No. 9. Anul VI.

Iassi, 1 Decemvrie 1872.

COMTORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie-Orel luni.
Alamamentul pe un an pentru Ronagnia Merit 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentra
Svitera, Belgia si Italia 20 franci; pPntra Francia i Spania 25 frauci.
Aloomamentele se fac numai pe un an intreg, in Iasi la Tipo-Litografia INationalI si la redactiune, in Bucuresti
la libraria Soccec et Comp.; in toate celelalte orase din Roingnia a biurourile postale.

sun& Merit in urechile diferitilor oameni numai

individul, acelas remind, o aude intr'un fel.
intfun spatiu inchipuit ca fr. margini, nu

SERMANUL DIONIS.

este o bucata a
cat de mica ar

N OVELA.

lui, ori

cat de mare

i ori

numai o picatura in raport cu nemarginirea? Asemenea in eternitatea

i tot astfel dad inchid un ochiu ved

/maim mea mai micA cleat cu amendoi. pe as

Ave trei ochi a vede-o i mai mare, 1 cu cat
mai multi ochi a ave cu atata lucrurile toate
dimprejurul meu ar pare mai mari. Cu toate astea
ndscut cu mii de ochi in mijlocul unor aretAri co-

losale, ele toate in raport cu mine, pastrandu-si

proportiunea nu mi-ar pAre nici mai mari, nici mai
mici de cum imi par azi. SA ne'chipuim lumea redusl la dimensiunile unui glonte, i toate celea
din ea scazute in analogie, locuitorii acestei lumi,
presupuindu-i dotati cu organele noastre, ai pricepe

toate celea absolut in felul si in proportiunile, in

care le pricepem noi. SA ne-o inchipuim, caeteris
paribus, inmiit de mare acela lucru. Cu proportiuni neschimbate o lume inmiit de mare i

alta inmiit de mica ar fi pentru noi tot atat de

mare. Si obiectele ce le ved privite c'un ochiu, sunt
mai mici ; cu amendoimai mari; cat de mari sunt
ele absolut ?
Cine tie, daca nu trAim intr'o lu-

fi,

fara margini nu este ori ce bucatA de timp ori cat

de mare sau ori cat de mica, numai o clip& suspendata? $i eatA cum. Presupuind lumea redusa la
un bob de rouA i raporturile de timp, la o picatura de vreme, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, si in aceste clipite oamenii

ar lucra tot atta i ar cugeta tot atata ca in evii

nostri evii lor pentru ei ar fi tot atat de lungi,
ea pentru noi ai notri. In ce nefinire microspica s'ar

pierde milioanele de infusorii ale acelor cerce-

Won, in ce infinire de timp clipa de bucuriei

toate acestea toate ar fi tot astfel ca i azi.
In faptA lumea-i visul sufletului nostru.Nu
esista nici timp, nici spatiu ele sunt numai in
sufletul nostru. Trecut i viitor e in sufletul meu,
ca pAdurea intr'un simbure de ghinda, i infinitul
asemene, ca reflectarea cerului instelat intr'un
strop de roul.IDaca am afla misterul prin care sa,

ne punem in legatura cu aceste doue ordini de

lucruri, care sunt ascunse in noi, mister pe care

me micoscropicA

i numai fhptura ochilor notri

4e face s'o vedem in marimea in care o vedem ?
Cine tie dad nu vede fie-care din oameni toate
celea intealt fel, i nu aude fie-care sunet intealtfel
i numai limba, numirea intr'un fel a unui

l'au posedat poate magii 'egipteni i asirieni, atuncea in adncurile sutletului coborindu-ne, am
pute trai aievea in trecut i am pute locul lumea
stelelor i a soarelui. Neat ca tiinta neeromantiei i acea a astrologiei s'au perdut cine tie

obiect, ce unul ii vede asa, altul altfel, i uneqte in

Melegere. Limba ? Nu. Poate fie-care vorbh

cate mistere ne-ar fi descoperit in aceasta privintA!

Dad lumea este im vis

www.dacoromanica.ro

de ce n'am puth sA

SERMANUL DIONIS.

330

coordondm irul fenomenelor sale cum voim noi ?

Nu e adeverat ca esist un trecut consecutivi-.

tatea e in cugetarea noastra causele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleasi in totdeauna,
esista si lucreaza simultan. Sa triesc in vremea liii
Mircea cel mare sau a lui Alecsandru cel bun
este oare absolut imposibil? Un punct matematic se pierde'n nemarginirea dispositiunil lui, o
clipa de timp in impartibilitatea sa infinitesimala
care uu inceteaza in veci In aceste atome' de
spatiu i timp, cat infinit 1
Dac'a pute i eu s
me pierd in infinitatea sulletului meu, pan in acea
Disa a emanatiunii lui, care se numeste epoca lui
Alecsandru cel bun de esemplu
i cu toate a. .
. . .
cestea.
.

era de acea dulceata veneta alba ca i marmura

in umbra, cam trasa fara a fi uscata, i ochii taiati
in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate,

pe care o are catifeaoa neagra. Ei inotau in orbitele lorun zimbet fin 0 cu toate astea atat de
inocent treca peste fata lui la spectacolul ce-1 pri-

vea.Ce era adica : Un Met de tigan cu capuI

mic intr'o palarie a caror margini erau simbolul
nimerit al nemarginirii, cu ciubote in care ar fi
incaput intreg, i intr'un surtuc lung de-i ajungea

la calcai 0 care faa indoeald nu era al lui, schinjuea c'un arcus ce remasese in cate-va fire de
per si cu degetele uscate, misca niste coarde false,
care tirliau nervos, cart imprejuru-i framanta panaentul un Ungur lung, cu picioarele goale bagate

in papuci mad impluti cu paie. Od cat de nepla-

Cu drept cuvent cetitorul va fi clatit din cap

prin mintea carui muritor tresi va fi intrebat
ceau acestea idei ? Esistenta ideal& a acestor refiectiuni avea de isvor de emanatiune un cap cu
plete de o selbatacita neregularitate, infundata inteo caciula de miel. Era noapte i ploaea cadea
naarunta pe stradele nepavate, strimte i noroioase,
ce tree prin noianul de case mici i reu zidite,
din care consista partea cea mare a capitalei Romaniei i prin baltile de noroiu, ce improscau pe
cutezatorul, ce se incredea perfidelor unde, treceau
nite ciubote mari, carora nu le-ar fi pasat nici
cu atat mai virtos ca aveau turetci,
de potop
care ingropau in ele pantalonii individului continut,
indata ce timpul devenea problematic, Umbra eroului nostru disparea prin iroaele ploaei, care dedere
capului seu aspectul unui berbece ploat, i te mirai
ce mai resist& torentelor de ploae
hainele lui
ude
sau metafisica. De prin crisme i pravalii

petrundea prin ferestele cu multe geamuri, mari

si nespalate, o lumina murdara, mai slabita Inca
prin stropii de ploae ce inundase sticlele.Pe id
pe colo trecea cate un romantios fluerand; cite un
mitocan en capul lulea de vin ii facea de vorba
cu paretii l cu ventul ; cate-o femee cu fata infundata in capson ii desfaura trecetoarele umbre
prin spatiul neguros, asemenea zeilor intunecati din
Dintr'o crisma deschisa s'auzea
epopeele nordice
o vioara schingiuita. Metafisicul nostra se apropia
sa se uite i razele petrunsere prin usa si-i lovire

fata. Nu era un cap urit acela a lui Dionis. Fata

cut sa fi fost spectaculul pentru 011101 estetic al ca-

latorului meu, el ava o influinpi salutart asupra

eroului nostru, care trezit din fantasiile sale metafisice, MO de sama ca ploaea-1 udase pana la
piele. El intra intr'o cafenea dealaturi, ca 0, se
usuce. Ridicandu-si caciula cea mitoasa, vedem o
frunte atat de neteda, alba, corect boltita, care
coincide pe deplin cu fata intr'adever placuta a
tnrului meu. Peru' numai cam pre lung curgea

in vite pant pe spate, dar uscaciunea neagra si

selbatecti a perului contiasta placut cu fata fina,
dulce si copilareasci a baietanului. 4i puse in cuiu
paltonul ud, i la aroma imbetatoare o unei cafele
turceti, ochii lui cei moi i straluciti se pierdure
ear in acea intensive, visktorie, care Al clite-odatit

atat de bine baietior, pentru-ca seriositatea contrasteaza totdeauna placut cu fata de copil. Intre
acesti muri afumati, plini de mirosul tutunului,

de trancanirea jucatorilor de domino si de cadentata Wale a unui orologiu de lemn, ardeau lampi
somnoroase respandind dungi de galbena lumina
prin aerul apasat. Dionis faces, c'un creion un calcul
matematic pe masa veche de lemn lustruit i ade-

sea suridea. Surisul sett era foarte inocent, dulce

l'am pute numi, si totusi de o profunda melancolie. Melancolia in versta lui este semnul caracte-

ristic al orfanilor ;el era orfan, o esistenpcum

-stint multe Ia noifart de speranta si afara de
aceea determinat prin nastere la nepositivism. In
introducerea acestor siruri am surprins unele din
cugettrile care-I preocupau in genere-0 c'un a-

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

0 mai cu
sem& cel seracsi Dionis era un Met sarac.

331

Prin natura sa predispuse, el devenea si mai sarac.

unul cu paleria nalt& pe ceafe i cu manile unite

pe spate, c'o cigar& lunge in gure, a card inde_
pendent& era marginita numai de buzele individu-

Era tenerpoate nici optsprezece anicu atat

lui, se uitadracu tie, cu interes ori aa numai

mai reu . . . ce viate.-1 asteapte pe el ?

Un copist avisat a se cultiva pe apucate, singur. . . . si
aceasta libertate de alegere in eldnentele de culture il fame s& citeasc& numai ceea ce se potriyea cu predispuuerea sa sulieteasce atat de visetoare. Lucruri mistice, subtilitati metafisice ei a-

la un portret a lui Diebicz-Zolalkanski aternat in

afumatul par ete. Orologiul fidel interpret al be-

trageau cugetarea ca un magnete minune oare,

ca pentru el visul era o viata i viata un vis ?
Era minune devenea superstitios ? Adesa ii
inchipuise el insusi, cat de tristi, cat de lungi, cat
de monotoni vor trece mil vietii lui o frunza pe
ape. Lipsit de iubirecaci n'avea pe nimeni in
lume, iubitor de singuratate, in neputinta guileteasce de a-si crea o mart& mai fericita, el stia
ce in aceasta online a realitatii" cum o numea

ei

semenea cap omul nu ajunge departe

*el, nu-1 va intlni nici un zimbet i nici o lacrima

neiubit i neurit de cine-va, se va stinge asemenea unei scantei, dupa care nu'ntreaba nimenea

nimenea'n lume. Casa lui de pustule, un colt

intunecos i painjinit din archive unei cancelarii,
pi atmosfera Iene
i fiegmateca a ,a,feneleiasta
era toe& viata lui. Cine'ntreaba dace 0 el are
inima, dace i lui i-ar place se amble frumos imbracat, cum sunt intrebati atatia copiiclaca si el

ar dorisa iubeasca ? Se iubeascaideea aceasta

ei stringea adesea inima.Cum ar fi tiut el sa
iubeasce! Cum ar fi purtat pe mad, cum s'ar fi
inchinat unei copile, care i-ar fi dat lui inima eil
Adesa i-o inchipuea pe acea umbra argintie cu

fata alba 0 per de aurcaci toate idealele sunt

blonde-0 pare& simtea mitnutele-i calde i anguste
in manile lui, i parea-i topea ochii sarutandu-i, ei
pare& i se topea sufietul, fiinta, viata, privind-o...
vecinic privind-o.
Pe ici pe colo pe la mese se Wean grupe de jucatori
de carti, oameni cu perul in disordine, tinend cartile

inteo mana ce tremura, plesnind din degete cu

cealalte inainte de-a bate, micandu-0 buzele fare
a zice o vorba i tragend din and in cand Cu sorbitud sgomotoase cate-o gura din cafeaoa i berea,
ce li sta dinaintesemn de triumf! Dincolo unul

scria eu crida pe postavul verde al bilierdului;

tranului timp, sun& de 12 ori din limba sa de

metal, spre a da lumei ce nu-1 asculta, same, ca
se scursese a 12-a oar& a noptii. Dionis se porni
spre cas&Afara ploaea incetase i prin mrejele
valurile de nouri negri-vineti, lune trecea panda

rece.--- In mijlocul unei gradini pustii, uncle

lobodele i buruienele crescuse marl in tufe negre-

verzi, se inalta cu ochii de fereasta sparta a uuei

case veche,a carei stresine de indu1it. era putreda
gi

acoperita e'un muschiu, care stralucea ca brume

in lumina cea rece a lunei. Niste trepte de lemn

duceau in catul de sus al ei. Usa mace des-,
chisa in balconul catului de sus se clatina scartiind in vent i numai intr' o titina, treptele
pe lei pe colo lipsea
erau putrede i negre
cate una, asa incat trebueai sa treei doue de,
odate si balconul de lemn se clatina sub pai.
El trech prin hatisul gradinei i prin zaplazurile
naruite l ureit iute scarileUsile toate erau des,
chise. E! intra intr'o camera nalta, spatioase si
goala. Paretii erau negri de siroaele de ploae ce
curgeau prin pod 0 cm mucegaiu verde se prinsese
de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub pre,
siunea zidiurilor vechi i gratiile erau rupte, numai radacinele lor ruginite se iveau in lemnul putred. In colturile tavanului cu grinzi lungi i mohorite painjenii isi esercitau acute, l pacinica lor
industrie; intr'un colt al casei la pament dormeau

una peste alta v'o cete-va sute de carti vechi,

multe din ele greceti, pline de invetatura bizantina;

in alt colt un pat, adeca cate-va scanduri pe doi

capriori, acoperite c'un mindir de paie i c'o plapoma rosie.Inaintea patului o masa murdara, al
carei lemn grunzuros de vechime era taiat cu litere latine i gotice; pe ea hartii, versuri, ziare
rupte, brosuri efemere, din cate se'mpart gratis,
in fine o neordine inteadever paganeasca. Luna ii
versa lumina ei cea fantastica prin ferestele mari,
albind podelele de pareau unse cu crida ; paretii
posomoriti aveau, pe unde ajungea lumina luuei,
doue cuadrate marl argintoase, ca refieetare a

www.dacoromanica.ro

SERMANUL moms.

332

ferestelor ; panzele de painjin straluceau vioiu in

hula i deasupra cartilor dorminde in colt se ivea
o angereasca umbra de om. Era aninat intr'un cuiu
bustul in marime naturala a unui copil ca de vr'o
cu per negru 0 lung, cu buzele
optsprezece ani
subtiri i roze, cu fata fina 0 alba ca taiata'n marmu& 1 cu ni0e ochi albastri mad sub mad spincene 0 gene lungi negre. Ochii cei albastrii al copilului erau aa de strilluciti, de un colorit atat

lucrul manikin ei mani delicate de Doanmafata

ei palida ca ceara, ochii ei de-o intune.cata blandepl aveau numai pentru el grija i intelegere
pentru elpi pentru portret..De copil anca, el adraira ochii eci frumo0 ai portretului, ce luceau ca
vii in orbitele lor. Ce frumos a fost paph!zicea
el surizend, i muma-sa auzindu-1 ii 0ergea in-

de limpede i senin, incat pareau ca privesc cu

inocenta, cu dulceata lor mai femeeasca asupra spec-

tr'ascuns lacrimele ei.

Ochii? nu-i aa Dionisochii 1

tatorului. Cu toate ca acel portret infatia un chip

imbracat barbate0e, 'Anse manile cele dulci, mici,
albe ; trasurile fetei de o paloare delicata, umeda
stralucita, moale ; ochii de o adancime nespusa,
fruntea uscata i femee0e-mica, pen! undoind, cam

pre lungte-ar fi facut a crede ca e chipul unei

femei travestite. Visatorul Dionis se opri in dreptul
acelui portret, care sub lumina plina a lunei parea
viu
ochii lui erau plini de o superstitioasa nerozie, el optl incet i cu glasul inecat de lacrimi
Buna sara papa I" umbra parea ca-i suride din
cadrul ei de lemn
el s'apropia i sarutil ma-

nile portretului, apoi fata, gum, ochii cei de foc

venet. Inecat de iubire pentru o fiinta ce nu mai
esista, ar fi dorit ca etern sa tie asta noapte
cu aerul recoare limpezit de lumina lunei, vecinic
ar fi dorit sa tie dulcea neinteleasa, dar atat de
fericita lui nebunie. Va sa zica asupra acestui chip
ii concentrase el amorul lui
atata forum avea,

pustiita, sermana lui viataun portret I ... Da, era

tatal sea, cand fusese in versta lui de acum. Muma
sa, o femee palida, nalta, blond& cu ochii negri,
ei vorbise adesea de tatal self ; de acel copil cine
stie cum ratacit in clasele poporului de jos. Misterios, Para sa spue cuiva secretul numelui lui, el
edea in casa preotului Wrap, a carui fiica era

Maria. Ei se iubire. In toata zioa el ei promitea,

ca taina sufletului su i0 va ave sfir0tu1, ca, el o
va lua de sotie, ca o soarta aurita o aqteapta. Dar
Mtr'o zi el primi o scrisoare cu sigil negru

o deschiseo cetlo rupse bucati i cu ea mintea

sa

o copie de pe un testament prea a fi dupa

cat se putea pricepe din bucatile rupte. El murl

in spitalul de alienati palid, mut pana'n ultimul moment, preocupat pare ca de a ascunde un
secret mare.

Fructul amorului acestor oameni fu Dionis.

Veduvita sa muma il crescn pe el cum puta din

Da, mama!

Ace0i ochi!.

. .

