O E M I S I U N E D E B I L E T E D E CROAZIERĂ " N A V R O M "

M A I PUŢIN C U N O S C U T Ă

Radu Ocheşeanu

Ordinea priorităţilor face ca în cercetarea numismatică românească prima datorie a u n u i

istoric, ce se va f i specializat în acest domeniu de investigare a realităţilor trecutului naţional,
indiferent de orientarea predilectă a interesului său către o anume epocă istorică, să fie
preocuparea de a semnala acele semne băneşti, care, fie au fost emise de ministerul român de
finanţe , ori de instituţii privilegiate şi au circulat pe cuprinsul ţării noastre sau în teritorii aflate
1 2

sub administraţie românească , fie au fost confecţionate pentru u z u l propriu de către unele
3

instituţii şi societăţi de stat, o r i de societăţi private şi care au fost utilizate în anume condiţii, de
altfel bine precizate în raport cu legea, ca substitute ale monedei naţionale . Apoi, istoricul- 4

numismat, descriind în detaliu aceste documente de u n caracter mai special şi făcându-le

cunoscute celor interesaţi printr-o editare adecvată normelor ştiinţifice acceptate, este obligat, pe
cât îi stă în putinţă, să le desluşească şi mesajul. Astfel se face că, foiletând recent apărutul Catalog
numismatic. 1853-1997. Bancnote , editat de societatea comercială " Z i m b r u l Carpatin" d i n
5

1
După întemeierea institutului de e m i s i u n e , - Banca N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i , societate p r i v a t ă , c u statut privilegiat,
pentru ca statul să n u d i s p u n ă d e liberul acces l a tiparniţa de bani şi să n u a b u z e z e d e a c e a s t ă facilitate, iar biletele
BNR să n u se transforme astfel în h â r t i e - m o n e d ă d e p r e c i a t ă -, R o m â n i a şi-a conservat parte d i n drepturile regaliene,
emiterea de m o n e d ă m e t a l i c ă şi bilete de hârtie de m i c ă valoare, e x e r c i t â n d u - ş i drepturile sale p r i n M i n i s t e r u l de
Finanţe. Exercitarea acestui drept s-a perpetuat şi în v r e m e a statului totalitar c o m u n i s t , d u p ă etatizarea Băncii
Naţionale, până în a n u l 1963, c â n d c o n f o r m Dispoziţiei C o n s i l i u l u i de Miniştri d i n 11.02.1963, statul a u t o r i z e a z ă Banca
de Stat să pună în circulaţie şi m o n e d ă m e t a l i c ă (vide A . S m a r a n d a , Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile
monetare în România, în B S N R , 70-74, 1976-1980,124-128, p p . 411-421). Şi legile votate de d e m o c r a ţ i a n o a s t r ă originală
conţin aceeaşi prevedere p r i n care statul r e n u n ţ ă l a drepturile sale regaliene în favoarea Băncii N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i ,
al cărei prosper viitor n u poate fi î n t r e v ă z u t d e c â t p r i n revenirea acestei instituţii f u n d a m e n t a l e p e n t r u b u n u l mers a l
economiei naţionale la statutul s ă u antebelic.
2
în cursul p r i m u l u i r ă z b o i m o n d i a l pe teritoriul r o m â n e s c ocupat de Puterile C e n t r a l e , a u fost p u s e î n circulaţie, sub
paravanul Băncii G e n e r a l e R o m â n e , e m i s i u n i militare, care, d u p ă î n c h e i e r e a conflictului a u fost preluate de c ă t r e statul
român, prin ş t a m p i l a r e , în s a r c i n a sa.
5
Ar fi vorba aici d e s p r e " b o n u r i l e de credit", de fapt a d e v ă r a t e î n s e m n e monetare, e m i s e de Institutul de F i n a n ţ a r e
Externă, în a n u l 1941 şi puse, se pare, în circulatie pe teritoriul transnistriean, aflat s u b a d m i n i s t r a ţ i e r o m â n e a s c ă .
Astfel de bilete, indiferent de d e n u m i r e a lor, îşi a u locul într-un catalog bine alcătuit m a i d e g r a b ă în capitolul bancnote,
decât în cel de diverse.
* In special jetoanele, d e s p r e care şi î n A n u l D o m n u l u i 1997, C . C . Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, I,
Bucureşti, 1997, p. 349, m a i poate scrie " S c o p u l p r i n c i p a l a l e m i s i u n i l o r de s e m n e m o n e t a r e particulare era deci acela
de a procura capitalistului posibilitatea ca, pe l â n g ă exploatarea m u n c i t o r u l u i ca v â n z ă t o r a l forţei de m u n c ă , să-1 m a i
exploateze şi în ipostaza de c u m p ă r ă t o r a l m ă r f u r i l o r de p r i m ă necesitate". V e z i şi a r g u m e n t a ţ i a n o a s t r ă c o n t r a r ă celor
susţinute de autorul abia m e n ţ i o n a t , R. O c h e ş e a n u , C . M i h a i , M . D i m a şi St. S a m o i l ă , jetoane româneşti inedite ori mai
puţin cunoscute, în B S N R , 80-85,1986-1991, p. 185.
5
0 primă r e m a r c ă c o n s t ă î n o b s e r v a ţ i a , c o n s i d e r ă m noi, pe d e p l i n î n t e m e i a t ă , c ă î n ceea ce priveşte data de 1853, a v u t ă
de autori în vedere ca p u n c t de p o r n i r e a l e m i s i u n i l o r r o m â n e ş t i de bancnote, n u se s u s ţ i n e p r i n n i m i c pozitiv. Primele
bilete emise de o autoritate r o m â n e a s c ă investită de o lege î n acest scop s u n t biletele hypothecare, emise c u data de 12
iunie 1877 şi puse în circulaţie în 1878, d u p ă încheierea războiului de i n d e p e n d e n ţ ă , pentru f i n a n ţ a r e a c ă r u i a fuseseră
tipărite. Biletul de î m p r u m u t a r e e m i s de c â ţ i v a extremişti de s t â n g a , D . B r ă t i a n u , Şt. G o l e s c u , C . A . Rosetti, consideraţi
în cursul activităţii lor politice d r e p t " r o ş i i " , c h i a r de c ă t r e partea m o d e r a t ă a p r o p r i u l u i p a r t i d , este o r i c u m a m răsuci
documentul în c a u z ă , d o a r u n s i m p l u proiect de a d e v e r i n ţ ă , chitanţă, a u n e i s u m e î m p r u m u t a t e u n e i organizaţii
politice în exil şi n u are nici pe teritoriul F r a n ţ e i , u n d e ar fi fost de lansat î m p r u m u t u l şi c u a t â t m a i m u l t pe teritoriile
Principatelor D u n ă r e n e putere s a u n u este mijloc de circulaţie, plată, s c h i m b , tezaurizare, b a n u n i v e r s a l , trăsături
esenţiale ale oricărui ban. E s t e p u r şi s i m p l u o fantezie iscată de mintea înfierbântată a u n o r bonjurişti. C e l e d o u ă bilete
ale Băncii M o l d o v e i s u n t d o a r probe p r e g ă t i t e în vederea tipăririi u n e i viitoare e m i s i u n i de bancnote pentru Principatul
Moldovei de c ă t r e o b a n c ă privilegiată, dar care a dat imediat faliment, vide C . I. B ă i c o i a n u , Istoria politicei noastre

