Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franja, Italia it Rusia, dela 1871-1892. (Lucrare premiata de Academia Romans), Bucureiti, 1904.
9. Cresterea si imbunatajirea raselor do vite In raport en agriculture. Politica noastrd
zootechnical. Bucureiti, 1905.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
DOCTOR IN TINTELE ECONOMICE
FINANCIARE
ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
$1 A
BANCII NATIONALE
VOLUMUL I
PA RTEA I
CARTEA ROMANEASCA",-BUCURETI
1932
49.813
www.dacoromanica.ro
Jane!
vi
www.dacoromanica.ro
Dine/
PR EFATA
0 jumatate de veac a trecut, de ceind geniul creator a marelui Ion C.
Numai arunceindu-ne o privire tnapoi ca sa peitrundem activitatea acestui aqezeimcint, vom putea sa ne dam indeajuns seama de rolul
Infaliqcind evolufia monetara a finuturilor romelne#i din timpurile preistorice i panel astazi, nu am avut intenfiunea sa dau lucrarii
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
Vi
www.dacoromanica.ro
VII
i'ltEFATA
este atins.
Tin sci aduc aci mulfumirile mete d-lui Prof esor Cons!. Moisil
pentru sfaturile ce a binevoit sd-mi dea in privinfa plamelor relative
la circulafiunea monetary a timpurilor mai indepartate, ca i d-lor : Dr.
G. Severeanu, F. K. Nuber, C. Rogu, C. Sec4anu qi San Giorgiu pentru
monetele pe cari mi le -au pus la dispozifie. De asemeneamulfumesc d-lui
Profesor E. Vdrtosu pentru sprijinul ce mi-a dat in stningereadocumen-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
Schimbul In natura.
DI-
ficultAtile sehimbulul in natural eondue In alegerea unul intermediar al schimbului unanim recunoseut cu functiune de monetd. Mae animalelor Si anlmalele an mljlocitoare ale schimbulul. Descoperirea bronzulul $i a metalelor
pretioase revolutioneazal mijloacele do schlmb. Obleetele fabricate ea monete :
articole do gateala st de lux, seceri, arme, efildari, Misfit% bijuterli, etc. Des coperlrea balantei conduce la Introducerea unitalli de pond : talentul, mina, sePondul-moneta Inlocueste obleetul-moneta.
Introducerea pondulul-moMoneta metalled substitue pondul-monettl.
Formele prImelor monete inventate de Lydleni.
Greed mal intal,
Romani! si Macedonenii mai tdrziu, introdue moneta metalled. Monetele gre-
cheli.
cesti, macedonene gi romane. Romani! pun bazele etaloanelor monetare modest. Raportul to antiehitate dintre aur, argint 51 bronz. Antichltatea este
dominatil de monometalism. Contrafacerilo In antichltate. Evolutla mono
tard din Dacia preistorica. Primele monete : inelele, armele, uneltele. Greed
si Romani] introdue monetele for In Dada.
Dad!, apreelind foloasele monetelor,
imltA pe acele macedonene
1. BIBLIOGRAFIE :
N. lorga.
Istoria Comertului Romdnesc. Epoca veche. Buc. 1925
Studii si Documente privitoare la Istoria Romanilor.
Rolul monete] In trecutul nostru. Bul. Inst. Econ. II-1923.
Geschichte des rumanischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen.
Gotha, 1905.
C. Moisil.
Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea cel BAtrdn, Bul. soc. numismatice rom. Bucuresti 1923
Monetele Dacilor-Buc. 1921.
Eflgiile monetare ale Domnilor romani, Bul. soc. num. rm. XII.
Contributiuni la istoria monetariei vechi romalnelti. Bul. soc. num. rom. XII.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICIDIANU
Rv. 1st.,
www.dacoromanica.ro
I. Nistor.
nAuti, 1912.
G. Brdtianu.
0 carte de judecata a lui Vasile Lupu, Revista Istorica, V, 1-2.
Actes des notaires Genois de Pera et de Gaff a de la fin du treisieme sicle. Bu-
E. Babelon.
Les origines de la monnaie. 1897.
Dr. Homan Balint.
Magyar Pereztortenet
1000-1325, Budapest 1916.
R. Forrer.
Gewichte und Mase der europanischen Kupfer - Bronze- prahistoriscben Metrologie, 1906.
Documentele Hurmuzaki.
Max Ebert.
Realexicon der Vorgeschichte art. Geld. Berlin. 1926
A. N. Basilescu. Moneda. Bucuresti, 1923.
Dr. Rudolf Gassauer.
Der gegenwartige Stand der moldauischen Miinzkunde,
Cernauti, 1931.
Leon Ruzicka.Cu privire la monetele Dacilor.Bul. Soc. num. Rom. No. 41-42. 1922.
B. Petriceicu Ila*cleuEtirnologicum Magnum Romaniae
F. W. HaduckNumismatica levantina (trad.)Bul. soc. Num. Rom. No. 43-44
1923.
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
marfuri, mai uor transportabile, capabile de durabilitate, nealterabile i de o mai constants valoare.
Descoperirea bronzului i a metalelor pretioase, aurul i argintul,
tiul profesiunilor productive ale diferitelor popoare, precum articolele de armament necesare vanatoarei i purtatorilor de razboaie,
secerile, armele de bronz i de fier, caldarile, frigarile, bijuteriile
de aur i de argint, devenira in scurt timp mijloc de schimb pentru
aducatorul de grau, piei, lama i altele.
Aceste obiecte metalice, precum o afirma inscriptiunile ramase
pe diferite monumente ale lumii vechi, erau obiecte monete.
Si la not in tars s'au gasit 150 de seceri de bronz reunite la un loc,
despre cari numismatul Sutzu i V. Pcirvan afirma ca trebuesc privite
ca fiind secerile-monete cari circulau in timpurile vechi in Cara-noastra2)
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
astfel masura valorii obiectelor. Pondul-moneta a inlocuit obiectulmoneta. Toate platile se faceau cantarindu-se metalul cu balanta 1).
Numismatii spun ca prin aceasta etapa au trecut toate popoarele. Sutzu afirma ca in Egipt bronzul cantarit a servit multa vreme
ca metal-moneta i ca unitatea ponderala ce se intrebuinta la determinarea greutatii se numea debennu i era egala cu .circa 91 gr.
Dela Chaldeeni i Egipteni etalonul monetar ponderal trece la
vechii Eleni i de aci fi face drum prin Etruria in tinuturile centrale
i occidentale europene. Elenii parasesc obiectele-moneta sub regele
Phidon (circa 700 in. d. Chr.) i introduc in locul for moneta propriu
zisa. Dela ei Romanii trec prin imitatie la pondul-moneta, inaugurand
sistemul asului libral 2).
Documentatia istorica dovedete ca in perioada monetei ponderale existau i organe de control bine organizate, cari vegheau ca
bucatile de metal, avand functiune monetara, sa fie controlate atat
in ce privete cantitatea, cat i calitatea.
Aceasta conceptie de practice monetara, a monetei de metalpond, ca masuratoare de valori, a stapanit schimbul vechei civilizatiuni pans in veacul al VII-lea, a. Chr., cand situatiuni noui provoaca perfectari *i in ordinea intrebuintarii metalelor ca mijloc de
schimb.
3) Primele monete la Greci au fost de argint ; In Asia mica au fost de aur alb
(electrum). Monetele de bronz nu s'au introdus decat cu mult mai tirziu. Vezi plan5a
No. 3.
www.dacoromanica.ro
ei nu a luat drumul dinspre Apus spre Rasarit, ci din Grecia s'a raspandit in Orient
1i Occident.
In planla No. 3 dAm dupa M. Sutzu (Valul lui Traian SystPmes mon&
taires primitifs de 1'Asie Mineure et de la Grece Rev. Ist., Arh. si Fil. 1883), monetele
primitive din Asia minors si din Grecia : Fig. 1-4, 7 si 9-10 monete de electrum ; Fig. 5
www.dacoromanica.ro
C. I. BA1COIANU
10
www.dacoromanica.ro
11
La Greci, acest raport dintre aur i argint, ar fi fost de 1-12. Sistemul monetar al lui Filip al II-lea al Macedoniei, era bazat pe relatiunea de 1-121/2. Aflueuta aurului devenind mai mare, relatiunea
dintre el i argint a fost influentata in consecinta. Astfel se explica
de ce la Atenieni raportul dintre aur i argint era de 1-10 1).
Relatiuni de valoare an existat i intre monetele de arama i
argint. Aceste relatiuni an variat insa in antichitate dupe tari i
epoci. Astfel pe timpul lui Alexandru cel Mare drahma era divizata
in 60 de chalci de bronz, deci raportul de valoare era 1-60. La Atenieni raportul de valoare intre bronz i argint era de 1-48, iar la
Egipteni 1-60. Drahma de argint valora 60 de drahme de bronz,
prima cantarind 3,57 gr. La Romani, baterea monetei de argint a
fost introdusa putin inaintea primului razboiu punic. Rana atunci
1) Asupra proportionalitgei dintre aur si argint In compunerea monetelor din
vechime si Evul Mediu, a se vedea Francois Lenormant La Monnaie dans l'Antiquite
pag. 150. si urm. Paris 1897.
www.dacoromanica.ro
12
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
13
Asul avea greutatea unei jumatati de kilogram. A douasprezecea parte dintr'un as se numea untie. Celelalte subdiviziuni erau :
esimea (sextans), egala cu doua unicii, patrimea (quadrans), treimea
(trians) i o jumatate (semis). Asul de bronz a ramas singura moneta a Romanilor pang la razboaiele punice. Aurul i argintul nu se
intrebuintau ca mijloc de schimb decat in forma de greutati, bucatimonete, cari n'aveau insa curs oficial. Abia mai tarziu, catre sfaritul
veacului al III-lea a. Chr., apar i monete romane de our i argint
dupa un anumit sistem de greutate, purtand i marca de control a
aurului i argintului batut 1).
1) Dam dupa M. C. Suizu (Introduction a l'etude des Monnaies de l'Italie Antique-
Deuxieme partie, 1889), In planla No. 4, principalele monete romane din antichitate :
Fig. No. 1 : As libral ; fig. No. 2 : Denier a legende incuse de repoque sextantaire ; fig. No. 3 : Didrachme campanien au nom de Rome ; fig. No. 4 :
Statere d'or campanien de l'epoque sextantaire ; fig. No. 5 : Aureus campanien de l'epoque onciale ; fig. No. 6 : Double victoriat de 16 as de l'epoque sextantaire ; fig. No. 7 :
Denier oncial de 16 as ; fig. No. 8 : Victoriat oncial de 12 as ; fig. No. 9 : Dodrans oncial
de Cassius Longinus ; fig .No. 10 : Nummus sestertius de dix as de l'epoque semi-onciale ;
fig. No. 11 : Victoriat quinaire de 20 as ; fig. No. 12 : Denier de 40 as de l'epoque semionciale ; fig. No. 13 : Sesterce de bronze d'Antoine ; fig. No. 14 : Aureus de Sylla de 30 a
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
14
rate randuri la revizuirea legii monetare, asul fiind tot mai mult
scazut in raport cu aurul i argintul. Monetele de aur incep a fi batute
in Imperiul roman cam pe la anul 200 a. Chr. Moneta de aur se batea
la inceput de catre generalii cari luptau cu popoarele din Italia. Abia
sub Iuliu Cezar a inceput sa se bath' i la Roma. Cu aceasta operatiune
se ocupau anumiti functionari, sau anumite persoane particulare insarcinate in mod special prin incheerile Senatului. Baterea monetei
era in timpul Imperiului un privilegiu al capului Statului, iar in vremea Republicei, a Statului insui. In anul 15 a. Chr., dreptul regalian
al baterii monetei incearca o reglementare noua i originala. Princi-
15
care a durat un secol, Imperiul roman a scapat abia sub domnia lui
Constantin cel Mare, care, pentru a iei din acest impas, a hotkit
din nou sa dea monetei de aur o greutate fixa. El a stabilit un nou
etalon i a subordonat acestuia argintul i cuprul ca monete divizionare in proportii bine hotarite, Orland seams de pretul comercial efectiv
al acestor metale.
Masurile luate insa nu au fost de natura sa remedieze acest eau.
Contrafacerile au continuat, accentuandu-se mai ales in Evul
Mediu.
3) Vezi plansa No. 1. In care am dat cateva din obiectele monete ce au fost
gasite In cuprinsul vechei Dacii si cari au fost considerate de arheologii si numismatii
nostri ca obiecte-monete. In plansa No. 5 dam monetele imitate de Daci (micsorate la
jumatate) dupa tipurile acelora straine, ce au circulat In Dacia.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
16
for cu Dacia, introduc aci mari cantitgti de monete bgtute din bronz,
aur i argint. Grecii vin cu staterii de aur i tetra-drahmele
de argint, Romanii vin cu aii i denarii de argint. Dacii, la randul
lor, Invgtand foloasele monetei, au inceput, cam prin veacul al II-lea
a. Chr., sg imite, prin baterea de moneta la ei acasg, tipurile cunoscute for Inca din veacul al IV-lea a. Chr., cand expeditiile lui Filip
i Alexandru Macedon i mai tarziu ale lui Lysimac, facurg pe Daci
mai apropiati i mai familiarizati cu lumea greceascain special i lumea
orientala in general, care le aduse, fie prin razboaie, fie prin dorinta
de expansiune a comertului oriental, odatg cu negustorimea for i
moneta respectivg 1). Moneta de aur pare sg fi circulat in epoca geticg
alaturi de cea de argint. Parvan spune Ca s'au ggsit numeroi stateri
de aur de ai lui Filip, Alexandru Macedon i Lysimac, iar in tinuturile
burgurilor dacice, din muntii Sebeului, s'au ggsit multe monete de
aur greceti, in deosebi din vremea lui Lysimac.
Tezaurele descoperite pang acum pe valea Mureului, a Tarnavelor i din sud-vestul Daciei, dovedesc prezenta denarilor romani
din anii 85 i 47 a. Chr.. La Someul cald din Cojocna s'au ggsit
denari cu data anului 50 a. Chr.
Penetratia economics romans in pamantul preistoric al Romaniei de azi, lasg aa dar urme i prin monetele cari au circulat in cuprinsul Daciei de pe vremuri. Cand Traian intra mai tarziu in Dacia
cu intentiuni cuceritoare, prin drumul sud-vestic dela Dungre, prin Oltenia, Banat i valea 1\ilureului, gasete aci denarul republican i
imperial ajuns cu mult Inainte, prin expansiunea negustorilor romani,
in Intreg cuprinsul tinuturilor dace de dincolo qi dincoace de Carpati.
Pretuind moneta ca mijloc de schimb, stramoii notri invatarg dela
Celti meteugul baterii monetelor. Atat Pdrvan cat i Moisil ne vorbesc de monetariile din Dacia, cari se indeletniceau cu baterea de moneta2), imitand tetradrahmele i in general aproape toate monetele
aduse de negustorii strgini.
In deosebi se constatg o deosebita predilectie pentru baterea
www.dacoromanica.ro
Monetele Dacilor
Bul. Soc. Num. Rom.
17
Dupa Pdrvan majoritatea monetelor barbare, dace, de tip macedonean, ar fi lost batute dupa anul 100 a. Chr.
In afara de tipurile greceti i macedonene s'au batut i monete
imitate dupa dinarii republicani. Este de mirat, ca dei in cuprinsul
dacic circula aur, gasit in stare nativa i extras din exploatarile aurifere locale, Pdrvan afirma ca in Dacia n'ar fi lost batute monete de
aur. Decat monetariile dacice decad din ce in ce, din cauza concurentii
pe care le-o faceau invazia monetei bune romane, rata de care aceea
a Dacilor era rudimentary i calitativ mai proasta, fiindca ei amestecau
1150 d. Ch. :
PLANSA VI.
Monete arece51.1 d barbare earl an eirculat In Dada.
Fig. 1. Drahma
(Argint)
Moesia inferioara. Istria : cir. 300 a. Ch. (Au.: doua capete
incrucisate.
Rev. : vultur de mare pe delfin).
Fig. 2.
Tetradrahma-Macedonia Alexandru cel Mare
336-323 a. Ch.
Fig. 3. Tetradrahma Tracia Lysimacus 323-281 a. Ch. (Cu bustul lui
Alexandru).
Fig. 4. Tetradrahma Prov. Macedonia 158-150 a. Ch. (Av. : bustul
www.dacoromanica.ro
18
C. 1. BAICOIANU
Framantarile politice izvorite pe de o parte din caderea Imperiului roman, care conduse la retragerea legiunilor din tinuturile
dacice, pe de alta, din cunoscutele invaziuni barbare ale timpului
cu incepere dela aceeas data, au pus triburile cuprinsului dacic in grele
griji i sfasietoare lupte. In acest chip preocuparile de interes cul-
PLANSA VII.
Monte romans (eonsulare
denari).
(Argint).
Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5
Fig. 6.
Fig. 7.
Fig. 8.
de Victoria).
Fig. 12. Valeria (Au.: bustul Victoriei. Rev.: Mars pAsind cu trofeu).
(Colectia d-lui C. SecAsanu).
PLAN5A VIII.
Monete imperials romane (denarl).
(Argint).
Fig. 1.
Octavian Augustus 30 a. Ch. 14 d. Ch. (Au.: Caesar Augusti .
cap Impodobit. Rev.: Desig Princ. Ivvent, doi razboinici fata In fata cu ldnci si scuturi).
Fig. 2. Vespasian 69-79. (A v. : Imp. Caes. Vesp. Aug. V M Cos III1
bust. Rev, instrument de sacrificiu Aug.)
Fig. 3. Domitian 81-94. (Au.: Imp Caes Domitianuscap fmpodobit.
Fig. 4-5. Traian 98-117. (Fig. 5.Av. Caes Nerva Traian Aug Germ
bust. Rev.: Victoria pAsind cu coroana si spada ; Fig. 4.Au.: Imp Tralanu Aug Germ
Dac P M T Rbust.Rev.: arab cu camila).
Fig. 6-7. Hadrian 117-138. (Fig. 6.Au.: Hadrianus Aug Cos III P P
bust. Rev.: unirea armatelor inamice-Adeventus Aug. Fig. 7. Av.: Imp Caes Traian Hadrianbust. Rev.: plata tributului)
Fig. 8.
Sabina (so(ia lui Had). 138. (Au. Sabina Augusta Hadriani Aug.
bust. Rev.: Concordia cu coroana si suli(.A).
www.dacoromanica.ro
19
Fig. 2. Claudius Albinus 197. (Au.: Clod Sept Albin Caes bust. Rey.:
Minerva privind spre stanga cu o ramura de palm li scut).
Fig. 3. Iulia Doamna (sotia lui Sept. Sev.) 217. (Au. : Iulia Augusta
bust.
Rev. :
VenusDianaLucifera).
Fig. 4. Caracalla 211-217. (Au. : Imp Caes M Aur Anton bust. Rev. :
Minerva tinand In mans o victorie, Inapoia of un trofeu).
Fig. 5. Geta 212. (Av. : Septimus Geta Caes bust. Rev. : femeie jertfind
Cos II).
Fig. 6.
Macrinus
217-218. (Au.
spre dreapta. Rev.: Felicitas).
Fig. 7.
Severus Alex. 222-235.
Rev. :
Rev. :
bust
Providenta stand.)
Fig. 9. Gordiano II
227.
(Au. :
August).
www.dacoromanica.ro
20
C. 1. BAICOIANU
mani pe pamantul Dacilor disparuse in cea mai mare parte. Navalitorii au stins viola de Stat daco-romans si au nimicit inceputurile
asez5mintelor culturale, economice si militare.
Nerva Traianu Aug. Germ. Dac. P. M. T. R. bust. Rev.: Victoria in fata 1 trofeu
Spor octimo principi S. C. Fig. 8. Av. : Imp. Traianus Aug. Germ. Dac. P. M. T.
R. Pbust. Rev.: Abundenta cu cosul belsugului. Fig. 9. Au.: Imp. Traianus Aug.
Germ. Dac.bust. Rev : 2 trofee Senatus Populusque Romanus S. C.).
Fig. 10. Adrian 117-138. (Au.: Adrianus Augustus Cos III bust. Rev. :
1nfatisand o femeie cu bratele Intinse privind spre stanga).
(Colectia d-lui C. Secasanu).
Fig.
PLANSA XI.
Monete imperiale romane (Sextertius, Dupondlus, As).
(Bronzuri marl, mijlocii, mid).
1I. Antonius Pius 138-169. (Fig. 1. Au.: Antonius August. Pius
P. P. T. Q. P. Cos IIIbust. Rev. Annona Aug.Abundenta stand. Fig. 2. Av. Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos IIIbust. Rev.: Mars cu sulita si trofeu pa5ind
spre dreapta. Fig. 3. Av.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. XVII bust. Rev. :
Libertas scos IIII S. C. Fig. 4. Au.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos 1111
bust. Rev. : Diana S. C).
Fig. 5.
Faustinia senior
148. (Au. : Diva Faustina
bust spre dreapta.
Rev. : Ceres cu 2 spice (In stanga) Augusta S. C.).
Fig. 6. Faustinia junior (sotia Marc. Aur.)
175. (Au. : Faustinae Aug.
bust spre dreapta. Rev.: Augusta femee privind spre stanga, in dreapta jos sine
scutul).
www.dacoromanica.ro
21
dentii Markianopoli).
Fig. 7-8.
Monete bizantine.
(Fig. 1-4
Valentinianus
364-375.
www.dacoromanica.ro
22
C. I. BAICOIANU
364-378
Eracle si Constantin
Ioannes I Zimisces
610-641.
969-976.
PLANSA XIV.
Monte bizantine.
(Aur).
408-450.
Fig. 1. Teodosius II
Fig. 2. Anastasius I. 491-518.
Fig. 3. lustinianus I
527-565.
Fig. 4 Tiberius Constantin II
578-582.
659-668.
Monelele pe can le-am dat In plansele No. 6-14 au circuiat mai Coate in cuprinsul
Daciei pcinet In pragul Inliriparei Principatelor romdmesti. Acest !apt este evident, de oarece
Mate s'au gasit In Tinuturile romdnesti. 0 ally dovada mai convingatoare nici nu poate
exista. Desigur Inset ca au circulat In mod inegal i In aceasta privinfd lacem toata rezerva
asupra unora a carol. aducere In (inuturile cuprinse mire Duneirea, Tisa ,si Nistru, a lost
incidentald.
www.dacoromanica.ro
23
Cu toate acestea, istoria constata ea in acest vijelios timp, relatiile economice ale Daco-Romanilor cu Imperiul roman n'au incetat
cu totul si confirms aceasta asertiune faptul ca s'au gasit in cuprinsul
dacic monete romane si apoi bizantine, din tot acest timp.
Mai tarziu, in perioada de reculegere i reconstituire, vedem
aparand in alcatuirile de dincolo de Carpati, in Ardeal, Banat, ca
i in tiranica Ungarie, monetele de argint foarte bine batute de catre
banii Slavoniei si numite dinari banali.1). Se zice ca aceasta moneta,
care a circulat intre 1270-1380, ar fi fost importata la noi. Asa se
explica faptul ca a ramas in limba noastra cuvantul ban", rezervat
monetei marunte. Deci descalecatoarea, adica primele inceputuri de
organizare a noastra in cadrul unui Stat nou, ne-ar fi gasit cu aceasta
circulatiune monetara, adica cu aceea a contemporanului dinar banal,
batut de banii Slavoniei, supusi regilor unguri.
Domnii romani, dupa obiceiul contemporan al suveranilor inconjuratori si-au insusit acest drept al baterii de moneta. Inteadevar,
dela primele afirmari ale dominatiunii romanesti, intemeiata pe
suveranitatea nationals, vedem pe Domnii pamanteni exercitand
dreptul de a bate moneta.
*
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
24
***
Sa urmarim afirmarea noastra monetary in Moldova.
Aci gasim primele monete purtand sterna Domnului moldovean
www.dacoromanica.ro
25
Baterea monetelor a fost continuata de Roman Muat (13931394), Ilia i Stefan (1433-1444).
Stefan cel Mare a batut in lunga lui domnie (1457-1504) monete de argint i de arama ; iar Bogdan, urmaul sail, a continuat sa
bate monete de argint cu un mare antestec de arama.
La 1546, sub Petru Rare, incep sa circule in Moldova monetele
ungureti ; iar sub Alex. Lapuneanu (1552-1561) se bat dinari la
fel cu cei ungureti.
Despot Voda (1561-1563) bate monete de our i argint dupd
modelul celor imperiale.
Stefan Toma imita moneta ungureasca. Ion Voda cel Cumplit
in timpul lui Ieremia Movila, au speculat aceasta circumstanta, fabricand pentru Moldova monete polone atat de rele, incat populatia
moldoveneasca exasperate de pagubele enorme ce cauza acest procedeu munch i economiei for nationale, refuza sa le mai primeasca,
preferand pe cele germane, ungureti i olandeze.
Profitand de neajunsul monetar polonez, Istrate Dabija instaleaza o banarie in cetatea Suceava. Polonezii, plangandu-se la
Poarta, care intre timp supusese i Moldova, contra acestui fapt, banaria cetatii Suceava fu desfiintata, din ordinul Portei 1).
1) Dam dupa D. Sturza (citat de- B. Petriceicu-Hadeu In Etimologicum Magnum Romaniae pag. 2434 si urm.) descrierea principalelor monete batute de Domnii
roman, a caror reproducere o facem In plansele No. 15-17.
www.dacoromanica.ro
C. I. SAICCIANU
26
Am facut In randurile de mai sus o succinta expunere cronologica a monetarismului romanesc dela Infiintarea Principatelor, pans
la datele cand se pare ca Domnii au pierdut dreptul de a bate monete proprii. Vedem din cele de mai sus ca baterea monetei s'a executat
A. MOLDOVA.
I. Doman neennoseut.
1. Av. Intr'un cue de perle capul de bour, litre coarne o stea cu case raze, de-a
dreapta 1i de-a stAnga o cruce.
Rev. Intr'un cerc linear o cruce, In dr. sus o stea cu cinci raze.
Pl. XV, 1.
II. Bogdan (1348-1365).
2. Av. t BOGDAN VOIEVODA Intre doul cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, in stanga o roseta cu
cinci frunze.
Rev. 1- WD MOLDAVIENSI, Intre douA cercuri de perle ; In mijloc un scut cu un
buzdugan si un pumnal.
Pl. XV, 2.
III. Petru Mulat (1375-1391).
3. Ay. 1- SI M PETRI WOIWODI ?litre doua cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, In stAnga o stea cu cinci raze.
Rev. SI MOLDAVIENSIS Intre doua cercuri de perle ; In mijloc un scut ImpArtit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stAnga doua flori de crin una
sub alta.
P. XV, 3.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua, de-a
dreapta trei grinzi transversale, de-a stAnga capul de hour.
P1. XV, 5.
V. ,Stefan (1395).
7. Au. ...ste PAN WOIOD . . . Intre douA cercuri de perle, In mijloc un cap de bour,
intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o rosetA cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. moNEA-TA WO litre doul cercuri de perle, In mijloc un scut impartit
de-a lungul In douA, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a st. doua frunze trilobate ale zate una sub alta.
Pl. XV, 7.
www.dacoromanica.ro
la not ca
27
politice.
alezate in doua randuri de trei si de doug. Deasupra scutului o roseta cu cinci frunze.
Pl. XV, 9.
10. Av. Intr'un cerc de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze, In
dr. o roseta, In st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc linear o cruce cu patru brate, Intre bratele de sus cate o coroana
cu trei flori ; intre bratele de jos, din dr. o stea cu cinci raze, in st. semiluna.
Pl. XV, 10.
11. Au. Ca si la No. 10.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit de-a lungul in doua de-a dr. trei grinzi
transversale, de-a st. cinci coroane asezate In cloud randuri ate doua si jos una singura.
De-asupra scutului capul de hour, In dr. roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Pl. XV, 11.
12. Av. f
E ALEXANDRI Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut impartit de-a lungul In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de- a-st. (coroanele). Deasupra scutului un cap de hour.
Pl. XV, 12.
13. Av. . . . ANDDRV . Intre doua cercuri lineare, In mijloc capul de hour,
Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna in st. (? ).
Rev. . . .M .
Intre cloud cercuri de perle, In mijloc un scut ImparOt de-a lungul
In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, in st. gol.
Pl. XV, 13.
14. Au. Intr'un cerc de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze
In dr. o roseta cu cinci trunze, In st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua, de-a dreapta
trei grinzi transversale, de-a stanga sapte coroane alezate In douil randuri de 4 si 3.
In camp de-a dr. A.
Pl. XV, 14.
15. Au. Intr'un cerc de perle un cap de hour, Intre coarne o stea cu cinci raze
In dr. semiluna, In st. (? ).
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
28
transversale, de-a stanga trei coroane una sub alta. Deasupra scutului o rosetA.
Pl. XV, 15.
VII. II las (1433).
gi un W. Deasupra scutului A.
Pl. XVI, 1.
17. Au. f ELIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un lup, sau
un carne, sau un urs calare Oland in dr. o spadS, sub cal balaurul.
Rev. t ELIAS WOWODA A intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut cu o
cruce si un W.
Pl. XVI, 3..
18. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea cu cinci
raze, in dr. o roseta cu cinci frunze in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut cu o cruce 1i un W. In camp sus o
roseta, in dr. un buzdugan.
Pl. XVI, 2.
VIII. llias A stolan (1435-1444).
19. Au. ...eLIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, intre coarne o stea cu cinci raze, in dr. o roseta cu cinci frunze, in st. semiluna.
Rev. SDEPAINV. WOI
!litre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga vase coroane asezate
in douil randuri verticale de cate trel. Deasupra scutului o coroana ; in camp in dr. ?
Pl. XVI, 4.
IX. Alexandra (1448-1449, 1451-1455).
20. Au. f hiscriptia intre doua cercuri de perle, fn mijloc un cap de bour, intre
coarne o stea cu cinci raze, in dr. o frunzS trilobata, in st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit de-a lungul
in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga cinci coroane asezate in doua randuri verticale de 3 si 2. Deasupra scutului M.
Pl. XVI, 6.
21. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea, In dr.
o rosetA cu cinci raze, in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut 1111011a de-a lungul in douA, de-a dr. trei
grinzi transversale, de-a st. cinci coroane asczate in doua randuri verticale de 3 $i 2.
Deasupra scutului M.
Pl. XVI, 7.
X. Bogdan (1449-1451).
22. Av. Inscriptia tare doua cercuri lineare, in mijloc un cap de bour, intre coarne
o slew cu cinci raze, In dr. o roseta, to st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre douA cercuri lineare, in mijloc un scut cu crucea cu case
brate.
Pl. XVI, 5.
www.dacoromanica.ro
29
si un c4tig banesc.
XI. Stefan eel Mare (1457-1504).
23. Av. t MONETA MOLDAV Intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
24. Av. Un cap de bour, intre coarne o stea cu clad raze, In dr. semiluna, In st.
o roseta cu cinci frunze.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut cu crucea cu case brave. In camp sus
Pl. XVI, 9.
o rozeta cu cinci frunze, In dr. semiluna.
25. Av. Un cap de bour, intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st.
o roseta cu cinci frunze.
Pl. XVI, 10.
Rev. Un scut cu crucea cu case brate.
28. Av. Intr'un cerc de perle un cap de hour, Intro coarne o stea cu cinci raze,
in dr. semiluna, In st. roseta cu cinci frunze.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua de-a dr. o cruce
$i o roseta, de-a stanga trei grinzi transversale. In camp, In dr. o cruce, In st. semiluna.
Pl. XVI, 13.
crucea cu patru brute, deasupra o coroana cu trei flori, In camp, In dr. D, In st. R.
P1. XVI, 16.
30. Av. Intr'un core de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze,
in dreapta rozeta, In stanga semiluna.
www.dacoromanica.ro
30
C. I. BAICOIANIJ
Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu crucea cu patru brate, sus pe scut o coroana
trei flori, In st. R.
Pl. XVI, 17.
33. Au. PATRONA MOLDAWI Intre un cerc linear exterior 5i altul interior,
In mijloc Madona cu pruncul, In dr. S. In st. M.
Rem ALEXANDER D. G. W. MOL- 1558 Intr'un cerc linear interior $i unul
34. Au. HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATR. Intre un cerc linear exterior 5i altul de perle interior, In mijloc capul lui Despot Incoronat spre st. cu trupul lo-
www.dacoromanica.ro
31
36. Au. PATRONV MOLDAV Intre doua cercuri de perle, In mjiloc Madona
cu pruncul ; In camp, In st. M, In dr. ,S jos S.
Rev. IOHAN D. G. WAIWODA. 1563 Intre douA cercuri de perle, In mijloc scutul
corvinian, centru alt scut cu corbul cu inel in plisc, de-a dr. sus trei grinzi transversale,
jos doua capete incoronate, de-a st. sus crucea cu case brate, jos leul eraldic spre st.
Pl. XVII, 3
37. Au.
PATRONA
MOLDAWI Intre un cerc linear exterior si de perle
interior, In mijloc capul laureat al lui Despot spre st.
Rev. IOHANN. D. G. WAIWOD. 1562 Intre un cerc linear exterior 5i de perle
interior, In mijloc capul de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st.
o rosetA cu case frunze.
Pl. XVII, 4.
XVIII. Ion VodA eel Cumplit (1572-1574).
38. Au. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc capul bArbos al lui Ion
VodA spre st., cu caciula de blanA 5i gatul loricat.
Rev. Inscriptia Intre douA cercuri de perle, In mijloc capul de bour, Intre coarne
o stea cu cinci raze.
Pl. XVII, 6.
XIX. Stefan RAzvan (1595).
39. Au. STEPH. BOIBOD. MOL. DOB., In mijloc capul bArbos si coronat spre st.
de bour.
Rev. SOL IDVS. SAC. B. M. D. 18 Intre un cerc tutors din afarA si un cerc linear
inlauntru. In mijloc douA bastoane de comandament incrucisate, pe cari o cAciulA cu
trei pane.
Pl. XVII, 8.
www.dacoromanica.ro
32
C. I. BAICOIANU
I. Vladislav (1360-1375).
1. Av. M LADIZLAI WAIWODE Intre doul cercuri de perle ; in mijloc un scut
impartit de-a lungul in doua, In care In dr. patru grinzi transversale, In st. un camp got.
Rev. TRANS ALPINI intre doua cercuri de perle, In mijloc un coif inchis, dea-
Pl. XV, I.
una alteia.
Rev. TRANS ALPAI Intre cloud cercuri lineare, In mijloc un coif !mills ornat,
deasupra vulturul spre dr. cu capul spre st.
Pl. XV, II.
III. Dan (1386).
3. Av. In mijlocul unui cerc de perle vulturul spre dr. cu capul spre st. In camp
al scutului vulturul tutors spre dr. cu capul spre st. In camp la dr. trei globule, la st.
trei globule, sus o cruce.
Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trei brate, Intre brate In dr. sus o floricica,
Intre celelalte cote trei globule.
P1. XVII, IV.
www.dacoromanica.ro
33
Bogdan al III-lea al Moldovei ar avea mai de grabs dreptul sa interzica primirea monetelor stfaine in tam sa, decat sa urce vamile".
www.dacoromanica.ro
34
C. I. BAICOIANU
ltli Cazimin III, ceeace justifich, dupa spusele lui, tezaurele consicoif ornat, d'asupra vulturul Intors spre dr. cu capul spre st., cu crucea cu un brat mai
lung pe aripi.
Rev. Inscriptia Intre un cerc de perle exterior 1i un cerc linear interior. In mijioc
un scut impartit d'alungul fn doua, in dr. semiluna d'asupra unei stele cu vase raze, In
st. trei grinzi transversale.
Pl. XVI, IV.
XI. Vladut (1510-1512).
15. Av. Inscriptia Intre doua cercuri lineare; In mijloc un coif ornat spre dr.,
16. Au. Intr'un cerc de perle un vultur Intors spre dr. cu capul spre st. pe un
postament cub cu o stea cu vase raze. In camp In dr. o stea cu case raze, In st. crucea
si semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit d'alungul in doua, In dr. semiluna d'asupra unei stele cu case raze, In st. trei grinzi transversale.
Pl. XVI, VI.
www.dacoromanica.ro
35
36
C. I. BAICOIANU
Mad Basarab.
Vasile Lupu.
Glava 4.
Glava 87.
3. Banii cei buni i direpti au patru lucruri pre'npregiurul for : Intai, cela, ce face bani, sa aiba puteare i voe dela
www.dacoromanica.ro
37
sal ardza.
5. Casa aceaia, unde sa vor face bani rag, sa fie domneasca ;
certat mai putin, de cat ca are fi facut bani rai, de'ntru aur
i de'ntru argint spurcat, sau prisne de arame, saum are fi
mai r5i, tot o certare va sa aiba, de vreame ce iaste lath de tiria
imparatii, sau a domniei.
Vasile Lupu.
Glava 25.
9. Cand va da barbatul bani in camata i Inca mai vfatos, cand va prea asupri cu camata, atunce muiaria lui nicicum
sa nu aiba voe sa sa desparta de dans, ce Inca iaste datoare intru
tot sa sa intoarca i sa lipseasca de la dans, pans cand sa va intoarce de acest fial de greala."
www.dacoromanica.ro
38
C. 1. BAICOIANU
Glava 53.
Certaria cuconilor.
Glava 536.
nest.
De unde provine denumirea unitatii monetare de grosi, acceptata de Principii Moldovei ?
Nistor ne spune ca grosul este o moneta pe care Moldovenii
www.dacoromanica.ro
39
Carol
Robert de Anjou;
www.dacoromanica.ro
40
C. I. BAICOIANU
1) Astfel de pilda s'a gasit in biserica domneasca din Curtea de Arges; in eel mai
de jos strat de pardoseala a altarului, un dinar banal dela Ladislau al IV-lea Culnanul
din 1272-1290 (Cf. C. Moisil, Numismatica si descoperirile dela Curtea de Argesin
Cron. Num. Sept. 1920).
www.dacoromanica.ro
41
De aci inainte Principatele romanesti devin din punct de vedere monetar, un camp deschis in care se perinda monetele bunedar
mai mult rele ale tuturor tarilor inconjuratoare. Aceasta situatie
is o infatisare haotica, pe care totusi unii scriitori vor sa o cuprinda
in denumirea de sistem asa numit comercial 1).
In fapt, chiar data in perioada de independents politica vedem
batandu-se moneta, fie insa ca ea nu se putea bate indeajuns, fie ca,
din punct de vedere calitativ, nu era la inaltimea nevoilor comerciale
ale timpului, gasim ca alaturi de monetele batute in Cara, circulau
si alte monete internationale ale tarilor inconjuratoare.
Perioada dominatiunii fanariote, ce cade in epoca 1716-1821,
este caracterizata prin aceea ca acesti straini de aspiratiunile neamului nostru, instalati in tronurile Principatelor prin cunoscutele
mijloace de conruptie, nu numai ca n'au tinut sa reactioneze pentru
dobandirea dreptului de a bate moneta, ci din potriva
cum bine
scrie Nistor
ei fiind porniti mai mult spre imbogatirea lor" 2),
nu se mai gandeau la pastrarea drepturilor de suveranitate a coroanei
lor. Profitand de aceasta imprejurare, Rusia si Turcia nu numai ca
nu se multumeau sa introduca in Principate avariatele lor monete,
dar chiar isi aroga dreptul de a le bate pentru Tinuturile romanesti.
Interesant este din acest punct de vedere faptul ca intre anii 1772-1774,
Ecaterina cea Mare bate din belsug moneta bilonara pentru Moldova,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
42
Secolul al XIV-lea.
florini, perperi, perperi de Valahia, ruble de argint, zloti,tatarasti, turcesti, unguresti si de Moncastru, ughi, galbeni, ducati unguresti, aspri, denari, fertuni, ducati, bani, grosi.
Secolul al XV I-lea.
$i
pag. 4 Si urm.
www.dacoromanica.ro
43
poliimperiali, sorocoveti, duploni, suverani, taleri conventionali, florini, zwantigi (pol si sfert), firfirici si irmilici de argint (pol si sfert),
sorocoveti austriecesti, creitari (de mai multe marimi), zgripsori, techini, cremniteri, tulusi, pitaci, grosite, spetiesi (taleri), crontaleri,
zloti, laubtaleri, misiri, lei noi, mariasi, tusluci, luidori, parale, colonati,
pentru plata cheltuelilor si achitarea tributului, cat si pentru incasarea darilor. Dintre monetele investite cu astfel de autoritate (primirea obligatorie in plata la toate casele publice), au circulat 1 a noi
asprii, grosii, rublele, marcile, ducatii, ughii, zlotii, galbenii, talerii
si leii, toate monete de our sau argint.
In veacul al XIV-lea, gasim ca moneta dominants rubla de argint, marca si ducatul (ughi).
In veacul al XV-lea gasim in Moldova zlotul tatarasc, deli unitatea monetara era grosul, dupa cum am vazut ca rezulta din documentele vamale citate mai sus. In Muntenia aflam asprul si ducatul
(ughi).
oficiale dominante
C. I. BAICOIANU
44
In veacul al XVI-lea ggsim circuland in Muntenia ca si in Moldova taleri de argint, avand efigia unor lei si denumiti : leuven-taler,
solidi-leonini, talerul leonin, sau prescurtat leonimus, sau leones, a
carui caracteristica era un leu mare cat moneta bgtut pe revers 2).
1) A se vedea :
A. D. Xenopol, Istoria Romanilor, vol. V, Iasi, 1892, pag. 558 si urm.
G. Zane, Sisteme monetare si monete principale din veacurile trecute, Iasi, 1928,
pag. 29 si urm.
Pr. V. Urseicescu, Leul vechi
Am con-
www.dacoromanica.ro
45
dela Sigismund III al Poloniei (1624). Fig. 3. - Taler (Iohan, Georg, Peter I 1560)
Fig. 4. - Moneta venetiana batuta de Lorenzo Tiepolo. Fig. 5. - Lotringhen francez
Fig. 6. - Gros dela Stefan Bathory al Poloniei (1585). Fig. 7. - Moneta dela Sigismund
al III-lea. Fig. 8.
1/2 scudo della croce (Antonio Prinli-Venetia).
(Colectia Muzeului municipal Bucurelti).
PLANSA XIX.
Monete do argint.
Fig. 1. - Taler dela Ferdinand I. Fig. 2. - Taler de Raguza (1766). Fig. 3. Dinar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). Fig. 4. - Ort (timf) dela Sigismund
al III-lea al Poloniei (1622). Fig. 5. - Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). Fig. 6-
Fig. 1. - Kronen-taler dela Franz al II-lea (1797). Fig. 2. - 3 gros (Riga) dela
Sigismund al III-lea (1596). Fig. 3. - Taler din Augsburg dela Ferdinand al III-lea al
Ungariei (1649). Fig. 4. -Dinar dela Ferdinand al III-lea al Ungariei (1638). Fig. 5.Taler conventional dela Iosef al II-lea (1766). Fig. 6. - Taler de Saxonia. Fig. 7. Slantih.
(Colectia Muzeului municipal Bucurelti).
PLANSA XXI.
Monete do argint.
Moneta dela Ion Gracimir al Bulgariei. Fig. 5. -2/3 taler (gulden) saxon
dela Iohan Georg II (1678) . Fig. 6. - Taler conventional dela Maria Thereza. Fig. 7. Gros de Ruguza (1649).
(Colectia Muzeului municipal Bucurelti).
reza. Fig. 4.
PLANSA XXII.
Monete de aur.
