www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
DOCTOR IN TINTELE ECONOMICE FINANCIARE
ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
$1 A
BANCII NATIONALE
VOLUMUL I
PA RTEA I
CARTEA ROMANEASCA",-BUCURETI
1932
49.813
www.dacoromanica.ro
Jnchin aceasla lucrare memoriei
scumpilor mei copii :
Jane!
vi
Dine/
www.dacoromanica.ro
PR EFATA
0 jumatate de veac a trecut, de ceind geniul creator a marelui Ion C.
Bratianu, biruind adversitatea vremurilor gi a oamenilor, reufe§te sa
dea viata Bancii Nationale a Romeiniei, in jurul careia aveau sa se tn-
chege nebanuite nadejdi de mai mull bine pentru T aragiN eamul romdnesc.
Numai arunceindu-ne o privire tnapoi ca sa peitrundem activi-
tatea acestui aqezeimcint, vom putea sa ne dam indeajuns seama de rolul
hotarcitor pe care 1-a avut in timpurile de grea cumpana pe can k-a
strabatut viafa noastra economicei i politics.
Stapcinifi de convingerea ca dupei 50 de ani de existents a Bancii
Nationale se cuvine sa infati§am nepartinitor opera mare pe care ea a
inlaptuit-o in Tara noastra, am pornit la lucru.
Geindul acestei lucreiri m'a stapeinit Inca cu mull mai inainte de
a 11 avut cinstea sa fiu chemat sa slujesc acest mare apzameint de credit
national.
Din colaborarea stminsei cu care ma onorase reiposatul Dimitrie
A. Sturdza*, capatasem indemnul sa studiez evolufia Bancii noastre de
emisiune, pentru ca in lumina rolului determinant pe care 1-a avut
pentru progresul tuturor factorilor de productiune, sir ti putem des1u0
viitorul ce o a§leapta.
Incepcindu-mi cerceteirile, mi s'au ivit in cale noui probleme in
legeiturei cu economia noastra de schimb dinaintea anului 1880.
Dorinfa de a le cunoa§le §i a le face cunoscut, m'au indepartat dela
planul initial at lucrarii, faceindu-ma sa-mi indrept pa§ii incetul cu
incetul §i etapa cu etapa, spre trecutul nostru rnonetar al comerfului
de bani dinainte de 1880.
Se impunea aceasta aprofundare a trecutului cu al& mai mull,
cu ail era de nature(' sa dea rostului infiinfarii Band! Nationale un mai
adeinc infeles.
Infaliqcind evolufia monetara a finuturilor romelne#i din timpu-
rile preistorice §i panel astazi, nu am avut intenfiunea sa dau lucrarii
www.dacoromanica.ro
Vi C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
i'ltEFATA VII
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
1. BIBLIOGRAFIE :
N. lorga. Istoria Comertului Romdnesc. Epoca veche. Buc. 1925
Studii si Documente privitoare la Istoria Romanilor.
Rolul monete] In trecutul nostru. Bul. Inst. Econ. II-1923.
Geschichte des rumanischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen.
Gotha, 1905.
C. Moisil. Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea cel BAtrdn, Bul. soc. numis-
matice rom. Bucuresti 1923
Monetele Dacilor-Buc. 1921.
Eflgiile monetare ale Domnilor romani, Bul. soc. num. rm. XII.
Contributiuni la istoria monetariei vechi romalnelti. Bul. soc. num. rom. XII.
www.dacoromanica.ro
4 C. I. BAICIDIANU
C. Moist/. Contribution' la origina cuvantului ban". Bul. soc. num. rom. XV.
Monete vechi romanesti sau pu%in cunoscute, An. Ac. Rom. II, XXXVIII.
Obiecte de schimb anterioare inventiunii monetelor, Bul. soc. num. rom.
XVIII.
Monetele lui Radu I Basarab, Bul. corn. mon. 1st. Buc. 1913.
Monetaria TArii RomAnesti, In timpul dinastiei Basarabilor. An. inst. de ist.
nat. Cluj, 1924-1925.
Studii §i cercetari numismatice. Efigiile Domnilor romAni. Bul. Soc. Num.
Rom. 1915.
Medalia lui Mihai Viteazul. Moneta lui Basarab-Voevod. Contribution' la
origina cuvantolui ban. Buc. 1920.
MonetAria Basarabilor, Cluj, 1924-1925.
Din numismatica Olteniei. Arh. Olt. 1923.
Numismatica 9l descoperirile dela Curtea de Arges. Cron. Num. 1920.
M. Sutzu. Originea monetelor. Bul. Soc. Num. 1919.
Les poids de 1'Egipte et le grain chaldeen. Bul. Soc. Num. Rom. No. 38-39.
La mine lourd d'Athenes.La reforme financiere de Solon. La drachme
attique legere au denier Ndron. Bul Soc. Num. No. 46.
Systemes monetaires primitifs de 1'Asie Mineure et de la Grece. Rv. 1st.,
Arh. si Fil., 1883.
Introduction A L'etude des Monnaies de 1'Italie Antique. Paris, 1887-89.
Tezaurul dela Turnu-MAgurele. Rev. pt. Ist., Arh. si Fil.-1883.
V. Pdrvan. Getica. Bucureiti, 1926.
D. Sturdza. Memoriu asupra numismaticei romAnesti.
G. Seuerecum. Contributiuni la studiul Inceputurilor numismaticei Tar!! Romanesti,
Bul. soc. num. rom. 1915.
Le statere d'or de Pharsoios Bul. Soc. Num. Rom. 1924.
Les monnaies frappees par la population Thraco-Romaine Bul. Soc. Num.
Rom. 1925.
Un nouveau poids de Kallatia Buc. 1926.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 5
www.dacoromanica.ro
6 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 7
www.dacoromanica.ro
8 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 9
www.dacoromanica.ro
10 C. I. BA1COIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 11
*
* *
www.dacoromanica.ro
12 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 13
www.dacoromanica.ro
14 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 15
care a durat un secol, Imperiul roman a scapat abia sub domnia lui
Constantin cel Mare, care, pentru a ie§i din acest impas, a hotkit
din nou sa dea monetei de aur o greutate fixa. El a stabilit un nou
etalon §i a subordonat acestuia argintul §i cuprul ca monete divizio-
nare in proportii bine hotarite, Orland seams de pretul comercial efectiv
al acestor metale.
Masurile luate insa nu au fost de natura sa remedieze acest eau.
Contrafacerile au continuat, accentuandu-se mai ales in Evul
Mediu.
Cercetarile numismatice fac dovada ca, in multe imprejurari,
monetele de aur §i argint au fost reduse in continutul for fin, din con-
sideratiuni de speculatiune. Din toate aceste imprejurari viata eco-
nomics a tarilor respective a fost lovita de crize cumplite, din cari
n'au ie§it decat revenind la o situatiune monetara normala. De altfel,
legislatiile lumii vechi, ca §i ale celei medievale erau foarte aspre in
ce prive§te fal§ificarile monetare. Astfel legea Iuliei asupra mo-
netei, facea din alterarea dispozitiilor legei lui Augustus prin care
titlul monetelor de aur era fixat la 0,998, o crima de Stat. Aceea§i
lege interzicea orice schimbare a aliagiului pieselor de argint §i bronzy).
*
* *
www.dacoromanica.ro
16 C. I. BAICOIANU
for cu Dacia, introduc aci mari cantitgti de monete bgtute din bronz,
aur §i argint. Grecii vin cu staterii de aur §i tetra-drahmele
de argint, Romanii vin cu a§ii §i denarii de argint. Dacii, la randul
lor, Invgtand foloasele monetei, au inceput, cam prin veacul al II-lea
a. Chr., sg imite, prin baterea de moneta la ei acasg, tipurile cunos-
cute for Inca din veacul al IV-lea a. Chr., cand expeditiile lui Filip
§i Alexandru Macedon §i mai tarziu ale lui Lysimac, facurg pe Daci
mai apropiati §i mai familiarizati cu lumea greceascain special §i lumea
orientala in general, care le aduse, fie prin razboaie, fie prin dorinta
de expansiune a comertului oriental, odatg cu negustorimea for §i
moneta respectivg 1). Moneta de aur pare sg fi circulat in epoca geticg
alaturi de cea de argint. Parvan spune Ca s'au ggsit numero§i stateri
de aur de ai lui Filip, Alexandru Macedon §i Lysimac, iar in tinuturile
burgurilor dacice, din muntii Sebe§ului, s'au ggsit multe monete de
aur greceti, in deosebi din vremea lui Lysimac.
Tezaurele descoperite pang acum pe valea Mure§ului, a Tarna-
velor §i din sud-vestul Daciei, dovedesc prezenta denarilor romani
din anii 85 §i 47 a. Chr.. La Some§ul cald din Cojocna s'au ggsit
denari cu data anului 50 a. Chr.
Penetratia economics romans in pamantul preistoric al Roma-
niei de azi, lasg a§a dar urme §i prin monetele cari au circulat in cu-
prinsul Daciei de pe vremuri. Cand Traian intra mai tarziu in Dacia
cu intentiuni cuceritoare, prin drumul sud-vestic dela Dungre, prin Ol-
tenia, Banat §i valea 1\ilure§ului, gase§te aci denarul republican §i
imperial ajuns cu mult Inainte, prin expansiunea negustorilor romani,
in Intreg cuprinsul tinuturilor dace de dincolo qi dincoace de Carpati.
Pretuind moneta ca mijloc de schimb, stramo§ii no§tri invatarg dela
Celti me§te§ugul baterii monetelor. Atat Pdrvan cat §i Moisil ne vor-
besc de monetariile din Dacia, cari se indeletniceau cu baterea de mo-
neta2), imitand tetradrahmele §i in general aproape toate monetele
aduse de negustorii strgini.
In deosebi se constatg o deosebita predilectie pentru baterea
monetelor mari, staterii de argint ai lui Filip qi tetradrahmele lui
Alexandru Macedon. De asemenea s'au bgtut in Dacia monete de
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 17
1) In plansele 6-14 dam o parte din monetele cari au circulat mai frequent,
sau incidental In cuprinsul Daciei, iintre anii 350 a. Ch. 1150 d. Ch. :
PLANSA VI.
Monete arece51.1 d barbare earl an eirculat In Dada.
(Argint)
Fig. 1. Drahma Moesia inferioara. Istria : cir. 300 a. Ch. (Au.: doua capete
incrucisate. Rev. : vultur de mare pe delfin).
Fig. 2. Tetradrahma-Macedonia Alexandru cel Mare 336-323 a. Ch.
Fig. 3. Tetradrahma Tracia Lysimacus 323-281 a. Ch. (Cu bustul lui
Alexandru).
Fig. 4. Tetradrahma Prov. Macedonia 158-150 a. Ch. (Av. : bustul
lui Artenis Rev.: Macedon Protis).
Fig. 5. Moneta barbara din Dacia (Imitattune dupa staterul lui Flip, tatal lui
Alexandru eel Mare. Av. : cap Faros si barbos. Rev.: calaret).
Fig. 6. Idem (Calare(.ul sens invers).
Fig. 7. Stater imitatie dupa Larissa.
Fig. 8. Tetradrahma Tracia Oleion, 146 a. Ch. (Imitatie dupa tetra-
drahma din Thasos. Au.: capul lui Dionisostanar. Rev.: Heracle despuiat, cu bata lipielea
leului).
(Monetele No. 3, 5, 6, 7 din colectia d-lui C. Rosu ; monetele 1, 2 din colectia
d-lui C. Secasanu si moneta No. 8 din colectia d-lui Mihail Gr. Romaicanu).
Atrag In deosebi atenliunea asupra tetradrahmei din Fig. 8, care este o imitaliune
dupa tetradrahmele din Thasos. Aceasta a lost gasitii nu de mutt intr'un tezaur de aproni-
2
www.dacoromanica.ro
18 C. 1. BAICOIANU
magi° 600 monete bate de ace* lel la Colentina. 0 parte din acest tezaur se afld fn
posesia d-lui Mihail Gr. Romafcanu, care urmeazd s6 facet in curdnd o comunicare asupra
lui In rev. Economia Nalionala.
PLANSA VII.
Monte romans (eonsulare denari).
(Argint).
Fig. 1. Baebia (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 2. Crepusia. (Au.: capul lui Apollo. Rev.: calAre(i).
Fig. 3. Flamina (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 4. Furia (Au.: capul lui Ianus. Rev.: victoria Impodobind un trofeu).
Fig. 5 Julia (Au.: capul lui Apollo. Rev.: victoria In quadrigA).
Fig. 6. Lucilia (Au.: capul Romei. Rev. victoria Intr'un car roman).
Fig. 7. Marcia (Au.: capul Romei. Rev.: victoria Intr'un car roman).
Fig. 8. Manlia (Au.: capul Romei. Rev.: Sylla pe o Quadriga Impodobit
de Victoria).
Fig. 9. Minucia (Av. : capul Romei. Rev.: 2 Dioscuri calArispre dreapta).
Fig. 10. Poblicia (Au.: capul Romei. Rev.: Hercule omorind leul).
Fig. 11. Sempronia (Au.: capul Hornet. Rev.: 2 Dioscuri calArind).
Fig. 12. Valeria (Au.: bustul Victoriei. Rev.: Mars pAsind cu trofeu).
(Colectia d-lui C. SecAsanu).
PLAN5A VIII.
Monete imperials romane (denarl).
(Argint).
Fig. 1. Octavian Augustus 30 a. Ch. 14 d. Ch. (Au.: Caesar Augusti .
cap Impodobit. Rev.: Desig Princ. Ivvent, doi razboinici fata In fata cu ldnci si scuturi).
Fig. 2. Vespasian 69-79. (A v. : Imp. Caes. Vesp. Aug. V M Cos III1
bust. Rev, instrument de sacrificiu Aug.)
Fig. 3. Domitian 81-94. (Au.: Imp Caes Domitianuscap fmpodobit.
Rec. : lupa aliiptand pe Rom si Remus Cos V).
Fig. 4-5. Traian 98-117. (Fig. 5.Av. Caes Nerva Traian Aug Germ
bust. Rev.: Victoria pAsind cu coroana si spada ; Fig. 4.Au.: Imp Tralanu Aug Germ
Dac P M T Rbust.Rev.: arab cu camila).
Fig. 6-7. Hadrian 117-138. (Fig. 6.Au.: Hadrianus Aug Cos III P P
bust. Rev.: unirea armatelor inamice-Adeventus Aug. Fig. 7. Av.: Imp Caes Tra-
ian Hadrianbust. Rev.: plata tributului)
Fig. 8. Sabina (so(ia lui Had). 138. (Au. Sabina Augusta Hadriani Aug.
bust. Rev.: Concordia cu coroana si suli(.A).
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 19
www.dacoromanica.ro
20 C. 1. BAICOIANU
PLANSA X.
Monte Imperial° romane (Sextertlus, Dupondlus, As).
(Bronzuri marl, mijlocii, mid).
Fig. 1. Agrippa (flu adoptiv a lul August) 39-27 a. Ch. (Au. : Marcus
Agrippa Luci Filius Cos 3. bust spre stanga. Rev.: Neptun cu furca In stanga S. C.).
Fig. 2. Nero-54-68. o. (Au. : Nero Cacs. Aug.bust. Rev. : Victoria cu un
disc (globul pamantului) S. C.).
Fig. 3-4. Vespasian-69-79 d. Ch. (Fig. 3. Av. : Imp. Caes. Vesp. Aug.
bust. Rev.: coroana S. C. Fig. 4. Av. : Imp. Caes. Vespasians Aug. bust. Rev. :
Felicitas stand S. C.).
Fig. 5. Titus (fiul lui Vespasian) 81. (Au.: Imp. Titus Caesar Vesp. Aug.
P. M. T. bust. Rev. : Vesta stand pe scaun cu fata spre stanga S. C.).
Fig. 6-9. Traian 98-117. (Fig. 6. Av.: Imp. Caes. Nerva Traianus Aug.
Germ. P. M.bust. Rev.: Imparatul stand pe un tripled. Fig. 7. Au.: Imp. Caes.
Nerva Traianu Aug. Germ. Dac. P. M. T. R. bust. Rev.: Victoria in fata 1 trofeu
Spor octimo principi S. C. Fig. 8. Av. : Imp. Traianus Aug. Germ. Dac. P. M. T.
R. Pbust. Rev.: Abundenta cu cosul belsugului. Fig. 9. Au.: Imp. Traianus Aug.
Germ. Dac.bust. Rev : 2 trofee Senatus Populusque Romanus S. C.).
Fig. 10. Adrian 117-138. (Au.: Adrianus Augustus Cos III bust. Rev. :
1nfatisand o femeie cu bratele Intinse privind spre stanga).
(Colectia d-lui C. Secasanu).
PLANSA XI.
Monete imperiale romane (Sextertius, Dupondlus, As).
(Bronzuri marl, mijlocii, mid).
Fig. 1I. Antonius Pius 138-169. (Fig. 1. Au.: Antonius August. Pius
P. P. T. Q. P. Cos IIIbust. Rev. Annona Aug.Abundenta stand. Fig. 2. Av. An-
tonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos IIIbust. Rev.: Mars cu sulita si trofeu pa5ind
spre dreapta. Fig. 3. Av.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. XVII bust. Rev. :
Libertas scos IIII S. C. Fig. 4. Au.: Antonius Aug. Pius P. P. T. R. P. Cos 1111
bust. Rev. : Diana S. C).
Fig. 5. Faustinia senior 148. (Au. : Diva Faustina bust spre dreapta.
Rev. : Ceres cu 2 spice (In stanga) Augusta S. C.).
Fig. 6. Faustinia junior (sotia Marc. Aur.) 175. (Au. : Faustinae Aug.
bust spre dreapta. Rev.: Augusta femee privind spre stanga, in dreapta jos sine
scutul).
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 21
www.dacoromanica.ro
22 C. I. BAICOIANU
PLANSA XIV.
Monte bizantine.
(Aur).
Fig. 1. Teodosius II 408-450.
Fig. 2. Anastasius I. 491-518.
Fig. 3. lustinianus I 527-565.
Fig. 4 Tiberius Constantin II 578-582.
Fig. 5. Constans II, Constantinus Pogonatus si Tiberius 659-668.
Fig. 6. Theofilius Michael si Constantinus 832-839.
Fig. 7. Ioannes I Zimisces 969-976.
Fig. 8. Bazileus II Bulgarochtonul 976-1025.
Fig. 9. Michael VII 1071-1078.
Fig. 10 Ioannes II Comnenus 1118-1143.
(Colectia d-lui F. K. Nuber.)
Monelele pe can le-am dat In plansele No. 6-14 au circuiat mai Coate in cuprinsul
Daciei pcinet In pragul Inliriparei Principatelor romdmesti. Acest !apt este evident, de oarece
Mate s'au gasit In Tinuturile romdnesti. 0 ally dovada mai convingatoare nici nu poate
exista. Desigur Inset ca au circulat In mod inegal §i In aceasta privinfd lacem toata rezerva
asupra unora a carol. aducere In (inuturile cuprinse mire Duneirea, Tisa ,si Nistru, a lost
incidentald.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 23
1) Vezi : Pl. XIX, fig. 3 un dinar banal dela Stefan al V-lea al Slavoniei (1272).
2) Vezi C. Moisil Istoria monetei In Romania. Cron. Num.
3) Idem Origina cuvantului ban".
www.dacoromanica.ro
24 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE 1STORICE ASUPRA MONETEI 25
www.dacoromanica.ro
26 C. I. SAICCIANU
A. MOLDOVA.
I. Doman neennoseut.
1. Av. Intr'un cue de perle capul de bour, litre coarne o stea cu case raze, de-a
dreapta 1i de-a stAnga o cruce.
Rev. Intr'un cerc linear o cruce, In dr. sus o stea cu cinci raze.
Pl. XV, 1.
II. Bogdan (1348-1365).
2. Av. t BOGDAN VOIEVODA Intre doul cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, in stanga o roseta cu
cinci frunze.
Rev. 1- WD MOLDAVIENSI, Intre douA cercuri de perle ; In mijloc un scut cu un
buzdugan si un pumnal. Pl. XV, 2.
III. Petru Mulat (1375-1391).
3. Ay. 1- SI M PETRI WOIWODI ?litre doua cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dreapta semiluna, In stAnga o stea cu cinci raze.
Rev. SI MOLDAVIENSIS Intre doua cercuri de perle ; In mijloc un scut ImpArtit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stAnga doua flori de crin una
sub alta. P. XV, 3.
4. Au. t Si M. PETRI WOIWO Intre doua cercuri de perle ; In mijioc un cap
de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, in st. o stea cu cinci raze.
Rev. + SI MOLDAVIENSI litre doul cercuri de perle, In mijioc un scut Impartit
de-a lungul In doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga sapte flori de crin ale-
zate in douA rAnduri de 3 si de 4. Pl. XV, 4.
IV. Roman (1391-1394).
5. Av. + MONEA ROMAN Intre doua cercuri de perle, In mijloc un cap de bour,
intre coarne'o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, in stAnga o rosetA cu cinci frunze.
Rev. WAIWODA MOL intre doua cercuri de perle ; In mijloc un scut ImpArtit
de-a lungul in cloud, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stAnga capul de hour.
P1. XV, 6.
6. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de hour, litre coarne o stea cu cinci
raze, In dr. roseta, In stAnga semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut Impartit de-a lungul In doua, de-a
dreapta trei grinzi transversale, de-a stAnga capul de hour. P1. XV, 5.
V. ,Stefan (1395).
7. Au. ...ste PAN WOIOD . . . Intre douA cercuri de perle, In mijloc un cap de bour,
intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. o rosetA cu cinci frunze, In st. semiluna.
Rev. moNEA-TA WO litre doul cercuri de perle, In mijloc un scut impartit
de-a lungul In douA, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a st. doua frunze trilobate ale -
zate una sub alta. Pl. XV, 7.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 27
www.dacoromanica.ro
28 C. I. BAICOIANU
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit de-a lungul in doua, de-a dr. trel grinzi
transversale, de-a stanga trei coroane una sub alta. Deasupra scutului o rosetA.
Pl. XV, 15.
VII. II las (1433).
16 Au. f ELIAS WAIWODA intre douil cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, tare coarne o stea cu cinci raze, in dr. o rosetA, in st. semiluna.
Rev. 1- ELIAS WAIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut cu o cruce
gi un W. Deasupra scutului A. Pl. XVI, 1.
17. Au. f ELIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un lup, sau
un carne, sau un urs calare Oland in dr. o spadS, sub cal balaurul.
Rev. t ELIAS WOWODA A intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut cu o
cruce si un W. Pl. XVI, 3..
18. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea cu cinci
raze, in dr. o roseta cu cinci frunze in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut cu o cruce 1i un W. In camp sus o
roseta, in dr. un buzdugan. Pl. XVI, 2.
VIII. llias A stolan (1435-1444).
19. Au. ...eLIAS WOIWODA intre doua cercuri de perle, in mijloc un cap de
bour, intre coarne o stea cu cinci raze, in dr. o roseta cu cinci frunze, in st. semiluna.
Rev. SDEPAINV. WOI !litre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit
de-a lungul in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga vase coroane asezate
in douil randuri verticale de cate trel. Deasupra scutului o coroana ; in camp in dr. ?
Pl. XVI, 4.
IX. Alexandra (1448-1449, 1451-1455).
20. Au. f hiscriptia intre doua cercuri de perle, fn mijloc un cap de bour, intre
coarne o stea cu cinci raze, in dr. o frunzS trilobata, in st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre doua cercuri de perle, in mijloc un scut impartit de-a lungul
in doua, de-a dr. trei grinzi transversale, de-a stanga cinci coroane asezate in doua ran-
duri verticale de 3 si 2. Deasupra scutului M. Pl. XVI, 6.
21. Au. In mijlocul unui cerc de perle un cap de bour, intre coarne o stea, In dr.
o rosetA cu cinci raze, in st. semiluna.
Rev. In mijlocul unui cerc de perle un scut 1111011a de-a lungul in douA, de-a dr. trei
grinzi transversale, de-a st. cinci coroane asczate in doua randuri verticale de 3 $i 2.
Deasupra scutului M. Pl. XVI, 7.
X. Bogdan (1449-1451).
22. Av. Inscriptia tare doua cercuri lineare, in mijloc un cap de bour, intre coarne
o slew cu cinci raze, In dr. o roseta, to st. semiluna.
Rev. Inscriptia intre douA cercuri lineare, in mijloc un scut cu crucea cu case
brate. Pl. XVI, 5.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 29
www.dacoromanica.ro
30 C. I. BAICOIANIJ
Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu crucea cu patru brate, sus pe scut o coroana
e trei flori, In st. R. Pl. XVI, 17.
XV. sStefan Loeusta (1538-1540).
31. Au. fi Inscriptia Intr'un cerc linear exterior si altul de perle interior, In mijloc
an scut cu capul de hour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st. o roseta
cu cinci frunze.
Rev. Inscriptia Intre un core linear exterior 5i altul de perle interior, in mijloc
an scut cu o cruce cu case brate, In camp In dreapta 5i In stanga ate o roseta.
Pl. XVI, 14.
32. Au. Intr'un cerc linear un scut cu capul de bour, /rare coarne o stea cu cinci
raze, In dreapta o roseta cu cinci frunze, in st. semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut cu crucea cu case brate, In camp In dr. si In
st. ate o roseta. Pl. XVI, 15.
XVI. Alexandru Lfipu§neanu (1552-1561, 1563-1566).
33. Au. PATRONA MOLDAWI Intre un cerc linear exterior 5i altul interior,
In mijloc Madona cu pruncul, In dr. S. In st. M.
Rem ALEXANDER D. G. W. MOL- 1558 Intr'un cerc linear interior $i unul
Tutors exterior ; In mijloc un scut Impartit In patru campuri 5i cu un scutisor cu capul
de bour In mijloc ; In dr. sus trei grinzi transversale, jos trei rosete asezate piezi5 din
sus In jos ; In st. sus crucea cu case brate, jos doua Dori de crin asezate piezi5 din sus
In jos. Pl. XVII, 5.
XVII. Despot (1561-1563).
34. Au. HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATR. Intre un cerc linear exte-
rior 5i altul de perle interior, In mijloc capul lui Despot Incoronat spre st. cu trupul lo-
ricat, In dr. 6, In st. 3.
Rey. VINDEX. ET. DEFENSOR. LIBERTAT : PATR : Intre doua cercuri
lineare ; In mijloc un scut impartit In patru campuri 5i cu un scut oval cu capul de bour ;
In dr. sus un turn, jos un leu eraldic spre dr., In st. sus un arbore cu un carpe Incolacit,
jos un peste cu un inel. Deasupra scutului vulturul cu doua capete 5i aripile Intinse.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONEDEI 31
pile Intinse, In al doilea rand un leu eraldic spre dr., un peste spre st., arborele cu
sarpele, o coroana In camp cu doua rosete, In al treilea rand o coroana In camp
cu douli rosete, vulturul cu douA capete si cu aripile Intinse, cetatea cu turnul, arborele
cu sarpele, Ii In al patrulea rand scutul impartit in patru cu crucea, cele patru
grinzi, o stea si trei globule, crucea cu case brate, leul eraldic spre dr. si pestele spre st.
Deasupra scutului vulturul cu doua capete si aripile Intinse. Peste acestea o coroana.
P1. XVII, 2.
36. Au. PATRONV MOLDAV Intre doua cercuri de perle, In mjiloc Madona
cu pruncul ; In camp, In st. M, In dr. ,S jos S.
Rev. IOHAN D. G. WAIWODA. 1563 Intre douA cercuri de perle, In mijloc scutul
corvinian, centru alt scut cu corbul cu inel in plisc, de-a dr. sus trei grinzi transversale,
jos doua capete incoronate, de-a st. sus crucea cu case brate, jos leul eraldic spre st.
Pl. XVII, 3
37. Au. PATRONA MOLDAWI Intre un cerc linear exterior si de perle
interior, In mijloc capul laureat al lui Despot spre st.
Rev. IOHANN. D. G. WAIWOD. 1562 Intre un cerc linear exterior 5i de perle
interior, In mijloc capul de bour, Intre coarne o stea cu cinci raze, In dr. semiluna, In st.
o rosetA cu case frunze.
Pl. XVII, 4.
XVIII. Ion VodA eel Cumplit (1572-1574).
38. Au. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc capul bArbos al lui Ion
VodA spre st., cu caciula de blanA 5i gatul loricat.
Rev. Inscriptia Intre douA cercuri de perle, In mijloc capul de bour, Intre coarne
o stea cu cinci raze. Pl. XVII, 6.
XIX. Stefan RAzvan (1595).
39. Au. STEPH. BOIBOD. MOL. DOB., In mijloc capul bArbos si coronat spre st.
Rev. GROS. ARG. TRIP 1595. Sus Intr'un scut rotund un cap de
bour, In dr. si In st. douA crengi cu o rosa, jos Intre 15 si 95 un scut cu un pumnal, cu
cite o semilunA de-a dr. si de-a st. In camp de o parte 5i de alta de acest scut cite o
cruciulita. P1. XVII, 7.
XX. Eustratle Dabija (1662-1666).
40. Au. IOHAN. ISTRAT. D. B. V. V. Intre un cerc linear In afarA 5i un cerc
de perle InlAuntru. In mijloc un dare; in galop spre dr., sus coroana princiarA, jos capul
de bour.
Rev. SOL IDVS. SAC. B. M. D. 18 Intre un cerc tutors din afarA si un cerc linear
inlauntru. In mijloc douA bastoane de comandament incrucisate, pe cari o cAciulA cu
trei pane. Pl. XVII, 8.
www.dacoromanica.ro
32 C. I. BAICOIANU
B. MUNTENIA.
I. Vladislav (1360-1375).
1. Av. M LADIZLAI WAIWODE Intre doul cercuri de perle ; in mijloc un scut
impartit de-a lungul in doua, In care In dr. patru grinzi transversale, In st. un camp got.
Rev. TRANS ALPINI intre doua cercuri de perle, In mijloc un coif inchis, dea-
supra vulturul spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, I.
II. Radu Negri' (1375-1385).
2. Av. M RADVL. WAW intre doua cercuri de perle ; in mijloc un scut Impartit
de-a lungul In doua, In care In dr. trei grinzi transversale, In st. doua flori de crin opuse
una alteia.
Rev. TRANS ALPAI Intre cloud cercuri lineare, In mijloc un coif !mills ornat,
deasupra vulturul spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, II.
III. Dan (1386).
3. Av. In mijlocul unui cerc de perle vulturul spre dr. cu capul spre st. In camp
In dr. o frunza trilobata si D. in st. o cruce.
Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trei brate, Intre fiecare brat o frunza trilobata.
Pl. XV, III.
IV. Mircea eel Mare (1386-1418).
4. Ay. Inscriptia. In mijloc domnitorul In picioare, cu plete, barbs si hlamida
In mana dr. o spada, In mana st. globul cu crucea.
Rev. Intr'un cerc de perle Domnul Christos binecuvantand cu dr. In camp In dr.
o stea cu cinci raze, dedesubt IC ; la st. o stea dedesubt XC.
Pl. XV, V.
5. Av. Inscriptia B Intr'un cerc de perle ; in mijloc domnitorul In picioare, cu plete,
barbs si halamida, in mana dr. o lance, In mana st. globul cu crucea.
Rev. Inscriptia B Intr'un cerc de perle, In mijloc un scut Impartit de-a lungul In
doua, In dr. o stea cu cinci raze, in st. patru grinzi transversale ; deasupra coltului stang
al scutului un vultur 'tutors spre dr. cu capul spre st. Pl. XV, VI.
6. Av. Inscriptia ; In mijloc domnitorul ca No. 5.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc de perle ; in mijloc scutul ca la No. 5, Irma partea din
dr. a scutului goals. Pl. XVII, III.
7. Av. Intr'un cerc de perle un scut cu grinzi transversale ; deasupra coltului stang
al scutului vulturul tutors spre dr. cu capul spre st. In camp la dr. trei globule, la st.
trei globule, sus o cruce.
Rev. Intr'un cerc de perle o cruce cu trei brate, Intre brate In dr. sus o floricica,
Intre celelalte cote trei globule. P1. XVII, IV.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 33
V. Ilircea II.
8. Av. Inscriptia Intr'un cerc linear ; fn mijloc vulturul Intors spre dr. pe un
postament cub Insemnat cu crucea, capul vulturului spre st. In camp la dreapta P.
Rev. Inscriptia Intre doua cercuri de perle, In mijloc un scut Impartit de-a lungul
In doua, In dr. patru grinzi transversale, In st. 0. Pl. XV, VII.
