altele, call nu pot nici se cuvine sa
le platsca manastirile, ci sa platim numal dajdiile de peke an, adeca Eeciuiala milel la innoirea chrisvelor. Si oil-cum va fi voia Mariel Tale.
Chirila Arch. epitrop Sf. Mormint. igumenul manastiril Sf. Gheorghe.
Chiril Sinaitul i cel impreuna cu mine epitropil manastiril Cotroceni,
impreuna cu altiT.
Timotela, egumen manastiril Stavropoleos, impreuna cu cel-laltT.
.

(Academia, 681L11-1).

La 24 Martie 1813, Caragea mentine taxa reinnoiril chrisvelor, precum

era deja pusa.
(Academia, 60ILIII).
*

Manastirile continua i sub Caragea a plati o dare anuala in folosul

focOlelor.

Cisla nuindstirilor ce s'ait flout in 1817 Mani 19.

(Pentru cOle.)

Total

600. Manastirea Radu-Voda

4
550.
Sf. George
4
550.
Cotroceni
))
330.
Vacarescl
350.
320.
120.
120.
170.
120.
70.
70.
350.
60.

400.

Hurezul cu met-

280.
255.
370.
130.
180.
280.

cele.
Motru
Sadova

Snagovul

60.

Cocirenil

390,

x
4

Michaia-Vocla

4
4
4
4
4

ZlAtarl

Plumbuita

350. Manastirea Sloboclia

650.
Tismana

550.
Cozia

Baia-de-arama
60.

Sf. Ioan
Sf. Ecaterina
Marcuta
S-til Apostoll
Stavropol eos

www.digibuc.ro

Jitia
Bucovcul
Brancovenil
Caluiul
HotaraniI
Sf. Joan (FocanT)

DOMNIA LOT IOAN CARAGEA.

DISERICA

71

Total

550. MAnAstirea MArginenil

250.
Mislea
n
100.
Comana

420.
Mal

250.
Nucetul

130.
l3utoiul

90.
Golgota

450.
CAmpulung

200.
Vieroul

130.
Valea

130.
RancAciovul
(Academia, 741 LIII.)

80. MAntistirea BAbeniT

Rimnicul
350.
n
40.
DedulescT

Breda]
100.
n
90.
Clocociovul

600.
Bistrita

PlAtArescT
70.

40.
Gruiul
n
50.
Rsvan

65.
Sf. Sava

80.
CAscirele
12.000.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Cu tote a incA in 1816 Main s'a dat porunca DomnieT Mele la anaforaoa PreaosfintieT Sale PArinteluT Metropolit ei a D-lor orinduitilor boerl,
pentru banil eclelor ce sunt datOre mAnAstirile a da pe tot anul, ca, adunAndu-se egumeniT mAnAstirilor la an loc, s facA cislA intre dineil cu dropth

cump6nire, dar fiind-cA, din pricina neuniriT ce s'an ivit intre uniT din

egumenT, nu s'a sAvireit cisla nicT pAnA acum; de aceea, pentru ca sA lipsscA tte prelungirile i pricinuirile egumenilor, ineine Domnia Mea am
intocmit cisla pentru baniT eclelor pe tote mAnAstirile dajnice, precum se
aratA maT sus, dupA care ei poruncim sA se fad. urmare cu implinirea banilor intocmaT, iar de la earl dintr'aceste maT sus arAtate mAnAstirT se vor
fi implinit de atuncT panA acum, in diastima prigoniriT egumenilor, bani
maT mult1 dect sunt aeezatT in acstA fOie, poruncim sA li se intrcA
inapoT ceea ce li se va fi luat mai malt, precum i mAnAstirile, ce vor fi
respuns inteacstA diastimA bani maT putinT decAt se vd aeezaV in acstA
Ude, sA rnspundA i cusurul, ca cu dintr'acela sA implinscA ceea ce an dat
mai malt cele-lalte mAnAstirT.
1817 Maiil 19.
(L. S.)
Vel Logoftit

Am mentionat in vol. nostru X despre rechisitiunT in bani impuse mAnAstirilor.

La 12 Aprilie 1812 Comitetul aerie MetropolituluT, din ordinul luT Cutuzof,

sA arunce asupra mAnAstirilor 200.000 talerl, cA Ora datoresce peste 2.000.000

talerT din ldtul 1811 ei pre 3 lunT din 1812 pe poqiOnele de carne ei a
spitalurilor, i Visteria inriT e in proastA stare.
(Academia, 561 LIU )

CAtre chrisvele aduse cu mill ei privilegiT la mAnAstirT, bisericT,preotT,

maT adaogem pe cele urmAtre;

www.digibuc.ro

72

V. A. TIRECHII

Perilipsis de chrisdvele i &Mile ce se innoesc de Maria Sa Prea Indl(atul

nostra Damn _kb Gheorghe Caragea Voevod.
Cartea a patru preotT de la rnAnAstirea BrAncovenT. ScutitT preotiT si drepte

bucatele lor de vinaricia i dijmArit. Care carte, luAndu-se de Dumnlul

Vel Vist. de la pecete, nu s'ail trecut la condia.
(Cod. XXXI V, fila 22 v)
Chrisovul mandstirit Pleivicenii, ce se dedese mai inainte, la let 1813 Aprilie 1,
al Meiriel Sale Ioan Gheorghe Caragea Voevod, care, negdsindu-se trecut in
- condicet, s'aii trecut aici in condicd in perilipsis.
SA fie ertatA sf. mAnAstire de tote dAjdiile si orinduelile ce daa alte manAstirT si sA aibA a scuti de vinAriciti i dijnarit drepte bucatele sale, cum
si de oerit ol 100 si de vAcarit, &And va fi, clece, i sA aibA a tine i lude
clece, Omenl straini, fArA pricinA, Ina 6 ce i-ad avut i patru ce s'ail adAcgat de MAria Sa Ioan Gheorghe Caragea Voevod, si mAcar si cAnd or da
altiT ertatT cu cArtile MArieT Sale iscAlite, iar acestA of mAnAstire i bucatele el si emeniT eT sA nu dea. i a ma prostichit MAria Sa ca sA iea pe
fies-care an de la vama SlatineT sud. Olt talerT 100, i de la vinAriceril domnescT aT aceluT judet Olt altT talerT 100 peste banii cArnAril.
(Cod. LXXVII, fila 221 v.)
Sal fAcut poruncT cAtre ispravniciT din sud. Vilcea si din sud. RomanatT
i din sud. Gorj, pentru mila de vinAricia ce are mAnAstirea Vlachsarai4 i
Alegaspileon, ca sA rOmhe iarAs1 pe sma acestor sfinte mAnAstirl.
1813
Decembre 18.
(Cod. LXXIV , fila 97.)

Li loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Pe acestA alAturatA anafora a D-Ior velitilor boerT neremAind odihnit
Teodor Cincul, sudit austriacesc, D-luT Vel Hatman al DivanuluT l'a infAticat la Divan inaintea DomnieT Mele, cu IonitA Islicaru i Stanca sotia luT,
clicend Cincul, prin apelatia sa, cl de nu i se va lAsa, asupra luT epitropia
bisericil, dupa hotAririle domnescl ce are la mAna sa, cere sA i se plAtescA
baniT ce s'ag ales cA are a luA, din let. 1801, de &And earl insArcinat cu epitropia, i pAnA la let 1811, dupA socotla ce i s'ati teorisit atuncT de proin
Metropolitul Ignatie i de D-luT Constantin Dudescu, aflAndu-se Vel Logof6t,
si sA-T insArcineze stApAnirea cu acestA epitropie pe orT-care va gAsi cu
cale. Am intrebat pre Cincul sA ne arate in ce stare se aflA acum biserica,

dupA ce am dat-o prin domnescul Nostru pitac din let. 1813 August 2
asupra luT Ionita Islicaru, si nu tagadui nicT Cincul cA de atunci incOce
i-ad fAcut IonitA resT-care meremet, precum si el ar fi meremetisit-o mai
cu prisos in diastima epitropieT sale, de nu s'ar fi intimplat cutremurul
in let. 1802 si arderea tirguliff in let. 1804, din cart aceste douti intimplArT
si biserica s'a smintit si prAvAliile cu totul s'a dArapAnat, care fAcendu-le
in urmA Ignatie, abiA, agonisiA din venitul lor cele orinduite de ctitorT prin

www.digibuc.ro

DOMNIA LOT IOAN CARAGEA. - BISERICA

73

diata, i veclend cA nicI un mijloc nu are biserica, nu numal de a cheltui

pentru dregerea i meremetul eT, ci nict banit ce ad rmas sa-T iea el, dupa
socotla ce s'a dis maY sus, nu avei de unde a i se plati, de aceea nu ad
maT indrasnit a maT cheltui peste ceea ce are BA iea; iar lonfta Ilicarul,
impreuna cu Stanca so0a lut, Ri de ail cheltuit de la sinele la meremetul
bisericit, Wend zapt i pravaliile, dar nat urmat a se siguripsi mat intaid
i pre el pentru hanit ce are a lue, i s fi dat i cheza, dupa coprinderea
domnesculuT Nostru pitac, care cetindu-se in Divan i vclendu-se Intocmal

coprimptor, am intrebat pre Ionita i pre Stanca de at dat mat intait poruncita sigurantie i chezaie, in vreme ce cu acest art i a6zAmint am
dat Domnia Mea asupra-le biserica cu prAvaliile eT, i rspunsera cA atunci
in luna luT August, find sciuta molefseala in politie, n'ad putut BA rasbesch
la D-lut Vel Logof6tu1, ca sa dea chezaia dupa, cuprinderea pitaculut; carora ii s'ad is ca rea le-ad fost urmarea de ad facut zapt biserica i pravaliile far de a da mat intaid poruncita sigurantie i chezaie i r6spunsera ca, i de nu ail dat chezaie, tlar teorisindu-se socotla Cinculut, IniI
eY se fAgaduesc de a-T plati de la sinele banit ce se va dovedi ca are a

lub, bez acel talert 4410, care find fost indatorat Nicolae Margelaru proin
epitrop, prin hotarirea Domnulut Moruz, a-T plati de la sinet i in urma,
insarcinndu-se Teodor cu epitropia, i-a platit el, nu se cu vine a-I cere sa
i se platesca aceI Mut; impotriva carora ne arata Cincul acea hotarire a
DomnieT Sale fratelut Alexandru Moruz, din let. 1800 August 2, in copie
adeverita in let. 1805, de cel de atunct Vel Logofet, prin care v6clum cA.
s'ar fi indatorat Nicolae Margelaru sA platescA acet banI, ca un epitrop al
bisericit, iar nu de la sine1; catre acesta ne ad maT aratat Teodor i socotla ce i s'a teorisit in let. 1811, iscalita find de proin Metropolitul Ignatie i de D-luT Constantin Dudescu, afindu-se atunct Vel Logofet, cnd
ad i cerut a i se lu acestA epitropie de-asupra luI i sa i se platsca
dreptul sed, precum din anaforaua Metropolitulut Ignatie i a D-lut Logof6tu1uT Dudescu, ce ne-ad aratat, find scrisa tot dintr'acel let. Decembre,
unde vgclum i mijlcele ee s'ail fost gasit atuncT cu cale spre ajutorul
bisericiI i spre plata banilor ce are a ha Cincul, adeca orT sa se vincla
cateT trete pravaliile, a cum se OA atunct, i cel ce le va cumpr sa
fie indatorat a da bisericit cte talert 100 pe an de fie-care pravalie, ca
sa se implinsca legaturile cele orinduite de ctitort i din prisos s se facA
altele trebuinciese ale bisericit, i din vinqarea lor, dupa ce se va plati
dreptul epitropulut, de va prisosi i vre-o treT patru mil de leY, acct basil
sA fie pentru prefacerea bisericit, ort BA sa insarcineze tot Teodor a IL in
desAviritA stapanirea sa locul pravaliilor, ca BA le facA precum va vre,
i sa cheltuiascA a preface i biserica cu cheltuiaM pan& la talent 3.000,
mult patru, i apot de acolea inainte BA urmeze i el a da acet cate talert
treI sute pe an, dupa cum s'ad slis mat sus i sa rmfie pravaliile ce va face
ohavnice la el qi la nemul sd, platindu-i-se pe tot anul acel etision; care
acel mijloc nu se vede s fi fost dupa. cererea Cinculut, precum (lice D-lor
velitt boert, ci insuT dupA a judecatit chibzuire; i, intrebfindu-se Cincul

pentru ee nu s'ad pus in lucrare vre-o unul dinteaceste cloud mijIlice,

rspunse cA, pentru act nu s'ad gasit muterid i el, find epitrop, s'ail
sfit a primi ort unul sail altul, gi in cele dupa 'Irma provalisi 4icond ca

www.digibuc.ro

74

V. A. I3RECH1A

ret cere Stanca Islicarsa a se amesteca, la epitropia acestil biserici cu

cuvint de ruda a ctitoreT, inthirt cad dupa o anafora a r6posatulu1 Grigorie, &and atunci s'ad arAtat analoghia ctitorieT, nu se vede pomenita
unde-vasT acsta Stanca de rucla, si al doilea cA, i ruda de ar fi macar,
iarAsT nu are cuvint, find ca ctitora, prin diata sa, departza pre rudele
eT a nu se amestec intru nimic, ci epitropul Nicolae Margelaru, pre carele Fad orinduit ea, ca acela sa fie volnic, cAnd se va ved pe sinesi

neputincios, sa orinduiasca pre altul in locul Oil; care diata cetindu se inaintea Domniel Me le, cat pentru rudele ctitoreT o v6clum intocmaT co
prinOtre, iar pentru epitrop, cu tote ca nu se v6clii cuprinclondu-se vre-un
acest fel de plirecsusiotita, dar din departarea rudelor a nu se amesteca,
intru nimic, se da iMelegere ca asupra epitropu1u a r6mas ingrijirea
orinduiala acestil bisericT, de ad iconcnnisit; i macar in numita diata arata
ctitora ca lasa bisericiT numaT treT pravalil, iar Stanca i Ioni qisera ca,
in pisania bisericiT, dupa care ne-ail aratat i copie, se v&I lasate pravaliT,
dar facndu-li-se intrebare pentru cea de a patra pravalie, ce s'ad fAcut ?
rspunse ca ar fi vindut-o acel Nicolae Margelaru proin epitrop, la carele
s'ad clis ca, vinclAnd-o Nicolae, nu se pte invinov4i Cincul; iar eT cerura
iarAsT a se teorisi de ismiva socotla CinculuT, cu cuvint ca ar fi incarcate
unele din condeele ce sunt aratate in socotla MetropolituluT Ignatie si a
Logof6tu1u1 Duclescu; carora ji s'ad cerut sa arate unul dou6 dintr'acele
condeie ce clic ca ar fi incarcate, ca sa se teorissca, si in cele dupa urma
rspunse cA tta acea socotla nu ar fi bunA, cacT dupa socotla ce ail
facut-o Serdarul Petrache, find orinduit de D-lor velii1 boerT, impotriva
scte pre Cincul dator talerT 9.000; a carora cerere de a se teorisi de isnva
socotla CinculuT nu fu primita Domniel Mele, pentru ca socotla, bisericsca Bind, urmza a se teorisi de Preaosfintia Sa Parintele Metropolitul
si de D-luT Vel Logoft de Tora-de-sus, si fiind-ca si socotla ce o are
Cincul e'er teorisit iarasT de Metropolit si de Vel Logof6t, cAnd aceea nu
va fi tinutA in sma, urrnza ca nici acsta de acurn sa nu fie tinuta in srna,
ci on o parte sail alta sA cra a se teorisi i aft& data de alt Metropolit si de
alt Logoft mare, si intr'acestasT chip se va da o pricina de a nu se mat ispravi

acsta prigonire nicT odinira ; iar pentru epitropia bisericiY, mAcar ca

Stanca, cu cuvintul rudenieT, si de ar fi cu adeve'rat, dupa diata ctitoreT nu
are nicT o dicheorna a o pretenderisi, dar fiind-ca ea Ne-ad dat fagaduiala,
inaintea D-lor velitilor boerT, cA ei cu dintr'al lor vor drege i vor meremetisi biserica, a o aduce in stare bunk precum ail in ceput a o meremetisi, de aceea din Divan am orinduit Domnia Mea pre D-luT Vel Logof6tul de Tera-de-sus, ca prin vederea d-sale la fata loculuT sa se cerceteze
la ce stare a fost biserica in diastima epitropieT Cincului, si din anul trecut, de &and a luat-o Stanca Islicarsa impreuna cu barbata-sed, la ce stare
ad adus-o, i dupa cercetarea ce ad facut D-luT, Ne-au dat pliroforie printeacsta alAturatA anafora, ca din cutremur ad fost crapata r, invlitrea
stricata, i zugravla stricata din ploT, si ad fost si fAr de imprejmuire, iar
din anul trecut, luAnd-o numita Islicarsa, ad invelit-o din nod cu sindrila
de brad, ad carpit-o pe la crapaturT, ad dat turnul jos, find crapat, i l'ati
facut de lemn, s'a facut imprejmuirea curtiT tote de uluce, si in cele dupA
urm4 a dat fagAduia1 4 IslicArosa GA, f4nnclu-so drpt4 socotla CinculuT,

www.digibuc.ro

75

DOMNIA LDY MAN CARAGEA. - BISERICA

ceea ce i se va alege ca are A iea IT va plati de la ea, pre cart (pravMiT) s

le tie *IA la mOrtea lor, iar dupa mrtea er $i a barbata-s66 s r6mae slobode

pe sma bisericir, fara de nicr o datorie de cele cheltuite $i date de ea,

si epitropul ce se va orindui dupa mrtea lor asemenea sa urmeze a le

pazi, far de a le mar indator, $i sa pazsca $i legaturile, precum ctitoriT ail

orinduit. DecT condeiul de talerr 4 410 ce 1-ail rspuns Cincul la chiria01
pravaliilor cand s'ati insarcinat cu epitropia, nefiind indatorat acel Nicolae
Margelaru a-T plati de la sineI, ci ca un epitrop, dreptate are Cincul de a
i se plati, precum asemenea $i cea-lalta sum& a banilor ce se mar cuprinde
in socotdla MetropolituluT Ignatie $i a Logofelulur Dudescu, teorisindu-se
nu numal acele dou condici, ce dice I$Iicarsa, de Preaosfintia Sa Parintele Metropolitul $i de D-lur Vel Logof6t de Tdra-de-sus, dreptate are iara$1

Cincul de a i se plati, $i aceea, si de va voi Stanca I$licardsa cu barbataBM a lu epitropia bisericil, dupa mijlocul ce se arata in anaforaua D-lul
Vel Logof6tulur, hotarim ca, pe de o parte, sa dea cheza$ pentru acsta intocmar dupa anafora, iar pe de alta parte sa platdsca, Cinculur pe$in banir,
si de la let. 1811 Decembre incce, de cand s'aii teorisit socotla Cinculur,
indatorind pre Cincul air parodisi socotla bisericil inaintea Preaosfintier
Sale Parintelur Metropolit $i a D-lur Vel Logofkulur de Tera-de-sus pana
in diva ce ail facut zapt biserica Stanca $i barbatu-seri, iar orb banir Cinculul
neplatindu-T, sau chez4ia co s'ail dis nedandu-o, sa rmae departata de epitropia bisericir atat ea cat $i barbatu-s65, $i D-ta Vel Logotbt de Tra-desus sa daT cuviincios nizam intocmar precum se arata mar sus.-1814 Maiti 21.
(Pecetea gpd.)

Vel Logofft.

Manastirile find impuse cu o dare in folosul spitalelor de ciumatT,

epitropia manastirir CotrocenT a cerut O. fie scutita:

.16 Ioan Gheorghe Caragea V oevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Pentru prOsta stare $i grea datorie intru care se afia manastirea Cotrocenilor, primita find Domniel Mele rugaciunea ce Ni se face printeacesta
anafora a LuminatieT Sale Gheorghe Caragea, al Nostru prea iubit firi, i a
D-lor celor-laltb eforT ar acester manastirT, poruncim sh fie ap6rata de datoria acestor banT a! ajutorulur spitalulur. 1814 Septembre.
Prea Inalte Stdpelne.

Fiind-ca sf. manastire CotrocenT se afla in adevr sub o mare sarcina,

avnd o datorie forte grea $i imposibila de regulat, de peste cinci Bute miT
ler, $i tot felul de incurcaturl $i sarcinT de o lunga durata, despoiata find
si de veniturile er, cad sunt tote captate in genere, 4 cg, sarmanil parintl
din acea manastire, lipsitl de tot necesarul, s6 vd silitr a tili din imprumuturf, de unde resulta fortat tot felul de lipsurr $i nedumerirl in privinta
m'esurilor de luat, ptina chiar $i vointa $i neputinta de a indeplini cu inima
tote cele ce urmza de obiceiil $i cele-lalte sfinte manastirr, de aceea credem

Ou cale yi bt3n4 de primit cererea $i aldursa rugaminte din petitiunea

www.digibuc.ro

76

V. A. IIRECHIX

de fat& a parintilor, pentru a se erta, de ocamdatA, prin mill ai compatimire de iubitrea de mil& Inhltimea Sa, starea imposibila actuall a manastiril, ai anume reclamatia de o mie de lel pentru spital, precum i orT-ce
altA atare de (Wile ce urmzA, panA cand rnAnAstirea sA va ridic putin de
greutatea insuportabila care o apask ai atuncl va continua iar (dupa cum
promite) cu tote dArile frA lipsh, in conformitate cu cele-lalte sfinte mA'Astir), i orl-cum va decide prea ilustra si de Dumne4ed pAzitA Inaltimea Ta.
Gheorglie Caragea, Gr. Beancoveanu, Grigore BAleanu. (1)

Cu referinta la starea prstA a mAnAstiriT CotrocenT maT aflarAm o ana-

fora in limba grcA (in condica No. LXXIX, pag. 294), in cuprinderea
urrnatre tradusA din grecesce:

Prea lnalte Stpane,

Sf. mAnAstirea CotrocenT aflandu-se manifest intr'o stare de mare decl-

dere, atat din causa enormel datoril ce o apasA, precum ai din rua di-

rectiune i administratiune a egumenilor predecesorl ai supreveghiAtorl de

pe vremurT, i avnd trebuinta de un sprijinitor practic, care sa lucreze
in mod desinteresat i maT de aprpe in tot ce privesce imbunatatirea bunurilor de sub administratiunea sa, spre regularea i aplanarea diferitelor
afacerT i procese, spre buna ordine i intocmire a veniturilor si speselor
necesare la hrana ai altele trebuinciOse Omenilor mAnAstirii, precum ai a
afacerilor privitre la supraveghiarea oficiilor eclesiastice, spre descoperirea
doveclilor falae ai sfeterisirl comise in parte, atat in lucrurile mAnAstiril
cat ai in acele a egumenului predecesor Visarion, spre intocmirea i verificarea until compt general al tuturor daraverilor ai a (nedescifrabil) duph

mOrtea ri.iposatului Visarion pan acum, acdsta find prea (kept si forte
necesar pentru usurarea i deplina scapare din adev6rata datorie, chiar
spre liniatea creditorilor carT ei-al incredintat drepturile (baniT) lor acestet mAnAstirT ; i spre stabilirea diferitelor lefuri promise, ceea ce mai curind la reducerea datorieT va contribui ; chibzuind cu totil in multe felurT i cu impartialitate in privinta modului cu care s'ar put regula
interesele de mai sus, n'am gAsit altul mal eficace decat urmAtorul, adecA;
sf.

archimandrit D. Dionisie Plumbuitnu, flindu-ne cunoscut de maT

mult ca un cinstit ieromonach ai econom excelent, fost altA datA ai la Cotroceni timp de maT multi anT, om cu practicA dibace ai cu idel lAmurite
asupra drepturilor i intereselor manAstirescI, bucurndu-se de stima tu-

turor in societate ci dovedit ca iubitor de munca ai cu simtemintul frumosulul, precum se invederOza ai din reparatiunile i ameliorArT acute la

mAnastirea Plumbuita, precum ai din intinderea ocaretelor din inAuntru ai

din afar& ai crescerea adusA veniturilor acelel mAnAstirl, socotim de cuviinta sA i se dea de Inaltimea Ta de Dumne4eil pAzita, chiar in contra
vointei 10, sarcina de epitrop al manAstiriT CotrocenT ai de administrator
al

tuturor averilor mAnAstiresci, care sA ordone tot ce contribue la o

maT bun& regulare a acelor insemnate mai sus, ca sit pOtA

(1) Traducere din gre.cesce.

www.digibuc.ro

qi rinanAstirea

DOMNIA LIIT MAN CARIVIEA.

-- BISERICA

77

sA-sT revie cu incetul din acstA colosalA datorie i sA indrepteze si afacerile manAstirescl, negligiate si ruinate, i sA stabilescA o normA convenabilA

pentru cheltuelile absolut necesare, tinend in slujbA numal nurnrul indispensabil de slujitorT eclesiasticl i mirenT si de epistatT, ca sA rmie
un prisos din veniturT, cu care sA se plAtscA datoria; 860 indeplinsca
tote datoriile cu rivnA i filotimie, ca un membru mAnAstiresc ce este, lu .
crand gratuit pinA la achitarea datoriel i multumindu-se numaT cu mitnAstirea Plumbuita ce are si pe care o va stapini neclintit si nesup6rat
de nimenT, cAcl el s'a aratat ca un alt ctitor si protector al acestel manAstirl, pe cat (rxxv(onaxv ?); iar InAltimea Ta sa aerie chiar insasi parintilor
din mAnAstirea de jos, ca el sA con firma acesta numire si alegere a sf. ar-

chimandrit D. Dionisie Plumbuitnu ca administrator al manAstiriT Co-

trocenT, in limitele precise de maT sus, recomandnd si numindu-1 prin serisurT particulare manAstiresci pentru a sa siguranta i spre a imboldi zelul
sit filotimia sa; tot de-odatA in dreptele sale propunerT si cuvintArT in sedinta (p.ouactaBas-musaadele?) spre usurarea manAstiriI sa fie protegiat de
InAltimea Ta de Dumnecleti pAzitA si de nol eforif numitT de Inaltimea Ta
ci earl prin grai si prin fapte nu incetAm indemnndu-V8 sit ne spriiiniff

in tot ce contribue la binele manAstiril; pe de altA parte sA fie induplecat

de noT sit dea si o garantie scrisa pe onre si chezasia unor negustorl

cu avere, ca va tine socotdlA anuala pana la verificarea eT din parte-ne la

sfirsitul anuluI si cA garantil vor fi responsabilT de orT-ce abus s'ar constata in acest compt anual, urmind ast-fel pe fie-care an cu acsta garantie
Ora la achitarea datoriel mAnAstiresci; dar i Prea Cuviosia Sa sA fie tinut
la finele fie-carul an sa ne dea nouti socotOla justificatit de ale mAnAstiriT
daraverT si de a datorieT descrescere sAvirsita in periodul anual, ca sa fie
visata si de noT dupA verificare si sa se doveddsca si maT mult in flintA
capacitatea si sirguinta CuviosieI Sale, care ne va da ast-fel luminT si informatiunT temeinice pentru anil urmAtorT. In modul acesta avem bunl sperantA ca in co4T-va anT manAstirea va scapi de datorie, iar mAnAstirile de
jos, la timpul cuvenit, vor beneficie, de embaticul drept si proportional, fArA
ca mAnastirea CotrocenT sa alieneze vre-un bun, ci din contra sh ajunga la
indreptare i propasire; r6mne dar ca resolutiuneaa definitiva O. se iea de
InAltimea Ta de Dumneileit pAzita. 1814 Septembre 4.
Gheorghe Caragea, Grigorie Brncoveanu, Grigorie Balaceanu Vornic.
(Cod. LX.X.IX, fila 156.)

3. Chrisovul rndidstiri Sfintului Gheorghe.

Pentru vinAriciii de pe rnosia sa Poeni ot sud. Vlasca, i din cincT

pore ot sud. Saac, cite dot' bani de vadra si parparul.
200 bolovanl de sare de la Ocne.
2.000 oi de oerit.
Trel chrciumT in Bucurescl.
Lude 35, scutelnicI, Omenl strAini.

www.digibuc.ro

Pb-

V. A. !MEM/

78

4. Mcinetstirea Michaii- Veda.

Vinriciii din cincT popOre ot sud. Muscel, cate dot banY de vadra i prparul.

500 oT de oerit.
150 bolovanT sare de la Ocne.
Intreiala pesceluT din balta de pe mosia manstira CiochnescT.
19 lude, scutelnici, strainl.
20 lade dintre dajniciT VisterieT.

5. Chrisovul bisericilor doninesci din Bucuresci.

CeT ce se afl in slujba bisericiT de sus si de jos sa scutesca vinriciul si
dijrnaritul pe drepte bucatele lor.
Sa scut&sc i eke o pivnita, ceT ce vor fi avnd drepta a lor.
TalerT 100 de la vel vames al carvasaraleT.
TalerT 50 de la Visterie, biserica din Curtea-Noua.
Cate tal. 20 de la Visterie la hram art.
TalerT 101 din oerit.
TalerT 150 din slujba vornicieT ot sud. Ilfov.
Venitul de la treT scaune scutite.
TalerT 20 biserica din Curtea-Veche I
TalerT 10 biserica din Curtea-Noua 1 pe lun, de la Visterie.
Talerl 150 din vama Ploescilor peste baniT camariT, pentru pravaliile ce
s'au luat in zidul puscarieT.
Vinriciul din dlul Bucurescilor, i din BucureseT, si de la Copaceni, din
Ilfov i Vlasca, din poprele cele sciute.
Sa plitsc i zidurile puscarieT.
PreotiT i dascaliT i gramaticiT sa aiba la sfintele PascI cate un postav,
si cisme si pap act de patru orT intr'un an.
Lude 4 eclisiarchilor, scutiti.
2 proiestosilor sa duhovnicl.
2 protopsaltuluT.
2 deftereuluT.

Cate lude unul de cantarec.

Chiriile locurilor domnesci, cele ce sunt afieorisite.
Veniturile chiriilor si al vinariciuluT stringndu-se, s se impar 0. cu

fOie pecetluita domnesca.

6. Chrisovul metndstirit Sfintei Ecaterina.

Vinaricia din treT popre ot sud. Saac.

100 bolovanT sare.

Dou carciumt in l3ucuresd scutite.

www.digibuc.ro

DOMNIA LD! IOAN CARAGEA. - BISERICA

79

7. Chrisovul mnstirii Sfnulu Spiridon-Vechfit

Vinariciii din spte popeire ot sud. Saac, ctite doT bani de vadra.
Ludo 6, rnenT strainT.

(Cod. XXXIV, lila 224).

8. Chrisovul niistiri Ivirul ot Sfetagora.

TalerT 200 de la Ocne.
Ta lerT 100 de la vel Vames.

9. Bebeichioiu meloh Ivirului din Tarigrad.

TalerT 100 de la carvasara.
100 bolovanT sare de la Ocne.
10. Chrisovul manastiriz Dochigru ot Sfetagora.

Talerl 100 de la Ocne.

TalerT 100 de la vel Vames al carvasaraliT.

11. Chrisovul mcindstiril Simon, din mun(ii Tarnovulul.

Ta lerT 54 de la Visterie pre an.

12. Chrisovul mancistiril Sfintulta Nauin de la Ecdita.

Titled 80 de la Visterie pre an.

13. Chrisovul bisericir si cdle ot Poiana.
DoT preot,T

i un dascal scutit1.

SA scutdsca i drepte bucatele lor de vinaricia i dijmarit.

14. Chrisovul bisericfi .Negustorilor.

TalerT 45, 60 la cliva hramuluT SfintuluT Nicolae, de la Visterie.

Lude 5, strain!.

15. Chrisovul biserkil Udricanului din Bucurescl, meloh Sfintulul loan

ot. Focsani.

Ludo 5, strain!.
0 pivnita in Bucurescr.
16. Chrisovul meineistirfi Krekulescu din Bucurescl.

o pivnitA in BucurescT, scutita.

Lude 4, strain!.

www.digibuc.ro

80

V. A. IIRECHIL

17. Chrisovul bisericfi Sfint0 Vineri.

Un brutar si o brutitrie ce so:Ste pane la bolnavi, scuti V.

4 preop slujitori la Sfinta Vineri, scuticf 61 si drepte bucatele lot de

dijrnrit i virthriciti.

18. ChrLsovul iui Manea Brutaru, pentru did aft dat bisericii cea feicutei
de el Ortanotrofion.

Pentru s5. lie scutit el si copia luI.

R. scutsca vinariciii i dijmrit drepte bucatele lul.
S6, scutsa si o pivnith si o bruthrie.
19. Chrisovul m4neisliri1 Sfin(itor Apostori, ce se dice Archimandrit.

Vinriciii din cinci poems ot sud. Saac, &Ate doT banT de vadth si parpar i garduthritul.
Vama de la sborul ce se face la liva SfinOlor Apostoli la Mizil, care
line treI dile.
150 bolovanl sare.
400 ol de oerit.
Intreiala din pescele de pe mosia manastira, ce are la sud. Ialomita.
Dou6 pivnite in Bucuresci scutite.
0 prAvAlirA de la prta manastiriI scutith.
20 lude, stthira, scutiti.
10 lude dintre pminteni.
20. Chrisovul mcindstirii, Cotroceni.

Vinariciii din dlu Tiganescilor si al Sitinescilor si din delu Bucurescilor

si din drumul GiurgiuluT, pana in \dile manastiriI RaduluiVod, si din

satul Petri le sud. Vlasca, &Ate cinci bani de vadth si prparul.
150 bolovanI care de la Ocne.
.
Taleri 150 de la varna Urzicenilor, peste bana camAriT.
15 lude, strainT.
5 lude, dajnicl.
400 oi de oerit.

21. Chrisovul ovindstirii Arnota din sud. Vi lcea.

Virthrici5 din patru sate, elite doI bull de vadth si p&rpArul.

Cite talerI 100 din oerit i dijmarit si vinricia si talerI 50 din vame,

earl s5.-I dea cumperatoriI peste baniI vmiT.

100 bolovanI sare.

100 oi de oerit.
Lude 10, strini, scutiO.

www.digibuc.ro

b0/4NIA LTA IOAN CARAdEA.

At

lERlA

22. Chrisovul meindstirli .Radu-Vodd.

Vinriciii din dlul Lupescilor de langa Bucurescl, ate doi bani de vadra
parparul, i din dlul Valenilor sud. Muacel, ate patru bani de vadra si
parparul, i scaunele de carne ce vor fi pre moaia manastiril, cum ai garduraritul dinteacel del.
500 oi de oerit.
Lude 20, posluanici, scutiti.
200 bolovani sare.
20 ludo, straini, sa fie la metohul manastirii Tutana.

23. Uhrisovul schitulu Poiana Algrului din sud. Slanx-Rintnic.

De vreme ce sfintul si dumnedeescul schit ce se numesce Poiana Mrului
din sud Slam-Ramnic, uncle se cinstesce ai se praznuesce hramul Nascerea

Prea Sfintei Nstre Stapane de Dumnedea nasatre si pururea FecireT

Mariel, unde locuesc parinti sihastri Rumni ai Rual, care schit este facut
de Sfintia Sa Parintele rposat starit Vasilie, unde atat din fratii omni
cat ai din archierei i din alti pravoslavnicT creatinT
afierosit vase cuviinciese, carti i alte sfinte odre, i tt podba schitului, care in trecuta
vreme s'at fost intimplat de s'ail ars de tot ai iarasT eau facut din ajutorul i mila cinstitorilor de Dumnedeti creatini, cu cele cuviinciese scuteli,
care in starea ce se afla acum este cu totul
ai tot cuviincios schitul
de trebuinta fratilor sihastri ce locuesc intr'insul. Dar sciindu-se c binele
este pururea zavistuit ai vrajmaaul binelui nu se parsesce de reutati prin
cei ce se afla, multe pricinuesce ca sa se zaticnsca binele ai folosul sufletesc;

drept aceea dar, de vreme ce din pronia a tot stapanitorulul Dumnedea

Ne am invrednicit a fi obladuitorT acestui prea luminat scaun al Trii-Ruma-

nesci, pe langa tta purtarea de grip, ce avem a supuailor Noatri, in tot

chipul Ne silim ca i sfintele lui Dumnedeil locaauri sa se pazesca, at5t
acum in dilele Nstre, cat ai mai in urma, cu pravilnicesca lor orinduiala,
O. se afle in liniate, de vreme ce cei ce locuesc intr'insele Bunt aceia earl
ail lasat vieta acsta cu turburari i petrec o vieta ingersca ai mai pre
sus de lume, ai emit neincetat se all& rugatort catre Dumnedea pentru
Imperati, pentru Domni i pentru toll pravoslavnicii creatini; care acest
sfint schit al parintilor acestora ce s'ad numit mai sus, unde acum este
i purtator de grip, cuviosul archimandrit Mateia ieromonach, a avut
acest privileghia i legatura, cum ai milile ce mat jos se cuprinde, atat de
la fratii noatri Domni de mai inainte, cat ai de la Domnia Sa fratele Constantin Ipsilant Voevod, precum din chrisovul Domniel Sale, ce-1 Odum,
scris cu let. 1803 Aprilie 23, Ne-am adeverit, adeca: acest sfint schit sa, fie
nesup6rat i nesupus unde-va, slobod i stavropighion, i nicl decum sa
nu se supere de catre Parintil Episcopi ce dupa vremi vor fi, nici de catre
alte obraze, cu vre-o schimbare de egumen, a intra om strain intre el spre
resvratire, nici cu vre-o instrainare a ceva din cele afierosite schitului,
macar cu ori-ce din orinduiala schituluT dupa canenele cele pravilnicesci
stare

ce le all de la staritii lor, macar de s'ar i pare in vederea ori-cuT ca ar

Anakie A. B. rms. XIX.-211emoriik Seq. Istoriee.

www.digibuc.ro

82

t A. Mud&

fi maT bine, cAcT cA stint cu gresdIA cugetele omenescI, ci sA fie in pace si

in liniste despre tote cele turburAtre i zAticnitOre spAseniel lor, afarA din

stricarea vre-unel dogme, care aceea and se va simti, atuncea de in-

susl Preaosfintia Sa PArintele Metropolit cercetndu-se i dovedindu-se, se

va indrept, iar alt nimenT cu nicT un fel de mijlocire sA nu se amestece,
a mestecA si turburA linistea schituluT i pacea fratilor sihastri, cu sem6-

nare de zizanie; iar milele schituluT acestuia sunt acestea, adeca: pe tot
anul sit ia 12 cojce, 12 bucAg de aba ngra, 12 perechl cisme, 24 oca de
unt-de-lemn si 6 oca tamAe, pentru earl acestea sa li se dea talerT una
suta cincI-clecT de la Visteria domnsca pe tot anul, la cliva Sf Gheorghe;
vinul ce vor face in viile schituluT, aprat de vinAricid, stupiT de dijmA.
nit, pe drepte bucatele ce vor aye, cum si lude 39, scutig, cu earl FA
se ajutoreze i sA se chivernisscA parintiT sihastri la irebuintele ce ad,
adecA uniT sA dea grAti, uniT mAlaid i porumb, altil branzA si urdA, altil
pescarT sa aduca pesce pentru hrana pArintilor, iar altiT dArvarl i poslus-

nicl la chiliT; insa fiind-ca acest schit se aflA la loc de munte i pArintiT
calugarasT ce locuesc inteinsul la multa stenahorie i lipsA, find locul strimtorat, de nu se pot hrAni, care schit fiind-ca are o vie in sud. Slam-Rimnic,
data danie de la uniT altiT, dupl vremT, i cu vinul ce se face inteacsta
vie se ajutorOza atAt schitul la cele trebuincise peste an cat si pArintiT
calugarasl, Domnia Sa reposatul Alexandru-VodA Ipsilant intru a doua domnie

a Domniel Sale s'ad milostivit de i-ad maT adaos incA lude 21 scutelnicT,
omen! fAr de pricinh de dajdie, pesle lude 39 ce-T aye& mat dinainte, ca sA-T
aibA pogonasT la acstA vie, carora fAcndu-li-se cercetare de chtre ispravnicil judetuluT Omenilor ce i-ad avut gAsig, II s'ad dat i pecetluiturT domnescl la man!, carT acestI scutelnici, fiind-ca sunt pururea in slujba pArintilor cAlugArasl si a sfintulul schit, orT-cAnd i orT in ce vreme, dupA
trebuinta, se va intimpla a se pune si a se orindui i asupra scutelnicilor
manAstirescT i boeresel a da i eT la zaherele sad car6 cu boT, orT vre-o
orinduiala de caT sad alt verT-ce fel de orinduell si podvecIT vor esi, ace.
stia i atuncT sA nu fie sup6rag i nimenT BA nu se indrAsnsca a le face
vre-o cerere; precum si de la ocna SlAniculuT sA iea pe tot anul bolovanT

sare una sutA; prin earl chrisOve ce are sfintul acesta schit se dA si
tta volnicia color ce cu ajutorul luT Dumnecled se aila ctitorl la acest
sfint schit, case! reposatului biv Vel Ban Dimitrie Ghica, ce este ctitor si
epitrop, i casa reposatuluT Nicolae Dudescu biv Vel Logoft, i boerilor
CArlovesci i Nicolesci, care orT-cand i se va intimpla a se super& acest
sfint schit atat de EpiscopiT dupit vremT, sad pentru schimonosirea orinduelil ce are schitul i parintil sihastri, sad pentru asezarea a altuT egurnen
impotrivA, ad a instrain cevasT de ale schituluT cu mime de pAstrare, nic1
decum acestI ctitorT sa nu ingaduiascA, i cfind nu va fi intelegere numaT
din cuvint, atuncT prin scirea PreaosfintieT Sale PArinteluT Metropolit sa
dea jalbA la dregatorT, ca nie cum obiceid sA nu se facA, cAcT de va fi trebuinta de pAstrarea odOrelor, ctitorif, ca nisce maT doritorT find i pentru

sufletul lor, maT bine le va 'Astr si iar le va pune la locul lor. Dec!, de
vreme ce intr'acest sfint schit lacuesc paring sihastri ce petrec o vitk ingerscA i maT presus de lume, i mal virtos dupa evlavia ce avem i NoT,
cum si pentru maT buna stavropighie tocrnelA, am innoit si am intarit i Dornnia

www.digibuc.ro

tthiNIA. LIIi IoAN CAititarbi.

hisEkiA

Mea atat legatura i asezmintul ce are sf. schit, cat si tote milele ce se

cuprinde mal sus, ca sa i se pazOscA pe deplin i nestramutat.

Ianuarie 13.

1813

24. Chrisovut schitului Dalhaug din sud. Slans-131mnic.

StintuluT si dumnecleesculuT schit DAlhAu ot sucl. Slam-Rimnic, unde
se cinstesce i se praznuesce hramul soboruluT Sf. VoevocIT Michail i Gavriil,
ea s aiba all gAsi lude pte, OmenT far de pricina, neavnd amestecatura
cu vre-un sat, pe caril ducandu-I inaintea D-lor ispravnicilor i cercetandu-T,

de vor ti strAinT cu adev6rat, sa le dea adeverintA pe numele i chipul lor,

cu care viind la Visterie, li se vor da pecetluiturile DomnieT Mete, spre a
fl in pace si ertatt de tote dajdiile si angaralele, verl-cate ar esi de la Vistieria DomnieT Mete presto an in -tra, de nicT unele val i suprare EA nu
aiba. Asijderea sA aiM a scuti i drepte bucatele schitulul, stupiT i rimatorii de dijmarit i vinul de vinarici5; asemenea s aiba a scuti i de oerit

orT-cate ol va aye acest stint schit drepte ale sale, ferindu-se insA de a
amesteci in oile schituluT i ale altora strAini, ca sA le faca el Bunt ale
schitulul, cad dovedinduse intr'o urmare ca acsta, atuncT iT perde mila;
pentru ca acest sfint schit a avut acstA milA atat de la altl fratT Domni
de maT inainte, eat si de la Domnia Sa fratele Domn Constantin Voda Ip-

silant, precum din chrisovul Domniel Sale, ce-1 vclum, scris din let. 1803

Aprilie 24, Ne-am adeverit. Drept aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleil

si pre NoT cu domnia acestil pravoslavnice tee, am bine-voit de i-am innoit

si i-am intarit tote milele ce se cuprinde mal sus, ca sA i se pazscA pe

deplin i nestramutat.

1813 Ianuarie 13.

(Cod. XXIX, fila 2.)

25. I loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zernle vlachscoe.

Fiind-ca numaT din aratarea jaluitorilor nu se pte face cuviinciOsa dovada ca peste acele trel sute ol maT a i alto dou sute bune i drepte
ale lor, de aceea poruncim D-vstre ispravnicilor al judetuluT sa faceg
acstA cercetare cu scumpAtate i dreptul adevr sA insciintacT Domniel
Mele.
1813 lanuarie 30.
Vel Logoft.
(L. S.)

(Cod. LXXV, fila 118.)

Prea lnaltate Dmne,

Dupa luminata porunca Inaltimil Tale de la acstA jalbA a pArintilor

schimnicl ot schitul Gavanelor i a maicelor ot schitul de sus FundAtura,
ot sud. Buzti, prin care arata ca, peste 36 schimnicT ce era maY inainte,
mum s'a5 adunat de sunt 42 i,,peste 6 maid ce era, acum se aflA 12 maice,

www.digibuc.ro

t A. IMMIX

84

cerend mila Merie Tale, ca, peste 300 oY ce ail, de scutesc, se li se maY
prostichsca alte doue sute, ca se scutdsce cind sute, cate a acum in per,
ca se se OM ajutora la chivernisela lor, inmultindu-se perintll i rnaicele,
mosiT saii alte acareturI n'a5, poruncindu-mi-se ca se cercetez de ail
jAluitorir acum eine sute oI i se fac arAtare MArie Tale in scris, urmetor
fiind, am cercetat i me indestularA jeluitoriI prin graiul lor ce in adever
ail eine sute de ol; le-am cerut dar vre-o dovade ca se me incredinteze
clisere cA eI adeverul arate, iar child se va dovedi ce nu ad el atatea ol,
ci a amestecat alte oI ale altora ce platesc oerit in oile schiturilor ca GA li
se scutsce, atunci se percle privileghiul scuteleI ce aC, i fiind-ce numiiI
cer innoirea cArtiI de mile ce ail, de ve bine-voi Ineltimea Ta a li se face
prostichiul ince de doue sute oI dupe legAtura ce dau, se (fib& luminatA
porunca Ineltime Tale ca la innoirea cArtiI se li se pue acest prostichiC, iar
de nu, se li se innoiasce privileghiul precum se aflA. 1813 Ianuarie 27.
Iordache SlAtineanu, Vel Logofet.
26. Cartea sfintului qi dumnedeescuhd schit Lespedile din sud. Prahova,
pentru mila ce are.
Milostiiu Bojiiu 16 Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe. Dat-am domnsca NstrA carte sfintuluI i dumnegleesculuI schit
ce se numesc Lespecjile, din sud. Prahova, care este metoh al menAstiriI
St. Panteleimon, ca se aibe, a tu milA de vinericiil din poporul MegureniI
din sud. Prahova &ate doT banI de vadrA i pArpArul dupe obicei, inse la
vremea vinericiulut sA aibe sfintul schit a-sf trimite omul sib, ca sA sank,
vinAriciul de la acest popor impreune cu vinericerll domnesd i, facend
doue catastise asemenea unul ca si altul, iscAlite find amindoue si de vinericeril domnese si de omul sfintuluI schit, se-sY iea schitul mita sa cate
dosi bani de vaclre i perperul, iar cef-laltf bull* ce-I iea vinericeth domnese;
asijderea sA aibe a lila pe tot anul de la Ocne una Bute bolovanY sare, cum
si (Ate talerY una Bute din vama Campine, pentru ce acest sf. schit Olendu-se la loc rC si cu neindemanare de chivernislA si de hrane i find
derepenat si la prstA stare, lipsit si de alte veniturT si mill, a avut aceste
milT, atat de la fratiI Domni de maI inainte, cfit si de la Domnia Sa fratele
Constantin Vocle Ipsilant, precum din cartea Domnie Sale Ne-am pliroforisit. Drept aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleti si pre NoI cu domnia
acestil pravoslavnice ni, Ne-am milostivit i Domnia Mea asupra sfintulca
schit, de i-am innoit i i-am intArit milele ce se cuprind maT sus, ca se i se
pAzescA nestremutat, spre a fi sfintuluT schit de hrane i perincilor celugerasI de imbreceminte i chivernisire, iar Domnie Mele veenicA pomenire;

poruncim si la tocf cacI se cuvine: a se da in totI anil milele ce cuprind

1813 Februarie 5.
maI sus, fer de nie o smintelii; i saam receh gpd.
(Cod. XIX, fila 8.)

27. Ghrisovul sfintei nandstiri Cotrocenii.

Sfinte si dumneqeesciI mAnAstiri Cotrocenll, uncle se cinstesce si se

preznuesce hramul Adormirit Prea SfinteY StApane neistre de Dumnecleil

www.digibuc.ro

DOBINIA LIII IOAN CABAGEA. - BISERICA

85

. ......

Nasatere i pururea FecireT MarieY, i cuviosuluT . . .

egurren acesteT manstirT, ea s fie sfintel manastirI mila de la Domnia

Mea, tot vinriciul din dlul Tiganescilor si al Vitichescilor, ce se tin din

cllul Pitescilor sud. Muscel si din dlul I3ucurescilor, din clrumul GiurgiuluT
Ora in viile manstiriT RaduluT Vo(11; i iar BA fie sfintei manstiriI mila

de la Domnia Mea, s. aiba a lua tta vama din balt de la satul Petrele

sud. Vlasca i vinariciul dintr'acest sat cu parpar i ploconul dupa obiceid,

atat dintr'acest del, cat si din cele maT sus numite, cate cincT bani de vadra
si parparul; i s. maT fie sfinteT manastiriT mild de la Domnia Mea, s aiba
a lua pe tot anul de la ocna Telega bolovanT sare 150, la vremea cand vor
lua i alte manastirT, care sare sa aiba volnicie a o vinde orl unde-T va fi

voia si de catre vames1 nimic sup6rare sa nu aiba. Asijderea de la totT

eel ce ail viT pe mosia man5stiriT s aiba a la, sf. manastire otastina din
20 vedre o rad* dup5, vechiul obioaid; asijderea ati avut sf. manstire CotrocenT prin chriseve domnesci mila a lua pe an din vama domnsca a
tirgulul, ce se face& maT inainte vreme la orasul Flocii sud. Ialomita, al
treilea ban, care i s'at" urmat pana la o vreme, iar maT pe urma mutandu-se
tirgul de la orasul Flocea la UrzicenT, in sud. Ialomita, se isterisia numita
manastire de acest al treilea ban ; dinteacesta era, pricin in tta vremea
cu man6stirea, iar Domnia Sa Alexandru Moruz Voevod, vrncl ca sa se
folosesca manastirea cu o ulna, pentru acsta ati hotarit a i se da de la
cumperatoriT vamii Urzicenilor, pe tot anul, cat() talerT 200 tocmai, earl
banT sa aiba a-T r6spunde vamesil la mnstire peste suma cumperatoril,
&and se vor vinde vmile, far de a se scade camara domnesca, iar cand
nu se vor vinde vamile si se vor da in credinta, atuncT s respuncla camara
domnesca acestT talerT 200 la manastire, precum acesta veclum intocmita
in chrisovul DomnieT Sale. Asijderea sa aiba a tine acesta sf. manastire
lade 15 strain!, far de pricina, pre earl acum sa-T aduca din strainatate
dup6. adeverintele D-lor ispravnicilor judetuluT s li se dea i pecetluiturT,
cum si lude eine! din ludele VistierieT. Asijderea sa aiba a scuti i ol 400
de oerit, pentru ca aceste mill le-aft avut sf. manstire si de la altI fratT
DomnI de maT inainte, precum Ne pliroforisim Domnia Mea din chrisovul
DomnieT Sale Constantin Alexandru Ipsilant Voevod, ce-1 vclum, cu let.
1803 August 14. DecT intarim Domnia Mea milele acestea cu insasT oredinta DomnieT Mele 1i loan Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea
iubitilor Domniel Mele fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martorT find i D-lor cinstiV i credinciosT boeriT velii aT DivanuluT Domniel Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu
Vel Dvo.nic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan
Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera de-sus, pan Radu Slatineanu Vel
Dvornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Dvornic al treilea,
pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Iordache Slatineanu
Vel Logofet de Tem-de-jos, pan Costache Sutul Vel Hatman, pan Michalache

Sutul Vel Spatar, pan Costache Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofet al strainelor pricinT, pan Aleco Mavrocordat Vel Caminar, pan Dumitrache Manul Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic
pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tra-de-sus. Si s'a scris chrisovul acesta
la anul clintaju dintra intAla Dornnie a domnieT Mele, aid in orasul sca-

www.digibuc.ro

86

V. A. IIRECHIA

unulth DomnieT Me le BucureseT, la aniT de la nascerea DomnuluT nostru

Isus Christos la let. 1813 Februarie.
28. Chrisovul sfintel Indncistiri Mcircu(a.
SfinteY si dumnecleesciT mnstirT ce se nurnesce Marcuta, dupa apa ColentineT ot sud. Ilfov, ce este inchinata la manastirea din ostrovul HalcheT,
unde se cinstesce si se praznuesce hramul marilor VoevoclY Michail si Gavriil, si cuviosulul egumen Chit.
ca O. I fie mil& de la
Domnia Mea vinariciul de la aceste popre numite maT jos, ce sunt in patru
judete, insa peste Cricov poporul ce se chma al Dobrotenilor, carele se

imparte cu treT nume: Ceptura, DobrotenT si, despre rsrit, partea viii
GarduluT, pe unde se hotarOsce cu vinariciul manastiriT Vacarescilor, i valea

NucetuluT, si iar peste Cricov in dosurT, poporul Goranetul si Muscelul i

Piscul luT Epure din plasa MruntisuluT, si in plasa de sus a dosurilor: Gornetul i Pelinul si Sarscil ot sud. Saac, si trei popre ce sunt pe mosiT
megiesescT, anume Zanga, CretesciT si ClavitescI ot sud. Olt, in prjma
carora popre dintr'aceste dou6 judete fiind-ca sunt locurT slobode, orT-cate
vil se vor maT sadi s fie iar pe sma acesteT sf. manastirT, care sa-sT iea
mila de vinriciti precum maT jos se arata, si Cizdita poporul SorescY, poporul Sapanca jumatate, poporul Plescoiul si poporul CArlomanescT, poporul
Sasenilor, poporul Valea TneuluT, poporul Zorescilor, ot sud. BuzOil. ins

numaT de la ceT ce aa vii de acst data prin zisele popre, ale carora
nume aunt scrise in condica manastirii, si plasa BlagnitT, plasa Dumbravilor, plasa lalturilor, plasa Muntelth, plasa OcoluluT ot Halnga, plasa
OcoluluT ot Hinova, plasa COmpului, iarsT numaT ceT ce ail viT pana acum,

earl aceste plasT sunt in sud. Mehedintl, pentru care la vremea vinariciuluT
s orinduiasca egumenul rnenii manastirii, ca sa umble impreura cu vinariceriT domnesci sa scrie vinariciul din tote aceste popOre si plAsT si, facnd dou

catastise asemenea unul ca altul, iscalite find si de vinariceril domnesth

si de rnenil manastiriT, sa string% si baniT vinariciului ce este de platesc
dajniciT de vadra po banT patru si ploconul de nume i parparul, din earl

bath BA iea vinaricerii domnescT cate doT banT de vadra si ploconul, iar ceTIaltT doT sa-T iea rneniT sf. manastiri, dimpreuna cm obicTnuitul parpar, afar&

insa din parparul poprelor din sud. Saac, care este venit obicinuit al .
precum sunt aratate anume in cartea domnsca ce are,
la acestea sa nu se amestece Omenii manastiril a lu parpar, WO. de numaT mila vinariciuluT, iar parprul s-1 iea omul . . . . - . . , si iar sa
fie sf. manstirl mil& de la Domnia Mea, sa, iea otastina, ins de vadr po
bath unul, find hacul pamintului, cum ieail si alte manastirl; asijderea sh
fie sfinteT acestia manstirT mila de la Domnia Mea,,s iea de la carOle ce
se incarca cu sare ot vel ocnit de car po banT opt, adeca de o 1.6t po banT
doT; iar mnstirea .5, egarcea sa-sT iea partea sa de car po banT patru, de
o rta po banT unul, cum IT suit' vechile chrisve. .5,i de vreme ce acsta

manstire este zidire domnesca, dupa cum a avut rinduiala de la alp

fratT Domni, hotrim sa, fie tot-deauna apOrat fi nesupus la nici un fel
de dajdie. Asijderea si drepte bucatele sale A fie scutite: stupiT i lin-Mori!,
ctri-atry suin6, ya PA de dijmArit i vinul din viile 8iinte1 Me de vinh-

www.digibuc.ro

DOMNIA MT MAN CARAGEA. - BISERICA

87

riei si de oerit Ora la una mie oT, i &and namesnicil sf. mitnastirT vor

scte prin tirgurT dobitce sail zaherele spre vindare, sa fie scutite de vama;
precum i o pivnita ce va tin aicT in Bucuresci s fie scutita de fumarit,
de caminarit, de vama, de vinul donnnesc, de ortul vatasesc si de alte angariT, de nimic EA nu se bantuiasca, dup5, privileghiul ce a i alte zidirT
domnescY; si iar sa fie sf. manastirT mila de la Domnia Mea, sa iea de la
ocna Telega nate 2.000 oca sare pentru trebuinta acesteT sfinte case, care

mil sa aiba a o lua de la camarasiT ce vor fi, pe tot anul, nelipsit. Si iar
s maT aib sf. manstire a lue, intreiala baltiT ce este pe a sa mosie, care
s nurnesce Magurenil, balta la care vamesiT s nu se amestece intru nimic. Asijderea i cafenua ce are sf. manstire Mg% casele de beilic, s
fie aprata, de catre vel cafegiii si de catre orT-cine, O. nu aiba, a face cu
dinsa. Si iar am miluit Domnia Mea ac6sta sf. manastire i cu lude de
scutelnici, ins treT poslusnicT, opt darvarT, un morar, doT vierT, doT vatasT

la 01 si la rimatorT, treT argatT plugarl si un vacar, earl s fie ap6ratT de

tote dajdiile i orinduelile verT-cate ar esi de la Visteria DomnieT Mele

peste an in tdra; asijderea sa aib volnicie s gasOsca dou6-1ecT lude, OmenT

de eel nemernicT, ce sunt far de bir i far de asezamint la nicT un sat, pe

earl gsindu-1 i asezandu-I cu sederea la mosia DarsciT ot sud. Vlasca,
sa-T dila la ispravniciT judetuluT, i D-vstre boerl ispravnicT s datT adeverinta de numele i chipul lor, ca sa-I aseze in Visterie, al carora asezamint
s fie de tot ludele unul cu altul din cap in cap eke talerl (iece, ce se

fac la totT talerT 200, si banil sa se riispunda de insus1 egumenul la Vi-

stierie de doug ori pe an, adeca o suta la Sf. Dimitrie i o But& la Sf.

Gheorghe, i sa fie datorT a se afla pentru poslusania manastiriT dup. invoiala ce va face cu egumenul, iar de alto darT i orinduelT i podved1, de

tote, s fie apratl i feritl, nimenT intru nimic suprare sa nu se indrasnOsca a le face, macar verl la ce, ca ori-carele se va indrasni a-T sup6ra
intru cevasT se vor pedepsi de catre Domnia Mea, urmandu-se intocmaT
dupa privileghile ce are; earl aceste milT le-at avut acosta sf. manastire
atat de la r6posatul Domnia Sa. Alexandru Veda Ipsilant, ctitor acestil sf.
manastirT, cat si de la totT fratiT DomnT din urrna, prin chriseivele i cartile
Domniilor Sale, ce le vclum. Ded, invrednicindu-Ne si pre NoT Domnul
Durnnedeil cu domnia acestiT pravoslavnice T6rI-RumanescI i dupa evlavia
ce avem catre sfintele luT Dumnedeil lacasurT, am bine-voit de am innoit

si am intarit tote milele cate se cuprind maT sus, sa se pazsca nestra-

mutat, ca sa fie sf. mnstirT de intarire, iar DomnieT Mole YecInica pornonire. Rugam dar si pre altI fratT DomnT, earl in urma Nstra se vor invrednici
a fi DomnI i obladuitorT acestil crestinescI trT, sa bine-voiasca a innoi si
a intari aceste milT, ca si ale Domniilor Sale mill i facerT de bine sa fie

in urma de altiT tinute in sOma. Si am intarit chrisovul acesta cu insasT

domnsca nista, iscalitura i pecete l Ioan Gheorghe Caragea Voevod,
i cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martorT find si D-lor cinstitT i credinciosT
boerT velitT aT Divanulul Domniel Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban,

pan Radu Golescu Vel Vornic de Tra-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu

Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofk de Tera de-sus, pan Radu
Slatineanu Vel Dvornic de Tra-cle-jos, pan DiAmitrapo Racovita Vel Dvornic

www.digibuc.ro

88

V. A. UREMIA

al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache

SlAtineanu Vel Logof6t de Tera-de-jos, pan Costache Sutu, Vel Hatman,
Mihalache Manul Vel Dvornic za politie, pan Michalache Stitt' Vel Spatar,
pan Costache Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolu Vel Logofet
al strAinelor pricini, pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitrache
Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, si ispravnic pan Grigorie Ghica
Vel Logoft de Tera-de-sus. Si s'a scris chrisovul acesta intru intliul an
dintru intaia domnie a DomnieI Me le, aci in scaunul DomnieT Me le Bucureset, la aniT de la Domnul Dumne4eil Isus Christos 1813 Februarie 11, de
Nicolae Logoftul de Divan.
29. Ccvrtea bisericii Kretzutescu Adormirea Pecidrei Maria qi Sfinf II Voevocti

din Bucuresci.

SfinteI si durnnedeesceI biserici de aici din orasul Domnia Mele BucurescT, unde se cinstesce si se prAznuesce hrainul AdormiriT Prea Sfintel
de Dumnecieg NAsctre si pururea FecireT Mariel si soborul sfintilor
si marilor VoevocIT a cetelor ingerescT Michail si Gavriil, care bisericA
este ziditA si inAltatA din temelie de D-luT rposatul Vornicul Iordache
Kretzulescu, ca sl fie sfinteT bisericT mill de la Domnia Mea sa scutescl
in totT aniT drepte bucatele sale, vinul de vinAricia, stupiI i rimatoriT

de dijrnArit, si oT de oerit treT sute, si o pivnitl aid in orasul DomnieT

Mele Bucurescil scutitl de fumArit i de clminrit, de vamA, de vinul

domnesc, de ortul vAttisesc si de tote alte angariI ce vor fi pe alte pivnite; asijderea s aibl a tin si pAstorT argatl lude 4, insti nu OmenT de
prin satele t6riT, ci OmenT strAinT, pentru cart ducnd adeverintA de la
D-lor ispravniciT judetuluT de numele si chipul lor, sl Ii se dea pecetluiturile Domniet Mele, ca sl fie ertatI in pace si nesupratI de tote dAjdiile
si orinduelile verT-chte ar esi pe trA de la Visteria Domniel Mele, de nicI

unele nici un val si nicI o sup6rare BA nu aibA, ca sA fie pentru poslusania sfinteT biserici, fiind-ca acstl mil/ a avut-o sf. bisericA si de la MIT
frati Domni de maT inainte prin sineturT, care le v6clum si Domnia Mea.
Dec!, invrednicindu-Ne Domnul Dumned.efi cu domnia acestiT pravoslavnice

tee, Ne-am milostivit si

i-aiin

innoit si ii-am intArit mila ce se cuprinde

maT sus, ca sA i se pAzdscl nestrinutat; pentru care poruncim Domnia Mea

si vou tuturor slujbasilor, ce vetl fi orinduitl cu orT-ce fel de slujbe, top'

sA avetT a ve, feri si nimenT intru nimic suprare sail btmtuiall de tote
cfite se cuprinde mat sus sl nu facetT, cl ase, este porunca Domniel Mele;
i saam receh gpd. 1813 Februarie 17.
(Cod. XIX, fila 44.)

30. Cartea sfintei biserid Preapaddmnd Paraschivd.

SfinteI si dumnedeesce biserici de aid din orasul Domnie Mele Bucureset, uncle se cinstesce si se prAsnuesce hramul SfinteT Preapadmnel
IVIaiciT Nstre Paraschiva, ca a ail:4 a tin printr'acstA carte A DomnieT

www.digibuc.ro

DOMNIA LIJY IOAN CARAGEA.

89

BISERICA

Me le lude patru preoti, nesup6ratT de tote dAjdiile si orinduelile verl-cate

ar est de la Visteria DomnieT Me le peste an in Ora si aid pe tirg pe

preetT, de nici unele val sari bantuialA 0, nu aibA ; asijderea sA aibti a scuti

drepte bucatele lor de vinAriciti, care fiind-cA acsta mill a avut-o sf.
bisericA incA de maT inainte de la alp trecup frati Domni, precum din cArtile Domniilor Sale, ce le v6glum, Ne-am adeverit, drept aceea, milostivindu-Ne i Domnia Mea, printr'acstA demnsca NstrA carte, intArim a aye
si

stinta bisericA aceste mili nestrAmutate, de a ft acestI lude patru preop

nesuperaiT de tote cate scriem maT sus, si cfind ar da i a1i preatT ce vor
maT aye cArti de milA, iar acestia tot sA nu dea, ca sA se pOtA afla totdeauna cii rugAciunl la sf. bisericA; pentru care poruncim Domnia Mea gi
moliftelor vOstre Protopopilor i altora i slugilor domnesci i vlAdicesci i
vou celor ce vetT umblh cu slujba dijmAritulul i a vinAriciului vent in ce
judet, vclnd cartea Domniet Mele, sA avetY a vi5 feH de acestI preoti
de bucatele lor, ce sail lis maT sus, nimenT peste porunca DomnieT Mele
suprare O. nu le facetT, cA ash este porunca DomnieT Mele; i saam receh
1813 Februarie 10.
gpd.
(Cod. LXXIX, fila 44 v)
31. Cartea sfinteibiserid .N egu(citorilor din Bucuresci,hramul Sfiniului Nicola e.

Dat-am domnOsca IslstrA carte sfinteT i dumnecleesceT biserici de aicT

din Bueuresci, ce se numesce a NegutAtorilor, unde se cinstesce si se prAznuesce hramul s-tului ierarch si de minuni fAckorul Nicolae de la Miralichit', ea sA aiM milA de la Domnia Mea a ILIA pe tot anul la qiva hramuluT
de la Visteria DomnieT Male cu pecetluitul gpd. cats talerT 45 si jumAtate,
insA talerT 40 pentru unt-de-lemn, fAclit, tArnae si alto trebuinte ale bise
riciT,

iar talerT 5 si jumAtate preotilor; asemenea sA aibA a iinC si dna

strAini i fArA pricinA de dajdie, pre earl gAsindu-T, sA-T cerceteze ispravniciT
judetuluT dupA oninduialA, i find strAini cu adevrat, sA le dea adeverintA

pe numele si chipul lor, ca sA li se dea si pecetluiturT gpd., spre a fi in

pace si nesup'eraV de rindul dAjdiilor VisterieT si de alte orindueli, ca sA
fie de ajuterul si chivernisla sf. biserici, pentru cA acstA milA a avut-o
sf. bisericA atat de la fratil Domni de maT inainte, cat si de la Domnia
Sa fratele Constantin VodA Ipsilant, precum din cartea ce o veclum, cu let.
1813 Septembre 14, Ne-am pliroforisit; drept aceea i Domnia Mea Ne-am

milestivit de-1 innoim mila acOsta, ca sA i se pAzdscA nestramutat; pentru care

poruncim la totl cacT se euvine intocmai EA f4T urmAtort; i saam receh

gpd.
1813 Februarie 11.
Vel Logoft.
(Cod. LXXIX, fila 44 v.)

32. Cartea_sfintei biserici Udricanu din Bucurescii

Fiind-cA sfinta bisericA ce se numesce Udricanu, de aid din Bucuresci,
ee este faGlIt4 din temelie de rposatul Udricanu Clucer i de Maria sotia

www.digibuc.ro

90

V. A. IIRECHIA

luT, care este inchinata la mAnstirea Sf. Ioan din FocsanY, are privileghiu
de a scuti drepte bucatele bisericil, adecti. stupT i rimatorl de dijmarit si
vinul de vinAricia, sa tie si lude cinci scutelnici, rnenT straini, far de

nici un fel de pricina de dajdie sail incarcatura prin satele tUriT, carora,
dupa cercetarea se li se vor face dupa orinduiala VistierieT, BA li se dea si
pecetluirile Domniel Mele; i o pivnita drpta a ,:sa A tie aicT in orasul
BucureseT, aperata de fumarit, de caminarit, de vama, de vinul domnesc,
de ortul vatasesc si de tote alte angariT, ca sa pta fi de trdba vindariT
vinuluT bisericii; care mila au avut-o eat de la altT frati Domni de mal
inainte, cat si de la Domnia Sa fratele Constantin Voda Ipsilant, dupa cum
Ne pliroforisim din cartea DomnieT Sale, ce o veclum, cu let. 1803 Aprilie
22. Drept aceea Si Domnia Mea, milostivindu-Ne, IT innoim mila acsta ce
ail avut-o, ea sa i se pazesca nestramutat, si poruncim tuturor de obste suprare sail bantuiala peste cartea DomnieT Mele nimeni intru nimic sa nu
faca; i saam receh gpd.
1813 Februarie 14.
(Cod. LXXVII, fila 46)

33. Pilac cittre Sfinffa Sa Pdrintele Aletropolit.

Rii loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Preaosfintia Ta Parinte Metropolite si D-ta Vel Logort de TCra-de-jos,

ffind-ea D-luT Vel Banul Constantin Filipescu, impreuna cu D-luT Clucerul
Constantin Filipescu i Stolnicul Alexandru Filipescu, ctitorT mAnastiriT MarginenT din sud. Prahova, ce este inchinata la Aghion Oros, prin anafora ati
facut aratare Domniel Mete pentru cest de acum egumen, ca este Mg iconom

si neingrijitor pentru buna stare si folosul manastirii, in cat si o movie de

ale manastiriT ad indrasnit de ail instrAinat prin schimb necuviincios si far de

orinduiala la un Serdar Nicola; si cer D-lor numita epitropi de a se orindui

egumen la numita manAstire, in locul acestuT de acum, cuviosul Meletie
Sinaitul, aratandu-1 ca este bun iconom. De aceea dar, primita fiindu-Ne cererea D-lor boerilor epitropi, poruncim Domnia Mea A se orinduiasca numitul
Meletie egumen la manastirea MarginenT, facndu-i-se dupa orinduiala si
cartea DomnieT Mele de egumenie, iar pe de alt parte sa se dea de scire

si pArintilor de jos de la Aghion Oros dupa orinduiala, ca sa fie si prin

scirea cuviosilor. Tolco pisah.
(Cod. LXXIV, fila 23 v.)

1813 Februarie 8.

34. Cartea mcindstirii Sf. Ecaterinei de milele de sare.

Fiind-ca sf. manastire de aid din orasul DomnieT Mele BucurescT, unde
se cinstesce si se praznuesce hramul SfinteT si prea inteleptel mare Mucenice EcaterineT, ce este metoh la sfinta marea manastire din muntele
Sinai, are mila prin cartile altor frac( DomnI, car! le vOum Domnia Mea,
ca sA iea vinariciii din dlurile domneseT ot sud. Saac, insa din poporul Jugurenil i 13qichesci1 i Fit4esci1, ate dcii bans de vadr4 i parparul; asij-

www.digibuc.ro

DOMNIA LOT IOAN CARAGEA.

BISERICA

91

derea sa iea si de lea ocna Telega pe an bolovanT sare 100, la vremea cand
iead si alte manastirT ; asemenea s scutsc si doud carciume, aid in orasul
DomnieT Mele Bucuresel, de fumarit, de caminrit, de vama, de vinul domnesc
si de ortul vtesc, de carciumarl si de alte angariT ce vor fi pe alte pivnite;
decT si Domnia Mea Ne-am milostivit si-T intarim atat mila vinariciuluT i

sarea si scutla carciumelor, ca sa i se pazsca nestramutat; pentru care,

la vremea vinriciuluT, s orinduiasca cuviosul egumen om din partea sa,
carele sa umble impreuna cu vinaricerit domnescT, sa scrie tot vinriciul
dintr'aceste dlurT si, facnd cloud catastise asemenea, iscalite fiind si de
vinariceril domnescI si de omul manastiriT, unul sa,-1 dea la omul manastiril
si altul s1-1 opresca vinariceriT, dupa care s aiba a stringe mila manastiriT
si, far de a opri nici un ban, orT cu nume de qeciuiara pentru eT, sad alta
cheltuiala cevasT, sa I dea omuluT mnstiriT totl deplin cat ad primit,
ca sa fie sf. mnstirT aceste milT de intarire si parintilor calugarT de
hrana si chivernisll, iar Domniel Mele si parintilor Domniel Mole veclnica
pomenire ; i saam receh gpd.
1813 Februarie 7.
Vel Logoft.
(Cod. LXXV11, fila 41 v.)

35. Cartea biserica si scdlel de la Poiana sud. lalontqa de milele ce

a.

Fiind-ca sfinta si dumnecledsca bisericii, de la Poiana sod. Ialomita, undo

se cinstesce si se praznuesce hramul sfintuluT si facdtoruluT de minunt

ierarchuluT Nicolae, este la loc cii primejdie de ale rosmeritel intimplarT,
din care pricina rdmase la darapanare si, prin silinta ctitorilor, s'ad adus
la stare, care hind departata de ora s'ad intocmit em pad de invatlitura
copillor i, pentru de a se put in biserica si scla in starea lor, ad
avut mila domnsca prin cartile ce le vdlum, insa, de la rdposatul Domn
Alexandru Voda Ipsilante, prin cartea de la 16t. 1797 Aprilie 10, si de la
Domnia Sa fratele Alexandru Voda. Moruz, prin cartea de la let. 1799 Septembre 16, si de la Domnia Sa fratele Constantin Voda Ipsilant, prin cartea
de la let. 1803 Iulie 8, ca sa tie doT preotT, ce se atla slujind la numita
biserica, anume popa Iordache si popa Mincu, scutitl de tote darile preotescr,

si Dumitrache, dascalul sc6leT de la numita biserica, sa fie scutit de tote

dajdiile si orinduelile teril, cum si drepte bucatele preotilor si ale clascaluluT
sa fie scutite de vinaricid i dijmarit; asijderea sa tie si lude 2, omen! strainl

si far de pricina de dajdie, scutitT si apdraff de t6te dejdfile si orinduelile

Vistieriel, carora, dup. cercetarea ce li se vor face de catre ispravniciT judetuluT, sa li se dea i pecetluiturT domnesci. Dec!, invrednicindu-Ne Domnul
Dumnecled cu domnia acesteT pravoslavnice trT, Ne-am milostivit si am
innoit mila acsta dupa cum se cuprinde mal sus, sa i se pazdscii, nestramutat,
spre a fi sfinteT bisericl si sc6leT de ajutor si de intarire, iar Domniel Mele
vecinica pomenire. Rugam dar si pre altl fratT Domni, carT in urma N6stra
se vor invrednici cii obladuirea acestiT ten, sa bine-voiasca a innoi si a intari

mha acsta, ca si ale Domniilor Sale mill si facer! de bine sa fie in urma
de altiT tinute in sema; i saam receh gpd. 1813 Februarie 9.
(Cod. LXXV:11, fila 42)

www.digibuc.ro

92

T. A. URECHIA

Cate-va documente carI intereseza vre-o biserica, dar i clele de pe

rang& ea se vor vede la studiul nostru despre WM in domnia luI Caragea.

36. Cartea rnnstiria Sfintsdua Spiridon-Vechig de milele ce are.

blind-ea sfinta i dumnecleesca manstire a SfintuluT Spiridon-Vechig
de aid din oravul DomnieI Me le Bucuresci, unde se Mil egurnen cuviosul
Anania, are mila atat de la &Mg DomnT de maI inainte, cat vi de la Domnia
Sa Constantin Voda Ipsilante, prin cartea ce o vdclurn, cu let. 1806 Iunie
27, ca sa iea vinaricig din sud. Saac, insa din valea Dobrotei i VaT-de-el,
i Martinese, i Popesd i Chiliile, i Cuibul i Nucetul, &ate 2 banT de vadra,
iar parproul numaT din poporul valea DobrotiT i VaI-de-el, i Martinesd, i
Popescii i Chiliile, cum vi lude 6 far de pricina de dajdie, emenT strainI;
care mila de vinaricig i parparul, cum vi acestI lude vase strainT, Ne milostivim i Domnia Mea de le innoim i, la vremea vinriciuluT, sa aiba
trimite manstirea omul sti, ca sa umble dimpreuna cu vinariceriI domnescI
la scrisul vinariciulul din numitele popere vi, dup ce va mesur vinurile
cu cotul cel domnesc pecetluit, s faca dou catastive, iscillite atat de vinriceriI domnesci cat vi de omul manstiriT, i unul s iea vinariceriI
domnesci, dila care s iea eke doT banI de vadra i ploconul de nume,
iar altul sh remae la omul manastiriT, dupa care sa aiba, a lua, partea manastira pe deplin cat() doT banT de vadra i parparul, dupa cum se coprinde

maI sus, far de a se amesteca vinariceriI domnesd intru nimic la baniI

manastiriT, nici a pretenderisi vre-o cheltuiala sag cleciuiala pentru el, nici
a sta CU vre-o impotrivire omului manastirii; cum vi pentru scutelnicT, sa
aiba a-T gasi i, ducendu-I la D-lor ispravnicii, sa-I cerceteze i sa le dea
adeverinta, pe numele i chipul lor, ca sa li se dea i pecetluiturl gpd., spre
a fi sfintel manastiri de chivernisla vi de intarire, iar Domniel Mele vi
parintilor DomnieT Mele veclnica pomenire; i saam receh gpd.
1813
Pebruarie 15.
Vel Logofel
(('od. LXXVII, fila 42 v.)
37. Miiniistiri din Orient.
Sfintd i dumnecleesceI manstiff ce se numesce a Sfintulul Naum, care
este aprpe de cetatea Ohrida, zidita din temelie de bunul crevtin i marele
Imperat Michail Vuri, unde se cinstesce vi se praznuesce hramul sf. cuvios
Naum, la care manastire se pazesc vi se odihnesc i mvtele Sfintid Sale
facetre de minuni, pentru care insciintandu-Ne Domnia Mea ca. se OA la
lipsa desavirvita, Inca i indatorath din pricina rsmeritelor, neavend alt
ajutor de nicaeri, i parin0 ce sunt la acesta sfinta manastire traesc numal
cu agonisita ulna, de pe la crevtinT, am rivnit Domnia Mea prin ajutorul

faceriI de bine vi orinduim ca sA iea pe tot anul de la Vistierie cu pecetluit po taleri 80, avend-o acsta Irina sf. manastire gat de la Domnia Sa
Alexandru Voda Ipsilante, prin chrisovul ce-1 vequm, cu let. 1781 Septembre

8, i de la Domnia Sa rposatul Nicolae Voda Caragea, prin chrisovul ot

www.digibuc.ro

I:014141A 1,111 IOAN CAR/IONA. - BtSgaItik

08

let. 1782 Noembre 29, i de la Domnia Sa rAposatul Domn Michaig-VodA

SuO, prin chrisovul ot let. 1784 Ianuarie 20, cum i de la ceT-1a10 fraV
DomnT, iar cel din urmA de la Domnia Sa Constantin Vadg Ipsilant, prin
chrisovul ce-1 vedum, cu let. 1805 Iulie 12. Drept aceea, milostivindu-Ne i
Domnia Mea, innoim acestA milg, ca sg iea pe tot anul acestA milA de taleri

80 de la Vistieria Dornniel Mele cu pecetluit, spre a fi sf. mAngstirT de

ajutor i parintilor de hrang i chivernislk iar Domniel Mele vecinicA
pomenire; i saam receh gpd.
1813 Februarie 11.
(Cod. LXXVII, ,fila 33.)

38. SfinteT i dumnecleesceT man Astir! ce se chCm5, *imanu, care este fAcutg.

de reposatul *iman-Craig i este peste DunAre in miiniI TArnovuluT, unde

se cinstesce i se prAznuesce hramul sfinteT de vitA fAcetere i nedesprtiteT Troite, pentru care, insciinto.ndu Ne Domnia Mea cA se aflA la multA
slAbiciune, neavend alt ajutor sag venit de unde-va, am rivnit Domnia Mea

prin ajutorul faceriT de bine i-T orinduim ea s iea pe tot anul milT
de la Vistieria Domniel Mele eke banT 6.000 0 parintif ce vor veni la

acestA mil, pentru cheltuiala lor banT 500, avnd-o acestA milA sf. mAngstire

i de la trecutiT fratT DomnT de maT inainte, precum din chrisvele Domniilor Sale Ne-am adeverit. Drept aceea, milostivindu-Ne qi Domnia Mea, II
innoim acestA milA, ca sA-T fie sf. mAnAstirT de ajutor i parintilor de hrang

i chiverniselk iar DomnieT Mele de vecinicA pomenire; i saam receh

gpd.

1813 Februarie 11.

(Cod. LXXV1I, fila 33 v.)

39. Fiind-cg, sf. mAngstire ce se numesce Ivirul ot Sfetagora, unde se cin-

stesce 0 se prAznuesce hramul AdormiriT Prea Sfintel StApneT nestre

NAsceteriT de Dumnedeil i pururea Fecird Marie!, unde se af15, i sfinta

iceng fActitere de minuni, ce-T dice portArita, prin chrisovul DomnieT Sale
rposatulul Alexandru VodA Ipsilant dintru intgia domnie, i prin chrisvele
altor frat! Domni ce ag stAtut oblAduitorT acesteT cre0inescI .011, cum 0
prin chrisovul Domniel Sale frateluT Alexandru-VodA Moruzi ot let. 1793
Maid, i prin chrisovul Dom nieT Sale Constantin-VodA Ipsilant ot let. 1803
Aprilie 6, ce le vedum i Domnia Mea, are milA hotAritA ca s iea pe tot
anul de la cAmara de ocne talerT 200, i de la Vet Vame, din baniT carvasaraleT, talerT 100, insg sA aibA voe a WA banil aceetia la 20 ale lune! luT
Iulie; dee!, invrednicindu-Ne i pre no! Domnul Dumne4eg cu domnia
ace0r1 pravoslavnice Tery-RumanescI, Ne-am milostivit de am innoit i am
intArit acestA mi, ca sa se pgzescA nestrAmutat. RugAm dar i pe attl fratT
DomnT, car! in urma nstra se vor invrednici a fi Domnii i oblAduitoril
Ora acestia, s bine-voiasch a innoi i a intAri acestA milk ca i ale Domniilor
Sale mill i facerl de bine sa fie in urmg tinute in semAi i saam receh
gpd..= 1813 Februarie 16.
(Cod. LXXVII, fila 33 v)

www.digibuc.ro

t A. tRECHII

04

40. Sfinta mAnAstire Ivirul de la Sfetagora are metoh o sfintA bisericA la

Bebeichioid de la Tarigrad, la care se cinstesce si se prAznuesce hramul

sfintuluT sfincituluT Mucenic Haralambie, unde sail adus i sfintele mste
mfina sfintieT sale, si, fiind-cA acstA sfintA bisericA s'al zidit cu milosteniile
de pe la crestinT, fAcndu-i-se i alte irnprejmuirT, de aceea trebuinta avnd
de ajutor, dui:4 cererea ce a fAcut pArintiT ce lAcuia, la sfinta biserick ii

s'au fAcut milA de ajutor, at'at de la Domnia Sa r6posatul Alexandru VodA

Ipsilant, i de la Domnia Sa fratele Alexandru Vodii Moruz, prin chrisovul
ce-1 vNum, cu let. 1799, cat si de la Domnia Sa Constantin VodA Ipsilant,

prin chrisovul DomnieT Sale ot la 1803 Aprile 28, ca s iea pe fie-care

an, de aicT din trA, la vrernea &And iea i alte mAnAstirT, din vama Bucurescilor, de la carvasara, talon 100 si de la ocne bolovanT sare 100. Dec!
invrednicindu-Ne si pre noT Domnul Dumnecleti cu domnia acestil pravoslavnice T6rI-RomAnesc1, Ne-am milostivit de am innoit si am intArit acstA
milk ca sA se pAzescA nestrAmutat, i sA fie datorT pArinVT de la acstA
stint& biserick in tote sfintele slujbe si leturghiT, a rug& pre milostivul
Dumnerleil pentru Domnia NstrA i pentru fratiT NoOri,lcarT in urmA vor
fi Domni, i pentru bunA starea si linistea acestiT crestinescT Oil. Rug Am
dar si pre alV fraV Domni, carT in urma NstrA se vor invrednici a II Domni
si oblAduitorT tgril acestia, sA bine-voiascA a innoi si a intAri acstA milk
ca si ale Domniilor Sale mill sA fie in urmA de altil cinute in srnA; i sawn
receh gpd.
1813 Februarie 16.

(Cod. LXXVII, fila 34)

41. Cartea sfintei, mdn,dstiri, Dohiariu de la Sfetagora, hramul mal marilor
Voevodi, Michail gi Gavriil.
Fiind-cA sfinta mAnAstire Dohiariu de la Sfetagora, unde se cinstesce pi
se prAznuesce hramul maT marilor Voevoc1.1 aT ostilor ceresci Michail ci
Gavriil, prin chrisvele fratilor Domni de maT inainte, adecA al Domniel
Sale rposatuluT Alexandru VodA Ipsilant, ot let. 1778 Iu lie 21, i a altor
fratl Domni din urma, precum i de la Domnia Sa Constantin VodA Ipsilant, prin chrisovul ce-1 v6cJum, cu let. 1803 Iu lie 16, are milA hotAritA ca
sa iea pe tot anul ate talerT 100 de la ocne i cite talerT 100 din vrtml de
la vel Vames al carvasaralel, dee!, invrednicindu-Ne si pre NoT Domnul
Dumneleil cu domnia acestiT pravoslavnice TerT-RomanescI, Ne-am milostivit de am innoit si am intArit acestA milk ca sa se pAzsch nestrAmutat,
si sA fie datorT pArirqiI de la acstA sfintA mAnhstire, in tote sfintele slujbe
liturghiT, spre a rugh, pre milostivul Dumnecled pentru Do mnia NstrA
si pentru fratil Nostri, earl in urmA vor fi Domni, i pentru buna starea pi
linistirea acestiT crestinesci t6rT. Rugam dar si pre alV fracT Domni, carT in
urma NstrA se vor invrednici a fi Domni i oblAduitoril teriT acestia, sd
bine-voiascA a innoi si a intAri acCstA milA, ca si ale Domniilor Sale mill
sA fie in urmA de altiT tinute in smA; i saam receh gpd.-1813 Februarie 15.
(Cod. LXX IX, fila 45)

www.digibuc.ro

bOBINIA IA IOAN OARAGEA.