Fig. 1. - Galben austriac (mare) Fig. 2. - Mahmudea (sandiclii-cefte). Fig. 3. Mahmudea (hainalai). Fig. 4. - Mahmudea moale. Fig. 5. - Moneta turceasca dela
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
46
Fig. 1. - Ducat dela Maria Tereza. Fig. 2. - Taler dela Maria Tereza. Fig. 3.Stant. dela Maria Tereza. Fig. 4. - Ducat unguresc. Fig. 5. - Taler dela Sigismund
Batory. Fig. 6. - Moneta batuta de Rusi la Sadagura (3 parale - 1772 arama).
PLANSA XXV.
Monete de argint.
Monete de anima.
Fig. 4. - Creitar dela Franz Iosif I (1851). Fig. 5. - Gros dela Maria Tereza
(1765). Fig. 6 . - Creitar german (1816). Fig. 7. - Creitar dela losif al II-lea (1790).
PLANSA XXV I.
Monete de argint
Fig. 1. - 5 pfenigi. Fig. 2. - 1 marca. Fig. 3. - 1 lira otomana. Fig. 4. - 12 lira
otomana. Fig. 5. - 10 copeici. Fig. 6. - 50 centime. Fig. 7. -20 fileri.
Monete de niehel.
Fig. 8. - Firfirica.
www.dacoromanica.ro
47
ba chiar identica 2), dupa cum rezulta din tablourile de mai la vale,
cari rezuma in chip comparativ cursul talerului-leu i a piastrului
in veacul al XVII-lea i al XVIII-lea.
Din ele putem deduce egalitatea de valoare a acestor trei monete
/donde de aramii.
pag. 34.
www.dacoromanica.ro
48
C. I. BAICOIANU
Anul 1650
1711
1716
23
92
1732
1740
Piastrul.
Anul 1720
Anul 1645
22
9)
1695
1697
1743
1765
160 bani
.
139
132
149
120
decursul
www.dacoromanica.ro
49
cu importul variatelor monete interna tionale necesitate de manifestarile de schimb ale comertului intern.
Implinirea obligatiunilor monetare, isvorite din raportul de suzeranitate in care se aflau Principatele i care necesita din an in an
sume tot mai mari pentru a satisf ace nesatiul Sultanilor i a intregului
for anturaj, erau mijlocite de zarafii cari gaseau in efectuarea acestor
50
C. I. BAICOIANU
Inc 5 de pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, falsific5rile de monete si exportul celor bune peste granitele Principatelor era in floare,
dup5 cum rezulta din documentele vremurilor 1). In timp ce falsi1) Iata textul a trei documente din 1794 edificatoare In aceasta privinta (V. A.
Urechid, Istoria Romaniloru 1774-1800, Tomul V pag. 358-359-360) :
I.
Avramu Ovreiu Cuiungiu dela sfantu Gheorghe celu vechiu, nemulu lui din
satulu $neatinului ot. fara lepasca din tinutulu Chesaricescu, carele se afla venitu aici
mat Inainte de patru ani gra: lucreza mestesugul Mil de nici o defaimare, acum darn
trei luni de zile decand a venitu la elu unu altu ovreiu leahu, zicandu-I ca scie unu mestesugu : a Jura argintu din caragro# nemfeqti, si asa Inaintea lui a facutu acesti optu cara-
grosi cu mestesugire de fura din totu earagrosu ate un tenchiu de argintu, i dupe ce'i
a aratatu mestesugulu'i a datu si banii aceia si a plecatu, dar unde se va fi aflandu zice
ca nu scie ; asia a tinutu acesti bani la elu pans acum, fare de a mai face altii ; acum dar
vrandu ca
schimbe'i a datu la unu Bohoru Ovreiu, si acela'i a schimbatu la un
crescinu, care aratiindu-i la unii si altiri an zisu ca sunt calpi, de acesta s'a adusu
numitul cuiungiu la Agie, caruia din luminata porunca a Inaltimei tale, 'i s'a cautatu
In pravalie prin lazi, lucrurile sele, si alti bani nu s'au aflatu, mestesugiri si lucruri
ca acelea ; de care lipsimu a Insciinta Inaltimei tale. Alu Mariei tale prea plecata slug.
Constandin Filipescu Vistieriu.
II.
Anaforaua lui Cost. Slugearoglu, epistatulu Armasiei, din 6 August 1794. Vestesce
www.dacoromanica.ro
51
Dar nu numai in veacul al XVIII-lea, ci si in al XIX-lea falsificarile sunt frequente, cu toate ca Domnitorii Principatelor incearca
reglementarea severs a zarafiei Si calpuzanlacului ').
5i va vrea pentru alisverisula lora sag scota din %era, acela sa'i duce la Tarigrada, Inca sa fie datora a'i
pecetlui sub pecetea vel-vamesului ci pecetluiti va avea voe sn't duce la Tarigrada,
una lucru ca acesta, iar cari din negutitori vor avea bani vechi
iar nu In OH straine ; pentru ca celt ce dupe acesta In urma se va gasi cu urmare impotriva poruncei acesteia, unula ca acela se scie, ce cu targula se va pedepsi. Si fiindca
ne-ama Insciintata erasi ca In urma, dupe poruncile ce s'au data spre a nu fi nimenea
slobodu de a scote in tirile streine mai multa decat la tal. 500, moneda a prea puternicului nostru Imparata, au mestesugita a face alai mijlocu de viclenie, cu a ascunde
In core la vremea topitului, ca cu acesta mijloca sa pots savarsi scoposulu lore, a scote
sume din Ora $i a trece f Ara de bagare de sema, sa dai erasi D-neta porunca strasnica
prin starostea de negutitori $i de ovrei, ca sa fie datori la vremea ce voru topi cera aceea,
$i voru aseza-o In vase $i sa se pecetluiasca cu pecetea vel-vanusului, 5i asa vor fi
slobozi a ridica ceara aceea, iar de sinesi sa nu fie slobozi. Si fiindca averna Domnia
mea a orandui omeni tefliscii Intr'adins acum in putine zile a face Intr'adins cercetarile
acestea 51 ama data poruncile Domniei Mele pe afara de obste, sa aiba dar fiesii-care
mai Inainte a'si strange omeni, for ce-i au randuiti In treba acesta, ca siVi povatuesce a
se feri $i a nu metahirisi urmarile acestea, on a ambla dupe strangerea de bani vechi
pentru a'i duce In %Mile straine on a face printr'ascuns topirea cerei fara de a nu fi $i
multi lui vel vamesa de fate, cel ce se va prinde fn fapta acesta impotrivitorti $i
neurmatora poruncei, unula ca acela on negu(itora raia on sudita, seu veri ce fells de
1796, Maiu 8.
omii aril fi, se va primejdui negresit cu mare pedepsi,
1) Iata doua pitace unul din August 1819 $i altul din aceiasi lima a anului
1820, din cari rezulta nu numai preocuparea de a reglementa zarafia si calpuzanlacul,
dar si aceca de a proteja banii turcesti $i In deosebi mahmudelele taete la taraphanaoa
imparateasca din Tarigrad". (Urechici, 1st. Rom. 1800-1830, Tomul at XII-lea pag.
414-415).
Pitac catre Dumnelui vel Aga pentru nizamul zara /ilor ce stau i umblii
pe ulitele tdrgului.
Cinstite 55 credincios boerule al Domniei Mele, Dumneta vel Aga, din alaturata
copie de anafora, ce au facut catre Domnia mea Dumnelor oranduitii boeri pentru ni-
1i
www.dacoromanica.ro
52
C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
53
Dacii au batut propriile for monete, cari alaturi de acele greceti, romane, etc., au servit schimbului.
Mai tarziu, navalirile barbare impiedica un mileniu baterea
monetelor, pentru a incepe apoi sub Domnii noului Popor romanesc,
nascut din amestecul Dacilor cu Romanii.
Dreptul baterii monetelor a fost exercitat de Domnii pamanteni
in Moldova pang pe la 1668, iar in Muntenia papa pe la 1450.
Dupa ce Domnii pamanteni pierd acest drept, monetele straine
de tot felul i in deosebi acele turceti incep s circule in Principate.
Multimea for i aliajele diferite din cari erau facute, creiaza
schimbului din Tinuturile romaneti o stare haotica, agravata de
inexistenta unui criteriu unic i sigur de fixare a cursurilor.
Aceasta perturbatie i saracie creiata in viata economics i
1) Iata capitolul al VIII-lea pentru tipdrirea sau taierea de moneta, extras din
Condica Criminaliceasca cu procedura ei din Moldova (1820 si 1826).
207. Supt aceasta vinovAtie va cadea nu numai acel ce va cuteza a tipari monedd
mincinoasa, ci si acel ce ar cuteza a tipari monedd de our bun sau argint bun intocmai
ceea ce sa politiceaste.
208. Deci cei ce sa vor dovedi tdetori de bani, vor fi cazull supt grea vinovatie ;
51 dupd Imprejurdrile si marimea faptii, sa vor osandi cu cumplita pedeapsa, si cu tri-
si cu Inchiderea in temnita.
www.dacoromanica.ro
54
C. I. BAICOIANU
socials a Principatelor, de slarea monetarci, de constitufia agrara i regimul fiscal de pe vremuri, era atat de mare, incat determine la 1785 pe
1)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
Ineheere.
Desi redus la cea mai neagra mizerie, prin apasarea si e)i.ploatarea fara precedent a dominatiunii turco-fanariote, Poporul romanese invingand toate piedicile si incerc5rile pe cari dusmanii i le-au
pus in cursul veacurilor in tale, pentru a-1 r5pune si desfiinta de
intra in veacul al XIX-lea cu sufletul si spiritul
pe harta lumii,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
58
Prima afirmare a acestei epoci bogata in realizari pentru neamul nostru, care a condus in ultima etapa la independenta politica i apoi economica, a fost aceea a micarii revolutionare a lui Tudor
www.dacoromanica.ro
59
C. I. BAICOIANU
60
a Principilor romani, masura aceasta, in aparenta folositoare Principatelor, deoarece inla'tura urmarile detestabile rezultate din prea
desele schimbari la domnie, era anihilata prin rezerva profund jicnitoare a destituirii. Ea nu dovedWe in fapt", cum spune Xenopol,
decat intentia Rusiei de a impiedica prea desul amestec
al Turciei la numirea Domnilor, consolidanduli astfel i mai mult
pozitia sa atotputernica."
Dar Tratatul dela Adrianopole prezinta un interes de o covAr*itoare insemnatate prin dispozitiile sale economice referitoare la
Principate.
Tata inteadevar cum glasuesc doug aliniate ale actului separat
a acestui Tratat :
la Iasi In 1791 ;
e)
ei
www.dacoromanica.ro
61
62
C. 1. BAICOIANU
Les hospodars qui auront acheve leur terme de sept annees sans avoir donne,
soit aux deux cours, soit au pays, aucun sujet de plainte legitime et grave, seront nommes
de nouveau pour sept autres annees, si la demande en est faite a la Sublime Porte par
les divans des provinces, si le consentement general des habitants se manifeste a cet
egard.
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
64
tour imperiale, ont ete faits d'apres le voeu exprime par les
assemblees des plus notables habitants du pays, et qui devront a l'avenir servir de bases pour le regime interieur des
deux provinces, en tant, bien entendu, que lesdits reglements
ne porteraient aucune atteinte aux droits de souverainete de
la Sublime Porte 1)".
en cas de litige, aux divans respectifs, seront remis en vigueur, et observes a l'avenir
avec une scrupuleuse exactitude.
Les boyards seront tenus d'executer les ordres des hospodars et de rester envers
eux dans les bornes d'une parfaite soumission. De leur cote, les hospodars ne pourront
sevir arbitrairement contre les boyards, ni leur faire subir des punitions non meritees,
et sans qu'ils aient commis quelque faute averee; et les derniers ne subiront de peine
qu'apres avoir ete juges conformement aux lois et usages du pays.
Les troubles survenus dans les dernieres annees en Moldavie et en Valachie ayant
porte la plus grave atteinte a l'ordre dans les diverses branches de l'administration interieure, les hospodars seront tenus de s'occuper, sans le moindre alai, avec les divans
respectifs, des mesures necessaires pour ameliorer la situation des principautes confides
a leurs soins, et ces mesures feront l'objet d'un reglement general pour chaque province
lequel sera mis immediatement A execution.
Tous les autres droits et privileges des principautes de Moldavie et de Valachie,
et tous les hatti-sherifs qui les concernent, seront maintenus et observes, en tant qu'ils
ne seraient pas modifies par le present acte.
C'est pourquoi nous soussignes, plenipotentiaires de S. M. I'empereur et padischach de toutes les Hussies, munis des pleins pouvoirs souverains, de concert avec les
plenipotentiaires de la Sublime Porte ottomanc, avons arrete et regle A regard de la
Moldavie et de la Valachie les points ci-dessus, lesquels sont la consequence de Fart. 3
de la convention explicative et confirmative du traite de Bukarest, conclu en 8 articles,
dans les conferences A Ackerman, entre nous et les plenipotentiaires ottomans.
En consequence, le present acte separe a ete redige, muni des nos cachets et de
nos signatures, et &Byre entre les mains des plenipotentiaires de la Sublime Porte.
Fait A Akerman, le 25 septembre (7 octobre) 1826.
Signes Comte de Woronzon, Ribeouplerre.
www.dacoromanica.ro
65
Infrangerea Puterii otomane de catre Rusi, a condus, bine inteles si la impunerea unor despggubiri de fazboi fata de Rusia, dirora
insa Turcia, din cauza situatiunii sale financiare grele, nu le-a putut
face fat'a.
Puterea moscovita a conditionat insa tinerea Principatelor roAu nom de Dieu tout-puissant.
Les deux hautes puissances contractantes, en confirmant tout ce qui a ete stipule par l'acte separe de la convention d'Akerman, relativement au mode d'election
des hospodars de Moldavie et de Valachie, ont reconnu la necessite de donner a l'administration de ces provinces une base plus stable et plus conforme aux veritables interets
des deux pays. A cet effet, it a ete convenu et regle definitivement que Ia duree du gou-
vernement des Hospodars ne serait plus bornee a sept ans, comme parle pass, mais
qu'il seraient dorenavant investis de cette dignite a vie, sauf les cas d'abdication volontaire ou de destitution pour cause de dents, prevus par ledit acte separe.
Les hospodars regleront librement toutes les affaires interieures de leurs provinces, en consultant leurs divans respectifs, sans pouvoir porter neammoins aucune
atteinte aux droits garantis aux deux pays par les traites ou les hatti-sherifs, et ne seront
troubles dans leur administration interieure par aucun ordre contraire a ces droits.
La Sublime Porte promet at s'engage de veiller scrupuleusement 5 ce que les privileges accordes a Ia Moldavie et a Ia Valachie ne soient d'aucune maniere enfreints par
ses comandants limitrophes, de ne souffrir aucune ingerence de leur part dans les
des deux provinces, et d'empecher-toute incursion des riverains de Ia
rive droite du Danube sur le territoire valaque ou moldave. Seront considerees comme
faisant partie integrante de ce territoire, toutes les Iles attenantes a Ia rive gauche du
Danube, et le chenal (thalweg) de ce fleuve formera la limite des deux principautes, depuis son entre dans le Etats ottomans jusqu'a son confluent avec le Pruth.
Pour mieux assurer l'inviolabilite du territoire moldave et valaque, la Sublime
Porte s'engage a ne conserver aucun point fortifie, A ne tolerer aucun etablissement quelconque de ses sujets musulmans sur la rive gauche du Danube. En consequence, it est
invariablement arrete que sur toute cette rive dans la grande at petite Valachie, comme
aussi en Moldavie, aucun mahometan ne pourra jamais avoir son domicile et que l'on
y admettra les seuls marchands, munis de firmans, qui viendront acheter pour leur propre compte dans les Principautes des denrees necessaires pour la consommation de Constantinople, ou d'autres objets.
Les villes turques situees sur la rive gauche du Danube seront, ainsi que leursterritoires (rajahs) restitudes a la Valachie pour etre desormais reunies 5 cette principante, et les fortifications existantes auparavant sur cette rive ne pourront jamais etre
retablies. Les musulmans qui possedent des biensfonds non usurpes sur des particuliers,
soit dans ces memes villes, soit sur tout autre point de la rive gauche du Danube, seront
tenus de les vendre aux indigenes dans l'espace de dix-huit mois.
Le gouvernernent des deux Principautes, jouissant de tous les privileges d'une
administration interieure independante, pourra librement etablir des cordons sanitaires
et des quarantaines le long du Danube et ailleurs dans le pays, od it en sera besoin, sans
que les strangers qui y arrivent, tant musulmans que chretiens, puissant se dispenser
de l'exacte observation des reglements sanitaires. Pour le service de quarantaines, aussi
affaires
www.dacoromanica.ro
64
C. 1. BAICOIANU
mane sub ocupatiune, pang cand Turcia avea sa plateascil despagubirile de razboi.
Turcii, neputand sa faca fata obligatiunilor for decal tarziu,
in 1834, Rusia a profitat de aceasta imprejurare pentru a-i consolida
pozitia sa politica in Principate, substituind Puterea otomana a carei
influents au redus-o cu dibacie la ultima expresie.
bien que pour veiller a la stirete des frontieres, au maintien du bon ordre dans les villes
at campagnes et a l'execution des lois et reglements, le gouvernement de chaque principaute pourra entretenir un nombre de gardes armes strictement necessaires pour ces
diverses fonctions. Le nombre et l'entretien de cette milice seront reglds par les hospodars.
de concert avec leurs divans respectifs, en se basant sur les anciens exemples.
La Sublime Porte animee du &sir sincere de procurer aux deux Principautes tout
le bien -etre dont elles peuvent jouir, et informee des abus et des vexations qui s'y cornmettent a l'occasion des diverses fournitures exigees pour la consommation de Constantinople, l'approvisionnement de forteresses situees sur le Danube et les besoins de l'arsenal leur fait un abandon plein et entier de son droit a cet egard. En consequence, Ia
Valachie et la Moldavie seront pour toujours dispensees de fournir les grains at autres
denrees, les moutons et les bois de construction qu'elles etaient tenues de livrer precedemment.
II ne sera de meme requis de ces provinces, en aucun cas, des ouvriers pour les
travaux des forteresses, ni aucune autre coree de quelque nature que ce soit. Mais afin
de dedommager le tresor imperial des pertes que cet abandon total de ces droits pourrait
lui faire eprouver, independemment du tribut annuel que les deux Principautes doivent
payer A la Sublime Porte, sous les denomination de Karatsh, de Idiye at de Bekiaby&
(scion la teneur des hatti-shdrifs de 1802), la Moldavie et la Valachie paieront chacune
annuellement a la Sublime Porte, par forme de compensation, une somme d'argent dont
leur sol et de leur industrie (stipuldes par l'acte separe de la convention d'Akerman)
sans aucunes restrictions hormis celles que les hospodars, de concert avec leurs divans
respectifs, jugeront indispensable d'dtablir, afin d'assurer l'approvisionnement du pays.
lls pourront naviguer librement sur le Danube avec leurs propres batiments, munis de
passeports de leur gouvernement, et aller commercer dans les autres villes ou ports de
la Sublime Porte, sans etre molestes par les percepteurs du Karatsch, ni exposs A aucune autre vexation.
De plus la Sublime Porte, considerant toutes les calamites que la Moldavie at
Ia Valachie ont eu a supporter, et mue par un sentiment d'humanite tout particulier,
consent a exempter les habitants de ces provinces, pour l'espace de deux ans, a compter
www.dacoromanica.ro
67
lative, administrative, financiara, culturala i socials, ce avea sa trezeasca in constiinta Poporului romanesc o conceptie a ideiei de Stat
i de carmuire noua, cu totul alta cleat aceea de pans atunci, ce servea
satisfacerea scopurilor materiale ale acelor ce aveau conducerea.
du jour otl les Principautes auront ete entierement evacuees par les troupes russes, du
paiement des impOts annueles verses dans son tresor.
Enfin la Sublime Porte, askant assurer de toutes les manieres le bien-etre futur
des deux Principautes, s'engage solennellement a confirmer les reglements administratifs qui, durant ('occupation de ces deux provinces par les armees dela cour imperiale,
ont ete faits d'apres le voeu exprime par les assemblees des plus notables habitants du
pays, et qui devront A l'avenir servir de bases pour le regime interieur des deux provin-
ces, en tant, bien entendu, que lesdits reglements ne porteraient aucune atteinte aux
droits de souverainete de la Sublime Porte.
C'est pourquoi, nous soussignes plenipotentiaires de S. M. l'Empereur et padischach de toutes les Russies, de concert avec les plenipotentiaires de la Sublime Porte
ottomans, avons arrete et regle, A regard de la Moldavie et de Ia Valachie, les points
ci-dessus, lesquels sont la consequence de l'article 5 du traite de paix conclu A Adrianople entre nous et les plenipotentiaires ottomans. En consequence, le present acte separe a ete redige inuni de nos cachets et de nos signatures et delivre entre les mains
des plenipotentiaires de Ia Sublime Porte.
Fait A Adrianople, le 2-14 septembre 1829.
1) Vezi A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia-Traiani5, vol. V, Tali, 1892.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
68
etape spre un progres vadit in toate domeniile vietii politice, era totu0 un instrument, nu atat de sinters desvoltare a vietii romaneti
in cadrul ideilor de libertate, egalitate i dreptate sociala, pe cari le afirmase cu puternica hotarire micarea revolutionary din 1821, care
cerea egalitate fiscala i o mai dreapta impartire a pamantului, cat
era un instrument de oportunitate politica. Se tie azi din documen-
tatia istorica ea Rusia, infaptuind aceasta opera aa zisa constitutionals sui-generis, a cautat s o faca, nu atat pentru a sluji cauza Principatelor, ci mai mult pentru a-si asigura Si consolida influenta ei
asupra acestor tinuturi, slabind pe a I urciei, a carei indepartare ea o
pregatise metodic si cu indarjita hotarire.
Si ce dovada mai izbitoare a scopului urmarit de Ru0, de a stapani Bosforul prin decretarea acestor constitutiuni, decat art. 56 i
57 din Regulament prin mijlocirea carora Rusia isi rezerva dreptul
Pamantul dat sateanului este neindestulator pentru intretinerea sa, cu atata mai mult ca alegerea fiind lasata proprietarului, taranii dobandiau in tot deauna pamantul cel mai
reu. Pentru acest pamant taranul trebuia sa munceasca in
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
C. I. BAICOIANU
Nici odata", scrie Girardinl), n'a fost o mai inspaimantatoare nimicire de fiinti vietuitoare.
Dari de tot soiu, zaharea, vite, beilicuri, aceste sunt relele obicinuite ale razboiului ; trebue adaos la aceasta barbaria
soldatului rus si mai ales traditiile cele mai nerusinate ale furtului printre ofiteri. Unii valid mancarea soldatului si apoi o
pun in sarcina satelor ; altii vand fanul cailor si '1 ieu cu deasila
de pe mosii. Aiurea se instiintaza pe generalul Zeltusin ca boerii
nu mai aveau boi pentru a face caraturele. Ei bine zise el, sa
se injuge pe boeri !" si daca boerii nu furs injugati, taranii o
furs. Barbati si femei sunt pusi la care, avand drept conducatori
niste cazaci care nu crutau nici batul, nici varful lancei lor.
Peste 30.000 de Romani sunt luati dela lucrarea campului pentru a sluji ca vite de tras. Cei mai fericiti fugeau in
munti, unde nu aveau alts hrana decat scoarta copacilor. i
in mijlocul atator nedreptati, o adanca descurajare inadusia
on ce plangere. Mitropolitul Valahiei, Gregorie fu surgunit
in Besarabia, pentru ca ceruse mila n.'valitorilor ; e drept ca el
se opusese ca clerul sa nu fie smuls dela altare, pentru a merge
sa care munitiunile de resboiu. Guvernul rus respunse la aratarile ce i se Meuse : Nu ne pass de a sti cine fac slujbele, oamenii sau dobitoacele, numai cat ordinile sa fie executate.
Dezordinile, delapidarile si in sfarsit lacustele produsera foametea ; ciuma se ivi in urma, adusa prin miserie, prin carele
pline de raniti si prin inspaimantatoarea mortalitate a boilor
gramaditi fara prevedere sau cazand de osteneala pe drumuri,
pe care le umpleau cu lesurile for descompuse. Aceste erau
binefacerile fagaduite de Wittgenstein in numele Augustului
1) St. Marc Girardin, Souvenirs de voyage, I, pag. 255. (Vezi A. D. Xenopol,
R5zboaiele dintre Rui i Turd, vol. II, pag. 45).
www.dacoromanica.ro
71
seu stapan : jefuirea, foametea i ciuma, treime moscovita oferita la inchinarea Romanilor !"
In raportul sau care Imparat din 15 Noembrie 1829, generalul
Kisselef ursit sa prezideze opera Regulamentului organic ii marturisete scopul urmarit in cuvintele :
C. I. BAICOIANU
72
nic trebuia sa fie un mijloc pentru atingerea acestui stop, iar nici
de cum un sprijin a consolidarii fiintei politice a Principatelor.
De astfel, aceiasi conceptie unilaterala predomina si partea din
Regulament referitoare la reglementarea comertului.
Se prevad dispozitiuni de nature a ridica prestigiul profesiunii
negustoresti, se aseaza Warne fiscale ale fiecarei clase si se introduce
o discipline, organizand starostiile diferitelor clase comerciale.
Decat, tot acelas Regulament organic mentine strainilor drepturi preferentiale, scutindu-i de taxe fiscale, punand astfel clasa negustorilor romani in conditiuni vadite de inferioritate in propria lor
tars. Se creiau astfel comerciantilor supusi straini conditiuni de favoare in dauna nationalilor. Noua constitutie era deci organizatoare
pans acolo, unde venea in conflict cu interesele strainilor, cari trebuiau
aparate chiar cu pretul nesocotirii elementului romanesc.
*
Contra tuturor acestor injonctiuni constitutionale ce nu corespundeau nevoilor si aspiratiunilor in numele carora se Meuse revolutia dela 1821, Romanii strabatuti de curentul revolutionar al anului
1848 se rascoala si transportand Regulamentul organic cu fast religios
in dealul Mitropoliei, it and in fata multimei stransa acolo si cu recunoasterea drepturilor lor autonome de a dispune de soarta lor, cer
egalitatea de tratament fiscal pentru toti de o potriva, cer o mai dreapta
73
prietari. "
Era protestul contra Puterii moscovite, care sub pretext ca
ne scapa de robia Turcilor, se suprapusese printr'o opera constitutionals
de fal liberalism in Tarile romaneti, in ciuda drepturilor autonome
i avAntului catre un regim de libertate prin inlaturarea feudalismului
www.dacoromanica.ro
74
C. 1. BAICOIANU
ciunea interns a Principatelor can erau lipsite de organizarea milltara necesara afirmarii drepturilor lor, a determinat intelegerea Rusiei
cu Turcia, care a inabuit in sange micarea revolutionara.
Principatele au continuat s fie carmuite de Domni pamanteni
can aveau sa fie recomandati de Poarta i recunoscuti de Rusia.
Rusia, simtinduli pozitia in Principate ingreuiata, recurge iarai la sprijinul Turciei, care, vazandu-se chemata la rolul dominant
de odinioara, nu intarzie sa-i reia scaunul din care fusese scoasa dupa
Tratatul dela Adrianopole de Puterea moscovita.
Decal, micarea dela 1848 nu descurajeaza colosul dela Nord.
Din potriva, in anii ce urmeaza it vedem incercand un pas inainte
pentru realizarea planului salt cuceritor, care conduce la cunoscutul
razboi al Crimeei.
De asta data Rusia gasete in Coalitia occidentals anglo-francoprusiana, un obstacol in drumul ce avea sa-i fie fatal.
In contiinta omului politic englez se cristalizase in perioada
1848-1853 tot mai mult insemnatatea pericolului inaintarii Rusiei
spre inima Occidentului european. Anglia, ca i Franta, se documentase suficient de marea primej die ce ar rezulta pentru interesele comertului lor din stapanirea Dunarii i a Principatelor romaneti de
catre Rusia.
Avantul ce luase cultura cerealelor i comertul Tarilor romaneti
in urma Tratatului dela Adrianopole, impusese politicii englezeti
un intreg program de legaturi comerciale cu tarile din valea Dunarii,
unde intrevedea un deburu insemnat pentru industria Angliei, care
ajunsese la o intensitate de productie necunoscuta pana atunci. 1)
Rusia trebuia oprita in inaintarea sa spre indeplinirea telului
1) Vezi C. I. Baicoianu, Eforturile politico- coinerciale ale Angliei pentru acapararea basinului Dunarii. 0 contributie la politica drumurilor de fier i a transporturilor
pe apa a Romaniei (in limba germana) Munchen-Berlin-Leipzig 1913. Edit. Sellier.
www.dacoromanica.ro
75
ei de cucerire a Constantinopolului i prin aceasta a cheilor cornertului din basinul Mara Negre i a Dunarii ; iar situatia politica a
Principatelor dunarene, de a caror aezare geografica i granar se
folosise Rusia pentru a-i realiza planurile sale orientale, trebuia limpezita, deschizandu-le drumul spre o viata autonorna i deplina libertate, cari sa le fixeze definitiv rolul for politic la gurile Dunarii, ca
factor de echilibru necesar politicii europene generale, in aceasta
parte sud-estica.
Dar la gurile Dunarii Anglia Si Franta aflasera nu numai o intindere geografica de interes politic i comercial pentru dansele, ci i
un popor care, in lupta cu urgia intunericului islamo-barbar i in urma
cu aceea a slavismului, reuise sa-i afirme tot mai mult vitalitatea i
dreptul la o viata libera i independents.
Consolidarea unui Stat nou, aci la gurile Dunarii, la rascrucea
drumurilor occidentale cu acelea ale Orientului, ca un zid despartitor
intre Rasarit si Apus, deveni ideia conducatoare atat a politicii engleze,
cat i a aceleia franceze din a doua jumatate a veacului al XIX-lea.
Rusia invinsa de Coalitia franco-engleza in Crimeia, se ajunge
la Tratatul dela Paris din 1856, care anunta zorii zilei pentru desavarita libertate a Principatelor romaneti.
Una din cele patru conditii ale impacarii cerute Rusiei de Anglia
i Franta, era incetarea deplina a protectoratului ei asupra Moldovei
i a Munteniei, prin urmare stingerea oricarui drept de protectie i de
amestec al Rusiei in treburile Principatelor 1).
Aceste Tani aveau sa se bucure de privilegiile for istorice izvo-
rite din capitulatiunile incheiate cu Poarta otomana, cari le garantau autonomia i libera for micare in toate directiunile, sub
suzeranitatea Turciei i garantia colectiva a Puterilor.
Prin Tratatul dela Paris ce a urmat, Poarta s'a legat :
a) Sa pastreze Principatelor o administratie nationala neatarnata, deplina libertate a comertului Tarii i a navigatiei.
b) S se revizuiasca legile i statutele in fiinta, iar o comisiune
specials asupra careia Puterile contractante aveau sa se inteleaga,
1) Cele patru puncte erau urmatoarele :
1. Incetarea protectoratului rusesc asupra Moldovei, Valahiei 51 Serbiei si punerea acestor t Ari sub garantia colectivA a Puterilor europene. 2. Libertatea plutirei pe
Dunare. 3. Revizuirea tratatului din 1841 In sensul unei mArginiri a puterii rusesti
In Marea Neagra. 4. Renuntarea Rusiei ]a protectoratul asupra crestinilor din Peninsula balcanica.
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
76
urma sa se intruneasca la Bucuresti, cu participarea si a unui comisar turc, pentru a savarsi opera de revizuire. Aceasta comisiune
avea sa cerceteze starea Principatelor si sa propuna bazele unei noui
organizari politice in locul celei rusesti de pang atunci.
Dona Divanuri ad-hoc aveau sa se intruneasca, reprezentand
interesele tuturor claselor sociale, pentru a exprinia dorintele populatiei Principatelor, in vederea organizarii for definitive, urmand ca
rezultatele sa fie consemnate intr'o conventie ce avea sa se incheie
la Paris, cu concursul inaltelor Puteri contractante.
Deck, Franta cedand unor injonctiuni de circumstanta, constitutia Principatelor impus6 prin Conventia dela Paris si care potrivit dorintei exprimata de Puterile aliate dupg terminarea razboiului,
trebuia sa fie o carte care sa restabileasca drepturile de autonomie si de libertate a Poporului romanesc, a esit, o opera hibrida. Ea
purta pecetia incercarilor turcesti de a se aseza din nou in locul
stapanirii rusesti. Ori, Tratatul dela Paris, scosese Rusia nu pentru
a o inlocui cu tot atat de detestabila carmuire turceasca. Afara de
acestea, scopul Tratatului mai era de a lasa Poporului romanesc calea
larga de a organiza sub scutul Puterilor garante, o via ta autonoma
si de adevarata libertate in spiritul vechilor capitulatiuni incheiate cu
veacuri inainte.
De fapt, constitutia mentionata in Conventia dela Paris nu cuprindea ideile largi emise in Tratatul dela Paris si nu tinea seama de
dorintele Foporului roman : autonomia Principatelor gi garantarea ei,
astfel cum era definita prin capitulatiunile incheiate cu sublima Poarta
la 1393, 1462 si 1513 ; neutralitatea Principatelor ; unirea for intr'un
singur Stat pus sub o carmuire comuna ; Principe strain ales dintr'o
www.dacoromanica.ro
77
o parte din scrierile nemuritorilor oameni politici romani din perioada 1848-1867,
aliituri de documentele striline, din can usor putem deduce piedicile pe cari cci interesat' Incercau sa le puna realizarii dorintelor de veacuri ale neamului nostru.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM III.
document al timpurilor?
Din toate partile tairil yin plunger' Impotriva monetelor avariate, ecrandu-se ea 51 monetele turcetti sit fie admise pentru plata hirerilor.
Vistieria da raspunsuri negative. &Irina era nstfel stlimentatfi de in-
incased pe motivel eft erau availed. Propunerile oearmultorilor pentru inPentru a se evita primiren monetelor avariate
Riturarea monetelor avariate.
Vistieria introduce pietrele do canturit. Masurilc luate de Mihail Sturza in MolPietrele comandate de Mihail Sturza la Viena
dova.
Greutfitile monetare.
atrag aten%ia Puterilor suzerane, earl vedcau in 'west fapt, baterea unci moncte
Intro ducerea pietrelor ponderale este rezultatul numeroaselor 5i innalionale.
sistentelor eared ale clnselor producatoare. Publicatiunile referitoare la cursul
monetelor. Cursul monetelor este fixat in spiritul prevederilor Regulamentului
Fixarea cur;ului leului. Fixarea cursurilor 51 Introducerea pietrelor
organic.
ponderale provoaca numeroase nemuitumiri, de twee acelcati masurl nu paten
Prin jurnalul din 3 Martie
satisface deodata 51 pe producatorl i pe speculantl.
www.dacoromanica.ro
82
C. I. BAICOIANU
1848, Gh. D. Bibeseu tneearefi sd curme neajunsurile izvorite din circulatia monetarfi, haotIcfi, statornicind un curs unitar pentru Vistierle $l plata comerelalfi.
Evenimentele politlee din 1848 Impiedleii apltearea acestui juntal. Rusla ,;i
Turcia impun pentru monetele for cursing superloare acelor reale. Problema
monetard Iatii de evenlmentele politlee ale amain( 1848. Comisiunea numitfi
de Fund Elendi pentru stabilirea valorilor intrinsece a monetelor ce clreulau.
Rezultatele anehetel. Propunerile comislunel sent acceptate. Noile eursuri
eonfirmfi pe aeelea stabilite de Bibescu. Decretarea unui singur curs pentru
comert $i Vistierie. Austria intervine impundnd eursul monetelor sale ce eireulau In Principate. Ineheere.
Constitutia ce ne-a fost data de ocupatiunea ruseasca din 18281834 i care a dominat epoca dela 1832 pans tarziu la 1856, a incercat
sa organizeze
cum am vazut intreg edificiul de Stat al Principatelor : administratia propriu zisa, finantele publice, justitia, comertul,
industria, sanatatea publics, asistenta socials, etc. Cu alte cuvinte,
toate problemele ce priveau viata publics, se gasesc imbratiate de
aceasta lucrare de ansamblu constitutional, in forme cari mai de cari
mai pline de interes i caracterizate printr'un spirit de aparent liberalism.
celorlalte mari Puteri, in fata carora ideia de suveranitate i independenta a Principatelor romane, trebuia s cedeze i sa amuteasca.
Ce dovada mai vorbitoare putem gasi, decat felul cum Regulamentul Organic trateaza comertul i problema monetara de un atat
de covaritor interes pentru intreaga manifestare de productiune i
de propaire economics, administrativa i financiara, a acestor tari?
In tratatele ruso-otomane dela inceputul veacului al XIX-lea,
Ruii conditionau Turciei respectarea privilegiilor Moldovei i Valahiei prevazute in actele separate ale tratatelor. In cadrul acestor privilegii rezervate Principatelor, pe langa cea mai deplina autonomie
administrativa i comerciala, intra i dreptul de a bate moneta natio-
83
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
84
in care creiaza in dauna elementului romanesc, conditiuni preferentiale negustorilor supusi straini, punand astfel pe autohton, pe
comerciantul roman, in conditiuni de inferioritate fiscala fats de
eel strain scutit de plata patentei.
La inceput, In Muntenia nu au fost decat doua judecatorii de comert : la Bucuregi 5i Craiova ; mai apoi
la Braila.
Prin legea din 4 lunie 1840, s'a dat o noun organizare acestor judecatorii.
In Moldova, s'a infiintat prin Regulamentul organic un tribunal de comer la
Galati.
www.dacoromanica.ro
85
C. I. BAiCOIANU
86
Cursul tuturor monedelor, fie de aur, fie de argint, importate in Moldova, va fi fixat dupg valoarea for intrinseca,
in raport cu ducatul olandez continand 60 grains de aur i
6 9/13 grains de aliage, pe baza de 31 piatri i jumatate ducatul,
sau 40 zwantigi, dupa tariful actual al ducatilor i al zwantigilor.
Aceasta evaluare va servi de baza invariabila a cursului mone-
delor pentru toate perceperile i transactiunile in circulatia interioara din Moldova 1)."
Interesant este s amintim i textul art. 375 din Regulament,
prin care se pun bazele uniunei monetare a Principatelor, care nu s'a
pus insa in practica in a devaratul inteles al cuvantului pang la
1867: Monedele vor avea acela curs i aceleai preturi in amandoua
Printipaturile, intocmai dupa coprinderea articolului 65".
Reforma fiscala prevazuta de Regulamentul organic, care era
construita pe un regim monometalist pe de o parte, pe de alta continua"propaire economics a Principatelor care intetea i activa schimbul monetar, faceau sa se resimta tot mai molt neajunsul circulatiei
monetare haotice de pe vremuri.
1) Baza de calcul decretata de Regulamentul organic, era deci urmatoarea :
1 ducat = 60 grains aur fin.
1 grain = 0,06477 gr.
1 ducat = 3,8862 gr. aur fin.
311/2 piastri = 3,8862 gr. aur fin.
1 piastru = 120 aspri = 0,23371 aur fin.
1 piastru = 0,771/, lei aur.
1 piastru = 28, 11 lei pe baza 1 dollar = 181 lei.
www.dacoromanica.ro
87
Masura suferintelor provocate de neajunsul monetar o ilustreaza miile de reclamatiuni ale claselor productive din Principate,
in perioada 1828-4866. Si aceste reclamatiuni se produc dupa 1828
cu atat mai mult, cu cat prin aplicarea Regulamentului organic constiinta cetateneasca trezita la o viara noua, incepuse sa creada intr'unsprijin al nouilor organe administrative creiate de Regulament.
Lumea negustoreasca, ca si aceia a celorlalte clase producatoare,
astepta dela Regulamentul organic o restaurare a monetei nntionare,
in concordanta cu spiritul vremii si interesele Principatelor. Dar
aceasta asteptare a fost inselata, cad noul regim a continuat drumul
tras de cel precedent, cu singura deosebire ca a ales in galbenul olandez
zgripsori, techini, cremniteri, tuluii, pitaci, grosite, spetieli (taleri), crontaleri, zlo%i,
laubtaleri, misiri, lei noi, mariali, tusluci, luidori, parale, colonati (pol 5i sfert), friederici,
altini (pol si sfert I).
(G. Zane, Sisteme monetaresi monete principale din veacurile trecute, pag. 4).
www.dacoromanica.ro
88
C. I. BAICOIANU
89
Dona mari interese aveau sa sufere de pe urma regimului monetar stabilit de Regulamentul organic :
Le corps des marchands de cette ville, ainsi que toutes les autres branches du
commerce, connaissent trop les intentions bientaisantes de Votre Excellence, qui n'epargne point Ses peines et Ses soins pour consolider le bonheur de Ses sujets, en corrigeant les abus, et en faisant fleurir le commerce qui est la principale source de la prosperite de chaque pays ; et penetres de reconnaissance et de respect, prennent aujourd'hui
la liberte d'exposer a Votre Excellence tres humblement ce, qui suit.
Il n'est que trop connu que, d'apresl'edit du Ministere des finances, tout paye-
www.dacoromanica.ro
90
C. I. BAICOIANU
Aceasta jalba" rezuma starea monetary nenorocita a Principatelor i reflexele ei asupra finantelor publice i private. Reiese
din acest important document, ca finanta publics isi cauta o protectiune in fixitatea cursului prevazut de Regulament, in timp ce finanta
particulara era lasata in voia intamplarii i prada zarafiei, care, in
lipsa unei organizari bancare, tragea toate foloasele din regimul de
exploatatiune monetary de pe vremuri.
Inteadevar, data finanta publics era protejata de un curs masurat dupa valoarea intrinseca a anumitor monete forte europeneti,
singurele ce puteau fi admise in plati, comertul i in deosebi lumea
producatoare era fortata de jocul natural al cererii i ofertei, sa primeasca monetele ce i se oferea in schimbul marfurilor produse, ramanand rezervat producatorului roman tot riscul diferentelor de curs.
Dar plangerea comertului bucuretean mai este interesanta i
ment de hautes Instances, ainsi que de lettres de change, doit etre effectue en monnaie
europeenne ; or, ces monnaies s'exportent d'ici de temps en temps, soit par nous memes
qui les envoyons en Europe, faute d'autre moyen pour couvrir les dettes que nous avons
IA, soit par des speculateurs qui les envoient en Turquie, en comblant notre place de
monnaies turques et sur-tout de pieces d'or A vingt piastres ; c'est pour cela que maintenant on ne voit ici en circulation d'autres monnaies que les turques, les Europeennes
etant presque tout-A-fait epuisees, car on n'en importe plus d'aucune part ; d'ou it s'ensuit qu'on essuie beaucoup de difficultes et de dommages quand on a A payer une lettre
de change, et qui pis est, it arrive souvent que des gens honnetes et bien fancies enmonnaies turques, ne trouvant en aucune maniere les &hanger contre des monnaies admises
aux payements de lettres de change, courrent risque d'tre exposs a des inconvenient
les plus facheux.
Pour faciliter donc la circulation commerciale qui va se ralentissant de jour en
jour, pour prevenir toute sorte d'inconveniens qui pourraient naltre, et meme pour faire
cesser l'exportation des monnaies Europeennes pour la Turquie et par IA les faire abonder
dans le pays : le corps des marchands de cette ville, ainsi que les autres branches du cornmerce, ne trouvent d'autre expedient que de s'adresser AVotre Excellence en la suppliant
tres-instamment de daigner donner Ses ordres, afin que les monnaies turques, et surtout les pieces d'or a vingt piastres, soient admises pour tout payement, sans exception ;
mais dans un prix proportionnel a leur valeur intrinseque, ce que Votre Excellence, dans
Sa sagesse profonde, voudra bien decreter ; sans quoi les branches du commerce, ainsi
que toutes les autres, auront trop a souffrir.
