ISTORIA

TEATRULtif IN MOLDOVA
TEODOR T. BURADA
M DI BRIT CORESPON IMNT AL ACAI /EMI EI ROMINE

VOLUMUL H

TIPOGRAFIA H. GOLDNEL, STR.

1922

www.digibuc.ro

H. MXRZESCU 17

ISTORIA
TEATRULUT 1N MOLDOVA
DE

TEODOR T. BURADA
EIEMBRU CORESPONDRNT AL ACADEMI131 1i0M1Ng

VOLUMUL II

-IA I TIPOGRAFIA H. GOLDNER4 STR. GH. MARZESCII 17

1922.

www.digibuc.ro

PARTEA V
fitprenelaiiile late geld rleschillered MOTU geld Copou [al fa irecerfl lu
sub ilireciluei perliculare

LE.

Este stiut c, cu Inuit inainte de anul 1848, viata publick la noi, a fost caracterizat prin adaptarea institutfilor
cari formau mijloacele civilizatiei apusene. Niinic nu este mai

interesant, si in acelasi timp nimic nu capt o infalisare

mai curioasa ca imprejurrile de acest fel dia viata unui popor,

adic cnd civilizatia secular, cu moravurile ei primitive,

vine in atingere ou formele unei civilizaiuni superioare.

Atunci, Intro aceste forme de civilizatiune greu de asimilat,
al/and ne7oe de mlt vreme pn sa intre in deprinderile
acelui popor, i intre moravurile lui cele vechi cari sunt mai

tari decat orice asezamant public si decat orice legiuire nou,

se naste un conflict, o lupt inaclusit, care de cele mai ade4seori, da vietii publics o not nedumeritg, care se adapteaza
Mai ales literaturei dramatics, dnd nastere asa numitei literaturi de moravuri.
In epoca aceasta de asimilare, viata social& mai ales a
pturilor populare, prezint multe aspecte desa ntate cari
catuesc un izvor nesecat de inspiratii pentru literatura dramatic. In acest scop, Vasile Alexandri, marele nostru scriitor,
a biciuit unele moravuri din societatea romneasc in cele mai
multe din pieSele de teatru ce le-a scris, din timpul acestei
epoci de tranzitie, indreptand prin aceeasta pe cat cu putint
moravurile cari alctuiau piedicf pentru civllizaia i cultura
7fpoporului .

www.digibuc.ro

Cu mutarea vechiului Teatru de Varieteifi, in TeatruP

cel non dela Copou, si cu numirea lui Matei Mil lo, marele
artist dramatic, si a lui Beizade Neculai Sutu, bArbat erudit,
ca directori al noului teatru, actorii cari incepuser& a avea
o al-W., vaz, atIt in societatea mast* cat si inaintea Oc&rmuirii, 1.0 c6p6tar g. acuma o consideratie mai osebit,1, ne mai

iind priviti ca niste ghidu0 i earaghioi, cum erau priviti

odinioar. Pe cand multi nu vroiau m&car ca numele lor s&
fie scris pe afis, pe cand rolurile de femei se jucau de blrbati 1,), c&ci actritele erau privite ca niste femei depravate,

pe cnd cenzura era de o asprime ne mai pomenita, si pe

and actorii erau adeseori inchisi numai pentru motivul cA
ei au rostit, fraze cari erau sterse de cenzurl, sau c& au adAogat pe seen& alte fraze, cari nu erau scrise de autor im
piesele ce se reprezentau, ast&zi se observa o mare schimbare.
Chiar Gheorghe AF.aki, intemeetorul teatrului nostru romnesc in Moldo-va, care la anul 1816, a pus in scen& piesa
,,Mirtil si Hloe" in limba romneascA, a suferit dojan& pentru aceasta dela Vodg, Ionit6, Sturza, in urma plngerii Consulului Rusesc, care sustinea c& prin aceste reprezentatii, se
stricet earacterile copiilor de boeri2).

Acuma mare parte din toate aceste au disparut, si totul

merge pe o cale de progres, stabilitate si temeinicie. Teatrul

este privit ca un element puternic de civilizatie si o institutte cultural& si national, fiind ast&zi o mandrie s& te numesti actor al Teatrului National.
*

Reprezentatiile teatrale de aici mnainte Incepur5, a urma

mai regulat, si cu toate cl in cursul unor stagiuni se int&mplau unele neor&ndueli si'abateri dela indatoririle ce trebuiau
s& pAzeasc& actorii fat& de directie si de public, dup& cum
vom vedea mai la vale, teatrul national, care atunci isi luase
un avnt puternic spre progres, nu aVea nimic de suferit In
fata unor asemenea neorandueli petrecute. In teatru se introdusesA o discipling, riguroas& si reguli cari trebuiau pzite cu cea mai mare stricteta. Unii din actori ins& nefiind
deprinsi cu asemenea dispozitiuni, nu vroiau a se supune, si
de aici prov eneau acele neorndueli in teatru, cari cu incetul dispArur& si ele cu totul.
Noi de aid inainte, vom impar# materia noastr& in Stagiuni teatrale, descriind pe rand tot ceia ce s'a petre cut In
fiecare stagiune.
1) Inainte de Infiintarea Societtii filarmonice In Bucureti in anul
1834, rolurile de femei se jucau de brbati, mai cu samd de C. Aristia.
Mai trziu apoi se OA o singur femee anume Marghiola, mult ludata
sotie a Sardarului Dumitrache Bogdneseu, care primi s joace pe seenr.
asemene roluri.
2) Gazeta .Ecoul ifold&vei, An. 1905 Apri'ie 16.

www.digibuc.ro

CAP. II

STAGIUNEA 1846 -1847

_Prime le reprezenktiuni date de trupa franceza pentru inaugurarea

Teatrului tiou d-la Copou. Representatiile trupei locale in acest
Teatru.
Neordnduelile provocute de spectatori 0 masurile luate
de politie pentru buna ordine.
Alte naisu,z atingatoare de traswag f i slugile ce yin la Teatru.
Mina juceind in limba francesa aldturi cu Peltier. Protestele consulilor Austriae qi Prusienese contra unor cuvinte ro Me pe scenei, jignitoare pentru natiuinPa 0 religiunealor in reprezentarea piesei , Samson 0 Spiridonu .
Yeprezentafia datd in beneficiul incendiafilor din Bucure,sti i cri.
lica gasetei Albina Romdneascd despre ea.
Cearta iscat intre

Matei Millo 0 Filipescu, dela dreptul de autor a piesei Insur4teii" sau Tdranii", 0 liotardrea clutel ca arbitru ct lui Nicu
4 favrocord 1t.

Inaugurarea Teatrului dela Copou s'a facut In 22 De-

cembrie 1846, nu de trupa moldoveneasca dupg, dorinO, publicului, cu o piesa nationalii avand un subject istoric, ci de
trupa cea noua franceza, angajata de noua direqiune, dupa

zum am aratat, jucand piesa Clarisse Harlow, drama cu

cantece In 3 acte de Clariville si Guillard, la care luara parts

actorii : Delmary, Vaiery, Colomberi, Rivire, Jules, Grand Jean, Gatineau, Oeyron, Roul, Maca si actritele : Laure,
Moulines, Valery, Fl. Olivier, Pdre 1).
Despre reprezentatia acestei piese, Albina romaneasca"

No, 102, din 2J Decembrie 1846 ne spune, ca ; Trupa cea

.noua franceza au debutat cu nemerire In drama Clarisa
1) Ativil la Biblioteca Academiei Romane.

www.digibuc.ro

Harlov". Cdtiva artisti s'au aplaodat, noi asteptdm s desvd

leased a lor talente in alte piese, spra a put ea pretui pa
fiecare dupa meritul seu".
A doua zi dupa deschiderea teatrului, adied la 23 Decembrie 1846, s'a dat o and, reprezentatie tot de trupa francezd, cu piesele : Coloarele Margeretei" i Mama si copiluP
sunt sdnAtosi" ; in josul afisului se vede scris c abonalii
sunt rugafi
aduce scaune in lojele lor.
Dup6, aceia gdsim c Luni la 20 Ianuarie 1847, se joaeci,
de trupa francezd, in beneficiul d-nei Pdre, ,Le Gant et PEcomedie in trei acte.
La 1 Februarie 1847, vedem c trupa nationald, dd, in
teatrul nou o reprezentatie, in beneficiul d-nei Sterian, en
piesa Vicontele de Letorier", comedie in trei acte, cu cantece, trapusd de Costache Negruzzi ; spectacolul s'a ineheiat
eu un Tablou viu alegoric", reprezentand Lupta Moldovenilor cu Crucia(ii Teutoni la Marienburg in anul 1423. Acest
tablou viu, fu intocmit de Luzzato, fost director si easier al
teatrului vechiu.
Despre &mist& reprezentatie, se vede
foaia'timpului.1).

descriere mai amanuntita a celor petrecute, precum ur-

mea

,Dupd, un sir de mai multe piese romnesti i frantuzesti urmate pe scena teatrului nou, Sambatl, 1 Februarie
s'au jucat in beneficiul d-nei Sterian, Vicontele de Letorier"
comedie In acte ea cntece, tradusd din frantuzeste de d-/,
C. NegruFi. Aceast traducere a reinoit amintirea literatorului nostru romn. Sfrsitul s'a flcut cu un tablou". D-1
Luzzatu, fostul Director al teatrului iii anul trecut, prin nimerita sa alegere, a stiut atinge i mdguli cea mai delicat

coardd a publicului. Un ce national, un ce al nostril, era

fructul cel mai de dorit, era fructul cel mai gustos ce avea
de a ne indulci asteptarea, i iat5, cd, ca inteun vis ni se
infotsazd eroismul strdmosilor nostri. Unul din cele mai

frumoase Epizoduri din Istoria Moldovei care dupd ideea luiGh. Asachi, cu ghibdcie s'au litografiat de romnul G. Baltazar Panaiteanu, ne aratd, btdlia Moldovenilor cu cavalerif
Crucieri Teutoni, urmat la 1423, in Prusia aproape de Marienburg, unde armele lor cele biruitoare, fac de rsund pand
peste intinsurile mrii Baltice. Executia era cea mai adevdratd, copie a tabloului si aceea ca care-1 covrs au fost natura i viata. Acurateta costiumurilor, si a armdturii, poziiile
cele rdzboitoare si expresiile cele infiortoare a invingtorilor
si a invinsilor, au fost In cea mai desvrsit asteptare !titri
care mai cu samd trAgea luarea aminte a privitorilor, tand.

rul Butu ce este sugetul Baladei att de interesante.

1) "Wince Romneascd No. 11 din 6 Februarie 1847.

www.digibuc.ro

Puhlicul In transportul sgu de mirare si de bucurie '

en inimile induiosite plin de respect pentru eroismul strgmosilor, au rasplatit cu inmiite aplaosuri frumoasa aplicare
a d-lui Lutato, de care ne mggulim cg si In viitorime ne voltt
putea bucura cu asemenea scene placute".
D. G.1)

Deasemenea, In teatrul nou se mai joacg apoi Duminia

In 2 Februarie, o reprezentatie extraordinard de zi, la 12 ceasuri, fara abonament, de cgtra amandoug trupele moldoveneas-

cg si frantuzeascg, fiind cea de pe urmg zi a carnavalului,

si anume : In frantuzeste, Dupg miezul noptei", vodevil Intr'un act de Em. Vanderburh, jar in moldoveneste Zavistia"
vodevil feeric Inteun act de Matei Millo.
La 9 Februarie, trupa national& dg In teatrul nou Bkbierul dela Sevila", comedie In patru acte de Beaumarchais,
tradusg, din frantuzeste de D. Apostoleanu.

In curs de mai mult timp, a'a observat de politia capi-

talei, el deseori la reprezentatii precum si la balurile meiscuite

se petreceau lucruri supgrgtoare pentru public, si jignitoare
moralei publice, si acei ce provocau asemenea neorndueli nu
vroiau sg so suiyue ordinei ce politia cgut. a tine in teatru.
Pentru inlatura.rea tuturor acestor fapte necuviincioase, Adgia
fgcu un raport okra, Ocarmuire propunnd diferite mgsuri ce

sunt de luat, cari mgsuri furg inalt Inc uviintate la 11 Fe-

bruarie 1847, si se ggsesc publicate In Manualul Administra*iv al Moldovei" tom. L pag. 373-376, sub titlul : Requle poliyenesti in vremea reprezentayilor 1 a balurilor publice,
Raportul Adgiei incepe astfel ;

Asa precum teatrul este o adunare a persoanelor tivilizate, Politia cu dreptul poate astepta dela o asemenea societate o purtare placutl si moralg, Intovrgsit de liniste
si pgrgsirea faptelor ce adungrii ar putea aduce nemultumire,
drept aceea, Politia ne putnd privi cu nebgare de samg la
orice din impotrivg intmplare, are de datorie a publica urmgtoarele mgsuri...."

Intre acele mgsuri vedem cg se pune In vedere publicului de a depune la garderobul oninduit, bastoanele, cor
-belurlIe si altele asemine, pentru care vor primi un numgr
ca dovad, cu care la esire, Infkosandu-1 sg-si primeascg lucrul inapoi gratis. Asemenea se dispune, a nu se umbla Inluntrul teatrului cu foc, en ciubuc sau tigarg aprinsg, afara
1) Probabil Dimitrie Gust.

www.digibuc.ro

de bufet ; a nu Imprti sau a se arunca In teatru fr in-

voirea politiei, nici un fel de hrtii tiprite sau manuscrise.

Aceast msur, credem noi c a fost luat, in urma aruncrei in teatru a felurite pamfiete sau versuri necuviincioase
la adresa fie a actorilor fie a ocrmuirei.
Apoi se mai prevede c orice msuri Impotriva mora lului este oprit in teatru, precum de a ataca mastele sau
pe spectatori cu cuvinte proaste, imorale, etc. jocul de pantomine esite din tircul moralului, asemene este oprit, iar cu-

tezatorii ca unii ce necinstesc prin asemene fapte pe tot

publicul, se vor deprta de Indatd, din teatru i se vor pedepsi, etc.

Tot in ziva de 11 Februarie 1847, s'au mai aprobat de

,ocrmuire, si Raportul Polith-i No. 183, cuprinznd Masurile

poliieneti atingatoare de trdsurile ce vin la tcatr i de slugi.
(Vezi ,,,Manualul Administrativ al Moldovei" torn. I pag. 375
si 378),

La 15 Februarie gsim cg se d o reprezentatie tot In

tea trul nou, de o trup de voltijori, sub directia d-lui Beranek, impreun, cu trupa moldoveneasck care incepe specta,colul cu piesa Dracachi", comedie intr'un act.
Smbt 22 Februarie 1847, trupa de voltijori de sub
directia lui Beranek, a dat o mare reprezentatiune de pantomin : Abd-el-Kader", urmnd apoi i un mare Balet. La
acel spectacol trupa romneascg a dat concursul ei reprezentnd piesa Femeiusca dracului", comedie intern]. act.
La 23 Februarie, pentru beneficiul lui Teodor Teodorini,
se joad, pentru intda oar in acea stagiune piesa Don Cezar de Bazan, dram& in 5 acte cu cntece, de Dumanoir
Deneri, tradus de Ioan Poni, muzica de Flechtenmacher. In
aceast pies& joacl, urmatorii actori : T-eodorini, Poni, Dimianitriu, Luchian, Handoca, Stroescu, Teodoru, Caza i d-nele
Lang, Sterian. i D-ra Gabriela
SAmbt 1 Martie 1847, se joac tot la teatrul nou, pentru beneficiul lui A. Flechtenmacher, cu concursul lui Matei
urmatoarele piese : Samson, i Spiridon" vodevil in 2
acte, prelucrat din frantuzeste de Apostoleanu i Millo ; Creditorii" comedia intr'un act de V. Alaxandri, cum si o pi es,
in limba francez, intitulat : Cei ce se aseamn se supr,
intro &Irish", in care Millo juca un rol in limba franceza, altarea cu actorii trupei frantuzesti. La aceast reprezentatie
s'a cntat i o Uverturg national, compus de beneficient.
Asupra acestei reprezentatii, si a chipului cum a debu-

ts t Matei Millo in piesa francez, gsim in Albina romneascA" No. 19 din 6 Martie

1847,

urmtoarea dare de sam

1) ANul la Academia Romfinil, e tipgrit qi in frantuzeqte.

www.digibuc.ro

Ori eand se reprezinta pe scena vreun suvenir din istoria Patriei, s'au vr'o alta piesg, In limba nationala, teatrul
nostril se pare ingust de-a cuprinde pa toti doritorii, si aplausurile entuziastice strabat dincolo de murii acestei maxi
zidiri. Mntuitoat e si frumoasa este marturisirea unui asemenea sentiment, carele vederat cumpaneste in favorul
!neat, precum teatrul francez este de model aceltu
romnesc, ista hrneste pe invatatorul sari prin o manoasl,
Incasuire.
Voind directia a incuraja lucrarile d-lui Flectenmacher

a-i da in public semn a multumirii sale, d. Matei Millo a

cruia talent dramatic ca a unor diletanti, publicul de mult
1-a pretuit, s'au indemnat a giuca in asta reprezentatie cornpusa din trei piese, din care doul rornanesti iar una fran.teza. Asta din u-ma intitulat : Cei ce se asarnana se su-

para intre dansii" ne arata cum fac a lor invatatura unii

din jam" pe care parintii Ii trimit h Paris, stem, urmnd.
in capitala Frante., s'au giucat in limba frautez5 iar alta
Creditorii" sau Cum se platesc datoriile", urmnd la Iasi,
s'au giucat romneste.
...In vodevilul frantez, d-1 Milk) au rivalizat cu

favoritul publicului nostru, att prin usurinta giocului, cat

si prin esacteta cu care au cntat.
Nu mai putin, plcere au adus in Samson si Spiridon", agiutorat fiind de d-1 Teodorini in rolul de comisar ;

actorii nostri mult ar astiga daca d-1 Millo, din cnd in cnd
prin practica le-ar fi model al giocului, ce-1 cunoaste cu deplinatata i prin care s-ar perfectiona teatrul nostru.
Scopul istei reprezentatii sau implinit. D-1 Millo si benefitientul, sau urat cu buna-vointa de spectatorii ce ascultau
aplaudau cu placere tonurile nationale smnate In frurnoasa uvertura, si toate locurile cuprinse au vederat pretuirea publicului. Alta intrabare este daca, in privirea moral&
piesele au raspuns conditiei drarnatice, care : Ridendo castigat mores" (razAnd indreapta nravurile). Pe Mug& acestea
teatrul mai are insrcinarea a se deosabi prin ziceri alese si
corecte a limbei.

In alte capitale sunt i teatruri unde spectatorii se

desfateaza, prin ziceri triviale Imprumutate din gura poporului de gios, la noi nu se viziteaM, de acestia teatrul care
le are a fi o scoala practicl, cu tintire a informa gustul clasei mai alese de public. Segile, frumusetele, si spirituasele
aburiri, spre a fi plcute, trebue sa fie modeste, se cuvine a
le arata invlite si a lase. asculttorului meritul de a le descoperi ; prin asta, genia limbai se va perfectiona, i asculttorul n'a fi une-ori in dorinta ca mai bine sa-si fi uitat
urechea acas.

Un abonal.
www.digibuc.ro

Cu prilejul reprezentatiei dela 1 Martie, in care s'a ju

cat piesa Spiridon si Samson" despre care am vorbit, figura
un mester neamt. Ageritul C. C. Aghentii prin Nota No.
1828 din 14 Martie i 847, se tngueste Secretariatului de stat,
actorii, prin cuvintele ce au rostit pe scend, fatd fiind si
Domnitorul tdrei, precum i mai multi boeri mari i unii din.
consulii puterilor strine, au atacat natia germand si reli-

giunea ei.
La 16 Martie 1847, Crlescul general consul Prusienesc
pentru amndoud Printipaturi, Bar. V. Richthofen, ludnd cu-

postint de cele Intdmplate, se tangueste si el Secretariatului de stat, care se grAbeste ai raspunde,

; ,De vreme ce
in rostirile piesei reprezetttate la 1 Martie de si simple, au
prijelit Ins& nepldceri, si spre a i se da o noud dovadd de
dorinta ce are Ocdrmuirea de a se pzi placuta armonie, 'sau
dat cuvenita rovdtuire atdt tenzurii cdt i Directiei teatrala
ca sd fie cu multa luare aminte a se feri prilejurile ce ar putea sd scorniascd rastMmaciri".
Iatd i adresa trimis cdtrd Tenzura pieselor teatralei
No. 526 din 10 Martie 1847 :

In piesa teatrall Samson si Spiridon, reprezentatd

la 1 a curgatoarei luni, fiind oaresi care expresii care au dat
prilej de rdstAlmd ire si reclamatie din partea unora din consulaturi cd relighia i nationalitatea lor s'ar fi atacat, gios
iscAlitul, din porunca Prea Indltatului Domn face cunoscut
d-tde, ca s flu cu cea mai mare privighere i luare aminte
de a nu se Ingddui pe viitorime asemene expresii cari ar putea da prilej la vre un fel de necuviint sau rst1linticire"9..
Aceiasi adresd s'a trimis cu No. 527 si cdtrd, Directia

Teatrulur National.
Gdsim apoi cd, In 9 Martie urmAtor, se joacd In teatrul
nou pentru beneficiul d-nei Visu piesa Caciula bruma-rie",
vodevil Inteun act, In care i-au parte actorii : Bonciu, Neculau, Cazanliu, Ivolschi, si d-nele Lang si Visu i d-ra Gabriela
Spectacolul a Inceput cu piesa : Cavalerul strajei, comedia

in dou acte, in care au jucat Teodormi, Teodoru, Sterian,

Cuza si d-nele Visu si aterian 2).

La 11 Mart.: e teatrul francez reprezintd, In beneficiul lui

Pellier, pentru intdiasi &Ad, piesa : Le pre de la dbutante"
vodtvil in dou acte i cinci tablouri de Thualon si Bayard,
I) Vezi Dosarul Postelnielei No. 2480, Tr. 1764 din 1847, aflat In
Arhiva Statului din 1a0.
2) Afisul acestei reprezentatii, tiprit pe matasil roz; se afirt
proprietatea mea.

www.digibuc.ro

11

si Le Muet d'Ingouville", vodevil in 'doua acte de Bayard'..

Davesne si Bouffe 2).
La 13 Martie, Joi, se dl, in bend' ciul d-rei Gabriela,

inaia reprezentatie a piesei Contrabandul sau Mrfurile engleze" comedie vodevil in doul acte, prelucratl, de Gh. Asaki,
iar muzitca de d-na Elenco Asaki, in care joac6, actorii : Dimitriu, Luchian, T eodoru, Teodorini, Necnlau si d-ra Gabriela :

cum si actul al 4-lea din Robert seful banditilor:, in care

au jucat Poni, T.iodorini, lIandoca, N. Teodoru, Sab.du Bonciu, Cuza, Apostolu, doi diletanti si d-na Visu. Spectacolul
s'a inceput cu : Tin Ramasag" comedie nitr'un act de V. A.
In care a,u jucat : Neculau, Luchian. Ivolschi, d-nele Sterian,
Visu si d-ra Gabilhela 3).
Teatrul francez d. o reprezentatie extraordinar5, in ziva
de 29 Martie, in beneficiul d-nei Florence Olivier, cu piesa
Le Mariage de Figaro ou La Folle journe", comedie in cinci
acte, in proz6, de Beaumarchais, o capo d'opera a teatrului
Francez.
La 30 Martie trupa nationall d6, tot In teatrul nou Bu"
fonul Printului, comedie in doll& acte ; spectacotul incepa'n"

du-se cu Ulita lunei", vodevil trite= act, jucat de trupa

francea.

La 11 Aprilie trupa francez joac Le Viconte de Le

torires", vodevil in 3 acte de Bayard si Dumanoir.
La 15 Aprilia se dl, de trupa national& In beneficiU1 actorului Sandu Bonciu, inta'a reprezentatie a piesei : Armura
sau Soldatul Moldovan", melodram in tl.ei acte, cu mari privelisti si tablouri trase din cronica Ord, de d-1 I. Barageni,
muzica de cf-1 Josef Herfner.

La 22 Aprilie se dl, in beneficiul d-nei Lang, de trupa

nationall,, piesa : 0 soarea de mahala sau Amestecul de dorinte", comedie in doua acte, compus6, de Costache Caragiale_

Spectacolul s'a incheiat ea : Tabloul lui -tefan-Vod6,", cornpus de Gh. Asaki, si aranjat pe stena national de d 1 G.
Lang. In acest tablou copila d-nei Lang, a venit in zbor sub
forma de inger, si a incoronat pe stefan cel Mare, Acest tablou a fost precedat de InfAtisarea telor patru anotimpurir
imbrcate in costume nationale.
La 3 Mai 1847, se d, o reprezentatie extraordinarft in
folosul incendiatilor din Bucuresti, cand s'au jucat piesele :.
Pourquoi ?" vodevil inteun act. Les Femmes savantes de
Molire", Piatra din casa", comedie Inteun act in care aui
1) Afiwl la Academia Romtinii.
2) Afisul la Academia Romfing.

www.digibuc.ro

- 12 jucat : Teodoru, Luchian, Teodorini, Neculau, d-na Sterian si

d-ra Gabriela. Cteva scene originale in versuri, au fost jucate de d-nii Negruzzi si Millo.
Despre aceasta reprezentatie de binefacere, &Ulm urmatoarea dare de sama facuta de M. Cerchez si publicata in
foia timpului, Albina romneascg," No. 36 din 8 Mai 1847 :
Succesul acestei nobile intreprinderi s'au putut pan5,
acum vide si nadajduim ca se va mai vide Inca mai pe larg

prin foile obstesti cari s'au insarcinat cu aceast frumoasa

incunostiintare si care suntem bine incredintati ca nu vor
pzi tacere nici asupra nobilei urmari a d-lui Negruzzi si
Millo, cari miscati de compatimirea de care au fost cuprinsi
la aceasta jalnica Intarnplare, au binevoitya calca In picioare
toate prejudetile de cari s'au vazut incunjurati, a se sui pe
stem, teatrului si a da in folosul nenorocitilor arsi, o reprezentat.e alcatuita din un vodevil in limba franceza si un vodevil in limb a nationala, compus de d. Vasile Alexandri si
doug fragmente asemene In limba national, care amandoua
au fost unul tradus si altul compus de d-lor insusi. Multarnitai fie penei scriitorilor, talentului diletantilor, prcgresul
vederat ce au facut trupa nationala In arta sa si recunostiintei pub1icului, care la acest prilej au dovedit atat plecarea sa catra o fapta bung, prin rvna cu care s'au gratit

a veni si adlogirea la plata intrarii (care a fost lasata la

generozitatea lui) cat si,.. dreapta din par ;;e-i pretuire a me-

_ritului si talentului d-nn Negruzzi si Millo. Reprezentatia avu

un succes- stralucit. Fragmentele se alcatuiau, unul din cteva steno din : Les femmes savantes" a lui Molire, tradusa
de d. Negruzzi In versuri. iar altul din cteva stene originale compuse de d. Millo, asemene in versuri. i unul si altul
slujia Indestul a vadi, acel dintai ghibaciu cu care traducatorul a prefacut In limba romneasca expresiile att de grele

de tradus si att de originale a autorului acelui printe a

comediei ; acel de al doile geniul nascocitor a d. Millo si talentul sau pentru compunerile teatrale, pe care nadajduim
ca nu-1 va negreji, ci mai vrtos se va sili a-1 aduce la desavarsire. Cat pentru arta cu care au fost executate de catra
dd. dilitanti rolurile lui ,,Trisotin" si Vadius, btranul si t-

narul", poate sluji de martur fie-care din acei ce an avut

casi noi multamirea de a fi fata la acea reprezentatie, si avem tot cuvntul de a ne indoi ca s'ar gasi cineva care sa

sprijineasca el nu au covrsit asteptarii publicului, si In adev'ar lauda e cu atat mai bine dobndita ca, scopul a fost de
tot nobil si intreprinderea departe de pozitia social a intreprinzatorilor. Acei 1110, care ne privind mai cu amaruntul in

adncul acestei miscari, nu vor voi a vide de cat partea ei

cea slab, si aceasta intmeindu-se poate pe oare care preju-

www.digibuc.ro

13

ditii, le vom spune ca fapta buna nu face alegere intro mij-loace, si ii rugam sa-si aduca aminte ca es te mai lesne a fi
uclecator de cat judecat, si prin urmare mai lesne a fi prijvitor decat actor".
M. Cerchez.

Din aceast reprezentatie s'a adunat suma de 7.604 lei

care s'a trimis de d-nii C. Negruz7i si M. Milk) d lui colonelScarlet Cretulescu loctiitor de Aga (prefect de politie), spre
a se Inainta comisiunei insarcinat de guvern spre a imparti
acea suma ca ajutor celor arsi.
La 15 Mai 1847, s'a Incheiat stagiunea teatrala 1846
1847- cu piesele Buna Educatie" si Piatra din casa".
Despre aceste doul piese gasim o dare de s ama, In A1bina Romaneasca", No. 32 din 18 Mai 1847, aratand oa subiectul piesei Buna Educatio", este in contra moralului. Iata
acea dare de sama, :

Inaintirea anutimpului si indatoririle Directiei reclamau curmarea reprezentatiilor i eatrale, drept care Joi In 15
Mai (1847) s'au dat spre In cheere si In beneficiul d-lui Sterian, don a piese : Buna Educatie" comedie In trei acte de D.
Balacescu si Piatra din casa", comedie intr'un act cu cantece de Vasile Alexandri.
Acea intai piesa pune In contrast bunatatea obiceiu rilor vechi in educatia cea noutb care autorul, spre deridere
o numeste band. In vreme cand din cursul urzirei se veda
mult ridicul in amandou sisteme. Spre lane!, dese never-similri a intrigilor, incarcarea laudelor vremii vechi a patriei si a stramosilor ea facea negutatorul Hristofor, carele
dupre mime (Briganovici) se pare strain si ambitios a-si II:A-

rita fata cu un boer, nu se intelese cum s'au putut ca mi-

role Petre Mazdrescu, sosiind dela cununie cu mireasa, se las

sari fare ferneea amantul cel de mai inainte, si el sa i-o Incuviinteze fara, vr'o suparare si scandal, pentru ca atunci au
descoperit, ca, acel amant era a lui fiu natural ?... asa o desnodare a bunei educatii este in contra regulelor dramatice si
mai mult in contra moralului. Pre MO, acestea. reprezen-

tatia a sufer,t si din graba, cu care ea nu s'a putut bine

pregati.

Piatra din casa" a doua oar& reprezentata a avut un

deplin succes. D. Alexandri a infatosat pe stena, o tamplare

de cele scoase din viata sociala ; caracterile sunt bine expuse
www.digibuc.ro

14

si infltiseaz& un tablou de aviz pentru acele mame care, Intr'adevr socotesc fetele lor Piatra in cas&" de care se cuvine

a sapa cu rizicul fericirei lor. Toti actorii au giucat bine ;

Madama Sterian siau inteles rolul, Her Frant a disfatat publicul, dar n'ar trebui s& uite une-on c este Doctor. Demoazela Gabriela au cntat bine, deasemenea d-nii Luchian
Nicolau ; reprezentatia se inchee cu un aplauz sun&tor.

Directia a dat trupei un congediu de trei luni, care

suntem incredintati ca-1 va intrebuinta in studiul declamatoriu si a rolurilor, ca s poat& publicul a se bucura i a o

ura pentru inaintirea artei drarnatice".

In timpul a cestei stagiuni reprezentaudu-se de mai multe

ori piesa Insurteii sau pranii", vodevil in doua acte, pre.lucrat dupa piesa francezA a lui Eugne Scribe La lune de
miel", s'a ivit o discutie inflacarat& a supra dreptului de autor
al acestei prelucrari, intro E. Filipescu i Matei Millo. Fie-

care din acestia sustinea c, piesa tste prelucratl mai mul-

de el, si ca atare i se cuvine dreptul de autor cu intdietate. Astgsim diferite a-ticole in Albina Romneasca" att

fl

din partea lui Filipescu ct si din a lui Millo, prin care se

discutA asupra acestei neintelegeri 1), care nu a putut lua sfrsit dect prin o comunicare sub No- 801 a Secretariatului de
Stat a Printipatului Moldovei ditr& redactia Albinei Romanesti" pe care o gAsim publicat In acea foaie cu No. 32 d n
24 Aprilie 1817, in cuprinsul urmAtor :

Intre Dumnealui comisul Matei Millo si D. E Filipescu, urmnd neimpacarea dela piesa intitulat Luna de miere" si giucat& pe step& subt titlu de Doi Insurteii" sau TA-

ranii" si cernd Dumnealui cornisul Millo a se nulni o comisie

literarA spre adeverirea celui din doi care ar avea dreptate,

a numi aceast pies& prelucrarea sa, la 14 a trecutei luni,
s'au fcut cuvenita cercetare, din care s'au v&zut c& nemultmirea Dumilorsale, urmeaz1 din aceia, c in foaia de prenumeratie a Dumisale Filipescul peatru tiplrirea a cteva
piese, intru care este i aceasta. nu s'au lmurit deajuns imprejurarea. De aceia spre incheierea filonichiei dintrc Dumnealor s'au socotit a se publica prin Foiletonul Gazetei
piesa ce Dumuealtri Filipescul voeste a tip&ri, este a s I proprie prelucrare, de pe a lui Scribe intitulat& Luna de Miere"

iar acea giucat& pe stet* sub titlu de Insurteii" san

TA-

ranii" este a Dumisale Millo, flindcA toate cupletele din aceast& pies1 se gdsesc fcute de D. Millo, actul al doile este

intreg a Dsale precum i cele opt stene de pe urmg, a ac-

1) Vezi Albina Botnnemed No. 26 din 30 Mart 1847, i No. 27 din

Aprilie acel an.

www.digibuc.ro

15

tului. I-iu rinind din piesa Luna de Micro" ce infltosaz6,

directiei Dumnealui Filipescul, cele doua stene incepAtoare

actului I-iu, pe care asemene Dumnealui Millo, le-au indreptat

si le-au prefcut foarte mult In dialogul lor, fcn du-le si
toate cupletele. Aceastl lAmurire dA jos iscalitul pofteste pe.
redactie ca s6, binevoiasc6, a o publica prin Foiletonul Gazetei Albinei spre obsteasc5, stiin16".
N. Mavrocordal

www.digibuc.ro

CAP. III

STAGIUNEA 1847-1848
Imbunatatiiile aduse localului Teatrului.Apelul dare publicut
iesan, publicat de directiunile ambelor Grupe ronidna si francezet. Repertorul Teatrului National.Nereusita reprezentatiilor date de trupa moldoveneascd ce era rau prega Md.
Incelarea reprezentatiitor molclovenesti si reformarea trupei
sub directia tui Benoit Luzzato.Alle piese jucate de trupele franceza si inoldoveneascd.- Impresia bund ce fdcu jocut

actorului Poni si reprezentarea piegei Clopolarul dela St.

Pavel.
Trei reprezentatii date de aristocratia Iasulai in
beneficiul saracilor din Ia0.Incercarile facute in vedere-

de a se organiza teatruri in difenite orase din Moldvva.

Teatrul din Galati.

In cursul verei anului 1847, comitetul conducator al teatrului, se ingriji sa aduca, mai multe imbunatatiri iusemnate.
atat localului teatrului, cat si- imprejurimilor, spre a face ca

publicul sa nu simta nici o neplacere sau greutate in freeventarea acestui local cultural si artistic. Pentru aceasta se
facu diferite adaose si prefaceri atilt pe scen cat si in sala
teatrului nou, cari se vazuse in stagiunea precedenta, ca sunt
de neaparata nevoe ; piata teatrului s'a paveluit din nou cu
bucati de lemn in forma de prisme spre a favoriza mersul
pedestrilor si spre a nu se produce nici un inlet in timpul
reprezentatillor din pricina circulatiei trasurilor ce veneau
sau plecau dela teatru, cum si in acelas timp spre a nu se
produce g'od si necurtenie.
In gradina alaturatd cu teatrul, se cladi din nou, mai
multe incaperi, in forma, de pavilioane, avnd vederea spre
strada principall, in care se instal& o ospatrie (birt), o cafenea, o sala de intrunire si o alta de biliard ; toate acestea
Lind mobilate dupa gustul cel mai elegant 1).
Pe tot timpul verei, trupa frarquzeascI ce jucase In
1) Vezi Albina Romneand din 12 Octombrie 1847.

www.digibuc.ro

17

larna trecuta In teatrul iesan, dadu reprezentatii In Rusia,

mai cu seam& In Odesa, unde terming ea multa multumire
angajamentul sau si apoi mai dada un sir de reprezentatii
si la Elisabetgrad, pa cand petrecea In acel oras M. S. Imparatul Rusiei. In toamna Ins& ea se reIntoarse la Iasi, asa
ca In luna Octombrie se indeletnici cu repetitiile i organizarea reprezentatiilur ce urm au sa se dea In cursul iernei
1847-1848').

Teatrul francez fu hotarit de directie s Inceapa repro-

zentatiile sale Intro 10 si 15 Octombrie, iar abonamentul pentru

teatrul cel moldovenesc Intro 5 si 20 ale aceleiasi luni.

In acest scop directia ambelor trupe, public& o Intiintare de toate msurile luate si Imbun tatirile aduse teatrului,
precum si de repertoriul pieselor teatrului national, cum si
pretul locurilor cu seara, dupa cum se vede In urmatoarele
randuri, reproduse dup Albina Romaneasca" No. 81
din 18472) ;

Plina de nadejde In sentimentele publicului Roman

pentru care intern eerea i Inflorirea unui Teatru National

va fi totdeauna cel mai frumos drit de mandrie, Directia cu

cea mai deplina Incredere deschide al ei teatru pentru viitorul trap dramatic.
,,Usurata de greutatile i intarzierile anului trecut, ea,
a pregatit si pregateste publicului Roman repertoriul national cel mai frumos, cel mai numeros, cel mai variat si
alcatuit de cele mai interesante noutati dupl, cum lista da
mai jos ne Incredinteaza.
...Inchizeslueste formalnic prin aceasta c va da treizeci
de reprezentatii .In abonament in vreme cel mult de sapta
luni.

Fiestecare piesa jucata nu se va repeta cleat odata

pentru mai mult varietate a spectatorilor, de cate ori sa

va da pentru a doua oar& o pies& in don& acte va fi insotita
de o noua pies& Intr'un act, sau o pies& jucata Inteun act
va fi Insotita de una In doua acte.
Desi Inca sub povoara cheltuelilor de an, care se gasesc Insemn atoriu Ingreuete prin imbunatatirile i adausurile

acute In aceasta var la zidirea Teatrului, Directiunea povatuita numai de interesul i Inlesnirea publicului, coboarg.
preturile abonamentului pentru Teatrul Na tional pastrand
tot cele de an pentru antrelele cu seara.
1) Albina Romfineasel Loc. cit.
2) Aceasta ILWiintare a fosl. publicat i In foi rklete.
2

Ei

www.digibuc.ro

Patamoni

18

Teatrul Frantez asemenea va incepe cel tarziu dela 10

la 15 Octombrie viitor si indata dupg, sosirea trupei ce va
publica repertoriul reprezentatiilor lui pa care directia se
va sin a-1 compune din piesele cele mai noua si mai cu
efect, Inchizesluind pe abonatii ei de cel putin treizeci de
noutati in vremea cursului lui.
Tnaintea a celor 50 de reprezentatii ce informeaza abonamentul frantez pe tot anul, Directia va deschide teatrul
frantez cu acele sase reprezentatii ce teatrul francez datoreste abonatilor ei din anul trecut. Acestii, desi n'ar fi subscrisi in numarul abonatilor, pentru timpul urmator, yor
avea dritul a veni sa-si ocupe a lor lojii respective la acele
ese intai -reprezentatii.
N. B. Abonatii din anul acesta, cari ar fi Inchiriat

vreo lojie ce n'au fost abonata In anul trccut, voind a pastra

loja si pentru cele intai sese reprezentatii vor fi preferati,
platind Insa deosebit pretul ]or, in analogie cu acel al abonamentului.
Preturile abonamentului la Teatru Frantez raman Intocmai ca cele de an, afar& de preturile lojiilor de randul al
2-lea, de stale si de foteiluri, care s'au mai coborit in ist an.

Zidirea teatrului atat pe dinauntru cat si pe dinafara

au primit cele mai indemanatice Imbunatatiri, pentru mai
multa inlesnire a privelei, lumina stenei s'au largit de fiecare parte de cate trei palme, taindu-se amandoul avanstenele cate pe atata. Despre incalzire asemene s'au luat
msurile cele mai nimerite. La tustrele randurile de lojii
s'au zidit cate doua eobe, una la fiecare colt a coridoarelor
si deosebit s'au durat un indoit plafon deasupra scenei pentru a feri privitorii de raceala ce pana acum ptrundea in.
sala la radicarea perdelei".
Repertorul Teatrului National
Vodevile

Pensionul de fete, in doua acte ;

Un bogat ghittuit, In doua acte ;
Niscoreseu, in doua acte ;
Doi pusi in cofa, in doua acte ;
Frieusul dar voinicosul, Inteun act ;
Doi tedhari, inteun act ;Amanetul si Zaraful, intr'un act ;

Un ghidas at sese, intr'un act ;

Carantina, intr'un act.
www.digibuc.ro

19
Comedii

Demerit, Iii cinci acte ;

Doi pwchi, Intr'un act ;

Modista si Cinovnicul. Intr'un act ;

DufManul Femeilor,
No. 747 sau un bilet de loterie, Intr'un act ;

Sluga cu doi steipani, In qnci acte ;

Rd/win burlac, In trei acte.
Drame
Matilda, In cinci acte ;

Caterina flovard, In cinci acte ;

Magdalena, in cinci acte ;
Nofragerii, In patru a3te ;
Calicii din Londra, In cinci acte ;
Metna dreaptet, mna stngd, In cinci acte ;

Petru Rarq, in doua acte.

N.B.Nici una din Insemnatele bucAti nu se va da In
Ienefisuri, toate acestea pstrate flind pentru abonamente.
Pretul abonarnentului national
Preurile
scAzute
t
pentru 30 de reprezentatii
Lojiea de rndul Intiu 45 galb. Lojiea de rndul Intiu 35 galb.
Benivar . . . . . 35 , Benivar
30
Lojiea de rndul al 2-lea 25

Lojiea de rndul al 2-lea 20

Stalul
7
5
Foteilul
Pretul abonamentului frantez pentru 50 reprezentatii
75 galbeni
Lojiea de rndul IntAiu
60
Benivar
Lojiea de rndul al 2-lea (pretul de an era 35 galb ) 30
12
8

Foteilul

15
Stalul (pretul pe an era de 20 galbeni . . .
10
Foteilul (pretul de an era 15 galbeni) . . .
N.B. Avanscenele Lit. D, la rndul I si litera A la Be-nivar au pret Indoit si se aboneaz pentru amndoul Teatrurile la un loc.
Preturile cu seara sunt tot acele de an pentru amndoul teatrele.
Lojiea de rndul I . 2 galb.

l3enivar . . . . . 11/2
Lojiea de rndul al 2-lea 1

Stalul
Foteilul

12

Parterul

. 10

Galeria

www.digibuc.ro

5
21/a

- 20 Cu toate pregtirile ce vedem c seau fkut mai ales Ir

vederea reprezentatiilor trupei nationale, rezultatul tuturor
acestor sfortri pare a nu fi fost' incoronat de succesul asteptat. Trupa moldoveneasc fusese probabil compus din
elemente nu tocmai pregtite pentru o scena ca aceea a capitalei Moldovei; piesele alese nu fur tocmai potrivite cu
gustul i priceperea publicului, iar traducerile lsau de asemenea mult de dorit, atat in privinta tlmcirei subiectului
in limba romn, ct si a introducerei unor fraze i cuvinte
cu totul nepotrivite caracteristicei limbei nationala.
*

**

Deschiderea stagiunei se face in ziva de 19 Octomvria

1847 cu piesa Mulatul" (Mulatrul), melodram in 5 acte da
Saint-Pierre, care desi avea o oarecare potrivire cu moravurile reale ale trii, fat cu tiganii robi ce se vindeau la

noi in piata ca vitele sau ca ofice obiect de imbrkminte

ori de mancare, totusi prin interpretarea rtepotrivit ce i se

dMu de actorii nepregtiti bine pentru aceast reprezentatie,

pnoasta ei traducere, produse un adevrat scandal in sala
Teatrului dnd loc la dezaprobri tumultoase i uerturi,
mai ales din galerie, ceea ce fAcu pe OcArmuire s iee msuri pentru inlturarea pe viitor a repetirei unor asemenea.
neorndueli.

Trupa moldoveneascl fu desfiintat de guvern intrerupAndu-se imediat, urmarea reprezentatiilor nationale timp .
de mai multe sptmtini.
imi

Asupra acestor imprejurki gsim urmtoarele amnunarticol din foaia timpului Albina Romneasce

No. 100 din 18 Decembrie 1847 :

...Publicul nostru cunoaste importanta unui teatru Romnesc In privirea nationalittii si a culturei, dorind deci a
indemana formarea i perfectionarea acestui asezmnt, nu
e econom in rbdare nici in jertfe i asteapt deIa trup

o Irigrijire de a Invrednici ast prtinire, prin invttura.

special a artei dramatice, pentrucg omul stie numai cte
invat, cnd asemenea ingrijire este de datoria si de interesul Directiei.

Piesa reprezentat Duminic era intitulat MulatuP1).

de San-Pier, melodram. Un asemenea sujet ar fi avut pentru noi un interes din asemnarea cea trist a sclavilor Vest-

Indiei cu acei al trilor noastre, nude urma : Vnzarea la

Kokivechi a unui ore. Dar sujetul serios uneori se fcu co_
1) Mulatru corcit,

oru ascut din Orb* unul negru attul alb.

www.digibuc.ro

21

mic pentru c6, unii din actori nu-1 ptrundeau de ajuns, nu

se identificau cu rolurile lor, inct cu tot costumul si colorul a negrului Vest-Indian, se cunostea Moldovanul cutarile,
cu grimasele 1) si ticurile 2) individuale. Pentru lipsa inv46,Tii si a repetitiilor, unii ziceau rolurile lor dupa metodul
lancastric, care discuraja pe acei actori, ce au talent si inimg.
Intru alegerea pieselor am dori mai mult tact si gust bun

la traducere o limb mai curat, fiindcl Teatrul, este nu

numai o indeletnicire, ci scoall de moral si paradox practic
de literatur de aceia cuvintele ttresti si baroche 3) nu
se cuvine a resuna inteun templu consfintit muzelor, in fata
unui auzitoriu doritoriu de tot felul de imbunttire clasicl !"

In urma acestor fapte petrecute, guvernul desfiintnd

trupa moldoveneasc dup cum am aratat, publicul iubitor
de teatru national, struis1 s formeze o alt trup sub o
nou5, directiune ; drept care guvernul acord lui Benoit Luzzatto privilegiul de a forma alt trup national, pentru stagiunea 1847-48, care prin o instiintare publicat in Albina
Romneasc" din 7 Decembrie 1817, zice urmtoarele :

,,Directia Teatrului are cinste a incunostiinta pe DD.

abonati ai Teatrului National si pe Onorabilul Public cl, urmnd trebuinta de a se reorganiza trupa Nationall, ce s'au
fost desfiintat de ctrg, inalta Ocarmuire, dupl imprejurrile

cunoscute" ; aceast Directie hpre a nu lipsi mai mult pa

DD. abonati si Onorabilul Public de Teatrul National, trecnd dritul, intreprinderei ctr dl. Benua Luzzatto pang la

sfaxitul viitoarei luni Aprilie 1848, au dobAndit si dela Inalta

Ocarmuire voie de a deschide iardsi Teatrul, care in curand

-va urma Inceputele reprezentatii. Directia dar cu cinste pof-

teste pe DD. abonati s binevoiascl a veni ca mai Inainte

s ocupeze a lor loji si locuri respective, indata ce prin

.afis se va anonsa deschiderea Teatrului".

Ia acest interval ins trupa francez dldu mai multe

reprezentatii din programul su. Venind in Iasi atunci si o
trup de gimnastici Arabi -Marocani, gsim cA, au dat,
intre altele, si dou5, reprezentatii cu concursul atat al
actorilor francezi, cAt si al color moldoveni. Astfel vedem cl

la 26 Octomvrie 1847, se d o reprezentatie de acei Arabi

la cari francezii joacci vodevilul inteun act Cnd amorul
se duce" ; iar actorii romni joad, comedia Intr'un act Sacul

1) Grimac, strmbturi urn a fetei.

2) Tic, deprinderi ridicule sau michri convulsive ce face omul
fr voia sa.
3) Baroc, diantat, strimb, neregulat.

www.digibuc.ro

22

si Cociugul" ; iar la 30 Octombrie pentru beneficiul Arabilor

Marocani, trupa national& d concursul SU cu piesa Fat&
Cojocarului", comedie intr'un act, de D. Miclescu1), iar trupa
franceza joaca iarsi vodevilul Cand amorul se duce".
Cu prilejul reprezentarii piesei Lumpatius vagabondus",
In 16 Noemvrie 1847, actorul Teodorini a. comis mai multe
neorandueli cari au intrerupt reprezentatia acelei piese. Directia Teatrului National, aducand aceasta la cunostinta M.
S. Domnitorului, acesta a poruncit la 20 Noemvrie 1847, ca
Teodorini sa se arestuiasca i sci se fie la arest petn la a
,

cloua porunca.

In urma suplicei ins, data lai Voda, de Ana sotia actorului Teodorini, acestuia i se dAdu drumul din arest la. 26
Noemvrie 1847 2).

Apoi mai ggsirn cA la 27 Noemvrie 1847, Teatrul francez dt o prima reprezentatie a piesei Le petit fils",ivodevil
intr'un act de Bayard, si La Comtesse de Tonneau ou Les,.
deux Cousines, vodevil in 2 acte.
Joi 4 Decembre 1847 se joacg : Le Mariage au Tambour"
vodevil in trei acte de Leven si Brunswik.kActori : Delmary,
Peyron, Colombery, Gatineau, Boul, Valery, Mac, Cesar.
Actrite : Moulines, Jenny-Ozy, Laure.
Vineri 16 Ianuar 1848, se cRL in beneficiul actorului Pel-

lier,care era cel mai bun comic din trupa franceza,piesa

Le Chevalier de Grignon", vodevil In doul acte de Bayard.
La 26 ale aceleasi luni se dadu in beneficiul lui Delmary
care juca rolurile de june-prim i prim-amorez, piesele La.
Tutrice ou Haine et Amour", comedie-vodevil in trei acte de
Eugene Scribe si Le protg", vodevil inteun act de Roiser.
Trupa national5, eisim c joad, Duminicti, 22 Fevruar
1848, la 11 ceasuri dimineata, o reprezentatie extraordinarl,

pentru beneficiul lui Sandu Bonciu, piesa Plumper sau

Amestec6torul in toate", comedie cu cantece In cinci acte
trei tablouri, in limba germanl de I. F. Iungher, jarIn romaneste tradush* de Caminarul S. Botezato, muzica de

Herfner. Spectacolul s'a inceput cu -piesa franceza Pourquoi ?" vodevil intr' un act de Eugene Scribe, jucat de actorii francezi.

1) Aceast5 pies s'a tipilrit In Iasi, la Tipografia Rornan5-Franeez6

In anul 1851, intr'o brosur5 continnd 32 de pagini.
2) Vezi Dosarta Politiei Capitalei Iasi, No. 212 Tr. 1792, op. 204
aflat la Arhiva Statului din Iasi.

www.digibuc.ro

23

Duminicg In 29 Fevruarie 1848 pentru beneficiul acrtitei

Sterian, s'a jucat Doug Fete" comedie In trei acte si doug

tablouri cu cintece, prelucratg pentru teatru romanesc de
C. Negruzzi, muzica de Herfner. Scena se petrece la Galati.
Spectacolul se Incepe cu La vision du Tasse" (Vedenia lui
Taso), sceng in versuri declamat de Grand-Jean. Actorii
care au jucat In piesa Doug Fete" au fost : N, Teodoru, Dimitriu ; d-na Sterian, d-na Dimitriu, Bonciu, d-na Visu, d-ra.
Gabriela, d-1 Ivolsehi, Tealorini, Neculau.

In 14 Martie acelas an se da In beneficial noulului Di-

rector al trupei. moldovenesti Benoit Luzzatto, o reprezentatie

in care se jucg piesa : ,,Clopotarul dela St. Pavel", drama in
4 acte i un prolog de Bouchardy, tradusa de Dunmeaii Maria Mirada 1).
Persoanele ce jucarg In aceastg pies& au fost : Teodorini, Apostolu, Dumitriu,4Handoca, Bosie, Sterian, Bonciu Ivolschi, Poni, Holban, Neculau, M-me Teodorini, M-me Sterian si d-la Dimitriu.
Dupg prolog d-ra Victoria Luzzato, si mai inainte de
pornirea sa peste hotar la Conservatorium, a cantat la piano
urmgtoarele 2) :
1. Variatie -din Norma" Piano,
2. Ruggciunea Normei", Melodicon si Piano, executatg
de D. Caudella (Francisc), i D-la Luzzato,

3. Carnavalul de Venetia", variatie, dupg Paganini, pe

piano.

Asupra acestei din urmg reprezentatii, gasim In doul

numere consecutive ale Albinei Romanesti", No. 23 din 18
Martie si No. 21 din 21 Martie 1848, dgri de samg. Aceastk
reprezentatie a fAcut o impresie din cele mai bune asupra

Intrucat pang la aceasta piesa nu se jucase de

trupa nationalk In cursul acestei stagiuni decat comedii

piese farg importantg literarg.

intre binefacerile cu care suntem, In patria noastrg,

datori institutiilar i timpurilor noug, S3 cuvine numera infiintarea Teahului National. Acest institut, bine Indreptat,
este pentru public nu numai o petrecere placutk ci o scoala practicg de moral, focarea i leaggnul uncle se aprinde sentimentul de urg pentru. crim3 si ridicule, unde se informg
se nutra (hrgneste), amoral patr'ei ce este cel mai in.alt intre
1) Marna autorulul acestut_studiu. Piesa accasta:s'a tipArit In la0'
continnd 97 pagini.
2) Af4u1 se and la biblioteca Acaderniei

In anul 184, In tipografia Institutul

www.digibuc.ro

24
virtutile cal-One. Cumc& publicul nostru, In periodul cel scurt

fiinei teatrului national, s'au folosit de a sa tinere, vedereaz& tactul Mal de a finbatip fiecare rostire tintitoare a
produce un asemene sentiment, si cele patriotice si a nationalitItii, recheam& purure un viu aplauz sungtoriu.
Din piesele teatrului romftnesc care au cAstigat asta
iarn& o vie plIcere i aplauz general este drama Clopotarul

de San Pavel", dat& In Duminica trecut& In beneficiul D. Director Lutato. Sugetul interesant,
carele incunosUinta cg, o danag, au tradus asta pies i c& D. Poni", din
complAcerea benefitiantului giuca rolul primar, au mai sporit
numeroasa adunare de care se bucura reprezentatille romAne.

Acest institut, ca si celelalte nationale, din nou urzite,

au trebuit s Intimpine la noi mai mari greutAi decAt pe
aiurea, pentru c& n'au avut antetedent, dup& care s'ar fi

putut module, cici. Insusimea de a fi bun actoriu nu se mrgineste numai In buna plecare si In talent firesc, ce vra,
estetick o Inv&t&tur& intins& i clasick prin care sentimentul se rafin& si d& viat& unei mai norocite ghibcii de imitatie plastica. Incat s'au v&zut c& actorii cei mai faimosi,
au fost chiar Insusi dansii autori i artisti, $ecspir, Molier,
Goldoni, au jucat in piesele ce insusi au compus. D. Poni
carile au petrecut cursul inv&t&turilor, s'au Inavutit cu asemenea mijloace In Academia nationalA, le-au aplicat cu nemerire la arta dramatic& si prin sentiment, organ declamatoriu, figur& pl&cut& i pozile plastice, in reprezentatia de
fa1, au vederat un talent mare pentru rolurile serioa se si
Mr& pArtinire, Il putem numi acel IntAi actor dramatic a

teatrului roman. Nu mai putin au contribuit la rezultatul

cel bun a reprezentatiei, costumurile brilante i chear dup&

epohl, fcute.

Publicul, purure drept In a sa giudecat, au aplaudat

toat& trupa, dar cununa triumfului, ce este chear a sa, au
dat-o D-sale Poni".
A doua dare de sam& semnat5, de Un abonat al Teatrului
National, este In cuprinderea urmtoare :
Duminick In 14 Martie 1848, s'au reprezentat Clopotarul dela SfAntul Pavel', dram& In 4 acte cu un prolog de

M. I. Busardi. Aceast& reprezentatie au fost una din cele

mai frumoase din cAte s'au giucat in cursul iernei pe teatrul
National. D. D. actori se par a fi concurat cu rivalitate In
joc. D. Directorul Luttato prin alegerea piesei, decorurile
costumele cele pline de splendoare se pare a fi dat onorabilului public Inc& o prob& despre intelegerea i gustul sAu
teatral. Un numar de comedii i vodevile au tinut mai ne-

precurmat sirul representatillor iernei pentru unile din care

www.digibuc.ro

23

nu putem tgggdui multhrnirea unora din d-nii actori. 0

drama, o drama zic, se crede oarecum doritg de publicu
acela a cgrui gust si sentiment este mai ridicat decgt acela
al multimei. Afisul teatrului ne anuntg pe Clopotarul dela
Sfantul Pavel", pe dna Maria Burada traducgtoarea piesei

pe d. Poni ca Clopotariu. Renumele dramei, curiozitatea

traducerei de cgtre o damg romang, i dorinta de a mai vede
pe sceng pe dramaticul nostru ce toatg, iarna nu-1 vgzusem

au umplut sala teatrului. Nici In una din privirile aceste

publicul n'au fost amggit. Renumele piesei e cunoscut. Me-

ritul tra ducerei este lgudat, cu att mai mult, cu cat este
ce intai ce se inftosa pe teatru din partea unei romance ;

am dori ca si mai multe doamne ce au indestule mijloace, sg

dee mana cu cercul cel mai Ingust al literatorilor Moldoromani, cgci mandria ne va fi comung. Succesul Clopotarului"

s'au mdrturisit cu nennmgrate aplaod.gri. Nu este destul a

.zice cineva cg joacg, nu este destul numai

Insusi numele
de actor. Pentru a Indeplini cu laud& i una si alta, se
cere sg aibg o inimg dotatg de simturile frumosului i a gustului, adicg aceea ce numim esteticg, o intelegere desvg.
ptrunzgtoare i pe Mug& amandoug aceste, norocirea
de a intipgri si in privitori, aceea ce el Intelege i simte.
D. Poni ne dezvgleste talentul i amorul de artg pentru care
Il felicitgm. Au fost pasaje In care sentimentul i transportul

junelui diletante au umplut ochii de lacrimi. Ce nenorocire

Ins& c unele duhuri pretentioase nu de art& pe care n'o in-

teleg, dar poate de dispretul limbei lor materne, old In

mijlocul miscgrei generale n'au simpatizat. In inima femeei
simtirea i are cel mai abondant isvor, ea este coarda cea
mai sensibil ce trebui s rg sune la orice lovire ; acest izvor
l'arn vgzut sec, aceastg coardg am vgzut-o mutg. D. Teodorini
.ca Lord Bedfor, plin de rgutate si de ilia, combatand cu ambitia de Guvernator a turnului de Londra: s'au produs cu nimerire. D-na Teodorini ca Ladi Bedfor, au exprimat cu laudg
suferintele nenorocirei sale. Unora din donanii jucgtori am
putea pretinde mai mult foc si sperm cg amorul lor propriu

va aduce multumire publicului. Un studiu de Intelegere

o imitatie a unor artisti formati ce-i putu avea de modeluri,

le sunt destule lectii. Domnisoara Victoria Lutato au esecutat

pe piano bucgti din Norma" si ,,Carnavalul de Venetia". Ta-

lentul ei in analogia varstei este indestul ca sg ne faca a

spera o formatie artisticg, fie aceasta rgsplgtirea i bucuria
pgrintilor ei. Multumitg, dd. actori i d-lui Director Lutato
In a cgrui beneficiu s'a jucat Clopotarul dela Sfntul Pavel.
o asteptIm a mai vede aceastg frumoasg dramg".
abonat al Teatrului National

www.digibuc.ro

26

Joi lu 25 Marte 1848 se joacl, in beneficiul lui C. Dimitriu piesa Sfarmarea corabiei Meduza" drama in 4 actecu cantece de Charles Denoyer, tradusa de cornisul Alecu
Yasiliu. Actorii ce au jucat au fost : Teodorini, Dimitriu, Bosie, Bonciu, Handoca, Nicolau, N. Teodoru, Ivolschi, Apostol,,
d-nele Teodorini si Sterian. Decorurile lucrate de Leconte si
de masinistul Milon 1).

Tot in cursul acestei stagiuni aristocratimea

pentru a veni in ajutorul saracilor din localitate, s'a hothrit
s dee trei reprezentatii in teatrul nou, cate uqa, in lunile
Ianuar, Fevruar i Martie 1848. La aceste reprezentatii au
luat parte unii din cei mai distinsi boeri i cucoane, cari
au jucat atilt piese in limba romaneasca, cat si i cea frantuzeasca.

Cea intai reprezentatde s'a dat Marti 20 Ianuarie.

oam-

nele cari au luat parte la ea, au fost : Emeralda Mavrocordat si Maria Cantacuzino, precum i d-nii Grigore i Neculai
Cantacuzino, Alexandru Mavrocordat, Matei Millo si Costa ki
Negruzzi cari au jucat rolurile de frunte, precum i D-nele
Catinca Mavrocordat, Elena Cantacuzino si d-nii Calimah,
Rosetti, Russo si Joan Cantacuzin, cari figurau in coruri.

Sala Teatrului era plina, piesele ce s'au jucat au fost :

Michel et Cristine, Les deux pedagogues", vodeviluri de
Scribe, precum i Tin poet romantic", scena in ver-mri de
M. Millo.

Totalul sumei inca sate la aceasta reprezentatie a lost de

4338 lei vechi Apoi Marti in 3 Februarie 1843 s'a dat a doua
reprezentatie de binefacere ; spectacolul s'a inceput cu piesa
franceza Nu-i voe de trecut" (On ne passe pa s D-na Es-

meralda Mavrocordat, d-nii Gr. Cantacuzino, Vasile Alexandri,

Con st. Negruzi i Const. Catargiu, au jucat in aceasta piesd.

A doua piesa a fost : In vizita la Bedlam", comedie in

limba franceza ; iar a treia piesa : 0 nunta taraneasca in

Moldova" di V. Alexandri, in care d-na Esmeralda Mavrocordat si A. Mavrocordat au cantat un duet foarte frurnos._

Societatea aceasta de diletanti au capatat cununi de flori

in aplaosuri prelungite din partea publicului celui mai ales,
care a asistat la asemenea reprezentatie.
In 9 Mar tie 1843 s'a dat a treia reprezentatie de binefacere- in care s'au jucat piesele franceze : La savonette 1mpriale" si Les vieux pchs", precum i piesa romaneasca O
nunta taraneasca in Moldova" ce s'a mai fost jucat i in luna
1) Af4u1 In do.arul Patiei CapHalei Ia0 Nr. 212 Tr. 1792 pag
201, aflat in Arhiva St.dulai din

www.digibuc.ro

-27trecuta, pies& In care au escelat V. Alexandri si M. Millo 1).

Succesul moral si material al acestor reprezentatii cu

cari s'au alinat suferintele atator nenorociti, a fost mare

Sambata In 3 Aprilie 1848, pentru beneficiul D. Boian

s'a jucat Intaia reprezentatie de Robinson sau Strengarul

din Londra", comedia vodevil In trei acte 'de D. Teolon

Gavril, tradusa de comisul Alecu Vasiliu, cu cupletele de D.
Gusti, i muzica de Flechtenmacher.
Spectacolul s'a Inceput cu Ratacirea unui baston i unui
cortel". Nebunievodevil Intr'un act de Duval si Lazan.

Sandu Bonciu

In piesa Robinson" aPtori au fost : Dimitriu, Teodorini,

Niculau, Sterian, Bonciu, Teodoru, Apostol i d.nele : Sterian,
Teodorini, D-la Dimitriu, D-nii Ivolschi i Stavru.
In Ratacirile" actori au fost : D. Gatino, d-na:Jeni Ozi.
S'a cantat o uvertura noua de Flechtenmacher 2).
=

Infiintare a dou5 diIigente (omnibusuri) pentru Inlesnirea publicului de a frecventa Teatrul i Balurile Mascate.

Pe Mug& imhunatatirile aduse localului Teatrului pe care

le-am vzut c s'a facut, Directia teatrala, care n'avea In
vedere decat propasirea reprezentatillor ce se dadeau, se gandi
si la publicul care locuia prin mhalali pe unde nu erau nici
1) Ven Albina Romneascii 1848, No. 6, 8, 9, 12 si 21.
2) Dos. Politiei Capitalei Iasi, No. 212 citat Tirli SUS.

www.digibuc.ro

28

ulite paveluite nici trotuare, si nici se gaseau birje pentru a

-merge la Teatru sau la Balurile mascate, asa ea cu toata
buna vointa ce ar fi avut sa frecventeze Teatrul, li iera la

multi din public cu neputinta. Directia, pentru inlesnirea publicului a infiintat In acest scop doua deligente una sa poi.
neasca dela Palatul Administrativ (Curtea Domneasca), iar
alta dela respintenia aflatoare rang& Agentia Austrieceasca
astazi coltul stradei An. Panu si Elena Doamna (foasta Alba).
Aceast dispozitiune luata de Directia teatrala in favoarea publicului a fost tiparita in foi razlete si Impartita in
public avand data de 1 Fevr. 1848, in urmatoarea cuprindere :
IIWIINTARE 3)

Pentru a inlesni o usurinta mai mult cinstitului Palle ce

umbl la Teatru si la Balurile-mascuite, Directia Teatrului
au indemnat o intreprindere de delijanse, caria se va putea
da 6 mai mare intindere, daca ea va ayes isprava dorita.

De la 1-iu Fevruarie doua delijanse, fie care incapatoare

de 14 sau 16 persoane, vor tinea comunicatia Teatrului si a
Balurilor mascuite.
Sosirile si pornirile sunt hOtarate in urmatorul chip :
In zilele de teatru la 7 ciasuri fara un patrar, si la 7%
c. de sara, o delijansA va porni de la Palatul Administrativ,
spre a merge la teatru, urmand Ulita Mare.
Tot la ciasurile sus insemnate o a doua delijansa va
porni dela raspintenea aflato ire langa Aghentia- Austrieciasca -trecand prin ulitele Golia, Sf. Ilie si Sf. Spiridon pen-

tru a ajunge la teatru.

La esirea din teatru cele doua delijanse se vor duce iarasi la puntul pornirei lor tiind directia tot pe unde au venit.
Pentru balurile mascuite pornirile la teatru se vor face

tot de la punturile aratate si tot pe aceiasi cale la 8 1/4

c,

91/4 si 10 c. de sara.
Pornirile de la bal masche ; la 11, 12, 1, 2, si 3, ciasuri ; fie care pornire va fi veitit prin doua lovituri de clopotel, ce se vor auzi la OrhestrA In restimp de 10 minute.
Plata va fi de jumatate svantig de persoana pentru fie
care mergere.
Deli jansele nu se vor abate nici cum si sub nici tin auvnt din calea ce au sa, tie ; ele nu se vor opri cleat in
ulita pentru ca fie care persoan-1 sa se coboare la locul a-

ratat de ea.

_Tag 1 Fevntarie 18

3) Vezi Fol volante din colectiunea Academiei Romne, 1812-1866

List Intocmitil de Al. T. Dumitrescu. Bucuresti 1912, pag. 27.

www.digibuc.ro

99 Aceste deligente infiintate cu cheltueli mari n'au functio-

nat cleat vr'o 1un6, dupa cat ni s'a spus din batrani, apoi.
s'au desfiintat din calla, ca publicul nu le frecventa in deajuns, pentru a scoate cheltuiala lor.
TEATRUL DIN GALATI

Exemplul dat de incercarile facute in orasele Botosani

si Bacau, din Moldova, pentru infiintarea unor teatre locale
despre cari am vorbit, a inceput a prinde radicini i pe aim
rea, dupa, cum se vede, cad din u.nele relatiuni culese atatdin ziarul Dunarea", ce aparea la Galati, cat si din corespondenta Albinei Romanesti", vedem ca in stagiunea 1847
48, s'au facut incercari de diferite reprezentatii teatrale
in sus zisul oras, unde o trupa de diletanti constituiti iu o
societate italiana ,,Filodrarnatica", reprezinta diferite piesS In
limba romana, dupa cum se vede n urmtorul articol, re-

produs din foaia Dunarea", in numarul de la 5 Fevruarie

1848, al Albinei Romanesti"

Daca, vreodata politia noastra au dat semn de viat,

este in asta iarna. De 7 ani de cand locuim si noi aici n'am
fost marturi unui asa bun umor, i in timpul carnavalului

n'am avut atatea petreceri de ales. Acum dinpAriv6, soarelele

balurile urmeaza unul dupa altul sub diferite titule si motivuri. 0- societate in viteaza alta din timp in timp i la zile
hotarite se aduna. Cutare familie primeste i trateaza. Cealalta sprijineste o disputa. Circuleaza bilete pentru un picnic

mai mare, pentru altul mai mic. Pentru baluri private

publice, unele pentru o societate mai in alta, altele pentru

unele mai de jos.

0 tabla arata faimosul bal-masche de doua ori pe sapt'amana pentru toti. Nu se marginesc inteatata petrecerile noastre, mai avem Inca una, cea mai nobila, mai moral& i mai
instructiva, care ridendo castigat morei, adica un mic teatru.
Asa domnilor', i aceasta s'au inceput de ieri, reprezen,tat
tinut cu cheltuelile unei societati Italiene Filarmonica , care
are de scop a se diverta singura facand petrecerea altora".
Noi Inca am fost invitati i spre lauda adevarului mar-

turisim ca nu asteptam sa videm in acei diletanti atata inReprezentatia a fost doua

talegere i cunostinta de sten
farse, Consultatiile ridicule" si Cei doi carpaci". In cea dinflind prea putini diletanti, mai toti au reprezentat dGua,
personagiuri, aceea ce-i greu In toate stenele, ins& cu esacteta i public& multemire, a doua fu reprezentata cu asa
!

nimerire, incat la incheere, fiecare din cei de fata simtea parere de rau ca s'au sfarsit. Pentru a d3 o dreapta i meritata
lauda nu putem deosebi pe vreunul din diletanti, fiindca toti
www.digibuc.ro

30

farl deosebire, au stiut a si trage aplauzul publicului, si dorinta de a-i vedea pe viitorime reprezentAnd i tragedii, asa
precum s i nlajdueste. Pitcat numai c localul ti prea
mic, lipsind astfeliu pe privitori de ce-i mai &Limos la o
stela, adic dipartarea, impresia viderei i iluzia".

De asemenea mai whim tot In Albina Romneascl,"

No. 14 din 15 Februarie acel an, o alta dare de seaml despre

teatrul de diletanti din Galati, luata, tot din ziarul bunlrea" care se exprim astfel :
Luni 26 Ianuarie 1846, societi,tea Filodramatid," ne au
reprezentat tragedia Marco Botari" si de a doua oar& au
flicut pl&cere invitatilor ei cu farsa Cei doi carpaci.".

Titula intlia au adus pe multi din natia greceasd, la

entusiasm, Incat au rugat a li se da bileturi de intrare, cari
li s'au i ing&duit, avnd astfel d-nii dilatanti un auzitoriu
in doit In proportia ingustimei localului. Privitorii sta, sg zicorn asa, unul peste altul i cu toate acestea multumirea au
fost generall, atat pentru (Wort ce erau incurajati de un
numeros concurs prin numeroase aplausuri, ct i pentru
privitori, cari prin aprobatii t repetuite bravo, au dat sernn
de o intelegere, ce ne f4ce a crede c avem si noi un public
pentru teatru,.
Se prevede c numita societate nu ne va /5utea dilecta
atat de indelung cat dad, s'ar preface in o companie comic&
aceasta ar fi mai de mars multAmire, pentructi, dup5, pilrerea mea, a petrece ca acum, pe cheltuielile celor ce produc
desfAtAto3rea si instructiva pet,.ecere teatralA, lasa o pArere

de Mu in inima celui ce doreste dreapta rasplt:re a me-

ritului.
Naclgjduirn d.' numerosul concurs din sara dela 26 nu

va lipsi si dad, ar urma propusa transformatiune a companiei noastre aruia Ii augurlin asistenta intelegiltorului public din Gala-4i, civili, comercianti, localnici i streini".

Aceast5, societate Filodramatid" a dat in curs de c5,teva luni mai multe reprezentatiuni teatrale pntt ce vine

profesor al de muzid, vocalg Ademolo, care infiinteazA un mic

teatru in niste inclperi clAdite pe locul hanului Ventura, unde

pe lng comedii se jucau i mici operete, cu un orchestru

injghebat din mai multi italieni ce lucrau In magaziile dela
.schelele din port.

www.digibuc.ro

CAP. IV

STAGIUNEA 1848 1849.

Numirea lui Victor Boireau-Delmary director teatrului
inoldovenesc si a celui f rantazcsc.Trecerea directiei teatralai moldovenese catra ,Matei Millo.DcvPhiderea stagiunilor

leatrelor 'moldovenesc i frantuzesc.Reprezentatia In onoareprezentalie a operetei Baba

ea Imparatuluf

Mirca.Beprezentatia in folosul emigrantilor revolationari

din Transilvania.

Inainte derdeschiderea stagiunei teatrale din iarna anilor

1848-1849, ocrmuirea Moldovei Ingri jit de rezultate nu

tocmai imbucurtoare date de organizarea ambelor trupe,

franceet si moldoveneascA, din iarna trecutl, crezu de cu-

viintd, s6, incredinteze directia generala a acestor trupe unuia

din actorii francezi, cari s'au fost deosebit mai multe dintre

cei ce au ju cat in Iasi, pan atunci, i Anurne lui Victor

Boireau-Delmary, care 'juca rolurile de ntaiul amorez al
trupei franceze.
Talentul, gustul i priceperea de care acest -Lamar artist

daduse dovezi in reprezentatiile urmate inainte In Iasi, am

att pe guvern cat pe public a crede c el va face o

nirnerit alegere atilt a personalului ce va compune trupele

de sub directia sa, cat si a repertorului si a celorlalte tre-

buint:i pentru buna remit& a intreprinderei In acest scop

s'a convenit ca Delmary s plece la Paris, de unde sl angajeze actori noi I sl aduc bineinteles un repertor nou
dup gustul i plIcerea publicului capitalei Moldovii
Cu toate acestea, vedem 0, nu mult dup incheerea contractului intre crmuire i Delmary aces din urm, din ce
motive nu se stie, trece directia trupei moldovenesti att.&
Matei Millo, dup cum aceasta se vede din tr'o scrisoare pe

care Delmary o public in Albina romaneasca," No. 78

1) Albina Romaneasecl. No. 27 din 22 Septemvrie 1848

www.digibuc.ro

32

din 30 Septemvrie 1848, prin care arata c& : a avut-norocire

a trata cu d-1 de Mil lo, cu scop de a i 1ncredinta prin act

normal directia si castigul teatrului moldovenecc".Talentul

d-lui de Mil lo continu& Delmary, cu dreptul pretuit de public

ca autor 0 artist dramatic, Il fac a n&d&jdui c& se va pretui
sarguinta ce are In favorul viitorimei 0 a societAtii teatrului
national".
Cu data de 5 Octomvrie, acel an, Matei Millo, public&
tot In Albina romaneascA" (No. 81 din 10 Octomvrie 1848),
.

o scrisoare ca complectare a celei a lui Delmary, prin care .

anuntand el a primit directia teatrului national, va juca el

Insusi cAteva roluri ce i-ar conveni, si Isi -va da toata silinta

ca SA aduc& aceastA Intreprindere la rezultatele cele mai 1mbucurtoare, f&c&nd In acelas timp apel la public ca s&-i deie
tot concursul de care are nevoie.

Victor Boireau Delmary

Stagiunea teatrului francez se deschide sub directiun ea

lui Victor Delmary la 1 Decembrie 1848, cu. piesa Le Demon de la nuit" si cu La Chercheuse d'sprit". Apoi In 2 Dec.
acelas an, sa deschide stagiunea teatrului national cu piesa.
Niscorescu" vodevil In 2 ,acta de M. Millo, muzica de A.
Flechtenmacher, si Hangiul", comedie Inteun act.
In ziva de 5 Decembri e, cu prilejul serbarei onomastice

a M. S. Imparatului Neculai I a toate Rosiilor" amandou&

www.digibuc.ro

33

trupele dau impreun un spectacol extraordinar Mx& abonament ; trapa francez& joaca piesa Mor&rita dela Manly" vodevil inteun act, iar trupa ruoldoveneasca joacA Ram&sa-

gul", vodevil intr'un act de Vasile Alexandri, La ridicarea

cortinei, un cor compus din cntAreti rusi, impreun& cu per,

sonalul ambelor trupe locale, au cntat Imnul National /qt.
sesc (Albina Rom." No. 97 din 5 Dec. 1848).
Apoi la 10 Decembrie se dadu de trupa francez1 mat&ia

reprezentatie a piesei Le Phare de Brhat, ou Un, deux et

trois", vodevil intfun act si, dup& cererea general& s'a repetat piesa Le Ninon dela nuit". (Albina Rom." No. 97 din.
Decem brie 1849).

La 13 Decembrie, aceiasi trupg, gsim el, joacl piesa Ro-

ger Bontemps", vodevil inteun act ml de chants", si Le

Commis et la Grisette", vodevil intr'nn act. (Albina Romftneasc&", No. 99 din Dec. 1848).

La 17 ale aceleiasi luni se joacg, piesa Mina ou La fine

du Bourguemestre", precum si La Chercheuse d'sprit", vodevil inteun act, (AM. Romneascr No. 100 din Dec. 1848).
Trupa moldoveneasca da in seara de 19 Decembrie 1848
piesa Samson i Spiriclon, vodevil in 2 acte, in care Matei
Millo joaca rolurile lui Samson si Spiridon. Spectacolul s'a
inceput cu piesa Dracachi", comedie intr'un act.
La 20 Decembrie trupa francez& joacl La Tutrice" comedie in trei acte de Eugen Scribe, si Frisette", comedie intr'un act de Labiche si Lefranc. ( Albina Romaneasca", No.
101 din Dec. 1848).

Apoi la 26 ale aceleiasi luni trupa national& joacl cea

int&i operet& romneasc scrisa de Matei Millo, Baba Harca",

opera'-vra itoare national& in doll& acte si trei tablouri", a

c&rei muzicA original& fu compusa de A. Flechtenmacher, pe

motive adevArat romanesti".
Cele trei tablouri reprezentau urmAtoarele scene :
Tabloul I: Rapirea ; Carul Drugel),Y ; Tabloul II : Vrci
jitorie ; Trunchiul pocit ; Tabloul III: Insotirea ; Dracut bi
ruit. (Albina Romneasc&" No. 102 din Dec. 1848),

Asupra acestei piese, foaia timpului Albina RomneascP

face o dare de seam tocmai in No. 8 din 27 Ianuarie 1849,
prin care dap& ce da felurite am&nuntimi asupra soartei tiganilor din antichitate si pan& in timpul de fatzi, vorbeste
astfel despre reusita reprezentatiei :
I)" .dine nu stie ca intro indeletnicirile favorite a tiganilor este arta ghiciturei, care afla credit pe la a morezi si a3

www.digibuc.ro

34

cei disperati. Aceste insusiri a tiganilor, au insuflat d-lui M.

lifillo, Directorul Teatrului National, sujetul piesei 1-1Arca" ce

cu mare aplauz s'au reprezentat. Pie 4a, nu se inseamn prin

IesItura intrigei, ce prin tabloanele'pitoresce, copiete dupa na-

Alexandru Flechtenmacher

turk, prin costumurile nationale si chiar tieinesti, Baba Hdrca

jucat6, de insusi D. Autoriul, au fost non plu..i ultra" acestei
piese, atal prin naturaleta caracterului, cum si prin magica

prefacere din un, in alt personaj, atat de repede Inca nici

adevarata Hirchina nu putea face mai bine asemenea opewww.digibuc.ro

35

ratii. Kiosa (D. Teodorini) gioac& minunat si Matueste bine

tiganeste. Viorica (D. Gabriela) dup& numele ei pazea in
rolul ei, modestie care si. noi imit&m in privirea laudei sale.

Dar Harca nu numai din doi draci fierbndu-i in cazan,

scoate un zin amor, care dese ori prin aluzii, lovea in modele
si desrtaciunele unei clase care prin foame, iar nu prin sentiment voesc a se deosebi. Muzica de D. Flechtenmacher a-

ranjata era nationala si bine aleasa decoratiile frumoase

in costiumuri am fi dorit a se pazi tipul mai mult estetic,

ciubotele au impreSurat la seteni pe opincele, precum fustele

si rochiile incep a interi pe la fete, foatele si catriatele cele
elasice".

Reprezentarea operetei Baba-Harca, pies& in doua acte

de M. Millo avu un succes ne mai pomenit, si cu drept cuvant se poate numai cea intai operet& romana. Punerea in
scena a fost ficuta cu cea mai mare ingrijire ca sa corespunda cu subiectul piesei. Carul cu drustele miresei, era impodobit cu laicere cand a intrat In seen& si. era tras de doi
boi cu coarnele poleite avand in vrful lor lumanari de ceara
galben& aprinse, precum si testemele ca la nunta, neveste
cu stergare albe cu fote si catrinte frumoase, cusute cu fluturi ; flacaii pe lnga car chiuind si. descarcand focuri de
pistoale. Lantarii cu scripci si cobze printre care si. Hrca cu
dairaua si Chiosa cu scripca. Satra Tiganflor era intocmita
asa feliu, el parea a fi chiar aevea. Bataia ciocanilor in ilae,
costumele laesilor disantate, toate te faceau sa crezi, cg, sunt

chiar -tigani la* din satra. Tabloul dela finele actului al

doilea intocmit cu mult gust a fost sublim. Muzica facuta de

A. Flechtenmacher capelmaistrul orchestrei Teatrului moldovenesc este incntatoare si adevarat romneasca.

Baba Harca s'a jucat pentru intaia dat& cu M. Millo

care facea pe Baba Harca", Teodor Toodorini pe Chiosa", Neculau pe Lascu", Gabriela Negroni pe ;;Viorica", si mica Nini

Valery pe Ingerul".

Din cte piese nationale se jucase pang, atunci pe scena

Teatrului national nici una nu impresiona publicul mai mult
dect opereta Baba-Harca", atat prin originalitatea ei cat si
prin frumusetea melodiilor adevarat nationale, asa c& ea v'a
ramne cea intai incercare de opereta romn. Aceast piesa
s'a jucat si se joaca si pang, in ziva de astzi si e ascultata,
-cu mare drag de publicul care alearga din toate prtile spre
a o vedea.
Dupl esirea din teatru publicul fredona pe strada ariile
la melodiile : Cu capela cam draceasca si cu salul tarttind"
4, Tata zice fata, fatd", si altele.
www.digibuc.ro

36

La 1 Fevruar urmator 1849, gasim ca trupa nationala da

o reprezentatie in beneficiul lui Teodor Teodorini, jucnd pentra intaiasi data In acea stagiune piesa Familia de Moronval,"
drama in 5 acte de Charles Lafont, tradusa de Alecu Vasilin.,

Marti, la 8 Fevruar se joaca piesa Trei-zeci de ani", sau

Viata unui jucator de carti", In care Mil lo joaca rolul lui

Varner.

Puminica la 6 Martie se joaca di nou piesa Baba Hama%

anuntandu-se ca., tabloul dela urma va fi impodobit cu un ternplu de foc colorat (bengal). Aceasta piesa o vedem repetandu-

se iar, la 13 Martie urmator.

La 7 April, Joi, se 'clad, Joco, sau Momita americana",

piesa cu mare priveliste; in care un artist strain foarte ghibaciu", (probabil un saltinbanc) a jucat rolul lui Joco".
In ziva de 7 Mai 1849, s'a dat in sala teatrului national
o reprezentatie in folosul fugitilor din Transilvania, in urma
revolutiei contra Ungurilor ce s'a intamplat acolo.
Despre aceasta reprezentatiune iata ce ne spune Albina
Romaneasca" No. 51 din 1849 : Reprezentatia data in 7 Mai

1849, in folosul fugitilor din Transilvania a fost de 8002- lei,

din care 351 s'au dat in cheltuelile reprezentatiei, 649 lei au
ramas sa se incaseze, iar 7002 lei, D. Ianov caruia i s'a fost
incredintat impartirea biletelor si Inca sarea banilor iau trimes la Bucuresti Excelentii sale Kotzebue pe carele cunoscutul sentiment de filantropie, II aseaza in fruntea comisiei insarcinata cu impartirea agiutoarelor la cei nenorociti".
Iata scrisoarea prin care Excelenta sa adevereste D-lui
Aga Evdochim Ianov, prirnirea acelei sume :

Dornnul meu ! Ma grabesc a va incunostiinta ca am

primit deplin suma de 7002 lei, adunati din reprezentatia
Directiei Teatrului Moldovan, asta soma se va intrebuinta

potrivit menirei sale in folosul nenorocitilor fugiati din Tran-

silvania. In timpul cuviincios nu voi lipsi a da binefacatorilor smug de impartirea acestei some. Nu se cuvine mie
Domnul meu, a va, multemi pentru nobilile simtiri ce v'au

indemnat pe D-voastra si pe Directie a face agiutor acelor ne-

norociti a carora critica imprejurare s'au nevoit asi parasi

patria, multemita unei asernene fapte o veti gsi in inima
D-voastra, ins nu mai putin ca snt eu recunoscator ea,
pe mine ati ales organ al acestei binefaceri".
(Subscris) Kotzebue.

Bacaregi, 16 Iunie 1840

www.digibuc.ro

37

Pentru burninic& In 8 Mai 1849 se anunt& "incheie-

-rea reprezentatiilor moldovenesti, cnd se joac, atunci in

beneficial insusi a directorului Teatrului, Matei Mil lo, o

Ncculai Luchian

pie scris, de el IntitulatA Niscorescul", vodevil in doua

acte, a crui cuplete fur. puse in muzic, de capelmaistrul
Adolf Flectenmacher. Intre persoanele ce jucau in aceast reprezentatie, gdsim pe Neculai Luchian, Matei Mil lo, Teodor
Teodorini, D-na Sevastita, D-na Teodorini i Darnicela Ga-

briela Negroni. Tot atunci se repet

iari opereta Baba

1-larca", in Scare joc actorii Sandu Bonciu, Mil lo, Teodorini,

www.digibuc.ro

38

Neculai Teodoru, D-la Gabriela, Dia Nini Valery si N. Lu-,,

chian. In josul afisului se vede nota cl : ,,Doritorii cari vor

Gabriela Luchian (nAscul Negroni)

binevoi a lua lojii, sunt poftiti a trimite scaune". (Afisul la,

Academia Roman.% In pachetul intitulat Foi razlete").

www.digibuc.ro

CAP. V

STAGIUNEA 1819-1S50
Continuarea Directiilor lui Delmary si Mil lo. Reprezentatiadat de ziva onomaslica a Impratului Busiei. Ofisul Domnesc catre Beizade Niculai ,5`utu in privinta teatrului francez si adresa acestuia ditra Dire:Iona Delmary. Repre-

zentatia data in folosul stitenilor din Tara de jos, bantuiti,

de foamete.

Beneficiul capplmaisirului orchestrei cu piesa

Beneficial lui Matei

Senra Metlei, operet nationala.

Millo cu piesa Cacoana Chirita sau aDoua fete fio Neneaca.

Pentru a ceasta stagiune putine note am putut culege-

din foile timpului, Albina Romneasc" care a in cetat de a.

mai aparea la sfArsitului anului 1849 si din Gazeta de Mol-

davia" care a aprut in locul Albinei" In anul 1850, neg1,sind pArni, in prezent alte izvoare din care sl putem lua informatii mai amnuntite.
Asa gsim numai c Director al Teatrului Moldovenesccontinu a fi tot Matei Millo, iar a celui frantuzesc Victor
B. Delmary.

E probabil ca reprezentatiile au urmat regulat In tot

cursul stagiunei. Asa gasim ca deschiderea Teatrului National se face la 10 Octombrie 1849, reprezentandu-se drama

Lapeirus" prelucrata de Gheorghe Asaki, cu 11111ZIC3 de sotia

prelucrata", de Costachi
sa, Elena Asaki, cum si piesa

Negruzzi, (Albina Romaneasca" No. 81 din 31 Oct. 1849),

iar deschiderea teatrului francez are loc la 15 Oct. 1849, sub
directia tot a lui V. B. Delmary, cu piesa Maurice ou le
Mdcin dela campagne". (Alb. Rom. No. 81 din 13 Octombrie 1849).

In 21 Noemvrie s'a jucat piesa Noblesa cumparata"'

comedie vedevil in 2 acte, tradusg, din limba francezA de
A. Manolli ').

1) Aceastil p'es a fost tiparit la Iasi la Tipografia llomaao-

francez5 in anal 1851.

www.digibuc.ro

40

Actorii cari au jucat au fost : Bonciu, Martino, Apos tolu, Teodoru, Canari, D na Ralita, D-zele Marita.
Apoi la 27 Noembrie vedem ca se reprezinta din nou

opereta

Baba Harca".

La 4 Decembrie se joad piesa Niscorescu" de Millo,

Doi trani si cinci Crlani", o comedie intr'un act de
'Costachi Negruzzi, avnd muzica cupletelor flcuta de A.
Flechtenmacher. (Alb. Rom". No. 93 si 96 din 1848).

La 6 Decembrie fiind ziva onomastica a M. S. Imparatului Rusiei protector al Moldovei, s'a serbat in Iasi cu toat,
pompa cuVenit.
Iata ce ne spune Albina Rornaneasca" No. 97 din 1849,
despre aceasta :

In a junul zilei a fost Teatru gala, la care a asistat Prea

Inaltatul Domn, Excelentiile lor general Leitant de Moler
d'Adlerberg, DD. Ministri, OfFerii statului Major Rosian
Moldovan ; DD. Consulii puterilor straine, inaltii fun ctionari
In deplina uniform i dupa spetiala poftire, acii mai insemnati been i strini. Reprezentatia s'a propsit de imnul national Rosian, executat de capelia militar, a regimentului
de Jitomir, inaintea unui tablou alegoric, impodobit cu cifra
Impratului si in mijlocul strigrilor do ura entuziastice
repetate precum i piata Teatrului erau frumos iluminate
la In antracte s'au dat rafresirnente".

Joi In 22 Dec. 1894 s'a jucat pentru beneficiul d-nei

Teodorini ,,Blestemul printesc", dram in 3 acte cu spectacol de A. Vasiliu.
Dupa ate se pare reprezentatiile trupei frantuzesti nu
prea mergeau in conditiile dorite spre a satisface publicul
amator, atat in ce priveste alegerea pieselor din repertoriu,

i a conducerei trupoi, de aceea gsi m c guvrrnul d. urmtsitrul Ofis Domnesc sub No. 64 cu data de 12 Dec. 1849 :
cast

Luarinarii sale Beizade Neculai Suu

Avnd in privire chezsia data de Luminarea VoastrA
-pentru inaintarea intreprinderei Teatrului de catre D-lui Delmari pn la terminul contractului, care chizsie va rune in
nevoia de a privighea mai de aproape marsa lucrrilor Teatrului, precum nu mai putin i trebuinta de o persoana Inadins Insarcinat, de ctr, CArmuire a strui intru intocmai
ndeplinire a conditiilor contractului. Noi am socotit de cuwww.digibuc.ro

41

-viinta, a da Luminarii Voastre Ina lta directie a teatrului,

dupa care ve-ti avea insarcinarea a privighe pazirea Indatoririlor si a sprijini dreptatile intreprinderei, slujind de mijlocitoriu Intru inlesnirea relatiilor ei cu Carmuirea pe langa,
care yeti primi i sarcina censurci pieselor teatrale".
In urma acestui Ofis, Beizade Sutu trimete Directorului
Delmary, o adresa In cuprinderea urmatoare, .ca data de 19
Decemvrie 1849 :

Cinstit D-sale Victor Delmari

Inpartasindu-va pe langa aceasta In copie Ofisul Prea

Inaltatului Domn sub No, 61, spre a v lamuri de Insarcinarea
pusa, asupra iscalitului in privirea Implinirei conditllor contractului ce ati Incheiat cu Guvernul, pentru Inaintarea intreprinderei Teatrului, cu cinste vg, face cunoscut c inainte de
punerea In lucrare a adtiogirilor prevazute prin zisul contract,

sa bine voiti a va Intelege cu iscalitul spre chibzuirea masurilor celor mai nimerite catra implinirea acestora ; asemene yeti bine voi a supune iscalitului spre cercetare si piesele teatrale inainte de a anonsa reprezentatia lor, pazindusa
de:astazi aceasta regula atat pentru piesele netensurate cat
pentru acele tensurate de mai nainte" 1).
La 3 Martie 1850, gasim anuntata reprezentatia piesei

Negutitorul inobilat", (pro babil Le Bourgeois gentilhomme de

Molire). (Gazeta de Moldavia" No. 14 din 2 Martie 1850).

La 19 ale aceleiasi luni se reprezinta pentru beneficiul

D-lui Teodorini, piesa Robert seful Banditilor", drama In 5 acte

irnitata din rtemteste de Lamartil) er, i tradusa din frantezeste

de comisul A. Vasillu. D-1 Millo a jucat rolul de Conte, de

Moldau" 2). (Gaze a de Moldavia, 185) No. 18).

Tot in cursul acestei Inni Marti la 14 Mart, s'a dat o

reprezentatie extra-ordinara de arnandoua trupele iesene francezei si roman, in folosul satenilor ncvoiei at Tarei de jos,
iinde bantuise foamete In a cel an.

Despre aceasta reprezentatie iata ce gasim In Gazeta

de Moldavia" din 20 Martie 1850 :

Prochemarea filantropica, ce Prea In. Domn au adresat

pentru ajutorul nevoesilor sateni a tarii de jos, au aflat un

echo in inimile Moldovenilor. Acii

avuti de bani, pr ecum

cei avuti mai cu sama de sentimente filantropice, prosfo-

reaza aural si obolul pe altarul omenirei. Spre a spori mijloacele agiutoralui, dupl. indemnul Co mitetulai cantral, ce diz_
1) Odginalele acestor acte se afi la liln 'aria Autorii romfini" din Iasi.
2) Aceast pies este Lipari t'a in Instztettul Albinei din la0, in 1841.

www.digibuc.ro

42

valeste mare zel in a sa nobill insaroinare, directiile ambelor teatruri cel national si. francez, au dat Marti in 14 Martie
o reprezentatie extraordinara. Prin. ingriiirea D. Neculai Negruzzi, ce au luat asupra sa osteneala Si cheltuiala toata a
reprezentatiei, sala a lost briland iluminata ca in o zi de stirbatoare publica, si in adevar, ziva in care plinim vr'o fapta
bunk este ca o zi Dotnnului-zeu consfintita. De aceia candelele luminau nu numai toaletele cele elegante ce si fizionomille spectatorilor, In care se oglidea o multamire di, nu s'au
adunat aice pentru piesele cele vechi ce se reprezentau, ce
pentru un scop mai nobil. Dar pe Lang a ceste si reprezentatia n'au liwit efectul ei Le Demon de la nuit", au placut
prin fine4a reprezentatiei, iar Nunta taraneasca" s'au ura' de
publicul incantat a revedea pe bunii sateni in unul din minutele cele mai rare a bucuriel bor. In epizodul Dascalului Gaitanidis giucat de inimitabilul D. Millo, s'au prochemat aplaozuri incite asupra lui si asupra autorului piesei V, Alexandri, cari au copiet cu un talent umoristic, stenele unei educatii
pedantice si ridicule. Publicul au fost multArnit, credem ca st

satenii vor fi multmiti cu rezultatul cutiei teatrale".

La 27 Martie 1850, gsim di, se reprezinta piesa Iasii
in Carnaval", comedie in 3 acte de V. Alexandri. (Gazeta
de Moldavia", 1850, No. 13).

La 2 Aprilie 1850 se joaca pentru beneficiul lui A.

Flechtenmacher, capelmaistrul orchestrei teatrului national,
opereta Scara matei", rnuzica original compusa de beneficient. Matei Millo a jucat rolul lui Marin gradinarul.
La 9 Aprilie acelasi an, se joaca pentru beneficiul artistului Matei Millo Cucoana Chirita sau Doua fete si-o Neneaca, vodevil in 3 acte de V. Alexandri. Matei Millo a,
jucat rolul Cucoanei Chirita.

www.digibuc.ro

CAP. VI

STAGIUNEA 1850-1851.
Continuarea Directei lui Mil lo pentru teatrul romeinese i a
lui r. Delmarg pentru acel francez.Th ogramul repertoriului:
rometnesc.Darea de seama despre deschiderea acestei sta-

giuni.Darea de sama cum au urmat reprezentatiile in

aceosta stagiune Regulamentul indatoririlor Potiliei in

vremea reprezentatiitor.Reprezentatii in onoarea Taralul
Rusiel 0 a Domnitorulai Moldovei, Supunerea trupelor
straine la ordinele Antreprizei Teatrului.In tervenirea Eforiei oreipneOl la Minister spre a se impune la dari tot
fella de spectacole ce urmau in Capitata Moldovei.Rezolu-

tia Illinisterului. - Aducerea unei trupe de opera italianii,

cafe tine o stagiune intreagd in Iai.