0 daca i-ai fi vezut tu ace0i

ochi veodata in viata ta, ti s'ar fi parut ca-i revezi in fie-care veneta stea a climinetei, in fie-care

unda albastrd, Fin fie-care geana de nori. Cat

era de frumo; acest copil i ce tener a mm-it! frumo0 au inmarmurit ocbii lui in negurile gandirii
mele, precum ar remne prin nouri, pe bolta intunecoasii, douenumai doue stele vinete. . . S'apoi il lua in bratele ei, il desmerda, ii saruta.
Afara de ochii negri, care erau ai ei, era el intreg,

el copilul din portret. Ea il crescif reudar cum

se putea altfel
11 iubea ap, de mult!
singura
ei bucurie intr'o viata fara speranta, fat% viitor
Para multumire, ea nu mai avea dared, nici bucurii
decat acele ale copilului ei. Sufletul ei intreg era
o reflectare umbroasa i trista a sufletului seu de
copil. Ce gandea copilul cu mintea lui naiva, o

vorba, un vis, o preocupa zile intregizile intregi

putea medita asupra unui cuvent eit din nebuna-

tica sa gura. Dara consumata de lipseea se

stinse Mote() zi. In delirul ei, ea trase mann copilului 'o ascunse in sin, langa inima, s'o incal-

zeascaun simbol al vietei ei intregi I

DPatunce fisionomia, suri3u1 lui capatase acea
umbra dulce de tristeta; care il facea atat de interesant i iresistibil pentru bobocii pensionatelor,
Dar lui insu0 nici nu-i trecea prin minte, ca pe
el Par fi putut iubi cinevape el nu-1 iubise nimeni in lume afara de murna-sacum l'ar mai fi
putut iubi pe el, atilt de singnr, atilt de sarac, atat de fara viitor I Nu-0 are fie-care om, gandea
el, familia sa, amicii, rudele, oamenii sei, ca sa-i
iubeascacui ce-i pasa de mine? Cum traesc voin
pi muri, de nimene plans, de nimene iubit.
Luna s'ascunse inteun nor negru spintecat in

www.dacoromanica.ro

333

SERMANUL DIONIS.

doue rAnduri de lungi fulgere ro0icaga se intunecA-0 nu se mai v6zU nici umbra din parete a
portretului, nici uMbra inalta a lui Dionis. El a-

Pe pireti cu colb, pe podul cu lungi pnze de painjen

Roiese plqnitele roii, de ti-i drag se te-uiti la elet
Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi piele
Nici ce au ce ert mai suge.Inteun roiu mai de un stenjen.

prinse lumina.
S privim acum i la sArAcia iluminata de razele unei luminri de ski, brigate in &Ill unui dondir, ce tinea loc de sfenic. Ce viziune-0 aici,

Au esit la promenaditce petrecere gentile,

Plosnita ceea-i betrani, cuvios in mere pitseste
Cela-i cavaler... e iute... oare stie fratuzeste?...

aici petrecea el vara i earnaEarna de gerul eel

amarnic trasnea grinda in odae, cr4cau lemnele gi
pietrele, vntul lAtra prin gardurile i ramurile

ninsear fi vroit sA doarma, s. visezedar gerul

Ci ingheta pleoapele ei-i painjinea ochii. Surtucul

lui de langa acestea era mai mult urzeala decat

bAtatura, ros pe margini, fudul la coate, de ridea
Oamenii cascau
pare c i v6ntu1 in urma lui
ironic gura dad il vedeau. . Cii'n asemene momente in ilungile i triguroasele nopti de earnA,
crede cineva, cumca el redus pima la culmea miseriei devenea trist? Aa era elementul seu. 0
lume intreaga de inchipuiri umoristice i umpleau
creerii, care mai de care, mai bizarA 0 mai cu neputintiiE1 bAga cle samA, GA gandirile lui adesa
se transformau in *arj ritmice, in vorbe rimate si
atunci nu mai resista de-a le scric pe hartie . . .
mai ales garafa goala era in stare de a-1 umpl
de cugetari melancolice.

Cea ce 'ncunjure multimea i-o romanticd copild.

Bruhl mi-i frigEate pe mine cum codeste-un negra puree

Se-mi moiu degetul in guream sit-1 prindba las sitracul I
Pripitsit la vr'o femee, stiu cit ar vede pe dracul

Dare euce-mi pug, miebietul ens 1" la ce se-1 puree?

i motanul toarce 'n sobdde blazat ce-iMdi motane

Vine. 'n coa se stem de vorhe unice amic i ornic

De-ar fi'n lume-un stat de mite, zeul cit'n el te-as rine vornie
Ca se stii si tu odate, boieria ce-i, sermane I

Oare ce gndeste hittrul de sa ghem i toarce 'ntr'una?

Ce idei se'nsirit duke in maleasca-i fantasie?
Vr'o cucoanit cu-albit Mane, cu amoru-i II imbie,

Rendez-vous i-a dat in sure, or in pod in givauna?

De-ar fi 'n lume numai inittetot poet as fi? Tot una:

Mieunend in ode nalte, tragic miorlaindun Garrick,
Zioa tologit in soare piindind cozile de soarec
Noaptea 'n pod, cerdac si stresini hemizend duios la luau-

Ahl garafa pantecoasa dear de sfesnic mai e bung

i mucoasa luminare sferaind saul
arde
i'n aceaste seracie te inspiracantit barde
Bath n'am mai vezut de-un secol, vin n'am mai bent de-o

Filosof de-as fisimtirea-mi ar fi vecinic la amant

In prelegeri populare idealele le aper
i junimei generoase, domnisoarelor ce scaper

Li ark, ci lumen vis eun vis saltedde motan.

Un regat pentr'o Mare, s' umplu norii de zepade
Ca chimere I . . . Dar de uncle? Sallie de vent fereasta,
In pod miaund motaniila curcani veneta-i creasta.
i cu pasuri melancolici meditand umble 'n ogradit.

Uhl ce frig... imi yeti suflareasi ceciula cea de oae

Sau ca pope colo'n templul, inchinat fiintei, care

Dupe, chip s'aseminare a creat matescul neam,
Al striga: o mealtime! motinime I Vail... Haram
De-al ten suflet moanime, nepostind postal cel mare.

De nevodcu-a mele coate en cern vremea de se'nmoae.

Ahl Sunt pintre voi de-aceia, care nu cred tabla legii,

Firea mai presus de fire, mintea niai presus de Ininte,
Ce destinul motinimei il desfasuri 'nainte
Ahl atei, nu tern ei iadul s'a lui Duhurililiecii?

Cum nu aunt un soarec Doamnemkar totusi are blank

Mi-as menca cartile melenici ce mi-ar pitsa de ger...

Anathema sitlSiti-1 scuipe on-care motan detreabit

Nu vedeti ce 'thelepciune e 'n fliptura voastre chiare?

Mi-ar Ore superbd, dulce o bucata din Homer

Tin palat borta 'a parete i nevastao icoanit.

0 motani fire de sufletLa sgeriet el v'a dat ghiara

Si la tors v's, dat mustecevreti si-1 pipCii cu laba?

Pe urechi am tras-o sdraven

ear de coatenici ca-mi pas&
Ca tiganul, care bage degetul prin rara casa

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

834

ca in clondir se stinge capetelul de luminM

Mosu le, mergi de te mild, nu vezi cli s'a 'ntunecat?
Si visim favori i aur, tu 'n cotlon i eu in pat.
Cit

De-as puta si dorm incaleaSomn, a gandului odini

pe la altele ca stropit cu peteala. Cu . coatele asezate pe masa i cu capul in mani, Dionis descifra textul obscur c'un interes deosebit, pana ce
capetelelul de lumina incepd a agonize fumegand.

0 acopere

cu-a ta muti armonie,

Vino somnori 110 moarte. Pentru mine e tot una.
De-oiu petrece 'nca cu mate si cu pureci i cu luna
ftint%-mi

Ori de nu-- cui ce-i aduce?Poesiesaricie

Se stinse. El ii apropia scaunul cle fereastrd, pe

care o deschise, si la lumina cea palida a lunei,
el intorcea foae cu foae uitindu-se la constelatiunile ciudate. Pe o pagina gasi o multime de cer-

curi ce se taeau, atat de multe, incat prima un

Dar iii asti sari Dionis era vesel far& sa stie
de ce. La cdpitelul de luminare ce sta in
gatul garafei cu ochiul ro i bolnav, el deschise
o carte veche legata cu piele i roasa de molii
un manuscript de zodii. El era un ateist super-

ghem de fire ros sau un painjinis zugravit cu singe. Apoi ii ridici ochii, i privl visand in fata
cea bland& a lunei ea trecea frumoask dart pe
un cer limpede, addnc, transparent, prin noud de
un fluid de argint, prin stelele mari de aur t opit.
Parea cit deasupra mai sunt o mie de cercuri,

gheboasi, fantasticA aretare. 0 astrologie mai mult

parea ca presupusa lor fiinta transpare prin albastra-i adancime.

Cine stie gandi Dionis
dad in cartea aceasta nu e semnul ce-i in stare
de a te transpune in adandmile sufletesti, in lumi

de origine bizantina, bazati pe sistemul geocentrist, sistem care admite pna6ntul de centrul architecturei lumesti i pe om de creature, pentru
a anti placere Dumnezeu ar fi racut lumea. Titlul
era scris i latineste: architecture cosmice sive astronomie geocentricce compedium"invetAtura despre a lumei orandueala dumnezeeasca dupre cum
toate pentru pAmnt a fi zidite se arata de Cala

iluminate de un albatru splendid, umed i curgtor.

In fate locuintei lui Dionis se ridica o cast
alba si frumoasa. Dintr'o fereastra deschisa din
catul de sus, el auzi prin aerul noptii tremurand notele dulci ale unui clavir si un tnr 0
tremurator glas de copila adiind o rugaciune wank pare c,A, parfumata, fantastickEl ii inchise

stitios

i sunt multi de acestia. Initialeie acestei

carti cu buchi erau scrise ciudat cu cerneala rosie ca sangele, caractere slave de o evlavioask

induratul Dumnezeu de pe grecie pe romanie

talcuitA cu adaugire a inriurintei zodiilor asupra
vietei omenesti. Si cu o dedicatiune: celui intru
fiinta sa nemarginit, intre fapturile manurilor sale

care se formeazA aievea asa cum le doresti, in spatii

ca si viseze in libertate. I se pard atund ca e inteun pustin uscat, lung, nisipos ca

ochii

deasupra cAruia licarea o luni fantastica i paid& ca fata unei virgine murinde.
secetA,

minunat Dumnezeu spre vecinica lauda afierosita."

E meazd-noapte. Pustiul tace, aerul e mod si

Tab Idle erau pline de schemele unei sisteme lu-

numai suilarea lui e vie, numai ochiul lui e viu,

pentru ca sit vada pe un nor ,.de argint, in naltul
cerului un anger alb, ingenunchiat, cu manile unite, care cAnta o rugaciune divink adancl, tre-

mesti imaginare, pe margini cu portretele lui Platon

Pitagora j cu sentinte grecesti. Doue triunghiuri
crucise incunjurate de sentinta. Director cceli vigilat noctesque diesque, qui sistit fixas horas terri-

gene." Constalatiuni zugravite cu ros, calcule geometrice zidite dupa o inchipuit i mistica sistemi in urmA multe talcuiri de visuri, coordonate alfabetic
o carte care nu lase nimic
de dorit pentru a aprinde niste creeri superstitiosi , dispusi la o asemenea hrana. La sfirsitul cartii era zugravit Sf. Gheorghie in lupta cu
_

balaurul drag, doamne simbol, ce infatisa adevrul nimicind nestiinta. Aurul de pe spata legiturei de piele se stersese pa alocurea i licurea

muratoare: rugaciunea unei vergine. Intredeschise

i vezd prin fereastra arcata i deschisk in

mijlocul unui salon stralucit o juna fatA muiata
intr'o haina alba, infiorand cu degetele ei subtiri,
lungi i dulci clapele unui piano sonor si acompaniand sunetele ware a unor note dumnezeesci cu glasul ei dulce c i moale. Parea ca
ochii

geniul divinului brit, Shakspeare, respirase asupra pamntului un nou Anger lunatec, o noua
Ofelia. Inchise ear ochii pand, ce recazut in pustiul cel lung, palatul alb se confundi cu nourul

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

835
=2111.!4:111:111MCC

de argint i juna fata cu angerul in genunchi.

Apoi stringend ochii silt si tare, a inecat visul
fOu in intuneric n'a mai v6zut nimic ci auzea desparend ca o suvenire intunecata ruga-

mene, tremuratorul glas al clopotului implea sara

chemand *la vecernie si el?
el
ce imbrminte

incetase de

pareau toate. El nu mai era el. I se parea atat

de firesc, ca s'a trezit in aceasta lume. $tia sigur
cum ca venise in camp, ca sa citeasca, crcitind
adormise Camera obscurk viata cea trecuta a
unui om, ce se numea Dionis, ciudat el visase

ciunea

unei

vergine.

Musica

malt si el cu totul in prada impresiunii sale, tinea And ochii strius inchii. Cand se destepta
din reveria sa, fereastra de sus a palatului era
deschisa, in salon intuneric i sticlele ferestrei
straluceau ca argintul in alba lumina a lunei. Aerul era bland si varatic ear razele lunei petrunzncl in camera lui Dionis isbeau fata sa paha, si
impleau sufletu-i plin de lacrimi c'o nespusa me-

lancolie. Da" repeta el incet ideea lui fixa

sub fruntea noastra e lumea acel pustia intins
de ce numai spatiul, de ce nu thupul, trecutul.
Privi din nou la painjinisul de linii rosii
i liniile incepar a se misca. El puse degetul in central lor o voluptate sufleteasca ii cuprinse
mai Arita i se Ora c'aude soptirea acelor mosnegi
btrani, care, pe cand era mic i povesteau in
trap de earna, tinendu-1 pe genunchi, povesti fautastice despre zine irnbracate in aur i lumina,
care duc limpede a lor viata in palate de cristal
si pare c'a fost eri, eri pare ca-si incalcea degetele
in barba lor alba i asculta la graiul lor intelept
si soptitor, la cumintia trecutului, la acele vesti din
betrani. El mi se mai indoea... de o mama nevzuta

el era tras in trecut. Vedea resarind domni in

haine de aur i samur
asculta de pe tronurile
lor, in invechitele castele, vedea divanul de oameni btrani, poporul entusiast i crestin, undoind

ca valurile marii in curtea Domniei

erau And amestecate.

dar toate

ciudata 1 0 rasa de siac, un comanac negru

in mama lui cartea astrologica.

i ce cunoscute-i

Ah I gandi el cartea mea mi-a facut sotia asta, in

urma cetirei ei, am visat atatea lucruri extraordinare.
Ce lume straina ce oameni straini, ce limba par-

el era a noastra, dar totusi straink alta

Ciu-

dat! Calugarul Dan se visase mirean cu numele

Dionis ... pare ca se facuse in alte vremi, intre
alti oamenil Ciudat! ,,Ah mestere Ruben, zise el
zimbind
cartea ta inteadever minunata este! ...
numai de n'ar ameti mintea, acuma simt eu calugrul, ca sufletul calatoreste din veac in veac, acelas
suflet numai c moartea-1 face sa uite ca a mai trait.

Bine zici mestere Ruben, a Egiptenii aveau pe

deplin dreptate ea metempsicosa bor. Bine zici,
mud in sufletul nostru este timpul i spatiul cel
nemrginit si nu ne lipseste decal varga magica,
de a ne transpune in ori care punct al lor am vol.
Traesc sub domnia lui Alexandru-Voda s'am fost
tras de-o mana nevzuta in vremi ascunse in viitorul suefltului meu. Cati oameni sant intr'un sin
gur om ? Tot atatia cate stele sant cuprinse intr'o
picatura de mu sub cerul cel limpede al noptii.

$i dac'ai marl acea picatura, sa te poti uita 111

adancul ei, Ai reved6 toate raffle de stele ale cerului, fie careo lume, fie care cu teri i popoare,

fie care cu istoria evilor ei said pe eaun uni-

linilie semnului astrologic se miscau cumplit ca

rrpi de jratic. Tot mai mare si mai mare deUnde sa stain? auzi el un glas
din central de j6ratic al cartii Alecsandru cel
14%.4,44.
.Bunl putu
sopti cu glasul apasat, caci bucuria,
uimirea, i stringea sufletul O.
incet, incet pa
injiniul cel ros se lrgi, se diafaniza si se prefacii intr'un cer rumenit de apunerea soarelui. El
venea painjinul.

era lungit pe o campie cosita, fenul cladit mirosea,

cerul de inserare era de asupra-i albastru, limpede, adanc, nouri de jratic i aur umpleau cu osti-

rile lor cerul, dealurile erau incarcate cu sarcini

de purpurk paserile'n aer, oglinzile riurilor ru-

vers intr'o picatura trecteare. Ce adanc e Evreul

acesta" !gandi el in sine despre dascalul Ruben.

El se scula din earba cu cartea cea veche in

mana. Departe muntii cu fruntea incununata de
co drii, cu poalele pierdute in vai cu isvoare albe.
Nouri mari rotunzi i plini pare-ca de vijelie, treceau pe cerul adanc albastru ; prin ei muntii ridicau adancuri i coaste'n risipa, stanuri negre gi
trunchete despicau pe ici pe colo negurile i un
brad se inalta singur i detunat pe-un vrf de munte

in fata soarelui ce apunea. and soarele intra

in nouri, ei parur6 rosii i vineti tiviti cu aur
ce lumina dinapoia bor. Ingropau in gramezi,

www.dacoromanica.ro

336

SERMANUL DIONIS

de arcuri inalte, de spelunci adanci suite una peste

alta, lumina cerescului imperat, i numai din cand
in cand sfaiindu-se se reversa prin negrele lor
ruine lacuri de purpurd. Apoi Meet se risipire in

creti vineti, soarele cadea la vale si pare-ck pe

Terful bradului singuratecoca o frunte in raze pe
umeri negri, apoi coborl pintre crengi de park un
cuib de rubin intre ramuri, apoi, dupa trunchiul
gros arm& dungi rumene pe stanurile muntilor i

facea ca ei sa-si aprinda jeratecul de argint al

fruntilor lor pane, ce se cufunda cu totul dupe,
munte, care sta negru si nalt, zugravindu-si in aerul albastru marginile lui tivite cu ropta.
Insereaza incet, stelele mari isvoresc pe albastrele lanun ale cerului si tremura voluptos in aerul moale
si clar al serei i armonia campeneasca ample sara
cu miile ei de glasuri, toate deosebite si toate contribuind la dulcea i voluptoasa somnoroie a lunei.
Prin lumea rumen& de apunerea frumoasa trece
calugarul nostru, neludnd parte la fdrmecata stare
a firei, plin Mica de impresiunile ciudatei sale intamplari. De departe se ved turnurile stralucitoare
ale bisericelor Iailor, casele frumos vruite cu stre-

sine vecbi, peste care versa o viorie lumina resaritoarea lima. El ii grabi paii, pana ce intra
in targ. 0 ulita stiiinta, cu case vechi 1 hdrbuite,
a caror caturi de sus erau mai largi de cat cele
de jos, aa incat jumetatea catului de sus se rezima pe stalpi de lemn i numai jumetate pe cel
de jos, cerdacuri inalte inaintite sub sandramale
lungi, apsate, pline de muchiu negru-verde; ear
in cerdacuri eci betranii vorbind de ale lor ; fetele tinere ivesc fetele rumene ca merul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii, prin
care vezi oale cu flori galbene ca tie aur, Numai
pe id pe colo luna revars cate-o dunga lung 0
Augusta in umbra ulitei, pe ici pe ado trece cate-

tencueala cazuse de pe ele, incat 'Area o bucata

din ruina unei cetatui. Obloanele erau mult mai
largi decat ferestrele cele anguste si la un cerdac

tinut in aer de stalpi de zid in patru muchi, duceau dint'o lature niste scari nalte, care ajuneau
la jumetatea intregei inalthui a casei. Nici in
copaciu, nici un acaret pe langa casd; ograda
cea mare cu iarba ei uscata se'ntindea galbue in
in MA i numai o lantana ii misca gemend cum'Ana ei in vent. El sul iute scarile i bath tare
Cine-i? inin usa tinzii. In Und resunare pasi.
treba nn glas adanc, dar linitit. Eu, Dan. Usa
se deschise i drept in fata lui Dan se ivi un om
nalt, cu barba lunga si surd, cu fruntea mare, ear
pe cretet aye Un fes uric, asemenea iarmurcei indove$i. El intinse calugarului mana i-1 duse'n odae.