Nous avons l'honneur d'etre avec le plus profond respect et la plus parfaite soumiss(ion),
www.dacoromanica.ro
91
si
cari fiescare va cunoaste duhul stapanirii, si in putina vreme urmarile vor dovedi ca speculantii monedelor vor pierde intinderea indeletnicirii lor, >ji proprietarii marfurilor si a producturilor isi vor gasi
socoteala mai lesne la schimburile ce ar unelti" 1), totusi generalul
1) Raportul In Intregime a Sfatului tarii este urrnatorul :
D. Daplin imputernicit Prezident Sfatul administrativ.
RAPORT.
La jalba ce au dat inaltei Ex. Voastre trupul negutatoresc da aid din Bucuresti
aratand darilpanarea ai Impiedecarile ce li sa pricinuesc din pricina monedelor turcesti
si cerand ca sa sa hotarasca priiinirea acestor monede, si mai cu seams bucatile (IA lei
20 supt numire da hairiele, !ma cu pretul ce va fi potrivit cu a for intrinseca bunatate.
Prin rezolutia puss da catre Malta Ex. Voastra sa porunceste acestui Sfat ca sa raportuiasca
a sa parere Intemeiata pa cele In fiinta acum tractaturi si pa interesul OHL
Acest Sfat luand In toata bagarea de seams cuprinderea jalbii pomenitilor negutritori, precum rl temeiurile prescrise da catre Inalta Excelenta Voastra, zice ca pa temeiul tractaturilor cea (IA acum obladuire a acestui Printipat nu este din drept Imputer-
nicita ca sa dea fi sa obsteasca pentru monedele turcesti osebite taxe din cele ce sant
hotarlte (IA Poarta otomaniceasca, dar adevaratul interes al tarii este ca toti primitorii
acestor monede sa-si faca socoteala cursului for potrivit cu preturile, hotarite pentru
monedele europenelti In priimirile Visteriei, care pentru ale sale venituri Si cheltueli, este
sloboda saurmeze fara nici o poprire dupa legiuirile facute de oblteasca Adunare, povatuita
fiind si aceasta din cercarile ce s'au facut fiemcareia moneda. Si cuvantul este foarte
feresc,
pentru ca aceasta tars In Turchia scoate producturi da mai mare pret decat
at marfurilor ce infra In tars din Turchia, In Evropa scoate mai putin pret, din cele ce
cumpara dela dansa, apoi dela Inteaceasta stare da schimburi castigul ar fi o moneda
cu un pret Incarcat pentru a sa bunatate, iar cheltuiala cu o moneda potrivita Intru al
sau feresc curs. Ida dovedea ca intro putina vreme s'ar pierde tot balantul comertului si deodata toata tam ar ramanea Intru neputinta da a mai urni vreun chip da Indeletnicire.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
92
rest au sujet des taux du tours des monnaies turques dans la principaute de Valachie,
j'observerat au Conseil :
1. Qu'une nouvelle publication sur cet objet serait completement inutile, vu
qu'on ne saurait qu'y reproduire les memes dispositions qui ont dj ete portees a la
connaissance du commerce par la premiere publication.
2. Que la fixation du taux de la monnaie turque en circulation dans la principaute serait un acte au dessus des pouvoirs du gouvernement valaque : en second lieu
cette fixation serait impossible, vu que la plus grande quantite de cette monnaie qui
s'introduit dans la principaute, ne provient pas uniquement de l'HOtel de la monnaie
de Constantinople et qu'il s'en trouve par consequent de differents alois. D'apres ces
considerations le Commerce se conformera aux dispositions dja prises sur cet objet.
Le President plenipotentiaire des Divans,
No. 173.
www.dacoromanica.ro
93
Mai este interesant sa aflam ca obligatiunile comerciale se regulau in monete forte europeneti, din care cauza aceste monete
de Mina calitate se importau, fiind cautate de comerciantii cari aveau
relatiuni cu strainatatea, pentru a le utiliza in nevoile for de schimb
comercial cu tarile din Apus.
Tot din acest document reiese ca speculantii turci cumparau
catre fisc cleat trecand prin furcile caudine ale zarafilor, carora trebuiau sa se adreseze pentru a obtine in schimb moneta forte necesara
platilor fiscale
1) Dam aici In extenso textul a 19 documente, din lectura carora se poate deduce
cu usurinta starea haoticil a circulatiei, precum Ii greutatile de cari se loveau necontenit
nu numai finantele publice, dar II toate ramurile de productiune :
DOC. No. 1.
Cinstita Visterie a Prinlipatului Toni Runuineqli
Otecirmuirea judefului lalomifii.
Dupa raporturile ce face suptotcarmuitori plasilor la otcarmuire, cerand dazlegare
pentru cursul banilor ce fel de ynoneda sa priimeasca In datoria capitatii dajdii, nu lip-
www.dacoromanica.ro
94
C. I. BAICOIANU
CA Vistieria nu priimeste alte monede decat cele mai jos inscrise cu cursurile lor,
iar turcesti nicidecum ; de aceia Si cei ce au asemenea monede turcesti, trebuie sa be schimbe
DOC. No. 3.
www.dacoromanica.ro
95
Facem cunoscut cu plecaciune"glasuiesc plangerile contemporanec5 judetul acesta, judet de margine fiind, unde cea mai
verisul ce fac. Apoi Itiind ca asemenea moneda, la cinstita Vistierie nu sa priimeite, s'au
Intors ftnapoi, nepriimindu-sa la cantelarie un ban macar. Si fiindca lacuitori tot asemenea moneda priimesc dela negutatori In alisverisul lor, cinstita Vistierie sa binevoiasca
a ne face o deslegare In ce chip sa sa urmeze cu pricina cursului aceitii monede, caci cand
Adunandu-se In cantelaria otcarmuirii acestui Jude( lei cincizeci 0i sapte (IA miie
saptezeci si parale treizeci patru, In moneda de mai gios aratatA, din capitatia birnicilor
trimestrului of Iuliu trecut, sA trimiserA la cinstita Vistierie prin poste impreuna cu doua
catane de potera de a carora priimire cu plecaciune mA rog a mi sa trimite sinet. Care
aceasta fiindca unii din negutatori partii locului voescu pentru alisverisurile ce au sa
schimbe sfantihi in galbeni Imparatesti po cat taleri 31 51 20, pentru care ase(me)nea
fntrebare mi s'a facut si de catre supt otcarmuitori plasilor, nu lipsesc cu supunere a o
face cunoscut cinstitii Vistierii, ca de va fi priimit pentru a drumului usurare, la trimitere
sA mi sA trimip cinstita poruncA de urmare.
1831, .Noemvre 7.
Dumitraehl Chiozi.
Lei
Parale.
32391
7465
6027
5184
3822
1338
842
30
24
20
DOC. No. 5.
Cinstitei Vistierii a Valahiei
Olcarmuirea judefului lalomila.
MAcar ca din pricina cursului monedei banilor turcesti, pAnA astazi un ban macar
la canteleria otcarmuirii nu s'au priimit din capitatia dajdii curgAtoarelor trimestruri,
www.dacoromanica.ro
96
C. I. BAICOIANU
a o savarsi dupti orice chip va gasi mai Inlesnitor, cu Indatorirea insa totdeauna a se
cere ocarmuitorului si a samesului judetului, ca on ce paguba ar cerca lacuitorii din monede nepriimite ce s'ar gasi la mainele lore sa prliveasca numai la trebuinta schimbarii
pa monede priimite Vistierii, iar nu si la In parte speculantii a Implinitorilor sau altcuiva
din slujbasii ocarmuirii, caci dovedindu-sil o asemenea urmare, nu poate sa lie priimita
Stapanirii.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 23).
www.dacoromanica.ro
97
nici da cum. Da aceia 1i cei cc au asemenea monede turcesti, trebuie sa-i schimbe cu
monede priimite Vistierii, si acelea 55 sa trimita in datoria judetului.
1831, Noemvre 10.
Galbeni Imparatesti, olandezi si venetici, buni la dram, unul taleri 31, bani 60
Ruble de argint (taleri) 10 (bani) 60
Sfanti negauriti
2
- 30
www.dacoromanica.ro
98
C. 1. BAICOIANU
13
14
15
Direclii
Crontaleri
60
DOC. No. 0.
Cinstilei V islierii a Teirii liunuineqli
Ocarnmirea judetului Slam Ramnec.
Cu esirea mea In judet pentru hnparlirea eczemplarilor asupra proprietatii, Insumi am vazut greotatea cu care sa Implinesc0 banii dela lilcuitori din pricind ca nu se
gasesc0 cu inlesnire numai moneda priimita cinstitei Vistierii, si de uncle au sa ea prii
mesca numai moneda turceasca i sant siliji s'o schimbe pa moneda priimita cinstitei
Vistierii, la care sa lasa paguba ce cearca, dar apoi nici nu pot s5 gaseasca 5i asa sa
aduce o mare piedica 5i zabava, facandh rugaciune ca sa li sa priimeasca 5i moneda de ceilanta cu oricat de scazut pret. Deacea dupa datorie plecat fac cunoscut cinstitei Vistierii
si ma rog supus ca on In ce chip sa mi sa faca dezlegare.
loan liabtivan.
Secretar, A. Bordnescu.
Secsia 2-lea. No. 1466. Focsani.
1831, Noenwrie 23.
Rezolulie :
Sit raspunza cu la Vistierie nu sa poate prihni alts moneda decat aceea ce este
.obstita prin indestule ecsemplaruri.
(A. S. Dosar No. 1267, lila 30).
DOC. No. 10.
Visteria
S'au priimit raportu acei ocarmuiri dela 23 ale urmatorului cu No. 1466, la care
Visteria raspunde ca e de mirare de lntrebarea ce face pentru prihnirea monedii, In vreme
ce i s'au Malt cunoscut monedele priimite la veniturile Statului si In cele din urmil
porunca cu No. 1620, in care s'au insemnat felurimea Tor, dupa care va 51 urma.
No. 1791.
1831, Noemvre 30.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1267, fila 31).
5i
Visteria Tdrii
Ocurmuirii judelului Slam.
www.dacoromanica.ro
99
netelor turcesti, sa aprobe primirea in plata si a acestor monete, cu anumite scazaminte, cari sa compenseze diferentele ce
ar rezulta din transformarea for in monete forte.
DOG. No. 12.
Secretar.
1831, Dechemvrie 17.
Rezolujie : SA i sa raspunzil ca on ce punere la cale s'ar face, Vistieria nu poate sa
G.
Sluger, Cojescul
priimeasca decat monede care Ii este legiuitA sa priimeasca si iarAsi nu poate priimi
nici una din cele ce-i este poprit sa priimeasca, adica toate monedele turcelti In care Intl%
Ii paralele.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 36).
DOC. No. 13.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
100
dat. Dar aceasta este o mare anevoe bietilor tarani, caci deseori tine on pe lucru de
Fauna sau pe lucru de negot, priimesc bani tot In moneda turceasca si parale 5i alearga
de colo dincolo si nu gasesc sarmani a o preface nici cu a for paguba. Si care ma rog a
s chibzui vreo Indreptare cad nu sa poate aduna banii capitatii In soroacele ce sa cer.
Si dintru aceasta pricina adevarul arat ca am ramasit.a In taleri lei 27061, carii sant silit
dupa stransoarea ce mi s face a-i lua cu Imprumutare sa-i raspunzu la cinstita tearmuire, caci Imi este mils de bietii dajnici vazandu-i cu marl plangeri din pricina ce arat.
C. Paltineanul.
No. 1249.
1832, Ghenar 6.
(A. S. Dosar 1267, lila 39).
www.dacoromanica.ro
101
cu prilejul da acum.
Pentru tinerea banilor Inpliniti de catre suptocarmuitori si starosti ca sa lipseasca
pa vremea viitoare p necuviinte P pricinuirile ce negresit sa va Incerca fiescare sal
Intrebuinteze Impotriva dojenii ce-i sa va face, sa-i Indatoreze otcarmuirea (vornicia)
ca pa toata luna sa dea vedomosturi supt iscalituri s'anume pa sate 5i corporatii, da bani
1ntrati si dati, ca cu aceasta trecand luna sa nu poata a mai Linea asupra-le bani Impliniti.
Si ca nu care cumvasi sa sa Incerce vreunul sa arate In vedomosti priimire mai multa
din cea adevarata, acea otcarmuire (vornicie) va cerceta la un trimestru adeverintele
priimitorilor P daca va dovedi pa cinevas Intro asemenea gresala, numai clacat sa-i raportuiasca numele si masura vinei la Vistierie, ca sa-si is cazuta pedeapsa, caci trebue sa
tnteleaga fiescare ca banii Statului au IntrInsii acest fella da sfintenie, luck sant hotarIti
da dreptul a sa Intrebuinta la orice cheltuiala numai prin poruncile stapanirii.
DA orice urmare va face acea otcarmuire (vornicic) da orice dascoperire de vreo
rea Intrebuintare, sa asteapta ra'spuns.
1832, Maiu 20.
(Arh. St. Dos. No. 1267, fila 40-41).
si
Asupra Implinirii de datoria tuturor celor supusi la dare dintr'acest judet, fiind
apururea In vedere poruncile stapanirii, dupa Ingrijire nici ca s'au urmat vreo nepriimita
moneda, si cu toate ca s'au Inteles coprinderea poruncii cinstitei Vistierii de supt No. 1262
pentru datoririle ce sa supun tot pentru aceias neingaduinta, dar ocarmuirea aflandu-sa datoare, nu lipseste cu plecaciune a face cunoscut ca Intr'aceasta sa simte o mare
greutate din partea celor supt raspundere, din pricing ca judetul acesta, judet de margine fiind, unde cea mai multa parte de alilveril 11 au cu negutatorii turci, dela care-i Si
priimesc moneda turceasca si siliti In urma umbla pe la uni alti cu dastule rugaciuni da
o schimbil pe moneda evropeneasca si cu aceia Intimpinu raspunderea for bietii lacuitori,
pentru a for usurinta p oarescare aparare de atata paguba ce cearca acum, otcarmuirea
vrand a le face ajutor au Indemnat pa multi din negutatori du prin oralul p targurile
acestui judet ca sa priimeasca a le schimba asemenea monede turcesti cu acelas pret al
banilor evropenesti pa care-i sant datori a-i raspunde, spre a be lipsi pe Tanga celilalte,
Si txepedele ce au_alergand a gasi schimbatari, sand vor_sti pe acestia Si cu ce wet, si s'au
www.dacoromanica.ro
102
C. I. BAICOIANU
cu oricat de scazut pret. Deacea dupa datorie plecat fac cunoscut cinstitei Vistierii
ma rog supus ca on in ce chip sa
mi s faca dezlegare."
Iar ocarmuitorul judetului Ialomita, caminarul Iordachi Arionu,
scrie Vistierii la 13 Octombrie 1831 urmatoarele :
1832, Iulie 3.
www.dacoromanica.ro
103
blicatia dajdii, am pus o deosebita silinta si pentru tacsilul hanilor si putea s sa adune pans acum o sumo prea insemnata
data s'ar fi priimit si moneda turceasca, care asta ung data o
dobandesc locuitorii dupa la negutatori in alisverisul ce fac.
Apoi stiind ca asemenea moned5, la cinstita Vistierie nu s5 priimeste, s'au intors inapoi, nepriimindu-s la cantelarie un ban
m5car. Si fiindca lacuitori tot asemenea moneda priimesc dela
negutAtori in alisverisul lor, cinstita Vistierie sa binevoiasca a ne
face o dezlegare in ce chip sa s urmeze cu pricina cursului acestii
lor, iar moned5 turceasca in care infra si paralele marunte este poprita in priimirile ei" si recomandand cel mult ca s5 s gaseasca
vreun schimbator, catre care (land monedele cele nepriimite Vistierii,
sa sa ia din cele priimite, si cu acelea s sa rafuiasca datoriile catre
Vistierie."
Sa
www.dacoromanica.ro
104
C. I. BAICOIANU
105
DOC. No. 2.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
106
In tract.) Mavros.
DOC. No. 4.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
Anul 1832, Noemvrie 27. No. 4835. Bucuresti.
Cinstitei Vistierii a Valahii.
Priimind Comitetul dela Carantina Pioa-Petri, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Turnul,
Calafat, Izvoarile si Cerneti, liste de suma monezilor ce au intrat in Printipat pa trecutele luni Septemvre si Octomvre, cu formalitaoa ce cinstita Vistierie i-au aratat prin
otnosenia cu No. 2755, nu lipseste pe langa aceasta a-i le Indrepta, ingrijind catre aceasta
ea indata ce va priimi asemenea liste, sa dupa la celelalte carantini, iarasi sa i le trimita,
spre intocmai implinirea cererii cinstitii Vistierii.
Statschii Sovetnic, (ss) Afavros.
Rezolufie : Secsia al 2-lea. S sa is in bagare de seama pentru sumele ce privesc
un interes Vistierii si cu cursul monedelor.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 67).
DOC. No. 5.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
Anul 832, luna Dechemvrie 31.
No. 5290.
www.dacoromanica.ro
107
(ss) D. Toplicennu.
Secretar, Bobescu.
Dechemvrie 3.
DOC. No. 7.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
17 Dechemvrie, anul 1832.
No. 5063.
Bucuresti.
Departamentului cinstitei Vistierii.
Priimindu-sa pa ldnga raportu carantinii Cerneti cu No. 607 lista de monezile
intrate in Printipat in trecuta lima a lui Noemvrie pela carantina lzvoarale, Comitetul
arc cinste sa o indrepteze cinstitei Vistierii.
(ss) Grigori indesellrabil.
(ss) D. Toplieeanu.
(A: S. Dosar 1267, fila 11l).
Secretar, (ss) Bobescu
DOC. No. 8.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-a
Anul 1832
Luna Dechemvrie 9
No. 4963.
Bucurelti.
Cinstitii Vistierii,
Priimind Comitetul dela carantina CAlarast, Turnul II Cerneti liste da monezile
www.dacoromanica.ro
C. L BAICOIANU
108
prin marii for demnitari din Principate i astfel se revenea des asupra
restricIiunii importului monetelor ce aduceau.
Prin continua introducere a monetelor avariate i scoaterea din
circula %ie a monetelor bune ,deseori se intampla ca Vistieria s inapoieze
D. Topliceanu.
Secretar, Bobescu.
C. Cozoni.
DOG. No. 9.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
16 Dechemvrie, anul 1832.
No. 5010.
Bucuresti.
Cinstitii Vistierii.
Priiinind Comitetul si dela carantinele Zamnicea liste de suma monezilor ce au
C. Cozoni.
D. Toplieennu.
Secretar, Bobescu.
1) Pub Beam In extenso adresa Vistieriei catre ocarmuiri, precum sl alte 7 docu-
Ocdrmuirii judefului.
Dela multe judete avandu-sa la Vistierie Intre banii primiti o multime de galbeni,
Mori la dram si nett cu Intoarcerea for Inapoi sa aduce piedica Vistierii la cheltueli
apoi ca sa inceteze o asemenea urmare Impotriva instructiunilor ce sant date, sa scrie
acei ocarmuiri ca sa faca bagare de seams asupra trimiterii banilor, sa nu sa mai vaza
galbeni ubori trimili, cad atunci Vistieria ca sa poata Intampina ale ei trebuinti va fi silita sa-i priimeasca si sa-i dea cu lipsa scazilmant ce va urma sa va trage din leafs D.
ocarrnuitor, da vreme ce Vistieria fi da In cunostinta ca n'are mijloc a sa mai Intoarce
1832, Noemvre 4.
DOC. No. 2.
Cinstilii Vistierii a Prinfipatului Valahii
Cdrmuirea fudefului Slam Rcimnic.
Spre raspuns la porunca cinstitii Vistierii din 4 Noemvrie cu No. 2823, cu ple-
www.dacoromanica.ro
109
La porunca cinstitei Vistierii din 4 ale urmatoarii cu No. 2825 asupra galbenilor
Mori la dram 51 taieti, plecat sa raspunde ca aceasta ocarmuire pentru aceasta au avut
5i mai nainte bagare de seams 5i nu s'au priimit nici s'au triimis la cinstita Vistierie asemeni galbeni, 5i dupa datorie 5i pa vremea viitoare nu va lasa din vederea ei porunca
cinstitii Vistierii.
Secretar, A. Boranescu.
D. Ffileolanu.
La Secsia 2-lea. No. 3433. (Oraiul) Buzau. 832, Noiembrie 7
(A. S. Dosar No. 1267, fila 61).
DOC. No. 4.
Cinstii Vistierii a Prinfipatului Valachii
Ocdrmuilor judefului Saac.
Cele coprinzatoare din porunca cu No. 2826, pentru Impiedicarile ce ar fi cercand
cinstita Vistierie In pricina galbenilor u5ori ti taeti ce s'ar fi priimind dela unele judete
intre bani ce trimit, cu plecaciune am Inteles. La care spre raspuns sa face cunoscut
cinstitii Vistierii ca din partea aceltii ocarmuiri niciodata nu s'au trimis vreo sums
galbeni Mori sau taieti, ci tot galbeni buni potriviti la dram. Si cu asemenea urmare
sa va afla 5i de acum nainte.
G.
Stirbel.
DOC. No. 5.
Cinslilii Vistierii a Prinfipatului pith Rumanesti
Occirmuirea judefului Romanafi.
Priiinind ocarmuirea porunca cinstitii Visiterii din 4 ale urmatoarii cu No. 2836,
au vazut cele coprinzatoare asupra monedei galbenilor evropene5ti, ce sa vor trimite
In venituri, ca sa nu fie u5ori, ca vor fi priimiti cu scazamantul for In socoteala lefii ocarinuitorului, 4l cu supunere raspunde ca dacA una ca aceasta sa va fi urmat 5i dela acest
judet, aceasta au fost numai in partea sa(me)5ului, iar de acum inainte, de vreme ce este
porunca cinstitii Vistierii, ocarmuirea sa fagadue5te a Ingriji foarte cu dinadinsul, Insa
www.dacoromanica.ro
110
C. I. BAICOIANU
Ei propuneau ca ar fi d'a mare folos a sa pune la o buns orgnduiala aceasta prin cel mai stranic nizam din partea stapanirii, ca
i cei ce vor avea galbeni lipsa s5 fie siliti a nu-i mai scoate iar in ali-
veriuri i cei rai obinuiti a-i tgia sa inceteze dintr'o asemenea rea
urmare, tiind odata ca numai trec, sau ca sa primejduiesc scotandu-i
iar.
DOC. No. 7.
Cinstilei Vistierii a Prinfipatutui Valahii
Ocarmuirea judefului Mehedinfi.
La porunca cinstitii Vistierii de supt No. 2840, cu plecaciune sa raspunde ca dela
acest judet nici s'au trimis galbeni lipsa, nici sa va trimite. Dar (la trebuinta neaparata
socotesc a fi a sa face o buns chibzuire In pricina aceasta, caci din pricina multimii galbenilor lipsa ce au iesit, sa di; mare zAticnire nu numai la Inplinirea veniturilor Statului,
ci si o Inpiedicare de oblte la tot felul de alisveris, caci lacuitorii chiar Wand o deosebita
spaimantare In pricina aceasta (pentruca orice galbeni s'au Intamplat sa is In alisverisu
for s'au pilgubit foarte) acuma ei ltiu sa sa sfiiasca da obste a priimi orice fel de galbeni,
neputand cunoaste pe cei buni din cei multi rai, Ii negutatorii de a-3i Inlesni numai cu
bani albi negotul este peste putinta, parcalabi iaras strangand P galbeni In bani capitatii dupa ce-i due la suptocarmuire si le scoate lipsa, dintr'ansii nu O.' stiu ai cui an Post
cei lipsa si la cine sa-i Intoarca 81 acestea sant Inpiedec Arlie care se fac (la oblte din pricina galbenilor lipsa, pentru aceia of zic ca ar fi da mare folos a sa pune la o Nina randuiala aceasta prin cel mai strasnic nizam din partea stapanirii, ca 5i cei ce vor avea galbeni lipsa sa fie siliti a nu-i mai scoate iar In alisverisuri si cei rai obisnuiti a-i taia sa
www.dacoromanica.ro
111
scotandu-i iar.
Ocarmuitor, indescifrabil.
1)0C. No. 8.
Vistieria ;Orli Rumcinefli
Spre raspuns la raportu ocarmuirii cu No. 5725, sa scrie ca galbcni sA-i priinieascA
cu blangu si nu ti ell sau szinoli0 de cearil. Cap aceia nu vor fi priirni%i la Vistierie, iar
asupra nizamului pentru particolari ca sa nu sA dea lAcuitorilor galbeni prosti Si net" in
alisverisu lor, aceasta Ingrijire sA cuvine ca sa o MIA ocarmuirea, (land porunci adesea
ca sa sA publicariseasca prin suptocArmuitori, spre stiinta negutatorilor, a sa apara de
napastuire catre lacuitori la alisveriu, MIA de a sa aduce stramtorare sau Inpiedicare
nego %ului.
www.dacoromanica.ro
112
C. 1. BAICOIANU
De cat, aceste hotariri ramaneau foarte adesea on simple deziderate, c5ci supuii straini tiau foarte bine s-i faca afacerile in
ciuda ordonantelor romaneti.
*
tihi, au g5sit prilej a intrebuinta pentru al for In parte folos feluri de cumpene nepotrivite la dram, fficand adica priimirea for cu blang greu la cumpana peste masura, iar
darea din parte-le cu pasir foarte u5or, 5i c5 unii au indrfiznit a-5i taia galbeni Inprejur
5i a-i pune In apil tare pricinuind cu aceasta insemnata pagubil 5i Inpiedecare
Sure a se departa acest abuz pilgubitor an chibzuit cele urm5toare :
1). Priimirea 5i darea galbenilor de acum inainte s5 se fac5 de ob5te cu piatra
Vistierii, socotita p5 temeiu ca o suta de galbeni sit traga una suta opt drainuri Ii treizeci
gramuri tocmai.
2. Dupil aceastli piatra sa sa facii pietre de alamfi vita trebuinta va cere, insemnate
data cu o pecete mica a Sfatului, care dupd aceasta sa se sfareme in prcsudsvia sa, iar
pietrile sa se trimita pela departainenturile Sfatulul, la Agie, la Vorniciile politii 1i a
temnitilor, la maghistrat, la ocarmuiri 5i subtocfrinuiri, la Eforia endemnezatii 5i coinpensatii 5i a ocnelor la Dejurstf5, $i pe unde va fi trebuinta cu platy dela ei, iar nu
dela Vistierie.
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
C. 1. BAICOIANU
acestii hotarlri sa staruiasca ocirmuirea Inipreuna cu cele de supt dansa ramuri, spre a
sa aduce la Indeplinire aceasta. lar data se va dovedi vrunul vre o fapta dintr'aceasta,
pa de o parte sa sa pue in lucru cele ce sa marginesc aci, iar pa de alta sa sa instiinteze
si Visteria cu toata Imprejurarea. De priimire si urmare sa intoarca rispuns, iar pentru
plata pietrilor va trimite ocarmuirea pentru fiescare cite parale patruzeci peste tot. Si
pentru cite alte pietre vor mai fi de trcbuinta spre a sa Inparti la fete particulare dupa a
for cerere, sa raportuiasca ocirmuirea Vistierii ca prin ia sa sa trimita.
Marele Vistler. Indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
115
control si in Moldova (1834-1849), pentru a se stabili valoarea ponderala a monetelor de aur in circulatie.
0,0648
Anglia
Olanda
)9
Spania
Genua
0,1
0,053
0,064
0,042
0,0498
0,0458
www.dacoromanica.ro
de-
116
C. I. BAIC0IANU
Venetia
Portugalia
Rusia
0,208
0,049
1 423
in partea opusa numarul grauntelor. Pietre de acestea artistic lucrate gasim sub toate domniile ulterioare.
Severeanu ne prezinta i una de o frumusete remarcabila, din
anul 1849, din timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghika Voda 1).
Se pare ca aceste pietre se fabricau la Viena, pentru ca gravurile
sa fie bine executate.
Un necunoscator, luand pe timpul lui Sturza aceste pietre fabricate la Viena, drept monete, a raspandit prin Gazeta din Frankfurt
tirea ca Principele moldovean, nesocotind drepturile Puterilor suzerane, bate moneta nationals} Imprejurarea aceasta a provocat o
mare valva in cele doua capitale ale Imparatiilor suzerane : Turcia i
Rusia, caridupa cum am mai spusvedeau in baterea unei monete
1) In plansa No. XXVII, dam dupa Dr, G. Severeanu (Greutatile monetare din
Moldova din 1834-1849, Buc. 1905), urmatoarele pietre : Fig.1-2 pietre pentru cantarit
galbenul austriac sau olandez (aversul si reversul acestor doua petre); Fig. 3 aversul si
reversul pietrei pentru cantarit dublonul austriacesc ; Fig. 4 reversul pietrei pentru can-
tarit dublonul turcesc sau lira turceasca (aversul este la fel cu acel din fig. 3) Fig. 5
piatra (aversul si reversul) pentru cantarit rubieaua.
www.dacoromanica.ro
117
trebuit lui Sturza multa vreme i a cheltuit multi bani pans cand sa
zdrobeasca prin dovezi indiscutabile falitatea tirei Si sa-i recatige
increderea celor doua Imparatii. In acest scop el a trimis numeroase
scrisori tuturor consulilor i oamenilor politici ai Turciei i Rusiei,
scrisori in cari arata nevinovatia i credin %a sa 1).
*
1) Iata textul a doua scrisori a Domnului Moldovei Mihail Sturza, una adresatti consulului Rusiei Timkowsky pi alta lui Bouteneff, prin cari desminte zgomotul
raspAndit de Gazeta din Frankfurt si reprodus de ziarele din Petersburg si Odesa, cum
www.dacoromanica.ro
C. i. BAlcomAu
118
chibzuit si s'au pus In buna oranduiala sunt toate sfinte si plAcute obitii, decit numai
la pontul cumpenilor de galbeni nu ni s'au fAcut o potrivire, $i fieste care zaraf lei are
piatra sa de galbeni. cu deosebire mai mari decat cele care trebuesc a fi, din care pricing
naste si paguba la toti de obste si Impiedecari. De aceea rogam cinstita stApAnire ca sA
ni sA faca o punere la cale si pentru aciasta, si a ni sa da pietre dupg chiar piatra cu care
cinstita Vistierie priimeste, cu pecetea stapInirii, pentruca aceasta care zarafii o metahirisesc pentru a for interes, nici stApAniri credem ca nu va fi suferit, si nouA tutulor de
obbte ni sA pricinueste pagubi, ca uni ce santem supubi deverului de datori si de luatori.
Si cu toata plecbciunea santein plecate slugi,
Negotitori Pietii Lipscanilor.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 3).
www.dacoromanica.ro
119
Mai aratau negustorii in cererea for ca numai la pontul cumpenilor de galbeni" nu li s'au facut o potrivire "de catre Dvornicie
i din aceasta pricing fiete care zaraf ii are piatra sa de galbeni, cu
deosebire mai mari cleat cele care trebuesc a fi, din care pricing nate
i paguba la toti de obte i impiedecari".
www.dacoromanica.ro
120
C. I. BAICOIANU
40
Apos(tol) Ion
Indescifrabil
Hristea Hagi indescifrabil
Indescifrabil
Indescifrabil.
Mineu Nieolau
Z. D. Indescifrabil
Ionnis Indescifrabil
Gheorghl Hagi Chirlachis
40
60
pe care tocmai
sa sa analoghiseasca piatra cu lipsa de gramuri 20 din piatra esirii din darabhana, pentru
perderea aurului din fredituri, pe care rugAm a o legiui ca sa lipseasca toate prigonirile.
2. Pe tang aceasta am socotit de datorie negutatoreasca a pune sub vederea naltei obhiduiri ca curge o simtitoare paguba In tot Printipatul de obstie, din taierea tuturor monedelor de aur, de care nu putem fi aparati de nu sa va milostivi nalta obladuire a tacsa
www.dacoromanica.ro
121
rata trebuinta, Hind mai vartos ca moneda marunta statornicita nu avem, spre Inlesnirea nego %ului, ada'ogand si lista de analogia preturilor si lipsa a toate monedile, al-
40
60
60
44
60
dreaptii lei
34
60
30
60
30
60
15
60
12
60
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIC01ANU
122
parale 16.
la
44
dram To drept
lei 17,20 ; iar fiind 1ips5, sa" va socoti gramul parale 16.
34
. . . .
Mihail Califarov.
Indescifrabil.
Ioanis Manoviel.
www.dacoromanica.ro
15
6-0
123
dreapta
tari
Dodecari vechi
34
34
45
40
12
www.dacoromanica.ro
15
10
20
20
C. I. BAICOIANU
124
seta ; iar pentru a se feri comertul de inelatoria zarafilor i a speculantilor, jurnalul din 22 Mai 1834, despre care am avut prilejul sa
vorbim mai sus, stabilete o serie de m5suri protectoare contra acestor
speculanti i zarafi.
Lei
Dodecari noui
Rubiele
12
6
17
MOH
Stamboli
19
Duble de Spania
Parale
14
15
20
10
Portughezi
piriclii
Rialuri
15
15
25
DOC. No. 4.
Constantinopol.
Galbeni olandezi
,
Imparatesti
Mahmudelele moi
,f
tari
Dodecari vechi
not
Rubielele
Stamboli
SY
Misiri
Carbovnici
Taleri de Spania
Lei
Parale
36
36
47
40
14
12
6
19
17
12
16
16
13
10
36
10
Imparatesti
Aziu pentru Bucuresti
Fiurini pentru Viena
322
(Curierul Rumdnesc, 1831. No. 35, p. 138 din al Mai.)
20
20
-26
25
25
20
32
35
20
23
DOC. No. 6.
Cursul monedei in Constantinopol.
Olandezi
www.dacoromanica.ro
125
si ca
Lci
Mahmudiele tari
Dodecari vechi
40
14
12
MOi
Rubielile
Icosari
19
Misiri
Carbovnici
17
12
13
11
25
26
30
30
20
14
11 %
320
www.dacoromanica.ro
126
C. I. BAICOIANU
culanti pentru al for in parte-le folos s'au pornit acum a aduce in Ora
o multime de aceasta moneda marunta, cu care pricinuete mai multi
www.dacoromanica.ro
127
numai pentru ca sa dea un pret hotaritor feluritelor monede ce ar coprinde mai mult de un leu, iar paralile sa slujeasca numai spre istovirea neajungerii unei sume, care dandu-sa in felurite monede, nu ar
putea sa indeplineascg totalul, ci cu lipsa de un leu, sau de vreo cateva
parale".
2-lea.Ca accasta marginire slujind de temeiu dovedeste ea schimbul unui Yin
paratesc sau olandez sa face cu 1780 bucati parale marunte, socotindu-sa galbenu lei
441., si leul parale 340. Iar aici In tarn de sa va face tot cu acest chip da marginire In lei,
urmeaza numai cu 1280 parale, adica cu 500 parale mai jos, care este paguba sotietati
Valahii. Spre departarea dar unii asemenea pagube, acest Sfat au chibzuit cele urmiltoare
1-iu.Numirea leului pazindu-si fiin%a, sa slujeasca de temeiu numai pentru Ca
sa dea un pret hotarltor feluritelor monede ce ar coprinde mai mult de un leu, iar paralile sa slujeasca numai spre istovirea neajungerii unei sume, care dandu-sa In felurite
monede, nu ar putea sa Indeplineasca totalul, ci cu lipsa de un leu, sau de vreo clteva
parale, precum spre pflda, data cinevasi ar avea sa dea lei 100, trebuie sa-i dea In Base
icosari si 4 sfantihi sau In 16 rubiele, un sfatih, o jumatate sfantih sf o putina neajungere
In parale marunte si
2-lea.Fiind obstit si mai nainte ca aceasta pravila sa urmeze In toate daraverurile
fireste trebuia sa se pazeasca nestramutat, nu numai pentru cumparatorii, tocmele si
datorii ce s'ar face de acum Inainte, ci si pentru cele urinate pana acum ; caci toate acelca
fiind contractate pe lei si fiinta leului fiind numai doveditoare taxii felurimelor monede,
nu poate niminea sa pricinuiasca ca platind suma ce ar avea sa plateasca In atatea lei,
dacii ar da-o In parale au si platit-o, cand este stiut fiescaruia ca plata In parale nu sa
poate face decit numai pentru Indeplinirea a putini neajungeri la suma ce ar avea sa dea.
3-lea.Cu acest mijloc lipsind Intrebuintarea paralelor la once daravere ar coprinde numire de mai multi lei, ramane a sa lua masuri numai pentru taxa ce s'ar cuveni
www.dacoromanica.ro
128
C. I. BAICOIANU
Copie dupci otnoqenia Comitetului carantinelor dela 1835 August 14, Mire Depar-
www.dacoromanica.ro
Indescifrabil.
129
No. 2084.
monde nu sant priimite, decat numai galbeni olandezi, Imparate$ti, ruble $i sfanti,
iar In monedele turcelti ce yin dupa datorii de zarafi din Turchia $i care prin vanzare
cu nezam sa prefac fn moneda priimita, ariltata mai sus, slut si be$lici not $i care se cum'Ara de zarafii pietii cu lei trei parale cincisprezece, bucata. Apoi dela acei zarafi ce-i cumOra Si trec In circulatia pietii $i a Printipatului, sau iiIntorc lnapoi peste Dunare, aceasta
nu este stiut. lnteaceasta se margineste toata $tiinta Vistierii pe care o Incuno$tiinteaza
cinstitului Comitet, Intorcandu-sa $i ce s'au trimis cinstitii marl Dvornicii.
www.dacoromanica.ro
130
C. I. BAIC0IANU
vor urma vanzarea producturilor tocmite cu moneda Incarcata. Pa langa aceltia mai
este 5i un putin numfir da vanzatori prin pravalii da marfuri care avand al negotul marginit numai catre ora5enii Brailii voiesc a-5i vinde marfurile cu moneda scazuta supt
cuvant ca 5i ei le-a cumparat cu asemenea taxa, dar nu au nici un cuvant pentruca ace5tia
nefiind contraccii, shit slobozi a vinde cu orice pret vor voi 5i pot sa-5i faca socoteala yinzarilor dupa mice curs s'ar hotarl monedelor, dupa care 5isa Intelege, a fi mai mult invi-
www.dacoromanica.ro
131
Secretariatul Statului
Anul 1835, Avgust 12.
Bucuresti.
Cinstilii Vistierii a Prin(ipatului Tarii Romcinesti.
Supuindu-se la cunostinta Mara Sale lui Voda raportul cinstitei Vistierii dela
10 ale curgatoarei luni No. 2017, asupra suirii cursului monedei numai In portul i in
orasul Brailii, asemanat cu cursul dela Galati, spre Inlesnirea negotului, Maria Sa au
binevoit a priimi propunerea cinstitei Vistierii si a porunci suptiscAlitului si sa-i Incunostiinteze de a sa face urmare Intocmai dupa coprinderea pomenitului raport. Aceasta
a MArii Sale poruncA, Secretariatul nu lipseste dupa datorie a o Impartasi cinstitei Vistierii
spre cuviincioasa Indeplinire.
Pentru Secretarul Statului, Indescifrabil.
D. Simion Mareovici.
Potrivit cu cererea celor mai multi dintre orasenii Brailii, acest Departament
facindu-1i raportul catre Maria Sa Voda, care In copie sa alatura, spre stiinta acei ocArmuiri, am priimit dezlegare prin otnosenia cinstitului Secretariat at Statului din ... ale
; prin care au binevoit Inaltimea Sa sa Incuviinteze courmatorului supt No. .
prinderea pomenitului raport.
Deci fn cunostinta acei ocarmuiri ca sa aduca numai decit aceasta lucrare la desAvIrsire, Invoind pa de o parte dreptul contracciilor, dupa parerea chibzuita In raportul Vistierii, i slobozind pe de alta cursul monedelor dela o zi hotaritil si data in
stiinta both, Intru asemanare cu cel dela Galati.
Dupa punerea la cale ce va face acea ocarmuire va rSportui si acestui Departarnetu.
No. 2051.
1835, Avgust 12.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 166).
www.dacoromanica.ro
132
C. I. BAICOIANU
De urmarea Muth dupes scAderea monedii, In pricina art. &Arun sI plini, dupes
porunca cu No. 2051, spre raspuns cu cinste sa supune In cunostinta si a cinstitei Vistierii, ca pentru cea Intaiu an ramas a sa vinde tot cu pretul de parale 26 ocaoa dupes
contract, Insa cu bani incarcati, care aduce scadere la oca parale cinci, precum m'am
Post fagaduit suptiscalitul.
Iar pentru cea de al 2-lea fiind ca au Post avut si paguba in iarna trecuta 5i soroc
pins la contenirea contractului numai de 40 zile, au ramas a se vinde tot cu moneda
scazuta, pa pretu ce sa afla, precum si luminarile, insa parindu-sa incarcata moneda,
dela 20 ale urmatorului, pfna rand s'au facut mai 1-iu punere la tale cu arti(colul)
primii.
Ocarmuitor, Slatineauu.
No. 3024.
Secsia 2-lea.
www.dacoromanica.ro
133
cele cuprinse In pricina monedei, am ramas multamiti de gasirea cu tale ce s'au neut.
Dar flindca In lucrarea negotului intampinam numai galbeni lipsa, moneda turceasca
II parale marunte pe care nepriimindu-le urmeaza a Inceta negotul, a nu ne putea face
negotul, ma rog cinstitii Dvornicii ca blind In aproape bagare de seams aceasta adevarata aratare, sa binevoiasca ca prin mijloacele sale sa dobandim o desluiire In ce chip
cu ce pre( am putea priimi galbeni lipsa p toate monedele turcesti care In plata noastra
sant obilnuite, ca printeaciasta 51 porunca sa o Inplinim si not sa putem a ne lucra negotul
cu inlesnirea ce sa va putea, care aceasta socotim a fi chiar bunavointa cinstitii noastre
stapaniri.
Apostol, staroste a Bralovenilor.
Anul 1834, Luna Avgust 10.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 34 ).
DOC. No. 2
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
134
nide. Care aceasta trimiti cinstitii Dvornicii si parale 40, pretul pietrii.
Cinstitii Dvornicii (a) politii.
Bucuresti, In 10 Avgust 1834.
Plecata slugs,
I. Halal Anglia'.
DOC. No. 4.
Catre cinstita Dvornicie a polifii
Starostea corporafii abagii i pdnzari.
Dupa glasuirea poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1081 pentru priimirea
galbenilor olandezi 5i Inparatesti inteaciasta corporatie sa sa priimeasca cu piatra cinstitului Sfat administrativ, cum 5i de alisverisul sa sa facil fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani si scapatati cum
si vaduve sarmane ce voiescu a targui cite cevasi din corporatie avInd cite vreun galben
mai lipsa din piatra cinstitului Sfat administrativ, nestiind cu ce pre% sa sa priimeasca
fiescare grad, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare 5i simtitoare paguba
la alisverisul corporatii, pentru care plecat Tog cinstita Dvornicie a da cuviincioasa
dezlegare care aceasta corporatie, cu ce pre% sa sa priimeasca fiescare grad, ca si eu sa
o fac cunoscut fiescAruia.
Haul Dino Staroste.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 37).
1834, Avgust 8.