131S1211ICA

05

42. Clarisovul bisericilor dotnnesci.

Lucrurile cele de suflet folositre, ce cu bunA cuviintA, prin iubirea de

Dumnecled, se fac si se sAvirsesc de cAtre blagocestiviT si iubitoriT Domnl,

earl de la cerescul imprat sunt alesi si orinduiti a fi stApAnitori de OH

si norde, macar c se pot arAtA si a se cunosce la URA obstea si prin
alto mijloce de fapte bune, iar mai als pliroforie si mai intArit incredintare se vede a fi la totT evlavia si cuceria lor cAtre sfintele si dumnecleescile lAcasurT, uncle pururea si tot-deauna se laudA cu mila marelui si prea

inaltului Dumnecled si, prin sAvirsirl ca acelea urmAtre voei si plAcerii

WI Dumnecied, nu numai lauclA vremelnicA le pricinusce, ci si dupa pe.
trecania lor le remAn nume nemuritre si pomeniri vecinice. Drept aceea
si ed, robul marelul si cerescului Dumnecjed, Io loan Gheorghe Caragea
Voevod, de vreme ce din pronia cea de sus ca o srtA Ni s'ad incredintat
pArintescul scaun al pravoslavniceT acestia TerT-Rumanesci, avem datorie
netAgAduit a bine otchrmui si a intAri cu tot felul de mijlce, maT virtos
find de apururea cu acest gand cucernic cAtre sfintele lui Dumnecled lAcasurl, a le pAzi si a le da mAnA de ajutor, spre folosul si spre vecinica
pomenire a Domniei Me le. Socotit-am Dornnia Mea si pentru sfintele si
clumnecieescile biserici domnesci de aic.I din orasul Domniel Me le Bucuresci, insA cea din Curtea domndscA veche, biserica de jos, unde se cinstesce si se prAznuesce hramul Bunel-Vestirl a PreaSfintei de Dumnec,led
NAscdtre si Pururea Fecirei MarieT, si biserica din Curtea domnscA cea
nou5, unde se cinstesce si se prAznuesce hramul sfinteT mare Mucenite
EcaterineT; la care biserich din Curtea cea veche, dintru inceput find orinduici preoti i diaconi, precum si dascAli i cAnthreti si grAmatici de slujesc,
cum si la biserica cea din Curtea cea noul in asemenea slujbA aflAndu-se
deosebiti, a cArora chivernisl de viet tot-deauna ad fost din milele Domnilor, dupA cum se adeverzA prin privileghiurile ce ad de la eel maT din
inainte frati Domni, prin chrisvele ce le vNum, ale cArora darurT si mile
dui:A slujba si strAdania ce ad cu paza sfintelor slujbe si ierurghiT la sfintele biserici nelipsitT, cunoscnd cA aunt cu cale si cu bunA orinduialA facute, si Domnia Mea Ne-am milostivit de le-am innoit si le-am intArit
printr'acest cinstit si inchipuit chrisov al Domniei Mele, ca s5.-1 aibA milele

pe deplin precum le ad avut si mai inainte vreme; Ina: cucernicul eclesiarch de la Curtea veche i cucernicul proistos de la Curtea noul, adecA
duhovnicul curliT, ce va fi dupa vremi, impreuna cu cei-lalV preotl i diaconi,
i protopsaltis i deftered, i cu toil cei-1 alti cAntAreV i grAmatici, precum sunt
scrisT anume in fia cea pecetluitA, sA fie in pace si ertatT de tote dAjdiile

i orinduelile ate vor esi pests an in r5, de la Visteria DomnieT Mele, orT

cu peceti sad fArA pecetT, de nici unele val si bAntuialA sA n'aiba; asijclerea

sA fie in pace si ertati de dijmArit stupiT si rimAtorii lor ce vor aye si de

vinAriciii tot vinul si chte o pivnita ce vor fi avnd ca sA-si vins1 vinurile, insA ale kr drepte bucate, sA .fie in pace de furnArit, de caminArit, de
vam5., de vinul domnesc si de tote alte angaril ce sunt pe pivnite, si cnd

se va intimpla sA fie pogonAritul viilor, sa, fie scutite; i sa aibA a luA preotii
i diaconii i dascAliT si cAntaretiT si grAmAticii in toti aniT talerT 100 de la

vel Vame din banii vAmilor pentru mirul sfintelor biserici, si ace bani

www.digibuc.ro

96

V. A. ItRECIII1

16

sA aiba. a-T Ilia de dou orT intr'un an, la Sf. Gheorghe talerl 50 i la Sf.
Dimitrie talerT 50. A0jderea i biserica de la Curtea cea nouA s. aibA a
lua talerT 50 de la Visteria DomnieT Me le, pentru mir; IncA sA aibA sfintele

bisericl din Curtea veche talerT 20 la hram i alp taleri 20 iar la hram
biserica din Curtea cea nouA de la Visterie, i talerT 61 rAdicAturA de la
Vistierie biserica din Curtea veche, i talerT 40 biserica din Curtea cea nouA
rAdicAturA din oerit, iarA0 de la Vistierie, i talerT 150 din slujba VornicieT

ot sud. Iltov, i venitul de la trel scaune scutite, adech cele dou6 de la 'Arta
din jos a CurtiT vechT, ce sunt de mal inainte date cu chrisve la clirosul
bisericilor domnescr, de la Carl Iu taleri 116, i un scaun de carne ce sat
adaos de Domnia Sa re'posatul Domn Alexandru Ipsilant Voevod, ce fac
de la treT scaune talerT 161; i iar BA aibA a lua pe lunA &ate talerT 20 chel-

tuiala bisericilor din Curtea veche i talerT 6 pe lunA cheltuiala bisericiT

din Curtea nouA, i IncA sA aibA a scuti preoOT i dascAliT i grAmAticiT una
sutA treT-clecT vite, child se va intimpla vAcArit; i iar sA aibA a lua bisericile domnesci talerT 150 pe tot anul din vama Ploescilor, ce i
dat prin
deosebit chrisov, pentru locul prAvAliilor, ce l'a5 avut imprejurul ziduluT

pwAriel ei s'at bAgat in curtea pwArieT, child s'afi facut innoirea pu-cAriilor. Mijderea sA fie maT sus numitelor biserici din Curtea veche
nouA tot vinAriciul domnesc din dlul Bucurescilor, i gradinile din BucureseT, impreunA cu cele-lalte dlurT ce se vinAricesc in sud. Ilfov i \nape,
ce aU luat i pAnA acum, insA CopAceniT, Prundul, CurmAtura i CApuna,
unde a luat i Ora acum, i vadra de vinAriciii sA o plAtscA ceT cu viile
cfite 1)m-a patru dupA obiceiii i ploconul sA-1 iea de ttA vadra cate un ban,
impreunA i cu pArpArul, insA de la ceT ce plAtesc vinArici, far de a se

amesteca vinAriceriT domnescii; pentru care vinAriciii, intimplndu-se pricini

de judecAp, cAcT cAutail vinAriceriT domnesci a imputina mila biserica01or
cu alte numiri de mo0I, de care fAcndu-se cercetare din porunch domnescA

de dou6 obraze din velitiT boerT, ce a fost orinduip, s'afi dovedit cA dintr'acele numirT sA iea tot biserica0i, i pentru ca sA nu se maT intimple
pricini, sunt arAtate anume, adecA la dlul CopAcenT sunt aceste numirT :
CAlcescI, MogqescI, BerescT, GrAdi0ea i Masa DomnscA, find hotar despArtitor vinAriciuluT domnesc i vinAriciuluT biserica0lor un drum ce se
(lice al Maicilor, unde este hotarul mo0i1or, adecA din jos panA Intr'acel
drum spre rUsArit sA vinAricscA clirosul bisericilor, iar din sus, adecA spre
apus, sA vinAricsch vinAriceriT domnesci, precum aq urmat din vechime si
phnA acum; a0jderea i la dlul Chpuna sunt acestea, anume: Cobile, BAdulesciT, Frasinul i Dragodana i IVI4na, cum i pentru vinAriciul ce are
sf. Metropolie pe mo0ile sale Fomia i Cursus s'ati intimlpat iarA0 prigonirT de judecAp cu biserica01, i incA de la let. 1081 s'aA indreptat, dandu-se i intArirea domn6scA, ca sA nu se intin4A biserica0T pe mo0i1e Metropoliet nicT Metropolia sA nu se intine,LA maT mult peste hotarele mo0i1or
sale in vinAriciul bisericesc, iar la cele-lalte dlurT nu s'ati intimplat pricinT de alte numirT. Mijderea sA aibA a stAphni maT sus numitele sfinte
bisericT domnescI zidurile plwAriel de la pdrta din jos cu locul lor, find
domnese, care Fail avut i maT inainte vreme dat i inchinat de alp frap
Domni cu chrisvele Domniilor Sale. Asemenea, dupA vechiul obicei, preoIiT i dascAliT i grAmAticiT sit aibA in top aniT la sfintele Pasci a lua pos-

www.digibuc.ro

DOWNIA TAil MAN CARAGEA.

97

B1SERICA

tavuri de tret manY: spit", felendres i bricles, cat si cisme i papuct de

patru orT intr'un an, si BA OA a scuti lude patru eclisiarchul i proestosul,
adecn duhovnicul lude dot, i protopsaltis lude dot, i deftereul lude dot, si
cantnrep eate lude unul, scutitt, eu pecetluiturt; i iar sn ail)/ a Ina chiri,.
ile locurilor domnesci din Bueureset, cele ce sunt aflerosite, earl se adunn
in sumn de talert 700 pe an, cum si vinnriciul ce a aceste sfinte biserict,
de la care, la vremea vinclAriT, cand 11 vind, sn iea pe an ca la talerT 6.000,
cart banT, atat at chiriilor cat si aT vinAriciulut, precum i cele-lalte milt,
hotArim Domnia Mea ea sn se impartn la call sunt orinduitt dupn deosebit& foie pecetluith de Domnia Mea slujitorit bisericilor de la amindoug
Curtile cu mijlocul acela ce este drept i cu cale fies-cnruia dup slujbit
dupn vrednicie ; iar in anul ce se va intimpla a esi venit mat mult din
virOarea vinnriciulut sag de la cele-lalte peste acesta Burma, ce se aratn mat
sus, acea dobandA sag pagubA ce va fi sh aibn a se analoghisi la tott eel de
Ia biserica din Curtea veche si la ceT de la biserica din Curtea noun, dupn
suma simbriet lor, ce Ii 84 orinduit. Asijderea poruncim, ca la vremea
vinnrieiulut, cand nu vor vr a-I cAufa insist dip . cliros, atuncT vinlarea
sn fie cu scirea a tot elirosul bisericasilor din Curtea veche si Curtea
noun; cart aceste milt si orinduelT ce se aratn maT sus, find din vechime
intocmite, de la eel mat dinainto fratt Domnt, precum Ne adeverim Domnia Mea din chrisvele ce le vgclum, de aceea i Domnia Mea le-am intArit
ca sn se pAzsen intocmaT. Rugam dar si pre altlfratt Domnt, cart in urma,
NOstrn se vor invrednici a fi Domnt i oblAduitort crestinesculuT acestuia
scaun, sn bine-voiascA a innoi si a intnri aceste milt, ca si ale Dornniilor
Sale mill i facert de bine sn fie in urmn de altil %inute in sm. Si am
adeverit chrisovul acesta cu insAsi credinta Domniel Mele Iu Ioan Gheorghe
Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor Domniet Mele fit, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martort find i D lor cinstitt i credinciost boerit velitt at Divanulut Domniel Mete: pan Constantin
Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de TOra-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan grigorie Ghica Vel Logofgt de Temde-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de TOra-de-jos, pan Dumitrasco
Racovica Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan lordache SlAtineanu Vel Logofgt de Tora-de-jos, pan Costache
Stitt' Vel SpAtar, pan Costache VlAhut Vel Pitar, pan Atanasie Christopolu
Vel Logofgt al strAinelor pricint, pan Nestor Vel Cluc6r, pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitrache Manu Vel Comis, pan Michail Vel
Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logoft de Tera-de-sus; i s'ag
scris chrisovul acesta la anul de la nascerea Domuulut Nostru Isus Christos
1813 Februarie 15, de Chiritn Logoft de Divan.
(Cod. LXXV1I, fila 18 v.)

43. Chrisovul moindstirii Archimandrilu.

De vreme ce proorocul i pururea intru impgratt pomenitul, prea inteleptul Solomon, numat in umbra legit rezemandu-se, facut-ail atilt podObn
Andel.: A. R.

Thm. XIX.

Nemoriiie Seq. latorice.

www.digibuc.ro

98

V. A. IIRECHIX

case dumnecleescY a IerusalimuluT si o ad dAruit pre ea cu atatea darurY

si prinse, ea stt se pAzscA intr'insa sicriul cu tablele legil DomnuluT, eu
cat maI virtos NoT, carT suntem acum cu mila DuhuluT Sfint pravoslavnicT
Domni, in lumina credinteT, se cade sa ajutAm si sA Ne silim cu tot suIletul spre ajutorul si intemeiarea sfintelor luT Dumnecled locasurT, earl sunt
semnul cel adev6rat al eredinceT mistre si earl impodobesc politia acsta,
intru care nu se junghie vite necuvintAtre, precum re-cand acolo, ci insusl mielul luT Dumnecled cel adevrat se jArtfesce pentru viOta cea vecTnicit

si mntuirea nstrA a tuturor, intru care pururea neincetat se proslAvesce

numele sal i se face rugAciunT pentru ImpratT, pentru DomnT si pentru
totT pravoslavniciT crestinT. Drept aeeea, atat pentru acstA pildA a prea intelep-

tuluI Solomon si dupA altele Inu lte, cat fi dupA in0t4ura ce Ne dA proorocul
si Yin p6ratul David, carele strigA cu mare glas grain d: Dom ne, iubit-am podba

easel tale si locul lAcasuluT maririT tale si iar rivna easel tale m'ail mancat,

precum si pentru crestinsca datorie ce avem, pliroforisindu-Ne Domnia

Mea pentru sfinta si dumneclescA mAnAstire de aid din orasul scaunuluT
DomnieT Mole BucureseT, ce se numesce Archimandritul, care este zidita si
inzestratA din temelia el de reposatul Domn Mateid-VodA si inchinatA la
sf. mAnAstire Stavronichita ot Sfetagora, unde se cinstesce si se prAznuesce
hramul sfintilor slAvitilor si intru tot laudatilor ApostolT Petru si Pavel,
care mAnAstire se chivernisesce si se iconomisesce de
, CUM
cA este lipsitA de alte veniturT si cu trebuincA de ajutor domnesc, bine am
voit si am miluit pre numita mAnAstire cu aceste maT jos arAtate privileghlurT, care le-ail avut si de la fratiT DomnI de maT inainte, prin chrisvele
ce lo veclum, sA iea vinaricid din dlul Scheilor sud. Saac, care are aceste
popre anume: Buda, Dumbrava, RanceniT, CAlugareniT si .5.chel, cate doI
banT do vadrA de la totT ceT ce plAtesc vindricid, pentru care acest vinaricid
al manastiril la let. 1795 s'ati intimplat pricinA cu vinAriceriT domnescI,

autand vinAriceriT a face alte numirT de viI nou si a micsora poprele

manastiriT, si din poruncA domnscA fAcndu-se cercetare la fata locului de

Pitarul *tefan, ispravnicul judetuluT, si de Slugerul Vasilache, tacsildarul

vinAriciulut domnesc, unde aratand mAnAstirea chrisov al DomnieT Sale riipasatul *tefan VodA Cantacuzino ot let. 7223 Maid 15, tle anT 98, cu cuprindere

ca ati avut mAnAstirea acest vinricid Inca de atuncT inchinat, si despre

TohanT aratA si semne de unde si panA unde, adecA din Crucea TatAluT pe

virful RAtundulul, pe marginea satului Tohanilor, pe drumul VaruluI si

in jos la drumul cel mare, si ve'(,16ndu-se de atria numitiT boed cuprinderea

si acestor popre, cum si semnele hotarelor, ad cunoscut si ail inteles curat

ca si acele numirT si viile co s'ad sada dupa vremI sunt in cuprinsul po-

pOrelor aceste mAnAstirT, de undo tot-cleauna ad luat manastirea vinAriciii,

ear! facnd anafora, 'Inca de atuncI s'ad intarit de Domnia Sa fratele Alexandru Veda Moruz ca sAll iea mh'nAstirea vinAriciul deplin, dupA care
aseminca s'aii urmat in totl anil de rind; asijderea sit iea din tote aceste
numite popOre si garduraritul i pArparul, la care gArdurarit, mAcar cA in
mill trectiV s'ail fost intins rneniT armAseseT la until dintro aceste popre
de s'ail amestecat a lua, gArdurArit, dar prin cercotare la fata loculuT s'ait
facia indreptare si ail rmas garduraritul din numitele popre iarA0 mAnAstiriT, ca un vechirt ce Fail avut si rail luat tot-deauna, iar ceT-Ia41 cate

www.digibuc.ro

DOMNIA Uri IOAN CAR &GEA. - BISERICA

99

dot bani de vadrA aT mAnAstiriT Grigoriil ot Sfetagora i un ban al mAnAstirii Proti de la Tarigrad. DecT fiind-ca vinAriciul dinteaceste Lpopere i
garduraritul i pArparul este cu totul mAnAstiresc, neavend vinAricerii domnesci aface, cle aceea poruncim Ca la aceste popere sA nu aibl a se amestec
vinAriceriT domnescT intru nimic la aceste popre, precum nicT gardurarit
armApesc, ci omul manastiriT sA umble sA scrie. sA mesre cu cotul domnese pecetluit de la Vistieria DomnieT Melo pi sA iea haniT vinAriciuluT,

carT ail a se imparti intre mAnAstiri dupl chrisevele ce ail; apijderea sl

iea i vama cea orinduitA de la sborul ce se faco de la cliva Sfintilor
Apostoli in treT clile de rind, care sbor se ace& din vechime la Tohani,
apol macar ca dupA vremT se mutase, in chicle reposatuluT Domniei Sale
Constantin Cehan RacovitA Voevod, la lsteiu, dar manastirea nu s'a isteresit
cu pricina mutariT de vama acesta, ci i keel fost dat hotArire prin chriseve

domnescT, ca orT-unde s'ar mutA sborul acesta dupA vremT, tot mAnAstirea sA
iea vama luT. Drept aceea icem, cA orl undo se va fi fAcend acum sa se va
face dupa vremT, mAnAstirea sA nu fie lipsitA de vama acsta, ci sA-p1 iea pe
deplin, far de a se amesteca vamepiT nicT decum, la care sA trimita, mAnAstirea
omul sea sA iea vama fAr de nici un fel de stinghirelA; pentru care la let. 1795,

cerend slujbapil erbari a luA erbArit de la acest sbor i, prin cercetarea

d-luT Vel Logofet de Tra-de-sus, dovedindu-se cA din vechime, de and
ail avut mAnAstirea vama acestuT sbor, nici odatA n'aA avut amestec erbariT, i asupra aceptia s'ati dat de atunci i intArire domndscA, ca sit fie
mAnAstirea in pace de cererea erbarilor, dupA care pi fratiT DomnT din urmA
aA intArit. Apijderea sA aibA a luA mAnAstirea in tot1 anii de la ocna Telega

mertic de sare, pe an bolovani 180, la vremea cAnd ieau i alte mAnAstirT;

asemenea sA aibA. sf. mAnAstire a tine i lude 20 scutitT, strAini, pentru
ajutorul i slujba sf. mAnAstirl, cArora sA li se dea pecetluituri gpd., ca sA
fie aperati de tote dAjdiile verT-cAte ar epi in tell de la Vistieria DomnieT
Mele, de nici unele suprare sA nu aibA, find acestA mAnAstire lipsitA, neavnd tigani de poslupanie; j iar sA Bibb. sf. mAnAstire a scuti la vremea
oeritului ol 400. Apijderea, fiind-ca sf. mAnAstire are movie cu bait& la sud.
Ialomita, ce se chiamA ChecameiA, intre mopia CAldArupani i intre mopia
mAnAstirii MichaiA-VodA, de la care baltA Iu numita mAnAstire intreiala
pesceluT, cum ieaii i cele-lalte mAnAstirT, aVend i cArt1 domnescI pe acest
obiceiA, iar de la resmerita cea-laltA repunend cArtile, s'ail intins vamesil pi
luau aceste mill a mAnAstiriT, pentru care incA din cea dintolt dornnie a
Domniel Sale reposatulul Alexandru Ipsilant Voevod fAcendu se cercetare,
s'ail dovedit cA ati avut cArtT i s'ail repus, dupA care BA dat Domnia Sa
carte mAnAstiriT a-pT lua acesta intreialA i s'ati intArit in urmA pi de

toti fratil Domni; deci sA aibA volnicie omul ce se va orindui de la mAnAstire a luit intreiala din pescele ce se va prinde inteacestA baltA cat tine

rnopia mAnAstiriT, insA din treT pesci un pesce, sail din treT bani un ban, cum
ieaii i mAnAstirile cele de alAturi; iar vamepiT nimic sA nu se amestece.
*i iar sa aibA sf. mAnAstire a scuti doue pivnite, aid in Bucuresci, de vamA,
de chminArit, de vinul domnesc i de ortul vAtApesc pi de tote dArile pivnitelor;
apijderea sA scutescA mAnAstirea de fumArit pi de tote alte angarii o prAvAlie ce
are la pOrta mAnAstirii, i osebit sA aibA pi Jude clece scutelnici dintre pAmintenT,

carl aceptI scutelnici IncA din domnia dintAiii a fratelul Alexandru VodA

www.digibuc.ro

100

V. A. UREMIA

Moruz, ot let. 1794 Septembre, Sal poruncit de s'ail asezat in catastihul

ViatierieT. Dec! si Domnia Mea intArim tote milele acestea, ce se cuprinde
mal sus, ca sl i se pAzscA nestrAmutat, spre a fi sf. mAnAstirT de ajutor,
iar DomnieT Me le si reposacilor intru fericire pArintilor DomnieT Me le vecT,
nicA pomenire. Rug Am dar si pre altT frail Domni, cariT in urma Nestril se
vor invrednici a fi oblAduitorT acestil crestineseT tee, s. bine-voiascA a innoi
si a intAri aceste milt, ca si ale Domniilor Sale mill i facerT de bine sA

fie in urmA tinute in semA. Si am adeverit chrisovul acesta cu insAsT credinta Domniel Me le lth loan Gheorghe Caragea Voevod i cu credina prea
iubitilor DomnieT Me le fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martorT find i D-lor cinstiV i creclinciosT hoer! aT DivanuluT
DomnieT Me le: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel
Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie BrAncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie
Ghica Vel Logofet de Tra-de-sus, pan Radii. SlAtineanu Vel Dvornic de
Trade-jos, pan Dumitrasco RacovitA Vel Dvornic al treilea, pan Istrate
Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logofet
de Tra de-jos, pan Costache Su VI Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel
Dvbrnic za politie, pan Michalache Sutu Vel Sp Mar, pan Costache Vlahut,A
Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofet al strAinelor pricini,
pan Nestor Vel Clucer, pan Alecu Mavrocordat Vel CAminar, pan Dimitra-che Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie
Ghica Vel Logoret de Tera-de-sus; si s'a scris chrisovul acesta in anul
dinti dintru intola domnie a DomnieT Me le, aicT in orasul scaunuluT
DomnieT Me le Bucuresd, la aniT de la nascerea DomnuluT Dumnecleil
MntuitoruluT Nostru Isus Christos 1813 Februarie 18, de Chirita Logoret
de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 20 v.)
44. Chrisovul sfintei Incineistirr, Mk 'ma-Yodel.

.16.) loan Gheorghe Caragea Poevod i Gospodar zeinle vlachscoe.

SfinteT i dumnecleesceT mAnAstirT de aicl din laiurea orasuluT DomnieT
Mole BucureseT, care este zidit i inAltata din temelia eT de reposatul Domn
Michaiil-VodA, undo se cinstesce si se prAznuesce hramul sfintuluT mareluT
ierarch si de minunT fAcetorul Nicolae Archiepiscop MiralichieT, i cuviosuluT

egumen Chir Chiprian, ieromonach de la acestA sf. mAnAstire, si tuturor

parintilor cAlugArT, calT se al% lAcuitorl la acest sf. lAcas, ca O. fie sfinteT
mAnAstirT milA de la Domnia Mea, sA aibA a ha vinAriciul din ddlul Pitescilor sud. Muscel, &lea din poporul LeurdenT, GlAmbocelul, CAlinesciT,
BAdesciT

i VrAnesciT, &Ate doT banT de vadrA si parpArul, dupA obiceiti; insA

egumenul de la acestA sf. mAnAstire sail omul ce-1 va orindui BA alba a

umblA impreuna cu vinAriceriT domriesa, sit aerie vin5riciul dintr'acele popore tot de-odata si sa facA doue catastise asemenea unul ca i altul, iscalite
find amindou si de vinariceriT domneseT si de a mAnastiriT, si ash impreuna
stringnd baniT vinAriciulul, ce este de plAtesc clajniciT, de vadrA cate patru

www.digibuc.ro

DOMNIA LUT MAN CARAGEA. - BISERICA

101

banT si ploconul de name, sA aiba a lua vinAriceril domnescT ego dol banT

de vadra si ploconul de name si omul mAnAstiril iar cate doT banl de

vadrA si cu pArparul dupa obiceiti, precum at luat si mal inainte. Asijderea

sa MIA sf. mAnAstire si la vremea oeritulul a scuti or 500, cum si de la
omit, sA aibl a lua bolovani sare 150 la vremea cand ieati si alto manAstirl; si iar sa aiba sf. manastire a lua si vama din balta CiocAnescilor ot
sud. Ilfov, cat tine mosia satulul, cu apa Gura Botulul, unde are si lesT, din

hotar panA in hotar, dupl cum se cuprinde in chrisevele vechl ale altor

rtposatl Domni de maT inainte, earl are sf. mAnastire pentru acsta movie,
insA din pesce, din racl, dap& vechiul obiceit, cum at luat si maT inainte.
Inca BA aiba s-ta manAstire si lude 19 strAinl, poslusnicT, darvarl si vierl,
pre cad gasindu I si luand adeverintele de la D-lor ispravniciT judetulul pe
numele si chipul lor, A li se dea pecetluiturile DomnieT Mole, spre a fi
scutitT si ap6rat1 de tote dajdiile si angariile, pentru ca aceste mill de vinAricit i cele-lalte, carl se cuprinde maT sus, sant date sf. mAnAstiri maT
dinainte vreme mila inca de la altT rtposatl DomnT, ce at stAtut oblAduitorT acesteT crestinescl tArT, i de la Domnia Sa fratele Constantin Ipsilant
Voevod, precum din chrisovul DomnieT Sale, ce-I vq.um, cu let. 1.803 Iu lie
14, Ne-am adeverit. Asijderea, fiind-cA acsta mAnAstire s'a cinstit si cu starea
scaunului domnesc i a avut maT inainte si vie Fang& mAnastire, pe care

vie zidindu-se de cdtre Domnia Sa reposatul Domn Alexandra lpsilant Voevod,

ilia dintru intdia domnie, casete domnesci, s'at dat mAnAstiril schimb viile

domnesel de la Tirgoviste, care vil find la loc departat si neputend nastavnicul mAnAstiril a merge tot deauna insusT ca sa le caute si sa le lucreze, nu s'ar fi putend face lucru dupA cuviinta, de aceea, cuviindu-i-se
a fl impartAsita si cu deosebita mila domnesca pentru inlesnirea lucrulul acestor viT, ce s'ail dat schimb la loc depArtat, i s'ati adaos de cAtre
Domnia Sa fratele Alexandra Moruz Voevod altT lude 20 scutelnicl dintre

daj nicii Vistieriel, cu pecetluituri domnescT, aperatl de rindul dajdiilor Vistieriel

i de alte angaril, earl mill find cu cale si cu drept cuvint date, si NoT asemenea le intArim si poruncim D-le Vel Vistier sA-1 dal tidulile Vistieriel

dupa orinduialA cAtre ispravnicil acelul judet si, aducnd adeverinte de chip,
sA Li se dea si pecetluiturl de la Vistieria Domniel Mele, spre a fi in pace si
nesuperatl, ca sa. se pet& ajuta cu dinsil la lucrul acestor viT. Dec! invred
nicindu-Ne si pre NoT Domnul Dumnecleti cu domnia acestel pravoslavnice

TerY-Rumanescl, am bine-voit de am innoit si am intarit atat milele ce at

avut maT inainte, cat si acsta din urmA, ca A se pazsca nestrAmutat, spre
a fi sfintel mAnastirl de ajutor si intarire, iar Domniel Mele si parintilor
Domniel Mele vecinicA pomenire. RugAm dar si pre alff fratl Domni, carl in
urma Nstra se vor invrednici a fi Domnl si obladuitorl acestiT crestinescl
trl, sa. bine voiascA a innoi si a intari aceste mill, ca si ale Domniilor
Sale mill sti fie in urma de altiI in sema tinute. Si am adeverit chrisovul
acesta cu insAsT credinta Domniel Male Iii) Joan Gheorghe Caragea Voevod
si cu credinta prea iubitilor Domniel Melo fiT, Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martorl find si D-lor cinstitl si credinciosT boeril

velig aT Divanulul Domniel Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan
Radu Golescu Vel Dvornic de Tera de-sus, pan Grigorie Branco veanu Vel
Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Rada Slatineanu

www.digibuc.ro

102

V. A. UREMIA

Vel Dvornic de Tera-de-jos, pan Dumitrapcu Racovita Vel Dvornic al treilea,

pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Iordache Slatineanu

Vel Logoft de Tera de-jos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache
Manul Vel Dvornic z politie, pan Michalache Sutu Vel Spatar, pan Costache
Vlahuta Vel Postelnic, pan Athanasie Christopol Vel Logofet al strainelor
pricinT, pan Alecu Mavrocordat Vel Caminar, pan Dumitrache Manul Vel
Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ohica Vel Logofet
de Tera-de-sus; j s'a scris chrisovul acesta Mtn' intaiul an dintru intaia
domnie a Domniel Mele, aid in orapul scaunuluT Domniel Mele BucurescT,

la anul de la Christos 1813 Februarie 10, de Chirita Logofe't de Divan.

(Cod. LXX V11, flu 13.)

45. Chrisovul mcindstiril Stintului Gheorghe,

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.
SfinteT si dumnecleescet manastirT de aid din orapul DomnieT Mele Bucuresci, unde se cinstesce pi se praznuesce hramul sfintulul mareluT mucenic

pi de biruinta purtator Gheorghe, care este ziditit pi inaltata din temelia

el de reposatul Constantin Voda Brancoveanul i inchinata la sfintul pi de
vita priimitor mormintul DomnuluT Nostru Isus Christos, i cuviosulul egu-

men uluT
, ca sa-T fie mill de la Domnia Mea, sa iea
vinariciul dupa mopia manastiril, ce se numesce Poenile, ot sud. Vlca, nate
dot banT de vadra i parparul, dupa obiceiti. Apijderea sa iea vinariciul din
Delul CurbeT, i al Holoescilor, i Crangul, I .MAruntipul i Valea Bobulul ot
sud. Saac, iarApT ate doT banT de vadra i parparul, pentru care acest vinaricig de la sud. Saac intimplandu-se prigonirT cu vinariceril domnesot
scornind alto numirT none in coprinsul vinitriciulul manastiriT, de care dupa
jalba egumenulul seat facut cercetare din porunca domnesca, atat aid de
D-luT Vel Logofet de Tra-de-sus, prin ceT ce ai fost dupa vremr, Cu vinariciul manastiril i cu vinariciul domnesc, cat pi la fata loculuT Wag cercetat
de D-luT Vel Dvornicu Radu Golescu i de ispravnicul judetulul ce afi fost
atunci, D-lul Biv Vel Logofet Constantin Blaceanu, i s'a5 dovedit ca poporul Curba este popor tot cu aceeapT numire, Lolosca o numesc pi Maruntipul mare, Valea CranguluT nu are nicT o pricina, Maruntipul ii ic
Maruntipul mic pi CotenT, pi CotenT numesc pentru ca de clece anT incece

satenil ot CotenT at sadit vii intr'acest popor a Maruntipulul pi pentru

acesta sadire noua pi numire a Cotenilor a fost pricini de apururea intre
vinariceriT domnesci cu manastirea, pi in Valea BobuluT este pi Sorlita,
carea Sorlita find o valcea mica cu putine vii, s'al facia pi se tine atat
din vechime cum pi acum de Valea BobuluT, nefiind despartita, de unde
aa luat manastirea, vecinindu-se mila vinariciulul manastirii on milele
vinariciuluT altor manastiriT, i dupti pliroforia ce a dat D-lor maT sus

numitif boerT in let. 1803, prin chrisovul ce art dat Domnia Sa Constantin
Voda Ipsilant art intarit ca, din tote acele numirT none pi vechT, sa iea ma-

nastirea vinariciul, precum mal sus so cuprinde, pi asemenea intarim ci

www.digibuc.ro

DOMNIA LITT JOAN CARAGEA. -,-- BISERICA

103

Domnia Mea; pentru care, la vremea vinAriciuluT, egumenul sag OmeniT

ce-T va orindui s umble impreuna cu vinariceriT domnesci, ca sA eerie tot
vinAriciul dinteaceste popOre i.i, fAcnd doug catastie asemenea unul cu altul
iscAlite i de vinariceriT domnescT i de omql manastiriT, BA aiba a lua manAstirea cat() doT banT de vadrA i parparul, iar ceT-lalt! cate doT banT de
vadra i ploconul BA iea vinariceriT domneseT. Aqijderea sa iea sf. mAnAstire i

otatina, dupa obiceiul pamintuluT, de la eel ce vor fi avnd viol pe moia

manastiriT; i iar sa fie elite! mAnstir! milA de la Domnia Mea, sa iea de la
ocna Telega pe an bolovanT sare 200; sa scutscA i de oerit ol 2.000, earl
la vremea oerituluT sa aiba a se ridica cu pecetluitul DomnieT Me le. Trel
carciumI in BucureseT ce are manAstirea, in earl IT vinde vinul, sa fie scutite
de fumarit, de caminarit, de vamA, de vinul domnesc i de ortul vatAesc
i de orT ce alte angariT vor da alte pivn4e, acestea sa nu se supere. SA tie
i lude 35, omen! strain!, pre carT gasiadu-T WI ducA la D-lor ispravniciT judetuluT, ca sa-T cerceteze, i find strain! cu adevgrat, A le dea adeverinte

pe numele i chipul lor, dupa earl sl li se dea i pecetluiturile DomnieT

Mele, spre a fi in pace i ertatT de tote dajdiile i angariile ce vor ei de
la Vistieria DomnieT Mele peste an in Ora, de nici unele val i bantuialA
sA nu aiba; earl aceste mill le-ag avut atat de la altT frail DomnT de maT
inainte i de la Domnia Sa Constantin Voda Ipsilant, precum din chrisvele

ce le-am vdut Ne-am adeverit. Dec! invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleg

cu domnia acesteT pravoslavnice T6rT-RumanescI, dupa evlavia ce avem
catre sfintele luT Dumnedeil locaurT, mai virtos cAtre sfintul i de vi(AA
primitor mormintul al DomnuluT Nostru Isus Christos, Ne-am milostivit

printr'acest cinstit i bine inchipuit chrisov al DomnieT Mele i intarim

milele ce se cuprind maT sus, ca sA se pAzOscA nestramutat. Rugam dar i

pre alt1 fratT Domni, earl in urma NstrA se vor invrednici a fi obladuitor!
acetil cretinescT trT, BA bine-voiasca a innoi i a intari aceste mill, ca i

a. Domniilor Sale mill i facerT de bine sa fie in urma de altiT tinute in

sema. Si am adeverit chrisovul acesta cu insa! credinta DomnieT Mele Ici)

Ioan Gheorghe Caragea Voevod i cu credinta prea iubitilor meT fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorY find i D-lor
cinstitT i credincioT boeril velitT: pan Constatin Filipescu Vel Ban, pan Radu

Golescu Vel Dvornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier,

pan Grigorie Ghica Vel Logoft de TOra-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel
Dvornic de Tera-de-jos, pan Dumitraco Racovita Vel Dvornic al treilea,
pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Iordache Slatineanu
Vel Logoft de Tra-de-jos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache
Mann Vel Dvornic za politie, pan Michalache Sutu Vel Spatar, pan Con-

stantin Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolu Vel Logoft al

strainelor pricinT, pan Aleco Mavrocordat Vel Caminar, pan Dumitrache

Manul Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, pan Grigorie Ghica Vel Logoft
de Tera-de-sus; i s'ag scris chrisovul acesta la anif de la Christos 1813
Februarie 15, de Nicolae Logofetel de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 14)

www.digibuc.ro

104

V. A. UREMIA

46. Pitac ears Episcopui Argesiu, Banul Filipescu si Dvornicut Golescu, set
?tit vindd egumenul Radului-Vodd venitul mosiitor far de scirea D-lor.
16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachscoe.

Iubitorule de Dumnecjet Sfintia Ta EpiscOpe Argeiu i D-ta Vel Bane

Constantine Filipescule i D-ta Vel Dvornice de Tra-de-sus Radule Go lescule, fiind-ca manastirea RaduluT-Voda, din reua economie i bicisnicie a

egumenuluT ce a murit, a ajuns in presta stare i se afl cufundata in

grele datoriI, precum ve este sciut, de aceea poruncim Domnia Mea i v'd
insarcinam cu acsta ingrijire, ca egumenul cest de acum sa nu fie volnic,
far de scirea SfintieI Tale i a D-vestre, sa vincla sat s faca schimb vre-

un lucru de ale manastiril, precum nicT arena, de moie, vie, melt, sat
de pravalie sa vincla la cine-vaT, far de a ve da de scire, iar maT virtos
vincla.rea sat schimbul de lucrurI nemicatere nicT intr'un chip nu pOte
face impotriva cuprinderiI domnesculuT chrisov, ce este intocmit pentru
orinduelile mnstirescl, ci orI-cland va fi ca s se vinqa vre-o arena, sa
vi se de de scire i, de vep gasi cu cale pretul ce se va arat, a sa, se
faca, acea vindare, ea cu aceY bani cu incetul, incetul, O. se iconomissca
plata datoriilor acetil manastirI; care acest nizam i porunca. a Domnie
Mele sa, o facep cunoscuta i cestuT de acum egumen, ca s nu indrasnesca
a face vre-o vindare de arena far de scirea SfintieY Tale i a D-vestre,
caci acea vindare nu va fi tinuta in sema. Tolco pisah gpd.-1813 Febr. 19
(Cod. LXXIV, fila 28 v.) (\TOT la pag. 108 qi alta dispositiune.)

Cartea sfintel si dumnedeescel vandstirl Codrenii.

Dat-am domnesca NOstra carte sfintel i dumnecleescd mnstirY CodreniI
din sud. Ilfov, ca sa aiba a lu vinricit din poporul Valea ScaenI sud. Saac
eat() doI bani de vadra i parprul, de uncle ad luat i pant, acum tot-dea-

una, pentru ca acesta mil& at avut-o numita manastire din vechime cu

cartile de la fratil DomnI de maY inainte, earl carp cu tote ca i s'at rpus,
dar mila fiindu-1 sciuta, a pururea s'ail pazit i s'ail urmat, de at luat-o pe
top anil nesmintita, i Domnia Sa Alexandru Vocla Moruz, prin cartea ce
at dat, care o vocium, cu let. 1800 Martie 15, arata ca prin cercetarea ce

at flout, pliroforisindu-se de la iniT vinriceriT domnescT, ce at fost dupa

vremI cumperatorl i rinduip cu vinariciul la acel judet, ch pururea i-at

luat numita manastire acesta mil de vinariciu, drept aceea Neam milostivit qi Domnia Mea de am innoit i am intarit acesta milk ca de acum
inainte s iea vinaricit dupa cum at luat i pfina acum, de care poruncim,
tacsidarule i slujbailor vinaricerI, ce yeti fi dup5 vremY,urmare sat superare
impotriva sa nu facep; i saam receh gpd.
1813 Februarie 20.

Biv Vel Medelnicer,

(Pecetea gpd.)

(Cod, LXX VA fila 57.)

www.digibuc.ro

Vel Logofet,

DOMNIA 1.113i MN MUGU. - BISERICA.

105

48. Chrisovul trulnetstiril CcImpulunglui.

Sfintei qi dunnnecleesciT mnstirl, ce se chiama Campulung, unde se

cinstescg si se praznuesce hramul Adormirea Prea SfinteT Stapanei Nestre
de Dumneclea NscetereT si pururea FecireT Mariel, si SfintieT Sale ParinteluT Chir Costandie, proin nastavnic acestil sfinte manstirl, si tuturor pa-rintilor calugarT earl vor fi lacuitori intr'acest sfint lcas, ca sa fie sf. map
nastirT tote milele cite sunt date si miluite de reposatul Mateia Basarab
Voevod, ctitorul sf. manastirl, care mill si &nil Ic-aa tinut sf. manstire

si pfina in vremea de acum, '.cacT aflandu-se acesta sf. manastire sub

munte, la un loc forte strimt si cu anevoe de bran& isi cu mare scaOmint
si lipsa intru tete semnaturile pamintuluT, de care lucru si Domnia Mea,

dui:A tocmirea i mila acelor vrednici de pomenire ctitorT dintal, cariT ail
claruit Isi ail miluit si aa adaos sf. manastire cu cele ce i s'aa ca4ut, Domnia
Mea Inca intaresc si innoesc prin acest cinstit chrisov al DomnieT Me le tote
acestea. Intait, obtea care este in sf. manstire sa fie innoita si begatti
desavirit dupa cum ail fost si mat inainte, si nastavnic om strain din alta

parte stt nu fie, si nici intr'un chip sa nu se primesca, fall numal dintre
lacuitoriT manstiriT, cu voia si cu tot soborul sf. mnstirT. Dupa aceita

sa aibh sf. manastire a lua vama din tirgul de acolo, din Campulung,
dup. obiceia, din orT-ce bucate si mar% ar aduce alp emenT strainT de
prin alte pail i de prin alte sate, de le-ar vinde acolo in ora (afara nu-

maT din or6sanT, fiind-ca eT dintr'un inceput vama n'ail dat) si afara din
boeriT ceT marl, earl isT vor vinde bucatele lor acolo; iar mil vor face
negutatorie, uniT ca aceia a sT de cu totil vama dupa obiceia, verl-ce fel
de om ar fi, iar caminrit de orT-cate bup vor vinde acolea in tirg, atilt
de la alp emen't strainT, cat si de la orasenT, s aiba a lua de bute o vadra,
pe care s o platesca cu bani, dupa cum o vor vinde in carciuma, si de
carul cu pesce Inca sa iea, atat de la straira cat qi de la orasanT, pesce oca
5 si haul 9, pentru cacT caminaritul si de carul de peace oca 5 si haul 9
tot-cleauna ail dat Isi orseniT la manastire 'Ana acum; si vama sboruluT
ce se face la sf. Ilie Proorocul i talerT 100 din vama de la Dragoslavele
si vinariciul din dlul Bratulescilor sud. Muscel, eke doT haul de vaclra
si parparul dupa obiceiti; Inca sa aiba a lua de la ocna Telega bolovanT
de sere una suta; i lude 20, emenT fail pricina, strainT, pentru caril luand
adeverinta de la D-lor ispravniciT judetuluT pe numele si chipul lor, s li
se dea si pecetluiturile DomnieT Mele, spre a fi al-Amp de tete dajdiile si
angariile veri cate ar esi peste an in Ora, ca sa fie pentru slujba si ajutorul sf. manastirT, pentru ea acesta mila au avut-o sf. manstire atat de
la altT frap DomnT de maT inainte, cat si de-la Domnia Sa fratele Alexandru
Voda Ipsilant, prin chrisovul Domniel sale, ce-1 ve4um, cu let. 1775, i de la
Domnia Sa fratele Michaia Voda Sutul, prin chrisvele DomnieT Sale dintru
amindoue domniile, ce le Areq.um Domnia Mea, insa unul cu let. 1784 Ianuarie

20 si altul cu let. 1792 Martie 29, i de la Domnia Sa fratele Domn Alexandru Constantin Moruz Voevod, precum din chrisovul DomnieT Sale, ce-1
ve4um, cu let. 1893 Iunie 8, Ne-am pliroforiOt. Drept aceea, invrednicindu-

Ne Domnul Dumneclea si pre NoT cu domnia acestiT pravoslavnice tee,

Am bine-volt cle am Innoit si am intarit milele i toomela slinteT mtm4stirT

www.digibuc.ro

106

V. A. URECIHI

ce s'a clis maT sus, ca sa OM fi sfinteT mnstie de ajutor si de intarire

si printilor calugarT de chivernisire, iar Domniel Me le si parintilor DomnieT Me le vecTnica pomenire. Asijderea, si in urma DomnieT Me le, pre care

va orindui Dumnedefi a fi Domn si obladuitor a acestiff cinstit scaun al

Teril-Rumanese, aa din fliT nostri, ail din nemul DomnieT Mete, saa din
nem strain, poftim si rugam cu numele DomnuluT Dumnedea celuT ce
este in Troita proslavit, ca sa innoiasca si O. inthresca tote milele si toomelile sfinteT manastirT, ce se arata maT sus, ca s ail:a ajutor de la Prea
Curata Maica DomnuluT Nostru. *i am intarit chrisovul acesta cu insas1
credinta DomnieT Me le I6) loan Gheorghe Caragea Voevod si cu credinta
prea iubitilor DomnieT Me le fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin
Caragea Voevod, martorl find si D-lor cinstit1 si credincios1 boeriT velitT
aT DivanuluT Domniel Me le: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu
Golesou Vel Vornic de Tra-de-sus, pan Grigore Brancoveanu Vel Vistier,
pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus, pan Radu Slatineanu Vel
Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovit Vel Vornic al treilea, pan
Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Slatineanu Vel
Logofet de Tera-de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Michalache
Manu Vel Vornic de politie, pan Michalache Sutu Vel Spatar, pan Costache
Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol Vel Logofet al strainelor
pricinT, pan Nistor Vel Clucer, pan Dumitrache Manu Vel Comis, pan Costache Caracas Vel Clucer, pan Michail Vel Pitar, si ispravnic pan Iordache
SlOtineanu Vel Logofet de Tra-cle-jos, scriindu-se chrisovul acesta la intaiul an dintru intaia domnie a Nestra, aid in orasul seaunulul DomnieT
Me le BucurescT, la aniT de la zidirea lumel 7321, iar de la nascerea DomnuluT Nostru Isus Christos 1813 Februarie 20, de Costache Logofet de
Divan.

(Cod. L.XXVII, fila 330.)

49. Chrisovul sfinta meindstirt Radului-Vodd.

Milostiiu Bojiu, 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar
zemle vlachscoe.

Cinstitel si durnnedeesce manastirT Radulul- Voda de aici din Bucuresci,

unde se cinstesce si se praznuesce hramul sfinteT si nedespartiteT Troite,
si cuviosuluT archimandrit si egumen al acesteT manastirT Chir . . .
ca O. fie sf. mnstirT mill de la Domnia Mea, sa alba
a luit vinariciul din delul Lupescilor de langa Bucuresci ate dot banT de
vadra, si parphrul, cum si osebit din dlul Valenilor ot sud. Mused ate patru
banT vadra si prparul dupa obiceia; osebit sa alba sf. manastire scaunele
de tiatul camel ale vor fi inteacel del al Valenilor, insA pe mosia manastiriT, venitul lor s fie al manastiril; si iar Ga. aib a lua, sf. mnstire de la
ceT ce vor fi avnd viiT pe muia manastirT otastina parnintuluT dupa obiceia,

din doue-decT vedre yin o vadra, ins& pentru otastina yin A iea, iar nu
banT; asijderea sa, alba sf. manastire intru stapanire tote paraginile de vie

www.digibuc.ro

bOMNIA LIIi 1OAN CARAGEA.

B1SERICA

107

din dlul VAlenilor ot sud. Muscel, ce stint pe mosia mAnAstiriT, find volnic

egumenul al acestel mAnAstirT a le da la altiT orT-caruia va vre s le lucreze, i sA dea scrisrea cuviosieT sale fies-cAruia, cu care scrisre viind
aid la Domnia Mea, sA i se facA i cartea DomnieT Me le a stAphi nestr5,mutat si incl vor fi nesuprap de pogonArit trel anT, pAnA vor lu rdA
dintr'acele viT; insA acsta o clicem pentru viile ce vor fi paraginA maT

dinainte, iar pentru viile ce se vor fi pArAginit dintr'acstA r6smeritA

trecutA, aq avut soroc treT anT de la inceperea pAciT, i carT nu vor fi venit

intr'acel soroc BA le lucreze, atuncT sl se urmeze i pentru acestea ca si

pentru cele-lalte, dupA cum se cuprinde ma! sus: a le da egumenul ori-caruia va vr sA le lucreze; Inca sA maT tie volnic cuviosul egumen a orindui
gardurarT precum i intr'alte dlurT i, orT ale cuT vite va prinde prin vil
facnd stricAciune, sA le iea obicinuita globa, precum i alp gardurarT; asijderea sA aibA a scuti pe tot anul ol 500 de oerit, drepte ale manastiriT, cum
si lude 20 poslusnicT sA tie pentru trba mAnAstiriT, cariT sA fie scutip ei
ap6rap de tote dajdiile i orinduelile verT-cAte ar esi de la Vistierie i de
la cAmara DomnieT Me le peste an in tea, de nici unele val i suprare BA
nu ail* deosebit i tirgul ce este obicinuit de se face la VAleni sud. Mu-

scel, pe mosia mAnAstiriT, sA nu aibA voe nici vamesiT nici altiT a-1 mut& din
locul luT cel obiclnuit, nicT BA se faca imprejur alt tirg, spre a aduce cheder

acestuT vechiU; sA aibA a ha sf. mAnAstire pe fies-care an de la ocna

SlAnic bolovani sare 200. Asijderea si mAnAstirea Tutana, metoh acestiT

mAnAstiri Radu-VodA, sA tie 20 omen! scutip, care sA fie strAinT, din alte
fort, cArora, fAcndu-li-se cercetare dupA orinduiala VistierieT, sA II se dea
ei pecetluiturile DomnieT Me le la man!, spre a-I aye in pace si nesupratl,
ca sA fie de poslusania sf. mAnAstirt Ded la vremea vinAriciuluT sA aibA
mAnAstirea a orindui om, ca dimpreunA cu vinAriceriT domnescl sA scrie
vinAriciul dintr'acest del VAleniT ot sud. Muscel i, fAcnd dou catastise
asemenea unul ca i altul, iscAlite find si de vinAriceriT domnesci si de
omul mAnAstiril, din cind banT de vadrA ce este de plAtesc dajniciT, sA iea
mAnAstirea patru i pArpArul i impreunA cu catastihul sA aducA top banil
la mAnAstire, fAr de a se amestecA vinAriceriT domnescl la banil mAnAstiriT,
vinAriceriT domnescT sA iea un ban de vadrA; carT aceste mill le-au avusf. mAnAstire, atilt de la alp frap Dome de maT inainte, cat si de la Domi
nia Sa rAposatul Alexandru-VodA Ipsilant, precum din chrisovul Domniet
Sale, ce-1 vclum, cu let. 1797 Septembre 3, Ne-am adeverit. Dec! invrednicindu-Ne si pre NoT Domnul Dumnecleti cu domnia aceste pravoslavnice
TerT RumAnese, am bine-voit de am innoit si am intArit milele acestea, ca
sA se pAzscA nestrAmutat, spre a fi sf. mAnAstirT de ajutor i de intArire,
iar DomnieT Mele i rposatilor parintilor Domniel Mele vednicA pomenire.
RugAm dar si pre alp frap Domni, cariT in urma NOstrA se vor invrednici
a fi oblduitorT acestil crestinesci trT, sA bine-voiasca a innoi si a intAri
milele acestea, ca si ale Domniilor Sale mill i facerT de bine sA fie in
urmA de altii tinute in sOmA. *i am intArit chrisovul acesta cu insAsT credinta Domniel Mele Toi Ioan Gheorghe Caragea Voevod i cu credinta prea
iubitilor Domniel Mele fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martori fiind i D-lor cinsti
i credinciosi velip al DivanuluT
DomnieT Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel

www.digibuc.ro

108

V. A. EIRECIIII

Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie

Ghica Vel Logot6t de Tera-de-sus, pan Radu Slatineanu Vel Vornic de Terade jos, pan Dumitrasco RacovitA Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzu-

lescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logot6t de

Tra-de-jos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel
Dvornic za politie, pan Michalache Sutu Vel SpAtar, pan Costache Vlahut
Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol Vel Logott al srtAinelor pricinT,
pan Aleco Mavrocordat Vel Caminar, pan Dumitrache Manu Vel Comis,
pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logott de
Tera-de-sus; i s'a scris chrisovul la intaiul an dintru intaia domnie a
Domnie Mele, aid in orasul scaunulul DomnieT Mele Bucuresci, la let. 1813

Februarie 22, de Nicolae Logola za Divan.

50. Pitac ceitre Episcopul Argesiu i Banut Constantin Filipescu si Dvornicul

Badu Golescu.

16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar comb vlachscoe.

lubitorule de Dumnelei Sfintia Ta Episcpe Argesiule, i D-vstre cinstiWor i creclinciosT boerilor Domnie Melo Vel Bane Constantine Filipescule
si Vel Vornice Radule Golescule, fiind ca Preaosfintia Sa proin Patriarch
al TarigraduluY Chir Grigorie, ce se afla acum la manAstirea IviruluT, unde

este metania PreaosfintieT Sale, cat si obstea celor de acolo parintl sinchinoviotT, prin scrisorile ce a trimis DomnieT Mele fac arAtare ca, pentru

multa datorie intru care ail incAput manastirea de aici a RaduluT-VodA,

din pricina a releT economil a egumenuluT Ignatie ce a murit, cer ca pecetea acesteT mAnAstirT de acum inainte sA se faca, in treT pArtT, din cart

una sa o tie cest de acum egumen Teodosie Archimandritul, alta sa se tie

de cAtre archimandritul Meletie i alta de catre Chiril Musicos, ce se afla aicT
Exarchi trimisT de acolo, panA vor veni aid dot proin egumenT ce se orinduesc

epitropT de la manAstirea Ivirul, ca sa se dea atuncT la cuviosia lor acele

dou6 pArtT din pecete, si nimenea din cesti treT de aid sa, nu facA vre-o
urmare fArA de scirea celor-lalV macar la cea mat mica trb a mAnAstiril,
si acesta cerere fiind cuviincisa 8 i primita DomnieT Mele, poruncim ca,
indatit facndu-se pecetea mAnAstiriT in treT part1, sA, se dea de Stintia Ta
si de cAtre D-vstre cate una la fies-care din maT sus aratatele obraze, far
de a se face insA catusT de putina stramutare cuprinderil pitaculuT Domniel Mele ce s'ad dat in trecutele 4i1e afro Sfintia Ta i cAtre D-vstre
pentru ingrijirea ce v'ain insArcinat a aye asupra vinlrilor de aren0 ale
mosiilor mAnastiriT RaduluT-VoclA si a neinstrainAriT vre-unuT lucru nemi-

scator. Tolco pisah gpd. 1813 Februarie 22.

Vel Logott.
(Cod. LXX1V, fila 32 v) (Ve41 documentul de la pag. 104.)
51. Cartea Saves Deftereii.

Fiind-ca Sava Defterel, din mica virsta sa aflandu-se slujind CurtiT gpd.,
ati malt mita prin cartea Domniet Sale Constantin Voda Ipsilant, ce 0 vsluni

www.digibuc.ro

DOMNIA LUT IOAN CARAGEA.

109

EISERICA

Domnia Mea, cu let. 1803, a tine lucle 4, ennenT far de pricina de dajd'e, cum

si o pivni%l, aid in BucurescY, care find-ca acum a ajuns la multh. slbiciune si neputinta, maT virtos i cu cash grea find, Ne milostivim i Domnia
Mea asuprh-T de-T innoim si-T intarim acesta mil, adech ca sa aiba a tind

lude patru, rnenT far de pricina de dajdie, cum si o carciumh, aicT in orasul BucuresciT, scutit si aprath de Surnhrit i camindrit si de alte angariT.
Drept aceea poruncim Domnia Mea ea intocmaT s se urmeze; i saam receh gpd. 1813 Februarie 22.
Vel Logofn Ghica.
(Cod. LXXV11, fila 43.)

52. Pitac cettre Metropolitu si calve velitii boeri, ca sd, se stringer', la Curte sa
judece pricina lad Neofit egumenul Zamfirdnu.
16) loan Gheorghe Cara yea Voevod i Gospodar zetnie vlachscoe.

Preaosfinia Ta Parinte Metropolit si D-vOstre veIiilor boerT aT DivanuluT

DomnieT Mele, pricina de judecata ce ad avut in anul .trecut o femee din
sud. Saac cu acest Neofit egumen ot schitul Zamfira, atat inaintea DivanuluT,
cat si la Domnescul Nostru Divan, i hotarirea ce am dat Domnia Mea asupra
priciniT, tote vd sunt sciute si, in condicele DivanuluT find trecute, putetT
lua i acum pliroforie pe larg de cele urmate i hothrite i osebit sa vd
pliroforisitT de s'ad pus in lucrare acea hothrire intocmaT si far de schimbare;
asupra caruia acestul Neolit fiind-ca i acum s'ad ivit alte pill din partea

unor locuitoff de la numitul judek, aratatre de alte prspete netrebnice

urmrT ale sale urmatre celor de maT inainte, prin judecata dovedita, precum
veV lua pliroforie, nu numaT din insciincarile ispravnicilor, ce se afla la can-

telaria Divanulul DomnieT Mele, ci i chiar dintr'un zapis al unuia din

jaluitoriT lacuitorT ce se gasesce asupra sa tiindu-1 drept ajutorul add si
avnd curath cuprinclere, c nptea mergAnd acest Neofit 14 casa luT cu
slugile sale, Fad pus la btae; de aceea am fost trimis Domnia Mea mumbasir Logotet al DivanuluT en domnsca Nstra volnicie, ca sh-1 aduca aicT
in cercetare, i unde se astepta aducerea luT, ad adus insciintare orinduitul
mumbasir ca nptea ad dosit din judet si de atuncl pan acum, duph atatea
porunci ce am dat Domnia Mea, abia s'ad gasit (urmarea acdsta inchipuitore de invinovatire cunoscuta si de insusl); drept aceea poruncim Domnia
Mea, ca mane Marti', adunandu-vd cu tociT aid la domndsca Matra Curte,
unde aducndu-se si el fata, i ve'clndu-se atat acea de anul trecut hotarire
a DomnieT Mele, cat si tote cele-lalte engrafa, ce s'ad Vis me sus, sa-1 judecatT i, chibzuind cele cu cale i dupa cuviinta asupra urmarilor sale, sa
Ne arataV prin anafora. Tolco pisah gpd.
1814 Februarie 23.
(Cod. L2 oar; fila 104 1).)

53. Chrisovul sfintel nteinastiri Arnota.

Minunat este Dumnecled intru SfiMiT seT (vice proorocul

Impilratul

David), pentru ca prin mijlocirea lor, ca prin niece organe si vase Cu-

www.digibuc.ro

110

V. A. IIRECHII

rate ci alese ale SfintuluT Duh isvor6sce tAmAduirT noroduluT ci ajutor

intru nevoile i patimile lor, dup 5. darul ce li s'ail dat, ca unor alecT aT seT,
intre cariT ci Sf. Michail Sinaidul, ca un locac vrednic al Prea Stintulul Duh,
prin darul tamaduirilor ce a de la Dumnedeti, aratandu-se facaor de minunT i isbavitor de patima locustelor, nu putin ajutor aC cunoscut Ora
acsta in cata vreme s'ail aratat aced fel de juvini vatematre redelor pamintuluT, atilt maT inainte in vremT trecute, cat ci acum in cele de pe urma,
cunoscend Ora mult folos din ajutorul acestuT stint, a caruia stinta mana
fiind-ca se afla pkindu-se aid in krA la manastirea Arnota sud. Vilcea,
care este zidire domnsca sloboda Ora, unde se cinstesce ci se praznuesce
hramul soborul sfintilor mai marilor VoevodI aT octilor ceresd ArchanglielT
Michail ci Gavriil, cade se in adevr, atilt pentru cele trecute ajutorurT ce
a cunoscut Ora, cat ci pentru folosul i isbavirea cea desavIrcita care ci
de acum inainte cu rugaciune se cere ci se nadajduesce de obcte a o aye
tra prin mijlocirea ci rugaciunile acestuT sfint de milostivul Dumnedeil
pi pentru semnul evlavieT a se face locaculuT slintieT sale un ajutor cuviincios din milele domnesd, maT virtos iiind acsta Banta manastire ziditit
la un loc inalt cu multa trebuinp. de.ajutor la trebuintele sale; drept aceea
am bine-voit Domniea Mea de am innoit ci am intarit milele ce at avut,
adeca: sa iea vinitriciti cite doT ban! de vadra ci parparul din satul CotescT,
Barbatescl, DobricenT i BogdanescI sud. Vilcea, ci osebit sit iea talerT 100
din oerit, talerl 100 din dijmarit, tater! 100 din vinaricia c1 talerT 50 din
vama CraioveT, pentru unt-de-lemn, WHY ci tamhe, earl acectI bani sa-T dea
cumpratoriT acestor slujbe din judetele ot presto Olt pentru baniT camariT, iar

cand slujbele acestea vor fi in credinta, sa i se dea de la Vistieria i camara DomnieT Mele; lust egumenul sh Aibi vechil aid, ea la vremea yindaril slujbelor sa se iea ci baniT manastiriT de la cumpe'ratorT, precum s'ail

luat ci pant acum. Acijderea sa i se dea ci cate 100 bolovanT sare de la

Ocnele marl sud. Vilcea pe flee care an, sa scutdsca ci oT 100 de oerit,
precum i lude 10 strain! sal aiba de-apururea nedajnid ci scutitT, carora
sa li se dea de la Vistieria Domnid Mele pecetluiturT, cu care acesta mila
de ban!' ci ajutor de omen! inclatorim pre egumen sa fie silitor a face cele
trebuinciese dresurT ci intemeerT spre buna podeba ci infrumusetarea sf.
manastirT ci a bisericll, eat la cele din launtru, cat ci la cele de afara zidirl
ci irnprejmuirT, ea sa se afle pururea in starea e5; car! aceste mill le-au
avut sf. manastire de la al tI trap DomnT de maT inainte, ins& din chrisovul
DomnieT Sale Alexandru Voda Ipsilant ot let. 1797 Iulie 8, dupa chrisovul
Domniel Sale frateluT Alexandru Voda Moruz ot let. 1799 Septembrie 3,
ci din chrisovul DomnieT Sale Constantin Voda Ipsilant ot let. 1803 lulie
29. Ded, invrednicindu-Ne Domnul Damnedeti ci pre Nol cu domnia acectil

pravoslavnice TerT-Rumanesc!, am bine-voit, dupt rivna ce avem atm

sfintele Jul Dumneden locacurT, de a le intemeia ci inaT virtos pentru ajutorul ce far de indoiala ii naclajduim de la sfintul, de am innoit ci am intArit milele acestea, ca sa se pazsca nestramutat; pentru care nu suntem
la indoiala ca ci fratil Domni din urma Nestra, pentru evlavia ci pentru
folosul ee Inadajduesce -cera de-apururea de la ajutorul acestuT stint, vor
bine-voi a innoi ci intari locaculuT sfintiel sale privileghiul acesta. Si am
intarit chrisovul acesta cu insaci credinta DomnieT Mele Ith loan Gheorghe

www.digibuc.ro

DOMNIA Luy MAN CARAGEA. - BISERICA

111

Caragea Voevod i cu credinta prea iubii1or Domniel Mele fiT, Gheorghe

Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind i D-lor cinstitT
si credinciosT boerT veliti aT DivanuluT DomnieT Melo
ei ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus; i s'al scris

chrisovul ae.esta la inthiul an dintru intaia domnie a Domniel Mole aid in

orasul scaunuluT DomnieT Mele BucurescT, la lt. 1813 Februarie 23, de
Nicolae Logofetel de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 24 a.)

54. Cartea mdnastiril Gruiut.

SfinteT i dumneqeesceT manstirT Gruiul din sud. Ilfov, ca sa aiba milit
de la Domnia Mea lude 10, OmenT strainT i fara pricina de dajdie, pre carT
acum sa-Y gasesca i sa-I aduca din strainatate, carora, dupa cercetarea ce
li so va face de catre D-lor ispravniciT judetuluT, Bind strainT cu aclevrat,
st li se (lea adeverintt pe numele i chipul lor, spre a li se da i pecetluiturile DomnieT Mele, c sa fie in pace si nesupratI de catre nimenT, a
Ii de ajutor i poslusania sfinteT manastirT, care acst mil aii avut-o prin
car0 domnescI si de la aceT maT dinainte fratT Domni. Drept aceea Ne-am
milostivit i Domnia Mea de am innoit si am intarit acsta milt, ca sit se
pazsca nestramutat; de care poruncim Domnia Mea ispravnicilor i altor
zapciI, nimenT nicT un fel de superare sa nu le fact, cit asa. este porunca
Domniel Mele; i saam receh gpd. 1813 Februarie 24.
(Cod. LXXVII,

55. Cartea bisericii Rasuadu-din sud. Dimbovi(a pentru mitele ce are.

Fiind-ca sfinta biserict de pe mosia Rasvadu ot sud. Dimbovita a re'posatuluT VorniculuT Scarlat Greceanul, prin agile fratilor Domni de maT
inainte, art avut mill ca sa iea pe tot anul vinariciii din tote viile dajnicilor dui:4 acea mosie Rtsvadu eke 5 banI de vadra i parptrul dupa
obiceit, att.t din viile ce se aft acum lucrate, i din cele paraginite ce se
vor destupa, cat si din cele ce se vor mat face de aid inainte din pajiste,
si la vremea vinariciulul sa umble omul ce se va orindui de la casa acdsta
a stringe pe deplin vintriciul acesta, far de a se amestech intru nimic vinariceril domnesci, precum Ne-am adeverit Domnia Mea, atat din cartea
r6posatu1uT Domn Michail Sutu Voevod, cat si din condica Divanulul. Drept
aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleil si pre No! cu domnia acestiT
pravoslavnice OrT, am bine-voit de am innoit si am intarit mila acestiT bi-

serici, ea sa i se pazsea, nestramutat, spre a II biserica de ajutor cand se

va strica i la cele trebuincise de chivernisire, iar DomnieT Mele vecinica
pomenire; poruncim Domnia Mea i vou vintricerilor, nimenT intru nimic
sit nu avet1 a ye amesteea la acesta milit a bisericiT; i saam receh gpd.
1813 Februarie 26.
(Cod. LXXVI1, fila 129)

www.digibuc.ro

112

V. A. IIRECHIX

Prea

lfate Ddmn e,

Dupa luminata porunca Inaltimii Tale, ce ni se da la acst jalba a do'f

i Popa Tudor de la schitu Bradul ot sud.
Vilcea, ad venit inaintea mea unul din el anume Popa Nicolae si, facnd
cercetare, m pliroforisiid ca acest schit se OA intro petre i munte departat de locuinte de rneni, far de mosie saS alt venit de unde-va, unde
se afla i un staret schimnic anume Stefan, i cu Ores-care milli domnseit
i cu ajutorul crestinilor se cine acest schit, aflandu-se numita preotT slujitoil la sfintele slujbe, insa schitul are prin carile LuminaVlor DomnY ludo

preq, anume Popa Nicolae

doi, straini, poslusnicI, scutitT, i 50 de IA si 50 stupT scutite, iar preotii acestI

doT prin cartea Marie Sale Constantin-Voda Ipsilant, ce o vcluiti la mlina

lor, cu let. 1806 Julie 4, ad ap6rare de ori-co podvedi i angariT vor fl pe
aIi preoti, si acum eT fac rugaciune Marie). Tale a li se harzi si scutirea
de oerit i dijmarit i vinricid, cad( ad alto 50 o'f cu capre i cttte plOnteT
stupY, de se ajuta la hrana lor inteacel loc sterp, a carora rugaciune rCinne
la inalt milostivirea MHO Tale. 1813 Februarie 26.
Vel Logof
56. 1(7) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlaschoe.

Primit find Domniei Mele cererea jaluitorilor, poruncim D-tale Vel Logofete de Tera-de-sus, sit se innoiasca atttt sinetul schitulul intocmaI dupii
cuprinderea celor vechi, cat si sinetul lor cu adaosul ce ni se arata printeacCsta anafora a D-tale. 1813 Martie 1.
(Pecetea gpd.)

Vel LocrofCt
In

(Cod. LXXIH, pag. 244.)

De vreme ce stintul si clumnedeescul local din orasul Domniei Mele

Slatina ot sud. Olt, la care se cinstesce si se praznuesce hramul Adormiril
Prea &Intel Nasctre -de Dumneded i pururea FecireT MarieT, ce este
zidit din temelie de rposatul lane Slatineanul Vel Medelnicer si de fratele D-sale Nicolae Slatineanu, rad i impodobit cu tote trebuintele cele
cuviincise atat din launtru cat i pe dinafara, dupa cum tote se cuprind

in cartea D-lor de afieromata; iar la vremea ce din voe dumnedeaca a

fost venit aid in parnintul tril acel sfint si de vidtA faator lemn din cinstita i de vieta factitrea Crucea Domnulul Nostru Isus Christos de la
Sfinta Agora i de la sfinta manastire Xeropotamul, flind-ca a fost aratat

rninuni i binisaguri aid in pamintul rii, cu crestinescul i pravoslavnicul

acesta norod, D-lui cinstitul i credincios boerul DomnieT Mele Radu Ski-

tineanu Vel Vornic de Tera-dejos, din rivra dumnedesca, s'a fost indemnat
de a inchinat acest sfint locas la acea dumneclesca manastire Xeropotamul pentru pomenirea nmuluT BM, la care si D-lor yenta boerI s'ad fost
indemnat pentru inchinaciunea acsta de ad miluit i ad daruit pe acest
sfint locas cu tigani, cu vii, cu mosiT, cu dobitce, eine cu ce i-al luminat
Dumneded, care atat altI frati DomnI de mal inainte, cat i Domnia Sa

www.digibuc.ro

DOMNIA LIII IOAN CARAGEA.

BISERICA

113

fratele Nostru Domn Alexandra Ipsilant Voevod, i Domnia Sa rdposatul

Nicolae Caragea Voevod, i Domnia Sa fratele Michaig Sutu Voevod, i
Domnia Sa fratele Alexandra Constantin Moruz inteamindou domniile, si
Domnia Sa Constantin-VodA Ipsilant, prin chrisvele Domniilor Sale, ce learn v6dut Domnia Mea, aa fost miluit si aa ajutat acest stint Meas., ca sA

fie cu totulul tot slobod Bi in pace de tote dAjdiile cite ar esi peste an
de la Vistieria Domnid Mele pe cele-lalte mAnAstirY1 cum si a tin lude

10, OmenT strAinl, ca sA fie de poslusania si ajutorul sfinteT case, fi un clqsea Ile invetatura copiitor, iarii ft scutit, i la vremea oeritulut sA scutsca .

ol 600, si de vinAricitt si de clijmArit BA fie nesupgrate bucatelo acestut

sfint locas; asijderea sA aibA a ILA vinAricid din delul Slatinel, insA din
valea Strelarisulut pinA la valea Clocociovulul, cAte doT bani de vadrA si
parpArul. Drept aceea, dupA rugAciunea ce fAca Domnid Mete plat sus numitul boer, Ne am milostivit Domnia Mea de am innoit si am intArit tits?

aceste mill ce au avut, ca A fie acestuI sfint Was de ajutor si intarire,

iar DomnieI Mele si reposatilor intru fericire pArintilor Domniel Mele veethic& pomenire; Ins la vremea vinAriciuluT, cAnd se vor trimite vinAricerit
domnesd, sl aiba a merge si omul mamAstiril, sh scrie vinAriciul dimpreunA
si BA facA dou catastise asemenea unul ca si altul, iscAlite si de vinAricerit domneset si de omul mAnAstiril, si asA string6torul banilor s aibA a
luA pe srna mAnAstiriI de vadrk cAte dot banI si pArpArul, iar vinAriceril

domnescI ceI-IaltI cAte dot bant si ploconal de nume, precum le va cuprinde cartea nista) ce fi Se va da atund la vremea vinAriciulul. *i. am

intAri,t Domnia Mea chrisovul acesta cu insAst credinta Domnie Mele Ici)
loan, Gheorghe- Caragea Voevod, si cu credinta prea iubitilor Domniel Mele
fit, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martort find
si D-lor cinstitI si credinciost. boerit velitT at DivanuluI DomnieI Mele: pan
Constantin Filipescu Vel Ban; pan Rada Golescu Vel Vornic de 'pre desus, pan Grigorie BrAneoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logoft
de Tera-de-aus, pan Rada SlAtineanu Vel Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco RacovitA Vel yornio al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic
al patrulea/ pan lordache SlAtineanu Vel Logof6t de Tra-de-jos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic de politie, pan
Michalache Sutu Vel SpAtar, pan Costache VlahutA Vel Postelnic, pan
Atanasie Christopol Vel Logofgt al strAinelor pricini, pan Nestor Vel Clucer,
pan Alexandra Mavrocordat Vel CAminar, pan Constantin Kretzulescu Vel
Paharnic, pan jordache Tufeanul Vel Stolnic, pan Dumitrache Manu Vel
Comis, pan Costache Caracas Vel Sluger, pan Michail Vel Pitar, si ispravnic
pan lordache SlAtineanu Vel .Logofilt de Tra-de-jos, scriindu-se chrisovul
acesta la intAiul an dintru intfiia domnie a NOstrA, aid in orasul scaunulul

DomnieT Mele Bucuresd, la anil de la zidirea !mil lt- 7321, iar de la

nascerea Domnulul si MantuitoruluI Nostra Isus Christos Mt. 1813 Febr. 27.
Iordache SlAtineana Vel Logoft.

(Cod. LXXVII, fila 65.)

Analek A. li.-71ms. zu.Memortile Seq. Istorice.

www.digibuc.ro

114

t A. IIRECHII

rot

57. /63' Ioan Gheorghe Carcsgea Voevod.

D-ta Vel Logofete de Tera-de-jos, am veclut arAtarea ce Ne fact printeacestA

anafora, dupa care si bine voind Domnia Mea pentru ajutorul si rneremetul
bisericiT domnesci ot, Tirgoviste, IT hArAzim acea cAte o para de loc de a
se ILA pe serna biserlcii, care se ili pane. acum de vamesT, de vreme ce
in ponturile i catalogul vAmilor nu se cuprinde nimic pentru acesta, si
pe IAngA acest ajutor, iT hArAzim a ave i lude qece, menT far de pricinA
de dajdie, cu acestA insA leg-Mara ca eclisiarchul acesti1 bisericT pAnA inteun

an sA ingrijescA si sit se silega de a o meremetisi dupA cuviintA, cAcT de

nu va fi urmAtor On/ la anul a meremetisi, atuncT nu numaT aceste harurY
le vom rAdica. Domnia Mea, ci incA i pe el il vom lipsi din eclesiarchia
aceT bisericT; ci dae poruncirn D-tale, sa se faca cartea DomnieT Me le cuprin-

cletdre de aceste harurT, cu legAtura

Martie 13.

(Pecetea gpd.1

artul ce se aratA maT sus. 1813

Vel Logofet.

Fred Indltate Ddmne,

Preotul popa Gheorghe, eclisiarchul bisericiT domnescT din orasul TirgovisteT sad. Dimbovita, prin jalba ce ail dat InaltimiT Tale arata ca veniturile
ce a avut acestA domnescA bisericA dui:4 vremT i s'ad rAdicat i s'ad dat
bisericiT domnesci de aid din Bucuresci, remAind cea dela Tirgoviste numaT
cu nisce preotT i cantarecl i grAmaticT scutitT; osebit aratA, ca imprejurul
politiel TirgovisteT se face tirg, pe mosia domnsca, pe ttA septemAna,
Vinerea, ti vamesiT ieat de Ia fies-care prAvMie t;$i de la alci omen! ce yin
cu alte lucrurT de vinc,Iare eke o para de loc, fAr de a se cuprinde acsta
in catalogul vamilor, i cere a Te milostivi MAria Ta asupra acestiT bisericl
domnescI, ca acsta para de loc, e se iea de cAtre vamesT, sa o harAzesci
Maria Ta sfinteT bisericI, miluindu-o i Ct.4 CAO vasl scutelnicr din meniT

far de pricinA de dajdie, ca sa se pita ajut la multele trebuinte ce are

si la derApanarea in carea se aflA, neavend nicT movie, nicl alte acareturT;
caie acest ajutor, de i se va face de cAtre InAltimea Ta, se rga a se trece

in chrisovul ce are biserica, care core a i se innoi; la .a cAruia jalbA mi

se porubcesce de eAtre InAltimea Ta Ca sA cercetez starea acesti1 biserici

domnesd din orasul Tirgovistel, cuin i pentru acel avaet al paraleT de
loc, ce arata ca-1 iead vamesiT, de se cuprinde in ponturile si in catalogul

vamilor ce le iead vamesit in mAnile lor, si sa arat Marie Tale in seris.

Urmator find, am cercetat, i voind ca sit me pliroforisesc ce milA are biserica

prin chrisovul care cere a st) innot imI aratA un chrisov al MArieT Sale
Alexandra VodA Moruz dinteamindoue domniile, cuprincltor ca biserica
din Curtea domnsch de jos i biserica de sus si biserica sfintel VinerT sit
tie sse preotT i doT diaconi i patru cantaretT i cinci gramatici, scutitT,
atAt eT, cat-si drepte bucatele lor, de dijmArit i de vinAricid si de oerit, i
de fumAritul pivnitelor, i de cheltuiala tirgurilor, de caT de olac i viile de
pogonarit, cAnd se va IntimplA a fi, iar vre-o alta inilit pe obrazul acestor
biserieT nu ad. Am cercetat i pentru starea numitelor biseriel, si m'am
indestulat ca a ajuns la prsta stare si dArApAnare, din pricinA cA eT modiT

www.digibuc.ro

tIONNIA IA IOAN CARAGEA. - MEMO.

115

saa alte acareturT nu ail $i milele ce ail avut cfind se afla scaunul donanesc
acolo s'aU luat de s'ati dat bisericilor domnescI de aid din Bucuresci; iar
pentru avaetul paraleT de loc ce le ieati vame$iT, cercetand in condicile DivanuluT, v6duiii c& nu se cuprinde in ponturile $i in catalogul vAmilor, ci
se kat de cAtre vame$1 numaT ca un obiceit, ce se obicinuesce de se iea
parale de loc $i. de cAtre stApanil altor mosiT mAnAstiresd $i boerescI pe
carT se face tirgurT, si -tirgul acesta, fiind-c& se face pe mosie domnscA, pe

care e$tT Maria Ta stApin, Maria Ta pot1 sA hArAzesd acea para de loc
orl la cine veT vr. Bisericile acestea ins& fiind-c& sunt domnesci, ale scan-

nuld domnesc cel vechiti din Tirgoviste, $i aii ajuns la derApanare $i

cA o s& ajung& dui:A vreml la maT rea derapAnare este veduta $i cunoscutA;

ca BA se pt& dar meremetisi la derApAnarea in care se aflA $i la care va

ajunge dupa vremt, ca sA nu ajunga la prApAdenie si pustiire, li s'ar cuveni
un ajutor a li se face $i, de vet bine-voi a Te mislostivi 1[16441-lea Ta de a
li se face ajutor cu acea para de loc qi cu aceT scutelnicT far de pricin&
de dajdie, se va da luminat& porunca MArid Tale a se trece $i aceste mill
in chrisovul care cere a se innoi, ca s& Te facT MAria Ta noil ctitor $i sA
fit pomenit in veci; de care nu lipsiiil a arAta InAltimiT Tale.
1813 Februarie 28.
Istrate SlAtineanu Vel Logofgt.
(Cod. LXXIII, pag. 521.)
58. Chrisovul .meindstirii Sfinitdui loan din Bucuresci.

Cunoscut $i dovedit lucru este si la marl $i la mid $i la tot cre$tinul

ce viazA in lume, cA orb-carele socotesce a $I chivernisi vita prin fapte bune
$i plAcute luT Dumnede, nu numal pentru lauda cea vremelnicA a numeld

BM se nevoesce, se sirguesce, $i maT mult $i mat virtos se silesce pentru

folosul sufietulul $i pentru n&dejdea cea curatA qi adevratA a rsplAtiriT
faptelor bune de cAtre marele foi prea inaltul Dumnerlet, de vreme ce prin
iubirea de Dumnedet $i prin lucrarea faptelor bune fite$-care aqtptA $i
nAdjduesce resplAtire .vecTnicA de la mila luT Dumne4eil $i de la OmenT
laudA $i bune cuvinturT li se pricinuesc. In multe chipurT dar pte her
cine-va$1 fapte bune, iar maT ales de tote $i prea primite $i luT Dumne4ett
cu totul placute sunt milele cart se dau $i se afierosesc la dumne4eescile
loca$urT, unde tot-deauna neincetat se laud& $i se proslAvesce marele $i
prea puternicul numele luT; acestea dar si. ca acestea din sfintele scripturl
aulindu-le $1 cu inim& curatA $i invoiAptA a le implini nevoindu-Ne, soco-'
tit-am Domnia Mea $i pentru sfinta $i dumnecleOsca mAnAstire de aid din
orawl DomnieT Mele Bucuresd, unde se cinstesce $i se prAznuesce hramul
TAierea sfintuld cap al SfintuluT Prooroc Ioan BotezAtorul DornnuluT, ce este
ziditA din temelie qi on tote cate se vcl de Domnia Sa r6posatul Constantin

Basarab Brancoveanu Voevod, care mAnAstire este metoh la st mAnAstire

a Sf. Prooroc llie de la ..0.. din eparchia Janina, asupra eAriia rivnind cu
Ore$T-ce mill $i ajutor, ca sA Ne facem NoT ctitorT, am hArAzit $i am intArit
printr'acest cinstit chrisovul Domnid Mele, ca sA iea din vin&riciul domnesc
de la douo popre ce sunt in judetul Secuenilor: Buduresd $i BuzoenT, cat
tine poporul acestor cllurT loi cat iea domnia vinAricifi de la totT ceb ce pl&-

www.digibuc.ro

116

V. A. IIRECHIX

tesc vinAricit, cite dol banT de vadrA i pArpArul, iar gArdurAritul numaT
din poporul Bucurescilor, si in poporul Buzoeni Sind i alte numirT ce-I
io Barboiul, care tine tot de BuzoenT si in BArboiu i in BuzoenT so Cuprinde aceste vAT insA: valea MAnAstiriT, valea TiganuluT, valea MigAleT,
valea i fata Cepturel, valea Cosil i valea lin Stan, de unde a luat totdeauna mAnAstirea vinAricia, dupA cum si in catastisele de vinAricia ale
mAnAstiriT se cuprinde, pentru carT aceste popre BArboiu i numirile viilor
intimplandu-se pricini de judecAtT, Eat cu mAnAstirea SnagovuluT cat 1 cu
vinAricerii domnescT, i prin amAruntA cercetare dovedindu-se ctt sunt bune
ale acestel mAnAstirT, s'at fAcut indreptare ca sA le iea tot mAnAstirea vinAriciul; si 50 bolovanl Bare sA iea pe an de la ocna Telega; asijderea sA
mal Se sf. mAnAstirT milA de la Domnia Mea, sA scutscA in totT aniT oT
600 de oerit, pentru care la vremea oerituluT sA i se facA pecetluitul DomnieT Mele de rAdicAturA; si un scaun de carne aid( in orasul 13ucurese sA
aibl, ap6rat de dijmArit, de erbArit, de vamA si de tote alte angariT ce dal
scaunele, acestea sA nu se supere; si hide 25 sit tie, ins& OmenT strAini, pentru poslusania i ajutorul la trebile sf. mAnAstirT, pre call gAsindu-T si dandu-I la D-lor ispravniciT judetuluT ca sA-T cerceteze, i find strAinT en adev6rat, sA le dea adeverintA pe numele si chipul lor, dupA care sa, li se dea
si pecetluiturT gpd., spre a fi in pace si nesup6ratT de tote dAjdiile si angariile ce ese peste an in trA; pentru care milA v6clum Domnia Mea atfit
chrisvele altor frati domnT, cat si chrisovul Domniel Sale frateluT Constantin
Alexandru Ipsilant Voevod, ce-1 vglum, cu let 1803 Septembre 15. Dec! invaldnicindu Ne Domnul Dumnecleii cu domnia acesteT pravoslavnice TeriRomanesci, Ne-am milostivit de am innoit si am intArit milele aceste, sA i se

pAzscA nestrAmutat. Pentru care am dat acest cinstit i bine inchipuit

chrisov al DomnieT Mele, intArit cu insAcT credinta DomnieT Mele 16) loan

Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor DomnieT Mole ST,

Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, mariorT Sind si
D-lor cinstitl i credinciosT boeriT velitT aT DivanuluT DomnieT Mete: pan
Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Dvornic de Tera-deSus, pan Grigore Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigore Ghica Vel Logoft
de Tera-de.Sus. pan Raclu Slatineanu Vel Vornic de Tra-de-jos, pan Du-

mitrasco RacovitA Vel Dvornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel

Dvornio al patrulea, pan Tordache SlAtineanu Vel Logof6t de Tra-de-jos,

pan Costache Sulai Vel Hatman, pan Michalache Mann Vel Dvornic za politie, pan Atanasie Christopulo Vel Logoft al strAinilor pricini, pan Nestor
Vel Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitrache Manu
Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel
Logofet de Tera-de-sus; si s'ati soils chrisovul acesta la intaia domnie a
DomnieT Mele, aid in orasul scaunuluT Domniel Mele BucurescT, la aniT
de la nascerea DomnuluT Nostru Isus Christos 1813 Martie 2, de Nicolae
Logofetel de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 29 o.)

www.digibuc.ro

DOMNIA LUI IOAN CARAGEA.