In dulapari vechi de lemn simplu erau carti vechi

legate in piele, crane de oameni i paseri impaiete pe politele din parete, un pat 0 o masa pliue
cu pergamente i hartii; ear in atmosfera, grea de
mirosul substantelor inchise in fiole, faclia arunca
o lumina turbure, roie, galbena si somnoroas.
Maistrul Ruben era un bet-an de o antica frumuseta. 0 fruute nalta, plesuva, incretita de gn-

did, ochii sun boltii adanc in capul cel intelept

i barba lungai care curgea de sub adancii umeri
ai obrazului pana pe pieptul intotdeauna cam
plecat, ei da aretarea unui intelept din vechime.
Aretarea lui era linisita dar nu blanda; numai
in imprejurul gurei musculoase se vedea o dulteata amanita, de indoeli. El este un evreu hive-

incet, Meet ulitele adorm, obloanele se'nchid, luminarile se sting, paznicii de noapte

tat, pribegit din Spania in Polonia, unde Anse neputend fi inve tutor public, pentru ca remsese
in legea lui, fusese chemat de Domnul Moldovei
ea dascal de matematica i filosofie la Academia
din Socola. Calugarul Dan e unul din colarii
Academiei, ear cu deosebire al maistrului Ruben,
care-i impartasete toate indoelele, dar i toate
doscoperirile lui tainuite. Inteleptul evreu se uita

tree, cu capetele infimdate in mantale abbe, si ca-

cu oare-care curiositate la fata visatoare a lui

lugarul nostru trece ea o umbra aspru-zugravia

Dan. Ei ?

un om suerand

Pe deplin asa cum mi-ai spus-o, dascale

prin lungile i intunecoasele ulite.

El se opri inaintea unei case, ce se ridica iso.

lata in ajlocul unei ogrAzi pustii. Prin crapaturile
obloanelor inchise se zarea lumina. Casa era c'un
acoperement tuguit paietii trau de peat& mica
ca ceea cu care se pietrue2,c fantanele i ori-ce

zise Dan azi stint incredintat, ca vremea nemarginit este *turd a nemuritorulni nostru sufiet. Am trait in viitor. Iti spun acuma am doi
oameni cu totului deosebiti in mine unul, calugarul Dan, care vorbete cu tine 0 traete in yre,

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

337

mile domniei lui Alexandru Vodh, altul cu alt nutine, traind peste cinci sute de ani de acum inainte.

rostit la facerea lumei, formule, pe care le ai

Mate scrise in cartea ce ti-am impruumtat-o.

In sir respunde Ruben poti sh, te pai in

viata tuturor insilor, care au pricinuit fiinta ta li
a tuturor, a diror flinth vei pricinui-o tu. De aceea oamerili au o simtire intunecath pentru pas'
trarea i marirea neamului Mr. Sant tot ei, cei
care renasc in stranepoti.... Si asta-i deosebirea
intre D-zeu i om. Omul are'n el numai ir, fiinta
altor oameni viitori i trecuti, D-zeu le are deodata toate neamurile ce or veni i ce au trecut ;

Mestere Ruben, care dud voiu ajunge sh pricep adancimea ta ?

Adhncimea mea tu o ai in tine, numai Mich
nedescoperith. Crezi, &al pricepe ceea ce zic, dach

omul cuprinde un loc in vreme. D-zeu e vremea

inSi cu tot, ce se'nthmpla'n ea, dar vremea la
un loc, asemenea unui isvor, a child ape se intore in el insusi, ori asemenea rotii, ce deodath,
cuprinde toate spitele, ce se'ntorc vecinic. i sufletul nostru are vecinicie'n sine dar numai bucath cu bucata. Inchipueste-ti eh pe o roath miscata'u loc s'ar lipi un fir de colb. Acest fir va

trece, prin toate locurile prin care trece roata ininvertindu-se, dar numai in sir, pe chnd roata
chiar in aceeasi cliph e in toate locurile cuprinse
de ea,
Sunt incredintat daschle, in privinta vremei,
dar nemarginitea spatiul ?
Tot ca vremea, bucatii cu bucath poti
ori ce Mc dorit, pe care n'o poti parasi neimpluIA1 tii, eh in puterea unei legi : Nu este spatiu
fi

in

desert. Dar este ura mijloc pentru a scapa de aceastA greutate... o greutate impush de trecetorul
corp omenesc. Ai vezut, ch in om e un sir ne-

nesfirsit de oameni. Din acest sir lash pe unul

sa-ti tie locul, pe chth vreme vei lipsi din el. Se
intelege, ch acesta nu va pute fi intreg, caei intreg flind, ti-ar nega esistenta ta. In faptA Anse
omul cel vecinic, din care resar tot sirul de oameni trecetori, il are fie care laugh sine, in ori ce
moment ii vezi, de si nu-1 poti prinde cu mina

este umbra ta. Pe o vreme ye puteti schimba

firile tu poti sit dal umbrei tale toath firea ta
trecetoare de azi, ea-ti (hi tie firea ei cea vecinick i ca umbra inzestratii cu vecinicie, capeti
chiar o bucath din atotputernicia mi Dumnezeu,
se'nvointele ti se realizeazi dupii gandirea ta
telege implinind formulele, cad forumlele sunt vecinice, ca cuvintele lui Dumnezeu, pe care el le-a

n'ai fi de firea mea ? Crezi ch te-as fi ales de discipul al meu, de nu te stiam vrednic i adanc ?
Tu esti ca o vicar:A, in care sunt inchise toate canthrile, numai ele trebuesc trezite de-o Juana' raheastrh,

aim ce te va trezi inhuntrul ten,

sine en.
Dach in aceasta sail a incerca sh me duc
intr'un spatiu zidit cu totul duph voea inea ...?
Vei pute-o ... chci il al in tine, in sufletul
ten nemuritori nesfirsit in adhncirea lui. Pe fila a
septea a cartii stau toate formulele ce-ti trebuesc

pentru asta. Si tot la a septea fila vei afla ce

trebue sh fad mai departe. Se'ntelege cit atunci
trebue sh ne despartim pentru totdeauna ; cad in
spatii dorite, zioa va fi secol i chnd te vei intoarce nu vei mai ghsi pe Ruben, ci un alt om,

analog en mine, pe care Anse usor II vei gasi

numai poate el nu te va cunoaste, poate va fi
pierdut tainele invethturei lui i va fi om ca toti
oamenii.

Invetaturi nu-ti mai dau, caci e de prisos ;cand

umbra ta ca umbra And va incepe a vorbi, ea va
va spune, ce trebue sit faci ;
fi atotstiutoare
cand te vei muta tu in firea ei, atunci vei fi tu
atotstiutor si in ori ce cas nu mai ai nevoie de

mine. Dar vei fi bhgat de sama o imprejurare:

cartea mea cetind-o in sir remane neMteleash...
dar oH de unde-i incepe, resfoind tot la a septea
filk o limpezime dumnezeeasch e in fie-care sir.

Aceasta e o tainh, pe care nici eu n'o pricep,

se zice, cit unui om incredintat despre fibita lui
Dumnezeu nici nu-i poate veni in minte cugetul
ascuns in aceasta ciudath numerritoare. In zadar
ti-i intreba si umbra ... ea nu stie nimic despre
aceasth taint. Se zice : eh Diavolului inainte de
Were i-ar fi plesnit in minte aceasta obscurh idee
si de atuncea a chzut. De tiar veni in minte sa
stii, se risipesc toate d'imprejuru-ti, timp i spatiu
fug din sufletul tett i remiti asemenea unei crengi
uscate, din care vremea asemene a fugit. Ne-

stiind eu singur aceastA taink caci ci in am spus,

44

www.dacoromanica.ro

33'

SERMANUI DIONIS.
1110111110112112=Me===

pe alte locuri vedea pe cavaleri sarind

gardurile i petrunzend pnin gradine panh pe sub
v'o fereasta, care se deschidea apoi iii fata lunei,

nici nu sant in stare sh-mi treach prin minte, nici

mana .

7111 te pot sfatui in aceasta privire.

Ruben ii netezi incet barba i o adanca intristare era scrish pe fata lui betrna i inteleapta.

lhsand sh se iveasca veo umbra alba, care-si pleca

Dan ei sarutii mana. Nu erau sit se desparta pentnt totdeauna ? Ruben rupse cu degetele mucul cii-

capul teller peste cercevele la umbra de sub fereasta. In alt loc unul achtat de gratii facea studii

zut al luminarei si se ve.zil in lumina vie, ca ochii lui

floristice unindu-si buzele cu ale celei fiinte, care-si

erau plini de lacrimi. Amendoi se scular 0 Dan

s'aruncA la graul lui plang6nd ca Ufl fiu, ee n'are
sa mai vada pe tan]. seu.
Dar indata ce esi Dan, indata ce coborise scarile cu cartea subsuori i ridicand cu maim, lunga

poalh a rasei de siac.. . casa se prefac inteo

pesterh cu paretii negri ca cerneala, luminerea de
eeara, intr'un carbune plutitor in aer, chrtile in
besici maxi de stecla la gurh legate cu pergament,
in mijlocul carora tremurau intr'un fluid luminds
si vionin draci mici spanzurati de coarne, care zupdeau din picioruse. Ruben insusi se sbirci, barba-i
deveul latoasa si'n furculite ca doue barbi de tap,
ochii ei luceau ca jeratic, nasul i se strimba si se
usca, ea un ciotur de copac i scarpinandu-se in
capul laps i cornut i icepit a ride hid si strimanch un suflet nimicit cu
bandu-se hihi ! zise

totul !Dracii se strimbau rizind in besicele lor

0 se dAdeau peste cap, ear Satana ii intinse picioarele lui de cal, resufland din greu.
Mult a trebuit pan Pam prins in lat pe acest
calugar evlavios, dar in sfirsit. . . hihi... totusi
totusi ... are sa,-1 nimiceasca btranul meu dusman.

scosese capul prin gratii. Numai pe 1C1 pe colo

auzea chnii uthind la luna, paznicii de noapte,
care strigau, ori grupe de cavaleri, care veneau
de la vr'o petrecere nocturnii. Ei rupeau frunze
din crengile aternate si le aruncau in urma calugarultri sphn i palid. . . Stele phzeau taria, luna
treed, ca un scut de argint prin intunericul nourilot 11 aer era aur i 'n gradine miros s'o umbri
adanc-viorie, rupth de dungi de lumina alba, care
trecea prim mreje de kmze, ca prin strecuritoii
de lumina.

El ajunse a cash. El sedea intr'o chiliuth din. casele unui boeriu mare. Incet treca prin cerdacul
cel lung, deasupra chruia stresinele esite erau suspendate de stalpi albi... trecfi ca o umbra si child
intra in chilia lui, resuflh lung. Nu era sa introprinda un lucru estraordinar?Intunericul ingreuiat

cu miros de resina

a chiliei lui

era pampa

numai de punctul ros al unei candele, care ardea

pe o policioara inchrcata cu busuioc uscat i florl
de sub icoana imbracatit cu argint a Mantuitorului.
Un greer rignsit canta in sobh. El vprinse o lamph
neagra, impluta cu untdelemn; lumina ei fumega

I-am spus, ch nu-i poate veni in minte gindirea

thinuita de numeratoarea cartii?.. . trebul sa-i vie
trebui sh-i vie .. . Mie de ce mi-a venit ? Pen-

palpaind. Incet, incet ochiul luminei se rosi... el

tru c'a trebuit sa-mi vie !

atat de mare incat pare ca nude gandirea, mirosul, cresterea chiar a unei garofe rosii si frumoase, ce crestea intr'o oalii intre perdelele ferestei lui. Privea in paretele afumat la =bra sa
proprie, mare 0 fantastica. Lampa falfhia lunga,
ea si cand ar fi vrut s'ajungh tavanul, ear umbra
ca o mreaja neagrh cu nasul lungit, cu calui .
ciula lasata pe ochi, parea ca incepuse o vorhire
intima cu el. Pare& c'o antreaba cagetand... phrea
cit ea-i r6spunde in cugetiri desirate... nn dialog
0 cu toate astea dach voea sh cuprindh realitatea
lui, nu era cleat un dialog al cugetarilor lui proprii, el cu sine insui. Ciudat I Aceasta desphrtire
a individualitatii lui se fhca isvorul unei cugetari

Dan trecea iute printeo parte de oras, in care

cuea boerimea. Curtile albe ca argintul, cu cerdacuri i schri a caror scanduri curate 0 ceruite

sclipeau in lunh, pierdute in mijlocul unor pomete,

pe marginea ulitei de asupra zaplazurilor aternau
cate-o jumetate din ramurile arborilor gradinelor...
siruri de nuci cit frunze late, guthi i ciresi... pe

iii pe eolo se zarea prim verdele intuneric al gradinelor, chte o zt:re galbemi pniii obloanele inchise
. . . El mergea ma pede . . . numai din chnd in child

trecea pe linga el cate-un tene'r cavaler cu ehcaciula turchneasca, infasurat in mantaoa, a carei
poala din &mit se ridica de abia, pe care-si lasa

se asezii, la masa. . . deschise cartea cea veche CU

buchile neclare i cu inteles intunecat. Tacerea e

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DI011IS.

ciudate. El that, aspru 0 lung umbra sa. .. ea superata de aceasta cautatura, prinse ineet, incet cou-

ture pe parete i deveni clara, ca un vechiu portret zugravit in oloiu. El clipl cu ochiiea redevenise umbra simple..

E un moment mare, sa m euget mai antei

gandi eldorit-am de catid sunt ceva pentru mine?
numai pentru mine ?. . Nu. Din rugaciunde mele
am lasat-o vreodata pe ea ? din gaudirea mea
lipsit ea? Maria ? 0 nulDe cate ori am dorit vect
putere estraordinara, numai pentru ea am dorit.
Oh!
s'o due Mr' un pustin, unde sa nu fie
itimeninimeni decat eu 0 ea sa cobor stelele

eerului in intinderea IbA1 ca sa semene cu ostiri

de flori de aur i de argint; sa sadesc dumbrivi
de dafin cu intunecoase carari, cu lacuri albastre
limpezi ea lacrima ; ea sit alerge prin cararile
.11inaite, prefacendu-se a fugl de amorul meu i eu

'o urmaresc... Nut fa'ra ea ar fi raiul pustiu.

Si 'eine era ea, Maria ?
Era fiica spatarului Tudor Mestpaoan, un anger
blond ca o lacrima de aur, mladioas ca un crin
de cear,a, cu ochi Albastri i cuviosi precum albastm
i cuvios e adancul cerului i divina sa eternitate. Ades ea privise din cartea de inchinacitme
la fata adancita 0 panda a cMugarui; o vezuse el
ades regrind o floare in fereast si in nopti

eu lurtti el ii lepda rasa 0-0 punea mantie de

38o

pana acuma a facut lunga calatorie pnin mil de

corpuri, din care azi n'a mai remas dPeat praf. El
singur n'o stie, pentruca de elite ori s'a intrupat
din non, de atatea o-ri a bent din apa fara gust
ei nitatoare a Letei; i nimeni nu l'a insotit in uitita lui calatorie deal eu umbra corpurilor, in
care a trait el, umbra ta cu fie care ducere la
moment, cu fie care nqtere am stat langa ele ;
am stat la leaganul, voin sta la mormentul ten.
Sufletul tett, fara ca azi sa 0-o aduca aminte a fost
odata in pieptul lui Zoroastru. care facea, ca stelele
se, se mute din loc cu adancul grain 0 socoteala

continata a cifrelor lui. Acea carte a lui Zoroastru, care cuprinde toate tainele stiintei lui, stit
deschisa inaintea ta. Veacuri au stat s'o deslege
0 Watt putut pe deplin, numai eu pot s'o desleg,
pentruca vorbeam din parete ea Zoroastru, CUM
vorbesc astazi cu tine.
Dan veza clar despartirea fiintei lui intr'o parte
eterna si una trecetoare. Cartea lui Zoroastru era
proprietatea lui dreapta. El intoarse septe foi al
umbra prinse conturele untd bas-relief, mai intoarse dud epte i umbra se desprinse incet, ea
dintr'un cadru, sari jos de pe parete si sta diafana i zimbitoare rostiud limpede i respectuos :

Dina sara !Lampa cii fiacara ei ro0e sta intre

Dan 0 umbra inchegata.
Si" urmam

zise umbra torcend mai departe

eavaler, in care veghea sub sticlitoarele-i fereste ...

firul gandirii sale, gandiri, pe care Dan le auzea,

liana ce se desthideau, paua ce se ivea fetisoara

ei palida. ne veghiere 0 de amor, liana ce razele

ca i dud ar fi fost propriile lui cngetari,

Apropriindu-ti prin vraja flinta mea i dandu-mi
mie pe a ta, eu voiu deveni om de rand, uitand
cu desaversire trecutul meu; ear tu vei devenl ca
mine, etern, atotstiutor 1 cu ajutorul cartii atotputernie. Tu me lai pe mine in imprejurarile tale,
en umbra intrupata a iubitei tale cii amicii ti ;
nie condamni sa-mi uit visionara mea fiinta: ear
tu intreprinzi o calatorie cu iubita ta cu tot, in
od ce spatiu al lumei ti-ar place ... in luna de
pilda. Acolo vei tral un secul i i se va pare o
zi. Bapoti sa iei i pamentul cu tine, lira ea ,51
te supere. 11 prefaci intr'un margaritar cu touta
si-I anini de salba iubitei tale; 0 crede-me ca tie
mii de mfi de ori mai mici, numai proportiile dintre ei sa remae aceleasi, oamenii s'or erode ap
de mari ca azi. Timpul lor? 0 ora din vinta ts
va fi un veac`pentru ei. Clipele vor fi decenii i 'a

oehilor ei, alunecau adene in echii bii cei negri.

Cate-va vorbe, o Wingete de mini i disparea ear
in parfumatul ei etac, implend noptile cu dulei ei

neuitate visuri. Acuma se gandi asemene la ea.

Lamp sa falfaea mai fantastic, literele betrane
ale cartii capatau inttles 0 se introduceau in visuri 0'n cugete, ce-i impleau capul fare, de vointa,
umbra lui inceph ear a priude ontureluunei icoane
in oloiu cu fruntea nalta, palida, plesuva, cu buze

vinete, cu perul de cateva fire sure, cu privirea

fixa i profunda, pe care 41-0 tintl lung morit cartii

deschise inaintea lui Dan. Umbra lui ei soptea in

.ganduri lungi tocmai ceea ce voea el sa i se respundit.