DOC. No. 5.
la toti cei din corporatie cu multumire ce sa cuvine, fiindca astazi se afla piata plina
cu galbeni lipsa, ca sa umble cu lipsa for pans la un hotarit soroc ce sa va bine chibzui,
pentru care chibzuind ca un graunte sa fie socotit pa parale 30, ca cu acest mijloc sa
sa cheltuiasca galbeni cei lipsa pana la sorocu ce sa va legiui, asemenea o roaga ca sa
sa faca publicatie atit In tot Printipatul eft 51 In orasul Bucuresti, pentru Incunostiintarea
www.dacoromanica.ro
135
DOC. No. 6.
Calre cinstita Vornicie a politii
Starostea de corporafii bumbdcarilor.
DupA glasuire poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1089, pentru ca priimirea
galbenilor olandezi si imparatesti inteaceasta corporatie s sa priimeasca cu piatra cinstitului Sfat administrativ, cum si la alisveris sa sa fats fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani sl scapatati
cum si vaduve sarmane ce voiesc a targui cite cevasi din corporatie, avand cate un galben
mai lipsa cleat piatra cinstitii Vistierii, chibzuind cu ce pret sa -i priimeasca fiescare graunte
cu lipsa lui cat sa cuvine, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare si simtitoare paguba la alisverisurile corporatii, pentru care plecat rog pe cinstita Vornicie a da
cuviincioasa dezlegare care aceasta corporatie, cu cc pret sa priimeasca fiescare grad,
ca si eu sa le fac cunoscut fiescaruia.
Stolan Inhale Staroste.
1834, Avgust 8.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 39).
St
raspunsul
acesteia :
I.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
Departamentul Vistierii
Printipatului Valahii
Anul 1834, August 25
No. 2342
Secsia 2-lea.
www.dacoromanica.ro
137
istierii,
Indescifrabil.
llihat Cerneseu.
Grabnicii, Secsia at 2-lea : Indata si tocmai chip porunca Marii Sale
sa that publicatiile, adica pc la toate otcarmuirile ca <1 be citeasca pe la targuri obbtea
si sate, da trci on Duminica si in zile de sarbiltori.
Prin gazete si bileturi, la Agic, Vornicia de politic si Sfatul orasului din Bucuresti.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 85).
Rezolulie :
www.dacoromanica.ro
138
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
139
Secretar, A. Indescifrabil.
Secsia al 2-lea
1835 Noemvrie 1-iu.
No. 10781.
www.dacoromanica.ro
140
C. I. BAICOIANU
si Inpliniri de neajungeri de sume este priimita. iar nu ca sa intre cu mine spre a sit
schimba in tars pa alte monede, pentruca pentru acest fel de trebuinta de alisverisuri
mici $i Inpliniri de ajungeri de sume sa fac paralele marunte si circuleaza In staturi. Plecat este rugata cinstita Dejurstva ca sa binevoiasca a porunci domnilor ofiteri strajuitori
locurilor aratate cele de cuviinta, spre a se pazi dupa o asemenea scumpa privighere din
partea D-lor Intr'acesta mai sus aratat printip nestramutat, cu neingaduirea pe viitorime a spiculantilor schimbiltori la o asemenea fapta de lacomie, pentru ca tot felul de
comert este slobod pentru fielcare, iar prefacerea monedelor cu aceste mijloace sant viitamatoare obstii, iar de punerea la tale Vistieria sa roaga plecat a sa cinsti cu raspuns.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 186 si 187).
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
142
Vazand raportu acelui Departament cu No. 355, pe linga care s'a supus la a
noastra cunostinta jurnalul Sfatului administrativ extra-ordinar, atingator de statornicirea cursului monedelor In toata Ora.
Vazand c aceasta statornicire este potrivita cu articolul 65 din Regulamentul
organic, si ca preturile hotarIte de Sfat pentru deosebitele monezi sint In proportie
cu pretul Intresec al galbenului, Noi tneuviintilm Intru toate acel jurnal, si poruncim
a se pune In lucrare.
(Urmeaza iscalitura M. Sale).
Seful Departamentului, C. Herilseu.
No. 181, anul 1848, Martie 3. (A. S. Dos, 1262 fila 89)
2) 1atil 8 documente in legaturii cu publicarea cursului monetelor :
DOC. No. 1.
www.dacoromanica.ro
143
Salutare si &Ape.
Pentru Ministru trebilor din afara, (ss) Gr. Aleesandrescu.
Pentru Capul Sectii, (ss) M. Pdcleanu
'DOC. No. 3.
No. 1511.
Anul 1848, Septemvrie 4.
Bucuresti.
lei
Galb enul
Sfantihul negaurit
Icosarul vechiu
/7
nou
Rubla de argint
Iuzlucul
Rubiaoa
PP
31
2
14
12
10
8
5
www.dacoromanica.ro
parale 20
PP
10
2
PP
PP
10
20
23
,.
30
144
C. I. BATCOIANU
4i
1630 Buzau
1631 Ialomita
1632 Illovu
1633 Dambovita
1634 lila5ca
1635 Muscelu
1636 Arge5u
1637 Teleorman
1638 Romanati
1639 Valcea
1640 Do lj
1641 Gorj
1642 Mehedinti
Sfantihul
..
.,
.
2
14
12
10
8
,.
..
..
10
2
1.0
20
8
111nistru finuntelor.
DOC. No. 6.
Domnului redactor al Monitorului ql Buletinului Nittal.
www.dacoromanica.ro
145
Toate starostiile comercian %ilor si meseriasilor au fost convocate pentru a lua o hotarire in vederea realiz5rii practice a decretului
din 3 Martie 1848, care trebuia s intre ili vigoare dela 3 Septembrie
a aceluias an.
Cererea unora dintre negustori cari sustineau sa se restabileasc6 statu quo ante, al cursului liber, n'a fost admisg. Se vede
dar c Vistieria urnArea cu consequenta o politic. monetara prin
cafe astepta s'a se apere interesele producatorilor romani, ale cornerciantului, ale plugarului si ale meseriasului. Aprofundiind cererea
monezilor are sii se urmeze dupa cum sant insemnate in jurnalu Incheiat de fostul guvern si publicat prin Buletinul Sfatului No. 11, aceasta s face Dumitale cunoscut spre
K. B. B.
C. B. B.
www.dacoromanica.ro
10
146
C. I. BAICOIANU
Iscalitura greceasca
C. Nieolau, starostca dulgherilor.
Paraschiva Ioveea, staroste de tabaci.
Nicolae Fulgeanu, corporatia cavafilor.
Mavrodin Constandin.
Petrache Doiciu.
Indescifrabil
Stanciu Ioanu.
Gheorghe Todor.
Stan Dumitrache.
Stefan Mihniu.
Joan Vasile.
Nedu Stefan.
Petre Dumitru.
Dumitriu Ion.
Enache Gheorghiu.
Mine Hagi Vo lett.
Stefan Dimitritt.
Dumitru Joan.
Indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
147
II
tovarasii.
I. Ioannidis.
Stefan Stoianoviel.
Indescifrabil.
loan M- indescifrabil.
Gheorghe Radu.
Ionita Gligoriu.
Nicolas Kozatinos.
IonitL Bunea.
Tudoraehe Teofil.
Ghetu Bogaseru.
Ganta loan.
Radii Vasile.
Nicola Rildulescu.
Stolen Tone.
Stoics letu.
loan Anghel.
Petre Ioanides.
Tache Mann.
Ion lta Antonin.
Indescifrabil.
Dimitrie Hristovici.
Illo Nicolau.
CosticA Nieulau.
Menial Gheorghin.
Ion Radoviel.
Barba Nicolau
'Marin Hristea.
State Marin.
G. indescifrabil.
Anghel Mantnici.
Constandin Hristea.
Staciu Rusoviel.
Petre Dlmitriu.
Ivanciu Gheorghe.
Stefan Tonoviel.
Zmarandacho Il le.
Andrei DrAghici.
Stolanu Ghenu.
M. Pandele.
Ioan Stolco.
Teniciu Constandin.
Petre Iona.
Indescifrabil.
Vasile Radoviel.
Indescifrabil.
RAducanu Chiriti.
Iscglitura armeneasca
Isaim Nahem.
ebraica.
A. Davidoviei.
Isalitura armeneasa.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
Isealitura turceasca.
Iscalitura armeneascii.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
A. Hirschel.
A. Nedelcu.
loan Pavloviei
www.dacoromanica.ro
148
C. I. BAICOIANU
Petre Tone.
Theodorache Bilduleseu.
Stefan Gallia.
Ionia Nun.
Costache sin Pavel.
Iordache.
Ion
A. Nieolau.
Nita Nicolau.
Nindosiel loan.
Iscalitura turceasca.
Nieulai Iordan.
Viciu Radu.
Pavel Vasiliu.
Indescifrabil.
Pantazi loan.
Avram Maier.
Costache Popescu.
Stan sin Pauneseu.
Stavin. Dobrescu.
A. Protopopeseu.
Mihalache Enaehe.
staroste.
Dumitrache Popescu.
Demetr(u) Stoian.
Anghel Dumitriu.
Alecu Gheorghe.
Dumitraehe Neel' Ian.
Ivanciu Dobrovici.
Barbi' Constandin.
B. Nicolau.
Gheorghe Petroviel.
Ion Constandin.
Dumitru Slab.
Petraehe Barbovici.
Costache Nicolau.
Ghiy Hristea.
Nieolae Floreseu.
Tomb'.
Ioan Frangulea.
Costache Toteiu.
Tudor Dobreseu.
A. P. Teodor .
Gligore Gheorghiu.
Oancea Radu.
Nicolae Gligoriu.
Sava Paraseheva.
Stefan Allan pogo;.
Nieulae Stoian.
Ionili Andrei.
Nleulae Voinea.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rolu), filele 94, 95 si 111).
DOC. No. 2.
www.dacoromanica.ro
149
Domnu Ministru din afar% pa langa adresul cu No. 1511 au Indreptat suptiscalitului reclamatia negutatorilor data cAtre onorabila LocotenentA domneasca In pricina
scfiderii monezii, cu rezolutie prin care IndatoreazA pa suptiscAlitul a o ME-44a la consiliu
cu starostii corporatiilor. Pe de o parte am poftit pa d. sef al Dvornicii orasului, ca maine la opt ale acestii la 12 ceasuri evropienesti sA pofteascA pe Intaiul
staroste ImpreunA si cu toti starostii corporatillor, ca sA fie fats la cercetare, iar pa de alta
am onoare a envita M pa dv. ca maine la arAtata zi ;I ors sa binevoiti a vent In presusvia
1) Ian cuprinsul acestei cereri Ii alte douS documente in legatura cu cursul monetelor :
I
Cinstitii Caimdcdmii a Prin(ipatului Tani liumunesti.
"'Wald reclama(iie.
Noi cei suptiscaliti, toatA ceata negutatoreasca din piata Bucuresti, si printr'aceasta a noastrA de iznoavA plecatA reclamatie, facem cunoscut cinstitii Caimacamii
ca aflandu-nc aici, Intr'aceastS Capitals negutatori dintru lnceput, ne-am hranit
ne
hrAnim cu feluri de negoturi, priimind moneda banilor dupa la musterii cc targuesc din
pravaliile noastre, precum sa urma de mai nainte, iar dela o vreme incoace ne vedern
cu totul asupriti de cAtre Malta stapanire numai dupa cererea II staruirea a unui mic
numar de negutatori toptangii, ce aduc marfuri dupA la alte tiiri streine, din pricina seazamantului de moneda obltit din partea stapanirii, vrand pomenitii toptangii ca cu acest
chip, pe de o parte sa se foloseasca si dela not cu priimirea banilor scazull $i dela locurile
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
150
Ilintitrie Gbeorghiu.
Nicola' Jordan.
Ionlift Patin.
M. Petruviel.
Stefan Dimitriu.
Allhalaehe Nieolau.
'Mime Simion.
Dumitru Oprea.
Ionita Anastase.
Chiri(it Dobosu.
Petraelte Radoviel.
Milt Tanen.
Iscalitura indescifrabila.
Tome Teodor.
Rezolu lie :
www.dacoromanica.ro
151
scazuti i dela locurile straine du prin alte %sari cu darea banilor urcati,
mind moneda de icosari cei noi cu lei 12, par. 30, unul, precum s'au
obtit de stapanire. Vazandu-ne foarte stramtorati la soroacele ce
ne sosesc cu politele de unde ridicam marfa, i cu acest mijloc ne cunoatem napastuiti i cu totul in mare paguba din pricina scazamantului monezilor de bani, fiindca pomeniti toptangii sa impotrivesc
cu totul nevrand a ne priimi icosarul de argint mai molt decat cu
lei 12, par. 10, iar noi ii priimim cu lei 12, par. 30, i prin urmare, cunoscandu-ne cu totul pagubiti din partea numitilor toptangii, alerga'm
iarai la noianul cinstitei Caimacamii, plecati rugandu-ne ca sa fie
cinstita i inalta porunca unde sa cuvine, de a ramanea acest articol
de moneda banilor tot precum au fost i mai nainte, adica precum au
fost pang la trecutul Septemvrie, caci intealt chip ne vedem siliti
a ne inchide pravaliile i a inceta cu totul din negotul nostru, nemai
Dreptate,
Nile.
Salutare si fratie.
Adminisratorul districtului Olt, (ss) BAleanu.
(ss) Iorguleseu.
Rezolutie : SA se facA publicatie ardtandu-s ca dela 3 Septembrie cursul monedelor are O. umble dupa cum sant insemnate in jurnal. Care aceasta publicatie sa se
www.dacoromanica.ro
Avgust 21.
C. I. BAICOIANU
152
urmator impotriva, sa va privi ca un viclean i nesupus poruncilor legiuitului guvern i ca un asemenea va cadea in mare raspundere" 1).
No. 1555.
www.dacoromanica.ro
153
In urma rezolutiei de mai sus ce s'a gilsit de cuviintil a sa pune asupra acesti
jalbi, ca o conforma cu masura chibzuita, Intarita, publicata si pusa In lucrare cu Incepare dela 3 ale trecutci luni Septemvrie, adresandu-se catre Sfatul administrativ, decretul cinstit ei Camacamii de supt 575, s'a vilzut din coprinderea lui, staruinta Ex. Sale
Fuad Efendi, comisarul inaltei Porti otomane si totodata si a domnului Caimacan, a
sa restatornici iarasi cursul tuturor monedelor, precum s'a urmat in toata tara mai
nainte de 3 Septemvrie.
Dar fiindca o asemenca retractatie ar fi putut Invederat trage dupa dansa multe
complicatii in privinta transacsiilor si a veri cariia altii relatii de daraveruri cat de mid
neinsemnatoare, macar intre felurite fete, spre departarea unci asemenea necuviinte,
icu dimpreuna cu D. Caimacamul si D. logofatul Dreptatii, Intelegandu-ne cu Ex. Sa
Fuad Efendi, i-am supus atilt necuviinta ce va izvorI din preschimbarea publicatei masuri,
cat si neputinta ce se prevede lam a trece monedele cu curs uniform in Valahia mica,
cad acolo atat galbenul imparatesc cat si celelalte monede trec si tirculeaza frail cea
mai mica preschimbare din ceeace legiuieste art. 63 a Regulamentului, pretuindu-sa fiecare felurime si dintre monedele turcesti dupa intranseca pretuire de lei 31 par. 20 a
galbenului. In urma caruia Intelegere mai chibzuindu-sa in pricina de care ieste vorba,
pentru mijloacele cele mai potrivite spre a nu cerca si ostirile imparatesti (carte simtita
www.dacoromanica.ro
C. 1. BA1COIANU
154
CM-
paguba din cursul scazut si masurii statornicite pentru obstescul curs at monedelor
s nu se aduca vreo preschimbare, In sfarsit s'a ga'sit de cuviinta ca, prezisa masura
sa ramaie neatinsa Intru ceia ce va privi toate monedele celelalte, afara numai de id:),
sarul ant de our cat si de argint, care privindu-sa vremelniceste ca o moneda de conventie, sa treaca In viitor cu cursul de lei doisprezece, parale treizeci, dupil cum si mai
nainte. Si acest insa curs sa nu sa priveasca pentru toti de obste ingaduit, fara numai
pentru oltirile Imparatesti otomane precat sa vor afla aid, carele In daraverele si cumparatoarele ce vor face pentru cele trebuincioase for neaparat, vor da fn schiinburi prezisa moneda cu aratatul curs. Aceasta chibzuire sa va expune prin jurnalul cu toate
amarunturile si daslusirile mai sus 'acute si jurnalul dupa ce se va infatisa la Sfatul
extraordinar spre iscalire, apoi sa va supune pe langa raportul acestui Departament,
la aprobatia cinstitei Cilimaci Imii, ca la urma sa sa publice Indata spre stiinta tuturor.
1848, Octomvrie 25,
aslusire Inteaceasta.
Carmuitor : (ss) indescifrabil.
Secretar : (ss) indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
155
macAmiei acest curs, ceeace carmuirea incuviinteaza decretand pentru intreaga tura cursul imperialilor dupa acela al rublelor ').
ras icosarul de argint sa meargA pa lei doisprezece si zece parale, sa vesteasca In obste
caderea cu doua luni mai nahlte de a lui scadere, spre a putea sluji accasta de regula
celor cc vor avea acel fel de moneda.
Cinstitul Departament dar este poftit ca indata sa publice dupa toate formele
acea chibzuire a Sfatului cu modificatia ce fi mai face Cilimacamia si sa arata mai sus.
Caimacamul :
patru, parale case, iar moneda de aur, In trci ruble si noa capice sau lei treizeci si doi
si jumatate.
Caimacamia grabeste a da In cunostinta acestui cinstit Depertament dispozitiile
de mai sus, din nota ccselentii sale ghencralului Liders, si4 pofteste ca Indata sa faca din
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
156
Si cum pofta vine mancand, vedem i ImpArgtia otomana interCin.stitului Departament al Visleriei
Carmnirea judefulni oll.
aurului a s5 priimi atilt in hazna cat si in tirculare publicil cu trei de protent (folos) la
rubla, mai sus de numirca pretului lor, adica jumatate de imperial In 5 ruble si 15 copici
argint, iar moneda de aur de 3 ruble, In trot ruble si 9 copici de argint. D'aceea sa scrie
accii C. Carmuiri, ca indata dupa priimirea acestia si faril cea mai mica zilbava sa publicuiascil fora cea mai mica zilbavil atilt in oras prin politie cu daraban cat si in tot coprinsul judetului prin suptcasinuiri respective, ca in dari 5i luari sa fie priimita moneda
jumatate de imperial rusesc in 5 ruble si 15 copice de argint, iar rubla socotita pa lei
www.dacoromanica.ro
157
venind prin reprezentantul sau Fuad Efendi, cerand abrogarea decretului pus in aplicare la 3 Septembrie revenirea la cursul anarhic
zece parale douazeci, jumatate de imperial face lei 54, parale 6 ; iar moneda de our in trei
ruble noa copici, face lei 32, par. 20, far de urmarea ce va face s raportuiasca indatil.
1848, Oct. 4.
128
Slam Ramnicu
129
Braila
130
Buzau
131
Prahova
132
Dambovita
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
Muscelu
Arges
Teleorman
lalomita
Vlaica
Olt
Romanati
Valcea
Do lj
Gorj
Mehedinti
Ilfovu
au obltit in tot coprinsul judetului ei, cursul imperialurilor rusesti dupa coprinderea
nomerarisitei porunci, pentru care nu lipselte dupa datorie a raportui.
Pentru D-lui carmuitor D., (ss) indescifrabil.
la dela
1848, Oct. 7.
(ss) Alexe Ghlen.
(Arh. St. No. 1262 (rosu), fila 99).
In afara de judetele Ilfov si Olt, raport cu cuprinsul acesta au mai trimis si carmuirile judetelor Arges (lila 101), Slam Ft amnicu (102), Vlaica (123), lalomita (124),
Teleorman (125) si Dolj (130).
Caimuctimia Torii Romcineqli
C. Departament at Vistierii.
Ecselentia sa generalul Liders prin nota No. 303 pune inaintea Caimacamiei
ca dupa ltiinta ce a luat, rublele cele vechi de argint sa priimesc aid numai drept lei 10 ;
far cele nuoa drept lei 10, parale 20, si fiindca In Rusia rublele ci cele vechi ci cele nuoa
an tot o valoril, cere, spre a nu cerca cinurile ostasesti paguba la priimirea lefilor, sa se
obsteasca In tot coprinsul Printipatului ca rublele Si cele vechi st cele nuoa sa se priimeasca
www.dacoromanica.ro
158
C: r. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
Sfatul
administrativ
intrunindu- se
la 27
159
0 ctombrie i
si marginirea for In cursul ce au avut mai nainte de trecuta luny Septemvrie, precum Inca
cu rezolutia ce am pus pe jalba cu carea s'au Infatisat aici la Vistierie, unii din negulatorii ce sii vad Intransa iscaliti, In privinta cursului monedelor.
1848, Octomvrie 25.
(Arh. St. No. 1626 (rosu), fila 126).
www.dacoromanica.ro
160
C. 1. BAICOIANU
Din evenimentele politice dela 1848, Principatele ies cu o constiinta mai intelegatoare a nevoilor for economice si sociale.
Caracteristic este ca mai toate problemele de ordin economic,
nitre cari intra evident si acea monetara, incep a fi vazute prin prisma
autonomiei. Evenimentele politice din 1848, nu au permis insa deocamdata realizarea unei politici monetare proprii.
Cu cat miscarea comerciala a Tarilor romanesti crestea, cu atat
se simtea tot mai mult piedica ce-i punea in cale circulatia monetara
fara nici o baza sanatoasa. Ca si in trecut, in lipsa unei monete cu o baza
la Sfatul Adm. ecstraordinar, s'a alciituit alaturatul aici in copie jurnal, care cu cinste
se supune la aproba%ia C. Caimacamii, ca dupa aceia sa se publice indata spre stiinta
tuturor.
No. 380 Noem. 2.
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), fila 128,).
1) lath cuprinsul acestei cereri :
A Son Excellence Fuad Efendi, Referendaire du Dian Imperial de Sa Majeste
le Sultan et Son comissaire plenipotentiaire dans les Principautes Danubiennes, etc etc. etc.
Excellence,
www.dacoromanica.ro
161
Les tres humbles soussignes iormant It corps des principaux negotiants de cafe
place, dont les relations commerciales avec toute l'Europe, qui presentant un chiffre de
plusieurs Millions par an, les rendent en premier lieu competents d'etre admis a jugcr
place, dont les relations commerciales avec toute l'Europe, qui presentant un chiffre des
plusieurs Millions par an, les rendent en premier lieu competents d'etre admis a juger
cette matiere, prennent la liberte d'objecter, que cette disposition voulant a rapparence
satisfaire aux besoins du commerce, detruit au fond tout ce qu'il y aurait de plus avantageux dans l'idee d'un prix fixe de toutes les monnaies, et cela non seulement par In
disproportion qui y regnerait ensuite, en etablissant le cours du Rouble en argent a raison
de Prs. 11, du Rouble, a raison de Prs. 6, des cossars a raison de Prs. 12.30 etc. .. .
vis--vis It Ducat Imperial fixe a 14 zwantigers ; mais cette disposition devient principalement prejudiciable au commerce par la clause y attachee en faveur de la Vistiarie.
Or, comme toutes les transactions commerciales se reglent et se basent sur It
change et rechange etabli pour les Caisses de l'Etat; comme 11 n'existe d'exemple dans
aucune Capitale de l'Europe, ni dans celles du Levant, ni aileurs dans lc monde civilise,
que la valeur d'une monnaie en cours, ait un moindre taux de reception pour les caisses
publiques, et un prix plus haut dans les transactions journalieres de la place ; et comme
it est facile d'entrevoir qu'un tel etat de choses porte le plus grand prejudice aux interels
non seulement du commerce, mais aussi du paysan conttribuable de l'Etat. Alleguant
pour preuve la seule donnee, que le commerce de Buchares page soul sous titre de droit
de douane une somne qui surmonte 40 mille ducats par an, et que le paysan oblige de recevoir le Rouble en argent a raison de Prs. 11 et l'Icossar A raison de Prs. 12,30, perd
on payant sa capitation une demie piastre sur ses seules pieces de monnaie (indescitra
bil)... les tres humbles soussignes, sans vouloir s'etendre a prouver plus amplement, quo
le principe du rehaussement des monnaies est en general pernicieux au veritable interet
do commerce, se bornent a protester contre la susdite clause, admise par l'honnorablc
www.dacoromanica.ro
162
C. I. BAICOIANU
Que, quand meme les circonstances actuelles exigeraient d'introduire ici un cours
des monnaies different a celui que le reglement organique a fixe et qui des lors continue
d'etre observe dans la petite Valachie ; qu'alors, ce cours, tel qu'il serait dispose, sois
neanmoins d'obligation, non seulement pour le commerce et les habitants en particulier,
mais aussi pour toutes les Caisses publiques, et nommement pour In caisse du tresor
(Vistiarie) de cette principaute.
Bucharest, le 29 Obre 1848.
pour copie conforme a l'original qui etait pourvu d'environ quatrevingt signatures de principaux negocians de la place.
(Arhivelc Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 56). (ss) loan Manovlei.
Tara Ronuinesti
Enna acum nu s'a priimit Intr'acesta nici o inctinostiintare, iar dela exelentia
sa Fuad Efendi, priimelte Caimacamia o alta jalba ce au indreptat negutatorii, cu cerere
staruitoare a Exelentei sale de a sa intocmi, Inteaceasta o comisie la carea sa fie chcmat
spre a luoa parte la chibzuirile ce sil vor face asupra cursului monedii, si D-li Rustem
D-lui secretarul excelentei sale.
Caimacilmia spre indeplinirea celor rostite prin adresa ei No. 1074 si a eel de
acum Inca staruitoare cereri a exelentei sale Fuad Efendi, trimitand cinstitului Departaent in original acea de acum priimita jalba a negutatorilor, II pohteste ca indata
sa Intocieasca spre cercetare si dovedirea Intransecei valore a deosebitelor monede
spre chibzuirea mijloacelor de Indreptarea necuviintelor ce sa ivesc din pricina cursului
onedei, o comisie complectuita de douri madulare alese dintre amploiatti cinstitului
Depertament cei de capetcnie, de Dumnealor neguttori Manovici, Nicolae Gherman,
Cerlenti, Samuel Hilel si Hilel Manuah si de D-lui Rusten D-lui Secretarul exelentei
sale Fuad Efendi, pe carele va vesti Indata ce comisia sa va aduna spre a veni
sA o completuiasca ;
ca de rezultatul ce se va dobandi din deleberarile acei comisii
www.dacoromanica.ro
163
ganic, prin urmare pentruca prin lucrarea savarsita aici in toata curatenia si cu cea
mai putincioasii pczaetitate, s'a dobandit un rezultat ce asters pcntru vremea viitoare
indoelile cite pa trecut erau si a departat tot felul de Inpiedecari cc sit Intampina In
daraveruri, si in scurt, cu aceasta masura s'a deschis comerciului un drum cu totul lesnicios,
dar cinstita Caimacamie plecat rugata sa binevoiasca a supune la cunostinta Ex. Sale
tot rezultatul iesit, ce sa poate lesne recunoaste atAt din coprinderea acestui raport,
cat si din acel at comisii si din prezisele 4 anexe, ca dupit aprobarea ce Ex. Sa va binevoi
sit dea asupra Intregii operatii, sa priimeascil si Vistieria prin acea cinstita caimacamie
cuvenita dezlegare in temeiul cariia sa publice si is Indata facuta lucrare intru toate
amitrunturile iei si sa statorniceasca fart prelungire cursul legal al monedelor asa precum
www.dacoromanica.ro
164
C. 1. BAICOIANU
Ei pretindeau uniformizarea cursurilor pe temeiul unei cerce-Carl stiintifice riguroase, care sa poafa stabili adevarata valoare intrinsecil a monetelor aflate in circulatie pentru toata lumea.
Ca urmare acestei interventiuni s'a constituit o comisiune cornpusil din : doi functionari ai Visteriei si din negustorii : Samuel Hilel,
Manovici, Nicolae Gherman, Zerlenti si Manuah Hilel, completatil
cu Rustem, secretarul plenipotentiarului otoman Fuad Efendi,
care avea s faca ocarmuirei un raport asupra cursului move' elor
In urma lucfarilor prin operatii himice, dovedind valoarea intransecg
de aur si argint curat ce fiecare din monedele in circulatie cuprind
in sine" 1).
sugului, precum Res gevargiul, dela care s'a cerut ca sit faca topirea metalelor si sa le
lamureascil de on ce alt aliaj iera Intransele, asemenea sf alti osebiti trei argintari ca sa
asisteze dela Inceperea pana la desavarsirea operatiei ; sf asa lamurirea metalclor prin
Indoite si Intrate In cercuri s'a facut cu Intrebuintare de vitriol cumpSrat de pomenitu
Res cu bani dela sine; apoi a suferit si paguba din pierderea de vreme atat iel cat si eellalti mesteri pans sa Indeplineasca lucrarea Intocmal precum s'a fost cerut dela dansii.
Spre Indestularea for ce merits dupa dreptate si mai cu seams Res cel ce a contribuit In mai mare parte si chiar In totul ca sa dea luminele de care administratila iera
In neaparata trebuinta sa sa Ineheie jurnal al Sfatului ordinei cu coprindere, ca atat
pentru cheltuiala facuta dela sine cat sf pentru pierderea de vreme sa i sa dea in despagubire lei : trei sute, cincisprezece din cheltuelilor extraordinare, care jurnal sit sir
Infatiseze spre iscalire ca 55 sa supuie apoi pe fang raportul acestui Departament la aprabatia cinstitei Caimacamii.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262, fila 55 si 72.)
1848, Dechemvrie 28.
In original cu cele pe langa dansul alaturate patru anecse supt No. 1-2-3 si 4; pentru
cursul tuturor monedelor de obste cate anume s5 vor vedea Insemnate In anexul supt
No. 2, ca trebue neapSrat sa treaca In viitor In circulatie asa precum s'a fost obstit la
3 MarLie din curgatorul an, fiindca acea masura atunci statornicita s'a recunoscut legala
www.dacoromanica.ro
165
raport cat si din acela at comisii si din prezisele patru anexe, ca, dupa aprobarea ce
Ecs. Sa ar bine voi sa dea asupra Intregii operatii, sa priimeasca, si Vistieria, prin cinstita Caimacamie, cuvenita deslegare, In temeiul careia sa publice si is Indata filcuta
lucrare intru toate amarunturile ei si sa statorniceasca fara prelungiro cursul legal al
monedelor asa precum s'a gasit de euviinta.
1848, Dechemvrie 27.
(Arh. Statului, Dosar No. 1262 (rosu), filele 57 si 58.)
qu'elle devait d'abord proceder aux operations d'essai qui, en absence de documents
officiels, pourraient lui permettre de fixer la valeur intrinseque relative des differentes
monnaies d'or et d'argent.
A cot effet la commission se transporta le Mcrcredi 15, Vendredi 17 et Samedi 18
Decembre dans les ateliers de Mr. Resch, orfevre bijoutier, oft elle fit faire en sa presence
par le sus-dit Mr. Reisch asisste du chef de la corporation des orfevres, de Forfevre Anton
Topousoglu et de l'orfevre Hlipaty les essais necessaires.
Dans be tableau ci-joint sous A 1, la commission expose le rsum de ces essais.
La commission ayant ensuite procede sur les bases obtenues par ces essais a faire
les calculs pour fixer les valcurs relatives des monnaies, a redige be tableau ci-joint
sous A 2.
www.dacoromanica.ro
166
C. 1. BMCOiANU
10 paras ; Landis qu'il est hors de doute que la piece de 20 Piastres en or contient une
valour intrinseque superieure A celle contenue dans la piece en argent ;
2. Que is livre de 100 piastres en or contient une valour majeure A celle contenue.
dans cinq pieces de 20 piastres en or ; de sorte que lc cours de cette monnaie ne saurait
en aucune maniere etre laisse au taux actuel sans risquer de voir ces belles monnaies
disparaitre entierernent de la circulation ; In commission est done d'avis que le cours
tie In livre en or devrait etre porte A 62 piastres, taux auquel elle presenterait une valeur
relative 4ale A celle du Ducat a 31 !!, eta la piece de 20 piastres en or
La commission doit declarer qu'elle verrait de grands inconvenients A etablir sur
la place deux taux differents, un pour le commerce et l'autre pour la Vistiarie. La commission est done d'opinion que le taux de la Vistiarie qui a ote adopts par une decision
de l'assemblee Generale comme seul taux legal toute la Valachie, devrait etre mail-actin_
La commission esl. venue a cette conclusion apres mere reflexion et apres un examen impartial des petitions presentees d'une part par le corps des negociants importateurs de cette place, de l'autre, par celui des marchands en detail, ainsi que des raisons
que l'on a fait valoir dans son sein de Ia part des negociants exportateurs.
En effet les negociants importateurs ont prouve d'une part que se basant sur lc
decret de l'Assemblee Generale, rendu it y a pros de neuf mois qui fixait l'epoque de
l'adoption du taux de la Vistiarie comme soul taux legal, ils ont fait, A credit, au commerce en detail des ventes qui montent a beaucomp de millions et sur lesquelles ils
auraient A subir des pertes considerables s'ils devaient etre forces d'acceptcr
le paiement a un autre taux plus eleve ; d'autre part, ils ont demontre que tout le
commerce en general souffrirait toujours de la perturbation que ne pourrait manquer
d'amener la fixation d'un cours plus sieve pour les differentes especes de monnaies que
celui de la Vistiarie, scut cours auquel de tout temps se faisalent les operations importanLes de banque, scul cours auquel se vendaient et se liquidtdent 00 par le pass les
Iettres de change.
Quant A la petition adressec par les marchands en detail qui demandent Ie
retablissement de Vanden cours pour le commerce, la commission a de reconnoitre que'
cette demande n'est fond& sur aucune raison valable et que le seul but des petitionnaires
est de pouvoir, s' obtenaient cette mesure, faire un profit considerable sur les fortes
sommes dont ils sont debiteurs aux negociants importateurs, pour marchandises achetees
A credit, sur le calcul du taux de la Vistiarie.
Quant aux raisons que l'on a fait valoir en favour des negociants exportateurs Ia
commission a du aussi reconnaitre qu'elles ne sont pas fondees. Car en effet ces nego-
www.dacoromanica.ro
167
qui ne peut manquer d'avoir lieu sur les prix des differents produits quand les Menteurs regoivent en paiement les differentes monnaies a un taux reduit.
Venant a examiner l'interet que le Gouvernement et l'armee ottomane pourrait
avoir au retablissement de l'ancien cours de differentes monnaies, la commission apres avoir attentivement examine le tableau ci-joint sub A. 3 est d'opinion quo l'interet du gouvernement Ottoman ne saurait en aucune maniere souffrir du maintien du cours des curlerentes monnaies an taux unique de la Vistiarie ; quant A l'armee ottomane, la commission pense egalement qu'elle ne trouverait aucun profit reel a l'augmental ion de la piece
de 20 piastres a l'ancien taux de 12 piastres et 30 paras, car it est evident quo les autres
monnaies augmenteraient alors en proportion et que touter les marchandises et produits
augmenteraient aussi ; ou bien it s'etablirait une difference dans le prix des marchandises
selon la monnaie avec laquelle on voudrait l'acheter. Ainsi la commission croit que memo
a present les marchands qui vendraient lours marchandises contre des pieces de 20
p-tres en argent au taux de 12 piastres et 30 pr. les feraient certainement, payer au moms
4 % plus cher que s'il les vendent contre des Ducats a 311/. piastres ou des zwantzigers a 2
piastres et 10 paras, et comme sur des petites quantites it doit necessairement y avoir des
fractions, le marchand saura toujours arranger de maniere a ce quo les fractions soient
en sa favour, de sorte qu'au lieu d'un profit l'acheteur qui voudra acheter avec des
pieces de 20 piastres a 12 et 30, subira plutdt une perte par lc prix plus eleve qu'il
dcvra payer pour la marchandiser.
La commission conclue done son rapport par !'opinion que retablissement de deux
taux, un pour la Vistiarie et l'autre pour le commerce, serait retablir un usage desastreux
que le decret de l'Assemblee Generale a supprime ; elle croit quo le taux de la Vistiarie
reconnu comme taux unique par le decret suscite devrait etre maintenu ; mais en memo
temps elle est fermement d'opinion que la Livre en or de 100 piastres avant par les essais
chimiques ete reconnue posseder une valeur intrinseque majeure a cone de cinq pieces
de 20 piastres en or presenterait si elle etait maintenue au meme taux une marge assez
large pour que les speculateurs la fassent disparaitre de la circulation, la commission, disons
nous, croit devoir insister pour que le taux de la Livre de 100 p-tres en or soit porte it
62 piastres.
A l'appui de cette reclamation la commission a redige le tableau A. 4.
La commission pleine de confiance dans les sentiments de justice et d'equite qui
animent Son Excellence Fuad-Effendi, sentiments dont it a donne tant de preuves a cette
population, n'ignorant pas que sa nommination meme a ete provoquee par Son Excellence uniquement dans le but de reclairer sur un point aussi essentiel que le cours legal
des monnaies, ose esperer que Son Excellence voudra bien approuver les conclusions
qu'elle vient d'avoir l'honneur de poser et qu'ainsi Son Excellence joindra encore un
titre a ceux deja nombreux qu'elle a su s'acquerir a i'amour eta la reconnaissance de
la population de cette Principaute.
Bucharest, le 24 Decembre 1848.
(signes) Rustem.
Le Cloutchior S. Anon.
Ilillel Alanuah.
Jean Manovilseli.
www.dacoromanica.ro
168
C. I. BAICOIANU
A. 1.
60
41 0
60
281/4
60
51/4
60
15
60
Alonnales d'argent.
1311
Zvanziger
9
131/2
Piece de 20 piastres
Iscilliti
p,
"
Hind ',Hannah, Seer. Excelentii Sale Fuad Efendi Eastern, Clueeru Anion,
N. German, Ion Manoviei, Loonidi Corlenti, Samuil Hillel.
A. 2.
Rosultats des calculs bases sur les essais faits en presence de la Commission
ainsi qu'il resulte du tableau A. 1.
Monnaies d'or.
Valeur
Or d. 24 Au prix
karats
de
intrinseque
Poids
Ducat
Pieces de 26 p-tres
51/4
60
29
2
41/0
1
60
Pour
cent.
28,10
30,15
31,20
3 30
28,10
11,32
12,10
3 33
28,10
59,33
61,10
2 20
19
25 _i
60
15
60
60
'Valour
legale
60
www.dacoromanica.ro
169
Coionat
Rouble en argent
Thaler d'Autriche
Zvanziger .
Piece de 20 piastre
60
25
60
42
60
2
60
30
Titre
Taux
141/
-6511
1334
-62
13 14
131_
60
Valeur
intrinseque
Valeur
16gale
Pour
cent
13,34
14, 2
1,20
9,38
10,20
5,20
_59 12
12,38
13,20
4,10
-4011,_
2, 3
2,10
8,20
-61
11,17
12,10
7,10
fililel Manuals, SecreLarul Ecselentii Sale Fuad Efendi Rustem, Clueera Iona
196'114" Orlon, N. German, Ioan Alanoviel, Leonid' Cerlenti, Samull RM.
A. 3.
Mounales d'or.
Poids
Ancien
30,15
32.20
11,32
12.30
59,33
63,30
6,30
1511
60
Ducat
Piece de 20 piastres
29
Pour
cent.
Valeu
intrinseque
V2
tours
60
15
60
Monnales d'argent.
Poids
Titre
Taux
Valeur
intrinseque
13,34
Ancien
tour.,
14,20
Pour
cent.
4,20
Colonat
8-30
60
14 1.2
651 4
Rouble en argent.
25
13 3j4
62
Thaler d'Autriche
860
13 14
391,
12,38
13,32
6,23
40 1,
2,3
2,12
10,20
11.17
12.30
11,24
Zivanziger
42
2
.
Piece de 20 p-tres
9,38
11
10,20
60
60
30
760-
13 L2
61
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
170
cleat cea coprinsa in 5 bucati, iara in aur de cate lei 2 fiecare. Inca, data aceasta moneda frumoasa s'ar rasa sa %irculeze
A. 4.
Le ducat fondu pese
641/
60
or de 24 Karats a 19
17
32
1260 = 31.20.
1 251 ,
60
de 24 Karats a 19
17
23
2446 = 61.6.
127
60
de 24 Karats a 19
17
32
2480 = 62.
iArhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu) fila 59, 60, 61, 62,63, 64, 65Y
www.dacoromanica.ro
171
Dupa cum vedem din cele expuse pans aci i din textul documentelor ce publicam in extenso in note, doug au fost ideile calauzitoare i determinante a masurilor luate la sfarqitul anului 1848.
S'a urmarit in primul rand, inlaturarea haosului monetar, tolerat de dispozitiunile Regulamentului organic,
prin stabilirea
cursului tuturor monetelor ce circulau in Principate dupa valoarea
intrinseca a metalului din cari erau confectionate.
In al doilea rand, s'a incercat s se pue capat uneltirilor unor
spiculanti cari-i prefereaza eel in parte nelegiuit catig decat fog
losul obtii", iar pe de alts parte s se eczozeze in fata oamenilor,
puind 'Inainte ca aceasta fapta a nestatornicii cursului monedelor, ar fi
aducand inlesnire in transactii i folosul celor ce le priimea cu pretul mai
inaltat decat cel legiuit, in vreme ce numai cu acea plazmuita inlesnire
nu se aducea, dar 'Inca, in loc de folds se pricinuia paguba priimitorilor Si
Se publics spre stiinta tuturor atilt decretul C. Caimacamii de sub No. 61 adresat
de catre acest Departament, cat si raportul Comisii atingator de cercarile ce au facut
in privinta monedelor si fiindca zisele cereal-1 savIrsite cu toata bagarea de seams ci
putincioasa ecsactitatc au dovedit In sfarsit fara nici o Indoiala valora Intranseca coprinsa In fiecare moneda de our si argint, prin urmare si cursul dupa cuviinta si dreptate, cu care trebue d'acum Inainte sa treaca e!e In erculatie fara nici o preschimbare,
5i fail a mai mijloci vreo diferInta Intre cursul ce s'a Post Ingacluit a lua monedele 5i a
trece In daraveruri dupa uneltirile unor spiculanti cari-i prefereaza cel In parte nelegiuit
castig decit X010s1J) bath, 5l intre acela statornicit prin art. 65 al Regulamentului organic; din pricina arlia neasemanari isvora o multime de fncurcaturi, dandu-se prilegiu
acelorasi vicleni speculanti ca sa se joace cu cursurile si sa le inalte sau sa le scaza dupii
singura for vointa. bar pe de alts parte sa se eczozeze fn fata oamenilor, puind Inainte
ca aceasta fapta a nestatornicii cursului monedelor, ar fi aducand inlesnire in transactii
91 folosul celor ce le priimea cu pretul mai inaltat decat cel legiuit, In vreme ce numai
cu acea plazmuita inlesnire nu se aducea; dar Inca, In loc de folds se pricinuia paguba
priimitorilor si mai cu seams nevinovatului satean care In simplicitatea lui, priimea monedele n curs inaltat, pentru obiectele de dinsul vindute, si be da apoi cu curs scazut in
alte ale sale datorii netagaduite; 5i asa din toate acestea se descopera ea, folosul jocului
monedelor era numai fn favorul unei minoritati de oameni vicleni. De aceea, spre departarea tuturor acelor necuviinte, s'au Intreprins incercarile de mai sus zise, prin fete
www.dacoromanica.ro
172
C. I. BAICOIANU
Decat solutia n'a putut sa impace toata lumea. Intre cornerciantii importatori, detailisti si exportatori a izbucnit un conflict
de interese. Comerciantii importatori cereau ca in intreg cuprinsul
Orli sa se mentie cursul comun al monetelor statornicit pentru comert.
si Visterie. Ei motivau cererea, sustinand ca acordase micilor comer-
acqti negutatori in de obste cu a for venire aici nu aduc sume incu cunostinta specials, si dinteinsele a exit doritul rezultat, ce a dovedit ca, pe temetu,
unei lucrari ce nu a mai lasat dupa dansa nici o Indoiala, d'acum inainte toate monedeic
cute anume se Insemneaza fn tabla cu litera A. si No. 2 1st vor avea cursul for statornic
atunci administratie, s'au lasat cu totul pe din afara de o acest fel de chestie importanta si acum s'au supus 5i acelea operatelor cercari : fiind ca din publicarea tiiblii cu
No. 2 este In putinta fiecaruia ca sa afle care sant monedele scapate atunci din vedere,
si pre1uite acum In adevarata for Intranseca yalora. D-lor cititorii se vor regula din
Impregiurarile cc se ecspun In toatil a for Intindere.
