Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea 1 PDF

DE ACELAS AUTOR :
1. 0 contribujie la istoria politico-comercialit a Romaniel data 1859 -1874, Stuttgart,

1896 (In limba germane).
2. Istorla political comerciale romanesti, Incepfind din secolul at XIV-lea pana la 1874.
Stuttgart, 1896 (In limba germane).
3. 0 mina a istorlei relajlunilor 'mash.° comereiale eu Austro-Ungaria. Bucureiti, 1898.
4. Asupra relajlunlior noastre comerciale eu Austro-Ungaria, Bucureiti, 1899.
5. Raporturile noastre comerciale ea Relgia, data 1876 WWI In zilele noastre. Bucu-
reiti, 1901.
6. Raporturile noastre comerciale eu Tureia, data 1860-1901. Bucureiti, 1902.
7. Problema convenliunitor veterinare. Politica veterinaral li comerInl nostru de animate,
dela 1860 pans in zilele noastre. Bucureiti, 1903.
8. Istorla political noastre vamale si comerciale data Regulamentui organic pana In zliele
noastre. Relajiunile noastre comerciale Cu Germania, Austro-Ungarla, Anglia,
Franja, Italia it Rusia, dela 1871-1892. (Lucrare premiata de Academia Ro-
mans), Bucureiti, 1904.
9. Cresterea si imbunatajirea raselor do vite In raport en agriculture. Politica noastrd
zootechnical. Bucureiti, 1905.
10. Industria najlonala. Bucureiti, 1907.
11. Ce se Injelege prin polities eomercialli ? Cum se pune problema actuala a acestel po-
litic'? Convenjiunea comercialii Romano-Austro-Ungara. Bucureiti, 1908.
12. Lumina it adevilr ? Ce este politica ? Chestiunea tramvalelor comunale. Bucureiti, 1911.
13. Criza tracjiunei animate In agrieultura romsineasea. Bucureiti, 1913.
14. Sforjarile politleo-comerciale ale Angliel pentru stapanirea Miriam' de jos. 0 eon -
tributie la politica drumurilor de Tier si a transporturilor pe apa a Romaniel.
Miinchen-Berlin-Lipsca, 1913, Editia J. Schweitzer, Arthur Settler.
15. Navigatiunea militara 51 navigajiunea comerelala. Bucureiti, 1913.
16. Reprezentarea legala a agriculture'. Bucureiti, 1914.
17. Alonopolul petrolului In Germania In report on interesele petrolifere rominestI. Bu-
cureiti, 1913.
18. Importanja geografleit li economica a Romania' In conflagrajiunea aetuala. Bucureiti,
1915.
19. Dunarea, privire istorlea, economical all politica. Paris, 1917.
20. Banea Najionala a Romaniel In timpul ocupaliel. Paris, 1921.
21. Omul ea factor pentru eombaterea erizel agrieole. Bucureiti, 1930.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
DOCTOR IN TINTELE ECONOMICE FINANCIARE
ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
$1 A
BANCII NATIONALE
VOLUMUL I
PA RTEA I
CARTEA ROMANEASCA",-BUCURETI
1932
49.813
www.dacoromanica.ro
Jnchin aceasla lucrare memoriei
scumpilor mei copii :
Jane!
vi
Dine/
www.dacoromanica.ro
PR EFATA
0 jumatate de veac a trecut, de ceind geniul creator a marelui Ion C.
Bratianu, biruind adversitatea vremurilor gi a oamenilor, reufe§te sa
dea viata Bancii Nationale a Romeiniei, in jurul careia aveau sa se tn-
chege nebanuite nadejdi de mai mull bine pentru T aragiN eamul romdnesc.
Numai arunceindu-ne o privire tnapoi ca sa peitrundem activi-
tatea acestui aqezeimcint, vom putea sa ne dam indeajuns seama de rolul
hotarcitor pe care 1-a avut in timpurile de grea cumpana pe can k-a
strabatut viafa noastra economicei i politics.
Stapcinifi de convingerea ca dupei 50 de ani de existents a Bancii
Nationale se cuvine sa infati§am nepartinitor opera mare pe care ea a
inlaptuit-o in Tara noastra, am pornit la lucru.
Geindul acestei lucreiri m'a stapeinit Inca cu mull mai inainte de
a 11 avut cinstea sa fiu chemat sa slujesc acest mare apzameint de credit
national.
Din colaborarea stminsei cu care ma onorase reiposatul Dimitrie
A. Sturdza*, capatasem indemnul sa studiez evolufia Bancii noastre de
emisiune, pentru ca in lumina rolului determinant pe care 1-a avut
pentru progresul tuturor factorilor de productiune, sir ti putem des1u0
viitorul ce o a§leapta.
Incepcindu-mi cerceteirile, mi s'au ivit in cale noui probleme in
legeiturei cu economia noastra de schimb dinaintea anului 1880.
Dorinfa de a le cunoa§le §i a le face cunoscut, m'au indepartat dela
planul initial at lucrarii, faceindu-ma sa-mi indrept pa§ii incetul cu
incetul §i etapa cu etapa, spre trecutul nostru rnonetar al comerfului
de bani dinainte de 1880.
Se impunea aceasta aprofundare a trecutului cu al& mai mull,
cu ail era de nature(' sa dea rostului infiinfarii Band! Nationale un mai
adeinc infeles.
Infaliqcind evolufia monetara a finuturilor romelne#i din timpu-
rile preistorice §i panel astazi, nu am avut intenfiunea sa dau lucrarii
www.dacoromanica.ro
Vi C. I. BAICOIANU
un caracter numismatic, ci am lost preocupat mai mull degcindul sa redau

drumul strabatut in decursul timpurilor de mifloacele de schimb, in
legatura cu viata economics.
Rezultatul cercetarilor mele cari au lost anevoioase din cauza ma-
terialului restrdns §i izolat ce mi-a stat la dispozifie, este lucrarea de luta
pe care o dau cititorilor ca o paging introductiva la o mai adcinca infe-
legere a Istoriei Bondi Nationale a Romelnier ,bazata pedocumentele
interne, lucrare ce nu voiu intcirzia sei public in continuarea acestui
volum.
Expunerea de laid, deli este bazata pe o largo documentare, toluqi
lass drum deschis viitoarelor cerceteiri. Generafiilor ce yin le este
rezervata sarcina sei intregeascei qi sa completeze golurile pe cari qi not
le-am simfit.
Credem totu§i cei prin lucrarea de fafti am pus la indemdna tuturor
acekra ce vor dori sei cunoascei trecutul nostrumonetar, un prefios material
informally §i am reispuns astfel unei nevoi de mull simfila in literatura
noastrei economics.
Am socotit folositor, cari in lucreirile noastre anterioare, sei
insofesc deductiunile de o cat mai largo documentafiune istorica, pe care
intotdeauna am considerat-o absolut necesara acolo unde verificarile
sunt anevoioase. 0 parte din documents le-am publicat in note in prima
park a volumului, iar allele formeaza obiectul celei de a doua piirti a volu-
mului !Mill. Prin publicarea documentelor am urmarit qi un all stop. Am
intentional sa nu lipsesc cercetarile viitoare de un material adunat cu
grea trucla.
Urmeirind evolufia monetara a finuturilor romcine§ti papa la
Regulamentul organic qi apoi panel la 1867, nu am putut trece cu vederea
problemele in strcinsei legatura cu ddnsa.
In acest mod se explica studiul in cadrul viefii economice generale
a comerfului de bani, in deosebi a zeiraliilor, precursoarele aqezeimintelor
de credit de mai kirziu.
Numai patrunzcind practicarea comerfului de bani de cake zeir a-
line de odinioara, indeletniciri corespunzatoare haosului monetar ce
domina epoca, putem infelege greuteifile prin cari a trecut viafa de
productiune .i deopotriva finanfele publice rometne§ti, ca §i m4carea
ideologica care conduce la marea reforms monetara din 1867 §i. mai
kirziu la infiinfarea Beincii Nationale, pivotal in jurul caruia avea sei
graviteze linanfa publics §i intreaga refea de credit romcinesc de mai
apoi.
www.dacoromanica.ro
i'ltEFATA VII
Dacti vom fi reu#1 sd aducem mai multd lumina in curzoqterea

trecutului nostru monetar §i at comerfului de bani, scopul lucreirii noastre
este atins.
Tin sci aduc aci mulfumirile mete d-lui Prof esor Cons!. Moisil
pentru sfaturile ce a binevoit sd-mi dea in privinfa plamelor relative
la circulafiunea monetary a timpurilor mai indepartate, ca §i d-lor : Dr.
G. Severeanu, F. K. Nuber, C. Rogu, C. Sec4anu qi San Giorgiu pentru
monetele pe cari mi le -au pus la dispozifie. De asemeneamulfumesc d-lui
Profesor E. Vdrtosu pentru sprijinul ce mi-a dat in stningereadocumen-
telor referitoare la Regulamentul organic §i d-lui M. Gr. Romwanu
din Maim Nafionald, care m' a secondat cu mullet inteligenfd qi insuflefire
in cautarea0 coordonarea intregului material documentar, nu numai al
volumului de No, dar §i a acelora ce vor urma.
Lucrarea de laid n'ar fi putut vedea lumina tiparului dac'd nu s'ar
li bucurat de sprijinul material acordat de Consiliul Bancii Nafionale,
infelegtllor ca intotdeauna on de elite on ajutorul sdu a fost necesar
pentru manifestarile f tiinfifice §i culturale.
C. 1. Bilicoianu.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI IN GENERAL

SI EVOLUTIA MONETARA A TARILOR ROMANESTI
PANA IN VEACUL AL XIXlea.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI IN GENERAL

SI EVOLUTIA MONETARA A TARILOR ROMANESTI
PANA IN VEACUL AL XIXlea. 1)
Faze le sehimbulul in desvoltarea istoriell a popoarelor. Schimbul In natura. DI-

ficultAtile sehimbulul in natural eondue In alegerea unul intermediar al schim-
bului unanim recunoseut cu functiune de monetd. Mae animalelor Si anl-
malele an mljlocitoare ale schimbulul. Descoperirea bronzulul $i a metalelor
pretioase revolutioneazal mijloacele do schlmb. Obleetele fabricate ea monete :
articole do gateala st de lux, seceri, arme, efildari, Misfit% bijuterli, etc. Des -
coperlrea balantei conduce la Introducerea unitalli de pond : talentul, mina, se-
cheli. Pondul-moneta Inlocueste obleetul-moneta. Introducerea pondulul-mo-
nett' determind nasterca organelor de control. Moneta metalled substitue pon-
dul-monettl. Formele prImelor monete inventate de Lydleni. Greed mal intal,
Romani! si Macedonenii mai tdrziu, introdue moneta metalled. Monetele gre-
cesti, macedonene gi romane. Romani! pun bazele etaloanelor monetare mo-
dest. Raportul to antiehitate dintre aur, argint 51 bronz. Antichltatea este
dominatil de monometalism. Contrafacerilo In antichltate. Evolutla mono
tard din Dacia preistorica. Primele monete : inelele, armele, uneltele. Greed
si Romani] introdue monetele for In Dada. Dad!, apreelind foloasele monetelor,
imltA pe acele macedonene ti grecesti.Monetarille Daellor.Monetele dace.NA-
1. BIBLIOGRAFIE :
N. lorga. Istoria Comertului Romdnesc. Epoca veche. Buc. 1925
Studii si Documente privitoare la Istoria Romanilor.
Rolul monete] In trecutul nostru. Bul. Inst. Econ. II-1923.
Geschichte des rumanischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen.
Gotha, 1905.
C. Moisil. Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea cel BAtrdn, Bul. soc. numis-
matice rom. Bucuresti 1923
Monetele Dacilor-Buc. 1921.
Eflgiile monetare ale Domnilor romani, Bul. soc. num. rm. XII.
Contributiuni la istoria monetariei vechi romalnelti. Bul. soc. num. rom. XII.
www.dacoromanica.ro
4 C. I. BAICIDIANU
vallrile barbare lntrerup flrul desvoltAril vielil economise sl cultural° a Dad&

Mind In veacul al XIII-lea trocul In local schimbulul monetar. Monetele biitute
de banil Slavoniel. Primli Doman' roman', bleep sa batik monetii Insusinduil
acest drept dupA obieelul Domnilor streini. Monetele lui Vladislav I, Radu, Dan
ql Mircea. Dan pierde dreptul de a bate monetA. Monetdria dela Sighlsoara.
Monetele lot Petro Musat, Roman Musat, Ilia, Stefan, tefan-eel -Mare, Liipusneann,
Despot Voda, Stefan Tomsa, Ion Voda eel Cumplit Stefan Rdzvan. ate. Tratatul lui
Icremla MoviiA cu Polonia. Domnli Moldovel plerd dreptul do a bate monetA.
Polonti bat monete role pontru Moldova. Alonetarla dela Suceava a lui Istrate
Dabija. Dreptul de a bate monetA nu le-a lost eontestat Dmnitorilor Principe-
telor. Suzeranitatea tureeascA anihileazd dreptul Domnilor de a bate moneta.
Puterlle suzerane lei Insusese dreptul de a bate monete pontru PrIncipate. Mo-
netele batute la Sadagura. Monetele earl an clreulat In Principate. OrIgina
leulul. DIspozitionile pravilelor In privinta fal§Ificaril monetelor. MAsurile ad-
ministrative earl tindeau sA reglementeze schlmbui monetar. Falsthearile de
monete. Incheere.
C. Moist/. Contribution' la origina cuvantului ban". Bul. soc. num. rom. XV.
Monete vechi romanesti sau pu%in cunoscute, An. Ac. Rom. II, XXXVIII.
Obiecte de schimb anterioare inventiunii monetelor, Bul. soc. num. rom.
XVIII.
Monetele lui Radu I Basarab, Bul. corn. mon. 1st. Buc. 1913.
Monetaria TArii RomAnesti, In timpul dinastiei Basarabilor. An. inst. de ist.
nat. Cluj, 1924-1925.
Studii §i cercetari numismatice. Efigiile Domnilor romAni. Bul. Soc. Num.
Rom. 1915.
Medalia lui Mihai Viteazul. Moneta lui Basarab-Voevod. Contribution' la
origina cuvantolui ban. Buc. 1920.
MonetAria Basarabilor, Cluj, 1924-1925.
Din numismatica Olteniei. Arh. Olt. 1923.
Numismatica 9l descoperirile dela Curtea de Arges. Cron. Num. 1920.
M. Sutzu. Originea monetelor. Bul. Soc. Num. 1919.
Les poids de 1'Egipte et le grain chaldeen. Bul. Soc. Num. Rom. No. 38-39.
La mine lourd d'Athenes.La reforme financiere de Solon. La drachme
attique legere au denier Ndron. Bul Soc. Num. No. 46.
Systemes monetaires primitifs de 1'Asie Mineure et de la Grece. Rv. 1st.,
Arh. si Fil., 1883.
Introduction A L'etude des Monnaies de 1'Italie Antique. Paris, 1887-89.
Tezaurul dela Turnu-MAgurele. Rev. pt. Ist., Arh. si Fil.-1883.
V. Pdrvan. Getica. Bucureiti, 1926.
D. Sturdza. Memoriu asupra numismaticei romAnesti.
G. Seuerecum. Contributiuni la studiul Inceputurilor numismaticei Tar!! Romanesti,
Bul. soc. num. rom. 1915.
Le statere d'or de Pharsoios Bul. Soc. Num. Rom. 1924.
Les monnaies frappees par la population Thraco-Romaine Bul. Soc. Num.
Rom. 1925.
Un nouveau poids de Kallatia Buc. 1926.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 5
Urmarind evolutia popoarelor din punctul de vedere al schimbului,

distingem trei perioade : a schimbului in natura, a banului si a creditului.
Asupra primelor doua perioade vom insista In randurile de
mai la vale, pentru ca in restul lucrarii sa putem urmari dela primii
pasi desvoltarea celei de a treia perioade in Tinuturile romanesti.
In prima perioada schimbul se facea In natura, lucru contra
lucru, sau lucru contra serviciu.
Dificultatile ce isvorau din acest fel al circulatiei bunurilor erau
numeroase. Ne marginim sä mentionam urmatoarele doua :
1. Cel ce intentiona sa faca schimbul trebuia sä gaseasca o
alta persoana care sa-i ofere obiectul dorit.
Al. Xenopol. Istoria Romanilor. Ed. II, Bucuresti.
V. A. Urechid. Istoria Romanilor.
I. Nistor. Die ausswartigen Handelsbeziehungen der Moldau in XV u. XVI Jahr-
hundert, Gotha, 1911.
Das moldavische Zolwessen in XV u. XVI Jahrhundert Jahrbuch fiir Ge-
setzgebung, Verwaltung und Volkswirtschaft, XXXVI, 1912.
Handel und Wandel in der Moldau bis zum Ende des XVI Jahrhunderts, Cer-
nAuti, 1912.
G. Brdtianu. 0 carte de judecata a lui Vasile Lupu, Revista Istorica, V, 1-2.
Actes des notaires Genois de Pera et de Gaff a de la fin du treisieme siècle. Bu-
curesti, 1927, p. 73.
G. Zane. Sisteme monetare si monete principale din veacurile trecute. Iasi, 1928.
Probleme monetare din trecutul economiei noastre nationale. Iasi, 1927.
Uricariul. Iasi, XII, XVIII, XXII.
Fr. Lenormant. La monnaie dans l'antiquite. 3 vol. Paris, 1897
N. Docan. Notita despre monetele lui Petru Mu§at. Buc. 1907.
Studii privitoare la numismatica Tariff Romane§ti. Buc. 1910.
I. FILM. Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti, 1919.
Gh. Glzibanescu. Vlad VodA Calugarul, Arhiva, Iasi, 1896.
Surete si isvoade, IXVIII, Iasi, 1906-1927.
Ispisoace si zapise, IV, Iasi, 1906-1923.
E. Babelon. Les origines de la monnaie. 1897.
Dr. Homan Balint. Magyar Pereztortenet 1000-1325, Budapest 1916.
R. Forrer. Gewichte und Mase der europanischen Kupfer - Bronze- prahistoriscben Me-
trologie, 1906.
Documentele Hurmuzaki.
Max Ebert. Realexicon der Vorgeschichte art. Geld. Berlin. 1926
A. N. Basilescu. Moneda. Bucuresti, 1923.
Dr. Rudolf Gassauer. Der gegenwartige Stand der moldauischen Miinzkunde,
Cernauti, 1931.
Leon Ruzicka.Cu privire la monetele Dacilor.Bul. Soc. num. Rom. No. 41-42. 1922.
B. Petriceicu Ila*cleuEtirnologicum Magnum Romaniae
F. W. HaduckNumismatica levantina (trad.)Bul. soc. Num. Rom. No. 43-44
1923.
www.dacoromanica.ro
6 C. 1. BAICOIANU
2. Dace aceasta dubla coincidenta exista, atunci obiectele ce

urmau sa fie schimbate intre ele trebuiau sa aiba o egala valoare.
Pentru inlaturarea dificultatilor ce rezultau din schimbul in
nature, oamenii au ales o naarfa intermediary care a variat dupa
timp §i loc. Cu aparitia acestui mijlocitor intram in a doua faze a
evolutiei schimbului.
Acest masurator de valori s'a numit moneta. Ea nu este decat
o marfa careia oamenii, determinati de inexorabile necesitati, i-au
asumat printr'un consens comun functiunea de a servi ca mijlocitoare
in schimbul diferitelor marfuri.
Moneta, papa sä ajunga la expresiunea de perfectibilitate de
astazi, a trecut in decursul diferitelor epoci ale desvoltarii istorice
a omenirii, prin mari transformari, a caror in§irare socotim ca nu este
lipsita de interes s'o facem in randurile ce urmeaza.
In epoca primitive a inceputurilor de organizare a popoarelor,
cand ele se indeletniceau cu vanatoarea §i pescuitul, oficiul de mij-
locitor al schimbului dintre oameni it faceau pieile animalelor vanate.
Astazi chiar, la unele popoare inapoiate ce traesc in afara de mice
contact cu binefacerile civilizatiei, anumite piei prevazute cu o
stampila a§a zisa legala, indeplinesc acest oficiu 1).
Mai tarziu, in epoca pastorale §i agricola, intalnim servind ca
masuratori de valori animalele : boii, caii, oile, etc. Astfel, in epoca
homerica, vedem evaluandu-se sclavii §i armele in boi. Documentele
timpurilor vechi ne spun ca in Atena legislatia lui Dracon (620 a.
Chr.), prevedea ca amenzile in folosul Statului sa se plateasca in boi
§i oi. Cam in aceia§i vreme, la fel se petreceau lucrurile §i in Roma.
Treptat insa cu desvoltarea diviziunii munch, provocata de
procesul de productiune in diferitele forme ale indeletnicirilor ome-
ne§ti, schimbul urmand sa iasa din cercul de activitate a unor orga-
nizari patriarhale locale, s'a simtit tot mai mult nevoia ca acest inter-
mediar al schimbului moneta sa fie cautat §i in randul altor
1) Si la Romani se gaseste dupa d-1 G. Fotino amintirea modului de plata

prin piei de animale. lntr'una din vechile institutiuni juridice romanesti, In vechile noastre
datini si anume In institutiunea numita cunifd. Cunita era o dare pe care o plateau fe-
tele dintr'un sat pentru a se casatori cu un flacau din alt sat. Numele acestei institupuni
Isi trage origina dela pieile de jder:(kuna, kunacz = jder), dela acest fel de piei, cari se
Intrebuinteaza In Evul Mediu ca valori de schimb. Cuvantul kuna si-a pierdut cu timpul
sensul sau = piele de jder, si a ramas numai In Intelesul de bani §i dare. Cu Intelesul
de bani cuvantul se gaseste Intrebuintat In tot veacul al 18-lea.
www.dacoromanica.ro
marfuri, mai u§or transportabile, capabile de durabilitate, nealtera-

bile §i de o mai constants valoare.
Descoperirea bronzului §i a metalelor pretioase, aurul §i argintul,
revolutioneaza mijloacele de schimb de 'Ana atunci.
Astfel vedem introducandu-se ca mijloc de schimb obiectele
fabricate. Primul intrebuintat pare sa fi fost securea-moneta, a carei
valoare mare era determinate de utilitatea pe care o avea, oamenii
servindu-se de dansa pentru a se apara de fiarele salbatice, sau triburile
vrajma§e 1). Articole de gateala §i de lux, mai apoi articole satisfacand
primordiale interese casnice, cum §i alte nevoi in legatura cu exerci-
tiul profesiunilor productive ale diferitelor popoare, precum artico-
lele de armament necesare vanatoarei §i purtatorilor de razboaie,
secerile, armele de bronz §i de fier, caldarile, frigarile, bijuteriile
de aur §i de argint, devenira in scurt timp mijloc de schimb pentru
aducatorul de grau, piei, lama §i altele.
Aceste obiecte metalice, precum o afirma inscriptiunile ramase
pe diferite monumente ale lumii vechi, erau obiecte monete.
Si la not in tars s'au gasit 150 de seceri de bronz reunite la un loc,
despre cari numismatul Sutzu §i V. Pcirvan afirma ca trebuesc privite
ca fiind secerile-monete cari circulau in timpurile vechi in Cara-noastra2)
Aceasta stare de lucruri a metalelor-monete in forme de obiecte
necesare nevoilor omene§ti, a durat §i dupe aflarea balantei de catre
Chaldeeni 3). Acest popor introduse unitatea de pond numita de
dan§ii talent, care avea o greutate de aproximativ 301/2 kg. Talentul
se subimpartea in 60 de mine, fiecare cantarind 510 gr. Mina se di-
viza in 60 de fractiuni numite §echeli, fiecare egal cu 8,50 gr. Era vorba
dar de o diviziune sexagesimala.
Din momentul in care balanta a permis sa se masoare cantitatea
de metal necesara pentru fabricarea obiectelor-monete, lumea n'a
mai voit sa primeasca aceste obiecte de metal, ci a cerut metalul
insa§i verificat ponderal. Unitatea ponderala a monetelor, a devenit
1) M. C. Sutzu. Originea monetelor. Bul. Soc. Num. 1919.

2. Vezi V. Pfirvan, Getica, pag. 294, 408, 495, 497.
In plansa No. 1 dam dui:IA V. Pcirvan (Getica, pag. 308-309) si M. Sutzu (Te-
zaurul dela Turnu-Magurele, Rev. Ist., Arh. si Fil. Buc. 1883) urmatoarele obiecte
monete cari par ca au circulat In vechea Dacie : Fig. 1 Inele de aur dela Bradut,
Fig. 2 Securi de bronz dela Bradut, Fig. 3 Bratara de aur dela Turnu-Severin si
Fig. 4 CAIdarusa norditalicA dela Bradu(.
3) Multi numismati vor sA stie ea balanta ar fi fost descoperitA cu mult Inaintea
Chaldeenilor.
www.dacoromanica.ro
8 C. I. BAICOIANU
astfel masura valorii obiectelor. Pondul-moneta a inlocuit obiectul-

moneta. Toate platile se faceau cantarindu-se metalul cu balanta 1).
Numismatii spun ca prin aceasta etapa au trecut toate popoa-
rele. Sutzu afirma ca in Egipt bronzul cantarit a servit multa vreme
ca metal-moneta §i ca unitatea ponderala ce se intrebuinta la deter-
minarea greutatii se numea debennu §i era egala cu .circa 91 gr.
Dela Chaldeeni §i Egipteni etalonul monetar ponderal trece la
vechii Eleni §i de aci f§i face drum prin Etruria in tinuturile centrale
§i occidentale europene. Elenii parasesc obiectele-moneta sub regele
Phidon (circa 700 in. d. Chr.) §i introduc in locul for moneta propriu
zisa. Dela ei Romanii trec prin imitatie la pondul-moneta, inaugurand
sistemul asului libral 2).
Documentatia istorica dovede§te ca in perioada monetei pon-
derale existau §i organe de control bine organizate, cari vegheau ca
bucatile de metal, avand functiune monetara, sa fie controlate atat
in ce prive§te cantitatea, cat §i calitatea.
Aceasta conceptie de practice monetara, a monetei de metal-
pond, ca masuratoare de valori, a stapanit schimbul vechei civiliza-
tiuni pans in veacul al VII-lea, a. Chr., cand situatiuni noui pro-
voaca perfectari *i in ordinea intrebuintarii metalelor ca mijloc de
schimb.
In locul metalului ponderal, incepe a-§i face drum, cam pe la
anul 700 a. Chr., moneta metalica de o anumita forma, de preferinta
rotunda §i astfel u§or de manipulat. Aceasta moneta era fabricate din
aur, argint, bronz §i alte aliagii §i avea o greutate §i o puritate meta-
lica legalmente garantata 3).
Ea era prevazuta la inceput cu insigna statelor respective, ca
semn al puterii ei legale in cuprinsul for geografic, unde avea sa fie
primita in plata de autoritatile fiscale.
1) Vezi : Max Ebert, Reallexikon der Vorgeschichte art. GeldBerlin, 1926.

2) Asul libral Yl dam in Fig. 1 al plamei No. 4.
In plansa No. 2 dam dupe M. Sutzu (Les poids de l'Egipte et le grain chal-
deen Bul. Soc. Num. Rom. No. 38--39 ; Les origines des monnaies 5i La mine lourd
d'AthenesLa rdforme financiere de SolonLa drachme attique legere ou denier de
Neron Bul. Soc. Num. No. 46) 5i Dr. G. Severeanu (Un nouveau poids de Kallatia
Buc. 1926), urmatoarele ponduri monetare : Fig. 1Ponduri grece5ti, Fig. 2Ponduri
de Kallatia, Fig. 3, 5, 6 Ponduri egiptene, Fig. 4Pond chaldeean 5i Fig. 7--Pond
persan.
3) Primele monete la Greci au fost de argint ; In Asia mica au fost de aur alb
(electrum). Monetele de bronz nu s'au introdus decat cu mult mai tirziu. Vezi plan5a
No. 3.
www.dacoromanica.ro
Prin aceasta ingrijita determinare a greutatii monetei pe de

o parte, a garantarii puritatii pe de alta, cat si a imprimaril semnului
distinctly, -care-i imprumuta autoritatea Statului ce si-o insusia, s'a
creiat noua moneta metalled in conceptia moderns a cuvantului,
spre a servi ca masuratoare a valorilor, atat in raporturile de schimb
interne, cat si in raporturile de schimb dintre state.
Istoria ne lamureste ca primul popor, ce a inteles sa curme
neajunsurile isvorite din conceptia metalismului ponderal al vechii
civilizatii, care, orice s'ar zice, era greoi la transportat ca lingouri
metalice, a fost poporul lidian.
Regele Lydiei, Gyges, intre anii 650 - 700 a. Chr. bate cel
dintai monete metalice de our §i argint.
La inceput forma si imprimarea monetelor a fost departe de a
insemna ceeace este asta'zi. Primele monete aveau pe o parte incru-
state anumite linii intr'un patrat adancit, iar pe cealalta parte un
desemn oval avand un cap de zeu la mijloc. Inscriptii s'au aplicat
multa vreme in urma. Abia in veacul al V-lea dupa Chr., gasim
monetele lidiene purtand pe o parte inscriptia republicei sau D omni-
torului respectiv, ca si a locului unde au fost batute. Efigia domneasca
aplicata pe monete este de data mult mai tarzie. Autoritatile numis-
matice ne spun ea ele apar in perioada monetara elenistied, dupa
moartea lui Alexandru cel Mare.
Dela Lydieni folosinta monetei a trecut la vechii Greci, fiind
intrebuintata mai intai in orasele de pe coasta occidentals a Asiei
minore, dependente politiceste §i economiceste de Lydieni, de unde
mai apoi, traversand marea s'au raspandit pe litoralul Traciei si Ma-
cedoniei, iar din Egina, in toate punctele Greciei continentale 1).
1) Deli Herodot atribue Lydienilor prioritatea inventiunii monetei, totuli asupra

acestei chestiuni au avut loc vii discutiuni f5rd ca pang azi sa se faca deplina lumina. Sem-
nalam ca numismatul francez Babelon sustine ca primele monete au fost batute In Milet
*i_Efes de catre particulari.
Insulele Milet li Efes, fiind sub stapAnirea Lydienilor, se poate ca Herodot sE fi
afirmat cA primele monete au fost batute de Lydieni, cu toate ca realitatea era alta.
In cazul cAnd admitem ca nu an fost Lydienii inventatorii monetei, atunci raspAndirea
ei nu a luat drumul dinspre Apus spre Rasarit, ci din Grecia s'a raspandit in Orient
1i Occident.
In planla No. 3 dAm dupa M. Sutzu (Valul lui Traian SystPmes mon&
taires primitifs de 1'Asie Mineure et de la Grece Rev. Ist., Arh. si Fil. 1883), monetele
primitive din Asia minors si din Grecia : Fig. 1-4, 7 si 9-10 monete de electrum ; Fig. 5
monetA de our ; Fig. 6, 8 si 11 monete de argint.
www.dacoromanica.ro
10 C. I. BA1COIANU
Documentele istorice ne mai spun ca cea mai mare parte dintre

monetele de pe acea vreme erau batute in vederea nevoilor serviciilor
guvernamentale Si in special erau intrebuintate la plata soldelor mi-
litare. Aurul servea pentru plata armatei teritoriale, iar argintul
pentru armata marina, care de obicei era constituita din mercenari,
a caror fidelitate se asigura prin solde mart
Sub influenta Elenilor §i a expansiunii comerciantilor greci,

uzul monetei avand insigne trece in Peninsula italics.
Asul librans roman de mai tarziu, este o imitatie a asului grave
etrusc, influentat de arta monetary a Grecilor din Sicilia.
Tot Grecii au raspandit mai apoi intrebuintarea monetei pe tot
litoralul Marii Negre, unde ei o foloseau in coloniile for comerciale.
De ad, prin gurile Dunarii, ei transplanteaza arta monetary in basinul
dunarean §i anume in tinuturile din dreapta §i din stanga fluviului,
servind acestor popoare, cu cari ei stateau in relatiuni comerciale,
drept obiect de imitatie pentru a bate §i ele monete.
Monetele lui Filip al Macedoniei, ale lui Alexandru cel Mare
§i tetradrahmele originale din Thasos, prin forta expansiunii negusto-
rilor acestei Imparalii, au ramas model de imitatiune monetary in
tinuturile vechei Dacii §i a tarilor din dreapta Dunarii i).
Tot prin coloniile comerciale grece§ti, monetele de aur Si de ar-
gint sunt transportate mai apoi 'Ana in Galia §i Spania.
0 perioada insemnata din punct de vedere monetar, reprezinta
dominatiunea universals a lui Alexandru cel Mare.
Nu atat activarea mi§carii comerciale a vremii, cat necesitatea
cuceririlor razboinice ale timpului, justifica marele interes pentru
baterea de monete, caci intemeietorii marei Puteri macedonene aveau
nevoe de un mijloc de schimb lesnicios, reprezentand o valoare recu-
noscuta, pentru a-§i plati armamentele §i cheltuelile necesare cuceri-
rilor militare.
liegii Imparatiei macedonene au batut monete de argint, de aur
§i bronz ca §i Elenii §i Tracii. Monetele for au fost staterii de aur §i
de argint. Filip, intemeietorul marei Puteri macedonene, (359-336
a. Chr.), bate monete din aurul pe care -1 scotea din minele de la Pan-
garon, cucerite de el.
Dela Filip al 11-lea dateaza o foarte activa batere de monete
de aur.
1) Vezi : V. Parvan Getica, pag. 600.
www.dacoromanica.ro
Staterii de aur de 8,65 gr. erau impartiti §i in monete divizionare,

cari reprezentau papa la a douasprezecea parte dintr'un stater.
In Imparatia lui Alexandru Macedon circulau §i monete divi-
zionare de bronz.
Sistemul monetar al dominatiunii universale macedonene avea
la bug, ca etalon ponderal, mina atica.
Mai tarziu, Romanii devenind stapani pe arta monetara, incep
sa concureze pe aceea a Grecilor ; iar prin expansiunile for militare
duc dinarul roman ca vestigiu al stapanirii for politice §i militare,
pretutindeni acolo unde geniul strategic al Romei cucerea noui pa-
manturi.
Perfectiunile introduse de ei in regimul monetar, conduc la pu-
nerea bazelor politico-monetare a timpurilor moderne.
*
* *
Din timpurile cele mai departate §i pada in vremea noastra,

aurul, argintul §i bronzul, au fost materiile cari au servit de baza
etaloanelor monetare. Ca sa poata servi de etalon, din vremurile cele
mai vechi, a existat un raport normal de valorificare comerciala intre
ele. Astfel gasim ca in Asia minors raportul dintre aur §i argint, care
a stat la baza primelor bateri de moneta, a fost 1-131/2. Herodot
considers valoarea aurului de 13 on §i 1/3 mai mare cleat a argintului.
La Greci, acest raport dintre aur §i argint, ar fi fost de 1-12. Siste-
mul monetar al lui Filip al II-lea al Macedoniei, era bazat pe rela-
tiunea de 1-121/2. Aflueuta aurului devenind mai mare, relatiunea
dintre el §i argint a fost influentata in consecinta. Astfel se explica
de ce la Atenieni raportul dintre aur §i argint era de 1-10 1).
Relatiuni de valoare an existat §i intre monetele de arama §i
argint. Aceste relatiuni an variat insa in antichitate dupe tari §i
epoci. Astfel pe timpul lui Alexandru cel Mare drahma era divizata
in 60 de chalci de bronz, deci raportul de valoare era 1-60. La Ate-
nieni raportul de valoare intre bronz §i argint era de 1-48, iar la
Egipteni 1-60. Drahma de argint valora 60 de drahme de bronz,
prima cantarind 3,57 gr. La Romani, baterea monetei de argint a
fost introdusa putin inaintea primului razboiu punic. Rana atunci
1) Asupra proportionalitgei dintre aur si argint In compunerea monetelor din

vechime si Evul Mediu, a se vedea Francois Lenormant La Monnaie dans l'Antiquite
pag. 150. si urm. Paris 1897.
www.dacoromanica.ro
12 C. I. BAICOIANU
Romanii intrebuintau ca mijloc de circulatie exclusiv bronzul, a carui

valoare se calcula dupa greutatea sa reala.
Documentatia istorica ne spune ca in Etruria, in veacul al IV-lea
a. Chr., circulau monete de aur si argint si ca raportul for de valoare
era de 1-15. Tot aceasta documentatie ne arata ca ar fi existat 'o
proportie de valoare Intre aur, argint si bronze).
Raportul de valoare dintre aur si argint a fost influentat, atunci
ca si astazi, de cantitatea aurului sau argintului ce se putea aduce
pe piata.
In conceptia monetara a vremurilor vechi nu se poate vorbi
de un sistem bimetalist, sau de dublu etalon, desi monete de aur si
argint au circulat paralel Inca de atunci. Dupa imprejurari si dupa epoci,
s'a adoptat un singur metal ca etalon fundamental si regulator al sis-
temului monetar. Astfel in Asia minora si in sistemul monetar al
Imperiului persan, aurul a jucat un rol Insemnat ca etalon. Persanii
rezervau coroanei for privilegiul absolut de fabricatiune a monetei
de aur. Grecii din Europa au adoptat etalonul de argint. La Ro-
mani si la toate popoarele ce locuiau centrul Peninsulei italice, cam
pana la 270 a. Chr., etalonul a fost bronzul. Dela aceasta data papa
la Republica s'a adoptat etalonul de argint, iar sub Imperiu, etalonul
de aur. In timpul Republicei, se pare ca Romanii, ca si Atenienii de
altfel, nu fabricau monete de aur decat in cazuri exceptionale, deli
afacerile zilnice le lichidau prin plati de aur, sub forma de lingouri,
sau monete straine, cari erau primite dupa tariful fixat de comert.
Pana la Cezar nu existau alte monete de aur decat acelea batute de
&Are generali, cand porneau in campanii razboinice si pentru nevoile
armatelor lor.
Augustus pare a voi sa creieze un sistem monetar bimetalist,
stabilind dinarului de argint o valoare intrinseca in raport cu aurul.
Urmasii lui continual% aceasta politica. Moneta de bronz ramase
o moneta conventionala destinata numai uzului intern al Imperiului
roman.
*
* *
Tot aceeasi evolutie monetara urmata de lumea greaca o gasim

si la Romani 2). Din secolul al V-lea a. Chr. ne-au ramas documen-
1) Vezi : Lenormant op. cit., pag. 201.

2) Vezi : M. Soutzo : Introduction a l'etude des monnaies de l'Italie antique
Paris, 1887.
www.dacoromanica.ro
tatiuni din cari se constata ca amenzile erau platite in boi §i oi,

ceeace insemneaza ca vita-moneta era recunoscuta §i de Statul roman.
Dupa aflarea §i topirea aramei §i introducerea sistemului ponderal,
vedem intrebuintandu-se la Romani bronzul ca mijloc de schimb,
in locul boilor §i oilor, fiincica el era mai u§or de manuit Si de
transportat.
Unitatea monetara era asul (aesrude) care la inceput consta
din bucati lipsite de orice forma. Mai tarziu s'a dat acestei monete
o forma triunghiulara, prevazuta cu oarecari desenuri reprezentand
de preferinta boi sau alte vite. Mai tarziu asul a fost prev5zut cu o
pecetie (marca) a autoritatii Statului.
Si astfel in locul metalului, ce trebuia cantarit, incepe sa circule
metalul-moneta a carui cantitate §i calitate erau garantate de Stat,
grin diferite marcari, in interesul unei mai lesnicioase mi§cari a schim-
bului comercial. In felul acesta, metalul, mijlocul de schimb de mai
inainte, a luat infati§area de moneta.
In sistemul monetar roman, metalul moneta purta marca greu-
tatii, iar diferite valori purtau ca semn distinctiv un cap de zeu, care
era reprezentat pe o fats a monetei. Pe revers se punea figura unei
corabii, emblema Rom ei.
Asul avea greutatea unei jumatati de kilogram. A douaspre-
zecea parte dintr'un as se numea untie. Celelalte subdiviziuni erau :
§esimea (sextans), egala cu doua unicii, patrimea (quadrans), treimea
(trians) §i o jumatate (semis). Asul de bronz a ramas singura mo-
neta a Romanilor pang la razboaiele punice. Aurul §i argintul nu se
intrebuintau ca mijloc de schimb decat in forma de greutati, bucati-
monete, cari n'aveau insa curs oficial. Abia mai tarziu, catre sfar§itul
veacului al III-lea a. Chr., apar §i monete romane de our §i argint
dupa un anumit sistem de greutate, purtand §i marca de control a
aurului §i argintului batut 1).
1) Dam dupa M. C. Suizu (Introduction a l'etude des Monnaies de l'Italie Antique-
Deuxieme partie, 1889), In planla No. 4, principalele monete romane din antichitate :
Fig. No. 1 : As libral ; fig. No. 2 : Denier a legende incuse de re-
poque sextantaire ; fig. No. 3 : Didrachme campanien au nom de Rome ; fig. No. 4 :
Statere d'or campanien de l'epoque sextantaire ; fig. No. 5 : Aureus campanien de l'e-
poque onciale ; fig. No. 6 : Double victoriat de 16 as de l'epoque sextantaire ; fig. No. 7 :
Denier oncial de 16 as ; fig. No. 8 : Victoriat oncial de 12 as ; fig. No. 9 : Dodrans oncial
de Cassius Longinus ; fig .No. 10 : Nummus sestertius de dix as de l'epoque semi-onciale ;
fig. No. 11 : Victoriat quinaire de 20 as ; fig. No. 12 : Denier de 40 as de l'epoque semi-
onciale ; fig. No. 13 : Sesterce de bronze d'Antoine ; fig. No. 14 : Aureus de Sylla de 30 a
la livre ; fig. No. 15: Denarius aureus de J. Cesar.
www.dacoromanica.ro
14 C. I. BAICOIANU
Moneta de argint a fost batuta pentru prima oara in anul 268

a. Chr., §i anume in trei diferite valori, de 4, 2 Si 1 scrupul, a§a zisele
monete : denarius, quinaruis §i sextertius, valorand prima 10 a§i,
a doua 5 §i a treia 2 a§i §i jumatate.
Intrarea in circulatie a aurului §i argintului a determinat revi-
zuirea sistemului monetar roman, racordand, in noua conceptie a
valorilor, monetele de bronz la cele de aur §i argint. Documentatia
istorica ne vorbe§te de o reglementare monetara facuta de Romani
in anul 268 a. Chr., prin care s'a stabilit o relatiune intre moneta de
bronz §i cea de argint, ceeace a atras dupa sine un aparent regim
bimetalist.
Deprecierea mereu crescanda a bronzului a condus in nenuma-
rate randuri la revizuirea legii monetare, asul fiind tot mai mult
scazut in raport cu aurul §i argintul. Monetele de aur incep a fi batute
in Imperiul roman cam pe la anul 200 a. Chr. Moneta de aur se batea
la inceput de catre generalii cari luptau cu popoarele din Italia. Abia
sub Iuliu Cezar a inceput sa se bath' §i la Roma. Cu aceasta operatiune
se ocupau anumiti functionari, sau anumite persoane particulare in-
sarcinate in mod special prin incheerile Senatului. Baterea monetei
era in timpul Imperiului un privilegiu al capului Statului, iar in vre-
mea Republicei, a Statului insu§i. In anul 15 a. Chr., dreptul regalian
al baterii monetei incearca o reglementare noua §i originala. Princi-
pele i§i rezerva dreptul de batere a monetelor de aur §i argint, iar
Senatul, acela al monetelor de arama, cari de atunci poarta initialele
S. C. (Senatus consulto) dupa cum se poate vedea destul de clar
din plan§a No. 10. In evolutia monetarismului este de constatat ca
diferiti principi au intervenit continuu spre a face legatura intre va-
loarea monetelor §i aceea a greutatilor ce ele reprezentau.
Dar Romanii, ca §i celelalte popoare ale vechei omeniri, cuno§-
teau §i contrafacerile monetare, can au fost insa intovara§ite de cele
mai neplacute urmari.
Domnia lui Caracala §i cele ce s'au mai succedat, sunt caracteri-
zate prin incercarea de a mic§ora continutul fin al pieselor de aur
i argint, pentru a trage foloase ilicite, cu pretentiunea, de a le men-
-tine totu§i valoarea de schimb prin rigori penale. Urmarea acestei
politici monetare a fost deprecierea dinarului pans inteatat, bleat fu-
sese redus la o simpla moneta de cont.
Vazandu-se ca aceasta imprejurare aducea veniturilor publice
o grozava lovitura, s'au facut interventii legale ca nici o casa publica
sa nu mai primeasca cleat monete de aur. Din acest haos monetar,
www.dacoromanica.ro
care a durat un secol, Imperiul roman a scapat abia sub domnia lui
Constantin cel Mare, care, pentru a ie§i din acest impas, a hotkit
din nou sa dea monetei de aur o greutate fixa. El a stabilit un nou
etalon §i a subordonat acestuia argintul §i cuprul ca monete divizio-
nare in proportii bine hotarite, Orland seams de pretul comercial efectiv
al acestor metale.
Masurile luate insa nu au fost de natura sa remedieze acest eau.
Contrafacerile au continuat, accentuandu-se mai ales in Evul
Mediu.
Cercetarile numismatice fac dovada ca, in multe imprejurari,
monetele de aur §i argint au fost reduse in continutul for fin, din con-
sideratiuni de speculatiune. Din toate aceste imprejurari viata eco-
nomics a tarilor respective a fost lovita de crize cumplite, din cari
n'au ie§it decat revenind la o situatiune monetara normala. De altfel,
legislatiile lumii vechi, ca §i ale celei medievale erau foarte aspre in
ce prive§te fal§ificarile monetare. Astfel legea Iuliei asupra mo-
netei, facea din alterarea dispozitiilor legei lui Augustus prin care
titlul monetelor de aur era fixat la 0,998, o crima de Stat. Aceea§i
lege interzicea orice schimbare a aliagiului pieselor de argint §i bronzy).
*
* *
Am fkut o succinta expunere a monetarismului antic, nu atat

pentru a da lucrkii un caracter de eruditie, cat pentru a ne servi de
aceste elemente in cercetarea situatiunii monetare din timpul preis-
toric al Tarilor romane§ti, al cuprinsului vechei Dacii.
Urmkind aratarile din monumentala scriere a lui Pdrvan 2),
constatam ca Inca din cele mai indepartate timpuri circulau ca
monete in Dacia, inelele, uneltele §i alte fabricate necesare produc-
tiunii §i consumatiunii, pretuite dupa valoarea metalului §i a muncii
depuse pentru confectionarea lor3).
Mai in urma Grecii §i Romanii urmarind intensificarea comertului
1) Vezi Lenormant, op. cit., pag. 201 si urm.

2) Vezi Getica. Monetarii pag. 598 si 599. Moneta pag. 405, 609, 19, 386,
404, 614, 603, 480, 211, 600, 480, 560, 600, 794, 798, '796, 795 si 797.
3) Vezi plansa No. 1. In care am dat cateva din obiectele monete ce au fost
gasite In cuprinsul vechei Dacii si cari au fost considerate de arheologii si numismatii
nostri ca obiecte-monete. In plansa No. 5 dam monetele imitate de Daci (micsorate la
jumatate) dupa tipurile acelora straine, ce au circulat In Dacia.
www.dacoromanica.ro
16 C. I. BAICOIANU
for cu Dacia, introduc aci mari cantitgti de monete bgtute din bronz,
aur §i argint. Grecii vin cu staterii de aur §i tetra-drahmele
de argint, Romanii vin cu a§ii §i denarii de argint. Dacii, la randul
lor, Invgtand foloasele monetei, au inceput, cam prin veacul al II-lea
a. Chr., sg imite, prin baterea de moneta la ei acasg, tipurile cunos-
cute for Inca din veacul al IV-lea a. Chr., cand expeditiile lui Filip
§i Alexandru Macedon §i mai tarziu ale lui Lysimac, facurg pe Daci
mai apropiati §i mai familiarizati cu lumea greceascain special §i lumea
orientala in general, care le aduse, fie prin razboaie, fie prin dorinta
de expansiune a comertului oriental, odatg cu negustorimea for §i
moneta respectivg 1). Moneta de aur pare sg fi circulat in epoca geticg
alaturi de cea de argint. Parvan spune Ca s'au ggsit numero§i stateri
de aur de ai lui Filip, Alexandru Macedon §i Lysimac, iar in tinuturile
burgurilor dacice, din muntii Sebe§ului, s'au ggsit multe monete de
aur greceti, in deosebi din vremea lui Lysimac.
Tezaurele descoperite pang acum pe valea Mure§ului, a Tarna-
velor §i din sud-vestul Daciei, dovedesc prezenta denarilor romani
din anii 85 §i 47 a. Chr.. La Some§ul cald din Cojocna s'au ggsit
denari cu data anului 50 a. Chr.
Penetratia economics romans in pamantul preistoric al Roma-
niei de azi, lasg a§a dar urme §i prin monetele cari au circulat in cu-
prinsul Daciei de pe vremuri. Cand Traian intra mai tarziu in Dacia
cu intentiuni cuceritoare, prin drumul sud-vestic dela Dungre, prin Ol-
tenia, Banat §i valea 1\ilure§ului, gase§te aci denarul republican §i
imperial ajuns cu mult Inainte, prin expansiunea negustorilor romani,
in Intreg cuprinsul tinuturilor dace de dincolo qi dincoace de Carpati.
Pretuind moneta ca mijloc de schimb, stramo§ii no§tri invatarg dela
Celti me§te§ugul baterii monetelor. Atat Pdrvan cat §i Moisil ne vor-
besc de monetariile din Dacia, cari se indeletniceau cu baterea de mo-
neta2), imitand tetradrahmele §i in general aproape toate monetele
aduse de negustorii strgini.
In deosebi se constatg o deosebita predilectie pentru baterea
monetelor mari, staterii de argint ai lui Filip qi tetradrahmele lui
Alexandru Macedon. De asemenea s'au bgtut in Dacia monete de
1) Vezi Vasile Pcirvan: Getica, pag. 610.

2) A se vedea C. Moisi/ : Studii si cercetari numismatice Monetele Dacilor
Bucuresti, 1921. Leon Ruzicka : Cu privire la monetele Dacilor Bul. Soc. Num. Rom.
No. 41-42. 1922.
www.dacoromanica.ro
argint, tetradrahme, avand pe o parte capul lui Alexandru, iar pe

cealalta un cal.
Pdrvan afirma ca monetaria dacica apare abia in secolul al II-lea
a. Chr., in epoca lui Boerebista, ceeace contrazice spusele lui Moisil
dupa Gohl §i Forrer, cari vor sä §tie c'ar fi existat monetarii in Dacia
Inca din veacul al IV-lea a. Chr.
Dupa Pdrvan majoritatea monetelor barbare, dace, de tip ma-
cedonean, ar fi lost batute dupa anul 100 a. Chr.
In afara de tipurile grece§ti §i macedonene s'au batut §i monete
imitate dupa dinarii republicani. Este de mirat, ca de§i in cuprinsul
dacic circula aur, gasit in stare nativa §i extras din exploatarile auri-
fere locale, Pdrvan afirma ca in Dacia n'ar fi lost batute monete de
aur. Decat monetariile dacice decad din ce in ce, din cauza concurentii
pe care le-o faceau invazia monetei bune romane, rata de care aceea
a Dacilor era rudimentary §i calitativ mai proasta, fiindca ei amestecau
argintul cu cuprul intr'o proportie de pang la 55% cupru §i numai
45% argint. Nu tot astfel era cazul cu moneta buns introdusa de
Romani, in al ca'rei aliaj metalul fin ocupa un loc Insemnat 1).
1) In plansele 6-14 dam o parte din monetele cari au circulat mai frequent,
sau incidental In cuprinsul Daciei, iintre anii 350 a. Ch. 1150 d. Ch. :
PLANSA VI.
Monete arece51.1 d barbare earl an eirculat In Dada.
(Argint)
Fig. 1. Drahma Moesia inferioara. Istria : cir. 300 a. Ch. (Au.: doua capete
incrucisate. Rev. : vultur de mare pe delfin).
Fig. 2. Tetradrahma-Macedonia Alexandru cel Mare 336-323 a. Ch.
Fig. 3. Tetradrahma Tracia Lysimacus 323-281 a. Ch. (Cu bustul lui
Alexandru).
Fig. 4. Tetradrahma Prov. Macedonia 158-150 a. Ch. (Av. : bustul
lui Artenis Rev.: Macedon Protis).
Fig. 5. Moneta barbara din Dacia (Imitattune dupa staterul lui Flip, tatal lui
Alexandru eel Mare. Av. : cap Faros si barbos. Rev.: calaret).
Fig. 6. Idem (Calare(.ul sens invers).
Fig. 7. Stater imitatie dupa Larissa.
Fig. 8. Tetradrahma Tracia Oleion, 146 a. Ch. (Imitatie dupa tetra-
drahma din Thasos. Au.: capul lui Dionisostanar. Rev.: Heracle despuiat, cu bata lipielea
leului).
(Monetele No. 3, 5, 6, 7 din colectia d-lui C. Rosu ; monetele 1, 2 din colectia
d-lui C. Secasanu si moneta No. 8 din colectia d-lui Mihail Gr. Romaicanu).
Atrag In deosebi atenliunea asupra tetradrahmei din Fig. 8, care este o imitaliune
dupa tetradrahmele din Thasos. Aceasta a lost gasitii nu de mutt intr'un tezaur de aproni-
2
www.dacoromanica.ro
18 C. 1. BAICOIANU
Framantarile politice izvorite pe de o parte din caderea Im-

periului roman, care conduse la retragerea legiunilor din tinuturile
dacice, pe de alta, din cunoscutele invaziuni barbare ale timpului
cu incepere dela aceeas data, au pus triburile cuprinsului dacic in grele
griji §i sfasietoare lupte. In acest chip preocuparile de interes cul-
tural si organizarile de ordin economic si financiar, decad cu desa-
varsire.
magi° 600 monete bate de ace* lel la Colentina. 0 parte din acest tezaur se afld fn
posesia d-lui Mihail Gr. Romafcanu, care urmeazd s6 facet in curdnd o comunicare asupra
lui In rev. Economia Nalionala.
PLANSA VII.
Monte romans (eonsulare denari).
(Argint).
Fig. 1. Baebia (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 2. Crepusia. (Au.: capul lui Apollo. Rev.: calAre(i).
Fig. 3. Flamina (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 4. Furia (Au.: capul lui Ianus. Rev.: victoria Impodobind un trofeu).
Fig. 5 Julia (Au.: capul lui Apollo. Rev.: victoria In quadrigA).
Fig. 6. Lucilia (Au.: capul Romei. Rev. victoria Intr'un car roman).
Fig. 7. Marcia (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 8. Manlia (Au.: capul Romei. Rev.: Sylla pe o Quadriga Impodobit
de Victoria).
Fig. 9. Minucia (Av. : capul Romei. Rev.: 2 Dioscuri calArispre dreapta).
Fig. 10. Poblicia (Au.: capul Romei. Rev.: Hercule omorind leul).
Fig. 11. Sempronia (Au.: capul Hornet. Rev.: 2 Dioscuri calArind).
Fig. 12. Valeria (Au.: bustul Victoriei. Rev.: Mars pAsind cu trofeu).
(Colectia d-lui C. SecAsanu).
PLAN5A VIII.
Monete imperials romane (denarl).
(Argint).
Fig. 1. Octavian Augustus 30 a. Ch. 14 d. Ch. (Au.: Caesar Augusti .
cap Impodobit. Rev.: Desig Princ. Ivvent, doi razboinici fata In fata cu ldnci si scuturi).
Fig. 2. Vespasian 69-79. (A v. : Imp. Caes. Vesp. Aug. V M Cos III1
bust. Rev, instrument de sacrificiu Aug.)
Fig. 3. Domitian 81-94. (Au.: Imp Caes Domitianuscap fmpodobit.
Rec. : lupa aliiptand pe Rom si Remus Cos V).
Fig. 4-5. Traian 98-117. (Fig. 5.Av. Caes Nerva Traian Aug Germ
bust. Rev.: Victoria pAsind cu coroana si spada ; Fig. 4.Au.: Imp Tralanu Aug Germ
Dac P M T Rbust.Rev.: arab cu camila).
Fig. 6-7. Hadrian 117-138. (Fig. 6.Au.: Hadrianus Aug Cos III P P
bust. Rev.: unirea armatelor inamice-Adeventus Aug. Fig. 7. Av.: Imp Caes Tra-
ian Hadrianbust. Rev.: plata tributului)
Fig. 8. Sabina (so(ia lui Had). 138. (Au. Sabina Augusta Hadriani Aug.
bust. Rev.: Concordia cu coroana si suli(.A).
www.dacoromanica.ro
Efectul produs de ciocnirile popoarelor barbare cu populatiunea

daco-romana a fost distrugerea vietii ora§ene§ti dimpreuna cu aceea
de Stat daco-romana, aruncand-o in munte, unde a continuat sa tra-
iasca §i de unde a cautat sa infrunte urgia navalitorilor, cari au in-
cercat, s'o nimiceasca prin foc si sabie. Viforul deslantuit de na-
valitori : Gotii, Gepizii, Hunii, Cumanii, Tatarii, a durat papa prin
secolul al XIV-lea. In acest rastimp organizarea intocmita de Ro-
Fig. 9 Antonius Pius 138-169. (Au. : Antonimus Aug Pibust. Rev. :

Victoria tinand o coroana).
Fig. 10 Ant. Pius 1i Marc. Aur. (Au.: Antoninus Pius bust fmpodobit.
Rev.: bustul lui Aurelius).
Fig. 11. Faustinia Senior (sotia lui Ant. Pius 148. Au. : Diva Faustina
bust. Rev.: femeie stand Augusta).
Fig. 12. M. Aurelius 161-180. (Au.: Aurelius Caes bust. Rev.: femeie
cu cornul abonden(.ei §i o ramura de palm. Cos11).
(Colec(ia d-lui C. Secasanu.)
PLAN5A IX,
Monte Impertale romane (denarl).
(Argint).
Fig. 1. M. Aurelius 161-180. (Au. : M. Antoninus Aug T R P XXVI bust.
Rev.: Marte Inarmat Cos II)).
Fig. 2. Claudius Albinus 197. (Au.: Clod Sept Albin Caes bust. Rey.:
Minerva privind spre stanga cu o ramura de palm li scut).
Fig. 3. Iulia Doamna (sotia lui Sept. Sev.) 217. (Au. : Iulia Augusta
bust. Rev. : VenusDianaLucifera).
Fig. 4. Caracalla 211-217. (Au. : Imp Caes M Aur Anton bust. Rev. :
Minerva tinand In mans o victorie, Inapoia of un trofeu).
Fig. 5. Geta 212. (Av. : Septimus Geta Caes bust. Rev. : femeie jertfind
Cos II).
Fig. 6. Macrinus 217-218. (Au. : Imp C Mopel Macrinus Aug bust
spre dreapta. Rev.: Felicitas).
Fig. 7. Severus Alex. 222-235. (Au. : Imp C M A Sev Alex Aug bust.
Rev. : Mars inarmat duce un trofeu Cos II PP)
Fig. 8. Maximinus I 235-238. (Au. ; Imp Macsiminus Pius Aug bust.
Rev. : Providenta stand.)
Fig. 9. Gordiano II 227. (Au. : Imp Gordianu Pius bust. Rev. : Pietas
August).
Fig. 10. Philipus pater 244-249. (Au.: Imp M Iul Philippus Aug.bust.
Rev.: Salus Aug.)
Fig. 11. Otacilia (sotia Ph. pat.). (Au.: Otacil Severa Aug bust. Rev. :
Pietas Augusta).
Fig. 12. Traian Decius 249-251. (Rev.: Imp Traianus Dicius bust. Rev. :
oele doua Panonii).
(Colectia d-lui C. Seca§anu).
www.dacoromanica.ro
20 C. 1. BAICOIANU
mani pe pamantul Dacilor disparuse in cea mai mare parte. Navali-

torii au stins viola de Stat daco-romans si au nimicit inceputurile
asez5mintelor culturale, economice si militare.
Daco-Romanii au fost intorsi la o viola patriarhath. in care an
uitat multe din notiunile referitoare la o viola de cultura mai aleasa.
Treptat ins'a cu trecerea vijeliei, elementul daco-roman obis-
nuindu-se cu greutatile vremei, a inceput sä se scoboare la ses, deoparte
si de alto a Carpatilor, pe podisul transilvAnean si in campia duniireansa.
PLANSA X.
Monte Imperial° romane (Sextertlus, Dupondlus, As).
(Bronzuri marl, mijlocii, mid).
Fig. 1. Agrippa (flu adoptiv a lul August) 39-27 a. Ch. (Au. : Marcus
Agrippa Luci Filius Cos 3. bust spre stanga. Rev.: Neptun cu furca In stanga S. C.).
Fig. 2. Nero-54-68. o. (Au. : Nero Cacs. Aug.bust. Rev. : Victoria cu un
disc (globul pamantului) S. C.).
Fig. 3-4. Vespasian-69-79 d. Ch. (Fig. 3. Av. : Imp. Caes. Vesp. Aug.
bust. Rev.: coroana S. C. Fig. 4. Av. : Imp. Caes. Vespasians Aug. bust. Rev. :
Felicitas stand S. C.).
Fig. 5. Titus (fiul lui Vespasian) 81. (Au.: Imp. Titus Caesar Vesp. Aug.
P. M. T. bust. Rev. : Vesta stand pe scaun cu fata spre stanga S. C.).
Fig. 6-9. Traian 98-117. (Fig. 6. Av.: Imp. Caes. Nerva Traianus Aug.
Germ. P. M.bust. Rev.: Imparatul stand pe un tripled. Fig. 7. Au.: Imp. Caes.
Nerva Traianu Aug. Germ. Dac. P. M. T. R. bust. Rev.: Victoria in fata 1 trofeu
Spor octimo principi S. C. Fig. 8. Av. : Imp. Traianus Aug. Germ. Dac. P. M. T.
R. Pbust. Rev.: Abundenta cu cosul belsugului. Fig. 9. Au.: Imp. Traianus Aug.
Germ. Dac.bust. Rev : 2 trofee Senatus Populusque Romanus S. C.).
Fig. 10. Adrian 117-138. (Au.: Adrianus Augustus Cos III bust. Rev. :
1nfatisand o femeie cu bratele Intinse privind spre stanga).
(Colectia d-lui C. Secasanu).
PLANSA XI.
Monete imperiale romane (Sextertius, Dupondlus, As).
(Bronzuri marl, mijlocii, mid).
Fig. 1I. Antonius Pius 138-169. (Fig. 1. Au.: Antonius August. Pius
P. P. T. Q. P. Cos IIIbust. Rev. Annona Aug.Abundenta stand. Fig. 2. Av. An-
tonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos IIIbust. Rev.: Mars cu sulita si trofeu pa5ind
spre dreapta. Fig. 3. Av.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. XVII bust. Rev. :
Libertas scos IIII S. C. Fig. 4. Au.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos 1111
bust. Rev. : Diana S. C).
Fig. 5. Faustinia senior 148. (Au. : Diva Faustina bust spre dreapta.
Rev. : Ceres cu 2 spice (In stanga) Augusta S. C.).
Fig. 6. Faustinia junior (sotia Marc. Aur.) 175. (Au. : Faustinae Aug.
bust spre dreapta. Rev.: Augusta femee privind spre stanga, in dreapta jos sine
scutul).
www.dacoromanica.ro
Aici, alaturi de cei rama§i locului, incepura o viata noua, incadrandu-se

in carmuiri nationale §i organizand statulete, numite voevodate.
Lini§tea revenind, Daco-Romanii transformati in decursul vre-
mei intr'un nou Popor romanesc §i-au putut relua activitatea agricola
§i pastorala, ceeace le-a inlesnit §i relatiuni comerciale din ce in ce mai
intinse cu Bizantinii §i Genovezii. Ace§tia, in vederea schimbului co-
mercial cu tinuturile dunarene, i§i a§ezara cunoscutele emporii pe
coastele Marii Negre, de unde prin calea Dunarii §i a drumurilor te-
Fig. 7. Comodius 183-191. (Au. : M. Commodus, cap barbos impodobit.

Rev.: Feineie cu craci de palmier In maini).
Fig. 8. Severus Alexandru 222 235. (Au. : Imp. Caes. M. Aur. Sev. Ale-
xandr.bust. Rev.: femeie Orland cumpana justitiei 5i cosul abundentei Aequitas Aug.).
Fig. 9. Aurelian 270-275. (Av. : Imp. Aurelianus Aug.bust. Rev. Aurelian
Severina dand mana).
Fig. 10. Diocletian 284-305. (Au. : Imp. C. Diocetianus P. F. Aug.bust.
Rev. : Abundenta coloniilor Genio Populi Romani).
PLANSA XII
Monete eoloniale romane batute In Peninsula balcanleik
Fig. 1-2. Monete batute la Nicopolis de Septimius Sever-193-211. (Fig.].
Au. : Severusbust barbos. Rev.: Tripied incrustat cu ornamentatii Nikopolit. Fig. 2.
Au. Idembust impodobit cu coroana. Rev.: femeie cu cosul abudentii Nikopolit.)
Fig. 3-6. Monete batute la Markianopolis de Iulia Doamna 217, Caracalla
211 217, Macrinus si Dia Domenian 217 218, Alex. Sever 222-235
(Fig. 3.Au.: Iulia Doamna Sev.bust Rev : Cele trei gratii Markianopoliton.
Fig. 4 Au : M Aur ANT (Caracala)bust Rev femeie tinand in dreapta o
coroana, in stanga sceptru Markianopolit. Fig. 5.Au. Macrinus si Diadumeniaii
(fail in 140 Rev. : femee jertfind in fata altarului Markionapolitan. Fig. 6. Av. :
Sev. Alexandr.bust. Rev. : femeie tinand in dreapta o coroana, in stanga cosul abun-
dentii Markianopoli).
Fig. 7-8. Monete batute la Tomis de Alex. Sever 222-235 Gordian III
Pius 238-244. Fig. 7. Av. : Sev. Alexandr.bust impodobit. Rev.: femeie avand in
dreapta cosul abundentei, in stanga sceptrul Tou Ton. Fig. 8. Au. : M. An Gordianu
bust. impodobit. Rev.: Hercule nud cu b5ta In mans).
PLANSA XIII.
Monete bizantine.
(Fig. 1-4 bronz, 5-8 argint.).
Fig. 1. Anastasius 491-518.
Fig. 2. Iustinianus 527-565.
Fig. 3. -- Iustin si Sofia 565-568.
Fig. 4. Mauritius Tiberius 582-602.
Fig. 5. Valentinianus 364-375.
www.dacoromanica.ro
22 C. I. BAICOIANU
restre ce se desprindeau de pe malurile ei, patrundeau 'Ana sus pe

platoul romanesc transcarpantin.
Dar intinderea stapanirei unguresti, devenind in vremea de
constituire a voevodatelor romanesti tot mai amenintatoare, ba chiar
prigonitoare pentru teritoriile din cuprinsul transilvanean unde se
coborisera Romanii dupa incetarea invaziunilor barbare, vedem sä-
varsindu-se noul proces de suprapunere a voevozilor romani transil-
vaneni. Aceasta perioada este cunoscuta in istorie sub numele de des-
calecatoare, epoca dela care dateaza intemeierea Munteniei Mol-
dovei. De aici incolo incepe o viata noua pentru Poporul romanesc,
viata corespunzatoare vremei si in opozitie cu organizarea medievala
pe care o ingroapa veacul al XIV -lea.
* * *
Documentatia noastra istorica este cu totul saraca in ceeace

priveste moneta ai rolul ei in aceasta epoca vijelioasa a trecutului ti-
nutului daco-roman.
Fig. 6 Valens 364-378

Fig. 7. Eracle si Constantin 610-641.
Fig. 8. Ioannes I Zimisces 969-976.
PLANSA XIV.
Monte bizantine.
(Aur).
Fig. 1. Teodosius II 408-450.
Fig. 2. Anastasius I. 491-518.
Fig. 3. lustinianus I 527-565.
Fig. 4 Tiberius Constantin II 578-582.
Fig. 5. Constans II, Constantinus Pogonatus si Tiberius 659-668.
Fig. 6. Theofilius Michael si Constantinus 832-839.
Fig. 7. Ioannes I Zimisces 969-976.
Fig. 8. Bazileus II Bulgarochtonul 976-1025.
Fig. 9. Michael VII 1071-1078.
Fig. 10 Ioannes II Comnenus 1118-1143.
(Colectia d-lui F. K. Nuber.)
Monelele pe can le-am dat In plansele No. 6-14 au circuiat mai Coate in cuprinsul
Daciei pcinet In pragul Inliriparei Principatelor romdmesti. Acest !apt este evident, de oarece
Mate s'au gasit In Tinuturile romdnesti. 0 ally dovada mai convingatoare nici nu poate
exista. Desigur Inset ca au circulat In mod inegal §i In aceasta privinfd lacem toata rezerva
asupra unora a carol. aducere In (inuturile cuprinse mire Duneirea, Tisa ,si Nistru, a lost
incidentald.
www.dacoromanica.ro
*tim ca in epoca dominatiunii romane, la anul 246 d. Chr.,

Filip Arabul a acordat Daciei dreptul de a bate monete de bronz,
drept care a fost exercitat un timp destul de scurt.
Dela aceasta data incepe invazia barbarilor. Rana in veacul
al XIII-lea, cand navalesc 'Mull, aspectul circulatiunii monetare
se presupune a fi fost haotic. Se crede chiar ca schimbul disparuse,
inlocuit fiind cu trocul" ca in primele inceputuri ale legaturilor de
schimb.
Cu toate acestea, istoria constata ea in acest vijelios timp, rela-
tiile economice ale Daco-Romanilor cu Imperiul roman n'au incetat
cu totul si confirms aceasta asertiune faptul ca s'au gasit in cuprinsul
dacic monete romane si apoi bizantine, din tot acest timp.
Mai tarziu, in perioada de reculegere §i reconstituire, vedem
aparand in alcatuirile de dincolo de Carpati, in Ardeal, Banat, ca
§i in tiranica Ungarie, monetele de argint foarte bine batute de catre
banii Slavoniei si numite dinari banali.1). Se zice ca aceasta moneta,
care a circulat intre 1270-1380, ar fi fost importata la noi. Asa se
explica faptul ca a ramas in limba noastra cuvantul ban", rezervat
monetei marunte. Deci descalecatoarea, adica primele inceputuri de
organizare a noastra in cadrul unui Stat nou, ne-ar fi gasit cu aceasta
circulatiune monetara, adica cu aceea a contemporanului dinar banal,
batut de banii Slavoniei, supusi regilor unguri.
Domnii romani, dupa obiceiul contemporan al suveranilor in-
conjuratori si-au insusit acest drept al baterii de moneta. Inteadevar,
dela primele afirmari ale dominatiunii romanesti, intemeiata pe
suveranitatea nationals, vedem pe Domnii pamanteni exercitand
dreptul de a bate moneta.
*
* *
Sa urmarim istoria monetara a vremii, mai intai pentru Tara

Romaneasca 2).
Primele monete romanesti, pe cari le intalnim sunt acelea ale lui
Vladislav I (1364-1380). Ele erau de argint si se numeau ducati cele
mai mari si bani cele marunte 3). Urmasii lui Vladislav, Radu, Dan
§i Mircea au batut si ei monete : bani §i ducati. Deasemenea au batut
1) Vezi : Pl. XIX, fig. 3 un dinar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272).
2) Vezi C. Moisil Istoria monetei In Romania. Cron. Num.
3) Idem Origina cuvantului ban".
www.dacoromanica.ro
24 C. I. BAICOIANU
monete Vlad I, care inlocue§te pe Mircea §i Mihai I. Se pare insa ca

din luptele avute de Dan II cu Sigismund al Ungariei, dreptul Dorn-
nilor Munteniei de a bate moneta sufera o gravy atingere. In adevar,
in hrisovul din 10 Noembrie 1424, prin care Dan II fixeaza pentru
bra§oveni taxele vamale pe cari ace§tia trebuiau sa le plateasca la
intrarea ma'rfurilor in cuprinsul Tarii Muntene§ti, gasim scris urma-
toarele :
CM s'a indurat Domnul meu Craiul, §i m'a primit drept
slugs credincioasa a sa §i mi-a daruit haraghie de bani, ca sa
fie in tam Domniei mele precum este in Cara lui."
Se constata dar ca Dan pierduse dreptul de a bate moneta, caci
el declara ea define acest privilegiu dela Sigismund, care-i impusese
sä adopte sistemul monetar unguresc.
Intrat ulterior in lupte cu Turcii, Dan II este batut de ace§tia,
inlocuit cu Radu II §i silit sa li se inchine. In aceste conditiuni Moisi/
se indoe§te ea el ar mai fi putut sa bath' moneta.
Dupa moartea lui Dan (1431), Alexandru eel Bun impune pe
tronul Munteniei pe Aldea, care se mentine pang la anul 1435.
Sigismund al Ungariei, dorind sa dea tronul lui Vlad Dracul,
it trimite pe acesta sa pazeasca grani %a dinspre Muntenia, in a§tep-
tarea momentului favorabil spre a fi inscaunat ca Domn. Pentru a-i
procura bani ii da dreptul sa instaleze o monetarie la Sighipara, care
a durat, zice-se, Oa. la 1441.
Vlad, inainte de a ocupa tronul Munteniei, ar fi batut monete
la Sighipara. Deoarece nu s'a gasit nisi una purtandu-i numele, se
presupune ca ar fi batut numai monete ungure§ti.
Au mai facut incercari de a bate monete Basarab Voevod §i
Vladimir II §i Inteadevar ni s'au pastrat monete de argint dela ace§ti
doi Domni 1).
***
Sa urmarim afirmarea noastra monetary in Moldova.
Aci gasim primele monete purtand sterna Domnului moldovean
Petru Mu§at (1378-1394). Moneta nu este vreuna originals, ci o
imitatie a gro§ilor ruse§ti din Galitia 2).
1) C. Moisi/ Monethria Tilrii Romanoti In timpul dinastiei Basarabilor

Cluj 1924.
2) Idem Contribu%iuni la Istoria monetariei vechi romAneW. Bul. Soc. Num.
Rom. 1915.
www.dacoromanica.ro
NOTE 1STORICE ASUPRA MONETEI 25
Baterea monetelor a fost continuata de Roman Mu§at (1393-

1394), Ilia§ §i Stefan (1433-1444).
Nu se poate preciza data Bogdan II §i Petru Aron au batut
monete.
Stefan cel Mare a batut in lunga lui domnie (1457-1504) mo-
nete de argint §i de arama ; iar Bogdan, urma§ul sail, a continuat sa
bate monete de argint cu un mare antestec de arama.
La 1546, sub Petru Rare§, incep sa circule in Moldova monetele
ungure§ti ; iar sub Alex. Lapu§neanu (1552-1561) se bat dinari la
fel cu cei ungure§ti.
Despot Voda (1561-1563) bate monete de our §i argint dupd
modelul celor imperiale.
Stefan Tom§a imita moneta ungureasca. Ion Voda cel Cumplit
bate moneta de arama, iar Stefan Razvan, moneta cu infati§are
polona.
Se pare ca relatiunile comerciale dintre Moldova §i Polonia,
cari erau foarte frequente, sufereau mult din cauza monetelor ce ve-
neau din Moldova.
Din aceasta pricina lui Ieremia Movila i se impuse sa semneze
un tratat cu Polonia prin care se oblige sa nu mai bate monete decat
la fel cu cele polone. Documentatia istorica ne arata ca la un moment
dat Polonezii au batut ei moneta pentru Moldova, de unde putem
trage concluzia ca Domnii Moldovei au pierdut la finele sec. al XVI-lea
dreptul de a bate moneda.
Polonezii, profitand de privilegiul monetar pe care §i 1 -au rezervat
in timpul lui Ieremia Movila, au speculat aceasta circumstanta, fa-
bricand pentru Moldova monete polone atat de rele, incat populatia
moldoveneasca exasperate de pagubele enorme ce cauza acest pro-
cedeu munch §i economiei for nationale, refuza sa le mai primeasca,
preferand pe cele germane, ungure§ti §i olandeze.
Profitand de neajunsul monetar polonez, Istrate Dabija insta-
leaza o banarie in cetatea Suceava. Polonezii, plangandu-se la
Poarta, care intre timp supusese §i Moldova, contra acestui fapt, ba-
naria cetatii Suceava fu desfiintata, din ordinul Portei 1).
1) Dam dupa D. Sturza (citat de- B. Petriceicu-Ha§deu In Etimologicum Mag-

num Romaniae pag. 2434 si urm.) descrierea principalelor monete batute de Domnii
roman, a caror reproducere o facem In plansele No. 15-17.
www.dacoromanica.ro
26 C. I. SAICCIANU
Am facut In randurile de mai sus o succinta expunere cronolo-

gica a monetarismului romanesc dela Infiintarea Principatelor, pans
la datele cand se pare ca Domnii au pierdut dreptul de a bate mo-
nete proprii. Vedem din cele de mai sus ca baterea monetei s'a executat
A. MOLDOVA.
I. Doman neennoseut.
1. Av. Intr'un cue de perle capul de bour, litre coarne o stea cu case raze, de-a
dreapta 1i de-a stAnga o cruce.
Rev. Intr'un cerc linear o cruce, In dr. sus o stea cu cinci raze.
Pl. XV, 1.
II. Bogdan (1348-1365).
2. Av. t BOGDAN VOIEVODA Intre doul cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, in stanga o roseta cu
cinci frunze.
Rev. 1- WD MOLDAVIENSI, Intre douA cercuri de perle ; In mijloc un scut cu un
buzdugan si un pumnal. Pl. XV, 2.
III. Petru Mulat (1375-1391).
3. Ay. 1- SI M PETRI WOIWODI ?litre doua cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, In stAnga o stea cu cinci raze.
Rev. SI MOLDAVIENSIS Intre doua cercuri de perle ; In mijloc un scut ImpArtit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stAnga doua flori de crin una
sub alta. P. XV, 3.
4. Au. t Si M. PETRI WOIWO Intre doua cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, in st. o stea cu cinci raze.
Rev. + SI MOLDAVIENSI litre doul cercuri de perle, In mijioc un scut Impartit
de-a lungul In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga sapte flori de crin ale-
zate in douA rAnduri de 3 si de 4. Pl. XV, 4.
IV. Roman (1391-1394).
5. Av. + MONEA ROMAN Intre doua cercuri de perle, In mijloc un cap de bour,
intre coarne'o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, in stAnga o rosetA cu cinci frunze.
Rev. WAIWODA MOL intre doua cercuri de perle ; In mijloc un scut ImpArtit
de-a lungul in cloud, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stAnga capul de hour.
P1. XV, 6.
6. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de hour, litre coarne o stea cu cinci
raze, In dr. roseta, In stAnga semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua, de-a
dreapta trei grinzi transversale, de-a stAnga capul de hour. P1. XV, 5.
V. ,Stefan (1395).
7. Au. ...ste PAN WOIOD . . . Intre douA cercuri de perle, In mijloc un cap de bour,
intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o rosetA cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. moNEA-TA WO litre doul cercuri de perle, In mijloc un scut impartit
de-a lungul In douA, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a st. doua frunze trilobate ale -
zate una sub alta. Pl. XV, 7.
www.dacoromanica.ro
la not ca aiurea, nu numai din simtite nevoi econoniice, dar

politice.
Relativa stare de liniste in care intrasem, facuse sa se simta o
miscare economics ce necesita un mijloc de circulatie monetary mai
VI. Alexandra eel Bun (1401-1433).

8. Av. MONE : ALEXANDRI Intre doua cercuri de perle, In mijloc un cap de
bour, !litre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o rozeta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. f WD : MOLDAVIENSIS Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut im-
partit de-a lungul In doua, de-a dreapta trei grinzi transversale, de-a stanga ease co-
roane alezate In doua randuri de trei 5i de trei. Deasupra scutului un cap de hour.
P1. XV, 8.
9. Av. MONE ALEXANDRI Intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
hour, intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. f WD. MOLDAVIENSIS intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut Im-
partit de-a lungul in douil, de-a dreapta trei grinzi transversale, de-a stanga cinci coroane
alezate in doua randuri de trei si de doug. Deasupra scutului o roseta cu cinci frunze.
Pl. XV, 9.
10. Av. Intr'un cerc de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze, In
dr. o roseta, In st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc linear o cruce cu patru brate, Intre bratele de sus cate o coroana
cu trei flori ; intre bratele de jos, din dr. o stea cu cinci raze, in st. semiluna.
Pl. XV, 10.
11. Au. Ca si la No. 10.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit de-a lungul in doua de-a dr. trei grinzi
transversale, de-a st. cinci coroane asezate In cloud randuri ate doua si jos una singura.
De-asupra scutului capul de hour, In dr. roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Pl. XV, 11.
12. Av. f E ALEXANDRI Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut im-
partit de-a lungul In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de- a-st. (coroanele). Dea-
supra scutului un cap de hour. Pl. XV, 12.
13. Av. . . . ANDDRV . Intre doua cercuri lineare, In mijloc capul de hour,
Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna in st. (? ).
Rev. . . .M . Intre cloud cercuri de perle, In mijloc un scut ImparOt de-a lungul
In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, in st. gol. Pl. XV, 13.
14. Au. Intr'un cerc de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze
In dr. o roseta cu cinci trunze, In st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua, de-a dreapta
trei grinzi transversale, de-a stanga sapte coroane alezate In douil randuri de 4 si 3.
In camp de-a dr. A. Pl. XV, 14.
15. Au. Intr'un cerc de perle un cap de hour, Intre coarne o stea cu cinci raze
In dr. semiluna, In st. (? ).
www.dacoromanica.ro
28 C. I. BAICOIANU
sigur si mai usor, in vederea inlesnirii transactiunilor comerciale. Pe

de alt5 parte, organizatiunile militare cerute de Imprejurarile vremii,
impuneau baterea monetelor,
Pentru satisfacerea acestor nevoi, Voevozii Principatelor ro-
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit de-a lungul in doua, de-a dr. trel grinzi
transversale, de-a stanga trei coroane una sub alta. Deasupra scutului o rosetA.
Pl. XV, 15.
VII. II las (1433).
16 Au. f ELIAS WAIWODA intre douil cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, tare coarne o stea cu cinci raze, in dr. o rosetA, in st. semiluna.
Rev. 1- ELIAS WAIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut cu o cruce
gi un W. Deasupra scutului A. Pl. XVI, 1.
17. Au. f ELIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un lup, sau
un carne, sau un urs calare Oland in dr. o spadS, sub cal balaurul.
Rev. t ELIAS WOWODA A intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut cu o
cruce si un W. Pl. XVI, 3..
18. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea cu cinci
raze, in dr. o roseta cu cinci frunze in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut cu o cruce 1i un W. In camp sus o
roseta, in dr. un buzdugan. Pl. XVI, 2.
VIII. llias A stolan (1435-1444).
19. Au. ...eLIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, intre coarne o stea cu cinci raze, in dr. o roseta cu cinci frunze, in st. semiluna.
Rev. SDEPAINV. WOI !litre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga vase coroane asezate
in douil randuri verticale de cate trel. Deasupra scutului o coroana ; in camp in dr. ?
Pl. XVI, 4.
IX. Alexandra (1448-1449, 1451-1455).
20. Au. f hiscriptia intre doua cercuri de perle, fn mijloc un cap de bour, intre
coarne o stea cu cinci raze, in dr. o frunzS trilobata, in st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit de-a lungul
in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga cinci coroane asezate in doua ran-
duri verticale de 3 si 2. Deasupra scutului M. Pl. XVI, 6.
21. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea, In dr.
o rosetA cu cinci raze, in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut 1111011a de-a lungul in douA, de-a dr. trei
grinzi transversale, de-a st. cinci coroane asczate in doua randuri verticale de 3 $i 2.
Deasupra scutului M. Pl. XVI, 7.
X. Bogdan (1449-1451).
22. Av. Inscriptia tare doua cercuri lineare, in mijloc un cap de bour, intre coarne
o slew cu cinci raze, In dr. o roseta, to st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre douA cercuri lineare, in mijloc un scut cu crucea cu case
brate. Pl. XVI, 5.
www.dacoromanica.ro
mane au facut uz de dreptul for regalian batand moneta, aceasta

cu atat mai mult, cu cat prin industrializarea metalelor nobile, ca
aurul §i argintul, ei afirmau nu numai suveranitatea lor, dar realizau
si un c4tig banesc.
XI. Stefan eel Mare (1457-1504).

23. Av. t MONETA MOLDAV Intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. STEHANVS VOIEV intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut cu
crucea cu cease brute. Pl. XVI, 8.
24. Av. Un cap de bour, intre coarne o stea cu clad raze, In dr. semiluna, In st.
o roseta cu cinci frunze.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut cu crucea cu case brave. In camp sus
o rozeta cu cinci frunze, In dr. semiluna. Pl. XVI, 9.
25. Av. Un cap de bour, intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st.
o roseta cu cinci frunze.
Rev. Un scut cu crucea cu case brate. Pl. XVI, 10.
XII. Bogdan (1504-1517).
26. Av. Inscriptia intre doua cercuri lineare, in mijloc capul de bour, intro coarne
o stea cu cinci raze, In dr. un soare, in st. semiluna.
Rev. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut cu crucea cu lase
brute. Pl. XVI, 11.
XII. Stefainita (1517-1527).
27. Av. t MONETA MOLDAVIE intre doua cercuri de perle, In mijloc capul
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o roseta in st. semiluna.
Rev. t STEHANVS VOIEVODA Intro doua cercuri de perle, in mijloc un scut
impartit de-a lungul In doua, de-a dr. o cruce o roseta, de-a st. trei grinzi transversale.
Pl. XVI, 12.
28. Av. Intr'un cerc de perle un cap de hour, Intro coarne o stea cu cinci raze,
in dr. semiluna, In st. roseta cu cinci frunze.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua de-a dr. o cruce
$i o roseta, de-a stanga trei grinzi transversale. In camp, In dr. o cruce, In st. semiluna.
Pl. XVI, 13.
XIV. Petra Ram (1527-1538, 1541-1546).
29. Av. t PETRVS VOIEVODA intre doua cercuri de perle, In mijloc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o roseta cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. ...ONETA MOLDAVIE Intro douil cercuri de perle, In mijloc un scut cu
crucea cu patru brute, deasupra o coroana cu trei flori, In camp, In dr. D, In st. R.
P1. XVI, 16.
30. Av. Intr'un core de perle un cap de hour, intre coarne o stea cu cinci raze,
in dreapta rozeta, In stanga semiluna.
www.dacoromanica.ro
30 C. I. BAICOIANIJ
Ca acest drept de a bate monet5 nu le-a fost contestat nici chiar

atunci cand, in mod trecator, imprejurarile razboinice ii aruncau
sub vremelnica suzeranitate strains, o dovede§te documentatia isto-
rica despre care ne vorbe§te Nistor.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu crucea cu patru brate, sus pe scut o coroana
e trei flori, In st. R. Pl. XVI, 17.
XV. sStefan Loeusta (1538-1540).
31. Au. fi Inscriptia Intr'un cerc linear exterior si altul de perle interior, In mijloc
an scut cu capul de hour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st. o roseta
cu cinci frunze.
Rev. Inscriptia Intre un core linear exterior 5i altul de perle interior, in mijloc
an scut cu o cruce cu case brate, In camp In dreapta 5i In stanga ate o roseta.
Pl. XVI, 14.
32. Au. Intr'un cerc linear un scut cu capul de bour, /rare coarne o stea cu cinci
raze, In dreapta o roseta cu cinci frunze, in st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu crucea cu case brate, In camp In dr. si In
st. ate o roseta. Pl. XVI, 15.
XVI. Alexandru Lfipu§neanu (1552-1561, 1563-1566).
33. Au. PATRONA MOLDAWI Intre un cerc linear exterior 5i altul interior,
In mijloc Madona cu pruncul, In dr. S. In st. M.
Rem ALEXANDER D. G. W. MOL- 1558 Intr'un cerc linear interior $i unul
Tutors exterior ; In mijloc un scut Impartit In patru campuri 5i cu un scutisor cu capul
de bour In mijloc ; In dr. sus trei grinzi transversale, jos trei rosete asezate piezi5 din
sus In jos ; In st. sus crucea cu case brate, jos doua Dori de crin asezate piezi5 din sus
In jos. Pl. XVII, 5.
XVII. Despot (1561-1563).
34. Au. HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATR. Intre un cerc linear exte-
rior 5i altul de perle interior, In mijloc capul lui Despot Incoronat spre st. cu trupul lo-
ricat, In dr. 6, In st. 3.
Rey. VINDEX. ET. DEFENSOR. LIBERTAT : PATR : Intre doua cercuri
lineare ; In mijloc un scut impartit In patru campuri 5i cu un scut oval cu capul de bour ;
In dr. sus un turn, jos un leu eraldic spre dr., In st. sus un arbore cu un carpe Incolacit,
jos un peste cu un inel. Deasupra scutului vulturul cu doua capete 5i aripile Intinse.
35. Au. HERACKIDES DESPOTE PATRIS PATRIE :

Coll. Doboczky, Pl. XVII, 1.
1563 Intro
dotal cercuri de perle, In mijloc bustul lui Despot incoronat spre st. cu trupul toxicat,
In maim dr. spada, In st. globul cu crucea.
Rev. VINDEX ET DEFENSOR L IBERTATI S PATRIE Intre
doua cercuri de perle ; in mijloc un scut Impartit In 16 campuri cate 4 dearandul, in
centru scutisor cu capul de bour ; In Intaiul rand din dr. spre st. o cetate cu turn, un
arbore cu sarpele Impleticit, scutul corvinian Impartit In patru cu crucea simply cu
patru grinzi transversale, cu corbul si cu trei globule, vulturul cu douA capete si ad-
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONEDEI 31
WA inteadevar ce spune Regele Sigismund al Poloniei la 1514,

luna Julie, mare§alului Stanislav Schadez, atunci cand acesta
din urrna propune Regelui sa interzica Voevodului Bogdan III ba-
terea de moneta, sub motiv ca practicarea a cestui drept din partea
pile Intinse, In al doilea rand un leu eraldic spre dr., un peste spre st., arborele cu
sarpele, o coroana In camp cu doua rosete, In al treilea rand o coroana In camp
cu douli rosete, vulturul cu douA capete si cu aripile Intinse, cetatea cu turnul, arborele
cu sarpele, Ii In al patrulea rand scutul impartit in patru cu crucea, cele patru
grinzi, o stea si trei globule, crucea cu case brate, leul eraldic spre dr. si pestele spre st.
Deasupra scutului vulturul cu doua capete si aripile Intinse. Peste acestea o coroana.
P1. XVII, 2.
36. Au. PATRONV MOLDAV Intre doua cercuri de perle, In mjiloc Madona
cu pruncul ; In camp, In st. M, In dr. ,S jos S.
Rev. IOHAN D. G. WAIWODA. 1563 Intre douA cercuri de perle, In mijloc scutul
corvinian, centru alt scut cu corbul cu inel in plisc, de-a dr. sus trei grinzi transversale,
jos doua capete incoronate, de-a st. sus crucea cu case brate, jos leul eraldic spre st.
Pl. XVII, 3
37. Au. PATRONA MOLDAWI Intre un cerc linear exterior si de perle
interior, In mijloc capul laureat al lui Despot spre st.
Rev. IOHANN. D. G. WAIWOD. 1562 Intre un cerc linear exterior 5i de perle
interior, In mijloc capul de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st.
o rosetA cu case frunze.
Pl. XVII, 4.
XVIII. Ion VodA eel Cumplit (1572-1574).
38. Au. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc capul bArbos al lui Ion
VodA spre st., cu caciula de blanA 5i gatul loricat.
Rev. Inscriptia Intre douA cercuri de perle, In mijloc capul de bour, Intre coarne
o stea cu cinci raze. Pl. XVII, 6.
XIX. Stefan RAzvan (1595).
39. Au. STEPH. BOIBOD. MOL. DOB., In mijloc capul bArbos si coronat spre st.
Rev. GROS. ARG. TRIP 1595. Sus Intr'un scut rotund un cap de
bour, In dr. si In st. douA crengi cu o rosa, jos Intre 15 si 95 un scut cu un pumnal, cu
cite o semilunA de-a dr. si de-a st. In camp de o parte 5i de alta de acest scut cite o
cruciulita. P1. XVII, 7.
XX. Eustratle Dabija (1662-1666).
40. Au. IOHAN. ISTRAT. D. B. V. V. Intre un cerc linear In afarA 5i un cerc
de perle InlAuntru. In mijloc un dare; in galop spre dr., sus coroana princiarA, jos capul
de bour.
Rev. SOL IDVS. SAC. B. M. D. 18 Intre un cerc tutors din afarA si un cerc linear
inlauntru. In mijloc douA bastoane de comandament incrucisate, pe cari o cAciulA cu
trei pane. Pl. XVII, 8.
www.dacoromanica.ro
32 C. I. BAICOIANU
Moldovei ar face concurenca monetelor polone : Nu avem caderea

la o astfel de interzicere, de oarece este bunul drept al Voevodului
sa bats monete pentru nevoile Orli sale" ; far mai departe in instruc-
tiunile catre ambasadorul sau, Regele Sigismund al Poloniei stria ca
B. MUNTENIA.
I. Vladislav (1360-1375).
1. Av. M LADIZLAI WAIWODE Intre doul cercuri de perle ; in mijloc un scut
impartit de-a lungul in doua, In care In dr. patru grinzi transversale, In st. un camp got.
Rev. TRANS ALPINI intre doua cercuri de perle, In mijloc un coif inchis, dea-
supra vulturul spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, I.
II. Radu Negri' (1375-1385).
2. Av. M RADVL. WAW intre doua cercuri de perle ; in mijloc un scut Impartit
de-a lungul In doua, In care In dr. trei grinzi transversale, In st. doua flori de crin opuse
una alteia.
Rev. TRANS ALPAI Intre cloud cercuri lineare, In mijloc un coif !mills ornat,
deasupra vulturul spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, II.
III. Dan (1386).
3. Av. In mijlocul unui cerc de perle vulturul spre dr. cu capul spre st. In camp
In dr. o frunza trilobata si D. in st. o cruce.
Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trei brate, Intre fiecare brat o frunza trilobata.
Pl. XV, III.
IV. Mircea eel Mare (1386-1418).
4. Ay. Inscriptia. In mijloc domnitorul In picioare, cu plete, barbs si hlamida
In mana dr. o spada, In mana st. globul cu crucea.
Rev. Intr'un cerc de perle Domnul Christos binecuvantand cu dr. In camp In dr.
o stea cu cinci raze, dedesubt IC ; la st. o stea dedesubt XC.
Pl. XV, V.
5. Av. Inscriptia B Intr'un cerc de perle ; in mijloc domnitorul In picioare, cu plete,
barbs si halamida, in mana dr. o lance, In mana st. globul cu crucea.
Rev. Inscriptia B Intr'un cerc de perle, In mijloc un scut Impartit de-a lungul In
doua, In dr. o stea cu cinci raze, in st. patru grinzi transversale ; deasupra coltului stang
al scutului un vultur 'tutors spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, VI.
6. Av. Inscriptia ; In mijloc domnitorul ca No. 5.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc de perle ; in mijloc scutul ca la No. 5, Irma partea din
dr. a scutului goals. Pl. XVII, III.
7. Av. Intr'un cerc de perle un scut cu grinzi transversale ; deasupra coltului stang
al scutului vulturul tutors spre dr. cu capul spre st. In camp la dr. trei globule, la st.
trei globule, sus o cruce.
Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trei brate, Intre brate In dr. sus o floricica,
Intre celelalte cote trei globule. P1. XVII, IV.
www.dacoromanica.ro
Bogdan al III-lea al Moldovei ar avea mai de grabs dreptul sa inter-

zica primirea monetelor stfaine in tam sa, decat sa urce vamile".
Dar cä Principatele n'au pierdut dreptul regalian de a bate
moneta prin supunerea for Imperiului otoman, ne-o dovedeste Si
V. Ilircea II.
8. Av. Inscriptia Intr'un cerc linear ; fn mijloc vulturul Intors spre dr. pe un
postament cub Insemnat cu crucea, capul vulturului spre st. In camp la dreapta P.
Rev. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut Impartit de-a lungul
In doua, In dr. patru grinzi transversale, In st. 0. Pl. XV, VII.
VI. Mihail (1418-1420).
9. Av. Inscriptia ; In mijloc domnitorul cu plete si barbs In picioare, In mana dr.
o lance, In mana st. un glob cu crucea.
Rev. Inscriptia ; In mijloc un scut imparlit de-a lungul In doua, In dr. campul gol,
In st. trei grinzi transversale ; deasupra coltului st. al scutului un coif ornat, pe el vul-
turul spre dr. cu capul spre. st. Pl. XV, VIII.
VII. Vlad Dracul (1430-1439, 1442-1446).
10. Av. Inscriptia inteun cerc de perle In afara si un cerc linear Inlauntru, fn
mijloc un coif ornat spre dr., deasupra caruia vulturul Intors spre dreapta cu capul spre
stanga. In campul din dr. o stea cu case raze.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc linear exterior, In mijloc un scut Impartit de-a lungul
In doug, In dr. patru grinzi transversale, In st. campul gol.
Pl. XVI, I,
VIII. Radu (1425-1427).
11. Au. Inscriptia intre doua cercuri lineare, In mijloc vulturul Intors spre dr.
cu capul spre st. pe un postament.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc linear exterior si un cerc de perle interior, In mijloc
un scut Impartit de-a lungul In doua, in dr. trei grinzi transversale, In st. 0.
Pl. XVI, II.
12. Av. Inscriptia intre doua cercuri lineare, In mijloc vulturul Intors spre dr.
cu capul spre st. pe un postament cub cu trei globule. In camp In dr. o cruce.
Rev. Inscriptia intre un cerc linear 1i unul de perle, In mijloc un scut Impartit
de-a lungul In dour', in dr. trei grinzi transversale, In st. 0. Deasupra scutului o globula.
Pl. XV, IX.
IX. Vlad Topes (1456-1462, 1476).
13. Au. Inscriptia in afara de un cerc linear intern ; in mijloc un coif spre st. cu
cruce In partea inferioara, deasupra lui un vultur Intors spre st. cu capul spre dr. ;
In camp la st. o scars cu cruce In varf 51 o stea cu case raze.
Rev. Inscriptia In afara de un cerc de perle intern ; in mijloc un scut impartit
d'alungul In doua, in dr. douil grinzi transversale, st. o semiluna. D'asupra scutului
o cruce. Pl. XVI, III.
X. Radu Marcie (1494-1507).
14. Au. Inscriptia intr'un cerc zimtuit extern si unul linear intern ; In mijloc un
3
www.dacoromanica.ro
34 C. I. BAICOIANU
prima capitulatie prin care Domnul era autorizat sh pfateasch tributul

si in bani buni romanesti". De notat este ca in mhsura in care
Polonezii urmhreau aservirea Moldovei, crest si incercarile de res-
trangere a drepturilor Principelui de batere a monetei. Astfel Cazimin
al III-lea, in cunoscuta lui capitulatiune moldo-polona, incheiath en
Ieremia Movilh la 1595, pune obligatiunea pentru Domnul Moldovei
de a nu fi volnic" sh bath moneth decat de imitatie polonezh,
avand aceea§ greutate §i finete. Cu timpul cuprinsul moldovenesc chzu
din punctul de vedere monetar, in complecth aservire poloneza. Nistor
presupune ca monetele haute in timpul lui Ieremia, au purtat si efigia
ltli Cazimin III, ceeace justifich, dupa spusele lui, tezaurele consi-
coif ornat, d'asupra vulturul Intors spre dr. cu capul spre st., cu crucea cu un brat mai
lung pe aripi.
Rev. Inscriptia Intre un cerc de perle exterior 1i un cerc linear interior. In mijioc
un scut impartit d'alungul fn doua, in dr. semiluna d'asupra unei stele cu vase raze, In
st. trei grinzi transversale. Pl. XVI, IV.
XI. Vladut (1510-1512).
15. Av. Inscriptia Intre doua cercuri lineare; In mijloc un coif ornat spre dr.,
d'asupra lui vulturul Intors spre dr. cu capul spre st.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc de perle extern si un cerc linear intern ; In mijioc un
scut impartit d'a lungul In doug, In dr. semiluna d'asupra unei stele cu ease raze, In st.
cloud grinzi transversale. Pl. XVI, V.
16. Au. Intr'un cerc de perle un vultur Intors spre dr. cu capul spre st. pe un
postament cub cu o stea cu vase raze. In camp In dr. o stea cu case raze, In st. crucea
si semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit d'alungul in doua, In dr. semiluna d'a-
supra unei stele cu case raze, In st. trei grinzi transversale. Pl. XVI, VI.
XIII. Mihal Radu (1658-1659).
18. Au. t JO MICHAEL RAD D G VAL. TR. PR intre doua cercuri lineare ;
In mijioc bustul Principelui Incoronat li loricat spre st., in mina dr. sceptrul, In mana
st. sabia ; In camp In dr. 16, In st. 58.
Rev. t SI DEUS NOBISCUM QUIS CON NO Intre doua cercuri Intoarse, In mij-
loc vulturul cu cloud capete si aripile Intinse, d'asupra o coroana. (Aceasta moneta
nu am redat-o).
7'inem sa atragem aten(iunea ea aratarile lui Sturdza care dateath din 1879, au
su /erit in decursul timpului prin descoperiri de noui documente, unele modificetri. A.,a
de ex. menfioniun ea:
a) Moneta din fig. 2 pl. 15 nu este a lui Bogdan.
b) Moneta din fig. VIII pl. 15 nu este a lui Mihail, ci a lui Mircea cel Mare.
c) Monetele din Jig. 10 §i 13 trebuesc privile a fi a lui Vlodislav I.
d) Monetele din fig. 11, 12 §i 14 suni ale lui Radu I.
e) Moneia din fig. 15 este a lui Vladislav at II-lea.
www.dacoromanica.ro
derabile de monete poloneze cu efigia lui Cazimin III, pe cari le-au

constatat numismatii nostri.
Pe masura ce Principatele romane pierdeau din independenta
lor, care culmineaza in vasalitatea fats de Otomani, inceputa in
veacul al XV-lea $i care dureaza pang la jumatatea secolului al X IX-lea,
asistam treptat si la anihilarea suveranitatii noastre in ce priveste
monetarismul. Principii romani ai primei perioade de afirmare na-
tionals pierd treptat dreptul regalian de a bate moneta. Monetele
lui Dabija haute Intre 1662-1666 nu sunt monete nationale, ci imi-
tatii de monete poloneze, germane si suedeze, pe cari le-a batut de
oarece aveau un curs mai bun.
De altfel in perioada de afirmare a independentei noastre mone-
tare, moneta se batea in cuprinsul tarilor in anumite monetarii insta-
late pentru aceste lucrari. Astfel in Muntenia ni se vorbeste de hara-
ghia din Targoviste, iar in Moldova despre cea din Suceava.
Mesterii monetari erau mai mult de origins streina si se bucurau
de inalta favoare a Principilor. Voevodul Ilie I intervenea in 1433
la Brasov in favoarea mesterului sail monetar Laurentius, care pro-
babil era din Brasov. Totusi documentele istorice ne spun ca existau $i
monetari Romani. Astfel Stefan cel Mare darueste mesterului salt
roman, o moara.
*
* *
In cadrul caror dispozitiuni legale avea a se bate moneta?

Pe baza Carta sistem ponderal $i titlu a fost cladit monetaris-
mul Principatelor in secolele ce au precedat renasterea noastra nationals'?
Cu ce garantie de control pentru indeplinirea acestor previziuni
avea sä se exercite baterea monetei?
Si ce dispozitiuni legale stateau la baza politicii monetare din
prima epoca a suveranitatii noastre nationale ?
lath intrebari asupra carora documentatia noastra istorica, n'a
ajuns Inca sa ne lumineze.
Si totusi cunoasterea acestora este neaparat necesara, pentru a
ne da seams de masura in care sistemul monetar national de odi-
nioara cauta sa asigure satisfacerea nevoilor circulatiunii noastre.
In acelas timp ar fi util $i interesant sa putem cunoaste desfasurarea
istoriei noastre economice din trecut, pentru ca sa putem stabili corn-
paratiuni cu politica monetara a tarilor inconjuratoare, capabile
sa ne Inlesneasca judecata in ce priveste foloasele ce trageau clasele
producatoare ale %aril, din moneta circulatoare.
www.dacoromanica.ro
36 C. I. BAICOIANU
De sigur trebue sa fi existat chiar din primele inceputuri ale

organizatiei noastre de Stat dispozitiuni domne§ti in aceasta privinta.
Noua nu ne sunt Ins cunoscute pang azi decat Pravilele lui
Vasile Lupu §i Matei Basarab, prin cari se ingrade§te riguros falqifi-
carea monetelor.
Tata in extenso dispozitiunile relative la fal§ificarea monetelor,
extrase din aceste Pravile §i cari ne indreptatesc sa credem ca acestor
codificari trebue sa le fi stat la baza dispozitiuni anterioare ') :
Vasile Lupu. Mad Basarab.

Glava 4. Glava 87.
1. Minciuno§ii ceia, ce fac bani rai, ace§tia 'Inca fac
aceaia gre§ala, cum ar sudui pe imparatul §i pre domnul tarai.
2. Banii cei rai saint de trei fealiuri : IVIestecatura, ce sa
dzice, aurul cel curat, ce are fi sa fie, ei '1 spurca §i'l measteca,
argintul a§ij dere, unul ameasteca cu arame, altu'l fac chiar de
arame §i numai cace'l spoesc deasupra cu argint. Aceasta'l
una. A doo, s'are fi §i curati-o sama de bani, ei fac mai mici,
de ce nu agiung la cumpana, ce pagubesc oamenii, ceia ce'i
iau. A treia, a§ij dere sä chiama menciuno§i, pentru &ace chipul
§i scriptura, ce pune pre dan§i, iaste minciunoasa, nu iaste
facuta den svat cu invatatura cuiva, ce pe furi§, ca un lucru rau,
drept aceia, de-are fi §i curati cu nemica mestecati §i de-are fi
§i deplin la cumpana, totu'i un lucru menciunos §i sa chiama
menciunos, sot furtu§agului.
3. Banii cei buni §i direpti au patru lucruri pre'npre-
giurul for : Intai, cela, ce face bani, sa aiba puteare §i voe dela
imparatie, sau dela domnul locului aceluia. Al doile, sa sa Lea
in loc vestit, cum are fi in mijlocul targului, sa vadza toti. Al
treile, sa alba chip §i scriptura cinstita, Si frumoasa, iara sa nu
fie facuta acia scrisoare in vre un chip grozav §i de ru§ine. A,
patrul, iara§i sa fie §i la cumpana deplin, nemica sa nu'i lipsiasca
cum iaste mai cu direptate a§ia sä fie.
4. Or cine va face bani mincioniu§i, sa dzice, or cine va
fi capulzan, de va face bani rai in numele imparatului §i a dom-
nului acelui loc, dental sa'i tae capul, dup'acia sa'i ardza trupul
in foc, §i Cate bucate va avia, toate sa fie domne§ti ; iara de sa
1) Pravda lui Vasile Lupu (1646) §i Matei Basarab (1652).
www.dacoromanica.ro
va afla, ea s'au facut acia capulzanie le vre un sat, sau §i larg

mic§or, sa'i faca moarte, iara bucatele sa nu'i le is nime, nice
sal ardza.
5. Casa aceaia, unde sa vor face bani rag, sa fie domneasca ;
iara de sa va afla, ca acea casa au fost prinsa cu chirie, trebue
sa se cerceteadze giudetul, de vreame ce domnul aceii case la-
cuia§te nu departe de acolia, atunce casa va fi tot domniasca,
de vreame ce giudetul i§i prepune cum sa fie §i el §tiind oare ce ;
iara de sa va afla, ca acel om cu casa lacuia§te departe de acolia,
atunce casa nu fa fi domneascA.
8. Macar di-are face ne§tine bani cat de buni, galbeni
prisne de aur curat, sau taleri, sau alt fial de bani, sa fie prisne
de argint curat §i sa fie deplin §i la cumpara, iara cu aciastia
cu toate nu va putia sa incapa in voia nem5rui, pentru s5 fie
certat mai putin, de cat ca are fi facut bani rai, de'ntru aur
§i de'ntru argint spurcat, sau prisne de arame, saum are fi
mai r5i, tot o certare va sa aiba, de vreame ce iaste lath de §tiria
imparatii, sau a domniei.
9. Oricare zlatariu va mesteca aurul, sau argintul, cu
alte lucruri Med §tiria stapanului, ce sa dzice, de va spurca lu-
crul §i sa va afla minciunos, cu alts cu nemica numai cu capul
sa plateasca.
10. Ceia, ce fac bath domne§ti, §i de vor indr5zni sä spurce
aurul, sau argintul, pentru dobanda lor, cu alta nemica nu vor
plati, numai cu capetele.
11. Or care diregatoriu va rasa §i nu va opri sä nu imble
banii cei rai, acela numai cu capul sa plateasca.
16. Cela, ce va v5psi vre un fial de bani fiind de arame,
sa arate, ca iaste de aur sau de argint, sau de va vapsi argintul
Sa arate, ca iaste aur, sal omoara."
Vasile Lupu. Matei Basarab.
Glava 25. Glava 187.
9. Cand va da barbatul bani in camata §i Inca mai vfa-

tos, cand va prea asupri cu camata, atunce muiaria lui nicicum
sa nu aiba voe sa sa desparta de dans, ce Inca iaste datoare intru
tot sa sa intoarca §i sa lipseasca de la dans, pans cand sa va in-
toarce de acest fial de gre§ala."
www.dacoromanica.ro
38 C. 1. BAICOIANU
Glava 53. Glava 536.

Certaria cuconilor.
15. Cei fara de varsta de vor face bani r5i, calpuzani,

nu sä vor certa cu toate cerfarile, dupa cum invata pravila,
iara numai dupa voia giudetului, Ins nu cu moarte".
Aceste dispozitiuni ale Pravilelor ne fac sa credem in existenta
unor hrisoave mai vechi, referitoare la reglementarea baterii monetei.
Ele vor trebui sa fie gasite.
*
* *
Nistor ne spune ca monetele moldovenesti, papa la domnia lui

Despot Vod5, purtau sterna Moldovei, care consta dintr'un cap de
bou, avand o stea intre coarne.
Pe monetele lui Alexandru al II-lea se gaseste inscriptia rpourb
(gros). Ca aceasta era moneta curenta a Moldovei de pe vremuri,
o dovedeste si privilegiul comercial al negustorilor din Lemberg (1404),
care stabileste taxele vamale de platit in gros. Tot aceasta reese
si din privilegiul comercial acordat de Ilie I negustorilor din Sibiu
(1433)1).Deasemeni acelas lucru rezulta si din privilegiul de scutire a
Manastirii din Itcani (1453). Alexandru al II-lea vorbeste ca. MAn5stirea
sa nu plateasca nici un gros ca vama ; iar din succesiunea negustorului
Nicolae Branza (1505), s'a constatat si existenta grosilor vechi roma-
nest.
De unde provine denumirea unitatii monetare de grosi, accep-
tata de Principii Moldovei ?
Nistor ne spune ca grosul este o moneta pe care Moldovenii
ca si Polonezii si celelalte tari ale Europei centrale si vestice, au
adoptat-o pe baza unifatii monetare a marcii. Aceasta in opozitie
cu dinarul care era subtire si bazat pe unitatea monetara a funtului
carolingian, ce circula si in Ungaria si reprezenta o moneta mai groasa
numita gros, dela care deriv5. gros.
Grosii s'au batut pentru prima oars la 1241, la Tour, de unde s'au
impf5stiat repede in Europa Central5 si in Boemia, iar de aci, au
trecut in Polonia. Au circulat grosi intregi, jumatati, treimi, patrimi
si sesimi de grosi. 2) Unitatea grosilor divizionari o constituia marca.
1) Vezi arhivele Academiei : Grosus monetae terrae.
2) Vezi : Pl. 18, fig. 1 gro§ dela Stefan Uro5 al Serbiei, fig. 6 grog dela Stefan
Batory al Poloniei.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MoNETEI 39
Prin marca se definea o cantitate de metal pretios, de exemplu argintul

(marca argentis), avand o anumita greutate ponderala si fineta. Marca
cantarea de obicei 1/2 funt. Veracitatea greutatii ponderale era ates-
tata printr'o marcare a autoritatii care hotara finetea ei.
Documentatia istorica arata ea marca n'avea in toate partile
unde circula, aceiasi greutate. Gasim diferente nu numai dela Stat
la Stat, dar chiar in interiorul aceleiasi tari, dela un oras la altul.
Astfel marca vieneza cantarea 280 gr., aceea din Praga 255,75 gr. ;
iar marca de Buda, care circula si in tot cuprinsul Transilvaniei, avea
246,204 gr. Nistor afirma ca si in Moldova marca era unitatea de
masura metalled si de greutate monetara, dar ca ne lipsesc documente
pentru stabilirea greutatii ei in grame 1).
Marca ponderala este deosebita de marca monetara. Prin
marca monetara se intelegea numarul de monete curente ce se obis-
nuiau a fi Mute dintr'o marca ponderala de argint. Cercetarile isto-
rice ne spun ca dintr'o marca ponderala de argint, se bateau la Praga
64 de grosi, la Buda si in Ardeal 56 de grosi si la Cracovia 54 de grosi.
Documentele noastre istorice nu ne spun insa nimic despre numarul
grosilor ce se bateau in Moldova, dintr'o marca de argint.
Astfel marca nu era o unitate monetara propriu zisa, ci
numai o unitate de valoare si pond, din care se bateau un anumit
numar de monete. Marca era dar o moneta de socoteala. In acest stop
marca era impartita in patru ferto (sferturi) si fiecare ferto in patru
scoti. Scotul se impartea la randul lui, in doi grosi. Marca, ferto
si scotul, erau dar unitati monetare de socoteala, ele nu incorporau
vre-o bucata metalica, ci erau numai monete curente inchipuite,
valorile for realizandu-se prin calculul subdivizionar al grosilor.
In opozitie cu moneta de socoteala, care era marca nebatuta
si subdiviziunile sale ferto si scotul, grosii batuti se numeau bani gata.
Decat, chiar greutatea si fineta grosilor era foarte variabila. Astfel
de unde greutatea nominala a grosilor trebuia sa fie 4,12 gr., deci
1-48 dintr'o marca, in Polonia in veacul al XIV-lea, circulau grosi
de numai 3,71 gr. pana la 2,94 gr. Tot astfel de nepotriviri domneau
si in ceeace priveste fineta grosilor. Circulau grosi cari aveau o fineta
Pl. 23fig. 6 grog dela Stefan Dusan al Serbiei, fig. 10 gm, dela Carol
Robert de Anjou;
Pl, 21fig. 7 grog de Raguza si
P1. 25fig 5 grog dela Maria Tereza
1) Vezi si Dr. Homan Balint-Magyar Pereztortenet 1000-1325, Budapest 1916.
www.dacoromanica.ro
40 C. I. BAICOIANU
ce varia Intre 838 624 la mie. In Moldova, afirma Sturza, greutatea

ponderala a grosilor varia Intre 0,57 gr. si 1,80 gr., ceeace-1 indrep-
tatea sa creada ca era vorba de jumatati de grosi, din cari intrau
96 de bucati la o marca moldoveneasca. Data aceasta presupunere
poate fi 'Ilan de baza, zice Nistor, marca moldoveneasca nu avea
decat 7,18 gr. asa ca 2 grosi de ai lui Alexandru cel Bun, cari can-
tareau 3.60 gr., egalau greutatea unui gro§ integral polonez.
Aceasta corelatiune in greutatea gramica, Intre grosii moldove-
nesti si cei polonezi, il indreptateste sa creada ca growl moldove-
nesc s'a stabilit sub influerrta celui polonez, venind probabil din
Galitia. De altfel, Imprejurarea, ca grosii moldovenesti poarta ca si
cei polonezi o inscriptie latineasca in circonferinta, intareste aceasta
credinta. Totusi, marca moldoveneasca se deosebea de ce polona,
atat in ce priveste greutatea, cat si in ce priveste numarul monetelor
divizionare ce s'au batut din ea.
Ca monete divizionare marunte, circulau in Moldova dinarii,
revenind ate 12, 14 si.chiar 18 bucati la un gros. Dinarii se mai nu-
meau si pfenici sau creitari. In Moldova, dinarii se numeau bani,
dela slavonicul dinari banali.
Sub dominatiunea hunica a Arpazilor, circulau in Ungaria mo-
nete mici de argint numite dinari banali. Baterea acestor monete,
inceputa Intre 1255-1270, a fost continuata de banii Slavoniei pang
la anul 1354.
Dinarii banali slavoni au circulat si in Ungaria si in Transil-
vania, iar de aici au trecut in Tara Romaneasca si Moldova, Inca
Inainte de Infiintarea rnonetariei nationale romanesti 1).
Dovada avem ca in privilegiul comercial, pe care Mircea it acorda
la 1413 comerciantilor brasoveni, se vorbeste de plata in bani a taxe-
lor vamale respective, echivaland banul cu dinarul de traditie romana
de pe vremuri.
Denumirea de ban pentru dinar, uzitata in Muntenia, trece in
curand in Moldova, unde devine tot atat de populara.
Cu ocazia restaurarii vechiului tarif vamal din Moldova (1412),
s'au stabilit darile \Tamale in dinari, pe cari Moldovenii ii traduceau
in bani.
*
* *
1) Astfel de pilda s'a gasit in biserica domneasca din Curtea de Arges; in eel mai
de jos strat de pardoseala a altarului, un dinar banal dela Ladislau al IV-lea Culnanul
din 1272-1290 (Cf. C. Moisil, Numismatica si descoperirile dela Curtea de Argesin
Cron. Num. Sept. 1920).
www.dacoromanica.ro
In vechiul tarif vamal din Sipelitz vedem trecuta ca dare vamala

un ban de fiecare cap de vita.
Incetul cu incetul, aceasta denumire de bani se generalizeaza
pentru once valoare si pentru once piesa monetara.
Para lel cu decadenta politica ce a condus Principatele romane
la cunoscuta atarnare de Imperiul otoman, politica monetara a acestor
tari incearca incetul cu incetul o lovitura, prin aceea ca se pune in dis-
cutiune dreptul Domnilor de a bate moneta. Aceasta a condus la in-
terdictia dreptului regalian, acest apanaj al coroanelor independente.
Cam de pe la mijlocul veacului al XVI-lea inceteaza baterea
de moneta nationals si prin aceasta, functionarea legala a vreunui
sistem cu caracter oficial, data va fi existat candva cu adevarat un
sistem de corelatiune legala intre greutatea si finetea monetei ro-
manesti.
De aci inainte Principatele romanesti devin din punct de ve-
dere monetar, un camp deschis in care se perinda monetele bunedar
mai mult rele ale tuturor tarilor inconjuratoare. Aceasta situatie
is o infatisare haotica, pe care totusi unii scriitori vor sa o cuprinda
in denumirea de sistem asa numit comercial 1).
In fapt, chiar data in perioada de independents politica vedem
batandu-se moneta, fie insa ca ea nu se putea bate indeajuns, fie ca,
din punct de vedere calitativ, nu era la inaltimea nevoilor comerciale
ale timpului, gasim ca alaturi de monetele batute in Cara, circulau
si alte monete internationale ale tarilor inconjuratoare.
Perioada dominatiunii fanariote, ce cade in epoca 1716-1821,
este caracterizata prin aceea ca acesti straini de aspiratiunile nea-
mului nostru, instalati in tronurile Principatelor prin cunoscutele
mijloace de conruptie, nu numai ca n'au tinut sa reactioneze pentru
dobandirea dreptului de a bate moneta, ci din potriva cum bine
scrie Nistor ei fiind porniti mai mult spre imbogatirea lor" 2),
nu se mai gandeau la pastrarea drepturilor de suveranitate a coroanei
lor. Profitand de aceasta imprejurare, Rusia si Turcia nu numai ca
nu se multumeau sa introduca in Principate avariatele lor monete,
dar chiar isi aroga dreptul de a le bate pentru Tinuturile romanesti.
Interesant este din acest punct de vedere faptul ca intre anii 1772-1774,
Ecaterina cea Mare bate din belsug moneta bilonara pentru Moldova,
in monetaria dela Sadagura. Examinarea atenta a pieselor batute
1) Vezi G. Zane : Sisteme monetare 4i monete principale din veacurile trecute.