Tu stiicugetit umbra 0 el ei auzea cugetarile

stii bine ca sufletul teu din inceputul lumei si

www.dacoromanica.ro

sEnmAna, DIONIS.

840

--

sbarnal r-

aceste clipe se vor face resboae, se vor incorona

er. Dormi I zise poruncitor. Orologiul

regi, se vor sting e si se vor naste popoare, in

gusit o oara

sfirsit toate prostiile de azi se vor intampla s'a-

moarta pe pat. Ear Dan ii lua lunga sa manta

tunci, se'ntelege ca'n diminuare analoga, a(Asolut

de-a mere, stinse lampa, pe verful degetelor treat

pnin tinda i cand esi afara inchise usa dupa sine si
incep a merge incet, incet in lumina lunei pe
stradele largi ale orasulni, cu ferestrele i portile
inchise, cu ziduri albe i galbinite de luna, cu per-

ans acelas lucru.

Bine, zise Dan apucand mana cea rece

diafana a umbrei te indemn ans6 a scrie memoriul vietei tale, ca sa-1 gsesc, dud voiu reveni pe pament i sA-1 recetesc. Ta al o judecatit
rece i ye-i sti sa-mi descrii toga natura visionara i inselatoare a lucrurior lumesti; de la floarea ce cif naiyitate minte prin haina ei stralucita,
ca e ferice in launtrul gingaselor sale organe, IAEA la omul, ce acopere cu vorbe mad, cu o ipocrisie veciuica, care tine cat istoria omenirei, acel
simbure negru i ru, care-i radecina adevrata a

vietei si a faptelor sale egoismul seu. Vei vede

cum ne se minte in scoala, in biserica, in sfat, ca
i ntram intr'o lume de dreptate, de iubire, de sfintenie, pentru a vede cAnd murim, c'a fost o lume
de nedreptate, de tut. Ah! cine ar mai vre
sa traeasca, child i s'ar spune de mic and in loc
de povesti, adeverata stare de lucruri, in care va
int a?

Chemarea unui filosof? zise umbra suriznd

cu amaraciune foarte bine! Ceea ce zici tu, imi
hotareste soarta. Imi voiu apriude lampa s'oiu

(luta oanieni. Memoriile vietei mele le vei gasi

in saltarul acestei mese, and te vei intoarce. Eu
singur voiu fi mort i ingropat cand vei reveni tu,
caci oarele vietei tale vor fi sir de ani intregi pen-

tru pament. Intoarce and septe foi si tine-me de

"liana! Ce simti ?

Shut bratele mele perind in aer i cu toate

astea capatand puteri uriase; simt, cum deslipindu-se atomele greoae ale creerilor mei, miutea
mea devine clad, ca o bucata de soare.
Eu, zise umbra incet simt intunecandu-se
perind
constiinta eternitatii mele; simt, ingregi

uindu-se ca sub plumb cugetarile mele ... Mai

intoarce septe foi i metarmofoga reciprod va fi

umbra intrupata in om caza ca

delele lasate, cu cate un pazitor de noapte, cu

musteti infundate in gulerul i gluga mantalei si
c'o prajina subsuori; in fine o Iinite somnoroasa,

un aer cald de vara, luna stralucita, stele de aur

ce-0 inchideau Ileoapele spre a le deschide ear,
un cer albastru ,si fad nori, case inalte a caror
stresini de olane se uitau in luna eata tabloul!
Pasurile Jul de umbra nu se auzeau pe strada
se infittosa infundat in manta, cu palaria peste
ochi, i mergea astfel pe luminatele strade, fara
ca luna sa-i fact vr'o umbd pe ziduri, caci pe-a
lui o lasase acasa, astfel incat el insusi nu-si parea a fi decat o umbra nepriceputa, ce fugea pe
murii caselor insirate in rand. Casa din capetul
ulitei era galbena, cu feresti poleite de lima cu perdele albe. El batA incet fereastra.
Tu esti? Respunse o Yoce draga i molatica

Eu... deschide fereastra ... nu e nimeni p6

strade, nu te poate Yea nimeni, i apoi chiar de
te-ar vede . .
Fereastra se deschise 'ncet, pardeaua se dete
intr'o parte si didtre cretii ei apari frumos si palid capul blond al unui Anger. Luna-i cadea drept
in fata, incat ochii ei albastrii straluceau mai tare,
ti clipeau ea loviti de o razii de soare. Sub alba
haina de noapte de la gat in jos se tradau boul
reii sinilor i manutele i bratele ei albe, i goale
pan in umeri se 'ntinsere spre densul si ett le inun-

da cu sarutari. Un moment si el sari prim fereastra, i cuprinse gatul ei gol, apoi 6i Ina fata in
mani i o sarutit cu data ardoare, o strinse cu
atata foc, Meat 6i 'Area c'a sa-i bee viata toata
din gura ei.

desitvirsita.

Dan intoarse foile, soptI si umbra deveni om.

Omul semena cu el si se uita sparios i uitit la

Dan, fixandu-1 ca pe o umbra, cii buzele tremuande i cu pasi sovaitori. Dan era o umbra luinineasa. El ridica bratul lung i puternic in a-

www.dacoromanica.ro

(Va urma.)

M. Eminescu.

FLORITA DIN CODRU.

FLORITA DIN COM

POVESTE.
A fost, ce a fost; daca n'ar fi forst, nici nu
s'ar povesti

In mijlocul codrilor, Ring drumul cel mare, Mug drumul cel de tart, pe uncle umblit
i trece imphatul cu voinicii sei, era odinioart o crismii : la crisma acea era o crismaritt ; crismiirita avea o fatt, i pre fatt o
chema Florita.
Fata asta nu era Anse' fiica
crismAritei, i crimtrita nu era mama fetei:
fata era fat& &rt. pArinti, i crismArita maid, de suflet a fetei
Cine s fi fost
pAriintii fetei, chiar nici cei mai betrtni
si mai eu sfat oameni nu pot s'o spina:
asta nime n'a putut s'o inteleagt . . . . Intr'o bunt dimineatl 'crimarul s'a dus dupt
lemne la pitdure, . . i . eaca ce sLt vezi ?
pe o poeana limpede i plint de flori a aflat
o fetitt, ce se juca cu nite pui de cAprioart.
Cum, and i de unde s fi ajuns copilita
asta priu codru, aceea miute pam6nteasci
nu poate s'o priceapt.
Doar a crescut
ea i florile din Nionnt ; doar a cAzut ca i
stelele din cer, sau s'a preftcut cumva,
pe nepricepute, din vzduhul curat. Destul
cmn c'atitta era de frumoast fetita asta, incAt de-ar fi foit BA fie din om, ar fi trebuit
fatt de imp6rat.
Cine
sit fie
cel putin
tie ?

oare in imprat ce domnete in as-

cuns prin adancul codrilor.

Crimarul s'a ltsat de lemue, a luat fata
in brate, a dus-o acast, . si de aici inainte a
lost fata de suflet a lui i a crismtritei.

341

Asa a crescut apoi fata la crisma. In toad,

zioa se fAcea mai mare, si cu at se facea
mai mare, cu atAta mai frumoast la fatt,
mai plAcutt ia filpturt i mai dulce i mai
inteleaptii, la vorbt. Pentru aceea oamenii o
numeau Floare,

Floarei cea frumoast de

la crisma din codru.

Nu numai Fiorito, ci si maict-sa, crimtrita, era Ans6 frumoast. CrismArita nu era
Ans6 aa frumoast ea i Florita, i Florita
altfel cart, nu ca si crisp:Arita. Cris,mtrita era frumoast ca i 1) pant de ptun ;
Florita era frumoast ca i o floare, ce crete ascuns in umbra tufelor. CrimArita era
frumoast, incitt nime nu se putea rabda ca sit
nu vorbeascA cu ea, si Mule nu cuteza ca st
priveaset la ea ; Florita era frumoast, incal
'lime nu se putea rtbda ca sit nu priveasct la

nime nu cuteza ca Sit vorbeaset cu

ea. CrismArita attta era de frumoast, inett
dact-i vedeai fata oglinzitt, in fata vinului,
ti se pArea, cumct vinul e mai tare i mai
infocat; Florita attta era de kumoast, inctt
ea

si

dact-i .vedeai fata oglinzitt in fata vinului, ti

se 'Area, mune& vinul e mai dulce i mai
moale.

A fost niers dart vestea in lume i 'n tart,

cunict la crima din codru se bea vinul cel
mai bun, crismArita din codru e cea mai frumoast crismaritt din tart, i camel Floarea
rodrilor e cea mai frumoast fat& din lume.
Cati drumeti treceau prin tart, toti se opreau
la crima din codru : gustau un strop de Tin,
vorbeau o vorbt cu crismArita i aruncau o
privire la Florita,
i apoi, cat trieau
pe lume, vinul cel bun, vorba cea dulce

fats, cea frumoast nu le esea din minte.

Inteo zi de dimineatl trece vestea din gu-

www.dacoromanica.ro

342

FLORITA DIN CODRU.

=1.31121,=.3

ra 'n gura pang ce ajunge la crisma din codru, cumca peste ziug, are se, tread imperatul, pe aici pe langa crisma, cu voinici, cu
curte si cu mare lucru si treaba, . .. precum
tree adeca impel-4H.
Crismarita .. .. Acuma stim noi, cum sunt muerile 1
dit 'n
dreapta, de, 'n stanga, sparge, sterge, curtleste !"
s'a chitit, s'a pieptanat ... cum

fac adeca muerile, canal nu e caltotdeauna.

Din zori de zi pane, in pranzul cel mare nu
s'a mai miscat de la cautatoare : tot s'a sucit
si desucit, pane, cand nici ea singura nu stia
ce are se, mai face,.
Cand se sin* gal
cum se cade, ea se puse inaintea cautatoarei,
privi indelungat i cu drag la fate, sa, i apoi grid:
Frumoasa sunt, oglinda ?"
Frumoasa zeu, respunse cautatoarea, pe
de o suta i pe de o mie de ori e Anse mai
frumoase, Florita, pentru ca ea are fata ca
zorile diminetei, ochi ca i campul cerului i
trup ca raza soarelui."
Crismerita nu mai asculte, nici o vorba, ci
esl. afara, isbl usa, intra 'n crisma si se puse
cu vorba aspre,

neimpacata la Florita : ca

nu e buna, ca e proasta, ca e lenea

ca
e toate, numai asa nu, precum ar trebui sa
fie.

Dupe, ce i s'a facut apoi destul de vorbe,

a dat porunca aspra ca Florita de aici inainte in toga ziva se, se scoale des :de dimineata, sa mature casa, crisma, curtea ; sa,
spele toate vasele, sa taie lemne, A fad
foc, sa fearbit mancare, ... si earai sit mature, sa spele, se, tae lemne, sa face, foe i
mancare
pane, ce s'a face noapte; eara dacit s'a facut noapte, sa, se sue in podul casei,
Ali coboare un sac de grem necernut, si s'aleagl gunoiul din el ca numai sementele cu-

rate sa remana ; numai dupa ce a sfirsit toate

aceste lucruri ei era ertat ca sa se culce i

sa doarma pe trei sanduri de goron.
Imperatul veni, guste, o picatura de vin,
gra' o vorba cu crismarita cea frumoasit,
mearse mai departe in cale.
ea trei
Florita .. . sermana de Florita!
luni, trei septemani si trei zile trase'n jugul
eel aspru, fart se graeasca o vorba, aril
se, plang o lacrima, fare, sa'neete a-si dinta,
clintecele vesele

...

i. pe cat muncea mai

mult, pe atata ti se parea mai rumene, la fata,

mai vie la privire, si mai harnica

mai

sprintent si mai dragostoasa.

Peste trei luni, trei septemani i trei zile
earasi sosl vestea, cumce, imperatul era sa
treact cu voinicii pe Mug& crisme, ... Crissmarita se gati anca mai cu tortoiu cleat in
cel de'ntei rand, si and se simtl gatita earasi intreba de cautatoare :
Frumoasa sunt, oglinda?"
Frumoasa zeu ! respunse dutatoarea,

dar pe de o suta i pe de o mie de ori e

mai frumoasa Florita, pentru ca ea are fata
ca merul, ochi ca i caprioara i. trup ca i
crinisorii."

Ce vorbe a zis, ce vorbe n'a zis crisma,rita catra Florita, aceea nici n'o mai spun: tie
acuma fie care, cumci zeu! muerile n'aleg la
vorbe, cand le-a trecut de glumii.... Vai i
amar d'acela, care'n lume n'a avut parte de

bine, care n'are maid, n'are thick n'are frati,

n'are surori, ci sta asa singur ca i frunza
acatata d'un painjen..... Bag sama asa e data,
ca unul se, string i altul se, fang.
Crismarita, in supararea ei cea mare, poruncl ca Florica de aici inainte sa nu mai east
la fata soarelui, ci de aici inainte, tot in piy-

www.dacoromanica.ro

FORITA DIN contr.

bita cea mare din fundul gradinei sti munteasel. Lasa apoi ea sit fad, un resboiu, cum
nici inainte de-aceea nici dup'aceea n'a fost altul : numai suveica 1) era atata de mare, in
citt voinic trebuea sa, fie acela, care sa ti-o
ridice de la pamOnt.
Cum au trebuit apoi
sa fie celelalte ! Pe acest resboiu a trebuit apoi sa tese Florita, pe toatit zioa noue coti
in lung, o pang, in care urzeala era din fire
incat nu le vedeai cu ochii, ear nAsadeala din
funii, pre care nici cele mai selbatice flare nu
i apoi sit tese, lucid
le-ar fi putut rumpe,
Mei nilsadeala sa nu se vada prin urzealk nici
in urzeala sit nu se fad, crimpita. 2) Dad,

Florita 0-a facut lucrul, ea are sa capete o

bucittica de pane, faun jumgtate din parme,
jum6tate din cenusa,i un ulcior de apa docita la soare.
Imphatul a venit, i-a gustat picittura de
vin, i-a grgit vorba catrit crismarita cea &unmask si 0-a facut calea mai departe.
Florita noue luni, noue Optgmani i noue
zile a muncit sermana de Florita in intuneric, ascunsii, sub pii,mnt, i chinuita, i flitmanzita, i batjocorita, ca vai i amar de ea! ..
Peste noue hmi, noue Optmani i noue

zile, acuma de-a treia oard, earasi sosi vestea,

eumeit impratul va sa tread, pe Ring crima,
cum inainte de asta n'a trecut and, adecit cm
mare - lucru i treabk c l cu multa socotealit....
Era ca astit data, nu numai coVitele, ci 0 coi fel
zile i coamele cailor s& fie aurite .
1)

2)

Suveica" se numeste instrumentul cu ajutorul cAruia nd.sdclectla," adeca firul tesut, se trage prin
urzectid," &WA firele lungi, in care Be tese.
Crimpite este termenul pentru incurcarea firelor.
Acea femee tese bine: care nu roade," adecA rumpe
si leagi nod" in pAnzA; care ,,bate des", meat firele crucise nu se deosebesc, ci sunt dese unul lAngi
ahul.

343

de fel de lucruri, de care inainte de asta nici

nu s'a vorbit . . . Era adeca sit fie lucru mare
i imphatesc ! . . . Se zicea cum c'acuma
vine 0 feciorul impratului, un voinic, . . . voinic, ca i un fecior de imprat.
Crismarita . . . trei zile si trei nopti ea n'a
stat in loc . In zorile de-atreia ziul crisrna
era mai curata cleat gheocelul, i crimarita

mai chilita 0 mai hoscocorata cleat cea fost

ea insai cand.-va. i apoi aa cum era, se
puse, acuma de-atreia oark inaintea chutatoarei.

,Frumoasi sunt, oglindi?"

Frumoasa zeulgral cautittoarea,dar pe

de-o suta i de-o mie de ofi e mai frumoasa

Florita, pentru ca ea are fata ca i fagurele

topit, ochi ca i nevasta unui imphat i trap
ca i rousoara de pe fiori."
Crismarita nu mai zise nici o vorbit, ii
inghiti mania, 0, plina de ganduri amare si
de necaz neste'mprat, se aAza pe prispa denaintea easei pentru ca s'atepte i sa vaza
sosirea imphatului.

Eaca intr'un tarziu, cam pe cand sta soarele la pranzul cel mit, se ve"zu din indepartare, ca vine, ca s'apropie, e'acus s'ajunga

cevaca i un nor stralucit.

Venea impOratul cu voinicii c i cu feciorul
seu, venea ans6, incat copitele cailor nici nu
faceau colb i pulbere, ci numai aa. . . din

stralucitul aurului celui mult simteai, cumca

acu va sa fie aici . . . Cand crismitrita ci
oamenii, ce stau de vorba inaintea casei, yezure, cumca de aici inainte nu e gluma i ris,
ci chiar va sa fie ceva, ei cm totii se scular6

in picioare 0 facureadeck cum fac oamenii de treabk cand are sa fie lucru en cruste
i mare . . . Poti ti acuma ce e aceea, cand
vine chiar impCratul cm oamenii si cu feciorul

www.dacoromanica.ro

844

FLORITA DIN CODRU..

Crism Arita ii tocmi cAtrinta, se scuski!

tura de colb si se supse la buze ; oamenii ii
luare phlAriile din cap si se netezire la per . .
Earl Florita toca din resboiu.
Abea fusere gAtiti,pAnA ce sosi si imp&
ratul si navAli cu ceata cea strAlucitA asupra
crimei.Imperatul, feciorul cel de imperat si
voinicii cei mandrl se coborire toti cu totii de
pe cai, zisere bung zioa", i. beure yin de
cela bun . . . . Dup5., ce si-au beut yinul i
si-au zis vorbele, incAlecare apoi si se dusere AncA mai ritpede, dealt cum au fost yenit
De Florita
Dime n'a intrebat,
nime nu s'a ingrijit . Numai feciorului de
mperat i se pArea cumca. nu_ e, precum ar
trebui sit fie : cumcA yinul nu e ea lauda,

alma crismarita na e ca vestea .

Ce sA
faci Anse ?.. i el isi dete pinteni la cal si
se rApezl mai departe cu ceata cea strIlucitA....
DupA ce imperatul, voinicii si feciorul de
impel-at s'au fost depArtat, crismArita cheml la,

sine pe baba Boa*, o Yrajitoare vestitA, care

era atAta de betrAnA, incht tinea minte, dud
codrii erau ca earba, muntii ca musunoiul i
vitile ca si creteturile la ea pe fatA .
atAt
de betrAnA era Boanta,
i de and trileste
u'a fAcut alta decht vritji, i alte lucruri ascunse

nepricepute .

. .

Acuma era vorba

ca sa faca ce ya face cu sermana de Florita.

DupA multC yorba,

indelungatit sfiltuire

crismarita se intelese eu Boanta, ca asta sit

lege pe Florita la ochi, s'o duel in codru,
sa-i scoatit ochii i s'o lase acolo ca s'o mgnAnce fiarele i alte grozavenii de acelea din
pAdure i de prin guduroaele intunecoase.