BISERICA

117

69. Chrisovul nulndstirii Ricarescif.

Mrirea si lauda Domnilor celor pravoslavnicT, macar ca i intru alte

facerT de bine de obste i deosebT la obraze i la locurl cart aa fost trebuinta a lutt i a se indestuli de catre obladuitorT este lauda si de mare
cuviinta, iar mat ales si maT cu deadinsul li se pricinuese laude si inco-

ronarl din bunatatile si facerile de bine cart arata catre sfintele si dum-

negleescile locasurT, ce sunt radicate si intemeiate de alp pravoslavnict Domni

r6posaff, pentru ajutorul sfintelor i dumnecieescilor case, ce sunt supuse

sub multe nevoT ale intimplarilor ce sunt dup. vremT, si pentru milostenia
vre-o unor obraze cart a trebuinte de milk a carora laud& nu numaT intru
acsta vidta vremelnica i treatbre petrece, ci, inaltandu-se cu marire, ajunge
si pana la jartfelnicul cel mat presus de cerurT i vacuitorT far de stricaciune.
Ci dar i Domnia Sa rposatul Domn Nicolae Alexandru-Vodk din rivna
dumnee,ledsca indemnndu-se, aa radicat, aa inaltat i a infrumuse%at sfinta

i dumneclesca manastire intru lauda i marirea prea sfintet i mat presus de fire Troita a unuia singur Dumneclea, aprdpe de oraul Bucuresci,
unde se numesce Vacarescil; care i inzestrand'o cu multe mosiT F}i dobi-

tce, a inchinao la prea sfintul si de vitit priimitorul mormintul al

Domnula Nostru Isus Christos de la Sfinta Patriarchie a Ierusalimulut cu

chrisve si cu privileghiurT ale DomnieT Sale, ca sa fie sf manastire totdeauna nesupusa dajdfilor, atttt la ale VistierieT cat si ale camarit, scutindu-se de haracia, de imprumutarT. de cal domnesc si de ajutorinte ce es
pe boerl si pe manastirT, si de tote alte dajda obicInuite si neobicinuite,
orT cu ce nume se vor numi, i sa scutsca tote viile de pogonarit si vinul
de vinaricia, stup!I i rimatorit de dijmarit, vite i cal de vacarit, insa drepte
bucatele mnstiril; si iar sa aiba a lit din locul domnesc din Bucuresd
un loc din sus de 'Arta viol domnescT, in lung stinjinl 30 i in lat stinjinT
10, unde i pivnita de ptra a facut, tot dupa cum tOte acestea sunt date
si inchinate de Domnia Sa r6posatul ctitor; i Inca sa aiba a lua sf manastire mila din vinriciul domnesc din sulL Sam de la vinariceriT ce vor

fi talerl 600 0, de vreme ce pentru acestl tater! 500 cart vrea sa-1 iea

din vinariciut Sauuenilor, nu hotara Domnia Sa din ce del sa iea, ci pentru

mar bun& intemeere si pentru ca s nu maT aiba sf. manstire vre odiniOra

de acea mita lipsa, aa socotit Domnia Sa si aa orinduit ca sa iea in tot1

anil vinariciul din dlul de peste Cricovul domnesu, insa popurul Valet tub
Seman, care se incepe. din dOlul LoloesoT i merge in jos pima in dlul
ce se chm valea GarduluT, dinteacel judet al Sacuenilor, de la ceT ce aa
obiceiti de platesc vinaricia domnesc, din clece vedre o vadra, platind si
vadra dupa, obiceitl cum platese si la domnie, en parparul si poclonul;

i sa aiba a lu de la camaraiI de ocne pe an pentru 500 bolovant sare

talerT 500 i 60 bolovanT sare aT manastiriT Tanganu, metoh, al manastiriT

VacarescI, i merticul de sare ce lua manastirea Hurezul, hotarind si orin-

duind Domnia So, in chrisovul cel afieroticon, ca sa fie peste t5te milele
acestea treT epitropT boor! mar!, Vel Logofat, Vel Spatar, Vel Vistier, caril
dupa vremT vor fi inteacele dregatoriT, purtfind grija si indreptand tote cele
trebuinciOse ale sf. manastirT spre buna otearmuire si chivernisire si, din
milele crja maT sus, DAM din alto VeniturI ale Mn4stirI1, o vor aye

www.digibuc.ro

118

v. A. IIRECIIII

dupl, mosiT, dup viT i dupa dobitece, prin scirea domnieT, in tot1 aniT, BA

dea mita awl in Bueuresei pe la erestiniT ee ail trebuinO, pe an talerl 500,

insA talerY 100 BA se eheltuiasca ea sa se marite douA fete de boer mare,
a al doilea, saran, i seapatate, dupa Sfete Vasilie, maT inainte de lasatul
seeului de paresimi, i talerT 100, adeca una mita, iar in toU anil, sa se r6seumpere robl, i talerY 50 sa se faca imbraoaminte saracilor, impartindu-se
la praznicul Sf. Nicolae, talerT 50 s se impa41 iar la praznicul Sf. Nicolae
la obraze sarace ma! de einste, si talerY 60 BA se dea bran& celor inehisi
in pusearie, adeek de septemana po talerl unul, i talerT 50 la saraei earl
vor vre BA se preetesea, ea Bali eumpere cele trebuinciese ale preotieY,
avend de grija epitropiT, ce s'ag 4is mat sus, BA se pazsea aceste mill
necontenit, si de s'ar intimpla vre-odinierA anT neroditorl, ea sa nu prisossea din veniturile manastiriT, BA se trimita ajutor la sf. mormint, iar
east& milk in toU anil tot sa se pazesca necurmat, find si in urma DomnieT
Sale intarite aceste milT i daniT l de Domnia Sa Michait Racovit.1 Voevod,
si de Domnia Sa Constantin Voevod, fiul DomnieT Sale Nicolae Voevod, cu
chrisevele Domniilor Sale. asijderea i Domnia Sa r6posatul Alexandru
Voda Ipsilant, prin chrisovul Marie! Sale ot let. 1775, ail intarit milele ce
se arata mat sus, cat i alte mill ag mat adaogat, adeca in locul satulul
mosiel SoreeT, de la care avea manastirea mult ajutor, find-ea s'ai1 pustiit.
BA alba lude 50 scutelniei de tote dAjdiile te'riT, i 1.500 oT de oerit sit scutesca eu pecetluit domnesc si M. ma! iea si parte din vinariciul domnesc,
ce se lua pe seama eamarii domnesei tot dintr'acest popor ce aerie al SAeuenilor, iar chmara amestee sa nu BMA niel decum, i dou pivnite sa
scutesca de fumarit si de tete alte angaril; asijderea sa iea al treilea ban
din vama tirgulul ce se face la Stelnica, i al treilea ban din vama tirguluT
PetreeT, orinduind si egumenul manastiriT omul BM la tote tirgurile ce
se vor face aeolo, pazind la obor impreuna cu varnesiT, dupa cum pentru
acesta ail vd.ut Domnia Sa i cartea DomnieT Sale Constandin Voda
Gehan; asijderea ad mat avut mita orindnita tot de la rposatiT DomnT

a lua pe an din vama domnesca a oboruluT tirgului de afar& al treilea

ban, dar niel odata nu s'ag urmat acesta mila de la oboru tirgului de
afara i prin tote ehrisevele fratilor Domnl impreuna eu cele-lalte mill
elk fost coprinsa
i aeesta, iar Domnia Sa fratele Alexandru Voda
Moruz, prin chrisovul ce 1 vdum, ca let. 1793 Maig 8, vdend ea vama
oborulu! s'ati inmulcit si dupa ce merge se inmultesee, din carT pricin!
nu pete BA dea camera domnesea atata mila i asa manastirea se lipsi
de aeel folos si remanea, numal eu chrisevele, WA a nu lila nimie, ati
socotit j au intocmit a se da manastirii din numita vama a oborulul

tirguluT de afara pe tot anul eate talerY 1.500, earl banY BA aiba a-1 rspunde

vamesiT la manastire peste suma eumperatora, pe fie-care an in trel soreee,

adeca talerT 500 la di intaiil de Ianuarie, i taler! 500 la di intal5 de Mail'',

ali talerl 500 .1a di intaiil de Septembre, far de a se scads camera

domnesea; iar (land nu se vor vinde *Amite si se vir da in eredinta, atund
sa rspunda camera domndsca acest! talerT 1.500 la manastirea Vacarese4
carl aceste milT le-a5 avut sf. manastire si de la alp' frau Domni de ma!
inainte, precum din chrisevele Domniilor Sale Ne-am adeverit. Deel invrednicindu-Ne si pre NoT Domnul Dumnedeil cu domnia acestel pravoslavniee

www.digibuc.ro

DOMNIA LIIi IOAN CARAGEA.

BISERICA

119

PrT-Ruminesci, am bine-voit de am innoit si am intArit tote aceste milt,

cum se cuprinde mat sus, ca s i se pzesc& nestamutat, pohtind dar si
Not pre altt fratl Domni, curt in urma Nstr 5. se vor invrednici cu oblduirea

acestut crestinesc scaun, s6. bine-voiasca a innoi si a int4ri aceste milt,

ca si ale Domniilor Sale milt si facert de bine in urm5, s5. fie de altit in
sma tinute. i am adeverit chrisovul acesta cu inssT credinta Domniet
Mele 161 loan Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor Domniet

Mete fit, Gheorghe Caragea Voevod, Constandin Caragea Voevod, martort

find si D-lor cinstitt i credinciost boerit velitl at Divanulut Domniet Mele:

pan Constandin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Dvornic de
Tera-de sus, pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica
Vel Logoft de Tra-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tra-de-jos,

pan Dumitrasco RacovitA Vel Vornic al treilea, pan lordache Kretzulescu

Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Sltineanu Vel Logof6t de Tra-de-jos,
pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic de politie, pan Michalache Sutu Vel SpAtar, pan Costache Vlahut Vel Postelnic,
pan Atanasie Christopolu Vel Logofa al strinelor pricini, pan Nestor Vel
Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel Criminar, pan Dumitrache Manu Vel
Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofk

de Tera-de-sus; si s'ati scris chrisovul acesta la Intjul an dintru intaia

domnie a Domniel Mete, aici in orasul scaunulut Domniel Mele Bucuresci,

la anit de la zidirea lumet 7321, iar de la Domnul Dumnedeti i Mntuitorul Nostru Isus Christos 1813 Martie 3, de Nicolae Logofetel de Divan.
(Cod. L V XXII, fila 35 v.)

60. Carte,a sfintei mancistir Jitia.

Sfintet i dumnedeescit manAstirt Jitia, unde se cinstesce si se prznuesce hramul sfintultif mareluT mucenic i isvoritor de mir Dimitrie, care
este metoh la mnastirea Sf. Pavel de la Sfetagora, i phrintelut Chir . .
egurnenulut, i tuturor parintilor calugArT chtt se
vor afla locuitort la acst sf. mAnAstire, ca s aibA milele ce a avut de
la fratit Domnt de maT inainte, precum din chrisvele i cArtile Domniiloi
Sale, ce le v6dum, Ne-am adeverit; cart milt sunt acestea, adecA: vinriciul
din popcirele dimprejurul tirgulut Craiovet ce sunt pe hotarele mosiet Craiovet, ins& din poporul Sasulut, i Prisca, i BUcAnescI, i Carciia, i valea
F'etet din sud. Dolj, i din poporul BMAnescit cu Prisecile i Plesescit din
sud. Gorj, in care vinricia de la o vreme incce mat isvodindu se si alte
numirT locurilor dinteaceste popre, adeca, la poporul Sasulul clioendu-I si
Teiul i Teisul i Cornesul, si la poporul Valcanescit, Prjba i Sutanul i
a AtianuluT i Clucersa i al Jianulut i Nicolae Valcanescu, si la poporul
valea Fetel dicendu-t i mosia domnsa., se intinsese vinricerit dornnesct

a lu'a vinriciul partea mAnAstillit dintr'aceste numirt; dar din porunca

Domniel Sale rposatulut Michaiii-Vod Sutul lcndu se cercetare de Sf.
Sa Episcopul Rimniculut, i de rposatul Banul Nicolae Briincoveanul, find
atuncea Vel Logof6t, si D-lut biv Vel Sptar Grigorie Balasache, a ar4ta

www.digibuc.ro

120

Y. A. IIRECHIA

prin anafora eh, dupA cereetarea ce a fAcut, s'ati adeverit c aceste numirl
sunt tot din cuprinsul acestor popre ce are mAnAstirea prin chrisve, earl
i insul D-luT reposatul Vornic Constantin Stirbei, ce fusese atunci cumOrator slujbeT vinericiuluT, ati arAtat cA din apracsia slujbailor s'ail Mout
acestA cAlcare poprelor mAnestirii, i ati Int Ara i Domnia Sa acea anafora, ca s aiba a Ina vinricii i dintr'acele numirT, dupA eum ail luat i
maT inainte, i asemenea aa intArit i fratiT Domnr din urine, pentru care
egumenul sail alp rnenI aT mAnAstiriT, earl vor fi trimil pentru stringerea
acetiT mile, sA alba a umblii, printr'acele popre cu numirile ce se aratii,
maT sus i a scrie vinAriciul tot de-odate cu vinericeriT domnescI i sA
facA doue eatastie unul ca altul, iscAlite fiind amindoue i de vinerieeril dom-

nesei i de rneniT menestirii, i aa, impreuna stringend banii ce este de

plAtesc dajnicii, de o vadrA de vin po banT 5, sa aib a lu sf. mAnestire
&ate doT banT de vadrA i pArpAr dupa obiceiS, precum ail luat i mai inainte,
i vinariceriT domnescI se, aib a lua eke treT banT de vadre, dupe cum se
va cuprinde la cartea domnescA, ce li se va da la mane, de slujba vinAriciuluT; aijderea s aibe. a Ina, sf. menestire de la top eel ce vor aye viT
pe moia menestiril, din done ilecT vedre yin o vadrh, dupe obiceiti; i iar
s fie sfinteT mAnAstirT mile, de la Domnia Mea sA ie ludo dece, enneni
strAinT, pentru carT aducend adeverinta de la D-lor ispravniciT judetului de
numele i chi pul lor, s li se dea i peeetluiturT domnescI, spre a fi in pace
i ertap de tete dajdiile i orinduelile verl-cate ar ei de la Visteria DomnieT Mele peste an in Ora, de nici unele val i bfintuial sa nu aih, pentru
ca se fie sfinteI mAnAstirT de poslusanie i ajutor. Deci invrednicindu-Ne
Domnul Dumnecleil cu domnia acetil pravoslavnice TerT-RumanescI, Neam milostivit i Domnia Mea de i-am innoit i i-am intArit mila acsta, ca
se i se pAzsce, nestremutat; i saam receh gpd.
1813 Martie 15.
(Cod. LXXVII, fila 57 v.)

61. Cartea sfintei biserici Orescii ot sud. lifov.

Milostiiu Bojiiu lth Ban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar mule

vlachkoe.

SfinteT i dumnecleescil biseriel de la Oresci sud. llfov, care din intimplerT de resmerilA find phreduite, neslujindu se nici sfintele taine
intr'insa, prin siIina, ostenla i cheltuiala credincios boeruluT DornnieT

Mele Alexandru Lernotescu biv Vel IVIedelnicer dregendu se si fecendu-i-se

tote cele trebuincise, i-a5 aezat preot i gremetie, ca EA fie nehpsip la

acestA sfint biserice, pentru care Ne adeverim din cartea DomnieT Sale
Constantin VodA lpsilant ot let. 1803 Iulie 10, ca acest preot i gremAtic ce
se vor afl slujind la acestA bisericA sA fie in pace i nesuperap de rindul
dejdiilor, cum si drepte bucatele lor sA fie seutite i aperate de dijmerit
i vinericiO, se ie i lude 4, scutip eu pecetluitul gpd i far de pricinA
de dajdie, ca sA fie pentru ajutorul sfintel biseriel ; drept aceea dar i Domnia
Mea, dupe, rivna ce avem asupra sfintelor i dumneleescilor lAcayurT? nu

www.digibuc.ro

121

DOMNIA LTJY IOAN CARAGEA. - BISERICA

am trecut cu vederea, ci bine-voind ca s& Ne facem i NoT etitorl, Ne-am

milostivit si, printeacest& domnsca Nstr carte, iT innoim si-1 intarim
milele ce se cuprind maT sus, CB intoemal BA le aib& nestramutat; i saam
receh gpd. 11313 Martie 5.
(Pecetea gpd.)

Vel Logo fel.

(Cod. LXXVII, fila 58 v.)

62. Chrisovul mnstiri Stavropoleos.

Bunatatile si lucrurile cele plcute luT Dumnedeil, carT Bunt pururea stA-

tAtre si adevrate, se euvin la tot crestinul a le urm& si a le savirsi din

eat i-ar Ii putinte, iar maT virtos eeT ce se invrednicesc de ieatl de la Domnul
putere i stlipfinire, netAgaduita, datorie a s& intitrsa 0i s& intemeeze

cele ce intru slava WI Dumnedeil se ridica si se inalt cu mil& si cu ajutorul din darurile cele ce au astigat, pentru c& precum Dumnedet i-al
cinstit pre dinsil cu oblAduirea i cu puterea, asa i el Bunt datorT a cinsti
si a milui a luT .sfinte locasurT; drept aceea dar, de vreme ce Aposatul
pArintele Stravropoleos Chir Ioanichie, ce s'ad aflat cu locuinta aid, din
rivn& dumnedeease& find pornit, cu multA evlavie ati inaltat din temelie
dint& biserica aid in orasul DomnieT Mele I3ucurescT intru slujba vedniculul Dumnedeti l intru cinstea si lauda sfintilor marilor Voevodl Michell
si Gavriil i intru pomenirea aceluI dintre ding pArintele nostru Atanasie
cel mare, Archiepiscopul AlexaridrieT, pre care din ostenla SfintieT Sale ail

infrumusetat pe din lAuntru i pe din afar& cu tote trebuinciOsele odre

si podbe si a ocolit-o imprejur cu han i cu alte zidurT, precum se vede;
dar ea un om strain ce a fost Sfintia Sa, naIl avut s& o inzestreze cu. de
cele pamintesci iconomiT, i socotind Domnia Sa rposatul Nicolae Ale,
xandru Voevod, pentru pArintil ceT ce se vor an& locuitorT dupl vremT la
acst sf. biserica, ca sasT alba odihna i chivernisla vieteT pe deplin, ail
bine-vOit de ail inzestrat cu din domnescile mill prin ehrisvele DomnieT
Sale, earl in urm s'au innoit de top fratit Domni earl a sttut obladuitorT
triT acestid, preeum din chrisvele Domniilor Sale Ne-am adeverit; decT
invrednicindu-Ne Domnul Dumnedeil si pre NoT cu domnia acestel pravoslavnice TerT-Rumnesd, dup. starea i neputinta intru care Ne adeverim
c& se aft maT sus numita biserick cu cale sunt milele ce I s'a0 orinduit
a le aye acest sfint lams c1 parintiT ce vor if locuitorl, si maT virtos dupa
eviavia ce cu caldursa, inim& avem spre intemeerea si buna starea dumnedeescilor bisericT i ca s& Ne facem c1 Nd ctitorT, spre a Ne fi numele
pururea pomenit la sfintul jrtfelnic, cu invoiasata inimA innoim ci intarim
milele ce prin clomnescile chrisve au avut, ca s& le aiba pe deplin si sit
i se pazse& nestramutat, adeca ea s& iea in toVI aniT de la, cmara, cite
talerl 60 la diva prazniculuT rifintilor ingerT ci s& scutesca de dijmArit stupT
300 i rimatorf 300, i de pogonArit pogne 20, si de vinAricit eat yin va
face in viile bisericil, si de oerit oT 260, si de vacarit vite 30, si tote odaile
PO aunt imprejurul biserci de fumArit i bacania de la han de fumarit,

www.digibuc.ro

122

V. A. UREMIA

si schimbul banilor, si de tote ce ar esi pe alte bAcnil i pivnite, iar de

fumArit, de clminArit, de van* de vinul domnesc, cum si hangiul, bAcanul

carciumarul, sl fie scutiP de tote dAjdiile i orinduelile ce ar esi peste
an de la Vistierie pe tirg i pe terA, de nimic sA nu fie superatl; asijderea
sA tie i lude dece, rnenI strAinl, arora sA li se dea pecetluiturI de la

Vistierie, ca sl fie scutip de tote; si iar sA aibl sf. mAnAstire milA de la

Domnia Mea sA iea vinAriciti din dlul Boldescilor i al Mallescilor din sud.
Saac, cu pArparul, pentru care sA trimitl in top aniI omul mAnAstiril sA
umble impreunl cu vinAriceril domnescI, s Berle tot vinriciul dintr'aceste
&slue, fAcend doue catastise asemenea unul ca altul i. impreunA stringnd
si baniI vinAriciulul ce-I platesc dajnicil, de vadrA elk) banI patru si poclonul

de nume din acestia, sl iea omul mAnAstira clte doI bani de vadrl si parpArul dup obiceiii, iar ceI lalp 84-1 iea vinaricera domnesel, ca sA fie sf.
mAnAstirI acsta mill de ajutor si chivernis011 si veclnica pomenire Domniet
Mele. Ruglm si pre alp trap' Domnl, carI in urma NcistrA se vor orindui de
la Dumnedel cu oblAduirea acestiI tlrI, sA bine-voiasca a innoi i intari
milele acestea, ca si ale Domniilor Sale mill i dAnil sA fie in urmA de alp

Domnl primite si in sOml tinute. Si am intArit chrisovul acesta cu insAst

creclinta Domnie Mele lii loan Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta
prea iubitilor DomnieI mele [IT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin
Caragea Voevod, i cu tot sfatul D-lor cinstitilor i credinciosT boerilor
Domniel Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel
Dvornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie

Ghica Vel Logof6t de Tera de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Dvornic de
Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Vornic al treilea, pan Istrate
Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Gheorghe SlAtineanu Vel Logoft
de Tera-de jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu
Vel Vornic de politie, pan Michalache Sutu Vel SpAtar, pan Costache Vlahut

Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logoft al strainelor pricinl,

pan Nestor Vel Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel CAminar, pan Dimitrie Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie
Ghica Vel Logoft de Tera-de-sus; si s'al scris chrisovul acesta, la anul
dinti dintru intlia domnie a DomnieI Mele, aicl in orasul scaunuluI DomnieI Mele Bucuresci, la anil de la nascerea Domnulul Dumnedeti si Mantuitorulul Nostru Isus Christos 1813 Martie 10, de Iordache Logoft de
Divan.

(Cod. LXXVII, fila 37 v.)

63. Chrisovul sfintel mdndstirl Grecit de aid din Bucurescl.

TOte facerile de bine ce s'ati fAcut cu milosteniile de r6posatl Domnl al
acestia mal ales pe la manastirile cele strAine, casora cuviincise le
este mila si ajutorul, cu cale si ouviintA este a se tin nesmintite de catre
eel ce se miluesc de cAtre Dumnedeil cu obladuirea Orli; drept aceea si
Domnia Mea, find pururea cu inima sirguitOre spre intArirea unel mill ca
acestea, socotit-am i pentru sf.- Archiepiscopie de la Pogonianis, care este
ti3riT

www.digibuc.ro

DOMNIA LIII IOAN CARAGEA. - BISERICA

123

ziditA din temelia eT de rposatul i slAvitul Imp6rat Constantin Pogonatul,

i intru
tot lAudatilor ApostolT Petru si Pavel; asijderea i pentru biserica GhiromeT Banul de aid din orasul Domniei Mele BucuresciT, ce se numesce
biserica Grecilor, care este metoh la acestA sf. Episcopie, ce s'a numit maT
sus, ca sA o impArtAsim din domnescile Nestre milt, earl Dumnede6 Ne-ail
miluit, fiind-cl atat de la fratiT Domni de maT inainte, cat si de la fratil
Domni din urmit de rind, precum din chrisevele Domniilor Sale, ce le-am
vedut, Ne-am adeverit, ati avut milele ce se cuprinde maT jos. Deci invrednicindu-Ne Domnul Dumnedeil si pre NoT cu domnia acesteT pravoslavnice
prI-RumanescI, am bine-voit i Domnia Mea de le-am innoit i le-am intArit aceste mill printr'acest cinstit domnescul Nostru chrisov, ca sl se pa,
zesch nestrAmutat, adecA: s aibA sf. Archiepiscopie ce s'a numit maT sus
si Sfintia Sa PArintele Archiepiscop Pogonianis Chir Dionisie, nAstavnicul
acestil efinte case, a trimite in tot"' aniT s iea orinduita mill de la cArnA-

unde so cinstesce si se prAznuesce hramul sfintilor slavitilor

rasiT de ocne, pe an eke 6.000 de bani, i pArintiT ce vor veni de acolo

nate bani 600 pentru ajutorul sf. Episcopii; asijderea tote pravAliile cate
sunt aid in Bucuresd ale sf. metoh, s fie in pace si ertate de vamA, de
fumArit, de schimbul banilor si de tote alte dad, mAcar i cand vor da
alte prAvAliT dintr'alte pArti, iar prAvAliile acestuT metoh nici atund sA nu
se supere, numaT sa aibh a-sT da la bisericA fumAritul i vama ; sA alba, a

scuti de vinAriciii tot vinul ce s'ar face in viile acestuT metoh, orl in ce

del va fi, nici o bantuialA de cAtre vinAricerT sA nu aibA, si de pogonArit,

&and va fi, sA scutescA pogene 18 viT ale sfintului metoh, cum si o pivnitA
cu carciumarul ei sa-T vindA vinul aid in orasul BucurescT, care pivnita
sA fie in pace de fumarit, de cAminArit, de vamA, de vinul domnesc si de
tote alte dArT, cum si carciumarul in pace si ertat de t6te dajdiile i orin,
duelile teriT, sA ptA fi pentru trba carciumei ; i sA alb& a scuti in totT
aniT de dijmArit stupi dou6 dsute, et tie si doT emenT strAini, earil cercetandu-se si fiind strAinT cu adev'erat, sA li se dea pecetluiturT gpd. pe numele
si chipul lor, ca sA fie in pace si ertati de tote dAjdiile i orinduelile teriT,
sA ptA fi de poslusanie i ajutorul acesteT sfinte bisericT; asijderea sA aib
a lila acestA sfintA bisericA i vinAriciul din dlul MircesciT, Lipia, i MocesciT and. Buz60, i CAeniT sud. Saac, eke dol bani de vadrA i pArpArul
dupa obiceiA, pentru care la vremea vinAriciului sil aibA a merge omul
sfintului metoh impreunA cu vinAriceriT domnesci sA scrie vinAriciul de la
acele popOre, fAcend done catastise asemenea unul ca i altul, iscAlite find
si de vinAriceriT domnescT si de omul mAnAstiril, i stringend banii vinAriciuluT, sA aibA a-si lu biserica mei &ate doT banl i pArpArul, cum ieati
si alte sfinte. mAnAstiri. RugAm dar i pe Cci ce in urma NOstrA se vor
alege de la Dumne1e6 stApanitori Ord acesteia, ca sA bine-voiascA a intAri
mila acesta si cu chrisvele Domniilor Sale, ca si al Domniilor Sale milT i dAnil
sa fie primite i in semA tinute. *i am intArit chrisovul acesta cu insAsT credinta
DomnieT Mete I@ Joan Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor
Dom n ieT Mele fiT, Gheorghe Caragoa Voevod, Constantin Caragea Voevod, martori find si D-Ior cinstiti i credinciosi boeriT velitT aT Divanulul DomnieT Mele;

pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Dvornic de Trade-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Lo-

www.digibuc.ro

124

V. A. EIRECHIA

gofet de Tera-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan

Dumitraco RacovitA Vet Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu %Tel
Vornic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logofet de Tra-de-jos, pan
Costache Stitt' Vel Hatman, pan Michalache VIAhut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofet al strAinelor pricinT, pan Nestor Vel Clucer,
pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitrache Manu Vel Comis,

pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofet de

Tera-de-sus; i s'a scris chrisovul acesta intru intaiul an dintru intaia domnie
a DomnieT Mete, aicl in oraul DomnieT Me le Bucuresci, la let. 1813 Martie

14, de Nicolae Logofet de Divan.

(Cod. LXXVII, fila 50.)

64. Chrisovul bisericil hinteo cli.

A zidi numaT cu cuvint este lucru. al luT Dumnedeii celui in Troita slAvit,
dupA cum dice dumnedeescul David: el ail dis si s'ail fAcut, a poruncit
i s'ail zidit, i iarAT a luT Dumnedeil lucru este a pAzi pre cele zidite
nesteimutate i neschimbate, dupA cum iarAT Proorocul acesta dice: po-

runcA ail pus si nu se va muta, aratand cu acesta aria dumnedeesceT

puterT ; iar omuluT din fire treator i lesne schimbAcios i a zidi cu oste-

nlA ir este, i a pAzi pe cele zidite CU anevoe iT este; este insA la om al

seU lucru a zidi dupA putinta fril hal cele ce sunt trebuitere nu numal
vietiT ceT trupescT, ci i cate spre sAvir*ea sufletscA se aduce i fericirea

cea dupA merte se chtigA; dintre earl find una cea ma! dinti ajutorul
sfintelor lul Dumnedeil locaurT, unde apururea se sAviresce stintele rui sA jertfesce insul mielul lui Dumnedeti pentru mantuirea nmuluT
cretinesc, socotit-am i Domnia Mea pentru Banta i dumnededsca bisericA
gAciunT

ce se numesce Dintr'o qi, de aici din oraul DomnieT Mete Bucuresci, ce

este ziditA de rposatul Domn Constantin VodA Brancoveanu, uncle se cinstesce i se prAznuesce hramul mareluT erarch i fAcetor de minunT Nicolae
A,rhiepiscopul MiralichieT, care biserica find lipsitA de tote cele trebuinciese,
neavnd nicT enorie, i vedencl ceT de maT inainte fratl DomnI trebuinta ce
are acestA sfintA bisericA la slujbele stinteT liturghiT pentru chivernisirea
preotilor i a cantAretilor, cum i de a se clrege dupA vremT cele stricate,
atat ale sfinteT bisericT, cat i irnprejmuirile i chiliile, i-ail fost fAcut mita,

ca sA iea in totT anii la vreme tot vinAriciul domnesc din sud. Ilfov, ce
remase pfinA atunci neinchinat, precum pentru acest milA vedum aceste
chriseve ale fratilor Domni, adecA al rposatulul Alexandru VodA Ipsilant
ot let. 1779, i al re'posatuluT Domn Nicolae VodA Caragea ot let. 1782, i
ale r6posatuluT Domn Michaiij VodA Sutu, unul cu let 1783 dintru cea dintatil

domnie i altul cu let. 1792 dintru cea de al doilea domnie, precum si

chrisovul DomnieT -Sale frateluT Alexandru VodA Moruz, ce-1 velum, cu let.

. . , Ne-am adeverit; care mil& de i se i urmzA liana acum, dar dupA

pliroforia ce luAm, vinAriciul acesta, ce-1 iea, nefiind de ajuns de a se pute
tine aceastA sfintA bisericA in starea eT, maT virtos acum intr'acestA vreme,
cand precut a tote Jucrurilor s'ati inhltat, apoT find-cA i Domnia NOstr4

www.digibuc.ro

DOMNIA LIIT IOAN CARAGEA. - B1SERICA

125

Ne bisericim la acest sfint 1oa, uncle i invederat fiindu-Ne trebuinta de

ajutorul ce are acest biserica, i ca sa Ne facem i NoT ctitorT, am binevoit Domnia Mea si, pe langa mila de vinaricia ce a avut 'Ana acum, care
se arata mai sus, ce o intarim Domnia Mea, ca sk se pazsca nestramutat,
II harazim i aceste mill, adeck sa aiba a tin acsta biserica i lude 5
scutelnici dintre dajnicT, cu pecetluiturT dupa. orinduiala Vistieriel; asijderea
sa. OA a lila i pe tot anul, insh 150 holovant sare de la ocne, care sare
sa i se dea in natura, cum si talerT 300, adeca treT sute, de la vel Vames
al carvasaralel, peste banii cumpratoriT; precum si doT preotY ce se vor
afla la acst sf. biserica sa fie scutitT i apratT de ver1-ce dkjdil i orIndueli vor e$1 pe preotT si do plocon; sa, se scutesca si ale lor drepte hucate
de vinarichl i dijmarit, cu cart sa se ajute, spre a fi sfintei bisericI de
ajutor si de intarire, iar DomnieT Mele ti parintilor DomnieT Mele vecInica
pomenire. Rugarn dar si pre a41 frat1 DomnT, earn in urma Nstra se vor
invrednici cu obladuirea acestiT pravoslavn ice Tell RumariescT, sa bine-voiasca

a innoi aceste milT, ca si ale Domniilor Sale mill sa, fie in urma de altiI
innoite si in sdma. inute. Drept aceea, ca s se urmeze i O. se pazescaaceste
milI sfinteT biserici, am adeverit chrisovul acesta cu insAsT domnsea Nstra
iscaliturk i pecete I cu credinta prea iubiilor DomnieT Mele fit, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevtd, marturl fiind i D-lor cinstit1 si
credinciosT boeriT velil aT DivanuluT DomnieT Mele: pan Const. Filipescu Vel
Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brfincoveanu
Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logoret de Tera-de-sus, pan Radu Slatineanu Vel Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Vornic al
treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan fordache Slatineanu
Vel Logofa de Tera-de-jos, pan Constandin Sutu Vel Batman, pan Michalache
Manu Vel Dvornic de politie, pan Michalache Sutu Vel Sptar, pan Constantin

Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolu Vel Logolet al pricinelor

straine, pan Nestor Vel Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel Caminar, pan
Dimitrie Mann Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, $i ispravnic pan Grigorie

Ghica Vel Logdist de Tera-de-sus; ii s'ad scris chrisovul acesta la anul

dintaiti dintru inthia domnie a DomnieT Mele, la aniT de la nascerea luT
Christos 1813 Martie 15, de Chirita ogofet de Divan.
(Cod. LXXV II lila .51 v.)

65. Chrisovul mdncisliril Mamid, de calugarite, ot sud. Vilcea.

SfinteT i durnnecleesciT manastift ce se numesce Mamul ot sud. Vilcea,
unde se cinstesce si se praznuesce hramul sfintuluT marelui erarch si de
rninuni facCtor Nicolae de la Miralichia, i maicelor calugarite ce locuesc
la acesta sf. manastire, ca sa fie sf. manstirT milk de la Domnia Mea, sa

iea vinariciil din delul Cocorescilor, cum ail Nat mat inainte, din amindouiS
delurile; asijderea sa iea vinrici i din ddlul Carloganilor ot sud. Vilcea,

pentru ca aeest vinriciil este dat i miluit este manastirea Inca de la

Domnia Sa rCposatul Constantin Voda. Brancoveanu, prin chrisvele DomnieT

Sale, care in urma s'a intarit mila acsta si de totT traiT Domni din

www.digibuc.ro

A6

V. A. TIRECRa

urrnA. Drept aceea dar, invrednicindu-Ne i pre NoT Domnul Dumnedeil cu

clomnia ace0iT pravoslavnice T6rT-RomAnesc1 i vdnd Domnia Mea tote
chrisvele celor de maT inainte Domni, intArite unul dupA altul, de mila
acsta, Ne-am milostivit Domnia Mea i am inchinat mila ce se cuprinde
maT sus, ca sA aibA acOstA sf. mAnAstire a lu b. vinAriciii dintr'acele Mull
ce art luat i maT inainte, insA preotiT mAnAstirii, earl vor fi orinduitT de
maicele cAlugarite ca 0, stringA acest vinAricia, BA aibA a umblA i a scrie
vinAriciul tot de-odatA cu vinAriceril domnescT i sA facA dou catastie asemenea unul ca i altul, iscAlite fiind amindou de vinAriceril domneseT i
de vinAriceriT mAnAstirescT, fi aA impreunA stringend banil vinAriciuluT ce
este de plAtesc dajnicii, de o vadrA yin po bani patru Ei plocon de nume,
sA aibA a luit sf. mAnAstire eke doT banT de vadrA, duph cum au avut obi-

ceiii de au luat i maT inainte, i vinhriceriT domnesci sh aibA a lu iar

ale doT bani de vadrA i ploconul de nume, dupA obicei5; i sa aibA a luit
sf. manAstire de la ceT ce vor fi avnd viT pe mo0a sa ota0ina pAmintuluT dupa obicei, din dou'e-decT vedre o vadrA, ins5 pentru otatinA yin
s iea, iar nu banT. A0jderea sA. aiba doT preotT i un diacon a tine, ap6
ratT de dajdie i de plocon Episcopiel, i sA scutscA i ale lor drepte bucate,
stupT i rimAtorT de dijmArit, 0 vinul de vinariciii, i oT una suta de oerit;
incA sA maT aibA sf. manAstire a lua de la vel ocnA 50 bolovani sare pe
an, sA tie i lude 4, OmenT fArA pricina i farA gAlcevA, pre earl gAsindu-T
acum sA-1 aducA la D-lor boeril ispravnicT ca sA I cerceteze i, find strAinT,
sA le dea adeverintA de numele i chipul lor, dupA care sA-0 iea i pecetluiturY gpd. de la Visteria DomnieT Mele, spre a fi in pace i ertatT de tote
dAjdiile i orinduelile, orT-cAte ar e0 peste an in tOrA de la Visterie i de
la cAmarA, ca sA pta a poslu0 sfinteT mAnAstiri la cele ce va aye trebuintA.
Drept aceea, am dat Domnia Mea acest chrisov maT sus numiteT mAnAstirT,
ca sA aibA all WA milele de maT sus arAtate pe deplin, spre a fi de ajutor
i de intArire i maicelor cAlugArite, ce locuesc acolo, de hranA i chivernislA, iar DomnieT Mele i parintilor DomnieT Mele vecTnicA pomenire; i

pentru ca sa se pAzscA nestrainutat a0 luA mila acsta, am intArit chrisovul acesta cu insA0 credinta Domniel Mele Ith Ioan Gheorghe Caragea
Voevod, i cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gbeorghe Caragea
Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT find i D-lor cinstitT i credincio0 boeriT velitT aT DivanuluT DomnieT Mele: pan Const. Filipescu Vel

Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logoft de Tera-de-sus, pan
Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-de jos, pan Vumitraco RacovitA Vel
Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan bordache SlAtineanu Vel Logof6t de Tera-de-jos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vet Vornic za politie, pan Michalache Sutu Vel
Spatar, pan Costache VlahutA Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol Vel
Logolt al strAinelor pricinT, pan Nestor Vel Clucer, pan Aleco Mavrocordat
Vel Chminar, pan Dumitrache Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i
ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logoft de Tera-de-sus; i s'ati scris

chrisovul acesta la intAiul an dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aici

in crawl scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la anil de la zidirea lumiT

www.digibuc.ro

DCAINIA LTA 10AB CARAGEA. - BISERICA

127

7321, iar de la nascerea Domnulut Nostru Thus Christos 1813 Martie 15, de
Iordache Logof6t de Divan.
(Cod. LXXV II, fila 52 v.)

66. Cartea sf. Windstiri Bucovaful din sud. Dolj

Dat-am domnsca NOstrA carte sfinteT si dumnecleesceT mAngstirT Buco-

vtul din sud. Dolj, ca sA iea vinAricia din poporul RAdovanu, i Plesoiu,
i Prisca, i Bucovelul si Stejaru, ate doT haul de vadrA si pArparul dup
obiceiii, pentru care la vremea vinAriciuluT s aibl omul mAnastiriT impreunA cu vinAriceril domnesci a umblA sA scrie vinAriciul dinteaceste
numite popre, si facnd dou6 catastise asemenea unul ca si altul, iscAlite
fiind si de vinAriceriT domnescI si de omul mAnAstirit, sh string% tot vinAriciul de la ceT ce plAtesc, ate haul cinci, din earl sA aibA vinAriceriT
domnesci a lu cAte treT banT de vadrA, iar ceT-lalV eke dot banT si parparul sA-I iea omul mAnAstiril. Asijderea sa ie sf. mAnAstire si lude doT,
6menT straini, pentru poslusania si. manastirT, citrora, dup adeverinta ce
vor aduce de la ispravniciT judetuluT de numele si chipul lor, s li se dea
pecetluiturT gpd. de la Vistierie, ca sA fie in pace si nesuperap, pentru c
acstA milA ail avut-o sf. mAnAstire si de la alp fratT Domni de maT inainte,

precum din cartile Domniilor Sale vNum Domnia Mea adeverit, earl milT
si Domnia Mea Ne-am milostivit de le-am intArit, ca sA i se pAzscA nestrAmutat; pentru care si poruncim la toV clip se cuvine intocmaT sA tip
urmAtorT; i saam receh gpd. . 1813 Martie 15.
(Cod. LXXV11, filet 54 v.)

67. 16.) loan Gheorghe Caragea Voevod.

D-ta Vel Vist., cererea jAiuitorilor ffind urmatre cuprinderiT chrisovulut

VistiereT domnesct, ce s'ail innoit si de chtre Not, dui:A aratarea ce Ni se face
printr'acstA anafora de cAtre d-luT Vel Logofkul, poruncim D-tale sA li sA

dea de la Vistieria DomnieT Mele aceste mill, cu urmare IntocmaT dupa

orinduiala chrisovuluT.

1813 Martie 15.

Prea Inagate D6Inne,

Dup. luminata porunca InAltimiT Tale, ce ni se dA la acstA jalb a clirosuluT bisericilor domnesci, cercetand luminatul chrisovul MArieT Tale ce

s'ati innoit dupa cele veal, vcluiii cii, intre alte mill, este orinduit a lua

pe lund de la Vistierie talerT 30 cheltuiala sfintelor bisericl, insA doue-clecT

biserica din Curtea cea veche si clece biserica din Curtea nouA, si acestia
cer a se pune in urmare de la luna luT Ianuar inco.ee; deosebit are biserica
din Curtea veche la 25 ale acestel bunt, cAnd este hramul, talerT 20 de la
Vistierie; asijderea si biserica din Curtea nouft are talerT 50 de la Vistierie

www.digibuc.ro

128

V. A. IIRECHli

pentru mir inteun an, asemenea preotil i dascAlil i grAmAticiT la sfintele Pasci ai postavurl de trel manY: ai, felendres i bricles, cat si cisme
i papucT de patru orl intru'un an, si cererea ce face a II se da rmane la
luminata MAriel Tale poruncA.

1813 Martie 12.

Vel Logoft.
(Cod. LXXVII, pag. 299)

68. Cartea mn.stiri

egareea din sud. Dolj.

Sfintel i dumnecleescel mAnAstir1 Segarcea din sud. Dolj, ca sA, aiba, milA

de vinariciii a lila din ddlul Segarcea i SegArsica dinteacel judet cate doT
banT de vadrA si pArpArul, pe cat i pe unde va fi luat maT inainte, pe care
la vremea vinariciulul s aib Omenil ce va Ii orinduit1 din partea mb.nAstiril a urnbla dimpreunA cu vinAriceril domnescl, sA scrie vinAriciul tot
de-odatA i, fAcnd dou6 catastise unul ca i altul, iscAlite find amindoue si

de vinAriceril domnesci si de emenil manAstiriY, sa, aibA vinAriceril domnesci

a lua. Cate dol bani de vadr i ploconul de nume, iar cel-laltl eke dol banl
de vadrA i cu parpArul s5.-T iea rnenil mAnAstiril; asijderea sa iea i otastina
de la cel ce vor ave viT pe mosia mAnAstiril din 20 vedre o vadrA dupa obiceiti;

asijderea sa aibA a tin i lude 4ecefar de pricinA de dajdie, pentru pos-

lusania i ajutorul trebilor ce va ave acstA sf. mAnAstire, carora dup5,

adeverinca ce va aduce de la D-lor ispravnicil judetuluI pe numele si chi-

pul lor, sa li se dea de Vistieria DomnieI Mele i pecetluiturl, spre a fi ap6rati

de tote dajdiile, verl-cate ar ei, de nici unele val i bantuiala sh. nu aibA,

pentru eh aceste mill le-aa avut sf. manAstire, atat de la fratil Domnl de

maI inainte, cat si de la Domnia Sa Constantin VodA Ipsilant. DecT si Domnia Mea, milostivindu-Ne, ii innoim 0-I intArim mila acdsta, ca sA i se pazscA, nestrAmutat; pentru care poruncim la toti eatl se cuvine intocmal
sA Ii1 urrnatori; i saam receh gpd. 1813 Martie 16.

(Cod. LXXVII, fila 56.)

69. Cartea sfintei biseriel din inahalaua Isvorului.

Piind eh sf. bisericA din mahalaua Isvorului de aicl din Bucuresci, ce

este ziditA notiA, unde se cinstesce si se praznuesce hrarnul Isvorulul TAmAduirilor, la earl nAzuesc multime de norod pentru evlavie i pentru isbAvirea de neputinte, are mill prin crile fratilor DomnT de maT inainte,
earl le v6clum i Domnia Mea, ca sA iea pe cies-care an cle la ocne cate
talerT 100 la vremea cand ieati i cele-lalte manastirl i biserici; asemenea

a scuti atat drepte bucatele bisericel, cat si ale preotilor, ce se vor afla
slujitori acesteT bisorici, de dijmArit i vinarical; precum si lude trel a
tine, OmenT strAini si far de pricinA de dajdie; Ne am milostivit i Domnia
Mea de-I innoirn si-I intArim milele acestea; i pentru a i se pAzi aceste
mill nestrAmutat, am dat acesta domnesca a NOstrA carte sfintel bisericT,
prin care poruncim la toti caV se cuvine, intocmaT sA fitl urrnAtorT, ca s
fie aceste mill sfintel biserici de intarire i pre4lor de ajutor, iar Dom-

www.digibuc.ro

bOMNIA IA JOAN CAULGIA.

129

BISERICA

niel Mele i pArintilor Domniel Mele veclnicA pomenire; i saam receh gpd.
1813 Martie 6.
(Cod. LXXVIT, fila 56 v.)

70. Cairtea sfintei fi dumnedeescei biserici Zleitari.

Dat-am domnsca NstrA carte sfintel 0 dumnedeescel mAnAstirT ZlAtarl,
de aicT din oraul DomnieT Mele Bucuresol, i schituluT ce se numesce StA-

nescl i schituluT ce se numesce Archanghelul ot sud. Vilcea, earl cate

trele aceste sfinte case sunt metohurl la sfinta Patriarchie Alexandriel, ca
sa aib a lua numit mAnAstire ZlAtarl, din vinAriciul domnesc ot sud.
Saac, talerl 100 de la vingricell i cincT-decl bolovanT sare de la ocna Telega,

cu pecetluitul DomnieT Mele, la vremea cand ieati 0 cele-lalte mAnAstirl;

i schitul StAnesciT 0 schitul Archanghelul sA aibA iarA0 .a lua talerT 100
din vinAriciul domnesc ot sud. Vilcea de la vinAricerl; earl aceste milT
le-ail avut sf. mAnAstire 0 de la altT frAT Domnl de mal inainte, precum
Ne adeverim Domnia Mea din cArtile i chrisvele Domniilor Sale; deci
invrednicindu-Ne i pe Nol Domnul Dumnedeil cu oblAcluirea acesteT t6rT,
Ne-am milostivit i am intArit i Dornnia Mea milele acestea, ca sA i se
pAzsc6. nestrAmutat.
1813 Martie 16.
(Cod. LXXVII, fila 57.)

71. .16 loan Gheorghe Caragea Foevod i Gospodar zemle vlachscoe.

De vreme ce baniT din itatul vorniciilor din let. 1812 s'ati, luat la cutie
dupA pliroforia ce Ne dA printeacstA anafori D-luT Vel Logoftul, poruncim
D-tale biv Vel Vist. loan Moscu, epistatule al epitropieT obtirilor, s6. se dea
de la cutie la clirosul bisericilor domnescT ace! talerT una sutA i cincldecl, dupA chrisvele domnesci.
1813 Martie 24.

Vel Logofet.

(Pecetea gpd.)
Prea Indltate Ddmne.

DupA luminata poruna Marie! Tale, ce mi se dA la acestA jalbA, fAcnd

cercetare, arAt MAriel Tale ca clirosul bisericelor domnesci, prin chrisvele
ce an de la toll luminatil Domni, earl s'ail intArit i de chtre InAltimea Ta,

intre alte mill are de iea pe tot anul i talerT 150 din slujba vorniciilor,
carT IL-et 0 luat in totT aniT de rind; iar pe trecutul an, let. 1812, die ca.
nu li s'ad dat. S'aU adus fata sameul epitropiel, carele, intrebandu-se, ail dat
r6spuns cA adev6rat clirosul ail sA ipa ace0T banT, insA din vornicia judolulul Ilfov, i cum cA la vindarea ce au facut cutia in anul trecut acetiT

slujbe, nu ail fost sciut epitropil cA are sA iea clirosul acetiT banT din
numita slujba, pentru cacT maT dinainte acesta slujba era irat al D-Ior
velitilor Vornicl, i de aceea nicT epitropia, la vindarea ce air fAcut acestel
Analele A. 11.Tom. XIX..Ifemortiiie Beef. Atorice.

www.digibuc.ro

130

V. A. IIRECHIA

slujbe, n'a sciut sa I arate ctampUratoruluT judetuluT Ilfov a are ea deb, qi

acetI banT, i slujba vorniciilor s'ati vindut in anul trecut eu pre% bun de
talerT 30.000, carT bani s'ati luat in iraturile cutieT; se cuvine ca, de se va
gasi cu cale de catre Maria Ta, epitropia 85 platesca acetT talerT 150 clirosulul, nefiind cu cuviinta a-I perde. 1813 Martie 19.
Vel Logoft.
(Cod. LXXIII, pag. 373)
72. Chrisovul sfintel Episcopii Argos.

De vreme ce proorocul i pururea intre impratl pomenitul prea intelept

Solomon, numaT in umbra legeT rezimandu-se, tOrI atata podba caseT
dumnedeesd a IerusalimuluT i o darui cu atatea darurT, ca sa se pazsea
intr'insa sicriul cu tablele legeT DomnuluT, cu cat maY virtos noT, cariT suntem

acum cu lumina DuhuluT Sfint pravoslavnicT DomnT, se cade s ne silim

din tot sufletul, ca s intarim i sa ajutam sfintele locauff dumnedeescT,
intru carT nu "se junghid vite necuvintatre, precum re-cand acolo, ci

insuT mielul lul Dumneclet se jertfesce pentru vita neistra a tuturor.

Deci dar, inaltandu-Ne Domnul DumnedeS cu domnia acetil pravoslavnice

TerT-Rumanescr, bine ani voit Domnia Mea din OM rivna inimeT listre,
ca nu numaT facerT de bine i ajutorl s rvarsam, din darul ce Ni s'ati dat,

catre sfintele mnstirT, earl sunt cea maT de cinste parte a oraelor i
podba cea mare a acesteT rI i scaunul cel prea aratat al pravoslavieT

intru acest Printipat cretinesc, ci i acel bine s-I impartim dupa trebuinta
fie-careia mnstirT i dupa mtisura stariT cea mare i mica; intre earl
sfinte locaurT i maT dintal ale triT DomnieT Mele find i sf. Episcopie
a ArgeuluT, unde se cinstesce i se praznuesce hramul Adormirea Prea
SfinteT StapaneT nstre de Dumnedeil IsTasctre fi} i pururea Fecirel Marie,

care este ca o rnaica la alte biserici ale eparchieT ArgeuluT, i find-ea

acsta Episcopie, inca maY inainte de a se cinsti cu scaunul EpiscopieT, ca

o manastire din cele marl ale OHL ai avut mile domneseT, iar cand s'aa
aezat Episcopie, i s'ail mat adaogat i milele, ca sa se ajute salt pa& implini
trebuintele dupa mesura i dupa cuviinta, precum sunt i cele-lalte sfinte
EpiscopiT, cad mill sunt acestea: sa iea pe fie care an de la ocnele domnescI cate 500 bolovanT sare, la vremea cand ieau i cele-lalte sfinte EpiscopiT

i manastirT; sA scutsca i oT 1.500 de oerit; sA ie i lude 150 scutelnicT,

insa lude 50 straini, i lude 50 dupl catastihul Vistieriel, i lude 50 al ma-

nastirif Tuturor Sfintilor, metoh acetiT EpiscopiT, ce aunt legatI dupa chrisvele luminatilor frail DomnT de maT inainte ca sa-T aiba, i lude 40 en
scadamint din birniciT ce i s'ati harazit de catre Domnia Mea prin deosebita
carte a Domniel Mele de la trecuta luna Februarie 20, carora sA li se dea
i pecetluiturile DomnieT Mele, spre a-T ave in pace i nesupratI de rindul
dajdiilor; sa tie i dou6 pivnite la Pitesci scutite, sail la Arge, cum i dou
scaune scutite; aijderea sa aiba sf. Episcopie i mila vinariciuluT, ce a
avut maT inainte, adeca din dlul Stefanescilor sud. Muscel, cat tine Isvo-

raniT, i valea PopeT, care se incepe acel popor din capul dluluT de sus

spre Valea Mare i merge Ora la poporul CosmneT in &Hui Ciocanescilor

i despre ValenT se hotarasce valea PeniT cu poporul manastiril Radului-

www.digibuc.ro

DOBINIA LITT 10A14 CARAGEA.

BISERICA

131

VodA, in call aceste popre se cuprinde aceste vAT i piscurT, adecA: valea IsvoranT

valea PopeT, costa Campului, LosciOra, valea *tefnescilor cu partea din

CiocAnesci, i valea BeniT, asijderea si dglul Soasul sud. Vilcea, pe din doug
cu mAnAstirea Bistrita, cAte doT bani de vadrA i pArparul; pentru care sa
aibA volnicie omul Episcopiel, ce se va orindui, a umblit impreunA eu vinAricerii demnesol, sA scrie vinAriciul dintr'aceste dlurT, vAile i piscurile
ce sunt numite maT sus, si sA fad, doug catastise asemenea unul ca si altul,
iar la stringerea banilor, adech eke doT bani de vadrA partea EpiscopieT ei
pArpArul dupA obiceig, vinAricerii domnesci nicT decum sA nu se amestece
a pune mana in bani, ci sA-T stringA pe deplth orinduitul EpiscopieT, farA
numaT ceT-laltT doT bani de vadrA si ploconul de nume sA aibA a lu vinAriceriT domnesci; asijderea s aibA a Ina. sf. Episcopie i vinAriciul din dlul
AlimAnescilor i Maicanescilor i Cranga sud. Arges, in earl aceste popre

se cuprinde aceste nume precum le este cursul de-arindul, adecA: Cranga,

CAzAnese, Ciotesci, valea Luminei, AlimAnescii-de-jos, AlimAnescii-de-sus,

Ptra, ScheT, Burluisul, ChilomesciT, valea GiurgeT, Tinculesci, WiicAnescI,
dOlul StrechieT, langti TnculescT, dintr'aceste dlurT cu viile i piscurile
ce sunt numite mai sus, sA iea i vinI.rici deplin co.te cinci banT de vadrA
ei pArpArul, i vinAriceriT domnesci intru nimic sA nu se amestece, ci dup .
cuprinderea ponturilor vinAriciuluT urmand orinduitul sfinteT EpiscopiT, luand
cot de la Vistierie, sl scrie i sA rngsre i sA iea i baniT i sA-T ducA la
sfinta Episcopie, ca sA-T fie sfinteT EpiscopiT mila aegsta de ajutor si de intArire, iar DomnieT Mele i atot nmuluT Domniei Mete vecTnicA pomenire;
pentru cA aceste mill le ail asut sfinta Episcopie si de la cei-1alt1 fratT

Domni de maT inainte, precurn din chrisvele Domniilor Sale Ne-am adeverit; decT si Domnia Mea, dup evlavia ce avem cAtre sfintele luT Dumneden locagurT, maT virtos entre acstA sf. Episcopie, Ne-am milostivit si nu
numaT am innoit si am intArit milele ce a avut, ci am si mai adaos, precum se aratA mai' sus, ca sA i se pAzscA nestramutat. RugAm dar si pre
altT fratT Domni, eariT in urma NstrA se vor invrednici a fi oblAduitorT
acestiT crestinescI tgrT, sA bine-voiascA a innoi si a intAri aceste mill, ca ei
ale Domniilor Sale milT i facerT de bine sit fie in urma de altiT primite
tinute in smA; si am intarit chrisovul acesta cu insAs1 credinta DomnieT
Mele Ith loan Gheorghe Caragea Voevod, si cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fii, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, i cu
tot sfatul D lor cinstitilor i credinciosi boerilor velitT aT Divanului DornnieT Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic
de Tra-de-sus, pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica
Vel Logofgt de Tera-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-dejos, pan Dumitrasco RacovitA Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu
Vel Vornic al patrulea, pan Gheorghe SlAtineanu Vel Logoft de Tra dejos, pan Constantin Sutu Vet Hatmln, pan Michalache Manu Vel Vornic
de politie pan Michalache Stitu Vel SpAtar, pan Constantin VlahutA Vel
Postelnic, pan Atanasie Christopol Vel Logoft a strainelor pricini, pan
Nestor Vel Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel Ciiminar, pan Dimitrie
Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, si ispravnic pan Grigorie Ghica
Vel Logorgt do Tera-de-sus; i s'a scris chrisovul acesta la inthiul an din
intaia domnie a DomnieT Mele, aici in orasul scaunuluT Domniel Mele Bu-

www.digibuc.ro

132

V. A. IIRECHII

curesci, la anil de la nascerea DomnuluT Dumneclefi si Mantuitorului nostru

Isus Christos 1813 Martie 20, de Chirit Logofet za Divan.

(Cod. LXXVII, fila 71.)

73. I6 ) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodax zemle vlaschscoe.

D-ta Vel Vist., de vreme ce in catastihul Vistieriei se gsesc trecup acesti

21 poslusnici pe chipul acestul schit Ratesel si ii are si acum in per, find
fost nesuperatY, poruncim ca BA li se face. cartea Domniel Me le de healzirea lor
1813 Martie 23.
(Pecetea gpd.)
Prea Indicate Dmne,

Dupa luminata porunca Marie Tale, ce mi se d la acesta jalba, am Pacut

cuviincisa cercetare si se gasesce acest schit Ratescii din sud. Buzea cu
21 poslusnici, earl 'II si are pre toti in fiinta si sunt trecutl in catastihul
ce s'ae aflat in Vistierie din vremea trecuta; dar vre un sinet pentru acestI
poslusnici nu avura jeluiterele sa arate, ci se vede ea li s'ail lsat de catre
obladuitorii ce ail fost dupt vremi; ci pentru intarirea acestuY ajutor de
1813 Martie 22.
poslusnici, 1.611-lane a se hotari de catre Inaltimea Ta.
Vel Vist.
(Cod. LXXIII, fila 353.)

74. Cartea sfintei rnetneistiri Sf. ava Osfestenago de aid din Bucuresci.

Fiind-ca sfinta si dumnecleesca manastire de aid din orasul Domniei

Mele Bucuresci, unde se cinstesce si se praznuesce hramul sf. parintelul
nostru Sava Osfestenago, are mile. prin chrisve gpd., call le veilum si

Domnia Mea, ca se, iea vinaricie din ddlul Suparescilor sud. Saac cu parpar,
i din doue vat', adeca: valea MisculuI si valea Strehaei, ce sunt in cuprinsul
acestui popor Suparescil, din earl ail luat tot-deauna mila vinariciului; deal
la vremea vinariciuluI se. merga omul manastiril cp-1 va orindui egumenul,
impreuna cu vinericeriI domnesci, sa scrie vinariciul dintr'acel del, si PA(lend doue catastise asemenea unul ca si altul, de tot vinariciul, iscalite

de vinaricerii domnesci si de omul manstirii, la strinsul banilor se iea

vinariceril domnesci tret bani de vadra si omul manastira cloT bani si
perparul dupa obiceiii; si iar s fie sf. manastiff mila de la Domnia Mea
sa tie si lude clece, rneni straini si far de pricina sae name in Vistierie,
ca sa fie pentru ajutorul si poslusania sf. manastirT, pre earl sA-1 gasesca
si, ducendu-I la ispravnicil judetului ca sa-i cerceteze, de vor fi strainT cu
adeverat, sa le dea adeverinte de numele si chipul lor, dupa call li se vor
da si pecetluitul gpd., spre a fi in pace 0 nesuperati de tote dajdiile si
orinduelile veri-cate ar eel de la Vistierie si de la camara DomnieT Mele

www.digibuc.ro

COMMA LOY LOAN CARAGEA. - BISERICA

133

peste an in tea; asijderea BA aiba a lu sf. mAnastire si 150 bolovanT sare

de la ocna Telega pe tot and, 9ind-ca aceste mill le-ail avut si de la alti

fratT Domni de mal inainte prin chrisvele si cartile Domniilor Sale; decY
invrednicindu-Ne Domnul Dumne4eii .cu domnia acestil pravoslavnice OM,
am bine-voit Domnia Mea si, printeacosta carte a Domniel Mete, de am
innoit si am intarit milele ce se aratA mai sus,. ca sa i se pazsca nestra.mutat, spre a fi sfinteT manastirl de ajutor si de intarire si Domniel Mole
si rAposatilor parincilor Domniel Mete veclnica pomenire; i saam receh gpd.
1813 Martie 24.
(Cod. LXXVII, fila 60 v.)
75. 161 roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlaehseoe.

Stefan doftorul neremaind multamit pe acesta anafora a Dumn-lor velitilor boerT, zapciul cel orinduit Dumn-luT Vel Hatmal.ul al Divanulul
l'ad inNisat si la Divan inaintea DomnieT Mele cu Constantin i protosinghelul vechilulul archiereulul Lofciu, nAstavnic manastiril Campulung, unde

vre-un ait cuvint vrednic de impotrivire nu ava Stefan sA mate, decat

tot cele ce ail provalisit inaintea Dumn-lor boerilor; asupra cArora facnd
Domnia Mea chibzuire, le gasim desarte Bi far de nici un temeiu, pentru ca,

maT intaiii el el este dovedit, precum nici insusl n'au tagaduit, c nu se

trage din nmul ctitorulul despre tata, ci despre muma, si child cel ce se
trag din nmul ctitorulul despre tata, earl si acum traesc si sunt si cu rudenie mai apropiatT din nmul ctitorulul, nu fac nicl o day& sal cerere a
lua. schitul in stapanirea lor, dar nicl decum nu se cuvine a cere schitul;
dar chiar si despre tata de s'ar trage, el iarasT nu pte sa cra a la, schitul,
Bind mirn, iar nu parte bisericsca, care acest schit find adeverit de sineturile ce Ni se arata c de catre acel r6posat ctitor s'au inchinat la mitnastirea Campulung, nu numal nmul lul in Irma nu-I pte a-I radica, ci
nicl insusT acel ce Fail inchinat, pentru act dupa, pravilT cele ce odatA se

afierosesc lul Dumne4e6 nu se maT pot -desghin si a se WA. inapol. Drept

aceea dar, cab* de putina dreptate neavnd doftorul asupra acestul schit,
bine au judecat D-lor velitil boerl printr'acsta anafora, si asemenea hotArim

si Domnia Mea sil se urmeze, adeca de a rAman acest schit inchinat la

manAstirea Campulung Bi din parintil acestil manAstirl sA se orinduiasca
egumenasT prin scirea si celui adevrat nm al ctitorulul, urmand schitul
a da la manastire pe tot anal acel embatic de talerT 20 pe an; iar pentru
doftorul a i se plAti banil ce an cheltuit el in diastima de treT anY, cat
au avut in stapanire schitul, atat la dregerea si imbunatatireal schitulul,
cat si la hotarnicia mosiilor pentru aceste cheltuell, fiind-cA urmza a se
face cercetare in fata loculul; de aceea dar poruncim D-vstre, A faceti
amarunta cercetare, atat prin alte dovecll, cat si prin carte de blAstem
de va fi trebuintA, in fata locululy tuturor condeelor ce va arAta Stefan de
a se dovedi drpta cheltuiala ce va II fAcut la meremet i la imbunAtAtirea
si lucrurl trebuincise ale schitulul, curn si cheltuiala ce va fi Pacut la
rdscare-vasl hotarnicil si descoperirl chiar ale mosiilor schitulul (iar nu
pentru moOile ce cautA sa le iea de la manastire cu cuvint ca aunt ale

www.digibuc.ro

134

V. A. URECIIII

schituluT), i cAtre acestea s faceg asemenea cercetare prin dovecy i prin

blAstem: cat venit peste tot ail luat Stefan in diastima anilor ce ail avut
schitul sub stApanirea sa? i s insciintatT DomnieT Me le, cu intrga pliro-

forie atat suma cheltuelilor anume, cat si a venituluT; pentru care orinduim
pi mumbasir pre sluga DomnieT Me le
zapcid hat,
manesc.
1813 lunie 1.
Vel Logoft.
(Pecetea gpd.)
Prea Inaltate Nmne,

Dupa luminatA poruna MarieT Tale, D-luT Vel Hatman a adus inaintea
nstra pe Stefan doftorul, cu jalba ce a dat, clicend ca stramosul si Grigorie Episcopul Buze'uluT, de sunt 160 anT, a facut un schit la sud. Muscel,
ce se numesce GolesciT, i l'a inchinat la mAnastirea Campulung, si in urma
ve'clend cA. parintiT mAnAstiriT nu cauta de schit, a stricat inchinAciunea, IAsand schitul slobod despre manastire, care sloboclenie, dupa mOrtea ctitoruluT, s'a intArit 1 cu cartea pArintilor manastiriT, r6maind ca sa dea schitul
la manastire pe an talerT 20 si maT mult amestec sa nu aiba, si ash a curs
stapanirea schituluT la nmul ctitoruluT pana la let. 1763, iar atuncT gAsindu-se mort in schit un Nicolae, nepotul ctitoruluT, f$i jafuit de art.( i altele
si, land &id, familia luT, s'a mutat la BucuresoT i, pentru ca sa nu re'mae
schitul pusti i neautat, un Stefan Piscopescu rad dat sub purtarea de
grija a luT Dositie archimandrilul Campulungeanu; dar vlnd ndmul cti-

toruluT ca Dositie va sa pue mana pe lucrurile schituluT, a dat jalba la

stapanire i, prin anaforaua MetropolituluT Grigorie, ot let. 1786, care s'a intArit

si de reposatul Mavroghene, ce era Domn, ii s'ad dat schitul in stApanire,

rumpndu se cartea lul Stefan Piscupescul, ce o dedese archimandrituluT
, rmaind schitul asupra
Dositie, iar dupa mrtea acelor stranepotT al
a dot verT aT jatuitoruluT i inteacea vreme, adeca la let. 1801, (land un

calugar al manAstiriT Carnpulung anume Dionisie jalba neadeverata la

Maria Sa Domnul Alexandra Voda Moruz cum ca BAnicA ce tinea schitul
este o slug, i orinduind Maria a jalba luT la mine sluga MarieT Tale
Vornicu Golescu, far de a nu face cercetare, s'a dat schitul aceluT calugh
prin anafora intarita; iar la let. 1808, viind jaluitorul din launtru si pornind
'alba, i s'ad dat schitul in stapanire, prin hotarirea ComitetuluT, si gAsind
schitul pustiii i biserica paraduita maT r decat un cosar de vita, ad
cheltuit mult1 banT pan& rad dres; apoT cercetand si pentru mosiile schituluT, ad gasit la manastire o punga cu 69 de sineturT ascunse de archimandritul Dositie i, luand hotarnici, nu numaT s'ad descoperit doue mosiT
ale schituluT GolesciT i CotesciT impresurate de manastire sub alt nume, ci

o mosie 71mAsescT, instrainata de tot; dupa aceea viind la Bucuresci si

standu-T impotriva pArintele Ignatie, in loc de a i se intari hotarniciile, s'au
intarit cornisia rusCsca spre cercetare la fata loculuT, impreuna cu Parintele Argesiu din partea MetropolieT i cu D-luT Caminarul Iordache Rasti
din partea DivanuluT, unde v6clnd Parintele Argesiu ca qbrazele rusesd
IT dad dreptate, n's vrut sa sa afar& spre cercetarea hotarniciilor, ci ad
facut anafora impotriva, si Vit Presidentul, dupa savirsirea comisieT rusesci,
ail dat schitul n stapanirea jaluitoruluT, Itotarind sa platscA archimandritul
pi

www.digibuc.ro

DOMN1A LOT MAN CARAGEA.

-- BISERICA

135

Dositie i tOte cheltuelile ce i s'at pricinuit i paguba ce a fAcut schituluT

cu cAlcarea moii1or, iar dupA ce sail schimbat Vi%-Presidentul, i-ail rAdicat
stApfinirea;

i cere dreptate a i se da schitul iarAsl in stApanire cu tote

tnosiile cAte s'a dovedit prin hotArniciT, dimpreun i cu venitul ce rag

luat egumenul dui-A moil, i paguba i cheltuiala ce i s'a pricinuit; fa0
find si Constantin protosinghelul, vechilul pArintelul Lofciu, nAstavnicul
sfinteT mAnAstirT Ctimpulungul, ne aratA hotArirea ce a fAcut-o Comitetul
la let. 1811 Decembre 2, in copie adeveritA iarAsT de Comitet, unde se coprind

tote indreptArile ce a arAtat i o parte si alta, din care veclum cA la let.

7185 Octombre 14, de sunt anT 136, rOposatul Episcop Grigorie ctitorul a
inchinat acel schit la mAnAstirea Campulung, iarA la lOt. 7198, de sunt
anT 123, v6clOnd c egumeniT ampulungului nu cautA de schit, l'a desghinat, luandu-1 in stApomirea sa, apoT la Mt. 7202 Aprilie 23, de sunt
anT 19, ceT ce se trAgea, din nOmul ctitoruluT a fAcut invoialA cu soborul
mAnAstiril CampulunguluT ca sA dea schitul mAnastiriT pe an talerT 20 si
maT mult amestec sa, n'aibl mAnAstirea, iar la lOt. 1763, de stint anT 50, un
Stefan Piscupescul, mosul despre mumA al jAluitoruluT, a inchinat schitul
far la mAnAstire; dupA aceea la Mt. 1786 lulie 6, de sunt anT 27, adecA ca
in urmA poste 23 de anl, iara.s1 acel Stefan Piscupescul, vechil si din
partea sorA-seT, pa uniT pornind jalbA c egumeniT dui-A vremT nu pAzesc
orinduiala schituluT, certmd ca sl le inchine la alt b. mAnAstire, judecata
Departamentulul nail primit cererea luT, find pricinA bisericOscA, iar r6-

posatul Metropolit Grigorie, prin anaforaua ce ail Mout atuncT peste 7

qile, intAritA, si de r6posatul Mavrogheni, a gAsit cu cale cA, de va vr6

Stefan si sorA-sa 13Auna a lua schitul sub a lor chivernisOlA, id fie supus
egumenul a se trage si a lAsa sA se stApanOscA de dinsiT tote ale luT, 4mpreunA 5i cu eat-va loc din mosia mAnAstiriT, pe cat se va dovedi cA a
.tinut schitul maT dinainte, i oil de -vor vrO a plAti embatic cAte talerT
20 pe an, sail de nu vor vrd, sA r6mhe in voia lor; apol la Mt. 1801 Iunie

24, de sunt anT 12, cand eram e Vornicul Golescu epitrop peste mA-

nastirea Campulung i peste altele ce era inainte la spitalurile cele marT,

fAcOnd cernetare pentru acest schit i arAtnd MAriel Sale Domnulul Moruz,

cu anafora, cA in vechile cArti nu pomenesce a se orindui purtAtor de

grip, din nmul ctitorilor, i judecnd Maria Sa pricina cu Divan, ail
hotArIt ca egumenasul ce se orinduise de la mAnAstire la scbit sA rerraie
nestrAmutat,

caul nOmul ctitorilor va ved el nu se 01.0, bine,

sA

facA arAtare si se va orindui alt egumen, tot prin scirea mAnAstiriT Campulungulul i prin scirea nOmulul ctitoruluT, dand schitul la mAnAstire
embaticul cel orInduit_pe an talerT 20; iar la la. 1808 Iulie 10, dupA anaforaoa LogofetieT 1'611i-de-jos, puincl Cornitetul temeia la anaforaua MetropolituluT Grigorie, a rinduit sA rOm'ae schitul sub purtarea de grijA a
doftoruluT Stefan, pentru care clice Comitetul, ot let. 1811 Decembre, pricina
acestiT prigonirl se imparts_ in patru: mnti ca sA pOtA dovedi doftorul
Stefan numirea cA este adevOrat Pittcupescu; al doilea sA dovedOscA cA schitul

GolesciT este zidit pe mosia ctitoruluT, iar nu pe a mAnAstiril; al treilea cA

si de a fost schitul inchinat la manAstire de cAtre ctitorT, dar in urmA, atat
de insusT, cat si de strAnepotu-s6ti Stefan Piscupescu s'a desghinat ; si al
patrulea, ca s4 dovedOseA cA mAn4stirea stApaaewe moOT de ale schitulul;

www.digibuc.ro

136

V. A. UREMIA

ins& 4ice Comitetul ea, la cite patru partile pricind facAnd cercetare, a vecclut

ca nu are dohtorul Stefan dreptate, adeca la cea dintaiti rnarturisind insusl

dohtorul la Divan ca nu este despre tata Piscupesc, si find acum in vita din
chiar ceT adevrag Piscupescl stranepog aT ctitoruluT din partea barbaldsca
Inca si mal apropiag la rudenie, adeca un popa Bailie& ot sud.Muscel, si nefacnd vre un acest fel de davagelic, dohtorul firesce rmfine departat de
acst a. dreptate ce muncesce a dobandi; la cea de al doilea, ca in catastihul
ctitoruluT de zestrea schitulul, unde se cuvenii s fie insemnata si mosia
de sub schit, de a fi fost a sa, nepomenindu-se nimic de acea mosie ca
este a schituluT si scriind si chiar in anaforaua MetropolituluT Grigorie, ce
o arata dohtorul spre ajutorul sn, ca schitul este zidit pe mosia manstiril
si ca a v6clut Preasfinga Sa la manile luT Stefan Piscopescu si cartea MetropolituluT Neofit, asemenea cuprincl6tre, cuin si chiar in cartea aceluT
Stefan asemenea scriind. i in jalba luT Stefan, ce se arata in anaforaua DepartamentuluT ot let. 1786, tot asemenea marturisind, aratarea dohtoruluT de
acum rmane neadevrat, si mosia de sub schit se dovedesce a manastiriT;
la cea de al treilea-, ca si de a5 luat in urma ctitorul schitul pe sma sa,

dar nescriind intr'acea carte ca sa rfnie si la nmul su, nicT se trage

dohtorul Stefan din partea barbatsca, nicl se cuvine dupa canOnele sobornicesd a se amesteca doftorul Stefan la trba bisericsca, la care si acea
anafora a r6posatuluT Metropolit Grigorie se vede ca este facuta de nevoe,
precum s'a urmat si alte judecag din vremea rposatuluT Mavroghene, ale
caruia hotarirT tote s'ail desputernicit prin hatihUmaium imperatesc, iar hotarirea Marid Sale Domnuliff Moruz este urmata cu buna orinduiala, dupa
sineturile vechi ale schituluY si pravilele impratescl si sobornicesel; la acea
de al patrulea, ce 4ice dohtorul ca manastirea CampulunguluT stapanesce
mosiT ale schituluT, nu se cuvine dohtoruluT, ci acsta dava are a o face
egumenul ce se va orindui la schit, si maT virtos find dovedit din sineturT
ca acele mosiI ce 4icea dohtorul ca, ar fi ale schitulul aunt ale manastiril,

pentru care si hotarasce Comitetul ca la schit sa se orinduiasca egumen

prin scirea manastiril Campulung si a celuT adevrat nm al ctitoruluI
coborit din partea barbatsca, (land la manastire pe an taleti 20 dupa yechile sineturT, si mosiile sa si le stapandsca manastirea, precum le-ail stapanit

si 'Ana la let. 1808, platind dohtorul si venitul ce a luat de la dinsele i

stricaciunea ce va fi &cut, cum si schitul sa-1 platosca venitul ce vall luat

de la mociile sale. DecT cat pentru stapanirea schituluT, nu are dohtorul
cuvint a o core pe sdrna sa, pentru ca in cartea ctitoruluT, ce a dat schituluT cand l'a desghinat de la manastirea Campulung, nu rinduesce ca sa
se chivernissca schitul in urma sa de clironomiT s6T, nicT se trage dohtorul
despre tat& din nmul ctitorulul, cad tata-sell a fost strain, ci despre muma;
iar popa Banica, ce este stranepot din partea barbatsca ctitoruluT si maT
apropiata decat dohtorul la rudenie, acest davagelic nu-I face; si maT virtos
ca si chiar din partea barbatsca de s'ar trage dohtorul, iarasT cererea acsta
nu pte sa o faca, find impotriva pravilelor impratescT si a sobornicescelor
caneme; ci bine a judecat la acOsta Maria Sa, Domnul Alexandru Voda
Moruz si. dupa aceeasT hotarire gasim si NoT cu cale sa se orinduiasca egumenas la schit din paring calugari aT rnanastiriT Cumpulung, prin scirea
cella adevrat nem 41 ctitorulnT, ce se va trage din partea barbatOsca, pen-

www.digibuc.ro

DOMN1A LIII WAN CARAGEA.

-- B1SERICA

137

tru oblAduirea schituluT; care schit sA dea embatic pe an mAnAstiril talerl

20, si maT mult mAnAstirea amestec sA nu aibA, si acel nm cAnd va vecl
cA nu se prth egumenasul bine, BA arAte cu jalbA la stApAnire, spre a se

orindui alt egumena tot din parintiT mAnAstiril ampulung; iar pentru
cheltuiala co va Ii fAcut dohtorul la dregerl trebuincise ale schitulut si

la descoperirea mosiilor schituluT, iar nu moiT ale mAnAstiriT, care umblA

el BA le impresre, s arAte cu fOie anume: ce cheltuiala a fAcut? spre a
se cercete, la fata loculul si a se despagubi de acea drdpt . cheltuialA ce
va fi fAcut; iar hotArirea r6mne la Maria Ta. 1813 Martie 25.
Radu Golescu Vel Vornic, Dumitrasco RacovitA Vel Clucer.

76. Chrisovul sf. mantistirX Bistritel din sud. Vilcea.

De vreme ce proorocul si pururea intru imp6rat1 pomenitul prea intaleptul
Solomon, numal in umbra legiT rAzimndu-se, fo atAta podObA case! imp6rAtesc1 a IerusalimuluT i o dArui cu atatea darurT, ca sh pAzscA intr'insa
sicriul cu tablele legiT DomnuluT, cu cat ma! virtos noT, can! suntem acum
cu mila StintuluT Duh pravoslavnicT DomnT, se cade sA ne silim cu tot sufletul sA intemeem si sA ajutorAm sfintele luT Dumnecjeti locasurT, intru cart
nu se junghie vite necuvintAtre, precum re-cfind acolo, ci insusT mielul
luT Dumnecleil se jertfesce pentru vita tuturor; pentru acsta, inAltAndu-Ne
si pre NoT Domnul Dumnecleil cu domnia in scaunul priT-RuminescT, bine
am voit, ca din bogatele milT ale prea milostivulul Dumnecleti, ce Ne-ati (Mama,
s rgvArsAm i NoT facerT de bine spre cinstea i intArirea sfintelor manAstirl, carT aunt cea maT de cinste parte a politieT i poclba cea ma! mare

si semnul cel prea arAtat al pravoslavieT intru acest Principat; intre car! find
si sf. mAnAstire Bistrita ot sud. Vilcea, unde se cinstesce si se proslavesce
hramul Adormiril Prea SfinteT de Dumnecleil NAscgtre si pururea FecireT
Marie!, i unde se pAzesce si odihnesce i sfintele mciste ale prea cuvio3uluT
parinteluT nostru Grigorie Decapolitul, voit am din tot cugetul inimiT NOstre,

spre a face_ asupra milelor si privileghiurilor ce au avut de la totT fratiT

Domn1 de mal inainte, ca 0 de acum inainte sA i se pAzsch tote pe deplin

i nestrAmutate, adeca: din vama domndscA a bA1tl1 ce se el-16mA Balta-Alba

ot sud. RomanatT, cu tote Oriole i semnele WAVY, din hotarul DAbulenilor

pan/ In hotarul GrojdiboduluT, din virful TimpiT pre hotarul viilor in virful

MamineT, uncle af fost pus Dorotehl parul, in gura Cumitei, in grindul

OrlatuluT, la &la BuzoianuluT, in gura VAdinuluT, la campul de la Timpa,

la magura BouluT, la mAgura ot Sila, Insiratele, la BAsicute, in calea VAdAstriteT, in garla CeleiuluT, cu tte gfirlele care le-ati flout Banul Barbn
Craiovescu cel Mean, BA ODA a luA acstA sf. mAnAstire de la acstA baltA,
cu tote &bele acestea ce s'ari numit maT sus, pe jumAtate din vama domnesca, i de la nAvde, i de la cfirme, i din cotete, i din ortil, i din mrege,
i din vama carelor si din paiipArl ias pe jumAtate. Asijderea BA iea vinAriciti
de la ocna cea mare, adecA din putul ()Mare din sus, spre Licura, pe lng
hotarul RimniculuT, pe del in sus, pe lAngA hotarul VlAdescilor, i de aicea
in jos panA la putul bad, spre drumul more!, din sus de biserica domnsa;

0 din viile ce vor fi pe mosia manAstiriT, in gura Soavulu1, i din dlul

www.digibuc.ro

138

v. A. IIRECHIX

Pitescilor oi al Screl, i PlAoesd ot sud Gorj, despre CopAcisa panA in

SArAcel, din tote vAile (Ate vor fi pe mooia mAnAstiril ce se chemA Muscel
ot sud. RomanatT, din hotarul Cocorescilor cu AricesciT i cu Isvorul pAnA
in Barluifi, cu pArpAr; i din viile ce sunt la Potil i cate se vor maT face

de acum inainte, i din viile ce vor fi fAcute oi se vor maT face la Celeie,
pe jumMate; i din viile ce vor fi mooia mAnAstiril ce se chernA Studina
ot sud. Romanag, atat din cele lucrate i din cele pArAginite, cat oi din cele
ce se vor maT face din pajiote, cat oi din poporul MAghierescilor, IsAcelul,

GlodeniT, CiutesciT sud. Gorj, ce sunt ale schituluT Pescera BistriteT, metoh
acestiT mAnAstirl. Dar fiind-cA de la o vreme incOce isvodindu-se i alte
nume viilor ce sunt pe mooia mAnAstiriT ce se chOmA Muscel, intre hotarul
Cocorescilor i AricesciT, licondu-T i Corneotiul, se intinsese vinAriceriT
domnesci a lua vindriciti partea mAnAstiril dintr'acestA numire, dar din porunca MArieT Sale Michaiii VodA Sucul fAcendu-se cercetare la let. 1792, s'aii

dovedit cA acestA numire de popor este tot din coprinsul popOrelor manAstiriT, de unde an luat tot-deauna, i ail dat intArirea DomnieT Sale ca
s iea tot manastirea vinAriciul i dintr'acea numire Corneotiul, care s'ail
intArit oi de totT fratiT DomnT din urmA. Pentru care am dat acest domnescul
Nostru chrisov, cu care sA, aibA volnicie cuviosul egumen al aceotiT mAnA-

stirT a lua milele acestea pe tot anul nelipsit la vremea lor, adecA dupa

ce-oT va lu mAnastirea intaie eciuiala, dupa obiceiii, de la cate dinWaceste

13141 vor fi pe mooia sa, apol sl aib1 a lila de la tote aceste baltI din vama
domnescA pe jumAtate, precum s'a luat i pana acum, cum oi vinAriciul de
la tete poperele ce sunt numite maT sus, cate dol bani de vadrA i parpArul
dupa obiceie, de fieo-care vadrA po banT 12, iar cel.laltt cate treT banY ati
a-I lu vinAriceril domnesd. Aoijderea sa aibA. a tine sf. mAnastire i lude
8 strAinT, ce-T are iarAoT prin chrise vele domnesd harazitl, pre emit sa-T duel
la ispravniciT judeOluT ca sA-T cerceteze i, find straini cu adeverat, s Je
dea adeverintA pe numele i chipul lor, dupa care sl li se dea i pecetluitul gpd., spre a fi in pace si nesuperatT de t6te dAjdiile i angariile

verT-cate ar eoi de la Visterie oi de la cArnara DomnieT Me le peste an in

terA, de nici unele val i superare sl nu aibA; fiind-cA aceste mill le-ab avut
sf. mAnAstire atat de la fratiT Domni de maT inainte, cat oi do la Domnia
Sa fratele Alexandru Voda Moruz. Aoijderea i schitul Bistrita din PeoterA,
ce este al aceotiT sf. mAnAstirT, are milA ca sl scutescA do dijmarit stupT 50,

de oerit oT 50; s iea i pe tot anul din vama acelui judet Vilcea ate taled 50, pentru unt-de-lemn, tamae, fAcliT, i pentru alte trebuinte. Aoijderea
sa. ioa pe tot anul la vremea vinAriciuluT, de la Visterie, cu pecetluit domnese, cate talerT 20; sA ie i lude doT, aperatI de tote angariile, insa, strainT,
care oi acestA milA o are schitul de la totT fratiT Domni de maT inainte,
precum din chrisovul DomnieT Sale Constantin Voevod Ipsilant, ce.l velum,
cu let. 1803 Iulie 12, Ne-am adeverit. Drept aceea Ne-am milostivit i Domnia
Mea de am intArit milele ce se cuprinde mal sus, ca sA se pAzesca nestrAmutat, spre a fi sfintel manAstirl de ajutor i inthrire, iar DomnieT Mele pi
pArintilor DomnieT Mele vecTnicA pomenire. RugAm dar oi pre alt.( fraV

Domnl, earl in urma Nostra se vor invrednici a fi DomnT i oblAduitorT

aceotiT creotinesd tee, sA bine-voiasa a innoi oi a intAri milele acestea. Si
am adeverit chrisovul acesta cu insyT credinta Dom nieT Mele 16 ) loan Gheorghe

www.digibuc.ro

DOMN1A 1.17t

10AN CARAGEA. - B1SERICA

139

Caragea Voevod, i cu credinta prea iubiiIor Domniei Mele fiT, Gheorghe

Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorl find i D-lor cinstip si credinciosT boeril velitT at DivanuluT Domniel Mele: pan Constantin
Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Terade-sus, pan Radu Sltineanu Vel Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco
Racovi.ca Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache Sltineanu Vel Logofet de Tera-de-jos, pan Costache
Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic za politie, pan Michalache Sutu Vel Spatar, pan Constantin Vlaluta Vel Postelnic, pan Atanasie
Christopulo Vel Logofet al strainelor pricini, pan Nestor Clucer, pan Alexandru Mavrocordat Vel Caminar, pan Dimitrie Manu Vel Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera de-sus;
si s'a scris chrisovul acesta, la inthiul an dintru inthia domnie a DomnieT
Mele, la aniT de la nascerea luT Christos 1813 Martie 25, de Nicola Logofet
de Divan.

(Cod. LXXVII, fila 74.)

77. Cinstit i credincios hoer al Domniel Mele D ta biv Vel Vist. Ioane
Moscu, epistatule al epitropieT obstirilor, priimind acest domnesc al Nostru
pitac, I1 poruncim s daT de la cutia milosteniilor talerl 750 unuT obraz
anonimon, pe trel lunT : Ianuarie, Februarie i Martie, eke talerT 250 pe tuna,
care acesta lefa. sa urmezi a i-o da D-ta si de la slirsitul acesteT luni inainte
pe fies-care Inn& 1813 Martie 29.
(Cod. LXXIV, fila 38).