2) Ion Nistor: Handel and Wandel, pag. 114.
www.dacoromanica.ro
42 C. I. BAICOIANU
de Rusia pentru trebuintele Moldovei, ne pune in situatia sa

intrevedem cat de mult era discutata suzeranitatea asupra Princi-
patelor de aceste doua Puteri si cat de mult cautau ele si pe aceasta
cale sa le subjuge. Intr'adevar, pe aversul monetei, sub efigia distin-
cta a Imperiului Rus, la stanga este efigia Moldovei (capul de zim-
bru) si la dreapta aceea a Munteniei 1). Aceste monete, asa numite
corboave, au fost de 3, 6 si 9 parale, toate de arama.
Iata monetele cari au circulat in Principate dela inceputul
veaculul al XIV-lea si pana la 1867 2) :
Secolul al XIV-lea.
perperi, ruble de argint, marci, ducati, bani, dinari, oboli,
grosi moldovenesti si bulggresti.
Secolul al XV-Iea.
florini, perperi, perperi de Valahia, ruble de argint, zloti,tata-
rasti, turcesti, unguresti si de Moncastru, ughi, galbeni, ducati ungu-
resti, aspri, denari, fertuni, ducati, bani, grosi.
Secolul al XV I-lea.
aspri, zloti tatarasti, ughi, orti, galbeni-turcesti si unguresti,
lei, taleri, florini, potronici.
Secolul al XV II-lea.
taleri, taleri rusesti, potronici, zloti tatarasti, aspri, lei salai,
galbeni unguresti si tataresti, pitaci, costande, mariasi, florini, ducati
de argint, parale, grosite, polturaci, orti, dutce, sustaci, bani, fileri.
Secolul al XV I II-lea.
galbeni, venetici, olani, zingirlii, turalii, austriaci, imparatesti,
carolini, austro-olandezi, potronici, fiorini, caragrosi, lei, turcesti
si nemtesti, creitari, dinari (valahi), parale, taleri-nemtesti, tur-
cesti, imparatesti, ioachimici, ruble, aspri, zloti, zloti-valahi, ru-
minesti, turcesti, grosi, bani, orti, ughi, denari, creitari, dutce,
mariasi, nesfiele, copeici, timfi, zarmacupi, funduclii, stamboli, tu-
nuhli, costande, sustaci, gresle, polturaci, (potori), pitaci, burlinci,
bani, ecsildari (eizindari), horgrosi, marghioli.
1) Vezi Plansa Nr. 24. Fig. 6. trei parale
2) Vezi G. Zane, Sisteme monetare $i monete principale din veacurile trecute,
pag. 4 Si urm.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASOPRA MONETE1 43
Secolul al XIX-lea pair la 1867.

galbeni-turcesti noi (stamboli), austriaci, olandezi, venetici,
portughezi, (icosari), irmilici (dubli, vechi, noi), poliirmilici vechi si
noi, sfertul de irmilic nou, rubiele, mahmudiele (tari si moi), funduclii,
misiri, ichilicil, dodecari, diriclii, lire, nesfiele, parale noua, beslici
(pol), terlici (si pol), paperlici (si pol), firfirici, ruble, galbeni de pla-
ting, ruble (carboave), (1 1/4, 1,3/4, 1/2), capeici (de 30, 25,20, 15, 10, 4, 1)
poliimperiali, sorocoveti, duploni, suverani, taleri conventionali, flo-
rini, zwantigi (pol si sfert), firfirici si irmilici de argint (pol si sfert),
sorocoveti austriecesti, creitari (de mai multe marimi), zgripsori, te-
chini, cremniteri, tulusi, pitaci, grosite, spetiesi (taleri), crontaleri,
zloti, laubtaleri, misiri, lei noi, mariasi, tusluci, luidori, parale, colonati,
(pol si sfert), friederici, altini (pol si sfert).
* * *
Numai din indicarea sumara a multelor monete ce au circulat

pe piata Principatelor romanesti, putem deduce cat de mare trebue
sa fi fost confuziunea monetara de pe vremuri si cats suferinta si pa-
gun' a avut sa indure productia si comertul romanesc, de pe urma
acestor variate monete, pentru a caror valoare justa si conforms cu
acea intrinseca, lipsea un indreptar legal. Din aceasta pricing, circu-
latia monetara haotica era dominata de uzante comerciale cu caracter
vremelnic, cari se grefau pe anumite monete internationale, carora
temporar, li se recunosteau calitati superioare fats de celelalte monete,
dandu-li-se astfel functiunea de etalon al valorii. In felul acesta ele
isi castiga si o recunoastere oficiala, prin aceea ca serveau Vistieriei
pentru plata cheltuelilor si achitarea tributului, cat si pentru inca-
sarea darilor. Dintre monetele investite cu astfel de autoritate (pri-
mirea obligatorie in plata la toate casele publice), au circulat 1 a noi
asprii, grosii, rublele, marcile, ducatii, ughii, zlotii, galbenii, talerii
si leii, toate monete de our sau argint.
In veacul al XIV-lea, gasim ca moneta dominants rubla de ar-
gint, marca si ducatul (ughi).
In veacul al XV-lea gasim in Moldova zlotul tatarasc, deli uni-
tatea monetara era grosul, dupa cum am vazut ca rezulta din docu-
mentele vamale citate mai sus. In Muntenia aflam asprul si ducatul
(ughi).
In veacul al XVI-lea gasim ca unitati oficiale dominante
zlotul in Moldova si asprul in Muntenia.
www.dacoromanica.ro
44 C. I. BAICOIANU
In veacul al XVII-lea circulatia monetara este dominatg de

talerul-leu, care pgtrunde repede si adanc in economia noastra. Aceasta
moneta intra in concurenca cu moneta de our reprezentath de ughi
si galbenii (ducati) austriaci si venetieni, cari ii iau repede locul din
cauza Increderei pe care aurul o desteapta in sanul populatiei Tarilor
romane.
In veacul al XVIII-lea talerul, ducatul si galbenul, pgstreazg
situatia castigatg. Talerul-leu, dupe ce circula metalizat aproape o
junigtate de veac, devine la sfarsitul secolului o moneta de socoteala.
Dar asupra acestei constatari se cuvine sa ne oprim putin, pentru
a ne lamuri Indeajuns, cgci acest calificativ monetar leu intalnit
cu mult Inainte Inca, tinde sä se incetAteneasca din ce in ce mai mult,
pang tend vom vedea, ca la 1867 devine dintr'o unitate de cont, o uni-
tate monetarg a Tgrii romanesti.
Leul n'a fost o moneta propriu zisa purtand acest nume, ci o

simplg denumire a unei monete de argint ce a circulat in Principate,
avand efigia unui leu pe &Ansa. Astfel fiind, leul is caracterul unei
simple monete de calcul, reprezentand valoarea intrinseca a monetei
cir culante 1).
In veacul al XVI-lea ggsim circuland in Muntenia ca si in Mol-
dova taleri de argint, avand efigia unor lei si denumiti : leuven-taler,
solidi-leonini, talerul leonin, sau prescurtat leonimus, sau leones, a
carui caracteristica era un leu mare cat moneta bgtut pe revers 2).
1) A se vedea :
A. D. Xenopol, Istoria Romanilor, vol. V, Iasi, 1892, pag. 558 si urm.
G. Zane, Sisteme monetare si monete principale din veacurile trecute, Iasi, 1928,
pag. 29 si urm.
Pr. V. Urseicescu, Leul vechi Bul. Soc. Num. Rom. No. 37 40, 1921.
2) Vezi P1. -19 fig. 5-7.
In plansele No. 18-26 am dat numai o parte din monetele can au circulat In
Principate pane la 1867 ii chiar dupe aceasta dataparalel cu monetele haute de
Doinnii pamanteni si dupe ce ei au Incetat de a mai bate monete nationale. Am con-
siderat util sa fac aceasta reconstituire de altfel foarte grea din pricina izvoarelor
reduse ce ne stau azi la indemana de oarece pang acum o lucrare de acest fel ne lip
sefte. Atrag atentiunea CS ordonarea acestor monete nu este riguros facuta. Totuli,
cercetatorilor am intentionat sa le pun la dispozitie un material greu de gasit, iar citi-
www.dacoromanica.ro
Acest leu se gasea §i pe talerii olandezi, de oarece era sterna

Olandei.
Talerul olandez ar fi fost batut pentru prima oara la 1575 §i
era mult r5spandit in Imperiul turcesc (dupa Has luck). El era pre-
torilor am incercat sä le plasticizez haotica circulatie care a stapanit veacuri Principatelc

romanesti.
PLANSA XVIII.
4
Monete de argint.
Fig. 1. Gros dela Stefan Uroi al Serbiei(1282- 1321). Fig. 2. - Ort (trimf)
dela Sigismund III al Poloniei (1624). Fig. 3. - Taler (Iohan, Georg, Peter I 1560)
Fig. 4. - Moneta venetiana batuta de Lorenzo Tiepolo. Fig. 5. - Lotringhen francez
Fig. 6. - Gros dela Stefan Bathory al Poloniei (1585). Fig. 7. - Moneta dela Sigismund
al III-lea. Fig. 8. 1/2 scudo della croce (Antonio Prinli-Venetia).
(Colectia Muzeului municipal Bucurelti).
PLANSA XIX.
Monete do argint.
Fig. 1. - Taler dela Ferdinand I. Fig. 2. - Taler de Raguza (1766). Fig. 3. -
Dinar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). Fig. 4. - Ort (timf) dela Sigismund
al III-lea al Poloniei (1622). Fig. 5. - Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). Fig. 6-
Taler spaniol (colonat - 1795). Fig. 7. - Taler olandez.
PLANSA XX.
Monete de argint.
Fig. 1. - Kronen-taler dela Franz al II-lea (1797). Fig. 2. - 3 gros (Riga) dela
Sigismund al III-lea (1596). Fig. 3. - Taler din Augsburg dela Ferdinand al III-lea al
Ungariei (1649). Fig. 4. -Dinar dela Ferdinand al III-lea al Ungariei (1638). Fig. 5.-
Taler conventional dela Iosef al II-lea (1766). Fig. 6. - Taler de Saxonia. Fig. 7. -
Slantih.
PLANSA XXI.
Monete do argint.
Fig. 1. - 1/2 taler dela Leopold I al Ungariei (1703). Fig. 2. Moneta dela Ion
Alexandru al Bulgariei (1331-1371). Fig. 3. - % taler conventional dela Maria Te-
reza. Fig. 4. Moneta dela Ion Gracimir al Bulgariei. Fig. 5. -2/3 taler (gulden) saxon
dela Iohan Georg II (1678) . Fig. 6. - Taler conventional dela Maria Thereza. Fig. 7. -
Gros de Ruguza (1649).
PLANSA XXII.
Monete de aur.
Fig. 1. - Galben austriac (mare) Fig. 2. - Mahmudea (sandiclii-cefte). Fig. 3. -
Mahmudea (hainalai). Fig. 4. - Mahmudea moale. Fig. 5. - Moneta turceasca dela
www.dacoromanica.ro
46 C. I. BAICOIANU
ferat celorlalti taleri de alte proveniente, avand si ei cate un leu ca

efigie, prin aceea ca de unde leii de pe ceilalti taleri erau aproape im-
perceptibili, aceia de pe talerii olandezi erau mari, stand pe labele
dinapoi si fiind perfect vizibili. Din aceasth cauzA s'a si popula-
rizat si a castigat increderea Moldo-Muntenilor.
sultanul Se lim (1120). Fig. 6. - Ughi dela Matei Corvin. Fig. 7. - Moneta turceasca
batuta la Bukara in sec. al 17-lea. Fig. 8. - Polirmilig. Fig. 9. - Techin. Fig. 10. -
Icosar arab.
(Nuinai o parte din aceste monete sunt dela Muzeul muncipial Bucureuti. Allele
sunt luate din diferite colectii particulare).
PLANSA XXIII.
Monte (le aur.
Fig. 1. - Zingirliu (icosar). Fig. 2. - Hairia. Fig. 3. - Mahmudea tare. Fig. 4.
Icosar. Fig. 5. - Galben austriac (mic).
monete de argint.
Fig. 6. - Gros dela Stefan Dusan al Serbiei (1331-1346). Fig. 7. - 30 creitari
dela Maria Tereza (1/ gulden). Fig. 8. - Gulden dela Franz losif I. Fig. 9. - Rubia
(aur). Fig. 10. - Gros dela Carol Robert de Anjou (1308-1.1342).
(Colectia Muzeului municipal Bucuresti $i a d-lui F. K. Nuber. )
PLANSA XXIV.
Monete de argint.
Fig. 1. - Ducat dela Maria Tereza. Fig. 2. - Taler dela Maria Tereza. Fig. 3.-
Stant. dela Maria Tereza. Fig. 4. - Ducat unguresc. Fig. 5. - Taler dela Sigismund
Batory. Fig. 6. - Moneta batuta de Rusi la Sadagura (3 parale - 1772 arama).
PLANSA XXV.
Monete de argint.
Fig. 1. - Taler dela Ferdinand. Fig. 2. 5 franci francezi dela Carol al X-lea.
Fig. 3. - Taler de Bavaria.
Monete de anima.
Fig. 4. - Creitar dela Franz Iosif I (1851). Fig. 5. - Gros dela Maria Tereza
(1765). Fig. 6 . - Creitar german (1816). Fig. 7. - Creitar dela losif al II-lea (1790).
PLANSA XXV I.
Monete de argint
Fig. 1. - 5 pfenigi. Fig. 2. - 1 marca. Fig. 3. - 1 lira otomana. Fig. 4. - 12 lira
otomana. Fig. 5. - 10 copeici. Fig. 6. - 50 centime. Fig. 7. -20 fileri.
Monete de niehel.
Fig. 8. - Firfirica.
www.dacoromanica.ro
Iorga ne arata ca talerul-leu ar fi circulat Inca dela inceputul

'eacului al XVI-lea. Moneta circulatoare a talerului este sinonima
cu leul, reprezentand, cum am aratat, o moneta de socoteala.
Hasluk arata ca pe timpul circulatiei leului in Imperiul turcesc,
erau trei etaloane de argint : piastrul turcesc, caragrosul, care era ta-
lerul imperial §i talerul-leu, numit in turce§te arslangru§.
Cand a disparut din circulatiune moneta reala a leului, docu-
mentatiunea istorica nu o poate bine preciza. Hasluk, §i dupa dansul
Zane, afirma ca talerul-leu a fost scos din circulatia Principatelor
de catre talerii batuti de Maria Tereza Si de talerii spanioli (stalpari,
colon* sau colonado) cari nu mai purtau ca efigie leul, ci o simpla
sterna a Spaniei sustinuta de doua coloanei).
Dela aceasta data leul nemai circuland metalizat, n'a putut sa
fie privit decal, ca o moneta de socoteala.
Drept dovada ca leul circula ca moneta reala in prima perioada
a secolului al XVII-lea, o da faptul ca el cota in tarifele monetare ale
vremurilor. Astfel la 1709 leul valora 1 florin renan 45 creitari, sau
2 fiorini ungure§ti §i 10 dinari.
Documentele ne mai semnaleaza in veacul al XVIII-lea existenta
unor lei noi, in opozitie cu leii vechi (1718). Ne lipsesc mijloacele de
a cunoa§te de unde a provenit aceasta moneta. Ceeace §tim insa,
este ca dupa disparitia talerului leu, vedem foarte cautat in Imperiul
turcesc colonatul spaniol, dupa modelul caruia Sultanii §i-au modi-
ficat pia§trii catre sfar§itul secolului al XVII-lea. Zane banue§te ca
acestor pia§tri turce§ti, imitand colonatul, li s'ar fi putut da denumirea
de leu nou, mai cu seama ca valoarea ambelor monete era apropiata,
ba chiar identica 2), dupa cum rezulta din tablourile de mai la vale,
cari rezuma in chip comparativ cursul talerului-leu §i a piastrului
in veacul al XVII-lea §i al XVIII-lea.
Din ele putem deduce egalitatea de valoare a acestor trei monete
/donde de aramii.
Fig. 9. 5 centime (1853).
IncA °data in sa atrag aten%ia ca prin reproducerea monetelor in plan§ele men-
tionate mai sus, nu am urmArit decat sa redau o slabs oglindire a haosului monetar
ce a dAinuit In Principate panil la 1867.
1) Vezi : Pl. 19 fig 6.
2) Vezi : G. Zane, Sisteme monetare §i monete principale din veacurile trecute
pag. 34.
www.dacoromanica.ro
48 C. I. BAICOIANU
ce au jucat un important rol in circulatia monetary a Principatelor

Rornane.
Leul.
Anul 1650 180 bani
1711 140
1716 125
23 1732 132 ,,
92 1740 120 3,
Piastrul.
Anul 1720 120 aspri noui, sau 186 vechi.
Talerul.
Anul 1645 160 bani
22 1695 . 139
9) 1697 132
1743 149
1765 120
Astfel in aceasta epoca, valoarea leului, a piastrului Si a talerului,

este aproape egal6.
Ar fi interesant data am putea stabili evolutia cursului leului
in decursul veacurilor. Lipsindu-ne insa documentele istorice
precise pe cari sa ne putem bizui, ramane aceasta sarcina viitorului,
cand speram ca ele vor putea fi gasite in arhivele romane§ti sau
straine 1). Cert este ca intotdeauna strainii au cautat sa influenteze
leul in a§a fel, Inca valoarea lui raportata la cursul monetelor tor, sa
fie cu mult inferioara. Procedeul se explica. Principatele Romane§ti
1) Xenopol incercand sa stabileasca cursul leului, stria in 1892:

leul vechiu valora cat 24 de lei vechi de astazi, adica cat 8 lei noui." Iar
in nota plasticiza aceasta afirmatie astfel :
Direct ne dam uior seamy de acest raport. Chila de grau costa pe atunci 6 lei
vechi, astazi 50 de franci; deci un len vechiu de atunci = 8 franci sau 24 lei vechi de
acum. Greutatea se iveste numai cand consideram bucata de aur, galbdnul, cu care
pc atunci se putea cumpara o child, iar astazi numai 14 de child, si s'ar 'Area deci CA
moneta avea pe atunci numai de 4 on puterea de cumparatura de astazi. Tocmai atare
greutate s'a Incercat a se lamuri prin consideratiile din text."
(Vezi A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia-Traiana, vol. V, Iasi, 1892,
pag. 564).
www.dacoromanica.ro
erau considerate ca un izvor nesecat de bogatii din cari strainii cautau

ca pe preturi minime, sa treaca peste granita aproape toate produsele.
Cari vor fi fost organele de control §i care va fi fost oficiul ce

avea in sarcina lui sa stabileasca raportul de valoare a diferitelor mo-
nete ce circulau in Moldova §i in Muntenia in veacul al XVII-lea §i
al XVIII-lea, nu putem preciza,
Din documentele timpului constatam dupa cum am vazut §i
mai sus, caau existat oarecari masuri administrative ce tindeau sa
reglementeze activitatea acelora cari se ocupau cu schimbul monetar.
E sigur ca un camp liber era deschis zarafiei, ce se indeletnicea
cu importul variatelor monete interna tionale necesitate de mani-
festarile de schimb ale comertului intern.
Implinirea obligatiunilor monetare, isvorite din raportul de su-
zeranitate in care se aflau Principatele §i care necesita din an in an
sume tot mai mari pentru a satisf ace nesatiul Sultanilor §i a intregului
for anturaj, erau mijlocite de zarafii cari gaseau in efectuarea acestor
operatiuni prilej de mari foloase. Unanima era plangerea contra
acestor zarafi cari speculau nevoile de ordin economic ale Princi-
patelor. Bietul popor trebuia sa suporte cu resemnare toate neajun-
surile unei situatiuni monetare ramasa la discretia acestor lacomi
profesioni§ti ai zaraflacului, cari sub protectia reprezentantilor auto-
ritatilor turce§ti, operau dupa bunul plat.
Autoritatile administrative erau neputincioase in cazul recla-
matiunilor ce se faceau, intrucat, dupa cum am aratat, zarafii i§i
faceau meseria for de speculatiune sub protectia agentilor turci.
Ace§tia fiind initiatorii introducerii in Principate a monetelor for
avariate, impiedicau aplicarea dispozitiunilor administrative, rezer-
vandu-§i, bine inteles, o bung parte din ca§tigul ce realizau de pe
urma Poporului roman.
Existau oarecari masuri administrative referitoare la circulatia
monetara. Dovada stau anaforalele diferitilor Domni, in virtutea
carora se decretau oranduelile in care se cuvin sa se puna zarafii
ce umbra §i stau pe ulitele targului metahorisind zaraflac cu schim-
barea monetelor".
Fal§ificarea monetei, sau a§a zisul calpuzanlac, era praticata
mai ales de evrei §i tigani, pe o scar% intinsa. La noi, ca §i in alte tari,
fal§ificatorii erau greu pedepsiti.
4
www.dacoromanica.ro
50 C. I. BAICOIANU
Inc 5 de pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, falsific5rile de mo-

nete si exportul celor bune peste granitele Principatelor era in floare,
dup5 cum rezulta din documentele vremurilor 1). In timp ce falsi-
1) Iata textul a trei documente din 1794 edificatoare In aceasta privinta (V. A.
Urechid, Istoria Romaniloru 1774-1800, Tomul V pag. 358-359-360) :
I.
prea Militate Doamne,

Avramu Ovreiu Cuiungiu dela sfantu Gheorghe celu vechiu, nemulu lui din
satulu $neatinului ot. fara lepasca din tinutulu Chesaricescu, carele se afla venitu aici
mat Inainte de patru ani gra: lucreza mestesugul Mil de nici o defaimare, acum darn
trei luni de zile decand a venitu la elu unu altu ovreiu leahu, zicandu-I ca scie unu meste-
sugu : a Jura argintu din caragro# nemfeqti, si asa Inaintea lui a facutu acesti optu cara-
grosi cu mestesugire de fura din totu earagrosu ate un tenchiu de argintu, §i dupe ce'i
a aratatu mestesugulu'i a datu si banii aceia si a plecatu, dar unde se va fi aflandu zice
ca nu scie ; asia a tinutu acesti bani la elu pans acum, fare de a mai face altii ; acum dar
vrandu ca schimbe'i a datu la unu Bohoru Ovreiu, si acela'i a schimbatu la un
crescinu, care aratiindu-i la unii si altiri an zisu ca sunt calpi, de acesta s'a adusu
numitul cuiungiu la Agie, caruia din luminata porunca a Inaltimei tale, 'i s'a cautatu
In pravalie prin lazi, lucrurile sele, si alti bani nu s'au aflatu, mestesugiri si lucruri
ca acelea ; de care lipsimu a Insciinta Inaltimei tale. Alu Mariei tale prea plecata slug.
Constandin Filipescu Vistieriu.
II.
Anaforaua lui Cost. Slugearoglu, epistatulu Armasiei, din 6 August 1794. Vestesce
Domnitorului, dupe raportului ispravnicilora de Romanati, ca 4 tigani In trecuta luna
Iulie s'au gasitu In Mehedinti cu 2 sarbi de peste Dunarea si au luau dela acestia 400
taleri ca sa le face din ei bani Indoiti ; i-au Inselatu cu o sums de bani calpi si cu trei
oca varsatura eositora cu plumba si apoi au fugitu numitii tigani calpuzani cu banii
cei buni si au trecuta asupra Buzaului. Ispravnicii de Romanati au pusu la Inchisoare
pe sarbii cu banii calpi, iar epistatli Armasiei an limn masuri pentru prinderea adeva-
ratilora cepuzani si aducerea sarbilora In Bucuresci la judecata.
Masud luate de Alexandru Moruzi pentru a Impiedica scoaterea banilor vechi

din tarn.
Fiindea ama luatu Domnia Mea Insciintare, cum ea unii din ovrei, ce se afla aici
In Bucuresci, nu cauta de allti lreabd si alifveriqu, decat numai a strange bani vechrsi sa-i
duce In tarile straine, pentru ca sag taie la taraphana, spre a'i aduce aice sa'i cheltuesca,
care acesta fiind lucru de viitamare, eta poruncim Domnia Mea, sa aduci Inaintea D-tele,
atat pe starostea de ovrei cu cati-va din fruntasi, cat si pe starostea negutitorilora cu
cati-va din negutitori, sa le dai porunca strasnica si sä le arati, ca sä o scie si ei sa o
face cunoseuta si la toti altii, ea sunt opriti si sa se parasesca negresit veri-tine de
www.dacoromanica.ro
ficarile in calitate yi cantitate erau practicate de localnici Si in deosebi

de evrei si tigani, exportul banilor buni, ce circulau in Principate, era
ocupatia de predilectie a zarafilor streini, can, pusi sub jurisdictia
consulara a tarilor lor, erau la adapostul asprelor hotariri luate de
Domni pe tale administrative impotriva acelora cari faceau aceasta
specula.
Dar nu numai in veacul al XVIII-lea, ci si in al XIX-lea falsi-
ficarile sunt frequente, cu toate ca Domnitorii Principatelor incearca
reglementarea severs a zarafiei Si calpuzanlacului ').
5i va vrea pentru alis-

una lucru ca acesta, iar cari din negutitori vor avea bani vechi
verisula lora sag scota din %era, acela sa'i duce la Tarigrada, Inca sa fie datora a'i
pecetlui sub pecetea vel-vamesului ci pecetluiti va avea voe sn't duce la Tarigrada,
iar nu In OH straine ; pentru ca celt ce dupe acesta In urma se va gasi cu urmare impo-
triva poruncei acesteia, unula ca acela se scie, ce cu targula se va pedepsi. Si fiindca
ne-ama Insciintata erasi ca In urma, dupe poruncile ce s'au data spre a nu fi nimenea
slobodu de a scote in tirile streine mai multa decat la tal. 500, moneda a prea puter-
nicului nostru Imparata, au mestesugita a face alai mijlocu de viclenie, cu a ascunde
In core la vremea topitului, ca cu acesta mijloca sa pots savarsi scoposulu lore, a scote
sume din Ora $i a trece f Ara de bagare de sema, sa dai erasi D-neta porunca strasnica
prin starostea de negutitori $i de ovrei, ca sa fie datori la vremea ce voru topi cera aceea,
$i voru aseza-o In vase $i sa se pecetluiasca cu pecetea vel-vanusului, 5i asa vor fi
slobozi a ridica ceara aceea, iar de sinesi sa nu fie slobozi. Si fiindca averna Domnia
mea a orandui omeni tefliscii Intr'adins acum in putine zile a face Intr'adins cercetarile
acestea 51 ama data poruncile Domniei Mele pe afara de obste, sa aiba dar fiesii-care
mai Inainte a'si strange omeni, for ce-i au randuiti In treba acesta, ca siVi povatuesce a
se feri $i a nu metahirisi urmarile acestea, on a ambla dupe strangerea de bani vechi
pentru a'i duce In %Mile straine on a face printr'ascuns topirea cerei fara de a nu fi $i
°multi lui vel vamesa de fate, cel ce se va prinde fn fapta acesta impotrivitorti $i
neurmatora poruncei, unula ca acela on negu(itora raia on sudita, seu veri ce fells de
omii aril fi, se va primejdui negresit cu mare pedepsi, 1796, Maiu 8.
1) Iata doua pitace unul din August 1819 $i altul din aceiasi lima a anului
1820, din cari rezulta nu numai preocuparea de a reglementa zarafia si calpuzanlacul,
dar si aceca de a proteja banii turcesti $i In deosebi mahmudelele taete la taraphanaoa
imparateasca din Tarigrad". (Urechici, 1st. Rom. 1800-1830, Tomul at XII-lea pag.
414-415).
Pitac catre Dumnelui vel Aga pentru nizamul zara /ilor ce stau §i umblii
pe ulitele tdrgului.
Cinstite 55 credincios boerule al Domniei Mele, Dumneta vel Aga, din alaturata
copie de anafora, ce au facut catre Domnia mea Dumnelor oranduitii boeri pentru ni-
zamul In care se cuvine a se pune zarafii ce amble 1i stau pe uli%ele targului, metahirisind
zaraflac cu schimbarea monedelor, vei lua Dumneta pliroforie pe larg de coprinderea
ei i de chibzuirea ce au facut Dumnelor numit ii boeri, pentru care poruncim Dumitale
www.dacoromanica.ro
52 C. 1. BAICOIANU
Astfel la 28 Octombrie 1819 Gheorghe Vlahut vel Spatar §i

membrii tribunalului Spatariei : Vasile Iconomul Paharnic §i Dimi-
trie Greceanul, aduc la cuno§tinta Domnului Al. Sutu ca au prins
patru straini, suditi engleze§ti, facand calpuzanlac 1). Marturisinduli
vinovatia, dupa Pravila li s'a dat pedeapsa cu moartea. In aceia§i
zi insa Domnitorul le-a schimbat pedeapsa in ocna fara termen.
La 8 August 1819 anaforaua Criminalionului arata lui Voda
Sutu, ca Apostol sin Radu Soiculescu, tigan,
avand me§te§ugul zlatariei, ce se aseamana cu me§te§ugul ar-
gintarilor, a facut parale mincinoase de tinikea, suma 'Ana la
taleri 400, §i le da unui Gheorghe Carciumaru de la straja
podului Colentinei, cu care era unit spre aceasta fapta, pAna
s'au descoperit urmarea Dupa a carui fapta pravilele cele
imparate§ti, (hotarasc) a i se tdia mdinile, iar dupa pravila cea
noua a Orel, se osandesce la moarte. Dar fiMd urmarea numi-
tului -tigan de calpuzanlac, o fapta fat% atata mare vatamare
spre paguba ob§tiei, de catre judecata s'a gasit cu tale, ca in
loc de pedeapsa pravilelor, care s'au obicinuit, sa se poarte cu
ca prin compania cea mare de aid a negutatorilor sa se pue in lucrare coprinderea acestil
anafora (care s'au intarit de Domnia mea) si de urmarea i chibzuirea ce va face numita
companie, sa arAte Domniei mele prin anafora, ca sa se dea In urma li poruncile ce vor fi
cuviincioase ; tolco pisah gpd. 1819, August 15.
lo Alexandra Nicolae Sulu voevod i gospodar Zemle Vlahiscoe

Cinstit li credincios boerule al Domniei mele, Dumneta biv vel Bane, epistatule
al Spatariei, neadormita Ingrijire avand Domnia mea ca sa dovedim pe cei rau naravi(i,
ce se silesc in multe chipuri, sa pAgubesca obstea cu al for rau castig, filra nAdejde ni s'au
aratat catevasi mahmudele mincinoase, care nu sunt taiete la taraphanaoa imparatesca
din Tarigrad, si sunt mai albiciose, decat cele adevarate, si nu se indoesc precum se In-
doesc cele bune de our curat, de aceea volnicim Domnia mea a popri Indata cu totul
acesta viclina li urlta fapta pana a nu se Intinde In tot coprinsul acestui orat, cum si
afara in judete, risipindu-seacest fel de mincinosemahmudele spre paguba obstiei,strasnic
poruncim Domnia mea ca Indata sa dai de scire In tot semptul Spatariei aratandu-le
semnele acestor mincinoase mahmudele dupa cum s'au zis mai sus facandu-le cunoscuta
li porunca Domniei mele, ca nu numai sa se feresca a primi cinevasi vre-o acest fel de
mahmudea, nici macar drept o para, ca se va pedepsi, ci Inca li pe cel ce se va dovedi
avand acest fel de mahmudele, sa-1 aduca negresit la Dumnelui vel Camarasul sa -1 dea
In zaptul Dumisale; tolco pisah gpd. 1920, August 13.
1) Acesti supusi englezi erau : Spirul Mitoane, Constantin Atanasiu, Dionisie
Trono li Niculae Lemundios dela Zachint.
www.dacoromanica.ro
bataie prin targ §i sa se tramita la ocne, cum asemenea s'au

hotarit §i de Inaltimea to de i s'au urmat pedeapsa §i este tfamis
la ocna fara soroc, dela 14 a trecutului Iunie. . ."
In urma interventiei stapanului sail, tiganul a fost gratiat de
Domnitor la 1 Noembrie 1819.
Atragem atentiunea ca in Moldova calpuzanii nu erau osanditi
cu moartea ci dupa imprejurarile §i marimea faptii, sa vor osandi
cu cumplita pedeapsa, §i cu trimitere la groapa ocnii in indelungata
hotarita vreme" §i cu bataia trupului §i cu inchiderea in temnita" 1).
*
* *
Din cele expuse mai sus rezulta ca in tinuturile locuite azi de

Romani, evolutia monetei a urmat acelea§i perioade ca §i in restul
lumii.
Dacii au batut propriile for monete, cari alaturi de acele gre-
ce§ti, romane, etc., au servit schimbului.
Mai tarziu, navalirile barbare impiedica un mileniu baterea
monetelor, pentru a incepe apoi sub Domnii noului Popor romanesc,
nascut din amestecul Dacilor cu Romanii.
Dreptul baterii monetelor a fost exercitat de Domnii pamanteni
in Moldova pang pe la 1668, iar in Muntenia papa pe la 1450.
Dupa ce Domnii pamanteni pierd acest drept, monetele straine
de tot felul §i in deosebi acele turce§ti incep sä circule in Principate.
Multimea for §i aliajele diferite din cari erau facute, creiaza
schimbului din Tinuturile romane§ti o stare haotica, agravata de
inexistenta unui criteriu unic §i sigur de fixare a cursurilor.
Aceasta perturbatie §i saracie creiata in viata economics §i
1) Iata capitolul al VIII-lea pentru tipdrirea sau taierea de moneta, extras din
Condica Criminaliceasca cu procedura ei din Moldova (1820 si 1826).
207. Supt aceasta vinovAtie va cadea nu numai acel ce va cuteza a tipari monedd
mincinoasa, ci si acel ce ar cuteza a tipari monedd de our bun sau argint bun intocmai
ceea ce sa politiceaste.
208. Deci cei ce sa vor dovedi tdetori de bani, vor fi cazull supt grea vinovatie ;
51 dupd Imprejurdrile si marimea faptii, sa vor osandi cu cumplita pedeapsa, si cu tri-
mitere la groapa ocnii In Indelungata hotarita vreme.
209. Cel ce va cuteza a micsora moneda, taind dintrInsa, cum si cel ce In tova-
rdsie cu taetorul de bani se va sargui a-i schimba si a-i petreace, sant cazuti sub vinovatia
criminaliceasca, si dupd finprejurdrile si marimea faptii, sa vor pedepsi cu bataia trupului
si cu Inchiderea in temnita.
www.dacoromanica.ro
54 C. I. BAICOIANU
socials a Principatelor, de slarea monetarci, de constitufia agrara §i re-

gimul fiscal de pe vremuri, era atat de mare, incat determine la 1785 pe
Comitele d'Hauterive sa scrie, in Journal d'un voyage de Constan-
tinople a Iassy", urmatoarele 1) :
Esti moldovean, tarane? Acopere-ti casa cu noroi, nu
ara decat cat iti trebue pentru ca sa traesti, nu face mult grau,
nici prea mult porumb, nici boi, nici cai, copiii lasati i pe juma-
tate goi, poarta haina cea mai carpita cand vei vedea pe va-
tavul boeresc, on pe zapciul ispravnicului".
Acestea despre tarani, cari,am putea adauga pentru a intregi
situatia lor mai sus descrisa, ca erau siliti &all \Tana putinele
produse hraparetilor stapanitori turci pe monete avariate, a caror
valoare intrinseca era departe de a reprezenta chiar contravaloarea
a jurnatate din marfurile ce cumparau.
Asupra comertului si meseriilor, cari puteau fi repercusiunile
regimului monetar haotic, lipsit de cea mai elementary bald de calcul
serioasa si exacta, regim dorit si tolerat de Puterile suzerane cari
aveau tot interesul ca pe preturi inierioare acelor reale, sa cumpere
produsele Tinuturilor romanesti pentru populatiunile lor? I
Industria, sau mai bine zis meseriiile atatea cate existau se
margineau sa produce numai obiectele strict necesare bastinasilor,
in vreme ce comertul se indeletnicea cu desfacerea lor. Sfera stramta
de activitate a meseriilor si comertului, era determinate si de insta-
bilitatea monetara ce caracterizeaza aceasta epoca.
Despre un slab inceput a reglementarii circulatiei monetare
nu se poate vorbi decat dela Regulamentul organic, pentru ca mai
tarziu, in 1867 sa se pue dupe cum vom vedea bazele unui sis-
tem monetar rational si romanesc.
1) V. A. Urechid, 1st. Rom., pag. 355. Tom. V
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR

IN SECOLUL AL XIXlea SI INFLUENZA EI ASUPRA
DESVOLTARII LOR ECONOMICE SI SOCIALE.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR

IN SECOLUL AL XIXlea SI INFLUENTA EI ASUPRA
DESVOLTARII LOR ECONOMICS SI SOCIALS.
Starea spirituals) 51 materials) a Poporului roman dela inceputul veaeului al XIX-lea,

conduce in revolutia lui Tudor Vladimireseu. Restabilirea Domnilor pamanteni,
determine) pentru scurta vreme o Induleire a reglmului fiscal. Puterniee motive
politico 0 eeonomice, fae pe Rusia sfi Hilda spro eucerirea Constantinopolulul.
Pentru realizarea scopului urmarit primal pas era substituirea suzeranitatil Tureiel
asupra Principatelor. Rapirea Basarabiel. Situalla Principatelor In urma tra-
tatelor dela Akerman .51 Adrianopole. Turcia imparts dreptul de suzeranitate
eu Rusia. Alegeren Domnilor pe viata. Libertatea comertului deeretata
prin Tratatul dela Adrianopole a revolutionat profund viata economics a Principa-
telor. Despagubirile de rilzboi datorate de Turcia Rusiei neputand Ii platite,
Ru1ii tin sub ocupatie Prinelpatele pail in anal 1834.Elaborarea Regulamentului
organic. Observatiuni asupra Regulamentului organic.Favorizarea clerulul ci a
boerilor in dauna tilranllor.Starea taranulul sub Regulamentul organie.Regula-
mental organic nu pune capait haosulul monetar.Reglementarea comertulu1.Re-
gimul preferential crelat comerciantilor streini in dauna autochtonlior. Revo-
Julia dela 1848. Ardcrea Regulamentului organic. Proclamatia revolutio-
narilor. Rusin cedeazii Turelei preponderenta In Prineipate. Tendintele de
expansiune a Ruslei sant Infranate do Coalitia anglo-franeo-pruslana. Raz-
bolul Crimeei. Tratatul dela Paris 1856. Incetarea proteetoratului rus ci
lure asupra Principatelor. Prineipatele tree sub ocrotirea Puterllor occidentale.
Conventia dela Paris 1858. deschide foul orizonturi vietii politico §I eco-
nomic on Principatelor. Unirea Principatelor sub un Domn pamantean.
1859. Ineheere.
Desi redus la cea mai neagra mizerie, prin apasarea si e)i.ploa-

tarea fara precedent a dominatiunii turco-fanariote, Poporul roma-
nese invingand toate piedicile si incerc5rile pe cari dusmanii i le-au
pus in cursul veacurilor in tale, pentru a-1 r5pune si desfiinta de
pe harta lumii, intra in veacul al XIX-lea cu sufletul si spiritul
www.dacoromanica.ro
58 C. I. BAICOIANU
mai otelit ca oricand, pentru ali afirma fiinta sa nationals §i dreptul

la o viata libera §i independenta.
Marea revolutie franceza dela sfar§itul veacului al XVIII-lea,
raspandise in lumea toata idei prea generoase pentru ca ele s'a nu pro-
duca §i in Principate nazuinti de independenta, libertate §i ega-
litate.
Taranul roman, obidit §i redus economice§te din cauza gre-
lelor impozite ce apasau numai asupra lui §i a constitutiei agrare
care-I excludea dela stapanirea proprietatii rurale ce constituia prin-
cipalul izvor de bogatie a -Orli §i data nu avea cultura necesara ca
sa inteleaga nouile idei de libertate ce framantau lumea, era insa
prin forta conditiunilor economice pe cari i le creiase §i egoismul
clasei stapanitoare, suficient pregatit, ca sa priceapa §i sä se alature
de promotorii mi§carii unei mai largi independente politice. Astfel,
mitropolitul Veniamin, stria Inca de pe la Inceputul veacului al X IX-lea
lui 1VIelinescu, trimisul %aril la Petersburg, ca Ii este teams de o ras-
coala taraneasca dupa duhul frantuzesc".1)
Dar toate incercarile Poporului romanesc de a-0 reca§tiga in-
dependenta politica §i economica, afirmanduli astfel fiinta sa natio-
nals, erau inabu§ite de dominatiunea strains, care-i rapise in decursul
timpului, privilegiile de autonomie contractual stabilite Si il ameninta
in insa§i existenta sa printr'o exploatare care depa§ise marginile in-
chipu irii.
Prima afirmare a acestei epoci bogata in realizari pentru nea-
mul nostru, care a condus in ultima etapa la independenta poli-
tica §i apoi economica, a fost aceea a mi§carii revolutionare a lui Tudor
Vladimirescu, la 1821, din care avea sa iasa inlaturarea dominatiunii
turce§ti §i restabilirea Domnilor pamanteni §i care, de§i nu a adus
poporului urgisit o mai dreapta Impartire a pamantului, a condus
la statornicirea unor raporturi mai pulin oneroase intre muncitori
Si patura proprietarilor, precum §i la o indulcire a regimului fiscal,
care exasperase prin nedreptatea lui 2).
Dar acestui inceput fericit spre libertate §i trezirea con§tiintii
nationale, i s'a pus in tale un nou factor politic, in afara de cel exis-
tent: colosul dela Nord.
Principatele romane§ti cazute in decursul veacurilor sub suze-
1) V. A. Urechici, Istoria Romanilor,-1800--1830. Pag. 531. Tomul al XII-lea.

2) Vezi V. A. Urechia, Istoria RomAnilor, si A. D. Xenopol, Istoria Romanilor
din Dacia- Traian5, vol. V, Iasi, 1892.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 59
ranitatea Turciei, incep sa devina cam de pe la sfar§itul veacului

al XVIII-lea tinta de capetenie a Puterei moscovite, pentru reali-
zarea a§ezkii sale la Stambul, cheia dominatiunii drumurilor orientale.
Cucerirea Principatelor, sau substituirea ei in locul Turciei, in
primul rand o dorea Rusia din motive politice §i economice, deopo-
triva de puternice. Politice, pentruca prin st5panirea Principa-
telor ajungea geografice§te acolo de unde putea infaptui mai repede
§i mai sigur realizarea visului ei : cucerirea Stambulului ; economi-
ce, pentruca privand Turcia de folosirea productiunii agricole a
acestor tinuturi bogate din valea Dunarii, denumite de Turci Che-
lerul Constantinopolului", se slabea puterea de rezistenta military
a iredutabilului vrajma§, pe care voia sä-1 scoata cu once pre% din
drumul aspiratiunilor sale de dominatiune oriental5.
In scopul realizarii acestei dorinti, Rusia nu se da la o parte
dela nici un sacrificiu §i toata echilibristica sa diplomatica din prima
jum5tate a veacului al XIX-lea poarta pecetea acestei preocupari.
Cand cu Franta contra Angliei, cand cu Anglia contra Frantei, cand
cu Austria, protejata ei de mai tarziu, contra Angliei §i Frantei,
sau in coalitie cu Austria §i una din celelalte Puteri, la cari se mai
adaoga in urma Prusia §i Italia, rand pe rand Rusia i§i dä
myna cu cei mai tari, contra celor mai slabi, ca sa-§i consolideze,
etapa cu etapa, dominatiunea absolute a Principatelor.
In felul acesta ea voia s5 se substitue Imperiului otoman, a
ca'rui sfaramare §i isgonire din Europa, o dorea pentru a se a§eza
acolo de unde putea inchide §i deschide drumurile Care Orientul eu-
ropean §i asiatic.
La 1802, mai apoi la 1812 cand reu§e§te sa desmembreze Mol-
dovei Basarabia §i mai apoi la 1826 prin Tratatul dela Ackerman,
Rusia cucere§te incetul cu incetul, o influents tot mai mare asupra
Principatelor ; iar prin Tratatul dela Adrianopole din 1829, care in-
cheie seria r5zboaielor ruso-turce din prima jum5tate a veacului al
XIX-lea prin infrangerea definitive a Turciei, se stabile§te o stare
politica noua de lucruri, care este chemata sa influenteze profund
starea de fapt din Principate, atat din punct de vedere politico-so-
cial, cat §i economic.
In urmarirea scopului sau, Rusia reu§e§te prin Tratatul dela
Adrianopole sa scoata Turcia' din pozitia sa dominants in Principate.
De acum inainte se orandue§te aci o Coalitie ruso-turc5 ce se intrecea .
una pe alta in dorul de cucerire §i anexiune.

Atat in Tratatul dela Ackerman (1826), cat §i in cel dela Adria-
www.dacoromanica.ro
60 C. I. BAICOIANU
Bopole (1829), Rusia a tinut sa formuleze pozitia Principatelor in acte

separate, cari tradeaza intentiunile diplomatiei ruse§ti spre a dobandi
preponderenta in ceeace prive*te stapanirea Principatelor romAne§ti.
Rana aci Rusia nu avea asupra Principatelor decal un foarte
slab §i nehotarit drept de protectiune, dobAndit prin Tratatul dela
Cuciuc-Cainargi din 1774 §i prin hati§eriful din 1802, dat de bung voe
de Sultan. 1).
Cu prilejul Tratatului dela Adrianopole, Poarta este silita sa-§i
instraineze dreptul ei de suzeranitate impartindu-1 cu Rusia, care
devine astfel, in virtutea dreptului celui mai tare, Puterea preponde-
renta in ceeace prive§te soarta Principatelor.
Din punctul de vedere politic, Tratatul dela Akerman punea
soarta Principatelor romane in dependents de Rusia §i numai Domnii
ce dobAndeau favorurile ei, puteau sta 7 ani la cArma acestor Oft
Tratatul dela Adrianopole inlocue§te electivitatea temporary
pe 7 ani, prin regimul alegerii pe viata.
Cum insa Rusia 1§i rezervase dreptul sau neatins de destituire
a Principilor romani, masura aceasta, in aparenta folositoare Prin-
cipatelor, deoarece inla'tura urmarile detestabile rezultate din prea
desele schimbari la domnie, era anihilata prin rezerva profund jicni-
toare a destituirii. Ea nu dovedWe in fapt", cum spune Xe-
nopol, decat intentia Rusiei de a impiedica prea desul amestec
al Turciei la numirea Domnilor, consolidanduli astfel §i mai mult
pozitia sa atotputernica."
Dar Tratatul dela Adrianopole prezinta un interes de o covAr-
*itoare insemnatate prin dispozitiile sale economice referitoare la
Principate.
Tata inteadevar cum glasuesc doug aliniate ale actului separat
a acestui Tratat :
La Sublime Porte animee du desir sincere de procurer
aux deux Principautes tout le bien-etre dont elles peuvent
1) Vezi In F. Colson, De retat present at de l'avenir des Principautes de
Moldavie et de Valachie : a) Tratatul dela Kutschouc Kainardgi ; 19) Articolele
separate ale Tratatului dela Kutschouc Kainardgi ; c) Convenlia explicativa a Tratatului
dela Kutschouc Kainardgi ; d) Tratatul definitiv de pace dintre Rusia Turcia semnat
la Iasi In 1791 ; e) Tratatul de pace dintre Rusia ei Poarta otomana semnat la
Bucuresti In 1812 ; /) Conventia explicative a Tratatului dela Bucuresti, Incheiata
Intre Rusia si Turcia In 1826 la Akerman ; g) Actul separat al Tratatului dela Akerman
relativ la Serbia $i h) Tratatul de pace dela Adrianopole.
Actele separate ale tratatelor dela Ackerman si Adrianopole, relative la Princi-
patele romane, le-am dat In extenso mai departe In notC la acest capitol.
www.dacoromanica.ro
jouir, et inform& des abus et des vexations qui s'y commettent

a l'occasion des diverses fournitures exigees pour la consomma-
tion de Constantinople, l'approvisionnement des forteresses si-
tuees sur le Danube et les besoins de l'arsenal, leur fait un aban-
don plein et entier de son droit a cet egard. En consequence,
la Valachie et la Moldavie seront pour touj ours dispensees de
fournir les grains et autres denrees, les moutons et le bois de
construction qu'elles etaient tenues de livrer precedemment."
Si mai departe :
En vertu de l'abolissement des fournitures ci-dessus spe-
cifiees, les habitants des principautes jouiront de la pleine li-
berte de commerce pour toutes les productions de leur sol et
de leur industrie (stipulees par l'acte separe de la convention
d'Ackerman) sans aucunes restrictions."
Se inlatura dar nefastul monopol pe care §i-1 insu§ise in chip
arbitrar Turcia asupra intregei productiuni a Principatelor, &Aland
dispozitiunile vechilor privilegii §i capitulatiuni, cari conditionau de-
plina libertate a Principatelor in aceasta privinta §i se decreteaza
in acelas timp, pentru a ascunde marilor Puteri intentiunile sale, ab-
soluta libertate a comertului.
Ar fi o gre§ala sa interpretam gestul Rusiei drept un act de
generozitate MO de Principate. El izvora dintr'un calcul politic mai
profund. Era vorba sa ingreuneze aprovizionarea Turciei §i in deo-
sebi a Stambulului, pe de o parte, iar pe de alta sa asigure viitoarelor
expeditii militare, ce avea in perspective, produsele agricole necesare
intretinerii armatelor sale.
Ori care ar fi fost insa intentiunile politicii ruse§ti §i ()fiat de
mult au cautat muscalii sä traga foloase militare din noua stare de
lucruri creiata in virtutea acestor dispozitiuni economico-comerciale
ale Tratatului dela Adrianopole, nu putem tagadui ca acest Tratat,
decretand libertatea comerciala interne §i externs, a revolutionat
profund intreaga economie nationals a Principatelor §i a deschis
orizonturi largi care o noua viata de productiune care, dupe cum vom
vedea, nu s'a lasat sa fie prea mult a§teptata.
Dar tratatele dela Ackerman §i Adrianopole mai sent insemnate
§i prin alte dispozitiuni de ordin politico-administrativ, cari nu
trebuesc trecute cu vederea :
Les troubles survenus dans les dernieres annees en Mol-
davie et en Valachie", glasue§te un aliniat al actului separat
al Tratatului dela Ackerman, relativ la Moldova §i Valahia,
www.dacoromanica.ro
62 C. 1. BAICOIANU
ayant porte la plus grave atteinte d l'ordre dans les diverses

branches de l'administration interieure, les hospodars seront
tenus de s'occuper, sans le moindre delai, avec les divans respec-
tifs, des mesures necessaires pour ameliorer la situation des
principautes confiees a leurs soins, et ces mesures feront l'objet
d'un reglement general pour chaque province, lequel sera mis
immediatement a execution.1)".
1) Iata actul separat anexat Tratatului dela Ackerman din 7 Octombrie 1826
privitor la Prncipatele romAne :
Acte separe relatif aux principaules de Moldauie et de Valachie.
Au nom du Dieu Tout-Puissant :
Les hospodars de Moldovie et de Valachie etant choisis par les boyards indigenes,
leur election sera desormais faite dans chacune de ces provinces, d'apres le consentement
et la volonte de la Sublime Porte, par l'assemblee generale du divan, conformement a
l'ancien usage du pays.
Les boyards du divan de chaque province, comme corps du pays et avec l'accord
general des habitants, feront choix pour la dignite de hospodar d'un des boyards les plus
anciens et les plus capables de la bien remplir, et ils presenteront a la Sublime Porte,
par une requete (Arz-Mahsar), le candidat elu, lequel, s'il est agree par In Sublime Porte,
sera nomme hospodar et recevra son investiture. Si par des raisons graves la nomination
du candidat elu ne se trouvait point conforme au &sir de la Sublime Porte, dans ce cas,
apres que ces raisons graves auront ete averees par les deux cours it sera permis de re-
commander aux-dits boyards de proceder a Felection d'une autre personne convenable.
La duree de l'administration de hospodars restera toujours fixee, comme par
le passe, a sept armies completes et entieres, a dater du jour de leur nomination et ils
ne pourront etre destitues avant ce terme. Si, pendant in duree de leur administration,
ils commettent quelque dela, la Sub.ime Porte en informerait le ministre de Russie,
et lorsqu'apres verification faite de part et d'autre it sera constate que le hospodar s'est
effectivement rendu coupable d'un dent, sa destitution sera permise dans ce cas seul-
lement.
Les hospodars qui auront acheve leur terme de sept annees sans avoir donne,
soit aux deux cours, soit au pays, aucun sujet de plainte legitime et grave, seront nommes
de nouveau pour sept autres annees, si la demande en est faite a la Sublime Porte par
les divans des provinces, si le consentement general des habitants se manifeste a cet
egard.
S'il arrive qu'un des hospodars abdique avant l'accomplissement du terme de
sept ans, pour cause de vieillesse, de maladie, ou par toute autre raison, la Sublime Porte
en donnera connaissance a la tour de Russie, et l'abdication pourra avoir lieu d'apres
un accord prealable des deux cours.
Tout hospodar qui aurait ete destitue apres avoir fini son terme, ou qui aurait
abdique, encourra la decheance de son titre, et pourra rentrer dans la classe des boyards,
A condition de rester paisible et tranquille ; mais sans pouvoir ni redevenir membre du
divan, ni remplir aucune fonction publique, et sans pouvoir etre rain hospodar.
Les his des hospodars destitues ou abdicataires conserveront la qualite de boyards,
pourront occuper les charges du pays, et etre elus hospodars.
www.dacoromanica.ro
Rusia is dar initiativa organizgrii politice a Principatelor in

spiritul Regulamentelor separate pentru fiecare Principat, ce urmau
ssa fie grabnic elaborate ; iar Tratatul dela Adrianopole, trei ani in urm5,
obliga Turcia sa confirme aceste Regulamente administrative.
En cas de destitution, d'abdication ou de mort d'un hospodar, et jusqu'A ce

qu'il lui soit donne un successeur, l'administration de la principaute sera confiee A des
caimacans nommes par le divan de ladite principaute.
Le hatti-sherif de 1802 ayant ordonne l'abolition des impOts, redevances et re-
quisitions introduits depuis l'annee 1198 (1783) les hospodars et les boyards des divans
respectifs determineront et fixeront les impots et les charges annuelles de la Moldavie
et de la Valachic, en prenant pour base les reglements qui ont ete etablis A la suite du
hatti-sherif de 1802. Les hospodars ne pourront, dans aucun cas, manquer au strict ac-
complissement de cette disposition. Its auront egard aux representations du ministere
de S. M. I. et A celles que les consuls de Russie leur adresseront d'apres ses ordres, tant
sur cet objet que sur le maintien des privileges du pays, et specialement sur l'observa-
tion des clauses et articles inseres dans le present acte.
Les hospodars, de concert avec les divans respectifs, fixeront dans chaque pro-
vince le nombre des beschlis d'apres celui qui existait avant les troubles de 1821. Ce
nombre, tine fois fixe ne pourra etre augmente sous aucun pretexte, A moins que l'ur-
gente necessite n'en soit reconnue de part et d'autre, et il est bien entendu que les beschlis
continueront a etre formes et organises comme its l'etaient avant les troubles de 1821 ;
que les agas continueront d'etre choisis et nommes d'apres le mode suivi avant ladite
époque, et qu'enfin les beschlis et leurs agas ne rempliront jamais que les fonctions pour
lesquelles its ont ete originairement institues, sans pouvoir se meter des affaires du pays,
ni se permettre aucune autre action.
Les usurpations faites sur le territoire de la Valachie, du cote d'IbraIl, Gher-
ghiova, et de Conle, et au dela de l'Olta, seront restituees aux proprietaires, et it sera
fixe pour ladite restitution un terme dans les firmans y relatifs, lequel seront adresses
a qui ii appartient.
Ceux des boyards moldaves qui, uniquement par suite des derniers troubles se
sont vus forces de quitter leur patrie, pourront y revenir librement, sans etre inquietes
par qui que ce soit, et rentreront dans la pleine et entiere jouissance de leurs droits,
prerogatives, biens et proprietes, comme par le passé.
La Sublime Porte, eu egard aux malheurs qui ont pese sur les principautes de la
Moldavie et de la Valachie, par suite des derniers troubles, leur accordera deux annees
d'exemption des tributs et redevances qu'elles sont tenues de lui payer ; a l'expiration
du terme de l'exemption ci-dessus mentionnee, les dits tributs et redevances seront ac-
quittes au taux fixe par les hatti-sherifs de 1802, et ne pourront etre augmentes dans
aucun cas. La sublime Porte accordera egalement aux habitants des deux principautes
la liberte de commerce pour toutes les productions de leur sot et de leur industrie, dont
its pourront disposer comme bon leur semblera, sauf les restrictions exigees d'un cote
par les fournitures dues annuellement A la Sublime Porte dont ces provinces sont comme
les greniers, de l'autre par l'approvisionnement du pays. Toutes les dispositions du
hatti-sherif de 1802, relatives A ces fournitures, a leur acquittement regulier aux prix
courants, d'apres lesquelles elles doivent etre soldees, et dont la fixation appartiendra,
www.dacoromanica.ro
64 C. I. BAICOIANU
MO cum glgsue§te un aliniat al actului separat al Tratatului

dela Adrianopole, din 14 Septembrie 1829 :
Enfin la Sublime Porte, desirant assurer de toutes les
manieres le bien-etre futur des deux Principautes, s'engage so-
lennellement a confirmer les reglements administratifs qui,
durant l'occupation de ces deux provinces par les armees de la
tour imperiale, ont ete faits d'apres le voeu exprime par les
assemblees des plus notables habitants du pays, et qui de-
vront a l'avenir servir de bases pour le regime interieur des
deux provinces, en tant, bien entendu, que lesdits reglements
ne porteraient aucune atteinte aux droits de souverainete de
la Sublime Porte 1)".
en cas de litige, aux divans respectifs, seront remis en vigueur, et observes a l'avenir
avec une scrupuleuse exactitude.
Les boyards seront tenus d'executer les ordres des hospodars et de rester envers
eux dans les bornes d'une parfaite soumission. De leur cote, les hospodars ne pourront
sevir arbitrairement contre les boyards, ni leur faire subir des punitions non meritees,
et sans qu'ils aient commis quelque faute averee; et les derniers ne subiront de peine
qu'apres avoir ete juges conformement aux lois et usages du pays.
Les troubles survenus dans les dernieres annees en Moldavie et en Valachie ayant
porte la plus grave atteinte a l'ordre dans les diverses branches de l'administration in-
terieure, les hospodars seront tenus de s'occuper, sans le moindre alai, avec les divans
respectifs, des mesures necessaires pour ameliorer la situation des principautes confides
a leurs soins, et ces mesures feront l'objet d'un reglement general pour chaque province
lequel sera mis immediatement A execution.
Tous les autres droits et privileges des principautes de Moldavie et de Valachie,
et tous les hatti-sherifs qui les concernent, seront maintenus et observes, en tant qu'ils
ne seraient pas modifies par le present acte.
C'est pourquoi nous soussignes, plenipotentiaires de S. M. I'empereur et padi-
schach de toutes les Hussies, munis des pleins pouvoirs souverains, de concert avec les
plenipotentiaires de la Sublime Porte ottomanc, avons arrete et regle A regard de la
Moldavie et de la Valachie les points ci-dessus, lesquels sont la consequence de Fart. 3
de la convention explicative et confirmative du traite de Bukarest, conclu en 8 articles,
dans les conferences A Ackerman, entre nous et les plenipotentiaires ottomans.
En consequence, le present acte separe a ete redige, muni des nos cachets et de
nos signatures, et &Byre entre les mains des plenipotentiaires de la Sublime Porte.
Fait A Akerman, le 25 septembre (7 octobre) 1826.
Signes Comte de Woronzon, Ribeouplerre.
1) lata In extenso actul separat al Tratatului dela Adrianopole, referitor la Prni-

cipate :
Traite separe entre la Russie et la Porte, relatil aux Principautes de Moldavie
et de Valachie.
www.dacoromanica.ro
Infrangerea Puterii otomane de catre Rusi, a condus, bine in-

teles si la impunerea unor despggubiri de fazboi fata de Rusia, dirora
insa Turcia, din cauza situatiunii sale financiare grele, nu le-a putut
face fat'a.
Puterea moscovita a conditionat insa tinerea Principatelor ro-
Au nom de Dieu tout-puissant.

Les deux hautes puissances contractantes, en confirmant tout ce qui a ete sti-
pule par l'acte separe de la convention d'Akerman, relativement au mode d'election
des hospodars de Moldavie et de Valachie, ont reconnu la necessite de donner a l'admi-
nistration de ces provinces une base plus stable et plus conforme aux veritables interets
des deux pays. A cet effet, it a ete convenu et regle definitivement que Ia duree du gou-
vernement des Hospodars ne serait plus bornee a sept ans, comme parle passé, mais
qu'il seraient dorenavant investis de cette dignite a vie, sauf les cas d'abdication volon-
taire ou de destitution pour cause de dents, prevus par ledit acte separe.
Les hospodars regleront librement toutes les affaires interieures de leurs pro-
vinces, en consultant leurs divans respectifs, sans pouvoir porter neammoins aucune
atteinte aux droits garantis aux deux pays par les traites ou les hatti-sherifs, et ne seront
troubles dans leur administration interieure par aucun ordre contraire a ces droits.
La Sublime Porte promet at s'engage de veiller scrupuleusement 5 ce que les pri-
vileges accordes a Ia Moldavie et a Ia Valachie ne soient d'aucune maniere enfreints par
ses comandants limitrophes, de ne souffrir aucune ingerence de leur part dans les
affaires des deux provinces, et d'empecher-toute incursion des riverains de Ia
rive droite du Danube sur le territoire valaque ou moldave. Seront considerees comme
faisant partie integrante de ce territoire, toutes les Iles attenantes a Ia rive gauche du
Danube, et le chenal (thalweg) de ce fleuve formera la limite des deux principautes, de-
puis son entrée dans le Etats ottomans jusqu'a son confluent avec le Pruth.
Pour mieux assurer l'inviolabilite du territoire moldave et valaque, la Sublime
Porte s'engage a ne conserver aucun point fortifie, A ne tolerer aucun etablissement quel-
conque de ses sujets musulmans sur la rive gauche du Danube. En consequence, it est
invariablement arrete que sur toute cette rive dans la grande at petite Valachie, comme
aussi en Moldavie, aucun mahometan ne pourra jamais avoir son domicile et que l'on
y admettra les seuls marchands, munis de firmans, qui viendront acheter pour leur pro-
pre compte dans les Principautes des denrees necessaires pour la consommation de Con-
stantinople, ou d'autres objets.
Les villes turques situees sur la rive gauche du Danube seront, ainsi que leurs-
territoires (rajahs) restitudes a la Valachie pour etre desormais reunies 5 cette princi-
pante, et les fortifications existantes auparavant sur cette rive ne pourront jamais etre
retablies. Les musulmans qui possedent des biensfonds non usurpes sur des particuliers,
soit dans ces memes villes, soit sur tout autre point de la rive gauche du Danube, seront
tenus de les vendre aux indigenes dans l'espace de dix-huit mois.
Le gouvernernent des deux Principautes, jouissant de tous les privileges d'une
administration interieure independante, pourra librement etablir des cordons sanitaires
et des quarantaines le long du Danube et ailleurs dans le pays, od it en sera besoin, sans
que les strangers qui y arrivent, tant musulmans que chretiens, puissant se dispenser
de l'exacte observation des reglements sanitaires. Pour le service de quarantaines, aussi
5
www.dacoromanica.ro
64 C. 1. BAICOIANU
mane sub ocupatiune, pang cand Turcia avea sa plateascil despagu-

birile de razboi.
Turcii, neputand sa faca fata obligatiunilor for decal tarziu,
in 1834, Rusia a profitat de aceasta imprejurare pentru a-§i consolida
pozitia sa politica in Principate, substituind Puterea otomana a carei
influents au redus-o cu dibacie la ultima expresie.
bien que pour veiller a la stirete des frontieres, au maintien du bon ordre dans les villes
at campagnes et a l'execution des lois et reglements, le gouvernement de chaque prin-
cipaute pourra entretenir un nombre de gardes armes strictement necessaires pour ces
diverses fonctions. Le nombre et l'entretien de cette milice seront reglds par les hospodars.
de concert avec leurs divans respectifs, en se basant sur les anciens exemples.
La Sublime Porte animee du &sir sincere de procurer aux deux Principautes tout
le bien -etre dont elles peuvent jouir, et informee des abus et des vexations qui s'y corn-
mettent a l'occasion des diverses fournitures exigees pour la consommation de Constan-
tinople, l'approvisionnement de forteresses situees sur le Danube et les besoins de l'ar-
senal leur fait un abandon plein et entier de son droit a cet egard. En consequence, Ia
Valachie et la Moldavie seront pour toujours dispensees de fournir les grains at autres
denrees, les moutons et les bois de construction qu'elles etaient tenues de livrer pre-
cedemment.
II ne sera de meme requis de ces provinces, en aucun cas, des ouvriers pour les
travaux des forteresses, ni aucune autre coree de quelque nature que ce soit. Mais afin
de dedommager le tresor imperial des pertes que cet abandon total de ces droits pourrait
lui faire eprouver, independemment du tribut annuel que les deux Principautes doivent
payer A la Sublime Porte, sous les denomination de Karatsh, de Idiye at de Bekiaby&
(scion la teneur des hatti-shdrifs de 1802), la Moldavie et la Valachie paieront chacune
annuellement a la Sublime Porte, par forme de compensation, une somme d'argent dont
la quotite sera determinee ulterieurement d'un commun accord. En outre, a chaque
renouvellement des hospodars, par le deces, l'abdication ou la destitution legale des ti-
tulaires, ja principaute ou le cas viendrait a echoir, sera tenue de payer a la Sublime
Porte une somme equivalant au tribut annuel de la province etabli par les hatti-sherifs.
Ces sommes exceptees, it ne sera jamais exige du pays ni des hospodars aucun autre tri-
but, redevance ou cadeau, sous quelque pretexte que ce puisse etre.
En vertu de l'abolissement des fournitures ci-dessus specifides, les habitants des
principautes jouiront de la pleine liberte de commerce pour toutes les productions de
leur sol et de leur industrie (stipuldes par l'acte separe de la convention d'Akerman)
sans aucunes restrictions hormis celles que les hospodars, de concert avec leurs divans
respectifs, jugeront indispensable d'dtablir, afin d'assurer l'approvisionnement du pays.
lls pourront naviguer librement sur le Danube avec leurs propres batiments, munis de
passeports de leur gouvernement, et aller commercer dans les autres villes ou ports de
la Sublime Porte, sans etre molestes par les percepteurs du Karatsch, ni exposés A au-
cune autre vexation.
De plus la Sublime Porte, considerant toutes les calamites que la Moldavie at
Ia Valachie ont eu a supporter, et mue par un sentiment d'humanite tout particulier,
consent a exempter les habitants de ces provinces, pour l'espace de deux ans, a compter
www.dacoromanica.ro
In acest timp Rusii au restabilit Domnii pamanteni,fugiti din

cauza raboiului, pe cari hisa au stiut sa-i Oda sub influenta for ex-
clusive, punand la tale cu dansii elaborarea unor constitutiuni, con-
form prevederilor tratatelor dela Ackerman si A drianopole.
De fapt, aceste constitutiuni, cunoscute sub denumirea de Re-
gulamentele organice ale Principatelor romane", au fost elaborate
la Petersburg in toate detaliile for si numai formal, ca sa satisfaca
orgoliul national al catorva patrioti, proectele for au mai trecut
si prin discutiunile Divanurilor Munteniei si Moldovei.
Presedintia acestor comisiuni ale Divanurilor n'au avut-o,con-
form obiceiului pamantului, fetele bisericesti, ci generalii rusi,
cari aveau sa inabuse orice pornire contradictorie in potriva proiec-
telor elaborate la Petersburg. Jar boerimea cu cuget si simtire ro-
maneasca, intelegand sa se dea Tarilor romanesti o constitutie cores-
punzatoare aspiratiunilor timpului, a fost hilaturata, prin mijlocul
caracteristic despotismului rusesc : suprimarea 1).
Trebue sa recunoastem Insa ca aceste constitutii au pus capat in
mare parte ocarmuirii de conruptie a Turcilor de pada' atunci, inlocuind-o
cu un regim de europeneasca asezare, bazat pe o oranduiala politica, legis-
lative, administrative, financiara, culturala §i socials, ce avea sa tre-
zeasca in constiinta Poporului romanesc o conceptie a ideiei de Stat
§i de carmuire noua, cu totul alta cleat aceea de pans atunci, ce servea
satisfacerea scopurilor materiale ale acelor ce aveau conducerea.
du jour otl les Principautes auront ete entierement evacuees par les troupes russes, du
paiement des impOts annueles verses dans son tresor.
Enfin la Sublime Porte, askant assurer de toutes les manieres le bien-etre futur
des deux Principautes, s'engage solennellement a confirmer les reglements administra-
tifs qui, durant ('occupation de ces deux provinces par les armees dela cour imperiale,
ont ete faits d'apres le voeu exprime par les assemblees des plus notables habitants du
pays, et qui devront A l'avenir servir de bases pour le regime interieur des deux provin-
ces, en tant, bien entendu, que lesdits reglements ne porteraient aucune atteinte aux
droits de souverainete de la Sublime Porte.
C'est pourquoi, nous soussignes plenipotentiaires de S. M. l'Empereur et padi-
schach de toutes les Russies, de concert avec les plenipotentiaires de la Sublime Porte
ottomans, avons arrete et regle, A regard de la Moldavie et de Ia Valachie, les points
ci-dessus, lesquels sont la consequence de l'article 5 du traite de paix conclu A Adria-
nople entre nous et les plenipotentiaires ottomans. En consequence, le present acte se-
pare a ete redige inuni de nos cachets et de nos signatures et delivre entre les mains
des plenipotentiaires de Ia Sublime Porte.
Fait A Adrianople, le 2-14 septembre 1829.
1) Vezi A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia-Traiani5, vol. V, Tali, 1892.
www.dacoromanica.ro
68 C. I. BAICOIANU
Dar Regulamentul organic, deli poate fi considerat inceputul unei

etape spre un progres vadit in toate domeniile vietii politice, era to-
tu0 un instrument, nu atat de sinters desvoltare a vietii romane§ti
in cadrul ideilor de libertate, egalitate §i dreptate sociala, pe cari le afir-
mase cu puternica hotarire mi§carea revolutionary din 1821, care
cerea egalitate fiscala §i o mai dreapta impartire a pamantului, cat
era un instrument de oportunitate politica. Se §tie azi din documen-
tatia istorica ea Rusia, infaptuind aceasta opera a§a zisa constitutio-
nals sui-generis, a cautat sä o faca, nu atat pentru a sluji cauza Prin-
cipatelor, ci mai mult pentru a-si asigura Si consolida influenta ei
asupra acestor tinuturi, slabind pe a I urciei, a carei indepartare ea o
pregatise metodic si cu indarjita hotarire.
Si ce dovada mai izbitoare a scopului urmarit de Ru0, de a sta-
pani Bosforul prin decretarea acestor constitutiuni, decat art. 56 §i
57 din Regulament prin mijlocirea carora Rusia isi rezerva dreptul
de impaciuitoare, facand ca puterile Statuhii sa depinda de arbi-
trajul Curtii ruse§ti?
Sa mai vorbim de starpiciunea conceptiilor de organizare eco-
nomics, financiara §i sociala a acestor noui constitutii? De prisos cred,
caci scopul for era cucerirea politica a Principatelor §i calea ce ducea
la acest tel nu putea fi intarirea organizatiunilor for economice, ci
dimpotriva.
Ru0i §tiind bine ca pentru a domni §i supune Principatele era
indestulator sa capete simpatia boerilor §i a clerului, au cautat sa
acorde, prin noua for constitutie acestor doua clase, cele mai mari
foloase, asuprind bine inteles §i neglijand interesele de existents ale
poporului de jos, cu care se confunda insa0 fiinta §i rostul vietii Prin-
cipatelor.
Astfel, Regulamentul organic rezuma o stare sociala in care
boerimea beneficiaza de toate drepturile din punct de vedere fiscal,
de scutire de dari, le sunt rezervate toate onorurile in Stat, pe cand
asupra bietului taran lasa sa apese toate sarcinile, birurile §i pe dea-
supra i se creiaza conditiuni de munca agricola, nemaipomenit de si-
luitoare in raporturile cu proprietatea §i proprietarul.
Iata cum descrie Xenopol, dupa Nic. Balceseu, starea taranului
sub Regulamentul organic :
Pamantul dat sateanului este neindestulator pentru in-
tretinerea sa, cu atata mai mult ca alegerea fiind lasata pro-
prietarului, taranii dobandiau in tot deauna pamantul cel mai
reu. Pentru acest pamant taranul trebuia sa munceasca in
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR TN SECOLUL AL XIX-LEA 69
Valahia 56 de zile pe an boerului vi in Moldova 72, afara de

dejmele ce le platea pe deasupra. Daca tinem sarna de lunile
de iarna, de serbatori, de zilele cu vreme fa vi de imprejurarea
.ca intotdeauna boerul cauta ca lucrul seu sa se faca la timp,
v'om ajunge la rezultatul ca taranului mai nui ramanea timp
sa munceasca pentru dinsul vi ca toata munca sa era la in-
darnana boerului, cea ce nu vroia sa zica alta-ceva decat re-
infiintarea verbirei, una din formele sclaviei. Aceasta cu atata
mai mult ca taranul, in fapt, nici nu avea voe sa se mute de pe
o proprietate pe alta, pentru a sili, macar prin aceasta perspec-
tive, pe boeri la o tratare mai omeneasca. Cad regulamentul
organic, de vi incuviintaza dreptul de stramutare, lu leaga
de atatea conditii, incat lu face cu totul ilusoriu (art. 124 a
reg. mold. Si 144 a reg. munt.). Apoi taranii nu puteau
parasi movia decat doi cite doi, vi aceasta prescriptiune este
interpretata de Bibescu ca ei nu pot parasi o movie decat cate
2 pe an, cea ce corespunde cu o poprire mai deplina a stremu-
tarei 1). Darile toate apasau numai asupra taranului, care intre
altele platea o taxa pentru podurile, facute tot de dinsul fare
nici o plata, o contributie pentru profesorul, ce nu se vedea ni-
cairea vi o alta pentru abonamentul la gazeta oficiala, pe care
n'o putea ceti. I se mai lua apoi felurite imposite indirecte,
taxe pentru intrare in crave, taxe asupra sarii, de care avea ne-
voe, atat pentru dinsul cat vi pentru vitele sale, 6 zile pe an
lucru la vosele care se suia la 20, ba chiar la 30 de zile. Astfel
ajungea laranul sa plateasca papa la 150 lei vechi pe an dari,
cea ce pentru acele timpuri este enorm, afara de o multime de
abusuri precum Intretinerea dregatorilor vi a principelui cand
calatorea prin tare, requisitii vi felurite alte angarii, incat in
principate abusul inteadevar parea a fi devenit lege". .Si acevti
oameni ava de asupriti n'au nici o singura voace care sa spuna
in adunare pasurile lor, n'au nici un singur aparator inaintea
unei legislatii, unei administratii vi a unei justitii representata
exclusiv numai cat prin boeri."
Decat una dintre cele mai grave urmari a inrauririi pe care Ruvii
vi-au asigurat-o asupra Principatelor prin tratatele cu Turcii vi consti-
1) A. G. Golescu, De l'abolition du servage dans lrs principautes danubiennes, Paris,

1856, pag. 37. Cf. A. D. Xenopol, R5zboaiele dintre Ru§i i Turd, vol. II Iasi, 1880,
pag. 55 §i urm.
www.dacoromanica.ro
70 C. I. BAICOIANU
tutia regulamentara, care a dominat Principatele dela 1830 si 'Ana'

la 1856, a fost instrainarea sufletului Rom anilor, prin faptele for asu-
pritoare, tot atat de barbare si crude ca si ale Turcilor.
Sub manta ocrotirii formale a Regulamentului organic, ei ex-
ploatau Principatele tot atat de mult in propriul for interes, cat si
Turcii mai inainte.
N'avem decat sä citim rapoartele contemporane ca sa ne dam
seams de falsitatea si duplicitatea politicii moscovite.
Nici odata", scrie Girardinl), n'a fost o mai inspai-
mantatoare nimicire de fiinti vietuitoare.
Dari de tot soiu, zaharea, vite, beilicuri, aceste sunt re-
lele obicinuite ale razboiului ; trebue adaos la aceasta barbaria
soldatului rus si mai ales traditiile cele mai nerusinate ale fur-
tului printre ofiteri. Unii valid mancarea soldatului si apoi o
pun in sarcina satelor ; altii vand fanul cailor si '1 ieu cu deasila
de pe mosii. Aiurea se instiintaza pe generalul Zeltusin ca boerii
nu mai aveau boi pentru a face caraturele. Ei bine zise el, sa
se injuge pe boeri !" si daca boerii nu furs injugati, taranii o
furs. Barbati si femei sunt pusi la care, avand drept conducatori
niste cazaci care nu crutau nici batul, nici varful lancei lor.
Peste 30.000 de Romani sunt luati dela lucrarea cam-
pului pentru a sluji ca vite de tras. Cei mai fericiti fugeau in
munti, unde nu aveau alts hrana decat scoarta copacilor. i
in mijlocul atator nedreptati, o adanca descurajare inadusia
on ce plangere. Mitropolitul Valahiei, Gregorie fu surgunit
in Besarabia, pentru ca ceruse mila n.'valitorilor ; e drept ca el
se opusese ca clerul sa nu fie smuls dela altare, pentru a merge
sa care munitiunile de resboiu. Guvernul rus respunse la ara-
tarile ce i se Meuse : Nu ne pass de a sti cine fac slujbele, oa-
menii sau dobitoacele, numai cat ordinile sa fie executate.
Dezordinile, delapidarile si in sfarsit lacustele produsera foa-
metea ; ciuma se ivi in urma, adusa prin miserie, prin carele
pline de raniti si prin inspaimantatoarea mortalitate a boilor
gramaditi fara prevedere sau cazand de osteneala pe drumuri,
pe care le umpleau cu lesurile for descompuse. Aceste erau
binefacerile fagaduite de Wittgenstein in numele Augustului
1) St. Marc Girardin, Souvenirs de voyage, I, pag. 255. (Vezi A. D. Xenopol,

R5zboaiele dintre Ru§i §i Turd, vol. II, pag. 45).
www.dacoromanica.ro
seu stapan : jefuirea, foametea §i ciuma, treime moscovita ofe-

rita la inchinarea Romanilor !"
In raportul sau care Imparat din 15 Noembrie 1829, generalul
Kisselef ursit sa prezideze opera Regulamentului organic i§i martu-
rise§te scopul urmarit in cuvintele :
A§ezarea tarilor romane§ti este o afacere pentru bung
starea unor regiuni megie§e cu not §i o masura care va intari
influenta noaStra politica asupra Orientului."
In cuvinte putine generalul rus define§te opera ruseasca in
Principate, talmacind lapidar adevaratul stop care a determinat
organizarea for politica, economics, administrative §i juridica.
Era vorba deci a extinde influenta ruseasca asupra Orientului
§i nici de cum de a da Pi incipatelor o a§ezare temeinica §i sincere,
capabila sa favorizeze desvoltarea for in toate directiunile sub un
regim de libertate.
De altfel acest lucru nici nu se putea a§tepta dela o Rusie in-
sufletita de un dor de expansiune fall margini.
Cat de putin urmarea Rusia consolidarea Tarilor romane§ti
prin aceasta opera constitutionala a Regulamentului organic, ne-o
dovede§te pe langa cele mai sus aratate §i felul cum gasim tratata
in aceasta constitutie problemele in legatura cu organizarea comer-
ciala §i monetara.
Dominatiunea turceasca interzisese in decursul vremii baterea
unor monete nationale, sub cuvant ca acest drept ar fi rezervat Pu-
terii suzerane.
Aceasta situatie a avut de efect ea pietile comerciale ale Mol-
dovei Si Muntenei au devenit un camp deschis pentru invaziunea tu-
turor monetelor cari mai de cari avariate §i indeosebi acelea ale Tur-
cilor, cari urmareau ca prin monetele for avariate §i fal§ificate, sä cum-
pere pe nimic produsele agricole ale Principatelor de cari aveau nevoie.
Agricultorii, comerciantii §i chiar clasa dominanta, crezand la
inceput in sinceritatea operei ruse§ti, au adresat ocupantilor ru§i
memorii, cerand ca prin Regulamentul organic sa curme starea hao-
tied monetara de pe urma careia nu numai productia avea sä sufere,
ci chiar §i finantele publice.
Dar reforma moscovita departe de a pune capat haosului mo-
netar pagubitor propa§irii economice a Principatelor, a continuat
cum vom vedeasa mentie aceasta stare de lucruri, Rusia ca §i Turcia,
considerand baterea monetei ca un semn de independenta §i suvera-
www.dacoromanica.ro
72 C. I. BAICOIANU
nitate nationals a Principatelor, ce ar fi putut zadarnici scopul lor,

redus in ultima analiza la anexiunea Tinuturilor romanesti.
Cat de mult tinea Rusia sa-si rezerve dreptul de a bate monete
pentru Principate, am vazut in capitolul trecut, unde am aratat ea
ea a batut moneta bilonara la Sadagura, gravand pe aversul monetei
deasupra stemelor Principatelor coroana sa.
Asupra Principatelor Rusia intinsese un protectorat ce trebuia
sa conduce la incorporarea sigura si definitive. Regulamentul orga-
nic trebuia sa fie un mijloc pentru atingerea acestui stop, iar nici
de cum un sprijin a consolidarii fiintei politice a Principatelor.
De astfel, aceiasi conceptie unilaterala predomina si partea din
Regulament referitoare la reglementarea comertului.
Se prevad dispozitiuni de nature a ridica prestigiul profesiunii
negustoresti, se aseaza Warne fiscale ale fiecarei clase si se introduce
o discipline, organizand starostiile diferitelor clase comerciale.
Decat, tot acelas Regulament organic mentine strainilor drep-
turi preferentiale, scutindu-i de taxe fiscale, punand astfel clasa ne-
gustorilor romani in conditiuni vadite de inferioritate in propria lor
tars. Se creiau astfel comerciantilor supusi straini conditiuni de fa-
voare in dauna nationalilor. Noua constitutie era deci organizatoare
pans acolo, unde venea in conflict cu interesele strainilor, cari trebuiau
aparate chiar cu pretul nesocotirii elementului romanesc.
*
* *
Contra tuturor acestor injonctiuni constitutionale ce nu cores-

pundeau nevoilor si aspiratiunilor in numele carora se Meuse revo-
lutia dela 1821, Romanii strabatuti de curentul revolutionar al anului
1848 se rascoala si transportand Regulamentul organic cu fast religios
in dealul Mitropoliei, it and in fata multimei stransa acolo si cu recu-
noasterea drepturilor lor autonome de a dispune de soarta lor, cer
egalitatea de tratament fiscal pentru toti de o potriva, cer o mai dreapta
repartitie a proprietatei Si raporturi mai putin oneroase intre capital
si munca.
Poporul roman se scoala", stria proclamatia, nu
pentru o lupta de partizi, nu pentru a rupe legaturile exterioare,
dar pentru a pune un frau reilor si a tinea in respect pe dusmanii,
ordinei publice.
Poporul roman, in ceea ce priveste exteriorul, ramane
pacinic, respects toate puterile Si cere ca,si acestea sa respecteze
www.dacoromanica.ro
drepturile sale, stipulate prin tractatele lui Mircea §i a lui Vlad

§i recunoscute prin tractatele ulterioare, incheate intre Rusia
§i Turcia.
Romanii n'au luat nici °data nimic dela Ru§i §i nu vrau
sa-i primeasca in patria lor. Preotii vor pune evanghelia, baza
a§ezemintelor noastre, in calea lor, pentru ca ei se o calce in
picioare, inainte de a veni sa §erbeasca pe un popor, care in
totdeauna le-au vroit binele §i i-au sus tinut in resboaele lor. Rusia
pang acuma se aratase ca garanta a tratatelor noastre ; not nu
cerem dealt drepturile noastre §i protestain dinainte la su-
blima Poarta, la Franta, Germania §i Anglia in contra on carei
incalcari a pamantului nostru, care ar veni sa turbure fericirea
noastra §i se distruga neatarnarea noastra legala.
Poporul roman respinge un regulament care este protivnic
drepturilor sale legiuitoare, precum §i tratatelor care recunosc
autononomia sa.
Poporul roman decreteaza responsabilitatea mini§trilor
§i a functionarilor publici, egalitatea drepturilor civile §i poli-
tice, contributia generals in raport cu starea fie-caruia, repre-
zentarea terei intregi in adunare, libertatea presei, a cuvan-
tului, a intrunirilor, emanciparea averilor manastire§ti, suprimarea
boerescului §i a robiei tiganilor pentru o despagubire catre pro-
prietari. "
Era protestul contra Puterii moscovite, care sub pretext ca
ne scapa de robia Turcilor, se suprapusese printr'o opera constitutionals
de fal§ liberalism in Tarile romane§ti, in ciuda drepturilor autonome
§i avAntului catre un regim de libertate prin inlaturarea feudalismului
agrar, pe cari ei, prin Regulamentul organic, it intarisera pentru a
complace unor boeri, cu complicitatea carora voiau sa tins Principa-
tele intr'o mai sigura stapanire. 1)
1) A. D. Xenopol, R5zboiul dintre Ruii si Turci, vol. II, pag. 115.
La revolutia din 1848, au luat parte urmatorii ap5r5tori ai libertritii si auto-
nomiei Principatelor, cari trebuesc sa fie privitt ca promotorii liberalismului romanesc :
I. C. BrAtianu, Ion Ghica, Nicolae Balcescu, C. A. Rosetti, Ion Campineanu, D. Bo-
lintineanu, Cezar Boliac, Filipescu, Al. G. Golescu, Deivos, C5pitanul Tell, etc.
Multi dintre aceitia dupil esuarea revolutiei au fost siliti sa -ii is drumul exilului,
gasind In Franta generoasil, primantul ospitalier de unde si prin inspiratiunea careia
an Inceput sa dues mai departe lupta pentru realizarea idealului national : libertatea
deplind si autonomia Poporului romanesc. (Activitatea lui I. C. Bratianu pe care mai
tarziu laurii izbilnzii au incoronat-o se poate urmari in lucrarea : I. C. Bratianu 1821-
1891, Buc. 1903, iar aceea a lui C. A. Rosetti in lucrarea : Lui C. A. Rosetti Buc. 1916).
www.dacoromanica.ro
74 C. 1. BAICOIANU
Decat incercarea n'a putut prinde, deoarece con§tiinta nationals

§i avantul spre libertate cuprinsese cea mai mare parte a spiritelor
conducatoare, can intelegeau sa se sacrifice, pentru apararea intere-
selor vitale ale Poporului romanesc. De astadata Romanii revendicau
completa lor autonomie politica §i un regim de democratica arzare
a tarilor lor, avand la baza improprietarirea taranilor.
Circumstantele n'au dat insa ca§tig de cauza Romani lor. Slabi-
ciunea interns a Principatelor can erau lipsite de organizarea mill-
tara necesara afirmarii drepturilor lor, a determinat intelegerea Rusiei
cu Turcia, care a inabu§it in sange mi§carea revolutionara.
Principatele au continuat sä fie carmuite de Domni pamanteni
can aveau sa fie recomandati de Poarta §i recunoscuti de Rusia.
Asistam dar, dela 1848 inainte, la o intervertire a rolurilor de in-
fluents.
Rusia, simtinduli pozitia in Principate ingreuiata, recurge ia-
ra§i la sprijinul Turciei, care, vazandu-se chemata la rolul dominant
de odinioara, nu intarzie sa-§i reia scaunul din care fusese scoasa dupa
Tratatul dela Adrianopole de Puterea moscovita.
Decal, mi§carea dela 1848 nu descurajeaza colosul dela Nord.
Din potriva, in anii ce urmeaza it vedem incercand un pas inainte
pentru realizarea planului salt cuceritor, care conduce la cunoscutul
razboi al Crimeei.
De asta data Rusia gase§te in Coalitia occidentals anglo-franco-
prusiana, un obstacol in drumul ce avea sa-i fie fatal.
In con§tiinta omului politic englez se cristalizase in perioada
1848-1853 tot mai mult insemnatatea pericolului inaintarii Rusiei
spre inima Occidentului european. Anglia, ca §i Franta, se documen-
tase suficient de marea primej die ce ar rezulta pentru interesele co-
mertului lor din stapanirea Dunarii §i a Principatelor romane§ti de
catre Rusia.
Avantul ce luase cultura cerealelor §i comertul Tarilor romane§ti
in urma Tratatului dela Adrianopole, impusese politicii engleze§ti
un intreg program de legaturi comerciale cu tarile din valea Dunarii,
unde intrevedea un deburu insemnat pentru industria Angliei, care
ajunsese la o intensitate de productie necunoscuta pana atunci. 1)
Rusia trebuia oprita in inaintarea sa spre indeplinirea telului
1) Vezi C. I. Baicoianu, Eforturile politico- coinerciale ale Angliei pentru acapa-

rarea basinului Dunarii. 0 contributie la politica drumurilor de fier §i a transporturilor
pe apa a Romaniei (in limba germana) Munchen-Berlin-Leipzig 1913. Edit. Sellier.
www.dacoromanica.ro
ei de cucerire a Constantinopolului §i prin aceasta a cheilor corner-

tului din basinul Mara Negre §i a Dunarii ; iar situatia politica a
Principatelor dunarene, de a caror a§ezare geografica §i granar se
folosise Rusia pentru a-§i realiza planurile sale orientale, trebuia lim-
pezita, deschizandu-le drumul spre o viata autonorna §i deplina liber-
tate, cari sa le fixeze definitiv rolul for politic la gurile Dunarii, ca
factor de echilibru necesar politicii europene generale, in aceasta
parte sud-estica.
Dar la gurile Dunarii Anglia Si Franta aflasera nu numai o in-
tindere geografica de interes politic §i comercial pentru dansele, ci §i
un popor care, in lupta cu urgia intunericului islamo-barbar §i in urma
cu aceea a slavismului, reu§ise sa-§i afirme tot mai mult vitalitatea §i
dreptul la o viata libera §i independents.
Consolidarea unui Stat nou, aci la gurile Dunarii, la rascrucea
drumurilor occidentale cu acelea ale Orientului, ca un zid despartitor
intre Rasarit si Apus, deveni ideia conducatoare atat a politicii engleze,
cat §i a aceleia franceze din a doua jumatate a veacului al XIX-lea.
Rusia invinsa de Coalitia franco-engleza in Crimeia, se ajunge
la Tratatul dela Paris din 1856, care anunta zorii zilei pentru desa-
var§ita libertate a Principatelor romane§ti.
Una din cele patru conditii ale impacarii cerute Rusiei de Anglia
§i Franta, era incetarea deplina a protectoratului ei asupra Moldovei
§i a Munteniei, prin urmare stingerea oricarui drept de protectie §i de
amestec al Rusiei in treburile Principatelor 1).
Aceste Tani aveau sa se bucure de privilegiile for istorice izvo-
rite din capitulatiunile incheiate cu Poarta otomana, cari le ga-
rantau autonomia §i libera for mi§care in toate directiunile, sub
suzeranitatea Turciei §i garantia colectiva a Puterilor.
Prin Tratatul dela Paris ce a urmat, Poarta s'a legat :
a) Sa pastreze Principatelor o administratie nationala neatar-
nata, deplina libertate a comertului Tarii §i a navigatiei.
b) Sä se revizuiasca legile §i statutele in fiinta, iar o comisiune
specials asupra careia Puterile contractante aveau sa se inteleaga,
1) Cele patru puncte erau urmatoarele :

1. Incetarea protectoratului rusesc asupra Moldovei, Valahiei 51 Serbiei si pu-
nerea acestor t Ari sub garantia colectivA a Puterilor europene. 2. Libertatea plutirei pe
Dunare. 3. Revizuirea tratatului din 1841 In sensul unei mArginiri a puterii rusesti
In Marea Neagra. 4. Renuntarea Rusiei ]a protectoratul asupra crestinilor din Penin-
sula balcanica.
www.dacoromanica.ro
76 C. 1. BAICOIANU
urma sa se intruneasca la Bucuresti, cu participarea si a unui co-

misar turc, pentru a savarsi opera de revizuire. Aceasta comisiune
avea sa cerceteze starea Principatelor si sa propuna bazele unei noui
organizari politice in locul celei rusesti de pang atunci.
Dona Divanuri ad-hoc aveau sa se intruneasca, reprezentand
interesele tuturor claselor sociale, pentru a exprinia dorintele popu-
latiei Principatelor, in vederea organizarii for definitive, urmand ca
rezultatele sa fie consemnate intr'o conventie ce avea sa se incheie
la Paris, cu concursul inaltelor Puteri contractante.
Deck, Franta cedand unor injonctiuni de circumstanta, con-
stitutia Principatelor impus6 prin Conventia dela Paris si care potri-
vit dorintei exprimata de Puterile aliate dupg terminarea razboiului,
trebuia sa fie o carte care sa restabileasca drepturile de autono-
mie si de libertate a Poporului romanesc, a esit, o opera hibrida. Ea
purta pecetia incercarilor turcesti de a se aseza din nou in locul
stapanirii rusesti. Ori, Tratatul dela Paris, scosese Rusia nu pentru
a o inlocui cu tot atat de detestabila carmuire turceasca. Afara de
acestea, scopul Tratatului mai era de a lasa Poporului romanesc calea
larga de a organiza sub scutul Puterilor garante, o via ta autonoma
si de adevarata libertate in spiritul vechilor capitulatiuni incheiate cu
veacuri inainte.
De fapt, constitutia mentionata in Conventia dela Paris nu cu-
prindea ideile largi emise in Tratatul dela Paris si nu tinea seama de
dorintele Foporului roman : autonomia Principatelor gi garantarea ei,
astfel cum era definita prin capitulatiunile incheiate cu sublima Poarta
la 1393, 1462 si 1513 ; neutralitatea Principatelor ; unirea for intr'un
singur Stat pus sub o carmuire comuna ; Principe strain ales dintr'o
dinastie din Europa : guvern constitutional reprezentativ potrivit
obiceiurilor pamantului si o adunare obsteasca intemeiata pe baze
electorale care sa corespunda intereselor generale ale Tarii.
Ins ingAnd intrigile celor ce nu puteau renunta la politica for de
dominatiune si de anexare visata de secole, marii patrioti ai neamului,
cari si-au istovit mintea si sufletul intr'o propaganda iscusita la inal-
timea operei ce urmareau, au vazut realizandu-se una Cate una, in
scurt interval, d orintele ce formau idealul de veacuri a Poporului
romanescl).
1) Vezi IV. G. EastThe Union of Moldavia and Wallachia-1859Cambridge

1929
www.dacoromanica.ro
Cu ajutorul Coalitiei franco-engleza, diplomatia acesteia din

urma inspirandu-se din patrunderea §i claritatea de vedei i a diplomatiei
franceze, s'a putut savar§i unirea sub un Domn pamantean la 1859, careia
i-a urmat marea reforms agrara dela 1864 §i mai in urma, alegerea unui
Domn strain la 1866. Cu acel prilej s'a decretat §i prima Constitutie
a Romaniei, in care §i-au gasit satisfacerea cea mai larga toate ne-
voile reale ale %Orli.
0 singura obligatiune mai punea in umbra independenta tarn :
plata tributului catre Imparatia otomana, care mai aducea o §tirbire
suveranitatii noastre nationale.
Glorioasa fapta de arme dela 1877, prin participarea Romanilor
la Razboiul ruso-turc, a inlaturat pentru totdeauna acea obligatiune,
desfacand astfel ultimele catu§e ale Romaniei din dominatiunea turca
de trista Si dureroasa amintire).
Am facut aceasta succinta expunere a evolutiei noastre politice

Si economice dela 1820 §i "Ana la 1877, pentru ca sa intelegem mai
bine aspectele politicii noastre economico sociale in general §i mo-
netare in special, a creditului §i mi§carii noastre bancare din aceasta
vijelioasa epoca a trecutului nostru, careia i-a urmat epoca renasterii
de mai apui 1859-1866 data dela care §i politica noastra mo-
netara, de credit Si bancara, infra in faza conceptiunilor financiare
apusene.
Reamintindu-ne aceste etape ale evolutiei noastre politice, vom
putea intelege mai bine greutatile situatiei monetare prin cari am trecut,
pe de o parte, ca §i ale creditului §i politicei bancare pe de alts
parte, ce vor face obiectul capitolelor ce urmeaza.
1) Pentru ca sa ne putem face o slabs ideie de activitatea pe care inarii no5tri

patrioti fauritori ai renasterii nationale au desifisurat-o prin scris pentru a informa
si documenta Occidentul asupra drepturilor Poporului rominesc isvorate din origina
si trecutul sau glorios, este suficient sa consultilm cele 7 volume ale monumentalei
lucrari : Acte qi documente relative la istoria renagterei Romdniei publicale de Ghenadie
Petrescu, Dimitrie A. Sturza qi Dimitrie C. Sturza. In aceasta lucrare sunt redate
o parte din scrierile nemuritorilor oameni politici romani din perioada 1848-1867,
aliituri de documentele striline, din can usor putem deduce piedicile pe cari cci inte-
resat' Incercau sa le puna realizarii dorintelor de veacuri ale neamului nostru.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULA-

MENTULUI ORGANIC
1828-1859
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM III.
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULA-

MENTULUI ORGANIC
1828-1859
Caracterizarea generalsi a operei Regulamentului organic.Prevederile Ilegu lumen-

tutu' organic relative la elasa negustorilor. Negustorii roman! sacrificed hi
lolosul celor streini. Circulatia monetara din PrIncipate inaintea Regulamen-
tului organic. Prevederile Regulamentului organic relative In eirculatia mo-
netaril nu pun capat haosulul monetar de panil atunel. Clasele productive ocr
masuri grabnicc pentru reglementarea circulatiei monetare. Generalul rus Ris-
solef se pronunta irupotriva dreptului Domnilor de a fixa cursul monetelor. Prin
masuri administrative, Domnitorii lucearea ss inlature dificultatile ce lzvot:au
de pe urma politicei monetarc. Repereursiunile circulatiei haotiee asupra viedi
eeonomice 51 a finantelor publice. Corpul negustorilor de mailed din Bucure5ti
eerc reglementarea eursului monetelor 5i admiterea In plata eiltre VIstierie a mo-
netelor turce5ti. Cererea nu este aprobata. Ce rezultfi din acest important
document al timpurilor? Din toate partile tairil yin plunger' Impotriva mone-
telor avariate, ecrandu-se ea 51 monetele turcetti sit fie admise pentru plata hire-
rilor. Vistieria da raspunsuri negative. &Irina era nstfel stlimentatfi de in-
sa15i oficialitatea Principatelor. Ce moncte erau ptimite pentru plata darilor?
Cursul olicial ri comercial al monetelor. Masud pentru restrangerea huportului
monetelor turce5ti. Mftsurile luate an produe rezultate practice de oareee madi
demnitari turd intervin pentru suspendarea lor. Vistieria inapoiaza descori banli
incased pe motivel eft erau availed. Propunerile oearmultorilor pentru in-
Riturarea monetelor avariate. Pentru a se evita primiren monetelor avariate
Vistieria introduce pietrele do canturit. Masurilc luate de Mihail Sturza in Mol-
dova. Greutfitile monetare. Pietrele comandate de Mihail Sturza la Viena
atrag aten%ia Puterilor suzerane, earl vedcau in 'west fapt, baterea unci moncte
nalionale. Intro ducerea pietrelor ponderale este rezultatul numeroaselor 5i in-
sistentelor eared ale clnselor producatoare. Publicatiunile referitoare la cursul
monetelor. Cursul monetelor este fixat in spiritul prevederilor Regulamentului
organic. Fixarea cur;ului leului. Fixarea cursurilor 51 Introducerea pietrelor
ponderale provoaca numeroase nemuitumiri, de °twee° acelcati masurl nu paten
satisface deodata 51 pe producatorl §i pe speculantl. Prin jurnalul din 3 Martie
6
www.dacoromanica.ro
82 C. I. BAICOIANU
1848, Gh. D. Bibeseu tneearefi sd curme neajunsurile izvorite din circulatia mone-
tarfi, haotIcfi, statornicind un curs unitar pentru Vistierle $l plata comerelalfi.
Evenimentele politlee din 1848 Impiedleii apltearea acestui juntal. Rusla ,;i
Turcia impun pentru monetele for cursing superloare acelor reale. Problema
monetard Iatii de evenlmentele politlee ale amain( 1848. Comisiunea numitfi
de Fund Elendi pentru stabilirea valorilor intrinsece a monetelor ce clreulau.
Rezultatele anehetel. Propunerile comislunel sent acceptate. Noile eursuri
eonfirmfi pe aeelea stabilite de Bibescu. Decretarea unui singur curs pentru
comert $i Vistierie. Austria intervine impundnd eursul monetelor sale ce eir-
eulau In Principate. Ineheere.
Constitutia ce ne-a fost data de ocupatiunea ruseasca din 1828-

1834 §i care a dominat epoca dela 1832 pans tarziu la 1856, a incercat
sa organizeze cum am vazut intreg edificiul de Stat al Princi-
patelor : administratia propriu zisa, finantele publice, justitia, comertul,
industria, sanatatea publics, asistenta socials, etc. Cu alte cuvinte,
toate problemele ce priveau viata publics, se gasesc imbrati§ate de
aceasta lucrare de ansamblu constitutional, in forme cari mai de cari
mai pline de interes §i caracterizate printr'un spirit de aparent liberalism.
Trasatura esentiala a acestei opere, a carei insemnatate nu se
poate tagadui, este insa ca Ru§ii urmarind sa prepare terenul unei
incorporari lente §i nebagate in seama, n'au putut ingadui Principa-
telor formule constitutionale cari le-ar fi deschis larg drumul catre
suveranitate §i independenta la care aveau dreptul sa aspire §i catre
care le indruma curentul realizarilor generoase ale timpului §i propriile
for interese.
De aceea, me§te§ugul organizator al fauritorilor Regulamen-
tului organic mergea 'Ana' acolo, unde se ivea conflictul cu interesele
nemarturisite de dominatiune ruseasca Si otomana, ca §i cu interesele
celorlalte mari Puteri, in fata carora ideia de suveranitate §i inde-
pendenta a Principatelor romane, trebuia sä cedeze §i sa amuteasca.
Ce dovada mai vorbitoare putem gasi, decat felul cum Regula-
mentul Organic trateaza comertul §i problema monetara de un atat
de covar§itor interes pentru intreaga manifestare de productiune §i
de propa§ire economics, administrativa §i financiara, a acestor tari?
In tratatele ruso-otomane dela inceputul veacului al XIX-lea,
Ru§ii conditionau Turciei respectarea privilegiilor Moldovei §i Vala-
hiei prevazute in actele separate ale tratatelor. In cadrul acestor pri-
vilegii rezervate Principatelor, pe langa cea mai deplina autonomie
administrativa §i comerciala, intra §i dreptul de a bate moneta natio-
nals, drept de care Principatele romane au facut uz in perioada de
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 83
independents si care mai tarziu, a fost pierdut din cauza vitregiei

vremurilor.
Regulamentul organic rezery a comertului si comerciantilor din
Principate un capitol special. Onoar. ea de a acorda clasei negusto-
resti un loc de seams in Regulament, o justifica legiuitorul prin
aceea ca comertul alimenteaza industria, care este izvorul de pros-
peritate a Orli, ceiace ii da dreptul la protectiunea guvernului".
In conceptia Regulamentului organic negustorii sunt scutiti
de orice corvoada. Iar mai departe, el prevede organizarea diferitelor
bresle negustoresti pe starostii, atribuind comerciantilor dreptul de
a asista in tribunalele de comert si de a judeca afacerile starostiilor
respective. Li se mai da dreptul de a-si alege deputati in adunarea ge-
nerals extraordinara.
Din punct de vedere fiscal, negustorii sunt scutiti de capitatie.
In schimb ei sunt impusi la plata patentelor proportionale cu ma-
rimea comertului lor, precum si la plata unei zecimi din aceste
patente, destinata Eforiei.
Din punctul de vedere al patentei, negustorii se impart in trei
clase :
1. negustorii cari fac comertul de en-gros si detaliu in tars
si strainatate, impusi la 240 piastri anual ;
2. negustorii de en-gros si detaliu numai in tars, 120 piastri
anual si
3. negustorii de maruntisuri platind 60 piastri anual 1).
1) Iata cum a evoluat In linii generale legislatia comerciala a Principatelor, pans

la introducerea Codului de comert
Pana la 1840, cand s'a introdus In Muntenia Codul de comert francez, nici Mol-
dova, nici Muntenia nu avea o legislatie specials pentru comert.
Codurile vechi cuprindeau dispozitiuni de drept civil, penal, procedura civilii
si penala, precum §i prea putine norme aplicabile comerciantilor.
In acele vremuri, comertul din Principate se gasea intro stare primitive, mul-
tumindu-se cu dreptul obilnuit, mai ales CA obiceiul pdmdntului avea un mare rol in
vechiul drept romanesc, completand lacunele din legea scrisa.
Dovada celor spuse ni-o fac : Pravilniceasca condicA a lui Ipsilante (1780-1817);
Codul Andronache Donici (1814-1817); Codul Caragea (1817-1832); codul Calimach
(1816-1832) si Regulamentul organic.
Codul Caragea, care a fost In vigoare In Muntenia (1817-1832) are capitole spe-
dale pentru : imprumutare §i datorie; dobAnzi (fixeaza dobanda la 1 la 10 pe an, iar
pentru datoriile politelor ce nu se platesc la soroc dobanda indoitA); pentru zalogirea
politelor (cuprinde numai 7 articole). Parte a patra a codului Caragea se ocupa
cu procedura, organizatla judecatoreasca §i sequestru. In acest cod intalnim doar cAteva
www.dacoromanica.ro
84 C. I. BAICOIANU
Dar data Regulamentul organic introduce o clasificare fiscala

echitabila a negustorimii si ridica prin variatele dispozitiuni referitoare
la comert constiinta demnitatii negustoresti, el pacatueste in aliniatul
in care creiaza in dauna elementului romanesc, conditiuni preferen-
tiale negustorilor supusi straini, punand astfel pe autohton, pe
comerciantul roman, in conditiuni de inferioritate fiscala fats de
eel strain scutit de plata patentei.
articole incidentale cu privire la mofluzi (faliti). Partea a cincia se ocupa cu infractiunile

penale, iar partea a 5asea cu dovezile.
Codul Calimach, care a fost In vigoare In Moldova (1816-1832), inspirat din
Austria, era mult mai metodic si complet decat codul Caragea.
Nici sub legiuirea Calimach nu avem un drept comercial distinct de dreptul civil.
Trebue Insa notat ca acest cod institue o procedurd concursuala (cursul creditori-
lor) In pricini de faliment sau bancrute (mofluzlacuri), art. 1974 2032 aplicabila
tuturor debitorilor insolvabili (deci 5i necomerciantilor).
Regulamentul organic prezinta un adevarat progres.
Din punct de vedere al organizarii judecatore5ti, Regulamentul organic pune
principiul inamovibilitatii judecatorilor. Inamovibilitatea Insa, urma se intre fn vigoare
dupd 10 ani dela punerea fn aplicare a Regulamentului.
Prima parte a Regulamentului este o adevarata lege de organizare judecilto-
reasca.
Instantele judecatore5ti erau :
1. Judecatoriile de Int&ia cercetare sau de judete.
2. Divanurile judecatore5ti cari erau instante de apel. In Muntenia erau la Bu-
curegi 5i Craiova. Divanurile cuprindeau doua despartiri: despartirea politiceasca 5i
despartirea criminaliceasca.
3. Judecatoriile de comer(, instante mixte, compuse din judecatori numiti de
Domn si judecatori aleli de negustori.
La inceput, In Muntenia nu au fost decat doua judecatorii de comert : la Bucu-
regi 5i Craiova ; mai apoi la Braila.
Prin legea din 4 lunie 1840, s'a dat o noun organizare acestor judecatorii.
In Moldova, s'a infiintat prin Regulamentul organic un tribunal de comer la
Galati.
4. Inaltul Divan, ca for suprem.
Cu ocazia fixarii competintei judecatoriilor comerciale, Regulamentul organic,
determine, fare a face o enumerare limitativa, faptele de comert :
1. Cumparatul zaharelelor 51 a marfurilor spre a se vinde de a doua oara, sau a
se trichina on in nature, sau dupe ce se vor lucra 5i se vor face bune de Intrebuintat.
2. Orice intreprinderi de fabrici, comisioane, transporturi pe ape 5i pe uscat;
3. Verice trimetere de marfuri de once fel vor fi.
4. Toate a5ezamanturile dintre bancheri, negutatori 5i negutiltora5i 51 toate In-
datoririle ce nasc din polite.
Codul de Comer!. La 1840 s'a introdus In Muntenia Codul de comert francez. El
a fost extins 51 In Moldova la 1864.
www.dacoromanica.ro
Inteadevar, dupe ce enumara obligatiunile fiscale ale clasei

negustoresti, Regulamentul glasueste urmatoarele :
Sunt exceptati dela toate aceste dispozitiuni negustorii
supusi streini cari fac comertul en-gros si cari vor continua
a se bucura ca si in trecut de drepturile pe cari le asigura tra-
tatele incheiate intre sublima Poarta si puterile ai caror su-
pusi sunt."
Regulamentul organic sacrifice dar clasa comerciantilor romani
cu care se confunda un mare interes economic national, in folosul
strainilor ce tineau sa-si rezerve drepturi cari sa le consolideze
exploatarea comerciala a pietelor romanesti.
S'a adus cu chipul acesta comertului romanesc o grave atingere,
cu repercursiuni destul de nenorocite pentru interesele noastre na-
tionale.
Dace la aceasta stare de fapt, mai adaogam si avantagiile cari
decurgeau pentru comerciantii straini din practica jurisdictiunii con-
sulare, pe care Regulamentul organic o intareste si mai mult, ne pu-
tern face o idee de trista situatie ce se creiaza comerciantului roman.
Dar si mai pagubitoare este pentru intreaga manifestare de viata
economics a Principatelor si implicit a comertului, conceptia si reali-
zarile Regulamentului organic in privinta politicii monetare.
Vitregia vremurilor a facut ca pietele Principatelor sa fie prada
celei mai haotice circulatiuni monetare, ce a putut infatisa o tare.
Viata de productiune si tot atat de mult interesele fiscale si
administrative .in general, ca si ale consumatorului, sufereau din
aceasta pricing considerabil si strigatul unanim era sa se puns capat
acestui haos monetar, care impiedica sa se constitue averea nationals,
parghia puternica a unui temeinic progres economic, politic si social.
Initiatorii Regulamentului organic au avut insa urechi surde in
aceasta privinta. Ei au pastrat, in ceeace priveste politica monetara
a Tarilor romanesti, o culpabila indiferenta, nu pentru ca nu erau pt-
trunsi de insemnatatea problemei, ci pentru Ca socoteau ca reglemen-
tarea in acest domeniu, putea conduce la un conflict cu interesul for
eventual, de dominatiune a acestor tinuturi.
Opera for constructive mergea cum am mai spus numai
papa acolo, unde ea nu venea in conflict cu nazuintele for politice.
Baterea monetei nationale, singura solutie care putea pune
capat haosului monetar in fiinta, trebuia scoasa din discutiune, ca
una ce era de nature sa intareasca afirmarea constiintei suveranitatii
nationale a Principatelor. i 'n aceasta privinta diplomatia ruseasca
www.dacoromanica.ro
86 C. I. BAiCOIANU
era in deplin acord cu aceea a celorlalte doua Imparatii, austriaca §i

otomana, cari, pandind deopotriva anexarea Tarilor romane§ti, cautau
sa le impiedice dela orice realizare care le-ar fi ingreunat aceasta
nemarturisita intentiune.
Consecvent cu tinta urmarita, Regulamentul organic pastreaza
in totul starea haoticei circulatiuni monetare din trecut.
Tot ceeace a tinut sä infaptuiasca, a fost sa creeze ainalgamului
monetar din Principate o baza de calcul legala, raportata la valoarea
intrinseca a unei anumite valute forte, ce avea sa serveasca tuturor
monetelor cari circulau.
Iata cum glasue§te art. 81 al Regulamentului din Moldova, care
corespunde cu art. 65 al celui din Muntenia §i care, rezuma tot ceeace
a inteles sa statueze Regulamentul organic in ordinea politicei noastre
monetare :
Cursul tuturor monedelor, fie de aur, fie de argint, im-
portate in Moldova, va fi fixat dupg valoarea for intrinseca,
in raport cu ducatul olandez continand 60 grains de aur §i
6 9/13 grains de aliage, pe baza de 31 pia§tri §i jumatate ducatul,
sau 40 zwantigi, dupa tariful actual al ducatilor §i al zwantigilor.
Aceasta evaluare va servi de baza invariabila a cursului mone-
delor pentru toate perceperile §i transactiunile in circulatia in-
terioara din Moldova 1)."
Interesant este sä amintim §i textul art. 375 din Regulament,
prin care se pun bazele uniunei monetare a Principatelor, care nu s'a
pus insa in practica in a devaratul inteles al cuvantului pang la
1867: Monedele vor avea acela§ curs §i acelea§i preturi in amandoua
Printipaturile, intocmai dupa coprinderea articolului 65".
Reforma fiscala prevazuta de Regulamentul organic, care era
construita pe un regim monometalist pe de o parte, pe de alta con-
tinua"propa§ire economics a Principatelor care intetea §i activa schim-
bul monetar, faceau sa se resimta tot mai molt neajunsul circulatiei
monetare haotice de pe vremuri.
1) Baza de calcul decretata de Regulamentul organic, era deci urmatoarea :

1 ducat = 60 grains aur fin.
1 grain = 0,06477 gr.
1 ducat = 3,8862 gr. aur fin.
311/2 piastri = 3,8862 gr. aur fin.
1 piastru = 120 aspri = 0,23371 aur fin.
1 piastru = 0,771/, lei aur.
1 piastru = 28, 11 lei pe baza 1 dollar = 181 lei.
www.dacoromanica.ro
Dupa Zane, circulau la inceputul veacului al XIX-lea peste 60

de monete diferite 1).
Aceasta stare de fapt este destul de vorbitoare ca sä putern in-
telege cat de mult avea sa sufere productiunea si viata economics
in diferitele ei manifestari, din cauza acestei situatiuni precare a
schimbului monetar.
Masura suferintelor provocate de neajunsul monetar o ilu-
streaza miile de reclamatiuni ale claselor productive din Principate,
in perioada 1828-4866. Si aceste reclamatiuni se produc dupa 1828
cu atat mai mult, cu cat prin aplicarea Regulamentului organic con-
stiinta cetateneasca trezita la o viara noua, incepuse sa creada intr'un-
sprijin al nouilor organe administrative creiate de Regulament.
Lumea negustoreasca, ca si aceia a celorlalte clase producatoare,
astepta dela Regulamentul organic o restaurare a monetei nntionare,
in concordanta cu spiritul vremii si interesele Principatelor. Dar
aceasta asteptare a fost inselata, cad noul regim a continuat drumul
tras de cel precedent, cu singura deosebire ca a ales in galbenul olandez
si acel imperial, un masurator oficial. p
Neajunsurile trecutului continuand, vedem toate clasele intere-
sate apeland la organele administrative, carora le cereau protectiune
contra acelora ce faceau din babilonia monetara a Principatelor roma-
nesti, un mijloc de rusinoasa si pagubitoare specula, in dauna lor.
Reinstalarea domniilor pamantene dupa incetarea ocupatiunii

rusesti din 1834, este primita de populatiunea Principatelor cu na-
2) Monetele can au circulat In Principate la inceputul secolului al XIX -lea, pAna

la 1867, sunt urmatoarele :
Galbeni-turcesi noi (stamboli), austriaci, olandezi, venetici, portughezi (icosari),
irmilici (dubli, vechi, noi), poliirmilici vechi 5i noi, sfertul de irmilic nou, rubiele, mah-
mudiele (tan si moi), funduclii, misiri, ichilicil, dodecari, diriclii, lire, nesfiele, parale
noua, b,eliei (pol), terlici (si pol), paperlIci (si pol), firfirici, ruble, galbeni de plan,*
ruble (carboave) (11/4, 1, 34, 1/2), capeici (de 30, 25, 20, 15, 10, 4, 1), poliimperiali, soro-
coveti, duploni, suverani, taleri conven%ionali, florini, zwantigi (pol si sfert), firfirici
5i irmilici de argint (pol 5i sfert), sorocoveti austrieceiti, creitari (de mai multe marimi)
zgripsori, techini, cremniteri, tuluii, pitaci, grosite, spetieli (taleri), crontaleri, zlo%i,
laubtaleri, misiri, lei noi, mariali, tusluci, luidori, parale, colonati (pol 5i sfert), friederici,
altini (pol si sfert I).
(G. Zane, Sisteme monetaresi monete principale din veacurile trecute, pag. 4).
www.dacoromanica.ro
88 C. I. BAICOIANU
dejdea ca ele vor conduce la restaurarea monetei nationale, inlaturand

relele izvorite din haotica circulatiune monetara.
Intentiunea de a interveni n'a lipsit Domnilor romani. Ei n'au
reusit insa sa paseasca la o schimbare, de oarece erau impiedecati
nu numai de Turci siRusi, dar si de Austriaci, cari vedeau in dorinta Roma-
nilor de a bate o mone to nationala o afirmare a suveranitatii lor, pe
care ei, din interese nemarturisite nu intelegeau s'o lase sa se produca.
*i fiindca Rusii ca Si Turcii, stiau sa infranga si sa reduca ini-
tiativa Domnilor pamanteni dela inceput, chiar acolo unde ea le-ar
fi fost ingaduita de traditionalele drepturi castigate, Principatele
nu s'au putut incadra cu o moneta nationala in perioada 1828-1866,
astfel cum o reclamau interesele for politice, economice si financiare.
C and reprezentantii marelui comert s'au prezentat plini de na-
dejde Domnului pamantean, ca sa-i ceara inlaturarea relelor ce de-
curgeau din desele variatiuni ale cursului monetelor, Rusii luand cu-
nostinta de acest demers au raspuns raspicat prin generalul Kisselef :
;,que la fixation du taux de la turque monnaie en circulation dans la
principaute serait un acte au-dessus des pouvoirs du gouvernement
valaque". Cu alte cuvinte, nu numai baterea monetelor, dar si decre-
tarea cursului acelora cari circulau, era un act care depasea puterile
Domnilor pamanteni, hind rezervat Puterilor suzerane.
*i inteadevar, asa a Si fost. Perioada 1828-1859 este dominata
din punctul de vedere a stabilirii cursurilor monetelor, de hotaririle
Puterilor suzerane, cari singure aveau in aceasta privinta ultimul cu-
vant hotaritor.
Vitregia imprejurarilor a vrut ca haosul monetar al veacului al
XIX-lea, sa dainuiasca papa catre sfarsitul decenului al VII-lea.
Despre o politica monetara propriu zisa a Principatelor roma-
nesti nu se poate vorbi, decat dela 1867 incoace. Rana atunci, ele sunt
stapanite de conceptia Regulamentului organic.
Domniile pamantene insa, neputincioase sa is masuri radicale, au
incercat des prin masuri administrative sa circumscrie suferintele ce
izvorau din circulatia monetelor cari mai de cari mai avariate, aduse
de Turci, Rusi, Austriaci si in genere de toga lumea internationals
interesata sa cumpere produsele linuturilor romanesti.
Sa urmarim in amanuntele ei aceasta politica sui-generis, sau
mai bine zis aceasta politica a masurilor administrative luate pentru
a usura neajunsurile izvorite din circulatia monetara babilonica
de pe vremuri.
www.dacoromanica.ro
Dona mari interese aveau sa sufere de pe urma regimului mo-

netar stabilit de Regulamentul organic :
1. interesul general al productiunii cu care se confunda acela
al mi§carii comerciale §i
2. tot atat de mult interesul gospodariei financiare a Princi-
patelor.
Ambele aceste interese, cereau in mod imperios un curs fix al
monetelor aflate in circulatie, fara de care o propa§ire §i o ordine a
avutului public §i particular, nu se putea concepe.
Ori, tocmai aceasta reforma monetara reclamata de finantele
publice ca §i de cele particulare, Regulamentul organic n'a putut
sa o garanteze.
Daca situatia pe care o aveau Domnii parnanteni nu le da posi-
bilitatea ca sa intervie pentru a scoate finantele publice ale Princi-
patelor din trista stare in care se aflau, nimic nu impiedica pe parti-
culari §i in deosebi pe comercianti sa intervie des pentru a cere inla-
turarea haosului monetar, provocat nu numai de variatiunile cursu-
rilor, dar §i de monetele avariate ce se introduceau in Principate in
cantitati considerabile.
Astfel la 30 Septembrie 1831 Corpul negustorilor de marfuri
§i alte bran§e ale comertului din Bucure§ti" cere generalului rus
Kisselef, Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor din Valahia §i
Moldova, sa intervie pentru a stavili darapanarea §i impiedecarile
ce li sä pricinuesc din pricina mon edelor turce§ti ')".
1) IAA In extenso textul acestei petitiuni :

Regu ce 2 Octobre 1831: No. 533. Priimita Octoinbrie 8 No. 1614.
Au Conseil Administratif qui m'en fera un rapport base sur les interets generaux
du pays et les traites existants. (ss) Kisselef.
A Son Excellence
Monsieur le Lieutenant General de Kisselevv, Aide-de-Camp de Sa Majeste
L'Empereur de toutes les Russies, President Plenipotentiaire des Divans de Valachic
et de Iloldavie, chevalier Grand-Croix de plusieurs ordres, etc. etc. etc.
Excellence I
Le corps des marchands de cette ville, ainsi que toutes les autres branches du
commerce, connaissent trop les intentions bientaisantes de Votre Excellence, qui n'e-
pargne point Ses peines et Ses soins pour consolider le bonheur de Ses sujets, en corri-
geant les abus, et en faisant fleurir le commerce qui est la principale source de la pros-
perite de chaque pays ; et penetres de reconnaissance et de respect, prennent aujourd'hui
la liberte d'exposer a Votre Excellence tres humblement ce, qui suit.
Il n'est que trop connu que, d'apresl'edit du Ministere des finances, tout paye-
www.dacoromanica.ro
90 C. I. BAICOIANU
Aceasta jalba" rezuma starea monetary nenorocita a Prin-

cipatelor §i reflexele ei asupra finantelor publice §i private. Reiese
din acest important document, ca finanta publics isi cauta o protec-
tiune in fixitatea cursului prevazut de Regulament, in timp ce finanta
particulara era lasata in voia intamplarii §i prada zarafiei, care, in
lipsa unei organizari bancare, tragea toate foloasele din regimul de
exploatatiune monetary de pe vremuri.
Inteadevar, data finanta publics era protejata de un curs ma-
surat dupa valoarea intrinseca a anumitor monete forte europene§ti,
singurele ce puteau fi admise in plati, comertul §i in deosebi lumea
producatoare era fortata de jocul natural al cererii §i ofertei, sa pri-
measca monetele ce i se oferea in schimbul marfurilor produse, rama-
nand rezervat producatorului roman tot riscul diferentelor de curs.
Dar plangerea comertului bucure§tean mai este interesanta §i
ment de hautes Instances, ainsi que de lettres de change, doit etre effectue en monnaie
europeenne ; or, ces monnaies s'exportent d'ici de temps en temps, soit par nous memes
qui les envoyons en Europe, faute d'autre moyen pour couvrir les dettes que nous avons
IA, soit par des speculateurs qui les envoient en Turquie, en comblant notre place de
monnaies turques et sur-tout de pieces d'or A vingt piastres ; c'est pour cela que main-
tenant on ne voit ici en circulation d'autres monnaies que les turques, les Europeennes
etant presque tout-A-fait epuisees, car on n'en importe plus d'aucune part ; d'ou it s'en-
suit qu'on essuie beaucoup de difficultes et de dommages quand on a A payer une lettre
de change, et qui pis est, it arrive souvent que des gens honnetes et bien fancies enmon-
naies turques, ne trouvant en aucune maniere les &hanger contre des monnaies admises
aux payements de lettres de change, courrent risque d'être exposés a des inconvenient
les plus facheux.
Pour faciliter donc la circulation commerciale qui va se ralentissant de jour en
jour, pour prevenir toute sorte d'inconveniens qui pourraient naltre, et meme pour faire
cesser l'exportation des monnaies Europeennes pour la Turquie et par IA les faire abonder
dans le pays : le corps des marchands de cette ville, ainsi que les autres branches du corn-
merce, ne trouvent d'autre expedient que de s'adresser AVotre Excellence en la suppliant
tres-instamment de daigner donner Ses ordres, afin que les monnaies turques, et sur-
tout les pieces d'or a vingt piastres, soient admises pour tout payement, sans exception ;
mais dans un prix proportionnel a leur valeur intrinseque, ce que Votre Excellence, dans
Sa sagesse profonde, voudra bien decreter ; sans quoi les branches du commerce, ainsi
que toutes les autres, auront trop a souffrir.
Nous avons l'honneur d'etre avec le plus profond respect et la plus parfaite sou-
miss(ion),
De Votre Excellence Les tres-humbles et tres-obeissans serviteurs.
Le corps des marchands de cette ville et les autres branches du commerce.
Le 30 Septembre 1831. Bucharest."
Les corps des marchands de cette vine et les autres branchs dt commerce.
(Arhivele Statului Dos. No. 1267, fila 2).
www.dacoromanica.ro
din alt punct de vedere. Se cerea admiterea in plata a monetei de aur

turcesti, a piastrului, atat de catre fist, cat si in transactiunile parti-
culare, luandu-se de baza valoarea intrinseca a acestei monete, rapor-
tata la cursurile statornicite de Regulamentul organic. Cum in
toata prima jumatate a veacului al XIX-lea majoritatea transac-
tiunilor comerciale ale Principatelor se faceau cu Turcia, insemnatatea
cererii de a se creia monetelor de aur turcesti un loc in cadrul schim-
tului monetar al Principatelor, nu putea sa fie trecuta cu vederea.
Cererea a lost trimisa de Consulul rusesc Sfatului administrativ,
cerandu-i sa faca un raport bazat pe interesele generale a tarii si
tratatele existente".
Desi Sfatul tarii a propus publicarea cursurilor monetelor prin
cari fiescare va cunoaste duhul stapanirii, si in putina vreme ur-
marile vor dovedi ca speculantii monedelor vor pierde intinderea in-
deletnicirii lor, >ji proprietarii marfurilor si a producturilor isi vor gasi
socoteala mai lesne la schimburile ce ar unelti" 1), totusi generalul
1) Raportul In Intregime a Sfatului tarii este urrnatorul :

D. Daplin imputernicit Prezident Sfatul administrativ.
RAPORT.
La jalba ce au dat inaltei Ex. Voastre trupul negutatoresc da aid din Bucuresti
aratand darilpanarea ai Impiedecarile ce li sa pricinuesc din pricina monedelor turcesti
si cerand ca sa sa hotarasca priiinirea acestor monede, si mai cu seams bucatile (IA lei
20 supt numire da hairiele, !ma cu pretul ce va fi potrivit cu a for intrinseca bunatate.

Prin rezolutia puss da catre Malta Ex. Voastra sa porunceste acestui Sfat ca sa raportuiasca
a sa parere Intemeiata pa cele In fiinta acum tractaturi si pa interesul OHL
Acest Sfat luand In toata bagarea de seams cuprinderea jalbii pomenitilor negu-
tritori, precum rl temeiurile prescrise da catre Inalta Excelenta Voastra, zice ca pa te-
meiul tractaturilor cea (IA acum obladuire a acestui Printipat nu este din drept Imputer-
nicita ca sa dea fi sa obsteasca pentru monedele turcesti osebite taxe din cele ce sant
hotarlte (IA Poarta otomaniceasca, dar adevaratul interes al tarii este ca toti primitorii
acestor monede sa-si faca socoteala cursului for potrivit cu preturile, hotarite pentru
monedele europenelti In priimirile Visteriei, care pentru ale sale venituri Si cheltueli, este
sloboda saurmeze fara nici o poprire dupa legiuirile facute de oblteasca Adunare, povatuita
fiind si aceasta din cercarile ce s'au facut fiemcareia moneda. Si cuvantul este foarte
feresc, pentru ca aceasta tars In Turchia scoate producturi da mai mare pret decat
at marfurilor ce infra In tars din Turchia, In Evropa scoate mai putin pret, din cele ce
cumpara dela dansa, apoi dela Inteaceasta stare da schimburi castigul ar fi o moneda
cu un pret Incarcat pentru a sa bunatate, iar cheltuiala cu o moneda potrivita Intru al
sau feresc curs. Ida dovedea ca intro putina vreme s'ar pierde tot balantul comer-
tului si deodata toata tam ar ramanea Intru neputinta da a mai urni vreun chip da In-
deletnicire.
www.dacoromanica.ro
92 C. I. BAICOIANU
Kisselef, care intelegea sä pue politica monetara a Principatelor in

slujba intereselor Rusiei, nu aproba cererea, motivand astfel hota-
rirea sa : une nouvelle publication sur cet objet serait completement
inutil, vu qu'on ne saurait qu'y reproduire les memes dispositions qui
ont deja ete portees a la connaissance du commerce par la premiere
publication." 1)
Memoriul prezinta totu§i un interes monetar de o netagaduita
Drept aceea parerea Sfatului este, ca pentru o desteptare obsteasca ce s'ar cu-
veni a sA face fiescaruia, sa sa publicuiasca da iznoava ca Visteria Orli nu priimelte alte
monede cleat cele evropenesti In cursul for cel hotarIt si pand acum, si care sA obsteasca
iarAsi anume, precum s'a obstit si Sn anii trecuti, ear ca monedele turcelti Ont slobode
a umbla In toate daraverurile sotietAtii cu aceleali cursuri, cu cari ar voi sa be priimeascil
primitorii, facandu-si fiescare socoteala asupra schimbului ce ar face on de marfuri
Si producturi sau iarasi da monede, pentru ca obladuirea tarii intru aceasta nu sa amestecA
neavand drept nici pentru monede da oblte sA hotarasca particularilor taxele cu cari ar
trebui sa le priimeasca, nici pentru daraverurile acestor sa-i Indatoreze, cu cari anume mo-
nede sa le savarsasca.
Printr'o asemenea publicuire fielcare va cunoaste duhul stapanirii, si Sn putina
vreme urn-Arne vor dovedi ca speculantii monedelor vor pierde Intinderea Indeletni-
cirii lor, t proprietarii marfurilor si a producturilor III vor gasi socoteala mai lesne la
schimburile ce ar unelti. Dar ca sa poata Sfatul a improspata acum aceasta publicuire,
cand lntru adevar si este mare trebuinta, sA roaga sa alba porunca Ex. Voastre.
No. 1609. 1831, Noembrie 9.
(Arh. Statului, Dos.Administrative noui, No. 1267, fila 8 $i 13).
1) Kisseleff raspunde raportului Sfatului Administrativ urmatoarele :
No. 1466 Priimita leat 1831, Noembrie 21.
Au Conseil Administrant de Valachie.
Ayant pris connaissance du rapport que be Conseil m'a adresse sous la date du
9 Novembre No. 1609 relatif a la requete adressee par le Commerce de la Ville de Bucha-
rest au sujet des taux du tours des monnaies turques dans la principaute de Valachie,
j'observerat au Conseil :
1. Qu'une nouvelle publication sur cet objet serait completement inutile, vu
qu'on ne saurait qu'y reproduire les memes dispositions qui ont déjà ete portees a la
connaissance du commerce par la premiere publication.
2. Que la fixation du taux de la monnaie turque en circulation dans la princi-
paute serait un acte au dessus des pouvoirs du gouvernement valaque : en second lieu
cette fixation serait impossible, vu que la plus grande quantite de cette monnaie qui
s'introduit dans la principaute, ne provient pas uniquement de l'HOtel de la monnaie
de Constantinople et qu'il s'en trouve par consequent de differents alois. D'apres ces
considerations le Commerce se conformera aux dispositions déja prises sur cet objet.
Le President plenipotentiaire des Divans,
Aide de-Camp General Kisselef.
No. 173. Bucharest ce 20 Novembre 1831.
(Arh. St. Dos. Administrative noui, No. 1267, fila 14).
www.dacoromanica.ro
valoare, pentru ca el ne indica existenta a doua cursuri : unul oficial

privind regularea datoriilor catre fisc, a§a zisul curs al Visteriei, §i
altul, cursul Tiber comercial, dupa care se faceau transactiunile co-
merciale.
Mai este interesant sa aflam ca obligatiunile comerciale se re-
gulau in monete forte europene§ti, din care cauza aceste monete
de Mina calitate se importau, fiind cautate de comerciantii cari aveau
relatiuni cu strainatatea, pentru a le utiliza in nevoile for de schimb
comercial cu tarile din Apus.
Tot din acest document reiese ca speculantii turci cumparau
monetele straine de Nina calitate cu piesele for avariate de 20 de
pia§tri, realizand apoi un ca§tig insemnat din vanzarea for comercian-
tilor importatori autohtoni, cari aveau nevoie de dansele pentru a
face platile in strainatate.
Tocmai pentru a impiedeca aceasta specula, comerciantii ro-
mani cereau lui Kisselef ca monetele turce§ti de 20 pia§tri sä fie ad-
mise in plati la Visterie, ca §i in comert, calculandu-se cursul for dupa
valoarea intrinseca a metalului din care erau confectionate.
De§i propunerea era facuta cu o rezerva foarte judicioasa care
putea feri fiscul §i comertul Principatelor de pagube, Sfatul admi-
nistrativ a fost impiedicat sa rezolve cererea in spiritul nevoilor
pentru a nu impieta prin aceasta masura asupra intereselor politice
§i economice ale suzeranului ocupant.
Cum in multe parti ale Orli se vindeau produse numai pe acest
fel de monete turce§ti avariate, iar darile catre fisc urmand sa fie in-
casate in monete forte acceptate de Visterie, asistam pe dearandul
la conflicte intre populatie §i Visterie, pentru motivul ca locuitorii nere-
alizand pe produsele for monetele forte, nu puteau sa plateasca da'rile
catre fisc cleat trecand prin furcile caudine ale zarafilor, carora tre-
buiau sa se adreseze pentru a obtine in schimb moneta forte necesara
platilor fiscale
1) Dam aici In extenso textul a 19 documente, din lectura carora se poate deduce
cu usurinta starea haoticil a circulatiei, precum Ii greutatile de cari se loveau necontenit
nu numai finantele publice, dar II toate ramurile de productiune :
DOC. No. 1.
Cinstita Visterie a Prinlipatului Toni Runuineqli
Otecirmuirea judefului lalomifii.
Dupa raporturile ce face suptotcarmuitori plasilor la otcarmuire, cerand dazlegare
pentru cursul banilor ce fel de ynoneda sa priimeasca In datoria capitatii dajdii, nu lip-
www.dacoromanica.ro
94 C. I. BAICOIANU
Nefiind admise in plata de Visterie cleat cateva monete din

cele aproape 70 cate se aflau in circulatie, in majoritatea lor turce§ti,
greutatile ce izvorau din aceasta situa %ie erau foarte marl, organele
seste Si otcarmuirea cu cinste sa facS intrebare cinstitii Vistierii, ca binevoind sit' se facia
o aratare otcarmuiri, care moneda este priimita cinstitii Vistierii, cite cat fielcare f elu-
rime, iar catre aceasta sa fie cunoscut cinstitii Visterii ca la lacuitori dupe oarescare
alisveris ce fac, sa gaseste mai mult icosari catu lei 17 : parale 20 : Si alte monede
turcesti, de aceea cinstita Vistierie va binevoi ca Si pentru cursul aceitii monedi sä mi
sa arate In ce chip sa urmez, potrivit cu o inlesnire a raspunderi banilor din partea lacui-
torilor, fiindca asemenea monede sloboade negutatori care dansii.
Otcarmuitorul judetului, caminar, Iordaehi Arlonu.
1831, Octomvre 10.
Urziceni.
Rezolufie :
CA Vistieria nu priimeste alte monede decat cele mai jos inscrise cu cursurile lor,
iar turcesti nicidecum ; de aceia Si cei ce au asemenea monede turcesti, trebuie sa be schimbe
cu monede priimite Vistierii, Si acelea sa se triimita la Vistierie.
Secretar, loan Burd.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 16).
DOC. No. 2.
Vistieria Prin(ipatului pith romdnefti,
Ocarmuirea judefului lalumifi.
La raportul dela 10 ale urmatorului cu No. 1002, i sa raspunde ca Vistieria nu
priimeste alta moneda de cele mai jos insemnate pa cursul lor, iar turcesti nici dacum.
De aceia Si cei cc au asemenea monedi turcesti trebuie sa-i schimbe cu monede priimite
Visterii, Si acelea sa sa trimita In datoria judetului.
1831, Octombre 12.
Galbeni Imparatesti, olandezi Si venetici, buni la dram, unul po taleri 31 : bani 60.
Ruble de argint, po-tal. : 10 : bani 60: una.
Sfantihi negauriti unul po-tal. : 2 : bani 30.
Rialuri unul po-tal. : 13 : bani 60.
Dereclai unul po-tal. 14.
Crontaleri unul po-tal. 15.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 17). Secsia al 2-lea. No. 1224.
DOC. No. 3.
Cinslitei Vistieriei a Valahii
°Ica rmuirea judefului Ialumi(ii.
Intalegand coprinderea poruncii cinstitii Vistieril dela 9 curgator supt No. 1205,
pentru ca sa sa grabeasca a sa triimite bani, capitatii, dajdii, din curgatoarele trimistruri,
fiind foarte intrebuintata cinstite Vistieriei de neaparatele cheltueli ce are, cu plea-
(ciu)ne fac cunoscut ca aceasta cunostinta avandu-o Si eu, Indata cum am impartit
tablele Si eczamblarurile de publicatia dajdii, am pus o deosebita silinta Si pentru tac-
silul vbanilor Si putea sa sa adune pane acum o suma prea insemnata dace s'ar fi priimit
Si moneda turceasca, care asta una data o dobandesc locuitorii dupd la negutatori in alis-
www.dacoromanica.ro
judetene trebuind sa astepte plata darilor 'Ana ce dajnicii puteau sa

gaseasca in schimbul monetelor ce posedau pe acele cerute de Visterie.
Facem cunoscut cu plecaciune"glasuiesc plangerile contem-
poranec5 judetul acesta, judet de margine fiind, unde cea mai
verisul ce fac. Apoi Itiind ca asemenea moneda, la cinstita Vistierie nu sa priimeite, s'au
Intors ftnapoi, nepriimindu-sa la cantelarie un ban macar. Si fiindca lacuitori tot ase-
menea moneda priimesc dela negutatori In alisverisul lor, cinstita Vistierie sa binevoiasca
a ne face o deslegare In ce chip sa sa urmeze cu pricina cursului aceitii monede, caci cand
va ramanea lucru ca moneda turceasca sa nu sa priimeasca nici Intr'un chip, si care
acum mai cu prisos sa obicinueste in alilveriluri, cunosc negresit ca tacsilul banilor
va Intrebuin%a neaparat nu numai o prelungire, dar zmacinare Intre lacuitori, si on
In ce chip Wept raspunsul cinstitii Visterii da urmare.
Otcarmuitorul jude%ului, Mahler Iordaehi Arlonu. Secretar, loan Burd
Secsia 2-lea. No. 1032. 1831 Octombre 13. Urziceni.
DOC. No. 4.
Cinstitii Vistierii a Priniipatului
Olccirmuitorul judefului Vdlcii.
Adunandu-se In cantelaria otcarmuirii acestui Jude( lei cincizeci 0i sapte (IA miie
saptezeci si parale treizeci patru, In moneda de mai gios aratatA, din capitatia birnicilor
trimestrului of Iuliu trecut, sA trimiserA la cinstita Vistierie prin poste impreuna cu doua
catane de potera de a carora priimire cu plecaciune mA rog a mi sa trimite sinet. Care
aceasta fiindca unii din negutatori partii locului voescu pentru alisverisurile ce au sa
schimbe sfantihi in galbeni Imparatesti po cat taleri 31 51 20, pentru care ase(me)nea
fntrebare mi s'a facut si de catre supt otcarmuitori plasilor, nu lipsesc cu supunere a o
face cunoscut cinstitii Vistierii, ca de va fi priimit pentru a drumului usurare, la trimitere
sA mi sA trimip cinstita poruncA de urmare.
Dumitraehl Chiozi. 1831, .Noemvre 7.
Lei Parale.
32391 In 14396 sfantihi negauriti In douA tr.iisti.
7465 20 in 237 galbeni imparatesti, po cat lei 31, parale 20.
6027 In 574 ruble rusesti, po cat lei 10, parale 20.
5184 - In 384 riiali, po cat lei 13, parale 20.
3822 In 273 dereclii, po cat lei 14.
1338 30 In 255 giumatati ruble rosesti, po cat lei 5, par. 10.
842 24 In 383 sfantihi gauriti, po cat lei 2, parale 8.
57070 34 sA adunA fn sumo de lei cincizeci 5i sapte de mii, saptezeci si parale
treizeci $i patru.
DOC. No. 5.
Cinstitei Vistierii a Valahiei
Olcarmuirea judefului lalomila.
MAcar ca din pricina cursului monedei banilor turcesti, pAnA astazi un ban macar
la canteleria otcarmuirii nu s'au priimit din capitatia dajdii curgAtoarelor trimestruri,
www.dacoromanica.ro
96 C. I. BAICOIANU
multa parte de alisveris it au cu negutatorii turci, dela care-i

priimesc moneda turceasca Si siliti in urma umbra pe la uni alti
cu dastule rugaciuni da o schimba pe moneda evropeneasca 6i cu
aceia intampinu r5spunderea for bietii lacuitori, pentru a for
dar Intelegand neaparata trebuinta ce are cinstita Visterie pentru intampinarea cheltue-
lilor, deodatA cu silinta otcarmuirii Intamplandu-sa sa sa Intoarca si niste mocani dela
vale In tam nemteasca, carii avand asupra-le moneda da galbeni, am luat cu Impru-
mutare 51 impreunand lei cincisprezece mii sapte sute cincizeci In galbeni tmparatesti,
i olandezi 500, socotindu-sa galbenul cite taleri 31, bani 60, iatd sa trimite cinstitii Vis-
terii cu Dinca Merisanul, pomosnicul canteleriei prin postie ; care priimindu-sa si numa-
randu-sa sa va trimite sinet cu raspuns din partea cinstitii Visterii da priimire, si cum
vor Incepe a veni banii din judet, dupa ce va plati mai Inainte suma acestor bani ce i-am
luat Imprumut data acei mocani, apoi otcarmuirea nu va Inceta randuri, randuri sa tri-
mita sume pans sa vor rafui trimistrurile. Atata numai si acum supuiu supt cunostinta
cinstitii Visterii, ca dacd sa priimea p monedele turcesti cum icosari, dodecari, gi rubielile,
trimestrul cel dintai a lui Iulie sa putea rafui cu tot rdpaosul lacuitorilor p fiindca asta
und data moneda galbenilor i a sfantihilor si celelalte evropienesti s'au ascuns cu totu
si sa afla la mainile lacuitorilor numai monedile turcesti, care de nu vor fi priimite cu ho-
tarare pa vre un pret, lnplinirea capitatii o sa sa urmeze cu mare discoliie, cu mare za-
bava, dapartate da soroacele cele oranduite p cu o deosebita framantare Intre lacuitori.
De aceia cinstita Visterie sa binevoiasca a face o Indreptare $i pentru cursul mo-
nedilor acestora turcesti si data cu chipul ce umbla In Cara acolea nu sa vor putea sa sa
priimeasca, sa sa scaza ceia sa va chibzui la fiescare icosar sau dodecar si rubiele pretul
cu care sa poate cumpara monedile cele cerute cinstitii Vistierii, ca cu acel pret ce le va
hotarl sa le priimeasca 51 cantelaria otcarmuirii, cu care chip sa inlesneste raspunderea
datorii lacuitorilor, Hind mai vartos 5i chear cu a for bundvointa, Ii nadajduesc ca cu acest
mijloc In scurta vreme sa vor rafui amandoua trimistrurile urmatoare.
Si on In ce chip va bine chibzui cinstita Visterie, sa am poruncii de urmare.
Otcarmaitor judetului, Caminar Iordachl Arionu. Secretar, loan Burd.
1831 Octomvre 15. Urziceni.
Rezolu(ie :
Sa sa raspunza ca Visteria nu poate sa priimeasca alte monede decat cele ce sant

hotarIte a sa priimi In cursul lore precum s'au obstit da multi vreme, ca pa acest temeiu
nici nu poate sa hotarasca taxe la alte monede care nu sant priimite Vistierii. Socotelte
Insa ca pentru a lacuitorilor Inlesnire s'ar cuveni sa sa gaseasca vre un schimbator, titre
care dand monedele cele nepriimite Visterii, sa sa is din cele priimite, St cu acelea sa sa
raluiasca datoriile titre Visterie, dar ca aceasta fiind o ingrjire otcarmuirii, sa lasa asuprai
a o savarsi dupti orice chip va gasi mai Inlesnitor, cu Indatorirea insa totdeauna a se
cere ocarmuitorului si a samesului judetului, ca on ce paguba ar cerca lacuitorii din mo-
nede nepriimite ce s'ar gasi la mainele lore sa prliveasca numai la trebuinta schimbarii
pa monede priimite Vistierii, iar nu si la In parte speculantii a Implinitorilor sau altcuiva
din slujbasii ocarmuirii, caci dovedindu-sil o asemenea urmare, nu poate sa lie priimita
Stapanirii.
www.dacoromanica.ro
usurint6 si oare§care apgrare de ataai paguba ce cearcrt acum,

otcarmuirea vrand a le face ajutor au indemnat pa multi din
negut5tori du prin orasul si targurile acestui judift ca sa" prii-
measca a le schimba asemenea monede turcesti cu acela§ pre
DOC. No. 6.
Cinstitii Vistierii a Tariff Romcineqli
Ocdrmuirii judefului Slam Rdmnic.
Neaparata trebuinta fiind ca acum la Inceperea implinirii clajdiilor sä sa dea suet
ocarmuitorilor de plasi si lista de ce fel de moneta an sä priimeasca dupa la lacuitori ;1
cu ce curs, precum si chiar pentru stiinta ocarmuirii, ca Intocmal sa sa priimeasca si la
cantelarie, rog plecat pa cinstita Vistierie sa porunceasca a mi 55 trimite o lista de toat6
felurimea monetei cc vor fi priimite cinstitii Vistierii, 1i fiescare cu pretul ei, ca dupa
aceia am eu sa impartu stiinta pa la suptocarmuitori.
loan Rahtivan. Secretar, A. Bortinescu.
Secsia 2-lea. No. 994. Focsani. 1831, Octomvre 23.
DOC. No. 7.
Cinstitii Vistierii a Tarii RomcineVi
Ocarmaitorii judefului Slam Rdmnic.
$i la 23 ale lunii Octomvre prin raport No. 994 am cerut la cinstita Visteric sa
nil sa trimita o lista pentru cursul monedii banilor, in ce chip sa sa priimeasca din judet,
pentru care nici un raspuns nu am luoat. Si fiindca suptocarmuitorii plasilor cercand
in pricina aceasta zminteala, neincetat raportuesc cerand dezlegari, nu lipsesc si
acum cu plecaciune a ruga cinstita Visterie 55 porunceasca ca sa mi sa trimita cat mai
In grabs o lista atat pentru priimiria banilor birului, cat si pentru cursul monedii banilor
prin orase, caci aici sa urmeaza nu putina zaticnire, nevoind negutitori a priimi moneda
turceasca. $i asa toti orilsani deodata pierd ate o multime de bani, mai ales ostasi
polcului rosesc, avand si moneda turceasca, precum icosari abia ii primesc cate lei saispre-
zece. De aceia cinstita Visterie cum va bine chibzui, va porunci cele de cuviinta spre
indreptare.
Ioan Ilahtivan. Secretar, A. Boranescu.
Secsia 2-lea. No. 1182. 1831, Noemvrie 6.
DOC. No. 8.
V istieria Valah.
Otcdrmuirii Slam Rdmnic.
La raportul acei otcarmuiri dela 6 ale urmatorului cu No. 1182, sa sa raspunza
caVistieria nu priimeste alts moneda cleat cele mai jos insemnate pa cursul tor, iar turcesti
nici da cum. Da aceia 1i cei cc au asemenea monede turcesti, trebuie sa-i schimbe cu
monede priimite Vistierii, si acelea 55 sa trimita in datoria judetului.
1831, Noemvre 10.
Galbeni Imparatesti, olandezi si venetici, buni la dram, unul taleri 31, bani 60
Ruble de argint (taleri) 10 (bani) 60
Sfanti negauriti 2 - 30
www.dacoromanica.ro
7
98 C. 1. BAICOIANU
al banilor evropene§ti pa care-i sant datori a-i raspunde, spre a

le lipsi pe Tanga celilalte, §i trepedele ce au alergand a grisi
schimbritori."
Multi ocarmuitori propuneau Vistieriei pentru a se inlsatura di-
Riialuri 13 60
Direclii 14
Crontaleri 15
DOC. No. 0.
Cinstilei V islierii a Teirii liunuineqli
Ocarnmirea judetului Slam Ramnec.
Cu esirea mea In judet pentru hnparlirea eczemplarilor asupra proprietatii, In-
sumi am vazut greotatea cu care sa Implinesc0 banii dela lilcuitori din pricind ca nu se
gasesc0 cu inlesnire numai moneda priimita cinstitei Vistierii, si de uncle au sa ea prii
mesca numai moneda turceasca i sant siliji s'o schimbe pa moneda priimita cinstitei
Vistierii, la care sa lasa paguba ce cearca, dar apoi nici nu pot s5 gaseasca 5i asa sa
aduce o mare piedica 5i zabava, facandh rugaciune ca sa li sa priimeasca 5i moneda de cei-
lanta cu oricat de scazut pret. Deacea dupa datorie plecat fac cunoscut cinstitei Vistierii
si ma rog supus ca on In ce chip sa mi sa faca dezlegare.
loan liabtivan. Secretar, A. Bordnescu.
Secsia 2-lea. No. 1466. Focsani. 1831, Noenwrie 23.
Rezolulie :
Sit raspunza cu la Vistierie nu sa poate prihni alts moneda decat aceea ce este
.obstita prin indestule ecsemplaruri.
(A. S. Dosar No. 1267, lila 30).
DOC. No. 10.
Visteria
Ocdrmuilorului judelului Slam Rtimnec.
S'au priimit raportu acei ocarmuiri dela 23 ale urmatorului cu No. 1466, la care
Visteria raspunde ca e de mirare de lntrebarea ce face pentru prihnirea monedii, In vreme
ce i s'au Malt cunoscut monedele priimite la veniturile Statului si In cele din urmil 5i
porunca cu No. 1620, in care s'au insemnat felurimea Tor, dupa care va 51 urma.
No. 1791. 1831, Noemvre 30.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1267, fila 31).
DOC. No. 11.
Visteria Tdrii
Ocurmuirii judelului Slam.
Asupra raportului ocarmuirii cu No. 1058 a sa raspunde ca orice punere la cale
s'ar face, Visteria nu poate sa priimeasca alte monede decat celea care s'au obstit cursul
Tor, iar moneda turceasca In care intra si paralele marunte este poprita In priimirile ei.
Secsia a 2. No. 36. 1832, Ghenar 4.
www.dacoromanica.ro
ficultatile implinirii birurilor, rezultate din lipsa unui curs al mo-

netelor turcesti, sa aprobe primirea in plata si a acestor mo-
nete, cu anumite scazaminte, cari sa compenseze diferentele ce
ar rezulta din transformarea for in monete forte.
DOG. No. 12.