Si In aceasta stagiune gasim ca directia 'teatrului ro-

rnanesc o are tot Matei Millo, iar acelui frantuzesc Victor

B. Delmary, care apoi devine si impresarul unei uoue trupede opera italianci, ce a fost adusa de el in J asi, cam pe la.
sfarsitul stagiunei.
Publicul iesan, cultivat In simturile sale pentru frumos,
si arta, se face din ce In ce tot mai iubitor de reprezentatii
teatrale alese, atat In limba patriei cat si In limbele strainer
ce erau cunoscute de cei mai multi din sociPtatea aleas si
intelectuala a timpului. El cerea tot mai mult ca chipul de-

Infatosare a artelor sa se imbunatateascg, atat in privintascrierilor ce se prezentau, a talentului actorilor insarcinati

cu interprefarea rolurilor, cat si in sfarsit si a executantilor orchestrei, a decorurilor, costumele, rechizitelor, etc.
Astfel fiMd, atat Ocarmuirea priu ajutorul si inboldirea
ce da Directiei, cat si insusi Matei Millo, din Indemnul sau
propriu si din acel al publicului, trebuia sa imulteasca si sA,
aleaga tot mai bine repertoriul si interpretii scenei, sa coinplecteze orchestra, s imbogateasca decorurile si toate cele
trebuitoare scenei, (AO, daca iesenii, la inceputul acestei in-

www.digibuc.ro

44
-stitutii se multumeau cu orice se Intampla, nurnai ca s. poatI
izbuti la Intemeerea miei scene nationale, acurn trecand ani

dupa ani, el cerea s se pAseascd, cat mai mult pe calea

-progresului si a perfectionrii.

Asa deci, vedem c Inainte de deschiderea nouei 'stagiuni teatrale nationale de iarn a anilor 1850-1851, Directia Teatrului moldovenescpublic& o Instimtare-program, pe
care credem nimerit a o reproduce aici, In stag'uqe, spre
revalea spiritul ce domnea atunci intre cei insArcinati cii
conducerea cat si cu Incurajarea propAsirei artei dramatice,
n vechea capita 16 a Moldovei.
lat& acel program 1).

Timpul Dramatic 1830 1851.

Teatrul National, dupa Insusi miirturisirea persoanelor

,celor mai vrednice de al jud.eca, au ticut de cativa ani propiri
atat in privirea repertorului su dramatic
( at si in aceea a jocului scenei. Directia se cunoaste datoare
a multemi, pentru aceste bune isprvi, binevoitoruhii public,
care Incura And a ei silinte, au sprijinit cu a liii Infdtosare
-o institutie national& atat de folositoare.
La inceputul unui nou tirnp dramatic, directia are de
multAmire a instiinta pe onorabilul public ca ea au izbutit a
inlatura toate greutAtile ce ar putea Impedeca calea pro-pAsitoare a teatrului national. In privirea acestui tad, ea au
Inmultit num&rul artistilor i cu agiutorul persoanelor care
bine voiesc a lucra pentru stena romaneascA, ea au in format
un bogat repertoriu pentru iarna viitoare de bac&ti cTe teatru
atat originale cat si de prelucrAri i traduceri de cele mai
bune bucati strAine.
PIMA de Incredere In dreapta pretui re si In sentimentele patriotice ale publicului, Directia nAdAjduind c& silintele
ei vor fi Incurajate, public& urmtorul repertoriu compus

de dam, zed i patru, n3utati, sau un total de 50 acte nouci,

care se vor reprezenta numai in abonamente, pe MAIO, acele

se vor giuca i un numr de buctiti dintre celo ma' insemnate a repertoriului cunoscut.

Abonarnentul se va compune din palru zeci de reprezentatti, cu zece mai mult de cat In earna tracutA, i inchirierea lojiilor nu se va face decat pentru Intregul abonament
de 40 reprezentatii, iar nu pentru giumatate,
1)

Acest program se aflii In Biblioteca Academiei Romilae".

Pachet. Foi rilz1e(e".

www.digibuc.ro

45Repertorul national

Inteun act

In doua acte

Sosirea fard veste, vodevil

Femeia care s'aruncd pe fereastra, vodevil
Marchiza de Caraba, vodev.

1?oboc laid 0 flu, vodevir

Impresiile de calatonie, vocT
Contesa de poloboc, vodevil
Cine vrea poate, vodevil
Un satul de bone, vodevil
Umbra m garului, vodevil
Tuzu calkul, vodevil
Rita zgarcitulaz, vodevil

Zaraful ahar-mahar, vod.

Marco-Paparela, vodevil
Mezina, vodevil
Vagabondul, vodevil

0 nunta jidoveasca, vodevil

In trei acte
Cwodan, dragu baba cai, vod.
Sydrcitul risipitor, drama vd.

F emeia cu dot barbati, drama

eiloc, drama

Doua mame, drama.

Imparatul Solomon, drama

Un drac juntatate, vodev

Americana, drama

Preturile abonamentului national

pentru 40 reprezentatii
Loja de rangul T-iu 40 galbeni, Benoara 40 galbeni, Loja
de rangul al II-lea 15 galbeni, Stal de orchestra 8 galbeni
Fotelul 5 galbeni.

Preturile cu sara
Loja de rangul I-iu, 2 galbeni, Benuara 2 galb., 13anguL
al II-lea 1 galben, tal 12 lei, Fotelul 10 lei.
Deschiderea teatrului se va face fara zminteala Durninica in 15 Octombrie viitor.
La 15 Octombrie 1850, se face in adevar deschiderea
stagiunei cu piesa Solomon, Imparatul Iudeilor".
*

Asupra deschiderei acestei stagiuni, gasim o mica darede sama, facuta In foaia locala Zimbrul", No. 32 cu data de
19 Octombrie 180, in care se cauta a se incuraja sfortarile
Directiunai acestui teatru.

Iata aceasta dare de seama, semnata T. C. (probabil

Teodor Codrescu):

Directia teatrulni ntional tiindu-se de fagaduinta data

au inceput anotimpul teatral, Duminica 15 Oct. prin dra

www.digibuc.ro

46

ma ; Solomon Imparatul Iudeilor, tradusa de A. Vasiliu. Su-

getul acestei piese este in gonve cunosout, fiMd tras din

Biblie de aceea ne si marginim a mai zice ceva. Iar despre

-pies& aratarn in treacat Cat a foAu bine primita, la care nu

-putinu au contribuit i nimerita actie si simtire a Susanei.
Desi ar trebui sa fim indulgenti, insa temandu-ne de pacat,
aratam. cg, corul ce gioaca intr'o mare parte a piesei, prin

nemiscarea statuala si disonanta, au ridicat foarte mult

iluzia spectacolului.
,Luand de motivu chipx marturisirea Directiei si a persoanelor ce eunosc arta dramatica, ca : Teatrul NaGional a

fitrut de vreo cativa ani propaWi nctag iduile atat in pri

virea repertoriului sau dramatic, eat i in aceea a giocului
scenei, vom urm5ri i noi din cand in cand inaintirile
scenei Romane, citand din piesele originale pasagiurile ce
voe fi tras atentia publicului, si aceasta cu invoirea autorului ; vom face analizul pieselor spre a se intelege de
cititori ; nepartinirea va domni in critica giocului piesel, ins&

si necuviinta artistica nu va fi trecuta cu vederea. Costumurile, decorurile i punerea in scoria asemine vor fi luate In
de aproape obsPrvatie, caci acum Tea trul nu este mai mult
in Iasi, de acela i publicul este in dreptate de a pretinde
mai mult, fiindca el se sustine numai cu Incurajarea doritorilor de inaintirea teatrului Romanesc. Multumita d-lui
Millo cti prin nimerita alegere a pieselor, a giocului sau si a
ostenelei ce si-au dat de a forma trupa romana, teatrul na-

tional poate rivaliza cu cel strain in mai multe priviri,

incat multi lasa alte petreceri ruinatoare spre a asista la
reprezentatiile romanesti, trasi fiMd de multumirea ce all&
intr'insul.

I. a

In 3L Octombrie 1850 se joaca Cucoana Kirita" pies&

originala de Vasile Alexandri, muzica de A. Flechtenmacher.

In 19 Noembrie 1853 se joaca Tuzu Calicul",' voievil

In doua acte.
Joi In 39 Decembrie 1853 se joaca Un Tesmeki", comedie in un act de ***, Soldan Viteazu, canticel de V.
Alexandri, Profesorul Chineza" vodevil In 1 act de C.
Negruzzi i Ursul negru
Ursul alb" vodevil in 1 act, prelucrat de Matei Millo.

In 7 Decemvrie 1850 s'a jucat Samson si Spiridon", vo-

devil in 2 acte si ,Nunta Taraneasca", vodevil in 1 act de

Vasile Alexandri.

www.digibuc.ro

47

Duminic5, In 10 Dec. 1850 s'a ;dat in beneficiul D la

Teodorini Don Cezar de Bazan", vodevil in 5 acte, tradus
de I. Poni, muzica de A. Flechtenmacher.

In 17 Decemvrie 1850 s'a jucat Baba Hdrca" opereta

_in 2 acte de M. Mil lo, muzica de A. Flechtenmacher.

Tot in timpul acestei stagiuni, Ministerul de Interne al

Moldovei, eiseste cu cale a da o noua Ordonanta

relativa la tinerea bunei ordine si a sigurantei pubike att la intrArile i esirile din Teatru si Baluri mascuite,
cat si in timpul reprezentatiilor teatrale prin stabilirea unor
anumite mAsuri pe cari le gAsim inteun dosar al acelui
Ministeriu 1). Iat-le :

lndatoririle

in vrern ea reprezen latiilor teatrale.

I. In toate serile de reprezentatii un amploiat de cpi-tenie a politiei va fi fat In sala teatrului.

II. El va fi intovrsit cel putin de 12 parii, la 15 sergenti, sau jandarmi, cari vor fi asezati dup cum urmeazI.,
adia, de la 4 panl, la 6, pe galerie,'potrivit numgrului spectatorilor fiind imprtiti .pe osebite locuri-6, adicg, doi pe
fiecare coridor a lojilor, imprtiti cte unul pe catul scarilor-2 la antretul cel mare, unul in coridorul ce are cornunicatie cu scena.
III. Indatoririle acestor slujbas politienesti va fi a pri-

vighea. A) Ca se opreasc6, orifce manifestatie tulburAtoare,

in potriva ornduelilor. B) S6, nu ingAdue pe oricine a aprinde ciubuc ori tigarcl, atara din cuprinsul bufetului sau 9.

antretului, nici a esi din pAnenitele locuri, cu ciubuc ori tigar& aprinsA. C) Se infritneze ori ce zgomot tulburAtor
impedictor pitrecerei. D) Se opreasc pe la coridoruri
galerie verbele in gura mare. E) Se tie necontenit inchise
toate usile de comunicatii. F) Se opreasc de la Galerie
coridoruri intrarea pe la locuri cati nu sunt deschise comunicatiei. G) In sfrsit a se t,nea In totul o rndueald si buna
cuviin t

IV. Slujbasii politiei nu vor pArsi locurile lor, Inaintea

esirei spectatorilor.
Dosarul Ministerului de Interne No. 99 din anul 1851, aflat la Arhiva statului din lasi i inventariat in opis No. 23.787. Transp. No.1772

www.digibuc.ro

- 48 V. Slujbasii asezati la antretul teatrului vor regula asezarea trsurilor si vor infrana oHce glceava intre vezetei
sau slugi.
VI. Pompierii sunt indatoriti a veni la teatru cu un ceasinaintea deschiderei reprezentatiei, spre a fi fata la potolitul
focurilor si a nu se retrage decAt cu un ceas in urma incheerei
spectacolului, dupa ce directorul va savarsi inspectia sa.

VIT. Cu zece minute inaintea svarsirei reprezentatiei,.

arnploiatul politienesc, intelegndu-se cu directia teatrului, va

deschide tow e usile menite pentru esire, i va privi si ea.

ca sa fie bine aprmse fanarele de pe langa ele, dupa care
va priveghea randuiala esirei i inlesnirea circulatiei.

VIII. Tot aceste dispozitil se vor pune i pentru balurile

mascuite, cu osebire ca la asemenea intAmplare mai multi
din amploiatii po1iiei trebue sa. tirculeze in said.
IX. Aceste instructii se vor da inscris fiecaruia din amploiatii partiei insarcinati a fi de fat& la reprezentatiile teatrale.

X. Orice fel de afis de reprezentatie ori de bal mascuit

trebue a se depune la politie inainte de amiaza zi,, in ziva
spectacolului, spre a i se da vreme intru pregatireN,
ziiilor ei".
In afar, de reprezentatiile obisnuite atat in abonament
cat i pentru diferite beneficiuri, ale trupelor molclovenesti

franceze, s'au mai dat in cursul acestei stagiuni, dupa cum

doua reprezentatii cu solemnitati deosebite, din care
cea dintti la 5 Decembrie 1850, cu prilejul zilei onomastice
a M. Sa le Imparatul Neculai, Augustul protector al Moldevei", la care au luat parte ambele trape teatrale, cat si
capela militara moldoveneasca, care a cntat Imnul national Rosian 1) ; a doua s'a dat la 21 Ianuarie 1801, cu ocazia

serbrel onomastice a A. I. S. Domnului Ocarmuitor (Grigore

Ghica-Vocla). La ridicarea perdelei ambele trupe au cantat
Imnul National al Moldovei ; trupa Moldovana a jucat opereta comica in un act Scara Matei" de Vasile Alexandri, cu
muzica organizata compusa de Alex. Flechtenmacher ; lund
parte actorii : Teodorini, Petru Neculau, Millo, Damicela Gabriela si Doamna Sterian. Matei Mil lo, a Jucat tot atuncisansoneta militara comica Soldan Viteazu", de Vasile Alexandri._
Trupa Frantuzasca, de asemenea a reprezentat atunci piesa
1) Vezi Gszeta de Moldavia No. 93 din 7 Decenibre 1850

www.digibuc.ro

49

La Bossue", vodevil nou intfun act de Bayard si Dumanour

in care au jucat actorii : Segny Chatillon, Ilancheron, Laffite, Gatineau, POre i D-ra Amy Roland
In cursul acestei stagitmi gasim ca trupa moldoveneascl

a jucat diferite reprezentatii, att din repertorul acurn cunoscut in stagiunile precedente, cat si alte piese noul. Asa

gasim ca Marti la 9 Ianuarie 1851, se reprezinta piesa Tuzul

Calicul", vodevil in doua acte de Matei Millo.

Marti la 27 Ianuarie se joac&

devil in dolt& acte de Vasile Alexandri.

in Carnaval" vo-

Duminica In 4 Martie se da pentru beneficiul d-nei Teod orini, piesa Baba Hama' de Matei Millo, Capod'oper& necunoscuta" vodevil tradus din limba franoeza i Strigoiul",
vodevil deasemenea tradus.

La 1 Marti e se reprezinta pentru beneficiul lui D. Teodoru piesa Inturnarea Plaesului din Anglia" episod istoria
ca cntece de Gheorghe Asachi.

La 18 Martie 1851, se da In beneficiul artistului Neculai

Teodoru vodevilul Dona dispartenii" i piesa Barbatul anonim" traduse din frantuzeste de A. Manolli 2). In aceasta pies&
actori au fost : Teodorini, Bosie, N. Teodoru, P. Neculau, C.
Balanescu, d-nele Merisasca i Sterian.

La 24 Martie se joaca piesa Sfarmarea Meduzei" (Le

Naufrage de Mduse), drama cu spectacol in 5 acte, tradus&
din frantuzeste.
In seara de 29 ale aceleiasi luni, trupa moldoveneasca
joaca pentru beneficiul Darnicelei Nini Valery, piesele Cucoana Kirita" i Inturnarea Plaesului din Anglia" sau Cununa Moldovenilor" si Un trantor cat zece", vodevil inteun.
act localizat de Matei Millo.
Intamplandu-se sa arda mai multe case ala unor oameni
nevoiasi din mahalaua Pacurari din Iasi, in cursul lunei
Aprilie 1851 mai multi membri din societatea aleasa din
Iasi, se hourira sa organizeze in seara de 2 Mai 1851, o reprezentatie teatrala, precurn i o colecta, dm a caror profit
sa se vie in a,utorul victimelor ce au suferit pe urma focului.
1) Afisul acestei reprezeniatii extraordinare se gitseste la biblioteca Academiei liornrine. nPachel". Foi rzlete.
2) Aceast pies4 s'a tiprit In lasi la anul 1851 in tipografia Rotneino-Franceztl.
4

www.digibuc.ro

50

In ziarul ,,Zimbrul" No. 82 din 7 Mai 1851, gsim o des-

criere asupra acestei reprezentatii, pe care o reproducem :

Nenorocirea tamplat prin focurile din Iasi, ca totdeauna au desteptat si de astclat nobilul simt infra locuitorii
capitalei. Fiecare din ei s'au silit a contribui in ajutorul ar-

o parte din societatea aleas cu totul departe de a

se folosi de asemine tristi imprejurare, au chemat in favorul lor scena National ; unii dintre artistii strini sub
silor

inspiratia geniului lor s'au grbit a conlucra la ast omineasc

ludabila fapt ; multirnea inert s'au intrecut intru de a
arunca obolnl mngerei. Sala teatrului era plin i neinapdtoarr. Principele domnitoriu, nobilirnea i cettenimea au

fost fat si au ,pretuit siinal cel nobil al giucAtorilor. Nimene n'au avut pretentii de art, dar toti au aplaudat fapta,
Afar& de reteta teatrald, Principe3a M. Sato au mai fcut o
colectie de 12.000 lei, incredintnd-o unui comitet rnduit
de guvern spre a se imprd arsilor i a se pensiona familia
unui pompier ce a murit i altor doi greu bolnavi ce se afl
in ospital, cum si de a remunera comanda pompierilor. Ferice you& inimilor filantroape, care intincleti mand fratilor
vostri. Ferice tie nobles care- stii a arta adevrate exemple
de nobilitate a sufletului si a inim6i
Afisul urmator cuprinde piesele i personalul ce au jucat :
Poctul Romantic.

jucat de d-na Smaranda Mavrocordat, dd. Alexandri, Millo,

Negruzzi
Soldan Viteazu.
de A. Sturza
Solo de Violina.

de d. Frankestein, acompaniat de pianistul PJlack.

Arta lui Dulcamara Udite
de B. M. Arghiropol, cu coral operei italiene.
Nunta ardneasca
cu d-nele C. Mavrocordato, E. Cazimir, dd. A. Mavroconlato,
V. Alexandri, C. Negruzzi, Ruso, I. Cantacuzin i Millo.
*

Asupra chipului cum au urmat reprezentatiile Teatrului

National in cursul acestei stagiuni gsirn in ziarul Zimbrul"
din Iasi No. 84 din 14 Mai 1851, urmtoarele aprecieri
,,bonamentul de patruzeci reprezentatii a teatrului nawww.digibuc.ro

- 51 pe semestrul de iarn5, 1850-51 s'au Incheiat, pret'at

am insemnat cu multumirea tuturora, cu indiferenta unora
cu nedeplina multmire a ctorva. Celelalte reprezentatii
ce au mai urmat inc, au fost parte ea Adaos indeplinitor
la abonament, parte beneficiuri-.
Dacti, ar fi intrebarea absoluta despre treapta actualA
a teatrului national, apoi i eu a fi din nurnrul celor nedeplin multumiti, iar dac6, nu vom uita c teatrul national
se afla in Iasi Intr'o mie si una de imprejurari, care de care
mai nefavorabile dect favorabile, apoi sunt prea multumit
aclaog a zice c s'au Mcut in totul prea destul.
Pe acest ttmei n e va fi iertat a da o scurt6, descriere
sau relatie despre starea actual a teatrului natIonal.
Se s tie c, teatrul in sine este o scoaTh pentru oamenii
vrstnici i liberi, un loc de plAcut petrecere i un model
pentru toat5, sotietatea, adica pentru mare si mic, btrn
tanAr. Scolerii sunt siliti a urine, la Invataturg, a se
purta bine, a se deprinde a fi rnoralisti etc. si la intamplare
de abateri a fi si infranati. Sotietatea cea libera ne mai
atrnnd de scolt sau de o all& putere poruncitoare decAt
de a legilor, poate in cuprinsul acestora, s se dee cu totul
In voia capritiilor si a patimilor sale, nime n'o infrneaz,
ba nime nici nu vrea sa, o sftuiasct, ce numai pe din MO,
it mguleste patimile iar pe dindos i bate joc de dnsa
mai ales de cei ce cad sacrificiu abaterilor celor nesocotite. SIngurl religia este ceia ce-f sfAtueste i teatru#1 ce
le infastiseaza prin vii tablouri tristele urmri ale acelor
a bateri" .

Religia insA adesea nu-i ascultat pentru ca-i parAsit5,

si profanatA i pentru ca", nu s'au inradAcinat cum trebue in
inimile multora. Teatrul are un indoit s 3op ; pedeoparte a fi

o scoal, un model, o carte vie, o oglind pentru sotietate,

InfatisAnd i artnd urmArile viciilor si ale virtntei, iar
pedealta a le i.nfAtosa cu plcere privitorilor, ca vazand sau
ptrunzandu-se ei singuri de adevr i sirritindu-se cei vinovati atinsi ca i calul cu sagna, s se indrepte.
0 indatorire destul de grea, a rnustra Mr a t-age. Un
individ p1M fie vicii vAzdndu-se reprezentat, in prostia sa,
strig : pentru aceasta pltim noi la teatru, ca sa-si bat joc
de mine si s rn defaime ?"
St intelege deci c spre a ajunge la acest indoit scop,
teatrul, in copilAria sa trebue sti, nu prea atrne de ea capritul publicului i dela punga lui, precum atArn al nostru,
ceici prin aceasta vrnd-nevrAnd este silit s se abatd, din
drumul su i sl facl mii de cotigituri periculoase spre a
-ajunge la vrastnicie si la scopul propus.
Ca toate acestea teatrul national pentru eseni sau fcut
www.digibuc.ro

52

o trebuintg acum nea parata, dar fiintarea lui Inca tot Inv_
s'au statornicit cum se cade".
El au facut un zbor insemnat, mai ales prin reprezentatiile de la sfarsit; dar viitorimea lui totusi nu s'au asigurat cu deplinatate. Este mare deosebire intre reprezentatiile dela inceputul semestrului teatral si intre cele dela

chierea lui ; in acelea, cea mai mare parte de actori au

jucat adese ca niste juni incepatori, jai% in acestea ca, niste
barbati, ca uiste artisti. Cine leau luat seama in Baba

Hrca", In ICC. Chirita", in Nunta Taraneasca", etc. si in

anul acesta au aflat o mare deosebire. Rana acum mai
trebue role inadins compUse pentru trnpa actuala, acum
ins& au ajuns a se pute juca ma i orice rol. D-ra Gabriela
pe care am v6*.zut-o cene i monotona in Cutremurul de
Martinica" o videm plink de foc mai ales in sujeturile naturale de fetita, in Baba Harca". D-n a Teodorini i D na

Valeri, desi s'au impartasit putin de scena, totusi nu le

ultam. Dna Sterian in rolurile de subreta, exceleaza infurioserea in certe, indiferenta in prefaceri i dispretul in viata
social& le imiteaza cu deplinatate, ar trebui numai s'adaog

momentana sensibilit ate la expresiile rolei.D. Necnlai Teodoru

exceleaza in rola de vatav si de razes bogat. D. Luchian

d. Teodorini au ajuns a fi neimitabili. Un al in rola de slug&

(Pasrea maeastra), de tarani, de lesi (in Baba Harca"),
de polinationalist : grec, neamt, Italian, lipovan (in Doi,
morti vii). Cat pentru d. Millo, el este o amfibie, un camel
leon, o flint& ce i poate schimba momentan fiina, ce-si

pretace trupul, vorh, glas si maniera. Cine 1-a vazut ca

hornar, ca CC. Chirita", ca Baba Harca",ca negutator inobilat,

ca Tuzu Calicul", ca batran in Inturnarea Plaesului", ca cio-

ban, imi va da dreptate.

Cine a vazut pe Matusa Anghelusa", pe Soldan viteazul"

si pe Herscu Buccegiul", va marturisi c spre a juca asemine
role S3 care talent si arta, pe cari le aflam In persoana d-lui
Millo carele este sufletul teatrului national. Noi ne simtim

datori a multlini d-lui Millo nu numai pentru placerile ce

am gustat la reprezentatiile teatrului national, ce mai vrtos

pentru neobosita d-sale sarguinta intru a compune a traduce

si a alege piese pottivite cu scena, intru punerea lor in lucrare i intru formarea trupei teatrului national. Nu mai
putin ne simtim datori a multami si celorlalti d-ni autori si
actori ce au contribuit si contribuesc la consolidarea scenei
nationale".

Cum ca greutati au fost i sunt inca de intampinat

de invins, nu este indoiall. Aceste greutti sent firesti, acelea

ce Intampina la inceput orice asezamant, iara in privirea

teatrului, cele mai de capetenie sunt urmatoarele : 1) Greuwww.digibuc.ro

- 53 -tatea de a varia reprezeutatiile prin darea de piese tot nou&

fiindc& tot acelasi public frec'venteaz& t6atrul 2) Cheltuelile

cele- mai mari dect veniturile, si 3) Nedeajunsul pfeselor de
reprezentatili".

In alte tari o pies& se poate reprezenta mai de multe

ori far& Intrerupere, avem esemple mai multe c& o pies&
san dat de rnd de 50 de ori si mai milit si teatrul au fost
tot prin. Inchipuiascl-si fiecine ce usurint& pentru directie
.cnd cu opt, nou& piese poate tine teatrul un an Intreg
,Ct de bine se poate Inv&ta acelea, cu cAta Inlesnire se

pot pune pe scen& si at de putin cheltuial& se face cu

decorurile si costumurile. La noi o 1)iesa nu se poate da
Inteun an mai mult dect patru-cinci ori i dac& Baba 1-larca" au avut noro -Area a fi reprezentata de 16 ori,

aceasta este o raritate, o minune ce dovideste faima acestei

piese, care a ajuns a se numi mosia autorului. 0 pies& mij.
locie pentru a se pune pe seen& cere cel putin opt zile de
invatAtur& i cheltdeli insemnate, cu atat mai vArtos o
pies& mare si grea. De aice se poate Intelege greutatea de
varia reprezetatiile en piese tot noul. Aceast& greutate
se mai adaog i prin lipsa pieselor trebuitoare. Piesele
straine, desi rAspund la caracterul publicului, nu s unesc
Ins& In privirea multor Imprejur&ri locale si prin aceasta
pierd mult din valoarea lor.

Cutremurul din Martinica", Pasarea Maiastra", Ceti-

teanul nobilat", orict de bine ar fi jucate, nu produc niciodat

efectul acela ca i cnd se reprez. inteaza In limba original&
si In locurile menite. Piesele nationale bune sunt ins& foarte
putine ; multe din cele ce avem sunt piese locale sau mai
bine individuale Inadins compuse pentru actorii actuali

dup& putinta de a le reprezenta Spertim ins& c& talentele

nu vor lipsi i repertcirul teatrului va creste necontenit. Cele
-reprezentat- mai de multe ori i bune i rele sunt cleStul de

eunoscute publicului ca sa cear& trebuinta a le mai recomanda. Cea mai din urnia, Doi morti vii", este o noua prelucrare a d-lui Vasile Alexandri, reprezentat& in benefitiul
d-lui Millo si care au cAptitat aplausul general prin destivarsitul succes atat pentru cuprinsul ei potrivit cu Impre-

jurarile, cat si pentru neimitata executare pe seen& din partea

personalului Intreg".
Din cele artate pna aice Incheem cl teatrul national
merge sporind, atfit prin des&viirsirea personalului oftt
prin adlogirea tepertoralui cu piese mai bune, dar fiintarea
consolidarea lui atarn& acum mai ales dela starea finantelor lui. CAci neobosita sArguinta i staruinta din partea

directiei, Insotit de Intregul personal, nu lipseste, dar towww.digibuc.ro

54

tusi si ea ar trebui s nu uite de a publica in viitor pro

gram i repertoriu mai modest care sa se poata ndplini
cu exactiteta".
Este 'de dorit ca macar naivitatea publicului sa cautemai mult in piesele teatrale un gust mai nobil i un simtimant mai fin, iar nu numai o placere trecatoare ce le-ar

putea aduce oar ecare scene de atingeri, adese personale,

sfichiuri sau critice clevetitoare ce-s o indeletnicire a nerozilor fara lucru si fara crestere".
Trupa teatrala frantuzeasca juca de asemenea un numar insemnat de piese, atat dintre cele ce s'au mai reprezentat In anii precedenti, cat i altele noua pentru Iasi. Din
afisele i anunturile din foaia timpului ce le gasim, notam,
urmatoarele :

Vineri in 10 Noembxie 1859 s'a jucat in a douasprezacea,

reprezentatie ordinara piesa Lon ou l'Amour maternel",
di ama in 5 acte de Rougemont.

La 1 Ianuar 1851 se a intaia reprezentatie a piesei

La Bossue". Miercuri la 3 ale aceleiasi luni se joaca renumita drama de Scribe si Leguv, Adrienne Lecouvreux", In
5 acte.

Luni la 8 lanuar se repeta Adrienne Lecouvreue. La 14

Martie se joaca Les Mousquetaires", drama romantica, in 5
acte si 11 tablouri de Alexandru Dumas, care se reprezintti,
si la 17 Martie, precedata de piesa L'Auberge de Bethune,,
tot de Alexandru .Dumas.

Miercuri 24 Ianuar 1851 a avut loc un spectacol extraordinar cu ocazia serbarii onomasticei a I. S. Doinnului Ocarmuitor. La ridicarea perdelei trupa romaneasca i franceza a

cantat Imnul National, a poi s'a jucat de trupa franceza La

Bossue", vodevil in un act de Bayard si Dumanoir, Soldan
Viteazul" canticel de V. Alexandri i Scara Matei" operet
comic& in un act de V. Alexandri muzica original compusa
de Flechtenmacher. Inceputul la 7 ceasuri precis.
Asupra reprezentatiilor teatrului francez din Iasi, gasini
un articol de mare insemnatate publicat in Gazeta de Moldavia" No, 11 din 5 Februar 1851, pa care credem nimerit
a-1 reproduce in intregime. Iata-1 :

In numarul particularitatilor care deosabese politia noastra se cuvine, nesmintit insemna i fiinta unui Teatru Franwww.digibuc.ro

cez. Asta vorbeste de agiuns in favorul gustului bun a societatii Iasane, care in asemine privire urmeaza duprd pilda
celor intat capitalii a Europii, precum London, Berlin si S.
Petersburg, undo Teatrul Francez este statornic ca in Jasi.
Aproape doutizeci ani acest teatru se facu aice centrul intrunirei doritorilor artei dramatice i este ca o scoala pentru.
formarea scenei noastre cele nationale. Printul N. Sutoi caruia guvernul trecut i-a fost incradintat 'Malta directie acestui

teatru, n'au crutat nici ingrijiri, nici jertfe, spre a asigura

succesul acestui asezmant, precum o marturisesc zidirea cea

noua ce este una din podoabele politii noastre i feliurite

trupe care au urmat una dupa alta. Trupa de fata, sub directla d-lui Victor Delmari, intruneste un bun numar de
persoane insemnate, care cu toata sarguinta unei partizi
precum asta deseori se_ tampla In asemenea caz, nu conte-

nesc a cap'ta aprobatia publicului nepartinitoriu".

In numarul de 29 piese noua, ce s'au reprezentat in

cursul acestui abouament, ni se pare vrednica de amintire

drama Jeni cusutorita" data In beneficiul Mademoaselei Ami

Rolan, care au insuflat acestei piese farmecul gratiei sale si
a sentimentului. Asta artista vrednica prin naturalul si no-blesa giocului ei, au stiut sa, zugraveasca cu aclevrul cel
mai fraged toate miscarile a duiosiei firesti, mustrarile cuge-

tului pentru o sminta facut cu scop de a mantui pe prinii

ei de rusine si de mizerie, precum i tort-tulle (muncile) unui

amor irnptimit pentru un orn carele nu intelesese Inca a ei
jertfe nobile. In mai multe scene ea au stiut s, induiosasca
pana la lacrimi si a merita admirarea si aplaudarile publicului. DD. Segui i atilon, asemene dama Pedre, ca totdeauna u contribuit mult la succesul acestei reprezentatii
artistii francezi, aici ca in patria kr au cules tributul unanim de incuviintare care onoreaza deopotriva pre acei ce o
merita, precum si pre acii ce o dau".

Ca data de 7 Aprilie 1851 gsim ca Beizade Nicolai

Surzu, Insarcinatul ca 'Malta Directie a teatrului cere Departamentulu1 dinlauntra prin o adresa, ca nici o trupa de
artisti s nu poata da vreun fel de reprezentatie in capitala Moldovei, far invoirea Antreprenorului, struind toto-

data a se interveni la polit ca sa facsa, cunoscut ca Tipografiile din oras sa nu tipareasca nici un fel de afis pan
cand nu ar vedea invoirea sau din partea antreprenorului,

_sau din par eea

Departamer tul dinluntru adm4e aceasta cerere.

Tot in aceeasi lun gasiin asemenea ca Sfatul orse-.

www.digibuc.ro

56

nete a Capita lei face un raport cu No. 644 catre

Departamentul al trebilor dinlauntru, prin care expune
urmatoarele :

Luandu-se aminte ca n Capitalie se poarta cu necon .

tenire felurite privelisti precum minavete, mumite, caini. invatati i alte de asemenea comedii din care unele indestuleaza curiozitatea publica, iar altele nu mai d.ejmuesc pe lo
cuitori folosindu-se de simplitatea clasei de jos ; aseminea
se urmeaza
cu wariciobele de prin mahalale care desi
au un fel de tabetInsa nu in folosul easel Eforicesti. Sfatul

orasanesc socoate de cuviinta ca ar fi eu cale niste aseminea privelisti sa fie supuse unor conditii Indatoritoare
catre Casa Eforiceasca potrivit cu insemnatatea unei aceminea

respre care cer i dezlegarea onorabilului departament.

Prezident Isc. N. Istrati
Hristache Ion
Scriitor
SO' sectiei

Contovici

Ivanovici
Verescu.

A supra acestui raport ministru Cantacuzin puse rezolutia urmatoare :

Secsiunea 3, April 7

Sa se raspunda ca asa precum invoirea acelor ce se

rOarta in capitalie cu feliurite- privelisti este data In folosul

directiei teatrului, atat pe temeiul domnestii incuviintari din
15 Octombri. 1840, cat si contractului incheiat cu carmuirea,
urmand si osebit, imp5:rtasire a politiei supt No. 1628 din
1849, nu se poate incuviinta mijlocirea de fata, iar pentru
scranciobile de prin mahalale, daca s'au obisnuit i mai Inainte a se lua vreo plat& in folosul acelui sfat, sa urmeze
de acum Inainte, de care sa raporteze".

Isc. CantacuzinT

Simtindu-se trebuinta de publicul amator de muzica a

se educe in Iasi i o trupa, de opera italiana", care sa reprezinte opurile muzicale ce pe acea vreme erau mult gustate de publicul inteligent din cele mai principale orase ale
Europei, Ocarmuirea a crezut nimerit a insarcina ca aducerea unei asemenea trupe de opera, tot pe Victor Delmary.
1) Vezi Dos. Ministeralui de hiterne al Moldovei eu No. 99 din
1851 la Arhival Statului din Iai, opis No. 23.787, transport No. 1772.

www.digibuc.ro

57

Asupra chipului cum a urmat aducerea acelei trupe itTiiene in lasi, gasim in Gazeta de Moldavia" No. 20 di,n 8
Martie 1851, urmgtorul aviz :

D. Victor Delmary, director a Teatrului Francez are

-onor a incunostiinta pe Diana noblesa i publicul respectabil,

-eel din motive, neatarnate de a sa voin0 deschiderea Tea-

trului Italian s'au urnit la dougzeci 0 opt a lunei curga-

-toare.. Dupg, asemine intarziere, trupa anonsatg sub garansa

D. Clari, sa va remplasa de acea a lui Sinior Pietro Tottoli,

intaiul Baso a Teatrului Regesc de Turino. Cu acest oca-

sion D. Victor Delmary, reinoiazti Incredintarea lui cea mai

formall
: el nu se va rtinea de nici o jertfa, spre a
plini giuruirile sale inaintea naltei noblese si a respectabilului public, si a pazi nejignit contractul seu cu guvernul".

Aceast truptt fu ins/ adusg de Delmary abia prin in.

taele zile ale lunei Mai 1851, cnd ea incepu reprezentatiile
in Iasi, cari urmarg papa prin lana Iulie din acel an.
Relativ la aceast trupa gsim tot in Gazeta de Molda-via" No. 40 din 21 Mai 1851 urmatoarea dare de sama :

Trupa italiang, sub directia lui sinior Fottoli, au dat

eri o noug representatie. Se cuvine sg felicitgm pe publicul
Iesan despre gustul pentru operile clasice, gust ce Il vedereazg prin asistarea la aceste reprezentatii i prin ta ctul
cu carele imbrotosaza toate frumu,etele de capitenie a bucatilor. Reprezentatia Normei, ce s'au dat eri, au avut Inca
mai multi spectatori, atrasi att de faima nemuritorului Belini, cum 0 de o veche amintire al ace ;tei capo-d'opera, undo
sugetul interesant, este ecspus cu asa mare adevar de sentiment si de patimg, ca textul livraului (brosura), nu e pen-

tru alta de ct spre a marturisi identitatea muzicei cu cuvintele poezii, hicru ce este unul din meritele co mpositorului.
Norma, Signiora Giordani, i Adalgisa, Signiora Caradori,
au cules aplaudarile &Sill, nu numai prin puritatea i unitatea cntarilor, ce Inca i prin giocul care la vedereaza de

hune actrite dramatice. Orovezo, Sinior Tooli, numai putin au plinit rolul sau, este de tanguit c nesanatatea lui
Pau fost impedecat astg
sinior Rici, ce reprezenta pe
data a di zvali talentul ce s'au aplaudat in Ernani". Corurile

de si ghibace, nu erau in numar de ajuns, spre a produce

efectul cerut de sugetul".
Ca ist ocasioil i noi repetam acea ce s'au fost insemnat de o critic& nemerit, insirata in foiletonul Zimbrtflui",
c necomplectarea orchestrei multi vatarng efectului pre langa
www.digibuc.ro

58

care suntem: nevoiti i mai a dargi : c lipsa decoratiilor cerute, imputineaza iluzia care, despre alta parte, giocul a ctorilor

si a lor costum tantesc a produce asupra spectatorilor".

Dintre reprezentatiile ce a dat aceasta trup5, de opera

italiana, aratam aici cateva, i anume : La 6 Mai 1851,
I Duo Fescari" opera lirica de Verdi ') : la 13 Mai L'Elisir

d'Amore, opera comic& in 2 acte de Donizetti, la 14 lunie

Norma", de Bellini, la 17 Tunic Barbiere di Seviglia, si altele. (Gazeta de Moldavia", an. 1851).
In Gazeta de Moldavia", cu data de Luni, 9 lulie 1851
gAsim iarasi un articol, in care s 3 rezuma activitatea Operei italiene, pe scena teatrului iesan, care inchee stagiunea sa
cu piesa Beatrice di Tenda". Iata ce se spune in a cel articol :

Sirul reprezentatillor Italiene, sub geranta lui Sinior

Pietro Tottoli, compus din capodoperile muzicii, s'au inchea

Duminica, 1 Iulie prin Opera ,Beatrice di Tenda".

,Se cuvine sa 'marturisim ingrijirea, ce D. Directorul

Delmari au avut de a nutri gustul publicului nostru pentru
Teatru prin diversitatea feliului reprezentatiilor, si dupa dramele i vodevilele franccze ce a dat in ist7an. Opere italiene,

care prin puterea armonii insufla ecspresiilor clasice a dramei o magie ripitoare. Cum ca a sta trupa au tiut s raspunda la asteptarea pblic i la acea a cunoscatorilor, vedereaza staruirea cu care Teatrul se vizita in un anutimp
ce nu-i era favorabil, parterul, au fost mai totdeauna indeplinit i toate producerile alese s'au aplaudat cu un a-

dev. rat entusiasm. De asemene sa cuvine sa adaugam ca.

meritul acestel nemeriri este a lui Sinior Tottoli, carile au

stiut sa compue a sa trupa din artistii, precum sunt :

Si -

niorile Giordano Caradori, i Siniorii Doneli, Rici, Parezii,

cand i chear D. Tottolli insusi au dat probe de talent ales

atat in rolele Operei serie cum si in acele a operei bufe.

&Intern incredintati ca anutimpul viitoriu va desdauna i pe
directia i pe trecuta geranta de jartfele ce ambele, nesmintit au fost nevoite a face, spre a realiza aice asta noua
antrepriza. Prehlnga aceste c-edem c fiinta Operii Italiene
In Iasi, va fi de mare folos
pentru trupa romaneasca,
care va gasi in ea o scoala practica de muzica, ce de multi
ani s'au cercat a se introduce'.
i

11 Libretul la opera I Duo Fescari tradus In romaneste eu o introducere, e fost tiprit in anul 1951 la tipografta lust. .Albinei, Iasi_

www.digibuc.ro

CAP. VII

STA GI UN FA 1851-1852.
Reprezentatiile date la Ilairgi.n, Bacau, Focsani, Bucuregfr

Braila si Galati de trapa iesana de sub directia lui Matei

Millo.Inturnarea lui Millo in Ia0 din excursiunea

Deschiderea staqiwnei teatrului moldovenesc.Listo de piesele-

de teatru cu ca. ri s'a inavutit repertoriul acestel stagiuni.

Beprezentatia piesei Shylock de Shakespeare 0 Pa lui
Don Quichotte de la Manche.Intaia reprezentatie a drainei

istorice Mihul de AV. Istrati.Cererea de a se stramuta

reprezcntatiile trupei moldovenesti din ,teatral dela Copou

la Teatrul vechiu. Intata reprezentatie a piesei Cucoana
Chid ita in provincie.- Intervenirea Mitropolitulai Moldovei

catre Departamentul din nauntra de a se opri orice speclacol precum i arice balwri publice qi particulare in ajunvi
sarbatorilor precum i in timpul postului mare.Excursi-

unile trupei iesene in diferite provin ii din Moldova.

Sceicterea entuziasmulu i. publicului iesan pentru teatrul fran-

cez din Iasi.Stagiunea operei italiene sub directia lui V.

Delmai y.Programul trupei. si a operitor ce au a se reprezeal 1.Danile de sama de.Tre reprezentarea operilor Lambarzii, It giurwmento, Barbierul de Sevilla si Roberto it
Diavolo.- En tuziasmul publiculai pentru operele reprezen-

tate.Teatrul Italian din Braila.

Dupa Inchiderea stagiunei precedente a trupei rornnesti,.

Matei MIllo, insotit de o num,Toasa, trupa de actori

intre cari erau actritele Merisasca, Gabriela si Nini Valery,

actorii Teodorini, Nicolau si N. Luchian, plecara spre Bucuresti

cu hotararea luata
sa dee acolo o serie de reprezentatiuni '),

jucAnd ata piesele compuse de dnsul cat si de V. Alecsandri cum si de alti autori romani. Inainte Insa de a juca in Bucuresti el dada mai multe reprezentatiuni In Roman'si Bacad]. 2), apoi ajungand in Focsani, tocmai cand urma a trece11 Gazeta de Moldavia No. 30 din 16 Aprilie 1851. pag. 133. Foileton Migrarea art4tilor.
2) Gazeta de Moldavil No. 35 din 3 Mai 1851, pag. 143.

www.digibuc.ro

60

:granita dintre Moldova si Muntenia, autoritatile din Focsani

tin vroira cu nici un pret a le viza pasapoartele, asa ca Millo
cu trupa sa se vazura nevoiti a se opri acolo, desi paspoartele lor erau eliberate In regula de guvernul Moldovei.
Prin aceasta impiedecare, dar i mai ales prin staruinta celor mai de seama focsaneni, cari ardeau de dorinta
de a vedea i admira pe acest mare artist roman, jucand
repertorul national despre care se auzise mult bine in toat

Moldova, Milo cu trupa sa fu nevoit sa se opreasca, mai

mult %imp In Focsani.

In acest oras el statu 21 de zile, in care timp dadu 15

reprezentatiuni. Din piesele jucate, cele care au placut mai
mult publicului, au fost : Nunta Tarantasca,
oldan Viteazul", KK. Kirita", Herscu Boccengiu", Muza dela Burdujeni",
Casatoria fr voie" i Baba Harca" cu un succes nebun.
Reprezentatiile se dadeau intrto mare magazie de sare, atunci
desarta, care fu transforrnata in sala de Teatru. Cu pallet
Americana se mascui paret-ii i plafondul, un bordei de !Arne,

ciritei si copaci tufosi dela padure, formau fundul i culisele

Cetatenii focsaneni fiin f carte maguliti i multumiti pang
in adancul sufietului de jocul neintrecutului:artist Matei Millo
precum si de a trupei sale ce-1 insotea, Ii inmanara prin
boerul cunoscut in acel oras Stamatin, un act de multrnire,
iscalit de cei mai de seam& cetatei ai Focsanilor.
Acea Multernire, precurn i piedicele de a trece gra-

nita ce le-a avut Millo In Focsani, le gsim publicate In

foaia iesana, Zimbru", No. 2. din 5. Iunie 185 1). in cuprin-sul urmator :
Oprirea Dumneavoastra Domnule Millo in politica noas

tra Focsanii, ne pricinueste o placere atat de vie Meat ne

simtim cu totii in aceeasi pornire de a va aduce multamirile
noastre cunoscand In toata trupa i n D-v. mai cu deosebire
Directorul ei, acele dispozitii frumoase care contribuesc intr'un chip netagaduit la progresul i repedea desvoltare
intelectuala In patriea noastra Moldo-Romaniea. Nu este nici
un Roman care sa nu pretue is3a, i sa nu se faleasca, In

sine de perspectiva luminoasa ce vede In viitoriul Omantului co'l nutreste. Nu este nici un patriot sincer, care sa
nu strige din adancul inimei lai : glorie, glorie adevaratti,
barbatilor acelora care scot drept nirnic ostenelile i jerfirile 10 i pretuesc mai pres is de toate, binele patriei
civilizatia intransa.
1) Comparrt

i V. A. Urechia, Moria qcoalelor Vol. III pag. 62.

i Zimbru No. 92 din 11 lunie precutn
Gazeta de Moldavia No.
45 dia 7 luuie 1851.
Vezi

www.digibuc.ro

01

Pentru patrie, pentru al ei bine, si D-v. ati ridicat

scena si ati Imbrcat costnmul national mai cu deosebire.
Patriea va este datoare recur ostinta ei : ea va p&stra cu
scumpatate locul Dv. intre predestinatii sei".
Si noi, ca parte din multimea acelora care doresc fierbinte prop&sirea natiei lor, va rugam O. primiti cu placere
ast& mArturisire sincera de stima ce avem pentru Dv. si s&
mai prelungiti sederea Dv. in politiea noastra, daca aceasta
va este cu mult&mire si nu va Impiedeca la ceva".
(Urmeazd, isc diturile).

Nu-i treaba noastra de a lamuri daca autoritAtile din

Focsanii munteni au putut ca s5, nu pue viza kr pe pa.saportul legal al Domnului Millo, dat dui- & toata forma de
catre Secretariatul de Stat al Moldovei.. Se stie ca oprirea
dinteu tar& in alta se face numai acelor persoane ce ar fi
compromitate politiceste si cte odata si criminaliceste. D-1
Millo cu toata trupa sa, nu se afla nici in una din aceste categorii. Pretecstul cel parut, se zice ca a fost, concurenta ce
ar fi putut face trupa moldovana acelia din Bucuresti. Nu
stim daca si cuvntul acesti, poate fi de vreo greutate. Noi
Moldovenii ca frati cu Muntenii pururea am imbrtisat literatura din Bricuresti, nereusinndu-ne a cumpara si a ceti ce am
aflat bine scris, si a m primit cu caldur& de frate pe mai multi

munteni, agiutandu-i prect a fost in putinta. Asa Domnul

Caragiali cred c& isi va aduce poate aminte de concurzul amatorilor ce au contribuit la reprezentatiea piesei, Saul si de
primirea cea cordial& ce pretutindene au aflat in tot cursul
siderei sale in Iasi. Recunostinta sa a mers pan/ acolo ea intr'o

sara la beneficiul sail cnd i s'a aruncat pe seen& o pungusoar& plinulita cu aur, a declarat in fata publicului c& se lasa
de a mai fi cosmopolitan si se face moldovan.
Asa Domnul IIalepliu, D-na Ralita si D-ra Marita cred
c& nu vor fi ingrati spre a nu'si aminti ca publicul a fost
foarte indulgent pentru giocul lor si ca pururea au fost I'm-

br&tisati si indema nati la ben eficiurile lor In alesul pi eselor.

Daca poate D-lor au avut vreo nemultamire cu vre-un artist moldovan asta nu poate pune in rAspundere pe publicul intreg imputindu-i-se ca nu ar fi el filantrop".

Socotim c& ar fi ca dreptul si. fAr& pretentie din partine

ca precum noi Iesanii am vazut celebritatile Bucurestilor

in arta teatra15, asa si ariestia nu ar trebui sa se fereasc&
de a nu vede giucand si pe ai notri.
Nurnai prin o reciprocitate artistic& se poate sprera ca
scena national& sa poata creste prin emulatie si onor propriu
bine chi bzuit, iar nu prin masinatii laturalnice a cauta ca
www.digibuc.ro

scena sl, ramana tot pe loc, uncle poate unii indemnati numai prin orbul interes si de inferioritatea lor, ar voi ca in
cat vor trai ei sa o monopolizeze, speculnd pe spectatori
sub cuvant ca giocul i actiea d-sale ar fi nec plus ultra a

scenei romne".

Poate fi ca i ambitia D-lui Mil lo ca compuitor de

piese si ca artist dramatic a fost ce l'au indemnat sa mearga la Bucuresti ca sa reprezenteze intre altele piese, pe :
Baba Hrca", Doi lnsuratei", Niscoreicu" i altele, care fara,
a fi tiparite, s'au vazut af,sate i giucate in Bucuresti. A
lua proprietatea cuiva vara de vole si a o specula se numete imi pare furatura. Spre a infrunta pe niste asa pmdonisti in fata publicului din Bucuresti, D. Millo ii facus ideea de a merge in r ()mania ; insa din nenorocire
acei domnlsori vor putea a se bucura In pace folosindu-se
nepedepsiti de dreptul altuia, caci autoritatale de peste Milcoy stabileaza parata concurenta a Domnului Millo".
Codrescu.

Duptt cele 15 rnprezentatiuni date de Millo In Focsani,

el porni cu trupa sa in ziva de 26 Julie 1851 la Bucuresti t),
unde incepu in 5 August reprezentatille sale, cu piesa K K.
Kirita", care s'a juc).t in rand de trei ori, pentru ca s

mearga la teatru toata lumel care ardea de dorinta de a

vedea aceasta piesa, precam i pe marele artist Millo. S'a

mai jucat ai oi Hornarn", Tuzul calicul', Doi morti vii", Cei
-doi Ursi", i altele. S'a jucat asemene si Baba Harca", cu un
succes ne mai pomenit. Locuitorii de prin mahalalele Bucu-

restilor veneau la Teatru sa vada aceasta operetta jucata

de Millo. Boerii de pe la m ii i din toate partile alergau

.cu toti cu mare graba sa vada pe Millo jucnd. Chiar V oda

cu Doamna s'a dus inadins la Teatru ca sa-1 vada. El jaca
cu mare iz banda cele mai alese p.636 de teatru original e
din cele ale lui V. Alexaniri si (lin ale sale. In foaia
Zimbrul" No. 34 din 25 Octomvrie 1851, in foiletonul intitulat Teatral Moldovan in Bucaresti, gasim despre reprezntatiile date in Capitala Munteniei de Millo i irupa sa, urmatoare clar e de searna iscalita de : Un roman din Buc.iresti",
-din care extragem cele ce urmeazit :
,,Ati fi auzit poate impresiunea ce a lasat in inirnile tuturor

Romnilor din Capitala noastra, trupa fratilor nostri Moldo_

.doveni, aplaosele ca cari s'au primit ingenioasele piese ori_
1) Zimbru, No. 10 din 2 august 1851.

www.digibuc.ro

63

ginale cari prin baterea vitiurilor i liberul condeiu ce le

caracteriza, implinesc dublul object al artei teatrale,
prin amuzare baterea unui vitiu sau ardicarea unei virtti.

-E de prises a Ira spune via simpatie i aprobare, ce sau dat

d-lui Mille, la aparitia d-sale in public, am aplaudat cu en-

tuziasm, pe acest artist roman, ce uneste asa de bine Intreitul caracter al unui bun actor, adica, talentul, desvoltarea i onoarea".

,,...Mai nainte de teate, cele mai multe piese moldevene

sunt sub forma nationala, avand un scop national. Aceasta
a facut a se primi cu entuziasm de publicul nostru : acesta
-corespunde destul de bine cu necesitatea suprema ce avem
toti romanii de a produce oricat vom putea opere nationale

spre a raspandi gustul national, a intipari ca trasuri placute obiceiurile si traditiunile noastre si a cantat fapt ale

stralmnilor nostri. Cantecele nationale, epigramatele ingenioase unite cu talentul cl-lor Mille, Luchian, Gabriela, ce
stiu a se identifica asa de bine cu per:4onagele ce reprezenteaza, clan un gust destul de bun acestor specta:cole : Her-

narii", Tuzul Calicul", Dot mor;i. vii", Cei doi Ursi", gesturile putin mo leste si zicerile prea siluite, dure i triviale,
nu produc d,cIt dezgust i sunt numai o afectare comica.
Acestra ins Ira anunt, domnule, se intampla prea rar i meritul d-lui Millo, precum i frumusetea pieselor, le facea
putin s'mtite..."
Un roman din Bucuregi

Millo isprvind In 15 Septembrie 1851 reprezantatiile

date in Bucuresti cu un asa de mare succes in toate privirile se intearce la 20 'Octoinbrie 1851 in Iasi ca artistele
Merisasca, Gabriela, Teoderini i ceilalti, lasand pe Nini
Valery la Bucuresti, iutrucat aceasta a fost angajat'a in Teatrill National de acele.
Gazeta de Moldavia" No. 84 din 22 Octomvrie 1951,
pag. 335, ne spune
D-1 Matei Mille, Directerul Tea trului

National, asteptat cu atata derinta, a sosit alaltaeri in lasi

din Tara Romaneasca, uncle in calatoria sa artistica a sacarat aplaosuri neuitate"... Inainte insa de a se intoarct
Mille in Iasi, el se mai cluse si In Braila, uncle dadu trei reprezentatiuni in sala otelului Ralli ; se duse apoi la Galati,
uncle cu incepere dela 5 Octomvrie dadu 5 reprezentatiuni
-intee incapere inchipuita langa Otelul de Moldavia (Zimbrul" No. 30 din 11 Octemyrie 1831, pag. 117).

www.digibuc.ro

64

Teatrul moldovinesc continua a' fi si in aceasta, staginns

tot Sub directia lui Matei Mil lo care so' si in Iasi la 20 Octombrie din excursiunea sa artistica dupa, cum am vzut.
Acesta raspandi in public vestea ca poetul Vasile Alexandri

promite pentru acea stagiune 'un non repertor, maim, de

piese originale, menit a inavuti 'scena national& ; pan& cand

ins& aceste vor putea fi puse in scenA, spre a nu se intrzia
timpul, directorul Millo promite a incepe reprezentatiile cu
alte piese din cele mai alese.

Deschiderea stagiunei teatrulni national se face in 28

Octomvrie 1851 reprezentandu-se piesa Doi morti viia, vodevil de \T Alexandri si Niste sacaturi", comedie localizata.
Apoi reprezentatiile urmeaza regulat. Din piesele jucate
enumeram urmatoarele :

In 1 Noembrie 1851 se joaca Tuzul Calicul", vodevil In

&ma acte de Matei Millo i Piatra din casa", vodevil de VAlexandri.

In 4 Noembrie aceeasi luna Baba Harca" de M. Millo,

Fata Cojocarului", cumedie in 1 act de D. Miclescu.
Joi 10 Noembrie, Cucoana Kirita" i Herscu Buccengiu", cantonet, ambele de V. Alexandri.

In 20 Noemvrie se joaca comedia originall Fata zgarcitului", de I. Sion.

In 25 Noemvrie s'a jucat Gelatul tainic" sau ,Bravul

de Venetia" tradusa de A. Vasiliu, la care au luat parte actorii Poni, Bosie, Apostolu, Luchian, Zaharia, Teodorini, Neculescu, Constantinescu, Stefanachi, Dna Teodorini, D-rele
Gabriela, Zinca, Ionescu. (Afisul acestei reprezentatii se afla,
la bibioteca Academiei).

Cu prilejul acestei reprezentatii ziaral Zimbrul" No. 44

din 28 Noembrie zicea ca publicul pierduse speranta ck, a
mai vedea reprezentandu-se in teatrul iesan piese mai serioase, deoarece dela deschiderea stagiunei se jucase tot comedii si pentru aceasta exprima multumire publicului catre
Directiunea Teatrului,- pentru ca, au reprezentat o asemenea
frumoas drama. Publictil a venit la aceastg, reprezentatie
in numar asa de mare, ca, multi au trebuit sa se intoarc,

nemai gasind locuri. Cei cari s'au distins mai mult in

aceast pies au fost Joan Poni si D-soarele Gabriela i Teodorina.

www.digibuc.ro

65

In 2 Decemvrie gasim c
sytt Dociorui Ghermani, de
In auef-t

se joaca
Teulesen si M. Mi

timp vedem ca Dilectorul Teatrulu.i

National Matei Mil lo, publica prip foaia Zimbru No.

45 din 3 Decembi ie 1851, o incup4tiintare dare

publicul iesan, pi in cafe aratil, ca prim coucursul

autorului i loetului Vasile Alexandii, s'a Imbogatit
repertodul celei f.tagiuni cu un male numilr de
piese noue, atat originale eat si
precum
i traduced din frantuzeste.
Iata aceasta Incunostiintaie :
TEATRUL NATIONAL

Directia Teatrului national se grabeste 'a face

cunoscut onorabilului public ca pdn ajutorul
V. Alexandri si a altor peisoane care bine-voese
conluera la fnflouiiea liteiatuiei diamatice In Motdova, repertorul romanese s'au Imbogatit de un numar insemnator de Fie,$e Roue, piecum:
-

I. Venetiana

2. $eiloc sau zaraful de Venetia

3. Egutnenia de Castro

5 acte
P9

4. Lucretia Borgia
5. Nabucodonosar
6. Pet and ci,n,Paris
7. Mecsiniunii
8. Fratii tzeveizuti

9. Satana
10. Dillaida verde
Comedil s; Vodeviluri
I. Lutnea pe dos sau Creiiea Femeilor 2 acte

2. ludita si Olofern
3. Harce-Parce
.
4. tit-ma alege

.5. Spravale-Babei

6. Un student de Paris
7. Doi cdt unul

Prelucrate de I act
f d-1 A. P.
PP

Pe langil acestea d-1 V. Alexandri (desi Imprejuiarile nu'l iaita de a fi asociat In iarna aceasta
eu dilectla Teatiului National piecum s'a Instiintat
In afisul No. 1 din 28 Oct. 1851), au harazit In folosul Teattului National mai multe piese noue
www.digibuc.ro

66

'aerate In Paris de D-aii Teulescu i Bolilitineann,.

precum ;
I. Oircivitorul, draml In . . 5 acte
2. Hurdug-Burduz comedie In 5 acte
3. Bucurotii tn Paris comedie 2 acte
1 act
4. McInzul Neneacdi
. 1 act
5. Ton-Patera vodevil In

,,Afara de acesite 5 piese prelucrate din repertofrancez, sub privigherejt Fa, D-1 Alexandri
prelucrat o noua comedie Inteun act Intitulata Kir

Zuliaridi. Arrulut-Ccirunt, i au compus deosebit canticele cornice, pi ecum : Piciu dricarul, pentru benentiul D-lui Luchian 1I, Madama Ferchezianca acpentru benefitlul D-nei Sterianca ; lU, Harfei

Reizeful,.pentru benefitiul D-lui Millo-0 In sfargit

Directia se magulete cu nadejdea ca va putea Incheia, acest bogat repertoriu dramatic prin mult doI ita Infocircerca Cucoanei Chirifa in provinfie, vode-

vil ln 2 acte, fagaduit Teatrului National de autor,

d. V. Alexandii.
Prin expunerea acestui program, onorabilul public va putea judeca de zelul directiei In privirea
progresului dramatic In Moldova 0 dar nadajdue0e
c a 0 In aceasta iarna va gasi un sprijin favorabil
ln iubitorii Teatrului National.
Pretul abonamentului este pentru 30 reprozentatii :

Lojile de randul I, 30 galbeni

Rezervate
.
. 30
Lojile de randul II 15_
Stalele
.
8

Pretul intrarei pe fiecare data ramane tat acel

obicinuit.

M. MILLO

Director Teatrului National

La 9 Dec. se joaca vestita drama Shyllok de

Shakespeare, tradusa de A. Vasiliu, sub titinl do

J dovul sau Sinctul de scinge. Despre aceasta representatiune gasim o dare de seama mai pre larg In
Gazela de Moldavia No. 101 din 20 Dec. 1851, pe
care o reproducem In Intregime, paranduni-se deswww.digibuc.ro

67

tul de interesantA, atIt In ce priveste Insufletirea

Trublicului pentru teatrul romAnesc, "cat i pentru
--sfaturile ce le da actorilor de a lua de model pe
attorii francezi i pe cei italieni.
Iata darea de saama de care vorbim :
,Daca Teatrul pretutindene In tarile civilizate
numara intre institutiunile publice folositoare, el

are la noi o misie mai importanta, cad pe langa

-buna petrecere i intirea morala, limba noastra, Insa

In cariera dramatica, are ocazion sistematic a ea

forma Si a a Inavuti, de aceia pururea am uzat pe
aatreprenorii acestei lucrari grele si re autorii sau
iraducatorii pieselor ce si de publicul nostru cu recunostinta s'au pretuit, mai ales cand alegerea compunerilor au fost nemelita, i cAnd actorii, Insufletiti de a lor arta, s'au identificat cu rolul lor, prin
sentiment si printr'un studiu aplicat. Comedia, ca
niai usoarA, este felul mai nemerit prin care sa
poata raspunde la aceastA chemare iar dramele heri-oase ca, unele ce cer mari talente i studii adinci,
nu le pot giuca cu nemerire de cat cu toatA deplinatatea putincioasa. CAci nu este de agiuns a ti
rolul bine de rost, qi cu tot sentimentul a sA pune
bine In,pozitia i caracterul persoanei ce sA figureaza, si a BA folosi de favorabila ocazie ce avem
acuma de a lua drept model re actorii franteji si
_atei italieni si a studia a lor geste, a lor atitudini
sl arta declamatti.,. Reprezentatia dramei a renumitului autor'englez Seicsgr Intitulata Neguritorul de
Venefia (Sinetul (le singe), ni-au dat alaltiteri o prubit

despre gradul artei si a talentului actorilor nostri,

nu mai putin a traducAtorului din limba franteza
D. Vasiliu.
,,D. Poni au inteles rolul sAll de negutitor evreu,

car toatA greutatea lui, l'au reprezentat spre multumirea publicA. D-nii Bonciu i Apostolu i D-nele

Teodorina i Gabriela, au secundat dui:4 putintA disvalirea acestui episod InfiorAtor. Costiumurile si detoratiile erau conforme i cu epoca si cu lccul, iar

publicul au Incurajat re artisti cu rechemarea lor

re seen. NAdAjduim cA diretia EA va Ingriji de al
www.digibuc.ro

68

multami si pe viitoliu, pun pieF e iiou i bine alese-A.semene.mai ga.qm ea in.sata de, 23 .Dec,acef
beneficiur actfaui
' an; ,sa
' .dqt 6* Y6pr6 Keutatie
-Teddoni;
o
dritmik6medie,
.;.
.11
.
vrjvil'ea
frafilor, pr'eluc'rata F,IfloCligata dupa o.piesa frantuzewa
Vasiliu, care a .stramutat sCeil a
.

lin Aoldoya, In epOha in care cosfuMmile djientale

d oaij caredatini EC socoteau.nationalp". Ca:cla
:MoldaVi(L I), din cale" Main -aceasta. ntita,

a0pra acest9r nioraVuri., geileratla de astazi prOte;teaza,' mai ales asupya punctulni Invrajbiref Intl e
'fratii Moldoveni'. In total Insa piesa a plactif
'prin'cateva epizoade satiro-comice din epo .ac.e6a,
caii au deFfatat Dublicul foarte numeros, ce ta
la acea lepiezentatie, si care u, aplaudat
e*cli.e-

mat mai ales pe beneficient, ce juea n rol de

lji Moldovan din prOvinCie".

Reprezentatiile trupei naticinale merseseta Stple-

reulat In cursul acestei stagiuni. Printie

jucate de trupa moldoveneasca mai oomice

ituai

spectaculoase, care a prOdus publicului D distractie

din cele mai ph)Cute, a fot si huzlia piesd on
QuIchotte de la Manche, ti adusa de A. Vusiliu, cu o
jucat la 20 Martie 1852.
latit si dar6a de seama ce gv,sira In Gazeta, de
Moldavia No. 22 din 21 Maitie 1852, despre aceusta
Plesa :

.,La teatrul national s'a i eprezentat piesa Don

Kvesada de la Manha, sau dupa cum Ii zic francejii
Pon Quichotte de la Manche-. Singurul titlu au atras
un public numeros la asta replezentatie spectUculoasa, In care lutre altele era anoiksat ea vor figu,ra
Eapa Miir(oaga, (Rosinanta) si asinul Pioricial. Nu

vom zice nimica 31011 do vom lauda ghibacia si eEpiegleria cu. care D. Millo au jucat lie Sanho-Panha
scutierul faimos a cavalerului, carele ca i domnul
sau, e facu drept proverbiu a oamenilor
cum c In asta comedie bon Kvesada, avea inni
multa buna-vointa si costium adevarat, (le cilt che-1) No. 102 din 21 Decembrie 1831.

www.digibuc.ro

69

dramatica, iuii e de mirat, stiindusii ce talent

siprncticil consumata cere un asemenea roL Scnele
ceTh Aeumiierabile coihice, ce ocazion-au avanturile

roaui si gcutiartilui u, proverbille i adevarurile

impungatoai e a liii San10 ce se credeau apricabile,
dafitul ceT pitoi ese al Andaluzelor, Si apoteozul din
urina
foarte numeros eadesfatat pe publicul
n -'au
putut Infrilna a sale repetate si sgomoloa`se Wavo!, chemand pe conlucratorii principali
prCum 1i pe d-nif Gatino iegisorul si pe VaiIiu
trailucatorul piesei. Ertat fie-ni a adaugi o modesta
!audit si iictorilor patrupezi c:ari Intaia oara au del
bitt pe Feena Dramatica, ca un succes i aplaudari
4le ca'ie uneori nu se luvrednicise pcii bipeze:
,Dukt acleasta s'a jucat In 6 Aprilie 1852,
neficiul actorului Apostolu, piesa Buford:1 Priori 'dui,

comedie vodevil In doua tide, tradusa de Alecu Vajai cupletele f(cute de I. Sion. La aeeasta, repretentatie au luat parte actorii : 1oncu, Teodorini,
Bittanescu, Pohi; Manolachi, Zaharia, Panaite, Canari
ii Friin ; precum i actrifele: Gabriela i Merisasca:
TOt atunci s'a mai jucat si Strigoiul, vodevil bateau
act de Bald(); cu actorii : Millo, Apostolu,' Zaharia
Luchian, pi ecum si D-rele Gabriela si Merisasea
'Li 19 Aprilie acelas an, glsim se joLca piesa
originala Mud, dramil istorica tu versuri, In trei
adte, 'Compusit de Spatarul Neculai Istrali 2). Aceastii

piss& produce In public un efect cu total deos'ebit,

fifid o creatiuue nourt, neobicinuita 'Prina Maui pe
seena romaneasca, Intrucat aducea In sceha,
tipuril6
,
eroilor istorici ai Moldova.
Ou toate cIt punerea In -scena a 'acestei drame
llfsat In multe locurf de doHt, atilt C reprezentale a pesonajelor, dit si ca costume, dcoruri, etc
u toate
1.
sclierea av'ea uncle parti `cam
lipsite de actiune, publicul Insa a primit-o cu multa
buna-vointa, hick a cerut cu staruinta ca piesa sS
mai repete dupa cum vedem In darea de Seama
1). Afisul la biblioteca ACademiei Romilne.

2 . Aceastii piesii a fost tipiritii h lavi in anul 1850, la Tipogra-

fig Daciumului Romin.

www.digibuc.ro

70

publicata In Gaze la de Moldau'a 'Vo. 29 din 22 Aptc--

lie 1852, pe care o dam aici In tot ouprineul ei :

Mihul, nemuritoriu In Istoria Moldovei, dupl.
fapta eroica, ce sub tefan-Voda, au plinit la Rai&
&supra lui Mateas-Corvinue, cel mai mare rage a Un-

garIi mai numara doua perioade nous, In care au

atras publica luare aminte ; Unul, dud In anul tre-

cut, armatele criticei au lost deschis un resbel negru

asupra versurilor albe ce au descris a lui eroizm, qi
al doilea period s'au serbat alalta-eri prin cea Intas

reprezentatie a dramei pe teatrul national. Noi nu

pretindem a face recensia acestei compiled, decla-

ratia cea modesta a Insaai autorulni, ouprinsa In prefata dramei, i datoria a lncuraja un product dramatic original Intaia oara publicat In limba noastra,
ne face al sMuta din inima, i a dori.sa aiba imita-

tori. Alte compiled, de i ca mult mai mare mikes-,

trio tesute, nu vor Intuneca meritul acesteia !sitar
naEcute, ce In asta, privire va cuprinde purure un
ost onorabit In literatura noastra. Nu putem !MAtagadui ca asta drama, fiind
numai pentru
cetire, ar fi trebuit pentru reprezeutare a se modifioa oarece In favorul actii, cas e pe la une locuri
ear fi adaos o noua
Asemene suget marq
pentru a fi reprezentat, ar fi cerut tributul talentului i esacteta din partea actorilor, iar din partea
directii aplicarea tuturor mijloacelor, menite a produce iluzia care, ca prin magie sa transporteze pe
spectatori In locul i. In epoca faptei: Precum la unti
din cei lntaiu, smintita decleratie, denatura uneori
i frumuseta versurilor, de asemene acea ob,
doua a Ingaduit displacute anahronisme In costumurt

mensnl

caci afara de acel a lui Mihai In doua Intai acte

a Telitei, celelalte costume erau de tot fantastice,
Gligorie, D. Millo, ,,Soltuzul, D. Bosie i Mihul, D.
Poni, au subtinut rolul lor, mai ales Mihul, prin caldura giocului 0 a sale poze atletice, s'au identificat
cu prototipul sau.
Soena nopturna a asaltului, ce teftta-Voda faceBaii care o i aprinde, ai In care eroul nostru figu
reaza calare In mezul arma01or sai, au lost din cele
www.digibuc.ro

-- 71
Ina frumoase, bine executate, si de publicul entu-

4da8t, &au cerut 'da trei ori a se repeta. Toate expresiile marete i patriotice, dd care e drama ma-

mash, s'au apretuit si s'au aplaudat cu Infocare. La.

Incheierea reprezentatii, actoiii s'au rechemat Itr
semn de Incurajare i pentru autorul au sunat rostiri multumitoare, iar reprezelitarea dramei s'au re-

-eerut a se repeta. Dolim a crede ca a doua va fi

mai conforma cu a ei sujet interesant i glorios pentru istoria Patrii".

Teatrul nostru moldovenese avea mare nevoe
de mai mult studiu si repetitii cu actorii, si hind.
siliti sit le faca ta localul operei italiene Teatrut
de la Copou,acolo nu aveau loe, fiindca atIt Rena catsala de repetitii erau ocupate pentru studiarea operelor i mai cu sama a orchestrei, care 'Asa mult de dorit, Intru eft nu dispuneau de artisti cu care sa poata re-

prezenta o opera numai cu una s'au doua repetitik_

De aceia, Dii ectorii Victor Delmary i comisul Matei
Millo, gasira de euviinta ca sa mute reprezentatiileteatrului National din localul de la Copou, In acela
.Teatrului vechfu, si In acel scop se Indreptara la.
-secretai iatul de stat, cerInd printeo suplica o ase-

-mene stramutare. Aceasta cerere fu sui usa aprobarei

Domnitorului, care a Ineuviintat stramutarea, eu eon:-ditiune musk ea Directia s raspunda de mice tntlin-

piare relativ la soliditatea acelui local.

Cu Inchierea acestei aprobari, gasim urmatoarea
semnata de Beizade Neculai Sutu, catra Directorii Delmary

i Millo :

Cinst Dumilor sale Victor Delmari i Comis Matei

Iu urmarea propozitiei ce mi s'au facut din par-tea Dv. pentru mutarea Teatrului National In localul vechiu, supuind prin anafora aceasta propozilie
inaltimei Sale, s'au recomenduit sfatului Carmuitor
Inaltul apostil, In eaprindei e : Sfatul Nostru, I EV
recomendueste cei erea de tata spre Ineuviintare luIndus& cuvenita Inehizasluire pentru soliditatea Teatrului veehiu, prin luadinsa orinduita Comisie". 0
asemenea Ineuviiutara din partea sfatului primind-o
www.digibuc.ro

72

prin adresa Secretarulul de Stat sub No. 1090, isch-7

ti iilitul cu cinste va face cunoscut i D-voatr
daugire ca Incit -privee Inchizasluirea despre soliditatea reparatiei S'au recomenduit Dipartarnentului
lucrarilor publice.
1852 Aprilie 22

hr. Sulu

Totu0 reprezentatiunile teatrului national au

urmat Inainte In Teatrul de la Copo_u, 'Ana ce s'au
sfirOt reparatiile necesare teatrnlui vechiu.
La, 8 Mail852, s'a jucat piesa Inlurnarea C-nel Kirite; (Chirita In Provincie), vodevil original -In 2 acte de
V. Alexandri. Despra aceasta i eprezentatie iatit ce
scHs In da] ea de sama ce o face Gazeta de Moldavia No. 35 din 12 Mai 1852.

Sint cItiva aui de dud publicul teatral -au fost

salutat Intrarea Cucoanei Kirif a 2n cap MM. De F,d Ith-

4rejurri de famine, tuturori ounoscute, au fost nevoit'o a 0, Inturna la moie, dar patima Inascuta tie

figura In numarul reformatorilor tinutului ei, au adus'o In cIteva rInduri la NO, untie se vede ea au
ttiut a se Introduce In societatile de moda, i petrecind toate clasele acestui studia Interesant au ho-,
Ara al i aplica In provintie. Cu aceasta operatic
Incepe si ectacolul :
Thfurnarea C-nei Kinif il, vodevil original a D. V.

Alexandri, rePi ezentat pe teatrul national, In 8 Mai.

Tendinta autorului ; Ridendo castigal mores, adica

Prin derideri a curati naravuiiIe este viednic

de lauda, i fie asta lucrare, nu o picatura varsata

In mare . . Chiar sujetul l'au nevoit a desvolta

piesa pnin niOe scene detailate. ce aiure s'ar parea
triviale, care Inca n'au lipsit a produce Intie spectatori Indelungata disfata re. Inturnarea Kiritei de la
Tai pe mogia ei, In costum de amazona, aducerea
guvernorului Frantez peiltru cretei ea unui fiu libat, nadejdea familiei sale ce, dui)] e a ei ambitie,
gvea a straluci Intre mapmati, i efoi mele casnice,
tropOrea limbei franteze:traducand frazele din cui. Ant In cuvant : J'ai lave le baril (am spalat puti-na). etc. fnfatipu multe scene comice. Dregatoria
www.digibuc.ro

73

caie ea au stiut sa capete pentru barbatul

intinsesa planurlle sale de a yoiaja In Etfrop
la Paris L.. si monsiu Sarl, guvernorul, i adu-

sesa. acum si pasapoitul cu titlul pretendat de Ba--%

ToWasa Kiri(Ci, and ocarmuirea, prin al ei secret Inkircinat, discoperind abuzurile nOului diregotoriu

lineltite mai ales prin faimosul curcan ce l'au vanseos

dut cu pretul pentiu sine, de 59 ori,
post cu rusine, si Cucoana Kilita, ca broasca, viand
sa ajunga pe boul, Inteatat s'au umflat lana au cra,7
pat. Confidentul guvernului, lia numai s'au remunerat cu acel post ea si ca o orfana Inavutita, ce
Kirita pastra in casa pentru fini ei. D. Millo (Kirie
la), 1$osie (Leonas), Luchian (Luluta) mai ales, s'au
zieosebit prin joc caracteristic si au Omit a lor sarcina, spre folosul reprezentatii, indelung i cu voiiie aplaudate".
La 18 Mai 1852 se joaca eu mare spectacol pentru
beneficiul D-lui Millo, piesa Istoria Cucoanci
Partea
si a II-a.
Oprirea reprezentatillor teatrale ta ajunut siirbatorilor precam
postul mare

In eursul acestei stagiuni, puturam observa un

fapt care, Inca de pe cahd Incepuse a se da reprezentantii teatrale In mod regulat In Iasi, nu se produsesa pana atunci, si anurne o intervenip a Mitro-.
Moldovei catre Departamentul din launtru
-(Mmisterul de interne), de a se opri darea a ori-ce
spectacol sau balari publice ori particulaie, in toate
sarbatorilor mari, aiatate anume dupa o
lista Intoemita, Inca do la 1833 de raposatul Mitropolit Veniamin, lista cal e se afla tiparita la pag.
270 a Colcclici de Legiuiri a Moldovei.

Spie a se vedea cum s'a urmat aveasta cores-

pondeuta, voin i eproduce aici ant I?aportul Mthilarilor sfatului Administratio, cat si Lista aleiturat la
(wet Raport, Impieuna si cu Inalta apostila a DOmni-torului Gbica Voda.

Fita arel rapoit cu lista alaturata la el :

www.digibuc.ro

74

Prea Ind gale Doamne

,,Departamentul din launtru pe langa referata

cu No. 26408, au su pus Sfatului lista ce au primit de,

la Prea Osfintitul Mitropolit pentru 'zilele de sarbatori si posturi In care gaseste de cuviinta ea Teatrul
sau Balurile publice i particulare PA lie oprite, iar
pentru zilele postui ilor mai eu osebire petrecerilesa Inceteze cu totul, mijlocind pomenitul Departament a se lua tu observatie aceasta lista lmpreun
611 acea din Colectie de la fila 270, si a se da dizlegare

de urmare ce sa sil 'Anna. Deci Sfatul plecat aduce

la cunostinta Inaltimei Voastre, cit el socoate de en'dint& a sit observa randuiala asezata pe adr esul Prea
Sfintitului Mitropolit Veniamin din 1833 Sept. 16, sub
No. 546, respectanduse in privirea rasfatarilor publice,
ajunul ile sarbatorilor cuprinse min lista data atuncea, ajunurile duminicale din Postul mare, precurn
saptamana tntai si de pe Willa a acelui post, dupa_
eum s'a pazit paua astazi ; desavarsita hotarIre Insa
st asteaptit de la Inalta Voastra buna vointa".
Sfatulul Adrninistrativ, a itl1t4i4aei
Voastre plecate slugi.
N. Sulu, Gr. Caw
Sectia I din Secret. de Stat
No. 3929

Anul 1851 Dec. 18 zile.

InAltimea sa Voda, a Incuviintat In zioa de 20

Dee. 1851.,aceasta propunere, facandusa cunoscut aceasta 'bepartamentului din Launtru.
Iata dam aici Lista sarbatorilor si In agiunul carora, nu sa pot face teatruri i baluri :
1) Spre loate Duminicile anului.
2) -Agiunul Nasterii Domnului si spre zioa na4erii
' a (loci ri, adicd trei rile.
3) Therea 2mprejur i Sfiintul Vasile.
4) 5, 6 fi 7 lanuarie &Raul Domnului $i Sfantul
loan Boieratoriul.
5) 25 lanuarie Sf. Grigorie Teologul.
6) 30 lanuarie Sfin(ii fili Erarhi.
7) 2 Feoruarie lnlimpinarea Domnului.
www.digibuc.ro

75 ---

-8) Postul mimil mare, pcizndu-sd en toald Sfinldnie iar srbcitorile cele ma insamnate urmeazci

9 Marlie-- Sfintii 40 de muceizici fi 25, &Ina Vestire.

9) Aceli (rii zile a Invierii.

10) 23 April, Sfntul Gheorghie, Patronul TriL

11) Incilfarea Domnului.
12) 21 Maiu, Sfin(ii Inipcirat! Constantin si
13) 29 Maiu Sfin(ii Apostoli.
14) 29 Ma u, ScIdmbarea la. fa(.
15) 15 August, Adormirea.

16) 29 August, Therm Capului Sf(Intului loan.

17) 8 Septernbrie Afasterea ndsccitoarii de Dumnezeu.
18) 14- Sep(einbrie, Imilfdrea cinstitei
de Neap
fc toa re cruci.

19) .14 Octombi ie, Cuvioasa Paraschiva.

20) 26 Octomvrie; Sfantul Dimitrie.
21) 43 Noemvrie, Sfintii Arlzangheli.

22) 21 Noemvrie, Intrarea iu

23) 6 Decemvrie, Sf intul lerarh Neculai.
24) 12 Deceinviie,
lerarh Spiridon11

Fats ca ceea ce se petrece astazi, relativ la o-

prirea spectacolurilor publice de ori ce soiu, cum sE.

balurilor "publice sau partioulare, fie In ajunul ser-.
batoi ilor mari, fie in postul cel mare, nu putem zlc
cleat : Quantum mututas ab illo !
**

Teatrul Moldovenesc in provincie

In timpul verei prim luna Janie trupa moldoveneasca s'a Impai tit In doua parti, dand mai multe-.

reprezentatii teatrale, o ',Lute In orasele de la poalele muntilor Carpati, alta parte In Bacau. Piesele
ce s'au jucat au fosti Piatra din casei. Doi fcirani vf
anci cerrlani, Nunta frircineasca, Creditorii, i o partedin Baba Harca, etc.
Oichestrul era compus dinteun piano si o violinlL
or

O Vezi Dosartil 6716 din

stafuhii din Bucgmti.

1851,

Administrativ, aflat la

www.digibuc.ro

Ariiiva%

76

0 dale de Kuria despre aceste reprezentatiuni.

gasim In Gazeta de Moldavia No. 53 din 14 Julie 1852,
Foiletonul ei, sub titlz de Cronica Prouinciad.

tredem nimerit arepmduce aiei acea dare de sama,

In intre:dmea ei.
:
ist tiinp lu care plutim aiee In atmosfera
Ingreueata de pulbere, chid imtautille obdsite lasa
ln repaos pana si cumpana dreptatii, si cauta ye la
lara Fcapare de haosul trebilca% capitala, In privirea
*lesfatarilor teatrale au in e;chimbat rolul ei eu politiile provintiale. Pe elnd la poalta teatrului national, ameninta a eleste Feed si palaMida, trupa albs-tilor, lu dtia, stoluri niptith, allege pHu provin-.
lie,cununi de dafini si eimelici. Unul din aceste stoluri sa potlita prin Comania mica si In cursul forului freeventat, ce In tot anul se face la Racal' In
ieprezentatii
sidua Sfintilor Apostoli, ait dat
nemerite pHn talentul actorilor si favorite de ploile
Indesite ce nevoeatt pe adtmaiea a sti adaposti sub
Acoperaniintul easel In care Wait Incvarteluit Muzele
talatove:
iuni debutanti Bucovineni alfost
sporit trApa, i vioara maestrala a D. Flehienmaher
cMl un piano, formau, orchestrul acompaniator acfn-

ticildr placute -de me slut sarnanate: Piatra din

dsd, Doi Nrani fi c nci crhinf. Nan!a frneascei;.

Creditorii, i o parte din Baba Hi,rca, care piese pe
rand s'au dat cu cea mai mare multemire a snectalorilor, ciedein:si a trupei In privilea aplaosului
a interesului, caci biletele ceiJei romane Fe vin4letYit4ta eble- italiene.

..

;,:1)ed9rit este ca trupa sr foimeze pHn laiii;w

insufla unor provintiali
gfe4titt.jietiecerei mai nobile, mai rationale si rand'
ie'onclinfoase, decat acea In care ei se'acufundd In
so'cietatea rigilor !. Caei daca lh teatrit ei intra une-:
ori hrtristati, deapururea esa riznd, iar In acea
cietate intra rIzInd jar deseoii esa PMngand:"
Atat din cele publicate mai sus, cat si dintr'o ccOtengtre-mi-sionara; sine

1).Comania, numele vechiu a prirtei Moldovei la poaleie num:

ilor Carpati, din care nume au ramas ComlneVzi i Mocanii.

www.digibuc.ro

77

Tel e catie Domnitorul tarii Grigore Mika Voda

ea..vom . reproduce-0 mat Iavale, vedem e.a.itrupa
.A.esanti, pal e a.nuefi bacupt de o con,ducere -toesi.fu amenilitata ast-feliu a se, OpAmp ; actorii n cea mai mare parte cautand.. sa:si
Igasewca, pe aiurea, priu provintie i chiar pdn
-.curesti, exiFtenta si..resplata muncei vi.talentulul lo
Iususi Ad.olf Flechtenmacher seful orcheztrei,teatruautorul muzicei_apt9r frunwase opelui jesan
rete si. vodevile ce.s'au repreientat pe seena iesana,.
se hotarAse pa plece la BucureF,Iti, asa ca truva lo-

cab, era ameniutata sa fie lipsitit de unul din cele

inai de seamii eleniente de proj asiie a ei.

Fata cu aceste mpi ejurari Gheorghe Asald, iii-

'*gore Cuza si Mihail CogMniceanu In numele cetkte-:

iubitori de propasirea Teatrului si a literaiulti

natienale, adresara o cerire staruitoare eatie Mica
Veda, spie a lua mast]] ile ce ar gasi de ouviinta,
tenti u Indreptarea relelor de care suferea Teatrul

-.National lesan.
Acea,ta cereie cu Inaltul apostil Domnesc, sunt
In cupihideiea urmatoal e :
Prea Inalfate Doainne

hInstitutia unui Teatru Natioual de toate guvernarile se favoreaza, ea mijlocul cel mai nimerit
indii/ect inriureaza asupra moralului societatei si
literatura taiii. Ca Incepatorul teatrului

simt dator plecat a supune Iualtimei

Vo,aAst) e

acele ce si de tot publicul se simte, ca Teatrul :National din Iasi, cu toata imbratosarea patrtotica, LU
numai ca de la un timp incoace nu raspunde astey
tarii, ce prin lipsa unei plivigheri mai de aproal e
de tot s'au discreditat, si in ui mil au ajuns la de,-facere ; cea mai maie.parte din actori, parasita, se
imprastie i sta a se angaja la Teatrul din Bueurestf; arti-tul Flechtenmacher carele prin talentui
sau au cilstigat merital de compezitor a ariilor nationale, se distil] eazii, Inca de amu societatea din

Iai va fi lipsita de un pullet de Intruniie dorita,

ce este chiar n intei esul guvernului. Plintipiile
www.digibuc.ro

78

,marinirnoase a Inaltimii Voastre de a lnzestra Patriot.

institutii folofitoare, afland despre asta Impreja-

rare nu vor et ta a se desfiinta un asemene Institut,

mai vArtos, Intru a Voastra Intelepciune, veti

.orandui cele de cuviinta pentru Inflorirea Teatrului

National sub auspitiile unor masuri ce v vor adaogi
recunotinta publica.
No. 636

A Inllimei voastre prea *cat i supus

Gh. Asaki, Gr. Caza, Coglniceanu

last, 28 Mal 1852

Sfatul nostru extra-ordinar va lua In consideratie cele cuprinsa In petitia de fate qi va chibzui
imijlocul care s'ar gasi a fi mai nimerit spre a sa
pute sutena Teatrul National Intr'o placuta stare,
41upa care ne va refera a lui socotinta.
Ghica Voevod)

In 12 lunie 1852

In urma acestui apostil, Ocarmuirea lua tog

spre lndreptare.

Teatrul Francez

In ce prive0e Teatrut Francez, ce era a*a de

cautat In stagiunile precedente, acum In stagiunea
fata, nu gasim mai nici o dare de seama, daca
s'au urmat regulat sau nu cu reprezentatiile frantuzekti, caci singura piesa ce o vedem anuntata, este
acea data la 29 Dec. 1851, in beneficiul Iui Seghiu,
vi anume Une drame de !(1mine". De sigur ea se
Tor fi reprezentat i alte piese, Insa publieul find
.41C11111 entusiasmat de opera ltaliana, ce debutase cu

imult succes i In anul precedent, acurn nu mai

learga cu atita graba i la teatruI frantuzeec.
In timpul acestei stagiuni au urmat mai mult re-

presentatiiie operei italiene, adusa de Victor Delmary

impresaruI ei.
Inainte de deschiderea. Etagiun ei oper ei italiene
ce fusese anuntata pantru 1 Ootomvrie, s'a publicat
1) Vezi Dosarul adrninistrativ aflat la Arliiva Statului din Ilncure,ti No, 6716 din 1852,

www.digibuc.ro

79

Tun program in care Fe arAta attlt piesele ce urmau

.11 se juca c&t i artivtii ce`-compuneau- trupa, preeum i pretul abonamentului. De fapt insa stagiunea
operei s'a derchis la 4 Octomvrie. Reproducem aief
in intregime acest program in limba francezA, dup&
,eum s'a_publicat atunci, i care-se-iafla In -bibliot-eca
Aeademiei RomAne :

THEATRE DE JASSY
Direction de Mr. Victor Delmary
Compagnie italienne 1851-1852

Composition de la troupe
-Prima donna assoluta .
Laura Giordano"
Laura Caradori
contralto
Seconda donna .
.
Seconda donna

Di onila Santolini

Primo tenore assoluto

Luigia Gavotti
Ai gia Tognolati
Badati

B. Milesi
Tenore comprimario supplemento Ludovico Capra
Orestanio
&condo tenore Primo Baritono assoluto
Dohelly
4
Primo Basso profu-ndo
Prospero Derivi&
Primo comico et secondo Basso
Pietro Tozzoli
Secondo Basso
Nicolai
Regisseur
Ernesto Tey
-SecretaireJ. Laffitte
Maitre de chappele .
Ottoviano
Directeur d'oichestre
Carolo
Premier violon principal V.olon solo Mr. Arnstein
Souffleur
Signor Lascar
-Chef du choeur
Signor Gaetano

...

Choeurs

8 hommes
6 Dames
Premier Octobre 1851. Cinquante ipisentations.

www.digibuc.ro

80
Ouvrture
I. I Lombardi

grand oPera en 5 actes par Signor Verdi

Ouvrages nouveaux

-.Lombardi,, grand ofii a en 5 actqs

Robert le Diable opra en' 5 acres%
Nabucodonosor

L'Italionne en Alger.
La fille du Rgiment
Don .Pasquale
Masnadieri

Attila, opra en 5 actes

.

Cendlillon Belisaii e, opera en 5 'actes

(lemma de Vergy, opera en 5 actes
Semiramis

7)

51

Npertoire courant

Lucrce Borgia.Ernani

Lucia di Lamermoor.Le Barbier de S\

Romeo et Juliette.L'Elexir d'Amdur

Foscal I.No] ma.

Pri.v dc l'abonnement
Avant s ..ne Bel 6tage 170 ducats
Thlignoiros 140

Bel Etage lojo simple

Beignoires

85
70

Secondes 25 ducat-,
5
Stalles
Fauteuilles 12

Dinti e operile cali s'au i eprezentittt in cursur

intregei stagiuni ce a limit pilu la Aprilie 1832_
notam aici pe acele (le le gaim anuntate Ill foaea

timpului Gazeta (le Mol(Iavia, i anume :

La 4 Oct. 1851 se joaca I. Lombardl, drama lirica in 5 acte de Verdi, pentru deschiderea stagiunei 1).
La 10 Oct. ;-e joaca Lucia de Lamermoor, de Verdi
La 18 Oct. Ernani, de Verdi.
La 21 Oct. Nabucodonosor, de Verdi.
La 23 Oct. se lepeta, I Lombardi.

La 25 Oct. se repeta Ernani.

La 28 Oct. 80 joacii. iarasi I. Lombardi.
1) Veci si .Zirobru" No. 26 din 1851,

www.digibuc.ro

81

La 29 Oat. se repeta Lucia di Lamermoor.

La 31 Out. ce joaca Il giuramento, de Meicadante.
La 2 oemvi ie, se iepet a Nabucodonosor, d.e Verdi
.I.Ja 5 Noembrie, de asemene Ernani de Verdi.
La 6 Noemvrier se joac Il barbire de Scuiglia
de Rossini.
La 21 Noemvrie, se rej eta 11 giaramento de
Mei cadante.

La 24 Noemvrie, s'a i eretat Il Barbire de Seviglia

La 27 Noemvrie, se joaca Lucrezia Borgia, de

Donizzetti
La 28 Noemvrie, se repeta Nabucodonosor, de Verdi
La 3 Decemv] ie, se joaca Semiramise, de Rossini.

La 10 Decemvrie se repeta aceiasi opera.

La 19 Fevruarie 1852, se repeta Lucrezia Borgia

de Donizzetti.

Lo 7 Matte, se repeta I Lombardi.

La 14 Martie, se joaca Don Pasquale de Donizzotti.

Asupra repi ezentatiei de deschidere a ()pet ei,

giWm o dare de sama re larg In Gazeta de Moldavia No. 80 din 8 Octombrie 1851, din care extragem
ut`thatoat ele bucati mai interesante :
Anu-timpul teatral s'au 1nceput Gioia trecuta
prin rep ezentatia operii : Lombarzii in acea intie Gru-

dada. Noutatea acestui spectacul i 1ntia Infatosare

unora din atAti noi, au fost :reunit asta sara Ja

teatrn o numeroasa societute de amatori de muzica.

Ecsecutarea acestui cap d'Opera a lui Verdi au ragpu.ns legeneral la asteptarea Intru care se afla publicuI, carele cu vie luate aminte urmarea tasatura
fi disvalit ea acelui sujet

Jute artisti au fost apreciati de public Signor

Derivis, primul bas profund si Milesi primul tenor
assoluto, precum si primadonele Laura Giordano si
C'aradori.

,In orchestra s'a distins de asemene primul vio'mina unui

lonist Arnstein, care a fost aplaodat
Asupra reprezentatiei opelei 11 Giuramepto, ca

s'a dat la 31 Octomviie, gasim o dare de sama In.

Gazeta de Moldavia No. 87, din 1 Noemvrie 1851,
prig care FO landa jocul i cantul contraltei Santowww.digibuc.ro

82

lini, a piimadonei Laura aim dano cat si a barite-

nului Done lli.

De asemene vedem o lelatie ciitic publicata In

aceiasi foaie, cu data din 26 Noemvrie, prin care
vorbindu-se de repiezentatia 01 ei ei comice Bdrbierul

de Sevilla, ce s'a dat In 24 a celeiasi luni, se fac urmatoarele apiecieri asupra gustului muzical al publicului moldeveneFc Inainte de Introducerea operei
italiene In Iasi.
Mt& cP se sciie In acea relatie ;
Din epoca Inriurirei sti Mile In Moldova, muzica nationala, ca si alte datini mostenite de la strabuni, s'au iefugiat In mezul locuitorilor de tail, acolo thcL se aud doinele melodioase si horele caiele
In lipsa, de fapte intietin Intie popor sentimente patriotice ! cu deprindeiile oriettale Introduse nun

In cuisul domniilor de la fanar, iii s'au fobt

insuflat si gustul ientiu muzica Tuiceae i, de si

Stambulul o au Intaiit din sinul sau, multamita fie
refw mele iadacinelor ol elate si In acet iarn, noi
ne tineam de dinsa mai mult din deplindere declt
din sentiment. Astazi in timpul lui Mew-, almonia
produce la noi minuni, si ist iezuliat santem mi cu
sama datwi opei ei Italiene, carea, prin aleasa com-

puneie a trui ei sale, face o favorabil iefoima In

gustul publicului si aduce societatii placerile cele
mai alese....."

Din actorii ce au luat parte la aceasta, repreraii au pMcut mai mult publicului, ve-.dent notati pe signioara Caradori In rolul Rozinei,
Donelliin Figaro, Tozzoli In Eau to1o3 Tasca care a
debutat in Don Bazilio, si sinior Pascale, care ca
diletant, a debutat In rolul lui Almaviva.
zentatie

La aceasta repi ezentatie s'a imp] tit versnrile

ee uimeaza, In semn de admilatie pentru primadona
Aneta Caradoi i

La clutul voacei tale, la dulcea sa, vibrare

Tu fiica arntoniei i favorita sa
Ureche mea captiv o plea si cu Mirare
In sonuri cadentate irroe-ic de a visa.
.

www.digibuc.ro

83

-Sa pot visa eu astfeliu fugind pe petrieele

tin murmur sau- un zefir prin arborii pletosi,
Ori vre-un zbor de-aripa al unei paserele,
gioaca peste cuibul de puisori frumosi.
Sa pot visa fmee In timbra argintina
A voacei tale dorul ce arde'n sinul meu,

Se pot visa privirea ce *lira sanina

(Ind stall linga amanta lipsit de sinul seu...

simpt placeri, iepaos ce varsa peste mine
("atunci a lumii lantuii socot c s'au sfarmat,
sufletul men liber spre sferile sanine
Se'nalta se inehina la tronul Instelat.
A tune/ sa-mi dai femeeo, spre rugi spre Inchinai e

0 nota din a tale, sa pot de-a Intona

P recum se'ntoana imnuri prin sfintele altare :

Crintand aeelui vecinic de trei ori Osana !