VI. Mihail (1418-1420).
9. Av. Inscriptia ; In mijloc domnitorul cu plete si barbs In picioare, In mana dr.
o lance, In mana st. un glob cu crucea.
Rev. Inscriptia ; In mijloc un scut imparlit de-a lungul In doua, In dr. campul gol,
In st. trei grinzi transversale ; deasupra coltului st. al scutului un coif ornat, pe el vul-
turul spre dr. cu capul spre. st. Pl. XV, VIII.
VII. Vlad Dracul (1430-1439, 1442-1446).
10. Av. Inscriptia inteun cerc de perle In afara si un cerc linear Inlauntru, fn
mijloc un coif ornat spre dr., deasupra caruia vulturul Intors spre dreapta cu capul spre
stanga. In campul din dr. o stea cu case raze.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc linear exterior, In mijloc un scut Impartit de-a lungul
In doug, In dr. patru grinzi transversale, In st. campul gol.
Pl. XVI, I,
VIII. Radu (1425-1427).
11. Au. Inscriptia intre doua cercuri lineare, In mijloc vulturul Intors spre dr.
cu capul spre st. pe un postament.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc linear exterior si un cerc de perle interior, In mijloc
un scut Impartit de-a lungul In doua, in dr. trei grinzi transversale, In st. 0.
Pl. XVI, II.
12. Av. Inscriptia intre doua cercuri lineare, In mijloc vulturul Intors spre dr.
cu capul spre st. pe un postament cub cu trei globule. In camp In dr. o cruce.
Rev. Inscriptia intre un cerc linear 1i unul de perle, In mijloc un scut Impartit
de-a lungul In dour', in dr. trei grinzi transversale, In st. 0. Deasupra scutului o globula.
Pl. XV, IX.
IX. Vlad Topes (1456-1462, 1476).
13. Au. Inscriptia in afara de un cerc linear intern ; in mijloc un coif spre st. cu
cruce In partea inferioara, deasupra lui un vultur Intors spre st. cu capul spre dr. ;
In camp la st. o scars cu cruce In varf 51 o stea cu case raze.
Rev. Inscriptia In afara de un cerc de perle intern ; in mijloc un scut impartit
d'alungul In doua, in dr. douil grinzi transversale, st. o semiluna. D'asupra scutului
o cruce. Pl. XVI, III.
X. Radu Marcie (1494-1507).
14. Au. Inscriptia intr'un cerc zimtuit extern si unul linear intern ; In mijloc un
3
www.dacoromanica.ro
34 C. I. BAICOIANU
coif ornat, d'asupra vulturul Intors spre dr. cu capul spre st., cu crucea cu un brat mai
lung pe aripi.
Rev. Inscriptia Intre un cerc de perle exterior 1i un cerc linear interior. In mijioc
un scut impartit d'alungul fn doua, in dr. semiluna d'asupra unei stele cu vase raze, In
st. trei grinzi transversale. Pl. XVI, IV.
XI. Vladut (1510-1512).
15. Av. Inscriptia Intre doua cercuri lineare; In mijloc un coif ornat spre dr.,
d'asupra lui vulturul Intors spre dr. cu capul spre st.
Rev. Inscriptia Intr'un cerc de perle extern si un cerc linear intern ; In mijioc un
scut impartit d'a lungul In doug, In dr. semiluna d'asupra unei stele cu ease raze, In st.
cloud grinzi transversale. Pl. XVI, V.
16. Au. Intr'un cerc de perle un vultur Intors spre dr. cu capul spre st. pe un
postament cub cu o stea cu vase raze. In camp In dr. o stea cu case raze, In st. crucea
si semiluna.
Rev. Intr'un cerc de perle un scut impartit d'alungul in doua, In dr. semiluna d'a-
supra unei stele cu case raze, In st. trei grinzi transversale. Pl. XVI, VI.
XIII. Mihal Radu (1658-1659).
18. Au. t JO MICHAEL RAD D G VAL. TR. PR intre doua cercuri lineare ;
In mijioc bustul Principelui Incoronat li loricat spre st., in mina dr. sceptrul, In mana
st. sabia ; In camp In dr. 16, In st. 58.
Rev. t SI DEUS NOBISCUM QUIS CON NO Intre doua cercuri Intoarse, In mij-
loc vulturul cu cloud capete si aripile Intinse, d'asupra o coroana. (Aceasta moneta
nu am redat-o).
7'inem sa atragem aten(iunea ea aratarile lui Sturdza care dateath din 1879, au
su /erit in decursul timpului prin descoperiri de noui documente, unele modificetri. A.,a
de ex. menfioniun ea:
a) Moneta din fig. 2 pl. 15 nu este a lui Bogdan.
b) Moneta din fig. VIII pl. 15 nu este a lui Mihail, ci a lui Mircea cel Mare.
c) Monetele din Jig. 10 §i 13 trebuesc privile a fi a lui Vlodislav I.
d) Monetele din fig. 11, 12 §i 14 suni ale lui Radu I.
e) Moneia din fig. 15 este a lui Vladislav at II-lea.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 35
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 37
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MoNETEI 39
Pl. 23fig. 6 grog dela Stefan Dusan al Serbiei, fig. 10 gm, dela Carol
Robert de Anjou;
Pl, 21fig. 7 grog de Raguza si
P1. 25fig 5 grog dela Maria Tereza
1) Vezi si Dr. Homan Balint-Magyar Pereztortenet 1000-1325, Budapest 1916.
www.dacoromanica.ro
40 C. I. BAICOIANU
1) Astfel de pilda s'a gasit in biserica domneasca din Curtea de Arges; in eel mai
de jos strat de pardoseala a altarului, un dinar banal dela Ladislau al IV-lea Culnanul
din 1272-1290 (Cf. C. Moisil, Numismatica si descoperirile dela Curtea de Argesin
Cron. Num. Sept. 1920).
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 41
www.dacoromanica.ro
42 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASOPRA MONETE1 43
* * *
1) A se vedea :
A. D. Xenopol, Istoria Romanilor, vol. V, Iasi, 1892, pag. 558 si urm.
G. Zane, Sisteme monetare si monete principale din veacurile trecute, Iasi, 1928,
pag. 29 si urm.
Pr. V. Urseicescu, Leul vechi Bul. Soc. Num. Rom. No. 37 40, 1921.
2) Vezi P1. -19 fig. 5-7.
In plansele No. 18-26 am dat numai o parte din monetele can au circulat In
Principate pane la 1867 ii chiar dupe aceasta dataparalel cu monetele haute de
Doinnii pamanteni si dupe ce ei au Incetat de a mai bate monete nationale. Am con-
siderat util sa fac aceasta reconstituire de altfel foarte grea din pricina izvoarelor
reduse ce ne stau azi la indemana de oarece pang acum o lucrare de acest fel ne lip
sefte. Atrag atentiunea CS ordonarea acestor monete nu este riguros facuta. Totuli,
cercetatorilor am intentionat sa le pun la dispozitie un material greu de gasit, iar citi-
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 45
www.dacoromanica.ro
46 C. I. BAICOIANU
sultanul Se lim (1120). Fig. 6. - Ughi dela Matei Corvin. Fig. 7. - Moneta turceasca
batuta la Bukara in sec. al 17-lea. Fig. 8. - Polirmilig. Fig. 9. - Techin. Fig. 10. -
Icosar arab.
(Nuinai o parte din aceste monete sunt dela Muzeul muncipial Bucureuti. Allele
sunt luate din diferite colectii particulare).
PLANSA XXIII.
Monte (le aur.
Fig. 1. - Zingirliu (icosar). Fig. 2. - Hairia. Fig. 3. - Mahmudea tare. Fig. 4.
Icosar. Fig. 5. - Galben austriac (mic).
monete de argint.
Fig. 6. - Gros dela Stefan Dusan al Serbiei (1331-1346). Fig. 7. - 30 creitari
dela Maria Tereza (1/ gulden). Fig. 8. - Gulden dela Franz losif I. Fig. 9. - Rubia
(aur). Fig. 10. - Gros dela Carol Robert de Anjou (1308-1.1342).
(Colectia Muzeului municipal Bucuresti $i a d-lui F. K. Nuber. )
PLANSA XXIV.
Monete de argint.
Fig. 1. - Ducat dela Maria Tereza. Fig. 2. - Taler dela Maria Tereza. Fig. 3.-
Stant. dela Maria Tereza. Fig. 4. - Ducat unguresc. Fig. 5. - Taler dela Sigismund
Batory. Fig. 6. - Moneta batuta de Rusi la Sadagura (3 parale - 1772 arama).
PLANSA XXV.
Monete de argint.
Fig. 1. - Taler dela Ferdinand. Fig. 2. 5 franci francezi dela Carol al X-lea.
Fig. 3. - Taler de Bavaria.
Monete de anima.
Fig. 4. - Creitar dela Franz Iosif I (1851). Fig. 5. - Gros dela Maria Tereza
(1765). Fig. 6 . - Creitar german (1816). Fig. 7. - Creitar dela losif al II-lea (1790).
PLANSA XXV I.
Monete de argint
Fig. 1. - 5 pfenigi. Fig. 2. - 1 marca. Fig. 3. - 1 lira otomana. Fig. 4. - 12 lira
otomana. Fig. 5. - 10 copeici. Fig. 6. - 50 centime. Fig. 7. -20 fileri.
Monete de niehel.
Fig. 8. - Firfirica.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 47
/donde de aramii.
Fig. 9. 5 centime (1853).
IncA °data in sa atrag aten%ia ca prin reproducerea monetelor in plan§ele men-
tionate mai sus, nu am urmArit decat sa redau o slabs oglindire a haosului monetar
ce a dAinuit In Principate panil la 1867.
1) Vezi : Pl. 19 fig 6.
2) Vezi : G. Zane, Sisteme monetare §i monete principale din veacurile trecute
pag. 34.
www.dacoromanica.ro
48 C. I. BAICOIANU
Piastrul.
Anul 1720 120 aspri noui, sau 186 vechi.
Talerul.
Anul 1645 160 bani
22 1695 . 139
9) 1697 132
1743 149
1765 120
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 49
1) Iata textul a trei documente din 1794 edificatoare In aceasta privinta (V. A.
Urechid, Istoria Romaniloru 1774-1800, Tomul V pag. 358-359-360) :
I.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 51
www.dacoromanica.ro
52 C. 1. BAICOIANU
ca prin compania cea mare de aid a negutatorilor sa se pue in lucrare coprinderea acestil
anafora (care s'au intarit de Domnia mea) si de urmarea i chibzuirea ce va face numita
companie, sa arAte Domniei mele prin anafora, ca sa se dea In urma li poruncile ce vor fi
cuviincioase ; tolco pisah gpd. 1819, August 15.
www.dacoromanica.ro
NOTE ISTORICE ASUPRA MONETEI 53
1) Iata capitolul al VIII-lea pentru tipdrirea sau taierea de moneta, extras din
Condica Criminaliceasca cu procedura ei din Moldova (1820 si 1826).
207. Supt aceasta vinovAtie va cadea nu numai acel ce va cuteza a tipari monedd
mincinoasa, ci si acel ce ar cuteza a tipari monedd de our bun sau argint bun intocmai
ceea ce sa politiceaste.
208. Deci cei ce sa vor dovedi tdetori de bani, vor fi cazull supt grea vinovatie ;
51 dupd Imprejurdrile si marimea faptii, sa vor osandi cu cumplita pedeapsa, si cu tri-
mitere la groapa ocnii In Indelungata hotarita vreme.
209. Cel ce va cuteza a micsora moneda, taind dintrInsa, cum si cel ce In tova-
rdsie cu taetorul de bani se va sargui a-i schimba si a-i petreace, sant cazuti sub vinovatia
criminaliceasca, si dupd finprejurdrile si marimea faptii, sa vor pedepsi cu bataia trupului
si cu Inchiderea in temnita.
www.dacoromanica.ro
54 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 59
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 61
1) Iata actul separat anexat Tratatului dela Ackerman din 7 Octombrie 1826
privitor la Prncipatele romAne :
Acte separe relatif aux principaules de Moldauie et de Valachie.
Au nom du Dieu Tout-Puissant :
Les hospodars de Moldovie et de Valachie etant choisis par les boyards indigenes,
leur election sera desormais faite dans chacune de ces provinces, d'apres le consentement
et la volonte de la Sublime Porte, par l'assemblee generale du divan, conformement a
l'ancien usage du pays.
Les boyards du divan de chaque province, comme corps du pays et avec l'accord
general des habitants, feront choix pour la dignite de hospodar d'un des boyards les plus
anciens et les plus capables de la bien remplir, et ils presenteront a la Sublime Porte,
par une requete (Arz-Mahsar), le candidat elu, lequel, s'il est agree par In Sublime Porte,
sera nomme hospodar et recevra son investiture. Si par des raisons graves la nomination
du candidat elu ne se trouvait point conforme au &sir de la Sublime Porte, dans ce cas,
apres que ces raisons graves auront ete averees par les deux cours it sera permis de re-
commander aux-dits boyards de proceder a Felection d'une autre personne convenable.
La duree de l'administration de hospodars restera toujours fixee, comme par
le passe, a sept armies completes et entieres, a dater du jour de leur nomination et ils
ne pourront etre destitues avant ce terme. Si, pendant in duree de leur administration,
ils commettent quelque dela, la Sub.ime Porte en informerait le ministre de Russie,
et lorsqu'apres verification faite de part et d'autre it sera constate que le hospodar s'est
effectivement rendu coupable d'un dent, sa destitution sera permise dans ce cas seul-
lement.
Les hospodars qui auront acheve leur terme de sept annees sans avoir donne,
soit aux deux cours, soit au pays, aucun sujet de plainte legitime et grave, seront nommes
de nouveau pour sept autres annees, si la demande en est faite a la Sublime Porte par
les divans des provinces, si le consentement general des habitants se manifeste a cet
egard.
S'il arrive qu'un des hospodars abdique avant l'accomplissement du terme de
sept ans, pour cause de vieillesse, de maladie, ou par toute autre raison, la Sublime Porte
en donnera connaissance a la tour de Russie, et l'abdication pourra avoir lieu d'apres
un accord prealable des deux cours.
Tout hospodar qui aurait ete destitue apres avoir fini son terme, ou qui aurait
abdique, encourra la decheance de son titre, et pourra rentrer dans la classe des boyards,
A condition de rester paisible et tranquille ; mais sans pouvoir ni redevenir membre du
divan, ni remplir aucune fonction publique, et sans pouvoir etre rain hospodar.
Les his des hospodars destitues ou abdicataires conserveront la qualite de boyards,
pourront occuper les charges du pays, et etre elus hospodars.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 63
www.dacoromanica.ro
64 C. I. BAICOIANU
en cas de litige, aux divans respectifs, seront remis en vigueur, et observes a l'avenir
avec une scrupuleuse exactitude.
Les boyards seront tenus d'executer les ordres des hospodars et de rester envers
eux dans les bornes d'une parfaite soumission. De leur cote, les hospodars ne pourront
sevir arbitrairement contre les boyards, ni leur faire subir des punitions non meritees,
et sans qu'ils aient commis quelque faute averee; et les derniers ne subiront de peine
qu'apres avoir ete juges conformement aux lois et usages du pays.
Les troubles survenus dans les dernieres annees en Moldavie et en Valachie ayant
porte la plus grave atteinte a l'ordre dans les diverses branches de l'administration in-
terieure, les hospodars seront tenus de s'occuper, sans le moindre alai, avec les divans
respectifs, des mesures necessaires pour ameliorer la situation des principautes confides
a leurs soins, et ces mesures feront l'objet d'un reglement general pour chaque province
lequel sera mis immediatement A execution.
Tous les autres droits et privileges des principautes de Moldavie et de Valachie,
et tous les hatti-sherifs qui les concernent, seront maintenus et observes, en tant qu'ils
ne seraient pas modifies par le present acte.
C'est pourquoi nous soussignes, plenipotentiaires de S. M. I'empereur et padi-
schach de toutes les Hussies, munis des pleins pouvoirs souverains, de concert avec les
plenipotentiaires de la Sublime Porte ottomanc, avons arrete et regle A regard de la
Moldavie et de la Valachie les points ci-dessus, lesquels sont la consequence de Fart. 3
de la convention explicative et confirmative du traite de Bukarest, conclu en 8 articles,
dans les conferences A Ackerman, entre nous et les plenipotentiaires ottomans.
En consequence, le present acte separe a ete redige, muni des nos cachets et de
nos signatures, et &Byre entre les mains des plenipotentiaires de la Sublime Porte.
Fait A Akerman, le 25 septembre (7 octobre) 1826.
Signes Comte de Woronzon, Ribeouplerre.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 65
bien que pour veiller a la stirete des frontieres, au maintien du bon ordre dans les villes
at campagnes et a l'execution des lois et reglements, le gouvernement de chaque prin-
cipaute pourra entretenir un nombre de gardes armes strictement necessaires pour ces
diverses fonctions. Le nombre et l'entretien de cette milice seront reglds par les hospodars.
de concert avec leurs divans respectifs, en se basant sur les anciens exemples.
La Sublime Porte animee du &sir sincere de procurer aux deux Principautes tout
le bien -etre dont elles peuvent jouir, et informee des abus et des vexations qui s'y corn-
mettent a l'occasion des diverses fournitures exigees pour la consommation de Constan-
tinople, l'approvisionnement de forteresses situees sur le Danube et les besoins de l'ar-
senal leur fait un abandon plein et entier de son droit a cet egard. En consequence, Ia
Valachie et la Moldavie seront pour toujours dispensees de fournir les grains at autres
denrees, les moutons et les bois de construction qu'elles etaient tenues de livrer pre-
cedemment.
II ne sera de meme requis de ces provinces, en aucun cas, des ouvriers pour les
travaux des forteresses, ni aucune autre coree de quelque nature que ce soit. Mais afin
de dedommager le tresor imperial des pertes que cet abandon total de ces droits pourrait
lui faire eprouver, independemment du tribut annuel que les deux Principautes doivent
payer A la Sublime Porte, sous les denomination de Karatsh, de Idiye at de Bekiaby&
(scion la teneur des hatti-shdrifs de 1802), la Moldavie et la Valachie paieront chacune
annuellement a la Sublime Porte, par forme de compensation, une somme d'argent dont
la quotite sera determinee ulterieurement d'un commun accord. En outre, a chaque
renouvellement des hospodars, par le deces, l'abdication ou la destitution legale des ti-
tulaires, ja principaute ou le cas viendrait a echoir, sera tenue de payer a la Sublime
Porte une somme equivalant au tribut annuel de la province etabli par les hatti-sherifs.
Ces sommes exceptees, it ne sera jamais exige du pays ni des hospodars aucun autre tri-
but, redevance ou cadeau, sous quelque pretexte que ce puisse etre.
En vertu de l'abolissement des fournitures ci-dessus specifides, les habitants des
principautes jouiront de la pleine liberte de commerce pour toutes les productions de
leur sol et de leur industrie (stipuldes par l'acte separe de la convention d'Akerman)
sans aucunes restrictions hormis celles que les hospodars, de concert avec leurs divans
respectifs, jugeront indispensable d'dtablir, afin d'assurer l'approvisionnement du pays.
lls pourront naviguer librement sur le Danube avec leurs propres batiments, munis de
passeports de leur gouvernement, et aller commercer dans les autres villes ou ports de
la Sublime Porte, sans etre molestes par les percepteurs du Karatsch, ni exposés A au-
cune autre vexation.
De plus la Sublime Porte, considerant toutes les calamites que la Moldavie at
Ia Valachie ont eu a supporter, et mue par un sentiment d'humanite tout particulier,
consent a exempter les habitants de ces provinces, pour l'espace de deux ans, a compter
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 67
du jour otl les Principautes auront ete entierement evacuees par les troupes russes, du
paiement des impOts annueles verses dans son tresor.
Enfin la Sublime Porte, askant assurer de toutes les manieres le bien-etre futur
des deux Principautes, s'engage solennellement a confirmer les reglements administra-
tifs qui, durant ('occupation de ces deux provinces par les armees dela cour imperiale,
ont ete faits d'apres le voeu exprime par les assemblees des plus notables habitants du
pays, et qui devront A l'avenir servir de bases pour le regime interieur des deux provin-
ces, en tant, bien entendu, que lesdits reglements ne porteraient aucune atteinte aux
droits de souverainete de la Sublime Porte.
C'est pourquoi, nous soussignes plenipotentiaires de S. M. l'Empereur et padi-
schach de toutes les Russies, de concert avec les plenipotentiaires de la Sublime Porte
ottomans, avons arrete et regle, A regard de la Moldavie et de Ia Valachie, les points
ci-dessus, lesquels sont la consequence de l'article 5 du traite de paix conclu A Adria-
nople entre nous et les plenipotentiaires ottomans. En consequence, le present acte se-
pare a ete redige inuni de nos cachets et de nos signatures et delivre entre les mains
des plenipotentiaires de Ia Sublime Porte.
Fait A Adrianople, le 2-14 septembre 1829.
1) Vezi A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia-Traiani5, vol. V, Tali, 1892.
www.dacoromanica.ro
68 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
70 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 71
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 73
www.dacoromanica.ro
74 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 75
www.dacoromanica.ro
76 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR IN SECOLUL AL XIX-LEA 77
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIM III.
1848, Gh. D. Bibeseu tneearefi sd curme neajunsurile izvorite din circulatia mone-
tarfi, haotIcfi, statornicind un curs unitar pentru Vistierle $l plata comerelalfi.
Evenimentele politlee din 1848 Impiedleii apltearea acestui juntal. Rusla ,;i
Turcia impun pentru monetele for cursing superloare acelor reale. Problema
monetard Iatii de evenlmentele politlee ale amain( 1848. Comisiunea numitfi
de Fund Elendi pentru stabilirea valorilor intrinsece a monetelor ce clreulau.
Rezultatele anehetel. Propunerile comislunel sent acceptate. Noile eursuri
eonfirmfi pe aeelea stabilite de Bibescu. Decretarea unui singur curs pentru
comert $i Vistierie. Austria intervine impundnd eursul monetelor sale ce eir-
eulau In Principate. Ineheere.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 83
www.dacoromanica.ro
84 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
88 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 89
www.dacoromanica.ro
90 C. I. BAICOIANU
ment de hautes Instances, ainsi que de lettres de change, doit etre effectue en monnaie
europeenne ; or, ces monnaies s'exportent d'ici de temps en temps, soit par nous memes
qui les envoyons en Europe, faute d'autre moyen pour couvrir les dettes que nous avons
IA, soit par des speculateurs qui les envoient en Turquie, en comblant notre place de
monnaies turques et sur-tout de pieces d'or A vingt piastres ; c'est pour cela que main-
tenant on ne voit ici en circulation d'autres monnaies que les turques, les Europeennes
etant presque tout-A-fait epuisees, car on n'en importe plus d'aucune part ; d'ou it s'en-
suit qu'on essuie beaucoup de difficultes et de dommages quand on a A payer une lettre
de change, et qui pis est, it arrive souvent que des gens honnetes et bien fancies enmon-
naies turques, ne trouvant en aucune maniere les &hanger contre des monnaies admises
aux payements de lettres de change, courrent risque d'être exposés a des inconvenient
les plus facheux.
Pour faciliter donc la circulation commerciale qui va se ralentissant de jour en
jour, pour prevenir toute sorte d'inconveniens qui pourraient naltre, et meme pour faire
cesser l'exportation des monnaies Europeennes pour la Turquie et par IA les faire abonder
dans le pays : le corps des marchands de cette ville, ainsi que les autres branches du corn-
merce, ne trouvent d'autre expedient que de s'adresser AVotre Excellence en la suppliant
tres-instamment de daigner donner Ses ordres, afin que les monnaies turques, et sur-
tout les pieces d'or a vingt piastres, soient admises pour tout payement, sans exception ;
mais dans un prix proportionnel a leur valeur intrinseque, ce que Votre Excellence, dans
Sa sagesse profonde, voudra bien decreter ; sans quoi les branches du commerce, ainsi
que toutes les autres, auront trop a souffrir.
Nous avons l'honneur d'etre avec le plus profond respect et la plus parfaite sou-
miss(ion),
De Votre Excellence Les tres-humbles et tres-obeissans serviteurs.
Le corps des marchands de cette ville et les autres branches du commerce.
Le 30 Septembre 1831. Bucharest."
Les corps des marchands de cette vine et les autres branchs dt commerce.
(Arhivele Statului Dos. No. 1267, fila 2).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 91
www.dacoromanica.ro
92 C. I. BAICOIANU
Drept aceea parerea Sfatului este, ca pentru o desteptare obsteasca ce s'ar cu-
veni a sA face fiescaruia, sa sa publicuiasca da iznoava ca Visteria Orli nu priimelte alte
monede cleat cele evropenesti In cursul for cel hotarIt si pand acum, si care sA obsteasca
iarAsi anume, precum s'a obstit si Sn anii trecuti, ear ca monedele turcelti Ont slobode
a umbla In toate daraverurile sotietAtii cu aceleali cursuri, cu cari ar voi sa be priimeascil
primitorii, facandu-si fiescare socoteala asupra schimbului ce ar face on de marfuri
Si producturi sau iarasi da monede, pentru ca obladuirea tarii intru aceasta nu sa amestecA
neavand drept nici pentru monede da oblte sA hotarasca particularilor taxele cu cari ar
trebui sa le priimeasca, nici pentru daraverurile acestor sa-i Indatoreze, cu cari anume mo-
nede sa le savarsasca.
Printr'o asemenea publicuire fielcare va cunoaste duhul stapanirii, si Sn putina
vreme urn-Arne vor dovedi ca speculantii monedelor vor pierde Intinderea Indeletni-
cirii lor, t proprietarii marfurilor si a producturilor III vor gasi socoteala mai lesne la
schimburile ce ar unelti. Dar ca sa poata Sfatul a improspata acum aceasta publicuire,
cand lntru adevar si este mare trebuinta, sA roaga sa alba porunca Ex. Voastre.
No. 1609. 1831, Noembrie 9.
(Arh. Statului, Dos.Administrative noui, No. 1267, fila 8 $i 13).
1) Kisseleff raspunde raportului Sfatului Administrativ urmatoarele :
No. 1466 Priimita leat 1831, Noembrie 21.
Au Conseil Administrant de Valachie.
Ayant pris connaissance du rapport que be Conseil m'a adresse sous la date du
9 Novembre No. 1609 relatif a la requete adressee par le Commerce de la Ville de Bucha-
rest au sujet des taux du tours des monnaies turques dans la principaute de Valachie,
j'observerat au Conseil :
1. Qu'une nouvelle publication sur cet objet serait completement inutile, vu
qu'on ne saurait qu'y reproduire les memes dispositions qui ont déjà ete portees a la
connaissance du commerce par la premiere publication.
2. Que la fixation du taux de la monnaie turque en circulation dans la princi-
paute serait un acte au dessus des pouvoirs du gouvernement valaque : en second lieu
cette fixation serait impossible, vu que la plus grande quantite de cette monnaie qui
s'introduit dans la principaute, ne provient pas uniquement de l'HOtel de la monnaie
de Constantinople et qu'il s'en trouve par consequent de differents alois. D'apres ces
considerations le Commerce se conformera aux dispositions déja prises sur cet objet.
Le President plenipotentiaire des Divans,
Aide de-Camp General Kisselef.
No. 173. Bucharest ce 20 Novembre 1831.
(Arh. St. Dos. Administrative noui, No. 1267, fila 14).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 93
1) Dam aici In extenso textul a 19 documente, din lectura carora se poate deduce
cu usurinta starea haoticil a circulatiei, precum Ii greutatile de cari se loveau necontenit
nu numai finantele publice, dar II toate ramurile de productiune :
DOC. No. 1.
Cinstita Visterie a Prinlipatului Toni Runuineqli
Otecirmuirea judefului lalomifii.
Dupa raporturile ce face suptotcarmuitori plasilor la otcarmuire, cerand dazlegare
pentru cursul banilor ce fel de ynoneda sa priimeasca In datoria capitatii dajdii, nu lip-
www.dacoromanica.ro
94 C. I. BAICOIANU
seste Si otcarmuirea cu cinste sa facS intrebare cinstitii Vistierii, ca binevoind sit' se facia
o aratare otcarmuiri, care moneda este priimita cinstitii Vistierii, cite cat fielcare f elu-
rime, iar catre aceasta sa fie cunoscut cinstitii Visterii ca la lacuitori dupe oarescare
alisveris ce fac, sa gaseste mai mult icosari catu lei 17 : parale 20 : Si alte monede
turcesti, de aceea cinstita Vistierie va binevoi ca Si pentru cursul aceitii monedi sä mi
sa arate In ce chip sa urmez, potrivit cu o inlesnire a raspunderi banilor din partea lacui-
torilor, fiindca asemenea monede sloboade negutatori care dansii.
Otcarmuitorul judetului, caminar, Iordaehi Arlonu.
1831, Octomvre 10.
Urziceni.
Rezolufie :
CA Vistieria nu priimeste alte monede decat cele mai jos inscrise cu cursurile lor,
iar turcesti nicidecum ; de aceia Si cei ce au asemenea monede turcesti, trebuie sa be schimbe
cu monede priimite Vistierii, Si acelea sa se triimita la Vistierie.
Secretar, loan Burd.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 16).
DOC. No. 2.
Vistieria Prin(ipatului pith romdnefti,
Ocarmuirea judefului lalumifi.
La raportul dela 10 ale urmatorului cu No. 1002, i sa raspunde ca Vistieria nu
priimeste alta moneda de cele mai jos insemnate pa cursul lor, iar turcesti nici dacum.
De aceia Si cei cc au asemenea monedi turcesti trebuie sa-i schimbe cu monede priimite
Visterii, Si acelea sa sa trimita In datoria judetului.
1831, Octombre 12.
Galbeni Imparatesti, olandezi Si venetici, buni la dram, unul po taleri 31 : bani 60.
Ruble de argint, po-tal. : 10 : bani 60: una.
Sfantihi negauriti unul po-tal. : 2 : bani 30.
Rialuri unul po-tal. : 13 : bani 60.
Dereclai unul po-tal. 14.
Crontaleri unul po-tal. 15.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 17). Secsia al 2-lea. No. 1224.
DOC. No. 3.
Cinslitei Vistieriei a Valahii
°Ica rmuirea judefului Ialumi(ii.
Intalegand coprinderea poruncii cinstitii Vistieril dela 9 curgator supt No. 1205,
pentru ca sa sa grabeasca a sa triimite bani, capitatii, dajdii, din curgatoarele trimistruri,
fiind foarte intrebuintata cinstite Vistieriei de neaparatele cheltueli ce are, cu plea-
(ciu)ne fac cunoscut ca aceasta cunostinta avandu-o Si eu, Indata cum am impartit
tablele Si eczamblarurile de publicatia dajdii, am pus o deosebita silinta Si pentru tac-
silul vbanilor Si putea sa sa adune pane acum o suma prea insemnata dace s'ar fi priimit
Si moneda turceasca, care asta una data o dobandesc locuitorii dupd la negutatori in alis-
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 95
verisul ce fac. Apoi Itiind ca asemenea moneda, la cinstita Vistierie nu sa priimeite, s'au
Intors ftnapoi, nepriimindu-sa la cantelarie un ban macar. Si fiindca lacuitori tot ase-
menea moneda priimesc dela negutatori In alisverisul lor, cinstita Vistierie sa binevoiasca
a ne face o deslegare In ce chip sa sa urmeze cu pricina cursului aceitii monede, caci cand
va ramanea lucru ca moneda turceasca sa nu sa priimeasca nici Intr'un chip, si care
acum mai cu prisos sa obicinueste in alilveriluri, cunosc negresit ca tacsilul banilor
va Intrebuin%a neaparat nu numai o prelungire, dar zmacinare Intre lacuitori, si on
In ce chip Wept raspunsul cinstitii Visterii da urmare.
Otcarmuitorul jude%ului, Mahler Iordaehi Arlonu. Secretar, loan Burd
Secsia 2-lea. No. 1032. 1831 Octombre 13. Urziceni.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 20).
DOC. No. 4.
Cinstitii Vistierii a Priniipatului
Olccirmuitorul judefului Vdlcii.