Cinstilii Visteria Prinjipatului Valahiei.
Octirmuitor judefului Saac.
Fac cunoscut cinstitii Vistierii, ca Intre banii ce s'au adunat din trimestrul trecut
al lui Iu lie, si dintr'al urmatorului Octomvre, au priimit cantelaria peste taleri patru mii
In parale marunte, dintre care trimitandu-sa In trecuta saptAmana taleri doud mii una
sutil insotiti cu alt i bani din trimestrul lu Iu lie, toti acei In parale s'au Intors Inapoi,
fAril a mi sa desluli pricina pentru ce nu s'au priimit Ii pentruca ocarmuirea cearca marl
impiedicari la Implinirea banilor trimestrurilor, din pricina a la lacuitori nu sa gase.ste
altA monedA fara numai sfantihi, putin §i aceia, endecari, rubiele, icosari, si parale ma-
runte, din care moneda numai sfantihi sa priimesc de ocarmuire, iar ceilanta
monedA hinder' nici cinstita Vistierie nu o priimeste, nici ocarmuirea nu sa In-
drazneste a o priimi, si sant siliti lAcuitori a merge pela tArguri a-i schimba cu mare pa-
guba a for si lau galbeni po taleri 31 parale 30, ruble po taleri 10 parale 30, lAsand
la fiescare bucata cate un Ieu zarafilor si aceasta este pricina Intarzierii ce sa face la Im-
plinirea banilor. De aceia ma rog cinstitei Vistierii ca sa sa Rica o punere la cale In pri-
cina monedei si pentru paralele marunte, povatuindu-ma Ii poruncindu-mi-sa cum sa
urmez, la care si astept cinstit raspuns.
G. Stirbei. Sluger, Cojescul Secretar.
La secsia 3-lea. No. 1058. 1831, Dechemvrie 17.
Rezolujie : SA i sa raspunzil ca on ce punere la cale s'ar face, Vistieria nu poate sa
priimeasca decat monede care Ii este legiuitA sa priimeasca si iarAsi nu poate priimi
nici una din cele ce-i este poprit sa priimeasca, adica toate monedele turcelti In care Intl%
Ii paralele.
DOC. No. 13.
Vistieria Tarii Rumonefti
Ocurrnuiri judefului Saac.
S'au vAzut cele scrise prin raport acei ocarmuiri de la 10 ale urnatori cu No. 90,1a
care spre rilspuns sa scrie ca nici un fel de Inlesnire nu sa poate face Inteaceasta, decat
sa sa gAseascA ai acolo cevas sarafi sa schimbe moneda, cad Visteria nu poate sa priimea-
scii aka monedA decat cele priimite Vistierii.
Secsia 2-a. No. 108. 1832, Ghenar 21.
DOC. No. 14.
Cinstitii Vistierii a Prinfipatului Valahiei.
Ocurmuitor judefului Saac.
Din alaturatul raport ce trimite ocArmuiri suptocarmuitor(u1) plaiului despre
13uzau, va binevoi cinstita Vistierie a lua In cunostinta Impiedecarile ce sa pricinuesc
la mplinirea banilor capetatii, din pricina monedai, 1i cu toate ca asemenea raport ei
www.dacoromanica.ro
100 C. I. BAICOIANU
Cu esirea mea in judet pentru impartirea eczemplarilor

asupra proprietatii", raporteaza Visteriei la 23 Noembrie
1831 Ioan Rahtivan, ocarmuitorul judetului Slam Ramnec,
insumi am v5zut greotatea cu care sa implinescu banii dela
dela ceilanti suptocarmuitori adesea yin ocarmuirii, dar ca sa nu sa socoteasca zabava

rafuirii socotelilor trimestrurilor din pricina nesarguintii mete, de aceia am alaturat
pa langa aceasta acest de mai sus pomenit raport.
G. Prbei. Sluger Cojescul secretar.
La secsia al 2-lea. No. 90. 1832, Ghenar 10.
Rezolufie : Sd sa raspunza ca nici un feliu da lnlesnire nu sa poate face int'aceasta,
clacat a sa gasi 5i acolo aceiasi sarafi sa schimbe monede, cad Vistieria nu poate sa prii-
measca alte monede decat cele priimite Vistierii.
DOC. No. 15.
Cinstilii otcarmuiri a aceslui Jude( Saac.
Suptolcarmuilor pled Buzeu.
La porunca cu No.17 a cinstitii otcarmuiri am cinste plecata a raspunde ca pentru
yeti ce categorisis ma feresc si toate le pazesc de schimb, dupa povatuirile si poruncile
ce mi sa dau, fi nici mai priimesc bani In moneda turceasca in urma poruncii ce mi s'au
dat. Dar aceasta este o mare anevoe bietilor tarani, caci deseori tine on pe lucru de
Fauna sau pe lucru de negot, priimesc bani tot In moneda turceasca si parale 5i alearga
de colo dincolo si nu gasesc sarmani a o preface nici cu a for paguba. Si care ma rog a
sä chibzui vreo Indreptare cad nu sa poate aduna banii capitatii In soroacele ce sa cer.
Si dintru aceasta pricina adevarul arat ca am ramasit.a In taleri lei 27061, carii sant silit
dupa stransoarea ce mi sä face a-i lua cu Imprumutare sa-i raspunzu la cinstita °tear-
muire, caci Imi este mils de bietii dajnici vazandu-i cu marl plangeri din pricina ce arat.
C. Paltineanul.
No. 1249. 1832, Ghenar 6.
(A. S. Dosar 1267, lila 39).
DOC. No. 16.
V islieria
Olccirmuilorilor §i vornecii orasului.
Vistieria au luat buns Incredintare ca la Indeplinirea pi darea banilor sä urmeaza
de catre suptocarmuitori Implinitori doud necuviinte, una cii priimesc bani In monede
nepriimite Vistierii si acestea priimindu-sa si In cantelaria acei otcarmuiri (vornicii)
sa da catre unii care sa oranduiesc a priimi bani cu cartile Vistierii da oranduiala si alta
ca acei suptocarmuitori, poate 5i starosti sau epistati da mazali, inplinesc cci mai multi
bani In cea intai lima a trimestrului eili tiu la clansii, negresit pentru in parte-le Intre-
buiMari, a sa urma unele ca acestea 5i Vistieria sa le cunoasca fill a a fi cunoscut otcar-
muirii (vornicii), caci da ar fi fost cunoscut negresit nu le-ar fi ingaduit asta ncbagare
de seama neertata.
Vistieria dar sa afla silita sa dea acei otcarmuitori (vornicii) urinatoarele povatuiri :
Pentru moneda nepriimita Vistierii di va voi otcarmuirea (vornicia) sa o prii-
measca in cantelaria sa, trebuie ai numai clacat Si o schimbe cu moneda priimita Vistierii,
www.dacoromanica.ro
lacuitori din pricing ca nu se ga'sesch cu inlesnire numai moneda

priimita cinstitei Vistierii, §i de unde au sä ea priimescti numai
moneda turceasca §i sant siliti s'o schimbe pa moneda priimita
cinstitei Vistierii, la care sa lasa paguba ce cearca, dar apoi
nici nu pot sa gaseasca §i a§a sa aduce o mare piedica §i zabava,
facandh rugaciune ca sa li sa priimeasca i moneda de ceilanta
si Intr'acest feliu da moneda priimita Vistierii, sa dea ci on cati bani sa va orandui sa

numere catre cinevas cu carti da oranduiala ale Vistierii, caci dupa cum iii priimeste
Vistieria veniturile numai In monede priimite Visteriei, asemenea trebuie sa sä savar-
seasca iaras In asemenea moneda si toate cheltuelile ce sa fac pa seama Vistierii. Dacil
la aceasta se va ivi vre'o reclamatie din partea cuival, sa cunoascii acea otcarmuire (vor-
nicie) ca este in raspundere, cad dela Vistierie au luoat toate poviituirile In vreme, precum
si cu prilejul da acum.
Pentru tinerea banilor Inpliniti de catre suptocarmuitori si starosti ca sa lipseasca
pa vremea viitoare p necuviinte P pricinuirile ce negresit sa va Incerca fiescare sal
Intrebuinteze Impotriva dojenii ce-i sa va face, sa-i Indatoreze otcarmuirea (vornicia)
ca pa toata luna sa dea vedomosturi supt iscalituri s'anume pa sate 5i corporatii, da bani
1ntrati si dati, ca cu aceasta trecand luna sa nu poata a mai Linea asupra-le bani Impliniti.
Si ca nu care cumvasi sa sa Incerce vreunul sa arate In vedomosti priimire mai multa
din cea adevarata, acea otcarmuire (vornicie) va cerceta la un trimestru adeverintele
priimitorilor P daca va dovedi pa cinevas Intro asemenea gresala, numai clacat sa-i ra-
portuiasca numele si masura vinei la Vistierie, ca sa-si is cazuta pedeapsa, caci trebue sa
tnteleaga fiescare ca banii Statului au IntrInsii acest fella da sfintenie, luck sant hotarIti
da dreptul a sa Intrebuinta la orice cheltuiala numai prin poruncile stapanirii.
DA orice urmare va face acea otcarmuire (vornicic) da orice dascoperire de vreo
rea Intrebuintare, sa asteapta ra'spuns.
(Arh. St. Dos. No. 1267, fila 40-41). 1832, Maiu 20.
DOC. No. 17.
Cinstitei Vistierii a Tarii RomeineW.
Otecirmuirea judelului Teleorman.
Asupra Implinirii de datoria tuturor celor supusi la dare dintr'acest judet, fiind
apururea In vedere poruncile stapanirii, dupa Ingrijire nici ca s'au urmat vreo nepriimita
moneda, si cu toate ca s'au Inteles coprinderea poruncii cinstitei Vistierii de supt No. 1262
pentru datoririle ce sa supun tot pentru aceias neingaduinta, dar ocarmuirea aflan-
du-sa datoare, nu lipseste cu plecaciune a face cunoscut ca Intr'aceasta sa simte o mare
greutate din partea celor supt raspundere, din pricing ca judetul acesta, judet de mar-
gine fiind, unde cea mai multa parte de alilveril 11 au cu negutatorii turci, dela care-i Si
priimesc moneda turceasca si siliti In urma umbla pe la uni alti cu dastule rugaciuni da
o schimbil pe moneda evropeneasca si cu aceia Intimpinu raspunderea for bietii lacuitori,
pentru a for usurinta p oarescare aparare de atata paguba ce cearca acum, otcarmuirea
vrand a le face ajutor au Indemnat pa multi din negutatori du prin oralul p targurile
acestui judet ca sa priimeasca a le schimba asemenea monede turcesti cu acelas pret al
banilor evropenesti pa care-i sant datori a-i raspunde, spre a be lipsi pe Tanga celilalte,
Si txepedele ce au_alergand a gasi schimbatari, sand vor_sti pe acestia Si cu ce wet, si s'au
www.dacoromanica.ro
102 C. I. BAICOIANU
cu oricat de scazut pret. Deacea dupa datorie plecat fac cu-

noscut cinstitei Vistierii ma rog supus ca on in ce chip sa
mi sä faca dezlegare."
Iar ocarmuitorul judetului Ialomita, caminarul Iordachi Arionu,
scrie Vistierii la 13 Octombrie 1831 urmatoarele :
Intalegand coprinderea poruncii cinstitii Vistierii dela
9 curgator supt No. 1205, pentru ca sa sa grabeasca a sa trimite
bani, capitatii, clajdii, din curgatoarele trimistruri, flind foarte
intrebuintata cinstite Vistieriei de neaparatele cheltueli ce are,
cu pleca(ciu)ne fac cunoscut ca aceasta cunostinta avandu-o
si eu, indata cum am impartit tablele 3i eczamblarurile de pu-
si fagaduit unii dintr'acei negutatori, ca vor prihni aceasta cerere ce le-au facut otcar-
muirea. De aceia oricum sä va chibzui de cinstita Vistierie spre o asemenea Imprejurare
$i sarcina a lacuitorilor, cu plecaciune sa roaga otcarmuirea a fi poruncita de urmare.
G. Anagnosti. Secretar, G. Enescu.
No. 1844. Secsia 2-a. Maiu 1832, 30. Rusii-da-Vede.
Rezolufie SA sa raspunzii ca Vistieria n'au putut Intelege ca ce fel de dezlegare
cere In pricina aceasta, and cursul 5i felurimea monedei ce priimeste Vistieria este obstit
si nu poate avea schimbare, da aceia 5i ocarmuirea asemenea ceara Implinirea fora
a nazui la mijloace de saraflaca.
(Arh. St. Dosar No. 1267, fila 43).
DOC. No. 18.
V islieria Tarii Romdne.gi
Ocdrmuirii Judefului Teleorman.
Vazandu-sa cele riispunse prin raportul acei ocarmuiri de supt No. 1844, pentru
moneda banilor ce sa priimeste in cantelaria a acei ocarmuiri din datoriile judetului,
Vistieria n'au putut Intelege ca ce fel de dezlegare In pricina aceia, cand cursul si felurimea
monedii ce-i priimelte Vistieria este obitit $i nu poate a avea schimbare. De aceia si mar-
muirea asemenea sa-si ceara implinirea faro a nazui la mijloacele zarafilor.
Sectla 2-a. No. 1339. 1832, Iulie 3.
(Arh. St. Dos. No. 1267, fila 44).
DOC. No. 19.
Cantelaria Departamentului dvomicii trebilor din launtru, are cinste a ruga pa
cantelaria Departamentului cinstitii Vistierii secsia al 2-lea, sä binevoiasca a-i trimite
o copie dupa predlojania D. deplin imputernicitului prezedent, prin care hotaraste
pliitile banilor In moneda scazuta, avand Dvornicia a da stiinta pentru aceasta obstescului
control dupa intrebarea ce i sä face.
.ef Secsiei : G. Grild4teann.
Secsia I-iu. Masa 2-lea. No. 6481. 1832, August 25.
Rezolufie : Predlojanie ale dumnealui Prezedent pentru plati de bani si moneda
sca'zuta sant multe, de aceia mai intaia sa sä arate No. predlojaniilor de pricina pentru
care s'au dat bani si apoi sa va da ceruta stiinta.
www.dacoromanica.ro
blicatia dajdii, am pus o deosebita silinta si pentru tacsilul ha-

nilor si putea sä sa adune pans acum o sumo prea insemnata
data s'ar fi priimit si moneda turceasca, care asta ung data o
dobandesc locuitorii dupa la negutatori in alisverisul ce fac.
Apoi stiind ca asemenea moned5, la cinstita Vistierie nu s5 prii-
meste, s'au intors inapoi, nepriimindu-sä la cantelarie un ban
m5car. Si fiindca lacuitori tot asemenea moneda priimesc dela
negutAtori in alisverisul lor, cinstita Vistierie sa binevoiasca a ne
face o dezlegare in ce chip sa sä urmeze cu pricina cursului acestii
monede, cad cand va r5manea lucrul ca moneda turceasca sa
nu sa priimeasca nici intr'un chip, si care acum mai cu prisos
sa obicinueste in alisverisuri, cunosc negresit ca tacsilul banilor
va intrebuinta neaparat nu numai o prelungire, dar si zmaci-
nare intre lacuitori, si on in ce chip astept raspunsul cinstitii
Vistierii da urmare."
Vistieria dadea insa numeroaselor cereri ale ocarmuirilor judo-
tene raspunsuri negative invariabile, amintind mereu ca Visteria
nu poate sä priimeasca alte monede decal, celea care s'au obstit cursul
lor, iar moned5 turceasca in care infra si paralele marunte este po-
prita in priimirile ei" si recomandand cel mult ca s5 sä gaseasca
vreun schimbator, catre care (land monedele cele nepriimite Vistierii,
sa sa ia din cele priimite, si cu acelea sä sa rafuiasca datoriile catre
Vistierie."
Caracteristic este in aceasta privinta rezolutia puss pe cererea
ocarmuitorului judetului Ialomita, caminarul Iordachi Arionu, din
15 Octombrie 1831 :
Sa sa raspunza ca Vistieria nu poate sa priimeasca alte
monede decat cele ce sant hotarite a sa priimi in cursul lor, precum
s'au obstit da mulfa vreme, si ea pa acest temeiu nici nu poate
sa hotarasca taxe la alte monede care nu sant priimite Vistierii.
Socoteste insa ca pentru a Ricuitorilor inlesnire s'ar cuveni sa
sa gaseasca vre un schimbator, care care dand monedele cele ne-
priimite Vistierii, sa sa ia din cele priimite, si cu acelea sa sa
rafuiasca datoriile Care Vistierie, dar ca aceasta fiind o ingri-
jire otcarmuirii, sa lasa asuprai a o s5Varsi dupa once chip
va gasi mai inlesnitor, cu indatorirea insa totdeauna a se cere
ocarmuitorului si a samesului judetului, ca on ce paguba ar cerca
Ricuitorii din monede nepriimite ce s'ar gasi la mainile lor, sa
priiveasca numai la trebuinta schimbarii pa monede priimite
Vistierii, iar nu si la in parte speculantii a implinitorilor sau alt-
www.dacoromanica.ro
104 C. I. BAICOIANU
cuiva din slujbasii oearmuirii, caci dovedindu-s5 o asemenea

urmare, nu poate sa fie priimita Stapanirii."
Dupa cum vedem, zarAfia era alimentata de ins5si oficialitatea
inalta a Principatelor.
Din variatele documente ce d5m in not §i cari privesc cores-
pondenta ocarmuirilor judetene cu Vistieria, reese ca toate &Arlie
fiscale se plateau in urmatoarele monete forte, prev5zute de Regula-
ment :
Galbeni impAratesti, olandezi Si venetici, buni la dram, unul
taleri 31, bani 60.
Ruble de argint, po tal : 10, bani 60 una.
Sfantihi neg5uriti unul po tal : 2, bani 30.
Riialuri unul po tal : 13, bani 60.
Derecrai unul po tal 14.
Crontaleri unul po tal 15.
De multe on insa imprejurarile sileau ocarmuirile sa incaseze
arile $i in monete neacceptate de Vistierie.
Pentru a curma aceasta situatie, Visteria trimite o adresil cir-
cular5 la 20 Mai 1832 catre ocarmuitorii §i vornicii orasului, cerandu-le
ca sä nu-i mai trimita cleat banii admisi in plata si sa nu mai tie la
dansii banii incasati pentru in parte-le intrebuintari", de oarece
banii Statului au inteinsii acest feat da sfintenie, Inca skit hotariti
da dreptul a s5 intrebuinta la orice cheltuialtt numai prin poruncile
stapanirii".
Era insa atat de grea situatia monetara, Inca ocarmuirile deli
au inteles coprinderea poruncii cinstitii Vistierii", totusi n'au incetat
de a interveni cerand sa se gaseasca o solutie pentru a usura transfor-
marea monetelor turcesti neprimite in plata de Vistierie, in monete
bune can erau admise.
Mai este interesant sä afram din aceste documente, ca in afara
de monetele cari aveau curs oficial, mai circulau in comertul §i schim-
bul liber o serie de alte monete neprevazute de Regulament §i aproape
toata gama monetelor turcesti impuse de reprezentantii Turciei.
Deasemeni rezulta c5 speculantii turci, cumparau monetele bune cu
monetele for depreciate si in deosebi cu piesele de 20 piastri, pentru
a le exporta in strainatate, realizand astfel maxi castiguri din diferen-
tele de curs. Din aceasta cauza, nu se mai g5seau pe pietele romanesti
decat monetele turcesti, cele europene de buns calitate fiind alungate
de moneta rea. Legea lui Gresham i§i gasea aci o puternic5 confirmare.
In afar5 de suferintele ce avea sa indure populatiunea t5rii pentru
www.dacoromanica.ro
achitarea obligatiunilor fiscale, clasa producatoare §i comertul mai

aveau sa sufere §i neajunsul variatiunilor de curs dela targ la targ, in
ceeace prive§te vanzarea produselor. Turcii, in deosebi, in calitate
de principali cumparatori ai produselor noastre, importau o puzderie
de monete depreciate de ale lor, cu cari plateau la cursuri stabilite
dupa bunul plat, cumparaturile pe cari le faceau in Principate.
Pentru a se preintampina introducerea in Ora a diverselor mo-
nete avariate §i pentru a se putea §ti ce monete se aduceau in deosebi
din Turcia, Visteria cere prin adresa No. 2755 din 30 Octombrie 1832
Comitetului carantinelor, sa-i comunice cats suma de moneda au
intrat in Printipat din Turchia pe luna lu Septemvre §i Octomvre,
prin carantine §i oboruri de schimburi, dela Varciorova §i 'Ana la
Braila, in cate legaturi, ce felurime, catre cine adresarisite, cu tine
anume aduse din Turchia" 1).
1) In anexele No.1-10 din partea a 2-a a acestui volum, dam o parte din listele spe
cificative a monetelor intrate In Principat In lunile : Septembrie, Octombrie Noem-
brie 1832. Din atenta for examinare se poate vedea cat de variate erau monetele ce
se aduceau si tine erau aducatorii.
In randurile de mai la vale dam 9 documente relative la declararea monetelor,
atunci cand se aduceau in lard :
DOC. No. 1.
Visteria Comiletului.
Vistieria neaparata trebuinlii avand ca sa stie cats suma de moneda au intrat
In Printipat din Turchia pe luna lu Septemvre qi Octomvre, prin carantine gi oboruri
de schimburi, dela Varciorova pana la Braila, in ate legaturi, ce felurime, catre cine
adresarisite, cu cine anume aduse din Turchia, roaga pe cinstitul Comitet Ca sa bine-
voiasca a-i trimite lista fara Intarziere pentru sumele acestea, adica suma banilor, fe-
lurhnea monedii, ate legaturi In ce, catre cine adresarisite si cine anume este aduca-
torul, iar dupti acestea 55 priimeasca rugaciunea Vistierii ca pe toata saptamana dela
1-iu Noemvrie viitor sa-i trimita asemeni lista, insemnand linumirea locului carantini
pe unde au trecut.
No. 2755. 1832, Octombre 30.
(A. S. Dosar, No. 1267, fila 53)
DOC. No. 2.
Vistieria cinstitului Cornitet at carantinelor.
Printr'aceasta sa pofteste cinstitul Comitet ca pe de o parte sil trimita Vistierii
ceruta lista prin otnosania cu No. 2755, precum si de urmarea pe vremea viitoare asupra
monedii sa o impartaseasca, iar pa de alts sa binevoiasca ca alaturatele trei carti catre
hocri oranduiti intru Implinirca banilor din Turchia pentru sarca vanduta, sit sit indrep-
teze prin carantine, a sa da Intorcand Vistierii raspuns de a for Inaintare.
No. 2812. 1832, Noemvrie 4.
www.dacoromanica.ro
106 C. I. BAICOIANU
Comitetul carantinelor luand cunostintA de cererea Visteriei, a

obligat carantinele sa facA aceasta comunicare lunar, nu s'aptamanal
cum cerea Vistieria, deoarece unele fiind prea d5pArtate, nu pot avea
mijloc a urma trimiterea unei asemenea Stiinti pe toata s'aptgrnana,
DOC. No. 3.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
No. 4592
Anul 1832, Noernvre 6. Bucuresti.
Cinstite: Vistierii a Valahii.
Intru raspuns la otnolenia acei cinstitei Vistierii de supt No. 2755, cu aceasta Comi-
tetul are cinste sa faca cunoscut, ca asemenea, cu cererea ce face cinstita Vistierii neavand
Comitetul stiinta, ci numai suma monedelor intrate In Printipat, s'au Indatorat caranti-
nele prin porunci ca sa trimita In cea mai sewn vreme o asemanata stiintg, ca aceia ce
ce sä arata In pomenita otnosenie care indatil ce va sosi, sä va Indrepta catre cinstita
Vistieric, Tot deodatil cu aceasta sa mai arata cinstitii Visterii, ca si In viitoarea vreme
sa va urma trimiterea unei asemenea stiinti din partea carantinilor prin Comitet, la lies-
care sfarsit al luni, iar nu pa toata saptamana, caci unile din carantini fiind prea dapar-
tate, nu pot avea mijloc a urma trimiterea unei asemenea stiinti pe toata saptamana,
si aceasta pricing an filcut ca sa nu poatil Comitetul Indeplini cererea cinstitei Vis-
tierii.
Statschii Sovetnic, (comitetul de stat In tract.) Mavros.
DOC. No. 4.
Secsia I-iu
Anul 1832, Noemvrie 27. No. 4835. Bucuresti.
Cinstitei Vistierii a Valahii.
Priimind Comitetul dela Carantina Pioa-Petri, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Turnul,
Calafat, Izvoarile si Cerneti, liste de suma monezilor ce au intrat in Printipat pa tre-
cutele luni Septemvre si Octomvre, cu formalitaoa ce cinstita Vistierie i-au aratat prin
otnosenia cu No. 2755, nu lipseste pe langa aceasta a-i le Indrepta, ingrijind catre aceasta
ea indata ce va priimi asemenea liste, sa dupa la celelalte carantini, iarasi sa i le trimita,
spre intocmai implinirea cererii cinstitii Vistierii.
Statschii Sovetnic, (ss) Afavros.
Rezolufie : Secsia al 2-lea. Sä sa is in bagare de seama pentru sumele ce privesc
un interes Vistierii si cu cursul monedelor.
DOC. No. 5.
Secsia I-iu
Anul 832, luna Dechemvrie 31.
No. 5290.
www.dacoromanica.ro
Si aceasta pricing au facut ca sa nu poata Comitetul indeplini cererea

cinstitei Vistierii."
Dar masura aceasta, Cara indoiala interesanta din punct de ve-
dere statistic, nu si-a produs efectele practice, caci Turcii interveneau
Cinstitei Vistierii,
Priimind Comitetul si dela carantina Giurgiului lista de suina monezilor ce au
intrat In Printipat cu formalitaoa ce cinstita Vistierie s'au ariltat pr in otnosenia cu No.
, nu lipseste a o indrepta cinstitei Vistierii.
(ss) C. Cozoni. (ss) D. Toplicennu.
Secretar, Bobescu.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 135).
DOC. No. 6.
Sccsia I-iu
Anul 1832, luna Dechemvrie 3. No. 4873. Bucuresti.
Cinstitii Vistierii a Valahii.
Priimind Comitetul dela carantinele Braila I Bechetul pa langA raporturile lor.
eel dintAiu cu No. 559, si cel de al doilea cu No. 235, liste de monezile intrate in Printipat
pc lunile Septemvrie 5i Octomvrie, iata sa alatura cu cinste pa langa aceasta in orighinal
cinstitei Vistierii potrivit dupd otnosenia sa cu No. 2755.
Statschii Sovetnic, (ss) Mavros. Secretar, Bobescu.
Rezolufie : Secsia al 2-lea : SA sa is in bagare de seams si de sumele ce sa atinge
de interesu Vistierii sa faca aratare.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 125) Dechemvrie 3.
DOC. No. 7.
Secsia I-iu
17 Dechemvrie, anul 1832.
No. 5063. Bucuresti.
Departamentului cinstitei Vistierii.
Priimindu-sa pa ldnga raportu carantinii Cerneti cu No. 607 lista de monezile
intrate in Printipat in trecuta lima a lui Noemvrie pela carantina lzvoarale, Comitetul
arc cinste sa o indrepteze cinstitei Vistierii.
(ss) Grigori indesellrabil. (ss) D. Toplieeanu.
(A: S. Dosar 1267, fila 11l). Secretar, (ss) Bobescu
DOC. No. 8.
Secsia I-a
Anul 1832
Luna Dechemvrie 9
No. 4963. Bucurelti.
Cinstitii Vistierii,
Priimind Comitetul dela carantina CAlarast, Turnul II Cerneti liste da monezile
www.dacoromanica.ro
108 C. L BAICOIANU
prin marii for demnitari din Principate §i astfel se revenea des asupra
restricIiunii importului monetelor ce aduceau.
Prin continua introducere a monetelor avariate §i scoaterea din
circula %ie a monetelor bune ,deseori se intampla ca Vistieria sä inapoieze
ocarmuirilor galbeni din a caror greutate era sustrasa o parte. Pentru
a remedia 1.5111, la 4 Noembrie 1832, Vistieria trimite o scrisoare cir-
culars ocarmuitorilor, prin care ii invita sa nu mai primeasea in plriti
galbeni u§ori la dram §i theti", pentru a se evita cheltuelile facute
cu inapoierea for 1). Ocarmuitorilor cari ar fi mai continuat sä trimita
ce au intrat In Printipat si pa trecuta luny a lui Noemvrie, nu lipseste a le Indrepta cinstitii

Vistierii, spre inplinirea otnosenii sale cu No.
Grinore indesellrabli. C. Cozoni. D. Topliceanu.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 115). Secretar, Bobescu.
DOG. No. 9.
Secsia I-iu
16 Dechemvrie, anul 1832.
No. 5010. Bucuresti.
Cinstitii Vistierii.
Priiinind Comitetul si dela carantinele Zamnicea liste de suma monezilor ce au
intrat In Printipat pe trecutele luni Sept. Octomvrie, i Calafatu numai pe Noemvrie,
cu cinste sii indrepteaza cinstitii Vistierii.
(ss) GrinorI indeselfrabil. C. Cozoni. D. Toplieennu.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 101). Secretar, Bobescu.
1) Pub Beam In extenso adresa Vistieriei catre ocarmuiri, precum sl alte 7 docu-
mente din cari rezulta greutatile IntSmpinate pentru incasarea darilor :
DOC. No. 1.
Vistieria
Ocdrmuirii judefului.
Dela multe judete avandu-sa la Vistierie Intre banii primiti o multime de galbeni,
Mori la dram si nett cu Intoarcerea for Inapoi sa aduce piedica Vistierii la cheltueli
apoi ca sa inceteze o asemenea urmare Impotriva instructiunilor ce sant date, sa scrie
acei ocarmuiri ca sa faca bagare de seams asupra trimiterii banilor, sa nu sa mai vaza
galbeni ubori trimili, cad atunci Vistieria ca sa poata Intampina ale ei trebuinti va fi si-
lita sa-i priimeasca si sa-i dea cu lipsa scazilmant ce va urma sa va trage din leafs D.
ocarrnuitor, da vreme ce Vistieria fi da In cunostinta ca n'are mijloc a sa mai Intoarce
la o asemenea lista da bani ce sa afla.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 59). 1832, Noemvre 4.
DOC. No. 2.
Cinstilii Vistierii a Prinfipatului Valahii
Cdrmuirea fudefului Slam Rcimnic.
Spre raspuns la porunca cinstitii Vistierii din 4 Noemvrie cu No. 2823, cu ple-
www.dacoromanica.ro
Vistieriei galbeni u§ori la dram", taeti sau szmoliti de cear5", urma

sa li se retie din leafs diferenta dintre valoarea nominala §i acea realii.
De§i aproape toti ocarmuitorii s'au desvinoviitit sustinAnd ca
n'au trimis Vistieriei bani u§ori la dram", totu§i au recunoscut ca
in circulatie se gasesc multi galbeni avariati cari stanjenesc schimbul,
de oarece lumea nu poate cunoa§te pe cei buni din cei multi r5i".
caciune fac cunoscut, ca de aici totdeauna s'au pazit buna oranduiala Intim trimiterea
banilor, fara sä sa amestice vreodata si alti bani u5ori.
Z. Illescu. Secretar, Tudorachi Meri§escu.
Secsia 2-lea. No. 7153. 1832, Noemvrie 7.
DOC. No. 3.
Cinsliii Vistierii a Prinfipatului Torii RumcineVi
Ocdrmuirea judefului Buzau.
La porunca cinstitei Vistierii din 4 ale urmatoarii cu No. 2825 asupra galbenilor
Mori la dram 51 taieti, plecat sa raspunde ca aceasta ocarmuire pentru aceasta au avut
5i mai nainte bagare de seams 5i nu s'au priimit nici s'au triimis la cinstita Vistierie ase-
meni galbeni, 5i dupa datorie 5i pa vremea viitoare nu va lasa din vederea ei porunca
cinstitii Vistierii.
D. Ffileolanu. Secretar, A. Boranescu.
La Secsia 2-lea. No. 3433. (Oraiul) Buzau. 832, Noiembrie 7
DOC. No. 4.
Cinstii Vistierii a Prinfipatului Valachii
Ocdrmuilor judefului Saac.
Cele coprinzatoare din porunca cu No. 2826, pentru Impiedicarile ce ar fi cercand
cinstita Vistierie In pricina galbenilor u5ori ti taeti ce s'ar fi priimind dela unele judete
intre bani ce trimit, cu plecaciune am Inteles. La care spre raspuns sa face cunoscut
cinstitii Vistierii ca din partea aceltii ocarmuiri niciodata nu s'au trimis vreo sums
galbeni Mori sau taieti, ci tot galbeni buni potriviti la dram. Si cu asemenea urmare
sa va afla 5i de acum nainte.
G. Stirbel. Sluger Cojescul Secretar.
La Secsia al 2-lea. No. 4543. 832 Noemvrie 17.
DOC. No. 5.
Cinslilii Vistierii a Prinfipatului pith Rumanesti
Occirmuirea judefului Romanafi.
Priiinind ocarmuirea porunca cinstitii Visiterii din 4 ale urmatoarii cu No. 2836,
au vazut cele coprinzatoare asupra monedei galbenilor evropene5ti, ce sa vor trimite
In venituri, ca sa nu fie u5ori, ca vor fi priimiti cu scazamantul for In socoteala lefii ocar-
inuitorului, 4l cu supunere raspunde ca dacA una ca aceasta sa va fi urmat 5i dela acest
judet, aceasta au fost numai in partea sa(me)5ului, iar de acum inainte, de vreme ce este
porunca cinstitii Vistierii, ocarmuirea sa fagadue5te a Ingriji foarte cu dinadinsul, Insa
www.dacoromanica.ro
110 C. I. BAICOIANU
Ei propuneau ca ar fi d'a mare folos a sa pune la o buns orgn-

duiala aceasta prin cel mai stra§nic nizam din partea stapanirii, ca
§i cei ce vor avea galbeni lipsa s5 fie siliti a nu-i mai scoate iar in ali§-
veri§uri §i cei rai obi§nuiti a-i tgia sa inceteze dintr'o asemenea rea
urmare, §tiind odata ca numai trec, sau ca sa primejduiesc scotandu-i
iar.
Cu alte cuvinte, ei propuneau ca Vistieria sa interzica tuturor
acelora ce aveau galbeni avariati sa -i mai scoata in circulatie, iar prin
pentrucA nu i sa arata prin cinstita porunca cu care masura trebue sä sa priimeascA, cu

aceasta 41 face datoria a sa ruga sa i sa porunceasca de al 2-lea, si tot deodata I i Impli-
neste P deosabita datorie, ca daca porunca cinstitii Vistierii va fi sa sa priimeasca cu
blangul, aceasta va fi o piedicA foarte cunoscuta la adunarea dajdiilor, pentru ca galbeni
cu asemenea masura prea anevoe intro In alisverisul lacuitorilor.
(ss) Indescifrabil. Secretar, (ss) Andrei Preibeanul.
Secsia al 2-lea. No. 4790. Caracalu. 1832, Noembrie, 10
Rezolujie : Secsia al 2-lea. Raspuns ca sa nu trimita poli postii lipsa si taeti.
Noembrie 15.
DOC. No. 6.
Vistieria Tarii Runulneqti
Ocdrmuiri judefului Romanaji.
Spre raspuns la raportul cu No. 4790, sa scrie acei ocarmuiri ca daca nu are blang
si cu care urmeaza sa sa priimeasca galbeni, apoi sa facii biigare de seams a nu fi zmo-
liti si taeti, caci nu vor fi priimiti Distie rii.
Secsia a 2. No. 2990. 1832, Noemvrie 21.
DOC. No. 7.
Cinstilei Vistierii a Prinfipatutui Valahii
Ocarmuirea judefului Mehedinfi.
La porunca cinstitii Vistierii de supt No. 2840, cu plecaciune sa raspunde ca dela
acest judet nici s'au trimis galbeni lipsa, nici sa va trimite. Dar (la trebuinta neaparata
socotesc a fi a sa face o buns chibzuire In pricina aceasta, caci din pricina multimii gal-
benilor lipsa ce au iesit, sa di; mare zAticnire nu numai la Inplinirea veniturilor Statului,
ci si o Inpiedicare de oblte la tot felul de alisveris, caci lacuitorii chiar Wand o deosebita
spaimantare In pricina aceasta (pentruca orice galbeni s'au Intamplat sa is In alisverisu
for s'au pilgubit foarte) acuma ei ltiu sa sa sfiiasca da obste a priimi orice fel de galbeni,
neputand cunoaste pe cei buni din cei multi rai, Ii negutatorii de a-3i Inlesni numai cu
bani albi negotul este peste putinta, parcalabi iaras strangand P galbeni In bani capi-
tatii dupa ce-i due la suptocarmuire si le scoate lipsa, dintr'ansii nu O.' stiu ai cui an Post
cei lipsa si la cine sa-i Intoarca 81 acestea sant Inpiedec Arlie care se fac (la oblte din pri-
cina galbenilor lipsa, pentru aceia of zic ca ar fi da mare folos a sa pune la o Nina °ran-
duiala aceasta prin cel mai strasnic nizam din partea stapanirii, ca 5i cei ce vor avea gal-
beni lipsa sa fie siliti a nu-i mai scoate iar In alisverisuri si cei rai obisnuiti a-i taia sa
www.dacoromanica.ro
masuri aspre sa pedepseasca pe toti acei ce ar incerca sa sustraga

din cantitatea metalului cuprins in banii buni. Prin aceste masuri,
socoteau ei ca s'ar putea inlatura rani, de oarece in circulatie nu s'ar
mai gasi decat bani buni, iar fal§ificatorii de Erica grelelor pedepse
nu ar mai indrazni sa practice aceasta operatiune.
Solutia propusa, de§i era de natura sa rezolve definitiv problema,
totu§i Visteria n'a putut sa o accepte in intregime, caci interzican-
du-se posesorilor de bani avariati de a-i mai pulse in circulatie, li s'ar
fi adus o mare paguba. Pe de alta parte, prin aceasta masura s'ar fi
lovit direct in supu§ii turci cari se indeletniceau cu aceasta ocupatie.
Tocmai acest lucru nu putea faca Visteria, caci se lovia
de presiunea Puterii suzerane, care §tia sa impiedice once masura
ce nu corespundea sau leza interesele sale.
Totu§i, Visteria prin repetate adrese catre ocannuiri i§i sustine
punctul sau de vedere, ca in plata birurilor galbenii sa fie primiti cu
blangu §i nu taeti sau szmoliti in ceara". In ce prive§te reglemeh-
tarea raporturilor de schimb dintre particulari, pentru ca sa nu sa
dea lacuitorilor galbeni pro§ti §i taeti in ali§veri§u for ", Visteria in-
sarcineaza ocarmuirile cari dand porunci adesea ca sa sa publican-
seasca prin suptocarmuitori, spre §tiinta negutatorilor, a sa apara de
Inceteze dintr'o asernenea rea urmare, stiind °data cA nu mai tree, sau CA sa primejduiesc
scotandu-i iar.
Ocarmuitor, indescifrabil. 832 Noemvrie 10.
Secretar, N. Rusenescu.
Rezolutie: Secsia al 2-lea. Si sa dea poruncS de catre ocarmuire ca sfi nu prii-
meascA poli postii si taeti.
Secsia 2. No. 5725.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 95). Noemvrie 15.
1)0C. No. 8.
Vistieria ;Orli Rumcinefli
Ocarmuirii judefului Mehedinti.
Spre raspuns la raportu ocarmuirii cu No. 5725, sa scrie ca galbcni sA-i priinieascA
cu blangu si nu ti ell sau szinoli0 de cearil. Cap aceia nu vor fi priirni%i la Vistierie, iar
asupra nizamului pentru particolari ca sa nu sA dea lAcuitorilor galbeni prosti Si net" in
alisverisu lor, aceasta Ingrijire sA cuvine ca sa o MIA ocarmuirea, (land porunci adesea
ca sa sA publicariseasca prin suptocArmuitori, spre stiinta negutatorilor, a sa apara de
napastuire catre lacuitori la alisveri§u, MIA de a sa aduce stramtorare sau Inpiedicare
nego %ului.
Secsia a 2. No. 2991. 1832, Noemvrie 21.
www.dacoromanica.ro
112 C. 1. BAICOIANU
napristuire dare 15cuitori la ali§veri§u, fail de a sa aduce stramtorare

sau inpiedicare negotului", sa se ajung5 la rezultatul dorit.
De cat, aceste hotariri ramaneau foarte adesea on simple de-
ziderate, c5ci supu§ii straini §tiau foarte bine sä-§i faca afacerile in
ciuda ordonantelor romane§ti.
*
*
*
Neajunsul avariei monetare ce lua o tot mai mare extensiune in

Principate, determine ocarmuirile sa punA piciorul in prag, organizand
un control ponderal al monetelor din circulatie.
In Tara Romaneasca is aceasta initiative Grigore Ghica Vod5,
introducand a§a zisele pietre ale Visteriei.
Ce erau aceste pietre ? Ele reprezentau un nou sistem ponderal
de m5sura §i control a monetelor de our cari circulau in Principate.
Degradarea §i avaria monetelor bune era atat de mare, ca o interventie
oficiala era de neinraturat.
Jurnalul Sfatului extraordinar din 22 Mai 1834, justific5 nece-
sitatea acestei interventii astfel1) :
1) lath' textul acestui jurnal pe care 11 g5sim in dosarul No. 4337 fila 7 a Arhi-
velor Statului publicat In Curierul RomAnesc" No. 29 pagina 60 din 1 Julie 1834 5i
Buletinul Gazeta Oficiala No. 24 pag. 108 din 1834:
JURNAL
Asti-al 22 Maiu 1834, Sfatul extraordinar in a sa 5edint5 luand in bagare de seams
61 multi din zarafi, negutiltori alti spiculariti du prin ora5e, tArguri 5i sate, v5zAnd ca
priimirea vistierii este mArginitil a fi numai in galbeni olandezi bl imp5rate5ti 5i in sfan-
tihi, au g5sit prilej a intrebuinta pentru al for In parte folos feluri de cumpene nepotri-
vite la dram, fficand adica priimirea for cu blang greu la cumpana peste masura, iar
darea din parte-le cu pasir foarte u5or, 5i c5 unii au indrfiznit a-5i taia galbeni Inprejur
5i a-i pune In apil tare pricinuind cu aceasta insemnata pagubil 5i Inpiedecare
Sure a se departa acest abuz pilgubitor an chibzuit cele urm5toare :
1). Priimirea 5i darea galbenilor de acum inainte s5 se fac5 de ob5te cu piatra
Vistierii, socotita p5 temeiu ca o suta de galbeni sit traga una suta opt drainuri Ii treizeci
gramuri tocmai.
2. Dupil aceastli piatra sa sa facii pietre de alamfi vita trebuinta va cere, insemnate
°data cu o pecete mica a Sfatului, care dupd aceasta sa se sfareme in prcsudsvia sa, iar
pietrile sa se trimita pela departainenturile Sfatulul, la Agie, la Vorniciile politii 1i a
temnitilor, la maghistrat, la ocarmuiri 5i subtocfrinuiri, la Eforia endemnezatii 5i coin-
pensatii 5i a ocnelor la Dejurstf5, $i pe unde va fi trebuinta cu platy dela ei, iar nu
dela Vistierie.
3. Dupil aceasta sa s11 ob5teasca in tot coprinsul Printipatului ca vericine s11 va
www.dacoromanica.ro
Multi din zarafi, negut5tori si alti spiculanti du prin

orase, targuri si sate, vazand ca priimirea Visterii este nargi-
nita a fi numai in galbeni olandezi si imp5r5testi si in sfantihi,
au gasit prilej a intrebuinta pentru al for in parte folos feluri de
cumpene nepotrivite la dram, facand adica priimirea for cu
blang greu la cumpana peste masur5, iar darea din parte-le
cu pasir foarte usor, si ca unii au indraznit tAia galbeni
imprejur si a-i pune in apa tare, pricinuind cu aceasta insemnat5
paguba si inpiedecare obstii."
Prin acest jurnal se statornicea ca primirea si darea galbenilor
sa se faca numai cu piatra Vistierii, socotita pa temei ca o sun de
galbeni sa tragsa una sufa opt dramuri si treizeci gramuri tocmai".
Piatra Visteriei urma sa serveasca ca un indreptar, c5ci dupa
dansa trebuiau sä sä faca pietre de alama cita trebuinta va cere, in-
semnate odata cu o pecete mica a Sfatului, care dupa aceasta sa se
sfareme in presudsvia sa, iar pietrele sä se trimita pe la departamen-
turile Sfatului, la Agie, la Vorniciile politii si a temnitilor, la maghi-
strat, la ocarmuiri, subtocirmuiri, la Eforia endemnizatii si compen-
satii si a ocnelor, la Dejurstfa, si pe unde va fi trebuint5 cu plata dela
ei, iar nu dela Vistierie."
Mai prevedea jurnalul ca s5 sa obsteasca in tot coprinsul
Printipatului ca vericine sa va dovedi Ca micsoreaza sau mareste
aceasta priimire pecetluita, spre a lui inparte folos, sau c5 face priimire
si dare cu alte pietre mai mari sau mai mici cleat acea hotarita a StA-
panirii, on ca tae galbeni inprejur si ii micsoreaza la dram cu puneri
dovedi ca micsoreaza sau mareste aceasta priimire pocetluitA, spre a lui inparte folos,
sau ca face priimire si dare cu alto pietre mai mari sau mai mici cleat acea hotarita a
StApanirii, on ca tae galbeni inprejur $i ii micsoreaza la dram cu puneri In apA tare si cu
alte mestesuguri, atunci unul ca acela vericine va fi si fara deosibire, sa va da in judecatA
criminaliceasca, spre a sa osandi dupA povatuirea pravililor, intocmite pentru calpuzani,
adaogandu-sa la eel ce sit va prinde taind 5i micsorAnd galbenii si acesta, ca sa i sa is
controbont oriciti galbeni sa vor afla fatil asupra faptei.
4. Aceasta ingrijire de a privighea, a dovedi si a prinde pe unii ca acestia, sa se
dea in politia Bucureltilor, asupra Agii, a Vorniciilor polilii si a temnitilor si asupra
Sfatului orgsanesc, iar afaril la judete asupra ocirmuitorilor, subtocirmuitorilor, ma-
ghistraturilor si politanilor. Departamentu Visitierii va aduce aceasta intru savirsire.
Gheoruhe Filipescu.
.Ilexandru Filipeseu.
Barbi' Stirbeiu.
Allexandru Neneiuleseu.
Cornandiru de pole, Odobeseu.
8
www.dacoromanica.ro
114 C. 1. BAICOIANU
In apa tare §i cu alte meste§uguri, atunci unul ca acela vericine va fi

§i fara deosibire, sa va da in judecata criminaliceasca, spre a sa osandi
dupa povatuirea pravililor, intocmite pentru calpuzani, adaogandu-s5
la cel ce sa va prinde taind §i mic§orand galbenii §i aceasta, ca sa i
sä ia controbont oriciti galbeni sa vor afla fata asupra faptei."
Dupa cum vedem, circulatia era extrem de sever reglementata
prin acest jurnal care a fost comunicat la 20 lulie 1834 ocarmuirilor
judetene
Ace lea§i motive degradarea monetelor determina §i pe
Mihail Sturza sa introduca pietrele oficiale ca sistem de greutate §i
1) lata cum glasueste adresa Vistieriei Tarii Romanesti care ocarmuirile jude-
telor :
Sfatul administrativ extraordinar luind in bagare de seams ca multi din sarali,
negutAtori si alti spiculanti du prin orase, tlrguri si sate, care vazind ca priimirea Vis-
tierii este marginita a fi numai In galbeni olandezi, Imparatesti si fn sfantihi, au gasit
prilej a Intrebuinta pentru al for folos feluri de cumpene nepotrivite la dram, facInd adica
priimirea for cu blang greu la cumpana peste masurA, iar darea din parte-le cu pasiru
foarte usor, si ca unii au indraznit a sii taia inprejur si a-i pune fn apa tare, pricinuind
cu aceasta Insemnata paguba si impiedecare obstii, s'au hotarit la 22 Mai anul urmator,
ca priimirea si darea galbenilor de acum Inainte sa sa faca de obste cu piatra Vistierii,
socotita pa temei ca o sun de galbeni sa traga una sutA opt dramuri si treizeci grame
tocmai, si asemenea pietre care slut pecetluite cu pecetea Sfatului sa sa trimita la toate
partite ocirmuitoare cu plata in socoteala acelora. Pe acest temei sa si trimite acei ocar-
muiri pietre, Insa una pentru a ei cantelarie, si cite una la magistrat si la politie, precum
si suptocannuitorilor, sa sa dea fiescaruia cite una, dindu-se in cunostinta publicului
ca yeti cine sa va dovedi ca micsoreaza sau mareste aceasta piatra pecetluita spre al lui
In parte folos, sau ca face priimire si dare cu alte pietre mai maH sau mai mici decat
aceasta cc s'a hotarit a stapanirii, on ea tae galbeni imprejur micsoreaza la dram
cu punere in apa tare si cu alte mestesuguri, atunci unul ca acela veri cine va fi si fara
osebire, sa va da Yn judecata creminaliceasca, spre a sa osindi dupa povatuirea pravililor
Intocmite pentru calpuzani, adaogIndu-sa si aceasta, ca acel ce sa va prinde taind si
micsorind galbeni sa i sa ia controbonda on citi galbeni sa vor afla asupra faptei. Aceasta
Insiircinare de a priveghia, a dovedi si a sa pedepsi unii ca acestia, sa da asupra ocarmuirii,
a politii, a maghistratului si a subocarmuitorilor. Ce dar Indata dupa publicarisirea
acestii hotarlri sa staruiasca ocirmuirea Inipreuna cu cele de supt dansa ramuri, spre a
sa aduce la Indeplinire aceasta. lar data se va dovedi vrunul vre o fapta dintr'aceasta,
pa de o parte sa sa pue in lucru cele ce sa marginesc aci, iar pa de alta sa sa instiinteze
si Visteria cu toata Imprejurarea. De priimire si urmare sa intoarca rispuns, iar pentru
plata pietrilor va trimite ocarmuirea pentru fiescare cite parale patruzeci peste tot. Si
pentru cite alte pietre vor mai fi de trcbuinta spre a sa Inparti la fete particulare dupa a
for cerere, sa raportuiasca ocirmuirea Vistierii ca prin ia sa sa trimita.
Marele Vistler. Indescifrabil. 1834, lulie 20.
www.dacoromanica.ro
control si in Moldova (1834-1849), pentru a se stabili valoarea pon-

derala a monetelor de aur in circulatie.
Ca si in Muntenia, aceste pietre serveau drept un mijloc de
control pentru determinarea exacta a valorii monetelor dupa greu-
tate. Scopul masurii o arata ofisul domnesc din 5 Ianuarie 1837 :
Prin acest offs domnesc se aduce la cunostinta dregs- .
torilor ca circula in tars o gramada de monete de aur cu zimtii

ciuntiti, a caror valoare scade si ca deasemenea circula parale
ma'runte, care dupa valoarea chiar din Tarigrad, unde se face
mersul lor, raspunde care galben ca trei parale drept doua.
Pentru aceasta se pune in vedere ca dregatorii sa intrebuinteze
pietrele si greutatile doveditoare de lipsa lor" 3).
Mai tarziu, un alt decret din 5 Decembrie 1847, stabileste chiar
valoarea unui graunte de aur, care trebuia sä se scan' din valoarea
monetelor ciuntite. Sub titlu Dispozitii din Jurnalul sfatului din
5 Decembrie 1847 si din Anaforaoa lui din 12 lanuarie 1848, atingatoare
la plata ce urmeaza a se lua pentru lipsa banilor de aur in schimbarea
obsteasca", vedem dispunadu-se ca : lipsa monetelor sä se soco-
teasca de 20 parale la un graunte ; de 10 parale pentru o jumatate de
graunte si de 5 parale pentru un sfert de graunte".
Vedem dar cum la baza pietrelor oficiale se pune aceasta noun
unitate de greutate, care se pare a fi luata din tarile apusene.
Severeanu in lucrarea sa : Greutatile monetare din Moldova",
gaseste ca grauntele moldovean avea greutatea de 0,0534 gr. Pus in
fata gramelor corespunzatoare ale grauntelui din tarile aratate in
tabloul de mai jos, se constata ca grauntele din Moldova corespunde
grauntelui din Franta, intrebuintat inainte de 1840 sub denumirea
de poids de mart :
corespunde la grame:
Anglia 0,0648
Olanda 0,1
Franta (poids de mare, inainte de 1840) . . 0,053
73 (grain, livre Charlemagne) 0,064
)9 (grain usuel, livre de 500 gr.) . 0,042
Spania 0,0498
Genua 0,0458
1) Acest document se poate vedea in Anuarul adininistrativ al Moldovei de-

crctul No. 643, pag. 139 1837. Tom. II.
www.dacoromanica.ro
116 C. I. BAIC0IANU
Venetia 0,208
Portugalia 0,049
Rusia 1 423
Existau pietre de greutate monetara pentru cantarirea tuturor

monetelor forte primite de Visterie. Astfel, Severeanu ne arata ca
galbenul austriac era cantarit printr'o piatra de arama circulars cu
un diametru de 15 mm., avand greutatea de 55 graunte, ceeace co-
respundea la o greutate oficiala a galbenului austriac sau olandez,
3,471 grame. Din aceste pietre ne-au ramas mai multe varietati.
Ele erau artistic lucrate avand pe avers un cap de bou §i o stea
cu 6 raze intre coarne ; iar pe revers, la mijloc o roseta cu 12 ramuri,
dedesubtul careia era notat anul 1834, purtand de jur imprejur inscrip-
tia : Principatul Moldovei.
Mai gasim alte pietre datate cu anul 1837, avand pe avers marca
familiei Sturza §i anume : scutul despicat in doua. Pe prima jumatate
se afla capul de bou cu o stea cu 6 raze intre coarne, iar in jumatate
a doua un leu avand in ghiare o spada. Scutul, cum se vede din
figura No 2 a plansei XXVII, este completat cu o coroana princiara
suportata de doi delfini. Reversul are de jur imprejuri inscriptia :
Principatul Moldovei" purtand la mijloc, intr'o parte anul 1837, iar
in partea opusa numarul grauntelor. Pietre de acestea artistic lu-
crate gasim sub toate domniile ulterioare.
Severeanu ne prezinta §i una de o frumusete remarcabila, din
anul 1849, din timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghika Voda 1).
Se pare ca aceste pietre se fabricau la Viena, pentru ca gravurile
sa fie bine executate.
Un necunoscator, luand pe timpul lui Sturza aceste pietre fa-
bricate la Viena, drept monete, a raspandit prin Gazeta din Frankfurt
§tirea ca Principele moldovean, nesocotind drepturile Puterilor su-
zerane, bate moneta nationals} Imprejurarea aceasta a provocat o .
mare valva in cele doua capitale ale Imparatiilor suzerane : Turcia §i

Rusia, caridupa cum am mai spusvedeau in baterea unei monete
1) In plansa No. XXVII, dam dupa Dr, G. Severeanu (Greutatile monetare din
Moldova din 1834-1849, Buc. 1905), urmatoarele pietre : Fig.1-2 pietre pentru cantarit
galbenul austriac sau olandez (aversul si reversul acestor doua petre); Fig. 3 aversul si
reversul pietrei pentru cantarit dublonul austriacesc ; Fig. 4 reversul pietrei pentru can-
tarit dublonul turcesc sau lira turceasca (aversul este la fel cu acel din fig. 3) Fig. 5
piatra (aversul si reversul) pentru cantarit rubieaua.
www.dacoromanica.ro
rationale rornanqti, un fapt de mare indrazneala ce venea in conflict

cu interesele for de dominatiune. Aceasta imprejurare are darul sa
tie lamureasca pe deplin cat de mult Linea Rusia §i Turcia ca Prin-
cipatele sä nu aiba o moneta proprie.
Inteadevar, consecin%ele fal§ei §tiri puteau fi atat de grave pentru
Domnul Moldovei, incat puteau duce chiar la suspendarea lui. I-a
trebuit lui Sturza multa vreme §i a cheltuit multi bani pans cand sa
zdrobeasca prin dovezi indiscutabile fal§itatea §tirei Si sa-§i reca§tige
increderea celor doua Imparatii. In acest scop el a trimis numeroase
scrisori tuturor consulilor §i oamenilor politici ai Turciei §i Rusiei,
scrisori in cari arata nevinovatia §i credin %a sa 1).
* *
1) Iata textul a doua scrisori a Domnului Moldovei Mihail Sturza, una adre-
satti consulului Rusiei Timkowsky pi alta lui Bouteneff, prin cari desminte zgomotul
raspAndit de Gazeta din Frankfurt si reprodus de ziarele din Petersburg si Odesa, cum
ca ar fi gravat la Viena forme pentru baterea monetelor :
Monsieur,
Le bruit repandu par le journal de Frankfort, savoir que le Prince Regnant de
Moldavie a fait graver a Vienne des poingons destines a battre monnaie, a surpris extre-
niement Son Altesse, en meme temps qu'il a provoque les explications que j'ai eu l'hon-
neur de vous donner de vive voix sur ce sujet. Son Altesse a cru cependant que l'absur-
dite meme d'une nouvelle aussi etrange lui tiendrait lieu de refutation et qu'elle aurait
le sort de tant d'autres allegations erronees legerement inserees dans la plupart des jour-
naux de l'Europe, aussi est ce avec un penible etonnement qu'il a vu la Wine erreur
de la Gazette de Frankfort reproduite par les journaux de St. Petersbourg et d'Odessa.
Comme vous avez ete, Monsieur, le premier a sentir la ridicule de ce bruit et a
le caracteriser, ainsi qu'il parait le meriter, j'ai lieu de croire que vous n'avez cesse d'être
convaincu qu'une pareille pens& n'a jamais pu entrer dans les vues du Prince Regnant.
Elle supposerait d'ailleurs un trop grand oubli de sa position et a cet egard je
puis en pleine confiance m'en rapporter a Votre jugement eclair&
Si je me crois en devoir de vous adresser la presente, c'est moins pour demontrer
la faussete d'un fait entierement controuve, que pour vous prier par ordre de Son Al-
tesse d'intervenir aupres du Ministere Imperial pour qu'il veuille bien ordonner aux re-
dacteurs des journaux de St. Petersbourg de redresser cette erreur. Le Gouvernement
du pays de son cad fera tous ses efforts pour remonter a sa source.
Je saisis cette occasion pour vous renouveler l'assurance de la consideration tres
distinguee avec
(Hurmuzaki, Suplement I, IV. 1802-1849, pgg. 113-114).
II.
A. Mr. Bouteneff.
Monsieur, Le 31 Aoett 1835.
Le Prince de Samos vient de m'informer que Votre Excellence lui a adresse sur
('invitation du Ministere Imperial des observations sur l'etrange nouvelle propaguee
www.dacoromanica.ro
118 C. i. BAlcomAu
Introducerea pietrelor ponderale oficiale §i pentru comert, nu

trebue§te privita insa ca o initiative luata de Domni sau de Visteriile
Principatelor. Aceasta masura isi are obar§ia in nevoile reale a (lane
simtite de toate clasele sociale §i ea a fost des ceruta de comercianti
nu numai prin scris, dar §i in intrunirile starostiilor. k
Desprindem din noianul cererilor comerciantilor, pe aceea a

negutatorilor din piata Lipscanilor, facuta in luna Septembrie a
anului 1833 Cinstitii mare Dvornicie a trebulilor din launtrul
Printipatului Valahii".
Prin aceasta plecata jalba" comerciantii roaga stapanirea ca
sa li se dea pietre dupe chiar piatra cu care cinstita Vistierie priime§te,
cu pecetea stapinirii" 1).
par le journal de Frankfort, savoir que j'auraisfait graver a Vienne des poingons desti-
nes a battre monnaie ; je me flatte que Votre Excellence connait tres-bien les principes
de ma conduite, pour que je me croie dans la necessite de prouver la faussete d'un bruit,
dont l'absurdite meme doit lui tenir lieu de refutation. Ce serait un vrai malheur pour
les gourvenants, si les assertions erronees des journaux, pouvaient avoir quelque in-
fluence sur l'opinion, que leurs efforts tendent a se concilier ; aussi voyant avec peine
que le Ministere Imperial ait pu me supposer une pareille pensee, je m'en rapporte, en
pleine confiance, au jugement eclaire de Votre Excellence et a l'appreciation qu'Elle a
ete a meme de faire de mon caractere et de mes intentions, pour ecarter le moindre
doute qui pourrait encore exister sur un fait entierement controuve et Untie de tout
fondement.
Saisissant avec plaisir cette occasion de me rappeler au souvenir bienveillant
de Votre Excellence, je le fais avec d'autant plus d'empressement, que je serais desole
si une telle circonstance a pu rient retrancher a Votre estime, que je m'efforce de meriter.
Veuillez, etc. ... .
(Hurmuzaki, suplement I, vol. IV, 1802-1849, pag. 114).
1) Cuprinsul jalbii" Inaintata Dvorniciei este urmatorul :
Cinstilii mare Dvornicie a trebulilor din launtrul Prinfipatului Valahii,
Plecata falba.
Jaluim cinstitei mare Dvornicii a ni sa lua In bagare (IA sama rugaciunea ce facem
pentru folosul obftesc, fiindca buna Ingrijirea a stApAnirii la toate cite 'Ana acuma au
chibzuit si s'au pus In buna oranduiala sunt toate sfinte si plAcute obitii, decit numai
la pontul cumpenilor de galbeni nu ni s'au fAcut o potrivire, $i fieste care zaraf lei are
piatra sa de galbeni. cu deosebire mai mari decat cele care trebuesc a fi, din care pricing
naste si paguba la toti de obste si Impiedecari. De aceea rogam cinstita stApAnire ca sA
ni sA faca o punere la cale si pentru aciasta, si a ni sa da pietre dupg chiar piatra cu care
cinstita Vistierie priimeste, cu pecetea stapInirii, pentruca aceasta care zarafii o meta-
hirisesc pentru a for interes, nici stApAniri credem ca nu va fi suferit, si nouA tutulor de
obbte ni sA pricinueste pagubi, ca uni ce santem supubi deverului de datori si de luatori.
Si cu toata plecbciunea santein plecate slugi,
Negotitori Pietii Lipscanilor.
www.dacoromanica.ro
Mai aratau negustorii in cererea for ca numai la pontul cum-

penilor de galbeni" nu li s'au facut o potrivire "de catre Dvornicie
§i din aceasta pricing fie§te care zaraf i§i are piatra sa de galbeni, cu
deosebire mai mari cleat cele care trebuesc a fi, din care pricing na§te
§i paguba la toti de ob§te §i impiedecari".
Cererea a fost inaintata de care Vornicie Vistieriei, rugand-o
sa sa ia in bagare de sama cererea ce fac" negustorii 1).
Prin rezolutia din 27 Septembrie a aceluia§i an, de§i Visteria
recunoa§te dreptatea comerciantilor §i cere sa se intocmeasca un jurnal
in spiritul dorintei exprimata de negustori §i sa se prezinte spre a fi
iscalit. Se pare ca lucrurile au durat prea mult, iar greutatile de pe piata
erau mari, caci la 19 Decembrie 1833 negustorii intervin din nou.
De data aceasta ei inainteaza cererea direct Visteriei, lnsotind-o cu
un proect prin care propuneau calcularea cursului monetelor dupa
urmatoarele norme 2) :
1) In intregime raportul Vorniciei cu care a fost inaintata Vistieriei cererea

negustorilor din piata Lipscani, este urmatorul :
Departamentul Vornicii din launtru
al Printipatului Trail Romanesti.
No. 6730
1833, luna Septembrie 26
Secsia I-iu, masa I-iu. Bucuresti.
Cinslilei Vislierii,
Cu cinste alaturandu-se pa langa aceasta in orighinal jalba obstii lipscanilor de
aici, ca sä sä ia In bagare de mina cererea ce fac. Totdeodata sa pohteste cinstita Vis-
tierie Ca dupa dezbaterile ce s'au facut In Sfatul administrativ asupra strasnicilor masuri
ce trebue a lua stapinirea in aciasta pricing, sa sa alcrituiasca un jurnal si sa se tufa-
tiseze Sfatului a sa iscali, ca dupa acela sa sa faca publicatie, nu numai aici In Capitals,
ci si in tot Printipatul, cu adaogire Insa ca cel ce va urma Impotriva acestii legiuiri sa
siii pedepseasca strasnic.
Maud Corneseu. Seful Secsiei, Indescifrabil.
Rezolu(ie : Secsia 2. Dreapta fiind cererea coprinsii In alaturata jalba, sa sa inchee
jurnal Intocmai si sa sa Infatiseze spre a sa iscali.
Septemvrie 27.
2) Dim in intregime textul cererii inaintata Vistieriei precum si proectul dupa
care negustorii propuneau sa se calculeze cursul monetelor :
I.
Calre Cinstila mare Vistierie.

La provlita ce a facut prin grai. cinstita Vistierie trupului comertial spre a se
chibzui si a-i arata ce greutate trebuie sa aiba piatra galbenilor, adunandu-ne am al-
www.dacoromanica.ro
120 C. I. BAICOIANU
40
1-iu.--Un galben drept, tras supt piatrA, de dram. 108 To
pret dupa hot5ritul regulament lei 31,20 ; pentru totdauna de
obstie si pentru on ce negot.
catuit proect atilt asupra pietrii, cat ri asupra celorlalte monede, spre apkarea unii ob-
stesti pagubiri, carele alaturand acestii plecate jalbii, rugam plecati a sa da supt vederc
naltei obladuiri, spre cercetarea si asezarea acestii de mare folosire rugaciunii noastre.
Anul 1833, Dechemvrie 19, Bucuresti.
Staroste corporatii Lipscanilor, loan's Naum.
Mihail Caliiarov
Indescifrabil
Ioanis Manovicl
Staroste corporatii Bras(ovenilor), (ss) lorduche bir Vames
Starostea corporatii 5alvaragii, (ss) Ianache
Staroste corporatii Lipscanilor toptangii, (ss) loan's Hal Anghel
(ss) Constandin Atanasiu
Demetros Hagi Simeon
Adana Hagi Patheli
Apos(tol) Ion
Indescifrabil
Hristea Hagi indescifrabil
Indescifrabil
Starostea bogasierilor ; Neeula Teodor. Indescifrabil.
Mineu Nieolau
Z. D. Indescifrabil
Ionnis Indescifrabil
Gheorghl Hagi Chirlachis
Anastase Hagi C. I'ollzu, starostea corporatii marchitanilor.
Stefan indescifrabil.
Pettit Picolu
Crangu Gheorghe, starostea de olari.
lonlia, Starostea al corporatii de cojocari.
Petre Sedum, Starostea al Corporatii Cavafi.
PROECT.
La provlita ce ni s'au tacut, prin grai, de cinstita mare Vistierie, a chipzut si a
arata ce greutate trebue sa aiba piatra galbenului de obstie, adunandu-se ii chipzuind
40
din a noastra parere, ca una suta galbeni sa traga dra(muri) 108 pe care tocmai
60
sa sa analoghiseasca piatra cu lipsa de gramuri 20 din piatra esirii din darabhana, pentru
perderea aurului din fredituri, pe care rugAm a o legiui ca sa lipseasca toate prigonirile.
2. Pe tang aceasta am socotit de datorie negutatoreasca a pune sub vederea naltei obhi-
duiri ca curge o simtitoare paguba In tot Printipatul de obstie, din taierea tuturor mo-
nedelor de aur, de care nu putem fi aparati de nu sa va milostivi nalta obladuire a tacsa
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETRA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 121
2-lea.Un galben ce nu va veni drept la cumpana, sa

aiba a sa socoti cate gramuri va fi lipsa, adica pentru fiescare
gram ate parale 25, dar socotindu-sa cu lipsa lui §i platindu-i
sä va priimi drept bun.
pretul, analoghisind pe Intemeiatul curs al galbenului, cat si pretul lipsii, ca sa

stie fiesicare ce trebue sä piarza ji sa nu fie supus inselatoriilor. Care ne este de neapa-
rata trebuinta, Hind mai vartos ca moneda marunta statornicita nu avem, spre In-
lesnirea nego %ului, ada'ogand si lista de analogia preturilor si lipsa a toate monedile, al-
catuita pa intemeiatul curs al galbenului de lei 31,20.
Anul 1833, Dechemvrie 19, Bucuresti.
40
1-iu.Un galben drept, tras supt piatra, de dram. 108 prpre(. dupd hotaritul
60
regulament lei 31,20 ; pentru totdauna de obstie pi pentru on ce negot.
2-lea.Un galben ce nu va veni drept la cumpana, sa alba a sa socoti cate gra-
muri va fi lipsa, adica pentru fielcare gram cate parale 25, dar socotindu-sa cu lipsa lui
si platindu-i sa va priimi drept bun.
30
3-lea.Una mahmudia, moale, cc vine trasa la dram 1. dreapta lei 42 ; iar
60
Hind lipsa sa va socoti ate parale 20.
44
4-lea.Una mahmudia, tare, jumatate ce vine trasa la dram dreaptii lei
60
17,20 ; iar Hind lipsa sa va socoti gramul parale 16.
44
5-lea.Un stambol ce vine tras la dram drept lei 17,20 ; iar fiind lipsa,
60
sa va socoti gramul parale 16.
34
6-lea.Un icosar tras la dram drept lei 14,10 ; iar Hind lipsa sa va socoti
60
gramul parale 17.
30
7-lea.Un dodecar nou, ce vine tras la dram drept lei 10 ; iar fiind lipsa
60
sa va socoti gramul parale 151..
30
8-lea.Un dodecar vechi ce vine la dram drept lei 12 ; iar Hind lipsa sa
60
va socoti gramul (loc rupt in dosar).
15
9-lea.Una rubia, ce vine trasa la dram dreapta lei 5,35 ; iar fiind lipsa
60
va socoti gramul parale 16.
12
10- lea. Una nesfiia ce vine tras la dram dreapta lei 4,20 ; iar Hind lipsa
60
sä va socoti gramul parale 15.
11-lea.--Una rubla de argint noa, lei 11.
12-lea. Una rubla vechie de argint, lei 10,20.
Starostc corporatii Lipscanilor, (ss) Ioanis Naum:
www.dacoromanica.ro
122 C. I. BAIC01ANU
3-lea.--Una mahmudia, moale, ce vine trash la dram 1

30
60 dreapt5 lei 42 ; iar fiind lipsa sa va socoti cate parale 20
4-lea.--Una mahmudia, tare, jumatate ce vine trash la
44
dram 60 dreapta lei 17,20 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul
parale 16.
44
5-lea.Un stambol ce vine tras la dram To drept
lei 17,20 ; iar fiind 1ips5, sa" va socoti gramul parale 16.
34
6-lea.--Un icosar tras la dram 60 drept lei 14,10; iar
fiind 1ips5 sa va socoti gramul parale 17.
30
7-lea.Un dodecar nou, ce vine tras la dram 60 drept
lei 10 ; iar fiind lips5 sa va socoti dramul 151/2.
30
8-lea.Un dodecar vechi ce vine la dram 60 drept
lei 12 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul . . . . (loc rupt in dosar)
Mihail Califarov.
Indescifrabil.
Ioanis Manoviel.
Staroste corporatii Bra5ov(enilor), Iordaehe bfr Vames.
Starostea corporatii salvaragiilor, Ianaehe.
Staroste corporatii Lipscanilor toptangii, Ioanis Mai Anghel.
Constandin Atanasiu.
Demetros liagi Simeon.
Adelfia Hagl Pathell.
Apostol Ion.
Indescifrabil.
Minen Nleolau.
Anastase Hag' G. Polizu, starostea corporatii marchitanilor.
Stefan Indescifrabil.
Peteu Pleolu.
Starostea corporatii bogasierilor, (ss) Neeula Teodoro.
Z. D. Indescifrabil.
Gheorgbis Hag' Chiriaehis.
Critngu Gheorghe, Starostea de olari.
Starostea al corporatii cojocarilor gro5i.
Petre erban, Starostea corporatii cavafi.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 6 5i 23).
www.dacoromanica.ro
P3 UTICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 123
15
9-lea.--Una rubia, ce vine trasa la dram 6-0
dreapta
lei 5,35 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul parale 16.
12
10-lea.Una nesfiia ce vine trasa la dram 60 dreapta
lei 4,20 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul parale 15.
11-lea .Una rubla de argint, noA, lei 11.
12-lea.-- Una rubia vechie de argint, lei 10,20.
Dupa multe discutiuni ce au avut loc in Sfatul administrativ
asupra acestor plangeri, prin jurnalul din 19 Decembrie 1833, s'a ho-
ta'rit pentru a se curma prejudiciile ce se aduceau comertului de mo-
netele avariate cari se aflau in circulatie, sa se faca publicatiuni in-
tinse 1), cuprinzand cursul monetelor raportat la greutatea for intrin-
1) De altfel nu este pentru prima data cand se is hotArirea sa se publice cursul

monetelor. Cercetand presa contemporanA gasim Inca de pe la 1830-1831 facute ase-
menea publicatiuni. Din cele 6 documente pe can le dam in extenso, putem vedea care
a fost cursul catorva monete la Constantinopole, precum li anumite dispozitiuni rela-
tive la moneta turceasca :
DOC. No. 1.
Dela Divanul savcirsilor al Valalziei.
Prin aceasta se publicariseste ca dupA punerea la tale a Inaltei stapaniri, sA
opreste intrarea In Prin%ipat a monedei turcelti de cite 20 si 10 lei, si ca asemenca mo-
flea nu va fi priimita In veniturile V istierii.
(Curierul Rumcinesc, din 31 Ianuarie 1830 (1) No. 89 initio.)
DOC. No. 2.
Dela Divanul simcirsitor al Valahii.
SA face In stire la top de obste ca moneda turceasca nu este sloboda a intra in
Printipat nici a se priimi In veniturile Vistieriei, pentru ca nu numai nu are potrivit
merit probaluindu-se cu galbenu pretuit de lei 31 parale 20, ci Inca spiculantii si cal-
puzanii aduc In toate zilele o moneda si mai proastA, ca sa o schimbe mai cu folos cu mo-
neda sunatoare europeneasca si sa o scoata din Printipat cu adevarata paguba a Orli.
De aceea sa face aceasta cunoscuta tuturor.
Procurorul Divanului, Petrol. 1830, Mart 11.
(Curierul Rumdnesc, din 13 Martie 1830 (II) No. 1, p. 2 medio.)
DOC. No. 3.
Cursul banilor la Conslanlinopol. Lei parale
Galbeni olandezi 34 15
ImparAtesti 34 10
Mahmudele moi 45 20
IP tari 40
Dodecari vechi 12 20
www.dacoromanica.ro
124 C. I. BAICOIANU
seta ; iar pentru a se feri comertul de in§elatoria zarafilor §i a specu-

lantilor, jurnalul din 22 Mai 1834, despre care am avut prilejul sa
vorbim mai sus, stabile§te o serie de m5suri protectoare contra acestor
speculanti §i zarafi.
Lei Parale
Dodecari noui 12 14
Rubiele 6 15
MOH 17 20
Stamboli 19 10
Duble de Spania 238 pans la 240 parale
Portughezi 125 panel la 126 parale
piriclii 15 25
Rialuri 15
Azion pentru Bucureiti la suta 7
91 Foc.sani si las 6
(Curierul Rumdnesc, 1830 (II) No. 21 din 25 Mai, line )
DOC. No. 4.
Dela Divanul savarsitor al Valahil sa face cunoscut ca curgerea monedii turceiti
Intre norodul Printipatului particularnic este slobod dupa cursul ei, pentruca nicicum
nu s'au poprit, nici a popreste, ci numai In veniturile Vistierii nu este priimita.
1830, Mai 23.
(Curierul Rumdnesc, din 25 Mai 1830 (II) No. 21, p. 1, medio.)
DOC. No. 5.
Constantinopol. Prefurile monedei.
Lei Parale
Galbeni olandezi 36 10
, Imparatesti 36
Mahmudelele moi 47 20
,f tari 40 20
Dodecari vechi 14 --
SY not 12 26
Rubielele 6 25
Stamboli 19 25
Misiri 17 20
Carbovnici 12 32
Taleri de Spania 16 35
Imparatesti 16
Aziu pentru Bucuresti 13 20
Fiurini pentru Viena 322 23
(Curierul Rumdnesc, 1831. No. 35, p. 138 din al Mai.)
DOC. No. 6.
Cursul monedei in Constantinopol.
Olandezi 36 10
Mahmudiele moi dela . . . . 371/2 Ord( la-48 lei
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULU1 ORGANIC 1828-1859 125
Cand speculatia depasea cursurile oficial stabilite si autoritatile

romanesti prindeau aceasta de veste, interveneau prin circulari in-
cercand sa restabileasca ordinea legala. Astfel, la 2 Septembrie 1834
Domnitorul Ghica Voda scrie :
Cursul monedii intr'acest Printipat s'au statornicit din
vremea obladuirii fostului deplin imputernicitului preziden(t)
al Divanurilor Ex. sale gheneralului graf Palin, hotarandu-sa
dupa analoghia celui de atunci pret al monedii turcesti, cursul
galbenului olandez sau imparatesc la lei 31, par. 20 ; sfantihul
la lei 2 si par. 10 si al rublii rusesti la lei 10 si par. 20. Aceasta
masura s'au pazit 'Ana la sfarsitul ocarmuirii rusesti si urmeaza
a sa pazi nestramutata si pe viitorime, pe temeiul prea naltului
hatisarif ce ni s'au dat, prin care sa intaresc toate masurile si
legiuirile ce s'au facut in curgerea vremelnicestii ocarmuiri ru-
sesti. Acum insa luand stiinta Domnia mea ca rubla s'ar fi urcat
la pret de lei unsprezece si par. 10, poruncim Sfatului sa faca
publicatii in toate orasele, targurile si satele, ca aceasta moneda
sa nu fie priimita cleat cu pret de lei 10 si jumatate, dupa
analoghia hotaritului curs al galbenului olandez de lei treizeci
si unul si jumatate, sau trei ruble, aflandu-sa cu cea mai neador-
mita priveghere si pentru galbeni i sfantihi ca sa se urmeze cursul
for far' de nici o schimbare sau adaogire, peste ceeace s'a stator-
nicit in vremelniceasca ocarmuire ruseasca'. 1).
Domnii insa nu se margineau numai la decretarea cursurilor in
spiritul Regulamentului organic. Deseori ii vedem luand masuri de
prohibire a importului anumitor monete si in deosebi a acelor turcesti.
Astfel in Octombrie 1834 Alexandru Ghica Voda luand stiinta ca
suma paralelor ce astazi se afla in Printipat este cu mult mai mare peste
cat cere trebuinta alisverisului din toate zilele si ca unii din spi-
Lci Parale
Mahmudiele tari 40 10
Dodecari vechi 14
MOi 12 25
Rubielile 6 26
Icosari 19 30
Misiri 17 30
Carbovnici 12 20
Azi pentru Bucuresti 13 14
Galati 11 11 %
Furini pentru Viena 320
1) Vezi Buletin Gazeta Oficialii No. 51, pag. 126 2 Sept. 1834.
www.dacoromanica.ro
126 C. I. BAICOIANU
culanti pentru al for in parte-le folos s'au pornit acum a aduce in Ora
o multime de aceasta moneda marunta, cu care pricinue§te mai multi
impiedicare, decat inlesnire la ali§veri§uri", a luat hotarirea ca sa
se dea stra§nice porunci pe la toate punturile granitilor Dunarii, ca
sa se popreasca intrarea acei monede ce sa aduce de catre asemenea
spiculanti" 1).
Pe baza acestei rezolutii, Sfatul administrativ extraordinar
intrunindu-se la 16 Septembrie 1836 a elaborat un jurnal, care semnat
de Domn a fost trimis la 26 Septembrie acela§ an Departamentului
cu porunca a sa face urmare Intocmai dupa coprinderea pomeni-
tului jurnal" 2).
Prin acest jurnal 3) se hotara§te ca leul sa slujeasca de temeiu
1) Textul acestei rezolutii este urmatorul :

Luand Domnia mea stiinta ca suma paralelor ce astazi sa alla In Printipat este
cu mult mai mare peste cat cere trebuinta alisverisului din toate zilele P ea unii din
spiculanti pentru al for In parte-le folos s'au pornit acum a aduce In Ora o multime
de aceasta moneda marunta, cu care pricinueste mai multi Impiedecare, cleat inlesnire
Ia alisverisuri ; poruncim ca filed cea mai mica zabava sa se dea strasnice porunci pe Ia
toate punturile granitilor Dunarii, ca sa se popreasca intrarea acei monede ce sa aduce
de care asemenea spiculanti. Totdeodata sa vor da porunci §i catre ocirmuirile jude-
telor din toata Cara spre a publica de oblte catre toti lacuitori ca la ale for In parte alis
verisuri vInzari sa nu priimeasca parale marunte mai mult de doi sau trei lei, peeat
adica va cere neaparata trebuinta la schimbarea monedelor.
(Buletin Gazeta Oficiala, 1836, No. 32, 12 Sept. pag. 133.)
2) Ofisul domnesc asupra acestui jurnal are urmatorul cuprins :
Copie dupa ofitul Mach Sale lui Vocla, dela 26 Septembrie 1836, cu No. 676.
Catre Departamentul din liiuntru.
Vazand jurnalul incheiat de catre Sfatul administrativ extraordinar la 16 ale
curgatoarei luni, ce ni s'au Infatisat pa lInga raportul acelui Departament cu No. 6196,
atingator de statornicia mijloacelor ce s'au chibzuit spre departarea abuzului ce sa urma
cu introducerea paralelor In Printipat, priimim de bung chibzuirea Sfatului ei poruncim
a sa face urmare Intocmai dupa coprinderea pomenitului jurnal.
D. marele vornic, seful Departamentului trebilor din launtru, prin Intelegere cu
Departamentul Vistierii, va aduce aceasta porunca a noastra la Indeplinire
(Buletin Gazeta Oficiala, Bucuresti, 1836, No. 33 din 25 Oct. initio).
3) Iata In extenso acest jurnal :
Astazi Miercuri, Septemvrie 16, 1836, in adunarea Sfatului administrativ ex-
traordinar, lulndu-sa In bagare de seamy rezulutia Inaltimii Sale, pusa la raportul Vis-
tierii, prin care arata trebuinta ce este de a sa statornici mijloace spre departarea In-
multirii paralilor In Printipat, Sfatul Wand desbatire asupra pricinii, gaseste cu temeiu
bagarile de seamy ce face Departamentul Vistieriei, ca adica :
1-iu.Priimirea leului marginit In curs de 40 parale este o legiuire sprijinita pa
cursul monedelor de our el argint, unde se tiparesc paralele, adicia in Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
numai pentru ca sa dea un pret hotaritor feluritelor monede ce ar co-

prinde mai mult de un leu, iar paralile sa slujeasca numai spre isto-
virea neajungerii unei sume, care dandu-sa in felurite monede, nu ar
putea sa indeplineascg totalul, ci cu lipsa de un leu, sau de vreo cateva
parale".
2-lea.Ca accasta marginire slujind de temeiu dovedeste ea schimbul unui Yin

paratesc sau olandez sa face cu 1780 bucati parale marunte, socotindu-sa galbenu lei
441., si leul parale 340. Iar aici In tarn de sa va face tot cu acest chip da marginire In lei,
urmeaza numai cu 1280 parale, adica cu 500 parale mai jos, care este paguba sotietati
Valahii. Spre departarea dar unii asemenea pagube, acest Sfat au chibzuit cele urmil-
toare
1-iu.Numirea leului pazindu-si fiin%a, sa slujeasca de temeiu numai pentru Ca
sa dea un pret hotarltor feluritelor monede ce ar coprinde mai mult de un leu, iar para-
lile sa slujeasca numai spre istovirea neajungerii unei sume, care dandu-sa In felurite
monede, nu ar putea sa Indeplineasca totalul, ci cu lipsa de un leu, sau de vreo clteva
parale, precum spre pflda, data cinevasi ar avea sa dea lei 100, trebuie sa-i dea In Base
icosari si 4 sfantihi sau In 16 rubiele, un sfatih, o jumatate sfantih sf o putina neajungere
In parale marunte si
2-lea.Fiind obstit si mai nainte ca aceasta pravila sa urmeze In toate daraverurile
fireste trebuia sa se pazeasca nestramutat, nu numai pentru cumparatorii, tocmele si
datorii ce s'ar face de acum Inainte, ci si pentru cele urinate pana acum ; caci toate acelca
fiind contractate pe lei si fiinta leului fiind numai doveditoare taxii felurimelor monede,
nu poate niminea sa pricinuiasca ca platind suma ce ar avea sa plateasca In atatea lei,
dacii ar da-o In parale au si platit-o, cand este stiut fiescaruia ca plata In parale nu sa
poate face decit numai pentru Indeplinirea a putini neajungeri la suma ce ar avea sa dea.
3-lea.Cu acest mijloc lipsind Intrebuintarea paralelor la once daravere ar co-
prinde numire de mai multi lei, ramane a sa lua masuri numai pentru taxa ce s'ar cuveni
a sa da paralilor ce s'ar Intrebuinta spre lndepliniri de mici neajunsuri, precum s'au
aratat mai sus, si pentru cumparaturi marunte, precum de o lumlnare, de o pline si al-
tele asemenea. Intr'aceasta dar, Sfatu chibzuieste ca sit cuvine taxa paralilor sa fie po-
trivite Intrinsectii sale greutati si asemanat cu cea de astazi a for fiinta si cu temeiurile
coprinse In raportul Vistierii. sa se prettliasca leu cursulu! Valahii drept asemenea pa-
rale 60. Aceasta taxa si de este cevas mai Inaltata decat adevarata taxa a Constantino-
polii, dar statornicindu-sa asa, va folosi In doua chipuri unul precurmarea de a mai
intra din streinatate parale marunte In Zara pentru spiculatii de schimburi, si altul ca
socoteala, avand Inlesnire de Impartire si schimb, nu va aduce nici o invalmaseala catre
vanzatori si cumparatori.
4-lea. Aceasta chibzuire de sa va gasi cu cale si de catre Maria Sa Voda, sat se
publicariseasca Indata dupa Intarirea ce va binevoi a da Maria Sa, ca are a sa pune In
lucrare dela z! Intaiu a viitorului Ghenarie 1837, ca pana Intr'acel soroc ca sa aiba vreme
toti lacuitorii a sa regularisi la daraverurile dintre dansii dupa aceasta oranduiala.
Coprindcrea acestui jurnal sa va supune la cunostinta Marii sale lui Voda prin
Departamentul din launtru, ca de-1 va gasi cuviincios si de-1 va Intari, prin Departamentul
cinstitei Vistierii sa se aduca la lndeplinire.
(Buletin Gazeta Oficiala, Bucuresti, 1836, No. 33 din 25 Octomvre).
www.dacoromanica.ro
128 C. I. BAICOIANU
Cu alte cuvinte, se conlirma p3 cale oliciald caracterul de unitate

leoretica" de cont a leului, iar primirea paralelor se limiteazei la acoperirea
/racfiunilor mai mici decal un leu. Este extrem de interesanta aceasta
dispozitie, caci se pare ca dela aceastg data leul, in a doua etapa a evo-
lutiei sale spre forma de azi, a devenit o unitate imaginary oficial recunos-
cuta, dup5 care se faceau calculele, f5ra ca el sa existe in realitate.
Se mai fixeal5 printr'acest jurnal cursul leului la 60 parale.
Dupa cum vedem, monetele ce aspirau sa aiba curs in Principate,
trebuiau sa fie incuviintate de Departamentul Visteriei, care gasind cu
cale a se decreta libera for circulatie, le stabilea §i valoarea efectiva.
Astfel in August 1835 negustorii turci Mehmet §i Omir aducand
cu dan§ii 2.600 be§lici noui, carantina CM'ara§i roaga Vornicia sa bine-
voiasca a-i da cuviincioasa deslegare de urmare".
In cursul aceleia§i luni Visteria raspunde ca la Visterie precum
este §tiut de ob§te alte monede nu sant priimite, decat numai galbeni
olandezi, impArate§ti, ruble Si sfanti, iar in monedele turce§ti ce Yin
dupa datorii de zarafi din Turchia §i care prin vanzare cu nezam sa
prefac in monedii priimit5, aratata mai sus, sint §i be§lici not §i care sa
cumpara de zarafii pietii cu lei trei parale cinsprezece, bucata" 1).
1) lad in extenso adresa Comitetului carantinelor, raportul Departamentului
trebilor din lduntru cu care a lost inaintata Visteriei ci rdspunsul acesteia :
I.
Copie dupci otnoqenia Comitetului carantinelor dela 1835 August 14, Mire Depar-
lamentul din launtru.
Cu rdportu carantinii Calarasi de supt No. 418 priimindu-sa la Comitet alaturatu
bellic nou ce 1-au luat dela Mehmet si Omir, negutfitori turd, aflati In curatenie, care
aduc cu dinsii in Printipat asemenea moneda buciiti 2.600, cu cinste sa Indrepteaza cM-
stitei marei Dvornicii, sl plecat o roagd ca sa binevoiascd a-i da cuviincioasa deslegare
de urmare, adicA de poate fi slobodd asemenea monedd a intra In Printipat sau nu,
(ss) Indescifrabil. Procit, D. Cariagdi.
(A. S. Dosar No. 4337 fila 163).
I I.
Departamentul Trebilor din hiuntru
al Printipatului Tilrii Romanesti
1835, luna August 16
Secsia I-iu, NIasa I-iu
Bucuresti Departamentul cinslitii V istierii,
Cu cinste sä Indreapta In copie otnolenia cinstitului Comitet al carantinelor supt
No. 2322 prin care sa face intrebare de este priimit a intra In Printipat beslici noi S1 va
bine voi cinstita Vistierie a da d'a dreptul cdtre cinstitul Comitet povatuirea cuviincioasa
Inteaceasta pricina.
Nlihai Cornescu. Indescifrabil.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 162).
www.dacoromanica.ro
De altfel se pare ca oficialitatea impunea cursul Visteriei zi

pentru diferitele piete comerciale ale Principatelor, ceeace nu con-
venea negustorilor cari altfel, in lipsa unui curs oficial, realizau cas-
tiguri nu numai de pe urma vanzarilor si cumpararilor, dar si din cal-
culul cursului pe care intotdeauna it faceau in avantajul lor.
A§a de exemplu in anul 1835, comerciantii din Braila se plang
stapanirii ca cursul fixat este prea mic 1i cer ca Visteria sa stabileasca
un curs mai urcat.
Ei sustineau ca din pricina cursului scazut toate monetele pa-
rasesc orasul si se indreapta spre Galati.
Insarcinatul cu ancheta, impreuna cu ocarmuitorul judetului,
cercetand lucrurile 8i gasind justa cererea, a facut in raportul catre
Visterie din 10 August 1835 urmatoarele propuneri 1) :
No. 2084. 1835 Avgust 22.

V istieria
Cinslitului Comitet at carantinelor,
La Intrebarea ce face cinstitul Comitet cinstitii maxi Vistierii, prin otnosenia de
supt No. 2322 $i dupa care s'au trimis copie la acest Departament cu otnosenia de supt
No. 5104 $i cu coprindere ca sa sä adresasca cu povatuire de drept catre cinstitul Comitet,
acest Departament are cinstea a raspunde a la Vistierie precum este stiut de ob$te alte
monde nu sant priimite, decat numai galbeni olandezi, Imparate$ti, ruble $i sfanti,
iar In monedele turcelti ce yin dupa datorii de zarafi din Turchia $i care prin vanzare
cu nezam sa prefac fn moneda priimita, ariltata mai sus, slut si be$lici not $i care se cum-
'Ara de zarafii pietii cu lei trei parale cincisprezece, bucata. Apoi dela acei zarafi ce-i cum-
Ora Si trec In circulatia pietii $i a Printipatului, sau iiIntorc lnapoi peste Dunare, aceasta
nu este stiut. lnteaceasta se margineste toata $tiinta Vistierii pe care o Incuno$tiinteaza
cinstitului Comitet, Intorcandu-sa $i ce s'au trimis cinstitii marl Dvornicii.
1) Dam fn extenso cuprinsul acestui raport :
Obitesc Inaltimii voastre ca toti negutatorii sala$luitori In orawl, Brailii, cer a fi
sloboda trecerea monedelor cu o taxa mai mare decat cea hota.ritil de Vistierie, precum
s'au urmat mai nainte si precum urmeaza a1 acum In Galati, marginind aciasta numai
In daraverurile portului $i a oralului, iar nu $i pentru cele catre Vistierie dari 5i luari
dela aceasta, asemenea si ea Smpotriva aceitii cereri s'au lovit un putin numar din acei
sala$luitori, cari staruia a ramInea cursul monedelor, precum este hotr.rit dela Vistierie.
Urmator fiind poruncii Inaltimii voastre la ducerea mia Sn Braila am cercetat
aceasta pricina cu deamaruntul $i am dovedit Ca cererea celor Intaiu este Intemeiata
pa Inceputuri da lucrari comertiale, pentru ca orawl Brailii fiind port $i ora$ de comert,
fire$te priimeste, li da afara mai multa moneda decat scoate din launtru It cei ce sa apropie
de acest port cu asemenea daraveruri vanzanduli aci monedele scazute, pa tang cursul
cu care pot sa le treaca la Galati, parasesc Braila $i tree la Galati. Jar cererea celor de
al doilea sa margineste numai Intr'un putin numar contraccii da paine, da came $1 da
lumanari care Incheind °data contractul pa curs scazut, fire$te cearca cevasi paguba da
www.dacoromanica.ro 9
130 C. I. BAIC0IANU
1-iu.Cursul monedelor in toate daraverurile portului

§i a orasului Brailii sa sä lase slobod i asemanat cu cel ce ur-
meaza Ia Galati, marginindu-sa aceasta numai intr'acel ocol
si Ia in parte dari $i luari, iar nu si la cele ce sa ating da veni-
turi publice, adeca ale visterii §i ale maghistraturilor.
2-lea.Contraccii sa sä indestuleze dupa cuviinta si
anume : cel de piine cu un putin adaos la taxa piinii dupa ana-
loghia monedii, care sa va hotari da D. ocarmuitor dinpreuna
cu Sfatul orasenesc §i numai papa la Octomvrie viitor, cind sa
ispraveste sorocirea probei, iar dela Octomvrie inainte sa i sa
faca socoteala cu moneda incarcata.
Cel de carne, cu toate ca i sa cuvine dare da un asemenea
adaos, dar dupa fagaduiala D. ocarmuitor sa sa induplece a
vor urma vanzarea producturilor tocmite cu moneda Incarcata. Pa langa aceltia mai
este 5i un putin numfir da vanzatori prin pravalii da marfuri care avand al negotul mar-
ginit numai catre ora5enii Brailii voiesc a-5i vinde marfurile cu moneda scazuta supt
cuvant ca 5i ei le-a cumparat cu asemenea taxa, dar nu au nici un cuvant pentruca ace5tia
nefiind contraccii, shit slobozi a vinde cu orice pret vor voi 5i pot sa-5i faca socoteala yin-
zarilor dupa mice curs s'ar hotarl monedelor, dupa care 5isa Intelege, a fi mai mult invi-
diati da pomenitii contraccii.
Ala dar, ca sä se invoiasca cererea celor dintliu de vreme ce sa dovedelte a fi
folositoare daraverurilor acestui oral da comert si ca sa nu sa sminteasca ii tocmelele
Intarite cu contraccii oralului, am chibzuit dinpreuna cu dumnealui ocarmuitorul ju-
detului, cele urmatoare
1-iu.Cursul monedelor In toate daraverurile portului 11 a orasului Brailii sa
sa lase slobod asemanat cu cel ce urmeaza la Galati, marginindu-sa aceasta numai In-
tr'acel ocol si la In parte dari si luari, iar nu 1i la cele ce sa ating da venituri publice,
aileca ale Vistierii 1i ale maghistraturilor.
2-lea.Contraccii sa sä Indestuleze dupa cuviinta 51 anume : cel de pline cu un
putin adaos la taxa pfinii dupa analoghia monedii, care sä va hotarl da D. ocarmuitor
dinpreuna cu Sfatul ora5enesc s t numai pans la Octomvrie viitor, clnd sä isprave5te
sorocirea probei, iar dela Octomvrie Inainte sa i sä faca socoteala cu moneda Incarcata.
Cel de came, cu toate ca i sa cuvine dare da un asemenea adaos, dar dupa fAgil-
duiala D. ocarmuitor sa sa Induplece a o vinde tot cu pretul tocmit si dupa Incarcarea
cursului monedelor.
Cel da lumInari s5 vinza cu moneda scazuta, pentruca Mud contract pentru toata
Ora, nu sa poate face osebire numai pentru un judet.
Apoi data aceasta parere este priimita Inaltimii voastre, va rog plecat sa binevoiti
a-mi da porunca da urmare, ca numai dacIt sa ma Inteleg cu domnul ocarmuitor sa sa
faca ceruta punere la cale spre odihna si multumita ora5anilor Brailii.
1835, Avgust 10. No. 1200.
(A. S. Dosar No. 4337, filele 161 1i 182).
www.dacoromanica.ro
o vinde tot cu pretul tocmit si dupa incarcarea cursului mone-

delor.
Cel da lumanari sa vanza cu moneda scazuta, pentruca
fiind contract pentru toata tam, nu sa poate face osebire numai
pentru un judet."
Cu alte cuvinte, se propunea decretarea unui curs liber asema-
nator cu acel de pe piata Galati, iar pentru ca negustorii sa poata su-
porta diferentele de curs, se cerea ca sa li se dea voe sa urce putin
pretul marfurilor.
Secretariatul Sfatului supunand raportul Domnitorului, a fost
aprobat. Prin adresa din 12 August 1835, Secretariatul comunica acea-
sta hotarire Visteriei, care, in aceiasi zi a facut-o cunoscut ocarmu-
irii judetului Braila 1).
1) IatA cuprinsul acestor cloud documente

I.
Secretariatul Statului
Anul 1835, Avgust 12. Bucuresti.
Cinstilii Vistierii a Prin(ipatului Tarii Romcinesti.
Supuindu-se la cunostinta Mara Sale lui Voda raportul cinstitei Vistierii dela
10 ale curgatoarei luni No. 2017, asupra suirii cursului monedei numai In portul §i in
orasul Brailii, asemanat cu cursul dela Galati, spre Inlesnirea negotului, Maria Sa au
binevoit a priimi propunerea cinstitei Vistierii si a porunci suptiscAlitului si sa-i Incu-
nostiinteze de a sa face urmare Intocmai dupa coprinderea pomenitului raport. Aceasta
a MArii Sale poruncA, Secretariatul nu lipseste dupa datorie a o Impartasi cinstitei Vistierii
spre cuviincioasa Indeplinire.
Pentru Secretarul Statului, Indescifrabil. D. Simion Mareovici.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 165).
Vislieria Occirmuirii judefului

Potrivit cu cererea celor mai multi dintre orasenii Brailii, acest Departament
facindu-1i raportul catre Maria Sa Voda, care In copie sa alatura, spre stiinta acei ocAr-
muiri, am priimit dezlegare prin otnosenia cinstitului Secretariat at Statului din ... ale
urmatorului supt No. . ; prin care au binevoit Inaltimea Sa sa Incuviinteze co-
prinderea pomenitului raport.
Deci fn cunostinta acei ocarmuiri ca sa aduca numai decit aceasta lucrare la de-
sAvIrsire, Invoind pa de o parte dreptul contracciilor, dupa parerea chibzuita In ra-
portul Vistierii, §i slobozind pe de alta cursul monedelor dela o zi hotaritil si data in
stiinta °both, Intru asemanare cu cel dela Galati.
Dupa punerea la cale ce va face acea ocarmuire va rSportui si acestui Departarnetu.
No. 2051. 1835, Avgust 12.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 166).
www.dacoromanica.ro
132 C. I. BAICOIANU
Prin scrisoarea din 23 August 1835, ocarmuirea judelului Braila

comunica Visteriei masurile luate pentru executarea hotarirei, iar la
20 August a aceluia§ an, Visteria a pus in curent Departamentul din-
launtru cu cererile adresate de ora§enii Brailei x) .
Dar nu numai decretarea cursului monetelor producea nemul-
tumiri in randurile negustorilor, ci §i introducerea pietrelor oficiale
prin cari se verifica data rnonetele nu erau avariate.
Sunt extrem de interesante cele §ase jalbe" facute de :
a) Starostia bra§ovenilor ;
b) Starostia olarilor, fierarilor si cherestigiilor ;
1) Cuprinsul acestor doua docurnente este urmatorul :

I.
Cinstitii Vistierii a Print ipatului Pith Romeinegti Ocarmuirea judefului Brallii.
De urmarea Muth dupes scAderea monedii, In pricina art. &Arun sI plini, dupes
porunca cu No. 2051, spre raspuns cu cinste sa supune In cunostinta si a cinstitei Vis-
tierii, ca pentru cea Intaiu an ramas a sa vinde tot cu pretul de parale 26 ocaoa dupes
contract, Insa cu bani incarcati, care aduce scadere la oca parale cinci, precum m'am
Post fagaduit suptiscalitul.
Iar pentru cea de al 2-lea fiind ca au Post avut si paguba in iarna trecuta 5i soroc
pins la contenirea contractului numai de 40 zile, au ramas a se vinde tot cu moneda
scazuta, pa pretu ce sa afla, precum si luminarile, insa parindu-sa incarcata moneda,
dela 20 ale urmatorului, pfna rand s'au facut mai 1-iu punere la tale cu arti(colul)
primii.
Ocarmuitor, Slatineauu.
Secsia 2-lea. No. 3024. 1835, Avgust 23.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 167).
No. 2082. 1835, Avgust 20.

Visteria
Cinstitului Departament din launtru.
Dupes Albite cererile catre Maria Sa Voda, din partea orasanilor Brailii, cele
ce s'au lucrat printr'acest Departament sint cele urmiltoare :
1. S'au deschis schela Izlazului numai pentru exportatie.
2. Dupes raportul Vistierii au poruncit Inaltimea Sa ca raspunderea catre Vis-
tierie a doi epitropi a sf. beserici da acolo, sa sa plateasca din venitul besericii pe cata
vreme s'ar afla numitii inteaceasta slujba lucratori sinumai decat s'au si dat In cunos-
tinta Departamentului trebilor bisericeiti ca sa sa puie In lucrare.
3. Iaras dupes raportul Vistierii s'au Indeplinit cererea orasanilor asupra cursului
monedelor In portul 1i tot ocolul orasului BrAilii.
4. Asemenea s'au raportuit jurnalul Sfatului administrativ extraordinar, prin
care s'au priimit parerea Vistierii da a O. da intindere magaziilor da antrepo a Brailii,
puindu-se supt aceasta porunca tot portul cu oraiul din Dunare pans In santurile ce-1 ocolesc
Deci Vistieria le supune acestea toate la cunoltin%a acelui cinstit Departament.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 168).
www.dacoromanica.ro
c) Starostia toptangiilor lipscani ;

d) Starostia abagiilor §i panzarilor ;
e) Starostia bogasierilor §i
f) Starostia bumbacarilor,
pe cari la 20 August 1834 Dvornicia politiei Bucure§tilor le Inainteaza
Visteriei 1).
11 Ian cuprinsul acestor vase documents in intregime :

DOC. No. 1.
Cinstilii Dvornicii a poli(ii
Bucurestilor Starostea corporafii brasovenilnr.
Porunca cinstitii Dvornicii de supt No. 1077 cu plecaciune priimindu-sa si vazind
cele cuprinse In pricina monedei, am ramas multamiti de gasirea cu tale ce s'au neut.
Dar flindca In lucrarea negotului intampinam numai galbeni lipsa, moneda turceasca
II parale marunte pe care nepriimindu-le urmeaza a Inceta negotul, a nu ne putea face
negotul, ma rog cinstitii Dvornicii ca blind In aproape bagare de seams aceasta adeva-
rata aratare, sa binevoiasca ca prin mijloacele sale sa dobandim o desluiire In ce chip
cu ce pre( am putea priimi galbeni lipsa p toate monedele turcesti care In plata noastra
sant obilnuite, ca printeaciasta 51 porunca sa o Inplinim si not sa putem a ne lucra negotul
cu inlesnirea ce sa va putea, care aceasta socotim a fi chiar bunavointa cinstitii noastre
stapaniri.
Apostol, staroste a Bralovenilor.
Anul 1834, Luna Avgust 10.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 34 ).
DOC. No. 2
Catty cinstita Dvornicie a polifii
Starastia Corpora(ii (Mari, herori si cherestegir.
Dupa glasuirea poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1081, pentru priimirea
galbenilor olandezi si Imparatesti !rift aceasta corporatie sa sa priimeasca cu piatra
cinstitului Sfat administrativ, cum si tot alisverisul sa sa faca fara cltuli da pupil§ aba-
tere, la care intocmai am fost urmatot.
Acum fib-idea uni din oameni sarmani P scapatali cum si vaduvele sarmane ce
voiescu a targui cite cevali din corporatie avind cite vreun galben mai lipsa din piatra
cinstitului Sfat administrativ, nestiind cu ce pretu sa sa priimeasca fielcare grad, fiindca
din asemenea nepriimire sa pricinuieite mare si simtiLoare paguba la alilverilu cor-
poralii, pentru care plecat rog pe cinstita Dvornicie a da cuviincioasa dezlegare catre
aceasta corporatie, cu ce pretu sa sa priimeasca fielcare grad, ca si eu sa le fac cunoscut
fiescaruia.
Craleiun Glieorghe Starostea.
DOC. No. 3.
Catre cinstita Dvornicie a polifiei Bucurestilor
Starostea toplangiilor lipscani.
Priimind pitacul cinstitei Dvornicii supt No. 1023, Inpreuna cu o piatra da gal-
beni pecetluita cu pecetea cinstitului Sfat administrativ lb dindu-le in cunostinta, cu mul-
www.dacoromanica.ro
134 C. I. BAICOIANU
Prin aceste jalbe", starostiile, de comun acord cereau ca sa li

se indite un preT dup'a care sä poata primi galbenii lipsa 1a dram"
1i toate monedele turcesti care in piata noastra sant obisnuite". Nu-
mai astfel adaogau ei putem a ne lucra negotul cu inlesnire",
tumire s'au priimit cele coprinzatoare de catre negutatorli acestii corporatii. 1nsa fiindca
in vremea de acum sant In piata mai multi galbeni taeti (lipsa) dealt cei drepti la cum-
pana, de care In numitul pitac nu ni sa da dezlegare ce trebuie a sa urma, de aceia am
chemat cele mai de cinste persoane ale acestii corporatii ca sa chipzuiasca cum sä cuvine
a sa urma cu galbenii cei taeti, rezemandu-ne pe temeiul binelui de obstie si sa sa piarza
si taetorilor de galbeni sa nu lasam drum a le mai taia, precum si negotului sa nu sa
faca Inpiedecare de ei. Privind la aceste de sus si In feluriri chibzuindu-se am hotarft
toti cu o glasuire ca sa cerem dela Malta obladuire ca galbenii cei lipsa sa fie slobozi
a trece pans la un soroc oranduit, insa cu scazamant de treizeci parale la un graunte,
dela lei 31 20 parale ; de care cu plecaciune rog cinstita Dvornicie sa binevoiasca a face
aratare unde sa cuvine aceasta a noastra cerere, ca pe de o parte sa sa statorniceze aceasta,
iar pe de alts parte sa sa publicariseasca prin (indescifrabil) spre nastramutata stator-
nide. Care aceasta trimiti cinstitii Dvornicii si parale 40, pretul pietrii.
Cinstitii Dvornicii (a) politii. Plecata slugs,
Bucuresti, In 10 Avgust 1834. I. Halal Anglia'.
DOC. No. 4.
Catre cinstita Dvornicie a polifii
Starostea corporafii abagii §i pdnzari.
Dupa glasuirea poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1081 pentru priimirea
galbenilor olandezi 5i Inparatesti inteaciasta corporatie sa sa priimeasca cu piatra cin-
stitului Sfat administrativ, cum 5i de alisverisul sa sa facil fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani si scapatati cum
si vaduve sarmane ce voiescu a targui cite cevasi din corporatie avInd cite vreun galben
mai lipsa din piatra cinstitului Sfat administrativ, nestiind cu ce pre% sa sa priimeasca
fiescare grad, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare 5i simtitoare paguba
la alisverisul corporatii, pentru care plecat Tog cinstita Dvornicie a da cuviincioasa
dezlegare care aceasta corporatie, cu ce pre% sa sa priimeasca fiescare grad, ca si eu sa
o fac cunoscut fiescAruia.
Haul Dino Staroste.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 37). 1834, Avgust 8.
DOC. No. 5.
Cinstitii Dvornicii a polifii Bueurestilor
Starostea corporafii bogasierilor.
Cu cinste fac cunoscut asupra poruncii de supt No. 1074 urmator, fiind 5i aratand
la toti cei din corporatie cu multumire ce sa cuvine, fiindca astazi se afla piata plina
cu galbeni lipsa, ca sa umble cu lipsa for pans la un hotarit soroc ce sa va bine chibzui,
pentru care chibzuind ca un graunte sa fie socotit pa parale 30, ca cu acest mijloc sa
sa cheltuiasca galbeni cei lipsa pana la sorocu ce sa va legiui, asemenea o roaga ca sa
sa faca publicatie atit In tot Printipatul eft 51 In orasul Bucuresti, pentru Incunostiintarea
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETAR A IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 135
caci din pricina masurii luate, lucrarea negotului intampina numai

galbeni lipsa, moneda turceasca §i parale marunte", iar oameni sar-
mani §i scapatati cum §i vaduvele sarmane ce voiescu a targui cate
ceva§i din corporatie, avind cate vreun galben mai lipsa din piatra
cinstitului Sfat administrativ", nu se §tiau preturile cu can urmau
sa fie primiti ace§ti bani.
Vistieria luand cuno§tinta de cuprinsul cererilor starostiilor, a
mentinut dispozitiunile luate prin jurnalul din Mai 1834. Rezolutia
a fost comunicata Dvorniciei politiei la 25 August 1834, pentru ca
aceasta la randul sau sä o aduca la cuno§tinta starostiilor 1).
tuturor (IA obste. Asemenea si pentru galbeni cei drepti trasi cu piatra cinstitii Vistierii,
ca toti de o potriva sA aiba a lua si a da frail osebire, numind si pretul galbenului hotarit
lei 31,20, spre stiinta tutulor, pentru care ma rog cinstitii Dvornicii a mi sa trimite ras-
puns, caci oameni stau stinahorisip neputind a-si face alisveris. Din preuna cu aceasta
sa trimite cinstitii Dvornicii parale 40, plata pietrii ce mi s'au trimis.
Neeulai Teodoru.
DOC. No. 6.
Calre cinstita Vornicie a politii
Starostea de corporafii bumbdcarilor.
DupA glasuire poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1089, pentru ca priimirea
galbenilor olandezi si imparatesti inteaceasta corporatie sä sa priimeasca cu piatra cin-
stitului Sfat administrativ, cum si la alisveris sa sa fats fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani sl scapatati
cum si vaduve sarmane ce voiesc a targui cite cevasi din corporatie, avand cate un galben
mai lipsa cleat piatra cinstitii Vistierii, chibzuind cu ce pret sa -i priimeasca fiescare graunte
cu lipsa lui cat sa cuvine, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare si simti-
toare paguba la alisverisurile corporatii, pentru care plecat rog pe cinstita Vornicie a da
cuviincioasa dezlegare care aceasta corporatie, cu cc pret sa priimeasca fiescare grad,
ca si eu sa le fac cunoscut fiescaruia.
Stolan Inhale Staroste. 1834, Avgust 8.
1) lata cuprinsul adresei Vorniciei politiei Capitalei catre Vistierie St raspunsul
acesteia :
I.
Anul 1834, luna Avgust 20.

No. 1265
Secsia al 2-lea.
Dvornicia politii Bucurestilor
Cinstifii Visticrii a Tarii Romonesti.
Dupa primiirea otroienii cinstitei Vistierii cu No. 2013, Inportandu-sa pe la toti
starostii corporatiilor politii si cinovnicii plasilor cite una din pietrile trimise Dvornicii,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
Dela aceasta data inainte, stabilirea valorii monetelor se face

cum am aratat si mai sus, dupe greutatea for determinate prin
mijlocul pictrelor oficiale, iar cursul for este comunicat publicului
on de cate on se inregistreaza abateri dela cursurile oficialmente
hotarite 1).
cu care de acum inainte an sa priimeasca galbenii olandezi, imparatesti, atat la plata

datoriilor atm stapinire, cum si la alisverisuri In plata, pa temeiul coprinderii pomenitei
otrosenii a cinstitei Vistierii, dupd punerea la cale a stapinirii ca da acum inainte sa nu
indrazneasca nimini cu nici un chip a mai priimi galbeni lipsa pa vremea viitoare, s'au
priimit alaturatele pe lungd aceasta in copie case raporturi, dela unii din starostii cor-
poratiilor, din care luind cinstita Vistierie pliroforie de aratarea si rugaciunea ce fac,
Dvornicia nelipsind an a Incunostinta cinstitii Vistierii, spre a face punerea la cale ce va
chibzui. avInd si Dvornicia cinstit raspuns ca sa dea in cunostinta starostilor.
Vel Dvornie. Indescifrabil (Secretar), M. Coadd.
Rezolufia. Secsia al 2-lea. Raspuns ca punerea la cale ce este Malta prin jurnalul
Sfatului incheiat la Maiu, are a sa urma nestramutat. De aceia cinstita Vornicie potrivit
cu a Vistierii cu No. va face cunoscut starostilor.
11.
Departamentul Vistierii
Printipatului Valahii
Anul 1834, August 25
No. 2342
Secsia 2-lea.
Cinstitii Dvornicii a Polifii.
Acest Departament vazind coprinderea alaturatelor pa langa otrosenia acei cin-
stile Dvornicii de supt No. 1265, cu cinste raspunde ca punerea la cale ce s'au Mout prin
jurnalul Sfatului Incheiat la trecutul Maiu, are a sa urma nestramutat. De aceia cinstita
Dvornicia potrivit cu a Vistierii supt No. ... va face cunoscut D. D. starostilor.
1) lath trci documente din cari rezulta ca pietrele oficiale erau des cerute Vistie-
riei si ca se luau de multe on hotarfri pentru publicarea cursului monetelor :
1.
DeparLaineidul Logofetii Dreptiltii

din Printipatul prii Romanesti
Anul 1834, luna August 17.
No. 9048
Secsia al 2-lea, masa 1-iu.
Bucuresti.
Cinstifti Vistierii a .Prinfipatului Valahii.
Avand trebuinta Logofetia Inca de 5 pictri asemanate acelora trimise prin otno-
senia cinstitii Vistierii cu No. 2016, pentru dramuirea galbenilor imparatesti si olandczi,
www.dacoromanica.ro
Interventiunea pentru a reglementa circidatia monetary este

pe deplin justificatil de multimea monetelor cari se aflau in circulatie
pe de o parte, iar pe de alta de continua introducere in Principate
monetelor avariate §i cu deosebire a acelora turce§ti. Astfel la 11 Oc-
tombrie 1835, postelnicul Constandin &Olt aduce la cuno§tini.a
are cinste printr'aceasta a o pohti sa binevoiasca ca s5 -i mai trimita si arStatele 5 pietri

pe data. Dupa a for priimire sa va ei trimite pretul hotarit pentru fiescare.
Alexandru Filipescu.
IL
No. 2336
Anul 1834, August 28.
Secsia II.
Cinstitii marl Logolefii a dreptafii.
Potrivit cu cererea din otnasenia sub No. 9048, Departamentul Vistierii cu cinste
insoteste langa aceasta cinci pietri pentru dramuirea galbenilor imparatesti, si de prii-
mire este rugata ca sa trimita plata for lei ease parale zece, adica cite parale cincizeci
piatra. Adaosul de zece parale la fielcare din cat au fost, este ca D. Procopie Dimitriu
zaraf, cel ce are aiarul cu care sa aiarladisestesi aceste pietri, au provalisit ca acesta hind
numai pentru dramuit birlianturi, s'au stricat el trebue a sa drege ei urmeaza cheltuialii,
pentru care 1i pretendariseste aceste zece parale de fielcare piatra.
Departamentul trebilor din launtru

al Printipatului Tilrii Rumanesti
No. 7043
1834, luna Septemvrie 4
Secsia 1-iu, Masa 1-iu.
Bucurelti.
Departamentul cinstitii istierii,
Alaturand acestui Departament pc langa aceasta in copie porunca Mara Sale
lui Voda de supt No. 51, adresarisita titre Sfatul administrativ, griibeste a pohti pa
cinstita Vistierie sa binevoiasca a face toate cele da cuviinta lucriri si publicari Intru
aceasta, potrivit cu buns vointa a Marii Sale, ca pentru o pricina atingatoare cu totul
da trebuintile acelui cinstit Departament, iar d5 urmare sa roaga Vornicia a sa cinsti cu
raspuns. llihat Cerneseu. Indescifrabil.
Rezolulie : Grabnicii, Secsia at 2-lea : Indata si tocmai chip porunca Marii Sale
sa that publicatiile, adica pc la toate otcarmuirile ca <1 be citeasca pe la targuri obbtea
si sate, da trci on Duminica si in zile de sarbiltori.
Prin gazete si bileturi, la Agic, Vornicia de politic si Sfatul orasului din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
138 C. I. BAICOIANU
Visteriei ca a aflat ca adeseaori cand yin corabii dela Tarigrad aduc

insemnate sume de parale marunte, care prin mijlocirea ora§ului
Foc§anii trec toata aceasta suma de parale aicea in Tara Rumaneasca
§i de aici exportarisesc moneda bung de galbeni sau alte monede,
lasand in tail o asemenea moneda fara nici o valoare".
Mai departe postelnicul Sulu arata ca in Moldova nu se intampla
acest lucru, deoarece aducatorilor paralelor nu le da mina" sa faca
acolo aceasta operatie, moneda buns avand un curs mai ridicat dealt
in Muntenia. Din aceasta cauza, toata moneta rea is drumul Mun-
teniei. Pentru a intampina raul, Constandin Sutu propunea ca Viste-
ria sa binevoiasca a intoarce bagarea sa de seamy catre aceasta vil-
tamatoare urmare, infricind pe cei ce sa negutatoresc cu asemenea
mijloace" 1).
1) lata textul adresei postelnicului Constandin Sutul Impreuna cu rezolutia

Visteriei :
Postelnicul Costandin Sutul.
Anul 1835, luna Octomvrie 11
No. 140
Bucureiti.
Cinstitului Departament at V istierii Prinfipatului Valahii.
Cu cinste fac cunoscut ca aflandu-ma la Iasi, dintr'un raport a ofiterului schelii
Galati care vel Hatmanu de acolo, am aflat Ca adeseori cand yin corabii de la Tarigrad
aduc Insemnate sume de parale marunte, care prin mijlocirea orasului Focianii tree
toata aceasta suma de parale aicea In Tara Rumancasca si de aici exportarisesc monedil
buns de galbeni sau alte monede, lasand in tarn o asemenea moneda fara nici o valoare.
Dintr'aceasta intrand In perierghie m'am Incredintat ca parale marunte In tara Moldovii
nici de cum nu sa gasesc, din pricing ca nu le da mina sa schimbe alts moneda acolo, cad
moneda fiind suits la Moldova nu o iau pagubindu-sa, ci trec paralele prin Tara Rumi-
neasca, precum la aceasta m'am Incredintat Indata ce am venit la Foclani, cad am
aflat de la un obraz ca atuncea s'au trimis prin expeditie aici la Bucureiti dourisprezece
mii de parale 1i tot judetul Slam Ramnic s'au umplut de asemenea moneda, din care nu
putina paguba sa pricinuelte Statului si tuturor lacuitorilor de obite. De aceia cinstita
Vistierie va binevoi a Intoarce bagarea sa de seamy catre aceasta vatilmatoare urmare,
infricfnd pe cei ce sa negutatoresc cu asemenea mijloace.
Costandin Sutu.
Rezolu(ia : SA sa scrie si la Dejurstva si la ocarmuirea judetului Slam RImnic
si Braila, ca intrarea paralelor marunte In tara daspre hotarul Moldovii numai pentru
alisverisuri mici care sa fac pentru plati marunte si Inplinirea neajungerii de sume, iar
nu ca sa intre cu miile spre a sa schimba In tail pa alte monede, pentru ca si pentru
acest feliu da trebuinta da alisverisuri, caci si impliniri de neajungeri de sume sa fac pa-
ralele marunte ¢i tirculeaza In staturi. Drept aceia cinstita Dejurstva sa porunceasca
domnilor ofiteri strejuitori si de la Vistierie sa sa scrie d'adreptul domnilor ocarmuitori
a pomenitelor doua judete, ca sa alba toata privigherea a sa pazi cu nestramutare prin-
www.dacoromanica.ro
Visteria, Wand cuno§tinta de cuprinsul adresei postelnicului

Constandin Sutul a hotarit ca intrarea paralelor marunte in Ora
daspre hotarul Moldo NTH" sa fie admisa numai pentru ali§veri§uri
mici care sa fac pentru plati marunte §i inplinirea neajungerii de sume".
Ocarmuitorii judetelor Slam Ramnic si Braila, au fost insarcinati
ca sa aiba toata privigherea a sa pazi cu nestramutare printipul
aratat mai sus 1)".
Dar nu numai dinspre Moldova veneau paralele marunte, ci
§i direct dela Constantinopole prin porturile Galati §i Braila. Visteria
pentru a curma aceasta situatie, scrie ocarmuitorilor judetelor Slam
Minnie §i Braila, ca pe viitorime fnteaceasta sa aiba cea mai de
aproape scumpa previghere spre a sa pazi cu nestrmutare mai sus
pomenitul printip §i sa nu ingaduiasca a sa unelti de catre nimeni din
aratatii schimbatori o asemenea locomie da speculatie" 2).
tipul artitat mai sus si sa nu ingadueascil a sa mai unelti lacomia spiculantilor schim-
batori, de vreme ce tot feliu de comer(. este slobod pentru fiescare pentru binele Statului,
iar prefacerea monedelor cu acest mijloc fiind vatamatoare ob5tii, trebue a fi totdeauna
supt cea d'adreptul privighere a stapanirii.
SA sa ceara sl raspuns da priimire.
S'au lucrat Octomvrie 24.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 183).
1) IAA textul adresei prin care ocarmuirea jude(ului Slam Ramnic confirma
primirea poruncii cinstitii Vistierii" :
Cinstitii Vistierii a Turii Romeineqli
Ocdrmuirea jucl. Slam Ramnic.
Pentru poprirea intrarii de peste hotarul Moldovii a sumelor de parale marunte,
intelegand ocarmuirea coprinderea poruncii cinstitii Vistierii cu No. 2685, plecat raspunde
ca va Ingriji a sa face urmare intocmai.
Costandin Necolescu. Secretar, A. Indescifrabil.
Secsia al 2-lea
1835 Noemvrie 1-iu.
No. 10781.
2) Textul adresei Vistieriei catre ocarmuirile judetelor Slam Ramnic si Braila,
este urmatorul :
Vistieria Valahii.
Ocdrmuirii judefului Slam Rdmnic
Vistieria s'au pliroforisit cfl buns incredintare ca adesea on cand yin corabii din
Tarigrad la Galati prin schela Brailii, aduc Inseinnate sume de parale marunte, care prin
feluri de mijlociri ale spciulantilor schimbatori dintr'acel judet sa petrec si sa varsa
numai aici fn tarn, de unde sa exportuiesc monede bune de galbeni altele, pentru ca in
www.dacoromanica.ro
140 C. I. BAICOIANU
Ace la§ ordin a fost dat de Visterie §i Cinstitii Dejurstvi a o§ti-

rilor romane§ti" 1)
Dupa cum am spus §i mai sus, ceeace aducea grave perturb5ri
in viata comerciara a Principatelor §i pagube omoritoare produc5-
torului ca §i birnicului in general, era instabilitatea cursului monetelor.
Moldavia nici cum nu sa petrecc, din pricina ca Hind monedele bune nu le da mina sa
le schimbe pe parale. Apoi Bind ca intrarea paralelor marunte despre hotarul Moldovii
numai pentru alisverisuri mici 1i cari se fac pentru plati ci Inpliniri de neajungeri de sume
este priimita, iar nu ca sa intre cu miile spre a sa schimba In tars pa alte monede, pentru
ca si pentru acest fel de trebuinta de alisverisuri mid s1 Impliniri de neajungeri de sume
sa fac paralele marunte ti tirculeaza In staturi. Sa scrie acestei ocarmuiri ca pe viito-
rime inteaceasta sa aiba cea mai de aproape stumps previghere spre a sa pazi cu nestril-
mutare mai sus pomenitul printip si sa nu Ingaduiasca a sa unelti de catre nimeni din
aratatii schimbiltori o asemenea locomie da speculatie, fiindca tot felu de comert pentru
binele statului este slobod pentru fielcare, iar prefacerea monedelor dupa chipul intre-
buintat fiind vatamatoare obitii, urmeaza mai deadreptul a fi supt cea mai d'adreptul
privighere a stapanirii. Iar de priimirea $i urmarea acestia vi se asteapta raspuns.
No. 2685 (la Ramnic).
No. 2686 (la Braila). 1835, Oct. 25.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 184).
1) Ian cuprinsul adresei trimisa Cinstitii Dejurstvi a ostirilor romanesti"
Anul 1835, Octonavrie 25.
No. 2681, Secsia II.
Cinstitii Dejurstvi a ostirilor romtinesti.
Vistieria s'au pliroforisit cu buns Incredintare ca adeseori cand yin corabii dela
Tarigrad la Galati prin schela Brailii, aduc Insemnate sume de parale marunte care prin
feluri de mijlociri ale spiculatiilor schimbatori dintr'acel judet, din judetul Slam Ramnic,
se petrec si se varsa numai aici in tarn si de aici sa exportuiesc monede bune de galbeni
si altele, pentruca In Moldovia nici cum nu sa gasesc parale marunte, din pricina ca Hind
monedele suite nu le da mana sa le schimbe pe parale, apoi fiindca intrarea paralelor des-
pre hotarul Moldovii numai pentru alisverisuri mici si care sa fac pentru plati marunte
si Inpliniri de neajungeri de sume este priimita. iar nu ca sa intre cu mine spre a sit
schimba in tars pa alte monede, pentruca pentru acest fel de trebuinta de alisverisuri
mici $i Inpliniri de ajungeri de sume sa fac paralele marunte si circuleaza In staturi. Ple-
cat este rugata cinstita Dejurstva ca sa binevoiasca a porunci domnilor ofiteri strajuitori
locurilor aratate cele de cuviinta, spre a se pazi dupa o asemenea scumpa privighere din
partea D-lor Intr'acesta mai sus aratat printip nestramutat, cu neingaduirea pe viito-
rime a spiculantilor schimbiltori la o asemenea fapta de lacomie, pentru ca tot felul de
comert este slobod pentru fielcare, iar prefacerea monedelor cu aceste mijloace sant viita-
matoare obstii, iar de punerea la tale Vistieria sa roaga plecat a sa cinsti cu raspuns.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 186 si 187).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGA NIC 1828-1859 141
Pentru a se curma acest rau, ideea n'ascuta cu cativa ani in urma

de a se decreta un curs unit pentru anumite monete mai frequente
in circulatia Principatelor, "i§i face tot mai mutt loc in convingerea
carmuitorilor depe vremuri, iar Bibescu Voda, cauta prin decretul
sau din 3 Martie 1848 sa realizeze acest punct important in evolutia
monetary a timpului.
Este prea important jurnalul catre Sfat, care justified aceasta
masura politico - monetary, ca sa nu-1 dam aci in extenso :
In urma luminatului ofit supt No. 114 care acest Sfat",
glasue§te jurnalul §i care coprinde ca cinstita obicinuita
ob§teasca Adunare, prin raportul cu No. 112, au supus la cu-
no§tiinta Inaltimei Sale, chibzuirea de a se statornici In toata
Ora numai un fel de curs al monedelor, fiindca din pricina va-
riatelor preturi cu care tirculeaza acum, se intampla felurite
pagubi la transactii ; ea aceasta chibzuire incuviintandu-sa de
care Inaltimea sa, o da tot de odata in cuno§tiinta Sfatului,
caruia porunce§te a lua cuvenitele masuri spre a se pune in lucrare,
§i ca D. marele Vistier este insarcinat a infati§a la Sfat §tiinta
de deosebitele preturi ce urmeaza in politiile §i porturile -Orli.
Astazi luni, 23 Fevruarie, anul 1848 D. marele Vistier
infati§and la Sfat lista pentru tot felul de moneda cu pretul lor,
care tirculeaza atat in ora§e cat §i in portul Brailii, cel mai de
capetenie pentru comert, a vazut ca cursul monedelor, neavand
pretul hotarit, curg dupa o singur5 vointa a spiculantilor, §i
spre curmare, Sfatul, avand de baz cel din urma period al arti-
colului 65 din Regulamentul Organic, ca, adica, galbenul impa-
ratesc sau olandez este hotarit de 14 sfantihi sau in lei 31 pa-
rale doazeci, luandu-sa acest pret al galbenilor §i al sfantihilor
drept temeiu nestramutat al cursului monedelor pentru toate
daraverile ce urmeaza intru cea din nauntru tirculatie a Prin-
tipatului dupa intraseca pretuire ce va avea fiecare pretu ire
de moneda, hotara§te :
Ca dupa pretul de sus al galbenului, adica de lei treizeci
§i unu parale douazeci §i al sfantihului de lei doi, parale zece,
sa tirculeze §i cele de mai jos monede, care dupa cele dintr'insele
greutati, corespund cu pretul hot5rit al galbenului §i anume :
Patrusprezece lei §i parale dog, icosarul vechiu drept la
cumpana.
Doisprezece lei
, §i parale zece, icosarul nou, drept la
cumpana.
www.dacoromanica.ro
142 C. I. BAICOIANU
Zece lei parale douazeci, rubla de argint.

Opt lei parale opt, iuzlucul.
Cinci lei parale treizeci, rubiaoa, dreapta la cumpana.
Aceste preturi ale monedelor sa se publice in tot Prin-
tipatul ca sä fie cunoscute obstii, si cu marginire ea dela zioa
publicuirii, dupa cursul de vase luni, toate acestea au sä tircu-
leze pa pretul ce sa hotaraste aci.
Iar pentru transactiile ce vor fi avand incheiate feluri
de negutatori si altii, cu data mai nainte de publicarea acestui
jurnal, acelea urmeaza a se rafui platnici in moneda acea ce se
va vorbi in acele transactli, precum si de vor fi in lei, sa se pla-
teased leul dupa cursul monedei ce circula atunci in acel loc, cand
s'a facut acea transactie.
Acest jurnal se va supune la cunostiinta si intarirea NI.
Sale Prea inaltatului nostru Domn de catre D. marele Vistier,
si in urma se va obsti".
Acest jurnal supus Domnului Gheorghe Bibescu, a fost aprobat
la 3 Martie 1848 1).
Evenimentele revolutionare ce au avut loc in Mai 1848, au im-
piedicat insa facerea cuvenitelor publicatiuni.
Ele au continuat sa se faca pans in August, dupa cum vedem
din documentele ce dam in no', cand guvernul provizoriu insusindu-si
politica monetara a trecutei domnii, stabileste ca dela 3 Septembrie
sä inceapa a se aplica un curs unitar al monetelor cari circulau in
Principate 2).
1) Tata adresa prin care se comunica Vistieriei hotarirea Domnului :

Noi Gheorghe Dimitrie Bibescu V.
Cu mila lui Dumnezeu Domn st5pAnitor a toata Tara Romaneasca.
Catre Departamentul Vistieriei.
Vazand raportu acelui Departament cu No. 355, pe linga care s'a supus la a
noastra cunostinta jurnalul Sfatului administrativ extra-ordinar, atingator de stator-
nicirea cursului monedelor In toata Ora.
Vazand cä aceasta statornicire este potrivita cu articolul 65 din Regulamentul
organic, si ca preturile hotarIte de Sfat pentru deosebitele monezi sint In proportie
cu pretul Intresec al galbenului, Noi tneuviintilm Intru toate acel jurnal, si poruncim
a se pune In lucrare.
(Urmeaza iscalitura M. Sale).
Seful Departamentului, C. Herilseu.
No. 181, anul 1848, Martie 3. (A. S. Dos, 1262 fila 89)
2) 1atil 8 documente in legaturii cu publicarea cursului monetelor :
DOC. No. 1.
www.dacoromanica.ro
Guvernul dispune sa se Lea in aceasta privinta publicatiuni

pentru ca locuitorii sa poata lua cunostinta.
D-1 redactor al Monitorului roman.