78. Chrisovul metohului Rimnic Pafru-cleci de mucenici,pentru fabrica de

crei alba i alte nude,
Fiind-ca sfinta biserica de aicT din orasul DomnieT Mete Bucuresci, unde

se cinstesce si se praznuesce hramul sfini,ilor 40 de mucenici, care este

metoh al ante EpiscopiT Rimnic, an avut privileghiuri domnescI ca singurA s ail:4 a tine fabrica intru care se lucreza luminarile de cell alba

in toV BucuresciT, ca una ce ctitoriT acestiT biserid cu osirdie i cheltuiala

s'an silit de s'an inceput acest mestesug aicl in Ora, atat spre podeba sfintelor biserici, cat i spre trebuinta altor obraze, precum Ne-am pliroforisit
Domnia Mea cA Domnia Sa rposatul Sjefan Voda Racovit,A, prin chrisovul

ce an dat, de la let. 1764 Iulie 14, arata pe larg pricinile acestiT fabri,cT,
si atat pentru ca aced lucru este pricinuitor de folos si de podeba a dobandi Ora mestesugul acesta, cat si pentru ca se OA biserica acesta intro
cele-lalte isterisita de cel maT putin acaret, neavend nicT movie, nici vie,
nicT %iganT, nici alt acaret; de aleea, atat rposatul Stefan Voda, Racovita
i fiat( DbmnI 1in urma, de rind, podia acum, an innoit
M. totT altI reposatT
si an intarit rinduiala acesta, precum din chrisevele ce am vequt Ne-am
adeverit; pentru care acesta fabric& ne-an aratat Preaosfintia Sa Parintele
Metropolit, dimpreuna i cu iubitorul de Dumnelefi Episcop RimniculuT

www.digibuc.ro

140

V. A. IIRECHIA

chrisvele ce are metohul acesta de privileghiul fabrice de cra alba, el

in vremea trecutel rsmerite nu s'ail pazit rinduiala fabricel din pricina
marchitanilor si a suditilor, ce aducee, luminArl de cell, alba, si cu tote ca
si stapanirea de atuncl ail supus pre suditil lor a pazi privileghiul fabrice,
iar urmare in fapta nu s'afi &cut ; pentru acsta dar am orinduit pre Dumn-lul
Vel Logoft de Tera-de sus Grigorie Ghica de-au cercetat si prin anaforaua

a acestii luni ne-ail %cut aratare, cum ca si chiar stapide la

nirea russca, urmand chrisvelor domnesd, ail supus pre suditil lor la privileghiul fabrica De aceea dar, vcindu-se privileghiul acesta fabric! de
cra alb intarit cu atatea chrisve domnese, il intarim si Domnia Mea si
hotarim ca privileghiul acesta sa-1 aibA tot-deauna numaI metohul sante!
Episcopil, spre a-I pune in fapta acel mestesug si a se vinde luminarile de
cra alba, atat pentru trebuinta sf. biserict, cat si pentru a altor obraze, numaI

de fabrica acsta nebantuita si nesuprata de nimeni si diiafendipsita de

zapciul politid a nu inalbi nict a nu lucre, sail a vinde alt nimeni luminad
de ar alba; la care acsta cherhanti, sa fie si dot mested ce vor fi lucratod acestut mesteug, in pace si nesupratt de orb-ce dm i rinduiala
ar esi pe Ora, cum si pravalia acdsta a fabrice sa fie apArata de orinduelile
ce Bunt pe alte pravaliI; si poruncim Domnia Mea si Dtale Vel Aga, sa, ingrijesci de aceste, a nu ingadui pre altiT sa, vincla luminarl de cera alba. *i
iar sa, aiba a tind acest metoh si lade 60, strain! scutelnici, a fi pentru
trdba si ajutorul acestiT slate case; si osebit sA aiba, metohul vinariciul din
valea Meilor i a Negovanilor, i valea Larga, i Sirbent, i valea Petrel si
Delicelul ot sad. Saac, cate un ban de vadra, uncle are si mnastirea Caldarusanil vinariciul, cad tote aceste mill le-ail avut de la fratiT Domni de
mat inaintea Nostra. DecT invrednicindu-Ne si pre Not Domnul Dumnedeil
cu domnia acestiT pravoslavnice Ted-Rum'anescY, Ne-am milostivit de am

innoit si am intarit tote aceste mill, ca sA i se pazsca nestramutat, ade-

verind chrisovul acesta cu insasT credinta DomnieY Mete Icii loan Gheorghe
Caragea Voevod, si cu credinta prea iubitilor DomnieY Mele fil, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martod flind si D-lor cinstiti

si credincios1 boeril velitl at DivanuluI Domnie Mele: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie
Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logoft de Tara-de-sus,
pan Radu Slatineanu Vel Dvornic de Tora-de-jos, pan Dumitrasco Racovita
Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan
Gheorghe Slatineanu Vel Logoft de Tera-de-jos, pan Constantin Sutu Vel
Hatman, pan Michalache Manul Vet Vornic de politie, pan Michalache Sutu
Vel Spatar, pan Constantin Vlahutu Vel Postelnic, pan Atanasie Christopolu Vel Logoft al strainelor pricint, pan Nestor Vel Clucer, pan Alexandru
Mavrocordat Vel Caminar, pan Dimitrie Manu Vel Comis, pan Michail Vel
Pitar, si ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logoft de Tra-de-sus; si s'ati

scris chrisovul acesta in anul dintaiii dintru intaia domnie a DomnieI

Mele, aici in orasul scaunuluT DomnieI Mele Bucuresci, la arill de la nascerea

DomnuluI Dumnecleil si MantuitoruluI nostru Isus Christos 1813 Marte 29,

de Chirita Logofet de Divan.

(Cod. LXXVII, fila 66 t.)

www.digibuc.ro

DOMNIA DUI IOAN CARAGEA.

BISERICA

141

79. Chrisotnd sf. meineistiri Hurezil din. sud. Vilcea.

Sfinter ei dumnecleescer mAnAstirr ce se cheml Hurezir ot sud. Vilcia

uncle se cinstesce ei se prAznuesce hramul sfintilor slAvitilor 0 intocmar
cu apostolir ei de Dumnecled incoronatr mar marT impUratT Constantin 0
Elena maicA-sa, ei pArintelur Chir . . . . . .
.
.
.
.
. i tuturor
pArintilor cAlugArr ctr se vor OA lAcuitorl la acstA mAnAstire, care este
ziditA cii inAlOtA din temelie de Domnia Sa rposatul Constantin Basarab
BrAncoveanu Voevod, ca sa fie sfinter mAnAstirr vinAriciul din ddlul Sutescilor, i Nemoiil, i CretenT, ri din dlul GArdescilor, i al ZlAtAreilor ot sud.
Vilcea, cu pArpArul, dupl obiceig, care virariciil este dat la acstA stint&
manAstire Inca mar dinainte vreme de r6posatul Constantin VodA Basarab,
ctitorul mAnAstiril, prin chrisovul Domniel Sale de la let. 7200, iar dupa
aceea i rUposatul Stefan Vod Cantacuzino ail intArit mAnAstiril acestA
milA, prin chrisovul DomnieI Sale de la let. 7223. 0 Inca ail mar adaos milA
ca BA mar iea manAstirea vinArici5 i din dlul Puzuriilor, ei de la Gioroc,
ei de la CacalecT, i de la Brativoescr, ot sud. Dolj, cu pArpArul, dupb. obiceiil.
Aqijderea sA aibA sfinta mAnAstire ei lude 20 scutitl ei apratr, dmenr strAinI
i fAra pricina de dajdie, pre carT menr gasindu-T, s I ducA la D-lor ispravnicil judetulur ca sA-1 cemeteze, ei fiind strAinl ei fAr de pricina, sA le dea

adeverinte pe numele ei chipul lor, dupa earl s li se dea ei pecetluiturT

de la Visteria Domniel Mele, spre a fi in pace i nesup6ratl de tote dAjdiile ei orinduelile Visterier; earl aceste mill le-ail avut stinta manAstire de
la totr fratiT Domni din urma pAnA acum, precum din chrisvele Domniilor
Sale, ce le-am vclut, Ne-am adeverit. Drept aceea dar, invrednicindu-Ne ei
pre Nor Domnul Dumne4eil cu domnia acegtir pravoslavnice TerT-Rumanesci, Ne-am milostivit de am innoit milele acestea ce se cuprinde maT sus,
sa le ODA intocmar ei nestrAmutat, earl BA fie sfinter manAstirr de ajutor ei
de intArire; pentru care egumenul sau alta rnenT al mAnAstiril BA aiba a
umbl ei a eerie vinAriciul tot de-odatA cu vinAricerir domnescr 0 sA. faca
clou6 catastir asemenea unul 'ca 0 altul, iscAlite fiind amindou Si de vinAriceril domnescr ei de omul mAnAstirir, ei BO, impreun stringnd baniT

vinAriciulur, ce este de platesc dajnicir, de vadra de yin po bani patru ei

ploconul de vadr un ban, dintiace0ia sA aibl a lu sf. mAnAstire de vadra
(Ate dor banT i parparul, dupa cum ail avut obiceitil 0 mai inainte- vreme,

iar cer-laltr &Ate dor banT de vadrA i ploconul Ate un ban sA-1 iea vinAriceril domnescr. Si am adeverit chrisovul acesta cu ins4T credinta Domnier Mele 16) Ioan Gheorghe Caragea Voevod, 1 cu credinta prea iubicilor
Domniel Mele fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod,
martorr find i D-lor cinstiV ei credincio1 boeril velitl ar Divanulur DomnieT Mele; pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic
de Tera-de-sus, pan Grigorie BrAncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica
Vel Logofa de Tra-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-dejos, pan Dumitraco Racovi0 Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu
Vel Vornic al patrulea, pan lordache Slatincanu Vel Logoft de Tera dejos, pan Costache Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic za
politie, pan Michalache Sutu Vel SpAtar, pan Costache Vlahut Vel Postelnic,
pan Atanasie Christopolu Vel Logofet al strAinelor pricinl, pan Nestor Vel

www.digibuc.ro

142

V. A. IIRECHIA

Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel Carninar, pan Dumitrache Manu Vel
Comis, pan Michail Vel Pitar, i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofet
de T6ra-de-sus; i s'a scris chrisovul acesta la intaiul an dintru intaia domnie
a Domniel Me le, aid in orakiul Bucurescl, la let. 1813 Martie 29, de Nicolae
Logofetel de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 76.)

80. Chrisovul bisericil ce se clice Cus-David.

CeT ce saviresc bunatatile cele de suflet folositdre i placute luT Dumneclen nu numaT in vidta acsta se laud i se bine-cuvintza, ci i dupl

petrecania lor le rmane nume nemuritre. Multi dar bunatatT stint cu

dobandi sufletsca mantuire, iar cea maT mare este
cad pte omul
milostenia ce se face atat la sfintele luT Dumneleti lacaurT, cat i maY
virtos la saracT, bolnavi i la scapatatT, pentru ca milostenia este virful
celor-lalte bunattT, cad rasbim cerul i rasbesce tocmaY la scaunul mariril lul Dumnelea, i celui ce face milostenia il zidesce laca in cer si-I
face mondri imperatieT cerescT i multi indrasnla iT face carre Dumne()ea, de vreme ce insul Domnul nostru Isus Christos se chezauesce qicdnd, ca: orY ce a! face unuia dintre acetT "'nal marl fratT, mie atT facut;

gijdererea i dupa. cuvintul SfintuluT loan ce face pentru milostenie: la

atata inaltime, qice, sue pre om milostenia! Drept aceea i eI robul stapanuluT me Isus Christos i Domnecleulul a OM faptura, I@ loan Gheorghe

Caragea Voevod, rivnitor fiiind aceOil mad facerl de bine qi voind a intari
cele cu cuviintli date mill pe la sfintele ILA Dumnegleti locaurT intru slava
a sfintuluT numeluT si i intru pomenirea NOstra, aflat-am i pentru 11posatul Misail monachul, ce a fost logoft de taina, cum ea Inca din mica

virsta sa a slujit Domnilor i teri! pana la virsta btranetelor, i engetancl la cele de Dumne4e6 placute, cu a sa agonisela, a inaltat done
sfinte bisericY aicl in Bucuresci, savirindu-le cu Val podba lor, ins&

una ce se chma, mahalaua HagiuluT, la care se cinstece i se praznuesce

hramul prea cuvieiseT maiceT nstre Paraschive! i al sfintilor maT marilor VoevocIT Michail qi Gavriil, i alta ce se numesce mahalaua CuqDavid, la care se cinstesce i se praznuesce hramul Prea SflnteT Prea Curate! StapaneT nstre de Dumnecleil Nascteire i pururea Fecire! Marie!
i slintul parintele nostru Nicolae Archiepiscop Mirilor factorul de mi-

nunT, unde a facut i 14 chili! spre locuinta a 24 femel sarace, obraze

ma! alese i calugarite, de a carora hrana i imbracaminte tot Misail
monachul a avut purtare de grija in vita sa; cum i dupa. stiritul s(M,
atat pentru purtarea de grija i chivernisdla acelor sarace, cat r}i pentru
a bisericelor orinduiala, air lasat epitrop i chivernisitor pre nepotul sC
reposatul Panait Babeanu biv Bel Sluger, care Sluger murind intr'acest an

trecut, ail lasat i el pre nepotul seri, credincios boerul Domnie! Mele Parra
Babeanu biv Vtore Vistier; care orinduiala acelor sarace cum qi a bisericilor
insciintandu Ne ca. se pazesce pe deplin, precum se afl i and era reposatul
Misail monachul i flind-ca pe langa acdsta orinduiala ce at facut acel

www.digibuc.ro

DOMNIA Lni IOAN CARAGEA.

BISERICA

143

rposat aU avut i mill domneseT, adec scutirea dreptelor bucate: stupT i

rimAtorT i vinul de vinariciii, cum i o pivnit de aice din BucurescI de
la prta domndsca din sus o tinea scutit de fumgrit, de cAminrit, de vam,

de vinul domnesc, de ortul valesc i de alte angariT, pentru ca s fie

pentru vinciare de vin i de rachik spre chivernisdla acelor grace; gijderea
scutie. la vremea oerituluT, cu pecetluitul domnesc, oT 200, i la vremea vilcarituluT, cand se va intimplk dup vremT, scutia vite 20; line& i lude 10,

strinl, scutiVT de tote dkjdiile i orinduelile cate es de la Vistierie peste

an in trk cari stint pentru adusul lemnelor pe la chili i pentru alte

i de la Vistierie amindou6 bisericile pe an talerT 80, de

biseria. &ate talerT 40, insA de patru on intr'un an, la fie-care an &ate
talerY 20, pentru crk tmae, unt-de-lemn i pentru imprtit la sitracele de
la chiliT; i iar lua. pe fie care an, cu pecetluitul domnesc, sare oca 2000
de la ocna Telega; gijderea i un om cinea., care este orinduit isprvnicel
spre purtarea de grip. i polganie la acele sArace, scutit i aprat de tote
dajdiile i orinduelile Vistieriel, cruia prin cercetare i se da adeverintA de
la D-luT Vel Vistier; precum pentru tote aceste mill_ i orinduelT ce maT
sus se arat Ne-am adeverit Domnia Mea, atat din chrisvele DomnieT Sale
Constantin Mavrocordat, i din chr.stivele altor fratl DomnI, i din chrisovul
DomnieT Sale rposatuluT Michaia Voda. Sutul dintru cea dint:MO domnie,
c maT sus numitul r6posat epitrop i ctitor Panait Bbeanu biv Vel Sluger,
cugetand la cele de Dumnedeu plcute, cu a sa agonisdla a prefActit in
zidire de Ott% una dintre aceste dou bisericT, adec cea din mahalaua
Cg-David, ce era. de lemn, in care se afl i sf. icnA a Prea CurateT Sta.panel nstre de Dumneclett Nsctre factre de minuni, i ati zidit i
12 chiliT, iarAT de patra, in carT s lcusca alte 24 calugarite i femeT
sarace vtlduve, a cArora purtare de grija i cAutare s li se pazsca tot de
numitul ctitor, ca ci celor-lalte, atat in viata sa cat i dup mrte,T, lsand
epitrop i ctitor iar din ndmul sn, mirenT, iar nu calugArl, find biserici
la care se AA locuind calugarT i srace vkluve, precum a dat pentru
acsta. i r6posatul Metropolitul tdriT Chir Grigorie archiersa carte, cu
gezamintul acesta, facut de la lett. 1773 Iunie 1, i cu volnicia ctitoruluT
s zidsc biserica i chiliile acestea i s pAzOsc a. gezaminturile ce prin
cartea Prea SfintieY Sale in ge ponturY cuprinde nestrAmutat, Wand i
Preaosfintia Sa doT preq, ca s fie nesup6ratT de orinduelile djdiilor
posluaniT; lu

preotescT, i s'ari

intarit prin chrisovul domnesc tote eke se cuprind in

cartea rUposatuluT Metropolit, fiind cu bun& orinduialk cum i cele vechT

mill, spre a se pazi in tt vremea nestrlimutat; cand atunci sal maT adaos
milA domndsca bolovanT Bare 100, carT sa iea pe tot anul cu pecetluit, iar
de la Telega, ca sh fie pentru chivernisla i ajutorul saracelor ue la chiliI;

acijderea ci pentru doi preq i un diacon ce vor fi la acdsta sf. biserick

O. fie nebfintuiV despre rindul dajdiilor preotescT i de ploconul MetropolieT,
ca s 1)60, sluji sfinteY bisericT; iar dupa ce a savircit facerea bisericiT din
mahalaua Cu-David, fcnd-o de ptra peste tot, de zid, i infrumusetAnd'o

cu tOte cele trebuinciOse pod*, ind i 14 chiliT de ptr fac6nd imprejurul bisericiT, in care chilil Jocuesc acele sarace, I s'ati maT adaos acst
milA s E.ib a. a lua din .vinttriciul domnesc din sud. Ialomita de vadr po
banY doT cu parpArul de la cite viT lucratre se afl pe la acel timp cu

www.digibuc.ro

144

V. A. IIRECHIX

let. 1792 in plasa Stelnica, Lichiresci, Slobodia si orasul, iar la altele ce

se vor maT sadi sA nu aibA a face, ca sA fie pentru cheltuelile bolnavilor
ce yin de pe aiurea si nAzuesc la ajutorul Prea SfinteT StApaneT nestre de
Dumnedeti NAscetere, a cArora cheltuialA si purtare de grij '. iarAsT de cAtre

numitul epitrop se sAvirsesce; asijderea sA maT iea Inca un ban de vadra

din plAsile ce se aratA maT sus, care i earl facut prostichitt de Domnia Sa
fratele Alexandru VodA Moruz si s'aii intarit si de fratil Domni din urml.
DecT invrednicindu-Ne si pre NoT Domnul Dumnedeil cu domnia acestiT
crestinescT led, am bine-voit si, printr'acest domnescul Nostru chrisov, II
intArim tote milele ce se cuprind maY sus, pentru care rugam si pre alp
frac( DomnT, earl in urma NestrA se vor invrednici cu domnia acctiT pravoslavnice erT, sA bine-voiascA a-T innoi si a intari milele acestea, ca si ale

Domniilor Sale mill si facerT de bine sl fie in urna de altil Iinute in semA;
si am adeverit chrisovul acesta cu insAsT credin0 Domniel Me le Ice loan
Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubItilor DomnieT Me le fiT,
Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT {find si
D lor cinstitT si credinciosi boeriT velig aT DivanuluT DomnieT Mele : pan
Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tra-de-sus,
pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie (Mica Vel Logofet de
Tra-de-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Dumitrasco
Racovi0 Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Costache Sutul Vel Batman, pan Michalache Manul Vel Vornic
za politic., pan Michalache Sutul Vel SpAtar, pan Costache VIAhut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logofet al strlinelor pricinT, pan Nestor
Vel Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel CAminar, pan Dumitrache Manul
Vel Comis, pan Michail Vel Pitar si ispravnic; si s'ail scris chrisovul acesta
la anul dintAiti dintru inthia domnie a DomnieT Mele, aid in orasul scannultil Domniel Mete Bucuresci, la nascerea DomnuluT Dumnedeti si MantuitoruluT nostru Isus Christos 1813 Martie 30, de Nicolae Logof6t de Divan,
si trecutA in condicA de Hie Murgulescu Logofet za Divan.
(Cod. XIX, fila 77 v.)
81. la) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlachseoe.
D-ta Vel Logofete de Tera de-sus, dup arAtarea ce Ne facT printeacestA
anafora, bine-voind Domnia Mea si poruncim sa se facA acestiT bisericT
ot mahalaua VerguluT cartea DomnieT Mele, cuprindetere de milele ce se
arata maT jos.
1813 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
Prea Inaltate Dennne,.

Dupa luminatA porunca InaltimeT Tale, ce ni se (IA la acestA jalbA a preo-

tilor si epitropilor de la st bisericA ot mahalaua ce se dice a VerguluT, de

aid din BucurescT, unde se prAznuesce hramul sf. Dimitrie isvoritorul de

www.digibuc.ro

DOMMA LIA LOAN CAR,A612A.

131SgRIOA

145

mir, ce este zidire domnsca, Meath, de rposata Demna Ancuta, Wend cerce-

tare, m'am pliroforisit ca de la Maria Sa rposatul Alexandra Voda Ipsilant

din domnia clintiU s'a gasit in condica DivanuluT ca az avut milli, de o
suta bolovani sare de la cell i lude patru, emenT far& pricina de dajdie,
care si acel sinet find rpus, i altele ce ()ice ca a.5 mat avut, dup jalb
ce a dat la let. 1810 la Divanul t6riT, facendu-se cercetare, i dupa condica
DivanuluT, i-al dat sinet s i se pazsca acesta mil; osebit ail mat avut
orinduiala de la luminatiT DomnI ca s iea cate talerT 5 pe liana de la carvasaraua vamilor, precum si pentru acsta vcluiti anaforaua intarita, de Maria
Sa Constantin Voda Ipsilant, cu let. 1803 Aprilie 1; ci la cererea ce fac
de a se innoi i de Maria Ta, arat InaltimiT Tale, si rrnane la milostivirea
Marie! tale.
1813 Martie 30.
Vel Logoft.
(Cod. LXXV1, fila 20)
82. Ith loan Gheorghe Caragea Voevod.

Dup. aratarea ce Ni se face printeacest anafora de catre D-luT Vel Logofe'tul de Tera-de-sus, bine-voind Domnia Mea, poruncim ca la vremea de
merticele de sare sa se dea i acestiI sf. manastirl BistriteT cate oca cincT
mit Bare pe an, drept medic, cum se da i altor manastirT; sa incopa a i se
da de la anal viitor inainte. 1813 Aprilie 5.
Vel Logofet.
(Pecetea gpd.)
Prea lnaltate Dmne,

Dupa luminata porunca Inaltimil Tale, ce ni se da la acest jalb a ea

viosuluT Iosif archimandritu egumen sf. manastirT BistriteT, facend cercetare,

vcluiil in chrisov ca nu are manstirea orinduita vre-o mila de sare, deck

numaT un schit al manastiriT are rinduitT 50 bolovanT sare de la ocne; ci
fiind-ca la acesta manastire se Oa din cele de frunte domnesca, cu cuviinta
este ca, la vremea cand se dail merticele la obraze i manastirT, sa, se dea
i acestiT manastirT cinci, sese mil oca, a fi pentru trebuinta manastiriT, sail
precum va lumina Dumnecleil pe Maria Ta se va da porunca.-1813 Martie 31.
Vel Logof6t.
(Cod. LXXLII, fila 473.)

83. Carte de mild a sf. mandsliri Sinaia din sud. Prahova.

Fiind-ca sf. manstire Sinaia din sud. Prahova, atat prin alto cartI ale
fratilor Domni de maI inainte, cat si prin cartea MarieT Sale Constantin
Voda. Ipsilant, cu let. 1803 Octombre, ce o vclum Domnia Mea, a avut
mill vama din patru jot de la sborul ce se facea la vremea culesuluT de
viT in valea Negovenilor, pe mbsa AcestiT mnstirT, far de a se arnesteca
vamcsiT la aceste 4 joT, care sbor, find ca, de la o Vreme incece mutanduse de se facea maT in jos, adeca la UrlatI, vinerea in totT aniT, are prigonire
egumenul cu vamesiI Urlatilor, nevrend a-T lasa sal! iea vama de la acest
Analele 4. B.

- Dm. 111. - Memorlik Seq. Istorice.

10

www.digibuc.ro

146

V. A. IIRECHA

sbor, pricinuind a s'ati mutat de la Negoveni la Urlap; pentru care poruncim Domnia Mea ispravnicilor judetuluT ca sa cercetap si, de se pte muta
sborul acesta a se face iarAsT la NegovenT pe mosia manastiril, unde se
face& maT dinainte, sa avep a-1 si mute, si sa se urmeze mila manastiriT,
all lua adeca vama din 4 joT de la sborul acesta; iar de nu se pte muta,
fiind-ca vamesiT Urlatilor nu pot ave nici un cuvint a isterisi pre manastire
de mila privileghiuluT ce ag avut, cacT de si s'a mutat sborul acesta de la
1sLegovenT la Urlap, dar mantistirea nu avea har de la DomnI locul acela
uncle se face& sborul, ci vama de la acel sbor, atuncea va reman a se
face la Urlap, unde s'a mutat de se face acum, ci manastirea sa-sT iea vama
din patru vinerT, dupa privileghiurile domnesoT ce are pentru acest har al
vamiT sboruluT, far de a se amesteca vamesiT intru nimic la vama acestuT
sbor din 4 vinerT, si D-vOstre ispravnicilor aT judetuluT sa facetT pre vamesT

a 11 urmatorT de a nu sta cu impotrivire de la sborul acesta; i saam receh

gpd.
1813 Aprilie 1.
Vel Logofet.
(Cod. LXXV, fila 59.)

84. Cartea sfintel mandstiri, Balcovul ot sud. Arges.

SfinteT si dumnecleesciT manastirT Bascovul ot. sud. Arges, unde locuesc
maid calugarite, ca FA alba volnicie cu acsta carte a DomnieT Mele si sa
iea din vinariciul domnesc dintr'acest judet yin vedre 100 si, la vremea
dijmarituluT, sa, scutsca stupT 100; asijderea sa aiba a pn si hide 6, omen!
strainT, far de bir si far de galcOvA, carl sa, fie in pace si ertatT de tote
dajdfile ce vor esi de la Vistieria DomnieT Mele in tera, de nicT unele val

si suprare sa nu aiba; carora omen!, dupa cercetarea ce se va face de

catre ispravniciT judetuluT, de vor fi cu adevrat strain!, sa li se dea
pe numele si chipul lor adeverinte, dupa care sa li se dea si pecaluiturT

gpd. de la Vistierie, pentru ca, find saraca acsta manastire si far de nicT
un ajutor de nicairea, ail avut aceste mill si de la alp frap DomnT de mai
inainte, prin carple Domniilor Sale, ce le vclum Domnia Mea. Drept aceea
Ne-am milostivit si Domnia Mea, de am intarit mila acsta mal sus aratata
si poruncim la top de obste, ca sa se pazeisca nestrainutat; intealt chip sa
nu fie, ca asa este porunca DomnieT Mele; i saam receh gpd.-1813 Aprilie 1.
Vel Logofet.

(Pecetea gpd.)

(Cod. LXXVII, fila 69.)

85. Cartea lui Gheorghe, dintdreful de la sfinta bisericd domndscd din

oraqul Pitesci sud. Argeq, a-qi scan, vindricia fl difindrit.
Dat-am cartea DomnieT Mele luT Gheorghe, carele se OA slujind &aria-

ret la slinta biserica domnsca din orasu1 Pitestilor sud. Arges, ca sa fie
scutit si aperat de dajdie, sa scutsca si drepte bucatele luT de vinariciii
i dijmarit, care acsta mill ail avut-o numitul si prin sinetul gpd. ce-1

www.digibuc.ro

DOMNIA LUI IOAt4 CARAGEA. - BISERICA

141

vdum Domnia Mea. Drept aceea Ne-am milostivit si Domnia Mea, de i-am
innoit mita acdsta de scutlA, pentru care poruncim la toti cAti se cuvine

ca sa se pazesca intocmai i al% stramutare; i saam receh gpd.

1813

Aprilie 3.
(Cod. LXXVII, fila 69 v.)

86. Chrisovul mcineistira de la satul Vesi:-de-ei:, ce se chdtnet Sloboclia NJ.

Enache, sud. Ialotnia, pentru tnilele ce are.
Sfiintei si dumnedeesceT manastirT de la satul VaT-de-eT, ce se chemil
Slobodia luT Enache, de lAnga Slavica, pe apa IalomiteT, undo se cinstesce

si se praznuesce hramul sfintilor si marilor Voevodi Michail si Gavril,

proci pez plotnie, care manastire este zidit si inaltata din temelie de crestinul rposatul Mateill Basarab Voevod, ce este data si inehinata metoh
si sub ascultarea sf. manastirT de la Sfetagora, ce se numesce Doheaiariil,
hramul sf. Archanghel, si cuviosuluT egumen Chir
si tuturor
parintilor calugarT cati vor fi locuitorT intru acsta sf. manastire, ca BA fie
sf. manastirT in dlul Naenilor din judetul Sacuenilor 33 Opine de vie
si cu 13 stinjenT de movie, ofi-clta se va alege dinspre tot hotarul, care
viT sunt tote unele llnga altele si ingradite imprejur, pentru ca aceste
pogne de vie este drSpil movie a sf. manastirT, Irma jumatate sunt cumOrate de re'posatul Matelot"' Voda, iar jumatate stint cumprate de parintii
calugarT de la acsta mAnastire, cu banT din venitul manastiril, de la megiesT

din NaenT si de la MOT cu zapisele lor, de le tine sf. manastire de atuncT

pana acum, de &and a fost cursul anilor 7132, tot cu buna pace, far de
nicT o gliceva. i iar sa fie sf. manastirT ce eerie maT sus mila de la
Domnia Mea, sa aibri a lua in totT aniT de la ocna Slanic mertic de sare,
pe an bolovanT 150, si sa o duca ori-unde le va fi voia lor, la ce vad ar
vr, sa o vinda, saS sa o trcA, si s alba pace de catre vamesiT ce vor fi

de giurume de sare si de tta cheltuiala ce ar fi de catre tot! vamesii,

nimic val sati bantuiala de tote cate s'au dis maT sus sa nu aiba. Si iar
sa fie sf. manastiri mila de la Domnia Mea, sa aiba a lua in top aniT din
vinAriciul domnesc din judetul Sacuenilor pre an taleri 100; asijderea
s. aiba a tine) si lude 30, tnenT strain!, carora luAndu-le adeverinte de la
ispravniciT judetuluT pe numele si chipul lor, sa le duca la Vistierie, ca s
li se dea pecetluiturT gpd., spre a fi in pace si ertat1 de tote dajdiile ce
ar esi peste an de la Vistieria Domniel Mele, sa fie pentru trba si poslusania sf. mAnastirT; sa scutscA si de oerit ol 250; pen tru ca aceste mill
le-at avut sf. manastire de la toti ceT maT dinainte fratT Domni, precum Ne
pliroforisitn Domnia Mea din chrisvele Domniilor Sale. DecT invrednicindu-Ne Domnul Dumnedeil si pre Nol cu domnia acestiT pravoslavnice t6ri,

am bine-voit de am innoit i am intarit milele de mal sus aratate, ca sa

i se pazdsca nestramutat; pentrv qace poruncim Domnia Mea la top de
obste nicT un fel de supe'rare sit nu facep; si am intarit chrisovul acesta
cu insA.l credinta DornnieT Mele I Joan Gheorghe Caragea Voevod i cu
credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, si cu tot sfatul cinstitilor si credinciosT boerilor

www.digibuc.ro

148

v. A. URECHIA

velitT ar DivanuluT Domnier Me le: pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan
Radu Golescu Vel Dvornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel
Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofat de Tera-de-jos, pan Radu Slatineanu
Vel Dvornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovita Vel Vornic al treilea,
pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Grigore Slatineanu
Vel Logof6t de Ter& de-jos, pan Constantin Sutu Vel Batman, pan Michalache SL4u Vel Spatar, pan Costache Vlahutu Vel Postelnic, pan Atanasie
Christopol Vel Logoft al strainelor pricinT, pan Nestor Vel Clucer, pan

Alexandru Mavrocordat Vel Caminar, pan Dirnitrie Manu Vel Comis, si

ispravnic pan Gheorghe Slatinnu Vel Logofet de Tera-de-jos; i s'ari scris
chrisovul acesta in anul din tairr dintru into.ia domnie a Domnier Mele, aici
in orasul scaunulul Domniel Mele Bucuresci, la anil de la nascerea Domnulurnostru Isus Christos 1813 Aprilie 3, de ChiriO. Logoft de Divan.
(Cod. LXXV11, fila 127.)

87. Ca/rtea schitului Cornettd, de milele ce are.

Fiind-ca schitul Cornetul din end. Arges, unde se cinstesce si se praznuesce
hramul taierir capuluT sfintulur prooroculur i inainte mergtor Ioan Botezatorul, se aflA chinovie de paring calugarasT sihastri cu staretul lor, care
schit prin chrisve clomnescI ale reposatilor Domni de mar inainte, earl
le v6clum i Domnia Mea, afi fost miluit cu c,lece ennenT din cimenil ce sunt
secltorT pe mosia schitulur Copacenir i cu 100 bolovanT sare de la Ocnele

Marl sud. Vilcea, cacT acest schit se OA la loc cu anevoe de a se hrani

parincir calugarasT. Drept aceea dar, invrednicindu-Ne Domnul Dumnecleil

cu domnia acestir pravoslavnice Orr i aratandu-se parintir cu jalba, am
orinduit de ail cercetat D-lur Vel Logoft de Tera-de-sus i prin anafora
Ne-al facut aratare, cA jalba le este adev6rata i cA schitul este vrednic de
ajutor. Ne-am milostivit dar i Domnia Mea i, printeacsta carte ce dam
schitulur si cuviosulur
staretul, cu parintil sihastri de

acolo, de am innoit si am intarit acsta mila de emenT (pee din meniT

septorT pe mosia Copacenir a schitulur, ca sA fie ap6ratT i scutitT de dajdie

si de orl-ce podvecIT i angariT, spre a fi pentru ajutorul acestur schit, pi

osebit sA alba de la Ocnele Marl din sud. Vilcea a lue, pe an Cate una
suta bolovanT sare in natura, a le fi pentru mancare, O. nu cumpere, care
sare sa incpa, a se da de la anul viitor inainte, ca sa fie sfintulur schit de
ajutor i de intarire, iar Domnier Mele i parintilor Domnier Mele vecrnica
pornenire. Rugam dar si pre altr fratT luminatT Domnr, ce vor fi in urma
Nstra obladuitorir acestir pravoslavnice Orr, sa bine-voiasca a innoi si a
intari acsta. milA, ca si ale Dornniilor Sale mill si facerT de bine sa, fie in
1813 Aprilie 2.
urma de alVT tinute in sma; i saam receh gpd.
(Cod. LXXVII, fila 46)
88. Cartea schitului Skinisdra de milele ce are.
Fiind-ca schitul StanisOra din sud. Arges, unde se cinstesce si se praznuesce hramul sf. marelur mucenic Gheorghe si este chinovie de parin0

www.digibuc.ro

DOMNIA LIII IOAN CARAGEA.

BISERICA

149

sihastri cAlugtirasT cu staritul lor, se af1 intre muntl cu petre, cu anevoe

de hran i la Ice depArtat de locuinta Omenilor, care schit fiind sArac desAvirsit, far de nicl un venit de nicAerT, a cerut mila Domniel Mele a fi
ajutatl la lipsa lor, si dui:a cercetarea ce a fAcut D-luY Vel Logofetul de

Tra-de-sus, prin anafora att fAcut aratare Domniel Male el jalba le este

adeverata si cA locul este cuviincios de ajutor. No-am milostivit dar Domnia

Mea i , printeacestA domnesca a NestrA carte, ce o dAm la mna cuviosulul

staret Sava Schimnicu si a parintilor sihastri ce se aflA acolo, le harAzim

mila acesta, adecA: sA aiba a tine lude lece poslusnicl, a le fi pentru slujba
schitulul, spre a le inlesni trebuinta hraneT lor, earl sA fie ape'ratl de dajdie
si de ori-ce podve4T si angaril; asemenea sA aibA a 1u pe an de la Ocnele
Marl 4.000 oca sare in naturA, a le fi pentru mncare, sA nu cumpere; deosebit sA aibA a lu e. pe lunA de la vama Pitescilor una oca luminArl de
cerA i una oca de unt-de-lemn i o jumAtate oca tArno.e, care sA urmeze a
le da vamesil preste baniT cAmArel; care acestA milA de sare i de la vain&
sA li se dea de la luna luT Ianuarie 1 a anulul viitor inainte. Drept aceea
intArim mila acsta, ca sA se pazesca intocmal si farA strAmutare, a fi Domniel Mole si parintilor Domniel Mele veclnicA pomenire. Rugam dar i pre
all fratl Domni, ce vor fi in urma NestrA oblAduitorl acestil pravoslavnice
terT, ca sA innoiascA i sA intArescA acestA milA, de a fi si Domniilor Sale
veclnicA pomenire; i saam receh gpd. -- 1813 Aprilie 2.
(Cod. LXXVH, fila 63 v.)

89. Cartea schitului Bradu din sud. Vilcea de milele ce are.

Sfintulul si dumnecleesculuT schit Bradul din sud. Vllcea si alugarasilor
sihastri de la acest schit, ca sA aiba volnicie cu acestA carte a Domniel
Mele a gsi lude doT din emenil strAini, pre cariT, gAsindu-T, sA-1 dud la D-lor
ispravnicil judetuluT, ca sA-1 cerceteze, si find strAinT cu adeverat, sA le dea

adeverinta pe numele i chipul lor, dupA care adeverintA sa li se dea i

pecetluiturl gpd., ca sA fie in pace si nesuperati de tote djdiile i orin-

duelile VistierieI, spre a-sT pute sA-sl caute de poslusania cAlugarasilor sihastri; aijderea sA scutescA i la vremea dijmAritulul stupl i rimAtorl 50,
si la vremea oeritulul ol 500; earl aceste mill Ne-am adeverit Domnia Mea
cA le-au avut de la fratil Domnl de mai' inainte, precum prin cartile Domniilor Sale ce am veclut Ne-am adeverit; drept aceea Ne-am milostivit si
Domnia Mea de le-am dat acestA carte a Domniel Mele, prin care poruncim
ca sA li se pAzscA milele acestea, ce se cuprinde maY sus, nestramutate
tot-deauna, nimenT intru nimic superare Ed nu le facA peste acestA carte, cA
ash este porunca Domniel Mele; i saam receh gpd. 1813 Aprilie 2.
Asemenea carte s'ati fAcut schitulul Isvorul Frumos din sud. Vilcea.
Asemenea carte s'aii fAcut si schituluT Ezerul din sud. Vilcea.
(Cod. LXXVH, fila 67 v.)

90. Cartea la tra preo(I paznici la biserica domnsc4.

Dat-am domndsca NOstrA carte la treT preoti, ce stint paznicl la sfinta i
dumnesleesca bisericA domnesca din orasul Piteseilor, uncle se cinstesce si

www.digibuc.ro

150

V. A. IIRECBIA

se praznuesce hramul sfintuluT mareluT mucenic Gheorghe, ca s fie acestY treY

preotT si casele lor in pace si ertatT de birul preotesc si de tote altele eke
vor esi de la Visteria DomnieT Mele peste an in Ora si pe preop, de nici
unele nicT o suprare sa nu ail* asijderea si ale lor drepte bucate sa. fie
scutite si aperate, stupiT i rimtoril eittl vor ave de dijmarit, si vinul ce
vor face in 6 pogOne de vie sud. Muscel i Arges aperate de vinaricid, pentru ca mesa mil& a avut-o numita preotT de la fratiT DomnI de maT inainte,
precum si din cartile Domniilor Sale Ne-am adeverit. Drept aceea, Ne-am
milostivit si Domnia Mea de le-am innoit acesta mil, ca A li se pazesca
nestramutat; pentru care poruncim D-vOstre ispravnicilor al judetuluT i
altor slujbasT, ce vor fi orinduitT verb cu ce slujba pe preotT, i D-vestre boerT
dijmarT vinaricerT, i tie judetule de acolo, veglend cartea Donmiel Mele, supeirare de nimic IA nu le facetT, ca as este porunca DomnieT Mele; i saam
receh gpd. 1813 Aprilie 5

(Cod. LXXVII, fila 67 v)

91. Cartea schiturilor ce sunt sub muntele eel mare al Coziei.

Dat-am cartea DomnieT Mele sfintelor si dumnegleescilor schiturT, ce sunt

sub muntele cel mare al CozieT, care se chema Schitul de dupa, Turn si
schitul Patio ot sud. Arges, unde se cinstesce si se praznuesce sfintele hramurl Vovedenia Prea SfinteT Nascetere de Dumnecied si Pururea FeciOreT
MarieT si sfintiT mal marT Voevocll Archistareg Michail si Gavriil, si tuturor
parintilor calugarasT atT se afla lacuitorT la aceste sfinte lacasurT, ca sa le
fie lor mil de la Domnia Mea, A iea la vremea prazniculuT de la Visteria
Domniel Mele, in totT aniT, eke talerb 30, ca sa fie pentru cheltuiala prazniculuT, si FA aiba a scuti de dijmarit stupT 150, i de oerit oT 250, si de
vinaricid pogene 5, drepte bucatele sfintelor schiturT; s alba a tine si lude
4, emenT strainT, pre earl, gasindu-T, sal duca la D-lor ispravniciT judetuluT,
carora facendu-li-se cercetare si find far de pricina de dajdie, li se vor da

si pecetluiturile Domniel Mele, de a fi in pace si nesupratl de dajdie si

de podveclT si angaril; pentru ca find aceste sfinte schiturT la un loc de
munte, far de inlesnirea hranel lor, ad avut aceste mill si de la reposatiT
Domni de maT inainte, prin chrisvele Domniilor Sale, earl le velum si

Domnia Mea. Drept aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnegled cu domnia

acestil pravoslavnice terT, am bine-voit Domnia Mea de am innoit si am

intarit acesta mila printeacesta carte a DomnieT Mele, ca sa fie Domnieb
Mele si reposatilor parintilor Domnieb Mele vecinica pomenire. Rugam dar
si pre altT fratT DomnT, ce vor obladui in urma NOstra acesta pravoslavnica

Ora, ca s intaresca si sa innoiasca mila acsta si cu cartile Domniilor

Sale, ca si ale Domniilor Sale milT si facerT de bine la asemenea locurT sa

fie cinstite si tinute in sem; i saam receh gpd. 1813 Aprilie 5.

(Cod. LXXVII, fila 68 v.)

92. Chrisovul mandstirii Coziei de milele ce are.

SfinteT si dumnegleescel mbUtirl Coziel, unde se cinstesce fti se praz-

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA LOAN CAR1GEA.

BISERICA

151

nuescs hramul prea sfintel i nedesparpeT Troite, ea sa fie sf. manastiff

mila de Domnia Mea, s. aiba a lu vinariciti de pe cnoaia mAnAstiriT Ramblea ot sud. Argea, i CalimanesciT, i CatesciT sud. Vilcea, i Orlea, i Divistrip. sud. RomanatI, i PrAstol, i Girdanul sud. Mehedintl, pentru ca acest
vinaricia dintr'aceste &Hurl le-at fost dat ai a fost miluitA sfinta acsta
mAnastire Inca de maT inainte vreme de altl reposatT DomnT cu chrisvele
Domniilor Sale, earl chriseve, din intimplArile vremilor facendu-se resmerita, ascunclendu-le prin peaterT, ar fi putreclit, i artnd pricina acesta
DomnieT Sale reposatuluT Michaia RacovitA Voevod, Domnia Sa le-aa intarit mila acsta, cu chrisovul DomnieT Sale ot. let. 7251, ai In urmA i alt1
Domni, precum pentru acesta Ne-am adeverit din chrisvele DomnieT Sale
Alexandru Cehan Voevod ot let. 1753. DecT invrednicindu-Ne Domnul
Dumnecleii ai pre NoT en domnia aceatiT pravoslavnice Teri-Rumanesci ai
velend Domnia Mea chrisvele tuturor fratilor Domni de maT inainte c
ati avut acsta mila, precum din chrisovul DomnieT Sale fratele Alexandru
VodA Moruz, ce-1 vNum, cu let. 1793' Iunie 17, i din chrisovul DomnieT
Sale reposatuluT Constantin Voda Hangearlaul, ce-1 vNum, cu let. 1798

August 17, Ne-am adeverit, Ne-am milostivit Domnia Mea de am dat ai

am innoit mila acsta i printr'acest chrisov al DomnieT Mele, ca sA aibA
acest sf. rnanastire a lu vinAriciul din dlurile ce scrie maT sus, insA
emeniT manAstiril, cart vor fi trimeal sA stringA acest vinAriciti, s aibh a
umbli ai a scrie vinariciul tot de-odata cu vinariceril domnesci i sa fax&
dou catastiae asemenea unul ca i altul, iscAlite find amindoue de vinAriceriT domnesci [id de emeniT manstiriT, i aai impreuna stringend baniT
vinariciuluT, ce este de plata de platesc dajniciT, de o vadra vin po banT
4 ai ploconul de nume, din cad banT s Mb a lila sf. manAstire de vadrA
cite doi bani ai parparul, dupa, cum au avut obiceia de ati luat i mal
inainte, i vinariceriT domnesci a alba a lu iarAaT cite doT bani de vadra
ai poclonul de nume, dupA cum li se va cuprinde in cartea domnsca ce
li se va da la mina de slujba vinariciuluT; i iarAl sa aib a. a ha sf. manastire, de la ceT ce vor fi avnd vil pe moaia mAnAstirg, otaatina pamintulul, dupa obiceit, din done- clecT vedre yin o vadrA, insA pentru otaatina
yin sa lea iar nu bani; aaijderea sa aiba a tine i lude 20, OmenT strAinT,
fAra de pricina de dajdie, ce i-at avut i liana acum, cArora dupa cerce tarea ce li se vor face de catre ispravniciT judetuluT, find strAinT cu adeverat, sa li se dea adeverinta pe numele i chipul lor, dupa care sa li se
dea i pecetluiturT gpd.; deci i Domnia Mea am dat acest chrisov al DomnieT Mele me sus numitel manAstirT, ca sA-0 iea acsta mila, nepopritA, ea
sa fie sfinteT mAnAstirT de intarire i chivernisela in totl anil nesmintit
ai fAr de zaticnire, iar Domniei Mele vecinicA pomenire. Si am intarit chrisovul acesta cu insaaT credinta DomnieT Mele I6i Ioan Gheorghe Caragea
Voevod, i cu credinta prea iubii1or DomnieT Mele fiT, Gheorghe Caragea
Voevod, Constantin Caragea Voevod; martorT find i D-lor cinstitT i credincioai boon veli1 aT DivanuluT Domniel Mele: pan Constantin Filipescu

Vel Ban, pan Radu Golescu Nrei. bvornic de Tera-de-sus, pan Grigorie
Brincoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus,
pan Radu Slatineanu Vel Dvornic de Tra de-jos, pan Dumitracco Racovita
yel Dvornic al treilea, pan Istrate Kretzuleseu Vel Dvornie al patrulea,

www.digibuc.ro

152

V. A. UREMIA

pan Iordache Slatineanu Vel Logofet de Tora-de jos, pan Costache Su tu

Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Dvornic za politie, pan Michalache
Sutu Vel Sptar, pan Costache Vlahuta Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel LogofAt al strainelor pricini, pan Nistor Vel Clucer, pan Aleco
Mavrocordat Vel Caminar, pan Dumitrache Manul Vel Comis, pan Michail
Vel Pitar, si ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus; i
s'ati scris chrisovul acesta intru intaiul an al Domniel Mele, in orasul BuNrescilor, iar de la nascerea lut Christos 1813 Aprilie 6, de Nicolae Logofet
za Divan.
(Cod. LXXVII, fila 73.)

93. Cartea bisericel DobroOscit de la sud. llfov.

Dat-am cartea Domniet Mete sfintet si dumnecjescet bisericl Dobrosescit
de la satul Tartasescit sud. llfov, uncle se praznuesce hramul Adormirit Prea
Sfintel NAsctere de Dumnecleti si a sfintulul ierarch Nicolae, i qcdlei ce
se afla la numita biserica, ca sa aiba, milk de la Domnia Mea a tine pentru

treba i posluania sfintet biserict si a sclet lude 12, ement straini si far
de pricina de dajdie, pre cart acum sa-I aduca din strainatate, insa 1 ude 6
at bisericil si lude 6 at scelet, find-ca acsta mil& a avut-o si de la altt
frati de mat inainte, precum Ne pliroforisim Domnia Mea din cartile Domniilor Sale, ce le voclum; drept aceea si Domnia Mea, milostivindu-Ne, am
intarit mila acsta, ca sa se pazscA nestramutat, pe cart aceste lude gasindu-T, dupa cercetarea ce li se va face, find strAini si far de pricina, sa
li se dea i pecetluiturile Domniet Mele, spre a fi in pace i nesuperatl.
Pottim si pre alti frati Domni, ce in urma Nestra se vor in vrednici cu domnia
acestit pravoslavnice t6rT, s bine-voiascA a innoi si a intari mila acesta ca

un loc cuviincios, pentru care poruncim Domnia Mea niment intru nimic
supArare sa nu faca, ca asa este porunca Domniet Mele; i saam receh gpd.
1813 Aprilie 8.

(cod. LXXVII, fila 68.)

94. Chrisovul schitului Cernicch din sud. Ilfov.

Tote facerile de bine si milosteniile eke savirsesee eine-vasi sunt primite inaintea lut Dumneleti, iar mat virtos eatre cet ce a parasit lumea

0.5 alergat in pustietatt si in locurt osebite, ca sa petrca vieta increrescA

0.
intru posturi qi intru rugaciunt, neadormiti cliva
neptea, cart neincetat
se rega pentru Imperatl, pentru Domni i pentru toti pravoslavnicii crestint, cu cale este a mAngai pre dinsit la rabdarea lor si a-I ajuta la trei

fi; i

buintele, cart ea nisce emeni in cat sunt vii pre pAmint urmza a aye
eresT-care hranA a vietel lor, i asupra trebuintelor lor, ca sa pta 11 nebiruiti pan& in sfirsit de slabiciunea firh omenesci. Drept aceea dar i Domnia
Mea, dupa ce Ne-am adeverit de vieta euviosulul staret Chir Timoteiii,
ucenicul reposatului cuviosulut staret Gheorghe din schitul Cernica ot sud.

www.digibuc.ro

DOMNIA LITT IOAN CARAGEA.

BISERICA

153

Ilfov si a parintilor calugarT ce sihastresc impreuna acolo, car! pang acum

se aflail in numr
cum ca. petrecerea si orinduiala vie
tuiriT lor este vrednica de lauda, pazindu-se chinovion dupa, rinduiala SfetagureT si dupa asezarea cannelor Sfintilor ParintT, si cum ca Die! un venit

nu ail la cele trebuincise lor, DIA numaT tta nadejdea le este la mila
crestinilor, am bine voit, si nu numal am innoit si am intrit tote milele
ce al avut cu chrisvele ce le vclum ale fratilor DomnT de ma! inainte,

ci, dup evlavia ce avem catre sfintele luT Dumnecleil locasurT si maT virtos
catre linistita vidta a parintilor chinoviatT, am si ma! adaos mill de la Domnia

Mea, preeum maT jos se arata, de a le ave tot-deauna, ca la un schit ce se

pazesce chinovion cu deosebire din altele, adeca sa li se dea pe tot anul
de la Visteria DomnieT Mele, insa talerT 200 la li inthiti Octombre, i talerT
100 la cli intAil de Mali'', carT ban! A fie pentru cojce, incaltaminte la toil,
i pentru resl-carT hrAnT a vietiT lor; asijderea sa aiba a tin si lude 40
scutelnicT, insA lude 28 omen! strain! si fail pricina de dajdie, ce i-ail avut
dupa chrisve, i lude 5 dupl. catastihul VistierieT, ce i-ail avut cu deosebita
carte, si lude sOpte, strain!, earl s'al harazit de catre Domnia Mea sfintuluT
schit, ca sa-T aiba pe 30 pogonarl si pe 4ece clArvarT, carora, dupa adeverintele D-lor ispravnicilor judetuluT, sa li se dea si pecetluiturT de la Visteria DomnieT Mele, spre a fi in pace i nesuptIratT; sa scutesca orT-ctite oT

va ave sf. schit, drepte bucate ale sale, de oerit ; pentru car! poruncim

slujbasilor orT-ce vor aye oerit, orT in credinta, orT cumplrat, sa, nu supere
schitul cu a cere plata de oerit, cu nicT un cuvint, ci sa le dea buna pace;
A aiba si una suta bolovanT de sare, de la oena Slanic, de care iarAsT poruncim carnarasilor ce vor ave ocne, orT in credinta, sail cump6rate, totdeauna sa alba a da acest! bolovanT sare in naturl, fiind trebuincisa schituluT
pentru parintl si pentru vitele schituluT, far de a-T isterisi cu verl-ce pricina;
asemenea sa fie acest schit aplrat si de ori-ce dare si angarie obicTnuita si
neobicinuita se va intimpla, dupl, vremT, pe alte schiturT si manastirT ale
pamintuluT acestuia; incl. harazim Domnia Mea schituluT acestuia si aplrarea
de catre gelepT i beilicciT, ca sa fie nesuplrat, cum si aperarea de baniT sclelor si de orT-ce alto angariT a teriT, ca intru tote O. fie acest schit aplrat;
asijderea sa aiba si tot vinariciul, adeca elle 5 ban! de vadra si parplrul, dintr'acele popOre din sud. Saac, adeca din poporul Piscu BouluT, ce are numire si
UdresciT, valea RujiT, Boba in dosurile de jos, TisieniT ce are numire si Tatarul,

i valea SO* Piscul CorbuluT, ce aro numire si valea TrestieT, Malu Ros din
poporul Tohani, pentru care la vremea vinariciuluT parintir sal Omenil ce-I
va orindui, luAnd cot de la Vistierie, sa, scrie si O. mlsre si sh, iea ban!,
cu urmare dupl. ponturile vinariciului, la care vinariceriT domnescT amestec

sa nu aiba, ca Du cele de maT sus mill si cu acest vinariciii BA se pita

ajuta, la trebuintele ce ail, find datorr parintiT de obste a! acestul schit a
rugA pre milostivul Dumneciel de-apururea intru slujbele lor pentru bunl.
starea si indestularea acestel pravoslavnice t6rT, pentru a DomnieT Mele
stare si ajutor dumnecleesc si pentru sufletele r6posatilor ctitorl. Dee!, pentru

ca sa se pazsca tote milele ce maT sus se cuprinde cu nestramutare, am

intarit chrisovul acesta cu insAsT credinta Domnie Mele Ici) Joan Gheorghe
Caragea Voevod, si cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, i cu marturia D-lor cinstitilor

www.digibuc.ro

154

V. A. IIRECHIA

i credincioT boerilor velitT aT DivanuluT DomnieT Me le: pan Constantin

Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tra-de-sus, pan Gri-

gorie Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Terade-sus, pan Radu SlAtineanu Vel Vornic de Tora de jos, pan Dumitraco
Racovite. Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logofet de Tera-de jos, pan Constantin
Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic za politie, pan Michalache
SuW Vel SpAtar, pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol

Vel Logofet al strAinelor pricinT, pan Nestor Vel Clucer, pan Alexandru
Mavrocordat Vel CAminar, pan Dimitrie Manu Vel Comis, i ispravnic pan
Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus; i s'ad scris chrisovul acesta
la intaiul an dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid in oraul scaunuluT
DomnieT Mele Bucuresci, la aniT de la zidirea lumel 7321, iar de la nascerea

Domnulul Dumneqeil i Mantuitorul nostru Isus Christos 1813 Aprilie 8,

de ChiritA Logofet de Divan.
(Cod. LXXVIl, fila 79 v.)

95. Chrisovul mstirii Spire; ce este inchinatet la Grigorift ot Sfelagora

De vreme ce cuviosul intre monachi Chir Ioachim, ce este curat nal al
sf. mAnAstirT Grigori ot Sfetagora, din rivna sa find pornit spre fapte
bune, a fAcut multe bunetAtT, nu numal cu aT set banT, ci i cu datoriT,
rescumpernd atatea suflete cretinescI din robie, cum i dintr'aceste dou
OrT, Tera-Rumanesca i Moldavia, in resmerita cea veche a Ruilor, pe
cariT, cu a sa nilial i trudA slobo4indu-1, i-ad fAcut volnicT de ail mers

fle-care pe la locul lor; i find trimis aid de obtia exarchiel, despre partea
tuturor a sfmtelor mAnAstirT ot Sfetagora, iare,1 pentru folosul mAnAstiresc

silindu-se, in OM vremea, cAtre fapte bune pentru obte i pentru sine i

petrecend viet4 cuvisA, art voit cat va ede aid se, nu se supere dorita
sa odihne, cerend de la Prea Stintia Sa PArintele Metropolit Grigorie un colt
despArtit de sgomotul lumil ca se se odihnescA fArA de gandurT. Dec! Preosfintia Sa, atre mulcAmirea care tot nmul cretinesc era dator s aibe,
cAtre cuvioia Sa, gAsind acest sfint loca potrivit dupe, dorirea sa, adeca
in biserica ce a facut-o reposatul Spirea dohtor pe moia sfinteT MetropoliT,
uncle se cinstesce qi se prAznuesce hramul sf. ierarch fActoruluT de minunT
Spiridon, care era afierositA SfinteT MetropoliT, pentru maT multA sufletsce,
pomenire i pururea aducere aminte a acelul reposat dohtor Spirea, ctitoruluT
acetiT sfinte bisericI, i pentru pomenirea rudelor sale, ati afierosit acestA
bisericA CuvioieT Sale i sfintel mAnAstiriT sale GrigoriS, ot Sfetagora, cu
tote sfintele odre i vase ce s'a dat prin catastih in mama CuvioieT Sale,

ca s aibe apururea loca, atat Cuvioia Sa, cat i pArintiT caril se vor
trimite de vremI de Cuvioia Sa i de la numita mAnAstire a sa aid, or!
pentru deosebitA a mAnAstiriT sale trebuinO, sail pentru obtea mAnestirilor
de la Sfetagora, rinduind Sfintia Sa reposatul Metropolit i hotarul loculuT

bisericil, lungul de amindou pArtile stinjeni 32, latul stinjeni 24 drepg, in

care se cuprinde i viira care este lucratA, adecA pogne cincT i stini semnele hotarulnT in
jenT patru, pare pe larv se aratA aceste, afieron

www.digibuc.ro

DOMNIA LTA WAN CARAGEA. - BISERICA

155

cartea PreaosfintieT Sale r6posatuluT Metropolit, ce ati dat la mna CuvioieT

Sale, cu let. 1776 Maiii 15, iscAlitA 0 intliritA cu iscAlitura i pecetea Prea
SfintieT Sale; iar via ce are acestA sfintA bisericA tot acolo, ce este iarA1 pe
pAmintul SfinteT Metropolil, flind fost re0-ce lucratA de un Christofi cApitan za lefegil, nmul aceluT reposat Spirea dohtorul, cu aT seT banY, prin
tocrnlA i aezAmint iscAlit, ati intors cuviosul Chir Ioachim cheltuiala cu

banT gata, talerT 350, aceluT Christofi cApitan i ati cumperat, dupA cum
pentru tote aceste Ne adeverim Domnia Mea din chrisevele fratilor Domni
de ma! inainte, ce le-am verlut, fAcend i schituluT milele domneseT, precum
maT jos se aratA; decT acestA afieromA i mila veclendu-le Domnia Mea cA
sunt cu ttA dreptatea fAcute, Ne-am milostivit de le-am intArit iiii le-am
innoit i printr'acest domnescul Nostru chrisov, ca dania sA fie bine intemeiatA, nesmintitA i neclAtitA nicT odinierA in vecT, i ca nu se pte lu
de cAtre nimenT nicT odatA ca sti se dea sub altA strAinA staphnire, nicT

sA nu se supere de nimenT altul in vre-un fel de chip, i milile sA i se

pazesch pururea nestrAmutate, adecA lude 10 scutelnici pentru posluanie,

cArora sA li se dea de la Vistierie pecetluiturT pe numele i chipul lor ;
cum 0 oT 200 s scutescA de oerit la vremea oerituluT; aijderea sA iea pe
tot anul cte talerT 100 de la vama oboruluT TirguluT-de-afara, carT banT sh
se dea la cliva hramuluT acestel sfinte bisericT, spre a-1 fi de trebuinta, iar
DomnieT Mete i parintilor Domniel Mele vecTnicA pomenire. *i am intArit
chrisovul acesta cu insAT credinta DomnieT Mele Id) Ioan Gheorghe Caragea
Voevod, i cu credinta prea iubitilor DomnieT Mele fiT, Gheorghe Caragea
Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind i D-lor cinstitT i credinciqY boeriT velitT aT DivanuluT DomnieT Mele: pan Constantin Filipescu

Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Vornic de Tera-de-sus, pan Grigorie Brancoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logof6t de Tera-de-sus, pan
Raclu SlAtineanu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Dumitraco RacovitA Vel
Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vornic al patrulea, pan
Gheorghe SlAtineanu Vel Logofet de Tera- de jos, pan Constantin Sutu Vel
Hatman, pan Michalache Manul Vel Vornic de politie, pan Michalache Sutul
Vel SpAtar, pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopol
Vel Logofet al strAinelor pricinT, pan Nistor Vel Clucer, pan Alexandra
Mavrocordat Vel CAminar, pan Dimitrie Manul Vel Comis, kli ispravnic
pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus; i s'ati scris chrisovul
acesta in anul dintAiti dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid in oraul
scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la anit de la Domnul Nostru Isus Cristos
1813 Aprilie 8, de Chirith Logofet de Divan.
(Cod. LXXVII, fila 80 v.)
96. .16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle vlahscoe.

Pentru treT pricini cuviincise nu pete fi prirnitA DomnieT Mele acestA

urmare a pirituluY Chiril Aghiorghitul, intfiiii adecA pentru cAcT sorocul
de treT an! al jAluitoruluT Gherasim Ierodiaconu, in care ail luat cu embatichiti acestA mAnAstire Stelea, de cAtre ceT de maT inainte epitropi aT sf.
mormintl nu s'ati impliniti al doileal cA la mAnAstirT trebue sA fie orinduip

www.digibuc.ro

156

V. A. IIRECIIII

egumeni, iar nu arendasi mireni, si de se va vinde venitul movie acestiI

mAnAstiri la altul, precum cere numitul Chiril, atunci, find-ea alta movie nu
mai rmne manastiril, urmeza a lipsi si egumenul dintr'insa si a se inchide

si sf. biserica; si al treilea, cA jAluitorul Gherasim, in trecuta diiastiml a

egumeniei sale, s'a aratat cu bunA petrecere si bun econom, precum si din
jalba locuitorilor i a boerinasilor ot Tirgoviste se face dovadA, cu cat mai
virtos cA dintr'a sa proeresis se fagaduesce a inveli si sf. bisericA, fAr de
a fi dator. Drept aceea dar, hotArim Domnia Mea, ca phriA la implinirea
sorocului de trei anY, sA r6mAe acest Gherasim Ierodiaconu nestrAmutat din
egumenia mAnAstiriI Ste leT ot Tirgoviste, urmAndu-i se simfonia intocmai,
fArA cAtusi de putinA strAmutare, si piritul Chiril sA nu fie volnic a se
atinge cAtusT de putin de nici un venit al mAnAstirii, sail a vinde dintr'insul
la alt cine-vasi, find insA dator si Gherasim a inveli biserica, dupa tAgAduiala

ce ail dat. -- 1813 Aprilie 26.

Vel Logeft.

(Pecetea gpd.)
Prea Inalfate Dmne,

Dupri luminatA porunca InAltimi1 Tale, ce mi s'ati dat ia jalba cuviosuluY

Gherasim Ierodiacon, egumenas de la mAnAstirea Stelea ot Tirgoviste, metoh
Sfintulul Mormint, prin care aratA cA cuviosul archimandritul Chiril Aghior-

ghitul, ce este epitrop St. Mormint, nu voesce a primi embaticul taleri

400 pe an, precum a fost intocmit de cAtre epitropii cel din inaintea 14
in soroc de trei ani, din care a trecut un an, si deosebit fAcndu se arA-

tare si din partea boerilor i a locuitorilor ot Tirgoviste, prin cleosebitA jalbA

cAtre MAria Ta, pentru acest jAluitor, cA este econom bun si cA se prtA
bine, cu totiT fAcnd rugAciune a nu se schimbA, cAcl mAnAstirea este in
oras, unde se bisericesc multi Omeni, am trimis din luminatA porunca Inaltimil Tale la archimandritul Chiril, egumenas, ci sA-I primscA si entision
ce este dator sA dea, si am luat rspuns cA nu 'mite sA-1 lase a ft numitul
egumen, pentru cA la o movie ce are acstA mAnAstire ail gAsit pret bun
cu mai bun folos la Sf. Mormint, adecA am luat intelegere cA voesce sA
nu lase nimic mAngstirii dintr'acel venit, nicI pentru cheltuiala egumenului,
nici pentru vre-un meremet si dregere a mAnAstiril. Deci, pe simfonia ce
are jAluitorul, ca o parte bisericscA ce este, si dupA cererea boerilor i a
locuitorilor ot Tirgoviste, cA este bun pentru mAnAstire si cA politia II este
bunA, insA peste acestea dete inaintea mea kii fAgaduialA cA, far de a fi dator
in simfonie sA invelsd. sf. bisericA si cu tote cA IT este sorocul scurt, dar
de la sine are O. se sildscA ca sA facA vi invelis sf. biserici; cu cuviintA
este dar, ca la un acest fel de om nu numai simfonia sA i se pAzdscA, ci
incA sA nu se lipsscA nici decum de la mAnAstire si ca sA nu fie suprat
de egumenul Aghiorghitul, sA se dea fji luminatA intArirea MAriei Tale,
sail precum va lumina, Dumnedeil pe MAria Ta se va da hotArire. 1813
Aprilie 22.
Vel Logoft.
(Cod. LXXVI, fila 41.)

www.digibuc.ro

DOMNIA LD! IOAN CARAGEA. - DISERICA

157

97. 16 loan Gheorghe Caragea Voevod I Gospodar zemle vlahscoe.

D-ta Vel Vornice Radule Golescule, primita flind DomnieT Mele cererea
ce facT printeacesta anafora, riclieam de-asupra D-tale acsta sarcina, a cercetariT socotelilor i altor pricini ale manastiriT RaduluI-Voda, la care aT
fost orinduit prin osebita porunca a DomnieT Mele.-1813 Maia 14.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofiSt.
Prea Inaltate D6mne,

Vacl a stint impovarat cu mune trebl, ca deosebit ca sunt pe tote clilele judecatT ale cinstituluT Divan, apol sunt i judecatI ale VornicieT, deosebT
dupa obiceia, i n'am un cs odihn ca s pocia cauta i efi eke sunt
trebT ale easel mele, Bunt incarcat cu cercetarile manastiriT RaduluI-Voda.
MS rog MarieT Tale sa se orinduiasca altul in locul meg la cercetarile manastiriT Radulul-Voda, saa sa se cerceteze de velitiT boerT, cum se cercetza
qi cele-lalte judecati ale manastirilor, ca ea nu maT pocia a fi insarcinat
cu cercetarile ace0iT manastirl.
Radu Golescu.
(Cod. LXX VI, fila 148.)

98. ./6") Iown Gheorghe Caragea Voevod I Gospodar zemle vlahscoe.

D-ta biv Vel Postelnice, epistatule al carnar4ieT, de vreme ce obiceiul

HereT de carne intre Ovrel asa Wail urmat din vechime precum ne aratT
printr'acsta anafora, intocmaT dar qi asemenea hotarim Domnia Mea si
volnicim sa se urmeze i de acum inainte, frA catu0 de putina stramutare, pentru care sa daY D-ta cuviincios nizam Ovreilor dupa acesta porunca
a Domniel Mele, iar pre ceT ce vor fi impotriva urmatorT sa-T infranezt
1813 Aprilie 18.
Vel Logoft.
(Pecetea gpd.)
Pr lnalfate D6mne,

Dupa luminata porunca Inaltimil Tale, ce prin buiurdisma mi s'aa dat

la acst alaturata jalba a bresleT Ovreilor pamintenT, de aid din Bucuresci,

a o cercet, urmator find, s'aa infatipt starostea al lor Haim, impreuna

cu brsla, i intrand in teoria curgeril priciniT, m'am pliroforisit cum ca
din vechime obiceia era ca numaT brsla Ovreilor pamintenT (iar nu i

strainT) are voe sa tae carne i sa dea orT-carele vii cumpra pentru fie-cc) oca Ore0-ce putin ajutor la catagabela santga (?!) cutia lor, carl bani se
string i se cheltuesc la tote intimplatOrele trebuinte ale breslel; inteacest
chip din vechime s'aa urmat acest obiceia intre di4T. Acum dar, fiind-ca
s'aa adunat in Bueuresei mul0 Ovrel i dinke cel strain!, se rOga brsla pamintenilor Ovrel ca sa li se intaresca acest obiceia, dupa cum li s'ati urmat
din vechirne, adeca precurn maT sus se arata, ea numaT eT paminteniT sa.

www.digibuc.ro

158

V. A. UREMIA

taie came, iar alt nimenea, a cArora cerere este cuviinciOsA; de care nu
lipsiiii a arAte, In'AltimiT Tale.

1813 Aprilie 8.
Nicolae Scanavi Vel Postelnic.

(Cod. LXXVI, fila 1.)

99. Cartea sf. nidnitstirii: Coda din sud. Vilcea.

Fiind-ca sf. mAnstire Cozia din sud. Vilcea este la loc de munte cu
anevoe de a se sui la mnstire, find drumul Mout in ptrA cu ciocanul
cu mare cheltuialA de r6posatii Domni, i pentru paza aceluT drum de dres,

caci de-apururea se surpa muntele ai se stria drumul, ail avut patru lude

meated din satul alimAnescil, ertati i apratT de tote dAjdiile ai orinduelile

Vistieriel, cum ai de alte podvde, atat de la alt1 rposatt frati Domni, cat
i de la Domnia Sa reposatul Alexandru Voda Ipsilant, precum din cartea
Domniel Sale, ce o ve'4um, cu let. 1775 Maiti 15, Ne-am adeverit. Ne=am
milostivit dar ai Domnia Mea ali, printeacest carte ce dam sf. mAnAstirT,
innoim ai intArim acestA milk prin care poruncim ca sA ail:A a tine acetT

ludo 4 meterl nesupratT, precum i-ati Onut i mat inainte vreme, spre
a fi sfinteT manastirt de ajutor, i nimeni intru nimic suprare peste cartea
Domniel Mele Fs nu le fad..
(Cod. LXXVII, fila 81 v)

1813 Aprilie 27.

100. Cartea sf. mandstiri Cotmna ot sud. Arge .7.

De vreme ce sf. manastire Cotmena ot sud. Arge are milk cu chrisOvele
altor fra0 Domni, sli iea vinariciii de la CiocAnescl, din poporul Pitescilor,
dupa cum Ne adeverim Domnia Mea din cartea Domniel Sale fratelul Alexandru Ipsilant Voevod ot let. 1775, cat ai dintr'a DomnieT Sale reposatului
Michaiti VodA Su-WI ot let. 1784; drept aceea dam ai Domnia Mea volnicie
omulul pe carele il va orindui egumenul manastiriT, ca impreuna cu vinAriceriT domnesci sA scrie tot vinAriciul din mat sus numitul popor, facend

doug catastie asemenea, iscAlite find i de vinariceril domnesci i de

omul mrastiril, ai stringend banil vinariciulul, din 5 bani de vadrA sA aib

a lua omul mAnAstiril cate doT banT, (WO cum ieati ai alto manastirT, iar
cei-laltt trei banT, intru cart ieati i ploconul de nume, sA iea vinAriceriT
domnesci; aaijderea sA aibA a lua egumenul, de la ceT ce vor ti avnd viT
pe moaia mAnstiril, otatina dupA obiceik din 20 de vedre o vadrA, insA
yin iar nu haul; i pentru scaunele de carne ce vor fi pe moaia mAnAstiriT,
sa le aib mAnAstirea Cotmena, precum le-ail avut i mai inainte; i saam
receh gpd.
1813 Aprilie 12.
(Cod. LXXVII, fila 81 v.)

101. Chrisovul Ineindstirii Plumbuitet dupd apa Colentinei din sud. Ilfov.

Fiind-ca at mAnstire Plumbuita dup. apa ColentineT sud. Ilfov, undo

se cinstesce ai se prAznuesee hramul nascerea prea sfintuluT mareluT

www.digibuc.ro

DOMNIA Lin IOAN CARAGEA.

BISERICA

159

prooroc inainte meretor si boteatorul Joan, a5 avut aceste mill de la

frAiT DomnT de mal inainte, precum din chrisovul DomnieT Sale Constantin
VodA Ipsilant, ce-1 vclum, cu let. 1803 Iunie 10, Ne-am adeverit, ca sa iea

pe tot anul ate 1.000 vedre yin pe an de la vinariceriT ot sud. Saac, care
sa-1 platesca vinariceriT vadra po banT patru-decT; asijderea sa iea si de la
carvasaraua domnOsca pe fies-care an chte talon! 166, cum si de la ocna
Telega sa iea pe an bolovanT sare done sute; sa %ie si lude orlece din ludele
Vistieriel, dupe catastih, cu pecetluiturT domnescT, cum si lude 15, OmenT

straini si far de pricina de dajdie; sa, scutsca si de oerit oT 500 pe tot

anul, cu pecetluit. Drept aceea, invrednicindu-Ne Domnul Dumnedeti si pre

NoT cu domnia acestil pravoslavnice t5rT si pliroforisindu-Ne Domnia Mea
de prOsta starea acestii manastirT si multa stricare ce au patimit din cutremur, ca sa se pta ajut la dregere si meremet, Ne-am milostivit Domnia
Mea de am innoit si. am intarit milele acestea ce se cuprinde maT sus, ca

0, se pazsca nestramutat, spre a fi sfinteT manastirT de ajutor si de inWire, iar DomnieT Mele si parintilor DomnieT Mele vecinica pomenire; si
am adeverit chrisovul acesta cu insAsT credinta DomnieT Mele loi loan
Gheorghe Caragea Voevod, i cu credinta prea iubitilor Domniel Mele fiT,
Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind si

D-lor cinstitl si credinciosT boeriT veliV aT DivanuluT DomnieY Mele: pan

Const. Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Vel Dvornic de Tera-de-sus,
pan Grigorie Brncoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logoft de
Tera-de sus, pan Radu Slatineanu Vel Dvornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco Racovi0 Vel Dvornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic
al patrulea, pan Iordache Slatineanu Vel Logore't de Tra-de-jos, pan Con-

stantin Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Dvornic za politie,
pan Michalache Sutu Vel Spatar, pan Costache Vlahut Vel Postelnic, pan
Atanasie Christopol Vel Logoft al strainelor pricini, pan Nestor Vel Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel Cdminar, pan Dumitrache Manu Vel Comis,
pan Michail Vel Pitar, si ispravnic pan Origorie Ghica Vel Logofet de 'Vera-

de-sus; si s'ail scris chrisovul acesta la intAiul an dintru intaia domnie a

Domniel Mele, aid in BucureseT, la aniT de la nascerea luT Christos let.
1813 Aprilie 28, de Nicolae Logofet de Divan.
(Cod. LXXVII, filo 93 v).

102. Cartea nutncistirri Clocociovul din sud. Olt pentru made ce are.
SfinteT si dumnedeesceT mAnastirT Clocociovul din sud. Olt, unde se cin-

stesce si se praznuesce hramul sfintilor maT marilor VoevodT Michail si

Gavril, ca sa fie sfintel manastiri mila de la Domnia Mea, BA aibA a 1 ua
pe fies-care an 200 vedre yin din vinariciul domnesc, din dlul Danescilor,
ce este pe mosia sf. manastiri; acijderea sa iea otactina pamintulul dintr'acel
del, din 20 vedre yin o vadra, dupa obicei5; asemenea sA aiba a lu si
lude 4, dmenT strain!, pre cart, gasindu-T, vor fi apracT de tote orinduelile
%riT, ca sa fie de ajutorul sfinteT manastirY, pentru cA aceste mill le-a5 avut

sl. rnanastire attlt de la fratiI Domni de maT inainte, cat si de la Domnia

www.digibuc.ro

160

V. A. URECHII

Sa fratele Alexandru Von. Ipsilant, prin cartea de la let. 1776 Iunie 101 i
de la Dom nia Sa reposatul Nicolae Caragea Voevod, prin cartea de la let.
1787 Octobre 12, si de la reposatul Michaiii Vodtt Sutu, una din domnia
dintaiii, cu let. 1784 Martie 20, si alta din domnia de pe urmA, cu let. 1792
Nombre 29, earl acestea tote call le vedum si Domnia Mea cu cuprin
derea de maT sus arAtatA. Asijderea FA aibA sf. mAnAstire a lua pe fies-care

an de la ocne ate talerT 50, la vremea cnd ieail si alte mAnAstirT; sh iea
si din balta de pe mosia Sohoia, ce este dreptA a mAnAstiril, deciuialA, ca
si cer-lalt1 stApfinT de movie, care si acestA milA ail avut-o de la alt1 fray
DomnT de maT inainte, precum din chrisovul DomnieT Sale reposatulul
Michai5 VodA Sutu, ce-1 vedum, cu let. 1784 Novembre 20, Ne-am adeverit.

Drept aceea si Domnia Mea Ne-am milostivit, de am innoit si am intrit

milele acestea, ce se cuprinde maT sus, ca sA fie sfintel mAnAstirT de ajutor

si de hrank iar Domniel Mele vecTnicA pomenire; pentru care poruncim

si la toff catT se cuvine sA fie urmAtorT intocmaT a i se pAzi milele acestea

nestrAmutat; i saam receh gpd. 1813 Aprilie 28.

( Cod. LXXVII, fila 126 v.)

www.digibuc.ro

AUGUST

I LITFRATII
DE

IO AN KALINDEItIT
Membru al Academia Romfine.

?edinta de la ,26 Martie 1897.

Starea literatilor la Roma oglindesce destul de bine forma guvernuliii acelui stat.

Wind la August, aristocratia Ii admite in clientela sa. Child 'pare a

predomni o tendinta monarchica, literatura, ca un satelit credincios al
evolutiunil sociale, o urmza.
Aol vom vorbl de ocrotireace August si Mecona detera literatilor.

Faceet el acsta nurnai in interesul politicei lor, se" din causa gustului ce aveati pentru lucrurile spiritului? Suntem dispusi a credo, cii

ambele aceste consideratiuni le inspire' purtarea si ca se vede

amatorul si omul politic in modul lor de a fi fata de acei Omeni culti
si geniall, ale caror laude le ere" si plicute i folositre, al cdror
sprijin impodobia i intaria puterea lor, dandu-i consfintirea geniului.
E bine sa facem de la inceput cunoscinta mai do aprpe cu personalitatea fisica si morala a Impt,tratului si a sfetnicilor s61 eel de taind.
Suetoniu, cu precisiunea sa de detalii, ne descrie ast-fel pe continuatorul operei lui Cesar : Avea o infatisare fOrte frumOsa, care nu se

schimba cu virsta. Atitudinea lui era linistita i senina... ochil clari

dintii mid, putini si de colOre turbure, prul ondulat si
qi
cam blond, sprincenele impreunate, urechile potrivite, nasul aquilin, si
era mic de statura, dar bine proportionat.5

August datorl mai mult unei inlantuiri minunate de imprejurirl

aureola, care insotesce numele ski de mai bine de opt-spre-dece secolt Totul ese spre gloria sa : el include era republicei, de care s'a
Analele A. R.

Memorille Seq. Istorice.

11

www.digibuc.ro

162

I. KALINDERII

saturat natiunea, era rdsbOielor civile, care nu se mai putea prelungi,

caci armele cad din manile tuturor adversarilor ssel; tot el deschide
fara s scie neap6rat era creOinismului, acea noud religiune, care
se ivesce la limitele orientale ale impratiei sale, sincronism fericit,
gratie cdruia tot cretinul audi. numele sad.
In fine, spre a completa legenda, S'a laudat mai ales la August acea
lungh clementa, care a tinut tot atat cat domnia sa. Incetarea insa a
politicei violente ce practicase in primele timpuri nu era pOte deck
o puternic siiin, o reactiune energic a vointel sale in contra avinturilor crudimil. Se temea de a se innech el insu1 in valurile de sange
ce v'ers i avd curagiul i tria de a-1. stvill pornirile.
Studiand din punctul de vedere psichologicistoria despotilor crucji,
multi autori au ajuns la conclusiunea, c exercitiul indelungat al puterii fara limite produce o nebunie speciala, cdreia i s'a 4is Cesarenwahnsinn (nebunie cesariana). Acstd parere a exprimat-o de curind

d-1 Paul Jacoby in Etudes sur la selection dans ses rapports avec
l'hrdit chez l'homme. D-1 Jules Soury, In darea de sm asupra acestei carti in Le Temps din Paris, clesvoltd asemenea idea
ca despotismul, slabind friul care retine instinctele nstre, lasa pe om
prada impulsiunilor rbe ale brutei, care zace in fondul fie-caret firi
omenesci.

August nu a fost ,unul din acele spirite hot:Arne, carl inlocuese for-

mele invechite, numirile cart a ajuns lipsite de continut, pentru a

pune in locul lor un tot complet, organic, coordonat dupa cerinte
logice. Din contra, arta sa a fost de a da unui popor, care nu era
Inca pregatit pentru O monarchie MOO, una care lash sa continue
tOte formele vechiului regim. A fost insd un neasOmuit administrator.

A eoordonat tot ce crease bun republica, a breat intocmiri nou, de

la infiintarea unui servicid de pompieri (vigili) pana la infiintarea
prefecturel urbei, a reorganisat legiunile, finantele, provinciile, pe cart
le imparp in imperiale i senatoriale. Lucrarea acOsta IntrI imperiul

i mai prelungi existenta lui pentru cati-va secoll. A avut dar dreptate de a scrie in inscriptiunea de la Anchira Am facut legY nouse, am
pus din nod in onOre exemplele stramoilor notri, cari disparuse din

mor.avuri, i am lsat ed. Insumi pilde demne de a fi urmate de motenitorii rneL

Fara a mai vorbl de vita sa politic, ceea ce ne-ar deprta de subiectul nostru, vom adaogi. numal, c .nu credea ca. este mai iscusit

zabavd deck cetitul cartilorcum dice Miron Costin, c'a scris el insui mai multe opere (enumerate de Suetoniu : August, LXXXV) i

www.digibuc.ro

163

AUGUST SI LITERATI

ea a eautat Isi obtinut prietenia si laudele lui Virgiliu, lui. Oratiu, lul
t

iJ' 11.10

Ir.

Tft,

it'l fl

;.

t )1tr.ff

LIP')

9'111(1

.;

I tIctc.)1,si

: T.. ,!

'1-f(7)

.t

.)0
94)

Jh

i".7"---,,- -.*

"

'k.,,,,1

''--... ........-=
..

7::

v..,

,...

7'

'

:,.. Y. ..*
.T .' :v..1-,-....5*......T
.i,...-,..1.

1,..". -:.,;:q

l-q

xt,

g2,-?..
,-.;,,,

rF .,..

,...

..-::

.,,.
,...-..s..;

li
,..

1/4

41, ,_-:
.

1,

lj

r.......,. .

I,

7"'"i;:ifkm'i':Iiii

i,
0,._.

'
11

11

111161,

'

.!

11i I

August pe scaun. (Dup o statue de la Museul din Neapole.)

Ovidiu, stima until Titu Liviu, until Dion Cassiu, si c5 si-a Msat nu-

www.digibuc.ro

164

I. KALINDERII

mele, ea ci Leon X, Ludovic XIV i Elisabeta Anglia unel peri6de

de inflorire literara.
Cum diceam maT sus, ni se pare fOrte probabil ca August, carmuitorul imperiului, ci Mecena, prietenul ski devbtat i inteligent, urmariail
dou6 scopurT, luand rblul de ocrotitori aT literatureT: de a protegia literele *i de a se pune intru cat-va la adapostul strAluciril lor. AmbiT

primise o educatiune literara fOrte completa, gratie careia erail In

stare de a aprecia bine lucrarile protegiatilor lor,August mai ales,
care Meuse el lust** cate-va compositiuni In momentele sale de odihnA.

Mecena avea aspiratiuni mai putin Inane, destule insd pentru a arAta
_

__

=-

-,--

I- --:--

II1IL, ----2,

/
1

Am,

..

jrij..1 7

.,

_,____

-.--7-

....

-C-

fume

TANNTSItITOKOINONAYTOKPATOFIKAIIArleebrilflIZEBAT.

....

r,"

..---,

.7.--,-1:.

4#

-,

ir-

Olgi

t'..

um Itahlrfigl

4114

&ming
fu II

01

mid

r/4
IN
1I

--.=

t't...........-c

I,

11111111121111i111

s L

rivrigvAiii

1 In

14e

1
I

Ji

ii 011111
1

tl
_,

ILI

VI
El

IminLI
hIg

IIIM
.
1

=--.--7--

IT

14

Ila ft
1

E,

man

IL''''''''''''''
..............m.

li

1110

WIE rr

1 DJ

MOM

F1

t.----.=-. --_ --_- _-

pi

011010
I

li

_-

Oink
am am

-L'illl

I0M1111111111111

J MN in lel III
1

._,-_

,11111111KlITIL

I 114 4111011

..

--=------

j ifiniffitan

.,?` e

lrli I IL

'1.,

.;

.4-

mtv.

I L 13

''''''''"

111,

'I

____
.

z,

=g-7

Li b

--*.

.--. -_-_

--

-151121.71=7,12

MIIIMOIM
1.1.11M2F1.11=211=1.11=

_.

Templul Romei si al lui August la Anchira. (Dup completarea ml Guillaume.) I

ca nu era incult. ImpAratul a scris cate-va scrierT, memoril din vita

sa, ci maT ales un monument care, ci prin continut ci prin forma,

merita sA-T supravietuiascd, adecd testamentul s, descoperit la An-

www.digibuc.ro

AUGUST SI LITERATIT

165

chira (1) i care infatiezA Ore-care asem6nare cu comentariile lui Cesar i chiar cu memorialul dictat la Sainte-Hlne de Cesarul Frantei.

Acest insemnat monument istoric e cunoscut sub numele de Inscrirtiunea de la Anchira (acum Angora), sail de testament politic al lui
August. E una din cele patru carti ce scrisese in vederea mortii sale

i pe earl le ceti la Senat Drusu, fiul lui Tiberiu. E un resumat al

faptelor i al vietei sale. Seim din Istoria celor 12 Cesari a lui Suetoniu, ca. Impseratul poruncise se se sape acstd scriere pe placi de
bronz aezate pe mormintul WI..
Locuitorii din Anchira, capitala Galatiei, unde August acumulase
binefaceri, spre all arata recunoscinta &Are dinsul, ii facuse o piOsa
datorie de a incrusta acsta descriere pe peretil templului ce consaerase acestui deti. D-nii Georges Perrot i Guillaume isbutira, in misi-

unea din 1861 in Asia-Mica, gratie staruintei lor, egald cu vasta

Mr eruditiune, s scola din ruinele, uncle eraii scufundate, aceste praci
nepretuite, pastrate aprOpe pe deplin, afard de putine cuvinte necetibile.