Mult sfat nu s'a fAcut dupa. aceea. Boa*

merse in pivnita, leg pe Florita la ochi,
i fAca precum i

sea

fost zis.

CAnd ele ajunse in aditncul codrului, pe

mule fiinta omeneascA n'a calcat de cAnd e
lumea, Boan.ta scoase cutitul cel mare, des-

legas, legAtoarea cea neagrA de pe ochii Floritei i fiica ca sA-i facA treaba . Abia privi
Anse la Florita in fatA i in ochi, ea sciipit
cutitul din mitnit, i stete uimitA i incremenitlcum stA omul cAnd mare lucru i se pune

in cale... Multi ani a trait i multil. lume

Amblat baba Boanta : pe Florita n'a vezut-o
De frumoasA, ce-o Yedea
ii pArea cumcA nici n'o yea, ci numai i-o gAndete .
Florita. . . sta i ea uimitA de ce
Anse decAt odatA

yea : ea,sermana !

nu tiea, ce are sit i

se facA, ce are se pateascit.

Cum Fiorito, i Boa* stAteau asa uimite,
deodatti, ca din puscA, sari. o caprioarA dintr'un tufar, i cum sari, cum trecii pe Mug&
Florita, cum privl la ea, aa privl incAt ochii
amendoi si eel de-a dreapta, si cel de-a stinga,
ei:sgrire din cap, i cAzure la Florita in poale.
Baba Boanta multitml lui Dumnezeu, cumcA nu e silitil.. ca sit facit un pecat mare, luit
ochii cei de cAprioarA i-i duse, ca sit spuie
crismAriteilcumcA i-a scos de la Florita din cap.
Florita remase singurA i pArtIsitA. . . Ce se
faci ?
peril, incotro o dusere ochii 1 norocul.
Multe zile i multe nopti a pribegit Florica,

aa singurA, prin codru, fArA s'audI graiu piimentesc, fart 41 yadtt fiintA omeneascA. Numai din dud in cAnd i se ivea cate o fiarit
selbatecA in cale ; si asta remAnea Anse priyind din depArtare, ei urma o bucAticA, de cale,
i apoi se ascundea in tufele dese. Florita
mergea cruitiind mai departe . . Unde,nici ea
singura nu ttiea... Mergea, . . mergea.. .
Inteatitte 'atAtea zile, tocmai in reyArsatul

www.dacoromanica.ro

FORITA DDT CODRU.

zorilor, pe and se desvelea zioa din noapte,

Tzit cum& vede ceva,aa. ea 'o casa,zarindu-se printre frunzele eopacilor.L-Naintea
casei lucra un om ghebos ceva , nu tiu ce
aplecat la pamnt, dar lucra, incat nici cu
trasnetul n'ai fi putut sa-1 trezeti de la Inern ... Dar cum luera ? nu ea alta lume
Toate le facea intoarse i sncite, ea i omul
adeca, care nu-i pricepe lucrul, de care s'a
prins. El lucra la un pain ... Mai inainte il
cinpell i numai dupa aceea il oparl cu apt
fearta
mai inainte il direse i nuinai dupa
.
aceea ii ciupell i
Cand Florita vzii, cat de necioplit mi se
mica ghebosul, ea nu se pun, rabda ca sit
nu mearga sa-1 invete i sa-i ajute
Bun lucru, badita !" grl Morita, bland
ca i totdeauna.
Ghebosul privi indarapt, cand auzi, aa ea

prin vis, vorba cea dulce a Floritei, i and

privi i v6za ce vede . poate acuma fie-care
sui. tie, ce trebue sa, fie atunci, and un ghebos privete in fala, Floritei!Ghebosul sap&
i cutitul, i puiul i toate le scapa din mana,
i sta inaintea Floritei, incat i se parea
c'acuma nici nu e ghebos mai milt . .. Dar
mild Florita nu sta la flori i frunze ! Ghebo-

sul era tocmai atat de hid, cat 1 Florita de

frumoasa : cu gura ca grapa, cu ochii ca ceapa,
cii nasul carlig, cu pe'rul para.

Ce ai de gaud cu puiul? " intreba Floritadupa ce-i mai trecii ameteala.

Am sa-1 frig pentru tovarai" respunse
ghebosul Cain cu jumelate de gura, Ca omul,
din care scoti vorba cu frica.

Ce tovaras,i?il intreba Florica.

Ghebosul privi lung la Florica, ca un om

cr ar vrea sa zica ceva i nu tie cum s'o

345

swap, mai nimerit. Vezi casa asta ?zise eI

de la o vreme, mai cu inima. Asta e casa
de codrn. Ei s'au
dus Ia holit, i eu am remas ca sa le fac de doisprezece hoti

celor

mancat."

hoti de codru
Aa e, doisprezece hoti,
i grozavi, cu capitanul lor eel infricosat au
locuit in astii casa . . i tie tint& hunea,

cum ca hotii de codru se spala in toata dimine* cu sange de copil nebotezat, i sange

de fete mari, earl in fata de cm nu pot sa

priveasca, pentru cii simtesc junghi in spete,
i'n cap i pe de toate laturile . Nu e minune dar, dad, Elorita a c'am tresarit, and a
auzit vorbe atat de mad. ... Hei! dar Florita
ze'u ! nu s'a infricoat, ci
nu s'a infricoat
en vorba vesela i ris pe buze, a zis atilt
ghebos :

Un puiu pentru doisprezOce hop?

pe-o masea n'are sa le ajunza."

Nici

Vezi bine, ea doara nu am eu atata prirespunse ghebosul facendu-se i el

intelept. Eri le-am fript un juncan, i ei m'an
blitut pentru c'a fost prea rank: astazi tiu
ca, nu m'or bate."
cepere,

Ear azi te-or bate, pentruci le-ai fript

prea putin ... Aide ca sa te invet en ce,
cum i cat sit facizise Florita, sarind sprintea., cum era ea, peste pragul casei.
Acuma tai patru pui i fearse, tai doi
purcei i-i fripse,
calda,

fad o zamuta Mina i

i areta ghebosului, emu are

sa, Lea

de aici inainte, eaca aa dragul men,

.. i

i aa

invata, adeca precum in vat,a o

maid. buil i ingrijitoare.

Ca nu cumva sa, se intample ceva cu hotii,
ghebosul spuse Floritei, cumca, sa-i spuie lui

pe dud are sa fie gata ea mandirile, sa fuga

45

www.dacoromanica.ro

346

FLORITA DIN CODRU.

it,cat o duc picioarele ca sa nu cazii in max.& hoti1or,caci el numai atunci va canta

din fineraul cel mic, care chiama pre hoti la
pranz.

Florita gat1 mancarea puse vasele pc masa, mai curati mai netezi, fach casa, incat
umnai de-un drag sa sezi in ea ; apoi se puse
la vorba en ghebosul, i vorbire . vorbirg

pa cc uitare de hoti, de fluerita, de toate.

In adancul codruhti hotii incepure sit flamanzeasca, sa se supere, si care de care mai
en greu gaud la inima, sa porneasca catra
casa .

. .

Hei ! ghebosule,

ghebosule

mare

necaz ti-ai facut!

nCe se simte aici ?" intreba Florita shntind

ceva, ca i cand ar fi sange, san aa ceva. .

Vai ! sermanul de mine! striga ghebosul
inspaimantat,vin hotii! Fugi ! Ba liii fugl,
cad n'ai vreme de fuga,

. .

Ascunde-te sub pat.

Florita,de fricui cc sit fad. ?se ascunse

sub pat. Eara cei doisprezece hoti de codru,
veneau tot unul dupa altul, i Mica din departare s'auzea, cum ziceau cii au sa-1 ucida,

sa-1

ghebosul

turteasca, sa-1 taie bucatek pre

. Cum nu ?
cand ei rabdau la

foame... . ei... hoti ca densii!

Ghebosul le esi in cale ca sa-i roage de
ertare 'si sa le spuna, cumca le-a facut mancari bune.
Nu-mi
grill capitanul
Sa taci de loc
priete mancarea pitnit ce nu me spal cu san-

g& teu."dupa aceea intra in casa pentru

Ce-e ?" iutrebare cei deafara.

Veniti, cand zic !"
Cand hotii pasire pe prag, ei privire Ana
mai uimiti cleat capitanul la casa icr. .. A4.a
privind le trech de manie, i earasi le vent
foamea : se arzare unul dupa altul la masa.
Ghebosul ca si omul care era s'o pateasca,
se 'licit sprinten, fugl Ia vatra i tetra en mancarile in casa.
Cand eiipitanul simtl mirosul aburilor din
zama, Mai! grill catre ghebos, pentruci
mi-ai curatit casa, te lasam Oita dupa, pranz,"
dupa aceea lua lingura gusta din zama i o

putt/ prin gura.

Ce mancare e asta ?" intreaba dupa aceea.
Zama, cu cinste sa fie zis, zama calduta,

respunse ghebosul.
Buna mancare!gral capitannl

Lutt dupi
aceea lingura, dete la fiecare hot cate trei lin.

guri, i ce remase isi tinit lui.

Hotii ii mancare particica, i dupa aceea
privirC, lingendu-se pe buze, la particica dr
pitanului.

Ghebosul iiitnit cu carnea cea de puiu.

Ce-e aceasta? intrebtt capitanul.
Puiu, puin fript." respunse ghebosul.
Capitanul ii taie o bucatica, gusta i apoi
gral catre ghebos :

Ma'i! asta s'o fi adus tu mai nainte!

Pentruca ne-ai facut atat de butte mancari,
noi eu totii te iertitim!"dupa aceea lua. en-

ca s'aduca cutitul cel mare ; earl ceilaIi prinsere, pe ghebos s1-1 facure nod.
Cand capitanul intra pe prag, el remase
stand uimit in loc : i se parea ca asta casa
neteda i curata nu e a lui. Mai oameni !

titul, taie la fiecare hot cite o bucatica 1,

ce remase ii init lui.
Hotii isi mancare bucatelele, dupa aceea incepure sa priveasca la bucatile capltanului lingendu-se pe degete Earl capitanul de la o
vreme, incepit sit resufle cu greu k4i se ma-

gral eatra cei de afara, veniti incoace!"

nance cu tireita, numai de ici de colea cite

www.dacoromanica.ro

FLORITA DIN CODRU.

SO

o bucatica, ca i un fir, ca 1 omul adeca,

care ar =Inca i nu poate de satul, ce e satul.

dad. ar fi tiut ea mina asta are sa fie din

mancarile cele bune . .. Sburau Doamne sa-

Frate capitane -- gral unul dintre hotii

biile, cutitele i fel de fel lucruri, i se bateau

cei flaminzi,tu te-ai saturat da-ne noue, ce a

hotii precum se bat nourii in capete i se

prapadese... Aa lucru n'a fost anca de cand
e lumea!--

remas!"

Ce ? ei zise capitanul, san n'ati. avut 1

voi : asta o tin pentru mine pentru ca s'o
=inane pe sara."
sii, nu fie superare, gal ghebosul, mai
stint anca i alte mancari."
Auziti voi ? zise capitanul, celelalte sunt
ale voastre."
Ba nu grail-6 hotii, noi vrem sa mancam

din asta cad asta e buni! . ..

Vorba din vorbA : hotii incepure a se certa

... Unii ea asta, altii a ceea ; treaba sta reu

i daca ghebosul n'ar fi. intrat cu purceii cei

fripti in casa, zeu nu cred a mi s'ar fi intAmplat un lucru uesfirit. and Anse inirosul fripturei le intra in nas, indata se stemperare.

Ce e aceea? intreaba capitanul.

Puree], purce1a fript!" respunse ghebosul.
Capitanul gust& . . . Aa ceva pan acuma nici
in vis n'a gustat.
Mai prostule!
grin catre ghebos, acuma
trebue sA-1 aduei tu pc acesta?SA mi-1 pui

mie pe sara"i dete puii la cei1a1ti hoti.

Sa ne dai purcel j graire hotii, ai zis ca
ce vine e al nostru."
sau n'ati zis voi ea puii si vi-i
Ce ?
dan ? zise capitanul maniindu-se urit.

0 vorba nu zic mai mult ! .. Hm ! aceea nu

e gluma, and caPitanul zice aa vorbe catra
tovaraii sei flamanzi ... Poate acuma fiecare
sa tie ce e aceea, cAnd unsprezece hoti se
bat cu capitanul ler. .. Sermana de Florita I

Si Florita ? . . Bun e sufletul bun! Doamne

bun e ! . . bun ca i darul i mana lui Dum-

nezeu ! Mud hotii se bateau, sfarmau i prapadeau mai a perire, Florita nu se mai put
rAbda, ci es,1 de sub pat, i se puse tocmai
in mijlocul Mr, i eum s'a pus, a stat acolo
intre ei, intre hotii cei infricoati, bataui 1
hoti de codru.
Ce-a fost dupa aceea, cum s'a facut, cum
s'a sfirit ; aceea e acuma treaba Mr.. . . . Oare
Doamne . . and vede cine-va pe Florita, s'ar
mai pute bate i supera, i-ar mai pute ven1
gaud reu i neimpecat ? . . notii stetere toti
incremeniti i amutire, i amutire, i scApare
sabiile, cutitele i fel de fel de luerurt ce aveau in mama : li se 'Area camel a venit pedeapsa lui Dumnezeu asupra capetelor Mr, ca
sit-i traga la socoteala pentru pecatele lor, cele

multe in reutatea Mr cea mare i infrieoata

i hoteasel . . . Earl Florita le gill in graul ei cel bland : Nu ve superati bAdiorilor; el, daca doriti, earai ve fac manearile
Anc mai bune i mai caldute decat cum au
fost cele de astazi."
Hotilor li se parea ca cerul s'a daramat
asupra lor i muntii i codrii, cand auzir4
vorba Floritei
De aid inainte Florita remase la casa hotilor ; ei ingrij1, ei multi, le Lica mancari bun;

ei tina la poveti frumease i la vorbe blande ;

eara hotii nu se mai micare de-acasa.
Le
parea ca deaici inainte nici n'an ce si

www.dacoromanica.ro

848

FLORITA DIN CODRIT.

cerce in lume . . . Asa mearse asta pana ce ii

se sfirise mandrile : ajtmsere cit abea mai
aveau bucate pentru trei zile i trei nopti.
Apoi uici unul nu voea ca sa se urneasca

de acasa pentru ea sa ditige; fie care voea

sa taie lemne, sa faea foe, s5i spele, sa mature, sa varueasca, sa ingrijcasea gradina cea
cu ion, sa fad, adeca dup5 placul i dorinta

Intr.() zi Florita merse in gradina cea cu

flori ea sa vada cum 0. ce, i afla ca tin
pore selbatec a facut mare sgudulire pintre
straturi i afland, taro i mult s'a intristat. Hopi cum auzire, toti en totii &Vire
la pustile cele ruginite, i mersere i gonire
si u se oprire pana ce nu-1 impuFare, pe
porcul cel selbatec. Cand dpitanul, care

era cel mai sprinten diutre toti, venea cu el

in spate, asa para de falos, aa privea de

maudru, incat erai sa crezi e'a stat de vorba
cu Sf. Petru . .. De aici inainte fie care hot
voea sa fie cel mai harnic, mai de treab5. gi
mai voinic.Ghebosul, cel mai intelept dintre
denii i imparti in doue : sese ini trebueau
sa mearga in toata zioa la ciif;tig, ears alti
pse aveau sa reintina acas5, pentru ca sa lucre
dupa porunca ghebosului i doriata Floritei.

dat de hoti. Iti ride inima, cand ii aduci aminte !

Hei ! dar lumea e rea! Bag salmi Mei Bum-

nezeu nu vrea, ca in lame sa fie nmnai bine !..

Crismarita dupa multa vreme, earasi privi
in cautatoare, earzisi intreba, cautatoarea ear4
i respmise si earasi facil vorbut cu baba

Ce-ti c muierea vicleana! nici in

fundul lumei nu-ti lasa pace si traiu bun .. Baba Boanta ii filch trebile cum si ce
cu Plorita i uncle se afla ea, porta apoi in
cale catra codrul eel vestit . . . Cand ea era
Boalita

. . .

s'ajunga la casa hotilor, aBa cii. vede niste oa-

mcni vorbind: crau cei sese hoti cc stau ea

ghebosul la sfat. Ea lua septe frunze verzi de
pe creanga unui stejar, gral asupra lor citeva cuvinte, ce sunau a vraja, suit apoi dc
trei ori asupra lor Baba n'a suflat bine, pita
ce *um& se vestejire., i hotii adormire toti
septe unul dupa altul.
Acuma baba Boanta infra la Morita in cask,
spuse cumca-i aduce sauatate i VOC bung,'
de la maica sa cea buna ; ei dete apoi un
inel de aur, frumos si rotund.

Floritadar de uncle sa poata gandi ren

pnin capul ei!ea trase inelul pe degetul cei
mijlociu, 1 nici nu-1 trase cum se trage, pank

i caza la pament.
Dupa-ce Boanta i.i facit treaba, ea ii Jul
carja de dupa cuptoriu, si se sterse din cale.
Nu-i venea la socoteala ca sa stea iucit mult
fiindcit stiea, cumca multa vreme n'are ait
tread, pan'a-ce hotii se vor trezI din somn.
ce

Cei mai isteti dintre hoti se dusere in cetatea imperatului i cumperare en multi bani
fel de fel de lucruri frumoase, si le adusere,
ca sa le pun& la capateiul Floritei a,a. ca
nime sa nu stie eine le-a pus . . . i apoi li
se nebuneau mintile, c5nd vedeau, cumea Floritei i sare inima de bucurie, eland dimineata ii
afla carp& cele frumoase la c5p5teiul patului

A5a curgea traiul hotilor decand ei au dat

de Florita, i asa traiul Fbi ioi, decand ca ;

*i hotii, ca din codru, zeu! nici pentru o Boanti

nu sunt lucru de glumii.

Cand hotii intrare in casa, i cand ccilalti
sosire : stie acuma fie care ce e aceea, can&
doivrezece hoti de codru piing din ruptul su-

www.dacoromanica.ro

FLORITA DIN CODRU.

fletului, incAt pietrele se miscA . . numai Florita nu se misca, cad ea era moartA, moarta...

ca si moarta. In durerca lor cea mare n'avure

in cotro : hottirire cumca s imbrace frumos
pe Morita, s5,-i fad, un morment, i . . vai
'amar cAnd vine prina inteatAta!Cmn steteau
ei Anse, asa 15ngA mort, vezure ceva, ce Anal
n'au vezut: inelul Boantei . . , Cat ce trasere'

inelul de pc deget, Florita isi deschise ochii,

si se fAca mai vie kelt ce a fost cAnd-va.