Adunandu-se In cantelaria otcarmuirii acestui Jude( lei cincizeci 0i sapte (IA miie
saptezeci si parale treizeci patru, In moneda de mai gios aratatA, din capitatia birnicilor
trimestrului of Iuliu trecut, sA trimiserA la cinstita Vistierie prin poste impreuna cu doua
catane de potera de a carora priimire cu plecaciune mA rog a mi sa trimite sinet. Care
aceasta fiindca unii din negutatori partii locului voescu pentru alisverisurile ce au sa
schimbe sfantihi in galbeni Imparatesti po cat taleri 31 51 20, pentru care ase(me)nea
fntrebare mi s'a facut si de catre supt otcarmuitori plasilor, nu lipsesc cu supunere a o
face cunoscut cinstitii Vistierii, ca de va fi priimit pentru a drumului usurare, la trimitere
sA mi sA trimip cinstita poruncA de urmare.
Dumitraehl Chiozi. 1831, .Noemvre 7.
Lei Parale.
32391 In 14396 sfantihi negauriti In douA tr.iisti.
7465 20 in 237 galbeni imparatesti, po cat lei 31, parale 20.
6027 In 574 ruble rusesti, po cat lei 10, parale 20.
5184 - In 384 riiali, po cat lei 13, parale 20.
3822 In 273 dereclii, po cat lei 14.
1338 30 In 255 giumatati ruble rosesti, po cat lei 5, par. 10.
842 24 In 383 sfantihi gauriti, po cat lei 2, parale 8.
57070 34 sA adunA fn sumo de lei cincizeci 5i sapte de mii, saptezeci si parale
treizeci $i patru.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 21).
DOC. No. 5.
Cinstitei Vistierii a Valahiei
Olcarmuirea judefului lalomila.
MAcar ca din pricina cursului monedei banilor turcesti, pAnA astazi un ban macar
la canteleria otcarmuirii nu s'au priimit din capitatia dajdii curgAtoarelor trimestruri,
www.dacoromanica.ro
96 C. I. BAICOIANU
dar Intelegand neaparata trebuinta ce are cinstita Visterie pentru intampinarea cheltue-
lilor, deodatA cu silinta otcarmuirii Intamplandu-sa sa sa Intoarca si niste mocani dela
vale In tam nemteasca, carii avand asupra-le moneda da galbeni, am luat cu Impru-
mutare 51 impreunand lei cincisprezece mii sapte sute cincizeci In galbeni tmparatesti,
i olandezi 500, socotindu-sa galbenul cite taleri 31, bani 60, iatd sa trimite cinstitii Vis-
terii cu Dinca Merisanul, pomosnicul canteleriei prin postie ; care priimindu-sa si numa-
randu-sa sa va trimite sinet cu raspuns din partea cinstitii Visterii da priimire, si cum
vor Incepe a veni banii din judet, dupa ce va plati mai Inainte suma acestor bani ce i-am
luat Imprumut data acei mocani, apoi otcarmuirea nu va Inceta randuri, randuri sa tri-
mita sume pans sa vor rafui trimistrurile. Atata numai si acum supuiu supt cunostinta
cinstitii Visterii, ca dacd sa priimea p monedele turcesti cum icosari, dodecari, gi rubielile,
trimestrul cel dintai a lui Iulie sa putea rafui cu tot rdpaosul lacuitorilor p fiindca asta
und data moneda galbenilor i a sfantihilor si celelalte evropienesti s'au ascuns cu totu
si sa afla la mainile lacuitorilor numai monedile turcesti, care de nu vor fi priimite cu ho-
tarare pa vre un pret, lnplinirea capitatii o sa sa urmeze cu mare discoliie, cu mare za-
bava, dapartate da soroacele cele oranduite p cu o deosebita framantare Intre lacuitori.
De aceia cinstita Visterie sa binevoiasca a face o Indreptare $i pentru cursul mo-
nedilor acestora turcesti si data cu chipul ce umbla In Cara acolea nu sa vor putea sa sa
priimeasca, sa sa scaza ceia sa va chibzui la fiescare icosar sau dodecar si rubiele pretul
cu care sa poate cumpara monedile cele cerute cinstitii Vistierii, ca cu acel pret ce le va
hotarl sa le priimeasca 51 cantelaria otcarmuirii, cu care chip sa inlesneste raspunderea
datorii lacuitorilor, Hind mai vartos 5i chear cu a for bundvointa, Ii nadajduesc ca cu acest
mijloc In scurta vreme sa vor rafui amandoua trimistrurile urmatoare.
Si on In ce chip va bine chibzui cinstita Visterie, sa am poruncii de urmare.
Otcarmaitor judetului, Caminar Iordachl Arionu. Secretar, loan Burd.
1831 Octomvre 15. Urziceni.
Rezolu(ie :
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 97
DOC. No. 6.
Cinstitii Vistierii a Tariff Romcineqli
Ocdrmuirii judefului Slam Rdmnic.
Neaparata trebuinta fiind ca acum la Inceperea implinirii clajdiilor sä sa dea suet
ocarmuitorilor de plasi si lista de ce fel de moneta an sä priimeasca dupa la lacuitori ;1
cu ce curs, precum si chiar pentru stiinta ocarmuirii, ca Intocmal sa sa priimeasca si la
cantelarie, rog plecat pa cinstita Vistierie sa porunceasca a mi 55 trimite o lista de toat6
felurimea monetei cc vor fi priimite cinstitii Vistierii, 1i fiescare cu pretul ei, ca dupa
aceia am eu sa impartu stiinta pa la suptocarmuitori.
loan Rahtivan. Secretar, A. Bortinescu.
Secsia 2-lea. No. 994. Focsani. 1831, Octomvre 23.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 25).
DOC. No. 7.
Cinstitii Vistierii a Tarii RomcineVi
Ocarmaitorii judefului Slam Rdmnic.
$i la 23 ale lunii Octomvre prin raport No. 994 am cerut la cinstita Visteric sa
nil sa trimita o lista pentru cursul monedii banilor, in ce chip sa sa priimeasca din judet,
pentru care nici un raspuns nu am luoat. Si fiindca suptocarmuitorii plasilor cercand
in pricina aceasta zminteala, neincetat raportuesc cerand dezlegari, nu lipsesc si
acum cu plecaciune a ruga cinstita Visterie 55 porunceasca ca sa mi sa trimita cat mai
In grabs o lista atat pentru priimiria banilor birului, cat si pentru cursul monedii banilor
prin orase, caci aici sa urmeaza nu putina zaticnire, nevoind negutitori a priimi moneda
turceasca. $i asa toti orilsani deodata pierd ate o multime de bani, mai ales ostasi
polcului rosesc, avand si moneda turceasca, precum icosari abia ii primesc cate lei saispre-
zece. De aceia cinstita Visterie cum va bine chibzui, va porunci cele de cuviinta spre
indreptare.
Ioan Ilahtivan. Secretar, A. Boranescu.
Secsia 2-lea. No. 1182. 1831, Noemvrie 6.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 27).
DOC. No. 8.
V istieria Valah.
Otcdrmuirii Slam Rdmnic.
La raportul acei otcarmuiri dela 6 ale urmatorului cu No. 1182, sa sa raspunza
caVistieria nu priimeste alts moneda cleat cele mai jos insemnate pa cursul tor, iar turcesti
nici da cum. Da aceia 1i cei cc au asemenea monede turcesti, trebuie sa-i schimbe cu
monede priimite Vistierii, si acelea 55 sa trimita in datoria judetului.
1831, Noemvre 10.
Galbeni Imparatesti, olandezi si venetici, buni la dram, unul taleri 31, bani 60
Ruble de argint (taleri) 10 (bani) 60
Sfanti negauriti 2 - 30
www.dacoromanica.ro
7
98 C. 1. BAICOIANU
Riialuri 13 60
Direclii 14
Crontaleri 15
(A. S. Dosar No. 1267, fila 28).
DOC. No. 0.
Cinstilei V islierii a Teirii liunuineqli
Ocarnmirea judetului Slam Ramnec.
Cu esirea mea In judet pentru hnparlirea eczemplarilor asupra proprietatii, In-
sumi am vazut greotatea cu care sa Implinesc0 banii dela lilcuitori din pricind ca nu se
gasesc0 cu inlesnire numai moneda priimita cinstitei Vistierii, si de uncle au sa ea prii
mesca numai moneda turceasca i sant siliji s'o schimbe pa moneda priimita cinstitei
Vistierii, la care sa lasa paguba ce cearca, dar apoi nici nu pot s5 gaseasca 5i asa sa
aduce o mare piedica 5i zabava, facandh rugaciune ca sa li sa priimeasca 5i moneda de cei-
lanta cu oricat de scazut pret. Deacea dupa datorie plecat fac cunoscut cinstitei Vistierii
si ma rog supus ca on In ce chip sa mi sa faca dezlegare.
loan liabtivan. Secretar, A. Bordnescu.
Secsia 2-lea. No. 1466. Focsani. 1831, Noenwrie 23.
Rezolulie :
Sit raspunza cu la Vistierie nu sa poate prihni alts moneda decat aceea ce este
.obstita prin indestule ecsemplaruri.
(A. S. Dosar No. 1267, lila 30).
DOC. No. 10.
Visteria
Ocdrmuilorului judelului Slam Rtimnec.
S'au priimit raportu acei ocarmuiri dela 23 ale urmatorului cu No. 1466, la care
Visteria raspunde ca e de mirare de lntrebarea ce face pentru prihnirea monedii, In vreme
ce i s'au Malt cunoscut monedele priimite la veniturile Statului si In cele din urmil 5i
porunca cu No. 1620, in care s'au insemnat felurimea Tor, dupa care va 51 urma.
No. 1791. 1831, Noemvre 30.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1267, fila 31).
DOC. No. 11.
Visteria Tdrii
Ocurmuirii judelului Slam.
Asupra raportului ocarmuirii cu No. 1058 a sa raspunde ca orice punere la cale
s'ar face, Visteria nu poate sa priimeasca alte monede decat celea care s'au obstit cursul
Tor, iar moneda turceasca In care intra si paralele marunte este poprita In priimirile ei.
Secsia a 2. No. 36. 1832, Ghenar 4.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 35).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 99
www.dacoromanica.ro
100 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 101
www.dacoromanica.ro
102 C. I. BAICOIANU
si fagaduit unii dintr'acei negutatori, ca vor prihni aceasta cerere ce le-au facut otcar-
muirea. De aceia oricum sä va chibzui de cinstita Vistierie spre o asemenea Imprejurare
$i sarcina a lacuitorilor, cu plecaciune sa roaga otcarmuirea a fi poruncita de urmare.
G. Anagnosti. Secretar, G. Enescu.
No. 1844. Secsia 2-a. Maiu 1832, 30. Rusii-da-Vede.
Rezolufie SA sa raspunzii ca Vistieria n'au putut Intelege ca ce fel de dezlegare
cere In pricina aceasta, and cursul 5i felurimea monedei ce priimeste Vistieria este obstit
si nu poate avea schimbare, da aceia 5i ocarmuirea asemenea ceara Implinirea fora
a nazui la mijloace de saraflaca.
(Arh. St. Dosar No. 1267, fila 43).
DOC. No. 18.
V islieria Tarii Romdne.gi
Ocdrmuirii Judefului Teleorman.
Vazandu-sa cele riispunse prin raportul acei ocarmuiri de supt No. 1844, pentru
moneda banilor ce sa priimeste in cantelaria a acei ocarmuiri din datoriile judetului,
Vistieria n'au putut Intelege ca ce fel de dezlegare In pricina aceia, cand cursul si felurimea
monedii ce-i priimelte Vistieria este obitit $i nu poate a avea schimbare. De aceia si mar-
muirea asemenea sa-si ceara implinirea faro a nazui la mijloacele zarafilor.
Sectla 2-a. No. 1339. 1832, Iulie 3.
(Arh. St. Dos. No. 1267, fila 44).
DOC. No. 19.
Cantelaria Departamentului dvomicii trebilor din launtru, are cinste a ruga pa
cantelaria Departamentului cinstitii Vistierii secsia al 2-lea, sä binevoiasca a-i trimite
o copie dupa predlojania D. deplin imputernicitului prezedent, prin care hotaraste
pliitile banilor In moneda scazuta, avand Dvornicia a da stiinta pentru aceasta obstescului
control dupa intrebarea ce i sä face.
.ef Secsiei : G. Grild4teann.
Secsia I-iu. Masa 2-lea. No. 6481. 1832, August 25.
Rezolufie : Predlojanie ale dumnealui Prezedent pentru plati de bani si moneda
sca'zuta sant multe, de aceia mai intaia sa sä arate No. predlojaniilor de pricina pentru
care s'au dat bani si apoi sa va da ceruta stiinta.
(Arh. St. Dosar No. 1267, fila 51).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 103
www.dacoromanica.ro
104 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 105
1) In anexele No.1-10 din partea a 2-a a acestui volum, dam o parte din listele spe
cificative a monetelor intrate In Principat In lunile : Septembrie, Octombrie Noem-
brie 1832. Din atenta for examinare se poate vedea cat de variate erau monetele ce
se aduceau si tine erau aducatorii.
In randurile de mai la vale dam 9 documente relative la declararea monetelor,
atunci cand se aduceau in lard :
DOC. No. 1.
Visteria Comiletului.
Vistieria neaparata trebuinlii avand ca sa stie cats suma de moneda au intrat
In Printipat din Turchia pe luna lu Septemvre qi Octomvre, prin carantine gi oboruri
de schimburi, dela Varciorova pana la Braila, in ate legaturi, ce felurime, catre cine
adresarisite, cu cine anume aduse din Turchia, roaga pe cinstitul Comitet Ca sa bine-
voiasca a-i trimite lista fara Intarziere pentru sumele acestea, adica suma banilor, fe-
lurhnea monedii, ate legaturi In ce, catre cine adresarisite si cine anume este aduca-
torul, iar dupti acestea 55 priimeasca rugaciunea Vistierii ca pe toata saptamana dela
1-iu Noemvrie viitor sa-i trimita asemeni lista, insemnand linumirea locului carantini
pe unde au trecut.
No. 2755. 1832, Octombre 30.
(A. S. Dosar, No. 1267, fila 53)
DOC. No. 2.
Vistieria cinstitului Cornitet at carantinelor.
Printr'aceasta sa pofteste cinstitul Comitet ca pe de o parte sil trimita Vistierii
ceruta lista prin otnosania cu No. 2755, precum si de urmarea pe vremea viitoare asupra
monedii sa o impartaseasca, iar pa de alts sa binevoiasca ca alaturatele trei carti catre
hocri oranduiti intru Implinirca banilor din Turchia pentru sarca vanduta, sit sit indrep-
teze prin carantine, a sa da Intorcand Vistierii raspuns de a for Inaintare.
No. 2812. 1832, Noemvrie 4.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 54).
www.dacoromanica.ro
106 C. I. BAICOIANU
DOC. No. 3.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
No. 4592
Anul 1832, Noernvre 6. Bucuresti.
Cinstite: Vistierii a Valahii.
Intru raspuns la otnolenia acei cinstitei Vistierii de supt No. 2755, cu aceasta Comi-
tetul are cinste sa faca cunoscut, ca asemenea, cu cererea ce face cinstita Vistierii neavand
Comitetul stiinta, ci numai suma monedelor intrate In Printipat, s'au Indatorat caranti-
nele prin porunci ca sa trimita In cea mai sewn vreme o asemanata stiintg, ca aceia ce
ce sä arata In pomenita otnosenie care indatil ce va sosi, sä va Indrepta catre cinstita
Vistieric, Tot deodatil cu aceasta sa mai arata cinstitii Visterii, ca si In viitoarea vreme
sa va urma trimiterea unei asemenea stiinti din partea carantinilor prin Comitet, la lies-
care sfarsit al luni, iar nu pa toata saptamana, caci unile din carantini fiind prea dapar-
tate, nu pot avea mijloc a urma trimiterea unei asemenea stiinti pe toata saptamana,
si aceasta pricing an filcut ca sa nu poatil Comitetul Indeplini cererea cinstitei Vis-
tierii.
Statschii Sovetnic, (comitetul de stat In tract.) Mavros.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 55).
DOC. No. 4.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
Anul 1832, Noemvrie 27. No. 4835. Bucuresti.
Cinstitei Vistierii a Valahii.
Priimind Comitetul dela Carantina Pioa-Petri, Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Turnul,
Calafat, Izvoarile si Cerneti, liste de suma monezilor ce au intrat in Printipat pa tre-
cutele luni Septemvre si Octomvre, cu formalitaoa ce cinstita Vistierie i-au aratat prin
otnosenia cu No. 2755, nu lipseste pe langa aceasta a-i le Indrepta, ingrijind catre aceasta
ea indata ce va priimi asemenea liste, sa dupa la celelalte carantini, iarasi sa i le trimita,
spre intocmai implinirea cererii cinstitii Vistierii.
Statschii Sovetnic, (ss) Afavros.
Rezolufie : Secsia al 2-lea. Sä sa is in bagare de seama pentru sumele ce privesc
un interes Vistierii si cu cursul monedelor.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 67).
DOC. No. 5.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
Anul 832, luna Dechemvrie 31.
No. 5290.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 107
Cinstitei Vistierii,
Priimind Comitetul si dela carantina Giurgiului lista de suina monezilor ce au
intrat In Printipat cu formalitaoa ce cinstita Vistierie s'au ariltat pr in otnosenia cu No.
, nu lipseste a o indrepta cinstitei Vistierii.
(ss) C. Cozoni. (ss) D. Toplicennu.
Secretar, Bobescu.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 135).
DOC. No. 6.
Comitetul Carantinelor
Sccsia I-iu
Anul 1832, luna Dechemvrie 3. No. 4873. Bucuresti.
Cinstitii Vistierii a Valahii.
Priimind Comitetul dela carantinele Braila I Bechetul pa langA raporturile lor.
eel dintAiu cu No. 559, si cel de al doilea cu No. 235, liste de monezile intrate in Printipat
pc lunile Septemvrie 5i Octomvrie, iata sa alatura cu cinste pa langa aceasta in orighinal
cinstitei Vistierii potrivit dupd otnosenia sa cu No. 2755.
Statschii Sovetnic, (ss) Mavros. Secretar, Bobescu.
Rezolufie : Secsia al 2-lea : SA sa is in bagare de seams si de sumele ce sa atinge
de interesu Vistierii sa faca aratare.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 125) Dechemvrie 3.
DOC. No. 7.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-iu
17 Dechemvrie, anul 1832.
No. 5063. Bucuresti.
Departamentului cinstitei Vistierii.
Priimindu-sa pa ldnga raportu carantinii Cerneti cu No. 607 lista de monezile
intrate in Printipat in trecuta lima a lui Noemvrie pela carantina lzvoarale, Comitetul
arc cinste sa o indrepteze cinstitei Vistierii.
(ss) Grigori indesellrabil. (ss) D. Toplieeanu.
(A: S. Dosar 1267, fila 11l). Secretar, (ss) Bobescu
DOC. No. 8.
Comitetul Carantinelor
Secsia I-a
Anul 1832
Luna Dechemvrie 9
No. 4963. Bucurelti.
Cinstitii Vistierii,
Priimind Comitetul dela carantina CAlarast, Turnul II Cerneti liste da monezile
www.dacoromanica.ro
108 C. L BAICOIANU
prin marii for demnitari din Principate §i astfel se revenea des asupra
restricIiunii importului monetelor ce aduceau.
Prin continua introducere a monetelor avariate §i scoaterea din
circula %ie a monetelor bune ,deseori se intampla ca Vistieria sä inapoieze
ocarmuirilor galbeni din a caror greutate era sustrasa o parte. Pentru
a remedia 1.5111, la 4 Noembrie 1832, Vistieria trimite o scrisoare cir-
culars ocarmuitorilor, prin care ii invita sa nu mai primeasea in plriti
galbeni u§ori la dram §i theti", pentru a se evita cheltuelile facute
cu inapoierea for 1). Ocarmuitorilor cari ar fi mai continuat sä trimita
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1829 109
caciune fac cunoscut, ca de aici totdeauna s'au pazit buna oranduiala Intim trimiterea
banilor, fara sä sa amestice vreodata si alti bani u5ori.
Z. Illescu. Secretar, Tudorachi Meri§escu.
Secsia 2-lea. No. 7153. 1832, Noemvrie 7.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 60).
DOC. No. 3.
Cinsliii Vistierii a Prinfipatului Torii RumcineVi
Ocdrmuirea judefului Buzau.
La porunca cinstitei Vistierii din 4 ale urmatoarii cu No. 2825 asupra galbenilor
Mori la dram 51 taieti, plecat sa raspunde ca aceasta ocarmuire pentru aceasta au avut
5i mai nainte bagare de seams 5i nu s'au priimit nici s'au triimis la cinstita Vistierie ase-
meni galbeni, 5i dupa datorie 5i pa vremea viitoare nu va lasa din vederea ei porunca
cinstitii Vistierii.
D. Ffileolanu. Secretar, A. Boranescu.
La Secsia 2-lea. No. 3433. (Oraiul) Buzau. 832, Noiembrie 7
(A. S. Dosar No. 1267, fila 61).
DOC. No. 4.
Cinstii Vistierii a Prinfipatului Valachii
Ocdrmuilor judefului Saac.
Cele coprinzatoare din porunca cu No. 2826, pentru Impiedicarile ce ar fi cercand
cinstita Vistierie In pricina galbenilor u5ori ti taeti ce s'ar fi priimind dela unele judete
intre bani ce trimit, cu plecaciune am Inteles. La care spre raspuns sa face cunoscut
cinstitii Vistierii ca din partea aceltii ocarmuiri niciodata nu s'au trimis vreo sums
galbeni Mori sau taieti, ci tot galbeni buni potriviti la dram. Si cu asemenea urmare
sa va afla 5i de acum nainte.
G. Stirbel. Sluger Cojescul Secretar.
La Secsia al 2-lea. No. 4543. 832 Noemvrie 17.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 62).
DOC. No. 5.
Cinslilii Vistierii a Prinfipatului pith Rumanesti
Occirmuirea judefului Romanafi.
Priiinind ocarmuirea porunca cinstitii Visiterii din 4 ale urmatoarii cu No. 2836,
au vazut cele coprinzatoare asupra monedei galbenilor evropene5ti, ce sa vor trimite
In venituri, ca sa nu fie u5ori, ca vor fi priimiti cu scazamantul for In socoteala lefii ocar-
inuitorului, 4l cu supunere raspunde ca dacA una ca aceasta sa va fi urmat 5i dela acest
judet, aceasta au fost numai in partea sa(me)5ului, iar de acum inainte, de vreme ce este
porunca cinstitii Vistierii, ocarmuirea sa fagadue5te a Ingriji foarte cu dinadinsul, Insa
www.dacoromanica.ro
110 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 111
Inceteze dintr'o asernenea rea urmare, stiind °data cA nu mai tree, sau CA sa primejduiesc
scotandu-i iar.
Ocarmuitor, indescifrabil. 832 Noemvrie 10.
Secretar, N. Rusenescu.
Rezolutie: Secsia al 2-lea. Si sa dea poruncS de catre ocarmuire ca sfi nu prii-
meascA poli postii si taeti.
Secsia 2. No. 5725.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 95). Noemvrie 15.
1)0C. No. 8.
Vistieria ;Orli Rumcinefli
Ocarmuirii judefului Mehedinti.
Spre raspuns la raportu ocarmuirii cu No. 5725, sa scrie ca galbcni sA-i priinieascA
cu blangu si nu ti ell sau szinoli0 de cearil. Cap aceia nu vor fi priirni%i la Vistierie, iar
asupra nizamului pentru particolari ca sa nu sA dea lAcuitorilor galbeni prosti Si net" in
alisverisu lor, aceasta Ingrijire sA cuvine ca sa o MIA ocarmuirea, (land porunci adesea
ca sa sA publicariseasca prin suptocArmuitori, spre stiinta negutatorilor, a sa apara de
napastuire catre lacuitori la alisveri§u, MIA de a sa aduce stramtorare sau Inpiedicare
nego %ului.
Secsia a 2. No. 2991. 1832, Noemvrie 21.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 96).
www.dacoromanica.ro
112 C. 1. BAICOIANU
*
*
*
1) lath' textul acestui jurnal pe care 11 g5sim in dosarul No. 4337 fila 7 a Arhi-
velor Statului publicat In Curierul RomAnesc" No. 29 pagina 60 din 1 Julie 1834 5i
Buletinul Gazeta Oficiala No. 24 pag. 108 din 1834:
JURNAL
Asti-al 22 Maiu 1834, Sfatul extraordinar in a sa 5edint5 luand in bagare de seams
61 multi din zarafi, negutiltori alti spiculariti du prin ora5e, tArguri 5i sate, v5zAnd ca
priimirea vistierii este mArginitil a fi numai in galbeni olandezi bl imp5rate5ti 5i in sfan-
tihi, au g5sit prilej a intrebuinta pentru al for In parte folos feluri de cumpene nepotri-
vite la dram, fficand adica priimirea for cu blang greu la cumpana peste masura, iar
darea din parte-le cu pasir foarte u5or, 5i c5 unii au indrfiznit a-5i taia galbeni Inprejur
5i a-i pune In apil tare pricinuind cu aceasta insemnata pagubil 5i Inpiedecare
Sure a se departa acest abuz pilgubitor an chibzuit cele urm5toare :
1). Priimirea 5i darea galbenilor de acum inainte s5 se fac5 de ob5te cu piatra
Vistierii, socotita p5 temeiu ca o suta de galbeni sit traga una suta opt drainuri Ii treizeci
gramuri tocmai.
2. Dupil aceastli piatra sa sa facii pietre de alamfi vita trebuinta va cere, insemnate
°data cu o pecete mica a Sfatului, care dupd aceasta sa se sfareme in prcsudsvia sa, iar
pietrile sa se trimita pela departainenturile Sfatulul, la Agie, la Vorniciile politii 1i a
temnitilor, la maghistrat, la ocarmuiri 5i subtocfrinuiri, la Eforia endemnezatii 5i coin-
pensatii 5i a ocnelor la Dejurstf5, $i pe unde va fi trebuinta cu platy dela ei, iar nu
dela Vistierie.
3. Dupil aceasta sa s11 ob5teasca in tot coprinsul Printipatului ca vericine s11 va
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 113
dovedi ca micsoreaza sau mareste aceasta priimire pocetluitA, spre a lui inparte folos,
sau ca face priimire si dare cu alto pietre mai mari sau mai mici cleat acea hotarita a
StApanirii, on ca tae galbeni inprejur $i ii micsoreaza la dram cu puneri In apA tare si cu
alte mestesuguri, atunci unul ca acela vericine va fi si fara deosibire, sa va da in judecatA
criminaliceasca, spre a sa osandi dupA povatuirea pravililor, intocmite pentru calpuzani,
adaogandu-sa la eel ce sit va prinde taind 5i micsorAnd galbenii si acesta, ca sa i sa is
controbont oriciti galbeni sa vor afla fatil asupra faptei.
4. Aceasta ingrijire de a privighea, a dovedi si a prinde pe unii ca acestia, sa se
dea in politia Bucureltilor, asupra Agii, a Vorniciilor polilii si a temnitilor si asupra
Sfatului orgsanesc, iar afaril la judete asupra ocirmuitorilor, subtocirmuitorilor, ma-
ghistraturilor si politanilor. Departamentu Visitierii va aduce aceasta intru savirsire.
Gheoruhe Filipescu.
.Ilexandru Filipeseu.
Barbi' Stirbeiu.
Allexandru Neneiuleseu.
Cornandiru de pole, Odobeseu.
8
www.dacoromanica.ro
114 C. 1. BAICOIANU
1) lata cum glasueste adresa Vistieriei Tarii Romanesti care ocarmuirile jude-
telor :
Sfatul administrativ extraordinar luind in bagare de seams ca multi din sarali,
negutAtori si alti spiculanti du prin orase, tlrguri si sate, care vazind ca priimirea Vis-
tierii este marginita a fi numai In galbeni olandezi, Imparatesti si fn sfantihi, au gasit
prilej a Intrebuinta pentru al for folos feluri de cumpene nepotrivite la dram, facInd adica
priimirea for cu blang greu la cumpana peste masurA, iar darea din parte-le cu pasiru
foarte usor, si ca unii au indraznit a sii taia inprejur si a-i pune fn apa tare, pricinuind
cu aceasta Insemnata paguba si impiedecare obstii, s'au hotarit la 22 Mai anul urmator,
ca priimirea si darea galbenilor de acum Inainte sa sa faca de obste cu piatra Vistierii,
socotita pa temei ca o sun de galbeni sa traga una sutA opt dramuri si treizeci grame
tocmai, si asemenea pietre care slut pecetluite cu pecetea Sfatului sa sa trimita la toate
partite ocirmuitoare cu plata in socoteala acelora. Pe acest temei sa si trimite acei ocar-
muiri pietre, Insa una pentru a ei cantelarie, si cite una la magistrat si la politie, precum
si suptocannuitorilor, sa sa dea fiescaruia cite una, dindu-se in cunostinta publicului
ca yeti cine sa va dovedi ca micsoreaza sau mareste aceasta piatra pecetluita spre al lui
In parte folos, sau ca face priimire si dare cu alte pietre mai maH sau mai mici decat
aceasta cc s'a hotarit a stapanirii, on ea tae galbeni imprejur micsoreaza la dram
cu punere in apa tare si cu alte mestesuguri, atunci unul ca acela veri cine va fi si fara
osebire, sa va da Yn judecata creminaliceasca, spre a sa osindi dupa povatuirea pravililor
Intocmite pentru calpuzani, adaogIndu-sa si aceasta, ca acel ce sa va prinde taind si
micsorind galbeni sa i sa ia controbonda on citi galbeni sa vor afla asupra faptei. Aceasta
Insiircinare de a priveghia, a dovedi si a sa pedepsi unii ca acestia, sa da asupra ocarmuirii,
a politii, a maghistratului si a subocarmuitorilor. Ce dar Indata dupa publicarisirea
acestii hotarlri sa staruiasca ocirmuirea Inipreuna cu cele de supt dansa ramuri, spre a
sa aduce la Indeplinire aceasta. lar data se va dovedi vrunul vre o fapta dintr'aceasta,
pa de o parte sa sa pue in lucru cele ce sa marginesc aci, iar pa de alta sa sa instiinteze
si Visteria cu toata Imprejurarea. De priimire si urmare sa intoarca rispuns, iar pentru
plata pietrilor va trimite ocarmuirea pentru fiescare cite parale patruzeci peste tot. Si
pentru cite alte pietre vor mai fi de trcbuinta spre a sa Inparti la fete particulare dupa a
for cerere, sa raportuiasca ocirmuirea Vistierii ca prin ia sa sa trimita.
Marele Vistler. Indescifrabil. 1834, lulie 20.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 9).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 115
Venetia 0,208
Portugalia 0,049
Rusia 1 423
1) In plansa No. XXVII, dam dupa Dr, G. Severeanu (Greutatile monetare din
Moldova din 1834-1849, Buc. 1905), urmatoarele pietre : Fig.1-2 pietre pentru cantarit
galbenul austriac sau olandez (aversul si reversul acestor doua petre); Fig. 3 aversul si
reversul pietrei pentru cantarit dublonul austriacesc ; Fig. 4 reversul pietrei pentru can-
tarit dublonul turcesc sau lira turceasca (aversul este la fel cu acel din fig. 3) Fig. 5
piatra (aversul si reversul) pentru cantarit rubieaua.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 117
1) Iata textul a doua scrisori a Domnului Moldovei Mihail Sturza, una adre-
satti consulului Rusiei Timkowsky pi alta lui Bouteneff, prin cari desminte zgomotul
raspAndit de Gazeta din Frankfurt si reprodus de ziarele din Petersburg si Odesa, cum
ca ar fi gravat la Viena forme pentru baterea monetelor :
Monsieur,
Le bruit repandu par le journal de Frankfort, savoir que le Prince Regnant de
Moldavie a fait graver a Vienne des poingons destines a battre monnaie, a surpris extre-
niement Son Altesse, en meme temps qu'il a provoque les explications que j'ai eu l'hon-
neur de vous donner de vive voix sur ce sujet. Son Altesse a cru cependant que l'absur-
dite meme d'une nouvelle aussi etrange lui tiendrait lieu de refutation et qu'elle aurait
le sort de tant d'autres allegations erronees legerement inserees dans la plupart des jour-
naux de l'Europe, aussi est ce avec un penible etonnement qu'il a vu la Wine erreur
de la Gazette de Frankfort reproduite par les journaux de St. Petersbourg et d'Odessa.
Comme vous avez ete, Monsieur, le premier a sentir la ridicule de ce bruit et a
le caracteriser, ainsi qu'il parait le meriter, j'ai lieu de croire que vous n'avez cesse d'être
convaincu qu'une pareille pens& n'a jamais pu entrer dans les vues du Prince Regnant.