CERCETĂRI N U M I S M A T I C E VIII, 2 0 0 2 , pp. 401 - 408

 RADU OCHEŞEANU

Bucureşti şi semnat în colofon de către Manole M . Gh., numismat profesionist şi patron al mai
sus amintitei firme, precum şi de A . Smaranda, consultant ştiinţific al celor d o i autori numismaţi
fiind A. Smaranda, secretarul general al SNR, lucrare de altminteri meritorie în felul ei, dat fiind
că înseriază în paginile sale o cantitate mai mare de material numismatic decât cea prezentă în
precedentul catalog românesc, care a fost până acum în u z (deşi în ceea ce priveşte editarea 6

adecvată ştiinţific a materialului numismatic încorporat rămâne încă foarte mult loc de mai
bine ), ne-am reamintit de o comunicare prezentată la Société Française de Numismatique, acum
7

mai bine de 30 de ani, de către Raymond Habrekorn, comunicare în care a descris şi o emisiune
românească de "bilete de croazieră", libelată în dolari şi cenţi, desigur USA, şi care a fost utilizată
pe pachebotul românesc "Transilvania", pe atunci "afretat" de o societate turistică franco-
belgiană, în croazierele sale mtieprinse în Mediterana Orientală şi Marea Neagră prin anii '60 . e

C u m această emisiune n u a fost încă semnalată în literatura noastră de specialitate , şi noi 9

neavând la dispoziţie asemenea exemplare pentru a le face acum cunoscute şi cercurilor

interesate de acest subiect d i n România, considerăm că n u v o m greşi cumva dacă oferim celor
doritori de a şti mai multe mai întâi fragmentul de text privitor la această emisiune de bilete de
croazieră " N A V R O M " descrisă de R. Habrekorn, text publicat în 1968 , urmând, ca mai apoi, să 10

ne exprimăm şi noi cele câteva observaţii ce le considerăm neapărat necesare pentru începuturile
limpezirii unora dintre aspectele de ordin numismatic pe care le ridică aceste emisiuni româneşti
de bilete de croazieră. în această ordine de idei, nădăjduim ca, într-un viitor cât mai apropiat, un
alt specialist interesat de cercetările de numismatică modernă şi contemporană românească,
cercetări ce le dorim a f i mtieprinse cât mai asiduu în România şi cu mai mult folos, prin
rezultatele lor, pentru istoria naţională, obţinând accesul la arhivele încă inaccesibile ale BNR, să
aibă norocul de a descoperi materialul arhivistic referitor la acest subiect.
Iată textul la care ne refeream:
"La série présentée aujourd'hui fut en service, i l y a quelques années, sur u n bateau
roumain, le "Transylvania", q u i était affrété par des sociétés franco-belge de tourisme, avec
départ et retour à Venise, pour des croisières vers les côtes de la mer Noire et de la Méditerranée
Orientale.
Ces billets devaient servir aux passagers pour toutes leurs dépenses à bord, et ne
pouvaient être obtenus et rechangés contre devises étrangères qu'auprès de "changeur officiel"