Ce col zi atingi eu voacea si faci ca sa rasuue

Palatal gurei tale, oi gan mondos
!i cal e e maestrul sub buza ta ce pane
Ai flautului fi n ec, rasunet amoi os
singuxa putere, e aita cea mai mare,
re muntilor da ehuri, la vai gemetul greu,
La iaseri ciripire, la ai murmurare,

lar tie aimonie ! e Dumnezeul meti !

La reprezentatia opelei Vestala, care s'a jucat

la 4 Fevruarie 1852, In beneficial piimadonei Gemdano, aceasta ca recnnostinta publicului Igan, ce au
primit-o asa de bine In cursul Intregii stagiuni, a
cintat In limba romtneasca niste versmi ocazionale,
eare s'au tiparit In foi lezlete i 'au Impartit publicalui Iii seara de spectacol.
Reproducem aceste versuri asa cum ele s'au cantat de Siniora Giordano :
www.digibuc.ro

84
STROFE
CIntate de D-na Laura Giordano,
In benefieiul slia, din 4 revruarie 1812. in Teatrul din Fii :

1>

Tara lina si
Eu din suflet te iubesc ;
a me Willa suspina,
Ca nu pot ,a ti-o toste,c !

Ah nu pot, nu pot ati spuue

Sentimentele ce simt
Suvenirile anume
dori sa ti le chit !

Tara lina.si sanina,.

Thin semne sa-ti multume;e,

C'a ta limba mult dorita,
Ah nu pot ,sa o rostesc !

Itt thnpul acestei reprezentatii s'a mai Impartit

in sala qi aIte versuri ocazionale, tiparite In foi rezlete, cali se atuncau de obiceiu din podul teatruni, prin dischizatura rotunda pe unde se dadea di uimul policandrului In :mitt.

ha 19 Fey. 1853 s'a jucat pentru beneficiul PriSantolini ()rem Lucrezzia Borgia

madonei Dionila
de Donizetti.

La 7 Martie s'a dat opera I Lombardi (fe Verdi.

La 8 Martie b`a jucat In beneficiul diiectoruini
V. Delmary, opera Roberto it Diavolo de Meyerbeer,
la care a coopei at si trupa franceza, rudoindu-sa atunci i numarul executantilor din oichestra. prin
concursul mai multor amatori 2)
La 14 Martie s'a dat Don PaKuale de Donketti.
Entuziazmul publicului lesan pentru trupa de oera italiana. fu atil de mare, Incat pe langa deo-seWOO semne de aprobaie ce le daduse in =Nut stagiunei, la diferite beneficii mai ales, apoi la inchiderea stagiunei, care a avut loc la -sfIrs,dtul lu.
1) Se aflii la biblioteca Academiei Romiae.
www.digibuc.ro
2 ) Gazeta de Moldavia
No. 18 din 10 Martie 1852.

85

Murtie 1852. lesenii si-au manifestat din non.

lor, aruncIndu-sa In sails un numar mare de foi

pe care s'au tiparit versuri ocazionale In limba romAna traduse si In timba italianA, ce le gasim
prodm,e si In Gazeta de Moldavia, No. 24 din 3 Aprilie
an. Wit acele versuri :
,C'ompaniei alesse Pannonia a operei Italiene, infla card pe
teatrul din Ia$i, "infiintatd su& directia D-lui

La ocazia mncliderii leprezentatiilor de earna

1852, dedicat.

SONET

In anticul timp Italia prin a armelor puteie,

Prin eroica virtute a poporului marit,

Numeroase gbinte'nvins'au, luminat'au a lor sfere

marginele lun ei, de l'Apus la rasarit.

Nici a tlmpului furtune, nici a barbarilor fere,

Au putut starpi vr'o data, dafinul el Inverzit,
In mini marete Inca acea floate aid, cum pere,'e pre balbamul vietii Intre noi au yaspIndit.
Legion a lui Apollo ce cu far mecele sale
'agetIndteni In inimi, cu vers dulce IneIntat,

Ai venit doiit noua de la tarmul apusan.

Non triumf-te va conduce, catraplaiul patrii tale,,

{ 'a la stoluri -tributare, ce de mult ai subjugat,
Au adaos incaoacuma pe poporI Moldova

0 parte apoi din aceasta trupa se duce In ora-ul Braila, nude dada mai multe opere, care avur4
Rare sueces.

www.digibuc.ro

CAP VIII

STAGIUNEA 1852-1853
Deciderea teatrului moldovenesc, cum si a celui franfuzesc.
Desvoltarea gustului iesenllor pentru Opera italiand. Matel Mil lo pdaiseste directia teatrului moldovenesc,care se 'inIncercarea de
credinfeazei opoi actorilor Poni si Luchian.

retnfiinta diligente prntru aducerea publicului la natal. Greutdfile cu care WO trupa nationah ca trupa ita-

liand. Programul si personalul operei italiene.

primadond Brambilla debuttnd ta opera Attila.
trupei italiene la Galatt .

Renumita

Plecarea

hi aceasta stagiune, ca niCi in Ina din cele pro-

cedente, teatiul moldovenesc i Incepe a rari re-

prezentatiile sale din diferite 1mprejurari ; teatrul

francez apioape dispare, i numai opera italiana, iatrodusa de curind In capitala Moldovei, pale a lua
locul de onoare a ambelor trupe dramatice, ce 0E14
acum desfatase asa de mult publicul iesan.
Matei Millo caie era Insarcinat si on ditectia
tsiatrului national, in asa grave Imprejurari In loe
*a s faca toate ehipurile ca reprezentatiile moldo-

yenesti sa nu se Intrerupa, paraseste teatrul natioial pe neasteptate prin luna Decembrie 1852, asa
reprezentatiile moldovenesti care si Incepube
se da, inceteaza cu totul In timpul stagiunei.
Victor Delmary, care avusese si el concesiane4
in partea ocar muirei de a ingriji de reprezentatille
Peatrului National, se vazu pus in neputinta prim
peresirea neateptata a lui Millo, de a mai continua
eu asemenea reprezentatii, tip ca fu nevoit se reeurgi pentru aceasta stagiune la concursul unors
astorii locali, dupe cum vedem din InWintarea ce
santeazi t3i pe care o publica In frantuzetfte iar soi
reproducem aid. In traductie:

www.digibuc.ro

87

IN'T
Onorabilului public $i obicinuifilor Teatrului

D. Millo, care prin contractul Incheiat eu D. Victor Delmary, era insarcinat cu Directia Teatfului
moldovenesc pana la stirsitul lunei Aprilie 1854, parasindu-1 pe neasteptate In mijlocul stagiunei curen-

te, a pus pe D. Victor Delmary In neputinta de a

organiza cum se cade in chip statornic teatrul national pentru cursul acestei ierne ; dar pentru a nu.
la sa rmin fr ocupatie si a nu se Impritstia

actorii moldoveni; cari au conlacrat prin talentele

lor la formarea si la propasilea Teatrului national,

precum si ientru a satisface legitima dorinta a publicului, Dl.Delmary a incheiat eu d-nii Pont 2)

Lu-

chian, o coiiventie vremelnica, prin care le trece ca

aproharea ocirmuirei privilegiul teatrului moldovenesc pentru timpul ce mai ramine din stagiune.
D-sa se crede dar, pria urmare, dator a declara prin aceasta instiintare, ca de asta-zi Inainte, cei
doi actori sus aratati, slut Imputerniciti dupa Intolegerea anumita, cu. dreptul Directiunei Teatrului.
National, a Indatorirei de al organiza Inteun chip
potrivit,
mavara.

i a'l face sa urmeze Inainte Omit la pri-

Intemeindu-se la tot cazul pe indulgenta ono1) Se MIA la biblioteca Academiel Homine.

2) loan Poni s'a n5scut la Roman in anul 1818. Tat51 sriti Constantin, era preot hi Episcopia drt acolo. Studiile sale le-a Rica in Aeatlemia Mihaileanil. Incercilrile Mute de Gheorghe Maki pentru infrintarea unui Teatru National in last l'a atras pentru aceastil carierd.
A jucat mai intiii ca amator, iar mai apoi s'a dedat cu totul teatrului.

lit a scris mai multe poesii, hare cari se deoseneste acea intitulati
lionahul de la Slatina, undo Mitropolitul Veniamin este descris Iii exi.
tal iglu de la acea mn5slire. Tot Poni a tradus mai multe piese de
teatru. Nu juca deck In tragedii i drame, si a fost singur cel mat

;mare tragedian pe care l'a avut scena roman5 In acea epoc5. Era netetrecut mai ales in rohulle sale din Clopotarul de la Sf. Pavel. Cairene's:al de la Martini:ea, Egumenia de Castro si altele. In timpul domniek
Im Mihail Sturza Vod5, Poni Bind un infocat nationalist a fost surguall la Milrlstirea Soveja impreunil cu alti cati-vri actori. Mai trziu a
lost oprit de a mai locui in Iasi, dirt care cauz el s'a retras la o mo.
Vioar de pe malul Prutului, Marhonda. La 1818 a luat parte la miacarca revolutionari din Iasi si neputand fugi in Bucovina a fost prina
Vilnchis la Penitenciar de uncle n'a mai esit dead dupii ciiderea lui
Mihail Sturza Vod5. Dupii aceia s'a angajat iari ca actor la teatrut
Au/tonal din Iasi pnli la anul 1851 cilia a si murit. El a fost laniormalstat la hiserica Toma-Couna.

www.digibuc.ro

88

ratului public, care fara 1ndoiala In imtul situ ea-

noscut de dreptate, va lua parte la uFilurai ea Incurca-

turei ce i s'a pricinuit In acest an, trin paraRi/ea

neprevazuta a teatrului de d. Matei Millo ; D-1 Del!nary profita de acest prilej spre a asigura e public de adinca sa gratitudine, pent a toate dovezile
de indulgenta ce acesta i-a aitat In tot cursul Intr eprin del ei sale".
Iasi In 23 Dee. 1852.

Dupa aceasta 111tiintare, sus numitii noi direc-

tori Pont k;i Luchian, urmara ea repi ezentatiile teatrului moldovenesc, w, ea publicul ie;lan f4 nu fie
de placerea de a vedea i trupa nationala, danduli osteneala dera contribui la propas,drea artei
oma

Pentru Inlesuirea publicului de a veni la Teatru noii directorii cautara se introduca iarai cele
doua deligente (omnibusuri), despre cari am vorbit
In Cap. III, stagiunea 1817-1848. Aceasta Incercare
Iusa n'a reuit, fiind ea i de asta data nu se puteau
acoperi eheltuelile ce erau de facut pentru Intretinei ea lor.

Un articul Critic eel gasim In Gazela de Moldavia No. 23 din 19 Martie 1853, ne da sama de
thipul cum au urmat a noua i a zecea )epiezentaie romaneasca din aceasta stagiune, continfind mai
multe aprecieri personale, atit asupra pie,selor *i a
actorilor, cit i asupra mai multor diletanti din soeietatea calla a Iaplui, care dupa cum se vede au
luat parte Impreuna ea aetorii la aceste doua dio
urma reprezentatii.

Ceea ce ne face a reproduce acest aiticol, este

modal cum autoiul Eau, apreciaza aceste doua
prezintatii. Iata acest artiool :
Dupa o lunga ateptare ca sa pot zice ceva mai
inult pentru repiezentatiile Teatrulai national, iat4
sfhit mi s'a Infatitf,at ocazia, ca a noua i a
zecea reprezentatie, adica : Sacistria de Castro f,d !Jew
neficiul Domnului Luchian. Pentru ca de este s spui
adevarul, nu tiffin pana acuma daea visez sau lib
idevar Re euvine a'ml retrage In parte cele ce ank,
.

www.digibuc.ro

89

ai zig, j pentru ea ce-i dreptul, reprezentatia plina

de F enzatie .5ehastria de Castro i benefisul Domnum'au Indemnat sa ieu condeiul In mina.%
lti

Nu doar ca reprezentatiile urmate pana acum nu

n i-au vederat ca iiii s'ar realiza speranta me de a
rivi vointa lntre-actori, nu, asta nu m'au retinut

pdna acuma, caci ce-i dreptul lu elteva reprezentatii,

etorii si damele carora le-am dat cIte un F, fat, au
ctinlucrat bine la succesul pieselor i ajunsese u nu-i
eunoaste, ha Inca m'am convins ca departe de a lua

de suparare, consiliul le-au pia si sper ca Inca le

va prii. Insa de aceste doua reprezentatii In care au

conluerat si arnatoi ii, neaparat ca fie-care s'ar intere -a mai mult, i eu n'asi face rau daca pentru inistime m'asi margini Sa vorbesc numai de ele, ca
de singurele reprezentatii In care curtea teatrului,
apropia de Indeseala trasurilor la opera italiana,..
Nu voi zice ca erau si tot a acelor spectatori de
rin loje, afara de o parte la benefisul D. Luchian.
Gild, de eqe sa vorbim despre Salustria de Castro,'
acea pieQa aleasa a el ertorului francez, acea nenoruciie cruda Yu care In timpurile veohi, o fiica se
vedea oqindita de Insusi parintele salt ientru o diealiantie (casatorie In jositoare), acele Incercail. disiterate ce numai amorul le insufla amantului adeyarat spre a'si smulge amanta si sotia din Inchisoare;
,

aceea a amicitiei zugravita cu asa de vii colod Iii

eapitanul Ranucio, scena cand Elena adormita prin
narcoticul dat Inadins, e crede de toti mart& pecrttafalca, sunt scene In care 1). Pouf au fost -dra,-

maticul nostru si au cules aplauzele meritate. TeoL.

I riff ne-au aratat ca vre sa fie bee] ce &Jim, si
ne-au adaogat speranta ce pe la mai multe eprezentatii ne-au insuflat, iar I). Fratifa, prefacutul Monajunge la scop,,
t/14o In biltrIn neputincios spre
In adevar si Pau ajuns, si fie-care doiea sa u ai re-'

vada acel talent, ce pentru prima oara jucand pe

scena au facut senzatie Iii rol, i asa dupa cum .
trebuia. llaca asta piesa s'au nemerit, il1 voi as-i

cunde si meritul Doamnelor Homiceanu i Gabrida,

.are cu toata placerea, vointa si aplaose u contribuit
www.digibuc.ro

90

si nu voi trece sub tacere scena bine jueata de D.

Handoca, au carceriul Imbatat. Dar, trebue a mamai pastra si fentru benefisul D-lui Luchian, o reprezentatie unde voi vorbi Inca ceva de unii actor!
ce au giucat fn aceasta. Cme tine minte Intada reprcl_entatie a Vduvei viclene (la 1838). la Inceputul
teatrului national, si eine a mai vazut Inca odata

pe Strengaru' de la Paris,chiar i acela nu va tagadui ca Vciduva

reprodus cu neineiiie si.
(l. Luchian, acum in rolu-i a fost mai strengar.
,De asi sta sa enumar pasagele le unde au produs FAA i aplause iii una, ar trebui sa citez piesa,
vi rolul comicului nostru, MO, eu socot ca destul va
fi de voi spune ea, Insusi parterul avea a doua scena
prin asul bizar la care strengarul silea pe un spectator. Ittsul era ua lucru firese*In asta reprezentatie
d-1 S. Botezatu, carele dln buna vrointa au fa-cut pe Bow eanu cu. nemeri/ ea si placerea giocului
Intaiu, and. Pau creat pe sceua, au cules aplauzele
ce publicul ti da pentru asta buna-vrointa. Tot acele
aplause se dau cupletelor cintate de I). Botezatu
d-ria Gabriela, iar cIntecul si giccul lui Pipirig, reprezentat de Teodorini, In filosof, doctor si fata, In
atii au fost de buna speranta si in gioc ad nemerit.

Tot asta nemerite s'au observat cu

place] e

Asesorul Della, giucat de D-1 Balanescu. In cat pentt.ta Doamnele Savastita i Marghiolita, ce au con-

tribuit In Strengarul de Par.s, nu voi tagadui

multi nn cunosteau ca D-na Margbiolita facea tua
Madam Meonie, bunica Stiengaiului, E.; i ca d-na Se-

vastita au fost bine in rolul sau ; de prisos Fa mai

Npun ca d. Teodoru si-au facut bine rolul ce-i .ie de

earacter, si ea In Stiengariu D-na Gabriela cu cantee i gioc au smuls aplauzele deprinse a. le primi.
Iiisft cu cata mirare ii bucurie am primit In al doilea gioc de scena pe d-1 Fratila, giueand bine si tui
comedic+, cu atata ne-au fost i surpriza ce no-au
faeut-o d-1 Poni, iar In comedie cu rolul generaldlai, rol potrivit bine si giucat numai de d-1 Poni,
ne faceam o ideie de soldatul lui Napoleon, rapede,
sincer, nobil In purtare i vorbind adevarul.
www.digibuc.ro

91

De mai &vent Inca ceva de zis, tncheind aceast,,,

este dorinta din inima sa avem astfel de repiezentatii, sli ne vedem des In pozitie de a spune adevaro.

fara partfniie, si de a nu se rari tarasi spectatoriti

acestor doua re prezentatii romanesti mai ales cani

yedem silinta a De multumi, si de datorinta, a sprijinTeatrul national...

A. O.

Reprezentatiile trupei Moldovenesti continuara

si dupa aceste doua piese de care se vorbeste In articolul ce rani reprodus, totusi se pare ca In aceasta
stagiune actorii locali nu mai erau. Incurajati de public cu acelas entusiasm, cu care fusesera sustinuti
In anii iSrecedenti. Mai ales tinerimea eleganta acum
se tnvartea mai rnult Impiejuitil trupei de opera i-taliand, In care vedem arta adevarata F tr Ain a, ridimalt mai DJ esus de acea nationala, considerand pe

bietii actoii lomani si piesele ce ei le repiesentau

In limba patriei, ca lucruri mat prejos de nivelut

cultui al.

Cu. toate acetea i u lipsira Ins& si oament cu.

glor de Inaltarea artei nationale, si ori-cat de putint fura acestia, totusi ei dadeau Imboldiri necontenite spre a nu lasa ca reprezentatiile teatrale romaanesti sa dispara cu totul, fata cu acele ale trupelor straine ce Ee strecui au regulat In fiecare iarna
In capitala Moldovei si care atrageau In fie-care sari
elita societatei, lasand penti u teatru, numai putting."

public care venea sal sustie din dragostea pentru

arta si Intreprinderile nationale.
In numalul 28 al Gazetei de Moldavia din 6 April 1853, gasim tart o dare de sama amanuntito.
despre greutatile cu care avea de luptat trupa moldoveneasea fata de cea a operei italiene, atragana
totodatit atentiunea dil ectorilor asupra modificarei
repertorului Teatrului National.
Apiecierile din articobil despre care vorbim, IttfOgand oare-care importanta, II reproducem aici II
kitregimea lui:
www.digibuc.ro

92

Domnule Redactor,

M'am fost deprins cu acustica melodioasa a o-

perei,

atunci clnd se suna voiba ea o s'avem Si

In asta iarna Teafrul nostril Nafional, mi "s'e

pau un proect pe at popular, i e atita si neputindios ; neImpAcarea mea fa si mai mare chid mi-se
propuse a subsciie pentru teatru o petitie. Cu toate

lcestea am subscris, Impins de un amor propriu,

vazind teatrul Nostru pi oscris ajar In timp cind
eel strain ne-au adus papa L entusiasm, san mai

14ine a zice, chid in gradul cel mai Inalt de civilihzatie, asistam

o opera! dar nu pot ascunde
ca dupa alta subscriere, am avut un moment millnicios In care perdusem toata, convicsiea mea intiInteuna din zile, stam Inchis In odaea mea si.
meditam tot ce am putut sti despre origina teatrului, care dupa ce 1 Ellini se nasau din cult11
.redintei, apoi ajuns In Pranta, prin exerctarea
organelor, adevelopa facultatile intelectua.le, a per-.
fectiona arta si stiinta, raspIndi ideile F,4i a da
un senz pentru spirit si o impulsie pentru

omIn scurt pe and cugetam la toate acestea. la

nevoia publicului Nostril de un teatru adevarat NaVona]. si la aceea ce cu atita secoli in urma tu
tost pentru Atenieni, Tespis, Frinicus, Alistofan;:
pentru Pi antezi. Cornell, Ravin, Volter si alti barbati, ce prin teatru se facura arbitri patriei
Infatisa pe Biuroul men un Avis : In dialect strain
P. Delmari, Im;tiintind j e onorabilul public ,ef
les habitus du thitre, ci 'au Invoit DD. Poni si'
Luchian o provizornica tinere a teatrului Romlnes
.are din pricina D. Millo ar fi venit la dezor6nizaie.Pretextul ei a magulitor, da r ct pentru ,*succes,. eu unul In calitatea disantata, de petitionerfur

tqam depart& de a-1 astepta cu clte-va zile mai

inainte de ivirea Imprilstietilor nostri artisti, ma gp-

,(eam si eu Intr'o seara cu acea in parte societate

operei ltaliene; adevarul vorbind mi se urke
cum' de acele cuvinte, unele zugilumate de imiziO.
'ar altele ca prin elasticitate lungite cite de tr'el
www.digibuc.ro

93

coti; stam In- bufet i jeleam neaparatii cinci-spredoriud din suflet s'ascult un dialog rostit
in_ limba maicei mele,,atunci vazui expus i afiyul
teatrului Romine-c, cal e anonsa doua piese traduse

zece

Castelul gdinei 1) i Intunplitrile (liligentei 2) j cunt

inchipuiti d-le Redactor, ca era acel afis ?....

In minele unui june Romin, abonat la opera Italiant*

strigat de moarte cu teatrul local : se lupta cu. ut
altul spre a'i dovedi ca piesele acestea desi nu le-a.

cetit, dar nu pot avea nici o insemnatate dupa tit-

lul care poarta. Cel4alt calomnia cenzura cum de-au

lasat sa tieaca piesa din urma, dud

apte sau opt

diligente ce avem In tai a, produe atitea i atltea a-

vantajuri ! dupa uu moment aceiasi doi romini amatori zelosi a opeiei straine, s'au repezit asupra
unui alt afis ce anonsa opera Italiana din sara aceea, dp,r asta-data li vitzui ca se amuzarisesc, slovenind euvIntul chi dura vince", piecum i s'a Intimplat i mie In zilele trecute, cu literile durate
D-lui Hafer!, tapisier j.e ulita maremartur ocular
acestor doua scene din bufet, m'am tutors In salm
teatrului cu descurajalea in inima, fara sit vieau
a'mi aminti ca in prezent tiebne s'aspiram viitorul

Am azistat deaiindul la toate reprezentatiileromine, i totdeauna m'am intois Impacat cu sinemiA

La 19 Febr. se leprezinta &Mc-Istria de &afro :

drama in care se vede toata puteiea amorului ingeresc a unui june bray din popul
totodata tirania sau prejuditille de mezalianta a unui conte
doua contrasturi destul de impoitante pentru scena
N,oastra ; Teatrul National asta-datii fu asa de bine
Indestiit; ca chiar i Intie logile rangului IntAL
Kea putine se vedeau neocupate. Eu unul Domnule
Redactor, daca am tacut pin& acuma, asta-i pentru
ea n'am vrut a Ira deranja din alte ocupatii poatemult seribase, dar ma simt dator la asa ocazie
a multumi artistilor nostri, i d-lor amatori, care
1. Dupi mktu autorului Scribe i-au placut al botezd.
-2. Negre.,lit ei o diligentrt strilingf pentru cA, ddigentile noastredesi Inca nu rtispand la etimologia cuvintului, dar nu suntem in p t
nioi am avea dreptul
a le urea de pe acum pe scenA.
www.digibuc.ro

94

simtul eel mai nobil au luat parte la exeeuUrea eelor mai Insemnate roluri 'din asta bucata.
D. Fretita, devi pentru Intaia data se Bui pe scena
lunecoasa a unui teatru, dar sub mina acea patris'au Infatisat cu totul aplombal 'Hui actor
deprins cu scena si am fi prea multunuti a mai ve-'
dea talentul acesta.D. C. Dimitriu, pe caie l'am
rnal vazut i alta-data, vi-a improvizat cu destuM
importanta aerul rece si impuitoriu a unui despot
le toti secolii. Accentul lilil atimitor al d-nei Homiceanu, in desi erarea sa de mama simtibila, au pi odus adInca senzatie si au ti as lacrarni din ochii mai
rnultor nume de familie,nu mai putin si d-na Gabriela In caracterul acel gingas si candid, s'au vazut eu desavarsire impleAonata de rolul ce put ta,
It pentru ci. Poni, talentul sau dramatic e cunosbut, totdeauna au izbutit mai bine in roluii seiioase

aqa data nu avem de eft a'i aita adevarul cu

Indoita afectie ieutru ca &II it atitea lui te pericu-

loase a acestui teatru, cu toate dificiiltLttie, s'au hoarlt a nu'l arasi. Am aoli ea teatrul National,
lasind vodevilurile ienti u un alt timp, sLt se ocupe
nai serios ea dramile, pentrq ca asa eel e Insusi pozitia noastra actuala ; la asta ne-am ateaa sLt sufeiim lipsa d-lui Luchiau, daca poi am fi uitat succesele
ce avura In rolurile di amatice, a batrinului de Gernumi, a Jul Pol i altele".
A.

Repiezentatiite moldovenesti au mai urmat fmpreuna cu cele ale opelei

pana la Inchi-

lerea tagiunei.
In ceea ce priveste opera italiana impresariul ei
Victor Delmary se ingrijbse Inea din timpul verei a-

nului 182,
publIce programele si fnvitarile la
abonamente pentru stagiuLea ce urma sa aiba loe
In iarna anilor 1852-1853. Asa vedem ea, Inca de
la 7 Iulie se publica In pazeta de Ajoldavia No. 51
din 1852, progiamul Intiegului I ersonal al olerei ;
cum si cite-va din operile noue ce urmau sa fie jucate In stagiunea viitoade, aratand ca abonamentul
e va compune din 50 de iernezentatii.
www.digibuc.ro

95

Acest program I] reproducem In Intregte, fiind

lu urmatorul cuprins
TEATRUL DIN IASI

Directi D. Victor Delmary

Compania operei italiene pe 1852-1833

Trupa se corapune din :
Segniora Giuseppina
Brambilla
Luigia Vasquetti

-Prima dona mare Cartello

Prima dorm assoluta

Delfin a A demolo
Comprimaria
Rosina Aghemio
Secundo Domia . .
Segnior Paolo Scotti
Primo tenore assoluto .
Tenore Comprimario e
Ademollo
supplemento
Secondo Tenore . . . .
**
I pyolito Bi emend
Primo basso profundo Assoluto
D. Don elli
Primo baritono Assoluto
Pietro Tozzoli
Primo Bufo e Basso .

Nicolai
Ern esi o Tey

Secon do Basso
Regispi e
Sech etalio inF,Tetoi e

Maestro direttore .

Suggeritoi e

Laffite
Galea
Tasca
Gaetano

Maestro coxurilor
Coruri : 6 Dame i 10 ban bti.
Deschiderea Teatrului In 25 Sept. 1852. (Abona-

mental se compune din 50 opere).

of era de Verdi.
Va Incepe eu
Se va plea opere nouci : Attila, Figlia di Regimento, Sonnabula, Linda di Chamounix.
Lista abonamentalui este deschisa de astazi.

Cu toat c deschidere'a operei fusese anuntata

Tentru sara de 25 Sept. 1852, vedem Insa, ea nu

tim prin e imprejurari reprezentatiile au Inceput
abia la 9 Oct. acel an, eand s'a -jucat rentru Intaia
oara opera Attila de- Verdi.

www.digibuc.ro

96

Asu.pra acestei i eprezentatii de deschidei e,

$inl aprecieri intere:_-ante In No. 82 al Gazetei de

Moldavia de la 23 Octomvrie acel an, din care extragem mmatoarele :

Intdia debutafie (mncercare) a D-nei Bramlyilla in

opera Attila de Verdi.

Aceasta artista 1nsemnata, caie au capatat eel

mai stralueit sauces pe teatrele cele mari din Paris
si Barcelona, da asemenea si pe scena noastra au
prima dreapta recunoaF,Iteke a meritului sail In rolul
Odabele. (Nasal sau tremurator') i placut, pi ecuni
buna sa rnetoda, uuita en un gioc de Ecena plin de

energie i de sentimenturi, lufatisai qa sa placuta

gratioasa, i-au clstigat chiar dela cea intMa reprezenta tie, pr elungite aplaudari din partea publicului4...

Joia trecuta s'au dat intaia reprezentatie a Sein-

nabulei de Bellini. Debutatia D-nei Vaschetti, in rolul Aminei, a caruia succes au fost straluoit. Inca de

multa vreme, publicul nostru nu simtise niste miseari asa dulci oa i acele pe cad. D-na Vaschetti aie
talentul de ale insufla caci, cine va sta la Indoia14,.
ca CB ar tiebui sa, admirezi mai malt Intrinsa, euratania unui glas oe pastreaza ezacteta prat si In
cele mai grele bucati ? ori giocul sau ingenios
de grata ?"...
Au urmat apoi mai multe reprezentatii ale opeei Linda di Chamounix, de Donizetti ; apoi la 4
Noemvrie s'a jucat I Masnadier;, tragedie lirica, la
4 tide de Verdi ; la 13 Noemvrie s'a reprezentat
La fille du Regiment, opera In 3 acte de Donizetti ;
la 25 ale aceleiasi luni s'a clntat Norma, de Bellini;
la 4 Decemvrie s'a dat L'Elesir d'Amore, opera comica in 3 acte de Donizetti.
Asupra reprezentatiei acestei operei, gasim n
Gazeta de Moldavia No. 95 din 8 Decemvrie, mai
multe aprecieri asupra calitatilor si a jocului unora
dintre artistii acelei opere pe cari le credem nimerit a le reproduce de asemenea :
1) Acest artictd ['And pulAicat si ln liniha francezg, cuvrintuf dretaxrdtor, este tradus prin cuvintul vibrante ; care 1nseamng cu total aft
ceva decit tremarater, (Nota
autorului)
www.digibuc.ro

97

Rein ezentatiile operei italiene, urmeaza a concentra toata placerea doritorul or de muziea. Oustul
publicului se pare mai cu preferin0 tintit asupra

pieseler snie, ce stilt mai mult frectrentate, desi

eesecutarea operei bufe, mai ales cind este bine aleasa,.se face eu toata deplinatatea. Noi am avut
oeazion a asista 1l mai multe rinduri, si tot eu de

asemene placere, la reprezentatia Elisirului de Amor,

ee este fara lndoiala una din cele mai nemerite

producte a nemuritorului Donizetti si cari s'au ilustrat si aeum si Fe seena noastra prin conluerai ea
aitistilor nuoi. Siniora I uigia Vakhetti, prima Donna
asoluta este o giune si placuta apareie, cale se deosebeste prin prospatimea si euratenia versului de o
inaltime minunata i totdeauna armonioas-a, atat
in tonmile adanci cum si in cele inalte si avind

in a sa dispozitie tonurile de mijloc care umplu eu

mare placere ureehea si inima ascultatorilor, a ei
rulade si eadente eele mai grele rasuna eu Inlesnirea
cintecului privighetoarei. Aclamatiile si aplaudaiile
de cal e se inviedniceste purure din partea until. public di ept apretuitor, stilt eu atata mai lingusitotue,
ct acele mallifestatii stilt spontanee si produc,e in aeelas timp de farmecul eantaretei Siniora Vascheti,
au produs a ei talent si in opera serie, In Masna-

dicri, desi asta piesa nu aie acele frumusete caie

favoreaza suceesul miei prima donne, de aceea eredem ea vom avea oeazie de a o admil a In rolul a
vreunei alte opere serie. Sinior Scotti pl imo tenore
assoluto, cIstiga si spol este din zi In zi ce merge
favorul
s,d. in asta piesa eu Nemorino, au chitat cu multa gratie, In cIt in scena ptrmecului precum si In duo eu Adina mutt s'au aplaudat. Siniorii
Donnell i Tozzoli, bine apretuiti au dat si In asta
opera pruba de a lor talent elasic. Ist din urma ea
doctor Dulcamara, au reprodus In asta piesa pe ernpiricul (sarlatanul) eu o nemerile eimpoeta, ea cum

el ar fi de aeea profele'.

La 18 Decenivrie 1852 e joaca

Iii beneficiul
7

www.digibuc.ro

98

prima donnei Giuseppina Brambilla, opera Linda di

Chamounixi).

Apoi la 29 Decemvrie gasim c s'a jucat Lucia

di Lamermooz, opera serie In 3 acte, de Donizetti.

In cursul lunei Ianuarie 1853, intre alte piese

s'a mai jucat si I Purilani, de Bel Hui, si la 20 Martie unnator, s'a luchis stagiunea oterei italiene cu
piesa Linda di Chamounix, dupa care trupa a plecat
la Galati.

Asupra Inchiderei stagiunei, Gaze la de Moldavia

din 2 Aprilie 1853, face urmatoarele aprecieH :
Aceasta este a treia trupa a operei italiene, de
la inflintarea operei italiene la noi, poate fi consi-

derata ca era in propasire si lacrarea ei care ne

Mgt placute suvenire, nu va raminea Mira inriurire
asupra informarii guStuldi public pentru muzica cea

clasica. Cea mai mare parte dintre aitisti s'au unit

In c mpanie sub directh lui Sinior Ademo lo, spie a
organiza la Galati dupa cerei ea boeHlor de acolo,
un teatru In cursul vei ei".
In Galati acei artisti dadina mai multe reprezentatiuni cali fai bine primite de publicul de acolo.

1) La accast5 reprezentatiune Spatarul Gheorghe Mirada a dat

couctu-sul s5u esecutind pe violind concertul No.1 op. 16 de Ch. Beriot,

en acompaniqment de piano. El fu cel mnthi fin de hoer moldovan,

care InvingInd prejudecatile timpulai, ndruizni sii se ar5le In fata puhlicului pe scen5 ea scripca in min5, lucru pe care societatea de atimci,
11 crcdea injositor si potrivit iii tara noastril numai pentru iganii 15utari Diletantul moldovan a cantat ca multii acuratet5 si sentiment. Mill
dupii ce-1 auzir5._ eintind, 11 aplaudarii, iar allii altintind din cap, il
cainaril

13nrada

di.pretuir. (Vezi Grigo7e C. Msfureanu, Spalaral Gheorghe

biografic5), Iasi, 1904, pag. 4).

www.digibuc.ro

'CAP. LX

STAG1UNEA 1853-1854
r-`e a t ral moldovenesc sub direoltunea artWilor Sterian qi Gati-

neau.Degclziderea stdgiunei si priviri asupra nujloacelor de

Thdreptare a instituflei Teatrale.Reprezentatie de &del pentat ziva onomasticei a Imparatului Rusiei IVicolai Pavlovici.
Critica piesei Minunicd Met de lut. Debutat Mariei Flechtennzacher In piesa Mila fui Dumnezeu (Linda de Chanzou-

nix).Reinirareu lui Neculai i a Gabrielei Lachlan In trupa

Beneficial cavoldoveneascd. Critica piesei

pelmaistrului Paul Het i actorului C. Mogildea.Programul
operli italiene.Inlocuirea primadonei Luigia Abadia. Primadona Brambilla In opera Trovatore. Inclziderea stagiunilor.

ln stagiunea minor 1853-1854 Teatrul romInese trebuia sa urmeze a fi conduK tot In baza con-tractului ce f u s es e Inc hi et mai dinainte
cu. Victor B. Delmary, care avea si concesiunea
Operei ltalieue, si care totusi, In stagiunea precedenta, cedase directia trupei locale mai IntAi lui Matei
Millo, i apoi dupa plecarea nepr ei7azuta a acestuia,
o trecuse artistilor Poni Luchian ; se vede Insa,
ca, diferite Imprejurari si greutati Zen. pe Delmary,

sa nu poata Injgheba din timp atat trupa moldoveeasca cat si repertoriul ce trebuia sa formeze sta-

giunea.

Lunile Iii cali de obiceiu se proceda la afisarea

qagiunei, In care sa arate compunerea trupei si a'
repertoriului, publicul iesan nu vedea nici un semn
de viata a Teatrului National. De aceia vedem ea
la 8 Octombrie 1853, un mare numar de cetateni ie?eni inbitori de teatru, formeaza o reclamatie cittra
Consiliul Municipal al Capitalei, prin care cer ca
www.digibuc.ro

-100
sileasca cat mai neIntarziat pe antreprenorul V. Dal
mary, ca s Inceapa si i eprezentatiile romanesti, nit
numai cele strMne1).

Cu toata insistenta ce o facura cetatenii iesenl,.

Consiliul Municipal, n'a luat nici-o dispozitiune spre
a se grabi deschiderea stagiunei- Teatrului National

cat mai curand, de nu In teatrul de opera italiana.

dar macar tot In vechiul local de Teatrtt din casele
foaste aIe lui Talpan, unde era teatrul moldovene,,c
numit Teatru de Varietati.

Ocarmuirea vazInd aceasta patina atentiune din

partea Directiunei teatrului moldovenesc, Incredinteaza Direetia teatrului \rational Caminarului Petru

aSterian, care'si lua pe ling& sine eu Invoirea gu-

vernului pe G-atino, cunoscut publicului, care jucase

Inmai multe-trupe franceze cese succedase lii noi si

care era nnul din cei mai cueoscatori In ale artei

dramatice. Pentru aceste motive credem noi c guvernul a admis ca artistul francez Gatino sa fie In
directia Teatrulni national pe lInga, Sterian.

Inceperea reprezeritatiilor teatrului moldoveneqc.

era asteptata dupa cum am vazut CU rnulta, nerabdare de publicul iesan, caci se aflau multi cari doreau ca si arta nationala s propaseasca si sa ajunga la treapta la care erau i trupele straine cari
fusesera prin lasi.
Mult asteptata deFchidere a stagiunei Teatrului
National, din mai multe Imprejurari s'a tot amanat,
papa la 20 _Decembrie 1853, dupa cum vom vedea
mai departe.
PIna la deschiderea stagiunei gasim, scris In
Gazeta de Moldavia, No. 94 din 23 Noembrie 1853,
un articol pe cai e credem -nimerit al reproduce aici,
In el se vorbeste cu Inuit foc atat despre treoutul
teatrului moldovenesc, cat i despre mijloacele ce
s'ar putea Intrebuinta, pentru a ajunge la nivelul
unei adevarate sarte dramatice.
1). Vezi Dosarul No. 671G din 1851. Administrativ, aflat la Arhivak
statului din BueureVi.

www.digibuc.ro

101

Iata articolul despre care vorbim :

Anotimpul de earna, greu In mai multe
aie neIntirziat a e InblInzi prin sporirea pilicerilor
ce he promite deschiderea Teatrului National. Acest
teatru la noi mai vechiu de cat acel francez,
f4erman i italian, pentru ca dateaza Inca de la 1817,
cand, pe teatru de soc.ietate, fiii i fiicele celor Intai

familii nobile, au reprezentat cele Intai piese In limba

.Romana, au petrecut de atunce, eu luna sehimbatoare,

iai multe faze, chid luminoase, cind tunecoase, iar

amu lu urma ar fi ajuns a se eclipsa de tot, daca

directia superioara, a teatrelor, prc lngL armonioasa,

aplaudata i bine Indanuita opera italiana, nu ar fi

cercat a da scenei nationale o scIntee da viata, Incredinicl pe ist an directia Teatrului National d-lor
Sterian i Gatino.

S'au zis ea pentru a face rezbel trebue trei lu-

eruri : Bani, bani i iarasi bani, noi pretindem ca,

qpre a organiza un teatru sunt neat:drat trei obiecte :
Actori, actori i iar actori ! cad o buna, trupa
.nationalti va fi la noi totdeauna In stare asi aduna
iijloacele trebnitoare pentru a ei sustinere i pentru
eistigul antreprizei, In cIt acea IntM operatie a unei
directie este : a forma artisti: prin un Gonservatoria
leclamatoria i filarrnonic, pentru c nu e de ajuns

avea talent, ci talentul se cuvine a fi cultivat

dupa oare caie regule i apropiet destinatiei sale ;
asa dar, in asta privire teatru national are nevoie
de protectia, de ajutorul guvernului si de Imbratosarea compatriotilm%

Junimea noastra doritoare a petrece o cariera

sfera inteleatuala, au cuprins toate ramurile servitiului public : mesele cancelariilor gem sub povara
$criitorilor, pentru un proces se disputa zece avocati,

nu ea sa cistige cauza, ci sa o capete i sa o mai

mime, tripli i zcipli candidti Impresura alte
osturi, iar pe scena se consacra putini juni si mai
ales dame ; oare de ce pentru ca aici actorul i ac-

-trita slat expusi klupa merit, a fi aplaudati sau fluerati, pe dad in celelalte ramuri- actorii politici
damele ce joaca In societate felurite roluri nu se suwww.digibuc.ro

102'

pun la manifestatii publice, si alor amor propriu, iruK

este comprometat, prin o asemenea grea pruba. A

imbratosa si a Ineuraja Teatrul national, este deci cu

atIta mai mult de datorie, ea dupre a noastra pozitie, teatiul este placuta scoala practica a limbei,
a moralului si a istoriei, care deschicl liteiatorilor
mijloace de a cultiva geniul lor, si publicului ocazie
desfatindu-se a se lumina. AvInd
ajuns mrtiIrii
de placei ea cea bung, a compatiotilor nostri In pri-

virea teatrului Romin, nu sintein. la Indoiala

Directia Teatrului National, desehis In edificiul cel

vechiu se va uica cu bucurie, ca, fie-care Moldo-

van, desi ar fi abonat la opera italiana, se va grabi

ave o loja, o stala si la acel national, In ,deplina.convingere, ca numai din acele ce vorn semana in
pamantul nostril, vorn sacera folos i multumire noi

si nepotii nostri'l

* **

Inainte Insa de a se IncDpe stagiunea teatrului

moldovenesc, .s'a dat pe scena acestui teatru -o eprezantatie de gala eXtraordinara, in zina de 5 Dec
1853, ajunul sarbatoai ei Sf. Nicolai, In onoarea zilei
onomastice a Impai atului Rusiei Niculai Pavlovicir
la cane au luat parte ant trupa locala, cat i acea a
operei italiene. Despre aceasta solemnitate se damn
Gazeta de Moldavia No. 97 din 7 Decemvrie, urmatoarele amanunte :
In ajunul Sf. Nienlai, 5 Dec. s'a dat la Teatrul
National un spectacol de gala pentru ziva onomastica a Maiesteitii sale Impratului Nilcolai AuGustul
protector al Moldovei" cu deosebita solemnitate prin.
sentimentul religios si manitestatille unanime, con-

forme cu s*unerea i cu recunostinta prin care se

deosebese locuitorii Iailor, catra bin efacatorul acestei

taxi. Teatrul a fost stralucit iluminat si decorat cu

gust. Excelentiile lor Leitenantul-general Selvan, comandantul diviziel a 8-a de Infanterie din corpul al
3-lea, General Maiorul din Svita Majesteitii sale Impiiratului Printul Urusoff, ofiterii rosieni de toate
g-radurile i acei pamInteni, soldatii regimentului de
Poltava, ce .venind din Rosia, se gasean tree atori i
www.digibuc.ro

103

D-nii ministii i functionarii Statului In de plina

uniforma, si damele In tualete par, au asistat la aceasta reprezentatie care. au Inceput eu imnul national Rosian, cIntat de trupele reunite: ltalian i cea
romlna, in miezul aclamatiilor entusiastice spectatorilor. O oda romina compusa, pentru asta serba re,
sau impai tit In WA".

Iii sara de 20 Dec. 1853 s'a facut In sala Teatrului vechiu deschidei ea stagiunei teatrului moMovenesc, eu tru pa de sub directia lui Sterian i Gatineau
Asupra chipului cum s'a fa cut aceasta deschidere
impresiunea ce a produs asupra publicului, gasinL
In Gazeta de Moldavia No. 101, urmatoai ele induri

Asa e, asara, Duminica In 20 Dechemvrie, se

deEshise iar Teatrul vechiu pentru reprezentatiile romIne cu a-Ma dorinta asteptate.
Sa vedem insa, sa ne observam ce zicem,
nu NAM ziem a ne explica ideia ; caci, ce-i dreptul,
cuvIntul Teatrul vechiu, la multi poate fi neinteles,
la multi este ambiguu (cu doua Intelesuri), iar mie
unuia Imi aminteste frumoase impresii, imi an inteste Teatrul acela din
vechi, format ca osteneala creatoara i condus ou daune materiale, care
Insa acuma Inca II privim ea o scoal de model ! Nu,

de asta data n'avem intentia a mai scormoli treattul, destul fiindu-ne amintirile placute, marturisite
de public. Dar voim sa dam mica relatie, dupa Imprejurari, de Inceperea reprzentatiilor romine la
Teatrul vechiu caruia Ii urah o reIntindere cu tot

succesul moral si material. Putinele randuri .puse u

gazeta au Incunostiintat de mai Inainte alcatuirea unei

noua directE, asa dar nu ne ramIne de et sa mai

spunem acuma ca si trupa asta, Ii parte noua, parte

nu prea veche. Nu vom tagadui ca, chiar sustinerea
lui aice meneste o mare deosebire de Teatru nou,
-eaci, de vom trece cu vederea Ingustimea lui, apoi
asara am vazut ceea ce rar au mai urmat, si eu buAmide putem Insemna ca pentru Intaia data era plin".
must& ca toata iubirea noastra pentru Teatru natiowww.digibuc.ro

104 --T

ba chiar spre a nu ne trezi zicindu-ne proverbul vechiu, c Intaia vedere lesne Insala" apoi. In
loe de a vorbi ceva mai malt de asta reprezentatie,
preferam mai bine a lasa pe fie-care in propDia sa
impresie si s asteptam cu Incredere viitoarele reprezentatii pe eale putem crede a fi bane. i sa a-

-tingem ceva lii treacAt ceea ce ne-a placut mai mult.

De, aceasta cu placere vom arata generala mulIumire pentru leaparitia d-nei Slerian: care- chiar In
Asta sara aminti lipsa ce au fost nu de dame ! pentrn
ca asta n'ar ft adevarat, Ink'', de dama ce face nu

numai bine rolul care si'l ie, dar Inca care, precuni
In asta sara, arata Insusi barbatilor cum trebuese sa
fie dupe expresia Moldovana Craidoni". Nu voi mai
mice nimica si de arietele ce le-au eIntat. Publical
nostru pretueste In destal talentele i cIntul D-nei
,Sterian. dupa cum au i manifestat-o asta, prin
desitele si necurmatele aplaodari i rechemari. sa
zicem pe seurt ceva si pentru null din d-nii actori,
sa aratam ce-i dreptul ca multi si au dat anevointa
de a lie placea i sa le pastram numele pe alta
data. SA felicitam in treacat Directia pentni Ingrijilea ce au avut alegInd piese placute si fara temeresa depunem o gratulatie d-lui Profiriu, pentru nimerita lui traducere. Teatrul era Indesit plin, i eu
prezenta de Inalte persoane onorat, care da o marturia a interesului asupra desvoltarii artei nationale".
Aliquis

Pe HBO dilerite piese ce s'au dat de truna

gasim ca In 5 Ianuarie 1854, s'a jucat, Un a--

n(1r grhit, vodevil Inteun act tradus din frantuzeste ;

.13ndura fermecald, vodevil Inteun act, si Minunied
bel de lid, de asemenea vodevil Intr'un act.
Asupra piesei din urma gasim o cronica teatrala
publicata tot In foaia timpului Gazela de Moldavia,

No. 5. din 18 Ianuarie, care ne da mai multe amanunte a-tit asupra piesei eft si a jocului actorilor
pe care o reproducem aici :
Reprezentatia piesei intitulata Minunied Met de
www.digibuc.ro

lid. au raspandit Intre publicul Teatrului National

o placuta impresie prin sujetul arhi-comic, Si prim
nimerita s a Jeprezentare ; luck pang, si fetele depriuse a zu e ocupa toata ziva de cIt cu serioasele
acte administrative si judecatoresti, ori cu
socoteli a dobinzelor, shiinbar g, In acea sai afful
posomorlt, ba, se zice Inca ca unele dame, ce
pitusese la Opera Italiana, au lesinat, cuprinse de
un rts spasmotic, rls geueral, ce se amesteca Infre
aplausele sunatoare a publicului.
Meritul acestei piese, sta mai ales In ideea sa
cea originala. Un Alhimist, se crede convins, ca au
dezlegat problema de a fabrica oameni, prin stiinta
Himiei, dupa cum In. titnpurile batrIne se zice a fi
facut Prometeu J Aihiinistul, crezIndu-se a fi un al
loile, astepta ca acesta, nu o pedeapsg, de la Joe, ci
pre Hugh, un nume nemuritoriu, o industrie de speculatie banoasa, o con oara nesacata. Insa, de tpata
operatia lut, Intimplarea aduse a se folosi numai
flica Alhinistului clstigInd fericirea Insotirei ce o refazasa parintele sail. DD. Actori, vor marturisi drep-

tul, ca au contribuit la esbutirea piesei. Asa D. N.

reodoru ce In acea searg, se parea uii actor de scoala

veche, ca Rotor6ag alhimistul. ca batrinul Invatat

fermecat de Stiinta sa, convins de minunea ce se

credea cg, va produce, prin imitarea semnelor de iubirea ulmi pariute si de slabiciunele catrgi un fiu
capatat la adInce batrInete, prin joc, espresii si prin
buna memorizatie a rolului sau, au meritat Indesite
aplausuri, au desfatat_ publicul ca nici odata, si au
dat speranta U11111 viitor, ce II dorim a fi tot Intre

aplause. Nu vom lasa de o parte pe D. Teodorini, pe

bitetul Incurcat in intriga curioasa; carile nu stie

nu numai dacg, socrul sau II ie In ris cu acele ce-i

arata, ("tar hica ajunge in pozitie a sa Indoi singur,

dacil'i de carne ori de lut ? si nu stie care In adevar din doi ji e tata, pIna clnd In fine l trezeste
lovitura de cutit a conlucratorului Alhimistului ce
ave speranta sg, poata scapa de dinsul strapungind
figura de lut si dnd clrumul aerului vietuirei pe Qare,
ciedea c il insuflasa prin Himie ; junile actor si-au.
www.digibuc.ro

106

eapatat cuvenita parte do aprobatie ; Inca vom arata...

deplina multumire D-nei Mcripsai care, dupa ce nu

de mutt ne surprinse cu nemerita jucare a rolului-

batrInei Mata, din Faust, acnm n ntari ideea

ca, am ave pe scena Inca o Nola actrita. Pe lanVr
aceste, n'ar prinde bine daca prin vre-o sieala de
partinii e, n'am multami i celorlalti actori, earl pana
cum trecuse neobservati, i ne vederara simtitoaiea
lecale de a deveni actori ; ear (lit penfru d-la, Mar-

ghiolita, ca de un Inceput, dupa acest lot ce mere

bine, putem a o Incuraja, i a-i zice ca, cu zel, buna vointa, i studiere, In curind ne va face a vorM
mai pe larg de rolele sale.
Nu mai putin merit a rezultMului celui placut
cuvine JI. A. Obrejg, carele, cu toata naturaleta,
au adus pe Romanie aceasta piesa, fara a pi etude

prin schimbarea titlului el, i pi in oare-cai e schimonituri In text, a o da pe scena, drept a sa wiginala J"...

In timpul repiezentatiilor ce mai urmara, JD-ua

Sterian parasi scena pentru clt-va timp, iar TOE locul
i Directiunea avu grija sa angajeze pe D-na Maria,
sotia capelmaistiului Adolf Flechtenmacher cal e
jucat cu mai e succes, mai , ales In piesa Linda di
Chamounix (Mita lui Dumnezeu), melodrama In 5
acte. .Asemene tot In acest timp au reaparut pe scena,

Neculai Luchian cu sotia sa Gabriela, dud ail fost

foarte bine primiti de publicul iean.
Relativ la aceste schimbari de actori, gasim In
Gazeta de Moldavia, din 15 Februapie 1854, nimatoarea cronica teatrala :
In lume se zice cum ca : itcerea folomte. Impregiurarile Teatrului National pi ecum se va vede,
ne-au dovedit-o aceasta ; iar cIt pentru cronica teatrala, folosul tacerei e necontestat ; caci, ea acuma
poate sa cuprinda ceva mai multior. Asupra acest
tor zise, neaph,rat ar veni intrebarea In ce ? in vapairi ? In folosuri materiale ? In radicarea unui actor din trupa ? sau poate In ceva nou i neprevazut ?
Dar, aa este puteni raspunde numal- la 1ntrebarea

din urma, pe care, nu o vom lasa de o parte ca i e

www.digibuc.ro

-107
Tepetitia celorlalte. Dar, acum sIntem Iii miezul noutatilor, a aparitiilor f a reaparitiilor! Au trebuit sa
treaca mai mult de jumatate abonament, pentru ea,
Joia trecuta publicul ales sa fie si mai numeros la

teatru, alergInd re un timp ca aCela sa vada Sacaturile In suspandiu sau benefisul Direetiei. i cedreptul, surpriza lui fu Indestul de mare vazInd rearatIndu-sa pe seena Actorul sdu D. Luchian, zicem
Actorul SL1, pentru ea dupa cit me-am Incredintat

asta data mai ales publicul nostru, i arata

buna sa vointa catra teatru, si pin subscriere ImpruMuta directia
doua talente Incercate, eu Dl.
cu D-na Luchian. Ambii In acea sara culese aplausele deprinsi a le primi de la uns gublic, caredupa cum se vazu, marturisi chiar prin fapte apretuirea sa.
Reaparitia d-lui Luchian si a d-nei GabrielL.
Luchian, nu vom tagadui ca este nu munai un bur
ogur pentru Teatru, dar i un lucru ce pana acalux
lipsea. Iar lucrul acesta de la sine se tntelege ca nu
poate fi altu, de- cIt impulsia i raulatia Intre talente. Inteun cuvInt sfortarea bunilor, sa-si faca rolul bine daca nu sa i Intreaca pe eel mai bun,lucru din care publicul de sigur va eIstiga. Caci, dam
teatrul nostru arai cfstiga In asta lama pe
Flechtenmacher ce ne Mar o surpriza aducIndu-ne
pe *d-na Maria, de l carea cu Areptal putem spera
mult, intai ea de la sofia artistului nostru. violonist
al doilea ea de la persoana ce-si lua asupra grail
rol a Lindei di ,$amuni, sau Maria din drama Malui D-zeu, daca despre o Alta parte d-nul Porfirit
aparu pe scena fara sa ne spue macar numele,
stim cine e actorul fara pretentie, actorul carile dupa expresia partei cei mai marl din public au Writ
mai mult de eft Pacteur ci pretentious sau pe romaste actorul spdriet, viu si sprinten de la Intaia ap ritie, daca zic aceste talente promit ceva de asteptat, totusi este cunoscut ea ele Inca acum seformeaza! si ca priu urmaie lipsa D-nei Sterian,
concurentiea, jail din trupa emulatia, ba Inca chiar
si aceea ce nu s'ar putea contesta, actorii Incercati,.
www.digibuc.ro

108

41-eprinsi a crea role, si de la earl trupa poate mult

copieze iar publicul sa aplaudeze".
Aliquis

La 13 Febr. 1854, se joaca pentru Intaia data

piesa Pet:carul de Paris drama In acte si un Prolog (12 tablouri), de Felix Piat, tradusa dtn frautuzeste cle A. Manolli1).

-La 16 Fevruarie acelas an se joaca pentru

(Iona oara aceiasi piesa,

Joj. 18 Fevruarie se joaca -In beneficiul D-rnei
Maria Flechtenniacher, piesele Baba flirca, opereta In
acte i un tablou, de Alatei Millo, si Margo, voleviI
act, traduN din frantuzeste. SImbata la,

20 Fevruarie s'a jucat de asemene in lieneficiul

q-nei Savastita, drama feerica, Faust, In 4 acte.

In Martie acelas an, s'a dat* o reprezentatie In
beneficiul D-nei Sterian, care reveni iarasi In teatru
ca piesele Contesa de Poloboc, vodevil In 2 acts tral-us diu frantuzeste, i Tuzu Calku, comedie cu cInlece In 2 acte de Matei Millo. Asupra acestor reprezentatii gasim o lung& descriere facuta In Gazeta de
_Moldavia No. 23 din 22 Martie, In care autorul face
diferite aprecieri asupra subieatului piesei Tuzu-Ca.1icul.

Iata aceasta cronica teatrala :

Benefisul D-nei Steriean. In adeva,r, ar fi ceva,
-de neertat si Inca In mai multe priviri cInd, pen-tru putin timp hartie si negreala, am lasa relatia ce4lato-nim a da pentru asta reprezentatie asa de mult
-aminata si asteptata.; mai ales cInd cimpul ne este
Intins, brate am avut multe, si secerisul de sigur a
trebuit sa fie manos, atlt pentru. d-na beneficienta
pentru public. Pentru. D-na Beneficienta,
si vioae ca una ce are de ce, i pentru public
carile vorbind dreptul, In asta reprozentatie,
cunoscut actorii. Zic ca si-au cunoscut actorii, pentru ca.daca D-na Steriean Isj alesese o comedie de salon

1) Aceasai pies s'a tipirit Inteo brosurd de 102 pagini, i anal

/854 in Tipografia Buciumului Roan din lasi,

www.digibuc.ro

109

o comedio gre, o comedie eurat numai franteza, ca

neaparat cu gieu e poate parodiea divaiutea uuui
public care nu4 intereseaza deadieptu ; si Inca pe
o sceua ca a noastra tinara, daca, Contesa de Poloboe fu bine primita de public, cauza este ca D-na
Steilean si d. Luchiau, 8Int talente ce se Intree,

carora le e destul sa se uite ulna la altul spie

se tntelege k4i a ne arata unde'i neprevazuiul Fcenei

ciliar numai prin un singur cuvInt zic, dupa cum

nime nu'l asto,pta.

Tot aceasta voi zice si pentru ezecutaiea Ta

zului Calieul. Cine a vazut pe Lazarila conducatoru

orbului, sprinten si vioiu, cu toata starea ini cea
mizerabila, cine au vazut toate nebuniile si stren-

gariile unui anal. de 16 ani, cale ni se arata pe

scena asa de bine n travesti de catra D-na Steriean, acela de sigur va zice ca au vazut un rol
cat, si va depune Impreuna cu mine, omagiul cc
;.se cuvine. Joe. cintec, mimica si reproducerea pozi-

tiei conducatorului de orbi, iespunsa nu umai bine

la asteptaie, dar o parte Vilna din public crezu c.
eiteva din reflectlile junelui Lazarila, asupra pozitie
sale de mai Inainte si In viitor, In privire catia
viata sociala au fost nu numai bine, dar cu Impatimile esprimate de d-na Steriean adeca : eu Intele6
ea si-au cunoscnt
Cine v tagadui ii asi meritul junelui Teodo
rini ca dascal grec, si spi ijinul dat de D-nii Teodora,
Baldnescu i D-na frtrnescu. Rolul Tuzului, asa dtbine jucat de d. Bosie, eu toata sfili ea ce se parei
ca se tine de acest rol Inca de mai Inainte, i-a atraaplausele ce i se da, desi In adevar priveam cu Oue jignile acea bun& reproducere, ce d. Bos
ea actor pe scena, prin urmale, ea soldat la postu
lui au Intiebuintat'o pana si In a ctiiI calicului cele
mai Indepaitate de estetica si de bana societate
dar. acea jignire, fie cine au Inteles'o ea, dupa drei t
euvint se tragea de la piesa!
A ! bine ca venii si la pies& ! la vodevilnl in
acte a d-lui Millo, Tuzul-Calicul, pe care II vazuran
cum s'a jucat. Despre ea, o datorie sfinta, ma ane
www.digibuc.ro

110

voibesc ceva mai pe larg. Caci, daca

compunerea i amanuntimele unei lucrari literare
(precum e Tugul a literatului nostru) publicul uneDri e Insala lesne daca In placerile sau displacerile personale, el ingadue sau se lagg, a fi atras pe

'waste

tiesimtitele partialitatea catra artistii ce reprezenteaz&

acea lucrare, daca cursul ceI repede si adese-ori pre

negInclit a impiesiilor sale, cal e le simte de odata,

ii ritpeste judecata peste marginile bunei
trebue Insa sa marturisim ea, n ce se atinge de asdevaratele sentimente nobile, de ideile frumoase si
bine esprimate, de generozitatea la local ei i la

trebuinta, de o abnegatie pentru o pMcuta fapta

--moralk Intru aceasta pu.blicul nu se Inseala nici

odata ; si asta au vederat'o attt prin grain cIt si prin

fapte ; iar, cIt pentru o critica, o critica !DM, serioask

ce obseiveaza toate cu Ingrijire si gtndind judeca

pe rInd actiile, faptele si urmarile, ea de sine este
Intarita din eapul locului, chiar pria sentimental
bunultki i frumosului Inascut In om i manifestat.

Ast-fel, pang, acuma, coi vechi si autorii clasici, profesorii nostri In asta Alta ce au ajuns asa departe, au
recunoscut ca, arta teatrului nu este de cIt o scoala,
In care prin its se Ind] eaptit_ moravurile, unde, omul tsi Intiezareste slabiciunea sa, i prin Imponciarea contrastelor, prig tesetura nemerit a raului
Intie part& cele bune a vietei sociale, totdeauna au
tinut sit Ile arMe, care fapt Ii WEIS, Inouviintata
le moral si rezon a se urma,',$i de care SA re ferim,
caie-i sentimental nobil i c(J Injosit ? sau pana ia
ce abnegatie sau lepadaie de sine, poate s conduca
pe om o iujm bung, si cu nobile sentimente, cpre
marturisi recunostinta sa cittra o binefacere, ba
chiar si catra un nimic
.

Aceste slat del putin unile din regulile esteticei si a mralului social, si macar parodia lor am
fi dmit sit o gasim In Tuzu. Ihsg, sa vedem mum
si ce este Tuzul ? un calic zgareit, rautacios, vor-

bitor de rau de toatg, lumea, un vrajitor, ba Inca

dupg, alte toate j un ambitios, en toata orbirea lui
nascare (cum neO spune), ambitios dapa niste
www.digibuc.ro

111
lucruri lumesti, a carora lux, fala, el o pizmueste
Tara Sd o vada, si Inca 'ce-i mai mult, el o martuiiseste cfiiar prin termenii cei mai expresivi a pizmei. Pe el II vedem c, dupa ce In curs. de 12 ani
tainueste si tine langa el un copil strain, abia dupa
o cearta i o uricioasa maiturisire a caracterului
fiintelor ce se viptuesc din mila publica, alungand

le Mug& clansul o saiaimana, fata fara pMne de toate

zileji, 11 vedem zic, ca parca i s'ar nazari din vremai maun aiscIntec Intrebuintat In sat si ca
easca nc i mai tare nemAalitatea sa, Ii abate
-11 ne faca pe onlul einstit, reparind nelegiuita fuprin ce?...
I are si destramare a unui copil
vedem prin ce ? caei el, aceasta nu ne-o spune
In tot monologul sau, i toata scena cu Tofana se
desfasuia, astfel, In cat., lasa pe Tuzul la, norocul
caruia Ii abate, sa Indemne pe necochina a'l alunga, iar arbului de minie, sa i se Intarte In. inima
iezbunai ea i atunce sa faca varf rantatii sale, raz-bunindu'si si nenoi ocind pe ridicuul fia a fofanei,
singurul personagiu ce ne aiat un sentiment fiu.3nos, Impartind painea cu saracul. Dupa aceasta apoi, el o f araseste la boerul Incarcat i prea Incar--cat cu iubirea de sifie, Ii spune o multime ce din
noi oche arieta le substrage de la ascultatori, f3 i lucru curioz, Calieul Indracit izbuteste tale lesne a
biiui eghimoniconuI unui asa boer, ba Inca, Il face
ajunga papa la o asa credulitate, In cat fara
iee In de-api cape cercetaie, faia sa ceara pe loc a
pipaite maiturii, iu numai boeiul dar i parintele

-ce.In curs de 16. ani Ii iubise fiul cu atata

faia cea mai mica, parere de i.au sau ludoiala, Il goneste din casa i ie pe Lazalila de fin
vede ca sa aiba cu-i zice Calindioiule". Dupa
aceste sa lasam de o parte scenele i visele de fe-

licire ale calicului, sa lasani scena culioasa si can.tecele destul de cimpoese prin cai e Isi atrage indu-

rarea taranilor cantindu-le satire. In fao, sa Wain

ideea ce ne dti, prin asta, ea taranul Romin ar protegui si a fi plecat mai mult catia ghiduste, de cat
-catra compatimirea ospitaliera ce l'au caractelizat
www.digibuc.ro

-112
de secoli si se ham a doua persoana a piesei peLazarila,

Daca este adevarat ca, critica trebue -sa -pri

veasca o lucraie din toate partile sub care se Inntofaza, apoi, spre a ma, scuti -de o lunga Poliloghie
as Intreba : ca ce care va fi visat Andrieux, cand ne
da regulele pentru arta dramatica, i ne consilieaza zicand Cc/rid vei scrie, cautil ca, spiritul tau sei

nu reiscoleascd linidtu1 suflet al nevinoveitieiin(eicinat

ca un pumnar, observeazei ca, gluniele tale set- nu dee

o loviturd de moarte in fericirea altuia sau sei tur

sbure macar 1initita ferkire a telui tont : fll cu luare
aminte sa nu obosesti cu nedrepturile gen:ea ci, te a
nevoeste mai eats sa despretuesti micile triumfuri (deepigramei i sa vezi cei, nici odiniaarei, pentru nimk
in fume, sei 1111 lucrezi aleiturea cu convingerea ta .
SA mai Intrebam Inca, de ce folos sa mai auzim iii

piesa principiul espiimat eu niste termeni greu de

leprodus, e adeca, surcica nu sare departe de trunchiu ; de ce sa mai vedem la Inceput frumosul debut de senttmente ce se par dupa acel princip
ascute In. Lazarila, i pe urma
ascultam toate
insubordonatiile, rale1e deprinderi, Incantarile
descantarile soartei pale, pana i acea care, la urma

vine singur de ne-o spune, ea, el prefereaza mai

bine sa.alerge pe cImpii !

voilncheia cu singura Intrebare : Care-i care scopul moral, a piesei

ce dupa cat se pare ar fi trebuit sal maim din gura lui Lazarila ? In ce sta cel de pe urma grad al
artei literare, ce trebue sa IntipMeasca frumosul

idealului In icoana ? Poate acesta'i ca junimea imi---

tatoare sa se deprinda a gandi, ea nimic pe lumeAu e mai bun de cit viata vagabonda si de povoara
societalii? Sa ajunga a se convinge ca, rau i fam
cale omenirea au esit din starea barbarismului ?

ca, decat sa se supue regulelor socieatii uneori cam

grele, mai bine a se lepede de fericirea ce o doiea
ramie iar In conditiea cea nrai
cu Infocaie, si
de rand ? In adevar, daca toate aceste au constituati pot sa constitueze estetica si moralul, apoi ; Bal
peut tout &Are, ar--za: avea rezon sa zica ;
www.digibuc.ro

-Jive a tout oser; Clue poate s

Indrazneasca toate"..

aerie, poate sa

Dintr'un afi cu data din 25 Aprilie 1854,

Ee vede c se joaca In beneficinl capelmaistrului
orchestrei Tcatrului national Paul Hette i a actorulni C. llogildea, piesele : Doc Iona Cinodinte, vodevil

Iu 2 acte, tradus de N. Vasiliii, iar cupletele d'e A.

Obreja, In care au jucat actorii: Bosie, Teodorini,

Erin?, Mogildea, Porririu, Gheorghiu, J. Alexandrescu,

Canari, d-na Flechtenmacher i d-na .5evasti(a .5'orct

lui Jocr:s, vodevil Intr'un act, tradua de Luchian ;

actotii ce au Sucat Sii fost
: Teod5rini Luchian,

Gheorghiu,_ d-na Luchian si d-na Ionescu ; derscu Buccengiur cInticel de V._ Alexandri, executat de G. Mcgildea. La aceasta repr e2entatie fratii Burada au dat

concursul lor, executind cIteva bucati muzicale pe.

piano i vio1ifl:
1). A (esea arie variata pentru violon de Sail

Berio, executat de junele elev a d-lui Paul Hett,

Teodor Burada, acompaniat de fratele s.0 Mihail.

2). Mare- fantasie de salon, cu patru mini, pe
motivur41e favorite din opera Ernani, de F. Vald-

miler executata de fratii Constantin i Mihail Burada

(eIevi d-Jui F. Gro).

3): Fantesie pe motivurile operei Straniera, de

Bellini, compusa de Talbeig, executata, de Ccn4.
Burada.,

Inceputul 7 jum. ciastiri 1).

Opera italiana In stagiunea de iarna-1853-1854,

a jucat In acela tinip cu trupa moldoveneasca, IncepInd reprezentatiile sale la 25 Septembrie 1853.
Iata i programul Etagiunei care s'a publicat
In limba frar ceza, In Gazeta de Moldavia, No.77 dift
28 Sept. 1853 i pe care-1 dam tn romanete 2) :
1). Acest af4 se afU In proprietatca autorului,
2). S'a publicat i tu lei rAzlete In limba erancez.

www.digibuc.ro

114

'S T A GIUNEA 1853-1854

TEATRU DIN IASI

Directia d-lui Victor Delmay r

Compaiia Miami 1853-1854
CompunereA trupei

Siniora Luigia Abadia

Marieta Anselmi

Placida Corvetti
Prima dona contralto

.P.tima dona asoluta

Adel aida ViIlanj.

A doua dona comprimario
Sinior Milesi
Primo tenor asolut
Prudenza
,,
.,,
It,,
Primo baso asolut
Prospero Derivis

Carbonelli
Sermathey
Prima Bai ton

Tozzeli
Primul Bufo si Bas

Marina
.M 2-le tenor si Comprimario
Al doilea Bas
.Nicolai

Qalea
llaestru si direct. de crchestrA
Violina principalti,
-7
IltibEch
Inspector general
Lafitte

Secretar si easier

4)

Suggeritor (sufleor)

S ph o

Tasca

Coristi
Dehiderea

Joi 25 Septembrie 1E53, Intaiul debut

Ernani
Opere noue

Polliuto, Rigoletto, Safo, Il Bravo,

Luisa Miler, Nina Pazza per amore
Abonament 50 reprezentotti

Bel etaj, lop, simplA, 85 galbeni

Stal
,
.
16
,
Benuar .
.
.
70
,,
Al doile loj .
.
30
,

Duminica, la 11 Octombrie s'a jueat pentru a

doua- oar's opel a Ernani, de Verdi.
www.digibuc.ro

115

La 15 Octombrie s'a jucat opera Lucrezia Borg:a,

...lemenea de Verdi.
Gasim o dare de samA importanta pentru apre-cierile sale, muzicale diu timpul aceIa, publicata

Cazefa de Moldova, No. 85, din 29 Odombrie 1853,

pe care o reprodur!em aici In intregime :

treilea period a esistentei Teatrului italian

in Iasi au inceput, si cu dansul ,sirul placerilor pentat doritorii Operei. Nime nu ar fi asteptat, ca un
public teatral, deprins d 20 ani, cu vodevil si comedii franceze, une-ori germane si rareori romane,
poata In .esa, scuit ti,mp, nu numai a se Impartasi
pentru muziga italiana, din analogia uricului sau, ce
IncA a se face apietuitor i giude competent.
Inanifestatiile sale, In asta priviie cu temeiu se Pot
ocoti ea o masma, dieapta i moritilor si a sucee-sului aitistilbr.
Opera Nabuco, mai ales a doua reprezeetatie,

rur meritat In mai multe iaporturi, Incuviintalea

peetatorilor, Sfnior Milezi, admirat de publiq... Prima donna Siniora Abadia eu viosie s'a aplaudat
rechemat. Sinior Sermathey, bariton eu un organ
oaspat, cu flgura i gioc priincios au patruns de
simpatie si au .incantat pe public, pnin gioc, sentimentul si fiumosul Lesunet al orgaqului sail, care
uneoit ajimge la naltimea de tenor. Sinior Derivis,
carui merite s'au fost apietuit Inca an-tarti la a
lui Intai Infatosate In Iasi, cu al seu gioc minunat,
cu expresia plina, de sentiment, au desvalit un organ proaspat ce rasuna placere In inimile
Corvety, contr'alto caie stie a purta a
ei frumos glas eu sentiment si arta, preeum au vedeiat &WIWI in Adalgisa i acum h rolul de Fen

De si Gazeta de Moldavia, In darea sa de sama

ce am vazut mai sus_ cauta sa sprijineasca, oale cum
e prima dona Luigia Abadia, zicand ea cu viosie s'a
aplaodat si rechemat, totusi publicul aiata oare care
displaeere pentru. aceasta cIntareata, cerind FA fie

malocuita. Dilectolul Delmary fata de aceasta newww.digibuc.ro

-116
multumire a publicului, faeu un alrurt cu data din
3 Decembrie_1853 1), prin cad e se faeu cunoscutpublicului ea a i luat dispozitiuni pentru ca prim&
dona Luigia Abadia sa fie inlocuita prin o alta ctth
tareata care pa coiespunda mai bine cerintelor i IA-

La 23 Noemvrie gasim ea sa joaca pentru

ireia oars in aceaEta stagiune, opera Norma. de
Bellini.

La 28 Decembrie s'a Incheiat prima parte a abonamentului opelei italiene; dindu-se lama atunci_
douazeci

i patru de leprezentatiunf, cu piese din

repertoriul vechiu, cunoscut pubieului iesan, afara

de Laiz4 Miler, In locul cateia directia a dat
ana la Algir. Ceia ce 1nsa de multe ori indispuneaf
pe public, a fost Si de asta data, ea i in randuiile
trecute, personalul putin numeros al corului i cala
lasa rault de dorit sub raportul
La 29 Ianuarie 1I.54 s'a jucat opera rra ritarri,
In beneficiul d-lui S. Scotti bariton, la cal& a luar
parte i primadona Varguetti.
Luni In 29 Iannarie, s'a jucat ore] a Ernani, leutru beineficiul tenornlui
IuInd paite la acea
repiezentatie si ai titii Milesi, ,Primadona Gino2
l)erivis bas si Seimathey bariton.
Pe la Inceputul lunei Feblualie 1854, -s'a,jucat
opera Trovatore, cu primadona prambilla, cal ei
joc tragic In rolul Leonorei i a glasqui ei simpatic, facea ridmiratia publicului iesan.
La 14 Februarie, s'a jucat lentin a op-ta oai
Linda di Cliamounlx, ud teat' ul era plin, spi e a admira pe Brambillaprimadona ce excela prin jocul,
gtatia i naturalul ei.
La 15 Februarie s'a jucat In 'beneficiul

Seimathey opera Rigolelto de Vei di.

La 17 Februarie urmator
jucat Linda di Chamoan x, In beneficiul basului Tozzoli.

Duminica 21 Februalie, lentruIncheelea carna

,1). Se afl In proprietatba aatorutai.

www.digibuc.ro

117

-valului, s'a aat Linda di Charnonnix. la amiazA, la

12 ciagurl, iar sala la 9 eiasuri b'a dat un mare

13aI-mascnit.

A mai uimat apoi citeva reprezentatii atit de

Ltrupa moldoveneasea eat ..i. de trupa ItaliauA, dupa

-Qade s'a Inchis apoi stogiunea.

www.digibuc.ro

CAP. X

STAGIUNEA 1854 1855

Intreruperea mersului regulat at reprezentatillor teatrale palimpul ocupatiunei Moldovei de arrnatele strdine.Reinceperea pregiitirilor pentru deschiderea teatrului National-i-Desfacerea Directiei Operei italiene de acea a teatrului MoldoContrctut tricheiat 'hare guvern i Victor Del-.
venesc.
mary.
Contractul incheiat pentru Teatru National etcPostelnicul Vasile Alexandri.
Derv. Pap asistnd la a,
reprezertatie a operei italiene. Reprezentatia data in onoa--1
rea zilei onornastice a Domnitorului Grikore Ghica. Direc/la teatrului clii o rcprezentatie 'in beneficial saracilr nepti

tincio#. Opera italianei.

Multe evenimente politice se desfasui'arit $i bantail% tara Moldovel In cll,rs de mai matt timp, ar-

mate stiaine teem pe aici siunele se oprilit chiar

pentru Mai mult timp, Wand dificila Din prezenta
lor ()lice manifestare artistic6 literara sau

fiat, caci Moldovenii Inglijiti de soaita ce-i asteapti

nesignranta de azi pe maine, im mai puteau fi mg.nati de clonai de a cultiva si face sa propasasca, ai
tele $i tiintele pent u care lucrasera pana atunci.
Cu toate aceste, Indata ce Grigoie Ghica Voda
se reInturna In scaunul Domniei Moldovei, el contribui ca teatiul sa-71 urmeze regulat leprezentatiile
sale ca $i mai Inainte,
Publicul cult iesan 1 obstiea Intreagg, a$tepta
cu nerabdaie deschidei ea stagiunei 1854-1855, cal ecu toate nlesniri1e date de ocarmuile, tot nu mai
Incepea. tunci ob$"tiea orasului avand In frunte i eboerii4 D, Miclescu, Varnav, Teodor Burada Spatar.
www.digibuc.ro

119

C. Buzdugan Spatar, i alti multi iubtorf de arta

dramatica,fcura o jalba catra gate Municipal ea

Ea nu se risipeasea teatrul national, si sa se Inceapa

at mai curand stagiunea.

Iata dam frici acea supTica, care are cuprinder ea

urmatoare, facuta in luna Octornbrie 1854 :
Onoralului Sfal Municipal

Obiectul de tanguire a obstiei catra acel onorat Sfat, au fat totdeauna a sa Inffitura piedicile cefaeeau neluerator Teatrul National si a sa statornici
odata pentru totcleauna deschidema lui legulat: In
fiecare an.
Este foai te trist a sa vide des-chiderea Teatrului National numai dupa aseminea re"clamatii, (land
existenta lift este asigurata prin subventiea ce yin&
din contributiea obteasc i eand drepturile teatrului national ar trebui sa, aiba Intaetate Inaintea
oricarora artisti streini, In consideratie mai ales, ca
el pentru paite din cetateni este o shoala de moral
pentiu o parte o desfatal e publica. Pe langrt aeeste mai este de luat aminte tristul viitor ce ni-searata. caei artistii romni, vazand parasit Teatrul
national, unii s'au dus din tara, iaF eeialalti vor fi
siliti de asemenea
caufa cariera lor aitirea. tir
eat aceasta va ffisa urme de eainta natiel, eand va
fi lipsiti de ei, care ca atatea cheltueli s'au iidicat
la gradul ce astazi Ii cunoastem i cand In lop de
progres, re vom gasi inapoiti a-ne aduce numai aminte c trn avut odata Teatru National. Obstea
dar, patrunsa de sentimentul patriotic, vine In nnmele drepturilor nationale a ruga pe Onoratul Sfat
ea reprezentant obstiei sa mijloceasca la antoritatile
compitente deschiderea teatrului national, potrivit
eu drepturile si destinatiea sa, si a se organiza pe
viitor deschiderea lui regulat In fiecare an, fara a
mai ave loc piedicile, pentru car e astagi obstea este
silita a le reclama".
www.digibuc.ro

123
D. Miclescu, spAlar..

G. Timotin
Antonie RAulet, sluger
V. Starnati, stolnic
C. lorgulescu

Viirnav

Costesca
Diculescu, medelnicer

Burada, spatar
E. Buzdugan, spatar
Al. Mania
A, Miclescu

Paharnic D. Andronic
IV. Ionesm
D. Ghidionescu
V. Lapis

A. Biiil, cam.
.Sardar, C. Caracas
Petrovan sardar

C. Gheorglziu, clucer

A. N. Leon

Iancu Corjescu, pluger

D. Filostrat, sardar

T. Pantazi

D. Cerchez
D. Here scu
Pastia

Hermezia
A. Mo v rodin
M. Btild,sescu

S. Mogdidea

I. Boian

J. Ghenovici
B. Vasiliu, rnedelnicer

C. Grigoriu. PaharnicN Anastasia

forgu Niculae, sluger
N. Rizo, stolnic
Polihronie Arbore, sardar A. Camban

Maresca

A. Pogo r
V. Liizrescu
Dimitriu
M. Climnescu

N. Mal, sardar

A. Oheorghiu
V. Cosfandache
Gheorghia
Stay& Enescu, stolniz

Aceasta staruinta a boerilor avu ca rezultat sa

eie din sarcina lili Delmary directiunea Teatrului Atoldovenesc si st sa grabeasca Incepeiea
mai cniand.
Astfeliu fiind, s'a Inchiet un nou contract Intro
Octrmuire si Victor Delmary, Insa .nurnai pentru reprez6ntatille de Opera tualiang pentru care i se acorda si o subventie de 1100 galbeni, pe an.
Conditianile acestui contract flicut si In limba
franceza Il ln aici. Acele conditiuni sant urmtoarle :
tntre guvernul Moldovei si Dumnealui Delmary,,
eau statornicit urmatoarele conditii :
t. Privilegiul teatrului sau dat d-sale Delmary,
termin de sase ani Incepatori de la 1854 ipIa a
la 1 Mai mud 186), cu drepturile i Indatoririle mai
jos Insemnate,
II. D-lui Delmary se IndatOreste a tine pentru
www.digibuc.ro

121

lie$te care iarnA o trupa complect& de opera

..triA blue alc&tuita $i vrednica de a rAspunde la a$teptarea publicului, artistii care nu vor fi Itras rnu-

Tamil-ea irnb1idului. sA fie ramplasati ta sesonul viitor

sau $i mai degrabA dam& se va pute.
D-lui se Indatore$te ImbunAtati corul

-oichestra, care trebue s& fie totdeauna complecte

potrivite cu operile.
IV-Pr eturile locurilor v or rAmIne statornice
precum sau fost invoit -pentru opere Italian& afar&

numai pentru acele reprezentatii extraordinare ce

se vor da de artistii reuumiti ce vor trece prin Ei
V. p-lui DelmAry, se indatoieste a tinea teatrul

4i tot materialul lui, In ce mai bunA stai e, a Inc&Izi,

41 lumina sala, dupa cuviinta si a fi In tot- timpul cu
-ce mai mare privighere asupra foculni.
VI. D-lui .Delmary, este indatorat la? Inchiderear
viitor, a Irrfato$a toate obiectete cuprinse
Iii osebitul inventari c sau fAcut la isalitura celui
IntAiu contract a d-seale, care se fie In starea In-sAmnat& In sus zisul inventadi in care se va adaogi
tot ce sau sporit de atuncea ea accesori a teatrylui,
4up& Invoelile primitivie $i mai cu deosebire dup&
-aeele din 24. Septembrie 1848,aceasta eatagrafisire
-se va adiverri de cstr& o comisie alc&tuit& de tui
amploeat din partea guvernUtui, de un delegat din
partea proprietarului zidirei $4 de d-lui Delmary. Go-

misia va face o listA Intreit& de toate lucrurile

.o va subserie, unul din aceste exemplare se va depune la Secretariatul de st&t, $i celelalte dou& se
-vor da unar proprietariului i cealalta directoriului
privilegiat, nu vor Pace parte Ins& din inventari obiectele ce d-lui Delmary au aliut de nevoie a Inchirie cu. conditie de ale- da Innapoi, aseminea nu
vat fi considerate oa inz&strAri a teatrolui obiectele
.ce d-lui Delmary va fi silit In viitoriu a confection&
fa Italia pentru trebuinta special& a operef:
VIL IMui Delmary, se Tudatoreste a da In fie
-care sezon cite dou& repi ezentatii dup& alegerea
guvernului In folosul Enstitutalui saracilur, opriaduli
hrumai cheituelile obicinuite a repr ezentatiet, -IntAea,
www.digibuc.ro

122

din aceste doua reprezentatii nu va pute fi ceruta.

de tit lute a 12-lea si a 6-lea repiezentatie a a-

bonamentului si a doua catra sfti situl abonamentului

asemenea se va opri pentru fieste care repi ezen-

tatie IntImplatoare date -de Artistii 1 10- din banii

adunati tot In folosul aceluias institut.
Puncturile cupl base In acest ait. vor fi luci
toare chear de acum.
VIII. Toate lelatiile tntie d-lui Delmai y,
ca Directwu priveligiat ca autoritatile si Politia se
vor Int:etinea prin organul Inaltei Directii astfel.
precum ea exiA6, astazi, daca InSe guvernul, va fi
nevoit ca In viitor, eie alte masuri pentru alegerea Innaltei dii ectii; se Indatw este a nu face aceasta de cit cu piimirea d-sale Delmai y.
IX. D-lui Delmai y ramlne desfacut de dilectia
teatrulni National de me Guvernul va diapoza fai
jignuil ea privilegivalor acw date d-sale Delmal y
Daca Guvernul va gasi de tiebuinta, d-lui Delmai y
I

va pute s deie In despozitia teatiului National

decoratiile i costumurile ce lair slujlt lent u vodeviluri, cu conditie ea ele sa fie asigurate proplietaraui sub iespundeiea Directiei teatiulni National..
X. Dolma Delmary In intervalu timpui ilor
teatrale va putea da, ieprezentaii In toata tara ori
unde va vroi.

XL Pentru Lunile : Maiu, Iunie, Tulle si August,

fieste carnia an, d-lui Delmai y aie autorizatie,

esclusiva a da la Galati iepiezentaii de opeira italiana Ian aind ca 1,entru sala teataului din aceqoras, d-lui s e Intalega cu Efoi ia, iar daca sala
se va afla In dispozitia guveinului, atuncea lent u
sezonul mai sus zis i se va da gratis cu tot mate]. ialul ce va fi, cu In datw iie lima ea Clui In cursul
fie caruia ,sezon se deie ofte o iepiezentaie dui
alegei ea autoritatii locale, In folos'al Efw iei orasului Galati, oprindu-si rumai cheltuelile obicinuite-

a ieprezentaiei.

XII. D-lui Delmai y In cuisul acestui conti act se.

va folosi de toate privilagiurile ce au avut Dii ectia.
juin contractul de mai innainte.
www.digibuc.ro

-123-Subventia _ce va primi de la guvern, este hotaitta de 1100 galbeni pe an.

XIII. Chiria caseler de 500 galbeni pe an cuvenita propiietariului Ee va opri din soma subven-

tiei mai sus zisa, i se va plati deadreptul de catr.

Vistirie, iar 1 estul de 600 galbeni se va numera d-saleDelmary la 1 Mai a fie caruia an, de la 1854 si ptii
la 1859, prinzIndu-se i acest de pe urma an.

XIV. In kara viitoare Gnvernul va iepara e-

dificiul teatrului- cu cheltuiala sa, iar dupa aceia

reparaii1 i ineiea In liana stare va fi pe sowteala d-sale Delmaiy.

XV. Guvernul va sflisi paveluirea ograzii teatrului cu cheltuiala sa, uncle va aseza si 4 tanaie
XVI. La fieste caie reprezentatie -Guvernul Ara

avea Ingrijiie a se trimite la teatru o tulun b cu.

pompierii trebainciosi, care nu se vor retrage d.&
ea\ dupa o oara de la desartarea salei, aseminea la
fieste caie lepiezeritatie din partea guvernului Se
vor rIndui slujbasi de volitie treb-uitori spie a privighea la buna orInduiala, si ecsecutarea regulelorstatornicite.
XVII. D-lut Delmaiy, Iii toata vremea contrac-

-tului avIncl privilegiul esclusiv a tot feliul de reprezentatii afara numai de aceia a teatrului national
de ca,re sau desfacuti Fe pastreaza acest privilegiu atit cInd
Va vroi sa adaoga la opera ltalicana vie un alt-fel de apectacol, cIt si cind guvernul va vioi EC substitueza ori ce altfel de spec-

tacol iii locul operei Italiene, aceasta s o faca, puin

intalegeie. cu D-lui Delmary.
XVIII. In cas ctd d-lui Delmaly s-ar abate deacestui Contract, cInd personalul opei ei

si principalele accesoiii nu vor fi potrivite cu Indatoririle a.le, i nu vo l. respunde la asteptarea

au.tolitatei si a publicului, clnd aceste abateri dovedite nti. vor capata o Indleptare Indestulatoare,
aceasta guvernul va avea dreptate a desfiinta Contractul de fan, fara ca d-lui Delmai y se poata face

vre o pietentie sau sa se poata aiuta de protectiac

de care atirna, In. pricinele atingatoare de Indato
rirea sa cu autoritatea locala.
www.digibuc.ro

124

XIX. Toate puncturile de mai Innainte ee vor fi

-contrarie cu dispQzitiile Contractului de fatkramIn
.desfiintate.
XX. FacIndu-se doua, aTseminea contracte vOr fi

luerato.are de la I Mai a anului I85

Mai a anului 1860.

i 'Ana la 1

In ceia ce priveste Teat u1 Moldovenese ce reinasese Ara Director, Postelnicul Vasile Alexandri
Adresa Domnitorului Ghika 0 E uplic6 cu data de 20
Noembrie 1854, min care ew e sa i e acorde lui Directia, preeum si o '-subventie de 600 galbeni pe an,,
..avitand si modal cum Intalege el a conduce Teatrut.
Acea stplica este In cuprinderea urmatoare :
Prea Indl(ate Doamne !

Pe langa numeroasele refoime Intreprinse In

lloblova sub Domnitea Itiatirnei Voastre i e Ianga institutiile care au mai ca deosebit nevoe de sprijinul Ocarmuirei, Teatral Romanese merita toata Incurajarea, atat ca institutie nationala, eat si mai ales ea scoala moraM, merita de h contribua la telul
rEasitimei Voastie.

Menirea sa este de a lovi tn relele obIceiuri

deare the pata In societate si de -a pune Iii ivala faptele strMucite a Istoriei patriei imtirile cele mai
nobile a omenirei. EI este ahemat totodata a fi um,
mijloc sigar de disvoltare a literaturei si de prefacere a naravurilor ; de si Mitt asernine menire folositoale au meritat de a fi ,incurajata, Teatrul Romanesc au avut a se lupta chiar de la Infiintarea
lui cu tot soiul de greutati si de Impotriviri care

Au adus mari piedeci propasirei sale.

,Atarnarea lui de Teatrul stiain, la care au fost
npus de catra- stapanirea trecuta, lipsa de o- subTentie potrivita trebuintellor sale, prigonirile netttetate a unei -censuri aspre si nepasarea deosabite-

lor directii ce l'au speculat, au avut rana, acum o

ataT Invinuire asupra Iui i l'au udus In starea

inei papusarii, departandu-1 de calea adevarata

www.digibuc.ro

125

al tei dramatice. Cu toate aoeste Teatrul romaneses

b'au facut pentru public o trebuinta atat de neaprata Tn cat-lipsa sa este simtita de toti i Mai cu
seama de acei eaie Intalege putefnica inratuire
Teatrului asupra 'kcietatii. I privire dect a doiintei obstesti *si a netagaduitelor foloase ce ar putea.
produce aceasta inStitutie national& e calea iefoimelor morale In ewe Inaltdmea VoaStra dojeste ca
sa intie Moldova, snbiscalitul ca unul ce au lucrat
necontenit atat la Infliutarea Teatiului romanesc cat
la intemeierea lui pe pi intipii de natianalitate, pleCat roaga pe Tnaltimea Voastra ca sa bine voiti a-i

incrediuta Directia acestui Teatru pe termeni de

zece ani, hotaiard tot odata i o subventie anuala,
de 600 galbeni dupa pilda Teatrului st.tein.

Sub iscalitul, dorit de a lua paite la Jueralea

binelui obstesc, va contibua prim toate mtintele sale

la dizvoltarea acestei institutii nationCe ca una ce

In toate tarile 0ivilizate este puternic spnijiuiti de

OW, ocaimuiri si a carie iuflorii e au fast pi etutilidene unul din cele mai frtmoase titluri de gloriea stai an itoi iloi ".

Asupra acestei cei ei i Gligorie Ghika Vada puse-

urmtoar rezolutie :
Sfatul noktril extiaoi dinar va jua In conSideratie propunerea de fata. re cal e o. gasim foaite
zonabila, i va tncheia hotaiaiea
cu cele de mai. sus,

fatul Administrativ'

fiind de opinie a se admite -cerirea, Ocaimuiiea

Inchela la 15 Dec. 1854, un contact a rarte cuVa-

rsile Alecsandii in conditiile ce mmeaza.

Iata acel contract :
1), Guvernul au dat privilegiul Ds. Post. VaileAlicsandii pentra Teatrul National pe vreme de zecauj
de la anul 1854 'Ana la anul 1864 si
In privirea progresului ci guvernul privede de la
staruinta i buna vrailita a Ds. Post., pentiu acest
teatru, GavernuI pentru mai mnita inlesniie, hotawww.digibuc.ro

-126
-ra.sti a i se da o suventie de 60) galb. pe an din

Tisterie.
2). Cenzura scriirilor ce vo'r ave a se pr ezenta,
ieGuvernul o lasa In raspunderea dz4., In privirea garantiei morale ci Infatosaza persoana ds.
3). D-lui Post. sa Indatoreste a alcatui o trupa
de actori pre cIt prin putintai mai buna si a da buttile cele mai alese, spre multamirea publiculut
4). Numarul reprezentatiilor In fie care sezon,
vor fi potrivite-cu progresul Teatrului,
6). Reprezentatille. vor ave loc, In ori cari local
-va gasi de-cuviinta directia, sa Intalegi Insa c acel
local sa aiba conditiile de incaperi i multumirea
pentru public.

6). Pretal abonamenturilor si a intrarilor vor

fi Intocmai dupa alataratul tarif aubscris de d-sa
Yost. Alexa4ri.

7). L sfirsitul privilegiului d. Post. Este datori

lasa in folosul institutii Teatrului National toate
si decorurile de cali sa va servi In perio-dul acestui privilegin, farii, a pretinde vre o dispagubire. Pentru Inlesnilea insa a d-s., i e vor da
toati decorurile si costiumile call au sarvit
Inajute la teatrurile frantuzakm i Romanese, si card diq ectia teatruluf streine, In a caduia dispozitii sa giisesc acurn, esti Inslatolita prin ai tout 9,,rlin contractul ej, a le da. Acele costiurnuri si deeoruri vor
ramine In propiletaoa Teatruluj.
8). Directia noua va ave vole a da replezenfatii Roinanesti ori
va voi lii cuprinsul Prinlipatului, in ori ci Vmpu, i numai ea vaavea dritul

Invoi oil cui va, gasi de euviinta anti epr za acelor

I eprezeutatii.

9). 1\u este Invoitu ds. a tieci drital acesta catra

fara a da de stile Guvernului, sr7 fara
.111Ina invoire anume pentru aceasta.
10). Incalzirea si luminai ja teatruluifi'ind In Ingrijirea ds. Post., Guvernul intalegi sa fie multamitoafe precum L cell.
11). Subventia anuala, de 60) galb.. Fa va nu3nara In priInirea Directii Ta Inceputul fiecainia se1110,

www.digibuc.ro

127

zon teatral, adica cu 30 zile 1naintia cleschid.erei Tea-

-trului pentru Inlesniria cheltuelilor ei.

Iatti deini aici 0 prefurile abommentului Teatrului
Nafional fixat de V. Alexandri:
-Loja de rang. intMu. Pentru 30
.
.
,
Loja de rangul al 3-lea

Ben oai ele

In sill

In foteliul obicinuit

Galb. Lei
reprezentatii 50

..

40
30
13
8

Prefurile pentru o singurei reprezentafie :

-0 loja de rangul Mu,

0 beaoara .
.
.
.
1%2
0 loja de iangul al III-lea
.
1
In stal .
.
.
1,2
.
--...
.
la fotelial obicinuit
10
.
Parterul va avea 2 sorocoveti si Galeria un,soTocovat de persoana.

Vasile Alecsandri 1)
OPERA 1TALIANA

Tiupa italiana a jucat In aceasta stagiune cele

niai multe din operile cunoscute iesenilor din Etagi
giunila precedente, cut artistii de asemenea In cea
Inai mare parte cunoscuti.
dat In aLitre pi incipalele leprezentatii ce
- ceasta stagiune, gasim ca Meicuri In 27 Octomblie
1854, s'a jucat orei a Ernani,la ca're a asistat si DerPasa, coinisar Im-perial al Maiestatei, -Sale Saltanului In Piincipate, jar publicsul numeros ce a asistat

la aceasta epiezentaties'au -mat cu vii aclamatii".

t(Gazeta de lIoldavia, Ni 854 din 28 Octombrie 1854).

La 26 Ianuaiie 1855, ajunul zilei onomastice a

Plea haltului Dnmnitor Gpigare A. Ghica, Adminitratia Teatiului a dal o biilanta lepiezentatie a operei Il Trovatore de Vei di propasita de nu 7.(nn, ce
1).. Dosarnl No-, 212, Tr. 1792, opis,. I,

-allat la Arhiva statultd_ din Iasi.

www.digibuc.ro

a Prefecturei Politiei

128

,s'au executat de toatti trupa italin

i urat Ca ie

pectuoase i Ontusiastiee manifestatii a publicu1ui4.,

(-Gaze la de Moldavia, No. 8, din 27 Idnuar 18L5).