Textul inscriptiunii de la Anchira fiind in latinesce i de Ore-ce

Galata, de la stabilirea lor in Asia-Mica, luaser limba grca, ei sapail pentru usul Mr, pe fatada templului, o traducere greased a inscriptiunii. Textul grecesc se compune din 19 colOne. Cal6torul engles

Hamilton copiase din ele cinci intregi i fragmente din o alta. D-1
Perrot mai aduse dou6-spre-dece nou. Numai a 19-a era prinsa intr'un zid gros de despartire, care nu se putea darima, aa cd n'a putut
sa fie cetit.
De1 vremea le-a tractat aspru, aceste colOne de inscriptiune implinesc

o mare parte din lacunele textului latin. Ele ne-ail dat paragrafe intregi terse in original, i, chiar in pasagiile unde textul latin era
mai bine pastrat, ele indreptza in fOrte multe locuri grealele earl
furnicail in interpretarea textului vechil
In acel testament politic, August, cu o indrasnld cu totul romand,
isl atribue lui singur tOte m eritele pentru faptele implinite. El e pretutindenea, vede tot, face tot. Ast-fel, la etatea de nou&spre-cjece ani,
creaza o armat din initiativa i pe cheltuiala sa 1 cu ea red libertatea republicei stapanita de o factiune ap6satOre.
El exilza pe ucigaii tatalui ski (adoptiv). A curdtit mrile de pirag (rsboiul cu Sextu Pompeu) i le-a luat, pentru a-i restitui sta(I) Versiunea cea mai complete a fost aduse Ia 1861 de d-1 G. Perrot. Titlul documentului este : Index rerum gestarum divi Augusti. Originalul se aflft la Roma,
stipat pe done table de bronz.

www.digibuc.ro

163

1. XALINDERO

panilor lor, 30.000 do sclavi fugii. Bata lia de la ACtium este mentiOnat l. numal pontru a constata graba, cu care Italia gi provinciile apu-

sane se declarar in favOrea la El a reluat Partilor drapelelel romane, se scie insa c n'a lost deck tin simplu schimb, faciit pb cale
diplomatica. PopOrele din Pannonia, la earl, inainto de principatul s611, nu

patrunsese Inca nici o armata romana, ail fost invinso de Tib. Nero,
fiul s vitreg si pe atunci legatul WI; le-a supus Imperiului Roman

*i a dus marginele provinciei Ihria pana la Dunare. 0 armata de

Dad, care trecuse acstd granit, 'a lost batuth i nimicita. sub auspiciile sale; mai tri, o armata romana, treand Dunarea, constiqns

pe Dad sa se supue ordinelor poporului ronlan. A trhnis (din cabinetul seii) flote romane pe bite marile cunoseute.
Enumerd apoi darniciile sale eatre veteran! t soldati, paminturlle
i sumele co a impartit, jocurile ce a dat poporulm, ou cifra enornia
a cheltuelilor pentru ele, i da o lista nesfirita do monumentelb ce a
cladit: sant printre ele cinci-spre-dece temple, o basilicaj un forum,
mai multe portice, un palat pentru Senat, drumuri public% apeducte,
reinfiintarea Capitolului, tecminarea Fora lui hit Cesar 1 a teatrului
lui Pompeu.
August repar aprOpe tOte templele, car! se derapanase; desfa01.
tOta activitatea cu scopul de a face pe Romani sa uite amintirile politico ale trecutului, adeca ale vremii unde se respir liber, undo aerul,
afara de scurte intervale, nu era infectat de miasmele despotismulm.
Regretam ca nu putem vorbi mai pe larg ad de un document aa
de nepretuit. Studiul atent al acestui monument, caruia ilustrul Mommsen a consacrat o savant cercetare, sub titlul de .Res gestae divi
Augusti ex monumentis Ancyrano et Appoloniensi, ne-a chluzit in

acsta scurta resumare, i ne-am silit mai cu sang de a judeca pe

August dupa ceea ce no arata el insui despre dinsul, dupa marturisirile i confidentele sale, dup testamental politic in care ii descrio viota. Importanta ce o avea, in tot casul, un monument ca acesta
a crescut i mai mult, n urma perderii depline a voluminOsei corespondente dintre Octaviu i Ciceron, din care n'avem decal cateva farmituri fr importanta, precum i a notitelor i scrierilor Imp 6r atului.

Acea corespondenta ne-ar fi facat s cumiscem mai bine natura

relatiunilor ce existara intre Ciceron i Octaviu, care num.! cat-va
timp pe cel diutiil tata, adev'erata caus ocasionald a ruperilt prieteniei lor i a mortii tragice a marelui orator.
De asemenea, intr'un document ca cel de la Anchira, sant firesce

www.digibuc.ro

EENN,

,...

..

,:,.. ..:.

44...4
1,....

6'.,

- T?

p:1

, s ,; Y''

T.. .. t
.i: ..................,,,,,......
.
...,....,

... .44,714

040
,

'Zs!! .:.--,:.,....

t..

Lt

. -.

....

r
-1

*
51.7.
r
.....,'-'
'..4",-.
1...1,,,,,s,

I
t'... ',yd.., ,
' ' ' ' j . . , .,
.... 4114:S.,....51.49,24...1-vs.,,,,=,,,,.,..,..., ..,,,S4
.7,....,..,,,-.. ' ..,..-....1--,......w.
+.rop.r.-7-,,,....,...RE INVIWGESTA AVM. DiNiii VGVST (LVIGSVS-Orill E., 1:1T'E RR,1"'.- 1.4- :1--AIT13 E ?klo.itoPVI:lreikOiC
WM F E. t T.3 NCI SA KV
;.;....
5 VB I C IT- t T1 NI P EN 5 A.K.V/A. VAS. I NIkrAlV BMA M POPV tCaV
.,,,...

. ....

-RCM III PCCATillt E.XERTILIOR WE. ECTVM

IN D 1/A 13 V.9AHENEI$ t.P11,1S1:4VAt;,..,

it4FIN44

sJEN0511NOEVICNIT1NAT1ff Ex CRECEVAt ir.0.;;OOJONSIE10.:LifEt,,NIVAT

COMPAISAiaPEIS.ELVEMNESEPYBLICEStr ,SINATiON[rAcTIONIS
;:i.r

'114 LISEATATFM. YI NM

.) CON SV 1.11Y.

3:

.1 ',":

CAECOMEITVItik' I.

Tt

7'

TVTO

TA/ EMMA( Dt D/E .

VANS TN,,41.H.,

.'

ALLIMPERATOR:9

IS AVTPMIRINAWIIII11310 ETI71.
AuTAEC EIEMEE, iliompitlympos A

OWE, EX4ENATV) COMAE

' Lea IVIANITCV
;-....

.,

P'

AMTEK. 9 ECI E NS

0NCIAC.POTISTATII

IN.. -'''.: ''

,

ill

opNrs-k

g.fPP, CPTICGESTE.Sgs.:.
I os,EEISE nOISNCSO 5r.1.,
VPPLISATY.N.CET EJElcie

vt.tRtckYit T1...41.41411.
Zzlor
1,4 HAEci-,t.
-

i r.

.14";

, ..i...t14111 I NT

RIIINIvropoi.mul.Sfy"

,r,

tf.,,-../1- j` : :

,..,

....4."....-1.-1.1,..F.WAa-PZ17.:.:--; :;:-LT---.7.. ',tt,.*ctrr' T., rel

t.

1,.;11'...t.,.'

I'QrAis,
51'.'..., '"" ?es..0.
.

'

V E/ FE

-.

c OA

('''.

'-'

..,:lite::'

3 'it'''.ir

"!

-14,
.

: ...,.,...t...., ''.

..,

i' ';

NAVISCEI.EISCLN :

Itviiimmos !TOT etty

so".4.

1 rn = r F'....4.
../.

04TDIA ,.

nets s'..cgoT

WOVE-BELLO NVNLV

.4.4.;;;;;;P:..;:):

,..;:f/fe

SECIPAINIAmo MIMI win P.

.tiosUrIch MIS TIllikKca

WIFIEPOUREVIEssiNKM

fISN/VM I

'4*.

..

I,. A 3;:`,

.;

.., ,

,.

ET. (510(1

:e

;Kg

4 'sr:

.W44,

VII.. E1,. .--,,11 .,

PVLI -

."
'11.

,,

.. .
.. t'...
..

4,

E::.

MEAL Plc FET.POSTEE:TI.SIESIONE.ETCEPPISONI.IONIOLADO'ITy4VCCANTIETIO:

CE2LAELIOCOlET.CCALVISIOEUPA311140.CON/EUISIEt.

.....10145ELEMSALLSA

os.eme

CON50LIISE EItEANINIO IT.C1TABRIC IT"

I% ITEIS

lFINSIA

sTIrrnols.Iti.svik rw/NIC

IN'ItAIA:' ES.T.4....,',,,,;:"

":griii.`,4,..::,.3

QOATEA , ...C.WEIAmEAhvol ...am

NIEhisSEINEs'

..:41144.-yr f AD (01EV/PINI

, s
s ....e ;;
.'
tik:itE4PELR71,./44,11t1 't I ,,,:,.."'...':-'''''.

,..

ATIEEM60...!1!El LIN LI

01'",,HIV0

._,.,..,!1"4%.

.:ovwctsoosnye -0 ..; -1,.

.....,...:., P-''

..z.:-..,,?:

.-..

,.

,1..---titeqt.fsiliritii:untl ' itilyti, iffo:t'..e:- '. I. -,'

i
. .., ..:,!' '''' -,-:,-;: '7'
;
.

0. -1.

1'.3:4.i'er'ett-r-ititrvta ff.'s, rfetointm

:.11.-71,-/1':1:',.11.1 .';%,.."'::'''

...-..'- .. Csi.4.+14.mtwiv54,;fiw.i.f,,

.1...;-..,...X.,...-..'.7.:
.

'00

,,,,-2.:4t,,,,,.:::,,..:

.-

cif0e:

'

1. loisii'.:"..

,,,,,-4,1:: i.'33,

.risom'cli4::pk'''..1;.:;y:"..'-.1,:;..;-.

- .:

,ETERMEPIEC:

SC INIPMECI

.. ,
...

VDESIOVISI Of EC 54' '..,-;".

MS.,' Lci'','";$

L,

'''''''.......:
,........

S.

--- ...
S.

1-1

:.. 4.. t..

-;;;7.

eDIONIA1.1:11ATIA.41-STALIIVAVTM-PMINSIPAD.:414rak, ADVACTRTII

'1E.

'6o'ci.../

5-

: ..".

-: '

r"1.A:c w4AP" 'I

ia,

');;.;

4c,
,:

,-.Q.-op.er.o..14511,..,;-...-; i .!

:,..^pfmmtc-it,$):!,, ..,.c.-:

LEM TALER

qvp.II

71'.1.r

'F' ,4""

,.GosTRAno.rol-t.

loti...i.l..Troityv

; fd :1

r;Pl'.tq.
i,

ilseolllt.

..

j1-..

IIMERAVI.V. C I CITE ISIEMIUNI ITMC:011

r."."4.1"."'744-' 41741ibilt -,4"--rgE,Rut.: SIVA

,';tArr,..;
irnripmf

LTARII

I:

OEERREI

(504140 ...u.nors.s5.54010 ,oriumv3-1,-.Dm.err,04014 Qyt itovx.E.r.-niT'-',

)YECIE10 CYALCIO -CONEYS, jlts,.....0'.

...4.";;;;f2

AGRI1QC0111CON5vE0TVME o-crmlrolticilikioriiltorys

RN LENTVIO.Avt.VNE AOSIGNANWILITINJI SO VIJNYNNiEIICA

orIVE.1COSOTLP,.11illitsi.NNI.E111

?RAID

CrucIA.00 RAJA

IIIRJAISIVNISAINFIEwskft

1114.1NODATVIVA

wit,.

,o DINT

or.,:yeAvttn

11 UTIflECIIIACRAVIIIN COJII.ti.t'

....

Os

6:._

VIIIIIE.COINTA ROMNE NVN

427,7

ITOTI-E,r
.,,,C311

ISEINONSIINS.ETANISTEIYANyCNIT, ktl'est

"

-.

WPM otoi 4./..141tuxNOMINvm.povto PLIAS owEes.o, 1IIiIkEVI,Eit,II

ps,...6,-

I,

..-,41:,

coml. {ii:11.,..??.ii;.,, k

*mitt

JAE:111`.'..! .1 ,.1.7 t E

,-(1',1AEIRDOTIVM

'

t!

. ,I,...ii.,,..CIA./MCIIxt-t41.1

= 40.

4.

nmAo.ItIPT.,<E;;";'.

NINOFCINVAS OVOOEEIMCAVAAIEOAIONIESNEMENTo
EMENSVESOIN EErounriAiRrtfrATE Dro.Oul

oanun.DI usual ,EINIQ03Piriri.CE:::77...0

'':-,,:,.....:. t

mpg. PAWS ..".'::''

151E0lsAVM4EDAt.SPIOSCIENAILIO1.PLEIIEIVAETvEn4litsfi01,17. purvIl

N/14%EAVS

',.,'1!-..,

111.541

vlkirintorii,LIZAtAFA 10144/41,J4 IWINENTNE

,0 OVE1;,11's J.:.
tiv mrn I
NvtiCIVAM-MINv1VINCLOG
TV'EE'w.ovo 1.1n
'
.....,
--.-wont
OILLIEW1?4E0IINEBANAE4E4ACEM0S.DENEIWA517144515
:.,1
-1111
kv4T.
viv
yolks
'..,A
... melvarrvon-xspimmAcrnts
PAILITNEEMEOISVM CONEVLOVINTNYI.ExNASII IIII.ISITItj s'.'...."..J.,,,.
111.ro114
7- i
EttILIA V.'ANIVFL $1140/1.5:17EDIACCEPIILVNtiOTRIyM9i414.*F4Vre.-././
MLTIA14ETAVNIcomEMENMA
s
?Wait) I;NOMIN023;CJACIlit.CENTVi4EIYIGINTVNJ6.1/sX.491,100-114,
APVDOtiNa PVLS/INMSIAIDOVAlf

Vs.Er.j.n1

Writ

.,

.."-;;;:. '241=-:q4-.-.

\/

:1

LI. 0...1
.,.1,4-tra
IL,. ...,e4;:'

-,

-' ' .

..4 ,.., e

..-

'

....

Ad IT NOMINIJNE0i4J VA DRINGENOCE11E11.000/4 MA115 C0NEJO:4'

IlyNTVNIDEOIITERVMAVT.I/4INCoNIVLATYDEEIMOI A11013110 ,,.. "e".1 IT:coAls1.,
ASO4tsqyAcomotwosgruqRipuro,s4oNvmut

X IMELAMAIORVIN ,001.1gENTIA
14V1TARVIA Rai/ r:4s -meuk {MI,

..S...

'...i.. 6

..

.:.,10
4 .44.

ysr"..

PLEISLI-ROMANAE.VIINTIC:nu rREEENOStiviNE

MANDIVIEs.0119TVMAVAUSACISENE
1101TA ET CE7TIM tidal A 7

,..

0712

hwNS

...':s4:904

.;

N10,43-Naw4....

vIro onltvirtIfIllitIcIPEM.....+.*:'.%

NILic'TiDELAIrti-LLNA _.;. Ea.ITC

PIEEAVCNNPIT

SCONWLARICVMIESP#I0VOTRVAI
SE2EPOMPELO.ET lsxAmaTa<of

-- ,f ,

G I vs 113-11.. ..
,,
AM-1X 11.11'CANON POE

ckt;I:ViE

osmor.w..Excltp.i.

VI

5..

OCEVLI IVDICI

-46,4.4E4

PEESED1.

WOWS TOO CI VI

LIVADRAE I NS CEN1174MILL EMIT DIMON

TAIRIGINTA,TRIA11
CONLEGETaCAE
(2/0 LVE TAO It -

NpAvElpEOltittitirTINILARvmS

or

l'iiHILLIA ALVANI ''', :.:,

AVTPECIMEAM.PEOP ;' 3.9
APII0erMINORE :,,

CIVIN/MROSSANORV

OSTFS,SEU:*1N.F ggri dSREItvaiki

;1.

3411.1.1k t PM/WAWA

.!.

EAvERSENAT1 Til'INA41010.1'. 'W.11A4'..o'SfiNT;M:tt.00(1. : t;21

ItEcrterkEPEISEMI o slow/a-4 YLEN,AG3TMTVIEWUNIPOS14011 ''' )...' '

Welvm 11,1),,to DF JO EN OKI 'V NT I wiorokyl'INTE woNkomoull 'J.'',

TVN 141141*. ET-I f E.

CE I

PAIE ,1/2f

54

31/4-trrt, 44.
SINIOc0$ , QVOLVSTROLE:RM EVtif

._,SolvsEtcgErtrispRia

..1.10/10,101,4.Atisso. mE

t FI

:CTOREtYtONINFRE

vrA004ANOlym E ENi A S VIN,CAVITAQMPRAO

''' 10,1 ED4ZIALyEttlf.VM AS 1 Pla Le

G INTL

. Jrs

TEEM L MAR

LystiviM-ZoltLNNEOlicrLym tCEEORA tatilmvp.S.EEE

r
,

;T.11;01E4102E stmt. ,,,,

I'

TIFLIS VLWI MEER'

5.

iZEIPAWEIITEMMEVW,

\OUR,

VLIFT.SINKCES/SINA

TEMTillLIGIII.IN.EONSVOSTTIIITOJENtok POW 'TOW AMAFEIPMCE4 '

.Ir in

---igiv.X.:Iiiii.or,-3-,Nwilltik141Ld'A-1....--P=L= .,.--,,.. s,

.
:
au/Inc-A"'
us EVOLI CR li 6 .,7.-...4: i
CONSVLIBVS Ill i ...;

CORMS

BalocioaA.,,miLVM.AVE,COMNLEYIm'nE' ILL , . PO

LEIMEA

OE

.. yi.,, ,A 'EVVOCENETIS six NO N

pv tt..s

'

'.i...1..

pivuun 1 woolly

... .::.,

/.1-4,4Pr.-.......41.-.....??,Ilit.:t7,i,' -.1.77.:TitWe:...-1.:,:.:An ' ' :"

-41.,..AatitZtti:ia....iiii.......:

P ...-

C7).

...,....,_

Fragment din Testamentul int August . (Dupii Perrot, Exploration archologique de la Galatie.)

www.digibuc.ro

168

_J. KA I IMAM

multe declaratiuni pe cart nu putem O. le ludm prea strict, mai ales

eh August era prea fin pentru a, da in. public secretele politica sale.
Cel care ne-a mal calauzit, afard de Suetoniu si de alti scriitori a1
istoriei imperiale, e .Dion Cassiu, in informatiunile caruia putem s ne
incredem, din causa esactitatii minutiOse ce vedem la dinsril i. eu tOt
lungimea discursurilor fara sfirsit ce- atribue unuia i altuia i cari
ostenesc i pe cel mai rabdator cetitor, Esactitatea e marele stil merit,
cad, dach-I lipsesc vederde largi ale -mini Tacit, eunosce bine, lumea
oficiald a Roma, in care a trAit, i vorbesce de ea cu iubire si in cunoscinth de causa.

Atare e singura scriere a lui August care ni s'a transmis.

Odata August ava chiar ambitiunea de a scrie o tragedie, sub titlul de MOrtea lui Ajax. Subiectul e cunoscut: acest rhsboinic, furios
ca" dupa mOrtea lui Achile I s'ail refusat armele eroului, pe earl armata
le da vorbaretului Odiseu, se ucidEi,
aruncandu-se pe spada sa, infipta in
pamint. Cum sta Ajaxul d-tale ?0 II
intrebail glumind intimii, i Imperatul
respundek : <S'a aruncat pe un burete . Mijloc spiritual de a face sa se
intelega, eEl a avut bunul simt de a
renunta la ambitiunea sa literara. $i

altl membri al familiel imperiale ardtart tendinte literare; asa Livia si Julia
aveati, un gust de versificare forte pronuntat, daca putem pune temeid pe Ma-

crobiu (Saturn, II, 5), Germanicu, nepot si fi adoptiv al lilt' Tiberiu, avea
un adevrat talent de poet, dice Ovi-

diu (Tristia I, 13), si despre Claudia

Agrippa. (Dupti un bust din Museul
Louvre din Paris.)

scim ca era un erudit i ea a scris istoria Etruscilor si a Cartaginesilor.

Mecena, fara sa fi avut in realitate

pretentiuni tome seriOse, afecta totusi

un stil straniU, de care II placea Imperatului sEl ridd, scriindu-I, de exemplu : Salutare, smaragde, fildes al

Etruria era tra de origine a familia lui Mecena.

Imperiul lumil, adeca imperiul lul August, se sprijinia mai cu srna
pe dot stalpi, pe Agrippa generalul i pe Mecena diplomatul seu.
EtrurieiD.

www.digibuc.ro

169

AIRMEN I LITERATIY

Marcu Vipsaniu e cunoscut posteritatii sub porecla de .Agrippal pe

care o dedead Romanh color earl la nascere se presintail cu piciOrele.
,Aceeasi porecla o mai avii si Menenith Agrippa, autorul faimosului
apolog cu stomacul i membrele, cu care ar fi linistit plebea retrasa
pe muntele Aventin si ar fi impacat-o cu Senatql.
Agrippa, do familia nobila si bogata, fu camaradul de cOla si mai
tarcliii prietenul, partisan-n.1 credincios, sfetnicul Intelept al lui August
in sOrta-1 triurnfalq. El fu mai ales generalul ski pe mare si pe uscat.

Invinge pe Sextu Pompeu pe uscat la Mesina, pe mare la Mylae si

Naulochus. La asediul Perusiel, in rAsboiul din Galia i Iliria, tot
Agrippa e in. frunte. Bata lia de la Actium e opera si triumful sail.
Nu mai lipsia acestui barbat de actiune decat stapanirea lumil, mostenirea lui August.
August il Mai ginerele WI, II date pe fiica sa Iu lia. Acsta, demna
*ten,

Panteonul lui Agrippa la Roma.

Starea actuala".

de mama-sa, isi Pica in curind cea mai rea reputatiune si sotul el

tacea, cad, daca se hotara s opre'sca purtarea el, se impunea divortul i atuncl 41 perdea din sortii de, a ajunge la postul suprem, la
care era chemat din atatea cause.

www.digibuc.ro

170

1. .11/iLINDERU

Cu tote acestea, revoltd Pannonilor care presenta sa. $i in adevr,

cum se infatisOza, rscOla se si astmpra. AcOsta fu ins ultima fapta

a eroului, care, de-abia ajuns in campanie, se imbolnavi si murl in

virst de 51 de ani, fail ca August, care alerga sa-1 intimpine, sa fi
putut priml ultimul ski suspin.
,

Atare fu sfirsitul prematur al acestui om, a earuia modestie, intrecuta

numal de geniul ski, il facet" sa lase lui August gloria care i s'ar fi
cuvenit lui si s se sfiasca Ore-cum de triumfurile ce repurta.
Agrippa n'are insemnatate pentru literatura, pentru cele-lalte arte
a fost ins/ un Mecena, dupa expresiunea consacratd. El a ridicat
Panteonul, acum Santa Maria Rotonda, unde i se mai vede numele,
si tipul acelui monument, cu fatada de colOne, sustinnd un ironton,
si legat cu o rotonda, acoperit cu o cupola, s'a imitat adesea, astfel in Panteonul din Paris si in eat-va si la Ateneul nostru.
Relatiunile eu literati' eraii in atributiunile lui Mecena, nscut la
Arretiurn in Etruria, Ora care era o a doua Campania. Eroul nostru,
epicureil, sibarit chiar, nu desmintia originea sa si scia s unsca o
adinca depravare cu o eleganta suprema.
Prima data cnd istoria il mentionza, il vedem deja ca omul devotat al viitoruldi ImpOrat 0 anecdota ce luam din vieta sa ne va
da cheia caracteruluT -Oil mladios si plecat.
Mecena era insurat cu Terentia, femeie frumOsa si mult mai tinr
decAt dinsul. Ea piaci' liff August si-i ceda. Mecena, fiosof resemnat,

se ferl de a arata cea mai mica suprare; ba acest accident conjugal

servl chiar la intarirea legaturilor dintre acesti doi amid. Concordia

dintre el nu se intinsese ins si asupra casniciei celor doI soti si

Roma se inveselia in lie-care s'eptOmna de privelistea lui Mecena,
alergand la tribunale pentru a cere divortul si l'Andu-s1 apoi sma
si impactindu-se iarasl cu nevasta, frumOsti dar rea de fire, cu care
cjiceati glumetii ca se insurase de o mie de oil.
Ast-fel era Mecena ca om. A cum, cand l'am vhjut in vita sa casnick sa.-1 vedem ca barbat de stat
Nimeni nu se va mirk cnd il vom num]. apostolul nscut al puterii
dictatoriale a lui August, marele preot al religiunii multumiril materiale.
Mecena fu diplomatul si omul de afaceri al lul August. Sa-1 vedem la
munca. Scribonia, strnepOta a marelul Pompeu, era s iea pe Antoniu;
acsta ar fi fost 'Ate ruina lui Octaviu. Mecena plca, isbutesce s strice
acest proiect si face din acea fata nevasta nepotuldi lig Cesar. Alta
data, isbutesce sa reconcilieze pe Antoniu cu Octaviu si da ast-fel acestuia vremea de a prepara triumful s611 de la Actium.

www.digibuc.ro

AUGUST

1 LITERATIT

171

Viola lui Mecena e plin de asemenea adevarate minuni de diplomatie. Lista lor ar fi prea mare de dat ael, istoria le-a insemnat.
Sa trecem la o alt ordine de idei, adec la ajutorul as de dibaciii,
la acea cooperatiune ash de devotata la marea opera Ice cauta Octaviu sa faca in folosul ski : infiintarea puterii absolute, plecarea sub
jugul sii, parintesc cu ipocrisie, a tuturor resistentelor i vointelor.
Spada Ii Meuse misiunea acum era rindul convingerii, trebuiall
castigate inimile i spiritele prin mijlocirea regilor cugetarii, dominatorilor inteligentei, literatii, dar mai cu s6ma poetil.
Mecena are deci marea i gingasa
sarcind de a stringe sub drapelele lui
August nobila falanga a acelor &nem
de elita, insarcinati de a instraina pe
Romani de preocupdrile politic% de a

obtin6 cu un cuvint abdicarea dropturilor i datoriilor lor, pentru a-i indrepta spre agricultura i spre interesele materiale, lsand t6te cele-lalte in

sma unui stpan si perdndu-se cu

totul in satisfactiunea bauturii si mancarii, in desfatarile cele mai josnice :
panent et cireenses.
Mecena fu, in realitate, daca nu in chip

oficial, insarcinat cu functiunile unui

ministru al liberalittilor i favorurilor.
August Il pusese increderea intr'un
Necena. (Dupii o frumsd ametist
om demn de ea si favoritul stgipanu- gravatti,
piistratal la Cabinet des Melui aduse la indeplinire minuni in ace- dailies din Paris. Pe ptr se vede nusth slujba politica i fu un eminent re- mele celebrului saptor Dioscoride.)
crutator de partisani. Agrippa castigasp batalii pentru August ; Mecena IT aduse partisani.
Palatul acestuia, care, in mijlocul until pare imens, infatisa vederii,
de pe Esquilin, Roma si imprejurimile ei pand la Tibur i uncle mai
VINE' a fost inmormintati alaturi Mecena i Oratiu, a fost pentru tin
sir de ant' cel mai straducit si mai placut loc de intilnire pentru tOte spiritele superibre sail delicate) cum n'a mai -avut in urma Roma, precum
observa prea bine Friedlander. (1) Pe langa curtea literar a lui August,

IT 'Astra stralucirea i acest foear, precum in o alt epoca de info1

(1) Civilisation et mceurs romaines, tr. Vogel, t. IV, p..99.

www.digibuc.ro

172

1. KAUNDERU

rire literara, scriitoril marl se adunati i la Curtea lui Ludovic XIV

i la Hotel de Rambouillet.
Dar, duph acsta digreSiune, sa cercetam acum earl eraa serviciile,
mai mult sari mai putin, bine rsplatite, ce le puteail aduce literatil.
Aceste servieii erail marl. Literatii trebuiail sa dea siguranta noului
guvern, facnd a so uita, prin distractluni. literare, desfiintarea cornpieta a libertatii tribunei, eondemnata, la o Were eterna. Trebuia sa
se inlocuiasca agitatiunile, discursurile de la Forum, prin cantarea in
stil pompos a nouelor triumfuri militare i diplomatice : Sicambrii
aruncati dincolo de Rin, Pannonii InyinT, Partil Inapoind drapelele
luate lui Crassu. Trebuia sa se impue i plebei i patricianilor moravurile mai putin energice ale monarchiel, mai mull sail mai putin
fatia. Poeta' eraa firesce Tirteii insarcinati de a cant& aceste noud
obiceiurt. 0 de a -le face sa fie iubite,
Curn erafi resplatiti autoril agreati? Rsplata lor vari neaparat
mult dupa. caracterul lor. Unora, cu un spirit mai' putin distins, li se
oferiaa pensiuni, gratificatiuni, functiuni bine platite; tot acst clas
de scrillori se bucura de premiele de concursuri, de aplause dui:4 cetire. Mal tardifi Imparatii prganisara Un adev4rat invtamint superior
in favdrea literatilor cu renume. Ast-fel -Quintilian, cel dintait pdte,
fu numit de Galba profesor de retorica cu 100.000 de sesterte pe an.
Juvenal se supra 0 de acsta i ise, ca e vorba sa se trimita si
in insula Thule ca.ti-Va. retori . La Atena i la Alexandria, statul intretinea tot-deauna un num6r mare de profesori. Unit din ei ajunsera
la bogatii i inorurI. Ast-fel fu Erodiu Atticu, care infrumuseta Atena
cu cldirl monumentale 1 fu numit Consul la 143.

Onbrea de a fi vkluti in conversatiune cu Mecena, do a Insoti pe

August la vre-o ceremonie publica, o invitare la masa satisfaceaa
ateptarile celor mal arnbitioi. Pentru poetil demni de onoruri mai
delicate, o moidr cu un isvor limpede i uh codrulet era' darnicii
ce sciaa sa le aprecieze i cari indestulail pe deplin aspiratiunile br
fOrte marginite. Niel nu doriaa alto generositati.
Relatiunile insa pline de placere i tonfidentele amicitiei sincere a
lui August 0 a lui Mecena eraa mai cu osebire reservate scriitorilor
de elita.
Triumfurile exteridre, ori-cat de frumOse erail, nu alcatuiail grija
de capetenie a lui August. Se ingrijia mult mai mult de afacerile din
launtru, i pe drept cuvint, cad a se cuvenia conductorului imperiulut Dorinta lui era de a merlla frumosul titlu de Reintemeidtorul.
A reInvia virtutile antice, a caror perdere o deplangea aa, de via

www.digibuc.ro

173

AUGUST IN LITERATII

istoricul Titu Liviu, a face sa reinflorsc agricultura, temelia prospe-

r *Zirt0,1124e. a://111 4Try4frieps.

t>,..q.1030

!:

" k-Aff LI tfAtitr -

AY"
*41,04,26Simoi-

Mosaic gsit aprOpe de Susa (Tunisia) in 1896 9i infAtisand pe VirgilLu (1) intre
musele Cleo 0 Melpomena.

rittil statelor, a da din nal cdstoriel i ami1ieY consideratiunea

pi

(I) Portretul lul Virgiliu e reprodus dupil un mosaic bine conservat, care s'a Visit la
Susa de soldati din batalionul al 4-lea de tiraliori. D-1 G Boissier, secretarul perpetuil
al Academiel de Inscriptiuni din Paris, a expus, dupii artrile d-lui Gauckler, directorul silpfiturilor i museelor din Tunisia, tote detaliile acestel insemnate descoperiri.

Poetul e Infaticat in atitudinea meditatiunii, imbricat cu o toga alba cu borduri

albastre; pe genuchl e intins un volumen de pergament, pe care se pte cell caligrafiat versul al 8-lea al drill I a Aeneidel:
Musa, neihi causas memore, quo numine laeso
Quidve....
La drpta poetului sd tinera Cleo in tunica albastra i cu o eprfii galbena de-asupra.
Musa Tragediei, Melpomene, mai =aura i cu o expresiune durerOsii, e imbrficatti

www.digibuc.ro

174

I.

ELLINDERI/

respectul de altA data: iatA programul de regenerare cell propusese

nepotul lui Cesar si pe care se sili cu multA trudA sA-1 realizeze.
August luerA deci fArA preget, ca sA implinsca mil de reforme fo1osit6re, necesare chiar, in moravuri, in tribunal% in administratiune si
in finance. El Il dote asemenea marl silinte pentru a redestepth credinta in Mimi si, printr'insa, tOte virtutile, tOte minunile ce produsese
ea. In directiunea ac6sta, silintele sale nu prea isbutirA; prea era usor
de criticat paganismul si Roma, prin progresul timpului si al luminelor,
,

ajunsese in materie de religiune, la un 6re-care scepticism, cu Care zelul

religios oficial al lift* August se lupta destul de greil. Din partea agri-

culturei, sarcina sa fu mai us6tA; el gAsi in Virgiliu un colaborator

pretios si fOrte bine venit. Virgiliu iubesce campia i munca el 41 face
si pe eetitor s'o ,iub6scA ; el o canta nu numai cu iubire si cu, pasiune sincerA, quorum sacra fero, ingenti pereussus amorel. (ale chror taine le port, cuprins de o nesfiritA iubire), dar i in cunoscint
de causl. Georgicele sale nu sunt decat un manual agricol, cum puteA
sA-1 scrie. un poet Virgiliu vorbesce In mod temeinic de vieta de Ora,
de indeletnicirile civile si de datoriile locuitorilor, de arAturi, de seine-

nAturi, de vite, apol de albino, cari aveail o importanta mult mai

mare la antici cleat la noi, cad mierea trebuiA sl tie locul zacharului, de vidta lor socialA, de republica saa monarchia bor. Romanii,
agricultori din fire si pri4 traditiune, trebuiail s beieA cu 6re-care inlesnire acest traiil al strAmosilor lor i sA se IntOrcA la moravuri regulate si pacInice, adec la morala, la virtutea de care strAmosii lor Camillu, Fabriciu, Cincinnatu, dedatt vietet agricol% presentase AA de
frumOse modele. Virgiliu se fAcii deci, cu invoirea, ba chiar cu aprobarea MOO si incuragiarea Impratului, un predicator al moravurilor
bune, un apostol al vietei regulate si morale, un dusman hotArit si
nemilos al vitiului i al crimet Tartarul, Infernul s6i1, e locuit de trAin stofe grele purpuril, verdi i aurii. Mosaicul e alcatuit din cubulete de marmura
de diferite colon. Seim din autori, ca in secolul I d. Cr. busturi de ale lui Virgiliu
se gasiaii prin cele mai multe ccile. Cu tote aceste n'avern pima acum decat cateva miniaturi pe manuscripte, din cari cea mai veche e din secolul VI, adecil lipsita de orl-ce valre iconografica. Portretul ce dam ael se crede ca a lost facut
prin secolul I, cand se mai putek face esact. Susa Hadrumeturn i-a perdut
repede importanta in secolul II; de aceea nu e probabil, ca cldiri aOt de pompose, ca aceea pe care o orn acest mosaic, WA fie posteriOre secolului I.
In partile el esentiale, figura Jul Virgiliu din manuscriptul Vaticanului, pe care am
reprodus-o de asernenea eel, samfina mult cu aceea din mosaic, ceea ce intresce
probabilitatea cA avem un document iconegrafic bun. Stilul portretului e realist ei
infatiprea ce clA lui Virgiliu e adevaratA facies rusticana.

www.digibuc.ro

AUGUST SL LITERATIT

175

(Mori, de nelegiuiti, de toti criminalii earl ail pangarit qi intristat pamintul prin vitiile i crimele bor. Eliseul co descrie e adapostul i
rasplata celor drepti, color earl ail moralisat nmul omenesc, i mai
ales a Regilor
buni,--alusiune magulitOre,,cu atilt maidelicat cu cat era
.
cam ascunsar,-la August, care, firesce, trebue s aiba un loc de onre

in acel loc de desfatare, dup ce a fericit pe pamint pe Romani.

De alt-fel, August, prin nascerea sa chiar, aveh drepturi la un asemenea loc, de ore-ce nmul ski se trgea dintr'o cieitd, Venus. El
insui priml clod, -,- Inca in viola fund, -- onorurile cuvenite unui dal;
avd preoti Augustan i altare, mai ales in provincii, unde se -vede ca.

Tirgiliu. (Dupil un manuscript cu miniaturi, al operilor sale, pfistrat in Biblioteca

Vaticanului.)

lumea era mai credinciOsa decal la Roma, ai careia cetateni incepuse a

cam se deda scepticismului.
Pentru noi, e o curiOs problema de a ne explica cum priviad Romann acest nod cult, cu o origine a de putin mistica. In genere, se
admite, dup cmn dice i d-1 I. M. Carbuneanu, care a studiat acsta
cestiune la noi, ca. le fu uor provincialilor sa deosibsca intro Imparatul, care de multe ori faptuia atatea crime i nebunii, i intre acea
inteligenta imperial, tot-deauna aceeai sub nume diferite, la adapostul

www.digibuc.ro

176

I. KALINDER1.1

careia atatea miliOne de Omeni traiati In 1inite, neavnd a se teme

de vrAjmasii, en earl aveh O. se lupte numal Roma. (1)
Virgiliu n'a fost singurul care si-a Insusit sarcina de a face ca re-f
gimul no sA fie iubit, ca ast-fel massele sA-1 primsca cantand bin&
facerile lul si slAvind triumfurile militare i buna ocarmuire a Principelul. Cel doi maestri aT lire!, Virgiliu si amicul sii Oratiu, itt im-

partirA munca. Virgiliu invia amintirea legendara a Troel, a Principilor el Priam si Anchise, a familieT lul Apnea, fiul luT Anehise si al
Venerel, din earl se trage. Iuliu Cesar i, prin urmat.e, i nepotul

Oil August, dupa fabulselb genealogii ce acsta casa, ea si alte n

murl vechT, Ii faurise. El Il lua i sarcina de a justifica Infiintarea
principatului de catre Imperat, de a lega inima Romanilor de sOrta
tIn6rulul Cesar, prin versurile sale.
El fu dar poetul gloriilor nationale, al legendelor consfintite de
vcuri:
cLupte ve cant si pe ostnul ce-odata, din campii trojanici,
Dus de menin a sosit in pamintul ital la Lavinii
Cei de pe mal...., (2)

al roditOrel munci a campului. Firea sa blandA i nevoile tineretiT IT

inspirara acele accente duiOse, earl Ii fac asa de simpatic noui5 modernilor. Poetul din Mantua IsT mndepiinI cu stralucire sarcina; el vol
s fie nu numai poetul, ci i istoricul, Titu Liviul lui, August. Oratiu
II alese o altA parte, el hid asuprii-sl ilustrarea vremurilor contemporane, a faptelor i ispravilor actuale ale luT August, fara a se mai
duce inapol pana la obirsia hiT. Acestui scop Inchinit el odele sale,
In earl nu se vorbesce decal de Principe, decat de present.
August Insa era dator, din partea sa, sa caute a-sT Intarl opera prin
alegerea unul urina, alegere destul de grea pentru sOrmanul Imptirat,
caruia rm5rtea pArea ca voesee sA-i 1'61)&4 printr'un crud joc, pe toti
candidatil, ca Marcella, Agrippa, Drusu. Poetii nu puteail decat sa deplanga in duiOse si tanguitOre versuri mOrtea lor ash de prematura
SA revenim la Virgiliu, primul dintre protegiatii lul August, acel
care introduse po Oratiu la dinsul.
Multe fabule s'ail spus pe socotla principeluT poetilor latini. In
rindul acestora trebue sa punem anecdota, care-1 represinta cetind
(1) Adunarea provinciala a Daciel, Bucurescl 1889.
(2) Dupil traducerea Aeneidel de d-1 G. Coabuc.

www.digibuc.ro

177

AlIGUET $1 LITERATIY

dinaintea familiel lui August, elogiul funebru al tin6rului Marcellu,

fiul Octaviei, sora lui August, si recunoscut de Imprat ca mosteni-

torul sIi presumptiv, elogi pe care

Octavia l'ar fi ascultat sfirsindu-se de induiosare i pentru
care i-ar fi dat de fie-

care vers eke dece

mil de sesterte. Seneca, de alt-fel, a desmintit implicit acsta
scena.
Si istoria mosiOrel

parintesci a lui Virgiliu, confiscata de

triumviri si redata.
legiuitului el stapan

..

as, Zi'l.V\

eir

*,

Sj
,

de August, ni se pare

cam romantica. Da,

s'a vorbit de o asemenea restituire,

dice Virgiiu insusl

intr'o egloga, versurile ins sunt fOrte

Marcella. (Dupd un bust gdsit la Otricoli.

ticanului.)

Museul Va-

slabe in vremuri ca
acestea, turburate de furiile lui Marte. Cel putin, primit-a Virgiliu
o despagubire? Punctul acesta a r'mas destul de obscur pentru nol.
Nu e de contestat c Virgiliu i Oratiu ati cantat cu caldura monarchia lul August. Ca l'ail asezat chiar in rindul eilor, acsta se explica prin obiceiurile paganismului, prin adesiunea generala de care
se bucurail in lumea culla ideile evhemeriste, dupa earl i caracterul
de semi-del al lui Heracle, Teseu, tot pe calea acsta ar fi fost dobandit. August avea meritul ca adusese fericirea in imperi i, pentru
acsta, i se cildeh putina tamale.
Oratiu se prinse chiar in mrejele imperiale, ca si amicul s Virgiliu, dar nu se apropia de ele deck tardii.1, cu sfial i cu 6re-care
retinere, i nici nu se dete cu totul prins. Visita de cate-va ori colivia
cesariang, dar nu se Lisa s-1 inchi4. S lasain limbagiul figurat. Impratul se gandise sa faca din Oratiu secretarul s61.1 intim. Poetul
Analele A. R.

Memoriile Sect. Istorice.

12

www.digibuc.ro

178

I. ItALINDERII

sob). ins O. refuse cu dibacie i politeta acea legature., far s perda

ceva din amicitia Principe lui. Nu renunta, din contra, a mai celebra pe August, dar cu vreme, cand II va ajuta inspiratiunea, cum se
vede mai ales in oda XIV cartea IV, care incepe ast-fel (me servesc
de frumOsa traducere a d-lui D. C. 011anescu):
Prin ce jertfe i onoruri demne de a ta rdarire,
Senatorir i QuiriO, in adinca-le iubire,
Vecinici-or, Auguste, binefacerile tale
Cu inscriptiuni pe petre 0 in graiii vrednic de anale?D

i in oda XV, unde I atribue lui August, in falnice versuri, c

vitiul i crirna-s alungate,
Renase strvechile virtutr ce numele Latin
Tale Italiel puterr crescutu-le-aa in plin,
Si-air revel-sat din rgrit pang la apus de sore,
Cu faima Romei, gloria-1 pe veci stralucitre!

cat pentru prietenia dintre Oratiu i Mecena, ea e caracterisata

printr'o intimitate mai cordiala i mai adinc decal acea dintre dinsul
0 August.
Dupd co Mecena Ii Mar o prirnire destul de rece, de sigur 0 din
causa inftitiOril sale stangace, a vorbirii sale incurcate, Oratiu primi,

dupd now) luni de a0eptare, un placut

bilet de la Mecena, prin care-1 intreba daca

voesce a fi unul din amicil sei . Iata dar

aceste done personagii devenite intirne, a
de intime in cat in curind vedem ca Oratiu

Oratiu. (Dupd o medalie de

bronz.)

se invita singur la masa patricianului, ba

chiar 1i iea voe s-1 invite la masa sa pi
sa-i Lea onorurile modestei sale locuinte.
Mecena i Oratiu erati, unul fata de altul,
doi prieteni i nimic mai mult, Pilade i
Oreste, egalitate completa de o parte i de
alta. Cat de recunoscetor era Oratiu, n'a
voit nici odata sa-1 perda libertatea in
schimbul binefacerilor i nu se temtt sa

spue o data acesta luI Mecena.

Daca mai trebue sa adaogem ceva la caracterisarea lui Oratiu,
vorn dice ca. pare a fi fost firea sa ca sa desminta ceea ce promiteati

www.digibuc.ro

AUGUST SI LITERATIT

179

clebuturile. Soldat al liberttii, tribun in armata MT Brutu 0 lui Casiu,

supranumiti ultimii Romani, la baTalia de la Philippi aruncd scutul
pentru a fugl mai bine. Imbrdtiat de August i de Mecena, al al-or
favorit ajunse a fi, 10 perdu, in urma binelui ce-I fcurd, principiile
republicane i in mare parte i caracterul, demnitatea.

Amicii cell alese nu erail de naturd a-i face cinste. El intretine

relatiuni in cele doug tabere opuse : pdrtaii vechei libertdti i dumann' ei cell' mai marl, toti ail loc in inima sa. De o parte Sextiu, sec-

tator zelos al lui Brutu, pe care nu incetzd de a-1 lauda ; de altd

parte Plancu, linguitorul lui Antoniu 0 apol al lift Octaviu, cu un
cuvint al tuturor celor pe cari sOrta II ridicd, un om vindut, care
personified degradarea i venalitatea. Mai are de arnic i pe Aristiu
Fuscu, gramatic i poet, dar mai ales intrigant fdr smn, pe Ixiu,
care desonorkd pasiunea sa pentru litere prin patirna banilor aratat
pe fatd. Oratiu laudd pe Asiniu Pollio, care se declard indiferent fao
cu t6te partidele i gata de a trece in partea biruitrului. Nu pornonesce cu nici un cuvint de Pompeu, de Ciceron, de Brutu, de Casiu ;
ingand un elogiil cam indoios al lui Cato, in care s'ar put6 gds1
un blam.

Drusu, fiul cel mai mic al Liviei i frate mai mare al lui Tiberiu,
invinge pe Rheti, pe Vindelici i pe Germani. Oratiu il calla, dar
cn aceeai lira slavesce 0 pe Lolliu, invingkorul i jefuitorul Germanilor, un al doilea Verres; 11 slAvesce dupd... poruncd de la Imp6rat,
imprejurare care-i micorzd 'Ate greala.
Oratiu 10 aratd independenta cand e nevoe sd-1 apere gusturile,
plticerile sail lenea. El ofere odatd lui Mecena sl-i restitue tOte binefacerile in schimbul libertdtii sale, pe care o reclamd. Glumd minunatd, pe care binefdckorul o aprecid precum merita. Era prea fin pentru ca sd n'o intelOg.
AO pOte ed unii, mai putin riguro0, ar incerca sd justifice purtarea
lui Oratiu i sd-i arate indulgentd. Oratiti a trait bine cu tOto partidele, s'a invoit cu tOte caracterele ; tocmai acsta e un elogiil al Caracterului ski. Era un om impdciuitor. Om ce ar put6 s apara ca
servilitate, injosire, dra 'Ate expresiunea convingerilor sale, mArturisirea fOrte sincerd a nouelor sale 'Area earl se schimbase in decursul
anilor, &ad nu sunt rare casiirile cand omul ajuns la maturitate nu
se mai recunOsce pe sine insu0 in acel ce era el la virsta de 25 de
aril, atat e de mare drumul ce-1 desparte de principiile tineretii sale.
Nu putea sd fie o fire vulgard acela, despre care dice aa de frumos
Al. Odobescu, cd simtemintele cele mai demne i mai delicate ail luat

www.digibuc.ro

180

1. KAI INDER11

In gindul sil i sub maina lui formele cele mai elegante i mai corecte. (1)

De altmintrelea, intelegem pe acel earl caut, printr'o pornire natu-

rald, s remae in armonie cu toti i nu se inchid in launtrul unui

cerc, ci, fard a vina folese personale, sunt gata a colabora cu ori-cine
pot realisa un bine.
Patronatul, acea straveche i caracteristica. institutiune rornana, a
fost, pentru literatoril earl traiali sub imperil'', ca i pentru eel din
vrernea republicel, un fapt sciut i admis in genere, fara contestatiune i fr impotrivire, de tOte treptele sociale. Sa vedem acum cum
intretineail eel protegiati aceste gingae relatiuni en eel. marl.
Oratiu e, in privinta acesta, un consilier fOrte pretios pentru aceti

Oment El le da done adeverate consultatiuni asupra purtaril ce

trebue sa aib fata de aceste persene. Nimic mai potrivit deck acest
mic manual al bunel cuviinte pentru usul scriitorilor. (Ep. I, 17, 18).
Tineril, din lipsa lot de experienta, cred ca nu vor gag decal inlesniri i folse in relatiunile lor en mal-maril lumil. Pilotil betranl
se tern de aceste marl periculese. Lingu0rea 1)4:Ste s alba une-ori re-

sultate role pentru lingu0tori, tot aa i veselia. Sunt dile cand pa-

tronul nu vrea laude, sail impune o infatiare intristata celor din

jurul s. E un tiran i clientii liii trebue s se plece capriciilor sale.
El nu trebue sa compromita trecerea ce au, prin observatiuni indiscrete, prin curiositati earl nu sunt la locul lor, prin cereri neoportune
ori presentate au stangacie. Clientul trebue sa se feresca de a calla
sa adune, ca nisce margaritare, ori-ce cuvinte, ori-ce vulgaritate seapath. dintr'o gur prea ternuta.
Altil cad inteun exces contrariu i sunt tantoi cu patronul, i0 permit sa se certe cu el, discuta pentru nimieuri. Il iea patronul in preumblare do petrecere la Sorrent ; ei se supera de plOie, de frig, de sdruncinarile trasuril, pretind ca din causa saraciei lor nu sunt bine tractat]. Omul cu adever independent nu are asemenea atitudini teatrale
ii scio O. se plece vointelor patronulin, fara s se injosesca.
Sa vorbim acum i de Propertiu. Acest poet figura printre Omenii
bine crescuti, elegant]. 0 earl aveatt norocul de a nu displace nici liii
August, nic] bin Mecena. Era bine prirnit in casa acestuia i chiar in

acea a Imperatulu], ai cam. Omeni de cas dedead a intelege ea

Suveranul lumil s'ar siinti destul de magulit, daca s'ar vede celebrat
de acest talent precoce i distins. Propertiu respunse pe un ton dulce,
dar cam vag, la aceste ademeniri: nimie nu i-ar place mai mult decat
(1) Epoca din 13 Octobre 1887.

www.digibuc.ro

AUGUST SI. LITERATlY

181

de a canta gloria Principelui, dar poetil sunt supui capriciilor inspiratiunii, chreia ii place sa faca a fi ateptatd. El o atpt. Daca.
Apollo va bine-vol srt-i Led cinstea de a-i revtirsh darurile asupra sa
i de a-I imbarbta pentru cantece rasboinice, nu va Cant pe gigantii

eesvratiti impotriva 4eilor, nici victoriile lui Maria, nici lupta dintre
Hector i Achile ; nu va Muth a departe subiectul poomei sale, ci
se va ocuph numai cu August; victoriosul August pe carul triumfal
va fi atunci pentru dinsul Achilo, iar Mecena Patrocle. De ocamdata,
Propertiu se gandesce numar la prea scumpa sa Cintia.
Dar, cu tote frumOsele sale fagaduell, poetul tot de la iubire II iea
inspiratiunea. Aspira odata, ca un rival al lui Tirteu, s canto rsboiul;
acest foc frumos ins se stinse de la sine, dup ce aruncase numai cate-va

schntet De sigur ca. era sub imperial unei dispositiuni trectOre de

felul acesta, cand scrise elegia in onOrea Romer, subiect a de maret
i de neobicinuit pentru dinsul in cat exclama. : Hei mini, quod nostro
parvus in ore sonus! (VA ce slab mi-e glasul!)
Ne vine aprOpe s credem, c poetul roman i-a ris i de August
i de sine insur, pike chiar i de marii facetori do epopee, mel furuicaii pe atunci. Se sbatea ins in zadar in lanturile sale, cad luase

MO de August i de Mecena indatoriri, de can il silia acum cercul

acestora s se tie. Ce Mar in acOst situatiune nefericitul? Se addposti sub numele lui Apollo, care i-a inteNis versurile solemne, dupd
propriile sale expresiuni. Prea era fin insa Mecena pentru a luh de
buna, sceptic cum era, acea oprire mitologica. Initiatii continuara a
atepta de la Propertiu o poema seris asupra faptelor i ispravilor
lur August. Il vine in fine poetului idea de a se scush pe socotla
lur Mecena insur. Sa-1 arate acest arnic al Imperatului planul acestei
marl lucrari, sa-i-dea un fel de schita, i el e cu totul gata a se pune
pe lucru, a incepe elogiul lui August. Mecena se feresce de a cadO
in cursa i. idea lui Propertiu curin stdruintele cam se faceau pe langd

dinsul. Trebue sa spunem c, cu tOte acestea, el totu0 consacra cel

putin o elegie a clecea din cartea II lui August. Dar cata sfiala
arata, cum se scus cu versul care a ajuns maxima : in magnis, et
voluisse sat (in lucrurile marl, a vol e deja ceva), i mai departe :
dSic nos nunc, inopes laudis conscendere carmen,

Pauperibus sacris vilia tura damus

(asemenea i e astddi, cand geniul mar nu se pOte inalth Oat la

imne de glorie, depuiu pe un altar saracacios o tamaie de putin pret).

www.digibuc.ro

182

I. KA LINDERII

Propertiu nu era de stofa curtenilor. Iat o dovadA trasA din fapte.

MOrtea lui Marcel lu, rApit ash de prematur iubirii si tronului lui August, nu-i inspirA decat aceste versurl reci : MOre sOrmanul, si nu
era deck de 20 de ani! Du-te acum si intreci pe Atalu cu luxul irnbrdcamintei, acopere-te cu giuvaere la jocurile cele marl: tOte acestea vor
fi prada flacArilor .
Un alt poet fu mai putin sgarcit cu lingusiri, si totusi nu se alese
cu nhnic. Acosta e Ovidiu, care, mai presus de tOte, fu un om fericit,
yOsfAtat de contemporanil sOi, ca si de succesori. Epoca sa ii plAcea si
ea-1 iubia. Contrarig fratilor sOi din Parnas, lui nu-i place decal vrernea
sa, are o adeverata aversiune pentru vrernurile vechi si moravurile, legendele, eroii lor. Child i se intimplA s vorbOsca de acestia, cAlcand
peste gusturile si poste obiceiurile sale sag, precum am putO spune,
din nebagare de sOmA, II cam infatiszA privirilor nOstre sub haina

dila Tot ast-fel Racine dedea in tragediile sale Grecilor sag Romanilor, lui Teseu, lui Ipolit, lui Cesar, lui Pompeu, limbagiul ceremonios,

manierele, politeta rafinatA a curtenilor lui Ludovic XIV. In Eroidele lui Ovidiu, tinerii si tinerele ce ne infatisOzA sunt persOne din
societatea bung., obicinuite a trdi la Curtea lui August, deprinse a scrie
in continug epistole, intretinnd corespondenta in regula eu persOnele
iubite, cu amicii. Asa ne aratA el femei din epoca omericA. In Amores,
Ovidiu sustine Ore-curn ca musa sa e cast& asa cum puteh el intelege
castitatea. Ast-fel, tAgaiduesce ca s'ar fi adresat vre-odata femeior maritate. Cat pentru curtisane... acOsta e alt ceva, e un obiciii fOrte general la Roma pe atunci.
Dupd Amores scrie Ars amandi. Ad poetul e mult mai liber si dA
drumul imaginatiunii sale, destul de licentiOsd. In Amores, mrturisesce cu destulA sinceritate pacatele sale de tinerete, tari, dupA dinsul,
ag respectat tot-deauna calsAtoria.
Dar pentru Ars amandi, justificarea sa era mai grea. AcOstA carte
era mult criticatA, pentru cA arAta mijlOcele de a ademeni femeile,

regulele de seductiune cele mai complete si mai clare, retete sigure

pentru triumfuri amorOse. Ce credeti crt Meg scriitorul nostru, apr6pe
prins, ca -s clic asa, in flagrant delict de excitare la usurintA in moravuri? SA nu credeti call perdg cumpOtul.
A fost acusat cu tOtri inocenta sa - de a fi un otravitor al moravurilor; face dar pentru victimele sale, trecute sag viitOre, un antidot, scrie Lcurile iubirii. Din pAcate, e mai usor de a aprinde incendii

de acestea, decht de a le stinge. El Meg experienta pe socotOla sa.

Cartea acOsta fu prima lui neisbanda, inainte de infrngerea din urmA,

www.digibuc.ro

AUGUST

I LITERATLY

183

acea cu Tristia. Cad fu gasita ostenit6re: acsta e tot ce se p6te dice

despre dinsa. Totusi Ovidiu, cu tOte necazurile" sale, 'Astra inc o popularitate destul de frumOsa i ar fi putut usor sa ajunga o persOna
politica, s intre chiar in Senat. El preferi. acestel glorif trecelOre
pe cea nemuritOre, care face pe poet sa traiasca in tOte vrernurile:
Voese, clicea dinsul, ea numele rne sd fie edntat tot-deauna ?i in
tot universul.v Trebue sa recun&
seem c pretentiunile sale, ori-cat
erail de mart ail fost justificate de
succes i ea el a meritat gloria, chiar

daca n'ar fi compus decal faimOsele

Metantor lose.

Acest poet, care ajunsese la virsta

de aprOpe patru-cjeci de aril, s'ar fi
bucurat, dacil ar fi putut sa obtie si
el prietenia lui August si de sigur
pe acea a.lul Mecena, ca i confratii
ser Virgilin i Oratiu. Prin talentul
seil, aveh tot dreptul la acOsta. Din
nefericire, firea lui opunea Ore-cari

pedici pentru asemenea relatiunl.

Ovidiu era poetul placerilor, al iubiru ts6re i libere, chiar al vitiultu,

dac era elegant si atenuat prin

maniere bune, pe cand August art pretentiunea de a reinfiinth yechile moravuri, gustul virtutilor an- Tana, fiica lut August, cu o corona de
si de mac. (Camee din Cabinetul
tice, respectul religiunil, iubirea f a- spicemedalielor.
Louvre, Paris.)
miliel, cumpOtarea, frugalitatea, carY

caracterisase pe un Fabriciu, un
Cincinnatu, acei simpli agricultori earl furl onOrea i mantuirea Romer.

Dar vasi! virtutea nu se impune prin ordonante, ea scapd prescriptiunilor autoritatit Propria sa fata, Iulia, pe care August o crescuse
cu atata grija, deprinsa sa Ord. Una, cum cjiceail Romanii, pentru
a exprima cu un cuvint firea casnica, nu serand Lucretiei istorice
decat prin acest obiceiil. Ea IT arata in chip rusinos pasiunea pentru Iuli Antoniu, fiul triurnviruldi si al Octaviei, sora 1111 August,
acestl amanti facura din Forum teatrul orgiilor bor. Infuriat cand
afla aceste rusinf, Imperatul condemna la mOrte sail la exil pe cornplicii Iuliei i o exild pe dinsa lute insula mica, unde nu calca ni-

www.digibuc.ro

184

I. KALINDE1113

mem fard porunca imparatscd. In testament, o mai afurisi. Printr'o

coincidenta rea, Ars amandi fu publicata chiar in anul in care Iulia
fu exilata. Ac6sta era neaparat numai o intimplare, care insd Melt o
impresiune rea asupra spiritului banuitor al lui August f-1 turbura in dorul
sail nepregetat de a restabill

moravurile bune. Acestea

sunt insa pure conjecturi.
Julia n'ateptase invOtamintele poetului, ea era precoce

in re'utati. De altfel, cand

veni rindul Jul Ovidiu de a
fi exilat la Tomis, trecuse
deja cjece am de cand Julia
era inchisa in insula ei. Afacerea era deci veche.
Scia Livia faptele fiicel Im-

paratului ? Nu e de credut,
cad altmintrelea acesta i-ar
fi intins mania i asupra ei.
Se scie ins ca-i arat mult
consideratiune IAA la sfiritul vietei. E cunoscuta ase-

menea marea influent ce

ea aveh asupra SuveranuJul i care a fcut CA multi

i-au atribuit ei trecerea de

la crucjime la clementa, ce
se observa la August. Multi
ail privit-o ca rea i prof&
cutd. Tacit o acusa (Anale,

Vi?7,01441,4a)

I, 5) di ar fi grabit mrtea
Livia. (DupA o statue din Museul Pio-Clementin
la Roma.)

sotului pentru a asigura im-

periul lui Tiberiu. Rea socotla, cad acesta o numia

cu o expresiune bizara: un Ulise femeesc!

Dar care o fi fost crima ce atrase asupra poetului urgia imperatsca? WA o enigma. care atpta Inca venirea unui Oedip. Ori-cum,
nefericitul Imparat fu nevoit, putin dupa aceea, sa pedepssca i pe ne-

www.digibuc.ro

MJCUST

t LITERATIT

185

pOta-sa Julia, care calca pe urmele mamei sale. Ea fu acusat de

adulterill cu tin6rul Silanu, patrician de rang mare, si fu inchis in
decurs de 20 de aril inteun oras din Italia. A doua Julia fu deci pedepsitd de August ca i mamd-sa, ale carei desfrinari le imitase. Ovidiu
asistase la ele din nenorocire : acsta fu gresala sa. August afla acsta
credndu-1 mai vinovat deck era, se rsbuna. WA.' care ar fi, dupa
nol, explicarea cea mai adrnisibila ce se pike da maniei teribilului bunic.
AcOsta e i explicarea pe care o admite d-1 Gaston Boissier (1). Ii trimise deci la sfirsitul lumil civilisate. Cel mai putin vinovat fu cel mai
tare pedepsit i exilat la Tomis.
Ovidiu plec deci, aprOpe pardsit de totl, cum se intimpla mai totdeauna celor nenorociti. El strabatii Adriatica in toiul lunei Decembre.
Vasul s, batut de vinturi, 11 aduse din nog pe cdstele Italia El ioa
o alt nava, cu care strabate Cicladele, i, pentru
uita necazurile,
scrie versuri: Scriii, dice el, in mijlocul furtunelor i valurilo mrii
maniate lovesc tablitele mole.
Asa incepe scrierea, care avea pOrte titlul de Tristia. Aceste versuri, nand ajunsera la Roma, nu gasira nici decum asentimentul ge-

neral. 0 atitudine tacuta ar fi parut mai conforma cu demnitatea.

Pentru a urma ast-fel, ar fi trebuit un caracter de o tarie cu mult
mai mare deck acel al poetului Amorurilor. Ovidiu trebue s fi semnat cu maina-sa, caci avea o adeve'rata fire de femee. El nu voi
sa lase pe contemporanii sOi. sa-1 uite, i un poet se consolza chiar
mai us(Ir de atacuri decal de uitare. A fi trecut cu vederea e tot una cu

rmirtea pentru un adeve'rat fig al muselor. El Ii stria. poesiile prin

amintirile mitologice cu cari le umple, amintiri fOrte srbe'de i nepotrivite cu trista sa stare. Acsta face, in adeve'r, un r6 efect la dinsul,
din tOte punctele de vedere. Atata pedanterie ostenesce. Bietul Ovidiu
n'a putut s intelega maiestatea nenorociril.
Ne putem inchipul ce neplacuta impresiune trebul s resimta. acest
mare artist, nand ajunse la locul surghiunului s. N'ati ved, dice

el, decat paminturi gole, fall umbra, fall verdta. Nici primavara,
nici tOmnd, nici seceris, nici cules de vii ; nu se aude nici odata cantecul pasrilor. Iata tabloul ce are pe fie-care di sub ochi Ovidiu

pe lng acestea, o &n care trebuia s par fr. mila unui om

venit din Italia, cu tOte asprimile earl o insotesc. Moravurile locuitorilor sunt atat de aspre ca i clima. Se vede acolo i rsboiul cu
tOte ororile sale : Sarmatii, Getii vin de impresOrd orasele acelor ni
(1) L'opposition sous les Csars, p. 140.

www.digibuc.ro

186

I. KAL1NDERU

nenorocite. Ovidiu, care a fugit de vieta militara la tinerete, e silit

s se bate la betranete. Sagetile barbarilor umplu stradele orasului
Tomis. Ovidiu ridica una i o trimete amicilor sei de la Roma : acesta e singurul dar ce 'Ate sa le Lea, singurul produs al industriei
Getilor. (1)
Ovidiu reserv e. contemporanilor sei o surprindere. Invete limba terii

la etate de peste cinci-d.eci de ani (2); nu numai atat, el fact i versuri

in limba get. Ct inlesnire, ek mladiere la acest onr, i ce pecat

ca s'at perdut acele versuri! 0 alta surprindere pentru noi este presentarea sotiel sale dinaintea ochilor nostri mirati, caci am fi credut
pe acest bdrbat cu traiul de Recall, ocupat exclusiv cu Corina on cu
semenele ei. Dar Ovidiu e insurat, in adever insurat. Are o femee, a
treia chiar, i o iubesce cu foc. La dinsul inirna i interesul se unesc
de minune, cam sotia hiT e o femee din lumea mare, o arnica personala a Imperatesei Livia. Se intelege cum ante s'o intereseze de nenorocirile sale, en cata staruinta if cere sd se r6ge pentru dinsul de
stapan; nu-i vorbesce decat in versuri. Adresza deci dui6se apeluri
acestei scumpe sop, pe care arde do dorinta s'o pOt reved intorcendu-se in patrie. Dar fie c n'avea trecere, fie ca era indiferente,
el nu obtine nici respuns, nici voe de intOrcere in patrie. II scaph
odat o vorb de superare i scrie: Iea sOma sa nu sa died: acest
femee n'a voit se fac nimic pentru barbatul ei.
In cele din urine se intOrce iari spre Imperat, se rOg la el. Ce
alt ceva putea 6re s face in situatiunea sa, in care aveh simternintul
c e ingropat de viii Dar totul fu in zadar. Acest Suveran nu se
arta mai induiosat de inchindrile lui decal altadata Jupiter de strigatele de durere ale lui Prometeu inlantuit pe Caucas. Incepuse revisuirea poemel sale Faste, pentru a introduce ine e. cateva rugacium,
cand mOrtea vein i intrerupse acsta triste lucrare.
(1) Nu e aci locul de a vorbi mai pe larg de Dobrogea. Vom observa numai in trcet, ca
inscriptiunile i obiectele entice ce se gasesc continua, ca in Vita provincia, si in Constanta, gratie impulsiunii date de archeologul nostru d-1 Gr. G. Tocilescu, dovedesc pe
deplin ca dominatiunea romana a adus acolo, in cele din urma, prosperitate. Dupd venirea barbarilor, saracia relud acest pamint in stapanire, pada cand o noua natiune, fiicA
a Romei, natiunea romand, ii redestepta la vi616... Constanta era la 1878 un ortisel
oriental de 6.000 de locuitori ; acum e un oras frumos de 12,000 de locuitori. Peste
vre-o 15 ani va aye cel putin 25.000 si va fi cel mai animat de pe costa Marii Negre,
dupa' Odesa. Renascerea acestui vechia pamint latin, sub parintescul guvern al lui

Carol I, e frurnos aratata In discursul tinut de d-I Ministru Stolojan in 24 Aprilie

la Constanta. (V. Vointa Nationald din 30 Maia 1897, No. 3.724.)
(2) V. 0 Romanii, ociltori, Bucuresci 1896, p. 13-15.

www.digibuc.ro

187

AUGUST SI LITERATIT

El fu ultimul mare poet care ilustra sfirsitul domniei lui August,

la inceput asa de binevoitor pentru litera i care sfirsi prin a-I
per,secuth, indata ce lsara. O. se

vadd unele instincte de neatarnare, prin condemnarea lor la

exil si a cartilor lor la ardere.
Hotarit, despotismul e un reit
regim pentru state, istoria dovedesce acest adevOr la fie-care

;.I

'"1.11

,,0-!.1

I.,
,

paginsa a ei.
Am vorbit cu plAcere ceva mai
po larg de Ovidiu decat de intimii
lin August. Acest poet e Ore-cum
al nostru, ne apartine nouRomanilor (1), cam a venit
firesce
nu de voe buna do si-a sfirsit
jilele pe plnintul nostril; noi
am dat ospitalitatea cea din urmd

persnei sale, cenusei sale. Gonit de pe pamintul de nascere,

a venit salt' incheie cariera in-

tr'o Ora, care a ajuns din nal

rornansca, prin hotdrirea areopagului europn, cum a mai fost
pe vremea lui Mircea-cel-Btran,
gi pe care vom sci s'o aprgm cu
barbatie in contra tuturor. Acolo
a inchis ochii i, mindri de a posede gloriosele rmasite, am voit
s perpetuam memoria sa, ridicandu-1 un monument funebru.

Am indreptat pe cat ne sta in

putere nemildsa severitate a lui

(4,

gg,;;.!,

Statue ridicata hu Ovidiu la Constanta,

sculptat de Ferrari.

August.

Fie-ne permis de a addogi lucrarii nOstre cate-va amanunte, unele

(1) Ratiunile ce avem de a crede c Constanta ocupd locul vechel Tomis sunt discutate in brosura Ovidiu in exil a d-lui Bruto Amante, care a cilletorit in Dobrogea in
Septembre 1884 (trad. roniand de d-na Clelia Bruzzesi, Bucurescl 1885), si in ,Cercetri
asupra orasulul Constanta de d-1 Locot. M. D. Ionescu, Bucuresci 1897.

www.digibuc.ro

188

I. KALINDERIF

anecdote de natura a da o idee mai esactd de protectoril, do protegiath

lor literati): (1) si de relatiunile protectorilor intre ei.
Ai crede? dicea. odatd August lui Oratiu, pe care-I numia in chip. fa-

miliar, fcend alusiune la statura destul de mica a poetului, bucatd de

om
al crede cd Mecena m'a inzestrat cu numele de gade? Eram s
condamn, 'Ate ceva prea sever, cum mrturisesc, un acusat care se inf atisa dinaintea mea. Atunci Mocena inn scrise trei cuvinte:4Gado, ridica
sedinta . I-am prima cu multumire povata i omul remase cu vita.
Imperatul, imputand lul Oratiu c de mult nu mai publicase nimic
si acesta scusandu-se cu slbiciunea peptului i ochilor sal: SA' acuse
mai bine lenea sa i plimbdrile la Circ i la Forum, disc) Mecona.

August II cerh o poemd pentru jocurile seculare. Poetul, strins deaprpe, nu indrasni sa refuse si filch splendidul i mindrul Carmen
seculare, ce cum5scem cu totil. Oratiu, clicend sclavulm sett, in aprin-

derea betiei, ca amantul color notte muse trebue sa golosca noue

cupe (cyathe) de yin: Gratiile, earl nit sunt &cat trei, s'ar superb.,
adause August, daca am incerca sa trecem peste numerul lor! Dupd
traditiune, cumpetatul Imperat n'ar fi trecut peste acestd. treime.
Nuanta relatiunilor hiT Oratiu cu Mecena se vede destul de bine
din rindurile ce citez din causa acesta, puse de Dezobry in gura liii
si compuse dupd ingeniosul sett obiceill, ca un mosaic, din fragmente

adunate de la acest scriitor si de la Ott contemporam :

Stint din aceia cart, neavend dealt 2, 3 sclavi, fac IniI o parte a
serviciulul, i mdnanc in acele vase de lut din Campania, carora un
smalt negru lucios le d o infdtisare phIcutd. Astept pe Mecena la
masa' jibele acestea i me preghtesc st-1 tractez cat mat bine. De alt-fel,

bunul Mecena, cdruia ii datoresc mica mea stare, nu se arat tocmal

pretentios, primesce bucuros mancarea mea obicinuita, praz, mazre,
lagana (pasta de Mina find, gdtit cu sos piperat). Ultima data cand
l'am avut la masa, i-am dat bob si slanina frtd cu legume.) (2)

imperatul, dup un prand ce-i dase Variu, frd s se fi trecut cu

firea in privinta pregAtirilor, din contra, II dise, cu alusiune la
economia gazdei sale, fall totusi a se ardta supdrat: Nu sciam el
eram ash de amic cu d-ta.
Dintre prosatori, August putea sd se laude c'a sciut sd atragh in partea sa pe Titu Liviu, pe invetatul Varro, pe celebru.1 architect Vitruviu.
(1) Poesiile earl par a fi mai rspiindite, dae putem judee5 dupfi versurile ce
s'aii gasit serise pe pdreci la Pompei, sunt ale lui Ovidiu (Ars amandi i Amores),
Tibul, Virgiliu cu Eelogele (I. Overbeelc i A. Mau, Pompei 1885, p. 479.)
(2) Rome au sicle d'Auguste, t. II, 1875.

www.digibuc.ro

AUGUST SI LITERATIY

189

Iach cum se exprim abatele Reure in privinta primului din acesti

trei brbati: Titu Livia pompeianul primi de la Suveran cuvinte
amabile si mgalitOre si reprosuri si mai onorabile. El dete re-cum
garantii guvernului lui August, primind de a luh in cat-va parte la educatiunea lui Claudia. S'a lhadat nephrtinirea lui sening, ash de superiOrh banalelor ingadueli. Ma tr4i, tirania deveni mai iritabild. Caligula si mai ales Domitian priviati ca periculOse Analele, pe earl le
primise cu multumire August. Totusi, vina principal pentru perderea
prtilor covirsitre ale lor e a Papal Gregoriu-cel-Mare, care, maniat de
multele semne ceresci i minuni ce insemnase Titu Livia, puse sa se
clistrugh manuscriptele.

Tar Varro, acel vechiti republican, care nu crecluse c lucrzh In

contra convingerilor sale primind de la Cesar sarcina de a organish bibliotecele publice, 'Astra pind la mrte simpatiile imperiale.
Vitruviu, din partea sa, oferind ImOratului cartea-i asupra architecturil, recunosce cu plAcere eh datoria liberalithtii suverane sigu-

ranta ce aveh de a null trhi betranetele in shrcie.

August, tot-deauna generos, dete o onorabila ospitalitate i filosofilor Areus si Athenodor.
Poetil epocel lui August alchtuesc si acum, impreund cu prosatoril
contemporani i cu clasicil greci, basa studielor literare, si nu tree catl,
va ani fard ca sh apard in tOte limbile culte traduceri de ale operelor lor i scrieri asupra lor. Si nol ne-am insusit deja pe mai multi
dintre el. Ovidiu, care prin sfirsitul vietel sale ne apartine Ore-cum

cevh mai malt deeat cel-lalti, ii are la Constanta statua si a fost

cantat, ca i Oratiu, in nobile i duise versuri de poetul nostru na-

tional Alecsandri. 0 mare parte a scrierilor lui Oratia sunt acum accesibile tuturor Romanilor, in versurile elegante ale colegului nostru
d-1 D. C. 011iinesca. Aeneida lui Virgiliu a fost de curind tradush de
poetul Cosbuc, pdtruns ca i Virgiliu de poesia vietel rurale i ast-

fel cu total indicat pentru a pane pe romanie i Georgicele. Catul

a gilsit si el un traduckor in d-1 Basilescu. Titu Liviu a fost mai de
mult tradus de regretatul Nicolae Barba. Ar trebul O. mar citez
inch mai multi altil; atat ajunge insh, pentru ca sh se vadd cat trebue
s castige limba nOstra din acOstil lupth strinsh cu cele mai bune
scrieia In limba latind. (1)
(1) Academia Romilnii a dat impulsiunea pentru acest miscare. A publicat mai de
mutt traduceri dupii Tacit, Erodot, etc. In anul acesta (1897) a hotdrit, in sesiunea ei
generald, sil reincpii a da traduceri de scrieri clasice latine.

www.digibuc.ro

190

I. ICALINDERC

In resumat, vom dice ca caracterul principal al literaturei i mai

ales al poesid secolului lui August nu este deck glorificarea acestui
Principe. S'ar crede cd restul nu este deck cadrul i accesoriul acestui
scop principal. 0 atmosfera de slavire inv6lue de exernplu Vote scrierile lui Virgiliu; cultura campiilor, grijile reclamate de turme, de albine,
incantarile i minunile naturii par a nu aye' alta menire deck O. serve

de ocasiuni pentru slavirea, apoteosarea eroului s. Oratiu, Ovidiu,

Propertiu se luau cu dinsul la intrecere pentru a intilta pe August
pand in ceruri.
Ce deosebire intre aceti poell i cei greci! Ct candOre maiestOsa
la Omer ! Ce genig al liberttii in tragedia Prometeu a lui Eschile.
Ce virtute dulce i senina la Sofocle! Ce spontaneitate, ce independenta la Euripide, al treilea rege al scenel tragice! i daca trecem
de la poeti la maestril prosei, la istorid, la filosofi, ce accente mai
maiestOse, mai sincere, mai etern tinere deck acele ale lui Erodot,
Tucidide, Aristotel i ale nobililor lor semeni! Causa e e Grecia din
epoca poesiilor omerice sag Atena lui Pericle nu erail inveninate, ca
Roma lui August, de existenta Urania
Presint Ore-care interes inteo descriere a epocei imperiale de a

cauta s cunOscem, cad sunt scriitorii din thnpul sg pe earl mai

scig August sa-i lege de causa sa, afara de marii scriitori de earl am
vorbit pand acurn. 0 paging.' a lui Ovidiu ne da o lista destul de
cornplet de cati-va seriitori, pe earl II lauda cu placere. N'o reproducem, pentru ca el sunt forte putin cunoscuti. Unil din ei, Aristiu
Fuscu, Mauru din Verona, Fundanu, etc. erati prieteni cu Virgiliu i cu

Oratiu. Credem a aye dreptul, dupd Ore-cari indica, de a banui numai, fail a afirrna positiv, c ei intretineag relatiuni cu Mecena i cu
Suveranul i c a fost neap6rat in partidul WM.
Cat pentru Trogu Pompeu i ostilitatea sa fata de Imperat, nu exista
nici o indoiala ; mai putin lamuriti suntern in privinta unor autori
cad n'ag dat dovedi tocmai positive de aderare regimului lift' August.
Trebue sa facem o exceptiune pentru Maniliu, care dedica poema sa
asupra astronomiei lui August, din care Meg un deg caruia IT dete
i locul cel mai frumos din cer. Poetul Tibul e din eel pe earl nu-i putem clasa, dupa scrierile lor, cad nu mentionza in versurile sale nici
pe August, nici pe ministrul sC favorit. Tibul se declard fati de partinitorul lui Messala, protector fOrte generos i el al literaturei i

aprOpe rival cu Irnpgratul in acsta privinta. El fu deci, dac nu

toemai ostil Suveranului, destul de rece fata de dinsul. Causa e pOte
ca era un poet aprOpe exclusiv erotic, care nu scia sit cante decat

www.digibuc.ro

AUCIUST 91 LITERATIT

191

placerea i amorurile sale. Acesta e campul ski de luptd i triumful

acolo este el fdrd. sm6n. Stilul ski e tot-deauna pur, ferit de
ori-ce gust fa4 ; acsta e stanca de care se lovesce Ovidiu, une-ori
afectat. El e tot-deauna duios i firesc.
Mai trebue sh spunem c Tibul, inzestrat cu o imaginatiune aa de
vie i de dulce, e, ca i Virgiliu, de care se apropie aa de mult prin
farmecul scrierilor sale, un cantret al naturei, care n'a inspirat nim'enui
tablouri mai adevserate, mai naive, mai firesci, i ca merit elogiul ce-i

dd. Boileau, care era un fin critic i care-I apreciazd cu dreptate,

and dice :
oAmour dietait les vers que soupirait Tibulle.

Cele spuse pand acurn ar pute insd lash intr'o privintd o impresiune, care ar fi cam inesactd : acea cd opiniunea in genere i literatii

in deosebi, de cari ne ocupdm ad, erati unanimi in aderarea lor la

nouele conditiuni ale vietei politice. Rara e unanimitatea printre Omeni

i de scurtd vieta! Nu se putea dar s nu fie 0 nemultumiti. Cine

erail acel nemuItumiti, ce espresiune literard a dat simtemintelor
lor, ce resultate a avut: acsta va fi subiectul unei alto lucrari, care
va completa acstrt parte a subiectului ales de not
Vom observa din nog, ca printre admiratorii cei mai calduro0 ay
lui August gdsim spiritele cele marl ale epocei, ale cdror laude pOrt
marca unei sinceritati ee nu se pte tdgadul.
Acest cortegiii, cu insotirea cdruia se infdti6zd posteritritii primul
irnperat roman, Cel Fericit, cum i s'a 4is in urind, nu are, cum ardtam
mai sus, told stralucirea celui adunat de Rafael in celebra sa
Ola
din Atena, uncle sunt geniile marl ale Greciei; splenddrea lui a fost
mns destul de mare, pentru ca expresiunea Secolul lui August sh
insemneze un apogeii al culturei i creatiunii estetice i ca urma0I
sit compare cu acea epoch' pe acele a Papel Leon X, a lui Ludovic
XIV, a Elisabetei Angliei, cand vor s le onoreze.
Sfirina acest studid repede, dicnd : Fericiti Imperatil, carT sciurd
in acest mod O. recundsc i s distingd inaltele inteligente semnate
de darnicia Providentei printre supu0i lor i earl indltard splenddrea
cor6nei lor prin strlucirea nestinsd, pe care geniul o aruncd tot-deauna
pe cei pe earl Ii sfintesce!
E de urat ca frum6sele exemple de patronagig literar, exercitat cu
atata generositate de Impseratii rornani eel buni, sa fie urinate, sub ochil
notri, de conductoril pop6relor, pentru a de*tepta o nobild emula-

www.digibuc.ro

192

I. ICALINDIZEW

tiune, care nu pito decgt A. produca fructe gloriose si sa aduca slava

si faima ocrotitorilor.
Fericite si poprele, cari, dup exemplul sefilor lor, dad tributul shnpatiei, admiratiunii si sprijinului lor poetilor, literatilor, invtatilor
earl smulg naturef taine binefackcire, acelor Orin-0 ai sciintei a agror
faima strabate vcurile, brazdandu-le cu lungi racje.de lumina! Tra
nOstra va sal si ea sa le platsca datoria sa de pisg. recunoscinta.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-Iea

DE

N. IORGA
Membru corespondent al Acaderniel Romans.

edirga de la 2 Mai 'it 1897.

Omenil de earl e vorba aid n'au fost nici erol, nici binefackori ai
omenirii. Biete figuri modeste, el se recomanda atentiunii si comptimi-

ril prin nenorocirea, lipsa lor de succes. ti gasim de la un capijt al

Europei la altul: unul mOre la Stockholm, altul irnprumutd, pentru a
tral, la Segovia, un al treilea inebunesce la Moseva. Pentru fOrte puparadisul domniel s'a deschis, si pentru fOrte scurta vreme. De cei
mai multi nu scim unde si-ail sfirsit dilele.
Descurcarea chiar a acestor misteriOse personagii nu e tot-deauna
usOra, si confundarea lor cresce nesiguranta domnitOre in amanuntele
istoriei nstre. Ast-fel Papiu inclina a crede ca Stefan, fiul WI Alexandru , ar fi acelasi ca si Stefan Bogdan (1), ca.' Wolfgang ar fi concurentul lui Bogdan Sasul la Constantinopole, despre care vorbesce
Walter (2), cd Ionascu, ()is Bogdan, al lui Ureche, se pOte identifica
cu acest din urma aventurier. (3) Sincai vedea in Petru Alexandrovici,
numit une-ori Cazacul, pe StefaYi Lpusnnu din 1589-90. (4) Chiar
in ultimele prelucrgri ale istoriei Romanilor, confusiuni de acst natura sunt Inca destule.
t-ink

(1) Tesaur, I, p. 72.

(2) Ibid.
(3) Ibid., p. 69.
(1) Editiunea II, la anul 1592, II, p. 390.
Analele A. R. Torn. XIX.

Mernoriile Sect. Istorice.

www.digibuc.ro

13

194

N. IORGA

Ini 1101 : sunt aceste interesante figuri nisce arlatani ? AO se considerd

de obiceiti aventurierii notri, fara multa dreptate, cred. Exista feluri

mai dibace de a irmla pe 6meni, i meseria era periculOsa. Li se dedeati ajutOre forte putin stralucite i, cand vre-unul se presinta a doua
Ora, era invitat politicos sa-i curme visitele. ti vedem insa mai pe
toti cernd s fie dul la Constantinopole i, cu tOte ea numirea Domnilor ajunsese un fel de joc de burs pentru capitalitii de tOte nmurile ce furnicail in Constantinopole, Omeni Arad ca dinii trebuiail s
alba un alt sprijin pentru pretentiunile lor.
Vedem pe unii, earl due pan la bOtranete vita acsta de ceretorie i umilire ; i o asemenea staruinta se pote explid greil din partea

unor Omeni, earl se dedeail drept ceea ce nu erati. Cand tipuri de

acsta din urmd specie vor apar6, urmrirea domniei tine un moment numai i pretendentul improvisat se intOrce, dupa ce i-a cercat
norocul, la ocupatiunile lui anteriOre. Ast-fel, acel secretar venetian
Locadello, care, intetit de o Evreica i de nisce arlatani din Constantinopole, cere Moldova in 1622, ea Rind Ioan-Iacob-Voevod , fiul rs6posatului Aron-Voevod , cu t6te ca tatal ski trai Inca i era bine cunoscut. (1)

Trebue tinut in gala apoi faptul ca teribila coneurenta intre cornpetitorii la domnie, eel mai multi in adevr RI naturall de Domni, i
interesele private ale ambasadorilor dedeail nascere uor celor mai
insultatOre svonuri. Nu e sigur, de pildd, di Aron ar fi fost Evreil
cronicele ar fi spus ceva in acst privinta. Numele de Abraham chiar,
cu care-I gratifica Papa, nu era neobicinuit in Moldova, i intilnim la
sfiritul secolului al XVI-lea un Postelnie cu acest nume. (2) Despre
Petru-Schiopul, a caruia origine domnOsca era necontestabila, de pe
tata i de pe mama, spunea ambasadorul german la Constantinopole,
Pezzen, ea ar fi fiul until negustor de gdini din Cairo> ; acela1 presinta. pe Cercel ea pe fiul unui Evrea din Salonic (3); Heidenstein, secretarul Regelui Poloniei, face din Aron, protegiatul buY Sigismund BAthory, un fost randa la grajduri (4), iar o cronic ardelna crede ca
(1) Hurrnuzaki, IV>, p. 392 d urm. V. p 393: Scrive esso Locadello a suo padre .
T3n alt Locadello, de loc din Bergamo, Bartolomeiii, fdceh negot in Orient prin 1629-43.
V. ibidem, p. 431, 441, 445, 447, 449-50, 492, 495, 500-1, 625.

(2) La 22 August 1595 (Hurmuzaki, III, p. 485) i la 27 (Suplemen IP, p. 345).

(3) Vatra, II, p. 296, col. 1; Hurmuzaki, III, p. 130-1.
(4) Heidenstein, Rerum polonicarum ab excessu Sig. Aug usti libri XII, Frankfurtpe-Main 1672, p. 317, col. 2: incerti generis homo, ex agasone in locum eum proveotus fuerat.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

195

Rsvan a fost intaiti curier (cursor) al lui Cercel (1); dupa Po loin, in
fine, Ioan-Voda ar fi servit, in 1561, la Ioan Fier lei, voevod de Lublin
i. mareal al Poloniel. (2) Rana i Sultanul Murad a fost banuit ca e
fiti de Evreti. (3)
Inainte de a indeplinl sarcina de identificare a pretendentilor din
vcul al XVI-lea, inainte de a le descrie viola ratacit6re, o explicare
este de nevoe. De ce in vdcul al XVI-lea, cu deosebire in a doua ju-

matate a lui, acst fecunditate a aventurierilor politici, rivnind la

tronul trilor nOstre?
Una din cause e veche, datz a. de la organisarea Principatelor ro-

mane. Aici, ca in multe alte t'eri europene, exista un amestec de

drept succesoral i de electivitate. Domnii trebuiaii s aiba. sange domnese in vinele lor, atata numai. Din posteritatea Voevocjilor, tra era

libel./ O. aleg pe ori i eine. Mai tarcliii, cand acest drept s'a redus

la o inchinare de forma din partea tril, cel ce s'a putut impune a

fost Domn. Acsta, chiar daca sangele domnesc nu-1 avea.