In bucuria br cea mare, hotii mersere in

cealaltA zi in satul hnperatulth, si cumpOrare
toate inebele i tot aurul ce se ar15. in terg,
i-1 detere Floritei, pentru ca sit nu mai primeascti de la altii.i apoi grijeau Doamne !
cum pot numai hotii sit grijeascii, pe Flo-

349

de epte on cate de septe mai mare, cleat

ce a fost cAndva.
Peste noue luui, neue septemAni i none
zile crismArita, acuma de a treia oath', adeeei
de a doua oarei de a treia oarti, earAi se
fill citei cAutitoare cu frumuseta sa.
Esti frumoask i respunse cintitoarea,
dar Florita e mai frumoasii, de o suti i o
mie de ori mai frumoas5, dealt ce-a fost ea
insasi cand-va,i trAeste ca i o imprtteasa".
Dupit aceste vorbe crimArita n'a mai chemat pe Boa* la sine, ci i-a legat catrinta,
si ea insasi s'a dus la coliba babei.
Ce-au vorbit,ce n'au vorbit,ce sfaturi
au facut : aceea nu se poate spune.... Bune

cu de a bun5, sama nu le-a trecut

prin minte
Vai i amar de acela ce dA
gAnduri

rita, and se tem cii o vor perde.

Peste septe luni, septe septi1mani i septe
zile, crkmArita ear5i privl in cAutatoare, earfisi auzl vorbele suprlitoare, earAsi chema, la
sine pe baba Boa*, si ear10 trimise primejdia asupra Floritei.

Boanta fIca ca si in celalalt ritnd, i dupA

ee adormire hotii, earAsi intra la Florita, t
zise sinetate si voie bunA si dete o rochie de matasA, graind Eaca, ti-a tramis-o
maica-ta cea bunk ca sa te impodobesti cu ea
Morita de bucurie cA a primit veste de-a
cask imbraca rochia ca sii vadA cmn i ede.
Nici nu trebue sA spun cumc5, astA data Florita citza mai moartA, Manta fugl mai iute,
durerea hotilor fu mai mare si invierea mai
puternica si mai imbucurAtoaredectit inainte
de asta cu ante sept6mlini.
Acuma hotii cumperare toate mAtasurile si
frunmsetele, cc se aflau la negutitorii cei man
i imp6rAtesti ; ear ingrijirea lor se fAct pe

de re'u cu muerile !
13oanta se sufleca, acuma chiar de a treia
oara, i acea nu e glumit, dud o vrijitoare
ca i Boanta se sufleck cum inainte de asta

nu s'a suflecat Arica .... De asta datA nici nu

porni pe picioare, ci in nnaza-zi de noapte,
cilarind pe o prajinii strimbl ... Mare primejdie trebue sit fi fost in gindul ei cii s'a
opintit atit de butbeste !
De cAnd Florita murise in doue randuri, hotii im mai dormeau nici ziva, nici noaptea, ci
stall Ia pazA, cum stai and de mare necas i
primejdie te temi. Pentru ca nu cmnva s5,-i
cuprinzA somnul, unul dintre ei totdeauna tre-

buea sit se culce pe un pat de spini, ear5,

subt pat era jaratic viu i infocat... Beanta veza dark c5, acuma cu una cu done
n'are s'o ispriveasca; ea fAca dar lucruri,
vrajitorii si fel de fel de taine, incAt min-

tea curatit nici nu le poate gin& ... Pen-

www.dacoromanica.ro

450

FLORITA OIN CODRU.

ca sit adoarmA pe hoti, ea acuma nu IAca vraja cea mai mica, cu 'franzele de stejar,
ci vraja cea mare i ne mai pomenitA, incrtt
ti se ridicA peril in virful capului, cAnd gtindes,ti la ea. Lutt un ac subtirel i mic, dar mic
1 subtirel, incat nici cu virful limbei nu puteai sA-1 simteti, dar And sA-1 vezi cu
ochii, impunse doisprezece stejari cu acest ac,
grAl o multime de zicrtli incracite, se'ntoarse
tm

de trei ori peste cap,i hotii, toti doisprezece, impreunI cu ghebosul,chiar i acela
de pe spini i jaratit, dormiee ca morti.
CAnd Boanta int)* acuma de a treia oarA
in casA la Florita, ea nu zise numai sanatate i voie bunA", "ci alte vorbe care de care
mai frumoase i mai dulci, cum vorbesc adeed, babele and voiesc srt-ti strice firea. .
Ear& Floritei i sArea inima de bucurie, crtnd
auzea atAta veste bung i frumoasA de la ai sei."

SA te impodobesc, ca pe-o imp6rAteasA,

mi-a poroncit maica-ta cea bunlgrai Boan-

ei deter6 a fugl care incotro, a se opintl din

ruptul sufletului ca doarA cum-va sit iuvie pe

Florita in de a treia oarA. ii trrtsese inelele

de pe degete, desbracar rochia, i luare
banii de pe piept : dar Florica remase moartA,si hotii, cei doisprezece Iioi grozavi din
fundul codrului, incet, incet, unul duprt altul,
incepur6 sA plAng1,nu cum plAng copii, ci
cum plAnge omul, cAnd vede crt acuma toate
s'au sfirit, cA de aici inainte mi mai are ce sa
facrt.

Citnd Florita fuse cu totul desbracatA, hotii incetar6 a plAnge, i remaser6 cu totii incremeniti ; li se oprl suflarea, i-i parasi sufletul.

S'o. despletim !" grAl ghebosul.

SA fereascA Dumneze ! respunse capitanul
aa de frumos numai ea tie impletl, cu degetele ei cele mAnuntele."

Da, da!zisere ceilalti hoti.Dacit a venit acuma /Ant inteatrita,

ca Boanta sg, o pieptene,i Boanta o pleptAnit,atAta de frumos o pieptAnft, atrtt de

macar i
moartA precum a fost mai frumoasA'n viatA.
De aici inainte hotii milli& vorbA, nu frtcur6 ; nici n'aveau ce &Ili mai zicrt: imbrrtcare' pe Florita in cele mai frumoase giulgiuri, i puse fiecare cAte un crinior pc frunte,
aleas6r6 cel mai frumos copac din codru, fa-

frumos i implett Orul, inat i se incuicau

ochii, child priva la ea, i nu tiA pe mule

cure un cotiug, cum ei ii tiau a face mai

frumos, aezar6 pe Florita in cotiugi-i a-

o vede mai frumoasrt . .. Dar Boanta nici nu

fuse gata cu pieptenatul, pAnA ce Florica i

prinser la cap o luming, de cearA, curatA, topita tocmai din fagurele, in care a fost sit
fie mAna albinelor . . . Duprt ce le gasire aste,
cautarii cea mai inaltA poianA din codru i
uncle erau cele mai multe flori, flcur6 un mor-

ta intr'un trtrziu.SA-ti pepten eu prul i

sa,

. .

De unde ar put Florita

sti nu fad, pre-

cum a dorit maicA-sa cea dulce ?

Ea las&

cliza moartrt, mai moartg, decrtt ce a fost cAnd-

va in viata ei .
Boa* i-a fost impletia
firul mortii in p6r.
Dupi ce Boanta ii flea pcatul, ea se sul
pc prajina cea strimbA, i se depArti mai ra,pede decAt vntoasele.

Cand hotii aflar cumcl ear4i nu e bine,

sA

fie

mnt de trei ori mai adAnc decAt cc era de

lat i de trei ori mai lat dedit, era de lung .
srtruttl fiecare pe Florica in mijloi apoi .
cul fruntii,-0 o luar,i o dusert4

www.dacoromanica.ro

FLORITA DIN CODRU.

Ho ! stati ! grM ghebosul, cand vezit ca

hop voesc sit arunce pliant asupra Floritei.
Pament pe trupul ei 7 Nu ve temp de ma-

ma lui Dumnezeu
Hopi top, untd dupit altul, lasa pitmentul din mitnit; ii venea it intre in piiment de
ruinea pecatului, ce erau sa facti.
Cand erau sa iorneasca cittra casit, nici unul nu putea sit facit inceputul : erau legati

de pament, i simteau cit acasa nu au ce

sit

Se aezare dar jur imprejur

pe Mug mormentul Floritei, i privire .
privire, Oita ee privind murire top doisprezece, unul dupli altul. Doisprezece hop

mai caute

. .

au murit, i ghebosul impreunit en denii

Sermanii de ei! mai c'au fost oameni de treaba
,

Bag sama asa a fost sa fie

Muhl, foarte multit vreme a stat Morita aezatit in moment ; pe Mug moment, peste
plimentul ce sta in jurul goapei au fost cres-

cut tot flori din flori, care de care mai frumoase si ne mai pomenite si florile nu cresc ca
i buretii peste noapte . . Dupii mult1 vreme

daritfeciorul imperatului a venit cu multi

oameni i cu mare treabA, ca sg. veneze prin
codru

Din data mire, cum& fac

canii

mare lama i multa latrittura. Feciortil imperatului trimise pre cAtiva argati dintre cei
mai tan l inimi ca sit vazit ce e, cum i

351

Feciorul eel de imperatfecior de irnperat

adeca, care nu se multemeste cui una cu done
poruncl argatilor ca sa-1 ateptei se duse

ca sa vaza el en ochii i cu urechile lui de

treaba canilor.
Cand simpre canii apropierea stapanulni
lor, ei incetare a da semn de primejdie

i detere a-i mica cozile.Hei! dar din loe

nu se micare pana-ce nu piii feciorul cel de
imperat in florile cele frumoase Fecior de
imperat, de fecior de imperat . doisprezece
oameni impietriti nu sunt gluma : zett i chiar
un fecior de impi,-q-at trebue sa tresarit, dud
ei vede printre flori i apoi and privi in
moment ? . . . Feciorului de imperat i Oat

cumcit chiar i al lui sufiet a impietrit, and

vezit pe floarea codrilor ... El a vezut mune
fete de impend : Floiita e Anse Florita. . Cand
vezit dar cit Florita c moarta, el se intried., dupg aceea se supera, i mai la urmit
atata de gTozav se super& incat ei venea ea
sit ia himea in ghiare, i aa sit dee cu ea
de pament, inciit toga sit se sfarme, ca fliCi
sementa sit nu remani de ea ! ..

Ei ! dar feciorii cei de imperat sunt scurti

la vorba. Dacii n'am vezut-o vie, s'o ved eel
putin moarta, ii zise el, i apoi merse la
argati, le poronci ca se porneasca catra casa.
Numai doi oameni credincioi -plait la sine, i

sit urle, cum urla cimneic, cand vede bufnita

dud se facit noapte, cu aceti doi impreuna

scoasere pe Florita din morment, i o dusere
in ascuns la curtea imperatului
Dupa-ce
Florita fuse bine pug, ca nime sa nu afle de
ea, feciorul imperatului poruncl argatilor ca
sa taca despre ce au facut i vezut, 1 n'att
mai vezut, i-i facit treaba mai departe.Er

strigand pe hornul casei, ori and arde casa

stitpitnului seu,sit urle, adecit a primejdie.

alese cele mai frumoase douesprezece case, ce

se aflau in curtea imperatului, aeza pe Floa-

pentru-ce.
Argatii venire. i spusere, cit s'an adtmat
cAnii intr'o poean5 inalta i luminoasa , i,
suindu-se pe un damb cu lion, toti en totii,

cu mic cu mare, au inceputmi sit latre, ci

www.dacoromanica.ro

FLORITA DiN CODRII.

352

rea codrilor in cea mai frumoasa dintre ele,

porund ca douesprezece fete, cele mai sprintene, sii. grijeascA pe Florita zi i noapte, sa
o aeze inteun leagrin de aur i sg, o legene
ca i cAnd ar fi vie. Fata Floritei i acuma
era rumenA ; criniorii de pe fruntea ei nici
acuma n'au vetezit, i p6rul ei i acuma tot
atilt de frumos era piept6nat i impletit : feciorul cel de imprat dete porund asprA, ca
nime sit nu atingA fata, criniorii i p6rul . . .
De aici inainte fel-frumosul imie'rAtesc de dimineatl ona sara i de sara pAnit dimineata

mr se mic de la leaglnul Floritei: privea

privea in fata cea frumoasil, pinl-ce adormea privind i cu ochii deschii.
Cele douesprezece fete, ce aveau sA grijeascA pe Florita, nu mai incetau a-i sparge
capul asupra poruucei aspre ce li s'a dat.

Oare pentru-ce sl nu atingem criniorii

pentru-ce 85, nu-i despletim p6rul ? i daca am

face, ce s'ar face ? cum ar fi ?" se intrebau

ele in gAndul lor.Aa e muierea! n'are odihra, pInA-ce nu aflA, ce ar don niL tie.
titi voi ce ? grid cea mai ireatA, dintre
ele. Feciorul imperatului doarme : aide s'atingem i se despletim; pAnl dud el se trezete,
noi earAi facem, precum a fost."

La astfel de lucruri multl vorbl nu fac

muierile-: ele incepur sl despleteascl pe Flo-

rita, i cum o despletirtl,

scoaser6

firul

mortii din per ; earl Florita, Floarea codrilor,

se facii mai vie, mai frumoash" i mai sprin-

tena &cat ce a fost cAnd-va in

viata ei.

CAnd fetele v6zur6 mortii riztind, ele insprtimAntate, i invrAjbite fugir6 care incontro,

din larma ce flcur6 se trezi i feciorul cel de

impe'rat.Acuma poate fie care sit tie, ce e
aceea dud feciorul eel 1e imp6rat vede pe

Floarea codrilor chiar vie, privete in ochii

ei cei WA' nzi si aude vorba ei cea dulce.Infricosat i grozav i ne mai pornenit de frumos lucru trebue sa fie aa ceva.
Feciorul impratului nici trei vorbe n'a gruit,
pAnA-ce a i niers vestea in curte, cumcit
eaca aa i aa" ca s'a intamplat adecil
ce s'a intAmplat, cu minune i cu tainit ne-

priceputii, i cAnd a venit imp6ratul cel b6-

trAn ca sit vadl ce e, cum i pentru-ce, el

atilt de tare s'a sp6riat, incat i inegriee perii
capului i injunl cu eptezeci i epte de ani !
Durd-ce oamenii se desmetire" Florita stete
de vorbA cu ei, i le spus'e cum i ce, de
unde i OA uncle, eaca incoace i incolo,
aded toatit intAmplarea i patimele ei.Imperdu! cel btrAn asculta, precum asculti la
copilai, dud incep ca sA vorbeascl, asculta
aded, inclt i sta resuflarea in Mc, i precum
asculta, el tare i foarte rnult se sup6ra, dna
auzea cAte toate despre suferintele sermanei
de Florite ; earl dud asta inceta cu vorba,
el grill earl ea cu vorba lui cea blAndA i
impe'rAteascA:

Rtul meu,draga mea ! bunul Dunmezeu

a voit ca sA, vii tu la casa mea, sa-mi fii mie
norA i nevastit feciorului meu."
Florita nu zis nimic, ci privl numai aa
cu coada ochiului la cel voinic frumos fecior
de impi1rat : . . . earl feciorului i se ficur6
vorbele nod i crimpita tocmai pe v'6rful limbei.

PAnA-ce zici una, doue, trei" vestea despre

cununia feciorului de imp6rat ajunse Oda in
cele patru colturi ale lumei. PAO, i orbii
i chiopii pornire" in cale ca sIt vinit, sit vat);

i sA nu mai uite dt vor

trill.

CrimArita

cea frumoasl, nici ea nu putea sit remAnA acasA, : se gAtl dar cum numai ea tiea, i clad

www.dacoromanica.ro

MAMA JJN CODST.

Fonts.

fuse gatitl, ear5i intreb 5. de eitutittoare, acuma

353

P 0E511.

de-a eptea oarkde-a eptea oark asta nu

e glum6.!

Frumoas zeu! respunse ciintitoarea,dar

Flor4a e mireasa de iniperat!
Cand crimIrita auzl =este vorbe, ea piarunel ea sl lase tot vinul sit eurgd, si spargl
toate vasele, i porni citr fiica sa cea dragl

N 0 C T U.

De malt frumosul soare treciat'a dupa, munte,

Cum trece 'n umbra genei un ochiu schanteietor;

Acum pante noaptea, purtand pe a sa frunte

Luceferi, luna, stele ... ici, colo cate-un nor.

i ginere-seu eel imperAtese.

Se fiieft apoi o nunti, o cununie i un osel dead care mai vestit i mai minunat
de clind e lumea n'a fost: chiar i copii cei
de tigan mlneau en linguri de aur, ear dupa
ce-au mitneat i le duceau en sine-acasl, ea

a le aiM i si

ting. minte.

Pupa nunta imperatul poruncl ea a se

fad. o casti. cu paretii de oglindii, s5. -se adune cele mai frumoase neveste din tarA, i
22. inchidt pe crimarita cea vieleani cu ele,
pentru-ca sft vazg. i vezend si se surpe in
grandul seu, cumea nu-i ea cea mai frumoasA
in tarrt.*)
Ear& Florita i feciorul eel de imperat traire

kricii i farl superare, cum taese oamenii

buni la suflet i intelegi la minte, incitt vestea

despre ei ajunse chiar i pan la noi . .

Pe rand a noptii oare strabat neagra Were,

Si yin, si tree pe tiring ca visuri ominesti,
Purtand tesute mantii de umbre i mistere
Miscand abia cand sufe i, sburand cand vesel esti!

In camp, in zarea sura, pe naalul mid ape,

Un pale de case albe in umbra se zaresc,
Ca stafii, ce la lun esit-au de prin groape...
E satul care doanne, i undele-1 soptesc.
Zefirii se alunga prin earba recoroasa
Si fiorile in grupe ici, colo "qi spun povesti;
Ascunsa 'n sinul vaei, i muta, si sfioasa,
Singuratatea-ascult misterele campesti
Cum orbul rataceste in a vederei noapte,
Astfel, ca 'inpins in spacin de venturi neamici,
Se tot rostogoleste, prin noptile-i en soapte,
PamCntul, orb gigante, -en oameni, orbi pitieit

1. Slavici.

Pe-o cale Ara capet, urmat de-o veche jale,

Se duce ea si Cain de cuget prigonit,

ochi, stelele fixe, si luna-i sta in ale. ...

Pamentule, GlobCain, ce ai pacatuit?..
Aid povestea verierli.Dnii zic: Feciorul imptratu-

Ins a poruncit ca a lege pe criqmiriti de cea mai

selbaticit eapi din tarii i si incunjure Ora de qepte
eri cu
zic: Impratul cel btan rugs pe

Thamnezeu, ca atunci and criqmarita va trece pe

poartii, si crape p'amhtn1 qi ea si se cutrupeasci."
ci eariqi a1ii zic: Florita s'a rugat de impratul
ea sa nu punt% pedeapsa, asprii pe capnl maicei sale

zelei btme, ci precum am zis mai sus.Aceste deosebiri aunt caracteristice, pentra aceea le amintesc.
Ele ar impedeca cursul povestei pentro aceea le pun
in nota.