In 31 Ianuarie 1855, Dilectia Teatiului a dat a

epi ezentatie In folosul saracilor neputinciosi. In stiin-

tarea acestui act de binefaceie au Intrunit la Teatiu.

un numeros public"; si actorli au rivalizat eu talei t
si ze,1 In asta iepiezentatie. Credem ca venital Pen/
va fi In analoghie cu sentimental de binefacei e_ de
care pururea s'au Insufletit societatea noakti:e. (Ca
zeta de Moldavia, No,. 10, din 3 Februarie 1855).
In afarA de acestelepiezentatii s.'ara mai jucat In

aceasta stagiune mai multe alte piese, atat opeied

taliene citt piese "din rei ettoaul national.

www.digibuc.ro

CAP. X.

STAGIUNEA 1855-1856
V,sileL Alecsandrt trece direcfia Teatrulul lui Dimitrie Cruet! st

Luchian.Instalarea unui Comitet teatral. Oftsul lui

Grigore Ghicd Voclet.Imnu 1 pentru Deschidirea Stagiunel.
Personalul artistilor romani din aceastei stagiune. Piesele cc
s'au reprezentat at& originale cat ci traduceri.Aprecieri critice despre cxecutarea pieselor
Reprezentatia
elata tn onoarea ziki onomastice a Domnitorului. Glorificarea Desrobirei Tiganilor i entuziasmul publicului ca
aces( prilej.
Benefisurile actorilor moldoveni.
Opera
&Wand' sub direcfid lui Victor Delmary.,-- Reprezentafict
data de trupa nafional In folosul inundafilor dtn Franfa
mulfumirea ce le-a adus actorilor romani Consulul Francez
Victor Place.

Noul Diiector al Teatrului National Vasile

care avea cea mat mare dolinta de a veda
Teatrul National progresand, fiind un element puternic de cultuia nationala, vazand greutatile ce are
tie Intampinat pentru conducere teatrnlui mai departe i fata de conditiunile pievazute Iu contractul
inchiet cu Ocarmtilea In Decemyrie 1854,0 despie
care s'a, vorbit In stagiunea pi ecedenta Inainte Inca
de cleschiderea acestel stagiuni, roaga prin suplica
8a din 8 IuIie 1855 pe Sfatul,, Administrativ ca In
looul sea de Director sa bine-voiasca, a Incredinta,
Directia teatrillni -national, Spatarulul Dimitrie Cracti
i actorului Neculai Lughian.
Iatk-acea suplica
C.Itra Onorat sfat administrativ

Deoseb,ite Impregiuradi atattaznice cAt qi anele,

Impotrivindu-se dorintei mele de a ma ocupa In anii
acetii cu Dilectia Teatjului National.pe care InMti-www.digibuc.ro

130

mea sa au bine voit a

Incredinta pe- termen de zeee

ani, incepatori din earna anului tiecut 18154, iogp

onoratul sfat Administrativ sa binevoiasca a primi In
locul men ca Director a teatrului national pe vrente
de 4 ani adica pang, la sMisitul timpului teatral al
anului 1859 pe d-lor : Spatar Dimitrache Crahti si
Luchian, care au toate `Insusirile trebuitoare pentru,
buna isprava a Directiei si care sunt Inc] edintat cYL
subt privigherea mea vor pune stena Tafionala pe
o cale de Inflorire, potrivit dorintei Inaltimei Sale
asteptarii publicului",
8 lane 1855, Iai

V. Alecsandri

Pe acea suplica s'a pus urmatoarea rezolutie

,Sfatul luInd Iii consideratie cele cuprinse In
aceasta, Incuviinteaza dispozifia facuta de d-lui Postelnic Alecsandri, neramaind
lndoiala c dupa interesul ce d-lui purui e au dovedit ca are. te.ntrtt
projasirea cultuiiinationale, teatrul romlnesc- va In,
ffon dupa povatuirile ce ar fi date de d-lui, fetelor
,aratate.

Cu aceste Insa ca tenzura va ramlne tn ras-

punderea d. Post. A.lecsandri si In nefiinta d. se va'

Insarana cu tenzara pe d. Aga Alen. Potino".
C. Ghicti
**

Cu toate ca Ocaimuirea admisese retragerea hU

Vasile Alexandii din directia teatruliii national, cu
conditiune Insa, ca el sa controleze si s cenzineze

piesele ce erau a se iepTezenta, totusi aceasta de

multe ori Nu se facea, asa CA se jucau piese ce e
rau lipsite cu totul de ori-ce valoaie literara sau
morala, si prin aceasta succesul moral al trupei na
tionale In stagiunea precedenta, nu fa Imbucurator;
atat pentiu public In genere, cat si pentru Ocarmuire cal e pentru a se Inlatura cele etrecute, s'a
vazut nevoita a institui un comitet tealral, Care se

controleze toate piesele te urmau a se leprezenta.

www.digibuc.ro

.-131
Acest comitet era compus din Poste! nieul Cos(ache
Negruzzi; Vor nicul Al, Donici fi, Postelnicul Gheorg he
Asaki.
**

Iata aid reproducem ofisul Domnesc din 19 Decembrie 1855, prin care Cfrigore Al. (Thica Vovod,

poronceste a se install. Comitetul despre care este

wiba :

Noi Origore A. Ghica Voevod

ea mila lai Dumnezea_

Domn Terel Moldovei

Consiliulut Administrativ extra-o rdivar

,.Ia privire ca arta dramatica nu are numai de

cbiect desfatarea publicului, ce ca misia sa cea mai
mobile
mai Importanta este de a Indrepta morevuriTe si de a des3hide calea dezvalirei literaturei
nationale; In privire ca acest ram al literatureinoa-

-stre. In starea In care se gaseste -astazi, nu respunde

4leeat foarte slab misiei la care et, este chiemata. Iii

Ingrijire ce noi de a parure am avut de a favoriza

propasirea tuturor institutlilor si de a le opri In

Incercarile ce ar face de a se deRarta de la ade-

-yenta tintire spre care sunt menite. Socotim de Be

;aparata nevoe sa se puer grabnic o stavila nepotrivitei tandenti ce observam as,tazi In literatara draanatica si spre acest sfarF,dt gesim de cuviinta a se
nstitua de Indata tin comitet
came misie va fi
controlare piesalor destiiate reprezentatiei atat In
privilea moralei publice, a hotarelor In care trebui
a 'sa resttange critica, cat si mijloacelorprin care
s'ar pute agiuta dezvalirea gustulni public.
Chemam dare luare aminte a Gonsiliului Nostra'
asupra kcestei ehestii de mare emportpnte sociale
litarara i ii pun em Insarcinare de a decreta forinarea unui asaminea Comitet care va trebui a fi
vor alege dintre
icoffipus de trei madularl ce
yersoanele literate din tare.
www.digibuc.ro

132

A( estui Comitet s vor supine de catre Diiectia Teatrului National toate _piesale destinate
repiezenta si el le-va lua leCercetare. Acele co-,
nu vor Infatisa conditiile de moralitate si de gust
diamatic le va respinge, iara pe acele ce le va gasi

acceptabile, le va Invoi cu corectiile ce ar sosotk

trebuinta a sa face'.
No. 50
1855, In 19 Dechembre

ln urma acestui Ofis, Consiliul Administrativ al Moldovei, Inainteaza Pomnitorului urmatoarea Anafora
Prea Inalfate Doamne

Consiliul-Administrativ extra-ordinar,
naltul Vostru Ofis ca No. 50, ating'ator de instituareunui ....omitet, a carui misie sN fie controlarea pieseler romanesti destinate reprezentatiei, atat In priivire moralei publice, a hotai lor In care trebue a se:,
r estrange critica, cat si a mijloacelor prin oare s'arp'ute agiuta dezyMirea gustultd public, Consiliul
chibzuirea urmata pentru Aleatuirea comitetului peruncit, au facut a sa alegiie n persoanele d-lorsale Post. C. Negruti, Volnic A. Donici si Post. G._
.Asache, carii Intrunindu-sa s aiba a sa ocupa cr
cenzurarea pieselor teatrale dupa marginirea stipulata In nomeratur Ofis.
yentru care cu respect refereaza Inaltimei Voastre sine definitiva.hotarare.-z
No. 4473

1855 Dechembre 29 zile,1]

Membril Cons!tiului Administratif4

lhtltimaei Voastre

Plecate slugi

Catargi, E4ane, P. Illavrogheni, C. Ghicav*-

DI). A. Fotino

Noua Di ectie Inainte de deschiderea stagiunii)

face cunoscut publicului pin foi razlete, c VasileAdexandii a jiecut Directia Teatruhii National,--Spatarului Dimitrie Ciacti j actorului NeculaiLuchian
pe teimin de 4 ani,
repiezentatiile se ver da
1) Aceste dot& acte se aftfi ID dosarul Secretariatului de Stat.
'No. 9O5 ce se aft4 In Arihva Statului din lasL
www.digibuc.ro

133

Teatrul vechfu care s'a restaurat cu d3schu rsire.

pe acele foi se aratti, si- piesele ce, se ITJI' jue/
131 cursul stagiunii precum i pretu1 locurilor la a-

bonament si cu sara, dupa cum se arata aid.;

REPERTORUL.

.Pieselor ce au a se da tn abonament, afard de benefisuri.preaum $i de cele de mai alese din Repertoriul cuposeat:
=Cherghina de la Odobqti
Ceisdloria tn trei
vod.vit
vodevit national

orai rim
Jijiiartut
0 yip" de

.
.

.
.

Vodevil

Wind

Actorul i

Femeia ce ftut$61

0 femee ta

.
.

Trei bacali

fiica sa*
Op ret Dracut in patru peri

-Sadirndiia fata Jitarului

Lora
Lizeta

Trei GeiMtu$i

-Se cere un guvernor

to

Eigardci didacjtui, Vodevit

Lucriitoral din Paris. Drama

11

_Brae de femei, dinania de brnbat Orbul

toiaghl
Vodevit Vdduvoti
Proftsoral de magnetism
Flaimtic
__,Platal de mine
0 slujbd lui. Blangar

:Pus In cofil

Miain mdacat prielenul

Advocat de nevoie . .
Clopotelul de ndapte .

ff
11I

n.

Recrutul
D-nul Tinil . . .
ff
_.E$tt Mel nia .rog .
Prima-Dona
.
.
.
Pretul abonamentului pentru 25 reprezentatii
Loja
1, 45 galbeni Benuar 4 galbeni. Rang II ll,
O galbeni, Stal 7 -galbeni.
Preturile cif sara : Loja Rang. I. 2 galbeA, Benuar, I galLoja Rangul II, 1 galben, Stal 12 lei, Parter 5 lei, Galeria
sorocovAt.

**

Deschiderea acestei .stagiuni s'a facut In teatrul

-vechiu, Teatru de varietcifi, 1,1 ziva de 18 D3nmbrie
cand cu acel pri1ej.se canta un fmn, compus a-

nume rentru Aceastl deshide-e, pe carel gAsim

-Calendar pentru Romni, pe anul visect 1856, tipa-rit In Iasi in Institutul, Albinei", Imn pe care-1 dam
1ntregime aici :

_Itnn la ocazia redeschiderei Teatrului nafional In tap

la 18 Decenwrie 1855.
www.digibuc.ro

134
Lupta- arde'n Orient,
Tit.nii cu iutala,

Tuna pAn la firmatient,

Dar in Moldova In Romanie

De D-leu umbrita, un pacinic hor

Va sA rAsune cAnt d'armonie

CA-i se deschide un viitor!

Vie muzele dorite

SA ne 'nvete a cAnta,

Si cu flori de nol urzite

SA putern incununa
Pe clulce Patrie, In RomAnie,

De D-zeu. umbritaal nostru hor

Va sa rsune Out d'armonle
CA-i se deszllide un ylitor !
A.
*

In cuuul aceslei staghmi afara de Di ectorur

Luchian si sofia a Gabriela mai erau : actorii mat,

principali eii oompunean tiupa locala, Teodor Teodorini, Costaehti3Cdsdnescu,, Neculai

Teodorup Alexan-

drescu, Alecu Gheorghiu, Stefeinachi Idieriu, Prim si

alii ; iar dintie fen ei Merisasca, Sevastifa,

Marice

Neculau, Elena Negroni etc.

Regisorul Teat-rului moldovenesc era francezul

Gatineau piceput In ale teatiului, capelmaistru or-

chestrei Adolf Flechten-macher, talentatul violonist

compozitor, iar masinist Lecompt.

Intre Ties,ele ce s'au jucat mai, cu a-woes In aceasta staglune, gasim unnatoai ele : Smeirnclita fata-

Pndarului, comedie cuAntece In 3 acte, de I. pimitlescu. Yemeia cu

barbafi, comedie vodevil
1) Titanii, Uriesi giganti dupre Mitologic erati.sese III a
ranus. Tara [pilmibitul] plangandu-sA de eruzimea sotukii ei, catele in-

chidea Intunericul lui Tartar (iad) pe toti fii ce-i nartea, au Intaritat.
pe Titanii a se rebela, din asta au urmat. In Orient faimosul Tezbel de_
zece ani. Lupta era ndoelnica pfina ciind ,foe an trimes spre agiubr
pe Centimani (uriesi cu 100 mfini) prin a carora putere Titanii fura,
acufundati In Tartar.
Se stie cA Mitotogia cuprinde adeviiruri Irecute, dar asta de iatapoate i cele de astazi, pentru ca--Intre Titanii Mitologiei figurca/a unul cu nume Okeanos, care s'ar potrivi eu Anglia, allul Iverios, uscatul, cu liosiea, etc.

www.digibuc.ro

tradusa, ,de N. Luchian, Jijianul, vodevij pieIuciat

d6 N. Lucbian, Cei apte fii a Sarei, melddrama,tradusa din frantuzeste, Reerutul, vodevil Intr'un act,
localizaty Clop* lul de noapte, piesa tradUsa de l'or-

firiu, .Gherghina. de la Odobe.W, comedie. Inturnarea

idila Intr'un act de Gh. Asaki, Sora lui
Jocris, vodevilf luteun act, tiaduSa de N. Luchian,_

intr'un act, de Gh. Asaki Fiul Bravu-

Constantin B5nInescu

Ai, comedic triaus,. Vicomte le Garofd, farsa Intr'un

act, Minunicei baet de Mt, comedie tiadusa, Odaia eu

lloue patari, vodevil Intr'un act, pielucrat de I.Porfiriu, Baba fldrea, opereta In 2 acte de M. Millar
Petru Rare, drama, n trei acte de Glt`' Asaki, Indiana fi Charlemagne, vodevil Inti'un act, tradus din_
frantuTiefte, Mi la tut Dumnezeu, drama, _In 6 acte.tra-

dusa din frantuzeste, Strdchini verzi, comedie Intr'un

act, Trdinbija, comedie asemenea Inteun act, am-

kele traduse ,de N. Luchian, ..irengaral din Parig, co-www.digibuc.ro

136
vnedie In trei acte, tradirs din fratuzeste, Pus in co4
Jei, Fenn la in patina fi Morariul, trei comedii In Me

un act, eta.,
Asupra chipului cum au urmat reprezentatiile
leatrale In aceasta stagiane si parerea publicului

presei locale despre silintele

dadea atat Directia Teatrului cat i actorii ce faceau parte din
Irupa, vom -reproduce aici mai milt& parti din thtTile
sama ce s'au tiparit mn foaia -Gazeta 4e MolAdaoia din acel an.
Aqa gasim, ca in Ifronica Teatrald din. No. 1, d
Lla 2 lanuarie 1856, un eritic anonim ce semneaza
.Aliquis de Omnibus, se exprima ast-feliu
Anul 1856 au sunat ! l nici o trambita In pieRomana nu se aazi, nici o pana cat Ile nesereitata, au scartiit macar doua cuvinte pentru Teatru ;
_me tntelege ca voiu a vorbi de eel Roman. Am va.
7ut si al 44e abonamemt jucat, si pana acum vechea,4zronieit a Albinei au tacut si ea.. Din ce cauza ? Din
Anulte, greu de Insirat-si din care, una, ce-i dreptul,
fost asteptarea initiativei de la confratil nostrii,
lueru ce ni-au impus sleala -de a scrie i datoria sa
Atiteptam proverbu, la lucru cunosti ce are sa fie"
Ei bine ! acum dupa ce i.noi Impreun cu publicul
petrecut 4 serate, cu osebite eniotli, suvenire
.nevoe de a ni reveni resuflarea aeuma dupa ce
Incredintat, ca pasuLe ant In Teatru Roman,
dupa ori ce Imprejurare, si In privire ctr ori

ce antagonism, pentru ea astfeliu e de la natura

n'am pute crede sa nu aiba el pe a
yedem

.ea merge Inainte ar fi o ned.reptate strigatoare la

.eer sit nu -vorbim eand merita
dupa ce am vorbit
In anii, treeuti i sa pazim tacere: Datori& noastra
dar e sa apucam earsi pana In mana, eu ori ce rise,
vi s scriem de Teatru Romanesc, regenerat si reyarat In totul, i ca astfeliu, fie eine Intalege ea
Ivom ave multe de dzis.

Mai Intai Insa, e cu dreptul i fall, de hiel a

temere s depunem'aire adanea,ni multamire ce se

ermine Guvernului, carlle, In adevar au ajuturat

4Teatrul Roman, Inlesnindu-1 -a face pe Incetul si cm.

sigurantie pasii Mi de copilarie..",.
www.digibuc.ro

137 -----

,S'a twat apoi piesa Smdrndila fata PtindaruJui de I. Dimitrescu, iar actoiii ce au contribuit mult

la succesul acestei piese au fost, d-nii : Luchian,

teodorini, Bleinescuy Alexandrescu, Gheorghia, Stefameld i Prim....

Am vazut dupa aceasta pe Gherghina de la 041obefti. Am ras la a doua reprezentatie a Recrutului

LuchianLuchian i recrut ? i am admirat

In adevar silinta, ce tanarul Teodorini s'au dat

In.

.Clopofelul de noapte, piesa tiadusa de D-1 T. Porfiearile au avut destul succes.

iam relnoit aceleasi placeri i rasete In TOievilul tradus de D-1 Luchian Femeea cu doi barba(i,
itr fine Joi la 29 Decemvrie am asistat i 1a reprezentarea melodrambi Lara, tradusa de D-1 A. 0inegea, i Jijianuvodevil prelucratv de D-1 Luc hian.

Daca o drama au putut la noi fi bine primita,

4data mai ales cu. jucarea unui vodevil, daca
..rerba ei hu fost nimerita pentru scena, apoi, cu
4Ireptu1 e sa facem partea ce e divine d-nei Lutbian, tare dupa o Indelunga trecere de timp s'au
pus toata silinta a juoa rolul d'IntM din piesa dra-inatica si au cules aplauzele meritate.

Anoi, cu maim la gura spre a ne tine rasul,

wom sciie i de Jijianu. Inchipueasca-si cineva -pe

un so/dat,ba mai-bine pe Luchian, carile este cuNoscut transformat In dadaca i Incungiurat de o

imultume; de copii,, ce tipau_ la 01 din toate partile;

o idee dupa asta de necontenitele farse ce

li-au jucat, Insaland pe boer, In looul Mariucai si

-,apoi nr spue ce rasate-au trebuit sa urmeze ? Apropo de Mariuca.

Mild esam de la Teatru, un soldat de santi-

nelit zicea meigand catre nil altul da de- Mariuca

ce mai zici? Din parteni vom dzice atata-i a fi serioasa si -desperata In drama si a fi lot-odata, ve
glumeata i Intartatoare in comedie, a juca
41upa un rol de Intaea .amoreaza, Indata tin rol de
$ubreta, socot ca nu e ceva usor, i aista e ras,pun,
ul met' la Intrebarea publica i complimentul. catra
4I-na Gabriela Luchian.

www.digibuc.ro

138

rolul Zincarau fost cat' seD-na Merisasca,

ni repetezeNtot ast-feliu
dorjm
s
poate de bine,
de roluri. Luchian au facut pe soldatul de caib ant
vorbit, Intr'un chip minunat, si a avut de agiutor

pe d-1 Balanescu, cal ile In rolul spiterului In ade-L

van.. au Indoit isu1, si pe d-1 Teodorini In -rolul
trAnului boer..."

Smarauda Merisescu

In sail], de 24 spie 25 Ianuarie 156, trupa aotoi i-

lor teatrului national dadu o repiezentatie extraordinai a, ou prilejul zilei onomastice a Domnitorului iii
Moldovei, Orrigoi e Ghica Voda. fii acea iepizentatie
s'a jucat piesele : Sora Iui Jocris, eomedie tradusa tlin
frantnzeSto de Neculai Luchian, Jijianut cu
comedie orignala, Inteun act, si o ifti1t dramatica.
improvizata pent] u acea oca2iune de Aga GheorglA
Asakt, Intitulata Tiganii 1), 'in xaie se introdude mai
1). Acest idil cucantece ,,Ntanii", a fost tip5rit In lasi, 10 anal
uraUltoarea
1 856, In Tiportrafia Institutului_Albina, eu o prefatti
euprindere: Sbclavia Tiganilor, latrodasi In Moldova l o epoh, pe
c find maLanalt puterea de cat drephtea era le6ea StaLulid, s'au toleIndelang ca- una ce era intretemtil cu inLeree1e socteAii. Des-

rt

www.digibuc.ro

mi1te coluii i cantece nalionale, precum si vesti

tul cor al tigauitor din opei a 11 Trovatore, executat
in limba romaneasca de Intreaga trupa nationala
Reprezentatia
Incepu pdn un MR, In onoalea
Domnitorului, cautat de asemene de toata trupa

care electriza re toti piivitoiii.

Acel imn se afla publicat in Gazeta de Noldabiar

.No. 8 din 26 Ianuarie 1856, lie care'l dam aici:

TAINUL
Moldo-romnitor pentru 25 Tanuar 1856
Zioa orlon:I-stied a Prea
Doinn Grigorie A, Ghica V.V.
Doamne ayArri, pmntul
A Romanului popor

Si in-Linde haruli sntul

Pre Grigorie Dornnitor,

ub a sa lege
ce din vechime au mostenit,
Urita 'n 1l sL poat" qulege
Pre calea pacei train iericit
Moldova iar

Direntatea cu

Fric6, ogtrA, Dumnezeu,

Cu unirea cea deplinsa

Cungiure pe trornil Seu.
Precuin strAmosii's kcoana vie
De fapte bune, -ce-au punit

Asa a noastr virtute fie

La strnepoVfitlu de'n raft/Writ!

Flin d c pi in timpul acela s'a savai sit mai ele act

fiintarea acestai abuz anti-crepin, treptat pregtit, astrtzi s'aa cornleceat dupii ordinal J. S. Grigorle
Ghica Voevod. Prin asta, pat&
s'au arbtat deumii a, intra In familia civilizatei Europe: TO filantropr
na namai Q au sulutat cu eutazi Ism ast msurii, ci fiecare s'an grA
bit, a ,'.epane.4.)e alt irul patriei, un tribat de recunostlinta sl de.prosfora material. Pentrn a da ocazie la o
manifestare a acelor
noblle sentimente si. a reeanostintei emIncipatilor, s'an improvizat
dihul de fat, dupre carderul etnic a Tiganitor P dupre modelul comic ce.ni7au lasat intre alte scrieri antical Teocrit.
Reprezentarea aratat a aeestei mici cempuneri,lieeare datils'au
incuviintat prin aplaoze unanime, care na se pot atribui deck la sen
timente de proprial trialaf cc socielatea serbeaer Kin ist mare act.
de filantropiet
Spre a imprtisi si ye doritori. carii n'an avut ocazie a asista la
astrt reprezentare, s'au pus sub tioar ist mic product, a diruia va
*Ire Institutul Albinei" 11 va prosfora pentNi o facere de bine.
lasi, Fevruarie 1836.

www.digibuc.ro

140

dezrobilei tiganilor, t
tra Voda Grigore GhiCa,
piesa compusa de Asaki, cuprindea deosebite aluzii
aceasta fapta umana, i contribui -foarte mult a
43ntusiasma publicul privitor. Cied,em da'r nimerit
reproduce aicimai multe aprecieri ce lOE gasim scrise
In No. 8, din 26 lanuarie 1856, a Gazetei de Moldavia
Antra eat aceste aprecieri contin exresia sentimentalui publicului iepn i entusiasmul cu care a f9st
primit acest fapt--maret.
Iata randurile despie care vorbina, precum' i
4leserierea Intregului subiect al/piesei ocazionale a
lui Gh. Asaki :
... Ear cand cortina s'au:ridicat i ni se Infalopra qatrile Intinse pu grurele de tTgani, cand co-

rul actului al 2-le din -it Trovatore se ezecuta, ea

toata deplintatea tri 14mba Romana, sporit tnc prin

acesorii i castume ; atunci se Incepu o alta senzaVe ; caci,-asta era piesa de ocazie : Tiganii, a careia
Autor, nu ni se spline pe af4, Insa se recunoscu
indata de public, dap, gustul situ, stil i deprinderea. Ear, alegerea i deslegarea nimerita a intregii
lesute In:pstorala Tiganii" este urmatoarea Un tigan batran, faufar de meserie, ,(D-1Gheorghiu)-avea
o u A, fete gemene, din care una frumoa.sa In toata
regularitatea clam& a aceui neam ce se Intampina
ine ori ; ear- o alta ala de sluta, dapa cum adese
ii putem vede. Legat prin jaramaut de reposata fe-

meealai a nu le marita, decat Intr'o zi ; bietal baIran nu tie ce va face sa Implineasca poronca

rului propietar, carile, prin vatav (D-1 Idieru) ti

lotarase ea-si marite pe Anghelina (d-na Luchian),
Frinstr), slut,
lata cea frumoasa, dupa un Givrila
,Cuzat i Inca- chior- dar fiu de giude ! Nenorocirea lui

Inca
atata mai mare, cu cat Anghelina iubea
14i era iubita de un june pastor Cimbru, (d-1 Teodo,

carile surprins ,de vatav pazinduli iubita in

he de turma de oi, mangaind-o i Indemnand-o a
am merge dupa uratul de Givriia, se vede nevoit a
fugi de Ingroziri i a se hotart sa faca -ce-i va Yeni

ifn gand, ear, bieata fata, dupa ce IP zadear se Impotrive0e la toate ,sfaturile, rostirile, magulirile i vorwww.digibuc.ro

141

'bele dulci ale vatavului, carile ti rune toata pute=-

.rea ce o avea, sire a o indupleca ,aiee re fi0o,

rul giudelui, -Aura ce ea hotaraste in fata, ca-4 alarisita de muma-sa i legata a nu se matita Inaintea.
sora-sa ; dupa ce eu ochi, lacramati 11 rova,
acre#da ca la tigani, fill incA mai asculta ae phrintilri
lor,, se. hotaiaste in, fine sA 'Meg, cum fact], vara sacareia nu se"Invoi a se marita cu. un Roman, si

Ivece in Piut.
Narita Insa, chibzuita de ivittaful interesat ht
asta, o apuca pe loc nenoloCita e gata dupa cum.,
dftlara, Insusi vatavul, sa-si pue grumazii sub jug,..
-cad : insothea sa dupa Condica tivila Cap. If, Ma,
22, 154, este botarata de neleginta cu un roman,.
carile este slobod, Ins-a,
slobod ca sa -se si Insciara
ca erne vaL vroi r Copila geme, cum au gemut
de atate secule, ea e gata sa adaoga un blestem mai
mult &supra familiilor de stapani, insa, cerul a-aa
Intors pyivirea asta data si cand dupa Investitura judelui Givrith, cu. toate samnile lui de bulubasa,
tavul striga la ceata tiganilory ea : negru cu alb nu-i

tot um, de-odata, Cinibiii, baetul soldatit de amor.

aduce extazuI in public strigand': ca de astazi tria
lute albul i negrul e tot una! Cana privilegetul,in.
sunetul dobei, cetea ofisul, win care- igauhi e des-,
fobesc, strigatem ura ! s traiasca Domnitorul ! nml
se mai intaIeg de unde vin. Sentimental de,pe scena..

se stramuta im tot teatiu i atanep In adevar avu-

ram maituria far-a esceptie, ca, binela.facnt, In inima

Romanului este pretuit, i ea incuviintarea generala..,

a publicului de odata
In toata putetea ei, e glasul adevarat a tecunostintei
depune tributuI
-catra acii meniti de Providentie, a fi mangael ea neamului ominesc, prin- ne'ncetata vointa sa faca tot ce
se screde bite I Dar, candlltirma, flul boerului propietar veni Ea Intareasca cele cetite, i
desama-

geasca pe vataval, ce nu ciedea In caderea privilegiilor pentru robie ; cand el declara renuntiearea
parintelui sau, la dritul desdaunarei rentiu igani
atunexa se porni un nou sir de Ura I DomnitorulEra ! Boera.(sieprpdus cu liteie re 4 bandiele 'purwww.digibuc.ro

-142
-tate de ligani; [Urn? ce se 0,dol la, ies punsul boerului cat] a judeje Giviila, asupra IntieMrei, ce va
lace cu mantaua rosie l cu biciul, rnenite hind. de
a sta de acum, numai d dovada, ca Moldo-Romanu], prikdreptate, au res.cumparat un viitor ferice!
apoi and Pastorul Cimbru, 1st spuse istoria pen-

tru care s'au Insciis la caste, cand zisa cumea el

-voeste sa fan, ca strabunii sai, carii fu pace pasteau

oi, iar In rMboiu sa luptau pentru. tara, s'au mai
4.aklaos :

Amu umbla vorba 'n tear,

Ca in asta primavara

Vom mama turine 'n Bugeac,

Cu-Angh,elina mea in brata,
Cu un bucium, ,cu-o saneata
Sa trec Prutul sa tree Bicul*

fiu. tot In tara mea!

Atunce, aplausele, detunarile culese de toata

pe care o gratulam In asta sara, nu conte-

nim,, ha, Inca se Indoil a In cursui-jocului Tarantelei

rexecutate odata cu cuvintele horei, de doua ori reTetate In inezul de Lira

lntre a -terei zile sfinte
Azi e nuoul Anu,
Liberu-i-de-a mu nainte

Cei ce'au fost tigan.

Vivat! Cel ce ordoneaza
Omenirel bar,
ViTat. Ce'l ce proVoreaa,

Pe al PatrieiAltar!

In cele lntai zile a lunei Fevruarie acel n, se

41.adura doua reprezentatii de beneficiuli, cea Inn"
pentru Teodoriizi-i a doua pentru capelmaistru A,

,Flechtenmacher. Amandoua acest u epi ezentatii a)rura

un succes desevarsit,_,atat prin piesele ce se repref prin jocul calduras al actorilor, ctrept
zentara, c
e vedem facandu-sa o dare de seama amanuntita
semnata cu initialele A. O. In foaia din acel timp

.Gazeta de Molelavia,No,. 12 din 9 Februalie 1856, In

qcare" se Eerie ui matoaiele :
www.digibuc.ro

143

Dupa, i eprezentarea Benefisului D. Teodorini,

-a$teptat si.,privit de un public numeros, un benefis
.compus din comedia, Fiul Brauului, asa de bine e,-xecutata de d-na Gabriela Luchian, benefitientul $i
Balanesco ; din 1rieo 2tele Garcit, o farsa Thear-

nata i o piesa, In care am vazu t. asak de potrivit

pe fie-care In rolul su i atat do gran riindu-sa

.ansamblu In cat, tot aceea ce cL Iuchian poate
vrea sa faoa In rolul prostului Garota, rol par ex-

vOlence, junt numai de el, rpin nimerittil pc de

'Seen

e presie $i puTtate s'au sustinut de l3enefi-

-tiental $f d-na Meri$aEca In roIul Damicelei-Poeta

in varsta, cum $i a conluerarii d-nei Sevastita
au isbutit aa de mutt in place,lea publica, In eat vethiul Minunica, piesa atat de mull jucata, au trebuit
se multameaSca, de aita data a Intaita mai putinrasete In public, pentru ea lu adevar niermat avea cum.
Nu VOID tagaduf, ea fieeare actor $i-au facut

datoria, ca Benefitientul a fost acela$i

d-na Meri$asca precum i In anii trecuti; ca am vazut sprijinire In d-na Sevastita $i ca d-I Gheorgtdu
sair sit pe eat se poata a respunde la rolui Minicului Rolomag. Dar, auza era alta M asta cauza
de$i cu fdurele, ni place Ins& a o aminti! Iti acea zi
f In tocrnai In. ael rol, dui.% o trecere mai de doi
ani, publicul $i-au adus aminte c au pierdut ceva,

ear durerea de a nu mai vedea pe

Neoulai Teodoru, rapit Inca In floarea varstei sale, au fost pre
natural ea sit impue un frail macar momentan la
veselia publica, i sa depue prin asta un tribut de
.apretuire catra umbra aceluea, carile, jartfinduli

viata ,pe.Ecena, In cargere de atatia ani au fost

cerea ie$enil6r ! Pastrandu-ni dritul _de a ni Inturna_

,cand-va asupra vietei sale, tiebue sa spunem, ca

dirpa akest benefis, ce-au deprins publicul E reel"noasca silintele actoillor prin Inlesnii ea sa la Teatru
Intr'un a$a mod-, ca jidovimea au gasit nuoua spe-

cula de a cumpap $i precupi, biletele de Palter $i

Galerie, cu 7 $i 14 lei.
In tine, Sambata In 5 Fevivarie am asistat i.

aa Benefisul

Fiechtenmucher, lunile nostru artist

www.digibuc.ro

144

i carelmaistru ahorchesti ei.Pe langa piesa (Maier

ea (loud paturi, o prelucrare a d-lui Poifiriu, caroler,sub ascunsul nume de amator, au jucat Insusi ..a0e31ce au -Pcris si au cules Impreuna Cu d. Balanescu a-

plausele date, neaparat ca benefisul au tiebuit

compue din ?... din Baba Thirca ! producerea sat.

musica acea pliicuta, care or-cat s'ar invechi pieu,

va ramanea tot nuoua I Nu voiu dzice .nimic mai
multi asupra succesului reprezentatiei, de cat ea 414
Luchian, de asta datit st-au jucat eu tot gustul
vechiul rol al Bdrzului asa de mult cunoscut
de public, ca U-na Gabriela mat juca Inca rodata reViorica, rol fnadins scris de d-1 Milu lentru d-ei,
cauza neaparatit a silintei ce si-au dat, ea pria-

crearea lui- sa laspunda la astettarea autorului.

dar, daca piesa au mers bine, au fost aplaudata si strigata
! e neararat i necontestat
Baba Hrca, de me se -One farmecul d-lui Milo

niau dovedit toata siflnta ce si-au dat-o d. Idieriur

ca sa sustie un asa rol, ajuns sa fie ingrat pentrw
ori-ce actor ; iar cat pentru Kiosa, tiganu1'carile
In anti trccuti au lost Peat de d-1 Teodoilki dup.,
parerea noastra putem dzice ea si publicuT, ca asta,
Scull, aildata au lost cu.mult mai bine jucat !
tandu-ni i multamirea ce ne-au produs .auzirea pe,
scena a unlit vers Inca ianar, a domnisoalei Elena,
sora d-nei Gabrieja, In. rolul ingerului ce'i se Incredintasa_; vom mai adaogi dumai, ea epiezentatia piesei au mers asa de bine, c Imbiatosarea pubiiculu este asa de -mare, In cat n-u ne ramane alta,
de cat sa incunostiintam curanda lepiezentatie a
unui benefis, compus din cele mai alese bucati,
care de trupa se va juca pentru d-1 Gatino regisol

Teatrului Roman, i carile desi este Frantez Insa;

prin toate acestea ce face pentru Teatru, prim silinta ce-si da de a contribui la formarea actorilor

Romani si a face niArita punere In scena a pie-

ni marturiseste cat iubeste teatrul nostru,

eel mai bun si mai Infocat Roman, si ea prin inin
fapta i purtarea sa, e, tot a publicului Roman".

Samhata fn 17 Maftie 1856, cu prilejul unui

www.digibuc.ro

145

conceit dat de fratii Teodor, Constantin

Bu Dada In beneficiul profesorilor lor, Paiti Hett (pro-

fesor de violin st- capelmaistru orchestrei teatrurui

nationa1 i francez) si C. Gro (profesor de- iiiano),
s'a reprezentat Orbut si toiagul sau, noniedie vOde-,
,711 Intr'un act, tradusa din frantuzeste 'de A. Manbli.,
Actorii ce au jucat 'au fost : Teodorini, Balanesdu,

Idieru, d-na Merisasca i d-la lonescu. Bastele erau depuse la 'Luchian, la Teatru. incebutul la 7
jum, ceasuH frei- sminteal

Pe ui ma s'a mai jucat futie alt reprezenta4igni, benefisurile d-nei GabriteIa Luchiau, a lai 6dnstantin Balanescu Si o reprezentatie lay care A lust
parte i Teodorini care jucase In iarna aceea In
Teatrul din Bucuresti. A urmat1 apoi si alte repre-

zentatiuni cai au durat Tana In hula lui

-eand stagiunea s'a Inchis;

*

Tot In eursul acestei -stagiuni, trupa de opra

italiana sub conduccrea lu Victot Delmary, a dat
nu sir de reprezentatituli. atat in atronament6 oat si

In beneficiuri, compuEe mai ales ffiii- operile cundscute publicului iesan din stagiuilile preCedente, fare

care opera luL Verdi II Trovatare, ye ear& Directia

teatrului italian, a dat-o Vineri In-17 Febfuane 1856,
Iii beneficiul Institutului fildntropic de la Gdiatot desub patronajill casei of. Spiridon. (Gazeta de ilfoldavkt
No. 12 din, 9 Fevruarie 1856).,
_Pupa rnchiderea stagiAnd, tntamplandu-se o inundatie ee a bantuit Mai multe Departamente din Franta,

actorii moldoveni au venit In ajutorul nenorocitelor

victime, clan d,In 22 lull& 18&6 o ieprezen,taie extraordinara, compusa din urmatoarele bucati1).
Um poet romantic, comedie In versuri de
oldan viteazu, cInticel comic de V. Alexandii, muzica
de A. Flechtenmacher, Fantesie de Bacr,tu tema na-

cu acomtionala (Depaite stilt de tine), cu

paniament de orchestra, aranjata i executata pe olaAfipl se afl in proprietatea autorului.

www.digibuc.ro

10

146

vir de d-na Cosma Constanta ; Hergu Boctengiul, elnticel comic de V. Alexandri, muzica de A. Flechten/when Doi trani i and,. cdrlani, vodevily national
1uteun act de C. Xegruzzi. Reprezentatia aceasta434
:dat cii concursul a cati-va tined To:Mani i cu ostenpala d-lui Prima, (ZimbriOro. 167, 159 ttin Julie 1856v
Consulul Francez Victor Place, ia multamit asto-

Tpor pentru aceasta fapta caritabila lu termenii urmatori

Connintid FrancRz

din MO

D-nelor Flechtenmaher i Nicolau, i d-lor Bosiet Porfiriu, Frim, Balanescu i Flechtenmacher,

artiti dramatici ai teatrului national din Jasi--:"

Doamnelor 1 Domnilor,

Eri seara avui placere de a va multumi din viu

gi aiu i a va rosti recunostinta me de generoasa

initiativa ce a-ti apucat, contribuind cu talentele voatre la o reprezentatiune data In folosulnenorocitilor

jertfe de Inecari, ce au bntuit mai multe departamente din Vranta In lunie trecut.

Astazi, eid. ocaziuvea depunerei, de bald ce mi se

face priji d-1,
aoma,Ide 3,972 lei, product

al acestei leprezentatinni, pepttu Mine este datoria

unei adevarate multamiri de a va renol expresiunea
ace1tor recunqtinti. gu y rog dart Doamnelor qi

Domnilor, de a primUncredintarea simtimintelor mele

cellar deoseNte ce va poi t.
Ja0, .23 Mlle -18:56i

Consulul Frantei : Victor Place.

www.digibuc.ro

CAP. XII

STAGIUNEA 1855

1857

DIrectia Spatarului Dimitrie Cracti si a lui Neculai Lachlan.

Cracti.Continuarea reprezentatillor
Retragerea lui
molclovetzesti.Prima reprezentape a vodevilului Crai-noa.
Reprezentatiiie Operei Italteae.Trupa de diletanti formata
la Qalati, sub condurerea lui Luigi Ademollo.-r. Oprirea de

cdtrd Ocdrmuireoio de a se contimia repreentafiile acestei trapq.

In capitulele precedente am 'aratat cum fostul

Toomnitor al Moldoirei Grigorie Mika Voda, daduse

.antrepriza teatrului moldovenesc
Vasile Aleesan-

dri pe timp de zece ani,

cudupa
m
aceia, aeesta

o treee Actorului Neculai Luchian cum si,Spatatu-lai

Dimitrie Cracti, cAre In acea yreme era Presadin,-Itele Eforici Capitaliei
In aceasta' stagiune Insa, amAndoi acestia, Cracti
cu Luchianr tin_ura aPtfeliu direetia, Teatrului molIntaix pria
Zovenesc pan la 7 "Mai 1856,ctind,
adresatit guvernului se hotitrI sbi se retra-

ga dela Directia Teatrului, care urma s rAmae numai asupra lui Neculai Luchian, ceia ee se 4si Melt.
In timpul acestei stagiuni 1856-1857, cu toate
fritmantitrile polittice prin care trecea tara Iii acea
,epoca, reprezentatille teatrului national urmarA regurat, i publicul le frecventa a numar mare,. Din
drile elq sama pub/inte In, Foaia timpulta,sala teatrului p6rea prea IngustA pentru ea sit Incapa In ea
-toti d9ritorit ce se Indesau sit vada juendu-se
sele leatrale, i mai ales acele cu Bubiegte nationale.
De- aid- ea vede e1, Luchian Acea tot ce'i sta prin
putinta pentru. ca teatrul national sa progreseze sub
AdirectiuAeal sa.
www.digibuc.ro

148:
lntre alte plese eau. jucat i comediile : I nun:ceit
heiet -de lut, Petru Rare.g, de Gheorghe Asachi, 'mecum si piesa Crai-nou de Y. Alecsandri, care avu un
succes din cele mai stralucite, rentru canticile i diaiogurile ratriotice ce cuprindea Intransar in care Wa.

aratat In toata splendoarea sa talentul dramatic a.

lui VasileAlecsandri. (Gazela dejlotdauia No. 7 din
24 Ianuarie 1857).
OPERA ITALIANA

In ceea ce .priveste opera italiana, ca si In Oa-

giunile pr ececlente, ea a urmat tot sub directdunea lui

Victor Delmary, care avea concesiufrea dela guvernOf era italiana a jucat In cursul Intregei sta-

ginni 1856-1857, o Eerie de 70 de reprezentatiunf

de abonament, earl, de beneficturi, Intre- cari, pes
arerile ce erau acuma canoscute publicului
iesan, s'au mai jucat i dona prere nevazute
pn atunci, In Iasi, -in aceasta stagiune, si a
Maria dillohan i Traviala.
Fata de greutatile ce re atunci Intiampinan hurl e...
sarii de a forma chiar pentru Italia, trupe de operar
care sa nu lese nimic de dorit sub raportul artistic

si muzical, Intra cat talentel4 nu mar regulat

florile In fiecare primavala", apoi zice Gazela da
Moldavia 1), publicul iesan trebnia sa, se mult8measch

de alegcrea pdTsonalului si a rerertoriului, facutir

de Directarul V. B. 'Delmary_
Primadone In aceasta stagiune- au fast Signor a
Gariboldi, signora Forluni, signora Fantozzi, tenoriil
Biundi i Del Vechi, baritonul &tier Buzi.
* **

Reprezentatiile teatrale atat cele romanesti cat

si cele italienesti ce se dadeau In capitala Moldovei, fura o 1mboldire i rentru proviucie, duptis cumt
vedem din faptul c, tn acelas_ an, o trUpa de dile,
tanti din. Galati, sub cot ducerea unui vechr actorLuigi Ademoltlo, dadu acolo mai multe reprezentati1), No, 11 din 7 Fevruarie 1157,

www.digibuc.ro

149

iuni In limba rontfineascA. Intru.cAt tns, Vasile Aleccare trecuse centractul sAu catra Neculai
Isandri,

truchian si Dimitrie Cractiavea numai el dreptul

de a da repiezentatinni in cuprinsnl ...Printipatului
conform art. 8. ain contract, pe' temeiui ace,Stui drept,
noii antreprenori fAcurA- o cerire la OcArmuire, de

se opri pe diletantii din Galati de asi continua

reprezentatiiIe lor.
Ocarmuirea, gasind. cerirea IntemeiatA, dada po-ronca, de a se opri oHce reprezentatiuni a trupei de
Iiletanti pusg sub ccniducerea lui Adunollo. )

1), Vezi Dosaru) moldovenese No, 1788 rou, din 1854, attat la.
Arhiva statului din Bucuresti.

www.digibuc.ro

CIP. XIII

STAqIUNEA 1857 1858

Directia tui Neculai Luchian ;i principalii actOri ai trowel.

Repertoriul trupei moldovenoti.Reprezentatia extraordinardT

datd tn onoarea Caimacanulul Neculai Conaki Vogoridi.

Trupa de opera italiand sub directia lui Victor Delmary.
Imbundtdfirea decorurilor fi rechizitelor leatralePetrecerile
din timpul carnavalului. Teatrul moldovenese in provincie.
la Bacdu ;i la Boto;ani:Suplica boeritor ;i a negutitorilor
din Boto;ani catrd Oarmaire, pentru sustinerea teatruluk
lor moldovenesc.

Directia trupei moldovenesti Ie acZasd stagiunea avut-o tot actoruI Neculai Luchian cArura i se da
duse rangul de hoer Comis, iar Iptre principalii artisti ce fac part@ din. trupa sa, Odra,
TeodorTeodorini, Alecsandru Gheorghiu, Constantin Beildnes
cu,;Stefanachi ;
Gabriela Luchian,: Smarandm
Merisescu,, Maria Niculau, Vladiceasca, etc.

Stagiunea s'a deschis In ma de 17 Ootomvriesi a ui mat cu reprezentatiile In curkul iernei.

pieseIe ce s'au jucat, putem enumara urmMoarele
,Soldatul ;i Pleul, Trei erutri, Clodina sau Taranca inselatei, Vreijiloarea, Trcie brcla sau. Calal beita
usilor, Am un gutunar cumplit, Tereza. sau Orfana
de Geneva, Doi Neitreii, Hai cu nunta sau Capela de-

pae, fare& In 5 acte, tradusa de Neculai Luchian,,

Odaia cu trei usi, Rut Bravului, Clopofelul de noapte

tin director de Teatru, cigaul Leilor, Odaia crimelor, Omul care-si wide femeia, Ceind ar fi femeia mea,.
Profesorul de magnetizm, Cdpitanul de talhari, Sora
lui Jocris, i alto diferite comedii i drame.
Asupra chipului cum a mers Teatlul National In.
aceasta stagiune, eats-Lamm-a jocnlui actorilor,
www.digibuc.ro

sim mai multe aprecieri cHtice serlse In Gazeta de

Moldavia, No. 93 din 25 Noemvrie1857, In care se,
vorbeste iu de-amaruntul aMt despre' Directorul Luchian, care'si d. toata silftta ea Teatrul s, progreseze eitt si desPre actorii Teodorini, Mlanescu, d-na.
Vlaidicescu, .etc. earora le aduce laude.
implimentul de la Gazeta de Moldavia, No. 97,
din 12 Decemvrie 1857,..gasim o relatiute despre

teprozentatie extraordinara, ce s'a dat In sarA de E

Deeemvrie kcel,an, In cuprinderea urithtdare
In ajunul sarbatoarel sf. Nicolai, zrua" 6nomastieg, a Excelentei sale Printul Caimaeam N, Candid
Vogor.di, s'a dat o reprezeotatie ektraordinarq, la
Teattul Natibnal. 0 curttatd s'a executat de toaM,,
trupa mohrovang, In costum de albn. Asta compute-re bite executata.,:s'a Vrat cu nUmeroase ura ! In
onorui PTintului Caimacarn, carele a ascultat stanct
In piclo&e In 10ja sa, prin o salutare, multamind
aelamatiile publicului.
Cantala 8'a Incheiat pnin un frumos tablou mi-

litar national, foarte bflie esecutat, si care In un ca(Iv). Ingust euprindea grupa folmatg, de lode armete Moldovene, corollate de teina .
rsustinute

de 60, tnnuti si de steaguri.

Ist tablou luminat cu torte de bengal, au *-

dug, un efect minunat._ Printul de IndaM a chemat

ie directorul teatrului spre a-I felicita despre suecesul acestor oompuneri".
OPERA ITALXANA

In &ea, ce priyeste trupa de opera italianii, ea

a fost tot sub directia lui V. Delmary, care a dat In
tot cnrsul iernei 38 de opere, ce se Iliad juase In
adica- din repertoriuityeehin cunoscut,
una singui&-fu-noua-pentrn capitala, Afoldovei.-

Mtagiunea teatrulni italian S'a deschis pe la Ineeputu.l lunei Octomvrie 1857, eu opera Ttabiata, deVerdi, jucatA de Beltramelli prinittdonit, Carlo V icen-

idly prim tenor, Cesafie Buzi bariton, i aitit

Orchestra operei a fost mai bung, de icttt in maul

www.digibuc.ro
treeut, cdrurile Insa
au fost slabe.

ln Gazeta de Moldavia, No. 102 din 30 Decentvrie 1857, se scrie cele- ce urmeazA la adresa Direcgei Operei Italiene :
FelicitAm pe Directia Teatrului cA,a urmat sfatul ce i-am dat, cu zece ani mai inainte, de a planta
pe scena cati-va arborifrifinosi, si a zidi cateya nouA
apartamente (decoruri), cAci asta datA cu plAieere,am
admirat frumoasa pAdure i niste pompoase mari sa-

loane, caii asi don a Se Impopora, cu horuri mai

numeroase".
AceMe rAnduri mai dovedesc cA In stagiunile

trecute, decorurile, c6stumele si rechizitele scenice

nu fusesera tocmai bine Ingrijite du.pA --cerintele pie-

elor ce se pineau In scena, asa ca pubiicul nu era

tocmai multumlt. Pe MngA aceste toate, orchestra si

corurile Msau asemenea mult de dorit.
hupA aceasta mai gAsim tot In foaia tImpului,
(Gazeta de Moldavia No. 10 din 3 Feyfuarie -1858)
Llum ca earnavalul s'a Incheiat cu yiosie extraordimarA, din causa scurtimei acestei period al plAceritlor steriotipe. Balurile, concertele, soarelele partieulare sirpublice, ciaiurilo cu danturi priir saloanele
boerilor, au ulmat una .dupa alta, fhrA Intrerupere,
In ziva din urmA, pliblicul s'a ImpArtit la amiazA

douapArti, unii la TeatruL N4iona1, iar altii la

Opera Italikp,unde a avut loc diferite reprezentatiuni.

La nude lunailanuarie 1857 s'a dat o reprezentatie de binefacere la teatrui national de cAtrA ao,rtorii nostri.

Opera Italiana si-a Inchis stagiunea sa, pe la

ssfarsitul lunei Martie 1868.

TEATRU "PIN BABAU

I DIN DOTCANI

Entusiasmul stArnit de revezentatiile te se dAdeau In Capitala Moldovei, ant de trupa MOldoyeneaseit cAt si de Opera ItalianA, fAcu ea i in provincie sA se destepte gustul pentru Teatru, asa cA
dupg, cat am vAzut In mai multe orase din Moldova,
incepura a se face Incerari de reprezentitii teatrale.
www.digibuc.ro

153

Astfel gsim ca, In Bcciu, se infiintase un teatru

Inca din anul 1846. In cursul acestei ierni repre-

,zentatiile Incepura In 7 Octomvrie 1867.

Mai multi. din ,ictorii tru.pei din Iasi-de sub directia lui Luchian s'au dus de s'au angajat Bacau,

lara voia Direbtorului, spre a juca acalo cu trupa

..ce se formase. Atunci Neculai Luchian s'a tanguit
prinosuplioa cu dafa din 13 Decemvrie1857,catra
'-ecretariatul de Stat, ceiand ca sa puna Indatoriie
.actorilor ausi, Intje care erau-Tereza

se Intoarca Inapoi la Iai.

Bogdanovici,

Ocarmuirea ne luand Indafa vre-o dispozitiune

In contra acelor actori, ce au parasit scena din Iasi,

au continuat repiezentatiile mai mult timp pe

-cena teatrului din Bacau.

De asemejlea s'a fost Infiintat o trupa teatrala

moldoveneasca In Botmni, sub directia lui Costachi
Balaceanu si a Pitarului Qostachi Vasiliu. TrupS era
..e3mpusii, din tineri nobili si dame, cari-4au jucat, o
iarna Intreaga, spre multamirea tuturor cetatenilor
Botoseneni.

Relativ la accasta truph, gasim ea la 10 Mai

1858, un puma'. de 70 de boeri i nemtitori din a-

-eel oras, au Inaintat Ministerului din Nauntru, a,

suplica prin care cer sa sustina infiintarea acestui
l'eatru tot sub directia celor doi niai sus numiti.
Iata dam aici continutul acelei suplici :
Onoratului Ministru dinWciuntru

.,,Sub isealitii considerand silinta cif care D-lor

Costachi Balablanu si Pitaru Costaehi Vaskliu auga-

jand trupa de tineri nobili si dame, au Intreprins

In acest oras, Teatru national Vreme de sese luni
de zile, aducan-d o Indestula multamire publicului,
._=are mai ales au avut toata placerea a vizita acest
teatru desi Incepator, dar a fost IndestuI de bine
.esecutat de tripa,, necrutandu-si silinta, meritand
www.digibuc.ro

--I 1,54 ---,I

fi Wednici de apiausa privitoritopgasesc de, toat1

cuviinta a ruga pe Onoratul Minister, ca precum
prin Mintarea uqu,i asemenea Teatru, se aduce chiar

praplui Inrrumusetare, apoi 4 binevoiascl a regula

1nfiqtarea i statornicirea lui, i In viitor, tot- sub a

pumilorsale directie ; avAnd noi toata. ineredema Ju

Pomnialor, ea In viitor va aduce mai, mare multa-,

mire publicului ce chiar acuma ca Incepatosi, au dat
destUla dovada".
alrineazd isclitura a 70 bberi i negu(itori 7.

1) Vizi vohnnul 1,. pag. 324-328, al acestei scrlea precuun

Dosarul Moldovenesc No. 1788, rotm, din anul 1854 pag, 581, aflat In

Arhiva Statului din Bucurqd.

www.digibuc.ro

iQ4VP.

STAG1VNEA 1858-1859
Difectia luLNecula Luchian-Decaderea artistica, atal a ,tra
pei cat j a repertorului. Criticile -indreptat0 contra Dire 'fi-

rma Tea?rului Salarele- artigilor

Veniturile si
cheltuelile Teatrului.Numirea lui Alecu Fotino ca Director-al Teatrului care si-a luat ca asociot pe actorul M. Ualino.

Diferite reprezentatii ce au mai urmat. DLbutut Doamnet

Teodorini fa Don Cezar de Pazart. Opera italiana.

In aceasta stagiune Directia Teatrului Moldove:,-

nese a avut'o de fapt tot artisttrl Neculai Luchian,

de 01 Inca de fe timpi1 Caimacamiei lui Vogoridi.
se zicea ea s'ar fi cedat directia lai Alecu Fotino

artistului M. Galino.
Actorii mai principali cari au fadut patte Intrupa, au lost : Teodor Teodorjni, Alexandra Glteorghiu,
Costack Mkinescu, Mihail .9alino, Smaranda
eseu d-ra lyeculau
-altiL ef de orphestru a lost,
taleaatul vtolonist kremzer.
Dupa, Zat vedem trupa dititagiun,ca aceasta
facut sa se idice in public mai multe nemultumiri,,
-de modul cum s'au ales k)i compus spectacvlele, cum-

*i de interpretarile actorilor. Diu aceasta cauza s'au,

adus i mputari Directorului Luchjan, ca nu este Indestut de capal4 de a conduce face _st), propaas
o memene institutiune, lasand-o s cada din ce Ixj ce
tot mai mult. AEtfel gaqm ridicandu-se mai Multe cri
tici in presa din acel timp, din carre vom qta in rezumat alticotul. publicat In foaia Zirnbral ;i Vulturul_
No. '12, de la 17 Noemvrie 1858, in care sub saltturai lui 1. Ftuz, se arata amanuntit motivele pen-

tru cari publicul este nemultumit de chipul cum merge-freatrul .National.

www.digibuc.ro

-156
Prin aced articol se arata mai 4ni ea la 9 lq-

,emvrie, s'a jucat un vodevil Intitulat Paserea

iar la

sfar,situl reprezentatiei,

o parte din

public a aplaodat, o parte a tistuit, iar o alta paite

a uerat ! Pricinele acestei Intamplari, criticul Ritz!,
ni le arata dupa ce face o introducere In care voi,beste despre trecutul Teatrului National; aratand:
1). Pentru ce teatrul merge inapoi? Elementele
principale, neaparat trebuitoare spre formarea uuni
sant, localul, piesele sau operile
reprezentat, actoiii i o directie cari administi and
pal tea materiala sa aiba gustul si puterea intelectuala a alege sujetele de iepiezentatie conforman,du-se atat eu spiritul si gustul public cat si cu
cu personalul actorilor.
Din aceste elemente de c4itenie putenr a zice
cea pentru un minut posedam pe cele .doua dintai, eaci localul de si stramt totusi cat-va timp
mai poate servi dupre cum au servit i pana aeum ; piese avem un numar 1ndestuL e Insem_natori, dintre care, mai ales acele cOmpuse
preluerate de d-nii Akcsandrr qi Mk), _pant Indes4ul de lngenioase i bine se ris e, ea atata mai
vartos cu cat cea mai mai e parte din ele cuptind

sujete nationale. Cat pentru cele alte doua eJementa\putem zice ca ne lipsesc eu totul; pentru

ea afarii de treLsau patru actori (Intre care- prenumaram

pe d.,..Luchian) nu ,mad- avem nici unul ; In ceea cp priveste diiectia, D. Luchian poate
sigur a sa Intalege si a administra foarte ezact
partea materiala, Insa pentru acea intelectuala, a
-eonducerei unui teatru, d-lui InsusI cred ca s'au
convins ca-i departe de a poseda asta Inalta eali--tate de gust, de alegere, de tact, de prevederet
4e patrunderea spiritului si a plecarilor publicului,
de aranjarea pieselor cu simtimintele lUi, spre al
putea captiva prin formarea In totul a unui Intreg

frumos. lntru aceasta ori cine va voi a avea palpabfle doVezi nu are de cat sa se duca la teatru
sa vada cp daca -au a se reprezenta daua sau
trei piese p seara, apoi latai Incepe ctr cea -mai
www.digibuc.ro

-151
frumoasa si,-F.faiseste- cu cea. inai uirttal -- tot la
leatru va yedea cineva pe un actor nAseut entitL
drame, fiiad'silit a se Sebirnonosi n comedii, i Le
un comic stAlcindu-se in .ezecutarea rolurito r se-

]ioase,si tragice-;awemine va vedea je toatA trupa de actori acIrite, IncerAnd de la d-1 Luchiar

vorbind in rolul de Conte, limba bacAtAriei

rolul de teran, vorbitmd limba de salon cu expresii
de literatur 1.
Pentru ce leafrul nu merge cdtr prosperilate, dar cOtr ceidere ? In toate teiile mai mult sau
mai pupa civflzate, institutiile -publice Tentru ea
ropsasca i -sA deie
stt aiba o viata lunga, s
-natiei fructul teerut, tiebue in totul sau macar
In paite sa fie stitijinit de guvern sau de comunitatile natiei. La noi -Insa lucrul merge cu totul
din contra, guvernul neingrijindu-se de institutiile
obstesti de cat foarte putin, i aceste lAsate in.
manile particularilor, nu numai nu produc vreun
bun si folositoriu, pentru natie, da

cele de mai mUlte ori se fac mijlocul de particular interes. T eat r u 1. national parasit In tiista,
lasat Ara cea mat
neingrijire, ea toate cele alte,
mich, privighere in. Juana unui particular, are si el
Soarta tuturor celorlalte, adecil- de a propera

atatea pe cat paiticuIariul ar puteay sau ar

a mini indata ce particulariul spiculant i-ar dicta,
fatala senfinta. Teatiul national aie in adevardin partea ocannuiaei o-mica subventie cu totul In
neproportie cu nevoile sale, dar este tot-o-data lasat in desavarsita negrijile asupra uimArilor directi ei spre a se cativinge sf a fi pururea informat
daca aceasta scoalA de cel mai mare interes public Mc.-

punde la a ei menire. Aice am putea spune ca -colosalile somi Impaltite ca gratificatii particularilor
ce nu-si pot da mina de Fervieiile propuse ca ar
faeut Patrlei sau Carmuilei, sau functionarilor dint] e caie multi poate nu au meritat nici a purl&
vre-o functie. Aceste Fume zic impartite fara ciu--tare ea lemuneratie din Eforia Visteriei i chear
kip prin cutiile ateti, ciedem ca ar fi avut
www.digibuc.ro

1k8

anai frumowza menire hind date spre ajutorare ca4selop de folos obstesc &tare care si teatrul.este una.

3). Pentru ce nu avern adori ? .Precum :toate

profesiile artistice, asemipea i acea teatrala ate
una din ceie mai nobile, de gust si de mare Merit.
Pe cat Insa asta misie este frumoa
k Malta, peatata ce..e Multa studiei e i exercistli; de Uncle rezulta ca persoanele dedate la profesalea acestei arte,.
trebue pe langiVtalentele natursole, 5rt institutiile de

a lor cultivire se aiba si o pozitie materiala pim

care sa se Tuna in putinta de a sprijini conditiea
lor sociala, sau cel putin sa nu fie condemn:it" a-

Be tavgli fi mizeria Ingiusitoare a lipsurilor de Intaia necesitate, In Tale taav aflandu-se oraul, ear
mai ales artistul, vede cu durere tocindu-se nobilele talente Inascute In el. Cercetand. cu deamaiuntul daca junimea Roman& este Inlesnita cu vre
una din aceste, aflamL cu multa mahaire, cumca
toate fi lipsese.
toate eui1e. sant, pentru formarea actorilor, scoli filaijmonice, scoli dramatice,
scoli de tot feliul de artey de carora fondare i tinere se- Ingrijete guvernul sau comuttitatile. 4este
coli, In tara noastra lipsese cu totul pana acum,
.ea multe alte instittitii de disvoltarea junimei, In
privirea material.% his% pozitia actorilor este la noi
'Inca mai ingrata si mai mizerabilk caci dupa ee
toate persoanele dedate la arta aceasta sant fara
de stare, dupa ce abia Iniolati lu asta profesie, ,se
pun In neputinta de a mai avea vre-o alta functie,
apoi trebue a se margini Inteun salariuy de cat ?
De la 15 pang, la 3 galbini pe luna; aice trebue a
se lua bine aminte ea leafa de 15 galbini este pla.
tit% de directia Teatrului din Iasif- numai unui sin.ur actior,
Teodorini, care a sacrificat ju.neta
Ba;timp poate de .15 ali7 pentru ca la sfarsit EA
Be poata Invredniei a avea o atat de netnsemnatoare rasplata. bin aceasta Intelege gineva prea cu lesmire ca cu 3 gaJbini pe Julia (leafa unui prost ve..zeteu), o diuetie ce are cel mai mic zel de a
'lace ceva pentru tara, cel mai putin sentiment de
-tuna credinta de a-si forma o trup4 prezentabila,
www.digibuc.ro

-159
In fine cel mai putin amori propriu de a nu face

41intr'o 1ntreprindere natIonal6, o maisava speculatid,

.este cu neputinta de a gasi oameni cu oarecare dispozitii naturale de a-si Inchipui penttu uh ni1nVt
maar ca si Imbratorze arta dramatic saliifaca
din ea o earierta, o ezistenta pentru Vieata, pifi o
tudiare regulatei de 10 sau 15 anr.
Apoi, diva alte reflectii -Ce face- criticul asivra
Intrebarei : Pentra ye publicul a ineeput a perde gasde a merge la Teatrat National Inchee astfelitt
Din toate cele niai sus descrise tragem conca Iipsa/de _von dramatice pentrif formal ea
41e actori, este Insemnatoare perdtre-pentru halie
Aesavarsita neingrijire a guverneler treeute pentru.
Inflprirea acestei,scoli de _mare interes publics este
un crirnin de lez-nationalitate, urmarea directiei de

plati atat de rati pe actori, Spre a avea prin a-ceasta actori, este o jignire thiar a interesului sau
-specalativ ear 1ncredintarea direotiei In mainfle
Luchian, este o adevarata nenorocire pentru
natie !

In mijlocul tulturor acestora, ce este dar

facut ? Cel putin din partimi sant de opinie, -ca
pe Tanga toate ralilb Buferite p Ana acum, se mai
;suferim si aceasta pentru putin timp, pana ce
providenta va inspira pe compatrioti de a conipune
un bun guvernarnant, care iajutat si de concurul
buui, sa Iucreze peutru tara, pentrn toate
imbunatatiiile de care simte neaparata trebuinta,
intre care unul este i Teatrul. Nafional.
. Fatu.

Dupa publicarea acestui articel, publicul iesan

deveni din ce In ce mai nerabdator de a vedea in-

*3titutia teatrului national propasind, si a se Inlattira

toate lipsurile i intrigile ce -contribueau la dcaderea lift
0 lupta --Inversunata se Incinge din pa-rtea mai
multor persoane din societatea iesana, contra direclierlui Ieeulai Luchian, care era departe de a-si
tinea angajamentele Iuate vi de a foriha o trupa dewww.digibuc.ro

-160
rcmani aupa cum i se impusesa and i s'a trecut
sub man& Directia de..catra Vasile Alexandii, Care
uii contractul Incheiat cu Ocarmuirea avea conditie
de a nu trece nimarui altul aceasta Directiune.
Drept aceia vedem. continuand In preSta o problema foarte letepatoare la adresa atat a lui VasileAlecsandri cat si a lui Neculai Luchian, asa dupa
cum gasim iarasi Iii foaia ZimbruL i
'354 din 28 Decembrie 1858, un lung articol, semna
ctj initialele 1. St, prin care se vorbeste atat de tiecutuL teatrului moldovenesc de la Infiintarea lui si_
pana In, acel timp, cat si de fazele prin care4recea,
atunci.

Din acest articol spicuim. cateva pArti mai in

teresante pentru istoricul TeatruTui,.. i ,_le reproducera kici, precum urmeaza;

... in anal 1854 a venit GhiCa Voda iaiila

Oannul Domtiei

au hotarat a face ceva bine

pentru bietii Romani; In acest timp eau facut lgea

Tiessei, eau elibel at sclavii, etc. ete. etc. Teatrul.
national era precum ziseiam slobod; s'au i 'Mato,
sat du cerile DD.. P. S.1.), K. P. si T. A., doriteit
de a lua In arenda aceasta institntie Nationala.; e
tare lesne de\ ghrcit c trebuia sA fie preferat D. V_
rentiu eminentul sari talent, pentru jertfile, ce.
zice, au facut In favoaroa Teatrului,
mai ales In
ceierea facuta de a dreptul iu pdrsoana principelui
Mica, au deseris decadenta Teatrului National
au depus toata onoarea, au cerut-10 ani de privile-giu
galb. pe an subventie, care i s'au i In
cuviintat ; de cerea Intteita suma, Ghica-Voda
larasi -da, cA precum am zis'o era ingrozit de strainism, i ori cum Ghica Voda a inai tinut la binele
comun, precum dovedek ridicarea dejmei de la ld-cuitorii pout*, Infiintarea colegiului academic, desfiintat Inca dela 1845 de Ecs. Voevodul Sturza, cacL
nu-i plAcea inteligenta Romana. Cat de pompoasasi
-de drept este scrisa cererea facuta Cate Printul
Ghica, cat de regulat i rezoriabil dste contractul.
d-sale V. A., In care la punctul al 9-le zice :

volu fi volnic a trece acest privilegiu catre nime'

www.digibuc.ro

161

au saltat, au aploa-dat publicul aiazind.

ait Imbi a-

toot aceasta institutie, tut asa de- eminent si demn

baltat, tritt lueru bask niei se uscase poate eel.-

neala scrisa pe iscaLituia, i pe Joe se trecu pe sub

mana D-lui D. K., Directia Teatnilui D-sale N. tuehiaft, pettru multe c1iti, precum zic unii, de pil-

da : pentru arta, pentru familie, irtru ca ar fi om

de 03,84, si dupa obieeiul pamantului, tiebue agiutat
ea fit se schiverniseaSca sarmanul. Not Inn c)edem
ea; poate a fiZt vre o nadejde e Domnul Luehian

ea bun artist, va ambitiona mai ales , face o bun

trUpa, Insa s'au tamplat ca totul almintrelea : D. Lu-

chian Indata ce ,se vazu Dileetor, cetind neiteia,

D.D. Actori i 'Aetorese, t fotosindu-se de mizeria
un6ra, kIii considerandu-1 ca -p colegrul lor, i-au

angajat dupa cUrn vroit D. director : fagaduindu-la

vara va merge In provincie, au pus In contracte euTantur daca`(-si daca..." N'au mai, mers In provincie.
Galurile ce,141dtqte D.D.)Luchian: D. Teodorini
hranii
Wte mai bule plat% are 15 galb. pe tun
D. Teodorini e In Teat-1.0 numai de la 18-52, ear nu
-de 45 ani dupa' cum zice ci. Fatu. D. Gheorghiu _12
galb. pe _tuna, 4 galb. Insa adaogiti caci au anieniatat Direcyia ca se va duce la Ballad D. .Baldnepu
ident,12 galb. D. Galino 10 galb. D-rfa Merifescu 12

galb. pe tuna, cu, teat& tualakd-sale,;-lar

galbeni pe Jana, si loate costiumele de ca-

amea

Weter'ale dime-Vet; d-na_Veculau

galb., jdem__ corivt117,-'parte- cate 3 galb. e /una, ear pall& pe priRegizor 115 gap...
Juna, i t Capeli3bpsea1a ;

-maistru 15 galb,, In -RV, ou trupa, cu. orchestrt4

Mult la 200 galb. peluna, adaogand 50 galb.
pe iiin, Incalzirea, l.uminar 1 recvizitele i 50.
galb. pe luna pentru Domnul l Doamna Luchian,

fao BOO galb. pe 5 luni de-sez0n, am cu. an, fae 1505

galb., cheltuiala totala.

11

www.digibuc.ro

162

Veniturile Teatrului pe un sezon stint :

32 abonamente cu suspandiuri eu tot, citte 80

galb. unnl cu altul .
fac 2,56012 13eneficiuri cAte 60 galb. partea

nuniai a Directiei .
Subventia teatrului

720
600

sum total& 3,880 galli.

Se scade cheltuelile toate i leafa
1,500
d-lor Directori
2,880 galb.

bunt directiei pe
2,380 galb., au ramas
fitcare sezon, pentru. ci mai toti actoril au conditie

in contract cA gajul se va numera din ziva din

cAnd se va da cea IntAi reprezentatie", si la repeti-

tie sA fie dator a veni octorul, macar ori ate luni

slujascA Mrs leald tocmai CUM

trebui adecA
fost Mai
fest volintirii la Rusi ; au toate cA
Induigenti, cA le da macar hranA!
Am vAzut .pe scena pe Deanna Tereza i D-na
Bogda,Rovici, speram mult de la D-lor, pentru viporime, acutu nu le mai vedem pentru d-na Sevastita
ne mirAm cA nu mai este pe scena,,..., de mirare

pbate fi humai pentru cei c5 nu stiu., eat noi carp

cunoastem misterille i stim cA dratu Luchian, a maltratat pe D-9.a SwastiN In Maul 1852 pe scena,chiar
miezul reprezentatiei -7 Doi morfi
; dovadA Iota
No. 94 pe...1852 lu Depart. din LAunstru.,,sAngeroas*
tAngaire cafe nu o pirtem descrie, nu ne poate mira.
Nu zicem cA D. Luchian e semAnat pe bine,-euvAn'gain" pAmAnt al Moldvei la zavera .de la 1822, cAnd

sa ultimat domnia Fanarului si la noi, nu zicem cA

D. Luphian bi 4 ani de directie a schimbat mai multe
echipage, nu ne pare rAu cA a folosit tu materiall,
tate, c zicem : Undo este trupa ce a fAgAduit chiar
41-lui V. A. cA(va forma In acesti patru ani? Unde
este macar un singui actor sau actritA format cul
d-lui P Nu este nici unul, pentru cA d-1 LuClian a
cAutat thipuri a 'se cotorosi, e cei ce aratA oare
care semne de progres. Iath dar ce vra sA zicA Ro
www.digibuc.ro

163

mAnul In fruntea unei institutii publice, ae pilda :

DD. Millo i Luchian.

D. FAtu zice tri articolul sau, ca a:ctorii Is Im-

brAcati ea marehizii, si vorbese ea bucAtarii, eAnu'si

rolele etc. etc. Asta vine din douA pArti din

partea publieului care aplaodeazA numai glildwia

critick i de multe ori nu, se pretueste actorul ce'qi
intelege rolul, actorul vazandu-se aplaodat
nu merita se erede Talma; eata stricAciunea ; 0 din
partea inizeriei, la ce poate-sa akingA in timpul tie
Sa o persoant, ce are abia 12 galb. pe luna, care

trebuie a avea nianusi, cizme de lae, frac la moda,

pantaloni bine taeti ? Mai ales aCtritele care ain a-cest eapital Isi ,fac i garderoba, osebit de aceste, pre-

eum un soldat tle cavalerie nu poato sit fie bun artilerist Oat asemenea si un actor- au. poate sa fie i
dramatic si comic. paca videm actorii stAlcind
precum D-na Vleicliceascal anul trecut, D. Teo-

dorini, si dna Merisesou eXecutAnd un rol de daasta e viia direetiei si o credem ca vine din.
razbuuarea D-lui Director, In puterea conditiei ce
are In toate contractele.: Domnul sau D-na cutare
juca.,ori ee rol i se va aaa, se -vede ea unit din
Artistr supara ades Directiea de'i pune 1a astfeI de
Doamna Luchian avea la X.
pedeapsA. Domuul
18-20 galb. pe lung, si beneficial:4 la 1852toemai, juca pumai un sot de rol, era un sezon retot Inca eAirteau. Cunos,gulat de 7 nu de
pAnticile flamand nu poate face
cut e si /a prunci
actritele Moldovene o fac
chef Ei blue I Actorii
lot aceasta, In consideratia privilegiului de 10 nail ;,
actritele 1i .sterg lacrimile printre eulisele _scenei,
es de desfAteaza publicul se expun In fats, a 500 pa-

rechi. de ochi; si ce pret are un actor romn In,

Societater? ,Despret t... Cine e acolo ? Cine au batut

la up, ? IJn actor raspunde lacheul. tin actor ?Da r

mo1dovanu,2,-da, ! da!Un act-or, pfiuill.,.Cine

-era draga ? itreabA pArechia. ia un actor sork

jpoate.-Moldovan 1 (zice -arAguta).. Da, ha ! ha ha 1,,

ce mizerabi1 1;.. $titi ca ellm ar vorbi de im lucru

prea netrebnic. Au Iipsit atatea persoane din teatru,
www.digibuc.ro

164

venit-a unul din spectatori, sa Intrebe pe D. Luchiaii

de ce nu e cutare ? Uncle sunt artistii forMati deD. LucWan au perit ca fumul de suflarea vantuluir
sand pentru Insusi DomnuP j D-ha Luchian publicul ti directia DD. -Galino i Sterian au. %cut subscripye i pretentie de a fi angajati, Fe vede ca -tare
mult popor ait. musafili In bieata Mold( Na,1e aceia
ne-au-turtit Ovrei, ca Romanii IS umanit, numai ce-i
are o case.auzi : Sermanul ! da'r strain, da'i sarac
de copii
1asd\--I- sti, Be foloseasoa ; nenoroeire l
norocire I..t decaden-te, ; o mare deeadenta L.. Romani
destepfati-va !
Luchian cu . vae-o cAteva loje date grads, IA
coace T Incola, s'au facut partida I Intocmai ca si candidatli la domina Moldovei, f'agaduind oamenilor les-

ne-ci ezafori, marea u sarea, pov'estea Viancianulul;

anul Intai i s'au dat crezare, dupa bum zice ukaomn
spectator gialis, cam mic la stat si span I Ej treaca
anul al 2-lea mai 'Tau, anul al 3-lea sr mai rau, annt

al 4-le, apol de istov, de istov

Subyentia erste. -din Eforia 41ontineas-cd, banil et

-sant adunati de la negustori;' banil ci e-i; dbh1, noiL,

sant ai tiotri, i am a-yea tot dreptul dea cere seama D. Luchian de purtai ea ceay-Tai rahduialao -Tn
t at att a dust Teatrul Romfin, in starea cea mar deja
ut ! Vita -13 .a noastra earn Platim i Incuizajam ca-

de.rea teatrului ; D LUchian nu se poate tangui

ca Class bogata itu vine la irefrul, National; noi

\videm Beletaiul ocupat tot deanna, ostiritr Austei-

acc, 064 Turtarek lor cea barbara prifl casbre n6-

Wesel Incaltea aedesmortit simtnI .national; Ii sfarsit, si In_ boeilimea OHL

Auzim ca
vremea caimacamie lui Vogoride,

pe cand legea era vointa, chivirnisala, slujbulita si

banii statului- ai falilor9 s'ar fi emit direetia catre
D. A. Fotino, (pared nu'i rea alegered). Da auzinive
D. M. Galino promitandu-se de Director ; 11 vedem

propuind argajathentei cr d.A. Fotino ar fi pentru (Hui, aceia ce au, _foot pentru d. Luchian D. X. D..."
Din cele publicate Tana aid videm c directia.

teatfului pentru cei din urma cinel anr ce mai iawww.digibuc.ro

165
inasese din contractul eu Vasile Alexandri ar fij fost
trecuta de acesta eatra Ale= Fotino,ifost director In*

,Departamentul Trebilor din Launtru a Moldovei.

Acest Fotine Tusk trecu de asemine si el pe Bub

maiqa, directia, aetorului Mihail Galino, care debutase

In Btagiunea pre3edenta. Din aaeasta prieina se ivira
1arasi eitice discutiuni In publicul iesan, din care

o parte tinea cu Neculai Luchian, iar alta parte era

Impotriva lui. Do fapt directia remane In stagiunqa
.aceasta tot asupra liii Neculai Luchian.
Mai gasim apoi o serisoare a luiA.Fotino
*at& In foaia Zimbrul t Vulturul, No. 37 din 20 De-

4emvrie 158, prin care auesta Incearca a-si arata

meritele pentrn care a fost numit ca Director al
Tea,trului Natioual, si ea s'a asociat numai pentru

partea materiala a -scenel au actorul M. Galino, remaind InsA, tot el adevarat Director artistic al trupei natic(nale. Diiectia acestor doi a Inceput abia In
Btagiunea urmatoare 1859-1860. \

In sara (11 Marti, 4 Fevruarie 1859, s'a dat o

-ieprezentatie, as4ra careia gasim o aspra critica In
.

-foala Steaua Dundrii IZirnbrut fi Vulturul) No. 27 din

7 Yevruarie acel an, In care se sariu urrnatoarele

...Teatrul romanese e plin de lume In toate gilele de reprezentare, ca pururea si sAptamAna aceaqa-la reprezentarea traducerei d-lui X>orfiriu g

Omul gird cap' In 8 acte (m), ne am Intrebat :

4aare sa hu fie capablu nime dintre- Romani sa serie

macar o pink e pondul acesteia... Nu- e muli, de

a Intrece -o farsa bun& numai de inglirzdt.,it eopiii, si

In eapatul careia publieul nu stie de trebui, sa a-

plaude pre aatori sau numai pe masinist. Piese de

felul geld. date Marta trecuta) se pun pe multe see-

me de bulevard Iii Franta, dar, aeolo eel putin public-111 uita pentcu un moment absurditatea literara,
faseinat de magia masinariilor puSe In lircrare: Poate
ca mai biae facea d. Luchian- atat -de abil ennoseator de Buena, cum formeaza actori, sa, formeze niscai

tined seriitori pentru teatru. Aflam luna ()ark ei

www.digibuc.ro

-166 -im june D. Zinianu far fi prezeatat o mica comptnere originala. Era de dorit ca D. LUchian sa pptina care care sama
vatuiascli Incerearile lui 1.
de scrierile originale ori cat de neprefacute, de vreme eft face caz de piese asa de estravagante ca aces
de Marti, ca sit nu mai vorbim de atate piese imposibile care s'au tradus pentru scena romans.",
Intriun. alt numar ai aceleiasi foi, No. 33, din
14 Fevruarie 159, se zice ea Luchian ea artist merita toate laudele i incurajarile, dar ca director ar
uaui Teatru _National, el ar trebui sa faca dovada
de mai mult patriotism, dandu-simai multa Osteneala
lu alegerea pieselor, i avand mai raulta ingrijire
de trupa sd, eautInd col putin ea fie-Care actor said
Invete mai bine rolurile lor.
Mai gasim apoi tot In foaia Steaoa Dundrii (Zimbrul i Vulturul) No. 39 din 21 Februarie 1859, o

relatie despre piesa Scara Met, opereta comica Xii

doua acte, de Vasile Alecsandri, cu muzica de Fleeh-

tenmacher, jueata In seara de 29 Februarie, aratIadu-se : a escelat In aceasta piosa pana dramatics
a lui Alecsandri In care poezia i lilosofia, unit& cu
melodia muzieei lui Flechtenmacher, a procurat pub-

licului o sara rare, iar vorbind de Plechtenmacher

foia citatci i exprimei toa!ei prerea de rdupentru
putinul sprijin ce nationalul Fi suavul sau talent,,a
Intalnit Intro romInt cari aplaoda pe arttia arlatani
,streini".

In beneficiul sefului de orchestra a teatrului,

Kremzer, publicul a aplaodat pe micul Rafael fiul lui
Neculai Luchian In cantoneta Ciobanul Rongn. Aoest
delicios
zice sus numita f9aie, cu multa desinvoltura i nestiala, a cIntat picantele strofe ale canlonetei muntene i).
Lit 22 Martie, s'a jucat operetavrajitorie, Baba
Hirca, de Matei
In care rolul lui Kiosa, a fost
executat
Teodor Teodorini, quo sosise din Bueu-

relti cu sotia sa.

Dap& aceasta sa jucat si piesa Don Cezar de 8a1) Steam Dundrif (Zimbral

Vultaral) no, 39 dia 24 Pebr. 1869-

www.digibuc.ro

167

zah, drama eu cantec to-cinoi aote tradusa din frantuzepte.

Asupra acestei reprezentatii, foaia Steaua Dundrif

[Zimbrul
Vulturul) No. 64, din 30 Martie 1859, con-

fine urmatoareler amanunte :

...Nu era nici un locupor nevindut la reprezentarea luf Don Cezar de Bazan, cu D-1 pi D-na Teoddrini. Ne pare bin cad era dreptate.
D-1 Teodorini a facut progrese mari In arta sa

calatoriile In strainatate, a cultivat talentul su i

astazi putem a-1 felicita d uccesu1 srni, ca rHidalgo

Castellanoi, ca Don Cezar. Partile in, care D-1 Teoorini
sunt caracterizarea trasaturilor de spirit, a parantezilor pi a a aparte, care punt obicinuit
atIta de grele peutru- artipti.
Ne place mult limba romIneasca 4n gun), unei
muntence frumoase ca D-na Teodorini. Muntencile
sunt pentru limba romIneasca, aCeia ce-s parizienile
pentru limba franceza. D-na Teodorini are gesticuIatia gratioasii, rotunda pi regulata. In r;.1 de canWeal& a ptiut lua adese poze teatrale, pentru tare o
felicitam ou placere, caci In ele ne descoperi, ca nu
are ntmai talent, ci i studiu, i far* studiu, talentul este asemenea pomului nehultuit.
Asemene 4ecoperiri In jocul D-nei Teodoria,
ne pune : a raise. De am fi gasit In el numai talent,

poate am fi esitat de a face o mica observare ce avem, dar D-na Teodorini, care ne-a dat dovatla ca
a facut apel la studiu, ne va ingadui o observare de
s tudiu.

D-na Teodorini are, de sigur, voace mai ntins

chiar de cIt ar ave nevoia pentru vodevil. Noi tusk

_ere dem c

bucatile de -melodie simpl, le-a clntat ma!

bine de cIt cele oi. fiorituri, aceste chiar de ar fi la

locnt lor In o pies& 'de genul lui, Cezar de Bazani
sunt ceratoare de malt exercitiu vocal, de malta posedere vi mladiere a organului".

Joi 2- Aprilie 1859 s'a jneat piesa Pet:carul_din

,Paris.

www.digibuc.ro

-168
OPERA ITALIAN&

aceastA stagiune, a i in cele precedente,

Opera Italiana a urmat sa joace In cursul Eta-.

giunei o _serie de reprezentatiuni, atlt In abona-,

xaeht cIt- i la. diferite beneficiuri, fiind tot sub Directiunea lui V. Delmary.

Au fost apreciati. In. -cursul stagiunei Mai ales

aititii Ney, Ghizlanzoni i Bust.

www.digibuc.ro

CAR XV

STAGIUNEA 1859-1860.
.1Directia Aleut Folinqji Mihail Gallao.Deschiderea stagiunei.Plesele Pliunagl codrilor, Soldatul i, Plde$ul, Priipdstale luxulil L criticele la care a dat loc,Reprezentarea
piesel Fetel-de Marmord.Reprezentatia de gaIii pentru asiversarea Unirel ,Priacipatelor Rom fne, la care a asistat

Domnitorul Alexandra loaa I. Cuza i Principesa Elena.

imnul cdntat In onoarea lui Cum- Vodd.Vodevilul Narita
prneased jucat ea prilejul Concertalui dat de- fratii Teodor
$i Mihail Burada, in beneficial Cabinetulai de fizicd din Co-

legiul National din la$LTdnguirea lui Delmary cdtrd guvern cd abonatii silt zu pardsit Capitala Moldover $i s'au
dus fa Bucuresti.,--Ultima reprezentarie a trupei de Comedii
Franceze de sub directia kit LevassorReprezentatia de Adio

unor artisti din trupa Italiaud-a lui Delmary: Teatru $1

$goala de muzica $i fleclamatie fafiinfalei de Neculal Istrati

la 'no& sa Rotopilnuti.

- In nest an,_ stagiunea Teatrului Moldovenese

Inceput In sara de 22 Octombrie-1&59, eu piesa
Kinnasul Codrilor, opereta vodevil, sub directiunea
Alecu Potino, iar de fart d lui Mihair
oficiala a

iiI trupa acestei stagiuni, pe langA mar multi

aetori cunoscuti din stagiunile precedente, au venit

cati-va actori Munteni- din- Bucure0i, Intro cari au

lost _loan Caragiale cu sotia lui Elena Caragiale, actrip de asemene, Alexandreseu
altit
Pe lingA piesa Pciunapl Codrilor s'a mai ju.cat
tu prin ele reprezentatii de la 22 i 25 Octomvrie i.
vodevilul Soldatul si Pldesul, compus, de Teodor PoriiHu, precum 9i Prdpdsliile luxului, pieA, fantasticti
trei '`parti:
www.digibuc.ro

170

Asupra ehipulni cum s'a inceput stagiunea (aceasta, in ce privete atat jocul actoiilor cat 1. impresiunea ce produs In public spectacolele ee se
dadeau, voni cita mai multe aprecieH publicate In
foaia Steaua Dundrei (Zimbrul i Vulturul), No. 217,
din 29 Octomvrie 1859, In care gasim urmatoarele,:,
AT fi o curioasa pretentie din partene de a vent
i a spune cetatenilor notri ce este Teatrul, i mai
cu seam& cel national, dupa doua-zeci i at-tea da
sezoane dupa mil. de reprezentatii, ce au trecut pe
sub ochii Dumilogsale!... De ar urma sane Intindern,
ori cit de mult, asupra acestui Interesant sujet, concltzia la care am pute veni ar fi una i-aceiai cuhoscuta de toata lumea, ca adeca : Teatrul in genera,
privit din punctul de vedere moral(este cea mai e-

ficace eo a la a societatei, cel mai aprig "biciu al hbu-

surilor publice i a corurrtiei particulare ; iara dia

aeel special teatrui este, la noi Rominii, b institutiune adevarat nationala, pe cnao datorim a o Imbra-tia din toate puterile fisice -i morale. ,
Repertorul bucatilor Inirate- In afiul de deftchidere pare a fi de un gusts ales.
Daft. noi Insa, n'am emis nick revista peutru prima geprezentaciune aceasta fost numai, cu
scop de a face cunotintatrupei Intregi.
.
Acuma dara, dud am asistat l doua reprezeutatii, cand am capatat, Impreuna cu publicul Intreg,
o aa dorita cunoatere, ne simtim competihti a
registra deschiderea Teatrului National pentru anotimpul dramatic 1859-1860; ne credem permii de
pute, prezice publicului amator de lueruri nati-

onale, de arte nationale, ca o sa aiba In lama a-

ceasta frunioasa i moral& distractie. Fratii munteni,

ne au despagubit, ne au rasplatit indestul, darulnoi moldovenii am facut frumosului teatru Bucure4,
tian In pprsoanb,
Milul, autorul i actorul celebru a Babei IBrcei, trimetindune i ei din sinul lor
pre Doganii I. Caragiali, zilexandresco-Vi Doarnna Cs-

ragiali, Intgu atIta bunl natura ne a cleat pentra

unire i $nfreifire c este peste putinta sa nu sit gawww.digibuc.ro

-171
sasca acelasi ftiFit i talent n MoldoYeni, fall, a fr
si in Munteni sau vice-versa I
Am avid ocazie pan acum a distinge aptitatea,.
arta, caracterul special al acestok artisti l cu fercire putem constata Nett trupa nationala din Iasi, a
astigat prin. cooperarea Dumilorsale o Imbunatatire
nimerlta.

seara de 22, publicul a semnalat o fres

bondinte presurare de arii estrase din operile Italie{ze,

pe care s'an pus cantecile din Peiunaful Codrilot, ce

arare ori, ba chir iiei odata, paraseste pitorestii

munti Carpatil.spre a _se strapurta pe aripele vaporului In patria muzicei, occidentale.

erie ce lucru, cere al WI!

Tabloul de la finitul Peiuna.fului Codrilor a fost

foarte bine -vazut, totusi orchestracare reclama

foarte simtitoare ,inbunatathi,ar fi contribuit la indoit suoce ar ieprezentantiilor daci intractele eraU

amplificate cu frumoasele i melodioasele arii nationale, pe care Rominii din ce in ce le apreciaza dupa,

tot meritul. Suntem satui de valturile lui Straustes

mult ne au batut urechile In cursul anilor de ocupage Austriacit, Dovada aplauzele frenetice a publi-,
cului, clnd Doina jalnica ale onoare de a veni la And.
I4oidatul $1 Pleiefu Domnulni Porfiriu, oricine
a ollservat una din acele scene sociale d.evenite as-

tazi foarte dese Nina si pun satele noastre, din cauza expropfiarei teranilor prin mutte bune

FlOrica iubeste pe Dragomir, Met sitrac, dar onest,_

tatul ei voeste i insist& numai deett ca s iei pe
Verdisi, sub-ofiterul i proprietarul de 30 stinjini pa-

mant, cad la rid onuarea nu'i avere. Dragomir nap,

viata sub ofiterului, carele, din partel vazindu-se ne
iubit de fats se patrunde de un uma p. simtimInt,

darueste binefacatorului sau adyersar pam1ntu ce

susi poseda, se face apoi petitorul lui, i izbuteste a
cistiga conaimtimintul Indaratnicului parinte, -carele
binecuvinteaza hisotirea fericitilor amanti Fiorica

_Dragomir.

Cei dreptul generositatea i morala transpir fn.

toate episoadele bucati. Observam Insa nnmai, ca
www.digibuc.ro

172

'tint prea busta la desnodAmIntul rutrigei. Ito Vlad

trecut prea repede dela Improtivire la plecare de

la ura la dyagoste catid sArmauetul-Dragomir. Apoi
iTerdis 1111
prea aTeS cu exactitate costiumul.

niformA de soldat cavalerist ca WOO de adiotant

nu corespundea uleL eta adiectivului de subofiter...
Cu toate acested Verdi ea un bray si generos
RomIn fa Indestul de aplodat, InWaltele, i Tentru

Incur,jarea ce 4A4ea "sAtenilor de a nu se ferf mai

mult de oaste, si a merge cu -peptul Intru apArarea

mumei comune: patria, pi ecumffaceau odinioarA

nostri strAmosi.
Am agiuns la Prpcisliile luxului.PiesA fantastica

In trei pArti_lici nu vom zice nici mat mult ni

mai putin, decit a zis numerosa public e vmplea

toate stalnrile, iogiele,galeriile, parteruL i

impreung cu dAnsut am Jac, Amat de simtire, Si am
aplodat cu multumii e toate marele adevAruri, politiee
si sociales ce LazAr ceretorul ne spunea jin gura
de aur" a d-lui Cayageali 'artist, care i-aa jacat rolul cu o perfeetA timerire, Dumnealui nu lasknimic
Ae dorit, 0 constatam In 'Cbnstiinta.
tDoamna Caragiare i Domnul Alexundrescu,,Eau
secondat foarte bine; Chir $fetcul avea
merit, :1. a rAspung la chemai ea ,s.a ci o exactitate
Inctnt4toare.
Nimic din viciile politice i sociale ale socier
tAtii neastre n'a ramas nebiciuite In PrtpCistiile lucsului 6sti. o very& formidabilA. ASAtAcia familiilor negutAtOiesti cazute i ele din cauza luesului, la care

aceastA clasA s1a ilat asemene boerifor pupal

patiiotism ascuns- Pub masca crizei financiare, ce da
preteest ca sa se restyInga mIna Romlnului fals
la carintile patriei sale falsul_ratriotism falsul liberalism ; veritabiluL'yetrogradism adevArata generositate crestinal desfrIn4rile si depravatia multor

pentpu care noralar religiat prinii, ,pu. a-

demonstrat oi
Pins basme Inteun cuyint totuL
4uvintele unei limbi morale, unei linabi artiste, , degajate totodata.
www.digibuc.ro

-173:
Aceste mari

same adevdruri slut si trebue-

fie.asa de reale,-ta am auzit eu Ins* mechile

neastie, am vazurcu Insusi oehii,

ce se zie
semandtcosi Iii societate, care fle mai putind sufeiir,
au parasit loja, toemai chid D...Caragiali era in a445ge,ul deolamarii sale, tocmai and el Spunea mai
iferde i mai netedi paeatele ce ,comitem In toate oarele ; i-am Vault ,zicem retre.gmndu-'se Qu furle, pense nu le rup
tru- cei niste asemene
ditpa cum zise trIntind scaunul. 464.113oinnu1e te vtim,
te-am vazut i 'te-am 'auzit. Mmic-dar mai xlrept de
eft 'a zis Garagiali xin Prcipcishile lucsuha, daca societatea ale nefericirea,* hrani fir sinut ei i,manstri,

ce nu, numai ca _nu faptuesc dreptul,, nu numai ea

poalta-masea fe
dar,nici pot stfri ca o gura
agera sa lad-1"ft limbs, In contra nelegiuirilor In cal e

In pele de pe-nung, ieprezefitatia a viit, vu

Interes prtn till epL4oade, ce nu credem a le tieee
sub Mcere : observarile adresate comercianfilor

pentru putina pgijitt ce IL-dati Unul altuia XII greactuilelln tinap cind alte tagme
i10

buna_oata Afrovii; earl" lajoata nevola i dau un

arutofiu-mVuac fabldtfile alegoricea Unirei, a cie-

In fine iefieuele lumi-4

vet fi=1; joB, eu itrograzil I ttaiasca libe-

diNei, sperantei

adevarati Moate acpta au.,-atasat ,Intfan chip

nealienabastima sflubirea publiculni xatra grupa,
card n earna aceasta viitoale-va ayes, 4'1 tranfta
In Tegfuniie lui Apolon.
;Continueze numai f unii

calea in care aL intrati -susSie cei intai prin o concmenta ca

acea de Duminia, aceat institut. natiCnal uimeze
iti din urm61 a ne face sA admiram mai adesea torbe
pline de Intelepciune, de bMbatie, ile patriotismca

lui. .1.4zcir Cer,sitorul, atanci societatea romineasca

'Ira aye, o 9coala mai mult, im public mai...apt a ju-,
deca i a ,kasplati;' iar not part* pJaorli, 'obsteti
VIM fi cei Intai de ja aploda si pre publicul care Ili
pretueste artistul i pre artiotuLcare ti cunorte
publicul".
www.digibuc.ro

174,
Duminica. in 29 NGemvrie 1859, s'a jucat Mete

Xarmoni, drama In 5 Icte, tradusa din frantu-

mete de T. Porfiriu. Actorii cad- au jucat, au fost

D-nii Galino, Poifirin, St. MogIldet; Alexandres(cu,
rialues9u, jbovici, Idierju, A. Gatino, A.Balacpanu,

O. BMaceana, Corbu, Dnnele E. CarageaA MeriMeu,

Camban,, Zaharescu, Pedru, Yilaret, i D-ra tefa-

rescu. Biletele se gaseau de vinzare la biurourdistrada Rolla can_ Catichi ').