Vieta pe care o duceati Domnii celor dou6 tri aveh insd un caracter f6rte putin cumptat din punctul de vedere al relatiunilor sexuale. Cei dol mid despoti se deprinsese all ved6 capriciile uor impli-

nite. Daca Forgach, care cauta sa exagereze nota barbara a tOrilor

romane cu ori-ce ocasiune, greesce, de sigur, cand spune ca. Domnul
traesce, dupa placul gil, cu fetele boerior (4), i acest scriitor, i
Reichersdorfer, i Verancsics spun, in termini apr6pe identici (5), ea
Rif legitimi 1 fill naturali succed de o potriva. Aceti din urm erail,

firesee, nenumrati: Regil Ungariei aveati tot-deauna, dintre dinii

mai ales, un stoc de pretendenti la dispositiune; in Rodos, in Cipru,
in Alep, in Alexandria, in capitala Imperiului otoman chiar, nesfiriti: bei i beizadele ateptaii ocasiunea favorabila pentru a ei la ivOla
(1) Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 121. Iar Turcii il declar
turc, Hurmuzaki, IV', p. 212.

renegat

(2) Lasicki, in Papiu, III, p. 256. Cf. Nic. Costin, in Kogalniceanu, ed. II, I, p.
455. Dupe' Hurmuzaki, II, p. 652 (raport al lui H. Rueber, 22 Decembre 1572, care
reproduce spusele lui Bogdan Ldpusnnu), era ein beschnittener Armenier. *I.
Petru-*chiopul se arat ca circumcis, de raprte de ambasada!
(3) Szamoskzy (ed. Mon. Hung. Hist.), I, p. 184-6.
(4) Est autem in consuetudine gentis, ut princeps libere caat cum filiabus nobilium , Forgach, ed. Acad. ung., p. 220.
(5) V. Forgach, ibidem, p. 518; Verancsics, in Papiu, 'III, p. 179; Reichersdorf, ibidem, pag. 139.

www.digibuc.ro

196

N. IORGA

cu pretentiunile lor, imbogatind pe demnitaril turd la desele mezaturi pentru domnie. (1)
Cand insa fiii naturali afl o situatiune egala cu a celor-lalti in cat
privesce inotenirea tronului, controlul legitirnitiI pretentiunilor e fOrte
greil. ln veehia Norvegie, unde obiceiul era acela0, se intrebuinta

marele mijloc de dovada al evului mediu, incercarea prin foc: dupa

legea Sfintului Olaf, mama pretendentului trebuia sa-i intarsca afirmatiunea, luand un fer ars in mama, a ca ori-ce om din Norvegia pu-

tea All eerce norocul. (2) In terile nOstre, se adoptase obiceiul bulgresc al semnelor speciale intiparite pe corpul copilului indata dupd
nascere. (3) Prin aceste semne, fiul pelarulul Mysen Tysen Hannes
din Braov a descoperit Ca in vinele sale curge sangele lui Stefaneel-Mare (4); multamita acelorall semne, Stefan-Surdul ci escoperi, dintre

cei dol frati al s61, ce i se presintara, la suirea pe tronul Munteniei,

care era adevratul Lazar. (5)
Turcil adoptag ins5, pentru a satisface formele, un mijloc mai expeditiv, care se intrebuinta i pentru probarea legithnitatil la persOnele private din trile nOstre, anume juratoril (6); ast-fel, prin juratori verifica Vizirul in 1577 pretentinnile basarabesci ale empiricului
Italian din Rodos, doctorul Rosso. (7) Si, fiind-ca era uor a gsi asemenea sprijine intre nemultarniti i pribegi, nume'rul candidatilor, antentiel sag ba, deveni enorm. Daca o mie dintre ei ar fi ridicati in
aceea*1 i pe tron .5i tot atunci ar fi uciO, imeeliat alta mie li-ar urma
fara preget, soeotind cd afl fost fericiti daca ail stat macar odata in
scaunul parintesc. Atata ambitiune are i un popor barbar ! (8)
(1) Gerlach, Tagbueh einer in, der Turkey 6-jdhrigen Rm. Kayserl. Gesandtschaft, 1674, in-folio, p. 353, col. 2 ; Hurmuzaki, Supl.
p. 94.
(2) Dahlmann, Geschiehte von Dannemark, II, (Hamburg 1841, p. 355.

(3) eStygma quoddam ignito imprimitur ferro , Reichersdorfer, loc. eit., p. 139.
Autorul a fost de done 01,1 sol la Bares; ibid., p. 122. Asupra compimeril earth sale,
v. si Korrespondenzblalt des Vereins fr siebenbitrgische Landeskunde, red. V. J.
Wolff, Sibiiu 1h83, p. 61-7 ; Archly des Vereins, XV, p 612 si urm.; Archiv fr
&tern Geschichtsquellen, t. XXI, p. 223-93. Quae, cum filios pepererint. nota quadam,
veluti signo, inurunt . Forgach, p. 220. Pentru semne la Bulgari, v. Zonaras, Chron.,
ed. Basel 1557, III, p. 193; despre Alusianus. in Stritter, Memoriae populorum, Petersburg 1774, II, p. 653, nota, sa Papiu, III, p. 144.
(4) Chr. F.-Lup.-Olt., I, p. 71 (vestigia quaedam in corpore).
(5) Ibid., p. 88 9.
(6) V. casul lui Dispot in Hasdeu, Cuvente den betrani, I, p. 164 5. Pentru jurtltort, Xenopol, 1st. Ronz., IV, p. 127 si urm.
(7) Mem. Ac. Rom., Seria II, XVIII, p. 22 23.
(8) Veranesics, loc. cit., p. 181.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI 11+I SECOLUL AL XVI-LEA

197

Pentru a scdpa de acesti concurenti, posesoril momentani ai scaunelor domnesci din Moldova si Muntenia intrebuintat omorul, chiar
de frate (1), otrava, staruintele la Turd pentru exilarea cat mai departe a inimicului, cererea ca acesta s le fie predat. (2) Mild Ii aveafi
in !nand, uciderea nu era numai deck necesard. Romanil de atunci,
ca i Grecil lui Homer, voiaii sd aibd inainte de tote in fruntea lor
un oni intreg. Se &La fat frumOs, indltimea i frumusetea corpula (3) Un schilod era inldturat In profitul unui candidat mai chipeki,
fie si cu drepturi mai putine. Scrupulositatea hind mare in acdstd privintd,se cunosc numai doi Domni insernnati In secolul al XVI-lea,
Bogdan Orbul i Petru $chiopul, cari II trag porecla din defectele fisice ce avea, o slutire, ca tdiarea nasului, facea adesea pe cel mai
neastamp6rat sail gds6sca. odihna. (4) Nu se tdi nasul intreg; alt-fel
doctorul care a botit nasul lui Nicolae Milescu n'ar fi putut isbutl
sd facd a dispare ori-ce urm a operatiunii suferite (5); se extirpa numai paretele despdrtitor al ndrilor, ca unui cal lesesc . Banff insd fgceail pe Turd sd nu tie tot-deauna sdm de acst pat fisic a concurentului : A1exandru-cel-R6fi. a fost ast-fel insemnat la nas si a
domnit totusi. (6) Niel' ash nu se putea deci desfiinta. cu totul s'eminta
pretendentilor.
In epoca din istoria nOstril anteriOrd secolului al XVI-lea, pretendentil nu atrag atentiunea prin vieta lor vagabonda. Cine-va nu pOte cd-

pt tronul afard de hotare deck la Turd, sail la cele doue' popOre

crestine cu pretentiuni de suzeranitate asupra nOstra : Ungurii i Polonh.

Putini deci dintre fiii naturali al Domnilor, dintre aventurierii earl ii

atribuesc acdstd calitate, pot sd-si gdsdscd sprijin.
In vcul al XVI-lea insd, dou lucruri capitale se petrec in situa(1) Acelasi. ibid., p. 160.
(2) Doi frati din nmul Domnilor muntenin fura ast-fel trimist lui Mihnea in
1588 (Hurmuzaki, IV9, p. 137, No. LXXVI).
(3) Gratiani, ed. Legrand, Paris 1889, p. 173.
(4) Szamoskiizy, III, p. 200: casul lui Constantin, rival al Mt Michaiu-Vitzul
slut it de acesta in Alba-Iulia: Castratio autem nasi fit ex infima eius parte, frustillo vix apparente desecto. Id solet lien Vaivodarum genere natis.... Hoc.... ita pro-

tinus animos submittunt ut vix unquam amplius ad eum magistratum aspirare

ausinto; Bethlen, VI, p. 19 si urm.: casul lut *tetan, fiul lui Cercel, pretendent
contra lut Radu *erban in 1604. Cf. Xenopol, II, p. 503, nota 5, si Orichovius (Orzechowski), Annales Poloniae, ed. Danzig 1643, p. 128.
(5) Neculcea, in Kogalniceanu, ed. II, II, p 190. tefanita Lupu se lecuise si el
de insemnarea la nas ce suferise din ordinal lui Gheorghe *tefan. Ibid., p. 187.
(6) V. mat departe.

www.digibuc.ro

198

N. IORGA

tiunea politica a terilor orientale, hicruri earl cresc in chip neasemnat

mai mare sansele until om dibach, earl permit la mult mai multi candidati sh-si facd pretentiunile cunoscute. tnti, asez area Casei de Habsburg pe tronul Ungariel. Dui:4 lupta de la Mohcs, in care se sfirql
vechiul regat unguresc unitar (29 August 1526), in locul mortului Rege
Ludovic II, dou adunari aleg dol Regi deosebiti. Joan Zdpolya se suie
ast-fel pe tron la 10 Novembre, iar Ferdinand de Austria, fratele lui
Carol Quintul si sot al Principesei Ana, fiica Regelui Ludovict la 16
Decembre urmdtor. Mrtea lui Zdpolya nu conteni hiptele pentru corOnd, ceea ce aduse, in 1541, expeditiunea Sultanului Soliman i crearea

unel a treia Ungaril, Ungaria turca, pasalicul din Buda. Rivalitatea

pretendentilor crestini dur pnd ce, in ajunul rnortii sale, Ioan-Sigismund, fiul Regelui Joan, incheid cu Maximilian de Austria pacea din
16 August 1570; un tractat germano-turc o precedase in 1568. Aceste
dou acte consacra, pentru un vc aprpe, divisiunea tri-partit a
Ungariel.

Strinsa legAturd dintre acstd Ord i Imperifl pune pe coneurentil

la scaunul terilor romdne in atingere cu acesta, deci cu intrga lume
germand. Principii din Casa de Habsburg, in timpul luptei de cincideci de ani aprOpe cu dinastia Zdpolya, inteleg apoi folosul diversiunilor, contra acesteia si a Portil, dinspre t6ri1e de la Dundre. Pretendentii, chiar daed nu sunt ajutatl pentru moment, din ratiuni politice, stint primiti totusl bine de familia iinperiald, pdstrati cu ingrijire
pentru timpul cnd aparitiunea lor ar fi de nevoe. Ao se explicd reuvita tentativelor lui Despot, mai ales.
Faptul ins Ca aceeasi familie domnia. in Imperiti si in Spania si
aved la dispositiune Italia puned in primejdie existenta celor-lalte
state continentale. Mai direct amenintatd, prin blocarea hotarelor sale
de t6ri habsburgice, Francia se pune in fruntea resistentei. Regele Francisc I, care personified mai bine acst lupth contra tendintelor de stapismire universald ale Casei de Austria, se pune in intelegere si cu
inimicil acesteia din Orient. El sprijind pe Zdpolya, trimete la dinsul
in 1527 un ambasador special, Antoniii Rincon (1), si incheid cu Recrele ungur un tractat de alianta, la 28 Octobre al anului urmator. (2)
(1) Fess ler-Klein, Gesch. von Ungarn, III, Leipzig 1874, p. 415. Era un Spa-

niol, deci numele de Rineon, pe care i-I da cartea lui St.-Priest: Mmoires de l'ambassade de France en. Turguie, Paris, Leroux, 1877, p. 31, e greit.
(2) V. Charrire, Ndgociations de la France dans le Levant (in Collection des documents indits), I, p. 162-9; Das Biindnis Johann Zdpolya's mit K Franz I. von

www.digibuc.ro

PRETENDENTi DOMNESOI iN SECOLUL AL XVI-LEA

199

Prin acest tractat, Duce le Henric de Anjou, fiul mai mare al Regelui,
era adoptat de Zdpolya. Aceluia11 plan de imbratiare a statelor habsburgice de catre domenii politice cu suverani francesi se datoresce alegerea lui Henric de Valois, fratele WI Carol IX, ca Rege al Poloniei,
in 1573.

In acela1 timp, relatiuni erail legate intre Francisc I i statul cu

care nimeni nu indrasnise Inca in Europa sa intre in legaturi diplomatice, Turcia. In 1534, un cavaler de Rodos, Jean de la Forest, plcd
in misiune secret la Sultanul, care mai fusese visitat, din partea Regelul, de catre Rincon in 1531 i, inainte de dinsul, de Ungurul loan
Frangipani. (1) Seria misionarilor politici i apoi a ambasadorilor francosi la Constantinopole e de la ac6sta data neintrerupt.
Inca din v6cul al XV-Iea, Venetia, Wend pace cu Sultanul, Il trimesese iard1 bailli la Constantinopole. (2) Imperiul era represintat in ca-

pitala statului turcesc en incepere de la 1544, cnd un Portughes,

Damian de Goes (Goess) (3), fusese trimes de Imp6ratul Carol V.
Primul ambasador engles, Harebone, sosl la 1578, aducnd Padiahula din partea Reginel Elisabeta, un e6sornic pretios, trei luminri de
argint suflate cu aur i nou6 cani englesescl. Succesorul lui Harebone
(1588), Eduard Burton, juca un mare rol de mediator in afacerile Ardlulul (4); in 1591, P6rta aduna material, in provinciile sale, pentru
300 de corabii cerute de Elisabeta, cu banii el, contra lui Filip II. (5)
In sfirit, Florenta (din 1574) (6), Genova (din 1563) (7) avura agenti
la POrta ; relatiuni diplomatice se stabilird, in 1577, pang i cu Padiahul Spaniel. (8) Apoi, in anul Hegirei 1621, se infatiara., dupa Naima,

cMar i soli cu presente de la cvaliul Olandei, o tra vecina cu Oceanul, la Nordul Franci6b. (9)
Frankreich, von Karl Schuller, in Archly des Vereins fr siebenb. Landeskunde,
II, p. 320-8; Ferdinand des Ersten Bemiihungen um die Krone von Ungarn, von
dr. Stanislaus Smolka, In Archly fiir st. Gesch. LVII, p. 1 i urm.
(1) St.-Priest, p. 29-33.
(2) Romanin, Storia documentata di Venezia, IV, p. 383 i urm.
(3) Gerlach, p. 24, col. 2.
(4) Hammer, IV, ed. din 1835, p. 40, 157, 160, 277.
(5) Citron. F.-Lupino-Oltardinunz, I, p. 87.
(6) Hammer, v. c , p. 39, 154, 159.
(7) Inedite.
(8) Hammer, v. c., p. 39-40, 113; Zinkeisen, Gesch. des osm. Belches, III, Gotha

i urn'. Pentru cele-lalte Puteri, v. ibid., p. 397 i unn.

(9) Naima, Annals of the turkish empire, tr. Fraser, Londra 1832, I, p. 411.

1855, p. 497

www.digibuc.ro

200

N. IORGA

Prin acst intrare a Turciei in lumea politica europna, pretendentii la domnie castigara mijlOce nou de staruinte. Puterile apusene
priviafl cu cornptimire pe ratacitOrele personagil call se presintag
tot-deauna ca principi detronati sag despoiati de positiunea la care
aveag drept ca mostenitori legitimi ai scaunelor domnesci romane.
Spiritul de clas fdeeh pe suverani sa dea ordine pentru staruinte
ambasadorilor lor din Constantinopole: Henric III s'a purtat ast-fel
cu Cercel; Henric IV cu acesta si Joan Bogdan; *tefan Bogdan fu
sprijinit energic si cu statornicie de representantul lui Iacob I pe
langa POrtd. De multe ori, din ambitiune sad, mai ales, din lacomie
de bani, ambasadorii luag de la sine ap'erarea vre-unui pretendent ;
nu scim daca d'Aramon avea ordine regale pentru a cere Turcilor
restabilirea lui Ptrascu-cel-Bun (1), dar Burton a struit din propria sa initiativa, fara instructiuni, pentru aducerea pe tronul Munteniei a Banului Michaig. (2) in 1616, ambasadorul frances ar fi primit
50 000 de galbeni pentru a vorbi in favOrea lui Alexandrut Movild. (3)
intaiul ambasador al Olandei sttg dou-deci i pte de ani in Constantinopole i facir avere cu staruintele pentru numirea Domnilor i
patriarchilor. (4)

Sunt interesante, pentru a dovedl ca Domnii nostri intelesese de

timpurig importanta relatiunilor statornicite intre Turcia i Apusul

europn, cele euprinse intr'un chrisov al lui Lapusnnu, cu data

de 24 Martie 1565. Alexandru-Voda avea Ore-cari cunoscinte de politica generald: in 1554, el rspundea solilor ardeleni, mustrandu-1: Nu
vedeti ca Regii Franciei, Angliei, Poloniel sunt fOrte puternici, tot ash
si tOra Moldovei i cea Muntensca, i totusi dag cu totif bir impOratului i sunt gata sa fac ori-ce la porunca lui ? (5) In documentul citat
mai sus, Domnul Moldovel recum5sce ca fii legitimi ai si pe : Bogdan,
tefan, Ionascu, Ilie, Petru si Constantin. Sultanul, dice el, va alege
dupa mOrtea lui pe acela care se va ggsi mai vrednic sa slujsca

Prea Saninei Sale Porti . Iar daca acel fig al meg nu va gasi primire la POrth si se va duce la popOre straine 0.11 va pleca fruntea
cu rugaminti la inaltimea Sa imperatsca a Austriei sag la Maria
Sa Regele Poloniel sag la Rezele Franciei, la Regele Angliei sag la Do(1) Hurmuzaki, Supl. I', p. 59, No. CIX.
(2) Bethlen, IV, p. 274-8, dupd manuscriptele lui Petru Grigorovici Armnul.
(8) Iorga, Acte Fragmente, I, p. 191.
(4) Aloisiu Contarini ctre Doge (8 Maiu 1638), Hurmuzaki, IV', p. 497.
(5) Szilagyi, Mon. Comitialia Transylvaniac, I, p. 512 (si Hurmuzaki, IP, p. 180)

www.digibuc.ro

PRETENDENTi DOMNESCIiN SECOLUL AL XVI-LEA

201

gele Venetiei, ce vor fi pe vremea aceea i vor domni peste Verile lor ,
Principil Europei sunt rugati sa-I sprijinsca pe langd POrta, pentru
a put sd capete scaunul domnesc. (1)
Acel care recomenda obicinuit pe pretendenti suveranilor catolici
din Apus era Papa. Dui: ivirea reformei i statornicirea doctrinel nou6
intr.'s) parte din statele supuse autoritatii religh5se romane, o serie de
prelati capabili, iiiteligenl, cuprinsi de focul proselitismului, se suie
pe scaunul apostolic. Pentru a compensh perderile de teritorii suferite
in Occident, Papii din vcul al XVI-lea visdza anexarea de provincii
schismatice in Re'sarit. Lupta dintre Casa de Austria si Turci, luptd.cu
infatisare do cruciath impotriva necredinciosilor, cresce autoritatea

generala a Papei, dar, in special, amestecul ski. in afacerile trilor

orientale. In 1571, imperatul cugeta sa reunsca in contra Sultanului
pe Regele Poloniel, pe eel dot Domni romani i, pOte, pe Tar. (2) Dou6
decenii mai tardiii (1594), Papa arunca. pe Sigismund Bthory asupra Turcilor, trimetnd, anume pentru a-I decide, pe vrul Principelui, Andreia, atunci cardinal-episcop de Ermeland, deci prelat polones. (3) Alexandru Comu leo fu insrcinat, in acelasi an, cu o misitme
in tot Orientul crestin, care trebuia s formeze o lig In potriva Suitenull'''. (4) Nuntii papal!: Speziano, episcop de Cremona, la Praga, episcopii de San-Severo, Malaspina si Caserta, in Po Ionia, monsignor di
Cervia, apol tot Malaspina, in Ardl, Ii dad silintele cele mai mari
pentru a adunh intr'o lig crestina state rivale, ca Impei1iul, Principatul Transilvaniei si Polonia.
(1) Documental, care, desi curios, nu pare sa fie plasmuit de vre-un pretendent,
e datat din Iasi ; ni l'a pastrat o traducere (?) latina aflfttre in Archiviul imperial
din Viena. Hunnuzaki, II, p. 532. Ordinea fiilor Domnului e cea intimpltre,
lass, atara de Die singur, toti cei-lalti fil sunt mentionati i in diferite acte ale lui
Alexandru. Ast-fel, unul, din 20 Aprilie 1555 (7063), citzil pe Joan .0 Bogdan (Wickenhauser, Gesell. der Klster Humor, S. Onufri, Hurodnik und Petranz, Cernauti
1881, p. 102-3), altul, din 5 Aprilie 1558, pe : Bogdan, Petru i loan (acelasi, WorunetzPutna, 1888, Probe, p. 108-109), altele, din 1 si 16 ale aceleiasi luni, pe aceiasi trei (Unl-

earnt, XVIII, p. 153, 200). Venelin a publicat un document al lul Alexandru, cu data
de 11 Aprilie 1559, in care gitsim pe: Ionasco, Bogdan, Michail i Petru (p. 171-3).

Documentele Itu Bogdan citza pe Petru, Constantin si Michail (Unlearnt, X, p.

136-9. 163-4 ; XIII, p. 89; XVIII, p. 169 si urm, 177 etc.). Vedi i mal departe, in
acest volum, i Melchisedek, Citron. Romanului, I, Bucuresci 1874, p. 200. Mtn
(p. 202), Melchisedek suggerzfi cu dreptate urmarirea acestor lApusneni intre pretendenth citati de Ureche.
(2) Raport venetian din Constantinopole (28 Martie 1571), in Hurmuzaki, VIII, p. 164.
(3) Bethlen, III, p. 173. Cf. p. 288 (trimeterea lui Laurentin Paleologul).
(4) Hurmuzaki, III, passim; Bethlen, III, p. 175; Citron. F.-L.-Olt., p. 106.

www.digibuc.ro

202

N. IORGA

Militia devotata a Sfintului Scaun, principalul se'il instrument de

propaganda, Iesuiti, apar in Ardl, chemati de Stefan Bthory, Inca
inainte de anul 1578, cand succesorul lui Stefan, Christofor, le incredintez crescerea fiului s Sigismund, nascut totusi dintr'o mama
calvina. (1) In 1579, dieta din Turda le intresce acest privilegi de
educatori. (2) Goniti de nemultumirea generala a Orli i, cu teta opunerea elevului lor, de dieta din Media (Decembre 1588), ei revin in
1595 la Cluj, Monostur si Alba-Iulia, uncle-0 aveati institutele de educatiune. (3)
Din Arddl si Po Ionia, undo un colegig de lesuiti e fundat la Po lock,
in 1578, sprijiniti de Bartolomeil Brutti, favoritul lui Petru-Schiopul,

misionarii yin in Moldova pe la 1588-89, risipindu-se prin orasele

sasescl si unguresdi din Carpati. Mancinelli, Warszewiecki visitara pe
Domn : era vorba sa se fac si un colegi. Mitropolitul Gheorghe Mo-

vil, dintr'o familie cu radcini in Polonia, recunoscuse autoritatea

papala si cedase asupra lui ( Hogue Inca din 1588. (4) Pang si In
clerul constantinopolitan, cu tote silintele analOge ale reformatilor, earl

imprastie brosuri de propaganda printre Greci, Mitrofan, viitorul patriarch, sarut, se dice, piciorul Papa ca mitropolit de Cesarea, si sluri
leturghia inainte-i, dandu-se drept representant al bisericil orientale. (5)
Nu toti pretendentil ins alegeail calea interventiunil diplomatice.
Multi dintre ei preferiail sa se impun Turcilor, cart rezemati pe putore, o respectaii pretutiudenea. IntaiO cucerirea tenT i apoi o recunOscere, fOrte posibild, --Despot era un exemplu, din partea Portii.
Se intimpla ca, tocmai in acst epocil, doub minunate unelte de ndvalire se presint doritorilor, in grupdrile militare ale Haiducilor si
Caz acilor.

Necontenitele incursiuni pe granita ale Turcilor si Imperialilor din

(1) Chr. F.-L.-011., p.70, 81, nota 192; Szamosktizy, I, p. 199-201; Teutsch, Gesch.
der siebenbrger Sachsen, II, ed. II, 1874, p. 30 i urm.
(2) Teutsch, 1. c.; Mag. Trtenehni Tdr, 1893, p. 119.
(3) Ibid.; Bethlen, III, p. 550; Teutsch, 1. c.; Tort. Mr, 1889, p. 37.
(4) Vatra, I, p. 758, col. 2; Engel, Gesell. der Kosaken, p. 76.
(5) Gerlach, p. 459, col. 2; Crusius, Turcograecia, Basel 1584, p. 289-90. Pentru
uniunea unel pfir0 din Cazaci cu Biserica romana (M90), v. Engel, Gesell,. der Kosaken, p. 92. Nou episcopi iscAlese actul de uniune din Brzesc (12 Iunie 159,5), p. 98
i urm. La 23 Decembre 1595, decisiunile primite i infarite de Rege stint presen-

tate Papef prin doi delegati (p. 100). Cu tote protestarile exarchului Nichifor

gi

ale partidului ortodox, al doilea Sinod din Brzesc Mb-Irene deeisiunile eelui dintiC
in chip solemn, la 6 Septembre 1596 (p. 104-6).

www.digibuc.ro

PRETENDENTT DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

203

Ungaria Meuse cu neputint prirt acele Orli de loc vita unei poporatiuni asez ate si muncitre. Omenil de tr, s6rAciti de prdciuni,
isi lAsail ogOrele arse si Wail in mani pusca hotului. Ash se foilm g. in
al XVI-lea v6c o glOt nesfirsitd, compusg din tOte nationalitAtile ce
se intilnesc pe malurile panonice ale Dungrii: Unguri, S6rbi, Romni,
si, eventual, alte nationalit641. In timp de pace triall din vindarea robilor, pe cari la nevoe II luau din propriile lor familii; ori-ce prilej ii
gdsia ins gata de lupt: aveail, spune un istoric ungur, numai fata
de Omeni ; cele mai rafinate crudimi erail dilnica lor distractiune; operail
calAri si pedestri. Purtail obicinuit calpacul unguresc cu cele dou6 pene

de cocor, o halal scurt, palosul si pusca asezat6. oblic pe spinare.

Ai nostri
Cazaci.

dice Szamoskzy, di numesc haiduci si martaloti; Ttarii:

(1)

Tot Cazaci se numi si cea-lalt asociatiune de prad, asezat la

hotarele Poloniei despre 'Mari si Moscoviti, la Nipru, in tra de granit , sail Ueraina. Necontenitele nvliri ale Ttarilor din Crimea,
mai ales dup ce ei distrug sail absorb pe rivalii lor de acelasi nume,
trditori la Volga, Nogail (1510), creazd si pe malurile Niprului o poporatiune pradalnicA analOgd cu Haiducii unguri. Locuitorii din Braclay, Caniev, Cercassi si pArtile vecine isi fix6z cuibul in neptrunsele
ostr6ve ale Niprului, de unde atac6. pe Tatar in genul acestuia, si de
multe ori in tra lui chiar. Condemnati la mOrte sail la pedepse grebe,
t6rani fugiti de greutgile serbiei, aventurieri din tOte tOrile si de tOte
nmurile, soldati r6masi filrtt plata' (2) si f6r6 ocupatiune in urma unui
rAsboiii ingr60 necontenit num6rul acestor Orneni indrasneti si energici. De la locul asezilril lor (3), acesti desperatl se numiail Nizovi
sail Zaporojeni, do la pragurt ; ntarii le dedeail Insil numele mongolic de Cazac, vagabond, om Mil cdpOttliti, nume care a invins. (4)
La inceputul secolului al XVI-lea, ei sunt Qrganisati In regimente de
catre Ostafei Daschievici, care primise ca r6splat pentru serviciile sale
starostia de Cercassi si Caniev (I- 1537). Misboinl da.ndu-le singur panea
(1) Cf. Szamoskzy, I, p. 195; Bethlen, V, p, 95-7; Csombri Zag Ferencz (1503-70)
irta Thallticzi Lajos, Budapesta 1885, p. 25; J. Thitry, Trlik trtnetir6k. I, Budapesta 1893, p. 57, iota 1 ; Hurmuzaki, 115, p, 741-2.
(2) Ca in 1582, cu trupele ce servise contra Rusilor si de cart dieta nu se ocupase. V. Engel, Gesch der Kosaken, p. 85 -6. De acolo am luat tot ceea ce insemn
aici asupra Cazacilor.
(3) Ibid., p. 81.
(4) Ash 61, dupa Goreeki (Papiu, III, p. 221), si Polonii ( a nostris ) ii numesc
ast-fel.

www.digibuc.ro

204

N. IORGA

de t6te 4ilele, tinerimea zaporojand , cum se numiad pe sine, sprijinesce pe toti aventurieril cari ad Devoe de Omenl; merge sub stOgurile Iu Albert Laski, lui Despot, familiei PotcOvO. 11n hatman al Gazacilor rivni insAsi corOna domnscd a hit Stefan-cel-Mare: Dirnitrie Visnievtchi, care fu dat de Tomsa Turcilor i peri in carlige (1) la Constantinopole. Plangerile Turcilor impotriva lor Para nenumserate : Regele Stefan Bthory i cancelarul Joan Zamoyski incercard, in ultimul
sfert al secolului al XVI-lea, sA-I facd o fortA milliard utild regatului,
dar orinduitd si disciplinatO. Constitutiunea din 1576 fixA nurnOrul Cazacilor inmatriculatl la 6.000 si le dddir o organisare, CU un hatman,
o soldd anualA de un galben i o bland pentru fie-care, un loc de
resedintd a guvernuldi (starfina). Cea de la 1590 II puse sub comancla
hatmanultli corOnei, oprI crescerea nurnOrului lor prin elemente anarchice, le promise, in schimbul liniteI ce vor observa in timp de pace,
o soldd anualA. DecapitArile de hatmani, atacurile cu fortA regulatd
nu isbutir insA sA le schimbe firea. El rOmaserA soldatil sOlbatecl al
tuturor causelor; prigonirile administrative si religiose (Nizovil erad
ortodoxi) (2) isbutird nurnal sA le instrAineze inimile de patria lor,

Polonia. Pe uscat, el mergead pedestri cu tabeira, de care, cand se

inchidead intr'insa, se frangea asaltul c1rimit usOre a TAtarilor ; pe
mare, $eicele lor coborad Niprul, prOdad cOstele europene i asiatiee
ale Mara' Negre, ca odatd ale Gotilor. Omeni voinici, purtad calpac
laser pOrul ca o cOda pe spate. RAsboiul era elementul lor; ii fdcead
pentru prad, dar de multe on fOrA interes, pentru-cd era rdsboid.
Cand IT intrebi , spune un Polon din a doua jumAtate a vculul al
XVI-lea, pe acesti Cazaci, de ce se expun prirnejclieI cu atata usurintd,
el obicinuese a rspunde: chiar de n'ar fi alt folos, tot incd ne ajunge
sA ne mangthem tineretele cu o petrecere ca acOsta. (3)

Potrivirea atator imprejurdrI politice favorabile: legarea Orientulul musulman si anexelor sale crestine de Apus, stabilirea de relatiuni
intre papalitatea doritA de proseliti i schismaticil din RsOrit, suirea
Casei domnitOre in Imperid pe tronul SfintuluI Stefan, aflarea la dispositiune a celor douO minunate mijlOce de nON-Alire, Haiducil i Cazacii,
explicd numerul mare al a venturierilor cu pretentiuni asupra tronurilor

romanesci cc se manifestA in acst epocA. Inteun medid atat de favorabil, specia trebuia neaporat sI se desvolte. Ea mai era favorisata
(1) Ureehe, in Kogiiiniceanu, ed. II, I, p. 217.
(2) V. p. 202, nota 6.
(3) Columna 1u Traian, 1879, No. 50.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

205

i de cosmopolitisarea vietei europene, de tot mai marea desvoltare a

gustului de caltorii, de stringerea relatiunilor intro popre. Strainul

era mai bine primit decat inainte, fiind-ca sosirea lui nu mai prea
ceva cu totul neobicinuit. Prietenos era vgdut ori-ce om carell dedea,
cu drept sa far* un titlu ilustru. Calkoriail ast-fel gratis marl alchirni*ti, cu suite de eke 26 de persOne (1), descendenti. de familii impe-

riale, ca Lusignan Paleologul, care cap6ta de la Venetiani locul de

capitan al cetatil Peschiera (2), arlatani, ca acel Pavel Scalich, pretins Scaliger i marchis al Veronel, pe care baronul Ungnad Ii numia
i om genial ( aines wunderlichen sinnreichen ingenii ), care
avea documente de la Papa, de la Universitatea din Bologna i ale
caruia contracte erau iscalite de Duce le de Wiirttenberg i all marl
seniori germani. (3)
Ordinea ce void urma in expunerea vietei aventurierilor domnesci
fiul sil

va fi aceea a descendentel pe care i-o atribuiati, cu o dreptate pe

care nu tot-deauna o putem fixh pe deplin.
I. Pretendenti neidentificabill.

Daneiu Tepe1u;4.

Un raport al ambasadorului venetian in Imperiti, 0-. Contarini, pomenesce, la 9 Septembre 1521, de un Duce Iani din Moldova, gonit,
acum sunt cati-va ani, de fratele ski>. La acdsta data, exilatul arata

lui Contarini c a servit fr folos pe Imp6ratul Maximilian I, ca

i pe Carol-Quintul, dar cd ar dorl sa trca, pentru practica militara,
in serviciul vre-unui Principe amic, precum ar fi, de pada, Doge le. Am-

basadorul 11 recomanda sa se adreseze i aiurea. Contarini parsi

peste putine Jile Bruxela i enigmaticul Iani dispare. (4)
In 1558, Regina Isabela a Ungariel, indignata de omorul pribegilor
de dare Mircea Ciobanul, trimete la POrta, cu un credincios al el, pe
Vlad Voevod . Pornit in Februarie, pretendentul, de1 sprijinit de
Ardeleni i de ambasadorul Franciel, trd aliata atunci cu Regina, nu
isbutesce. In Iu lie, Mircea obtine, pnin bani, de sigur, exilul lui Vlad
(1) Kerns Tagbuch, in Westenrieder, Beitrdge zur vaterlandischen Historie, I,
Mnchen 1788, p. 154.

(2) Arch. de Stat din Venetia, Senato Terra, reg. 67, f 17 V0-18 (decisiune din 18
Novembre 1595).

(3) V. asupra-1, Archiv fiir st. Gesch., XX, p. 215 si urm. i restul bibliografiei,
citat acolo.
(4) Hurmuzaki, VIII, p. 49.

www.digibuc.ro

N. IORGA

206

i al boerului Radu Socol, care plecase la Constantinopole prin Maiil;

in drumul spre Rodos, ambii sunt innecati. (1)
In hcelai timp, tabAra germand avea i ea un pretendent la dispo-

sitiune. Battista Castaldo, generalul suprem al lui Ferdinand I, intretineA in satul Zecoly din comitatul ThurOcz pe un Aron-Voevod
al Moldovei. D-1 Hasdeu a descoperit in Museul din Pesta chitante
de ale lui din 1557-1562 ; la 1569, pensiunea era primitA de vcluva lui
Aron, Ana. (2)
In Februarie 1508, Radu-cel-Mare, Domnul Munteniel, era bolnav
de mOrte. (3) La 28 ale lunei el trAia Inca, ins vita-i mai tinii putine
clile numai. (4) La 6 Aprilie Inca, Regele Ungariei, Vladislav II, care

doria s statornicsca un Domn not' inainte de probabila sosire a

Turcilor cu pretendentul lor, scrie ambasadorului se'il in Muntenia,
Emeric Czobor de Szent-Mihaly, c cetele Sultanului ail trecut Dui-Area, dar c boeril voesc, in locul mortului Radu, pe un ore-care
fiti al Voevodului Tepelu

Ambasadorul era invitat s intaresca, tOra

in acst idee; trupe unguresci i moldovene trebuiail s aduck fr

IntArdiere, pe protegiatul Regelui. (5)
(1) Ibid., Supl. 11, p. 12-3. Cf. Fess ler, III, p. 577 8.
(2) Traian, I, No. 6; Engel, Gesch. der Moldau, p. 194. Aron n'a domnit ; d-1
Picot, care sustine contrariul, a inteles gre0t un raport care privesce pe pretendentul muntn Radu Ilian ; acesta intr'adevr sprijinit pentru luarea scaunului de
Castaldo (Picot, Clzr. d'Urechi, p. 308-9, nota ni Hurmuzaki, II, p. 302 i urm.).
(3) Engel, Gesch. der Walachei, p. 191-2; Hurmuzaki, ID, p. 572-3.
(4) I. Bogdan, Vlad repe$, Bucuresci 1896, p. 70, nota 1 ; Viqa i traiul iui NiIon_ de Gavriil Protul, ed. Erbiceanu, Bucuresci 1888, p. 59.
(5) Engel, loc. cit., p. 192; Hurmuzaki, loc. cit. Fiul lui Tepelun nu pte fi al lui
Tepe (?), deci Mihnea (v. mai departe) ni din urmatrele cause: Tepe nu e numit
nici odati pana tarclia deceit Dracul (Draculea) (Bogdan, loc. cit., p. 60-1); exist, doi
ani mai tarcjia, in Ardl un fia al lui Tepelun , anurne Danciul, ni nu avem nici

o ratiune de a nu priml identificarea; in sfir0t, ceea ce decide intrebarea, Domnul

pus de Tura, inainte de sosirea planuita a Ungurilor cu fiul lui Tepelun , era, dupa
o scrisiire a Regelui Vladislav catre Sigismund de Polonia (Acta Tomiciana,
p. 256; Hurmuzaki, ID, p. 574-5) : quidam filius condam Dracule voievode, Mihne
vocatus. Pupa o scrisre cu sciri venetiene, Turcil pun pe Mihnea, fiul unui Dracole , aeclat pe tron i apoi gonit de Turd in Ardl (ibid., VIII, p. 41-2). Aceste
scrisori hotaresc ni asupra genealogiei lui Mihnea, care ar mai put fi privit ca
fiul lui Vlad Calugdrul (Xenopol, II, p. 470 ; Dracul se clice lui Vlad Dracul ai
Jul Vlad Tepe; de ce nu ni Calugrului (fiul lui Vlad Dracul), observa d-1 Ghibdnescu, Arch. soc. sc. $i lit., VIII, p. 390; cf. VII, p. 111-147 ?) dar nu ca al lui
Dracea Armanul (Gavril Protul, ed. cit., p. 59). Cf. Bogdan, ice cit., p 51-6, 69-74,
134 ; Ghibfinescu, loc. cit., p- 378-9. Vecland in Vlad Calugarul un pretins Vlad Te-

pen redivivus, s'ar explicit multe lucrun.

www.digibuc.ro

---

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

207

Tepelu e, precum se scie (1), Basarab-cel-Tine'r, tatallui Neagoe,sati,

pentru a-i da numele de Domnie, Basarab IILal MI Preda, regent sub

Teodosie (2) si al unui al treilea personagig, cu numele de Danciu.

Acest Danciu se refugiase, cand anurne nu scim, in Ardl si traia

in suita Voevodului acestei provincii, viitorul Rege Man Zapolya. In
scrisrea catre Czobor, Vladislav cerea ca pretendentul sa fie trimis
la Buda, de unde era sa se organiseze expeditiunea.
La 5 Iunie insa, sprijinitul Turcilor, Mihnea, fiul lui Tepes (?), era
solid asezat in scaun si oferia pace vecinilor, carora le datori recunoscinta din vremea cand fusese adapostit de dinsii. (3) El Mcea propuneri mai avantagise pentru Rege cleat tote tractatele incheiate cu
predecesoril sl, l'iurnasi sa nu fie gonit >. Totusl Vladislav era Inca
decis, in Iulie, s nu tolereze pe noul Dornn, eel putin in conditiunile actuale Bra garantii nou. (4)
Dar, in 1509, amenintarile lui Mihnea, care-si schimbase politica (5),
avura succes, asa in cat causa lui Danciu fu parasita : Domnul eel
noU e cuprins in tractatul ungaro-polon din acelasi an ; el trebui sa
fie ape'rat la nevoe contra Turcilor. (6)
Danciu se fixa, dup cat se pare, la Sibiiti, dar null parasi visurile
de domnie. Era considerat ca un om periculos, cad, la retragerea in
Ardl a lui Mihnea, gonit de Turcil nemultumiti cu creatura Mr, fugarul avil prudenta s cra, pe langa salv-conductul regal, pe langa garantia

nobilior si clerului ardeln, un angagiament anume din partea lui

Danciu, ca-1 va lash in pace. (7) Acsta nu-i folosl mult: profitand de
lipsa mornentana a tinrului Mircea, fiul Domnului, Danciu, unit en
S rbul Dimitrie Iacsich, ruda unui om important, intrebuintat in negociatiuni diplomatice si favorisat odata de Radu-cel-Mare (8), si cu un boer
muntn, pregatese asasinarea lui Mihnea. Langd biserica catolica din
Sibiiti sag, dupd alt isvor, in piata orasului, conspiratorii strpung cu
furie pe acela care luase corOna MI Danciu Basarab. MOrtea lui Mihnea,
(1) V. Xenopol, II, p. 423-4, care nu deosebesce pe cel dol Basarabi contemporani cu Stefan-cel-Mare.
(2) Hurmuzaki, VIII, p. 51 ; Const. Ccipitanul, in Magasinul istoric, I, p. 158.
Cf. insa Revista Romeind, t. I, p. 728-30.
(3) Bogdan, loc. cit., p. 71-2; cf. p, 134.
(4) Acta Tonticiana, I, p. 25-9; Hurmuzaki, loc. cit., p. 574-5 ; cf. p. 575-6, 577-80.
(5) Bogdan, loc. cit , p. 71-2
(6) Hurmuzaki, IP, p. 601.
(7) Engel, loc. cit.. I, p. 195-6; Hurmuzaki, loc. cit., p. 610-11.
(8) In 1504, Radu-cel-Mare castore'sce, cu pompA mare, pe Pfirvu, neptotul WI
de sor fl i fiul Marelui-Logofet Stoican (Stayko; cf. Gavriil Protul, p. 63) cu fiica lui

www.digibuc.ro

208

N. IORGA

popular printre Sibieni, fu indat rsbunatd, tot ad de sangeros: Mircea,

cu ordenii, calcd locuintele ucigailor i-I omOrd. Trupurile lui Mihnea,
Danciu i Iacich ateptail in aceeai i inrnormintarea. (1)
Rsbundtorul tatalui. s, tinrul Voevod Mircea, comandase in Mun-

tenia trupele domnesci, se refugiase inaintea lui Neagoe, care lupta

pentru VlAdut, i intovrdise pe Mihnea in exilul s. (2) Dupd
scenele sangerOse de la 12 Martie 1510, v'oduva Domnului ucis, anume
Voica, impreund cu acest Mircea, sunt luati sub protectiunea Regelui
(15 Maiti) (3): omorul lui Danciu i Iacich fusese considerat de auto-

toritall ca o vrsare de sange legiuith. (4) Voica stdth un timp la Siunde Mihnea fu ingropat In biserica Dominicanilor ; la 9 August
1511, ea pdrsise de curind acest ora pentru a veni la Braov. (5)
Mircea, care incercase o nvdlire in Muntenia contra MI Vlddut (6),
fu reclamat de acesta, care se impdcase cu Unguril i fusese recunoscut de dinii.Un ordin al Regelui Vladislav aduse strmutarea WY din

Braov la Buda, prin Pagara. Banul Severinului, Varnava de Bela,

implini acstd misiune, cu total impotrivirea pretendentului (Ianuarie
1511). Cumnatul lui Mircea, Dragornir, care luase in cdsdtorie pe o fatd a

lui Mihnea, dupa." mrtea acestuia, trech in Muntenia. Mircea insu0

isbutesce a fugl. din Buda, in Iulie 1512, i. se indrptd, prin Cicen,
spre Moldova; la 19 ale lunei, Regele ordond aspru oprirea i inchiderea fugarului. (7) Acesta scdpd insd, dupd cat se pare, in Turcia i
ambasadorul venetian din Imperiii afirmd, la 10 Novembre 1521, c pen-

tru dinsul, pentru cMircea-Voevod, fiul r6posatului Mihnea, eel gonit

de Neagoe> , a fdcut Mehemet-Beg, Romanul turcit, expeditiunea sa in
Muntenia; ambasadorul creded chiar eh vitzul> Mircea a fost pus pe
condam Demetri Iaksit,), al cdrui fit era Dirnitrie Iacs'Ich dirt 1510. Copie de serisore a lui Radu cdtre Braoveni, pentru a-I pofti la nunta., Joi inainte de Sf. Ilie,
(18 Iulie), in Bibl. Acad. Rom.
(1) Cf. Engel si Hurmuzaki, loc. cit. i incai, ed. II, IL p. 195-200 ; copii de documente ardelene, in Bibl. Acad. Rom.
(2) Gavriil Protul, p. 69.
(3) Engel, loc. cit., I, p. 194-5; Hurmuzaki, loc. cit , p. 609.
(4) Engel, p. 195-6; Hurmuzaki, loc. cit., p. 610-11.

(5) In 1519 Inca socotelile Brasovului citza pe voevodsa lui Mihnea (Hurmuzaki, IP, p. 303).

(6) Gavriil Protul, p. 72; cf. Xenopol, II, p. 475.

Acesta un copil, muri, tfiiat
de Neagoe,la Bucuresci, in diva de 23 Ianuarie 1512, abia de 16 aril, dup o dornnie de un an i nou luni (Gr. Musceleanu, Monumenteie streibunilor, partea I, Bucuresci 1873, p. 51). Dintre inscriptiunile de la Deu, Musceleanu nu cla pe a lui Radueel-Mare, ingropat, dupa Gavriil Protul; tot aici (v. ed. cit.. p. 58-9).
(-7) Copii de documente ardelene, la Bibl. Acad. Rom.

www.digibuc.ro

I'llETENDE/sre DOMNESCI tN SECOLUL AL XVI-LEA

209

scaun de Turd i ea domnesce. (1) De la aec'sta data, nu mai cunOscem

nimic despre dinsul, cad e sigur c Mircea Ciobanul era fiul lui Raducel-Mare; t6te documentele ml constata acsta. (2)
La 7 Decembre 1521, Stefan Bthory, Vice-Voevod al Ardlului, recomanda insa Bralovenilor pc < acest Dan Voevod, care se dice a fi flu
de Domn muntn. (3) In Tera-Romanesca, anarchia era desaviWta pe
vremea celor q6se Domni, dintre cad' unora nu li se scie nici numele).
Oraenil trebuiaii sa-1 utiliseze i sa-1 pastreze pand la timpul cuve-1

nit>. (4) Pretendentul cunoscut nou prin acest singur document era
pOte fiul tine'rulut Dan, taiat de Vlad Tepe. (5)
IL Badica-Voevod.

Acest personagiil curios numit a fost unul dintre pretendentii cad

IT disputara corOna Muntenid dui:4 mOrtea lui Neagoe-Basarab (1,5
Septembre 1521). (6) Succesorul acestuia, copilul Teodosie, sub tutela
D6mnel-v6duve Despina, nu fu recunoscut de boeri, cad proclamar

pe un anume Vlad, ca se numia inainte de suirea sa pe tron Dragomir Calugarul i era pole fiul lui Vladut (f 1512).

(7)

In aceea0"

(1) Hurrnuzaki, VIII, p. 51.

(2) Mem. Acad Rom., seria 2-a, XVIII, p. 2, nota 3.
(3) < Hunc Daan waywodara, qui nominavit se filium wayvodae Transalpini fore*.
(4) Utendum et usque tempus oportunum illic se preservaturum. Inedit, la Bibl.
Acad. Rom.
(5) Bogdan, loc. cit., p. 13.

(6) Biserica episcopald a mndstirii Curgi de Arg es, Bucuresci 1886, p. 42. Cf.
Ureche, p. 187; Bogdan, Vechile cronici, p. 201 (Macarie vorbesce de sse pretendenti, adecd: Vlad, Vladislav, Vladislav din Brasov, Radu, Badica i Domnul ucis in
1522). Chipul lui Teodosie se and la Snagov, Odobescu, Scrieri, 1887, II, p. 414.
(7) Ash ni se pare numai ca se pot impaca rnentiunea socotelilor din Brasov, care
vorbesc de Vlad Inca din 1521 (si in Hurmuzaki,
p. 387, 388) si scrisrea din
Engel (si in Hurmuzaki, loc. cit., p. 375 ; cf. o alta pe pag. 374), care vorbesce de
rascla lui Dragomir. As sacrifich bucuros pe Radu Calugarul al cronicelor muntene, ash de tarclii si de confuse, personagiii necunoscut de alte isvre (v. si Bogdan, loc. cit.). Socotelile Brasovului ar fi deosebit pe cei dm Radu, pribegi in aceeasi
Ora (gnovus de la p. 455. an. 1523, n'are, de sigur, sens deosebitor). Apol, unicul
Rada din socoteli sta tot-deauna alaturea de Despina, pe a careia fatd, Ruxandra, o hid
Radu de la Afumati (cf. Tocilescu, 1st. Rom., plansa XV, si Hurmuzaki, loc. cit., p.
524-5). Pentru descendenta lui Vlad, v. ibid., VIII, p. 51. Radu era insurat in 1523

cu altd nevasta, care se afla la Brasov in Aprilie. Pe Ruxandra o hid de sotie la

21 Ianuarie 1526 (inedit la Bibl. Acad. Rom.), in
Analele A. R.

Tom. XIX.

Memoriile Seg. Istorice.

www.digibuc.ro

14

210

N. IORGA

vreme, Turcii, comandati de un Basarab turcit, Mehemet-Beg, tree Dunarea, cu chip de a sprijini pe motenitorul legitim. Vlad e omorit
Turcul domnesce in Muntenia alaturea cu Teodosie i Ddrnna, cc se aflati
in puterea so. Un conflict se isch insa intre dinii, aa in cat Despina intAin, apoi ginerele ei de mai trzi, Radu, proclamat de Domn in imprejurari necunoscute sigur, trecurd muntil in Aprilie 1522. Teodosie fu
expediat de ruda sa Mehemet la Constantinopole i muri acola inainte
de 1526. (1) Ajutat de Voevodul Ardlului, Joan Zdpolya, Radu, dis

de la Afumati, trece pe la Prem6r in Muntenia, in luna lui Iunie

1522, la sfirit. Batut insd, el se intorsese iarai In Tora-Barsel, la 15
August, i incepe indata a se gati de rasboiti. In Octobre, e restabi-

lit a doua Ora de Zdpolya, care trece muntil in persna, Joi inainte
de S. Coloman (9 Octobre), i se intrce la 13 Novembre, prin pasul
Branului, cu prini. Un Damn fusese taiat; un altul, era pOte Inca in
inchisOre la Brasov. (2) Mehemet-Beg, care organisase Ora ca o provincie turcsca, trecuse inapoi Dunarea. Dar, la 18 Februarie 1523,
gasim pe Radu, gonit, aflandu-se la Media cu DeSpina. Intors o clipa
a treia r, el face pace cu Turcii, cari Ii inlocuese insd cu un anurne
Vladislav. La 25 Tunic, fugarul aduna pe locuitorii Barsei, pentru a

se sfatul asupra celor de facut. Insh, cu tOta plecarea Turcilor din

tra, Vladislav i1 pdstrza scaunul.
Pe &and Radu pribegia pe la Sibiiii, un alt Vladislav i Beidica trirnet
soli in Muntenia (20 Octobre 1523). Acesta din urma, odata Comis i

unul din re'sbunatorii mortii regentului Preda, vrul sti. primar (3),
ocupa un moment o parte din Ora, da diplome i confirmd privilegii
Barsanilor, cari ii adapostisera. 0 mentiune din socotelile Braovului
vorbesce de un boor trimes de Badica, Voevodul Munteniei >. (4) Totui
Vladislav se mentine, and un document Inca. la 24 Julie 1524, i Radu
face o noud expeditiune cu succes. La sfiritul ml 1524, acesta rpusese

pe Vladislav, cu ajutorul Turcilor din Belgrad, i se duce la Prta

pentru a cdpta confirmarea. Turcii chma la inceputul anului viitor,
(1) Hurmuzaki,
p. 524. E interesant ca Mehemet, nemultumit cu stapanirea
asupra Munteniei, indemna pe Brasoveni &a-0 asigure pacea, dnd bir Turcilor
(inedit in Bibl. Acad. Rom.).
(2) Cf. Hurmuzaki, 1. c , p. 413, 421. Domnul omorit sa. fie Radu Cdlugdrul din

Anonim si Engel? Pentru rurtea Despinel, v. Timon, Imago Novae Hungariae,

Viena-Venetia-Triest 1762, partea II, p. 79. La 17 Novembre 1541, DoMna era la
Bucuresci (inedit in Bibl. Acad. Rom.).
(3) Const. Capital-nil, in Magasin, I, p. 153; Anonimul romdnesc, ibid., IV, p. 268.

(4) Pentru Bdica, v. Hurmuzaki, 1. c., p. 455-6. Il chema Radu, era fiul unui
Radu si nepot Calugarului . V. Addenda,

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

1525, pe Vladislav, spre

211

all sustind pretentiunile ; nu scim dac acesta

a venit de buna voe sa ba ; insa Radu de la Afumati capeT legal

domnia, pe care o thin pand in 1529. (1)

Cat despre Badica, el fusese decapitat de Turci in Ianuarie 1524. (2)

III. Bogilan-Constantin.

Despot fusese ucis in luna lui Novembre 1563 (3) i, dupd scurtul
intermezzo al domniel ml Tomsa, Alexandru Lapusndnu Il incepe
a doua stapanire prin executarl in massa. Acdsta nedumnedeire, care
costa vi6ta la 47 de boeri si la multi curteni de rind (4), arunc a. fara

indoiald in pribegie pe multi din eel scapatl cu vita. Intre acestia,

se gasia $tefan-Vodd, dis Mazga, episcopul de Radauti si forte multi
boort Personagiul insa, de care e vorba acum, ar fi emigrat indata
dupd uciderea lui $tefan Rares. (5)
II chema Bogdan si se dedea drept fiul lul Petru, Domnul Moldovel>,, care nu pte fi decal Rares, i, In adevr, pe acesta-1 arata ca
bunic al ski fiul lul Bogdan, Wolfgang. (6) Petru ar fi avut, spune
un Polon, in numele acestul din urma pretendent, treI fii: $tefan, Ilie
ai cel mai mic in virsta , Bogdan (7), care purth, dup aratarea lul
Wolfgang, si numele de < Constantinus junior.
(1) Hurmuzaki, IP, p. 484 si urm.; VIII, p. 52.Sanudo (in Hammer, Gesch. des osm.
Reiches, ed. din Pesta 1828, III, p. 50, nota b) vorbesce de oprirea la Constantinopole,
cu pensiuni, a lui Vlad si fiului ski, in virst de 16 ani. Acesta e sali Moisi sail VladVodd din 1530, ambii fil ai lui Vladislav-Vodb. Cf. Xenopol, II, p. 489-92.
(2) Hurmuzaki, IP, p. 474. V. in Aricescu, Rev. ist. a Arch. Romdniei, I, p. 114, us document ce se and astil4I sub cota Ep. Arges, pachet 13, No. 2. E o intdritur falcut,
la 14 Maiii 1560, mfinstiril Arges pentru un imobil cumprat de enorcomi4ro E4C4114KI
UGHHOA, WT 1iAfK4 &ROA, 4AH npAre (sic) KkA ICT RNA ElsAiKA ROAtpHH(10, H WT MTfll, 4r(0) 34 tAftlellpH.

Cf. pentru tote aceste evenimente, si Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni
della Valachia, Venetia 1718, P. 114-7 (scris. lui Bocignoli). Mai vecli Engel, Gesch.
der Walachei, p. 203 si incai, II, p. 230-1.

(3) Xenopol, Ist. Rom. din Dacia Traiand, III, p. 83.

(4) Ureche, ed. rom. e., p. 220.
(5) V. mdrturia Sofiei Merey (20 Aprilie 1594), in Hurmuzaki, III, p. 190 : quod
videlicet frater ipsius, Stephanus Vayvoda, in regno Moldaviae per infidos erat tru-

cidatus.v Fuga s'ar fi fcut pe timpul domniei lui Ferdinand (Maximilian e ales la

4 Septembre 1563, Ferdinand more la 25 Iunie 1564. Fessler, III, p.

585, 587).

$tefan Bares fu ucis in 1552.

(6) Einer genant Bogdanus (soll etwas eines Weida in der Muldaw, dessen Namen
Petrus, Sohn gewest sein).. Niirnberg, Archiv, S. 10, Rep 13- , No. 202.
(7) Un Polon chtre Hubner (93 Februarie 1609), in Papiu, III, p. 52.

www.digibuc.ro

212

N. IORGA

Respunde unei realitati acsta pretentiune de descendenta domnsch ? Petru Rares a avut, ce e drept, cu intaia sa sotie, Maria (t 28
Iunie 1529) (1), un fill Bogdan, mai mare deck Ilia, Domnul de mai
tardiil, care era fiul Elenei. (2) Bogdan Rare e mentionat in documente, de la 1528 la 1533, dupa. care data pare sa fi murit. (3) Pe de
and parte, un fiil mai mic al Domnului, nascut din a doua cdsatorie
a lui, cu Srbica Elena, 'Arta numele de Constantin : el nu era nascut
Inca la 1536, cand the si Stefan sunt mentionati singuri. (4) Pupa mrtea

lui Rares, Constantin tral pe langd fratii seI.; Ii mentionza un act

al lui Ilia din 8 Aprilie 1547 (5), acte de ale lui Stefan de la 28
Aprilie 1551, de la 25 si 29 Aprilie 1552, alaturea cu fiul Domnului,
Petru. (6) TJn raport al episcopului Verancsics (1-4 Aprilie 1554.)
ar dovedi insd ca acest Constantin a murit la Constantinopole, unde

trai de fried s nu fie omorit de Alexandru Lapunnu, vrul

sil primar. Copil de 13 sail 14 ani, el inceta din vita subit, i Domnul Moldova fu banuit Ca ar fi causat acsta mOrte naprasnica. Un
scandal se petreca la inrnorrnintare: Vizirul pretext c tine'rul Constantin ar fi avut de gand sa se turcsca la majoritate i, in puterea
acestel hotariri a lui, Grecii ce-1 incunjurail fura goniT, cadavrul circurncis si ingropat afard de zidurile cetatii. (7) Bogdan din 1565 e
deci un sarlatan, dacd scirea lui Verancsics, unica in care e mentionat
faptul, ar fi mai pre sus de ori-ce indoiala. 0 and depesa insa a aceluiasi Verancsics, datata din 25 Octobre 1555, vorbind de chemarea
lui Alexandra la Constantinopole, arata ca. Turcii nu sunt satisfacuti
numai cu trimiterea nepotulul s la Constantinopole, ci vreaii sa aiba
si pe unchi. (8) S fie acest nepot ve'rul lui Alexandru, si anume acest
(1) Kogllniceanu, Archiva Romdnscd, II, p. 308; Melchisedek, Iii Revista pentru 1st., Arch. i ,Filologie, I, p. 254-5.
(2) Dupd pomelnicul de la Bistrita (in Bibl. Acad. Rom.). V. Bogdan, Vechile cronici moldovenesci. inainte de Ureche, p. 281.
(3) Wickenhauser, Moldowiza, Viena 1862; Moldawa, I, p. 78-9 (11 Aprilie 1533);
Papiu, t. III, p. 48; Melchisedek, Chron. Rom., I, p. 160; Menz. soc. de ist. din Odesa,
III (1853), p. 251 (6 Martie 1528).
(4) Wickenhauser, Homor, p. 95-6 (18 Ianuarie 1536).
(5) Mem. soc. din Odesa, IV, p. 336.
(6) Papiu, 1. c.; Melchisedek, Chron. Rom., I, p. 188. Cf. ibid., p. 172, 183; Menz.
soc. din Odesa, 1. c., p. 252.
(7) Cf. Hurmuzaki. II, p. 324 si Mon. Hung. Hist., Script., IV, p. 226.
(8) (Ne nepote quoque eius recepto, quern hue obsidem sui inisit, quum ipse
avunculus expetaturo. Hurrouzaki, II, p. 347; Mon. Hung. Hist., V (1859), p. 221
(formzfi Verancsics, Epistolae, IV).

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

213

Constantin Rares ? Lucrul n'ar fi imposibil. Si virsta se potrivesce,

cad., in 1565, and Bogdan apare ca om facut, Constantin ar fi avut la
24 de ant In cat privesce numele dublu, Bogdan era p6te insemnarea originei pretendentului. (1)

Sarlatan insa sail Principe de sange domnesc, Bogdan stetea in

primavara anului 1565 in fruntea pribegilor moldoveni. La 9 Aprilie,
Francisc Zay scrie Imperatului c el si al s'ei par Omeni pacinici, fr
gandurile cuceritOre ce li se atribuiail de Regele Poloniel. Bogdan
doresce sa servscd in armatele imperiale.
Pretendentul era un om mare, puternic, grosolam), care scia numai
romanesce i unguresce. Fusese de putind vreme la Viena i statuse
acolo un timp, stdruind pe langd Imperat. Cerea probabil ajutor pentru a lua domnia : i se dada un loc de stipendiat in orasu1 Korpona.

De aid veni in lagar, sub pretextul de a cere s servsca intre husaril lui Francisc Zay, care comanda la Satu-Mare. Cererea II fu insa
respinsh.

Aid, in lagar, se gasiail ins cei mai multi dintre pribegil moldoveni, la dou6 sute de Omeni. Cu cate-va luni inainte, el i partisanii
lor din Or ii ceruse ca Domn. Pe langa acesti nemultumiti, se adauser la vre-o suta de Unguri, si mica ct pleca la miedul noptii, intro
15 si 16 Aprilie, spre Baia-Mare si Ardl. Pupa marturia capitanului
Germanilor din tabara, Lazar Schwendi, Moldova, ingrozita. de neronianele > crudimi ale lul Alexandru, era gata sa se ridice intrga pentru rivalul lui. (2)
Noul Imperat si,,Rege al Ungariei ins, Maximilian, doria pacea cu
Ardlul ai Turcii. In Satu-Mare, cucerit in Februarie, el incheiase un
tractat cu Ioan-Sigismund, cu conditiuni forte favorabile pentru ithperish'. Acest tractat refush Zapolya, pe care Sultanul Ii asigura de
ajutorul s, sa-1 ratifice. La ratificatiune insh tineh fOrte mult Mdximilian. (3)

Zay, care promisese Imperatului s nu lase pe Bogdan a plech fara

ordine speciale, trimise deci indata pe Valentin Banffy, cu 400 de husari, in urma fugarului. Acesta fu gash, departe nou6 mile de la tabara, in nOptea de 17 ale lunei. Somat sa se oprOscd, el se impotriv1;
din mica trupd a pretendentului, patru-cleci, intro earl si episcopul,
(1) Reicitersdorfer numesce ast-fel .BogdaniD pe Rares si pe fiul lul, Bias (Papiu,
III, p. 140). Cf. si Verancsics (ibid., p. 145, nota: .Petrum, cognmnento Bogdanum,).
(2) Archiviul din Nurnberg, 1. c.; Hurmuzaki, II, p. 535-7.

(3) Fessler, III, p. 590-1.

www.digibuc.ro

214

N. IORGA

re'masera pe carnpul de lupt ; alti. un-spre-clece fura prinsi. Bogdan

insual, greti ranit de sabie in cst, isbutl sa fuga. Vestile se trimesera Imperatului de catre Zay i Schwendi; Maximilian aproba cele
facute de comandani s, ordonand, in acelasl timp, lu Albert de
Wyss, representantul ski la Constantinopole,
desvinovatsca fata
cu Sultanul, dovedind cu acte ca imperiaffi n'ati ajutat navalirea. (1)
A intrat Bogdan in Moldova, cu Omenfi remas1 pe langa dinsul ?
Cronicele nu pomenesc nici o navalire inainte de Iunie 1566, cand
Mazgh trece muntit Orf-cum, aventurierul se impach indata cu Impratul, care-I numi cdpitan de Csakny. (2) Dupd acsta stabilire, Bogdan lila de nevast o UngurOica., Frsina Nagyvathy. (3) Casatoria
trebue sh se fi facut pe la 1566, cad in 1595 tineruh Wolfgang, fiul
pretendentului, aveh 28 de ani. (4) Nu scim nimic asupra lul Bogdan
pand la 1571, cand ii vedem incercand o nou navalire in Moldova,
nvalire pe care o opresce tefan Bthory, Domnul Ardluldi, care
prinde pe Domnifor cu o bund parte dintre ai sl'. (5) Navalirea trebue sa fi fost preghtit deck dupd 25 Mai, cand noul Domn ardeldn
fu ales, si anume in vara anului acestuia Inca, atund cand Turcri incepuse iari ostilitatile cu Imperiul i o diversiune in Moldova putea
fi placuta lui Maximilian. Impkatul fu insciintat de .cele intimplate,
dar Bogdan, care fugi din Transilvania, gag, probabil, buna primire
la dinsul. El murl inteo lupta cu Turcii, lsandull fiul Inca tiller. (6)
Rasboiul de hotare incepuse iarasi, din 1573. (7)
Wolfgang, care nu e deci, cum se credea, un inselator, apare abia in
1594. La acsta data, el pleca din cetatea Sassin (Sasvr), apartinend Sofiel Merey, dintr'o mare familie ungurOscd (8), vduva lul Pavel Csobor; oras unde se stabilise mamd-sa Frsina i unde el insusl fusese,
se pare, nscut, i botezat de Sofia. Aduce marturil de la acOsta, de
la judele i juratif orasului, de la *tefan Fejerkowitz, episcop de Nyitra,
(1) Nurnberg, 1. c.; Hurmuzaki, II, P. 537-8.

(2) Wolfgang cdtre Rudolf (3 Iunie 1595), Papiu, III, p 28 9. < Gomorine > din
scrisrea Polonului (Komorn, Komdrorn) pare a fi rdfi cetit (ibid., p. 52).
(3) Papiu, III, p. 52; Hurmuzaki, II, p. 191.
(4) Inedit.
(5) Bethlen, II, p. 247.
(6) Papiu, III, p. 28--9.
(7) Fessler, III, p. 608 i urm.
(8) in 1566, Verancsics recomand pe locotenentul palatinal Mihail Merey, ca judecdtor al curiei regale. Epistolae, IX, p. 200 (formSzd Script. XX). Merey cdpStase
intdiul loc la alegerea lui Maximilian (Fessler, III, p. 585).

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESC IN SECOLUL AL XVI-LEA

215

locotenent imperial in Ungaria, de la Capitulul din Pressburg (20-27

Aprilie). (1) Pang' atuncl Wolfgang, care e aratat ca om fOrte capabil,
servise in armatele Imperiulth. (2)

La 20 Maiil din anul urrnator (3), pretendentul era la Praga, cu

mama-sa. (4) Vestea rescOld celor trei tOrl romane contra Turcilor si
alianteI dintre Moldova si Imperiu, ce se incheiase la 6 August 1594
de catre Joan de.' Marini Poli (5), Ii. fac nii sdit la ivOld drepturile.
Intitulandu-se: Wolfgang-Voevod i mostenitor al t'eril Moldoveb, el

arata Impratului Rudolf cum ca singur are in sine sange de al vechilor Domni. moldoveth; c. Imperiul IT datoresce sprijin pentru serviciile aduse de Bogdan lul Ferdinand I si Maximilian II; cd, decis a
urma pana in rnormintD exemplul parintesc, el, Wolfgang, s'a ferit a
lua de la Turd, ca tributar, ceea ce i-ar fi fost de altmintrelea usor,
scaunul rivnit. Cere apoi sa fie recomendat lui Maximilian, fratele
Irnpilratuldi i Rege al UngarieT, pentru a tracta prin mijlocirea acestuia
cu Domnul ArdOlulth i hoeril Moldovel (3 Iunie). (6) Cererea II fu

primita la 21 August (7); se EA ehiar o data, 29 Octobre, pentru o

intrevedere, la Casovia, intre pretendent i boeri, dar Wolfgang, in
loc s plece spre Ungaria, gasi cu cale sa recolteze bath Wean fel
de turneg cersetoresc prin Germania. Era, ast-fel, la Miithlberg, in Saxonia, in diva de 6 Septembre i rugh pe administratorul 431ectoratulth, Ducele Frederic, sa-1 permit a-1 visith, ash cum e de pe drum, cu
o singura. caret. (8) La 7, Wolfgang sosia la Torgau i r6spundea
curtenilor insrcinati sa-1 cerceteze, ca el insusl, tatal i bunicul sOiT
fusese goniti de Turcl, pentru c s'ad luptat contra lor i n'atl vrut
sa dea tribut, c e singurul mostenitor adevrat, c. sosirea sa e asteptata In Ungaria, etc. Nu cereh bath, ci numal o recomendatiune catre
Electorul de Brandenburg, precum i sfaturi. La aceste cereri. ciudate,
Principele rspunse, laudand zelul pentru crestinatate al pretendentulth, aratand Ca Archiducele, si nu el, 'Ate fi competent in asemenea

materie; socOte insa ca ar fi bine, pentru a nu causa greutti Imperiului, SC astepte trei, patru ath, cum dice cd i s'a i propuS la Praga.
(1) V. Hurmuzaki, III, p. 190-2 ; Papiu, III, p. 24-8.
(2) Hurmuzaki, III, p. 192.
(3) Papiu, III, P. 30.
(4) Ibid., p. 37.
(5) Hurmuzaki, III, p. 193-4.

(6) Papiu, III, p. 28-9.

(7) Ibid., p. 29-30.
(8) Ibid., p. 30 -1.

www.digibuc.ro

216

N. IORGA

Cu acest sfat i cu un dar de cinci-deci de taleri, plea. Wolfgang la

Electorul de Brandenburg, catre care Frederic il recomenda, in diva
de B Septembre. (1)

in 1542, dieta de la Spira decisese a lua Turcilor Ungaria i capitala ei, Buda. Se aduna o numerOsd arrnata, compusa din elemente
fOrte eterogene, in fruntea careia Adunarea puse pe Electorul de Brandenburg, Ioachirn-Frederic. Papa, Franta, Sviterii, pana i Danemarca,

pe care o campanie in Ungaria o interesh fOrte putin, tura invitati

s ajute marea opera de restauratiune cretind. (2)
La 1 Martie Inca, Petru Rare$ incheig, dupd mai multe soffi, un
tractat cu imperialit (3) El contribul la expeditiune cu 200.000 de ughi,
dintre earl jumdtate platiti in boi. Electorul trebui sa restitue aceti
bani pand la Patele anului 1554, in done' termine. Cate-va dile dupa

redactarea sinetului relativ la acest imprumut, Ioachim promite s

dea Domnului Moldova' suma de 300.000 de ughi, sail de 500.000
chiar, in termin de un an i o ji, daca acesta va indeplini indatoririle
de a trada pe Turd i a prinde chiar pe Sultanul, pe care le luase. (4)
In 1564, un Evreil, Lowe, scia Inca unde se afld chitanta pentru suma
imprumutata, singura valabila, cad nereuita asediului Pestei i sgarcenia dietelor germane Meuse ca Rare .s n'aiba prilej a se tind de
cuvintul dat. El oferia sa cedeze inscrisul Electorului pentru o suing
redus, i acesta era dispus sa platsca 40.000 de taleri pentru dinsul. (5) Dupa multe alte peripetii, polita ajunse, in sfirit, in manile
lui Wolfgang.
N'avem scrisOrea prin care acesta trimetea marchisului Ioan-Gheorghe, atund domnitor in electorat, recomendatiunea saxona. La 11 Sep(1) Ibid., p. 31-2; inedit.
(2) Fess ler, III, p. 520; Hurmuzaki, X, p. in.
(3) Papiu, III, p. 13-5. Cf. informatiunile date de Petru crestinilor la 20 Septembre 1542 in ale mele Acte i Fragmente, I, p. 108-10; Hurmuzaki, 1. c., p.
91 nota 3 (dar cetesce acolo: Traut, p. 104, nota 3).
(4) Papiu, III, p. 16-20. P6te c cele done sinete din urn* publicate de Papiu,
se raprta la dou6 servicii deosebite, cad alt-fel al doilea ar cuprinde mentiunea
cd Intiul e anulat. Cf. Xenopol, H, p. 573-4. D-1 E. Picot crede ca sinetul din 6
Iulie resuma' pe cele done' precedente, din 24 si 29 Iunie (v. Chronique d'Urechi,
p. 350), ceea ce nu pare probabil, sinetul din Iulie nepomenind vre-o datorie, ci

ii

nurnai o re'splatd.
(5) Papiu, III, p. 23, 39-43; A. Fr., I, p. 133, 169-70.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN

ECOLIJL AL XVI-LEA

217

tembre insd, Principe le german, care se Ad ia. Griumitz, ordond maresalului Curtil i eonsilierilor din Colonia-pe-Sprea s visiteze pe strain,
la Ilan, i st14 indemne a nu se mai presinta la dinsul. (1) Wolfgang
insd vine la Saarmund si stdrue, o cji mali tarciiii, s reinnoiascd. cu

Ioan-Gheorghe prietenia ce legase oclatd pe Rares cu Ioachim-Frecleric. El sosesce chiar la Berlin (2) Inca la 12, sra trjiii, acordd
abi a doua cli dupd amiad audient curtenilor Electoruldi si,la artarea lor cd Ioan-Gheorghe regret cum cd nu-I pte primi., pentru
un doli de familie, Wolfgang intrba, prin fcancelarul gip, cat de
departe se afl marchisul, odd ar vr totusi sd-1 vadd. , . pentru
reinnoirea amicitiel. (3) Va plech, dice el, mane, spre Praga, unde ldsase pe maind-sa, dar suita lui asigura c aventurierul voesce sd mrgd
la Elector. (4) tn realitate, Wolfgang scrie Jul Ioan-Gheorghe, compd.timind mOrtea surorei lui, Dorotea de Braunschweig-Liineburg, si ce-

rend, in puterea prieteniel vechi care legd ambele familii, 2.000 de

taleri, si acestia numal pe un timp scurt. (5)
Respunsul fu defavorabil, cad, la 17 Septembre, Wolfgang, care rmdsese la Berlin, anuntd Ospetelui su c el are la dinsul sinetul lui
Rare, cu care avem de gand sal visitdm in curind pe Indltimea
Vtistrd. (6) Nu cdpt nimic nici asd, si trebul s plece la Praga.
.

De aici, el adresOzd o scrisOre furiOsd (24 Dctobre) Principelui-Electoral. if amintesce ce mare servicifl a aduS Petru Eares Casei de Bran-

denburg, serviciii pe care nu l'ar fi fdcut nici un Principe al Imperiului. Sinetul este bun, i e pdcat ca un biet exilat sd fie furat de
dreptul s. Erd s trcd obligatiunea unui altuia, care ar fi sciut ce
mijlce sd intrebuinteze, dar s'a plecat sfaturilor ce a prima si a cugetat ica. sunt multe csurt intr'o i, i Incd mai mune intr'un an,
printre cari pOte until II ya fi mai prielnic. Cugete eh' are 1 el copii
si ch Dumnedeti pedepsesce. Nu riscd a mai suferi <dnsulte nemeritate

printr'o reclamatiune personald, ci cere ;in scris nurnai un acompt de

6.000 de taleri. (7) Si acst cerere fu refusatd. (8)
(1) Ibid., p. 33-4.
(2) Ibid., p. 34-5.
(3) Ibid., p. 35-6. El vorbi i de participarea sa la o 1upta de la Raab
(4) Ibid., p. 37.

(5) Ibid., p. 37-8.

(6) A. Fr., I, p. 144. Cf. Papiu, III, p. 39.
(7) A. Fr., I, p. 147 -9.
(8) Ibid., p. 171.

www.digibuc.ro

(P 36).

218

N. IORGA

Dupa acsta ratacire prin Germania, Wolfgang se irnbolnavi greil

zacti in `pat la cinci luni de dile. Prin 1596, de sigur (1), el se adres
iarasi Imperatului, repetand cererile sale pentru domnie i afirmand
drepturile-i exclusive la scaunul Moldova Cerea o recomendatiune
pentru Sigismund Bthory. Rudolf II promise sa scrie Regelui Madi.

ximilian. (2)

Wolfgang se adres deci acestuia

expuse starea miserabild in
care se an, cerandu-i aceeasi interventiune pe langa. Principe le Ardlului. ScrisOrea, plina de protestatiuni de devotarnent, e a until om fOrte
necjit. (3) I se iva fi dat recornendatiunea sail ba, nu scim, dar Bathory Inlocuise, tocmai in 1595, pe Aron-Vodd cu un om de care era
cu totul multiunit, Stefan Rasvan.
Redus la cea mai strasnica lips, pretendentul n'ave nici cu ce s
plece din Viena, uncle se gsi. Pentru a trl, recurse la escrocherie.

Plan unui birtas cu petre scumpe false, lud unui Mat de pravalie,
pe strada, o bucata de postav, pe care acesta o aveh pe umeri i, cu
tOte ordinele date, refusa s'o restitue. Archiducele Matei, afland de purtarea-i, ordond, la 23 Maiil 1597, ca vagabondul s fie intrebat in acst
privintd, precum i asupra mijlOcolor lui de trai i dreptului cu care

dedea pasapOrte in Ora Imperatului. Duph aceea, el va fi gonit din

oras si din Intregul Imperiil. (4)
Nenorocitul plea, probabil in Ungaria, unde se an in 1599. Sinetul
fu amanetat prin 1598 unui qEvreil bOtran, care a fost rabinD (5),
Heinrich Kramer sail Klaussbruch, din Lipsca; acesta, la rindul
ii trecii unui Polon; de la Polon in sfirsit, care-I cumpOrase cu 30.000
de galbeni, 11 recapOta. Wolfgang pentru o suma. mica. (6) Un Eyre%
Avram Greiss de Waldhausen, mai ofere Electorului, la 23 August 1599,
Es negocieze la Pressburg cu pretendentul: Wolfgang s'ar multurni en
putin. (7)
In acest oras, pretendentul legase prietenie cu Stefan HoszutOthi de
(1) Piesa din Hurmuzaki, III, p. 281-3, e datat 1597 de editor din causa anexelor, ceea ce a o greq616. Scrisrea inedit, citat mai departe, e datat mai apropiat de adev6r : 1595. Ambele, de sigur din acee4i vreme, asS nici insemnarea
locului, nici a anului saS lunel.
(2) Hurmuzaki, III, p. 282--3.
(3) Inedit.
(4) Hurmuzaki, III, p. 281.
(5) A. Fr., I, p. 164.
(6) Ibid., p. 125, 169-70; Papiu, III, p. 39-40.,

(7) Ibid., p. 169-70; Papiu, III, p. 39-40.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCf IN SECOLUL AL XVI-LEA

219

Hosztt <mn Viszolap, (?), magnat ungur i consilier regal, al carui

tata pOte jucase un Ore-care rol politic i fusese trimes de catre Maximilian II la Sultanul, in 1566-7. (1) La 2 Martie 1605, Wolfgang i amicul
s l. se presinta inaintea canonicilor din Presburg i, in schimbul unei
sume de bani, care nu se afl insemnata in procesul-verbal, suin de
platit ulterior, obligatiunea trece In stapanirea lui HoszuthOti. (2) Acesta
starui pe langa. Rudolf, care certi dreptate Electorului, de tre i. ori intr'un an, dar se obiect Inti prescriptiunea, apoi se promise cercetare in archive. (3) Magnatul ungur declara, intr'o scris6re indignata,
ca Ioan-Gheorghe i.I bate joc de Imprat. (4)

Pe cand insa starui a de energic pentru plata datoriei moldovenescI, prudentul HoszuthOti nu dede nicI un ban din ceea ce Mgdduise lift' Wolfgang. Acesta ofere, in Martie 1607, printr'un cunosdut
al ski, liff Ioan-Cristofor Fugger, secretarul latin al Imp6ratului, 6A
propue Electorului o negociare cu pretendentul insu1, care devenise
prin calcarea conditiunilor fixate, broprietarul legal al sinetula (5) HoszuthOti trecuse insa polita unui anume Szebenick, i Wolfgang scrie iaraV din Viena, la 13 Decembre, o lunga scrisOre, in care
vorbesce de bOle grele, de trel inchisori suferite i de resultatul atator
nenorocirT, o mina cornplet. (6) Marchisul era atacat aprOpe in aceeai
vreme de un al treilea concurent, care acesta n'avea. sinet, BogdanSasul. (7)

Aid se opresc sciintele mistre asupra lui Wolfgang. In 1687, celebra polita trecuse inca. prin multe mani i se gasi la un nobil german. Electorul duph ce se face a confunda acsta datorie reald cu cea
politica i conditionala, o rescumpera.i in sfir*it, CU o suma putin insemnat, in ace14 an. (8)
(1) V., asupra 1u Gheorghe Hoszutthi, Mon. Hung. Hist , Seripi., XXX, p. 6 ;
Szamoshazy, I, p. 53 si urm.; p. 91 (fmagni consilii et anhni viro,); Muller, Epistolae
Ferdinandi I et Maximiliani II, p. 188 9, 196; Tort. Tdr, an. 1879, p. 697, 699-701.
Cf. Fessler, III, p. 593.
(2) Wolfgang pretindea ca tat:al sea Bogdan o perduse, i ca el o rescurnpUrase

cu 27.000 de ughi. Papiu, III, p. 40 2.

(3) A. Fr., I, p. 181 ; Papiu, III, p. 42-3.
(4) Papiu, loc. cit.
(6) Ibid , p. 43-4.

(6) A. Fr., I, p. 181-2; Papiu, III, p. 51-2.

(7) V. mai departe.
(8) Papiu, III, p. 52 - 4.

www.digibuc.ro

220

N. IORGA

III. Stefan Nazgii.

Iat un pretendent, a, caruia descendenta e cu totul necunoscuta.

Porecla-i se afl in Ureche, care ne spune ca si el se pretindea os
de Dornro; scrisorile uY insa. Oita numai titlul de Stefan-Voevoth.
Dup fuga din lagar a pretendentului Bogdan, r8mhsese la imperiall mu1I pribegi Inca, dintre MoldovenI i MuntenI. Intro dinsil erau
9-10 fruntasl. Tog se lepiklafi de orl-ce intelegere cu fugarul, pe care-I
faceati nebun i arlatam>, Doriali s rmae, du se pole, in statele

ImOratulut (1)
Printre refugiatl, se gasia i acest itefan-Vod pOte. UmurirI asupra
yieteI sale trecute nile da Insul intr'o scrisOre catre Nicolaus Olachus (Olah), archiepiscop de Gran si locotenent imperial. in Ungaria,
scrisOre a careia data e fara indoiala 1568. (2) Fugise din Moldova
prin 1663, din pricina Turcilor i Tatarilor, deci la intOrcerea lui
Lapusnnu. 4%iite crestinI> din Po Ionia il adapostira Inti, apoi fu
chemat in Imperid de Francisc Zay, capitan de Casovia, i de cel din
Satu-Mare, Melchior Ballassa, carl if trimet scrisori de libera trecere
ale ImpSratuluI-Rege. Ferdinand I (-I- 25 Iunie 1564) il invith s servsca regatultfi. UpgarieI, ca si stramosii sel (3) Stefan venl dee"' la
S atu-Mare. (4)

In anul 1564 insa, generalul ardeln Stefan Bthory cuceresce,

spre tmna, in lipsa luT. Ballassa, Satu-Mare si Baia-Mare. Averile
pribegilor moldoveni fura pradate odat cu orasul. Stefan voia s
se duca la Imperat, dar Ii asigurard cel doi capitanI ca i se va purt
de grip.. In schimb, el jura a ajuta pe imperial", de va ajunge Domn,
contra Turcilor, Tatarilor si ArdluluI, cu 10-20 de mil de Omen'', a plati.

tribut Imperiulul si a-s): tin fliT ca zalog la Curtea din Viena. (5)
Dee', se ordona lul Lazar Schwendi sa duca pe Stefan cu aT s61 In
Ora (1565).

Anul fu insa grat pentru imperiall. Zay i Ballassa fura opritl la

Tisa si Sames de Turcii uniti cu Regele Sigismund; alte trupe mu(1) Hurmuzaki, II, p. 636-7; inedit.
(21 E vorba de p5Icile incheiate cu Turcil i Ardlul, i apoi Olachus more in 1568
(Fessler, III, p. 604). Scrisrea se afl in Hurmuzaki, II, p 595 si urm.
(3) POte ca. Stefan sosesce inainte de 8 Septembre 1563, cfincl Maximilian fu incoronat ca Rege al Ungariei (Fessler, III, p. 585).
(4) Hurmuzaki, II, p. 596.
(5) ScrisOrea citat cittre Olachus.

www.digibuc.ro

PRETENDENTi DONINESCI IN SECOL1JL AL XVI-LEA

221

sulmane trecur Kulpa i. Sava, pradand. A bia in tOmna, Schwendi

putt' s e intrch, cu trupe imputinate, la Caovia. (1) La 24 Novembre din acest an, boerii Moldove i Munteniei, pribegii adeca, se
plang Impratulth de lasarea in pardsire a cause): lor i. cer a li ge
da acuma, 6rna, un adapost i ceva bath, < ca sa nu perim de Mine i
de frip. (2) Maximilian insa, dorit de pace, asigurase pe Sultan ca.' -nu

s'a gandit macar, cum asigura. Lapunnu la POrtd, s sprijine pe

<un om necunoscut i obscur, caruia nici un soldat nu i se pOte incredin> (2 Maiii). (3) Domnul Moldovei se plansese Inca din 1564, ea

imperialii voesc a pune Domn Moldovel <pe fiul unui Voevod din
Muntenia ). (4) Acest pretendent e pOte *tefan, care ar fi atunci de origine muntensca. (5)
In primavara lui 1565 Inca, Alexandru-Voda denunta Tureilbr ea Germanii tin la dinii pe cun arlatan, care se dice adev'erat i legiuit Ynotenitor i cuget a-1 redobandi tra; Tlangerea produse, dupa spusele
residentului imperial Wyss, ore-care emotiune la Constantinopole. (6)
Mal influenta. Inca asupra parsirii lui $tefan i faptul e Zay avea

pe acel timp un alt concurent, eel mai perfect aventurier al Tpocei,

Albert Lacki. (7)

Fiti dupd null, nepot dupa altii (8), al lui Ieronim, palatin de Sieradz,
care are o insemnatate in afacerile Ungariel din intaia jumatate a seco,
(1) Fessler, III, p. 589-92
(2) Hurmuzaki, II, p. 550.
(3) Ibid., p. 538-9.
(4) Raport din Constantinopole, 23 Ianuarie 1565. Hurmuzaki, II, p.531.
(5) TotusI Melchior Ballassa bi Zay voiaii aS. pue in Moldova, la 1563, pe fiul lui
Socol. Tin'erul era castorit cu sora lui Petru SchiopuI (ifurmuzaki, II, p. 419-20, an.
1562) si aduna trupe pentru Laski in acelasi an (ibid., p. 457). Vizirul i-ar fi promis
sprijinul sk i ar fi sperante sa. fie chemat si in Muntenia, scriail imperatuhti cei
doi capitani (ibid., p. 484-5). Maximilian II respinge insa aceste planuri la 22 Do-

cembre (p. 492). Socol se retrase atunci la Ioan-Sigismund, contra caruia PetruVoda se plange, in 1564, ca intretine un competitor (Brasovenilor li se inchisese
drumurile de catre Petru, pentru adhpostirea pribegilor). Vir mi1itaris,5 de care
vorbesce acesta in fespuns, e, de sigur, Socol (ibid., p. 509-10). El Mai probabil
navalirea din 1568 in Muntenia, care-i atrase pte mrtea (dad' boerul Radu din
documentele liii Milinea nu e Socol). V. Mein. Acad. Ronz., ser. II, XVIII, p. 9. Atrea
insd i un frate (Hurmuzaki, II, p. 485).