Ministrul Finantelor,
A. Gillen.
1849, Fevruarie.
www.dacoromanica.ro
173
semnate in bani, ci d'aici trag politi ca'tre deosebite pieti ale comer tului i priimesc spre plata acelor politi osebitele monede dupa cursul
Vistieriei. Aceti negutatori platind la stapanii cerealelor i a altor
stavild de a se aduce mai mult in Ord asemenea monedd In catatimi mari, an alciituit
Itsta despre toate acele monede cu ce pret urmeaza a circula In viitor, li despre chipul
Intrebuintarii lor; care lista supuindu-se prin raportul cu No. 3280 la cunostinta In51-
www.dacoromanica.ro
174
C. 1. BAICOIANU
I. Creitarul de care santil 20 intr'un sfantih si care circuleazg astgzi pe parale 41/4 famane tot pe pretul de parale
patru ui jumatate (414
2. Creitarul jumatate celui de sus, idem pe parale dot (2).
rind. (5).
7. Creitarul mic No. 3 care circuleaz5 pe parale 4, rilmane pc pret de parale trei
Si jumatate. (31A).
8. Creitarul rnic cu No. 1 ce circuleazil pe parale 2, rilmane tot p'acel pret de pa
rale clod. (2).
9. Firfirica cu No. 6 cc cireuleazil pe parale 28, r5m5ne pe pretul de parale doull7eci si dog. (22).
10. Firfirica cu No. 3 ce circuleazii pe parale 14, ramane pe prel de parale treisprezece si jumatate. (1314).
5i II-lea. Ca sa nu se intrebuinteze la plilti si la alisveris monedele de arena si
firfiricii cleat cele dintai 0115 la o jumatate sfantih, adica dacil cineva are sA plateascii
mai putin de o jumatate de sfantih, sA raspunza In creitari; mai putin de un sfantih in
firfilici ; iar trecand peste o ,jumatate de sfantih, sau peste ur, sfantih, nu poate s5 den
nisi creitari nici firlirici.
In urmarea acestii luminate porunci, hotarandu-se pretul dupd care are sa circuleze d'astfizi fnainte monedele fnsemnate mai sus, si chipul Intrebuintiirii lor, Departamentul grAbete a face cunoscut de obste printeaceastii publicatie, spre intocmai urmare din partna tutulot ; cu ad5ogire c5 orieare se va dovedi Impotriva urm5tor, harebuintAnd arAtatele aci monede, sau cu pret mai mare, sau In catiltimi mai marl, deal
cele Lot5rite printeaceasta, se va supure pe lAng5 despaguhire, si la pecleapsii ea un InselAtor.
Seful Departamentului,
I. Filipesen
(Buiciin oficial al Principatului Tarri Romiloestb 1851, No. 44, pag 175
www.dacoromanica.ro
176.),
175
Dupa comunicatiile primite dela onorabila K. K., Aghentie prin notele No. 8815
gi 9151, cA fiorinul tircula In corenta luna Octomvrie, pe pretu de doa sute doa zeci si
doa parale No. 222, Departamentul face de aceasta cunoscut spre cea de obste cunostint.6
*eful Departamentului, Nicolac Bfilcano.
No. 6908, anul 1854, Octomvrie 1.
1854. No. 7i, pag. 306..
(Buletin ofitial
1)0C. No. 2.
De partamentut 1 Man ft i.
DOC. No. 3.
Dcpartamentul /inan(ii.
www.dacoromanica.ro
176
1. BAICOIANU
Dupd comunicatia priimita dela onorabila K. K. Aghentie prin nota cu No. 11310,
cu fiorinii In bancnote, tirculeazd In corenta hind Dechemvrie, pe pretu de parale clod
sute treisprezece el jumiltate No. : 213i/, Departamentul face de aceasta cunoscutu
DOC. No. 5.
Departamentul I inanfii
Dupa comunicatia priimitA dela onor. K. K. Aghentie prin nota cu No. 1273
cd cursul bancnotelor austriacelti este acum tot 127 % ca ai In Luna lui Fevruarie trecut
si prin urmare fiorinul bancnotelor K. K. este si In corenta hula Martie tot pa pret de
paralc 215, Departamentul in urmarea acestiea face cunoscut ca, bancnotele, In corenta
fund Martie, are sa se priimeasca in tirculatie, pd pretul de mai sus de parale dod sute
cincisprezece No. 215.
www.dacoromanica.ro
177
1859
documente din 1855, prin cari in urma intervenfiei Austriei se hotaraste ca gi sfantii noui sa se primeasca In tirculatie tot pa pretul
de lei doi parale zece, precum este si sfaOhul cel vechiu", iar fiorinul
sa se primeasca in plata la varni in fiecare luna dupa cursul pe care
1-a avut in luna precedents 1).
1) 'I'cxtul acestor doua documente este urmatorul :
I)OC. No. 1.
Departamentul linanielor.
de 20, coprinzand In sine atat argint cat si cel vechiu, avand acelat pre(., tirculand pe
acelas prctu Ii in partile Austrii, sa se priimeasca si aicen aratata moneda in tirculatie
tot pa pretul de lei 2 parale 10, precum este si sfantihul cel vechiu. Dar din nota onor
K. K. Aghentii No. 51, luand Departamentul 5t.iinta cu mill din speculanti, pentru a
for Imparte folos, n'ar fi voind a priimi aratata moneda fn tirculatie pe pretul de lei 2
parale 10, de aceea Si printr'aceasta se face In deobite cunoscut, ca zisa moneda avind
aceiasi valoare si vertu, ca 51 sfatihul cel vechiu, sa se priimeascil In tirculatie pii pretul
de lei 2, parale 10, ca 5i sfantul vechiu ; caci oricare si in urma acestia se va dovedi ea
speculeazil aceasta monedd In paguba, socotindu-se fapta sa vicleanii, se va supune In
osInda dupa legi.
*dui Departamentului, Nicolae Ihileann.
No. 9589, anul 1854, Dechemvrie 28.
reclamatia data care In5ltimea Sa Printul stilpanitor, de mai multi negutiltori din
aceasta capitals, prin care se plangu ca se asuprescu de directia vi-unilor In socoteala
fiorinului din pricina nepotrivirii cursului, Inaltimea Sa a binevoit sa regulcze urmatoarele
www.dacoromanica.ro
It!
178
C. 1. BA1CoiANU
No. 31 20[10
No. 62
No. 12 10/40
No. 10 20/40
No. 14 2/40
No.
10/40
cute in tirculatie" constata ca, confiscatia este legala dar nefolositoare" si propune ca sa se randuiasca cursul gologanilor in Principat cu un scazamant care ar putea intarca aceasta rea speculatie ",
adica gologanii cotati la 4 parale sa circule numai pe doua parale 2).
1) Iata textul acestui document :
Departamentul Finan(iei.
Dupes raportul ce a Indreptat acest Departament, Mariei sale Printului Stapanitor, ai dupes Malta deslegare ce s'a comunicat Vistieriei prin adresa onor Secretariat
al Statului cu No. 2360, Maria Sa a binevoit a porunci ca, de acum fnainte, plata polltelor, atit a acelor ce se tragu de speculanti din strainatate, eft 51 a acelor din Printipat
51 a carora valuta va fi In lei, sa se plateasca In monedele alese 5i honing a fi fn tirculatie, de catre comisia orfnduita spre acest sfir5it in anul 1849 5i ale caria deliberatii sant
www.dacoromanica.ro
179
Aceasta masura a fost generalizata, dupa cum ne arata publicatia din 19 Iunie 1857 pentru toti gologanii cei de noa parale vor
circula pe patru i jumatate, cei de patru parale i jumatate pe doug
un sfert, cei de trei parale pe una i jumatate si cei de o para pe o
jumatate de para" 1).
*
Sterladi.
In urma publicatici acestui Minister cu No. 3784, dela 1 Iunie corentu, pentru
circularea gologanilor, luandu-se informatii ca multi n'au inteles adevaratul printipu
adoptatu dupa trebuinta pentru aceasta moneda, spre esemplu :
Credit ca gologanii de dos parale, de patru si jumatate, de trei Ii de o para, nu ar
fi priiinitori de reductia facuta celor de opt parale, patru si dos. De aceea Ministerul
finantelor, spre o complecta deslusire a tutulor de obste, se grabeste a face cunoscut,
ca principul adoptatil prin citata publicatie este aplicabil pentru top gologanii in genere,
adica si cei de nos parale, vor circula pe patru 1i jumatate, cei patru parale si jumatate
pe dos 1i un sfert, cei de trei parale, pe una si jumatate, 1i cei de o para pe o jumatate
.de para.
www.dacoromanica.ro
Steriadi.
180
C. I. BAICOIANU
:-
politica mai 11ber5 i autonomy fricute prin Tratatul dela Paris din 1856 i Conventia
din 1858, cari au condus mai apoi in 1859 la unirea Principatelor romaneti, in persoana Domnitorului Alexandru loan Cuza, prilejuesc
181
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
natate.
Depozitele spre fruelifieare ineep sit He primite de zarafi. Baporturile
dintre crcditul public si :feel privat In perioada 1832
1860
Impri.muturile neardate de partieulari Visteriel.
Dobanzile platite de Visterie pentru Imprumuturile
contractate. Nevoile tot mai marl de bani determine Visteriile sit se adreseze pietelor interne Si externe pentru contraelarea de Imprumuturi. Imprejurarile eeonomiec far sal se ceera Iniiintarea unei Band de scout si emisiune. In 1832 se
core Infiintarea unei Hanel nationale.
Grevarea tot mai mare a proprietiitil ru
rale reelamit Infiintarea unui institut de Credit ipoteear Ineercarea Infiintarii unei
linnet Nationals in 1847.
Revolutionarii dela 1818 reelamit infiintarea lnstitutului
de emiciune.
Gandurile de cucerire a Principatelor pe eale econ9mieii, nutrite de
tarile din Occident .l mai en seamy de Austria, condue la Infiintarea Band( Nationale a Alohlovei.
Falimentul Darien Nationale a Moldovei. Inebeiere.
186
C. I. BAICOIANU
regim monetar ordonat si stabil, pentru a feri comertul de fluctuatiile valutare ruinatoare.
Numai indeplinind aceste conditiuni, comertul in general
si acel de bani in deosebi, isi poate afla garantia necesara de viata si o
remuneratie sigura.
Starea Principatelor romanesti dela inceputul veacului al
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
31
187
tori
5i
A. SA publicariseasca pcsim acel secfestru in tot coprinsul salt, prin subotcirmuipolitari, iar In oraiul Bucuresti prin Agie.
malitatile numite printr'acest proect, prin cinstita mare logofetie a dreptatii, sa se pue
fn orinduiala, de a se p5zi si a six' urma la toate judecatorille locurilor vremelniceste,
numai pfna clod comisia ce este sa se oenduiasca dupe Regulament va alc5tui condic5
civila, iar de atunci Inainte pa vremea viitore, secfestrurile se vor urma dupe legiuirile
cc se vor ase7a de catre acea comisie, Intr'acea condica civila 5i sa vor Intari de sill pinire.
www.dacoromanica.ro
188
C. I. 13AICOIAMI
amanct sau se va fi Instreinat cu numire de dar in curgerea celor dupa urma zece ani,
5i in vremea cind datoriile covirsa jumatatea avutie falitului. Aceste avuturi sutra si
de in masa sau trupul celorlaltc, afarri numai de nu se vor fi vindut la un al treilea. Dacrt
muerea si copii cei neimpartiti ai falitului nu au avut parte in negutatotia lui, atunci
ale lor avuturi no intra In trupul sau masa celor dc pricina, ci se va socoti numai ca
este al mueri : a) aceea ce a avut de zestre sau a mostenit, b) ceca cc a priimil ea in dar
prin inscris dela rudeniile ci sau dcla straiai, nu insil si dela brirbatul sau, si c) coca cc,
ea a eistigat cu capitalul primit Intr'aceste dort chipuri ; 2. c;1 este al copiilor : a) ccea
ce an primit in mostenirc dela muma lor, dela celelalte rudenii ale lor sau dela strilini,
b) ceca cc an priimit in dar prin ill9CHS dela muma lor, dcla celelaltc rude, sau dela
struni. Facindu-se inlocinirea datoriilor se vor imparti pre cum urmeaza : 1. Bator ii privileghiate care trebue a se plati pe deplin 2. datorii cc trebue a se da In concurs (analoghie);
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
$1
189
In urma unei intense propagande ce se fAcea de dip lom4ia rua biincii Imperiului moscovit, dupa cum rezulta din numeroasele documente aflate in arhivele noastre.
seasca
www.dacoromanica.ro
190
C. I. BAICOIANI:
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
C.' 1. BAICOIANU
192
Starea infloritoare a agriculturii, provocata de regimul de libertate a exportatiunii decretat de titre Tratatul dela Adrianopole
i. de inceputurile de ordine administrative statornicite de Regulamentul organic, a contribuit ca i aceasti indeletnicire a zreifiei sli
va dovedi ca au indraznit a pretinde dela partile interesate vreun folos pc seama slujbalilor tarii, sa cunoasca ca nu numai se va popri de a mai fi priimit In intreprinde o asemenea meserie, dar se va si pedepsi spre pilda si altora asemenea lui.
Marele logofat, A. Vilara.
No. 4710, anul 1846, Julie 9.
aceJtii Banci. Pentru aceasta dar instiintare la aceasta Banca a bileturilor ce s'au dat
de care dinsa pina la Martie 1838 si instiintare pentru dinsele dacil s all. adica undeva
depuse, sa indernineaza In soroc de doi ani socotind dela 1 Iulie 1838 'Ana la 1 Julie 1840
iar data cinevasi va dori inainte de a sa implini acest soroc a priimi capitalul sau dobinda
banilor dupe biletul sau, atunci sa vor slobozi potrivit cu regulile Bancii, adica i sa vor
da bileturi, dupe forma cea 'loud, de sa va lasa sau capitalul la Banca, sau parte dintr'lnsul.
www.dacoromanica.ro
193
35.413.299 lei
47.151.889
47.868.397
62.032.711
63.963.440
57.188.601
126.102.275
85.610.526
62.103.948
78.932.224
91.788.172
116.166.407
19.673.176 lei
28.262.614
29.257.014
30.163.842
31.773.663
29.863.990
55.492.705
62.754.827
58.272.656
42.792.196
50.398.948
62.718.263
www.dacoromanica.ro
13
194
C.
BAIColANU
zute, din pricina monetelor al caror curs depiisia mult valoarea for
intrinseca.
www.dacoromanica.ro
1:.
ar
l-
- ...
..
=,
t."iL-:
-..,_
. .
_-
www.dacoromanica.ro
Plata Sf. Anton din Bucureti, Intro anii 1830-1880. (V. pag. 194).
195
la Bucuresti centrul unde se adunau zarafii. Aci se intalneau schimbatorii de bani pentru a se orienta asupra cursurilor curente a monetelor, cari se fixau dupa acelea dela Constantinopole, Viena, Paris
Frankfurt, Lipsca si Lemberg.
In aceeasi masura in care miscarea vietii comerciale se desvolta,
nevoid unei politici monetare nationale se face tot mai mult simtita.
Domnii pamanteni vazandu-se si dupa Regulamentul organic stall-
D. vet visternic.
D. vel postelnicul.
Sfatul cilrmuindu-sii de jalba negutfitorilor piel,ei oralului Esi de pricinile samtitoarei pagube, In care Taste supus negoful din deosnirea cursului monedei, care dfi
prilej de feluri de zaraflacuri si din nestatornicia lui pricinuelte o obsteascil Ingrijire,
au Inchiat urmatoarele socotinte :
1. Ocfirmuirea nepriimind in Vistierie alte monede decatii galbilnul in curs de
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
196
fila 22-23.
DOCUMENTUL No. 2.
1833 Decembrie 21. Zaraf ii din Iasi se pldng Sfatului cd pe nedrept sunt acuzafi
de scumpirea pretului monetelor.
tre Ina ltul Sfat al Prinfdpatului Itfoldauiei de la eureii zarati din orasul Esi.
Pkcald intact.
De taniretale noastre patrecanda noi viata noastra cu alisverisul zaraflacului
far sa mai avem vreun alt deosabit alisveris, platindu-ne bi toate obisnuite dart si haralele, acuma intrecute zale de catra cinst. Adgii prin toate ulitile sau poblicarisat ca
acestu feliu de alilveriiu cu totul sa lipseasca dintre noi, fiind cutotul Impotriva dreptatii.
Intai ca nimene asupra noastra n'au jaluit ca sa ni gaseasca cu vre o vinovatae, al doile
ni
Insusi dupa cercetare ce sa va face, vederat sa va cunoaste ca fieste care moneda aice In ora'
sa afla mai eftina de cat In toata Cara Moldovii, caci noi nu cautam bogatie ci santem
bucurosi ca sa ni se chivernisam casa cu copii noastra, mai vartos ca noi peste margine
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
$1
197
maluitiva asupra saraciii noastra s fim puji la cale spre a nu ni stramuta de brans
noastra, ce s ne chivernisim casale SI copii noastreca ji mai nainte vreme, indatorindune
a da 6 chezasie pentru noi si purure sa fim rugatori milostivului Dumnezau pentru eri-
cari
www.dacoromanica.ro
c. 1. BAICOIANU
198
gi
Dumnealui vel Vist. dupa raportul ce an priimit de la mai marele staroste din
orasul E$ffi, cu cerire dupa oglasuirea fruntasilor din tagma negutatoreascil :
1. Cl! multimea zarafilor jidovi ce se afla in pieta ,ii cart stint pricina nestatornicului curs a monedei si a ciuntirii ei, sa se Mice si sa rilmac acei cu stare care vor da
chezasie temeinice.
2. Cl! pentru a sa pune stavila suirii monedii sa sa hotarasca a ramane in pretul
de astazi adeca : 35 lei galbenul blancu, 34 lei 20 par. pasarul, 16 lei ermelicul, 12 lei carboava si 2 lei 20 sorcovatul.
3. Cursul monedii ce din nou sar ivi in Ora sa fie hotarit dupa aiarul ei ; au intrat
cu doclad de supt No. 5066, propozarisind masuri privitoare catra marginirea numarului
zarafilor 5l catra desfacire I lipsire din tars a monedei tilete 5i dispretuite.
Aceste masuri Sfatul socotindu-le potrivite cu starea lucrurilor, gasaste pentru
a sa pune stavila unui rAu ce mergi in sporire si care loveste de a dreptul toate relatiile
negutatoresti fl interesele particulare, a sa lua urmatoarele masuri :
a) Multamia zarafilor schimbatori de monede ce se afla astazi sa sa margineasca
numai In numbr de sass, dupa cerirea negutitorilor Mean in presudstfie, care negutiitorl
sa aiba ai alega Insusi dintre oamenii cu avere Ii cu indestula incredere, carii sa dei inscris ea vor urma Intocmai regulilor ce sa vor statornici cu aceasta, ca data sa va ivi
asupra for cel mai mica catahrisi, sa nu aiba in privinta uneltirii zaraflacului a sa agiuta
de strains protectie, ce sa fie supusi dispozitiilor si pravililor ce sant $i sa vor statornici
intro aceasta. Ei sa fie Indatorati a schimba orisacui sa va infalisa cu orice sums de bani.
b) SA sa insarcineze pe negutatorii pietei ca mai Intai sa hotarasca aceea ce trebue
a sa lua de catra zarafi pentru schimbarea a feliuri de moneda ce s afla In tarculatie
In Printipat si acel pret sau bas ce sa va hotari de dansii, sal si publicariseascA prin Ga7etl
sau Buletin, 51 sa politiceasca In schimbarile de moneda dupil nici o prifacere nu nuinai
in Capitalie ce II in tot Printipatul.
c) Visteria va pune indata in lucrare a sa viirsa pietre de cumpeni atate eate vor
fi trebuitoare spre obsteasca inlesnire, care pietre sa aiba pe o parte bound marca tarii
qi pe de altb No. de 64 graunte ce cuprinde un galben In intregimea sa i sr, fie increstata
impregiur spre a nu sa putea preface, si cu asamine greutate de cumpana sa sa slujeasca
orisicine In daturi p luaturi, socotindu-sa pe temeiul cii una mita galbeni sa traga una
mita opt dramuri ci treizeci grame tocmai.
d) Cursul monedelor In toata Cara ar fi de cuviinta sa Si! statorniceasca acelas ce
este legiuit de Reglement $i priimit de Visterie, $i aceasta ca sa sa siguripsasca interesu-
www.dacoromanica.ro
anii 18311
www.dacoromanica.ro
194
au Intemeiat cursul pe valora galbenilor. Drept accia spre contenirea acestui rail este
tie cuvinta ca negutatorii pietei sit faca aiar acestor monede 5I potrivind valora for cu
ace statornicita a galbilnului, sil puhlicariseascg obsteste ace cuprinzatoare in sine valor5,
care sit slujascri de regul5 negotului.
Acest aiar s5 sit r5nduiasca regulat in toat5 triminia, precum Si on 5i cam' sa vu
voi vreo nouii asamine moneda, sau vreo lips5 in celeobicinuite, dar pentru ea sa sit euratasca cu totul monedele nide 3i dispretuite ce se gasesc astazi In taro, fic5tc care grilunte
ce va fi lips, din greutate unui galbiln sa s5 socoteascil drept douil zeci .i chid parale,
care sa-i scada In schimbare cc sa va face de dare zarafi, ea cu aces1 chip pe cleoparte
zarafii statorniciii In tot cuprinsul arii, avitnd loins de a cumpara monedii taieta, sa
le poatil aduna cu lesnire si s5 be petreacii in alts locuri uncle vor pate afar de tail, iar
pe de alt, parte sit pue stavila tileturii galbenilor care nu ar aduce decat pagubil acelui
ce va vroi a ciunti moned5. Drept aceia pentru disfacere monedii trieti 5i lips,, Visteria
sit publicariscasca de obitie, ca in wade de sase luni, on vi eine ar avea acest feliu
de moneda, fie zarafi fie particularnici, sa caute s5 o desfacil prin chipul de sus arritat, caci
daca dupil trecirea termenului de case luni s'ar descoperi in tarculatie galbeni tiieti, sit vor
lua In folosul eforiei orasului, iar zaraful ce s'ar gasi c5 a) scoate la iveala moneda taeta,
lie:olutie (Intaritura). Sit Ineuviinteazil aceste masuri a Sfatului. Nor ave Insa
lucrarea for cu o hula In urma publicatiei, adica sa va socoti sorocul de Lase luni, iar num5rul zarafilor pc in targurile de pe afarii va fi precum trebuinta pietii va cere, in numar
hotarlt.
5 August 1834, fila 58 59 60.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
200
un jidov anume 5mil cu sigurantie pentru ca sa fie indeplinitor celor cuprinsa prin porunca
Visteriei, InsA nu cu preturile balului aiazate In oraiul Iasii, ci cu conditiunile mai gios
arAtate :
aice.
Fila 75.
DOCUMENTUL No. 6.
1835, Julie 25. Visteria comunicd Slatului cd nu se respects masurile luale in privinfa ccistigului zarafilor.
Eforia oraieneasca prin raportul cu No. 1725 instiinteaza Visteria c5 zarafii statornici%i in numAr de 10, nu -5i urmeaza datoriile lore atat In schimbarea monedelor cat
5i In celelalte dupa asezAmant, luand pentru schimbarea unui galban cate un leu,
di sorocovat cate patru 5i On la 6 par., asamine si In celelalte monede, pre-
cum la aceasta de curand insuif prezidentul Eforiei sau dovidit. Pentru can Visteria
cu cazuta cinste alatureaza In copie spre pliroforia Sfatului sus numerarisatul raport a
Eforiei spre hotarire.
Regest. Sfatul hotArAste ca pans la reducerea galbenului la 31 V2, zarafii sa nu
poata lua mai mult decat Indoitul sumei hotarati, adicA cate 10 parale la galban, 4 parale la irmilic
51
DOCUMENTUL No. 7.
Publicafie.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
51
201
DOCUMENTUL No. 8.
1836, August 21. Ministrul din leiuntru i caualerul Calargiu, comunicd Slatului
falba locuitorilor din Bdrlad, cari cer sa opreasca zaralii de a mai egi cu mesele la iarmaroc
si allele.
Indestulare sa li sa faca la pomenita for cerire prin care cuprind cA galbanul blancu
umbla 38 1A lei, galbanul pasar 37 lei, irmilicul 17, rubiaua 7,10 parale si carboava 13 lei.
Fila 97.
DOCUMENTUL No. 9.
1836, August 27. Jurnal incheiat de Slat cu priuire la zaralldc, zarafi si Ole chestiuni
monetare.
Luandu-sa din nou In tratatie anaforeaoa Sfatului cu No. 176 din 28 Noembrie
1834, precum si lucrarile mijlocite in aceia ce sa atinge de statornicirea cursului monedei
si vAzandu-sa ca acest proect deli s'au publicarisit mai Inainte, Insa sau prelungit pana
acum pentru a sa da indestula vade lacuitorilor Printipatului de a sa disface de datoriile
la cari erau supusi, sau hotarit a sa mai da Inca un termin pana la 1 Ghenar 1837, cu aceasta, ca dela ace vreme 5i inainte, In tot cuprinsul Printipatului cursul monedei sa fie acel
statornicit de Reglement, iar de pe acum Visteria este indatoratf1 a face urmatoare lucrare :
a) A publicarisi spre stiinta lAcuitorilor de prin sate ca dela 1 Ghenar 1837 umblarea galbanului are a fi la lei 31 sl 20 par. dupa Reglement.
b) A statornici numarul cerlut de zarafi schimbatori de moneda care sa fie alesi de
calla negutitorii oraiului 1i care pentru a fi cunoscuti sa sa Insamneze fisiognomia lor.
v) Pentru a sa grabi aceasta alegere Visteria va chema de fats pe zarafi si negustori
sl le va pune Inainte ca pana In vade de 5-6 zile sa aleaga pe schimbatorii de moneda
a pi%ii, hotarandu-li-sa ca savarsindu-sa acest termen, zarafii de acum vor fi cu totul
www.dacoromanica.ro
C. t. BAICOIANU
202
Fila 101-102.
DOCUMENTUL No. 10.
1836, Seplembrie 5. Publicafia Ministrului de firma* Al. Ral,, privitoare la cursul
rminetelor, calpuzanldc i zarallcic.
Visteria Printipatului Moldovei.
Fiindca dupd tratatia f5cutil acum din nou in presudsfia domneascii, asupra anaforalei Sfatului cbrmuitoriu din 28 Noembrie 1834 cu No. 176 pentru statornicirea cursului
monezii si vazandu-se ca acest proect desi sau publicarisit mai inainte, insa prelungit
pana acum pentru a sA da Indestuld vade lacuitorilor Printipatului spre a se desface de
datoriile la care era supusi si dupd o punere la tale sau hotdrit cd sA se mai deie Inca un
termen pand la Ghenar 1837, cu aceasta ca do la acea vreme si tnainte In tot cuprinsul
Printipatului cursul monetii europinesti sa fie acel statornicit de Reglement si priimit In
Visterie.
patrusprezece lei.
treisprezece lei.
cinci lei, nouAzeci bani.
douAzeci si trei lei.
www.dacoromanica.ro
co:
-nr-
ee'f'
4145Pb
..e
17_,......,,,
"
!7"-
Ne.v4
41'1.----.
...,-..4,-,---------'"L.
www.dacoromanica.ro
'
CREDITUL
$1
203
In provincie, tot starostiile aveau s hotarasea numarul zarafilor, obligandu-i sa respecte toate deciziunile in privinta cursului
monetelor.
saptesprezece lei.
patrusprezece lei.
zeci lei, treizeci bani.
I zlucul
aci dupa trecerea acestei vadele daca sa vor mai descoperi in circulatie acest fel de
monede taete, ocarmuirea este In dreptate a lua cele mai aspre masuri pc care aplicatia
ar pune In ivala spre contenirea cea desAvArsit, a unui rail care are inrAurire jagnitoare
pentructi calnu numai asupra relatiilor negustoresti, dar intereselor particulare.
puzanul gaseste pururea a sa Inlesnire prin mijlocirea paralelor marunte, pentruca este
dovedit ca sa si face introducere de asemenea parale calpuzane, sa hotarrit ca schimbarca
galbanului In parale are a fi pe socoteala patruzeci 5i cinci lei, asa precum are curs galbanui
In Tarigra d, dar pentru Inlesnire a celor ce vor ave trebuintri de a schimba din aceste
monede In maruntuluri dupa punerea la calefacuta, zarafii sunt datori a schimba fiestecare
moneda Ii va priimi zarafla cul situ cinci parale de un galban, doua parale pentru un ir-
milic, doua parale pentru una carboava 1i o para pentru un sorocovat, tar pentru celelalte monede, dupa analoghia acestora.
Ministrul finantelor, Alexandru Hal,.
Eli, 1836, Septembrie 5, fila 139.
1) WA In extenso cererea lnaintatit Visteriei de Solomon Zaraful din Braila,
prin care roaga sit no fie impiedicat a face speculatii cu zaraflAc ", precum $i raspunsul
Visteriei :
www.dacoromanica.ro
204
C. I. BAICOIANU
Braila. Dar Mud ca poate sa fiu poprit de cinstita ocarmuire 5i politic, ma rog plecat
cinstitei marei Dvornicii, ca sa binevoiasca a le slobozi poruncA spre a nu fi Impiedicat
Intru aceasta, caci nu aduc o supArare, fiind In alte orase slobodil aceasta speculatie.
Al cinstitei Dvornicii,
PlecatA slugs,
Solomon Zaraful.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 174).
3.
Vistieria Valahii
Ocdrmuirii judefului BrciiIii.
Solomon Zaraful prin jalba au cerut slobozenia de a sa negutAtori cu zaraflAcul
In oralul Braila. Ci dar potrivit cu cele cuprinse In a Vistierii cu No. 2051, pa Mug care
s'au alAturat In copie raportul Vistierii facuta catre Maria Sa Voda, sa scrie ocarmuirii
ca sa lase pA numitul slobod, pazind Indatoririle 51 regulile cate pazesc si ceilalti zarafi.
Secsia 2-a.
No. 2508.
1835, Octombre 11.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
$1
205
Alihal
C. I. BAICOIANU
206
Dei operatiunile se faceau cu bani gata, totui circulatia cambiilor nu era exclusa, existand chiar dupa cum am vazut mai sus
i dispozitiuni legislative referitoare la polite, falimente, misiti, etc.
www.dacoromanica.ro
207
Acesti bani ii intrebuintau de altfel ca si lAncile de azi -pentru mrifirea opergiunilor active si In deosebi pentru Imprumuturile pe cari le acordau, castigand diferenta de dobanda.
Ca depunerile spre fructificare au avut un rol insemnat in trecut
si c5 ele au contribuit la m'arirea capitalului de exploatare a marilor
nostri zarafi, ne-o dovedete urmatoarea comunicare facutil in Sfatul
Orii la 1838, privind falimentul marelui zaraf Stefan Hagi Moshu 2) :
Obstcasca
Epitropie.
lnstiintare.
Obsteasca Epitropie
www.dacoromanica.ro
a sarmanilor
208
C.
1. BAlcolAriu
II.
No. 2000, adica doua miff galbeni Imparate5ti se afla de dat Imprumut
cu bung sigurantie 5i cine va avea trebuinta de a se Imprumuta, sau o parte din ace5ti
2000 galbeni sau 5i pe top, sa se Indrepteze la Redactia acestei gazete, de unde va fi povAtuit catre stapanul acestor bani.
(Curierul Romanesc, 1833, No. 2 dinl 9 'Wadle).
Acela5 anun(. se publics 5i in Curierul Romanesc No. 33 din 10 August 1833.
1) IatA In extenso 6 documente de acest fel :
I.
www.dacoromanica.ro
209
sa -1
Kisseleff.
I I.
Instiintare. (Muntenia).
Printr'aceasta sa dA in cunostinta publicului
ca Visteria priimeste a lua in casa sa bani cu imprumutare, fnsa cu dobAndA numai de
cinci la punga pe lunA. Drept aceea on cares vor voi sA tacit asemenea Imprumutare,
sa va arAta la Visterie Ca sA se fact!' Invoirea pentru sorocul ce va fi a sit trece In zapisele Sfatului administrativ, far dobAnda are sa se pl5teascS In fiescare case luni, dela
ziva duns zapisului.
IIl
se face cunoscut tutulor de obste CA, oricine va voi sit intreprinza negutatorie de vite
ca sa le tale spre indestularea orasului, sA se arate la Sfat, aduc5nd 5i chezasie destoinicA
Si i se va da suma ce va socoti de cuviint.A cu soroc hotSrAt. Prezidentul S. Roset.
IV
www.dacoromanica.ro
14
210
C. I. BAICOIANU
sa-si prameasca capetele cu a for dobanda, potrivit coprinderii zapisului; cad dela
aratatul soroc, Visteria Inceteazil a mai pint dobanda si se vor socoti creantele d-lor
ca lasate spre pastrare In Visterie, pana cand vor pune la cale numitii a le ridica.
Seful Departamentului, Ianeu Filipeseu.
No. 4399, anul 1852, Mai 14.
V
d -Ior creditorilor, ca dacti Oita la sfarsitul curgatoarei luni Decembrie, nu vor veni
sa-si primeasca capetele cu a for dobanda, dupa zapisele ce au In mans, sa cunoaseti
di dela aratata vreme, Visteria ne mai putand plati dobanda, va depune creantele d-lor
la judecatorie, spre a sta depozit Ora cand d-lor creditorii vor voi ca sa si-i primeasca.
Seful Departamentului, i. Filipeseu.
www.dacoromanica.ro
Catargiu.
211
www.dacoromanica.ro
c? I. BAICOIANU
212
CREDITUL
$1
213
www.dacoromanica.ro
214
C. I. BAICOIANU
1842 i 1860 pe cari le-am dat mai sus, ca urmare a decretarii libertatii
www.dacoromanica.ro
215
Para lel cu aceasta micare pentru infiintarea unui institut ipotecar agricol, vedem clasa boerimii conducatoare din Moldova staruind pentru infiintarea unei Banci comerciale de scont.
Astfel, profitand de prezenta la Iasi a lui Reinecke, negustor
din Leipzig, mai multi boeri,
G. Sturdza, C. IIurmuzachi, T. Ba4,
hatmanul Grigore Ghyka, C. Negri, C. Moruzi, aga C. Rolla, Ruseteti i Cantacuzini,
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAlcomu
214
*
*
de
www.dacoromanica.ro
yi
217
von Stein. Cert este insa ea marturisirea acestor intentiuni de cucerire economica a Principatelor a avut darul sa excite invidia ce lorlalte maxi Puteri, cari sesizate de razboiul Crimeei i stapanite de do-
finanta dela Principii aces tor Tari, concesiunea pentru infiintarea unei
Banci de scont i emisiune, de o potriva reclamata i de interesele agriculturii i a comertului romanesc. Aceste organizatiuni de credit serioase
c. I. iiiticolANu
218
server an Prince Stirbey aussi bien qu'au Prince Ghika, qu'ils auraient pu agir avec
moans de precipitation.
Veuillez agyeer, etc.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
$1
219
primate in monete straine. Explicatia acestui fapt este upara. Principatele neavand o moneta proprie, capitalul acestor institutiuni
urma sa fie in monete forte europeneti. Astfel se explica de ce capitalul de 10 mil. al Bancii Moldovei era in taleri, iar capitalul de
3 mil. a Bancii Tarii Romaneti era in galbeni. 1)
In primii doi ani de functionare ea nu putea face o emisiune mai
tiparirea biletelor, din cauza eecului suferit dupa scurt timp dela
infiintare, ele nu au Post puse in circulatie.
Punem sub ochii cititorului In planele No. 39-40 doug din tipurile
bile telor Bancii Nationale a Moldovei, cari au ramas numai de domeniul istoriografiei.
In afara de emisiunea biletelor, ea putea face tot felul de operapuni de schimb, depozite i imprumuturi.
Banca avea dreptul sa facrt i imprumuturi pe ipoteca. Accentuam
Le bureaux se trouvent a l'hatel de M. le logothete Costaki D. Sturza, au rezde-chaussee, et seront ouverts au public de neuf heures du matin a quatre heures de apres
midi, excepte les dimanches et les fours de fate.
Le directeur, Louis Haase.
Jassy, le 12 (24) mars. 1857
www.dacoromanica.ro
220.
C. 1. BAICOIANU
***
Proectul infiintarii unei Banci Nationale in Muntenia, nu a fost
departe, in privinta dispozitiunilor i normelor de organizare, de acela
al lui Nulandt. Banca aceasta care urma sa aiba un capital de 3 mil.
galbeni nu a luat insa fiinta, r amanand de domeniul istoriografiei.
Caracterul politic al acestei miscari de organizare bancara in
Principate, Intre anii 1850-1860, 11 confirms de altfel si documentatia
diplomatica de pe vremuri.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL
$1
221
aurait ete resolue en faveur de Mr. Nulandt, activement soutenu par M. le Baron de Menseburg, consul general de Prusse
dans les Principautes. On aurait voulu opposer une digue a l'influence ulterieure du Cabinet de Vienne el repondre a des articles
publies par un economiste distingue, Mr. Stein, sur le role reserve
a l'Autriche dans le bassin du Bas - Danube. Ce qui restea savoir,
c'est si le moyen a ete bien choisi. La politique de la Prusse
en Orient n'a jamais servi que d'appoint a la politique
russe, et les partisans de cette Puissance en Valachie, en
722
C. I. BAICOIANLI
davie pour recueillir les voeux des populations et jeter les fondements d'une organisation nouvelle. Si ces observations sont
justes, elles seraient appliquees aussi bien a Mr. Weichersheim
qu'elles s'appliquent aujourd'hui a Mr. Nulandt, et, dans
un autre ordre d'idees, a Mr. Magnan, capitaine de notre
marine marchande qui a obtenu du Prince Ghika un privilege pour la navigation, a l'aide des bateaux a vapeur, des rivieres lacs et tours d'eau de is Moldavie, Mr. Magnan, venu
une premiere fois a Constantinople sur un des bateaux plats
du Rhone Le Cygne", qui a ete coule dans la Come d'Qr par
un batiment du Lloyd autrichien, a courageusement recommence
son experience avec un autre bateau de meme nature, Le Lyonnais", Il a traverse la mer Noire et remonte le Danube jusqu'a
223
des idees du Gouvernement de l'Empereur, relativement a l'avenir de la Moldavie et de la Valachie, et qu'il importe, a ce
point de vue, de ne pas etendre an dela de leurs limites exactes,
les prerogatives de la puissance suzeraine.
Je n'ai pas encore eu l'occasion d'entretenir Lord Stratford de cet incident ; mais M. le Baron de Prokesch le croit dispose, sans doute a raison des interets anglais moles a ceux de
Mr. Weichersheirn, a ne point Mourner la Porte d'une inter
vention directe dans l'affaire ; je n'en serai donc que plus oblige
a Votre Excellence de me transmettre ses instructions
De altfel, caracterul de cucerire politica a Principatelor pe tale
economics si in deosebi prin mijlocul bancar de catre Austria, care
nu cruta nici un mijloc pentru atingerea tintei sale, rezulta destul de
eloquent si din urmatoarele randuri adresate de Place, Comitelui
Walewski 1) :
En dernier lieu, au moment oil it s'agissait de la concession d'une banque, le general Goblentz, dans rimpossibilite
oil la maladie mettait le comte Paar de sortir, a accompagne
l'agent d'Autriche chez le Prince, trainant son sabre dans le
salon de Son Altesse et cherchant a peser sur ses resolutions
dans une affaire qui n'etait pas de son ressort."
* * *
www.dacoromanica.ro
Acte si Docu-
224
C. I. BAicobtivu
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
(1859-1865)
1:,
www.dacoromanica.ro
CA.PITOLUL V.
(1859-1865)
Consolidarea situa(iel finanelare a Prineipatelor eoustitue data unire mm din
preocuparile de eapetenie a Domnitorului Cuza.Reforma financial% implieti earmarea baosului monetar de pfingt atunel.
Tratatul i Conventia dela Paris netezese
calea pentru baterea unel monete national. Cum deserie Thibault In 1859
eirculatia monetard din Prineipate. PreocupArile Domnitorului Cuza In ordinea
reformel monetarit.
Rolul consulului Victor Place in rezolvarea problemel
monetare.
Negoelerile eu monetlrille franeeze pentru baterea unci monete roniftiest' Vederlle Jul Cuza In privinta monetel nationale.
Deserierea mouetelor pe eari IntentIona sil le beta Cuza. Contraetarea imprumutului de GO mllioane.
Scopul imprumutului.
Imprumutul este realizat in principlu. Mo-
tivele pentru earl Imprumutul n'a fast Incheiat. -- Victor Place si neratificare
imprumutului de eatre Corpurile legiultoare.
Cuza
Dizolvarea Pariamontului.
amanit rezolvarea problemel monetare.
Neajunsuralo rezultate de pe arum
eireulatiel haotiee determinil o noud revizuire a eursurilor.
Nolte cursuri.
Inehelere
C. I. BAICOIANU
228
souverain de frapper une monnaie nationale, seulement it Taut qu'elle soit frappee a
l'effigie de rempereur romain : ainsi, pendant toute cette epoque, de 244 a 259, on voit
une sdrie de monnaies daces, presque toutes en bronze ; sur le revers l'effigie des somerains romains : Philippe, Otacilia, Philippe II, Tribonien, Volusien, Emilien, Valerien.
etc. Pendant les periodes des invasions barbarcs, les rois goths ont continuellement
battu monnaie en Dacie. Enfin, ce droit est exerce pendant toute la duree de l'em
pire Vlaquo-Bulgare. Quand les deux Principautes de Valaquie et de Moldavia eurent
des Princes distincts, chacun exercait le meme droit. Plusieurs monnaies anciennes,
conserve es par les amateurs, constatent la continuation de co droit souverain jusqu'au
regne des princes phanariotes. Ainsi, sur les monnaies de Vlad I-er, Bassarabe, en 1340,
on volt cette inscription sur l'avers : co 1 B.ScLIII c... OBBArN", et presque la meme
sur le revers :
+1w
plus de varietes ; entre autres, on lit cette inscription sur l'avers : Mpzd. BOE",et sur
le revers : 1w Mpzd, BO +". Sur une monnaie de Mircca II, en 1418, on lit :1 (,) MVODA"
Sur une Lutre de Tzdpes, en 145C, on lit 1 altl.V.V.B,", sur le revers on volt la lettre
Kou R, qui pout signifier, dans lc premier cas, Craiu, roi, et clans le second in mente
www.dacoromanica.ro
229
mai apoi prin Conventia dela Paris dela 1858, netezesc calea spre indeplinirea acestui drept al Romaniei.