Inca dela 22 Avgust s'au trimes D-tale, adres cu No. 1505 ca sd se publice prin
foaia Monitorului ca cursul monezilor de bani are sa urmeze dela 3 Septembrie viitor
Intocmai dupa jurnalul Incheiat In vremea fostului guvern si fiindca nici panel acum
nu s'a vazut o asemenea publicuire prin Mile D-tale.
Deaceea esti invitat D. redactor ca fara cea mai mica zabava sa se publice aceasta
spre stiinta locuitorilor, ca sa nu se aduca piedica comertului si pretentii din partea
negutatorilor. Catre aceasta sa mai adaoga ca pe viitorime sa nu se mai Intarzieze
obstirile ce vi sa trimit, spre a nu sa ivi prilejuiri de necuviinte. No. 1582
C. B. B. August 30, 1848.
(Arhivele Statului No. 1262 (rosu) fila 90.)
DOC. No. 2.
Dreptate, frafie.
Domnule Ministru,
Sup-insemnatul are onoare a trimite D. V. alaturata pe Mug aceasta petitie
care onorabila Locotenenta, spre a vedea a ei coprindere si a \FA conforma cu rezolutia
pusA asupril -i.
Salutare si &Ape.
Pentru Ministru trebilor din afara, (ss) Gr. Aleesandrescu.
'DOC. No. 3. Pentru Capul Sectii, (ss) M. Pdcleanu
No. 1511.
Anul 1848, Septemvrie 4.
Bucuresti.
Domnului Ministru al finafelnr
Rezolufia : Pe de o parte sa se scrie D-lui Vornicului de politie ca sa pofteascA
pe toti starostii a veni maine la acest ministeriu unde este a se face consiliul D-lor minis
trilor In aceasta pricing, iar pe de alts sa se dea sf In cunostiinta d-lor ministrilor ca sa vie
la 12 ceasuri la acest ministeriul.
C. B. B. 7 Septemvrie 1848
(Arhivelc Statului No. 1262 (rosu), fila 91).
DOC. No. 4.
La administ. de mai jos.
Potrivit masurei luatA acum, urmand ca dela 3 Ghenarie viitor sa se puie In lu-
crare dispozitiile jurnalului incheiat la 23 Fevruarie de Sfatul adm. ecstraordinar, ma gra-
besc a va face cunoscut D-le administrator, CA dela aratata zi cursul monedelor, trebue
s5 umble in toate schimburile dintre lacuitori dupa cum se arata mai jos, adica :
Galb enul lei 31 parale 20
Sfantihul negaurit PP 2 PP 10
Icosarul vechiu 14 2
/7 nou 12 PP 10
Rubla de argint 10 PP 20
Iuzlucul 8 23 8
Rubiaoa 5 ,. 30
www.dacoromanica.ro
144 C. I. BATCOIANU
Locotenenta domneasca din epoca revolutionary dela 1848, se

dovedea a fi dar, in materie monetary, in respectul ideiei de progres,
idee pe care tot ea o impusese domniei lui Bibescu.
$i tot odata to invit d-le sa publici aceasta atat in ora5u prin toba, cat 4i prin sate prin
d-lor suptadministratori.
K. B. B. 1848, August 30.
No. 1627 Slam Hainnicu
1628 Braila
1629 Prahova
1630 Buzau
1631 Ialomita
1632 Illovu
1633 Dambovita
1634 lila5ca
1635 Muscelu
1636 Arge5u
1637 Teleorman
1638 Romanati
1639 Valcea
1640 Do lj
1641 Gorj
1642 Mehedinti
(Arhivele Statului No. 1262 (rolu), fila 89).
DOG. No. 5.
Ministerul linanfelor a Romcinii
Dupa chibzuirea facuta de Sfatul administrativ extraordinar la 23 Fevruarie
anul curgator, pentru cursul monedelor §i care s'a intarit 5i de fostul Domn prin ofisul
cu No. 181 din 3 Martie, urmand ca dela 3 ale viitoarei luni Septemvrie sd se puie in lu-
crare toate dispozitiile acelui jurnal, grabesc a da In cunoitiinta publici ca, incepand
din zioa de 3 Septembrie toate monedele ce sant ardtate In acel jurnal, vor urma dupa
cursul ce este insemnat in el adica :
Galbenul Imparatesc sau olandez lei 31 parale 20
.
Sfantihul 2 10
Icosarul vechiu drept la cumpana . .. 14 ,. 2
Idem eel non ., 12 .. 1.0
Rub la argint . 10 .. 20
luzlucul 8 8
Rubioa dreapta la cumpand . . . 5 , 30
Autoritatile dar administrative sant invitate ca sd publice cat mai curand aceasta
masura prin toate eetlitile 5i satele spre 5tiinta publici.
Salutare 5i fratie.
111nistru finuntelor.
DOC. No. 6.
Domnului redactor al Monitorului ql Buletinului Nittal.
Aldturata ad publicatie de supt No.... atingiitoare de cursul monedelor In toata
www.dacoromanica.ro
Toate starostiile comercian %ilor si meseriasilor au fost convo-

cate pentru a lua o hotarire in vederea realiz5rii practice a decretului
din 3 Martie 1848, care trebuia sä intre ili vigoare dela 3 Septembrie
a aceluias an.
Cererea unora dintre negustori cari sustineau sa se restabi-
leasc6 statu quo ante, al cursului liber, n'a fost admisg. Se vede
dar cä Vistieria urnArea cu consequenta o politic. monetara prin
cafe astepta s'a se apere interesele producatorilor romani, ale corner-
ciantului, ale plugarului si ale meseriasului. Aprofundiind cererea
acestor negustori pe care o dam in extenso in nota 1), nu ne
lara, vei bine voi Domnule redactor a o publica prin cele dintaiu numere a Monitorului
roman si a Buletinului ofitial.
(Arhivele Statului Dosar No. 1262 (rosu), lila 86).
Masura legiuita la 23 Fevruarie anului curgator asupra cursului monezilor si publi-
cata prin Buletinul ofitial No. 11, urmand a se pune in lucrare la 3 ale viitoarei luni Sep-
temvrie grabesc a mai poftori ca dela aratata zi cursul monezilor va urma precum ur-
meaza : etc.
DOC. No. 7.
La ad's-Units. distr. 011u.
Publicandu-se de iznoava prin Monitor ruman si Buletin ca la 3 Septemvrie cursul
monezilor are sii se urmeze dupa cum sant insemnate in jurnalu Incheiat de fostul gu-
vern si publicat prin Buletinul Sfatului No. 11, aceasta sä face Dumitale cunoscut spre
raspuns la raportul cu No. 3695.
1514
K. B. B. 1848, Avgust 23.
(Arhive le Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 87).
DOC. No. 8.
Dreptate, Ireifte.
D-lui cap al polijii.
Manua legiuita la 23 Februarie anului curgator asupra cursului monezilor si pu-
blican; prin Buletinul ofitial cu No. 11 urmand a sa pune in lucrare de la 3 ale viitoarei
luni Septemvrie, grabese a invita pe Dv. d-le cap al politii ca prin baraban sa se publice
cat mai curand In Capitala, spre stiinta locuitorilor, ca dela aratata zi cursul monezilor
va urma asa precum sa coprinde In acea legiuire, dupa care se alatura case egzamplare.
1581
C. B. B. August 30, 1848.
(Arhivele Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 88).
1) Dam in extenso cuprinsul acestei cereri, impreuna cu alte doua documente.
In directa legatura cu dansa :
146 C. I. BAICOIANU
putem abtine de a nu remarca faptul ca dintre cele peste o suta de

semnaturi ale comerciantilor, marea majoritate sunt romane§ti §i
numai cateva ale evreilor sau a altor straini. Acest fapt este de natura
sa ne indite ca pe la 1848, comertul din Muntenia era detinut aproape
numai de Romani.
DOC. No. 1.
Dreptate, Irafie.
Onorabilei Locotenenfe domneqti.
Reclamafie.
SuptInsemnatii vazuram publicatia facuta de d-lui Ministru finantPlor prin

Monitorul cu No. 15, atingatoare de cursul monedelor, spre a se regula dupa masura le-
giuirei din 23 Fevruarie trecut, de care si facem cunoscut ca acea masura la vremea de
acum ne este prea vatamatoare ca dtirapanatoare la starile tuturor mai cu seams ca
macar atunci nu s'au cerut parerea tuturor corporatiilor, ci numai a unei ce poate CI
adasta mai mult sii is decat sa dea din alisverisu de toate zilele. Ne rugam dar pentru
multe pricini ce ne pot da acest drept ca sa ni se aprobeze cererea (pricini lesne de !rite les
de catre oricine) sii se lase inoneda tot pe cursul ce au avut li pans acum, fiindca
multimea nu sa cuvine sa piarza pentru cei mai putini.
Nealisverisu §i nestatornicia de astazi este bazu cererilor noastre.
1848, Septemvrie 1-iu., Buzau
Magi Dinu Dim(itrie), staroste de panzari.
Crangu Gheorghe, staroste de herari.
Ionitil loan, staroste de cojocari grosi.
Atlantis' Simeon, staroste de bumbacari.
Iscalitura greceasca
C. Nieolau, starostca dulgherilor.
Paraschiva Ioveea, staroste de tabaci.
Nicolae Fulgeanu, corporatia cavafilor.
Ghila sin Trandafir, ipitmpu.
Iancu Potopu, tabacu. Nieulae Parvu, tabacti.
Gill tit VA lea, tabacu. Mavrodin Constandin.
Onu Marin, tabacu. Petrache Doiciu.
Indescifrabil Stanciu Ioanu.
Dumitru Ion, tabacu Gheorghe Todor.
Tuduru Treifu Stan Dumitrache.
Joan Vasile. Stefan Mihniu.
Nedu Stefan. Petre Dumitru.
Iscalitura germana indescifrabila.
Neculae Palm. Enache Gheorghiu.
VA icu, tabacu. Mine Hagi Vo lett.
Stefan Dimitritt.
Nicolae Ghebe. Dumitru Joan.
Dumitriu Ion. Indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
Cat de convinsa era carmuirea de foloasele ce aveau sa rezulte

pentru Cara din aceasta noua indrumare a politicii monetare, ne-o
Chircar Sarehiz. Petre Ioanides.
Dumitru Nico lau. Tache Mann.
Apostol D indescifrabil. Ion lta Antonin.
Petro Constandin. Indescifrabil.
Gheorghe Mateescu si tovarasii. Dimitrie Hristovici.
Vasile Hristea. Illo Nicolau.
M. Petrovici. CosticA Nieulau.
Menial Gheorghin.
Costacho Griljdan II tovarasii. Ion Radoviel.
I. Ioannidis. Barba Nicolau
Stefan Stoianoviel. 'Marin Hristea.
Indescifrabil. State Marin.
loan M- indescifrabil. G. indescifrabil.
Gheorghe Radu. Anghel Mantnici.
Ionita Gligoriu. Constandin Hristea.
Nicolas Kozatinos. Staciu Rusoviel.
IonitL Bunea. Petre Dlmitriu.
Tudoraehe Teofil. Ivanciu Gheorghe.
Ghetu Bogaseru. Stefan Tonoviel.
Ganta loan. Zmarandacho Il le.
Radii Vasile. Andrei DrAghici.
Nicola° Rildulescu. Stolanu Ghenu.
Stolen Tone. M. Pandele.
Stoics letu. Ioan Stolco.
loan Anghel. Teniciu Constandin.
Indescifrabil. Petre Iona.
Vasile Radoviel. Pantazi Nide leu.
Indescifrabil. Gheorghe Prodan.
RAducanu Chiriti. A. Petrescu.
Iscglitura armeneasca Andrei Dobroviet.
IscAlitura indescifrabila In limba
ebraica.
Isaim Nahem. A. Davidoviei.
Isalitura armeneasa. Isealitura turceasca.
idem. Iscalitura armeneascii.
idem. idem.
idem. idem.
idem. idem.
idem. idem.
idem. idem.
idem. idem.
idem. A. Hirschel.
idem. A. Nedelcu.
idem. loan Pavloviei
idem.
www.dacoromanica.ro
148 C. I. BAICOIANU
dovedeste $i rezolutia ferma a guvernului pusa pe reclamatia marilor

negustori din 11 Octombrie 1848, cari se plangeau ca nu se respecfa
Hagi life Pancu. Necolae Ioan Rachieru.

P. H. Simeon. Tanasi Ivanu.
I. Creteseu. Vasile Iacov.
Bumetrachi Gheorghe. Dumitraehe Popoviei
Constandin Gheorghe. Innen Gfirleanu.
G. Altinovici. Pascu Lazar.
Neeulae Vasiliu. Ionia Nun.
Ion sin Stefan. Costache sin Pavel.
Tache Petreseu. Ion Iordache.
Dinu sin Costandin. A. Nieolau.
1. Andre 'emu. Nita Nicolau.
Stefan Nicola°. Nindosiel loan.
Theodorache Stanoviel. Iscalitura turceasca.
Petre Tone. Nieulai Iordan.
Theodorache Bilduleseu. Viciu Radu.
Stefan Gallia. Pavel Vasiliu.
Stavru Hristu si tovarasii. Indescifrabil.
Avram Maier. Pantazi loan.
Stan sin Pauneseu. Costache Popescu.
A. Protopopeseu. Stavin. Dobrescu.
staroste. Mihalache Enaehe.
Demetr(u) Stoian. Dumitrache Popescu.
Alecu Gheorghe. Anghel Dumitriu.
Ivanciu Dobrovici. Dumitraehe Neel' Ian.
B. Nicolau. Barbi' Constandin.
Ion Constandin. Gheorghe Petroviel.
Petraehe Barbovici. Dumitru Slab.
Costache Nicolau. Ghiy Hristea.
Nieolae Floreseu. Tomb'.
Costache Toteiu. Ioan Frangulea.
Tudor Dobreseu. A. P. Teodor .
Oancea Radu. Gligore Gheorghiu.
Sava Paraseheva. Nicolae Gligoriu.
Nieulae Stoian. Stefan Allan pogo;.
Nleulae Voinea. Ionili Andrei.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rolu), filele 94, 95 si 111).
DOC. No. 2.
La D. &I at Dvornicii oraqului.
Fiindcit maine la opt ale acestii ieste a se tnfatisa la Sfat reclamatia ce au dat
negu%atorii onorabilei Locotenente domnelti In pricina scSderii monezil si care s'au
priimit la a cest ministeriu pa langa adresul D-Iui Ministru din afara cu No. 1511, asupra
c5ruia s'au dat rezolu%ie prin care Indatoreaza pe suptiscalitul ca sa o Infatiseze la con-
www.dacoromanica.ro
hotaririle Carmuirii din 3 Septembrie, privitoare la statornicirea

unui curs ob§tesc al monetelor, cum se cerea de multi ani de corpul
negustoresc spre incetarea pagubei ce incearcA publicul comercial
prin deosebirea cursului pietei" 1).
siliu D-lor ministri fats si cu toti starostii corporatii lor, iesti poftit d-tale sef al Dvor-
nicii ca sa poftesti pentru maine la 12 ceasuri evropienesti pa Intaiul staroste Impreuna
cu tot starostii corporatilor, ca sA vie In presusvia acestui ministeriu, unde este a sa In-
fatisa pomenita reclamatie.
C. B. B. 1848, Septv. 7. No 1689
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu), Lila 92.)
DOC. No. 3.
D-lui Ministru din lduntru, Nicolae Golescu.
D -tui Ministru din a /ara, Ion Voinescu.
D-lui Ministru al dreptcilii, loan Ccimpineanu.
D-lui Ministru at credintii, loan Eliad.
D-lui Gheneral al ostirilor, Hristache Tel.
D-lui Ministru at controlului, loan Nelescu.
Domnu Ministru din afar% pa langa adresul cu No. 1511 au Indreptat suptiscali-
tului reclamatia negutatorilor data cAtre onorabila LocotenentA domneasca In pricina
scfiderii monezii, cu rezolutie prin care IndatoreazA pa suptiscAlitul a o ME-44a la consiliu
d-lor miniltri, fats cu starostii corporatiilor. Pe de o parte am poftit pa d. sef al Dvor-
nicii orasului, ca maine la opt ale acestii la 12 ceasuri evropienesti sA pofteascA pe Intaiul
staroste ImpreunA si cu toti starostii corporatillor, ca sA fie fats la cercetare, iar pa de alta
am onoare a envita M pa dv. ca maine la arAtata zi ;I ors sa binevoiti a vent In presusvia
acestui ministeriu, spre a sa lua spre cercetarea pomenitei reclamatii.
C. B. B. 1848, Septembrie 7. No 1688
(Arltivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu), fila No. 931.
1) Ian cuprinsul acestei cereri Ii alte douS documente in legatura cu cursul mo-
netelor :
I
Cinstitii Caimdcdmii a Prin(ipatului Tani liumunesti.
"'Wald reclama(iie.
Noi cei suptiscaliti, toatA ceata negutatoreasca din piata Bucuresti, si printr'a-
ceasta a noastrA de iznoavA plecatA reclamatie, facem cunoscut cinstitii Caimacamii
ca aflandu-nc aici, Intr'aceastS Capitals negutatori dintru lnceput, ne-am hranit ne
hrAnim cu feluri de negoturi, priimind moneda banilor dupa la musterii cc targuesc din
pravaliile noastre, precum sa urma de mai nainte, iar dela o vreme incoace ne vedern
cu totul asupriti de cAtre Malta stapanire numai dupa cererea II staruirea a unui mic
numar de negutatori toptangii, ce aduc marfuri dupA la alte tiiri streine, din pricina sea-
zamantului de moneda obltit din partea stapanirii, vrand pomenitii toptangii ca cu acest
chip, pe de o parte sa se foloseasca si dela not cu priimirea banilor scazull $i dela locurile
www.dacoromanica.ro
150 C. I. BAICOIANU
Mai aratau comerciantii in cererea for ca. dela o vreme incoace

ne vedem cu totul asupriti de catre inalta st5panire numai dup5 ce-
rerea §i stkuirea a unui mic numar de negutatori toptangii, ce aduc
marfuri dup5 la alte tari streine, din pricina scazAmantului de moneda
ob§tit din partea st5panirii, vrand pomenitii toptangii ca cu acest
chip, pe de o parte sa se foloseasca Si dela noi cu priimirea banilor
straine du prin alte tari cu darea banilor urcati, iar pa de alta, pa noi sa ne stings cu totul
din fata pamantului cu aceasta urmare, fiindcii, precum mai sus zicem, ne vedem siliti
a desface marfa ce o vindem musteriilor mai de multe on si In capete, priimind
moneda de icosari cei noi cu lei 12, par. 30, unul, precum s'au obstit de stapanire.
Vazandu-ne foarte stramtorati la soroacele ce ne sosesc cu politele de unde
ridicam marfa, si cu acest mijloc ne cunoastem nepastuiti si cu totul In mare pa-
guba din pricina scazamantului monezilor de bani, fiindca pomeniti toptangii sä Impo-
trivesc cu totul nevrand a ne priimi icosarul de argint mai mult decat cu lei 12, par. 10,
iar noi II priimim cu lei 12, par. 30, si prin urmare, cunoscandu-ne cu totul pagubiti din
partea numitilor toptangii, alergam iarasi la noianul cinstitei Caimacamii, plecati ru-
gandu-ne ca sa fie cinstita si Inalta porunca unde sa cuvine, de a ramanea acest articol
de moneda banilor tot precum au fost si mai nainte, adica precum au fost pfna la tre-
cutul Septeinvrie, caci Intr'alt chip ne vedem snip a ne Inchide pravaliile si a Inceta cu
totul din negotul nostru, nemai putand suferi de a ne vedea napastuiti si pagubiti numai
(la catre un mic numar de toptangii si numai pentru al numitilor In parte-le fobs, si en-
teres si noi cu acest chip, socotim ca nu sa aduce nici un fobs de vatamare nici chiar
cinstitii Vistierii.
Stefan Altin Mogos Hristea Vasiliev.
Aleeu Bogasieru. Vasile Innen.
Alihalache Enache. N. Dimitrlu.
Iscalitura indescifrabild. Nieolae Dobrovici.
loanu M.restul indescitrabil. Mate! Atanasiu
Dumitru Joan. M. Petruviel.
Gr. Glantonu. Stefan Dimitriu.
Alecu Hriseseu. Allhalaehe Nieolau.
Jordan Dimitriul. 'Mime Simion.
Mime Dimitriul. Dumitru Oprea.
A. Nieolau. Ionita Anastase.
Nita Nieolau. Chiri(it Dobosu.
Ilintitrie Gbeorghiu. Petraelte Radoviel.
Nicola' Jordan. Milt Tanen.
Ionlift Patin. Iscalitura indescifrabila.
Tome Teodor.
Rezolu lie :
Cifimacumia Tarii Rometnegti.
Departamentul Vistierii este poftit a face cuvenita punere la cale.
L. P. 1848, Dechemvrie 16.
5eful mcsii, G. Cantacuzino.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (ro5u), filele 76, 77.)
www.dacoromanica.ro
scazuti §i dela locurile straine du prin alte %sari cu darea banilor urcati,
iar pa de alta, pa noi sa ne stinga cu totul din fata parnantului cu
aceasta urmare, fiindca, precum mai sus ziceam, ne vedem siliti a
desface marfa ce o vindem mu§teriilor mai de multe ori §i in capete, prii-
mind moneda de icosari cei noi cu lei 12, par. 30, unul, precum s'au
ob§tit de stapanire. Vazandu-ne foarte stramtorati la soroacele ce
ne sosesc cu politele de unde ridicam marfa, §i cu acest mijloc ne cu-
noa§tem napastuiti §i cu totul in mare paguba din pricina scazaman-
tului monezilor de bani, fiindca pomeniti toptangii sa impotrivesc
cu totul nevrand a ne priimi icosarul de argint mai molt decat cu
lei 12, par. 10, iar noi ii priimim cu lei 12, par. 30, §i prin urmare, cu-
noscandu-ne cu totul pagubiti din partea numitilor toptangii, alerga'm
iara§i la noianul cinstitei Caimacamii, plecati rugandu-ne ca sa fie
cinstita §i inalta porunca unde sa cuvine, de a ramanea acest articol
de moneda banilor tot precum au fost §i mai nainte, adica precum au
fost pang la trecutul Septemvrie, caci intealt chip ne vedem siliti
a ne inchide pravaliile §i a inceta cu totul din negotul nostru, nemai
putand suferi de a ne vede napastuiti §i pagubiti numai da catre
un mic numar de toptangii §i numai pentru al numitilor in parte-le
folds, §i enteres §i noi cu acest chip, socotim ca nu sa aduce nici un fel
de vatamare nici chiar cinstitii Vistierii."
II.
Dreptate, Nile.
Domnului Ministru al trebilor din launtru.
Dupa punerea la cale facutA de fostul guvern comunicata prin ecsamplare ce s'a
impArtit In toate satele si In foaia Buletinului Statului No. 11 din 9 Martie anul Irma-
tor, sA vede ca dela 3 Septemvrie viitoare lank cursul monedelor ce urmeaza acum In
piata, sä scade ca sa se reducA toate la pretul galbenului ImparAtesc sau olandez de lei
31 parale 20 si fiindca acest soroc se apropie, suptinsemnatul ma cunosc dator a intreba
mai din vreme pe D. Ministru, data pomenita legiuire o aprobeazA 5i onorabila Loco-
tenenta DomneascA de acum, sau ramane a circula toate monedele ca pana acum, pen-
tru care 11 rog sa binevoiasca a-mi da deslegare.
Salutare si fratie.
Adminisratorul districtului Olt, (ss) BAleanu.
(ss) Iorguleseu.
Rezolutie : SA se facA publicatie ardtandu-sä ca dela 3 Septembrie cursul mone-
delor are O. umble dupa cum sant insemnate in jurnal. Care aceasta publicatie sa se
trimita la radactorul Monitorului si Buletinului ca sa o publice cat mai curand, sa raspunza
si Dumnealui adm. de Oltu, fAcandu-sä cunoscut aceasta publicatie.
Anul 1848. Luna August 13. No 3695
(ss) C. B. Baleeseu. Avgust 21.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rolu), Lila 83).
www.dacoromanica.ro
152 C. I. BAICOIANU
Carmuirea luand cuno§tinta de aceasta cerere §i de multe altele

facute de negustori in acest stop, a hotarit sa sä scrie din nou la po-
litie ca indata sa publice in coprinsul Capita lei prin barabanie §i res-
pectivele comisii, a nu indrazni niminea sub nici un fel de euvant §i
pretext, sä dea sau sa ea monedele cu alt curs mai inaltat decat acela
ob§titul prin jurnalul dela 3 ale trecutului Martie, ca cel ce seva descoperi
urmator impotriva, sa va privi ca un viclean §i nesupus poruncilor le-
giuitului guvern §i ca un asemenea va cadea in mare raspundere" 1).
Dar mi§carea revolutionary atrasese ocupatiunea ruseasca §i
pe aceia a Imparatiei otomane.
Armatele ruse§ti introdusesera in Principate jumatati de im-
periali ruse§ti, pe can zarafii §i autoritatile romane§ti nu le primeau
decat la cursul de 5 ruble de argint. Fiindca in Rusia aceasta monetli.
Cciimacamia reirii liomcinesti

Cinstitului Departament at V istieriei.
SA triimite acelui cinstit Departament alaturata In original jalba cc a priimit
Ciiimaciimia dela corpul negutatoresc din Braila, si fiindca aceasta jalba atinge pe aceia
data de negutatorii de aici din Capitals In privinta cursului inonedei, sa pofteste cinstitul
Departament ca sa o is In b5gare de seamy deodata si cu ceialalta sf apoi cu a sa chib-
zuire si rezultatul ce sa va dobandi din cercetarea ceruta a sä face Intre acei dinpreuna
cu acei Insemnati In adresa Caimacamiei No. ... negutatori, sä le dea si In chibzuirea
cinstitului Sfat admnistrativ, dupa care sa se aduca la cunostinta Cainificamiei acele
chihzuiri cu toata deslusirca .
Caimacanul : (ss) Costandln Cantacuzin.
No. 1555. 1848, Dechem. 27.
Rezolufia: Sa se urmeze dupa rezolutia ce am pus la decretul Cinstitei Caima
camii de supt No. 1288 Intru ctia cc sa atinge de formatul de lei.
1848, Dechemvrie 28.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu), fila 74).
1) Iatii o serie de documente fn legatura cu aceasta chestiune :
Catre cinstitui Departament at linanfrlar.
Corpul comertial precum 5i tot omul iubitor de binele patrici cu bucurie au salutat
chipzuirea cinstitei obicinuitei obstesti Adunari din anul acesta, privitoare la statorni-
circa unui curs obstesc al monedelor, dupil cum 55 ceruse de acest corp Inca de mai multi
ani, spre Incetarea pagubei ce Incerca publicul comertial prin deosebirea cursului pietei.
Dupa jurnalul cinstitului Sfat administrativ extraordinar si prin luminatul offs
domnesc cu No. 181 dela 3 Martie a. c. aceasta statornicire s'a si poruncit si dela terminul
sau 3 Sept. incoace sa si urmeaza In public.
Insa sant cu toate acestea Inca multi, carii din indaratnicie, la platele lor, chiar
si la socoteli mai noui decat legiuirea aceasta, Imbla a sili pe creditorii for d'a le priimi
moneda tot dupa abuzivul curs desfiintat.
www.dacoromanica.ro
era hotarita prin curs statornic al stapanirii, dupa pretul aurului

a sa primi atat in hazna cat §i'n tircularea publica" cu un spor de 3%
Deaceea subtinsemnatii am aflat de lipsa a ruga plecat pe cinstitul Departament,

ca, spre ridicarea unor asemenea necuviinte, sä binevoiasca a mai publica Inca odata
pomenita legiuire monetara, poruncind tot odata ca sa se urmeze de catre toti intocmai,
Para vreo abatere.
Cu cuvenitul adanc respect, al cinstitului Departament plecati slugi.
(ss) loan ManovIel, I. Theodoreseu, Aron Albel.
Bucuresti In 11 Oct. 1848.
Rezolufia : Alt nimic nu insenmeaza o asemenea urmare ea cea descrisa In recta-
matiia aid iscalitilor comersanti, decat o sempla nesupunere la o dispozitie de venali-
tate a acelora care se cuteazil a pasi supt maria for rasponsabilitate poste masurile in-
tocmite de legiuitul guvern si publicate cu o indestul de Indelungatil vreme mai naintea
Indepliniri termenului prescris, fiind foarte favorabila aceasta pentru toti de obste, ca
In cursul mijlocitei sorociri su sa poata fiecare regula, incat sa nu i sa pricinuiasca vreo
paguba ce ar fi fost netagaduita pentru multi. Daca masura statornicirii cursului mo-
nedelor intr'o uniforinitate in toata tara, s'ar fi pus in lucrare indata dupa intarirea jur
nalului Sfatului extraordinar prin ofisul domnesc ca o soglasuitoare cu art. 65 al Regu-
lamentului organic. Prin urmare sa sa scrie din nou la politic ca Indata sa publice in
coprinsul Capitalei prin barabanie si respectivele comisii, a nu Indrazni niminea sub nici
un fel de cuvant si pretext, sa dea sau sa ea monedele cu alt curs mai inaltat deck accla
obstitul prin jurnalul dela 3 ale trecutului Martie, caci eel ce se va descoperi urmator
Impotriva, sa va privi ca un viclean si nesupus poruncilor legiuitului guvern si ca un
asemenea va caclea In mare rilspundere.
1848, Octomvrie 18.
In urma rezolutiei de mai sus ce s'a gilsit de cuviintil a sa pune asupra acesti
jalbi, ca o conforma cu masura chibzuita, Intarita, publicata si pusa In lucrare cu Ince-
pare dela 3 ale trecutci luni Septemvrie, adresandu-se catre Sfatul administrativ, de-
cretul cinstit ei Camacamii de supt 575, s'a vilzut din coprinderea lui, staruinta Ex. Sale
Fuad Efendi, comisarul inaltei Porti otomane si totodata si a domnului Caimacan, a
sa restatornici iarasi cursul tuturor monedelor, precum s'a urmat in toata tara mai
nainte de 3 Septemvrie.
Dar fiindca o asemenca retractatie ar fi putut Invederat trage dupa dansa multe
complicatii in privinta transacsiilor si a veri cariia altii relatii de daraveruri cat de mid
neinsemnatoare, macar intre felurite fete, spre departarea unci asemenea necuviinte,
icu dimpreuna cu D. Caimacamul si D. logofatul Dreptatii, Intelegandu-ne cu Ex. Sa
Fuad Efendi, i-am supus atilt necuviinta ce va izvorI din preschimbarea publicatei masuri,
cat si neputinta ce se prevede lam a trece monedele cu curs uniform in Valahia mica,
cad acolo atat galbenul imparatesc cat si celelalte monede trec si tirculeaza frail cea
mai mica preschimbare din ceeace legiuieste art. 63 a Regulamentului, pretuindu-sa fie-
care felurime si dintre monedele turcesti dupa intranseca pretuire de lei 31 par. 20 a
galbenului. In urma caruia Intelegere mai chibzuindu-sa in pricina de care ieste vorba,
pentru mijloacele cele mai potrivite spre a nu cerca si ostirile imparatesti (carte simtita
www.dacoromanica.ro
154 C. 1. BA1COIANU
peste cursul ce se oferea in Principate, Generalul Liders cere CM-
paguba din cursul scazut si masurii statornicite pentru obstescul curs at monedelor
sä nu se aduca vreo preschimbare, In sfarsit s'a ga'sit de cuviinta ca, prezisa masura
sa ramaie neatinsa Intru ceia ce va privi toate monedele celelalte, afara numai de id:),
sarul ant de our cat si de argint, care privindu-sa vremelniceste ca o moneda de con-
ventie, sa treaca In viitor cu cursul de lei doisprezece, parale treizeci, dupil cum si mai
nainte. Si acest insa curs sa nu sa priveasca pentru toti de obste ingaduit, fara numai
pentru oltirile Imparatesti otomane precat sa vor afla aid, carele In daraverele si cum-
paratoarele ce vor face pentru cele trebuincioase for neaparat, vor da fn schiinburi pre-
zisa moneda cu aratatul curs. Aceasta chibzuire sa va expune prin jurnalul cu toate
amarunturile si daslusirile mai sus 'acute si jurnalul dupa ce se va infatisa la Sfatul
extraordinar spre iscalire, apoi sa va supune pe langa raportul acestui Departament,
la aprobatia cinstitei Cilimaci Imii, ca la urma sa sa publice Indata spre stiinta tuturor.
1848, Octomvrie 25,
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), filele 129 si 154).
Cinstitului Departament al Vistierii.
Cdrmuirea Judetului Prahovii.
Magistratul local prin raport No 766, arata ca mai toti negutatorii de acolo
din orasul Ploielti, Intrebuintand negotul la priimirea rublelor rusesti, priimind pe cele
vechi In pretul de lei zece iar nu $i cu adaosul de 20 parale ca cum umbla cele noun,
supt cuvInt ca sint vechi si trebue sa le is cu scazamIntu de mai nainte, apoi oltirea ru-
seasca avand de aceasta moneda care zic ei ea este veche mai multi parte decal- cea
noun 1i Intampina paguba nu numai ea, dar pamantenii si legiuirea Intocmita nu face
nici o ecseptie pentru zisul sdizamant, ce iei Intrebuinteaza mijlocul de a sa folosi cu
acei 20 parale, carmuirea supune la cunostiinta Cinstitului Departament, spre a-i da o
aslusire Inteaceasta.
Carmuitor : (ss) indescifrabil.
Secretar : (ss) indescifrabil.
Anul 1848, luna Octomvrie 31. No 1028.
Rezolufie : Sa ise raspunza ca cursul rublelor s'au hotarit prin jurnalul din leatul
acesta cum are sa umble p Visteria nu poate recunoaste deosebirea care vor sa faca
negutatorii de ruble vechi ci not Deaceea cdrmuirea va publicui ca rublele sa se prii-
measca toate de catre negutatori cu pretul 10 Y2 precum s'au obstit.
1848, Noemvrie 2.
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), fila No. 131.)
Ciiimeiclimia Tura Romemesti
Cinstitului Department al Vistierii.
Aprobeaza Caimacimia chibzuirea cinstitului Sfat administrativ asternuta fn
jurnalul carele In copie s'a alaturat pe langa adresa acelui cinstit Departament No. 380
in privinta cursului a] icosarului de argint si al fractiilor but pa lei doisprezece si parale
treizeci, pa cata vreine numai si vor afla aci Imparatestile obtiri otomaniceiti, cu aceasta
osebire numai ca cinstitul Departament sa Ingrijeasca ca cind vremea va ajunge ca ia-
www.dacoromanica.ro
macAmiei acest curs, ceeace carmuirea incuviinteaza decretand pen-

tru intreaga tura cursul imperialilor dupa acela al rublelor ').
ras icosarul de argint sa meargA pa lei doisprezece si zece parale, sa vesteasca In obste
caderea cu doua luni mai nahlte de a lui scadere, spre a putea sluji accasta de regula
celor cc vor avea acel fel de moneda.
Cinstitul Departament dar este poftit ca indata sa publice dupa toate formele
acea chibzuire a Sfatului cu modificatia ce fi mai face Cilimacamia si sa arata mai sus.
Caimacamul : (ss) Costandin Cantacuzino.
No. 829. -- Bucuresti, Noembrie 4, 1848.
SA se scrie atat Agii eft si redactii Buletinului precum si pe la toate ocirmuirile,

sa se faca tirculare porunci ca sa se obsteasca indata ca icosarul de argint precum si frac-
tiile lui au sa circuleze cu cursul de lei doisprezece, parale treizeci, din ziva care se va
publica aceasta punere la cale. Totodata fiindca aceasta punere la cale este numai pe cita
vreme sa vor afla °stile otomane In Printipat, deaceea la vreme si cu doua luni de zile
mai nainte cind va fi sa scaza iaras icosarul la cursul de lei doisprezece, parale zece, se
va obsti iarus tot cu chipul de acurn.
1) lata documentele In legatura cu aceasta decrethre :
Cainuicamia Prinfipatului Tarii Romcine,ti

Cinstitul Departament at Vistierii.
Excelenta sa gheneralul Liders, prin nota No. 2070 dela 1 Octornvrie, arata Cai-
macamit ca s'a Instiintat ca in orasul Bucuresti precum sf 'n tot Printipatul sa priimesc
de oameni particolari jumatatile de imperialuri rosesti numai fn cinci ruble de argint ;
si fiindca In Rosia este hotilrit prin curs statornic al stapanirii, dupa pretul aurului a sa
priimi atat In hazna cat si 'n tircularea publica cu trei de protent (folos) la rubla, mai sus
de numirea pretului for, adeca jumatatea de imperial In cinci ruble si cincisprezece copice
de argint, iar moneda de aur de trei ruble In trei ruble si noa copece de argint, si dupa
acest curs sa dau in plata lefii ostirilor si tutulor cheltuelilor haznelei In deosbte, cere
Ex. Sa ca sa se publicuiascii intoata Valahia ,ca sa fie priimite pretutindenea fara pricinuire
jumatatile de imperialuri rosesti In cinci ruble si ein(cilsprezecc capece de argint ; iar ruble
de argint, socotindu-se lei 10, parale douazeci, jumatate de imperial face lei cincizezi si
patru, parale case, iar moneda de aur, In trci ruble si noa capice sau lei treizeci si doi
si jumatate.
Caimacamia grabeste a da In cunostinta acestui cinstit Depertament dispozitiile
de mai sus, din nota ccselentii sale ghencralului Liders, si4 pofteste ca Indata sa faca din
parte-i punerea la cale pentru Intocmai indeplinie.
Anul 1818, Oct. 2.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosul, fila 96.)
www.dacoromanica.ro
156 C. I. BAICOIANU
Si cum pofta vine mancand, vedem §i ImpArgtia otomana inter-
Cin.stitului Departament al Visleriei

Carmnirea judefulni oll.
Priimind porunca cinstitului Departament No. 138, atingatoare pentru cursul
jumatatii imperialului rusesc, cum trebue a merge pretul lui in Printipat, pa data s'au
dat poruncile cuvenite atilt politailor, cat si suptcarmuitorilor a publicui in tot coprinsul
judctului spre stiinta tuturor.
Drept aceia de urmarea facutil, plecat si raportuiasc5.
Carmuitor (ss) Indescifrabil Nieoleseu.
(ss) loan Indescitrabil.
Secsia al 2-lea.
1848, Octomvrie c.
(ArIA. St. Dosar No. 1262 (row), lila 101').
1.a polifie.
Cinslita CiimacSmie prin decret cu No. 216 incunostiinteaza acestui Departament,
nola ecsclentli sale gl:eneral Liders cu No. 207, prin care aratil ca s'au instiintat ca in
orasu Bucuresti sa priimeste de oameni particulari jumatatile de emperialuri rusesti
numai in cinci ruble de argint si ca In Rosia ieste hotiirit prin curs statornic al stapanirii
dupa pretul aurului a sa priimi atilt in hazna cat OlIn tirculare publica cu trei de protent
( folos) la rublii, mai sus de numirea pretului lor, adica jumatatea de imperial In 5 ruble
si 15 copici argint, iar moneda.de aur de 3 ruble, In 3 ruble 5i not copici de argint. De
aceea este poftita Cinstita Politic ca Indatil dupil priimirea accstia 51 'Ara cea mai mica
intarziere, sa publicuiasca In tot coprinsul orasului, atilt prin darabani, cat 5i prin co-
inisiile respective, ca In din si luari sa fie priimitil moneda de jumatate de imperial
rusescu, in 5 ruble si 15 copici de argint, iar rubla socotita pa lei zecc, parale douilzeci,
jumatate imperial face lei 5.1, parale 6 ; iar moneda de aur in trei ruble si nod copici face
lei 32, carale 20. Si de urmare ce va face indata va cinsti pa acest Depart(ament) cu raspuns.
(ss) Atom Gillen.
(Ibidem, fila 97.) 1848, Octombrie 4,
La cdrmuiri.
C. Caimacilinie prin decret cu No. 216, Incunostiinteaza acestui Departament
nota .ecsclentii sale gheneralul Liders cu No. 2070, prin care arata ca s'au Instiintat ca
in tot Printipatul sii priimeste dii oameni particulari jumiltatile de imperialuri rusesti numai
in 5 ruble de argint si ca in Rosia este hotiirit prin curs statornic al stapanirii dupil pretul
aurului a s5 priimi atilt in hazna cat si in tirculare publicil cu trei de protent (folos) la
rubla, mai sus de numirca pretului lor, adica jumatate de imperial In 5 ruble si 15 copici
argint, iar moneda de aur de 3 ruble, In trot ruble si 9 copici de argint. D'aceea sa scrie
accii C. Carmuiri, ca indata dupa priimirea acestia si faril cea mai mica zilbava sa publi-
cuiascil fora cea mai mica zilbavil atilt in oras prin politie cu daraban cat si in tot co-
prinsul judetului prin suptcasinuiri respective, ca in dari 5i luari sa fie priimita moneda
jumatate de imperial rusesc in 5 ruble si 15 copice de argint, iar rubla socotita pa lei
www.dacoromanica.ro
venind prin reprezentantul sau Fuad Efendi, cerand abrogarea de-

cretului pus in aplicare la 3 Septembrie revenirea la cursul anarhic
zece parale douazeci, jumatate de imperial face lei 54, parale 6 ; iar moneda de our in trei
ruble noa copici, face lei 32, par. 20, far de urmarea ce va face sä raportuiasca indatil.
1848, Oct. 4.
128 Slam Ramnicu
129 Braila
130 Buzau
131 Prahova
132 Dambovita
133 - Muscelu
134 Arges
135 Teleorman
136 lalomita
137 Vlaica
138 Olt
139 Romanati
140 Valcea
141 Do lj
142 Gorj
143 Mehedinti
144 Ilfovu
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rolu), fila 98).
Cinstitului Departament at Vistieriei
Cdrmuirea judefului Mon.
Asemanat poruncii cinstitului Departament cu No. 144, carmuirea prin tirculare
au obltit in tot coprinsul judetului ei, cursul imperialurilor rusesti dupa coprinderea
nomerarisitei porunci, pentru care nu lipselte dupa datorie a raportui.
Pentru D-lui carmuitor D., (ss) indescifrabil.
la dela 1848, Oct. 7.
(ss) Alexe Ghlen.
(Arh. St. No. 1262 (rosu), fila 99).
In afara de judetele Ilfov si Olt, raport cu cuprinsul acesta au mai trimis si car-
muirile judetelor Arges (lila 101), Slam Ft amnicu (102), Vlaica (123), lalomita (124),
Teleorman (125) si Dolj (130).
Caimuctimia Torii Romcineqli
C. Departament at Vistierii.
Ecselentia sa generalul Liders prin nota No. 303 pune inaintea Caimacamiei
ca dupa ltiinta ce a luat, rublele cele vechi de argint sa priimesc aid numai drept lei 10 ;
far cele nuoa drept lei 10, parale 20, si fiindca In Rusia rublele ci cele vechi ci cele nuoa
an tot o valoril, cere, spre a nu cerca cinurile ostasesti paguba la priimirea lefilor, sa se
obsteasca In tot coprinsul Printipatului ca rublele Si cele vechi st cele nuoa sa se priimeasca
www.dacoromanica.ro
158 C: r. BAICOIANU
dinaintea acestei date, pe motiv ca practicarea cursurilor unitare

ar aduce pagulA ostasilor impgratesti 1).
pretutindenea In valora deopotrivA, mai vartos ca si la haznarea ruseasca, se vor priimi

tot cu acelas pret.
Caimacamia (land in cunostinta C. Departament In sus asternuta cerere a ecse-
lentii sale gencralului Liders, Il pofteste ca Indatil sa o aduce la indeplinire.
Caimacamul C. Cantaeuzlno.
No. 147, anul 1849, Ghenarie 12.
(Vestitorul Romanesc, 1849, Bucuresti, No. 6, pag. 21).
1) Iata cum justifica Caimacamia Tarii Romanesti necesitatea acestei interven-
tiuni :
Cearnacamia Tariff Romdnesti
Cinslilului Slat administrativ ecstraordinar.
Dupe verbala intelegere ce am avut cu excelenca sa Fuad Efendi asupra scaderii
cursului monedei aici In Printipat din ceia ce era mai nainte de intamplata turburare
in tare, din care pricina sa aduce simtitoare paguba ostasilor imparatesti carii i1i prii-
mesc leafa In cursul urcat al monedei otomane, m'am grabit subiscalitul a pofti iaras
prin vorba pe Dumnealui seful departamentului Vistieriei, pentru ca priviind la interesul
imparatestilor ostali otomani, sa face prin cinstitul Sfat a ramanea cursul monedei
tot acela ce era mai naintea scaderii lui. Pena acum Insa, cand este o indestula vreme
trecuta, nu s'a vazut nici o punere la tale Intro aceasta din partea Dumnealui marelui
Vistier, incat excelentia sa Fuad Efendi prin nota de astazi repetand acea intelegere
ce a avut cu subiscillitul, observeaza ca masura ce s'a luat pentru scaderea monedei
s'a desfiintat pe cat privelte uncle monede streine si sa pastreaza pentrumonedele oto-
mane ;ca nu va putea privi cu raceala o masura carea aduce o insemnatoare paguba
ostasilor din imparateasca armie, carii iii priimesc leafa In moneda otomane, ca ar fi
crezut ca, Malta generozitate de carea marirea sa imparateasca Sultanul da Inca dovada
Valahiei, nepriimind ca cheltuelile tinerii ostirilor Sale sa fie In sarcina tarii, ar fi trebuit
mai mult decat totdauna sa indatoreze autoritatile locale sa ia trebuincioasele masuri
pentru imputinarea precat sta. In putinta a pagubei ce soldatii din imparateasca armie su-
fell pa toata zioa dela monedil ; si ca raporturile ce priimeste exelentia sa dela ofiterii
din deosebite puncturi ale Printipatului Ii insemneaza Inca si abuzuri ce s'ar pretinde
sa se introduce in deosebite.locuri, vrand Inca sa se mai scaza cursul monedei otomane,
Si ama chiama a subiscalitului serioasa atentie asupra unui punct atat de important mi
cere ca faro zabava sa se ia trebuincioasele masuri pentru ca si monedele otomane sa
alba aceleasi foloase carele s'au acordat monedelor streine prin suspensia celii din urma
masuri, carea le supunca scaderii de 3%; precum Inca sa se ia si toate celelalte trebuin-
cioase masuri, pentru ca sa se puie un frau abuzurilor ce ar voi cineva sa savarseasca in
vreo parte de loc, spre paguba soldatilor din imparateasca armie.
Subiscalitul aducand la cunostinta cinstitului Sfat administrativ extraordinar,
atat verbalele Intelegeri Intro aceasta cu exelentia sa Fuad Efendi si Dumnealui meful
departamentului Vistieriei, cat mi coprinderea cei de acum note a Exelentiei sale, Il pof-
teite ca adunandu-sa, sa hptarasca, privind la interesul Imparatestilor ostali otomani,
incetarea masurei loate pentru scaderea monedelor din consul for de mai nainte Irl plata
www.dacoromanica.ro
Sfatul administrativ intrunindu- se la 27 0 ctombrie §i

examinand cererea lui Fuad Efendi prin care solicita statornicirea
cursului monetelor dinainte de 3 Septembrie, s'a gasit de cuviinta
ca prezisa masura sa ramae neatinsa intru ceeace va privi toate monedele
celelalte, afara numai de icosarul de argint, cat §i fracsiile lui, care
privindu-se vremelnice§te ca o moneda de conventie, sa treaca in viitor
cu curs de lei 12, parale 30, dupa cum §i mai nainte, numai precat se
vor afla aici o§tirile imparate§ti."
Cu aceasta ocazie Sfatul administrativ extraordinar a Intocmit
un jurnal pe care 1-a trimis Caimacamiei pentru ca sa-1 publice in-
data spre §tiinta tuturor" 1).
si marginirea for In cursul ce au avut mai nainte de trecuta luny Septemvrie, precum Inca
sa hotarasca ti masurile ce s'ar cuveni sä se is ca acel curs de moneda In partularele trei
secsii sa fie de obbte cunoscutil, mai vartos ea aceasta masura va fi vremelnica.
Cinstitul Slat va grabi a aduce la cunostiinta Caimacamiei, hotarlrea sa Intru
aceasta, spre a sa da si din parte-i in cunobtiinta Exelentiei Sale Fuad Efendi.
Dumnealui seful Departamentului Vistieriei este Insarcinat cu grabnica aducerea
la Indeplinirea a dispozitiilor acestei adrese.
Bucuresti, 18 Octomvrie 1848.
Rerolufia : SA sa faca lucrare in pricina de care acest decret se atinge potrivit
cu rezolutia ce am pus pe jalba cu carea s'au Infatisat aici la Vistierie, unii din negu-
latorii ce sii vad Intransa iscaliti, In privinta cursului monedelor.
(Arh. St. No. 1626 (rosu), fila 126). 1848, Octomvrie 25.
1) Tata textul acestui jurnal si adresa catre Caimacamie :
JURNAL.
Astazi Miercuri la 27 ale lui Octomvrie, anul 1848, citindu-se la Sfatul administra-
tiv extraordiner decretul cinstitei Caimacamii de subt No. 575, s'a vazut din coprinderea
lui staruinta ecselentii sale Fuad Efendi, comisarul Inaltei Porti otomane si tot deodata
si a D-lui Caimacam, d'a se restatornici iaras cursul tutulor monedelor, precum s'au ur-
mat In toata tam mai 'nainte de 3 Septembrie.
Dar fiindca o asemenea retractatie ar fi putut invederat sa traga dupil dansa
multe complicatii In privinta transactiilor si a vericaria alte relatii de daravere, cit de
mici gi neinsemnatoarc macar intre felurite fete, spre departarea unei asemenea necu-
viinte D-lui seful Departamentului finantelor dinpreuna cu D. Caimacam si D. Logo-
fatul Dreptatii, Intelegandu-sa cu ecsclentia sa Fuad Efendi i-au supus necuviinta ce
va izvorl din preschimbarea publicatei masuri, cit 5i neputinta cc se prevcde intru a trece
monedele cu curs uniform si in Valahia-Mich, cad acolo atat galbenul Imparatese cit
$i celelalte monede tree Ii tirculeazil Tara cea mai mica preschimbare din ceeace legiueste
art. 65 al Regulamentului, pretuindu-se fiecare felurime 5i dintre monedele turce5ti
dupil Intrinseca pretuire de lei 31, par. 20 a galbenului. In urmil curia Intelegeri mai
www.dacoromanica.ro
160 C. 1. BAICOIANU
Din evenimentele politice dela 1848, Principatele ies cu o con-

stiinta mai intelegatoare a nevoilor for economice si sociale.
Caracteristic este ca mai toate problemele de ordin economic,
nitre cari intra evident si acea monetara, incep a fi vazute prin prisma
autonomiei. Evenimentele politice din 1848, nu au permis insa deo-
camdata realizarea unei politici monetare proprii.
Cu cat miscarea comerciala a Tarilor romanesti crestea, cu atat
se simtea tot mai mult piedica ce-i punea in cale circulatia monetara
fara nici o baza sanatoasa. Ca si in trecut, in lipsa unei monete cu o baza
stabila, nu ramanea decat ca organele politienesti si administrative
sa indeplineasca functiunea de regulator in domenul circulatiei mo-
netare.
Cu toate acestea, schimbul intampina multe si grele
Plangerea marilor negustori din Bucuresti, inaintata lui Fuad
Efendi, comisarul otoman in Principate, 1), provoaca stabilirea
chibzuindu-se In pricina de care este vorba pentru mijloacele cele mai potrivite spre a
nu cerca si ostirile irnparatesti foarte simtita paguba din cursul sc5zut si masurii stator-
nicite pentru obstescul curs al monedelor, sa nu se aduca vireo preschimbare ; insfarsit
s'a gasit de cuviinta ca prezisa masuril s5 ramae neatinsa intru ceeace va privi toate mo-
nedele celelalte, afara numai de icosarul de argint, cat si fracsiile lui, care privindu-se
vremelniceste ca o moneda de conventle, sa treaca in viitor cu curs de lei 12, parale
30, dupa cum si mai nainte, numai precat se vor afla aici ostirile imptiratesti.
D-lui 5efu1 Departarnentului Finantelor, va supune acest jurnal la cunostinth
Cinstitii Caimacamii ca la urma sa se publice indatrt spre stiinta tuturor, cu adaogire
din parte-i ca de se va aproba sa binevoiasca (Cinstita) Caimacamie sa dea punerea
aceasta la cale pentru ceeace se atinge de icosarul de argint, in cunostiinta D-lui Comisa-
rului inaltei Porti ca s5 publicuiasca tuturor ostasilor otornani.
Coprinderea acestui jurnal sa se publicuiasca spre stiinta tuturor.
(Aril. St. No. 1262 (rosu), fila 127)-
La Caimacamie.
Decrelul C. Caimiicamii de sub No. 575, atingator de a se restatornici iar5s cursul
tuturor monedelor precum s'a urmat in toata tam mai nainte de 3 Septemvrie, citindu-se
la Sfatul Adm. ecstraordinar, s'a alciituit alaturatul aici in copie jurnal, care cu cinste
se supune la aproba%ia C. Caimacamii, ca dupa aceia sa se publice indata spre stiinta
tuturor. No. 380 Noem. 2.
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), fila 128,).
1) lath cuprinsul acestei cereri :
A Son Excellence Fuad Efendi, Referendaire du Dian Imperial de Sa Majeste
le Sultan et Son comissaire plenipotentiaire dans les Principautes Danubiennes, etc etc. etc.
Excellence,
Penetres de reconnaissance du gracieux et bienveillants acceuil que votre Ex
www.dacoromanica.ro
unei comisiuni mixte, pentru a examina neajunsurile izvorite

din circulatia monetar6, avand sarcina de a pune baza unui curs mo-
cellence daigna accorder a l'humble Representation du corps des Negociants en cette

capitale, quo quelques uns de ses membres eurent l'honneur de Lui souinettre le 18 de
ce mois, au sujet du rehaussement prejudiciable au commerce du cours des Icossars,
public dernierement par l'honnorable Cahnacamie, les tres humbles soussignes demeu
rerent d'autant plus rassures sur ce point, plus la communication que M. le Secretaire
intime Rustem Bey leur it par ordre de Votre Excellence, qu'une Comission mixte strait
etablie pour examiner cette question, et poser les bases d'un cours des monnaies fixe,
generalement a observer dans toutes les transactions financielles et commerciales pu
bliqucs et privdes dans la Prinicpaute, ne paraissait plus permettre aucun doute, quo les
interets du commerce, ainsi que du paysan, seralent le plus scrupuleusement pris
en consideration.
'rout au contraire les tres humbles soussignes viennent d'être informs aujourd'hui,
que l'honnorable Departement des finances, a prepare pour recevoir la sanction du Gou-
vernement un projet, d'apres lequel, en etablissant a la \Trite une certaine uniformite
du tours des monnaies, bien que sur le principe du rehaussement, la Vistiarie, neanmoins.
exempte de cette disposition continuerait a observer dans ses recettes le cours fixe par
le reglement organique de cc pays.
Les tres humbles soussignes iormant It corps des principaux negotiants de cafe
place, dont les relations commerciales avec toute l'Europe, qui presentant un chiffre de
plusieurs Millions par an, les rendent en premier lieu competents d'etre admis a jugcr
place, dont les relations commerciales avec toute l'Europe, qui presentant un chiffre des
plusieurs Millions par an, les rendent en premier lieu competents d'etre admis a juger
cette matiere, prennent la liberte d'objecter, que cette disposition voulant a rapparence
satisfaire aux besoins du commerce, detruit au fond tout ce qu'il y aurait de plus avan-
tageux dans l'idee d'un prix fixe de toutes les monnaies, et cela non seulement par In
disproportion qui y regnerait ensuite, en etablissant le cours du Rouble en argent a raison
de Prs. 11, du Rouble, a raison de Prs. 6, des cossars a raison de Prs. 12.30 etc. .. .
vis-à-vis It Ducat Imperial fixe a 14 zwantigers ; mais cette disposition devient principa-
lement prejudiciable au commerce par la clause y attachee en faveur de la Vistiarie.
Or, comme toutes les transactions commerciales se reglent et se basent sur It
change et rechange etabli pour les Caisses de l'Etat; comme 11 n'existe d'exemple dans
aucune Capitale de l'Europe, ni dans celles du Levant, ni aileurs dans lc monde civilise,
que la valeur d'une monnaie en cours, ait un moindre taux de reception pour les caisses
publiques, et un prix plus haut dans les transactions journalieres de la place ; et comme
it est facile d'entrevoir qu'un tel etat de choses porte le plus grand prejudice aux interels
non seulement du commerce, mais aussi du paysan conttribuable de l'Etat. Alleguant
pour preuve la seule donnee, que le commerce de Buchares page soul sous titre de droit
de douane une somne qui surmonte 40 mille ducats par an, et que le paysan oblige de re-
cevoir le Rouble en argent a raison de Prs. 11 et l'Icossar A raison de Prs. 12,30, perd
on payant sa capitation une demie piastre sur ses seules pieces de monnaie (indescitra
bil)... les tres humbles soussignes, sans vouloir s'etendre a prouver plus amplement, quo
le principe du rehaussement des monnaies est en general pernicieux au veritable interet
do commerce, se bornent a protester contre la susdite clause, admise par l'honnorablc
www.dacoromanica.ro
162 C. I. BAICOIANU
netar fix si unitar, atat pentru transactiunile cornerciale, cat i pentru

finantele publice.
Departeent des finances, el supplient votre Excellence tres humbleent de daigner

ordonner :
Que, quand meme les circonstances actuelles exigeraient d'introduire ici un cours
des monnaies different a celui que le reglement organique a fixe et qui des lors continue
d'etre observe dans la petite Valachie ; qu'alors, ce cours, tel qu'il serait dispose, sois
neanmoins d'obligation, non seulement pour le commerce et les habitants en particulier,
mais aussi pour toutes les Caisses publiques, et nommement pour In caisse du tresor
(Vistiarie) de cette principaute.
Bucharest, le 29 Obre 1848.
pour copie conforme a l'original qui etait pourvu d'environ quatre-
vingt signatures de principaux negocians de la place.
(Arhivelc Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 56). (ss) loan Manovlei.
lata si adresa cu care Caimacamia a Inaintat cererea negustorilor Vistieriei.
No. 926, Decembrie 7.
Cerimerecimia Tara Ronuinesti
Cinstitului Departanzent at Vistieriei.
I.a 19 Noebrie trecut, Caimacamia pa temeiul notei ce a priimit dela excelentia
sa Fuad Efendi, a cerut dela cinstitul Departament prin adresa No. 1.074. ca sA adune
pe cei mai de capetenic negutatori, bancheri oaeni practicosi si Impreuna sa caute
mijloacele prin carele s'ar putea Indrepta necuviintele aduse din pricina cursului mo-
nedei, facandu-sil si Incercarile trebuincioase pentru de a sA dovedi Intranseca valoarc
a deosebitelor monede Si ca de rezultatul ce se va dobandi, sa se arate Caimacamiei In
graba.
Enna acum nu s'a priimit Intr'acesta nici o inctinostiintare, iar dela exelentia
sa Fuad Efendi, priimelte Caimacamia o alta jalba ce au indreptat negutatorii, cu cerere
staruitoare a Exelentei sale de a sa intocmi, Inteaceasta o comisie la carea sa fie chcmat
spre a luoa parte la chibzuirile ce sil vor face asupra cursului monedii, si D-li Rustem
D-lui secretarul excelentei sale.
Caimacilmia spre indeplinirea celor rostite prin adresa ei No. 1074 si a eel de
acum Inca staruitoare cereri a exelentei sale Fuad Efendi, trimitand cinstitului De-
partaent in original acea de acum priimita jalba a negutatorilor, II pohteste ca indata
sa Intocieasca spre cercetare si dovedirea Intransecei valore a deosebitelor monede
spre chibzuirea mijloacelor de Indreptarea necuviintelor ce sa ivesc din pricina cursului
onedei, o comisie complectuita de douri madulare alese dintre amploiatti cinstitului
Depertament cei de capetcnie, de Dumnealor neguttori Manovici, Nicolae Gherman,
Cerlenti, Samuel Hilel si Hilel Manuah si de D-lui Rusten D-lui Secretarul exelentei
sale Fuad Efendi, pe carele va vesti Indata ce comisia sa va aduna spre a veni
sA o completuiasca ; ca de rezultatul ce se va dobandi din deleberarile acei comisii
sa sa Incunostiinteze In graba Caimacamia, spre a sa comunica Exelentei sale Fuad
Efendi.
www.dacoromanica.ro
Negustorii cereau inlaturarea inconvenientului ce izvora din

existenta cursului Visteriei de o parte §i a cursului liber din comert
de alta.
Dumnealui seful departamentului Vistieriei este insarcinat cu grabnica aducere

la indeplinire a acestii adrese.
Caimacamul : (ss) Constantin Cautacuzino.
No. 1288. 13ucuresti, Dechemvrie 4,1848.
Rezolufi" : Sa sa dea prin raport in cunostiinta cinstitei Ctimilcamii rezultatul
-cercarilor ce oranduita comisie a facut in privinta cursului monedelor, prin operatii hi-
mice, dovedind valoarea Intranseca de our si argint curat ce fiecare din iele coprinde
in sine, adaoglindu-sa ca madularele ici In unire dimpreuna si cu D. Iulianu Casian, pe
care ieu am oranduit ca din partea acestui Departament spre a sa afla ;NO, au Minas
statorniciti cu deplind convincsie In opinia ce au expus In raportul iscalit de Dumnealor,
care cu cinste sa fnainteaza In original cu cele pe langa dansul alaturate patru anexe
supt No. 1, 2, 3 51 4 ; pentru cursul tuturor monedelor de obste cat anume, sa vor vedea
Insemnate In anexul supt No. 2 ; ca trebue neaparat sa treaca In viitor in tirculatie, asa
prccum s'a fost obstit la 3 Slartie din curgatorul an, fiindca acea masura atunci statornicil
s'a recunoscut si acum legala, si conforma cu dispozitiile art. 65 din Regulamentul or-
ganic, prin urmare pentruca prin lucrarea savarsita aici in toata curatenia si cu cea
mai putincioasii pczaetitate, s'a dobandit un rezultat ce asters pcntru vremea viitoare
indoelile cite pa trecut erau si a departat tot felul de Inpiedecari cc sit Intampina In
daraveruri, si in scurt, cu aceasta masura s'a deschis comerciului un drum cu totul lesnicios,
aparAndu-sa de pagubile de care iera amenintati atat negutatorii cat si cumparatorii
in schimburile lor. Departamentul a judecat dc a sa datorie din slujbit ca sa graiasca a
aduce la cunostiinta cinstitei Caimacamii, multamitorul sfarsit cc a luat o Imprejurare
importantil, carea interesase atAt de mult 5i pc Ex. Sa Fuad Efendi, comisarul impart-
tesc, in urma reclamatiilor si plitngerilor pornite catre Ex. Sa prin jalbe din partea celor
ce simtea insemnatoare vatamare in interesele for si care de acum inainte ca niste aparat
de paguba pentru totdeauna, negresit ci ivor fi datori sa marturiseasca adanca for recu
nostinta catre Ex. Sa ce a Ingrijit cu staruintil miscat de nobilile sentimente pentru
tot ceeace priveste spre binelc statornic si obstesc al acestii tarii, ca sa fact a se precurma
toate neoranduelile ate izvora din nestatornicia cursului monedelor si a sa aseza acestea
cu neschimbare pe niste baze de stiinta pozitiva, dobandite prin cercari sientifice. leste
dar cinstita Caimacamie plecat rugata sa binevoiasca a supune la cunostinta Ex. Sale
tot rezultatul iesit, ce sa poate lesne recunoaste atAt din coprinderea acestui raport,
cat si din acel at comisii si din prezisele 4 anexe, ca dupit aprobarea ce Ex. Sa va binevoi
sit dea asupra Intregii operatii, sa priimeascil si Vistieria prin acea cinstita caimacamie
cuvenita dezlegare in temeiul cariia sa publice si is Indata facuta lucrare intru toate
amitrunturile iei si sa statorniceasca fart prelungire cursul legal al monedelor asa precum
s'a gasit de cuviinta.
Dupt raportul comisiei sa va trage copie Intocmai si dupil cele patru anexe use-
menea, spre a ramane pentru totdeauna in arhiva secsiei at doilea ; din pricina ca toate
liArtiile atingatoare de aceasta pricina, formandu-sa trite° singura deli.
Catre aceasta fiindca, liana a sa duce In sfarsitul dorit Intreprinderea cerca'rilor
himice In privinta stiintelor cc au Most trebuincioase a se lua, s'au chemat oamenii meste
www.dacoromanica.ro
164 C. 1. BAICOIANU
Ei pretindeau uniformizarea cursurilor pe temeiul unei cerce-

-Carl stiintifice riguroase, care sa poafa stabili adevarata valoare in-
trinsecil a monetelor aflate in circulatie pentru toata lumea.
Ca urmare acestei interventiuni s'a constituit o comisiune corn-
pusil din : doi functionari ai Visteriei si din negustorii : Samuel Hilel,
Manovici, Nicolae Gherman, Zerlenti si Manuah Hilel, completatil
cu Rustem, secretarul plenipotentiarului otoman Fuad Efendi,
care avea sä faca ocarmuirei un raport asupra cursului move' elor
In urma lucfarilor prin operatii himice, dovedind valoarea intransecg
de aur si argint curat ce fiecare din monedele in circulatie cuprind
in sine" 1).
sugului, precum Res gevargiul, dela care s'a cerut ca sit faca topirea metalelor si sa le
lamureascil de on ce alt aliaj iera Intransele, asemenea sf alti osebiti trei argintari ca sa
asisteze dela Inceperea pana la desavarsirea operatiei ; sf asa lamurirea metalclor prin
Indoite si Intrate In cercuri s'a facut cu Intrebuintare de vitriol cumpSrat de pomenitu
Res cu bani dela sine; apoi a suferit si paguba din pierderea de vreme atat iel cat si eel-
lalti mesteri pans sa Indeplineasca lucrarea Intocmal precum s'a fost cerut dela dansii.
Spre Indestularea for ce merits dupa dreptate si mai cu seams Res cel ce a contri-
buit In mai mare parte si chiar In totul ca sa dea luminele de care administratila iera
In neaparata trebuinta sa sa Ineheie jurnal al Sfatului ordinei cu coprindere, ca atat
pentru cheltuiala facuta dela sine cat sf pentru pierderea de vreme sa i sa dea in despa-
gubire lei : trei sute, cincisprezece din § cheltuelilor extraordinare, care jurnal sit sir
Infatiseze spre iscalire ca 55 sa supuie apoi pe fang raportul acestui Departament la apra-
batia cinstitei Caimacamii.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262, fila 55 si 72.) 1848, Dechemvrie 28.
1) Tata raportul asupra lucrarilor comisiei adresat Caimacamiei :
Raport la Cdimdcdmie.
No. 929,848, Dechemvrie 29.
Dupa Indatorirea puss asupra suptiscalitului prin decretu cinstitii CaimScamii
cu No. ... d'a se Intocmi o comisie spre a se chibzui asupra cursului monedei aid In
Printipat, pasind In aceasta operatie ma grabesc a supune la cunostiinta cinstitei C:al-
macamii ca, invitSnd pa fetele coprinse In nomerarisitul decret, s'a si adunatara In pre
susdvia Visterii In unire dimpreuna sf cu Domnul obstesc casiPr, care a fost oranduit
din partca acestui Departament spre r se afla fats si dupa Incercarile ce aceasta comisie
a facut prin operatii him ice In privinta cursului monedelor, dovedind valoarea Intranseca
de aur si argint curat ce fiecare din ele coprinde In sine, au rSmas statorniciti cu deplin
comincsie fn opinia ce au ecspus In raportul iscSlit de D-lor care cu cinste sa Inainteaza
In original cu cele pe langa dansul alaturate patru anecse supt No. 1-2-3 si 4; pentru
cursul tuturor monedelor de obste cate anume s5 vor vedea Insemnate In anexul supt
No. 2, ca trebue neapSrat sa treaca In viitor In circulatie asa precum s'a fost obstit la
3 MarLie din curgatorul an, fiindca acea masura atunci statornicita s'a recunoscut legala
si conforms cu disportiile art. 65 din Regulamentul Organic ; prin urmare pentruca
prin lucrarea savarsita aid cu toata curatenia si cu cea mai putincioasa eczactitate, s'a
dobandit un rezultat ce a sters pentru vremea viitoare Indoelile ate pa trecut erau
www.dacoromanica.ro
In vederea acestei cercetAri, au fast chemnti §i oamenii me§te-

$ugului, precum Resch, argintar-giuvaergiu, Anton Topuzoglu §i
1patie, asistati de §eful corporatiei giuvaergiilor 1).
si a departat tot felul de Impiedicari ce sa Intampina in daraveruri, fn scurt, si cu aceasta

masura s'a deschis comerciului un drum cu totul lesnicios, aparandu-sa de pagubile de
care erau amenintati atat negutatorii, cat si cumparatorii In schimburile for ; Depertamentul
dar a judecat de a sa datorie din slujba, ca sa grabeasca a aduce la cunostiinta cinstitei
Caimacamii multumitorul sfarsit ce a luoat o Imprejurare important care interesase
atilt de mult si pe ecselentia sa Fuad Effendi comisarul Imparatese, In urma reclama-
tiiilor si plangerilor pornite catre Ecs. Sa, prin jalba din partea acelor ce simtea Insemna-
toare vatamare In interesele for ; si can de acum fnainte ca niste aparati de pagubi, pentru
totdeauna, negresit ca vor fi datori sa marturiseasca adanca for recunostinta &Are Ecs.
Sa cea Ingrijit cu staruinta, miscat fiind de nobile sentimente pentru tot ceeace priveste
spre bineie statornic sf obstesc al acestii tari, ca sa Lica a sa precurma toate neorandu-
clile cate izvora din nestatornicia cursului monedelor si a se aseza acesta cu neschimbare
pe niste baze de stiinta pozitiva, dobandita prin cercari sientifice.
Drept aceia dar este plecat rugata cinstita Caimacamie sa binevoiasca a supune
la cunostinta Ecs. Sale rezultatul exit ce se poate cunoaste atilt din coprinderea acestui
raport cat si din acela at comisii si din prezisele patru anexe, ca, dupa aprobarea ce
Ecs. Sa ar bine voi sa dea asupra Intregii operatii, sa priimeasca, si Vistieria, prin cin-
stita Caimacamie, cuvenita deslegare, In temeiul careia sa publice si is Indata filcuta
lucrare intru toate amarunturile ei si sa statorniceasca fara prelungiro cursul legal al
monedelor asa precum s'a gasit de euviinta. 1848, Dechemvrie 27.
(Arh. Statului, Dosar No. 1262 (rosu), filele 57 si 58.)
1) lath' cuprinsul raportului comisiunei insareinata cu aceasta operatiune :
La comission nominee a la demande de Son Excellence Fuad Effendi par Son
Excellence le Caimacam et chargee d'examiner les questions relatives au cours des mon-
naies s'etant assembles it la Vistiarie le Mardi 14 Dicembre 1818, en presence de Mon-
sieur be Ministre des Finances, proceda, apres s'etre legalement constitude, A l'examen
do l'importante question qui etait soumise a son appreciation. La commission reconnut
qu'elle devait d'abord proceder aux operations d'essai qui, en absence de documents
officiels, pourraient lui permettre de fixer la valeur intrinseque relative des differentes
monnaies d'or et d'argent.
A cot effet la commission se transporta le Mcrcredi 15, Vendredi 17 et Samedi 18
Decembre dans les ateliers de Mr. Resch, orfevre bijoutier, oft elle fit faire en sa presence
par le sus-dit Mr. Reisch asisste du chef de la corporation des orfevres, de Forfevre Anton
Topousoglu et de l'orfevre Hlipaty les essais necessaires.
Dans be tableau ci-joint sous A 1, la commission expose le résumé de ces essais.
La commission ayant ensuite procede sur les bases obtenues par ces essais a faire
les calculs pour fixer les valcurs relatives des monnaies, a redige be tableau ci-joint
sous A 2.
La commission se basant sur ces calculs est d'avis :
1-er que be cours de la piece de 20 Ptres en argent ne saurait etre maintenu a 12
piastres et trente paras en presence du cours de la piece de 20 piatres en or A 12 ptres et
www.dacoromanica.ro
166 C. 1. BMCOiANU
Comisia intrunindu- se §i facand analizele cuvenite a stabilit ea

monetele au un curs apropiat de acela stabilit la 3 Martie in spiritul
10 paras ; Landis qu'il est hors de doute que la piece de 20 Piastres en or contient une
valour intrinseque superieure A celle contenue dans la piece en argent ;
2. Que is livre de 100 piastres en or contient une valour majeure A celle contenue.
dans cinq pieces de 20 piastres en or ; de sorte que lc cours de cette monnaie ne saurait
en aucune maniere etre laisse au taux actuel sans risquer de voir ces belles monnaies
disparaitre entierernent de la circulation ; In commission est done d'avis que le cours
tie In livre en or devrait etre porte A 62 piastres, taux auquel elle presenterait une valeur
relative 4ale A celle du Ducat a 31 !!, eta la piece de 20 piastres en or
La commission doit declarer qu'elle verrait de grands inconvenients A etablir sur
la place deux taux differents, un pour le commerce et l'autre pour la Vistiarie. La com-
mission est done d'opinion que le taux de la Vistiarie qui a ote adopts par une decision
de l'assemblee Generale comme seul taux legal toute la Valachie, devrait etre mail-actin_
La commission esl. venue a cette conclusion apres mere reflexion et apres un exa-
men impartial des petitions presentees d'une part par le corps des negociants importa-
teurs de cette place, de l'autre, par celui des marchands en detail, ainsi que des raisons
que l'on a fait valoir dans son sein de Ia part des negociants exportateurs.
En effet les negociants importateurs ont prouve d'une part que se basant sur lc
decret de l'Assemblee Generale, rendu it y a pros de neuf mois qui fixait l'epoque de
l'adoption du taux de la Vistiarie comme soul taux legal, ils ont fait, A credit, au com-
merce en detail des ventes qui montent a beaucomp de millions et sur lesquelles ils
auraient A subir des pertes considerables s'ils devaient etre forces d'acceptcr
le paiement a un autre taux plus eleve ; d'autre part, ils ont demontre que tout le
commerce en general souffrirait toujours de la perturbation que ne pourrait manquer
d'amener la fixation d'un cours plus sieve pour les differentes especes de monnaies que
celui de la Vistiarie, scut cours auquel de tout temps se faisalent les operations importan-
Les de banque, scul cours auquel se vendaient et se liquidtdent 00 par le passé les
Iettres de change.
Quant A la petition adressec par les marchands en detail qui demandent Ie
retablissement de Vanden cours pour le commerce, la commission a de reconnoitre que'
cette demande n'est fond& sur aucune raison valable et que le seul but des petitionnaires
est de pouvoir, s' obtenaient cette mesure, faire un profit considerable sur les fortes
sommes dont ils sont debiteurs aux negociants importateurs, pour marchandises achetees
A credit, sur le calcul du taux de la Vistiarie.
Quant aux raisons que l'on a fait valoir en favour des negociants exportateurs Ia
commission a du aussi reconnaitre qu'elles ne sont pas fondees. Car en effet ces nego-
ciants ne viennent generalement pas id munis de fortes sommes en numeraire, mais
d'ici ii tirent des traites sur les differentes places de commerce et regoivent en paiement
de ces traites les differentes monnaies au taux dc la Vistiarie.
En payant aux detenteurs des cereales et des autres produits qu'ils achetent, ces.
differentes monnaies a un taux plus eleve ainsi que cela avait lieu par le passe, ces nego-
ciants gagnaient, it est vrai, quatre pour cent sur le change des monnaies, profit gulls
cessent de faire aussitet qu'ils doivent, ainsi que cola a lieu presentement, payer ce_s.
www.dacoromanica.ro
prevederilor Regulamentului organic, recomandand mentinerea acestor

cursuri.
monnaies au meme taux auquel ils les ont regues. Mais cola ne conslitue pas une perte
c'est seulement un gain de moms, qui du reste sera compense par la diminution relative
qui ne peut manquer d'avoir lieu sur les prix des differents produits quand les Men-
teurs regoivent en paiement les differentes monnaies a un taux reduit.
Venant a examiner l'interet que le Gouvernement et l'armee ottomane pourrait
avoir au retablissement de l'ancien cours de differentes monnaies, la commission apres a-
voir attentivement examine le tableau ci-joint sub A. 3 est d'opinion quo l'interet du gou-
vernement Ottoman ne saurait en aucune maniere souffrir du maintien du cours des cur-
lerentes monnaies an taux unique de la Vistiarie ; quant A l'armee ottomane, la commis-
sion pense egalement qu'elle ne trouverait aucun profit reel a l'augmental ion de la piece
de 20 piastres a l'ancien taux de 12 piastres et 30 paras, car it est evident quo les autres
monnaies augmenteraient alors en proportion et que touter les marchandises et produits
augmenteraient aussi ; ou bien it s'etablirait une difference dans le prix des marchandises
selon la monnaie avec laquelle on voudrait l'acheter. Ainsi la commission croit que memo
a present les marchands qui vendraient lours marchandises contre des pieces de 20
p-tres en argent au taux de 12 piastres et 30 pr. les feraient certainement, payer au moms
4 % plus cher que s'il les vendent contre des Ducats a 311/. piastres ou des zwantzigers a 2
piastres et 10 paras, et comme sur des petites quantites it doit necessairement y avoir des
fractions, le marchand saura toujours arranger de maniere a ce quo les fractions soient
en sa favour, de sorte qu'au lieu d'un profit l'acheteur qui voudra acheter avec des
pieces de 20 piastres a 12 et 30, subira plutdt une perte par lc prix plus eleve qu'il
dcvra payer pour la marchandiser.
La commission conclue done son rapport par !'opinion que retablissement de deux
taux, un pour la Vistiarie et l'autre pour le commerce, serait retablir un usage desastreux
que le decret de l'Assemblee Generale a supprime ; elle croit quo le taux de la Vistiarie
reconnu comme taux unique par le decret suscite devrait etre maintenu ; mais en memo
temps elle est fermement d'opinion que la Livre en or de 100 piastres avant par les essais
chimiques ete reconnue posseder une valeur intrinseque majeure a cone de cinq pieces
de 20 piastres en or presenterait si elle etait maintenue au meme taux une marge assez
large pour que les speculateurs la fassent disparaitre de la circulation, la commission, disons
nous, croit devoir insister pour que le taux de la Livre de 100 p-tres en or soit porte it
62 piastres.
A l'appui de cette reclamation la commission a redige le tableau A. 4.
La commission pleine de confiance dans les sentiments de justice et d'equite qui
animent Son Excellence Fuad-Effendi, sentiments dont it a donne tant de preuves a cette
population, n'ignorant pas que sa nommination meme a ete provoquee par Son Excel-
lence uniquement dans le but de reclairer sur un point aussi essentiel que le cours legal
des monnaies, ose esperer que Son Excellence voudra bien approuver les conclusions
qu'elle vient d'avoir l'honneur de poser et qu'ainsi Son Excellence joindra encore un
titre a ceux deja nombreux qu'elle a su s'acquerir a i'amour eta la reconnaissance de
la population de cette Principaute.
Bucharest, le 24 Decembre 1848.
(signes) Rustem. Le Cloutchior S. Anon.
Ilillel Alanuah. Jean Manovilseli.
www.dacoromanica.ro
168 C. I. BAICOIANU
Comisia insoteste propunerea sa de urmatoarele observatiuni :

Cursul bucatii in argint de lei 20 nu s'ar putea sa se mentie
la lei 12, parale 30, data cursul bucatii in aur de lei 20 este de
lei 12, parale 10, fiindca este invederat ca, bucata in aur de lei
N. German. Samuel Hale,.

L. Tzerlentis.
(Arltivele Statului, Dosar No. 1262, filele 59, 64, 651.
A. 1.
Resultat des essais faits en presence de In commission le Mercredi 15, Vendredi
17 et Samedi 18 Decembre 1848.
Monnaies d'or.
51/, 41 0
Le ducat Imperial pesait 1 fondu a donne or pur de 24 karats 1=-
60 60
281/4
Le cinq pieces de 20 p-tres pesant 2 fondu ont donne or pur de 24 karats
60
.9
51/4
60
15 7
La livre de 100 p-tres pesant 2 fondu a donne or pur de 24 karats 2 .
60 60
Alonnales d'argent.
Golonat ou piastre forte d'Espagne a ete reconnue au titre de 141/ epreuves
Rouble en argent 13 % "
Theler d'Autriche 1311
Zvanziger 9 p,
Piece de 20 piastres 131/2 "
Hind ',Hannah, Seer. Excelentii Sale Fuad Efendi Eastern, Clueeru Anion,
Iscilliti :
N. German, Ion Manoviei, Loonidi Corlenti, Samuil Hillel.
A. 2.
Rosultats des calculs bases sur les essais faits en presence de la Commission
ainsi qu'il resulte du tableau A. 1.
Monnaies d'or.
Or d. 24 Au prix Valeur 'Valour Pour
Poids karats de intrinseque legale cent.
51/4 41/0
Ducat 1 1 28,10 30,15 31,20 3 30
60 60
1
Pieces de 26 p-tres 29 19
25 _i 28,10 11,32 12,10 3 33
60 60
Livre de 100 p-tres 2

15
60
9 -
7
60
28,10 59,33 61,10 2 20
www.dacoromanica.ro
20 coprinde o valoare intrinsecA mai mare cleat acea copringi

in bucata de argint.
C6 livra in our de lei 100, coprinde o valoare mai mare
Monna les d'argnit.

Valeur Valeur Pour
Poids Titre Taux intrinseque 16gale cent
30
Coionat 8 141/ -6511 13,34 14, 2 1,20
60
25
Rouble en argent 6
60
1334 -62 9,38 10,20 5,20
42
Thaler d'Autriche 8 13 14 _59 12 12,38 13,20 4,10
60
2
Zvanziger . . . . 2 9 -4011,_ 2, 3 2,10 8,20
60
30
Piece de 20 piastre 7 131_ -61 11,17 12,10 7,10
60
fililel Manuals, SecreLarul Ecselentii Sale Fuad Efendi Rustem, Clueera Iona
196'114" Orlon, N. German, Ioan Alanoviel, Leonid' Cerlenti, Samull RM.
A. 3.
Mounales d'or.
Valeu Ancien Pour
Poids intrinseque tours cent.
Ducat 1511
-
60
30,15 32.20 7
V2 11,32 12.30 7
Piece de 20 piastres . . . 29
60
Livre de 100 piastres . 15 59,33 63,30 6,30
2
60
Monnales d'argent.
Valeur Ancien Pour
Poids Titre Taux intrinseque tour., cent.
13,34 14,20 4,20
Colonat 8-30
60
14 1.2 651 4
25 13 3j4 62 9,38 11 10,20

Rouble en argent. 6
60
42 13 14 391, 12,38 13,32 6,23
Thaler d'Autriche 8-
60
2 9 40 1, 2,3 2,12 10,20
Zivanziger . .
60
30 13 L2 61 11.17 12.30 11,24
Piece de 20 p-tres 760-
www.dacoromanica.ro
170 C. 1. BAICOIANU
cleat cea coprinsa in 5 bucati, iara§ in aur de cate lei 2 fie-

care. Inca, data aceasta moneda frumoasa s'ar rasa sa %irculeze
cu cursul de acum, ar lipsi cu totul din tirculatie.
Este dar de parere Comisia, ca cursul livrei in aur trebue
sa fie suit la lei 62, pret dupa care valora ei s'ar potrivi cu aceea
a galbenului ce curge cu lei 31, parale 20 §i cu valora bucatii
in aur de lei 20 ce curge cu lei 12, parale 10."
De asemeni comisia adaoga ca prin introducerea acestor cursuri,
armata §i guvernul otoman nu ar avea de suferit, deoarece data s'ar
mentine cursurile urcate de mai inainte, ele nu ar aduce nici un
folos adevarat, fiindca este invederat ca atunci §i pretul marfurilor
§i al productelor s'ar urca."
Propunerile comisiunii fiind acceptate de carmuirea Tani ro-
mane§ti §i de plenipotentiarul Turciei, Fuad Efendi, raportul a fost
trimis la nalia dircefie a oh-1111W monezilor din Conshntinopol, spre
a se da §i aci aprobarea acelor acte", hotarandu-se in acela§ timp ca
fara zabava Vistieria sä publice statornicirea cursului monedelor in
tot Principatul in pretul ce fiecare, dupa cercetarile facute de catre
intocmita Comisie, s'a dovedit ca trebue sa aiba".
Nouile cursuri nu faceau altceva decat sa confirme pe acele sta-
bilite prin jurnalul din 3 Martie 1848, despre care am avut prilejul
sä vorbim mai sus.
*
* *
Manuah, Secretarul Ecselentii Sale Fuad Efendi Hustem,

{Mel Joan Arlon, N. Gherman, loan Manoviel, Leonid' Cerlenti,
scan° : iCluceru
Samuil Hilel.
A. 4.
641/ 17
Le ducat fondu pese or de 24 Karats a 19 paras fait p-tes
60 32
1260 = 31.20.
1 251 , 17
5 pieces de 20 p-tres fondues de 24 Karats a 19 paras fait p te5.
60 23
2446 = 61.6.
127 17
Livre de 100 p-tres fondus de 24 Karats a 19 paras fait p-tes
60 32
2480 = 62.
Hllel Manual', Secretarul Ecselentei sale Fuad Efendi
Iles em, Cluceru loan Arlon, N. Gherman, loan Manovici, Leou'dl Cerlenti,
Samull Hilel.
iArhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu) fila 59, 60, 61, 62,63, 64, 65Y
www.dacoromanica.ro
Dupa cum vedem din cele expuse pans aci §i din textul docu-
mentelor ce publicam in extenso in note, doug au fost ideile calauzi-
toare §i determinante a masurilor luate la sfarqitul anului 1848.
S'a urmarit in primul rand, inlaturarea haosului monetar, to-
lerat de dispozitiunile Regulamentului organic, prin stabilirea
cursului tuturor monetelor ce circulau in Principate dupa valoarea
intrinseca a metalului din cari erau confectionate.
In al doilea rand, s'a incercat sä se pue capat uneltirilor unor
spiculanti cari-i prefereaza eel in parte nelegiuit ca§tig decat fog
losul ob§tii", iar pe de alts parte sä se eczozeze in fata oamenilor,
puind 'Inainte ca aceasta fapta a nestatornicii cursului monedelor, ar fi
aducand inlesnire in transactii §i folosul celor ce le priimea cu pretul mai
inaltat decat cel legiuit, in vreme ce numai cu acea plazmuita inlesnire
nu se aducea, dar 'Inca, in loc de folds se pricinuia paguba priimitorilor Si
mai cu seams nevinovatului satean care in simplicitatea lui, priimea
monedele in curs inaltat, pentru obiectele de dinsul vindute §i lc
da apoi cu curs scazut in alte ale sale datorii netagaduite ; §i a§a din
toate acestea se descopera ca, folosul jocului monedelor era numai
in favorul unei minoritati de oameni vicleni" 1).
1) lata publicatia Vistieriei in privinta cursului monetelor :

Departamentul Vistieriei.
Se publics spre stiinta tuturor atilt decretul C. Caimacamii de sub No. 61 adresat
de catre acest Departament, cat si raportul Comisii atingator de cercarile ce au facut
in privinta monedelor si fiindca zisele cereal-1 savIrsite cu toata bagarea de seams ci
putincioasa ecsactitatc au dovedit In sfarsit fara nici o Indoiala valora Intranseca co-
prinsa In fiecare moneda de our si argint, prin urmare si cursul dupa cuviinta si drep-
tate, cu care trebue d'acum Inainte sa treaca e!e In erculatie fara nici o preschimbare,
5i fail a mai mijloci vreo diferInta Intre cursul ce s'a Post Ingacluit a lua monedele 5i a
trece In daraveruri dupa uneltirile unor spiculanti cari-i prefereaza cel In parte nelegiuit
castig decit X010s1J) °bath, 5l intre acela statornicit prin art. 65 al Regulamentului or-
ganic; din pricina arlia neasemanari isvora o multime de fncurcaturi, dandu-se prilegiu
acelorasi vicleni speculanti ca sa se joace cu cursurile si sa le inalte sau sa le scaza dupii
singura for vointa. bar pe de alts parte sa se eczozeze fn fata oamenilor, puind Inainte
ca aceasta fapta a nestatornicii cursului monedelor, ar fi aducand inlesnire in transactii
91 folosul celor ce le priimea cu pretul mai inaltat decat cel legiuit, In vreme ce numai
cu acea plazmuita inlesnire nu se aducea; dar Inca, In loc de folds se pricinuia paguba
priimitorilor si mai cu seams nevinovatului satean care In simplicitatea lui, priimea mo-
nedele n curs inaltat, pentru obiectele de dinsul vindute, si be da apoi cu curs scazut in
alte ale sale datorii netagaduite; 5i asa din toate acestea se descopera ea, folosul jocului
monedelor era numai fn favorul unei minoritati de oameni vicleni. De aceea, spre de-
partarea tuturor acelor necuviinte, s'au Intreprins incercarile de mai sus zise, prin fete
www.dacoromanica.ro
172 C. I. BAICOIANU
Decat solutia n'a putut sa impace toata lumea. Intre corner-

ciantii importatori, detailisti si exportatori a izbucnit un conflict
de interese. Comerciantii importatori cereau ca in intreg cuprinsul
Orli sa se mentie cursul comun al monetelor statornicit pentru comert.
si Visterie. Ei motivau cererea, sustinand ca acordase micilor comer-
cianti marfuri pe credit, calculand cursul monetelor dupa acela al
Visteriei. In cazul cand circulatia monetelor s'ar fi fixat la un curs
mai ridicat, ei ar fi avut de suferit mari pagube de pe urma acestei
masuri, prin incasarea creantelor lor.
Pe de alta parte, comerciantii detailisti cereau statornicirea
pentru comert a cursului de mai inainte. Cum cursurile de mai inainte
erau mai ridicate, singurul stop al jeluitorilor este ca cu dobandirea
acestei masuri sa alba' un folos insemnat din numeroasele sume ce sant
datori a raspunde negutatorilor importatori, pentru marfurile cum-
Orate de Care ei dela acestia cu credit, socotite dupa cursul vis-
tiernicesc."
In sfarsit, comerciantii exportatori, cereau ca si detailistii, men-
tinerea cursului ridicat de mai inainte, pretextand ca prin introducerea
cursului scazut ei ar fi supusi unor mari pierderi.
Comisia a recunoscut netemeinicia cererii for fiinddi in adevar
acqti negutatori in de obste cu a for venire aici nu aduc sume in-
cu cunostinta specials, si dinteinsele a exit doritul rezultat, ce a dovedit ca, pe temetu,

unei lucrari ce nu a mai lasat dupa dansa nici o Indoiala, d'acum inainte toate monedeic
cute anume se Insemneaza fn tabla cu litera A. si No. 2 1st vor avea cursul for statornic
si nepreschimbat In Intinderea Principatului tot, In verice transactie si daravere. Sc
publics tot °data si osebitele patru table sub litera A. si N. 1, 2, 3 si 4, ca unele cc
fac parte a lucrarilor comisii si a desvoltarilor expuse Yn raportul ei ; dar fiindca nu mai
putin se recunoalte legiuita si conforms cu dispozitiile Regulamentului organic, lucrarea
facuta fn trecuta obladure, si obstita la 3 Martie din trecutul an 1848, iarasi In privinta,
statornicirei cursului monedelor, apoi pe de o parte toate bucatile de monede de argint
si aur anume aratate In acea publicatie I. i vor avea cursul nepreschimbat dupil cum acolo
se Insemneaza ; iar pe de alta, cute buditi si In aur si argint neprevazandu-se de f osta
atunci administratie, s'au lasat cu totul pe din afara de o acest fel de chestie impor-
tanta si acum s'au supus 5i acelea operatelor cercari : fiind ca din publicarea tiiblii cu
No. 2 este In putinta fiecaruia ca sa afle care sant monedele scapate atunci din vedere,
si pre1uite acum In adevarata for Intranseca yalora. D-lor cititorii se vor regula din
Impregiurarile cc se ecspun In toatil a for Intindere.
Ministrul Finantelor, A. Gillen.
1849, Fevruarie.
(Vcstitorul Romanesc, 1849, Bucuresti, No. 7, pag. 26-27).
www.dacoromanica.ro
semnate in bani, ci d'aici trag politi ca'tre deosebite pieti ale comer -
tului §i priimesc spre plata acelor politi osebitele monede dupa cursul
Vistieriei. Ace§ti negutatori platind la stapanii cerealelor §i a altor
producte, ce ei cumpara din tars, o fac cu osebite monede dupa un
curs mai inaltat, precum aceasta se urma mai nainte. Ei se folosea
intru adevar cu 4% din schimbul monedelor, folds care it pierd cu totul
indata ce vor fi datori sa plateasca aceste monede dupa cursul cu
care le-au primit, precum se urmeaza acum ; dar din aceasta nu li se
pricinue§te vreo paguba, ci numai ca au un ca§tig mai putin care insa
li se va rasplati cu scaderea neaparata a preturilor deosebitelor pro-
ducte"..
Comisia tinand seama de valoarea intrinseca a monetelor §i
de cererile comerciantilor detaili§ti, importatori §i exportatori, este
de parere ca pretul cursului vistiernicesc adoptat dupa o hotarire
a ob§te§tii adunari, trebue sa fie mentinut ca singurul curs legal pen-
tru toata Valahia", lucru care s'a §i intamplat.
Dar decretarea unui singur curs al monetelor la 1848 pentru
comert §i Visterie, n'a fost de natura sä impiedice speculatiunile.
Astfel, la 1850 bancherii incep sa introduca in Ora creitari §i firfi-
rici cu un pret mai mare decat vertul for cel adevarat, pentru in
parte-le folds, in catatimi foarte mari, iar in locul for au scos din Ora
and' moneda curata".
Dupa cum vedem, in virtutea legei lui Gresham, moneta rea
adusa de dan§ii alunga din circulatie moneta buns existents.
Pentru a se pune capat acestei situatii se decreteaza §i pentru
aceste monete urmatoarele cursuri 1) :
1) Iatii publica%iunea Vistieriei in aceasta privinVi :

Departamentul Vistieriei.
Instiintandu-se cu incredintare, acest Departament, ca unii din banchieri, cu
prilegiul ca unele din monedele creitari firfirici, circuleazd In jars cu un pret mai mare
cleat vertul for cel adevarat au adusu pentru imparte-le folds, asemenea monede, In cd-
tatimi foarte mari ; iar In locul for au scos din tariff altd monedd curatd; subt-iscillitul
cercetAnd printr'o comisie alcatuita de oameni cu specialitate Intr'aceasta, despre toate
monedele de aramd si de argint In jos de jumatate sfantih, ce circuleazd astazi In Ord,
atAt pentru pretul fiecaria dintr'aceste monede, in analoghie cu pretul sfan%icului Si cu
materia ce coprinde In sine, cat 5i pentru masura ce urmeaza a se lua spre a se pune o
stavild de a se aduce mai mult in Ord asemenea monedd In catatimi mari, an alciituit
Itsta despre toate acele monede cu ce pret urmeaza a circula In viitor, li despre chipul
Intrebuintarii lor; care lista supuindu-se prin raportul cu No. 3280 la cunostinta In51-
www.dacoromanica.ro
174 C. 1. BAICOIANU
I. Creitarul de care santil 20 intr'un sfantih si care cir-

culeazg astgzi pe parale 41/4 famane tot pe pretul de parale
patru ui jumatate (414
2. Creitarul jumatate celui de sus, idem pe parale dot (2).
3. Creitarul a din cel dela No. I idem pe o para (1).
timei Sale Prea Inaltatului nostru Donmu, Maria Sa prin luminata rezolutie ce a binevoit
a pune asupr! -1, si care s'au Incunostiintat acestui Departament prin adresul cinstitului
Secretariat al Statului cu No. 1974, priimind pretul chibzuit de comisie si Intrebuin-
area for marginit.
Porunceste :
1. Creitarul de care santii 20 lntr'un stantih si care circuleazil astAzi pe parale
41: r5nulne tot pe pretul de parale patru si jumatate (41/2).
2. Creitarul jumatate celui de sus, idem pe parale doil. (2).
3. Creitarul 1/4 din cel dela No. 1, idem pe o para. (1).
I. Dutca ce poartil No. 30 si care circuleazA astlizi pe paralc 12, ramane pc pret
de parale zece. (10).
5. Dutca ce poartg No. 15 si care eirculeazil astAzi parale 6, rilmane cu pretul de
parale einci. (5).
6. Creitarul cu No. 3 $i care circuleazii pc paralc 6. rilmilne pe pret de parale
rind. (5).
7. Creitarul mic No. 3 care circuleaz5 pe parale 4, rilmane pc pret de parale trei
Si jumatate. (31A).
8. Creitarul rnic cu No. 1 ce circuleazil pe parale 2, rilmane tot p'acel pret de pa
rale clod. (2).
9. Firfirica cu No. 6 cc cireuleazil pe parale 28, r5m5ne pe pretul de parale doull-
7eci si dog. (22).
10. Firfirica cu No. 3 ce circuleazii pe parale 14, ramane pe prel de parale trei-
sprezece si jumatate. (1314).
5i II-lea. Ca sa nu se intrebuinteze la plilti si la alisveris monedele de arena si
firfiricii cleat cele dintai 0115 la o jumatate sfantih, adica dacil cineva are sA plateascii
mai putin de o jumatate de sfantih, sA raspunza In creitari; mai putin de un sfantih in
firfilici ; iar trecand peste o ,jumatate de sfantih, sau peste ur, sfantih, nu poate s5 den
nisi creitari nici firlirici.
In urmarea acestii luminate porunci, hotarandu-se pretul dupd care are sa cir-
culeze d'astfizi fnainte monedele fnsemnate mai sus, si chipul Intrebuintiirii lor, Depar-
tamentul grAbete a face cunoscut de obste printeaceastii publicatie, spre intocmai ur-
mare din partna tutulot ; cu ad5ogire c5 orieare se va dovedi Impotriva urm5tor, hare-
buintAnd arAtatele aci monede, sau cu pret mai mare, sau In catiltimi mai marl, deal
cele Lot5rite printeaceasta, se va supure pe lAng5 despaguhire, si la pecleapsii ea un In-
selAtor.
Seful Departamentului, I. Filipesen
no. 3720 avul 1851, 24.

(Buiciin oficial al Principatului Tarri Romiloestb 1851, No. 44, pag 175 176.),
www.dacoromanica.ro
4. Dutca ce poarta No. 30 si care circuleaza astazi pe

parale 12, ramane pe pret de parale zece (10).
5. Dutca ce poarta No. 15 si care circuleaza astazi pa-
rale 6, ramane pe pretul de parale cinci (5).
6. Creitarul cu No. 3 si care circuleaza pe parale 6, ra-
mane pe pret de parale cinci (5).
7. Creitarul mic No. 3 care circuleaza pe parale 4, ra-
mane pe pret de parale trei si jumatate (31A).
8. Creitarul mic cu No. 1 ce ciruleaza pe parale 2, ra-
mane tot p'acel pret de parale doa (2).
9. Firfirica cu No. 6 ce circuleaza pe parale 28, ramane
pe prttul de parale douazeci Si dog (22)
10. Firfirica cu No. 3 ce circuleaza pe parale 14, ramane
pe pret de parale treisprezece si jurnatate (131/.)."
Decat se pare ca masurile luate n'au clainuit prea molt, caci in
1854-1855 gasim documente din cari rezulta ca Vistieria stabilea
lunar cursurile monetelor austriace si in deosebi a fiorinului, dupa
cursurile comunicate de onoratele K. K. aghen %ii" 1).
1) Dam in extenso 6 documente din cari rezulta ca Visteria stabilea cursul fin-
rinului chip recomandatiunile Vienei :
DOC. No. 1.
Departamentul V istieriei
Dupa comunicatiile primite dela onorabila K. K., Aghentie prin notele No. 8815
gi 9151, cA fiorinul tircula In corenta luna Octomvrie, pe pretu de doa sute doa zeci si
doa parale No. 222, Departamentul face de aceasta cunoscut spre cea de obste cunostint.6
*eful Departamentului, Nicolac Bfilcano.
No. 6908, anul 1854, Octomvrie 1.
(Buletin ofitial 1854. No. 7i, pag. 306..
1)0C. No. 2.
De partamentut 1 Man ft i.
Dupa comunicatia priimita dela onorabila K. K. Aghentie prin nota cu No.

10095, ca fiorinul circuleaza in curenta lima Noemvrie pa pretu de 206 parale, Depar-
tamentul face de aceasta cunoscut spre cea de obste cunostinta.
5eful Departamentului, Nicolac Baleanu.
No. 7983, anul 1854, Noemvrie 8.
(Ruletin official. 1854, No. 85, pag. 337)
DOC. No. 3.
Dcpartamentul /inan(ii.
Dupa comunicatia priimita in urma dela onorabila K. K. Aghentie cu No. 10531,
www.dacoromanica.ro
176 C 1. BAICOIANU
Dupsa cum vedem, cursul acestor monete de§i era in aparenta

decretat de Visterie, era in realitate impus de Viena.
De altfel acest lucru rezulta destul de clar din textul altor dour'
acestu Departament grabeste a da In cunostinta publicului ca, fiorinul In bancnote se

socotette pe pretul de parale 219, iar nu p5 pretul de parale 206, precum s'au publicat
prin foaia cu No. 85.
tieful Departamentului, Nieolae Balcanu.
No. 8153, anul 1854, Noemvrie.
(Buletinul oficial, 1854, No. 86, pag. 341).
DOC. No. 4.
Departamentul f inan(ii.
Dupd comunicatia priimita dela onorabila K. K. Aghentie prin nota cu No. 11310,
cu fiorinii In bancnote, tirculeazd In corenta hind Dechemvrie, pe pretu de parale clod
sute treisprezece el jumiltate No. : 213i/, Departamentul face de aceasta cunoscutu
spre cea de obste cunostintd.
tieful Departamentului : Nieolae Ildleantt.
No. 9066, anul 1854, Dechemtrie 11.
(Buletinul oficial 1854, No. 95, pag. 374).
DOC. No. 5.
Departamentul I inanfii
Dupil comunicatia priimita dela onorabila K. K. Aghentie, prin nota cu No.
1273, ca fiorinul In bancnote tirculeazd In corenta fund Fevruarie pe pretu de parale
clod sute cincisprezece No. 215, Departamentul face de aceasta cunoscut spre de °taste
cunostint5.
tieful Departamentului, Nieolae Meant'.
No. 1126, anul 1855, Fevruarie 7.
DOC. No. 6.
Departamentul f inan felon
Dupa comunicatia priimitA dela onor. K. K. Aghentie prin nota cu No. 1273
cd cursul bancnotelor austriacelti este acum tot 127 % ca ai In Luna lui Fevruarie trecut
si prin urmare fiorinul bancnotelor K. K. este si In corenta hula Martie tot pa pret de
paralc 215, Departamentul in urmarea acestiea face cunoscut ca, bancnotele, In corenta
fund Martie, are sa se priimeasca in tirculatie, pd pretul de mai sus de parale dod sute
cincisprezece No. 215.
Pentru tieful Departamentului, Steriad.
No. 2223, anul 1855, Martie 14.
(Buletinul oficial, 1855, No. 22, pag. 86.)
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828 1859 177
documente din 1855, prin cari in urma intervenfiei Austriei se hota-

raste ca gi sfantii noui sa se primeasca In tirculatie tot pa pretul
de lei doi parale zece, precum este si sfaOhul cel vechiu", iar fiorinul
sa se primeasca in plata la varni in fiecare luna dupa cursul pe care
1-a avut in luna precedents 1).
1) 'I'cxtul acestor doua documente este urmatorul :

I)OC. No. 1.
Departamentul linanielor.
In urma publicatiei acestui Departament cu No. 9688, din 17 Dechemvrie, anul
incetat 1853, obstitil prin Buletinul ofitial cu No. 89 din acel an, prin care s'a Matt cunos-
cut ca moneda sfantii noi, ce au etit de marimea jumatatii sfantihului, si care poarta No.
de 20, coprinzand In sine atat argint cat si cel vechiu, avand acelat pre(., tirculand pe
acelas prctu Ii in partile Austrii, sa se priimeasca si aicen aratata moneda in tirculatie
tot pa pretul de lei 2 parale 10, precum este si sfantihul cel vechiu. Dar din nota onor
K. K. Aghentii No. 51, luand Departamentul 5t.iinta cu mill din speculanti, pentru a
for Imparte folos, n'ar fi voind a priimi aratata moneda fn tirculatie pe pretul de lei 2
parale 10, de aceea Si printr'aceasta se face In deobite cunoscut, ca zisa moneda avind
aceiasi valoare si vertu, ca 51 sfatihul cel vechiu, sa se priimeascil In tirculatie pii pretul
de lei 2, parale 10, ca 5i sfantul vechiu ; caci oricare si in urma acestia se va dovedi ea
speculeazil aceasta monedd In paguba, socotindu-se fapta sa vicleanii, se va supune In
osInda dupa legi.
*dui Departamentului, Nicolae Ihileann.
No. 9589, anul 1854, Dechemvrie 28.
(Buletinul oficial, 1855, No. 1, pag. 1-2).
DOC. No. 2.
Departamentul lir-1(111100r.
Cu adresul onor Secretariat cu No. 493, prihnindu-se In accstu Departamentu,

reclamatia data care In5ltimea Sa Printul stilpanitor, de mai multi negutiltori din
aceasta capitals, prin care se plangu ca se asuprescu de directia vi-unilor In socoteala
fiorinului din pricina nepotrivirii cursului, Inaltimea Sa a binevoit sa regulcze urma-
toarele
Chemam osebita luare aminte a D-lui Vel Vistier ca fiorinula sa se socoteasca
In lanuaric, dupa cursul constatat ca s'au urmat in Dechemvrie, In Fevruarie dupa
cursul urmat in Ianuarie, 5i asa pe toata vremea faro a ingildui despre aceasta, sau despre
once alta imprejurare, cea mai mica sicana sau Impedecare comertmlui. lar de se va do
vedi ca s'a luat vre-un banu peste cursula In fiintd al pietii, se va Intoarce indata Inapoi".
Aceasta malts rezolutie, Departamentul pe de o parte au comunitat-o directiei
vSmilor, cerandu-i-se a se asemana Intocmai cu cele poruncite, iar pc de alta nu lipseste
a o publica spre stiinta 5i regula comersantilor.
5eful Departamentului, N. Bfileanu.
No. 850, anul 1855, Fevruarie 14.
www.dacoromanica.ro It!
178 C. 1. BA1CoiANU
Toate sfortarile depuse in aceasta perioada 1850-1867, pentru

a stabili un curs unitar al monetelor, nesupus variatiunilor dese,
n'au ajuns insa la rezultate pozitive, interventia in aceasta directiune
fiind necontenit reclamata. Asa prin hotarirea din 6 Iu lie 1855, se
stabileste ca plata politelor, atat a acelor ce se tragu de speculanti
din strainatate, cat si a acelor din Printipat si a caror valuta va fi
in lei, sa se plateasca in monedele alese §i hotarite a fi in tirculatie,
de catre comisia oranduita spre acest sfarsit in anul 1849" 1).
Aceste monede erau urmaoarele :
fialbenul pe lei treizeci si unu si jumatate . . . No. 31 20[10
Lira, pe lei sasezeci §i doi No. 62
Icosarul, pe lei doisprezece parale zece No. 12 10/40
Rubla de argintu, pe lei zece, parale 20 No. 10 20/40
Colonatul, pe lei paisprezece, parale 2 No. 14 2/40
Sfantihul, pe lei doi, parale 10 No. 2 10/40
La 17 Iunie 1857 comisia comertiala atasata pe Tanga Vornicia
orasului" fiind chemata sa hotarasca masurile necesare de luat pentru
impiedicarea speculei ce se facea cu gologanii introdusi in Prin-
cipat cari se vindeu pe preturi mult mai scazute detest cele cunos-
cute in tirculatie" constata ca, confiscatia este legala dar nefolo-
sitoare" si propune ca sa se randuiasca cursul gologanilor in Prin-
cipat cu un scazamant care ar putea intarca aceasta rea speculatie ",
adica gologanii cotati la 4 parale sa circule numai pe doua parale 2).
1) Iata textul acestui document :

Departamentul Finan(iei.
Dupes raportul ce a Indreptat acest Departament, Mariei sale Printului Stapa-
nitor, ai dupes Malta deslegare ce s'a comunicat Vistieriei prin adresa onor Secretariat
al Statului cu No. 2360, Maria Sa a binevoit a porunci ca, de acum fnainte, plata poll-
telor, atit a acelor ce se tragu de speculanti din strainatate, eft 51 a acelor din Printipat
51 a carora valuta va fi In lei, sa se plateasca In monedele alese 5i honing a fi fn tircu-
latie, de catre comisia orfnduita spre acest sfir5it in anul 1849 5i ale caria deliberatii sant
publicate prin Buletinul olitial din 23 Ianuarie 1849 subt No. 8.
No. 6120, anul 1855, Iulie 6.
(Buletinul oficial, 1855, No. 54, pag. 215.)
2) Ian cuprinsul acestui document :
Ministerul Finantelor.
Dupes inai multe ofitiale 5tiinte ce a priimit Ministerul atft dela unile din admi-
nistratiile districtelor, cit 51 dela Vornicia orasului c i gologani s'au 1nmultit peste ma-
www.dacoromanica.ro
Aceasta masura a fost generalizata, dupa cum ne arata publi-

catia din 19 Iunie 1857 pentru toti gologanii cei de noa parale vor
circula pe patru i jumatate, cei de patru parale i jumatate pe doug
un sfert, cei de trei parale pe una §i jumatate si cei de o para pe o
jumatate de para" 1).
*
* *
surd in Principat si ca schhnbatori de asemenea moneda profits in felurite chipuri de

mijloace froduloase esersate de unii altii pentru introducerea gologanilor in tarn, van-
zandu-i pe preturi mult mai scazute &cat cele cunoscute in tirculatie, s'a invitatit co-
misia comertiala atasata pe langa Vornicia orasului, ca sa chibzuiasca mijloacele capa-
bile ce ar putea starpi introducerea unei asemenea moneda care In Statu-quo, a devenil
vatamatoare publicului 1i dupa ce s'a dobandit rezultatul deliberatiilor espusei comisii,
supuindu-se la cunoltinta Mari! Sale Printului Caimacam cu raportul Ministerului de
subt No. 3274, drept rezultatu, s'a priimit acum adresa onor Secretariatu at Sta-
tului cu No. 1856, prin care comunick ca Maria Sa, prin Malta rezolutie ce a binevc,it
:a pune pe citatul raportu, poruncelte cele urmatoare :
Confiscatia este legala, dar nefolositoare. In privinta incetarii, se va randui dar
,cursul for in Printipat cu un scazamant care ar putea intarca aceasta rea speculatie.
Indata dar va lua Departamentul masuri, a nu se priimi in daraveri decat in pre% de dos
parale bucata".
Asa dar Ministerul finant.elor dupa datorie publics aceasta Malta dispozitie spre
.obsteasca cunostinta ca gologanii de patru parale vor tircula de acum inainte pe dos
parale. Prin urmare si cei de opt parale pe patru, precum 1i cei de dos, pe o para.
Indeplinitor datoriilor Ministrului Finantelor, Sterladi.
No. 3784, anul 1857, Iunie 17.
(Buletinul oficial, 1857, pag. 186).
1) lath textul acestei publicatii :

Ministerul I inanfelor.
In urma publicatici acestui Minister cu No. 3784, dela 1 Iunie corentu, pentru
circularea gologanilor, luandu-se informatii ca multi n'au inteles adevaratul printipu
adoptatu dupa trebuinta pentru aceasta moneda, spre esemplu :
Credit ca gologanii de dos parale, de patru si jumatate, de trei Ii de o para, nu ar
fi priiinitori de reductia facuta celor de opt parale, patru si dos. De aceea Ministerul
finantelor, spre o complecta deslusire a tutulor de obste, se grabeste a face cunoscut,
ca principul adoptatil prin citata publicatie este aplicabil pentru top gologanii in genere,
adica si cei de nos parale, vor circula pe patru 1i jumatate, cei patru parale si jumatate
pe dos 1i un sfert, cei de trei parale, pe una si jumatate, 1i cei de o para pe o jumatate
.de para.
Indeplinitor datoriilor Ministrului Finantelor, Steriadi.
No. 3867, anul 1857, Iunie 19.
www.dacoromanica.ro
180 C. I. BAICOIANU
Expunand in randurile de mai sus pe scurt politica monetary

care a guvernat Principatele romane intre anii 1828-1859 pe cat
se poate vorbi despre o politica monetary am cautat sa evideatiez
haosul monetar dominant, d5unlitor desvoltfarii tuturor ramurilor de
activitate economics.
In prima perioada, 1828-1848, Principatele se aflau sub im-
periul Regulamentului organic §i sub directa influents a Rusiei,
care diuta prin toate mijloacele sä impiedice orice initiative a Dom-
nilor p5manteni care ar fi venit in conflict direct sau indirect cu in-
teresele Imp5r4iei.
Nu numai baterea monetelor nationale le era interzisil Domni-
lor, ci chiar fixarea cursurilor monetelor streine, cari nu deveneau
aplicabile decat dupe ce se obtinea aprobarea reprezentantilor Rusiei.
Dupe mi§carea revolutionary dela 1818, dominatiunii ruse.5ti i
se substitue din nou acea turceasca.
Este adev5rat cä in aceasta perioada vedem Domnii arogandu-5i
drepturi mai largi in leg5tura cu decretarea cursurilor monetelor
aflate in circulatie, cautand prin toate mijloacele sti puny la ad5post
Poporul roman de istovitoarele pagube ce decurgcau din schimbul
haotic. Totu§i m5surile luate nu deveneau executorii decat dupe apro-
barea reprezentantului Turciei din Principate, a Otelului monezilor
din Constantinopole §i in urm5 a faimoasei K. K. agentii austriace,
tari cari aveau tot interesul ca propriile for monete sa circule pe cursuri
mult superioare valorii intrinsece pe care o aveau.
Numai a§a se explica interventia acestor State, cerand sa li se
fixeze pentru monetele for cursurile pe cari be doreau.
De§i la 1848 se fixeaz5 un curs unit pentru aproape toate mone-
tele ce circulau in intreg cuprinsul -Orli, in raport cu valoarea mo-
netelor statornicite de Regulamentul, totu§i haosul monetar n'a
putut fi potolit decat dupe cum vom vedea mai tarziu.
- :-
Inceputurile fericite de indrumare spre o via politica mai 11-
ber5 §i autonomy fricute prin Tratatul dela Paris din 1856 §i Conventia
din 1858, cari au condus mai apoi in 1859 la unirea Principatelor ro-
mane§ti, in persoana Domnitorului Alexandru loan Cuza, prilejuesc
incercarea de a pune cap5t regimului monetar haotic ce a domnit
pang atunci
Thibault afirm5 ca profitand de noua situatie creiat5 Orli prin
Tratatul dela Paris, Vod5 Stirbey ar fi incercat sa statorniceasca un
www.dacoromanica.ro
regim monetar national 1). Se pare insa ca isbindu-se de veleitatile

Portii otomane, a fost nevoit sa renunte la proectul sau.
N'am intalnit insa in documentele cercetate vreo confirmare a
acestei comunicari. Problema ramane rezervata cercetarilor arhivare
viitoare.
*
* *
Incheind acest capitol in care am infatisat o pagina de trista

amintire a istoriei noastre monetare, tinem sa atragem atentia asupra
documentelor redate in extenso in note, mai mult in dorinta de a
face ca cititorul sa cunoasca in amanunte greutatile istovitoare in-
durate de Poporul roman si masurile luate de Domni pentru a apara
interesele producatorului, a comerciantului si a finantelor publice
romanesti, de relele ce isvorau din aceasta haotica circulatie monetara.
Din cauza numeroaselor monete cari circulau, avariate in greu-
Late si calitate, transactiile comerciale intampinau dificultruti, darile
se incasau greu, iar producatorii si in deosebi agricultorii, erau cei
mai crud loviti, caci ei suporLau pagube nu numai la vanzarea pro-
duselor for pe monete a caror valoare intrinseca era mult mai scazuta
fata de aceia nominala, dar si atunci cand trebuiau sa-si cumpere
obiectele necesare cu aceste monete, sau cand trebuiau sa-si procure
monete bune pentru achitarea birurilor.
Din aceata dubla pierdere, plugarului abia ii mai ramanea ju-
ma Late din valoarea produselor lui, cealalta jumatate intriind in pun-
gile speculantilor straini aducatori ai acestor monete.
Inteun viitor capitol vom schita sfortarile facute de primul
Domn al Principatelor-Unite in vederea realizarii gandului care a
tinut incordata mintea genera tiilor ce i-au premiers si care n'a putut
sa fie infa pLuiL din cauza intereselor de dorninaliune a Puterilor
cari vizau incorporarea Tarilor romanesti.
1) Thibault, Etudes diplomatique et economique sur la Valachie, 1858-1860.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
CREDITUL SI COMERIUL CU BANI LA INCEPUTUL

VEACULUI AL XIX lea
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL

VEACULUI AL XIXlea
Situalia economics, politica si juridica a Principatelor dela inccputui veaeului

al \I\ -lea, an permitea sit is nastere o miscare baneara In adevairatul Inteles at
euvantului. lnexistenta conditiunilor prielnice pentru desvoltarea ereditulul sub
variatele sale aspecte, determine eapitalurile sail cauto plasamente In alte Sari.
Comertul de bani se Eileen In Prineipate de eittre zarafii earl aveau stranse
legaturl cu Occidental. Regulamentul organic desehizand noui perspective eeo-
nomiei nationale a Principatelor, cc:tuella' de bani ineepe sit in un avant din ce In
cc mai mare. Numeroaselo monete straine can eireulau In Prineipate stanje-
neau desvoltarea et:motif:1W de bani. Cum s'a manitestat interventia Domnilor
pentru a curma aeest neajuns. Panii la 1830 tomertul de bani era fiber. Dupit
1830 zarafia Ineepe sit fie din cc In cc mai sever reglementata. Replementarea
zfirafiei. Zarafii parasese comertul de bani ambulant, Ineepand sa devie stabili.
Zfiriiiiile stabile WI caracterul banear, Indeletnicindu -se eu opera(iunile interne
mai variate si facand ehiar gi operatiuni en strainfitatea. Prineipalele easse de
lianea dintre 1840-1856. Banii necesari operatiunilor se adueeau din striti
natate. Depozitele spre fruelifieare ineep sit He primite de zarafi. Baporturile
dintre crcditul public si :feel privat In perioada 1832 1860 Impri.muturile near-
date de partieulari Visteriel. Dobanzile platite de Visterie pentru Imprumuturile
contractate. Nevoile tot mai marl de bani determine Visteriile sit se adreseze pie-
telor interne Si externe pentru contraelarea de Imprumuturi. Imprejurarile eeo-
nomiec far sal se ceera Iniiintarea unei Band de scout si emisiune. In 1832 se
core Infiintarea unei Hanel nationale. Grevarea tot mai mare a proprietiitil ru
rale reelamit Infiintarea unui institut de Credit ipoteear Ineercarea Infiintarii unei
linnet Nationals in 1847. Revolutionarii dela 1818 reelamit infiintarea lnstitutului
de emiciune. Gandurile de cucerire a Principatelor pe eale econ9mieii, nutrite de
tarile din Occident .l mai en seamy de Austria, condue la Infiintarea Band( Na-
tionale a Alohlovei. Falimentul Darien Nationale a Moldovei. Inebeiere.
Banci in adevaratul inteles al cuvantului, nu existau la .ince-
putul veacului al XIX-lea in Principate.
www.dacoromanica.ro
186 C. I. BAICOIANU
Creditul si implicit miscarea bancara cu care el se confunda,

sau mai bine zis comertul de bani, pentru ca sa se poatri desvolta,
sa infloreasca si sa contribue la propasirea economics a unei
presupune mai inainte de toate o stare politica definita, deplina liber-
tate si independents din punct de vedere economic, o retea de cai de
comunicatie, un regim postal lesnicios si la inaltimea nevoilor econo-
mice ce sunt a se servi, o organizatiune juridica si nu mai putin, un
regim monetar ordonat si stabil, pentru a feri comertul de fluctua-
tiile valutare ruinatoare.
Numai indeplinind aceste conditiuni, comertul in general
si acel de bani in deosebi, isi poate afla garantia necesara de viata si o
remuneratie sigura.
Starea Principatelor romanesti dela inceputul veacului al
XIX-lea oferea ea comertului conditiunile mai sus aratate?
Situatia de fapt a Tarilor romanesti era duprt cum am
vazut departe de a putea da propasirii bancare mijlocitoare a crc-
ditului, acele garantii cari sg-i asigure desvoltarea.
Din punct de vedere politic, amenintate in existenta lor, cti o
justitie prea sumara, imperfecta si suspendata prin amestecul juris-
dictiunii consulare, cu cal de comunicatie aproape inexistente sj un
regim administrativ ce nu garanta suficient ordinea publics, cu o cir-
eulatie monetary haotica, cum s'ar fi putut inscauna un regim de
credit bancar in sensul european al cuvantului?
Garantiile strict necesare unei normale propasiri a negotului
cu bani, erau aproape inexistente la inceputul veacului al XIX-lea
in Principate, cu toate ca dupa Regulamentul organic, s'au lua t
unele masuri izolate, in privinta sechestrului, a falimentelor, a mi-
sitilor, a slujbasilor cari prin repetatele abuzuri incercau sa realizeze
castiguri de pe urma serviciilor pe cari erau obligati sa le indeplineasca,
etc. 1).
1) Dam fn extenso patru documente din cuprinsul carora se poate vedea modul
cam s'a incercat reglementarea sechestrului. a falimentelor, a misitilor infranarea abu-
zurilor functionarilor publici :
DOCUMENTUL No. 1.
Proect pentru secfestru.
1. Oricine va voi sa faca secfestru, sa se arate cu jalba sa la judecatoria locului
unde se afla acel lucru ce voeste sa-1 pue subt secfestru.
2. Judecatoria cercetand acea cerere sigurifsiind acel secfestru dnpa coprinderea
Pravilii, pesim sa Instiinteze ocirmuitorului acelui judet ca sa se pue secfestru pa acel lucru.
3. Otcirmuitorul sa puic in lucrare acel secfestru cu acest mijloc )
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 31 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA. 187
Din aceste cauze, la inceputul veacului al 19-lea nu gasim o

clasa bine definite care sa* se ocupe exclusiv cu comertul de bani.
A. SA publicariseasca pcsim acel secfestru in tot coprinsul salt, prin subotcirmui-

tori 5i politari, iar In oraiul Bucuresti prin Agie.
B. Ce va fl de pecetluit spre sigurantia secfestrului, sa se pecetluiasca tap cu
amandoa prigonitoarele parti, sau cu vechili lor.
C. Secfestru miscator sa-1 dea In pastrare la judecatoria locului de unde sa is ado-
verinta, de priimirea acelui miscator secfestru.
4. Judecatoria locului cum va face un secfestru pesim 55 Instiinteze logoffitului
cclui mare. Acesta sa publicariseasca alit prin gazete cu cheltuiala secfestrandului, eft
st prin publicatii pe la toate celelante judecatorii ale judetelor.
5. Acele judecatorii s5 le fare cunoscute otcirmuitorilor acelor judete.
6. Acei otcirmuitori acelor judete sa le publicariseasca fn coprinsurile lor, chip
cum s'au aratat mai sus la No. al 3-lea.
7. Clnd se va radica secfestru, s5 se urmeze asemenea precum s'au 5i f5cut, adic5
sa treaca prin toate acestea forrnalitati, dandu-se de stire prin toate aceste obraze CS
s'au slobozit acel secfestru.
8. Fiesice judecatorie, cum si logofetia cea mare, sa tie condica Intel care sa se
treaca toate secfestrurile de peste an, cu numarul dupe rind, cu aratarea de numele
secfestrandului si ale lucrurilor si celui secfestrarisit 5i cu numirea judecatorii dupe
atria s'au facut accl secfestru, lasand loc deschis pa marginea condicii Indestul, ca cind
sa va radica acel secfestru, sa se scrie acolo impotriva radicarea secfestrului, printr'a cui
porunca s'au facut $i cind, Insa numai cu atita osebire, ca facerea secfestrurilor dupe for-
malitatile numite printr'acest proect, prin cinstita mare logofetie a dreptatii, sa se pue
fn orinduiala, de a se p5zi si a six' urma la toate judecatorille locurilor vremelniceste,
numai pfna clod comisia ce este sa se oenduiasca dupe Regulament va alc5tui condic5
civila, iar de atunci Inainte pa vremea viitore, secfestrurile se vor urma dupe legiuirile
cc se vor ase7a de catre acea comisie, Intr'acea condica civila 5i sa vor Intari de sill -
pinire.
Marcie logofat al dreptatii. lordaehe Golescu.
(Curierul Rumfnesc-1832--Foae of iciala supliment la No. 12, Duminica 6 Martie.)
DOCUMENTUL No. 2.
Regulament asupra bancrutilor.
Regulamentul asupra bancrutilor ce s'a priimit de M. S. Imparatul la 25 Julie
trecut, coprinde cele urmatoare
Faliment se poate socoti ca este chid un negutator sau mester cade In astfel do
stare, !mit nu numai ca nu are Indestui bani In casa sa spre a plati la soroc datoriile ce
se vor sui peste 5000, ci Inca este si dovada ca nici toata avutia lui nu ar ajunge sa be
plateasca pe deplin. Aceia cari fac faliment din urmarea trebilor negutatoresti, se judeca
de tribunalele de comerciu, iar acolo unde nu se va afla acest fel de tribunale, falimentul
se va cerceta de Sfatul orasenesc (magistrat). Acest fel de pricini se vor scrie pe hirtie
fart timbru (pecetia guvernului). Falimentul poate sa fie : 1. Nenorocit, cind cel sarac
piltat nu a ajuns la aceasta stare din grcsala sa, ci din vreo Intamplare de Imprejurari
protivnice, precum Inecaciuni, foc, Impotriva carora nu putca ceneva a-si chezasui
avcrea, asigurind-o, navalire vrajmaseascil si faliment nenadajduit al creditorilor.
www.dacoromanica.ro
188 . C. I. 13AICOIAMI
Zarafii cari existau se indeletniceau §i cu alte operatiuni comerciale.