MIll.k1L-GALINO

Joi in 3 Decemvrie 1859 se joaca pentrii, euetlena Carageali,, piesel

lleipomeireasa
'Umbra lurtgfan si a luz M hai.

iciul

In ziva de 5 lanuarie 1860, s'a serbat In Iaqi-cu

mare entusiasm i solemniiate, icea intai arzioersarq
a Unirei Principate1or Routine, la care serbare a affistat atit Domnitonzl Atexandru loan L Cuza, cIt
Domnita` Elena solia sa.
1)Aiisu1 se afli l.a proprietatea autorulai.

www.digibuc.ro

175

Palatal Administrativ i piata, cum si alte zidirt

publice precum i casele particularilor, au font frumos
Mumin ate,

Asupra acestei serbari e.xtraKdinareo -gasim In

loaia Tribuna Ronfind, No. 57 din 14 Ianuarie 18601
urmtoai ele relatiuni amanuntite

,,Sara teatrul a dat o reprezentatje de gala, organizata prin Ingrijlrea i cu cheltufala Pfiterilor
Moldovenf, prin dispozitiile Directiei, care- n'au
lasat DimiCa In neingrijite, spre., a da acestei reprozentatii toata stralucirea de care era- vrednica. Sala,
Investita eu pavilione, amestecate cu ramuri de 1Jrad,,

411 Intrunit o socierate, numeroash. 1, Sa au onorat

acea reprozentatie solenela cu prezenta Sa si a

tog primit la -venire aa catra efii armiei,
teatrurui 6 alte notabilitati; si a intrat Iii. ala
isub $ndoita armonie 11111Zieet militare i a-orchegPrincipii au fost salutati do aclamatii unanime,

repotate e ai. multe ori 0 la care-- au respuns

eu efuzie.
Toatli, trupa actorilar, ratrunitd pe avanscena
au cantat Imnul Nafional, al caruia euvinte, com,

rase de T, Porfiriu sat acoste :

Azi e i aniversare.
Qknd poporut Romanesc

Aratk tot). tot are

-Simimeitut ttrkmoeso.
Orkbete dar, o Romftniei chianak astkzi, pe fiii 151,
Xugi s inalte la ceriu, s yie,
Pelitril Alexandra loan Weil.

Atulte veacuri umilit

capul tku,
Dar e0i as-Uzi nigartuitg
Numai prin Anal- tau.

Grilbe073- dajrk o Romnie

chiama 6stkz1 p flit tki

Rugi s 1nalte la ceriui 4 vie
Peutru Alexandra Joan tat&

Ceriulela ea privelte,

Si esoiltk a1. uostrardor ;Din. InAltime oaroteqte

Pe al nostra Dotnnitor!
-GrAbete dark o Romanie

Si thiam4 agtzi pe

...

Angina ina,10,1a ceriu,.sk vie,

Pentru. ASxandru loan tntiii4

Perdeaua s.'au ridicat. Decoratia din fund reprementa un Arc de- triumf de a. arhitectura gotica, a-

deasupra lemma liSf. Gheorglie, vi decorat Au

,ennele puterilor garanie. Sub amid de triumf se ye,-"v-And

www.digibuc.ro

-176
dea, cam In, fundpe un piedestal bustul I. See Print/dui Domnitor, cu inscriptia Vox popull Vox Dei, jar
In Manta In stai3ga PrintUlui, se aflau persoana
ce reprezentau pe- Domnii Stefan 'Todd, Petra .13aress,
Mihai Viteazul i Mircea, cu costiumul lor cel antie.
In aorel moment dobele au Inceput a bate, i data--

vamente. de soldati, din toate armele, .cV muzica

Inclinau.
frunte, au, defilat 'pa dinaintea L
steagurjle lor, In millocul, transportelor i a aclama$iilor generale. Totodata, scena a lost ilumina4-Ou
.

foji bengale de fa-mite- coloruri.

r-Flecina au intut vedea destul de lamurif, ct
asta serbale imprumuta ae
Impregiurarile rue&
proaspete a unef noue start de lucruri, un caraoter

foalte solenel., i_ca aceste manifestatii ,/nfocate att

reInoit, 1ntre taa 1 i DoMn, pactul regeneratiei na.

tionalee Astfel, istoria tonal domnii, au Insettnat

thc o noua dat,. n irla flumoaselor ile ce le-au_

inaugulat. Asta prima aniversala billanta, ;a/asat

In toate inimil o impresie adanca i su-Venire neitearse-.

SambAla In 19 Martie 1g60, cu prilejuL uAuf concal dat in. Teairu de la Comm' de fratii Tebdor qt
Mihail Burada, In_ beneficin1 Cahinetuhri ge tided din
Cokg.W. National din Iafi, adortit moldovenj au bina,

voit a da doncursul lor la-tbeeastA reprezenta#e da

bite facOa jucAnd, pjesa : Nunta Tarneascci, vodevil Inteun -act de V_ Aletsandri. Actoril ee afikiucat,
au_Tostic d-nii Idieriu, Balanescu, St. ,MogAldea, J3a-

lumseu.A1exandrescu, &nit .4 tefklesm., -tot 4tunci

s'a aranjat de regisorul'A. Gatino un Tablou Alegoric,

Pietul lacurilor erau: Loja Rangul J 3 galbent

Benuar 2 galbeni, Lbja Rangul
leria un sfanfe. lneeputul la

nu se dasehjd pana la 7 ore.

galben, Gaoara punt. tfOle

Tote in luna MArtie socotindu-se 0 esta neap

rata trebuinta ca edificlul.teatrului de la Qopou
aiba un ingrijitor pentru intretinerea lui precum
brnzeriilor, mobilatiel i_.
pentra gaza
www.digibuc.ro

-177-colorlalte obiecte ee compun zestrea teatrului, sia,

numit Iii acest post pe d. Gatino In ealitate,de in-r
spector,.eu trn salar de 12 galbeni pe Tuna, platitor
din subventia Teatruld national si a operei,
locuiata de 4 odai In localul din dosu,1
teatrului prectim si un rand* -eu hag, de2gaTheni
pe lung. Gatino fiind apoi numit ca regisor teatru.Ag
Jut din Buctbresti, a fost in1oeuit prin
Ga lino. (Dosavul Moldovenese intitulat :j'entru 'intrv
tinerea teatru(iii de opera $i Roman, trimj de Millisteral insti uetiunei publice lat Axhiva statuhti, din
Vaciireti No. curent ,228, din 1862).
OPERA ITAXIANA

Trapar_ de Qpera italiaaa Mire desi acuma

ra subventiopata de Primarie en 1000 galbeni, Si
care In, alai preced-epti mergea foal te,j)ine sf era
freeventata de public, a mutarea tapitaTei Moldova'
la Bucuresti, iocepu a merge an ce In ce mat
incetarea Ieprezentatiflor sale eira' Iminenta ;,1)eutry, aceasta d.eci, Victor Delmary se tangueste 1)00
Aprilie,1860; consulului 1rantei,,t-1 roaga 8A luter
vina pe; laaga guveru i sa-i arate ca pria eveni-

mentele petrecute In lama acestui an, core Intent

mod bruse a transformat capitala M4Adov6i mett.'6capitala de provintie priu ducerea In noua,capitala

mai a totalitata abanatilor i a Mar ce eiau obicinuiti sa \Tina la opera, i s'a cauzat mari. 1)agube

deci rn fata ,acestor petrecute, eere anularea eontractului F,;1 despagulle de la guvern Tentrn dunnele eq i S'a cauzat prin aeeasta. (Dosarut peatru
admMigratia -de pole Miicov a teatrelor. No. eurent
232, depus la Arhiva statului din laueure0i,
Miuisterul Instructiunei publiae si a cultelorj.
In aceasta stagiune pe Janga reprezeutatille,tcaa operei, a mai peat 6 trupit frantrulut national
tea, de comedii si vodeviluri, sub directia renumi
tuluk comic al Teatrutui Palai$-Rogale din Paris
Levassor, avand pe langa el pe D-na Teisseire, prim,
12

www.digibuc.ro

/18
actrtta tLe ra teathil Gymnuse din Paris,

Tournciere,

-D-ua, Pelagic, etc'.

Zia trnpa th oPerit italiana,

.sub Directia lui
De)mary eare a jucat td tot timpul stagiunei, vedeti

ea la 28 Apri lie 18-60, ciV-va artisti (tau o .reprezen2

tatie extraardinara de Adio,, 1a careT iau parte Gdelano Bland , Stefani i Pclr4 cintarepi 'operei italiene, -precum i toti artistii din orchestra acelei -

pore. Bacatile executate n acea sarit au fost wingtoarya: .Uvertuta clO mare archesird, 'cosnpu4 tie
Vheorghe Buradh, aqtul al IV-lea din Lucia di Ld-,
mermoor, Souvenir de Bellini fantasia brilanta exemtattt pa- violin& de Stefani cn acompaniament la piano
Ie maestrul Galea, ,Ardinta feirdneascd de V. Alexan,
dri, jucaia de Galino,%Balanescu, Nicolau, MogIldett,
Mien, Balasescu i Corbu- L'Elesiere d'Amore le
Sacrifice d'Abraham, mare tablon final, cii fOcuri j)en

(Afisle acestor .reprezentatinni se afta In. po

-,4esiunea autorului).
Dinlean afis cu data- de Vineri,29 Aprilie 1860,

ewadem amtpnda-se ultima reprezentatie a, acestei

companii, in care s'a jucat piesele : Les Amours d'un
Coilreuri .cOnledie- Inteun actr tn versuri eu cantice
Galoppe d'Onquaise. La Queteuse, roman% vantata
Teisseire7 Adlaideoti les -ouplets de Fete,

41e. D-ula

executata de Levassor, Le camp des

Bourgeoises, coinedia vodefil luteun act de Dumanoire, L'Anglais Mlomane, semi comica executatb
da LevaSsor si Madame Bertrand et M-elle Raton, ointeun aGt de Dumanoir.
ineUie
La 1 Mai 1860, expirknd contra-dui teatruTui de
Opera italiana eel avea Victor Delmary directorul acestai te.ktru Il tice asupra lui Constantin Rolla care
tpceped `la 1 Mai 1860- pana la 1 Mai 1864, ou sub-

ventie de 70,000 lei vepla cursul viterieL

fteprezentaiiile teatrdie dale in Comuna Rot dpcinefti.

PostelnienzieavakruJiNeculainstrati pa lAzga eolile

www.digibuc.ro

lelementare una de IMO sl alta a fete. faeute dtel

ou a sa cheltuiala pe raosia sa Rotopanesti diu Judetul

-Suceava, infilateaza- n. primavara anutui, 1860 Eti; o
groald, de rnuzicd j declanzafie. Pprofesori la acea
s6oa1tt erau Fetnr Mezzdti 1 cIasa de irrincipii (1Q
muzica, Maestra Gala& la clam de-cant-63 si actual
de la Teatrul :National din Iasi Mihait Gam* la plasa
tfle declamatie, Et dadeau lectie cate douit care pe xi

4i erau plititi cate en 16 galbeni pe lung, afara

Mihail gatitiot care avea ,11) galbeni pe

Sata de teatru, era Intocmita In curtileboeresti,
-cena -era cu -gust aranjata i Indemanatiea, decoru-

rile erau .tigravite de Josef Fichtner dia Svitera,

dame In casa itt copilitl,sau Titus. Acest Fichtner
era si pictor si se pricepea In arta deeorativa.
Costumele pentru piesele_ nationale, erau literate
casa lui N'eculai Istrati de eleVele scoalei elemen

lare, sub privigherea profesoarelot pentru lucru th

wool. Senastia sotia lui Neculai Istrati i -Elena to
ia preotulpf Costachi Milu.
Dupa veo cinci luni de-un.studiu constiincios

icam pe la Inceputul muet Noemyrie 1E360, eIevit acelei scoli au fost- In -stare sa reprezinte mai multe
piese de. teatru
canticle comice, thu cari enumeurmatoarele : Doi (drew( fi cinci cdriani, CinelCindy Fluerul ferinecat,...5eara-mdtei, Baba-Harca, Pant
John. Margo, 'kiwi. Bocceugiu,, Mama Anglielufa, Sol-

alan Viteazu i altele.

Reprezentatiile se, dadedu de doua, ori e hap:6,111MA Joia si Duminica, Cupletele la Nodevil-nri

corurile, erau acmpaniate cu violina de Petru

MezZetti. lntre acte anta corul de muzica -vocala
voa1ei

La fiecare reprezentatiune, sala era ticsita de

boeri, proftietari posesori de pe la mosille lave
cinate, care- se minunau de felul cum fie-care elev

fsi interpreta roll sau.

De multe ori Vinea la acel teatru i fostul

ttropolit Moldovei i Sucevei, Wink Miclescu,, care

pe atunci era Arhiereu egumen la Monastirea Blattwww.digibuc.ro

na, precum i Arhiereul Iosif Raseann de la monas,,

tire, Itasca. Pe lig acestia se mai adunau un pub

lic numeros, nu numai din judet ci si din orasul

Suceava, preeum si diii alte' _OW ale I3ucovinei.

care elev qiuta sa--0 Invete. rolul cat se poate fde

bine, tiind c aveau In fata lor -pe acesti doi Arhie
multimea de streini veniti de pest& hotar.
Dupa insisteirta mul4r boeri, acesti elevi au,
aat ti yam antlul 1861, vVo cateva reprezentatiuni
si In Falticeni, In tradina &ui Iancu Botez ToporPiesele ce au reprezentat atunci au fost: Fluerul
.

fermecat, Cinel-Cinel, Scapa inii si Baba Hdrca.

De multe ori Intro acte sotia lai Neculai
Seyastia,. canta auete R11 elevul. Costachi Rotapan
Cate odat elevele Nastasia Tofan,. Luta gotopaii

si elevul loan Savin, te4or executan cate un solo.

de canto.
,Neculai Istrati vroia

due g. pe acesti elevi la

Iai ca s dee cateya reprezentatii la Teatru NO

naI, dar sevarsindu-se din viata In 1 Noenivrie 186;14

aceasta dorinta a lui nu s'a Indeplinit, si nu mult

dupa aceia acea Icoala s'a desffintat1).

ww.

1) Vezi mat po Iarg scrierea Oleo- $egalrrile mo..,k43 4 fled opaa

vor, JX1 pag. 2U1.
titof tk a liotopcInWi. lievista

www.digibuc.ro

,CAP. TVI
24,

STAGIUNEA 1860-1861
Ocrectiama teatrului national i principalii artig*gmant.
Reprezentatia de gala ce s'a -dat cii prilejul deschiderei Ifniversittitli din 1afi.Greatatile tntimpinate de actorii romani
tntreraperea reprezentatillor.Prima reprezentatir a piesei
I,ipitorile satului, de Vast le Alecsandri.--4)lecarea unei prfi
din trupd la Botopni.Reprezentatie data tu beneficial blurt,

datilor de la Bahlui. 0 noua tncercare de redeschrdere a

stagiunei, tn_ care s'a reprezentat Rusalille t doua canticele

comice de V. Alecsandrl, precunt i criticele ce s'au fault

impotriva acectei piese.Incercarea de a se tnfiinta un teatru popular prin mahalalele

Reprezenlatiile operei
primului ziar jeatral II Framide.

Diiectiunea teatrului national eofitinua In aeeasta

tytagiune tot ou Alecu Fotino i Mihail Galino, dupa,
,lcum fusese
anul precedent.. Intro ---principalii

aetori ce au lost angajati in aceasta stagiune gasim

pe Neculal Luchian, Constantin Balanescn? Bosie,
'Idierin, Mogaldea, Xenofonte Calcantraur Comino,,
(lorbu etc.
d-nele -Luchian, Harmanda, Filaret,
;Aarita, eta.

Inainte de Inceperea stagittnei, facandu-se de

gavern in sara de 26 Ogtomvria solemnitatea des
chiderei Universitatii, s'a gasit eu cale a- se organ
niza atunoi i reprezentatie extraordinara teatrala
muzicala, la care au laat pal te atilt artistii trupet locale, oat si mai multi diletanti din Rocietatea
culta iesana. Cu. acest prilej s'au reprezentat piesele :
Margo sau binefacerile educafiei, vodevil intr'un act

tradus de T. Porfiriu, In care rolurile au lost tinute

de petorii: Mogaldea, Balttnescn, XenofoRte i Por

-Arid (ea amator), precum i de actritele Harmanda

www.digibuc.ro

Filaret ; Sacagiut cantoneta de V, Alecsandresetr

(Ureche), cantata de C,Balaneseu ; i Nunta Teed
neascei, scene nationale de V. Alecsandri ; s'a maf
teprezentat i Un Tat) lou ategoric de circumstan(ei,4ranjat de M. Galino. Apoi s'a cantat o Mare- truerturd pe motive a lui Bel lini, precum si douaiPotparii
.notionale,ade Vheorghe 'Mirada, toate aceste exec-tate de orchestra Asewenea au mO 'Mat parte la aceasta- solemnitalte ca diletanti, fratii Teodor
hail Buyada, executantr-mai multe -bueati,
pe olinn, far aeel al deile pe pianal).
iifi eelp relktate de ziarul Atenegl Romdn, din
oembrie 4ti, vedem ea Teatrut National, In-data elaar dupa desetideria ga, mergea foartfkgrpu ,

mai mite netntelegeri se iviTrintre actori Di

feefiwie, eeia ee fleu ea saIntarzie i reprezentatile
ca piesele sa fie jueate in. chip nemultempor- pen,

trik puJic. .Ininte dp 24 Noembrie abia sp juea,

490- jepTezentati, eand la aces, data, se dadu a treia
reprezentatinne cu iloua piesa a ltji yasile Alecsan
dri, Lipitotile satelor, drama tn. 4 acte Cu eantice
Despre acast pis, ziaTul citat zice ca 1,Vasi1eAleesandri,,, a retntrat tp adevaratul sau Ministeritt

adel de poet si de autor, Ministerial In care si-a

facut 0/10 vaTate mai mare faima de cat cu ori ce

note diplOmatiee, Qn ca inventiunea eava1erief

bid' de aye-.
disupra modului cum s'a jucat aceasta pieett, be,
arata ea actorii cei, mal multi au fost 1?ine identificati eu Tolurile ; Luehian ea razasnl Veinturd tara,
ldieriu ea Moisi Eureul, Calaneseu ca Kir Iqni Grecut,
Bosie ea &Lori! arbu, aTgatul betiv, au fost tn
Irv, Si nu le-au lipsit aplausele nmnerosului
public asistent. ingura doamna Harmanda In tra-

In rolul de amorez a lasat mult de dorit

Ott, toate acestea vedem ea reprezentatile remanest s'au Intrerupt ltainte de sfarsittil lunei Da
eenlyrie, intru eat niei publicul nu venea Indestul

/veeti,

tvestei reprezentatiuui se.afirt Tr) proprietatea auteruhu

www.digibuc.ro

18p

10 Teatru j nici actorii nu se pro, Intreeeati pin

meritele lor, aqa stagiune, rowaneaSa dh acegto

,Ingarejurari s'a fnchis. Actorri s'au.Imprastiatl nll
ayucandu-se de alte trebi, iar o parte din et forVad Q trapa nbua, au plecat la Botosani; spre a da
acolo serie de reprezentatii.
In eursul luneiFevntaria186,1, gasim e4 parte
'din actorii localnici, organizeaza, o teprezentatie
extraordinara In folosul inundatillor rh rtir Bah la
Pentru acest scop se joc tu sara de / Pebruarie
1861, piesele $trachini verzi, vodevil In dona ante
tradus de
Lun trian si Casa de nebuni comedie
Inteun act tradusit (le Porfiriu. lau parte la aneu,Sti
reprezentatiune actorii: Lunbian,Balaneseu, Galin6
Cerbu, Gafencu, Kirusl M. PopOvici, Bosie i d-nele
Lficbian si Camban:
Peti la sfarsit0 lunei Martie 1861, o parte din
actorii romani aflatort prin
du unir nu /riste,
scanlatori streini, si anume T. Roman 0 ..4ubotn, att
dat eate-va reprezentatiuni compuse din uiste piese
rornanesti si bunati de scamatorie.
acest timp eau
reprezeintat tntre altele, cateva nouiVserieri teatrale
ale lur Vasile Alecsandri, -Intro care mai de saw&
Rusaliile

deal

Cremene, vodevil, In-tifun act ju-

cantonetele Clwettci
cat la 27 Martie, precum
Napoil. Anesie piese jucate pe scena romaneascit.
atrase autorului critici din partea unor .per-Soane
carol a nu le plan biciuirea tip-1141er i moravurilor,
expuse In aceste scrieH 1).
Diu nate stirn aceste critici fura guguiele caT6
s'au adresat mareIni nostru poet si autor dramatic
Akesanflria relativ la productiile sale teatrale,
atat de numeroase si de valoroase, care s'au reprezentat mecontenit cu. mare _slimes In totdeauna pl3
scenele romanesti atilt din tar& at 0 de, peste botare.
Du

Inchiderea acestei, stagiuni, vedem ca_unit

dint-re actorii teatrului national, lu unire ell

1). Ateneul flumfin No. 23 l,

Anti!. 1861.

www.digibuc.ro

184
organizeze un
teatra mic In mahMMile iau1ui, spre a da xepre--,
multi diletanti tineri, se incearcla
zentatii

(le piese populare ea sa produc O distrac--,

fune loeuitorilor de prin mahalale, rari nu erau In

stare sa freevateze Teatrul nasional din Rentrul

'Pentru realizaren acestui scop, acekiti asociati,

fitcura -o petitiune colectiva pe ear dadura Pretedintelui Eforiei Qapitalei, In ziva de 15 Aprilie 186'1_4
care glasuete ast-felin:-

Sub-serkii dorind a deschide un mic teatru. In

uncle din miihalalile

mult penttu- dey-

teptarea tinerilor romani, eat i spre Intretinereapublieului In vreme de primavara, venim, prin aceasta a ruga pe homnia-voastrk ea sit bine vroiti
a IA acorda semen e. cerire pentru- care ne- Irviatorim a da In -folosul aracilor una din reprezentatiile ce voin da, Invoindu-ne tot odt a. ne acorda
kft plata antrelei, ce s'ar soeoti, pentru ca i noi
ne putem acoperi cheltuelile necesare.
Iscitliti

4fitefan

MogdIdea,

Teodoru, Gr. Bors, T4.

Nekita, P. ontu, S. Milqi

leseu, Al. Costchescu, G Carpus, M. Paleolog, f. rinca.
Pe aceasta petitie 'a pus urmatoarea. rezolutie.:
Ou Were de bine s grabef3te Afunicipalitatea
lieorda terirea de fatil Domnilor actori romitni,In4

.Costinescu,

A. Vizantt, N.

scopul propus, eu plata de antre la Teatru, confqrniAlidu-se lu totul de legile politienefti. Despre.
eeasta e va da In tiinta i Politiei Capitalei aypre
repiii" 1),
,Nu tim ce rezultat va fi avut avasta inepreare
flire ar fi fpst de mare folosinta pentru raspfinclirea
.

-atat a gusfului de teatru, cat jI a culturei

ge

nere In popor, caci atat dint dosarele Eforiei rtt i

din eereetitrile facute In memoria bittranilor taului
nu se constata- daeit s'a pus In aplicatie sau nu -a
cest proect.

Vezi Dosarul Eforici, Capithei, No. 5i.1-pe 1861

www.digibuc.ro

185-OPERA ITALIANA

Opera italina a jucat i anul acesta o serie *de

leprezentatii, atat din reportorial voehiu, eat i eateva piese noue ; dar se pare dupa cat vedeRi din
oele scrise tn foile din acel ali. c nici operainu
mergett mai bipe de eat Teatrul national; intru cat
,pablicul 'nu morgea la Teatrul astfeliu ca era mai
totdeauna deKrt.
Dintre artitii printi pall aflam pe Primadonele
(rianfredi i lackson, Baritonul Enrico Storti, Tenorii

Segara, etc: cad

jam]. MIA Intreri4Ore de c'ate- patru ori pe saptagnAna. Corurile Ins& erau tot atat de slabe ca i n,
Rend 0 Angelo Zennari, BaSul

.htagiunea precedenta. Orchestra fusese ceva mai ccimi"

ylecta i mai bunV).

,Deschiderea stagiunei italiene s'a faeut cq opera
Ebreo, De la inceputul lanei Noembrie 1860.

Er aceasta lama A aparut 11 Pulmine, foaie literarat teatrala i umoristica, editata de Luigi Ademollo, profesor de limba italiana la gimnaziu. Era
tnantat cat aceasta foaie va aparea odata pe sapta
mana i. era redactata Ta italienete j romanete.
k)e cat tim, din aceasta ford& n'a aparat de cat

vre-o 00, h au trei numere

In No. '1 a gazetei 11 Fulmine, s6 face critica ope-rei italiene L'Ebreo, de Giuseppe -Appolloni, care se
reprezentase atunci pentru prima oar& In Iai. Ade-

mollo se declara multumit de chipal earn basal Se

zri Segara i tenorul Angelo Zennari vi-au interpretat rolurile lor 2),

1 . Ateneut Boutin, No, '7, dm 12 Noembrie 1860

9 . Atennti Rorndn, No, 9. din 4W Noembrie 1860

www.digibuc.ro

CAP. XV. If

STAGIU)NEA 4861-1862
Decciderea Teatr'ului moldovenese

fiani.Asaciafia actorilor rema4

unei diree

Apelul acforilot

pot sla ,guvern spre a le da e subvenflune pentru susfinerea

4eatrulut.Critica contra reprezentafiuuilor teatrale.,-- Opera,
ItalianilReprezentafille date de Joan Lupescu Cu &ape se,
Trecerea Administrafiei Teatrului din Moldova. catra Mt
nisterul acr Interne din Bucuruti. Zidirea tuud Teatru spe

tie/

Oglaft.

Dupa cum fall vtizut din stagiunile preeedente,

Institutia teatrat romaneaseit din Iasi mergea din

ee In co tot mai Spre r4u, fie atilt din prieuna dif
ritelor arectiuni, eari se tot ,sehimliau
Iry se Ingrijau Indestul i eu interes (le piesele ce se repre
zentau, ci i de celelaltp conditiuni Perute pentni,
satisfacelea cerintelorAmblieului, cautand numai J t
interesul material, neellifizuind In deajuns asupra
repertorului ce'l dadea pnbliuhui, potritit cu gustulle sale,de pe atunci, fie cbia i din pricina in
susi, publibulut caruia ii placea mai mult s
eiceteze reprezentatiiie -trupelor st rine rranikeze, sau
italiene, decat ale trupet natiOnale.

Astfeliu fiind, teatrul fu paritsit din ce n

ek,

mult de piiblic i menintat de eF,41 tntrerupe

reprezentatiile
to-tul; In eilt pentru stagiunea
1861-1862, vedem ea nu s'a putut Incredinta direetiunea Teatrului nici unei persoane -anumjte,

FatA eu aceste Imprejurari addrii romani dnr

pentru a Inlatura dezastrul care-i ameninta,
s'au Katuit si au liotarftt sit fprrneze 0 Asoeiatiune
teatralit. care s ea asupza l Injghebarba wnei Fe
www.digibuc.ro

rut de reprezentatiuni In eursul- acestel iern4 pen-trit

ca vechea capitala a Moldovei sit nu ramae In totul
lipsita In cum/ acesteilerni de reprezentatiuni dra--

Intake In limba patriei.

Aceasta, asociatiune se facu. qi In ea luara part&

urmatorij actori mai de sama : Neculai Luchian,
hail Galino, Constantin Balan'escu, Anton Camban,
Gabriela L9.chian1 Merisasea, Elena Negroni, Maria
Cargban, tpfain yoadpa,- I, Idierut etc,
Stagiunea s'aicleiehis de aopasta Askiatiune prin
Igna Noembrie, i pagil `la 26 Fepruarie 1062 se dadp.
Uil nun4r de 25 reprozentatiuni. N'eavandu-s6 Insa.
eu'ce sa se ameze reprezentatiile mai departe, Aso

ciatta actorilor faeg o cererg la guvern spre

le

Iplesni sareing cersi luase. Guyernul apretuind sfortarea qi tendinta actorilor de a, pu lasa lava], fara"

teatru nattonal, le dada o subveptiune de 3o.6ou

let pentru a sa poata merge Inginte 91x reprezentatitle pana la 22 Martie 18.62, dupa cum se prevedea
actul de asociatiune, i probabil i dupa abona-,
mentele faeutp de dangii-; Pe langa adeasta subven,
thine lj, se mai puse Jar dispQziti i tpatrul de la
Copou.

Dintre piesele e
jucat In acta/a stagjune
cao fura ,repetate, . In cea moi dare parte din

cele ce se juease- In 44ii preeedenti, gasim ea la 21Deeembrie 1861, s'a Acat In reprezentatie- extraordinara pieBele
eimilitura cii 'cantece"
intr'un act de Alasile Alexanclri, Q Case; de Nebuni,
comedie Inteun act, tiadusa de T. Porfiriu, i Sora

ui locris, comedie vt;de-Vil Wan act, tradtsa de

N. Luchian, iar pe Ja Inceputul iui Martie 1862, d'a

14eat drama in aete Fefele de Marmorei i comedia-Vodevil -de V.. Alexandrt Cacoana Kirifa

Iaft

Re*ta umoristica Bondarull No. 40 din 18 Mar

tie 1862, vorbind tie aeeste reprezentatiuni, efitica
cu asprime chipul cum au. jucat actorii In aceste
piese, zicand ea Teatrul National e mai mort,

seraiiele de \data ce-mai di), din caul n cand, gulf

numai niste strambaturi ale agoniei sale.
www.digibuc.ro

1,88

conmiut de MiniOri diii Bucureti prin jurnalul Nb.- 6 din 5 +April 1862,1a luat hetararea ea admin istratia teatrelor diii Rdrnaiiia dev'peste Milcov
(Moldovar Eta fie trecuta tu atributirrnile teatreler din
Bucureti.
>13

31

In primavara anului 1862, vine In Ia0 actorul loan

LuTescu cu trupa sa, i da o serie de reprezentatiuni,
avand ca sufleor pe asil Conta, marele nostru ti
lost prpfesor Universitar ;i Academician, cal,tr
parasise ticoala Academia-Mihaileana" avand atunci
ani.

Dupa ce_fazu pe Kuflerul cat va timp, Centa &jails& In \urma sit joace i roluri. El ,mai compuse

'cuplete pentru vodevilurile ltd Lupescu, scriind

o piesa d leatru, care s'a ju.cat In Botopnk Prin;-tre actorii angajati.' atunci In trupa lui Lupesou
41fla, j talentatul comic Sorascu, precum i o tanara
artista Maria Baluescu, care avea posebite dispezitiuni pentru scena. Vasile Conta. statu In trupa lui
iLupescu timp de doi ani dupa cari apoi o 'Arad
spre a'si continua studiile ').
In cursul acestei stagiuni s'an jucat de aseme
nea un sir de --mprezentatiani de trupa de Opera

Maliana, Inchizandu-se stagiwiea ei la 6 llartie 1862.

Dintre artitii mai distin0 din aceasta trupa arittam
pe primadbnele : D-ta Donald! i D-ra Tarezi, precum si pe 13aso-buto Cavisago.
.Teatru

Pata de toate aceste greutati Veda, ca gustut de

teatru nu Incetase de a se .reSpandi i a se desvolta
n la un oare care punct i prin provinciile Meldbvei,
.ava Vedem c Municipalitatea din Galati, deritoare
ba-de a'rA avea un local propriu pentru teatru, a inter

Vezi 1iloso ful Conta. Opera eomp1eet6 ea an stadia 1?iografic

.de Oatav Minar. BueureA pag XX. i XM.

www.digibuc.ro

-18.9
venit In 0Martie 1802 pe langk Mini.sterul trebilor
Thterioare a Principatelor-Unite, rugAndu-l-ca avand
In vedere dorinta cetatenilor ,sA le invoiasca cladi-rea unui teatru. In urma acestei interventiuni Mini-

strul secietar de stat la Departamentul din nauntru,

hazat pe jurnalul incheet de Oonsiliul lle Ministri
pentru a e aproba %-zidirea unui teatru In Galati,
vine Inaintea Domnitorului AIexandrU Ioan 7, aratand dorinta cetfttenilor gAlatent Domnitorul.itdmind cererea Ineuviintaza rain decretul cu Nro.2651
din 12 Aprilie, zidirea unui teatru In Galati.
TeatruL avea sa se zideasca din fondurile adula ate din cOntributia orasenilor atiteni c'ari ad ex.

rimat Aorinta de a avea un teatru tti ora'sul lor,

ca 4guvernul
eie angajamentn1 de
Aftwentiona sus zisa lucrare din fOnduiile fiscului

Dorinta Galatenilor Insa de a avea un teatru

al lor propriu, Ain maimulte ImprejuMri nu s'a pu

tut aduce la Indepliniie In tiMpurile de atuncil,

1) Dosarta Alolc'tovenese ea No eurent 227 Penfrie aldirea lealru

lui din Galati, depus la Arliiva,4tatului dn Bucureti ito %lit-Astern) eul-

Mar si lastrilaael publice;

www.digibuc.ro

CAP. XVII/

STAGILINEAt1862.-1863
dintervenirea- Gavernulut pentra retnjghebarecT impel tea;rle din

lal.---Cyndifille de ant!eprizti.--Aprobarea ea artistul Con-

stantin Saltine= sa ele antrepriza Teetrului Nafional.Adresa Pregdintelui

interne.

unicipalit fil laplui ct, e Ministerul de

yersurile lut Hajdou la beneficial Matildei Pas

caly.Peprezentafia extrarordinard date in beneficiul acto-

rului M. GaIino spre a-$1 continua stlidille dramatice in

strilindtate.-.-Piesele jucate tri scopul tnfiinfriitunui fond al
Prograrnul companiei, teaCasel de afator pentru actori
irale franceze.Trupa de opeaitaliand. Trupa proviriciald
de sub Direclia Maria Vasileseu. Trapa Vitidicescu-Tardiny

Guvexnuk Principatelor-Iltite, vazind starea de

decadentii In care ajunsese Teatrul diii Ia0, In timilul,din urma, dupa cum am vazut din acele aratate
stagiunea precedentk s'a gandit a Iva mAsuri ca

neajunsurile e Finitiau,

i ,sa facil a

xeInflori din non scena leana. Drept aceia 0 ins-

comitet teatral, care FA ,se coupe 6u redactarea unor conditiuni pentru dare& In antrepriza a
'Yeatrului National din Iasi, hotapand tot odata a se
tinea o
public& In zilele de 9, 11 i 14 AutYust 1,862, pHn oferfr, In PretorinI Comitetului teatral, cum i In zioa de 14 August In acela- al CanceJariei "Municipatitatii IauJui, spie a se adjudeca directiunea teatrului, asupra Tiersoanei care va pre,zenta
o mar serioasa garantie,
Din totalul acestor conditiuni de aritrepriza se
-vede intentia Guvernului de a restabili cursul. reprezentatiilor teatrulTui romailese dici Ia00,,diindu-se
xoncesiunea pentru tiei afri urmatori i pumind
tituL

www.digibuc.ro

191 ,dispozitia celui ce va hia antrepriza, atat localul tea'Mint' de la Copou, cat $i Inti.eaga
Zdstre, In toVan* Cu antreprenorul trukei (re oper4 eitaliatta,
<own $1 o mbventitme d MOO lei pe fieare an.
acelq timp se impun conditittni Directiu:nei de a
AVen, gat trupa teatrAla ch 0 orchestra comptecte,
oompuse diii artitti de sama, precum
redactetze
Regulament diseiplinar pentru Indatoririle- acto-

ruler, atat In seep cat 0 In coala. Asemenea se

4nai prevede Inflintarea unui fond de, ajutor pentru

Actorii merito0, cari mai tarziu ar putea ajUnge In
-Aare de. a, nu-0 mat ca0iga existenta lor., In acest
,cop urmeaza a se da In cazsu1 stagiuffei,. doua re
mzentatii In afar& de abonament, cu piese din cele
mai alese, iar venitul lot sa slie verse prin, Comitetul
tatrulni, ta casa VThteriei, undo urma sa se pas
treze, producand t;i envenitul, procent. prina la a lor
elyuintare.

Pentru o mai huna lamurire a tauror indatari

riloj CQ se impuneati antreprizei teatrului, reprodu

cam aid. condittile de care- vorbim, aa culn le gasimpublicate In Foaia
publicafq Ofteiale t Principamar Unite, din faOls An. IV, No. 16,35 din -3 August
1862. WA-le

Ait. I. tntrepriza teatrului national din Ia0, e

,41pe terrain de, 3 ani, cu. Incepere de la 1,S4tenrbrie anul 1862 0 pana la 1 Septembrie anu11865-.
Art, 2. Anqeprenorul ya avea locali teatrului
de la Copouy, cu acelea0 drepturi i Indatoriri ea an
treprenorul-Operei italiane., In ceia ce privete chiria.

Art. 3. Pentru reprezentatiile nationale se dau

'3

zile pe saptamana,

anume : Marta, Joia i Du

minica, iar In Carnaval se vor da bahtri mascate,

avea drept, Joia_ i Duminica alte doua zile ,In
schimb.

Art. 4. Sala teatrulugsaloanele e repetitii, magaziile de decoruri i d garderoba; costiumile, de-

6rurile mobilatia, ate Sant ale g,uvernulti,

11 de Intrelmintare comunii, directiilor Italiana

www.digibuc.ro

Ro

mana, la toate repetitiile i reprezentatiile teatraler

iar pavilionul teatrului alaturea en acest teatru, re
mane M dispozitia escinsiva a directiei Operei Italiane

Art. f). Toate Incapelile teatrului, precum : salele i camerele din I andul de ,gios, magaziile, ate

nansele din eurte i bufetul, se pun In diSpbzitiile

ambelor stis zife dh-eepi, bine Intalegandu-w,
eild9- din ele, va dispune de bufet dupa placerea 8a
numai In zilele sale de replezentatii, atenansele din
cuite vor servi pentru Cancelarille ambelor directii7
pentru biurourilexasierilor,respectivi i pentru lo
cuinta unni Ingrijitoriu recunoscut de Comitet, si
care Inglijitoriu, sus zisele dii ectii sant. datoare a-I

...tine en cheltuiala bar, pentru conservarea edifickulni

si zest ei teatiului.
Art. 6. Toate obiectele ce compun zestrea teatrului, se vor pieda pe sama ambelor directii, eu
inventaliu lammit, In ewe se va prezenta starea d&
fata a fie ciai ()Meet.
Acest inventarfu, subscris- de directorii respeu4ivi de delegatul guvernului s va face In numat
de ti ei din aare unul se va depune In cancelaria
comitetuhii teatral, iar celelalte douk se var da ambelor directii.

Ait. 7. Be acorda de osuvern pe fiecare an antreprizii teatrulni nationalo subveutie de 30.000.3ei

card t se va requade prin stirea comitetulni fl
(iou ei$iur, giumatate cit o lung, inaintea Inceperei stagiunei si cealalta giumAtate In cursul hinei
Tanualie al fiecaruia an.

Alt. 8. Stagiunea teatrala va fi de 6 MO, au

Incepere de la 1 Octombrie al fiecaruia an.

Art. 9. La Ineeputul stagiunei fiecaruia an, antreprenorul va supune la aprobarea Comitetalui, an
program, ruprinzator de toate piesele" ge se vol. da
In cuisul stagiunei, precum -si de numele inqegului,
personal ce
compune' trupa.
Art. 10. Ant eL ienorul va fi dator ca pe UMput de 6 lnni ale tagiunei teatrale, sg, aibg, o bung.
trupa aleasa printle cei mai buni artisti rmgni, un
www.digibuc.ro

193

i tie femei In trumar de 16 persoane, o "orchestra buha In numar de- 24 persoane

artisti, muzicanti de 134itru si osebit un director aL
ei, care va dirija orchestra.
A. Antieprenorul ti va compune un rev:lament de indatairile aetorilor In gcen i.1n eoala,
Tentru mentindrea diSeiplindi la repetitii
teprez6ntatii, care reguTament se Ara legalia de Comitet
ae
cd ihstante executive.
Candvre-un artist i-ar perMite a adtioceira ioeste textul piesei be s'ar ireprezenta, sau
ar schimba sensl frazelor cu care fear atinge bunele
moravuri, sati ar atada sodietatea tri guvernul, antreprenorul va fi respunzator si supus la o amend&
13-Lin bor de bArbati

cc, se va Aecide de Comitet.

ATf. 13. OA ce neIntelegere s'ar ivi Intre an2-treprdnor cir rtitii, i vice-versa, Ee -va bupine coL
mitetului cal eva decide si .atisfactia cuvenita celui
In dre-pi, pang atunci !ma affibele parti vOr farina
Indatorirfle lor- stipulate In contracte.
Art. 14. Antreprenorul va fi datoriu, ea /n cursulfiecareia stagiuni, slt dea doua Teprezentatii suspen
date, dintre piesele eele mai alese i mai bine- giucate pentru Imbunatatirea soartei artistilor. lar suma

ce se va adwfa de la aceste reprezentatif, se va depune prin Comitetul Teatrelor In easa Visteriel, cu

interesul legiuit.
Acest capital crescA,nd pe fiecare an, prin darea

regulata a reprezentatiilor, precum si din aceea a

procentului, va servi la timpul cuvenit de agiutpr
acelor din artisti, care s'au deosebit prin talentul ipr

si nu vor mi putea

Art. 1 54 Preturile locurilor In teatra vor fi tot

acele din annl trecut, nefiind In drept antreprenorui
-de ale urea, sub nici un cuvant.
Art. ,16. Se indatoreaza antreprenorul a jncalzi
tot leatrul i a-1 lumina bine i cu material care sa.
nu aduca suparare, iar ealdura In teatru va fi la 7
jum. oare Intre 16 si 17 grade, Reomur,
117

www.digibuc.ro

Art. 17. Potrivit dispozitiilor luate de Consiliul

de Ministri, din partea RomAniei de peste Milcov,
prin jurnalul tnchiet In sedinta de la 5 Octombrie
anui 1860, se va scadea antreprenorului din snbventia anuala suma de 50 galb. si 19 lei euveniti
eu anologie In sareina Teatrului national, pentru asigurarea edificiului contra incendiului.
Art. 18. Ork,ce Imprejurare de forta majora ar

precurma cursul reprezentatfflor teatrale, nu dA drept

Antreprenorului a cere vre-o despagubiJe de la stat.
Art. 19. Pentru baza conditiilor stipulate mal

sus, antreprenorul este, dator sit dee o garantie valabila ecuivalenta cu suma de 150 galb.
Urmand licitatia de care am vorbit, s'au prezentat doi cone urenti, anume: Constantin Balanescu,

cunoseutul artist dtn Iai i Teodorini, lost director

timp de zece ani al Teatrului din Craiova ; numai

Balanescu tnsa a acceptat In intregime conditiile puse

de guvern pentru antrepriza teatrului, oferird In aeelas timp i o garantie cu mult mai mare cleat aceia sae 1 se cerea prin conditiile de licitatie.
Asupra acestei ehestiuni gasim ea Presedintele
Eforiei Muncipalitatei Iasnlui: din acel timp, comunicA Ministerului de Interne ptinteo aoresa eu data
de 20 August 1862, urmatoarele 1):
Domnule ministru,
Subscrisul Presedinte conform fnchieret Camerei,

are onoare a \TA transmite oferta, pentru antrepriZa

Teitrului National, Mud numai d-1 Balanescu, care
au

admis conditiile Antreprizei publicate

prin
pe
langa primirea In totul a conditiunilor, Insamnate

Foaia0ficiala No. 163 qi Inca cct avantaj

pentru guyernamant -L-adica d-lui va, da guvernului

dupa expirarea cont'aetn1ui, toate decorurile ce va
face In timp de trei kani, asemene va da i repeitorul
1). Vezi "Dosarullgo? &went 21g din 1862 a Ministerului Cultelor
41 Instruotiunei publice din Moldova, intitulat Corespondenta Telativ
la Teatrd din lagi", aflat 4,a Arhiva Statului din Bucuregti.

www.digibuc.ro

-105
ide piesele ee se vor ilea ; tot odata garantia o va depune in avere nemobila, echivalenta de 2000 galbeni",
Preqeffinte, Vornic Buradct.

In urma acestor imprejurari noul director

C.

136,Ianescu, eautti prin toate mijloacele RA poata co-

senspu.nde misiunei la care e ehemat, acea de a riidica arta dramatica atat de decazata. In acest scop
deci, el angajeaza pe langa actorii ce se aflau In
JEW i pe altii din Bucureqti Pascall, Anestin, pe
Matilda Pascali, Polixenia Filaret, etc.
Cu o asemine trupa, reprezentatiile teatrului
romanesc. au, urmat cu succes In cursul acestei stagiuni 1862-1863, jucandu-se diferite spectacole, atat
nationale cat i traductiuni, mai ales din piesele cele
mai de searna ale repertorului frances, drept care
publicul Ieqan a adresat DirectoruIui C. Balanescu,
muItumire In serfs iscalita de o =nit de cetateni.
Repertorul care s'a jucat In aceasta stagiune se
.

ompune din_urmatoarele piese

Idiotul, drama In 5 acte, Perucherita, vodevil 1
act, Procopsilii, vod, 1 act, Remurea, vod. nat. 1 aet,
Advocatul, vod. 1 act, Muzicantut, vod 1 act, Nunta
reirdneasea, vod. nat. In 1 act, &lazuli, comedie in 3
,acte, Baba Ildrca, Opera nat. In 3 acte,

TO& nat. 1 act Orbul i Nebuna. drama In 5 acte,

Cersitoarear tod. In 2 acte, VoioiI, vod. In 2 acle,
Vrai pou, vodeviI 1 act, Nebunul din amor, drama
In 5 acte, Cucoana Kirita, vod. nat. In 3 acte; Ingemor(d, drama In 5 acte, Dalila, drama In 5 acte,
Doi-morti vii, vod. nat In 2 acte, Credin(a; drama In
acte, MartiruI inimei, drama In 5 acte, Tuzu Calicu,
vod. nat. in 2 acte, Balul mortului, comed. 1 act,

Dorul Romenilor monolog, Ofligosul, drama 'fir 5 acte,

.Ghebosul, drama In -5 acte, Ceipitanul GhlIeri, drama
In 5 acte, Jiegrud, drama nat. In 5 acte, Peticarul,

'drama In 5 acte, Caterina Hovard, drama In 5 acte,

Lipitorile $atului, drama nat. In
acte, Intriga
amorul, drama In 5 acte ').
1). Vezi Dosarul 119 din 1865, Arhiva PrimAriei, IaL

www.digibuc.ro

196 -itndu-se o teIn Iskra de 16 be8embrie

prezeati4 In benefiClul artistei dramatice Matilda
fala teatrului un mare numar
apinc li.
Pascalyi
de foi razlete, pe care pe tipitrise urm&toarele fru-

thoaSe irer's41, comlouge de B. P. Hajdeu, Marele is-

tonic Alhan, care in cI timp locuia la fa0 :

MATILDA PASCALI

a pirarmda,
versul nu pierl i n& inoalre
4
Sub haina Arrnoniei al omului cuvant
4.franta, vec:niciea si'n rand ou mandrill lz,a,m
ATuira mii de raze de via0 'pa pamant..,
jur, nu pentru tne, o ! doamna'ncantatoare,
Revais In rfoesie rgpitu7mi siantAmant
-Sant egoist: plAcerea-rni nu voi s; se streaare,
Stiind c'a sa putere tocm'al
mormant

IC

Citrid tu plangeai, artiSto, .plangeam. i eu cu tine

Cand e durea, durereali o resim#am si

Angelica-ti privire i vorbela-ti senineIi resfrangea lumina adanc In sanul mom ;

Uita-voiu, lupa, o clip& sinatirea-mi desfatata
Resuna, Muzo
nu *siren WO Itiot uita veodata
www.digibuc.ro

197

Actorul simpatizat de publicul Ieqan pe atunci

TMihail Galino, a fost Incurajat atAt de public cAt

de InsuO pQlegii sei, spre a -se duce In strAinAtate
studieze i si), se perfectioneze i. arta draniaticA.
Spre
reajiza acest scop, el a dat o reprezentatie,
extaordinar n beneficiull situ. IatA c gsim In-

tr'un afitt relativ la acest beneficiu

MIHAIL PASCALI

Marti In 9 Aprpie 1863, pentru beneficiul lui

M. Galino s'a jucat Orbul i Nebuna, dramA tradusa
de M. Milo k4i Pascali, ca subventie pentru ceilerloria

sa n straintate spre a face studii dramatice. La aceasta reprezentatie au luat parte actorii4 Pascali,
Galino, Popovici,13Alanescu, Anestin, Ionescu, d-nele
Matilda Pascali, i Filaret

Toti artitii au binevoit a conlucra de comple2enta la aceasta reprezentatie, D-na Matilda Pascali
Afisul se an' in Tropietatea autorului.

www.digibuc.ro

198"
d-1 Pascali au Intarziat -plecarea D-Ior, numai
pentru asta sir gura reprezentatie
Inceputul la 8 oare neaparat".
Pe 'ban Indatoririlor puse Directornlui prin Art.
14 din contract, tea jucat In sara de 14 Aprilie 1863;
o Teprezentatie extraordinara In benefidul Casei de
ajutor pentru actori, dandn-se piesa Caterina Howart,.
drama tradusa din frantuzeste, iar In sari', de 5 Martie Urmator, s'a jucat a doua reprezentatie In acelas.
seep, piesa Peticarul din Paris, deasemeni drama.
tradusa din limba franceza.
Din aceste don& reprezentatii s'a Incasat sum.
-neto de 2392 lei 14 parale, care s'a i trimes prin.
Comitetul teatral la Ministerul de Interne 1).
Aceasta dtspozitie ludabila are meTitul c& pe
timpurile acele. gnvernul s'a gandit ci la soarta ac-torilor cari lucrau din toate puterile
sacrificau
intcresele lor rumai ca BA vada propasind icena'1Zom&neasc&; i daca aceast dispozitle.ar fi fost urmata u struint i devotament pn ast&zi, Societatea Dramatic& actual, hr fi avut un fond Insem--

nat, spre a nu lam In suferinta cea mai mare parte

din artistii ajunsi la setipt&ciune.

Iat dar gum pe atunci se gseau ta fruntea guvernului, barbati luminati i devotati, cad se gndiau si la actorii teatrului nostru, chemati a contribui si a da sprijinul lor culturei noastre rationale..
TEATRU .FRANCEZ

Publicul iesan care era In totdeauna iubitor Ie

teatru, a avut puilejul In lama aceasta de a vedea

pe langa trupa national& i o trupai din cele mai

bune de comedii franceze, care dui:4 cat vedem-

dinteun program seris In limb& franceza, ce se ga-

seste In Biblioteca Academtei Romne 2), utma deeun sir de Sasezeci de reprezentatii, cu Incepere
luna Octombrie 1862.
1). Vezi Dosarul Eforiei Municipalittle
2). Pachet. Poi razIete,

www.digibuc.ro

Iasi, No.104 din 1g62..

199

IatA arAtAm aici acel program, continAnd artiOii

i piesele ce urmau FA se joace In acea stagiune :
Thafre de Jassy
Ouverture de la saison du 20-30 Octobre 1862'
Compagnie frangaise

Soixante reprsentations
Comedies, voudevilles, quelques drames de choix et quelques operettes
Composition de la compagnie :

Prmier rle marqu, pre noble, grand

3-me rle

Premier role jeune, premier rle .

Jeune premier, jeune premier rle .
Second amoureux, des premiers .
Premier 'comique et Financier
.
en touts genres .
n
n
Second corn que der premiers.
.
3-eme amoureux .
.
Premier rle grande coquete .
-.

Mr.Guerin

Lafarge
Chcnser
Sauvajole
Roohe

Donatien
Eugne
Ludovic
M-elle Arsne
Jetine premier relle. forte jeune premiere M-me Guerin
Jeune premier ingeuuite
.
M-elle Raynauld
.

Jeune premire et seconde amoureuse M-me Sauvajol

Soubrettes travestis
.
.
.
M-elle Vacasson
2-eme et a me amoureuse .
.
M-elle Clarisse
Premire D gue, mre noble, caractres M-me Derochers
Utilit. des soubrettes', des amoureuses M-me Donatien

Repertoire
Les trois gamins
Si jamais je te pince
Gara
NOR intimes

Lo duc Job
Le voyage de Pericheu
Le demi monde

Le testament de Csar
L'honneur et l'argent

Dalila
.Les Faux bonshommes

Les filles de marbre

Le serment d'Ilorace
Les crochets du Pre Martin
Le gentilhomme pauvre
Un troupier qui suit les bonnes
La Fiamina
1
La station de Champbaudais
Les Petites mains
Midi a quatorze heures
La Poule et ses poussins
Les pattes de mouche
Le egpitain Tic
La premire Idole
L'Abonement est ouvert (16 ce jour au Bureau de la
Direction, au Theatre mme et au premier Etage :
www.digibuc.ro

200
Avant-sceae : Bel-tage ou Baignoiye
.
.
Bel-tag%, loge simple
.
Baignoire, loge simple
Loge du -Centre, Bel-tage No. 11 .

, 186 ducats *
86

2,*

400

Cele mai multe piese prevazute In acest program find cu maestrie jucate de aceasta trupa, au
fast primite cu multamire de public.
OPERA ITALIANA

Tot In aceasta Tstagiune a urmat i -0 serie de

reprezentatiuni ale trupei de opera italiana, sub directia tot a vechiului impresariu din stagiu.nile precedente Victor B. Delmary.
TRUPA PROVINCIALik DE SUB DIRECTIA
CANTARETII MARIA VASILESCU

Prin anul 1862 juca In diferite orase din Moldova o tru0 de actori, sub conducerea unei actrite

cantarete romance , Maria Vasilescu. Ill acea trupa

facea parte Dimancea, Xenofon, Sibovici, Condopol,
Ivolschi si alti actori, razlatiti de prin .diferite trupe
teatrale din Bucuresti si Iasi, reprezentand mai ales

nationale cu cantice, premm Si cantonete.

Prrin orasele i oraselele In care se gasea cate o
tamera mai mare, vre o cafene, vre o magazie, chiar
vreun hambar, actorii i In jghebau din acest6 incaperi cate o asa zisa sala de spectacol,
care
scena era facuta din cativa
pusi pe capriori,
lar cortina, decorurile i culisele, din bucati de cituri
colorate, prinse cu tinte, parte de bagdadie, parte de

seen sau pareti.

Ast-feliu aceasta trupa a jucat In orasul Roman

In luna Ianuarie 1862 Impsovizand un teatru de scan-

duri In curtea Primariei, de langa biserica Precista

Mare. In lac de stale sau partere, eratn asezate la-vite lungi de scanduri, Imbracate tot cu cit. AfiseIe
,cari anuntau reprezentatiile adestci trupe, erau scrise
mana pa bucati de hartie lipite la usa teatrului
pe strazile orasului, tipografii lipsind In vremea aceia.
S'a jucat atna,nci piesele cunoscute din repertorul teatrului iesan, si anume : Motal, liniforma
www.digibuc.ro

-2-01
znaresalului Welington, Minunicei bad de lut, Doi 7eirani
fi cinci crlani, i mai multe cantonete, iar Vasi-

leasca Onta mai larkecare reprezentatie Doina eea duioasa imalte Malice nationale, cu*care starnea -entusiasmul In. public i era aplaodata. i rechematit
menumarate ori la rampa. Orchestra era, eompusit diu

lantari tigani.r La toate reprezentatiile publicul venea n mare numar, aa ca Inu mai ramanea ici
odata bilete nevandute.
Dupa un ir de reprezentatii date In Roman,
-trupa Vasileascai plea, In alte orae, iar dupa doi
ani In 1864, venriarai in Roman, unde dadu din
nou mai multe reprezentatiuni, apoi pleca la Piatra.
Acolo juca IirCtr'un hambar de scanduri, pe care II
Intocmisa n sala de teatru Insui actorii. Se reprezentara Intro altele, piesele-r Banul ocbiul dracului,
Doi amploaiali intrYo peireche de ciubote, Voicu Pluga-

,riu cantoneta, i mai multe piese din repertorul lui

C. Negruzzi i V. Alexandri. Orchestra, era compusa

tot din lautari

La plecarea trupei din Roman la Piatr, Vasileasca angaja pe tanarur elev Petru S. Alexandrescu,

ewe mai tarzia deveni unul diu primii actori

cietari a Teatrului National din lai astazi sit afla
retyas la pensie..
Public al pietrean primi de asemenea foarte bine

aceastai trupa, venInd In numar mare la toate re-

prezentatiile ce se dadusa.
De la Piatra trupa era hotarata sit plece la Vaslui. Pentru a se putea juca InsaOnele din piese Hind
ca, mai lipsea o actrita, Vasileasca angaja dirt- awl
ora o fata tAnara numita, Tasiica, pe care o-instrui

ea, i o facu ca In scurt timp sit pace mai multe

roluri de samit din repertorul trapei.

Astfeliu compusa aceasta trupa, pleca apoi la Vas-

unde dadu mai multe reprezentati In Cafeneaoa

Orasului, sipuata In dosul Illitei Mari pe strada Boereascei, unde se Injghebase o scena potrivita. Aici
trupa aye& ooncursul unui taraf de lautari mai pHcepu-ii In, ale muzicei cleat In alte orae, ajutand
www.digibuc.ro

202

pc actori In melodiile de la cupletele din piesele

ce reprezentau.
La reprezentatiile date, dadura concu sul i cativa tineri din localitate, iubitori de teatru. Ultima
piesa ce se juca fu Urcita satului, comedie cu can-

tice In care un rol important II tinea Tasiica, care

debuta asa fel &Ira instructia ce'i, dadu Vasileasca

actorul Condopol, ca sa_fie:bine primi

prin aplaose i rechemari.

derpublic

MAN;v1., tiDICESCU

Trupa pleca apoi la Bar lad, unde urma sa;joace

In cursul iernei Inteun teatru anume dada. numit

Teatru lui Ganciu, ce ei a Fe atunci In acel oras, avand loje, un palter cu scaune i decormi. Intl u

cat InQa mai Inainte fusesa acolo trupa artistei Fany

Tardini cu fratii Vladicebcu, cari daduse atat la noi

In Iasi cat si In Barlad mai multe reprezentatiuni

cu diferi e p.ese mari i cu Feronal numel os, publiwww.digibuc.ro

2 O3

cul nu se grabi sa, asiste la reprezentatiile anuntate .

de trupa Vasikleasca, aisa ca, peste putin timp, aceastli.,
trupa fu no.vvjta FA piece din ace]. oras/ la Galati.

La Februalie 1835, trupa VasileaSca Incepu un

sir de reprezentatii In Teatru cel Mare din Galati cu.

piesle &del Satului i Voicu Plugara. Orchestra

era compusa, din muzicanti italieni. Publicul veni In

numar mare j reprezentatii, Intrucat Vasileasca era
cunoscuta
-heel oral, mai ales pentru Doinele
canticele nationale tn cal e era netntrecutg La sfar-

vital primei reprezentatii publk I i-a aruncat buchete de flori pe seen& si a aplaudato ea mare entusiasm.

De la Galati trupa pleca la Reni n Basarabia

unde juca patru reprezentatii Inteo ceainarie In dosul clubului mili,tar, de unde apoi In luna Martie
1865, se duse la Bolgrad i juca i acolo cateva repreZentatii. De aici mai merse In Ismail, nude de asemene Ilea tateva piese i apoi pleca cu un vapor
la Tulcea, unde dada mai multe repre7entatii Intr'o
sala _mare deasupi a Catenelei centrale. Orchestra era

compusa dintr'o zurna ,(un soi de clarineta), o tambn.ra i o timbala, instrumente cart erau foarte apreelate In oras. Reprezentatiile date i doinele ea si
canticele noastre populare cantate de Vasileasca, facu. o ala de mare impresie asupra publicului Ineat
specttori,i toti o admil au. In teatru nu era laiel o
femee, cad pe aturci nu era obiceiul ca femeele sa.
mearga In localui publice I).
TRUPA VLAiNCE8C1J-TARtINII

Ja anul 1863, trupa fratilor ylediceicu-Tardirzi,,

care fusesa prin Iai, unde daduse mai multe teprezentatiuni, se dusa In Brasov (Transilvania) i acolo
juca jn sala gimnasului roman maj multe .piese de
teatru cu subiect natichal,, eari fusepi imita der pubf
cu mare entusiasm. 4upa aceia In vrimaiara anti.
4

1) Despre toate aceste vezi mai pe rarg broaara

xandreseui ntitulat ,Artietii de odinjoard

d. astdzi, WO 190

www.digibuc.ro

-204
1864, acea trupa eare daduse mai multe reprezentaliuni In Botosani, pleca la Cernauti (Bucovina), dupe.
tnvJtare i staruinta fratilor ostin, maiioroprietari

*din Bucovina.

Ill acea tri1p sq afla angajat i Eminescu, marele nostru poet. Impresia actorilor asupra publicului
roman din Cernauti fu nespus de mare. Era o Insufletire nationala patrioticA, Mitropolitul fllSU cu
-tot clerul asistase la mai multe reprezentatiuni, Pie-

sele ce se lucara, cu subieete ptriotice, precum

cantecele noastre limanesti, entusiasmase, Intruatata

capitala Bucovinei, Incat multi dintre tinerii romani
,de acolo tare, luati de curent i parasira studille ca
sa se face, actori,
Aceasta trupe, terminaudu-si siral reprezentatiunilor sale, se Intoarse iarasi Jr( Botosani Impreuua
cu Eminescu, care, porni si el apoi cu trupa pria
anai multe orase din Romania. Emtpeseu fu sufleor
catva timp atat In trupa lui Caragiali, cat si In cea
a lui Pascali. Literatul nostru Caragiali, l'a gasit pe
Eminescu cand avea etatea de 19-20 de ani, Intr'o
trupa de actori ce Fe afla In Bucuresti. Eminescu mai
era angajat la Pascali si ea scriitQr de roluri 1).
Fani-Tardini era una din artistele din generatia
lui Millo, Pascali, Dimitride, etc. Imprevna cu acesti

Artisti, Fani Tardini a eoucribuit In mare parte la

raspandirea gustului de teatru In public, find una
din cele mai bune artist din epoca formatiunei tea-

-trului la noi, mai ales Intre 1850-1870, eand ea juca

rolurila de sama din dramele romantice i melodra-

mele cu spectadole cari atrageau masa cea mare a

publicului roman la leatru.

Fani Tardini a avut prea frumoase creatiuni mai

ales In piesele Concina de V. Alexandri, Maria Tudor
de Viefor Hugo, Neb-una de la Septe-Turnuri, Angela
Molipieri, Ingerul Marta, Douei Orfeline, Caterine Howard. Corabia Salamandra, Don Juan, etc.
,44t1,

N, Petrescu: Mihait Eminescu. In Convor iri literare- No. 11. si

12, 1 Alartie 1892. Omagiu lui Eminescu. Bucuresti, 1909, cu prilejul a 20

ani de 4g moartea sa. Comitetul comemorativ, Gal -; D. Teleor.

nescu inttn, colectia Lumea.

www.digibuc.ro

CARt XIX

.1.A.G1UNA 1863

18641

Infiitziarea unui comitet teatral -special fientru 1ai, pe Wing&

Comitetul general al reatrelor din Rointinia".Cbdinuarea
direc(iunef a1 Constantim BaldnescwCompunerea persOnalului artistic si al Repertorialuil Reprezentaliaklatei pentru aniveisarea Unirei Principatelor-RonidneoDiferitele piese ce s'au
mai reprezentatVersurile fdcute tn onoarea artistulut Velescu isi a lui Galino Opera italiand.Reprezentatia de retriz
gere a lui Victor Delmary din Directia teatrului de opera

Inainte Inca de a se Incepe aceast4 stagiuna,

Ministerul dd Interne din Bacuresti, prin o adres4
cu No. 16:53d din 26 lunie 1863, face cunoscnt Prer
sedintelui MUnicipaIitAtei orasului

ceIn ;jute-

resui teatrului iesan, a luat dispozitiA ca pe lang4

Comitetul general al teatrelor din Romania, aflAtor

fl Bucuyesti, sa Infiibteze un comitet spciaI onorifib-

pe lng Teairill din Iasi, cal e s4 fie compus. din

PresedinteIe Municipalitatei, 1.'`refectu1 judetuIui

prefectut orasurui ; acest comitet avu Insarcinarea de
se xecute /ntru toate a-Mt
a regula si a- face

conditiile Contractelot ambelor antreprize cat si osebite alte dipoziii c' s'ar Iua, In privinta teatrului.
Acest comitet teatral a fost compts atunci diii
Presedintele Municipalitatei orasului rasi, Vorni
Teodor Burada , Prefectul politiei Eugen AIcaz
Prefectul -Judetului N. Catargiu 1).

1). Vezi Dosarul prirnriei 1asi No. 113 din 1863.

www.digibuc.ro

206 -Constantin Bitlanescu -urmeazit g4i.

In acea0 sta-

,giune a tinea Directiunea Teatr1ui NatiOnal pe baza contractului ce a Ineheiat cu guvernul in anul
precedent. In acest scop el mai abgajeazii pe
.actorii locali,cunoseuti publicului din stagiunile 'pre-

cedente,mai multi actori noi din Bucureti Vi de

pe aiurea pi ecum un numar de elevi, eleve i in*

.eepeitori, dupa cum se vede din lista urmittoare-prezentata comitetului teatral, i anume :
Actorh- tefan Velescu, Const. Balanescu, Alecu
4Theorghiu, Mihail Galino, Mihai/ Dimancea, Gheor.ghe Handoca, Cristea CalcAntraur, Mihail Popovici,
Nicolai Chiruq.

Actrife : D-na Smaranda Meriescu, Maria Evolschi, D ra Alexandrina Teodorescu, D-na Ecaterina
43heorghiu, Polixenia Filaret.
Eleve : D-rele Roza Novae, Emilia Alexandrescu,
Maria Neculau, Efresina Sion.
Elevi: Constantin Radii, Gheorghe Voita, Meca
Eamandi, Vasile Ionacu
Incepcitori: Ioan Panu, August Buchman, Nicolai
Pontescu, Nicolai Gribinclu, Vasile Grigoriu.
Regisor Teatrului fu angajat un actor francez
Emil Lafarge, care jucase In iarna precedentit cu

trupa de comedii franceze. Suflior a fost lanca Bo"tez, ef de Orchestra Gheorghe Burada.

In cursul ernerurma sit se joaee diferite piese

de teatru drame, comedii i farse, prezentate de Di-

rectiune, Comitetului teat4za1 i anume ,

Prame Latuld sau 30 ani de captivitate, Par-

Adonul Bretaniei, Orfelinii, Stela, Puritanii Londrei,

Curierul de Lion, Proscrisul, Ceritoarea, Uvrierul,
]3ueuretii plngq-13acurestii rAde, PlAevi.1 Logofitt

mare, Lapupeanul.

Comedii: Prietenii fa1i, Caterina a II-a Impa-iiteasli, a Rosiei, Duelul Damelor, Bitrbierul de Siviglia,
CAsAtoria lui Figaro, Tara amorului, Siugile Cleo-

patra, Vantura talk Gpdov fiul.

www.digibuc.ro

207

Farse; Jorj printul de Gal, Voiajul Imgrejurul

unei tingiri, Omul Wit dusmani Ursul i Pava,

Holteiul tomnatic, Horaila, Telalul, Soliman Aga, Pacatul, Doua vaduvite, Un scandal, Voinicos da kicos

Cu toate aeestea desi se vede anuntat In pro-

gramul de deschidere a stagiunei aceste piese, totusi

dinteo lista prezentata Comitetului Teatral din Iasi
la sfarsitul stagiunei, da directorul Constantin Balanescu vedem ca numai unele din ele s'au reprezen-)

tat Inteadevar, In realitate Ins& s'au jucat numai

urmatoarele piese :

Puritanii Londrii, drama 5 acte ; Rezbelul damelor,

comed. 3 acte ; Surugiul, cantoneta nationall ; Curierut de Lion, drama 5 acte ; Slugile, vod. 3 acte ; Bdrbierul di Sevilla, vod. 4 acte ; Trotman, voo. 3 acte;
Poetul, vod. 1 act, Giuditorul, drama 5 acte, Doud
desprfenii, farsa 1 act, Ursul fi Papa, farsa 1 acti_
lunei, farsa 1 act ; Spnzuratul, farsa 1 act;
Ldccitusii, drama 5 acte ; Muza, farsa 1 act; Corsicana, farsa 1 act ; Pardonul Brelaniei, drama 5 acte;
Omul care'si ucide femeia, farsa 2 acte ; Doctorul ne.
gru, drama 5 acte ; Banii, Gloria 0 femelle, vodevil

5 acte ; Gutunarul, farsa 1 act; Paul John, drama 5

acte ; Sufld-mi n ochi, farsa 1 act ; $1rengarul de

Paris, vod. 2 acte ; Lucrdtorii, drama 5 acte ; Casa
de nebuni, farsa 1 act, Piatra din caul, vod. 1 act,

vod. 2 acte ; Mila lui Dumnezciu, drama 5

acte ; Michel 0 Cristina, vod. 1 act, Proscrisul, drama 5 acte, Omul /WM cap, drama 5 acte, Vornicul,
vod. nat. 1 act Secdturile, comed.. 1 act, Spionul, drama 5 acte. Sora lui Jocris, farsa 1 act, Reposata, far-.9a 1 act, aiderea unui Ministru, dr. 5 acte ; Matilda,
drama 5 acte, Cavaleral pamdor, comedie 1 act, Indiana, Sarlemani, Clevetici fi Napoild, cantonete, Scara mafei, vod. 1 act, Zuliaridi, farsa 1 act, Legea ruraid, cantioneta nationala, itIoartea lui Carol, monolog Palma, farsa 1 act, Taranca,farsa 1 act, Coarda
simfitoare, tars& 1 act 1).
1) Vezi Dosarul PrituArici Iasi, No 119 din 1865.

www.digibuc.ro

208
Asupra modului cum s'au judat diferitele pieRe
gitsiM Mai multe relatiuni, mute() Itvi St A. special&
teatralit cu titluI Fulgerul redactata 1[1.1imba wimana
italiana de Luigi Ademollo, despre care am mai
voypit la stagiuned 1860-1861 i
Astfeliu vedem ea, Jn cursul luhei Ianuarie 1861,

0'4 jucat comedia-fodevil In 6 acte) Banii, gloria si

femelle, tradusa de T. Porfiritu, avand -ea actori prind1pa1t pe Luchian j -sotiatm, D-na Meripsca, D-nii

Gahm, Radu, eftot Asupra secutarii pIeei, tevista

amintita face urmatoarele aprecieri :
vDespre d-I Luchian vom zice mai tut hdela de
a,V1 zis de atatea ori; c& D-lui tie eu perfectiune se
patxunda natuya qi toate huantele' rolmilor sale
Singunillucru et, he permitem a imputa Beecialminte

pentru tideast& sax& dmnului nostru &rdst, este

dela dAk pre adese ori, parand parc& 'siitgaT Incautat
de pomidariile balel D,1 j1ueh1au irade Imp-mina tit
ori uih 116.
spectatorii p. de4,n ala du hhdt,
aceasta "nu iirigde,
a 11 serios and toti ii sant,
i aceata e unul din meritele untii bun domid. Luchiah
Nejlicat olul 1ui Digdig.
Galiaa ,clate a jueat rolu1 lui Rodolfo, Omar a-

morezat, poet In iluziile shle care cauta aventuri,

pentru, ca ,sa primasca eudurd de glorie, hu fost foarte

sentiMental. Immcurt vorbind. D. Galino a reusit cu.
deplinatate. Aceeaqi observatie de am faeut'o "du Lucian o .fac i lui Galink, aceia ca D. Galin in toate
.

scenele ce le-au avut 'cu D. Luchian, nu se putea

stapani de ras.
D-1 Radu, In micuLdar Msemnatul rol al Doetorului Tracu a tiut deplih ai reprezenta caracterul
eel serios i imposant. D-lui are toate dispuseciunild
unui viitor actor, va trebui 1111170ari Ba, le Imbrace hi

haina cea salutara a teoriei.

Ltdhian In rOlul &end. N'a perdut nimia
de ceea ,ce a avut
D-sa ne-a aratat tote gra-,
ciile pline de inocenta... i v'oacea D-sale dada ir
perdut din taria sa primitiva ea 10 conserva aceiap
dulceata pe care -ne-o arata In toate ariele ce le-au
esecutat."

www.digibuc.ro

209

D-na Merisasca e o artista buna si a esecutat

foarte bine rolul servitoarei Crelli1).
La 24 Ian. 1864, s'a dat o reprezentatie pentru
Serbarea nafionald din acea zi. Si ectacolul se Incepu

cu un imi. eantat de ambele trupe, romn i italiana. Dupa ce se termina de antra imnul, Fe ridica
o cortina din fund, apar un tablou national, foarte
bine aranjat si ocazional, de D. Ga lino, In unire se
zice
cu DI. Lafarge regisorul teatrului.
S'a jucat apoi Peatra din casd, vodevil care a

fost aplaudat frenetic. D-na Meriasea a esecutat cum

nu se poate mai bine i mai natura rolul eucoanei

Zamifra. Toate gesturile, toate vorbele acestei artiste,

te facea sa crezi ca nu esti la teatru, ci In casa

d-nei Mee *sou, ca pares se afla sin gura (fan prefacere), preocupata de ideia de asi urni peatra din
casd, 1,entiu ca In urma sa poata a se lasa In voia
place] ilor, acelor plaeeri pe care le doresc inulte
cucoane Zamfirite din societatea noasti a. D-na Merl-

sescu pare a fi singura artista care poate pricepe si

esecuta unele roluri din repertorul d-lui Alexandri.
D-1 Luchian a exprimat sau mai bine contrafacut cu
destul succes.rolul prostului Nicu Palciu, cu toate
si aici, de multe.ori nu se putea stapani de Ills.
Dl. Balanescu, di ept vorbind, nu a stiut asa de
bine a patrunde spiritul rolului.ce a jucat. D-lui uita
de multe ori ca era neamt, care nu poate ave nici
putin astfel e persoana
de cum accent' romanesc
ce o introduce In piesa Dl. Alexandri, i pe care D.
Balanescu trebuia s'o copieze cu fidelitate. D-nii Ga-

lino, Radu si* d-ra Teodorescu, a fost fiecare la

locul sau.

Tot In acea sara s'a jucat comedia Nenoro-ci-

rile unui bdet frumos. Aceasta piesa devi cuprinde o

intriga bine tasuta, dara pare a nu avea nici un

scop final, adica acel scOp moral ce'l are, sau trefiecare reprezentatie teatrala. Nu ins&
bui
pentru prima oara DI. Balanescu ne pune pe scena,
I) Vezi Fulgerul No. 8 din 25 lanuar 1864. Tipografia Buciumu-

lui Romfin, lei.

14

www.digibuc.ro

- 210 --

piese de aceste... In aceastA comedie DL Luchian a

avut rplul principal si d-lui a si fost obiectul aplauselor gen er ale.
SA.mblita In 25 Ian. 1864, s'a reprezentat piesa

Pardonul Bretaniei. In aceasta piesii, eroul principal

a fost Chernoel, esecutat de dl. Velescu. Asemenea
d-ra Teodorescu, cu. sentimente pasionate, stie- a depinge Intregul rol al nenorocitei fiice a lui Mogar.
Dl. Gheorghiu de asemenea In rolul lui Mogar a lost
la Ingltimea rolului Mu.

*
ALECU GHEORGOPTU

Marti 28 Ianuar 1864, s'a dat piesa Mila lui Dualmezeu, In beneficial D-nei Merisescu. ROM beneficien-

tei desi destul de mic, ea toate aceste a stiut a'i da

importanta, mel it namai al artistilor cate'si Inteleg

.cu deplinatate misiunea lor.

Cintecul de la act. I, cind Margareta,, se desparte
Ale fiica sa Maria, a fast esecutat cu atlta Induiosare,
www.digibuc.ro

211

Inelt a facut sa resune teatrul de aplauze. Toti cei-

_IMO actoi i au jucot In aceasta piesa 1ntr'un mod sa.

tisfacator 1).

In 4 Februarie urmator s'a regrezentat In beneficiul d-lui Velescu dratna Vetcranul lui Napoleon I
0 Proscrifii" despre care revista amintita zice urmatoarele :

Daca drama aceasta va fi ultima creatiune a

renumitului artist dramatic Frederic Lernattre, ea a
adaos Inca o Oat a pietioasa la coroaua artit-ticit a
domnului nostru artist Velescu. Publicul a tiut ca
totdeauna i acuma a apt ecia toate ostinelile sale.
Aplausele lesunau din toate pattile, cununi de flori

kti poesii ei au ea 1mbelqugare. Una din aceste cununi

0 poesii au fost ofet ite din partea junimei studioase...
Dara vorbind despre eroul dramei nu. pntem da uitarii
pe D. D. BManescu, Galino, Ghorghiu, pe D-nele Me-

riescu i Ievokhi, 0 pe d-ta Teodorescu, cari de$i

au avut roluri mici, cu toate aceste n'au lipsit de
ale caracteriza cu destula expresiune. Doamnei le -

-volshi, Insa, avem a-i face o mica observatiune. Dum-

neei exaget eaza de multe ori prea malt, durerea qi.

:sufetinta, ceea ce departe de a produce o impresiune
placuta, produce mai degraba un efect dupa cum zic
Prancezii ennuyant 2),

Reproducem aicl una din. poesiile respindite cu

..acel prilej In teatru.
Lui telln Velescu

_Distinctul artist dramatic de la Teatrut National din Iqi

La ocaziunea heneficiului eiu din 4 Fevr. 1864.
De unde-ai primit Ma, i accentele daioase,
Ce t;tii in .orice inimi, durerile-a sadi ?

cinc ti-au dat raze av de laminoase,

Se poata ceeul nostra de negari a'l yoli ?
1) Vezi Fulgentl, Anul II No. 8 0 9, 25 lanuar 0 8 Fevruar 1864.

2) Vezi Fulgerul, No. 10, din 17 Februar 1865, Anal 11.

www.digibuc.ro

212

Natura fi ou geniul, voirei ca sei lase,

Mareful soare'-al artei, pe frunte-ati straluci,.
Onoare i mandrie, faci tinerei cei frumoase,.
Ce poate'n vacinicie cu tine-a se fain
.Urmeazei cu credintd, artistica ta vale,
Ea singuret te-a duce pe sinurile sale
Acolo unde zboarei, gandirile omeneti.
Renumele ce asteizi, cu faleiqi impletesc

Cununele de aur, eu tine, mni grabqte,

Se sboare printre secuti, pe-aripele cerefti.
Toad. liberd diis ital. do 8. Y. 1)

La 20 Fevruarie acelasi an s'a jucat piesa ori-

ginala intitulata Vornicul, tablou campenesc, compus

de Teodor Boian, la care au luat parte actorii Luchian, Balanescu si un .* (anonim) 2).
La 22 Fevruarie 1864 conform art. 14 din contract s'a jucat piesa Napoleon I, In folosul Casei de
ajutor pentru adori, li a produs suma net de 472 lei
15 par ale.

Marti In 25 Fevruarie 1864 se joaca de trupa romana drama In 5 acte Spionul din lumea.

cea mare, In beneficiul lui M. Ga lino, la care a luat

parte si actorii stefan Velescu, Luchian, D-rele levolschi, Teodorescu, etc. Alegei ea piesei ne spun
Fulgerul, n'a fost nimerica a se da In beneficiul D-lui,
Galino, cu cat stim ca dl. Galino are o piesa studi-

ata de el si reprezentata pe scena noastra cu um

succes foarte bun, Paul Jones, In care am avut ocazie a admira progresele artistului facute In timpuli
din urma.
Cu aceasta ocaziune s'au asvarlit In teatru de:
asemenea spre Incurajarea acestui tnitr artist o ploaie;
de imprimate, continnd versurile urmatoare :
Inaltd e artiste fru)noasa ta chemare ;
Dulci raze de speranta aruncei ochii tai ;
Sublinza-ti 'este arta, i scopu-i este mare ;
Din lutul omenirei, ea scoate Dumnezei.
1) Vezi Fidgerul, idem.
2) Aceast plesa s'a tiprit la la0 In 1865. (Edilia ll-a)._

www.digibuc.ro

213

Mergi dar inainte, urmeaza cu tdrie ;

Peitrunde bine scopul cereftei nemuriri ;
Sublimul i frumosul, deviza ta sd fle ;
,In cartea pasiunei, cetefte tit sinifiri.

$i ca o raza dulce, ce sparge neagra ceati ;

Imprdtie lumina ; din nour in nour zbori ;
Scoboardte in iaduri,.la ceriuri te inalld
Patrunde tu artiste misterele din soli.
mergi, mergi, inainte pe4ind cu otarire,
Te luptd i invinge obstacolul amar,
las despre tine, o dulce amintire-,
.Depune al tdu nume, pe-al patriei altar.
N.

OPERA ITALIANA

Opera italianit vi-a deschis stagiuneu, la 7 Decembrie 1863, cu Trouatore de Verdi i a continuat
s dea un numar de reprezentatii In abonament, cat
difeate beneficii.
Intro principalli artiti ce au compus trupa din
aceasta stagiune, gasim pe prima-dona Donatelli, tenorul Pardini, baritonul Federico Monari, Boca, Gaetano, D-rele
Donatelli, Butti, Ester Trucco, Rosa,
tenorul Bozzetti Rigo, Bellini, Giovani Nicolai, etc.
In ciea ce priveste orchestra i corurile se vede

el au fost foarte slabe, dupa cum se arata In revista Fulgerul.

Dintre operile ce s'au jucat notam : Trouatore,

Barbierul de Seviglia, Otello, Linda di Chamounix,
Norma, Ana Bolena, Lucii de Lamermoor, Ernam,
Gemma, Lacrezia Borgia, Beatrice de Tenda, Trauiota, etc.
La 19 Ianuarie 1864, s'a jucat opera Beatrice, In
beneficiul tenorului Bozzetti.
Duminicii la 2 Fe vruarie s'a jucat pentru beneficiul D-rei Ester Trucco, opera Lucrezzia Borgia.
Prima-dona Donatelli a fost ca In totdeauna actr4a
par excellence, f;li a fost necontenit aplaodata.
www.digibuc.ro

-214
Luni 17 Fgvruarie 1864, s'a jucat In beneficiull
lui Rigo opera Ernani.
Mercuri la 26 Fevruarie 1864, s'a dat o reprezentatie de retragere In beneficiul lui Victor B. Delmary, care su acest prilej Isi Implini eel de al 16-lea
si ultimul an al directiei sale, cand s'a jucat opera.
Traviata de Verdi.
Cu toata corectitudiunea lui Delmary, atat fata
de publicul iesan, cat si de actorii sai, din cauza
putinei frecventari a teatrului, el fu silit a nu setinea de stipulatiunile contractului sau, atat, fata deguvern cat si de artistii sei, ceia ce i-a atras declararea sa In stare de faliment, w mata de o sechestr are a tuturor decoruillor, costumelor, accesorilor,
partiturilor operilor i pieselor franceze, ce le poseda, spr% IndeAularea creditorilor sei I).
La 27 Fevruarie 1864, s'a jucat Bdrbierul di
Seviglia In beneficiul lui Signor Charles iar Dumiidea la 1. Martie 1864, a avut loc Inchiderea teatrului italian cu opera Traviata. Aceasta reprezentatie
s'a dat la ora 12 din zi. Prima-dona Donatelli
artistii Pardini si Monari, au fanatizat publicul, mai
ales In aceasta opera, asa cA amintirea lor a ramas
foarte vie In capitala Moldovei, repurtand aplaose
ovatiuni nesfarsite 2).

1), Vezt Dosarul in arhiva Pritniiriei de Iaqi, No. 113 din !Bit
2). Fulgerulg, No. 11, din 1 Martie 1834.

www.digibuc.ro

CAP. XX

STAGIUNEA 1t64-1865
pirectignea lui Constantin Baldnescu. Personalul artistic.

kista pieselor jucate In cursul siagiunel.Decaderea Instituliel teatrale prin lipsa de mijloace pentru tntretinerea lui.
Opinia publica contra reprezentarei pieselor imorale pe scena Teatrulut romanesc,Sfaturi date actorlior pentru chipat
cum sa interpreteze rolele ce le executa.Reprezenta(ia data
tn folosul Casei de Ajutor a Actorilor. Plesele predate de
Balanescu la sfar$itul stagiunel, pentru Biblioteca Teatrulul.
Trecerea Direc(iei Operei italien catra Gheorghe Spiro.'
Conditlile Contractului.Programul personalului artistic cat
$1 a operelor. Sonetul tmprtit tn teatru la beneficiul Prlmadonli De Fanti
Cererea tut Gheorghe Sairo de a i se
rezilia contractului tncheiat pentru antrepriza Operei Itallane.

i In aceasta, stagiune, teatrul national urmeaza

a da reprezentatiunile sale spb directiunea tot a lui
onstantin Balanescu. Personalul din care se cornpunea trupa lui, cuprinse si de asta data mai multi
qtori noi, adusi din Bucuresti, cum si tineri din
localitate ce se devotau studiului artei dramatice.
Astfel gasim ca programul personalului pentru aceasta

stagiune, contine urmatorii actori, actrite si coristi:

Actor! : Constantin Dimitriade, Neculai Luchian,
CQnst. Balanescu, Mihail Popovici, Neculai Chirus,
loan Gafencu, D-na Gabriela Luchian, D-ra Alexan-

drina Teodorescu, D-na Smaranda Merisescu, D-ra

Marita, D-ra Teodorita Stefanescu, D-na Camban.
Elevi i eleve: D-nii V. Conta 1), Buchman, Panu,
1) Acesta e filosoful Vaaile Conta, f3stul profesor Universitar,
Ministru si autor al Teoriei Fatalismului,

www.digibuc.ro

216

Coraliu, Corbu, D-rele : Alexandrescu, Neculau,

Apostolu.

Coristi : D-nii : Alex. Gheorghiadi, Vodoru,

Florescu, Pun1 CI istea, Grigoriu.
Oichestra era compusa din 30 persoane din Banda Muzicei de LancieH.

Piesele ce urmau a se da In abonament, furl :

Drame, Comedii 13i Vodevile, dupa cum urmeaza :

Zarafu, Rezbunarea, Copii lui Eduard, Bertram

Matelntu, Mariana, Orfelinele, Germena, Balul mascat,

Cartus, Prietenii falsi, Leonard perucherul, Vicontele
de Letorier, Cine este ea ? Cleopatra, Obraznica, Meli-

Melo, Fricosii, Un tenor fard voie, Parisianu, Printul

di Gal, Socru far voie, Ceadtoria secretei, Te iole, D-ra

Nison ; toting, din lista prezentata de Balanescu, Di-

rectorul Teatrului, catra Comitetul Teatral, gasim

ca, in cursulztagiunei, s'au jucat numai urmatoarele
piese :

Balul Mascat, comedie, In 3 acte, Familia spiferului, comedie In 1 act, Copiii lui Eduard. drama In

3 acte, Printul de Gal, comedie 1 act. Socrul frd

voie, comedie 1 act, Voiojul Chinifr, cantoneta. Pri-

zonierul, comedie 1 act, Cine este ea ? comedie 5 acte,

Camera verde, comedie In 2 acte, D-I fi D-na Pinson,
comedie 1 act, Oarba din Paris, drama In 5 acte,
Vicontele Garof, vodevil 1 act, Tenorul pad de voie,

farsa 1 act, Pandurul cersitor, cantoneta, Cartus;dramA In 5 acte, Femeia e datoare s'asculte pe barbat,
comed. 1 act, Luizeta, comedie In 2 acte, Herscu
Boccengiul, cantoneta, Barbatul anonim, comedie In
2 acte, Birtul lui Atanasie, farsa 1 act, Cdpitanul
negru, drama In 5 acte, Cdpitanul de talhari, comedie In 2 acte, Cartea 3, Cap. I, vodevil 1 act. Paraponisitul, cantoneta, Jana Janda, vodevil In 2 acts,
Triold, comed. vod, 1 act, Don Cezar de Bazan, drama
In 5 acte, Minun:cci comedie 1 act, Egumenid de Castro, drama In 5 acte, Feirei nume, farsa 1 act, Pala-

maru, vodevil 1 act, Otrdv toarea, drama In 5 acte

Crciogeirescu cantoneta, Fetele de marmorei, drama

www.digibuc.ro

217

in 5 acte, Turna Babilonului, farsa 1 act, Pcipuserul,

-cantoneta, Vittima mizeriei, drama In 5 acte, Dracu

In patru, comedie in 3 acte, Omul velmului, can-

toneta, Regele petrece; drama In 5 acte, Garda rigflonald, cantoneta, Gurei cased, cantoneta, Pareatca,
cantoneta, Moartea lui Avel, monolog, Inteo ureche,
Ursa 1 act 1).

Din relatiile ce gasim publicate asupra mersului

acestei stagiuni, vedem ca tea trul iesan era departe
.de a fl la fnaltimea la care se astepta publicul iubitor de arta, de pe atunci. Antreprenorul, Constantin

Balanescu, careli daduse de la Intrarea sa ca Director al Teatrului national, toata suinta, i facea
tot ce-i sta prin putinta, pentru ridicarea acestei

institutiuni culturale, vedea cum Ii era peste putinta

a ajunge la scopul dorit, Intru eft mijloacele ce le
avea Directiunea, atIt pentru angajamentul actorilor,
,cIt i pentru facerea decorurilor, costiumurilor
celorlalte obiecte necesare unei bune interpretari,
erau foarte restrinse, ele marginindu-se Inteo subventie de 900 galbeni, cei dadea guvernul i cite-va
loje abonate 2).
La 29 Noembrie 1864, s'a jucat Cartus, piesa cu
-mare spectacol, a carei rol principal a fost in terpretat
de Constantin Dimitriade.

Publicul iesan insa, care era obicinuit cu piese

avand un continut moral si instructhf, ,n'a gustat
-de loc acest spectacol, dupa cum observa si Gazeta
Teatrul, care se exprima In contra unor asen ene

piese, jucate pe scena Teatrului nostru national,

piese care nu Invata pe publicul incult/de cat vitiurile

.straine, cum sa fure punga, cum se scape din ternnita si cum se In tre In Inchisoare sa corespunda cu
Cei prinsi i sa le aduca uneltele de sca pare.
Asemene piese trebuesc inlaturate cu desavarsire

de pe scena teatrului romanese care e chemat a

1). Vezi Dosarul Prinariei lasi, No. 119 din 1865.
2). Vezi Gazeta Teatrul, de 1. C. Fundeseu laqi, No. 3 din 13 Dec.
1864.

www.digibuc.ro

218

propaga morala, a respandi gustul frumosului kii a sentimentelor npbile, nationale qi patriotic teatrul flind

privit ea un element puternic de cultura a poporului

nostru.

Aztazi !ma, comitetele teatrale la noi, slut in-.

diferente cu totul la alegerea pieselor ce slut a

se reprezenta pe scenele romaneqti I

CONSTANTIN DIMITRIADI

Asupra felului cum au urmat diferitele spec-

tacole romaneti In cursul acestei stagiuni, gasim In

Gazeta Teatrul, o dare de seama mai amanuntita,

din care reproducem urmatoai ele :

De la deschidei ea teatrului national, s'au re-

m ezentat pe scena mai multe piese : drame, comedii

qi farse, dar din toate care au atras mai mult al entiunea qi au placut publicului, au fost : Copiii lui

Eduard, Cine este ea, Oarba din Paris kii Prinful de

www.digibuc.ro

219

Gal. Aces* piese desi unele din ele nu s'au jucat

tocmai bine, Insa jocul s'a acoperit prin frumuseta
In 4 decembrie 1864 s'a jucat Femeia sei asculte

de barbat, fi Luiseta. Putem zice

ca de and s'a

deschis stagiunea, nici un spectauol'n'a fost mai slab,

de cat acesta. Recomandam D-Ior actori, atat celor
comici cat i celor dramatici. consiliul ce dtt Shakspeare unui actor :
Cand Incepi a declama, cauta s. fil sonor, Intales,

a profera curat, si feyestete de a striga peste maaura ea nu In nrma se semeni unui nuntiu publie
si se striei toata valoarea fi azelor ; nu trebue iara
ca gestul tau rapace si Intins ca un compas se eu- .
prinda tot spatiul. Fii stapan re tine. feiestete de
a face efeet stangaciu; conserva demnitatea artei In
emotiunile
si cand pasiunea pi edomina, atunci fulgera si tuna. Silestete sa te admire mai
Inainte de a se mfrs. Ce supliciu mai mare de cat

a auzi si a vedea niste latratori cari fara temere

Iti sfiie amorul, Iti strica de odata piesa i asurzeste

urechile ! Si Inca ce e mai iidfcul ca publicul, Incantat de aceste mai i minuni, Inmarmurit, aplaodeaza,
strigatele cele mari, gesturile cele momiteresti,

bufoneriile cele mai triviale i flue] a un actor celebiu i demn care nu l'a asurzit priu declamarea sa.
Biciu pentru niste asemenea bezmetici si laudarosi

tali piin desti amaturile lor fac pe tiran a apai ea

mai oi ibil de cat e4e In realitate.
Pe langa aeeasta trebuie sa te feresti de raceala si de aer manierat. Acorda parola i gestul
liber, i fa ea natura Fe joace In rolul tau, natura
sa-ti fie deviza. Scene este o oglinda In care omul
trebue sit se vada asa cum este, In cari secoli ceau espirat, terile ce au remas necunoscute, obiceiurile moarte i, In fine tot ceea ce oamenilor
nu place a vedea renascand i aparand supt o fazit
noua. Daca imagina este exagerata, sau reflectul
palid, i cu toate aceste celor ordinari apare o

sublimitate. Un singur spirit erudit de va face obser-www.digibuc.ro

-220
watiuni, primiti-le cu bucurie, clici el predomina asupra

unui vulg Inca lt. 0 ! am vazut un actor ce mi se

recomendase pana la exagerare, si al carui aspect
nu semana Did a crestin, nici a pagan sau ce se
zio mai bine, nici a uman, i ewe, gesticuland,
urland ca un deluviu, nu prezenta umanitatii de cat
un tablou razitoliu i plin de ironie.
Cate odata comicii vostri, reu grimati.trantese
farsa tocmai cand interesul este mai mare,

striated scenele cele mai frumoase. Asta este de ras

si stupid!"

La 10 Dec. 1864, s'a jucat la teatrul national

Tuzu 2allcu i Herscu Boccengiu. D-I Bitlanescu In

rolul Herfcu, a fost foal te bine, i ca costum si ca

Joe; a fost mai natural de cat toti cati am vazut

plea acum jucand acest rol. Tuzu Ca lieu asemenea

s'a jucat bine ;. . corurile s'atq cantat binisor, mai
-cu seam& corul de la finalul actului Intaiu.
Ia 13 Dec., s'a jucit Barbatul Anon m, vodevil
In 2 acte, tradus din frantuzeste').
Tot In luna Decembrie s'a mai jucat piesele ;
Samiqa Spiferului, Camera verde, Birtul lui Atanasie,
care dupa cum zice aceiasi gazeta, un'a fost bine

primite de public, cad noua nu ne trebuie de cat

piese cu care publicul se poate instrui i asi forma

gustul pentru frumos; trebui sa dispara de pe scena

teatrului nostru farsele seci i imorale, cad din ele
nici publicul nu poate FA Invete, nimic i nick actorii
nu pot sa-si dezvolte talentul lor. Ne trebuese piese
Tnai mult se inEtruiasca dealt sa ne faca sit radem.
Cat pentru jocul actorului, profesiunea sa chiar,
cere multe sacrificii si morale k4i materiale. Ca sa
se faca cineva actor bull, trebue sa-si dea ostaneala,
sa lucreze, sa studieze, sa cereeteze, sit observe sa

fie cat se va putea mai natural si sa se pazeasca

de exageratiune. Prea aeri malt de la actorii tostri
Domnule, ce ne va zice cetitorul!
1) Vezi Tocitrul No. 3, din 13 Dec. 1864.

www.digibuc.ro

-221
Nici de cum ! Cer atata oat trebue sit dea pentru ceia ce i se plateste. De la marele si distinsul
nostru comic iesan, DI. Lnchian, cerem sa ne dea
pentru 80 galbeni, pe lunS; de la dl. Dimitriadepentru 80 galbeni, de la d-na Luchian pentru 50,
galbeni, de la d-ra Lina 3 ) galbeni, de la d-na Merisescu pentru.... pentru cat? Nu Qtim ce se cereml
de la d na Merisescu, eAci ne (IA adesea ori mat
mult de cat pen tru 30 galbeni ce-i se plAteste ! D-na
Merisescu care joacA bine mai In toate rolele,
drama si In comedie, care este putem zice WA a
fi bAnuiti de partizani ai sei, cea mai buns actritA,
din Iasi. SA fie asa de putin plat ta, ni se pare o
injustitie I

Ei! DarA cate injustitii nu se fac In

lumea asta" !

Duminica 13 Dec. 1864 s'a jucat Barbatul Anonim, vodevil In doutt acte. Aceasta piesA desi nu
este tocmai dupa gustul nostru, dar s'a jucat binisorr
afarA de clteva mioi lucruri, precum a fost vr'o doll&

coruri cari nu s'au cantat tocmai bine, unul de la

actul Intsi i altul de la finele aetului al doilea.

Noi rugAm pe dl. Director a pune In scena cat se
va putea mai putine coruri,-asemene rugAm pe d._
Dimitriade se cante cat se poate mai rar, eAci de
multe ori nu prea este fericit In voace, de exemplu
cum a fost DuminicA.
Marti .15 Dec. 1864, s'a jucat InWo ureche fars&-

Intr'un act tradusii, de d-nul Luchian.