(6) Raport din 7 Aprilie, in Hurmuzaki, II, p. 534.

(7) V., asupra lui, Alexandru Kraushar, Olbracht Lacki, Wojevoda Sieradzlci, Varsovia-Cracovia, 2 vol., 1882.

(8) Forgach, ed. Mon. Hung. Hist., Script, XVI, p. 219; Ortelius, Chronologia,
Niirnberg 1615, p. 122.

www.digibuc.ro

222

N. TORGA

lului, Albert a dus vita cea mai turburat cu putintA, si cea mai plinal
de activitate zadarnica. cRisipitor de ale sale si lacom de averi strdine,
doritor de lucruri nou60, ash-I caracteris,ed istoricul Forgach. (1) Servesce sub Turd, apol se da. In partea Imp'oratuhil Ferdinand I; pune
pe Despot in domnie, si tot el il soOte. (2) Tipul Polonului entu-

siast, dar nestatornic; generos, dar fard credinta, lipsit de orientare

durabild.
Inainte de a, stabill pe Despot in Moldova, Lacki pusese maim pe
Hotin si cerea Regelui Poloniei ajutor spre a-si supune Moldova Intrgd. (3) Devenit Ioan-Voda, Heraclide recunsce pe Albert ca suecesor al WI, dac n'ar av6 insusi descendenti bArbdtesci, printy'un
act solemn din 15 Ianuarie 1563, iscdlit in trei limbi. (4) In, Martie
1565, jin ajunul fugel lui Bogdan- Constantin, pe Cand *tefan-Voda
stetea. la Satu-Mare, Lacki, inteles cu Zay si cu boerul Balica, comunictt celui dintaiil sciri asupra situatiunii ; Alexandru L'apusnnu inchisese cu trupe calea pe unde 116-valise Despot, dar erail numai trani, earl s'ar fi risipit usor. (5) Domnul Moldovel ceruse ajutor de
la Sigismund-August al Poloniel si cugeta sai se inchid in Hotinul
pe care-I intarise, panA la sosirea Turcilor. Principalul ar fi, scrie
Lacki, <sd ne dea Dumnecleil tra in mand >; restul s'ar impaca lesne. (6)

In Novembre sail Decembre 1566, pretendentul polon trimete daruri Imperatului la Viena, artand ca std in integere cu Regele WI
si cernd ajutre germane pentru a supune Moldova. Cand ori-ce
sperant cu Turcil dispgra, Maximilian cuget serios la aceste propuneri si scrise chiar din Augsburg, unde se afla la diet, aventurierului (31 Martie), pentru a-I indrepth la Schwendi. (7)
Precum spune ins acesta, principalul interes era s se creeze greutali Ardelenilor si Voevodului >; persOna era lucru secundar. De aceea,
la 22 Iunie 1566, Maximilian ordon6 lui Anton Szkely, lui: Schwendi si
altora sa ajute pe pribegil moldoveni a se IntOrce sirnpreund cu Dom-

nul lor ales si legitim

(8) Ins *tefan intrase acurn in Moldova, cu

(1) L. c.
(2) V. s'i Ortelius, 1. c., p. 122-4.

(8) Gorecki, in Papiu, III, p. 212.

(4) Hurmuzaki, Supl. IP, p. 223-4.
(5) Tot aeeiasi terani ins6-1 gonise odata e cu imbldeie si cu cOse. Ureche, p. 218.
(6) Trt. Tdr, an. 1890, p. 584-5.
(7) Hurmuzaki, II, p. 552-4, 556-7. Soliman plecd la 1 Maiu spre Ungaria (Fessler, III, p. 595).
(8) Hurmuzaki, 1. c., p. 558-9.

www.digibuc.ro

PRETENDENTi DOMNESCI IN SECOLtIL AL XVI-LEA

'223

i qpstoth, fusese batut langa Cetatea Nemtulul si fugise

pedestru, cu o parte din al sel. (1)
Acsta nu scade, bine inteles, simpatiile inyperatulut pentru causa
lui Stefan. Dimpotriva, la 11, la 25 Septembrer Imperatul 8crie &Are
haiduci

deosebite pers6ne pentru afacerea moldovenesca, %parttsit pand acum

pentru cause binecuvintate si care trebue dusa la capet. Pierre Rous-

sel, cunoscut din istoria lui Despot, Anton Szekely trebuiail sa comande trupele pretendentului. (2) In Novembre, Schwendi e numit comandant sef al qexpeditiunil boerilor moldovenlv. (3)
Sultanul Soliman Ins Il sfirOse lunga i gloriOsa vidta de once-

ritor, in campania din Ungaria4 in nOptea de la 5 la 6 Septembre

1566, inaintea Szigetulul. (4) Succesorul s, Selim, era un orn lenes
dat beuturil; ambasadoril imperiall fur6 liberatl la 10 Novembrc
si negociarile de pace erail sa incep a. in curind. (5) Wyss, unul dintre
ambasadorl, scrie Imperatului clespre expeditiunea moldovenesca, recomendand renuntarea la dinsa i chiar gonirea lui Stefan. Sokol li,
Mare le-Vizir, scia ca acest pretendent a adunat pribegii la Casovia,
cd a promis 10.000 de ughi lui Schwendi: o scris6re slavona a Domnulul catre comandantul imperial destainuise aceste lucrurl lul Mohammed-Pasa (17 Februarie 1567). (6)
pi

Parsit de Imperatul InsuI,

tefan se adresza la cfacetorul de

Domnlo Zay, i incheie cu acesta I cu fiul lui, Petru, un contract, in

Casovia, probabil, la 1 Maiu 1567. Zay va strul pe langa Curte pentru
dinsul 0i-1 va ajuta ; Domnul. in, spe se va alia cu crestinii, va plati
13.030 de zlotl, datoria lui Despot, va restitul doue puscl > marl i o

sabie, luate de acesta.. Daca el isbutesce a lua scaunul moldovenesc,

va trimete protectorulul seu alt1 10.000 de zlotl 00 va constitul un
venit anu.al ereditar de 60 de vacl pentru cuhne, doue polobOce de
mied si de grdsime de vaca. (7) Stefan, se folosi fOrte puthi, de acesta
(1) Ureche, p. 221. Infrangerea lui Mazga nu era cunoscutd imperatului la 11
Iulie, cand el intdresce lui Szkely donatiunea, facutd acestuia de cdtre Despot, asupra teritoriilor Ciceului, donatiune ce va fi reinnoitd, (lice diploma, a presente legitirno Vaivodav (Hurmuzaki, II, p. 560; Tort. Tar, 1890, p. 589-90).
(2) Hurmuzaki, II, p. 562-3.
(3) Ibid., p. 566-7.
(4) Fessler, III, p. 596.
(5) Ibid., p. 600 si urm.
(6) Hurmuzaki, II, p. 570.
(7) Hurmuzaki, Supl. ID, p. 258-9, V. promisiunile analge ale lui Despot catre
Zay (TOrt. Tar, 1890, p. 215-6) si catre Visnievtki : o mie de cal sl cate-vi mii
de boh arreche, p. 214).

www.digibuc.ro

224

TORGA

invoiala:-In 1568, er se plangea episcopului Olachus c astepta. in Zadar

restabilirea sa de patru ani de dile. Acum e pace despre Turd (de

la 17 Februarie 1568), si ai SO, cart ail servit gratis Imperiulth (afara
de ce a prima el Insusi, prin Schwendi), In numer de 100 odata, jar
acurn de 60 numai, stair tot goi i fera adapost. Aude apoi ca Lacki
ar aduna OSte impotriva Moldovei, lucru periculos, opentru-ca tra
nici intr'un chip nu vrea ba el sa-1 fid Domn, ca -urml c e de nm
polon, i hid Intr'un chip nu vrea a i se supune. Tera-1 vrea numai
pe dinsul, Stefan, cad 11 schl a fi coborItor adeverat si natural din
nniul moldovenesc. (1)
Olachus 111111i in 1568, Si cererile indreptatitej ale lui Stefan remaserd

zadarnice si de asta data. Pacea cu Turcil se incheiase i lupta fatisa

cu Ardelui incet n aceeasi vrem: pretendentul 1111 mai putea servi
la filmic. Inteo scrisre din 9 Februarie 1569, ultimul document privitor la dinSul pe care-1 curOscem, el 1106/Tina pe boerii sei MAlaiii,
Veverit, Dracsin si Sava si pe tlmacii Istvan si Ioachim sa strue
la Imperat pentru el cat mai iute, cad vremile se pot schimba In con-r
tra Germanilor. Stefan, care cunosca deci pregatirile de re volt, desvelite in 1570 abia, Ii Met sh faca a fi primit la Viena sail mai departe in Imperatie, in cas cand Ii s'ar 4-efusa ori-ce concurs pentru
statornicirea sa in domnie Sa Intrebuinteze influenta parintelth nostru > Francisb Zay. In amIndou trile, boerii stail feu r in Muntenia,
el ail perit cu totii; in Moldova, mitropblitul Thofan er sa fuga peste
munti. El, Stefan, n'are bath, fiind-ba i-a dat pe toti la acesti Domni ),

ins Maximilian a mustrat pe judecatoril Curtii din Patak, earl nu

i-ag platit stipendiul. In dra se afla sotiile i dopili pribegilor, dar
hotnogul locului vrea s4 gonesca. (2)
Aid se incheie cele cunoscute asupra lui Mazga. Cat despre Lacki,
dupd ce duse pe Cazaci la Oceacov in 1568 (3), el castiga in 1574 sim(1) Hurnitizaki, II, p. 595 8.
(2) Cele dou6 acte slavone ale lui Stefan (v. i p. 223) ail fost publicate in Trtenelmi Tdr, an. 1890, p. 590-93 (trad. ung.; ef. Hurmuzaki, tI, p. 567-8, 611-2) si
apoi in Hurmuzaki, Supl. IP, p. 246-8 (cea de faca.), 258-9. Data acesteia 6 gresit indicat in ambele publicalluni. Ea se p6te fixa. cu siguranta.. Indicatiunea i1ei din septemana (Mercuri 9 Februarie) i cea complementard: s'eptemna lui Artiburix, (a treia
inaintea postului) nu se pot potrivi pentru alt an. Mai observe-se eh Ballassa nu mai
e la Satu-Mare (v. Fessler, In, p. 604), c e vorba de o miscare contra Germanilor,
care trebue sh fie conspiratiunea din 1570 (ibid., p. 604 i urm.), intilnim in serisore scirea, prematura, a uniril Lituaniei cu Polonia (12 August 1569). Peste 1569
nu putem trece, caci, afara' de nepotrivirea de calendar, Zay muri in 1570.
(3) Hurmuzaki, II, p. 581-2; Engel, Gesch. der Kosaken, p. 69.

www.digibuc.ro

PRETENDENT1 DOMNESC1 IN SECOLUL AL XVI-LEA

225

patiile noului Rege polon, Henric de Valois, care cdpka de la fratele

ski, Carol IX, ordine catre episcopal de Ax (Acqs), ambasador frances
pe langa POrta, ca acesta s staruie pentru numirea lui Lacki in Moldova, unde Petru-Schiopul era urit, ca Muntn. (1) Secretarul lui Albert, Mihaloski, venI la Constantinopole pentru acest scop, dar epis-

copul nu indrasni s vorbscd in favrea Palatinului. (2) Lacki II

rsbuna, atitand pe Ion-Vod la resistenta contra Turcilor. (3) La 1576,

curiosul personagiil merge la Viena, ca deputat al partidei din PoIonia care oferia corOna regatului lift' Maximilian II (4), apoi in Germania si Italia. intors, el r6spandesce sgomotul & a fost numit in
Moldova dup staruintele lui Henric III si ale Dogelui, i incepe a
adun trupe in tOrile germane contra lui Petru-Schiopul (1579). (5)
Christofor Bthory se plangea cd el ar vol s introduca din Imperiii
Domn noti in Moldova. (6) La 27 Februarie 1580, in sfirsit, pentru a
nu se strica mai WI relatiunile, destul de incordate. cu POrta, consiliul de rdsboill german opinOza pentru departarea lul Lacki, care-si tot
aman plecarea din di in cji. (7) Parasind Imperiul, el renunta si la
planul de a mai fi Dunn in Moldova.
V. D espotil.

Forgach, un mare inimic al lu Despot, vorbesce de doi frati ce ar

fi avut acesta. Unul se ocupa, la Venetia, cu deschiderea caselor de
fer prin mijlocul unui passe-partout; isi sfirsl vita in spanzurato're.
Cel-lalt, dascdl in Cipru, asupra carei insule Heraclid, ce se dedea
drept nepot al ultimului Rege, Iacob II de Lusignan, avea Ore-cari
pretentiuni (8), veni la Constantinopole, pentru a chema. pe Soliman in
ajutorul insulei ape'sate de Venetieni. Bailul, afland, l'ar fi torturat

ucis. Ambil aventurieri, spune Forgach, murird in acelasi an cu fratele lor din Moldova. (9)
(1) Hurmuzaki, Supl. P, p. 33-4
(2) Ibid., p. 34-5.
(3) Ibid., P. 36.
(4) Szamoskzy, I, p. 187; Gerlach, p. 165, 180-1, 221-2.
(5) Hurmuzaki, III, p. 44.
(6) Ibid., p. 45.
(7) Ibid., p. 46-47, 48.
(8) Hurmuzaki, VIII, p. 95-6.
(9) Forgach, p. 267.
Analele A. R.

Tom. XIX. Memoriile Seel. Istorice.

www.digibuc.ro

15

226

N. IORGA

Nimic nu Intresce acest fabula reil-voitOre. Din sangele sell, Des-

pot nu se scie sa fi avut frate. In visurile sele Insa de cucerire a

Munteniei si Greciel (1), el reserva tera de peste Milcov unui Dumitru sail Dumitrasco, Grec sall Bulgar, om vitz si cult si pe care-I
adoptase ca frate Inca din 1558. (2) Prins de Tomsa, la caderea 1111
Heraclid, Dumitrasco fu liberat, ba chiar infratit de noul Domn, care
totusi se asigura din parte-i, taindu-i nara dreptd. El si un alt boer
comandati artileria Tomsei; colegul seti Ii dadii lima pe mana lig Lapusnnu, care-I trimise Muntenilor, desi TurciI ii reclamase. Chiajna Ii
insulta, IT tdid capul i aruncd tsta sangerande pe masa uncle benchetui Curtea scapata de grij. (3)

Tref ani dupl. mrtea WI Despot, traia la Genova un aventurier, care se intitula Ioan Gheorghe Heracleu Basilic Despot, din
nmul Imperatilor Flavil Augustl de la Roma, si apol de la Constantinopole, prin mila ha' Dumnedeu restaurator i mare-maestru al Cavalerilor St.-Gheorghe, mostenitor al Grecia intregi, Rege al Peloponesului, Moldovel, Valachiel; Domn al ResdrituluI, etc.) (4) La acsta
data, el scrie signoria genovese, probabil cernd bani. Patru anI dupa
acesta, cand Europa se ocupa de liga impotriva Turcilor, care aduse,
in 1571, batalia de la Lepanto, pretinsul Heraclid ofere, printr'o serisOre proprie i prin secretarul seil, Dominic Anse Imo, cavaler al
St.-Gheorghe , puternicu-i concurs Venetiei, cerend un pasaport pen-

tru sine sau un ambasador al seu. (5)

In Februarie 1565, Melchior 13allassa iea Tokay i alte cetatI de la
Ardelent (6) Indata dupd acsta, un individ care se numia fratele lui
Despot, Carol Despot, vine la Buda si spune PaseI c Imperatul, in
tabara caruia jucase un rol mare i fusese initiat in tOte secretele,
II oferise 4.000 de calarl si 6.000 de pedestri pentru a lua Moldova ;
(1) Hurmuzaki, II, p. 415 6. Interesanta proclamatiune din Februarie 1562, in
care, intre altele, se amintesce boerilor moldoveni descendenta lor romana. Cf. si
ibid., p 410.
(2) cPropter suam insignem virtutem (tabla genealogich a lui Sommer, p. 61);
Graiis adarnate Camoenis , Dernetri docte (Sommer, Elegia sexta ad Demetrium , ed. Legrand, p. 89, dar tot el il face lacom si crud, p. 34). 0 scrisre a lul
Despot, pte autentica, Ii atribue intentiunea de a se strmuth el in Muntenia, lsand Moldova lui Visnievtchi (Legrand, p. 238). Cf. Picot, Chr. d' Urechi, p. 412, nota.

(3) Sommer, p. 55-7; Hurmuzaki, Supl. II, p. 18.

(4) V. titlul din scrisrea publicat In Hurmuzaki, VIII, p. 158 (dar 0 ibid., p. 48,
cu alt data!) i inedit.
(5) Hurmuzaki, 1. c.; Venetia, Arch. di Stato, Lettere principi, No. 12, f 136.
(6) Fessler, III, p. 590.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLIM AL XVI-LEA

227

dar el a gandit ca e mai bine O. merga la Sultanul. Un efts 11 duse

deci, la 26 Martie, spre capitald, unde ajunse la 6 Aprilie. (1) Vizirul
All Il cunoscea si promise s vorb6sca pentru dinsul Sultanului. (2)
Nu-1 cunosc , scrie Maximilian II lui de Wyss, cnici n'am audit de
el, ba nici nu sciii O. traiasca vre-un frate al lui Despot , pe care nu
1-ar fi ajutat, de sigur, s turbure pacea cu Turcii. (8) POrta se convinse si ea ca omul e un sarlatan i, ceea ce e mai gray, un sarlatan
seirac. Lapusnenu ddti informatiuni role asuprd-i si, la 21 Maiil urmator, nenorocitul fu dus la Turnul Marii Negre2. (4), dar nu-1 Innecard,
cum se astepth lumea, ci fu imbarcat pentru Rodos (sfiritul lui. Maii1),

unde i se fixara trei-spre-dece aspri pe di, cu totul alta de cum atepth

bietul Carol. (5) De la acst data aventurierul dispare : scia, spune
ambasadorul german, unguresce, polonesce, nemtesce i chiar romanesce. (6)

VI. Nicolae Basarab.

Forgach atribue lul Despot planul de a da Muntenia tunui 6re-care

Basarab . (7) Cati-va ani dupd caderea lui Ioan-Voclei, la 20 August
1566, Piu V recomanda Impratului si Ducelui Albert de Bavaria pe
un tin6r, incercat de multe nenorociri, < nobil si modest, anume Nicolae Basarab, fiul lui Barbu, nepot al lui Neagoe3. (Barbuli Nagorae.... filium legitimum et naturatem), precum marturisise Republica
venetiand. (8)

Ceea ce e sigur e ca. Neagoe, tata, in 1517, a trei fii legitimi: Teodosie, Petru si Ioan (9), n'a avut si pe un al patrulea cu numele de
Barbu. In istoria Munteniei din intaia jinnatate a secolului al XVI-lea,
gsim lush' pe un Barbu cu insemnatate politica. E Barbu Craiovescul,

Banul Craiovei, cu care Moisi Isi marita o sora, la 13 Februarie

1530 (10), i care cadii langa cumnatul ski in lupta de la ViiOra, in
(1) Hurmuzaki, II, p. 533, 540; Supl. II, p. 21.
(2) Ibid., Supl. I I, p. 21.

(3) Ibid., II, P. 533-4.

(4) Ibid., p. 541.
(5) Ibid., p. 642; Supl. Il, p. 22.
(6) Ibid., II, p. 640. Servise in Ungaria, cmal ales in pArtile Eperjesului* (ibid.).
(7) P. 264.

(8) Hurmuzaki, II, p. 560-1.

(9) Tocilescu, Ist. Rom., plana XIII; Hurmuzaki, III, p. 624.
(10) Archiv des Vereins, XV, p. 69-60; Hurmuzaki, 113, p. 654.

www.digibuc.ro

228

N. IORGA

August al aceluiasi an. (1) Constantin Cdpitanul, care cid drept tatd
lui Neagoe, nu pe <Basarab-Voddo (eel tin6r) (2), ci pe Parvul Vornicul, face din Barbu, fratele acestui din urmd, unchiul Domnului. (3)
Ori-cum, genealogia lui Nicolae-Vodd nu se mentine, dacd e vorba de
descender*. legitimd.
Nicolae Basarab aduce cu dinsul si recomendatiunea cardinalului
Dolfino, pentru a fi pus de Imperiall in Muntenia, unde domnia PetruSchiopul. (4) La Udine, se imbolndvi insd de friguri i zdcir de la 10

Septembre pand la mijlocul lui Octobre, vindndu-si caii pentru a

put continua drumul. Ajuns in sfirsit la Miinchen, el scrie Ducelui
Bavaria Albert III, la 10 Novembre, o scrisre prin care-i cere, dacd
nu va isbutl, un loc la Curte. Mai spune cu acst ocasiune o serie
de neesactitdci istorice, menite a-I face simpatic. (5) Acel Barbu, al
cdruia fin pretindea eh este, ar fi fost in realitate un Domn, ba muck
iure optimo, dar o conspiratiune l'ar fi gonit la Constantinopole, unde
Turcii Ii ucid. I r'eman pe urind sotia i o fatd, earl, impreund cu
unicul bdiat, sunt pusi la inchisre. CrescOnd mare, Nicolae II simte

vocatiunea de a guverna, fuge din Tarigrad, se presintd la Viena,

unde imprejurdri mai grave ocupair Curtea, trece in Italia sill and
mntuirea la Papa! 1.3-rmzd cele povestite mai sus. (6)
Albert ddir sarlatanului, a doua 4i chiar, o scrisre cdtre ImpOratul (7), pe care Nicolae-Vodd 11 atacd la 14 Decembre, ardtdndu-i tOte
documentele ce posedd i cerndu-i in graba o patentd, care l'ar ajuta
sa-si recapete mostenirea. (8)

Ce va fi fdcut, ce va fi dres in timp de trei ani de dile, nu se scie.

In 1569 insd, Nicolae-Basarab era tocmai la Segovia, unde-1 ajuta cu
(1) *incai, II, p. 254; Xenopol, II, p. 490 -1; Hurmuzaki, III, p. 655-6, 666, 667.
(2) V. Xenopol, II, p. 475. D-I Hasdeu numesce pe Barbu fiul lui Preda, care ar
fi fratele lui Neagoe (t 1521), Col. mi Traian, an. 1870, No. 8, P. 4, nota. Cf. Const.
Cap., p. 158, 167; An. Rom., p. 267, 271. Pare sd fi fost doi Barbu. Chipul Banului
Barbu se afla la Athos, in mandstirea Xenovului (v. loan Comnen, .Descr. montis
Atho, in Montfaucon, Palaeographia graeca (Paris 1708), p. 494; cf. p. 481).
(3) Mag. istoric, I, p. 152. Cf. Viafa i traiul patr. Nifon, ed. Erbiceanu, Bucuresel, 1888, p. 45: un cocon de beiari: ce-I chema Neagoe.
(4) Hurmuzaki, II, p. 562.
(5) Ibid., p. 565.
(6) Ibid.
(7) Ibid., p. 566.
(8) Ibid., p. 668. Notam c s'ar put ea Neagoe sa fi avut un fill nelegitim Barbu,

mai mare deck cel legiuiti, si ca acest Barbu sa fi fost unul din eel sse preten
dent) iviP dupa mrtea Domnului. V. p. 209.

www.digibuc.ro

PRETENDENT1 DOMNESCI iN SECOLUL AL XVI-LEA.

229

buil tin Mint din Palatinatul de sus, Hans Heher. Ca re'splata, pretinsul Domn dadii naivulni German titlul de marchis al IalorniteI)
(Markgraff von Jalonitz), i, ca blason, un cap de corb cu crucea in
plisc si parte din leul care, intreg, ar constitul sterna principatuluT
(1) SA' fie 6re tot Nicolae noul print cu numele de Basarab Voevod>, pe care se dice& ca 6.000 de Turdi. Ii adusesera in
scaunul Munteniel prin Novembre 1599 sl care fli indata gonit de tru>

pele lui Michaiil ? (2) FOrte posibil.

VII. loan Bogdan.

Personagiul cu acest nume se iscalia grecesce :

IXt6ox Boef363, iv

MoMaptcp (s ic). (3) Genealogia, pe care o purth cu sine, arath ca el nu

era strain de cele petrecute in Moldova de la Stefan-eel-Mare incoce,
dar cunoscea lucrurile cam confus. Iata ce spune acst piesa inedit,
din care cunosc dou exemplare, in Archivele din Dresda i Nurnberg.
In 1475, tefan-cel-Mare avea un flu cu fiica Domnului Munteniei,
anume pe Bogdan. Fiul lui Bogdan, Stefanita (Estephenisse), fiind mi-

nor, tronul e usurpat un timp de Petru Rares. Castigandull mostenirea, *tefanitai are cu fata maresaluluI Bachaoli (Bacaului), anume
<Bacorap (Bucura?), doT fiT: pe Ioan-Vodd-cel-Cumplit, dis i Ivonia,
si pe un alt Joan, purtdtorul genealogiei, aventurierul nostru. Ivonia,

refusand o crescere de tribut, neaprobata de Sultan, e atacat de trei

Pasi, Mehemet (Sokolli), Michai Celebi (Cerebi) i Milloun>, frate cu
Petru-chiopul, deci Milos-Voda, mort in 1577 (20 Februarie). (4) Ivonia,
prins, fu rupt de camile : Ii tradase un credincios al seil, care nu oprise

pe Turd' la Dunhre. in locul mortului, tot fara scirea Sultanului, fu

(1) Ungrisches Magazin, I (Pressburg 1781), p. 366 - 7 ; Engel, Gesch. der Walachei, p. 41, 223 ; Gebhardi, Gesch. des Reichs Hungarn, IV (Leipzig 1782), p. 351, nota

f; Sincai, II, p. 351; Col. lui Traian, an. 1870, No. 8, p. 3-4.
(2) Hurmuzaki, III, p. 377. Autorul informatiunii insd, Aloisiu Radibratti, pomenesce apol de spusele a dol boeri, earl informard pe Michaid eh venise numal putint Turcl, i aceia fard Domn not'. El asigurd Ca boeril aveat dreptate; svonul
nu puted sd fie insd cu totul fals, cad Michaik II lud in serios,
(3) A. Fr., I, p. 40, nota 1.
(4) Gerlach, p. 315, 353 (evident o insemnare gresitd), 369. Cf. Mem. Ac. Rom.,
Sect. ist., Seria II, t. XVIII, p. 3. Mai thrcliii, in epoca lui MichaiVitzu1, o ct
de haiduci unguri gsi. pe drum nisce hdrtil grecesci, earl reconiendaii pe MilosVodd. Hdrtiile fusese perdute, de sigur, de vre-o rudd a acestuia, care le ave in
pdstrare (inedit).

www.digibuc.ro

230

N. IORGA

pus Petru Grecul, frate al pomenitului: Milord-Paa i al WI Alexandru, guvernatorul Munteniei. Child and de cele petrecute, Sultanul
Murad ucide pe vinovati, dar tronul rOmane ocupat de usurpator. Ioan

II sad Joan Bogdan se duce, duph cati-va aril de la aceste evenimente, la ImpOratul i care a fi recomendat Regelui Franciel. (1)
Pang a nu ajunge la acesta, Joan BOgdan trecg i pe la Roma, i
Papa Grigorie XIII recomanda lui Henric III pe cel ce va restaura
catolicismul in Wile romane, pe prea-nobilul Domn, fiul nostru preaiubit, Ianush: Moldova-I apartine de drept; o ocupd Ins un Ore-care
trail. (2) Nuntiul aveh ordin sa vorbsca Regelui in acOsta privint. (3)
La Curtea Franciei statg Bogdan cati-va anl de dile, inainte de a se
decide o interventiune In favOrea sa. La 24 August 1588 abia, Henric insciinteza pe ambasadorul sOg. la Constantinopole, Lancosme, ca s'a decis
a trimete cu oPrincipele Moldoveip pe Harlay de Salley, consilierul s'eg
de stat i privat. (4) Ioan fusese numit cavaler al Ordinului St.-Michail;
fiul sOii, care-1 intovr4ise pretutindenea, rOmase in Francia. (5)
BOtranul pretendent pleca, Ill ultimele luni ale luI 1588, trecg prin
Savignano *i Turin, incassand contributiunile Principilor ce-I stateag in
cale, i se indreptd, cu o suita. de 10-12 nobili francesi, spre Venetia,
unde er6 sa vie sa-1 afle ambasadorul. La 4 Ianuarie 1589, el se afla
la Ponte di Lagoscuro, Pont-du-Paw, de unde scrie Ducelui de Ferrara, scusandu-se ca nu l'a visitat, cd nu i-a scris cu propria sa 'nand,

pentru deosebirea slovei, cu care scriii e i care nu se intrebuintoza aid. Dupa ce expune turburata sa sOrtd, Joan rOga. pe Duce s
imiteze exemplul altor Principi, rude ale sOle, ca Duce le de Savoia,
indatorindu-1 in starea-I nenorocita. Va fi recunoscOtor el, sag, daca
mOre inainte de a putO sa dovedOsca aceste simteminte, fiul set :
oAlt-fel Pa desmotenI ! (6)
Inca in Ianuarie 1589, loan Bogdan era la Venetia, cu un Ore-care Ioa-

chim Balue, care se dede drept ambasador ales de Regele Franciei

la Constantinopole, pentru a intovard1 pe Domnul Moldova Pro(1) Inedit.

(2) Hurmuzaki, lIP, p. 17. Mentiunea tiranuluix., care concord cu cea din serisrea lui Bogdan atm Ducele de Ferrara (v. mai departe), arat ca e de sigur vorba
de Joan Bogdan. Faptul c acesta se iscAlca roninesce (clomp a facut pe redactorul scrisorii sg.-1 numsca Ianusx.
(3) Ibid.
(4) Hurmuzaki, Supl. D, p. 103.
(5) Scrisrea citat catre Ducele de Ferrara.
(6) L. c.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

231

babil, Balue era numai un nobil din suita Principelui. (1) La 18 Mail,

Bogdan era gata s plece, fara a mai atepta pe Sancy : guvernul

venetian, vdndu-i Arta f6rte strimtorata (strettissima), Il d la
acOst data 200 de galbeni. (2)

La 1 August 1589, Regele Henric e insa ucis, aa. cd Harlay nu

mai plec spre Constantinopole. Lancosme, ambasadorul, in casa cruia se refugiaza Bogdan, il despOie de ce-I mai rOmasese i-1 gonesce. (3) Pretendentul se intOrse in Anglia, unde afid sprijin la ambasadorul lui Henric IV, d-1 de Beauvoir. (4) Prin 1591, el se intorcea
in Francia, pe langa noul Rege.
La 23 Martie 1591, Bogdan era la Geneva i, afland ca. de Brves va
fi inlocuit cu Lein, ca ambasador la POrta, se adresza Regelui, cerndu-I sa-I ordone noului trimes a-I sprijinl interesele. Afland ca s'ar fi
respins in Consiliii idea, ca Regele s scrie insu0 Sultanului i Vizirilor se decisese a se da aventurierului o suta de scudi numai,
el mai Meuse o cerere (5), in care invoca saracia in care se gsesce
i scrisorile Regina Angliei, earl marturisiail cum eh bkranul avea
partisani la Constantinopole.
La 10 Julie, in sfirOt, Regele, incredintat de acest din urma fapt,
cere pentru Joan Bogdan, care trebuia s mrga cu Lafin, un paaport Sultanului. (6) Henric scrise la aceeai data lui Sokolli, MareleVizir, lui de Brves, ambasadorului engles pe langa POrta i Ducelui
de Saxonia, prin statele caruia Joan voia sa trca. (7)
Joan lasa pe fiul s6i1 pe langa Rege pan la restituirea in domnie
ateptata. (8) Pleca intaiii in Anglia, unde Henric IV il recomanda
(12 Julie) Reginei Elisabeta i ambasadorului frances de Beauvoir. (9)
(1) Hurmuzaki, 1112, p. 24. Cf. mai departe i Hurmuzaki, IID, p. 454, No. XX.
(2) Inedit.
(3) Inedit ; Hurmuzaki, Supl. It, p. 109-110.
(4) Ibid., p. 108.

(5) Fall datg.; pte anteriri scrisorii din Geneva. Era., dice, de trei luni in regat. V. ambele in A. Fr., I, p. 40-2.
(6) Hurmuzaki, 1. c., p. 106.

(7) Ibid., p. 105 7, 109-10. Bogdan primi si el o scrisre de la Rege, care-I nuini .cousin. (ibid., p. 106). Fiul Principelui fusese pe la Rege, cum anuntase Joan
cii va face (A. Fr., I, p. 41).
(8) Inedit i Hurmuzaki, 1. c., p. 110; HP, p. 29. Cf. Supl. 12, p. 105, unde trebue a se
ceti: et, pour l'amicti que nous luy portons, nous retiendrons son filz auprs de nous,.
(9) Hurmuzaki, Supl. II, p. 107-8. Data de 12 Iulie e data de editiunea Xivrey a

scrisorilor (Lettres missives de Henri IV, in Coll. des documents indits pour servir a l'histoire de France , III, p. 430,431).

www.digibuc.ro

232

IC IORGA

In Saxonia, afld insd ca Duce le Christian I murise, si se indreptd

la Gheorghe-Frederic, marchis de Anspach, burgraf de Nurnberg, din
ramura cadetd de Hohenzollern, cerndu-I un imprumut de 1.000 de
taleri (18 Octobre). (1) Burgraful numi o comisiune, care sa examineze
pe strain. Nesciind decat romnesce, Joan expuse printr'unul din Francesil ce se aflail cu dinsul cd e nepotul de fiii al unui mare Principe
al Moldovei, ca acesta plaid Turcilor, dupd cucerirea Constantino-

pola 60.000 de cor6ne pe an, cd fratele ski proprig Ivonia, pentru

cd refusase un adaus de 30.000 altele, fusese ucis intr'o pddure , cd
Vizirul vinovat fusese gdtuit; in sfirsit, t6t fabulOsa-I viata. Banil ii
cerea numal cu imprumut si oferia a-i restitul, dacd i se dd un insotitor pand la Venetia (20 Octobre). (2) Dupd sfatul comisiunii, Gheorghe-Frederic se rnultuml s pldtOsca cheltuelile la han si sd dea pribgului 50 de galbeni, impreund cu o recomendatiune cdtre liberalul
Duce Wilhelm al Bavariel. (3)

Lafin insd zdbovid. Ioan Bogdan ajunse la Venetia, dar Inca in

1592 ambasadorul nu plecase. Se dddurd ordine pentru afacerea restaurdrii lui Brves, apoi, cnd fiul Principelui se plnse lui Henric
de acsta, crednd dusman pe ambasador, de Brves cdp6td ordin de
a nu interveni fdr o invitatiune directd din partea pretendentului (30
Septembre). (4) Bogdan astepta Inca, la 29 Novembre, in Murano, pe
Lafin si pe fiul ski: el cere la acst data un ajutor de 100 de galbeni
Republica ca imprumut, pan la sosirea acestora. (5) In 21. Decembre
gsim nou instructiuni ale Regelui cdtre de Brves, (6) apoi nimic,
pand in 1598.
In acest interval, Bogdan duse vi6ta cea mai cu neputint de inchipuit. La 31 August 1598, se afld la Hofstadt, in statele Electoruluiarchiepiscop de Co Ionia, care-1 recomandd Electorului de Saxonia,
ca pe Indltimea Sa Domnul Moldova prietenul nostru prea-iubit .
Ac,olo venise din Olanda, unde fusese ajutat de State si de Mauriciu
de Nassau. (7)
In Octobre 1598, loan Bogdan e tocmai la Copenhaga, de unde scrie
(1) Inedit.
(2) Ibid.
(3) Ibid.
(4) Hurmuzaki, 1. c., p. 110.
(6) Ibid., IIP, p. 29. Seriscirea, Meuta de altul, e iseillit loan Bogdanovie..
(6) Ibid., Supl. It, p. 110 11.
(7) Inedit.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

233

Duce hri Carol de Suedia, ale cdruia strlucite insusiri a venit tocmai

din Francia sd le vadd. (1) Se dusese, dupd cat se pare, din nal in
acest stat, i se promisese alt ambasador pentru a-I intovrd1 la P6rtd,

unde fusese numit Domn, 0. cdpkase 4.000 de scudi pentru drum.

Turburdrile din Suedia (2) il impedicd de a veni insusi la Duce le de
Sudermania, cdruia II cere cunoscutul imprumut. (3)

Rdsboiul Jut Henric cu Spania l'ar fi oprit insd, afirmd pretendentul, de a-st implini promisiunile. Bogdan cada bolnav la Hamburg i zdcii acolo nou6 lunt de dile. La 11 (21) Septembre 1599, el cerea
un ajutor magistratilor din Braunschweig, unde se gsia. (4) La 20 (SO)

Septembre, il vedem sosind la Dresda, cu 3- -4 pers6ne, intr'o caretd.

El ardtd indatd consilierilor ducali scrisorile ce avea de la suveranit
Franciet si Angliei si recornendatiunea Electorului de Colonia, rugandu-i s'o deschidd, desi era adresatd Ducelui insusi. Cdpkd cinci-deci
de taleri. (5) De aid, plcd iardsi spre Nurnberg, uncle Consiliul orasuldi II dAdh, la 9 Octobre, dou&spre-dece Ole cu yin si patru-cjecI de
Guldengroschen. (6) I se refusd ins, ca fOrte compromitkOre pentru

demnitatea hii, chitanta despre acest dar, pe care o cerea (10 Octobre). (7) La 11 din aceeai hind, Bogdan sosia la Curtea burgrafulut
in Anspach, cu s6se slugi si patru cai, cernd iar bant si recornendatiune si aratand scrisorile de la Regele Franciei. Evenimentele din
Wile nOstre aflail insd un 6re-care rsunet si in Apus, ash in cat consilierul burgravial Johann Buttner scia cd Moldova e supusd Polonilor. Burgraful pldti. (Jed la 13 Octobre cheltuelile fdcute de vagabond
la osp6tdria CorOnel si-i (Mil recomendatiuni cdtre episcopul de
Bamberg, ducil Bavariei si Saxoniei. (8) Din Anspach, Bogdan trecii
in Brandenburg, apot la Curtea lui Maximilian de Bavaria, care-I re(1) Hurmuzaki, VIII, p. 200-1 : a posta di Franza.
(2) Scrisrea vorbesce de : 4g1i turnulti die Sono in cotesto regno , dar Dauemarca
era in liniste atunci, pe and in Suedia Ducele Carol lupth cu Regele Sigismund
(si de Polonia).
(3) Ibid.
(4) Hurmuzaki, 1112, p. 436 7 (forte rSii publicata, vecji Apendice No. 1). E curios

c scrisrea lui Bogdan catre magistratii din Braunschweig si raportul comisiunil

din Dresda sunt ambele datate din 21 Septembre 1599. Lucrul se explica prin aceea
cd loan Bogdan intrebuintza stilul noir, iar functionarii din Dresda pe cel vechiii.
(5) Inedit.
(6) Inedit.
(7) Inedit.
(8) Inedit.

www.digibuc.ro

234

N. IORGA

comanda, la 4 Novembre, Ducelui de Wfirttemberg; la 9 ale luneT, el

era la Augsburg, unde cere imprumutul sal obicinuit lui Octavian

Fugger, marele bancher. (1) Aposi, ii perdem definitiv urma. Nici cu
fiul WI, al carul nume nu-1 cunOscem, nu scim ce s'a facut.
VIII. Familia Pate 6vii.
Ivan PotcOva, (Pis i Cretul, era, ca toff pretendentii adusl de Cazaci,

un personagid de o infatisare mindr i impuntre. Un om chipos,

cavaleresc, domnesc si priceput in rasboitd> (2) hi datoria porecla
faptului ca rupea cu maim o potcva neIntrebuintatd, pare cd ar fi
fost hartie. (3) Mazovian dupd unii, (4) Moldovn din popor (5) dupa
atilt, el se facea <Irate cu Ioan-Voda-cel-Cumplit. (6)
Ivan se adresa Intaiii, pentru a cdp6ta sprijin, la starostele de Bar si
la Constantin, Principe de Ostrog, voevod al Kievului. Ocupat cu Danzigul, Regele Po Ionia a caruia parere se cerfi (7), refus ajutarea pretendentulut Un Polon, Stanislav Kopycki, se oferl ins sl-1 mijlocsca

la Cazaci, intre carI stetea de dou6-cied de ant Ajutat Inca si de un

Moldovn, anume Cep lea (Topa), asezat si el la dins% Kopycki II Indupleca usor. Se alese un hatman, $ah, si 3.300 de Cazaci se Indreptard spre Nistru. Dar Petru-Schiopul, ce domnia atunci in Moldova,
era pregtit: navalitoril se "intrsera pradand (Iunie 1577). (8)
Stefan Bthory era decis sa oprsca o nou nvlire, care ar fi creat

complicatiuni cu Prta. Trupe fusese trimise, carl anal-a pe Ioan la

Nimirov, dar orasul refus sa-1 dea. tnainte de a venl ordine now)
de la Curte, pretendentul trecuse Nistrul, la 11 ale lui Novembre. (9)
Petru-Schiopul, 'ingrijat, ceruse ajutre de la Turd si le capkase
(Septembre 1577) (10): Sultanulll autorisd s respinga forta prin forta.(11)
(I) Hurmuzaki, HP, p. 438-9.
(2) A. Fr., I, p. 120. Cf. Caramzin, tr. St.-Thomas (Paris, Bossange, 1823), IX,rp. 364-5.
(3) Ortelius, p. 173.
(4) Ureche, p. 230.
(5) Ortelius, 1. c.

(6) Ureche, 1. c. Cf. Hasdeu, loan-Vodd-cel-Curnplit, ed. II, 1894, p. 22-3.

('7) Engel, Gesch der Kosaken, p. 78.
(8) Asupra tentativel, v. Ureche, p. 230 - 2; adausurile lui Nicolae Costin, p. 467-70,
si raprtele germane din Hurmuzaki, 111, p. 5-6; IV', p. 98 ; Gerlach, p. 385, 437.

(9) Ibid.; Hurmuzaki, III, p. 7-8.

(10) Ibid.. p. 5.
(11) Ibid.

www.digibuc.ro

PRETENDENT1 DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

235

Domnul mai aveh la sine si o gardd de Turd belil, dar, pe ca.nd se

pltitiaii 500, erah in adeve'r numai patru-deci. (1) Lupta cu Potc6v se

dddh lngd TaI chiar; Cazacii se Mull .a WO la pmint, cnd baturd tunurile lui Petru, apoi, la iurusul Turcilor, se ridicard, impusand in plin. Noul Ioan-Vodci intrd in Iasi la 23 Novembre si fdch
boeri marl dintre tovardsii sl de cucerire. (2)
Invinsul Petru se retrdsese la Buzd, (3) unde-1 ajunserd ajutOre
turcesci, plecate din Constantinopole la inceputul lui Decembre. Turcii
se temeati de uneltirile Sahului, cu care eraii in luptd, de ale Tarului,

sprijinitorul, se diced, al pretendentului. (4) Desl acesta din urmd

oferid crescerea tributului, se trimisese in grabd 500 de ieniceri, apoi
alti o mie, precum i ordine cdtre 'Mari i patru sangiaci de la Dunre i Nistru, cdtre Munteni, Ardeleni (16 Decembre) i spahil. Beglerbegul Greciei stete si el gata s pornscd. (5) Desl Joan invinse
Inca odatd, la Docolina, el se hotdri sd plece din Moldova si trech
Nistrul pe la Soroca, spre marea jale a t6rii, bucurOsd de Domn tinr. (6) SOcuii i lefegiii lui Christofor Bthory, sub comanda nepotului acestuia, Stefan, trecuse muntii (7), si Petru fh restabilit la 1
Ianuarie 11178. (8)

La 21 Februarie urmtor, ienicerii se intorceah ins abid in capitala, cnd un olac din Moldova aduse scirea ca alti 2.000 de Nizovh ati intrat in trd, cu un nal Domn. (9) Acesta se chemd Alexandru si se da drept frate cu Ioan-Vodd PotcOvd, care fusese prins
prin inseldcinne, in orasul Nimirov, de cdtre hatmanul Podoliel, Nicolae Sieniawski, i trimes la dieta din Varsovia. (10) Noul pre(1) Hurmuzaki, IV', p. 99.
(2) Ureche, p. 231; Adausuri, p. 469.

(3) Hurmuzaki, III, p. 7-8.

(4) Ibid., IV', p. 99-100, 100 1.
(5) Ibid., III, p. 5-8; Supl
p. 41; Gerlach, p. 420
(6) Ureche, p. 231-2; Adausuri, 1. c.
(7) Bethlen, II, 434; Ortelius, p. 173; Ureche, p. 232.
(8) Ureche, 1. c. Christofor Bthory, inelat de sciri fabp, ordon inch de la 14

Septembre 1577 prinderea lui Iovan Valachulb, care, bdtut, s'ar fi refugiat prin
aceste pri (copie de doc. la Bibl. Ac. Rom.). Noue ordine pentru alt nvilitor,
necunoscut la 2 Decembre. Petru-Schiopul inultumi pentru acstA atentiune (ibid.)
in Maiii uriniitor. Cf Pawfilski [v. mai jos], p. 192.
(9) Gerlach, p. 460, col. 1; Hurmuzaki,
p. 102.
(10) A. Fr., I, p. 121; Engel, Gesch. der Kos.. p. 80. Andreiii Lozowiecki 11 aduse din

orclinul Regelui de la Rawa la Lemberg (Pawiiiski, Ksiggi podskarbaskie, Vargo.

via, p. 193), in 1578.

www.digibuc.ro

236

N. IORGA

tendent trecii Nistrul la 9 Februarie i ocupg, frd a slobogi o pusca, Iaii. (1).
Indignarea fu atunci la culme in Constantinopole. Se dddu ordin
'Mari lor s alerge. Ambasadorul polon fu mustrat aspru i, la eespunsul ski ca. Nizovil n'asculta de nime, Sokol li striga : SA' abdice
atunci Regele ! Era vorba sa se puie sangiaci in tOrile rornane. (2)
avea, se dice, ordin
Capigiul, care gatui la Anchialo pe
a da mortil pe Petru (3), lasandu-se scaunul mai de grabd lui Alexandru, pentru care starui Hanul. (4) Sultanul InsuI mustra. pe Regele Poloniel ca nerecunosctor si se oferl a da trupe de ale sale
pentru a prinde in Polonia pe eel doi frail PotcOvd, de earl are nevoie neap'orat (10 Martie). (5) Cand sosl la Constantinopole solul pe
care so grabi a-1 trimete Bthory (Aprilie), Marele-Vizir arath ca numai rasboiul cu Persia scapase regatul de o peire totald: mai multe
mil de Omeni, cu deosebire din Ukraina, al careia set Constantin de
Ostrog, ajutase pe Alexandru, furd dusi In robia tataresca. Hanul,
trebuia sd prinda pe Rege i s disa cdruia Iota inegrsca-se !
trugd regatul. Sultanul Iii persona va veni s invete minte pe Lesh
de la hotare. Dumnedell afurisesca pe insusi Regele, care platesce in
ask chip fapta buna. a Imp'eratului ! (6) Prinsii fur/ ceruti numai
deck lui Bthory (25 Aprilie). (7)
Cad Petru avuse noroc. La somatiunea Turcilor de a trimete puscasi
ctA frunza si 61135.4 (8), Christofor, Voevodul Ardlului, expediase
lui Petru 600 de archebusieri si 200 de calari. (9) In nOptea de spre
(1) Ureche, p. 233.

(2) Hurmuzaki, IV', p. 102, 102-3; Supl. It, p. 42.

(3) Hurmuzaki, IV% p. 103-5; III, p. 11-2; cf. p. 6.
(4) Gerlach, p. 463, col. 1. Alexandru ar fi ru0nat pe femeia lui Petru, DOmna
Maria (ibid.).
(5) Gerlach, p. 542

4.

(6) Ibid., p. 548 9, 549 50. Dzierzek pleck la 3 Maiii, cu ordin sit capete pe loan
0 Constantin, un concurent al precedencilor, fugit in Polonia. Ibid., p. 487-8. V. 0
Hurmuzaki, III, p. 13. Cf. Tertius quoque, Alexander,. Ibid., III, p. 14-5. 0 alta
scrisre a Sultanului, cernd struitor extradarea lui 4Constantin Ivanovici, (Aprilie Maiii), in Mem. soc. din Odesa, XI, p. 467 70. Nu e vorba insa de unul dintre pretendentil no0ri.
(7) Hurmuzaki, 1. c. Acesta expediase la hotare soldati unguri, dar tot el dfi celor
cinci sob cazaci veniti la Lemberg un stg mare de mtase i altul rop, 4 ex armesine , cu fir 0 miitsuri, pentru pedeori (PawiSski, I, p. 215- 6, 217 8).
(8) Hurmuzaki, III, p. 16.
(9) Ibid., III, p. 13.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCi IN SECOLUL AL XVI-LEA

237

12 Martie, Alexandru, lipsit de provisiuni i de rba , incerca o eire

spre codrii, dar, ajuns la iezerul Ceorbescilor, cj, cu al s61, in mania
Domnului legitim. (1) Ranit la cap in lupta, el murl indata, in calea

spre Constantinopole. (2) La 5 Aprilie, Gerlach vklii in lanturi pe

stradele capitalei bieii ranY prinl, cart ap6rasera causa Domnului
nal. (3)
La 12 Iunie, Regele Po Ionia serie Sultanului, aratandu-i ca n'a fost
de vind in navalirea repetata a Cazacilor. Domniorul Constantin
a trait se-spre-dece ani in Po Ionia, tot departe de hotare, n'a luat
parte la nici o intreprindere, i e de neinteles pentru ee 11 reclama
astadi; pe Joan Ii judec acum; impotriva liii Alexandru, ar fi ajutat
pe Petru, dacd acest ajutor i-ar fi fost cerut i dacd nu s'ar fi temut,
ca el sa. nu fie privit ca o violare de teritoriii. Cazacii fiind o adunaturd frd stapan, carl Ii prada i pe el, nu pOte deck sa taie pe cine-i
cade in 'liana i sa confisce averea celor ce fug in Regat. (4) Patru
ile dupd expediarea scrisorii, Regele eia din Lemberg: in lipsa lui
i a nobililor, inaintea unei deputatiuni moldovenesci, eroicul IoanVodall perdea capul, in piata oraului. (5) Cazacii ingropara pe tovaraul lor de lupta inteo mnstire la Caniev. (6)
La 26 lie, un alt pretendent, Petru Alexandrovici, apare la Nistru,
adus de Cazaci, in numr de 4.000. (7) Sultanul, indignat, ameninta pe

Regele Stefan cu gonirea din Scaun (12 August). (8) In Septembre,

Constantin, care intovaraise odatd pe PotcOvd Cretul, se apropie de
Nistru, i Petru-Voda declara, desperat, lui Bthory, Ca e decis a pleca

(1) Ureche, 1. c. Dupil o depesa gerrnank s'ar fi cAlcat o capitulatiune, atacandu-i

(Hurmuzaki, III, p. 13).
(2) Hurmuzaki, 1. c ; 1V2, p. 105-6; Supl. P, p. 42-4.
(3) Gerlach, p. 479. Cf. Hurmuzaki, II. cc.
(4) Hurmuzaki, III, p. 17-19.

(5) A. Fr., I, p. 120-1; Hasdeu, o. c., p. 202-6; Hurmuzaki, III, p. 20-2.

(6) Engel, o. c., p. 81. Dupa. Chodyniecki, apud Hasdeu, ar fi fost ingropat Ioan
in biserica ortodoxd din Lemberg (o. c., p. 209. nota 45). Ar fi interesant sa se facA
cercetari in acst privincd.
(7) Ureche, p. 233; Hurmuzaki, 1. c., i Supl. II, p. 45. Ar fi, dup un raport
german (1-5 Octobre), des hingerichten Ivan Sohn Ainer,. Beiul de Bender l'ar
fi prins (ibid.). Ar fi fost ucis, dupS alt isvor (Supl. It, 1. c.). Cf. mai departe.

(8) Hurmuzaki, III, p. 29-31. in August, soli moldoveni la Rege (Paviiiski, p.

199). Cf. p. 215 (incercare de a opri pe Nizovii prin calgri unguri). Soli anume furii
trimisi la cpitanii de Braclaw, Winniza, etc., si la comandantil Cazacilor, ut Petrum
dictum Waiwodam a finibus Moldaviae arceant et post retrocedant (p. 198).

www.digibuc.ro

238

N. IORGA

din Moldova, unde Sultanul va pune beglerbei. (1) in lupta ce se dete,

la 12 Octobre (2), Domnul birui insd iara1 pe Nizovi i trimese o
parte din el, cari facur marturisiri fOrte compromittOre pentru Poloni, la Constantinopole. (3) Constantin ins se afla la Caniev, apoi

pe langa Cercassi, prin Martie 1579, cand Petru cerg

arestarea lui. (4)

in zadar

IX. Liipusnenii.

a) Petra Cazacul.

Acest Constantin, la care Bthory tinea aa de mult In cat ri.sca sa

pe'rda prietenia Sultanului, era pOte un fig al lui Alexandra Lpunnu. (5) ( Daca voiil ajunge Domn in Moldova , clicea el Polonilor,
ye voig da Oste i bani multi (6), cum nu facea. Petru-,$chiopul. De
aceea toff magnatii Ii adapostial
Fiii lui Lpunnu i-am v'edut in diploma pentru succesiune (7): cel
mai mare, Bogdan, nascut in 1553 (8), oni cultri inteligent (9), dorit
de aventuri i petreceri luxOse, muri nebun, la Moseva. (10) Dintre
cele se fete, una, Sultana, se calugari, alta lu pe un Grec, o a treia
pe un Paniewski. (11) Cnjna, cea mai mare, se casatori, la 31 Ianuarie
(1) Ibid., Supl. 111, p. 287-8. Constantinus, palatinides Moldaviae primesce in
acest an de la Regele Stefan 30 de florini, apoi alti dece (Pawiriski, P. 208). In Iulie
se trimete la el, in Zloczow, Leonard Stronski cum litteris universalibus ad capiendum et investigandum Constantinum, (p. 198).
(2) Ureche, 1. C.; cf. Adausuri, p 470; Hurmuzaki, Supl. It, /. C.
(3) Hurmuzaki, III, p. 21.
(4) Ibid., Supl. IP, P. 289-90.
(5) V. p. 200-1.
(6) Ille latro, Alexandri cuiusdarn filius, Constantinus dice Vizirul, intr'o seri-

sore din 3-7 Septembre 1578 (Hurmuzaki, III, p. 33--5). Alexandru nu putek fi
insd tinrul Potcvk pe care Turcii l'ar fi desemnat mai insulttor de sigur.
(7) Ibid.
(8) In August. I. Bogdan, Cronicile moldovenesci, p. 221. Cf. Ureche, p. 210, 229. To-

tuel Alexandru nu citz vre-un fill al sell in docurnentul din 30 Aprilie 1554, publicat in Mem. soc. din. Odesa, II, p. 564.
(9) Ureche, p 223.
(10) V. mai departe, i Hurmuzaki, Supl. IP, p. 475.
(11) Pomelnicul de la Pfingrati (1793) citOz'a pe urmaitoril copil ai lui LApupnu
cu Ruxandra: Bogdan, Petru, Constantin, Cnjna, Mariica, Teofana, Anghilina, Teodora, Teofana (Soltana ?) (Tocilescu, Raport asupra cdtor-va mdndstiri, Bucuresci
1887, P. 76).

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

239

1569, cu un boer moldovn, i fratele WI, Bogdan, care domnia atundi

in Moldova, pofti la solemnitate pand i pe Brasoveni. (1) Cat despre

Maria (2) si Tofana, cea din urm era s se marite in 1583 cu o rucla
a lift' Petru-$chiopul, pe care acesta voi sa si-1 lase drept succesor. (3) Una din ele se mai-it'd cu Orzechowski, a doua cu un alt Paniewski. Ambele traiail in Moldova, impreuna cu fiica celel dintaiii, casatorita cu un anume Czolhaliski, sub Domnii. Aron si Ieremia. (4)
Al doilea fi al lui Alexandru, Petru, era cam de virsta MI Bogdan. (5) Sub domnia acestuia, Turci II cereail ca zalog, dar Domnul

pretinse ca fratele ski e bolnav si nu p6te pleca. (6) Amenintat sa

fie dat pe main. lul Ioan-Vocla, impreuna cu Bogdan, de boeril nemultamiti (7), el II intovarsi. fratele in exil, trecnd hotarul despre
Po Ionia. (8) Pe cand insa. Domnul nu vol cu nici un pret sa mrga
la Constantinopole, Petru, sciindu-se fr nicl o vin, se supuse chemdrii Turcilor i intovrasi pe cusul Sultanului, in August 1572. (9)
Solul polon Taranowski ii recomanda. in Divan i tin6rul Principe
cdpt de la Vizirul, a caruia rucla se credea c este, o pensiune gilnick de trei-deci; apoi de patru-cjeci i cinci-cjeci do aspri. Mehemet il

imbracase la audienta cu o haind aurit, si se astepta s fie numit

Domn in Moldova. (10) Sultanul, intr'o scris6re a sa, si un scriitor po-

lon pretind ins ca. Petru a murit de cium, care, in adevrn-, pustil
Orientul, peste cati.-va ani de la acsta data. (12)
(1) Invitatiune din 12 Ianuarie. Copie in Bibl. Acad. Rom.
(2) Genealogia lui Bogdan Sasul atribue fetele lui *tefan Rare i numesce pe
acsta: Panoroska. Papiu, III, p. 46. Sasul mai citz i pe un fill al aceluiai Domn,
pe Bogdan.

(3) Zamoyski atre Rege, 6 Februarie 1583. Sotul ar fi fratele Domnului Ardlului, anume Alexandru, ceea ce e, de sigur, o confusiune. Inedit.
(4) Hurmuzaki, Supi., ID, p. 337, 476. Cf. Forgach, p. 613 ; Melchisedek, Chron.
Rom., I, p. 197; Col. lui Traian, II, No. 3; Engel, Gesch. der Moldau, p. 240; Istvnfi, Regni Hungarici Historia, ed. din 1685, p. 340 a; Heidenstein, p. 317, col. 1;
Picot, o. c., p. 468, nota. Se pare dll loan Oritzovius,, care incheie un tractat intre
Aron i Cazaci, e Orzechowski de aid (Heidenstein, p. 314, col. 2).
(5) V. Forgach, 1. c.: .adolescentes filios satis florentes.
(6) Hurmuzaki, VIII, p. 161. Un raport din 28 Martie 1674 pare a spune Ca Bogdan
Ii reserva. Muntenia. Ibid., p. 177-8; dacd nu e vorba de Petru-chlopul.
(7) Lasicki, In Papiu, III, p. 256-7.
(8) Forgach, 1. c.; Ureche, 1. c.
(9) Forgach, p. 614; Paprocki, in Col. 1. Traian, II, No. 1; Hurmuzaki, II, p. 621,
p. 24; A. Fr., I, p. 16-7.
636, 640-1, 645; Supl.
(10) Isvrele de mai sus.
(11) Hurmuzaki, IV2, p. 164-6; Lasicki, p. 268.

www.digibuc.ro

240

N. IORGA

Dar in 1574, cnd cu alegerea lui Stefan Bthory in Po Ionia, apare

din nog un Petru Alexandrovici, care merge, pOte cu Laski, la Curtea lui Maximilian, cgruia o partidg polong II oferig corona Regatului. Inchis ea sarlatan,
Mtg. lumea Orea c socOte pe adev'Oratul
Petru ea mort,

el fu liberat de nisce rnagnati lesi si trM de acum Ina-

inte pe lang eunoscutul nobil Andreig Taranowski, cel mai mare

negociator al epocei sale. (1) Ba Rego le Poloniei stgruI chiar pentru
numirea sa, la Constantinopole. (2)

In 1578, pretendentul nu mai putg rabda si intr de sine in Moldova : Petru-Sehiopul isbutl sg respingg pe ngvglitori, earl era numai cfite-va sute de Omeni; el trimise chiar vestea cg a nimicit pe
Cazaci si a ucis pe Domnisor. In realitate, acesta scdp pe lng seniorii poloni si lituani ce-1 ocrotiag. (3)
Regele $tefan se grgbi a anuntg nvglirea, a trimete ajutOre unguresei Domnului, a expedig (28 Julie) un sol anume la POrtd, Andreig
Lozowiecki. (4) Turcii insg II trimeserg scrisori insulttOre, fcSnd pe
Bathory catgr (5), mustrndu-1 pentru rea vointd si amenintndu-1
chiar cu tin rsboiii. (6) La acestea, se rspunse c vinovati sunt Moldovenii, call chmg pe falsil fii de Domni, cg e de mirare cum o tell

asg de puternicd odat sg tremure inaintea a patru sag cinci sute

de vagabondi (13 Septembre). (7) Dumnecieg fie judecgtor, exclamg
Regele, intre dinsul si Sultan ! TAtarii r6sbunase iargsi pe stpAnii
lor, pill:land in Polonia. (8)
In 1586, Petru ratdeig iar pe la hotare (9), si probabil &A pentru causa

sa se fcurg de Cazaci nvliri in Moldova la 1584 si 1587, ambele

respinse cu succes de Moldoveni. (10) Prin 1591, el se retrage langd
Zamoyski i, recunosandu-i legitimitatea pretentiunilor, Regele 11 re(1) Hurmuzaki, IV2, p. 172-3; Paprocki, 1. c
(2) Ibid.
(3) V. p. 237. Era sprijinit de Taranowski, de Gheorghe Iaslowiecki, palatin al
Rusiei, si de cdpitanul de Camenita.
(4) Hurmuzaki, III, p. 19 20.
(5) Ibid., p. 27-8: .Vestra Maiestas neseitne quibusnam et qualibus ratione earentibus animalibus prwposita sit, quod, tanquarn mulus, rationem non habent nec
intellectum ?, (p. 27).
(6) Ibid.
(7) Ibid., p. 32, 36-7.
(8) Ibid., p. 37-9.
(9) Hurmuzaki, IV', p. 130-1.
(10) Ureehe, p. 236-7; Hurmuzaki, III, p. 88 si urm., p. 97-8. Cf. 1112. p. 16.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLIIL AL XVI-LEA

241

comande, la 31 Octobre, ambasadorului venetian, cernd a-I sprijini.

pentru domnie. Petru oferia. Sultanului 200 000 de lei si 80.000 Vizirului.

Se credea cd, sosind la Constantinopole, ar put cepeta domnia, care

fu luata in 1592 lui Aron. (1) Se trimese un sol special, pentru a-1
sprijini. (2) Bartolomeiii Brutti fusese omorit de Aron-Vode, pentru ca
sprijinia interesele aceluia care se numia acum Petru-Cazacul. (3)

Aron fu destituit, dup steruintele nepotului lui Petru, Alexandru,

viitorul Alexandru-cel-Reh, in Iunie 1592. Un cus ocup scaunul domnese in lipsa titularului. (4) Cazacul creci1 ocasiunea favorabild : la 9
Julie, el se gsia la Camenite, cu trupe polone, rusesci i cazace, conduse de Iaslowiecki, de starostil de Bar si Camenit. El cere ajutor lui
Zarnoyski, oferindu-se a-i servi, ca multumite, necrutand pentru acsta
nici munca nOstra, nici capul nostru, nici sangele bietei nOstre teri .
Crede ca hatmanul, cdruia II 0 orfan i fid , Ii va ajuta peste dou
septCmani; Sultanul i-a dat Insui, printr'un cus, voie sit navalsca. (5)

Ofiterul turc din Iasi fri gonit i noul Domn ocupa capitala. Era cun
om de statura mare si forte aratos, care scia multe limbi): t'eranii se
declarara toff pentru dinsul. (6)
Vestea ajunse la Constantinopole, spre sfirsitul lui August, i Sultanul cerh imediat satisfactiune Regelui Sigismund. (7) Beglerbegul
Greciei se gati de plecare; ordine furl date Domnior Ardlului si Muntenia sa patrunda in Moldova, unde Aron, dupit cererile ienicerilor
si celor-lalti creditori,
cu scandal mare la usile celor puternici,fusese restabilit. (8) La 3 Octobre, intrail in tara Barsei trupele de expeditiune: 200 de puscasi negri , 300 de curteni si 500 de alp' celari.
Erail comandati de seful gardei princiare, Gaspar Sibrik si de Moise
Szkely. (9) Somat sit plece, Petru se gatI de aperare. Totusi Sibrik
isbuti se inainteze pane la Iasi; in lupta ce se dete langa acest oras,
Cazacul fu parasit de al sei (24 Octobre). Dat lui Aron, i se tele na-

(1) Hurmuzaki, IV2, p. 160 --1. i legatura de rudenie a lui Petru cu Alexandrucel-RSa aratata in raportul bailului dovedesce ca cel dintaiii era 0 el un Lapupnu.
(2) Ibid. 0 p. 165.
(3) Ibid., p. 162-3.
(4) Chr. F.-L.-Olt , p. 92. Cf. Ureche, p 240-2.
(5) Hurmuzaki, Supl. Iii, p. 321-2.
(6) Ibid., 1V2, p. 169. Cf. p. 165.

(7) Ibid., III, p. 164-5; IV', p. 164-5.

(8) V. Hurmuzaki, IV", p. 162-163 0 isvoarele citate in notele urmatre.
(9) Bethlen, III, p. 67 0 urm.; Chr. F.-L.-Olt., p. 92-3.
Analele A. R. Tom. XIX. Memoriile Seel. Istorice.

www.digibuc.ro

16

242

N. IORGA

sul, apoi nenorocitul ii sfir1 dilele la Constantinopole, in carlige.

Dui: trel dile abia, se indura Sultanul sa-i curme suferintele, puind
sa-1 impusce. (1) Epilogul fu o pradaciune de ratari in Po Ionia (Novem bre). (2)
b) ,$tefaii.

Un curios document, tradus dup srbie , pomenesce int Ma Ord

pe
tefan-VocIA, fiul rposatului intru Domnul Alexandru-Voevod al
Moldovei . (3) Fostul mitropolit Anastasie, mitropolitul lui Ioan-celCumplit (4), i un fal episcop de Roman, Grigore, mai mare peste
tote mnastirile i peste tot Sfatul trii Moldovei , sera"' din .Sucva,
la 15 Iunie 1589, Papei Sixt V, aratand cum sunt de apsati de Turd
i de Domnul pus de acetia, strain i venetic), care s'a incunjurat
de o suma de Omeni rei: Turd, Greci, Unguri i Munteni. h recomanda
deci pe acest fiii de Domn , care pleca la Roma, cu aceti fii de

boeri), i-i promit 50.000 de galbeni, dac va starui pentru dinsul

pe langa Regele Poloniei. (5) La 8 Ianuarie urmator, pretendentul
era la Venetia, in calea-i spre Roma, i senatul ii acorda, dupa cerere,
100 de galbeni. (6) Sosit in sfirit la Vatican, tefan se arAta a fi
catolic i expuse Papa cum a fost gonit de copil din tra sa de puterea vrajmailor . Sixt V satui pe episcopi s se alipesca de Bise(1) Ibid. i Hurmuzaki, IV', p. 166-9; Walther, in Papiu, III, p. 14; Heidenstein,
p. 298. '6'se-1-,1eci de boeri il ceruse in scris ca Domn (Hurmuzaki, IV', p. 166). Asu-

pra celor chid-led de Orani prinsi, v. ibid., p. 169.

(2) Hurmuzaki, IV2, p. 170.

(3) Ca e fiul lui Lpusnnu, si nu al altui Alexandru, arata faptul cd Papa vorbesce (Hurmuzaki, III, p. 135-6) de punerea in scaun a acestui Alexandru de cdtre
Regele Poloniel Sigismund-August, dupa stdruintele Papel Paul III. V. si Col. 1.
Traian, I, No. 31, nota 2.
(4) in 1588, era mitropolit Gheorghe Movila, mitropolit unit, pe care e curios cum
il uit Papa. Anastasie fusese inlocuit cu Teofan, intors din Ardl. unde fugise sub
Ioan-Voda, la 1 Ianuarie 1578 (T.Treche, p. 225, 232). La 4 Octobre 7092 (1583 sag 1584),

el iscalesce un document (Wickenhauser, Moldavitza, p. 90-1) ca < episcopul Anastasie, ce a fost mitropolit ) Cf. Arch. ist., I, p., 144; II, p. 27. Alte documente din
1585 (8 Aprilie) 11 arata insh ca mitropolit; dar, la 28 Februarie urmator, aflm pe
Teofan (Arch. Statului, Pangarati, I, No. 4, 6; III, No. 3). La Roman, pe acest timp,
era Agaton. V. Wickenhauser, 1. c., p. 91-2. Cf. Melchisedek, Chr. Rom., I, p. 220
si urm.
(5) Hurmuzaki, III, p. 125.
(6) Inedit.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

243

rica romand i recomanda pe pretendent Regelui Sigismund, ImpratuluT Rudolf, archiducelui Ernest, luT Andreiii Bthory, hatmanului
Zarnoyski i nunciuluT apostolic in Polonia, Hanibal de Capua (5-24
Aprilie 1590). (1) La 28 Maiii, senatul venetian dedea alti 100 de galbenT Domnului Stefan, Domn al Moldova care se intOrce in tra
sa . (2) Nimic nu se mai scie apoi despre Stefan Alexandrovici.
e) Ilie.

In luna luT Februarie 1591, Mihnea, Domnul Muntenia fu depus i

chemat la Prtd. In locu-I era desemnat unul cu numele de Ilie-Voevod, care de mrind era blanar i aveh dughdna. in Constantinopole.
Acest Ilie, acela1 cu Ilie Alexandrovici, care se intilnesce putin mai
tarditi, oferise, peste tribut, un dar de 400.000 de corOne ViziruluT Ibra-

him. Se gaga, de sigur, exilat pentru intrigT, la Rodos, cu Ull Voevod

muntn, care statuse in serviciul MoscveT prin 1572, probabil acel
Radu, fiul Jul Mircea, care a capkat un moment Muntenia. (3) Sultanul primise, dice un raport italian, 500.000 de sultaninTD de la fostul
blnar, iar Vizirul 100.000. (4) La 16 Martie, Ilie sosise acum in Constantinopole ; i se ordon s sdrute m aria Sultanului i era s plece
spre tra catigata. (5) In locul luT fu ins numit Radu, care e primit

de Padiph la 24 Martie. (6) Dar intrigile ce se teseaii contra lui

Petru-Schiopul din Moldova dadurd sperante nou6 IntaiuluT pretendent. (7) Era vorba O. fie numit, in locul btranului Domn i fiuluT
coregentul Stefan, in Aprilie. In Mehl, lucrul era credut Inca posibil. Cand Stefan-Surdul, noul Domn muntn (numit in Maiii.), se clatina, neputnd s dea Intrga sumd extraordinara promis, se clicea
ca Ilie va veni. iaraT in Muntenia. (8) Stefan ins plea. din Constan(1) Hurmuzaki, p. 135-9; III, p. 25--6; 385 -- 6.
(2) Inedit.

(3) Hurmuzaki, IV', p. 154; III, p. 143. Evident, Ilie n'are nicl o legatura cu Hies
Rares, asupra srtei caruia, dupa destituire, v. Ureche, p. 206-7; Bogdan, Vechile
chronici, p. 217; Hurmuzaki, II, p.263. Cf. Picot, o. c., p. 363, note, sau Orichovius,
.Annales Poloniae, ed. cit., p. 80-2. Dupa tablele lui Hammer, Mare-Vizir era, pe
acsta vreme, Sinan-Pap (3 Aprile 1589-2 August 1591).
(4) Hurmuzaki, IV% 1.
(5) Ibid , p. 155.

c.

(6) Ibid., III, p. 146.

(7) Hurmuzaki, III, p. 148-9, 150.
(8) Ibid., III, p. 150.

www.digibuc.ro

244

N. IORGA

tinopole i sosesce in Bucuresci la 23 Iulie. (1) in Septembre urmdtor,

se vorbid din nog de numirea bldnaruldi in Moldova, chiar dupd alegerea lui Emanuel (ace1a0 ca 0 Aron), venit cu Cercel din Polonia. (2) $i Aron insd, ca 0 Stefan, 10 pstr posiOunea cdtigat.
La 23 Maig 1594, eful gardel din Viena prinded ca spion, i inchided in casa temnicerului Fudl (bei dem Fafidl Profosen) pe o persOnd, care se dicea. Ilie Alexandrovid, conte-palatin al Moldovei .
Prinsul aved cu el dou pergamente i mat multe scrisorY: se duced

la Constantinopole, venind din Francia 0 Anglia, unde cdptase ordine cdtre ambasadoril respectivi, pentru stdruinte. Locuid in Viena,
inaintea Portii, iriteun han prost . Se ardth insd dispus sd servscd
in Ungaria, sub archiducele Mathias, contra Turcilor. Se ordond de
la Curte ca el sd fie tinut la Viena in chip cuviincios. (3)
Din capitala ImperiuluL Ilie plecd in Stiria, probabil cu de-asila.
La 6 Ianuarie 1598, el insemnd pe o psaltire slavond, copiatd chiar
de dinsul, in tara nemtesca , data acdsta in litere, cu adausul: prin
Stiria . (4) De aid, va fi fugit in prtile Cazacilor i Tdtarilor. Cei
din urm ndvAlesc, in adev6r, in Moldova, prin Decembre 1596, aducend un Domn Ilie , care, firesce nu se putii mentined. (5) Si, cu acesta, aventurierul clispare.
(1) Iona,ru.

Acest ultim fig al Lpunnuldi e cunoscut numai prin chronica

1 ul

Ureche. in 1592, Orheienfl i Sorocenil se rdscOld i ridicd in scaun

Pretendentul

pe acest Ionacu, dndu-I numele de Bogdan-Vodd.

(1) Chr. F.-L.-Olt., p. 87.

(2) Hurmuzaki, III, p. 152-3. Aron e numit pe la 12 Septembre (ibid , III, p.

152-- 3, 159 60). Domnul noii plcA din Constantinopole la 14 Novembre (p. 159). Ilie

sosise, de sigur, din Rodos (ibid., IV', p. 155).

(3) Hurmuzaki, III, p. 192-3.
(41 I. Bogdan, Cdte-va manuseripte slavo-romtine din Biblioteca imperiald de la
Viena, in Mem. Ae. Rom,, Sect. ist., ser. II, xi (1890), p. 12-7. Psaltirea, scrisd de
maim unui incepator, are la inceput o notita latinfi, in care avocatul bamberges Pangratie Holzschuher Ii insmnd numele spre amintire (ADomino Elie Alexandro ...
scripsit s'ar putea Iu greil in sensul c acest Bavares a scris psaltirea slavond ;
v. i intaia insemnare a mi Ilie, p. 12). Incurcfi ins data acestei insemnri: 27 Iulie 1586. A ceti mai curand 1596 de cat s admit ca Ilie ar mai fi fost prin Impsri inainte de 1591. 0 notit a lui Ilie de la 17 Maiu 1595 n'are insemnarea locului.
(5) Hurmuzaki, III, p 271. E curios eh Ioan-Bogdan se iscdlesce i el Ilia (v. p. 229).

www.digibuc.ro

PRETENDENT1 DOMNESCI IN SECOLITL AL XVI-LEA

245

era in intelegere en o parte din boeri, ca logofa-ul Trotusan, Bucium si

Paos (?), earl platird vina lor cu capul. Batut la Inut, pretendentul fu
insemnat la nas numal, si calugarit. (1)
e) Fill lni Bogdan.

In actele sale, acesta null insemnd fiii, castoria planuita cu fata

lui Tar lo nefacndu-se. (2) Doi fii naturali al s6i insa apar mai tardill in istoria nstr.
Unul e loan Iancu sail Iohannes IanuclaD, care vine in Moldova
sub Aron. Acesta din urmd se intitula fiti. al WI Alexandru Lapusneanu, chemase la sine pe surorile lui Bogdan si adusese chiar din
Brasov un frate (Februarie 1592), pe care, recunosandu-1 drept mostenitor al ski, il trimise peste cate-va luni la Constantinopole. (3)
Cand Aron fu gonit, Iancu se duse (Aprilie 1601) la Papa, care-I trata
bine si-i date scrisori catre Impijratul, caruia-1 recomandd si ambasa(1) Ureche, p. 239-40. Lapusnenfl ridicase si ei un Domnisor , sub Sasul, JoanVocla Lungul, care fu batut de Bucium si Brutti la Balota. Ibid., p. 234. Navalirea
lui Ionascu trebue sa se fi %cut in Maid sad. Iunie, caci la 3 Maid Bucium, MareVornic de Tara-de-Jos, e constatat Inca documentar (Bibl. Acad., Pecete 58). Pe de
alta parte, Aron fu destituit in Iunie (v. p. 214). LogofStul-Mare era insa Barladnu
(Bibl. Ac., 1. c., doe. 30/XIX, 74/XIX).
(2) Forgach, p. 613; Istvanfi, ed. cit., p. 340; Ureche, p. 224; Papiu, III, 214-6, 256;

Hurmuzaki, 115, p. 667, 698-9; Co/. lui Traian, II, No. 5.

(3) Chr. F.-L.-Olt., p. 92. Nu sciii sa fi observat cine-v pina acuma (cf. Picot, p.
567 nota ; Xenopol, III, p. 114-5; Tocilescu, Manual, p. 160) ca Aron pomenesce.
in documente, ca tata al sad pe Alexandru Vocla (adiefi evident Lapusneanu; cf.
Hurmuzaki, Supl. III, p. 337 : sora hospodarului Bogdan, recunoscuta ca soil de
hospodarul actual ). V. Documentele 30/XIX i 104/XV din Bibl Acad. Aron nu
citSzd nici un fiu al sel, des]. era insurat (cf. Ureche p. 240; Thrtnelmi Tdr, 1893,
p. 131). In scrisdrea sa catre Brasoveni (Iasi, 26 Decembre 1591), el spune : aprincipatum paternum patris nostri Alexandri moldaviensem adepti sumusv. Copie la
Bibl. Acad Rom. Si ni se perrnita a observa cd a venit vremea ca ineditul sd fie
intrebuiutat cu mai mult seriositate pentru istoria Romanilor.
Neidentificabil
r6mane insa, din punct de vedere genealogic (afarti numai daca se primesce ca o
indicatiune numele de tefan Radul, dat de Miron Costin, p. 249; originea tigane-sed dupa tata, ce-i atribue Heidenstein (p. 316, col. 1), pare o calomnie), Rdsvan ;
acesta fusese hatman sub Aron (doe. din 1594, Maid 12, Archiv. Stat., S. Sava, pach.
28, No. 2). Semnalez de la dinsul (un document al sail e publicat in Arch. ist., It,
p. 181) singurele done' acte inedite cunoscute mie (Arch. Stat., Pobrata, pach. 13,
No. 36 si 39: Ia0, 18 Maid 1596). Reproducem isedliturile in pland.

www.digibuc.ro

246

N. IORGA

dorul german din Roma, precum i catre Regele PolonieI. Archiducele Mathias II da. 0 el asemenea recomandatiunt Ajuns la Praga,
pretendentul cera de-o-cam-data, la 18 Julie 1601, un adapost pentru
dinsul, femeea sa, Maria, fiica Jul Mircea din Muntenia , i fiii lor ;
anume dou6 sate MO Baia-Mare, Dobrava i Honolis . Se cerura
informatiuni de la Curte (18 i 23 Julie), fr s scim decisiunea
luat. (1) La 10 Maiil 1610, Iancu, Janukla, princeps Mundanli>, era,

Insa tocmai la Nysloss in Suedia, uncle primesce de la tesaurariul

Westgottlandei pte-cledi i cinci de talent (2)
Cel-lalt fiil al Jul Bogdan (3) a domnit: e Alexandru-cel-Rti. Era prin
Constantinopole pe la 1584, apol fu exilat la Rodos. Un grec, Morcato,
care mai trziil doria sa.-1 despart de sotia lui, o Perota, pentru a-I da
pe o rudd a sa (4), II catiga sprijinul ienicerilor. Aga lor stdrue pentru el, prornitnd multi banI Sultanului i vkluveI luI Sokolli, in Februarie 1584. Petru-*chiopul curnprd Insd, prin Evreul Benvenisti,
pe Vizir, care raport stapanului sil ca Alexandru e un arlatan, i

Mai s i se tae nasul i urechile. Sora Jul Murad insa 0 Aga adusera arestarea Evreului; Vizirul insuI I0 scapd abia situatiunea (5).
In 1592, Alexandru, de 0 ast-fel mutilat, vinza Domnia Moldovel i

aduce depunerea lui Aron; (6) platise 600 de poveri sail 900.000 de
galbeni (7) 0 promisese a da cu 5.000 de galbeni mai mult de cat
rivalul sell. Audindu-se c vicariul patriarchal e de partea acestui din
urma, casa-I e distrusa de ieniceri; se auclia. ca. Aron va fi dus de-a
dreptul la Alep. (8) Creditorlf Domnulul mazil II scapara Insti tronul,

(1) Hurmuzaki, IV, p 262; Supt. 112, 29-30.

(2) Ibid., VIII, p. 332.
(3) Bogdan se lupt in 1574 cu Moscovitii in potriva Suedesilor i iea cate-vA
castele (Gerlach, ind. pierdut6). In 1576, el sterna pentru a lu Moldova, pretinlend eh la Moscova e al doilea dupa Han , ca.' are done gubernii, ce Mircea Ciobanul ar fi frate cu Alexandru Letpunenu, Ca Dmna Chiajna a cepetat Muntenia
pentru Petru-chiopul, iar, pentru dinsul, Bogdan, Moldova ; c Sultanul, in fine, a
ordonat se i se trim6te fiul (Hurmuzaki, II, p. 741. Cf. p. 762-4). Interesantul amanunt al nebuniei WI Bogdan se afle unde-va in documentele Hurmuzaki. Pierclnd
ins notita, nici memoria mea, nici tablele colectiei, nu me pot ajuth sa reglsesc
isvorul.
(4) Ibid., IV', p. 160
(6) Ibid., p. 122 ; Supt. It, p. 74.
(6) ibid., IV', p. 169.
(7) Chron. F.-L.-Olt., p 92.
(8) Hurmuzaki, 1V2, p. 169, 162.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLITL AL XVI-LEA

247

cernd plata datoriilor acestuia sag o restabilire, care i-ar permite sd-1
satisfacd. (1) Stefan-Surdul e scos atunci din Muntenia pentru a face
u.
loc lui Ale
In scurta lui Domnie acesta-si chstig numele de cel Re'il; e cunoscut mai ales prin persecutiile sale in potriva lui Michaig, Banul Craiovei, care-I inlocul indatd. Mare le alegdtor de Domni din acst epocd,
Andronic Cantacuzin, fiul lui $ aitan-Oglu si mostenitorul influentei acestuia, gdsi eh' .Michaig e ins mai bun decat cei-l-alti ebei , si, revoltat Inca de conduita lui Alexandru, il destitui. (2) Domnul fu scos din
Scaun de un ceaus la 8 Septembre 1593. (3) El lug. intdig fuga, dar
se IntOrse pe urmd. la Cons tantinopole cu sotia sa (4). In 1595, el a hr
tovdrsit pOte in tard pe Sinan (5), care intdri ca o cetate mdnstirea
Michaig-Vodd, ziditd de acelasi Alexandru. (6) In 1597, el stdruia sd se
iea Moldova lui Ieremia Movild ; dar agentil acestuia il prird cd. ar
st in intelegere cu Cazacii, de la call.' ar asteptd restabilirea. El fu
spdnIurat deci, cu sag fdr dreptate, in haine de catifea si aur, la 25
Martie ale acestui an. (7)
(1) Ibid., p. 162-3.
(2) Cantacuzino catre Petru-Schiopul si Stefan, fiul acestuia, 14 Novembre 1593 ;
inedit. V. Bethlen, IV, P. 274-7.
(3) Chron. F.-L.-Olt., p. 105. Data e absolut exacta. Un Ardeln scrie altuia, la 25
Septembre, ca Alexandru a fost prins si dus legat la Constantinopole, hisce diebus ;
inedit, la Bibl. Acad Rom.
Cunosc documente de ale sale, tiparite sail citate, din 1 Decembre 1592, 15 IanuaHe, 18, 28 Maid, 6 Iunie, 18 August 1593 (v. Papiu, 1, P. 55 6; Venelin, Bnaxo-Bwrrapmas
l'pargami, p. 234 5; Aricescu, Rev. ist., No. 1351; Cuv. den Bdtrdni, I, p. 258; cf. Rorndnul din 1874, p. 951), documente inedite din 25 Maid 1593 (Bibl. Acad., doe. 26/XXX),

9 Ianuarie 1593 (Arch. Statului, Qotrocenl, pach. 169, No 8), 25 Aprilie (Ep. Arges,
pach. 47, No. 3), 19 Iunie (Mitr. Mold., pach. 59, No. 3). Documentul din 9 Ianuarie
1693 il numesce fiul marelui si bunului si prea-milostivului rposatului BogdanVoevod, nepot al marelui, raposatuldi Alexandru-Voevod din tan. moldovenbsca .
Intre boerii sal aflam nume curise, Ca : Belabrad, pe rand Mare-Logorat si MareVistiernic, Hadarbal, stolnic, Dimola, paharnic, Barba-alba, vistiernic, Ianisor, pa-

harnic. Marele sail postelnic era Manta. Pare a fi stat in deosebi la Bucuresci.
Kurz, Magazin, I, Jahresrechnung des johan Waida, Btirgermeisters von Hermanstadt, fr das Jahr 1593, p. 297.
(4) Walther, 1. c., p. 10.