Elle supposerait d'ailleurs un trop grand oubli de sa position et a cet egard je
puis en pleine confiance m'en rapporter a Votre jugement eclair&
Si je me crois en devoir de vous adresser la presente, c'est moins pour demontrer
la faussete d'un fait entierement controuve, que pour vous prier par ordre de Son Al-
tesse d'intervenir aupres du Ministere Imperial pour qu'il veuille bien ordonner aux re-
dacteurs des journaux de St. Petersbourg de redresser cette erreur. Le Gouvernement
du pays de son cad fera tous ses efforts pour remonter a sa source.
Je saisis cette occasion pour vous renouveler l'assurance de la consideration tres
distinguee avec
(Hurmuzaki, Suplement I, IV. 1802-1849, pgg. 113-114).
II.
A. Mr. Bouteneff.
Monsieur, Le 31 Aoett 1835.
Le Prince de Samos vient de m'informer que Votre Excellence lui a adresse sur
('invitation du Ministere Imperial des observations sur l'etrange nouvelle propaguee
www.dacoromanica.ro
118 C. i. BAlcomAu
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 119
www.dacoromanica.ro
120 C. I. BAICOIANU
40
1-iu.--Un galben drept, tras supt piatrA, de dram. 108 To
pret dupa hot5ritul regulament lei 31,20 ; pentru totdauna de
obstie si pentru on ce negot.
catuit proect atilt asupra pietrii, cat ri asupra celorlalte monede, spre apkarea unii ob-
stesti pagubiri, carele alaturand acestii plecate jalbii, rugam plecati a sa da supt vederc
naltei obladuiri, spre cercetarea si asezarea acestii de mare folosire rugaciunii noastre.
Anul 1833, Dechemvrie 19, Bucuresti.
Staroste corporatii Lipscanilor, loan's Naum.
Mihail Caliiarov
Indescifrabil
Ioanis Manovicl
Staroste corporatii Bras(ovenilor), (ss) lorduche bir Vames
Starostea corporatii 5alvaragii, (ss) Ianache
Staroste corporatii Lipscanilor toptangii, (ss) loan's Hal Anghel
(ss) Constandin Atanasiu
Demetros Hagi Simeon
Adana Hagi Patheli
Apos(tol) Ion
Indescifrabil
Hristea Hagi indescifrabil
Indescifrabil
Starostea bogasierilor ; Neeula Teodor. Indescifrabil.
Mineu Nieolau
Z. D. Indescifrabil
Ionnis Indescifrabil
Gheorghl Hagi Chirlachis
Anastase Hagi C. I'ollzu, starostea corporatii marchitanilor.
Stefan indescifrabil.
Pettit Picolu
Crangu Gheorghe, starostea de olari.
lonlia, Starostea al corporatii de cojocari.
Petre Sedum, Starostea al Corporatii Cavafi.
PROECT.
La provlita ce ni s'au tacut, prin grai, de cinstita mare Vistierie, a chipzut si a
arata ce greutate trebue sa aiba piatra galbenului de obstie, adunandu-se ii chipzuind
40
din a noastra parere, ca una suta galbeni sa traga dra(muri) 108 pe care tocmai
60
sa sa analoghiseasca piatra cu lipsa de gramuri 20 din piatra esirii din darabhana, pentru
perderea aurului din fredituri, pe care rugAm a o legiui ca sa lipseasca toate prigonirile.
2. Pe tang aceasta am socotit de datorie negutatoreasca a pune sub vederea naltei obhi-
duiri ca curge o simtitoare paguba In tot Printipatul de obstie, din taierea tuturor mo-
nedelor de aur, de care nu putem fi aparati de nu sa va milostivi nalta obladuire a tacsa
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETRA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 121
www.dacoromanica.ro
122 C. I. BAIC01ANU
Mihail Califarov.
Indescifrabil.
Ioanis Manoviel.
Staroste corporatii Bra5ov(enilor), Iordaehe bfr Vames.
Starostea corporatii salvaragiilor, Ianaehe.
Staroste corporatii Lipscanilor toptangii, Ioanis Mai Anghel.
Constandin Atanasiu.
Demetros liagi Simeon.
Adelfia Hagl Pathell.
Apostol Ion.
Indescifrabil.
Minen Nleolau.
Anastase Hag' G. Polizu, starostea corporatii marchitanilor.
Stefan Indescifrabil.
Peteu Pleolu.
Starostea corporatii bogasierilor, (ss) Neeula Teodoro.
Z. D. Indescifrabil.
Gheorgbis Hag' Chiriaehis.
Critngu Gheorghe, Starostea de olari.
Starostea al corporatii cojocarilor gro5i.
Petre erban, Starostea corporatii cavafi.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 6 5i 23).
www.dacoromanica.ro
P3 UTICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 123
15
9-lea.--Una rubia, ce vine trasa la dram 6-0
dreapta
lei 5,35 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul parale 16.
12
10-lea.Una nesfiia ce vine trasa la dram 60 dreapta
lei 4,20 ; iar fiind lipsa sa va socoti gramul parale 15.
11-lea .Una rubla de argint, noA, lei 11.
12-lea.-- Una rubia vechie de argint, lei 10,20.
Dupa multe discutiuni ce au avut loc in Sfatul administrativ
asupra acestor plangeri, prin jurnalul din 19 Decembrie 1833, s'a ho-
ta'rit pentru a se curma prejudiciile ce se aduceau comertului de mo-
netele avariate cari se aflau in circulatie, sa se faca publicatiuni in-
tinse 1), cuprinzand cursul monetelor raportat la greutatea for intrin-
www.dacoromanica.ro
124 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULU1 ORGANIC 1828-1859 125
www.dacoromanica.ro
126 C. I. BAICOIANU
culanti pentru al for in parte-le folos s'au pornit acum a aduce in Ora
o multime de aceasta moneda marunta, cu care pricinue§te mai multi
impiedicare, decat inlesnire la ali§veri§uri", a luat hotarirea ca sa
se dea stra§nice porunci pe la toate punturile granitilor Dunarii, ca
sa se popreasca intrarea acei monede ce sa aduce de catre asemenea
spiculanti" 1).
Pe baza acestei rezolutii, Sfatul administrativ extraordinar
intrunindu-se la 16 Septembrie 1836 a elaborat un jurnal, care semnat
de Domn a fost trimis la 26 Septembrie acela§ an Departamentului
cu porunca a sa face urmare Intocmai dupa coprinderea pomeni-
tului jurnal" 2).
Prin acest jurnal 3) se hotara§te ca leul sa slujeasca de temeiu
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 127
www.dacoromanica.ro
128 C. I. BAICOIANU
Copie dupci otnoqenia Comitetului carantinelor dela 1835 August 14, Mire Depar-
lamentul din launtru.
Cu rdportu carantinii Calarasi de supt No. 418 priimindu-sa la Comitet alaturatu
bellic nou ce 1-au luat dela Mehmet si Omir, negutfitori turd, aflati In curatenie, care
aduc cu dinsii in Printipat asemenea moneda buciiti 2.600, cu cinste sa Indrepteaza cM-
stitei marei Dvornicii, sl plecat o roagd ca sa binevoiascd a-i da cuviincioasa deslegare
de urmare, adicA de poate fi slobodd asemenea monedd a intra In Printipat sau nu,
(ss) Indescifrabil. Procit, D. Cariagdi.
(A. S. Dosar No. 4337 fila 163).
I I.
Departamentul Trebilor din hiuntru
al Printipatului Tilrii Romanesti
1835, luna August 16
Secsia I-iu, NIasa I-iu
Bucuresti Departamentul cinslitii V istierii,
Cu cinste sä Indreapta In copie otnolenia cinstitului Comitet al carantinelor supt
No. 2322 prin care sa face intrebare de este priimit a intra In Printipat beslici noi S1 va
bine voi cinstita Vistierie a da d'a dreptul cdtre cinstitul Comitet povatuirea cuviincioasa
Inteaceasta pricina.
Nlihai Cornescu. Indescifrabil.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 162).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 129
vor urma vanzarea producturilor tocmite cu moneda Incarcata. Pa langa aceltia mai
este 5i un putin numfir da vanzatori prin pravalii da marfuri care avand al negotul mar-
ginit numai catre ora5enii Brailii voiesc a-5i vinde marfurile cu moneda scazuta supt
cuvant ca 5i ei le-a cumparat cu asemenea taxa, dar nu au nici un cuvant pentruca ace5tia
nefiind contraccii, shit slobozi a vinde cu orice pret vor voi 5i pot sa-5i faca socoteala yin-
zarilor dupa mice curs s'ar hotarl monedelor, dupa care 5isa Intelege, a fi mai mult invi-
diati da pomenitii contraccii.
Ala dar, ca sä se invoiasca cererea celor dintliu de vreme ce sa dovedelte a fi
folositoare daraverurilor acestui oral da comert si ca sa nu sa sminteasca ii tocmelele
Intarite cu contraccii oralului, am chibzuit dinpreuna cu dumnealui ocarmuitorul ju-
detului, cele urmatoare
1-iu.Cursul monedelor In toate daraverurile portului 11 a orasului Brailii sa
sa lase slobod asemanat cu cel ce urmeaza la Galati, marginindu-sa aceasta numai In-
tr'acel ocol si la In parte dari si luari, iar nu 1i la cele ce sa ating da venituri publice,
aileca ale Vistierii 1i ale maghistraturilor.
2-lea.Contraccii sa sä Indestuleze dupa cuviinta 51 anume : cel de pline cu un
putin adaos la taxa pfinii dupa analoghia monedii, care sä va hotarl da D. ocarmuitor
dinpreuna cu Sfatul ora5enesc s t numai pans la Octomvrie viitor, clnd sä isprave5te
sorocirea probei, iar dela Octomvrie Inainte sa i sä faca socoteala cu moneda Incarcata.
Cel de came, cu toate ca i sa cuvine dare da un asemenea adaos, dar dupa fAgil-
duiala D. ocarmuitor sa sa Induplece a o vinde tot cu pretul tocmit si dupa Incarcarea
cursului monedelor.
Cel da lumInari s5 vinza cu moneda scazuta, pentruca Mud contract pentru toata
Ora, nu sa poate face osebire numai pentru un judet.
Apoi data aceasta parere este priimita Inaltimii voastre, va rog plecat sa binevoiti
a-mi da porunca da urmare, ca numai dacIt sa ma Inteleg cu domnul ocarmuitor sa sa
faca ceruta punere la cale spre odihna si multumita ora5anilor Brailii.
1835, Avgust 10. No. 1200.
(A. S. Dosar No. 4337, filele 161 1i 182).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 131
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 133
tumire s'au priimit cele coprinzatoare de catre negutatorli acestii corporatii. 1nsa fiindca
in vremea de acum sant In piata mai multi galbeni taeti (lipsa) dealt cei drepti la cum-
pana, de care In numitul pitac nu ni sa da dezlegare ce trebuie a sa urma, de aceia am
chemat cele mai de cinste persoane ale acestii corporatii ca sa chipzuiasca cum sä cuvine
a sa urma cu galbenii cei taeti, rezemandu-ne pe temeiul binelui de obstie si sa sa piarza
si taetorilor de galbeni sa nu lasam drum a le mai taia, precum si negotului sa nu sa
faca Inpiedecare de ei. Privind la aceste de sus si In feluriri chibzuindu-se am hotarft
toti cu o glasuire ca sa cerem dela Malta obladuire ca galbenii cei lipsa sa fie slobozi
a trece pans la un soroc oranduit, insa cu scazamant de treizeci parale la un graunte,
dela lei 31 20 parale ; de care cu plecaciune rog cinstita Dvornicie sa binevoiasca a face
aratare unde sa cuvine aceasta a noastra cerere, ca pe de o parte sa sa statorniceze aceasta,
iar pe de alts parte sa sa publicariseasca prin (indescifrabil) spre nastramutata stator-
nide. Care aceasta trimiti cinstitii Dvornicii si parale 40, pretul pietrii.
Cinstitii Dvornicii (a) politii. Plecata slugs,
Bucuresti, In 10 Avgust 1834. I. Halal Anglia'.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 36).
DOC. No. 4.
Catre cinstita Dvornicie a polifii
Starostea corporafii abagii §i pdnzari.
Dupa glasuirea poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1081 pentru priimirea
galbenilor olandezi 5i Inparatesti inteaciasta corporatie sa sa priimeasca cu piatra cin-
stitului Sfat administrativ, cum 5i de alisverisul sa sa facil fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani si scapatati cum
si vaduve sarmane ce voiescu a targui cite cevasi din corporatie avInd cite vreun galben
mai lipsa din piatra cinstitului Sfat administrativ, nestiind cu ce pre% sa sa priimeasca
fiescare grad, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare 5i simtitoare paguba
la alisverisul corporatii, pentru care plecat Tog cinstita Dvornicie a da cuviincioasa
dezlegare care aceasta corporatie, cu ce pre% sa sa priimeasca fiescare grad, ca si eu sa
o fac cunoscut fiescAruia.
Haul Dino Staroste.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 37). 1834, Avgust 8.
DOC. No. 5.
Cinstitii Dvornicii a polifii Bueurestilor
Starostea corporafii bogasierilor.
Cu cinste fac cunoscut asupra poruncii de supt No. 1074 urmator, fiind 5i aratand
la toti cei din corporatie cu multumire ce sa cuvine, fiindca astazi se afla piata plina
cu galbeni lipsa, ca sa umble cu lipsa for pans la un hotarit soroc ce sa va bine chibzui,
pentru care chibzuind ca un graunte sa fie socotit pa parale 30, ca cu acest mijloc sa
sa cheltuiasca galbeni cei lipsa pana la sorocu ce sa va legiui, asemenea o roaga ca sa
sa faca publicatie atit In tot Printipatul eft 51 In orasul Bucuresti, pentru Incunostiintarea
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETAR A IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 135
tuturor (IA obste. Asemenea si pentru galbeni cei drepti trasi cu piatra cinstitii Vistierii,
ca toti de o potriva sA aiba a lua si a da frail osebire, numind si pretul galbenului hotarit
lei 31,20, spre stiinta tutulor, pentru care ma rog cinstitii Dvornicii a mi sa trimite ras-
puns, caci oameni stau stinahorisip neputind a-si face alisveris. Din preuna cu aceasta
sa trimite cinstitii Dvornicii parale 40, plata pietrii ce mi s'au trimis.
Neeulai Teodoru.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 38).
DOC. No. 6.
Calre cinstita Vornicie a politii
Starostea de corporafii bumbdcarilor.
DupA glasuire poruncii ce mi s'au facut cunoscut cu No. 1089, pentru ca priimirea
galbenilor olandezi si imparatesti inteaceasta corporatie sä sa priimeasca cu piatra cin-
stitului Sfat administrativ, cum si la alisveris sa sa fats fara citusi de putina abatere,
la care Intocmai am fost urmator. Acum fiindca uni din oameni sarmani sl scapatati
cum si vaduve sarmane ce voiesc a targui cite cevasi din corporatie, avand cate un galben
mai lipsa cleat piatra cinstitii Vistierii, chibzuind cu ce pret sa -i priimeasca fiescare graunte
cu lipsa lui cat sa cuvine, fiindca din asemenea nepriimire sa pricinuieste mare si simti-
toare paguba la alisverisurile corporatii, pentru care plecat rog pe cinstita Vornicie a da
cuviincioasa dezlegare care aceasta corporatie, cu cc pret sa priimeasca fiescare grad,
ca si eu sa le fac cunoscut fiescaruia.
Stolan Inhale Staroste. 1834, Avgust 8.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 39).
1) lata cuprinsul adresei Vorniciei politiei Capitalei catre Vistierie St raspunsul
acesteia :
I.
Departamentul Vistierii
Printipatului Valahii
Anul 1834, August 25
No. 2342
Secsia 2-lea.
Cinstitii Dvornicii a Polifii.
Acest Departament vazind coprinderea alaturatelor pa langa otrosenia acei cin-
stile Dvornicii de supt No. 1265, cu cinste raspunde ca punerea la cale ce s'au Mout prin
jurnalul Sfatului Incheiat la trecutul Maiu, are a sa urma nestramutat. De aceia cinstita
Dvornicia potrivit cu a Vistierii supt No. ... va face cunoscut D. D. starostilor.
1) lath trci documente din cari rezulta ca pietrele oficiale erau des cerute Vistie-
riei si ca se luau de multe on hotarfri pentru publicarea cursului monetelor :
1.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 137
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 139
tipul artitat mai sus si sa nu ingadueascil a sa mai unelti lacomia spiculantilor schim-
batori, de vreme ce tot feliu de comer(. este slobod pentru fiescare pentru binele Statului,
iar prefacerea monedelor cu acest mijloc fiind vatamatoare ob5tii, trebue a fi totdeauna
supt cea d'adreptul privighere a stapanirii.
SA sa ceara sl raspuns da priimire.
S'au lucrat Octomvrie 24.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 183).
1) IAA textul adresei prin care ocarmuirea jude(ului Slam Ramnic confirma
primirea poruncii cinstitii Vistierii" :
Cinstitii Vistierii a Turii Romeineqli
Ocdrmuirea jucl. Slam Ramnic.
Pentru poprirea intrarii de peste hotarul Moldovii a sumelor de parale marunte,
intelegand ocarmuirea coprinderea poruncii cinstitii Vistierii cu No. 2685, plecat raspunde
ca va Ingriji a sa face urmare intocmai.
Costandin Necolescu. Secretar, A. Indescifrabil.
Secsia al 2-lea
1835 Noemvrie 1-iu.
No. 10781.
2) Textul adresei Vistieriei catre ocarmuirile judetelor Slam Ramnic si Braila,
este urmatorul :
Vistieria Valahii.
Ocdrmuirii judefului Slam Rdmnic
Vistieria s'au pliroforisit cfl buns incredintare ca adesea on cand yin corabii din
Tarigrad la Galati prin schela Brailii, aduc Inseinnate sume de parale marunte, care prin
feluri de mijlociri ale spciulantilor schimbatori dintr'acel judet sa petrec si sa varsa
numai aici fn tarn, de unde sa exportuiesc monede bune de galbeni altele, pentru ca in
www.dacoromanica.ro
140 C. I. BAICOIANU
Moldavia nici cum nu sa petrecc, din pricina ca Hind monedele bune nu le da mina sa
le schimbe pe parale. Apoi Bind ca intrarea paralelor marunte despre hotarul Moldovii
numai pentru alisverisuri mici 1i cari se fac pentru plati ci Inpliniri de neajungeri de sume
este priimita, iar nu ca sa intre cu miile spre a sa schimba In tars pa alte monede, pentru
ca si pentru acest fel de trebuinta de alisverisuri mid s1 Impliniri de neajungeri de sume
sa fac paralele marunte ti tirculeaza In staturi. Sa scrie acestei ocarmuiri ca pe viito-
rime inteaceasta sa aiba cea mai de aproape stumps previghere spre a sa pazi cu nestril-
mutare mai sus pomenitul printip si sa nu Ingaduiasca a sa unelti de catre nimeni din
aratatii schimbiltori o asemenea locomie da speculatie, fiindca tot felu de comert pentru
binele statului este slobod pentru fielcare, iar prefacerea monedelor dupa chipul intre-
buintat fiind vatamatoare obitii, urmeaza mai deadreptul a fi supt cea mai d'adreptul
privighere a stapanirii. Iar de priimirea $i urmarea acestia vi se asteapta raspuns.
No. 2685 (la Ramnic).
No. 2686 (la Braila). 1835, Oct. 25.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 184).
1) Ian cuprinsul adresei trimisa Cinstitii Dejurstvi a ostirilor romanesti"
Departamentul Vistierii
Printipatului Valahii
Anul 1835, Octonavrie 25.
No. 2681, Secsia II.
Cinstitii Dejurstvi a ostirilor romtinesti.
Vistieria s'au pliroforisit cu buns Incredintare ca adeseori cand yin corabii dela
Tarigrad la Galati prin schela Brailii, aduc Insemnate sume de parale marunte care prin
feluri de mijlociri ale spiculatiilor schimbatori dintr'acel judet, din judetul Slam Ramnic,
se petrec si se varsa numai aici in tarn si de aici sa exportuiesc monede bune de galbeni
si altele, pentruca In Moldovia nici cum nu sa gasesc parale marunte, din pricina ca Hind
monedele suite nu le da mana sa le schimbe pe parale, apoi fiindca intrarea paralelor des-
pre hotarul Moldovii numai pentru alisverisuri mici si care sa fac pentru plati marunte
si Inpliniri de neajungeri de sume este priimita. iar nu ca sa intre cu mine spre a sit
schimba in tars pa alte monede, pentruca pentru acest fel de trebuinta de alisverisuri
mici $i Inpliniri de ajungeri de sume sa fac paralele marunte si circuleaza In staturi. Ple-
cat este rugata cinstita Dejurstva ca sa binevoiasca a porunci domnilor ofiteri strajuitori
locurilor aratate cele de cuviinta, spre a se pazi dupa o asemenea scumpa privighere din
partea D-lor Intr'acesta mai sus aratat printip nestramutat, cu neingaduirea pe viito-
rime a spiculantilor schimbiltori la o asemenea fapta de lacomie, pentru ca tot felul de
comert este slobod pentru fielcare, iar prefacerea monedelor cu aceste mijloace sant viita-
matoare obstii, iar de punerea la tale Vistieria sa roaga plecat a sa cinsti cu raspuns.
(A. S. Dosar No. 4337, fila 186 si 187).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGA NIC 1828-1859 141
No. 1511.
Anul 1848, Septemvrie 4.
Bucuresti.
Domnului Ministru al finafelnr
Rezolufia : Pe de o parte sa se scrie D-lui Vornicului de politie ca sa pofteascA
pe toti starostii a veni maine la acest ministeriu unde este a se face consiliul D-lor minis
trilor In aceasta pricing, iar pe de alts sa se dea sf In cunostiinta d-lor ministrilor ca sa vie
la 12 ceasuri la acest ministeriul.
C. B. B. 7 Septemvrie 1848
(Arhivelc Statului No. 1262 (rosu), fila 91).
DOC. No. 4.
La administ. de mai jos.
Potrivit masurei luatA acum, urmand ca dela 3 Ghenarie viitor sa se puie In lu-
crare dispozitiile jurnalului incheiat la 23 Fevruarie de Sfatul adm. ecstraordinar, ma gra-
besc a va face cunoscut D-le administrator, CA dela aratata zi cursul monedelor, trebue
s5 umble in toate schimburile dintre lacuitori dupa cum se arata mai jos, adica :
Galb enul lei 31 parale 20
Sfantihul negaurit PP 2 PP 10
Icosarul vechiu 14 2
/7 nou 12 PP 10
Rubla de argint 10 PP 20
Iuzlucul 8 23 8
Rubiaoa 5 ,. 30
www.dacoromanica.ro
144 C. I. BATCOIANU
$i tot odata to invit d-le sa publici aceasta atat in ora5u prin toba, cat 4i prin sate prin
d-lor suptadministratori.
K. B. B. 1848, August 30.
No. 1627 Slam Hainnicu
1628 Braila
1629 Prahova
1630 Buzau
1631 Ialomita
1632 Illovu
1633 Dambovita
1634 lila5ca
1635 Muscelu
1636 Arge5u
1637 Teleorman
1638 Romanati
1639 Valcea
1640 Do lj
1641 Gorj
1642 Mehedinti
(Arhivele Statului No. 1262 (rolu), fila 89).
DOG. No. 5.
Ministerul linanfelor a Romcinii
Dupa chibzuirea facuta de Sfatul administrativ extraordinar la 23 Fevruarie
anul curgator, pentru cursul monedelor §i care s'a intarit 5i de fostul Domn prin ofisul
cu No. 181 din 3 Martie, urmand ca dela 3 ale viitoarei luni Septemvrie sd se puie in lu-
crare toate dispozitiile acelui jurnal, grabesc a da In cunoitiinta publici ca, incepand
din zioa de 3 Septembrie toate monedele ce sant ardtate In acel jurnal, vor urma dupa
cursul ce este insemnat in el adica :
Galbenul Imparatesc sau olandez lei 31 parale 20
.
Sfantihul 2 10
Icosarul vechiu drept la cumpana . .. 14 ,. 2
Idem eel non ., 12 .. 1.0
Rub la argint . 10 .. 20
luzlucul 8 8
Rubioa dreapta la cumpand . . . 5 , 30
Autoritatile dar administrative sant invitate ca sd publice cat mai curand aceasta
masura prin toate eetlitile 5i satele spre 5tiinta publici.
Salutare 5i fratie.
111nistru finuntelor.
DOC. No. 6.
Domnului redactor al Monitorului ql Buletinului Nittal.
Aldturata ad publicatie de supt No.... atingiitoare de cursul monedelor In toata
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 145
lara, vei bine voi Domnule redactor a o publica prin cele dintaiu numere a Monitorului
roman si a Buletinului ofitial.
(Arhivele Statului Dosar No. 1262 (rosu), lila 86).
Masura legiuita la 23 Fevruarie anului curgator asupra cursului monezilor si publi-
cata prin Buletinul ofitial No. 11, urmand a se pune in lucrare la 3 ale viitoarei luni Sep-
temvrie grabesc a mai poftori ca dela aratata zi cursul monezilor va urma precum ur-
meaza : etc.
(Arh. St. Dosar No. 1262, fila 85).
DOC. No. 7.
La ad's-Units. distr. 011u.
Publicandu-se de iznoava prin Monitor ruman si Buletin ca la 3 Septemvrie cursul
monezilor are sii se urmeze dupa cum sant insemnate in jurnalu Incheiat de fostul gu-
vern si publicat prin Buletinul Sfatului No. 11, aceasta sä face Dumitale cunoscut spre
raspuns la raportul cu No. 3695.
1514
K. B. B. 1848, Avgust 23.
(Arhive le Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 87).
DOC. No. 8.
Dreptate, Ireifte.
D-lui cap al polijii.
Manua legiuita la 23 Februarie anului curgator asupra cursului monezilor si pu-
blican; prin Buletinul ofitial cu No. 11 urmand a sa pune in lucrare de la 3 ale viitoarei
luni Septemvrie, grabese a invita pe Dv. d-le cap al politii ca prin baraban sa se publice
cat mai curand In Capitala, spre stiinta locuitorilor, ca dela aratata zi cursul monezilor
va urma asa precum sa coprinde In acea legiuire, dupa care se alatura case egzamplare.
1581
C. B. B. August 30, 1848.
(Arhivele Statului Dosar No. 1262 (rosu), fila 88).
1) Dam in extenso cuprinsul acestei cereri, impreuna cu alte doua documente.
In directa legatura cu dansa :
www.dacoromanica.ro 10
146 C. I. BAICOIANU
DOC. No. 1.
Dreptate, Irafie.
Onorabilei Locotenenfe domneqti.
Reclamafie.
siliu D-lor ministri fats si cu toti starostii corporatii lor, iesti poftit d-tale sef al Dvor-
nicii ca sa poftesti pentru maine la 12 ceasuri evropienesti pa Intaiul staroste Impreuna
cu tot starostii corporatilor, ca sA vie In presusvia acestui ministeriu, unde este a sa In-
fatisa pomenita reclamatie.
C. B. B. 1848, Septv. 7. No 1689
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu), Lila 92.)
DOC. No. 3.
D-lui Ministru din lduntru, Nicolae Golescu.
D -tui Ministru din a /ara, Ion Voinescu.
D-lui Ministru al dreptcilii, loan Ccimpineanu.
D-lui Ministru at credintii, loan Eliad.
D-lui Gheneral al ostirilor, Hristache Tel.
D-lui Ministru at controlului, loan Nelescu.
Domnu Ministru din afar% pa langa adresul cu No. 1511 au Indreptat suptiscali-
tului reclamatia negutatorilor data cAtre onorabila LocotenentA domneasca In pricina
scfiderii monezii, cu rezolutie prin care IndatoreazA pa suptiscAlitul a o ME-44a la consiliu
d-lor miniltri, fats cu starostii corporatiilor. Pe de o parte am poftit pa d. sef al Dvor-
nicii orasului, ca maine la opt ale acestii la 12 ceasuri evropienesti sA pofteascA pe Intaiul
staroste ImpreunA si cu toti starostii corporatillor, ca sA fie fats la cercetare, iar pa de alta
am onoare a envita M pa dv. ca maine la arAtata zi ;I ors sa binevoiti a vent In presusvia
acestui ministeriu, spre a sa lua spre cercetarea pomenitei reclamatii.
C. B. B. 1848, Septembrie 7. No 1688
(Arltivele Statului, Dosar No. 1262 (rosu), fila No. 931.
1) Ian cuprinsul acestei cereri Ii alte douS documente in legatura cu cursul mo-
netelor :
I
Cinstitii Caimdcdmii a Prin(ipatului Tani liumunesti.
"'Wald reclama(iie.
Noi cei suptiscaliti, toatA ceata negutatoreasca din piata Bucuresti, si printr'a-
ceasta a noastrA de iznoavA plecatA reclamatie, facem cunoscut cinstitii Caimacamii
ca aflandu-nc aici, Intr'aceastS Capitals negutatori dintru lnceput, ne-am hranit ne
hrAnim cu feluri de negoturi, priimind moneda banilor dupa la musterii cc targuesc din
pravaliile noastre, precum sa urma de mai nainte, iar dela o vreme incoace ne vedern
cu totul asupriti de cAtre Malta stapanire numai dupa cererea II staruirea a unui mic
numar de negutatori toptangii, ce aduc marfuri dupA la alte tiiri streine, din pricina sea-
zamantului de moneda obltit din partea stapanirii, vrand pomenitii toptangii ca cu acest
chip, pe de o parte sa se foloseasca si dela not cu priimirea banilor scazull $i dela locurile
www.dacoromanica.ro
150 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1259 151
scazuti §i dela locurile straine du prin alte %sari cu darea banilor urcati,
iar pa de alta, pa noi sa ne stinga cu totul din fata parnantului cu
aceasta urmare, fiindca, precum mai sus ziceam, ne vedem siliti a
desface marfa ce o vindem mu§teriilor mai de multe ori §i in capete, prii-
mind moneda de icosari cei noi cu lei 12, par. 30, unul, precum s'au
ob§tit de stapanire. Vazandu-ne foarte stramtorati la soroacele ce
ne sosesc cu politele de unde ridicam marfa, §i cu acest mijloc ne cu-
noa§tem napastuiti §i cu totul in mare paguba din pricina scazaman-
tului monezilor de bani, fiindca pomeniti toptangii sa impotrivesc
cu totul nevrand a ne priimi icosarul de argint mai molt decat cu
lei 12, par. 10, iar noi ii priimim cu lei 12, par. 30, §i prin urmare, cu-
noscandu-ne cu totul pagubiti din partea numitilor toptangii, alerga'm
iara§i la noianul cinstitei Caimacamii, plecati rugandu-ne ca sa fie
cinstita §i inalta porunca unde sa cuvine, de a ramanea acest articol
de moneda banilor tot precum au fost §i mai nainte, adica precum au
fost pang la trecutul Septemvrie, caci intealt chip ne vedem siliti
a ne inchide pravaliile §i a inceta cu totul din negotul nostru, nemai
putand suferi de a ne vede napastuiti §i pagubiti numai da catre
un mic numar de toptangii §i numai pentru al numitilor in parte-le
folds, §i enteres §i noi cu acest chip, socotim ca nu sa aduce nici un fel
de vatamare nici chiar cinstitii Vistierii."
II.
Dreptate, Nile.
Domnului Ministru al trebilor din launtru.
Dupa punerea la cale facutA de fostul guvern comunicata prin ecsamplare ce s'a
impArtit In toate satele si In foaia Buletinului Statului No. 11 din 9 Martie anul Irma-
tor, sA vede ca dela 3 Septemvrie viitoare lank cursul monedelor ce urmeaza acum In
piata, sä scade ca sa se reducA toate la pretul galbenului ImparAtesc sau olandez de lei
31 parale 20 si fiindca acest soroc se apropie, suptinsemnatul ma cunosc dator a intreba
mai din vreme pe D. Ministru, data pomenita legiuire o aprobeazA 5i onorabila Loco-
tenenta DomneascA de acum, sau ramane a circula toate monedele ca pana acum, pen-
tru care 11 rog sa binevoiasca a-mi da deslegare.
Salutare si fratie.
Adminisratorul districtului Olt, (ss) BAleanu.
(ss) Iorguleseu.