monetare şi a băncii naţionale, 1,1, Bucureşti, 1932, p p . 218-220. O r i c u m a n u l 1856 este de d o m e n i u l preistoriei şi până
c â n d ne v o m l ă m u r i d a c ă e m i s i u n e a Băncii N a ţ i o n a l e a M o l d o v e i d i n 1857 a fost p u s ă în circulaţie, ar fi poate mai
corect şi în s p i r i t u l a d e v ă r u l u i şi a l realităţilor istoriei r o m â n e ş t i s ă ne o p r i m ca d a t ă de î n c e p u t l a a n u l 1877 şi să nu ne
atribuim încă u n sfert de v e a c pe care n u a v e m c u ce s ă îl a c o p e r i m . I n acest context a m d o r i să s e m n a l ă m o foarte
g r a v ă greşeală istorică de atribuire pe care o a f l ă m de a c e a s t ă d a t ă în recentul determinator A . P i c k , Standard Catalog of
World Paper Money, v o l . I I , Iola, 1994, p. 852, u n d e s u b M o l d o v a (Basarabia n.n.) g ă s i m a t â t la A 1 - u n bilet de TREI
G A L B E N I , d i n 01.09.1857, n e s e m n a l a t p â n ă a c u m în literatura n o a s t r ă de specialitate (vide C . M o i s i l , Prima bond
românească de emisiune, în C N A , 1 , 1 9 2 0 , 6-7, p p . 47-49, pentru biletul de 3 d u c a ţ i ) î n c ă o d o v a d ă a seriozităţii dovedite
de experţii noştri î n acest d o m e n i u , m a i puţin explorat, c â t şi la A 2 - biletul d e î m p r u m u t a r e , înregistrat drept
" R e v o l u t i o n a r y I s s u s " , ceea ce n u este.
6
C . C . O p r e s c u , Bilete şi bancnote româneşti, î n MBR, p p . 321-405.
7
F ă r ă a intra în observaţii de a m ă n u n t , pe care o recenzie o n e s t ă v a trebui s ă le p u n ă î n e v i d e n ţ ă , c u m catalogul în
c a u z ă este bilingv şi se a d r e s e a z ă şi u n o r colecţionari străini, a m i n t i m c â t e v a flagrante erori de istorie naţională, care
n u pot conduce d e c â t la crearea u n e i i d e i total false a s u p r a cronologiei d o m n i i l o r d i n dinastia n o a s t r ă regală, când se
citeşte în p r e z e n t ă r i l e biografice ale celor p a t r u regi, u r m ă t o a r e l e date: C a r o l I ( D o m n ) - 1 0 / 2 2 . 0 5 . 1 8 6 6 -14/26.03.1881
(vezi p. 36)> F e r d i n a n d I - 27.09.1914 - 20.07.1927 ( v e z i p. 41); C a r o l I I - 08.06.1930 - 06.09.1940 (vezi p. 95) şi Mihai I -
06.09.1940 - 30.12.1947 ( v e z i p. 103) aceasta se poate, pe b u n ă dreptate, întreba ce forme de g u v e r n ă m â n t a avut
R o m â n i a între anii 1881 -1914 şi 1927-1930. Este meritoriu faptul c ă autorii doresc s ă f a c ă d i n n o u cunoscute figurile
conducătorilor R o m â n i e i m o d e m e , figuri n e p u s e în a d e v ă r a t a lor l u m i n ă istorică a p r o a p e j u m ă t a t e de veac, dar în
strictă legătură c u subiectul n u m i s m a t i c tratat, portretul şi nota biografică a D o m n u l u i U n i r i i , A l e x a n d r u loan I (v. p.
31), c u toată a d m i r a ţ i a ce o p u r t ă m acestui m a r e bărbat de stat, î n t e m e i e t o r a l R o m â n i e i m o d e r n e , n u are ce căuta.
8
R. H a b r e k o m , Billets de la "Jeanne d'Arc" et autres "billets de croisières", în B S F N , 2 3 , 1 9 6 8 , 1 , p p . 232-233.
9
MBR, pp. 397-398, nr. 461-474; M . G h . M a n o l e şi A . S m a r a n d a , Catalog numismatic, bancnote, 1853-1997, Bucureşti,
1997, p. 188, nr. 51, p. 189, nr. 52 şi p. 190, nr. 53.
1 0
Vide supra, nota 8.

402
 O emisiune de bilete de croazieră "NAVROM" mai puţin cunoscută

i u navire... q u i était aussi le ''corrunissaire politique de l'équipage". Les membres de l'équipage