Aceasta stare de lucruri explica de ce putinele depuneri spre fructifi-
care ale oamenilor inst'ariti luau drurnul Occidentului si mai ales
2. Neprevazut sau simplu, clod este pricinuit din a sa gresala, in3a fare vicle5ug nici
inselaciune. 3. Amilgitor sau cu gind rau, dud este luso tit de planuri viclene. Feluri-
rnea falimentului si cele ce urmeaza dupa dansulpe seama bancrutului, sehotilrasc de tri-
bunal dupii ce se cerceteaza pricina.
Cel ce este dator, nu poate sa se facil cunoscut de bancrut decit numai prin bon-
rirea tribunalului, rezemat chiar pe a lui marturisire, sau pa stiri pozitive despre starea
si averea lui, sau pc tagaduirea lui de a plati datoriile la implinirea sorocului. Inteaceeasi
zi In care se face cunoscut falimentul, bancrutul se pune la opreala, i se pune secfestru
pe toate avuturile lui miscatoare si nemiscritoare. Cu administratta acestor trebi este
Insarcinat unul din curiltori ce se afla Intrebuintati la tri.mnalul de comerciu, sau unul
din madularile maghistratului, carele va caula aceste pricini cu invoirea creditorilor
ce se vor afla to ii, piny ce se va orindui o administralie de concurs, alcatuita do doi
sindici sau de mai multi, de un prezident, cari se vor alege de creditori. Accastil admi-
nistratie urmeaza cercetarea inceputa de curatorul jurat, spre descoperirea averii si da-
toriilor bancrutului, se adevercaza despre prctuitea avuturilor ce s'a facut de curator.
is subt stilpinire-i toatri averea celui falit, face o socoteala peste tot si o Intocmire de
numarul creditorilor, de rinduiala dupa care ei trebue sa fie despilgubiti si de dividentul
(partea) 'cc li se cuvine fiestecilruia si fn cea mai dupa urma isi da parerea despre prici-
oile si natura falimentului.
La masa sau stringerea la un loc a avuturilor falitului se socoteste nu numai toata
averea sa ce se aflii in HMO, ci Inca si oricare din avuturile sale nemiscatoare ce va fi pus
amanct sau se va fi Instreinat cu numire de dar in curgerea celor dupa urma zece ani,
5i in vremea cind datoriile covirsa jumatatea avutie falitului. Aceste avuturi sutra si
de in masa sau trupul celorlaltc, afarri numai de nu se vor fi vindut la un al treilea. Dacrt
muerea si copii cei neimpartiti ai falitului nu au avut parte in negutatotia lui, atunci
ale lor avuturi no intra In trupul sau masa celor dc pricina, ci se va socoti numai ca
este al mueri : a) aceea ce a avut de zestre sau a mostenit, b) ceca cc a priimil ea in dar
prin inscris dela rudeniile ci sau dcla straiai, nu insil si dela brirbatul sau, si c) coca cc,
ea a eistigat cu capitalul primit Intr'aceste dort chipuri ; 2. c;1 este al copiilor : a) ccea
ce an primit in mostenirc dela muma lor, dela celelalte rudenii ale lor sau dela strilini,
b) ceca cc an priimit in dar prin ill9CHS dela muma lor, dcla celelaltc rude, sau dela
struni. Facindu-se inlocinirea datoriilor se vor imparti pre cum urmeaza : 1. Bator ii pri-
vileghiate care trebue a se plati pe deplin 2. datorii cc trebue a se da In concurs (analoghie);
:3. datorii cu banuiala sau en pricina supuse la cercetarea judeditoreasca ; si 4. datorii
ee trebue Aa se plateascil din ceca cc va raminea pristos dupil ccstelalte trei clasuri, de
vor fi de acestea. La clasul cel dintiiu ( datorii priveleghiate) se cuvine a) sumele cc
sint ale bisericilor ; b) ramasitele de dajdii, drepturi si alte dari cc se cuvin Coroanei
dimpreuna cu dobInzile si 5trafurile ; c) datoriile asigurate prin ipoteca si amaneturi ;
d) capitalurile nevirsnicilor cc falitul avea intru ingrijirea sa in calitate de parinte sau
epitrop ; e) simbria slugilor 5i a lucratorilor oa si pe vremea color dupil urma case ani ;
f) Toile de socoteala ale vanzatotiior de comestible (lucruri de mancare), pentru cele din
urma patru luni . g) toile de socoteala ale birtasilor pentru chiria casi 5i cheltuiala
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 MISCAREA BANCARA LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA. 189
In urma unei intense propagande ce se fAcea de dip lom4ia ru-

seasca a biincii Imperiului moscovit, dupa cum rezulta din nume-
roasele documente aflate in arhivele noastre.
mesi pe 5ase luni ; h) plata dulgherilor, zidarilor 5i lucriltorilor la binalc ; i) cheltueala

inchiiierii corabiilor, 5i j) onorariu plata aghentia dela bursa (band") 5i plata lucratorilor
dela bursa pe anul dupe urma, onorariul curatornului 5i al sindicilor falimentului 5i de
ob5te cheltuelile concursului. Plata acestor datorii se face din umele dintiiu ce lard
In dispozitia concursului. La al doilea clas (datorii ce se dau Intru cercetarea concursului)
se cuvin datoriile Coroanei, ale band de comerciu 5i ale contoarelor sale, datoriile netCi
gilduite ale particularilor 5i ale me5terilor de mobile 5i podoabe pentru casa, afara numai
daca acestia vor priimi a-5i lua luci urile inapoi. La al treilea clas (datorii cu pricing)
se cuvin datoriile ce se dau fn cercetarea tribunalurilor ; 5i in cea dupa urma, la al patru-
lea clas (datorii a carora Implinire este lacultativa) se cuvin datoriile care nu s'au aratat
5i nu s'au cerut la vremea cuviincioacii.
Cercetarea 51 aprobatia (g)sirea cu cale) a acturilor concursului se cuvin la adu-
narea tutulor creditorilor, cari pet sa schimbe pe sindici 51 sa ceara la trihunalul de co-
merciu schimbarea prezidentului.
Consccuentile (urmarile) falimentului nenorocit sint slobozirea dela opreala a
falitului, restatornicirea cinstei lui curia i se cuvine 5i 5tergerea cerrilor cc creditorii
i-ar putea sa-i facil nentru Implinirea datoriilor din avuturilor cc va putea dobindi de aci
Inainte Deosebit de aceasta dupa puterea cc va arata falitul In vremea concursului,
adunarea creditorilor poate sil-i lase o parte din ale lui avuturi care se va gasi cu cale.
Consccuentile falimentului simplu sau pricinuit din neingrijire shit : tinerea fall-
tului la Inchisoare In vreme de unul ping la trei ani dupii hotarirez creditorilor, cari,
afara de aceasta, au dreptul de a se ruga cerind slohozenia lui ; pierderea dreptului de a
mai se negutatori, afara numai daca creditori se vor ruga cerind a i se da iara5i acest
drept ; orice va putca el de aci inainte sa dobindeasca prin mo5tenire, daruire sau prin
alt chip, se va Intrebuinta spre a se despagubi creditorii sai, afara de toate datoriile cele
noun ce va putea face de aci Inainte, fie de orice natura.
Consecuentele bancrutei viclene sint : tragerea inaintca tribunalurilor crimina-
lice5ti atft a bancrutierului cit ti a tovara5ilor sai la vicle5ug ; implinirea de isnoava a su-
melor platite pentru datord minciunoase. Daca in numarul avuturilor nearatate se va
dovedi ca bancrutierul avca capitaluri puse in a5azamInturi de credit, cu toate ca dupa
regulile acestor a5ezaminturi capitalurile acestea trebuia sa so slobozeasca mo5tenitorilor
bancruticrului, ace5Lia insa slut datori a le da Inapoi ca sa bage in masa sau trupul' de
ob5te al avuturilor cu care trebue sa se plateasca datoriile, caci almintrelea uumiti mo5-
tenitori shit subt pedeapsa a fi 5i ei tra5i lnaintea tribunalurilor criminalice5ti, 51 a-5i
vedea toata averea for sa intre in masa de despagubirea creditorilor.
Onorariul sau plata curatoriului pentru a sa administratie mai nainte de dcschi-
derca concursului este hotarit a fi unul la sail din toata suma ce se va aduna din pre-
tuirea avuturilor bancrulierului, cind aceasta suma an trece poste 300.000 ruble ; iar
din ceea ce trece peste aceasta suma, va lua numai o jurnatate la suta. Sindici falimen-
tului 5i prezidentul for chid este el Insu5i creditor, vor lua subt titlu de onorariu la sfir-
5itul concursului o comisie (plata de ostencala) din toata suma ce se va aduna pc seamy
trupului de datorie. Aceasta comisie va fi de doi la suta, cc se va Imparti Intro toti.
(Curierul Rominesc, 1832, 8 Septemvrie, No. 62).
www.dacoromanica.ro
190 C. I. BAICOIANI:
In nota, dam in intregime o publicatie a Bancii imparatesti

din Petersburg, relativa la recipisele la vedere emise de dansa, facuta
DOCUMENTUL No. 3.
Depariamentui pricinilor din Mantra.
Jurnal.
Inchiiat de catre einboriceasca deputatie din orasul Braila, la 26 ale trecutului
Ghenarie.
Astazi 26 Ghenarie, anul 1839, In deplina adunare adunindu-ne, am hotarit urma-
toarele ponturi pentru mesiti :
1. Citatimea mesitilor este nemarginita, si este slobod fiescare din paminteni
sau strain a indeplini aceasta sarcina de mesit :
1. and va avea pravilnica virsta.
2. Cind va avea adeveintil iscalita de cinci negutatori pentru Mina sa pur-
tare si cinstitul sau caracter.
3. Cind cunoaste sa scrie Mewl dialect bez, alcatuitele trupe acelea a
caror cilenurile necunoscind toate sa scrie, atunci unul dinteinsii 11 va iscali
si va avea putere fntocmai ca and s'ar fi iscalit toate cilenurile, cu chezasie unu
pentru altul.
4. and vreunul din mesiti va fi supus vreunei curti strcine, acela sä fie dator
a da chezasie inserts calm aceasta deputa %ie, coptinzatoare ca, city vreme vor fi
in postul acesta de mesiti, nu va cere sprijinire protec%iei sale pentru aceea ce se
atinge de indatorirea acestii insarcinari.
5. Cind va da chezasie pentru doa mii de lei, cursul cinstitei Vistierii, si
cind va priimi evanghelicesc jurAmInt ca va pazi Intru toate indatoririle acelea
cu care s'a Insarcinat dupa hotarire.
2. Fiescare mesit avind toate cele pomenite, se va socoti si se va cunoaste obstesc
inesit. Dator insa este sa alba terfeleag regulat sau catastih, carele fl va da aceasta depu-
tatie catre fiescare si catre fiestecare alcatuit trup de mesiti, pecetluit cu pecetea depu-
tatiei si cu numeratie. La care catastih este dator mesitul sa insemneze pe fiecare zi
luerarile lui, sau ale alcatuitului sau trup, adica : vInzari, cumparari, tocmeli de navlu
si orice alte felurimi de lucrari ce privesc la mesitia lui, Sara sa se faca In catastih ster-
saturi sau de isnoava Indreptari si numeratia sumelor sa fie Inscris. Catre aceasta fies-
care tovarrisi alcatuitului trup de mesiti este dator sa scrie in catastih cu mina sa lucrurile
sale si sa se iscaleasca singur ; iar din lmpotriva, nestiind sa scrie, atunci unul din tova-
rasii lui, carele va sti sa scrie, it va iscali.
3. Nu se da slobozenie mesitilor subt verice cuvInt sa se negutatoreasca, sau
pentru socoteala lor, sau pentru socoteala prictenilor lor, dar nici sa priimeasca marfuri
sau corabii recomandate catre dInsii, on d'adreptul on prin alte mijloace.
4. Fiescare mesit, pentru verice vinzare, cumparatoare, tocmeala de navlu si
pentru orice alts lucrare va face, este dator sa dea bilet la amIndoa conglasuite parti,
atit catre vinzator, eft si catre cumparator, iscalit de dinsul si coprinzatoare cu deslusiri
toate tocmelile ce s'au urmat. lar pentru tocmelile navlului, sä vor face minute (vremel-
nicest Inscrisuri), carele sa vor iscali de catre capitanul corabiei sau de catre cela catre
care este recomandat de catre cel ce incarca corabia, si de catre mesitu ce au mijlocit
aceasta.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL al COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX -LEA. 191
prin Departamentul din launtru al Munteniei, ceeace dovede§te ca

Rusia, In loc sa infiinteze institutele de credit necesare Principatelor,
Aceste minute vor avea intarire pinA and sS vor face cele regulate tocmeli de
navlu.
5. Reciprocitatea mesitii sa hotareste fsrs deosebire, atilt la cumparari eft si la
vinzari, cite o jumatate leu la sutA dela cumparatori, si cite o jumatate Ia sun dela yin-
zatori, iar Ia tocmeli de navlu, cite doi lei la sutA.
La deosebitele incarcari ce se nuinesc (Sotocolo) cite patru lei la sutA, platindu-sii
de catre cApitanul corabiei.
6. Chid vreunul din mesiti se va slovedi calcator pomenitelor indatoriri, va pierde
pentru totdeauna dreptul de a mai fi mesit si drept straf, spre pilda altora, va plati lei
una mie cinci sute, cursul vistiericesc, la casa deputatiei, care se vor intrebuinta pentru
Koala nationals de aici.
7. Orice lucrare urmata prin mesitul ce a priimit jurAmintul si cu toate cele In-
semnate In catastihul sail, se va socoti sfinta si nestramutata.
Iscilliti,
Skanopulu, Petre Gheorghle, M. Baldorldic, loan Minoviel, Faranga,
Sall-age Meemet threat.
(Buletin gazeta oficiala, 1839, No. 16, pag. 62-63 din 20 Martie).
DOCUMENTUL No. 4.
Departamentul Drepld(ii.
Vazind Departamentul cA dela o vreme incoace, cele mai inulte imprumutari
cu bani prin zAloage de lucruri nemiscatoare, a carora formAluiri dupla articolul 333 din
organicul Regulament, se cere In Bucuresti la acest Departament, iar prin celelante ju-
dete la judecatoriile locale, precum asemenea si vinzarile de hula voe a lucrurilor nemis-
cAtoare, a carora formaluire se cere la judecAtoria In coprinsul cAria se ails cele lucruri,
se savirsesc prin mijlocitori (samsari), spre depArtarea oricAria d'a dreptul Intelegeri !litre
imprumutati cu Imprumutatori si intre vinzAtori cu cumparAtori si luind stiintA ca
niste asemenea mijlocitori, pe linga tocmelele ce fac In folosul lor, pretind dela partile
interesate si oarecare folos subt numire pe seama unora din slujbasi dupa la acele dre-
gatorii prin mijlocirea carora se savirsesc lucrarile trebuincioase, apoi fiindca dupA ar-
ticolul din organ;cul Regulament cit §i dupA osebite masuri ale Stapinirei, este oprita
verice luare de bani de catre slujbasi, ca unii ce pentru slujba ce indeplinesc se rAspla-
tesc cu simbrie potrivit cu marimea slujbei lor si prin urinare intreprinderea ce fac
mijlocitorii de a lua folos si pe seama slujbasilor, priveste numai de a-si Indestula si
mai mult lAcomia lor, dar ca nu care cumvasi sa-si fi uitat vreunul din slujbasi datoriile
sale, si prin mijlocirea samsarilor sa se fi intinzind la niste asemenea abuzuri nesuferite
StApfnirii, precum asemenea ca nici mijlocitorii sa IndrAzneasca a pretinde dela vreuna
din partile interesate vreun folos pe seama acelor slujbasi, Departamentul face cunoscut
printr'aceasta ca, oricare slujbas din ramura judeatoreasca se va dovedi ca au indraznit
a se mitui de vreun lolos, on d'a dreptul, sau prin mijlocirea samsarilor, In oricare pri-
cinA fAra osebire, sa aiba In vedere ca nu numai se va supune la cunostinta Inaltei oblA-
duiri spre a se departa din slujba In care se va fi aflind, dar fsi va lua si pedeapsa potri
vita cu Invinoviitirea sa si nici se va mai chema In slujbA, precum si oricare samsar se
www.dacoromanica.ro
192 C.' 1. BAICOIANU
dimpotriv5, servea interesele Bancii sale de emisiune, canalizand

economiile romane§ti spre dansa 1).
Atat pe cat reclamau interesele schimbului de Marfuri §i pe
cat se puteau satisface nevoile productiunii, vedem ca negotul
de bani it exercita z5r5fiile, detinute in Muntenia de romini §i gre-
ci, iar in Moldova de greci §i evrei.
Leg5turile pe cari le aveau mai cu seam5. ace§tia din urnili cu
str5in5tatea §i in deosebi cu Austria .i Germania tari a c5ror limb5 o
vorbeau §i dare cari se indrepta cea mai mare parte a exportului nostru,
le creiaza un privilegiu in exercitarea zarafiei.
Tot de aici ei i§i procurau cea mai mare parte din banii necesari,
pentru a face operatiunile lor.
Starea infloritoare a agriculturii, provocata de regimul de li-
bertate a exportatiunii decretat de titre Tratatul dela Adrianopole
§i. de inceputurile de ordine administrative statornicite de Regula-
mentul organic, a contribuit ca §i aceasti indeletnicire a zreifiei sli
va dovedi ca au indraznit a pretinde dela partile interesate vreun folos pc seama sluj-
balilor tarii, sa cunoasca ca nu numai se va popri de a mai fi priimit In intreprinde o ase-
menea meserie, dar se va si pedepsi spre pilda si altora asemenea lui.
Marele logofat, A. Vilara.
No. 4710, anul 1846, Julie 9.
(Buletin gazeta oficiala, 1846, No. 48 din 11 Iulic, pag. 189-190).
1) lata acest document :
Banca imparateasca de imprumutare piny in luna lui Martie 1838, pentru capi-
talurile ce sa depunea inteansa, da bileturi scrise pa hirtie proasta cu pecetea de ceara
tare. Dar fiincicii aceste bileturi, dupe care capitalurile nu s'au luat pina acum, poate a
sä invechi 51 coprinderea for cea cu cerneala scrisa a sa sterge, sau a sil desfiinta prin
feluri de intimplari gi pecetele sa se strice (care aceasta s'au si intimplat),
de aceea Banca Imparateascri de Imprumutare pofteste pa cei cc au luat bileturi pind
la Martie 1838, sau pe nume de fete particulare, sau pe nume cunoscute, a be Infatisa
la aceasta Banal inainte de a sa implini soroacele de an acelor capitaluri, ca sa priimeasca
in locul acelor bileturi alte noua dupe forma de acum. Si clack' accle bileturi sa MIA depuse
zalog in verice dregatorie, sau vor avea alte ceva imprejurari, atunci sa se fad"' cunoscul
aceJtii Banci. Pentru aceasta dar instiintare la aceasta Banca a bileturilor ce s'au dat
de care dinsa pina la Martie 1838 si instiintare pentru dinsele dacil sä all. adica undeva
depuse, sa indernineaza In soroc de doi ani socotind dela 1 Iulie 1838 'Ana la 1 Julie 1840
iar data cinevasi va dori inainte de a sa implini acest soroc a priimi capitalul sau dobinda
banilor dupe biletul sau, atunci sa vor slobozi potrivit cu regulile Bancii, adica i sa vor
da bileturi, dupe forma cea 'loud, de sa va lasa sau capitalul la Banca, sau parte din-
tr'lnsul.
No. 2376, anul 1838, Octombrie 28.
(Buletin gazeta oficiald, 1838, No. 72 din 31 Octombrie, pag. 290-291).
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $I COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 193
practice, alaturi de schimbul monetelor si operatiuni cu un caracter

bancar 1).
Cu cat crestea Intinderea arabila a Principatelor, cu atat se
accentua tot mai mult caracterul bancar al zarafiei, mijlocind agri-
cultorilor capitalurile necesare extinderii culturilor.
Un mare neajuns care stanjenea nu numai comertul in general,
dar si Imprumuturile de bani, erau suditii cari cantareau cu cantare
mincinoase", aducand astfel comerlului si lumii de afaceri pagube
Insemnate.
I mpotriva for se ridicau chiar zarafii locali, deoarece ei fiind
supusi jurisdictiunii consulare straine si neputandu-li-se aplica din
aceasta cauza nici o sancpune prevazuta de dispozitiunile romanesti
referitoare la comertul de bani, practicau operatiuni monetare dau-
natoare interesului public.
La Inceputul veacului al XIX-lea, arzarea zarafilor in Princi-
pate pare a fi fost libera.
Mai tarziu, zarafii pro fitand de cererile tot mai mari de bani
necesitall de productiunea agricola care luase un avant necunoscut
Inca, aduc in campul haotic al schimbului monetar din Principate si
mai multi bani, indeosebi rusesti si turcesti, avariati in greutate
si calitate.
Cu acesti bani avariati si deseori chiar falsificati, se faceau cele
mai neomenoase speculatiuni, depe urma carora Intreaga viata eco-
nomics suferea si mai cu seamy bietul taran, principalul producator,
care era nevoit sil vanda roadele muncii lui pe preturi extrem de sea-
1) Cifrele de mai la vale evidentiaza avantul pe care 1-a luat comertul extern al
Principatelor alimentat in cea mai mare pane de produsele agricole intre anii
1840-1860 :
Anii Export Import
1840 35.413.299 lei 19.673.176 lei
1850 47.151.889 28.262.614
1851 47.868.397 29.257.014
1852 62.032.711 30.163.842
1853 63.963.440 31.773.663
1854 57.188.601 29.863.990
1855 126.102.275 55.492.705
1856 85.610.526 62.754.827
1857 62.103.948 58.272.656
1858 78.932.224 42.792.196
1859 91.788.172 50.398.948
1860 116.166.407 62.718.263
13
www.dacoromanica.ro
194 C. I BAIColANU
zute, din pricina monetelor al caror curs depiisia mult valoarea for
intrinseca.
Imprejurarea aceasta determine o depreciere a monetelor ava-
riate si implicit o scumpire a vietii.
Erau atat de prosti banii cari circulau in Principate in aceasta
perioada, incat aproape toti zarafii anuntau clientilor pe piaci atar-
nate deasupra meselor for ca au numai bani buni. Aceasta ingenioasa
reclama, caracteristicrt vremei, este de nature sa ne arate cat de mult
se cautau monetele bune si cat de rare erau.
Numeroasele cereri ale starostiilor dupa cum am aratat si
in capitolul precedent determine pe Domnitorii Principatelor sa
intervina in doua directiuni :
a) oprind intrarea prin granite] e %aril a monetelor inutile, fal-
silicate si avariate, instituindu-se un control si obligatiunea decla-
Orli monetelor ce se importau ;
b) reglementand zarafia si stabilind un control asupra acelora
ce se indeletniceau cu aceasta ocupatie.
Luand Domnia mea stiinta" glasueste ordinul lui Ale-.
xandru Ghica Voda din Septembrie 1834 ca suma paralelor
ce astrizi se afla in Printipat este cu mult mai mare peste cat
cere trebuinta alisverisului din toate zilele si ca unii din spicu-
lanti pentru al for imparte le folos s'au pornit acum a aduce in
tiara o multime de aceasta moneda marunta, cu care pricinueste
mai multa impiedicare cleat inlesnire la alisverisuri, poruncim
ca fare cea mai mica zabava sa se dea strasnice porunci pe la
toate punturile granitelor Dunarii, ca sa se popreasca intrarea
acei monede ce sa aduce de catre asemenea spiculanti. Tot
deodata sa vor da porunci si catre ocarmuirile judetelor din toata
tam, spre a publica de obste dare toti lacuitori, ca la ale for im-
parte alisverisuri si vanzari sa nu priimeasca parale marunte
mai mult de doi sau trei lei, pe cat adica va cere neaparata tre-
buinta la schimbarea monedelor".
In ce priveste zarafia dupa cum am aratat mai sus exercitiul
acestei profesiuni pare a fi fost liber 'Ana pe la 1830.
Zarafii erau instalati in pietile publice, avand cate o masuta
construita ad-hoc. Asa de exempla era piata Sf. Anton si Hanul cu
tei in Bucuresti, iar in Iasi actuala Pia a unirii. 1) Altii ocupau
1) In planiele No. 28 30 dam : P1. XXVIII Piga St. Anton ; P1. XXIX
Hanul cu tei §i Pl. XXX Piga Unirii din la5i. Toate aceste trei plane ne dau inia-
www.dacoromanica.ro
. ,
1:.
ar
l-
- - - '......-. ...-_ ..1:-....r.,r. .'1. ......:.:.,,-.C"........:1::-:. ' .-----7- ' ''Z'.. ...Fr
.. , --..-^Y.....7.: . .
... 4::-.4.7-..-.440, t---- -.-
z..,, 1. ........_.__ ------_.4.- ___... --Qrs.- --::. -.:::. _ _-
. =, t."iL-: -..,_ --2 ..n , __Er-7.,- c4-1;,----'-' -------M.-
I
www.dacoromanica.ro
Plata Sf. Anton din Bucure§ti, Intro anii 1830-1880. (V. pag. 194).
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 195
localuri mici in interiorul carora aveau cite o masulA pe care

era instalata cumpana si pietrele de cantarit. Hanul cu Tei era
la Bucuresti centrul unde se adunau zarafii. Aci se intalneau schim-
batorii de bani pentru a se orienta asupra cursurilor curente a mo-
netelor, cari se fixau dupa acelea dela Constantinopole, Viena, Paris
Frankfurt, Lipsca si Lemberg.
In aceeasi masura in care miscarea vietii comerciale se desvolta,
nevoid unei politici monetare nationale se face tot mai mult simtita.
Domnii pamanteni vazandu-se si dupa Regulamentul organic stall-
jeniti de Rusia si Turcia de a bate o moneta nationals, intervin
prin diferite masuri de ordin administrativ dupi:i cum am aratat pe
larg in capitolul precedentpentru a apara populatiunea Tarilor
romariesti de dezastrul ce decurgea din haosul monetar provocat de
muThmea monetelor ce circulau in Principate, cari mai de cari
mai avariate.
Zirafia hind aratata in numeroasele cereri adresate Domnilor
de dare staroslii ca fiind una dintre principalele cauze ale neajunsurilor
monetare de pe vremuri, vedem decretandu-se in ambele Principate
masuri de control si reglementare pentru acei ce faceau schimbul
de bani 1).
ginea principalelor piete ocupate de zarafi in perioada 1830-1880. In plansele 31-34,

am incercat reconstituirea zArMiei din Iasi, din perioada 1830-1880.
1) Sunt prea interesante documentele din cari rezult6 modul cum a Lost reglemen-
tata zArfifia In Moldova si Muntenia, precum si pldngerile fdcute Impotriva zarafilor
pentru ca sil nu (Din aid in extenso 10 dintre acele mai caracteristice, din cafe
cateva zeci pc cari le-am intainit in cursul cercetfirilor :
DOCUMENTUL No. 1.
1833, Februarie 22. Sfatul administrativ examineaza situatia monetary a pietti
si is masuri In privinta zaraflacului.
Suptu prezidentie d. logoffitului Grigore Sturza.
Au presdsuvilu
D. vel logoffitul al justRiei.
D. logofatul din liiuntru.
D. eful mililiei Moldovei.
D. vet visternic.
D. vel postelnicul.
Sfatul cilrmuindu-sii de jalba negutfitorilor piel,ei oralului Esi de pricinile sam-
titoarei pagube, In care Taste supus negoful din deosnirea cursului monedei, care dfi
prilej de feluri de zaraflacuri si din nestatornicia lui pricinuelte o obsteascil Ingrijire,
au Inchiat urmatoarele socotinte :
1. Ocfirmuirea nepriimind in Vistierie alte monede decatii galbilnul in curs de
www.dacoromanica.ro
196 C. I. BAICOIANU
Inca din timpul ocupa %iunii rusesti, Sfatul administrativ din

Iasi honeaste marginirea numarului zarafilor, obligandu-i pe acei
rgmasi sa depunsa o garantie la tribunalul de comert.
31 lei 20 parale, rubla de argint cate 10 lei 20 parale si sorcoviltul cate 2 lei 10 parale.
toate celelante monede santa socotite ca niste obiecturi de negot, asa dar plata Esilor
Impreuna cu tribunalul de comert ramane a priimi In toate relatiile negustoresti miisuri
potrivite cu pretaluirea de mai sus, alcatuind dupa pilda Valahiei, un curs statornic care
sa va supune Sfatului numai spre stiinta si va slujl de temeiu situ tranzactaile particu-
lare, cat Inscrisurile nu vor cuprinde cutari sau cutari moned5 In argint sau aur.
2. Pricina de catahrisis de nestatornicie cursului monedei fiind pornita numai
din Inmultire zarafilor sau a schimbatorilor far aid o schimbasie cari se afla cu me still
pe ulitale oraiului In precupie di moned5, si care nu numai 0 aduc In curs pi toata ziva
prifaceri, dar moneda ratazando o dispretuiesc, deaceia tribunalul de comert Impreuna
cu plata vor fi datori a chibzui din cate unul pe acesti trebuinciosi In obitie folos a ne-
gotului 51 socotindu-sa de nevoie sa periorisasca numdrul for Incdtu uor fi niaparat, insa
unul ca acestia vroind a unelti asamine mesarie, sa fie Indatorit mai Intai a depozitarisa
la tribunalul de comert sau o suma de bani ci sa va hotara de dansul si de piata, are sa
dea chiezasie sigura de trii negutatori din cei Intai capitalisti raspunzAtori unul pentru
altul, si de sa vor afla loate sau date In tarculatie monede taete, sa fie socotiti de calpuzani
5i supusi la toata asprania pravilelor pamantesti, ci legiuieste la asAmine, pentru care sa
fie dator a da inscris cu cuprindere, ca Incatu priveste Indatoririle de zaraf orisicine ar
fi si on supt ce protectie straina s'ar afla, sa nu poata a sa folosa cu vre un titlu spre a
se apAra de asprimea pravilelor.
3. Tribunalul de comert Impreuna cu piati sa fie datori a asaza pravili pentru
Operataile pravAliilor si la deosAbitele intamplari di abatire, raspunderea sa fie din capi-
talul ce vor depozitarisa sau din averea chezasului.
Jurnalul acesta prin raportu sau asupra D. vice prezident spre intarire si dup5
deslegare ce va veni, sa vor face lucrarile cuviincioasa prin d-1 vel Post.
fila 22-23.
DOCUMENTUL No. 2.
1833 Decembrie 21. Zaraf ii din Iasi se pldng Sfatului cd pe nedrept sunt acuzafi
de scumpirea pretului monetelor.
tre Ina ltul Sfat al Prinfdpatului Itfoldauiei de la eureii zarati din orasul Esi.
Pkcald intact.
De taniretale noastre patrecanda noi viata noastra cu alisverisul zaraflacului
far sa mai avem vreun alt deosabit alisveris, platindu-ne bi toate obisnuite dart si ha-
ralele, acuma intrecute zale de catra cinst. Adgii prin toate ulitile sau poblicarisat ca
acestu feliu de alilveriiu cu totul sa lipseasca dintre noi, fiind cutotul Impotriva dreptatii.
Intai ca nimene asupra noastra n'au jaluit ca sa ni gaseasca cu vre o vinovatae, al doile
ca nici la o tail nu sa aude cu aceasta felu de alisverisu de catra stapanire sa fie
oprit, al treile ca noi nici odinioara preturile monedei nici le suim, nici le coborAm ni
Insusi dupa cercetare ce sa va face, vederat sa va cunoaste ca fieste care moneda aice In ora'
sa afla mai eftina de cat In toata Cara Moldovii, caci noi nu cautam bogatie ci santem
bucurosi ca sa ni se chivernisam casa cu copii noastra, mai vartos ca noi peste margine
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 197
Dupa condica penal'a a Moldovei, care s'a pus in aplicare, in anul

1826, se pedepsea aspru baterea monetelor minciunoase", chiar data
se facea din aur sau argint.
In alte cari nici o spiculatiie cu moneda nu facem, si nici odinioara pretul monedei din
pricing a noastra nici sä sue nici sä coboara, al patrule cand sau mai Intamplat ca sa
hotarasca vreun pret sau vre o porunca cinstita Visterie In pricina monedei Si noi nam
urmatu, pentru case cu umilinta ne rugam milostivire marii voastre ca sa va miluiti
asupra noastra, atata saraci cu casa grele care numai cu acest alisveris de taniretale
noastre niam deprinsu, Si data ni sa va lua aceasta bucataca de paine ca candu niar
lua I sufletele. Milostivul Dumnezeu, sa va apare de toate pacatele si de pacatul acesta,
maluitiva asupra saraciii noastra sä fim puji la cale spre a nu ni stramuta de brans
noastra, ce sä ne chivernisim casale SI copii noastreca ji mai nainte vreme, indatorindune
a da 6 chezasie pentru noi si purure sa fim rugatori milostivului Dumnezau pentru eri-
cita sanatatii marii Voastre.
Fila 35.
DOCUMENTUL No. 3.
1834 Julie 26. Visteria refereazd Slatului mdsurile cari trebuesc luale pentru a lm-
piedica desvoltarea zarafldcului.
Dumnialui pah. Teodor Gotan mai marele Starostiei din orasul E$ii, prin raportul
lui cu No. 3, instiinteaza Visteria ca facand adunare tuturor fruntajilor negutatori, cu
care intrand In sfatuire pentru Inflorirea 6 Indemanarea negotmlui, cu toti Intr'un glas
si Intru o unire au gasit de cuviinta spre a sa punt o stavila asupra monedei, pentruca
atunce nu numai negotul va Inflori, dar apoi negutatorii vor ave Inlasniri lor. Facand
Insa gi aceasta cerire, ca multimea zarafilor care se afla In piatil sa sa radice, ramanand
numai acci cu stare cunoscuta, care sa dci chezasie ca vor urma Intocmai dupa alcatuire
si poruncile ocarmuirii ce sa vor da asupra monedii ; cad de multimea zarafilor ce astazi
se afla In piata, numai din zi In zi sa sui moneda, dar apoi tae galbenii 5i irmilicii Incat
galbenii drepti la cumpini pre putini se gasesc In piata, cerand ji statornicire cursului
de astazi a monedei. Gios iscalitul alaturand pe langa docladul acesta copie de pe pa-
mcnitul raport, tot °data Iii Insemneaza $i socotinta sa, Intai pentru zarafi de a lasa
asupra negutatorilor alegirea lor, cari sa se marginesca numai In patru zarafi si pentru
cari Cl negutatorii sa fie raspunzatori la orice Intamplare, cari zarafi sa fie datori a schimba
Indatil fiestecaruia monedele de oricata sums ar ave trebuinta si fara nici un ban scadere
din cursul hotarlt, sau pentru folosul lor dela schimbare, fiestecareia moneda sa se hota-
rasca de catre negutatori, al doile pentru ca sa contineasca taierea monedelor de aur
de catre obicinuiti, Intru aceastas care aduce o mare paguba obsteasca, sa se hotarasca
o vade 1i prin publicatie sa se faca cunoscut In toata Cara ca fiejte care sa sa desfaca par
la hotarata vade de asaminei monede Mate, caci dupa Implinirea protezmii publican-
site, niste asamini monede ciuntite nu vor mai fi priimite, iar apoi Si zarafilor ce sa vor
alege de negutatori sa ii sa puie Indatorire de a nu cuteza nici cum sa priimasca sau sa
de asamine monede. Dupa Implinirea vadelei publicarisita supunandu-sa unui straf
Si pedepsi la asamini cutezare a lor, iar pentru cursul, deli cererea negutatorilor atarna
de a ramane galbenul 34 lei 20 par. 16 ermelicul, 12 carboava, 2 si 20 sorcovatul, fiind
insa ca Intru acesta noul asezamant au prevazut si au legiuit, ramane la Inaltimil sale
Inteleapta hotarlre 5I punire la cale, iar pentru a nu sa mai spori pretul din cursul de astazi,
www.dacoromanica.ro
198 c. 1. BAICOIANU
Pedepsele prevgzute variau dupa gravitatea faptei si puteau

fi, dupa cum vazurgm, trimiterea la groapa ocnei in indelungath
vreme", sau bataia trupului §i inchiderea in temnita".
acesta este o masura atat de priincioasa si cu atilt mai de neaparat de a lua punere la cale,
cu cat in o vidirata struncinare a starilor si o stavila negotului.
Fila 54 si 64.
DOCUMENTUL No. 4.
1834, August 1. Sfatul supune cunostin(ei Domnului chestiunea zaralkicului gi
masurile cart sunt de luat.
Pre Int:Wale Doamne,
Dumnealui vel Vist. dupa raportul ce an priimit de la mai marele staroste din
orasul E$ffi, cu cerire dupa oglasuirea fruntasilor din tagma negutatoreascil :
1. Cl! multimea zarafilor jidovi ce se afla in pieta ,ii cart stint pricina nestator-
nicului curs a monedei si a ciuntirii ei, sa se Mice si sa rilmac acei cu stare care vor da
chezasie temeinice.
2. Cl! pentru a sa pune stavila suirii monedii sa sa hotarasca a ramane in pretul
de astazi adeca : 35 lei galbenul blancu, 34 lei 20 par. pasarul, 16 lei ermelicul, 12 lei car-
boava si 2 lei 20 sorcovatul.
3. Cursul monedii ce din nou sar ivi in Ora sa fie hotarit dupa aiarul ei ; au intrat
cu doclad de supt No. 5066, propozarisind masuri privitoare catra marginirea numarului
zarafilor 5l catra desfacire I lipsire din tars a monedei tilete 5i dispretuite.
Aceste masuri Sfatul socotindu-le potrivite cu starea lucrurilor, gasaste pentru
a sa pune stavila unui rAu ce mergi in sporire si care loveste de a dreptul toate relatiile
negutatoresti fl interesele particulare, a sa lua urmatoarele masuri :
a) Multamia zarafilor schimbatori de monede ce se afla astazi sa sa margineasca
numai In numbr de sass, dupa cerirea negutitorilor Mean in presudstfie, care negutiitorl
sa aiba ai alega Insusi dintre oamenii cu avere Ii cu indestula incredere, carii sa dei in-
scris ea vor urma Intocmai regulilor ce sa vor statornici cu aceasta, ca data sa va ivi
asupra for cel mai mica catahrisi, sa nu aiba in privinta uneltirii zaraflacului a sa agiuta
de strains protectie, ce sa fie supusi dispozitiilor si pravililor ce sant $i sa vor statornici
intro aceasta. Ei sa fie Indatorati a schimba orisacui sa va infalisa cu orice sums de bani.
b) SA sa insarcineze pe negutatorii pietei ca mai Intai sa hotarasca aceea ce trebue
a sa lua de catra zarafi pentru schimbarea a feliuri de moneda ce sä afla In tarculatie
In Printipat si acel pret sau bas ce sa va hotari de dansii, sal si publicariseascA prin Ga7etl
sau Buletin, 51 sa politiceasca In schimbarile de moneda dupil nici o prifacere nu nuinai
in Capitalie ce II in tot Printipatul.
c) Visteria va pune indata in lucrare a sa viirsa pietre de cumpeni atate eate vor
fi trebuitoare spre obsteasca inlesnire, care pietre sa aiba pe o parte bound marca tarii
qi pe de altb No. de 64 graunte ce cuprinde un galben In intregimea sa i sr, fie increstata
impregiur spre a nu sa putea preface, si cu asamine greutate de cumpana sa sa slujeasca
orisicine In daturi p luaturi, socotindu-sa pe temeiul cii una mita galbeni sa traga una
mita opt dramuri ci treizeci grame tocmai.
d) Cursul monedelor In toata Cara ar fi de cuviinta sa Si! statorniceasca acelas ce
este legiuit de Reglement $i priimit de Visterie, $i aceasta ca sa sa siguripsasca interesu-
www.dacoromanica.ro
Plata hanul cu tci din BucureW, mare anii 18311 1880. (V. pag. 194).
www.dacoromanica.ro
CREDI1UL sl COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 194
De§i aceste masuri vizau direct pe fal§ificatori (calpuzani), ele

se rilsfrangeau indirect §i asupra zarafilor can deseori fal§ificau mo-
rile negutatore5ti care sunt supuse la asamine prefacire, ca Si cursul eel nestatornic
monedci; fns, este netagaduit ca adivilrata pricing a nestatornicului curs a monedii
shit oariscari monede priimitoare de prefaciri, ce sa politicesc In tarn, care cu adesea
for scadere sau suire pricinuiesc vilzuta nestatornicie si pre care prevazandu-le Beglementu I
au Intemeiat cursul pe valora galbenilor. Drept accia spre contenirea acestui rail este
tie cuvinta ca negutatorii pietei sit faca aiar acestor monede 5I potrivind valora for cu
ace statornicita a galbilnului, sil puhlicariseascg obsteste ace cuprinzatoare in sine valor5,
care sit slujascri de regul5 negotului.
Acest aiar s5 sit r5nduiasca regulat in toat5 triminia, precum Si on 5i cam' sa vu
voi vreo nouii asamine moneda, sau vreo lips5 in celeobicinuite, dar pentru ea sa sit eu-
ratasca cu totul monedele nide 3i dispretuite ce se gasesc astazi In taro, fic5tc care grilunte
ce va fi lips, din greutate unui galbiln sa s5 socoteascil drept douil zeci .i chid parale,
care sa-i scada In schimbare cc sa va face de dare zarafi, ea cu aces1 chip pe cleoparte
zarafii statorniciii In tot cuprinsul arii, avitnd loins de a cumpara monedii taieta, sa
le poatil aduna cu lesnire si s5 be petreacii in alts locuri uncle vor pate afar de tail, iar
pe de alt, parte sit pue stavila tileturii galbenilor care nu ar aduce decat pagubil acelui
ce va vroi a ciunti moned5. Drept aceia pentru disfacere monedii trieti 5i lips,, Visteria
sit publicariscasca de obitie, ca in wade de sase luni, on vi eine ar avea acest feliu
de moneda, fie zarafi fie particularnici, sa caute s5 o desfacil prin chipul de sus arritat, caci
daca dupil trecirea termenului de case luni s'ar descoperi in tarculatie galbeni tiieti, sit vor
lua In folosul eforiei orasului, iar zaraful ce s'ar gasi c5 a) scoate la iveala moneda taeta,
b) ca cumpane5te cu cumpilna mincinoasa, c) di nu voe5te sa schimbe acelui ce se va
infatisa d) sau ca cere mai mult cat este hotarit, la cele dintai dou5 cazuri 55 piarda
dreptul de a fi zaraf, 5i supusi giudecatii criminalicesti spre a sa pcdepsi dupa pravila
pentru calpuzani, iar pentru acele douil din mina sa fie departati din uneltirea zara
flacului ca unul ce se socoteste ca nu are stare a urma accastil meseric.
Aceste masuri sit vor apliciirisi in toate targurile unde se afla re5edinte ispravni
cesti, in care sa va statornici asamine numai ate un zaraf carele s5 fie supus la toate
dispozitiile sus ariltate, iarii ispravnicii precum 5i eforiile de la tanuturi vor ave ingrijire
supt a for raspundere a sit urma Intocmai.
N. Sulu, Al. laden.
lie:olutie (Intaritura). Sit Ineuviinteazil aceste masuri a Sfatului. Nor ave Insa
lucrarea for cu o hula In urma publicatiei, adica sa va socoti sorocul de Lase luni, iar nu-
m5rul zarafilor pc in targurile de pe afarii va fi precum trebuinta pietii va cere, in numar
hotarlt.
5 August 1834, fila 58 59 60.
Pe o anafora No. 176 a Sfatului din 28 Noembrie cu acelas continut, se poate
vedea urmatoarea rezolutie domneasca :
SA Incuvinteaza aceste masuri a Sfatului care indatil sa vor publica prin Buletin,
iarcursul vaaveIntocmai a sa lucrare de la 1 Ghenar 1835, Zarafii pe la t5rgurile din afara
vor li In numar hotarat precum trebuinta pietei va ceri.
29 Noembrie 1834. fila 73.
www.dacoromanica.ro
200 C. I. BAICOIANU
netele, fie amestecand metalul pretios din care erau confectionate

cu alte metale lath valoare, fie cä sustrageau din greutatea monetelor
hatute din our sau argint.
DOCUMENTUL No. 5.
1834, Decembrie 8. Visteria comunica Slatu lui In privinfa zara /ului din Tecuci
IsprAvnicia de Tecuci pe langa raportul cu No. 8837, alatureaza Visteriei In
scris, raspunsul a obstiei negutitorilor de acolo, atingtoriu de asAzare ii la acel targ
a 2 zarati, ce prin cartea Visteriei cu No. 7923 i sau poruncit cuprinzatoriu ca ei an gasit
un jidov anume 5mil cu sigurantie pentru ca sa fie indeplinitor celor cuprinsa prin porunca
Visteriei, InsA nu cu preturile balului aiazate In oraiul Iasii, ci cu conditiunile mai gios
arAtate :
Pentru schimbarea unui galban 20 par
Pentru un irmilic 10 par.
Pentru una corboava . . 7 par.
Pentru un sorocovat 2 par.
Pentru care gios iscalitul cu cazuta cinste a supune Sfatului cerire a numitilor ne-
gutitori spre deslegare, daca se posvoleite pe la targuri osebire pre%urilor pentru schim-
barea monedelor.
Rezolufia Slatulut.
SA sA faca cunoscut Visteriei CA deii sa poate socoti ca analoghia aliiveriiului
din tArgurile cele mart nu poate fi potrivitA cu cea a targurilor celor mici, Insa cererea
aceasta este cu totul asupratoare In privirea baiurilor priimite da zarafii din Esi 5i Vis-
teria sA scrie la Tecuciu ca sA scads acel bas 5i totodata sA sA faca stiinta Eforiei ca sa
intrebe pi zarafii de nice, de nu vor a priimi 5i zaraflAcul den afar?' cu aceliaii pre %uri
de aice.
Alex. Ghlea, T. Bali, N. Sulu. Fila 75.
DOCUMENTUL No. 6.
1835, Julie 25. Visteria comunicd Slatului cd nu se respects masurile luale in pri-
vinfa ccistigului zarafilor.
Eforia oraieneasca prin raportul cu No. 1725 instiinteaza Visteria c5 zarafii sta-
tornici%i in numAr de 10, nu -5i urmeaza datoriile lore atat In schimbarea monedelor cat
5i In celelalte dupa asezAmant, luand pentru schimbarea unui galban cate un leu,
di sorocovat cate patru 5i On la 6 par., asamine si In celelalte monede, pre-
cum la aceasta de curand insuif prezidentul Eforiei sau dovidit. Pentru can Visteria
cu cazuta cinste alatureaza In copie spre pliroforia Sfatului sus numerarisatul raport a
Eforiei spre hotarire.
Regest. Sfatul hotArAste ca pans la reducerea galbenului la 31 V2, zarafii sa nu
poata lua mai mult decat Indoitul sumei hotarati, adicA cate 10 parale la galban, 4 pa-
rale la irmilic 51 corboavA, 5i eke 2 parale la sorocovat.
DOCUMENTUL No. 7.
Publicafie.
SA (IA In cunostinta publicului, CA Intocmirea ce an facut unii din spiculanti
spre Impartele folos, cercandusa a hotArl o tacsa in monedile turceiti cu scAzAmant, nu
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 51 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 201
Tot in Moldova gasim in anu11837, sub domnia lui Grigore Ghica

Vodrt, numarul zarafilor fixat la 10 pentru orasul Iasi.
Comequl zarAfiei nu putea fi exercitat de on tine.

Starostia negustorilor din Iasi, propune chiar reducerea zarafilor
ramanand numai aceia cu stare cunoscuta care sa dea chezasie cä vor
este cunoscut stapanirii, si ca nici poate ti priimit, si toti lacuitorii IS vor urma intre
dansii de obste alisverisuri slobod, precum urma si pana acum. Pentru care s'au dat po-
runca gi care Agie.
No. 3724, Anul 1837, Iunie 6.
(Buletin gazetA of iciala, Bucurelti, 1837, pag. 118).
DOCUMENTUL No. 8.
1836, August 21. Ministrul din leiuntru §i caualerul Calargiu, comunicd Slatului
falba locuitorilor din Bdrlad, cari cer sa opreasca zaralii de a mai egi cu mesele la iarmaroc
si allele.
Lacuitorii din tArgul Barladului cu jaloba din 3 a curgatoarei, predstovlisatA de
Eforia orasaneasca de acolo din 8 tot ace5tii luni No. 522, facand cerere a sa sta-
tornici cursul monezilor In acel tanut precum aice In Capita lie sa polititiceste, fiindcA cu
radicare acelor precum In timpul de astazi ar urma In acel tanut li sar pricinui pAgubire,
si al 2-le sA periorisa pe jidovi zarafi sa nu iasa cu masile pe la iarmaroace ci sa stee pi
la a for dugheni in targ, precum si a nu mai tea banii dupA a for obiceiu, urmare cu care
aduc struncinare norodului. Cu cinste cazuta aceasta impregiurare sa supune cunostintei
Sfatului In alaturare, cu actul cererii for spre lirfororisare si spre dislegari de urmat, ce
Indestulare sa li sa faca la pomenita for cerire prin care cuprind cA galbanul blancu
umbla 38 1A lei, galbanul pasar 37 lei, irmilicul 17, rubiaua 7,10 parale si carboava 13 lei.
Fila 97.
DOCUMENTUL No. 9.
1836, August 27. Jurnal incheiat de Slat cu priuire la zaralldc, zarafi si Ole chestiuni
monetare.
Luandu-sa din nou In tratatie anaforeaoa Sfatului cu No. 176 din 28 Noembrie
1834, precum si lucrarile mijlocite in aceia ce sa atinge de statornicirea cursului monedei
si vAzandu-sa ca acest proect deli s'au publicarisit mai Inainte, Insa sau prelungit pana
acum pentru a sa da indestula vade lacuitorilor Printipatului de a sa disface de datoriile
la cari erau supusi, sau hotarit a sa mai da Inca un termin pana la 1 Ghenar 1837, cu acea-
sta, ca dela ace vreme 5i inainte, In tot cuprinsul Printipatului cursul monedei sa fie acel
statornicit de Reglement, iar de pe acum Visteria este indatoratf1 a face urmatoare lucrare :
a) A publicarisi spre stiinta lAcuitorilor de prin sate ca dela 1 Ghenar 1837 umbla-
rea galbanului are a fi la lei 31 sl 20 par. dupa Reglement.
b) A statornici numarul cerlut de zarafi schimbatori de moneda care sa fie alesi de
calla negutitorii oraiului 1i care pentru a fi cunoscuti sa sa Insamneze fisiognomia lor.
v) Pentru a sa grabi aceasta alegere Visteria va chema de fats pe zarafi si negustori
sl le va pune Inainte ca pana In vade de 5-6 zile sa aleaga pe schimbatorii de moneda
a pi%ii, hotarandu-li-sa ca savarsindu-sa acest termen, zarafii de acum vor fi cu totul
www.dacoromanica.ro
202 C. t. BAICOIANU
urtna Intocmai dupa alcatuirea si poruncile ocarmuirii ce se vor da

asupra monedii".
In urma acestei cereri numarul zarafilor depe piata Iasilor se
reduce dela 10 la 6, alesi de negustori, caci multimea for ar fi cauza
nestatorniciei cursului monedelor".
opriti de a unelti nieseria si statornicindu-s5 odatii numarul cersut de zarafi. Dacd se vor
descoperi si altii uneltind aceasta meserie, Lira a fi cunoscuti de ocarmuire, li sa vor lua
banii ce sA vor gdsi la clansii si sA vor da la cutia milelor.
g) Visteria va pune Inainte negutitorilor pietei ca sA faca IndatA aiarul tuturor
monedelor ce sa afla In t:irculatie, potrivindu-le cu valora galbdnului. Un asamine ajar
Visteria va pune inainte ca sA facil si la Galati de card negustorii pietei de acolo, spre
a s5 publicarisi spre stiinta obsteascd.
d) Asezandu-sa zaralii sA va statornici totodata si basul hotarAt pentru schimbarea
monedelor si paguba cc s'au socotit pe graunte lipsd,precum si toate dispozitiile ating5
Ware de cdlcdrile lor.
e) Si fiindca calpuzanlacul gaseste prin mijloace paralele tudrunte, pentru at este
dovedit ca sA si face Introducere de asdmine parale calpuzane, Visteriia va da poruncd
pe la margine ca sA sa facd pe socoteala de 15 lei, asa precum are cursu galbAnul In 'fa-
rigrad.
Fila 101-102.
DOCUMENTUL No. 10.
1836, Seplembrie 5. Publicafia Ministrului de firma* Al. Ral,, privitoare la cursul
rminetelor, calpuzanldc §i zarallcic.
Visteria Printipatului Moldovei.
Fiindca dupd tratatia f5cutil acum din nou in presudsfia domneascii, asupra ana-
foralei Sfatului cbrmuitoriu din 28 Noembrie 1834 cu No. 176 pentru statornicirea cursului
monezii si vazandu-se ca acest proect desi sau publicarisit mai inainte, insa prelungit
pana acum pentru a sA da Indestuld vade lacuitorilor Printipatului spre a se desface de
datoriile la care era supusi si dupd o punere la tale sau hotdrit cd sA se mai deie Inca un
termen pand la Ghenar 1837, cu aceasta ca do la acea vreme si tnainte In tot cuprinsul
Printipatului cursul monetii europinesti sa fie acel statornicit de Reglement si priimit In
Visterie.
GalbAnul treizeci si unul lei, case zeci bani.
Carboava zece lei sasezeci bani.
Sorocovdtul doi lei treizeci bani.
lar cat pentru moneda turceascA, dupd aiarul hicut de catra negustorii din ca-
pitalia Esului si a zarafilor In fiinta si a mai marelui staroste dupd valora galbrmului
de 31 lei CO bani, sa se urmeze Intru acest chip, adica
Mahmudeaua moale patruzeci si unu lei.
Mahmudeaua vartoasa treizeci si patru lei si sase zeci bani.
Irmilicul vechi patrusprezece lei.
Irmilicul nou treisprezece lei.
Rubiaua cinci lei, nouAzeci bani.
Funducul douAzeci si trei lei.
www.dacoromanica.ro
co:
-nr-
ee'f' 4145Pb
..e
17_,......,,,
Ne.v4 r "
!7"- '
. 1 41-
'1.----. ,
...,-..4,-,---------'"L.
Nati' Unirii din la}i, intre anii 18311-1880.

(V. pag. 104).
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BAN! LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 203
In provincie, tot starostiile aveau sä hotarasea numarul zara-

filor, obligandu-i sa respecte toate deciziunile in privinta cursului
monetelor.
Hot5rarile luate de starosti trebuiau supuse aprob5rii marei
Dvornicii, care la randul ei cerea deslegarea Domnului ce avea
dreptul sa se pronunte in ultima instants asupra num5rului zaralilor
ce trebuiau sa existe pe o piata, cat §i asupra acelora ce aveau s5 se
indeletniceasca cu aceasta ocupatie.
Zarafii se puteau adresa chiar direct marei Dvornicii pentru a
cere solutionarea unor probleme in legatur5 cu ocupatia for 1).
Stambolul saptesprezece lei.
Misarul patrusprezece lei.
Bes licul vechi zeci lei, treizeci bani.
I zlucul sapte lei, o sun cinci bani.
Ichilacul sass lei, treizeci bani.
Asa dar pentru ca sa se curatiasca cu totul monedele taiete tI dispretuite ce sa ga-
sese astazi In Ora $i pentru ca sa se continucasa interesul taerii galbanilor care nu
aduce cleat paguba, acelui cc va vroi a ciunti moneta sa statornicelti ca fieltecare graunte
ce va lipsi din greutatea unui galban sa se socoteasca drept douazeci si cinci parale de un
grAunte, care sa se scads in schimbare ce se va face de cAtra zaraf, ca cu acest chip zarali
statorniciti In tot cuprinsul ti£rii, avand folos de a cumpara monedele taste, sa le poata
aduna cu lesnire, yi sa le petreaca in alte loeuri unde va pute afara din tars. Drept aceia
Visteria potrivit cu Inalta porunca da in Aire deoblte lAcuitorilor de prin targuri si sate,
ca dela 1 Ghenar 1837 umblarea galbanului ar fi 31 lei 60 bani dupa Reglement, cumpanit
cu piatra cu bour a Visteriei care sau si Impartit Inca din anul trecut prin toata Cara,
precum asaminea sf toate celelalte monede dupa corn sus sa arata, Lira sa mai aiba vreo
prefacers cu scadere sau suite 1i acei care vor ave acest fel de inoneda trieta si lips, sa
caute in aceasta vadea sa se desfaca prin chipul de sus aratat, fits at de putina abatere,
aci dupa trecerea acestei vadele daca sa vor mai descoperi in circulatie acest fel de
monede taete, ocarmuirea este In dreptate a lua cele mai aspre masuri pc care aplicatia
ar pune In ivala spre contenirea cea desAvArsit, a unui rail care are inrAurire jagnitoare
nu numai asupra relatiilor negustoresti, dar intereselor particulare. pentructi cal-
puzanul gaseste pururea a sa Inlesnire prin mijlocirea paralelor marunte, pentruca este
dovedit ca sa si face introducere de asemenea parale calpuzane, sa hotarrit ca schimbarca
galbanului In parale are a fi pe socoteala patruzeci 5i cinci lei, asa precum are curs galbanui
In Tarigra d, dar pentru Inlesnire a celor ce vor ave trebuintri de a schimba din aceste
monede In maruntuluri dupa punerea la calefacuta, zarafii sunt datori a schimba fiestecare
moneda Ii va priimi zarafla cul situ cinci parale de un galban, doua parale pentru un ir-
milic, doua parale pentru una carboava 1i o para pentru un sorocovat, tar pentru cele-
lalte monede, dupa analoghia acestora.
Ministrul finantelor, Alexandru Hal,.
Eli, 1836, Septembrie 5, fila 139.
1) WA In extenso cererea lnaintatit Visteriei de Solomon Zaraful din Braila,
prin care roaga sit no fie impiedicat a face speculatii cu zaraflAc ", precum $i raspunsul
Visteriei :
www.dacoromanica.ro
204 C. I. BAICOIANU
Dar hotararile Sfaturilor administrative ale Principatelor nu

se marginesc numai la limitarea numarului. zarafilor, la obligarea
for de a depune o garantie la tribunalul de comert §i de a respecta
cursurile statornicite.
In ambele Principate Visteriile isi rezerva dreptul de a fixa
cotele pe cari zarafii urmau sa be perceapa peste cursul oficial, la schim-
bul diferitelor monete.
Astfel la Iasi, Ghica Voda fixeazg pentru schimbul unui galben
cinci parale, pentru un irmilic doua parale, etc.
Conditiunile schimbului impuse zarafilor, starneau deseori ne-
multumiri din pricina cotelor prea mici pe cari ei aveau dreptul
sa le perceapa peste cursul oficial.
AlAturata jalba a lui Solomon Zaraful priimindu-sa la Visterie pe linga adresu

cinstitei marl Dvornicii cu No. 6474, care jalba fiindca sa atinge de atributurile acei
secsii, secsia 3-a are cinste a o Indrepta pe Mug aceasta spre a sa face punere la cale
potrivit cu rezolutia D. marelui Vistier.
Pentru D. Seful Secsii : D. G. Lehlio.
Secsia 3-a.
Anul 1835, Octombre 7. No. 1379. Bucurelti.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 175).
II
Cinstitei marei Dvornicii

Plecatei jalba.
Eu fiind ca-mi fac speculatie cu zaraflAc de bani, voiesc 55 deschiz pravalie in schela
Braila. Dar Mud ca poate sa fiu poprit de cinstita ocarmuire 5i politic, ma rog plecat
cinstitei marei Dvornicii, ca sa binevoiasca a le slobozi poruncA spre a nu fi Impiedicat
Intru aceasta, caci nu aduc o supArare, fiind In alte orase slobodil aceasta speculatie.
Al cinstitei Dvornicii,
PlecatA slugs,
Solomon Zaraful.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 174).
3.
Vistieria Valahii
Ocdrmuirii judefului BrciiIii.
Solomon Zaraful prin jalba au cerut slobozenia de a sa negutAtori cu zaraflAcul
In oralul Braila. Ci dar potrivit cu cele cuprinse In a Vistierii cu No. 2051, pa Mug care
s'au alAturat In copie raportul Vistierii facuta catre Maria Sa Voda, sa scrie ocarmuirii
ca sa lase pA numitul slobod, pazind Indatoririle 51 regulile cate pazesc si ceilalti zarafi.
Secsia 2-a. No. 2508. 1835, Octombre 11.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 175).
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 205
Se citeaza cazul unui zaraf Smil din Tecuci, care consimtea

sä practice mai departe aceasta indeletnicire, numai data i se ma-
jora cota schimbului la 20 parale pentru un galben, 10 parale pentru
un irmilic, 7 parale pentru o carboava §i 2 parale pentru un sorocovat 1).
0 conditiune care se mai impunea zarafilor era Si aceea de a
nu recurge la protectia Puterilor straine.
Suditilor nu le era ingaduita aceasta ocupallune, pentru a nu
se pune in adapostul jurisdictiunii consulare straine, eludand Inteacest
chip dispozitiunile relative la reglementarea zarafiei.
Cu cat libertatea comertului decretata de Tratatul de la Adria-

nopole i§i producea efectele, determinand o intensificare a culturilor
§i implicit un spor al productiei agricole, cre§tea §i interesul Princi-
patelor pentru un regim bancar mai ordonat.
In prima faza, comertul cu bani din Principate era in mana za-
rafilor ambula nti.
Incetul cu incetul, el trece in stapanirea zarafilor stabili.
Ace§tia, avand capitaluri mici proprii, jucau rolul de in termediari,
aducand bani din Apus §i in deosebi din Austria §i Germania, pe cari
apoi ii plasau in Principate.
Practicand aceste operatiuni, zarafiile iau caracterul unor mici
oficii bancare.
Multi clintre zarafii mai instariti aveau legaturi nu numai cu
Lipsca, Berlinul §i Viena, dar §i cu pietele mai indepartate : Parisul,
Londra, etc.
Pe langa imprumuturile pe termene lungi (pe ipoteca sau amanet)
§i cele pe termene scurte (rare on personale), zarafii incep sa faca
alaturi de schimbul monetelor §i plati pe pietele straine.
Catre sfar§itul deceniului al IV-lea al veacului trecut, cand viata
economics a Principatelor luase un avant mai mare, vedem luand
na§tere multe case mari de comert, cari aveau §i sectii de schimb
§i de banca.
Acestea aveau un dublu rol : pe deoparte faceau operatiunile
bancare mai sus enumerate, iar pe de alta, se indeletniceau cu exportul
cerealelor cumparate ; iar altele, cu importul de marfuri necesare
Principatelor. Caracteristica este in aceasta privinta evolutia Ba'ncii
Marmorosch Blank & Co. Jacob Marmorosch, venit in Muntenia dela
1) G. Zane Reglementarea schimbului de bani in timpul domniei lui Alihal

SturzaArhivaAnul XXXVNo 3-4.
www.dacoromanica.ro
206 C. I. BAICOIANU
Viena pe la inceputul deceniului al V-lea al secolului trecut, incepe cu un

capital de 30.000 lei comertul de coloniale, vopsele §i tabla de acoperi§uri,
practicand §i imprumuturile de bani. Abia mai tarziu, in 1863, Jacob
Marmorosch, asociindu-se cu Mauriciu Blank, parase§te comertul de co-
loniale, vopsele si tabla, indeletnicindu-se numai cu acela de bani 1).
Intre anii 1840-1856 au mai avut o insemnatate deosebita urma-
toarele case de comert sff banca : Stefan Hagi Moscu, Opreanu,
Holpan, Sachelarie, Hagi Bacaloglu, Califaru Petala, Carapanu,
Hagi Luca, Hagi Pop, N. Kalenderoglu, D. Niculescu, N. Georgie.,
A Nera, I. Niculescu cu sediul in Bu curestl.
.
In ce prive§te modul de plata, comertul Principatelor Inca de

pe la inceputul veacului al XIX-lea si cam pang pe la 1860 intrebuin-
teaza mai mult plata imediata in numerar si mai rar face uz de
efectele de comert.
Banii necesari operatiunilor se aduceau din strainatate in timpul
verii si toamna cand se exporta cea mai mare parte din produsele tgrii.
Iarna si primavara, comertul extern stagna din cauza drumurilor
naturale cari deveneau impracticabile.
0 parte din bani se aduceau si dela Constantinopole prin posta
ruseasca.
De§i operatiunile se faceau cu bani gata, totu§i circulatia cam-
biilor nu era exclusa, existand chiar dupa cum am vazut mai sus
§i dispozitiuni legislative referitoare la polite, falimente, misiti, etc.
Acest lucru rezulta in mod evident din faptul ca Inca de pe
la mijlocul deceniului al doilea al veacului trecut, gasim numeroase
polite emise de zarafii evrei din Moldova si platibile in centrele co-
merciale straine.
Ne marginim sa ream in plansele No. 35 37, trei efecte emise
de zaraful evreu din Iasi Michel Daniel, la 1816, 1819 si 1829, plati-
bile la Iasi, Augsburg si Constantinopole, in ordinul lui Cristodor
Iohan Petrinau, Saul Leizer Bornstein si Kiorg Karacosch.
Acest fapt ne dovedeste ea comertul de bani din Moldova, de-
tinu t de zarafii evrei, practica §i mijloacele moderne de plata.
Examinarea atenta a aces tor trei efecte ne pune in situatia sa
putem cunoa§te sff limbile de cari se servea mai des zarafia de pe vre-
muri. Caracteristic este faptul Ca deli limba germana este uzitata
in mod general pentru textul §i girul efectelor, totu§i vedem Ca §i
limba ebraica era intrebuintata pentru semnaturi, giruri etc.
1) Vezi : liunca Marmorosch Blank at Co. 1848--1923pag. 8 Si min-
www.dacoromanica.ro
cREDITOL $1 COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULU1 AL XIX-LEA 207
Contrar afirmatiunilor lui Cercel si dupa dansul a lui Sltivescu,

vedem ca la not z5rafia are o origin cu mult mai veche. )
Deasemeni putem ad5oga ca zarafii cari aveau capitaluri mai
mari, reusise sa castige Increderea publicului si sa atraga depozite
spre fructificare a marilor nostri agricultori, ca si micile economii ale
populatiunii &grace.
Acesti bani ii intrebuintau de altfel ca si lAncile de azi --
pentru mrifirea opergiunilor active si In deosebi pentru Imprumutu-
rile pe cari le acordau, castigand diferenta de dobanda.
Ca depunerile spre fructificare au avut un rol insemnat in trecut
si c5 ele au contribuit la m'arirea capitalului de exploatare a marilor
nostri zarafi, ne-o dovede§te urmatoarea comunicare facutil in Sfatul
Orii la 1838, privind falimentul marelui zaraf Stefan Hagi Moshu 2) :
In cursul anului au mofluzit Stefan Hagi Moshu dup5
ce in luna lui Aprilie i s'au protestat cateva polite la Viena. Mai
nenorocita intamplare zicea adunarea si mai jalnica pen-
tru toti de obste nu putea fi, cad fiescare avand credinta la
insemnatoarea stare nemiscatoare a d-lui eaminarului Moshu,
mic si mare, bogat si s5rac, isi avea economiile sale depuse la
casa d-sale, si deodat5 se vad amenintati a-si pierde toata
starea, mai ales cei sc5pAtati si vaduvele, c5rora nu le mai r5-
mane nici o alts nadejde."
* *
*
0 constatare ce nu se poate trece cu vederea este raportul de

credit ce se stabileste In perioada 1832-1860 intre creditul public si
acel privat.
Decretarea libert5tii comertului prin Tratatul dela Adrianopole
si desvoltarea pe care o is agricultura prilejueste o relativa abundenta
de capital in mana proprietarilor, arendasilor, a clasei negustoresti
si a Viranilor. Ca existau capitaluri cari isi &dam' plasamente sigure,
ne-o dovedeste faptul c5 in multe ziare contimporane, g5sim anun-
turi prin cari posesorii de capitaluri cautau Imprumut5tori 3).
1) Dr. Alexander CercelDie Nationalbank von Rumani enErlangen 1908.
2) I. C. Fililli, Domniile Romano sub Regulamentul organic, 1834 1848 pag.
179. Bucuresti, Leipzig, Viena 1915.
3) lata in extenso cuprinsul a doua publicatiuni de acest fel :
I.
Obstcasca Epitropie. lnstiintare. Obsteasca Epitropie a sarmanilor
www.dacoromanica.ro
208 C. 1. BAlcolAriu
Carmuirile Principatelor trecute dupa Regulamentul organic

la o gospodarie financial% bazata pe gestiunea de numerar, cu o or-
ganizare bugetara quasi - moderns, incep sa simta din ce in ce mai mult
nevoia unor ajutoare bane§ti, pentru a putea face fats multiplelor
nevoi impuse de noua stare de lucruri.
Cum situatia politica nelamurita a Principatelor era un obstacol
pentru a se putea apela la ajutorul finantei straine, ocarmuirile i§i
indreapta privirile in spre micile economii ale pietei interne.
Nu este lipsit de interes sa constatam ca apelurile guvernelor
Principatelor cari se faceau in numele Domnitorilor, griseau tin ecou
mare in randurile locuitorilor.
Imprumuturile ce se cereau se faceau pe termene scurte (un an),
cu procente ce variau intre 10 §i 18%, obligatiunile emise trebuind
sa fie iscalite cu cilenurile Sfaturilor §i se garantau cu anumite ex-
ploatari ale carmuirilor producatoare de venituri. Iata un specimen
din aceste apeluri, din cele cateva zeci pe cari le avem §i din cari
dam cateva in nota ca o contributie la aprofundarea acestui subject,
ce prive§te deopotriva manifestarile creditului public, ca §i a celui
privat de pe vremuri 1) :
are de dat cu Imprumutare o suma de lei douil sute trei zeci 5i 5ase lull o suta optzeci
qi 5ase, insa cu zaloage destoinice numai in 11100i nesupuse la pretentii de zestre sau alte
prigoniri. De aceia cine va avea trebuinta a lua cu Imprumutare on parte din ace5ti bani,
sau toatA suma, va veni a se Intelcge cu Epitropia, cand totdeodatil va InfAti5a 5i docu-
menturile pentru acele mosii ce vor fi a se pune zAlog.
(iscAli(i) T. Bitrzeanu. C. Petrescu.
No. 4450, anul 1851, lulie 6.
(Buletin ofitial al Printipatului Tani! RomAne5ti, 1850, No. 54, p. 215).
II.
No. 2000, adica doua miff galbeni Imparate5ti se afla de dat Imprumut
cu bung sigurantie 5i cine va avea trebuinta de a se Imprumuta, sau o parte din ace5ti
2000 galbeni sau 5i pe top, sa se Indrepteze la Redactia acestei gazete, de unde va fi po-
vAtuit catre stapanul acestor bani. (Curierul Romanesc, 1833, No. 2 dinl 9 'Wadle).
Acela5 anun(. se publics 5i in Curierul Romanesc No. 33 din 10 August 1833.
1) IatA In extenso 6 documente de acest fel :
I.
Catre Sfatul Administrativ Muntenia. Dorind ca sa dam capitali5tilor

Printipatului mijloace spre a Imprumuta capitalul for cu sigurantie 5i cu temeiu, dau
voe Sfatului sa se lmprumute 50.000 galbeni dela locuitorii Printipatului, straini 5i pa-
manteni, cu urmatoarele a5ezamAnturi 5i orAndueli :
www.dacoromanica.ro
Noi Alexandru D imitrie Ghica Vv., cu mila ills Dumnezeu

Domn a toatei Tarii Rumine§ti.
Dorind Domnia m ea sä dam capitali§tilor acestui Printipat
mijloace de a imprumuta capitalul lor cu siguranta, dam voe
Sfatului administrativ sa se imprumute dela vericine din pa-
Imprumutarea aceasta sa va incepe a se face dela 1-iu Iulie 5i pAna la 1-iu Oc-
tomvrie va Ina sfArsit.
DobAnda va fi pravilnica.
Zapisele sa vor face subt iscAlitura cilenurilor Sfatului.
Toate aceste zapise sa vor face coprinzAtoare de ccl putin 250 galbeni Si cu hotarlt
soroc, vor avea numerile lor, si sA vor trece fn deosebit catastih la Visterie, indatA ce s5
vor num5ra galbeni.
Dobanzile se vor plAti la fiecare 6 luni, la zi 1-iu Ghenar 5i la zi la 1-iu Iulie a
fiesic5ruia an.
Platindu-sa dobanzile sA se treaca In dosul zapisului subt iscAlitura Yistierului
jar la catastihul zapiselor, sa iscAleasca eel ce are zapisul. Imprumutarea sa va asigura
de guvern pe terneiul venitului husmetului ocnelor, far Visteria va Ingriji sa faca capi-
talurile din bani ce vor intra dintr'un husmet pe vremea sorocului.
Deci Sfatul administrativ, potrivit cu oranduelile ce sa arata Intr'acest ofit, va
Ingriji sa -1 publice, In cAt sA se facii cunoscute la toti deobste.
IscAlit : Kisseleff.
I I.
Instiintare. (Muntenia). Printr'aceasta sa dA in cunostinta publicului

ca Visteria priimeste a lua in casa sa bani cu imprumutare, fnsa cu dobAndA numai de
cinci la punga pe lunA. Drept aceea on cares vor voi sA tacit asemenea Imprumutare,
sa va arAta la Visterie Ca sA se fact!' Invoirea pentru sorocul ce va fi a sit trece In zapi-
sele Sfatului administrativ, far dobAnda are sa se pl5teascS In fiescare case luni, dela
ziva duns zapisului.
IIl
(1mprumut). Sfatul or5senesc din Bucuresti. MAria sa prca InAltatul Nostru

Doran In parinteasca sa iubire de oameni catre obstea locuitorilor acestui oral, an binevoit
a da Sfatului cu imprumutare 5i fArA dobanda lei nouilzeci 5i sase mii No. 96.000, sorociti,
a se intrebuint a In cumpargtoare de vite spre indestularea acestei Capitale. Drept aceia
se face cunoscut tutulor de obste CA, oricine va voi sit intreprinza negutatorie de vite
ca sa le tale spre indestularea orasului, sA se arate la Sfat, aduc5nd 5i chezasie destoinicA
Si i se va da suma ce va socoti de cuviint.A cu soroc hotSrAt. Prezidentul S. Roset.
IV
(Imprumutul ciltre Visterie). Dapartamentul Vistieriei.

Din Malta porunca urmand ca Visteria sA rafuiasca cu desavArsire datoriile sale
catre particulari la cars plAtesce dobandit, de aceea se face cunoscut 5i printr'aceasta
si slat poftiti d-lor creditori ca, Ora la sfArsitul curgatoarei luni (dupe cum Ii s'au fAcut
14
www.dacoromanica.ro
210 C. I. BAICOIANU
manteni sau streini lei doua milioane, cu urmAtoarele aseza-

minturi :
,,1. Imprumutarea sä va incepe a se face dela 25 ale curga-
torului Septem. §i 'Ana la 25 Octom. viitor a acestui an.
2. Dobanda va fi pravilnicA dote zece la suta pe un an
iar nu mai mult.
3. Zapisile se vor face subt iscalitura cilenurilor Sfatului
in ditalimi mari mici, dela 100 galbeni 1i pan'a la zece mii
cunoscut Ii prin osebite adrese) sa vie la Departament cu zapisele ce tinu In mans, ca

sa-si prameasca capetele cu a for dobanda, potrivit coprinderii zapisului; cad dela
aratatul soroc, Visteria Inceteazil a mai pint dobanda si se vor socoti creantele d-lor
ca lasate spre pastrare In Visterie, pana cand vor pune la cale numitii a le ridica.
Seful Departamentului, Ianeu Filipeseu. No. 4399, anul 1852, Mai 14.
V
(Imprumut). Departamentul Visteriei. Cu toate ca Visteria a poll it

pe d-lor creditori cars au bani cu dobanda la dansa, ca sa vie sa-si piirmeasca creantele,
fiindca acum se Inlesnelte a-i desface, dar fiindca unii din d-lor nu s'au aratat Inca la De-
partament sl casa Sfatului se impovoreaza cu plata de dobanda, de aceia din Malta
Mariei Sale porunca, Departamentul face cunoscut si printr'aceasta de oblte tuturor
d -Ior creditorilor, ca dacti Oita la sfarsitul curgatoarei luni Decembrie, nu vor veni
sa-si primeasca capetele cu a for dobanda, dupa zapisele ce au In mans, sa cunoaseti
di dela aratata vreme, Visteria ne mai putand plati dobanda, va depune creantele d-lor
la judecatorie, spre a sta depozit Ora cand d-lor creditorii vor voi ca sa si-i primeasca.
Seful Departamentului, i. Filipeseu. No. 11758, anul 1851, Decemvrie 18
VI
(Imprumut). Ministerul Finantelor. Publicatie. Maria Sa Domni
torul, binevoind a Inttiri votul onor. Adunarii elective dela 14 Martie curent, relativ
la creditul de 200 mii galbeni Imparatesti ce s'a acordat guvernului pentru a veni in aju-
torul comerciului In crisa actuala, Ministerul pe de o parte publics In Intregul sau, le-
giuirea Intocmita In privinta acestui ; iar pe de alta face de obfte cunoscut ca, pentru In-
fiintarea capitalului de 200 mii galbeni a deschis, atat In cancelaria sa, cat ;I pe la toate
administratiile de districte lista de subscriere pentru toti cati vor voi a Imprumuta ca-
pitalurile for Visteriei, cu conditiile prescrise In articolele 1 si 2 din alaturata legiuire.
Subscrierea se va urma in cursul de 15 zile dela data acestii publicatii si dupi1
espirarea acestui termen, inchizandu-se listele, se va Incepe anchesarea banilor.
Ministerul Ii place a crede ca DD. posesori de capitaluri mari 1i mici, vazand
ocazia ce li se Infatiseaza de a -li putea Intrebuinta capitalurile cu folos, MI% nici un rise
si In interesul comun, se vor grabi a oferi concursul dumnealor guvernului spre a putea
si dansul veni la vreme In ajutorul comerciului.
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor, Catargiu.
No. 1504, anul 1859, Martie 20.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL SI COMERTUL CU BAN1 LA 1NCEPUTUL VEACLUI AL XIX-LEA 211
galbini, cu numaratie dupa oranduiala si cu soroc hotarit (la

doi ani.
4. Dobanda sa va plati dela zioa imprumutarii si pfna
la sfarsitul anului curgator, adica pans la Dechem. 30 anul 1834;
iar dela Ianuar 1-iu 1835 si 'Ana la sorocul rafuirii zapisilor, sa
va raspunde pe fiesicare semestru regulat. Aceasta Sfatul o va
publicarisi spre a sa face cunoscut la toti de obste."
Ar fi interesant sa cunoastem in ce masura aceste rezerve ale
capitalismului nostru privat de pe vremuri, mergeau si spre zarafie,
pentru a sluji nevoile productiunii interne. Ca zarafii cei mari deti-
neau depozite particulare nu mai incape-cum vazuram mai sus-nici o
indoiala. Afirmatia din Sfatul Tarii in cazul falimentului lui Stefan
Hagi Moshu, este o dovada destul de eloquenta despre aceasta.
0 lucrare de felul acesta ramane o problema a viitorului.
Putem insa, gratie laborioasei lucrari a lui Dobrovici asupra
istoricului datoriei publice a Romaniei 1), sa stabilim masura in care
creditul privat participa la nevoile financiare ale Principatelor in pe-
rioada 1832--1855.
Din tablourile pe cari le dam in anxele No 11-22 si cari ne
infatiseaza o parte din imprumuturile contractate in Muntenia intre
anii 1832-1855, se constata increderea pe care creditul privat o acorda
apelurilor facute de stapanirile Principatelor pe de o parte, iar pe de
alta parte, ele mai prezinta interes si prin aceia ca ne pun in situatia sa
cunoastem tine erau imprumutatorii si dobanzile pe cari le platea
Visteria.
Ce concluzii putem trage privind aceste tablouri?
Imprumutatorii Principatelor ii putem imparti in trei categorii-
bine distincte : zarafii, particularii si unitatile administrative. Intee
resant este sa remarcam ca cele mai mari imprumuturi erau acordate
de particulari, dupa cari veneau zarafii si in cele din urma unitatil.
administrative. Asemenea constatam ca dobanda varia intre 10 18%
Dobanda de 18% era perceputa de care zarafi, in vreme ce dobanda
luata de particulari si unitatile administrative, rare on depasia
12%. Dintre zarafii imprum.uta'tori mentionam : Hillel Manuah, Solo
mon Halfon, Procopie Dimitriu, Chir Ilel, etc.
Dar din aceste tablouri mai putem face si alte deductiuni
in teresa n te.
) Vezi Gh. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Romliniei, Bucuresti, 1913.
www.dacoromanica.ro
212 c? I. BAICOIANU
1,a sfar§itul anului 1832, .Visteria Munteniei avea contractate

imprumuturi in suma de 2.186.357 lei.
Totalul sumelor imprumutate de Visterie cu incepere dela 1832,
cand a inceput sa se practice aceasta politica §i pang in 1839, se urea
la 24.813.049,86 lei, din care in anu11840 r5mAsese de achitat mica suma
de 217.000 lei.
Evident cä nu s'ar fi putut face aceasta constatare imbucuratoare,
data bugetele Statului nu s'ar fi soldat cu excedente din cari sa se
poata face fats acestor imprumuturi.
Pe la jumatatea deceniului al 5-lea al secolului al 19-lea, vedem
ca Principatele se lanseaza intr'o noun forma de imprumuturi mai
mari decat acele de pana atunci.
Desvoltarea vietii economice din Moldova §i Muntenia, impune
nevoi financiare din ce in ce mai mari, pe cari ocarmuirile au cautat
sa le satisfaca prin contractarea de imprumuturi publice mai insem-
nate §i pe termene mai lungi.
Epoca aceasta incepe sub domnia lui Bibescu Vod5, cand se con-
tracteaza prhnul imprumut mai mare de 2.800.000 lei in anul 1845,
dela Cassa centrals a manastirilor, imprumut ce avea &I se pl5teasc5
in curs de mai multi ani din Cassa rezervei.
Dar aceasta n'a impiedecat ca paralel cu imprumuturile mai
mari ce se faceau de la diferite autoritati, sa se apeleze §i la creditul
privat.
La 1850, s'au contractat imprumuturi dela particulari in suma
de 50.076.889,30 lei.
Razboiul ruso-turc din toamna anului 1853, cu nenorocitele
ocupatiuni din partea Ru§ilor, Turcilor, §i Austriacilor, a zadar-
nicit sprijinul capitali§tilor particulari pe care ace§tia it acordau pana
atunci Statului.
Atat Ru§ii cat §i Austriacii, dar mai cu seama Turcii, neavand
bani, au emis pentru plata tuturor cumparaturilor bonuri cu un curs
fortat in valoare de 17.590.000 lei vechi.
Teatrul luptelor transportandu-se din valca DunArii in Crimeea,
Ru§ii n'au pliitit din aceasta datorie decat 5.276.647 lei, 15sand restul
pana la 17.590.000 lei in seama Visteriei §i tot astfel s'a intamplat
si cu partea A ustriacilor, cari la retragere au lasat datorii considerabile,
aducand bine inteles Poporului romanesc pagube mari.
Datoria Munteniei s'a dovedit a fi la sfar*itul anului 1855,
din cauza ocupatiunii provocate de convulsiunea razboinica, de
26.013.553 lei vechi.
www.dacoromanica.ro
Pentru a nu se descuraja creditul privat, carmuirea lui VodO

Stirbey a cautat st acopere aceste cheltueli din rezervele caselor
publice.
In Moldova, s'a recurs mai tarziu la imprumuturi mai marl.
Aci, ca si in Muntenia, s'a facut uz la inceput de capitalurile particula-
rilor.
La 1850, Camera Moldovei imprumuta dela Aga C. Ciocan din
Bucuresti, pentru trebuintele Statului, 1.260.000 lei.
In fata greutatilor financiare izvorite din ocupatiunea ruseascO,
Consiliul extraordinar al Moldovei, decide s'a contracteze un imprumut
pentru a face fats nevoilor curente.
Imprumutul s'a facut dela Leiba Kant]. Si Moise Idel Wexler
i avea destinatiunea sa indestuleze nevoile trupelor austriace. Suma
imprumutalO se cifreazO la 166.500 lei.
Este de notat ca pe aceastO vreme, in Muntenia, creditul parti-
cular venea in ajutorul Statului cu o sums mult mai mare fate de
aceia imprumutata de particulari Visteriei din Moldova.
Din aceastO cauzO, ocarmuirea moldoveneasea, pentru nevoi
mai mafi, trebuia s5 se adreseze bancherilor din Bucuresti. Astfel ve-
dem bancherul Hillel B. Manuah, imprumutand Visteria Moldovei cu
2.400.000 lei vechi pe Maiorul Misu Anastasievici tot din Bucuresti;
imprumutand-o cu 2.500.000 lei vechi in anul 1854.
La 1856, Anastasievici mai imprumutO ocarmuirea Moldovei
cu 1:375.000 lei, pe termen de 3 ani si 2 luni cu dobanda de 10%. 1)
Nevoilor din ce in ce mai man ale Principatelor, nu le era insa
indestul5tor creditul privat. Sume tot mai man necesita refacerea din
temelii a farii romanesti.
Aceasta stare era explicate intr'o larga mOsura si de dorinta pe
care conducatorii o manifestau necontenit dupe unirea dela 1859
de a pune Principatele in rand cu tgrile din Occidentul Europei.
Imprumuturile dela particulari nefiind indestulOtoare, impru-
muturile publice, interne si externs, au venit sa le is locul.
*
* *
Avantul tot mai mare ce a luat cultura cerealelor de o parte,

pe de alta desvoltarea comertului de exportatiune si importatiune,
cum se constata din cifrele miscarii comertului extern dintre anii
1) Vezi Gh. M. Dobrovict. op. cit.
www.dacoromanica.ro
214 C. I. BAICOIANU
1842 §i 1860 pe cari le-am dat mai sus, ca urmare a decretarii libertatii
comertului prin Tratatul dela Adrianopole, Meuse sa se resimta tot
mai mult necesitatea unor organe bancare serioase, pentru promovarea
intereselor agriculturii §i a comertului.
Infiintarea unei Banci de scont §i emisiune se facea tot mai mult
simtita, sub imperiul necesitatilor mereu crescande.
Mi§carea ideologica a acestei revendicari incepe cam de pe la
1832 §i o gasim astfel formulate :
Dorinta noastra este de a se intocmi o Banca Nationale.
Lipsa de numerar §i de capital a suit dobanda la un pret dera-
panator. Aceasta ticalosie se impotrive§te la orice imbunatatire
§i inaintare a lucrarii pamantului. De ar fi prin putintil a im-
preuna Statul capitalul cel trebuincios pentru acest sfar§it,
acest capital ar spori din an in an cu prisosul, ce ar e§i din do-
banzi §i in putini ani s'ar ridica la cumpana de a putea intam-
pina toate trebuintele §i ar sluji la feluri de imbunatatiri ce te-
ar cere nevoile Tarii noastre" 1).
Greutatile izvorite din nelamurita situatie politica a Principa-
telor §i circumstantele economice cari nu erau fagaduitoare reu§itei,
au fault ca ideile pentru infiintarea unei Banci de scont §i circulatiune
sa se ingroape °data cu na§terea lor.
Pe la sfar§itul deceniului al 4-lea al secolului trecut, intervine,
°data cu intensificarea culturilor agricole determinate de libertatea
comertului pe de o parte, pe de alta din cauza cheltuelilor in cari se
lansau proprietarii de moii §i cari ii Meuse sä se indatoreze dincolo
de puterea for de a le acoperi, o mai serioasa mi§care in sustinerea
revendicarii unui institut de credit agricol.
Cererea europeana a cerealelor noastre Meuse ca populatia sa
treaca dela cre§terea vitelor de odinioara, la cultivarea pamantului
Dar bel§ugul ce curgea din rodnicul pamant al tarii, intra in
mainile strainilor, caci marii proprietari ai mo§iilor cheltuiau toti banii
in ora§ele din Apusul Europei. De multe ori, banii for neajungandu-le,
ei arendau mo§iile sau §i acesta e cazul cel mai frequent contractau
asupra for imprumuturi considerabile §i in cea mai mare parte oneroase.
Datoria de care era grevata proprietatea rurala cerea in mod
imperios infaptuirea unui institut de credit agricol.
Aceasta hotarire a- ramas insa un simplu deziderat §i ea nu a
putut trece in domeniul realizarilor.
1) Curierul Romanesc No. 24 Aprilie 21-1832
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU RANI LA NCEPUTUL VEACULUI AL XIX -LEA 215
Para lel cu aceasta mi§care pentru infiintarea unui institut ipo-

tecar agricol, vedem clasa boerimii conducatoare din Moldova sta-
ruind pentru infiintarea unei Banci comerciale de scont.
Astfel, profitand de prezenta la Iasi a lui Reinecke, negustor
din Leipzig, mai multi boeri, G. Sturdza, C. IIurmuzachi, T. Ba4,
hatmanul Grigore Ghyka, C. Negri, C. Moruzi, aga C. Rolla, Ruse-
te§ti §i Cantacuzini, fac o declaratie, cu data de 9 Iulie 1847, cum ca
sunt gata a infiinta, sub titlul Institution allemande particuliere de
credit" o banca de scont §i credit rural, in stop mai ales de a sciipa
pe proprietari de camata, oferindu-le imprumuturi cu macar 2°0
sub dobanda legala, adica cu 10%. 1)
Decat imprejurarile erau protivnice, pentru ca sforprile ce se
faceau de o parte §i de alta sa poatil da rezultate pozitive.
Ele au ramas in domeniul constatarilor istoriografice.
Mi§carea revolutionary dela 1848, ca once mi§care de acest fel,
a oprit in loc pentru un moment preocuparile economice de ordin
bancar. A avut insa darul prin faptul ca patriotii cari o conduceau,
intre cari Joan Bratianu tinea locul de frunte, sa revendice in pro-
gra mul for §i organizarea de a§ezaminte de credit national §i sa infil-
treze in con§tiinta publics ideia luptei pentru aceste realizari atat de
necesare vietii economice a Principatelor.
Poporul roman" glasue§teproc lamatia dela 1848 chiama
toate sterile la fericire, recunoa§le I aecrile de bine ale comertului, Vie
cei sufletul lui este credilul, care niciodata n'a vrut sa i-1 inlesneasca
sistema trecuta. Decretei dar o &Inca Nationale!, insa cu fonduri na-
tionale".2)
Dupe cum vedem, patriotiid ela 1848, dornici sa a§eze Principa-
tele in randul carilor din Occident nu numai politice§te dar §i din
punctul de vedere economic, recunosc rolul §i importanta creditului,
propunanduli hotarit infiintarea unei Banci nationale care sa activeze
intreaga viata economice. Credincio§i fanatici in puterile neainului
romanesc, ei cereau ca aceasta importanta institutie sa is fiinta numai
prin mijlocul capitalului national. Era glasul con§tiintei lui Ion Bra-
tianu, care, dupe cum vom vedea, reu§e§te sa imprime perioadei ce
urmeaza aceasta preocupare, pe care o consolideaza tot mai mull, Walla
cand in 1880 o transforms in realitate.
Dar patriotilor ideologi dela 1848 le-au lipsit mijloacele de rea-
1) Vezi I. C. Filitti, op. cit., pap(. 597.

2) Vezi I. C. Bratianu, 1821-1891 Pag. 3 Buc. 1903.
www.dacoromanica.ro
214 C. 1. BAlcomu
4izare. Din aceasta pricing cu toata dorinta ce o aveau, ei n'au putut

chema la viata acest important asezamant.
Interesant este faptul ca revolutionarii Bela 1848, dornici sa
scoata tam de sub j ugul strain, an incercat sa emits la Paris in
1853 un fel de bilete fiduciare, cu cari sa poata acoperi cheltuelile
necesitate de miscarea for desrobitoare. Aceste biletedin cari dam
unul in plansa No. 38. destinate circl1latiunii, deli au fost imprimate,
totusi nu au fost emise.
* *
*
Turburarile politice caracteristice anilor 1848-1854 din cari

avea sa izbucneasca razboiul Crimeei cu dureroasele ocupatiuni
a Principatelor care navalirile Puterilor inconjuratoare, nu
de
erau de natura sa permits infiintarea asezamintelor de credit, cari
reclamau inainte de toate liniste si siguranta.
Sfarsitul razboiului Crimeei prin incheierea Tratatului dela Paris,
creiaza Principatelor o situatie noua ce avea sa influenteze si asupra
manifestarilor de ordin bancar de pang atunci.
Consolidarea fiintei politice a Principatelor, cu tinta marturisita
de a se ajunge la unirea lor, cu o Constitutie noua 5i Domn strain,
trecuta in chip transitoriu in protocolul marilor Puteri europene, a
facut ca nadejdea de incorporare a celor trei Puteri Austria, Rusia
si Turcia sä se inmormanteze °data pentru totdeauna.
Austria vazandu-si spulberata posibilitatea de a-5i intinde gra-
nitele pang in valea Dunarii, granite pe Cali ea le considera necesare
pentru desvoltarea si consolidarea multiplelor ei interese, paraseste
prin fora acestor imprejurari ideia de cucerire politica prin arme a
Principatelor si concepe dupa sfaturile profesorului de economie po-
litica dela Viena von Stein un plan ce trebuia sa conduca pe
tale pasnica la acelas rezultat, a cuceririi Principatelor prin mijloace
economice. 1).
In acest stop, von Stein recomanda intinderea cea mai larga a
jurisdictiunii consulare, monopolizarea navigatiei pe Dunare, canaliza-
rea raurilor interioare, exploatarea bogatiilor solului gi subsolului prin
companii privilegiate, concesionarea postei si a telegrafului, coloni-
1) Vezi L'Autriche et les Principautes DanubiennesActe yi Doc. Vol. VII Pag,

-363.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 217
zarea progresiva a tarii, arzarea capitalurilor austriace in Principate

in tot felul de intreprinderi productive, in care stop planuia emigrarea
Austriacilor, imprejurare de care au profitat evreii din Austria.
Toate aceste infaptuiri trebuiau sa aiba la bath un regim de
organizare bancgra, stapanit de Austriaci, dela care sa porneasca
realizarea acestui plan ce trebuia inftiptuit cu orice pret. Acestei
ultime tendinte de cucerire a Principatelor pe tale economica, se da-
tore§te in prima jumatate a veacului trecut, invaziunea evreilor in
Principate.
Nu infra in cadrul lucrarii de fats sa cercetam realizarea sfor-
Varilor Austriei pentru aducerea la indeplinire a planului enuntat de
von Stein. Cert este insa ea marturisirea acestor intentiuni de cu-
cerire economica a Principatelor a avut darul sa excite invidia ce -
lorlalte maxi Puteri, cari sesizate de razboiul Crimeei §i stapanite de do-
exercite Si mai departe influenta for politica asupra
rin ta sa - §i
Principatelor, le vedem intrecandu-se in a obtine pentru marea for
finanta dela Principii aces tor Tari, concesiunea pentru infiintarea unei
Banci de scont §i emisiune, de o potriva reclamata §i de interesele agri-
culturii §i a comertului romanesc. Aceste organizatiuni de credit serioase
erau dorite de toata lumea, pentru ca sa se puns capat regimului
camataresc al zarafiei. Neintelegerile existau numai in ceeace prive§te
modul de a le infaptui.
Curentul patriotilor dela 1848 concepuse un regim bancar cu capital
national, in vreme ce competitiunile diplomatice, in numele Frantei
Angliei, Prusiei §i Austriei, afirmau o conceptie bancara cu un capital
international, in vederea realizarii gandurilor for de cucerire economica,
care sa le sprijineasca influenta politica asupra Principatelor. Tocmai
aceste porniri erau primite §i privite de cercurile nationaliste cu multi
neplkere Si mare ingrijorare.
Politice§te insa Principatele erau prea slabe, pentru ca sa poata
reactiona §i sustine punctul de vedere potrivit intereselor for economice
§i politice.
Din aceasta pricing, Domnitorul 1VIoldovei Ghica concesioneath
infiintarea unei Banci de emisiune §i scont unui grup prusian in cap
cu Nulandt, in vreme ce un alt grup anglo-austriac reprezentat de Wei-
chersheim luptand far% rezultat alaturi de Nulandt in Moldova, iii
indreapta privirile in sere Muntenia unde obtine un privilegiu asp-
mantitor de la Stirbey Voda.
Pentru dobandirea supremallei economice in Principate, vedem
angajate in lupta toate P uterile mari din Europa. Numai in acest
www.dacoromanica.ro
218 c. I. iiiticolANu
mod ne putem explica numeroasele proecte si propuneri de concesiuni

inaintate Domnitorilor din ambele Principate.
Este caracteristicA in aceasta privinta lupta ce s'a dat pentru
obtinerea privilegiului Bancii de emisiune in Moldova, 1ntre Nulandt
si Weichersheim.
Interesant este sa aflilm ca Weichersheim, invidiind pozitia lui
Nulandt, caut5 s5-si asigure concursul Turciei pentru a anula sau sus-
penda efectele privilegiului, care sustinea el a fost acordat in
extremis".
Poarta declinandu-si competin %a, intrucat conform Tratatului
si Conventiunei dela Paris ea nu mai avea nici un amestec in rezol-
varea problemelor interne a Principatelor, Weichersheim obtine tin
privilegiu asern5nator in Muntenia dela Stirbey, pentru infiintarea
unei Banci a Tarii Romanesti, dupa cum rezulta din depesile lui Thou-
venel ciltre Comitele Walewski, cari sunt o contributie pretioasa la
cunoasterea ingritilor (esute cu acest prilej 1).
* *
Conform statutelor sale, pe cari le d5m in extenso in anexa No. 23,

Banca Moldovei urma sa functioneze dup5 urmatoarele norme :
Capitalul Banat trebuia sa fie de 10 mil. taleri prusieni.
Caracteristic este faptul demn de retinut, ca atilt Banca Mol-
dovei ca si aceea a Tarii Romanesti al ca'rei privilegiu i se acordase
cum am v5zut lui Weicherscheim, urmau s5 aiba capitalurile ex-
1) lata in extenso una din depesile lui Thouvenel catre Comitele Walewski, die
12 Iunie 1856 scrisa din Pera :
Monsieur le Comte,
J'ai eu l'honneur dans ma precedente depeche, d'entretenir Votre Excellence
de la creation d'une banque moldive a l'aide de capitaux strangers. Les objections sou-
levees par Mr. le Baron de Prokesch n'auront pas de suite. Pendant que Mr. l'Internonce
d'Autriche cherchait un moyen d'annuler le privilege concede a Mr. Nulandt an pre-
judice de Mr. Weichersheim, ce banquier prenait sa revenche a Bucarest et obtenait
du Prince Stirbey une faveure absolument semblable a celle que la Prince Ghika
avait faite a son concurrent. Les critiques adressees a la banque moldave retombaient
sur la banque valaque ; continuer a faire le proces de la premiere, c'eilt ete en entamer
un contre la seconde. La Porte n'interviendra done pas dans le &bat, et je crois que
Fuad-Pacha se bornera, en reponse aux communications des Hospodars, a faire ob-
server an Prince Stirbey aussi bien qu'au Prince Ghika, qu'ils auraient pu agir avec
moans de precipitation.
Veuillez agyeer, etc.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIXLEA 219
primate in monete straine. Explicatia acestui fapt este upara. Prin-

cipatele neavand o moneta proprie, capitalul acestor institutiuni
urma sa fie in monete forte europene§ti. Astfel se explica de ce ca-
pitalul de 10 mil. al Bancii Moldovei era in taleri, iar capitalul de
3 mil. a Bancii Tarii Romane§ti era in galbeni. 1)
In primii doi ani de functionare ea nu putea face o emisiune mai
mare cleat capitalul sau.
Ea avea dreptul exclusiv de a emite bilete la purtator, de la 40
zwantigi in sus, platibile in intregime la prezentare in our sau argint.
Totu§i in timpul scurtei sale existente, de§i a luat masuri pentru
tiparirea biletelor, din cauza e§ecului suferit dupa scurt timp dela
infiintare, ele nu au Post puse in circulatie.
Punem sub ochii cititorului In plan§ele No. 39-40 doug din tipurile
bile telor Bancii Nationale a Moldovei, cari au ramas numai de do-
meniul istoriografiei.
In afara de emisiunea biletelor, ea putea face tot felul de opera-
puni de schimb, depozite §i imprumuturi.
Banca avea dreptul sa facrt §i imprumuturi pe ipoteca. Accentuam
asupra acestui gen de operatiuni, care schimba complet caracterul
Bancii de emisiune §i care, dupa cum vom vedea, a contribuit intro
larga masura la ercul Bancii.
De indata ce i s'a acordat concesiunea, Banca §i-a inceput ac-
tivitatea dupa cum rezulta din publicatiunile ziarelor de pe vremuri, )
la 24 Martie 1857, deschizand o sucursala la Galati §i alta la Bucure§ti.
Dar abia dupa un an de functionare, Banca §i-a suspendat platile.
Guvernul de pe vremuri de§i a incercat sa-i restabileasca situatia,
totu§i n'a izbutit, fiind silit in Iunie 1858 s'o declare in stare de faliment,
Un sindicat compus din reprezentantii actionarilor si ai justitiei,
a Post insarcinat cu lichidarea ei.
1) In anexa No. 24 dam In extenso statutele Bancii Tarii Romanesti.
2) Iata in extenso publicatia din ziarul L'Etoile du Danube din 10 Aprilie 1857
(pag. 150) privitoare In inceperea operatiunilor Bancii :
Banque National Moidave.
La direction de la banque nationale informe le public qu'en vertu du privilege
accorde a M. F.-L. Nulandt le 7 (19) Mai 1856, elle commence ses operations.
Le bureaux se trouvent a l'hatel de M. le logothete Costaki D. Sturza, au rez-
de-chaussee, et seront ouverts au public de neuf heures du matin a quatre heures de apres
midi, excepte les dimanches et les fours de fate.
Le directeur, Louis Haase.
Jassy, le 12 (24) mars. 1857
www.dacoromanica.ro
220. C. 1. BAICOIANU
Banca, dupa ce a pierdut privilegiul emisiunii, a mai functionat

Inca cativa ani ca banca particulars.
Ce se intamplase? Caror imprejurari sunt a se atribui cauzele
determinante ale esecului primei incercari de constituire a unei Banci
de mai mare anvergura in Principate? Aceasta chestiune formeaza
obiectul raportelor pe cari le- a prezentat Consiliul de administratie al
Brinell, adunarilor generale.
Socotim util din punctul de vedere economic Si financiar sa
punem aceste rapoarte sub ochii cititorilor in anexele No. 25 26. Din a-
tenta for citire se vor putea desprinde invataminte nedesmintite Inca de
cele sapte decenii can au trecut, invataminte ce pot fifolositoare si pen-
tru generatia de azi, caci ele sunt de natura sä traga drumurile ce tre-
buesc de urmat de o politica si tehnica bancara sanatoasa.
Dintre cauzele principale cari an determinat falimentul rusinos
al acestei institutii bancare, citam : speculatiunile facute de conducerea
Bancii asupra actiunilor ei ; Imprumuturile ipotecare acordate pe ter-
mene lungi ; lipsa unni control riguros asupra conducatorilor ; efec-
tuarea unor operatiuni cari nu erau compatibile cu scopul unei
banci de emisiune etc.
La aceste cauze de ordin particular, trebue sa adilogam altele
cu un caracter general: lipsa tailor de comunicatie, greutatile izvo-
rite din slaba organizare juridica a Principatelor, etc.
***
Proectul infiintarii unei Banci Nationale in Muntenia, nu a fost
departe, in privinta dispozitiunilor §i normelor de organizare, de acela
al lui Nulandt. Banca aceasta care urma sa aiba un capital de 3 mil.
galbeni nu a luat insa fiinta, r amanand de domeniul istoriografiei.
Caracterul politic al acestei miscari de organizare bancara in
Principate, Intre anii 1850-1860, 11 confirms de altfel si documentatia
diplomatica de pe vremuri.
Iata inteadevar cum relateaza la 9 lunie 1855 Thouvenel;
ambasadorulFrantei la Constantinopole, guvernului francez, demersurile
facute de Nulandt pentru dobandirea concesiunii :1)
Monsieur le comte, ...La correspondance du Gerant du Con-
sulat de France a lassy a fait connaitre A V. E. les details de la con-
1) Depe§a lui Thouvenel care Comitele Walewski Acte 51 Doc. Vol. 3

pag. 528.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANk.LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 221
cession du privilege qui donne a Mr. Nulandt, president de la

Banque et du credit mobilier de Dessau, le droit d'etablir tine
banque moldave. Ce capitaliste avait un concurrent, Mr. Weich-
chersheim, banquier de Vienne et representant d'interets autri-
chiens et anglais. A en juger par les rapports de Mr. Castaing,
l'affaire, par des considerations politiques autant que financieres,
aurait ete resolue en faveur de Mr. Nulandt, activement sou-
tenu par M. le Baron de Menseburg, consul general de Prusse
dans les Principautes. On aurait voulu opposer une digue a l'in-
fluence ulterieure du Cabinet de Vienne el repondre a des articles
publies par un economiste distingue, Mr. Stein, sur le role reserve
a l'Autriche dans le bassin du Bas - Danube. Ce qui restea savoir,
c'est si le moyen a ete bien choisi. La politique de la Prusse
en Orient n'a jamais servi que d'appoint a la politique
russe, et les partisans de cette Puissance en Valachie, en
Moldavie et en Servie, ont aujourd'hui pour tactique d'exciter
l'esprit national contre les dangers d'un autre voisinage. Quoi
qu'il en soit, Mr. le Baron de Prokesch conteste que son Gou-
vernement ait pris l'attitude comminatoire qu'on lui impute.
Il va jusqu' a pretendre que les articles de Mr. Stein ont ete fal-
sifies dans une traduction A l'usage des membres du Divan, et,
se livrant enfin a un examen critique des clauses du contract
de concession, it trouve que l'institution de credit projetee par
Mr. Nulandt ne repond pas A son but et n'offre pas de securite.
C'est particulierement sous cet aspect qu'il envisage la question
et essaie de la faire considerer par la Porte, afin qu'elle inter-
vienne pour annuler ou suspendre les effets du privilege con-
cede in extremis" par le Prince Ghika. Mr. l'Internonce d'Au-
triche aurait vivement desire que je partageasse sa maniere de
voir ; mais, je lui ai fait observer qu'il y avait d'implique dans
le debat un principe sur lequel it ne m'appartenait pas de pre-
juger l'opinion de Votre Excellence. II est permis de s'etonner
que le Prince Ghika, et A cet egard le Prince Stirbey n'est pas
beaucoup plus correct, s'empresse, a la veille de l'expiration de
ses pouvoirs, d'accumuler reglements sur reglements, de pro-
ceder a la reforme de la justice, A la reforme de la legislation
relative A la presse, a la creeation du jury, et ne craigne pas d'en-
gager en l'absence d'un controle serieux l'avenir financier du
pays. Une telle precipitation est singuliere, au moment ou une
Commission Europeenne va se rendre en Valachie et en Mol-
www.dacoromanica.ro
722 C. I. BAICOIANLI
davie pour recueillir les voeux des populations et jeter les fon-
dements d'une organisation nouvelle. Si ces observations sont
justes, elles seraient appliquees aussi bien a Mr. Weichersheim
qu'elles s'appliquent aujourd'hui a Mr. Nulandt, et, dans
un autre ordre d'idees, a Mr. Magnan, capitaine de notre
marine marchande qui a obtenu du Prince Ghika un privi-
lege pour la navigation, a l'aide des bateaux a vapeur, des ri-
vieres lacs et tours d'eau de is Moldavie, Mr. Magnan, venu
une premiere fois a Constantinople sur un des bateaux plats
du Rhone Le Cygne", qui a ete coule dans la Come d'Qr par
un batiment du Lloyd autrichien, a courageusement recommence
son experience avec un autre bateau de meme nature, Le Lyon-
nais", Il a traverse la mer Noire et remonte le Danube jusqu'a
Galati. Je lui avais remis pour nos agents consulaires une
lettre d'introduction dont j'ai l'honneur de placer la copie sous
les yeux de Votre Excellence. De Galatz, it s'est rendu a Jassy,
et a si bien fait qu'en quarante-huit heures, it parvenait a ses
fins. Bien qu'on ne puisse, sans y avoir participe, que se feli-
citer du succes d'un homme aussi entreprenant que M. le Ca-
pitaine Magnan, la faveur qu'il a revue du Prince Ghika tombe
sous le coup des memes critiques generales que l'avantage ob-
tenu par Mr. Nulandt. Il est certainement etrange qu'une au-
torite dont le terme est legalement fixe au 16 de ce mois, engage
le pays qu'elle gouverne pour plus d'annees qu'elle n'a encore
de jours d'existence. Estce a dire cependant que cette autorite
soit responsable devant la Porte de ses actes d'administration
interieure, lorsqu'ils ont ete accomplis avec les formalites re-
guises, et surtout que la Porte ait qualite pour reagir contre elle?
La question d'opportunite dolt- elle prevaloir contre la question
de droit? Je n'ai pas hesite, Monsieur le Comte, a exposer mes
doutes a Mr. le Baron de Prokesch et a reserver les ordres de
Votre Excellence. Si la constitution definitive de la Valachie
et de la Moldavie n'est pas encore arretee, ses bases, sont posees.
Le traite de Paris (articles 22 et 23) garantit a ces Principautes
une administration independante et nationale, ainsi que la
pleine liberte de culte, de legislation, de commerce et de navi-
gation et les met a l'abri de tout droit particulier d'ingerence
dans leurs affaires interieures. En presence d'un texte aussi
clair, appartient-il a la Porte de s'eriger en juge d'actes qui
n'affectent en rien ses droits de souverainete et dont le oarac-
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 51 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTU L VEACULUI AL XIX-LEA 223
tore est essentiellement administratif? Le controle de ces actes.

au contraire, dans le cas oil ils seraient en effet abusifs ou nui-
ne revient-il pas exclusivement aux organes legaux
sibles,
du pays? Il m'a semble sans me prononcer d'une facon trop
affirmative pour cette doctrine, que je devais cependant faire
en sorte qu'on l'examinat, puisqu'elle rentre dans l'ensemble
des idees du Gouvernement de l'Empereur, relativement a l'a-
venir de la Moldavie et de la Valachie, et qu'il importe, a ce
point de vue, de ne pas etendre an dela de leurs limites exactes,
les prerogatives de la puissance suzeraine.
Je n'ai pas encore eu l'occasion d'entretenir Lord Strat-
ford de cet incident ; mais M. le Baron de Prokesch le croit dis-
pose, sans doute a raison des interets anglais moles a ceux de
Mr. Weichersheirn, a ne point Mourner la Porte d'une inter
vention directe dans l'affaire ; je n'en serai donc que plus oblige
a Votre Excellence de me transmettre ses instructions
De altfel, caracterul de cucerire politica a Principatelor pe tale

economics si in deosebi prin mijlocul bancar de catre Austria, care
nu cruta nici un mijloc pentru atingerea tintei sale, rezulta destul de
eloquent si din urmatoarele randuri adresate de Place, Comitelui
Walewski 1) :
En dernier lieu, au moment oil it s'agissait de la conces-
sion d'une banque, le general Goblentz, dans rimpossibilite
oil la maladie mettait le comte Paar de sortir, a accompagne
l'agent d'Autriche chez le Prince, trainant son sabre dans le
salon de Son Altesse et cherchant a peser sur ses resolutions
dans une affaire qui n'etait pas de son ressort."
* * *
Dupa cum vedem, la inceputul veacului al 19-lea Principatele

nu aveau o asezare bancara in adevaratul inteles al cuvantului, din
cauza imprejurarilor politice, economice 9i juridice, cari nu ingadu-
iau infiriparea ei. Comertul cu bani, care se pare a fi fost liber, era
exercitat de zarafii ambulanti, cari in cea mai mare parte 11 practicau
concomitent cu alte ramuri ale negotului.
1) Depesa lui Place ciitre Comitele Walewski din 13 lunie 1856 Acte si Docu-
niente. vol. 3, pag. 536.
www.dacoromanica.ro
224 C. I. BAicobtivu
Mai tarziu, dupa ce Tratatul dela Adrianopole si Regulamentul

organic deschid noui perspective vietii comerciale a Principatelor,
znrafia capata un nou aspect, din ambulanta devenind stabile si
avand tendinta sa se ocupe numai cu schimbul monetelor, favorizat
de haotica circulatie monetara. Abuzurile pe cari ea le snvarseste
insa, determine pe Domni sä intervie prin dese masuri administrative
pentru a =i circumscrie sfera de activitate si a-i arata calea de
urmat in schimbul monetelor. Zarafii se serveau de capitalurile proprii,
de banii adusi din strainatate si, la inceput, prea putin de capitalurile
indigene, cari din lipsa securitatii legislative erau canalizate spre
Occident sau Banca Imperiului rus. Cntre sfarsitul deceniului al
IV-lea, increderea publicului sporind in zarafii si bancherii timpului,
iar capitalurile nationale fiind mai multe In urma relatiunilor comer -
ciale cu Apusul ingaduite de Tratatul dela Adrianopole, vedem con-
stituindu-se depunerile spre fructificare. Dar capitalurile nationale
nu sunt indreptate numai spre zarnfiile can incep sa capete Pnfati-
sarea unor oficii bancare. Desvoltarea vietii de Stat a Principatelor,
avea nevoie de mari sume de bani pe cari, neputandu-le imprumuta
pe pietile externe, finanta interns i le punea la dispozitie.
Mai tarziu, dupa ce Tratatul si Conventia dela Paris, in urma
rnzboiului Crimeei, creiaza Principatelor o noun. situatie politics care
pune capat tuturor tendintelor de anexiune, vedem anumite Puteri
dornice sä ne stnpaneasca mai departe, concepand un nou plan prin
care sa-si atinga tinta : cucerirea economics.
Acestui fapt se datoreste infiintarea 'Tamil Nationale a Mol-
dovei si concesiunea Bancii Tarii Romanesti, care a ramas numai de
domeniul istoriografiei.
Dupe cum vedem, primele inceputuri mai serioase de organi-
znri bancare in Principate, sunt inregistrate in epoca convulsiunilor
orientale dintre 1853-1856.
Chemate la via pripit, fare o prealabiln aprofundare a nevoilor
reale a pietii comerciale si a cadrului in care operatiunile aveau sa se
efectueze astfel incat lichiditatea for sa fie asiguratn, fare cunoasterea
exacta a imprejurarilor economice generale ale Principatelor, infiintate
pentru a satisface dorinte de cucerire politica pe tale economics, aceste
institutiuni au fost sortite sä dispara, pentru ca mai tarziu, dupa'
cum vom avea prilejul sä constatam inteun viitor capitol, sa se
puns bazele adevaratei miscari si organizari bancare romfinesti
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
POLITICA MONETARA IN EPOCA CLIZISTA

(1859-1865)
1:,
www.dacoromanica.ro
CA.PITOLUL V.
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA

(1859-1865)
Consolidarea situa(iel finanelare a Prineipatelor eoustitue data unire mm din

preocuparile de eapetenie a Domnitorului Cuza.Reforma financial% implieti ear-
marea baosului monetar de pfingt atunel. Tratatul §i Conventia dela Paris netezese
calea pentru baterea unel monete national°. Cum deserie Thibault In 1859
eirculatia monetard din Prineipate. PreocupArile Domnitorului Cuza In ordinea
reformel monetarit. Rolul consulului Victor Place in rezolvarea problemel
monetare. Negoelerile eu monetlrille franeeze pentru baterea unci monete ro-
niftiest' Vederlle Jul Cuza In privinta monetel nationale. Deserierea moue-
telor pe eari IntentIona sil le beta Cuza. Contraetarea imprumutului de GO ml-
lioane. Scopul imprumutului. Imprumutul este realizat in principlu. Mo-
tivele pentru earl Imprumutul n'a fast Incheiat. -- Victor Place si neratificare
imprumutului de eatre Corpurile legiultoare. Dizolvarea Pariamontului. Cuza
amanit rezolvarea problemel monetare. Neajunsuralo rezultate de pe arum
eireulatiel haotiee determinil o noud revizuire a eursurilor. Nolte cursuri.
Inehelere
Prin actul unirii Principatelor romanesti savarsit in 1859 $i

prin alegerea Domnului ambelor Principate in persoana lui Alexandru
I. Cuza, se realizeaza unul din punctele fundamentale ale programului
de renastere a noului Stat romanesc, pentru care s'a luptat si s'a Ira-
mantat marea generatie intre 1848 si 1859.
In aceasta epoca, multi barbati de seama, cu condeiul 9i cu sa-
crificiul vietii lor, au dus campania de lamurire a opiniei publice a
marilor Puteri europene, asupra dreptului cuvenit Ta'rilor romancsti
la o viata libera indepedenta.
Domnitorul Cuza, pus in faia imperioasei necesitati de organi-
zare a intregei vieti administrative, financiare, sociale culturale $i
www.dacoromanica.ro
228 C. I. BAICOIANU
economice a noului Stat romanesc, isi indreapta privirea cum era si

firesc spre intronarea unui regim financiar, care sa dea guvernelor
sale posibilitatile materiale necesare, pentru indeplinirea vastelor
nevoi ce le stateau in fats. 5i din acest punct de vedere a stabilirei
unei gospodarii financiare ordonate, incetarea situatiunei monetare
haotice si inlocuirea ei cu o moneta nationals unitara, se impunea
cu precadere.
Dreptul Tarilor romanesti contestat de Turcia o bucata de
vreme in virtutea dreptului celui mai tare pentru a-si restabili
autonomia monetara de odinioara,
.
fusese documentat in chip ma-
gistral Curtilor europene, prin lucrarile valoroase ale destoinicilor
nostri luptatori 1), iar marile Puteri, atat prin Tratatul dela 1856 si
1) VeziDin scricrile si cuvAntarile lui Ion C. Briitianu 1821-1891 Buc. 1903
gi Lui C. A. Rosetti 1816-1916 Buc. 1916.
Interesant este modul cum justifica B. Boerescu In lucrarea sa : La Roumania
apres le Traite de Paris du 30 Mars 1856, dreptul Principatelor de a bate o moneta
propric :
4. Le droll de Mitre monnaie.
Cette question fait pantie du droit interieur d'un Etat. Mais comme on a voulu
nier ce droit a la Roumanie, sous pretexte que le Sultan seul peut l'exercer, comme
s'il etait souverain de ce pays, nous aeons cru necessaire de l'examiner a la suite de la
question politique. Les Roumains out exerce des les temps les plus anciens le droit de
battre monnaie. Celle des Daces, analogues a celles des Gaulois, sont surtout en argent
et en or, et imitent les stateres, les didrachmes et les tetradrachmrs. Quant au style,
les unes solvent eelui de la Macddoine, les autres celui des Germaines. Il est curicux
de voir que les Daces aient exerce ce droit meme sous la domination des Romains. Lc
peu qu'il nous reste de leurs monnaies le prouve d'une maniere evidente. L'empercur
Philippe l'Arabe reconnalt a la Dacie, independamment des colonies motropoles, le droit
souverain de frapper une monnaie nationale, seulement it Taut qu'elle soit frappee a
l'effigie de rempereur romain : ainsi, pendant toute cette epoque, de 244 a 259, on voit
une sdrie de monnaies daces, presque toutes en bronze ; sur le revers l'effigie des some-
rains romains : Philippe, Otacilia, Philippe II, Tribonien, Volusien, Emilien, Valerien.
etc. Pendant les periodes des invasions barbarcs, les rois goths ont continuellement
battu monnaie en Dacie. Enfin, ce droit est exerce pendant toute la duree de l'em
pire Vlaquo-Bulgare. Quand les deux Principautes de Valaquie et de Moldavia eurent
des Princes distincts, chacun exercait le meme droit. Plusieurs monnaies anciennes,
conserve es par les amateurs, constatent la continuation de co droit souverain jusqu'au
regne des princes phanariotes. Ainsi, sur les monnaies de Vlad I-er, Bassarabe, en 1340,
on volt cette inscription sur l'avers : ± co 1 B.ScLIII c... OBBArN", et presque la meme
sur le revers : +1w OHB". Sur les monnaies de Mircea I-er, en 1393, on volt
plus de varietes ; entre autres, on lit cette inscription sur l'avers : Mpzd. BOE",et sur
le revers : 1w Mpzd, BO +". Sur une monnaie de Mircca II, en 1418, on lit :1 (,) MVODA"
Sur une Lutre de Tzdpes, en 145C, on lit 1 altl.V.V.B,", sur le revers on volt la lettre
Kou R, qui pout signifier, dans lc premier cas, Craiu, roi, et clans le second in mente
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 229
mai apoi prin Conventia dela Paris dela 1858, netezesc calea spre in-
deplinirea acestui drept al Romaniei.
Astfel, articolul 23 al Tratatului stabile§te ca :
Sublima Poarta se oblig6 sa conserve ziselor Principate
o administratie independents §i nationals, deplina libertate a
cultului, a legislatiei, a comertului §i a navigatiei."
chose, Rex. Plusieurs autres monnaies de Michel le Brave et Constantin Brancoveano
se trouvent dans les collections du Musee imperial de Vienne. On volt encore des monnaies
et medailles en or et en argent frappees par C. Brancoveano, en 1688, avec cette inscrip-
tion : Constantinus Bassaraba de Brancoveano D. G. Voiv. et princeps Vallachiae
transalpinae. En presence de ces faits, la contestation du droit est impossible. La Tur-
quie memo le constate, d'une maniere officielle, dans l'art. 5 du traite de 1393. Cet ar-
ticle dit : Le Prince sera tenu de payer par an, A notre tresor imperial, trois mille pias-
tres rouges du pays, ou cinq cents piastres d'argent de notre monnaie". La Turquie
done a trouve et a laisse au pays le droit de battre monnaie. Et comment le lui aurait-
elle pu enlever, quand elle ne s'emparait point de sa souverainete? La Roumanie a done
continuellement exerce ce droit jusqu'a repoque des princes phanariotes, c'est-A-dire
A peu pros jusqu'it l'an 1716. A partir de cette époque, it est tombe en desuetude. Les
troubles qui affligerent ces pays, le detestable regne des phanariotes, la negligence ge-
nerale de toute espece d'exploitation, contribuerent is faire oublier cet ancien droit des-
Roumains. Mais aujourd'hui que leurs droits et devoirs envers la Sublime-Porte seront
mieux etablis, nous esperons que les futures conferences en feront une mention express e
et que In Porte ne s'y opposera point. En effet, l'Egypte se trouve dans une condition
politique inferieure A celle des Principautes. 11 suffit pour cela de mentionner l'art. 5
de la convention du 15 Juillet 1840, d'apres lequel tous les traites et toutes les lois de rem-
pire ottoman s'appliqueront A l'Egypte, comme a toute autre partie de l'empire. L'ar-
tide 5 dit formellement que les forces de terre et de mer entretenues par le pacha sont
considerees comme faisant partie des forces de l'empire ottoman, et comme entretenues
pour le service de l'Etat". Or, malgre cette inferiorite, l'Egypte continue A battre
monnaie, tandis que la Moldo-Valachie ne le fait pas. D'oA provient cette anomalie?
Y a-t-il la un (Want de droit ? Aucunement. L'Egypte, avant de devenir quasi-pachalik
de la Turquie, exergait le droit de battre monnaie. Elle a continue le meme exercice
jusqu'aujourd'hui, de sorte que sa non-interruption expliquc sa legitimite. Les Rou-
mains, au contraire, ont neglige l'exercice de ce droit pendant quelque temps ; s'ensuit-il
qu'ils ne pourront plus le reprendre ? Aucune raison ne justifierait une pareille decision.
D'ailleurs, la reprise de ce droit exercerait une grande influence sur le commerce et les
transactions dans les Principautes. Faute d'unite dans le system monetaire, une foule
de monnaies etrangeres, quelquefois videos, pullulent sur les marches : monnaics autri-
chiennes, russes, turques, et quelquefois monnaies frangaises, italiennes, espagnole,
anglaises. La valeur reelle ou echangeable de toutes ces monnaics depend du'ne autre
valeur nominale, ou d'une monnaie de compte, qui est represent& par la piastre et le
para. Cette monnaie n'a point d'existence reek : ainsi, on ne voit jamais nne piastre,
on voit tres-rarement des paras. Elle ne fait que servir de mesure commune pour
aprecier les autres monnaies. Le para vaut moths d'un centime ; 40 paras font une piastre,
105 a 109 equivalent a un franc. Mais justement cette difference entre la monnaie
reelle et la monnaie do compte fait que le taux de la valour ne pent jamais etre constant
www.dacoromanica.ro
230 C. 1. BAICO1ANtl
lar Conventia dela Paris din 1858 completeazti prin articolul 34

prevederile articolului 23 din Tratat, in termenii urmtitori :
Se vor considera ca legi de interes general toate acelea
cari au de obiect unitatea legislatiunilor, stabilirea, mentinerea
si imbungtatirea unirei de vame, de poste, de telegraf, fixarea
valorilor monetare $i deosebitele materii de folos public comune
pentru amandoua Principatele."
Cat de insuportabila era situatia monetary in Principate la
1859, ne-o arata cu neintrecutA profunzime de vederi Thibault 1).
Este prea interesanta expunerea acestui contemporan al durerilor
t egal. Ainsi, la valeur de compte vane suivant la valeur intrinseque ou extrinseque
de la monnaie reelle, de meme que la valeur nominale de celle-ci vane suivant la fixation
plus ou moms Elevee de la valeur en compte. Celle-ci n'a point de repre,entation reelle ;
ce n'est qu'une fiction. Si done la valeur intrinseque du metal est moindre qu'a l'ordi-
naire, son equivalent fictif diminue ; de meme, si cet equivalent est apprecie a un taux
plus eleve, la valeur extrinseque de la monnaie diminue. En realite, it y a la une com-
pensation ; mais le commerce n'en souffre pas moms ; et la perte de la difference
est tant6t pour le creancier, tantdt pour le debiteur. Ajoutez a cela les fluctuations arbit-
raires des cours du change qui vane suivant le caprice du gouvernement et surtout
des banquiers et usuriers. Ainsi, le gouvernement veut-il exclure ou introduire telle mo-
naie, it n'a qu'A mettre l'equivalent fictif au-dessous ou au-dessus de la valeur extrin-
seque de la monnaie : dans le premier cas, la monnaie sort pour s'echanger a un taux
plus eleve, dans le second, elle entre pour profiter de la prime. C'est ainsi qu'il a agi
pour exclure entierement les paras des Principautes : it mit l'equivalent fictif audessous
de la valeur nominale ; tous les paras s'envolerent alors en Turquie pour se vendre a un
taux plus eleve, et, d'un autre cote, Hs n'eurent plus aucun interet a rentrer dans le pays.
Les banquiers et usuriers n'exercent pas une moindre influence sur le taux des cours du
change. La moindre coalition entre eux le fait varier. Lem instrument est toujours
la monnaie de compte ou l'equivalent fictif. Ainsi, ont-ils de valeurs a encaisser, its
mettent cet equivalent au-dessous du taux ordinaire de la monnaie reelle ; ont ils des
payements a faire, Us augmentent le meme equivalent pour profiter de la difference ;
le tout au detriment du commerce et des transactions. C'est pourquoi le ducat d'Au-
triche vaut quelquefois, tant8t 31 piastres, tantot 32 24 24 ou 26 paras ; le zwanziger
a vane souvent entre 2 piastres 10 ou 12 paras ; on paye un franc tantot 2 piastres 20,
24, 28 paras tant8t 2 piastres 30 ou 35 paras. L'equivalent fictif des monnaies vane
ainsi sans qu'il y ait aucun changement ni dans la masse du numeraire, ni dans la valeur
intrinseque ou nominale. On voit facilement quelle perturbation ce systeme doit causer
dans le commerce. Pour y remedier, it faut deux choses : a) faire disparaltre l'equivalent
fictif, ou mieux, le realiser ; b) amener l'uniformite dans les poids et empreintes des mon-
naies, en fixant definitivement leur valeur nominale, basee sur le systeme decimal.
Mais, pour arriver a ce resultat, it faut necessairement que le pays frappe sa monnaie
a l'empreinte de son prince, qui est son seul souverain. Esperons que les futures confe-
rences prendront en consideration cette question importante, qui n'est pas d'un minime
intern pour la prosperite des Principautes.
1) Thibault, Etudes diplomatiques et economiques sur la Valachie, 1858-60.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 23/
noastre monetare de pe vremuri, ca sa nu o darn aici in extenso. Iata

cum caracteriza situatia Thibault, 5 6 ani inaintea reformei mone-
tare dela 1867 :
Il y a aujourd'hui, en Valachie, des monnaies de toute
provenance et de toute sorte. Monnaies de compte, monnaies
reelles, monnaies autrichiennes, monnaies turques, monnaies
russes, et quelquefois monnaies francaises, monnaies anglaises,
monnaies italiennes, monnaies ayant cours dans les pays de pro-
venance, monnaies demonetisees et hors cours, tout, dans la
Pt i-ei:mule, se rencontre, se recoit, circule dans un pele-mele
nuisible a tous si ce n'est aux changeurs. Ces derniers accrois-
sent l'embarras universel, en excitant la mobilite du cours du
change de toutes ces monnaies et en le rapportant A la valeur
de la piastre et du para. passes a l'etat de monnaie de compte
Essayons de dormer le mot d'ordre usite dans cette Babel.
I. La monnaie de compte se compose de 1. le para, 2. la
piastre. Le para vaut un peu moins d'tin centime (un vingt-
cinquieme a un trente-cinquieme de moins) ; 40 paras font une
piastre, 90 un zwanziger, 105 a 109 un franc 7 ces derniers chif-
fres varient suivant le cours du change. Le kreutzer actuel
d'Autriche circule au taux de 4 paras. Inutile d'ajouter qu'il
faut se donner de garde de confondre le para de Valachie avec
celui de Constantinople, dont it faut 150 pour 1 franc.
La piastre contient 40 paras. Elle n'a aucun rapport
avec la piastre d'Espagne, la plus repandue des monnaies, qui
vaut 5 fr. 45 c. au titre de 0,903. Elle ne se confond pas davan-
tage avec la piastre de Constantinopole, qui ne valait, en 1831
que 27 c., en 1846, que 25 c., et aujourd'hui que 20 c., ni avec
celle d'Alexandrie, qui vaut pres de 1 fr. 63 c., ni avec celle de
Smyrne, qui vaut 68 c.. La piastre de Valachie est de 36 cen-
times 1/3 environ ; car it en faut 2 et 27 paras, soit 2 et 1/3 pour
faire 1 fr. au pair. Mais de ce que la valeur du franc este sujette
aux continuelles oscillations d'un change si fantasque, que
pour faire 1 franc, it faut tantot 2 piastres 24 paras et meme
20 paras, et tantot 2 piastres 32 paras et meme 35 paras, it suit
que l'ecart est de pres de 8 a 9 pour 100, soit pres de 3 centimes
(2,88) pour une valeur de 36 centimes 1/3 seulement au pair.
C'est pour cela qu'en la calculant au taux moyen, nous l'avons
porte dans cet ouvrage au chiffre de 37 centimes.
Le para et la piastre ne sont que des monnaies de compte.
www.dacoromanica.ro
232 C. I. BAICOIANU
Pendant mon sejour en Valachie, je n'ai pu trouver, malgre

mes recherches, une seule piastre en circulation, et je n'ai apergu
un para qu'une fois ; encore le vendeur auquel on l'offrait re-
fusait positivement de la recevoir. C'etait une petite piece d'une
apparence semblable au fer-blanc, portant l'estampille a demi
effacee du sultan, aussi mince qu'une feuille de papier a ecrire,
et du diametre d'un tres petit pain a catheter.
Les saraffs ou changeurs gardent la piastre et le para
dans leur medaillers, plutot comme objets de curiosite que
d'echange. Mais, a l'aide de cette monnaie fictive, les banquiers
de la Valachie se sont mis et ont mis le peuple des Principautes
a l'abri des desastreuses operations que le gouvernement turc
fait sur les monnaies.
L'interet a fait realiser a ces ruses argentiers un des de-
siderata de certains economistes. Malheureusement ils ex-
ploitent ce procede a leur profit, avec une telle rapacite, qu'ils
l'on fait, tomber au rang d'une ealamite publique.
II. Les monnaies autrichiennes sont veritablement les
monnaies usuelles, elles sont revues dans toutes les transactions,
accueillies avec une egale faveur par les hautes classes et par le
peuple, dans les villes du littoral, comme dans les villages des
montagnes. On en voit de trois sortes : en billon, ce sont les
kreutzers ; en argent, ce sont les zwanzigers ; en or, ce sont les
ducats.
1. Le Kreutzer, qui a actuellement tours en Autriche,
vaut 4 paras. Ces petites pieces de billon, fort commodes, et
tres bien frappees par la monnaie de Vienne, constituent la
monnaies courante en usage dans toutes les petites transactions.
On voit circuler des Kreutzers de 9 paras et de 13 paras. Ces
dernieres pieces, demonetisees en Autriche, se sont refugiees
clans les Principautes, et s'y maintiennent sans desavantage.
.,2. Le zwanziger vaut 90 paras, ou 2 piastres 10 paras;
it revient done a peu pits a 84 centimes et demi de notre mon-
naie. Ces pieces d'argent tres communes en 1853 sont devenues
fort rares actuellement. Les Autrichiens pendant l'occupa-
tion des Principautes imposerent leurs bank notes dont nul
ne vent hors de leur frontieres. Le Valaque dut prendre ce pa-
pier comme monnaie.
Les speculateurs se mirent de suite a l'oeuvre, ils acquit-
terent tout qu'ils acheterent avec ce papier, refuserent de le
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA TN EPOCA CUZISTA 233
recevoir en payement pour ce qu'ils vendirent, et exporterent

la monnaie d'argent en Autriche ou elle se plagait avec une
prime importante.
3. Le ducat d'or d Autriche de 32 piastres, ou de 32
piastres 2, 4 ou 6 paras, selon le tours du change, vaut 11 fr.
72 c. a 12 fr., et quelquefois meme 13 francs de notre monnaie.
On en importe considerablement de Vienne. Les femmes les
percent et en font des parures ; celles ci le portent en colliers
autour du cou, celles-la, les juives surtout, en bandeau autour
de la tete. Les classes elevees preferent les ducats d'or, a cause
de l'importance de leurs transactions et de la facilite de trans-
porter et de changer cette monnaie dans les Etats voisins. Le
peuple donne la preferance aux zwanzigers, et cette preferance
est justifiee en ce que le zwanziger est moins sujet aux influences
du change.
III. Les pieces turques sont plus rares et moins biens
accueillies que les especes d'Autriche. Mais depuis la paix elles
sont devenues d'autant plus precieuses que Presque toutes en
argent, elks tendent a remplacer les zwanzigers enleves par la
speculation pendant l'occupation autrichienne. On voit : 1.
l'ikossar, piece d'argent plus grande, plus lourde, plus incom-
mode, que notre piece de 5 francs, mais qu'on ne regoit pas
au dessus de 4 fr. 60 c; 2. le karbovans, qui valent 10 piastres
1/2 (environ 4 francs) 3. l'yermelik, qui ne vaut que 12 piastres
1/2 (environ 4 fr. 50 c.) a Bucharest, et qui est regu pour 13
piastres 1/2 (environ 5 fr.) a Ibraila.
IV. La monnaie russe ne se montre pas en temps nor-
mal dans la Principaute. L'invasion y importa l'imperiale russe;
mais elle n'y sejourna pas, d'abord parce que le peuple la rece-
vait difficilement, et ensuite parce qu'elle ne s'echangeait que
contre 24 zwanzigers (environ 20 francs), et que les banquiers
en trouvant un prix beaucoup plus avantageux en Russie, l'ex-
portaient dans cette contree.
V. Les pieces frangaises de 20 francs et de 5 fr. ne pa-
raissent point dans le commerce, mais les banquiers les recher-
chent pour 23 zwanziger 1/2.
Cette nomenclature imparfaite suffit pour montrer corn-
bien la variete des monnaies jette d'embarras dans les transac-
tions. Toutes ces monnaies, rapportees a un type introuvable
et fictif, ont des poids divers et portent des empreintes dif-
www.dacoromanica.ro
234 C. L BAICOIANU
ferentes, qui augmentent la gene. Ainsi les ducats neufs pesent

plus que les anciens ; de IA une cause de discutions. Dans une
pile de ducats d'or, on en trouvera plusieurs frappes en Hongrie
portant la figure d'un cavalier ou d'une femme ; ces ducats,
recherches des personnes pieuses, aux yeux desquelles ces fi-
gures representent la sainte Vierge ou un ange, sont dedaignes des
saraffs, qui les trouvent legers. Les variations inoules et ire-
quement injustifiees d'un change, dont les banquiers interesses
reglent souvent a leur gre le fluctuations, jettent sur toutes
les places une cause inconcevable de perturbation. Les besoins
du commerce, les usages d'une \Tulle, font egalement varier la
valeur d'une piece de monnaie, de 10 ou 15 pour 100. On a dit,
en effet, que l'yermelik turc, qu'on donne a Bucharest pour 4 fr.
50 c; vout a Braila 5 fr; c'est-A dire plus cher en certains cas
qu'a Constantinople, d'ou it vient.
Substituer a toutes ces monnaies une monnaie unique et
propre aux Principautes est une reforme que demandent le
commerce, le peuple et 1'Etat. Pourquoi la Turquie s'y oppo-
serait-elle, puisqu'elle ne peut faire circuler sa monnaie en Va
lachie avec la valeur qu'elle lui attribue dans son empire? La
question de savoir quelle serait la monnaie legale, et de quelle
empreinte elle serait frappee, serait plus difficile a resoudre.
La dignite de la Turquie ne permettra jamais que se soit une
monnaie etrangere, la monnaie autrichienne, par exemple, mais
rien ne s'opposerait, peut-etre, a ce que sous la surveillance et
sous le controle de l'assemblee nationale restauree, les princes
de Valachie eussent le droit de battre monnaie. En possession
de tous les droits appeles regaliens en France avant 1789, ils
peuvent pretendre exercer celui-1A. Les traites, en interdisant
A la Turquie le pouvoir de s'immiscer dans l'administration
interieure, en supposent la jouissance a ces princes, puisque
l'acte de monnayage est un acte eminamment interieur. Le
prince Stirbey a voulu mettre ce droit en pratique et it fit frapper
quelques pieces de billon, qui furent parfaitement accueillies,
mais on l'obligea a les retirer de la circulation."
Pentru a face sa inceteze aceasta stare de lucruri daunatoare
deopotriva de mult productiunii, comertului ri fiscului Domnitorul
Cuza In virtutea Tratatului §i a Conventiunii dela Paris, pune la tale In
prirnele sale luni de domnie, Iulie §i August 1859o reforms monetara.
www.dacoromanica.ro
Dula erau preocuparile Domnitorului Cuza in aceasta directiune :

a) Sa stabileasca un nou sistem monetar.
b) Sa &eased mijloacele Muesli necesare pentru a realiza re-
forma.
Necesitatea reformei monetare era atat de mult simtita si do-
rita de toata lumea, incat primul Domn al unirii nu putea s'o incon-
joare.
Din punctul de vedere a situatiei for politice interne si externe,
dar mai cu seamy din jauza lipsei mijloacelor materiale, Principatele
erau prea slabe pentru ca sa poata imbratisa prin propriile for puteri
rezolvarea acestei probleme.
Trebuia deci gasita calea cea mai nimerita prin care sa se oco-
leasca dificultatile politice si materiale ce se puteau ridica impotriva
realizarii marelui gaud a Domnitorului Cuza : reforma monetary
In acest stop Cuza se adreseaza cu toata increderea guvernului
francez, cerand autorizarea ca Victor Place, consulul Frantei la Iasi,
sa pan fi delegat cu conducerea tratativelor pentru realizarea unui
imprumut public extern de 60 000.000 franci, chiar pe piata Parisului
si sa angajeze tratative cu monetariile franceze pentru baterea unei
monetQ nationale.
Guvernul francez, binevoitor ca intotdeauna fate de noul Stat
romanesc a carui inchegare o sprijinea cu atata tarie, n'a intarziat
sa dea cererii lui Cuza un raspuns afirmativ, acordand in acest stop
lui Place un concediu.
In urma acestui raspuns, Cuza determine pe Place V. sa con-
simta dupe cum putem constata din documentele ce publicgm in
note si anexe a angaja pe piata Parisului discutiuni pentru contrac-
tarea imprumutului si baterea unei monete nationale. Confirmarea
oficiala a adesiunei sale o face V. Place Domnitorului Cuza la 18
Noembrie 1859, dupe cum rezulta din scrisoarea sa pe care o publi-
cam in anexa No. 27.
Ulterior Domnitorul Cuza ii acorda lui Place si alte insarcinari
in legitura cu organizarea Principatelor.
Increderea cu care Cuza it cinsteste pe V. Place in toate im-
prejurarile, este pe deplin justificata de cultura superioara si intele-
gerea adanca a lucrurilor, pe care o avea acest mare om, care mai
bine decat oricine altul se identificase cu aspiratiunile neamului
nostru.
Rezultatele acestor negocieri sunt conventiunile pe cari le pu-
www.dacoromanica.ro
236 C. I. BAICOIANU
blicam in nota §i din examinarea carora suntem in masura sä cunoa§-

tern concep %ia Si modul de realizare a reformei i).
Pentru a face sä inceteze haosul monetar care domnea in Prin-
cipate, Cuza, dupa sistemul francez, dorea sa ban ca unitate de
masurat valorile romanul" de argint, care trebuia sa cantareasca 5 gr.
1) lata cuprinsul acestor conventiuni precum contractele de transport a mo-

netelor :
f.
Entre les soussignes Messieurs le Ministres des Finances des Principautes-Unies

de Moldavie et de Valachie, agissant au nom et pour le corhpte du gouvernement moldo-
valaque, represents aux presentes par Mr. Achille Lec ler, ingenieur, demeurant A Paris,
mandataire substitue en vertu d'acte regu par Mes. Lambert et Lollegues, notaires a
Paris, en date du 6 mai 1860, d'une part,
Et M. , d'autre part, a Re exposé :
Le gouvernement moldo-valaque, ayant reconnu la necessite d'avoir une mon-
naie nationale, destines A remplacer les diverses monnaies etrangeres actuellement en
circulation dans le pays, a resolu de faire fabriquer cette monnaie A Petranger, vu l'ab-
sence pour le moment d'un hotel des monnaies dans les Principautes.
Cette operation constitue l'une des grandes mesures d'utilite publique aux quelles
dolt etre appliqué le produit de l'emprunt de 60.000.000, represents par 133.334 obli-
gations, que MM. .... se sont engages A emettre par voie de souscription.
Par suite et comme consequence de la realisation eventuelle de cet engagement,
es conventions suivantes ont ete arretees entre les soussignes :
1. MM s'obligent A fabriquer, soit par eux-memes, soft par tons autres, sous
leur garantie, toutes especes de monnaies d'or, d'argent et de bronze, necessaires aux
Principautes, d'apres le systeme et dans les conditions dont it va etre parle ci-apres.
Cette fabrication durera pendant cinq ans A partir de In ratification des presentes
par les pouvoirs legislatifs des Principautes-Unies.
2. Ladite fabrication aura lieu au fur et A mesure des besoins de ces Principautes,
sans cependant &passer une somme de 150.000.000 par an.
Toutefois elle devra produire, dans le delai de deux ans au plus, une somme de
100.000.000 frs.
Elle devra meme atteindre ce chiffre dans une armee, si le gouvernement des Prin-
cipautes l'exigeait.
3. Le gouvernement prend l'engagement de fournir en temps utile A MM
les matieres premieres necessaires A la fabrication des monnaies qui devront etre fa-
briquees.
4. La fabrication des 100.000.000 dont it est parle ci-dessus art. 2, se composera
1. de 65.000.000 en or ; 2. de 30.000.000 en argent, ; 3. de 5.000.000 en bronze, de man-
niere A former une serie de pieces pour chaque type metallique, la serie etant divisee
en plusieurs especes de pieces differentes par le poids, la forme et la valeur, et se pada-
geant d'apres l'ordre numerique suivant :
La 1-ere serie (or) est representee, quant A present par les pieces de 20 roumains"-.
La 2-eme serie (argent) est divisee en quatre parties ; elle est representee, quant
A present, par les pieces de 5, 2, 1 et y2 roumains". II est observe que, par suite de la
relation actuelle entre l'or et l'argent elles sont enlevees A la circulation et que pour eviter
www.dacoromanica.ro
Cuza se &idea chiar la instalarea unei monet5rii proprii

la Bucure§ti. Din lipsa m jloacelor materiale, a renuntat la aceast5
idee, multumindu-se sa i se bath in Franta §i dup5 sistemul monetar
cet inconvenient it y avait une grande utilite A les remplacer pour une notable partie
par des pieces de 5 frs. en or jusqu'A ce que l'ancien equilibre entre les metaux se retablisse.
En consequence it est reserve an gouvernement moldo-valaque de faire son op-
tion entre les deux systemes et de determiner In quantite de pieces de 5 frs. en or ou en
argent A fabriquer.
La 3-eme serie (bronze) est divisee, quanta present par des pieces d'appoint de
sous-unites, de o roumains" 10 centimes, 5 centimes et 1 centime deroumain" ou parties
de runite adoptee.
5. Le gouvernement des Principautes adopte pour ses monnaies nationales le sy -
steme decimal, tel qu'il est pratique en France, de sorte que le titre et le poids, les dimen-
sions, les multiples et sous-multiples de runite monetaire, ainsi que la tolerance pour
le poids et le titre, seront en tout conformes au dit systeme monetaire decimal frangasis.
MM. devront organiser leur fabrication en consequence et aussi satisfaire
aux conditions suivantes.
6. L'unite monetaire dans les Prineipautes-Unies sera represent& par une piece
d'argent du poids de 5 gr. et appelee roumain".
'routes les autres monnaies d'or, d'argent et de bronze formeront des multiples,
des subdivisions de la susdite unite monetaire.
7. Les empreintes, inscriptions et modeles de monnaies a fournir seront conformes
aux modeles choisis par le gouvernement des Principautes-linies ou d ceux qui lui seront
soumis et qu'il aura approuves definitivement.
Toutefois it est des present arrete que les pieces d'or de 20 roumains" ainsi que
les pieces d'argent de 5 roumains" devront etre marquees en lettres a la tranche, que
les autres monnaies d'or et d'argent seront cannelees a la tranche et enfin que les tnon-
naies de bronze seront unies a la tranche.
8. Toutefois le gouvernement des Principautes-Unies se reserve le droit de you
voir changer les modeles et faire les modifications qu'il jugera necessaires, comme aussi
de faire fabriquer un nombre un peu plus considerable de telle ou telle cspece de monnaies,
et pour une somme plus forte qu'il n'est dit dans les articles precedents. Mais it sera
tenu alors de prevenir MM .....
trois mois au moins a l'avance et de faire toujours les
approvisionnements des matieres premieres pour la fabrication, ainsi qu'il est dit A
l'art. 3.
9. Les nouvelles monnaies seront avant expedition essayees et centralisees aux
frais du gouvernement moldo-valaques, en rhotel de la monnaie, de la memo maniere
que les monnaies frangaises elle-memos.
10. A cot effet le gouvernement moldo-valaque aura a Paris un agent accredite
pour reconnaitre, s'il y a lieu, les erreurs et autres eventualites. Cot agent procedera int-
mediatement a ces verifications, de maniere a n'occasionner aucun retard ou contes-
tations prejudiciables aux parties ; it suivra l'ensemble des operations de rentreprise.
11. Le prix de fabrication des diverses especes do monnaies sera regle sur les me.mes
bases que celics adoptees entre le gouvernement frangais et les direcleurs et entrepre-
neurs (sauf, bien entendu, a tenir compte des differences relatives de lieu et de position),
conformement a la note annex& aux presentes sous le No. 1.
Dans le cas od le gouvernement moldo-valaque changerait, conf. a l'art. 8 ci-dessus,
www.dacoromanica.ro
238 C. I. BAICOIANU
francez, monete in valoare de 100.000.000 frs., din cari 65.000.000 in

aur, 31000.000 in argint si 5.000.000 in bronz.
les proportions entre les differentes especes de monnaies, it devrait tenir compte du
changement qui en resulterait pour les prix de fabrication.
12. Une commission de 2 % est allouee par le gouvernement des Principautes-Unies
A MM. .... sur le chiffre des sommes qui seront fabriquees.
Cette commission variera suivant le montant des sommes A f abriquer. Elle di-
minuera en proportion de la quantite des monnaies qui seront fabriquees par la suite,
de reste que pour les 200 premiers millions ladite commission sera de 2 %, non compris
50.000.000 provenant de l'emprunt, lesquels seront passibles de la meme commission
de 2 %. Pour les 100 millions suivants elle sera de 11/2 % et pour le surplus de 1 %.
13. MM consentent A se charger, si cela est necessaire, de tout ce qui concerne
les expeditions et transports avec leur necessaires, y compris les precautions d'usage,
comme assurance, surveillance sous leur garantie et leur responsabilite, mais aux frail,
risques et perils du gouvernement moldo-valaque, aux conditions et prix mentionnes
en la note annexee aux presentes sous le No. 2.
14. Annul&
5
15. Il est bien entendu que sur le produit de l'emprunt les -(T 516 au moins des ver-
sements seront transformes en monnaie nouvelle et adresses sous cette forme au gouver-
nement moldo-valaque.
16. Si les presentes conventions n'etaient pas approuvees par le pouvoir legis-
latif du gouvernement des Principautes-Unies dans le alai de deux mois, elles devien-
draient nulles et sans effet.
Il en serait de meme pour le cas on aucune souscription a l'emprunt dont it est
parle en tete des presentes n'aurait lieu, mais le present traite serait valable et devra
produire tous ses effets, pourvu qu'une somme quelconque soit souscrite et acceptee
par le gouvernement moldo-valaque.
Le present traite a pour base et est la consequence des conventions passees a Iassy
le 20 juillet, 1-er acont 1859, et A Bucarest le .. par. M. M. D. les Ministres des Finances
des Principautes-Unies, lesquelles conventions ont ete annexees 9 l'acte portant substi-
tution en faveur de Mr. Lecler, devant Mr. Lambert et son collegue, notaire A Paris,
le 16 mai 1860. Fait en double.
II.
Composition d'or suivant les proportions reglementaires de la monnaie frangaise :
Pieces de 100 frs. frs 5.000 V2 %
PP 50 PP 10.000 1%
PP 20 740.000 74%
PP 10 190.000 19 %
PP . 5 PP 55.000 5 1/2. %
Un million en argent : 1.000.000 100
Pieces de 5 frs. frs 950.000 95 %
PP PP 2 PP PP 10.000 1%
..., PP 1 PP PP 25.000 2y%
PI 0,50 ,9 12.500 13 %
p; 0.20 PP 2.500 1/4 %
1.000.000 100
www.dacoromanica.ro
Conform contractului din 16 Mai 1860 ce urma sa* fie incheiat

cu Achille Lecler, reprezentantul directorului monetariei Statului
Les frais de fabrication anon& pour la monnaie franeaise sont de 6,70 par kgr.
pour l'or et de 1.50 par kgr. pour l'argent.
D'apres le systeme d'emission de la monnaie franeaise, les frais ci-dessus sont
compris dans la valcur des pieces mises en circulation, de telle sorte que l'Etat n'aurait
A supporter ces frais que dans le cas d'une refonte des monnaies ou de leur realisation
par le commerce qui ne payerait que la valeur intrinseque. C'est-A-dire que les monnaies
francaises ont cette valeur intrinseque moms les frais de fabrication ci-dessus.
Si la fabrication d'un million d'or ou d'argent devrait etre faite dans des condi-
tions autres que celles indiquees, d'autre part, les frais subiraient des modifications
analogues.
Ces modifications ne paraissent pas probables pour l'or. Quanta l'argent, l'in-
demnite a payer en outre de 1 fr. 50 par kgr. serait :
Pour les pieces de 2 fr 0,25 par kgr. ou 1,25 %
IP 1 27 0,70 3,50 %
79 V, 99 0,50 1,35 6,75 °;,
Of P, Pf 0,10 2,50
' 12,50 %
Pour les monnaies de bronze les prix de fabrication seraient a determiner ult.&
rieurement et suivant qu'on desirerait que les matieres, cuivre, etain at zinc, soient four-
nies ou non par le Directeur de la Monnaie.
Suivant la marche ordinaire des operations de la monnaie, les matieres d'or el
d'argent sont livrees au Directeur an prix du tarif etabli par la Commission de monnaies
sur les bazes fixes suivantes :
(Or) frs. 3.437 kgr. d'or fin, (argent) 220 le kgr. d'argent fin. Les frais de coins et
d'alliage sont a la charge du Directeur.
Les monnaies franealses, or et argent, sont a 900 milliemes et du poids de 6 gr.
451 pour la piece de 20 frs. or at 25 gr. pour la piece de 5 frs. argent ; les divisions en pro-
portion. 11 est accords une tolerance qui fait l'objet d'un compte des compositions en fin
de fabrication, les titres et les poids etant ramenes a 900 milliemes 6 gr. 451 (or 20 frs.)
et 25 gr. (argent 5 frs.).
Si on faisait le calcul de ce que vaut intrinsequement la piece de 20 frs. a 90000/00
du poids de 6 gr. 451 par rapport au prix du tarif monetaire des frs. 3.437 le kgr. fin, on
trouverait une difference qui represente exactement les frais de la fabrication de 6 frs.
70 par kgr. 11 en serait de meme pour l'argent.
Toutes ces conditions etant bien comprises, Mr. Dierik, Directeur de la monnaie
de Paris, se chargerait de la fabrication des monnaies etrangeres dont ii est question,
sans apporter d'autre modification que celle d'une commission de 1 a 2 frs. par mille,
pour l'indemniser des frais et embarras particuliers que cette operation occasionnerait.
Le alai que Mr. Dierick pourrait demander pour livrer la contrevaleur en monnaies
des matieres d'or et d'argent qui lui auraient ete fournies ou qu'il a achetees, serait tres court
et resterait, comme pour tous les details de l'operation, dans les conditions ordinaires
de la fabrication des monnaies frangaises.
Les frais des matieres primitives pour la fabrication des coins et poincons ne se-
raient pas a la charge de Mr. Dierick, non plus que le frais d'emballage et de transport,
s'il y avait lieu.
www.dacoromanica.ro
240 C. 1, BAICOIANU
francez, romanii" trebuiau sa fie biltuti in timp de 5 ani. In prima

2 ani aveau sa" fie predati doua treimi din intreaga cantitate.Prin-
Mr. Dierick pourrait se charger de l'achat de matieres d'or et d'argent pour Ia fa-
brication des monnaies en question, an fur et A mesure des remises qui lui seraient faites
a cet effet, 11 ferait ces operations aux meilleurs cours, en justifiant par factures et comptes
d'achat de prix toil aurait payes.
(Signe), M. Deliberpue.
Note remise A Monsieur Place par le soussigne, representant de Mr. Dierick, di-
recteur de la Monnaie de Paris.
III.
Note pour le transport de la monnaie moldo-valaque.
Le gouvernement moldo-valaque a I'intention de faire une monnaie nationale,
d'apres le systeme frangais et qui serait fabriquee a Paris.
La somme totale est evalude au minimum A 200 millions frs., representes par 140
millions en or, 50 millions en argent et 10 millions en bronze.
La duree de l'operation serait d'environ deux ans.
11 s'agirait d'operer le transport de cette monnaie de Paris a Galatz et A Ibraila.
On desirerait connaitre le prix de ce transport, en y comprenant tous les frais,
depuis l'Hdtel des monnaies jusqu'au port de debarquement.
Transport de Paris a Marseille, transport de Marseille dans les Principautes ; assu-
rance, quanta& des trois metaux, or, argent et bronze, qu'il serait possible de transporter
A chaque voyage.
Queue nature de responsabilites la Compagnie des Messageries Imperiales assu-
merait stir elle ?
Le prix du fret serait-il calcule sur le poids ou sur Ia valeur et y aurait-il une dif-
ference suivant l'espece de metal ?
On regarde comme probable qu'une moitie au moins de la contre-valeur de la
nouvelle monnaie, soit 100 millionms, serait aussi transportde des Principautes A Paris,
en monnaies anciennes, pour y etre refondues et frappes.
Le prix de ce transport serait-il le meme?
IV.
Ser. ices Maritimes des Messageries Imperiales, Rue Notre Dame-des-Victoires.