Rezolutie : SA se facA publicatie ardtandu-sä ca dela 3 Septembrie cursul mone-
delor are O. umble dupa cum sant insemnate in jurnal. Care aceasta publicatie sa se
trimita la radactorul Monitorului si Buletinului ca sa o publice cat mai curand, sa raspunza
si Dumnealui adm. de Oltu, fAcandu-sä cunoscut aceasta publicatie.
Anul 1848. Luna August 13. No 3695
(ss) C. B. Baleeseu. Avgust 21.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262 (rolu), Lila 83).
www.dacoromanica.ro
152 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 153
www.dacoromanica.ro
154 C. 1. BA1COIANU
paguba din cursul scazut si masurii statornicite pentru obstescul curs at monedelor
sä nu se aduca vreo preschimbare, In sfarsit s'a ga'sit de cuviinta ca, prezisa masura
sa ramaie neatinsa Intru ceia ce va privi toate monedele celelalte, afara numai de id:),
sarul ant de our cat si de argint, care privindu-sa vremelniceste ca o moneda de con-
ventie, sa treaca In viitor cu cursul de lei doisprezece, parale treizeci, dupil cum si mai
nainte. Si acest insa curs sa nu sa priveasca pentru toti de obste ingaduit, fara numai
pentru oltirile Imparatesti otomane precat sa vor afla aid, carele In daraverele si cum-
paratoarele ce vor face pentru cele trebuincioase for neaparat, vor da fn schiinburi pre-
zisa moneda cu aratatul curs. Aceasta chibzuire sa va expune prin jurnalul cu toate
amarunturile si daslusirile mai sus 'acute si jurnalul dupa ce se va infatisa la Sfatul
extraordinar spre iscalire, apoi sa va supune pe langa raportul acestui Departament,
la aprobatia cinstitei Cilimaci Imii, ca la urma sa sa publice Indata spre stiinta tuturor.
1848, Octomvrie 25,
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), filele 129 si 154).
Cinstitului Departament al Vistierii.
Cdrmuirea Judetului Prahovii.
Magistratul local prin raport No 766, arata ca mai toti negutatorii de acolo
din orasul Ploielti, Intrebuintand negotul la priimirea rublelor rusesti, priimind pe cele
vechi In pretul de lei zece iar nu $i cu adaosul de 20 parale ca cum umbla cele noun,
supt cuvInt ca sint vechi si trebue sa le is cu scazamIntu de mai nainte, apoi oltirea ru-
seasca avand de aceasta moneda care zic ei ea este veche mai multi parte decal- cea
noun 1i Intampina paguba nu numai ea, dar pamantenii si legiuirea Intocmita nu face
nici o ecseptie pentru zisul sdizamant, ce iei Intrebuinteaza mijlocul de a sa folosi cu
acei 20 parale, carmuirea supune la cunostiinta Cinstitului Departament, spre a-i da o
aslusire Inteaceasta.
Carmuitor : (ss) indescifrabil.
Secretar : (ss) indescifrabil.
Anul 1848, luna Octomvrie 31. No 1028.
Rezolufie : Sa ise raspunza ca cursul rublelor s'au hotarit prin jurnalul din leatul
acesta cum are sa umble p Visteria nu poate recunoaste deosebirea care vor sa faca
negutatorii de ruble vechi ci not Deaceea cdrmuirea va publicui ca rublele sa se prii-
measca toate de catre negutatori cu pretul 10 Y2 precum s'au obstit.
1848, Noemvrie 2.
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), fila No. 131.)
Ciiimeiclimia Tura Romemesti
Cinstitului Department al Vistierii.
Aprobeaza Caimacimia chibzuirea cinstitului Sfat administrativ asternuta fn
jurnalul carele In copie s'a alaturat pe langa adresa acelui cinstit Departament No. 380
in privinta cursului a] icosarului de argint si al fractiilor but pa lei doisprezece si parale
treizeci, pa cata vreine numai si vor afla aci Imparatestile obtiri otomaniceiti, cu aceasta
osebire numai ca cinstitul Departament sa Ingrijeasca ca cind vremea va ajunge ca ia-
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 155
ras icosarul de argint sa meargA pa lei doisprezece si zece parale, sa vesteasca In obste
caderea cu doua luni mai nahlte de a lui scadere, spre a putea sluji accasta de regula
celor cc vor avea acel fel de moneda.
Cinstitul Departament dar este poftit ca indata sa publice dupa toate formele
acea chibzuire a Sfatului cu modificatia ce fi mai face Cilimacamia si sa arata mai sus.
Caimacamul : (ss) Costandin Cantacuzino.
No. 829. -- Bucuresti, Noembrie 4, 1848.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 157
zece parale douazeci, jumatate de imperial face lei 54, parale 6 ; iar moneda de our in trei
ruble noa copici, face lei 32, par. 20, far de urmarea ce va face sä raportuiasca indatil.
1848, Oct. 4.
128 Slam Ramnicu
129 Braila
130 Buzau
131 Prahova
132 Dambovita
133 - Muscelu
134 Arges
135 Teleorman
136 lalomita
137 Vlaica
138 Olt
139 Romanati
140 Valcea
141 Do lj
142 Gorj
143 Mehedinti
144 Ilfovu
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rolu), fila 98).
Cinstitului Departament at Vistieriei
Cdrmuirea judefului Mon.
Asemanat poruncii cinstitului Departament cu No. 144, carmuirea prin tirculare
au obltit in tot coprinsul judetului ei, cursul imperialurilor rusesti dupa coprinderea
nomerarisitei porunci, pentru care nu lipselte dupa datorie a raportui.
Pentru D-lui carmuitor D., (ss) indescifrabil.
la dela 1848, Oct. 7.
(ss) Alexe Ghlen.
(Arh. St. No. 1262 (rosu), fila 99).
In afara de judetele Ilfov si Olt, raport cu cuprinsul acesta au mai trimis si car-
muirile judetelor Arges (lila 101), Slam Ft amnicu (102), Vlaica (123), lalomita (124),
Teleorman (125) si Dolj (130).
Caimuctimia Torii Romcineqli
C. Departament at Vistierii.
Ecselentia sa generalul Liders prin nota No. 303 pune inaintea Caimacamiei
ca dupa ltiinta ce a luat, rublele cele vechi de argint sa priimesc aid numai drept lei 10 ;
far cele nuoa drept lei 10, parale 20, si fiindca In Rusia rublele ci cele vechi ci cele nuoa
an tot o valoril, cere, spre a nu cerca cinurile ostasesti paguba la priimirea lefilor, sa se
obsteasca In tot coprinsul Printipatului ca rublele Si cele vechi st cele nuoa sa se priimeasca
www.dacoromanica.ro
158 C: r. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 159
si marginirea for In cursul ce au avut mai nainte de trecuta luny Septemvrie, precum Inca
sa hotarasca ti masurile ce s'ar cuveni sä se is ca acel curs de moneda In partularele trei
secsii sa fie de obbte cunoscutil, mai vartos ea aceasta masura va fi vremelnica.
Cinstitul Slat va grabi a aduce la cunostiinta Caimacamiei, hotarlrea sa Intru
aceasta, spre a sa da si din parte-i in cunobtiinta Exelentiei Sale Fuad Efendi.
Dumnealui seful Departamentului Vistieriei este Insarcinat cu grabnica aducerea
la Indeplinirea a dispozitiilor acestei adrese.
Caimacamul : (ss) Costandin Cantacuzino.
Bucuresti, 18 Octomvrie 1848.
Rerolufia : SA sa faca lucrare in pricina de care acest decret se atinge potrivit
cu rezolutia ce am pus pe jalba cu carea s'au Infatisat aici la Vistierie, unii din negu-
latorii ce sii vad Intransa iscaliti, In privinta cursului monedelor.
(Arh. St. No. 1626 (rosu), fila 126). 1848, Octomvrie 25.
1) Tata textul acestui jurnal si adresa catre Caimacamie :
JURNAL.
Astazi Miercuri la 27 ale lui Octomvrie, anul 1848, citindu-se la Sfatul administra-
tiv extraordiner decretul cinstitei Caimacamii de subt No. 575, s'a vazut din coprinderea
lui staruinta ecselentii sale Fuad Efendi, comisarul Inaltei Porti otomane si tot deodata
si a D-lui Caimacam, d'a se restatornici iaras cursul tutulor monedelor, precum s'au ur-
mat In toata tam mai 'nainte de 3 Septembrie.
Dar fiindca o asemenea retractatie ar fi putut invederat sa traga dupil dansa
multe complicatii In privinta transactiilor si a vericaria alte relatii de daravere, cit de
mici gi neinsemnatoarc macar intre felurite fete, spre departarea unei asemenea necu-
viinte D-lui seful Departamentului finantelor dinpreuna cu D. Caimacam si D. Logo-
fatul Dreptatii, Intelegandu-sa cu ecsclentia sa Fuad Efendi i-au supus necuviinta ce
va izvorl din preschimbarea publicatei masuri, cit 5i neputinta cc se prevcde intru a trece
monedele cu curs uniform si in Valahia-Mich, cad acolo atat galbenul Imparatese cit
$i celelalte monede tree Ii tirculeazil Tara cea mai mica preschimbare din ceeace legiueste
art. 65 al Regulamentului, pretuindu-se fiecare felurime 5i dintre monedele turce5ti
dupil Intrinseca pretuire de lei 31, par. 20 a galbenului. In urmil curia Intelegeri mai
www.dacoromanica.ro
160 C. 1. BAICOIANU
chibzuindu-se In pricina de care este vorba pentru mijloacele cele mai potrivite spre a
nu cerca si ostirile irnparatesti foarte simtita paguba din cursul sc5zut si masurii stator-
nicite pentru obstescul curs al monedelor, sa nu se aduca vireo preschimbare ; insfarsit
s'a gasit de cuviinta ca prezisa masuril s5 ramae neatinsa intru ceeace va privi toate mo-
nedele celelalte, afara numai de icosarul de argint, cat si fracsiile lui, care privindu-se
vremelniceste ca o moneda de conventle, sa treaca in viitor cu curs de lei 12, parale
30, dupa cum si mai nainte, numai precat se vor afla aici ostirile imptiratesti.
D-lui 5efu1 Departarnentului Finantelor, va supune acest jurnal la cunostinth
Cinstitii Caimacamii ca la urma sa se publice indatrt spre stiinta tuturor, cu adaogire
din parte-i ca de se va aproba sa binevoiasca (Cinstita) Caimacamie sa dea punerea
aceasta la cale pentru ceeace se atinge de icosarul de argint, in cunostiinta D-lui Comisa-
rului inaltei Porti ca s5 publicuiasca tuturor ostasilor otornani.
Coprinderea acestui jurnal sa se publicuiasca spre stiinta tuturor.
(Aril. St. No. 1262 (rosu), fila 127)-
La Caimacamie.
Decrelul C. Caimiicamii de sub No. 575, atingator de a se restatornici iar5s cursul
tuturor monedelor precum s'a urmat in toata tam mai nainte de 3 Septemvrie, citindu-se
la Sfatul Adm. ecstraordinar, s'a alciituit alaturatul aici in copie jurnal, care cu cinste
se supune la aproba%ia C. Caimacamii, ca dupa aceia sa se publice indata spre stiinta
tuturor. No. 380 Noem. 2.
(Arh. St. Dosar No. 1262 (rosu), fila 128,).
1) lath cuprinsul acestei cereri :
A Son Excellence Fuad Efendi, Referendaire du Dian Imperial de Sa Majeste
le Sultan et Son comissaire plenipotentiaire dans les Principautes Danubiennes, etc etc. etc.
Excellence,
Penetres de reconnaissance du gracieux et bienveillants acceuil que votre Ex
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 161
www.dacoromanica.ro
162 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 163
sugului, precum Res gevargiul, dela care s'a cerut ca sit faca topirea metalelor si sa le
lamureascil de on ce alt aliaj iera Intransele, asemenea sf alti osebiti trei argintari ca sa
asisteze dela Inceperea pana la desavarsirea operatiei ; sf asa lamurirea metalclor prin
Indoite si Intrate In cercuri s'a facut cu Intrebuintare de vitriol cumpSrat de pomenitu
Res cu bani dela sine; apoi a suferit si paguba din pierderea de vreme atat iel cat si eel-
lalti mesteri pans sa Indeplineasca lucrarea Intocmal precum s'a fost cerut dela dansii.
Spre Indestularea for ce merits dupa dreptate si mai cu seams Res cel ce a contri-
buit In mai mare parte si chiar In totul ca sa dea luminele de care administratila iera
In neaparata trebuinta sa sa Ineheie jurnal al Sfatului ordinei cu coprindere, ca atat
pentru cheltuiala facuta dela sine cat sf pentru pierderea de vreme sa i sa dea in despa-
gubire lei : trei sute, cincisprezece din § cheltuelilor extraordinare, care jurnal sit sir
Infatiseze spre iscalire ca 55 sa supuie apoi pe fang raportul acestui Departament la apra-
batia cinstitei Caimacamii.
(Arhivele Statului, Dosar No. 1262, fila 55 si 72.) 1848, Dechemvrie 28.
1) Tata raportul asupra lucrarilor comisiei adresat Caimacamiei :
Raport la Cdimdcdmie.
No. 929,848, Dechemvrie 29.
Dupa Indatorirea puss asupra suptiscalitului prin decretu cinstitii CaimScamii
cu No. ... d'a se Intocmi o comisie spre a se chibzui asupra cursului monedei aid In
Printipat, pasind In aceasta operatie ma grabesc a supune la cunostiinta cinstitei C:al-
macamii ca, invitSnd pa fetele coprinse In nomerarisitul decret, s'a si adunatara In pre
susdvia Visterii In unire dimpreuna sf cu Domnul obstesc casiPr, care a fost oranduit
din partca acestui Departament spre r se afla fats si dupa Incercarile ce aceasta comisie
a facut prin operatii him ice In privinta cursului monedelor, dovedind valoarea Intranseca
de aur si argint curat ce fiecare din ele coprinde In sine, au rSmas statorniciti cu deplin
comincsie fn opinia ce au ecspus In raportul iscSlit de D-lor care cu cinste sa Inainteaza
In original cu cele pe langa dansul alaturate patru anecse supt No. 1-2-3 si 4; pentru
cursul tuturor monedelor de obste cate anume s5 vor vedea Insemnate In anexul supt
No. 2, ca trebue neapSrat sa treaca In viitor In circulatie asa precum s'a fost obstit la
3 MarLie din curgatorul an, fiindca acea masura atunci statornicita s'a recunoscut legala
si conforms cu disportiile art. 65 din Regulamentul Organic ; prin urmare pentruca
prin lucrarea savarsita aid cu toata curatenia si cu cea mai putincioasa eczactitate, s'a
dobandit un rezultat ce a sters pentru vremea viitoare Indoelile ate pa trecut erau
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 165
10 paras ; Landis qu'il est hors de doute que la piece de 20 Piastres en or contient une
valour intrinseque superieure A celle contenue dans la piece en argent ;
2. Que is livre de 100 piastres en or contient une valour majeure A celle contenue.
dans cinq pieces de 20 piastres en or ; de sorte que lc cours de cette monnaie ne saurait
en aucune maniere etre laisse au taux actuel sans risquer de voir ces belles monnaies
disparaitre entierernent de la circulation ; In commission est done d'avis que le cours
tie In livre en or devrait etre porte A 62 piastres, taux auquel elle presenterait une valeur
relative 4ale A celle du Ducat a 31 !!, eta la piece de 20 piastres en or
La commission doit declarer qu'elle verrait de grands inconvenients A etablir sur
la place deux taux differents, un pour le commerce et l'autre pour la Vistiarie. La com-
mission est done d'opinion que le taux de la Vistiarie qui a ote adopts par une decision
de l'assemblee Generale comme seul taux legal toute la Valachie, devrait etre mail-actin_
La commission esl. venue a cette conclusion apres mere reflexion et apres un exa-
men impartial des petitions presentees d'une part par le corps des negociants importa-
teurs de cette place, de l'autre, par celui des marchands en detail, ainsi que des raisons
que l'on a fait valoir dans son sein de Ia part des negociants exportateurs.
En effet les negociants importateurs ont prouve d'une part que se basant sur lc
decret de l'Assemblee Generale, rendu it y a pros de neuf mois qui fixait l'epoque de
l'adoption du taux de la Vistiarie comme soul taux legal, ils ont fait, A credit, au com-
merce en detail des ventes qui montent a beaucomp de millions et sur lesquelles ils
auraient A subir des pertes considerables s'ils devaient etre forces d'acceptcr
le paiement a un autre taux plus eleve ; d'autre part, ils ont demontre que tout le
commerce en general souffrirait toujours de la perturbation que ne pourrait manquer
d'amener la fixation d'un cours plus sieve pour les differentes especes de monnaies que
celui de la Vistiarie, scut cours auquel de tout temps se faisalent les operations importan-
Les de banque, scul cours auquel se vendaient et se liquidtdent 00 par le passé les
Iettres de change.
Quant A la petition adressec par les marchands en detail qui demandent Ie
retablissement de Vanden cours pour le commerce, la commission a de reconnoitre que'
cette demande n'est fond& sur aucune raison valable et que le seul but des petitionnaires
est de pouvoir, s' obtenaient cette mesure, faire un profit considerable sur les fortes
sommes dont ils sont debiteurs aux negociants importateurs, pour marchandises achetees
A credit, sur le calcul du taux de la Vistiarie.
Quant aux raisons que l'on a fait valoir en favour des negociants exportateurs Ia
commission a du aussi reconnaitre qu'elles ne sont pas fondees. Car en effet ces nego-
ciants ne viennent generalement pas id munis de fortes sommes en numeraire, mais
d'ici ii tirent des traites sur les differentes places de commerce et regoivent en paiement
de ces traites les differentes monnaies au taux dc la Vistiarie.
En payant aux detenteurs des cereales et des autres produits qu'ils achetent, ces.
differentes monnaies a un taux plus eleve ainsi que cela avait lieu par le passe, ces nego-
ciants gagnaient, it est vrai, quatre pour cent sur le change des monnaies, profit gulls
cessent de faire aussitet qu'ils doivent, ainsi que cola a lieu presentement, payer ce_s.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 167
monnaies au meme taux auquel ils les ont regues. Mais cola ne conslitue pas une perte
c'est seulement un gain de moms, qui du reste sera compense par la diminution relative
qui ne peut manquer d'avoir lieu sur les prix des differents produits quand les Men-
teurs regoivent en paiement les differentes monnaies a un taux reduit.
Venant a examiner l'interet que le Gouvernement et l'armee ottomane pourrait
avoir au retablissement de l'ancien cours de differentes monnaies, la commission apres a-
voir attentivement examine le tableau ci-joint sub A. 3 est d'opinion quo l'interet du gou-
vernement Ottoman ne saurait en aucune maniere souffrir du maintien du cours des cur-
lerentes monnaies an taux unique de la Vistiarie ; quant A l'armee ottomane, la commis-
sion pense egalement qu'elle ne trouverait aucun profit reel a l'augmental ion de la piece
de 20 piastres a l'ancien taux de 12 piastres et 30 paras, car it est evident quo les autres
monnaies augmenteraient alors en proportion et que touter les marchandises et produits
augmenteraient aussi ; ou bien it s'etablirait une difference dans le prix des marchandises
selon la monnaie avec laquelle on voudrait l'acheter. Ainsi la commission croit que memo
a present les marchands qui vendraient lours marchandises contre des pieces de 20
p-tres en argent au taux de 12 piastres et 30 pr. les feraient certainement, payer au moms
4 % plus cher que s'il les vendent contre des Ducats a 311/. piastres ou des zwantzigers a 2
piastres et 10 paras, et comme sur des petites quantites it doit necessairement y avoir des
fractions, le marchand saura toujours arranger de maniere a ce quo les fractions soient
en sa favour, de sorte qu'au lieu d'un profit l'acheteur qui voudra acheter avec des
pieces de 20 piastres a 12 et 30, subira plutdt une perte par lc prix plus eleve qu'il
dcvra payer pour la marchandiser.
La commission conclue done son rapport par !'opinion que retablissement de deux
taux, un pour la Vistiarie et l'autre pour le commerce, serait retablir un usage desastreux
que le decret de l'Assemblee Generale a supprime ; elle croit quo le taux de la Vistiarie
reconnu comme taux unique par le decret suscite devrait etre maintenu ; mais en memo
temps elle est fermement d'opinion que la Livre en or de 100 piastres avant par les essais
chimiques ete reconnue posseder une valeur intrinseque majeure a cone de cinq pieces
de 20 piastres en or presenterait si elle etait maintenue au meme taux une marge assez
large pour que les speculateurs la fassent disparaitre de la circulation, la commission, disons
nous, croit devoir insister pour que le taux de la Livre de 100 p-tres en or soit porte it
62 piastres.
A l'appui de cette reclamation la commission a redige le tableau A. 4.
La commission pleine de confiance dans les sentiments de justice et d'equite qui
animent Son Excellence Fuad-Effendi, sentiments dont it a donne tant de preuves a cette
population, n'ignorant pas que sa nommination meme a ete provoquee par Son Excel-
lence uniquement dans le but de reclairer sur un point aussi essentiel que le cours legal
des monnaies, ose esperer que Son Excellence voudra bien approuver les conclusions
qu'elle vient d'avoir l'honneur de poser et qu'ainsi Son Excellence joindra encore un
titre a ceux deja nombreux qu'elle a su s'acquerir a i'amour eta la reconnaissance de
la population de cette Principaute.
Bucharest, le 24 Decembre 1848.
(signes) Rustem. Le Cloutchior S. Anon.
Ilillel Alanuah. Jean Manovilseli.
www.dacoromanica.ro
168 C. I. BAICOIANU
Alonnales d'argent.
Golonat ou piastre forte d'Espagne a ete reconnue au titre de 141/ epreuves
Rouble en argent 13 % "
Theler d'Autriche 1311
Zvanziger 9 p,
Piece de 20 piastres 131/2 "
Hind ',Hannah, Seer. Excelentii Sale Fuad Efendi Eastern, Clueeru Anion,
Iscilliti :
N. German, Ion Manoviei, Loonidi Corlenti, Samuil Hillel.
A. 2.
Rosultats des calculs bases sur les essais faits en presence de la Commission
ainsi qu'il resulte du tableau A. 1.
Monnaies d'or.
Or d. 24 Au prix Valeur 'Valour Pour
Poids karats de intrinseque legale cent.
51/4 41/0
Ducat 1 1 28,10 30,15 31,20 3 30
60 60
1
Pieces de 26 p-tres 29 19
25 _i 28,10 11,32 12,10 3 33
60 60
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 169
42
Thaler d'Autriche 8 13 14 _59 12 12,38 13,20 4,10
60
2
Zvanziger . . . . 2 9 -4011,_ 2, 3 2,10 8,20
60
30
Piece de 20 piastre 7 131_ -61 11,17 12,10 7,10
60
fililel Manuals, SecreLarul Ecselentii Sale Fuad Efendi Rustem, Clueera Iona
196'114" Orlon, N. German, Ioan Alanoviel, Leonid' Cerlenti, Samull RM.
A. 3.
Mounales d'or.
Valeu Ancien Pour
Poids intrinseque tours cent.
Ducat 1511
-
60
30,15 32.20 7
V2 11,32 12.30 7
Piece de 20 piastres . . . 29
60
Livre de 100 piastres . 15 59,33 63,30 6,30
2
60
Monnales d'argent.
Valeur Ancien Pour
Poids Titre Taux intrinseque tour., cent.
13,34 14,20 4,20
Colonat 8-30
60
14 1.2 651 4
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 171
Dupa cum vedem din cele expuse pans aci §i din textul docu-
mentelor ce publicam in extenso in note, doug au fost ideile calauzi-
toare §i determinante a masurilor luate la sfarqitul anului 1848.
S'a urmarit in primul rand, inlaturarea haosului monetar, to-
lerat de dispozitiunile Regulamentului organic, prin stabilirea
cursului tuturor monetelor ce circulau in Principate dupa valoarea
intrinseca a metalului din cari erau confectionate.
In al doilea rand, s'a incercat sä se pue capat uneltirilor unor
spiculanti cari-i prefereaza eel in parte nelegiuit ca§tig decat fog
losul ob§tii", iar pe de alts parte sä se eczozeze in fata oamenilor,
puind 'Inainte ca aceasta fapta a nestatornicii cursului monedelor, ar fi
aducand inlesnire in transactii §i folosul celor ce le priimea cu pretul mai
inaltat decat cel legiuit, in vreme ce numai cu acea plazmuita inlesnire
nu se aducea, dar 'Inca, in loc de folds se pricinuia paguba priimitorilor Si
mai cu seams nevinovatului satean care in simplicitatea lui, priimea
monedele in curs inaltat, pentru obiectele de dinsul vindute §i lc
da apoi cu curs scazut in alte ale sale datorii netagaduite ; §i a§a din
toate acestea se descopera ca, folosul jocului monedelor era numai
in favorul unei minoritati de oameni vicleni" 1).
1849, Fevruarie.
(Vcstitorul Romanesc, 1849, Bucuresti, No. 7, pag. 26-27).
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 173
semnate in bani, ci d'aici trag politi ca'tre deosebite pieti ale comer -
tului §i priimesc spre plata acelor politi osebitele monede dupa cursul
Vistieriei. Ace§ti negutatori platind la stapanii cerealelor §i a altor
producte, ce ei cumpara din tars, o fac cu osebite monede dupa un
curs mai inaltat, precum aceasta se urma mai nainte. Ei se folosea
intru adevar cu 4% din schimbul monedelor, folds care it pierd cu totul
indata ce vor fi datori sa plateasca aceste monede dupa cursul cu
care le-au primit, precum se urmeaza acum ; dar din aceasta nu li se
pricinue§te vreo paguba, ci numai ca au un ca§tig mai putin care insa
li se va rasplati cu scaderea neaparata a preturilor deosebitelor pro-
ducte"..
Comisia tinand seama de valoarea intrinseca a monetelor §i
de cererile comerciantilor detaili§ti, importatori §i exportatori, este
de parere ca pretul cursului vistiernicesc adoptat dupa o hotarire
a ob§te§tii adunari, trebue sa fie mentinut ca singurul curs legal pen-
tru toata Valahia", lucru care s'a §i intamplat.
Dar decretarea unui singur curs al monetelor la 1848 pentru
comert §i Visterie, n'a fost de natura sä impiedice speculatiunile.
Astfel, la 1850 bancherii incep sa introduca in Ora creitari §i firfi-
rici cu un pret mai mare decat vertul for cel adevarat, pentru in
parte-le folds, in catatimi foarte mari, iar in locul for au scos din Ora
and' moneda curata".
Dupa cum vedem, in virtutea legei lui Gresham, moneta rea
adusa de dan§ii alunga din circulatie moneta buns existents.
Pentru a se pune capat acestei situatii se decreteaza §i pentru
aceste monete urmatoarele cursuri 1) :
timei Sale Prea Inaltatului nostru Donmu, Maria Sa prin luminata rezolutie ce a binevoit
a pune asupr! -1, si care s'au Incunostiintat acestui Departament prin adresul cinstitului
Secretariat al Statului cu No. 1974, priimind pretul chibzuit de comisie si Intrebuin-
area for marginit.
Porunceste :
1. Creitarul de care santii 20 lntr'un stantih si care circuleazil astAzi pe parale
41: r5nulne tot pe pretul de parale patru si jumatate (41/2).
2. Creitarul jumatate celui de sus, idem pe parale doil. (2).
3. Creitarul 1/4 din cel dela No. 1, idem pe o para. (1).
I. Dutca ce poartil No. 30 si care circuleazA astlizi pe paralc 12, ramane pc pret
de parale zece. (10).
5. Dutca ce poartg No. 15 si care eirculeazil astAzi parale 6, rilmane cu pretul de
parale einci. (5).
6. Creitarul cu No. 3 $i care circuleazii pc paralc 6. rilmilne pe pret de parale
rind. (5).
7. Creitarul mic No. 3 care circuleaz5 pe parale 4, rilmane pc pret de parale trei
Si jumatate. (31A).
8. Creitarul rnic cu No. 1 ce circuleazil pe parale 2, rilmane tot p'acel pret de pa
rale clod. (2).
9. Firfirica cu No. 6 cc cireuleazil pe parale 28, r5m5ne pe pretul de parale doull-
7eci si dog. (22).
10. Firfirica cu No. 3 ce circuleazii pe parale 14, ramane pe prel de parale trei-
sprezece si jumatate. (1314).
5i II-lea. Ca sa nu se intrebuinteze la plilti si la alisveris monedele de arena si
firfiricii cleat cele dintai 0115 la o jumatate sfantih, adica dacil cineva are sA plateascii
mai putin de o jumatate de sfantih, sA raspunza In creitari; mai putin de un sfantih in
firfilici ; iar trecand peste o ,jumatate de sfantih, sau peste ur, sfantih, nu poate s5 den
nisi creitari nici firlirici.
In urmarea acestii luminate porunci, hotarandu-se pretul dupd care are sa cir-
culeze d'astfizi fnainte monedele fnsemnate mai sus, si chipul Intrebuintiirii lor, Depar-
tamentul grAbete a face cunoscut de obste printeaceastii publicatie, spre intocmai ur-
mare din partna tutulot ; cu ad5ogire c5 orieare se va dovedi Impotriva urm5tor, hare-
buintAnd arAtatele aci monede, sau cu pret mai mare, sau In catiltimi mai marl, deal
cele Lot5rite printeaceasta, se va supure pe lAng5 despaguhire, si la pecleapsii ea un In-
selAtor.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 175
1) Dam in extenso 6 documente din cari rezulta ca Visteria stabilea cursul fin-
rinului chip recomandatiunile Vienei :
DOC. No. 1.
Departamentul V istieriei
Dupa comunicatiile primite dela onorabila K. K., Aghentie prin notele No. 8815
gi 9151, cA fiorinul tircula In corenta luna Octomvrie, pe pretu de doa sute doa zeci si
doa parale No. 222, Departamentul face de aceasta cunoscut spre cea de obste cunostint.6
*eful Departamentului, Nicolac Bfilcano.
No. 6908, anul 1854, Octomvrie 1.
(Buletin ofitial 1854. No. 7i, pag. 306..
1)0C. No. 2.
De partamentut 1 Man ft i.
www.dacoromanica.ro
176 C 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828 1859 177
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 179
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN LUMINA REGULAMENTULUI ORGANIC 1828-1859 181
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
1) Dam fn extenso patru documente din cuprinsul carora se poate vedea modul
cam s'a incercat reglementarea sechestrului. a falimentelor, a misitilor infranarea abu-
zurilor functionarilor publici :
DOCUMENTUL No. 1.
Proect pentru secfestru.
1. Oricine va voi sa faca secfestru, sa se arate cu jalba sa la judecatoria locului
unde se afla acel lucru ce voeste sa-1 pue subt secfestru.
2. Judecatoria cercetand acea cerere sigurifsiind acel secfestru dnpa coprinderea
Pravilii, pesim sa Instiinteze ocirmuitorului acelui judet ca sa se pue secfestru pa acel lucru.
3. Otcirmuitorul sa puic in lucrare acel secfestru cu acest mijloc )
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 31 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA. 187
2. Neprevazut sau simplu, clod este pricinuit din a sa gresala, in3a fare vicle5ug nici
inselaciune. 3. Amilgitor sau cu gind rau, dud este luso tit de planuri viclene. Feluri-
rnea falimentului si cele ce urmeaza dupa dansulpe seama bancrutului, sehotilrasc de tri-
bunal dupii ce se cerceteaza pricina.
Cel ce este dator, nu poate sa se facil cunoscut de bancrut decit numai prin bon-
rirea tribunalului, rezemat chiar pe a lui marturisire, sau pa stiri pozitive despre starea
si averea lui, sau pc tagaduirea lui de a plati datoriile la implinirea sorocului. Inteaceeasi
zi In care se face cunoscut falimentul, bancrutul se pune la opreala, i se pune secfestru
pe toate avuturile lui miscatoare si nemiscritoare. Cu administratta acestor trebi este
Insarcinat unul din curiltori ce se afla Intrebuintati la tri.mnalul de comerciu, sau unul
din madularile maghistratului, carele va caula aceste pricini cu invoirea creditorilor
ce se vor afla to ii, piny ce se va orindui o administralie de concurs, alcatuita do doi
sindici sau de mai multi, de un prezident, cari se vor alege de creditori. Accastil admi-
nistratie urmeaza cercetarea inceputa de curatorul jurat, spre descoperirea averii si da-
toriilor bancrutului, se adevercaza despre prctuitea avuturilor ce s'a facut de curator.
is subt stilpinire-i toatri averea celui falit, face o socoteala peste tot si o Intocmire de
numarul creditorilor, de rinduiala dupa care ei trebue sa fie despilgubiti si de dividentul
(partea) 'cc li se cuvine fiestecilruia si fn cea mai dupa urma isi da parerea despre prici-
oile si natura falimentului.