;t du service n'avaient droit de posséder personnellement à bord aucune autre monnaie (même
le leur pays d'origine, paraît-il) que ces billettes, et leur était interdit d'accepter des passagers
iucune rétribution ... surtout en monnaie étrangère !
Les six coupures de la série sont imprimées sur papier blanc filigrané (faucilles et clefs
anglaises multiples??), impression u n i face en trois couleurs avec numérotage en carmin; le cadre
présente en bas u n chapelet d'ancres entre une ligne de cinq cartouches rectangulaires (vides?) et
une série d'ondulations, dans la même teinte au centre une rosace de guillochage; en deuxième
couleur, pour texte: " N A V R O M / Tichet Pentru / Seria A " , et valeur en gros chiffres ornés,
autour et sur la rosace centrale; en troisième couleur, u n fond guilloché limité au cadre avec
rosace centrée sur celle d u cadre:
" 1 cent" : bleu clair, bleu foncé, rose.
"5 cents": brun clair, rouge foncé, bleu clair.
"10 cents": rouge, vert foncé, vert clair.
"25 cents": rouge, vert foncé, jaune.
"50 cents": brun clair, violet foncé, bleu clair.
" 1 Dollar": bleu clair, bleu foncé, jaune.
Il peut paraître curieux que ces papiers émis par u n organisme d'une "démocratie
populaire" ("Navrom" = Marine Nationale Roumaine) aient été libellés en "Dollar" et "cents".
în ceea ce priveşte emitentul seriilor româneşti de bilete de croazieră, cei trei experţi
români, autorii determinatoarelor de bancnote româneşti mai sus amintite, C. C. Oprescu, M . Gh.
Manole şi A. Smaranda, folosesc pentru desemnarea emitenţilor neinspirata sintagmă: "Emitent
Oficiul National de Turism Carpati pentru N A V R O M . . . " . Excluzând faptul că această sintagmă 11

ne readuce în memorie câteva expresii de u n barbarism rebarbativ, precum Austria pentru

Ungaria, Franţa pentru Tunisia, ori Anglia (sic !) pentru India, auzite cu stupoare de noi ca fiind
utilizate curent în sânul anumitor cercuri numismatice cu pretentii ştiinţifice, este clar că ne aflăm
în faţa unei exprimări confuze, în care alături de emitentul legal, care este compania de navigaţie
"NAVROM", emitent oricum situat astfel pe o pozitie secundară şi subordonată, este introdus ca
emitent de jure şi Oficiul National de Turism Carpaţi, probabil iniţiatorul şi comanditarul
emisiunilor, conform unor informaţii orale, de altfel demne de toată încrederea , dar şi 12

beneficiarul utilizării acestor Tichete - bilete de croazieră pe navele turistice româneşti, maritime
ori fluviale, al căror principal, dar nu singur în timp, "affretator" era . A încerca să opunem 13

părerile noastre p r i v i n d existenţa unui singur emitent legal şi responsabil în faţa legii al seriilor
de tichete în discuţie, opiniilor ferm exprimate de cei trei experti-numismaţi, dintre care ce doi
autori din colofon îşi pot oricând retranşa încheierile în spatele autorităţii ştiinţifice a
respectabilului nostru secretar general, A. Smaranda, care i-a consiliat în demersul lor de
întcxrmire a noului catalog de bancnote, ne pune, cu siguranţă, într-o postură dificilă. Şi aceasta,
deoarece cel care scrie aceste rânduri n u are nici o urmă de îndoială asupra faptului că unui
cititor familiarizat cu tipicul formulelor de garantare întipărite pe hârtiile de valoare şi pe care n u
îl interesează în cazul acestor emisiuni de surogat de monedă poate historia arcana, adică cine se
află în fapt în spatele emitentului legal, al cărui nume trebuie neapărat să se regăsească pe aceste
tichete valorice şi care este garantul lor în faţa legilor. Iar dacă cumva istoricul apariţiei şi
utilizării acestor bilete de croazieră la bordul navelor turistice româneşti i-ar stârni acestui cititor
oarece perieghie, acesta oricum n u se poate face în lipsa acelor acte ce se păstrează în arhivele
încă inaccesibile specialiştilor îndrituiţi şi pregătiţi să le desluşească mesajul, n u îi iscăm decât
nedumerirea, ori, chiar mai rău, îi oferim temeiuri îndreptăţite pentru a se întreba asupra
seriozităţii abordărilor noastre, insistând în demonstrarea unui postulat. A încerca aici o astfel de

11
Aceeaşi expresie utilizată, d a r c u deosebiri de ortografie, întâlnim atât la C . C . O p r e s c u , op. cit., p p . 397—398, cât şi la
M. Gh. Manole, A. S m a r a n d a , op. cit., p p . 188-191.
1!
Informaţia ne-a fost t r a n s m i s ă c u amabilitate de d l . A . S m a r a n d a , secretarul general a l S N R , c ă r u i a îi a d u c e m
mulţumirile noastre.
13
R. Habrekom, op. dt., p. 232, u n d e d e s p r e alţi "affretatori" a f l ă m " d e s s o c t e t e ^ i w r ^ V b ^ l g ţ r d e - t o u r i s m e " .

403
"> twîw.
 RADU O C H E Ş E A N U

discuţie, lărgind cadrul ei şi cu alte argumente decât cele ce sunt oferite de textul acestor tichete,
este cronofag şi fără rost. Părerile noastre f i i n d spuse, cu serenitate putem afirma că emitenţii
legali al celor cinci serii de bilete româneşti de croazieră cunoscute până acum s u n t 14

1. Compania proprietară a pachebotului Transilvania, al cărui nume n u este totuşi

menţionat pe seria tichetelor cu valori de la 1 leu la 10 l e i ; 15

2. Compania " N A V R O M " pentru: a. navele fluviale Olteniţa şi Carpaţi , b. Transuvania, 16

valorile de la 0,10 lei la 0,50 l e i şi c. emisiunea libelată în dolari şi cenţi, pe care ne-o face cunoscuţi
17