Astfel, articolul 23 al Tratatului stabilete ca :
Sublima Poarta se oblig6 sa conserve ziselor Principate
o administratie independents i nationals, deplina libertate a
cultului, a legislatiei, a comertului i a navigatiei."
chose, Rex. Plusieurs autres monnaies de Michel le Brave et Constantin Brancoveano
se trouvent dans les collections du Musee imperial de Vienne. On volt encore des monnaies
et medailles en or et en argent frappees par C. Brancoveano, en 1688, avec cette inscription : Constantinus Bassaraba de Brancoveano D. G. Voiv. et princeps Vallachiae
transalpinae. En presence de ces faits, la contestation du droit est impossible. La Turquie memo le constate, d'une maniere officielle, dans l'art. 5 du traite de 1393. Cet article dit : Le Prince sera tenu de payer par an, A notre tresor imperial, trois mille pias-
tres rouges du pays, ou cinq cents piastres d'argent de notre monnaie". La Turquie
done a trouve et a laisse au pays le droit de battre monnaie. Et comment le lui auraitelle pu enlever, quand elle ne s'emparait point de sa souverainete? La Roumanie a done
continuellement exerce ce droit jusqu'a repoque des princes phanariotes, c'est-A-dire
A peu pros jusqu'it l'an 1716. A partir de cette poque, it est tombe en desuetude. Les
troubles qui affligerent ces pays, le detestable regne des phanariotes, la negligence generale de toute espece d'exploitation, contribuerent is faire oublier cet ancien droit desRoumains. Mais aujourd'hui que leurs droits et devoirs envers la Sublime-Porte seront
mieux etablis, nous esperons que les futures conferences en feront une mention express e
et que In Porte ne s'y opposera point. En effet, l'Egypte se trouve dans une condition
politique inferieure A celle des Principautes. 11 suffit pour cela de mentionner l'art. 5
de la convention du 15 Juillet 1840, d'apres lequel tous les traites et toutes les lois de rem-
pire ottoman s'appliqueront A l'Egypte, comme a toute autre partie de l'empire. L'artide 5 dit formellement que les forces de terre et de mer entretenues par le pacha sont
considerees comme faisant partie des forces de l'empire ottoman, et comme entretenues
pour le service de l'Etat". Or, malgre cette inferiorite, l'Egypte continue A battre
monnaie, tandis que la Moldo-Valachie ne le fait pas. D'oA provient cette anomalie?
Y a-t-il la un (Want de droit ? Aucunement. L'Egypte, avant de devenir quasi-pachalik
de la Turquie, exergait le droit de battre monnaie. Elle a continue le meme exercice
jusqu'aujourd'hui, de sorte que sa non-interruption expliquc sa legitimite. Les Roumains, au contraire, ont neglige l'exercice de ce droit pendant quelque temps ; s'ensuit-il
qu'ils ne pourront plus le reprendre ? Aucune raison ne justifierait une pareille decision.
D'ailleurs, la reprise de ce droit exercerait une grande influence sur le commerce et les
transactions dans les Principautes. Faute d'unite dans le system monetaire, une foule
de monnaies etrangeres, quelquefois videos, pullulent sur les marches : monnaics autrichiennes, russes, turques, et quelquefois monnaies frangaises, italiennes, espagnole,
anglaises. La valeur reelle ou echangeable de toutes ces monnaics depend du'ne autre
valeur nominale, ou d'une monnaie de compte, qui est represent& par la piastre et le
para. Cette monnaie n'a point d'existence reek : ainsi, on ne voit jamais nne piastre,
on voit tres-rarement des paras. Elle ne fait que servir de mesure commune pour
aprecier les autres monnaies. Le para vaut moths d'un centime ; 40 paras font une piastre,
105 a 109 equivalent a un franc. Mais justement cette difference entre la monnaie
reelle et la monnaie do compte fait que le taux de la valour ne pent jamais etre constant
www.dacoromanica.ro
230
C. 1. BAICO1ANtl
naie, it n'a qu'A mettre l'equivalent fictif au-dessous ou au-dessus de la valeur extrinseque de la monnaie : dans le premier cas, la monnaie sort pour s'echanger a un taux
plus eleve, dans le second, elle entre pour profiter de la prime. C'est ainsi qu'il a agi
pour exclure entierement les paras des Principautes : it mit l'equivalent fictif audessous
de la valeur nominale ; tous les paras s'envolerent alors en Turquie pour se vendre a un
taux plus eleve, et, d'un autre cote, Hs n'eurent plus aucun interet a rentrer dans le pays.
Les banquiers et usuriers n'exercent pas une moindre influence sur le taux des cours du
change. La moindre coalition entre eux le fait varier. Lem instrument est toujours
la monnaie de compte ou l'equivalent fictif. Ainsi, ont-ils de valeurs a encaisser, its
mettent cet equivalent au-dessous du taux ordinaire de la monnaie reelle ; ont ils des
payements a faire, Us augmentent le meme equivalent pour profiter de la difference ;
le tout au detriment du commerce et des transactions. C'est pourquoi le ducat d'Autriche vaut quelquefois, tant8t 31 piastres, tantot 32 24 24 ou 26 paras ; le zwanziger
a vane souvent entre 2 piastres 10 ou 12 paras ; on paye un franc tantot 2 piastres 20,
24, 28 paras tant8t 2 piastres 30 ou 35 paras. L'equivalent fictif des monnaies vane
ainsi sans qu'il y ait aucun changement ni dans la masse du numeraire, ni dans la valeur
intrinseque ou nominale. On voit facilement quelle perturbation ce systeme doit causer
dans le commerce. Pour y remedier, it faut deux choses : a) faire disparaltre l'equivalent
fictif, ou mieux, le realiser ; b) amener l'uniformite dans les poids et empreintes des mon-
naies, en fixant definitivement leur valeur nominale, basee sur le systeme decimal.
Mais, pour arriver a ce resultat, it faut necessairement que le pays frappe sa monnaie
a l'empreinte de son prince, qui est son seul souverain. Esperons que les futures conferences prendront en consideration cette question importante, qui n'est pas d'un minime
www.dacoromanica.ro
23/
C. I. BAICOIANU
232
un para qu'une fois ; encore le vendeur auquel on l'offrait refusait positivement de la recevoir. C'etait une petite piece d'une
apparence semblable au fer-blanc, portant l'estampille a demi
effacee du sultan, aussi mince qu'une feuille de papier a ecrire,
L'interet a fait realiser a ces ruses argentiers un des desiderata de certains economistes. Malheureusement ils exploitent ce procede a leur profit, avec une telle rapacite, qu'ils
l'on fait, tomber au rang d'une ealamite publique.
II. Les monnaies autrichiennes sont veritablement les
monnaies usuelles, elles sont revues dans toutes les transactions,
accueillies avec une egale faveur par les hautes classes et par le
peuple, dans les villes du littoral, comme dans les villages des
montagnes. On en voit de trois sortes : en billon, ce sont les
kreutzers ; en argent, ce sont les zwanzigers ; en or, ce sont les
ducats.
233
IV. La monnaie russe ne se montre pas en temps normal dans la Principaute. L'invasion y importa l'imperiale russe;
mais elle n'y sejourna pas, d'abord parce que le peuple la recevait difficilement, et ensuite parce qu'elle ne s'echangeait que
contre 24 zwanzigers (environ 20 francs), et que les banquiers
en trouvant un prix beaucoup plus avantageux en Russie, l'exportaient dans cette contree.
V. Les pieces frangaises de 20 francs et de 5 fr. ne paraissent point dans le commerce, mais les banquiers les recherchent pour 23 zwanziger 1/2.
Cette nomenclature imparfaite suffit pour montrer cornbien la variete des monnaies jette d'embarras dans les transactions. Toutes ces monnaies, rapportees a un type introuvable
234
C. L BAICOIANU
saraffs, qui les trouvent legers. Les variations inoules et irequement injustifiees d'un change, dont les banquiers interesses
reglent souvent a leur gre le fluctuations, jettent sur toutes
les places une cause inconcevable de perturbation. Les besoins
du commerce, les usages d'une \Tulle, font egalement varier la
valeur d'une piece de monnaie, de 10 ou 15 pour 100. On a dit,
en effet, que l'yermelik turc, qu'on donne a Bucharest pour 4 fr.
235
Necesitatea reformei monetare era atat de mult simtita si dorita de toata lumea, incat primul Domn al unirii nu putea s'o inconjoare.
C. I. BAICOIANU
236
blicam in nota i din examinarea carora suntem in masura s cunoatern concep %ia Si modul de realizare a reformei i).
Pentru a face s inceteze haosul monetar care domnea in Principate, Cuza, dupa sistemul francez, dorea sa ban ca unitate de
masurat valorile romanul" de argint, care trebuia sa cantareasca 5 gr.
1) lata cuprinsul acestor conventiuni precum
netelor :
f.
Principautes, d'apres le systeme et dans les conditions dont it va etre parle ci-apres.
Cette fabrication durera pendant cinq ans A partir de In ratification des presentes
par les pouvoirs legislatifs des Principautes-Unies.
2. Ladite fabrication aura lieu au fur et A mesure des besoins de ces Principautes,
sans cependant &passer une somme de 150.000.000 par an.
Toutefois elle devra produire, dans le delai de deux ans au plus, une somme de
100.000.000 frs.
Elle devra meme atteindre ce chiffre dans une armee, si le gouvernement des Principautes l'exigeait.
www.dacoromanica.ro
237
En consequence it est reserve an gouvernement moldo-valaque de faire son option entre les deux systemes et de determiner In quantite de pieces de 5 frs. en or ou en
argent A fabriquer.
La 3-eme serie (bronze) est divisee, quanta present par des pieces d'appoint de
sous-unites, de o roumains" 10 centimes, 5 centimes et 1 centime deroumain" ou parties
de runite adoptee.
5. Le gouvernement des Principautes adopte pour ses monnaies nationales le sy steme decimal, tel qu'il est pratique en France, de sorte que le titre et le poids, les dimen-
sions, les multiples et sous-multiples de runite monetaire, ainsi que la tolerance pour
le poids et le titre, seront en tout conformes au dit systeme monetaire decimal frangasis.
MM.
devront organiser leur fabrication en consequence et aussi satisfaire
aux conditions suivantes.
6. L'unite monetaire dans les Prineipautes-Unies sera represent& par une piece
les pieces d'argent de 5 roumains" devront etre marquees en lettres a la tranche, que
les autres monnaies d'or et d'argent seront cannelees a la tranche et enfin que les tnonnaies de bronze seront unies a la tranche.
8. Toutefois le gouvernement des Principautes-Unies se reserve le droit de you
voir changer les modeles et faire les modifications qu'il jugera necessaires, comme aussi
de faire fabriquer un nombre un peu plus considerable de telle ou telle cspece de monnaies,
et pour une somme plus forte qu'il n'est dit dans les articles precedents. Mais it sera
tenu alors de prevenir MM
trois mois au moins a l'avance et de faire toujours les
approvisionnements des matieres premieres pour la fabrication, ainsi qu'il est dit A
l'art. 3.
9. Les nouvelles monnaies seront avant expedition essayees et centralisees aux
frais du gouvernement moldo-valaques, en rhotel de la monnaie, de la memo maniere
.....
bases que celics adoptees entre le gouvernement frangais et les direcleurs et entrepreneurs (sauf, bien entendu, a tenir compte des differences relatives de lieu et de position),
conformement a la note annex& aux presentes sous le No. 1.
Dans le cas od le gouvernement moldo-valaque changerait, conf. a l'art. 8 ci-dessus,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
238
13. MM
les expeditions et transports avec leur necessaires, y compris les precautions d'usage,
comme assurance, surveillance sous leur garantie et leur responsabilite, mais aux frail,
risques et perils du gouvernement moldo-valaque, aux conditions et prix mentionnes
en la note annexee aux presentes sous le No. 2.
14. Annul&
5
15. Il est bien entendu que sur le produit de l'emprunt les -(T 516 au moins des ver-
sements seront transformes en monnaie nouvelle et adresses sous cette forme au gouvernement moldo-valaque.
16. Si les presentes conventions n'etaient pas approuvees par le pouvoir legislatif du gouvernement des Principautes-Unies dans le alai de deux mois, elles deviendraient nulles et sans effet.
Il en serait de meme pour le cas on aucune souscription a l'emprunt dont it est
parle en tete des presentes n'aurait lieu, mais le present traite serait valable et devra
produire tous ses effets, pourvu qu'une somme quelconque soit souscrite et acceptee
par le gouvernement moldo-valaque.
Le present traite a pour base et est la consequence des conventions passees a Iassy
le 20 juillet, 1-er acont 1859, et A Bucarest le .. par. M. M. D. les Ministres des Finances
des Principautes-Unies, lesquelles conventions ont ete annexees 9 l'acte portant substi-
tution en faveur de Mr. Lecler, devant Mr. Lambert et son collegue, notaire A Paris,
le 16 mai 1860. Fait en double.
II.
Composition d'or suivant les proportions reglementaires de la monnaie frangaise :
Pieces de 100 frs.
frs
5.000
V2 %
50
20
PP
PP
PP
PP
PP
10
5
PP
Un million en argent :
Pieces de 5
frs.
PP
...,
PI
p;
PP
PP
PP
PP
0,50
0.20
PP
10.000
740.000
190.000
55.000
1.000.000
frs 950.000
10.000
PP
25.000
PP
12.500
,9
2.500
1.000.000
www.dacoromanica.ro
1%
74%
19 %
5 1/2. %
100
95 %
1%
2y%
13 %
1/4 %
100
239
Si la fabrication d'un million d'or ou d'argent devrait etre faite dans des conditions autres que celles indiquees, d'autre part, les frais subiraient des modifications
analogues.
Ces modifications ne paraissent pas probables pour l'or. Quanta l'argent, l'indemnite a payer en outre de 1 fr. 50 par kgr. serait :
Pour les pieces de 2
fr
0,25 par kgr. ou 1,25 %
IP
79
V,
99
Of
P,
Pf
27
0,50
0,10
0,70
1,35
2,50
'
3,50 %
6,75 ;,
12,50 %
Pour les monnaies de bronze les prix de fabrication seraient a determiner ult.&
rieurement et suivant qu'on desirerait que les matieres, cuivre, etain at zinc, soient fournies ou non par le Directeur de la Monnaie.
Suivant la marche ordinaire des operations de la monnaie, les matieres d'or el
d'argent sont livrees au Directeur an prix du tarif etabli par la Commission de monnaies
sur les bazes fixes suivantes :
(Or) frs. 3.437 kgr. d'or fin, (argent) 220 le kgr. d'argent fin. Les frais de coins et
d'alliage sont a la charge du Directeur.
Les monnaies franealses, or et argent, sont a 900 milliemes et du poids de 6 gr.
451 pour la piece de 20 frs. or at 25 gr. pour la piece de 5 frs. argent ; les divisions en proportion. 11 est accords une tolerance qui fait l'objet d'un compte des compositions en fin
de fabrication, les titres et les poids etant ramenes a 900 milliemes 6 gr. 451 (or 20 frs.)
et 25 gr. (argent 5 frs.).
Si on faisait le calcul de ce que vaut intrinsequement la piece de 20 frs. a 90000/00
du poids de 6 gr. 451 par rapport au prix du tarif monetaire des frs. 3.437 le kgr. fin, on
trouverait une difference qui represente exactement les frais de la fabrication de 6 frs.
70 par kgr. 11 en serait de meme pour l'argent.
Toutes ces conditions etant bien comprises, Mr. Dierik, Directeur de la monnaie
et resterait, comme pour tous les details de l'operation, dans les conditions ordinaires
de la fabrication des monnaies frangaises.
Les frais des matieres primitives pour la fabrication des coins et poincons ne seraient pas a la charge de Mr. Dierick, non plus que le frais d'emballage et de transport,
s'il y avait lieu.
www.dacoromanica.ro
240
C. 1, BAICOIANU
III.
Note pour le transport de la monnaie moldo-valaque.
Le gouvernement moldo-valaque a I'intention de faire une monnaie nationale,
d'apres le systeme frangais et qui serait fabriquee a Paris.
La somme totale est evalude au minimum A 200 millions frs., representes par 140
millions en or, 50 millions en argent et 10 millions en bronze.
La duree de l'operation serait d'environ deux ans.
11 s'agirait d'operer le transport de cette monnaie de Paris a Galatz et A Ibraila.
On desirerait connaitre le prix de ce transport, en y comprenant tous les frais,
depuis l'Hdtel des monnaies jusqu'au port de debarquement.
Transport de Paris a Marseille, transport de Marseille dans les Principautes ; assurance, quanta& des trois metaux, or, argent et bronze, qu'il serait possible de transporter
A chaque voyage.
Queue nature de responsabilites la Compagnie des Messageries Imperiales assumerait stir elle ?
Le prix du fret serait-il calcule sur le poids ou sur Ia valeur et y aurait-il une difference suivant l'espece de metal ?
On regarde comme probable qu'une moitie au moins de la contre-valeur de la
nouvelle monnaie, soit 100 millionms, serait aussi transportde des Principautes A Paris,
en monnaies anciennes, pour y etre refondues et frappes.
Le prix de ce transport serait-il le meme?
IV.
forte dont pouvoir etre utiles au gouvernement moldo-valaque pour l'operation de requi roient vous m'avez fait l'honneur de me parler.
www.dacoromanica.ro
241
5 frs.
pour le fret de Marseille a Galatz ou 'brae.
7 frs. 290.
A cette somme it faut ajouter dans les expeditions a destination des Principautes
les frais de douane a la sortie, ressortant
0,033
7,323
Si le gouvernement preferait faire courir ces risques par les Compagnics d'Assurance, le prix du transport se trouverait notablement aggravd par la prime a payer ; sans
compter que les limites assignees aux compagnies pour leur plein rendraient l'operation
tres difficile.
D'apres les conditions d'assurance faites aux paquebots de la Compagnie, la prime
serait de 8 pendant la belle saison et de T6 % pendant la saison d'hiver. La Compagnie des Messageries Imperiales servirait volontiers d'intermediaire pour obtenir
que ces risques fussent converts par les Compagnics d'assurance. Mais elle ne pourrait
ni garantir ce contours, ni prendre a sa charge les risques incombant a l'assureur.
La Compagnie accepterait pour ces transports la responsabilite que'elle accepte
pour les transports de commerce et que determinent ses connaissements, dont un exemplaire est ci-joint.
La valeur maximum que pourrait recevoir chaque paquebot serait limitee a trois
millions de francs en monnaie d'or, d'argent ou de bronze, au choix de l'expediteur.
L'operation complete dans cheque sens pourrait etre terminde dans le dela' de
deux ans.
16
www.dacoromanica.ro
242
C. 1. BAICOIANU
argint de 5, 2, 1 i ih roman".
Din cuprinsul unui raport al lui Victor Place care Domnitorul
Cuza, putem deduce tipul monetelor ce urmau sa fie haute 1).
Ces conditions sont conformes a celles qui se trouvaient consignees dans la note
que nous avons eu l'honneur de vous adresser, le 5 de ce mois, en reponse a celle que vous
aviez remise le 20 avril dernier.
Veuillez agreer, Monsieur le Consul General, l'assurance de notre haute consideration.
Les administrateurs (ss) Armand Behle, Musnler, Bessou, Meumazeu.
ct les comes ont elles-memes une autre forme. Quanta l'ecusson de Valachie, it est
conforme a celui que nous avons trouve a la Bibliotheque Imperiale dans un portrait
d'Hospodar du siecle dernier et represente un aigle tenant dans son bee une croix d'argent. Toutefois le solcil et la lune, qui n'ont pas ete conserves dans les armes actuelles,
seraient un peu changees sur une monnaie. J'ai done fait preparer un autre dessin dans
lequel ces corrections ont ete introduites et j'espere le recevoir domain. Mais je n'ai pas
oulu perdre un jour de plus a vous adresser les premiers renseignements.
Sur le revers de la piece sont marques d'une maniere tres apparente la valeur et
le millesime, le tout entoure d'une couronne de ble. Nous avons cherche quelque temps
le genre de couronne a mettre et nous avons pense qu'il n'y en await pas de meilleur que
lc ble, qui indique a la fois l'abondance et la nature de Ia richesse propre au pays. Cette
couronne a d'ailleurs l'avantage d'tre entierement nouvelle en numismatique. Les inscriptions m'ont ete fournies par Cantacuzene. Autour des ecussons est votre nom avec
votre titre. Sur le revers est le nom officiel des Principautes-Unies avec cette indication :
]'union fait la force ; enfin sur la tranche en epaisseur de la monnaie on ajouterait : Dieu
protege Ia Roumanie.
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
C. 1. BAICOIANU
iar Inteo alta scrisoare, din Iunie 1860, adresata lui Cuza de catre
Place, el ii trimite modelele si pentru celelalte monete 2).
II multumim si pe aceasta cale pentru o parte din documentele lui Victor Place, pe cart
ni le-a pus la dispozitie. 0 alto parte din documentele pe sari le publicAm ne-au Post
procurate de d-1 Henri Place, fiul consulului V. Place.
1) Cuprinsul acestei scrisori este urmatorul :
Mon cher ami,
Paris, le 30 mai 1860.
Voici le dessin d'une piece de cinq romani. Les divisions pourraient avoir
exactement le meme type. Je ne vous en ai fait la figure, vu que j'ai les yeux tres fatigues
aujourd'hui. Veuillez expliquer au prince Alexandre qu'il s'agit d'un croquis et que la
gravure serait bien autrement reguliere. Dites-lui aussi que j'ai fait une couronne de
ble, parse que c'est une production nationale et que cela donne d'ailleurs a la monnaie.
un caractere original. Priez de me faire toutes ses observations. D'apres ce gull dire,
je ferai tres volontiers d'autres dessins, car c'est une plaisir pour moi de faire une fois
dans ma vie une monnaie apres en avoir decrit tant de milliers. Outre le thaler et le demithaler de Constantin de Brankovan, frappee pour la Valachie en 1713, it y a aussi to
thaler et le demi-thaler d'Heraclides, frappes pour la Moldavie en 1562 et 1563. Je n'ai
pu encore m'en procurer la figure, qui se trouve dans un ouvrage allemand anclen que
je ne possede pas. Mais j'y arriverai et je vous enverrai des calques de ces pieces,
www.dacoromanica.ro
245
Je pense que dans ces conditions les empreintes des trois metaux seront assez
distinctes pour eviter toute confusion. Remarquez que je ne parle que des trois metaux
et par consequent de trois modeles, car il est de regle qu'il n'y ait qu'un seul et meme
dessin pour toute la serie d'un meme metal. Lorsqu'un dessin a ete une fois fixe pour
une serie, 8 l'aide d'instruments speciaux appeles reducteurs, on le transporte math&
matiquement sur differentes pieces de grandeur varide. Ainsi, pour l'or, le meme dessin
servira a toutes les pieces de diverses valeurs ; de meme pour la serie d'argent et pour la
aerie de cuivre.
Il me reste a faire quelques observations sur les modeles eux-memes. On a trouve
que pour l'argent la couronne de ble est un peu maigre et ecrasee par les lettres, mais dans
la composition definitive it est facile d'y remedier. Pour le cuivre on trouve que les
deux lettres A J sont un peu petites et ne remplissent pas assez le champ ; remede egalemerit facile. La fleur qui est placee au-dessus de ces deux meme lettres paralt du remplissage et, comme dans une monnaie rien ne doit etre inutile, je proposerais de remplacer
cette fleur par deux mains l'une dans l'autre, embleme d'union qui a dj ete usite dans
le pays.
Le frais de gravure des matrices etant, par le traite monetaire du 27 mai, A la charge
du gouvernement roumain, j'ai voulu m'enquerir des prix et du temps. Je me suis rendu
chez Mr. Gaga nomme dernierement graveur des medailles de I'Empereur, et qui a souvent execute des travaux de cette espece, notamment pour la Hollande ; it a une reputation tres etablie A Paris et, d'apres ce que je savais, it demanderait beaucoup moins
cher que M. Barre, graveur en chef de la Monnaie d'ici. Ses conditions en effet sont les
suivantes :
Or
1 500 frs.
1 000
500
400
www.dacoromanica.ro
3.400 frs.
246
C. I. BAICOIANU
Argent
)2-e
4-e
99
99
99
19
99
99
99
99
PI
97
99
2 000 frs.
1 000
500
400
99
99
1,2
3.900 frs.
1 000 frs.
2 700 frs.
10 000 frs.
PP
99
99
79
99
99
99
99
P9
99
Total general
800 ,,
500
400
La gravure de douze pieces composant la serie conterait done 10.000 frs. Je crois
que ce n'est pas cher ; ii est vrai que l'acier des matrices n'y est pas compris, mais chaquc
poincon no doit pas revenir A plus de 20 frs.
Les coins qui se font ensuite a Fat& de ces poincons, et qui servent au frappeur,
restent a la charge des entrepreneurs.
Une grosse question, surtout avec In stipulation en vertu de laquelle une notable
partie du montant de l'emprunt sera fournie on monnaie nouvelle, etait le temps quecette gravure exigerait.
Mr. Gagne m'a d'abord demande huit mois, puis six mois, puis enfin quatre mois ;
j'ai voulu encore reduire ce temps, et alors it m'a dit que, si on le mettait a memo de
dormer des gratifications A ses aides, it pourrait arriver peutetre en trois mois.
En sorte qu'avec deux mile francs de plus on arriverait sans doute a obtenir
le travail dans cc delai. Je crois done qu'en y ajoutant encore deux trois mille francs
pour faux frais et depenses accessoires, soit en tout 15.000 frs., vous aurez tonics vos
gravures en trois mois, ce qui ne serait ni coilteux, ni long pour douze poincons.
C'est d sormais a vows, mon Prince, A voir si vous voulez que cette grande affaire
de la monnaie, qui est si importante A divers points de vue, se termine promptement.
Vous avez entre les mains tons les elements, it ne vous reste plus qu'A dormer vos instruc
tions, pourvu qu'elles soicnt tres preeises, tres categoriques et adressees a une seule personne.
Si
ous adoptez les modeles et dcssins que je vous envoie, it sera necessaire de m'en
www.dacoromanica.ro
247
adaoga Place
va
lollu,
pag. 1 )50.
Expunerea motiuelor.
Patin timp dela introduccrea noului ordin de lucruri in Principate, Loath atentia
guvernelor din Bucuresti si Iasi, desteptatc prin nevoile obstesti shntite gi manifestote
www.dacoromanica.ro
248
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
249
si fArA in-
www.dacoromanica.ro
250
c. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
251
netare, usor ne putem face idee cat de man erau greutatile financiare
economice ale Principatelor, nevoi cari justificau ell prisosinta incheerea unui imprumut extern.
Se urmarea prin contractarea acestei imprumut : ba terea unei monete nationale,menita sa pue capat haosului monetar de pang atunci
infiintarea unui institut de credit agricol Si comercial si in al treilea
rand, ameliorarea i constructia de cai de comunicatie moderne.
Cu aducerea la indeplinire a acestei dorinte, izvorita din situatiuni grele ce nu paean fi inconjurate, a Post insarcinat cum vilzuram mai sustot Victor Place, consilierul incercat al Domnitorului
fihid Inaintata la un punct de oaresicare reusire, guvernul a gash de nevoic de a \ eni
inaintca camerilor legiuitoare si a cere autorizalie, pentru a deschide sub-scrierca unui
asemenea Imprumut, sub conditiile alaturate la anexa A. In situatia politics si comerciala a Europei de acum, luand in consideratic ca creditul Principatclor-Unite, Inca nu
este creat In strainatate, savarsirea unui Imprumut sub niste asemenca conditii, ne ar
parea o adevarata binefacere pentru Principate.
Mai mult Inca vom zice c prin reusirea sa von i face cel dintaiu pas, pe calca des-
2. Conditiile sub care guvernul care autorizatic sere a desavarsi obligatiile privitoare la acest Imprumut.
3. Modul menirci si intrebuintarea acestor capitaluri.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
252
www.dacoromanica.ro
c.'
Victor Place
253
Dupa multe sforcari, Victor Place reuete sa incheie cu casa Comptoir National d'Escompte acest imprumut in conditiuui destul de
favorabile. Prin rapoartele sale din 27 Mai 1860, care Ministrul finantelor i Domnitorul Cuza, pe cari le punem sub ochii cititorilor In
d'avoir de l'argent que du credit, ce qui n'est nullement la meme chose. Le credit d'un
Etat c'est le thermometre le plus sar de la confiance qu'il inspire tant au dedans qu'au
dehors, dans sont administration, sa politique en un mot sa solidite. L'essentiel n'est
pas, au debut, de pretendre avoir des conditions tres bonnes, mais d'en avoir quelqu'une.
C'est au pays ensuite a les ameliorer pen a peu par sa fidelite a remplir ses engagements,
ce qui se traduit par l'ascension de sa rente. Ne fonde pas son credit qui vent, mais l'ameliore qui sait se conduire. Le credit &ant une marchandise qui a son cours comme une
autre, it est necessaire d'abord que la marchandise existe avant d'en traitor.
www.dacoromanica.ro
254
1. C. BAICOIANU
Fara illdojala, vederile lui Place referitoare la insemnatatea politica a imprumutului ce 1-ar fi realizat Principatele, izvorau dintr'o
adanca patrundere si cunoastere a tuturor problemelor legate de infaptuirea acestui proect.
Decat instabilitatea politica a Principatelor de pe vremuri pe
de o parte, pe de alta parte situatia for neclarificata Inca pe deplin
faVi de Poarta otomana, intrigile diplomatiei nemultumita de succesul cu care Place atragea in orbita Frantei interesele politice ai
economice ale Principatelor, au facut ca factorii politici sa ezite fata
de greutatile ce li se puteau ridica in tale, in incheierea imprumutului reclamat p atat de mult dorit de Cuza in interesul progresului T aril,
autant que possible et a tout prix cette porte dangereuse. Bien ne remplissait mieux
ce but qu'un emprunt d'Etat, souscrit comme ceux de tous les autres Etats independants
cotes a leurs bourses sur la meme ligne.
Une cote A la Bourse devenait un brevet de quasi-independance.
Au lieu de cela qu'a-t-on vu id, sinon des querelles miserables sur cet emprunt,
des suppositions odieuses, des chicanes sans partie, enfin rien de ce qui revele les hommes
pratiques, et ayant conscience de ce qu'il Taut a un pays nouveau.
En presence de ces considerations fondamentales et qui dominent toute la question.
les autres chicanes de detail dont on me park encore me paraissent de veritables enfantilla ges.
www.dacoromanica.ro
255
bres l'objet de l'Emprunt, sa quotite, son taux d'interet maximum et y ajoute suivant
les circonstances : avec ou sans amortissement, mats rien de plus.
Vouloir faire accompagner la note de cet emprunt d'une loi de banque ou autre,
ce serait comme si la Chambre avait demande A l'Eznpereur empruntant pour la guerre
de Crimee ou cello d'Italie combien tl depenserait pour la marine et pour l'armee de terre,
combien pour les vaisseaux ou les fregates, combien pour l'infanterie, ou la cavalerie
ou l'artillerie. C'est comme si on avait demande A Louis-Philippe empruntant pour les
fortifications de Paris, combien it depenserait en chaux et combien en pierres, combien
en bastions et combien en redans.
La somme est connue : 60 Millions ; le but est excellent : fonder des instituts de
credit prive qui abaisseront le taux de l'argent et developperont les affaires en les regularisant ; le taux de l'interet maximum est fixe dans de bonnes limites : 8 p. % lorsqu'en
ce moment la Turquie qui avait deja un credit fait ne trouve qu'a 11 p. %; l'amortissement est egalement indique. On ne pout ni ne doit pas demander antre chose A un gouvernement, sous peine de faire rire de lui et de soi tout ceux qui s'occupent en Europe
de politique et de finance.
Mats si c'est a ces questions de detail que Fon s'accroche au lieu de voir dans cet
emprunt ce qu'il renferme de vital pour le pays, pour la consecration de son existence
en meme temps que la regularisation de ses affaires interieures et l'abaissement du taux
de l'argent, alors c'est que nous ne nous entendons plus parceque nous ne parlons plus
la memo langue et it ne reste qu'a attendre les evenements.
Ajouterai-je que je crains fort qu'il ne soit dj bien tard.
www.dacoromanica.ro
256
C. I
BAICOIANU
Necesitatea aceasta a fost simtita de mult timp i Comisiunea Centrals a elaborat Inca in anul 1861 un proect de lege
Avand in vedere aceste lucrari i ga'sind aceia a Comisiunei din Bucureti mai nimerita, fiind bazata pe valoarea intrinseca a diferitelor monezi i pe greutatea lor, precum i pe
exigentele transactiunilor comerciale, am onoarea a supune
Inaltei aprobari a Inaltimii Voastre alaturatul Decret pentru
fixarea cursului diferitelor monezi ce circula in Ora".
www.dacoromanica.ro
257
Precum vedem, necesitatea decretarei unui regim monetar national isi Meuse intre timp tot mai mult loc in convingerea tuturor.
Denumirea monetei
Napoleonul de aur
Jumatate idem
Quartul idem
Lira sterling
J umatate idem
Galbenul austriac
Lira otomana
Jumatate idem
Quartul idem
Polul imperial rus
20.10,-
5,-
Val. 2a let
54,27,13,50
25,20
12,60
68,--
11,85
32,
61,10
30,25
15,12
22,68
11,34
5,67
20,37
34,-
55,-
Monete de argita.
5,2,1,-
Piesa de 5 franci
,,
"
,,
5,
I/
"
/2
1 shiling
''
,,
1/2
Sf an ticul
... ..
Jumatate idem
Firfirica de 6 creitari
55
,,
75
,5
5
3
5,
,,
Icosarul (irmilicul)
0,50
1,26
0,63
0,83
0,41
0,20
0,21
0,12
4,54
www.dacoromanica.ro
13,20
5,16
2,28
1,14
3,15
1,27
2,10
1,05
0,22
0,23
0,13
12,10
17
C. I. BAICOIANU
258
Jumatate idem
Quartul idem
Rub la de argint noua
Jumatate idem . .
Quartul idem
Piesa de 20 copeici
99
/5
57
97
57
15
10
2,27
1,13
3,89
1,94
9,70
0,73
77
6,05
3,02
10,20
5,10
2,25
2,
1,20
5.5
1,-
59
0,20
Rubla veche
Gologanul de arama
3,70
10,
0,03
www.dacoromanica.ro
CAPITOLLIL VI.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
Problemele ears
262
C. 1. BAICOIANU
263
www.dacoromanica.ro
264
C. I. BAICOIANU
varea sa, grele piedici din partea Turciei, cu toate ca din punctul de
vedere juridic si istoric, ek nu erau deloc intemeiate.
Astfel, in proectul de firman al Portii otomane adus de Printul
Ioan Ghica, proect care continea conditiunile in cari Turcia intelegea
sa recunoasca ca Domn pe Printul Carol, chestiunea monetara era
de modul cum privia Poarta otomana lucrurile, respinge in unanimitate acest proect si hotara'ste sa redacteze si el unul"
In contra-proectul guvernului roman, acest articol a fost cornplet suprimat 1).
1) Dam In extenso dupa Memoriile Regelui Carol (pag. 83 si urm.) textele proectului si contra-proectului de recunoastere :
Contra-proert.
Proeet.
1.
periul otoman.
2.
Principatele vor conserva numirea
de Principatele-Unite ale Valahiei si illol-
dovei.
mane".
2.
3.
s'o primeasca.
4.
Rudele Printului ramase in Germania nu vor ridica niciodatil nici o preUntie la succesiunea Principatelor-Unite,
$i conform cu stipulatiunile tratatelor,
demnitatea princiarS va ramane si mai departe sub regimul colectiv.
Fora armata a Principatelor nu
5.
va putea trece nici data, peste numitrul
4.
zerana.
6.
Intocmai dupil cum Guvernul M. S.
Sultanului, care nu dorelte nimic mai mull
6.
Intocmai dupii cum guvernul M. S.
Sultanului, care nu dorelte nimic mai
www.dacoromanica.ro
265
deraiuni :
tor dour provincii, cari fac parte integranta din Imperiul sau, nu va cruta. fn
caz de lipsa, nici o silinta ca s Inlature
orice primejdie le-ar ameninta ; tot astfel
zisele Principate vor fi gata a-si da concursul fn limitele mijloacelor for Si dupil
gravitatea Imprejurarilor, la apararea drepturilor Ii intereselor generale ale Impe-
gata, spre a da o noun proba de recunostinta for si dupii gravitatea Imprejurarilor, masurilor extraordinare de apilrare pe cari, in Intelegere cu sublima
Poarta, ele vor fi cheinate a le lua spre a
li
7.
buratorilo
8.
Si
9. Suprimat intreg.
www.dacoromanica.ro
266
C. I. BAICOIANU
tiunea ca guvernul roman sa imprime un semn particular al guvernului imperial" pe monetele ce le-ar hate.
Aceasta formula o gasim in scrisoarea marelui Vizir din 18 Octombrie 1866, unde citim 1) :
periurui, can se vor duce in Principate
pentru exercitarea comertului, va fi tratat
cu toata consideratia datorita caracterului sau.
10.
Tributul pe care Principatele if
platesc tesaurului imperial va fi sporit
in proportia resurselor for actuale.
Chestia bunurilor mandstire5ti va
11.
primi o solutiune imediata, conform cu
protocoalele 5i cu dreptatea.
12.
Ca 5i in trecut, Principatele-Unite
nu vor conferi decoratiuni 5i nu vor bate
10.
Tributul va fi sporit. Cifra acestui
spor se va fixa mai tarziu.
11.
Suprimat Intreg.
12.
Suprimat intreg.
moneda.
13.
Dispozitiile precedente vor forma
obiectul unei declaratii oficiale din partea
guvernului princiar sublimei Porti Si vor
fi promulgate prin firmanul de Investitura.
14.
Once act contrar dispozitiilor mai
sus mentionate va fi considerat ca o violare a angajamentului luat 5i va reda Curtei
suzerane toatd libertatea de actiune ca sa
13.
Mentinut intocinai, afara de cuvintele firman de Investiture" inlocuit cu
act de recunoa5tere".
is mice milsura va
erect:: de cuviinta
pentru salvarea drepturilor ei.
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
C. I. BAICOIANU
lui otoman, pe care este atat datoria mea, cat si fn interesul Principatelor Unite de a
o respecta.
Dupe cum M. S. I. consacrii printr'un firman de InvestiturA demnitatea princiara
in persoana Mea, si in descendenta Mea In linie dreapta, ma leg si Eu, fn numele Meu
si In numele succesorilor Mei se respectez cu ingrijire drepturile de suzeranitate asupra
Principatelor Unite, can fac parte integrantA din Imperiul sail, In limitele fixate de capitalatiuni si de Tratatul dela Paris dela 1856.
Cifra de 30.000 oameni pe care ea binevoeste a o indica pentru armata regulata
romans din toate armele, nu va fi Intrecutil niciodata, afara de cazul unei Intelegeri
prealabile cu sublima Poarta.
M. S. I. a binevoit sa aprecieze consideratiile cari faceau necesara crearea unei
monete speciale pentru Principatele Unite, sub rezerva ca exercitiul acestui drept sa fie
regulat mai pe urmil, in amanuntele lui, cu sublima Poarta.
N'as putea sa doresc mai putin ca sublima Poarta mentinerea tratatelor si conventiunilor incheiate intre Turcia si Puterile straine si nu pot recunoaste caracterul for
obligatoriu in tot ce nu aduce atingerea drepturilor Principatelor Unite, recunoscute si
stabilite prin acte privitoare la Principatele Unite.
Nu voiu incheia In numele Principatelor Unite, decat aranjamente particulars
si locale cu Puterile straine.
MA voiu abtine de a creia ordine sau decoratiuni destinate a fi conferite In numele
Principatelor Unite.
Patrons de necesitatea de a nu da motiv de neliniste, Puterilor limitrofe si de incurcaturi sublimei Porti, Imi voi da toate silintele ca teritoriul roman sa nu poata servi
de punct de adunare urzitorilor de turburari.
Supusii Imperiului, cari vor veni in Principatele Unite, sunt siguri de a gilsi aci
siguranta si ocrotire pentru toate interesele lor, si sunt dispus a ma Intelege mai pe urina
cu sublima Poarta asupra mijloacelor practice de a face aceasta protectie mai eficace,
dacil se va gasi de cuviinta.
www.dacoromanica.ro
269
lours habitants, et ce but lie pouvant etre atteint quo par l'etablissement d'un ordrede
chose solide et stable ; connaissant, d'autre part, la sagesse, la haute inteligence et les
capacites qui to distinguent, je te confere le rang et les prerogatives de Prince des Principautes-Unies, aux conditions suivantes, on date du 19 octobre de l'annee courante et
quo to as aeceptees par la reponse datee du 20 du memo mois, et par lesquelles :
1.
Tu t'engages, en ton nom et au nom de tes succcsseurs it respecter, dans lour
integrite tiles droits de Suzerainite sur les Principautes-Units, qui font partie integrante
de Mon Empire, dans les limites fixecs, par les stipulations des anticlines Conventions
et par les Traites de Paris de 1856 ;
www.dacoromanica.ro
270
C. 1. BAICOIANU
de ces restrictions ;
5.
A t'abstenir de creer aucun ordre ou decoration destines a etre conferes
au nom des Principautes-Unies ;
6.
A respecter constamment Mes droits de Suzerainete sur les PrincipautesUnies qui font partie integrante de Mon empire et a maintenir toujours avec soin les
liens seculaires qui les unissent a la Turquie ;
7.
A augmenter le tribut paye a Mon gouvernement par les Principautes-Unies
dans la mesure qui sera ulterieurement fixee de concert avec toi ;
8.
A ne pas permettre que le territoire des Principautes-Unies serve de point
de reunion a des fauteurs de troubles de nature a porter atteinte a la tranquilite des
autres parties de Mon empire, soit des Etats voisins ;
9.
A t'entendre ulterieurement avec Mon gouvernement Imperial sur l'adoption des mesures pratiques necessaires pour rendre encore plus efficaces l'aide et la protection dues a ceux de Nos sujets qui, des autres parties de Mon empire, se rendront
dans les Principautes-Unies, dans le but d'y exercer lc commerce.
www.dacoromanica.ro
271
junsurile ce decurgeau din haosul monetar erau prea mari pentru finantele publice ce trebuiau reorganizate i prejudiciau interesele de
productiune generals ale Orli ca i acelea ale schimbului intern i
extern, pentru ca Domnitorul i guvernul sau sa se lase impresionati
de opozitia formals a Portei otomane.
Tani pe dreptul incontestabil ce izvora pentru Romania din
tratatele internationale ce ii garantau existenta in cadrul de autonomie i independents, guvernul Domnitorului Carol, in care 1. Bratianu era un saituitor ascultat, reia in studiu problema monetara i
intocmete un proect de reforms fundamentals, inspirandu-se din
legislatia similara din Franta.
www.dacoromanica.ro
272
C. I. BAICOIANU
273
18
274
C. I. BAICOIANU
10
92
b) Monete de argint :
esa de 2 lei
t,
1 leu
0,50 bani.
onete de amnia :
www.dacoromanica.ro
275
!,
,,
99
32
25.000.000
10.000.000
5.000.000
65.000.000
..
5
2
22
22
22
22
1.250.000 lei
200.000 lei
50.000 lei
4.000.000 lei.
276
C. I. BA1COIANU
www.dacoromanica.ro
277
50.000
200.000
--
Valoarea
monetelor
de 20 lei
1.250.000 2.500.000
1872.73
1872-74
Monete de atu
400.000
--
2.000
100.000
12.356.540
3.463.490 10.680.000
2.300.000
Total
50.000 200.000
www.dacoromanica.ro
Local unde
s'au &lit&
monetele
Birmingham
Germania
Bueureeti
Bruxelles
Bruxelles
Viena
278
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
279
cu caracter national.