La masa sau stringerea la un loc a avuturilor falitului se socoteste nu numai toata
averea sa ce se aflii in HMO, ci Inca si oricare din avuturile sale nemiscatoare ce va fi pus
amanct sau se va fi Instreinat cu numire de dar in curgerea celor dupa urma zece ani,
5i in vremea cind datoriile covirsa jumatatea avutie falitului. Aceste avuturi sutra si
de in masa sau trupul celorlaltc, afarri numai de nu se vor fi vindut la un al treilea. Dacrt
muerea si copii cei neimpartiti ai falitului nu au avut parte in negutatotia lui, atunci
ale lor avuturi no intra In trupul sau masa celor dc pricina, ci se va socoti numai ca
este al mueri : a) aceea ce a avut de zestre sau a mostenit, b) ceca cc a priimil ea in dar
prin inscris dela rudeniile ci sau dcla straiai, nu insil si dela brirbatul sau, si c) coca cc,
ea a eistigat cu capitalul primit Intr'aceste dort chipuri ; 2. c;1 este al copiilor : a) ccea
ce an primit in mostenirc dela muma lor, dela celelalte rudenii ale lor sau dela strilini,
b) ceca cc an priimit in dar prin ill9CHS dela muma lor, dcla celelaltc rude, sau dela
struni. Facindu-se inlocinirea datoriilor se vor imparti pre cum urmeaza : 1. Bator ii pri-
vileghiate care trebue a se plati pe deplin 2. datorii cc trebue a se da In concurs (analoghie);
:3. datorii cu banuiala sau en pricina supuse la cercetarea judeditoreasca ; si 4. datorii
ee trebue Aa se plateascil din ceca cc va raminea pristos dupil ccstelalte trei clasuri, de
vor fi de acestea. La clasul cel dintiiu ( datorii priveleghiate) se cuvine a) sumele cc
sint ale bisericilor ; b) ramasitele de dajdii, drepturi si alte dari cc se cuvin Coroanei
dimpreuna cu dobInzile si 5trafurile ; c) datoriile asigurate prin ipoteca si amaneturi ;
d) capitalurile nevirsnicilor cc falitul avea intru ingrijirea sa in calitate de parinte sau
epitrop ; e) simbria slugilor 5i a lucratorilor oa si pe vremea color dupil urma case ani ;
f) Toile de socoteala ale vanzatotiior de comestible (lucruri de mancare), pentru cele din
urma patru luni . g) toile de socoteala ale birtasilor pentru chiria casi 5i cheltuiala
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 MISCAREA BANCARA LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA. 189
DOCUMENTUL No. 3.
Depariamentui pricinilor din Mantra.
Jurnal.
Inchiiat de catre einboriceasca deputatie din orasul Braila, la 26 ale trecutului
Ghenarie.
Astazi 26 Ghenarie, anul 1839, In deplina adunare adunindu-ne, am hotarit urma-
toarele ponturi pentru mesiti :
1. Citatimea mesitilor este nemarginita, si este slobod fiescare din paminteni
sau strain a indeplini aceasta sarcina de mesit :
1. and va avea pravilnica virsta.
2. Cind va avea adeveintil iscalita de cinci negutatori pentru Mina sa pur-
tare si cinstitul sau caracter.
3. Cind cunoaste sa scrie Mewl dialect bez, alcatuitele trupe acelea a
caror cilenurile necunoscind toate sa scrie, atunci unul dinteinsii 11 va iscali
si va avea putere fntocmai ca and s'ar fi iscalit toate cilenurile, cu chezasie unu
pentru altul.
4. and vreunul din mesiti va fi supus vreunei curti strcine, acela sä fie dator
a da chezasie inserts calm aceasta deputa %ie, coptinzatoare ca, city vreme vor fi
in postul acesta de mesiti, nu va cere sprijinire protec%iei sale pentru aceea ce se
atinge de indatorirea acestii insarcinari.
5. Cind va da chezasie pentru doa mii de lei, cursul cinstitei Vistierii, si
cind va priimi evanghelicesc jurAmInt ca va pazi Intru toate indatoririle acelea
cu care s'a Insarcinat dupa hotarire.
2. Fiescare mesit avind toate cele pomenite, se va socoti si se va cunoaste obstesc
inesit. Dator insa este sa alba terfeleag regulat sau catastih, carele fl va da aceasta depu-
tatie catre fiescare si catre fiestecare alcatuit trup de mesiti, pecetluit cu pecetea depu-
tatiei si cu numeratie. La care catastih este dator mesitul sa insemneze pe fiecare zi
luerarile lui, sau ale alcatuitului sau trup, adica : vInzari, cumparari, tocmeli de navlu
si orice alte felurimi de lucrari ce privesc la mesitia lui, Sara sa se faca In catastih ster-
saturi sau de isnoava Indreptari si numeratia sumelor sa fie Inscris. Catre aceasta fies-
care tovarrisi alcatuitului trup de mesiti este dator sa scrie in catastih cu mina sa lucrurile
sale si sa se iscaleasca singur ; iar din lmpotriva, nestiind sa scrie, atunci unul din tova-
rasii lui, carele va sti sa scrie, it va iscali.
3. Nu se da slobozenie mesitilor subt verice cuvInt sa se negutatoreasca, sau
pentru socoteala lor, sau pentru socoteala prictenilor lor, dar nici sa priimeasca marfuri
sau corabii recomandate catre dInsii, on d'adreptul on prin alte mijloace.
4. Fiescare mesit, pentru verice vinzare, cumparatoare, tocmeala de navlu si
pentru orice alts lucrare va face, este dator sa dea bilet la amIndoa conglasuite parti,
atit catre vinzator, eft si catre cumparator, iscalit de dinsul si coprinzatoare cu deslusiri
toate tocmelile ce s'au urmat. lar pentru tocmelile navlului, sä vor face minute (vremel-
nicest Inscrisuri), carele sa vor iscali de catre capitanul corabiei sau de catre cela catre
care este recomandat de catre cel ce incarca corabia, si de catre mesitu ce au mijlocit
aceasta.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL al COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX -LEA. 191
Aceste minute vor avea intarire pinA and sS vor face cele regulate tocmeli de
navlu.
5. Reciprocitatea mesitii sa hotareste fsrs deosebire, atilt la cumparari eft si la
vinzari, cite o jumatate leu la sutA dela cumparatori, si cite o jumatate Ia sun dela yin-
zatori, iar Ia tocmeli de navlu, cite doi lei la sutA.
La deosebitele incarcari ce se nuinesc (Sotocolo) cite patru lei la sutA, platindu-sii
de catre cApitanul corabiei.
6. Chid vreunul din mesiti se va slovedi calcator pomenitelor indatoriri, va pierde
pentru totdeauna dreptul de a mai fi mesit si drept straf, spre pilda altora, va plati lei
una mie cinci sute, cursul vistiericesc, la casa deputatiei, care se vor intrebuinta pentru
Koala nationals de aici.
7. Orice lucrare urmata prin mesitul ce a priimit jurAmintul si cu toate cele In-
semnate In catastihul sail, se va socoti sfinta si nestramutata.
Iscilliti,
Skanopulu, Petre Gheorghle, M. Baldorldic, loan Minoviel, Faranga,
Sall-age Meemet threat.
(Buletin gazeta oficiala, 1839, No. 16, pag. 62-63 din 20 Martie).
DOCUMENTUL No. 4.
Departamentul Drepld(ii.
Vazind Departamentul cA dela o vreme incoace, cele mai inulte imprumutari
cu bani prin zAloage de lucruri nemiscatoare, a carora formAluiri dupla articolul 333 din
organicul Regulament, se cere In Bucuresti la acest Departament, iar prin celelante ju-
dete la judecatoriile locale, precum asemenea si vinzarile de hula voe a lucrurilor nemis-
cAtoare, a carora formaluire se cere la judecAtoria In coprinsul cAria se ails cele lucruri,
se savirsesc prin mijlocitori (samsari), spre depArtarea oricAria d'a dreptul Intelegeri !litre
imprumutati cu Imprumutatori si intre vinzAtori cu cumparAtori si luind stiintA ca
niste asemenea mijlocitori, pe linga tocmelele ce fac In folosul lor, pretind dela partile
interesate si oarecare folos subt numire pe seama unora din slujbasi dupa la acele dre-
gatorii prin mijlocirea carora se savirsesc lucrarile trebuincioase, apoi fiindca dupA ar-
ticolul din organ;cul Regulament cit §i dupA osebite masuri ale Stapinirei, este oprita
verice luare de bani de catre slujbasi, ca unii ce pentru slujba ce indeplinesc se rAspla-
tesc cu simbrie potrivit cu marimea slujbei lor si prin urinare intreprinderea ce fac
mijlocitorii de a lua folos si pe seama slujbasilor, priveste numai de a-si Indestula si
mai mult lAcomia lor, dar ca nu care cumvasi sa-si fi uitat vreunul din slujbasi datoriile
sale, si prin mijlocirea samsarilor sa se fi intinzind la niste asemenea abuzuri nesuferite
StApfnirii, precum asemenea ca nici mijlocitorii sa IndrAzneasca a pretinde dela vreuna
din partile interesate vreun folos pe seama acelor slujbasi, Departamentul face cunoscut
printr'aceasta ca, oricare slujbas din ramura judeatoreasca se va dovedi ca au indraznit
a se mitui de vreun lolos, on d'a dreptul, sau prin mijlocirea samsarilor, In oricare pri-
cinA fAra osebire, sa aiba In vedere ca nu numai se va supune la cunostinta Inaltei oblA-
duiri spre a se departa din slujba In care se va fi aflind, dar fsi va lua si pedeapsa potri
vita cu Invinoviitirea sa si nici se va mai chema In slujbA, precum si oricare samsar se
www.dacoromanica.ro
192 C.' 1. BAICOIANU
va dovedi ca au indraznit a pretinde dela partile interesate vreun folos pc seama sluj-
balilor tarii, sa cunoasca ca nu numai se va popri de a mai fi priimit In intreprinde o ase-
menea meserie, dar se va si pedepsi spre pilda si altora asemenea lui.
Marele logofat, A. Vilara.
No. 4710, anul 1846, Julie 9.
(Buletin gazeta oficiala, 1846, No. 48 din 11 Iulic, pag. 189-190).
1) lata acest document :
Banca imparateasca de imprumutare piny in luna lui Martie 1838, pentru capi-
talurile ce sa depunea inteansa, da bileturi scrise pa hirtie proasta cu pecetea de ceara
tare. Dar fiincicii aceste bileturi, dupe care capitalurile nu s'au luat pina acum, poate a
sä invechi 51 coprinderea for cea cu cerneala scrisa a sa sterge, sau a sil desfiinta prin
feluri de intimplari gi pecetele sa se strice (care aceasta s'au si intimplat),
de aceea Banca Imparateascri de Imprumutare pofteste pa cei cc au luat bileturi pind
la Martie 1838, sau pe nume de fete particulare, sau pe nume cunoscute, a be Infatisa
la aceasta Banal inainte de a sa implini soroacele de an acelor capitaluri, ca sa priimeasca
in locul acelor bileturi alte noua dupe forma de acum. Si clack' accle bileturi sa MIA depuse
zalog in verice dregatorie, sau vor avea alte ceva imprejurari, atunci sa se fad"' cunoscul
aceJtii Banci. Pentru aceasta dar instiintare la aceasta Banca a bileturilor ce s'au dat
de care dinsa pina la Martie 1838 si instiintare pentru dinsele dacil sä all. adica undeva
depuse, sa indernineaza In soroc de doi ani socotind dela 1 Iulie 1838 'Ana la 1 Julie 1840
iar data cinevasi va dori inainte de a sa implini acest soroc a priimi capitalul sau dobinda
banilor dupe biletul sau, atunci sa vor slobozi potrivit cu regulile Bancii, adica i sa vor
da bileturi, dupe forma cea 'loud, de sa va lasa sau capitalul la Banca, sau parte din-
tr'lnsul.
No. 2376, anul 1838, Octombrie 28.
(Buletin gazeta oficiald, 1838, No. 72 din 31 Octombrie, pag. 290-291).
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $I COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 193
1) Cifrele de mai la vale evidentiaza avantul pe care 1-a luat comertul extern al
Principatelor alimentat in cea mai mare pane de produsele agricole intre anii
1840-1860 :
Anii Export Import
1840 35.413.299 lei 19.673.176 lei
1850 47.151.889 28.262.614
1851 47.868.397 29.257.014
1852 62.032.711 30.163.842
1853 63.963.440 31.773.663
1854 57.188.601 29.863.990
1855 126.102.275 55.492.705
1856 85.610.526 62.754.827
1857 62.103.948 58.272.656
1858 78.932.224 42.792.196
1859 91.788.172 50.398.948
1860 116.166.407 62.718.263
13
www.dacoromanica.ro
194 C. I BAIColANU
zute, din pricina monetelor al caror curs depiisia mult valoarea for
intrinseca.
Imprejurarea aceasta determine o depreciere a monetelor ava-
riate si implicit o scumpire a vietii.
Erau atat de prosti banii cari circulau in Principate in aceasta
perioada, incat aproape toti zarafii anuntau clientilor pe piaci atar-
nate deasupra meselor for ca au numai bani buni. Aceasta ingenioasa
reclama, caracteristicrt vremei, este de nature sa ne arate cat de mult
se cautau monetele bune si cat de rare erau.
Numeroasele cereri ale starostiilor dupa cum am aratat si
in capitolul precedent determine pe Domnitorii Principatelor sa
intervina in doua directiuni :
a) oprind intrarea prin granite] e %aril a monetelor inutile, fal-
silicate si avariate, instituindu-se un control si obligatiunea decla-
Orli monetelor ce se importau ;
b) reglementand zarafia si stabilind un control asupra acelora
ce se indeletniceau cu aceasta ocupatie.
Luand Domnia mea stiinta" glasueste ordinul lui Ale-.
xandru Ghica Voda din Septembrie 1834 ca suma paralelor
ce astrizi se afla in Printipat este cu mult mai mare peste cat
cere trebuinta alisverisului din toate zilele si ca unii din spicu-
lanti pentru al for imparte le folos s'au pornit acum a aduce in
tiara o multime de aceasta moneda marunta, cu care pricinueste
mai multa impiedicare cleat inlesnire la alisverisuri, poruncim
ca fare cea mai mica zabava sa se dea strasnice porunci pe la
toate punturile granitelor Dunarii, ca sa se popreasca intrarea
acei monede ce sa aduce de catre asemenea spiculanti. Tot
deodata sa vor da porunci si catre ocarmuirile judetelor din toata
tam, spre a publica de obste dare toti lacuitori, ca la ale for im-
parte alisverisuri si vanzari sa nu priimeasca parale marunte
mai mult de doi sau trei lei, pe cat adica va cere neaparata tre-
buinta la schimbarea monedelor".
In ce priveste zarafia dupa cum am aratat mai sus exercitiul
acestei profesiuni pare a fi fost liber 'Ana pe la 1830.
Zarafii erau instalati in pietile publice, avand cate o masuta
construita ad-hoc. Asa de exempla era piata Sf. Anton si Hanul cu
tei in Bucuresti, iar in Iasi actuala Pia a unirii. 1) Altii ocupau
1) In planiele No. 28 30 dam : P1. XXVIII Piga St. Anton ; P1. XXIX
Hanul cu tei §i Pl. XXX Piga Unirii din la5i. Toate aceste trei plane ne dau inia-
www.dacoromanica.ro
. ,
1:.
ar
l-
- - - '......-. ...-_ ..1:-....r.,r. .'1. ......:.:.,,-.C"........:1::-:. ' .-----7- ' ''Z'.. ...Fr
.. , --..-^Y.....7.: . .
... 4::-.4.7-..-.440, t---- -.-
z..,, 1. ........_.__ ------_.4.- ___... --Qrs.- --::. -.:::. _ _-
. =, t."iL-: -..,_ --2 ..n , __Er-7.,- c4-1;,----'-' -------M.-
I
www.dacoromanica.ro
Plata Sf. Anton din Bucure§ti, Intro anii 1830-1880. (V. pag. 194).
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 195
www.dacoromanica.ro
196 C. I. BAICOIANU
31 lei 20 parale, rubla de argint cate 10 lei 20 parale si sorcoviltul cate 2 lei 10 parale.
toate celelante monede santa socotite ca niste obiecturi de negot, asa dar plata Esilor
Impreuna cu tribunalul de comert ramane a priimi In toate relatiile negustoresti miisuri
potrivite cu pretaluirea de mai sus, alcatuind dupa pilda Valahiei, un curs statornic care
sa va supune Sfatului numai spre stiinta si va slujl de temeiu situ tranzactaile particu-
lare, cat Inscrisurile nu vor cuprinde cutari sau cutari moned5 In argint sau aur.
2. Pricina de catahrisis de nestatornicie cursului monedei fiind pornita numai
din Inmultire zarafilor sau a schimbatorilor far aid o schimbasie cari se afla cu me still
pe ulitale oraiului In precupie di moned5, si care nu numai 0 aduc In curs pi toata ziva
prifaceri, dar moneda ratazando o dispretuiesc, deaceia tribunalul de comert Impreuna
cu plata vor fi datori a chibzui din cate unul pe acesti trebuinciosi In obitie folos a ne-
gotului 51 socotindu-sa de nevoie sa periorisasca numdrul for Incdtu uor fi niaparat, insa
unul ca acestia vroind a unelti asamine mesarie, sa fie Indatorit mai Intai a depozitarisa
la tribunalul de comert sau o suma de bani ci sa va hotara de dansul si de piata, are sa
dea chiezasie sigura de trii negutatori din cei Intai capitalisti raspunzAtori unul pentru
altul, si de sa vor afla loate sau date In tarculatie monede taete, sa fie socotiti de calpuzani
5i supusi la toata asprania pravilelor pamantesti, ci legiuieste la asAmine, pentru care sa
fie dator a da inscris cu cuprindere, ca Incatu priveste Indatoririle de zaraf orisicine ar
fi si on supt ce protectie straina s'ar afla, sa nu poata a sa folosa cu vre un titlu spre a
se apAra de asprimea pravilelor.
3. Tribunalul de comert Impreuna cu piati sa fie datori a asaza pravili pentru
Operataile pravAliilor si la deosAbitele intamplari di abatire, raspunderea sa fie din capi-
talul ce vor depozitarisa sau din averea chezasului.
Jurnalul acesta prin raportu sau asupra D. vice prezident spre intarire si dup5
deslegare ce va veni, sa vor face lucrarile cuviincioasa prin d-1 vel Post.
fila 22-23.
DOCUMENTUL No. 2.
1833 Decembrie 21. Zaraf ii din Iasi se pldng Sfatului cd pe nedrept sunt acuzafi
de scumpirea pretului monetelor.
tre Ina ltul Sfat al Prinfdpatului Itfoldauiei de la eureii zarati din orasul Esi.
Pkcald intact.
De taniretale noastre patrecanda noi viata noastra cu alisverisul zaraflacului
far sa mai avem vreun alt deosabit alisveris, platindu-ne bi toate obisnuite dart si ha-
ralele, acuma intrecute zale de catra cinst. Adgii prin toate ulitile sau poblicarisat ca
acestu feliu de alilveriiu cu totul sa lipseasca dintre noi, fiind cutotul Impotriva dreptatii.
Intai ca nimene asupra noastra n'au jaluit ca sa ni gaseasca cu vre o vinovatae, al doile
ca nici la o tail nu sa aude cu aceasta felu de alisverisu de catra stapanire sa fie
oprit, al treile ca noi nici odinioara preturile monedei nici le suim, nici le coborAm ni
Insusi dupa cercetare ce sa va face, vederat sa va cunoaste ca fieste care moneda aice In ora'
sa afla mai eftina de cat In toata Cara Moldovii, caci noi nu cautam bogatie ci santem
bucurosi ca sa ni se chivernisam casa cu copii noastra, mai vartos ca noi peste margine
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 197
In alte cari nici o spiculatiie cu moneda nu facem, si nici odinioara pretul monedei din
pricing a noastra nici sä sue nici sä coboara, al patrule cand sau mai Intamplat ca sa
hotarasca vreun pret sau vre o porunca cinstita Visterie In pricina monedei Si noi nam
urmatu, pentru case cu umilinta ne rugam milostivire marii voastre ca sa va miluiti
asupra noastra, atata saraci cu casa grele care numai cu acest alisveris de taniretale
noastre niam deprinsu, Si data ni sa va lua aceasta bucataca de paine ca candu niar
lua I sufletele. Milostivul Dumnezeu, sa va apare de toate pacatele si de pacatul acesta,
maluitiva asupra saraciii noastra sä fim puji la cale spre a nu ni stramuta de brans
noastra, ce sä ne chivernisim casale SI copii noastreca ji mai nainte vreme, indatorindune
a da 6 chezasie pentru noi si purure sa fim rugatori milostivului Dumnezau pentru eri-
cita sanatatii marii Voastre.
Fila 35.
DOCUMENTUL No. 3.
1834 Julie 26. Visteria refereazd Slatului mdsurile cari trebuesc luale pentru a lm-
piedica desvoltarea zarafldcului.
Dumnialui pah. Teodor Gotan mai marele Starostiei din orasul E$ii, prin raportul
lui cu No. 3, instiinteaza Visteria ca facand adunare tuturor fruntajilor negutatori, cu
care intrand In sfatuire pentru Inflorirea 6 Indemanarea negotmlui, cu toti Intr'un glas
si Intru o unire au gasit de cuviinta spre a sa punt o stavila asupra monedei, pentruca
atunce nu numai negotul va Inflori, dar apoi negutatorii vor ave Inlasniri lor. Facand
Insa gi aceasta cerire, ca multimea zarafilor care se afla In piatil sa sa radice, ramanand
numai acci cu stare cunoscuta, care sa dci chezasie ca vor urma Intocmai dupa alcatuire
si poruncile ocarmuirii ce sa vor da asupra monedii ; cad de multimea zarafilor ce astazi
se afla In piata, numai din zi In zi sa sui moneda, dar apoi tae galbenii 5i irmilicii Incat
galbenii drepti la cumpini pre putini se gasesc In piata, cerand ji statornicire cursului
de astazi a monedei. Gios iscalitul alaturand pe langa docladul acesta copie de pe pa-
mcnitul raport, tot °data Iii Insemneaza $i socotinta sa, Intai pentru zarafi de a lasa
asupra negutatorilor alegirea lor, cari sa se marginesca numai In patru zarafi si pentru
cari Cl negutatorii sa fie raspunzatori la orice Intamplare, cari zarafi sa fie datori a schimba
Indatil fiestecaruia monedele de oricata sums ar ave trebuinta si fara nici un ban scadere
din cursul hotarlt, sau pentru folosul lor dela schimbare, fiestecareia moneda sa se hota-
rasca de catre negutatori, al doile pentru ca sa contineasca taierea monedelor de aur
de catre obicinuiti, Intru aceastas care aduce o mare paguba obsteasca, sa se hotarasca
o vade 1i prin publicatie sa se faca cunoscut In toata Cara ca fiejte care sa sa desfaca par
la hotarata vade de asaminei monede Mate, caci dupa Implinirea protezmii publican-
site, niste asamini monede ciuntite nu vor mai fi priimite, iar apoi Si zarafilor ce sa vor
alege de negutatori sa ii sa puie Indatorire de a nu cuteza nici cum sa priimasca sau sa
de asamine monede. Dupa Implinirea vadelei publicarisita supunandu-sa unui straf
Si pedepsi la asamini cutezare a lor, iar pentru cursul, deli cererea negutatorilor atarna
de a ramane galbenul 34 lei 20 par. 16 ermelicul, 12 carboava, 2 si 20 sorcovatul, fiind
insa ca Intru acesta noul asezamant au prevazut si au legiuit, ramane la Inaltimil sale
Inteleapta hotarlre 5I punire la cale, iar pentru a nu sa mai spori pretul din cursul de astazi,
www.dacoromanica.ro
198 c. 1. BAICOIANU
acesta este o masura atat de priincioasa si cu atilt mai de neaparat de a lua punere la cale,
cu cat in o vidirata struncinare a starilor si o stavila negotului.
Fila 54 si 64.
DOCUMENTUL No. 4.
1834, August 1. Sfatul supune cunostin(ei Domnului chestiunea zaralkicului gi
masurile cart sunt de luat.
Pre Int:Wale Doamne,
Dumnealui vel Vist. dupa raportul ce an priimit de la mai marele staroste din
orasul E$ffi, cu cerire dupa oglasuirea fruntasilor din tagma negutatoreascil :
1. Cl! multimea zarafilor jidovi ce se afla in pieta ,ii cart stint pricina nestator-
nicului curs a monedei si a ciuntirii ei, sa se Mice si sa rilmac acei cu stare care vor da
chezasie temeinice.
2. Cl! pentru a sa pune stavila suirii monedii sa sa hotarasca a ramane in pretul
de astazi adeca : 35 lei galbenul blancu, 34 lei 20 par. pasarul, 16 lei ermelicul, 12 lei car-
boava si 2 lei 20 sorcovatul.
3. Cursul monedii ce din nou sar ivi in Ora sa fie hotarit dupa aiarul ei ; au intrat
cu doclad de supt No. 5066, propozarisind masuri privitoare catra marginirea numarului
zarafilor 5l catra desfacire I lipsire din tars a monedei tilete 5i dispretuite.
Aceste masuri Sfatul socotindu-le potrivite cu starea lucrurilor, gasaste pentru
a sa pune stavila unui rAu ce mergi in sporire si care loveste de a dreptul toate relatiile
negutatoresti fl interesele particulare, a sa lua urmatoarele masuri :
a) Multamia zarafilor schimbatori de monede ce se afla astazi sa sa margineasca
numai In numbr de sass, dupa cerirea negutitorilor Mean in presudstfie, care negutiitorl
sa aiba ai alega Insusi dintre oamenii cu avere Ii cu indestula incredere, carii sa dei in-
scris ea vor urma Intocmai regulilor ce sa vor statornici cu aceasta, ca data sa va ivi
asupra for cel mai mica catahrisi, sa nu aiba in privinta uneltirii zaraflacului a sa agiuta
de strains protectie, ce sa fie supusi dispozitiilor si pravililor ce sant $i sa vor statornici
intro aceasta. Ei sa fie Indatorati a schimba orisacui sa va infalisa cu orice sums de bani.
b) SA sa insarcineze pe negutatorii pietei ca mai Intai sa hotarasca aceea ce trebue
a sa lua de catra zarafi pentru schimbarea a feliuri de moneda ce sä afla In tarculatie
In Printipat si acel pret sau bas ce sa va hotari de dansii, sal si publicariseascA prin Ga7etl
sau Buletin, 51 sa politiceasca In schimbarile de moneda dupil nici o prifacere nu nuinai
in Capitalie ce II in tot Printipatul.
c) Visteria va pune indata in lucrare a sa viirsa pietre de cumpeni atate eate vor
fi trebuitoare spre obsteasca inlesnire, care pietre sa aiba pe o parte bound marca tarii
qi pe de altb No. de 64 graunte ce cuprinde un galben In intregimea sa i sr, fie increstata
impregiur spre a nu sa putea preface, si cu asamine greutate de cumpana sa sa slujeasca
orisicine In daturi p luaturi, socotindu-sa pe temeiul cii una mita galbeni sa traga una
mita opt dramuri ci treizeci grame tocmai.
d) Cursul monedelor In toata Cara ar fi de cuviinta sa Si! statorniceasca acelas ce
este legiuit de Reglement $i priimit de Visterie, $i aceasta ca sa sa siguripsasca interesu-
www.dacoromanica.ro
Plata hanul cu tci din BucureW, mare anii 18311 1880. (V. pag. 194).
www.dacoromanica.ro
CREDI1UL sl COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 194
rile negutatore5ti care sunt supuse la asamine prefacire, ca Si cursul eel nestatornic
monedci; fns, este netagaduit ca adivilrata pricing a nestatornicului curs a monedii
shit oariscari monede priimitoare de prefaciri, ce sa politicesc In tarn, care cu adesea
for scadere sau suire pricinuiesc vilzuta nestatornicie si pre care prevazandu-le Beglementu I
au Intemeiat cursul pe valora galbenilor. Drept accia spre contenirea acestui rail este
tie cuvinta ca negutatorii pietei sit faca aiar acestor monede 5I potrivind valora for cu
ace statornicita a galbilnului, sil puhlicariseascg obsteste ace cuprinzatoare in sine valor5,
care sit slujascri de regul5 negotului.
Acest aiar s5 sit r5nduiasca regulat in toat5 triminia, precum Si on 5i cam' sa vu
voi vreo nouii asamine moneda, sau vreo lips5 in celeobicinuite, dar pentru ea sa sit eu-
ratasca cu totul monedele nide 3i dispretuite ce se gasesc astazi In taro, fic5tc care grilunte
ce va fi lips, din greutate unui galbiln sa s5 socoteascil drept douil zeci .i chid parale,
care sa-i scada In schimbare cc sa va face de dare zarafi, ea cu aces1 chip pe cleoparte
zarafii statorniciii In tot cuprinsul arii, avitnd loins de a cumpara monedii taieta, sa
le poatil aduna cu lesnire si s5 be petreacii in alts locuri uncle vor pate afar de tail, iar
pe de alt, parte sit pue stavila tileturii galbenilor care nu ar aduce decat pagubil acelui
ce va vroi a ciunti moned5. Drept aceia pentru disfacere monedii trieti 5i lips,, Visteria
sit publicariscasca de obitie, ca in wade de sase luni, on vi eine ar avea acest feliu
de moneda, fie zarafi fie particularnici, sa caute s5 o desfacil prin chipul de sus arritat, caci
daca dupil trecirea termenului de case luni s'ar descoperi in tarculatie galbeni tiieti, sit vor
lua In folosul eforiei orasului, iar zaraful ce s'ar gasi c5 a) scoate la iveala moneda taeta,
b) ca cumpane5te cu cumpilna mincinoasa, c) di nu voe5te sa schimbe acelui ce se va
infatisa d) sau ca cere mai mult cat este hotarit, la cele dintai dou5 cazuri 55 piarda
dreptul de a fi zaraf, 5i supusi giudecatii criminalicesti spre a sa pcdepsi dupa pravila
pentru calpuzani, iar pentru acele douil din mina sa fie departati din uneltirea zara
flacului ca unul ce se socoteste ca nu are stare a urma accastil meseric.
Aceste masuri sit vor apliciirisi in toate targurile unde se afla re5edinte ispravni
cesti, in care sa va statornici asamine numai ate un zaraf carele s5 fie supus la toate
dispozitiile sus ariltate, iarii ispravnicii precum 5i eforiile de la tanuturi vor ave ingrijire
supt a for raspundere a sit urma Intocmai.
N. Sulu, Al. laden.
lie:olutie (Intaritura). Sit Ineuviinteazil aceste masuri a Sfatului. Nor ave Insa
lucrarea for cu o hula In urma publicatiei, adica sa va socoti sorocul de Lase luni, iar nu-
m5rul zarafilor pc in targurile de pe afarii va fi precum trebuinta pietii va cere, in numar
hotarlt.
5 August 1834, fila 58 59 60.
Pe o anafora No. 176 a Sfatului din 28 Noembrie cu acelas continut, se poate
vedea urmatoarea rezolutie domneasca :
SA Incuvinteaza aceste masuri a Sfatului care indatil sa vor publica prin Buletin,
iarcursul vaaveIntocmai a sa lucrare de la 1 Ghenar 1835, Zarafii pe la t5rgurile din afara
vor li In numar hotarat precum trebuinta pietei va ceri.
29 Noembrie 1834. fila 73.
www.dacoromanica.ro
200 C. I. BAICOIANU
DOCUMENTUL No. 5.
1834, Decembrie 8. Visteria comunica Slatu lui In privinfa zara /ului din Tecuci
IsprAvnicia de Tecuci pe langa raportul cu No. 8837, alatureaza Visteriei In
scris, raspunsul a obstiei negutitorilor de acolo, atingtoriu de asAzare ii la acel targ
a 2 zarati, ce prin cartea Visteriei cu No. 7923 i sau poruncit cuprinzatoriu ca ei an gasit
un jidov anume 5mil cu sigurantie pentru ca sa fie indeplinitor celor cuprinsa prin porunca
Visteriei, InsA nu cu preturile balului aiazate In oraiul Iasii, ci cu conditiunile mai gios
arAtate :
Pentru schimbarea unui galban 20 par
Pentru un irmilic 10 par.