A Monsieur V. Place, Consul General de France en Moldavie.
Monsieur 1e Consul General, Je prends la liberte de remettre cette lettre d'intro-
duction pros de vous a deux de mes amis, MM. Asgher et Meodach, negotiants en melaux,
forte dont pouvoir etre utiles au gouvernement moldo-valaque pour l'operation de re-
qui roient vous m'avez fait l'honneur de me parler.
II est a ma connaissance que MM. Asgher et Meodach ont prete au gouvernement
des Etats Roumains, pour une operation analogue, un contours dont le Saint-Pere s'est
hauteinent loue.
J'ignore si les conditions dans lesquelles l'affaire des Principautes est engagee
admettent une cooperation de mime nature, mais, sachant combien sont recommandables
les negotiants que je vous adresse je saisis cette occasion, Monsieur le Consul General,
do vous renouveler l'assurances des mes sentiments les plus distingues et tout devoues.
Paris, lundi, 14 mai 1860. (Signature ilisible).
www.dacoromanica.ro
cipatele erau obligate sa pue la dispozitia monetariei materia prima

bruta, sau chiar monete vechi uzate.
V.
Administration des Services Maritimes des Messageries Imperiales. No. 1470 D.
Paris, le 26 mai 1860. Monsieur le Consul General de France en Moldavie.
Monsieur le Consul General. Pour repondre an desk que vous nous avez fait
Phonneur de nous exprimer, nous nous empressons de vous faire connaltre les conditions
auxquelles it serait possible a la Compagnie des Services Maritimes des Messageries Im-
periales de se charger du transport des monnaies a refondre du gouvernement moldo-
valaque.
Les especes seraient revues par la Compagnie :
1. A destination del Paris, a bord des paquebots a Ibraila ou a Galatz, pour etre
remises a la Monnaie de Paris.
2. A destination de Principautes, a la Monnaie de Paris pour etre a Ibraila ou a
Galatz, a bord des paquebots de la Compagnie, au prix de sept francs vingt-neuf cent-
times par male francs, quel que soit le metal. Ce chiffre se decompose ainsi :
2 frs. 290 pour le transport de Paris a Marseille, ou de Marseille a Paris, factage
comprls.
5 frs. pour le fret de Marseille a Galatz ou 'brae.
7 frs. 290.
A cette somme it faut ajouter dans les expeditions a destination des Principautes
les frais de douane a la sortie, ressortant
0,033
La depense totale a la charge du gouvernement moldo-valaque serait dans
7,323
ce cas de sept francs trois cent vingt-trois miliemes.
Vu l'importance de l'operation, la Compagnie estime que le gouvernement moldo-
valaque devrait se faire lui meme assurer du transport dans les deux sens. Les risques
etant repartis entre un grand nombre de navires concurant successivement aux expe-
ditions et naviguant dans des conditions notoires de securite, n'ont rien qui doive in-
quieter.
Si le gouvernement preferait faire courir ces risques par les Compagnics d'Assu-
rance, le prix du transport se trouverait notablement aggravd par la prime a payer ; sans
compter que les limites assignees aux compagnies pour leur plein rendraient l'operation
tres difficile.
D'apres les conditions d'assurance faites aux paquebots de la Compagnie, la prime
serait de 8 pendant la belle saison et de T6 % pendant la saison d'hiver. La Com-
pagnie des Messageries Imperiales servirait volontiers d'intermediaire pour obtenir
que ces risques fussent converts par les Compagnics d'assurance. Mais elle ne pourrait
ni garantir ce contours, ni prendre a sa charge les risques incombant a l'assureur.
La Compagnie accepterait pour ces transports la responsabilite que'elle accepte
pour les transports de commerce et que determinent ses connaissements, dont un exem-
plaire est ci-joint.
La valeur maximum que pourrait recevoir chaque paquebot serait limitee a trois
millions de francs en monnaie d'or, d'argent ou de bronze, au choix de l'expediteur.
L'operation complete dans cheque sens pourrait etre terminde dans le dela' de
deux ans.
16
www.dacoromanica.ro
242 C. 1. BAICOIANU
Piesa de aur urma sa fie de 20 romani". Se recomanda 'Ana la

restabilirea vechiului echilibru intre aur §i argint, piesa de aur de 5 fr.
Monetele de bronz trebuiau sä fie de 10, 5 §i 2 bani, iar acele de
argint de 5, 2, 1 §i ih roman".
Din cuprinsul unui raport al lui Victor Place care Domnitorul
Cuza, putem deduce tipul monetelor ce urmau sa fie haute 1).
Ces conditions sont conformes a celles qui se trouvaient consignees dans la note
que nous avons eu l'honneur de vous adresser, le 5 de ce mois, en reponse a celle que vous
aviez remise le 20 avril dernier.
Veuillez agreer, Monsieur le Consul General, l'assurance de notre haute conside-
ration.
Les administrateurs (ss) Armand Behle, Musnler, Bessou, Meumazeu.
Contremarque pour etre anexe au traite en date de ce jour oh it est mentions.
Paris, le 27 mai 1860. (ss) Lether.
1) Ian cuprinsul acestui raport :
Au Prince Regnant, Iassy.
Paris, le 1-er juin 1860. Mon Prince, Dans mon rapport du 27 Mai, je vous an-
noncais que sous peu je vous adresserais les types de vos monnaies nationales. Mais it
y a IA un travail recherché, de composition et de dessin, qui ne va pas aussi rapidement
que je le desirais. Toutefois, ne voulant pas perdre de temps, je vous envoie des aujour-
d'hui les dessin qui son prets et qui representent la piece de 5 roumains" ou pint& Ia
serie des pieces d'argent, car toutes celles-ci sont faites sur le meme modele plus ou moins
reduit. Je vais entrer dans quelques details sur leur composition.
La piece roumainc, conformement a ce qui ete decide dans le traite monetaire,
est de Ia forme et de la dimmension d'une piece de 5 frs. Sur la premiere face sont rcpt.&
sentees les armes des deux Principautes-Unies, dans des ecussons accoles, reunis sur un
manteau princier et surmontes d'une couronne fermee que termine la croix grecque
sur un globe.
Dans recusson de la Moldavie it y a une petite erreur, car, si je me rappelle bicn,
c'est une &pile au lieu de la lune en croissant, qui est posee entre les comes du zimbrul",
ct les comes ont elles-memes une autre forme. Quanta l'ecusson de Valachie, it est
conforme a celui que nous avons trouve a la Bibliotheque Imperiale dans un portrait
d'Hospodar du siecle dernier et represente un aigle tenant dans son bee une croix d'ar-
gent. Toutefois le solcil et la lune, qui n'ont pas ete conserves dans les armes actuelles,
seraient un peu changees sur une monnaie. J'ai done fait preparer un autre dessin dans
lequel ces corrections ont ete introduites et j'espere le recevoir domain. Mais je n'ai pas
oulu perdre un jour de plus a vous adresser les premiers renseignements.
Sur le revers de la piece sont marques d'une maniere tres apparente la valeur et
le millesime, le tout entoure d'une couronne de ble. Nous avons cherche quelque temps
le genre de couronne a mettre et nous avons pense qu'il n'y en await pas de meilleur que
lc ble, qui indique a la fois l'abondance et la nature de Ia richesse propre au pays. Cette
couronne a d'ailleurs l'avantage d'être entierement nouvelle en numismatique. Les in-
scriptions m'ont ete fournies par Cantacuzene. Autour des ecussons est votre nom avec
votre titre. Sur le revers est le nom officiel des Principautes-Unies avec cette indication :
]'union fait la force ; enfin sur la tranche en epaisseur de la monnaie on ajouterait : Dieu
protege Ia Roumanie.
www.dacoromanica.ro
Monetele trebuiau sä aiba pe avers armele Principatelor gravate

pe doua scuturi alipite, a§ezate pe o mantie domneasca §i incununate
cu o coroana Inchisa, terminate cu crucea greceasca.
In jurul scuturilor urma sa fie sa'pat numele si titlul Domnului.
Zimbrul cu steaua intre coarne pentru Moldova §i un vultur tinand
in plisc o truce de argint pentru Muntenia, formau sterna.
Pe reversul monetelor inteo ghirlanda de grau trebuiau scrise
valoarea, anul, Principatele Unite §i dedesubt deviza : Unirea face
puterea".
Pe margine trebuia gravate inscriptia : Dumnezeu protege Ro-
mania".
Inscriptiile aveau se fie facute cu litere latine 1).
Intr'o scrisoare anterioar5, din 30 Mai 1860, Longperier d5 lui
Je crois que c'est la tout ce que vous desirez voir inscrit. Nous avons adopte les
lettres latines qui vont, je crois, devenir officielles chez vous, qui ont l'avantage d'etre
les plus usitees en numismatique et qui d'ailleurs ont déjà ete adoptees par la Commis-
sion Centrale dans la publication de ses rapports.
Maintenant une question nous a un peu embarrasses ; c'est celle de savoir si au
lieu des ecussons nous ne mettrions pas votre effigie. Mon goat aurait ete plutet pour
cette combinaison, mais, en vue des difficult& que soulevera inevitablement avec la
'l'urquie l'emission de votre monnaie, j'ai pense qu'il valait pout -etre mieux commencer
par les ecussons d'armoiries, qui ne peuvent provoquer aucune objection. Lorsque votre
monnaie aura circule pendant un certain temps, alors on verra il remplacer les ecussons
par les effigies, en commencant, par exemple, par les pieces, puisque votre nom y existe
deja. Remarquez C ce propos que le nom du prince sans effigie n'a rien d'anorinal. Ainsi
les derniers empereurs de Russie, Paul, Alexandre 1-er et Nicolas, ont fait frapper toutes
les pieces avec leur nom, mais, par motif de devotion, sans leur cffigie. La plupart des
monnaies des Papcs sont ainsi. Votre monnaie serait done sur ce point conforme A bien
des precedents.
Du reste, si vous desirez debuter de suite par l'effigie, rien ne sera plus facile
en gravant la tete au lieu et place des armoiries. S'il en etait ainsi, je vous prierais de
m'envoyer votre portrait de profil.
Les modeles ci-joints m'ont ete fournis par M. de Longperier, membre de Institut
et conservateur des medailles au Musee du Louvre. C'est un de mes bons amis, celebre
dans la numismatique et certainement l'homme de toute 1'Europe le plus apte A composer
une monnaie nouvelle qui devienne de suite une medaille.
Comme ii est tres important que les series or et billon aient un autre dessin, qui
distingue du premier coup d'oeil les pieces entre elles, de Longperier nous en prepare
les modeles, que je vous enverrai des que je les aurai. Je joins egalement A mon envoi la
lcttre qu'il m'a emit. C'est lui qui a decouvert l'cxistence de monnaies frappees en Valachie
dans le XVII-e et XVIII-e siecles et qui pourront nous servir au bcsoin comme precedent.
A bientOt un nouvel envoi.
Veuillez agreer, etc. (signe) Victor Place.
1) Vezi si N. lorga, Banii lui Cuza Bul. Soc. Numis. Rom. No. 47, 1923, caruia
www.dacoromanica.ro
244 C. 1. BAICOIANU
Place cateva explicatiuni asupra desemnului piesei de 5 romani", 1)

iar Inteo alta scrisoare, din Iunie 1860, adresata lui Cuza de catre
Place, el ii trimite modelele si pentru celelalte monete 2).
II multumim si pe aceasta cale pentru o parte din documentele lui Victor Place, pe cart
ni le-a pus la dispozitie. 0 alto parte din documentele pe sari le publicAm ne-au Post
procurate de d-1 Henri Place, fiul consulului V. Place.
1) Cuprinsul acestei scrisori este urmatorul :
Mon cher ami, Paris, le 30 mai 1860.
Voici le dessin d'une piece de cinq romani. Les divisions pourraient avoir
exactement le meme type. Je ne vous en ai fait la figure, vu que j'ai les yeux tres fatigues
aujourd'hui. Veuillez expliquer au prince Alexandre qu'il s'agit d'un croquis et que la
gravure serait bien autrement reguliere. Dites-lui aussi que j'ai fait une couronne de
ble, parse que c'est une production nationale et que cela donne d'ailleurs a la monnaie.
un caractere original. Priez de me faire toutes ses observations. D'apres ce gull dire,
je ferai tres volontiers d'autres dessins, car c'est une plaisir pour moi de faire une fois
dans ma vie une monnaie apres en avoir decrit tant de milliers. Outre le thaler et le demi-
thaler de Constantin de Brankovan, frappee pour la Valachie en 1713, it y a aussi to
thaler et le demi-thaler d'Heraclides, frappes pour la Moldavie en 1562 et 1563. Je n'ai
pu encore m'en procurer la figure, qui se trouve dans un ouvrage allemand anclen que
je ne possede pas. Mais j'y arriverai et je vous enverrai des calques de ces pieces,
qui portent des tetes.
Cela pourrait faire l'objet d'une petite consultation historique bonne a envoyer
A Iassy. Veuillez dire au prince Alexandre que s'il se decide pour un tote it faudralt
nous envoyer la photographic de son profil, car avec une tete de face nous ne pourrions
rien faire. Si le nouveau Ministere ne nous met pas de baton dans les roues, nous devons
arriver a emettre une tres-jolie monnaie.
Croyez-moi bien, mon cher Place, tout a vous (signe) Ad. de Longperler.
2) IAA textul acestei scrisori :
Paris, le (7) juin 1860.
Au Prince Regnant lassy.
Mon Prince. Pour completer la lettre que je vous ai adressee le 1-er de ce mots,
relativement a la fabrication de la monnaie nationale, je vous envoie ci-joint les projets
de modeles pour les pieces d'or, d'argent et de cuivre.
D'apres les hommes competents que j'ai consultes, le point essentiel en matiere
de monnaie est que le dessin des trois metaux solent tres distincts entre eux. Comme
it n'est pas possible d'etablir entre les douze modeles de pieces habituellement en circu-
lation une difference de dimension tres-grande, on pourrait etre expose A des confusions
prejudiciables au public. Ainsi, en France, oil l'on n'a pas assez observe ce principe, if
est arrive plus d'une fois que des pieces de 1 franc en argent, apres avoir ete dorees frau-
duleusement, ont ete glissees, a la faveur de l'obscurite ou d'une grande foule, pour des
pieces de 20 frs., car entre elles toute la difference est que sur dune la figure regarde it
droite et sur l'autre elle regarde a gauche. II arrive 'name que des pieces de 1 centime
dorees ont passe pour des pieces de 10 frs. C'est la un grand danger, surtout pour une
monnaie toute nouvelle, et it suffirait pour le discrediter que quelques paysans aient ete
trompes. Or, dans un pays qui renferme tant de juifs. c'est la un genre de fraude qu'on
peut craindre et qu'il faut savoir eviter.
www.dacoromanica.ro
Moneta de our pentru a putea fi usor recunoscuta trebuia sa alba

scuturi ovale far nu patrate. Forma ovals a ghirlandei, credea Place
cif ar fi nimerit sa o Inlocuiasca printr'una elipsoida.
C'est ce que l'on a voulu dans les modeles ci-joints, et, sans leur attribuer rien
de definitif, on pense que, si l'on y fait des changements, it est important qu'on se pre-
occupe touj ours de la difference a etablir entre les trois metaux. Je ne reviendrai pas
sur la monnaie d'argent dont j'ai pule dans ma lettre du 1-er.
La monnaie d'or porte des ecussons tres-differents. A la face les ecussons des
armes sont ovales au lieu d'être carres, accoles seulement sur une partie, et ne portent
pas sur un manteau princier, Au revers, la couronne de ble est elipsoide, au lieu d'etre
ronde, comme sur la monnaie d'argent.
La monnaie de cuivre est encore plus distincte. Au lieu des ecussons sont les deux
initiates de votre nom surmontees d'une couronne fermee, d'od it resulte que le nom n'a
pas eu lieu d'etre repete sur l'exergue. Presque toutes les monnaies de billon du premier
Empire etalent ainsi marquees d'un N. couronne. Au revers, la dissemblance est encore
tres marquee, car l'inscription de la valeur est dans un cercle simple au lieu d'une cou-
ronne.
Je pense que dans ces conditions les empreintes des trois metaux seront assez
distinctes pour eviter toute confusion. Remarquez que je ne parle que des trois metaux
et par consequent de trois modeles, car il est de regle qu'il n'y ait qu'un seul et meme
dessin pour toute la serie d'un meme metal. Lorsqu'un dessin a ete une fois fixe pour
une serie, 8 l'aide d'instruments speciaux appeles reducteurs, on le transporte math&
matiquement sur differentes pieces de grandeur varide. Ainsi, pour l'or, le meme dessin
servira a toutes les pieces de diverses valeurs ; de meme pour la serie d'argent et pour la
aerie de cuivre.
Il me reste a faire quelques observations sur les modeles eux-memes. On a trouve
que pour l'argent la couronne de ble est un peu maigre et ecrasee par les lettres, mais dans
la composition definitive it est facile d'y remedier. Pour le cuivre on trouve que les
deux lettres A J sont un peu petites et ne remplissent pas assez le champ ; remede egale-
merit facile. La fleur qui est placee au-dessus de ces deux meme lettres paralt du rem-
plissage et, comme dans une monnaie rien ne doit etre inutile, je proposerais de remplacer
cette fleur par deux mains l'une dans l'autre, embleme d'union qui a déjà ete usite dans
le pays.
Le frais de gravure des matrices etant, par le traite monetaire du 27 mai, A la charge
du gouvernement roumain, j'ai voulu m'enquerir des prix et du temps. Je me suis rendu
chez Mr. Gaga nomme dernierement graveur des medailles de I'Empereur, et qui a sou-
vent execute des travaux de cette espece, notamment pour la Hollande ; it a une repu-
tation tres etablie A Paris et, d'apres ce que je savais, it demanderait beaucoup moins
cher que M. Barre, graveur en chef de la Monnaie d'ici. Ses conditions en effet sont les
suivantes :
J1-er modele de la piece de 10 R. 1 500 frs.
Or 2-e PP PP PP PP 20 R. 1 000
3-e 1, PI PP Of 10 R. 500
4 -c PP tf PP PP ,5 11. 400
Total pour l'or . 3.400 frs.
www.dacoromanica.ro
246 C. I. BAICOIANU
La monetele de arama, in locul scuturilor, sub o coroanil inchisg,
11-er modele de la piece de 5 R. 2 000 frs.

Argent )2-e 99 99 99 2 R. 1 000
3 -e 19 99 99 99 1B 99 500
4-e 99 PI 97 99 99 1,2 B 400
Total pour l'argeni . . 3.900 frs.
1-er modele de la piece de 10 c. 1 000 frs.
2-e PP 99lP PI 5 c.
99 800 ,,
3-a 99 79 99 99 2 c. 500
4-e Pf 99 99 P9 1 c. 400
Total pour le cuivrc 2 700 frs.
Total general 10 000 frs.
La gravure de douze pieces composant la serie conterait done 10.000 frs. Je crois
que ce n'est pas cher ; ii est vrai que l'acier des matrices n'y est pas compris, mais chaquc
poincon no doit pas revenir A plus de 20 frs.
Les coins qui se font ensuite a Fat& de ces poincons, et qui servent au frappeur,
restent a la charge des entrepreneurs.
Une grosse question, surtout avec In stipulation en vertu de laquelle une notable
partie du montant de l'emprunt sera fournie on monnaie nouvelle, etait le temps que-
cette gravure exigerait.
Mr. Gagne m'a d'abord demande huit mois, puis six mois, puis enfin quatre mois ;
j'ai voulu encore reduire ce temps, et alors it m'a dit que, si on le mettait a memo de
dormer des gratifications A ses aides, it pourrait arriver peutetre en trois mois.
En sorte qu'avec deux mile francs de plus on arriverait sans doute a obtenir
le travail dans cc delai. Je crois done qu'en y ajoutant encore deux trois mille francs
pour faux frais et depenses accessoires, soit en tout 15.000 frs., vous aurez tonics vos
gravures en trois mois, ce qui ne serait ni coilteux, ni long pour douze poincons.
C'est d sormais a vows, mon Prince, A voir si vous voulez que cette grande affaire
de la monnaie, qui est si importante A divers points de vue, se termine promptement.
Vous avez entre les mains tons les elements, it ne vous reste plus qu'A dormer vos instruc
tions, pourvu qu'elles soicnt tres preeises, tres categoriques et adressees a une seule per-
sonne.
Si N ous adoptez les modeles et dcssins que je vous envoie, it sera necessaire de m'en
retourner trois exemplaires de chaquc, revetus de votre signature et de celles de vos
Ministres des Finances, pour l'un etre remis au fabriquant, l'autre etre depose au Comp-
toir d'Escompte et le troisieme entrc les mains de votre mandataire. Celle mesure est in-
dispensable afin que les types soicnt fixes d'une maniere officielle et quo l'on ne puisse
plus s'cn &after.
Si vous y faites des changements, je vous pricrai de m'euvoyer trois dessins qui
les ind quent et qui soicnt egalemcnt contresignes.
Comm, d'un autre cote, le temps presse, si vous ne faisiez d'autre changement
quo celui quo j'ai indique pour la monnaie de cuivre, savoir la fleur remplacee par les
mains unies, des que vous auriez expedie par la poste les types arretes et contresignes,
je vous prie de m'en informer par le telegraphe, en me disant de traitor de suite avec le
gravcurs ; cc serait toujours huit jours de gagnes.
www.dacoromanica.ro
trebuiau sä fie initialele domnesti, iar pe revers intr'un cerc inchis

valoarea monetei 1).
Tot in aceasta scrisoare Place pune chestiunea efigiei Domni-
torului.
El este de parere ca deocamdatti monetele sti fie batute numai
cu sterna Tarii 1i Med efigia Domnitorului, pentru ca Turcia s5 nu
ridice obiectiuni.
Cand moneta Mariei Voastre" adaoga Place va
fi circulat catava vreme, atunci se va c5uta a inlocui stemele
prin efigie, fricepand de pild5, cu piesele de our ".
Dupti cum vedem, Place recomand5 lui Cuza o solutie prin mij-
locul careia sa ocoleasca greutatile pe cari le-ar fi intampinat din
partea Turciei in realizarea gandului sail de a bate o moneta natio-
salt, greuttiti pe cari el deli an le afirmti, se pare cä le presimtia.
Paralel cu negocierile ce aveau loc la Paris pentru executarea
technics a monetei, se duceau si tratativele pentru realizarea unui
imprumut de 60.000.000 franci, cu care Domnitorul instircinasecurn
vAzurilm tot pe Place.
Scopurile pentru cari se urm5rea realizarea acestui imprumut
stint pe larg redate in expunerea motivelor cu care guvernul inainteazti
Corpurilor legiuitoare la 30 Septembrie 1860 legea asupra imprumu-
tultti. 2)
Dans run ou l'autrc cas, comme Mr. Caque a prie qu'afin de pourvoir faire des
avances a ces aides, on Itli remit quelquc chose par anticipation, it serait bon de lui en-
voyer 3 on 4.000 frs. Mr. Caque est un homme parfaitement honorable, sur lequel j'ai
pris des informations ; d'ailleurs c'est l'usage dans cc genre d'industrie.
Je pense, mon Prince, avoir a peu pros accompli la tache dont vous m'avicz charge,
pour votre cmprunt et pour votre monnaie ; le reste West plus precisement entre me,
mains, cependant j'y donnerai encore mon concours, qui ne sera peut-etre pas inutile.
J'espere avoir rempli mon mandat comme vous le desiriez. En tout cas soyez
sur que lien de cc qui a ete possible a un homme, devoue et perseverant n'a ete neglige.
Veuillez agrecr, etc. (Signe) Victor Place.
1) In plansa No 11 thins dupil d-I C. Moisil (Cu privire In banii lui Cuza Voda),
urmfitoarele desenuri dupil monetele pe cari urma sil le bats Domnitorul Cuza : jig. 1,
20 romani ; jig. 2 5 romani si fig. 3 10 centime. Fig. 4 ne reprezintil o moneta de 5
sutimi trimisa lui Cuza ca exemplar de pron. (Cabinetul numismatic Saint Georges).
2) Dam aceasta importantii expunere de motive in extenso :
Extras din Monitorul Oficial No. 233. Vineri, 30 Septembrie lollu, pag. 1 )50.
IMPRUMUTUL IN STRAINATATE.
Expunerea motiuelor.
Patin timp dela introduccrea noului ordin de lucruri in Principate, Loath atentia
guvernelor din Bucuresti si Iasi, desteptatc prin nevoile obstesti shntite gi manifestote
www.dacoromanica.ro
248 C. I. BAICOIANU
Dup6 unire, situatia economics §i financiara a Principatelor era

foarte grea.
Din lipsa tailor de comunicatie lesnicioase §i moderne, se cheltuia
cu transportul produselor pan6 in porturile Dunarii, jumatate din
valoarea lor.
de Corpurile legiuitoare si mai cu seams de catre Adunarea electivA din Bucureiti, a

fost atrasA asupra situatie financiare a Romania sl Intru aflarea mijloacelor celor mai
salutare si eficace, pentru a desvolta prosperitatea materials ni morals.
In ordinul dintai al acestei preocupatii, a figurat Ingrijirea de care era insuflat
guvernul pentru a ridica agricultura, artera cea mai puternica a bogatiei noastre natio-
nate, §i comertul, din starea de suferint, In care s'a aflat si se OA si astazi.
Amintind dintAi despre agriculturA, vom constata causele principale care Im-
piedica pans astAzi, rapida ei progresare, proportionate cu favorabila positie geografica
si fireasca bogatie a pAmantului nostru.
Lipsa comunicatillor pe de o parte, consumand de multe on pAna la Y. valorei
productelor transportate in schelele Dullard, tar pe de alts parte scumpetea si greutatea
cu care proprietarul i exploatatorul agricol tsi poate procura capitalurile trebuitoare
exploatallei agricole, paralizeaza once fel de tmbunatatire, once fel de desvoltare, /twat
adaogandu-se pe langa acestea calamitatile politice, care ne-au apasat, nenorocitele
recolte din anii din urma, el crisa financiara care a predominat In toata Europa, lesne
ne vom putea explica IntristAtoarea priveliste ce ni se Infatiseaza, de a vedea multi din
proprietari si exploetatorii agricoli et comercianti, amenintati de o desavarsitA ruins.
In adevar, cand privim ca interesul este de 10%, nu trebuie sa ne miram daca sub
apasarea Imprejuriirilor de mai sus, dobanda reala, garantata de cele mai bune ipoteci,
a ajuns panA in 18 %. Astazi raul a ajuns, putem zice, la culmea sa, caci cite vAnzari
silite de proprietati s'au facut In timpul din urmA, au produs o paguba de mai bine de
30% In prejudiciul datornicului el adesea chiar in acela a creditorului. Dar &ea astfel
este pus In positie proprietarul de a vegeta sub apasarea unei dobanzi de 18%, trebuc
sa. ne Intrebam cum 11i pot, ei procura mijloace ca sa-si urmeze plata unor asa de grele
dobanzi, cu oaremicare regulateta? Ei sunt siliti sau a -mi vinde productele for anticipan-
d-o mai Inainte de a le recolta, sau de ale sconta, Inainte de termen cAstigurile, operatii
cart trag dupe sine pagube marl.
Nu trebue Insa sa citam o alts cauza importanta, care a contribuit la slabiciunea
creditului nostru? AceastA cauzA a fost defectuozitatea legilor noastre asupra creditului
si slabiciunea executarilor. Dar pe o proprietate puss In astfel de conditii defavorabile
o asteapta 81 reformele, care sunt a se Introduce In puterea conventiei, si ea va contribui
d'acum la sarcinile publice, dar de care In Moldovia a fost cu totul scutite, si care In Tara
RomaneascA s'au urmat intr'un mod incomplect.
Asemenea trebue sa ne gandim la reforma prevazuta prin conventie, a legit pri-
vitoare la relatiile dintre proprietari si locuitori.
Toate aceste consideratii au fAcut pe guvern, ca de timpuriu, O. se patrunda de
adeviiratele trebuinte ale proprietatii, gasindu-i mijloace, ca biruind toate aceste greu-
tati anormale, sa -si poata lua In toata libertatea firescul ei sbor.
Guvernul, spre a putea aduce un remediu la aceasta stare a lucrurilor, avea
douA drumuri de urmat. Ori trebuia sa se abtie cu totul de la once interventie din parte-i,
IndemnAnd numai pe proprietari ca prin mijlocul unei asociatii solidare Intre ei, sa-si
www.dacoromanica.ro
Pe de alts parte, agricultura era grevatg in Moldova de o datorie

aproximativa de 4.000.000 galbeni, iar in Muntenia de 7.000.000 galbeni.
De sigur cg aceste datorii nu erau mari dacg tinem seama de
valoarea productiunii. Nu este mai putin adevgrat trig, ca dator-
nicii plateau dobanzi atat de mari, cari atingeau uneori chiar 18 %,
incat tot ca§tigul lor era destinat acoperirei procentelor §i din aceasta
pricing ei nu puteau scapa de datoriile initiale.
vie Insusi Intru ajutor prin crearea de obligati' ipotecare sub garanta colectivA a tuturor
asociatilor, dupA exemplul urmat 51 In alte state, sau trebuia sA is el Insuii initiativa,
ca prin ajutorul creditului sau sA procure proprietatii capitalurile trebuitoare, devenind
astfel intermediarul intre proprietari sl capitalisti. Dar si intr'un caz 5i intealtul,
ar fi fost §1 este de datoria sa, ca lnainte de toate, sA is initiativa lntru reformarea legilor
de credit, care sA poatA garanta creditorului rapida Si exacta Indeplinire a obligatiilor
contractate.
Aceasta din urma inasurA ar fi trebuit poate sA fie cel dintai punct de pornire
Intru statornicirea creditului nostru public. DacA guvernul n'a facut-o, a fost numai
cA lnainte d'a introduce asprimea unor asemenea legiuiri, care numai acestea pot con-
solida creditul, a fost preocupat cu gasirea mijloacelor celor mai nimerite pentru a pune
mai Intaiu pe proprietari 51 datornici intro pozitie normalii si sA le facA mai Intaiu putin-
cioasa. Implinirea obligatiilor lor, fArA multe sacrificii.
SA revenim acum la combinatiile de mai sus ca sa vedem care din ele ar fi de
preferat si care din ele ar putea sA ne chezAsuiasca zelul ce ne-am propus. De buna seam
Infiintarea de institute de credit din singura inifativA luata de proprietari si fArA in-
terventia Statului, are In principiu si In teorie preferinta noastrA.
Este totdeauna un inconvenient pentru un guvern, cand participA 5i el la asemenea
institute, chiar numai cu rolul de intermediar, cAci fart sA fie el direct interesat, guvernul
este silit a angaja In folosul particularilor creditul public al statului.
Proprietatea noastrA, and vom tine seama numai de izvoarele ei firesti, este In-
destul de puternicA, 5i mai credem, a ea Inteun timp oarecare ar fi In stare de all crea
asemenea institute de credit, 5i de a-si procura singurA capitalurile trebuitoare ei. Dar
este Intrebarea, dacii In starea organizarii noastre din nauntru de astAzi si In mijlocul crizei
financiare, proprietatea redusA find la singurile sale mijloace, ar putea sA se emancipeze
de greutatea datoriei, care o apasA astAzi.
Trebue sA cunoabtem mai Intaiu la care suma se urea datoria ei ipotecarA din
Principate. Datoriile proprietarilor din Moldova, dupa stiintele dobandite dela Ministerul
justitiei, se pot calcula la o suma aproximativA de 2.800.000 galbeni, pc Tanga care apoi,
adaogand si datoria personalA, care la Moldova o credem mai Insemnatg, In privire Ca
cea mai mare parte de proprietari Ili exploateaza singuri moiiile Tor, nu ne vom Insela
estimAnd toata datoria proprietarilor din Moldova dela 3.500.000 pana la 4.000.000 galbeni.
Cat pentru Tara Romaneasca datoria ipotecarA coy:11.5We peste 5.000.000 gal-
beni, pe langa care adaogandu-se si datoria personalg, totalul datorici poate s'apropie
de 7.000.000 galbeni.
A ceastA datorie, In proportia bogatiei lard, cu buna seama ca nu Infatiseaza
nimic InspaimAntator ; dar fn fata dobAnzilor celor Insemnate ce absorb pe tot anul
veniturile proprietarilor, si a disproportiei ce exists Intre datorii si Intre capitaluri de
drculatie, pozitia proprietatii a devenit, prccum am aratat mai sus, foarte grca.
www.dacoromanica.ro
250 c. I. BAICOIANU
Nici situatia comerciantilor nu era mai favorabilrt, Din lipsa

unui institut de credit national, ei erau siliti sa se imprumute cu do-
banzi extrem de urcate.
Finantele publice deasemeni aveau maxi goluri de acoperit, la
sate de anii secetosi de mai inainte.
Daca la acestea toate mai adaogrim si haosul circulatiunei mo-
A ne gandi la o asociatie putincioasa Intre proprietari, ar trebui ca educatia po-

litica si comerciala, sä fie mai Inaintata. Dar chiar admitand o asemenea asociatie In
fiinta fl ca un asemenea institut de credit s'ar bucura de cea mai bung organizatie, Inca
ne IntrebArn unde sunt acele capitaluri, can ar escompta obligatiile sale ?
Un asemenea institut ar trebui sa functioneze un sir de ani neincetat, ca sa Sc
poata astepta dela el rezultatul favorabil ; pang atunci Insa, multi din proprietarii de
astazi, n'ar putea trage dela el vre-un fobs. Noi Intelegem eficacitatea unui asemenea
institut, acolo unde este prisosinta concurenta de capitaluri, la not insa in momentul
actual un institut de asemenea fire, nu ne-ar parea un leac vindecator al raului de care
sufera proprietarii.
Siliti sa alergilm dar, la adaptarea sistemului de intervenire a Statului, obiectia
cea mai temeinica cu care ne poate Intampina cineva, este ca guvernul aflandu-se In capul
unei asemenea intreprinderi, pe langa ca el totdeauna este un speculant mai putin norocit,
decat particularii, dar apoi adeseori ar putea cadea in ispita ca sa afecteze din capitalurile
unui asemenea institut pentru propriile sale trebuinte.
Raul Insa ce ar putea izvori dintr'aceasta este unor de inlaturat, caci nu numai
prin proectele de legi, s'ar specifica Intr'un sens precis, menirea si intrebuintarea capi-
talurilor, unor asemenea institute de credit create prin initiativa guvernului, dar apoi
prin Insagi statutele acelor institute s'ar rezerva si corpurilor legiuitoare, dreptul de eel
mai sever control, asupra pazirei statutelor.
Cat Insa pentru Inchezasuirea ca n'ar rezulta nici o paguba pentru intercsul Sta-
tului, In ceeace privelte pe Moldova, fiind in perspective de a se reforma banca actuala
intr'o !mica de circulatie si scont, Statul nu va avea nevoie de intervenit, decat in crearea
de bancil funciaril, In siguranta proprietatii teritoriale, baza cea mai puternica a bogatiei
noastre. La infiintarea unui asemenea institut, Statul s'ar putea asocia chiar si cu pro
prietarii si capitalistii din tat* Meat pe hang siguranta materials a operatiilor sale, s'ar
bucura de un intreit control at guvernului, al puterilor legiuitoare si al asociatiilor.
In ceeace priveste Tara Romaneasca in care comertul national se bucura de o
desvoltare mai mare, .i unde asemenea pe langa banca funciara, nevoia de o band de
circulatie 5i scont, este nu mai putin simtita, organizarea for s'ar bucura de toate garan-
tiile, care au adus progresul stiintei si al experientei lucrurilor in alte State, niste ase-
menea institute la ccl mai mare grad de intlorire.
Dupe ce guvernul intovarasindu-se de luminile unor oameni, cu cunostinte spe-
ciale In asemenea chestii, va putea prezinta conditiile cele mai bone de organizatia unor
asemenea institute va fi de competinta corpurilor legiuitoare, nu numai de a introduce
conditiile de control prin Insiisi participatia delegatilor numiti din sanul ei, dar va putea
5i hottiri catimea sumelor cc ar trebui sa se afecteze la crearea unor asemenea institute.
Sub predominarea acestor cugetari guvernul Principatelor-Unite a inaintat ne-
gotiatii pentru contractarea unui imprumut de 60.000.000 franci. Aceasta negociere
www.dacoromanica.ro
netare, usor ne putem face idee cat de man erau greutatile financiare
economice ale Principatelor, nevoi cari justificau ell prisosinta in-
cheerea unui imprumut extern.
Se urmarea prin contractarea acestei imprumut : ba terea unei mo-
nete nationale,menita sa pue capat haosului monetar de pang atunci
infiintarea unui institut de credit agricol Si comercial si in al treilea
rand, ameliorarea §i constructia de cai de comunicatie moderne.
Cu aducerea la indeplinire a acestei dorinte, izvorita din si-
tuatiuni grele ce nu paean fi inconjurate, a Post insarcinat cum vil-
zuram mai sustot Victor Place, consilierul incercat al Domnitorului
fihid Inaintata la un punct de oaresicare reusire, guvernul a gash de nevoic de a \ eni

inaintca camerilor legiuitoare si a cere autorizalie, pentru a deschide sub-scrierca unui
asemenea Imprumut, sub conditiile alaturate la anexa A. In situatia politics si comer-
ciala a Europei de acum, luand in consideratic ca creditul Principatclor-Unite, Inca nu
este creat In strainatate, savarsirea unui Imprumut sub niste asemenca conditii, ne ar
parea o adevarata binefacere pentru Principate.
Mai mult Inca vom zice cá prin reusirea sa von i face cel dintaiu pas, pe calca des-
voltarei bogatici noastre nationale. Un imprumut contaelat In strainataLe pc pietele
Europei In interesul si sub garantia solidarie a ambelor Principate, va consolida inteun
lant si mai puternic Inca, comunitatea intereselor tor.
Documentele justificative, de care dispune guvernul vor putca sluji de dovada,
ca aceste conditii nu sunt Area departate dc accica, cu care in alte state, s'a curls asemenca
obligatii de Imprumuturi. Nu este Indoiala ca de el sunt legate oarecare sacrificii. Dar
intrebuintarea banilor in sensul menirci tor, vor putea rasplali cu indcstulare aceste sa-
crificii, ce suntem siliti a face la inceput.
Dar rocs o obiectic foarte serioasa ni s'ar putea prezenta. h iltoducandu -le in taro
aceste capitaluri, si 1nfiintand cu ele institute de credit, care am vorbit mai sus, ar putca.
cu drept cuvant, naste Ingrijirea data aceste insemnate capitaluri, ar putea gasi hare-
buintare, caci sa nu nc inselam, ca deli astazi proprietatca este lipsita de capitaluri 5i
dc si am aratat mai sus, insemniltatca datorici proprietatii, dar ne putem cu dreptul
astepta ca Indata ce vor sosi capitalurilc straine, va incepc atunci a csi in circulatic 'mac
capitaluri pilmantesti.
Cand priviln insii starca primitiva a agriculturii noastrc, inibunatatirilc dc tot
felul pe care suntem chemati a be introduce, not credem ca aceste capitaluri isi vor gasi
loc intrebuinVirei tor. 0 parte din capitaluri, apoi s'ar pulca si intrcbuinta intru com-
plectarea mai cu grabire a liniilor noastrc principale de comunicatic, care asemenea ar
contribui nu putin la repedea desvoltarc a bogatici larei.
Rezurnandu-ne dar, proiectul de lege aci alaturat, elaborat prin intclegerca ambelor
ministere, statucaza :
1. Milrimea sumci la care sc sue acest imprumut si impartirea lui Mire ambele Prin-
cipate.
2. Conditiile sub care guvernul care autorizatic sere a desavarsi obligatiile privi-
toare la acest Imprumut.
3. Modul menirci si intrebuintarea acestor capitaluri.
www.dacoromanica.ro
252 C. I. BAICOIANU
Cuza, caruia ii datoram o adanea pioasa recunostinta pentru

munca sa devotata, puss cu toata dragostea In serviciul Principa-
telor romanesti.1)
Cand activitatea lui Place din Principate se va judeca cu mai
multa patrundere, atunci numai figura acestui mare filo-roman care
a s; rijinit organizarea noului stat latin la gurile Dunarii dupa mo
delul Frantei, ne va apare in adeN grata ei lumina. Atunci numai
se va putea aprecia just cat de puternic a fost transplantat de
Place spiritul francez in toate domeniile vietii publ ce din Principate,
spirit care ne leaga Inca si astazi atat de strans de marea Franta.
1) Dam In planla No. 42, portretul marelui filo-roman : Victor Place, trite-
legatorul profund a greutAtilor din perioada Inchegaril Statului roman.
Iata o nota biografica a lui V. Place :
Tomas-Victor Place, nascut la Corbeil (Seine et Oise) la 18 Iulie 1818, este fiul
lui Philippe Place, proprietar 5i a sotiei sale Marie-Camille Lefebure.
Studiile si le-a Mut la Paris la liceul Henri IV 5i mai pe urma la Facultatea
de drept.
Eiit la concurs cel dintai, int% In cariera consulara la 1839. A ocupat la Paris
diverse functiuni 51 dela 16 Septembrie 18431a 28 Februarie 1844, este secretar al misiunei
Adolphe Barrot la Port-au-Prince (Haiti). -
Dupa aceea a Indeplinit urmatoarele functiuni :
Insarcinat cu o misiune la Cadix, dela 28 August la 31 Octombrie 1844.
Elev-consul la Paris dela 1 Noembrie la 31 Decembrie 1844.
Secretar de ambasada la Neapole, detalat dela Cadix, 1846.
Elev-consul la Cadix, In 1845, a Post trimis la Neapole ca vice-consul, unde facand
marl cumparattul de furage pentru armata din Algeria, a Post decorat la varsta de 28 ani
cu Legiunea de onoare In gradul de ofiter.
Vice-consul la St.-Domique, dela 1 Ianuarie 1848 la 11 Martie 1850.
Dupa un concediu, este numit consul clasa II-a la Mossoul dela 1 Ianuarie 1851-
17 Septembrie 1855. La Mossoul a scos la lumina palatul dela Kharsabad cladit de re-
gale Sargon In anul 707 a. Chr. Antichitatile asiriane dela Muzeul Luvru (tauri cu aripi
5i cap de om) provin dela Kharsabad. Despre aceste sapAturi a publicat o carte In trei
marl volume (Ninive et 1'Assyrie).
Consul clasa II-a la Ia5i dela 18 Septembrie 1855, este numit consul de class I-a
la 10 Noembrie 1856 51 Inaintat cavaler ordinul Legiunea de onoare clasa I-a. In acest
post a stat Ora la 3 Aprilie 1863.
Consul clasa I-a la Adrianopole dela 4 Aprilie 1863 la 31 Martie 1866.
Consul clasa I-a la Tananarive dela 1 Aprilie 1866 la 21 Martie 1867.
Consul general la Calcuta dela 27 Martie 1867 la 15 Martie 1870.
Consul general la New-York dela 16 Martie 1870 pang In Martie 1871.
Din cauza politicei 5i a sanatatei gray zdruncinata s'a retras si In Octombrie 1873
a venit In Moldova la Ora la cumnatii lui din Tangujei (jud. Vaslui) unde a decedat la
10/23 Ianuarie 1875.
Inhumat la Ia5i la vechiul cimitir catolic dela Copou, ramA5itele lui au Post trans-
portate la noul cimitir (Eternitate) la 1 Octombrie 1931, prin Ingrijirea Municipiului Ia51.
www.dacoromanica.ro
c.'
Victor Place
Consulul general al Frantei la Iasi
18 Septembrie 1855-3 Apri lie 1863
www.dacoromanica.ro
(V. pag. 252).
Dupa multe sforcari, Victor Place reu§e§te sa incheie cu casa Com-

ptoir National d'Escompte acest imprumut in conditiuui destul de
favorabile. Prin rapoartele sale din 27 Mai 1860, care Ministrul finante-
lor §i Domnitorul Cuza, pe cari le punem sub ochii cititorilor In
anexele No 27-28, Victor Place talmace§te conventia imprumutului.
Caldura cu care Victor Place a condus acest debut al Roma-
niei in politica sa financiara externs, ne da indemnul sä ne descoperim
cu recunoscatoare smerenie fnaintea memoriei acestui mare filo-ro-
man, care merits sä ramaie vie in mintea §i sufletul tuturor Romanilor.
De0 Imprumutul a lost realizat in principiu, totu§i Corpurile
legiuitoare nu 1-au ratificat. Motivele acestei atitudini nu ne sunt
Inca pe deplin cunoscute, de§i s'a sustinut ca principala mild a lost
procentul prea mare. Era prea grea situatia economica §i financiara
a Principatelor pentru ca sa admitem acest motiv ca plauzibil. Pentrn
Place, care muncise atat de mult, depusese atatea sfortari §i Imbra-
ti§ase rezolvarea chestiunii cu multa insufletire, neacceptarea impru-
mutului de catre parlament a lost o mare dezamagire.
Intr'un raport, adresat probabil Ministrului de finante el
i§i exprima, sub o forma de o rara subtilitate §i de o adanca patrundere,
gandurile ce i-au de§teptat in mintea lui atitudinea Corpurilor le-
giuitoare de pe vremuri 1).
Prima conditiune de existents " spunea Place pen-
tru o tars noua care se Intemeiaza, este mai putin de a avea bani
decat credit. Creditul unui stat este termometrul cel mai sigur
al Increderei pe care el o inspira."
Iar mai departe vorbind despre importanta politica a impru-
mutului pe care Principatele 1-ar fi realizat, adaoga ca o cota la bursa
din Paris devenea un brevet de quasi - independents ".
1) lata acest raport in extenso

Les idees sur le credit public sont tellement arrierees et erronees en Roumanie,
l'Emprunt qu'on a voulu contracter m'a occasionne tant d'ennuis et de degoat, que
c'est avec la plus grande repugnance que je m'en occupe encore.
La premiere condition de existence pour un pays nouveau qui se fonde, c'est moans
d'avoir de l'argent que du credit, ce qui n'est nullement la meme chose. Le credit d'un
Etat c'est le thermometre le plus sar de la confiance qu'il inspire tant au dedans qu'au
dehors, dans sont administration, sa politique en un mot sa solidite. L'essentiel n'est
pas, au debut, de pretendre avoir des conditions tres bonnes, mais d'en avoir quelqu'une.
C'est au pays ensuite a les ameliorer pen a peu par sa fidelite a remplir ses engagements,
ce qui se traduit par l'ascension de sa rente. Ne fonde pas son credit qui vent, mais l'a-
meliore qui sait se conduire. Le credit &ant une marchandise qui a son cours comme une
autre, it est necessaire d'abord que la marchandise existe avant d'en traitor.
www.dacoromanica.ro
254 1. C. BAICOIANU
Fara illdojala, vederile lui Place referitoare la insemnatatea po-

litica a imprumutului ce 1-ar fi realizat Principatele, izvorau dintr'o
adanca patrundere si cunoastere a tuturor problemelor legate de in-
faptuirea acestui proect.
Decat instabilitatea politica a Principatelor de pe vremuri pe
de o parte, pe de alta parte situatia for neclarificata Inca pe deplin
faVi de Poarta otomana, intrigile diplomatiei nemultumita de suc-
cesul cu care Place atragea in orbita Frantei interesele politice ai
economice ale Principatelor, au facut ca factorii politici sa ezite fata
de greutatile ce li se puteau ridica in tale, in incheierea imprumu-
tului reclamat p atat de mult dorit de Cuza in interesul progre-
sului T aril,
Aici, in aceasta constatare trebue sa cautam i sä gasim in parte
Voila pourquoi le mot de Credit vierge etait tout fait pour preter a rire aux hommes
de finance et pourquoi c'etait un veritable tour de force que de trouver un grand Institut
de Banque qui voulut bien se charger de faire le premier pas.
Sans credit cote a une Bourse quelconque la Roumanie n'a done pas aux yeux
de l'Europe une existence reelle, je parle de l'Europe pratique, de celle qui forme l'opinion
publique, la grande force de ce temps. L'amour-propre national doit en prendre son
parti, mais la Roumanie n'existera en fait que lorsqu'elle comptera financierement
parlant.
Pent-etre ne se rend-on pas bien compte de l'immense danger qu'il y a dans cette
situation. Mais quand on songe aux Bros evenements que reserve un avenir tres-prochain,
aux complications qui menacent les plus grands etats et qui font que chacun se cherche
des allies, ou se demande avec une certaine inquietude sur qui la Roumanie pent reelle-
ment compter.
Si depuis plus d'un an elle avait su lier ses interets avec quelqu'un, elle se serait
assure des sympathies et par consequent des defenseurs par ce qu'il y a de plus efficace
en politique, l'interet. Elle avait plus besoin que personne de sa consecration par he
Credit Public, precisement A cause de sa position mal definie. Autonome sans etre in-
dependante, elle a toujours une porte ouverte aux envahissements, A tel point que pour
cet emprunt lui-meme, bien des gens se sont demandes s'il ne lui faudrait pas un Firman
de la Turquie. Il y avait donc urgence sinon a fermer completement, du moins a obstruer
autant que possible et a tout prix cette porte dangereuse. Bien ne remplissait mieux
ce but qu'un emprunt d'Etat, souscrit comme ceux de tous les autres Etats independants
cotes a leurs bourses sur la meme ligne.
Une cote A la Bourse devenait un brevet de quasi-independance.
Au lieu de cela qu'a-t-on vu id, sinon des querelles miserables sur cet emprunt,
des suppositions odieuses, des chicanes sans partie, enfin rien de ce qui revele les hommes
pratiques, et ayant conscience de ce qu'il Taut a un pays nouveau.
En presence de ces considerations fondamentales et qui dominent toute la question.
les autres chicanes de detail dont on me park encore me paraissent de veritables en-
fantilla ges.
www.dacoromanica.ro
motivele can au determinat parlamentele sa nu ratifice conventia

imprumutului incheiat de Place.
Parlamentul care a impiedecat realizarea imprumutului zadar-
nicind astfel opera monetara, a fost dizolvat.
Desi era de natura sa stinghereasca opera de organizare eco-
nomics si fin .nciara a Princi, at lor, Cuza si guvernele salesiliti
de imi reju ariamana rezolv re j roblemei monetary.
I
Dupa cum vedem, Cuza concepuse cu concursul insufletit a

lui Victor Place, o binefacatoare reforms monetara, far prin hupru-
mutul ce se contractase pe piata Parisului. tot gratie staruintelor
consulului Frantei secondat de sprijinul diplomatiei franceze, se asi-
gurase si mijloacele materiale pentru infaptuirea proiectatei reforme.
Deceit Cuza a avut sa incerce o dureroasa desamagire. Poarta
otomana, incurajata Si de alti factori politici externi in a caror con-
stiin ta nu se cristalizase definitiv consecintele ce izvorau pentru Prin-
cipate din Tratatul si Conventia dela Paris, profitand si de nelamu-
rita for situatie politica ce izvora din greutatile interne, reuseste in
ciuda hotaririlor precise ale marilor Puteri, sa zadarniceasca infaptuirea
marei opere monetare.
Lorsqu'un gouvernement emprunte, ii ne le fait jamais dans aucun pays du monde

autrement que ne le fait en ce moment le gouvernement roumain. 11 indique a ses Cham-
bres l'objet de l'Emprunt, sa quotite, son taux d'interet maximum et y ajoute suivant
les circonstances : avec ou sans amortissement, mats rien de plus.
Vouloir faire accompagner la note de cet emprunt d'une loi de banque ou autre,
ce serait comme si la Chambre avait demande A l'Eznpereur empruntant pour la guerre
de Crimee ou cello d'Italie combien tl depenserait pour la marine et pour l'armee de terre,
combien pour les vaisseaux ou les fregates, combien pour l'infanterie, ou la cavalerie
ou l'artillerie. C'est comme si on avait demande A Louis-Philippe empruntant pour les
fortifications de Paris, combien it depenserait en chaux et combien en pierres, combien
en bastions et combien en redans.
La somme est connue : 60 Millions ; le but est excellent : fonder des instituts de
credit prive qui abaisseront le taux de l'argent et developperont les affaires en les re-
gularisant ; le taux de l'interet maximum est fixe dans de bonnes limites : 8 p. % lorsqu'en
ce moment la Turquie qui avait deja un credit fait ne trouve qu'a 11 p. %; l'amortisse-
ment est egalement indique. On ne pout ni ne doit pas demander antre chose A un gou-
vernement, sous peine de faire rire de lui et de soi tout ceux qui s'occupent en Europe
de politique et de finance.
Mats si c'est a ces questions de detail que Fon s'accroche au lieu de voir dans cet
emprunt ce qu'il renferme de vital pour le pays, pour la consecration de son existence
en meme temps que la regularisation de ses affaires interieures et l'abaissement du taux
de l'argent, alors c'est que nous ne nous entendons plus parceque nous ne parlons plus
la memo langue et it ne reste qu'a attendre les evenements.
Ajouterai-je que je crains fort qu'il ne soit déjà bien tard.
www.dacoromanica.ro
256 C. I BAICOIANU
Cum insa din circulatia monetary haotica se na§teau pagube

simtitoare nu numai pentru comert §i productie, dar §i pentru finan-
tele publice, guvernul pans la regularea definitive a situatiei mone-
tare, decreteaza prin jurnalul No. 6026 din 14 Februarie 1865 o revi-
zuire a vechilor cursuri, Nu este lipsit de interes raportul Ministrului
de finance in aceasta privinta. El constata °data mai mult, cum din
diferenta ce exists intre cursul tezaurului §i cursul pietei a diferitelor
monete ce circula In Ora §i chiar intre cursul tezaurului de dincoace
si dincolo de Milcov rezulta o multime de necuviinte, de dificultati
§i greutati in transactiunile particularilor §i in comptabilitatea Statului.
Aceasta diferenta de curs da Inca ocaziune la speculatiuni
ilicite ; in fine, Casa de Depuneri §i Consemnatiuni ce ati bine
voit a crea, intampina mari dificultati in comptabilitatea sa §i
pentru restituirile ce i se cer".
Iar mai departe, Ministrul Secretar de Stat la Departamentul
finantelor Ion Strat continua :
Crez Prea Inaltate Doamne, ca mijlocul cel mai bun
spre a remedia acest rau, va fi introducerea unei monede na-
tionale adoptandu-se sistemul zecimal §i o noun unitate mone-
tara identica cu francul. Insa, 'Ana se va putea introduce acea
moneda noun nationala, se simte necesitatea de a regula §i de
a unifica cursul monedelor straine, astfel incat sa dispara cu totul
diferenta intre cursul tezaurului de dincoace §i de dincolo de
Milcov §i sa se dea monedelor un curs bazat pe adevarata for
valoare intrinseca.
Necesitatea aceasta a fost simtita de mult timp §i Co-
misiunea Centrals a elaborat Inca in anul 1861 un proect de lege
pentru adaptarea unei noui unitati monetare sub denumirea
de romanat", identica cu francul §i regularea cursului mo-
nedelor cu scopul de a face sa dispara diferentele locale existente.
In luna lui Februarie anul trecut, Ministrul de Finante de atunci
a provocat trei comisiuni In Bucure§ti, Ia§i §i Galati, insarcinate
de a elabora un proect pentru unificarea cursului diferitelor mo-
nezi ce circula in Ora.
Avand in vedere aceste lucrari §i ga'sind aceia a Comi-
siunei din Bucure§ti mai nimerita, fiind bazata pe valoarea in-
trinseca a diferitelor monezi §i pe greutatea lor, precum §i pe
exigentele transactiunilor comerciale, am onoarea a supune
Inaltei aprobari a Inaltimii Voastre alaturatul Decret pentru
fixarea cursului diferitelor monezi ce circula in Ora".
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA SN EPOCA CUZISTA 257
Precum vedem, necesitatea decretarei unui regim monetar na-

tional isi Meuse intre timp tot mai mult loc in convingerea tuturor.
Unitatea monetafa, sau mai bine zis numele unitatii monetare
evoluase dela roman" la romanat", nume fixat de Comisiunea
centrals ce a avut scopul sa elaboreze la 1861 proectele de legi mone-
tare unitare, ale noului Stat roman. Deasemeni, se cerea adoptarea
sistemului zecimal francez si a unitatii monetare identica cu francul
francez.
Pans la realizarea acestui gaud, se hotarasc conform decretului
inaintat de Ministrul finantelor Domnitorului Cuza, urmatoarele
cursuri, dupa cari aveau sa fie primite monetele ce circulau in Princi.-
pate de toate casele publice :
Monete de aur.
Denumirea monetei Val. In franci. Val. 2a let
Napoleonul de aur 20.- 54,-

Jumatate idem 10,- 27,-
Quartul idem 5,- 13,50
Lira sterling 25,20 68,--
J umatate idem 12,60 34,-
Galbenul austriac 11,85 32,
Lira otomana 22,68 61,10
Jumatate idem 11,34 30,25
Quartul idem 5,67 15,12
Polul imperial rus 20,37 55,-
Monete de argita.
Piesa de 5 franci 5,- 13,20
2 ,, 2,- 5,16
,, 1 5, 1,- 2,28
I/ 0,50 1,14
" /2 "
1 shiling 1,26 3,15
,, , 1/2 '' 0,63
0,83
1,27
Sf an ticul
Jumatate idem
Firfirica de 6 creitari
... .. 0,41
0,20
2,10
1,05
0,22
55 ,, 5 5, 0,21 0,23
75 ,5 3 ,, 0,12 0,13
Icosarul (irmilicul) 4,54 12,10
258 C. I. BAICOIANU
Jumatate idem 2,27 6,05

Rub la de argint noua 3,89 10,20
Jumatate idem . . 1,94 5,10
Piesa de 20 copeici 0,73 2,
1,20
99 /5 15 77
57 10 5.5 1,-
97 57 5 59 0,20
Rubla veche 3,70 10,
Gologanul de arama 0,03
Acest regim monetar bazat pe cursuri ce urmau a se modifica

din cand in cand, a dainuit papa la 1867 cand, dupa cum vom vedea,
prin legea din acest an, se realizeaza marea reforma monetara ce avea
sa pue capat unui trecut plin de dureri, care a stanjenit propa§irea
economiei noastre nationale §i a impiedicat constituirea capitalului
romanesc, facandu-1 sa se iroseasca in diferentele de curs ale specula-
tiunilor salbatice facute de zarafi §i micile case de schimb, precursoa-
rele a§ezamintelor de credit romane§ti de mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLLIL VI.
CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ROMAN PRIN

CONSTITUTIA DELA 1866
REFORMA MONETARA DELA 1867 PUNE CAPAT
HAOSULUI MONETAR
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ROMAN PRIN

CONSTITUTIA DELA 1866
REFORMA MONETARA DELA 1867 PUNE CAPAT
HAOSULUI MONETAR
Proc lamarea Domnitorului Carol I si Constitulla dela 1866. Problemele ears

se puneau pentru consolidarea noului Stat modern roman. Domnitorul Carol
Imbraliscaza rezolvarea problemel monetare cu mulls lnsuYlelire. Turcia
pune pledici reformel monetare. Seltimbul de scrisori dintre guvernul roman
si Poulin otomanit. Prin lirmanul de Investitura Turcia recunoaste dreptul
Statului roman do a bate o moneta proprie. Proectul Jul 1. Bratianu pentru
emisiunea biletclor Ilduclare in sums de 12.000.000 trend Proectul legit mone-
tare din 1867. Desbaterlie parlamentare. Votarea legit. Prevederile legli.
Deserierea monetelor ce urniau sa se Mita. Romania adoptil sistemul monetar
al Uniunil monetare Milne. Baterea monetelor nalionale. In-
ckelere.
Evenimentul unirei si a anilor ce i -all urmat, plini de victorioase

ineeputuri de organizare politics, socials, juridica 8i economics, tre-
buia sa fie incadrat intr'o forma constitutionals noua, cuprinzand Ii
ultima dorinta de capetenie, Domnul strain, ca o incoronare a sfor-
tarilor uriase facute de marii nostri patrioti can au jalonat propa-
sirea viitoare a R,omaniei.
Anului 1866 i-a fost scris sa ii revie aceasta mare sarcina si rea-
lizare. Prin intronarea lui Voda Carol si prin decretarea Constitutiei
din 1866, ineepe opera prodigioasA de renastere a noului Stat rornA-
nese dela gurile Dunarii.
www.dacoromanica.ro
262 C. 1. BAICOIANU
Sesiunea parlamentara deschisa la 28 Aprilie 1866, a fost una

din cele mai insemnate din istoria patriei noastre, caci ea a avut mi-
siunea mare si glorioasa sa rezolve cele mai vitale probleme pentru
existenta noastra politica si nationals.
Ideia alegerii unui Principe ereditar dintr'una din familiile dom-
nitoare ale Europei, nazuinta formulate Inca dela 1848, a izvorit
din iubirea i infratirea dintre toti Romanii, caci numai astfel se in-
trevedea ajungerea la stabilitate care era o pavaza puternica inpo-
triva aspiratiunilor si ambitiunilor heanite de sperante nesocotite.
Aceasta idee a gasit ecou in adancul inimilor tuturor bunilor
Romani, facand sa amuteasca toate pasiunile 1i unind in vederea unei
munci rodnice pentru tara neam, taberile intre cari era aruncat
marul discordiei.
Comitele de Flandra, fratele regelui Belgiei, ales de voturile
Divanurilor ad-hoc Domn al Principatelor Unite, renuntand la tron,
guvernul urmand nestramutat drumul ce tras la 11 Februarie
1i credincios angajamentelor sale catre natiune, a luat toate masurile
pentru asigurarea existentei noastre politice.
Dupe indicatiunile agentului sau dela Paris si a delegatilor
numili de puterile constituite ale Statului, a supus votului universal
candidatura Principelui de Hohenzollern, sub numele de Carol I.
Datorita patriotismului, intelepciunii si credintei natiunii, 685.969
de voturi au raspuns la acest apel Si s'au pronuntat pentru, in vreme
ce numai 224 voturi au fost impotriva acestei solutii de o importanta
covarsitoare pentru existenta noastra.
Multe si grele erau problemele ce se puneau pentru ridicarea
Principatelor Unite. Ele sunt invederate in chip magistral de ra-
portul Locotenentei domnesti pe care-1 dam in extenso in anexa
No. 29 si care precizeaza situatia reala economics a Principatelor.
Din punctul de vedere a problemei ce ne preocupa, domnia lui
Cuza Voda lasase deschise doria mari preocupari ce se impuneau cu
precadere omului de Stat :
a) rezolvarea problemei noastre monetare Ii
b) organizarea creditului in cadrul unor legi cari sa-i asigure o
temeinica desvoltare. Aceasta chestiune va forma obiectul unui
capitol viitor al lucrarii de fata.
Cat de profund era lovit schimbul, productiunea si finantele
publice ale Principatelor de haosul monetar, am avut prilejul sa ara-
tam in capitolele precedente. Tratatul Conventiunea dela Paris, cari
au condus la unirea Principatelor din 1859, au deschis drumul spre
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN 263
desavarsirea unei organizari, pe baze autonome in toate domeniile

vietii publice, a Statului romanesc, nou nascut la gurile Dunkii.
Scurta perioada a domniei lui Cuza, atesta prin numeroasele
legi cu caracter intern si international, independenta si autonomia
pe care Romania sprijinita de marile Puteri incepe sa si-o afirme 1).
Nimic nu ne mai lega de Turcia conform prevederilor Tratatului si
Conventiunei dela Paris, deck plata tributului.
In urma staruintelor si a concursului nepretuit pe care Place
it acorda Domnitorului Cuza, el obtine sprijinul guvernului francez
pentru reorganizarea din temelii a Principatelor, in toate ramurile
adimistrative. Tot datorita sfaturilor clar-vazatorului si devota-
tului filo-roman Victor Place, Cuza isi indreapta privirile dupa
cum am vazut spre piata Parisului pentru a obtine fondurile
necesare reclamate de chemarea la viata a institutiunilor bancare,
construirea tailor de comunicatie si in sfarsit, rezolvarea problemei
monetare.
Imprejurari politice vitrege, au fkut ca sfortarile lui sa nu fie
incununate de laurii izbandei, deli el pregatise in cele mai mici ama-
nunte studiile referitoare la toate problemele a caror solutionare si-o
propusese.
Sfortarile lui de reorganizare monetara pe baze nationale si
unitare, izbindu-se de greutati diplomatice provenite din partea Tur-
ciei, tainic incurajata de unele Puteri cari intelegeau sa nesocoteasca
angajamentele luate in favoarea satisfacerii altor ale for interese,
Cuzaca si predecesorii saiinstitue o comisie de experti care sa
hotarasca pe baze stiintifice raportul de valoare ale diferitelor mo-
nete ce circulau in Principate.
A fost rezervat epocei ulterioare, marei si glorioasei domnii a
lui Voda Carol, ca sa continue studiile pregatitoare in vederea unei
legi monetare nationale, pe care necesitkile economice, financiare si
politice ale tarii, o reclamau si sa precizeze in cele mai mici amanunte
raporturile de dependents dintre Romania si Turcia.
In vederea acestui stop o serie de scrisori si proecte ce aveau
sa pregateasca firmanul de investire a noului Domn au intervenit
intre guvernul roman si Poarta otomana.
In cadrul tratativelor ce au avut loc, problema monetara ce
se impunea sa fie solutionata cu precadere, a intampinat in rezol-
1) Vezi A. D. Xenopol Domnia lui Cuza-Voda Ia§i 1903.
www.dacoromanica.ro
264 C. I. BAICOIANU
varea sa, grele piedici din partea Turciei, cu toate ca din punctul de
vedere juridic si istoric, ek nu erau deloc intemeiate.
Astfel, in proectul de firman al Portii otomane adus de Printul
Ioan Ghica, proect care continea conditiunile in cari Turcia intelegea
sa recunoasca ca Domn pe Printul Carol, chestiunea monetara era
astfel privita (art. 12) : Ca si in trecut, Principatele Unite nu vor
conferi decoratiuni si nu vor bate moneda."
Consiliul de ministri intrunindu-se la 3/15 Julie si luand cunostinta
de modul cum privia Poarta otomana lucrurile, respinge in unanimi-
tate acest proect si hotara'ste sa redacteze si el unul"
In contra-proectul guvernului roman, acest articol a fost corn-
plet suprimat 1).
1) Dam In extenso dupa Memoriile Regelui Carol (pag. 83 si urm.) textele proec-
tului si contra-proectului de recunoastere :
Proeet. Contra-proert.
1. Printul Carol se va angaja per- 1. Printul Carol se va angaja sa res-
sonal si In numele Principatelor sa ramana pecte suzeranitatea M. S. Sultanului si sa
credincios suveranitatii M. S. lmperiale mentina legaturile seculare cari unesc Prin-
Sultanului, a nu atinga nici o data legs- cipatele cu Imperiul otoman.
turile de vasalitate cari le unesc cu Im-
periul otoman.
2. Principatele vor conserva numirea 2. Principatele vor purta numirea de
de Principatele-Unite ale Valahiei si illol- Romania" sau Principatele-Unite ro-
dovei. mane".
3. Printul va declara de pe acum ca 3. Printul se obliga a se duce la Cons-
fara investiture prealabila, administratia stantinopol Indata dupa ce va fi °Mina
lui nu va putea dobandi legalitatea voita recunoalterea sublimei Porti.
si va pleca imediat la Constantinopol Ca
s'o primeasca.
4. Rudele Printului ramase in Ger- 4. Poarta recunoaste ereditatea In des-
mania nu vor ridica niciodatil nici o pre- cendenta barbateasca directs a Printului
Untie la succesiunea Principatelor-Unite, Carol 1i In lipsa unei descendents directe
$i conform cu stipulatiunile tratatelor, puterea va reveni fratilor sai in ordinea
demnitatea princiarS va ramane si mai de- primogeniturei, sau moltenitorilor lor.
parte sub regimul colectiv.
5. Fora armata a Principatelor nu 5. Cifra armatci, asa cum era la so-
va putea trece nici °data, peste numitrul sirea printului Carol, nu va fi sporita fare
fixat de Conventiunea dela Paris din 1856, o intelegere prealabila cu Curtea suze-
fara o intelegere prealabilS cu Curtea su- ranii.
zerana.
6. Intocmai dupil cum Guvernul M. S. 6. Intocmai dupii cum guvernul M. S.
Sultanului, care nu dorelte nimic mai mull Sultanului, care nu dorelte nimic mai
www.dacoromanica.ro
Guvernul §i-a intemeiat atitudinea sa pe urmatoarele consi-

deraiuni :
Nu exists nici un tratat, pe care s'ar putea sprijini acest
articol si Romania a considerat totdeuna aceste chestiuni ca
decat desvoltarea prosperitatei preeum si mutt decat desvoltarea prosperitatei, pre-

mentinerea privilegiilor t drepturilor aces- cum si mentincrea drepturilor aceslei
tor dour provincii, cari fac parte inte- tari, nu va cruta, in caz de lipsa, nici o si-
granta din Imperiul sau, nu va cruta. fn linta ca sa Inlature orice primejdie le-ar
caz de lipsa, nici o silinta ca sä Inlature ameninta, tot astfel zisele Principate vor
orice primejdie le-ar ameninta ; tot astfel li gata, spre a da o noun proba de recu-
zisele Principate vor fi gata a-si da con- nostinta for si dupii gravitatea Impreju-
cursul fn limitele mijloacelor for Si dupil rarilor, masurilor extraordinare de apil-
gravitatea Imprejurarilor, la apararea drep- rare pe cari, in Intelegere cu sublima
turilor Ii intereselor generale ale Impe- Poarta, ele vor fi cheinate a le lua spre a
riului impotriva a tot cc ar fi de natura respinge orice agresiune streina.
a le atinge si a da astfel o noua dovada de
sentimentele for de lcalitate $i atasament
7. .
la Curtea suzerana.
Guvernul princiar nu va tolera
niciodata aparitia ziarelor 51 publicatiu-
7. Guvernul princiar nu va permite
ca teritoriul Principatelor sa serveasea de
nilor de natura a turbura ordinea linistea loc de adunare turburiitorilor, cari ar voi
publics, atat a celorlaite parti ale Imperiu- sa provoace perturba%iuni, fie in Imperiul
lui cat si a puterilor limitrofe ; nu va per- otoman, fie In puterile limitrofe.
mite deasemenea ca teritoriul Principa-
telor sa servcascil ca loc de adunare tur-
buratorilo
8. Principatcle nu vor putea sa alba 8. Tratatele Internationale cari vor
relatii oficiale cu celelalte puteri. Toate fi incheiate de sublima Poarta cu puterile
tratatele si conventiile existence Intre su- streine vor fi aplicabile, ca si in trecut,
blima Poarta Si acele puteri vor ramanea, Principatelor, In tot ce nu va atinge drep-
ca si In trecut, obligatorii pentru zisele lurile tor.
Principate. Guvernul M. S. Imperiale nu
va lipsi totusi de a le consulla asupra dis-
pozitiunilor oricarui tratat sau oricarei
conventiuni cari ar putea sa atinga legile
si regulamentele for comerciale.
Convenl,iunile de un interes pur local
Intre douil administratiuni limitrofe Si
neavand forma de tratat oficial, nici de
caracter politic, vor continua a ramane in
afara de aceste restrictii.
9. Guvernul imperial va avea un 9. Suprimat intreg.
agent rezident la Bucuiesti, Acest agent,
care a fi insarcinat sa pilzeaseA interesele
ardor locuitori din alte provincii ale 1m-
www.dacoromanica.ro
266 C. I. BAICOIANU
fiind curat de ordin interior. Dace insa Turcia le considera ca

chestiuni exterioare, atunci e datoare, a se pune in intelegere
cu Puterile garante in privinta for ".
In urma contra-proectului inaintat de guvernul roman, Poarta
otomana cunoscand intentiunile marilor Puteri de a reda Prin-
cipatelor deplina libertate de actiune, in ordinea monetara, bat. in
retragere Si formuleaza pretentiunea sa reducand-o numai la obliga-
tiunea ca guvernul roman sa imprime un semn particular al gu-
vernului imperial" pe monetele ce le-ar hate.
Aceasta formula o gasim in scrisoarea marelui Vizir din 18 Oc-
tombrie 1866, unde citim 1) :
periurui, can se vor duce in Principate

pentru exercitarea comertului, va fi tratat
cu toata consideratia datorita caracteru-
lui sau.
10. Tributul pe care Principatele if 10. Tributul va fi sporit. Cifra acestui
platesc tesaurului imperial va fi sporit spor se va fixa mai tarziu.
in proportia resurselor for actuale.
11. Chestia bunurilor mandstire5ti va 11. Suprimat Intreg.
primi o solutiune imediata, conform cu
protocoalele 5i cu dreptatea.
12. Ca 5i in trecut, Principatele-Unite 12. Suprimat intreg.
nu vor conferi decoratiuni 5i nu vor bate
moneda.
13. Dispozitiile precedente vor forma 13. Mentinut intocinai, afara de cu-
obiectul unei declaratii oficiale din partea vintele firman de Investiture" inlocuit cu
guvernului princiar sublimei Porti Si vor act de recunoa5tere".
fi promulgate prin firmanul de Investi-
tura.
14. Once act contrar dispozitiilor mai 14. -- Once act contrar dispozitiilor de
sus mentionate va fi considerat ca o vio- mai sus va fi considerat ca o violare a
lare a angajamentului luat 5i va reda Curtei angajamentului luat.
suzerane toatd libertatea de actiune ca sa
is mice milsura va erect:: de cuviinta
pentru salvarea drepturilor ei.
1) Iata cuprinsul scrisorii :
Altetii Serenishna, Majestatea Sa Imperiala Sultanul, luand cuno5tinta de adresa
care a fost votata de Camera respective a Principatelor Unite, s'a simtit mi5cat de do-
rinta de a da Inca odatd populatlunilor moldo-valache o dovada de inalta bunavointa,
sigur de mai Inainte Ca va fi apreciata dupa Intreaga ei valoare, si ca va contribui a
strange din ce In ce mai mult legaturile seculare prin care aceastii importanta parte a Im-
periului sau e legate de Turcia. Luand dar In consideratie dorintele exprimate de aceste
populatiuni si voind a face din ele baza unel stari de lucruri solide 5i durabile, Majestatea
www.dacoromanica.ro
Majestatea Sa mai consimte §i ca Principatele Unite

sa bats o moneda speciala, sub rezerva ca aceasta moneda sa
poarte semnul particular al guvernului imperial, semn al carpi
fel va face obiectul unui aranjament special."
Cu alte cuvinte, Domnitorul Si guvernul cA§tigrt in principiu
Sa e dispusd a conferi Altetei Voastre Serenisime rangul Si prerogativele, nu numai cu

titlul viager, ca In trecut, ci Si cu titlul ereditar in descendenta directil a Altetei Voastre.
Majestatea Sa nu milrgineste aci avantagele pe care ea doreste a le asigura Prin-
cipatelor Unite ; tinand socoteala de necesitatile poli*ice si administrative a cdror impor-
tanta ea a binevoit s'o aprecieze, este dispusd a ridica la 30.000 de oameni cifra fortei
armatei ; cifrA care insd nu va putea fi intrecuta sub nici o forma, afard de cazul unei in-
telegeri prealabile cu sublime Poarta. Majestatea Sa mai consimte CI ca Principatele
Unite sa bats o moneda speciala, sub rezerva ca aceasta moneda sä poarte semnul par-
ticular al guvernului imperial, semn al cdrui fel va face obiectul unui aranjament spe-
cial. E bine inteles, ca Sublima Poartil are la inima mentinerea tratatelor 5i conventiu-
nilor existente intre ea si Puterile straine, si ca aceste tratate $i conventiuni, vor rii-
mane, ca si in trecut, obligatorii pentru Principatele Unite, intrucat nu vor atinge drepturile
for stabilite 5i recunoscute prin actele privitoare la Moldo-Valachia. Totuli Guvernul
Majestatei Sale Imperiale Sultanului nu va lipsi de a le consulta asupra dispozitiunilor
oricarui tratat sau conventii care ar putea sr' atinga legile si regulamentele for comerciale.
Aranjamentele de interes local intre cloud administratii limitrofe CI neavand forma
de tratat oficial, nici de caracter politic, vor urma a ramane in afard de aceste restrictiuni.
Principiul ca nici un tratat sau conventie nu va putea sa fie incheiat direct de
Principatele Unite cu Puterile strdine va fi de asemeni pilstrat ti respectat. Este de-
asemeni interes ell A. V. S. se va abtine de a crea once ordine sau decoratii destinate
a fi conferite in nuinele Principatelor.
Sublima Poartil nu se indoeste di A. V. S. va respecta in chip constant drepturile
suzeranitiltii Sultanului asupra Principatelor Unite care fac parte integrantil din Impe-
riul otoman ca va pastra cu ingrijire legaturile scculare ce le unesc cu Imperiul.
Sublima Poarta e convinsa : 1. ca Guvernul Princiar va consimti sa sporeased
tributul anual inteo proportie care va face obiectul unor invoeli ulterioare, si nu va in-
gildui nici de cum ca teritoriul Principatelor sä serveascil de punct de adunarea urzi-
torilor de turburari, de nature a aduce perturbatie fie in celelalte pdrti ale Imperiului
otoman, fie la Puterile limitrofe; 2. ca adesea A. V. S. va binevoi a se intelege mai pe
urma cu Sublima Poarta asupra masurilor practice de luat spre a face eficace ajutorul
si ocrotirea de care vor avea nevoie acei supusi ai Imperiului cari se duc in Principatele
Unite pentru afacerile for comerciale.
Ea ar fi insa fericita sa primeasca asigurarea directs a A. V. S. despre accsla
si imi place a crede pe de o parte ca, raspunzandu-mi de primirea acestei depese, yeti,
binevoi a ma pune in masura de a lua ordinele Sultanului pentru emanatiunea hnediata

a firmanluui de investiture, el pe de and parte ca A. V. S. se va grdbi a veni la Constan-
tinopol spre a auzi chiar din gura M. S. Imperiale dorintele sincere pc care ca le formeazd
pentru fericirea sf prosperitatea populatiunilor moldo-valache.
Binevoiti a primi, Alteta Serenisima, asigurarea prea inaltei mete consideratiuni.
www.dacoromanica.ro
268 C. I. BAICOIANU
dreptul de a bate moneta §i ramanea in discutiune numai rezerva sem. -

nului distinct ce ar fi avut sä necesite acordul guvernului imperial.
Decat Domnitorul Carol, intemeindu-se pe drepturile istorice §i pe
consensul tacit al Puterilor garante, raspunzand srrisorii marelui
Vizir, parafrazeazil acest pasagiu astfel :1)
1) Flaspunsul Printului Carol a Post urmiitorul :

Cotroccni, la 19 Octombrie 1866.
Altelfi,
Am primit scrisoarea pe care ati.binevoit a Mi-o adresa si In care /vIi-aduceti la
cunostinta sentimentele de Malta bunavointil care insufletesc pe M. S .1. Sultanul fats
de Principatele-Unite.
Imi anuntati ca dorinta sa este do a le da o dovada despre aceasta, acordandu-le
noui avantajii si luand in consideratie Malta, dorintele populatiunilor roman.
Cu o vie satisfactie primesc din gura A. V. aceste asigurari. Sentimentele binevoi-
toare ale Sultanului vor fi pentru mine un ajutor puternic in silintele ce-Mi voiu da spre
a strange si mai mult legaturile seculare ce unesc Principatele Unite de Turcia, si recunosc
sus si tare foloasele care le sunt asigurate de principiul european al integritatii Imperiu-
lui otoman, pe care este atat datoria mea, cat si fn interesul Principatelor Unite de a
o respecta.
Dupe cum M. S. I. consacrii printr'un firman de InvestiturA demnitatea princiara
in persoana Mea, si in descendenta Mea In linie dreapta, ma leg si Eu, fn numele Meu
si In numele succesorilor Mei se respectez cu ingrijire drepturile de suzeranitate asupra
Principatelor Unite, can fac parte integrantA din Imperiul sail, In limitele fixate de ca-
pitalatiuni si de Tratatul dela Paris dela 1856.
Cifra de 30.000 oameni pe care ea binevoeste a o indica pentru armata regulata
romans din toate armele, nu va fi Intrecutil niciodata, afara de cazul unei Intelegeri
prealabile cu sublima Poarta.
M. S. I. a binevoit sa aprecieze consideratiile cari faceau necesara crearea unei
monete speciale pentru Principatele Unite, sub rezerva ca exercitiul acestui drept sa fie
regulat mai pe urmil, in amanuntele lui, cu sublima Poarta.
N'as putea sa doresc mai putin ca sublima Poarta mentinerea tratatelor si con-
ventiunilor incheiate intre Turcia si Puterile straine si nu pot recunoaste caracterul for
obligatoriu in tot ce nu aduce atingerea drepturilor Principatelor Unite, recunoscute si
stabilite prin acte privitoare la Principatele Unite.
Nu voiu incheia In numele Principatelor Unite, decat aranjamente particulars
si locale cu Puterile straine.
MA voiu abtine de a creia ordine sau decoratiuni destinate a fi conferite In numele
Principatelor Unite.
Patrons de necesitatea de a nu da motiv de neliniste, Puterilor limitrofe si de in-
curcaturi sublimei Porti, Imi voi da toate silintele ca teritoriul roman sa nu poata servi
de punct de adunare urzitorilor de turburari.
Supusii Imperiului, cari vor veni in Principatele Unite, sunt siguri de a gilsi aci
siguranta si ocrotire pentru toate interesele lor, si sunt dispus a ma Intelege mai pe urina
cu sublima Poarta asupra mijloacelor practice de a face aceasta protectie mai eficace,
dacil se va gasi de cuviinta.
www.dacoromanica.ro
M. S. I. a binevoit sa aprecieze consideratiile cari faceau

necesara crearea unei monete speciale pentru Principatele Unite,
sub rezerva ca exercitiul acestui drept sa fie regulat mai pe urma,
in amanuntele lui, cu sublima Poarta."
Iata cum in raspunsul sou Domnitorul Carol nu aminteste
nimic despre semnul guvernului otoman, ce ar fi urmat sa se imprime
pe monetele romanesti, vorbind numai despre o conventiune ulterioara
care va regula amanuntit aceasta chestiune.
Punctul de vedere romanesc flisese comunicat Portei raspicat.
Romania considera baterea monetei ca un drept niciodata contestat si
definitiv castigat prin Tratatul si Conventia dela Paris, cari garantau
Romaniei autonomia si independenta in cadrul vechilor capitulati-
uni, ce nu puneau nici cum in discutiune dreptul nostru de afir-
marea a suveranitatii nationale, prin baterea de moneta. Cu acest mod
de a vedea fiind in plina intelegere si Puterile garante, Domnitorul
Carol respinge in forma de mai sus veleitatea diplomatlei otomane,
invitand-o sa se inteleaga in cauza cu Puterile garante.
Aceasta conventiune n'a avut insa loc. Firmanul de investiture
mentine insa in art. 3 acelas punct de a vedea al guvernului otoman,
glasuind 1) :
Duclindu-ma la Constantinopol ea sil primese firmanul de investiture pe care

M. S. I. Sultanul binevoe5te a mi-1 conferi, ma voiu grabi de a-1 asigura 5i personal despre
toate acestea 51 socotesc ea va fi u5or de a se stabili o intelegere in privinta unei sporiri
a tributului, care sa poata fi primita de camere.
Voiu fi fericit sa and din gum M. S. I. dorintele pc cari ea le formeaza pentru fe-
ricirea 5i prosperitatea populatiunilor romane 5i de a duce acelea pe cari le formez,
ca 5i ha, pentru Augusta Sa persoana si pentru prosperitatea Imperiului San.
1) Ian In extenso cuprinsul firmanului din 13 Octombrie 1866:
Au Prince Charles de Hohenzollern qui vient d'etre investi de la dignite de Prince
des Principautes-Units de Moldavie et de Valachie !
N'ayant rim de plus a coeur quo de faire cesser les perturbations qui ont depuis
quclque temps eprouve les Principautes de Moldavie et de in Valachic, partie importante
de Mon Empire et de voir se developper lour prosperite, le bonheur et le bien-etre de
lours habitants, et ce but lie pouvant etre atteint quo par l'etablissement d'un ordrede
chose solide et stable ; connaissant, d'autre part, la sagesse, la haute inteligence et les
capacites qui to distinguent, je te confere le rang et les prerogatives de Prince des Prin-
cipautes-Unies, aux conditions suivantes, on date du 19 octobre de l'annee courante et
quo to as aeceptees par la reponse datee du 20 du memo mois, et par lesquelles :
1. Tu t'engages, en ton nom et au nom de tes succcsseurs it respecter, dans lour
integrite tiles droits de Suzerainite sur les Principautes-Units, qui font partie integrante
de Mon Empire, dans les limites fixecs, par les stipulations des anticlines Conventions
et par les Traites de Paris de 1856 ;
www.dacoromanica.ro
270 C. 1. BAICOIANU
Autorizatia fiind data din partea noastra Principatelor

Unite de a avea o moneta speciala, purtand un semn al guver-
nului Nostru, care va fi ulterior decis Intre not S. Poarta
§i tine, se considers aceasta autorizatie ca fora efect atata vrem e
cat aceasta decizie nu va fi luata."
Dupa cum vedem §i prin firmanul de recunoa§tere a Domnului
Turcia in dorinta ei de a-§i afirma Inca suzeranitatea asupra Princi-
patelor, vedea in baterea monetei un act de suveranitate pe care Prin-
cipatele nu 1-ar fi avut deplin §i de aceia impunea imprimarea unui
semn al guvernului otoman.
Decat clauza aceasta s'a nascut moarta, de oarece monetele ba-
tute mai tarziu, n'au purtat nici un semn al Portei otomane. Nea-
2. A ne pas depasser sous quelque forme que ce soit, sans une entente prea-
lable avec Mon gouvernement, le chiffre de 30.000 hommes, auquel la force armee de
toute espece, des Principautes Unies pourra etre elevee ;
3. L'autorisation ayant ete donnee de Notre part aux Principautes Unies d'a-
voir une monnaie speciale, portant un signe de Notre gouvernement, qui sera ulterieure-
ment decide entre Notre S. Porte et toi, A considerer cette autorisation comme sans effet
tant que cette decision n'aura pas ete prise ;
4. A considerer, comme par le passe, obligatoires pour les Principautes-Unies,
tous les Traites et Conventions existant entre M. S. Porte et les autres Puissances, en
tant qu'ils ne porteraient pas atteinte aux droits des Principautes-Unies etablis et rec-
connus par les Actes qui les concernent, a maintenir et respecter egalement le principc
qu'aucun Traite ni Convention ne pourrait etre conclu directement par les Principautes-
Unies avec les Puissances etrangeres. Toutefois Mon Gouvernement Imperial ne man-
quera pas a l'avenir de consulter les Principautes-Unies sur les dispositions de tout
Traite ou Convention qui pourrait toucher a lcurs lois et reglements commerciaux. Les
arrangements d'un interet local entre les deux administrations limitrophes et n'ayant
point la forme de traite officiel ni de caractere politique continueront a rester en dehors
de ces restrictions ;
5. A t'abstenir de creer aucun ordre ou decoration destines a etre conferes
au nom des Principautes-Unies ;
6. A respecter constamment Mes droits de Suzerainete sur les Principautes-
Unies qui font partie integrante de Mon empire et a maintenir toujours avec soin les
liens seculaires qui les unissent a la Turquie ;
7. A augmenter le tribut paye a Mon gouvernement par les Principautes-Unies
dans la mesure qui sera ulterieurement fixee de concert avec toi ;
8. A ne pas permettre que le territoire des Principautes-Unies serve de point
de reunion a des fauteurs de troubles de nature a porter atteinte a la tranquilite des
autres parties de Mon empire, soit des Etats voisins ;
9. A t'entendre ulterieurement avec Mon gouvernement Imperial sur l'adop-
tion des mesures pratiques necessaires pour rendre encore plus efficaces l'aide et la pro-
tection dues a ceux de Nos sujets qui, des autres parties de Mon empire, se rendront
dans les Principautes-Unies, dans le but d'y exercer lc commerce.
www.dacoromanica.ro
junsurile ce decurgeau din haosul monetar erau prea mari pentru fi-
nantele publice ce trebuiau reorganizate §i prejudiciau interesele de
productiune generals ale Orli ca §i acelea ale schimbului intern §i
extern, pentru ca Domnitorul §i guvernul sau sa se lase impresionati
de opozitia formals a Portei otomane.
Tani pe dreptul incontestabil ce izvora pentru Romania din
tratatele internationale ce ii garantau existenta in cadrul de auto-
nomie §i independents, guvernul Domnitorului Carol, in care 1. Bra-
tianu era un saituitor ascultat, reia in studiu problema monetara §i
intocme§te un proect de reforms fundamentals, inspirandu-se din
legislatia similara din Franta.
Dar problema aceasta a cautat Bratianu in ciuda opozitiei
Turciei s'o solutioneze §i mai repede, prin emiterea de hartiemoneta
in valoare de 12.000.000 franci, cari ar fi avut menirea sa acoperc
deficitul de 52.000.000 lei al anului 1866. Un proect de lege a fost
intocmit in acest stop §i depus in §edinta adunarii din 26 Mai 1866.
Acest proect studiat de comisia financiara a corpurilor legiuitoare
a fost respins. Dad]. intre cauzele principale a respingerii proec-
tului, acelea de ordin economic detin loud intai, nu este mai putin
adevarat ca gestul actului politic pe care it urmarea Bratianu prin
aceasta propunere, nu a fost Indeajuns inteles §i apreciat. Pe de
alts parte, nu ne putem impiedeca de a recunoa§te ca ideia lui I.
Bratianu §i data avea talc politic, realizata nu ar fi putut decat sa
contribue la sporirea haosului monetar prin emisiunea unor bilete
fara o acoperire serioasa.
Intre time guvernul a elaborat §i sus amintitul proect de reforms

monetara §i in Martie 1867, prin staruintele necurmate ale lui Ion
Vu les conditions ci-dessus enoncees et les engagements contenus dans to reponse

precitee a la lettre de Mon Grand-Vizir, le rang et les prerogatives de Prince des Prin-
cipautes-Unies to sont conferes a titre hereditaire, a toi et a tes descendants en ligne
dirccte, sous la reserve que, en cas de vacance, ce rang sera confere a l'atne de tes des-
cendents par un Finnan Imperial.
En consequence, tu veilleras a ce qu'aucun acte contraire aux conditions qui
precedent et aux dispositions fondamentales des Traites et Conventions conclus avec
les Puissances amies et alliees de Mon empire relativement aux Principautes-Unies ne
soit permis et tu consacreras tes soins a perfectionner et a assurer la bonne administra-
tion des Principautes-Unies et A developper le bien-etre et la porsperite de leurs habi-
tants conformement A Mon desir Imperial.
Fait le 14 Djemazi-ul-akber 1283 (23 octobre 1866).
www.dacoromanica.ro
272 C. I. BAICOIANU
Bratianu, se depune in Parlament Legea pentru infinfarea noului

sistem monetar qi /abricarea monetelor nationale".
Desbaterile ce au avut loc cu aceasta ocazie sunt extrem de in-
teresante pentru ca sa le putem trece cu vederea, cad dovedesc
nu numai entuziasmul de care erau cuprinsi reprezentantii tariff, dar
si adanca for pricepere sff temeinica pregatire ce o aveau, pentru a
intelege problemele economice.
Raportorul legei deli recunoaste dezavantajele bimetalismului
propus de Guvern,
caci neputandu-se stabili prin lege raportul dintre valoarea
aurului si argintului, variind conditiunile de exploatare a acestor
dotal metale, si prin urmare valoarea for respective, se vede tot-
deauna ca raportul valorii acestor doua metale nu corespunde
cu raportul stabilit prin lege, si de aici provine inconvenientul
de a vedea tara inundate cand de aur, cand de argint, dupa
cum valoarea acestor doua metale se schimbil intr'un sens sau
inteal Ltd",
totusi, nu ezita sa recomande Parlamentului introducerea bimetalis-
mului, de oarece toate statele civilizate mentin Inca duplicitatea
tipului monetar sff prin urmare nu ne putem indeparta de acest sis-
tern."
In privinta numirei monetei, raportorul sustine denumirea de
leu, pentru a nu se aduce dificultati in tranzactiuni.
Cezar Boliac Isi exprima bucuria ca traeste ca sa poata vota
acest proect prin care se afirma puternic suveranitatea noastra si
propune ca imediat ce legea va fi votata, sa se bats cel putin 1.000
monete de aur cu efigia Domnitorului, pentru ca trimitandu-le tarilor
din Occident, sa dovedim deplina noastra autonomie.
In potriva bimetalismului se declare G. Ghica, sustinand ca in
mod firesc legea cererei si a ofertei va stabili pentru argint un curs
inferior acelui legal, ivindu-se astfel agiul.
0 remarcabila elocinta sff o adanca patrundere se degajeaza
din expunerea lui B. Boerescu, care arata ea din punctul de vedere
economic, baterea unei monete reale nationale prin care se va inlocui
leul fictiv de pana atunci, va avea o binefacatoare influents asupra
tuturor ramurilor de activitate din tara. In al doilea rand, batand
moneta de bilon a carei valoare intrinscca este jumatate din cea le-
gala, Statul roman va castiga diferenta pe care pana atunci o castigau
tarile ce ne trimeteau aceasta moneta. In privinta propunerii lui
Boliac de a se fabrica numai cateva piese de aur pentru ca trimi-
www.dacoromanica.ro
tandu-le Apusului sa dam dovada suveranitatei nationale, Boerescu

protesteaza, sustinand ca nu calitatea metalului din care sunt Mute
monetele dau dovada suveranitatei, ci insasi faptul ca aceste monete
se bat. Totusi, pentru a putea mentine valoarea legala a monetelor
de bilon, baterea monetelor de aur si argint in cantitati mari este
necesara. Propune pentru ca Statul sa castige mai molt, ca mone-
tele de bilon sä fie Mute din nichel si nu din arama.
Discutiunile ce se invartesc in jurul chestiunei data avem sau nu
dreptul de a bate moneta,sustine N. Ionescusunt inutile, de oarece
aceasta problema este definitiv rezolvata prin Tratatul si Conventia
dela Paris. Avem deci dreptul de a bate orice moneta, din orice metal
si in orice cantitate. Problema trebue deci deplasata de pe taramul
politic pe acel economic. Si in aceasta privinta, introducerea in Prin-
cipate a etalonului dublu nu este o masura de pe urma careia se vor
culege roade, de oarece aurul este intr'o continua urcare fats de argint.
Statornicirea etalonului de aur, ar fi singurul remediu a intron5rei
unei situatii monetare sanatoase. Si acest lucru ar trebui sä se faca
numai dupa ce se vor cunoaste nevoile reale ale circulatiunei Princi-
patelor. Pang cand se vor face toate studiile in aceasta privinta, pro-
pune amanarea votarei proectului.
Parerea partizanilor amanarei votarei proectului pang cand se
vor cunoaste nevoile circulatiunei si vom avea mijloacele materials
prin cari sa putem bate atatea monete incat sä inlocuim pe acele
str5ine din circulatie, este hotarat respinsa de I. Bratianu, de oarece
aceasta ar insemna a seta marea cu lingura si ar trebui sa votam
acest proect tine stie cand si pana atunci sa intrebuintarn bilonul
strain, sa profite strainii de tot folosul circulatiunei."
In ce priveste critica indreptata impotriva bimetalismului ce
se intentiona a se introduce, Bratianu raspunde ca prin el nici inteun
caz situatia monetara din Principate nu va deveni mai haotica de
cat pan5 atunci.
Propunatorilor de a bate o moneta de aur intr'un numar res-
trans de exemplare pe care trimitandu-le reprezentantilor marilor
Puteri din Apus pentru a da dovada suveranitatei noastre, Bratianu
le raspunde hotarit sa nu prin lucruri cari lucesc la ochi ne vom ri-
dica, dar luand masuri si facand fapte cari in realitate sa intareascrt
suveranitatea noastra si sa o faca a nu depinde decat de not ".
Bratianu, caruia trebueste sa-i atribuim paternitatea proectului,
cerea votarea Iui, atragand atentia ca el cuprinde un intreg sistem
monetar care urma sa fie aplicat cu timpul si pe masura puterilor ma-
18
www.dacoromanica.ro
274 C. I. BAICOIANU
teriale ale tarii.Afirmatia lui i§i avea temeiul in situatia financiara

deplorabila in care se gasea tam dupe doi ani de seceta cumplita,
incat guvernul se vedea amenintat sa nu mai poata face fats angaja-
mentelor externe §i nici sa poata plati lefurile functionarilor. El cerea
realizarea legei in cadrul mijloacelor posibile, urmand ca desfa§urarea
evenimentelor sa inlesneasca guvernelor Ord realizarea integrals a
operei monetare, de care depindea propa'§irea -Wei.
Caracteristica desbaterilor ce-au avut loc atat in Camera cat
§i in Senat, este ca toti reprezentantii tarei de comun acord au recu-
noscut necesitatea votarei acestei legi, ceeace a facut ca legea im-
preuna cu caetul de sarcini pentru baterea monetei sa fie votata
la 29 Martie 1867, adoptandu-se cu o majoritate de 68 voturi contra 6.
Ea a fost promulgate la 14/26 Aprilie 1867.
*
* *
Sa intram in expunerea economiei acestei importante legi

prin care se curma °data pentru totdeauna haosul care a facut sa se
iroseasca veacuri intregi bogatia nationals a tarilor romane§ti.
S'a adoptat sistemul monetar zecimal astfel cum exista in Franta,
Italia, Belgia Si Elvetia, cari fa_ ceau parte din Uniunea monetara la-
fiat bazata pe bimetalism.
Cinci grame argint cu titlul de 0,835 compunea unitatea mo-
netara a Romaniei sub denumirea de leu.
Leul dar, care paria atunci de secole infati§a o moneta fictive
de calcul, devine dela 1867 incoace o moneta reala. El valora 2 lei
vechi §i 28 parale.
Conform art. 2, leul se impartea in 100 bani. Legea dispunea
in art. 3 sa se bats urmatoarele monete :
a) Monete de aur.
Piesa de 20 lei
ff 10
92
b) Monete de argint :
esa de 2 lei
t, 1 leu
0,50 bani.
onete de amnia :
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULLII ROMAN 275
Piesa de 0,10 bani

0,05
0,02 ,,
!, 0,01
Monetele de aur aveau titlul de 0,900 §i dimensiunile Si greutatile
urmatoare :
Piesa de 20 lei 6,452 gr. §i 21 mm. diam.
92 10 lei 3.226 gr. §i 19 mm. diam.
5 lei 1,613 gr. §i 17 mm. diam.
Toleranta titlului §i a greutatei este de 311000 in mai mulct §i
mai putin. Greutatile §i dimensiunile monetelor de argint erau
urmatoarele :
Piesa de 2 lei 10 gr. 27 mm. diametru
>, 1 leu 5 gr. 23 mm. diametru
If 0,50 lei 2 112 gr. 18 mm. diametru.
Toleranta titlului §i a dimensiunei era de 311000.
Monetele de arama se compuneau din 0,95 arama, 0,04 cositor,
0,01 zinc §i aveau o toleranta de 711000.
Dimensiunile §i greutatile for erau urmatoarele :
piesa de 0,10 bani 10 gr. 30 mm. diametru
32 0,05 5 gr. 25 29
,, 0,02 2 gr. 20 99
29 0,01 1 gr. 15 32
S'a hotarit ca deocamdata sa se bata numai moneta de arama

pentru sumele urmatoare :
25.000.000 piese de 10 bani in valoare de lei 2.500.000 lei
25.000.000 5 1.250.000 lei
10.000.000 .. 2 200.000 lei
5.000.000 , 1 22 22 22 22 50.000 lei
65.000.000 4.000.000 lei.
Interesant este ca prin art. 10 al legii se hotara§te ca monetele
sa poarte pe o parte armele tarei, iar pe de alta valoarea for §i anul,
cand au fost batute.
Pentru ca sistemul monetar trebuia intregit, articolu111 dispunea
ca monetele de aur §i de argint ale Frantei, Belgiei, ltaliei §i Elvetiei,
fabricate dupa acela§ sistem monetar, sa se primeasca in tarn la toate
casele publice, de o potriva cu moneta legala a tarei. Celelalte monete
straine de aur Si argint ce circulau in %ark s'a hotarit sa circule pana
www.dacoromanica.ro
276 C. I. BA1COIANU
atunci cand emisiunea intaia a monetei nationale de aur si argint

se va face.
Pentru a feri comertul de orice pagube eventuale, Intr'o tabela
B. anexata legei, s'a fixat cursul monetelor straine de aur §i argint.
Pentru lamurirea completa a chestiunei, art. 12 dispune in ultimul
aliniat : Dupa trecerea de 6 luni dela intaia emisiune a monetei natio
nale de argint si aur, orice moneta, gall de aceia care reprezinta sis-
temul monetar zecimal stipulat prin conventiunea internationals
din 23 Octombrie 1865, va inceta de a mai avea curs legal si obliga-
gatoriu".
Romania recunostea astfel a face parte din Uniunea monetara
latina.
Fabricarea monetelor urma sa se incrediniteze prin licitatie
publics unei intreprinderi luandu-se toate precautiunile necesare
pentru confectionarea for identica cu monetele franceze".
Noul sistem monetar avea sa fie pus In aplicare dupa 3 luni
dela data unei publicari, fixata de Ministerul finantelor.
Dupa 6 luni dela intaia emisiune a monetei nationale de arama,
monetele straine facute din acest metal ce circulau la 1867, Incetau
de a mai avea curs in Principate. Conform publicatiunei Ministerului
de finante din 25 Noembrie 1867, noul sistem monetar a fost pus in
aplicare pe ziva de 1 Ianuarie 1868.
Aceasta publicatie pe care o dam in extenso in anexe, talmaceste
cuprinsul legii si explica marelui public modul de transformare a
leilor noui in lei vechi $i invers 1). Deasemeni, aduce la cunostinta publi-
cului toleranta admisa pentru circulatia mai departe a bilonului de
arama strain, ce avea sa mai dainuiasca Inca o perioada de tranzitie
de 6 luni, dupa care timp urma sa se retraga pentru demonetizare.
Pentru a nu expune populatia rurala in mainile careia se afla
in cea mai mare parte moneta bilonara straina la eventuale pagube,
circulara stabileste cursul transformat in bani nuoi a acestor monete,
ca'rora li se deschide drumul pentru plati la toate casele publice.
1) In anexele No. 30-42 dilm In extenso : a) desbaterile din Camera relative la

legea monetara din 1867 ; b) desbaterile din Senat ; c) caetul de sarcini relativ la baterea
monetei de arama ; d) legea monetara din 1867; e) publicatia Ministerului de finante
relativa la punerea in aplicare a legii ; I) tabela de transformare a leilor vechi ; g) tabela
pentru fixarea cursului monetelor straine ; h) explicatiuni asupra transform5rei for ;
i) tabela de transformilri combinata ; j) tabela de rotunjirea cifrelor ; 1) monetar de lei
noui m) publicatia Ministerului de finante pentru fixarea cursului monetelor straine
de bilon.
www.dacoromanica.ro
Interesant este sa aflam din caetul de sarcini intocmit in spiritul

prevederilor art. 10 din lege, ca monetele de arama urmau sa aiba pe
o parte armele tariff, iar pe cealalta valoarea nominala sff anal fabri-
catiunii.
Desenele monetelor urmau sa fie predate concesionarului la sem-
narea conventiei.
Monetele de arama prevazute de lege au fost confectionate de
doua case englezesti : Fabrica Watt et Comp. si Fabrica Heaton, am-
bele din Birmingham.
Chestiunea efigiei ce urma sä poarte sff moneta bilonara, a cons-
stituit una din greutatile realizarii acestui prim pas de batere a monetei
noastre nationale. Desi menita sa ramana o moneta de circulatiune
interns, guvernul otoman a incercat sa-si realizeze rezerva mai sus
amintita, ca nici chiar aceasta moneta sa nu poarte efigia domneascrt.
Guvernul roman cedand tacit acestei veleitati de inraurire a gu-
vernului otoman, a stint la randul sau sa infranga cerbicia Turciei,
care ar fi vrut ca moneta bilonara sa poarte un semn distinct al gu-
vernului otoman. Bizuindu-se pe concursul moral al Puterilor garante
si pe dispozitiunile tratatelor in vigoare, guvernul roman a stiut sit
inlature aceasta sfortare de atingere a autonomiei sff suveranitatii
romanesti si ocolind dorintele Turciei a ordonat comanda monetelor
bilonare fara semnul guvernului otoman. Aceleiasi rezistente se da-
toreste intarzierea baterii monetelor eliberatorii de argint prevazute
de legea din 1867. Guvernul romanesc ar fi vrut sa afirme indepen-
denta sff sa satisfaca indreptatitul orgoliu national prin imprimarea
pe aceste monete a efigiei domnesti. Sfortarile facute in aceasta direc-
tiune au esuat insa sff pentru a nu se intarzia cu aplicarea dispozitiu-
nilor din legea monetara, vedem ba'tandu-se in 1870 prima moneta
de argint de 1 leu ; in 1872 aceea de 2 lei si in 1873 monetele de argint
de 50 bani, 1 leu si 2 lei. Tabloid ce urmeaza ne infatiseaza monetele
batute de Romania si date circulatiunei in perioada 1867 -1881 :
Monetole romanqti biaute dela 1867-1881.

Monete de atu
Monde de bronz Monetele de argint Local unde
Valoarea
Valoarea monetelor de Valoarea menetelor de monetelor s'au &lit&
AN/1 I ban 2 bani 5 bani 10 bani 0,50 let I lea 2 lei de 20 lei monetele
1867 50.000 200.000 1.250.000 2.500.000 Birmingham
1868 -- 2.000 Germania
1870 400.000 -- 100.000 Bueureeti
1872.73 _ 12.356.540 Bruxelles
1872-74 3.463.490 10.680.000 Bruxelles
2.300.000 Viena
Total 50.000 200.000 1.250 000 2.500.000 3.463.490 11.080.000 14.656.540 102.000
www.dacoromanica.ro
278 C. I. BAICOIANU
Este insa locul sa amintim aci ca premergatoare baterii monetei

de argint a fost incercarea de a se bate moneta de aur de 20 lei. In
entuziasmul faptului votarii legii monetare care dupg secole asternea
tariff un regim monetar unitar, vedem pe D omnitorul Carol in 1868 indem-
nat de dorinta de a satisface orgoliul unanim exprimat in Parlamentul
tarii de intreaga suflare romaneasca, comandand in Germania baterea
primei monete de aur de 20 lei. Aceasta moneta batuta dupa
indicatiunile scrise proprio-manu de Domnitorul Carol, avea pe
avers efigia sa, iar pe margine legenda CAROL I DOMNULU
ROMANILORU, iar pe revers intr'o ghirlanda scrisa valoarea monetei.
Trebueste notat ca deli gestul Regelui Carol fusese aprobat de spriji-
nitorul Romaniei Napoleon al III-lea caruia Regele ii transmisese
dorinta sa, totusi Austria si Turcia cari nu vedeau cu ochi buni afir-
marea libertatii prin acest mijloc, au protestat impotriva gestului
Domnitorului Carol, sustinand ca actiunea ar avea un substrat ire -
dentist, deoarece aceste doua Puteri aveau sub sceptrul for supusi de
origins romans. In urma protestului acestor dona Puteri, comanda
a fost amanata pentru mai tarziu, trimitandu-se Domnitorului Carol
numai o suta de monete de proba, dintre cari dupa o legenda, 50 ar fi
fost ingropate la temelia castelului Pe les, iar restul au fost impartite
de Domnitor demnitarilor -Orli 1).
Doi ani in urma, Domnitorul Carol a facut sa se imprime ace-
leasi monete de 20 lei cu efigia sa, dar cu legenda schimbata, pentru
ca sa satisfaca susceptibilitatile Turciei si Austriei. De data aceasta
legenda era CAROL I DOMNUL ROMANIEI. S'au batut din aceasta
moneta 5.000 bucati in valoare de 100.000 lei.
Afirmarea deplina a libertalii baterii monetelor, a fost rezervata
unui viitor apropiat. Razboiul independentei rupand ultimele lega-
turi de suzeranitate dintre Turcia si Romania, Domnitorul Carol,
n'a mai fost stingherit in exercitarea dreptului sau regalian. Cum
rezulta din tabloul de mai sus, Romania mai batuse papa la 1877 in
afara de monetele de 1 ban, 2, 5 si 10 bani si monete de argint de 50
bani la 1873-1874, de 1 leu la 1870 si 1873-1874 si de 2 lei la 1872,
1873, 1875 si 1876. Tot din tabloul de mai sus putem constata ca
1) Dupa o relatiune data de Domnul C. Oraseanu prin ziarul Universul", M. S.

Regele Carol al II-lea facand un voiaj In extremul Orient, a cumparat dela un director
de banca roman din sSangai cateva monete romanesti, provenite din tezaurul nostru
dela Moscova. Se poate ca printre aceste piese sa fie si moneta de 20 lei batuta la 1868,
astazi foarte rara.
www.dacoromanica.ro
la declararea razboiului independentei, Romania avea in circulatiune

monete in soma' totals de 34.302.030 lei 1).
Daca la aceasta sums mai adaugam valoarea biletelor ipotecare
de 26.260.000 lei, ajungem la concluzia ca in anul 1878 Romania avea
in circulatie 60.562.030 lei. Raportata aceasta sumo la populatia
card de 4.485.696 locuitori, constatam ca circulatia pe cap de locuitor
revenea la aproximativ 13,50 lei. Daca raportilm circulatia monetara
§i la comertul exterior al taro (import+export) din acel an, care se
cifreaza la 523.624.029 lei, ne putem da seama Si mai bine de micimea
ei. Cu toate ca circulatia era mica, nu trebue sa ne inchipuim CS
tranzactiunile comerciale sufereau, deoarece, conform legei monetare
din 1867, cea mai mare parte dintre monetele Uniunei latine aveau
curs §i in Ora la noi.
*
* *
Prin legea monetara din 1867 se realizeaza doted mari dorinte

ale Poporului romanesc, afirmate §i sprijinite cu mare entuziasm Si
multe sacrificii de marea noastra generatie dintre 1848-1866.
In primul rand se pune capilt haosului monetar de pang atunci
daunator finantelor publice, productiunii, comertului intern §i extern.
In al doilea rand prin baterea unei monete nationale se afirma pu-
ternic suveranitatea §i autonomia Romaniei.
Legea dela 1867, marcheaza inceputul unei noui ere de propa-
§ire a economiei noastre nationale.
Ea deschide larg drumul comertului §i productiunii, constituind
baza sanatoasa pe care incepe sä se a§eze o mi§care bancara temeinica,
cu caracter national.
In capitolele viitoare vom avea prilejul sa examinam influenta
binefkatoare pe care aceasta lege a produs-o asupra vietii noastre
economice.
1) In planlele No. 43-53 dilm in ordinea in care au Post biitute, toate monetel
Regelui Carol I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
EMISIUNEA BILETELOR IPOTECARE CA MIJLOC

CONTRIBUTIV LA SOLUTIONAREA CRIZEI DIN 1877
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL VII
EMISIUNEA BILETELOR IPOTECARE CA MULOC

CONTRIBUTIV LA SOLUTIONAREA CRIZEI DIN 1877
Razboiul din 1877 surprinde Romania cu o situalie financiara preeara.