In capitolele viitoare vom avea prilejul sa examinam influenta
binefkatoare pe care aceasta lege a produs-o asupra vietii noastre
economice.
1) In planlele No. 43-53 dilm in ordinea in care au Post biitute, toate monetel
Regelui Carol I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
www.dacoromanica.ro
Bugetul Statului pe anul 1877, a fost foarte anevoios de incheiat. Cu toate sfortarile depuse, el a putut fi soldat numai cu un
deficit de 6.662.621,41 lei, pentru a carui acoperire s'au votat urmatoarele legi : taxa de 5% asupra retributiunei personalului (4 Mai
1877), s'a urcat costul biletelor de tren cu 15%, s'au sporit taxele de
timbru i inregistrare (1 Iunie 1877), s'a introdus taxa proportionala
a legei patentelor (23 Martie 1877) si s'a infiirrtat darea pentru caile
de comunicatie, desfiintandu-se contributia personals si de sosele
(18 Martie 1877).
284
C. 1. BAICOIANU
Aceast5 lege, intampinata cu neincredere, a provocat in Camel-A si Senat furtunoase desbateri, cari au condus pAn5 la respingerea proectului.
Conceptia emisiunii de bilete cu caracter fiduciar, f Ara acoperirea
www.dacoromanica.ro
285
razboiului sa ne impinga la majorarea emisiunii acestor bilete ipotecare, ducand tam la dezastru.
Opozitia a fost atat de inverunata, Inca a determinat caderea
proectului, dei Bratianu daduse toate asigurarile ca o noua emisiune
nu se va face i ca aceste bilete ipotecare vor fi retrase in termen de
6 ani de zile, prin intermediul unei Banci de scont Si circulatie, a Carei
creatiune o conditiona in insui acest proect de lege i in care el
vedea un instrument de absorbitiune a acestei emisiuni.
Guvernul va fi dator sa elaboreze un proect de lege pentru infiintarea unei Banci de scout i circulatie, pe care it va
supune Corpurilor legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAicolANu
2S6
Imi recomandati imprumutul sau majorarea impozitelor ca surse de venit. Ambele nu se pot realiza astazi. Am
cerut 30 mil. nu 39 mil. cat face deficitul, pentru ca numai eu
tiu cum am dus-o cu aceasta datorie flotanta in spinare. Daca
v'am propus acest sistem al biletelor ipotecare, nu este pentru
ca voesc sa perpetuez aceasta politica, ci pentru a inlatura greutatile momentului. Sa fiti siguri, caci vad cu fericire ca
www.dacoromanica.ro
287
C. I. BAICOIANU
288
431.156 buctiti a
614.350
153.946
70.538
46.024
13.505
5 lei
10
99
3)
9,
1.329.519 bucilti
20
50
100
500
=
=
=
=
=
=
2.155.780 lei
6.143.500
3.078.920
3.526.900
1.602.400
6.752.500
26.260.000 lei.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
www.dacoromanica.ro
19
CAPITOLUL VIII.
bide ruseiti.
Ineholore.
Mersul inainte pentru completarea conceptiei salutare a pollticii noastre monetare din 1867, a fost intrerupt de evenimentele politice caracteristice anilor 1876-1878,.cari au fost de naturil nu numai
sa Impiedice consolidarea operei incepute, dar sa o complice cu operatiuni nepreva'zute, de natura sa revolutioneze Intreg programul
reformei monetare din 1867.
Cruzimile savarite de Turci cu prilejul rrtscoalelor din Bosnia
gi Hertegovina extinse apoi i in Bulgaria, au impresionat intreaga
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
292
Turci.
c) Integritatea teritoriului romanesc trebuia asigurata dela inceput. Masura se impunea cu atat mai mult, cu cat zvonurile raspan-
293
www.dacoromanica.ro
294
C. 1. BAICOIANU
nostri cei trecuti, ai chemat neintarziat sfaturile maxi : Adunarea tkei. Si ea, Maria Ta, grAbindu-se cu iubire in jurul Tronului,
semn nepieritor si mAret al suveranitatei noastre nationale,
a luat stiinta cu mahuire ea razboiul, ce era de temut intre
doui din puternicii nostri vecini, n'a putut fi oprit d'a .izbucni.
,,Din citirea corespondentei diplomatice tinuta de guvernul Mariei Tale, Adunarea a luat incredintarea c dansul .a
f5cut tot ce era prin putinta ca s ajunga a ni se chez5'sui in mod
special acea neutralitate, atat de mult dorit5 de tara, si pentru
care ea a suferit un an de zile cele mai mari sacrificii morale si
materiale.
295
Tale, In fata evenimentelor grele ale conflictului oriental, a pus toate silintele, toatfi
staruinta pentru a dobandi dela Inalta Poarta si dela Puterile garante afirmarea neutralitatii noastre, Insa toate au fost zadarnice.
Astazi, intrarea armatelor ruse In Tara noastra este un fapt indeplinit, si tunul a
Inceput a zice cuvantul sau.
Riizboiul dintre doui puternici vecini ai nostri, not nici I-am dorit, nici I -am provocat, Maria Ta, 1110 este o sacra si imperioasa datorie a noastra ca sa facem tot ce orneneste este posibil, ca Romania sa nu devina teatrul razboiului ; sa scutim manoasele
noastre campii, de acele scene sangeroase, de acele maceluri grozave cari au insangerat
plaiurile Balcanilor.
Romania, de si izolata In momente asa de periculoase, amintindu-I1 Insa de stra
mosestile ei tradiliuni, si invocand ocrotirea Dumnezeului parintilor nostri, se spriDna pe patriotismul fiilor sai, si la nevoe chiar pe bratele lor.
Romania va fi la inaltimea datoriei sale In momente asa de solemne, and viitorul
si existenta sa politica chiar, pot fi puse la aspre Incercari, si nu va cru%a nici un sacrinein pentru a salva, a pastra neatinse Sara si institutiunile ei.
www.dacoromanica.ro
296
C. I. BAicolArtu
www.dacoromanica.ro
297
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
298
Este extrem de interesanta expunerea de motive pe care Ministrul de Externe Mihail KogAlniceanu, o face cu acest prilej.
Art. 9.
asigurarea transportului celui mai grabnic si celui mai regulat al armatei ruse cu bap-gele ei, munitiuni, material de rezbel 5i aprovizionamente de once fel, se va institui
sub directiunea Ministerului lucrarilor publice un consiliu central, compus din dele-
gatii diferitelor companii, care poseda parti din reteaua romans. Un comisar numit
de seful comunicatiunilor militare a armatei imperiale, va fi delegat pe langa Ministerul
lucrArilor publice pentru a facilita raporturile cu autoritatile militare ruse.
Milcarea 5i serviciul pe toate liniile retelei romane se vor face provizoriu sub directiunea imediata a consiliului central, ale cArui dispozitiuni Ministrul lucrarilor publice be va face a concorda cu exigentele ce Yi vor fi exprimate de seful comunicatiunilor
militare, In prIvinta transporturilor In cestiune.
Art. 10. Directiunea superioara si privigherea transporturilor armatei imperiale vor apartine sefului comunicatiunilor militare at acestei armate. Pentru a asigura
regularitatea 5i continuitatea serviciului acestor transporturi, el va lucra prin mijlocirea
comisarului roman, delegat ad-hoc pe langa dansul si va provoca prin organul sau toate
www.dacoromanica.ro
portul trupelor, sau de a pune in pericol siguranta trenurilor militarc, vor fi pedepsite
dupa legile romane existente 5i cu aceiasi rigoare ca 5i cum ar fi dirijate contra armatei
romane.
Guvernul roman acorda armatei ruse uzul poltelor 5i telegrafelor StaArt. 17.
companiilor cAilor ferate, cu acelab titlu cu care se bucura autoritatile romane ale
caror cheltueli nu sunt trecute fn bugetul Statului. Prin urmare depesile oficiale ruse
vor avea prioritatea asupra corespondentei private. Pentru a nu impiedica serviciul
ordinar al telegrafelor, armata ruse va avea facultatea, on unde trebuinta se va simti,
de a lega cu cheltuiala sa de stflpii telegrafici ai Statului $1 ai companiilor, un fir telegrafic al ei 5i de a aleza aparate pentru uzul sau particular. Aceste fire vor fi pAzite.si
conservate dupa cum sunt firele romane 51 faro alt's cheltuaila particularA pentru armata rusk In sarcina careia insa vor ramane reparatiunile.
Se va stabili la spatele armatei ruse o linie puncturi de etape excepArt. 18.
tandu-se orasul Bucuresti unde nu vor fi trupe ruse. Este bine inteles ca trupele siu se
tului
51
www.dacoromanica.ro
300
C. I. BAICOIANU
si cu guvernul Imperiului
otoman, este ca afara de considera %iuni de un ordin superior, a
publicului In urma unei Intelegeri Intre comandantul cap al armatei ruse $i comisarul
general roman.
Art. 24. Guvernul roman acorda guvernului rus pentru durata lederei trupelor
www.dacoromanica.ro
301
consimfamantul nostru.
www.dacoromanica.ro
302
C4.1. BA1COIANU
www.dacoromanica.ro
303
reaza si chiar and vasele f5rA privire care pavilionul care poartA.
Orase deschise ca BrAila si mai ales Reni s'au bombardat. 01tenita, in care nu se gaseste un singur pluton din armata rusa,
a avut aceiasi soarta o nouA amenintare de bombardare i s'a
si fAcut. Pe la mai multe puncte s'au si facut invaziuni de bande
de Cerchezi, si de Basibujuci. Nu mai tarziu decat eri un corp
de basibujuci, trecand Dunarea, au ars vasele aflate pe Jiu in
portul Bcchet, si au pustiit locuintele.
In contra hotaririi noastre de a nu provoca, de a nu ataca,
not ne vedem provocati si atacati pe insusi teritoriul nostru.
In fata acestei atitudini agresive, totusi guvernul Meu
nu va pArAsi calea prudenta, dar si energica care i s'a recomandat
de ambele Corpuri legislative. Insa cu durere prevad, ca nu ni
Si
www.dacoromanica.ro
304
C. 1. BA1COIANU
Adunarea deputatilor in sedinta dela 30 Aprilie 1877 declare razboiul independentei. Cu acest prilej, I. C. Bratianu recunoaste
starea de razboi ce este create Romaniei prin insusi guvernul otoman,
aproba atitudinea guvernului fate de agresiunea streing, se reazarna
pe sentimentul de dreptate al marilor Puteri garante cari dela Tratatul
dela Paris au luat sub scutul for desvoltarea individualitaii politice."
De hotarirea Camerei dela 30 Aprilie, Adunarea cu unanimitatea
voturilor, a luat act la 9 Mai 1877 cand s'a recunoscut razboiul,
305
1 rubla = 4 lei.
2 rubla = 2 lei.
rubla = 1 leu.
20 capeici = 0,40 lei.
15 capeici = 0,30 lei.
10 capeici = 0,20 lei.
Propunerea Rusiei a starnit vii discutiuni publice si in Corpurile legiuitoare.
Se recunoaste unanim ca Rusia pretindea pentru monetele de
argint, cursuri cu mult superioare valorii for intrinseci. Evident, diferenta dintre valoarea intrinseci a monetelor si cursul lor, reprezenta
20
306
C. I. BAICOIANU
s pgraseasca tam.
Holban i Mantu au propus chiar cu acest prilej ca mai bine ar
fi s se lase curs liber biletelor fiduciare rusesti, cleat s se admits
circulatia obligatorie a monetelor de argint, iar Sturza, aduce la cunostirrta guvernului ca, cursurile ce urmeaza a se admite sunt inferioare acelora pe cari le au monetele de argint pe pietele internationale.
Guvernul pentru a se putea edifica pe deplin in aceasta privintg,
CAPITOLUL DC
MICAREA BANCARA
1859-1880
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA
1859-1880
Preocuparile factorilor politic( dupe savarsirea uniril din 1859.
Situatia
economics, linanelaral Si socials a Prineipatelor dupa unire. Adunarea deputatilor core Inliinlarea Hanel! Nationale si a Creditului funeiar rural. Comerelantil cer si el Infilnlarea Bancii Nationale. Circumstantele economIce, politico
Mamasl soeiale nu Ingaduiau chemarea la vials a neestor dour asezaminte.
ririle in privinta formei do organizare a Bancii de emisiune si a Creditului lunciar.
Vederile Partidului liberal si a mein] conservator In privinta organizaril acestor dour
asezaminte.
Influenta Mellor lui Ion Bratianu si Victor Place asupra Domnitorului Cuza.
C. I. BAlcolANU
310
tot mai mult nevoia institutiunilor de credit, gratie cgrora toate ramurile de productiune sa poata lua un avant mai mare. Circumstantele vitrige ale vremurilor au Impiedecat insa ca ideile emise In
aceasta directiune sa poata intra in domeniul realizarilor.
Clarificarea situatiei politice a Principatelor prin Tratatul dela
1856 si Conventia din 1858 dela Paris, da un nou imbold lumei de afaceri si agricultorilor ca sa intervie pentru realizarea acestor asezgminte
www.dacoromanica.ro
311
Se pare Insa ca in sanul intervenientilor reprezentanti ai natiunei, fsi Meuse curs credinta ca un astfel de asezamant nu se poate
infaptui cleat cu sprijinul material al guvernului.
Propunerea aceasta fiind primita de Adunare cu unanimitate,
a fost inaintata Sfatului administrativ impreuna cu o alta, facuta numai de 5 deputati, prin care cereau guvernului sa intre in tratative
rora dobanzi absoarbe nu numai venitul, ci si chiar fondul, dacA nn s'ar lua cat mai In
grabA niJte masuri mai serioase din partea Guvernului ;
Propunem ca guvernul sa vie in ajutorul proprietarilor si la viitoarea sesie, daca
nu se va putea chiar inteaceasta, sa InfAtiseze Camerei un proect intro aceasta prin instituirea unei BAnci de credit funciar."
S'a primit de Adunare cu unanimitate.
Subsemnatul are onoare a comunica D-voastre, spre a se face cele de cuviinta.
(ss) Nilon.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
312
extenso, dupa
ziarul
Conventiunea din
Decembrie
1863
si
vernul si Adunarea pare c'au uitat cu totul ca 'n timpul nostru, a nu sustine comertul,
este a afunda Statul, cad el este stalpul cel puternic, temelia Statului.
S'a dat acum Adunarii legea pentru constrangerea corporals, 5i aflam ca mai
multi deputati avand numai In vedere partea cea rea, cea barbara a legii, ar fi dispusi
s'o respinga. Noi le aducem aminte cuvintele d -Iui C. A. Rosetti zise in Adunare : Chiar
daca ar fi barbara, trebue s'o votati, caci In mijlocul atator legi barbare care ne apasa,
fie 5'o lege barbara care ne mai usureaza." Facem dar din nou apel la lumina 51 la patriotismul domnilor deputati, ca sa ne dea, fie macar pentru 3, 4 ani, legea constrangerii
corporate, menita a mai curma nerusinarea amagirei, si totdeodata le punem sub ochi
petitiunea cc a dat Adunarii Inca de an, comerciantii II care nici !Ana acum n'a fost luatil
In considerare. Inca odata, guvernul nu face nimic pentru comert, daca si Adunarea
industria In celelalte state ale Europei civilizate, dispretuiti sub regimele trecute, Ii
bantuiti In drepturile si interesele tor, au salutat cu bucurie promulgarea regimului
si
constitutional subt care au intrat aceste tari, siguri fiind c'acum viata va Incepe In sfar5it
si pentru dansii, comerciantii si industriasii romani au crezut ca au 5i dreptul si datoria
a arata, atat de a dreptul cat si prin organul primci starostii, pasurile tor, Imbunatatirile
5i garantiile de care au neaparata lipsa 51 fara de cari sunt amenintati de o desavarsita
ruinare, astfel :
Prin multe adrese 51 anume dela 5 51 19 Septembrie, 1 Octornbrie 1859, 16 si 27
www.dacoromanica.ro
313
numeroase si pe de alts parte guvernul nu face nimic spre a usura pozitiunea lor,
nimic ce le-ar putea procura mijloacele de a implini grelele Indatoriri cu cari s'au Ingreunat
si se IngreuneazS, cerandu-le necontenit contributiuni, lard a marl puterea contribuitoare.
Greutatile cari apasS comerful sunt marl si au trebuintli de usurare, puterile sale, exercitate peste masurA, slabese, dacil nimic nu vine In ajutorul lui spre a-i mai reda puteri
noi, momentul rru poate a fi departe In care nu vor mai putea plati contributiile subt
a cSror greutate geme.
Convinsi, ca onor Adunarea in Inteleapta apreciere a situatiei critice In care se
and comerful, va asculta plangerile noastre 5i va face de a Inceta raul de care suferiin,
dandu-ne mijloace de a reprinde putere, subscrisii pun cu deplina Incredere soarta
comertului sI industriei In mSinile Reprezentantilor Natiunei, dela care asteapta
mantuirea lor.
Subscrisa de 312 iscSlituri.
www.dacoromanica.ro
c. i. BAICOIANU
314
a) una cu caracter agraro-ipotecar, urmarind sa scape proprietatea din pragul falimentului din cauza dobanzilor uzurare si sa-i
inlesneasca prin procurarea de fonduri, propasirea ;
b) alta cu un caracter pur comercial, avand menirea ca prin
scont si emisiune de bilete, sa contribue prin dobanda masurata la
propasirea comertului in general, din care acela al produselor agricole
avea sa traga cu intaietate foloasele cuvenite.
www.dacoromanica.ro
315
De o parte, democratii dela 1848 inchegati in Partidul nationalliberal, constienti ca rolul capitalului inteo Banca de emisiune este
minim si increzatori in puterile Poporului romanesc, sustineau ideia
chemarii la viata a acestui asezamant prin mijlocul capitalului national.
In ce priveste institutul de credit agricol, ei preconizau Infiinca si in Germania a unei asociatii mutuale a proprietarilor.
Aceasta intentiune este lapidar formulate in punctul 9 al programului Partidului national liberal publicat in anul 18611) iar mai
tarziu in 1867, acela Partid isi exprima si mai clar vederile in privinta institutiunilor de credit in programul comunicat tarii :
Criza noastra financiara" relateaza programul in mare
parte nu provine atat din lipsa resurselor, cat din lipsa spiritului
unei adevarate economii in budgetul cheltuelilor noastre, din
reaua si nedreapta noastra sistema de impozite, din legile vicioase de perceptiune, din neorganizarea institutelor de credit,
din care cauza cornerful i industria larii sunt in decadere . . .
tarea
mijlocul cel mai bun de a inlesni producerea, de a efleni exportarea productelor noastre. Cu acest mod vom da viata agricullurii
i industriei noastre, vom marl avulia particulara qi prin aceasta
chiar vom inmulli qi resursele tezaurului public.
De alai parte, oamenii politici grupati in Partidul conservator, judecand dupe nevoile pe cari aceasta institu tie urma sale indestuleze, li se 'Area ca imposibila de admis ideia ca acest asezamant
sa poata lua nastere prin mijloacele materiale proprii si fora morale
a Poporului romanesc. De aceea ei admiteau si sustineau chemarea
la viata a acestor institutiuni centrale de credit comercial si agricol :
1) Punctul 9 al programului Partidului liberal dela 1861 prevedea : crearea
unei band nafionale".
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
316
In tara noastra"
rilor
317
www.dacoromanica.ro
318
C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
319
lui Victor Place pe cari le dam in extenso in anexele No. 47-52, constituesc pagini luminoase de invataminte economice, dupa cari contemporanii
ratificarea imprumutului.
Interesanta este expunerea de motive pe care o face guvernul
cu a ceasta ocaziune, pentru a justifica necesitatea imprumutului.
Pe de o parte, lipsa cailor de comunicatie i haosul monetar,
iar pe de alta, inexistenta aezamintelor de credit agricol i comercial, impiedica desvoltarea comertului i propairea productiunii
in general.
Din pricina lipsei cailor de comunicatie lesnicioase, produsele
agricole pierd aproape j umatate din valoarea for cu transportul pans
in porturile Dunarii.
Haosul monetar, produce mari greutati schimbului.
Si in sfarit, inexistenta aplamintelor de credit, stimuleaza ca-
www.dacoromanica.ro
320
C. I. BAICOIANU
In expunerea de motive mai sus citata, pe care am dat-o in intregime in nota intr'un capitol anterior, putem cauta 1i afla inspiratiuni demne de luat in seams astazi, cand agricultura noastra
trece prin momente atat de grele. Ideia unui imprumut extern pentru a se restabili echilibrul de forte agricole printr'o creatiune de
amortizare in termenul acestui imprumut, trebueste urmarita cu
tot interesul, caci vedem in ea solutia pe care imprejurarile prin cari
trecem o impun.
S'ar putea in acest stop Infiinta o institutie de credit agricol,
avand la baza nestirbit principiul asociatiei mutuale a proprietarilor.
Capitalul strain intrat in tars in urma Imprumutului ar fi remunerat prin
dobanzi fixe anuale, restul beneficiilor constituind deocamdata un fond
de rezerva, care mai tarziu s fie destinat diminuarii datoriilor impru-
www.dacoromanica.ro
PAI$CAREA BANCARA
1859-1880
321
la Infiintarea unei ganci de scont i emisiune, care a Post depus in Parlament in luna Februarie 1) Si a dirui paternitate ii apartine.
1) lata acest proect fn extenso :
PROECT DE LEGE
pentru Bauch de scout 51 circulatiune constituita In societate anonima pc actiuni.
(Monitorul No. 31-10 Febr. 1861).
Titlul 1.
Seclianea I.
Art. 1.
Se Intocme5te In Bucuresti o banca publica de scout 51 circulatiune
sub numirea de Banca RomanA, cu doua sucursale In ora5ele Craiova 5i Braila.
Art.
2. Banca va fi constituitA In societate anonima.
Art. 3. Durata societatii va fi de 20 ani din ziva ordonantei Domnelti de au
torizatiune.
Art. 4.
In anul din urma al termenului de 20 ani, societatea se va putea prelnoi
dupA cererea actionarilor prin autorizatia Guvernului, dar dorinta majoritatei de a se
Cea de a patra tot de 25 % dupa trecerea de 6 luni dupa intrarea bancei in lucrare.
Actiunile vor fi la infati5Ator.
Art. 10.
Actionarii bAncei vor fi raspunzatori de lndatoririle ei, numai pentru
Art. 11.
suma la care se urea actiunile lor.
Secjiunea III.
Operalianile BOncei.
www.dacoromanica.ro
21
322
C. I. BA1COIANU
Orice alto operatiuni, afara de cele de mai sus indicate, nu sunt permise
bancei.
Art. 20.
Art. 21. Norma a taxei scontului sau a dobanzei ce va primi banca pentru
hnprumuturile sale 51 avansuri se fixeaza la 6 % pe an. Ea nu se va putea urea decat
In imprejurari exceptionale 51 pe un terinen marginit, avand a se regula atunci dapa
fluctuatiunile valorilor din pie%ele cele mai Insemnate ale Europei si dupil o expresa ho-Mire a consiliului general Ii aprobarea Guvernului. Dobanda se socote5te pe zile.
Maximum comisiunei ce va primi banca, pentru mandatele cc va da asupra sucursalelor, sau de catre sucursale asupra bancei, se fixeazil la 1/2, pentru sumele ce n'ar
covar5i. pentru 1000 lei, la % pentru sumele cele dela 1000 lei 'Ana la 10.000 5i la 1/8
Bible de Banal.
Art. 23.
Numai banca va avea dreptul de a emite bilete de circulatie sub denumirea de bilete de banca.
www.dacoromanica.ro
1880
323
1/4. Suma de 3.000.000 lei trebuia s'o depue Statul din rezervele
domeniilor mangstiresti. Se concepea dar ideia capitalului national
in constituirea acestui asezarnant de credit national. Explicatia
Art. 24. Emiterea biletelor slobozite de bancA, nu trebue sa covArseasca capitalul ei de fundatiune in cursul celor doi ani dintai ; dar dacA dupa trecerea acestor doi
ani dintai banca va dovedi Guvernului ca are In circulatie bilete de bancA pentru suma
de 12 mil., si cu interesele ei cer slobozire mai Intinsil de traffic, ea va avea dreptul de
a mai adaugi la enaisiunea de mai Inainte, randuri, rAnduri, dupil trebuintele sale, Inca
alta atAta suma. Banca In contra biletelor emise In circulatie, va trebui sa aiba o a treia
parte in numerar, o alta atata parte in fonduri publice locale si o alta in efecte de comert.
Art. 25. Biletele bancei vor fi de 1.000 lei, 500 si 250.
Proportiunea este astfel fixata intre diferitcle bilete, dar se va putea modifica
Art. 27.
Art. 30.
vestind totodata si tribunalul ca sa trimitA un delegat din partea lui, spre a asista la
vindere.
www.dacoromanica.ro
324
C. I. BAIMANU
Art. 32.Din beneficiurile nete ce va realiza banca 1i care s'ar constata prin
inventarele semestriale, se va raspunde actionarilor o dobanda socotita de 5 % pe an
asupra capitalului nominal al actionarilor.
Din ceia ce ar prisosi peste plata dobandei, se va opri jumatate pentru formarea
unui fond de rezerva 5i restul se va Imparti ca divident.
Dupa formarea fondului de rezerva, daca beneficiul curent al unuia sau mai
inulte semestre nu vor ajunge la 5 % a capitalului primitiv, suma trebuincloasa pentru
lmplinirea beneficiului, se va lua din fondul de rezerva.
Gaud fondul de rezerva va ajunge la a 6-a parte a capitalului, adica la 2 milioane,
oprirea va ineeta i totalitatea beneficiilor dobandite In fiecare semestru, se va Impart'
actionarilor.
www.dacoromanica.ro
325
Art. 42.
guvernului. Acest din urma nu va avea decat vot consultativ. Fiecare membru al consiliului va fi posesor de 50 actiuni cel putin. Pe Wig acelti 9 membri se vor mai alege
Inca doi ca supleanti, care vor fi chemati sa Inlocuiasca cazurile de moarte si demisiune
a vreunui membru.
Art. 43. Functiunile membrilor consiliului general sunt pentru 3 ani ; cu toate
acestea ei se pot relnoi pe fiecare an cu ate o a treia parte.
Eiirea din anul I 5i anal al II-lea al membrilor din consiliu se face
Art. 44.
prin tragere la sorti de catre ei Insu5i stran51 In adunarca generald ; de aci Inainte nu se
va mai face tragerca sortilor, ci pe fiecare an vor Inceta din functiune cei mai vechi
membri.
Art. 45.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
326
de care director.
La caz de a fi glasuri Impartite acela al presedintelui hotaraste.
Art. 47. Consiliul este insareinat cu administratiunea stabilimentului, numeste ci revoaca pe director si pe ceilalti impiegati A agenti ai societatii ; hotaraste atributiunile lor, face regulamentele asupra creatiunei, retragerei A anularei biletelor de bancil,
sectiuni, alcatuite de catre trei membri fiecare, fiind Indatorate pe rand,' sI pe termen
de o lima a dirige In permanenta toate operatiunile bancei, si a expedia lucrarile ei.
Despre Directori.
Art. 51. Directorul Barna Romane" se numeste de consiliul general si prin
Ministerul finantelor se prezinta Domnului spre confirmare.
Art. 52. Directorul dirige In numele consiliului toate operatiunile bancei si
lucrarile biroului ; va recomanda impiegati pentru toate functiunile ; va iscali corespondenta Si achitarile efectelor de comer; ; va fi In drept sa asiste cu vot consultativ In sedintele consiliului afara numai de cazul and acesta se va constitui In adunare secreta.
Art. 53. Directorul Inainte de a intra In lucrarea functiunei sale, va fi dator
Art. 53.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA
1859-1880
327
Art. 57.
Cand experienta ar proba trebuinta modificarei unor articole a acestei
legi, Consiliul general In unire cu Mann' Comisar va supune chestia in deliberarea adunArei generale, si chibzuirile ei luate de doua din trei a voturilor de lath, se vor indrepta
Ministerului de finante, ca sa le formuleze in proectul de lege si sS le prezinte camerei
legislative.
Art. 58.
Un decret al Domnitorului dat asupra propunerei Ministerului de finante care va consulta mai intai pentru aceasta pe administratiunea bancei, va prescrie
mAsurile necesare pentru executiunea acestei Jegi.
Art. 59. Regulamentele interioare ale bancei precum si acelea ale shcursalelor
sale, nu se vor pune In exercitiu decat duph ce mai Intai votandu-se de Consiliul general.
sA-1 supuna prin Ministerul finantelor la cunostinta Domnitorului si s'ar primi aprobarea.
. Art. 60.
atunci Banca Tarei Romanesti, va fi datoare a o primi ca sucursala a sa si a uni capitalurile ei cu acelea de aici, sub aceleasi conditiuni stipulate In legea de fats.
Dispozitiuni tranzitorii.
Art. 61.
Actionarul care va plati cel dintai vArsamAntul, dar care n'ar fi urmator
cu plata celorlalte varsaminte in epocile determinate, poate plati si mai la urmil, insa
cu o amendA de 10 %; iar daca dupA o vestire ce f s'ar face de Consiliul general prin Monitor, nu va veni in termen de 30 zile, socotita dela data anuntului, atunci va pierde atilt
dreptul de actionar, cum si vArsamintele filcute.
Art. 63. Dupa rafuirea rAspunderei a celor trei rate a actionarilor, adeverintele
provizorii de raspundere ce va da Banca NationalA, se vor schimba In actiuni.
Ministrul finantelor, U. Costachi.
PROECT DE LEGE
pentru acordarea unui credit spre a participa fn capitalul Bancei Nationale de scont si
circulatie.
Conform art. 8 din proectul dc lege pentru infiintarea Bailed Nationale de scont si circulatie, Ministerul de finante va afecta 3 mil. lei din rezervele Domeniilor mAngstiresti ale Statului.
La caz de trebuinta si pans la completarea numarului de 12.000 actiuni,
Art. 2.
Ministerul de finante va putea dispune si de fondurile cutiilor comunale, pAna' la concu
Art. 1.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
328
70.814.030 lei.
www.dacoromanica.ro
329
a-i usura situatia Si care dupa neizbutita incercare din 1856 a Bancii
nationale a Moldovei nu luase fiinta, intre altele si din cauza vitregelor circumstante politice, economice, juridice si administrative
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
330
platilor care proprietari. Aceasta mare greutate constituia preocuparea de fiecare zi a guvernului.
Ea necesita in mod imperios organizki bancare de sprijin, pentru
a nu lasa pe proprietarii rurali s cads prada in ghiarele zarafilor, lombardand efectele publice siliti de imprejurki zarafilor si platin-
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA BANCARA
1859-1880
331
relateaz5 ex-
punerea de motive ne-am pus in armonie cu cele mai civilizate state, admitand in legile noastre bazele progresului. Putea-vom oare in privinta institutiilor de credit sa ramanem inapoi ? A mai amana infiintarea unor asemenea institutiuni la noi,.
este a 15sa campul liber uzurei, este a ramanea in pozitiunea
cea mai dezavantajoasa in fata concurentilor streini, in privinta
productiei noastre agricole i industriale."
Dupa cum vedem, guvernul accepts propunerea grupului capitalist englez de a organiza in jurul filialei Bancii Romaniei, care functiona la Bucureti Inca dela 1862, o banca care sa sprijine interesele
comertului i ale agriculturii.
Printeo iscusita interventie diplomatica, care i cu acest
prilej a tiut sa pue in umbra propunerile finantei franceze,
guvernul Domnitorului Cuza primete propunerea grupului englez,
fara a consulta adunarea Orli, i astfel cu 4 luni inaintea abdic5rii
sale, is fiinta o Banca de scont i emisiune a Romaniei. Acordarea
332
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
1880
333
diferite domenii de organizare a Statului, se stransese un material documentar si se dobandise o experienta pe care factorii politici aveau
334
C. I. BAICOIANU
Nu putem avea o banca fonciara fare banca de circulatiune si de credit ; nu putem avea nici o banca mai inainte
Increderea pe care o inspira noua domnie, caracterizata printr'o reorganizare radicals in toate domeniile vietii noastre publice si
economice, determine pe numerosi financiari europeni, sa apara pe
arena pieta noastre financiare, luandu-se la intrecere in a veni se is
in mans organizarea creditului Orli si in deosebi a-Bancii de emisiune
si a Creditului ipotecar.
In anul 1867, comitele Zamoyski cere concesiunea pentru inwww.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA
1859-1880
335
conduse de romani.
Nu este lipsit de interes sa cunoatem ideologia micarii natioastfel cum rezulta din documentele timpului care a condus
in 1873 la Infiintarea Creditului funciar rural, intemeiat pe capitalul
national i asociatia mutuala a proprietarilor romani. Ea apare elaborate mai intai in proectele izvorate din framantarile opiniei publice.
Interesant este proiectul de lege al lui Matei dela 1865, cu o expunere de motive a economistului Holban3).
.
naliste
1) Vezi anexa Nr. 59, in care dam lucrarile relative la concesiunea Comitelui
L. Zamoyski i attn.
2) In anexele Nr. 60-61, dam cererea lui E. B. Deschamps i proectul de
concesiune,
3) Dam acest proect interesant nu atilt prin forma literara, cat mai ales prin ideile
noui ce le confine, in anexa No. 62, impreuna cu toate lucrarile facute Yu aceasta direc%lune de Matei. Deasemeni In anexa Nr. 63, dam un alt proiect al lui Gme. Hempel,
www.dacoromanica.ro
33t
C. I. BA1COIANU
cand economia nationals se afla in bune conditiuni, cand raporturile intre producere, consumatiune i schimb sunt bine
echilibrate.
cari ne vor da mijloacele cu cari sa putem elibera munca nationals de sub sclavia jidaneasca.
Caci i din punct de vedere economic i din punct de vedere national, ratiunea faptelor ne silesc a deduce ca, nationalitatea i proprietatea sunt doua cuvinte, dar ele exprima un
adevar unit i nedivizibil.
Un popor nu poate zice ca este natiune atunci cand nu
are proprietate. Ce s zicem noi despre noi inine?
Moiele noastre in genere sunt in mainele usurierilor jidovi i data din nenorocire ne-am da cu totul pe mainele lor,
apoi de sigur vom fi pui in pozitiune ca oricand ar voi ei, sa
poata s ne desbrace in patria noastra, s poata sa ne exproprieze
in mass.
Auzim pe uni zicand ca ne trebuesc banci de scont pentru
prosperarea industriei i a comertului. Care comert.? Care industrie ? Dar nu suntem satui de exploatarea jidanilor dupa cum
care deti nu are an, totui II atribuim acestei perioade. Cererea de concesiune a grupului Jacques Poumay etc. pentru Infiintarea unei Band nationale, Impreuna cu Statutele propuse si proectul de lege depus In Parlament, le dam In anexele Nr. 64-66.
www.dacoromanica.ro
337
338
C. I. BAICOIANU
Era pentru prima oars cand reprezentantii autorizati ai gru1) Cea mai mare partc dintre proectele prezentate pentru lnfiintarea Creditului
funciar rural, se pot vedea In lucrarea : Lucrari preg'dliloare cu privire la infiinfarea
credifelor funciare in Romania Buc. 1899.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BNACARA
1859-1880
339
Yana Buescu, etc., sub conducerea agera a lui Ion Bratianu, incep o
propaganda de luminare a opiniei publice, reu,,ind sa o transplanteze
chiar i in randurile conservatorilor.
Nu este lipsita de interes sa urmarim lupta care s'a desfaurat
intre cele dou'a curente politice reprezentative de pe vremuri, in privinta infiintarii Creditului funciar.
Creditul funciar graia Vernescu are doua solutiuni : una in
care societatea financiare joaca un rol principal, aceasta punandu-se
in raport cu capitalitii, formand astfel pe intermediarul intre Capitaliti i imprumutati. Aceasta solutiune are desavantajul ca aceti
capitaliti cauta foloase prea mari de pe urma imprumuturilor.
Cel mai bun mijloc, pentru infiintarea acestei societati, ar fi
ca ea sa fie incredintata in mana proprietarilor de imobile. Vrem dar
ca acest credit sa intre in mainile noastre, ca moiile sa nu ne fie
vandute de hraparetenia capitalitilor.
El preconiza dar asociatiunea mutuala a proprietarilor.
In cestiunea creditului"spunea Pana Buescuspeculatorii straini ne pandesc de mult gimp i, prin cereri de concesiuni, au pus aceasta cestiune la ordinea zilei. Daca cele mai serioase lucrari, cari se puteau face prin tara, s'au dat in concesiune
I) Vezi In anexele No. 68-74 : a) P. Buescu: Institutiunele de credit prin mijloacele
tarii (articole publicate In ziarul Romanul) ; b) G. Vernescu : Cuvantarea asupra Creditclor funciare din 20 Octombrie 1872 ; cl V. Boerescu : Cuvantarea rostita In Intrunirea
marilor proprietari din 30 Octombrie 1872 ; d) I. Poenaru Bordea : Cateva cuvintc
despre asociatiunele de credit (studiu publicat In revista Dreptul); e) Expunerea
comisiunei ini%iatorilor (ziarul Romanuly. f) I. Ghica : Considera%iuni asupra creditului
funciar roman (studii publicate In ziarul Romanul) si g) I. C. Bredianu : Creditul
funciar si Banca de scompt si circulatie (mare discurs rostit In sala Ateneului la
21 Ianuarie 1873).
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
340
sele cele mai vitale ale unei natiuni, ajunge a avea spriginitori
pe toti interesatii si legat5 prin interese va fi atunci toata Cara.
ferinte si press ideile in toata Ora, Ioan Bratianu dela tribuna Ateneului expune cu puterea lui caracteristica de convingere, bazele pe
cari ar trebui sa is nastere cele dotta mari asersaminte de credit : Banca
www.dacoromanica.ro
341
stud nevoit dela Inceput, sa stabilesc ca cestiunea ce este astazi la ordinea zilei, are o
intindere ri o importanta mult mai mart decat vocsc sa i dea unii din ignoranta tt altii
din rea credinta.
Este stint, domnule ministru, ca, acum cateva zecimi de ani inapoi, conditiunile
politice, si prin urmare si cele sociale erau atat de mizerabile In Romania, bleat ea se
gasia cu totul izolata de lumea civilizatii. Cand aceste conditiuni se imbunAtatira 5i
puturAm intra in relatiuni directe ri zilnice cu lumea europeana, ne gAsirAm In toate
cu secole Inapoiati de popoarele occidentale.
Raporturile dar, ce rezultara din nouile relatiuni dintre Romani cu strainii, nu
puturA sA fie echivalente : halanta atarna mult In favoarea for ; astfel, mititica industrie
nationals fu nimicita tl comerciul /rill tot trecu in mainile strAinilor. Agricultura singura
ne facu sa mai plutim, sa nu ne cufundam cu totul.
0 natiune fatalists, apatica ca mai toate natiunile asiatice, s'ar fi resignat,
inteun timp nu prea depArtat, strainii ar fi devenit prin mijloacele economice cuceritorii
Romaniei.
Din norocire, Romani apartin unei ginte care, prin agerimea inteligentei, prin
www.dacoromanica.ro
342
C. I. BAiCOIANU
bine combinata 5i cat se poate de intinsa a instructiunei publice, pentru ca, In scurt
timp, sa firm initiati in acele stiinte, cari conduc astazi toata activitatea societatilor moderne ; si al doilea, organizarca creditului roman, prin institute puternice, ca s putem
avea la dispozitiunea noastra capitaluri tot ant de eftinc, precum le au si strainii, concurentii nostri.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA
1859-1880
343
Putcam insa sa plec? Puteam oare sa tae, cand orice cuvant Iti iese din gura
este de natura a insufla bSnuiala, cand toate mi5carile d-talc nc Inspaimanta?
Am tacut, domnule Ministru, In tot timpul cat am sperat ca, curentul puternic
ce s'a format In favoarea organizSrei creditului roman de calm Romani, curent neturburat de spiritul de partid, o sa to fure 5i pe d-ta 5i cu d-ta pe Intrcgul Guvern.
Dar Intarzierea ce ai pus In prezentarea cererilor noastre la Camera, expunerea
de motive cu care ai Insotit proiectul de loge pentru Creditul funciar 5i pastrarea in portofoliul d-tale a proiectului pentru Banca de circulatiune 5i de scompt, m'au facut sa
\rad limpede cat de amhgitoare erau sperantele noastre. Mie unuia nu mi-a mai ramas
decat a combate In public lucrarea d-tale 5i a dovedi cat este ea de pernicioasa pentru
interesele ce e5ti chemat a servi.
Domnule Ministru, sunt incli, la noi, multi oameni cari, putin familiarizati en
cestiunile economice, n'au o idee destul de limpede despre natura creditului, despre legile
cari II conduc, despre conditiunile ce-i trebucsc spre a-5i lua tot avantul putincios 5i sa
aduca societiflei toate serviciile de caH este susceptibil. De n'ar fi astfel eu n'a5i fi nevoit
sil sustin contra d-talc o discutiune, care negre5it ca n'are sa-mi ca5tige buna d-talc vointa ;
nici d-ta n'ai fi avut curajul sa Intreprinzi fati5 sau ocult o campanic contra operei comitetelor de initiativa.
www.dacoromanica.ro
344
C. I. BAICOIANU
ce urnirea.
Dacii Irma sunt oameni, si pot fi chiar oameni de Stat straini operatiunilor finanprin urmare susceptibili de a se Insela In cestiuni de credit public, poate oare
fi tot astfel 51 cu d-ta, care ai administrat Ineatatea randuri finantele tarei, Incepand
de sub domnia lui Grigore Ghica din Moldova pans astazi? D-ta, care ai facut Impruciare
inutul Oppenheim? D-ta, care ai avut curajul sa faci operatiunea financiara cea mai
complicate, cunoscuta In tara sub numele de ,case sute de mii trend, operatlune care a
adus atatea neplaceri colegilor d-tale, can de sigur n'au putut-o trite lege precum n'o Intelege tara pang astazi si to tot izbelte cu dansa? D-ta, care ai facut Imrpumutul domenial, complicat cu o multime de combinatiuni, cari toate dovedesc cat de expert esti
In asemenea cestiuni? D-ta, care ai Infiintat monopolul tutunurilor ci 1 -at vandut strainilor. D-ta, care In toti anii scapi finantele Statului, stingi datoriile flotante, echilibrezi
hudgetele prin noui Imprumuturi, noui vanzari de bunuri, sau monopoluri, sau cel putin
prin urcarea impozitelor ? D-ta, care ai avut concesiuni de drumuri de fier, pentru a
caror realizare ai fost In daravere cu financiarii pietclor europene? D-ta, care Inteatatea
randuri ai pus mina la organizarea creditului in Romania, si nu mai departe decal In
sesiunea treentil erai at-1 dai strainilor? D-ta, In fine, a ciirui capacitate financiara,
dupe declaratiunca d-tale chiar, este atat de pretuitil la Viena, Meat d. Oppenheim se
tine fttra voia d-tale In consiliul de administratie at drumului de fer Lemberg Iasi?
1) -ta, zic, nu poti sa mai ai scuza ea to -ai Inselat, ca nu to -ai priceput In cestiuni financiare,
precum nici eu cu alti multi ministri cc m'au succedat, nu mai putein avea scuza d'a
ne Iniela In cestiuni de drumuri de fier, cad biata tara s'a stors platind ucenicia noastra
$i experientele ce le-am Meat pe spinarca ei.