R. Habrekom ; 18

3. Compania " N A V R O M " - Constanţa pentru cea de a doua emisiune libelată în

dolari şi centi , de fapt aceeaşi companie de navigaţie a statului socialist, iar în ultimul caz filiala
19

sa din Constanta.
C u m ne angajam în preambulul acestei note, v o m încerca, pe cât ne stă în putinţă, în lipsa
materialului numismatic propriu-zis şi având la dispoziţie ca sursă de discuţie doar informaţiile
oferite de editări deficitare, pentru care, d i n păcate, caracteristica primordială este lipsa datelor
tehnice necesare, să prezentăm observaţiile noastre p r i v i n d tipologia, cronologia şi scopul
emiterii acestor substitute de monedă ce au fost utilizate pe navele noastre turistice în deceniul al
7-lea.
Pentru emiterea biletelor de croazieră în discutie, au fost folosite, fără urmă de îndoială,
de-a lungul t i m p u l u i de către tipografia Băncii Naţionale a României (Banca Republicii Populare
Române - Banca de Stat, mai apoi Banca Naţională a Republicii Socialiste România), aşa cum se
va vedea mai jos, când va f i amintit şi argumentul necesar care confirmă executarea unor
comenzi succesive de către această officină, trei modele. Modelul cel mai uzitat, în afara rozetei
guillochate, ce a fost plasată în centrul biletelor, are în partea inferioară a desenului un şir de
ancore aşezate pe linii orizontale, ondulate şi drepte, care ne sugerează noianul de ape . Acest 20

model a fost folosit pentru emiterea a trei serii distincte şi anume:

1. pentru motonava Transilvania - cele patru valori de 1,2,5 şi 10 lei;
2. pentru navele fluviale Olteniţa şi Carpati - cele şapte valori de 10, 25 şi 50 bani,
precum şi de 1,3,5,10 lei;
3. pentru seria libelată în dolari şi cenţi - şase valori de 1,5,10,25,50 cenţi şi 1 dolar.
Cel de al doilea model uzitat este stilistic mult deosebit de p r i m u l model şi se
caracterizează printr-un desen de concepţie modernă, foarte aerat şi plăcut ochiului. Elementul
definitoriu este aici u n cerc colorat, într-una d i n culorile naţionale, peste care este tipărită
denumirea uneia d i n cele trei subdiviziuni de leu emise, 0,10; 0,25; şi 0,50, cercul fiind la rându-i
înscris într-un chenar pătrat, ale cărui laturi sunt definite p r i n inscripţionarea repetată a numelui
emitentului " N A V R O M " . în sfârşit, cel de al treilea model, în care valorile biletelor sunt înscrise
într-un scut guillochat, a fost utilizat numai pentru seria " N A V R O M " - Constanţa, libelată în
dolari şi cenţi, în opt nominale de la 1 cent la 5 dolari.
întrucât datele care ne-ar f i necesare le aflăm numai în actele arhivelor încă inaccesibile
cercetătorului, în stadiul actual, când dispunem doar de câteva informaţii circumstantiate
problematicii, n u avem putinţa de a oferi cititorului interesat o cronologie absolută, dar putem
măcar încerca să avansăm reperele unei cronologii relative, schiţând cu argumentele pe care le
avem la îndemână prima suită în timp a emisiunilor de tichete " N A V R O M " . Ţinem totuşi să

1 4
N u a m luat în c o n s i d e r a ţ i e seria de bilete-timbre O N T , libelată î n d o l a r i şi cenţi, vide M . G h . M a n o l e şi A . Smaranda,
op. cit., p. 191, nr. 54, d e s p r e care n u p o s e d ă m n i c i u n fel de informaţii pozitive, ce ar p r o v e n i dintr-o sursă
i n d e p e n d e n t ă , c ă ar fi fost folosită ca bilete de c r o a z i e r ă pe pasagerele r o m â n e ş t i . D e altfel şi f o r m a lor este improprie
u n e i astfel de utilizări.
« Vide MBR, p. 398, nr. 471-474.
1 6
Ibidem, pp. 397-398, nr. 461-467.
1 7
Ibidem, p. 398, nr. 468-470.
« R. H a b r e k o r n , op. cit., p. 233.
1 9
M . G h . M a n o l e şi A . S m a r a n d a , op. cit., p. 190, nr. 53.
2 0
T o t u l a ş e z a t pe u n r â n d d e cinci c a r t u ş e rectangulare v i d e , p r e g ă t i t e poate p e n t r u r e v a l i d ă r i anuale.

404
 O emisiune de bilete de croazieră "NAVROM" mai puţin cunoscută

subliniem că schema propusă acum n u pretinde a f i mai mult decât aproximativă şi uneori chiar
numai teoretică. U n cititor avizat ne va înţelege.
Publicând emisiunea românească de bilete de croazieră libelată în dolari şi cenţi şi care
tipologic aparţine p r i m u l u i model, R. Habrekorn observa faptul, esenţial pentru siguranţa unei
hârtii de valoare, că suportul folosit la tipărirea tichetelor respective este filigranat, desluşind u n
motiv de "seceri şi chei franceze multiple??" . Deşi cei trei eminenţi numismaţi români, ce au
21

editat în u l t i m u l sfert de veac tichete " N A V R O M " , n u ne oferă nici o informaţie în privinţa
utilizării hârtiei filigranate, ilustraţia recentului catalog semnat de cei doi experţi în colofon oferă
mărturia, atât de necesară, pentru utilizarea hârtiei filigranate în cazul altor două serii de bilete
de croazieră. Astfel, pe fotografia tichetului " N A V R O M " pentru motonavele fluviale Olteniţa şi
Carpati cu valoarea de 25 de b a n i , întrezărim filigran de tip RPR, fără ca în aceste condiţii
22

improprii să putem stabili care anume d i n filigranele de acest tip a fost folosit . U n alt f i l i g T a n se 23

observă pe fotografia care înfăţişează reversul tipărit al biletelor d i n seria " N A V R O M " -
Constanţa , şi este vorba de filigranul în zigzag, utilizat de tipografia BNR pentru emisiunea de
24