Pentru una corboava . . 7 par.
Pentru un sorocovat 2 par.
Pentru care gios iscalitul cu cazuta cinste a supune Sfatului cerire a numitilor ne-
gutitori spre deslegare, daca se posvoleite pe la targuri osebire pre%urilor pentru schim-
barea monedelor.
Rezolufia Slatulut.
SA sA faca cunoscut Visteriei CA deii sa poate socoti ca analoghia aliiveriiului
din tArgurile cele mart nu poate fi potrivitA cu cea a targurilor celor mici, Insa cererea
aceasta este cu totul asupratoare In privirea baiurilor priimite da zarafii din Esi 5i Vis-
teria sA scrie la Tecuciu ca sA scads acel bas 5i totodata sA sA faca stiinta Eforiei ca sa
intrebe pi zarafii de nice, de nu vor a priimi 5i zaraflAcul den afar?' cu aceliaii pre %uri
de aice.
Alex. Ghlea, T. Bali, N. Sulu. Fila 75.
DOCUMENTUL No. 6.
1835, Julie 25. Visteria comunicd Slatului cd nu se respects masurile luale in pri-
vinfa ccistigului zarafilor.
Eforia oraieneasca prin raportul cu No. 1725 instiinteaza Visteria c5 zarafii sta-
tornici%i in numAr de 10, nu -5i urmeaza datoriile lore atat In schimbarea monedelor cat
5i In celelalte dupa asezAmant, luand pentru schimbarea unui galban cate un leu,
di sorocovat cate patru 5i On la 6 par., asamine si In celelalte monede, pre-
cum la aceasta de curand insuif prezidentul Eforiei sau dovidit. Pentru can Visteria
cu cazuta cinste alatureaza In copie spre pliroforia Sfatului sus numerarisatul raport a
Eforiei spre hotarire.
Regest. Sfatul hotArAste ca pans la reducerea galbenului la 31 V2, zarafii sa nu
poata lua mai mult decat Indoitul sumei hotarati, adicA cate 10 parale la galban, 4 pa-
rale la irmilic 51 corboavA, 5i eke 2 parale la sorocovat.
DOCUMENTUL No. 7.
Publicafie.
SA (IA In cunostinta publicului, CA Intocmirea ce an facut unii din spiculanti
spre Impartele folos, cercandusa a hotArl o tacsa in monedile turceiti cu scAzAmant, nu
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 51 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 201
este cunoscut stapanirii, si ca nici poate ti priimit, si toti lacuitorii IS vor urma intre
dansii de obste alisverisuri slobod, precum urma si pana acum. Pentru care s'au dat po-
runca gi care Agie.
No. 3724, Anul 1837, Iunie 6.
(Buletin gazetA of iciala, Bucurelti, 1837, pag. 118).
DOCUMENTUL No. 8.
1836, August 21. Ministrul din leiuntru §i caualerul Calargiu, comunicd Slatului
falba locuitorilor din Bdrlad, cari cer sa opreasca zaralii de a mai egi cu mesele la iarmaroc
si allele.
Lacuitorii din tArgul Barladului cu jaloba din 3 a curgatoarei, predstovlisatA de
Eforia orasaneasca de acolo din 8 tot ace5tii luni No. 522, facand cerere a sa sta-
tornici cursul monezilor In acel tanut precum aice In Capita lie sa polititiceste, fiindcA cu
radicare acelor precum In timpul de astazi ar urma In acel tanut li sar pricinui pAgubire,
si al 2-le sA periorisa pe jidovi zarafi sa nu iasa cu masile pe la iarmaroace ci sa stee pi
la a for dugheni in targ, precum si a nu mai tea banii dupA a for obiceiu, urmare cu care
aduc struncinare norodului. Cu cinste cazuta aceasta impregiurare sa supune cunostintei
Sfatului In alaturare, cu actul cererii for spre lirfororisare si spre dislegari de urmat, ce
Indestulare sa li sa faca la pomenita for cerire prin care cuprind cA galbanul blancu
umbla 38 1A lei, galbanul pasar 37 lei, irmilicul 17, rubiaua 7,10 parale si carboava 13 lei.
Fila 97.
DOCUMENTUL No. 9.
1836, August 27. Jurnal incheiat de Slat cu priuire la zaralldc, zarafi si Ole chestiuni
monetare.
Luandu-sa din nou In tratatie anaforeaoa Sfatului cu No. 176 din 28 Noembrie
1834, precum si lucrarile mijlocite in aceia ce sa atinge de statornicirea cursului monedei
si vAzandu-sa ca acest proect deli s'au publicarisit mai Inainte, Insa sau prelungit pana
acum pentru a sa da indestula vade lacuitorilor Printipatului de a sa disface de datoriile
la cari erau supusi, sau hotarit a sa mai da Inca un termin pana la 1 Ghenar 1837, cu acea-
sta, ca dela ace vreme 5i inainte, In tot cuprinsul Printipatului cursul monedei sa fie acel
statornicit de Reglement, iar de pe acum Visteria este indatoratf1 a face urmatoare lucrare :
a) A publicarisi spre stiinta lAcuitorilor de prin sate ca dela 1 Ghenar 1837 umbla-
rea galbanului are a fi la lei 31 sl 20 par. dupa Reglement.
b) A statornici numarul cerlut de zarafi schimbatori de moneda care sa fie alesi de
calla negutitorii oraiului 1i care pentru a fi cunoscuti sa sa Insamneze fisiognomia lor.
v) Pentru a sa grabi aceasta alegere Visteria va chema de fats pe zarafi si negustori
sl le va pune Inainte ca pana In vade de 5-6 zile sa aleaga pe schimbatorii de moneda
a pi%ii, hotarandu-li-sa ca savarsindu-sa acest termen, zarafii de acum vor fi cu totul
www.dacoromanica.ro
202 C. t. BAICOIANU
opriti de a unelti nieseria si statornicindu-s5 odatii numarul cersut de zarafi. Dacd se vor
descoperi si altii uneltind aceasta meserie, Lira a fi cunoscuti de ocarmuire, li sa vor lua
banii ce sA vor gdsi la clansii si sA vor da la cutia milelor.
g) Visteria va pune Inainte negutitorilor pietei ca sA faca IndatA aiarul tuturor
monedelor ce sa afla In t:irculatie, potrivindu-le cu valora galbdnului. Un asamine ajar
Visteria va pune inainte ca sA facil si la Galati de card negustorii pietei de acolo, spre
a s5 publicarisi spre stiinta obsteascd.
d) Asezandu-sa zaralii sA va statornici totodata si basul hotarAt pentru schimbarea
monedelor si paguba cc s'au socotit pe graunte lipsd,precum si toate dispozitiile ating5
Ware de cdlcdrile lor.
e) Si fiindca calpuzanlacul gaseste prin mijloace paralele tudrunte, pentru at este
dovedit ca sA si face Introducere de asdmine parale calpuzane, Visteriia va da poruncd
pe la margine ca sA sa facd pe socoteala de 15 lei, asa precum are cursu galbAnul In 'fa-
rigrad.
Fila 101-102.
DOCUMENTUL No. 10.
1836, Seplembrie 5. Publicafia Ministrului de firma* Al. Ral,, privitoare la cursul
rminetelor, calpuzanldc §i zarallcic.
Visteria Printipatului Moldovei.
Fiindca dupd tratatia f5cutil acum din nou in presudsfia domneascii, asupra ana-
foralei Sfatului cbrmuitoriu din 28 Noembrie 1834 cu No. 176 pentru statornicirea cursului
monezii si vazandu-se ca acest proect desi sau publicarisit mai inainte, insa prelungit
pana acum pentru a sA da Indestuld vade lacuitorilor Printipatului spre a se desface de
datoriile la care era supusi si dupd o punere la tale sau hotdrit cd sA se mai deie Inca un
termen pand la Ghenar 1837, cu aceasta ca do la acea vreme si tnainte In tot cuprinsul
Printipatului cursul monetii europinesti sa fie acel statornicit de Reglement si priimit In
Visterie.
GalbAnul treizeci si unul lei, case zeci bani.
Carboava zece lei sasezeci bani.
Sorocovdtul doi lei treizeci bani.
lar cat pentru moneda turceascA, dupd aiarul hicut de catra negustorii din ca-
pitalia Esului si a zarafilor In fiinta si a mai marelui staroste dupd valora galbrmului
de 31 lei CO bani, sa se urmeze Intru acest chip, adica
Mahmudeaua moale patruzeci si unu lei.
Mahmudeaua vartoasa treizeci si patru lei si sase zeci bani.
Irmilicul vechi patrusprezece lei.
Irmilicul nou treisprezece lei.
Rubiaua cinci lei, nouAzeci bani.
Funducul douAzeci si trei lei.
www.dacoromanica.ro
co:
-nr-
ee'f' 4145Pb
..e
17_,......,,,
Ne.v4 r "
!7"- '
. 1 41-
'1.----. ,
...,-..4,-,---------'"L.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BAN! LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 203
www.dacoromanica.ro
204 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 205
www.dacoromanica.ro
cREDITOL $1 COMERTUL CU BANI LA iNCEPUTUL VEACULU1 AL XIX-LEA 207
www.dacoromanica.ro
208 C. 1. BAlcolAriu
are de dat cu Imprumutare o suma de lei douil sute trei zeci 5i 5ase lull o suta optzeci
qi 5ase, insa cu zaloage destoinice numai in 11100i nesupuse la pretentii de zestre sau alte
prigoniri. De aceia cine va avea trebuinta a lua cu Imprumutare on parte din ace5ti bani,
sau toatA suma, va veni a se Intelcge cu Epitropia, cand totdeodatil va InfAti5a 5i docu-
menturile pentru acele mosii ce vor fi a se pune zAlog.
(iscAli(i) T. Bitrzeanu. C. Petrescu.
No. 4450, anul 1851, lulie 6.
(Buletin ofitial al Printipatului Tani! RomAne5ti, 1850, No. 54, p. 215).
II.
No. 2000, adica doua miff galbeni Imparate5ti se afla de dat Imprumut
cu bung sigurantie 5i cine va avea trebuinta de a se Imprumuta, sau o parte din ace5ti
2000 galbeni sau 5i pe top, sa se Indrepteze la Redactia acestei gazete, de unde va fi po-
vAtuit catre stapanul acestor bani. (Curierul Romanesc, 1833, No. 2 dinl 9 'Wadle).
Acela5 anun(. se publics 5i in Curierul Romanesc No. 33 din 10 August 1833.
1) IatA In extenso 6 documente de acest fel :
I.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 209
Imprumutarea aceasta sa va incepe a se face dela 1-iu Iulie 5i pAna la 1-iu Oc-
tomvrie va Ina sfArsit.
DobAnda va fi pravilnica.
Zapisele sa vor face subt iscAlitura cilenurilor Sfatului.
Toate aceste zapise sa vor face coprinzAtoare de ccl putin 250 galbeni Si cu hotarlt
soroc, vor avea numerile lor, si sA vor trece fn deosebit catastih la Visterie, indatA ce s5
vor num5ra galbeni.
Dobanzile se vor plAti la fiecare 6 luni, la zi 1-iu Ghenar 5i la zi la 1-iu Iulie a
fiesic5ruia an.
Platindu-sa dobanzile sA se treaca In dosul zapisului subt iscAlitura Yistierului
jar la catastihul zapiselor, sa iscAleasca eel ce are zapisul. Imprumutarea sa va asigura
de guvern pe terneiul venitului husmetului ocnelor, far Visteria va Ingriji sa faca capi-
talurile din bani ce vor intra dintr'un husmet pe vremea sorocului.
Deci Sfatul administrativ, potrivit cu oranduelile ce sa arata Intr'acest ofit, va
Ingriji sa -1 publice, In cAt sA se facii cunoscute la toti deobste.
IscAlit : Kisseleff.
I I.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL SI COMERTUL CU BAN1 LA 1NCEPUTUL VEACLUI AL XIX-LEA 211
www.dacoromanica.ro
212 c? I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 213
*
* *
www.dacoromanica.ro
214 C. I. BAICOIANU
1842 §i 1860 pe cari le-am dat mai sus, ca urmare a decretarii libertatii
comertului prin Tratatul dela Adrianopole, Meuse sa se resimta tot
mai mult necesitatea unor organe bancare serioase, pentru promovarea
intereselor agriculturii §i a comertului.
Infiintarea unei Banci de scont §i emisiune se facea tot mai mult
simtita, sub imperiul necesitatilor mereu crescande.
Mi§carea ideologica a acestei revendicari incepe cam de pe la
1832 §i o gasim astfel formulate :
Dorinta noastra este de a se intocmi o Banca Nationale.
Lipsa de numerar §i de capital a suit dobanda la un pret dera-
panator. Aceasta ticalosie se impotrive§te la orice imbunatatire
§i inaintare a lucrarii pamantului. De ar fi prin putintil a im-
preuna Statul capitalul cel trebuincios pentru acest sfar§it,
acest capital ar spori din an in an cu prisosul, ce ar e§i din do-
banzi §i in putini ani s'ar ridica la cumpana de a putea intam-
pina toate trebuintele §i ar sluji la feluri de imbunatatiri ce te-
ar cere nevoile Tarii noastre" 1).
Greutatile izvorite din nelamurita situatie politica a Principa-
telor §i circumstantele economice cari nu erau fagaduitoare reu§itei,
au fault ca ideile pentru infiintarea unei Banci de scont §i circulatiune
sa se ingroape °data cu na§terea lor.
Pe la sfar§itul deceniului al 4-lea al secolului trecut, intervine,
°data cu intensificarea culturilor agricole determinate de libertatea
comertului pe de o parte, pe de alta din cauza cheltuelilor in cari se
lansau proprietarii de moii §i cari ii Meuse sä se indatoreze dincolo
de puterea for de a le acoperi, o mai serioasa mi§care in sustinerea
revendicarii unui institut de credit agricol.
Cererea europeana a cerealelor noastre Meuse ca populatia sa
treaca dela cre§terea vitelor de odinioara, la cultivarea pamantului
Dar bel§ugul ce curgea din rodnicul pamant al tarii, intra in
mainile strainilor, caci marii proprietari ai mo§iilor cheltuiau toti banii
in ora§ele din Apusul Europei. De multe ori, banii for neajungandu-le,
ei arendau mo§iile sau §i acesta e cazul cel mai frequent contractau
asupra for imprumuturi considerabile §i in cea mai mare parte oneroase.
Datoria de care era grevata proprietatea rurala cerea in mod
imperios infaptuirea unui institut de credit agricol.
Aceasta hotarire a- ramas insa un simplu deziderat §i ea nu a
putut trece in domeniul realizarilor.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU RANI LA NCEPUTUL VEACULUI AL XIX -LEA 215
www.dacoromanica.ro
214 C. 1. BAlcomu
www.dacoromanica.ro
CREDITUL SI COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 217
* *
1) lata in extenso una din depesile lui Thouvenel catre Comitele Walewski, die
12 Iunie 1856 scrisa din Pera :
Monsieur le Comte,
J'ai eu l'honneur dans ma precedente depeche, d'entretenir Votre Excellence
de la creation d'une banque moldive a l'aide de capitaux strangers. Les objections sou-
levees par Mr. le Baron de Prokesch n'auront pas de suite. Pendant que Mr. l'Internonce
d'Autriche cherchait un moyen d'annuler le privilege concede a Mr. Nulandt an pre-
judice de Mr. Weichersheim, ce banquier prenait sa revenche a Bucarest et obtenait
du Prince Stirbey une faveure absolument semblable a celle que la Prince Ghika
avait faite a son concurrent. Les critiques adressees a la banque moldave retombaient
sur la banque valaque ; continuer a faire le proces de la premiere, c'eilt ete en entamer
un contre la seconde. La Porte n'interviendra done pas dans le &bat, et je crois que
Fuad-Pacha se bornera, en reponse aux communications des Hospodars, a faire ob-
server an Prince Stirbey aussi bien qu'au Prince Ghika, qu'ils auraient pu agir avec
moans de precipitation.
Veuillez agyeer, etc.
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIXLEA 219
www.dacoromanica.ro
220. C. 1. BAICOIANU
***
Proectul infiintarii unei Banci Nationale in Muntenia, nu a fost
departe, in privinta dispozitiunilor §i normelor de organizare, de acela
al lui Nulandt. Banca aceasta care urma sa aiba un capital de 3 mil.
galbeni nu a luat insa fiinta, r amanand de domeniul istoriografiei.
Caracterul politic al acestei miscari de organizare bancara in
Principate, Intre anii 1850-1860, 11 confirms de altfel si documentatia
diplomatica de pe vremuri.
Iata inteadevar cum relateaza la 9 lunie 1855 Thouvenel;
ambasadorulFrantei la Constantinopole, guvernului francez, demersurile
facute de Nulandt pentru dobandirea concesiunii :1)
Monsieur le comte, ...La correspondance du Gerant du Con-
sulat de France a lassy a fait connaitre A V. E. les details de la con-
www.dacoromanica.ro
CREDITUL $1 COMERTUL CU BANk.LA INCEPUTUL VEACULUI AL XIX-LEA 221
www.dacoromanica.ro
722 C. I. BAICOIANLI
davie pour recueillir les voeux des populations et jeter les fon-
dements d'une organisation nouvelle. Si ces observations sont
justes, elles seraient appliquees aussi bien a Mr. Weichersheim
qu'elles s'appliquent aujourd'hui a Mr. Nulandt, et, dans
un autre ordre d'idees, a Mr. Magnan, capitaine de notre
marine marchande qui a obtenu du Prince Ghika un privi-
lege pour la navigation, a l'aide des bateaux a vapeur, des ri-
vieres lacs et tours d'eau de is Moldavie, Mr. Magnan, venu
une premiere fois a Constantinople sur un des bateaux plats
du Rhone Le Cygne", qui a ete coule dans la Come d'Qr par
un batiment du Lloyd autrichien, a courageusement recommence
son experience avec un autre bateau de meme nature, Le Lyon-
nais", Il a traverse la mer Noire et remonte le Danube jusqu'a
Galati. Je lui avais remis pour nos agents consulaires une
lettre d'introduction dont j'ai l'honneur de placer la copie sous
les yeux de Votre Excellence. De Galatz, it s'est rendu a Jassy,
et a si bien fait qu'en quarante-huit heures, it parvenait a ses
fins. Bien qu'on ne puisse, sans y avoir participe, que se feli-
citer du succes d'un homme aussi entreprenant que M. le Ca-
pitaine Magnan, la faveur qu'il a revue du Prince Ghika tombe
sous le coup des memes critiques generales que l'avantage ob-
tenu par Mr. Nulandt. Il est certainement etrange qu'une au-
torite dont le terme est legalement fixe au 16 de ce mois, engage
le pays qu'elle gouverne pour plus d'annees qu'elle n'a encore
de jours d'existence. Estce a dire cependant que cette autorite
soit responsable devant la Porte de ses actes d'administration
interieure, lorsqu'ils ont ete accomplis avec les formalites re-
guises, et surtout que la Porte ait qualite pour reagir contre elle?
La question d'opportunite dolt- elle prevaloir contre la question
de droit? Je n'ai pas hesite, Monsieur le Comte, a exposer mes
doutes a Mr. le Baron de Prokesch et a reserver les ordres de
Votre Excellence. Si la constitution definitive de la Valachie
et de la Moldavie n'est pas encore arretee, ses bases, sont posees.
Le traite de Paris (articles 22 et 23) garantit a ces Principautes
une administration independante et nationale, ainsi que la
pleine liberte de culte, de legislation, de commerce et de navi-
gation et les met a l'abri de tout droit particulier d'ingerence
dans leurs affaires interieures. En presence d'un texte aussi
clair, appartient-il a la Porte de s'eriger en juge d'actes qui
n'affectent en rien ses droits de souverainete et dont le oarac-
www.dacoromanica.ro
CREDITUL 51 COMERTUL CU BANI LA INCEPUTU L VEACULUI AL XIX-LEA 223
* * *
1) Depesa lui Place ciitre Comitele Walewski din 13 lunie 1856 Acte si Docu-
niente. vol. 3, pag. 536.
www.dacoromanica.ro
224 C. I. BAicobtivu
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
1:,
www.dacoromanica.ro
CA.PITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 229
mai apoi prin Conventia dela Paris dela 1858, netezesc calea spre in-
deplinirea acestui drept al Romaniei.
Astfel, articolul 23 al Tratatului stabile§te ca :
Sublima Poarta se oblig6 sa conserve ziselor Principate
o administratie independents §i nationals, deplina libertate a
cultului, a legislatiei, a comertului §i a navigatiei."
chose, Rex. Plusieurs autres monnaies de Michel le Brave et Constantin Brancoveano
se trouvent dans les collections du Musee imperial de Vienne. On volt encore des monnaies
et medailles en or et en argent frappees par C. Brancoveano, en 1688, avec cette inscrip-
tion : Constantinus Bassaraba de Brancoveano D. G. Voiv. et princeps Vallachiae
transalpinae. En presence de ces faits, la contestation du droit est impossible. La Tur-
quie memo le constate, d'une maniere officielle, dans l'art. 5 du traite de 1393. Cet ar-
ticle dit : Le Prince sera tenu de payer par an, A notre tresor imperial, trois mille pias-
tres rouges du pays, ou cinq cents piastres d'argent de notre monnaie". La Turquie
done a trouve et a laisse au pays le droit de battre monnaie. Et comment le lui aurait-
elle pu enlever, quand elle ne s'emparait point de sa souverainete? La Roumanie a done
continuellement exerce ce droit jusqu'a repoque des princes phanariotes, c'est-A-dire
A peu pros jusqu'it l'an 1716. A partir de cette époque, it est tombe en desuetude. Les
troubles qui affligerent ces pays, le detestable regne des phanariotes, la negligence ge-
nerale de toute espece d'exploitation, contribuerent is faire oublier cet ancien droit des-
Roumains. Mais aujourd'hui que leurs droits et devoirs envers la Sublime-Porte seront
mieux etablis, nous esperons que les futures conferences en feront une mention express e
et que In Porte ne s'y opposera point. En effet, l'Egypte se trouve dans une condition
politique inferieure A celle des Principautes. 11 suffit pour cela de mentionner l'art. 5
de la convention du 15 Juillet 1840, d'apres lequel tous les traites et toutes les lois de rem-
pire ottoman s'appliqueront A l'Egypte, comme a toute autre partie de l'empire. L'ar-
tide 5 dit formellement que les forces de terre et de mer entretenues par le pacha sont
considerees comme faisant partie des forces de l'empire ottoman, et comme entretenues
pour le service de l'Etat". Or, malgre cette inferiorite, l'Egypte continue A battre
monnaie, tandis que la Moldo-Valachie ne le fait pas. D'oA provient cette anomalie?
Y a-t-il la un (Want de droit ? Aucunement. L'Egypte, avant de devenir quasi-pachalik
de la Turquie, exergait le droit de battre monnaie. Elle a continue le meme exercice
jusqu'aujourd'hui, de sorte que sa non-interruption expliquc sa legitimite. Les Rou-
mains, au contraire, ont neglige l'exercice de ce droit pendant quelque temps ; s'ensuit-il
qu'ils ne pourront plus le reprendre ? Aucune raison ne justifierait une pareille decision.
D'ailleurs, la reprise de ce droit exercerait une grande influence sur le commerce et les
transactions dans les Principautes. Faute d'unite dans le system monetaire, une foule
de monnaies etrangeres, quelquefois videos, pullulent sur les marches : monnaics autri-
chiennes, russes, turques, et quelquefois monnaies frangaises, italiennes, espagnole,
anglaises. La valeur reelle ou echangeable de toutes ces monnaics depend du'ne autre
valeur nominale, ou d'une monnaie de compte, qui est represent& par la piastre et le
para. Cette monnaie n'a point d'existence reek : ainsi, on ne voit jamais nne piastre,
on voit tres-rarement des paras. Elle ne fait que servir de mesure commune pour
aprecier les autres monnaies. Le para vaut moths d'un centime ; 40 paras font une piastre,
105 a 109 equivalent a un franc. Mais justement cette difference entre la monnaie
reelle et la monnaie do compte fait que le taux de la valour ne pent jamais etre constant
www.dacoromanica.ro
230 C. 1. BAICO1ANtl
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 23/
www.dacoromanica.ro
232 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA TN EPOCA CUZISTA 233
www.dacoromanica.ro
234 C. L BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 235
www.dacoromanica.ro
236 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 237
www.dacoromanica.ro
238 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 239
www.dacoromanica.ro
240 C. 1, BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 241
www.dacoromanica.ro
242 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 243
Je crois que c'est la tout ce que vous desirez voir inscrit. Nous avons adopte les
lettres latines qui vont, je crois, devenir officielles chez vous, qui ont l'avantage d'etre
les plus usitees en numismatique et qui d'ailleurs ont déjà ete adoptees par la Commis-
sion Centrale dans la publication de ses rapports.
Maintenant une question nous a un peu embarrasses ; c'est celle de savoir si au
lieu des ecussons nous ne mettrions pas votre effigie. Mon goat aurait ete plutet pour
cette combinaison, mais, en vue des difficult& que soulevera inevitablement avec la
'l'urquie l'emission de votre monnaie, j'ai pense qu'il valait pout -etre mieux commencer
par les ecussons d'armoiries, qui ne peuvent provoquer aucune objection. Lorsque votre
monnaie aura circule pendant un certain temps, alors on verra il remplacer les ecussons
par les effigies, en commencant, par exemple, par les pieces, puisque votre nom y existe
deja. Remarquez C ce propos que le nom du prince sans effigie n'a rien d'anorinal. Ainsi
les derniers empereurs de Russie, Paul, Alexandre 1-er et Nicolas, ont fait frapper toutes
les pieces avec leur nom, mais, par motif de devotion, sans leur cffigie. La plupart des
monnaies des Papcs sont ainsi. Votre monnaie serait done sur ce point conforme A bien
des precedents.
Du reste, si vous desirez debuter de suite par l'effigie, rien ne sera plus facile
en gravant la tete au lieu et place des armoiries. S'il en etait ainsi, je vous prierais de
m'envoyer votre portrait de profil.
Les modeles ci-joints m'ont ete fournis par M. de Longperier, membre de Institut
et conservateur des medailles au Musee du Louvre. C'est un de mes bons amis, celebre
dans la numismatique et certainement l'homme de toute 1'Europe le plus apte A composer
une monnaie nouvelle qui devienne de suite une medaille.
Comme ii est tres important que les series or et billon aient un autre dessin, qui
distingue du premier coup d'oeil les pieces entre elles, de Longperier nous en prepare
les modeles, que je vous enverrai des que je les aurai. Je joins egalement A mon envoi la
lcttre qu'il m'a emit. C'est lui qui a decouvert l'cxistence de monnaies frappees en Valachie
dans le XVII-e et XVIII-e siecles et qui pourront nous servir au bcsoin comme precedent.
A bientOt un nouvel envoi.
Veuillez agreer, etc. (signe) Victor Place.
1) Vezi si N. lorga, Banii lui Cuza Bul. Soc. Numis. Rom. No. 47, 1923, caruia
www.dacoromanica.ro
244 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 245
C'est ce que l'on a voulu dans les modeles ci-joints, et, sans leur attribuer rien
de definitif, on pense que, si l'on y fait des changements, it est important qu'on se pre-
occupe touj ours de la difference a etablir entre les trois metaux. Je ne reviendrai pas
sur la monnaie d'argent dont j'ai pule dans ma lettre du 1-er.
La monnaie d'or porte des ecussons tres-differents. A la face les ecussons des
armes sont ovales au lieu d'être carres, accoles seulement sur une partie, et ne portent
pas sur un manteau princier, Au revers, la couronne de ble est elipsoide, au lieu d'etre
ronde, comme sur la monnaie d'argent.
La monnaie de cuivre est encore plus distincte. Au lieu des ecussons sont les deux
initiates de votre nom surmontees d'une couronne fermee, d'od it resulte que le nom n'a
pas eu lieu d'etre repete sur l'exergue. Presque toutes les monnaies de billon du premier
Empire etalent ainsi marquees d'un N. couronne. Au revers, la dissemblance est encore
tres marquee, car l'inscription de la valeur est dans un cercle simple au lieu d'une cou-
ronne.
Je pense que dans ces conditions les empreintes des trois metaux seront assez
distinctes pour eviter toute confusion. Remarquez que je ne parle que des trois metaux
et par consequent de trois modeles, car il est de regle qu'il n'y ait qu'un seul et meme
dessin pour toute la serie d'un meme metal. Lorsqu'un dessin a ete une fois fixe pour
une serie, 8 l'aide d'instruments speciaux appeles reducteurs, on le transporte math&
matiquement sur differentes pieces de grandeur varide. Ainsi, pour l'or, le meme dessin
servira a toutes les pieces de diverses valeurs ; de meme pour la serie d'argent et pour la
aerie de cuivre.
Il me reste a faire quelques observations sur les modeles eux-memes. On a trouve
que pour l'argent la couronne de ble est un peu maigre et ecrasee par les lettres, mais dans
la composition definitive it est facile d'y remedier. Pour le cuivre on trouve que les
deux lettres A J sont un peu petites et ne remplissent pas assez le champ ; remede egale-
merit facile. La fleur qui est placee au-dessus de ces deux meme lettres paralt du rem-
plissage et, comme dans une monnaie rien ne doit etre inutile, je proposerais de remplacer
cette fleur par deux mains l'une dans l'autre, embleme d'union qui a déjà ete usite dans
le pays.
Le frais de gravure des matrices etant, par le traite monetaire du 27 mai, A la charge
du gouvernement roumain, j'ai voulu m'enquerir des prix et du temps. Je me suis rendu
chez Mr. Gaga nomme dernierement graveur des medailles de I'Empereur, et qui a sou-
vent execute des travaux de cette espece, notamment pour la Hollande ; it a une repu-
tation tres etablie A Paris et, d'apres ce que je savais, it demanderait beaucoup moins
cher que M. Barre, graveur en chef de la Monnaie d'ici. Ses conditions en effet sont les
suivantes :
J1-er modele de la piece de 10 R. 1 500 frs.
Or 2-e PP PP PP PP 20 R. 1 000
3-e 1, PI PP Of 10 R. 500
4 -c PP tf PP PP ,5 11. 400
Total pour l'or . 3.400 frs.
www.dacoromanica.ro
246 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
248 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
250 c. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 251
netare, usor ne putem face idee cat de man erau greutatile financiare
economice ale Principatelor, nevoi cari justificau ell prisosinta in-
cheerea unui imprumut extern.
Se urmarea prin contractarea acestei imprumut : ba terea unei mo-
nete nationale,menita sa pue capat haosului monetar de pang atunci
infiintarea unui institut de credit agricol Si comercial si in al treilea
rand, ameliorarea §i constructia de cai de comunicatie moderne.
Cu aducerea la indeplinire a acestei dorinte, izvorita din si-
tuatiuni grele ce nu paean fi inconjurate, a Post insarcinat cum vil-
zuram mai sustot Victor Place, consilierul incercat al Domnitorului
www.dacoromanica.ro
c.'
Victor Place
Consulul general al Frantei la Iasi
18 Septembrie 1855-3 Apri lie 1863
www.dacoromanica.ro
(V. pag. 252).
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 253
www.dacoromanica.ro
254 1. C. BAICOIANU
Voila pourquoi le mot de Credit vierge etait tout fait pour preter a rire aux hommes
de finance et pourquoi c'etait un veritable tour de force que de trouver un grand Institut
de Banque qui voulut bien se charger de faire le premier pas.
Sans credit cote a une Bourse quelconque la Roumanie n'a done pas aux yeux
de l'Europe une existence reelle, je parle de l'Europe pratique, de celle qui forme l'opinion
publique, la grande force de ce temps. L'amour-propre national doit en prendre son
parti, mais la Roumanie n'existera en fait que lorsqu'elle comptera financierement
parlant.
Pent-etre ne se rend-on pas bien compte de l'immense danger qu'il y a dans cette
situation. Mais quand on songe aux Bros evenements que reserve un avenir tres-prochain,
aux complications qui menacent les plus grands etats et qui font que chacun se cherche
des allies, ou se demande avec une certaine inquietude sur qui la Roumanie pent reelle-
ment compter.