Vezduhul mut in juru-i se 'ntinde, se lateste

Nemarginit ea dnunul vietei de tyoi,
Si'n ast pustiu eteric vederea 'n sbor zareste
Ptintre oaze d'aur, oaze de noroiu.
vermii care micca p'acest mic pat de tinb.
nebunill cat ansC s'amagese.
Se cred giganti
De-i mare ceva, este dorinta ce s'anina
De golul lor din suflet, painjen sufletese!
46

www.dacoromanica.ro

"'MIL

SIM

Paingen monstru, a cirui gigantice picioare

Ating lumi ideale, pasind din nor in nor,
Dar care tese-n suflet tot panze peritoare
Care se sparg de musca ce le petrece'n sbor.

Pe cand omul s'agitl ea un nemernic venue

Waspira nemurirea pe-al scurtei vieti plain,
Eternitatea rece 1 mueeda de vreme,
10 ride de minuta cat dura al sett train.

Cana Dtannezen inima mea

N'avea dead pe tine.

Acum te 'ntreb, unde mai sunt
Simtirile aceste ?...
Iubitu-ne-am p'acest pament?
Sau e vre o peveste ?

A fost, a lost..." incep tuind

Povestile betrrine;

vrend sa maimuteasei 0 el eternitatea,

Istoria creazi, hartie, resistAnd
Mai tare decat peatra ce apitri cetatea
Dar elite pergamente nu s'au vend amend!
Oi

Si infirsit ce este istoria-i mire*?

Un ir de nume goale, de aprigi sfaieri

Si care spunend multe, nimica nu ne'nvata,
De vreme ce azi facem ce s'a filcut si ed.

A lost, a fost I.. zic, povestind

Ed dor, poveste mane !

EN RAZE DE AUR....

In raze de-aur ce curg din soare

Se scalda vesel negral plment;
Ici misci-un flutur, colo o floaro
Dincolo unda fugind de vent.

Dar pentru ce gndirea-mi s'a riticit din cale?

Ce limpede e cerul cu ale lui schantei,
Cum luna-1 poleeste cu argintul razei sale
Ce 'impede porneste i bland din sinul ei

REMINISCENTA.
Adinc visnd, eu stau pe mal,
Pe malul 'nalt si verde,
Dar ochiul meu plutind pe val
Tot luna din cer vede.
De tine-acum sunt departat
Prin noue mad de ura,
Dar dace. 'n sufletul meu cat,
VW tot a ta figurit I

S'a fost un timp child tu i eu

Un dor aveam pe lume ;
and luminai la glasul meu
$i eu la al teu mime;
Cand sufletu-ti senin credea
Ca'n Dumnezen in mine;

www.dacoromanica.ro

Colo pe creanga imnuguriti

Doue mici paseri inveselesc,
Si cu iubirea lor nesfigita,
i cu eintarea, plaiul lumese.

Eu de pe cubic, intind privirea,

Lung intre ceruri si 'ntre piment,
Sufletu-mi soarbe nemarginirea:
Sufletu-i lacom, pmentul atrimtL.
Nemarginirea eati tu in cale?
Dar atunci doru-ti e iraplinit:
Singuritatea inimei tale
Wu e pustiul nemfirginit ?

GHITARA.
(Victor Hugo.)

Un vis si facem de voeti;

Sli 'neMechm doi annasari;

Vial en te iau, tu me raveti,

Paserea ant& in stejari.

pagsn.
St Wan i prada ta stint en.
A inserat, cat'a porni;
Amorul fi-va calul ten
Si veselia-al meu va fi.
Si mergend noi in desilitari,
Coamele lor vom desmerda
dimerlii de serutari

365

Spre resiirit haidem haideml

Pe irunti tot zori ne vor bud

Si vom tral ca 'ntr'un Eden,
De vreme ce ne vom iubi.
SA venturam piiment i cer

Pe la popas noi le vom da.

Pe-ai nostri cai inchntAtori,

Acu 'n azur acu 'n mister
CAnd prin lumini, i ciind priu flori.

Yin; n'auzi cum bat din picior

Ai notri cai inchipuiti,
11 men trezind visuri i dor,

Vom poposi Ia ate-un han,

Si pe hangiu 1 vom plati
Cu al teu suris, cel mai scump boa,

di ten cei nori inauriti?...

Si en_ i en, cu o buni zi

Dar un bagaj e necesar;

Noi vom lua pe-ai notri cai

Ta Doanna-i fi, eu Print voios

$i fericiri, i chin amar,

01

tot ce am, i tot ce al.

All I vino, yin iubita mea.

Vom povesti basmul frumos
stelelor i cui vom vrea!
T. ferbnesett.

Vino! de mult ziva s'a dus;

Vrabia, cum mai ride ea
Auzind lantul ce mi-ai pus,
Ce mi-ai pus pe inima mea.
0! dad munti, i daca vi

Vezendu-ne nu vor opti:

Hai, se. iubim, cum iubesc ei!"
Vina a Inca nici cum n'a fi.

Vin ! dulce lii, uimit sant eu

O verzii ulmi inrourati
Si fluturi mil la glasul teu
Te vor urma din somn sculati.

Alesandru Chrisoverghi.
Literatura moderna romani s'ar pute mi-

$rl in trei perioade. Anteia s'ar compune

din autorii ce au scris cam pana la anul 1830
ar cnprinde tmele incereari literare in limba romana, dupa secule de decadere ; a doua
ar merge papa la anul 1848, timp in care se'
fac cunoseuti publicului Eliad, Alexandreseu,
Negruzzi, Alexandri, Donici, Bolintineanu i
alcii; antori plini de entusiasm i de nierite,

Buhna cam trist se va uita,

Ochiu-i rotund pisma holbnd.

Ear nimfele vor hohota

Ulciorul lor incet plecand.

a treia timpul modern, incepe cu o confusiune

Eira margini in idei i in limba. Spiritul reformator introducendu-se intre Romani, cu o
violenta i pripa fara esemplu, tineri eiti de
prin scolile apusului respandesc nenumerate mici

*'or zice : am inchipchiat,

Cad Hero i Leandru sunt;

Ulcioarele ni s'au versat
La vorbele lor asculLind.

scrieri, fara idei originale, inteo limba putin

inteleasa de pop or ci en toate aceste plin4 de
pretenOune i de afectare. In loc de a se lirwww.dacoromanica.ro

ALEXANDRU CHEISOVERGHL

ma esemplul autorilor ce precedau generatiunea noastra i de a desv611 limba in mod

natural mai departe, schimbarea radicala care
s'a operat in modul i forma guvernarei terei

se ia drept norma i in literatura i se naste astfel un mare contrast intre scrierile moderne si cele nemijlocit anterioare. Chiar unii
din cei mai vechi sunt rapiti de curentul general i in indoeala dad, ceea ce lucrase mai
inainte fusese bine, parasesc forma cea veche,

isi stria ei inii frumoasa lor limba, pentru

a urma exemplul unor oameni fad chemare.
Triste exemple de contrazicere cn ei inii i
prin urmare de decadere ne-au dat Eliad si
Botintineanu in cei de pe unna ani ai vietei
bor. Alexandri MIA a stat neclintit. Pe den-

sul, curentul nu l'a impins pe o cale atat de

gresitii si cu toate cL remane ani intregi in
isolare, el ii pastreaza deplin originalitatea.
Astazi cati-va juni autori se incearca, sub auspiciile- lui,

de a revoca la calea

adevCratit

si a disvolta literatura nationala in mod sim-

plu si firesc.
Aceasta impartire a literaturei noastre se

va adopta poate de acei care mai tarziu se

vor ocupa cu istoria ei, caci deosebirea serierei intre autorii acestor perioade resare la
Anteia vedere in modul eel mai surprinator.
Limba 1 ideile lui Vacareseu i Conachi sunt
altele decat ale liii Alexandri si Bolintineann,
i en toate aceste e usor de vzut cura aceti din urma sunt urmaii directi ai celor de
Antei. Cercul ideilor, orizonul intreg al gAndi-

rii s'a Iuiit, limba a trebuit prin urmare

largeasca marginile, sa se inavuteascadar tea-

te in mod firesc, fag saltcaci axiomul filosofic a lui Aristotele ea natura nu face saltaxi, este adevCrat i pentru literatura. Din

contra intre acestia i num6rul mare a aa nu-

mitilor poeti si prosatori moderni, mai top

jurnaliti politici i literari totodata, este o
deosebire fari margini.

0 legatura natural aici

tin

se vede ; cci

din urmit nu an nimic national, dei tocmai

cu aceasta se lauda; ei sunt dintr'o coala
strainit i condemnabila.

Este de mirat ca publicul remane astAzi aa de indiferent pentru lucrarile literareNu numai miscarea politicit, gat de mare din causa nesfirsitelor noastre framantari
lupte, precum au crezut unii, este causa -acestei indiferente a publicului, ci mai cu sand
producerKe rele care i se infitoseaza. Pentru a
redetepta in public gustul literar, trebue si
treaca o vreme, vremea in care acesti pseudo-literati sit fie uitati. Aceasta nu ar fi lunga,
dad, din toate unghiurile nu ar resitri pe fiecare minuta altii, ce urmeaza un exempla

atat de usor de imitat.

Foaea noastra de la inceput a dat mina
in articule separate despre meritul unora san
altora din oarnenii nostri de litere. Din cei
mai vechi s'a adus aminte publicului de Anton Pan i de Asachi, apoi de Donici i
Const. Negruzzi. Din antori moderni s'au men-

tionat meritele unor tineri care s'ar fi deosebit prin talentul br, daca moartea nu i-ar fi
cules la inceputul carierei. Acestia sunt : Sihleanu, Capsa, Schelitti, Neculeanu.

Despre

Eliad i Bolintineann, foaea noastra ii propune a publica studii serioase, dad toate
scrierile lor vor fi apCrut i astfel activitatea
lor literara va pate fi cunoscuta de aproape
in toata intinderea ei, i se va putC judeca CTI
maturitate i nepartinire.

Urmand acestei dari de sang, se e ide St

www.dacoromanica.ro

AuaANDRu 6HRISOVERGHI.

vorbim i de Alexandru Chrisoverghi, poet

mult cetit odinooard, dar mai de tot necunoscut de genoratiunea noastra. El a compus un
sir de poosii originale ; a tradus cate-va al-

tele franccze i germane si in prosa a tradus

drama lui Alexandru Dumas tad" Antony".
Aceasta din lima traducere s'a tiparit in

1837anul mortii lui Chrisoverghiin Bucureti la tipografia lui Eliad. Caci acest barbat de merit, intretinea o corespondenta regulath cu scriitorii din Moldova si cu ajutorul seu din tam rem:Incased, contracumpanea
prigonirilo la care se espuneau autorii Moldoveni. Poesiile ans6 au fost tiparite cu sease ani
dupa moartea poetului in Iai, cu ingrijirea
fratelui seu Manolachi Chrisoverghi, fiind car-

3$7

ste Oda la Ruinele Cetatii Neasatu% pe care o cOmpuse la 1834. Prin Inqi se respartdise vuetul ca locnitorii orastdui Neat*, intre care se deosebea mai cu semi until BeliBon, daramau piotrele cetatii lui Stefan, pen-

tru a zidl case i hanuri in orarl. Chrisoverghi indignat de aceasta profanare a singnrelor rem4ite a unui trecut glorios, scrise asceasta oda. i o coti amici/or soi. De indatS
versurile sale trecur din rnard in wink 30

tipdrir6 in foi sburatoare, i Aare' in tot pnblicul un resunet asa de mare, incat Domni-

torul dada ordin de a se opri imediat van-

ti inv6taturi de la un dascal numit Constantin. Reviind in Moldova la 1824, el deveni

scolarul lui Moutonsingurul pensionat apu-

dalismul nemtenilor. Pootul incepe grin a arta respectul seu catra niste "sfinte resipatil`
vorbete apoi de faptele viteze ce s'au Scut
in zidurile cetatii i sfirete prin a blastama
pe acei care pentru interesul lor darma acest
monument glories. In sine ideea ar fi fost paelicit, ans6 forma poesiei e asa de neingrijita,
incat mai fiecare vers schioapita si te siIeste
a te oprl. Mai nimerita, in form:1 este aIt1
Oda catra Domnul Moldovei Michail Sturza
V. V." compusa cu ocasiunea alegerei sale de

san ce era in Iasisi avit apoi de invqator

Domncel antei Donn Roman ales, dupti

pe Franguli, cel mai vestit profosor grec de

pe acele timpuri. In pensionatul lui Mouton
se familiariza en literatura franceza si gor-

un seco

tea precedata de o prefata scrisa de D. Mihail Cogalniceanu. Din aceasta aflam viata lui
Chrisoverghi. El se nasca la 1811, fh luat
de muma-sa in Besarabia la isbucnirea revolutiunei grecesti, i priml la Chisinau cele An-

mand, in lectiunile lui Franguli cunosca pe yechii poeti i istorici elini. La infiintarea armatei nationale el deveni militar, apoi procesuti de familie 61 silir6 sd-si paraseasca Cariera inceputa ; o pasiune violenta desvolta in
el darul poesiei ; insfirit la inceputul anului

1837 o boala de care patimea de mult si care devenise mai grava prin suferintele sale
morale, '61 culese la virsta abia de 26 de ani.
Cea anthi si mai cunoscuta poesie a lui e-

i jumetate de domnii impuse ferei.

Oda incepe prin laudele alesului qi se adreseaza apoi la tarA in chipul urmitor:
i tu patrie iubita, salta! veacul ti-a venit
Spre slava cea stramoseasca ear te vezi c al Visit
alezat
Earsi din sinu-ti pe scaun Domn stapan
Vrednic fiu si bun parinte, cm fapte bane barbat.

Paseste-acum cad slava, pamte fara sfa

Ai de sef un bun pariate si de razim, sprijineali,
Iaimile i simtirea a Moldovenior toti:

Cu-asa cap, cn awl brave a te 'aalta lane poti.

Earfi voi, norod a lumei, priviti cum ne-am inaltat
i ca pe-al nostru tron este tin Roman adevdrat:
Respectati pe un neam care din somnnl sett se trewite
i pe care un DJ13111 vrednic spre slavii-I povituestel

Dap aceaSti oda se sfireste cu clte-v*

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU CHRISOVERGL

1338

CRISMARITA.

2.

versuri adresate arcului de triumf ce se inal;ase pentru intrarea Domnului in Iai.

Mari, de aceste ode, cuIegerea cuprinde

cite-va poesii in care poetul se plange de suferintele ce-i d amorul, o fabul, i un ir
de fragmente scrise in versuri, cuprinz6nd idei filosofice. Aceste se sfiresc prin patru
versuri scrim in 8 Martie 1837, in zioa mortii, cate-va ceasuri inainte de a zice remas

activg, la intemeerea i mai solidI a literaturei nationale, impreung cu barbatii de merit

care se ivise acum, caci el avea o inteligenta
un talent poetic i un suflet plin de entusiasmiins a murit cu mult prea tnr; cu
toate aceste merite are Alexandru Chrisoverghi indestule pentru a nu fi lasat nittirei de
generatiunile ce i-au urmat.
Jacob Negruzzi.

bun lumei :
Gata a lass Tiara, piing suspin nemangaiat,
A tristelor mele zile nfidejdea s'a 'mprastiat.
C'e privire tinjitoare mi-e drag a me mai uita
La fericirile lumei ce nu k-am putut gusts. I

Traducerile sale poetice sunt urmatoarele :

Negro, Lampa *) din Andr Chnier ; Dimineaca din Victor Hugo ; Mina ; re'ne'rul la

CRISNARITA.
(Traducere dupla. Virgil).

Crismarita Siriack ce greceasca mitra pune,

Seek se'ndoae stie, stie din crotali sa sune,

In crisma cea afumata, hojma band, ea dantueste
Cu sunitoarele bete peste coate se loveste.

pe'rZu din Schiller **) ; Lacul din Lamartine**1

i ate-va altele.Traducerea dramei Antony

Ce-ti e bun sa cati departe, ostenealle, praf, caldura?

se deosebete prin o 11mM netedit i curatPi.

Din aceste putine produceri se compune zestrea literal-a a lin Chrisoverghi. Ans dadi,
tinem Emma de epoca in care a scris, de sbuciuniArile ce i-an dat fiirii curmare nesfirite
procesuri de familie pe care trebuea sa le mute, cu toatal desplaterea ce-i aduceau ; de su-

tura,
Rata cupe increstate, teasuri si rose frumoase,
Lira, flaut i o boltA de frunzisuri recoroase.
.Aici fluerul suspina, sub a boltei resunare,
Repetind pe modul rustic a pastorului cantare ;
Gres nu di vinul veodata, vezi cum limpede sbucneste

ferintele sale morale i fisice i de scurta sa

viata, Chrisoverghi doblindete o insemnItate
mult mai mare. Cu d6nsul se inchee intiul
period literar, i de sigur el ar fi luat parte
*)

**)

Lampa a mai fost tradusii romaneste tie G. Grandea

si S. Vargolici. Traducerea din urma s'a publicat in
Cony. Lit. vol. VI.
Aceasta poesie s'a tradus :Inca de N. Schelitti s't

L Negrnzzi; ambele aceste traduceri au fost publicate in voL anterioare a Cony. Lit.
541 Lacul, aceasta frumoasa inspiratiune a lui Lamartine,
a avut multi traducCtori romani, cel antai a fost Chrisoverghi. Apoi a venit Eliad; in urmii Gr. Grandea ai
N. Schelitti. Pe ling& acestea am afiat si de alte trathiceri care pe cat stim nu an lost publicate.

Cand cole, pe pat, poti bine sa te-asterni pe ben-

Din borta ce in butoiul catranit sa sfredeleste;

Auzi cum murmura dulce valul din riul curat,
Vezi de toporasi corone cu safran s'au inodat
Vezi a crinilor albeata : culesi langa-o apa vie
Din .Achelois anume de curnd ei au sosit,
In panere ce din trestii, cu arta s'au impletit.
Pe teasurile verzie cascavalii se sbicesc,
Prunele ce se coc toamna, galben ca ceara lucesc,
Castanele sunt sub mana, rumenele merisoare,
Murele pline de sange.... pe mladioase picioare,
Strugurii, pana, la gura spre pamnt stau atarnati,
Jos s'ascund i castravetii d'alor curpeni spitnzurati.
Pe Ceres, tu afli aice, bogatii. i 'mpodobita,
Pe Bachus, copilul Amor, si en coasa-i de eicbith

www.dacoromanica.ro

CRIMARITA.. TRADUCERI DIN ANACREON'.

Drept sta zeul pus afara camp ca se pazeasci ;

Dar nime nu se'nspaimenta chiar d'aproape sa-I
priveasci.