(5) Thnon, Imago novae Hungariae, partea II, p. 83. Cf. Papiu, I, p. 179, nota 2.
(6) Naima, Annals of the turkish Empire, translated . . . by Charles Fraser,
Londra. 1832, p. 61.
(7) Walther, 1. c., p. 10; De Thou, in Papiu, I, p. 197; Hurmuzaki, IV', P. 223 ;
III, p. 539.

www.digibuc.ro

248

N. IORGA

X. $tefan Bogdan.

In ratdcirile sale, impreuna cu Ieremia Golia, care mai tardiil era

sa-1 prda (1), Ioan-Voda cel Cumplit venise la Moscva, unde domnia Ivan Vasilievici GrOznicul. Primit bine de acesta, el luase in casatorie pe fiica lui Simion, cnz Rostowski, anume Maria, pe la
1555. Cu dinsa aventurierul avuse un fiii, Petru : acesta si maina-sa
eemasera. la Curtea Tarului, pe cand Ioan continua viata de aventuri, care-1 duse la Domnia Moldovei. In 1572 (2), noul Domn trirnise
pe Isaia, episcop de Radauti (3), s anunte lui Ivan suirea sa pe tron

sa cdra familia Domnsca. Facndu-se cercetari insa, se afla c

amSndoi murise de ciuma.

Ivan propuse atunci, printr'o scrisre din Maiii 1574, o alt casdtorie fostului ski curtn, anume cu o ma.' a sa, fiica lui Teodor, en&
Mstislawski. (4) ScrisOrea nu ajunse probabil lui Joan, care fu spin-

tecat la 12 Iunie, fara s fi avut deci sciri despre al sei. (5) Desl
tinea pe langd sine o tiitore sasOie (6), Mil se cdstori cu o a doua
femeie, in postul cel mare al anului 1573. (7) AcOsta era fata parcalabuldi de Hotin , a lui Lupea Huru, decl, care ocuph impreuna cu

(1) Gorecki, p. 215.

(2) Solia e mentionata la acst data de ambasadorul german la Prta. Hurmuzaki, II, p. 641. Cf. Hasdeu, Ioan-Vodd, p. 41, 71.
(3) Intrebuintat i in misiune la Regele Poloniel. M6re la 4 Ianuarie 1693, dupa
ce se retrasese la schimnicie inca din 1580 (Wickenhauser, Gesch. d. Bistums Rad autz, Cernauti 1890, I [Molda, IV], p. 16). Cf. Hasdeu, .Than-Vodd, p. 174-5 i
Melchisedek, Chron. Born., I, p. 210-11.
(4) ScrisOrea e trimsd de Ungnad, din Constantinopole, impreuna cu raprtele
din 28 Novembre-3 Decembre 1674. Hurmuzaki, II, p. 700-1. La 1572 frisk Ivan
Grznicul avek cu el in expeditiunea proectata in Suedia pe doi fii de Domni, Radu
din Muntenia i *tefan (Surdul sail Alexandrovici) din Moldova. Chron. rursca, in
Col. lui Traian, I, No. 31; Wickenhauser, 1. c. Cf. Caramzin, trad. franc. S-t Thomas,
IX, Paris 1823, p. 250. Pentru principii Rostowski i Mstislawski, v. ibid., p. 317.
(5) Acsta e causa pentru care lucru duios Ioan-Voda citOza in documentele
sale credinta fiu1u sS mort (Hasdeu, loan-Vodd, p. 219, 226-7; Mem. soc. din
Odesa, III, p. 253-4).
(6) Adausuri la chron. lui Ureche, p. 462.
(7) In postul mare din 1572, loan nu era Donin; in 1574, avea lupta cu Turcii pe
brate. Ureche, p. 225.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCi IN SECOLUL AL XVI-LEA

249

Ieremia Golia (?), acest loc la 6 Martie din acel an. (1) ()and incepu
rdsboiul cu Turcii, Domnul Il trimise la Hotin femeia, copiii fi ce
avea mai scump. (2)

Duph catastrofa din Iunie, Huru, cu fiica i nepotul S, cu sotia

hatmanului (3) i ale altor dpte boeri cu averi, pe dou'e-cleci i dpte
de care, fugi din Hotin in Po Ionia. Nobilul Iaslowiecki trirnise inaintea fugarilor 200 de &Oda cari-I due la cetatea Iaslowiec. Averile
fura. pecetluite i, sub pretext de raport la Rege, ele fura confiscate
de magnati. In zadar scriserd de repetite ori Sultanul i Vizirul, cerend pe refugiati i comorile lor (Iu lieAugust), in zadar ameninta
Sokol li pe Poloni cu ndvalirea a 200.000 de ratari, a altor 80.000 de
pradatori, a beglerbegului Greciei. Nobilii r6spunsera Ca Regele Henric a plecat cu voia lor, pe se luni de dile, i ca.' a oprit, in lipsa

lui, carele, ca sd nu fie prddate de Mari. (4)

Doi pretendenti se infatiezd mai tardhl ca fill lui Ioan-Vodd, ridscutiirsail ba din acOstd scurtd casatorie. Unul se gdtia s navaldscd

i contribui la fuga in Apus a WI Petru-Schiopul:

se numia Lazar i pretindea ca e fiul Domnului Moldoveih (Maiil
Iunie). (5) El fu inchis spre a se zaddrnici planul, la Marienburg; fusese tradat de soldatii sl, convirwL
predea de castelanul Ias lowiecki. (6) Cand Stefan, al doilea fi, lu tronul Munteniei, doi Lazdri
i se infatiard, amindoi purtand pe trup semnele cu earl se insdnind
fill de Domni . (7) Unul porni. din Braov, uncle era inchis, cu o sutd
in Moldova la

1591

de caldri munteni i dou sute de puFa*1 din Arddl (15 Decembre

1592): descoperit ca neautentic Ins, el fu insemnat in frunte cu propria-i pecetie i decapitat. (8)
Stefan (dac nu tot Lazar) apare pate in Septembre

1583,

cand Ca-

(1) E vorba de fata parcalabulul de Hotin, in documentul din Arch. ist., I, p.

43-4. Ca Ioan-Voda.a luat pe fata Int Huru, resultd din aceea Ca acela dintre parcalabl, care era socrul Domnului, nu se afl la rdsboi cu dinsul, ci in Hotin. Cf.
Ilasdeu, Ioan-Vodd, p. 225-7. 244. In exil. Deanna se casatori cu Christofor Strus
(ibid., p. 178).
(2) Hurmuzaki, II, p. 706.

(3) Hatmanul era portarul de Suceava, deci Ieremia (Hasdeu, Ioan-Vodd, p. 227).
P. 38
(4) Arch. ist., 1. C.; Hurmuzaki, II, p. 713-4, 717-9, 719-20, 720-1; Supl.
(5) Hurmuzaki, III, P. 149-50.
(6) Heidenstein, p. 292, col. 1. Cf. Hasdeu, Ioan-Vodd, p. 223 4.
(7) Chr. F.-L-Olt., p. 88-9
(8) Ibid.

www.digibuc.ro

N. IORGA

250

zacii se adund pentru ndvdlire, in numr de 20.000, sub Sborowski

sail, dice raportul venetian, fiul rposatului Ioan-Voevod din Moldova

(1) In 1591, dupd ce Radu-Mircea, numit in Martie pentru Mun-

tenia, se d'adu la desfrndri scandalOse, mai ales cu Veutura, el fu

destituit, de si pldtise banii promisi, si inlocuit cu cunul care e fiul
r'eposatului Ioan-Voevod, pe care 1-ati rupt cu patru cdmile. (2) Stefan se indatorise a pldt1 datoriile lui Michnea. (3) El intrd in Bucu-

resci in luna lui Julie (4) si domnl ceva peste un an. (5)
Destituit pentru a face loc lui Alexandru Bogdan, el pleca la Venetia, unde se afld la 3 Julie 1593, intrebuintand ca agent pe Joan de'
Marini Po li. ScrisOrea sa cdtre archiducele Ferdinand, guvernator al
Tirolului, e pecetluitd cu vulturul Munteniei. (6) intors la Constantinopole, Stefan fu aruncat in exil la Chios, dar cdpOtd Moldova de la
Sinan, prin stdruintele Hanului si fdrd ca Vizirul Ferhad sd scie ceva,
prin Novembre 1594. Re'il primit de acest din urma, huiduit de populatiunea atitatd, Stefan-Surdul trebuid s shrute numai mana Sultanului pentru a putO pleca, la 25 ale lunel. (7) Trimes in iarna urmdto're, cu 2.000 de ieniceri, el fu bdtut pe Dundrea inghetatd, de AronVodd, care-1 lud stegul de Domnie,
ucise pOte. (8) Ori-cum, de la
acst data' inainte, el dispare,
i numele-i de Stefan e luat de alt
Bogdan, fiul 1111 Iancu Sasul.
(1) Hurmuzaki, IV', p. 120.

(2) Ibid., III, p. 148-9. C. Chr. F.-L -Olt., p. 87. Ioan si Iancu nu se confund
apoi: Ianeu era agentul lui Ieremia. V. Hurmuzaki, Supl. 111, p. 407-8; IV', p. 214)
Cf. 0 Supl. IP, p. 29-30. In tOte actele sale, *.tefan se numesce fiul lui '<JoanVoda.. V. Bibl. Acad., doe. 73/XL (1591, Iunie _): calk HEAHK4r0 H nrkpogparo 614 BOEROA ;
doe. 75/XL (7100, 1 Septembre): 4CHS HEAHKdr0 H riptAoGparo nommerw itval RomoAti. Marele

sal postelnic a fost Michaill, viitorul Domn. Cf. Venelin, p. 231. Dintre istoricii romani, numai d-1 Hasdeu a sciut al cui fit era *tefan (loan- Vodd, p. 177, nota 67).
(3) Hurmuzaki, III, p. 148-9, 150. .
(4) V. p. 247. ChrisOve ale lui din: 1 Octobre 1591 (Venelin, p. 231-3), 4 Februarie,
6 Februarie, 7-8 Nlartie, 28 Martie, 2 Iunie, 17 August 1592 (Tocilescu, in lionzdnul
din 28-9 Aprilie 1876; cf. anul 1875, p. 951).
(5) V. p. 247.
(6) Inedit.
(7) Hurmuzaki, III, p. 464.
(8) Naima, p. 36-7; Hurmuzaki, 1112, p. 100-1. In 1593, o scrisre imperiald mai
pomenesce, din nesciinta, pe tefan-Bogdan, Domn al Moldovel, Valachiei* (ibid.,
IlD, p. 184.-5). El se iscalia. .Despot Steffano Bogdan Vaivoda, principe legitimo
et herede di Moldavia, Vlachia., Pentru mOrtea sa (?), v. Hurmuzaki, III, p. 232 :
eipse autem Stephanus Voivoda in glacie Danubii substitit.Pecetea lui particularl

e reprodusd in A. Fr., II, pl. 2, No. 2.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

251

XL Bogdan Sasul.

Iancu Sasul, care se dedea drept flu natural al lui Petru-Rare (1),
trise in casa sotului mania sale Ecaterina, un curelar din Brasov,
Weiss Jorg sat. Nysen Thysen Hannes. Semnele ce le observai pe corpul DOA if destnuira ea' e de origine domnsed. (2) Ace1ea1 semne,
dar de sigur mai mult banii (3), il facurd s catige Moldova in 1579.
Exilat intaiii la Rodos, el cunoscii pe Sultan, pe child acesta era sangiac de Magnesia, i primise de la el MOduiala tronului. In 1575, el
era sal fie numit in Muntenia ; in 1576, sthruintele lui Alexandru Mircea, probabil, Meuse ca el O.' fie exilat la Alep; in 1579, era cerut de
boerii munteni rasculati. (4) El struise i pentru Moldova, sub Vizirul Sokolli. (5) Porni in fine din Constantinopole spre acst tara, la
7 Decembre 1579. (6)

Dupd o domnie de trel ani i apte luni (7), Sasul fugi din Moldova in Septembre 1582. (8) Avea cu el pe sotia sa, Maria Paleologa
din Rodos, pe eel doi fit ce se aflati cu el, Alexandru i Bogdan, pe
fetele sale (9), impreund cu o suta de care, dintre earl patru-ledi (!)
incarcate cu aur. (10) In rele relatiuni cu Polonii, el fu prins de acetia,
dus la Lemberg i, dup ce i se rase barba i musttile, decapitat din
ordinul Regelui. (11)
(1) V: chrisvele din Uricariul, XIV, p. 153-5; Arch. ist.,I, p. 127 (19 Iunie 1580).
(2) Chr. F.-L.-Olt., p. 71 ; Ureche, p. 234.
(3) Hurmuzaki, III, p. 24; IV', p. 107-8.
(4) Identificarea luI; lancu cu Iovan I cu principele din Rodos e forte probabird. Contrar celor spuse de chronica ardelnd., Iancu a fost inchis la Rodos (Hurmuzaki, III, 1. c.). Ibid., II, p. 735; III, p. 22; IV', p. 107; VIII, p. 177; A. Fr., I, p. 119.
Cf. Mem. Ac. Rom., seria II, xviii, p. 13, 27.
(5) Hurmuzaki, IV', p. 107-8. Ash trebue sal se intelga Achemeth Bassa., cad
adevaratul Ahmed, numit mai jos in raport Acmet-Bassa,A fusese numit Mare-Vizir
abi in Octobre.
(6) Ibid.
(7) Ureche, p. 235.

(8) V. Hurmuzaki, III, p. 78-81; IV', p. 113-5.

(9) Arch. rom., I, p. 92 (20 Dec. 1581) ; Mem. soc. din Odesa, IV, p. 333 (cu data
gresitd). Sotia e citata de genealogia luI Bogdan Sasul. V. p. 256.
(10) Hurmuzaki, III, p. 82.
(11) Cf. ibid., p. 82-5; Ortelius, p. 174; Chr. F.-L.-Olt., p. 71; Col. 1ui Traian,
No. 21. Fusese prins de Neculai Iaslowiecki, voevod de Sniatyn, fiul palatinului de
Galitia. Inca din Martie 1581, Christofor Bdthory se &Idi la o fuga eventuald a
Domnului (inedit la Bibl. Ac. Rom.). Fusese arestat din ordinul anume al Regelui
(cf. Pawinski, Ksiggi Podskarbinskie, p. II, p. 87, 92, 111, 118).

www.digibuc.ro

252

N. IORGA

Averile fur oprite de Poloni, dar se dadii familiei Domnului ucis

nisce paminturi in Po Ionia, (1) de.1 magnatii oferiaii a-I trimite la
Prt. (2)
'On flit mai mare al Sasului, in virsta de cinci-spre-clece la se-spreclece ani, se afl. la Constantinopole ; el fu inchis in Cele-pte-Turnuri i omorit pte, cad nu se mai aude nimic de el. (3) Tot aa nu
scim nimic asupra coconului Alexandru.
In 1593, r6masese, din familia Sasului, DOmna cu principele Bogdan, i done' fete. Trimisului papal Comuleo i se vorbesce, la 10 Novembre, de un pretendent catolic, care, cu putine luni in urma, plecase din Camenita, unde era poprit, spre Constantinopole. (4) La 21
Martie din acest an, archiducele Maximilian recomenda, din Neustadt,
pe mama' 3 i pe fiii dogelui Venetiei. (5) Regele Polonief II ddduse
patente. La 6 Mai, Bogdan era in Venetia, unde cerea recomendatiuni ctre bail i guvernul Ragusei. Scrisorile cerute i se dadura

pentru bail, cu clausa: dara a se amesteca, nici a se interesa in afacerile luli, i, impreund cu ele, o sumd de douse-cleci i cinci de galbeni, pentru ,rinfrescamenth. Inainte de a pleca la Constantinopole,
Maria marit pe una din fetele sale cu nobilul venetian Giovanni Zane.
Familia lui Iancu pornl spre Constantinopole abia prin Iulie. (6)
ROscla din Muntenia nu isbucnise Inc., dar Viziril Sinan i Ferhad

se aratall favorabili unel schimbari. Bogdan n'avO, din nenorocire,

bani; singura-i avere era o lama' lunga de pte palme, lat de patru
degete, pe care o dedea drept sabia lui Attila, gasit qin terile sale.
(1) Biblioteca orasului Leipzig, Rep. II, 87, f 123 (Zamoyski chtre regele Poloniei, Lemberg, 6 Februarie 1583); Chron. F.-L.-Olt., p. 71.
(2) Hurmuzaki, IV2, p. 117: ma che, quanto alla moglie et figliolo, che h manderia dove piaces[s]e a sua Maesta.)
(3) Hurmuzaki, III, p. 78.
(4) Ibid., 1112, p 38 (instructiunile papei cdtre Comuleo). Cf. 0. Pierling i dr. Fr.
Radki, L. Komulovida izvjatajilistovi o poslanstvu njegovu u Tursku, Erdelj, Moldavslcu i Poljsku (in Starine din Agram, XIV, 1882 0. tiragiu a parte).
(5) Maria, relicta vidua Ioannis Ianculw, olim palatini Moldaviw;:Bohdan, eius
hilt's> (ibid., VIII, p. 190-1; 1V2, p. 174).
(6) Ibid., 1112, p. 31-2; Doglioni, L'Ungheria spiegata, Venetia 1595, in-4, p. 9,
206-7, i in Papiu, o. c., I, p. 69, nota 6. Cetesc intr'o genealogie a familiilor yenetiene (rns. it. VII, 808, din Bibl. Marciank fo 168 V): ser Zuane Zane quondam
Alvise quondam ser Marchi, in la fia quondam domini Gianola Rispentugni (sic !),

Pentru data sosirei in Constantinopole, cf. Hurmuzaki, III, p. 457,

No. XXIII (se citzd scrisori ducale de recomendatiune cdtre bail, din 2 Iulie (?))

principe.*

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

253

Orl-cum, dupd ce pretend entul ajunse in Constantinopole, unde Maria-1 precedase, Ferhad Ii numi Domn in Muntenia, pe cand Sinan sprijinia pe Radu, fiul luiMihnea. Capi-Aga era i el in partida celui dintaiii
pretendent (Ianuarie 1595). (1) 0 armata turcdsca, sub paii Mustafa
Haidin Hassan, armata in care se gasiaii 4.000 de oten1 alel, trebuia s pue in scaun pe Bogdan i pe tefan-Surdul. Hanul era che-

mat sa sprijine armata principal, trecend Dunarea pe la Vidin. TAtaril fura sdrobitl insa in dou'e lupte, la StanescI i Hulubescl (sfaritul
lui Ianuarie), apol otirea turcdsca, atacata la $6rpatesci i Rusciuc,
impunse fuga. efiI cadura.; Bogdan, de a caruia sOrta numal se scie,
fugl spre Constantinopole, aprOpe singur, pe cand Rusciucul era jefait i cercetaiii iul Michal, earl se unesc cu Moldovenil i Cazacil,
atingeatt Balcanil. (2)

Sperantele pretendentului perira. Turcii, earl voia Inti s pue

beglerbegi in cele dou ten, dadur a. probabil de-o-camdata Muntenia
lui Radu Mihnea (Martie). (3) Averea, pe care Bogdan o incredintase
negustorulul venetian Ludovici, la 4ece mil de galbeni, fu perduta,
spre culmea nenorocirel, prin falimentul acestuia. (August). (4)
In 1597, Bogdan imprumuta insa bani i staruie pe langd ambasadorul polon, Stanislav Golski, sa.-1 recomande lui Ibraim, Mare-Vizir,
pentru a puteh sa iea Moldova la mOrtea lui Ieremia Movila, pe care o
punea la cale. Polonul Ii dadii insa in mama Turcilor, cernd a i se -WA
(1) Doglioni, loc. cit., p. 206-7; Hurmuzaki, III, p. 457-8; cf. Anal. Ac. Rom., ser.

II, xvm, p. 104. Radu Mihnea era un fia natural (v. memoriul citat). Dovada
adusa in memoria, p. 101, pare decisiva. Documentul citat de Aricescu, Revista istoried a Archivelor Romdniei, II, No. 1382, prin care Radu Mihnea ar inthrl Aninsei nisce mon date manhstirei de cDmna Nga, mama sa> e sail f inteles sail
Mihnea da din pietate acest titlu femeil tatalui sii. A identifica pe Visa cu Nga,
ne pare cu totul imposibil.Dup o chronica rimatd, publicata. in E. Legrand, Bibliothque grecque v ulgaire, II (Paris, 1881), v. 115 si urm., Bogdan pled. din Constantinopole la 16 Decembre 1594 si sosi la 8 Ianuarie urmator in Ru seine, cu Mustafa-Pap. Datele pa sigure, dar nu e de admis eh Radu a fost inlaturat inainte de
caderea lui Sinan. lath ce explicare ar fi potrivita cei doi Viziri Ii trimisera fiecare protegiatii la aimata de invasiune. V. i Mem. Acad. Rom., seria II, xviii, p. 104.
(2) Cf., pentru acstd campanie, expusa mai mult sail mai putin fantasist de istoricii nostri, Walter, p. 17 (principalul si decisivul isvor); Chr. F.-L.-Olt , I, p. 118;
Szamoskzy, II, p. 90; Bethlen, III, 533; Doglioni, boc. cit.; de Thou, in Papiu, I,
p. 197-8; Stavrinos, in aceeasi culegere, III, p. 288-91; Hurmuzaki, III, p. 226, 458,
498-9; IV2, p. 187, 203, 206, 209 si cele dou6 chronici muntene.
(3) Hurmuzaki, IV', p. 189; cf. p. 194 si III, p. 458.
(4) Hurmuzaki, III, p. 507, 538.

www.digibuc.ro

254

N. IORGA

nasul i urechile sag a-I turd. Ap'erat de ambasadorul frances, Bogdan

era sai fie trimes la Tripoli, cand o noud pird, ed. ar fi incercat s otrdvscd. pe Golski, 11 aduce de pe corabie InapoL Frumusetea sa insd-I
scdpd. viata : trdi ca pagig al WT. Ibraim, in palatul acestuia din Constantinopole, pand pe la destituirea patronului sd. El se retrase atund
la bailul venetian, iar inimicii sI, agentil lul Movil, furd inselati prin

spanzurarea until presupus Bogdan, care fu ingropat cu pietate de

DOmna Maria. (1)

in 1597, trdia la Constantinopole un renegat venetian, Iusuf-bei.

QU adevkatul se'd nume Cievatelli. Iusuf avea la Venetia o fatd, anume

Elena, care trdia in mndstirea Corpus domini. Sdracd, ea nu cuget la cdsdtorie. Unchiul s insa, cumnatul luf Iusuf, seful Seraiului,
Omer-Aga, se gandl la o cdsaitorie intre Elena si Bogdan, pe 'care el
l'ar ajuth sd se facd. Domn. Tind'rul, care fugise atund din casa lu
Ibraim, sosi la Venetia, la 15 August si se intelese cu Elena, care
multami pentru acst fericire neasteptatd.
Trebuia insd. aprobarea dogelui, desis Elena nu era Inca* pro fesci.
Acst aprobare nu putt s'o capete. Bogdan fu zugrdvit Senatului
ca unul, ce a primit religia stapanilor sdi : casatorindu-se, void sa
piardd un suflet crestin. Bogdan se oferi in zadar sd lase pe Elena
la Venetia, in casa surorli sale, pand ce va cdp`etd. Domnia. Vicariul
patriarcal interveni, i fata lui Cievatelli, inzestratd de Republica', lud
numele calugdresc de Deodata. inteo scrisOre, prin care cere bani,
ea blestema pe Iusuf, eapostolul mahomedan si-si anuntd ultima hotdrire (15 Decembre 1599). (2) Tote stdruintele lu Omer-Aga furd zadarnice. (3) Pentru a mdgull pe acesta,
II al-Ma perspectiva stabilireI MI Bogdan in Moldova, pe care o cucerise. (20 Aprilie 1600). (4)

intaia Ord cand Bogdan apare cu numele schimbat e in 1600. Ambasadorul venetian vorbesce de un Stefan Bogdan ascuns la representantul Angliel si care nu e cleat fiul lui Iancu, despre care Walther spune acelasi lucru. Soli a boerimei moldovenesd anti-polone Ii
(1) Cf. Walther. p. 20-1; Hurmuzaki, III, p. 509-10. Schimbarea de Vizir s'ar fi
Mout, dup tablele hit Hammer, la 23 Octobre.
(2) Hurmuzaki, IV2, p. 241-2, 244, 245-7; III, p. 535, 637.
(3) Hurmuzaki, IV2, p. 247.

(4) Ibid., p. 21, 23. La 21 lanuarie 1600, Bogdan, fiul luI Ianety, era Inca la
Venetia.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

255

cereati de Domn in Octobre. Capu-Chehaiaua Hanu1u Ii sprijinea,

dar vrajmaia Caimacamului servi interesele 1u Ieremia Movila. (1)
In 1601, pretendentul pardsesce Constantinopolul pentru a merge in
Anglia. Gland Turcii I oferiail Moldova in Novembre, el lipsia din
ora. (2) Se int6rse, prin Venetia, in Julie 1602 i se ascunse iard0 la
ambasadorul engles. (3) Avea scrisori de la Elisabeta, pe care o servise in Flandra (4), dar nici un ban i nici un amic; cerii totu1 Moldova. Intre inimicii s'et era i Omer-Aga, furios cd-1 daduse multi bani
fara folos.
0 bucata de vreme, luptele dintre Buzesci i Simion aprinsera sperantele aventurierului. Cerii dintru Inti, fard s-1 capete, sprijinul

bailului Nani. (5) Radu Michnea fu preferat ins de Turd, apol, in

1604, cand acesta se intorsese fr succes, ambit pretendenti fura trimei spre castelul asiatic al Dardanelelor. Era la iciceput tinuti in
lanturi pe corabie i f6rte r tratati. (6)
Radu Michnea scapa din inchisre in Maiii, cand fu luat la sine de
Vizir. Cat despre Bogdan, Domnul Moldovei>> se imbracd femeesce

(1) Ibid., p. 300. Caimacam era atunci (din Martie) eunucul Hafiz-Ahmed-Pasa.
Hammer, Gesch. des osm. Reiches, IV, p. 303-4.
(2) Hurmuzaki, IV2, p. 44, No. XLIII. E absolut sigur ea aici se vorbesce de
Bogdan, fiul Sasului, cad Stefan Bogdan* e aratat ca avnd rude la Venetia (apparentato in Venezia).
(3) Hurmuzaki, n72, p. 262-3. Aid nenorocitul pretendent se chiam alt-fel: ell
principe March16 di Bogdania*. Cd. nu e vorba de vre-un Marcu 6re-care (nici nu
e de gandit la nepotul lui Michaid-Vitzul i fiul lui Cercel; acest Marcu adund. in
Maid trupe la Satu-Mare si se afla, in August, in Moldova, spre a se face Domn.
Cf. Hurmuzaki, IV, p. 326 si Supl. II2, p. 159-63, 192, 194), dovedesce faptul cd. bailul
vorbesce (loc. cit), despre inrudirea lui cu Joan Zane si despre o cOrta cu Omer-Aga,
care-I inaintase bani pentru casatoria cu zitella lui Iusuf-Cievatelli.
(4) V. nota preccdentd. A fost intrebuintat pOte la apOrarea Ostendei, al cdreia
asediu incepe in Iulie 1601 (Hugonis Grotii Anna les et historiae de rebus belgicis,
Amsterdam 1658, p. 583 si urm ).
(5) Hurmuzaki, IV2, p. 263. Inteo intrevedere, nptea, bailul sfhtui pe pretendent
s plece cat mai iute*. Alta data-1 d numai, ca rOspuns la discursurile sale optimiste, parole generali et officiose* (Iulie 1602). Ibid. Totusi numirea acestui Marchio, fiul reposatului Iancu* se credea posibild, la o nevoe mare*, in August. Marchio* era mai in virstd deck concurentul s'ed Radu Michnea (p. 265). In Septembre,

Turcii l'ar fi numit in Moldova, dacd ar fi isbutit candidatul lor pentru Muntenia
Radu (p. 267).

(6) Pretendentii furd Inchii intre 3 si 21 Februarie. Hurmuzaki, IV', p. 275, 276.

www.digibuc.ro

N. IORGA

256

fugl din castel in luna lui Julie 1606, dupa doi ani trecuti de captivitate. (1) In August al aceluiasi an, mOre Ieremia. (2)
Pretendentul fugise iarasi in Anglia, unde Iacob I succedase Elisabetel. De noul Rege e recomendat Stefan Bogdan> Electorului de
Brandenburg, la 15 Octobre 1607. (3) Trimetndu-si genealogia Inainte (4), el se presinta in Berlin ca mostenitor al obligatiunii lui Petru.
flares, la 12 Decembre 1607. Wolfgang, scrie el lui Ioachim-Frederic, e,
ca toff cei-lalti principi moldovenl, un sarlatan, si el, Bogdan, pOte
dovedi acsta cu marturif de patriarchl si de regi. N'are sinet, dar
ii pOte trirnete mai tarziil, daca Electorul tine un agent la Venetia. (5).
In calea spre Londra, Stefan Bogdan mai pusese la contributiune
pe Electorul Saxoniei, fata de care invocase comunitatea de religiune :
catolico-evangelich. (6) Imperatului II scrisese de mai multe oil. in
Iunie 1607, din Viena, unde astept eespuns trei luni de cjile, oferind
a cuceri singur, in persOna >, cele dou castele din Dardanele, cari ar
permite inchiderea Hotel turcesci in Marea-Negr a. si a plati, ajuns
Domn, un tribut anual de opt-0cl, i chiar o suta trel-cleci de mii
de lei Imperiului. Se intitula. : Don Stephano Bogdan Despot, liii al
lui Iancu Despot, Domn al Moldovei. (7)
Se intOrse in Orient, prin Venetia, in 1608, si se ascunse intr'un sat
de langa Constantinopole. Era singur : mamd-sa i trei surori: Elena,
Cneajna i Despina muriserd; re'masese in viata numal el si o a patra
sora, Voica. Ca de obiceiti, n'avea nici un ban. (8)
di

(1) Ibid., p. 284, 288.

(2) De apoplexie. Ibid., p. 289.

(3) Papiu, III, p. 49-50. Stefan Bogdan > se intilnise, de sigur, in Anglia, prin
August, cu cel dintift ambasador turc In acstd tara, Mustafa, care venia din
Francia, unde suferise grefi de Rime, (bucatele Francesilor Bind ash de amestecate
cu came de pore, incat nu put id le mnance. Ellis, Original letters illustrative
of english history, III, Londra 1824, p. 85-6.

(4) Publicata in Papiu, III, p. 46. Si din genealogie se vede ca avem a face cu
Bogdan Sasul, si nu cu adevdratul Stefan Bogdan. Cf. ibid., p. 45. Pentru cine ar ave
indoiald asupra faptuhii daca <Bogdan.> cu genealogia (trimsa inainte de sosirea
sa) e Stefan Bogdan, e decisiv faptul cd Stefan se numesce: descendent al lul Petru Rares (p. 51).

(6) Papiu, III, p. 50-1.

(6) lnedit. Scrigre fail data. In ea, (Stefan Bogdan declara e vrea s rmaie
pe langa Iacob I si vorbesee de serviciile ce a adus reginel Elisabeta.
(7) Hurmuzaki, IV, p. 415-6. Asupra castelelor pomenite, v. Narrazione di Francesco dalla Valle, Padovano, in Magyar Thrtnelmi Tdr, III, 1857, p. 16-7.
(8) Hurmuzaki, IV', p. 299.

www.digibuc.ro

PEETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

257

Din satul acela veth la Constantinopole, in casa ambasadorulth engles iardsi. (1) La 6 Octobre, el asista, impreund cu acesta i do): mag-

nap' poloni, la pranzul dat de Adam de Herberstein, ambasadorul

extraordinar al Imperatulth. Se intOrserd pe apd, in vre-o patru-spredece caice, cu sunete de trambite i surle. (2)
De acum incepe o luptd de tre l. ath de dile pentru stabilirea pretendentultif in Moldova. Agentul Movilescilor, Caraiman, lucrza cu
bath pentru indepartarea sail uciderea luT. Nisce Moldoveth, carT cereel pe Bogdan, maltratdza pe agent, sunt btuti solid si dusi. la Cele$pte-Turnuri ; doi dintre dInii, liberati, continua a merge la ambasador. De aici, o forte vehementa cOrta intre acesta si Vizir, care striga ecd Sultanul Ii va trimete in Anglia, legat la Regele s, ca sa.-1
taie capub. Caraiman e in sfarsit impuscat de vrasmasil sseil politicT
in Decembre 1609. (3)
Pe de and parte, Domnul Arddlulth infra' .in fOrte rele relatiuni cu
al Moldovel, Constantin Movild, II spanzurd ()meal, cere Voie Portil
sa-1 gonsch (31 Octobre 1609). In locul WA, de repetite on, Gavril Bathory propune pe Bogdan. Pentru a mantui intrigile, Vizirul cOrca s
prinda pe acest om indardtnic, faandu-se a goth pe agentil movilesd
si invitandu-1 la Bogdan-Sarai, in palatul Domnilor, ca unul ce e ales
in Moldova ; dar *tefan nu se insela (29 Maiil 1610). (4)
in 1611, Bthory navalesce in Muntenia si gonesce pe Radu erban, dar tam e data, nu luT $tefan, ci lul Radu Michnea (Februarie
1611). Bogdan astepta Moldova, de unde se audia. ca. Movild a fu(1) Nu sciii eine inlocui in acest post pe Henry Lello, care-I ocupd ccel putin
pand la 1605k. Ellis, III, p. 84.
(2) Bibl. regald publicd din Mnchen, ms. germ. 1277, f 89 Vo; alta copie in ms.
344 al Archivelor provinciale din Graz, fo 137 Vo.

(3) Hurmuzaki, IV', p. 302-6. Se liberase, de toti, cinci-clecI de Moldoveni, ca

multamita pentru sprijinul naval promis de ambaszdorul Angliei Turcilor : intre
dinii eraii insa. numal dol boeri pte (cf. ibid., p. 302 si 304). Mare-Vizir era, dupd
Hammer, Murad-Pasa (11 Decembre 1606-8 Septembre 1611). Pentru paharnicul
Caraiman, v. ed. V. A. Urechid a operelor lui Miron Costin, II, p. 578-82 ; p. 594,
nota 1; An. Ac. Rom., seria II, x, partea administratird. (1889), p. 28.
(4) Ibid., p. 305, 307-8, 308-9; cf. p. 303, No. CCCVI. Pe p. 308-9, e vorba si
de o cuinprare a mitropolitului Moldovei de catre Bogdan, pentru a otravi in impdrtdsanie pe Constantin Movild (e vorba de mitropolitul Tudosie Barbovski, precep-

torul de odatd al lui Stefan, fiul lui Petru-Schiopul? Cf. Erbiceanu, Ist. Mitr.
p. LVII si Vatra, I, p. 160). Lucrul nu arat s fie adevrat.
Analele A. R.

Tom. XIX.

Memoriile Seer. Istoriee.

www.digibuc.ro

17

51

14. toitGA

git. (1) La 29 Maui, principele ardeln Ii cere cu staruinta, ca s nu

cadd cele dou trl sub Po lonI: trimta-1 deci, cu buzduganul i cu
stgul, in Domnia Moldovel, cad n'a struit la nimeni cleat numai la
Prta. (2) Dar Turcii. Ii acusa ca a adapostit doi sclavI cu banI de furat, si trimit cusI sa-T prinda in casa ambasadoruldl, care refusa voia
de a cerceta (Iunie). (3) Incuragiati, Polonil cer in Septembre gonirea
sail uciderea turburatorilor de pace si indepartarea Omenilor ce yin sa
faca intrigI la Worth' : oferia solul lor multi banI pentru a aveh pe Bogdan. (4) indat sosesce alt sol ardeln (Novembre), dar Movila declara,
in acelasi timp, Ca e gata s alunge pe ImperialI, pentru folosul Portii,
pan in tainitele Ion). Acstd protestatiune de devotament nu-I folosesce mult, nu e vorba; dar eel ce-1 inlocul nu fu Bogdan, ci un pretins fril al lui Stefan Tomsa, care servise in Francia i fusese prisonier in cetatea spaniold Jaca, din Pirinei. Stefan Tomsa II plcal spre
Moldova la 9 Decembre .(5), i Polonil, earl se plansese printr'un ambasador special, Robert Cunningham, regeldi Iacob, capt rechemarea
ambasadorului regal pe langd Po'rta (Decembre). (6) Desperat, dup
staruinti asa de indelungate, Bogdan se infatiseza, in sfarsit, inaintea
Sultanuldi, cand acesta inergeh la Seraiul-Vechiil i oferd a se turcl.
(1) Hurmuzaki, nr2, p. 311-3; Supl. 11, p. 133-4. In Muntenia, doria s puie Bathory pe fratele sail nepotul s, ba chiar s'o pilstreze pentru sine, cas, and ar fi
strdmutat capitala celor done' provincli reunite la Sibiiti (p. 315).
(2) Scrisrea lui Gavril Bthory cdtre Caimacamul Iusuf-Paaa (Hurmuzaki, IV,
p. 444-5). Cf. IV', p. 316-9; Supl. P, p. 136.
(3) Hurmuzaki, Supl. 1,, p. 135.
(4) Ibid., 1V2, p. 332, 334. Fiind-ca paginatia volumului e greaitA, insemnam c e
vorba de N-rele CCCXXXV i CCCXXXVII. Cf. Supl. P, p. 138.
(5) Cf. ibid., p. 139 40; IV", 328-31, N-rele CCCXLXLII. Asupra legitiinitiI
pretentiunilor lui Stefan II Tomaa, v. Xenopol, III, p. 491-2. Publicarea hiss& de d-1
Ioan Bogdan, a testamentului lui Stefan I Tornaa (Hurmuzaki, Supl. IP, p. 238-41)
arat netemeinicia lor : sotia lui Tomaa se numie. Cambacia. ai nu Axinia, cum pretindek Domnul de la 1611, ai testamentul nu vorbesce de nici-un copil al lui Ste-

fan I, din orl-ce castorie sari relatiune nelegitim. De observat iarI c Regele
Poloniei spune limpede, intr'o scrisOre din 1612 : < noi asa am apucat, c Domnul
Tomaa [cel de la 1563] n'a avut nici-un fi (A. Fr., I, p. 184). Cf. Miron Costin, in
Kogdlnic'nu, ed. II, t. I, p. 261. Raisboiul intre Francia ai Spania, la care iea parte
Stefan II, e cel dintre anii 1595 ai 1598. Tomaa infra apoi in serviciul Imperialilor
contra Turcilor (Hurmuzaki, IV', No. CCCXLI). La Constantinopole, trAla in casa
Caimacamului Iusuf (loc. cit.).
(6) Cf. Hurmuzaki, IV', p. 319, No. CCCXXVII i docurnentul publicat de mine
in Arch. soc. sc. si lit. din Iasi; IV, p. 109-10; Apendice, No. II. Pentru rechemarea
ambasadorului, v. Hurmuzaki, IV', p. 331, No. CCCXLIII i Supl. P, p. 140.

www.digibuc.ro

PA1TE1+7DENV DOMNESCT iN SECOLIIL AL ICNTI-ItAt

250

Sprijinit de Capudan-Paa, el e numit, indat6 dui:06 acsta, sangiac de

Prisren, in Albania, apol de Brusa (Martie 1612), unde renegatul

Ahmed visa odat reunirea celor dou OA sub un beglerbeg musulman, care ar fi el. (1) Restul vietiT celui mal struitor dintre pretendentil la tronul ferilor romnesci ne este cu totul necunoscut. Cnd
sangiacul Ahmed Ii sfaxi dilele obscure i acoperite cu ruine, cu
dinsul se stinse ultima mladitd bArbkscA a lul.
(1) Cf. Hurmuzaki, 1V2, p, 332, 338, 340; Supl.

p. 144.

www.digibuc.ro

tefan-cel-Mare.

ADAUSURI.
Domnul Joan Bogdan bine-voind sA-mi puie la dispositiune extractele luate de d-sa dupA documentele slavo-romAne din Brasov, pot in-

tregl in chip insemnat cele spuse mai sus despre dol pretendenti:
Mircea, fiul lui Mihnea si, mai ales, Bdica-Voevod. Acesta din urmA,

asa de vag, dupd singurele date ce se aflA in socotelile Brasovului

si in cronicele muntenesci, castigA o fisionomie a sa si dobAndesce o
istorie proprie.
I. Mircea, flu! lul Mi lima.

La mrtea sa, Mihnea-cel-Rell era casAtorit cu Voica, despre care

s'a vorbit si inainte. (1) Din altd cAsAtorie sag dinteo relatiune nelegitirnA insA, se nAscuse Mircea, pretendentul din 1511-1522. In adever, cand, dupd mrtea sotului el, Voica izbutl sA capete de la Rege

ordinul de a i se libera nisce cesci de argint, comandate de fostul

Domn in Brasov, guvernul orasului obiectd cA ordinul regal vorbesce
de mama lui Mircea , ceea ce nu era dinsa. Voica recunoscg faptul,
mArginindu-se a spune ca relatiunile dintre ea si tinerul Voevod erag
cele de iubire dintre mamA si fig. De si nu este nAscut din trupul
meg , scrie 'Minna vdduvA, dar il iubesc ca pe fiul meg si el me
iubesce tot asa . (2) Brasovenil cedara acestor protestAri si dAdurA
Voicel dou-deci si trel din cele doue-deci si patru de cescl, menite
(1) P. 208.

(2) Resumat al doeumentului 546 din Brapv (resurnatele sunt fdeute dup originale de d-1 Bogdan).

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

2,61

se face parte din zestrea Domnitei Ruxanda, care se merite cu logofetul Dragomir. (1) Dupe Olahus, o and fate a lui. Mihnea s'ar fi maritat cu Domnul Moldovel (?). (2) In sfersit, Neagoe Basarab se plan-

ge, intr'o scrisere nedatate care magistratii din Brasov, c nisce pribegi hoti de cal s'ar fi refugiat in tara lor, pe lenge Milos, fiul hal
Mihnea. (3)
Mircea incerce, in 1511, o nevelire in Tara-Romanesca. (4) Dintre
documentele din Brasov, privitere la dinsul, done se refere de sigur
la acest d'inteill tentative. Inteunul, pretendentul cere Voicei 300.000
de aspri pentru a trece in Muntenia, unde e cerut de tare, care 1-ar
primi, mecar o sutd de emeni se OA ; are, in special, pentru dinsul
pe boercl Stoica vornicul, ce mersese la regele Vladislav pentru struinti, pe cumnatul seil, logofetul Dragomir, pe un Radu si altii; Secuff il indemnail se-si cerce norocul, si are sciinta ce. Regele, care lip-

sesce din Ardl, unde nu se va interce decet intr'un an, nu 1-ar desaprobe. (5) In a doua, arate mamei sale vitrege a.' a esit din Brasov pane la Cohalm, cu toti fecioriff , adecd probabil ostasii nimitt,
si o asigure, cerendu-1 rugeciunile pentru izbende, ce, izbutind, o va
cinsti. ca odat reposatul ei sot, Mihnea. (6) Pete se fie tot din 1511

si scriserea prin care Mircea rege pe Brasoveni a incredinth lucrurile sale Voicei. (7)

Intors in Brasov, pretendentul fu strdmutat cu sila la Buda, de

unde, in 1512, 1-am vclut fugind la Ciceii. (8) 0 scrisere a lui, prin
care asigure pe BrasovenT ce. lanes Voevod , adece. Zapolya, i-ar fi
dat la dinsii arme, ce-I sunt de nevoe, e datat din Cetatea-de-Balt,
22 Ianuarie, pete 1513. (9)
Am citat in memoriii raportul venetian care dovedesce ca Mehemet-

beiii Basarab a avut, in 1521, ideia de a sprijini causa pribeaguldi

Mircea, pe care 1-ar fi adus chiar in tare. (10) As lega de aceste ulti(1) Doc. din Brapv, No. 320 (7 Septembre 1511) (chitanta Voice1). Cf. mai sus, p. 208.

(2) Hungaria et Attila, ed. Kollar, Viena, 1763, p. 57.

(3) Doc. din Brapv, No. 14.
(4) Mat sus, p. 208 ; Engel, o. c., p. 197.
(5) Doe. din Brapv, No. 18; Sbornicul bulgar pe 1896, p. 97. Cf. Fessler, o. c.,
III, p. 290.
(6) Doc. din Braov, No. 14; Sborn., p. 98.
(7) Doc. din Brapv, No. 22.
(8) Mai sus, p. 208.
(9) Doc. din Braov, No. 13; Sborn., p. 99.
(10) Mai sus, p. 208-9.

www.digibuc.ro

262

N. IORGA

ma incercare a lui Mircea cunoscutd pand acum scrisOrea prin care

el face propuneri de pace Brasovenilor, fatd cu cart Turcil i-ar fi ldsat
mand liberd, promitend a le cdpt de la acesti din urma situatiunea
ce avea Brasovul sub fratele si Radu , ceea ce e nouti enigma. (1)
Ar fi pdte databild In acest an si scrisrea prin care Marele-Vornic Stnil cere Brawvenilor a lega relatiuni cu noul Domn cretin , Mir-

cea. (2) Cre,stindtalea pare sd fi devenit un titlu pentru vindtorii de

corOna pe vremea lui Mehemet-beiti.

In sfarsit, scrisori mai putin insemnate, i fdrd criteriti sigur cronologic, adresate tot de Mircea Brasovenilor, cuprind asigurart de prietenie, multdrniri pentru noutdti, reclamatiuni de pribegi, Mrginenit , Danciul , cu care e gata sd se impace, cad: 1-a ertat
daraveri
comerciale si de altd naturd. (3)
Bildica-Voevod.

Documentele slave din Brasov ne spun intaiii eine era Bdica. Chro-

nicile muntene aratd cd efemerul Domn de trei luni de dile era v6r
primar cu Preda, tutorul i frd indoiald unchiul de pe tat al lui
Teodosie. (4) Dar nu nurnat chronicile, carl sunt une-ori de o remarcabila exactitate. D-1 Tocilescu pomenesce, in monografia sa asupra
mndstirei de la Curtea de Arges, dupd un document inedit probabil,
cumprarea mosiilor Topana i Neacsul, ale mandstirii, de Neagoe de
la vOrul s Badea postelnicul , cu pretul de 14.000 de aspri turcesci, in 1519. (5)

ScrisOrea prin care boerii munteni vestesc guvernului din Brasov

alegerea Jul Bddica Radul Voevod, Ii recomandd ca fiind fiul lui
Radu . (6) Al lui Radu de la Afumati, evident c nu, cad contra lui

se fdeea doar miscarea, si apoi acest Radu era prea tinr. Rmane
Radu-cel-Mare, ultimul Radu precedent. Si, in adevOr, scrisOrea din
(1) Doc. din Brasov, No. 20; Sborn., p. 98.
(2) Doc. din Brasov, No. 574.
(3) Doc. din Brasov, No. 16, 17, 19, 23, 24; Sborn., p. 96. Fiind ins cu date

lunare de la Novembre la Aprilie, s'ar potrivi mai degrab cu timpul cnd Mircea a putut fi in tura' la 1521 2.
(4) V. p. 210.

(5) 0. c., p. 41. Dar cf mai sus, in meinoriu, p. 211.

(6) Doc. din Brasov, No. 651.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI iN SECOLUL AL XVI-LEA.

263

9 Ianuarie (1524) a lust Bdica Radul Voevod (1) catre Brasoveni

spune lmurit ca el e fiul lul Radu Voevod cel Batran [spre distincthine de actualul Radu Voevod, dP la Afumati], fiul Caluggrului). (2)
tns e stabilit c Radu-cel-Mare era fiul lui Vlad Calugrul. (3) Mr-,

direa lul Bdica Radu cu Basarabescii, calitatea4 de vOr primar al

fratilor Neagoe i Preda, trebue explicat prin femet
ehronicile muntenesci, earl atribue lui Badica uciderea dubiosului
Radu Calugrul, II dail cu acest prilej titlul de Comis. (4) Comis il nu-

i o scrisre a until Sava din Tergovisce catre pargaril din

Brasov, scrisre care vorbesce de un brag al lui Mehemet, Ohl de
mesce

boerii earl aii fost cu el, si anume boerul Bdica Comisul, nptea, cand
dormia . (5) Badica, in dregatoril Inca de sub Radu, a fost, in timpul Domniei lui Neagoe, Mare-Postelnic, si cu ac6st dregatorie il intalnim in documente de-ale acestuia, din anii 1516-20, ca Badea
sag chiar cBadica . (6)
In imprejurar i. si din cause necunoscute, fiul de Domn adevrat
trecii in Ardl. Probabil el e acel Badea vornic , care cere, impreunh
cu logoftul Stoican i OW, un adapost Brasovenilor. Doresc a fi liberi

s plece child si undo vor vol; pargaril sa' intervie pentru a se incuviinta acest adapost pe langd Iosa de Som, caruia i-ag scris .si el. (7)
(I) Doc. din Brasov, No. 316, Monograma lui 'Arta nutnal numele de Radu.
(2) Doc. din Brasov, No. 316.
(3) Xenopol, II, p. 464. Asupra fratiel mi neaperate en Mihnea, v. Mem. Ac. Rom.,
sect. ist., seria II, xviii, p. 2, nota 1 i, mai sus, p. 209. Scrisrea prin care Radu
se plnge Brasovenilor c retin pe vrajmasul s6u Mihnea), n'ar fi o piedica (doe.
din Brasov, No. 272).
(4) V. mai sus, p. 210.

(5) Mehemet e Mehemet-beg, in tabara :chruia a fost un timp Badica Doc. din
Brasov, No. 537 (resumat al d-lui Bogdan).
(6) Bibl. Acad. Rom., doc. 163/XX, 217 XX, 34 IX; Hurniuzaki, Doc., 113, 339 si

urm. Numele de Badea era insa obicinuit pe acest timp, ash in cat, dupa mrtea
lui Badica, gasim Inca destui aBadea > in documentele muntene (v. Bibl. Ac. Rom.,
doc. 282/XX, 332/XXIX; Agura i Miletici, in Sbornicul bulgar pe 1893, p. 352 si
urm.; Aricescu, No. 1191; doe. din Brasov, No.; 268). De sigur, e un altul Bade
Cotescul trimes inteun rand Brasovenilor de Basarab III (Doc. din Brasov,
No. 42). 0 scrisre a lui Basarab numesce pe Badica, trimes la Brasov cu Dra-

ghici Sptarul, Vornic (ibid., No. 123).

(7) Doc. din Brasov, No. 532. Iutre ei Draghici (v. nota precedenta) i Calota (v.

Mem. Ac. Rom., sect. ist., ser. II, XVIII, p. 9). Pentru Stoican, v. mai sus, p 207,
nota 8. Dar s'ar putek ca documentul sa fie din 1508, and Iosa era in Ardel (Engel,
Gesch der Walachey, p. 192). V. Sbornicul, 1.

C.

www.digibuc.ro

264

N. IORGA

L-am vut in Brasov la 20 Octobre 1523.

Va fi trecut muntii indata, pentru ndvalirea pe care la acea data o
pregatia. Radu de la Afumati era pribeg in Ardl, si Turcii pusese
Domn pe Vladislav, care so impaca indata cu Unguril. (1) Parvulescii,
partida basarabsca, i se inchinase, cu seful ei, Banul Parvu, in frunte. (2) Aceiasi partida ridica insa in curand stdgul rscrilei si procla-

ma pe noul Radu Voevod , Bdica.

La 30 Novembre, de sigur 1523, boerii partisani ai noului Domn
scriti Brasovenilor, anuntandu-le schimbarea. Vladislav era pus de
Turd si ei isi simtiail deci, ca prieteni al crestinilor, capetele amenintate. Radu, fiii. de Domn, pe care 1-ail ales, a jurat credinta Rege-

lui si a captat si pace de la Turd. Brasovenil sa nu mai tie (led la

dinsii pe cel-lalt Radu, cad alt-fel nu vor avea, pace cu Tara-Romane'sca si ei, boerii, vor face ce sciti. (3) As crede ca Bdica insusi e
acel Radu Voevod , care scrie, la 29 Novembre (1523), pentru a da
scire guvernului din Brasov ca Turd '. i-ail acordat stgul si a le fagadui aceiasi prietenie si fratie pe care o avuse cu dinsil predecesorii set (4)
La 9 Decembre urmator, boerii lui Badica, auclind ca. Brasovenil
trimet in tara pe Radu de la Afumati, scriil din noil pargarilor, amenintandu-1 ca se vor inchina Turcilor. Pe Vladislav il primise Domn
de la Zapolya, fiind-cal-1 vedeati gospodar romanesc , dar el s'a aretat nevrednic de Domnie, cad nu era crestin, ci pagan, si zalud, si
vrajmas capetelor nOstre . Ail trebuit, prin urmare, sa ridice in scaun
pe un fiii de Domn si crestin autentic, precum e Bdica, vasalul Ungariei si aliatul Regatului contra Turcilor. (5)
Bdica nu vedea ins tronul sOil, de dou on i. vasal, inteo tall corn-

plet pustiita, amenintat de un singur rival. In Mehedinti, apru altul. El trimise in potriva-i pe Parvu cu curtenii, si noul pretendent,
anonim acesta, inghitit cu total de uitare, isi perdu Ostea si capul.
Speta de triurnfaltor, care era Bddica, trimese, la 7 Decembre, vestea
ispravei sale la Brasov, prin Rai:: lu postelnicul. (6)

Un adversar mai serios era ins Radu de la Afumati, care scia sa

(1) V. p. 208.

(2) Anon. Rom., in Magasin, IV, p. 270; Constantin C5pitanul, ibid., I, p. 165.
(3) Doc. din Brasov, No. 667.
(4) Doc. din Brasov, No. 279.
(5) Doc. din Brasov, No. 651.
(6) Doc. din Brasov, No. 284.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

265

se bat. La vestea sosirel acestuia In arA, cBAdica Radul Voevoth

scrise iarAsi (9 Ianuarie [1524]) Brasovenilor cu plangeri, explicAnd ale-

gerea sa ca Domn de boeril cei bAtrAni i amintind cA s'a inchinat

Ungurilor si lui ZApolya, care ar vre sa-1 mentie. Spusa vrAjmasului su, ca el, BAdica, a chemat pe Turd: e falsA : Turcil a venit singuri. (1)
Asigurdrile ce BAdica trimetea In AMdl nu-1 impedicara, firesce, de

a strui pentru neap'erata recunscere la Birth si de a cere ajutOre

de la Turci. Intr'o scrisOre din Ianuarie, probabil, Radu de la Mumap'. aratA CA <Bade, cu PArvulescil i putini Turd, se impotrivesc
restabilirei sale i cA cel d'intaiii se laudd cA-1 va goni. cu sangiacil
din Vidin i Nicopole pana. la Brasov. Cere deci a se trimete la RucAr
puscasii i voinicii> pentru a se impedech invasiunea. (2)
0 intimplare neasteptat mAntul temerile si frAmAntArile. Turcii IT
pusese in minte sal facA linisce, tAind pe top' pretendentii, pe prieteni
si pe dusmani, pe cei trim* de Zapolya i pe cei ce-si aveati nddej-

dea in sangiaci. La 27 Tanuarie, Ra lit de la Afumati scri din Tergovisce la Brasov, cd a scApat de Badica. Acesta, care trimesese la
POrtA pentru stg dup vechiul obiceiil, cum scria insusi la 9 Ianuarie
and cA tuiurile sosesc, eI cu bucurie inaintea trimesului
4aruluI i f ucis, impreun cu dece din boeril si. Uciga0i "indemnail pe eel r'emasi sA mrgA spre a lila din Ardl pe Domnul intArit
de Sultan; dar Radu n'avfi curaj s incerce buna-credintA turcdscA,
ci rugA stAruitor pe Brasoveni sd-1 ajute, amenintandu-1 cA alt-fel las
pe crestini. (3)
La 2 Februarie, el dedea sciri mai amAnuntite, reinoind cererile sale

de ajutor: capetele lui Bdica si a doi boeri fusese trimese la Constantinopole, corpul bietului Dorun mAcelArit gAsise loc de odihnd in
sepultura princiarA a Ddlului. Boerii rmasi cu clile fugise la PArvu,
autorul acestui incident cu sfarsit tragic. Executorii poruncilor Sulta-

nului se intrserd la Giurgiu, unde incercar in zadar s ispitscA

pe Radu de la Afumati. (4)
Amnuntele date de documentele brasovene asupra sfarsitului lui
Badica ne orienteza in povestirea confusd a Ragusanului Bocignoli,
publicat de del Chiaro, si ne face sai putem atribui pretendentului
(1) Doc. din Braov, No. 316.
(2) Fara data. Doc. din Braov, No. 226.
(3) Doc. din Bravw, No. 311.
(4) Doe. din Braov, No. 282.

www.digibuc.ro

266

N. IORGA

nostru pasagiul ce urmezd. Ii dail dupa traducerea lui Sincal, care

reproduce, in romandsca sa stangace, naivitatea originalului:
Muntenii, lepedand pe voivodul [Vladislav] cel de imperatul turcesc trimes, pun pe un altul [Badica] In locul lui. Ce, bine ea nu i-au
caclut la inima impratului Soliman II, totusi (dOra asa poftind timpul) nu
aretat neplacerea, ci indata a trimes in Tara-Bornanesca un sol, cu trei sute de calareti, si ail trimes stemele cele de Dornnie la Voevodul cel de curnd ales, adeca buzduganul, stegul, carele
e facut cu o co"da de cal, si cuca. Solul acesta, sosind In Tara-Romanescg, se primesce cu Vita cinstea de Voevod, dar, cand se facea, inaintea boerilor si a norodului celor adunati, a pune cuca pe capul Voevodului, Ii lovesce pe acesta in cap cu buzduganul si-1 omOra, precum
Ii fusese poruncit de imperatul turcesc. Cei-lalti Turd, nvlind asupra boerilor, pe multi dintre dinsii a sugrumat, apoi, incalecand, a
fugit, in cetatea ce este facuta pe termul Dunrii, adeca in Giurgiu. (1)
In 1525, Radu de la Afumati anunta, prin dol soli, Brasovenilor c.
s'a intors de la POrta < ulraven>, cu daruri, i ct domnesce. (2)
III. Marco-Voevod.

Existenta unui Marco, fiul lui Petru de la Arges (1534-1541; sporadic) e adeverit de inscriptiuni. (3) Avem scrisOrea prin care Radu
[Paisie] cere de la judetul Brasovului, <Tos [Fuchs1 Hangs , pe doc-

torul Gherghe pentru fiul seu greil bolnav, Marco. (4) Pe de altd
parte, tot intre documentele slave din Brasov, e unul emanat de la Io
Marco Voevod i Dornn romanesc , prin care acesta arata Brasovenilor

c trimete la Secui, pentru nisce afaceri ale sale, pe Roman diacull,. (5) E un Domn sag un pretendent, rasarit o clipa intr'un capet de tara ? Si, mai ales, e fiul citat al lui Paisie, al lui Petru, sau,
(1) Del Chiaro, P. 114-7 si aici, Apendice, No. IV; Sincai, III, p. 233.
(2) Doc. din Brasov, No. 228.
(3) Stefulescu, Tismana (Thrgu-Jiu, 1896), p. 96-7; Engel, Gesch. der Walachey,
p. 215; An. rom., p. 271--2; Constantin Capitanul, p. 176. Pentru Petru de la Arges, cf. Bethlen, I, p. 222; Olahus, Hungaria et Attila (Viena 1763), P. 58; Venelin,
p. 159-61, 163-5; Sbornicul bulgar, IX (1893), P. 355 si urn. Descendenla acestui
fiti al rudei lui Olahus, Stanciu, in vol. precedent al Analelor, p. 2.
(4) Doc. din Brasov, No. 296. Cf. Sborn. pe 1896, p. 96; Rechv. der St. Kronstadt, II (Brasov 1889), p. 383, 652.
(5) Doc. din Brasov, No, 315; Sborn., p. 99.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

267

cum s'ar put fOrte bine, Marco, fiul lui Cercel, de care a fost vorba
mai sus? (1)
La p. 209, nota 7.

Radu Calugarul e mentionat intr'un document intern, publicat de

d-1 Hasdeil (2), si acsta ar fi, evident, o dovadd sigurd a existentei
sale. Anume, Mihnea-cel-RM intaresce, la 12 Octobre 1586, rnandstirii

Vierosul dania de trei sate facuth de Ivascu Golescu, earl trel sate
fusese castigate de tatal acestui boer, Radu Clucerul, prin vitejia sa
in lupta de la Fantana Tiganului, purtata de Radu Vodd Calugarul>
contra lui Stroe pribegul. Radu Voda era un om recunosctor, caci
mai dadii Clucerului, la nunta lul cu Cap lea, un sat cumpOrat de el
cu 30.000 de aspri. (3)
Numai cat acest < Radu Calugarub, prietenul i protectorul Golescilor, e Radu Paisie. Navalirea ml Stroe s'a intimplat, dupd chronici (4),
prin 1534, si in 1546 el resplatI pe Radu Clucerul (atunci vistier) pentru

purtarea-I in intaia lupta cu pribegii,lupta pe care Domnul operdit

si fugi la Turcii din Turnu, dandu-I mai multe alte mosii. (5)
Deci, pand acum, i dup cat sci, un Radu Calugarul, rival al lui
Preda i omorit de Badica, nu se and aiurea decat in chronici, earl
au dedublat pe Radu Paisie Calugrul, atrase de o posibila pomenire,
in 1521, a autenticului Dragomir Calugarul, ca Domn probabil Vlad;
calugar pe care II pomenesce i Teodosie, intr'o scrisOre catre Brasoveni, ca vrajmasul nostru Calugrul ). (6)

(I) V. p. 255, nota 3.

(2) Arch. ist., II, p. 67-9.

(3) Columna 1u1 Traian, I (1870), No. 49. Caplea, care trai Inca la 1570, ava
cu Radu dot' fil, pe Marele-Logoft Ivascu i Clucerul Albu din 1571-2. Fiul lui
Ivascu, Vlad, mai targliii postelnic, fu botezat de Alexandru II, care-i dada la botez satul Rumanesci. Cf. doc. citat i Columna, an. citat, No. 19 si 44; Aricescu, o. c ,
No. 1440, 1590. Numele de Caplea era obicinuit pe acest timp (v. Venelin, o. c., p.
189-90, etc.).
(4) Anonirnul romanesc, in Magasin, IV, p. 272 si Constantin Cdpitanul, ibid., I,
p. 169.

(5) Arch. ist.,

p. 49.

i Radu
de la Afurnali (cf. Bibl. Acad. Rom., doc. 282/XX, 20 Iulie 1536 si 332/XXIX, 24 Ju-

(6) Doc. din Brasov, No. 313. Radu Paisie e Radu, fiul lui Radu, ca

lie 1552).

www.digibuc.ro

N. lORGA

268

La p. 245, nota 3.

Mama lin Aron e ingropat la Petrauti lngh Sucva, cum hilt comunicd d-1 D. Onciul. Pe piatra mormintalg, se cetesc cdte-vh rnduri
slavone, care sun, in traducere : <do Aron Voevod... prea-iubitel sale
mame DOmnel.... (neinteles), din Sucva... (neinteles), an. 7103 [1594],
luna D[ecembre] 14 dile si s'a ingropat... (neinteles). (1)
(1) lw CIpoti

opr

AILIA

EOfRO[Adj... RS3A101;Alli1H AUTFI CR0111 KWlirliHR

A. Al An

I-1

ROUEN...

www.digibuc.ro

IFRI.Ce-14.4E

(sic)

OT GEMARt... R ATO

Documentele inedite intrebuintate in acest studiti. vor aphre'a in colectiunea Hurmuzaki, vol. XI (sub pres6). Dm aid ins dolfe, earl ail
fost tiOrite, dar cu.. gresali ce fac folositOre o retipArire.
I.

Johann Bogdan, vonn Gottes Gnaden geborner Furst der Moldaw unnd
der Ritterschafft inn Franckreich verwandt. Nach Entpietung seines freundtlichen Grusses, thuen Kundt hiemit E. E. unnd wollachtbaren Wissheitenn,
welcher massen der grossturckisch Kayser Ihre Fiirstliche Gnade mit gegebenem freien Glaidt .hab zu sich beruffen, dieselbe auff des Konnigs inn
Franckreich vleissige Recommendation inn Ihr Furstenthumb Moldavim,
daraus ilua seine Veinde vertrieben, wiederumb einzuseczenn, wie das erscheint aus Ihrer Kniglichen Majestt Certification. Dieweil aber, durch

vielen Krigen, Ihre Knigliche Majestt verhindert wordenn, Ihrer Fiirstlichen Gnade Rais mit einem zugegebenem Ambassadorn unnd nodtwendigenn Viatico zu befurdern, seind Ihre Fiirstliche Gnade verursacht
wordenn die christliche Potentaten, Fursten unud der loblichenn Stedte
Burgermeister und Redt umb die behulffliche Handt zu bittenn. Hiezwischen werden Ihre Fiirstliche Gnade auff dem Weg mitt leiblicher Schwa cheit befallenn unnd zu Hamburgk ann die neun Monaten auffgehalten,
dadurch sie inn die eusserste Nodt gerathen. Als gelangt Ihrer Furst lichen
Gnade demuetigs Begherenn an E. E. und wollachtbare Wissheiten, Sie
wollen ihr aus christlicher Barmherczigkeit, lehenweis oder wie sonsten das
gefellig, mit einer Stewr zu Hu lff kommen, und seind Ihre Fiirstliche Gnade,
da sie der almechtige Gott dermaeln eins zu ihren verhofftem Furstenthumb
wider verhelf en, solchs mit Danck zu restituirenn erpietig, unnd will hiezwischen fur E. E. unnd wolachtbaren Wissheiten.langes Lebenn unnd gluckselige Regirung Gott denn allmechtigenn bittenn. Datum a Brunsvy, le 21
septembre 1599.
Dominationum Vcstrarum

Amicus deditissimus

Jon Bogdan.
(Orig. la BHA. Ac. Romne, vitrind; Hurmuzaki, 1112, p. 436--7.)

www.digibuc.ro

270

N. IORGA

Iacobus, Dei gratia Magna Britannia, Francia et Hibernia rex, fidei defensor, etc. Serenissimo principi ac domino Sigismundo tertio, eadem gratia
regi Po Ionia, magno duci Lituaniae, Russia, Prussia, Masovia, Samogitia,
Livonia, etc., necnon Suecorum, Gottorum, Vandalorumque ereditario regi,
consanguineo, affini et fratri nostro charissimo, salutem et felicitatem. Serenissime rex, frater et amice noster charissime. Litteras vestras per aulicum
vestrurn Robertum Cumingham accepimus, intelleximus ex Hs ea qua de

principe Moldavia nos rogatis; qua cum et prioribus litteris rogassetis,

nos vestra postulationi ea respondimus qua nunc etiam responderi aqua
nobis videntur : nos, cum primum in gratiam principis moldaviensis litteras dedimus, non suspicari potuisse earn rem ad vos pertinere, tantummodo
calamitate principis afflicti commotos, et scripsisse benevolas litteras ad
eos qui fortunam eius iuvare possent et in impendia eius pecuniam aliquam
erogasse. Deinceps neque ille nos ultra postulavit, neque profectum est a
nobis aliud quicquam. Qua cum ita sint, minime dubitamus Serenitatem
Vestram existimaturam id quod egimus optima nostra necessitudini, principum omnium consuetudini convenire, quorum exemplo usi sumus plurimorum, qui sui ordinis Tiros fortuna perculsos ope et consilio suo iuvare

pro laude semper duxerunt ; amicitiam vero nostram mutuam subditorumque nostrorum invicem commercium nos ubique ut sarta tectaque maneant diligentissime curaturos Serenitas lrestra certo sibi persuadeat. Datum in palatio nostro Westmonasterii, 24 die Iunii, anno Domini 1610.
Serenitatis Vestrw frater amantissirnus

lacobus Rex.
(Oxford, BUR. Bodleiana, ins. 1729, p. 110; Arch. soc. sc. i. lit. din Idyl, IV, p. 109-10.)

Extrag din Ungrisches Magazin partea din documentul german

(sic) al lui Nicolae Basarab, pe care o reproduce Seyvert (Siebenbargische Briefe, XIII: Von dem walachischen Wappen). 1Magasinul

e destul de rar, pentru ca reproducerea s fie indrepfatit.

Nmlich, einen gleichgethellten Schild, dessen Vordertheil wieder in

gleiche Theile getheilet seyn soll ; in dessen Obertheile der Kopf eines
schwarzen Raben, der im Schnabel ein goldenes Kreutz halt in einem
weissen oder silbernen Felde; im Untertheile, in einem gelben oder goldenen Felde die Pfrunde eines Lwen, so schwarz ist, welche von dem
ganzen Lwen (der das Wappen unseres Fiirstenthums Transalpina ist)
genommen worden. In dem andern Theile soll das Wappen der Mark-

www.digibuc.ro

PRETENDENTi DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

271

graffschaft Jalonitz seyn, welches wir ihm gleichfalls, wie unten zu vernehmen, verliehen haben: nmlich ein der Qweere nach fliessendes Wasser, in seiner natiirlichen Farbe, in einem himmelblauen Fe 1de, aus welchem Wasser eine goldene, um die Spitzen mit goklenen Zetteln gezierte
Koppie hervorkmmt ; iiber dem Schilde aber, eM offener Helm, dessen
Decken zur rechten Hand Schwarz und. Silber, zur linken mit Gold und
Himmelblau gewirkt sind; auf dem Helm aber, zwey Cypressenbume, in
ihrer natiirlichen Farbe.... (1)
IV.

Din aceea0 caus6 de raritate a tip6riturel, daii, in dal-sit, importanta scrisre a luI Michail Bocignoli (2), din Ragusa, cAtre secretarul
lu Carol-Quintul, Gerard Plania (29 Iunie 1524). 0 extrag din Del
Chiaro, p. 111 i urm., care a tradus-o din latinesce.

... [I Valacchi], nazione d'ingegno rozzo ed incolto e non dissimile da'

suoi armenti; n attende all' arte militare, n alla cura de' publici affari;
amatori delle risse e delle discordie, a segno tale che per lo pia non si
astengono (3) dalla strage de' suoi principi; dal che n'e seguito che, sendo
tributari de' soli Ungheri, son divenuti non solamente tributari, ma sudditi de' Turchi... Fli gi tr di loro un principe (chiamasi da loro voivoda), ii cui nome era Dragolo; uomo coraggioso e ben perito nelle cose
militari. Questi, non solo difendeva bravamente le cose sue; ma, nel tempo
d'inverno, sendo agghiacciato il Danubio, come ordinariarnente succede,

assaliva i confini de' Turchi e inettevali a ferro e fuoco. Del che sdegnato Maometto, bisavo di Solimano, moderno imperadore de' Turchi, per
vendicar le ingiurie, passando ii Danubio, entr nella Valachia: Dragolo
non andogli incontro, imperciocch avea dalle campagne e da' villaggi fatto

ritirare in foltissimi boschi circondati di paludi, non solamente gli uomini e gli armenti, ma eziandio tutte le cose necessarie, a segno tale die
l'esercito de' Turchi dovea portarsi d'altronde ci che al vitto eragli bisognevole. Ma ii suddetto Dragolo con alquanti cavalleggieri, spesse volte
in tempo di notte, per lo pill anco di giorno, per sentieri e stradelle a lui
(1) E pkat ea Seyvert nu arat unde a vedut diploma, careia deci nu i se pte
d de urma, de0 ar fi a. de interesant s'o cunOscem intrg;i.
(2) Boccignoli-i saa Bucignoli-i (Buzignoli ; slay.: Bocinich, Manatich) eraft o mare
familie ragusana. In 1403, Marin era rector al Republicei ; intalnim pe un alt Bucignoli, Michail, in 1445 (Gelcich i Thallczy, Diplomatctrium relationum reipu-

blicae ragusinae cum regno Hungariae, Budapesta, 1887, P. 103; Jirei:ek, Cnomeming
('pnean, in Cuomenna-ul Academiel serbesci, XI, Belgrad, 1892, p. 85).
(3) In Del Chiaro cattengono .

www.digibuc.ro

272

N. TORGA

note, usciva dalle selve e sorprendeva molti di quei Turchi, che erano a
foraggio o che si eran allontanati dal loro accampamento. Al le volte gli assaliva tutti, allorch meno se l'aspettavano e, uccisine molti, sinchse si riducevano insieme, di nuovo si rifugiava ne' boschi, n permetteva al nemico
di attaccar la zuffa con condizioni uguali. Laonde Maometto, a cui manca-

vano i viveri per l'esercito e che non voleva, con grandissimo pericolo
della sua gente, assalir Dragolo rinchiuso ne' boscM, avendo perduti molti
de' suoi, fit costretto, senza preda e senza vittoria, di ritornarsene per dove
era venuto. Ma i nobili valachi, liberati dal timor del nemico, dimenticati
del benefizio ricevuto da Dragolo, incominciarono a tramare perversi consign per la morte di lui. Detestavano la milizia, lodavano i Turchi, biasimavano le azioni di Dragolo, dicevano che la vittoria un giorno sarebbe

stata di maggior pregiudizio a i vincitori che a i vinti, asserivano che

non potevan soffrire di aver nemici i Turchi e risolverono di far amicizia con esso loro, mediante anche ii tributo. Dragolo all' incontro sforzasi di persuader loro che non dirnandin la pace da' vinti, che difendan
se stessi e le cose sue con le armi, che vivano in liberta e, finalmente,
che, sinch' egli fosse vivuto, non averia permesso giammai che la Valachia fosse tributaria del Turco. Persistendo ess o in questa opinione,
vien trucidato insidiosamente da' nobili valachi, e in di lui luogo ne vien
sostituito un altro, Costui compr la pace da' Turchi, mediante l'annuo
tributo di dodici mila ungheri d'oro. I figliuoli di Dragolo e molti suoi
partigiani rifugiaronsi al Turco, da cui molto benignamente accolti, fa
permesso loro di menar vita cristiana; imperocchb questi non erano di rito
greco, ma latino. (1) Ma i Valachi, di niuno stato contenti, non soffrirono
che lungamente regnasse colui, che in luogo del defunto avevano eletto;
ma, avendolo ammazzato, e non accordandosi ne llo eleggere un principe,
rimisero la cosa al Turco. Questo elesse uno di quelli che eransi ricoverati
presso lui (2); e, decoratolo con le insegne del principato, gl' impone che
vada nella sua provincia, e comanda che a niun fosse lecito esser principe di
Valachia se non, o eletto da lui, oppur confermato, allorch lo avessero eletto
i Valachi. Di pia che, ogniqualvolta comandassegli l'andare in Costantinopoli, facesse ci senza ritardo, come i governatori delle altre provincie. Dal
che n' succeduto che sono poi divenuti totalmente sudditi de' Turchi. In
progresso poi di tempo, l'imperador de' Turchi pigliO Belgrado. (3) Bassarabba, principe de' Valachi (4), che io, sendo in Valachia, conobbi gen-

tiluomo privato, muore lasciando un figliolo in eta di sette anni. (5) A

(1) V. Bogdan, Vlad Tepe$, p. 31. i Mihnea era catolic, ca unul ce a fost ingropat la Dominicani (v. mai sus, p. 16 i Gavriil Protul, p. 71).
(2) Mihnea-cel-RAti ? V. p. 206, nota 5.
(3) Castelul cade la 29 August 1521.
(4) Neagoe.
(5) Teodosie.

www.digibuc.ro

PRETENDENTI DOMNESCI IN SECOLUL AL XVI-LEA

273

questo il Turco conferisce ii principato, assegnandoli tutori turchi per l'amministrazion delle cose, finche ii fanciullo venisse in eta, e cib ad oggetto
che i Valachi si assuefacessero pian piano a' principi turchi, sendosi proposto nell' anima, con tal opportuna occasione, di totalmente occupar la
provincia, per cui poscia considerava facilissimo ii transito contro degli Ungheri, co' quali avea cominciato a fir la guerra, e stimava di dover ricavar
pia utile dalla Valachia ogniqualvolta, a guisa delle altre provincie, fosse
dovernata da" Turchi. Ma i Valachi non accettarono ne ii fanciullo, ne i
Turchi, et, in luogo del morto, sostituiscono un altro principe (1), spediscono

ambasciadori al Turco, pregano che confermi ii principe da loro eletto,

sforzansi di persuadere che ii fanciullo era per la eta inutile e incapace
all' amministrazione di tanto governo; oltre di che asseriscono che cif) non
era l'antico uso, che si dasse la provincia a' Turchi, ne i Valacchi averebbon giammai di) tollerato. Per lo che irritato il Turco, comandO, contra
ragione e contra ogni legge, che gli ambasciadori fossero strangolati ; a
gli altri, ch'eran venuti con esso loro, fece tagliare le orecchie, e cosi rimandolli a casa. Comanda in oltre a i bascia di Nicopoli, di Vidino e di
Silistria che raccolgano gente armata e che dieno ii guasto alla Valachid.
Ii che, risaputo da i Valachi, chiamano essi dalla Transilvania Giovanni,
conte di Sepusio (2), danno se stessi e le cose loro nelle di lui math, ribellandosi apertamente da' Turchi. Egli, assoldate genti, viene in Valachia, e
tiene indietro i Turchi, che disponevansi per dar il guasto al paese. Ii che,
sendo riferito all' imperadore de' Turchi, temendo che gli Ungheri non
occupassero la provincia, proponendo le antiche condizioni, comincia a
trattar la pace co' Valachi. Questi molto volentieri l'accettarono, esortati a
cia dal conte, II quale temeva rumor volubile di quella nazione, inclinata
sempre alle ribellioni. Si stabilirono gli accordi : che l'imperador de' Turchi
dichiarasse principe qualcun di quei Valachi che aveva presso di se ; che
ii Valachi pagassero ii tributo come prima e che risarcissero tutto ciO che
non avevano dato ne' tributi decorsi; che, del resto, non avessero per l'avvenire i Turchi altro potere nella provincia. Aggiustate in tal modo le cose,
ricevono ii voevoda mandato dal Turco. (3) Il conte di Sepusio ritornasene
a casa sua. Ma i Valachi, sempre mal contenti dello stato presente, ne cercano uno diverso, imperocche, scacciato ii voevoda mandato dall' imperadore de' Turchi, ne sostituiscono un altro. (4) La qual cosa benche dasse
fastidio al Turco, nondimeno (richiedendo forse cosi il tempo) dissimulonne
ii dispiacere, e, immantinente destinato per la Valachia un ambasciadore

(1) Vlad,

(2) De Zips, loan Zdpolya.

(3) Vladislav.

(4) Bidica. V. la adausuri, capitolul ce-1 privesce.

Ana lele A. B.

Tom. XIX. Memoriile Seet. Istoriee.

www.digibuc.ro

18

274

N. IORGA

con 300 uomini a cavallo, spedisce le insegne del principato al principe

nuovarnente eletto : cioe la mazza ferrata, lo stendardo (che sogliono adoperar in guerra tutti i governatori che i Turchi chiaman sangiacchi), il
qual 6 fatto con una coda di cavallo; in oltre, un certo ornamento da testa,
contornato di filo d'oro, a guisa di diadema. (1) Costui, gionto nella Valachia, viene onorevolmente accolto dal voevoda ; ma, nel mentre che, alla
presenza de' nobili del paese e della plebe, finge di accomodargli alla testa
il berrettone, gli percuote il capo con la mazza ferrata e uccide il voevoda,
come dall' imperador de' Turchi era stato comandato. Gli altri soldati, avventatisi contro a' nobili, ne strangolan molti, e, montati a cavallo, senza
trovar resistenza, andarono al castello che b fabbricato sulle rive del Danubio (2), che i Valachi, fatti tributari de' Turchi, consegnaron loro dopo
la morte di Dragolo. Cie saputosi dal conte di Sepusio, ande celeramente
in soccorso della provincia, per tener lontano il comune pericolo col cimento comune. (3) Imperocche, se i Turchi occupassero la Valachia, saria
perduta tutta la Transilvania, di cui egli e principe sovrano....
(1) Cuca.
(2) Del Chiaro explich acest castel prin Giurgiu.

(3) V. niai sus, p. 211, nota 2.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pag.

I.

Pretendenti neidentilicabili.

II.
III.

Badiea-Voevod

IV.

VI.
VII.

Danciu Tepelu, Mircea fiul lui Mihnea .

Bogdan-Constantin si Wolfgang
Stefan Mazga
Despotil (Dumitrasco, Gheorghe si Carol)
Nicolae Basarab
Ioan Bogdan .

211

220
225
227
229
234
240

TIM Familia Poto5va (loan, Alexandru)

IX.

205
209

Lapusnenii : Constantin Alexandrovicl (?)

a) Petru
b) Stef an
c) Ilie.

d) Ionascu
e) Fiji lui Bogdan (Ioan Iancu i Alexandru-cel-R611).
X.
Stefan Bogdan si Lazar
XI.
Bogdan Sasul
Adausuri : I.
Mircea, fiul hii Mines
II. Badica-Voevod
III. Marco-Voevod.
Despre Radu Calugarul din 1521
Despre mania lui Aron-Voda
I. Scristire a lui Joan Bogdan (Braunschweig, 21 Septembre 1599), prin care
cere un ajutor magistratilor din Braunschweig
II. Scrisre a lui Jacob, regele Angliei, catre Sigismund III, regele Poloniei,
explicand de ce a sprijinit pe lancu Sasul
III. Fragment dintr'o diploma de marchis al Ialomitel acordaLa de pretendentul Nicolae Basarab germanuluI Hans Heher (Sevilla, 1569)
.
.

242
243
244
245
248
251
260
962
266
267
268
269

270

IV. Fragment din scrisrea lui Mihail Bocignoli din Ragusa catre Gerard
Plania, secretarul lui Carol-Quintul, despre luptele lui Vlad Tepes eq
Turcil si competitiile in Tara-Romanesca dupa mrtea lui Neagoc Basarab (29 Iunie 1524)

www.digibuc.ro

271

vvb.

rf riti

1.

c-^

III

,-,

(0

I. L Cir t nvv.
0

3.

2.

4.

fig

5.

at FT-071*. I fg,

f%
lo Cr, foil too
.

le-

gesally'

N ..

mica;

1+1 c c 1 Of II S

071 (Roo

' c)

an

1. IscAlitura lui AronNodft, dupti un doc. din Arch. din Innsbruck (v. Hurmuzaki, XI; sub presi).
2. IscAlitura lui Stefan Surdul, dupti un doe, din aceleasl Archive (ibid.).
3 qi 4. Iscalitura lui Stefan Razvan, dupe dou6 doe. din Arch. Statului.
5. IscAlitura lui Ioan Bogdan (de 'Ilium lui ?), dupti un doe. din Bibl. Acad. Rom. (v. Apendice, 1).

www.digibuc.ro

Pecetile partisanilor lul Stefan Mazgfi, pe scris6rea lor din 94 Novembre 1665 (v. Hurmuzaki, III, p. 550).

Pecetea WI 5tefan Bogdan

(Sasul) pe scrisorile-I din 1607
(ibid., IV1, p. 06-416).

Pecetea In! I6n Bogdan pe 8crisdrea-1 din 21 Septembre

dice, I, p. 269).

Tote in Biblioteect Academia Romane.

www.digibuc.ro

1599

(Apex-

TABLOU GENEALOGIC
pentru a servi la identifiearea pretendentilor domnesei din seeolul al XVI-lea.
tefan.Cel-Bilare

Alexandre
t 28 Italie 1496

Merin Rare.

Marie din Muntenia

t 11 Man 1500, nu 1618

Evdeekla de la Chichi

Mint 'see

1loI

Elena

n. Diemen de 1466

t 1005

n. inainte de 1479

n. inainte de 1466
t 26 Iulie 1479

Petro

Maria hneajna
t 18 Mottle 1518

Bogdan Orbul
n. 1475 t 20 Aprilie 1517

Paint

Bogdian-Vlad

"Inni. 0 fain Sambusako

Stefan,:
9

1026

t 1 Oct 1479

:viten (?)
540

(vgt,S7L
y
.

11

Cneajna

Bogdan

-7 BO Ian. 1480

t August
1473
8

Sdfan
Lacuna (?)

litchMidrn

Alexandre Cornea

Direitrie
t 1509
shehe

& m g Idelohisedok, In Am. Am Rom., see. II, Pd; lIeno001, II, 0. s 4 0 nom.; ote.)

H1111:1:t111:),:l.41:07.

II.,

Maria

Laputne'nea

III.)
1
1

kttefenitti (4oan Stefan)

n. 1505 t 1527

Petru

t 12 Ian.

Petlateu

1119

527

t inainte de 1017

St'ana

Alexand,r,141.-0R.usmn00d,ra Bares
(9,441 conandeal

Bole

lhas
S Whin
"Constantin,c. dein 1506
t then 1551 t 1550
t inn. de 1594

n. in. de 1528

t in de 103

Ruxandra

Poire

'loan 3oghlan
1583

1599

'loon Creful (Potetivi) tAlelandru

t 16 Iunie 1579

Bogdan
"Petro damsel Alen. August 1573
xandroviel, n. pe

"Wolfgang, n, pc la 1774
t climb 1607

t Martie 1579

Stefan
1589-1590

Mireca CiObantd

"Ionagen

ManIunie 1592

Ihe

1791-1090

la 1652 t Nov. 1592

t dein 1675

Jaen Sasul

Chlina

Alexandre Limusinne
I resins Nagy yield

Ion-Vodeel-Cumplit
t 1574

Canine

El 02

"Aron

t 1595

es p. sf6 4

illie

e e fete

Prate au Aron

AlextIndru

PeItru

BLit

Mi!.eea

Mai

/Alto fele

Rath! Mircea
t 1591

Maria Paleolo' n din Rodos

d

1582

(Stefan

Bogdan II)

Alexandre
t dein 1582

Elena

Chi 'ea Despina Voice

mime. Met meIrte Imitate de 1608; mu CPI.

toMtd en Giov. Pane.

AlexandrIt-cel-1105

t 25 Mar& 1597

Fate lel Principe le MoldsMaria RosinEmma Here 061, 1591 si nom

vski

Lee

Toon
..
P. 1691 t 1610

Maria Mimes

Locadello
1622

(ul
"Pethe
t in. de 1572

"Laa'hir
1591-2

"Stefan Sordid
de la 1583

t Febr.1095

b) Banarabli

a) ileapottl
I

Despot

t 1062

'Cirol
1565

lorghe
'Gibeorghe
1565-1569

Neagoe

NoM

Liciile nertieale intregi arala deseendenta; liniile punetate o eastitorie sari o relatie nelegitimi.
Nuniele pretendentilor de earl e vorba in Memored, sent preeedate do o steloni

?
I

Dimitrie
t 1569

"Bale

TeoAosie

n. 1514 t ion.

'Nicene Banaral)
1566-1599 ?

) flatit

Petra

7 dein 1519

Joan
t inn. de 1519

Stana
1-8 Febr. 1531 (ea Sofronia)

de 1526

S)efinin

(Cf. Curie. de 4r904, p. 42-3, 47 )

www.digibuc.ro

Bei:lethal

Rade de la %lump

Anglielina

t inn. de 1019

Ae.
mone.

Ron', oer.

II,

ven, P. 199, 24

227

www.digibuc.ro