50 lei cu data de 1 noiembrie 1966 . Pe de o parte aceste filigrane ne asigură că biletele româneşti
25

de croazieră au fost emise pe hârtie de bancnote şi au fost tipărite în tipografia BNR, singura în
drept să păstreze şi să utilizeze astfel de hârtie cu regim special. C u m R. Habrekorn arată că seria
libelată în dolari ce apartine tipologic primului model, a fost întâlnită cu câţiva ani în urmă de
turiştii francezi , în raport cu data (datele) la care îşi susţinea comunicarea în două şedinţe la
26

Société Française de Numismatique (noiembrie, 1967 şi ianuarie, 1968) , suntem îndrituiţi să 27

considerăm că modelul I , libelat în moneda naţională sau în devize liber convertibile, desigur
USA, a fost tipărit şi utilizat înainte de anul 1966, când cel mai devreme spre sfârşitul acestui an
puteau f i tipărite noile bilete " N A V R O M " - Constanţa, care, chiar şi în această situaţie extrem de
favorabilă, n u ar f i putut să fie oricum puse în circulatie decât în sezonul turistic următor.
în ceea ce priveşte începuturile utilizării biletelor de croazieră la bordul pachebotului
Transilvania, dacă o mărturie orală mai poate avea relevanţa necesară după 40 de ani putem
spune că spre sfârşitul anilor '50, dacă nu ne înşelăm oprindu-ne la acest prag cronologic, dar nu
mai târziu de 1960, am văzut pentru prima oară u n astfel de tichet la u n bucureştean ce îl păstra
printre suvenirurile aduse dintr-o croazieră turistică cu arnintitul pasager românesc. Data limită
de folosire a tichetelor " N A V R O M " pentru croazierele maritime trebuie să fie legată de
retragerea asigurării L l o y d pentru îmbătrânită lebăda a Mării Negre, motonava Transilvania şi
transformarea pachebotului de lux în navă-şcoală la Constanţa, la începutul anilor '70.
Socotim că seria de tichete " N A V R O M " , care inaugurează emisiunile de bilete româneşti
de croazieră este seria celor patru tichete cu valori de l a 1 leu la 10 lei, emisă pentru motonava
Transilvania, pachebot care încă d i n a doua parte a anilor '50 întreprindea croaziere turistice cu
cetăţeni români pentru vizitarea staţiunilor de pe litoralul, pe atunci sovietic, al Mării Negre,
întru susţinerea acestei propuneri de cronologie relativă, avansăm câteva argumente, argumente
ce au ca suport n u doar nişte simple speculaţii anistorice, ci observaţiile pe care le-am putut face,
atât cât ne-a permis documentaţia avută la îndemână. U n p r i m argument constă în faptul că în
această serie există u n tichet având nominalul de 2 lei, care, cum ştim, este u n nominal de tradiţie
occidentală, la care noua democraţie populară română renunţase în ianuarie 1952, prin adoptarea
sistemului sovietic, cu nominale de 3 şi 25 în loc de 2 şi 20. î n această situaţie poate f i vorba de o
comandă concepută şi aprobată de funcţionari superiori nedeprinşi cu sistemul monetar rusesc.
Oricum "grava eroare politică" va f i fost îndreptată odată cu emiterea seriei de tichete
"NAVROM" pentru pasagerele fluviale Olteniţa şi Carpati, de curând lansate la apă, serie ce se

1 1
R . H a b r e k o r n , op. cit., p. 233, " f a u c i l l e s et clefs anglaises m u l t i p l e s ? ? " - de fapt u n f i l i g r a n de tip R P R .
22
M. G h . M a n o l e şi A . S m a r a n d a , op. cit., p. 188, i l l .
23
Pentru filigranele tip R P R pentru hârtia de bancnote, v i d e ibidem, p. 218-219, fil. nr. 36-38 şi MBR, p. 369, fil. nr. 36-39.
24
M. G h . M a n o l e şi A . S m a r a n d a , op. cit., p. 190, ill., revers tipărit pentru biletele respectivei serii.
25
MBR, p. 367, fii. nr. 18, folosit de a s e m e n e a şi pentru bancnota de 100 lei, tip. V I , e m i s ă la a c e e a ş i d a t ă .
26
R. H a b r e k o r n , op. cit., p. 232, " i l y a quelques a n n é e s " .
» R. H a b r e k o r n , în B S F N , 22,1967, 9, p. 206 şi I d e m , î n B S F N , 2 3 , 1 9 6 8 , 1 , p p . 232-233.