0 tu a Cibelei preot, asinul teu asudat

Nu mai poate...la repos trebui dara asezat,
Ca sa prinzi la putere, cad tu i cu a tei frati
De puterea lui cea mare pururea ye bucurati.
Bata oara and pe campuri grierul te asurzeste
and sub umezala petrei sopada s'adaposteste.
De cum-va esti om cu minte, vino'ndata ici pe mal
Bea din cupa cea de vat* sau din vasul de cristal,
Intinde cole la 'umbra trupul tu cel obosit,
fii capul cu o corona de rose impodobit,
Vino de culege colea, mii de serutari usoare
Pe gurita unei dalbe, unei blande fetisoare.

Pear& omul ce gandeste, cu sprincenile 'ncretite 1

Pentru cenusiie noastre oare's florile menite ?
Sau pentru mormentul nostru in cununi le-am im-

pletit?
Ada yin ce va fi mane e degeaba de gandit.

Moartea de urechi ne trage, i ne repeta merete

Traiti. frati, i traiti bine, caci eata sosesc i etr
V. Pogor.

Din odele lui Anacreon.

orox CURL Eb row.

Tu anti resboaele Tebei,
Altii de Troeni ne spun,
Eu cant luptele iubite,
Ce pe mine me supun.
Nu-s invins eu de pedestni
Corabii ori calareti,
M'a invins o caste noui:
Doi ochi en a lor sAgeti.

ODA CATRL AMOR.

Eu vroesc, vroesc
Amor sa iubesc mi-a spua.
Dar eu avend proasta fire
Voei lui nu m'am supus.

EI atunce cu manie
Arcu 'n mina a luat,
Si-a sa tolba aurie,
Si la lupta m'a chemat.

Pe umeri i eu indat&
Ca Achil o zea luitiu
Si un scut si o sageata,
astfel cu-Amor luptain.

LIREI SALE.

De Atrizi vroesc a zice,

A. canta pe Cadmus vren,
Dar strunele lirei mete
De dragoste zic mereu.

Mai ed le-am schimbat pe toate

Si chiar lira am schimbat,
sa cant a lui Ercule
Fapte mad am incercat.

El svarlea, eu fugeam bine.

Cand sageti n'a mai avut,
EI cu furie pe sine
In sageti s'a prefacut.

Ele 'n peptu-mi se'mplantara.

In zadar am scutul men.
Cum te aped din afara,
Cand lupta-i in sinul ten?

Lira mea tot de iubire

Zicea. Eroi 1 ramas bun,

Caci strunele lirei mele

Ntimai dragoste resun.

CATRA EL Inql.
Femeile imi zic ,mie :
,Anacreon esti betran,

www.dacoromanica.ro

TPADUCERI DIN ANACREON.

Mai bine golesc Ia cupe,

O. in itift me desfatez.

la oglinda i privete,

Peri pe cap nu-ti mai reman,

Goal:Ali este titva ta."

CAnd golim paharul plin,

Eu nu tiu de mai am perul,

San dad. de tot s'au dus,

Atipete on ce chin.
. S. G. Vcirgolici

Dar aetiu c trebui betranul

SA petreaca cu cat este
Mai aproape groapa sa.

=VIM 33113LICGRAPICA EXTERNI.

IN CONTRA BANILOR.

Eu e fail. de iubire,
Dar e reu i and iubeti,
Lns reui nault mai mare'
Mud iubind iubit nu eti.
In amor mintea-i nimick
Neamu'n son& nu-i begat,
Virtutea-i despretuitA,

Eland banu-i cautat!

Blestemat sA fie omul
Ce-a habit banul antei

El ee irate te lipsete,
El i de parintii tei.
El aduce-omor i lupte
Peste neamul omenesc
Dar mai trist e c prin trAasul
Se perd cei care inbesc.

,ODA LA YIN.

Cand beau vin, grijile toate

Cate una atipesc.
La dureri, suspinuri, grije,
Pot atunci sa mai gandesc?

.Deutschland und Frankreich von Ludwig

Brunier, Bremen 1873. Autorul ii propune,
in aceasta comparatie intre Germania i Frantia, sa demonstre ca natiunea trances& s'a
distins i se distinge in lume prin unnAtoarele insuiri nationale: cruzime, talk eldrnitie, minciunA, plecarea la pradi i jaf, intolerantA, %comic, slug/fie, netiint& i prea

mare inchipuire de sineo listA de insniri

din cele mai respectabile. Din contra natiunea, germani este dupa numitul autor nu numai in privirea rolului exterior pe care in fine l'a capatat dupA cum 61 merita de milt,
dar i in privirea perfectiunei naturei i a
dispositiunilor sale, de sigur natiunea cea tinti de pe pAm6nt. AceastA carte este interesantA pentru a se yule cum spiritul cel rece,
nepArtinitor i cunosator de sine al Germa-

nilor a inceput a se falsificao falsificare ce

se observi foarte clar in apretuirea producerilor literare. PAnA mai d.AunAzi rideau de
Francezii cei infumurati care ziceau despre
d6nii cA aunt la grande nation qui marche
A la tte de la civilisation de tout le monde"
i eati acuma seriosii Nemti apucati de aceeai nebunie la folio des grandeurs" form&
caracteristicA de nebunie a secolului al XIX-le.

Hermann et Dorothe, poem de Goethe,

Chiar de nu vreu moartea vine,
De ce'n vista sA oftez ?

traduit en vers par .Edouard Delinge. Bruxelles, Lebegue et Co., 1872.

Aceast& nola

www.dacoromanica.ro

=VISTA. BIBLIOGRAGICA. EXTERNA.

traducere a celebrei poeme a lui Goethe este

din cele mai nimerite. Traducerile in prosi a
acestei incAntaltoare poeme nu pot nici odatal
multAmi, lipsindu-le farmecul principal a nitmului sau a rimei. Ea este tradusa, in verseri rimate, spiritul i natura limbei francese
nepermitnd o reproducere a hexametrelor.
EatA inceputul poemei :
Non vraiment, jusqu'ici, la place ni les rues
Si desertes jamais ne me sont spparnes.
La vine est-elle vide on morte tout-i-fait?
De tons nos citadins, c'eat a peine en cffet
Mme dans ce guarder, all en reste cinquante,
Bien qu'au milieu du jour la fonle y soit frequente.

La curiosit, que ne pent-elle pas ?

Void qu'en ce moment chacun presse le pas
Pour guetter ces proscrita qne plus rien ne protege.

Mei jusqu'a la route oft passe le cortege

II faut marcher nne heure; on y court cependant,
A travers la poussiere et par un del ardent.
Je me garderai, moi, de bonger de ma place
Pour voir ces pm:tyres gens clue de leur glte on chasse.

Avec le peu gull a same gar le butin

Ce peuple a da quitter Pantre rive du Rhin,
Si belle, et none snrvient en ce dona coin de terre,
La fertile valle, heurense et solitaire
Dont il suit en fuyant, les sinuosites.

Sussische Revue, Monatsschrift fiir die

Kunde Russlands, herausgegeben von Karl Blittger, St. Petersburg.Aceastit revisti are de
scop a respAndi in o limba mai cunoscutA
orin articule originale, relatiuni i traduceri,
impArtAiri autentice asupra stiirei politice, sociale, economice i intelectuale din thatl inlinderea imperiului rusesc." Intro colaboratorii
la aceastA revistA se insamni D-nii Besobrazow, membru al Academiei de tiinti din St.

Petersburg, A. E. Horn redactor ef a Jurnalului de St. Petersburg, Baronul de OstenSacken Jost secretar a societAtei geografice,
P. de Semenow, director a comitetului central de Statistick de .77torner, membru al consiliului ministeriului de finante i Wild, membra al academiei de ctiinti.

361

Pe lAngii, articulele cele mai mari, revista

va contine o multime de not* precum i critici literare i bibliografice asupra productiunilor literaturei ruseti. Atragem luarea aminte
asupra acestei reviste foarte importantA i pen-

tru noi clirora nu ne-ar stric s cunoatem

mai bine Russia i modal cum merge ea pe
calea progresului. Pretul revistei este de 6
taleri 20 de groi. Numerile de la 1 August
plat la 1 Ianuar costal 3 taleri. Abonamente
la toate librAriile.
Les races romanes, par II. Kern, traduit du
nerlandais par Alphonse Willems, Alliance typo-

graphique 1872. Aceasta scriere a apArut mai

Ante in Nederlandsche Spectator" de untie a
fost reprodusi in traducere trances& in hdependance" din 10 si 11 Noemvrie a. c. i acuma in
o brosurA separata. Autorul pi-ofesor de limba san-

scrita la Universitatea de Leyda canti sl demonstre prin o adancit analisa a raselor romane de
astAzi ea nu exista o asa numitA rasA latinA," gi
cA in grupele popoarelor romanice de astazi nu
trebue s vedem numai o combinatiune mitestritA.
gra altA legatura decal comma impiirtiilire din
limba i civi1isaia romana. Afar& de _Romani, sunt

din contra toate popoarele romanice de astAzi inrudite prin sangele lor si an en toatele o inrudire
mai mult sau mai putin pronuntata cu grupa popoarelor germane.

Maximilian Perty. Die mystisehen Erseheinungen

der menschliehen Natir ed. a V-a 2 vol. in 8-a

Leipzig. Winter. Pr. 4 Talon 20 grosi.

Autorul cunoscut de mult timp prin scrierile sale
asupra aratarilor mistice in viata omeneascA,
a tratat en desvoltari none in west op despre
o multime de fenomene din cele mai adAnci qt
neintelese a naturei omenesti; astfel despre visi-

uni, halueinaii, somnul treaz, demonomania,

magie i vrAjitorie, arAtare de spirite, profetie,
extash, religioas i ate alto fenomene de na-

tura acestora. Pretatindene autorul a cAutat

o tultrundere si explieare rational& a bor.
Louis Labarre. Le livre d'or dti Bagne 1 vol in
47

www.dacoromanica.ro

362

in 8-a Bruxelles Mnquardt 1872.

REVISTA BIBLIOGRAFICA EXTERNA.

Aceasta carte

ii propune a deserie in versuri tipurile familiei lei Napoleon III nu mai putin a amicilor,
credinciosilor si instrumentelor sale. Cele mai
'unite din acesto poesii" sunt serise in o limba i un ton care nu permit a le elasa intre
productinnile literare. Cartea este ans6 intereBanta ea prodactiune a timpulni si a epocei in
care se afla, acama Frantia.
Ludovig Aigner. A. magyar n4dalrol (despre cantecul poporan unguresc) 1 vol in 8-a Pesta
Aceasta scriere in limba ungara este

1872.

de mare interes pentru noi i ar fi de dorit sa,

se gaseasca tin tradnato-: al ei. Ea contine un
stadia asupra poesiei poporane unguresti, en
multe observatii interesante asupra poesiei poporane in genere I en multe caracterisari ce
se potrivese i la poesia poporana serba i
romana. Intro altele triteaza despre eintecele
haidueesti, care aunt atat de numeroase si in
literatura noastra poporana. Szeg6ny legeny"
a ungurului nu se deosebeste mult de haiducul roman si de Kleftul gree, preen m samana toti aceatia cu Outlaw din timpnl navalirei Normanilo; in

Anglia. In genere ar fi de dorit sit se traduca

in Romaneste si cantecele poporane a vecinilor
nostri, Serbi, Unguri etc., pentru ea pe de o
parte sit invetam a-i cunoaste, pe de alta sit
vedem analogiile sau diferintele de poesia noastra poporana ceea ce este identie en cercetarea diferentelor si anaiogiilor intro spiritele
acestor popoare. Coleetinnea de cratteee poporane unguresti este foarte bogata. Societatea
Risfaludy aduna trei volamuri in anii 1846-1849, si aeuma a mai publicat Auer,. done. Pe
langa aceasta mai sant culegerile episeopului
unitar Kriza, apoi a lui lulin Pop, a istorieului Thaly s. a.
Angelo de Guhernatis. Zoological Mythology, or

the Legends of the animals (mitologie zoologica sau legendele animalelor) 2 vol in 8 Lon-

dra 1872. Pr. 10 Taleri. Autorul este italien, profesor de istorie s,i limbistica in Florents, redactor a ziarului literar Oilutifie la Revista Europea. Autorul face in aceasta scriere

un stadia comparat asupra mitelogiei i legen-

delor despre animate. E probabil di din ea

Tow pute deduoe multo lnmini asupra mitho-

logiei animalelor asa cum esista la poportil nostril Cartea este numai anuutata; in cur6nd

va eai de sub tipar.

Octave _Masson. L'ecole de Froebel. Ilistoire d'un
Jardin d'enfants, simple rcit pour servir de
guide aux mres de famille et aux institutrices
des coles gardiennes et des antics d'asyle. Accompagnd de 18 planehes grav6es. I. vol. in 8

Bruxelles. F. Classen 1872. Institatiunea grddinelor de copii este una din temele principale
de care se ocupa pedagogia moderna. Serierea 0-mai Masson ne arata ea aceasta institutiune a inceput a prinde radlieini si in Belgia.
Ea este de natura a destepta eel mai viu intotea pentru aceste minunate institutiuni, si poate
va gitsi un cetitor interesat si intre Romani.

BIBLIOGRAFIE. ROMANA.

Griyorie IL Graudea. Fnlga Roman original.

Turnul Severin. Tipogr. Machta i Samitca. 1872

pr. 1 leu n.
Octaviu Bari( profesor. Gramatica .limbei Maghiare p. clasele gimnasiale inferioare Cluj 1872

pr. 76 cr.
Ispirescu. Basine sau Istorii populare. Bucuresti

1872 pr. 1 leu n.

Angel Dirnitrescu. Elemente de Geografie. Bucu-

reti 1872 in 8.
Brialmont. Fortificatia improvizata, traducere din

frantuzeste de Sergie Voinescu, major din Statmajor. Bucureti 1872 Tipogr. Curtii in 160, cu
planuri.

Meditalii asupra Crugului lumei si al Pascalei

Bucuresti 1872 pr. 1 len 20 bank
a Copdcineanu. Comentariele lui C. L Caesar
de Bello Galico. Traducere. Bucureti 1872.
Stefan G. Chime& Istoria Sacra a Testamentului vechiu i nou, pentra clasele primare. Galati
1872 pr. 1 1. not].

I. Stroescu. Notiuni practice asupra ingrijirei,

dresarei i curarei cailor. Bucureti. Libraria Socec

et Comp. 1872 pr. 5 L rt.

M. Rosenthal. _Dr. Tuberculosa (oftiga). Tratamental i evitarea sa. Bucuresti 1872.
L. C. Raymond. Elemente de Gramatica Fran-

www.dacoromanica.ro

DIBLIOGRAFIE ROMANI.

ceza, Partea I, a II sub nresit Pret. opului intreg

9 sfant. Craiova 1872.

Andrei Baron de $aguna. Manual de studiu pastoral pentru scoalele clericale. Sibiu 1872 pr. 50
cr. Tipografia Arhidiocesianii.

P. Constandincscu. ,ezittoare agricoliti la tara.

Bucuresti 1872.
D. Ananescu. Curs elemental. de Istoria Naturalii tom. II Zoologia. Partea I Anatomia i Physiologia cu figuri in text si note esplicative p. clasele superioare de Licee i Seminare. Bucuresti
1872 pr. 4 I. 50 b.

ERA1A.

GORESPONDENTA.

263

C. S. Stoieescu. EpitomeiHistoriae Sacrae adnotati

romaneste 1 vol. Bueuresti.
M. Maciescu. Manual de istorie universali antick
en geografia respectiva, ed. a II-a 1 vol. Bucuresti.
Elemente de geografia fisica si politica, ed. a

III-a 1 vol. Bucuresti.

A. Macedonski. Prima-verba 1 vol. Bueuresti.
Situaliunea judqului Covurluiu 1 brosura, Galati.
Arnold. Prima conversatiune Germano-FrancesoRomanit 1 vol. Bueuresti. Pr. 1 1. 25 b.

Mihail Cogdlniceanu. Cronieele RomAniei, vol. II

Bucuresti 1872.

Teodor .Roqu. Economia p. scoalele poporale 1 vol.

D. Barb Constantinescu. Confesiunea ortodocsi

a eredintei bisericei catolice i apostolice a rasaritultd. Brosura 1872 Bucuresti.

Veniam. Pop. Istoria Transilvaniei si a terilor din

jur pentru clasele gimnasiale superioare 1 vol.

B. T. Hasdeu. Istoria Critica a Romauiei, fasciculul II, 10 male in 4 Bueuresti. Pret 5 L n.

p. district 6 L n.

A. P. Hasdeu. Domuia Arnitutului, nave% istorica, editat4 de I. Vulcan ea portretul si biografia autorului 1 vol. g mie Bueuresti Pretul 2 lei noi.
Anuaral legislativ a ziarnlui Dreptul, 1 vol. Bucuresi. Pr. 3 1. n.
A Dumas fils. BarbatulFemee, traducere de C.
Dimitriade 1 vol. in 8 Bncuresti, G. Ioanid.
Pret. 2 1. n.
Noua colecOune de basme sau is torii populare, ed.
ant6i. 1 vol. Baeuresti Tipografia T. Mihailescu
Prep. 1 I. n.

Metod de 011endorf aplicat la limba Eliza 1 vol.

in 8 Blasin 1872. Pr. 50 ereitari v. a.

G. L. .Frollo. Vocabolario italiano-romaneseo, frau-

cese-romanesco e romaneseo-italiano-francese
con tre trattati gramaticali e con l'aggiunta dei
principali nomi propri, Parte prima, Vocabolario italiano-romanesco. 1 vol. in 80 mare 672
pag. Braila
Gheorghe Barif. Dietionar Ungurese-Romanese for-

mat. 8 mare, 41 coale se afla depus spre v6nzare Ia librariele din Brasov, Sibiu, Cluj, Lugos,

Temisoara, Arad, M. Siget eu pretul do 5

II.

70 cr. legat cu piele si 3 fi. 20 cr. v. a. legat usor. Brasov. 1869.

ORE SPONDENTA.

D-lui Teodor V iena. Ye mnitamim. Anse mai antei binevoiti a ne trimite originalul german cu munele, sau eel putin initialele autorului.

D-lui A. P. A. in Gr. Respins. Abonament gratis un se

Galati.

Laboulage. Povesti Albastre, traducere de Gr. M.

Alexandresen. 1 vol. Bueuresti.
Victor Bussu. Suspinele Silvelor poesii

in 8 Gerla 1870. Pr. 35 eraitari v. a.

poate da. Manuscriptul se inapoeste.

prositi

1 vol. in 8 Clusiu. Pr. 50 craitari v. a.

A. Gorjan. Traian, Sehite istoriee, eronologie, biografie si fapte ilustre ale acestui imperator
1 vol. in 8 Bucuresti loanid; Galati Nebuneli.

Bed.

ERAT A.
In No. 8 al Convoltirilor, la pag. 304, in Legenda: Duhul eel reu, coloana a doua, la IV, srt se ceteasch astfel!
zioa cu mrindre zori,

E ades plini de nori.

Pretul 3 1. n.
Tipo-Litografia Nationall.

Redactor, Incob Negruzzi.

www.dacoromanica.ro