Si depuis plus d'un an elle avait su lier ses interets avec quelqu'un, elle se serait
assure des sympathies et par consequent des defenseurs par ce qu'il y a de plus efficace
en politique, l'interet. Elle avait plus besoin que personne de sa consecration par he
Credit Public, precisement A cause de sa position mal definie. Autonome sans etre in-
dependante, elle a toujours une porte ouverte aux envahissements, A tel point que pour
cet emprunt lui-meme, bien des gens se sont demandes s'il ne lui faudrait pas un Firman
de la Turquie. Il y avait donc urgence sinon a fermer completement, du moins a obstruer
autant que possible et a tout prix cette porte dangereuse. Bien ne remplissait mieux
ce but qu'un emprunt d'Etat, souscrit comme ceux de tous les autres Etats independants
cotes a leurs bourses sur la meme ligne.
Une cote A la Bourse devenait un brevet de quasi-independance.
Au lieu de cela qu'a-t-on vu id, sinon des querelles miserables sur cet emprunt,
des suppositions odieuses, des chicanes sans partie, enfin rien de ce qui revele les hommes
pratiques, et ayant conscience de ce qu'il Taut a un pays nouveau.
En presence de ces considerations fondamentales et qui dominent toute la question.
les autres chicanes de detail dont on me park encore me paraissent de veritables en-
fantilla ges.
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA IN EPOCA CUZISTA 255
www.dacoromanica.ro
256 C. I BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA MONETARA SN EPOCA CUZISTA 257
Monete de aur.
Denumirea monetei Val. In franci. Val. 2a let
57 10 5.5 1,-
97 57 5 59 0,20
Rubla veche 3,70 10,
Gologanul de arama 0,03
www.dacoromanica.ro
CAPITOLLIL VI.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
www.dacoromanica.ro
264 C. I. BAICOIANU
varea sa, grele piedici din partea Turciei, cu toate ca din punctul de
vedere juridic si istoric, ek nu erau deloc intemeiate.
Astfel, in proectul de firman al Portii otomane adus de Printul
Ioan Ghica, proect care continea conditiunile in cari Turcia intelegea
sa recunoasca ca Domn pe Printul Carol, chestiunea monetara era
astfel privita (art. 12) : Ca si in trecut, Principatele Unite nu vor
conferi decoratiuni si nu vor bate moneda."
Consiliul de ministri intrunindu-se la 3/15 Julie si luand cunostinta
de modul cum privia Poarta otomana lucrurile, respinge in unanimi-
tate acest proect si hotara'ste sa redacteze si el unul"
In contra-proectul guvernului roman, acest articol a fost corn-
plet suprimat 1).
1) Dam In extenso dupa Memoriile Regelui Carol (pag. 83 si urm.) textele proec-
tului si contra-proectului de recunoastere :
Proeet. Contra-proert.
1. Printul Carol se va angaja per- 1. Printul Carol se va angaja sa res-
sonal si In numele Principatelor sa ramana pecte suzeranitatea M. S. Sultanului si sa
credincios suveranitatii M. S. lmperiale mentina legaturile seculare cari unesc Prin-
Sultanului, a nu atinga nici o data legs- cipatele cu Imperiul otoman.
turile de vasalitate cari le unesc cu Im-
periul otoman.
2. Principatele vor conserva numirea 2. Principatele vor purta numirea de
de Principatele-Unite ale Valahiei si illol- Romania" sau Principatele-Unite ro-
dovei. mane".
3. Printul va declara de pe acum ca 3. Printul se obliga a se duce la Cons-
fara investiture prealabila, administratia stantinopol Indata dupa ce va fi °Mina
lui nu va putea dobandi legalitatea voita recunoalterea sublimei Porti.
si va pleca imediat la Constantinopol Ca
s'o primeasca.
4. Rudele Printului ramase in Ger- 4. Poarta recunoaste ereditatea In des-
mania nu vor ridica niciodatil nici o pre- cendenta barbateasca directs a Printului
Untie la succesiunea Principatelor-Unite, Carol 1i In lipsa unei descendents directe
$i conform cu stipulatiunile tratatelor, puterea va reveni fratilor sai in ordinea
demnitatea princiarS va ramane si mai de- primogeniturei, sau moltenitorilor lor.
parte sub regimul colectiv.
5. Fora armata a Principatelor nu 5. Cifra armatci, asa cum era la so-
va putea trece nici °data, peste numitrul sirea printului Carol, nu va fi sporita fare
fixat de Conventiunea dela Paris din 1856, o intelegere prealabila cu Curtea suze-
fara o intelegere prealabilS cu Curtea su- ranii.
zerana.
6. Intocmai dupil cum Guvernul M. S. 6. Intocmai dupii cum guvernul M. S.
Sultanului, care nu dorelte nimic mai mull Sultanului, care nu dorelte nimic mai
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN 265
7. .
la Curtea suzerana.
Guvernul princiar nu va tolera
niciodata aparitia ziarelor 51 publicatiu-
7. Guvernul princiar nu va permite
ca teritoriul Principatelor sa serveasea de
nilor de natura a turbura ordinea linistea loc de adunare turburiitorilor, cari ar voi
publics, atat a celorlaite parti ale Imperiu- sa provoace perturba%iuni, fie in Imperiul
lui cat si a puterilor limitrofe ; nu va per- otoman, fie In puterile limitrofe.
mite deasemenea ca teritoriul Principa-
telor sa servcascil ca loc de adunare tur-
buratorilo
8. Principatcle nu vor putea sa alba 8. Tratatele Internationale cari vor
relatii oficiale cu celelalte puteri. Toate fi incheiate de sublima Poarta cu puterile
tratatele si conventiile existence Intre su- streine vor fi aplicabile, ca si in trecut,
blima Poarta Si acele puteri vor ramanea, Principatelor, In tot ce nu va atinge drep-
ca si In trecut, obligatorii pentru zisele lurile tor.
Principate. Guvernul M. S. Imperiale nu
va lipsi totusi de a le consulla asupra dis-
pozitiunilor oricarui tratat sau oricarei
conventiuni cari ar putea sa atinga legile
si regulamentele for comerciale.
Convenl,iunile de un interes pur local
Intre douil administratiuni limitrofe Si
neavand forma de tratat oficial, nici de
caracter politic, vor continua a ramane in
afara de aceste restrictii.
9. Guvernul imperial va avea un 9. Suprimat intreg.
agent rezident la Bucuiesti, Acest agent,
care a fi insarcinat sa pilzeaseA interesele
ardor locuitori din alte provincii ale 1m-
www.dacoromanica.ro
266 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN 267
www.dacoromanica.ro
268 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN 269
2. A ne pas depasser sous quelque forme que ce soit, sans une entente prea-
lable avec Mon gouvernement, le chiffre de 30.000 hommes, auquel la force armee de
toute espece, des Principautes Unies pourra etre elevee ;
3. L'autorisation ayant ete donnee de Notre part aux Principautes Unies d'a-
voir une monnaie speciale, portant un signe de Notre gouvernement, qui sera ulterieure-
ment decide entre Notre S. Porte et toi, A considerer cette autorisation comme sans effet
tant que cette decision n'aura pas ete prise ;
4. A considerer, comme par le passe, obligatoires pour les Principautes-Unies,
tous les Traites et Conventions existant entre M. S. Porte et les autres Puissances, en
tant qu'ils ne porteraient pas atteinte aux droits des Principautes-Unies etablis et rec-
connus par les Actes qui les concernent, a maintenir et respecter egalement le principc
qu'aucun Traite ni Convention ne pourrait etre conclu directement par les Principautes-
Unies avec les Puissances etrangeres. Toutefois Mon Gouvernement Imperial ne man-
quera pas a l'avenir de consulter les Principautes-Unies sur les dispositions de tout
Traite ou Convention qui pourrait toucher a lcurs lois et reglements commerciaux. Les
arrangements d'un interet local entre les deux administrations limitrophes et n'ayant
point la forme de traite officiel ni de caractere politique continueront a rester en dehors
de ces restrictions ;
5. A t'abstenir de creer aucun ordre ou decoration destines a etre conferes
au nom des Principautes-Unies ;
6. A respecter constamment Mes droits de Suzerainete sur les Principautes-
Unies qui font partie integrante de Mon empire et a maintenir toujours avec soin les
liens seculaires qui les unissent a la Turquie ;
7. A augmenter le tribut paye a Mon gouvernement par les Principautes-Unies
dans la mesure qui sera ulterieurement fixee de concert avec toi ;
8. A ne pas permettre que le territoire des Principautes-Unies serve de point
de reunion a des fauteurs de troubles de nature a porter atteinte a la tranquilite des
autres parties de Mon empire, soit des Etats voisins ;
9. A t'entendre ulterieurement avec Mon gouvernement Imperial sur l'adop-
tion des mesures pratiques necessaires pour rendre encore plus efficaces l'aide et la pro-
tection dues a ceux de Nos sujets qui, des autres parties de Mon empire, se rendront
dans les Principautes-Unies, dans le but d'y exercer lc commerce.
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN 271
junsurile ce decurgeau din haosul monetar erau prea mari pentru fi-
nantele publice ce trebuiau reorganizate §i prejudiciau interesele de
productiune generals ale Orli ca §i acelea ale schimbului intern §i
extern, pentru ca Domnitorul §i guvernul sau sa se lase impresionati
de opozitia formals a Portei otomane.
Tani pe dreptul incontestabil ce izvora pentru Romania din
tratatele internationale ce ii garantau existenta in cadrul de auto-
nomie §i independents, guvernul Domnitorului Carol, in care 1. Bra-
tianu era un saituitor ascultat, reia in studiu problema monetara §i
intocme§te un proect de reforms fundamentals, inspirandu-se din
legislatia similara din Franta.
Dar problema aceasta a cautat Bratianu in ciuda opozitiei
Turciei s'o solutioneze §i mai repede, prin emiterea de hartiemoneta
in valoare de 12.000.000 franci, cari ar fi avut menirea sa acoperc
deficitul de 52.000.000 lei al anului 1866. Un proect de lege a fost
intocmit in acest stop §i depus in §edinta adunarii din 26 Mai 1866.
Acest proect studiat de comisia financiara a corpurilor legiuitoare
a fost respins. Dad]. intre cauzele principale a respingerii proec-
tului, acelea de ordin economic detin loud intai, nu este mai putin
adevarat ca gestul actului politic pe care it urmarea Bratianu prin
aceasta propunere, nu a fost Indeajuns inteles §i apreciat. Pe de
alts parte, nu ne putem impiedeca de a recunoa§te ca ideia lui I.
Bratianu §i data avea talc politic, realizata nu ar fi putut decat sa
contribue la sporirea haosului monetar prin emisiunea unor bilete
fara o acoperire serioasa.
www.dacoromanica.ro
272 C. I. BAICOIANU
b) Monete de argint :
esa de 2 lei
t, 1 leu
0,50 bani.
onete de amnia :
www.dacoromanica.ro
CONSOLIDAREA STATULLII ROMAN 275
,, 0,02 2 gr. 20 99
29 0,01 1 gr. 15 32
www.dacoromanica.ro
278 C. I. BAICOIANU
1) In planlele No. 43-53 dilm in ordinea in care au Post biitute, toate monetel
Regelui Carol I.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL VII
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BILETELOR 1POTECARE 285
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BILETELOR IPOTECARE 287
www.dacoromanica.ro
288 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
www.dacoromanica.ro 19
CAPITOLUL VIII.
1) Vezi : Lui C. A. Rosetti (1816-1916). La o mita de ani dela nasterea sa. Bu-
cureti, lunie 1916, pag. 44.
www.dacoromanica.ro
294 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
296 C. I. BAicolArtu
In imprejurtirile dureroase care tnvalue scumpa noastra Ora, Senatul, plin de In-
credere In tactul 5i Intelepciunea de care a dat pana acum probe guvernul Mariet Tale,
se va grabi a-i da mijloacele necesare, pentru a-I pune in pozitiune sa apere drepturile
si interesele Romaniei fata cu razboiul ce s'a Inceput.
Conventiunea Incheiata Intre guverul imperial rus si guvernul MAriei Tale, a
miclorat In mod simtitor, Ingrijirile legitime ce apasau asupra inimilor Romanilor In
niste Imprejurari aua de dureroase, 5i cu atat mai mult ca Majestatea Sa Imparatul
Alexandru al II-lea, unul din garantii puternici ai existentii noastre politice, ne da asi-
gurarea de a mentine, si a face de a se respecta drepturile noastre politice si a apara in-
tegritatea Statului roman.
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSA 297
www.dacoromanica.ro
298 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN' 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSH 299
Art. 13. Daca trebuintele de comunicatiune ale armatei ruse ar face necesare
construirea pe teritoriul roman a unui nou tronson sau Imbransament de cale ferata,
lucrarilor vor fi executate prin Ingrijirea autoritAtilor militare ruse cu cheltueiala gu-
vernului imperial. Guvernul roman va lnlesni aceste lucrari 5i se va Insarcina cu Ingri-
jirile necesare pent ru a asigura armatei ruse dreptul de a se bucura temporar de tere-
nurile indispensabile pentru instalarea acestor tronsoane sau lmbransamente, pe bazele
adoptate In Romania pentru lucrarile de utilitate publics. Cand aceste linii vor deveni
inutile, materialurile mobile intrebuintate la construirea for vor fi la dispozitiunea guver-
nului rus, WI% lucrArile executate vor deveni proprietatea guvernului roman, fAra nici o
remuneratiune.
Art. 14. Exploatarea retelei romane se va face de catre companiile 5i admini-
stratiunile existente sub directiunea consiliului mentionat la art. 9 al conventiunei de
fatA. Companiile vor fi Indemnizate pentru toate transporturile efectuate dui-A tariful
care se va stabili conform art. 6. Aceste companii vor fi asemenea despagubite pentru
toate stricaciunile cari ar putea fi comise in materialul for prin gresala trupelor ruse.
Art. 15. Planul transportului trupelor, livretele de mersul trenurilor mi-
litare, formele 5i detaliurile rechizitiunilor de transport, documentele de contabilitate,
termenul 51 modul platii, precum 51 raporturile de stabilit In timpul transportului Intre
trupele ruse 5i agentii locali ai cailor ferate romane, vor fi regulate imediat dupa incheierea
conventiunii de fatA de catre comisarii ad-hoc. Companiile si administratiunile cAilor
ferate vor fi datoare de a procura toate documentele si materialurile necesare pentru
compunerea acestui plan, a livretelor de mers 5i detaliurilor de serviciu 5i de a be da eel
mai mare concurs. Toate cestiunile de detaliu, regulate de catre acest comisar si con-
semnate Intro instructiune speciala care va fi aprobata de seful comunicatiunilor mill-
tare al armatei imperiale 5i de comisarul roman, delegat pe langa dansul, vor fi obligatorii
atat pentru trupele ruse cat $i pentru Impiegatii cailor ferate.
Art. 16. In timpul pasagiului armatei imperiale, toate crimele si delictele cari
ar fi comise de impiegatii cailor ferate cu intentiunea de a impiedica sau de a opri trans-
portul trupelor, sau de a pune in pericol siguranta trenurilor militarc, vor fi pedepsite
dupa legile romane existente 5i cu aceiasi rigoare ca 5i cum ar fi dirijate contra armatei
romane.
Art. 17. Guvernul roman acorda armatei ruse uzul poltelor 5i telegrafelor Sta-
tului companiilor cAilor ferate, cu acelab titlu cu care se bucura autoritatile romane ale
51
caror cheltueli nu sunt trecute fn bugetul Statului. Prin urmare depesile oficiale ruse
vor avea prioritatea asupra corespondentei private. Pentru a nu impiedica serviciul
ordinar al telegrafelor, armata ruse va avea facultatea, on unde trebuinta se va simti,
de a lega cu cheltuiala sa de stflpii telegrafici ai Statului $1 ai companiilor, un fir tele-
grafic al ei 5i de a aleza aparate pentru uzul sau particular. Aceste fire vor fi pAzite.si
conservate dupa cum sunt firele romane 51 faro alt's cheltuaila particularA pentru ar-
mata rusk In sarcina careia insa vor ramane reparatiunile.
Art. 18. Se va stabili la spatele armatei ruse o linie puncturi de etape excep-
tandu-se orasul Bucuresti unde nu vor fi trupe ruse. Este bine inteles ca trupele siu se
www.dacoromanica.ro
300 C. I. BAICOIANU
vor opri decat acolo unde vor fi silite de trebuintele odihnei sau de obstacole indepen-
dente de vointa lor, si numai pentru timpul strict necesar spre acest sfarsit. In lungul
liniei si puncturilor de etape precum $i pe linia miscarii trupelor se vor putea aieza
magazii si depozite de hrana, furajuri, aprovizionamente de orice naturA, cuptoare pentru
paine si pesmeti, bucatarii pentru preparatiunea hranei trupelor, etc. Locurile necesare
pentru acest sfarsit vor fi angajate de comisarii armatei ruse cu concursul comisarilor
roman, cu aceleali conditiuni ca si pentru trebuintele Statului. Se va proceda tot astfel
In ceeace priveste achizitiunea materialului necesar pentru construirea si instalarea zi-
selor stabilimente.
Art. 19. Bolnavii si ranitii armatei ruse vor fi tratati si Ingrijiti in stabili-
mente salutare organizate spre acest sfarsit pe linia de comunicatiune si de etape, on
unde comandantul rus va gasi indispensabil, afara de oraiul Bucureiti, si pe cat se va
putea afara de centrurile marl de populatiune, exceptandu-se spitalurile pentru raniti.
Autoritatile romane vor da concursul for si vor acorda toate Inlesnirile pentru instalarea
stabilimentelor sanitare, precum si pentru inchirierea edificiurilor necesarii pentru ase-
menea intrebuintare. In localtiatile unde nu s'ar gasi spitale ruse, bolnavii vor putea
fi admisi provizoriu, In marginile posibilului, In stabilimentele sanitare romane, platin-
du-se cheltuelile de Intretinere $i de tratament.
Art. 20. In localitatile unde an oprire in timpul trecerii trupele ruse,
In conditiunile stipulate prin art. 18, aceste trupe se vor bucura de Inlesnirile
de locuint.a si campament ce ii se vor procura prin Ingrijirea autoritatilor locale. Daca
prin acest fapt ar deveni necesare retributiuni, ele vor fi regulate prin o Intelegere Intre
comisarii respectivi.
Art. 21. Pe linia de comunicatiune a armatei imperiale, In localitatile unde
necesitatile militare ar reclama numirea de comandanti de etape ruse, acelti comandanti
vor comunica cu autoritatile locale prin mijlocirea comisarilor romani, prevazuti la art. 2.
Art. 22. Armata rusk* va avea facultatea de a stabili poduri de comunicatiune
fluviale la puncturile unde se va recunoaste necesar si de a face lucrarile indispensabile
pentru a asigura ii protege acestc treceri. Guvernul roman va pune pentru acest sfarsit
la dispozitiunea armatei ruse : barcile, batelurile, etc. ce-si va putca procura si pe eat
trebuintele armatei sale ii vor permite, precum si cantitatea necesara de lemne de construe-
tiune si alte materialuri cu retributiune echitabila.
Art. 23. Toate platile de efectuat cu ocaziunea treceril trupelor ruse prin Ro-
mania, atat guvernului princiar, cat si companiilor cailor ferate si particularilor, vor fi
calculate pe baza unitatei monetare romAnA sau francezA. Se vor putea face, sau In
numaratoare, sau prin bonuri in regulA, emanAnd dela comandantul armatei imperiale
si platibile de casele acestei armate, In termen de douA luni eel mult. Forma bonurilor,
termenii, modul si locurile de plata si de control, vor II regulate 5i aduse la cunostinta
publicului In urma unei Intelegeri Intre comandantul cap al armatei ruse $i comisarul
general roman.
Art. 24. Guvernul roman acorda guvernului rus pentru durata lederei trupelor
www.dacoromanica.ro
RAZEOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO -RUSA 301
www.dacoromanica.ro
302 C4.1. BA1COIANU
prin Cara noastra era imperios ceruta si hotarItA, guvernul a fost nevoit de a nu se mai
preocupa decat de interesul nostru de conservare, cleat a ne sforta sa facem a se recu-
noaste Stalul Roman, a se mentinea drepturile si institutiunile noastre politice, a se pA-
stra si garanta integritatea hotarelor Romaniei 1
A mai trebuit apoi a fie Ingriji si de apararea pe cat In putinta a poporatiunilor
noastre de sarcinele ce atrage dupa sine trecerea chiar pasnica a unei armate numeroase.
Spre acest finit s'au Incheiat alaturatele doua conventiuni sub rezerva aproba-
tiunei Corpurilor Legiuitoare.
Precum rezulta din coprinderea lor, aceste conventiuni n'au alt caracter politic
decat de a face a ni se respecta si In timpul rezbelului individualitatea noastra politica,
precum ea este garantata prin Tratatul dela Paris, adica statu-quo al hotarelor, drep-
turilor si institutiunilor noastre. Nici o schimbare nu se face In conditiunile noastre
de existents ca natiune. Nu ni se impune chiar prefacerea sau rumperea a nici uneia din
legaturile noastre Internationale, si Inca mai putin ni se reclama cooperatiunea armatei
noastre, a carela misiune nu este de a ataca pe nimeni, ci numai de a apara, In marginile
posibilului, fruntariile noastre. Astfel singurul si unicul stop al acestor conventiuni este
de a pastra ce avem.
In de afara de aceste consideratiuni, conventiunile privesc mai cu osebire de a
regula relatiunile autoritatilor si poporatiunilor noastre cu autoritatile militare si cu ar-
matele rosiane In timpul trecerei for pe teritoriul nostru si de a face aceasta trecere cat
se poate mai putin Insarcinatoare pentru Ora.
Toate trebuintele armatei este bine/nteles si convenit, au sa se fats prin Impreuna
Intelcgere $i cu deplina plata si despagubire, si este anume stipulat ca Capitala Romaniei
nu va fi oeupata de trupe rosiene.
Daca asemenea Impreuna Intelegeri nu s'au Mut si cu guvernul Imperiuiui oto-
man, este CA afara de consideratiuni de un ordin superior, a caror apreciere nici chiar
este trebuinta de a se desvolta, apoi este de luat In privire ca o conventiune Incheiata
cu guvernul otoman, In aceleast Conditinni In cari s'au Incheiat conventiunile cu guvernul
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSA 303
imperial at Rusiei, ar fi insemnat nu Inlesnirile acordate unei armate numai pentru sim-
pla trecere a sa pe teritoriul nostru, spre a gasi pe inamicul sau In de afara de fruntariile
noastre, ci ar fi insemnat Insasi transportarea teatrului rezbelului In Romania, si facuta
aceasta cu Insasi consimtamantul nostru.
Aceasta nu am &nut si nu credem el ar putea intra In vointa, ca ar putea fi In
interesul natiunei noastre. Si apoi guvernul otoman, chiar In prevederea apropiatului
rezbel, n'a socotit de cuviinta de a se departa de linia sa de negatiune pazita In mod con-
stant In privinta Romaniei.
Cu toate ca dupa tratate avem In Constantinopole un agent diplomatic permanent,
cu toate ca am avut ci tDmisi In misiuni extraordinare, si chiar In timpul ultimelor con-
ferinte, Inalta Poarta nu a gasit de cuviinta macar odata a intra si a sta In Intelege re
cu guvernul roman, necum In privinta eventualitatilor politice, darn nici macar In privinta
unor interese de un ordin mai secundar 1i cari stau pendinte de zecimi de ani.
De abia In momentul izbucnirii rezbelului, marele vizir a socotit oportun a ne adresa
alaturatele ad douA depeje telegrafice, a carora forma si fond se lass la aprecierea si
hotararea Corpurilor legiuitoare, precum de a doua-zi a si raspuns Ministerul.
Apartine acum ca Senatul si Camera deputatilor, reprezentand insusi glasul na-
tiunei romane, sa se rosteasca In deplina for putere constitutionalli.
Ministrul trebilor din afara, Kogainicoanu.
www.dacoromanica.ro
304 C. 1. BA1COIANU
**
Prin conventia mai sus amintita Incheiata intre guvernul roman
si guvernul rus la 16 Mai 1877, se garanta libera trecere spre Bulgarki
a armatelor rusesti, urmand ca toate cheltuelile ocazionate cu acest
prilej sa cada in sarcina Rusiei.
Guvernul rus se obliga sa mentie ordinea si sa respecte politica
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL INDEPENDENTEI DIN 1877 CONVENTIA MONETARA ROMANO-RUSA 305
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL DC
MICAREA BANCARA
1859-1880
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL IX.
MISCAREA BANCARA
1859-1880
www.dacoromanica.ro
310 C. I. BAlcolANU
www.dacoromanica.ro
MIKAREA BANCARA 1859-1880 311
Domnule Prefedinte,
In sedinta ce s'a tinut de Adunare la 3 ale corentei, facandu-se o propunere sub-
scrisii de 37 deputati cu urmatoarea cuprindere :
Subsemnatii, avand In vedere grelele datorii in cari se afla cazuti proprietarii de
mosii din lipsa unei BAnci si a evenimentelor ce se petrecurd panel astAzi fn tars si a cA-
rora dobanzi absoarbe nu numai venitul, ci si chiar fondul, dacA nn s'ar lua cat mai In
grabA niJte masuri mai serioase din partea Guvernului ;
Propunem ca guvernul sa vie in ajutorul proprietarilor si la viitoarea sesie, daca
nu se va putea chiar inteaceasta, sa InfAtiseze Camerei un proect intro aceasta prin in-
stituirea unei BAnci de credit funciar."
S'a primit de Adunare cu unanimitate.
Subsemnatul are onoare a comunica D-voastre, spre a se face cele de cuviinta.
(ss) Nilon.
Secretari : (ss) Se. Turnavit, C. T. Grigorescu, Al. Floreseu.
Domnului PreJedinte al Consiliului Administrativ.
(Luerari parlamentare, No. 286, Anul 1859. Iulie 11).
1) IatA in extenso adresa cu care aceasta propunere a fost adusa la cunostinta
Preiedintelui Consiliului administrativ :
Domnule Preqedinle,
Cinci din membrii AdunArii facAnd o propunere fn cuprinderea urmAtoare :
Spre a se putea realiza cat mai curand infiintarea acelor doua banci despre cari
s'a propus In CamerA, subsemnatii propunem ca Ministerul, chiar de astazi sa is angaja-
mentul a trata In strainatate o imprumutare de optzeci milioane lei cu mai multe case
din Europa, spre a se putea prin aceasta concurenta dobandi avantagiile cele mai marl
pentru Statul nostru ; si la viitoarea sesie, Ministerul sa dea Camerei toate detaliurile
acelor negocieri, ca Camera apoi, deodata cu desbaterea proectului de lcge pentru In-
fiintarea BAncilor, sa poata hotAri si de unde are a se efectua acea Imprumutare. Si de
va socoti guvernul de trebuinta, poate sa convoace Camera si extra-ordinar, numai pentru
aceasta chestie."
S'a primit de Adunare mai In unanimitate, In sedinta ce a tinut la 4 ale curentei.
Subsemnatul are onoare a o comunica D-voastra spre a se face urmarea cuvenitA.
(ss) Mon.
Secretari : (ss) Se. Turnavit, Al. Floreseu, C. T. Grigorescu.
(LucrAri parlamentare, 1859, No. 287. Anul 1859, Julie 11).
www.dacoromanica.ro
312 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA 1859-1880 313
Ianuarie si 22 1unie 1860, 31 Maiu, 14 Iulie, 11 Noembrie 1861 si 14 Aprilie 1862, au re-
clamat prin organul primei Stdrostii, ardldnd grelele suferinfe la care este expus comerful,
atdt prin nepOsarea legilor in !Unfit, cat §i prin lipsa de once institufiuni qi aqezdminte
mdntuitoare, de care se bucurd comerful In alte fari ctoilizate, precum ,st urgenfa de a se lua
masuri grabnice pentru stdrpirea rclului care a ajuns la copleqire.
Asemenea au reclamat comerciantii Si deadreptul la toate guvernele cate s'au
succedat dela 1859 si pand acum, fdra Irma ca nici una din dreptele lor cereri 5i reclamari
sa fi gasit vreun rasunet.
Deaceea subscrisii, ca sii nu ramaie nici un pretex ca n'ar fi Incercat toate mij-
loacele legale, au onoarea a se adresa astadata deadreptul catre reprezentantii natiunei,
dela patriotismul cSrora asteapta ca se vor lua In serioasS consideratiune grelele suferinte
ce au coplesit comerful 5i industria Orel si cari se pot rezuma In cele urmatoare :
liegularea $i mArginirea colportagiului.
Aducerea imediata la indeplinire a politelor protestate netagaduite, precum
s'a urmat pand la anul 1854, spre a nu fi obligat creditorul a plati taxa de 4 galbeni 5i
a strdgani prin judecali pentru asemenea datorii netagaduite.
Legea despre constrangerca corporals.
PSzirea legilor in fiinta In privinta nevSrsnicilor, a falimentelor si a casatoriilor
comerciantilor.
Desfiintarea jurisdictiunei consulare.
Infiinfarea unei band de scout si de circulafie precum §i a alto:- institute de credit.
Organizarea mijloacelor de comunicatie 5i reforma sistemei postale conform cu
progresul secolului.
Infiintarea unui minister al agriculturei, al industriei si al comertului, precum ci
a unei camere de comert.
Infiintarea unor cursuri de stiintele comerciale In toate centrele de comert.
OnorabilS Adunare, comerful p industria tarei sunt Impovarate cu impozite grele
5i numeroase si pe de alts parte guvernul nu face nimic spre a usura pozitiunea lor,
nimic ce le-ar putea procura mijloacele de a implini grelele Indatoriri cu cari s'au Ingreunat
si se IngreuneazS, cerandu-le necontenit contributiuni, lard a marl puterea contribuitoare.
Greutatile cari apasS comerful sunt marl si au trebuintli de usurare, puterile sale, exer-
citate peste masurA, slabese, dacil nimic nu vine In ajutorul lui spre a-i mai reda puteri
noi, momentul rru poate a fi departe In care nu vor mai putea plati contributiile subt
a cSror greutate geme.
Convinsi, ca onor Adunarea in Inteleapta apreciere a situatiei critice In care se
and comerful, va asculta plangerile noastre 5i va face de a Inceta raul de care suferiin,
dandu-ne mijloace de a reprinde putere, subscrisii pun cu deplina Incredere soarta
comertului sI industriei In mSinile Reprezentantilor Natiunei, dela care asteapta
mantuirea lor.
Subscrisa de 312 iscSlituri.
www.dacoromanica.ro
314 c. i. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA 1859 1880 315
www.dacoromanica.ro
316 C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA ZANCARA 1859-1880 317
www.dacoromanica.ro
318 C. 1. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
MIWAREA BANCARA 1859-1880 319
lui Victor Place pe cari le dam in extenso in anexele No. 47-52, constitu-
esc pagini luminoase de invataminte economice, dupa cari contemporanii
erau insetati 1).
Prin activitatea desfa§urata ca informator el reu§e§te sa c4tige
de partea sa pe Domnitorul Cuzadupa cum am vazutcare-i da
autorizatia sa contracteze un imprumut extern pe piata Parisului,
cu care sa se poata infaptui reforma monetara §i sä se organizeze
a§ezamintele de credit propuse de I. Bratianu.
Ca urmare a acestei hotariri, V. Place pleaca la Paris, unde
incepe tratativele cu finanta franceza §i ajungand la incheerea unui
imprumut de 60.000.000 franci, guvernul depune proectul de lege pentru
ratificarea imprumutului.
Interesanta este expunerea de motive pe care o face guvernul
cu a ceasta ocaziune, pentru a justifica necesitatea imprumutului.
Pe de o parte, lipsa cailor de comunicatie §i haosul monetar,
iar pe de alta, inexistenta a§ezamintelor de credit agricol §i comer-
cial, impiedica desvoltarea comertului §i propa§irea productiunii
in general.
Din pricina lipsei cailor de comunicatie lesnicioase, produsele
agricole pierd aproape j umatate din valoarea for cu transportul pans
in porturile Dunarii.
Haosul monetar, produce mari greutati schimbului.
Si in sfar§it, inexistenta aplamintelor de credit, stimuleaza ca-
rata sub povara careia agricultorii §i comerciantii null mai pot
exercita ocupatiunile cu profit.
Intemeindu-se pe aceste consideratiuni guvernul propunea ca
imprumutul sä fie utilizat pentru satisfacerea acestor trei nevoi :
a) construirea cailor de comunicatie;
b) reforma monetara §i
c) infiintarea a§ezamintelor de credit agricol §i comercial, cari
sa acorde imprumuturi cu dobanzi mici.
www.dacoromanica.ro
320 C. I. BAICOIANU
*
*
*
www.dacoromanica.ro
PAI$CAREA BANCARA 1859-1880 321