Joi In 17 Dec. 1864 s'a pima alto douS farse
Birlu lui Atanasie i Sora lui Jocrys. Daca D-nul
Luchian nu ne-ar fi oprit de a vorbi de piesele traduse de d-sa, i despre jocul d-sale, si a d-nei Luchian am fi spus cA piesa de Mai ti, cu toata osteneala
ee vi-au dat actorii sA-i puna Inca o ureche a ramas

tot Inteo ureche! cA la reprezentatiunea d,e Joi. In

Birtul lui Atanasie, n'am gAsit de cat moralA de birtz
cA farsa Sora lui Jocris, deli foarte bine jucatA, desi
are Intransa scene frumoase, dar tot spiritul ei sta
In spargerea vaselor, In manjirea dantelelor D-rei
www.digibuc.ro

222

eu cerneala i fil transfoimarea papagalului In Fisica ; am fi rugat pe d-nu aititi ca sa nu mai rada
pe scena, i sa lase locul publicului I am fi spus
itoate acestea ; dar fiind ca d-nul Luchian ne-a oprit,

In puterea dreptului ce are de actor care joaca de

20 ani pe scena, noi ne supunem a tot puterniciei

-sale i nu zicem nimic I).

Duminica In 14 Martie 1865, s'a jucat o'reprezentatie extraordinai a, data conform ai t.1 4 din contract,
In beneficiul Casei de ajutor al actorilor,dar nu s'a

putut Incasa de asta data de cat minima sunlit de

.04 lei vechi.

Incheindu-se stagiunea Teatrului romanesc, Directorul Palanescu, a predat pentru biblioteca Teatrului, In primiz ea inspectorului Teatrului M. Galino,

un numar de manuscripte ale pieselor ce urmeaza :

$ufla-mi in ochi comedie, Duelul Darnelor idem,

%Balu Mascat idem, Gentilomul muntelui drama. Germen,

idem, -Copid lui Eduard idem, Mello idem, Kean (Kin)

idem, Lucreitord idem, Proscrisul idem, Carlus- idem,

Don Cezar, idem, Martirii inimii idem, Barbierul de

comedie, Pardonul Bretaniei, drama, Kul
Draculvi, idem, Zaraful, di ama In 5 acte, Bogat
sarac, drama In 5 acte, Turnul de Nel, idem, Clopotarul, idem, Dealul Dracului, idem,
idem,
-45arlota, idem, Capo d'operei, drama In 1 act, Palma
sau Noaptea Vinerii Marii, drama In 5 acte, Interdictia
ideril In 2 acte, Sazeirandifa fata jilarului, comedie
.$evilia,

nat. In 2 acte, Judecata lui Breindusi, idem, Stude la Universitate, comedie In 1 act, Boerii si
comedie Nation. In 2 acte. Pre(ioasele ridicule,

comedie In 1 act, Rusaliil, comedie nat. In 1 act,

..Eczinda Velow comecL In 2 acte, Un june park grabnic, vodev. In 1 act, Credinfa, Sperawa, drama In 5
acte, Matilda idem, Jucatorul de cdrfi, idem, 3 acte,
Trole comedie In 1 act, Socru fdrei voie, comedie In
1 act, Lacheul lui Arturiu vod. In 1 act.
1) Despre toate aceste vezi: Teadrui No. 4 din 20Dee.1864.

www.digibuc.ro

223

Toate aceste piese s'au reprezentat In timpul

,directiunei lui Balanescu.
teatru de opera italiana asa
Iasul iemaind
ca Guvernul tinand sama de dorinta publieulu iesan,
de a avaa Operti, a publicat o licitatie pentru darea
ei In anti epriza.

La licitatia (le s'a tinut la 2 Mai 1864 nu s'a

prezentat de cat G. Spiro, lost dii ector al Conservatorului din Iasi, care
i obtinut antrepriza,
La 21. Noemvrie 1864, se Incheie contractul prin

care se da In artiepriza lui Spiro opera italiana din

pe termin de 3 ani ca incepere de la 1 Mai 1861

si pang, la 1 Mai 1867 ; din acest contract extragem

cele ce urmeaza: Teatrul de oeia este acel de la

Copou ; patru zile re samptamana pentru opera

Luni, Mercuri, .Vineri

Sambata ; subventia de la
guvern e de 2500 galbeni sau lei vechi 78,750 ; Antreprenorul va putea da baluri maccate In sala teatrului pe timpul cainavalului ; Aboi amentul pentru
60 leprezentatii, e urmator : lojile rangul I i II, 80
galbeni ; iar cu sara loji de rangul I, 2 g alb. iar
lojile de rangul Il, 2 galb. si jumatate.
Pentru lojele de rangul
abonameutul
va fi 40 .galb. iar ca sara un. galbeon. Stalele
abonament cat i lia beneficii yi reprezentatii suspeu'date, e sara cate un icosar, mr locurile In parter,

.2 sfanti unul; La gradarile militare, se va faee o

reducere pe jumatate. Inceputul stagiunei va fi la

1 Noemviie al fiecarui an, iar Incheiei ea la 1 Martie.

oAntreprenorul va da pe fiecare sezon doua reprezentatii In folosul Ocpiciului infinnllor de la Galata.
Loja Domneasca, i intrarea amploiatiror politienesti
sant scutite de plata. Actorii i actritele romane au

dreptul de intrare la reprezentatiile de opere atat

tn parter cat si In una din avanscanele de al I1I-lea
rand 1).

1). Despre aceste vezi Dosaral

Darea in antrepriz a bperii

italiene diii Iasi No. 68(84) din 1864, trimis de Minist. de Instructie-

Ja Arhiva Statalui din Bueure*ti.

www.digibuc.ro

224

Acest contrant In Intregimea lui e publicat In.

78 din 1864 In suplimentul dela aeel numar.
lata i programul stagiunei de Opera Italiana.
Monitorul Oficial No.

1864-65.

Teatrul Italian din Iat;i

Sub direcliunea d-lui G. Spfro
Stagiunea 1864-1865
Programal ope,rilor ce se vor da In cursul Stagiunii.Opere noue
Opere din repertoriu
Un ballo In Maschera di Verdi. Favorita, de Donizetti,

giuramcnto de Mercadante, Norma, de Bellini,

Marta, de Flotowt
Traviata, de Verdi ;
R Bravo, de Mercadanie,
Maria de Rohan de Donizetti
Rigotetto, de Verdi.

Personalui arti#.Ior
Prima-done Sofia de Montell:o, D-ra Sofia Dixon,.

D-ra Luigia de Fanti.

Tenori, Bartion, Bai : Giuseppe Marlli, Melkiore
Vidal, Filipo Proni, G ovani Capon!, Vicenzo Parabosch;, Fillipo Proni Alexandro Manetti, Gio Nicolai.
Director de orchestra oi prim violin : Alexandra,
Gislanzonni.

Instructor corului N. Mangiagalli

Corul compus din 20 coriti de .ambe sexe. Orchestra de 28 profesori.
Deschiderea stagiunei se va face cu opera. Urr
Ballo in Maschera.
Pretul abonamentului pentru 50 Reprezentatii:
Loja Bel-etaj Avanseena 170 galb. Loja Bel-etaj
simpla 85 galberti, Loja Bel-etaj No. 11, 90 galbeni
Loja Benuar Avanscena 150 galbeni. Loja Benuar

simpla 75 galbeni. Loja rangul al II-lea 35

galb.,_

Stal 14 galbeni.
N. B. D-nii ofiteH cari se vor abona la Stal plata.
pe jumatate.
www.digibuc.ro

225

Preful de tntrare cu sara : Bel etaj simplu 2 jum,

salbeni,Bel-Oaj avan scena 5 galbeni. Benuar simplu
2 galbeni, Benuar avanseena 4 galbeni, Rangul II, 1
galben. Stal 12 lei, Palter 5 lei, Galeria 2 jum,
lei I).

Intradevar, Opera s'a deschis cu Un Ballo

trt

Maschera, dupti care s'a jucat. Marla, Maria di Bohan

Somnambula, Favorifa,, Norma, Traviatay Don Pasquale etc.

Cu ocazia beneficiului dat In 28 Noemvr. 1864

de primadona D-ra de Fanti contral*, cantareata

cea mai buna de la opera italiana, i s'a distribuit
urmatoi ul sonet : 2)

ainta pastorul doina de jale ; De uncle oare ? din cc) i din

paserica vi crang stufos,
soave ;
Ceinta pa mat intr'a sa cale ; Ai farat voacea incantaloate ?..
Dar al tau eautdc e mai framos, Sau, vre o zina te-a leganalt
Cant 61 natara Wine placate ;
i hinga le wan cantari duloase
bugeri
cerari canta voios, Cantari placute, annonioase,
Cantu ,i aer voci nevazute ; Sd te invete, y-a tot cantat
Dar al tau cantee e mai fruinos.

G. Spiro care era antreprenor In acelasi timp

la Teatrul din Bucureti, arata prin suplica sa din
31 Mart. 1865, adresat& Ministerului de Interne,

Agricultura i Luci ari publice, ca-ieste peste putinta

ea sit mai tie Opera Italiana, la Ia0, fiind ca publicul

nu vine la teatru, prin urmare cere sa fie desfacut

de contractul sau pe anii al 2-lea si al 3-lea. Comite.

tul Teatral luand In consideratie cele aratate de G.
Spiro, Ii admite cererea 8).

1) Vezi Dosarul Prim5T1ei Iasi No. 113 din 1863.

2) Vezi Teatrul No. 1 din 20 Noemv. 1864.
3) Vezi Dos. No. 113 din 1833 a Pritnilriei Iasi.
15

www.digibuc.ro

CAP. XXL

STAGIUNEA 1865-1866
..____

Trecerea Directiunei Teatrului National de la Baldnescu la

Luchian.Diferiti concurenti pentru Directia Teatrului.

Progratnul pieselor ce urmau a se juca in aceasta stagiune.Intreruperen representatiitor din pricina cpidemiilor
de holera. -Publicarea regulamentului Teatrului Romdn.
Cuprinsul lui.Tanguirea Directoralui in contra aclorilor.
Luarea antreprizei operet
Directia Teatrului (*ranee:.
italiane de catrei Luigi Ademollo. Prograntul operei italiene.Teatral romnese din Botqani.

Expirand. In aeest au contractul antreprizei teatrului romanesc ce'l avea Constantin Balaneseu, 1
guvernul cautand -ca ortwl Iai sa nu ratnfte lipsit
de aceasta Institutie, publica prin ifonilorul Oficial,
al tarii, No. 76 din 9 Aprilie 1865, conditiile pentru

datea In antrepriza a Teatrului irational diu Iaqi,

redactate de comitelul general al Teattelor din Bueuteti, conditii care contin In cea mat mare patte
aeeleakti Iudatoriri pe care le-a avut Balaneseu.
Aceasta antrepri2a urma Fa se deie re termin
Ale trei ani, cu Incepete de la 1 Septemvrie 1865 till
lana la 1 Septemvrie 1868.
Mai multe persoane In.acest timp cercau sii eio

antrepriza Teatrului romanese, ti latie acetea ve-.

dem In primul loe pe Neculai Luchian, care cetu
Inca de la 18 Ianuatie 1863 prim o retitle adresata
Domnitorului tatii, ca sa i se dee lui Diteetia teatrului. Acea j eti ti tine fu recomendata Comitetului

teatral care o Inainta Ministiului Sectetar de Stat

la Depattamentul de Interne, Agtieultura 1 Luctar
publice, sine a o ave In vedere.
www.digibuc.ro

227

Ia acest timp qi artistul dramatic Mihail Pascaly,

eceru aseminea sa i se dea antrepriza teatrului ou

,conditie sa i se puna la dispozitie de guvern o subventie de 1:500 galbeni, ceia ce nu i s'a acordat, aqa
,oa Pascaly In urma respingerei cererei sale, Tenunta
la Directia teatiului.
La 5 Mai 1865. se mai prezinta Constantin Dimitriu, care ceru 0 el Directia teatrului, depunand
garantia prevazuta, din conditii prin care se prevedea sit se depue sau MOO galbeni In ipoteca, sau
800 galbeni In numerar la casa de consignatie; la
Iunie Lisa C. Dimitriu neputand Indeplini aceste
cerinti
retrase garantia renunta la luarea teatrului In antrepriza,
In urma acestora, Directia fu. atunci Incredinlui Neoulai Luchian la 7 Iunie 1865, confoim conditiilor publicate prin Monitorul Oficial citat mai sus.
Pana la 16 Octomvrie acel an, Luchian din mai
emulte Imprejurari Iutarzie ou deschiderea stagiunei

leatrale, aga ca aeeasta Intarziere Mo ca actorii sa

se tanguiasca In contLa lui. Atunci spre a liniti 'Fe
actor! vine actorul Sandu 13onciu, i cere sa i se dee
lui antrepriza Teatrului National.
Unnand Insa oarecal e tratative, Sandu
.se retrage, iar Luehian lemase cu Dit ectia teatrului
national, ap ca el Iudata dupa aceia publica tot
prin luna Octomviie, urmatorul program pentru des-chiderea Stagiunei;
.

TEATRUL NATIONAL DIN IASI

Programul pentru deschiderea sesoanei Teatrului

national pe an. 1865 1866.

Repertorul pieselor din care se va compune Abenamentut.

Drame In 3, 4 0 5 acte

Taranii, Puntea rosie, Cersito7rea, Flirt saraculm,

l'eslarii, Noaptea de 20 Septernvrie, (In fiu, Padurea
.5ennar.

Comedii, Vodevile In 3 actel:

Telegraful, Cunaliile, Nasul meu, Ochii mel, Gura
www.digibuc.ro

228

mea, Profesonit ci elevii, Soacra are bani, Chinurileunui om, A mai pcifit'o ;i
Mama Godision.
Comedii vodevile In 2 acte :
Burlac, Jerom, Lucrtorul cinstit, AI
Insurat
doilea Barbat a femeei Mete, C smintit.

Comedii vodevile In un act :

Barbatul veiduvei, Insurerm pe tata, Copilut
Doi frafi, Un screinciob indrercit, Doftorul Dandine,
Dascalut sau esamenul si m, eirfirea premiilor, fumamoraliste, Domnul septe-lcicegi, Un om
lStUlr
nervos, Surdii11 O despeir(ene, Ticlosul de Poireau,
Dou femei amanet, Un ceai. Doi fricosi,Dupei miezul
nopfei, (in ginere cu spanac.
Preturile abonamentului pontru 30 reprezentatii

Avanscena de randul I, 90 galbeni Loja d randul I sim pill, 43 galbeni .Avanscena do Benuar

galbeni Loja simpla de Ben uar 35 galh. Loja -de

ran dul, II, 18 galbeni Stalul 8 galbeni.

Pi eturile intrarii cu sara :

Avanscena iandul I, 4 plb.Loja simpla ran dul
I, 2 galb.Avanscena Benuar 3 galb. Loja Benuar
simpla 56 lei. Loja randul al II, I galb, SW 10 lei

Galeria 2 jum. lei.

Deschiderea reprezentatiilor de la 24 pana la

31 Octomvrie.
Abonamentele se pot face la D. Luchian, locuinta
ltinga IJuiversitate ').
Director, N. Luchian.

Trupa de sub directiunea lui Luchian care a Inceput Jepiezentatiile pe la finele lunei Octomvrie, a
jucat numai In timp de 4 luni, cad ivinduse In Iai
pe la Inceputul auului 186G, os mare epidemie de holera, reprezentatiile teatrului romanesc au trebuit saInceteze, din cauza ca publicul se ducea din capitalk,
1). Vezi dos. No. 119 din 1865'1a Arh. PrirnAriei din Iasi.

www.digibuc.ro

229

Neculai Luchian Inca de la Inceputul acastei sta-

giuni conformandu-se cu cele prevazute In art. 11.

din conditiile contractului sau ea guvernul, redact&
Regulament al Tetrului roman, pe care BManescu

nu'l facuse In timpul cat fusese, desi avu si el aceasta obligatiune. Asest regulament s'a .tiparit la

brosuri In Tipografia Buciumului Roman la anul 1867,

c3ntine 58 ,atticole, din care extragem principalele dispozitiuni, cari sant urmatoarele :
Despre probe fi sludii : Actoiii i aetritele sant
sa vie la probe, mize In scena, lectii de mu-

zica, lecturi si studii ta genexal ; care nu va fi esact

va fi supus la plata unei.amenzi. Urmeaza apoi 21
articole, relative la replici, la Indatorirea ce au actorn a se tine eu buna cuviinta In sala de repetitie,
a nu fuma, a nu scuipa i altele.
Despre role : Actorii sant datori a juca toate rolele ce li se vor da de Directie. Invatarea unui rol
tat de mare nu tine mai mult de zece zile. Actorii
,sant obligati a canta In Poi..
Despre repelifii po scenei : Toate cele ce s'a zis
la capitolul Despre probe si siudii se aplica si la probele de re scena, cu adaogire Insa ca disciplina sa
fle mai stricta. Amen zile vor fi Indoile, fiind aceste
probe facute ca cele din urma.
Toti actorii i actritele vor veni la teatru cu
doua oare Inainte de Inceperea reprezentatiet InVactele vor fi de 20 minute.
Despre reprezenta(ii de beneficiuri : Alegerea pie-

benefic:i se va face de Director Impreana au beneficientul, Iluminarea, Incalzitul, afisele,

rechizitia, se va plati jumatate de beneficient si jumatate de Directie.
Despre cazuri de boalei : Se cere certificatul meselon

dical.
Despre esirea din Iasi : Actorii nu sant liberi a

se duce din capitala far& Inscrisa aprobare a Directiei 1).

1). Vezi Dosarul No. 119 din 1865, aflitor la Addy& Primiriei
4oraplui

www.digibuc.ro

230

Cu toata asprimea prevazuta In Regulamentur

Teatral citat, actorii gi de asta data ea i in treout,
nu se confoimau In totul dispozitiunilor Directiunei,

mai ales in privinta distributiunei rolurilor, atia c.

gAsim o tAnguire a lui Luchian, ell data de 20 Noemvrie 1865, prin care arata. comitetului teatral, cA
actorul Dimancea a refuzat in mai multe rAnduri de'

a primi oi a juca rolurile ce i se dadeau de Direcdune, parAsind chiar i repetitiile.

Preedintele comitetului teatral D. Rosseti, dupa
vechiul obicei In asemenea imprejurari, a fAcut ounoscut efului Politiei, ca sA sileascA pe actori, oonform contractului de a juca rolurile ce i se dAdeau.
de Directiune.

La 8 Noemvrie 1865, C. BAlAnescu trimite Comitetului teatral suma de 20 galbeni, rezultatul unei
reprezentatiuni teatrale ce o daduse conform art. 15
din contractul
avusese, In folosul casei de aju-tor a actorilor.
Directorul Luchian vAzAnd cA reprezentatiile ce
era dator sa dee foi el pentru casa de ajutor sus zisti,
cat i pentru Epitropia Sf. Spiridon, nu produceau
nici un catig, ci numai pagubA, propuse la 26 Fevruarie 1866, Comitetului Teatral, ca sA dee in schimb

suma de 20 galbeni, cum a dat'o i Balanescu pentru anul trecut, ceea ce Comitetul teatral a aprobat.

Odata cu luarea In antreprizA a Teatrului ro-

mAnesc, Luchian a oMinut i Directia Teatrolui fran-

cez, incheind un contract cu comitetul teatral pe

termin de un an, cu inceperea de la 1 Septemvrie1865 pan& la aceeaksi data 1866, i cu conditia de a
juca timp de 3 luni de la 1 Noemvrie 1865, o seriede 30 de reprezentatii In abonament. Cu toate aceste
vedem cA la 2 Noemvrie citat, Comitetul teatral reziliazA, nu tim pentru ce motive contractul cu Lu-

ohian, In ce priveqte numai teatrul francez, aa ca.

In aceasta stagiune Ialul fu lipsit de reprezentatiile
de comedii franceze.

www.digibuc.ro

231
TEATRUL ITALIAN

Antrepriza operei italiene de sub Directia lul

Gheorghe Spiru din anul trecut, ne reuind a atrage

lume Indettulatoare oi a acoperi cheltuelile necesare,
a fost trecuta lui Luigi Ademollo la 1 Mai 1865, de
eati a Comitetul Teatral, tfandu-i-se acestuia noncesiunea acestei opere.
Deschiderea operei italiene Intarzie, i abia pe
la Inceputul anului 1860, vedem ea se publica programul trupei de sub directia lui Ademollo, care pe
Wig& artiti ea compun opera, aduce la noi pentra
prima data o trupa de balet.
lath dam aci acel program :
TEATRUL ITALIAN DIN IASI

Sub directiunea d-lui Ademollo.

Stagiunea 1866
Programul ope: ilor ce se vor da In cursul stagiunei
qi a personalului artitilor.
Opere Boni
Masaniello sau Muta de Portici de Maestrul Auber.

Opere de repertoriu
Balo In Maschera de M. Verdi, I. Lombardi de

M. Verdi, Lucia de M. Donizetti, Linda di Chamounix

Idem, Biatrice di Tenda, de Bellini, Barbiere di IC

Rossini, Ernani de Verdi, Trovatore .de Verdi.

Personalului artittlilor
-Prime-Donne: Soprano assolute
D-na Assunta Rubini-Zangheri, D-ia Emilia Faivi,
Prima-Donna Mezzo Soprano

D-ra Italia Citanti.

Primi tenori absoluti
D. Luigi Gallo, D. Iatalo Campanini.
www.digibuc.ro

Primo Baritono absoluto

D. Filippo Corona
Primo Comico absolute
Vicenzo Cavisago
Seconda Donna
D-na Emilia Rota

Primo Basso absoluto

D. Gieeppe Solieri

Primo Basso generico

Vicenzo Barvboschi
Seconde Tenore
Alesandro Galuppini

Persona lul Baletului

Prima Balerind absoluta
Primo Balerino absolute
D-ra Emilia Vita lia
Michele Stefanoff
Prime balerine absolute di Mezzo Carattere
D-ra Felicia Raineri, D-ra Elisa Rici, D-ra MeTope Ruitz.
Seconde Ballerini

D-ra label la Rater, D-ra Betty Cramischi, D-rs

Luigia Vitner
Maestro Concertatore si Directore de orchestrd
D. Romeo Ratti
Primo uiolino concertanta
D. Eduard Caudella.
Corul,Femel. D-rele : Galuppini, Loro, Rota,
Fazio, Letoka, Pavly, Roveda, Putoff, Grassi, Vernici,
Marchetti, Fitoff.
Corul,Barbati. D-nii Nicolai, Rancati, Papeti,
Roveda, Dubrescu, Muzicescu, Viani, Vitner.

Orchestra
Violini.DD. Mezzetti, Gh. Burad.a, Verner, Santarelli, Grosmann, Grinberg, Seidmann.
Viole,DD. Scholtisch, Viniarz.
Wioloncel,D. Francisco Caudella,
Contrabasi,DD. Buzzi, Hasse.
Clarinetti,DD. Bagolini, Gavrileseu.

Flautto,Cornini.
Oboe,Botticelli.

Fayotti, Poggiali, Santolino.

Corni,-7Lodi, Spiridon.

Tromba.D. Bruni i Tromba din muzica miliwww.digibuc.ro

233

tark Trombone : L D. Ghirzalini, II, din muzica miMara, III idem, .IV Idem.
Timpani,idedi, Grand Cassa, idem,
Pictori scenografici i Deeoratori
s Luigi Gandaglia, L. Schrauldopff.
Sufleor,Francesco Mallia.
Deschiderea stagiunei se va face cu opera

Beatrice di Tenda
Vn afis special va anunfa ziva de l-ia reprezentafiune

Abonamentul se va compune din 30 Reprezeir

tatiuni, cu preturile urmAtoare :
Abonament pentru 30 reprezenta(iani
Bel-etage Avant scena galb. 80, Bel-etage No. 11,
galb. 50 Bel-etage simplu galb. 40, Baignoire avantscena galb. 60, Baignoir simplu galb. 30, Rangul al
Il-lea galb. 12, Stal galb. 7 .
Prefuri cu sara
Bel etage Avant-scenk 5 galb. Bel. etage simpla
2 jum. galb. Vaignoire avant-scenA 4 galb. Baignoile

simplu 2 galb. Range II 1 galb, Stal 12 lei, Parter

5 lei, Gale?ie 2 lei jum.
Inscrierea abonamentelor se poate face In fiecare zi la cancelaria Directiunei, la Teatru.
Publicand programul general al teatrului italian,
rog pe onorabilii cetateni din Ia0 de a incuraja

cu concorsul lor, antrepriza care fac, nu ea setea

foloaselor mele personale, niei tu spiritul until caloul comercial, ce carat numai In intentiunea de a
satisface dorinta publica' deprinsA In elementele frumoaseior arte. Ostenelele mele atunci le voi socoti
resplAtite, cand antreprinderea acesta va fi IncoronatA de multemirea pubrick
Director, Luigi Ademollo.

Comisiunea teatrala din Iatii face cunoscut la '4-5

Aprilie 1866, Ministerului de interne din Bucureoti,
o

Teatrul italian din Ia0, s' a Infiintat fr1 nici

www.digibuc.ro

234

subventie din partea guvernului, Incuviintandu-i-se

numai a face o Tombola la balurile mascate In profitn! antreprizei. Din cauza evenimenteloi Iusa petrecute cu revolutia de la 3 Aprilie 1866, Teatrul
a stat Inchis timp de trei saptamani,caugandd-se entreprenorulni o paguba de peste 500 galb.
Dupa 3 Aprilie s'a mai dat Inca cateva reprozentatiuni, apoi la 16 April 1866 se joaca opera Lucia de Lamermoor, pentru abonament No. 12.
Publicul iesan a Incurajat foarte putiu aceacita.trupa de opera, din care cauza antreprenorul ne mai
putAnd Intampina cheltuelile necesare pentru Intretinerea trupei, de la sine repiezentatiunile au fostIntrerupte si astfel teatral s'a Inchis.

Iii ziva de 7 lunie 18.6, o sama de artisti se

tanguesc comitetului teatral c& sa si/easca pe antreprenor s li se plateasca salami ce li se cuvine 1).
Comitetul general al teatrelor din Romania va-

Mud cele ce se petrecea cu teatrul italian, a gasit

de a sa datoi ie ca sa arate Ministerului de Interne
din Bucuresti la 17 Mai 1866, ea: Iasul a avut In
totdeauna pe timp de iarna o trnpa de opera italiana subventionata de stat cu 78,750 lei. In anul Incetat mush, din mai mite Imprejurari neaducandu-Fe
trupa, a tiecut mentionata sumrda economii, iar mai
trziu. s'a oferit un domn Ademollo, a aduce o trupii.
italiana de opel a pentru trei luni de primavara daca
i se va concesiona beneficiul balurilor maseate si
jocul de Tombola. Acordandu-i-se aceasta concesiunet
Ademollo conform angajamentului a adus o opera de
oarecare mediocritale 2).
*

Tot In stagiunea aceasta gasim ca la Botosaui

s'a facut mai multe sfortari pentru Infiintarea unui
1) Vezi despre tonic aceste Dosarul No. 113 din 1863. aiIat la
archiva PrimAriei din lasi.
2) Vesi Dosarui No. 62 din 1866, Intitulat Teatrs4 itaUa dis Iatri
tafiintat f4r4 subveslie, depus de Ministerul Instructiel i Cullelor la
Arhiva Statului thu Bucuresti.

www.digibuc.ro

235

teatru stabil i ea rezultat gasim eit In budgetul votat de A dunal ea Legiuitoare it'a prevazut o subventie de 10.000 lei, pentru teatrul din Botopni.
Antrepriza acestui teatru s'a acordat actorului
Dimitriade, care Ins& nu s'a prezentat la timp, i
pentru ca publicul Botoanean sit nu ritmtte lipsit deteatru, emit; actul Intrepiinderei teatrului s'a *recut ls
14 Dec. 1865, cittra I. Grigorescu ').

i) Dosarultio. 153 din 1865, afiat la Arhiu Statutui din Sucure0

www.digibuc.ro

CAP. XXII

STAGIUNEA 1866 1867

Retragerea lui Nicolai Luchlan dill Directia Teatrulai NationalDiferite propuneri pent; u Nara& Directiunel Teateului National.Luarea Directiei Teatrulni dc ceitrei Prirn-

ria Municipiulut Ja0.--1nflintarca comisiunei teatrale.

Reprezentatia de bine-facere- datei de elita societeitei ieFne.

Diferite piese jucate ds trupa moldoveneasca.Debutul irt

aceasta stagiune a sotilor Pascalg.Teatrul_german de su0
Dinctia Avocatului kduard Khern.Diferite piese ce s'au
jgcat de trupa germanet. Reprezentatia data,- in ono.trea
Domnitorului Carot LCererea lui Khern dc a i se acordu
Direetiunea Teatrului National.

Actorul Neculai Luchiau caruia i se Incredintase

In 7 Junie 1865, Directia Teatrului national, ne mai
putandu-se conforma In totul conditiuni1or pentru
darea
antreprizei a teatrului national din Iafi publicate In Monitorul Oficial No. 70 din 9 Al rilie 18o5,
Inceteaza reprezentatiile teatrale, i aceasta din mai
multe Imprejurari, dar mai Q11 sama din cauza epi-

demiei de holera care Incepuze In tara pe la Inceputul anului 1866, dupti cum am vazut. Remaind
astfel Iasul fitra teatru, e fac' mai multe propuneii
de catra diferite persoane spi e a se lua In antrepriza teatrul national.
Asa In 31 August 1866 Vasile AlexandreScu
Urechia, profesorul de literatura romina, fost mem'bru In comitetul teatral din Iasi, membru mai multor societati literare artistice, lost _profesor Tfnir
versitar sillinistru, vine cu o cerete catra guvern,
prin care se ofera a primi Intreprinderea Teatrului
www.digibuc.ro

237 --

Nationa/ din Iasi lu eonditiunile propuse de ocirmumai adaogand i urmatoarele :

1) Clasele de ilecIamatiune si mimic& ce au fost
alipite pe 1nga Conservatorul de muzic i declamatiune din Iasi, i pe cate guvernul pentru a face
economii le-au suplimat, ma oblig a le continua spre

a nu se intrerupe un studiu atit de necesar xentru

dezvoltarea elevilor ce s'au decis artei dramatice.

2) Voi tine pe spesele mele o clasa de muzica
pentru elvii teatrului national din Iasi.
3) Voi angaja un profesor coreograf pentru elevii aceluiasi teatiu.
4) Ma oblig asemenea a pune un premiu pentru
dpua piese irnoi natiouale, i pe care le voi repre-

zbnta dupa ce vor fi aprobate de comitet ce se va

numi pentru aceasta.

5) Voiu cant& a reuui pe scena national& din
Iasi bate, elementele dramatice ce slut in Iasi, si ale
caror talente.sint cnnoscute i aprobate -de public.,
pentru a evita teatrul de caderea deplorabila In care
ajunsese in Lull din 1111135J.

6) Ret,ertoriul ma oblig asemenea a fi ales din-tie cele mai bane productiuni ale teatrului francez
german si spaniol.

La 20 Septemviie 1866, se prezinta si I. Cara-

geali, en o propunerefacut& la Ministerul de Interne,

ca sa i se da lui directia teatrului national, primind
toate conditiunile prevazute in Monitorul Oficial din
16 Sept. 1866, care cuplinde aceleasi conditiuni aratate In Monitor ul Oficial No. 76 din 1865, en foal te
putine deosebiri.

In 10 Octomvrie 1866, Directorul teatrului ger-

man *din 13acuresti avocatul Eduard Khern, Vine prin

o suplica data comitetului teatral, i cere ca s& i se

dea lui concesiunea teatrului National din Iasi, pHmind conditiunile pievazute rain Monitorul Oficial
mai sus men cionat si in datorindu-se pe ling& aceasta

a pune In scena chiar Ja anul dintaiu cloud operele,

www.digibuc.ro

-138.
traduse din frantuzete sau din nemtete, i exeeutate In romineta ; iar In anul al doilea se obliga a
da i alte piese i mai mati.
Dupit Eduard Khern, vine Pascaly, i cere de asemene sa i se dea lui administratia Teatrului National, Indatorindu-se a face tot ce-i va sta prin puIinta spre a ridica scena romIna.
Apoi la 21 Octomvrie 1866, actorul M. Galino
tere i el sa i se dea antrepriza Teatrului National.
In fata acestor ceieli, Consiliul de Minitii gittete cu cale ca sit le lespinga pe toate i sa se
adieseze mai bine Plimariei de lai, propuniadu-i
.ca sa eie ,ea administrati.t tettralui Natioual, a.cordIndu-i pentru aceasta i o subventie de 50,000
lei.

Primaria primete propunerea Guvernuluii angajeaza actorii cei mai de mina i anume, pe : Ga
lino, Gheorghiu, Ioolsch;, Neculau, Dimancea, D-nele
If risescu, Gheoryhiu, Ccimban, Neculau, Filareta, qi
altii. Numete apoi o Comisiuneteatralei compusa din

encli ea i Iorgu Iorga ea

-sa administreze Teatrul.
Acea comisiune numi ea Inspector Tealrului NaPonal pe M. Galino. Tot atunci Primaria a facut un
sigiliu cu inscriptia: Teatrul Na(i-onal. Direc(ia Primeiriei. Ridendo
-castigat mores, pe care'l repiodu.cem aici In facsimile1).
"Teodor Codrescu-, Alex. M.

Galino In urma Insarcinarei

pusit de colnisiunea teatralit, face
zn inventar de toata zestrea teatrn-

lui, caie cuprinde: Decoluii le

panza, accesoiii i requizite, gal-

deroba, lustru mare, lustrnii mici,

scaune, candelabre, garnituii de mobile, lampi i al1) Despre lonte acestea vezi Dosarul Moldovenesc No. curent 151
din 1865, depus de Ministerul lnstructiuuei si Cultelor la Arhiva Statului din Bucuresti , asemenea i dosarul No. 15L din 1866, aflat la
Arhiva Primriei din 1aqi.

www.digibuc.ro

239

tele, precum si un numar de piese de teatru,

in

limba franceza, care. toate la un loc alcatuesc 551

bucati I).
Cu toate sfortarile facute de directia teatrului
national luat b. acuma de Primarie, deschideiea sta-

giunei teatrale Intarzie. Luna lui Decembrie Incapuse si nimic nu se facuse In aceasta privinta. Publicul asteapta cu nerOdaie k a vada odata tunepindu-se repro zentatiile teatrului national, caci acele ale Operei Getmane Incepuse Inca de la 17
Noemvrie 1866. Gazetele striga si se alarmeaza.
Conslitufiunece din 9 Noemvrie 18d6, Eerie ca : Pen-

tru prima oara, de multi ani, nu avem In asta iarna

la Iasi nici Teatru National nici opera.
Abia la 12 DedemvHe 1866 se deschide Teatrul
rom1nesc. Cu o zi Inainte de deschidereas stagiu.nei
s'a dat o reprezentafie de bine-facere de catra so-

cietatea de elita iesana. Dam aid si bucatile din

care au fost compusa a ceasta reprezentatiune data

In sal a de 11 Dec. 1866;
Mare averturd :compusa si derijata de Oh.
Scheletti esecutata de artisti si amatori din Iasi ;
Le Caprice, comedie In 1 act de Alfred de Musset, In care au luat parte '; D nele Eugenie Cziaky

Ciaur, Elise Donici, D-nii Oh. Beldiman, N. M. Canta iuzi n ;

Ilvertura din opera Zampa pe doua pianuil, esecutata de Plincesa Elena G. Sutzu, D-ra Russ,
D,ra Barozzi si D-na Elise Donici.
0 poues(e, comedie In 1 act de Iacob Negruzzi,

In care au jucat d-ra Eugenia Cziaky Ciaur, D ra

Natalia Mavrocordat, D-I Mihail Col nea.
Feu Ileton, Vals compus de I. Strauss dirijat de D.

Volmar si executat de orchestra.

L'Amour d'une Ingenue, comedie

In uu act de

Emile Abraham si Gabriel Guillemot, In cal e au jucat ; D-na Eugeftia Cziaky Ciaur, D-ra 1\ atalie Mavrocordat, D-1 Corne Mihail si N. N. Cantacuziuo.
1) Vezi Dosarul No. 197 din 1869 aflat la Arhiva PrimiIrlel de 14.

www.digibuc.ro

240

Alla Stella cofidenta, roman$A italiana de Robaudi, cantata de d-na Elise Donici, cu acompani-,

ment de Violoncel, si Sansoneta Parealca, de I. Ianov

esecutata de Teodor Asian.
Le Chevalier des dames, Uomedie In un act de
M. Marc-Michel si Labiche. Au jucat : Mihail Rossety,
N. Cantacuzin, D-na Eugenia Cziaky Ciaur, Natalia
N. Mavrocordat, Nicolai Sutzu.
Preful locurilor la aceasta reprezentatie au. fost :.
Avau-scena si Baigaoire 6 galbeni, Loja Bel-Etaje,
3 galbeni, Benuar 3 galb. Loja Rangul II-le 2 gal-

beni, Parter 10 lei, Galeria 3 lei 1).

In- cursui acestei stagiuni trupa romIneasca a jucat lntre altele diferite piese si urmatoitiele: Maria
Tudor, drama In 5 acte de Victor Hugo, tradusa de
Custache Negruzzi 2); Birtul lui Alanasie, farsa tradusa din limba franceza ; Doud disprfenii, comedie
vadevil, traducere; Un late( in incurcciturei, farsa
Fei isa anume pentru D-ra Albine de Rhona, o canta-

1 eMa si baletista cade a jucat Impreuna cu trupa

romlneasca; Asul de trellei, comedie Inteun act
tradusa din frantuzeste, etc.
Asupra reprezentatiei piesei Maria Tudor, care

s'a. jucat la 16 Maitie 1867, gAsim In Gazeta de Icqi 3)

un articbl iscalit de Tepdor Aslan, prin care, se arata ea Directiunea teatrului a facut rau ca a Incredintat un rol ca al Mariei Tudor, D-nei Merisescu
care este o actrita de comedii Isi vodeviluri, lap nu

pentru asemene roluri dramatice, cu toate ca-i recunoaste meritul si silinta ce a avut de a juca un
astfeliu de rol. Despre Galino zice ca e unul din
actoiii romAni din cei cari Fe jeftfesc mai mult
pentru scena, dispunand de destula prestanta pentru teatru. Mimica, miscarile sale sunt plea cumpa'Ate. De multe ori silindu-se, precipita vorba. Frazele
ce le pronunta par amalgamate si generalminte vor1) Gazeta Constitutiunea, No. 21 din 7 Dec. 0 22 din 14 Dec. 1866.

2) Aceast pies s'a tipfirit In Bucuresti la Tipografia lui Eliad

in anu.I 1867.
3) No. 5 din 1867.

www.digibuc.ro

241

beste prea Incet pentru a fi auzit. D-na Gheorghiu

a interpretat In mod. gratios rolul Janei care traverseaza drama ca Inger al pacei, inocentei si al
amorului. Despye Evolschi wata ca sue si scoboara
prea multe game In discutiune, pe cAnd i-ar fi prea
usor A voibeascit natural.
In 2 Aprilie 1867 s'a jucat piesa Asul de trefld :
de un autor anonim. In aceasta pies& zice Gazeta
de lasi'): Galino a interpretat rolul lui Alecu, Intr'un mod ou totul satisfacator, d-1 BalAnesou In ro-

lul slugei a fost ca- totdeauna cAnd vi ea WO dea

putinA ostenealA, -excelent. D nele Merisescu i Ghe-

orghiu desi n'au avut decAt caractere cu total se-

oundare, au sustinut Ins& rolurile lor, cea dintAi ou

tot talentul sau cunoscut, cea de pe unnA cu mult

natural. D-na Gheorghiu care In iarna tiecuta pentru IntAia data au abordatrroluri mai serioase, prbmite mult pentru viitor. Ii spunem aioi ceia ce n'ani
avut ocazia a-i spune cAnd a juoat pe Bayona /n

Ceasca cu ceaiu, Ca daca va izbuti, ceia ce va putea

foal te usor cu putina bunA vointA, a da jocului situ
mai multa animatiune, ea Ii va Indeplini toate promisiunile sale.

Pe la sfirsitul lui Aprilie, au venit din Buell-

resti In Iasi acterii Mihail i Matilda Pascali, ,cari

au jucat In cIteva reprezentatiuni Imp] euna ou trupa
localA, dintre cau l. cea de pe urmA s'a dat In sara
de 25 Aprilie cu piesa Cdpitanul cu narav, (Les Vi-

wilds du capitaine Tic), comedie In trei acte de

Labiche, tradusA de Mihadl Pascali.
**

In ce priveste teatrul strein ce a lost In acea-

stA stagiune gasim mai IntAi cA, Inca, de la 28 August 1866, boerii Costaohi Rolla, Gherghe M. *utu

Dimitrie Cozadini, au cerut Ministerului de interne sa li se -acorde lor o concesiune a reprezentatiilor streine, pe termin de vase,' ani, dAndu-li-se
o subventie de 2500 galbeni, care se aflA trecuta
I 1) No. 10, An. T, din 6 April 1867.

www.digibuc.ro

16

242

In budgetut statului, precum i un adaos de 1000

galbeni pe care Municipalitpea Iau1ui sa-i deie din

niilionul ce i s'a fost acordat pan votal Gamerei

Deputatior, pentru imbunatatirea si inflorirea oraplui Iai, ca despagubire pentru stramutarea Capitalei la Bacuiesti3).
Acestei Cel eri insa nu i s-a dat nici o urmare,
asa ea In stagiunea uimatoare, Iasul a fost lipsit ca
total atit de Opel a Italiana cit si de Teatrul Franeez,
producIndu-sfe numai o trupa nemteasca de comedii
si operte sub dii ectiunea unui avocat Eduard Khern,
care daduse o eerie de reprezeatitiuni In stagiunea
precedenta ea trupa sa in Bueuresti:"

Repiezentatiile abestei tape au inceput la 17

Noemvrie 1866, esecutan du-se atunci o Mare Uverturci

de orchestra si un prolog de Gustav Karchin, pre-

i piesele Un euvant la Ministru, comedie In-.

teun act si De la eongresul Juridic, vodevil in un
act, de A. Langer.
cum.

Principalli actorr In aceasta trap au fest: Karschin, Be]ger, Panser, Schweighofer, Hrstein
D-rele Hess, Deutschinger, Palany, Schaffer, Fhsemeyr, Mailer, Urban. etc. Regisor al trupei au fost
August Berau 2).

Dintre liesele mai slam& ce s'au jucat de aceasta

trupa nemtasca In cursul iernei 1866-1867, enumeram urmatoatele :
La 20 Noemvrie 1866, s'a jucat Farse de serviLori, vodevil In un act ; Cei doi eroi, comedic) in un
act, Intro acte, Vivandtera, pas wrios dansat de D-na
C. Miller.

La 26 Noemvrie 1866, s'a twat Matilda sau

Onoarea si banii,d,ama In 4 acte de R. Benedict.

La 27 Noemvrie s'a jucat Tiganul, vodevil In 3
acte si 5 tablou: i de Fr. Caiser.

La 1 Dee. urmator s'a jacat Din mte eea mai

urt, comedie fa 4 acte.

1) Vezi Dosarul No. enrent 154 pe an. 1855, intitulat neared nuliana (lin I* Mint la Arhiva Statalui din Bucuresti.
2) Vezi anunciul Idiot la Dosarul Arhivei Primiirlel de Iai, No.
151 din 1866.

www.digibuc.ro

-243
La 2 Dee.s'a jucat Vioara fermecatd, opereta coPmica Inteun act, de Jacques Offenbach, Doctorul
Sub n, comedie In un-act de W. Friderich l Dacei
un barbat, solo-scene, de Grandjan, executata
de d-ra Mmy Seiler.
La 4 Dec. piesa cu cantece Couda DracOlui, In
:3acte de Juin.

La 20 Ianuarie 1867, s'a dat o reprezentatie

,extraordinara In onoarea Mariei sale Domnitorului

Romanilor Carol 1, (land a executat Marea Ilverturei
executata de orchestra, Prolog, compas de D-1 ReiBicke i executat de D-ra Fesemeyer i Douei zile

viata unur Prin(, comedie n 4 aete de Deinhard

stein 1).

La 30 Ian. 1867, s'a jucat vodevilul eu eatnece

illonach si Soldat, In beneficiul adritei Anna Deuts.chinger.

La 6 Nartie 1867, s'a jucat Fortunio opereta In

;an act de J. Offenbach.
La 7 Marte s'a jucat Cavaleria usoard.
La 13 Martie se repeta iar4i opereta Fortunio.
La la Martie Bdrbierul satulut de enk.
La 22 Maitie opeleta Orpheus (Orfeu In infern)
-de M. Jacques Offenbach.
La 24 Martie se reReta iara0 Orfeu in infern.
Lo25 Moi tie opei eta la Belle Galathe.
La '48 Martie se repeta Orfeu In infern 2).
Directorul Khern, care tinea birectia TeatruIui
-german 01 la Bucure0i, fiind ocupat mai malt acolo,

a lasat administratia trupei sale din Iatii d-lui S.

:Savulescu, care Insa, se lasa i el de aceasta sarcina

la 12 Martie 1867.

Terminauclu-se cu reprezentatille teatrului germian, Dfiectoiul Khern, printeo suplica data Primacu data dela 17 Martie 18b7, cere sa i
1) Afisul aceste reprezentaill In romane*te I nem(este ee afla

11a biblioteca Academiei Romano.

2) Despre toate aceste reprezentgiud vez1 ends is Zap: pe-

Ankl 1866 # 1867.

www.digibuc.ro

244

se dee lui atrepriza teatrului de operete germane,

pe termen de trei ani cu incepere de la 1867, obli-

gandu-se a-pune tu scena succesiv $i operete romane

aratand tot odata ca In caz eland Primaria n'ar mai

vrea sit -tin& teatrul Moldovenese, Khern este gata.
a lua i acest teatru pe sama sa, eu obligatiune de,
a introduce i o opereta natioala i aduce o trupa,
de balet. Aceasta cerere Insa i se respinge 1).
Dupa respingerea propunetei lui Khern, la 241
Aprilie acelatA an, veni la primarie August Perau,
fostul regisor al trupei nemte$ti, cerand sa i Be dea
lui antreprinza reprezentatiilor germane pentru sta-

giunea viitoare, tu, aceleakd conditiuni pe care le-au,

avut i avocatul Khern, Ins& nici aceasta cerere.
fost mai fericita decat cea .precedenta, cad Consiliul

Comunal al Iaplui o respinse de asemenea.

1) Vezi Dosp-ul No. 195.din.18`66,1 allot ra Arhi'va Plimitrier ui

1110.

www.digibuc.ro

CAP. XXIII.

STAGIUNEA 1867-1868
-Continuarea Directiei Teatrului de ceitrei Comitetul numit de

Primdria
Budgetul Teatrului National. Actorii
lefurile lor preveizute in budget.Reintrarea actritei Nini
Valery pe scena iesaneLReprezentatia datci de Reuniunea
Femeilor Rornctne, in beneficiul eCopilelor orfane si sarace,

Reprezentatia datet in beneficiul capelmaistrului Eduard

Caudella.Reprezentatia de galet pentru aniversarea IntroCarol I. Revenirea lui Millo in Iasi,
nrei
si reprezentayile date de el cu concursul trupei locale.
Reprezentatia vodevilului eMos Pipirig.Diferite incerceiri
de a se aduce opera italianci sau opera germanti.Reprezentayile trupei franceze a lui Raphael Felix, impreunet cu
vestitul Ravel.
Teatrul rometnesc sub direcya lui I. Lupesca la Botosani.Teatml- social- din Beilic, actorii si piesele jucate.Teatrul familiar din rnahalaua Petru Rares.

in 'aceasta stagiune Teatrul National din Iai

-fu pus tot sub conducerea i administrarea directa
a Primariei, care era reprezentata prin an comitet
compus din AL M, endrea, Const. P. Constantiniu
Iorgu Iorga.

Actorii cari au fost angajati In aceasta stagiune

precum i lefurile ce fiecare primea, le gasim no-

tate In Budgetul Teatrului Nafional, afiat in Dosarul

No. 133 din 1867 dela Arhiva Primariei din lai. Din
acest budget, foarte important pentru starea teatrului national din timpul acela, ne putem face o idee
exacta atat de lefurile cu care au fost platiti
cat i de functionarii increbuintati In teatru, precum
vi de veniturile i cheltuelile ce avea de Intampinat
teatrul In vremea aceia,
www.digibuc.ro

246

latit cuprinsul acelui budget ;

pe lun galb. Ben.
Artilii
Costachi Teodorini 50 galb.I/2
1/2
Cost. Bglgnescu
35
39
M. Galino
Alex. ,Gheorghiu 30
2

Ioan Lupescu
Mihail Popovici
Neculai Chirus
loan Gafencu
Than Panu
Liviu Cocea
August Buchmann
Costachi Vasilin

30
10
10
10
10
6

1/2

ArtiOit
pelund galb. Ben.Dimitrie Ianoliu
6 galb.
Gheorghe Ianoliu 5
Neculai Givit
4 ,
Gheorghe Neculau 10
Dimitrie Helpescn 6
Victor Delmary
20
Valery
12
Ed. Caudella cn
orchestra
1/2
80
Than Rozin
6

6
6

Total pe lung 882 galb.

A Incetat angajamentuI la 19 Dec. 1867.

pe tuna galb. Ben. Actritele

Actritele
pe lund galb. BenD-na Smar.Merisescu 30 g. 1/2 Dna Elena Lascu
8 g.
Eugenia Valeri 28 g. 1I2
Maria Popescu
8 g.

A incetat angajam .
la 4 Ianuar 1868.

D-na E cat. Gheorghiu 20 g.

Sevast. Dimitrescu 30 g.

Lina Popovici

1/2
1/2

20 g.

Zamf. Apustoleanu 14 g.

1 /2

Maria Pgrtgsescu 8 g.
6 g.
Aristita Gramaticu 6 g.
5 g.
Lina Esanu.
Total pe lung 183 galb.

, Maria Neculau

Oamenii de Serviciu pe lun galb :

loan Alexandrescu croitor 6 galb. Vasile Stoleru 4 galb.Iordachi 3 galb. Un om pentru ajutor pictorului 21/2 galb.
Au Incetat angajamentul de la 17 Dec. 1867. Afiseriu 5 galb
Patru randasi a doi galbeni, 8 galb. Chiria costiumelo; 12 galb.
Total pe lung 401/2 galbeni.
Scdderi
Urmeazit a se scgde gajul d-nei E, Gheorghiu pe

trei luni si jumtate

.
.
.
Idem gajul d-lui C. Vasiliu pe patru luni

70

.
.

24

Idem gajul omului pentru ajutor pictorului pe 3 luni 10

104
RECAPITULATIE

Domnii artisti pe lung 382 galb. pe 5 luni 1910 galb._

Doamnele artiste , 183 ,
915
ift 5
Oameni de serviciu
40Y2
Total 6051/2

www.digibuc.ro

71

2021/2

3027V2

247
Se adauge de la 21 Dec. 1867 pentru

trei persoane angajate Ina, la orchestx

12
5

6171/2

30751/2

Scgderile
104
Raman
29711/2
Adicg doua mii noua sute qeptezeci 1 unu gl jumgtate

galbeni, compun cheltuelile pe cinci luni.

$endre, I. C. Iorga, C. P. Constautiniu.
VENITURILE

Subventia In 50.000 cursul tezaurului

1562112 galb.
Venitul a cinci baluri mascate
300
Abonamentul
300
Retetele serale pentru 26 abon. a 15 galb. 390
Patru reptezent. In suspendiu a 50 galb. 200
Dou1sprezece beneficii a 20 galb.
240
Chiria bufetului
30
Vistiera la baluri mascate
8

Suma totall 3030112 galb.

RECAPITULATIE GENERAL-I:

Sama total& a venit. cu aproxim. pe 5 luni 30331/2 gSuma totala a cheltuelilor pe 5 luni
29911/2 g.BeneficiI care intr, In cheltueli extraordinare 59 g.
Membri comis. teattale, vendre, I. C. Iorga, C. P. Constantiniu9..

La salarul unora din actorii Principali se vede

adaugit i fractiunea 1/2, care Insamna ca acestor actoii pe langa leaf& ce li se plateste li se mai acorda.,
0-o jumatate de beneficiu.

Reprezentatiile teatrale ale acestei trupe In

cursul Intregei stagiuni au urmat legulat I cu Uil
succes multamitor. Dintre actorii i actritele ce au

fost mai bine primiti de public ,spe langa Teodorini,

Blnescu, Galino, Gheorghiu, Smaranda Mer4escul
5evastifa Dimilrescu, etc. cunoscuti i apreciati de
public din stagiunile precedente, au fost mai Barba-

toriti Nini Valeri, care de multa vremb nu mai jucase In Ia0, mecum 0 loan Lupescu, un tanar talentat, ce juca de mtuune rolurile cornice.
1) Vezi Dos, No. 133 din 1867, diet la Arh. PrimAriei de Iasi.

www.digibuc.ro

248

Intro alte reprezentatiuni date In aceasta -stagiune gaqim ea la 15 Noemvrie 1867, s'a jucat Yiddu(u mamei, comedie cu cantice do Ioan Lupescu,
muzica de Eduard Caudella capelmaistru orchestrei
teatrului national.
La 3 Decemvrie 1867, s'a jucat piesa Cine vrea
poate, o comedie tradusa din frantuzete, Yu care rov

lul principal a lui Carol al It-lea, a fost interpre"tat de d-na Mni Valeii, pe care Gazeta de Iasi o

numete o achizitiune- pretioasa ce a facut consiliul

.comunal". Tanarul Rege, zice acest ziar, voluntar,
capricios, fu interpretat de D-na Valeri cu un spirit
vi o vivacitate Inteadevar admirabila. Era una din
acele gracioase aparitiuni a caror amintire Incepu-

sera a o pierde i de ewe tot publicul !neat tat o

saluta cu calduroase aplause ').

La 14 Dee. 1867 s'a jucat Paul Ion, drama In 5
acte de Al. Dumas, tradu-a, de Porfiriu. Actorii au
fost: D-nii Teodorini, Gheorghiu, Galino, Balanescu,
Popovici, Cocea, Gafencu, Vasiliu, G. Eanoliu, D-na
Ileriescu i D-na Gheorghiu.
S'a mai jucat apoi comediile In cate un act :
Prorocia tut Moist i Otelul Patricd. (Afilul la Bibli-

oteca Maden iei Romane).

In acnasta iarna Socielatea Reuniunei Femeilor
Romne Insufletita de sentimentele cele mai filantro-

Tice, a dat la Teatru National In 9 Martie 1868 In

leneficiul Copilelor orfane fi sarace o mare serbare
Lirico Dramati CI, cu concul sul mai multor diletante

i diletanti diu oraul nostril. Pe langa bucatile de

muzica ce s'au executat, s'a reprezentat si piesa
Princiul de Gal, comedie In 1 act, tradusa de d. Balanescu. D-na Vict.Alecsandrescu theche, D-nii Eu.joreanu, Popazul 9i loan V. Grigoriu au interpretat
rolurile din aceasta piesa. Tot atunci s'a mai exeeutat de d. Const. Zira kli Herru Boccengiu caatecul
comic de V. Alecsandri, muzica de A. Plechtenmacherg).

1) Vezi Gazettes de Iatti No. 79, 80 i 81. din 10 Dec. 1867.

.,2) Afiqul acestel reprezentatiuni se anti In proprietatea autoralui.

www.digibuc.ro

249

Pe la Inceputul lunei Mai 1868, vine In Iai M.

:Mi11o, ca o trupa a sa Iejgebata In Bucureti, i da
In lai mai multe reprezentatii dupa care pIeaca prin

,diferite orae i nu mai revine de cat la sfartitul

stagiunei.
In -cursul acestei stagiuni, s'a mai jucat la Teatrul National i o- mare reprezentatie de gala, pentru
.aniversarea intronarei Mariei sale Domnitorului Ca-

rol J. Iata ce gasim Scris In gazeta Curierut de Iaqi

No. 7 din 12 Mai 1868, despre aceasta solemnitate :
sara 9 Mai, trupa de vodevile romana, cu concursul telebrului, artist M. Millo, care se aft& acuma
In mijlocul nostru, a dat o 'reprezentatiune extraordinara pentru aceasta serbare. S'a cantat Imnul
national de catra toti artitii In port romanesc. Apoi
eau reprezentat piesele Cmel-Cinel i Nunta (ord..

neascd. Tabloul Ronninia recunosccitoare, aranjat de

Dl. Galino a atras meritate aplause din partea pu-

blicului".
Joi In 14 Martie 1868 so joaca In beneficiul D-lui
Eduard Caudella, capelmaistru orchestrei Teatrului
national, piesele : Domnipara Nichon, comedie vode-vil In 1 act, tradusa de D-na Cleopatra Petit, muzi-

ca de Ed. Caudella, Reposata in picioare, comedie

national& Intr'un act de I. Isupescu, Viafa in dond
comedie Inteun act tradusa de T. Porfiriu. In
aceste piese au luat parte actorii : Teodorini, Lupescu, Balanescu, Gafencu, Popovici, Bnhman Panu,
Cocea, Boldescu, Eanoliu, D-nele N. Valery, Apostoleanu, Portaescu, Fanu, Dimitrescu, D-ra Popescu.

Marti In 19 Martie 1868, cu prilejul unui concert dat la Teatru national de pianistul i violonis-tul Joan Umfogel, capelmaistrm muzicei RegimentuIu.i.
No. 7, s'a jucat Profesorul
sau Impcirfirea

premiitor, comedie cu cantice Intr'un ad, tradusa de

C. Balanescu. Actorii au fost : Balanescu, Popovici,
Neculau, Panu, Lupescu, Ianoliu, C. Rozen, L Rozen, D-nele Popovici i Lacu 1).
1) Afisele acestor reprezentatli se OA In proprietatea autorului.

www.digibuc.ro

250
Inainte de a se Incheia aceasta stagiuue, dupti
cum am spus mai sus, veni In Iasi pentru eatva

timp marele artist Matei Mil lo, care asociindu se cu._

actorii trupei Teatrului National, dada Impteuna cu

ei mai multe reprezentatiuni cu un succes stralucit.
Aceasta, trupa avand In frunte pe- Matei Mil lor
intitulata Trupa de vodevile romne, a fost apreciatasi bine primita de publicul iesan. Din mumarul pieselor care compuneau bogatul si atragatorul rekertoriu, aratam urmatoarele :
Marti 14 Mai 1868, se joaca pentru prima data
Mo$ Pipirig, vodeviI In 3 acte, prelucrat de M. Millo,
muzica de Umfogel capelmaistru muzicei regimentu-

lui al VII-lea Actorii ce au luat parte au fost : D-nii

M. Millo, Nicolau, Alecsandrescu, Magheru, Romanescu, D-na Mihailescu, Fr. Ionescu, D-ra Margareta
D ra Marita.
In 16 Mai 1868, se joaca Baba Hdrca, opereta.
de M. Millo. muzica de A. Fleehtenmacher.
In 19 Mai, Prdpeistiile din Bucurefti, comedie vodevil de M. Millo.

In 21 Mai, se da o teprezentatie de beneficiu

pentru copilele orfane i sarace, patronate de Reu-

niunea ferneilor fonidne cand atunci se joacit Tunsul

Cdpitan de Haiduci, i Ansoneta comica Chira Na
lasia, de V. Alecsandri, jucata de M. Millo.
In 23 Mai, pentra beneficial D-lui Galino, regi-sorul trupei, se da Millo Direetor sou Mania posturilor, comedie In 1 act de V. Alexandri.
In 28 Mai, pentru beneficiul casierului Teatruluf, Rosner, se joaca Mop Pipirig, Vodevil In 3 acte
prelucrat de M. Millo.

Tot In timpul pe cand juca Mi11 cu- Trupa de'

vddevite roindne, venise In Iai, i artista bucuresteana Eufrosina Popescu a carei reputatie era cunos
cuta In_tara Intreaga, i pe langa alte piese a jucat
In beneficiul sau la 2 lunie 1868, piesa Mama din
popor, comedie In 3 acte, cum si Parlida de concincl,.
comedie In 1 act de V. Alexandri.

In toate aceste reprezentatiuni, Impreuna cu

www.digibuc.ro

251
trupa de vodevile romana, a jucat i Galino,,regiso
rul trupei, mai multe scene comice i cantanete In
limba franceza, Intre cal e au fost mai ales Titi la
reprezantalia lui Robcrt Diavolul, Nenorocirile coris-tului

allele.

Inainte de Inceputul acestei stagiuni, gasim ca

mai multe persoane cer prin o suplica, data Primariei de Iasi. sa li se Invoiasca sA aduca diferite
trupe straine pentru distractia publicului. Astfel
vedem ca la 18 Decemvrie 1867, un imprdsariu
Raphael Felix, eere sa i se Invoiasca a da mai multe
reprezentatiuni cu acto i franceji, Intre care se
gasea i vestitul artist comedian Ravel, de la Palais
Royal din Paris.

Raphael Felix obtinu de la comuna Invoirea

i dadu un sir de reprezentatiuni; dar, se
rezultatul material na a fost toemai atisfacator, caci impiesailul acesta ceru un ajutor de la
ceruta,
vede

Primarie, pentru sustinel a cheltuelilor trupei Baler,

ceia ce i s'a acordat, dandu-i-se o suma de 'LOD
galbeni.

La 24 Octomvrie acelas an, Gaetano Biundi

Andrea Feri, au cerut EA li se dea vue, a aduce
trupa de Operei Ralianc, pe timp de patru luni, cu
Incepere de la 15 Noemvrie 1867 ; ceierea aceasta
a fost sustinuta de un maz e numar de cetateni, prin
o suplica data Primariei In luna Noemvrie acelas
an. Nu se vede Inn, din cereetarile facute In dosa-rele Primariei, sa fi fost In cursul acestei stagiuni.
vre o trupa de opel a italiana.
La 26 Octomviie 1867, actorul Constantin BA-laneseu ceru si el sa i se Invoiasca a aduce o trupA
de operd italian sau o trupa de opera germane-1. Din

cereetarile facute asemenea nu se vede ca el na fi

adus vre'o trupa straina In cursul acestei stagiuni.
*

Dupa Inchiderea stagiunei Teatrului Romanese

-vedem ca la 3 lulie 1868, un numar de actori,
www.digibuc.ro

252

.anume ; L Lupescu, Al, Evolsclzi, M. Popovici, Augustin,

D. Helpescu, Aug. Buhman, M. Poposcu, Ilie Coda

-10. Eugenia Valerg, prin o adresa ce o fc Piimariei

de Iasi, multumesc primarului pentru Ingrijii ea
parinteasca ce a avut asupra actorilor scapandu-i
din. mana acelor atreprenori, cari pana In anal 1865
se k erviau de ei ca de niste obiecte speculatorii" ;
asemenea multemesc i peutru alegerea ce au Meat
In numirea membrilor Comitetului Teatral, In persoana D-lor Al. M. endrea, C. P. Constantiniu si
I. lorga 1).

In cursul lunei Mai 1868, mat malti actori din

trupa iesana, sub directia artistului ban Lupescu,
s'au dus In Botosani, jucand acolo mai multe repre-

zentatiani, despre care gasim o colespondenta In

,Curierul de Iasi, No. 8, din 19 Mai acelasi an, unde se

arata ca trupa este bine compuse i publieul. e foarte

multumit de ea, procurandu-le o distractie din cele

mai placate, Iutra cit toti aititii joaca bine, aa

-cum de multi ani n'a mai fost pe acolo o trap, ass,

de bine organizata.
*

TEATRUL SOCIAL

Gustul teatrului patrunzand In diferitele paturi

sociale, a razbatut i la inima tinerilor elevi si studenti de prin diferitele scoli ale Statului, si mai cu

sama In acelor de la Academia Mihaileanei fi ,,Scoalcc

-Normalei

Vasile Lupu, cari In oarele libere, In loe

de a'si perde timpul fitra nici un folos, mergand

prin cafenele sau alte localuri unde nu puteau sa

profite Intru nimic educatia lor, cum se IntImpla

astazi cu multi asemenea tineri,au cautat din contra, sa se asocieze i a Incerce a forma teatre de
societate, prin care sa raspIndeasca In popor gustul
..artei nationale a fiumosului si a muzicei.
1) Vezi Dosarul No. 151 din 1866, anat. la Arhiva Prim5riei de

www.digibuc.ro

253

AIa Rind, un numar de mai multi tineri din,

Eocietatea ieana, Intruuindu-se sub conducerea lui

Emanoil Negruti 1, se Indreptara eu rugaminte catra
Primarul Oraoului laoi, cerand pria o suplica ea
data din 6 Octomvrie 1867, sa li dea voie de a Infiinta tin teatru social. Aceasta petitiune fu iscalita,
de Emanoil Negruti, N. I. NecuTau, Ionescu, G. Stamato poll A, Teodorovici, D.- Statnatopol, IoanBadava,
Gh. Mihallescu i L Tabara.

lata dam aici continutul acelei

Subsemnatii juni a societatei Romane din
eaprinkii de dorinta i placerea ca oarele noastre de
recreatie sa le Intrebuibtam prin formarea i darea,
unui Teatru social, pet fectiun and astfel caraeterele
fie carui, la care sIntem prea siguri ca qi Domnia
voastra yeti bine-vroi a consimti, venim deci prin
aeeasta sa ne Implinim o sacra datoHe, anunciindi
Onorabila Primarie despre aceasta, rugand-o, tot-odata, sa Mite vroiasca a-ne elibera cuvenita autorizatiuue. Clt priveote Insa, despre conduita i conducerea noastra, fiti prea siguri ca ne vora margini
In cele ce ne dica moralitatea".
Repertoriu anuntat de a se juca de aceti
fu urmatorul: Drame: Turnul de Neste, Evreica
Algeria, Tugu Pstorul, Oarba din Paris, Otelul cri-.
me or. Pusacul selbatecului Munte, Curiatii, Robert
slut Bandifilor, Viafa Peistoreascd. Comed Smcircin-dita fata Pandarului, Baba Heirca, Cinel-Cinel, Bunul
Menaj, 0 /arsei din zilele noaste, Cometul, Momiteiriapentru o gurifei Siretul prost, Credilorii, Nunta
neascei, Chir Zu tiaridi, Doi morft vii, Cetatea Neam;
fului, Crai nou, Jianul, Doi rdrani ii cinci crlanio

Lipitorile Satului; Stan Covrigariu, Rusaliele, In Satul

Cremene, Palamarul, Vlcidu(al mamei, Iorgu de,
la Sadagura, Ccenicul Sarlatanului, Cumplitul amei-.
git, Fata Cojocarului, etc.
Consiliul comunal al Iaului, In edinta sa sle lk

23 -Oct. 1867, a dat alitorizatie pentru ea aceasta,

1) A lost redactor al Gazetefor umorisfice Ila,1 Ha Ha 1

Perdaful.

www.digibuc.ro

-254
trupa- ea poata juca dupa tare tiu. 0 urmat un nuimar de reprezentatil In cursul acestei ierni, jucall
du-se multe din piesele anuntate precum qi altele
nationale pe care le vom aiata aici1).
Sala, Teatrului Social, care era In easele lui
Buqine4cu din

un rand de loje
galerie. Scena avea mai

Beilic, avea

precum 0 staluri 0 o

mnite decormi, toate nous: salon, easa oritneasca,

paduri, etc. Cortina era frumps zugra,vita. Poliean-

drul era simplu cu totul, 0 avea lumanari

de

:sail la Inceput iar mai tarziu se lumina ca lumanari

kde stearinit. Ia localul teatru.lui, era 0 un bufet.

Afiple la Ineeput erau scrise cu mana, mai

tarziu apoi fin& imprimate 0 placarde pe Strada.

Pretul locurilor era: Load I-iu doi SOT0001/0, IOC.

111,-1ea un sorocovat, Galelia jumatate de sorocovat.
,Loja care cuprindea 4 locuri, 6 sorocoveti.
La -deschiderea teatrului, pentru cat-va timp cei,
---ce mei geau In loje, ti ebuia said aduca seaune cu ei ;
reste vi 0 doua luni !ma, directia a Inehipuit Beaune

In fie-care loja.
Numele tuturor asociatilor din care se compunea
Arupa Teatrulu Social era in matorul :
Emanoil N gruff; Director, care juca rolmi de

,,,comic 0 intligant. lancu INmitriu roluli de arno-

rez. Ilie- Coda, roluri de comic Mihail Stihi, comic.

_Augu,t Buhman comic. Teodorovici 2), cali juca vi ro-

lull de femee,.Dimitrie lonescu, utilitate, Vasile Po_povici3), comic, exceland In roluii taritue0i Guigore
,Dabija, roluri de caraetei e. Logarli, I olnri de amcrez. Ghe(u, de comic. Codreanu4), juca In drame, Gavrilescu, juca In vodeviImi avand o voce frumoasa
-41e tenor, C. Tincu, comie, Vasile Neyrati, In roluri
-,de intiigant, D ra Pcicurariu, 3 ol de amorezar D ra
Buhman, idem, D-ra Etna, In roluii de subreta.
Sufleor al trupei era Ioniea Poenaru..
1) Vezi Dosand No. 170 din 1867, Oat !n Arhiva PrImArlei de
44.4 Intitulat: nand macial al tinerilor juni din Urbea lagi.
2) Ajans la gradul de Loc. Colonel in armata roil:add.
3) Preot apoi In Derohoi.
4) Functionar apoi la gaTa de 14.

www.digibuc.ro

265

lia Ineeput orchestra, vr'o doua luni a lost cornpusa dintr'un taraf de lautari. Pe la finele Ins& a stagiunei, Inceputul lunei Mai 1868, ea se complecta
cu mai multi diletanti i elevi din Conservatorul de
mu zica.

Teatrul social ajunsese cu timpul a fi cercetat

un public numeros, asa ca la multe reprezentatiuni

nu se mai gasea sara de vanzare nici un- loc.

Cand se juca Baba Harca, sau alte operete paatunci Gh. Burada profesor la Conservatorul
-de mutica, dia buna sa vroilita i iabirea ce o avea
pentru propagarea muzicei nationale fa popor, dirija el singur orchestra. In cazurile cand lipsea Uhe,o]ghe Burada, clevul de la clasa de violina Stavri,
l. Inlocuia.

Repetitiile de orchestra, d,e cor, side cantonete

se faceau In ograda bisericei Sf. Nicolai Domnesc,
2a Parintele Mitrofor i Protoiereul Poenaru, tatal
sufieorului Ionica Poenaru.
Piesele care s'au jucat au fost:
Fra(ii de Gemepi san Otelul Crimelor, drama de
Negruti. Voiajul la Borca, comedie ta 3 acte de
Em. Negruti. aumele de Mahala, comedies bufa, In
.3 acte de Em. Negruti. Doi morii pii, de V. Alaxandi
Cirzel-Cinel, idem, Cucoana Chiri( din Icui, idem.
Babilonia Ronutneascci, de N. Istrati, Un Beitrcin tom,natic, Baba Heirca, de M. Millo, Platra din case!, Ji-

4nul, de M. Millo, Oarba din Paris, traducere, Tuzu

Calicu, de M. Millo Fata Cojocarlni, de Miclescu,
Doi ((Irani ft cinci ccirlani,_ de C. .Negrutz, Mamadinghelufa, cantoneta, Hergu Boccengiu, Idel Roxa Lii

varda nationalei, de Boian, Isac Zodieru, cantoneta

de Em. Negruti i altele ').
*
-s

1) Toate aceste-Matiuni mi-aa fost conmeleate de n-ati profesor

V. Negrat fi C. Tina'.

www.digibuc.ro

256

TEATRUL FAMILIAR

0 alta Ineercaie de teatru familiar se fact tot

In aceasta iarnit, In mahalaua Petru Rare, devale

de Academia Mihaileana, Intr'o sala mare din casele
uncle locum Vasile Botez, eful de atelier de la tipografia Adolf Berman, case care se \Tad Inca i astazi
In eoltul stradelor Gemdu i Mo(oc. Aici un numar
de tin eri din heea i chiar de prin clasele. primare
Intre care putem eita pp AnastaPie Botez, Turculef,
Neculau, Berariu, Kirilovici, Leoa Bo fez, N. A.13og-

dan $t alfii, au jucat diferite piese.

In aceasta Bala se Intocmise o sceua ridicata
de jumatate metru de la duamele, decorurile erau
zugravite precum i cortinar policandru era de tinichea ; tu sala erau banci. Reprezentatiile au Inceput
cu piesele Nunta Treineascei i Her$cu Boccenqiu de

V. Alexandri, dupa care s'a mai jucat apoi Cetatect

Neamtului, Lipitorite Satelor, Mama Anghelu$a i alte
piese traduse din fi antuzete. Rolurile de femei rau
jucate de N. A. Bogdan, Kirilovici i Leon Botez.
La aceste reprezentatiuni call n'au durat decat
vr'o doua luni i cari apoi din mai multe Imprejurari, s'au desfiintat erau prezentate atat de familille tinerilor actori cat i de vecinii de prin Im-

fara -nici o plata Ins& de intrarei).

1) Ve21

i Amintiri dn Teatru SI ou

dan, 1894 pag. 245 i urmt.

www.digibuc.ro

i Vechia de N. A. Bog-

CAP. XXIV

STAGIUNEA 1868-1869
Continuarea finerei Directiunei Teatrale de cdtre Primarie.
Numirea anui Comitet Teatral.Plecarea lui Luchian cu o
trupd dramaticd romneascd l Kisindu. Complectareatrupei es ne cu actori din Bucuresti. Diferitele piese ce
s'au reprezentat. Teatrul particular inflintat de artistul
loan Lupescu ifl casele tut Neuschotz, Plngerea actorilor
Teatrului National cd Lupescu le face concurentd. Intimpinarea lui Lupescu catra Consiliul Comunal. Teatrul de
operete germane sub directia lui Sinninayer Modrzewski.
Personalul si principalele reprezentatii ce a dat.-- Repre
zentatitle trupei lui Luchian la Kisinau. Personalul artistic
piesele ce
fost jucate. Entuziasmul moldovenilor din
Kisinau pentru trupa lui Luchian i. S'arin,torirea artiOilor
romni. Censura rusascd.--,-- Propaganda feicutei de Lu
chian _pentru desteptarea sentimentului romnese.

Ne ivindu7se nici un impresariii care sit ceara

Intreprinderea sau Directia Teatrului National din
Primaria continua singura a supraveghea repre-

zentatiunile, printeun comitet ee numi din nou, compus dth Toma Antoniadi, Doctorul Zisu si C. P. Constantiniu, cari fcui a an gajamentele acto-rilor i alesera

repertoriul. Mai tarziir acest comitet i alatura

pe -Teodor Asian, avocat si diletant, anuntandu-se

pe afise eu Incepere dela 2 Februarie 1869, ca reprezentatiile ce uimeazA a se da, sant puse sub directia
Comiletului Teatrat din Iasi', secondata de Teodor
Asian.

De care ce o parte din actorii locali plecara

Impreuna cu Neculai Luchian In Basarabia, spie a

da o serie de reprezentatiuni la Kisinau, despre care

vom vorbi mai apoi, trupa se complecta An Iai dupa
17

www.digibuc.ro

258 --

demersurile facute de Primarie, ou mai multi actori

din Bucureqti, ap ea trupa In aceasta stagiune se

compune din loan Carageali, Gheoi ghet Alexandrescu,

Mihail Galino, Alecu Gheorghiu, loan Panu, Efro-

Eina Popescu, Elena Caragiali, Irina Poenariu, Savastita Dimitrescu, Maria Moruzan qi altii. Regisor qi
director de scena a fost Victor Delmary, iar casierul
teatrului I. Rozin.
Cu aceti actor! Teatrul National se deschide
la 24 Noembrie 1868 jucandu-se pieseie : Duelistul
sau Mirele gird noroc vodevil national In 2 acte de
M. Millo. Trecutul iPrezentul, comedie inteun act,
cantoneta Pacatele unui nenorocit corist, esecutata
de loan Carageali. Apoi se reprezentara :

La 27 Noemvrie 1868, In'abonament No.2, Hoafa

de copii drama In 5 acte i 8 tablouri.

La 28 ale ace1eia0 luni, se joaca pentru debutul
D-nei Efrosina Popetscu, piesa Fiamina, comedie In
4 acte. Aceasta piesa se joaca apoi a doua oara la
1 Decembrie urmator.
Joi In 5 Decemvrie 1868, se juca 33.333 franci,
33 centime pe zi, vodevil In 3 acte.

Durainica In 22 Decemvrie, se joaca pentru beneficiul D-lui Carageali, Jos Masca sau Misterele pasagiului din Bucurefti.
Joi In 26 Decemvrie se joaca Insurfeii i Vciduva
i Avocatul.

Vineri In 27 Decemvrie se joaca Baba Hcirca

Veverifa domniparei.

Duminica In 29 Decemvrie, se joaca Tarim sau

Moartea lui Petru cel Mare, 'drama In 5 acte,
Luni 6 lanuarie 1869 se joaca Baba-Hcirca, opereta de Matei Millo, muzica de A. Flechteumacher.

Joi In 9 Ianuarie 1869 s'a dat o reprezentatieextraordinara, In beneficiul lui V. Delmary, regisorul teatrnlui, cand s'a jucat Tzarina _sal' Moartea
lui Petra cel Mare.

Daminica In 12 Ianuarie 1869, se joaca Douei fele

fi-un flaceiu, opereta In 2 acte, i Brbierul Avocat.

www.digibuc.ro

259

Joi In 16 Tanusrie 1869, se joaca pentru bene-

ficiul D-lui G. Alexanclrescu, Ceilugeirifa scingerndd

drama In 5 acte.
Duminica In 19 Ianuarie, se joacit Rezbelul Daineor comedie In 3 acte de G. Scribe, tradusa de C.

Balaneseu, i Douti Vciduve, comedie In 1 act tradusa

de T. Codrescu.

Duminica In 26 Ianuarie, se joaca In beneficial

D-nei Irina Poenariu, pentru a doua i ultima oara,

Ccilugeirita seingerndci, drama In 5 acte i 6 tablouri.

Joi In 30 Januarie se joaca pentru beneficiul

D-nei Efrosina Popescu pentru prima data airturiireasa, drama In 5 acte i un prolog.
Duminica In 2 Februarie, se joaca Papagalul tin-

peiiat, comedie In 1 act tradusa de D. Vulturescu,

.5 camatorul, cantoneta comica compusa i executata
4e I. Caragiali, i Insu:d(eii, comedie vodevil national In 2 acte.

Duminica 9 Februarie 1869, se joaca pentru

beneficial D-lui Alecu Gheorghiu, Dracul sau Oarba

.din Paris, drama In 5 acte ea mare spectacol.

Joi In 13 Februarie se joaca pentru beneficiul

D-nei Elena Carageali, Megerul Manole sau Fondarea

Curfei de Arges, drama cu cantece In 5 acte kii un
prolog.

Joi In 20 Februarie se joaca pentru beneficiul

4-lui M. Galino, Lucre(ia Borgia drama In 3 acte de
Victor Hugo tradusa de Teodor Aslan.
Joi In 27 Februarie se joaca Margo, comedie In
1. act, tradusa de T. Porfiriu, Herscu Boccengiu can4oneta comica i Tuzu Calicu, In beueficiul D-nei
_Maria Moruzan.

Duminica In 9 Martie 1869, se joaca tn benefi.ciul D-nei Sevastita Dumitrescu, Caualerii Nsgurei,
drama In 5 agie i 10 tablouri.
Joi In 13 Mai tie, se joaca In beneficiul D-nei
.Sevastita Dimitrescu, pentru prima oara piesa : C614
.valerii Negurei, drama cu mare spectacol In 5 acte
i 10 tablouri, de d nii Dennei ey i Bourget.
Duminiea In 16 Martie pentru Beneficiul d lui
www.digibuc.ro

--:- 260--

Victor Delmary, regisor si director de scena, se joack.

Lucrefia Borgia, drama In 3 acte de Vkctor Hugo,.
tradusa de Teodor Asian.
Dumineca In 23. Martie se joacit Jidovul Reitci-for, drama In 5 fide.

Jcli In 27 Martie se joaca pentru beneficiul lui

pan Panu, Dou vite inccillate, comedie vodevil In 3,

acte, tiadusa de L G. Many, si Papagalul inpeiiatr

comedie In 1 act tradusa de N. D. Nicolescu,
Marp In 1 Apri lie, se joaca Omul care'si ucide;
femeea, vodevil In 2 acte, Ulita lunei, vodevil In I,
Act, Timofte Napoilei ultra reirograd de V. Alexandri,..
In cal e joaca, LucMan.

Joi Ili 3 Aprilie se joaca pentru beneficiul Ca-

sierului Teatrului I. Rosin piesa Ceirturdreasa drama,

In 5 acte.
Duminica 6 Aprilie In beneficiul d-lui M. Galino
pentru, ultima reprezentatie extraordinara de-gala si.
de adio a d-nei Efrosina Popescu si a d-lui G. Alexandrescu, se joaca Leon, d.raml, In 5 acte de M. deRougemont tiadusa de P. Rascanu.
111arti 8 Aprilie se reprezinta piesa Banii, Gloria
si Femeile. vodevil In 5 acte cu. mare spectacol, tra-

dusa de T. Porfiiiu in care joaca Neculai Luchian..

La 24 Aprilie 1869, a fbstAa Teatru national o
reprezentatie de gala si de adio a o-nei i D-lui,
I. daragiali. S'a jucat : Deputatul imaginer, vode-

vil In 2 acte, localizat din frantuzeste de G. Ni

culescu, Frumusefele din Iasi si Bucuresti ansonet6,

umoriptica compusa si executata de d. f. Caragiali,
tsf Stan pdfitul sau Audien(ei .1a Ministru a unui amplbiat destituit, dialog In 1 act.
Vineri 25 Aprilie 1869, se joacti Milifia sau riganul recrut, drama nationala In 3 acte compusa de
D. 9e2rgescu, si Jidovul reddcitor, actul al IV-Iea.=
*

Aproape de dal situl stagiunei s'au mai adaugit

la personalul artistic al teatrului national s'i actorii
DaniirDragulici si Chirus, care facusC parte din
www.digibuc.ro

261

trupa lui I. Lupescu care daduse In teatrul particular un ir de reprezentatiuni i despre care vom
iorbi mai departe.

Reprezentatiile teatrului national ;se InAeiarA

la 13 Aprilie 1839, cu piesele : Doi solda(i romeini,
-comedie vodevil In i act de Simipn Mihalescu i
boud vie 4 Wil(ate, comedie vodevil In 3 acte de
-Labiche i Delacour, traclusa de G. Many, cari se
jucal a In beneficiuL actorilor Dragulici i Chiruq.

Mai tarziu, pela mijlocul lunei Iunie veni In.

Iaqi. Mihail i Matilda Pascaly, cu trupa lor din nu-cureti, dand eateva reprezentatiuni tot In Teatrul
Na0onal, Incepand dela 19 Ionie 1869.
La 22 Iunie a jucat Supliciul urzei femei, drama

In 3 acte de Emile de Girarain, i Odd la Elisa,

4comedie inteun act de V. A. Urechia.i.)

*
*

TEATRUL IOAN LUPESCU

In iimpul acestei stagiuni se forma In Iai un

teatru particular isub directia artistu.lui Ioan .Lupescu,

-care Inca dela 6 Sept. 1868, coru voe la primar sa

_pace mai multe reprezentatii cu o trupa de artiti

romani, Intr'un salon particular 2). Dandu-i-se Iuiroire

,el Inchiriaza In acest scop, ran dal al doilea al caselor bancherului Neuschotz, din Ulita Mare,unde era
instalat Hotelul de Nord. Act,lo, ,sala mare fu arau.-

jata, continand un rand de loje, stale i parteie.

Scena era destul de Incapatoare, avand mai multe
decoruri bine zugiavite, precum i o frumoasa cortina.
Intre persoanele care figurau Yu trupa lui Lupescu, erau i actorii-: Dragulici, Nicolau; Maurevel,
AIexandrescu i Nae MihailescV, apoi actritele : Lupeasca, Vasileasca, M. Dumitreasca, etc. Acest tecttru
se numea : Teatrul Lupescu de uoclevile romne.
13 Despre toate aceste vezi gazeta Curierul de laei, an. 1868
li 1869.
2) Vezi Dosarul luerdrilor teatrulut infiintat de Lupeecu. No. 164
din 1868, aflat la Arhiva Priniriei de lasi.

www.digibuc.ro

262

Asupra Injghebarei si a localului acestui teatru,,

gasim unele relatiuni interesante In foaia goldova..
An. III, din luna Noemvrie 1838, pag. 218, pe-eare
credem interesant a le reproduce aid :
D-/ Lupescu, actorul favorit al publicului nos
tru, debuta cu succes In teatrul ce cu. cheltuiala 1
ostenelele sale l'au improvizat putem zice, pentru
mai muIta facilitate amatorilor ticestor placute
tractiuni, chiar In centrui oraplui unde este situat

casa D-lui Neuschotz.

Motenitor predilectiunei ce aveau toti -pentru
D. Luchian, celebrul comic moldovan care au parasit locurile uncle meritul este neciinoseut, D 1 Lu-

pescu agiutat de talentele lui, ti da toate silintele

spre a egala pe artiitul ce d-sa Inlocuete pentru
sezona prezenta tn aceasta capitalie. Artist bun, comic delicios, putem asigura de mai Inainte ca d-1
Lupescu e abia la Inceputul succesultd care Y1 ateapta. Pe Jana aceasta silintele
pen.tru.. multa-

mirea publica nu contibue .putin la Ineurajarea ce

din toate partile nu'i lipseste, i teatrul sau totdea-

una plin,. e proba In destul ca perseverarea ce o

pune de a se achita spre satisfactiunea genTala de
sarcina care vi-a luat-o, va produce fiuctele
nu.
va regreta.

Dupa brilantul debut ce l'au avut la deschi-

derea teatrului, cu surprindere s'au remareat pirtina

lume la a doua reprezentatie. Cauza era, ea In necunotinta ce ave Inca, directiunea despre localul i In
graba cu eare aa pregatit teatrul,-In saTa Intaiu sala
a fost prea malt Incalzita, d atat lojele cat i stalele nu erau destul de Incapatoare, precum am i
amintit-o d-lui Lupescu In ziarul nostril. Indata Insa.
dupa aceasta, locurile au fost Imputinate, Ineat lojele i stalele au devenit nu se poate mai comode
i spacioase ; temperatura salei este potrivita dupa.
.

trebuinta, qi afiuenta la teatru de atunci e farkin-,

treruptiune, tot atat de mare ea i In ziva dintai.
Pe langa D-1 Lupescu, publicul nostru arg placere de a vedea pe D=1 Dragulici, actor desavarit,.
www.digibuc.ro

263

care in piesa Crdta Sala lui este admirabil. Pe celebra cantatrisa D-na Vasileasca cantatrisa precum
artista In perfectiune. Pe d-1 Alexandrescu, artist
dramatic bun, care are si o voce sonora i placuta.
Pe d-na Lupescu care a -jucat mai cu deosebire bi-

ne, greul rol dramatic, In Urdta Satu lui and a si

fost aplaodata nab, interuptiune de publicul antusiasmat ; i pe d-na M. Dimitrescu a caria gentilesa
gi graciositate o face atat de-placuta In rolurile de
ingenue ce joaca.

IOAN LUPESCII

Succesul d-lui Lupescu e dar legitimat prin

aleasa trupa ce are onoare a dirija, i o societate
care numara In sinul ei pe niste artisti atat de eminenti, nu poate decat sa atraga navala spectatorilor pe cari o i vedem la toate reprezentatiunile
acestui teatru".
Stagiunea acestui teatru s'a deschis la 10 No-

emvrie 1868, cu piesa Dracu Vod, Vodevil national

In 5 acte, aranjat de I. Lupescu.

www.digibuc.ro

Apol au urmat diferite alte reprezentatiuni

site tare citam armatoarele
In 19 Noemvrie 1863, se joaca In teatrul Lupescu,
doua, farse : $arsailei i 0 cirzei nespiritei. In. Sarsailei

D-na Vasileasca, au cantat foarte bine, asemenea

D-1 Alexandpescu In 0 cinei nesfeirsitel, o prelucrare
a comediei franc,eze Cne tasse de the, In cale Lupescu a creat nn rol foaite comic. Voli artistii au
fost aplaodati.

Joi In 21 Noemvrie 1868, s'a jucat pentru a

tloua oar& Dracut Vorld, caie a avut iarasi un bun

succe4. Dintre artitii ce s'au distin8 mai ales In acea piesa numim pe D-nu Dra gulici Mihalescu, Lupescu i D-nele Lupescu i Fitaret, cari au capatat
multe aplause.
Cu ocaziunea untii conceit dat In 23 Noemvrie
1868, de vfoloni-tul Schipek, s'a dat piesa Dou des-

pr(en i, unde Dragulici a jucat rolul lui Lefebre,

tot atunci a cantat j D-na Vasileasca un cantec national Munteanul".

Sambata In 30 Neomvrie 1863, s'a jucat Lumpatius Vagabondus comedie vodevil In 7 tablouri, tra..dus din nemteste, iar aranjarea muzicei de Dl.
Wachmann 1).

Pe and Lupescu dadea cu succes atat moral

tat si matelial sirul de reprezentatiuni In teatrul

sau, ivindu-se plangeri din partea actorilor teatrului- national ca li se face concurenta de trupa lui
Lupescu, Consiliul Comunal, dupa discatiile urmate

o hotarare, prin care se impuse lui Lupescu. mai

multe sarcini menite a-i Ingieuia pozitiunea i a-i
Btingheri reprezentatiild sale. Fata, cu aceste dispovitiuni Directorul Lupescu, face in ziva de 3 -Dee.
1863, o Intampivare eneigica catqa primar, ve care

o gasim In dosarul. No. 164 din 1863, aflat In Arhiva

Primariei de Iai, In urmatoarea cupfind.ere :

1) Curierul ae 14. Nr. 35 din 24 Noemvrie 1868.

www.digibuc.ro

265
Domnule Primar

ram informat din ad.resa Dv. No. . . ea On.

4Consiliu1 Comunal ar fi dat rn vot oare care, el
teatrul dirijat de subsem.natul sa nu functioneze
in zilele cand se va da reprezentatiuni In acel de
la Copou.
Domnule Primar, nu. bunose qi nici Inte leg cum

s'a facut a se da un asemenea vot In vreme cand

privilegiile i monopolurile nu mai au fiinta In tara

noastra mai ales Inca pentru un teatru ca acel Infiintat de mine cu propriile mele spese fara sa fie
subventioliat ea alte teatruri; eu tocmai din contra
ma asteptam ca sa am_mai vartos de Ia Onor. Consiliu Comunal un sprijin calduros i o Ineurajare
iar nu lovit fara nici un cuvailt, i amenintat
perde, i ceia ce am saciificat pentru deschiderea
acestui teatru, ba Inca a cade si In mari datorii ne-

putand urma contractelor de angajament. Vreu, a aduce Onor. CQnsillu Comunal esemple chiar din tara
noastra, In Bueuresti sant mai multe teatruri, si cu.

toate aceste nu se impune nici unuia Ea nu reprezenteze cand ar reprezenta un altai. Cat pentru alte
teri cred ca poate i Onor. Consiliu se stie ea satit
zece i douazeci teatruri In un ora i reprezinta In. una aceiasi zi afara de alte amuzamente
publiee de exemplu, baluri, cercuri, etc. far& sa fie
Imp oti ivite.

Domnule primar, pe considerentele de mai sus,

apelez la echitatea D-voastra i va rog s biuevoiti
a supune plangerea de fata Onox. Consiliu, pe care
Il rog i eu, sa binevoiasca a reveni asupra votului

a dat In asta piivina, cu toate ca nu numai ea

m'a loyit pe mine, dar chiar m'a pus In pozitiune a

crede ca vroeste a ma pune In decurajare sa mai
esist ea aitist In tara mea. Asemene' fl rog, ca daca
nit se poate sa ma scuteasca de a da piese nona
pentru spital i saimani, cel putin sa riu Ingaduit
le da In timpul sezonutui de lama, cand ma voi
inlesni, fara nu acum Indata".
www.digibuc.ro

266

In urma acestei suplici, urmand apoi o Intelegere Intre primarie i Lupescu, acesta ei-a continuat
rep] ezentatiile sale In cea mai mate satisfacere
publicului, mai jucand :

Duminica In 1 Decemvrie 1868 VIcidufu marneir

eomedie vodevil In 1 act, ei Otrvi ii, farsa In 2 acte.
Sambata In 7 Decemvrie 1868 Mili(ki sau Tiga-

nul recrut, drama nationala cu cantece In 4 acte.

Mercuri In 25 Decemvrie 103, se joaca Jianul
cdpitan de Haiduci, melodrama In 4 acte. )

Duminica In 22 Ianuarie 1869 se joaca apoi pentru beneficiul lui loan Lupescu, dup& cererea general& Paragraful 37 sau o Prorocie, comedie In 1 act
de I. Lupescu, Frizeta sau Orfelina, comedie In un
act, LDoi invalizi comedie In 1 act.
Sambata 15 Fevruarie 1869 se joaca In benefilui Nae Mihalescu Invierea Babei Hrcei sau Tiganul Epistat vodevil national In 4 acte--de M. PascalL

dat o reprezentatie
Joi In 24 Aprilie 1869,
de gals ei de adio a d-nei, ei a d-14 Caragiali, cand s'a
jucat Deputatul imaginar, vodeviF In 2 acte localizat..
din Frantuzeete de (1-. Mcolescu i Frumusefile dirt,
Iasi fi Bucuresti, cantoneta comic& umoristica, compusa i executata de I. Carageali.
Vineri In 25 Aprilie 1869, a fost o reprezentie,
extraordinara cand s'a jucat Milifia sau Tiganul re,
crut, drama nationala In 4 acte, compusa de D. Georgescu ; s'a mai jucat i actul al. IV-le din Jidovui
rciteicitor. (Curierul de Iasi, 1869).

Cu aceasta jeprezentatiune s'a Inchis Teatrul

Lupescu.

Dupa Inchiderea acestei stagiuni, loan Lupescu

care (Muse mai multe revrezentatiuni In Iasi In

primavara anului 1862, dupa cum am vazut, pleca cu

trupa sa, In mai multe oraee i oraeele din Moldova ei chiar ei In unele din Valahia, jucand pc
langa piesele ce daduse la Iasi ei unele traductiuni
1) Despre toate acestea vezi Gazeta Moldova, pe an. 1868

www.digibuc.ro

267

oi mai cu sank piesele facute de el precum i acela

prelucrate de dansul.
Peste tot locul Lupescu i actorii sei, au fost
Intampinati .de public err multa simpatie i buna vro-

inta, Intru cat el mai ales, fiind un actor de mare

talent oi un tip de comic din cei mai Simpatici, gasia

ori unde prilejul de a produce o distractiune pla-

cuta. pentru lumea iubitoare de teatru.

Ajungand in oraoul sau natal, Focoani, uncle nix
era nici un local de teatru, i fiind Intampinat acola
cu cea mai mare caldura i sprijin din partea oraoenilor, Lupescu se hotai a sa zideasca un teatru propriu al sau, despre cal e vom vorbi mai la vale-, desoriindu-1.

TEATRU QERMANT DE OPERETE

In aceasta stagiune nu a fost nici o trupa de

opera Italiana, care se xlee reprezentatiuni In

A yenit Insa. pe la Inceputul lunei Aprilie 1869, a
trupa germana de operete sub directia lui Sinnmager
Xodrzewski, care a Inceput reprezentatAle sale In
sara de 5 Aprilie 1869, err piesele Studentii veseli }
Capelmaistru do Venetia.

Aititii cantai eti mai principali cari faceau parte.

din aceasta trupa erau : Kalov, Grasel, Seder, D nele
Wawra, Kalvo, Marbel, D-rele Re ck, Furlard, etc.
Capalmaistiu era Alois Wawra.
Aceasta trupa a jucat operetele urmatoare :

Luni In 7 Aprilie 1869, se joaca Viata din Paris, opera comica In 5 Si ti, muzica de Jacques O-

ffenbach.

In 11 ApriIie aceiaoi lung, -cu ocazia unei repre-

zentatii date In onoarea Domnitorului, D-ra Kalva

a declamat un prolog, la Ffa1oitu1 prologului se arata In tablou : cele doua muze In jurul bustului

1. S. In piesele : Deputatul, o burlesca coatimporanavieneza i Prostiile Domesticilor, D-nii Seder Kalva

www.digibuc.ro

-268
D-nele Wawraz Kalvo i D-ra Furlani au jucat
destal --cle bine.

Luni 28 Aprilie 1869 s'a jucat Galathea cea fruinoasei, opereta In 1 act de Poly Henrion, muzica de
F. Supr, Serous D-nule Stutzerl, vodevil In 1 act
de C, Juin, muziea de F. Hopp, Pkingerea femeilor,
comedie In 1 ast de A. Winterfeld.
Mercuri In 30 Aprilie 1869 s'a jucat Poctor
Trisexr, vodevil In 3 acte de B. Kaizer, Muzica de
F. Sapp&
Sambata tn. 3 Mai 1869, s'a jucat in beneficial
capelmaistrului Alois Wawra ft3i a sotiei sale Antoinette Wawra, opereta bun. In 4 acte, Barbel albasird de Jacques Offenbach.
Luni In 5 Mai 1869, se joaca Schmule Pinkeles
sau Jidovul de pe urmei, mare burlesca originala cu
cantece

i dant i .ese tablouri de X. Elmar, mu-

.zica de Fr. Supp.

Cu Incepere de la 18 Mai 1869 Directia orches-

trei la aceasta tiupa geimana de opeiete o ie din

buna vointa D-1 Ed. Caudella, Se mai reprezinta apoi
In 22 Mai In beneficial Directorului oreietei, opera
Lacata (Das Vorhangschlosse} traduga din englezete,

se miii joaca apoi iarai opeiera Galatheea cea fraznoasei.