Nu, domnule Ministru, nici ignoranta, nici priceperea nu to -au facut sa Incuviintezi la 1866 Inceperea operatiunilor de Banca, concedata de cel din urma Minister al
Domnitorului Cuza d-lui Hertz. D-ta stiai ca tara Intreaga se revoltase contra acelei
concesiuni, stiai ca este una din cauzele care rasturnasera regimul ce Inlocuiseli, stiai ca
13anca d-lui Hertz, ca toate cele ce le-ai protegiat d-ta pane astazi, sunt ni1te pompe
cari au sil asvarlc afara din tarii productul muncci Romiinilor. D-ta mai stiai ca d.Hertz
nu lndeplinia nici chiar ceeace se stipula prin concesiune, caci capitalul In numcrar ce
se angaja d. Hertz sa realizeze In casa Bailed ca sil poata Incepe operatiunile, nu era In
cassa bancii la Bucurssti, ci la Paris 1i la Londra In efecte.
Iti declar, domnule Ministru, ca cu intentiune adusei aminte, acest fapt at d-tale.
ca sa fie prevestiti d-nii senatori si deputati cat de ilusorie este chiar acea neinsemnata
garantie a depunerei unui capital Inainte de a Incepe operatiunile, fiindca se vor gasi
Ministri Indrazneti ci iscusiti, cari sa nimiceasca garantiile ce dumncalor ar lua contra
capitalistilor, sau mai exact contra exploatatorilor straini.
Nu, domnule Ministru, d-ta stii, ti tara a plait scump ca sa stii, ca nu strainii
au sa fundeze Banca de virculatiune si de scompt, ci legea care arc s'o voteze parlamentul
si s'o sanctioneze Domnul. Aceasta marina data' asezata, nu capitalurile straine au
s'o alimenteze, ci ea Insasi este hemata sa pule in circulatiune, sau mai bine sa Inlesneasca
www.dacoromanica.ro
345
Cestiunea zilei, cestiunea care framanta societatea romans intreagri. nu este numai de a funda o instituthme de credit,
D-ta slit, domnule Ministru, ca micul capital, ce se varsa la Inceput de actionari,
este mai mult ca sa se poata Incepe operatiunile ; dumneata stii ca rolul principal al aacestor actionari este ca, fiMd direct inteesati ;,privigheazA cu activitate operatiunile
Rance si pun o mare prudenta la numirea membrilor consiliului de administratie."
Acestea sunt principalele conditiuni pentru ca o Banca sa inspire Incredere ;
data ce aceasta Incredere este stabilita, Banca devine depozitarul mai tot numerarului
din tall, capitalurile fiind mai bine pastrate In pivnitele Bancei decat In casele particularilor, It apoi acele capitaluri, cari nu sunt destinate a fi Indata Intrebuintate, gasesc
acolo,
in cassa Balled la
Bucureqti.
www.dacoromanica.ro
346
C. I. BAICOIANU
lntentiunea este vadita, castigul este mai sigur cleat fn concesiunea d-lui Hertz.
Si apoi In fata unor operatiuni ce sunt a se face la Viena, adu-11 aminte, domnule
Ministru, ce am patit eu cu imaculatul Berlin, si yeti vedea ce va asteaptil pe d-voastre
cu Viena capitala ghesefturilor, a bancrutelor si escrocheriilor, cuibul Evreilor. s'apoi
astazi Inca si oficina pangermanismului.
Dar sa lasilm Berlinul si Viena, si sa ne Intoarcem la cele 16 milioane ale d,-lui
1eithner, la Dumnezeu stie cite milioane ale d-lui de Reims, si ale altor speculantl ce
s'au napustit asupra Romaniei. Nu acele milioane lipsesc Romaniei, ci buna-credinta,
buna-vointil si onestitatea In conducerea afacerilor publice : Incredintati-o ca se Insala
In aceste temeri, si veti avea indata nu 16 milioane, ci 25, 50, 100 de milioane, on cite
se vor gasi ca fat trebuinta ; ea le va da cu bucurie, did voeste cu orice pret ca comerciul
sau, industria sa, agricultura sa, in fine toata activitatea nationals sa nu fie data cu
picioarele si cu manile legate strainilor.
Am spus dela Inceput ca cestiunea este mai serioasit decat o puteti vedea d-voastre,
din sfera in care traiti. Romanii sunt deja patrunsi, ca unei najiuni cucerite de taisul
sabiei, fi ranuine dreptul de revendicare si mfloace de descotropire, pe cdnd, din contra,
o na1iune cucerita prin mifloacele cconomice, este nimicila pentru totdeauna In drept si in
/apt.
(ss) Ion C. liralianu.
Domnule Ministru,
Yana a nu trece la Creditul funciar, permitc-mi sa ma opresc putin la concesiunea
domnului de Hertz, nu-ma Insel-trebue sa zic a domnului de Reims, did cererea este
subserisa de acest din urma.
Marturisesc, In toata umilinta, domnule Ministru, ea nu pot intelege, nu pot nici
chiar descifra aceasta concesiune,fara binevoitorul domnici-talc ajutor. Numai domnia-ta,
care esti atat de inteligent, de iscusit si de experimentat in operatiuni de asemenea na
tura, ma poti lumina, Imi poti da firul cu ajutorul caruia sa nu ma ratacesc in acest In
de informatiune, tine insa n'a Inteles intentiunea domniei-tale malevole, cum ar zice
Georgias al nostru, d. N. lonescu.
Eu am luat-o, am rasfoit-o, am Intrebat-o In toate modurile, m'am adresat in
parte la fiecare articol, ca sa-i pot face in fine cunostinta; dar in desert : ea sta ca un sfinx
si ma desfide sa-i pot deslega enigma.
Mi-am zis : este ea o Bancil funciara cum o numeste titlul ? Nu, cad face operatiuni
www.dacoromanica.ro
347
Fi-va o Banca mixta de circulatiune, scompt Sf banca funciara, cum este a d-lui
Leithner? Nu, caci nu emite bilete de banca.
Este eao are o simpla societate anonima de exploatare a capitalurilor sub toate
formele Si In toate modurile? Nu, caci ce ar cauta la Camera, Si cum ar indrazni sa ceara
pentru circizeci de ani monopolul privilegiilor Si scutirilor, cari In toate t,arile sunt rezervate
Nu este dar greu de inteles ca obligatiunile funciare ale acestei Band au sa fie
expuse tuturor fluctuatiunilor ce au sa atraga dupa dansele toate acele diverse operatiuni, cari desi sunt foarte lucrative, insil prin aceasta chiar au Si sanse de pierdere.
Virtutea Bancilor funciare, fie etc constituite prin asociatiune de capitalisti, fie
prin asociatiune de Imprumutati, este stabilirca creditului ; adica hartiile ei (obliga(iunile funciare) sunt la adapost de crizcle financiare, comereiale 5i chiar politice. fiance'
d-lui de Reims, ca toate acele cu cari se prezinta strainii, fi lipseste aceasta mare virtute ;
ficiuri.
www.dacoromanica.ro
348
C. I. BAICOIANU
pozitiunile art. 9, care zice ca Banca poate face, afara de celelalte operatiuni, Imprumuturile mentionate In alin. 1, 2 5i 3 dela art. 6 pentru o alma de 30 de on mai mare
decat a capitalului realizat de 15 milioane" ; poate face adica Imprumuturi de 450 de mi
lioanc.
Imparte acum, domnule Ministru, cele 15 milioane reale cu cele 450 milioane Im-
prumutate 5i vei vedea de ce mica fractiune dintr'un ban dispune Banca In numerar
pentru ficcare leu Imprumutat.
Daca ai fi fAcut, domnule Ministru, aceasta mica Imparkire, dacA ai fi confruntat
vre-o cateva articole din aceasta concesiune, negre5it cA ai fi lepSdat -o, calificand-o cum
merits 5i nu to -ai fi expus a o depune in Camera, nici chiar sub titlul de informatiune.
VAzuram ca d-1 de Reims nu cere autorizarea de a emite bilete de banca ; prin ur
mare nu poate sA mobilizeze, sA pue In circulatiune nici efectele de comert, nici orice alt elect.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA
1859-1880
349
Pentru curmarea nehnitei opiniei publice produsa" de intentiunile lui Mavrogheni ca s concesioneze strainilor infiintarea acestor
aez6minte, Bratianu adresandu-se guvernului, cerea :
sau de 15 milioane, cum am ardtat, este o picatura de apa chiar pentru afacerile din alin.
1, 2 si 3 ale art. 6. Cu ce dar are sa faca scomptul, cu ce are sa-1 scaza Ii sa vie astfel
In ajutroul comerciului si al industriei ; cari ii sunt oare mijloacele ca sa joace p rolul
Bancei de credit agricol? Aceste mijloace se rezuma oare in a atrage capitaluri prin plati
de dobanda? Apoi aceasta operatiune o face orice bancher din tarn, o face mai cu osebire
Societalea /inanciard Ii alte asociatiuni cari and ca se formeaza.
Daca dar prin natura constituirei sale, aceasta Banca nu este chemata sa organizeze astfel creditul Romaniei, !neat sa scaza scontul, facandu-1 sa *mg acolo unde se
afla pe toate pietele europene, de ce d-1 de Reims cere monopolul tuturor privilegiilor
scutirilor de cari nu se bucura aiurea cleat institutele cari joaca rolul ce-I aratardrii
ca-I au numai Bancile de scompt i circulatiune si de Credit funciar? Pentru ce aceasta
imensa favoare? Numai pentru ca domnii ce cer aceasta concesiune sa-si faca trebsoarele
d-lor cu un enorm avantagiu asupra celorlalti bancheri, celorlalte asociatiuni financiare,
cari fac astazi aceleali operatiuni? Este oare acesta un mijloc ca sa -Ii is revansa asupra
Financiarei, aceia can au fost nevoiti in fate ei sil scazil scomptul ba chiar sa cam Inceteze
operatiunile?
Se poate ca aceste consideratiuni sa nu fi fost streine instigatorilor acelor cereri.
Permite-mi sa-ti marturisesc, domnule Ministru, ca auzind pe amicii
agentii
d-voastre propagand cu caldura ca ar fi o calamitate pentru tara emiterea biletelor de
banca, vazand apoi ca si d-1 Leithner renuntil la emiterea biletelor de banca, am Inteles
ea cererea d-lui de Reims, fin emitere de bilete, este o stratagema de o importanl,ii
mult mai mare dccat consideratiunile ce amintii mai sus. laca acea stratagema :
Strainii, cari cu once pret voesc sa puna mama pe creditul roman, organizat prin
institute, pentru ca apoi, prin propriile noastre resurse, sa ne exploateze, sa ne exproprieze si sa ne cucereasca, s'au spaimantat de avantul ce a luat ideea ca acele institute
trebue sa fie date Romanilor. Ceeace mi-a dat masura furiei strainilor, este chiar Inversunarea cu care d-1 Ministru al Afacerilor straine combate aceasta idee atat in organul
acelui Minister, cat si de-a dreptul prin vocca d-sale, cind gaseste ocasiune ; caci d-sa,
ca un Ministru inteligent, voelte sa Lea sa dispara once causa ce ar putea sa indispue
pe straini contra Statului roman. Ideea este Insa can tare Incapatanata In capul Romanilor Si cci mai iseusiti deck. d-1 Costaforu vad ca a o combate de-a dreptul poate
fi periculos : in asemenea situatiune stratagemele sunt mai sigure. Se stie, in privinta
biletelor de banca, ca nu la toti le surade ideea de a le vedea circulilnd, mai cu osebire
ca s'a combatut de atatea on ideea de a se emite bilete de banca de institute striline ;
sa facem dar pe Romani sil creazil di se pot creia institute de credit si fara bilete de banca,
Ii cari sa reprezinte tot atatea avantagii ca ri cele cu bilete. data aceasta propaganda
trecuta credinta, nimic nu mai Inpiedica a da concesiunea d-lui de Reims sau d-lui
Leithner.
Peste un an sau doi o sa se bage de scams ca ne aflam tot de unde am plecat, cand
am dat concesiunea, ba Inca si mai stramtorati ; atunci o sa -li deschida toti ochii, o sil
vaza ca nu merge find bilete de Banca ti o sa voiasca a constitui Banca de circulatiune
si de scompt ; fiind 1110 ca acea Banca nu poate prospera fara privilegii scutiri, mai cu
osebire In fata unui alt institut, armat cu toate acele prerogative, si fiindca toate aceste
www.dacoromanica.ro
350
C. I. BAICOIANU
* *
sunt date in monopol pe 50 de ani cutarei institutiuni straine, noi Romanii n'o sa putem
lace Intr'altfel cleat s ptivim cum se (la printr'un articol adilional d-lui de Reims sau
I.eithner dreptul de a emite si bilete de banca.
Nu este asa, domnule Ministru, ea manopera este din cele mai iscusite si ca. toti
.aceia, can vor contribui la reuiita ei, vor merita bogatie, putere si decoratiuni?
Primiti, etc.
(ss) Ion C. Brahmin.
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
C. I. BAICOIANU
353
Anil
1873
1874
1815
1876
1877
1878
108
97
60
19
48
1879
76
1880
1881
1881
52
1882
84
30
15
Suma
Intind.
impr.
propr. spot.
da
6.475 Ha.
7%
374.000
17.230,100
12.548.200
6.893.400
2.347.000
6.181.000
9.507.500
5.899.000
4.230.000
1.230.000
13.708.600
119.448
121.987
66.099
19.812
57.451
99.378
77.055
23.000
30.006
115.181
Doban-
Curs.
scris.
It
80 1/2 %
Pt
845/8 /..)
/9
751/8 %
ft
ft
871/.1 %
It
PP
tt
D ob.
real'
8,70 %
8,27 %
9,32 %
9,58 %
8,02 %
7,22 %
96,87 %
88,36 % 7,92 %
102,35 % 6,83 %
731/19 %
5%
90%
)0
893 ,
5,56 %
5,56 %
www.dacoromanica.ro
23
154
C. 1. BAICOIANO
1880
355
Dar Parlamentul tarii, nu recunotea numai necesitatea infiintarei acestei institutii, ci admitea in Intregime ideia lui Ion Bratianu ca la baza ei s stee capitalul i conducerea romanesca.
Dela obtinerea acestui consimtamant din partea reprezentantilor tarii de a infanta o Banca nationala, nu mai ramasese cleat un
singur pas pans la realizarea ei.
Lamurirea situatiei politico interne i externe a Romaniei, in
urma razboiului independentei, a dat prilej generatiei care Inca dela
1848 aratase temeliile pe cari urma sa fie cladit noul Stat romanesc,
s se pregateasca pentru Infaptuirea unuia din aezamintele de fundamentala importanta pentru viata economics a tarii : Banca Nationala a Romaniei.
Osta credincios al ideiei de zamislire a unei Romanii independenta nu numai din punctul de vedere politic dar i economic, marele
Ion Bratianu in lupta cand cu vitregia vremurilor, cand cu neintelegerea oamenilor, reuete sa pregateasca realizarea Band" Nationale
cu capital romanesc.
*
Am aratat in capitole succinte evolutia schimbului i a cirCulatiei monetaie Inaintea infiintaiii Bancii Nationale. In volumele ce
vor urma vom cauta pe baza documentelor interne ale Bancii Nationale, sa aratam evolutia urmata de acest aezamant, dupa ce Intr'un
capitol introductiv vom examina pe larg cadrul circumstantelor generale favorabile, ca i situatia factorilor de productiune ai Tarii Romaneti, cari au grabit chemarea la viata a Bancii Nationale a Romaniei,
www.dacoromanica.ro
A I) A 0 S.
In randurile de mai jos facem cateva compleVari a descrierei unor
driga).
c. I. BAICOIANC
358
DAin mai jos explicatiunile monetelor bizantine de bronz, argint si our descrise la paginile 21-22.
Bronz.
rev. + Roma si K.
8. Ioannes I Zimisces, ay. bust intr'un cerc pedal Cu 4 cruci
Isus Christos; rev. Scriere Intr'un cerc perlat.
Aui.
359
ADAOS
ay.
www.dacoromanica.ro
PLANE
www.dacoromanica.ro
PLANSA
1.
www.dacoromanica.ro
PLANSA 11.
1.,(111,iii,,;'.1,,,,2,,',,,,,lf,r,,!..1,k,1,jtolli411:1111141j,
/- -5--i"
/,,
...
//, / '
;,..,
, \'T.
'
....:-
II 1,
.>"4.' ...:.
/1'.:4''S .
iii
fit,1
a il I
sz,1,.
9.9?
,-
VI, It
v ,,,
..,
X 'i
1,11.1,
\VI
I'
4114 j
'1
&i..
,,,,,, -,.
----,,
---,
Ponduri monetare.
www.dacoromanica.ro
3, 5, 6. Ponduri egiptene. -
PLANSA III.
3J
p.
4
10
11
www.dacoromanica.ro
PLANSA IV.
www.dacoromanica.ro
PLANSA V.
"."
(I,
www.dacoromanica.ro
inlroduse in Dada.
PLANSA VI.
1. DrahmaIstria.
www.dacoromanica.ro
PLANS?. VII.
miN
II
Atomic romane (eonsulare denari
argint).
1. Baebia.
2. Crepusia.
3. Flamina. 4. Furia.
5. Julia.
6. Lucilia.
7. Marcia.
8. Manila.
9. Minucia. -- 10. Poblicia.
11. Scinpronia. -12. Yaleria (V. pag. 18).
www.dacoromanica.ro
PLANSA VIII.
www.dacoromanica.ro
PLAN$A IX.
0,;.,
.,..,...
II
:V
4.1NY.
- ;N.
, ,---.
4.
''
11
:.-1-.)--:-N----
..-,..v
I2
:Als.-...,
"Aff
kit f.v
..,,
www.dacoromanica.ro
00
PLAN5A X.
rJ
-AA
I.
_ ,:c7r
e.,..
,
..
'43 .):13..4.:e
:03
1
w
Olsr
ev
www.dacoromanica.ro
PLANSA XI.
rxpli
Olt
3
--;p
...'
't.
'1/2......g.
'
it.6...
.3 tt
*
,e1,
'
I ____.,
-i
,
..
, .444.4
,
ti
44,
.
p*,;17
:to
t.,
1.-.
-./.,
.4.0...
itregia
.
r
rt
1.
t'
at
8
'.!
/
YC1
t.
t.t
jtt
_
I
- r'
f,
V21^,,,'
.
4A
1c)
www.dacoromanica.ro
.,
4,--
%.3,.
.,..: .
--.+ - "...z, -A
. 44
1_
'
,---,
,..
, -- rk,
...
,
-
, 9.7
:.
AI
c
L
....,
.4'(' ec '4,-'''rrf,
f.
PLANSA XII.
Lk,
1:;ia
(0
193-211.
3-6. BAtute la
Markianopolis de Iulia Doamna 217, Caracalla 211 217, Nlacrinus, Diadumenian
217-218 si Alex. Sever 222-235.
7-8. Batute la Tomis de Alex. Sever
222-235 5i Gordian III Pius 238-244. (V. pag. 21).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XIII.
.-:;,,,,,,,m,---='!e
r.
".."v: k-,
: .--,,,A,' .t
en-.......-
::"...;
: g _;.... ,1: -,
"-
0-0
Moneta bizantina
1. Anastasius (491-518).
2. Iustinianus (527-565). 3. Tustin si Sofia (5654. Mauricius Tiberius (582-602).
5. Valentinianus (364-375.)
6. Valens
(364-378).
7. Eracle si Constantin (610-641). 8. loannes I Zimisces (969-976).
(V. pag. 21-22).
568).
www.dacoromanica.ro
,N.
PLANSA XIV.
I0
Monete bizantine
(Aur).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XV.
(1375-1391).
1,t111
Pt.
10
.A. V 1.
.0)
www.dacoromanica.ro
VVI. Vladut
PLANSA XVII.
CT
(e
.\(:)
Mr? -(aRil
o&O!Ama.a
pgi
13ggr
0, 1)
Monate batute de Domnil romani.
Muntenia : III. Mircea cel Mare (1386-1418). (V. pag. 30-31 5i 32. Moneta din
fig. IV descrisa in text la pag. 32, nu am redat-o).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XVIII.
dela Stefan Bathory al Poloniei (1585). 7. Moneta dela Sigismund al III-lea.-8. 1/2 scudo
www.dacoromanica.ro
PLANSA XIX.
3. Di-
nar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). 4. Ort (timf) dela Sigismund al
5. Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). 6. Taler
III-lea al P0101liei (1622).
reduse cu 'pd.
7. Taler olandez. (V. pag. 45
colonat
1795).
spaniol (color ado
www.dacoromanica.ro
PLANSA XX.
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXI.
2. Moneta
Monde de arginl : 1. 1/2 taler dela Leopold I al Ungariei (1703).
3. !2 taler conventional dela Maria
dela Ion Alexandru al Bulgariei (1331-1371).
4. Moneta dela Ion Sracimir al Bulgariei. 5. 2/3 taler (gulden) saxon dela
Tereza.
I ohan Georg II (1678).-6. Taler conventional dela Maria Thereza.-7. Gros de Raguza
reduse cu '/).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXII.
4;13!*
I0
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXII I.
otEj
4.:el
r0
2. Hairia.
3. Mahmudea tare. 4. Ico5. Galben austriac (mic).
Monde de argint: 6 .Gros dela Stefan Dusan al Serbiei (1331-1346). 7. 30 creitari dela Maria Tereza ( ,4,. gulden).
8. Gulden dela Franz
Iosif I.
9. Rubia (aur).
10. Gros dela Carol Robert de Anjou (1308-1342).
(V. pag. 46).
Monde de aur : 1. Zingirliu (icosar).
sar.
www.dacoromanica.ro
MAMA XXIV.
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXV.
www.dacoromanica.ro
PLANS.k XXVI.
2. 1 marcit
3. 1 lira otomana. 4. 12 lirA
6. 50 centime.
7. 20 fileri.
Monete de niche!: 8. Firfirica.
Monde de amnia: 9. 5 centime (1853) (V. pag.
otomana. 5. 10 copeici.
46-47).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXVII
r IPIYIKTE,A
2TAATAH &AA
131TPT,T]laz
.11 &IA
nmEVTATEA
or,logirrPtatcx
155 DEVINE
vs
4
2.
Greutatea
www.dacoromanica.ro
PLAN5A XXXI.
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXXII.
r
r
As
'I
,J
ai
=
41
y.
111
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PLAN$A XXXIV.
!, 7ft;...
'-
4----.
1,4
....
(H
t
sr
-C)
rtir
I
*CI
-"
pS
www.dacoromanica.ro
"!, t
1,)
:\41
it
.1
'
'41
s%,
I.
-
vi
.
1.
/C4for.
I(/I/; ie/Y4C
/4, z.gf/e.
ell 0/0' ry
fe.m..2.ateg;4",, P-14'
4507;0
W2
c.49/1/11?
, %/;;./l'
gide
0',"
.74,(74
wei{irc..;,4%
71
477.it-c .444,
www.dacoromanica.ro
Cal
0 //.;'.
PLAN*A XXXVI.
4,
itk
e
v M / :/.,
f )1'
c'
'..1 '
'
."
,,,.......
ems. Vrie
'
-- -,
a4"/.2.CJ
.. .
-.-
74.9i
;---''
:
1;1
,..,
s.,;',..
,,,' s.,
k,
40,
.7"-t
17"/t
5,,
Dalt,9
'tt;
4,111iC.' 6,114zre,
A;Z;'67,:7`.eZse31-;''
IA"--"),(f,'
.ft
di;1
44, A"'
..; '
/c/el
oirriez-
912/c/
fii .......ry.H4.
"....41,_
4
'
/.21 ctrz.alLE.
fi
e0(741
laiwZiJ;st fi g
^
vf
www.dacoromanica.ro
reliC; x ,->,.
Itg
'" gern.)
_
ni)
tt"'1'
'
r--5-rf?
/.7),)44,C-oiz-1 sip
.
Iwo
/ix
"0
7
/71V,7-4"
',ry
yid
;wiz
,,y/
&A,
PZ/0
NV'Icl V AXXX I I
www.dacoromanica.ro
r2A9vate
Al
tifie
Destinaila
unitAa acetiiimprumutari
este independents si
alea, Rorntiniei.
e-TrretiM
ga bird &Irard.(
PEINTTRIT core
180
T
7324ratu
COMITE117L
NATIONAL
EVOLUTh
ROMAN
aet
0 circalarci particulani. fare cvnoscut bast* 'elude amai(ate inprtanulani
'HIAXXX VNVrIcl
PLANSA XXXIX.
+.1.4.141t.
I,
777:
I. lor '
I*
49)0 V 0 A
4-C
11r-rc
p1;'
1,,A3,-7
'
frk
r
"Nei: 14 p_pf:. .
.7'..', PA,
-,?,itr. v.-4r,
Ir
' 17'
4,
,::-....r
I:
.,..-
41114541
.
4. er.q
fr'T
Sf
kfj
//
/f0
OS
oi.
.71
',4%
rt.
1.3i1ctul
www.dacoromanica.ro
1856.
PLANSA XL.
---
-4-
/00
4i *Fein
'Air+Vt
No*
GIl1ETB BE bANNI)
Vu a Syli
Cent piastres
el
all
court
do
billet
Jassi, le
1er
seront pay-c:s
au porteur qui presenters
septembre 1856.
Op ',"J'
d, cnnKb I. .sasifirb,
www.dacoromanica.ro
PLANSA XL I .
uo
LI.
1. 20 romani.
Monetele MI Cliza-Voda.
2. 5 romani.
3. 10 centime.
(V. pag. 247).
www.dacoromanica.ro
4. 5 sutimi.
PLAYA XLI V.
24) .-4114,
14t
d.
...114:479
tj
ae
V.:4-,
d'N
se
4.0 itt73
1A
4,4
L ,*
7-1;07;
-;-9" 9
.. As 7k..--.
fl
e-
442
-4
t4,4
0:tr
i0" 19
try-
. -%
1.11
afi
79
.1[
1?A
www.dacoromanica.ro
(V. pag. 279)
PLANSA XLV.
www.dacoromanica.ro
si
PLANA XLVI.
Fig. 1. 2 bani 1881 (bronz). Fig. 2. 50 bani 1881 (argint). Fig. 3. 1 leu 1881
(argint).
Fig. 4. 2 lei 1881 (argint). Fig. 6. 2 bani 1882 (bronz). Fig. 6. 5 bani
1882 (bronz).
Fig. 7. 5 lei 1882 (argint). Fig. 8. 5 bani 18831(bronz).Fig. 9. 5 lei
1883 (argint). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLAN5A XLVII.
4
1.8L
0',1;
4+"""
0
'
''
",
sk,i
\ rx '
,..
ds
'.
4.
Fig. 1. 20 lei 1883 (aur). Fig. 2. 5 bani 1884 (bronz). Fig. 3. 50 bani 1884
Fig. 4. 1 leu 1884 (argint). Fig. 5. 5 lei 1884 (argint). Fig. 6. 50 bani
(argint).
1885 (argint).
Fig. 7. 5 lei 1885 (argint). Fig. 8. 1 leu 1885 (argint). Fig. 9. 5 bani
1885. (bronz)
Fig. 10. 1 ban 1888 (bronz-aurit). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLANSA XLVIII.
www.dacoromanica.ro
PLANSA XLIX.
www.dacoromanica.ro
Fig. 9. 20 bani
PLANSA L.
www.dacoromanica.ro
PLANSA L I.
www.dacoromanica.ro
PLANSA LII.
Fig. 1. 50 bani 1910 (argint).Fig. 2-3. 1 leu 1910 (argint).Fig. 4-5. 2 lei
www.dacoromanica.ro
PLANSA L II I.
www.dacoromanica.ro
PLANSA LIV.
cy"
,L1
BILET IIIPORIECAR
0503542
M MISTIU OE MIME
INC LEI!
c4.rc
DEMI II
I Tesanultal
ca.*:
tt J11E161877
A bP.A. .
el.G. DUVAL ht
,"
Li
16JAR Di
',...
sc. ,
A...-
't
r4.1.11,t1,3.1 A .7,840h
soma
CAN St
:MAMA CAA,
T -2
.4.:;
,,
,r,,,3
X
aCr
IC
1 ,111M r 4,04
LAV r
G DUVAL. f/f.
DD.JAK)14
www.dacoromanica.ro
PLANSA LV.
MIMI OF manic
E
Casio
Tcia ruttil
4)10ciem tI
ti dti01111877
P. a A Di
..y.rAI.61rIGtOAl1 KESTei
call. Cr
MUTE
Ett. CAT 1.120 PhISTIEJIlt MI5
DDL2 DULL
LIG. anal
matte. *la
FE 4011,11CLISI
: el tlAY,AtU1J
no mats Pow.
el
www.dacoromanica.ro
.t
LVI.
PLANSA
238
Thltratr
-G.13
Ocur,-Ing 11g3217
n
uOUE-DECI
030
LEI
238
SE M.,
Iv
ARR.. AtInifir "
017.8 SMUTS
Ai
12-
4'0
.//A-
1. .411
"'W
*Zir
Dir
--
i *.
4kt
Ii.4ke4,1&,
\AWL
S. 0 r
L'i
!-44-
''''.1.
i
...
.
T.-
'
I. ::
If
..
': ....
~:r.
i ix> ,,,,,.
.. -,., -..
,.// a
'
.
i------- 71C.,...
.-=14-
.... --
.. ..
.' -._
."*.
.......e.,:b:
. .
s, ii ., ./
.
4.n
S,
4.0?!..
?,.
t.: .
!'e.4k
."
'...\
412
GI'
.41:V
4,
CVLIrrlii,tf,Tr
(115 700 71 0511,1511515
0Al(
`In;;;,F1
111111115,5
17 1.1151/.
1.:.e.Z
v-
'
c. iO 86016
www.dacoromanica.ro
PLANSA LVII.
279
I.
".,
e---. -`,
0.4
BILET HYPOTHECAR=',,
kji)
L
tl;
N.,
7,
DELI LEI,
--7
MINIM DI FlIUDI
Caurt
SMUM
Ai
Tesalteoisi
---^
751=4
-
1711% -
LE
.. ..
A BRUNT n G DUVAL U
= DUJARDIN tr.
.:.
...._.,y--,....
....i.A;P 50 -i----.....-j_,..__,..,i...::LL..._,.
II A
.4........:..
.,,
::.
,
., ,,..,,c., ,c,,...j..
:,,.
-.: y,..-,.7!..,,,r..,!:-,:
sust 0.1
=oU'ii'rr
.
....e7
1:/
)L pt:voot t.
/sr
. , ..1117,14F 106 .;
'..!
ur
www.dacoromanica.ro
PLANSA LVIII.
t-sr
rrrr.*
Hypo T zrs.F
JUNIU 1877.
13
MA SUM LMg
00562a2
111.1M2 r 'NOG
"Ors,,Ow'rreorve.,:.
Cr. r.
Telasn,u
r.
&ism JR o
k
.F
TAL1714.-.
5021112r Mutt crx
a cen Una GM V. n \
01,111./T .... 01/71Af.., WI
64i 11101_
www.dacoromanica.ro
ye
PLANSA LIX.
-1
iwcr-
to:Aeg,
r4t7r7:777
rr.rr
)1
HYP'171',:r! R
4. 14.it-
ME
CINCO
-r
LE
001
turn,
buISIV
...
*7-34Ni
Ot
581
CIPAIITOT e. CloN at
tc
v.4014tor6
r.444:444a.,=44.,..:41R'
&r
t314,1111.11X
44.1-4-,41CA
fek
tool NI
!..4144-.04 4_44r
__ -
6...14.7.-A -C=I1=1:1=-:'.
..
77-r. e.
--
utiowttu_Luiligta
.5.
.4/1k,,,,442,,.
( 500
LINA /0i
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER!!
Prefata
........ .
Pag.
.
CAP ITOLUL 1.
www.dacoromanica.ro
V-1/11
C. I. BAICOIANU
364
Pag.
Masurile
1-54
CAPITOLUL II.
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATF.LOR IN SECOLUL AL XIX-lea 51
IAFLUENTA EI ASUPDA DESVOLTAIIII LOU ECONOMICE 51 SOCIALE.
Starea spirituals Ii materials a Poporului roman dela Inceputul
veacului al XIX-lea, conduce la revolutia lui Tudor Vladimirescu.
piimantean. 1859.
Incheiere.
www.dacoromanica.ro
55-77
TABLA DE MATERIE
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
365
C. I. BAICOIANU
'366
Pag.
zultatele anchetei.
Nouile
Decretarea unui
cursuri confirma pe acele stabilite de Bibescu.
singur curs pentru comert si Vistierie. Austria intervine impunand
cursul monetelor sale ce circulau in Principate.
Incheiere. . . . 79-181
CAPITOLUL IV.
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-lea.
Situatia econornica, politica $i juridica a Principatelor dela Inceputul veacului al XIX-lea, nu permitea sa ia naitere o miscare banInexistenta conditiunilor
call In adevAratul inteles al cuvantului.
prielnice pentru desvoltarea creditului sub variatele sale aspecte, determina capitalurile sA .5i caute plasamente In alte tari. Comertul
de bani se facea In Principate de catre zarafii cari aveau stranse legaturi cu Occidentul. Regulamentul organic dcschizand noui perspective economiei nationale a Principatelor, comertul de bani Incepe
Numeroasele monete straine
sA ia un avant din ce In ce mai mare.
cari circulau In Principate stanjeneau desvoltarea comertoului de bani.
fructificare incep sa fie primite de zarafi. Raporturile dintre creditul public $i acel privat In perioada 1832-1860.
Imprumuturile
Dobanzile platite la Vistierie
acordate de particulari Vistieriei.
pentru Imprumuturile contractate. Nevoilc tot mai marl de bani
determine Vistieriile s se adreseze pietelor interne si externe pentru
contractarea de Imprumuturi.
Imprejurarile economice fac sa se
ceara Infiintarea unei Band de scont si emisiune. In 1832 se cere
Infiintarea unei Banci nationale.
Grevarea tot mai mare a proprietatii rurale, reclamA Infiintarea unui institut de Credit ipotecar.
Incercarea Infiintarii unei BAncii Nationale la 1847.
Revolutionarii
dela 1848 reclamA Infiintarea Institutului de emisiune.
Gandurile
183-224
cheiere
CAPITOLUL V.
POLITICA AI ONETAR A IN EP OCA CUZI STA (1859-1865).
Consolidarea situatiei financiare a Principatelor constitue dupA
unire una din preocuparile de capetenie a Domnitorului Cuza. Re-
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
367
Pag.
Tratatul si Conventia dela Paris netezesc calea pentru baterea unei monete nationale. Cum descrie Thibault In 1859 circulatia monetary
din Principate.
Preocuparile Domnitorului Cuza in ordinea reformei
monetare.
Rolul consulului Victor Place in rezolvarea problemei
monetare.
Negocierile cu monetariile franceze pentru baterea unei
monete romanesti.
Vederile lui Cuza in privinta monetei nationale.
Descrierea monetelor pe cari intentiona s le bath Cuza.
Contractarea imprumutului de 60 milioane. Scopul imprumutului.
Imprumutul este realizat In principiu.
Motivele pentru cari imprumutul
n'a lost Incheiat. Victor Place ii neratificarea Imprumutului do
care Corpurile legiuitoare.
Dizolvarea Parlamentului.
Cuza amand
rezolvarea problemei monetare.
Neajunsurile rezultate de pe urma
225-258
Incheiere.
CAP1TOLUL VI.
Incheiere
259-279
CAPITOL UL VII.
EMISIUNEA BILETELOR IP OTECARE CA MIJL OC CONTRIBUTIV LA
S OLIJTI ONAREA CRIZEI DIN 1877.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
368
Pag.
CAPITOLUL VIII.
RAZBODUL INDEPENDENTEI
ROMANO-RUSA
www.dacoromanica.ro
369
TABLA DE MATERIE
Pag.
.. .
Adaos
www.dacoromanica.ro
357-359
TABLA PLANELOR
PLANM I.
Oblecte-monete din Dacia.
1. Ponduri grecesti. - 2. Ponduri de Kallatia. - 3, 5, 6. Ponduri egiptene. 4. Pond chaldeean. - 7. Pond persan.
PLANSA
5. Monti; de aur.
6, 8, 11. Monete
de argint.
PLANSA IV.
3. Didrachme
campanien au nome de Rome. - 4. Stater d'or campanien de l'epoque sextantaire, 5. Aureus campanien de l'epoque onciale. - 6. Double victoriat de 16 as de l'epoque
sextantaire. - 7. Denier oncial de 16 as. - 8. Victoriat oncial de 12 as. - 9. Dodrans
oncial de Cassius Longinus. - 10. Nummus sestertius de dix as de l'epoque semi-onciale. - 11. Victoriat quinaire de 20 as. - 12. Denier de 40 as de l'epoque semi- onciale.-
13. Sesterce de bronze d'Antoin. - 14. Aureus de Sylla de 30 A la livre. - 15. Denarius aureus de J. Cesar.
PLANSA V.
Monete greeesti
Qi
1. Drahma-Istria. 2. Tetradrahma Alex. cel Mare. - 3. Tetradrahma Ly simacus.-4. Tetradrahma Macedonia. - 5.Stater de a lui Filip barbarizat. - 6. Idem.7. Stater imitatie dupA Larissa. - 8. Imita%iune dupa tetradrahmele de Thasos.
www.dacoromanica.ro
372
TABLA PLANSELOR
PLANSA VII.
1. Baebia. - 2. Crepusia. - 3. Flamina. 4. Furia. - 5. Iulia. - 6. Lucilia. 7. Marcia. - 8. Manlia. - 9. Minucia. - 10. Poblicia. - 11. Sempronia. - 12. Valeria.
PLANSA VIII.
1. Octavian Augustus (30 a. Chr.-14 d. Chr.). - 2. Vespasian (69-79). 3. Domitian (81-94). - 4-5. Traian (98-117). - 6-7. Hadrian (117-138). - 8. Sabina (sotia lui Had.) (138). - 9. Antonius Pius (138-169). - 10. Ant. Pius Marc. Aur.11. Faustinia Senior (sotia lui Ant. Pius) (148). - 12. M. Aurelius (161-180).
PLANSA IX.
As).
PLANSA XI.
1-2. Monete batute la Nicopolis de Septimius Sever (193-211). - 3-6. Monete b6tute la Markianopolis de Iulia Doamna (217), Caracalla (211-217), Macrinus,
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
373
PLAN$A XIII.
Monete bizantine.
1. Anastasius (491-518).
2. lustinianus (527-565). - 3. lustin si Sofia
(565-568). - 4. Mauritius Tiberius (582-602). - 5. Valentinianus (364-375). 6. Valens (364-378). - 7. Eracle si Constantin (610-641). - 8. Ioannes I Zimisces
(969 -976).
PLAN$A XIV.
Monete blzantlne.
(Aur).
MuJat (1375-1391). 5-6. Roman (1391-1394). - 7. Stefan (1395). - 8-15. Alexandru eel Bun (1401-1433).
Muntenia : I. Vladislav (1360-1375). - II. Radu Negru (1375-1385).- III. Dan
(1386). - IV, V, VI. Mircea cel Mare (1386-1418). - VII. Mircea II. - VIII. Mihail
(1510-1512).
PLANSA XVII.
www.dacoromanica.ro
TA BLA PLAN$ELOR
374
PLAN.5A
1. Gros dela Stefan Uroi al Serbiei (1282-1321). 2. Ort (timf) dela Sigismund III
1. Taler dela Ferdinand I. - 2. Taler dela Raguza (1766). - 3. Dinar banal dela
Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). - 4. Ort (timf) dela Sigismund al III-lea al Poloniei
(1622). - 5. Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). - 6. Taler spaniol (colonadocolonat 1795). - 7. Toler olandez.
PLANSA XX.
Monete earl an clreulat In Prineipatele romfine5t1.
(Argint).
PLANSA XXI.
PLANSA XXII.
PLANSA XXIII.
www.dacoromanica.ro
375
C. I. BAICOIANU
dela Maria Tereza ( 1/2 gulden). - 8. Gulden dela Franz Iosif I. - 9. Rubia. - 10. Gros
dela Carol Robert de Anjou (1308-1342).
PLAN$A XXIV.
6, bronz).
1. Ducat dela Maria Tereza. - 2. Taler dela Maria Tereza.-3. Sfant. dela Maria
Tereza. - 4. Ducat unguresc. - 5. Taler dela Sigismund I3atory. - 6. Moneta Mail
de Ruli la Sadagura pentru Principae (3 parale).
PLAN$A XXV.
1-2. Greutatea galbenului austriac sau olandez (aversul si reversul acestor doua
pietre). - 3. Greutatea dublonului austriac (aversul si reversul). - 4. Greutatea dublonului turcesc sau lira otomana (reversul-aversul la fel ca In fig. 3). - 5. Greutatea unei
rubiele (aversul si reversul).
PLANSA XXVIII.
www.dacoromanica.ro
376
TABLAFPLANVLOR
PLANSA XXXII.
PLANSA XXXVI.
1853.
PLANSA XXXIX.
PLANSA XLI.
Monetele lui Cuza -Vodd.
1. 20 romSni. -- 2. 5 romSni. 3. 10 centime.
4. 5 sutimi.
PLANSA XLII.
www.dacoromanica.ro
377
C. I. BA!COIANU
PLANSA XLIV.
1. 2 bani, 1881 (bronz). - 2. 50 bani, 1881 (argint). - 3. 1 leu, 1881 (argint). 4. 2 lei, 1881 (argint). - 5. 2 bani, 1882 (bronz). - 6. 5 bani, 1882 (bronz). - 7. 5 lei,
1882 (argint). - 8. 5 bald, 1883 (bronz). - 9. 5 lei, 1883 (argint).
PLANSA XLVH.
1. 20 Id, 1883 (aur). -- 2. 5 bani, 1884 (bronz). 3. 50 bani, 1884 (argint ). 4. 1 leu, 1884 (argint). - 5. 5 lei, 1884 (argint). 6. - 50 bani, 1885 (argint).- 7. 5 lei
1885 (argint). -- 8. 1 leu, 1885 (argint). - 9.5 bani, 1885 (bronz). - 10. 1 ban, 1888
(bronz-aurit).
PLANSA XLVIII.
PLAN$A XLIX.
1. 1 leu, 1900 (argint). - 2. 2 lei, 1900 (argint). - 3. 50 bani, 1901 (argint). 4. 1 leu, 1301 (argint). 5. 2 lei, 1901 (argint). - 6. 5 lei, 1901 (argint). - 7. 5 bani,
1905 (niche!). - 8. 10 bani, 1905 (nichel). - 9. 20 bani, 1905 (nichel).
PLANSA L.
Monetele Regelui Carol I.
1. 5 bani, 1906 (niche!). - 2. 10 bani, 1906 (nichel). - 3. 20 bani, 1906 (nichel).4. 1 leu, 1906 (argint). - 5. 5 lei, 1906 (argint). - 6. 12,50 lei, 1906 (aur). - 7. 20 lei,
1906 (aur). - 8. 25 lei, 1906 (aur).
www.dacoromanica.ro
378
TABLA PLANSELOR
PLAN$A LI.
6. 50 bani,
PLANSA LII.
Monetele Regelui Carol II.
1. 50 bani, 1910 (argint).
2-3. 1 leu, 1910 (argint).
4-5. 2 lei, 1910 (argint).6. 50 bani, 1911 (argint).
7. 1 leu, 1911 (argint).
8. 2 lei, 1911 (argint). 9. 50 bard,
1912 (argint).
10 1 leu, 1912. (argint).
PLAN$A LIII.
Monetele -Ilegelid Carol I.
11
1877.
reversul).
PLAN$A LV.
1877.
reversul).
PLANSA LVI.
1877
(Aversul Ii reversul).
PLAN$A LVII.
1877.
(Aversul sl reversul).
PLAN$A LIX.
1877.
(Aversul Ii reversul).
www.dacoromanica.ro