Situalia finantelor publice. Influenta razbolului asupra finaMelor private.
Proectul guvernului pentru emisiunea biletelor Ipotecare. Dispozitiunile proee-
tulul. Opozitia determine caderea proeetului. Noui proeete. Diseuliunile
din Parlament. Votarea proeetului. llispozitiunile 141. Emisiunea biletelor
ipotecare. Statistlen biletelor ipotecare emise. Incheiere.
Razboiul din 1877 a surprins Romania cu o situatie financiara

destul de ingrijoratoare.
Erau deficite budgetare ale anilor trecuti in sums de 60 mil.,
cari cuprindeau §i cuponul datoriei publice externe, ce trebuia achitat ;
iar situatia economics generals a tarii, bantuita de o criza economics
ce se deslan Wise de Cava timp, nu era de invidiat.
Bugetul Statului pe anul 1877, a fost foarte anevoios de in-
cheiat. Cu toate sfortarile depuse, el a putut fi soldat numai cu un
deficit de 6.662.621,41 lei, pentru a carui acoperire s'au votat urma-
toarele legi : taxa de 5% asupra retributiunei personalului (4 Mai
1877), s'a urcat costul biletelor de tren cu 15%, s'au sporit taxele de
timbru §i inregistrare (1 Iunie 1877), s'a introdus taxa proportionala
a legei patentelor (23 Martie 1877) si s'a infiirrtat darea pentru caile
de comunicatie, desfiintandu-se contributia personals si de sosele
(18 Martie 1877).
Razboiul ce se anunta la hotarele tarii Meuse ca, criza existents
sa desechilibreze si mai mult situatia financiara a Orli, prin cresterea
cheltuelilor atat de indispensabile, pe cat erau si de neprevazute, a
evenimentelor politice ce se precipitau.
www.dacoromanica.ro
284 C. 1. BAICOIANU
Ca intotdeauna, in astfel de imprejurari si putinul numerar

existent se ascunsese.
Decretandu-se prohibitiunea exportatiunei, viata comercial5 a
fost paralizata, ceeace a facut ca situatia economics generals sa devie
din ce in ce mai critic5.
In astfel de imprejurari un imprumut intern sau extern nu era
posibil.
Beitianu sondase din timp terenul ambelor acestor eventuale
posibilitati si nu mai putin, incercase si sortii de izband5 a unei sporiri
a resurselor budgetare pe calea unor noui impozite.
In fata nevoilor inexorabile si de grabnic5 solutionare din cauza
desfasufarii evenimentelor razboinice si in lipsa unei B5nci Nationale,
Bratianu, pentru a nu compromite sortii izbanzilor viitoare, concepe
si traduce in lege, depunand Parlamentului proectul pentru emisiunea
de bonuri ipotecare in sums pang la lei 30.000.000.
Guvernul prezinta Corpurilor legiuitoare un proect de lege,
in vitutea cgruia a fost autorizat la 12 Iunie 1877 sa" fats aceast5
emisiune.
Biletele ipotecare urmau s'a fie la purtator, aveau curs obligator
si trebuiau sä fie primite in plata la toate casele publice, pe valoarea
for al-pari. Ele urmau s5 fie emise in buditi de 5, 10, 20, 50, 100 si 500
lei si trebuiau fabricate in aceleasi conditiuni, ca si biletele de banca,
sub controlul Ministerului de finante.
Garantia acestor bilete fiduciare, zise si ipotecare, era ipoteca
de primul rang, inscrisa asupra unor propriet5ti ale Statului, in va-
loare de cel putin 60 milioane lei.
Aceast5 lege, intampinata cu neincredere, a provocat in Ca-
mel-A si Senat furtunoase desbateri, cari au condus pAn5 la respin-
gerea proectului.
Conceptia emisiunii de bilete cu caracter fiduciar, f Ara acoperirea
metalic5, astfel cum o prezentase Bratianu, era invinuit5 a fi o
primejdioas5. S'a produs atunci in Parlament o expunere lu-
xurianta a literaturei economice asupra hartiei-monet5 si a perico-
lului ce ea ar prezenta 1).
S'au fricut apropieri cu dezastrulpricinuit de politica analoag5
a vestitului Law, exprimandu-se temerea ca nu cumva, greutritile
1) In anexele No. 43-46 dam in extenso discutiunile ce ou avut loc in Parlament

cu acest prilej §i legea biletelor ipotecare.
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BILETELOR 1POTECARE 285
razboiului sa ne impinga la majorarea emisiunii acestor bilete ipote-

care, ducand tam la dezastru.
Opozitia a fost atat de inver§unata, Inca a determinat caderea
proectului, de§i Bratianu daduse toate asigurarile ca o noua emisiune
nu se va face §i ca aceste bilete ipotecare vor fi retrase in termen de
6 ani de zile, prin intermediul unei Banci de scont Si circulatie, a Carei
creatiune o conditiona in insu§i acest proect de lege §i in care el
vedea un instrument de absorbitiune a acestei emisiuni.
Decat proectul lui Ion Bratianu era pornit din necesitati, pe
cari §i adversarii recuno§teau ca nu puteau fi ocolite, necesitati ce
izvorau din supreme interese de Stat, inaintea carora argumentele
oratorice aveau sa cads.
Fara a se rasa invins, Bratianu a cerut Corpurilor legiuitoare
sa-§i formuleze ideile in noui proecte, cari sä inconjoare pericolele pro-
ectului prezentat de guvern.
Recunoscand ca chestiunea nu suferea intarziere, s'au depus
in scurt timp alte trei proecte, dintre cari until fusese intocmit de
D. Sturdza.
Examinate de guvern, s'a recunoscut in unanimitate, ca au
la baza formule prea greoaie, pentru a-§i produce efectele imediate,
cerute de gravele circumstante prin cari trecea tam §i astfel s'a revenit
tot la primul proect amendat de I. Bratianu, cu toate garantiile ce se ce -
reau, pentru ca emisiunea biletelor ipotecare sa fie prima §i ultima.
Opozitia in cea mai mare parte intelesese ca nu era vorba decat
cum explicase Boerescu, de un simplu expedient, care pentru un
timp anume determinat sa poata procura puterei executive mijloace
de a neutraliza macar in parte, efectele crizei economice de care su-
ferim, atat pentru a indestula trebuintele urgente existente, cat §i
pentru a face onoare angajamentelor sale".
Dar discutiunile aprinse cari au avut loc in Parlamentul tarii
cu prilejul acestui proect de lege, au avut pe langa meritul de a fi
luminat lumea asupra unei probleme atat de insemnate ca aceia a
monetei de hartie §i acela de a fi unit intr'un gand Si simtire guvernul
§i opozitia, asupra necesitatei de a se creia o Banal nationals de scont
§i circulatiune, cu privilegiul de a emite bilete fiduciare.
Expresiunea acestei intelegeri unanime este data in art. 10
care glasue§te :
Guvernul va fi dator sa elaboreze un proect de lege pen-
tru infiintarea unei Banci de scout §i circulatie, pe care it va
supune Corpurilor legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
www.dacoromanica.ro
2S6 C. I. BAicolANu
In acest proect se va regula tot ()data modul platei

anuitatei imprumutului de 30 mil., repartizandu-se intre Stat
§i Banca de scont."
In acest articol s'a tradus fagaduinta marelui om de Stat, care
in Parlament, cu prilejul discutiunei acestui proect de lege, raspunde
opozitiei :
Imi recomandati imprumutul sau majorarea impozi-
telor ca surse de venit. Ambele nu se pot realiza astazi. Am
cerut 30 mil. nu 39 mil. cat face deficitul, pentru ca numai eu
§tiu cum am dus-o cu aceasta datorie flotanta in spinare. Daca
v'am propus acest sistem al biletelor ipotecare, nu este pentru
ca voesc sa perpetuez aceasta politica, ci pentru a inlatura greu-
tatile momentului. Sa fiti siguri, caci vad cu fericire ca
astazi mai toti sunteti convertiti pentru o bancafiti siguri
ca indata ce se va face pacea. yeti avea timpul sa vä ocupati
de aceasta chestiune, va voiu ruga chiar eu s'o faceti, fiind chiar
depus pe birou un proect al d-lui Mavrogheni. Acest proect
a fost studiat de not o iarna intreaga impreuna cu d-1 Sturza,
Ghermani, Ghica §i alti financiari §i i-am facut §i oarecari mo-
dificari."
Biletele ipotecare aveau sa se faca sub controlul Ministerului
de finante, purtand gravate in corpul for in fac-simile, semnaturile
Ministrului de finante §i a doi membri din Consiliul insarcinat cu con-
ducerea acestei chestiuni 1).
Consiliul special al biletelor ipotecare, urma sa aiba re§edinta
la Casa de Depuneri §i Consemnatiuni. Se compunea din 6
membri ale§i de acel comitet, de pre§edintele §i directorul Creditului
funciar §i prerdintele Camerei de comert §i industrie din Bucure§ti.
Conform art. 4, biletele erau garantate pang la complecta for
retragere printr'o ipoteca in primul rang, inscrisa asupra unor pro-
prietati libere ale Statului, in valoare de cel putin 60 mil. Dupa pro-
mulgarea legei, Comitetul special al biletelor ipotecare avea insarci-
narea sa procedeze cu Administratia domeniilor Statului la evaluarea
imobilelor rurale ce trebuiau sa se ipotecheze.
Inscriptiunea ipotecara urma sa se faca in favoarea detentorilor
biletelor ipotecare.
Daca pang in 2 ani dela promulgarea legei guvernul putea
1) Plansele No. 54 59 reprezina biletele ipotecare cc au fost emise.
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BILETELOR IPOTECARE 287
contracta un imprumut, el trebuia sa retraga din circulatie in parte,

sau chiar toate biletele ipotecare, platindu-le pe valoarea for nomi-
nala, plus 10%.
In cazul sand insa un imprumut nu se putea efectua, legea pre-
vede ca, Comitetul special sä aiba autorizarea a scoate imediat 1i
treptat imobilele ipotecate in vanzare, astfel ca in 6 ani cel mult
dela promulgarea legei, biletele ipotecare sa fie retrase din circulatie.
Biletele ipotecare retrase din circulatie urmau sa se depue la
Comitetul special care avea sä be arda, conform regulamentului bile-
telor ipotecare.
Art. 12 dispunea, pentru a satisface obiectiunile opozitiei, ca
nici o alts emisiune de bilete nu putea avea loc inainte ca biletele
emise, in valoare de 30 mil., sa fie retrase si arse.
Vedem dar, ca biletele ipotecare aveau caracterul de moneta le-
gala, pentru toti creditorii Statului, care la randul sau be primea
in plati. Biletele ipotecare aveau deci un caracter dublu.
Ele puteau fi privite ca un imprumut, intrucat realizarea valorii for
nu se facea decat treptat cu vinderea proprietatilor. Aveau insa in
acelasi timp si caracterul unei monete adevarate, intrucat fiecare in-
fa-tip un drept de proprietate asupra imobilelor cu cari erau garantate.
Din acest punct de vedere privite, ele puteau sa serveasca 1i ca mijloc
de schimb.
Valoarea for intrinseca este drept ca e greu de stabilit. Avem
insa la baza data nu un metalism, o valoare a unei plus valute, mai
mult sau mai putin sigura, care le putea feri de prea maxi fluctua-
tiuni.
Prin acceptarea acestui proect de lege, promulgat la 12 lunie
1877, in circumstantele cele mai grele prin cari a trecut tam, s'a pus
capat unei grele situatiuni financiare, care trebuia cu o ore mai de
vreme facuta sa inceteze, pentru ca mintea celor chemati sa conduce
destinele Orli, sa poata fi concentrate la gravele evenimente ce se
pregateau la granitele Romaniei.
In cadrul unei economii nationale, perturbata de o stare de
razboi care paralizase toate transactiunile comerciale interne si fare
posibilitatea de export care era oprit, intrarea biletelor ipotecare in
circulatie monetara a -Orli, a fost o adevarata binefacere.
Pentru tezaur emisiunea acestor bilete a constituit o mare usu-
rare, intrucat ele au degrevat bugetul Statului de o anuitate de cel
putin 3.000.000 lei, care ar fi trebuit sa fie platita data se contracta
un imprumut.
www.dacoromanica.ro
288 C. I. BAICOIANU
In conforrnitate cu legea s'a procedat la estimatiunea imobilelor

ce trebuiau ipotecate pentru garantarea biletelor ipotecare emise *i
s'a constatat ca valoarea for era de 52.512.037 lei.
Cum in art. 4 legea prevedea ca ipoteca sa se constitue pentru
o valoare mai mare de dou5 on cleat totalul emisiunii, suma biletelor
ce s'a hotarit sa fie pus5 in circulatie a fost scoboritil dela 30.000.000
lei, la 26.260.000 lei.
Biletele au fost confectionate la Paris sub conducerea si supra-
vegherea direct5 a lui Eugen Carada *i Emil Costinescu, iar controlul
emisiunii s'a incredintat Consiliului de administratie al Casei de De-
puneri si Consemnatiuni, sub denumirea de Comitetul biletelor ipo-
tecare. Repartizate dupa numilr Si valoarea buc5tilor, biletele emise
au fost :
431.156 buctiti a 5 lei = 2.155.780 lei

614.350 10 = 6.143.500
153.946 20 = 3.078.920
70.538 99 50 = 3.526.900
46.024 3) 100 = 1.602.400
13.505 9, 500 = 6.752.500
1.329.519 bucilti 26.260.000 lei.
Contemporanii spun ca aparitia biletelor ipotecare pe piata in

circumstantele date, a fost privity ca o mare binefacere, c5ci raz-
boiul Meuse sa se retrag5 din circulatie tot aural, care in lipsa expor-
tului era destinat platilor datoriilor externe.
Asa se *i explied imprejurarea c5, din cauza scumpetei banilor
si a lipsei de numerar, ele au putut sq treaty in circulatie Tyra se5z5-
mant, ba din potriva, erau foarte mult cyutate,si apreciate din cauza
uprintei transportului, filcand chiar prima.
Vom urmari mai departe soarta acestei emisiuni fiduciare in
volumul al If-lea al acestei lucr5ri.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA

MONETARA ROMANO-RUSA
CAPITOLUL VIII.
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA

MONETARA. ROMANO-RUSA
Evenimentele politico din 1877-4878 impiedica eonsolidaren reformel mo-

netare din 1867. Cauzele razboiului din 1877. Situatia politica si geografica
a Romanic( fata do rfizbolul ruso-ture. Programul lui I. Bratianu pe baza cantle
guvornul "Metope sa angajozo discutiuni privitoare in razbol. Relatarea Dom-
nitorului Carol asupra groutatilor prin can trecea Cara. Raspunsul lui C. A. Ro-
setti. Convontia monetary din Mal 1877 Inchelatil cu guvernui rus. Expuncrea de
motive a Jul M. Kogalniceanu. Conventiunile Inchelate eu Rusin nemultumese
Poarta otomana. Turd' uncap sa ataee satole el porturile noastre do pe malul
Dunarli. Domnitorul Carol face o expunere asupra situanei creinta Romaniel
In urma convennunilor incheiate cu Rusin. Repetatele !making de teritoriu sl
jafurile Turcilor determina Adunaroa sit declare riabolu Tureiel la 1877. De-.
vastarile tamest( determina Consiliul dole Corabia sit hotarasea ea trupele sa tread(
Dunarea. Victoria Romanic'. Situatin crelata Romanic' prin Tratatul data
Berlin. Situatia monetary a Romanic' feta de Conventia Incheiata cu Rusin.
Propunerea RusieL do a face platile In argint. Discutiunile din Parlament. Gu-
vernal hotaraste o oxportizil. Falsificarea rezultatelor expertizei. Guvernul
admite eirculatia monetolor de argint rusesti. Invadarea pieta romanesti eu ru-
bide ruseiti. Ineholore.
Mersul inainte pentru completarea conceptiei salutare a poll-

ticii noastre monetare din 1867, a fost intrerupt de evenimentele po-
litice caracteristice anilor 1876-1878,.cari au fost de naturil nu numai
sa Impiedice consolidarea operei incepute, dar sa o complice cu ope-
ratiuni nepreva'zute, de natura sa revolutioneze Intreg programul
reformei monetare din 1867.
Cruzimile savar§ite de Turci cu prilejul rrtscoalelor din Bosnia
gi Hertegovina extinse apoi §i in Bulgaria, au impresionat intreaga
www.dacoromanica.ro
292 C. 1. BAICOIANU
Europa, Band prilej Rusiei sa intervie in Balcani pentru a ocroti pe

cre§tini.
Diplomatia ruseasca neizbutind sa aplaneze conflictul pe tale
papica, Rusia declara razboiu Turciei la inceputul anului 1877.
Romania abia nascuta la o viata de Stat moderna, se vede in
fata unei primejdii care punea mintile §i patriotismul conducatorilor
ei la o grea incercare.
Sfortari uria§e au fost facute pentru ca Puterile garante sa-i
asigure neutralitatea, singura care putea s'o pue la adapost de conse-
cintele primejdioase ce puteau izvori pentru dansa din razboiul an-
gajat intre cele doua mari Puteri, Rusia §i Turcia.
Rezultatele interventiunilor nu au fost favorabile. Marile Pu-
teri cari ajutase §i contribuise la consolidarea §i intemeierea Statului
roman unitar, creiau de data aceasta Romaniei o situatie politica
exceptional de grea prin refuzul for de a-i garanta neutralitatea.
Rusia pe de o parte, pentru a putea ajunge in fata du§manultti
sau trebuia sa-§i treaca armatele prin Romania. Un refuz al Romaniei
ar fi determinat o ocupatiune silita a Ru§ilor.
Pe de alta parte, Turcia cerea cu insistenta ca armatele romane§ti
sa intre in lupta impotriva acelor ruse§ti, alaturi de ale sale. Aceasth
situatie ar fi condus la transformarea teritoriului romanesc, intr'un
teatru al luptelor pustiitoare.
Mari §i grele de rezolvat erau problemele ce se impuneau Dom-
nitorului §i oamenilor politici. Ele trebuiau solutionate in a§a fel
incat sfar§ittil razboiului sa nu fi insemnat pentru Romania pierderea
autonomiei politice §i §tirbirea integritatii teritoriului sau.
In aceasta privinta, Bratianu cristalizase intregul sau program,
in urmatoarele patru puncte :
a) Cum guvernul nu acceptase propunerea Turciei de a intra in
lupta alaturi de &Ansa, el nu intelegea ca fara consimtamantul Pute-
rilor garante sa sprijineasca actiunea razboinica a Rusiei.
b) Se impunea guvernului sa procedeze in a§a fel, incat pamantul
romanesc sa nu se transforme intr'un teatru al luptelor dintre Ru§i
§i Turci.
c) Integritatea teritoriului romanesc trebuia asigurata dela in-
ceput. Masura se impunea cu atat mai mult, cu cat zvonurile raspan-
dite demascau intentiunea Rusiei de a anexa din nou judetele din
sudul Basarabiei, retrocedate Romaniei de Congresul dela Paris.
d) Ultima dorinta a guvernului lui Ion Bratianu, era ca in cazul
cand Romania ar fi incheiat vre-o conventie, ea sä fie tratata ca tin
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSH 293
stat autonom, putand duce discutiunile spre deosebire de trecut

dela egal la egal 1).
Numai pe baza acestui program intelegea Domnitorul si gu-
vernul sail sa angajeze discutiunile privitoare la o eventuala colabo-
rare la marele eveniment politic ce se desfasura.
Cu prilejul deschiderii sesiunei Corpurilor legiuitoare de la 14
Aprilie 1877, Domnitorul Carol rezumand greutatile situatiunii, vorbea
astfel natiunii :
Romania abandonata de sprijinul altora, nu mai are
sa compteze cleat pe sine.
Vona invoca dar ocrotirea Dumnezeului parintilor nostri
care in ora pericolului nu ne-a lipsit nici °data.
Consultand interesele natiunei, povatuindu-ne de tradi-
tiunile stramosesti, ne vom razima pe patriotismul tuturor
Romanilor, si la caz de nevoie vom recurge chiar la bratul fiilor
tarei.
Data astazi nu mai putem a ne bucura de neutralitatea
pamantului nostru, ca nerecunoscuta de nimeni, datoria noastra
este ca, cu orice pret, cu orice sacrificiu, sa Lenin ca Romania
sa devie teatrul razboiului, ca orasele si satele noastre sa fie prefil-
cute in cenuse, ca populatiunile noastre sa fie mesacrate, ca
avutiile noastre, fructul muncei in timp de 20 de ani de pace
sa se nimiceasca in mijlocul unui razboiu pe care nu l'am voit
pe care nu l'am provocat prin vina noastra.
Cat pentru Mine, fiti siguri ca'Mi voiu face datoria.
Din ziva cand am pus piciorul pe acest pamant, am devenit
Roman. Din ziva de cand m'am suit pe acest Tron, ilustrat
prin atAtia marl si gloriosi Domni, cugetarile for au devenit
marea gandire a domniei Mele : reinaltarea Romaniei, impli-
nirea misiunei sale la gurile Dunarei si mai pre sus de toate,
mentinerea drepturilor ei ab-antiquo, apararea integritatei ho-
tarelor ei. si intru indeplinirea acestei sfinte datorii, fie bine
incredintata tara Mea ca, in capul junei si bravei noastre armate,
voi sti a plati cu persoana Mea."
Caruia C. A. Rosetti, presedintele Camerei, luand cuvantul la
discutia mesajului, ii raspunde :
1) Vezi : Lui C. A. Rosetti (1816-1916). La o mita de ani dela nasterea sa. Bu-
cureti, lunie 1916, pag. 44.
www.dacoromanica.ro
294 C. 1. BAICOIANU
La Zi de mare cump5na, Maria Ta, precum fAceau Domnii

nostri cei trecuti, ai chemat neintarziat sfaturile maxi : Adu-
narea tkei. Si ea, Maria Ta, grAbindu-se cu iubire in jurul Tronului,
semn nepieritor si mAret al suveranitatei noastre nationale,
a luat stiinta cu mahuire ea razboiul, ce era de temut intre
doui din puternicii nostri vecini, n'a putut fi oprit d'a .izbucni.
,,Din citirea corespondentei diplomatice tinuta de gu-
vernul Mariei Tale, Adunarea a luat incredintarea cä dansul .a
f5cut tot ce era prin putinta ca sä ajunga a ni se chez5'sui in mod
special acea neutralitate, atat de mult dorit5 de tara, si pentru
care ea a suferit un an de zile cele mai mari sacrificii morale si
materiale.
In starea de fata a lucrurilor, regretand impotrivirile
ce guvernul Mariei Tale a imtampinat, acum ca si in toate oca-
ziunile, din partea Inaltei Porti, la dreptele cereri ale tarii, si
vazand ca Inalta Poarta a refuzat chiar de a introduce cererea
noastra de neutralitate inaintea conferintei dela Constantino-
pole, Adunarea aproba toate masurile ce guvernul Mkiei Tale
a luat, pentru a face toate eventualitatile.
Intelegem si impartasim Maria Ta, strigkul dureros al
inimei Mkiei Tale, cand zici Romanilor : ca ajutorarea for sa o
astepte dela Dumnezeul indurator al pkintilor for si dela bratul
fiilor tarei, povatuit de intelepciunea celor ce sunt in fruntea ei.
Intelepciunea si bratul roman vor feri tara d'ajunge teatrul unui
razboiu, pe care noi nu l'am vrut, pe care noi nu l'am provocat.
Fii sigur, Maria Ta, ca, atunci cand se uneste voia Domnului
cu aceea a poporului, unita este cu ea si voia lui Dumnezeu, si
izbanda nu poate lipsi acelora cari, pacinici, neprovocand pe
nimeni si neincalcand drepturile nimanui, se straduesc numai
d'a impiedica ca orasele si satele for sa nu fie pref5cute in cenuse,
ca poporul sá nu fie macelkit, si ca s5 nu se nimiceasca avutiile
lui, fructul muncei a 20 de ani de pace.
Intrarea in tara a armatelor imperiale rusesti este acum
o fapta inscris5 in istorie. In incheierea conventiunei dintre
guvernul Mariei Tale cu al puternicului Impkat al Rusilor,
tara vede o liniste in mijlocul suferintelor razboiului, si o asi
gurare a individualitatii sale politice cat si a respectkii hota-
relor sale. Mild o neindoioasa si aproape unanima aprobare
faptelor din urma a guvernului Mariei Tale, Adunarea este
convinsa ca acest guvern va urma Intelept $i patriotic, a feri
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSA 295
Cara de orice conflicte cu oricari din vecinii ei, facandu-si insa o

datorie sfanta din apararea si pastrarea cu orice pret, a paman-
tului romanesc si a drepturilor si institutiunilor sale de acele in-
vaziuni, cari nu numai ca ar localiza aci razboiul, dar Inca ar
aduce asupra Wei grozaviile de cari sunt capabile ostirile
nedisciplinate.
Pentru ca guvernul Mariei Tale sa poata indeplini aceasta
chemare a sa, nu Te indoi, Maria Ta, ca Adunarea va fi pururea
gata a-i da tot concursul si toate mijloacele trebuitoare.
Chid Maria Ta ai unit sortile Mariei Tale cu ale poporului
roman, care Te-a pus in fruntea lui ; cand fericirea si marirea
acestui popor sunt marirea si fericirea Mariei Tale, ei nu vor
pregeta a fi gata la glasul de chemare al Domnitorului sau.
Data Maria Ta, strabunii nostri au zis : ca vorba Dom-
nitorilor cu sfatul tarii Intareste Domniile, tot ei, de traditiullile
carora Maria Ta ne-ai amintit cu romaneasca simtire, tot ei au
zis : Fericit neamul al caruia Domnitor ca un strajar neadormit
vegheaza ca sa nu se stirbeasca mosia lui strabuna.
Straja neclintita a hotarelor tarei si a drepturilor ei, sl
traesti Maria Ta, sa traiasca Maria Sa Doamna." 1).
1) In numele Senatului, Dumitru BrAtianu a raspuns Domnitorului urmatoarele :
Sunt momente atilt de grave, atat de solemne In viata natiunilor, !neat mintea
cea mai Inteleapta nu poate pune o stavila evenimentelor, ratiunea omeneascd cea mai
prevazdtoare se opreste in fata necunoscutului.
Atunci Popor si Tron, Camere ci Guvern, Tara Intreaga nu mai an decat o sin-
gura Ingrijire : mintuirea Patriei.
Senatul din cunoltin%a actelor diplomatice, s'a incredintat ca guvernul Mariei
Tale, In fata evenimentelor grele ale conflictului oriental, a pus toate silintele, toatfi
staruinta pentru a dobandi dela Inalta Poarta si dela Puterile garante afirmarea neutra-
litatii noastre, Insa toate au fost zadarnice.
Astazi, intrarea armatelor ruse In Tara noastra este un fapt indeplinit, si tunul a
Inceput a zice cuvantul sau.
Riizboiul dintre doui puternici vecini ai nostri, not nici I-am dorit, nici I -am pro-
vocat, Maria Ta, 1110 este o sacra si imperioasa datorie a noastra ca sa facem tot ce orne-
neste este posibil, ca Romania sa nu devina teatrul razboiului ; sa scutim manoasele
noastre campii, de acele scene sangeroase, de acele maceluri grozave cari au insangerat
plaiurile Balcanilor.
Romania, de si izolata In momente asa de periculoase, amintindu-I1 Insa de stra
mosestile ei tradiliuni, si invocand ocrotirea Dumnezeului parintilor nostri, se spri-
Dna pe patriotismul fiilor sai, si la nevoe chiar pe bratele lor.
Romania va fi la inaltimea datoriei sale In momente asa de solemne, and viitorul
si existenta sa politica chiar, pot fi puse la aspre Incercari, si nu va cru%a nici un sacri-
nein pentru a salva, a pastra neatinse Sara si institutiunile ei.
www.dacoromanica.ro
296 C. I. BAicolArtu
Dupa cum vedem, parerile unanime erau ca Romania sa-si

pastreze neutralitatea, rezervandu-si insa dreptul de a interveni cu
ultima energie, in cazul and teritoriul sau autonomia sa politica ar fi
amenintate. N'au lipsit insa 9i unele propuneri ca Romania sa se pue
sub protectia Austriei, invitand-o chiar sa ocupe in acest stop teri-
toriul romanesc. Erau prea proaspete in mintile tuturor greutatile
intampinate gi suferintele indurate de Romania pang cand castigat
autonomia politica, pentru ca cineva sa mai is in serios aceasta pro-
punere.
Totusi, pentru a evita ocupatiunea silita din partea Rusiei,
guvernul prezidat de Ion Bratianu, in urma tratativelor duse dela
egal la egal, incheie la 17 Mai 1877 o conventiune cu guvernul imperial
rus.
Prin aceasta conventiune, compusa din patru articole, guvernul
roman asigura armatei ruse, care va fi chemata a merge in Turcia.
libera trecere prin teritoriul Romaniei si tratamentul rezervat arma-
telor amice."
Cheltuelile ocazionate cu transportul si satisfacerea tuturor tre-
buintelor armatei ruse, urmau sa fie suportate de guvernul imperial.
Guvernul rus se obliga a mentine si a face a se respecta
drepturile politice ale Statului roman, astfel cum rezulta din
legile interioare si tratatele existente, precum si a mentine si a
apaia integritatea actuala a Romaniei.
Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la
Juna noastra armatA, mandra de a avea in capul ei pe urmalul atator eroi, pe

Carol I, va sti saii facil datoria.
Nu Senatul, corp matur si moderator, va cousilia vreodata o politica hazardoasa
si periculoasa, 5i cu atat mai putin de a ataca pe vreunul din puternicii vecini astazi In
luptA, aceasta ar fi o urmare nu numai condamnabila, dar 5t o neiertata nesocotinta.
Dar cand caminurile noastre ar fi amenintate, cand molia stramoseasca ar fi lncalcata
Si drepturile noastre nimicite, nepasarea noastra ar fi o crime de les-natiune?
In imprejurtirile dureroase care tnvalue scumpa noastra Ora, Senatul, plin de In-
credere In tactul 5i Intelepciunea de care a dat pana acum probe guvernul Mariet Tale,
se va grabi a-i da mijloacele necesare, pentru a-I pune in pozitiune sa apere drepturile
si interesele Romaniei fata cu razboiul ce s'a Inceput.
Conventiunea Incheiata Intre guverul imperial rus si guvernul MAriei Tale, a
miclorat In mod simtitor, Ingrijirile legitime ce apasau asupra inimilor Romanilor In
niste Imprejurari aua de dureroase, 5i cu atat mai mult ca Majestatea Sa Imparatul
Alexandru al II-lea, unul din garantii puternici ai existentii noastre politice, ne da asi-
gurarea de a mentine, si a face de a se respecta drepturile noastre politice si a apara in-
tegritatea Statului roman.
www.dacoromanica.ro
relatiunile for cu autoritatile locale, precum §i toate fnvoelile

earl ar trebui sa fie luate pentru acest sfarsit, vor fi consemnate
lute() conven %iune specials care va fi incheiata de delegatii
ambelor guverne §i ratificata, in acelq timp ca §i cea de fats
§i va intra in lucrare deodata."
Conventiunea specials compusa din 26 articole a §i fost incheiata
intre guvernele roman §i rus Si supusa ratificarii Corpurilor legiuitoarel).
1) feta cuprinsul acestei conventiuni :

Art. 1. Guvernul roman acorda armatei ruse uzul cailor ferate, comunicatiu-
nilor fluviale, drumurilor, poltelor Ii telegrafelor Romaniei, ci pune la dispozitiunea sa
resursele materiale ale %aril, pentru necesitatile de aprovisionament, de furajuri si de
transport, dupa modul si conditiunile stipulate In articolilc ce urmeaza.
Art. 2. Relatiunile autoritatilor militare ruse cu autoritatile locale se vor face
prin mijlocirea comisarilor speciali romani numiti spre acest sfarsit. Un comisar general
roman va fi delegat pe langa comandantul cap al trupelor ruse, pentru toata durata tre-
ceril lor prin Romania.
Art. 3. Comisarii romani vor fi capatuiti de toate datele relative la resursele
materiale (precum furagiuri, aprovisionamente, carausire, paie, Incalzit, etc.) ce poate
procura Cara In parcursul trupelor ruse, atilt In lungul liniilor cailor ferate, cat gi pe tar-
murile Prutului ti Dunarii, cu indicatiunea preturilor aproximative a acestor obiecte
la puncturile unde vor trebuia fi predate, a cantitatilor ce ar putea fi date 1i a epocilor
la cari predarea for ar putea fi cu putinta.
Art. 4. Autoritatile militare ruse, dupa ce vor lua cunostinta de datele men-
tionate In art. precedent si vor decide cantitatile de producte ce le vor fi necesare cu
puncturile unde vor trebui a fi predate, se vor Intelege cu comisarii romani asupra mo-
dului de predare. Prin urmare aprovisionamentele se vor face pentru contul armatei
ruse, sau de catre autoritatile romane cu preturi convenabile, sau cu concursul lor, prin
sumisionamente, comisiune, cumparare directs, etc.
Art. 5. Se va proceda tot astfel pentru toate achizitiunile cari vor fi necesare
pentru campament, bivuac, transportul trupelor, bagagelor, materialului si munitiunilor
de rezbel, precum ci pentru furniturile spitalelor, ambulantelor ri farmaciilor. Autorita-
tile romane vor Inlesni satisfacerea acestor trebuinte.
Art. 6. Guvernul roman pune la dispozitia armatei ruse toate liniile ferate ale
tariff pentru transportul sau, acel al materialului, at bagagelor ci aprovisionamentelor
ce o Insotesc, precum Ii acelora al caror transport ar fi necesariu mai tarziu. Pentru aceste
transporturi, armata imperials va fi pc deplin asimilata armatei princiare si se va bucura
de aceleasi drepturi si prerogative ca aceasta din urma, In tot ce privebte obligatiunile
companiilor drumurilor de fier, In privinta trupelor Ii altor conditiuni Ii detaliuri stipu-
late, pentru transporturile militare, prin caieturile de Insarcinari ale companiilor si legile
si regulamentele In vigoare In Romania. Cat pentru tarifele de transport, guvernul ro-
man se obliga a-priori pentru o reductiune de 40% asupra tarifelor ordinare si se rezerva
de a regula detaliurile acestei chestiuni prin o Intelegere ulterioarii cu companiile.
In cele ce priveste Insa cheltuelile si platile aditionale, precum Inregistrari, mani-
pulatiuni 9 altele, se va proceda dupa cum se practica pentru transporturile militare
romfine.
www.dacoromanica.ro
298 C. I. BAICOIANU
Este extrem de interesanta expunerea de motive pe care Mi-

nistrul de Externe Mihail KogAlniceanu, o face cu acest prilej.
El arata cari au fost cauzele determinante ale conventiunilor
Art. 7. Ministrul lucrarilor publice al Romaniei va da, asupra cererii sefultti

comunicatiunilor militare ruse, ordinele si instructiunile necesare a dministratiunilor
tailor ferate romane, pentru a asigura cu cel mai mare succes si celeritate posibilA trans-
portul armatei imperiale cu materialul, bagagele, aprovizionamente, etc., dupa un plan
ce va trebui hotarit mai dinainte precum se va stipula mai la vale. Trenurile militare
vor avea prioritatea asupra tuturor celorlalte trenuri, exceptandu-se trenul-posta si
fats prejudiciu pentru transporturile trupelor romane. La trebuinta numarul trenurilor
ordinare de cAlatori va putea fI provizoriu redus si circulatia trenurilor de marfuri chiar
pe deplin oprita, In caz de necesitate.
Art. 8. Pentru transportul trupelor imperiale 5i al materialului for pe lEnia
IasiUngheni, care are aceiasi largime ca drumurile de fier ruse, o unitate 5i continuitate
a conditiunilor technice a miscArii se vor putea stabili In urma Ynjelegerii Intre ambele ad-
ministraliuni, pentru a se evita once Intarziere sau transbordament la frontiers.
Art. 9. Pentru a obtine unitatea necesara In serviciul liniilor romane spre
asigurarea transportului celui mai grabnic si celui mai regulat al armatei ruse cu bap--
gele ei, munitiuni, material de rezbel 5i aprovizionamente de once fel, se va institui
sub directiunea Ministerului lucrarilor publice un consiliu central, compus din dele-
gatii diferitelor companii, care poseda parti din reteaua romans. Un comisar numit
de seful comunicatiunilor militare a armatei imperiale, va fi delegat pe langa Ministerul
lucrArilor publice pentru a facilita raporturile cu autoritatile militare ruse.
Milcarea 5i serviciul pe toate liniile retelei romane se vor face provizoriu sub di-
rectiunea imediata a consiliului central, ale cArui dispozitiuni Ministrul lucrarilor pu-
blice be va face a concorda cu exigentele ce Yi vor fi exprimate de seful comunicatiunilor
militare, In prIvinta transporturilor In cestiune.
Art. 10. Directiunea superioara si privigherea transporturilor armatei impe-
riale vor apartine sefului comunicatiunilor militare at acestei armate. Pentru a asigura
regularitatea 5i continuitatea serviciului acestor transporturi, el va lucra prin mijlocirea
comisarului roman, delegat ad-hoc pe langa dansul si va provoca prin organul sau toate
masurile necesare pentru acest sfarsit.
Art. 11. Seful comunicatiunilor militare va avea facultatea de a cere, prin mij-
locirea comisarului roman delegat pe langa dansul, sau prin propriul situ delegat pc langa
consiliul central, executarea tuturor lucrarilor necesare pentru sporirea si securitatea
miscarii, atat pe linii cat 5i In gari si materialul rulant, precum platforme. rampe, cal
de garaj, Imbralamente auxiliare, gari provizorii, apropriatiuni de vagoane de marful
si trucuri pentru transportul oamenilor, cailor si materialului etc. Toate cheltuelile oca-
zionate prin aceste lucrari vor fi In sarcina armatei ruse ; modul executarii for va fi re-
gulat Intre Ministerul Lucrarilor Publice si seful comunicatiunilor militare al armatei ruse.
Art. 12. In caz de urgenta, seful comunicatiunilor militare va avea facultatea,
In urma unei Intelegeri prealabile cu comisarul roman, a Inlocui prin mijloacele de cari
dispune tot ceeace ar lipsi si ar ameninta sa impiedice milcarea armatei ruse. Va putea
face de a se suspenda imediat de catre comisarul roman 5i cere dela Ministrul lucrarilor
publice Indepartarea impiegatilor si agentllor subalterni a caror rea vointa ar putea da
temeri de primejdil.
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN' 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSH 299
incheiate cu Rusia si motivele pentru cari guvernul n'a acceptat o

intelegere asemanatare cu guvernul otoman.
Data as emenea impreuna intelegeri" relateaza expu-
Art. 13. Daca trebuintele de comunicatiune ale armatei ruse ar face necesare
construirea pe teritoriul roman a unui nou tronson sau Imbransament de cale ferata,
lucrarilor vor fi executate prin Ingrijirea autoritAtilor militare ruse cu cheltueiala gu-
vernului imperial. Guvernul roman va lnlesni aceste lucrari 5i se va Insarcina cu Ingri-
jirile necesare pent ru a asigura armatei ruse dreptul de a se bucura temporar de tere-
nurile indispensabile pentru instalarea acestor tronsoane sau lmbransamente, pe bazele
adoptate In Romania pentru lucrarile de utilitate publics. Cand aceste linii vor deveni
inutile, materialurile mobile intrebuintate la construirea for vor fi la dispozitiunea guver-
nului rus, WI% lucrArile executate vor deveni proprietatea guvernului roman, fAra nici o
remuneratiune.
Art. 14. Exploatarea retelei romane se va face de catre companiile 5i admini-
stratiunile existente sub directiunea consiliului mentionat la art. 9 al conventiunei de
fatA. Companiile vor fi Indemnizate pentru toate transporturile efectuate dui-A tariful
care se va stabili conform art. 6. Aceste companii vor fi asemenea despagubite pentru
toate stricaciunile cari ar putea fi comise in materialul for prin gresala trupelor ruse.
Art. 15. Planul transportului trupelor, livretele de mersul trenurilor mi-
litare, formele 5i detaliurile rechizitiunilor de transport, documentele de contabilitate,
termenul 51 modul platii, precum 51 raporturile de stabilit In timpul transportului Intre
trupele ruse 5i agentii locali ai cailor ferate romane, vor fi regulate imediat dupa incheierea
conventiunii de fatA de catre comisarii ad-hoc. Companiile si administratiunile cAilor
ferate vor fi datoare de a procura toate documentele si materialurile necesare pentru
compunerea acestui plan, a livretelor de mers 5i detaliurilor de serviciu 5i de a be da eel
mai mare concurs. Toate cestiunile de detaliu, regulate de catre acest comisar si con-
semnate Intro instructiune speciala care va fi aprobata de seful comunicatiunilor mill-
tare al armatei imperiale 5i de comisarul roman, delegat pe langa dansul, vor fi obligatorii
atat pentru trupele ruse cat $i pentru Impiegatii cailor ferate.
Art. 16. In timpul pasagiului armatei imperiale, toate crimele si delictele cari
ar fi comise de impiegatii cailor ferate cu intentiunea de a impiedica sau de a opri trans-
portul trupelor, sau de a pune in pericol siguranta trenurilor militarc, vor fi pedepsite
dupa legile romane existente 5i cu aceiasi rigoare ca 5i cum ar fi dirijate contra armatei
romane.
Art. 17. Guvernul roman acorda armatei ruse uzul poltelor 5i telegrafelor Sta-
tului companiilor cAilor ferate, cu acelab titlu cu care se bucura autoritatile romane ale
51
caror cheltueli nu sunt trecute fn bugetul Statului. Prin urmare depesile oficiale ruse
vor avea prioritatea asupra corespondentei private. Pentru a nu impiedica serviciul
ordinar al telegrafelor, armata ruse va avea facultatea, on unde trebuinta se va simti,
de a lega cu cheltuiala sa de stflpii telegrafici ai Statului $1 ai companiilor, un fir tele-
grafic al ei 5i de a aleza aparate pentru uzul sau particular. Aceste fire vor fi pAzite.si
conservate dupa cum sunt firele romane 51 faro alt's cheltuaila particularA pentru ar-
mata rusk In sarcina careia insa vor ramane reparatiunile.
Art. 18. Se va stabili la spatele armatei ruse o linie puncturi de etape excep-
tandu-se orasul Bucuresti unde nu vor fi trupe ruse. Este bine inteles ca trupele siu se
www.dacoromanica.ro
300 C. I. BAICOIANU
nerea de motivenu s'au facut si cu guvernul Imperiului

otoman, este ca afara de considera %iuni de un ordin superior, a
caror apreciere nici chiar este de trebuinta de a se desvolta,
apoi este de luat in privire ca o conventiune incheiata cu gu-
vor opri decat acolo unde vor fi silite de trebuintele odihnei sau de obstacole indepen-
dente de vointa lor, si numai pentru timpul strict necesar spre acest sfarsit. In lungul
liniei si puncturilor de etape precum $i pe linia miscarii trupelor se vor putea aieza
magazii si depozite de hrana, furajuri, aprovizionamente de orice naturA, cuptoare pentru
paine si pesmeti, bucatarii pentru preparatiunea hranei trupelor, etc. Locurile necesare
pentru acest sfarsit vor fi angajate de comisarii armatei ruse cu concursul comisarilor
roman, cu aceleali conditiuni ca si pentru trebuintele Statului. Se va proceda tot astfel
In ceeace priveste achizitiunea materialului necesar pentru construirea si instalarea zi-
selor stabilimente.
Art. 19. Bolnavii si ranitii armatei ruse vor fi tratati si Ingrijiti in stabili-
mente salutare organizate spre acest sfarsit pe linia de comunicatiune si de etape, on
unde comandantul rus va gasi indispensabil, afara de oraiul Bucureiti, si pe cat se va
putea afara de centrurile marl de populatiune, exceptandu-se spitalurile pentru raniti.
Autoritatile romane vor da concursul for si vor acorda toate Inlesnirile pentru instalarea
stabilimentelor sanitare, precum si pentru inchirierea edificiurilor necesarii pentru ase-
menea intrebuintare. In localtiatile unde nu s'ar gasi spitale ruse, bolnavii vor putea
fi admisi provizoriu, In marginile posibilului, In stabilimentele sanitare romane, platin-
du-se cheltuelile de Intretinere $i de tratament.
Art. 20. In localitatile unde an oprire in timpul trecerii trupele ruse,
In conditiunile stipulate prin art. 18, aceste trupe se vor bucura de Inlesnirile
de locuint.a si campament ce ii se vor procura prin Ingrijirea autoritatilor locale. Daca
prin acest fapt ar deveni necesare retributiuni, ele vor fi regulate prin o Intelegere Intre
comisarii respectivi.
Art. 21. Pe linia de comunicatiune a armatei imperiale, In localitatile unde
necesitatile militare ar reclama numirea de comandanti de etape ruse, acelti comandanti
vor comunica cu autoritatile locale prin mijlocirea comisarilor romani, prevazuti la art. 2.
Art. 22. Armata rusk* va avea facultatea de a stabili poduri de comunicatiune
fluviale la puncturile unde se va recunoaste necesar si de a face lucrarile indispensabile
pentru a asigura ii protege acestc treceri. Guvernul roman va pune pentru acest sfarsit
la dispozitiunea armatei ruse : barcile, batelurile, etc. ce-si va putca procura si pe eat
trebuintele armatei sale ii vor permite, precum si cantitatea necesara de lemne de construe-
tiune si alte materialuri cu retributiune echitabila.
Art. 23. Toate platile de efectuat cu ocaziunea treceril trupelor ruse prin Ro-
mania, atat guvernului princiar, cat si companiilor cailor ferate si particularilor, vor fi
calculate pe baza unitatei monetare romAnA sau francezA. Se vor putea face, sau In
numaratoare, sau prin bonuri in regulA, emanAnd dela comandantul armatei imperiale
si platibile de casele acestei armate, In termen de douA luni eel mult. Forma bonurilor,
termenii, modul si locurile de plata si de control, vor II regulate 5i aduse la cunostinta
publicului In urma unei Intelegeri Intre comandantul cap al armatei ruse $i comisarul
general roman.
Art. 24. Guvernul roman acorda guvernului rus pentru durata lederei trupelor
www.dacoromanica.ro
RAZEOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO -RUSA 301
vernul otoman, in acelea§i condi%iuni in cari s'au incheiat con-

ventiunile cu guvernul imperial al Rusiei, ar fi insemnat nu
inlesnirile acordate unei armate numai pentru simpla trecere
a sa pe teritoriul nostru, spre a gasi pe inamicul sail in deafara
de fruntariile noastre, ci ar fi insemnat insa§i transportare
teatrului rezbelului in Romania, §i facuta aceasta cu ins5§i
consimfamantul nostru.
Aceasta nu am crezut Si nu credem ca ar putea intra
in vointa, ca ar putea fi in interesul natiunei noastre. Si apoi
guvernul otoman chiar in prevederea apropiatului rezbel, n'a
socotit de cuviinta de a se dep5rta de linia sa de negatiune pa-
zita in mod constant in privin %a Romanier1).
* *
*
imperiale In Romania si dincolo de Dunare, libera importatiune pe teritoriul sau, Lira

platii de drepturi, si liberul transit al tuturor articolelor si obiectelor de aprovisionament,
de furniture, de material si de munitiuni de rezbel destinate usului armatei imperiale si
chiar acelora a carora intrare in Romania s'ar gasi prohibits prin regulamentele romans.
Art. 25. Daca s'ar Intampla desertatiuni din trupele ruse In timpul trecerii for
prin Romania, autoritatile princiare vor da concursul for pentru dovedirea si arestarea
culpabililor, dupe indica;iunile ce li se vor da de autoritatile militare ruse. Dezertorii
arestati vor fi preda%i In manele comandantilor militari rusi cei mai apropiati de locul
uncle arestarea a fost efectuata.
Art. 26. Toate casurile si diferenduri)e cari s'ar putea ivi cu ocaziunea trecerii
trupelor ruse prin Romania si can n'ar fi prevazute prin conventiunea de fata, vor fi
regulate fntr'un comun acord prin comisarii numitI ad-hoc de comandantul cap al trupelor
ruse si comisarul general roman.
Drept acela plenipotentiarii respectivi au pus pe conventiunea suplimentara de
fata semniiturile for si sigiliurile armelor lor.
Facut In Incloit exemplar in Bucuresti, la 4 Aprilie, anul graciei, una-mie-opt-
sute-sapte-zeci si sapte.
(Semnat) Baron Dimitri Stuart.
Agent diplomatic si consul general al Rusiei In Romania.
(Semnat) M. Kogalnleeanu,
Ministrul afacerilor streine In Romania.
1) WA In extenso cuprinsul expunerei de motive :
Discursul tronului la deschiderea actualei sesiuni extraordinare a Corpurilor le-
giuitoare, este cea mai buns expunere de motive a alaturatului proiect de lege privitor la
conventiunile Incheiate cu guvernul Majestatei Sale Imperatorelui Rusilor.
Dupa ce, In prevederea unui emininte rezbel Intre Imperiul rosian sl Intre Imperiul
otoman, toate cererile ce am facut, toate staruintele ce am pus pe Tanga marile Puteri
pentru a se recunoaste si a se pune sub scutul Europei neutralitatea teritoriului roman,
toate acestea au ramas zlidarnicite, dupe ce ne-am convins ca trecerea armatelor ruse
www.dacoromanica.ro
302 C4.1. BA1COIANU
Conventiunile incheiate cu Rusia au produs adanci nemultumiri

fn Turcia.
Turcii incep sa atace satele si porturile noastre de pe malul
Dunarii.
Domnitorul Carol, facand o expunere asupra situatiei creiate
Romaniei in ur ma conventiunilor incheiate cu Rusia, se adresa
astfel natiunei :
Dela mesagiul Meu din 14 Aprilie, lucrurile s'au ingsprit.
Fara sa fi dorit, fara sa fi provocat razboiul ce a izbucnit intre
puternicii nostri vecini, Tara a si inceput, despre partea Dunarii,
a se resimti de dureroasele lui efecte. Fara' ca de pe tarmurile
n oastre, o singura pusca romaneasca sa se fi tras, orasele si sa-
t ele noastre, pe jumatate pustii, incep a fi devastate.
Comertul nostru international chiar din susul Dunarii
este cu desavarsire nimicit, caci in contra dreptului gintelor,
prin Cara noastra era imperios ceruta si hotarItA, guvernul a fost nevoit de a nu se mai
preocupa decat de interesul nostru de conservare, cleat a ne sforta sa facem a se recu-
noaste Stalul Roman, a se mentinea drepturile si institutiunile noastre politice, a se pA-
stra si garanta integritatea hotarelor Romaniei 1
A mai trebuit apoi a fie Ingriji si de apararea pe cat In putinta a poporatiunilor
noastre de sarcinele ce atrage dupa sine trecerea chiar pasnica a unei armate numeroase.
Spre acest finit s'au Incheiat alaturatele doua conventiuni sub rezerva aproba-
tiunei Corpurilor Legiuitoare.
Precum rezulta din coprinderea lor, aceste conventiuni n'au alt caracter politic
decat de a face a ni se respecta si In timpul rezbelului individualitatea noastra politica,
precum ea este garantata prin Tratatul dela Paris, adica statu-quo al hotarelor, drep-
turilor si institutiunilor noastre. Nici o schimbare nu se face In conditiunile noastre
de existents ca natiune. Nu ni se impune chiar prefacerea sau rumperea a nici uneia din
legaturile noastre Internationale, si Inca mai putin ni se reclama cooperatiunea armatei
noastre, a carela misiune nu este de a ataca pe nimeni, ci numai de a apara, In marginile
posibilului, fruntariile noastre. Astfel singurul si unicul stop al acestor conventiuni este
de a pastra ce avem.
In de afara de aceste consideratiuni, conventiunile privesc mai cu osebire de a
regula relatiunile autoritatilor si poporatiunilor noastre cu autoritatile militare si cu ar-
matele rosiane In timpul trecerei for pe teritoriul nostru si de a face aceasta trecere cat
se poate mai putin Insarcinatoare pentru Ora.
Toate trebuintele armatei este bine/nteles si convenit, au sa se fats prin Impreuna
Intelcgere $i cu deplina plata si despagubire, si este anume stipulat ca Capitala Romaniei
nu va fi oeupata de trupe rosiene.
Daca asemenea Impreuna Intelegeri nu s'au Mut si cu guvernul Imperiuiui oto-
man, este CA afara de consideratiuni de un ordin superior, a caror apreciere nici chiar
este trebuinta de a se desvolta, apoi este de luat In privire ca o conventiune Incheiata
cu guvernul otoman, In aceleast Conditinni In cari s'au Incheiat conventiunile cu guvernul
www.dacoromanica.ro
monitoarele otomane intra in Insusi porturile noastre si captu-

reaza si chiar and vasele f5rA privire care pavilionul care poartA.
Orase deschise ca BrAila si mai ales Reni s'au bombardat. 01-
tenita, in care nu se gaseste un singur pluton din armata rusa,
a avut aceiasi soarta o nouA amenintare de bombardare i s'a
si fAcut. Pe la mai multe puncte s'au si facut invaziuni de bande
de Cerchezi, si de Basibujuci. Nu mai tarziu decat eri un corp
de basibujuci, trecand Dunarea, au ars vasele aflate pe Jiu in
portul Bcchet, si au pustiit locuintele.
In contra hotaririi noastre de a nu provoca, de a nu ataca,
not ne vedem provocati si atacati pe insusi teritoriul nostru.
In fata acestei atitudini agresive, totusi guvernul Meu
nu va pArAsi calea prudenta, dar si energica care i s'a recomandat
de ambele Corpuri legislative. Insa cu durere prevad, ca nu ni
se va tine seama de moderatiunea noastrA.
In asemenea caz, vom fi siliti a respinge, forta prin fortA,
cad mai inainte de toate suntem datori care Tara de a-i apara
hotarele.
Si atunci am convinctiunea, ca juna noastra armata,
luand povata dela faptele stramosesti, prin vitejia sa, va dovedi
ca este demna urmar a acelor ostiri romanesti, care secoli in-
tregi au apArat civilizatiunea la portile Orientului."
imperial at Rusiei, ar fi insemnat nu Inlesnirile acordate unei armate numai pentru sim-
pla trecere a sa pe teritoriul nostru, spre a gasi pe inamicul sau In de afara de fruntariile
noastre, ci ar fi insemnat Insasi transportarea teatrului rezbelului In Romania, si facuta
aceasta cu Insasi consimtamantul nostru.
Aceasta nu am &nut si nu credem el ar putea intra In vointa, ca ar putea fi In
interesul natiunei noastre. Si apoi guvernul otoman, chiar In prevederea apropiatului
rezbel, n'a socotit de cuviinta de a se departa de linia sa de negatiune pazita In mod con-
stant In privinta Romaniei.
Cu toate ca dupa tratate avem In Constantinopole un agent diplomatic permanent,
cu toate ca am avut ci tDmisi In misiuni extraordinare, si chiar In timpul ultimelor con-
ferinte, Inalta Poarta nu a gasit de cuviinta macar odata a intra si a sta In Intelege re
cu guvernul roman, necum In privinta eventualitatilor politice, darn nici macar In privinta
unor interese de un ordin mai secundar 1i cari stau pendinte de zecimi de ani.
De abia In momentul izbucnirii rezbelului, marele vizir a socotit oportun a ne adresa
alaturatele ad douA depeje telegrafice, a carora forma si fond se lass la aprecierea si
hotararea Corpurilor legiuitoare, precum de a doua-zi a si raspuns Ministerul.
Apartine acum ca Senatul si Camera deputatilor, reprezentand insusi glasul na-
tiunei romane, sa se rosteasca In deplina for putere constitutionalli.
Ministrul trebilor din afara, Kogainicoanu.
www.dacoromanica.ro
304 C. 1. BA1COIANU
Incalcarile de teritoriu si jafurile armatelor turcesti repetandu-se,

Adunarea deputatilor in sedinta dela 30 Aprilie 1877 declare raz-
boiul independentei. Cu acest prilej, I. C. Bratianu recunoaste
starea de razboi ce este create Romaniei prin insusi guvernul otoman,
aproba atitudinea guvernului fate de agresiunea streing, se reazarna
pe sentimentul de dreptate al marilor Puteri garante cari dela Tratatul
dela Paris au luat sub scutul for desvoltarea individualitaii politice."
De hotarirea Camerei dela 30 Aprilie, Adunarea cu unanimitatea
voturilor, a luat act la 9 Mai 1877 cand s'a recunoscut razboiul,
dintre Romania si Turcia, ruperea legaturilor noastre cu Poarta si
independenta absolute a Romaniei ".
Desi razboiul era declarat Turciei, totusi Romania continua sa-si
mentie atitudinea sa de mai Inainte.
Incursiuea trupelor turcesti pe pamantul nostru producandu-se
din ce in ce mai des si in urma interventiei Imparatului Rusiei, care
lega intrarea Romaniei in razboi de castigarea cauzei crestinatatei,
tin Consiliu de ministri se Intruneste la 19 August la Corabia, pentru
a lua ultirnele hotariri.
Consiliul, la care au luat parte primul ministru Ion Bratianu,
generalul Cernat, coloneii Anion, Cerkez, Barozzi, Dabija, Slaniceanu
si maiorul Lahovary, admite parerea primului ministru, ca trupele sa
treaca Dunarea chiar a doua zi, lucru care s'a si intamplat.
Dupe putin timp, prin victoriile dela Smardan, Gnivita, etc.
si prin caderea Plevnei, se pecetlueste izbanda definitive, care a condos
la 14 Martie 1881 la proclamarea Regatului.
Ultimul vestigiu, a unui trecut dureros plata tributului
fost inlaturat cu acest prilej.
Romania dupe Tratatul dela Berlin din 1878 int% in randul
statelor libere si independente.
De aci incepe o epoca de propasire a Romaniei, necunoscuta
'Ana acum, cad ea a putut sa se avante cu toata puterea in vartejul
muncii creatoare, in toate domeniile.
**
Prin conventia mai sus amintita Incheiata intre guvernul roman
si guvernul rus la 16 Mai 1877, se garanta libera trecere spre Bulgarki
a armatelor rusesti, urmand ca toate cheltuelile ocazionate cu acest
prilej sa cada in sarcina Rusiei.
Guvernul rus se obliga sa mentie ordinea si sa respecte politica
www.dacoromanica.ro
Statultli roman astfel- cum ea rezulta din legile interiOare si tratatele

existente, asigurand in acelas timp mentinerea si apgrarea integritatii
teritariului romanesc.
Interesant este pentru studiul nostru din punctul de vedere mo-
netar art. 23 din conventiune care prevede urmatoarele :
Toate platile de efectuat cu ocaziunea trecerii trupelor
ruse prin Romania, atat guvernului princiar, cat si companiilor
tailor ferate si particularilor, vor fi calculate pe baza unitatei
monetare romans sau franceza. Se vor putea face, sau in nurna-
ratoare, sau prin bonuri in regula, emanand dela comandantul
armatei imperiale si platibile de casele acestei armate, in ter-
men de doua luni cel mult. Forma bonurilor, termenii, modul
si locurile de plata si de control, vor fi regulate si aduse la cu-
nostinta publicului in urma unei intelegeri intre comandantul
cap al armatei ruse si comisarul general roman."
In chipul aceata guvernul roman a cautat sa -si apere politica
sa monetara statornicita prin legea dela 1867.
La Inceput Rusii pentru a-si atrage simpatia populatiunii ro-
monesti, de care aveau nevoie, au facut toate platile for in aur.
Mai tarziu insa, pentru a nu-si periclita politica for monetara
prin punerea in circulatie a unei prea mari cantitati de aur, Rusii
propun guvernului roman o conventiune prin care cereau ca sa li se
admits in plati si monetele de argint pe urmgtoarele cursuri :
1 rubla = 4 lei.
2 rubla = 2 lei.
rubla = 1 leu.
20 capeici = 0,40 lei.
Propunerea Rusiei a starnit vii discutiuni publice si in Corpu-
rile legiuitoare.
Se recunoaste unanim ca Rusia pretindea pentru monetele de
argint, cursuri cu mult superioare valorii for intrinseci. Evident, di-
ferenta dintre valoarea intrinseci a monetelor si cursul lor, reprezenta
o pierdere pentru populatia romaneasca si in acelas timp un castig
insemnat pentru Rusia.
In Parlament s'a sustinut cu multi hotgrire neacceptarea con-
ventiei, pentru motivul ca introducerea monetelor de argint rusesti
20
www.dacoromanica.ro
306 C. I. BAICOIANU
in circulatiea carii pe un curs superior valorii for reale, va face ca aurul

sä pgraseasca tam.
Holban §i Mantu au propus chiar cu acest prilej ca mai bine ar
fi sä se lase curs liber biletelor fiduciare rusesti, cleat sä se admits
circulatia obligatorie a monetelor de argint, iar Sturza, aduce la cu-
nostirrta guvernului ca, cursurile ce urmeaza a se admite sunt in-
ferioare acelora pe cari le au monetele de argint pe pietele internationale.
Guvernul pentru a se putea edifica pe deplin in aceasta privintg,
insarcineaza pe chimistul Bernard sa stabileasca dupe greutatea
metalului pretios, valoarea intrinseca a monetelor de argint.
Rezultatele expertizei confirmand propunerea Rusiei, conven-
tiunea a fost adoptata. Abia mai tarziu s'a dovedit ca Bernard nu-si
facuse constiincios datoria, stabilind valori mai mari pentru monetele
de argint rusesti, cari in realitate erau urmatoarele :
1 ruble = 3,70 lei.
ruble = 1,85 ,
ruble = 0,925
20 capeici = 0,40
15 capeici = 0,30
10 capeici = 0,20
Se pare ins6 ca holarirea guvernului de a accepta propunerea
Rusiei, a fost determinate si de faptul cä acestia sustineau cä in cazul
cand monetelor for de argint nu li se va admite sa circule pe cursurile
propuse, ei vor pune in circulatie bilete fiduciare.
Intre doua alternative, guvernul a ales pe acea mai putin rea.
Admitand circulatia monetelor de argint pe un curs superior
chiar valorilor for intrinsece, pierderea nu putea fi totals, cum s'ar
fi intamplat in cazul admiterii in circulatiune a biletelor fiduciare.
Ulterior s'a constatat ca Rusii au pus in circulatie monete de argin t
in valoare de 40.000.000 lei, cari au insemnat o mare paguba pentru
tare, fiind emise pe un curs cu mult mai urcat decat valoarea for realg.
Romaniei i-a fost dat sä-§i castige independenta nu numai
prin sangele copiilor sal, dar §i cu sacrificarea politicei sale monetare,
ingenunchiata de nevoi financiare de politica etalonului rusesc, supra-
evaluat prin frauds §i nesinceritatea negustoreasca a contractantului
muscalesc.
Consecin %ele §i greuatile ce au izvorit din a ceasta situatiune
fortuita pentru aplicarea regimului monetar intronat la 1867, vom avea
prilejul sä be constatam in volumul al II-lea al acestei lucrari.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL DC
MICAREA BANCARA
1859-1880
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL IX.
MISCAREA BANCARA
1859-1880
Preocuparile factorilor politic( dupe savarsirea uniril din 1859. Situatia

economics, linanelaral Si socials a Prineipatelor dupa unire. Adunarea deputa-
tilor core Inliinlarea Hanel! Nationale si a Creditului funeiar rural. Comer-
elantil cer si el Infilnlarea Bancii Nationale. Circumstantele economIce, politico
sl soeiale nu Ingaduiau chemarea la vials a neestor dour asezaminte. Mama-
ririle in privinta formei do organizare a Bancii de emisiune si a Creditului lunciar.
Vederile Partidului liberal si a mein] conservator In privinta organizaril acestor dour
asezaminte. Influenta Mellor lui Ion Bratianu si Victor Place asupra Domni-
torului Cuza. Imprumutul de 60.000.000. franc' Expunerea do motive faeuta cor-
purilor legiuitoare pentru ratiflearea Imprumutului. Proectul lui Ion Bratianu
din 1861 pentru Infilntarea Band' Nationale. Greutatile interne determina pe
Cuza sa amane Inflintarea Bandit Nationale si a Creditului funciar. Primele
Imprumuturi publice roalizate de Romania in strainfitate. Non' propuneri pentru
Infilntarea Bancii Nationale si a Creditului funclar. Concesiunoa acordata
Innen Romaniel. Anularea concesiunii. Propunerile lui Zamoyski, E. Bous-
quet si Deschamps si Ferdinand Leithner. Ideologia miscaril nationalists care a
determinat inflintarea Creditului luneiar. Vederile WI Ion Brilliant' si a patrio-
tilor grupati In jurul lul. Inliintarea Creditului funciar rural. Prevederlle
legit. Rszbolul independentli Impiedica Infiintarea Banal Nationale. Par-
tidal conservator admire pfirerea ca institutiunile do credit sit fie chemate la vials
prin mijiocul capitalului national. Prin legea biletelor ipoteeare se hotarfisie
inflintarea Bfinell Nationale. Inchelere.
Anul 1859 puse capStcum vgzufam framantarilor politice din

Principate. Factorii vietii noastre politice iii Indreapt5 activitatea spre
rezolvarea problemelor de organizare interns, cu care trebuia sa fie in-
zestrat noul ,Stat romanesc.
www.dacoromanica.ro
310 C. I. BAlcolANU
Trei erau problemele cari tineau incordata atentiunea carmui-

torilor nostri :
a) problema targneasca ce avea sa garanteze o linistita asezare
socials a Romaniei ;
b) organizarea administrative, fiscala, militarg, economics si
legislative a Statului si in sfarsit,
c) infiintarea asezamintelor de credit si in deosebi a unei Bgnci
de emisiune ca si a unui Credit ipotecar, cari sa activeze intreaga viata
economics a tarii.
Prima se rezolvase prin cunoscuta lovitura de Stat dela 1864,
si consecutivele reforine agrare privitoare la repartitia proprietgtii.
Cea de a doua era printre primele preocupari ale oamenilor
politici din timpul domniei lui Cuza si a Domnitorului Carol, caci de
&Ansa depindea consolidarea fiintei si afirmarea puternica a indepen-
den tei Statului roman.
In ce priveste problema creditului, prin multiplicitatea circum-
stantelor interne si externe ce o influentau, era mai delicate si cerea
tocmai din cauzarepercursiunilor ce putea sä aiba asupra independentei
economice a Romaniei, mature chibzuinta, in gasirea celor mai feri-
cite formule pentru rezolvarea ei.
Propgsirea agriculturii si implicit desvoltarea comertului, au
fgcut dupe cum am vgzut In capitolele anterioare sa se simtg
tot mai mult nevoia institutiunilor de credit, gratie cgrora toate ra-
murile de productiune sa poata lua un avant mai mare. Circum-
stantele vitrige ale vremurilor au Impiedecat insa ca ideile emise In
aceasta directiune sa poata intra in domeniul realizarilor.
Clarificarea situatiei politice a Principatelor prin Tratatul dela
1856 si Conventia din 1858 dela Paris, da un nou imbold lumei de afa-
ceri si agricultorilor ca sa intervie pentru realizarea acestor asezgminte
atat de necesare propgsirii vietii economice.
De asta data, grelele datorii cari apasau asupra proprietarilor
de mosii, din lipsa unei band care sa acorde imprumuturi cu dobanzi
mai mici decat camatarii, a caror uzura absorbea nu numai venitul
proprietatilor ci atingea chiar si proprietatea, prilejueste la 11 Iulie
1859 interventia a 37 deputati, cari printr'o cerere adresatg guvernului
solicits infiintarea unei Bgnci de credit funciar 1).
1) lata In extenso cuprinsul raportului cu care a fost Inaintata aceastil cerere

PreedIntelui Consiliului administrativ :
www.dacoromanica.ro
MIKAREA BANCARA 1859-1880 311
Se pare Insa ca in sanul intervenientilor reprezentanti ai na-

tiunei, fsi Meuse curs credinta ca un astfel de asezamant nu se poate
infaptui cleat cu sprijinul material al guvernului.
Propunerea aceasta fiind primita de Adunare cu unanimitate,
a fost inaintata Sfatului administrativ impreuna cu o alta, facuta nu-
mai de 5 deputati, prin care cereau guvernului sa intre in tratative
cu strainatatea pentru realizarea unui imprumut necesar pentru a
infiinta o Banca ipotecara $i o alta de emisiune 1).
Neindoios este ca atat comertul, dar mai cu seamy agricultura,
Domnule Prefedinte,
In sedinta ce s'a tinut de Adunare la 3 ale corentei, facandu-se o propunere sub-
scrisii de 37 deputati cu urmatoarea cuprindere :
Subsemnatii, avand In vedere grelele datorii in cari se afla cazuti proprietarii de
mosii din lipsa unei BAnci si a evenimentelor ce se petrecurd panel astAzi fn tars si a cA-
rora dobanzi absoarbe nu numai venitul, ci si chiar fondul, dacA nn s'ar lua cat mai In
grabA niJte masuri mai serioase din partea Guvernului ;
Propunem ca guvernul sa vie in ajutorul proprietarilor si la viitoarea sesie, daca
nu se va putea chiar inteaceasta, sa InfAtiseze Camerei un proect intro aceasta prin in-
stituirea unei BAnci de credit funciar."
S'a primit de Adunare cu unanimitate.
Subsemnatul are onoare a comunica D-voastre, spre a se face cele de cuviinta.
(ss) Nilon.
Secretari : (ss) Se. Turnavit, C. T. Grigorescu, Al. Floreseu.
Domnului PreJedinte al Consiliului Administrativ.
(Luerari parlamentare, No. 286, Anul 1859. Iulie 11).
1) IatA in extenso adresa cu care aceasta propunere a fost adusa la cunostinta
Preiedintelui Consiliului administrativ :
Domnule Preqedinle,
Cinci din membrii AdunArii facAnd o propunere fn cuprinderea urmAtoare :
Spre a se putea realiza cat mai curand infiintarea acelor doua banci despre cari
s'a propus In CamerA, subsemnatii propunem ca Ministerul, chiar de astazi sa is angaja-
mentul a trata In strainatate o imprumutare de optzeci milioane lei cu mai multe case
din Europa, spre a se putea prin aceasta concurenta dobandi avantagiile cele mai marl
pentru Statul nostru ; si la viitoarea sesie, Ministerul sa dea Camerei toate detaliurile
acelor negocieri, ca Camera apoi, deodata cu desbaterea proectului de lcge pentru In-
fiintarea BAncilor, sa poata hotAri si de unde are a se efectua acea Imprumutare. Si de
va socoti guvernul de trebuinta, poate sa convoace Camera si extra-ordinar, numai pentru
aceasta chestie."
S'a primit de Adunare mai In unanimitate, In sedinta ce a tinut la 4 ale curentei.
Subsemnatul are onoare a o comunica D-voastra spre a se face urmarea cuvenitA.
(ss) Mon.
Secretari : (ss) Se. Turnavit, Al. Floreseu, C. T. Grigorescu.
(LucrAri parlamentare, 1859, No. 287. Anul 1859, Julie 11).
www.dacoromanica.ro
312 C. I. BAICOIANU
ajunsese catre sfarsitul deceniului al VI-lea al veacului trecut din

cauza lipsei de capital disponibilitaifile existente fiind mici in ra-
port cu nevoile ce se manifestau pe piata inteo situa %ie extrem
de dificild. Aceasta stare se oglindeste 1i intr'o alts cerere semnata
de 312 comercianti si inaintata Adunarii deputatilor care sfarsitul
anului 1863. Intre alte dorinte, pe cari comertul Orli in plina des-
voltare le exprima in cuprinsul acestei cereri, era si infiintarea unei
Banci de scont circulatie, precum si a altor institute de credit.
Aceasta dorinta atat de precis si hotarit afirmata din partea corner-
ciantilor este de un mare interes, caci ea ne dovedeste pe deplin ca
dobanzile percepute de zarafi, cari atingeau pe alocuri 30-40%,
pe langa ca stinghereau propasirea celui mai de seams izvor de bogatie
nationala, agricultura, scumpindu-i atat de mult produsele fncat
ele nu mai puteau concura cu acelea ale alter tan agricole, erau de
natura sä impovareze si pe comercianti 1).
1) Dam in extenso, dupa ziarul Conventiunea din 6 Decembrie 1863

(pag. 150) cuprinsul acestui apel
Apel la Adunare din partea comercianfitor.
Sunt ani de and comerciantii reclama in continuu si totdeauna In desert. Gu-
vernul si Adunarea pare c'au uitat cu totul ca 'n timpul nostru, a nu sustine comertul,
este a afunda Statul, cad el este stalpul cel puternic, temelia Statului.
S'a dat acum Adunarii legea pentru constrangerea corporals, 5i aflam ca mai
multi deputati avand numai In vedere partea cea rea, cea barbara a legii, ar fi dispusi
s'o respinga. Noi le aducem aminte cuvintele d -Iui C. A. Rosetti zise in Adunare : Chiar
daca ar fi barbara, trebue s'o votati, caci In mijlocul atator legi barbare care ne apasa,
fie 5'o lege barbara care ne mai usureaza." Facem dar din nou apel la lumina 51 la patrio-
tismul domnilor deputati, ca sa ne dea, fie macar pentru 3, 4 ani, legea constrangerii
corporate, menita a mai curma nerusinarea amagirei, si totdeodata le punem sub ochi
petitiunea cc a dat Adunarii Inca de an, comerciantii II care nici !Ana acum n'a fost luatil
In considerare. Inca odata, guvernul nu face nimic pentru comert, daca si Adunarea
nu'I ajuta, la tine oare sa mai apelam? La desperare?
Onorabilci Adunare,
Comerciantii ai industriasii, lipsiti de toate bunurile de care se bucura comertul
siindustria In celelalte state ale Europei civilizate, dispretuiti sub regimele trecute, Ii
bantuiti In drepturile si interesele tor, au salutat cu bucurie promulgarea regimului
constitutional subt care au intrat aceste tari, siguri fiind c'acum viata va Incepe In sfar5it
si pentru dansii, comerciantii si industriasii romani au crezut ca au 5i dreptul si datoria
a arata, atat de a dreptul cat si prin organul primci starostii, pasurile tor, Imbunatatirile
5i garantiile de care au neaparata lipsa 51 fara de cari sunt amenintati de o desavarsita
ruinare, astfel :
Prin multe adrese 51 anume dela 5 51 19 Septembrie, 1 Octornbrie 1859, 16 si 27
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA 1859-1880 313
Nu este mai putin adevarat ca §i calle de comunicatie, cari erau

aproape inexistente, contribuiau la seaderea preturilor produselor
noastre agricole, singurele pe cari se rezema avutia noastra nationalil
§i cari puteau concura la acumularea §i constituirea capitalului na-
tional.
Ianuarie si 22 1unie 1860, 31 Maiu, 14 Iulie, 11 Noembrie 1861 si 14 Aprilie 1862, au re-
clamat prin organul primei Stdrostii, ardldnd grelele suferinfe la care este expus comerful,
atdt prin nepOsarea legilor in !Unfit, cat §i prin lipsa de once institufiuni qi aqezdminte
mdntuitoare, de care se bucurd comerful In alte fari ctoilizate, precum ,st urgenfa de a se lua
masuri grabnice pentru stdrpirea rclului care a ajuns la copleqire.
Asemenea au reclamat comerciantii Si deadreptul la toate guvernele cate s'au
succedat dela 1859 si pand acum, fdra Irma ca nici una din dreptele lor cereri 5i reclamari
sa fi gasit vreun rasunet.
Deaceea subscrisii, ca sii nu ramaie nici un pretex ca n'ar fi Incercat toate mij-
loacele legale, au onoarea a se adresa astadata deadreptul catre reprezentantii natiunei,
dela patriotismul cSrora asteapta ca se vor lua In serioasS consideratiune grelele suferinte
ce au coplesit comerful 5i industria Orel si cari se pot rezuma In cele urmatoare :
liegularea $i mArginirea colportagiului.
Aducerea imediata la indeplinire a politelor protestate netagaduite, precum
s'a urmat pand la anul 1854, spre a nu fi obligat creditorul a plati taxa de 4 galbeni 5i
a strdgani prin judecali pentru asemenea datorii netagaduite.
Legea despre constrangerca corporals.
PSzirea legilor in fiinta In privinta nevSrsnicilor, a falimentelor si a casatoriilor
comerciantilor.
Desfiintarea jurisdictiunei consulare.
Infiinfarea unei band de scout si de circulafie precum §i a alto:- institute de credit.
Organizarea mijloacelor de comunicatie 5i reforma sistemei postale conform cu
progresul secolului.
Infiintarea unui minister al agriculturei, al industriei si al comertului, precum ci
a unei camere de comert.
Infiintarea unor cursuri de stiintele comerciale In toate centrele de comert.
OnorabilS Adunare, comerful p industria tarei sunt Impovarate cu impozite grele
5i numeroase si pe de alts parte guvernul nu face nimic spre a usura pozitiunea lor,
nimic ce le-ar putea procura mijloacele de a implini grelele Indatoriri cu cari s'au Ingreunat
si se IngreuneazS, cerandu-le necontenit contributiuni, lard a marl puterea contribuitoare.
Greutatile cari apasS comerful sunt marl si au trebuintli de usurare, puterile sale, exer-
citate peste masurA, slabese, dacil nimic nu vine In ajutorul lui spre a-i mai reda puteri
noi, momentul rru poate a fi departe In care nu vor mai putea plati contributiile subt
a cSror greutate geme.
Convinsi, ca onor Adunarea in Inteleapta apreciere a situatiei critice In care se
and comerful, va asculta plangerile noastre 5i va face de a Inceta raul de care suferiin,
dandu-ne mijloace de a reprinde putere, subscrisii pun cu deplina Incredere soarta
comertului sI industriei In mSinile Reprezentantilor Natiunei, dela care asteapta
mantuirea lor.
Subscrisa de 312 iscSlituri.
www.dacoromanica.ro
314 c. i. BAICOIANU
Proprietarii agricultori, si negustorii erau la 1859 toti Intr'un

gand dupa esecul Incercat in anii 1856-1858 prin caderea Bancii
Nationale a Moldovei, in privinta organizarilor bancare menite sä le
vie in ajutor ca sail poata salva, unii proprietatea si sä o puns in stare
de a lupta cu concurenta mondiala, iar ceilalti, ca sa poata activa
productiunea tarii cu mai mult folos pentru proprietari si finanttle
publice.
Miscarea ce se produsese se Inchegase in jurul a doua aspiratiuni
distincte :
a) una cu caracter agraro-ipotecar, urmarind sa scape proprie-
tatea din pragul falimentului din cauza dobanzilor uzurare si sa-i
inlesneasca prin procurarea de fonduri, propasirea ;
b) alta cu un caracter pur comercial, avand menirea ca prin
scont si emisiune de bilete, sa contribue prin dobanda masurata la
propasirea comertului in general, din care acela al produselor agricole
avea sa traga cu intaietate foloasele cuvenite.
Circumstantele si greutatile altor probleme ce apareau mai
urgente, au intarziat insa realizarea acestor deziderate.
Si era firesc sa se intarzie cu realizarile celor doua aspecte ale
organismelor de credit national, recunoscute de altfel ca necesare de
intreaga suflare romaneasca, pentruca nu se produsese Inca complexul
de legislatiuni administrative, comerciale, financiare etc., caile de
comunicatie lesnicioase si circumstantele cerute in materie de credit,
cari sa dea institutiunilor bancare siguranta, facilitatea si o baza
monetara fried' de care nu s'ar fi putut asigura propasirea lor.
Dar nu numai atat. Mai trebuiau sa se lamureasca si spiritele
conduca'toare asupra caracterului acestor asezaminte, menite sa fie
un regulator al circulatiei monetare in general, iar pe de alta parte,
regulatorul circulatiunei proprietatei agrare, una si alta avand func-
tiuni de cea mai adanca inraurire asupra vietii economice a Orli.
i tocmai asupra acestui punct nu era Inca facuta lamurirea in
spiritele tuturor oamenilor politici Intre anii 1859-1875.
Cat de nelamurita era lumea din perioada aceasta asupra ter-
menilor problemei, reiese si din confuziunea pe care a faceau multi
identificand problema Bancii de scont si emisiune, cu aceea a insti-
tutului de Credit ipotecar, dupa cum reiese din proectele de pe vremuri.
Daca in privinta formei acestui asezamant domnea o mare con-
fuziune, in privinta mijloacelor materiale prin care urma sa is fiinta,
parerile erau precis formulate de cele doua curente politice de pe vre-
muri.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA 1859 1880 315
De o parte, democratii dela 1848 inchegati in Partidul national-

liberal, constienti ca rolul capitalului inteo Banca de emisiune este
minim si increzatori in puterile Poporului romanesc, sustineau ideia
chemarii la viata a acestui asezamant prin mijlocul capitalului na-
tional.
In ce priveste institutul de credit agricol, ei preconizau Infiin-
tarea ca si in Germania a unei asociatii mutuale a proprietarilor.
Aceasta intentiune este lapidar formulate in punctul 9 al pro-
gramului Partidului national liberal publicat in anul 18611) iar mai
tarziu in 1867, acela Partid isi exprima si mai clar vederile in pri-
vinta institutiunilor de credit in programul comunicat tarii :
Criza noastra financiara" relateaza programul in mare
parte nu provine atat din lipsa resurselor, cat din lipsa spiritului
unei adevarate economii in budgetul cheltuelilor noastre, din
reaua si nedreapta noastra sistema de impozite, din legile vi-
cioase de perceptiune, din neorganizarea institutelor de credit,
din care cauza cornerful §i industria larii sunt in decadere . . .
Vom imbunatafi final-101e noastre mai cu deosebire, indata
ce vom organiza creditul prin Vinci agricole qi comerciale, cari
sa ridice comerful, industria, agricultura,sli le dea viata prin sli-
mularea yci inlesnirea transactiunilor private, precum si a lucrarilor
publice ale Statului qi ale judelelor.
Fara un comerf, lard o industrie prospers un stat nu poale
inainta; lard' cal de comunicare qi institute de credit, acela nu
poate prospera.
A constitui dar creditul, a cornplecla sistema noastra de p--
sele qi a cherna §i ajulorul vapoarei spre a grabi transporturile, este
mijlocul cel mai bun de a inlesni producerea, de a efleni expor-
tarea productelor noastre. Cu acest mod vom da viata agricullurii
§i industriei noastre, vom marl avulia particulara qi prin aceasta
chiar vom inmulli qi resursele tezaurului public.
De alai parte, oamenii politici grupati in Partidul conser-
vator, judecand dupe nevoile pe cari aceasta institu tie urma sale in-
destuleze, li se 'Area ca imposibila de admis ideia ca acest asezamant
sa poata lua nastere prin mijloacele materiale proprii si fora morale
a Poporului romanesc. De aceea ei admiteau si sustineau chemarea
la viata a acestor institutiuni centrale de credit comercial si agricol :
1) Punctul 9 al programului Partidului liberal dela 1861 prevedea : crearea

unei band nafionale".
www.dacoromanica.ro
316 C. I. BAICOIANU
Banca de emisiune si Creditul ipotecar, prin mijlocul capitalului

strain, admitand cel mult colaborarea capitalului national.
Daca din punctul de vedere a situatiei noastre economice si
financiare parerea for avea oarecare temei, ei pacatuiau prin aceea
ca uitau ca intr'o Banca de emisiune capitalul nu are un rol activ, ci
el este menit sä constitue o slabs garantie a operatiunilor.
Dar nu numai din acest punct de vedere parerea for nu era in-
temeiata. Concesionarea infiintarei institutului de emisiune banche-
rilor strain, ar fi insemnat pentru interesele tarii o grea lovitura,
data nu uitam rolul determinant pe care acest asezamant it are in
viata economica a unui stat.
Decat, opinia publics era tot mai increzatoare in ideile progre-
sistilor grupati in Partidul liberalilor.
Ion Bratianu, intelegator profund al nevoilor Poporului roman,
izvorite din evolutia organics fireasca si cunoscator al mecanismului
institutiunilor de credit in general si a bancilor de emisiune si creditelor
funciare in deosebi, nu pierde nici o ocazie prin scris sau prin viu
graica sa convinga opinia publics de foloaselemari pe cari le-ar avea
tam, data aceste asezaminte infiintate cu capital national, ar fi in
mainile Romanilor.
Inca dela 1848. el afirma alaturi cu Golestii dupa cum am avut
prilejul s5 constatam ca infiintarea unei Banci Nationale ar
trebui sä fie printre prim ele preocupari ale factorilor politici, pentru
ca prin mijlocul acestui organ central de credit national, sa-si poata
lua avant viata economica a tarii.
Dela 1848 si mai cu temei dela 1860, el nu inceteaza lupta
pentru a inzestra tam cu institutiunile de ordin juridic, administra-
tiv, financiar, etc., pregatind in acest mod circumstantele necesare
infiriparii asezamintelor de credit.
In marele sau discurs rostit in sedinta adunarii legislative dela
10 Ianuarie 1861, combatand colonizarea tarii prin mijlocul careia
conservatorii credeau sa fi gasit o solutie pentru a inlatura criza
in care se gasiau proprietarii cari nu stiuse sail administreze averile,
el se opune hotarit acestui mod usuratic de a rezolva o problems
economica atat de importanta, sustinand ca prin colonizarea tarii
situatia nu s'ar imbunatati, ci din potriva, ea ar avea urmari po-
litice incalculabile.
In tara noastra" zicea el adresandu-se conservato-
rilor nu e numerariul, ci creditul care ne lipseste, si on
cate capitaluri vor veni, nu vor schimba intru nimic starea de
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA ZANCARA 1859-1880 317
azi. Nu sunt comerciantii particulari cari vor exploata mosiile

noastre, ci vor veni societati coloniste din Germania, care in
puterea asociatiunii si protectiunilor ce au, vor specula aceste
Aceasta asociatiune e una, deli impartial in mai multe
fractiuni, si aceia cari vor veni; se vor coaliza cu capitalistii de
aci, si vor cumpara mosii cu un pret foarte scazut, profitand de
criza de care suferim, si astfel coalitiunea tot va exista. Cei
trei sau patru cari au astazi monopolul it vor 'Astra atunci
si se vor face si bancherii asociatiunii, de nu vor fi chiar deacum.
Desfiintand chiar de tot art. 379, pretul mosiilor va ramanea pe
loc, si singura care are sa profite va fi asociatiunea colonisa-
toare "...
Doriti imbunatatirea starii noastre agricole si financiare?"
zicea el. VA asigur ca niciodata nu vom putea ajunge la aceasta
imbunatatire, pang nu vom avea o Banca nationala ; fara o
Banca nationals, sa intre miliarde, nu ne folosesc nimic " 1)
Dupe cum vedem, in constiinta acestui luminat barbat de Stat
iii Meuse loc credinta ca Banca Nationale era pivotul in jurul caruia
avea sa graviteze creditul public si acel privat, in variatele for mani-
festari. Numai prin infiintarea Bancii Nationale concepea el imbu-
nAtatirea situatiei finantelor publice si posibilitatea infiriparei unei
temeinice retele a creditului privat.
Intensa propagare a adevarului in aceasta directiune, adevar
confirmat mai tarziu de desfasurarea faptelor, a avut darul sa cuce-
reasca cat mai multi adepti ai politicei sale, pans cand in cele din urm5,
toti rPprezentantii tarii, cu tot sufletul,au fost de partea sa.
Nu trebue insa sa ne marginim a vedea numai opinia publics
tot mai increzatoare in ideile lui Ion Bratianu si a progresistilor gru-
pati in jurul sau. Adanca for inraurire stapaneste, dupe cum am
vazut toate actiunile economice si financiare ale Domnitorului Cuza,
caruia Bratianu in repetate randuri, dar mai ales prin memoriul din
.Februarie 1859, ii atrage atentiunea asupra importantei armoniei cla-
selor sociale inteun Stat tanar si a formei prin care ea poate fi stator-
nicita prin actiunea directs a conducatorilor, fara sprijinul material
strain 2). Domnitorul Cuza, castigat prin documentarile lui I.
Bratianu referitoare la cele doua organizari centrale de credit
1) Din scrierile pi cuvantarile lui I. C. Bratianu I821-1891Buc. 1903 pag. 248-249.

2) Vezi Amintiri IstoriceC. A. Rosetti pag. 151-152-1889.
www.dacoromanica.ro
318 C. 1. BAICOIANU
national, aproba proectul de lege Intocmit de dansul, pentru reorganiza-

rea creditului public in Principatele-Unite si pentru Intocmirea unei
banci de circulatie si escompt", trimitandu-1 prin adresa din 30 Iunie
1860 Comisiei centrale, care, din motive ce nu ne sunt Inca cunoscute,
nu 1-a acceptat. Interesant este sä aflam din textul proectului si din
luminoasa expunere de motive 1), modul cum Incearca I. Bratianu
sa inlature dificultatile amenintatoare ce i se ridicau in calea sang-
toaselor lui idei in materie de credit. Dela Inceput el face o distinctiune
intre Creditul funciar si Banca de emisiune, careia ii rezerva numai
operatiunile clasice comerciale. Aceste doua institutiuni, trebuiau sa
fie infiintate de Stat, cu banii pe care i-ar fi incasat dintr'un eventual
Imprumut public extern. Erau luate toate masurile pentru a inlatura
relele isvorate din etatizarea acestor institutiuni, indeajuns cunoscute
de Bratianu. Organizand in acest mod creditul national, I. Bratianu
inlatura heghemonia capitalului strain care urmarea concesionarea
acestor institutiuni. Capitalul strain necesar venea in tara sub forma
unui imprumut, cu o remuneratie mai dinainte hotarata. Dar nu
numai din acest punct de vedere propunerea lui I. Bratianu accep-
tata chiar de dansul ca o solutie tranzitorie merita tot interesul
vremei. Aducerea in tara a capitalului strain sub forma unui Imprumut
era necesara, deoarece situatia economics a Principatelor ar fi putut
cu greu permite Infiriparea acestor asezaminte prin capitalul national.
Dar pentru Injghebarea asezamintelor de credit, reclamate nu
numai de viata economics a tarii ci si de organizarea Statului modern
roman, Domnitorul Cuza era sfatuit si documentat si de economistul
francez, consulul Frantei la Iasi, Victor Place, care tragand invata-
minte si inspirandu-se din trecutul apropiat al Bancii nationale mol-
dovene, propune sub influenta lui I. Bratianu, Infiintarea a doua
asezaminte de credit distincte : un Credit ipotecar pentru agricultori
si altul, prin restaurarea vechei Banci a Moldovei, pentru comercianti.
Memoriile si notele lui Place referitoare la Banca de emisiune si
Creditul ipotecar, constituesc un pretios material istoric documental.,
care ne dovedeste munca Incordata depusa de acest mare filo-roman
pentru a lumina spiritele conducatoare ale tarii in realizarile pe can
le impunea ritmul vremei. Din acest punct de vedere privite lucrarile
1) In anexa No. 46 bis. dam In extenso actele relative la organizarea creditului

public In Principate si tntocmirea unei band de scont §i circulatie, pe cart ni le-a procurat
D-I C. Grecescu. Cercetarea acestor documente ne va pune In situatia sa cunoagem
lndeajuns mijloacele prin earl cauta Ion Bratianu sa scape tara de robia capitalului strain.
www.dacoromanica.ro
MIWAREA BANCARA 1859-1880 319
lui Victor Place pe cari le dam in extenso in anexele No. 47-52, constitu-
esc pagini luminoase de invataminte economice, dupa cari contemporanii
erau insetati 1).
Prin activitatea desfa§urata ca informator el reu§e§te sa c4tige
de partea sa pe Domnitorul Cuzadupa cum am vazutcare-i da
autorizatia sa contracteze un imprumut extern pe piata Parisului,
cu care sa se poata infaptui reforma monetara §i sä se organizeze
a§ezamintele de credit propuse de I. Bratianu.
Ca urmare a acestei hotariri, V. Place pleaca la Paris, unde
incepe tratativele cu finanta franceza §i ajungand la incheerea unui
imprumut de 60.000.000 franci, guvernul depune proectul de lege pentru
ratificarea imprumutului.
Interesanta este expunerea de motive pe care o face guvernul
cu a ceasta ocaziune, pentru a justifica necesitatea imprumutului.
Pe de o parte, lipsa cailor de comunicatie §i haosul monetar,
iar pe de alta, inexistenta a§ezamintelor de credit agricol §i comer-
cial, impiedica desvoltarea comertului §i propa§irea productiunii
in general.
Din pricina lipsei cailor de comunicatie lesnicioase, produsele
agricole pierd aproape j umatate din valoarea for cu transportul pans
in porturile Dunarii.
Haosul monetar, produce mari greutati schimbului.
Si in sfar§it, inexistenta aplamintelor de credit, stimuleaza ca-
rata sub povara careia agricultorii §i comerciantii null mai pot
exercita ocupatiunile cu profit.
Intemeindu-se pe aceste consideratiuni guvernul propunea ca
imprumutul sä fie utilizat pentru satisfacerea acestor trei nevoi :
a) construirea cailor de comunicatie;
b) reforma monetara §i
c) infiintarea a§ezamintelor de credit agricol §i comercial, cari
sa acorde imprumuturi cu dobanzi mici.
1) Propaganda desfawrata de Place In cercurile conducatoare de pe vremuri,

euprinde idei cari prin profunzimea, precisiunea §i claritatea lore s'au dovedit nedezise to
decursul timpului. Ele pot da imboldul tinerei generatii, sa cristalizeze Intro lucrare
activitatea acestui mare filo-roman, to cadrul situatiunel generale de pe vremuri a Ro-
mantel. Ar fi, socotesc, un omagiu binemeritat adus acestul luptator pentru binele gt
Inaltarea Poporului romAnesc pe de o parte, tar pe de alta, o contributie Insemnata la
istoria noastra economics §i poate chiar, o paging glorloasa a iscusintel dIplomatiel
!ran ceze,
www.dacoromanica.ro
320 C. I. BAICOIANU
Dupa cum vedem, Inca dela 1860 se promisese infiintarea unei

Banci de emisiune si a unui Credit ipotecar.
Pans la realizarea acestor idei si pentru a ocoli aducerea in
Ora a capitalului strain prin concesionarea acestor institutiuni Impo-
triva caruia se declarase multi dintre oamenii politici contemporani,
interventia temporary a Statului sub forma unui imprumut extern
era de neinlaturat.
Decat realizarea Imprumutulu fiind privity cu neincredere si corn-
batuta la 1860 din pricina circumstantelor politice nelamurite si a gre-
utatilor economice prin cari treceau Principatele, nu a fost infaptuita.
In expunerea de motive mai sus citata, pe care am dat-o in in-
tregime in nota intr'un capitol anterior, putem cauta 1i afla inspi-
ratiuni demne de luat in seams astazi, cand agricultura noastra
trece prin momente atat de grele. Ideia unui imprumut extern pen-
tru a se restabili echilibrul de forte agricole printr'o creatiune de
amortizare in termenul acestui imprumut, trebueste urmarita cu
tot interesul, caci vedem in ea solutia pe care imprejurarile prin cari
trecem o impun.
S'ar putea in acest stop Infiinta o institutie de credit agricol,
avand la baza nestirbit principiul asociatiei mutuale a proprietarilor.
Capitalul strain intrat in tars in urma Imprumutului ar fi remunerat prin
dobanzi fixe anuale, restul beneficiilor constituind deocamdata un fond
de rezerva, care mai tarziu sä fie destinat diminuarii datoriilor impru-
mutatilor, asa cum a procedat deseori Creditul funciar rural.
Aci, in aceasta formula, trebue recunoscuta superioritatea ideii
de asociatie solidara de credit, sprijinita de catre Stat prin aflarea
mijloacelor financiare de mare anvergura, pe cari sa i le puie la dispo-
pozitie.
Decat votul negativ al Parlamentului referitor la contractarea
imprumutului extern, n'a descurajat factorii politici grupati in jurul
sustinatorilor acestui mod de a rezolva problema monetary si a
creditului.
*
*
*
In sustinerea ideii de Infiintare a unui asezamant de scout

siemisiune, loan Bratianu provoaca cu prilejul desbaterilor Bela
mesajul din 1861 guvernul, sa elaboreze un proiect de lege, privitor
www.dacoromanica.ro
PAI$CAREA BANCARA 1859-1880 321
la Infiintarea unei ganci de scont §i emisiune, care a Post depus in Par-

lament in luna Februarie 1) Si a dirui paternitate ii apartine.
1) lata acest proect fn extenso :

PROECT DE LEGE
pentru Bauch de scout 51 circulatiune constituita In societate anonima pc actiuni.
(Monitorul No. 31-10 Febr. 1861).
Titlul 1.
Seclianea I.
Art. 1. Se Intocme5te In Bucuresti o banca publica de scout 51 circulatiune
sub numirea de Banca RomanA, cu doua sucursale In ora5ele Craiova 5i Braila.
Art. 2. Banca va fi constituitA In societate anonima.
Art. 3. Durata societatii va fi de 20 ani din ziva ordonantei Domnelti de au
torizatiune.
Art. 4. In anul din urma al termenului de 20 ani, societatea se va putea prelnoi
dupA cererea actionarilor prin autorizatia Guvernului, dar dorinta majoritatei de a se
prelnoi, nu va fi indatoritoare pentru minoritate, care va putea reclama cu provata,
partea ce I s'ar cuveni din lichidatiune.
Art. 5. CerAnd trebuinta de a se institui de aseinenca natura In unul sau inai
multe ora5e, banca fiind In putinta de a-5i milli capitalul sau, va putea cu preferinta
dobandi dreptul de a deschide sucursale 5i in acele localitati.
Art. 6. Prin acordarea privilegiului de fats, nu se prejudeca Intro nimic, in-
fiintarea institutiilor de banca fonciera, sau a institutiunilor de credit cu naturi diferite,
ce ar fi sa se creeze In viitor.
Sectiunea II.
Art. 7. -- Capitalul Bancei Romane" va fi de 12.000.000 lei, dupa cursul vis-
tieriei, Impartit In 12.000 actiuni de cate 1.000 lei fiecare.
Art. 8. Statul se va subscrie cu % parte din numarul Intreg al actiunilor. Restul
ramane pentru particulari.
Art. 9. Capitalul acesta se va raspunde In 4 termene.
Cea dintAi raspundere va fi de 10 % dupa 15 zile dela data confirmarei legei
prezente.
Cea de a doua va fi de 40 % cu o luna de zile mai Inainte de intrarea bancei In lucrare.
Cea de a treia de 25 % dupa trecerea de 3 luni dela intrarea bancei In lucrare.
Cea de a patra tot de 25 % dupa trecerea de 6 luni dupa intrarea bancei in lucrare.
Art. 10. Actiunile vor fi la infati5Ator.
Art. 11. Actionarii bAncei vor fi raspunzatori de lndatoririle ei, numai pentru
suma la care se urea actiunile lor.
Secjiunea III.
Operalianile BOncei.
Art. 12. Aceste operatiuni vor fi :
Efecte de comert trase pentru Bucuresti, Craiova 51 Braila, platitoare dupa tre-
cerea de 95 zile maximum, iar aceste efecte, vor fi investite cu trei iscAlituri cunoscute
de solvabile.
322 C. I. BA1COIANU
Ideile acestui proect sunt dominate de conceptia nationalists.

Banca trebuia sa aiba un capital de 12.000.000 lei divizat in 12.000
actiuni, din care subscriptiei particulare ii era rezervat 3/4, iar Statului
Art. 13. SA sconteze efecte de comers :

Cu doul iscalituri cunoscute de solvabile platitoare tot dupil trecerea de 95 zile
maximum, insa lipsa celei de a treia semnAturi, se va indeplini :
a) Prin depunerea de fonduri publice ale Statului, sau ale altor institute de credit
51 de industrii ce se vor infiinta In viitor ;
6) Contracte de vanzare de producte i alte obiecte de comert, insotite aceste
contracts 51 de dovezile de predare catre cumparator.
e) Producte si alte obiecte ale lard inmagazinate pe teritoriul ci.
Art. 14. Operatiuni de avanse, adica : asupra fondurilor publice, diferite pro-
ducte 51 obiecte, neputand covar5i suma acestor avanse decAt doua din trci parti a valorii
for constatata In momentul depunerii ; la caz de scadere a acestor producte 51 obiecte
cu a patra parte din valorile constatate la primirca garantiei, atunci depozitantul va fi
dator sa se prezinte la banca spre a i se face asigurarea chiar in ziva seaderli propusa,
/a contra urmare banca efectuiaza vinderea, spre a ei deplina indestulare.
Art. 15. SA primeasca toate sumele ce i se vor da In depozit pentru un timp
hotarit, dar cu o prevestire de 15 zile pentru Inapoerea lor.
Conditiunile si dobanda la asemenea depozite se va hotarf de consiliul general.
Art. 16. Se primeste In cont curent toate sumele ce i se vor da In depozit, ca
sa se Vila in dispozitiunea celui ce i le-a Incredintat si In aceia a mandatelor sale, primind
,banca o prima care se va fixa de consiliul general.
Art. 17. Se primeste pe seama persoanelor admise in coat curent 5i efecte de
comert pentru strangere 5i plata.
Art. 18. Se primesc ca depozit capitaluri si valori comerciale.
Art. 19. Orice alto operatiuni, afara de cele de mai sus indicate, nu sunt permise
bancei.
Art. 20. Biletele bailed vor fi primite la toate casele publice.
Taxa scontului.
Art. 21. Norma a taxei scontului sau a dobanzei ce va primi banca pentru
hnprumuturile sale 51 avansuri se fixeaza la 6 % pe an. Ea nu se va putea urea decat
In imprejurari exceptionale 51 pe un terinen marginit, avand a se regula atunci dapa
fluctuatiunile valorilor din pie%ele cele mai Insemnate ale Europei si dupil o expresa ho-
-Mire a consiliului general Ii aprobarea Guvernului. Dobanda se socote5te pe zile.
Maximum comisiunei ce va primi banca, pentru mandatele cc va da asupra su-
cursalelor, sau de catre sucursale asupra bancei, se fixeazil la 1/2, pentru sumele ce n'ar
covar5i. pentru 1000 lei, la % pentru sumele cele dela 1000 lei 'Ana la 10.000 5i la 1/8
pentru acelca ce ar trece peste 10.000 lei.
Art. 22. La ficcare trei luni, taxa scontului se va fixa de director 5i subdirector,
In urma Intelegerilor ce vor urma cu consiliul general, 51 asemcnea hotarirei tor.
Bible de Banal.
Art. 23. Numai banca va avea dreptul de a emite bilete de circulatie sub de-
numirea de bilete de banca.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCAR A 1859 1880 323
1/4. Suma de 3.000.000 lei trebuia s'o depue Statul din rezervele
domeniilor mangstiresti. Se concepea dar ideia capitalului national
in constituirea acestui asezarnant de credit national. Explicatia
Art. 24. Emiterea biletelor slobozite de bancA, nu trebue sa covArseasca capi-

talul ei de fundatiune in cursul celor doi ani dintai ; dar dacA dupa trecerea acestor doi
ani dintai banca va dovedi Guvernului ca are In circulatie bilete de bancA pentru suma
de 12 mil., si cu interesele ei cer slobozire mai Intinsil de traffic, ea va avea dreptul de
a mai adaugi la enaisiunea de mai Inainte, randuri, rAnduri, dupil trebuintele sale, Inca
alta atAta suma. Banca In contra biletelor emise In circulatie, va trebui sa aiba o a treia
parte in numerar, o alta atata parte in fonduri publice locale si o alta in efecte de comert.
Art. 25. Biletele bancei vor fi de 1.000 lei, 500 si 250.
Proportiunea este astfel fixata intre diferitcle bilete, dar se va putea modifica
mai In urma de catre adunarea legislative printr'o legiuire
Biletele de 1000 lei pentru o alma echivalentA cu 40 % din fondul capital.
Bilete de 500 lei idem.
Bilete de 250 lei pentru 20%.
Art. 26. Biletele vor fi toate platnice a vista infAtisatorulurin monedA de our
sau argint, atat la contoarele bancei, cat si In sucursalele sale.
Privilegiul si garanfia pentru emilerea biletelor.
Art. 27. Administratia bancei va lua in contra fal.ificiirei vet.0 iirei si contra
facerei biletelor, toate garantiile cc poate da arta si stiinta.
Toate biletele sunt extrase din registre a susi (a souche). Ele vor avea un numar
de ordine 5i un numiir de serie care vor fi rcproduse pe talon.
Vor fi de o mArime diferitA pentru fiecare sumo si vor fi toate subscrise de trei
persoane ce fac parte din inalta administratie a bAncei.
Art. 28. Banca nu va intra pentru creantele sale asigurate in depozite, In con-
cursul datornicului ei.
Art. 29. Nici o opozitiune nu e priinitii pentru sumele date la banca In cont
eurent.
Art. 30. In cazuri de sunt garantiile pe zAloage de titluri sau valori, daca nu se
vor fi plata brined cu punctualitate la scadenta efectul scontat, sau In cazul de a nu
se lntoarce bancei la epocile involte, avansurile ce se vor fi fricut pe depozite, banca va
putea procede la lichidarea for dupil inodul urmAtor :
Banca va face Indatil protestul sau catre tribunalul local competent si dacii In
termen de 8 zile dela prezentarna protestului In tribunal, debitorul nu va vent sa lichi-
deze datoria sa, atunci banca fArA vreo alta formalitate dupe o trecere de alte 5 zile dupii
termenul de mai sus, va proceda la vinderea obiectelor depozitate chiar In localul sau,
vestind totodata si tribunalul ca sa trimitA un delegat din partea lui, spre a asista la
vindere.
Vinderea obiectelor se va face cu usile deschise, far pentru obiectele ce vor ft a
se vinde, se vor insera prin afile, lipite pe usile localului sau.
Din preturile ce vor iesi la vinderea acestor obiecte, banca va opri capetele, do-
banda p cheltuelile facute si de va ramane vreun prisos, II va trimite la tribunal, ca sa
se dea expropriatului proprietar a acestor obiecte.
www.dacoromanica.ro
324 C. I. BAIMANU
prevederilor proectului in privinta capitalului care s'a hotarat sä fie

numai de 12.000.000 lei, este usoara. Autorii proectului isi dadeau
perfect de bie seama de importanta minima a capitalului inteo
Art. 31. Ace la ce va altera sau va faltifica biletele bancei, va fi supus la osanda
prevazuta in legile penale.
Dividentul si fondul de rezerve.
Art. 32.Din beneficiurile nete ce va realiza banca 1i care s'ar constata prin
inventarele semestriale, se va raspunde actionarilor o dobanda socotita de 5 % pe an
asupra capitalului nominal al actionarilor.
Din ceia ce ar prisosi peste plata dobandei, se va opri jumatate pentru formarea
unui fond de rezerva 5i restul se va Imparti ca divident.
Dupa formarea fondului de rezerva, daca beneficiul curent al unuia sau mai
inulte semestre nu vor ajunge la 5 % a capitalului primitiv, suma trebuincloasa pentru
lmplinirea beneficiului, se va lua din fondul de rezerva.
Gaud fondul de rezerva va ajunge la a 6-a parte a capitalului, adica la 2 milioane,
oprirea va ineeta §i totalitatea beneficiilor dobandite In fiecare semestru, se va Impart'
actionarilor.
Oprirea se va restabili, and trebuinte de a se complini dobanda, sau alte cauze
oarecare vor reduce rezerva la mai putin de a sasea parte a capitalului si se va urma
astfel pans and se va ajunge fondul de rezerva la maximum sau.
Fondul de rezerva se va Intrebuinta fn cump5rarea de efecte publice nationale,
sau In bunuri miscatoare.
Titlul II.
Secliunea 1.
Adunarea generala a actionarilor.
Art. 33. Adunarea generala a actionarilor este reprezentarea fundamentals a
Wined Romane, In care intra Ii guvernul fn raport cu catimea actiunilor sale.
Adunarea se va compune din toll actionarii care vor fi proprietari de cel putin
25 actiuni.
Art. 34. Numarul voturilor actionarilor va fi gradat dupa cum se arata mai
la vale.
Proprietari de 25 actiuni vor avea un vot.
Acela de 50 actiuni doul voturi.
Idem 100 actiuni 3 voturi.
Jar dela 100 in sus, calm un vot mai mult pentru fiecare suta de actiuni.
Art. 35. Actionarul cu drept de vot se poate reprezenta in adunarea generalli
printr'un deplin Imputernicit. Acest Imputernicit trebue sa fie el lnsu1i actionar cu
dreptul de vot. Nimeni nu pote reuni In sine mai mult de 4 voturi straine, afara din
ale sale.
Art. 36. Nici un membru al adunarei, nu poate avea mai mult de 12 voturi,
oricare ar fi numarul actiunilor care reprezinta, fie ca actionar, fie ca deplin Impu-
ternicit.
Art. 37. Deliberatiunile adunarel generale, vor fi valabile numai atunci cand
www.dacoromanica.ro
institutiune de emisiune. Pe eh alta parte cei 12.000.000 lei puteau

fi usor realizati chiar pe piata romfineasea.
0 alta schimbare a guvernului face ca proectul inspirat de I.
(Iota trehni a voturilor vor fi de fatA. Gaud s'ar Intampla ca numarul acesta sd nu poatfi
fi adunat la cea dintai chemare, se va convoca Indata o noun adunare, In interval de
dota saptAmani si va delibera cu voturile prezinte oricare ar fi numArul lor.
Art. 38. Deciziunile aduniirei sunt determinate cu majoritatea absolutA a vo-
turilor de fatA. In cazul de Impartire a voturilor, acela al prezidentului este decisiv.
Art. 39. Proprietarii de un numar mai mic de 25 actiuni NIA la 5 minimum,
vor asista la adunArile generale 5i vor avea dreptul de consultare numai.
Art. 40. Adunarea generald se va aduna de doua on pe an, dupa espirarea fie-
cArui semestru Si In zilele hotArite prin regulamentul s5u. Ea se va convoca de consiliul
general, prezidat de un membru ales de actionari.
fiegentul secretar al Consiliului, va Indeplini functiunile de secretar.
Se va da socotcala adunarei generale de catre consiliul general pentru toate ope-
ratiunile bancei.
Adunarea generald Incuviinteaza conturile semestrului In urma cercetilrei for si
reguleaza dividentele de ImpArtit. Alege prin scrutin secret 51 individual 5i cu majoritatea
glasurilor pe membri consiliului ce trebue sa Inlocuiascd pe aceia a caror functiune a
,expirat, sau care au ramas vacante, propune studiului consiliului general aceia cei se
pare de trebuinta a fi deliberat In viitoarea adunare ordinarA si extraordinara.
Art. 41. Adunarea generalit poate fi convocatA In sesiune cxtraordinarA afaril
de cazul prevdzut de art. 40.
Printr'o deciziune a adunarei generale Insu5i.
Printr'o deciziune a consiliului general.
Printr'o invitare a comisarului Malt al guvernului.
In once caz Insd, convocarile se vor face prin scrisori Indreptate la doiniciliul
1 iccarui membru si deosebit prin Monitorul Statului.
Secfiunea II.
Consiliul general.
Art. 42. Consiliul general se va compune din 9 membri 51 de comisarul Malt at
guvernului. Acest din urma nu va avea decat vot consultativ. Fiecare membru al consi-
liului va fi posesor de 50 actiuni cel putin. Pe Wig acelti 9 membri se vor mai alege
Inca doi ca supleanti, care vor fi chemati sa Inlocuiasca cazurile de moarte si demisiune
a vreunui membru.
Art. 43. Functiunile membrilor consiliului general sunt pentru 3 ani ; cu toate
acestea ei se pot relnoi pe fiecare an cu ate o a treia parte.
Art. 44. Eiirea din anul I 5i anal al II-lea al membrilor din consiliu se face
prin tragere la sorti de catre ei Insu5i stran51 In adunarca generald ; de aci Inainte nu se
va mai face tragerca sortilor, ci pe fiecare an vor Inceta din functiune cei mai vechi
membri.
Art. 45. Membrii ce es pot fi reale5i.
Art. 46. Consiliul general se aduna odata pe saptAmana.
Hotartrile jut trebuie sa fie In majoritate absoluta a glasurilor membrilor aflati
be fa
www.dacoromanica.ro
326 C. I. BAICOIANU
Bratianu sa aiba aceiasi soarta ca si imprumutul negociat de Vic-

tor Place.
Profitand de experienta dureroasa a Bancii Nationale a Moldovei,
Adunarea se socoteste complecta, cand sunt de MO cel putin 6 membri. Se fac-

procese verbale de toate chibzuirile consiliului.
Consiliul se poate convoca In adunare exraordinara de catre pre5edintele sau it
de care director.
La caz de a fi glasuri Impartite acela al presedintelui hotaraste.
Art. 47. Consiliul este insareinat cu administratiunea stabilimentului, nu-
meste ci revoaca pe director si pe ceilalti impiegati A agenti ai societatii ; hotaraste atri-
butiunile lor, face regulamentele asupra creatiunei, retragerei A anularei biletelor de bancil,
asupra formei ce trebue sa li se dea si iscaliturilor ce trebue sa alba.
Art. 48. Consiliul hotaraste, dupa propunerea directorului, organizatiunea
cancelariei bancei, onorariul fiecaruia impiegat, si toate cheltuelile administratiunei ;
autoriza toate operatiunile permise de statute si modul cu care trebue sa se faca aceste
operatluni, alege efectele de comert ce trebue sä se sconteze ; hotardste taxa scontului
sumele de bani, ce vor fi a se Intrebuinta spre acest sfar5it, Inchele socotelile ce trebue
a se supune adunarei generale ; hotaraste provizoriu dividendul, da raportul adunarei
generale asupra socotelilor 51 despre starea afacerilor bancei. Aceste raporturi se vor
publica prin Monitorul Statului.
Art. 49. Consiliul general are puterea de a Insarcina cu atributiunile sale, di-
rectiunea.
Art. 50. Ca a se exerciteze o privighere mai activa 5i mai eficace asupra tuturor
opera %iunilor bancei, membrii consiliului se vor Imparti Intre dansii prin alegere In trei
sectiuni, alcatuite de catre trei membri fiecare, fiind Indatorate pe rand,' sI pe termen
de o lima a dirige In permanenta toate operatiunile bancei, si a expedia lucrarile ei.
Despre Directori.
Art. 51. Directorul Barna Romane" se numeste de consiliul general si prin
Ministerul finantelor se prezinta Domnului spre confirmare.
Art. 52. Directorul dirige In numele consiliului toate operatiunile bancei si
lucrarile biroului ; va recomanda impiegati pentru toate functiunile ; va iscali corespon-
denta Si achitarile efectelor de comer; ; va fi In drept sa asiste cu vot consultativ In sedin-
tele consiliului afara numai de cazul and acesta se va constitui In adunare secreta.
Art. 53. Directorul Inainte de a intra In lucrarea functiunei sale, va fi dator
a dovedi a este posesorul a 50 actiuni de ale bancei.
Despre Comisarul Malt at Guvernului.
Art. 54. Inaltul comisar va controla In numele Guvernului, pazirea cu exacti-
tate a statutelor bancei.
Dispozithini Generale.
Art. 53. Membrii consiliului general, directorul, precum hi ceilalti impiegati
supusi la garantie, vor fi datori a depune actiunile lor la banca pe vremea functiunei lor.
Ele vor fi inalienabile.
Art. 56. Functionarii bancii de orice grad ce ar Intreprinde vreun comert, in
tamplandu-se sä scada sau sä suspende platile lor, se vor socoti ca demisionati.
www.dacoromanica.ro
initiatorul acestui proect face distinctiunea din tre o Banch' de emisiune

§i un Credit ipotecar, dandu-i latitudinea sa face numai operatiunile
clasice ale institutelor de emisiune : scontarea efectelor de comert,
contracte de vanzare de producte, primirea de sume in depozit,
deschiderea de conturi curente i plati.
Biletele Bancii urmau sa fie de 1.000, 500 si 250 lei. Privilegiul
de emisiune era fixat pentru o perioad5. de 20 ani. Taxa scontului
Art. 57. Cand experienta ar proba trebuinta modificarei unor articole a acestei
legi, Consiliul general In unire cu Mann' Comisar va supune chestia in deliberarea adu-
nArei generale, si chibzuirile ei luate de doua din trei a voturilor de lath, se vor indrepta
Ministerului de finante, ca sa le formuleze in proectul de lege si sS le prezinte camerei
legislative.
Art. 58. Un decret al Domnitorului dat asupra propunerei Ministerului de fi-
nante care va consulta mai intai pentru aceasta pe administratiunea bancei, va prescrie
mAsurile necesare pentru executiunea acestei Jegi.
Art. 59. Regulamentele interioare ale bancei precum si acelea ale shcursalelor
sale, nu se vor pune In exercitiu decat duph ce mai Intai votandu-se de Consiliul general.
sA-1 supuna prin Ministerul finantelor la cunostinta Domnitorului si s'ar primi aprobarea.
. Art. 60. Cand asemenea institutiune de banca s'ar ivi si in Cara surora Moldova,
atunci Banca Tarei Romanesti, va fi datoare a o primi ca sucursala a sa si a uni capi-
talurile ei cu acelea de aici, sub aceleasi conditiuni stipulate In legea de fats.
Dispozitiuni tranzitorii.
Art. 61. Dui-ii Incheierea listelor de subscriptiuni, constatandu-se ca suma
subscrisa covarseste cifra indicata la art. 7, prisosul se va lnapoia cu analogie, insA dela
10 actiuni In sus.
Art. 62. Actionarul care va plati cel dintai vArsamAntul, dar care n'ar fi urmator
cu plata celorlalte varsaminte in epocile determinate, poate plati si mai la urmil, insa
cu o amendA de 10 %; iar daca dupA o vestire ce f s'ar face de Consiliul general prin Mo-
nitor, nu va veni in termen de 30 zile, socotita dela data anuntului, atunci va pierde atilt
dreptul de actionar, cum si vArsamintele filcute.
Art. 63. Dupa rafuirea rAspunderei a celor trei rate a actionarilor, adeverintele
provizorii de raspundere ce va da Banca NationalA, se vor schimba In actiuni.
Ministrul finantelor, U. Costachi.
PROECT DE LEGE
pentru acordarea unui credit spre a participa fn capitalul Bancei Nationale de scont si
circulatie.
Art. 1. Conform art. 8 din proectul dc lege pentru infiintarea Bailed Natio-
nale de scont si circulatie, Ministerul de finante va afecta 3 mil. lei din rezervele Do-
meniilor mAngstiresti ale Statului.
Art. 2. La caz de trebuinta si pans la completarea numarului de 12.000 actiuni,
Ministerul de finante va putea dispune si de fondurile cutiilor comunale, pAna' la concu
renta de 2 mil. lei, cu mod de imprumutare sl cu dobAndA de 5 % pc an cAtre acele comune.
Ministrul Finantelor, (ss) M. Costaehl.
www.dacoromanica.ro
328 C. I. BAICOIANU
era fixata la 6%, putandu-se urea in imprejurari exceptionale §i cu

aprobarea consiliului. Interesant este faptul ca Bancii i se acorda
dreptul de a emite in primii doi ani de functionare bilete numai pentru
o valoare egala cu aceea a capitalului sau. Putea insa dupa trecerea
primilor doi ani sa dubleze emisiunea, care trebuia sa aiba urma-
toarea acoperire : 1/3 in numerar, 1/3 in fonduri publice §i 1/3 in efecte
de convert.
0 alto problema, aceea agrara care facea Domnitorului zile
grele, punea in umbra pe toate celelalte.
Imprumutul pe care Place it realizase a trebuit sa fie parasit,
caci ii era greu Domnitorului sa lupte pe doua fronturi, unul intern
si actul extern.
In interiorul tarii reforma agrara starnise nemultumirile clasei
dominante. Pe de alta parte, Poarta otomana printr'o interpretare
eronata a dispozitiunilor Tratatului si Conventiei dela Paris, contesta
Principatelor dreptul de a dispune in materie monetara. Din aceste
cauze, Domnitorul Cuza a fost nevoit sa renunte la proectul sau de
infaptuire a reformei monetare §i organizarea institutiunilor de credit,
concentranduli toata atentiunea pentru a duce la bun sfar§it opera
agrara.
Din improprietarirea infaptuita prin cunoscuta lovitura de Stat

din 1864, au izvorit multe obligatiuni financiare, nu numai in inte-
riorul tarii, dar §i peste granita.
Situatia financiara devenise din cauza bugetelor deficitare ale
ultimilor ani extrem de grea, iar guvernul nu avea la indemana mij-
loace materiale ca sa poata face fata obligatiunilor rezultate din actul
improprietaririi §i nici pentru alte nevoi interne ce erau reclamate
de interese superioare ale ordinei publice a noului Stat de curand
inchegat.
Nevoile Statului erau rezumate in urmatoarele trei capitole :
38.430.000 lei despagubiri acordate locaprilor sfinte.
18.574.688 1) f proprietarilor.
13.809.342 pentru acoperirea deficitelor din trecut.
Total 70.814.030 lei.
In lipsa altei banci de mai mare anvergura, nevoia unei Banci
nationale ce ar fi putut cu mult succes veni in ajutorul Statului pentru
1) Vezi Dobrovici, op. cit. pag. 87,
www.dacoromanica.ro
a-i usura situatia Si care dupa neizbutita incercare din 1856 a Bancii
nationale a Moldovei nu luase fiinta, intre altele si din cauza vitre-
gelor circumstante politice, economice, juridice si administrative
a Principatelor, aparea mai simtita cleat oricand.
Intre timp insa, Anglia edificata pe deplin de rapoartele ingi-
nerilor Lid le si Gordon si a altor cercetatori pe care ii trimisese in Prin-
cipate, asupra importantei economice a tarilor dunarene pentru
plasarea produselor ei industriale ai pentru a -9i cumpara eftin ma-
teriile prime de cari avea nevoie, incepe tot mai mult sa-si indrepte
privirile spre Principate. Inca din 1855 finanta engleza, in urma in-
demnurilor diplomatiei engleze, instalase la Galati o sucursala a
Bancii otomane, nu atilt pentru a servi armatei Angliei sortita sa lupte
in Crimeea, cat pentru a servi scopurile economice si mai ales, pentru
a sprijini construirea liniei Cerna-VodaConstanta, care s'a facut
cu capital englezesc intre anii 1858-1860 1).
Noua stare de lucruri din Principate dupa unirea din 1859,
era cu mult mai favorabila desvoltarei vietii economice. Diplomatia
englezd 'intrezarind fericitele perspective de afaceri pentru capitalul
englezesc, indeamna Banca otomana sa deschicla si in Buucresti o
sucursala, fapt care a avut loc in 1862, avand director pe Jackson.
Sucursala aceasta a Bancii otomane a functionat sub numele de
Banca romans. Dela aceasta data, sucursala Bancii otomane din
Bucuresti devine central in jurul caruia incep sa roiasca multi
iscusiti samsari straini of romani, dornici sa acapareze intreaga vista
economica. a Principatelor si in fruntea careia dupa moartea lui
Jackson, ajunge director unul din oamenii de afaceri din Bucuresti
1.. Lobel, cumnatul lui Iacob Marmorosch.
Greutatile financiare ale tarii pe cari le-am rezumat in cifrele
de mai sus, determine conducatorii Principatelor sa intre in tratative
"u capitalistii grupati in jurul aceslei Banci, pentru obtinerea unui
imprumut evident, nu fard a le asigula noui concesiuni cu care
sa taca ;rata presantelor nevoi. In acest scop guvernul cere adunarei
autorizatia sa ftoniracteze un imprumut h1 suma de 70.814.030 lei,
pe care ea insa o reduce la 48.142.767 lei.
Diplomatia engleza care urmarea pas cu pas consolidarea fiintei
Statului romanesc, a stiut sa indrepte a doua cerere de credit a Prin-
cipatelor grin sucursala Bancii otomane din Bucuresti spre Londra.
1) Vezi C. I. Baicoianu Handelspolitische Bestrebungen Englands zUr Er-

schliessung der unteren Donau.Miinchen ed. Seiner 1913.
www.dacoromanica.ro
330 C. I. BAICOIANU
Prin imprumutul Stern Brothers dela 1864, realizat in 1865 pe

piata Londrei in virtutea legilor din 30 Decembrie 1863 si Ianuarie
1864, Romania 10 afirma intrarea pe piata finantei internationale,
dela care Si prin mijlocul ckeia avea sa se pue bazele organismelor
economice, imperios cerute de economia nationals a tarii.1)
In acest chip Romania isi afirma autonomia si independenta,
prin cotarea imprumutului contractat la bursa din Londra.
Dar reforma improprietkirii mai ridica si o serie de greutati
financiare, intre cari aceea a emiterii de obligatiuni pentru efectuarea
platilor care proprietari. Aceasta mare greutate constituia preocu-
parea de fiecare zi a guvernului.
Ea necesita in mod imperios organizki bancare de sprijin, pentru
a nu lasa pe proprietarii rurali sä cads prada in ghiarele zarafilor, lom-
bardand efectele publice siliti de imprejurki zarafilor si platin-
du-le dobanzi uzurare.
Pe de alts parte, greutatile crescande ale agriculturii din cauza
lipsei de capitaluri necesare exploatarilor agricole si a regimului uzurar
practicat de zarafii de pe vremuri, fac sa creasca tot mai mult curentul
in favoarea mult asteptatei Banci de scont si emisiune, care se afirmase
cu mult inainte chiar si prilejuise in 1862, cu ocazia intentiunei de
concesionare a tailor ferate finantei englezesti, interesul de a cere nu
numai concesionarea acestei lucrari, dar si infiintarea unei Band de
emisiune.
Grupul englez, respectiv Casa Rodokanake din Londra, inaintase
guvernului prin reprezentantul sat' din Bucuresti, Polichroniadi,
proectul pentru infiintarea Bancii de emisiune.
Ministerul de finante imbratiseaza cu caldura chestiunea, adu-
cand-o in fata parlamentului chemat sa se rosteasca.
Opozitia, reprezentata prin grupul nationalistilor cari din adanci
convingeri intelegeau sa dea viata acestei institutii cu capital na-
tional, a fkut ca discutia acestui proect sa fie amanata. 2)
Mai tarziu, o press economics specials reclama interventia
Statului pentru formarea institutiunilor de credit, menite sa dea vietii
economice a Romaniei avantul dorit, sustinand in acela§ timp propu-
1) Vezi contractul imprumutului in op. cit. a lui Gh. M. Dobrovici, pag. 88 si urm,
2) In anexa No. 53 dam actul de concesiune provizorie pentru infiintarea mid
Banci na %ionale romane lui I. Polichroniadi.
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA BANCARA 1859-1880 331
nerea facuta Domnitorului Guza de Tretorian §i Zehender, cari ceruse

privilegiul in favoarea Bancii Romaniei.
Situatia politica tot mai turbure nu ingaduia trecatoarelor gu-
verne de pe vremuri sa incuviinteze concesiuni bancare de a§a
covar§itoare important5. Dar dupa imprumutul englez Stern Brothers,
nu a trecut multa vreme pang cand acela grup de bancheri sa
intervie pentru a solicita concesiunea unei Ba'nci de scont §i emisiune.
Profitand de momentele tulburi prin can trecea viata politica
interns a Piincipatelor, vedem §i grupul bancherilor din jurul Bancii
Romaniei solicitand cu tot mai multa insistent aceasta concesiune
in schimbul careia faceau guvernului propuneri cari mai de cari mai
ademenitoare. Memhrii guvernului 15sandu-se convin§i de iscusitii
bancheri sustinuti de anumite interventiuni diplomatice, incuviinteaz5
aceasta concesiune, dupg ce ca§tiga pentru vederile for §i pc
Domnitorul Cuza.
Nu este mai putin adevarat ea §i impropriefarirea din 1864
cum am vazut ca ,Si multiplele nevoi economice ale Orli §i in
deosebi uzura ruinatoare, Meuse ca guvernul de pe vremuri sa simta
tot mai mult nevoia unei astfel de institutii. Acest fapt ni-1 reliefeaz5
expunerea de motive a guvernului, care acceptand propunerea grupului
englez, o supune Domnitorului :
Prin marile reforme introduse in Ora" relateaz5 ex-
punerea de motive ne-am pus in armonie cu cele mai civi-
lizate state, admitand in legile noastre bazele progresului. Pu-
tea-vom oare in privinta institutiilor de credit sa ramanem ina-
poi ? A mai amana infiintarea unor asemenea institutiuni la noi,.
este a 15sa campul liber uzurei, este a ramanea in pozitiunea
cea mai dezavantajoasa in fata concurentilor streini, in privinta
productiei noastre agricole §i industriale."
Dupa cum vedem, guvernul accepts propunerea grupului capita-
list englez de a organiza in jurul filialei Bancii Romaniei, care func-
tiona la Bucure§ti Inca dela 1862, o banca care sa sprijine interesele
comertului §i ale agriculturii.
Printeo iscusita interventie diplomatica, care §i cu acest
prilej a §tiut sa pue in umbra propunerile finantei franceze,
guvernul Domnitorului Cuza prime§te propunerea grupului englez,
fara a consulta adunarea Orli, §i astfel cu 4 luni inaintea abdic5rii
sale, is fiinta o Banca de scont §i emisiune a Romaniei. Acordarea
acestei concesiuni a fost unul din multiplele gesturi ale Domni-
www.dacoromanica.ro
332 C. I. BAICOIANU
torului Cuza, care atragandu-i rumoarea factorilor politici §i a opiniei

publice, 1-a silit dupa scurt timp sa abdice.
Abilii me§te§ugari cari au reu§it sa obtie dela Domnitorul Cuza
in ultimele sale zile de domnie aceasta concesiune de trista §i dureroasa
amintire, trecand peste con§tiinta §i simtimantul de raspundere a
majoritatei factorilor politici, nu erau altii dupa cum rezulta din
jurnalul concesiunii decat A. de Herz §i I. Lobel, care devenise
directorul Bancei romane.
Privilegiul i-a fost acordat pe timp de 30 de ani.
Biletele Bancii urmau sa fie primite in plata la toate casele Sta-
tului. Asupra activitatii ei guvernul nu avea nici un drept de control
si nici o participare la beneficii. Banca platea Statului odata pentru
totdeauna suma de 2.000.000 lei. Guvernul mai era obligat ca in tot
timpul duratei privilegiului sa nu emits bilete §i sa nu concesioneze
acest drept nici unei alte banci.
Aceasta concesiune de trista amintire, nu a tinut decat patru luni. 1)
Si era firesc sa se intample a§a. Putea dainui o Banat Nationale
in care Statul nu avea nici un drept de control §i nici o participare
la beneficii §i careia ii concesionase trecand peste vointa tuturor
factorilor politici raspuzatori dreptul exclusiv de a emite bilete pe
timp de 30 de ani, in schimbul infimei sume de 2.000.000 lei? Evi-
dent ca nu. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat factorii determinanti
ai vietii noastre politice nu puteau concepe acordarea dreptului unor
straini de a exploata creditul Orli.
Banca, urma sa-§i inceapa operatiunile abia cu patru luni mai
tarziu dupa acordarea concesiunii. Ea insa nu §i-a inceput activitatea,
eaci dupa abdicarea Domnitorului Cuza, Locotenenta domneasca
eonsiderand ca nelegala concesiunea aprobata, a anulat-o, promitand
o despagubire. Banca a continuat sa functioneze mai departe ca
Banca particulars.
***
Anul 1866 incoroneaza dupa unirea savar§ita la 1859, ultima
dorinta a tuturor factorilor politici §i a patriotilor romani, aceea a Dom-
nitorului strain.
Domnia lui Cuza a avut meritul de a fi u§urat sarcina urma§ului
1) In anexele No. 54-56 dam In extenso : a) referatul Ministrului de finante ; b)

jurnalul Consiliului de min4tri §i c) decretul Domnitorului Cuza, relative la Banca
13ominiel.
www.dacoromanica.ro
MIKAREA BANCARA 1859 1880 333
situ. Marea reforma socials, reforma agrara, fusese rezolvata, iar in

diferite domenii de organizare a Statului, se stransese un material do-
cumentar si se dobandise o experienta pe care factorii politici aveau
sa o punk la contributie sub conducerea metodica si disciplinata a
Domnitorului Carol.
Daca in domeniul agrar-social si multe altele, sunt de inregistrat
inceputuri onorabile, in acela al realizarilor practice, in domeniul
agriculturii, comertului, industriei, institutelor de credit si a lucrk-
rilor publice, cai ferate si sosele, totul aproape era de facut. Si aci
sta si meritul marelui Domnitor Carol, de a fi stiut dela inceput sa caute
cu tenacitate si hotarire acele mijloace de actiune practick, menite
sa ridice productiunea -tarii in variatele ei aspecte de indeletnicire :
agricola, comerciala si industrials. Si in aceasta privinta, Domnitorul
porni cu precadere la realizarea lucrarilor publice : drumuri, sosele,
cai ferate, organizarea justitiei menita sä dea vietii de Stat si creditului
siguranta, iar prin reforma monetara din 1867, se creiaza un regim de
circulatie monetara unitara, ce avea sa dea comertului si productiunii
in general, precum si finantelor publice si private, asezamintele de
credit Fara de cari o viata economics ordonata nu se poate concepe.
0 era de mare autoritate si incredere, este nota caracteristica a
epocei pe care o inaugureaza suirea pe tron a Domnitorului Carol la
1866, eveniment ce deschide drum spornic realizarilor marete interne,
pe cari avea sa se sprijine si sa se inalte viata economics.
In domeniul creditului totul era de facut.
Inainte de toate, guvernul Domnitorului Carol avea sa limpe-
zeasca situatia concesiunei acordata Rancid Romaniei, care deli era
anulata de Locotenenta domneasca in schimbul unui despagubiri,
ridicase intre timp greutati diplomatice.
Interesante sunt in aceasta privinta discutiunile ce au avut for
in parlament in anul 1869 si pe cari le dam in extenso in anexa No. 57.
Din atenta for citire rezulta dorinta aproape a tuturor factorilor po-
litici, ca Romania sä rupa cu traditia in ce priveste concesiunile si
sa-si croiasca o noua viata, cladind prin propriile ei forte institutiunile
fundamentale de cari avea nevoe, pentru propasirea economiei nati-
onale. I. Bratianu care Inca dela 1848 preconiza infiintarea Bancii
nationale cu capital romanesc, profits de aceasta imprejurare pentru
a aminti reprezentantilor tarii credinta sa :
Ei bine" zicea el tam are nevoe de o banca de
circulatiune si de scompt, pentru ea dela &Ansa depinde formarea
tuturor celorlalte institutiuni de credit.
www.dacoromanica.ro
334 C. I. BAICOIANU
Nu putem avea o banca fonciara fare banca de circu-

latiune si de credit ; nu putem avea nici o banca mai inainte
de a avea banca de scompt. Aceasta este simtita de toata
lumea."
In convingerea lui pe care reusise sa o infiltreze in mintile tu-
turor cum rezulta si din discutiunile parlamentare era adanc
patrunsa credinta ca cele doua institutiuni fundamentale de credit,
Banca nationals si Creditul funciar, trebuiau sa se infiinteze prin ca-
pitalul romanesc.
Numai astfel isi inchipuia el ca ele vor putea ajuta la intemeierea
unei miscari bancare nationale, care sa sprijine factorii de productiune
ai Romaniei in adevaratul inteles al cuvantului.
Parlamentul convins de temeinicia argumentelor lui I. Bra-
tianu pe cari guvernul si le insusise in intregime, voteaza cu 46 bile
contra 20 anularea concesiunei Bancii Romaniei si acoi dandu-i o
despagubire de 750.000 lei, netezeste astfel calea catre zerii unei
viitor mai fericit pentru viata economics a tarii.
Grupul englez hotaraste sa continue operatiunile bancare in
Romania, constituindu-se in acest stop intr'o noun societate anonima :
Banca Romaniei si obtinand din partea Domnului in urma referatului
Ministrului de finante dupe cum se vede din anexa Nr. 58
aprobarea,
Banca al carei capital trebuia sa fie de 25.000.000 frs. divizat
in 50.000 actiuni a 500 franci fiecare, avea dreptul sa face .,pe
contul ei si al altora atat in Romania cat si in strainatate tot felul
de operatiuni financiare, industriale, comerciale chiar si imobiliare
si orice intreprinderi de lucrari publice".
Cadrul larg al operatiunilor imbratisate de aceasta institutiune,
ne pune in situ atia sa cunoastem in deajuns perspectivele economice ale
Romaniei, pe can bancherii grupati in jurul ei le intrevedeau.
Increderea pe care o inspira noua domnie, caracterizata prin-

tr'o reorganizare radicals in toate domeniile vietii noastre publice si
economice, determine pe numerosi financiari europeni, sa apara pe
arena pieta noastre financiare, luandu-se la intrecere in a veni se is
in mans organizarea creditului Orli si in deosebi a-Bancii de emisiune
si a Creditului ipotecar.
In anul 1867, comitele Zamoyski cere concesiunea pentru in-
www.dacoromanica.ro
fiintarea uneiBanci de scont §i circulatie. Concesiunea nu ii este insa

acordata.1)
Dupa dansul, in anul 1871, E. Bousquet Deschamps In numele
sau §i a unor bancheri din Paris, cerea Ministrului de finante P. Ma-
vroglieni, concesiunea de a Infiinta o Banca nationals de scont §i un
Credit funciar.2)
De§i propunerea a fost Insu§ita de o parte din membrii parla-
mentului, totu§i concesiunea nu i-a fost acordata.
Mai tarziu, in 1873, Ferdinand F. Leithner, un iscusit financiar
care §tiuse sa-§i fats o atmosfera favorabila in societatea romaneasca,
cere guvernului concesiunea pentru a infiinta o Banca nationals.
De§i propunerea a fost malt discutata, totu§i cererea lui a avut
aceea§i soarta.
Alte doua propuneri au mai fost facute cam in acela§ timp.
Una a grupului de bancheri Hertz, Reims §i Daru §i alta a gru-
pului Mallet, Haber §i Stern, ce avea stranse relatiuni cu finanta din
Londra §i Paris.
Nici una din aceste propuneri nu a condus la definitivarea unui
acord, de§i toate erau sustinute de oamenii gruparii conservatoare.
Cu totii s'au lovit de darza opozitie a democratilor liberali, a
-caror propaganda cucerea zi cu zi con§tiinta publics in favoarea ideii
ca la baza creditului national trebue sa stea o Banca de emisiun e §i
an Credit funciar, ambele infiintate Si sprijinite de capitalul romanesc
4i conduse de romani.
Nu este lipsit de interes sa cunoa§tem ideologia mi§carii natio-

.
naliste astfel cum rezulta din documentele timpului care a condus

in 1873 la Infiintarea Creditului funciar rural, intemeiat pe capitalul
national §i asociatia mutuala a proprietarilor romani. Ea apare ela-
borate mai intai in proectele izvorate din framantarile opiniei publice.
Interesant este proiectul de lege al lui Matei dela 1865, cu o expu-
nere de motive a economistului Holban3).
1) Vezi anexa Nr. 59, in care dam lucrarile relative la concesiunea Comitelui
L. Zamoyski §i attn.
2) In anexele Nr. 60-61, dam cererea lui E. B. Deschamps §i proectul de
concesiune,
3) Dam acest proect interesant nu atilt prin forma literara, cat mai ales prin ideile
noui ce le confine, in anexa No. 62, impreuna cu toate lucrarile facute Yu aceasta direc-
%lune de Matei. Deasemeni In anexa Nr. 63, dam un alt proiect al lui Gme. Hempel,
www.dacoromanica.ro
33t C. I. BA1COIANU
Din cauza lipsei de organizatii de credit" stria Holban.

rezumand starea economics a tarii §i nevoile de credit ale vremii
toata viata noastra economics este cazuta prada uzurei jidanilor.
Uzura este ca vasul Danaidelor unde osanditul toarnk toarna
our neincetat, insa fail a-1 putea umple vreodata.
Uzura ruineaza tot ce atinge, ea nimicqte averile cele
mai solide, descurajeaza, tampe§te spiritele cele mai indraznete,
amorte§te bratul cel mai tare §i activ.
Inteo societate unde ea domne§te, fara shard distruge
abundenta activa §i poate preface un popor demn §i bray, intr'un
popor de cer§etori. Suntem datori insa sa observam, ca usura este
o manifestatiune evidenta a unei stari morbide a economiei so-
ciale a unei natiuni : ea piere, se stinge, cand afacerile merg bine,
cand economia nationals se afla in bune conditiuni, cand ra-
porturile intre producere, consumatiune §i schimb sunt bine
echilibrate.
La noi mai cu seams, numai acele stabilimente de credit
ne sunt de o folosinta imediata, cari vor exclusivamente sa des-
povareze proprietatea fonciara de sub grozava presiune a da-
toriei ipotecare ce o apasa ; acele ba'nci ne vor fi de ajutor simtit,
cari ne vor da mijloacele cu cari sa putem elibera munca na-
tionals de sub sclavia jidaneasca.
Caci §i din punct de vedere economic §i din punct de ve-
dere national, ratiunea faptelor ne silesc a deduce ca, nationali-
tatea §i proprietatea sunt doua cuvinte, dar ele exprima un
adevar unit §i nedivizibil.
Un popor nu poate zice ca este natiune atunci cand nu
are proprietate. Ce sä zicem noi despre noi in§ine?
Mo§iele noastre in genere sunt in mainele usurierilor ji-
dovi §i data din nenorocire ne-am da cu totul pe mainele lor,
apoi de sigur vom fi pu§i in pozitiune ca oricand ar voi ei, sa
poata sä ne desbrace in patria noastra, sä poata sa ne exproprieze
in mass.
Auzim pe uni zicand ca ne trebuesc banci de scont pentru
prosperarea industriei §i a comertului. Care comert.? Care in-
dustrie ? Dar nu suntem satui de exploatarea jidanilor dupa cum
care deti nu are an, totu§i II atribuim acestei perioade. Cererea de concesiune a gru-
pului Jacques Poumay etc. pentru Infiintarea unei Band nationale, Impreuna cu Sta-
tutele propuse si proectul de lege depus In Parlament, le dam In anexele Nr. 64-66.
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA BANCARA 1859- 1880 337
ei o practice astazi? Dar voim sa le inlesnim comertul lor? Tot

comertul nostru se rezuma Intr'un mecanism foarte simplu :
productele agricole le preschimbam in bani, pe cari apoi iar ii
intrebuintam in agriculture. 0 banca de scont ce stop ar avea ea
la noi? Ar veni in ajutorul celor cativa bancheri jidovi si straini,
carora le-ar inlesni mijlocul sa-si tot reinoiasca capitalul lor
circulant. Toate bancile straine cari ne fac propuneri, ca vor
sa Infiinteze in Ora noastra stabilimente de credit, nu vor alta
cleat, sub ocrotirea privilegiului exclusiv ce cu toate cer, sä Nina
sa ne estorcheze si putinele mijloace ce ne-au mai ramase.
Sa ne ferim de toate aceste manifestatiuni straine, caei
pentru noi greselele pot fi funeste. Sa facem noi si prin noi,
ceeace nu putem face izolati, sä ne asociem §i vom izbuti a face
uqor, Avem Inca resurse multe; numai vointa de a voi ne lip-
seste. Singurul lucru de care avem absolute necesitate, este o
banca fonciara serioasa prin mijlocul careia sa izbutim a despo-
vara proprietatea fonciara de ipoteca ruiniitoare de azi."
Dupe cum vedem din expunerea de mai sus, la 1865 se preconiza
infiintarea unei institutiuni de credit, insa numai pentru agricultori.
In ce priveste ideia Bancii de emisiune, ea era inlaturata, de oarece
se sustinea ca ea nu si-ar avea locul in cadrul vietii economice a Orli
de pe vremuri, lipsita de o industrie si un comert propriu zis. Se uita
deci cu desa'varsire avantagiul cel-ar fi avut de pe urma ei proprietarii
cari si-ar fi putut lombarda titlurile de expropriere cu dobanzi mici,
scapand din ghiarele zarafiei. Realizarea institutiei de credit ipotecar
se intrevedea prin asociatia mutuala dintre proprietari.
Alarma data de Matei si Holban, a avut darul sa intareasca
constiinta publica trezita de nationalistii liberali, pentru una din ce'e
mai insemnate probleme de ordin financiar a Romaniei, in legatura
cu nevoile agriculturii. Ideia asvarlita de dansii nu a putut insa
convinge pe factorii gruparii conservatoare, printre can se numarau
si ei si cari reprezentau pe vremuri factorii politici determinanti in
viata noastra de Stat. Acestia raman la punctul de vedere al credintei
lor, ca atari asezaminte depasesc puterile natiunei romanesti si ca ele
trebuesc rezervate capitalului strain. Dupe dansii, cei ce solicitau
infiintarea Creditului funciar rural cu resurse romanesti, urmareau
sa inchida granitele -Orli capitalurilor straine. Ori, infiintarea acestui
asezarnant nu se putea acorda decat acelora ce aveau capitaluri ime-
diate. Ineuraj ati de acest mod de a vedea al factorilor politici dintre
1866-1870, au aparut la orizont cum vazuram o flour' puzderie
338 C. I. BAICOIANU
de proecte ale finantei internationale, cerand concesiunea organizarii