405
 RADU O C H E Ş E A N U

aliniază cuminte sistemului monetar impus naţiunii la acea vreme. Cel de al doilea argument este
logic şi se referă la faptul că pe tichetele acum în discutie emitentul legal n u este compania
proprietară a navei, persoană juridică, ci pachebotul Transilvania. O r i această scăpare de la
regula ce guvernează formula de garantie a celorlalte serii de bilete de croazieră, inclusiv seria de
subdiviziuni pentru motonava maritimă, ce constituie, după opinia noastră, mai degrabă, o
emisiune complementară şi cronologic ulterioară, au tipărit numele emitentului legal, compania
maritimă şi fluvială de stat " N A V R O M " , trebuie să fie anterioară emiterii acestora din urmă.
Dacă cele trei serii de tichete, ce apartin modelului I , ar f i fost gândite, comandate şi executate
simultan, cele două trăsături aberante, ce sunt specific celor patru bilete d i n seria Transilvania şi
pe care le-am evidenţiat aici, n u îşi găseau nicidecum locul.
împotriva unei opinii care ar susţine existenţa lansării simultane a comenzilor pentru cele
trei serii de bilete de croazieră " N A V R O M " , ce apartin tipologic modelului I şi a executării lor
concomitente de către tipografia BNR, vine şi observatia că pentru cele două emisiuni de tichete,
care au denumit nominalul în monedă naţională, clişeele desenelor ce se tipăresc peste fondul
guillochat, prezintă unele deosebiri de amănunt. Astfel pentru seria "Transilvania" şirul de
ancore suprapune u n număr de şapte benzi drepte, iar braţele acestor ancore taie trei dintre
benzi, în vreme ce la seria comandată pentru pacheboturile fluviale şirul de ancore suprapune
doar cinci benzi drepte, iar braţele ancorelor întrerup numai două dintre acestea. Dincolo de
deosebirile semnalate la realizarea cadrelor celor două emisiuni se pot uşor remarca şi diferenţele
de execuţie a rozetelor guillochate. Dat fiind argumentele aduse, suntem obligaţi să considerăm
logic că toate deosebirile semnalate sunt numai de ordin cronologic şi n u indică existenţa unor
măsuri de siguranţă cerute de emitent pentru a asigura în acest m o d individualizarea unor
emisiuni concomitente pentru cei însărcinaţi a le mânui, acestea făcându-se oricum prin textul
tipărit şi folosirea unor combinaţii de cerneluri tipografice de culori diferite. Dacă demonstraţia
noastră este corectă şi n u va f i cumva infirmată de o dată comună a notelor de comandă către
tipografia BNR, atunci seriile modelului I , " N A V R O M " pentru pasagerele fluviale şi
" N A V R O M " libelat în dolari trebuie să fie ceva mai recente.
în ceea ce priveşte modelul I I , reprezentat doar p r i n mica serie de tichete "NAVROM"
/ M / N Transilvania, alcătuită d i n trei bilete cu nominal subdivizionar, utilizarea culorilor
naţionale ca fundal, precum şi faptul că seria paralelă pentru pacheboturile fluviale "Olteniţa" şi
"Carpati" are bilete de acelaşi tip atât pentru lei, cât şi pentru subdiviziuni, ne face să bănuim că
în acest caz ne aflăm în faţa unei emisiuni complementare, care, fie ar înlocui nişte postulate
bilete de aceeaşi valoare d i n seria Transilvania, dar uzate printr-o circulatie, normal, mai rapidă
pentru subdiviziuni, fie că seria Transilvania nu a fost prevăzută initial cu valori divizionare şi s-a
resimţit nevoia completării ei. în lipsa documentelor scrise, pot f i avansate orice fel de explicaţii;
dar, având în vedere stilul deosebit al biletelor în discutie, considerăm că acestea n u pot fi emise
concomitent cu tichete de model I şi că trebuie să existe neapărat o decalare în timp.
C u m am văzut, modelul I I I este emis pe hârtie cu filigran în zigzag, hârtie de bancnote
care a fost utilizată de tipografia BNR pentru tipărirea cupiurilor de 50 lei, cu data de 1 noiembrie
1966, ceea ce indică faptul că seria de bilete de croazieră în cauză este tipărită mai târziu, cândva
către sfârşitul anilor '60. De altfel, în sprijinul acestei încheieri vine şi informatia transmisă de
R. Habrekorn, care susţine că biletele de croazieră libelate în dolari, ce apartin modelului I, au
fost întâlnite, folosite şi aduse drept suvenir la Paris, unde le-a văzut şi studiat, de turişti francezi
în croazieră pe Transilvania, faţă de anul 1967, cu "quelques années" . Acest model a fost folosit
28

numai pentru emisiunea " N A V R O M " - Constanţa şi este, fără îndoială, cronologic ultimul din
seria emisiunilor de bilete de croazieră româneşti.
Pentru a proteja o economie astenică, care în nici u n chip n u putea satisface nevoia de
bunuri a populaţiei, f i i n d croită pe conceptele versatile ale planificării de tip socialist, care în
numele atingerii într-un promis, dar nebulos viitor, a orizontului luminos al omenirii,
comunismul şi care, încălcând toate legile economiei politice, îşi baza calculele pe o abstinenţa

2 8
Vide supra, nota 26.