Se mai -joaca In cursal lunei hide 1869,

cateva operete apoi Ineeteaza repiezentatiile
TEATRUL ROMANESC I

Inca,

KIINU (Basarabia)

Dap, cum am vorbit mai sus, Neculai Luchian

.care. In aceasta iarn ni facea paite dintre artitii

-angajati de comitetul Teatral al Ptimaiiei, se gaudi
sa foimeze o trupg, iomaneasca a sa, ploprie en care
sa tieaca Prutul i s meaiga 1a hatii moldoveni.
din KiOnau. capitala l3asarabiei, unde sa, dee repiezentatiuni- teatiale-, rentru Intaia data cu piete mai

ales din repeitolial carat national. Luchian care a1). Vezi despre toate aceste Curierul de lap: din an. 1869.

www.digibuc.ro

-269
junsese, a fi unul din cei mai iubiti i sarbatoriti:
artisti ai publicului iepn, ai e Trumoasa idee, el cel
dintM, de a se gAndi s Inprospateze In inimile
fratilor Basal abeti simturile i obiceturile vechi nationale, portul romar esc, cum si gingasia limbei
a cantecelor- noastie populare, ceia ce trebuia
emit ibue negresit mult la iedesteptarea simturilor

nationale amenintate a se pierde cu totul sub do-

mina tiunea straina.

Trupa care a formato-o Luchian In Iasi pentru.
Basal abia, se coml. urba din artistii ui matori : Alexandra Evolschi, Mihail Popovici; Gheorghe Botez;
Petru
Alexandrescu, I. Janolescu, I. constardinescur
D n k Gabriela Luchian, Apostoleanu, Maria Vasilescu, Filaret, Dimitreseu, Constantinescu, kecum si mai
mufti' coristi si coriste. Masinibt al trUpei era Frantz
Cicherscht. Sef al orchesti ei era' Millo Lemis, iar
aitistii cari alcittufau orchestra, erau luati toti din Iasi.
Cu mai mUlte luni Inainte de a pleca din

Luchian prin diferite ,persoane influnte, au cerut

in-Voire de la guverrful rusesc spre a pute intra

juca cu trupa sa reprezentatiuni romInesti In Kisinau,.

trimitInd i piesele din i epertoriul situ spre cenzu.rarea lor, abia dap, -Vt'o cinci luni de asteptare,
de multa truda.si mai i cheltueli, el a primit Invoirea.
Dupa capatarea autorizatiei imperiale, Luchian

plea cu tiupa sa din Iasi pin mijlocul lunei Noemvrie. La Kis-inau el Imairiaza ,,Teatrul Grosmae,
care desi ei a lac Insa 'era frumos aranjat; avand un

I and de loje, stale, etc.

-Repel torul jucat de- aceasta trupa.la Kisinau se
compuse din nimatoalele piese : Cinel-Cinel, Fluerttl
Fermecat, Crta satului, Florin fi Florica, Scara mdlei, Banul ochiul dracului, Clicvana Kirita, Nunta Trneasc, Piatra din cdsd ,c)ra
Jocris,
Madame Lefebru, Iorgu dela Sadagura Oarba din Par i s, Jianu, Baba Ilarca, Smredidifer Alta
satelor, Vkiduju rnamei, i altele.
)

Stagiunea a Inceput pe la O Noemvrie 1868 ,sit

a tinut panr:la 15 Martie 1869.
www.digibuc.ro

270

Trupa era primita cu mare entuziasm, daruri

luchete de florl, erau la fiecare reprezentatie. ArIista Maria Vasilescu care avea o voace frumoasa
simpatica era sarbatoi ita de Intregul Kisinau. La
t
reprezentatia data In beneficial ei, trei Domni mem-

'bH a Blagorodniei Sobranie" i-au .inmanat .700

ruble In ace& sara, pentru loja Cluhului desi acea
Joja era abonata pe tot timpul stagiunei. La acea
reprezentatie nu se vindea loja mai putin de 25
ruble, aproape 100 lei pe timpul acela, cu. toate ea
_pretul unei loje era,de 8 ruble, de asemene ori ce
stal se platea cu 5 ruble, In loc de 2 ruble cum era

retul pe

Piesa Fluerul fermecat, a fost jucata pentru

teneficiul actlitel Maiia Vasileasca, In care. juca
In travesti rolul lui Nita Ciobanasur. La intrarea
(ei In scena, pe care o facea cantand poina, toat
sala s'a radicat In piciOare aplaodand. i strigand
azra I era un adevarat entuziasm i o mare manifes
tatie adusa actritei romance. Orchestra intre acte
nu canto, decat cantece nationale, spre marea multudmile a publicului, care era transportat auzindu-le.
La reprezentatiuni, In. sala, era nelipsit ceniorul
owernului, tare avand In mama libretifi, observa sa
nu se spuna cuviute ce se suprimase de catra censorul din _St. Petersburg.
Era strict oprit de a se vorbi de Tar, de Don'tMoldovei, de Dumnezeu; de preofi, de cuvinte din
Evangheli, i mai ales de politicd..

Atat Luchian cat si sutia lui, au. fost de ase,menea sarbatoriti, atat de aristocratie cat si de Intregul popor moldovetesc de- acolo. Ei erau primiti
eu multa dragoste In casele cele mai mari, ca ale

Catargiu, Chescu, Crupenschi, etc. undo se

Aladura cateva serate i ospete in onoarea artistilor
.1.moldoveni. Apoi and se gasea In cereal lur Luchian,
,acesta Impartia fotografit de ale lui V. Alexandri, pe
.care le luase cu el in_ numar mare. Asa s'a gandit Luichian sa popularizeze priNre fratii Instrainati, figura
.autorului celor-mai populare piese romanesti I
www.digibuc.ro

271

tn,Kisinau s'a dat un sir de 40 reprezentatiuni

*pre marea multamire a Intregului public care a
-a staruitr si a invitat pe Luchian sA mai vie si In

.anul urmator 1).

Pe la sfarsitul lui Martie, Luchian si sotia sa

43abriela reIntorcandu-se In Iasi, mai jucarA aici
rmpreuna eu trupa Ioua16., In cursul lunei Aprilie,
.,c ateva reprezentatii din sepertorul lor cunoscut.

1) Aceste relatiuni le am dela artistal P. S. Alezandrescu, care

-za jucat In KisinAu ea lrupa lui Lachlan, dela unii membrii din famiAla Lachlan, precam i din gazeta Ourierul de laei, No. _12 din 23
Atartie 1869.

www.digibuc.ro

CAP. XXV

STAGIUNE A 1869

1870

Continuarea Directiunei Teatrului national de Primdria. raului cu concursul unui cornitet.Intocmirea unui budget
special al Teatrului.Actorii i repertoriul Teatrului National.Angajarea lui Neculai Voinescu ca ef de orchestrl
Dari de seama despre diferitele piese de teatru tiucate.
Critica presei despre reprezentatia piesei imorale Aventarile Amorului.Neculai Luchian formeazd o trupd, cte
actori cu car4 da reprezentatiuni in Bdrlad.Primeiria d
in antrepriza opera italian lui Panw Catulescu.Ajutorut
ce da Primal ia Directorului Cdtulescu.Reprezentatia trupei de opera italiana in folosul &oalei de meserii a F emeilor Romdne.Reprezentatia data' de opera italiand in
beneficiul Calug rtielor din, Manastirea .Agapia.-*A3eprezentarea operei Norma 'In benefictul artigilor italieni,_
pentru inlesnirea plecarii lor din .1di.

Mkt multe tersoane doi itoare de _a lua directlunea Teatrului Romanese pentru larna 1869-1870,_
se pi ezentara la Primarie cu cereri de a li se Incredinta lor aceasta directiune, Intre cari vedem pe
Teodor Aslan, Constantin P. Constantiniu, Anton
Camban i Necutai Luchian ; totui Consiliul Comunal i Primarul de pe atunci Dimitrie Gusti, dupa

o Invitaie expresa ce prim4e de la Guvernul din

una din

Bucureti, e hotaresc sa nu admita nici

aceste cereri i Comuna s ur;meze Inainte a admir.

nistra ea Insai trupa romaneasc Ill stagiunea a-

ceasta, cu concursul unui comitet compus din Al.

M. vendre, Andrei Vizanti, ij Anton Camban. Dupa

aceia, acel comitet fost compus din T. Antoniadi,,
Andrei. Vizanti i L Caragiani, (Decembrie 1,869).
Dintre acetia vedem ca In luna Ianuarie urmator
.

www.digibuc.ro

273

demisioneaza atat Vizanti cat kii Caragiani. Primarul

D. Gusti le primete dimisiunile aratatidu-le pare-

rea sa de rau.

Procedan du-se la angajamentele actorilor i for-

marea repertorului, gasim ca Administratia Comunala a Intocmit Tyr Budget special al Teatruluil pentru stagiunea 1869-1870, in cuprindelea urmatoare,
dupa cum 11 ga-zim in dosaiul Prima] lei de la Iai
No. 111 din 1869, pag. 209 :
BUDGETUL TEA TRULUT ROMAN DIN I.PiI

pe stagiunea 1869-1870.
CheItuelile :
Galteni, benefise

Galbeni

33 V2 D. Mihail Galino
12 lanai. Bucicov suflior
33 1/2 Alexandru Gheorghiu
8 Costachescu scriitor
331/2 Gheorghe Alexandrescu 85 Pe lung orchestra
18 1/2 Neculai Mihailescu
40 Osebite cheltueli Costume,
15
Ios n II, olschi
Peruci, Piese, etc.
38
4 Baetul de la repetitie
Septe Cori sti

20 1/2 Victor Delmary, Regi- 12 D. Valeri pictor si masinist

sor si Director de seen& 13 Trei rindasi a 3 galb. pe
lung, si 1, a 4 galb.
75 1 intreg, D-na Efrosina
Popescu
10 Pentru rechizitie
35 1/2 Smaranda Meris-escu 6 Croitorul
40 1/2 Eugenia Nini Valery 175 Cheltueli serale po socoteala de 10 reprezenta-tii pe
25 1/2 Maria Camhan
lunA.
30 I/2, D-ra Irina Poenaru
816 Pe lung
Elena Lascu
9
30
Cinci coristi a 6 galb.
4 Luni
pe lung
4080 Pe cinci luni
Veniturile cu aproximatiune :
Galbeni

Galbeni,

1562 Subventiune de la stat 100 Doug reprezentatii extra-ordinare a 50 galbeni

300 Abonamentul
900 Recetele serale pentru 250 Venitul Beneficiilor
30 Venitul bufetului
30 de abonamente
3142 gal. Pe sezon
Recapitulatiune:
4080 Cheltuelile
3142 Veniturile
938 Deficit
Membri corn isiunei teatrului : ,5iendre, 4. Camban.
www.digibuc.ro

274 t--

N. B. Mai este necesitate a se angaja pe D-1 Neculau

on 10 galbeni pe luna, asupra economiilor ce ar putea rezulta din acest budget.
$iendre, Camban

Fa-0, ca acest budget s'au angajat actorii prevazu# In.

el si s'a intocmit si repertoriul, ast-fel dupa cum se veda
In l'rogramul ce urmeaza tiparit si afisat atunci in oras.
Iata acel program :

TEATRUL ROMAN DIN IASI

Comisiunea Teatrald.

Progransul Stagiunei, anul 1859-1870.

Persoanele ce compun trupa :
Dornnii :

Doarnnele:

Efrosina Popescu
Smaranda Merisescu
Eugenia Nini Valery
Itina Poenariu
Maria Camban
Eleha Lasca
Smaranda Grosu
Maria Neculau
Ecaterina Petrescu
Otilia Senti.

Mihail Galin o

Alexandra Gheorghiu
Gheorghe Alexandrescu
Nioolai Mihailescu
Ioan Evolschi
Ioan Panu, Gheorghe Neculau,

Emarwil Negri*
Lazar Florescu,
Alexaudru Grosu, Mihai Stihi,
Lazar Maurevel, loan Poenaris
,..'
roan Ianulescu.
D omnul Victor- Dolmary, Regisor si Director de scena.
Piesele principal; de polnl acam din, care se campane
repertorial :
Para1 'remit mele,
Vornicul Bucioc,
Hoa4a de copii,
Rasbunarea sau Logodnica,
Nebuna de Londra,
Cors'cana,
Omul cu masca de fier,
Marchiza de Senneter,
Un maritagiu sub Ludoxic XV, Patria,
\Tilian Schecspir,
Via4a, privata,
Luiza sau Repera-tiunea,
Un duel sub Richelieu,
Romanul unei 'emel,
A rui este vina,
Tot pentru femei,
Sint fial meu,
Boala Fluturului (La Papillone), Africanul...,
Amicul Grande,
Preciosii.
Pe Mg& aceste piese, comisiunea nu va ---lipsi a ' face

-sti, se raprezinte si piese ngionale, vechi sau noi, cari le va

www.digibuc.ro

275-avea la dispozitiune si care se vor putea reprezenta dupit

-scena si trua noastra.
bonarnentul va fi de 30 reprezentatiuni
Prefut abonamentului :
Loja Avan seen& de rndul intaiu i Benuar 60 galbeni
Loja simp1 rndul intaiu
Benuar . . 32
Loja simp1. rndul al -doilea .
.
.
. 16
Stalul . .
. . .
ti

,,

Prtul cu sara:
Avail scena de loja randul Intiu i Benuat 100 lei.
Loja de randul intaiu si Benuar 56 lei. Loja de randul al
doilea 28- lei. Stal, 10 lei, 'Darter 4 lei 12 par. Galeria 2
lei 6 par.
Domnii oari vor voi a se abona, sunt rugati a se a.dresa la cancelaria Comisiunei in localul Teatrului in fie

ce seara, precum si la D-1 Victor Delmarr- in ori ce oar&

peste zi, tot in Iocalul Teatrului.
Inceputul reprezentatiilor, se va anunta prin un afis
special. In cursul acestei stagiuni a mai fost reangajat Than
Gafencu, precum si un actor din Bucuresti, Gestianu, caavea reputatia facuta acolo, ca unul din cei mai buni
comici.

---

Sef al orchestrei Teatrului a fost angajat pentru prima data un diletant roman, Neculai L Voinesou, concertist
pe violina, care studiase muzica in paris, iar artistii din
care se compune orchestra, au fost : Alfred Ilett, Joan Barozzi, Ioan Buiucliu, I. Wiszniewski, St. Fasileann, X. Teodosiu, M. Jahn, Grigorie Spiridon, Teodor Daniliuc, P. Brah,
P. Iosipescu. I. Metz, Luca Mihail.
*

Reprezentatiile romAneti au Inceput la 20 Noi urmara pana In fikprilie 1870.

Dintre piesele ce 8'au repiezentat In aceasta
stagiune i despre /me b'au facut unele dad de
seama pnin ziare, aratam uimatoarele :
Trupa romana e bine compusa i publicul mul4umete comitetului teatral lntru intele-3ul ce Trocote a ne proba ca are In aceasta unfelt distractiine a societatii noastre. (Secolul, No. 34 din 28 Noemb1 ev1669,

embi e 1869).

In '20 Noemvro 1869, sub directiunea comisiund

www.digibuc.ro

26
teatrale, e joaca Hoc:fa de copii drama In 5 acte

un prolog.
Apoi, la 27 ale aoeleasi luni, se lepeta aceasta
piesa.

In 1 Decemvrie 1869, s'a jucat piesele illdrchiza

de Senneter i Prul f emeei mele, In me toata tiupa

a jucat foarte bine. D-na Popescu i Irina, s'au deosebit prin talentele lor si astfel au dobandit vii simpatii de recunostinta, si de multnmire din partea

publioului In privinta spiiitului de teatru si a inteligentei lor naturale.

In piesa Peirul femeni mete, D-na-Mrisescu asemenea a Intele-s foaite bine rolul ce'l avea.
D-na Camban In aparitiunea sa pe scena, s'a

vazut oare cum In contra natiuejului ei de scena,

foarte tulbuiata, (Seco1u1

anul 1869).
In 4 Dec. 1869, s'a jucat piesele &elk) satului
Preciosii. D-nii actori 'Alexandiescu, ahem ghiu,
Panu, Mihailescu, Evolsehi i D-nele Merises--

cu, Nini Valery au executat rolurile lor cu deplina.

satisfactiune a astei tarii publicului. Cu deosebile
IN-na Mni Valei y i D-I- Alexandre-cu pentru cante-

cele armonioase CQ au cantat, au fos-t foarte mult

aplaudati".
In 7 Dec. 1869 se joaca Viafa private), comedie
in 1 act tradusa de I. Bucicov, i Marchiza cl" Sen
neter, comedie in 2 acte, tradus)a. de G. Vally.
Duminica In 14 Decemvrie se foaca, tin lewd,'
de inchirief, Comed1e in 1 act, tradusa de L Panu,
Seint fiul meu, comedie In 1 act, tradusa de G. Vallysi Urdta satului, vodevil In 2 acte de Eug. Carada,..
muzica de A. F-lechtenmacher.

Joi In 18 Dec, 1869, se joaca Luiza sau Repera-tiunea, comedie In 2 acte, tiadusa de G. Vally, cupletele de I. Holban. Impresiunile voiajului Ce-nei Chi
rac), cantoneta comica de V. Alexandri, esecutata de
d-na Merisescu, i Via(a privatcr, tradusa de I. Bucicoy.
Joi 25 Deoemvrie 1869 se joaca Zmeur nopfei,

comedie vodevil In 2 acte,-de D. Bayard si Arago

tiadusa de G. Vally i Douei Despeirtenii.
www.digibuc.ro

277

Sambata 27 Decemvrie 1869, se joaca Boala flucomedie In 3 acte qi Douez desprteni4

Marti In 30 Decemvrie 1869, se joaca Tarina
sau Moartea lui Petru cel Mare.
In 1 Ianuarie 1870, s'a jucat In al 11-lea abonament Zmeul noptei, comedie vodevil In 2 acte de

Bayard si Arago, tradusa de G. Vally ; iar Marti la

aceliai luni s'a reprezentat Chirila In lasi sau
Douei fete si-o neneacei, comedie In 3 acte de V. Ale-

xandri i Ureita Satului, vodevil In doua acte de

Lug. Carada, muzica la ambele aceste piese de A.
Fle chte li macher.

IOAN PANU

La 3 Ianuarie 1870, s'a dat

In beneficiul

E-

frosinei Popescu, piesa Nebunii din Londra, drama

In 5 acte de Ch. Lafont.

Sambata la 10 Ianuarie 1870, s'a jucat piesa

Tarim sau Moartea lui Pdru cel Mare, drama In 5

acte, tradusa din frantuzeste. Curierul de Iasi In No.

4 de la 15 Ianuarie 1870, zice ca :
Galino, In rolul lui Petru cel Mare, a fost bine,
i In toate rolurile sale Ceia-ce a placut, a fost
nasuinta ce a desvoltat In studiarea acestui rol ; In
mai multe randuri, el facea sa amuteasca oaptele
suflerului, neavand trebuinta de ele ; In privinta
www.digibuc.ro

-278 --jocului, mai nemerita a parut acea seena din actuf

al patrulea, cand Tarul inteun monolog bine cornpus, zice, c. Iumea'l acuza de tiran ; daresclama
elce fapte mari a'au putut duce cand-va In desa-

varsire, farn varsare de Fan ge I D-na Popescu In rolul Tarinei a1 avut multe momente pi ea nemeriter

pentru care a si catatat aplaase care i se cuvineau.

D-soara Poenariu a dat cea mai naturala imagine"
a junei i naivei Olga, Rica lui Menzinkoff (Gheorghiu) si era sublima cu deosebire in actul al tireilea,
Mad afla relatia amoroasit ce exists Intre barbatul situ.
Contele Sapieha (Alexandrescu), i /litre Tarina ; acea

dui ere, acea indignatiune bine sinitita si bine exprimata, a facut, ca artista sa fie aplaudata i chiemata
pe, scena ; rolul Olgai In tot decursul dramei este
acela al unui Inger tutelar. In. sfarsit, succesul cu.
care a'a executat aceasta frMroasa drama, a satisfitcut asteptarile publicului".
Joi, 15 Ianuarie 1-70, s'a twat piesa Peticarul de Paris, drama cu-10 tablouri de Felix Pyat, a

arid rol titular a fost jucat de Alexandru Gheorghiu. Asupra acestei reprezentatiuni tot gazeta demai sus In No. 5 din 18 Ianuarie ,zice ca : este de
regretat cii. publicul nu se aduna In numar mai marei

la asemenea ocaziuni, cari sunt atat de rari pentru

a vedea un adevarat joc de artist, precum a lost

acela a D-lui Gheorghiu din acea seara. Cunostina
lui Jean Peticariul, din tabloul al treilea, betia lUi
din tabloul al saptelea, convenirea lui cu Mama
Potarda (d-na Meriseasea) In tabloul al saselea si

al noulea, In sfarsit razbunarea lui, ruperea valului de pe fruntea miresei in tabloul ultim ; iata eul-

minatiile acestei diame i jocul eel perfect a lui

Gheorghiu, rare a fa cut publicul sh asculte,_ sa priveasca, i sa simta aceste culminatii In toata frumuseta lor ; pentru toate acestea, drept remuneratie,
Gheoighiu. a fost viu aplaudat i rechemat pe seenade i epetite ori. Rolul al doilea l'a jueat Galin, Rub
masea Baronutui Hoffman, i n'a lasat nimic nesati,facut In cea-ce priveste Imoralitatea, iutriga
www.digibuc.ro

279

erima ; ca atare MO, cu toata arta ce a disvoltat'o

In jocul situ, n'a fost aplaudat niel odata, de orece
pu.blicul nu prea aplaud& asemonea roluri; aceste
aunt rohile cele mai grele i nemultumitoare tot
odata. D-ra Poenariu a jucat pe Maria Didier, o fats

siirmank dar tanar& si cast/ In tabloul al doilea,

unde are un rol compus numai dintr'un monolog,
era duioas& i simpatica4.

La 17 Ianuarie s'a jucat piesa Small Nopfel,

Impreuna cu mai multe produetiuni luminoase de

'lantern& magica, executate de H, Krosso.

La 20 Ianuarie a avut loc o reprezentatie

otz

tablouri de lanterna magica data de H. Krosso, jucOndu-se tot atunci i doua comedii de trupa natio-:
-nala, i anume : York 0 Via(a privatei, ambele In
cate un act, cari n'au produs o prea buna impresie
In. public.

La 22 Ianuarie s'a dat o alta reprezentatie de

H. Krosso, In care trupa Romana a jucat Parul femeii mele comedic Intr'un act, tradusa de D-1 S.

Ponni
Dow/ desporfenii, iarasi comedie Intr'un act.
Asupra acestei din urma piese, Curierul de Iasi, No.

7 din 1870, zice ca: rolurile au lost prea biue Imfartite, asa In at personagiul Intreg a lost chemat
pe scena i aplaudat; toti au fost foarte naturali In
rolurile ce jucau, singur Gestianu s'a parut a fl
putin esagerat, ceea Insa ce nimia nu detrage din
sau, cu bt&ta mai vartosy ca jocul acelui rol
nu este-Impreunat eu vre-o mare usoratate.

Dup. partea Intaia a reprezentatiei, seful or-

ohestrei N. Voinescu, a executat pe vialina Suvenir

-de Carpati, compozitie proprie, o doina foarte

cuta, fiind viu aplaudat de public ea tot deauna

cOnd scoate din melodioasele sale strune ate o arie natfonala".

-Sambata la 24 Ianuarie s'a dat piesa Scint fiat
meu, comesEe de Rochefort ; jucata de Alex. Gheorghiu, D-na Merisasca i D-ra Poenariu, precum
-piesa Un duel sub cardinalul Richeliu, drama In 3
www.digibuc.ro

280

acte, jucata pentru. prima oara, 130 scena din Iasi,

avand In rolurile piincipale ca Interpreti pe Galino,
Alexandresed i Frosa Popescu. Aceasta piesa a produs o mare senzatie In public, atat ca Bubiect cat si

ea joe al actorilor sus yisi.

Marti la 3 Februarie, s'a jucar in beneficiul FroPopescu,. piesa Nebuna din Londra, drama In 5
acte de Lafont, tradusa de Zahariadi, care desi fa-

cuse mare efect pe cele mai renumite scene din

uropa, totusi In Iasi,.eva un succes foarte slab-, mai

-ales din cauza interpretatiei care lasa mult de dorit,
Sambata 7 Februarie s'a reprezentat piesa Aveniurile Amorului, comedie, a carui subiect i dialoguri scandaloase a revoltat Intregul public ce s-e afla In sala. De asemenea i presa locala a Inferat
aceasta punere In scena, precum i societatea culta
din localitate a desaprobat cu total reprezentarea
acestei piese, condamnand' comitetul teatral, pentru

ea a permis sa se joace pe scena teatrului nostru

national, in fata publicului, aceasta comedie imorala,

felul careia se mai jucase in aceasta stagiune

cateva.
Iata ee Eerie Carierul de la$i, No. 12 dia 12 Februarie 1870, relativ la &least& reprezentatiune :

Sambata 7 Febr. teatrul roman avu o sent&

candaloasa, cu alte cavinte, avic nepoliteta de a
invita publicul, sa asiste la reprezentatia imoralilor

Aventurile Amorului, o comedie alungata chiar si de

pe unele scene ale Parisului, unde piesele de aceasta

natura pot sa aiba cal esicare treceie, pot fi aplau

date chiar ; la noi In lasi insa, unde ne place a pre;supune un moral netarkt Inca prin glodul coru.ptiuneinu poate Ea produca, decg o indignatiune, sa
nu zicemdispret chiar...
Am vazut putinele dame asistente, (pi ea mifte
Insa pentru onoarea acestei piese), rosindu-se In lojele ce ocupau i into! candu-si fetele de la nena.
Am vazut pe nnii spectatoii paraqind chiar sala I
jata efectele seratei, efecte ce nu puteau fi altfel..,
cine a tradus aceasta piesa ? Nu stim, afisul nu.
www.digibuc.ro

281

iie spune, dTe oare-ce traducatorul a avnt simtul de

pudoare a nu'vi mai aduce semnatura la eunnvtinta
publicului.Daca ()nor, Comitet teatral are de cuget-

,4 continua mult Inca cu repertorul s.0 Aventuri,

Yorck, Un andr de anchiriat, &mid noVii i altele ase-

menea, Maud
fi bine sa .punit pe afive urmatorul
aviz : Damele oneste, opmenilor de inim i bine

-educati, nu le este permisa intraree. Dar ce fel ?

o sa mai Re trebuinta de un astfel de aviz ? Nu, despre aceasta putem asigura pe toti aceia, care ar mai
pu ae-o la Indoiala.Daca nu putem vedea alte mo-

dele din repertoarele germane vi franeeze, atunei

mai bine sa fim lasati In pace, caci vai de prowl),
seala noastra ! Apoi or or. Primarie, pe 1ng. cei

50,030 de lei, a mad Ineuviintat Inca 20.000 de lei,

pentru prosperarea dcestui teatru; subventie foarte
frumoasa i foatte bine maritata tot odata, mai ales
.-daca vom spum, ca numai pentru repetitia piesei.
In chestiune, s'au petrecut mai bine de vase saptamani I"

Din cele- de mai sus aratate, vedem ca noi -san-tem cu mult mai nepa31&tori de ceia ce ni se reprezinta astazi pe scena noastra subventionata de Stat,
de oarece, uu numai ca reprezentarea unor asemenea piese scandaloase nu s'a Inlaturat eu totul, dar

diu potriva, vedem Inca ea ele continua a se juca,

in cari actorii aetritele nu se sfiesc a se arata In
data publicului In hainele cele mai putin euviincioase, a face gesturile cele mai obscene, vi a vorbi,
euvinte cari degradeaza cu totul aceasta institutie
menita a propaga
a desvolta numai sentimentele
nobile vi morale, dar nu vieiul vi destrabalarea, lucruri cari provoaca numai desgust persoanelor selicase vi parintilia de familie care-vi due acolo

ea la o vcoalit. Mirarea noastra este cu atat mai

mare, cu cat Comitetele de supraveghere a teatrului nostru national, nu suut lipsite- de barbati cu o

eultura deosebita!
Dupa aceasta, Sanibata 11 Februarie, se juca
piesa Tuzu Calicul, vodevil In doua acte de Matei
www.digibuc.ro

282 -Mil lo, eu actorul Gheorghiu In rolul lui Tuzu, si Nini

Vale ly In acel a lui Lazarild. Piesa aceasta a fost
precedata de o drama intitulata Fratele cel mai rnare,_

- In care rolul principal a fost jucat de M. Galino.

La 12 Februarie se joaca pentru beneficiul d-lui
Gheorghiu, pentru 1-ia oara Onoarta casei, drama
In 5 acte.
Marti la 17 Februarid s'a repetat piesa Pet icarul de Paris.
Joi In 19 Februarie s'a dat pentru a doua oara
Tuzu Calicu, Mud s'a jucat i Chirita in 10, comedie vodevil in 2 acte de V. Alexandri, In beneficiul
sefalui de orchestra N. Voinescu. Aceasta reprezentatie a avu.t un succes deosebit, atat material cat si
moral, mai ales prin aceia ca 15eneficientul a cantat pe violina cm focul i fantezia unui adevarat
talent, mad- intai Elegia Romnd compusa de el, si
apoi Buchetul national, compus de artistul bucurestean L. Wiest".
La 21 Februarie 18'70, "s'a jucat Urla satului,_
comedie de Carada. Curierul de Iasi din- 23 Februarie 1870, me spune, pa : D-1 Alexandrescu i Neculau

au fost foarte originali-tn rolurile lor, iar D-na Valeiy, In rolul Penei a fost sublima, i &tea am ave'a
un termin mai suTerior, am onora-o cu acela, chiar
fara sa ne temem ca vom fi taxati de exageratori".
In acest timp, pe cand teatrul romanese dupa
cum am vazut ca de un timp Incoace nu tocmai me,gea bine, i avea mdi e nevoe de a fi sustinut atat
de guvern, de Primarie cat si de public, gu.vermil
din Bucuresti, ca ocazia votarii budgetului
gasi cu cale ca s tearga subventia ce dadea sta-

tul pana atunci teatiului din Iasi. Pentru aceasta,

In ziva de 23 Februarie 1870, urmandu-se o discutie In sedinta Considului Comunar al Iasului, acesta
si-a exprimat parerea sa de ran, pentru o aSemene
dispozitie a guvernului.
Dominica la 1 Martie s'a jubat In beneficiul Iui
AL Gheorghiu, Onoarea caseir drama In 5 acte deLeon Battu.
www.digibuc.ro

283

La 8 Mai tie s'a dat In beneficiul lui Mihail Galino, piesa Regele Insulelor, drama istorica, In 5 acte,

tradusa din frantuzeste de P. Rascanu, In care be-

neficientul juca rolul principal.

Asupra acestei I eprezentatii gasim mai multe
aprecieri In Curierul de Ia#, No. 20 din 12 Martie,
dintre care citam :

Duminica trecuta teatiul roman avu o serata

atAt de bine frecventata, precum nu s'a pomenit nici

odata, In decursul sezonului prezent. Sala era ilumi-

nata de gala, piesa find pusa pentru Intaia oara pe

scena noastra. Decorurile erau nous, si unele prea

GHEORGHE ALEXANDRESCU

frumoase, gatite de pictorul teatrului, d, Valery ; costumurile asemenea ei au noi.Reusita pe:.te tot a fost
buna ; putea Insa sa fie mai buna daca unii din d-nii
Retold si unele dint] e actrite chiar, si-ar fi stiut rolurile mai altfel ; dar dupa cum suntem info] mati
vina nu cade asupra pei sonagiului actolilor, de oarece piesa a fost data foarte tarziu In studiu. Aceasta dificultate Insa a fost 1 e deplin reparata de

catra d-nu Galino, si d-na Popescu, care ambii au.

escelat ca tot deauna, nu numai pin jocul cel plin
de aita, ci si prin fascilitatea vorbirei, provenita

se Intalegedin grija si nazuinta ce d-lor sunt owww.digibuc.ro

284

binuiti a desvolta In studiarea rolurilor. D. Gheorghiu cu deosebire In cele doua acte din urma a avut
o buna dispozitie,
prin urmare multe momente
prea nemerite. D. Gestian insa n'a fost nici de cum
E3i

la local sau In rolul ce l'a jucat ; cu deosebire in

actul petrecut pe insula, declamatiunea d-sale, mai

ales dupa aceea ce auziram mai tnainte de pe buzele d-nei Valery, n'a fost decat o satira. Rolul
d-nei Valery a fost unul din cele mai bine jucate. D.
Alexandrescu pan% nu a simtit ce a jucat ; domnioara Poenaru Insa, a fost In locuri foarte placuta.
Aplausele au lipsit cu desavalire de oarece piesa

IRINA POENARU

In sine nu este scrisa astfel, ca publicul sa poata

aplauda mai des. Nu prea a! e culminatiuni tari. In-

tre acte a cazut din galerie asupra publicului

ploae de foi volante, care contineau un sonet scris

In onoarea beneficientului. Ideia n'a fost rea.Inchierea actului ultim s'a facut prin o lumina artificiala".
Duminica, In 15 Martie s'a dat In beneficial D-rei

Irina Poenaru i a lui Gheofghe Alexandrescu, piesa ailugari(a sngereurici, drama In 5 acte, In care
Eufrosina Popescu a escelat. A,lemeeea N. Voinescu
kieful orchestiei a cautat pe violina $uvenirul de
Carpa(i.
www.digibuc.ro

285

Joi la 19 Martie s'a dat o reprezentatie extra-

ordinara
beneficial Ospiciului de Infirmi de k4 Galata,. de-la caie a remas 4peste cheltueli,..817 lei i

2 bani, iar Joi la 26 ale aceleiai luni, s'a dat o a

doua reprezentatie tot In beneficiul Ospiciului de la

Galata., jucandu-se comedia Zmeul Noptei i Doueidespeirtenii.

Duminica 22 Martie 1870, s'a dat la Teatru national sub Directiunea Comisiunei teatiale, pent, u
beneficiul D nei Nini Valery, o reprezentatie de gala,
intitulata Richelieu sau un Maritaj la 15 ani, comedies vodevil In 2 acte, tradusa de Alexandrn M. Sen
dre, muzica de A. I. Volnescu. Intl e acte a urmat
un concert. ectacolul b'a Incheiat cu Crai-nou, opereta nationala In 1 act, de V. Alexandii. Deeoru-

rile la aceasta reprezentatie au fost noie Biletele

se puteau gasi la D-na beneficienta, strada Romana

casele Iacovachi. (Vezi gazeta $ecolul, pe anul 1870).

La 5 Aprilie 1870, se joacii la teatrul national

In beneficiul lui Gestianu, Ainicul Grande i 0 Despeirtenie, ambele, comedii. Aceasta reprezentatie s'a
dat ziva la 12 care de amiazi.
. La 14 Aprilie s'a dat In beneficiul lui N. Mihailescu, Jianul ceipitan de Haiduci, drama vodevil In 4
acte de Matei Millo.
Sambata In 18 Aptilie .a fost beneficial casierului teatrului G. Rosin, cand s'a jucat Minele mid, co-medie in 3 acte tradusa din frantuzete.
La 21 Apiilie, a avut loc o reprezentatie de adio,
lui N. Voinescu teful 'orchestrei teatiului cti concursul lui Neculai Luchian. S'au jucat piesele 0 palVoinicos dar fricns i Sora lui Jocris, ambele
ma
comedii In cate un act din lepertorul lui N. Luchian.

In antracte Voinescu a cantat o bucata Intitulata

Suoenir de Iasi.

O societate de diletanti dada In sara de 24 Aprilie o Jeprezentatie In folosul coalei profesionale

de fete, jucand Tiesele : Le Roman d'une Heure oula Folle Gageuse, comedie franceza, Amorul Unchiucomedie oxiginala de capitan Bengescu, muzica
www.digibuc.ro

286

-de Mezetti. Societatea era compusa de D-na V. A.

Uteghe, D-ra Matilda Cagier i D-nii C. M. Strat
Oh. r imescu. Serata s'a Incheiat eu Her$cu Boccengiu, canoneta de V. Alexandri, esecutata de Const.
Zirr a.

Asupra acestei reprezentatiuni Curierul de Iafi

No. 33 zice :
irau anuntate trei piese, dintre care cea dintiii era Amorul Unchiului, comedie Intrnun act ou

eantece de d-nu Capitan Bengescu, muziea de Mezetti.

Yiesa in sine nu este chiar originala ; ea ne-a parut

iiai mult o prelucrare localisata a unei piese franceze. Dar reprezentatdunea ei a fost noua, a fost
surprinzatoare.

Cine a jucat rolul principal ? Este greu de a

apune, cad toti erau piffle] iti In rolufile lor. Aceasta

.

piesa, in care amorul are un rol atat de Insemnat,

negt esit n'ar fi produs efectul din aceasta searar daca

era jucata de trupa noastra dramatica, pentru ea

trupa dramatic& nu are pe nimenea, cine sa poata

juca macar cu Uil mie efect Tolurile Linei i a lui

aorgu Reideanu din Amorul Unchiului. Nu putem

In destul complimenta atat pe d-na Utechia, cat si

pe d-nu Strat pentru frumoasele d-lor talente, aplau,date cu atata entuziasm din partea publicului. Aplaudam voacea sonora si &Wee a d-lui Itimescu,
-care a cantat cu mult foc i pasiune doua arii fru.
moase, compusa de d. Mezetti. Lisa cea mai -strMu-

Rita victorie a repurtat'o asupra inimilor noastre,

.4-ra Matilda Cugler, atat de sublima, i tat de original& In rolul Lind precum de sublima si de
originala este In produ qiunite sale poetice.
La finele actului, intie aplausele publicului a
eazut pe scena clout% buchete frumoase, dou& semne

,de recnnostinta pe d-na U.t echia

i d-ra Cugler.

Hergu Boccengiu jucat de d-nu Const. Zira, a pro-

.dus o ilaritate i un ras continuu ; d-sa a fost adqnirabil In acest rol, si a fost foaite des aplaudat,

--jar noi II aplaudara Inca odata.

Serata s'a terminat prin o comvlie francez&
www.digibuc.ro

287

4Le roman d'une heure, ou la Folle gageurs junta

de d-na Urechea, d-ra Cugler i d. Stratu.
Piesa n'a avut chiar acel efect prod.us de ((Arnorul 17nchiului, dar esecutarea ei a fost tot atat de

buns, tot ap de nimerita tot ap de perfecta. Dupa

caderea perdelei, publicul

chemat pe scena pe intreaga societate delitanta, pentru ca sa o aplaude ;

una dintre gratioasele diletante nu s'a ivit, iar publicul Incantat n'a voit sa paraasca sala pana cand
nu s'a ridicat din nou perdeaua, pentru ca sa vada
sa aplaudd Inca odata pe d-ra Matijda Cugler.
Aceasta iepiezentatie a produs coalei de meserii a Reuniun i Femeilor Romeine, un venit net de
1747 lei i 35 parale".
Joi in 7 -Mai avu loc beneficinl lui M. Galino,
In care s'a jucat trei comedii In eke un act, si a-

nume : Casemirul verde, 0 partie de pichet, i Insu,ratul cu cinci parale.

Joi 14 Mai B 'au jucat pentru beneficiul lui Alex.
Gheoighiu. piesa Aventurierul sau Don Cezar de Ba-,zan, drama comedie cu cantece In 5 acte, tradusii,
din frantuzete, In care beneficientul juda rolul pnin-cipal. Dupa cum cetim in-a4 scopul acestei reprezentatiuni era ca Alex. Gheorghiu sa se poata duce
In sti ainatate sa studieze unele din cele mai de saran& piese ale repertorului franeez.
Asupra acestei reprezentatiuni Curterul de l'afi
No. 38 din 17 Mai 187J zice urmatoarele :

Peste tot piesa a reuit bine, jocul astragand

de la mici exceptiuni, a fost satisfacator.

In deosebi Insa, nu putem a nu Insemfta aci ca

A.-nu Gheorghiu, beneficient, a fost prea limeiit In

roluJ d-sale, rolul principal al acestei piese, Don

Cezar de Bazan", este unul din acele roluri, care
par a fi scrise anume pentru d-nu Gheorghiu,
pentru care d-sa pare a fi creat anume. Sunt plea
putine aceste roluri, este prea adevarat, din noro.cire tusk acest rol din aceasta seal& a fost tocmai
Quill din acele putine, pre care d-sa nu poate sa le
www.digibuc.ro

288

joace altfel, cleat cu bun elect. A fost des aplaudatsi chemat pe scena, ceea ce a si meritat-o, n'avent
ce zice".
In sara de 23 -Mai, Societatea de diletanti din
Iasi, care mai jwase In cursul acestei stagiuni o leprezentatie In beneficiul Reuniunea Femeilor_Rbrncine,.

dadu o a doua i eprezentatie In sala Teatrului Na-

tional, jucand piesele : Amorul Unchiutui, comedie intr'un act pl elucrata de G. Bengescu, Culut in peirete
(Arvinte t Pepelea), de V. Alexandri, precum i doua
can(onete franceze cantate de Grigore. Sutzu. Au luat

paite la interpretare, D-na V. A. Ureche, D-ra Matilda Cugler, D-nii Strat, Gh. Irimescu, M. Galino si
Gr. Sutzu. Toti au avut o reusita, din cele mai frumoase, dar mai cu sama D-ra Cugler i Gr. Sutza_
au fost foarte mult aplaudati i lechemati de mai
multe ori pe scena ').
*

In cursul acestei. ierni, Neculai Luchian si cu.

sotia sa, cari nu faceau parte din trupa
format o trupa proprie a lor, si au plecat la Barlad,
unde au dat un numar de -tnai multe reprezentatii.
Incepand- din luna Noemvtie 1869 2j.
.OPERA ITALIAN1

Opera italjana In aceasta stagiane a fost data

de Primatie In Intl eprinderea lui Panu Ceitulescu,

din Bucuresti, dupa hotaiarea Consiliului Comunal

din 9 Sentemvrie 1868.
La 7 Noemvrie acel an, Catulescu anunta pria
placarde ca se Incepe Etagiunea de opera Joi la 13ale aceleiasi luni, cu. piesa Trovatore de Verdi.
Gazeta Secolul din 2 Dec. 1869dand sama despre deschiderea operei italiene zica ca: actorii acelei Opere nu k Ant raj, corul Mat e abominabil, or1) Curierul de
No. 41 din 28 Mai 1870.
2) Secolul An. L No. 31 din 16 Noemvrie 1809.

www.digibuc.ro

289

ehestra mizerabil, cAci afara de vioara d-lui Voinescu, toate celelalte instrumente a1ung rnj. numai
pe pub1icT1 asistent, dar mai mult de toate, chiar i
pe artistii de pe scena".
Dintre operile ce s'au dat In aceasta stagiune
au fost mai bine executate, citAm : Lucia di Lamermoor, Traviata, .11 Trovatore, Doll Pasquale, Un Ballo

in Maschera, Norma, etc. iar dintre artisti s'au distins primadonele : Elena Ridolfi, Morini Luisa,

Fallica Nicolo, Marlinenghi Antonio, Agnes Despuez

Giafredi Rachele, tenorii,Ceresa Luigi i Simonelli_

Atdio, bariton, si

In genera InsA, aceastA trupA a fost putin MonrajatA de public, i directorul ei Catulescu, fu nevoit a cere de la PrimArie un ajutor pentru a putea
urma reprezentatiile, ajutor care i s'a i votat, In
sums de 325 napoleoni. DnpA aceasta, CAtulescu
mai scAzut preturile de intrare la Teatru, ea toate
acestea insA reprczentatiile furA si dupA aceia putin
frecventate de public.

La 12 Dec. 1869, s'a dat de trupa de opera o

reprezentatie In folosul coalei de meseril a Reuniunei

RomAne, care a produs suma de 2002
lei 36 parale.
La 20 Decembrie 1869, s'a jucat In beneficial
D-lui N. I. Voinescu seful orchestrei, opera Un ballo
in Maschera de Verdi.
La 4 Ianuarie 1870, se joacA opera Traviata de
Verdi.
La 7 Ianuarie 1870, se joacA tot opera Traviata
de Verdi In beneficiul sefului ee orchestra N. Voinescu.
Luni 12 Ianuarie 1870, se joacA Traviata melodrama In 4 acte de G. Verdi, atistii au. fost : D-ra

Ridolfi Elena, D-ra Morini Luisa, D-nif Simonetti

.Atilio, Falica Nicolo, Martinenghi Antonio, Grandi
Simone, Vecchi- Giuseppe, Bardelli Luigi.

La 2 Februarie 1870, se joacA opera Un Ballo

in Maschera.

39

www.digibuc.ro

-290
Luni 12 Februarie'1870, .s'a jucat Traviata, de
Verdi.

La 13 Februarie 1870, trupa italiana a dat o

reprezentatie extraordinala In beneficial Calugaritelor din- Monasthea Agapia, a caror case au. ars la
ultimul incendia din acea monastire. Reprezentatia
a produs peste cheltuele serale si peste un mic beneficiu lasat d-lui Director suma de 103 galbeni,
gratie genelositatei public-ului nostru; Invocata de
D-na Sevastita Cristodulo Cerchez, si cu graciosul

concurs 41 Doamnelor Pulheria Prajescu, Aglaia Burchi, Pulheria Gane, Ecaterina Filipescu. si Constantin Cazimir. Aceasta suma s'a trimes maicilor Agapia
Cerchez si Elisabeta Cazimir din zisa monastire, spre
a o Imparti la cele ce In adevar au fost lasate de in-

cendiu fait adapost si fara mijloace. (Curierul de

Iasi N. 15 din 22 Febr. 1870).
In 20 Februarie 1870, -se joaca pentru benefi.ciul D-lui Ceresa Luigi, opera Norma de Bellini.

Cu Ioate sfortarile ce facea Catulescu spre a

sustine opera si a o face sa mearga tnainte, si cu.
tot ajutorul dat de Primarie, totusi opera Mergea
din ce In ce mai rau si-lucrurile ajunse asa, ca impiesariul Catulescu, a plecar din Iasi, WA sa plateasca artistii opeiei italiene ce i-a fost angajat, asa
ca ei iamasera aici fara mijloace de a se- Intoarce
In tara lor.-Ca sa ieasa din aceasta Incurcatura, artistii italieni organiZara cu concursul autoritatilor
locale, o reprezentatie extraordinara ea pera Norma de Bellini, me ava Joe la 4 Martie 1870. Din
venitul acestei reprezentatiuni ei putura sa-si Inchipulasca plecarea lor din JuSi.

www.digibuc.ro

PARTEA VI

.ireatrul ieau sub diferite directiuni

CAP. XXVI

STAGIUNEA 1870-1871
afotdrdrea ConsWului Comunal de a se trece Teatrul Natio-

nal iardsi sub Directiunea unui particular.Diferite persoane cer a li se da lor Directiunea.Incredintarea Directiunei teatrului national lui Neculai Luchian.Numirea

unui juriu teatratPrograrnul stagiunei de actori 0 de

.piesele ce urmau a se reprezenta.Deschiderea stagiunei.

Diferitele reprezentatii ce s'au succedat.Ddri de sama al
_.presei asupra jeutui actorilor.Prima reprezentatie
_piesei Pldesul Logofdt Mare" de Teodor Codrescu.Reprezentatiile' date de diletanti in scopuri de binef acere.
'Trupa teatrald ce a jucat la Bdrlad.Nei4elegerea inlre
Primdrie de Iasi 0 Prefectul judetului pentru loja Dornneascd.

Tot timpul cat Teatrul National a fost condus

41e comitetul Teatral randuit de Primarie, n'a fost
4ocmai rodnic In propasirea artei dramatice romane,

i publicul iimase In geneie nemultumit de faptul

-ea aceasta, institutie nu pasea de loc Inainte, ba Inca,

-dadea Indarat, si din peia ce fusese mai de mult.
De aceia vedem ca In cu.rsul verei anului 1870,

Comunal desbatand chestiunea Teatrului

National, hotaraste ea el Fa fie din nou dat In an-

Arepriza unui Dii estor partictlar, despartindu-se Insa

intreprindei ea Operei Italiene de acea a tea'urului

.romanesc.

In acest scop s'a Intoemit de autoritatea connunala noui conditiuni, atat pentru concureuta cat i
pentru darea In concesiu.ne a Teatrului roman1), care
,tde

1) Se aflii In Dosarul No. 80 din 1870, aflat la Arhiva Primriei

www.digibuc.ro

292

s'a publicat i In Foaia Ofieia1 Progresul" dki. 2T

Aug. No. 65 an. 1870 si din care extragem Me'va
din principalele articole ce ni se par interesante,,
anume :

Art. 10. Concesionarul este dator sa aiba, un re-

pertor anual pe cat se va putea din mai multe buca4i nationale, iar din traductiuni este dator a facesit, se reprezinte cel putin 6 de la Teatru France=
i 6 de la Teattu de Vodevil, confor art. . . din regulamentul actual al Teatrelor din Bucuresti.
Art. 11. Controla imediata a mersului teatrului
tEii a executarei contractului
e va mci edinta unui
consilier al comunei, care va asista la toate reprezentatiunile.

Art. 20. In cursul antractelor orchestra -va exe-cuta bucati din cele mai -alese, mai placute

pe cat se va putea nationale.

Art. 29. Elevii de la conservatorul de muzica
de la scoala de declamatie vor avea libera intrarea
WA, plata la portar la orice reprezentatie. Loja
Domneesca nu o va putea deschide cleat la repiezentatiunile la care ar asista 1M. Sa Domnitorul sau
M. Sa Doamna,

Art. 30. Concesionarul va da doua reprezentatiuni In benPficiul casei Sf. Spiridon. Aceste repre-

zentatii se vor da una In luna Ianuarie, i cealalta

/n luna Fevruarie eel mai mai tarziu a fie-carei sta-

giuni. De asemenea va mai da doua reprezentatiuni_

In folosul artistilor : una In luna Ianuarie i alta In
luna Fevruarie, din piesele cele Mai renumite i mai
bine executate.

Art. 38. Preturile de intrare serala si de abo.

nament, nu vor putea fi mai mari decat cele actuale

anume, cele de intrare : 56 lei cursal Iasului (t T

lei 70 baui), loja rangul I, si benuarul ; 28 J.ei (8

lei 88 bani), Loja rangul II; 10 lei (3 lei 18 bani>
stalul, 4 lei 8 parale, (1 leu 34 bani), portarul 2 lei
4 parale (67 bani) galerja.

Art. 44. Concesionarul la preschimbarea contracwww.digibuc.ro

-293
ului va achita costal publicatiunilor ce s'ar face

pentru aceasta concesiune.

Contractul de MO care s'a Inscris in registrele

'Tribunalului respectiv s'a %cut in 2 exemplare si

luat fie-care parte cate unul.
Personalul actorilor se va alcatui din :
Barb ati

Doamne

i)Rol forte

a)-1-iul rol forte

b)

14u1 rol june

c)Junele inti

d)Amorez
e)Financiar (grim)
rol com:o

g)Comicul intAi
h)Cornicul al doilea

DRol mamg, nobil

k)Rol de caracter si comic

1)Tangra 14 si cochetil
m)Tnara ingenuitate
n)Subretg
o)AmorezA a II-a
7

Personalul orchestrei se va alcatui din 21 p.

oSoane i anume :
1 Flaut

1 Clarinet
1 Violoncel
2 Primi violini
1 Cap de orchstr&

Profesori
de

pupitru

p) 10 coristi
q) 10 coriste

Restul S va lua di artistii trebuitori pentru o

.orchestra bine aranjata. Elevii bunt de la scoala de
imuzica, vor-fi cu preferinta

In urma acestei hotarari, de a se da teatrul in

e prezinta la Primarie un numar de mai multe cereri din partea a diferite per_antrepriza, vedem c

-soane, ca sa li se incredinteze lor, fie Directia Teatrului national, fie acea a operei Italiene. Astfel la
Martie 1870, cere sa i se dea concesiunea Teatrului
romanesc un domn Gheorghe Racovita. -La 23 ale
aceleiasi luni, se prezinta doua creri pentru aceiasi
concesiune, una din partea avocatului Teodor Asian,

alta din partea tot a unui avocat, Const. P. Constantiniu. La 25 Aprilie urmator, cere concesia teatrului actorul Sanda Bonciu. Tot atunci Teod.or
Aslan, refnoeste cererea, adaugand si pentru opera
www.digibuc.ro

294

italiana. La 29 Mai urmator, cer eoncesia opelei Italiene Gheorghe Bratianu, Alexandru Baralty
Vianelli.

Abia la 5 Septembrie 1870, Consiliul Comunat

discuta toate aceste cereri, i respingandu-le pe toate,
hotaraste sa se dea concesia Directiei Teatrului 3omanese actorului Neculai Luchian. Dupa aceasta mai
vine la 19 Septembrie i Mihail Pascali. artist dramatic din BucureSti, cerand si el Directia Teatraluit
care era acuma data lui Luchian.
La 26 Semptembrie, s'a facut cunoscut lui Luchian ca concesia sa a fost aprobata si de Ministerut
de Interne, pe timp de cinci ani, In conditiunile ce
au fost publicate In Foaia Progresul din Iasi No. 65

din 1870 ce-i induise Intro altele s depuna

garantie de 20,000 lei, pe cari bani Luchian i-a

depus fara Intarziere.

Contractul s'a Incheiat la 19 Octonahrie 1870, In
care, Intre altele, s'a hotarat a i se da TIui Luchian,
o subventiune de 33,500 lei..

Tot atunci s'a numit si un juriu teatral ca

supravegheze bunul mers al acestet institutii, juria

din care facura parte : Vasile Pogo.r, Neculai Bur-,
ghelea, Teodor C. Balais-, loan Antoniade, Iaco b Ne-

gruzzi, Al. M. Sendie si Dim. Gusti.

Iata si programul facut de Directorul NeculalLuchian pentru aceasta stagiune, din cal e se vede
atat numele artistilor angajati, cast si titlurile pleselor,.

atat traduceii cat i originale, ce urmau a se juca.

In iarna aceasta ;

www.digibuc.ro

295

PROGRAMA
TEATRULUT ROMN DN IASI.
:
Concesiunea D-lui N.41,uchian
Stagiuma anului 1870

1871

Personalul trupei
D-na Matilda Pascaly
D-nii Mihail Pascaly
n
n
n
n

si

Constantin Dimitriadi
Constantin Blgnescu
Petru Velescu
Vasile Vasilescu
Stefan Iulianu
loan Panu
Necu.lai LuclOan
Maurevel

10 elevi

Smaranda MeMescu
Jeni Valeri
D-ra Ana Popescu
, Otilia Senti
Tudora Marinescu
, Maria Stroescu
"
Maria. Necu'au
Gabriela Luchian
1)

10 Eleve.

Victor Delmaii prim regisor si Director de scena:

D-1 Ed. Caude Ila capul de orchestxa.
Piesele

Hamlet, Diogen, Favoritul Printalui, Benvenuto

Celini, Salvatc-Roza, Stefan Voda national, Domnita
Rucsanda national, Plaesul Logofat mare national,
Monastii ea de Castro, Caterina Hovard, TurnuI de

Nel, Cabala si Amor, Dama' ea Cemelia, Conjura-tiunea lui Fresco la Genova, Dbn Juan de Marana,
Hotii de Codru si hotii de oras, Muschetarii, Paiatul,
Gacitoarea, Ruy-Blas, Razvan voda national, Demonii
negri, Mumele caite, Supliciul unei femei, Supliciul
unui barbat, Fiul noptei, Stiinta si Amoral, Eva,
Alexandra La pusneanu national, Lucia Didie, Bleste-

mul unui parinte, Familia Lamber, Copila Romna

national, Focal la Manastire, Cartea III-a capital 1-iu,

Barbatul vaduvei, Un juramant, Cale din doi ? Un

scrob In dracit, Craia femeilor sau Lumea pe dos,
Fabrica de deputati national, Oda la Eliza national,
Boala de Teatru.
Preturile de abonament pentru 32 reprezentatiuni : Benuarele si lojele I, 40 galbeni, Lojele al

Il-lea 20 galbeni, Stal 8 galbeni, Avanscenele 90 galb.

Loja rangul I No. 11, 45 galb.

www.digibuc.ro

296

Preturile cu. sara : Benuarele si lojele I. 56 lei

c. Iasi, Loja al II-lea 28 lei, c. Iasi, Stal 10 lei 20
par. Parter 4 lei 8 par. Galeria 2 lei 4 par.
Trebue sa aratam aici ca cladirea Teatrului de la
Copou, In care se dadea reprezentatiile teatrale atilt
mationale cat si straine, apartinea Domnitorului Moldovei Mihail Sturdza, pe care'l Inchiria prin licitatie
asa cA, la 24 Septembrie trecut, dupA licitatia tinuta,
arti.tul Luchian oferind pretul cel mai mare a obtimit asupra sa Inchirierea teatrului.

Deschiderea stagiunei s'a fault la 8 Noembrie

1870, ea piesa Ruy-Blas, drama In dud acte de

Victor Hugo, tradusA de Mihail Pascaly care juca In

piesA si rolul titular.
Asupra acestei reprezentatii, foaia Curierul de
Ia#, No. 104 din 10 Noembrie 1870, face urmAtoarea
dare de sama :
D-1 Pagaly, In. rolul lui Ray-Blas a fAcut sA
me convingem, cA arta d-sale, desvoltatA prin puterea
unui talent sublim, ImpreunA cu un studin profund
tii plin de grija, n'a perdut nimic din valoarea ei,
de atunci, de cand Bucurestii I1 tinurA departe do
not D-sa avea In jocul sau expresiunea unui foe,
unui sentiment, pe care- este bazatai valoarea adevAratului artist. A fost des aplaudat.
D. Dimitriadi, unul din veteranii scenii romAne,
a avut, ca de comun, un rol ingrat. i daca vom
spune, Oa cu toate aceste d-sa a fost nu numai
aplaudat, ci chemat chiar si pe scenA, ci edem cA am
spus destul, pentru ca publicul ce nu era de fata sA
Inteleaga, cAtA arta a trebuit. sa, desvolte d-sa In
acest rol.
D-nu Velescu, are 9 declamatiune monotona si
oareeum nesuferibilA ; un defect ce numai prin Q
grip, mai adAncA si prin un studiu. mai Bel ios S'ar
putea coi ecta. Tiebue sA'.1 au_zA cineva de mai multe
mi, pentru ca sa se obisnuiascA al asculta fan,
desgust:
www.digibuc.ro

297

D-na Matilda Pascaly, In rolul Mariei de Naiburg

aera simpatica i In unele locuri gratioash ; Intelegem
.pasagiurile jucate de d-sa, nu numai cu mimica
ctritei, dar i cu. pathosul artistei.
D-ra Ana Popescu este o gentila figui ce pare

a a creata anume pentru scena. Traducerea piesei

In unelejocuri are o limba cam putina sonora, iar
unele cuvinte erau exprimate cu un accent nena,
laral In limba romana, zicem nenatural, pentru ca

romanul are Inger" In loc de angel"inima" In

loc de anima", sfanta" loc de santa," etc.

Orchestra este mai jos de ori-ce critica.

Am vazut vr'o 24 persoane cu instrumente muzicale In mama, dar dintre aceste numai 6 mult 7
persoane tiu s manueze-acele instrumente.
Am preferi mai bucuros o orchestra corapusa din

mai mie personagiu, dar cel putia bine compusa.

Conducerea unei asemenea orchestre trebue sa fie o

adevarata tortura. Compatimim pe d. Caudella. Cu

alta ocaziune vom da un articol mai special In a-

ceasta privinta.
Punerea In scena a fost satisfacatoare. Sala tea-.
-trului a fost plina ; n'am vazut nici un loc deert ;

dorim ca aceaka sa fie un bun augur.

Dupa, aceasta se claduse Joi In 12 Noembrie

piesele : Rica poporului, comedie de-caracter In doua
acte de M. Pascaly, i Pacatele brbafilor, comedie

nationala In 2 acte.

---Duminica In 15 Noembrie 1870, se joaca Demonii

Negri, drama in 4 acte de V. Sardou, tradusa din

frantuzete 4e Mihail Pascaly.

J.oi In 19 Noembrie se eji ezinta piesa Grgeiunii,

comedie In 3 acte, tradusa de M, Pascaly, i Care

dot? comedie Intr'un act, tradusa de P. T.

-din

Georgescu.

La 22 Noembrie, Duminica, s'a jucat Supliciul

-unei Femei, drama In 3 acte de Girardin, tradusa da
urmeze brbalul coPascaly, i Nevasta trcbue
medie Inteun act, tradusa tot de Pascaly.
www.digibuc.ro

298

Asupra ieprezentatiilor date la 15 i 22 Noembrie pe care le citam mai sus, gasim In Curierul de
IaA No. 110 din. 26 Noembee 1870, o dare de sama,
amAnunlitA, pe care o reproducem aice :

De la ultima noastra recensitnie teatralk scena,

romanA a avut doua serate dia cele mai bun e succese.

Una din aceste a avut loc In ziva de 15 Noem-

brie cu care ocaziune s'a ieprezentat Demonii Negri,_

diama In 4 acte de V. Sardou, o drama pe cat deexcelenta in privinta compozitiunii, pe atat de sublima In plivinta leprezentatiei. Tiaducei ea piesei
e.a facuta de M. Pascaly, acest airtist neobosit, care
Iii decurEul activitatei sale artistice, a Imbogatit
pertoi iul nostru dramatic prin un numar lnsemnat
de dime i comedii traduse dupa tcei mai celebri
autori, pi ecum este V. Hugo, Dumas, Sardou, Girardin

i alii. Limba acestei traduceii ni s'a parut mai-

corecta. mai uoaia, decat, spie exemplu, acea din

Ruy Blas. Inca un lucru ce ne-a Inveselit era, ca.cleasta data n'am auzit acea pronunciare nenaturala
unor cuvinte, pentru caie -ne am, fost facut observatiunile noastre In recensiunea de mai lnainte. Negieit-este un progres, i progresul este de laudat._
Cat Ientru jocul aititilor, ratru roluri au atrast
mai mult-asuRra lor atentiunea criticei. In primul

loc vom numi-o pe d-na Matilda Pascaly, eroina dramei. D-sa la rolul Jeanei a cucerit inimile tuturor i
a catigat cu. multa justeta admiratinnea publiculuL
A avut cate-va momente atat de peifecte, atat de
sublime, Incat era [.este putinta a nu se mica ori-ce
inima ; astfel el au de exempla : Razbunarea lemeei"

In actul al treilea. iar mai ales nebunia i moartee

din actul al patrulea. Nu exageram daca spunem,
am vazut cu ocazia acestor scene, mai multi ochi
stialucind de lacrime.
D. Pascaly, In rolul lui Gaston n'a limas neaplaudat ; cu deosebiie scenele ,,furul" din actul- al
doilea i diamantul" din actul a.L treilea, a facut
uitam eu totul utele exagerari nenaturale din scenele
pi ecedente.

www.digibuc.ro

299

D. Dimitriad a escelat nu numai &in joc, dar

mai ales prin o masea nimerita. Erau
cal e
abia in al doiiea, oil In al ti eilea act, Il putura,
cunoaste.

D. Balane cu a fost un tip original. D-sa ne-ar

reprezentat un tip comic In rolul lui Bennequin"
cu atata originalitate en atata arta. dar aita adevarata, reafectata, Incat nici o fata nu putea sta,
privata de ilaritate. D-sa este fara Indoiala unul dina
cei mai simpatici membi i ai trupei noastre dramatice,

este un favorit al scenei i aI publicului.

Pentru celelalte roluii
secundare, n'avem
nimic de zis. S trecem la a doua serata.
Liuminica, la 22 curent, s'a jucat drama lui G,irardin Suyieul unei femei, o piesa, care In privirear
compunerei, a facut epoca In Mel atui a dramatica.
contimpoi an a,

Piecum In drama precedenta, asa aici nu putem deeat sa accentuam cu lauda, cu admiratiuner
arta D-nei Pascaly. Peste tot a avut un joc de scena
atat de perfect, in cat cunoseatoiii trebue sa-si reaminteasca pe artistele cele mai celebie ale scenelor
strMne ; mai adaogand alei, c d-sa a avut, cu deosebire In scena de martuiisire si In acea de pocainta
un,sentiment adevarat, ori-cine va Intelege, cum, ea
ocazia chemarei artistilor pe scena, se auzeau din
public mai multe voci ca i acestea : numai d-na
Pascaly" sau Matilda singura"...
Spectacolul acestei serate
terminat cu Nevasta trebue set* urmeze borbvitul, comedie Inteun
act. Rolurile principale art fost jucate de d-nele
Pascaly i Merisescu ki de d-nii Pascaly si Balanescu.

Cu deosebire d-nu Balauescu a avut un rol, care a

placut foarte mult pnblicului. Mai multefi aze tesute
cu multa iateti-me In textul piesei, au fost aplaudatecu mult zgomot ; astfel era spre exemplu fraza din
rolul d-lui Pascaly-: primarii poarta ochelari de-

pe nas, pentru ea sa vada printransii aurite-

toate lucrurile Primariei"sau,

avocatii au pe ale

sa Insele de dimineata pana'n sara, nu le mai rawww.digibuc.ro

aoo

inane timpul de a'qi Imp la femeile" ori In fine sunt

testa oameni In tarti care n'au alt lucru, cleat
Ea transforme legile dupa cum le vine lor la socoteala" pi altele.
Publicul la ambele. serate a fost foarte numeros.
Dorim sa fie tot astfel, i teatru nostru de sigur
va Inflori. 0 singura observatiune mai avem
pe care nu o putem lasa neaccentuata. Aceasta este,
publicul, ar trebui sa fie mai pacient pi SA nu
paraseasca sala mai Inainte, de a cadea perdeaua,
caci prin zgomotul ce produc aeste epiri, se ucide
Intr'un mod, neloial efectul dramei...
Joi 26 Noembi ie, s'a jucat. piesa itte dar nu
fe atinge, comedie de caracter In trei acte, tradusa
-de M, Pascaly pi (In scrob indrticit, comedie vodevil
Intr'un act, de Duvert pi Boyer tradusa de Neculai
Luchian.
Duminica 29 ale aceleiapi luni s'a jucat piesele :
Este Nebun, drama In doua acte tradusa de P. T.
Georgescu, pi Female cari plng, comedie Intr'un act
de M. Pascaly ; luand pa te la aceasta reprezentatie
pi trupa de balet, cai e a fost adusa din straiVtate
(de directorul Luchian.

Joi 3 Decembrie s'a dat In beneficiul lui Constantin Balanesou piesa Domnul incurcel tot, comedie
In trei acte tradusa de M. Pascaly pi Mare Divertisinent de balet.
Apoi la 20 Decembrie s'a jucat. pentru Intaia
oara piesa Don Juan de Austria, comedie-drama In
5 acte de Casimir Delavigue, asupra careia gasim o

.daie de sama In Curierul de- Iasi No. 2 din 6 Ianuarie

1871, din care se vede e rolurile principale au fost

jucate de Pascaly (Don Juan), Dimitriadi (Filip II)

Balanescu (Don Cascada. educatorul lui Don Juan),

Popovici, (Calugarul Arsenie) pi D-na Pascaly (Donna

Florinda). Cea mai interesanta scena zice Curierul

mi s'a parut a fi actul al patrulea, cand. Don Juan
zasepte pe iegele la Donna Florinda. Tot In acest
act, putin mai Inainte, d-na Pascaly, ca Donna FloTinda, a fost pxoelentaJ In scena, cand amenintata
www.digibuc.ro

-301
de regele pentru refuzul ce i-a dat, recurge tot la.
dansul, la regele Spaniel, pe care'l invoaca sa fieprotectorul onoarei ei, contra persecutiunei amantului despretuit.
D. Balaneseu a fost un tip comic, Pzarte original,
care Intre scenele duioase ale piesei, venea din cand
In cand sa Invegelemca publicul prin rolul i jocul

D. Dimitriade, afara de joc, mai are Inca meritab ca- era mascat foarte excelent ca totdeauna.
D. Pascaly tie produce mult in rolurile

rolul tui Don Juan Insa, pare ca ei a -un rol cam

nepotrivit pentru d-sa cu toata arta ce a desvoltat'o

parea ca-i lirsqte elasticitatea i figura naturaIa

unui Omar de 20 de ani, precum era Don Juan .

Astfel n'avem nimIc de observat.

Orchestra, ae cand s'a reoiganizat, a d.evenit In
pozitiunea de a putea multumi ateptarea publicului.

In locul ruginitelor valturi i polci de pana acuma

azi publicul poate sa auda Intre acte i cate o uvertura i potpurie. Cu aceasta ocaziune Inca a executat cu multa precisiune o uveitura de Verdi t o

potpurie din opera Linda.

Joi In 30 Decembrie s'a jucat In beneficiul D-nei
1VIeriescu Cetatea neamfului drama In 3 trei acte cu
mare spectacol de V. Alexandri i Doi soldafi rorneint
comedie nationala In 1 act. (CurieruI de Ia0. No. 143-.
din 29 Dee. 1871).

Mercuri la 6 lanuarie 1871 s'a reprezentat In

beneficiul lui Victor Delmaiy, regisorul Teatrului
piesa Chirila in Iaqi sau Douei fete pi-o neneac, comedie-vodevil In 3 acte. de V. Alex4ndri precum i
Triol, comedie Intr'un act, tradusa de C. Balanescu
iar Joi In 7 ale aceleiai luni s'a jucat Caterina Howard, drama In 5 acte 1 7 tablouri, de Alex. Dumas,.
asupra caror piese gasim urmatoarea relatie, In Cu-

rierul de Ia0 No. 3 din 10 Ian. 1871

Cucoana Chirifa piezintata publicului prin D-na
Meriescu, a fost i asta deta o figura interesanta, un
caracter original, din timpurile de abia trecute ale
vietei noastre sociale, care a tinut publicul In con,
:

www.digibuc.ro

302

ttinua ilaritate. Acest rol este unul din acele, pe care

D na Merisescu nu le poate juca Ma, a da publicului
-cea mai deplina satisfactiune.
Al doilea rol mai insemnat, rolul cuconasului"
.Gulita, a fost jucat de Insusi cl eatorul sau, de D.
Luchian. Si cand am spus ca D. Luchian este crea..torul acestui rol, ne-am dispensat de a ,spune mai
malt, caci ori-cine va Intelege C nimene altul nu
In mod mai naiural,
putea sa reprezinte pe
anai surprinzator decat Dl. Luchian.
In general, atat piesa In sine, cat si rein ezentaiea ei, si-au produs efectul.
In drama lui Dumas : Caterina Howurd, dl. Pas-.ealy, In rolul lui Etheewod,i deosebit In Sacrificiul
-amorului" din tabloul al patrulea i in scena : hum-bia din mormant" din actul al tieilea, s'a prezentatt

in toata grandoarea artei sale. A fost excelent,

am putea zice neimitabil. A avut o declamatiune atat

de claia si In declamatiunea sa atata foc, atata pasiune, incat era peste putinta sa nu aduca In> pal-

pitatie ori ce inim. Publicull'a aplaudat cil frenezie.

b-na Pascaly a avut rol mai e i foc putin.
D. Dimitriade, In rolul regelui a fost tocmai la

D-ra Porescu In rolul Principesei Margareta, a

,docul su.

buna Infatisaie.
ln privinta orchestrei ebservam numai atata ca
melodrame'e aunt prea tad., plea zgomotoase, in cat

a-snit

zdese ou pi epondereaza Acclamatiimea artistilor.

La 9 Ianuarie -s'au jucat piesele : E,te nebund,

-drama, In doua acta, tradusa din frartuzeste si Pa.catele brbafilor. comedie national, In 2 acte, compus de M. PascaYy,

Marti la 12 ale aceleiasi Inni, s'a jucat In beneficiul Ospiciului infirmilor de la Galata, piesa

comedie In 3 acte, tradusa de M. Pascaly,

aeprezentatie care a produs suma de 500 lei vechi.

Joi In 14 lanuarie s'a dat beneficiul lui M.

Pascaly, cu piesa Ingerul morlei, drama, In 6 acte

.tradusa de Simion Mihaileanu.
www.digibuc.ro

303

Marti In 19 Ianuarie, s'a dat a, daua repiezentatie In beneficial Infirmilor de la Galata, jucacluse
piesa Chirifa in Ia$i i
SAmbata la 23 ale aceleiasi luni, s'a jueat piesa
Omul care'si ucide femeia, vodevil In 2 acte, tradus
-de Popu, Douei clispeirlerzi, vodevil In 1 act, tradusA,
-cle P. Poifiriu. i .Doi fricosi, de asemenea comedie
Intr'un act, tradus de N. Luchian.
Despre aceasta replezentatiune iatS ce ghsim Ia
,Curierul de Iasi No..14 din 23 Ian. 1871.
SmMth la 23 Ian. 1871 s'a jucat In teatru. Omul
'care's! ucicle femeia, Douei dispcirtenii 0 Doi fricog,
cu alte (uvinte trei comedii cail avui o putere
destul de atrkgAtoal e pentru public, astfel ca, erau
prea patine, la numar lojele i stalurile deserte.
Ecoul seratei daca putem a ne seivi de acest termen era D. Luchian i eprezentantul rolurilor principale din toate trei piesele. Att D-na Luchian care
foarte rar apare pe scena, precum si D-ra Popescu,
.au corespuns caracterelor ce reprezentau ; nu mai
putin i D-1 Balanescu, dimpreuna au D-1 Popovici.
Apoi Marti la 26 ale aceleiasi inni s'a jucat
viesa Orbul si Nebuna, drama In 5 acte si 5 tablouri
tradusa, din frantuzete de M. Millo si M. Pascaly.
La 4 Februarie s'a jucat In beneficial Sm.arantlei Merisescu Curierut de Lion, dramS din scoala romneascA, In
acte i .8 tablouri, tradusS, de M.
Pascaly.
La 7 ale aceleiasi luni. la 12 ore de amiazS s'a
reprezentat Narita lcireineascei, tablou national de V.
Alexandri i Sora tut Jocris, vadevil In 1 act, tradusS de N. Luchian.

Duminica In 14 Febivarie s'a rapetat Curiertil

kle Lyon.

Joi 18 Februalie, s'a dat pentru prima oars piesa

6inerele lui Hagi Petcu, comedie nationals In 2 acte,
prelucrata dupa frantuzeste de Vasile Alexandri,
Ii palma sau Voinicos dar fricos, ,2,omedie In 1 act,
tradusa de N. LuChian.
Duminica la 21 Februarie s'a jucat Hofii de eowww.digibuc.ro

304

dru i hotii de ora;, drama In T arte de Felix Piattradusa de P. T. Georgescu.

Joi 25 ale aceleiasi luni, s'a _peat piesa origi-

nab, Domnita Ruxanda, drama istorica In 5 acte, der

B. P. Hajdeu.
Dupa cererea generala s'a jucat apoi In sara de
28 Februarie Dama cu camelii, drama In 5 acte de
Al. Dumas fiul, tradusa de Simion Mihailescu.
Joi In 4 Martie s'a dat In beneficiul D rei Ani-

cuta Popescu pentru Intaia oars piesa Mac de a-

mor, comedie In 3 acte, tradusa de M. Pascaly.

Duminica In 7 ale aceleiasi luni, s'a jucat Faust
Margareta, drama feerica cu cantece, In 3 act&
tiadusa de Alex. Obreja.
La 11 Martie, s'a dat Piatra din Case'', comedievodevil Intr'un act de V. Alexandri i Un scrob 'indrcit, tot comedie vodevil Inteun act de Duvert
Boger, tradusa de N. Luchian.
Apoi Duminica la 14 Martie, s'a jucat pentru IntMa oar a. o piesa noua, Pleu1 Logofeit mare, drama
nationals In 5 acte extrasa din Istoria Moldbvei" de
Teodor Codrescu.
Asupra acestei ieprezentatiuni gasiM In Curierur
de Ia0, No. 30 din 17 Martie, urmatoarele aprecieri

De la ieprezentaia piesei Domnila Ruxanda

Intai pies& nationala adusa pe scena

noastrk este Pideml Logofiit mare, drama nationala
istorica In 5 acte de Teo dor Codi escu, reprezentata
la 14 Martie cui ent, Intre aplausele unui public destul de numeros. Piesa este o imitatie din frantuzester
dar este origin alai prin caratterele nationale desvoltate Intr'Insa, i prin traditiunile istorice pe care este
bazata. Cat pentru executare am avea foarte putine
de recanzat, i aceasta Inca mai ales, In privinta panerei In seena. caCi jocul artistilor a fost destul de bun,,
putem zice peste tot ; cu deosebire D-1 Dimitriad tn
tolul Plaesul Logofat, a fost excelent".
Dupa, cererea generala, aceasta piesa s'a jucat
pentru a doua oara la 18 ale aceleiasi luni.
La 20 Martie s'a reprezentat In beneficial lui
Incoace, ce

www.digibuc.ro

305
Andrei Fen y, casierul teatrulni roman, piesele : 0
ct-ap cu cei, comedie Inteun act, tradusa dia fran-

tuzeste de M. Pasealy, Cartea III, Capitolul II, comedie Inteun act tradusil din frantuzeste de- D. BMcolanu i Sora lui Jocris.
In afai it de i eprezentatiile date de trura dramatica locala, s'au mai jucat doua alte reprezentatiuni

de cat] e diletanti, din cari cea Intal, la 13 Aprilie

pentiu beneficiul azilului de copile oifane Sfnta.
Maria, iar a doua la E0 Apiilie, In ajutorul neuaro
citilor din Fran ta
Reprezentatia data de Socktatea diletantet pentra
beneficiul azilului Sfnta Mortar a aduS un venit de
617 galbeni din locurije vandute publicului.
Aceasta reprezentatie s'a dat In. 13 Aprilie 1871,
la cal e a asistat i Mariile Lor Doamna j Domnul
Romanilor. S'a jucat Ginerele lui Hagi Petcu, comedie
In 2 acte de V. Alexandri. Admiratiunea publicului
s'a concentrat mai ales asupra D-nei Natalia Sulu,

care In rolul Adelei fiica lui Hagi Petcu, a fost ar-

tista de rm. a aparitiune, i cai e, atat plili mimica excelenta i intonafiunea clara i sonoi cat si prim

desele schimbari de costume care de care mai pretioase, n'a Jasat nimica de dorit In privinta efectului_
D. Teodor Aslan In rolul lui Hagi Petcu, a fost -an
tip de tot original care a produs multa ilaritate prin

jocul sau, ce se poate numi perfect fara exagerare.

D-nii Al. Beldiman i G. C. Negruzzi, In ,rolurile

printilor Movilesti, ambii si-au Inteles cu exaetitate
pozitiunea, cela ce n'a putut, sa le asigureze xlecat

-0 bung, reusire.

D. W. Cantacuz'n, In rolul lui Verdulescu, priete-

nul lui Hagi Peteu ne-a fnfatisat uil caracter bland

smerit, care a malt-urn:it re, spectetori.

D-nii V. Lazu i G. Duca, avand roluri mai secundare, unul ca fecior, celMalt ca tucatar, n'au avut
atata de lucru, dar cu toate aceste, d-lor au stiut sa-si
faca inter esante micile roluri.

D-nii Zira i I3uckoo, care repjezentau pe doi

zarafi oviei, au dovedit o bun& cunostinta a obiceiuwww.digibuc.ro

20

306

lor acelora si au ridieularizat defectele cu eari a-

cesti oameni ne schimonosesc limba.

Ginerele lui Hagi Petcu a fost urmat apoi de doua
comedii frauceze, Le coucher d'una. etoile, In care au
jucat mai toate, persoanele dinainte si tot eu acelasi
bun sucoes. Singara persoana poua. a fost D na
pasia Graaanu, care Intru nimica n'a fost inferioara,

in ceia ce piiyeste ban,ul gust In alegerea toalete

4si efectul ca care a jucat rolul Earydicei.
Reprezentatia s'a teiminat prin o comedie cu
cantece intitulata Aprs le bal,fa-eare nu erau dent

doua persoane : D-na Elisa Donici qi Teodor Asian,

despre care nu putem yorbi decat cu o profunda recunostinta de talentul ce posed, si cari aMt prin jocul bine nimerit, cat si plia cupletele bine cantate
(compuse de DI. Cudella), au facut pe public sa -si ex-

prime de mai multe ori multamire prin aplause

buchete I Altfel aplausele si buchetele eau lipsit nici

Iii piesele pi ecedente.

Dar ceia ce a ridicat mai mult efectul si tele

imitate& acestei serI a fost ca MM. LL. ,Doamna si

Dornmil au asistat de la 1nceputul paua la sfarsitul
eprezentatiunei, urmarind jocul peste tot ca cea mai
yie atentiune, oeiace era o adevarata i buna lectie
pentru multi... (Curierul de Iasi No. 41 din 16 Aprile
1871), Bdescu.

In reprezentatia de la 20 Aprilie s'a jucat piesele

Nobila CerfeApare, comedie Inteun act de V. Alexandri,

flaimana sau strmutrile amploia(ilor romni, canticel comic de V. Alexandvi, Les deux sourds, comedie
Jntr'un act, si Prisonier sur parole, de a,emenea co-

medic Inteun act, aceste doua din urma jucate In

limba franceza.
La 14 Iunie 1871 gasim In. dosarul Primariei de
Iasi No. 170 din 1867, intitulat Teatrul ,Sockd a tinerilor juni din Urbia IcW : o suplica a lui Alexandru
Grosu domiciliat In lasi, Desp. I, piin care cere la
Primarie autorizatie de a foi ma 1111 Teatru Soc;a1,
sub directiunea sa.n casele D-lui I. Albinet, Dispartirea IV, cu. Incepre de la 20 lunie 1871 pana la 20
Oct. acelas an.
www.digibuc.ro

307

urmaacestei cereri,Primarul insarcineaza pe

mjutorul sAu L Cerne ea s, mearga la fata locului,
sa vada calla In care tirmeaza a se da reprezenta.
teatrale, care apoi face urmatorul referat :
Domnule Primar,

Spre Indeplinirea rezolutiei puse, am mers la

-fata locului, localul este In casele Bacsinescu unde
s'a mai reprezentat si In anii din urma reprezentatii

leati ale, localul este potrivit, salonul In destul de

.spatios

precum i alte doll& odai de alaturi"..

Din cercetarile faeizte nu am putat afla daca

.acest teatru s'a Infiintat sau nu.
*

..Tot In aceasta iarna, o parte din actorii iesenif

-cati n'au fost angajati de directorul Neculai Luchian.

pentrt stagiunea d.in Iii, s'au dus la Barlad, uncle

;sub dilectiunea.unei D-ne, Ana Ghenopol din Baca-

resti, au. Infiintat o trupa teatrala, care a dat o se-

rie de reprezentatii, de- drame i comedii, tn. cel oras

In cursul iernei 1870-1871. Litre actorii ce au

...gurt In acea trupa gasim pe Mihail Galina, Alecu

Mihailescu, Al. Ivolsch6 D-nele Dumitrescu

_Elena Ivolscht, D-ra Olilia Senli

Ciedem nimerit a arata-aici o neintelegere care

a urmat In. cursul acestei stagiuni, Intre autoritatea
.comunala si Prefectul Judetului Iasi, NeAulai Gaue,
lelativa la intraiea /a loja Domueasca din Teatrul
National, In timpul reprezentatiilor, care, dup. cum
4tm vazut tu contractal Incheiat Intre Primarie si antreprenorul teatrului, Neculai Luchian, (art. 29 din
,eontract, nu putea ea fie deschisa i nici sa intie
eineva In ea, &cat numai Domnul si Doamna tarii,
..cAnd urma s asiste la Teatru 2).
1) Despre toate aceste reprezentatli citate, a se vedea. Carierta ite
kra0 pe snit 1870-1871.
2) Vezi foaia Progresu1a No. 65 din 1870.

www.digibuc.ro

308
Prefeetul judetului, crezaird ft are drreptul de a
1ntrebuinta acea loja, In timp Mud nu se afla familia Domneasca In Iasi, eu tow% opunerea Administratiei comunale care Incuiase usa lojei a trimis a,
genti politienesti ca s. strice usa, si In modul acesta
astfel cu forta intra In loja, Impreuna cu alte persoane ti familia sa, chiar la prima reprezent4e de
deschiderea stagiunei (la 8 Noembrie 1870).

In alma acestui fapt a urmat o uorespondenta.

vie, atat Intre Primarie i, Prefect, cat i cu Ministerul de Interne, ceia ce la urma a provocat chiar
demisiunea Intregului Consiliu Comunal.
Pentru mai buna leanurire, reproducem aici adresele schimbate Intre zisele autoritatii, stiut sa fie
Adresa Primariei No. 12644 din 12 Noembrie

Intre Pi efectul Judetului 14.

Domnute Prefect,

Consilihl Comunal In sedinta de la 10 a curentei, a fost informat c d-voastra iie tinand sama de

stipulatiunile contractului Incheiat, de el pentru. concesiunea teatrului si de dreptul de proprietate ce are,

comuna asupra acestetinstitutinni,,pe care o tine ca
spesele sale proprii, prin efractiune ati deschis toja.

rezervata pentru persoana Mariilor Sale Domnului

si Doamnei, si v'ati instalat In ea d'inpreuna cu mar
multe persoane,Antre care si copii.
Aceasta urmare foarte grava In sine, si cu atata .

mai mult ;esponsabila cu cat ea vine din partea

d-voastrii care santeti Insarcinat de lege de a face sa

se respecte dreptul altuia, a girt pe consiliu ca pe

langa alte masuri ce trebue a se lua pentru a nu,
se mai repeta, -sa-se eie i pe acea de a va pofti ea
pe viitor Ea, nu mai dispuneti nici Inteun mod dearatata joja,.pe care- autoritatea Comunala In dreptur

sau de proprietate a dispus de a nu se deschide de

cat la reprezentatiuni la care vor asista Mniile lopDomnul si Doamna.

www.digibuc.ro

-309
Comunicandn-va dar cele ce preced spre tiinta

qi regula d-v9astra, va rog sa primiti asigurarea

.consideratiei mele.

p. Primar, Major Ham.

Secretar, Antoneseu

Aceasta adresa sb'a publicat qi prin placarde fe

.otradg qi prin foaia Progresul.
Tri acela0 timp, Consiliul Comunal a dispis ca
loja Domneasea sa fie pecetluita ea sigillai Comunal,,
ceia ce s'a qi facut In ziva de 19 Noembrie, de catre
zjutorul de Primar Majorul 1. Hazu, Care a Incheiat
In acest scop i un Proces-Verbal.
Ministrul de Interne In urma necurmatelor corespondente avute eu Prefectul Game, trimise la 19
Noembrie o adresa cu No, 15,681, catre Primarul
Japlui, In cuprinderea urmatoare :
Domnule Primer,
Ma informez c ati poprit intrarea Prefectulul

.acelui jue In loja Rrinciara divp. Teatrul acelui oraq

jnehizand-o qi luand cheia.
Ministrul nu Intelega cum ati putut opri pe Prefect de-a dispune de dansa, cand d sa este reprezantantul legal al Guvernului Mariei Sale, i cand acea
lop, de la 1E09 Incoace, a fost data la dispozitia Prefectuldi.

ln fata doar a celor mai sus expuse, va invit

Domnule Primar, ca la moment sa bine voiti a pune

Acea lop, la dispozitia D lui Prefect al acelui Judet.
-0Primiti. ete.
p. Ministru Argintoianu.

aceia0 zi, Prefectul revenind la Teatra qi gAsind ua ldjei Domneti pecetluita, chema comisarii
i gergentii politieneti de cari dispunea tstric atat
pecetile cat qi Incuitoarea Iojei In care intra, spre a
Asista la reprezektatie.

www.digibuc.ro

-310
In urma acestor petrecute, membrii Consiliului

Comunal qi anume : Major C. Langa, Dim. Taeu,. Ma

jor I. Hazu, S. Dudescu, y, Dumitriu, Macaresen, Sc.
13astia, A. Camban si Al. Sendre, Iqi dada] dimisia..
Ministru, cle lute] ne primi aceas_ta dimisie i dispus
kit se faca noi alegeij comunale 1).

1) pespre -Unite acesze vezi dosaral Arti. Primriei No. 80 din 18700

www.digibuc.ro

CAP. XXVII
STAGIUNEA 1871 1872
Trecerea Directiunei Teatrulu,i National de la artislul Necu.-

Jai Luchian, cdtrd advocatul Teodor Aslan.Pragramut

arlistilor si a1 pieselor ce urmau a se juca.-Reprezenta-

tiile dale de Matei Millo.Angajarea i, debutul Ial Teodor

Teodorini si d sotiei sale Maria Teodorini.Teodorini lovit

de alientatie mintald ii Iinpul debutului sau.Rezilierea

angajamentului hit Teodorini.Reprezentatiile date de dilcianii ieseni. -Adelaida Ristori si trupa sa
Iasi.Trupe de eomedii franceze de sub Directia lui Taillefer si reprezentatiile date.

Devi concesiunea direetiei Teatrului National o

avea Neculai Luchian, pe timp de 5 ani dupa cum
am vazut, dar din cauza neintelegetilor iscate nitre
Directiune i Intl e actori, Luehian fn baza alt. 31
din contract, tiece in ziva de 19 Innle 187L conce-

aiunea teatrului nationar catra avocatut statului

Teodor Aslan, priceput In ale teatrului, ea unul ce

fusese alipit mai mult timp pe lng comitetul tea-

tral, publicandu-se aceasta In Monitorul Oficial No.

172 din an, 1871. Juiinl teatral compus din Vasile
Pogor, Iacob Negruzzi, Th. C. Dalaiv, I. Antoniadi
N. Burghelea, din sstagiunea trecuta, ramane tot acelav vi cli aceleavi tudatoriri.

Teodor Asian, prezinta la primarie o lista de

piesele-ce propunea el a ke juca pentru, un numar

de 32 abonamante, a] atand acolo anume i zilele de

reprezentatie, plus doua reprezentatii In beneficiul
Ospiciilor infirmilor de la- Galata i dou6, in, benefi.
Casei Artiflilor romdni. Apoi, publica prin afive
speciale vi in Curierul de kW, No. 10-7 din_ 29 Sept.
1871 Programul tealrului- pentru stagiunea 1871

1872,In care se arata artivtii ce formeaza trupa

personalul ei), precum i .piesele ,ce au a se juca,

www.digibuc.ro

312

pretul abonamentului pentru 32 repiezentatil, precum si preturile cu sara. Iata acel program :
Direc.Vunes D-lui Teoder Aslan
Stagiunea 'anultti 1871 1872

Personalul trupei
Doamnele

Ralu Stavrescu
Maria Teodorini
Smaranda Merisescu
Mat 142, Cugler

Maria Petrescu
Matilda Tanasescu
Maria Dimitrescu
eleve

Suflori,

Domizil

Teodor Teodorini
Gheorghe Alexandrescu
loan Tngscscu.
Constantin Petrescu
Neculai Luchian
Mihail Galino
Constantin Popovici
Than. Filipescu

Petru Bucicov
Lazar Maurevel
10 elevi
: Costachescu i Anghenopulo, .D1. Victor

De,lmary prim regisor si director de scena.

D-1 Ed. Caudella, cap de orchestra.
Fiesele :

Din care se- vor compune spectacolele de abonament.

afar:a de acele ce au a se mai traduce, etc.,
Maria Tudor, Nunfele Venefiane, Nebunie de -

lui Eduard, Richard al III-lea.

mor, Ultragiul,
Don Cezar de Bazan, Trnul de munte, Peticarul,
Treizeci de ani din viala -unui juceitor de ceirfi, Ceritoarea, Paiafa, Debora? Clenarvoni, Germania, Luerelia Borgia, Jana d'Arc, Cqbala i Amorul, Faust,
DOTI Juan de Marana, Jana Grey, Matilda, Vornicul
Bucioc, Afcicanul, Armele lui Richelieu, Ceipitanul Car-

Iota, JuJita i Olofern, Nela, Steaua pstorului, Mo-

rdrifa, Dangevil, Marchiza de Seneter, Curceineireasa,

Regina Topaz, Umbrele lui Oscar, Frufru, Baba Hirca, Fiica focului, Strengarul de Paris, Hazlet Retzepl,

&Ire yard, Socrubuimeicit, Doamna s'a culcatS'oacra si Ginerite, fruit cu cheia, Strechietu, Imprfta
femellor sau lumea pe dos.
www.digibuc.ro

-3.13
Preturile de abonament pentru 32 reprezentati

uni : Benuarele si Lojele 1, 40 galbeni. Lojele al

II-le 20 galbeni, Stalul 8 galbeni, Loja rangul I, No.
11, 40 galbeni, Avanscenele 90 galbeni.
Preturile cu sccect

B-enuarele si Lojele
56 lei c. Iai, Loja al
Il-le 28 lei, Stalul, 10 lei,1.0 parale. Partere 4 3ei

8 paraleGaleria 2 lei 4 parale.

Inainte Insa de a se deschide stagiunea, artistul Matei Millo anunta prin placarde, dupa invoilea
obtinuta de la Primarie, ca In trecerea sa la Bull-

resti, cu compania sa artistica, va avea onoare, a

juca la Teafrul National, 3 sau. 4 leprezentatii QOM-

puse din cele mai nimerite creathini nationale din

Tepertoriul sau.
1)[n reprezentatiile date de Milk) aratam uxmatoai.ele :
Joi In 9 Septemvrie 1871, se joaca
DiTGCtor, comedie vodevil, in 1 act de V. Alexandri, muzica de Ed. Wachman. Paraponisitul, cantoneta comica de V. Alexandri, executata d M. Milo ; Para-

clisierul, vodevit national in 1 act de V. Alexandri,

Muzica de Ed. Wachman; Chera Nastasia,.. cantoneta,
comica de V. Alexandri, esecutata de M. Milli:).
DlimilliCa la 12 Septembrie1871, s'a jucat Barbu

Lutaru, Cantoneta comica de Y. Alexandri esecutata `de M. Millo;- Impres-iunile de ecileitorie a CucQa-

nei Chrila la Paris, cantoneta comica de V. Alexandrf, esecutata de M. Millo; S'a pus an sfcirit z

-slujtni Paraponisitul, cantoneta cDmica de M. Millo,

.esecutata tot de M. Millo : Un poet romantic, scena
la versuri de M. Millo,
vodevil national

In 1 act de V, Alexandri, muzica de A. Flechtenmacher. Apoi, 'Marti In 14 Sept. 1871, s'a jucat penMillo: Prpastille Bucumtilor,
tru beneficiul
vodevil In 5 acte de Millo, muzica de I, Wachman.

Directorul Teodor Asian, pe langa actorii cei

mai de capetenie ramasi diii. stagiunea trecuta, a
www.digibuc.ro

314

mai angajat pe D-nele Stoeneseu si Luta, pi eeumNA

i pe artistul T. Teodorini din Craiova, eu trupa sa.
Angajarea lui Teodoiini a produs In publicul
iesan o male multumile, fiecare astepta cu nerabdaie pe artistul Teodorini, cunoscut Iau1ui, ca posedand un talent exceptional pentru scena. Despia
aceasta iata ce gasim c r is In Curierul de Iaqi. No._
103 din 26 Septomviie 1871:
Pe ]Anga ceilalti aitisti de merit, vom asculta
pe Teodor Teodorini, de atilta timp absent din urbea
noastra, locul WI natal. D sa, sunt acuma 12 sau 14
ani, facut in Iasi o sbnita aparititine jucand pe.
seena noastra de vie O doua-tiei ori. De atunci Incoace, a cortsacrat tot timpul su depArtat de noi, in
studiul energic i adane al artei dramatice, fata, eu
cel mad eminenti artisti In specia D-sale ai Frantei,,
Geimaniei, ltaliei. etc. Astgzi
smul-s din salmi
Cralovenilor, de cale fu Imbratisat anii din mina si
dupa o scurta petrecere Iii Bucuresti, b'a reIntors
noi Sp] e a aduce orasului sau natal o familie de artisti distinsi, In capul carora sta i spie a mai da
odata maim cu vechii si de mult demnii Fai eama
razi de a]t, Luchiar, Galino i altii.
Cu el- alaturi doainnele Maria Teodorinii Radit

Slavrescu, a brbr plg,cuta aducere aminte ne face

a narturhi de pe acura satisfaceroa dePlina ce aveim
de a poseda In mijlocul nostru pentru mai ntulteluni niste artiste de valoarea D-lor sale. Cu o nou.
mult pretuita achizitiune Insemnam aicisi numele
cunoscut al D rei Matilda Cugler, cal e prin eateva
aparitiuni de delitant, a dovedit tin adevarat talent

prin arta dramatica, si care ne d drei,tul de a

felicita Inainte ea pe una din cele mai talentatememb:e ale trupei noastre dramatice. (Curierul de
_lag No. 106 din 26 Sept. 1871).

Stagiunea teatrului s'a deschis In sara de

cu piesa Don Cezar de Baian, drama,
cu cantece In 5 acte tradnsa din frantuzeste. In aceasta pies, rolul titular II avea Teodor
tombrie

www.digibuc.ro

315

Insa acest aitist, fiind atins de un acces de alienatie-mentala, chiar In timpul ieprezentaiei In cale debuta, el juca Inteun mod asa ca publioul care nu
stia adevaratul motiv 1i Inchipuise ca el s'ar fi suit'
pe scena In urma unei petreceri, asa c Inainte
de sfarsitul reprezentatiei resunara, mai multe
ieraturi.

In urma acestui fapt, diiectorul kslan voi

rezilieze contractul eel avea Incheiat cu Teodorini.