Creditului funciar rural §i a unei Banci de scont §i emisiune. 1)
Astfel, la 1870, Ministrul de finante Golescu, prime§te un proect
de lege al lui Hertz, care inmanat pentru a fi studiat secretarilor Mi-
nisterului de Finante I. Cantacuzino §i I. Campineanu, a suferit pu-
tine modificari de ordin juridic, pe cari A. de Hertz le-a primit pro-
vizoriu 'Ana la confirmarea mandatarilor sai.
Ministrul de finante acceptand modificarile aduse proectului
1-a inaintat Corpurilor legiuitoare, insa el nu a fost adoptat din pri-
cina caderii guvernului.
La un an dupa aceasta, Ministrul de finante prime§te o nou a
propunere din partea lui Bousquet Deschamps care venea in numele
bancherilor din Paris Merkens §i Gardes, sä creieze o Banca nationals
i un Credit funciar al Romaniei. Dupa cum am vazut mai sus, nisi
aceasta propunere n'a fost acceptata, deli guvernul §i-o insu§ise. In-
Leresanta este insa expunerea de motive pe care o face Mavrogheni
cu acest prilej intr'un lung memoriu adresat guvernului. El cristali-
zeaza intregul program al gruparii conservatoare in privinta institu-
1 iunilor de credit national.
Extragem din acest lung memoriu, pe care it dam in extenso
in anexa No. 67, urmatoarele puncte esentiale :
a) Suferintele prin care trece proprietatea rurala impovarata
de datorii maxi §i cu dobanzi considerabile, impun in mod imperios
infiintarea unui Credit funciar rural.
b) Neincrederea pe care opinia publica o are intr'un grup de
bancheri straini cari ar veni sa infiinteze o astfel de institutie, este
neindreptatita, fats de marile avantagii pe cari le-ar aduse tarii.
c) Imbinarea unei institutii de Credit ipotecar cu aceea a Banat
nationale, prezinta mari pericole.
d) In incheere, Mavrogheni cerea fondarea urgenta e unui Cre-
dit funciar §i justifica concesiunea infiintarii lui strainilor, pentru
motivul ca proprietarii romcini n' ar prezenta suficiente garanfii
pentru propc'4ire a unei astf el de intreprinderi, Romcinii nefiind apfi sei
conceapd gi s a condued atari a§ezeiminte de credit de mai mare anvergura .
Era pentru prima oars cand reprezentantii autorizati ai gru-
1) Cea mai mare partc dintre proectele prezentate pentru lnfiintarea Creditului
funciar rural, se pot vedea In lucrarea : Lucrari preg'dliloare cu privire la infiinfarea
credifelor funciare in Romania Buc. 1899.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BNACARA 1859-1880 339
parii conservatoare, afirmau in mod public Si hotarit, atitudinea ce

o aveau faca de rezolvarea acestei probleme.
Declaratiile Ministrului Mavrogheni, om de mare autoritate
-i hotarirea guvernului de a solutiona chestiunea creditului na-
tional prin mijlocul capitalului strain, au avut darul sa mobilizeze
forta intreaga a curentului nationalist, care-§i vedea amenintata una
din credintele fundamentale prin care intelegea sa solutioneze problema
creditului in Romania. Lupta era deschisa fati§ intre cele doua tabere
politice. 0 campanie de conferinte, intruniri publice §i articole prin
ziare 1), vedem punandu-se la tale in perioada 1871-1873. Cei mai
distin§i fii ai neamului, Ion §i D. Ghica, Vernescu, V. Boerescu, Fleva,
Yana Buescu, etc., sub conducerea agera a lui Ion Bratianu, incep o
propaganda de luminare a opiniei publice, reu,,ind sa o transplanteze
chiar §i in randurile conservatorilor.
Nu este lipsita de interes sa urmarim lupta care s'a desfa§urat
intre cele dou'a curente politice reprezentative de pe vremuri, in pri-
vinta infiintarii Creditului funciar.
Creditul funciar graia Vernescu are doua solutiuni : una in
care societatea financiare joaca un rol principal, aceasta punandu-se
in raport cu capitali§tii, formand astfel pe intermediarul intre Ca-
pitali§ti §i imprumutati. Aceasta solutiune are desavantajul ca ace§ti
capitali§ti cauta foloase prea mari de pe urma imprumuturilor.
Cel mai bun mijloc, pentru infiintarea acestei societati, ar fi
ca ea sa fie incredintata in mana proprietarilor de imobile. Vrem dar
ca acest credit sa intre in mainile noastre, ca mo§iile sa nu ne fie
vandute de hraparetenia capitali§tilor.
El preconiza dar asociatiunea mutuala a proprietarilor.
In cestiunea creditului"spunea Pana Buescuspe-
culatorii straini ne pandesc de mult gimp §i, prin cereri de con-
cesiuni, au pus aceasta cestiune la ordinea zilei. Daca cele mai se-
rioase lucrari, cari se puteau face prin tara, s'au dat in concesiune
I) Vezi In anexele No. 68-74 : a) P. Buescu: Institutiunele de credit prin mijloacele

tarii (articole publicate In ziarul Romanul) ; b) G. Vernescu : Cuvantarea asupra Credi-
tclor funciare din 20 Octombrie 1872 ; cl V. Boerescu : Cuvantarea rostita In Intrunirea
marilor proprietari din 30 Octombrie 1872 ; d) I. Poenaru Bordea : Cateva cuvintc
despre asociatiunele de credit (studiu publicat In revista Dreptul); e) Expunerea
comisiunei ini%iatorilor (ziarul Romanuly. f) I. Ghica : Considera%iuni asupra creditului
funciar roman (studii publicate In ziarul Romanul) si g) I. C. Bredianu : Creditul
funciar si Banca de scompt si circulatie (mare discurs rostit In sala Ateneului la
21 Ianuarie 1873).
www.dacoromanica.ro
340 C. I. BAICOIANU
strainilor, aceea ce este caracterul esential al regimului de ast5zi,

este Inc a timp ca Romanii s5 se destepte si s5 Impedice prin toate
mijloacele darea in concesiune la str5ini a institutiunilor de credit.
Este Inc g timp ca cei dela Guvern sa &eased in constiinta
for putina mustrare de cuget si s5 nu staruiasca a vinde straini-
lor exploatareanatiunei prin institutiunile de credit. Cea mai im-
portanta cestiune ce Romanii au avut vre-o data la ordinea zilei,
este cestiunea bancilor, pentru cari trebue sä urn cu atentiune ;
caci on -ce concesiune, fie chiar cu mari sacrificiuri, se poate
rascump5ra, o institutiune de credit in concesiune nu se mai poate
desface, fiind-ca devine o putere in Stat ; ea subj uga toate intere-
sele cele mai vitale ale unei natiuni, ajunge a avea spriginitori
pe toti interesatii si legat5 prin interese va fi atunci toata Cara.
Germania dupe r sbelul lui Napoleon I era devastate,
proprietatile ruinate si afundate in datorii.
Nu prin capitale straine si-au scapat ei proprietatile, ci
proprietarii insisi constituiti in Societate de credit, au emis obli-
gaciuni cu cari si-au scapat propriet5tile de datorii si le-au im-
bunat5tit in cat asta-zi proprietatea rural5 face gloria si puterea
Germaniei.
Este lesne sa se conving5 proprietarii romani c5 mai fo-.
lositor este pentru dinsii, ca ei insisi, constituindu-se in Societate
de credit, sa face apel da dreptul si cu mai multi autoritate,
la capitalele noastre, de cat sa lase ca o Societate de str5ini,
constituita sub numele de Banca funciara, sa fac5 samsarlacul
Intre dansii si acei cari poseda capitalele ; iar pentru acest ser-
viciu rau facut, sa be plateasca un comision asa de mare in cat
sa ajunga la o doband5 tot atat de scumpa ca si acea de asta-zi,
fare a mai avea nici o sperant5 de vre-o imbunatatire ; cAci un
monopol dat strainilor n'are urmari bune si nici nu se poate
desface. La on -ce neintelegere, fie chiar o hotie ca aceea a depo-
sitului Strousberg, vre-o putere straina va face Injosirea nati-
unei, amenintandu-ne cu invasiuni si tratandu-ne de natiune
neguvernabila si nedemna de institutiunile liherale ".
In vreme ce adeptii acestui fel de a cugeta raspandeau prin con-
ferinte si press ideile in toata Ora, Ioan Bratianu dela tribuna Ate-
neului expune cu puterea lui caracteristica de convingere, bazele pe
cari ar trebui sa is nastere cele dotta mari asersaminte de credit : Banca
nationals si Creditul funciar rural.
In marele s5u discurs rostit la 21 lanuarie 1873 si printr'o serie de
www.dacoromanica.ro
scrisori deschise 1) adresate lui Mavrogheni prin ziarul Romanul",

Ion Bratianu discuta programul salt in materie de organizari de credit,
aducand contributiuni noui la organizarea vietii noastre economice,
aratand cat de important era Creditul funciarsi Banca de emisiune pentru
tam noastra, cu conditiunea Insa, ca ele sa activeze separat 5i fail a fi
influentate de straini, caci, conchidea el, data unei naliuni cucerite
de tiii§ul sabiei ii ramdne dreptul de revendicare si mijloace de descotro-
pire, din contra o najiune cucerita prin mijloacele economice, este nimi-
cita pentru totdeauna in drept §i in f apt",
1) Sunt prea interesante cele trei scrisori deschise ale lui I. C. Bratianu adresate
lui P. Mavrogheni pentru ca sa nu le dam in extenso aici, iar discursul rostit in sala Ate-
neului la 21 lanuarie 1873, II dAm In anexa No. 74 :
Domnule M in i stru,
Cand am avut onoarea sa to intalnesc, mi-ai observat ca pe nedrept ti-am atribuit
d -tale ideia ce ar fi avut Guvernul de a face un avans de zece milioane lei Creditului
funciar, ce proprietarii voiesc s5 institue, Si ca, prin urmare, sunt nefundate 5i consecin-
tele ce am tras, puind aceasta promisiune fats cu expunerea d-tale de motive, In care
tot acelasi guvern se pronunta contra acelei subventiuni.
Acest demers spontancu din partea d-tale, grija ce ai avut de a ma lumina in pri-
vinta conrectitatei procedeurilor d-tale, m'au facut sa crez ca esti sigur ca nu cant nici
cu aceasta ocaziune, ca nici Intr'una alta, sä dau asalt Guvernulu spre a pune mana
pc puterc. De ai fi avut o opiniune contrarie despre mine, ti-ai fi dat osteneala sa ma
convingi cte sinceritatea d-tale in cestiunea Creditului funeiar? 0 asemenea prevenintii
din partea d-tale Imi impune obligatiunea de a discuta, de-a dreptul cu d-ta, marea
ecstiune economics a organizarei Creditului in Romania 1i a intreprinde aceasta prin
press, neputand s'o fac in alt mod.
Ca sa InlAturam Insa, in aceasta discutiune, on -ce netntelegere, on -ce confuziun e
stud nevoit dela Inceput, sa stabilesc ca cestiunea ce este astazi la ordinea zilei, are o
intindere ri o importanta mult mai mart decat vocsc sa i dea unii din ignoranta tt altii
din rea credinta.
Este stint, domnule ministru, ca, acum cateva zecimi de ani inapoi, conditiunile
politice, si prin urmare si cele sociale erau atat de mizerabile In Romania, bleat ea se
gasia cu totul izolata de lumea civilizatii. Cand aceste conditiuni se imbunAtatira 5i
puturAm intra in relatiuni directe ri zilnice cu lumea europeana, ne gAsirAm In toate
cu secole Inapoiati de popoarele occidentale.
Raporturile dar, ce rezultara din nouile relatiuni dintre Romani cu strainii, nu
puturA sA fie echivalente : halanta atarna mult In favoarea for ; astfel, mititica industrie
nationals fu nimicita tl comerciul /rill tot trecu in mainile strAinilor. Agricultura singura
ne facu sa mai plutim, sa nu ne cufundam cu totul.
0 natiune fatalists, apatica ca mai toate natiunile asiatice, s'ar fi resignat,
inteun timp nu prea depArtat, strainii ar fi devenit prin mijloacele economice cuceritorii
Romaniei.
Din norocire, Romani apartin unei ginte care, prin agerimea inteligentei, prin
www.dacoromanica.ro
342 C. I. BAiCOIANU
Ion Bratianu cuno§tea cum ant ariltat §i cu alt pri'ej

perfect de bine mecanismul atat al unui a§ezamant de Credit funciar
rural, cat §i al unei Banci de emisiune §i §tia ce rol neinsemnat joaca
capitalul in organizarea acestor a§ezarninte.
Ina Itimea simtimintelor, prin cnergia activitatii sale, a fost initiatoarca lumei, a fost
mai mult cuceritoare decat cucerita, si, chiar atunci cand un deluviu de horde barbare
a cople1it -o, nu i-a trebuit decat un timp oarecare ca sa le extermine sau sa le absoarba
si is din nou avantul cc-i da puternicul sau gcniu.
Iata pentru ce Romanii, In loc de a se supune soartei la care pareau a fi predes-
tinati, ei din contra, cand simtira pericolul, cand vazura ca strainii incep sa se aseze
cu gramada fn mijlocul for si sa is o atitudine de quasi-stapani, tresarira cuprinsi de
indignatiune si de groazii. Dc atunci ei n'au alta tints, aka' preocupatiune, decat de
a 5i crea mijloace de aparare, 5i fiindca armele nouilor cuceritori sunt elementele econo-
mice, ei 5i -au pus toate silintele spre a le studia si a 5i -le apropia. Ei stiu astazi, ei simt
ea suntem pierduti dacti nu vom crea o industrie nalionald, dacti vom Ittsa ca comerciul
sd treacd in mina strainilor 5i dactt proprielatea nu va Ji asiguratti posesorilor indigent.
Dar cari sunt oare cele dintaiu conditiuni pentru rcalizarea acestor mantuitoare
scopuri?
D-ta stii, domnule Ministru, tit nu pot fi altelc decat, inainte de toate, o sistema
bine combinata 5i cat se poate de intinsa a instructiunei publice, pentru ca, In scurt
timp, sa firm initiati in acele stiinte, cari conduc astazi toata activitatea societatilor mo-
derne ; si al doilea, organizarca creditului roman, prin institute puternice, ca sä putem
avea la dispozitiunea noastra capitaluri tot ant de eftinc, precum le au si strainii, con-
curentii nostri.
Intelegeti acum, domnule Ministru, pentru ce astazi chiar, de si in fata zapacelei
In care se aflii Europa, Romanii, ziipaciti la randul lor, se arata nepasatori ca sa nu zic
amortiti, In tot ce privestc cestiunile politico totuli insa, indata ce ati atins, printr'o
masura gresita, cestiunea instructiunei publice, s'a produs o comotiune asa de mare,
Incat numai cei din morminte nu s'au ridicat ca su protesteze. Intelegeti arum asemenea
pentru cc, cand ati atins cestiunca Bancilor, s'au indreptat spre Capitals atata proprie-
taH din mai toate unghiurile Romaniei, !neat ati fost nevoiti sa pasiti In retragere.
Ili fac scuzele mole, domnule Ministru, ca fui nevoit sa iau lucrurile cam de sus
sa tree astfel de pedant In ochii unui om asa de practic si de pozitiv ca d-ta. Am fost
Insa nevoit, cum ziseiu, fiindca mi s'a piirut ca nu esti prea patruns de imensa importanta
a acestei cestiuni, la a carol deslegare esti chemat, prin pozitiunea d-tale, sa lucrezi intr'un
mod atat de puternic.
In adevar, d-ta ii dal o asa de pu Oita insemnatate, incat ai declarat ca nu faceti
o cestiune ministeriala din adoptarca institutiei Creditului funciar. Priviti aceasta
eestiune, ca 5i aceia cari nu vad in aceasta institutiune decat numai o scandura de scipare
pentru cativa proprictari, cari sunt inecati 'Ana In gat In valurile imprumuturilor.
Dar, cum poate sa fie cineva preocupat 5i distras de existenta unui Minister sau
'a zece Ministere, fie elc de once culoare politics, cand este vorba de existenta noastra
politica?
Cum am putea asemenea, oricat ni s'ar sfasia inima vazand ca un proprietar se
ineaca, cum am putea sii-i Intindem scandura de scapare ce ne cere, cand acea scan-
www.dacoromanica.ro
In campania de lamurire pe care el o duce prin toate fortele

vigil noastre politice ale perioadei 1870-80, pe cari el le subjuga si
si le apropie, reuseste sainfiltreze constiintei publice felul lui de a
dura ne-ar impiedeca pentru totdeauna sa construim marea nava, in care arc sa pluteasca
natiunea Intreaga pe oceanul ce din zi In zi se Intindc 5i ameninta sil ne Inghita ?
SS ma explic, d-le Ministru, ca sa n'am acrul de a face pathos politic Intr'o cestiune
economics.
Cestiunea zilei, cestiunea care framanta societatea romans intreaga, nu este
numai de a funda o institutiune de credit, care In aparenta sa ispiteasca mai mult
nevoile proprietarilor oberati. Cestiunea consta in a sc §ti dace creditul roman organisat
trebue dat strainilor ca ast-fel, cu propriile noastre arme, ei sa ne cucereasca, sau trebue
mai bine sil ramcina in manila noastre institutek de credit, pentru ca, cu puternicele
mijloace cc ele ne vor procura, sa putem lupta cu succes, creand industria nafionala, in-
tdrind comerciul roman, ,ci se asiguram ast-fel Romanilor panuintul roninesc.
Rica Guvernul o declaratiune Clara, positiva, intr'un mod oficial, in fata parla-
mentului roman ca, cu nici un pret, institutcle de credit nu vor fi date in concesiune strai-
nitor, 5i atunci veti vedea ingrijirea disparand, Increderea nascand 5i eu nu voiu mai fi
nevoit a va declara In fats Ca nu sunt convins de bunele d-voastre intentiuni.
Atunci, cu inimile u5urate, cu spiritele lini5tite, vom putea discuta 5i vom ajunge
a construi col mai bun mecanism pentru punerea In circulatie a capitalurilor romane 5i
a atrage chiar 5i pe ecle straine, cari ar voi sa vie la noi, Para intentiuni politice 5i cuce-
ritoare.
Primiti, etc. Ion C. Bratianu.
Domnule Ministru,
Nu credo ca cu inima voioasa 1mi permit sa-ti adresez aceasta a doua scrisoare.
Un proverb roman zice : Cand voe5ti sa spui cuiva adeviirul, trebue sa ai piciorul
in scarf{ ".
Putcam insa sa plec? Puteam oare sa tae, cand orice cuvant Iti iese din gura
este de natura a insufla bSnuiala, cand toate mi5carile d-talc nc Inspaimanta?
Am tacut, domnule Ministru, In tot timpul cat am sperat ca, curentul puternic
ce s'a format In favoarea organizSrei creditului roman de calm Romani, curent netur-
burat de spiritul de partid, o sa to fure 5i pe d-ta 5i cu d-ta pe Intrcgul Guvern.
Dar Intarzierea ce ai pus In prezentarea cererilor noastre la Camera, expunerea
de motive cu care ai Insotit proiectul de loge pentru Creditul funciar 5i pastrarea in por-
tofoliul d-tale a proiectului pentru Banca de circulatiune 5i de scompt, m'au facut sa
\rad limpede cat de amhgitoare erau sperantele noastre. Mie unuia nu mi-a mai ramas
decat a combate In public lucrarea d-tale 5i a dovedi cat este ea de pernicioasa pentru
interesele ce e5ti chemat a servi.
Domnule Ministru, sunt incli, la noi, multi oameni cari, putin familiarizati en
cestiunile economice, n'au o idee destul de limpede despre natura creditului, despre legile
cari II conduc, despre conditiunile ce-i trebucsc spre a-5i lua tot avantul putincios 5i sa
aduca societiflei toate serviciile de caH este susceptibil. De n'ar fi astfel eu n'a5i fi nevoit
sil sustin contra d-talc o discutiune, care negre5it ca n'are sa-mi ca5tige buna d-talc vointa ;
nici d-ta n'ai fi avut curajul sa Intreprinzi fati5 sau ocult o campanic contra operei co-
mitetelor de initiativa.
www.dacoromanica.ro
344 C. I. BAICOIANU
vedea si o face astfel ostasa credincioasa pentru atingerea scopului

ce urnirea.
Dacii Irma sunt oameni, si pot fi chiar oameni de Stat straini operatiunilor finan-
ciare prin urmare susceptibili de a se Insela In cestiuni de credit public, poate oare
fi tot astfel 51 cu d-ta, care ai administrat Ineatatea randuri finantele tarei, Incepand
de sub domnia lui Grigore Ghica din Moldova pans astazi? D-ta, care ai facut Impru-
inutul Oppenheim? D-ta, care ai avut curajul sa faci operatiunea financiara cea mai
complicate, cunoscuta In tara sub numele de ,case sute de mii trend, operatlune care a
adus atatea neplaceri colegilor d-tale, can de sigur n'au putut-o trite lege precum n'o In-
telege tara pang astazi si to tot izbelte cu dansa? D-ta, care ai facut Imrpumutul do-
menial, complicat cu o multime de combinatiuni, cari toate dovedesc cat de expert esti
In asemenea cestiuni? D-ta, care ai Infiintat monopolul tutunurilor ci 1 -at vandut strai-
nilor. D-ta, care In toti anii scapi finantele Statului, stingi datoriile flotante, echilibrezi
hudgetele prin noui Imprumuturi, noui vanzari de bunuri, sau monopoluri, sau cel putin
prin urcarea impozitelor ? D-ta, care ai avut concesiuni de drumuri de fier, pentru a
caror realizare ai fost In daravere cu financiarii pietclor europene? D-ta, care Inteatatea
randuri ai pus mina la organizarea creditului in Romania, si nu mai departe decal In
sesiunea treentil erai at-1 dai strainilor? D-ta, In fine, a ciirui capacitate financiara,
dupe declaratiunca d-tale chiar, este atat de pretuitil la Viena, Meat d. Oppenheim se
tine fttra voia d-tale In consiliul de administratie at drumului de fer Lemberg Iasi?
1) -ta, zic, nu poti sa mai ai scuza ea to -ai Inselat, ca nu to -ai priceput In cestiuni financiare,
precum nici eu cu alti multi ministri cc m'au succedat, nu mai putein avea scuza d'a
ne Iniela In cestiuni de drumuri de fier, cad biata tara s'a stors platind ucenicia noastra
$i experientele ce le-am Meat pe spinarca ei.
Nu, domnule Ministru, nici ignoranta, nici priceperea nu to -au facut sa Incuviin-
tezi la 1866 Inceperea operatiunilor de Banca, concedata de cel din urma Minister al
Domnitorului Cuza d-lui Hertz. D-ta stiai ca tara Intreaga se revoltase contra acelei
concesiuni, stiai ca este una din cauzele care rasturnasera regimul ce Inlocuiseli, stiai ca
13anca d-lui Hertz, ca toate cele ce le-ai protegiat d-ta pane astazi, sunt ni1te pompe
cari au sil asvarlc afara din tarii productul muncci Romiinilor. D-ta mai stiai ca d.Hertz
nu lndeplinia nici chiar ceeace se stipula prin concesiune, caci capitalul In numcrar ce
se angaja d. Hertz sa realizeze In casa Bailed ca sil poata Incepe operatiunile, nu era In
cassa bancii la Bucurssti, ci la Paris 1i la Londra In efecte.
Iti declar, domnule Ministru, ca cu intentiune adusei aminte, acest fapt at d-tale.
ca sa fie prevestiti d-nii senatori si deputati cat de ilusorie este chiar acea neinsemnata
garantie a depunerei unui capital Inainte de a Incepe operatiunile, fiindca se vor gasi
Ministri Indrazneti ci iscusiti, cari sa nimiceasca garantiile ce dumncalor ar lua contra
capitalistilor, sau mai exact contra exploatatorilor straini.
Nu, domnule Ministru, d-ta stii, ti tara a plait scump ca sa stii, ca nu strainii
au sa fundeze Banca de virculatiune si de scompt, ci legea care arc s'o voteze parlamentul
si s'o sanctioneze Domnul. Aceasta marina °data' asezata, nu capitalurile straine au
s'o alimenteze, ci ea Insasi este hemata sa pule in circulatiune, sau mai bine sa Inlesneasca
cireulatiunea capitalurilor pamantene si a celor straine, ce sunt angajate In afacerile
noastre romanc. Banca nu pune un ban pe piata ; ea mobilizeaza numai efectele de
comerciu, ea le de o forma generala, lnlocuindu-le prin biletele de banca at caror repre-
sentant ci garant sunt toate efectele de comerciu, cc roman In portofoliu.
www.dacoromanica.ro
Adresandu-se guvernelor arii, Ion Briltianu le spunea :

Cestiunea zilei, cestiunea care framanta societatea ro-
mans intreagri. nu este numai de a funda o instituthme de credit,
D-ta slit, domnule Ministru, ca micul capital, ce se varsa la Inceput de actionari,

este mai mult ca sa se poata Incepe operatiunile ; dumneata stii ca rolul principal al a-
acestor actionari este ca, fiMd direct inteesati ;,privigheazA cu activitate operatiunile
Rance si pun o mare prudenta la numirea membrilor consiliului de administratie."
Acestea sunt principalele conditiuni pentru ca o Banca sa inspire Incredere ;
°data ce aceasta Incredere este stabilita, Banca devine depozitarul mai tot numerarului
din tall, capitalurile fiind mai bine pastrate In pivnitele Bancei decat In casele particu-
larilor, It apoi acele capitaluri, cari nu sunt destinate a fi Indata Intrebuintate, gasesc
acolo, asteptand o alts Intrebuintare mai avantagioasa, o dobanda, care, deli
mica, le face totusi sa nu tie moarte o singura zi.
Daca dar, la Inceput capitalul depus de actionari serva a plati biletele de banca,
In uvula Insa, cand afacerile Brined iau o mai mare Intindere, depozitele Indeplinesc acel
rol; cad emiterea biletelor de banca este In proportiune cu numerarul care se Oa In cassa,
. iar nu cu capitalul depus de actionari. Acest capital ramane cu timpul asa de mic, fn
fata numerarului In depozit si a biletelor fn circulatiune, !neat el nu mai are nici o Insem-
natate, joaca rolul unei rezerve, care se realizeaza In efecte publice, sau se face avans
Statului.
Am Post nevoit, domnule Ministru, sa intru In aceste a manunte, cari deli nu sunt
suficiente, spre a da o ideie exacta de teoria Bailed de circulatiune si de scompt, sper
Irma ca vor servi eel putin ca sit nu se mai amageasca aceia carora le spuneti ca Banca
nu poate a se constitue fara capitaluri straine.
Sa venim acum la capitalul ce-1 varsa actionarii, 5i care, dupd cum s'a vazut, nu
joaca alt rol cleat acela de a Inchega Banca.
In concesiunea ceruta de d-I Leithner si care este In mare favoare prin saloanele
d-voastre, capitalul este de douazeci de milioane ; caci deli la Inceputul convenpunei
se anunta cu multa emfaza ca Banca nationals se constitue cu un capital de doua sute,
de milioane, din care a treia parte, adica 66 milioane, se consacra Bancei de circulatiune
$i de scompt, Insa prin art. 35, se reduce surna totals Ia 60 milioane, prin urmare numai
20 milioane pentru Banca de scompt circulatiune.
Dar nici aceste 20 de milioane nu sunt sigure ; In adevar, din suma totals de 60
milioane se da cu Imprumutare Guvernului 10 milioane, prin urmare raman pentru ope-
ratiunile amandoror bancilor numai 50 milioane, cart, impartindu-le In trei, raman pe
seama Bancei de circulatiune numai 16 milioane si ceva. Aceasta e suma obligatorie,
restul 'Anil Ia 200 milioane ramane facultativ pentru societari.
Eu, domnule Ministru, nu critic miclorimea sumei. Ea poate sa fie de ajuns
ca sa serve de chiag primelor trebuinte ; dar pentru numele lui Dumnezeu, domnule Mi-
nistru, 5 toti domnii minlltrl, atat credeti ca ati sleit tam Meat inteo afacere atat de
fructuoasa pentru capitalurile ce se vor angaja la fundarea Bancei, nu se vor gasi In
toata Romania 16 milioane? Va inselati, domnilor
Poate ca administratiunea d-voastre n'a facut sa prea prospere tara, poate ati
pacatuit In multe ; Insa, vitalitatea Romaniei e mare, Ii Meg 6 bancheri din Bucurelti,
din cart 4 Romani, can del% un capital de 25 milioane rcalizahile Indata. In numerar
in cassa Balled la Bucureqti.
www.dacoromanica.ro
346 C. I. BAICOIANU
care in aparenta sa ispiteasca mai molt nevoile proprietarilor

oberati.
Cestiunea consta in a se sti data creditul roman organizat
MS referii la aceasta clauza din propunerca romans ca s'o pun in fata concesiunii
Leithner, ce nu spune unde are sa fie realizat capitalul sau, ca sa aiba dreptul a incepe
operatiunile, si care, prin urmare, nu ne da nici o asigurare ca se va depune nu tot la
Paris si la Londra, ca In 1866, ci negresit la Viena ; art. 45 zice ca chiar cautiunea de 3
milioane va fi depusil nu In Romania, ci In o boned din Viena aleasd de Guvernul ronvin,
i ea poate Ii depusii si in valori austriace.
lntentiunea este vadita, castigul este mai sigur cleat fn concesiunea d-lui Hertz.
Si apoi In fata unor operatiuni ce sunt a se face la Viena, adu-11 aminte, domnule
Ministru, ce am patit eu cu imaculatul Berlin, si yeti vedea ce va asteaptil pe d-voastre
cu Viena capitala ghesefturilor, a bancrutelor si escrocheriilor, cuibul Evreilor. s'apoi
astazi Inca si oficina pangermanismului.
Dar sa lasilm Berlinul si Viena, si sa ne Intoarcem la cele 16 milioane ale d,-lui
1eithner, la Dumnezeu stie cite milioane ale d-lui de Reims, si ale altor speculantl ce
s'au napustit asupra Romaniei. Nu acele milioane lipsesc Romaniei, ci buna-credinta,
buna-vointil si onestitatea In conducerea afacerilor publice : Incredintati-o ca se Insala
In aceste temeri, si veti avea indata nu 16 milioane, ci 25, 50, 100 de milioane, on cite
se vor gasi ca fat trebuinta ; ea le va da cu bucurie, did voeste cu orice pret ca comerciul
sau, industria sa, agricultura sa, in fine toata activitatea nationals sa nu fie data cu
picioarele si cu manile legate strainilor.
Am spus dela Inceput ca cestiunea este mai serioasit decat o puteti vedea d-voastre,
din sfera in care traiti. Romanii sunt deja patrunsi, ca unei najiuni cucerite de taisul
sabiei, fi ranuine dreptul de revendicare si mfloace de descotropire, pe cdnd, din contra,
o na1iune cucerita prin mifloacele cconomice, este nimicila pentru totdeauna In drept si in
/apt.
(ss) Ion C. liralianu.
Domnule Ministru,
Yana a nu trece la Creditul funciar, permitc-mi sa ma opresc putin la concesiunea
domnului de Hertz, nu-ma Insel-trebue sa zic a domnului de Reims, did cererea este
subserisa de acest din urma.
Marturisesc, In toata umilinta, domnule Ministru, ea nu pot intelege, nu pot nici
chiar descifra aceasta concesiune,fara binevoitorul domnici-talc ajutor. Numai domnia-ta,
care esti atat de inteligent, de iscusit si de experimentat in operatiuni de asemenea na
tura, ma poti lumina, Imi poti da firul cu ajutorul caruia sa nu ma ratacesc in acest In
hirint de tertipuri financiare.
Da, domnule Ministru, numai domnia-ta pot' sa ne explici aceasta concesiune,
si esti dator Si ne-o explici ca nanasul ei, cad deli ai introdus-o In Camera numai sub thin
de informatiune, tine insa n'a Inteles intentiunea domniei-tale malevole, cum ar zice
Georgias al nostru, d. N. lonescu.
Eu am luat-o, am rasfoit-o, am Intrebat-o In toate modurile, m'am adresat in
parte la fiecare articol, ca sa-i pot face in fine cunostinta; dar in desert : ea sta ca un sfinx
si ma desfide sa-i pot deslega enigma.
Mi-am zis : este ea o Bancil funciara cum o numeste titlul ? Nu, cad face operatiuni
de tot felul si chiar de scompt (alin. 2. art. 8).
www.dacoromanica.ro
trebue dat strainilor, ca ast-fel, cu propriile noastre arme, ei sa

ne cucereasca, sau trebue mai bine sa ramana in manile noastre
institutele de credit, pentru ca, cu puternicele mijloace ce
Fi-va ea o Bauch' de circulatiune Si de scompt? Nu,cAci emite obligatiuni funciare.

Fi-va o Banca mixta de circulatiune, scompt Sf banca funciara, cum este a d-lui
Leithner? Nu, caci nu emite bilete de banca.
Este eao are o simpla societate anonima de exploatare a capitalurilor sub toate
formele Si In toate modurile? Nu, caci ce ar cauta la Camera, Si cum ar indrazni sa ceara
pentru circizeci de ani monopolul privilegiilor Si scutirilor, cari In toate t,arile sunt rezervate
numai Bancilor funciare si Bancilor de circulatiune Si de scompt?
Poate sä mi se zica Ca Bann d-lui de Reims este dupil modclul Bance funciare
a Franciei. Nu este ar. domnule ministru, ca ar fi tea mai mare deradere de a asemitna
aceste douii band?
Negresit, Banca funciara a Franciei se compune din mai ntulte part : Banca fun-
ciara proprie a Orel.. Banca funciara a Algeriei, Banca de credit agricol, un comptoir
aferent la asotiatiunea pentru intreprinzatori de zidiri Si altele ; Insa fie-care are capitalul
sau osebit, subventiuni a parte, in fine o separatiune complecta In resurse Si in afaccri.
In administrgiune Si In control, astfel Inca una nu poate periclita pe celelalte.
Ce vedem insa fn concesiunea d-lui de Reims? Pretinsa Banca funciara proprie
face ca singura toate operatiunile imaginabile ; ea prezinta o promiscuitate monstruoasa
si In resurse Si fn plati, Sf ceea ce este mai gray, ea face operatiuni de scompt, faro
ca ele sa fie limitate numai Ia scontarea leterelor de amanet (obliga(iuni funciare).
Nu este dar greu de inteles ca obligatiunile funciare ale acestei Band au sa fie
expuse tuturor fluctuatiunilor ce au sa atraga dupa dansele toate acele diverse opera-
tiuni, cari desi sunt foarte lucrative, insil prin aceasta chiar au Si sanse de pierdere.
Virtutea Bancilor funciare, fie etc constituite prin asociatiune de capitalisti, fie
prin asociatiune de Imprumutati, este stabilirca creditului ; adica hartiile ei (obliga(iu-
nile funciare) sunt la adapost de crizcle financiare, comereiale 5i chiar politice. fiance'
d-lui de Reims, ca toate acele cu cari se prezinta strainii, fi lipseste aceasta mare virtute ;
obligatiunile for dintr'o zi intealta pot scadea cu 20 si 30 la suta.
SA nu zici, domnule Ministru, ca exagerez aceste fluctuatiuni, caci, afara de
celclalte operatiuni, este destul sa-ti amintesc operatiunea stipulate in art. 4 din statute.
Iacii cc ne supune acel articol :
Societatea va putea primi asemenca, cu sau fare dobanda, capitaluri in depozit.
Aceste capitaluri vor putea fi intrebuintate sau pentru scomptul efectelor exi-
gibile cu termen de 90 zile cel mult, mentionat la art. 3, alineatul 1, sau pentru a Ii dale
cu imprumutare, primind drept amanet, electele ce se primesc ca amanel si de Banca Fran -
eiei, Englilerei, Austriei, Italiei si a Romdniei (? ) etc.".
Adica efectele tututor acestor State.
Nu este asa, domnule Ministru, ca aceasta singura dispozitiunc expune banca
zisa funciara, Ia ccle mai periculoasa fluctuatiuni?
Banca astfel combinata, convine concesionarilor. Nimic mai evident toate :
castigurile din atatea diverse opera %iuni revin exclusivamente d-tor, pe and pagubele
au sa le Imparta cu proprietarii imprumutati, cari Inca odata n'att nici o parte In belie-
ficiuri.
A§ avea mult de zis asupra combinatiunei Si operatiunilor acestei Banci, dar ar
www.dacoromanica.ro
348 C. I. BAICOIANU
ele ne vor procura, sa putem lupta cu succes, creand industria

nationals, intarind comerciul roman, §i sa asiguram astfel
Romanilor pamantul romanesc".
trebui sa tree peste cadrul ce mi 1-am impus. Nu pot InsA sS nu ma opresc un moment
asupra alineatului 6, dela art. 6, care zice CA valoarea emiterei obligatiunilor funciare
nu va putea trece peste sumele ce banca va avea a Iua pentru avansurile facute conform
alineatelor 1, 2 5i 3 din acel articol."
Insa alineatele 1, 2 5i 3 prevSd Imprumuturile pe ipotcca facute proprietarilor,
creantele ipotecare 5i avansurile fAcute Statului, districtelor 5i comunelor, precum si
stabilimentelor de utilitate publicA.
A5a dar proprietatile ipotecate la Banca nu garanteaza in realitate 5i In specie
numai obligatiunile ce se dau pentru Imprumuturile efectuate pc accle proprietAti, ci
garanteaza 5i obligatiunile cc emite banca ca sa realizeze numerarul trebuincios spre a
lmprumuta Statul, districtele, comuncle 5i stabilimentele.
Aci se vede lSmurit diferenta dintre Banca Frantei 5i a d-lui de Reims : Banca
Frantei, cand face Imprumuturi de asemenea naturA, emite obliga(iuni comunale, districlu-
ale, etc. cari nu au nici un amestec cu acele funciare.
Nu pot sfar5i cu d. Reims MI% a -i examina 5i punga, cAci banii din punga strAinilor
cunt singurul d-voastre argument cAtre aceia cari privesc la d-voastre, ca sa-i scapati
din nomolul datoriilor.
Am arAtat cum Leithner are sa opereze cu 16 milioane lei, In numerar, si cum,
vazand ca nimeni nu 1-ar asculta dacA ar zice ca numai cu acele 16 milioane are sa In-
destuleze toate trebuintele Orel, precum Christos a Indestulat multimea cu cinci pain],
ne spuse, de5i cam cu me5tc5ug, ca are sA opereze cu obligatiunile ruralc 5i cu bilete dc
banca.
D-1 de Reims, sau c5 este mai IndrAznet sau ca ne despretue5te mai inult, cdci
desi capitalul d-sale este numai de 15 milioane, Insa nu cere autorizarea a emite bilete
dc banca. Am zis numai 15 milioane, fiindca emiterea celorlalte 30 de mii de actiuni,
pans la complectarea sumei de 30 milioane este lAsatA la placul consiliului de administratie
numit de d-lui.
Cu aceste 15 milioane d-1 de Reims are dar sA-5i Indeplineasca angajamentele
catte proprietari, luate In alineatul 2, art. 12, adica Imprumuturi de a face, fie In numerar
fie In obligatiuni funciare. SA punem Insa aceasta promisiune din art. 12 alaturi cu dis,
pozitiunile art. 9, care zice ca Banca poate face, afara de celelalte operatiuni, Impru-
muturile mentionate In alin. 1, 2 5i 3 dela art. 6 pentru o alma de 30 de on mai mare
decat a capitalului realizat de 15 milioane" ; poate face adica Imprumuturi de 450 de mi
lioanc.
Imparte acum, domnule Ministru, cele 15 milioane reale cu cele 450 milioane Im-
prumutate 5i vei vedea de ce mica fractiune dintr'un ban dispune Banca In numerar
pentru ficcare leu Imprumutat.
Daca ai fi fAcut, domnule Ministru, aceasta mica Imparkire, dacA ai fi confruntat
vre-o cateva articole din aceasta concesiune, negre5it cA ai fi lepSdat -o, calificand-o cum
merits 5i nu to -ai fi expus a o depune in Camera, nici chiar sub titlul de informatiune.
VAzuram ca d-1 de Reims nu cere autorizarea de a emite bilete de banca ; prin ur
mare nu poate sA mobilizeze, sA pue In circulatiune nici efectele de comert, nici orice alt elect.
Toate operatiunile nu poate sA le facii decat prin intermediul numerarului, 5i numerarul
www.dacoromanica.ro
Pentru curmarea nehni§tei opiniei publice produsa" de intentiu-

nile lui Mavrogheni ca sä concesioneze strainilor infiintarea acestor
a§ez6minte, Bratianu adresandu-se guvernului, cerea :
sau de 15 milioane, cum am ardtat, este o picatura de apa chiar pentru afacerile din alin.
1, 2 si 3 ale art. 6. Cu ce dar are sa faca scomptul, cu ce are sa-1 scaza Ii sa vie astfel
In ajutroul comerciului si al industriei ; cari ii sunt oare mijloacele ca sa joace p rolul
Bancei de credit agricol? Aceste mijloace se rezuma oare in a atrage capitaluri prin plati
de dobanda? Apoi aceasta operatiune o face orice bancher din tarn, o face mai cu osebire
Societalea /inanciard Ii alte asociatiuni cari and ca se formeaza.
Daca dar prin natura constituirei sale, aceasta Banca nu este chemata sa orga-
nizeze astfel creditul Romaniei, !neat sa scaza scontul, facandu-1 sa *mg acolo unde se
afla pe toate pietele europene, de ce d-1 de Reims cere monopolul tuturor privilegiilor
scutirilor de cari nu se bucura aiurea cleat institutele cari joaca rolul ce-I aratardrii
ca-I au numai Bancile de scompt §i circulatiune si de Credit funciar? Pentru ce aceasta
imensa favoare? Numai pentru ca domnii ce cer aceasta concesiune sa-si faca trebsoarele
d-lor cu un enorm avantagiu asupra celorlalti bancheri, celorlalte asociatiuni financiare,
cari fac astazi aceleali operatiuni? Este oare acesta un mijloc ca sa -Ii is revansa asupra
Financiarei, aceia can au fost nevoiti in fate ei sil scazil scomptul ba chiar sa cam Inceteze
operatiunile?
Se poate ca aceste consideratiuni sa nu fi fost streine instigatorilor acelor cereri.
Permite-mi sa-ti marturisesc, domnule Ministru, ca auzind pe amicii agentii
d-voastre propagand cu caldura ca ar fi o calamitate pentru tara emiterea biletelor de
banca, vazand apoi ca si d-1 Leithner renuntil la emiterea biletelor de banca, am Inteles
ea cererea d-lui de Reims, fin emitere de bilete, este o stratagema de o importanl,ii
mult mai mare dccat consideratiunile ce amintii mai sus. laca acea stratagema :
Strainii, cari cu once pret voesc sa puna mama pe creditul roman, organizat prin
institute, pentru ca apoi, prin propriile noastre resurse, sa ne exploateze, sa ne expro-
prieze si sa ne cucereasca, s'au spaimantat de avantul ce a luat ideea ca acele institute
trebue sa fie date Romanilor. Ceeace mi-a dat masura furiei strainilor, este chiar Inver-
sunarea cu care d-1 Ministru al Afacerilor straine combate aceasta idee atat in organul
acelui Minister, cat si de-a dreptul prin vocca d-sale, cind gaseste ocasiune ; caci d-sa,
ca un Ministru inteligent, voelte sa Lea sa dispara once causa ce ar putea sa indispue
pe straini contra Statului roman. Ideea este Insa can tare Incapatanata In capul Ro-
manilor Si cci mai iseusiti deck. d-1 Costaforu vad ca a o combate de-a dreptul poate
fi periculos : in asemenea situatiune stratagemele sunt mai sigure. Se stie, in privinta
biletelor de banca, ca nu la toti le surade ideea de a le vedea circulilnd, mai cu osebire
ca s'a combatut de atatea on ideea de a se emite bilete de banca de institute striline ;
sa facem dar pe Romani sil creazil di se pot creia institute de credit si fara bilete de banca,
Ii cari sa reprezinte tot atatea avantagii ca ri cele cu bilete. °data aceasta propaganda
trecuta credinta, nimic nu mai Inpiedica a da concesiunea d-lui de Reims sau d-lui
Leithner.
Peste un an sau doi o sa se bage de scams ca ne aflam tot de unde am plecat, cand
am dat concesiunea, ba Inca si mai stramtorati ; atunci o sa -li deschida toti ochii, o sil
vaza ca nu merge find bilete de Banca ti o sa voiasca a constitui Banca de circulatiune
si de scompt ; fiind 1110 ca acea Banca nu poate prospera fara privilegii scutiri, mai cu
osebire In fata unui alt institut, armat cu toate acele prerogative, si fiindca toate aceste
www.dacoromanica.ro
350 C. I. BAICOIANU
Faca Guvernul o declaratiune clara, positiva, intr'un mod

oficial in fata parlamentului roman ca, cu nici un pret, insti-
tutele de credit nu vor fi date in concesiune strainilor, Si atunci
yeti vedea ingrijirea disparand, increderea nascand si eu nu
voiu mai fi nevoit a va declara in fata ca nu sunt convins de
bunele d-voastre intentiuni.
Atunci, cu inimile usurate, si spiritele linitite, vom putea
discuta ci vom ajunge a construi cel mai bun mecanism pentru
punerea in circulatie a capitalurilor romane si a atrog, chiar
pe tole striige care ar voi sei vie la noi fari intenfiuni po-
.
liticc si cucpritoare."
Apelul marelui Bratianu n'a ramas strigat in pustiu. Luminata
obladuire a intelegatorului Domn ce prezida destinele Romaniei, a
impus guvernului lamuririle pe cari le adusese in constiinta publica
conceptiile liberale in materie de credit si un examen mai amanuntit
al problemei.
De astadata miscarea produsa in randurile proprietarilor,
reuseste sa impreuneze intr'o grupare fericita pe cei mai mari si mai
de seamy proprietari, intre- cari intrau gi reprezentanti din cei mai de
vaza ai gruparei conservatoare, ce avea in curand sa afirme cu hota-
rire barbateasca, chemarea la viata a uneia din cele doua organisme
mari de credit romanesc, Creditul funciar rural, bazat ca si in Prusia
pe principiul solidaritatii 1).
*
* *
sunt date in monopol pe 50 de ani cutarei institutiuni straine, noi Romanii n'o sa putem
lace Intr'altfel cleat sä ptivim cum se (la printr'un articol adilional d-lui de Reims sau
I.eithner dreptul de a emite si bilete de banca.
Nu este asa, domnule Ministru, ea manopera este din cele mai iscusite si ca. toti
.aceia, can vor contribui la reuiita ei, vor merita bogatie, putere si decoratiuni?
Primiti, etc.
(ss) Ion C. Brahmin.
1) Iata convocarea Intrunirei proprietarilor din 30 Octombrie 1872:
Convocarea intrunirei proprietarilor pentru 30 Octombre 1872 In sala Ateneului.
Bucuresti, 8 Octombre, 1872.
Domnu le,
Cunoasteti ca suntem in momentul de a se infiinta In Cara un Credit funciar.
Concesiunea acestei institutiuni va face negrelit obiectul celor dintai desbateri, ce vor avea
loc fn Camerele noastre. Se reclama in modul cel mai imperios stabilirea unui Credit
funciar ; un asemenea Credit, facut In conditiuni bune, nu numai ca va putea descarca
proprietatea de sarcinile ce o apasa, dar va marl chiar valoarea ei.
www.dacoromanica.ro
MIKAREA BANCARA 1859-1880 351
In timpul propagandei care se intreprinsese impotriva Infiintarei

Creditului funciar rural cu capital strain, delegatii comitetului ale§i
de proprietarii romani, au adresat Ministrului de finante pentru con-
cesiunea Creditului funciar, o cerere, anexand §i un proect de statut
§i unul de lege, care dup'a indelungate discutiuni §i cu mici modificari,
a fost votat la 5 Aprilie 18731).
Prin aceasta lege se autoriza infiintarea Societatii de credit fun-
ciar, pe baza principiului asociatiei directe §i a garantiei mutuale a
proprietarilor teritoriali. Societatea avea scopul sa acorde Impru-
rnuturi p3 ipoteca pe termene indelungate. Dupa promulgarea legei
timp de 3') de ani, Statului ii era interzis dreptul de a autoriza vre-un
consortiu de capitali§ti de a forma astfel de asociatiuni. Astfel de aso-
ciatiuni, erau permise insa §i proprietarilor de imobile urbane. Ope-
ratiunile pe cari le puteau face aceste societati erau urma'toarele :
a) Sa acorde proprietarilor de imobile imprumuturi garantate
cu ipoteca pe termene lungi sau scurte, a caror plata sa se Lea prin
anuitati ;
b) Pe baza imprumuturilor acordate, Societatea are dreptul
sa emita scrisuri funciare, pentru o valoare ce nu poate depa§i totalul
imprumuturilor. Capitalul social al Societatii se alcatue§te din o pre-
levara de 2 % asupra sumei imprumutate la contractarea imprumu-
tului. Aceasta prelevare, se restitue imprumutatilor la achitarea in-
tegrala a datorie lor. Toate persoanele fuprumutate sunt membri
Noi credem Inca ca Creditul funciar va fi In conditiuni de a aduce si mai marl

.avantagii proprietatei, cand asta institu%iune va fi Incredintata MOO proprietarilor.
Persoanele, singurele interesate In cestiune, suntem noi proprietarii ; de averile
noastre se discuta. Sri nu lasam dar aceasta cestiune vitala pentru proprietate, sa se re-
guleze fora concursul nostru.
Solutiunea cestiunii In interesul adevarat al proprietatii n'ar prezinta dificultati,
<laca Intre proprietari ar fi bunavointa Si Intelegere.
Pentru aceasta sub-semnatil ne adresam si la d-voastra, rugandu-va sa binevoiti
a veni Vineri, la 30 Octombre, la 8 ore scara, in sala Ateneului din Bucurelti, spre a ne
consulta intre noi, cum am putea ionfiinta Creditul funciar prin asociatiunea proprietarilor.
Baileanu George Em., Berindel Dimitrle, Blaremberg Constantin, Boereseu Basillu,
Bratianu Loan C., Calenderu Lazar, Cantacuzino Joan, Cantacuzino Grigore, Cogalniceanu
-Mihail, Cretieseu, Daniileanu George, Dumba Eraelfo, Filleolanu Scarlet, Filitis Panait,
Ghica Dimitrie Gr., Ghica loan, Gigurtu P. colonel, Goga Iordache, Goleseu tefnn, La-
hovary Grigore, Manoleseu Nleolae, Morait M., Pascal Aristide, Paue,eseu Grigorie G., Stur-
za Dimitrie A., Sutzu 11I1ha11, *abeea Lazar, Triandafil Grigore, Vernoscu George.
1) Vezi aceste proecte ca si discutiunile ce au avut loc cu acest prilej in : Lucrari
pregatitoare etc.
www.dacoromanica.ro
352 C. I. BAICOIANU
ai Societatii de credit funciar, toate ipotecile constituite garantand

in mod solidar totalitatea obligatiunilor contractate de Societate.
Capitalul de reviriment al Societatii, este format din :
a) Sumele ce provin din platile imprumutatilor cu termen lung
(anuitati, dobanzi si amortizare, etc.) ;
b) Dobanzile produse de capitalul social ;
c) Varsamintele facute dela imprumuturile pe termen scurt ;
d) Veniturile Societatii cari provin dela bunurile ce au deven t
proprietatea ei ;
e) Sumele produse prin vinderea acestor bunuri ;
f) Contributiunea de maximum 1/9% platibila in fiecare an asu-
pra quantumului imprumuturilor ;
g) Toate celelalte venituri ale Societatii cari nu sunt afectate la
formarea capitalului de rezerva.
Fondul de rezerva se formeaza din :
a) 0 prelevare de1/4 % asupra sumei imprumutate, ce se va plati
Societatii in numerar de care imprumutat, odata pentru totdeauna
la acordarea imprumutului;
b) Din prelevarea anuala de 90% asupra beneficiilor nete anuale ;
c) Din dobanzile cari fructifica in folosul sau propriu,
Destinatia fondului de rezerva este de a completa la nevoe ca-
pitalul de reviriment.
Capitalul de subventiune de Imprumutare consta dintr'un
credit de 1.500.000 lei deschis de Casa de depuneri si consemnatiuni,
cu o dobAnda de 3%, garantat solidar de toti membrii Societatii.
Beneficiile Societatii ramase dupa ce se va scadea plata cupoa-
nelor, valoarea scrisurilor funciare elite la sorti, precum si cheltuelile
de administratie si se vor plati procentele Casei de depuneri, se vor
distribui astfel :
10% Consiliului de a dministratie, directorului si subdirectorului
90% Capitalului (fond de rezerva).
Imprumuturile trebuiau sa fie garantate cu ipoteci de rangul
intAi, si acordate pe un termen de minimum 10 ani si maximum
60 ani si ele nu puteau depasi o jumatate din valoarea imobilului i-
potecat. Dobanda max.ma a fost fixata la 7%. Achitarea imprumu-
turilor se face prin anuitati platibile de doua on pe an in numerar sau
cupoane de ale scrisurilor. Scrisurile funciare emise sunt garantate
prin toate imobilele Societatii, prin capitalul de rezerva si once alta
avere a Societatii. Ele sunt la purtator, trebuesc primite la toate Ca-
sele Statului in garantie ca si efectele de Stat si valoarea for nu poate
www.dacoromanica.ro
Mi$CAREA BANCARA 1859 1880 353
dcpasi valoarea imprumuturilor acordate. Se creia astfel un regim

de favoare scrisurilor emise de Creditul funciar.
Plata for se face la data fixa sau grin tragerc la sorb, In asa fel,
incat in circulatie sa nu existe pentru o valoare mai mare decal aceia
a imprumuturilor acordate.
Legea mai hotaraste apoi, atributiile comisarului guvcrnului,
compunerea consiliului de administratie, adunarea generaltt si forma-
tiunea comitetului detentorilor.
Dupa votarea acestei legi s'a format Prima societate de credit
funciar roman din Bucuresti a proprietarilor rurali. Mai tarziu,
u luat fiinta doua asociatiuni a proprietarilor urbani : Creditul fun-
ciar urban Iasi si Creditul funciar urban Bucuresti la 1881. Indata
dupa infiintare, Prima societate a creditului funciar rural din Bucu-
resti, si-a inceput activitatea pentru care fusese creata : scaparea pro-
prietarilor de datoriile cu dobanzi camataresti ceapasau asupra loran
valoare de aproximativ 200.000.000 lei.
Activitatea acestei importante creatiuni economice in primii
10 ani dela infiintare se poate deduce usor din analiza cifrelor urmatoare:
No. impru- Suma Intind. Doban- Curs. D ob.
Anil muturilor impr. propr. spot. da scris. real'
1873 7 374.000 6.475 Ha. 7%
1874 108 17.230,100 119.448 It 80 1/2 % 8,70 %
1815 97 12.548.200 121.987 Pt 845/8 °/..) 8,27 %
1876 60 6.893.400 66.099 /9 751/8 % 9,32 %
1877 19 2.347.000 19.812 ft 731/19 % 9,58 %
1878 48 6.181.000 57.451 ft 871/.1 % 8,02 %
1879 76 9.507.500 99.378 It 96,87 % 7,22 %
1880 52 5.899.000 77.055 PP 88,36 % 7,92 %
1881 30 4.230.000 23.000 tt 102,35 % 6,83 %
1881 15 1.230.000 30.006 5% 90% 5,56 %
1882 84 13.708.600 115.181 )0 893 , 5,56 %
Din tabloul de mai sus putem trage urmatoarele concluziuni :

a) Pe Tanga ca Societatea si-a indeplinit chiar dela inceput
functiunea economics pentru care a fost creata, opinia publics i-a
acordat toata increderea, cursul scrisurilor fiMd in anul 1881 chiar
supra-pari.
b) Numiirul imprumuturilor si valoarea for a crescut din an
in an.
c) Incepand din anul 1881, Creditul funciar a emis scrisuri 5%.
*
* *
154 C. 1. BAICOIANO
Dar Ion Bratianu nu s'a multumit numai cu atAt. Pe data ce

a vazut realizat proectul Creditului funciar rural, el a cerut Par la-
mentului un armistitiu si pentru rezolvarea chestiunei Bancii de
scont si emisiune, care in convingerea sa nu trebuia sä fie facuta de-
cat cu capital romanesc.
Pentru a inconjura pericolul ce ameninta independenta noastra
economics data s'ar fi concesionat strainilor acest asezamant bancar
regulator prin excelenta al intregului aparat de productiune econo-
mica a tarii, el cerea temporizarea chestiunei, pang sand Creditul
rural abia chemat la viata avea sa-si arate rezultatele, pentru a
putea discuta impreuna ca sa ajungem a constitui eel mai bun meca-
nism bancar de scont, pentru punerea in circulatie a capitalului ro-
manesc."
Dar nu numai pentru acest motiv cerea Bratianu temporizarea
chestiunei. El astepta ca organizatia juridica, tehnica si administrativa
a tarii sa se mai desavarseasca, pentru ca astfel sa se poata asigura
institutiei desvoltarea si propasirea ei normala.
Rezultatele stralucite date de Creditul funciar rural, Intareste
si mai mult increderea opiniei publice in sanatoasele idei ale lui I.
Bratianu, care nu inceteaza o singurd clipa pentru a pregati in tot corn-
plexul for circumstantele menite sa favorizeze chemarea la viata a
Bancii Nationale. Dar nu numai asupra opiniei publice se refrang
binefacerile izvorite din conceptiile politicei lui economise. Multi
chiar dintre membrii fruntasi al Partidului conservator, pardsind ve-
chile conceptii, incep sa se alature ideilor lui.
Petru Mavrogheni, Ministrul conservator cu multa autoritate
pe vremuri, trece in rAndurile adepillor lui si condeiului sau se
datoreste Intre anii 1874 1875, primul proect de Banca Natio-
nala, izvorit din colaborarea tuturor acelora deveniti Intre timp
adeptii celui mai de seamy propagandist al infiintarei Bancii Natio-
nale cu capital romanesc : marele Ion Bratianu. Dar imprejurarile
n'au favorizat realizarea proectului Bancii Nationale. Circumstantele
politice europene precipitandu-se spre un conflict razboinic ruso-turc,
problema aceasta a trebuit prin forta acestei Imprejurari sä fie ama-
nata, deli Imprejurarile de politica interns ar fi dictat Infiintarea
ei, date fiind nevoile financiare ale tarii noastre, cari cereau grabnica
rezolvare a acestui proect
Prins de declararea razboiului ruso-turc, cu o situatie financiara
penibild izvorita dintr'o criza agricola premergatoare destul de ac-
centuate, Ion Bratianu fu nevoit In lipsa unei Band de emisiune, sa
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA BANCARA 1859 1880 355
conceapa mai sus pomenitul proect al biletelor ipotecare, pentru

ca astfel sa poata face fats nevoilor financiare. Discutiunile ce-au
avut loc in Parlament cu prilej ul votarei acestui proect ne dovedesc
suficienta pregatire in materie economics a reprezentanWor natiunii.
S'a sustinut cu acest prilej pericolul ce-ar prezenta o emisiune abu-
ziva a acestor bilete. Ion Bratianu a declarat insa solemn ca operatia
se face in extremis §i ca ea nu se va mai repeta. Dar discutiunile ce-au
avut lot, sunt interesante §i din alt punct de vedere. Parlamentul
in marea lui majoritate recuno§tea de data aceasta necesitatea in-
fiintarei unei Banci de emisiune, care data ar fi avut fiinta, ar fi putut
aduce publicului ca §i Statului serv:cii mari in situatia politica §i
financial% in care se gasea.
Dar Parlamentul tarii, nu recuno§tea numai necesitatea in-
fiintarei acestei institutii, ci admitea in Intregime ideia lui Ion Bra-
tianu ca la baza ei sä stee capitalul §i conducerea romanesca.
In art. 10 al legei biletelor ipotecare, dorinta Parlamentului
i§i gasea o formulare precisa : Guvernul va fi dator sä elaboreze un
proect de lege pentru infiintarea unei bsinci de scompt §i circulatiune, pe
care -1 va supune Corpurilor legiuitoare la cea mai apropiata sesiune."
Dela obtinerea acestui consimtamant din partea reprezentan-
tilor tarii de a infanta o Banca nationala, nu mai ramasese cleat un
singur pas pans la realizarea ei.
Lamurirea situatiei politico interne §i externe a Romaniei, in
urma razboiului independentei, a dat prilej generatiei care Inca dela
1848 aratase temeliile pe cari urma sa fie cladit noul Stat romanesc,
sä se pregateasca pentru Infaptuirea unuia din a§ezamintele de funda-
mentala importanta pentru viata economics a tarii : Banca Natio-
nala a Romaniei.
Osta§ credincios al ideiei de zamislire a unei Romanii indepen-
denta nu numai din punctul de vedere politic dar §i economic, marele
Ion Bratianu in lupta cand cu vitregia vremurilor, cand cu neintele-
gerea oamenilor, reu§e§te sa pregateasca realizarea Band" Nationale
cu capital romanesc.
* *
Am aratat in capitole succinte evolutia schimbului §i a cirCu-
latiei monetaie Inaintea infiintaiii Bancii Nationale. In volumele ce
vor urma vom cauta pe baza documentelor interne ale Bancii Na-
tionale, sa aratam evolutia urmata de acest a§ezamant, dupa ce Intr'un
capitol introductiv vom examina pe larg cadrul circumstantelor ge-
nerale favorabile, ca §i situatia factorilor de productiune ai Tarii Ro-
mane§ti, cari au grabit chemarea la viata a Bancii Nationale a Romaniei,
www.dacoromanica.ro
A I) A 0 S.
In randurile de mai jos facem cateva compleVari a descrierei unor

monete dela pag. 17-22.
La fila 17, plansa 6, fig. 4. Tetradrahma Prov. Macedonia,
158-150 in..Chr. ay. bustul lui Artemis si in stanga tra'snetul lui
Zeus.
La fila 18, plansa 7, fig. 1. Victoria inteun car roman (Qua-
driga).
Idem, fig. 3. Idem (Biga).
Idem, fig. 7. Idem (Biga).
La fila 18, plansa 8, fig. 1. Doi prelati fata in fata stand
langa" armuri si insigne, in loc de doi fazboinici faca in faca cu lance
si scuturi.
Idem, fig. 2. Revers. Se va citi in loc de instrument de sacri-
ficiu, insigne imperiale.
Idem, fig. 4. Arab cu camila, vrea sa vorbeascil de ocuparea
Siiiei de dare Traian.
Idem, fig. 7. In loc de plata tributului se va citi :
Cei doi insi dand mana unul altuia.
La fila 19, plansa 8 fig. 11. -- In loc de femeie stand, se va citi :
Vesta cu tortzi In dreapta, iar in stanga palm.
La fila 19, plansa 9, fig. 9. Piteas en mainile intinse.
Idem, fig. 10. Higeea cu sarpele.
La fila 20, plansa 10, fig. 1. In loc de Neptun, moneta poate
reprezenta pe Danubius, intru cat s'a grisit la not in tea.
Idem, fig. 7.Victoria in fata unui trofeu, rpe trofeu se poate
riti Vic. Dac. (Victoria Dacica).
www.dacoromanica.ro
358 c. I. BAICOIANC
Idem, fig. 10. Rev. Felicitas cu bratele intinse privind spre

stanga.
La fila 20, plansa 11, fig. 6 jos. Se va citi Atena privind
spre stanga.
La fila. 21, fig. 7. R w. Felicitas cu cruci de palmier.
Plansa 12. fig. 1. In loc de tripied incrustat cu ornamentatii,
se va citi : Tripied de sacrificiu cu sarpele deasupra.
Idem, fig. 4. In loc de femeie se va citi Securitas.
Monete bizantine.
DAin mai jos explicatiunile monetelor bizantine de bronz, ar-

gint si our descrise la paginile 21-22.
Bronz.
1. Anastasius, ay. bust ; rev. ± k

2. D. N. Iustinianus, ay. bust ; rev. M. anno + Nik.
3. D. N. Iustin si Sofia, ay. Cei doi impgrati pe tron ; rev. M.
anno Niko.
4. Mauritius, ay. bust ; rev. K. anno.
Argini.
5. D. N. Valentinianus, ay. idem ; rev. idem.

6. D. N. Valens, idem ; rev. Vot. Mult. (intr'o coroana de lauri).
7. Eracle si Constantin, ay. Tan1 si fiul cu globul cu cruce ;
rev. + Roma si K.
8. Ioannes I Zimisces, ay. bust intr'un cerc pedal Cu 4 cruci
Isus Christos; rev. Scriere Intr'un cerc perlat.
Aui.
1. Theodosius, ay. bust ; rev. Imp. in jet tine in stanga scutul,

in dreapta glob cu cruce.
2. Anastasius, ay. bust ; rev. Victoria plutind.
3. Iustinianus, ay. bust ; rev. Imp. cu glob si cruce.
4. Tib. Constantin, ay. bust ; rev. Cruce Intr'un cerc scris,
www.dacoromanica.ro
ADAOS 359
5. Constans II, Constantinus, Pog. si Thiberius, ay. bustul

celor doi impgrati ; rev. idem de o parte si de alta a unei crud cu pie-
destal.
6. Teofilius Michael si Constantin al VIII-lea, ay. bustul lui
Michael si Constantin ; rev. bustul lui Teofilius.
7. Ioannes Zimisces, ay. Bustul lui Christ ; rev. Bustul Mariei
si al Imp. Maria incoronInd pe Imp.
8. Bazilius al II-lea, ay. bustul lui Christ ; rev. Bustul lui Vasile
al II-lea si Constantin al XI-lea.
9. Michael al VII-lea Ducas, ay. bustul Imp.'cu steagul $i glob
cu Cruce ; rev. bustul lui Christ cu Evanghelia.
10. Ioannes al II-lea Comnenus, ay. bust voluminos; rev.
Bustul Imp. si al Mariei.
www.dacoromanica.ro
PLANE
www.dacoromanica.ro
PLANSA 1.
4
3
Obieete-monete din Dacia.
1. luck de our dela iiradtd. 2. Securi de bronz delal 13raduI. 3. Nora de
our dela Turnu-Severin. 4. Caldilruil norclitalieil dela Infidel. (V. pag. 7).
www.dacoromanica.ro
PLANSA 11.
1.,(111,iii,,;'.1,,,,2,,',,,,,lf,r,,!..1,k,1,jtolli411:1111141j,
2
I
/- -5--i" :
/
/,,
;,.., , \'T.
.
... ....:- '

II 1,
//, / ' .>"-
4.' ...:.
I i sz,1,.
iii /1'.:4''S . 9.9?
fit,1 ,- v ,,,
..,
a il I VI, It X 'i
1,11.1,
\VI 4114 j
I' '1
&i..
,,,,,, -,.
----,, ---, 5
3 4
Ponduri monetare.
1. Ponduri grecesti. --2. Ponduri de Kallatia. 3, 5, 6. Ponduri egiptene. -
4, Pond chaldeean. 7. Pond persan. (V. p. 8).
www.dacoromanica.ro
PLANSA III.
3J
p.
4
5
8 9
S 10
11
Monete primitive din Asia minord i ()recta.

1-4, 7, 9-10. Monete de electrum. 5. Moneta de aur 5i 6, 8 5i 11. Monete
de argint. (V. pag. 9).
www.dacoromanica.ro
PLANSA IV.
Alonetele romane din antiehitate.

1. As libral. 2. Denier a legende incuse de l'epoque sextantaire. 3. Didrachme
campanien au nome de Rome. 4. Stater d'or campanien de l'epoque sextantaire.
5. Aureus campanien de l'epoque onciale. 6. Double victoriat de 16 as de l'epoque
sextantaire. 7. Denier oncial de 16 as. 8. Victoriat oncial de 12 as. 9. Dodrans
oncial de Cassius Longinus. 10. Nummus sestertius de dix as de l'epoque semi-onciale.
11. Victoriat quinaire de 20 as. 12. Denier de 40 as de l'epoque semi-onciale. 13.
Sesterce de bronze d'Antoine. 14. Aureus de Sylla de 30 a la livre. 15. Denarius.
aureus de J. Cesar. (Asul libral redus la 1/3 V. pag. 13).
www.dacoromanica.ro
PLANSA V.
"."
(I,
.
illonele imitate de 1)aei dup.i Ii pull ic monetelor si inlroduse in Dada.

(Recluse la 1,2. V. pag. 15).
www.dacoromanica.ro
PLANSA VI.
Moneta tireeesli si barhare earl au eireulat in Dada (argint).

1. DrahmaIstria. 2. Tetradrainnii Alex. eel Mare. 3. Tetradralinia Lysi-
linens. 4. Tetradrahm5 Macedonia. 5. Stater de a lui Fi lip barbarizat. 6. lc lem.
7. Stater imitatie dupA Larissa. 8. Imitailune dupa tetradrahmele de Thasos. (V.
pag. 17).
www.dacoromanica.ro
PLANS?. VII.
I
2
miN
II
Atomic romane (eonsulare denari argint).

1. Baebia. 2. Crepusia. 3. Flamina. 4. Furia. 5. Julia. 6. Lucilia.
7. Marcia. 8. Manila. 9. Minucia. -- 10. Poblicia. 11. Scinpronia. --
12. Yaleria (V. pag. 18).
www.dacoromanica.ro
PLANSA VIII.
Muncie imperiale roman° (denari-arilint).

1. Octavian Augustus.-30 a. Chr. 14 d. Chr.-2. Vespasian-69-79.--3. Domi-
tian 81-94. 4-5. Traian 98-117. 6-7. Hadrian 117-138-8. Sabina (sotia
lui Had.) 138. 9. Antonius Pius-138-169. 10. Ant. Pius si Marc. Aur.-11.
Faustina Senior (sopa lui Ant. Pius)- 148. .12. M. Aurelius 161-180 (V. pag. 18 19).
www.dacoromanica.ro
PLAN$A IX.
0,;.,
.,..,...
:V
II \4. , ,---.
4.1NY.
- ;N. "Aff
. t '' i
:Als.-..., ..,,
1
11
:.-1-.)--
..-,..v
I2 kit f.v
-:-N----
imperial° romane (denariargint).
Moneta le
1. M. Aurelius-161-180. 2. Claudius Albinus 197. 3. Julia Doamna
(socia lui Sept. Sever) 217. 4. Caracalla 211-217. 5. Geta 212. 6. Ma-
crinus
-
217-218. 7. Severus Alexandru 222-235.-8. Maximinus I- 235 -238.-
9. Gordiano II 227. 10. Philipus pater 244-249. 11. Otacilia (sotia Ph. pat.).--
12. Traian Decius 249-251. (V. pag. 19).
www.dacoromanica.ro
00
PLAN5A X.
rJ
-AA
I.
_ ,:c7r
,
e.,.. ..
'43 .):13..4.:e
:03
9 1
w Olsr 0 ev
Moneta imperiale romane (Sextertius, Dupondius, As).

(Bronzuri mari, mijlocii, mici).
1. Agrippa (fiu adoptiv al lui August) 39-27 a. Chr. 2. Nero .
54 - -68
3-4. Vespasian 69-79 d. Chr. 5. Titus (fiul lui Vespasian) 81. 6-9. Traian
08--117. 10. Adrian 117-138 (V. pag. 20).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XI.
rxpli
°Olt
3 --;p I
...' '1/2......g.
't. ° '
it.6...
.3 tt
. O
. ' .
*,e1, . -i I ____.,
.. f.
,
, .444.4
, .4'(' ec '4,-'''rrf, ...., :. , -- rk, .
AI ; ,---,
ti 44,
... . . ^ .,..: . .
4,--
,
c , . p*,;17 ,.. . 44 --.+ - "...z, -A
- %.3,.
'
1_ t.,
L
:to . -
.
.,
, 9.7 5 6 -./.,
1.-. . . .4.0... .
itregia
.
r I
_
k
L
at
rt 7 8 '.!
1.
e t' /
YC1
t.
t.t . V21^,,,' 4A o t
- r'
jtt s f, .
1c) -
Monete imperials romane (Sextertius, Dupondius, As).

(Bronzuri marl, mijlocii, mici).
1-4. Antonius Pius 138-169. 5. Faustinia Senior 148. -- 6. Faustinia
junior (sotia lui Marc. Aur.) 175. 7. Comodius 183-191. 8. Severus Alexan-
dru-222-235.-9. Aurelian-270-275.-10. Diocletian 284-305. (V. pag. 20-21).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XII.
Lk,
1:;ia
(0
- a
Moneta coloniale romane batute in Peninsula Wean len.

(Bronz).
1-2. Batute la Nicopolis de Septimius Sever 193-211. 3-6. BAtute la
Markianopolis de Iulia Doamna 217, Caracalla 211 217, Nlacrinus, Diadume-
nian 217-218 si Alex. Sever 222-235. 7-8. Batute la Tomis de Alex. Sever
222-235 5i Gordian III Pius 238-244. (V. pag. 21).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XIII.
.-:;,,,,,,,m,---='!e ".."v: k-, r.

::"...;
: .--,,,A,' .t en-.......- : g _;.... ,1: -, ,N.
\ ` "-
2
3 0-0
Moneta bizantina
(Fig. 1-4, bronz ; 5-8, argint).
1. Anastasius (491-518). 2. Iustinianus (527-565). 3. Tustin si Sofia (565-
568). 4. Mauricius Tiberius (582-602). 5. Valentinianus (364-375.) 6. Valens
(364-378). 7. Eracle si Constantin (610-641). 8. loannes I Zimisces (969-976).
(V. pag. 21-22).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XIV.
I0
Monete bizantine
(Aur).
1. Theodosius II (408-450). 2. Anastasius I (491-518). 3. Iustinianus I.
(527-565). 4. Tiberius Constantin II (578-582). 5. Constans II, Constantinus
Pogonatus si Tiberius (659-668). 6. Theofilius Michael si Constantinus (832- 839).-
7. Ioannes I Zimisces (969-976). 8. Bazileus II Bulgarochtonul. (976-1025)
9. Michael VII. (1071-1078) 10. Ioannes II Comnenus. (1118-1143) (V. pag. 22).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XV.
Monete haute de omini romani.

Moldova : 1. Domn necunoscut. 2. Bogdan (1348-1365). 3-4. Petru Mulat
(1375-1391). 5-6. Roman (1391-1394). 7. Stefan (1395). 8-15. Alexandru
cel Bun (1401-1433).
Muntenia : I. Vladislav (1360-1375). II. Radu Negru (1375-1385).III. Dan
(1386). IV, V, VI. Mircea cel Mare (1386-1418). VII. Mircea II
www.dacoromanica.ro VIII. Mihail
(1418-1420).IX. Radii (1425-1427). (V. pag. 26-28 si 32-33).
1,t111 .A. V 1.
Pt.
10 .0)
Monde Want° do Domnii romani.

Moldova : 1-3. Ilia§ (1433). 4. Ilia§ §i Stefan (1435-1444). 5. Bogdan
(1449-1451). 6-7. Alexandru (1448-1449, 1451-1455). 8-10. Stefan cel Mare
(1457-1504). 11. Bogdan (1504-1517). 12-13. Stefanita (1517-1527). 14-15
Stefan Locust. (1538-1540). 16-17. Petru Rare§ (1527-1538, 1541-1546).
Muntenia: I. Vlad Dracul (1430-1439, 1442-1446). II. Radu (1425-1427).
III. Vlad Tope (1456-1462, 1476). IV. Radu Marele (1494-1507). VVI. Vladut
(1510-1512). (V. pag. 28-30 §i 33-34).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XVII.
CT
Mr? -(aRil©
o&O!Ama.a
13ggr
0, 1)
pgi
°(e .\(:) 7
Monate batute de Domnil romani.
Moldova : 1-4. Despot (1561-1563). 5. Alexandra Lapusneanu (1552=-1561,
1563-1566). 6. Ion Veda cel Cumplit (1572-1574). 7. Stefan Ilazvan (1595).-
8. Eustratie Dabija (1662-1666).
Muntenia : III. Mircea cel Mare (1386-1418). (V. pag. 30-31 5i 32. Moneta din
fig. IV descrisa in text la pag. 32, nu am redat-o).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XVIII.
Monete de argint: 1. Gros dela Stefan Uroi al Serbiei (1282-1321). 2. Ort

3. Taler (Iohan, Georg, Peter I- 1560).-
(timf) dela Sigismund III al Poloniei (1624).
4. Moneta batuta la Venetia de Lorenzo Tiepolo. 5. Lotringhen francez. 6. Gros
dela Stefan Bathory al Poloniei (1585). 7. Moneta dela Sigismund al III-lea.-8. 1/2 scudo
della croce (Antonio PrinliVenetia). (V. pag. 45reduse cut /.).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XIX.
Monde de argild : 1. Taler dela Ferdinand I. 2. Taler de Raguza (1766). 3. Di-

nar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). 4. Ort (timf) dela Sigismund al
III-lea al P0101liei (1622). 5. Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). 6. Taler
spaniol (color ado colonat 1795). 7. Taler olandez. (V. pag. 45 reduse cu 'pd.
www.dacoromanica.ro
PLANSA XX.
Monde de argint : 1. Kronen-taler dela Franz al II-lea (1797). 2. 3 Groff (Riga) dela
Sigismund al III-lea (1596). 3. Taler din Augsburg dela Ferdinand al III-lea al Ungariei
(1649). 4. Dinar dela Ferdinand al III-lea al Ungariei (1638). 5. Taler conventional
dela Josef al II-lea (1766). 6. Taler de Saxonia. 7. Sfantik(V. pag. 45 reduse cu ,/s).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXI.
Monde de arginl : 1. 1/2 taler dela Leopold I al Ungariei (1703). 2. Moneta

dela Ion Alexandru al Bulgariei (1331-1371). 3. !2 taler conventional dela Maria
Tereza. 4. Moneta dela Ion Sracimir al Bulgariei. 5. 2/3 taler (gulden) saxon dela
I ohan Georg II (1678).-6. Taler conventional dela Maria Thereza.-7. Gros de Raguza
(1649). (Vezi pag. 45 reduse cu '/).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXII.
5 6 4;13!*
I0
Monde de our : 1. Galben austriac. 2. Mahmudea (sandicliicefte). 3. Mali-

mudea (hainalai). 4. Mahmudea moale. 5. Moneta turceasca dela sultanul Selim.
6. ughi dela Matei Corvin. 7. Moneta turceasca batuta la Bukara In sec. al 17-lea.
8. Polirmilic. 9. ''echin. 10. Icosar arab. (V. pag. 45-46).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXII I.
otEj
4.:el *
r0
Monde de aur : 1. Zingirliu (icosar). 2. Hairia. 3. Mahmudea tare. 4. Ico-

sar. 5. Galben austriac (mic). Monde de argint: 6 .Gros dela Stefan Dusan al Ser-
biei (1331-1346). 7. 30 creitari dela Maria Tereza ( ,4,. gulden). 8. Gulden dela Franz
Iosif I. 9. Rubia (aur). 10. Gros dela Carol Robert de Anjou (1308-1342).
(V. pag. 46).
www.dacoromanica.ro
MAMA XXIV.
Monete de argint : 1. Ducat dela Maria Tereza. 2. Taler dela Maria Tereza.
3. Slant dela Maria Tereza. 4. Ducat unguresc. 5. Taler dela Sigismund Batory.
6. Moneta batuta de Rusi la Sadagura pentru Principate (3 parale-1772araml).
(V. pag. 46).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXV.
Monde de argint : 1. Taler dela Ferdinand. 2. 5 franci francezi dela Carol al

X-lea. 3. Taler de Bavaria.
Monde de aroma. 4. Cre4ar dela Franz losif I (1851). 5. Gros dela Maria
Tereza (1765). 6. Creitar (1816). 7. Creitar dela Iosif al II-lea (1790). (V. peg. 46).
*
www.dacoromanica.ro
PLANS.k XXVI.
Monete de argint : 1. 5 pfenigi. 2. 1 marcit 3. 1 lira otomana. 4. 12 lirA

otomana. 5. 10 copeici. 6. 50 centime. 7. 20 fileri.
Monete de niche!: 8. Firfirica. Monde de amnia: 9. 5 centime (1853) (V. pag.
46-47).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXVII
r IPIYIKTE,A
2TAATAH &AA
131TPT,T]laz
3 .11 &IA
nmEVTATEA
or,logirrPtatcx
155 DEVINE
vs
Greutalile monetare din Moldova (1834-1849).

1 2. Greutatea galbenului austriac sau olandez (aversul si reversul acestor douS
pietre) 3. Greutatea dublonului austriacesc. (aversul si reversul) 4. Greutatea
dublonului turcesc sau lira otomand (reversulaversul la fel ca is fig. 3). 5. Greuta-
tea unei rubiele (aversul si reversul). (V. pag. 116).
www.dacoromanica.ro
PLAN5A XXXI.
Reconstituirea zilrafiei din Ia dintre anii 1830-1880.

(V. pag. 195).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXXII.
o
As
'I ,J
E
ai
=
41
y.
111
Reconstituirea zi-irrifiei din Ia 5i dintre anii 1830-1880.

(V. pag. 195).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XXX III.
Reconstituirea zarilfiei din Iasi dintre anii 1830-1880.

(V. pag. 195).
www.dacoromanica.ro
PLAN$A XXXIV.
!, 7ft;... I
4-----
. ....
'- 1,4
"....... ....SOT ...
(H
t sr
-C)
rtir
I
*CI
-"
pS
Reeonstitairea zilrilfiei din Iasi dintrc anii 1830-1880.

(V. pag. 195).
www.dacoromanica.ro
t
1,)
"!, t .
.
:\41
it
.1
' I.
'41 s%, I -
:
vi
,
1. .
4507;0 /C4for. I(/I/; ie/Y4C

W2 ell 0/0' ry /4, z.gf/e.
fe.m- ..2.ateg;4",, P-14'
c.49/1/11?
0'," gide 71
, %/;;./l' . .74,(74 wei{irc..;,4% '7/ ;ye; ."
WI/174 '.'o(lerZe44 ;,. . .
477.it-c .444, Cal

0 //.;'.
www.dacoromanica.ro
PLAN*A XXXVI.
v M / :/., ems. Vrie -- -, a4"/.2.CJ

I
I
4,
itk
e
1
\ ." ' ' -.-

.. .
f )1'
c' ,,,.......
;---''
:
74.9i 1;1
'..1 ' ,..,
, s.,;',.. k,
40,
,,,' s., .7"-t
17"/t
e G 5,,
. Dalt,9 'tt; ,
I £4,111iC.' 6,114zre,
A;Z;'67,:7`.eZse31-;''
. ,
IA"--"),(f,'
.ft di;1 44, A"'
..; '
oirriez- /c/el
912/c/
fii .......ry.H4.
4
"....41,_ .
/.21 ctrz.alLE.
' 4
r reliC; x ,->,.
fi e0(741 '" gern.)

laiwZiJ;st fi g ) _ ; ni)
^ Itg tt"'1' 3
vf * '
Polila dela 1819

(V. pag. 206).
www.dacoromanica.ro
PZ/0
. -
r--5-rf?
&A,
,,y/
/.7),)44,C-oiz-1 sip "0
/ix ;wiz ',ry
Iwo yid /71V,7-4"
7
NV'Icl V AXXX I I
www.dacoromanica.ro
r2A9vate tifie
Al UM.13rnInntare(---
NATIONAL& Rom An&
'HIAXXX VNVrIcl
Destinaila unitAa acetiiimprumutari
este independents si alea, Rorntiniei.
e-TrretiM
ga bird &Irard.(
180 COMITE117L
NATIONAL
PEINTTRIT core T
EVOLUTh
7324ratu ROMAN
aet
0 circalarci particulani. fare cvnoscut bast* 'elude amai(ate inprtanulani
Biletul Comitetului revolutionar roman (1853)

www.dacoromanica.ro
(V. pag. 216).
+.1.4.141t.
PLANSA XXXIX.
- 1
4-C p1;'
I,
I. lor '
777: '
11r-rc 1,,A3,-7
I* ,
49)0 V 0 A
frk
r
"Nei: 14 p_pf:. . Ir ' 17' ,
.7'..', PA,
-,?,itr. v.-4r, 4,
I:
.,..- ,::-....r
41114541
. .
t 1
4. er.q fr'T // /f0

kfj Sf oi. OS
.71
',4%
rt.
1.3i1ctul fiduciar al 135neii nationale a Aloldovei 1856.

(Aversul i reversul V. pag. 219).
www.dacoromanica.ro
PLANSA XL.
---
-4-
/00
4i *Fein
'Air+Vt
No*
GIl1ETB BE bANNI)
Vu a Syli iti larsv..1 Bistevoi
el Cent piastres
. all court do minister, der Ilnabees ,
_
se rim) mi'hti inf-bvitueloPYJNV seront pay-c:s
Aa a Ayi severe, ne BiAetv.i triesta au porteur qui presenters billet
de k'btee kassa Eantiei &slot par la caiase de la barque. -
fait, 1. Sentem6vie 1856. Jassi, le 1er septembre 1856.
Dipokuivnea ijener,a.4 a Bangei MoAdoBei.
or- Op ',"J' d, cnnKb I. .sasifirb, I Celt.' gal soft ontitterilii na rAbas,dat billets de bongo°,
c $at ae mind in NiiikNliiMilito,V4110,11tillthi-ar de thtr`Jtle. on to nom nice Otlesoliorist sn cioccilativp. aers Pnkl .ems.
-
cte tie an medetoil tru,..0iNniripi.apra trout pawl ' ! f4.^.1,.7../.74.1kRe 0.01,1!<1, Pd,'
"
Biletul fiduciar al Ballet! nationale a Moldovei.

(Aversul V. pag. 219)
www.dacoromanica.ro
PLANSA XL I .
uo
LI.
Monetele MI Cliza-Voda.
1. 20 romani. 2. 5 romani. 3. 10 centime. 4. 5 sutimi.
(V. pag. 247).
www.dacoromanica.ro
PLAYA XLI V.
d.
24) .-4114,
14t
...114:479
tj ae
V.:4-,
d'N
se
4.0 itt73 1A
4,4
0:tr
L ,*
7-1;07;
fl
j e- 442
-4
i0" 19
t4,4
try-
.
-;-9" 9
.. As 7k..--. ,. -%
°
1.11
- afi
79
.1[
1?A
Monetele liege lui Carol I.

Fig. 1. 20 lei 1870 (aur). Fig. 2. 2 lei 1872 (argint). Fig. 3. 50 bani 1873 (argint).
Fig. 4. 1 leu 1873 (argint). Fig. 5. 2 lei 1873 (argint). Fig 6. 1 leu 1874 (argint).
Fig. 7. 2 lei 1875 (argint). Fig. 8. 50 bani 1876 (argint). Fig. 9. 1 leu 1876 (argint).
Fig. 10. 2 lei 1876 (argint). Fig. 11. 2 bani 1879 (bronz). Fig. 12. 2 bani 1880 (bronz).
www.dacoromanica.ro
(V. pag. 279)
PLANSA XLV.
Monetele Regelui Carol I.

Fig. I. 5 lei 1880 (argintmoneta nereusita). Fig. 2. 5 lei 1880 (argint).
Fig. 3-5. 5 lei 1881 (argint la fig. 5 pe muchie in loc de zini(i este scris : Patria si
Dreptul Men). (V. pag. 279).
www.dacoromanica.ro
PLANA XLVI.
Mountain Regalia Carol I.

Fig. 1. 2 bani 1881 (bronz). Fig. 2. 50 bani 1881 (argint). Fig. 3. 1 leu 1881
(argint). Fig. 4. 2 lei 1881 (argint). Fig. 6. 2 bani 1882 (bronz). Fig. 6. 5 bani
1882 (bronz). Fig. 7. 5 lei 1882 (argint). Fig. 8. 5 bani 18831(bronz).Fig. 9. 5 lei
1883 (argint). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLAN5A XLVII.
4
, sk,i ,..
1.8L 0',1; g
4+"""
0
",
\ rx ' ds°
' '' '. 4.
Alone Ale Regelui Carol I.

Fig. 1. 20 lei 1883 (aur). Fig. 2. 5 bani 1884 (bronz). Fig. 3. 50 bani 1884
(argint). Fig. 4. 1 leu 1884 (argint). Fig. 5. 5 lei 1884 (argint). Fig. 6. 50 bani
1885 (argint). Fig. 7. 5 lei 1885 (argint). Fig. 8. 1 leu 1885 (argint). Fig. 9. 5 bani
1885. (bronz) Fig. 10. 1 ban 1888 (bronz-aurit). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLANSA XLVIII.
Moneta le Regelui Carol I.

Fig. 1. 20 lei 1890 (aur). Fig. 2. 50 bani 1894 (argint). Fig. 3. 1 leu 1894 (ar-
gint). Fig. 4. 2 lei 1894 (argint). Fig. 5. 1 ban 1900 (bronz). Fig. 6. 2 bani 1900
(bronz). Fig. 7. 5 bani 1900 (niche!). Fig. 8.10 bani1900(nichel). Fig. 9. 20 bani
1900 (nichel). Fig. 10. 50 bani 1900 (argint). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLANSA XLIX.
Manacle Rego lui Carol I.

Fig. 1. 1 leu 1900 (argint). Fig. 2. 2 lei 1900 (argint). Fig. 3. 50 bani 1901
(argint). Fig. 4. 1 leu 1901 (argint). Fig. 5. 2 lei 1901 (argint). Fig. 6. 5 lei 1901
(argint). Fig. 7. 5 bani 1905 (nichel). Fig. 8. 10 bani 1905 (nichel). Fig. 9. 20 bani
1905 (nichel). (V. pag. 279)
www.dacoromanica.ro
PLANSA L.
Monetele Regain' Carol I.

Fig. 1. 5 bani 1906 (nichel). Fig. 2. 10 bani 1906 (nichel). Fig. 3. 20 bani
1906 (nichel). Fig. 4. 1 leu 1906 (argint). Fig. 5. 5 lei 1906 (argint). Fig. 6. 12,50
lei 1906 (aur). Fig. 7. 20 lei 1906 (aur). Fig. 8. 25 lei 1906 (aur). (V. pag. 279).
www.dacoromanica.ro
PLANSA L I.

Fig. 1. 100 lei 1906 (aur). Fig. 2. 50 lei 1906 (aur). Fig. 3. 5 bani 1906 (nichel
rv. jos J.). Fig. 4. 10 bani 1906 (nichelrv. jos J.). Fig. 5. 20 bani 1906 (nichel
rv. jos J.). Fig. 6. 50 bani 1910 (argint). (V. pag. 279).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LII.

Fig. 1. 50 bani 1910 (argint).Fig. 2-3. 1 leu 1910 (argint).Fig. 4-5. 2 lei
1910 (argint). Fig. 6. 50 bani 1911 (argint). Fig. 7. 1 leu 1911 (argint). HFig. 8.
2 lei 1911 (argint). Fig. 9. 50 bani 1912 (argint). Fig. 10. 1 leu 1912 (argint).
(V. pag. 279).
www.dacoromanica.ro
PLANSA L II I.
lionetele liege lui Carol I.

Fig. 1. 2 lei 1912 (argint). Fig. 2-3. 50 bani 1914 (argint). Fig. 4-5. 1 leu
1914 (argint). Fig. 6-7. 2 lei 1914 (argint). (V. pag. 279).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LIV.
r cy"
,L1
BILET IIIPORIECAR
0503542 / M MISTIU OE MIME
INC LEI! DEMI II

c4.rc I Tesanultal
ONITETULIN BILETILOR HTPOTHECAR
t
4
ca.*:
tt J11E161877
,"
',...
A bP.A. . I I el.G. DUVAL ht Li P 16JAR Di
1
sc. , .
A...- 't
r4.1.11,t1,3.1 A .7,840h
soma CAN St :MAMA CAA, T -2
.4.:; J
VOA Fl COMO= LA MIME,
un: Wit it: MARL 'Or SILL T ,,
Cr art TILL 41,17 \ COL TC 447
,r,,,3 aCr
LLD. AL !ACM_ Cal PEPE, X 1 , IC
100051 ACT Ill St 14/111AT01.11
1 ,111M r 4,04
LAV r G DUVAL. f/f. DD.JAK)14
Bilet ipotecar de 5 lei (1877).

(Aversul i reversul. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LV.
MIMI OF manic
E 4)10ciem tI COMITtitfttli AIEtT1LOA gyfeT

Casio Tcia ruttil
ti dti01111877
P. a A Di .t
..-
y.rAI.61rIGtOAl1 KESTei
nun. as El 1017 Tills 04
voftrt corortrrt t.starpkri.
DDL2 DULL call. Cr MUTE
Ett. CAT 1.120 PhISTIEJIlt MI5
LIG. anal FE 4011,11CLISI
matte. *la : el tlAY,AtU1J
no °mats Pow.
el

(Aversul Si reversul. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LVI.
238 Thltratr -G.13 ,
Ocur,-Ing 11g3217
n ;
uOUE-DECI LEI
030 6 238
,
A SE M.,
Iv
017.8 SMUTS ARR.. AtInifir "
Ai 12-
, 4'0
.//A-
.
1. .411 *Zir
"'W
Dir
--
4 431a n G OVAL tic

"."--..4'11640.-"4-75-4'131
4kt i *. Ii.4ke4,1&, ''''.1. !'e.4k

S, 4.n
e \AWL
S. 0 r -
i 4.0?!..
!-44- L'i
... l If . .. ..
'
."
.. . .' -._
?,. i------- 71C.,...
.-÷=14-
. .
t.: . e .
.
.......e.,:b:
. . .... --
."*.
s, ii ., ./ '...\
'
I. :: .
T.- ': .... ~:r.
,.// a
i ix> ,,,,,.
412
GI' .41:V
.. -,., -..
4,
CVLIrrlii,tf,Tr
(115 700 71 0511,1511515
0Al(
0 111111115,5
51 74015 SC 000 KOMI
17 1.1151/.
`In;;;,F1 101101.11 Ira Its 311.0155.

Toll DIN 5013154111511-
1.:.e.Z
v-
' c. iO 86016
;_aRIVS01 i. 6.011V.11. rec.

(Aversul Si reversul. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LVII.
I.
279
r /
0.4
".,
e---. -`,
tl;
BILET HYPOTHECAR=',, N.,
kji)
L
e
7,
--7 DELI LEI, e
MINIM DI FlIUDI
tuVUflhl unatrum sinus SMUM
Caurt e Ai Tesalteoisi
---^ -
-
751=4
1711% - LE /sr
. .. ..
A BRUNT n G DUVAL U = DUJARDIN tr.
...._.,y--,.... .
.:.
II A
i
....i.A;P 50 -i----
-.....-j_,..__,..,i...::LL..._,. ::.
-
.4........:..
.,, : ., ,,..,,c., ,c,,...j..
,
-.: y,..-,.7!..,,,r..,!:-,: :,,.
sust 0.1
=oU'ii'rr
. . , ..1117,14F 106 .; '..!
1 ....e7
1:/
)L pt:voot t. ur
Bilet ipocar de lei (1877).

(Aversul si reversal. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LVIII.
t-sr . .
. rrrr.*
Hypo T zrs.F
13 JUNIU 1877.
MA SUM LMg
00562a2
111.1M2 r 'NOG }NMI 129111%11 KIWI WI:0,M
"Ors,,Ow'rreorve.,:.
Cr. r. Telasn,u
r.
&ism JR o N
k
.F
ye
.
TAL1714.-.
5021112r Mutt crx
a cen Una GM V. n \
01,111./T .... 01/71Af.., WI
ixxx . nag ra Yam cc ea
CU 1411.11 ten UCLA rL
I../ LS ITO 141.1174,11.. d
Al! III f 1 [1111/1,31111 .
..,,,60640:12 trN ..1.
64i 11101_

(Aversul si reversul. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
PLANSA LIX.
-- r4t7r7:777
iwcr- rr.rr
1 I to:Aeg, )1
HYP'171',:r! R
4. 14.it-
-r
CINCO ME LE
001
buISIV turn,
d.f.11.1 l /or fl,
WW1 40,111114410 LIMO
...
*7-34Ni
Ot
581
CIPAIITOT e. CloN at tc . v.4014tor6
r.444:444a.,=44.,..:41R'
- t314,1111.11X &r 44.1-4-,41CA

V
- fek
amaryttegsmil3pusp-4;02,),Imaynawmpo "i7d.*: .--1.1:.:a..KrZ"
:martczruagarrr.latIn
04 46. 4 4.44.4,4
tool NI C1111 myroun 144
!..4144-.04 4_44r 41.4.04.4 (1441411
__ - 6...14.7.-A -C=I1=1:1=-:'.
. ..
77-r. e.
--
utiowttu_Luiligta r
.5. - .4/1k,,,,442,,.
-
( 500
- 4
LINA /0i

(Aversul §i reversul. V. pag. 286).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER!!
Prefata ........ . .
Pag.
V-1/11
CAP ITOLUL 1.
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI IN GENERAL $1 EVOLUTIA
MONETARA A TARILOR ROMANESTI PANA IN VEACUL AL XIX-lea.
Faze le schimbului In desvoltarea istorica a popoarelor.
Schimbul in nature. Dificultatile schimbului fn nature conduc la
alegerea unui intermediar al schimbului unanim recunoscut cu funcIiu-
ne de moneta. Pieile animalelor 5i animalele ca mijlocitoare ale
schimbului. Descoperirea bronzului si a metalelor pre4ioase revo-
lutioneaza mijloacele de schimb. Obiecte fabricate ca monete :
articole de gateala si de lux, seceri, arme, caldari, frigari, bijuterii,
etc. Descoperirea balanlei conduce la introducerea unitatii de pond :
talentul, mina, secheli. Pondul moneta inlocueste obiectul-moneta.
Introducerea pondului-moneta determine nalterea organelor de con-
trol. Moneta metalica substitue pondul-moneta. Formele pri-
melor monete inventate de Lydieni. Grecii mai Intai, Romanii si
Macedonenii mai tarziu, introduc moneta metalica. Monetele gre-
ce5ti, inacedonene 5i romane. Romanii pun bazele etaloanelor mo-
netare moderne. Raportul in antichitate dintre aur, orgint 5i bronz.
Antichitatea este dominate de monometalism. Contrafacerile In
antichitate. Evolutia monetara In Dacia preistorica. Primele
monete : inelele, armele, uneltele. Grecii 5i Romanii introduc mo-
netele for in Dacia. Dacii, apreciind foloasele monetelor, imita pe
acele macedonene 5i grecesti. Monetariile Dacilor. Monetele
dace. Navalirile barbare intrerup firul desvoltarii vigil economice
si culturale a Daciei. Pane In veacul al XIII-lea trocul is locul
schimbului monetar. Monetele bAtute de banii Slavoniei. Primii
Domni romani, bleep se bats moneta insusindu-5i acest drept dupe
obiceiul Domnilor streini. Monetele lui Vladislav I, Radu, Dan si
www.dacoromanica.ro
364 C. I. BAICOIANU
Pag.
Mircea. Dan pierde dreptul de a bate moneta. Monetaria dela

Sighipara. Monetele lui Petru Mu5at, Roman Mu5at, Ilia, Stefan,
Stefan cel Mare, Lapu5neanu, Despot Voda, Stefan Tomla, Ion Voda
cel Cumplit, Stefan Rilzvan, etc. Tratatul lui Ieremia Movila cu
Polonia. Domnii Moldovei pierd dreptul de a bate moneta. Po-
lonii bat monete rele pentru Moldova. Monetaria dela Suceava a
lui Istrate Dabija. Dreptul de a bate moneta nu le-a fost contestat
Domnitorilor Principatelor.Suzeranitatea turceasca anihileaza dreptul
Domnilor de a bate moneta. Puterile suzerane l i Insu5esc dreptul
de a bate monete pentru Principate.Monetele batute la Sadagura.
Monetele cari au circulat In Principate. Origina leului.
Dispozitiunile pravilelor In privinta falsif !ca. monetelor. Masurile
administrative cari tindeau sa reglementeze schimbul monetar.
Fal5ificarile de monete. Incheiere. 1-54
CAPITOLUL II.
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATF.LOR IN SECOLUL AL XIX-lea 51

IAFLUENTA EI ASUPDA DESVOLTAIIII LOU ECONOMICE 51 SOCIALE.
Starea spirituals Ii materials a Poporului roman dela Inceputul
veacului al XIX-lea, conduce la revolutia lui Tudor Vladimirescu.
Restabilirea Domnilor pamanteni, determind pentru scurtil vreme o
Indulcire a regimului fiscal. Puternice motive politice Ii economice,
fac pe Rusia sa Blida spre cucerirea Constantinopolului. Pentru
realizarea scopului urmarit primul pas era substituirea suzeranitatii
Turciei asupra Principatelor. Rapirea Basarabiei. Situatia Prin-
cipatelor In urma Tratatului dela Akerman Ii Adrianopole. Turcia
Imparte dreptul de suzeranitate cu Rusia. Alegerea Domnilor pc viata.
Libertatea comertului decretata prin Tratatul dela Adria-
nopole a revolutionat profund viata economice a Principatelor.
Despagubirile de razboi datorate de Turcia Rusiei, neputand fi pla-
tite, Ru5ii tin sub ocupatie Principatele pane In anul 1834. Elabo-
rarea Reguldmentului organic. Observatiuni asupra Regulamentu-
lui organic. Favorizarea clerului $i a boerilor in dauna taranilor.
Starea taranului sub Regulamentul organic. Regulamentul organic
nu pune capat haosului monetar. Reglementarea comertului. Re-
gimul preferential creiat comerciantilor streini In dauna autochtonilor.
Revolutia dela 1848. Arderca Regulamentului organic. Procla-
matia revolutionarilor. Rusia cedeaza Turciei preponderenta In
Principate. Tendintele de expansiune ale Rusiei sunt Infranate de
Coalitia anglo franco-prusiana. Rbzboiul Crimeci. Tratatul dela
Paris. 1856. Incetarea protectoratului rus 5i turc asupra Princi-
patelor. Principatele tree sub ocrotirea Puterilor occidentale.
Conventia dela Paris 1858. deschide noui orizonturi vietii poll-
tice 5i economice a Principatelor. Unirea Principatelor sub un Dom
piimantean. 1859. Incheiere. 55-77
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE 365
CAPITOLUL III.
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC

1828-1859.
Caracterizarea generala a operei Regulamentului organic.
Prevederile Regulamentului organic relative la clasa negustorilor.
Negustorii romani sacrificati In folosul celor streini. Circulatia mo-
netara din Principate inaintea Regulamentului organic. Prevede-
rile Regulamentului organic relative la circulatia monetarA nu pun
capat haosului monetar de pana atunci. Clasele productive cer mA-
suri grabnice pentru reglementarea circulatiei monetare. Generalul
rus Kisselef se pronunta Impotriva dreptului Domnitorilor de a fixa
cursul monetelor. Prin masuri administrative, Domnitorii incearca
sa inlature dificultatile ce izvorau de pe urma circulatiei monetare.
Repercursiunile circulattei haotice asupra vieIii economice si a finan-
telor publice. Corpul negustorilor de marfuri din Bucuresti cere
reglementarea cursului monetelor admiterea In plata de catre Visterie
a monetelor turcesti. Cererea nu este aprobata. Ce rezulta din
acest important document al tlmpurilor? Din toate partile tarii
yin plangeri Impotriva monetelor avariate,cerandu-se ca qt monetele
turcesti sA fie admise pentru plata birurilor. Vistieria art raspunsuri
negative. ZarAfia era astfel alimentatil de insasi oficialitatea Prin-
cipatelor. Ce monete erau primite pentru plata darilor? Cursul
oficial si comercial al monetelor. Masuri pentru restrangerea Im-
portului monetelor turcesti. Masurile luate nu produc rezultate
practice, de oarece marii demnitari turd intervin pentru suspendarea
lor. Vistieria InapoiazA deseori banii pe motivul ca erau avariati.
Propunerile ocarmuitorilor pentru Inlaturarea monetelor avariate.
Pentru a se evita primirea monetelor avariate Vistieria introduce pie-
trele de cantarit. Masurile luate de Mihail Sturza In Moldova.
Greutatile monetare. Pietrele comandate de Mihail Sturza la Viena,
atrag atentia Puterilor suzerane, cari vedeau In acest fapt, baterea
unei monete natrionale. Introducerea pietrelor ponderale este re-
zultatul numeroaselor si insistentelor cereri ale claselor producatoare.
Publicatiunile referitoare in cursul monetelor. Cursul monetelor este
fixat in spiritul prevederilor Regulamentului organic. Fixarea cur-
surilor si introducerea pietrelor ponderale provoaca numeroase nemul-
tumiri, de oarece aceleaii masuri nu puteau satisface deodata pe
producatori ti pe speculanti. Prin jurnalul din 3 Marne 1848, Gh.
D. Bibescu incearca sa curme neajunsurile izvorite din circulatia mo-
netara haotica, statornicind un curs unitar pentru Vistierie gf piata
comerciala. Evenimentele politice din 1848 impiedica aplicarea
acestui jurnal. Rusia qi Turcia impun pentru monetele for cursuri
superioare acelor reale. Problema monetara fall de evenimentele
politice ale anului 1848. Comisiunea numitA de Fuad Efendi
pentru stabilirea valorilor intrinsece a monetelor ce circulau. Re-
www.dacoromanica.ro
'366 C. I. BAICOIANU
Pag.
zultatele anchetei. Propunerile comisiunei sunt acccptate. Nouile

cursuri confirma pe acele stabilite de Bibescu. Decretarea unui
singur curs pentru comert si Vistierie. Austria intervine impunand
cursul monetelor sale ce circulau in Principate. Incheiere. . . . 79-181
CAPITOLUL IV.
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-lea.
Situatia econornica, politica $i juridica a Principatelor dela In-
ceputul veacului al XIX-lea, nu permitea sa ia naitere o miscare ban-
call In adevAratul inteles al cuvantului. Inexistenta conditiunilor
prielnice pentru desvoltarea creditului sub variatele sale aspecte, de-
termina capitalurile sA .5i caute plasamente In alte tari. Comertul
de bani se facea In Principate de catre zarafii cari aveau stranse lega-
turi cu Occidentul. Regulamentul organic dcschizand noui pers-
pective economiei nationale a Principatelor, comertul de bani Incepe
sA ia un avant din ce In ce mai mare. Numeroasele monete straine
cari circulau In Principate stanjeneau desvoltarea comertoului de bani.
Cum s'a manifestat interventia Domnitorilor pentru a curma acest
neajuns. Pana la 1830 comertul de bani era liber. Dupa 1830
zarafia Incepe sa fie din ce In ce mai sever reglementata. Reglemen-
tarea zarafiei. Zarafii parasesc comertul de bani ambulant, Incepand
sA devie stabili. Zarafiile stabile iau caracterul bancar, Indeletnicin-
du-se cu operatiunile mai valiate II facand chiar operatiuni cu straina-
tatea. Principalele case de bancA dintre 1840.1856. Banii ne-
cesari operatiunilor se aduceau din strainatate. Depozitele spre
fructificare incep sa fie primite de zarafi. Raporturile dintre cre-
ditul public $i acel privat In perioada 1832-1860. Imprumuturile
acordate de particulari Vistieriei. Dobanzile platite la Vistierie
pentru Imprumuturile contractate. Nevoilc tot mai marl de bani
determine Vistieriile sä se adreseze pietelor interne si externe pentru
contractarea de Imprumuturi. Imprejurarile economice fac sa se
ceara Infiintarea unei Band de scont si emisiune. In 1832 se cere
Infiintarea unei Banci nationale. Grevarea tot mai mare a proprie-
tatii rurale, reclamA Infiintarea unui institut de Credit ipotecar.
Incercarea Infiintarii unei BAncii Nationale la 1847. Revolutionarii
dela 1848 reclamA Infiintarea Institutului de emisiune. Gandurile
de cucerire a Prineipatelor pe cale economic!, nutrite de tarile din
Occident si mai cu seam! de Austria, conduc la Infiintarea BAncii Na-
tionale a Moldovei. Falimentul Bandit Nationale a Moldovei. In-
cheiere 183-224
CAPITOLUL V.
POLITICA AI ONETAR A IN EP OCA CUZI STA (1859-1865).
Consolidarea situatiei financiare a Principatelor constitue dupA
unire una din preocuparile de capetenie a Domnitorului Cuza. Re-
forma financiara implica curmarea haosului monetar de panel atunci.
www.dacoromanica.ro
Pag.
Tratatul si Conventia dela Paris netezesc calea pentru baterea unei mo-
nete nationale. Cum descrie Thibault In 1859 circulatia monetary
din Principate. Preocuparile Domnitorului Cuza in ordinea reformei
monetare. Rolul consulului Victor Place in rezolvarea problemei
monetare. Negocierile cu monetariile franceze pentru baterea unei
monete romanesti. Vederile lui Cuza in privinta monetei nationale.
Descrierea monetelor pe cari intentiona sä le bath Cuza. Contrac-
tarea imprumutului de 60 milioane. Scopul imprumutului. Im-
prumutul este realizat In principiu. Motivele pentru cari imprumutul
n'a lost Incheiat. Victor Place ii neratificarea Imprumutului do
care Corpurile legiuitoare. Dizolvarea Parlamentului. Cuza amand
rezolvarea problemei monetare. Neajunsurile rezultate de pe urma
eirculatiei haotice determind o noun revizuire a cursurilor. Nouile
cursuri. Incheiere. 225-258
CAP1TOLUL VI.
CONS OLIDAREA STATULUI MODERN ROMAN PRIN C ON STITU TIA

DELA 1866 REF ORMA IlI ONETAR A DELA 1867 PUNE CAP AT
HA 0 SULU I MONETAR.
Proclamarea Domnitorului Carol I si Constitutia dela 1866.

Problemele cari se puneau pentru consolidarea noului Stat modern
roman. -- Domnitorul Carol imbrilt4eazd rezolvarea problemei mo-
netare cu multi insufletire. Turcia pune piedici reformei monetare.
Schimbul de scrisori dintre guvernul roman Ii Poarta otomana.
Prin firmanul de Investiturd Turcia recunoaste dreptul Statului ro-
man de a bate o moneta proprie. Proectul lui I. Bratianu pentru
emisiunea biletelor fiduciare in sums de 12.000.000 franci. Proectul
legii monetare In 1867. Desbaterile parlamentare. Votarea legii.
Prevederile legii. Descrierea monetelor ce urmau sä se bath.
Romania adopts sistemul monetar at Uniunei monetare latine.
Baterea monetelor nationale. Incheiere 259-279
CAPITOL UL VII.
EMISIUNEA BILETELOR IP OTECARE CA MIJL OC CONTRIBUTIV LA

S OLIJTI ONAREA CRIZEI DIN 1877.
Razboiul din 1877 surprinde Romania cu o situatie financiara
precard. Situatia finantelor publice. Influenta rdzboiului asupra
finantelor private. Proectul guvernului pentru emisiunea biletelor
ipotecare. Dispozitiunile proectului. Opozitia determind caderea
proectului. Noui proecte. Discutiunile din Parlament. Votarea
proectului. Dispozitiunile legii. Emisiunea biletelor ipotecare.
Statistica biletelor ipotecare cruise. Incheiere 281-288
www.dacoromanica.ro
368 C. I. BAICOIANU
Pag.
CAPITOLUL VIII.
RAZBODUL INDEPENDENTEI DIN 1877. CONVENTIA MONETAR A
ROMANO-RUSA
Evenimentele politice din 1877-1878 impiedica consolidarea
reformei monetare din 1867. Cauzele rAzboiului din 1877. Si-
tuatia politicA g geografica a Romaniei fate de razboiul ruso-turc.
Programul lui I. BrAtianu pe baza caruia guvernul Intelegea sA angajeze
discutiuni privitoare la rAzboi. Relatarea Domnitorului Carol asupra
greutAtilor prin care trecea Cara. Raspunsul lui C. A. Rosetti.
Conventia monetarA din Mai 1877 Incheiata cu guvernul rus. Expu-
nerea de motive a lui M. KogAlniceanu. Conventiunile Incheiate
cu Rusia nemultumesc Poarta otomana. Turcii bleep sA atace satele
5i porturile noastre de pe malul DunArii. Domnitorul Carol face o
expunere asupra situatiei creiatA Romaniei In urma conventiunilor
incheiate cu Rusia. Repetatele Incalcari de teritoriu Ii jafurile Tur-
cilor determinA Adunarea sA declare razboiu Turciei la 1877. De-
vastarile turcelti determine Consiliul dela Corabia sA hotArasca ca
tiupele sA treaca Dunarea. Victoria RomAniei. Situatia creiata
Romaniei prin Tratatul dela Berlin. Situatia monetara a Romaniei
fate de Conventia Incheiata cu Rusia. Propunerea Rusiei de a face
platile In argint. Discutiunile din Parlament. Guvernul hotArA5te
o expertiza. Fallificarea rezultatelor expertizei. Guvernul admite
circulatia monetelor de argint ruselti. Invadarea pietei romane5ti
cu rublele ruselti. Incheiere 289-30
CAPITOLUL IX.
MI5CAREA BANCARA 1859-1880.
PreocupArile factorilor politici dupe savar5irea unirii din
1859. Situatia economies, financiarA si socialA a Principatelor
dupA unire. Adunarea deputatilor cere Infiintarea Bancii Nationale
5i a Creditului funciar rural. Comerciantii cer si ei Infiintarea Biincii
Nationale. Circumstantele economice, politice si sociale nu In-
gaduiau chemarea la viatA a acestor dour a5ezaminte. NelAmuririle
In privinta formei de organizare a Bancii de emisiune 5i a Creditului
funciar. Vederile Partidului liberal 5i a acelui conservator In pri-
vinta organizarii acestor dour a5ezaminte. Influenta ideilor lui Ion
Bratianu 5i Victor Place asupra Domnitorului Cuza. Imprumutul
de 60.000.000 franci. Expunerea de motive facuta corpurilor le-
giuitoare pentru ratificarea Imprumutului. Proectul lui Ion Bra-
tianu din 1860 pentru Infiintarea Bancii Nationale. Greutatile in-
terne determind pe Cuza se amine Infiintarea Banal Nationale Ii a
Creditului funciar. Primele Imprumuturi publice realizate de Roma-
nia In strainatate. Noui propuneri pentru Infiintarea BAncii Natio-
nale ii a Creditului funciar. Concesiunea acordata Bancii Romaniei.
Anularea concesiunii Propunerile lui Zamoyski, E. Bousquet li
www.dacoromanica.ro
Pag.
Deschamps si Ferdinand Leithner. Ideologia mist:Aril nationalisle
care a determinat Infiintarea Creditului funciar. Vederile lui Ion
Bratianu si a patrio%ilor grupati In jurul lui. Infiintarea Creditului
funciar rural. Prevederile legii. Razboiul independentii Impie-
dica Infiintarea BAncii Nationale. Partidul conservator admite
parerea ca institutiunile de credit sA fie chemate fa via-0 prin mijlocul
capitalului national. Prin legea biletelor ipotecare se hotAraste In-
fiintarea Bancii Nationale. Incheiere 307-355
Adaos .. . 357-359
www.dacoromanica.ro
TABLA PLANELOR
PLANM I.
Oblecte-monete din Dacia.
1. Ine le de aur dela Bradut. - 2. Securi de bronz dela Bradut.-3. Bratara de
aur dela Turnu-Severin. - 4. Caldarusa norditalica dela Bradut.
PLANSA II.
Ponduri monetare.
1. Ponduri grecesti. - 2. Ponduri de Kallatia. - 3, 5, 6. Ponduri egiptene. -
4. Pond chaldeean. - 7. Pond persan.
PLANSA
Monete primitive din Asia minors si Grecia.
1-4, 7, 9-10. Monete de electrum. 5. Monti; de aur. 6, 8, 11. Monete
de argint.
PLANSA IV.
Monet° romane din antiehitate.
1. As libral. - 2. Denier a legende incuse de l'epoque sextantaire. -
campanien au nome de Rome. - 4. Stater d'or campanien de l'epoque sextantaire, -
3. Didrachme
5. Aureus campanien de l'epoque onciale. - 6. Double victoriat de 16 as de l'epoque

sextantaire. - 7. Denier oncial de 16 as. - 8. Victoriat oncial de 12 as. - 9. Dodrans
oncial de Cassius Longinus. - 10. Nummus sestertius de dix as de l'epoque semi-on-
ciale. - 11. Victoriat quinaire de 20 as. - 12. Denier de 40 as de l'epoque semi- onciale.-
13. Sesterce de bronze d'Antoin. - 14. Aureus de Sylla de 30 A la livre. - 15. Dena-
rius aureus de J. Cesar.
PLANSA V.
Monete imitate de Dad dupa tipurile monetelor strain° introduse in Dacia.
PLANSA VI.
Monete greeesti Qi barbare earl an eirculat in Dacia.
(Argint).
1. Drahma-Istria. 2. Tetradrahma Alex. cel Mare. - 3. Tetradrahma Ly si-
macus.-4. Tetradrahma Macedonia. - 5.Stater de a lui Filip barbarizat. - 6. Idem.-
7. Stater imitatie dupA Larissa. - 8. Imita%iune dupa tetradrahmele de Thasos.
www.dacoromanica.ro
372 TABLA PLANSELOR
PLANSA VII.
Monete romans (eonsulare--denari-argint).
-
1. Baebia. - 2. Crepusia. - 3. Flamina. 4. Furia. - 5. Iulia. - 6. Lucilia. -
7. Marcia. - 8. Manlia. - 9. Minucia. - 10. Poblicia. - 11. Sempronia. - 12. Valeria.
PLANSA VIII.
Monete imperiale romans (denarl-argint).
1. Octavian Augustus (30 a. Chr.-14 d. Chr.). - 2. Vespasian (69-79). -

3. Domitian (81-94). - 4-5. Traian (98-117). - 6-7. Hadrian (117-138). - 8. Sa-
bina (sotia lui Had.) (138). - 9. Antonius Pius (138-169). - 10. Ant. Pius Marc. Aur.-
11. Faustinia Senior (sotia lui Ant. Pius) (148). - 12. M. Aurelius (161-180).
PLANSA IX.
Monete imperiale romane (denari-argint).
1. M. Aurelius (161-180). - 2. Claudius Albinus (197). - 3. Iulia Doamna

(sotia lui Sept. Sever) (217). - 4. Caracalla (211-217). - 5. Geta (212). - 6. Macrinus
(217-218). - 7. Severus Alexandru (222-235).- 8. Maximinus I (235-238). - 9. Gor-
diano II (227). - 10. Phillipus pater (244-249). - 11. Otacilia (sotia lui Ph. pat.). -
12. Traian Decius (249-251).
PLANSA X.
Monete imperiale romane (Sextertius, Dupondius, As).
1. - Agrippa (fiu adoptiv a lui August) (39-27 a. Chr.). 2. - Nero (54-66).

-
3-4. Vespasian (69-79 d. Chr.). - 5. Titus (fiul lui Vespasian) (81). 6-9. Traian
(98-117). - 10. Adrian (117-138).
PLANSA XI.
Monet.) imperiale romane (Sextertius, Dupondius, As).
1-4. Antonius Pius (138-169). - 5. Faustinia Senior (148). - 6. Faustinia

junior (sotia lui Marc. Aur.) (175). - 7. Comodius (183-191). - 8. Severus Alexandru
(222-235). - 9. Aurelian (270-275). - 10. Diocletian (284-305).
PLANSA XII.
Monte colonial° romane bdtute In Peninsula baleanied.
(Bronz).
1-2. Monete batute la Nicopolis de Septimius Sever (193-211). - 3-6. Mo-

nete b6tute la Markianopolis de Iulia Doamna (217), Caracalla (211-217), Macrinus,
Diadumenian (217-218) si Alex. Sever (222-235). - 7-8. Monete batute la Tomis
de Alex. Sever (222-235) si Gordian III Pius (238-244).
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU 373
PLAN$A XIII.
Monete bizantine.
(Fig. 1-4, bronz. - Fig. 5-8, argint).
1. Anastasius (491-518). -2. lustinianus (527-565). - 3. lustin si Sofia
(565-568). - 4. Mauritius Tiberius (582-602). - 5. Valentinianus (364-375). -
6. Valens (364-378). - 7. Eracle si Constantin (610-641). - 8. Ioannes I Zimisces
(969 -976).
PLAN$A XIV.
Monete blzantlne.
(Aur).
1. Theodosius II (408-450). - 2. Anastasius I (491-518). - 3. lustinianus I

(527-565). - 4. Tiberius Constantin II (578-582). 5. Constans II, Constantinus
Pogonatus si Tiberius (659-668). - 6. Theofilius Michael Ji Constantinus (832-839). -
7. Ioannes I Zimisces (969-976). - 8. Bazileus II Bulgarochtonul (976-1025). -
9. Michael VII (1071-1078). - 10. Ioannes II Comnenus (1118-1143).
PLANSA XV.
Monete baitute de Domnil romans.
1. Domn necunoscut. - 2. Bogdan (1348-1365). - 3-4. Petru

Moldova :
-
MuJat (1375-1391). 5-6. Roman (1391-1394). - 7. Stefan (1395). - 8-15. Ale-
xandru eel Bun (1401-1433).
Muntenia : I. Vladislav (1360-1375). - II. Radu Negru (1375-1385).- III. Dan
(1386). - IV, V, VI. Mircea cel Mare (1386-1418). - VII. Mircea II. - VIII. Mihail
(1418-1420). - IX. Radu (1425-1427).
PLAN$A XVI.
Monete biitute de Domnii roman'.
Moldova : 1-3. Bias (1433). 4. Iliac si Stefan (1435-1444). - 5. Bogdan

(1449-1451). - 6-7. Alexandru (1448-1449, 1451-1455). - 8-10. Stefan eel Mare
(1457-1504). 11. Bogdan (1504-1517). - 12-13. Sten-mita (1517-1527). - 14-15.
Stefan Locusta (1538-1540). - 16-17. Petru Rares (1527-1538, 1541-1546).
Muntenia : I. Vlad Dracul (1430-1439, 1442-1446). - II. Radu (1425- 1427).-
III. Vlad Tepes (1456-1462, 1476). - IV. Radu Marcie (1494-1507). - V-VI. Vladut
(1510-1512).
PLANSA XVII.
donate butute do Domnil romiliii.
Moldova : 1-4. Despot (1561-1563). - 5. Alexandru Lapusneanu (1552-1561,

1563 - 1566). - 6. Ion Voda cel Cumplit (1572-1574). - 7. Stefan Razvan (1595). -
8. Eustratie Dabija (1662-1666).
Muntenia : III. Mircea eel Mare (1386-1418).
www.dacoromanica.ro
374 TA BLA PLAN$ELOR
PLAN.5A
Monete earl an circulat In Prinelpatele romilne01.
(Argint).
1. Gros dela Stefan Uroi al Serbiei (1282-1321). 2. Ort (timf) dela Sigismund III
al Poloniei (1624). - 3. Taler ( lohan, Georg, Peter I - 1560). - 4. Moneta batuta
la Venetia de Lorenzo Tiepolo. - 5. Lotringhen francez. - 6. Gros dela Stefan Batory
al Poloniei, (1585). - 7. Moneta dela Sigismund al III-lea. - 8. J/2 scudo della ctoce
(Antonio Prinli Venetia).
PLANSA XIX.
Monete earl an eireulat In Prinelpatele romffne§ll.
(Argint).
1. Taler dela Ferdinand I. - 2. Taler dela Raguza (1766). - 3. Dinar banal dela
Stefan al V-lea al Slavoniei (1272). - 4. Ort (timf) dela Sigismund al III-lea al Poloniei
(1622). - 5. Scudo dela Francesco Maronini (Venetia). - 6. Taler spaniol (colonado-
colonat 1795). - 7. Toler olandez.
PLANSA XX.
Monete earl an clreulat In Prineipatele romfine5t1.
(Argint).
1. Kronen-taler dela Franz al II-lea (1797). - 2. 3 Gros (Riga) dela Sigismund
al III-lea (1596). -
3. Taler din Augsburg dela Ferdinand al III-lea al Ungariei (1649). -
4. Dinar dela Ferdinand al III-lea al Ungariei (1638). - 5. Taler conventional dela Iosef
al II-lea (1766). -
6. Taler de Saxonia. - 7. Sfantih.
PLANSA XXI.
Monete earl an eireulat In Prineipatele romane5U.
(Argint).
1. 1/2 taler dela Leopold I al Ungariei (1703). - 2. Moneta dela Ion Alexandru
al Bulgariei (1331-1371). - 3. .% taler conventional dela Maria Tereza. - 4. Moneta
dela Ion Sracimir al Bulgariei. - 5. 2/3 taler (gulden) saxon dela lohan Georg II (1678).-
6. Taler conventional dela Maria Tereza. - 7. Gros dela Raguza (1649).
PLANSA XXII.
Monete earl au elreulat In Prinelpatele romfine0.
(Aur).
1. Galben austriac. (mare) - 2. Mahmudea (sandiclii-cefte). - 3. Mahmudea
(hainalai).-4. Mahmudea moale.-5. Moneta turceasca dela sultanul Selim. - 6. Ughi
dela Matei Corvin. - 7. Moneta turceasca batuta la Bukara In sec. al 17-lea. - 8.
Polirmilic. - 9. Techin. - 10. Icosar arab.
PLANSA XXIII.
Monete earl an eireulat In Prineipatele romilne5ti.
(Fig. 1-5, 9, aur. - Fig. 6-8, 10, argint).
1. Zingirliu (icosar). - 2. Ilairia. - 3. Mahmudea tare. - 4. Icosar. - 5. Galben
austriac (mic). - 6. Gros dela Stefan Dusan al Serbiei (1331.-1346). - 7. 30 creftari
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU 375
dela Maria Tereza ( 1/2 gulden). - 8. Gulden dela Franz Iosif I. - 9. Rubia. - 10. Gros
dela Carol Robert de Anjou (1308-1342).
PLAN$A XXIV.
Monote earl au eireulat In Prineipatele romanesti.
(Fig. 1-5, argint. - Fig. 6, bronz).
1. Ducat dela Maria Tereza. - 2. Taler dela Maria Tereza.-3. Sfant. dela Maria
Tereza. - 4. Ducat unguresc. - 5. Taler dela Sigismund I3atory. - 6. Moneta Mail
de Ruli la Sadagura pentru Principae (3 parale).
PLAN$A XXV.
Monte earl an eireulat in Prineipatele romanestl
(Fig. 1-3, argint. - Fig. 4-7, bronz).
1. Taler dela Ferdinand .- 2. 5 franci francezi dela Carol al X-lea. 3. Taler de
Bavaria. - 4. Creitar dela Franz Iosif I (1851). - 5. Gros dela Maria Tereza (1765). -
6. Creitar (1816). - 7. Creitar dela Iosif al II-lea (1790).
PLANSA XXVI.
Monte earl au eireulat In Prineipatele romanestl.
(Fig. 1-7, argint. - Fig. 8, niche!. - Fig. 9, bronz).
1. 5 pfenigi. - 2. 1 marea. - 3. 1 lira otomana. - 4. 1/2 lira otomana. - 5. 10 co-
peici. - 6. 50 centime. - 7. 20 fileri. - 8. Firfirica. - 9. 5 centime. (1853)
PLAN$A XXVII.
Grentallle monetare din Moldova (1834-1849).
1-2. Greutatea galbenului austriac sau olandez (aversul si reversul acestor doua
pietre). - 3. Greutatea dublonului austriac (aversul si reversul). - 4. Greutatea dublo-
nului turcesc sau lira otomana (reversul-aversul la fel ca In fig. 3). - 5. Greutatea unei
rubiele (aversul si reversul).
PLANSA XXVIII.
(Intre pag. 194-195 In text).
P;ata St. Anton din Bueuresti, Intro nail 1830-1880.
PLANSA XXIX.
(Intre pag. 198-199, In text).
Plata Hanul ea tei din Bueuresti, Intro nail 1830 -1880.
PLANSA XXX.
(IrItre pag. 202-203, In text).
Plata Uniril din Iasi, Intro anti 1830-1880.
PLAN$A XXXI.
Beeonstituirea ziirafiel din Iasi, dintre aril 1830-1880.
www.dacoromanica.ro
376 TABLAFPLANVLOR
PLANSA XXXII.
Reconstituirea zarifiei din Ia0, dintre unit 1830-1880.
PLANSA. XXXIII.
Reeonstituirea zfirailei din Iasi, dintre anti 1830-1880.
PLANSA XXXIV.
Beeonstitulrea zaratiel din Iasi, dintre anti 1830-1880.
PLANSA XXXV.
Po Mil dela 1816.
PLANSA XXXVI.
Po litd dela 1819.
PLANSA XXXVII.
Ponta dela 1829.
PLANSA XXXVIII.
Biletul Comitetului revolutionar romin 1853.
PLANSA XXXIX.
Biletul Ilidueiar at Millen nalionale a Moldovei, 1056.
(Aversul si reversul).
PLANSA XL.
Biletul fiduelar al Burma nationale a Aloldovel, 1856.
(Aversul).
PLANSA XLI.
Monetele lui Cuza -Vodd.
1. 20 romSni. -- 2. 5 romSni. 3. 10 centime. 4. 5 sutimi.
PLANSA XLII.
(Intre pag. 252-253 in text).
Victor Place.
Consulul general al Frantei la Iasi.
18 Septembrie 1855 3 Aprilie 1863.
PLANSA XLIII.
1-4. 1, 2, 5 si 10 bani 1867 (Heatonbronz). 5-8. 1, 2, 5 si 10 bani, 1867
(Watt et Co.bronz). 9. 20 lei, 1868 (aur). 10. 1 leu, 1870 (argint).
www.dacoromanica.ro
C. I. BA!COIANU 377
PLANSA XLIV.
Monete le Rege lui Carol I.
1. 20 lei, 1870 (aur). - 2. 2 lei, 1872 (argint). - 3. 50 bani, 1873 (argint).- 4.
1 leu, 1873 (argint). - 5 .2 hi, 1873 (argint). - 6. 1 leu, 1874 (argint). -7. 2 lei, 1875
(argint). - 8. 50 bani, 1876 (argint). - 9. 1 leu, 1876 (argint).- 10. 2 lei, 1876 (argint).
11. 2 bani, 1879 (bronz). - 12. 2 bani, 1880 (bronz).
PLANSA XLV.
Monetele Regelul Carol I.
1. 5 lei, 1880 (argint-moneth nereusitil). - 2. 5 lei, 1880 (argint). - 3-5. 5 lei,
1881 (argint-la fig. 5 pe muchie in loc de zimti este scris : Patria yi Dreptul Meu).
PLANSA. XLVI.
1. 2 bani, 1881 (bronz). - 2. 50 bani, 1881 (argint). - 3. 1 leu, 1881 (argint). -
4. 2 lei, 1881 (argint). - 5. 2 bani, 1882 (bronz). - 6. 5 bani, 1882 (bronz). - 7. 5 lei,
1882 (argint). - 8. 5 bald, 1883 (bronz). - 9. 5 lei, 1883 (argint).
PLANSA XLVH.
Monctele Regelui Carol I.
-
1. 20 Id, 1883 (aur). -- 2. 5 bani, 1884 (bronz). 3. 50 bani, 1884 (argint ). -
4. 1 leu, 1884 (argint). - 5. 5 lei, 1884 (argint). 6. - 50 bani, 1885 (argint).- 7. 5 lei
1885 (argint). -- 8. 1 leu, 1885 (argint). - 9.5 bani, 1885 (bronz). - 10. 1 ban, 1888
(bronz-aurit).
PLANSA XLVIII.
Monetele Regelul Carol I.
1. 20 lei, 1890 (aur). - 2. 50 bani , 1894 (argint). - 3. 1 leu, 1894 (argint). 4.
-
2 lei, 1894 (argint). - 5. 1 ban, 1900 (bronz). - 6. 2 bani, 1900 (bronz). - 7. 5 bani,
1900 (niche!). - 8. 10 bald, 1900 (nichel). 9. 20 bani, 1900 (nichel). -10. 50 bani,
1900 (argint).
PLAN$A XLIX.
1. 1 leu, 1900 (argint). - 2. 2 lei, 1900 (argint). - 3. 50 bani, 1901 (argint). -
4. 1 leu, 1301 (argint). 5. 2 lei, 1901 (argint). - 6. 5 lei, 1901 (argint). - 7. 5 bani,
1905 (niche!). - 8. 10 bani, 1905 (nichel). - 9. 20 bani, 1905 (nichel).
PLANSA L.
1. 5 bani, 1906 (niche!). - 2. 10 bani, 1906 (nichel). - 3. 20 bani, 1906 (nichel).-
4. 1 leu, 1906 (argint). - 5. 5 lei, 1906 (argint). - 6. 12,50 lei, 1906 (aur). - 7. 20 lei,
1906 (aur). - 8. 25 lei, 1906 (aur).
www.dacoromanica.ro
378 TABLA PLANSELOR
PLAN$A LI.
Monetele !lege lui Carol I.
100 lei, 1906 (aur). 2. 50 lei, 1906 (aur). 3. 5 bani, 1906 (nichelrv. jos J.).-
4. 10 bani, 1906 (nichelrv. jos. J.). 5. 20 bani, 1906 (nichelrv. jos. J.). 6. 50 bani,
1910 (argint).
PLANSA LII.
Monetele Regelui Carol II.
1. 50 bani, 1910 (argint). 2-3. 1 leu, 1910 (argint). 4-5. 2 lei, 1910 (argint).-
6. 50 bani, 1911 (argint). 7. 1 leu, 1911 (argint). 8. 2 lei, 1911 (argint). 9. 50 bard,
1912 (argint). 10 1 leu, 1912. (argint).
PLAN$A LIII.
Monetele -Ilegelid Carol I.
1. 2 lei, 1912 (argint). 2-3. 50 bani, 1914 (argint). 4-5. 1 leu, 1914 (argint).
6-7. 2 lei, 1914 (argint).
PLANSA LIV.
filet ipoteear de 5 lei 1877.
(Aversul 11 reversul).
PLAN$A LV.
Met Ipotecar de 10 lei 1877.
(Aversul reversul).
PLANSA LVI.
filet ipoteear de 20 lei 1877
(Aversul Ii reversul).
PLAN$A LVII.
filet ipoteear de 50 lei 1877.
(Aversul i reversul).
PLANSA LVIII.
Inlet ipotecar de 100 lei 1877.
(Aversul sl reversul).
PLAN$A LIX.
Biletul ipoteear de 500 lei 1877.
(Aversul Ii reversul).
www.dacoromanica.ro

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DE ACELAS AUTOR :

1. 0 contribujie la istoria politico-comercialit a Romaniel data 1859 -1874, Stuttgart,

un caracter numismatic, ci am lost preocupat mai mull degcindul sa redau

Dacti vom fi reu#1 sd aducem mai multd lumina in curzoqterea

NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI IN GENERAL

NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI IN GENERAL

Faze le sehimbulul in desvoltarea istoriell a popoarelor. Schimbul In natura. DI-

vallrile barbare lntrerup flrul desvoltAril vielil economise sl cultural° a Dad&

Urmarind evolutia popoarelor din punctul de vedere al schimbului,

2. Dace aceasta dubla coincidenta exista, atunci obiectele ce

1) Si la Romani se gaseste dupa d-1 G. Fotino amintirea modului de plata

marfuri, mai u§or transportabile, capabile de durabilitate, nealtera-

1) M. C. Sutzu. Originea monetelor. Bul. Soc. Num. 1919.

astfel masura valorii obiectelor. Pondul-moneta a inlocuit obiectul-

1) Vezi : Max Ebert, Reallexikon der Vorgeschichte art. GeldBerlin, 1926.

Prin aceasta ingrijita determinare a greutatii monetei pe de

1) Deli Herodot atribue Lydienilor prioritatea inventiunii monetei, totuli asupra

Documentele istorice ne mai spun ca cea mai mare parte dintre

Sub influenta Elenilor §i a expansiunii comerciantilor greci,

1) Vezi : V. Parvan Getica, pag. 600.

Staterii de aur de 8,65 gr. erau impartiti §i in monete divizionare,

Din timpurile cele mai departate §i pada in vremea noastra,

1) Asupra proportionalitgei dintre aur si argint In compunerea monetelor din

Romanii intrebuintau ca mijloc de circulatie exclusiv bronzul, a carui

Tot aceeasi evolutie monetara urmata de lumea greaca o gasim

1) Vezi : Lenormant op. cit., pag. 201.

tatiuni din cari se constata ca amenzile erau platite in boi §i oi,

Moneta de argint a fost batuta pentru prima oara in anul 268

Am fkut o succinta expunere a monetarismului antic, nu atat

1) Vezi Lenormant, op. cit., pag. 201 si urm.

1) Vezi Vasile Pcirvan: Getica, pag. 610.

argint, tetradrahme, avand pe o parte capul lui Alexandru, iar pe

Framantarile politice izvorite pe de o parte din caderea Im-

Efectul produs de ciocnirile popoarelor barbare cu populatiunea

Fig. 9 Antonius Pius 138-169. (Au. : Antonimus Aug Pibust. Rev. :

mani pe pamantul Dacilor disparuse in cea mai mare parte. Navali-

Aici, alaturi de cei rama§i locului, incepura o viata noua, incadrandu-se

Fig. 7. Comodius 183-191. (Au. : M. Commodus, cap barbos impodobit.

restre ce se desprindeau de pe malurile ei, patrundeau 'Ana sus pe

Documentatia noastra istorica este cu totul saraca in ceeace

Fig. 6 Valens 364-378

*tim ca in epoca dominatiunii romane, la anul 246 d. Chr.,

Sa urmarim istoria monetara a vremii, mai intai pentru Tara

monete Vlad I, care inlocue§te pe Mircea §i Mihai I. Se pare insa ca

1) C. Moisi/ Monethria Tilrii Romanoti In timpul dinastiei Basarabilor

Baterea monetelor a fost continuata de Roman Mu§at (1393-

1) Dam dupa D. Sturza (citat de- B. Petriceicu-Ha§deu In Etimologicum Mag-

Am facut In randurile de mai sus o succinta expunere cronolo-

la not ca aiurea, nu numai din simtite nevoi econoniice, dar

VI. Alexandra eel Bun (1401-1433).

sigur si mai usor, in vederea inlesnirii transactiunilor comerciale. Pe

mane au facut uz de dreptul for regalian batand moneta, aceasta

XI. Stefan eel Mare (1457-1504).

Ca acest drept de a bate monet5 nu le-a fost contestat nici chiar

35. Au. HERACKIDES DESPOTE PATRIS PATRIE :

WA inteadevar ce spune Regele Sigismund al Poloniei la 1514,

Moldovei ar face concurenca monetelor polone : Nu avem caderea

Bogdan al III-lea al Moldovei ar avea mai de grabs dreptul sa inter-

prima capitulatie prin care Domnul era autorizat sh pfateasch tributul

derabile de monete poloneze cu efigia lui Cazimin III, pe cari le-au

In cadrul caror dispozitiuni legale avea a se bate moneta?

De sigur trebue sa fi existat chiar din primele inceputuri ale

Vasile Lupu. Mad Basarab.