406
 O emisiune de bilete de croazieră "NAVROM" mai puţin cunoscută

impusă, şi pentru ca statul totalitar să păstreze controlul, măcar ipotetic, asupra masei monetare
în circulatie, masă alcătuită d i n bani fără acoperire reală în metal preţios, devize liber
convertibile, ori bunuri şi servicii în contrapartidă, dar totuşi instrumente obligatorii de plată pe
cuprinsul ţării şi, în final, pentru a n u se putea exercita în vreun fel, p r i n intermediul propriei
monede presiuni externe asupra pieţei, legile României, promulgate în ultima jumătate de veac,
interzic scoaterea peste graniţă, ori introducerea în ţară de către cetăţenii români sau străini,
printre alte mijloace de plată româneşti, e. g. carnetele CEC, a monedei naţionale, bancnote şi
chiar metal . în acest sens trebuie căutată explicatia emiterii biletelor de croazieră " N A V R O M " ,
29

libelate în monedă naţională. Astfel, aceste emisiuni de surogat de monedă, cu o circulatie

restrânsă doar la bordul a trei nave de pasageri româneşti, v i n în mtâmpinarea prevederilor
restrictive ale legii şi, ocolindu-le printr-un binevenit artificiu legal, oferă, stimulând în interesul
propriu al celor doi beneficiari, compania de navigatie " N A V R O M " şi Oficiul National de Turism
Carpati, posibilitatea pasagerilor români, care formal n u mai încălcau legea naţională, să
cheltuiască în cursul croazierei şi alţi bani, decât cei cu care şi-au plătit iniţial costul excursiei, în
schimbul unor bunuri şi servicii suplimentare oferite la bord.
în ceea ce priveşte emiterea unor bilete de croazieră de către " N A V R O M " , libelate în
dolari, desigur SUA, deviza convertibilă cea mai puternică, dincolo de întrebarea retorică, pe care
Raymond Habrekorn o lăsa fără răspuns , explicatia constă n u numai în rigorile prevederilor
30

legii româneşti, cetăţenii străini putând poseda pe teritoriul României, deci şi pe vasele
româneşti, care sunt teritoriu naţional, decât sume de lei, schimbaţi oficial la ghişeele speciale şi
teoretic justificate p r i n chitanţe, o r i folosirea leilor preschimbaţi pe navele turistice, putea da
naştere la o fructuoasă contrabandă cu devize occidentale - lei româneşti , ultimii fiind 31

preschimbaţi de stat în deviza iniţială la părăsirea teritoriului naţional, cu justificarea chitanţelor

primare, dar şi p r i n simplu fapt că o contabilitate sănătoasă n u se poate tine decât într-o singură
monedă, ori pasagerii străini veneau d i n diferite ţări occidentale cu devizele lor convertibile şi
poftite de statul socialist, iar utilizarea simultană a acestora pe nave n u isca decât haos. De
asemenea folosirea la bord a unor bilete a căror valoare nu era recunoscută decât în acest spatiu
restrâns şi preschimbabile în monedă reală numai la ghişeul special al navei, era benefică pentru
emitent şi sub u n alt aspect, cel al păstrării lor către turiştii occidentali ca suveniruri - Ia urma
urmei contravaloarea lor era modică pentru aceştia, ca şi pentru emitent. Poate că astfel se explică
şi emiterea celei de a doua serii de către " N A V R O M " - Constanţa, prima serie topindu-se cu
vremea în circulatie.

Une émission de billets de croisière " N A V R O M " peu connue

(Résumé)

L'auteur présente les billetes de croisière N A V R O M , publié en 1968 par R. Haberkorn

dans BSFN et q u i sont restés inconns jusqu'aujourd'hui dans la littérature numismatique
roumaine. On discute quelques aspects concernant l'émetteur des billets, la typologie des
émissions et leur chronologie relative, ainsi que le but pour lequel ont été émises ces ersatz
monétaires.

2 9
Moneda metalică, d a c ă n u este de a u r ori alt metal preţios, ce ar interesa n u m a i p e n t r u c o n ţ i n u t u l metalic u n
cumpărător, iar în c a z u l R o m â n i e i postbelice n u este c a z u l , are curs forţat pe teritoriul n a ţ i o n a l şi n u este c o n s i d e r a t ă
deviză de nici o b a n c ă s e r i o a s ă . Interzicerea scoaterii şi a introducerii în ţară, s u b penalitate, a m o n e d e i metalice,
rămâne u n u l d i n a b u z u r i l e obişnuite ale conducerii de partid şi de stat în e p o c ă , a i cărei r e p r e z e n t a n ţ i ignorau
deliberat orice subtilitate a e c o n o m i e i politice.
3 0
R. Habrekorn, op. cit, p. 233.
31
Ibidem, p. 233, u n d e a u t o r u l i n f o r m e a z ă cititorul francez c ă " L e s m e m b r e s l ' é q u i p a g e et d u service n'avaient droit de
posedéder p e r s o n n e l e m e n t à b o r d a u c u n e autre m o n n a i e ( m ê m e d e l e u r p a y s d'origine, ρ β η ^ ί ΐ ) q u e ces billets,..." fapt
straniu şi de s e m n a l a t pentru nişte o a m e n i care trăiesc într-o societate n o r m a l ă şi care a v u s e r ă t i m p s ă uite restricţiile
valutare de d u p ă a l doilea război m o n d i a l .

407