Acesta insa, prin diferite staruii4i.cauta sit continue,
a juca re scena teatrului iesan. Atunci direotorul
s'a adiesat membiilor Comitetului teatral ca sa hotarasca.
La 16 OotOmbrie, s'a Incheiat -an proces-verbal

In urmatoarea cuprindere : Consideiand dispoziiu

nile art. .14 din concesiune" considerand ea dl Teodorini din cauza de nesauatate nu mai poate urma
a se pi ezenta le scena, dupa eum sa constatat ct
ocazia debutulni sau, considerand ea au deolarat atat
d. Teodorini, cat i d na Teodorini ca se ietrag de.
ca contiactul cu Dl. Asian, la care ietragere au consimtit i dl. Asian, In baza ait. citat contractul este
jeziliat" 1).

Dintre repiezentatdile ce au mai urmat gasim

Duminica 10 Oct, 1871, s'a jucat Neburia de Amor
drama In 5 acte de Tumayo i Baus traducere de
T. Geoi genii ; Joi 14 Oct. s'a jucat Nello sau Pescarii din Catania, drama Erica In trei acte de d-nii
E. Carmon si M. Carr, prelucrata de L Gemescu.
Asupra piesei Neburia de Amor, cetim urmatoarep, dare de seama In Curierul din Iasi, No. 114 din
17 Octomvrie 1671 :

Din ait4ti unii s'au distinsz prin joc inteligent

corect ; anume d-na M. Petiescu, a oxprimat mult

foc si sentiment.
D-na Stavrescu a-escelat In mod eminent. A-.
imaginat caracterul Isabelei, en
ceasta artista
justa inteligenta; l'a foimat plin de intim sentiment'
1) Vezi dosarul Prim`driei dc lasi No. 80 din' 1870.

www.digibuc.ro

816

l'a /mbracat In nobleta L emnitate. Executarea

acestui, caracter a fost exeelenta. Exteriorul artistei
a fost plin de farmee poetic st plastic ; expresiile au
fost juste, naturale, corecte, siidealizate. Mimica a
fost oaracteristio i tobila ; voacea dulee si elocventa-; valurile sentimentelor le-a exprimat just, In
momentele de fragede emotii, voacea a fost o muzica dulce, magulitoare, ne'ncetilid. de a fi caracteristica. Pasul ei spre tron a fost nobil, mai estetic
end Incepe a se destata In fericire ca e nebuna, Intima emotiune a graiului ei a fost Incantatoare, iar
In cea de pe urma scena, cand dansa Incheie aetiunea prin uu dulce acord de profund i etern amor,
graiul ei a fost patrunzator. Privitorii si-au exprimat cu entuziasmn Inalta lor placere estetica".
Duminica 17 Octombrie s'a jucat Clugdri(ct Sein-

gerdndei, drama In 5 acte de Anicet Bourgeois 9i' L

Maillan.

Asupra acestei reprezentatii gasim In Curierut

de Ia0 No. 115 din 20 Oct. _1871 urmatoarele

...Din tabara de boemieni", d-na Tanasescu a

Infatisat o figura pliva de viata caracteristica. Dl.
Alexandrescu ar fi produs mai mare efect, daca.de
exemplu. In catacombe ar fi Infatisat mai mult sentiment, mai multa durere_ Dl. Galino a jucat corect
eu nobleta.

D-ra Cugler a avut un rol greu

jucat cu.
male talent. Rolul d-sale nu avea nici in caracter
individual pronuntat clar. D sa rasa
imaginat
Intr'o forma armonica si l'a dus consecvent; Auto-

rul._ a parasit'a In situatii scenice foarte grele. D-sa

Insa a Intregit actiunea prin raj-mica elocventa si co-

recta. Dulcea si simpatica voace a cl-sale a expri-

mat intime sentimente In mod fin caracteristic, i ia

-castigat sincere aplauze.

Numai cat trebui sa dole vorbirei mult mai

multa putere. Respectabi ile Aalente dramatice st. cul-

tura literal% a D-rei Cugler Ii asigura un prea fruMos i distins viltor pe tereunI artei.
D-na R. Stavrescu s'a distins Inaintea tuturora,
www.digibuc.ro

317

D-sa a inspirat ingratului su rol, caldura pi pro

funditate, pi l'a executat In mod eminent In toataIn catacombe a excelat pria via expresie a-des--

perai ei, In monastire prin expresia jaluirei i

a.

yazbun arei..."

La 21 Ostombrie 1871, se joaca Marchiga de Se

neter, comedie In 3 acte, tradusa d.e Oh. Vally.
Despie modul. cum a fost jucata aceasta piesa,..
gasim urmatoarea dare de seama In Curierul de IctfP
No. 117 din 24 Octomviie 1871;
Domnii Popovici, Arexandiescu i Galino, a
twat foarte bine ; fie care au format cate o figura.
cu viata pi au dus rolusile corett pi consecvent. DI
Popovici a fost In elementul sau, pi a pradus multefet, mai ales pentru aceia c n'a trecut peste masura estetica. D-ra M. Cugler avut un rol faartgieu (Marchiza de Seneter) dar l'a dus pana'n capat
cu succes jocul d-sale a fost destul de caracteristic... Rolul Marion de Lorme a fast jucat de R. Stay
reasca i l'a executat In mod stralucit, mentinandu se la inaltimea adevaratei artci ciirara delicateta
spirit pi gust de lnalta pcoala estetica. Finetele cele
mai mari le-a executat cu preciziune extraordinara,
}neat air drept cuvaut i se cuvine numirea de ar-

tistl, de cale cuvant unii abuzeaza fara meriteaievarate".

La 22 Octombrie 1871 se joaca Lambin comedie.
vodevil i Soacra st. gnerile, sau Supliciul unui br-

bat, comedie vodevil. D-na 1Weripescu, D-na Stayreasca, D-ra Cugler, D-nii Luchian, Popovici i Panu,.
au jucat satisDicator rolarile lor.
Piesele nationale sunt parasite pi publicul le cere
In Curietul de Iasi No. 119 din 31 Octomvrie
1871, cetim urmatoarele : Trecu o luna Antreaga...
din stagiunea Teatrului National din Iapi. Directia

a reprezentat In w,,st timp numai opuri straw si

nici un op romanesc I Cu toate aceste se numeptewww.digibuc.ro

-- 318

rteatru national 1Cu ce logica ? De alta parte toc-

cmai acuma-Nedem un Anunciu, din partea onor. Directiuni priu care se face cunosout ca leprezentatia
promisa pentru 28 Octomvrie 18Th se amana Taaa
la 4, Noemvrie, din cauza c ()nor. Directie a adus
-\din strainatate doi speciali (masinisti i dec6ratori),

cu ajutorul carora
prepara reprezentatia Rag_Banditul, aredem ca Ia Joe de *a face sacrificii adacand decoratori i masinisti din strainatatet ouor. Directie ar tiebui-sa faca acele sacjificii Ingrijindu-se

-de artisti buni In numar suficieut, si de opuri teatrale de valoare In diferitele ramuri ale dramei.
Mara de aceste, trebui sr S Ingrijeascl, chiar i cu
sacrificii de buna traduetie a tuturor opurilor tra-duseb i limba acelor opuri trebui sa fie Jimba ro--maneasca curata,
; pentru ca limba dia teatru trebui sa fie model, limba autentica, dap& care
s
e oriente,za Societatea. Teatru astfeliu are sa fie

.Conservatorul Si innobilatorul limbei nationale".

Apoi Duminica 3L Oct. 1871. s'a jacat piesa
anuntata, Ralf Banditul sau Subteranate Monaslirei St,
Norbert, melodrama In -5 acte, cu mare spectacol traduse de A. M. Dunca.
Despre aceasta repi ezentatie Curierut de Iai No.
120 din 3 Noemvrie 1871 scrie urraatoarele ;
D-na Staviescu, cu toate efeetele piesei i Ca

toate desavantagiile, ca avea fata cu sine In scena

personaje care erau foarte depaite de a exprima
aceea ce reprezinta D sa,si-a susti-aut rolul cu
mult sentiment. Credem Insa de datorie a-i observa
ca exclamatii cum de exemplu: Dumnezeul mieu!"
le pronunta cu prea mare Ititindele de voce, si momente ca acela In care Berta regaseste copilul Pall,
nu le-a exprimat destul de just. Rasul convu.lsiv nu
a fost la locul lui.
Dl. Galino a dus rolul sau foarte expiesiv

..corect (ceea ce e raritate Ja no1). Dl. Luchian luand

In cousideratie felul rolului situ, totusi gasim ca a
exagerat cat-va; aceasta Intru atat Incat d-sa ne a.
,obicinuit sa-1 vedem totdeauna foarte natural In rowww.digibuc.ro

319

lurile sate. Ne oprim a vorbi mai pe lung despre D.

Alexandrescu, care lasa foarte mult de dorit ea or
San care i regaseste mama si ca amant nenorocit,..
_Miza iii scena a fost facata fara nici a grija. Suflerul facea de multe ori ca publicul BA nu. mai aiba.
necesitate a auzi pe actor.
Nu putem Indestul sa recomanduim d-lui regisor o observatie mat bung, la costumuKi, eaei. in
general e foarte negligeata. SMrsind, consiliem pe
d. Asian a alege mai cu grija piesele de reprezeuInvete mai
tat si a face, ca In general artistii
bine rolurtte, aceasta fiind Intaia conditiune care
permite ridicarea cortinei".
In seara de Joi 4 Noemvrie 1871, s'a reprezentat
Douci vite Inclfate, comedie vodevil In 3 acte, de
Jiabiche i Delacour, tradusa de Dr. L Many, i Ca-

imirul verde comedie In 1 act tradusa de T. Porfiriu.

Despre piesa Dotal vile inceiltate Curierul de
'Iasi, No. 122 din 7 Noembrie 1871 arata Ca piesa

n'are nict o valoare pentru a fi admisa ea sa

joace e scena teatrului nostru. national. Ia lo-

ealul numit a doua biserica zice acel ziar, acolo unde

tineri, doamue, domnisoare i publicul Intreg vine
,ca,sa vada pretinclandu-se morala Inteo serie de ac.tiuni care tind la un scop, perfectiunea omului,
.amara derisiune! Ca desnodamant, ca morala ei

=mina prin, einica comparaiune c Amorul este o

-tusa nidgeireasce. lata dar o piesa care Incepe cu.
$lanind i terrain prin tusa magareasca.
CuAoate acestea, aceasta piasa care nu exprima
riici un sentiment a fost bine jucata de artisti. Ase-menea piesa, exista In teatrul francez pentru c E.-xista i scena anume uncle ele sejoaea cum Thedre
.-du Pedals Royal i altele pentru c este i un pu,

bile anume care sa-1 frecventeze si uncle sa-si gaseasca deliciile. Sunt toti aceia si acelea cari In urma
unui bon diner" cum numesc ei In suplul lor lim.bagiu, merg, zic la teatru, unde se joaca asemenea
piese, caei In pozitiunea momentana In care sunt
Jusi stint departe de a Intelege fineta spiritului dewww.digibuc.ro

320

la Comedia Franceza, delicateta sentimentelor dela

Odeon, sau armenia rauzicei de la Opera.

,La noi Ina n'avem cleat un singur teatru si

publicul acela plutitor din Paris lipseste. La Doi faeste parintele, mama, si copila care vin sa
asculte si nu trebue ca scena sa-i faca a fi jenati a
rovi In lojele lor.

Pentru aceasta dar rugam pe On. Directiuna.

teatrala sa pima mai multa atentiune la alegerea.
pieselor, pe on. Comitet cale ieprezinta societatea
acolo, tocmai In acest scop sa puna mai multa exa-

mina] e la permitei ea lor si pe d-nii ti aducatori a.

studia mai bine literatura i sa fie condui de mai
bun gust In alegerea autorilor.
Joi in 11 Noembrie 1871 s'a jucat Imprestile de
vileitorie vodevil in 2 flute de Havies, Duvier ti Lozan tradus de N. Luchian d Scara matei" orereta
mationala de V. Alexandri.
Duminica In 14 Noembrie 1871 s'a dat pe,ntru
debutul artistului Costache Serghie, piesa Turnul da,
Nesle, di ama cu spectacol In 5 acte si 9 tablouri de
A. Dumas.

Curierul de Ia# No. 127 din 19 Noemvrie anut

1871 ne spune ca :

Dna Stavrescu a jucat rolul Margaretei, Re-

gina Frairtei. Declamatiunea ei clara i Intaleasa

bine accentuata, la locurile necesare, a fost In strihsa.
armonie eu rat-mica naturala. Toate aceste raie caMAO artistice ale d-nei Stavrescu au conlucrat cm
deplin succes la excelenta reusita, a iolului gargaretei. D. C. Serghie noul oaspe al teatrului iesan a.
avut In debutul sau o reusita din cele mai splendidea avut In debutul sau o reusita din cele mai splendide, a avut o declamatiune placuta i clara, modulatiune acomodata cu sentimentele exprese, In fine
o mimic& In general adevata, afara poate de acea a
ochilor cari ni s'a parut cam exagerata. Dl. Serghieprin toate aceste eminente calitati a *debutat astfel
c n'a lasat nesatisfacuta nici catusi de putin astepUrea publiculut. Dl. Galino ca de comun asa si de,
www.digibuc.ro

astadata a dovedit c poseda o scoalabuna i ea este

unul din cei mai distinsi membti ai trupei noastie
actuale ; eu deosebire, de tin timp Incoace d-sa nu

prezinta un progres evident, In loc de decadenta,

luctu ce este cam rar pentru artistii nostri".

In gazeta Na(ionald, No. 6 din 19 Noembrie 1871.

gasim urmatoarele :
Joi 18 Noembrie 18'71, s'a jucat piesele traduce
din/ frantuzeste : 1_71ifa lunei,
noroc i doua
piese miei nationale : Cuiul in peirete de V. Alexan-(
dri i Eclisiarhu Colimirescu, antecel comic de I'
Ianov. DJ. Luchian, DJ. Gheorghiu, precum i d-na
Merisescu, au jueat bine rolurile lor. Rolul lui ,,So-

dorel, a fost jucat de di. Gheorghiu mai bine decat

multe alte roluti ale sale ; D-nele Stoenescu i Luta
au lipsit a avea o dictiune mai buna i limba mai
corecta i gesturi i mimica mai teatrala. Mai amintira ca d-na Merisescu a facut o rea derogare la obi-

ceiul sau, Introdbcand de la sine cateVa cuvinte

triviale ea de ex. plesniiti-ar ochii i altele, vroind
prin aceasta a produce mai mult efect. Efectul fu.
produs numai asupra acelei parti a publicului, care
n'are nici o cultura nici gust artistic. Iar publicul
cult nu poate decat sa desaprobe a".este expresiuni
pe Rena,
sa piarza gustul de a frecventa teatrul
national.

Inir'un noroc, este o comedie din repertoriul

teatrului francez. 0 piesa fina, tesuta cu spirit de

la un capat la altul, dar aproape imposibil de tradus

In alta limba. Cu toate aceste atat D-na Stavrescu
c&t i d. T. Asian, directorul teatrului, care cedand
cererei publicului juda In persoana, si au stiut prin
jocul lor a face traducetea Intrucat-va interesanta.
Aceasta merita cu atat mai mult lauda cu cat si d-na
Stavrescu, care are gpecialitatea rolurilor mari, dra-

matice, i d. Th. Asian, caie este perfect In carac-

tere comice, bufone, au trebuit sa iasa din sfera

rolurilor lor cele recunosatoare.

Dl. Asian a cantat pe Eclisiarhul Coliveirescu
bine, desi era cuprins vederat de o mare emotiune.
www.digibuc.ro

21

322

Cantecele D-lui Ianov sunt foaite iubite de public ; cine nu'si aduce aminte cu placere de : Pareatca sau Asesorul Schivernisald de.Avocatul Corciogarescu i de Akgatorul, uncle autorul eopiaza spe-

ranta exterioara a mai multor caractere cu atat talent comic... Nu numad dL Asian, ci si autorul au

fost aplaudati si chemati de public.

Cuiul n peirete, e o poveste dramatizata cu ta
lentul ee'l are numai dl. Alexandri... Dl. Asian si
Luchian, eel intai ca Arvinte, eel al doilea ca Pepelea,
au stiut foarte bine sa Infatoseze aceste doua caraecere, pe eat deosebite pe atat interesante, si jocul

lor nelasaad nimica de brit, aceasta piesa a fost

cea mai frumoasa din toate. Numai o observatiune

avem de Meat D lui Luchian, dupa care vom Ineheie :

d-1 Luchian cunoscand e pubIiui. eel mai incult este
cel mai numeros, i ea el aplaudeaza In mod.ul eel

mai vuitor, hotarand astfel mai malt decat celalalt

succesul unei piese, are mare gresala de a voi sa
produca efect mai ea sama acest ilia, de aceia d-1 Lu-

chian a contractat raul obiceiu de a vorbi limba

partii inculte a publicului : si, d-sa pronunta In toate

rolurile sale chicior, ghine, hie, etc., in loc de picior,
bine, fie. Astfel d-sa uita ca teatrul ori care clasit de
oameni ar reprezenta, fie scena, un salon, un palat

san o crasma, este chemat sa dea modelul Umbei

celei mai pure si mai culte. Galerii si Parteruri pot
avea placerea sa auda trivialita, dar publicul cult
111/ OA de cat nemultamire, i daca e drept ca teatrul are pe langa altele si scopul de a cultura un
popor, artistii dramatici i mai vartos acei cari au
talentul d lui Luchian, ar trebui sa se ridice la nivelul de unde pot Invata pe public cum trebue sa
vorbeasca, In loc de a se coborl pana a Invata ei de
la galerie i parter limba lor comma".
Duminica 21 Noemvrie 1871, s'a jucat comedia Jifia-

nul Intrucatva creatiune a d-lui Luchian si a avut

foarte buna ieuita. D. Luchian ca pompier voinicos
si ibovnic a Marlucal, a Inteles pe deplin caracterul
acestui rol i l'a executat cu multa istetime. Tot awww.digibuc.ro

323

--

lunci s'a mai jucat si piesa Pariz'anul, comedie, piesa

.cuprinde si unele momente scandaloase, cari nu sunt
de loc la Inaltimea misiunei teatrului. A ti eia piesa
ce s'a jucat a fost Vladuful mamei, o piesa bine prelucrata. Ea ne reprezinta caractere, cari se gasesc
pe la noi foarte des, satirizand In mod potrivit neglijenta instructiunei primare. (Curierul de Iasi No.
130 din 26 Noemvrie 1871).
Joi In 26 Noemvrie 1871, s'a jucat Paul Jones,

drama In 5 acte, de Alexandru Dumas, tradusa de

Porfirju. D-na S'laurescu In rolul Margaretei, nu vom

zice mai mult decAt. ca daca am fi fost Alexand.ru

Dumas, i am fi dedicat piesa d-sale. D-na IlleriseScu
sustinut tolul Marchizei d'Auray, pana la capat ea
caiaeterul bine studiat, Insa modulatiunile de mimica

voce ar fi trebuit mai abundent presurate pe caracteristicile faze prin care trece acest personagiu-:
D-1 Galino Iu rolul lui Paul Jones, e atata superior, ca asemenea cl-nei Stavrescu, nu gasim cu-

vinte cu care sa descriem. Va ramnea nestearsa

In inimile noastre acest artist, In scena din actul al

IV-le, uncle Paul Jones, copilul Marei, face pe batrInui

Achards, care murea, stt vada in moarte o fericire

si pe publicul emotionat pana la lacrimi Isa se transporte, sa vada un Dumnezeu mare si binefacator
Cum nu ne-am duce la biserica daca ar fi sa putem
auzi Intr'Insa ce am auzit graind pe Paul Jones In

aceast scena atat de sublima ! Primeasca d. Galino

din parte-ne bine meritate aplause.
D-nu Alexandrescu, In contele Emanuel, desi

slab din cauza unei boale grave de care a suferit a

-dus rolul sku natural, si cu multa grija.
D-nul Gheorghiu in illarchizul d'Auray, desi nu are

deet o singura scena, dar de asta data am avut

In fata noastra un adevarat artist, rolul era asa de

bine inteles, Meat putinele cuvinte ce au zis, fie dum-

Dealui sigur, au platit de mii de oil mai mult decat

10 rolu.ri cu Ralf Banditul.
D nul Popouici, In rolul btranului Achards, a
Jost imagina vie a unei naturi, care cu drept putem
www.digibuc.ro

324

zice e necunoscuta In zilele noastre... Nu vora uit

a aplauda perfecta mimics Intl ebuintata de d-sa In
actul al IV lea, cand PauI Jones Ii vorbeste de Dumnezeu. Culminatiunea ideilor rostite de d-nu Galinor
se efectua cu. aceiasi gradatiune prin mimic, pe fata
d-lui PopovIci... Miza In scena de asta data fu la
Inaltimea sa. Costumai ea foarte Ingrijita. Ansamblu
a fost perfect". (Gazeta Nationala, No. 8 din 26 Noembrie 1871).

In 2 Decembrie 1871. s'a jucat Jianul, Ceipitaq

de Haiduci, -piesa Intitulata dramei-vodevil, com push
de M. Millo. Piesa aceasta este una din cele mull repetite ale repertorului teatrelor din Romania, si unas

din cele cc s'a sustinut lunga vreme pe scena.

Jianul capitan de Haiduci" se distin(Ybe dint] e
alte piese originale de asamenea natura, sifarmecul
prin care s'a sustinut atata timp pe scene, nu este
altul decIt de copier ea unor obiceiuri de tal a, din

timpuri mai vechi. Cu. toate aceste, astazi nu mai produce nici un efect, publicul asteapta mai mult pe scena,
asa Incat numai parterul i galeria au fost ceva Mai
vizitate la aceste reprezentatii.... Multul suerat,
huiduit i Impuscat sant nimic alta de cat cununa
trivialitatel. Se pot admite i aceste pe scen ; Insa

fiind lucruri foarte secundare, au numai Intru atata

ratiunea de a fi, Intrucat sunt executate cu deplina,

maestrie. (GazWa na(ionalei, No. 11 din: 7 Dec. 1871.)

La 9 Dec. 1871, se joaca doua piese : Intmplrile deligemel farsa In 6 parti, cu spectacol, traduce] e
din frantuzeste de dl. Luchian, i Vreu sei fiu Primareasei sau D-nu fi-D-na Pinson vodevil cu spectacol
Intr'un act de d-nii Bogord, Dumanoir si Denei y tradus de A. Fotino. ,
Duminica 12 Dec. s'a jucat drama Treizeci de ani
sgu viafa wad juceitor de cdr(i: Iata.ce ne spune Curicrul de Iafi, No. 139 dip. 17 Dec. despre modul cum
?

a fost reprezentata aceasta piesa

Rolurile principale au fost jucate de d-nii

Aslan (Georges de Germanie). Al. Gheorghiu (Tatal luis

www.digibuc.ro

325

1Georges), D-na Staurescu, (Amelia, nepoata lui Dermond). D. Popovici (Dermond) si D. Galino (Varner).
In ansamblu piesa a fost foarte bine executata, miza

in scena ca si costurnarea fara repros.

D. Th. Aslan merita cele mai sincere aplause,
el a sustinut rolul cu atata mai bine, cu cat pentru
prima oara se sue pe scena Intr'un rol dramatic greu,
cu atat mai perfect cu cat rojul l'a Inteles pana
In cele mai mici detailuri.
D-uii Galino si Popovici, au sustinut cu multa
arta rolurile lor. D. Gheorghiu In rolul acQlui batran
nenorocit, nu lasa nimic de dorit, de cat cantecul voeel sale. Asemen i d-na 8tavrescu In rolul Ameetc.

Joi la 16 Dec. s'a reprezentat doua piese : Mi-

runicd Met de tut i Creita satului; Cea IntM, traducere

Th un act, care daca ar fi fost jucata bine, ar fi produs un efect satisfacator. Cea de a doua, La petite Fadette, de George Sand, localizata foarte bine de D.
Carada, sub numele de Ureita Satului, vodevil In 2
Acte, este una din operele cele mai sentimentale, ale
autorului, una din acele bucati, care cu cat se vede
de mai multe ori, eu atata place mai mult. Muzica
nation ala aranjata de Flechtenmacher, a contribuit
loarte mult de a forma un Intreg arinonioss ce'ti antple inima de multumire deplina.

Jocul artistilor In genere nu a fost tocmai la

Inaltimea piesei ; putem Ins& remarca cu multepire ca

.d. Alexanctrescu In aceste roluri le tarani tineri, este

In adevar artist, poi dna Stoinescu cu toate ca a

lasat ceva de dorit In rolul Elenei, jucat odinioara de

d-na Valeri, nu vom Inceta Insa un moment de a-i

aduce multumirile noastre pentru marea osteneala
cesi (la suindu-se tri atatea roluri, In toate spectatolele. In fine nu credem nefolositor de a arata, ca,
santem mai bucurosi sa vedem de aceste piese bini-

sor jucate. decat ca de al de Inteimpleirile deligentei,

.i alte multe de trista memorie". (Curierul de Iaft No.
140 din 19 Dec. 1871).
www.digibuc.ro

326

DurninicA 26 Decemvrie s'a jucat 0 palmei la Barmuscat, comedie In doua acte de Gh. BengeScu, Amorul Unch ului, comedie cu cAntece Intr'un act tot de
Bengescu. si Crai Nou, opereta Intr'un act, de Vasile
Alexandri, muzica de Ad. Flechtenmacher.
Joi In 30 Dec. 1871 se joaca In beneficial D-neie
Merisescu, Cetatea Neamtului dramA, In 3 acte, cu mare
spectacol de V. Alexandri si Doi soldaji romni, co-

medie nationala in 1 act.

DuminicA In 2 lanuarie 1872, s'au repetat aceleasi trei piese care s'au fost jucat si In sara de 26
Decemvrie 1871.

Duminia, in 16 lanuarie s'a jueat In beneficiul

d-nei Stavrescu, piesa : Arta fi Inima sau Viata uneE
actrite la care a luat parte si D-1 T. Aslan, jucand
rolul lui St. Phar.
DuminicA, In 26 lanuarie s'a reprezentat trei piese

mai potrivite cu puterile trupei actuale, si anume :.-Insureitaii, opereta nationalA. aranjata de M. Millo sie
D. Filipescu, muzica de A. Flechtenmacher, Von Kalikenberg Concesionarul, cAnticel comic de I. Ianov
si jucat de D. T. Aslan, si Vleiclutu mamei comedievodevil prelucratA din frantuzeste de Ion Lupescu.
SAmbata, 29 Ianuarie s'a jucat In beneficiul lui,
Gheorghe Alexandrescu, piesa Taverna Dracului, dram1-

ln cinci acte de Ambroise si Bernard Lopez.

SAmbatA In 12 Fevruarie s'a reprezentat Maria,
de Bomarse piesa istorica In trei acte tradusit, de
D. Gusti.
JoI 17 Fevruarie s'au jucat piesele : ,StrechietuL
comedie vodevil In un act. Cortelul lui Oscar comedie vodevil In 1 act, arnAndouA traduse din frantuzeste de N. Luchian si Baba Iletrca opereta vrAjitoarei In 2 acte si 3 tablouri, de M. Milk., jar muzica
de A. Flechtenmacher.
Toate aceste note sunt luate din : Gazeta Nationalei pe anul 1871.-1872.
Joi 22 Februar 1872, s'a dat In folosul artistilor
romani Ta verna Dracului iar in. 25 aceiasi lunk.,
tot in folcisul lor, piesa Tuza Calicu".
.

www.digibuc.ro

327

La sfarsitul stagiunei acestia, s'au dat si cateva

reprezentatii de diletanti dintre care una pentru Societatea Reuniunei Femeitor Romeme, care avu loc Du-

minica 9 April orele 12 de ameaza, jucandu-se pie.

sele : Nu pentru chic se pregilteste ci pentru cine se
nirnereste, proverb Inteua act, tradusa din frantuzesta
de d-na Alexandrescu ; Nanasa, comedie inteun act,
de asemenea tradusa din frantuzeste, si cantoneta

Herscu Boccengiu de Vasile Alexandri. Apoi, Mali'. la

18 April s'a dat o alta reprezentatie de diletanti, In

beneficiul artistului Mihait Galino, in care s'au jucat
mai multe piese, despre care gasim In Curierul de
Iasi", No. 44 urmatoarele relatii :

Trei piese si un cantec se esecutau Inaintea

unui public foarte numeros. Piesa Memoarele lui Ri.

chelieu" cu care Incepu serata, a fost cam rece pri-

mita de catra public, din cauza ca nu intruni nici

una din conditiunile estetice a unei comedii. E pacat
de timpul -cel frumos ce-1 pierde cine va cu traducere unei astfel de piese. Singura multamire In aceasta bucata ne-a procurat limba corecta si adevarat
romaneasca In care a fost tradusa. Acestei comedii
urma un cantec, care e foarte raspandit si cunoscut
in Romania adica : ,..fierscu Boccengiul". Acest tip
minunat de jidan polono-roman, a fost esecutat cu
mare succes de d-nul Petre Botez, care escela In partita

in care vorbeste despre balabusta mititichi etc. etc.

Piesa d-lui Bengescu : Nu e pentra cine se pregateste
ei pentru cine se nimeceste a fost foarte bine esecutata. D-na Petit si d-na Enf. A. Ureche au fost aplaudate In mai multe randuri si vazand publicul cat de
bine dezvolta aceste onorate d-ne rolurile lor, drept
recompensa si Incurajare le-a aruncat cate-va buchete, tot atat de frumoase cat de frumos a fost si
jocul lor".
REPREZENTATIILE TRAGEDIENE
ADELAIDEI RISTORI

In acela timp u deschiderea stagiunei teatru-

lui romanesc, a sosit In Iasi si o trupa, Rabaul de

www.digibuc.ro

328

tragedie i drame, In frunte 9u celebra artista Adelaida Ristori. Aceasta trupa a jucat in sara de 4 Oc-

tombrie 1871, piesa Medea, tragedie In versuri de

Ernest Legouve, tradusa In limba italiana, dupa care
apoi a mai jucat : La 5 Octombrie piesa Maria Stuart ;
la 8 Octombrie Maria Antoaneta.
La 9 Octombrie, Iudita iar la 11 Octombrie s'a
repetat drama Maria Anton eta. Succesul acestor reprezentatii a foSt foarte mare, publicul iesan a fost
entnsiasmat da talentul fan: seaman al celebrei tragediene Ristori, card a starnit admiratia Intregei lumi
civitikate.

TRUPA DE COMEDII FRA*EZE DE SUB DIRECTIA

LUI TAILLEFER.

Pe la Inceputul lunei Noembrie a sosit in Iasi

o trupg, de comedie franceza, sub conducerea artis-

tului Taillefer care a debutat In sara de Vineri 12

Noembrie 1871 cu piesa Le Camp des Bourgeois Par

4-oit de Conquete".

Publicul care de mult timp era dorit de a vedea

o buna trupa franceza, a primit cu multa simpatie
debutul acestei trupe care era compusa din urma-

torii artisti : D-nele Saint Maur, de la Theatre de Vau-

deville din Paris. Dorval de la Port Saint Martin,

Romavie de la 0-aon, Sofia Periebon de la Thatre du

Pare din Bruxelles, Julia de la Thatre Molire din

Bruxelles si Thair. D-nii Taillefer june prim, Thais,

Arelly, Aim, Flivie, Ometz, Gevot, Morel si Leon 1)

A doua reprezentatie se daau Luni la 15 Noem-

brie, cu piesa Fiammina".

La 24 ale aceleasi luni, Osim c s'a jucat La
Joi fait peur, comedie Intr'un act de D-lia Emile de
Girardin, La partie de piquet 0, Le Camp des Bour-

geois comedie In cAte un act.

La 1 Decembrie urmator, trupa aceasta ya justLes Filles de Marbre drama In 4 acte.
1) Vezi Curierul de 1a0 No. 120 din 3 Noembrie 1871.

www.digibuc.ro

329

Sambata la 11 Decembrie s'a dat prima repre-2entalie a piesei La Dame aux Camlies, drama in

acte de Alexandre Dumas fiul, i La Nuit d'Octobre

{le Alfred de Muss& In beneficiul direetorului trupei
Mercuri 15 Decembrie s'a reprezentat Les Domes-

tiques, vodevil In 3 acte.

Sanwa 25 ale acelea0 luni se joaca Une femme
qui se grise piesa cu cantece inteun act de Lambert
Thiboust

Unecornile qui abat des noix comedie In

3 acte de Thodore Barriere i Lambert Thibous.

Lnni la 27 Decembrie se joaca Les ides
M
dame Aubrag, comedie In 4 acte de A. Dumas fiul.
Luni In 3 Ianuarie 1872 se da pentru bitaia oara

_Le Roman d'un jeune homme pauvre mare comedie In

7 acte de* Octav Feuillet ').

1) Vezi Nout Curier Roman din Decembrie 1371.

www.digibuc.ro

CAP. XXVIII

STAGIUNEA 1872

1873

Continuarea directiunei lui Teodor Aslan.Art43tii ce co mpun.

trupa treatrala.Dimancea in piesa ilutal.Deiri de sama

despre diferite reprezenaltii. Beneticiul i jocul de insemnat in piesa
tul.Beneficiut acIriteiMerisescu cu.
piesa Chirita in Iag,.Printa reprezentatie a piesei Porcarul j Maria Sa, de V. A. Urechia.Reprezentatide
date del trapa lui Mil lo. Opera Ila liana.Debutul lui
Co,stache Strat in opera Trovaloare.Teatrul Francez desub Directiunea D-rei Keller.Reprezentatii rometnegi in
Kii'nau; Teatral zidit de Ion Lurescu in .E ocsani.

In cursul acestei stagiuni, Teodor Asian a continuat a tin ea directiunea Teatrului National, in acelea0 con ditiuni ca i In anul ti ecut sub privigherea

comitetului teatral de care am vorbit In capitolul

precedent. Din personalul artistic angajat pentru a-

ceastA iarna, cit4m pe artitii, In cea mai mare pal te

cunnscuti publicului iean, i anume : Mihail Galino,.
Const. BAlanescu, Pancu, Dimancea, M. Popovici, Velescu, Alecu Gheorghiu, Gafencu, Manole, Negrutzi,
Dimitriu, Stroescu
D-nele Raluca Stavrescu, Frosa
Sarandi, Smaranda Meriescu ; D-rele Constantinescu,
Petrescu, Zamfirescu etc.
Se facurA abonamente pentru 32 de reprezentatii,
promitandu-se prin program diferite piese nationale noua.
La 8 Octombrie#1872, avu loc deschiderea stagiunei teatrale, cu piesa Cseitoriile false (Les fauxmenages), de Ed. Pailleron, tradusa de TeOdor Asian.
Duminica urmAtoare, In. 15 Octombrie a avut lop
debutul artistei bucuretene Frosa Sarandi, prim subretA, i eprezentAn du-se piesa Amoral Doctor, come die
www.digibuc.ro

331

farsa In 2 a te de Doctorul Obedenaru, prelucrata.

dupa Molij e, In cal e a jucat mai tot personalul tru,

pei, pi ecum i comediile : Un trntor cazece, vodevir
Intr'un act de Matei Millo, si Coarda simfitcare, vodevil de Claiiville si Lambert Tiboust, tradut.a deConst. Balanee u.

Joi In 19 Ottombrie se juca piesa : Merrirea si-

cciderea untl orn politic (Grandeur et decadence de Mr,

Joseph Prudhomme), comedie In 5 a te In proza deHenri Monnier si Gustav Vaez, tradusa de Th. Aslan.,
Duminica la 22 tale aceleasi, luni s'a jucat pies&
Trei plrii (Trois chapeaux), comedie In trei acte de
Alfred Hennequin, tradusa de S. Many, repetandu-se
vo de vilul, Coarda Sirnfitoare.
Joi 26 0 -tombrie s'a judat piesa Julia, drama In

trei acte de Octave Feuillet, tradu ere. Spectacolut

se sMii cu comedia Intr'un act : Ceteste pe Balzac,
In pron. de Eugne Nus si Raoul Bravard.
Apoi Duminica In 29 Octombrie, s'a dat pentru
Intaia oara Maria Tudor drama In atte de Victor
Hugo, tradusa de Costache Negruzzi.
Joi 2 Noemviie s'a jucat Domnia 5lugilor, comedie

cu cantece In 3 acte de Bug. Grang si Raymond.

Deslandes, tradusa de C. Balanescu, muzica de Flechtenmacher, precum i comedia Intr'un act : Ceteste
pe Balzac.
La 5 Noemvrie, s'a jucat piesa ilIutul, comedie.
In 2 acte de Bayard, In care rolul principal l'a jucat
actorul Dimancea, care facuse din at.est rol o creathine principala a sa. Asemenea. s'a mai jucat atuncit
Rupe Fr, comedie Intr'un act de Rosier, tradusa de
D. Pancu si Un amic infocat vodevil de Labiche
Alphonse Jolly, tradusa de Teodor Aslan.
La 8 Noemvrie s'au jucat piesele Mercadet i Ade .
vr sau comedic.
-Duminica 12 Noembrie s'a dat piesa : Curierul
din Lyon drama cu mare spectacol, In 7 acte de Ma'eau Siraudin i Delacour.

In aceasta piesa rolul. principal l'a jucat Alex.

Gheorghiu (Lesurque si Dubose) iar C. Balanescu
jucat rolul lui Chopard.
www.digibuc.ro

332

La 16 Noembrie s'a repetat piesa Trei

fomedie In 3 acte, i s'a mai jucat piesa Nu e voe,

-sau Postal de onor, vodevil Inteun act de Dimitrie

Velisson.
Duminica 19 ale aceleasi luni, s'a jucat, Marcelina,

drama care a avut Uil succe4 cu totultesatisfacator.

Curifral de Iasi din 1872 In No. 129, zice ca piesa

4ceasta a fost o alegere din cele makputin fericite.

Aetul IntM era de tot sarbhd plin de nn spirit cu

totul, fara gust ce tindea numai la efect de comparatie care mai de care mai trash de par ca sa para
-originale. Din norocire ca In celelalte acte Incepu
ceva actiune, Meat multumita jocului D-nei Stavrescu

yublicul se retra:e mult mai .,atisfacut de cum de

,3igur se astepta dupa aotul Intai. D. Pallea a fost ea

de obiceiu foarte natural In jocul sau, ceea ce este

un mare merit ; totusi nu ne putem Impedica de a

observa., ca acest naturalism era urteori prea gol,
mal ales gestioularea d sale ne-a parut prea
gripta, manele erau In o vesnica balabaneala, palca
ar fi fost independente cu totul de d-sa, ceea ce la
un actor nici odata nu trebue sa se Intample, caci pe
scena Tana i natura Se reprezinta prin arta, si numai prin aceasta devine estetica frumoasa".
La 26 Naembrie se repeta piesa Natal (Le Muet
d'Ingouville), precum si Baba Harca, opereta de Matei
muzica de- Flechtenmacher, aranjata in cor
pe voci de Eduard Caude4. Reprezentatia aceasta
a tyas foarte multa lume asa ca multi au trebuit
se Intoarca n.efiind locuri. Se dadu mai intai Mutul,

pe care'l juca d. Dimancea ca destul talent si foc,

fiind pentru aceasta des aplaudat de public. Baba

_ilidrca au fost mult mai slab jucata de cat alta data.

D. Balanescu uita prea des eh este o tiganca si parasea aceentul i pronuntarea potrivita, pe care pe
urnah cauta sa le recastige pun exagerari. Foarte bine

ca totdeauna In acest rol, a fost d. Gheorghiu, eu

miscarile sale si toata natura Infocata a lui Chioasa ,D-na Dimitrescu canta binisor, cand e vorba de noata

medie, cele de sus Insa le cam Incurca. In totul se

www.digibuc.ro

333

observh, tendinta de a face din Baba &Ina o piesa

caraghioasa, ceea ce nu este de loc, dupa ideea au-torului, r muzica ei, ci ca i Barbu Lautand i alte
de aceste mai multe tablouri de moravuri stanse, saw
ce merg spre Stangere, de eat o adunatura de scene-

grotesce" 1).

Joi la 36 Noembrie, s'a reprezentat, Tn benefieiul

lui Diman cea, Idiotul, sau Suteranul d'Heidelberg, drama

In 5 acte 8 tablouri, ,tradusa de S. Ivli1iailecu, muzica de Ed. Caudella.

Succesul acestei reprezentatii zice Curierul de
Iasi, a lost din tele mai multunlitoare. Publicul era
foarte numeros: Multi s'au tutors Inapoi ne mai fiind
locuri : lojile erau. toate One. Amintirea lasata de
Pascalli, care au debutat In Iasi In Idiotul, atraseze
acest numeros public. D. Dimancea In a carui beneficiu s'a dat reprezentatia, a jucat rolul 8U cu -un
talent incontestabil, pe care l'am reounoscut deja In
rolul de daunazi a Mutulu . In genere d-sa joaca blue
In roluri de tot maitte, In caracteye extra ordinal e,

pe .cand din contra la caractere mai simple, or

cat ar fi momentul de important, d-sa este mult mai

slab, rece i fara inspiratie. Nu. stim carei cauze se
atribuim aceasta imprejurare, aceasta sehimbare a
aceluia orn.

'

Duminica 3 Decembrie, s'au repetat piesele lulia i Baba Hrca.

Joi la 7 ale aeeleasi inni, s'a dat In beneficiul

Smarandei Merisescu, piesa Cumana Chiri(a sau DouCi

Fete s'o Neneacci, comedie cu canteee In 3 acte de V.
Alexandri, i Viddu(u Marnei, comedie eampeneasel

Intr'un act, cu eantece de Dl: Stanceseu. Asupr a acestei reprezentatii, Curierul de Ia)ci No. 137, face

urmatoarele observatii :
Publicul era foarte numeros, ea totdeauna can d

se reprezenteaza pe seena noastra tablouri de a cea-

stea originale, In care se descrie o societate dispa

ruta mai da tot acum, dar care a fost societate a In
care au, trait parintii nostri. D. Alexandri, en maea
\

1) Curieru

de Iaqi Nr. 131 din 29 Noombrie 1872.

www.digibuc.ro

334

-stra pans, a stint sa prezinte icoana vie a unei societi ce se duce, lasand loc alteia noua, gata sa o

urmeza, si menita, a o surpa cu totul. Cata. dedsebile

astazi ?
Intre oamenii de atunci (1844) si Intre cei
cata schimbare In moravuri, In modul de a trai, In.
limba, In poi t ! Litre saltulile cc a Meat societatea
noastra, si ea a facut cam multo de vr'o 40 ani, acesta
este poate cel mai male mai caracteristic. Toate
.v.ceste obiceiui i de care ne vorbese pie-ele d lui Alexandri, ni se par nous astazi ea niste visuri, ea toate
cri pe uncle din. el le-am apucat si noi, si am asistat,
pentru a zice asa, noi Insme la stangerea i nimici-

i ea bor. Dar tocmai aide e plcerea de a le vedea

xeprezentate, si a ne aminti astfel de dansele si de

oamenii care au trMt sub influenta i dominaa ea lor.
D-na Merisesscu a fost admirabila In rolul Cucoanei

Chirita, unde s'a deosebit printeo originalitate i o

mftestrie demna In adevar de toata lauda. Ce pacat

Insa ca n'a fost tot atat de bine ajutata si de cei-

lalti actor!. Dar ori cum fie, piesa a multamit publieul, care a aplaudat de repetite ori pe D-na Meri-

sescu. Spectacolul s'a terminat cu. Vidduju Mamel, o

Incantatoare comedie nationala, In care d. Popovici,
In rolul lui Vladutu a fust cat se poate de bine. Niei

eS era on putinta ca cineva sa esecute mai bine

mai original acest rol, destul de greu In genul
Intr'un cuvant reprezentatia de Joi a fost In general
mulmitoare,i directia ar face bine reprezinte
mai des piese- de aceste nationale, In loc de drame
rau traduse din limbi straine, i In cea mai mare
parte, rau Intelese, ram jucate qi In totdeauna nepo-trivite cu moravurile si societatea noastra".
Duminica tn 10 ale aceleasi luiii s'a jucat pen-tin Intaia oara Iucia Didier, drama In 3 acte, de L.
i Coarda
S mfitoare, vodevil Intr'un act.
Dlimillie_turmatoare In 17 Decembrie, s'a reprezentat piesa, 0 ceisedorie in lumea mare, comedie In
doua, acte de Grigore Ventura, precam
zei,su opei eta national& Intl'un act, de Vasile Alexandri, cu muzica compusa de Ed. Caurella.
13attu si Jaime, tradusa de C. 13Slane:_cu,

www.digibuc.ro

335

Acestea au fost cele Intai piese nationale jucate

In aceasta stagiune, Intru cat pana la ele s'au reprezentat mai- mult numai traduceri.
Joi 21 Decembi le s'au dat In beneficial D-lei

Constantinescu, drama Riehard sau Copiii lui Eduard,

In care au escelat mai cu seama Raluca Stavrescu

Alex. Gheorghiu care jaca pe Ducele de Glocester.

La 27 Decembrie, Mercuri, s'au dat Jianu ceipitan

de Haiduc:, comdie cu cantece In 5 acte de Matel

Millof In care Mihail Popovici a escelat In rolul lui
Carc-Sardar. Jianu era jucat de Alex. Gheorgiu.
Lunf 1 huuarie 1873 s'au reprerentat a ozkua oara
drama Lucia Didier precum si piesa Soldatul Roman,
comedie vodevil Inteun act. De asemenea /rare acte,
Dl. Leon Cerchez 1), a cantat doua romante noui :
Adela, cuvintele de C. Scheleti, i Gondoleta, euvintele

e V. Alexandri, ambele avand muzica compusa de

Petru Mezetti. Diletantul a fost mult apreciat pentru frumoasa-i voce, iar publicul 1-a aplaudat fre
netic chemandu-1 de nenumarate ori la rampa.
Joi In 4 ale aceleasi luni) s'a );lat reprezentatia
In beneficial artistei Raluca Stavrescu, jucandu se

peutru Intaiasi data piesa Debora, sau Blestemul unei

Eoreice asupra unui crotin, drama In 4 jacte i trei
tablouri.
Beneficienta a fa .ut din rolul Deborei o creatiune
foarte Insemnata, care a placut mult publicului.

Sambata 6 Ianuar, ca prilejul unui concert dat

de D-ra Elena C. Epureanu, s'a junt si cantoneta
Pareatca, de Ioan Ianov, esecutata de Teodor Aslan.
Duminica In 7 ale aceleasi luui s'a repetat Debora.

Joi 11 hnuarie s'a reprezentat In beneficial lui

Constantin Balanescu, o piesa noua, originala, Por-

c,frut fi Mria Sa, drama In 3 acte de Vasile Alexandrescu Ureche, si cu balet nafional.
La 14 ale aceleasi luni s'a repetat piesa Jianul.

Joi In 18 Ianuarie s'a ja.at In beneficial artis-

tului Palma, piesa Parizienii, comedie In 3 acN de Th.

1) Ast'azi etpitan ^u retragere.

www.digibuc.ro

336

Barrire, tradusa de beneficient. Asupra acestei reprezentatii, Curierul de Iafi, No. 8 din 21 Ianuar 1873,.
zice UI matoarele :

Joia trecuta s'a jucat, piesa Parisienii. D. Pancu

a esecutat de minune rolul sau, fiind bine secundat
i de mai toti ceilalti actori. Nu vom zice tot astfel
si de traducerea piesei, datorita d-lui Pancu. Stilul

este aproape de nesuferit, limba stricata, espresiunile

france,se traduse literal In romaneste. ca : de graliede grace), a sfeir#t prin a (a fini par) i alte.. E i egretabil ea d. Palma a cazut In categoria rMlor traducatori, care cred ca pentru a traduce dintr'o iimb
straina, mai eu seama din cea franceza in limba noa-

stra, e de ajuns de a da cuvintelor terminatiuni omanesti. De acea acel namol de traduceri (lucru de-

venind astfel foarte usor) in care biata' noastra limba

e stropit

i slutita ingrozitor. Peste putin ele au

ajunga a fi neintelese, char de acei ce stiu
franceza. 0 ingi ijire mai de aproape cel putin entra
piesele de teatru, este neaphrata, i onorabila direc-

tiune ar trebui sa MIA In vedere acest lucru, ori

cat de putin Insemnat s'ar "Area unora. Cele mai

frumoase idei, daea sunt ran exprimate si intr'o limbl

neinteleasa, piei d toata importanta i meritiil lor"Sambata la 30 Ianuarie s'a jucat, pie/sa Viata din
!rune i usiata de acaser, comedie in cinci acte de Dnmanoir, tradusa pe Teodor Aslan, cu muzica cupletelor compush de Eduard Caudella.
Maiti 23 ale aceleasi luni, s'a dat In beneficiul
ospiciului de la Galata, comedia In 5 acte, Mrirecr
cdderea unui orn politic.
Joi 1 Februarie, urmAtor s'a reprezentat tn beneficiul artistului Mihail Galino piesa Tzarina sau Moar-

tea 14 Petru cel Mare, drama In 5 acte de Eugne.

Scribe, push In scenh de Victor Delmary, in care rolurile principale au fost jucate de beneficient i deRaluca Stavrescu.
Marti In 6 Fevruarie, s'a dat a doua rep ezentatie In beneficiul oSpiciului de la Galata cu Oesa,
Parizienii.
www.digibuc.ro

337

Joi In 15 ale aceleasi luni, s'a jucat In beneficiul lui Andrei Ferri, casierul teatrului, piesa, Treizeci de ant sau Viata unui juccitor de ccirti, drama In

cinci acte, tradusa de Costache Negruzzi, cu Stavreasca /n rolul Ameliei, Pan cu In Georges de Gel mani,
Oheorghiu In batranul Germani i Galino 'in Verner.
Sambata In 24 si Duminica In 25 Fevruarie a acestei stagruni s'au jueat In fiecai e zi piesele Rabagas Comedie In cinci acte de Victor Sardou. D-na Stavrescu
jucat pe, Mistres Eva Blanth ; Galino pe principele de, Monaco si Balanescu pe Rabagas.

Sambata In 3 Martie s'a dat In beneficiul actritei Raluca Stavrescu O. a actorului C. Balanescu,

drama In cthci acte intitulata Arta si Mima sau Viata

unei actrite de Theodoi e Barriere.
Mercuri In 7 Martie s'a Inchis Stagiunea Teatrului Roman eu piesa Hotii de codru fiHotii de oras,
drama In cinci acte i sapte tablouri, cu care s'a Inhis
numarul de 32 abonamente, ce directorul era obligat
sa dee dupa contract.

Dupa Inchiderea stagiunei de sub directia lui T.

Aslan,
anuntat In Iasi sosirea trupei teatrale din
Bucuresti de sub conducereat artistului Matei Millo,

spre a da un sir de patru sau cinci reprezentatii.

Publicul iesan, primi cu cea mai male bucurie aceasta veste si la 25 Aprilie a asistat un numar foarte
mare la cea Intai reprezentatie a acestei trupe cal e
a jucat pentru prima oar& In Iai piesa Apele de la Vetceiresti revista umoristica cu cantece de Matei Millo. 1).

Aceasta serata teatrala a fost foarte bine primita de

numerosul public, Wand impresiuni vii In sufletal

tuturor spectatorllor, Intru cat piesa a fost gasita,

foarte comics si cupletele de actualitati, pline de spirit, mai ales fiind jucate cu o perfectiune rar 2).

La 30 Aprilie, trupa lui MilIo a dat a doua re1) Aceast plea ea tipKrit In Bucuresti In tipografia Curtei.Pa-

sagiul Roman.
2) Ourierul de Iafi No. 45, din 27 April 1873.

www.digibuc.ro

22.

338

prezentatiG jueand piesa 33,333 Franci (21u. Sgeireitul

Galanton, comedie vodevil In trei acte, tradasS de
Vinteihalder, cu muzica de Flechtenmacher.

Vineri In 4 Mai s'a jucat pentru a doua oart,S

piesa Ape le de la Vdcresti, de cAtrA Mil lo si trupa

sa, In care piesS, se mai adaugira niste cuplete relative la legea timbrului ce se puse.se de curand In
aplicare.
Sala teatrului a fost plinS, asa ea multi s'au Intors de la 110, ne mai gSsind locul i.
Duminica In 6 Mai s'a reprezentat Haimana eautonetS, comics compusS, de V. Alexandri, si esecutatti,
de Millo, - precum si comedia ell cAntece MilloDirec-

ior, compusS tot de V. Alexaudri si jucata de mai

multi artisti.
Miercuri-9 Mai s'au jucat a patra reprezeatatie
a trupei lui Millo cu piesele : Barbu leiutarul seen
comica de V. Alexandri executatS de Millo, acornpaniat de un taraf de lautari, Haimana, cantonetS
comica, si Millo Director, comedie.
SambSta In 12 Mai s'a reprezentat pentru a treia
oarS piesa Apele de la Veiceiresti, cu adaos Timbru
,si Licenfele Spirtuase.

Mercuri In 16 Mai s'a jucat piesa Lipitorile Satelor, drama nationala, In 5 acte de Vasile Alexandri
muzica de E. Wachman.

SambSta, In 19 Mai s'a jneat pentru ultima oara

de adio" Apele de la Vacciresti, en adaos Timbrul si
Crediful Fonciar, sau Sdngele bere nu se face.
*
*

OPERA ITAL1ANI

In cursuI lunei lui Martie a sosit In Iasi o truptt

de Opera Italiana, venind din KisinAu, care dada
prima reprezentatie in sara de Marti 12, ale acelei

luni, cu opera Ebreo de Apoloni. Artistii cad. luara

parte. la aceasta opera au fost putin apreciati de public iar corurile mai cu sama au lasat mult de dorit.
www.digibuc.ro

339-

Joi la 14 ale aceleasi luni s'a dat pentra a doua

.oara opera Ebreo, cand executia a fost cu mull mai
tuna de cat la Intaia reprezentatie, ramanand publi.eul pe depliu multamit.
La 22 Martie a avut loc debutul prima-donei

Falchero Corsi, i prezentandu-se opera noua, Coatesa

..d'Amalfi, In 4 acte, muzica de maestro Patrello.
Vineri 30 Martie s'a jucat II Barbiere de Sivi-

slia, opera In 3 acte de Rossini. D-na Corsi a cantat La Mandolinata.

La 8 Aprili s'a reprezentat opera Norma, drama

Mica In 3 acte, de Bellini.

Luni 9 April s'u. dat Maria de Rohanr melodrama

-tragica In 3 acte de Donizette.

Zia i ti 10 April s'a dat Crispino e la Comare"

,operA conlica In 3 acte de Ricci.

Mercui i In 11 April s'a jucat Un Ballo in Mashera, o-pera In 4 acte de Verdi,
Joi la 12 .A.pri1 s'a jucat II Belisario, piesa lirica,
In 3 acte, de Donizetti.

Sambata In 1.4 ale aceleiasi luni, s'a dat o reprezentatie extra-ordinara In care rolul lui Manrico

-din Trovatore a fost cantat de complacere de tanarul

iean Costache Strat, care a fost primit si aplaudat

.,cu multa caldura de publicul numeros ce a asistat

la acea repi ezentatie, In care pentru Intaiasi data

se vedea un roman cantand In ansamblul unor artisti italieni de opera. cari l'au felicitat apoi si ei de
uccesul meritat ce l'au obtinut.
Duminica 15 April s'a jucat piesa Norma, drama
lirica In 3 acte de Bellini, ca orchestra figura muzica Regimentului al V-lea.
Mercuri 18 April, s'a dat Beirbierul de Sevigl:a
in beneficiul ospiciului de la Galata.
Joi In 19 ale aceleasi luni, s'a dat pentru ultima
.oara II Crispino e la Comare.
La 21 April s'a dat fa beneficiul D-nei Pascali,
Tiimadona assoluta, pentiu prima can, piesa Tra..viata, de Verdi.
Sambitta 28 April, s'a jucat In beneficiul lui Teowww.digibuc.ro

340

flor Asian, La Fauorita, opera in 5 acte de Donizettr_

Duminica urmatoare s'a dat pentru a treia oar&
opera Ebreo, de Apolloni.

Marti 1 Mai a avut loc beneficinl primadonei

Falchiera Corsi cu piesa Faust, drama In 5 acte de
Th. Barrire i Carr, muzica de Gounod.
Duminiea 6 Mai, s'a dat ultima reprezentatie deadio executandu-se Actul al III-lea din Rigoletto,.
drama lirica de Verdi, Il Bacio, vals de Arditi cantat
de D-na Falchiera Corsi cu acompaniament de orchestra si Actul II-lea din Lucia de Lamermoor, deDonizetti. Dupa aceasta reprezentatie, compania ita-liana a plecat din Iasi.
TEATRUL FRANCEZ

Pe la inceputul lunei Mai se anunta veni-

rea In Iasi a unei trupe franceze de opereta co-

mica sub directiunea unei, renumite artiste, D-rcr,

&net.. Publicu/ iesan era dorit de a vedea o buna
trupa franceza si de aceia astepta cu nerahdare soiirea acestei trupe, despre care se auzea- mult bine_
Repertoriul ce s'a afisat coatinea urmatoarelepies e :

Barbe Bleu, Opera. bufa. In 3 acte si 4 tablouri.

La chanson de Furtunio, opereta comica in 1 actLes cent Vierges, opera bufa, In 3 acte.
La Vie Paristenne, opera in 5 acte si 6 tablouri_.
La Perichole, opereta In 3 acte.
La Grande Duchesse,
Gerolstein, opereta Yu 3

acte si 4 tablouii.

La Belle Hlne, opereth In 3 acte.

Fleur de TN, opereta In 3 acte.
Les Brigands, opereta In 3 acte.
Le Voyage en Chine, opereta comica In 3 aete..
Les Diables roses, vodevil In 5 acte.
Les amours de Clopatre, vodevil In 2 acte.

In seara de Vineri 11 Mai 1873, a avut loe

www.digibuc.ro

341

Trirna reprezentatie a acestesi trupe cu piesa, Barbe-

Lieu, opera bufa In trei acte si patru tablouri, cuvinte de Henri Meilhac si Ludovic Halvy, muzica

Kle Jacques 'Offenbach.

Succesul acestei reprezentatii a fost mare si ro-

lurile au fost jucatt foarte bine, c deosebire s'a

observet D-ra Keller In rolul Boulotei si Dl. Drocle

4n rolul lui Barbe-Bleu. Corul si orchestra de ase-*

menea a secondat multumitor pe artisti, astfel ca
reprezentatia a faint mare efect.
La 13 Mai s'a jgcat Les Brigands, opera bufit In

:3 acte de aceiasi autoli ca si Barbe-Bleu, iar Luni

14 Mai, s'a jucat Les cent Vierges, tot opera bula In 3

,acte, In care pe langa D-ra Keller, care escela In.

totdeauna au mai reusit D-nii Mismacher si GenoLa 20 Mai s'a dat In beneficiul artistului Thais,
regisor al companiei Franceze opera comica, Fleur
4e TN, una din cele mai frumoase piese.
Luni la 21 Mai a fost o reprezentatie In benefidul directoarei D-ra Keller, dandu-se piesa La vie
Parisienne. Beneficienta a fost salutata cu salve de
aplause si inundata cu o ploae de buchete de publicul ce o admira.
In beneficiul artistului Drocle, unul din cei
anai buni actor! ai trupei franceze, s'a reprezentat
parodia La Belle Hlene, cu un succes din cele mai
tralucite.

Vineri 25 Mai s'a repetat opera bufa Fleur de

The cu care s'a fncheiat seria reprezentatiilor Iran.ceze1).

TEATRU ROMAINESC IN KIINU

Saccesul ce l'a avut Neculai Luchian si trupa

zsa, In iarna 1869-1870, In Kisinau capitala Basarabiei, a Indemnat apoi si pe alti artiOi dramatici
romani, sa mearga si ei In acea localitate. Ast-fel
vedem ea In vara anului 1872, s'a format In Ia0 o
1) Despre toate aceste dri de samil vezi Carierul de Iasi pe anii
;1872 si 1873.

www.digibuc.ro

342

trupa, sub directia artistului Mihail Popovicik zi,s sp

Augustin, care ducandu se In Kisinau, obtine Invoirea de a juca .Intr'un teatru de 3/aril numit Novicoff din gradina Blagorodnie Sobran:e.
Intrucat Insa Popovici nu avea decat vi'o patru
piese imprumutate de la Luchiat si cari erau jucat&
acolo, prin unnare cunoscute, si vazand ca piesele-

ce le trimisese spi e cenzurare nu mar sosese, nemai putand astepta, a fost nevoit sa se Intoarca ca
trupa sa In Oda.

TEATRUL ZIDIT DE IOAN LUPESCU IN FOCSA.Nr

Cunoseutul artist comic Ioan Lupescu, care cu t? -

lentul sau deosebit a jucat in diferite randuri atat

In Iasi cat si In cele mai multe provincii din tara,..
dupa cum am vazut, aflandu-se In aural 1872 in Foc-

sani undeli avea locuinta si vazand ca acolo nu se-

afla nici o &alai potrivita pentru reprezentatii teatrale

cumpara el Insui um loc la fata strazei Scoa1elor,

care astazi se numeste Bulevardul P. P. Carp si ca

cheltuiala sa puse a se zidi o mare sala de spectacole in lungime de 25 metri.
Constructivnea fu facuta astfel ca, din strad,1
chiar sa se poata intra In teatru, dupa ce te sco-

borai vreo 7-8 scari -sub nivelul terenului, fiind

sapat ca la 4 metri in pamant. Dela usa intrarii In
teatru erau trei camere ce serveau de cabine pentra
a ctori.

Inauntrul teatrului, In dreapta i In stanga, er au

doua randuri de loji In formade semi-cerc3 cinctsprezece loje In dreapta si cincisprezece in stanga.
Deasupra acestor loje mai el au, 16 loje de randui

al II-lea. Balustrada de la loje era Inibracata cu plu.

rosu.

In caratul lojelor de randul I din dreapta si

din stanga se afla cate o avanscena. In fiecare loje
erau eke 4 scaune. Veneau apoi stalurile I si al
II-lea. Cale dintM trei randuri de staluti erau staluri I si aveau bratare fiind Imbracate cu plu ros.,.
jar celelalte erau stalul al II-lea si erau scaune cewww.digibuc.ro

343

se putea misca, asezate fiind unele langa altele. hi

aceste staluri Incapeau pang, la 200 persoane. Partere nu-er au.
Deasupra lojelor de randul al II-lea era galeria
care se compunea din 3 indu.ri de ban ci lungi de
scan duri. In dosul acestor band era un loc gol unde lumea statea In picioare i putea incape Tana lat
300 persoane.

Acest teatiu neflind Indestul de solid, pentru

se Inlatura orice pericol din ordinul Architectulut
Primariei in. anul 1894 s'a facut mai multe reparacari nu tinura mult timp Incat a fost trebuinta
de a se darama cu totul, ceia ce s'a si facut.
In acest teatru s'art perindat In diferiti ani mat
multe alte trure romanesti, .ca fratii Vladicesti, Fany Tardini, Matei Millo, PEchea S. Alexandreseu,

Nini Valery, Aurel Bobescu i alii jucand diferit

piese, intre cari i operete.
Artistul loan Lupeseu a com.pus i prelucrat pentru scena un mare numar de comedii i cantonete,
dintre care cele mai de seama erau Vleidutul mama, Paragraful 37, Cina gird sfeirqit, Stefnit Voold
etc. etc.
Ioan Lupescu a mnrit in Foesani In anul 1893.
luna Iulie.

www.digibuc.ro

CAP. XXIX

STAGIUNEA 1873-1874
Teodor Asian continu'a Directiunea Teatrului National.Persoancle ce compun trupa, precum

pksek anunt ate prin programe.

Deschiderea stagiunei cu piesa Corabiu Salamandra".Reprezentarea ci deosebit succes a piesei Ludovic al XI-lea" cu
Demetriade i Galino in roluMe- principale.Reprezentatiile nouei

piese nationale in persuri Badu al HI-lea" de Gheorghe Bengeseu.Beprezentatia data de diletanti pentru ajutorarea Societatei 1?euniunea Femeilor Romane.Alt reprezentatie data tot
diletanti in beneficiul saracilor.Opera Italiana.Doamnele
ncep a veni la teatru in Stcduri.

In stagiunea!anului 1873-1874 tot avocatuI Teodor Asian, urmeaza ca directiunea Teatrului National, Inainte de a se 1ncepe reprezentatiunile, publica
un program In care arata numele actorilor angajati
precum i piesele ce au a se da. Iata acel program :
PERSONA JUL TRUPEI :

D-nii Constantin Dimitriacle

Neculai Luchian
Constantin Balgnescu
S. Romanescu
M. Pop ovici

Ion es cu

DrAgulAnescu
Coxnescu

P. S. Al exandrescu

Leon

D-nele Raluca Stavre3cu

Smaranda Merisescu
D-ra Maria Constantinescu

D-nele A ristita Romanesca

"
Catinca Petrescu
Amalia Capreanu

"Pictori decoratori : Signor Gheorghe Fredas. Di-

rector de scena Victor B. Delmary, Capelmaistru

pentru antracte i vodevile DI. Volmar. Orchestra
stagiunei : Orchestra regimentului de Rosiori..
www.digibuc.ro

345 --

Piese care se vor juca In. cursu.1 stagiunei :

Radu al III lea, drama In versuri.

Despina

Doamrza. Nucu din munte.Rocambole sau Fantii

4e Capri', drama.Diana de Lgs, drama. Gabriela,
.comedie.Fanny Lear drama.Secretul Cavalerilor,
drama.Ludovic al XI-lea, drama.Crima de la Fa
vernDama cu trei fe(e, comedie.Teslarii, drama.

Tot pentru aur, drama.Prapasta, drama.

De-

votamentul, drama. Nathan cel intelept, drama.

Arlicolul 47 , drama.Lasul, drama.
Marino Faliero
drama. Martirul, drama.Luc, tor, drama.Strei-

..bunul, drama.Acrobatul, comedie. Testamentul lui

Cezar Giardot.Avulia fi scireicia, comedie. Corabia
-Salanzandra, comedie. Amorut si Nciteireii sal, come-

die. Mos Fost'au Fo,t, comedie.Doi Paralei perpe-

liti, comedie-vodevil,

Ginerele Colonelului, comedie-

vodevil.Socru, comedie.Rudele din Provincie, comedie.Amicul Pemeilor, eomedie.Un serv indrticit,

.comedie.Un OM cum se cade, comedie. Cupeaua
.Doctorului, comedie.

Printre actorii angajati nu se vede figurAnd

numele artistilor Gclino i Gheorghiu, atat de mult
.apreciati de publicul nostru, cal e si-a aratat parerea
Ea de rau ca teatrul e lipsit de acesti doi artisti,
cari au contribuit la ridicarea scenei romane. Credem
Insa, ne spune Curierul de Iasi No. 109 din 21 Sep-tembrie .1873, ca aceasta nu poate fi dent scapare de
vedere a directiunei teatrale. Nu mult dupa aceia, ar-

tistul Galino a fost angaj t

Deschiderea stagiunei teitrale

.facut Joi 11
Octombrle 1873, cu piesa : Corab:a Salamandra, come-

die-vodevil In 4 acte cu. mare spectacol, de Th.

Dolivry, D. Forges si Ad. Leaven tradusa de G. Ben,gescu. Muzica de capelmaistru S. Volmar.

Despre modal cum s'a jucat aceasta piesa jatA
ce ne arata Cur:erul de Iasi No. 119, din 14 Octom-

brie : Piesa a fost bine montata i prea bine executata, putem cu toata dreptatea sa zicem ea nu am
mai vazut pe scena teatrului roman nici o pies& a-

-tat de bine condusa

fie

care actor a prodas cu

www.digibuc.ro

346
multa irsinuite rolul sau, Incepand de la d-nii Demetriade, Balanescu, Luchian, i dal sind la cel din
urma cojist, ansamblu au fost In cea mai deplina
armonie cu toate ea miza In scena a acestui spectacol era fo-aite glea, rolurile au fost foaite bin&
tinute, dantul matelotilor foaite calacteristic i bine
executat".
Din numarul reprezentatiilor ce au utmat

care au fost bine primite de public, aratam ulmatoarele :

Joi 18 Oetombrie sa jucat: Nducul din indnte,.

drama cu mate spectacol In 5 acte si 8 tablouri de
Eugene Grange si Lambert Thiboust, tradusa, de Raeanu.

Duminica 21 Octombrie, s'a jucat: Amoral si

Comedie In 3 acte de Th. Banire,

tradusa de Bengescu, i lloissiiic sau Paragrafui 37.
comedie In 1 act, pi elucrata de d. Alexandrescu.
Joi 25 Octombrie s'a jucat Crima dela Favern,
drama cut mare spectacol in 5 acte i 7 tablouri, de
Theodor Barriere si Leon Beauvalet, tradusa de T.
Asian.

Pentru puneiea In soma a acestei piese, dii ectorul Asian a facut noi masinarii i noi decoruri,..
iesite de sub penelul pictorului teatiului Geoi gio
Fredas. Pe langa distribuiiea yolurilor caie nu lasa
nimic de dorit, actolii au avut ocaziune a-si desvolta

talentele lor diamatice, In special acel trio atat de

des aplaudat, compus din 'Ina Staviescu, d. Dimitriade si d. Wino, asupla carora se iazima partea
tragica a crimei de la Favern.
Joi 8 Noembrie s'a jucat pentru prima oai
piesa Ludovic al X1-lea, tragedie In 5 acte de Ca-.
simir Delavigne, membru al Academiei frauceze,
tradusa de C. Demetriade. Rolul luf Ludovic, a fost
jucat de artistul Demetriade, caie I aeum cati va
ani l'a mai jucat In Iasi, eu mare succes i au lasat,
o vie impiesiune In memoria celor ce au avut ocazia, de a'l vedea. Piesa a fost foarte bine montata,
o mana cunoscatoare au condus ansamblul acestei
opere, In producrea 0, nelasand 'Arnie de dolit;
www.digibuc.ro

347

costumele, mai cu seama acele ale Regelui, Dofinului, Doctorului, Nemours si Franeisc de Paul, eram
foarte esacte cu epoca. Personage le In general au,
fost la Inaltimea rolurilor ce i eprezentau, i actiunea
s'a urmat eu multa precizie din partea tuturor.
Pe langa, Demetriade care a avut rolul principal
In piesa, Galino, ca totdeauna, si de asta data In rolul Doctorului au fokt adevarat artist si scenele sale.
cu Regele nu er edem ca vor putea fi date vre-odata
mai cu RICOH. D. Leon In acel greu rol al lui Francsc cle Paul, a .fost marturisit mult mai bine dent
ne asteptam ; gravitatea i majestatea cu care trece
prin fazele rolului Eau ne-a probat ea d-sa are mult
talent si patrundere, o voce sonora i placuta ; D.
Dr agulanescu, ca Incepator a exprimat bine rolul sau,
rol foarte gi et). Dofinul e lucantator, i xclama un bun

cunoscator de teatru, Iii seara de reprezentatie, de

cate ori el aparea pe sc.ena ; In adevar d-na Romaneasca era un adevarat Dofin. D-ra Constantineasca

tat de simpatica publicului Inca odata merita sincere

aplause. Nu uitam pe d-ra Amelia, care abia cu doua

roluri s'au suit im s_:ena de cand au luat aeeasta

cariera si marturisim ca In curarid vom avea un nou

tesaur pe seen& Romana. Micul sau rol au fost atat
de bine executat Meat nu stim daca o artista l'ar fi
putut executa mai bine. D. Pruteanu In rolul lui
Pristan merita foarte mult a fi amintit, avea aerul
unui adevarat asasin, sfau sustinut rolul prea MireAcum un mic cuvant publicului. Suntem siliti a

marturisi ea nu putem Intelege aceasta raceala a

societatilor din lasi .fata cu teatrul, care procura
cea mai placuta petrecere celor mai In varsta, cei
mai bun mijloe de dezvoltare a spiritului si a ini-

mei celor tineri".

Joi In 15 Noembrie 1873 s'a Infatosat pe scena
teatrului drbma nationala In versuri Intitulata
al treilea, In 5 acte si 6 tablouri compusa de Gh._
Bengescu. Aceasta drama anuntata de maimult, era
asteptata de publicul Iesan. Teatru era pliu. Costumele i decorurile erau frumoase i potrivite. Drama a fost jucata cu multa inteligenta de catre prinwww.digibuc.ro

348

artisti, Dimitriade ti rolul Spatarului Udrea ;

41.-na Stavrescu In rolul Mdrioarei, i Galino fa rolul

lui Radu al treilea, cari au isbutit tri total a'si a-

Irage aplausele publicului doHt de subiecte natioDale. ln total drama a plant publiculul iesan.

Daminica In 25 Noemvrie s'a reprezentat pentru

a doua oara aceasta piesL

Joi 2 Decembrie 1873 s'a renrezentat pentru a
.doua oara piesa : Crirria de la 17 avern.
Joi 6 Decembrie s'a jucat
Rudele din
srovincie, comedie vodevil In 1 act de Emil Abraham, tradusa de M. Luchian, Baba Hrca opereta
-de M. Millo, muzica A. Flectenmacher, si Doi feti
logofeti, comedie cu cantece Iii un act de,N. Russo.
Duminica 9 Decembrie 1873 s'a reprezentat pentru prima oara piesa Rocanibole sau ValeVi de cupei,

.drama In 5 acte si 9 tablouri de Apicet Bourgeois

Ponson de Terrail, traduse de L Grigoriu. Executiunea piesei n'a Usat nimic de dorit i succesul
.a fost complect. Artistii, D-na Stavrescu, D nii Di-

mitriade, Balanescu, Galino i Alexaudrescu, au fost

la InMtimea rolurilor ce Indeplineau, si au bine

meritat aplausele frenetice ale publicului care numai

Incapea in Bala teatrului, Ca decor, tabloul al pa-Irulea din actal al doilea, a fost de minune, aslfel
incat a interesat foarte mult pe public.
Mercari In la Decembrie 1873 s'a jucat pe scena teatrului pentru a treia oars piesa Radu al III-lea.
Duminica 16 Decembrie s'au repi ezentat pentru
prima oara piesele : Soacra $! ginerile, Comedie In 3
.acte de Eugene Grange si Lambert Thiboust, traZusa de N. Luchian. Florin i Florica, Comedie vo-

devil In. un act de D. V. Alexaudri, muzica de

Tlechtenmacher.

Joi 20 Decembrie s'a reprezentat pentru prima

oara Ingerul Mortei, drama In 6 acte de Theodore
Barriere si Eduard Pluvier, tradusa de L Mihailescu.
Sambata In 22 Decembrie s'a dat de catre o Societate de bine-facere o reprezentatie la Teatrul Na-tional, In beneficiul cumpararei unui local pentru
:*coala profesionala de fete Infiintata de Reuniunea
www.digibuc.ro

349

Femeilor Romeine. La aceasta reprezentatie s'au jueat patru piese Fail, Socru i TOO g:nere, de Fournier si Meyer, tradus a, de Bengescu : Domnul
tot, tradusa de D. Botez; 0 palma la bal mascot,
cnmedie originala de Oh. Bengescu i Hersca Buccingiu, comedie de V. Alexandri. Perseanele care
au bine-voit a juea la aceasta, repiesentatie, sunt :
D-nele V. A. Ureche, E. Petit i d-soara_ N. Miller.;
D-nii D. Botez Boghean, Popovici
M. Dunca.

Marti 25 Decemblie s'a lepresentat jentru a

doua oaia piesa Ingerul Model.

Duminica 30 ale aceleasi luni s'au jucat pentru pima oala In beneficiul d lui P. S. Afexandi esen, piesele:- Dracut si Ciobanul sau Fluerul Fermecat, melodrama In 3 acte, imitata din vodevilurile
franceze de d. Miclescu ; Piatra din Casa, comedie,
In un act de Vasile Alexandui, V0/2 Kalikenberg, ctn.

tee comic de I. Ianov, cantat de Alexandrescu.

Joi 3 Ianuarie 1874, In beneficiul lui Const._
Balanescu, s'au rep] ezentat pentru prima oara pi esele: Stosachi, cantoneta comica de I. lanov, esecutata depalanescu; Hagi Petcu, comedie de V. Alexandri. Spectacolul s'a terminat cu G!nerile Colonelului comedie Inti'un act de E. Grange, A Brpt i.
V. Bernard tradusa de Luchian.
Duminica 6 Ianuarie se joaca Dracut i ciobanul
sau Fluerul Fermecat melodrama In trei acte
Paralei perpeliti, comedie vodevil In 3 acte de Rosier si Varen, tradus de T. Aslan.
Joi 10 lanuarie s'a jucat In beneficiul artistului C. Demetriade, Otrei vitoarea (La Dame de St. Tro-

pez), tradusa din frantuze0e.

Demetriade, semi dat de D-na Stavrescu, Dra
Constanrinescu i Balanescu, a fost la Inaltimea lor
de aitipti; publicul a ramas Incantat de cate-va scene dramatice executate cu multa arta si adevarata
pasiune.

Duminica 13 Ianuarie, Fe joaca pentru a patra

para piesa Radu al III lea de Bengescu.
Joi la 17 ale aceleasi luni se joaca pentru priwww.digibuc.ro

350

ma data Don Juan de Marana sau Ceiderea unui

ger, drama, fantastica cu mare spectacol in 5 acte
9 tablouri de Alexandru Dumas tatal, tradusa de
C. Dimitriade. Parti le In versuri de Teodor Asian,
Muzica de D. Volmar sefal muzicei
a Regimentului de Rosiori.
Decoruti de Gieorgio Freda.. Mashie sub diri-

jarea dlui C. Dimitriade.

Despre modul cum a fost jucatA aceasta piesa

gasim urmatoarele Acum ca Intotdeiuna publicul
a admirat pe d-na Staviescu In Dona Ines. Acest rol
nu este principal In piesa, e .nurnai o simpla ai arithine ; Insa, d-na Staviescu ca o adeval ata artista,
a stiut FA iidtce i sa dee o irnportanta acestei aparitiuni, In putine cuvinte rostite d. g31-sa a exprimat multa idee. Scena Inveninatii a fost sublima.

D-ra Constantinescu, In rolut Ingerului bun i

Zora Marta a fost de minune. D sa a fost patrUnsa
de cars cterul rolului ce-1 Indeplinea.
D-ra Amalia, In rolul Terezinei, a lost Incantatoare si a bine-meritat aplauzele publiculni. D-sa a
desvoltat In acest rol un talent plin de viitor. Jocul -sau e natural, plin de gratie, naiv, inteligent

patetic fi exageratiune. Micul au rol a lasat

implesiune placuta asupra spectatorilor.

In cat priveste pentru erninentli artist Demetriade si Galino, a caror lupta Incepe de la actul I,
si se sfarseste cu actul de pe urma, nu avem alta
de spus de cat ceia ce -se repeta pe fiecaie seara,
prin aclamatiunea cu care publicul Ii saluta.
D-nul Pruteanu In rolul Ingerului reiu, a lost
cat se poate de bine.

In fine drama Don Juan de Marana, este una din

piesele me a placut publicului nostru, atat In pri-vinta punerei ei In scena, cat i pentru jo cul artivtilor., Succesul i-a fost complect. (Curierul de Iasi
No. 9 din 23 Ian. 1874).
Sambata 10 Ianuarie se joaca pentru a douai
soara Don Juan de Marana.
Joi 24 Ianuarie se joaca In beneficiul d-soarei
www.digibuc.ro

351

llarita Conqantinescu piesa Rabagas, comedie in 5

acte de Victorien Sardou.
Duminica 27 Ianuarie se joac pentru a treia
-oara Don Jouan de 111arana.

Miercuri 30 Ianualie se joa0 pentru a patra

oara aceiasi piesa.

SAmbatA in 2 Ianuaiie 1874, s'a jucat In bene-

ficial d-nei Stavi escu, pentru prima call Nebunia

4irz Amor, male drama in 5 acte scrisa spanioleste.

MIME PRUTEANU

kle D. Tamayoga Baas, tradusa In ffantuzeste de

Hugelman, si In romAneste de S. T. Geolgescu.

Marti In 5 Februarie s'a jucat In beneficiul Infirmilor de la Galata, Dracul fi Ciobanul, vodevil
Matra din Caul, comedic..

Joi 7 Februarie in benefIciul lui Luchian s'a

jucat Soacra s Ginerele, comedie in, 3 acte si Adam
Eva sau 11loartea lui Abel, drama biblica In 1 act.
La 17 Februarie s'a jueat Bo2ri fi C ocoP, pen-

tru a doua oara.

Joi 21 Februarie pentru a treia oara se joaca
www.digibuc.ro

-352 -Boerii si Cioco7, comedie In 5 acte de V. Alexandri._

Sambata, 23 Februarie 1874 s'a jucat in beneficiul actorului Romanescu, drama Otrvitoarea.

Joi 28 ale acelei luni se joaca In beneficiul lui

Mihail Ga lino, pentru prima oara piesa Wiliams
Shakespeare sau Geniul i Coroana, drama In 5 acte.
Duminica 3 Martie s'a jucat In beneficiul d-nei
Stavrescu piesa Debora sau Blestemul unei Evreice
usupra unei crestine, mel odrama.

Joi 7 Maitie s'a jucat In beneficiul d-lui Balanescu, Curtea cu Jurafi sau Art. 47, drama In 5 acte
si 6 tablouri de A. Blot tradusa din frantuzeste.
Duminica iO Martie, s'a dat, pentru Inchiderea
teatrului, In beneficiul lui Giorgio Predas, pietor

decorator, o piesa de un interes cu totul nou, nu

din punct de vedeie literar, ci mai mult ca tablou

petrecut- In acea epoca, Barbara Ubrik, drama In 5.

acte si 7 tablouii, Ou decoruri noui.
Luni In 18 Martie s'a reprezentat In beneficiut
lui O.. Dimitriade, o piesa nous Inttulata Seirdcia si

Avura sau Platon, In doua atte de Milanol si

Jollivet, imitata dupa Aristofan, tralusa de beneficient. Serata a Inceput cu idila lui Andr Chenier,.
Libertatea si Schivia tradusa 'de A. ,Naum si declamata, de Dimitriade i Dragulanescu ; dupa care s'a
jucat comedia Douai -Desprfenii, apoi s'a recitat de
Demetriade o poesie a lui Deparateanu, IntitulatS
Vara la lard.
Vineji 22 Mart'e, se joaca In beneficiul lui Ne-

Spiridon, comedie In 2 acte

culai Luchian Samson
de M. Millo, muzica de A. Flechtenmacher. Criminal& sau Omul care-si ucide feine:a, comedie in 2 acte:.
Marti In 2 Aprilie, Luchian dupa cererea gene-

rala, da o reprezentatie din repertoriul sat' cu piesele : 0 palmd sau Voinicos dar fricos, Sora lui focsi Doi Sfiosi.

Marti In 9 Aprilie s'a In chis stagiunea teatralar

1873-1874 cu. comediile Margot, Ulifa Lunei i
casd de Nebuni, care s'au dat In beneficiul D-soarei
Amelia Cdprecinu. Rolurile principale ale acestor
piese au fost jucate de d-1 Luchian.
www.digibuc.ro

353

Dupa inchiderea acestei stagiuni, s'a dat Joi la

18 Aprilie 1874, la Thatrul National, o reprezentatie de binefacere.
Curierul din Iasi din 21 Aprilie 1874, vorbind des-

pre aceasta reprezentatie ne spune urmatoarele :

in folosul saracilor, au jucat mai multe dame
domni din societatea Iesana. Sala era plina i publicul se compunea din tot ce era mai elegant In o-

rasul nostru. Succesul a lost mai presus de orice

asteptare,. Att doamnele cat si domnii au escelat in

rolurile lor, $i publicul era uimit de a vedea ca niste

bine-voitori diletanti 'au lasat departe In urma pe

multi actori deprinsi cu .seena. Dintre dame mai
mult admirabile a fost d-na Natalia 8utzo in Le

pass de Nichette, i D-na Maria-Cazimir in : Madame

est couche, doua miei comedii Intr'un act. Spectacolul compunandu-se din trei piese franceze i una
romaneasca s'a terminat pe la 121/2 oare, i publi-

cul s'a retras foarte multumit ca putuse ,petrece atat de bine, si contribui totodata pentru un scop umanitar, a carui laudabila initiativa a fost luata de
onorabilii diletanti".
Aceasta reprezentatie a produs sum de 3117
lei noi, spre a se Imparti locuitorilor lipsiti de hrana din acest judet.
OPERA ITALIAN.X.

La 15 Pevruarie se anunta sosirea unei trupe

de opera italiana, angajata de Direetiunea Teatrului roman, In care figura, Prima-dona Elisabeta Capozzi, tenorul Ludovic Caroselli i alti artisti 'de
seama.

Repertorul operei se anunta a fi compus din

operele : Don Carlos, Vepres 8icibennes, Luisa Mailer,

Trovatore, Traviata, Masnadieri, Ernani, I Due Fos-

cari, Rigoletto, I Lombardi ala prima Crociata i

Ballo in Alaschera de Verdi, Lucia de Lamermoor,
Favorita, Lucrezia Borgia, Poliuto, Maria di Roban,
Elisir d'Amore, Linda di Chamounix, Figlia del Regimento, de Donizetti: Norma, Somnfunbula de Bel23

www.digibuc.ro

354

lini, Barb:ere di Seviglia, Mose in Egitto de Rossini,

Saffo de Pucini ; Faust de Gounod, Crispino e la Co.

mare de Rici ; Marta, de Flotow, Ebrea de Appoloni, I Falsi Monnetari de Rossi i Gli I:Igonoti de
Meyerbeer.

.Aa Mercuri In 27 Fevruarie, bleep reprezentatiunile acestei opere cu Traviata de Verdi. Publicul Insatoat de muzica, ne spune Curierul din Icq!,
din 1 Martie 1874, s'a grabit a ocupa sala, ara-

tand nouei trupe, primirea cea mai Incurajatoare

spera ca va merge bine, atragand Ins& atentiunea
Directiunei trupei italiene asupra orchestrei, care

lasa mult de dorit, precum i anpra nelnceperei la

timp a seratelor teatrale. Tot acea foaie spune ca
se conStata cu multumire ca Incepe a se introduce
noi bunul obicei de a merge i doamnele In
btaluri".

0 prejudecare arbitrara ca toate prejudeca-

tele, facea pana acum din mergerea doamnelor In

staluri un lucru netolerat, o derogare la buna onviinta. Nu este de fel o derrogare nici la demnitate
nici la buna cuviinta, ca femeile
nu mearga vi
ele la parter
i barbatii.

Reprezentatiunile au urmat apoi dintre piesele

anuntate mai susl)

1) Despre toate aceste driri de smug. vesi Carieral de Iasi pe

anal 1.815 0 1874.

www.digibuc.ro

CAP. XXX
STAGIUNEA 1874

1875

i(MiAtuarea Directiunei A vocatului Teodor Aslan.Angajarea niai

multo actori ci acfrite in afarli de cei din stagiunile preeedente.
Deseltiderea stagiunei,Prima reprezentatiune a piesei Moartea
lui Constaiitin Brincovanu, tragedie original de Antonio Rorepre:entatiune a piesei Despina draind de ceipi-

fowl C. Bengesca.Debutul D-rei Elisa Conta. Punera in

seenei a operetei Fata mamei Ango, i entuziasmal publicul ai

pentra aceasta* repeezentatilene.Diferite piese de teatru jacate

de artigii romani dapii inehiderea stagiunei..7rupa de operete

fremeezo a D-rei Adler. Teafritl din Galati.

Avocatnl Teodor Aslan urmeaza a linear- Direc-tinnea Teatrului National in aceleasi conditiuni ca
si in stagiunea precedenta. El aleatueste un repor-tor din piesele cele mai frumoase si mai atragatoare, intre care si piese originale i nationale. Decoruri noi se lucreaza de pictorul Teatrului G. Fredas,
precum i diterite costume elegante ; In fine face
,tot ce-i sta prin putinta, spre a multami publicul.
Pe langa, actorii din stakiunea teatrala prece-

.denta, el mai angajeaza pe D-ra Danescu, D-ra Conta,

D-na Bernola, D-ra Maria Dimitrescu, D-nii Arceleanu, Lazarachi i Grigore Manolescu.

Joi In 21 Octombrie 1874, se deschide stagiunea teatrului national In fiinta unui public numeren;', prin o frumoasa drama intitulata : Bastardul
c4ati Castelul Montluv?er, drama In 5 acte de Rosier.
Rolurile principale au fost jucate de D-na Stavrescu
si M. Galino. D-ra Danescu artista noua pentru Iasi,

a peprezentat cu mult succes rolul Nand avana o

Klictiune clara, i mult sentiment, fara afectiune.

www.digibuc.ro

356

Duminica In 27 Octombrie, s'a jucat Goana CIE-ronomiei, comedie In patru acte. D-ra Danescu a dovedit In aceasta comedie, ca joaca rolurile cornice,.

tot cu acea usurinta ca i In drame. Aceasta piesa

este o farsa care a Inveselit foarte mult pe public,
si nici nu putea sal fie alt-fel, ne spune Curierul de
Iasi, din 30 Octombrie 1874, cand o piesa este jucata pe langa D-ra Danescu si de D-nele Stavrescu

Merisescu, Dimitrescu, D-nii Balanescu si Luchian._

Joi In 31 Octombrie 1874, s'a jucat pentru Intaia oara piesa Moartea lui Constantin Brdncouanu,
un fel de tragedie jalnica de Antonin Rogues, piesa
atat originalei cat si nationald. In aceasta piesa jocul actorilor au fost bun, cu deosebire artistul Galino, a dovedit si asta data ca-si da toata silinta ea
sa satisfaca publicul. D-sa a jucat rolul principal
cu mult foc. D-na Dimitrescu prin jocul sau, a
surprins Inteun mod simtitor tot publicul ; fie,care
a recunoscut un progres In arta sa, ce au castigat
In cei doi ani si jumatate petrecuti In Pranta. D-ra
Danescu este o buna achizitie pentru teatrul nostru.
In rplul princesei Elena, ne-a dovedit ca va ajunge
departe In arta sa. D-sa are pronuntia clara si usurinta de Infatisare. Ceva mai putina. afectiune Insa !

Inca o achizitie buna este D-1 Arceleanu, Marele

Postelnic Racovita a fost jucat cu deplina lipsa
de afectie.

Pictorul Georgio, a calui penel ne este cunoscut din decorurile piesei Don Juan, a fault decoratiuni cu totul nouti pentru actul de Sala Tronului,
Temnita, Piata Iali-Kiosto din Stambul, i mareata
apoteoza cu care se fineste aceasta drama istorica
Constantin Brcincomanu" t Curierul de Iasi, No. 115 si
117 din Octombrie 1874).

Duminica 3 Noembrie 1874, s'a jucat pentru a

doua oara aceasta piesa, si de asta data avu mare
succes.

Joi In 7 Noembrie s'a jucat Scara Mte, comewww.digibuc.ro

357

4die .de V. Alexandri, si lilarchiza, comedie In 3 acte

tradusa din fran tuzeste.
Despre modul cum s'au jucat aceste piese, iata
ea ne spune Curierul de Ia#, din 10 Noembrie 1874 :

D-ra Anaelia, ca total ea a primit rolul Mar-

chizei, numai In zilele din urma, a jucat cu. deplina

usurinta. In asta sara ,ne-am putut convinge, ca D-sa
In genul sau va produce malt. Tocmai atat de precis a fost jocul D-nei Dimitrescu precum si a D-rei
Danescu. D-nia lor, atat In Marchiza ca taranca, cat
si in Scara Meilei, au reprezentat cele mai vii figuri. Cu deosebire D-na Dimitrescu In Scara
ne.a Infatisat ca deplina usurinta i fara afectatii

pe Florica. Nu mai putin a placut cantarea atat a

Dimitrescu cat si a D-rei Danescu. Pentru ca
sa zicem ca reprezentatia a fost buna, este destul
a sti ca D-1 Balanescu a jucat In Marchiza, rolul
Jai Max, lar D.1 Luchian In Scara mafei, rolul lui
fiestecare In elemental sau. D. Arceleanu
de asta data ne-a dat dovada de talentul

Duminica 17 Noembrie 1874, s'a mai reprezentat pentru a doua oara Goana Clironomiei. 1a locul
D-nei Stavrescu care a fost absenta, rolul Panatelei
a fost jucat de D-ra Amelia (Welner).
*Jul 21 Noembrie s'a jucat pies& bun, in 5 acte,
intitulata ; Hai cu Nunta sau 0 capel de paie de
Italia, unde D -nii Duchian i Balanescu, au avut rolarije plincipale-Piesa a fost atat de bine jucata In

genera de toti actorii, In cat a placut foarte malt.

'Toti artistii au fost chemati si aplaudati In mai multe

randuri, astfel In cat directiunea dupa cererea generala, a fost silita a satisface dorinta pablicului
dand pentru a doua oara aceasta piesa.

Duminica 24 Noembrie s'au mal jucat doua piese,

una intitulata : Testamentul lui Cezar Girodot, comedia

In 3 acte de Belot, piesa care a facut un mare vuet pe

scena franceza, a doua, Scara medei, vodeyil natio-

nal de V. Alexandri. Sala teatrului a fost plinA de

.spectatori si de multi curiosi care venisera anume sa

.asite la reprezentarea unei piese de genul acestia.

www.digibuc.ro

358

Curiositatea acelor persoane si a tot publicului dJt

a lost satisfacuta cu desavarsire. D-1 Balanescu In rolul lui Isidor, dupa spusa mai multor persoane, a Intrecut chiar i artistul care a creat acestrol pe scena franceza. Galino In rolul lui Massias,
s'a distins asemene. In ce priVeste pe D-ra Amelia
BM

ea a jucat In rolul Paulinei cu o inteligenta ran_

La 24 Noembrie, s'a jucat dupg, cererea gene-

rala Goana dupci Clironomie, comedie bufa In 4 acte

eu jocuri umoristice i foguri de artificii. Pentru
incheerea spectacolului s'a jucat vodevilul national,
Doi soldati romni.
Joi 28 Noembrie s'a reprezentat Art icolul 47 sau

Curtea cu Jura(i, drama In 5 acte de A. Belot, tra-

dusa de Bengescu. Rolurile principale au fost jucatede D-na Stavrescu, D-ra 'Amelia, D-ra Danescu
D-nii Luchian, Balarescu si Galino.
La 30 Noembrie se joad, In folosul Casei a rtis-tilor piesa Testamentul lui Cezar Girodot, traducere,
si Doi soldati romni, comedie vodevil In 1 act.
Duminica 1 Decembrie, 1874, s'a jucat Amorui
i Nteircii, comedie In 3 acte de Barrire, tradusg,

de Bengescu. Rolurile principale au fost jucate de.

D-nele Stavrescu, Dimitrescu i D-ra Amelia, si
de D-nii Luchian si Balanescu.

La sfarsit s'a dat frumoasa farsg, Intr'un act

imitata din piesele lui Cotzebue, Patru corpuri intr'un cap sau Un Director de Teatru. Rolul principal
a fost jucat de D-nul P. S. Alexandrescu.
Joi In 5 Decembrie s'au jucat trei piese si

nume : Doi sfio0 comedie Intean act, Coar da sim(itoare, vodevil i Piatra din casel, vodevil de V. Alexandri. Rolurile principale au fost jucate de D-na
Dimitrescu, D-r a Danescu i D-nii Balanescu i Luchian.

Duminica In 8 Decembrie, s'au reprezentat iarasi

trei piese din cele mai glumete : Omul caresi ucide
femeea, unde rolurile principale au fost jucate de
Balanescu si Luchian, Cum sunt toate, traductie din
limba franceza, i Cinel Cinel, de V. Alexandri. mL
www.digibuc.ro

359

piesele aceste doua di urm rolurile principale au

fost jucate de D-na Stuvresca i D-ra Amelia.
Joi In 12 Decembrie, deameaza, dupa un studiu
Indelungat, s'a reprezentat piesa Despina, drama de
Capitan Gli. Bengescu. Pe langa D-na Stavrescu
D ra Amelia, cari au avut rolurile principale, a debutat In rolul FIorici, D-ra Eliza Conta, eleva scoalei de muzic j declamatiune din Iasi. Decorurile
de la actele III si IV, au fost luerate de G. Fredas
pictorul Teatrului.
Aceasta piesa, zice Curierul de Iasi No. 136 din
15 Dec. 1874, este a doua Incercare dramatica serioasa a d-Iui Capitan G. Bengescu, caruia In datorim Radu al III lea drama originala, ce In iarna trecuta a avut malt succes pe scena noastra. Multimea
spectatorilor adunata In sala, dovedeste ca publicul
nostru simte totdeauna o vie placere cand se clan
piese gandite i alcatuite In limba Orb., pe subiecte

nationale si de autori Romemi. Modul cum a fost priniita piesa, aplausele frenetice, aclamatiunea gene-

rala, ne dau o vie dovada despre aceasta. Ar fi de

dorit ca exemplul d-lui Bengescu sa fie urmat i da
alti juni literati din societatea noastra.
Nu'i de contestae t ca i unii din artistii nostri,
au contribuit muTt prin jocul lor la reusita acestei
piese. D-na Stavrescu care a cr eat rolul Despinei, cu

atata arta, a fost neimitabila In declamatiunea sa,

unde a pus atat foc atata pasiune.

Rolul Tudorei a fost ucat de D-ra Amelia. Acest

rol de o Insemnatate egala, putem zice cu rolul Despinei, a fost sustinut de juna artista cu o inteligenta
rara i fara afectiune. D-ra Amelia pare a fi descoperit, secretul Matildei Pascaly, caci ca i dans a are
talentul de a pioduce impresiune asupra multimei
a-si atrage aplausele simpatice ale spectatorilor.
D-ra Conta eleva scoalei de muzic i declamatiune din Iasi, a debutat In aceasta piesa prin micul

rol al Floricai. S'a observat cu placere ca d-sa are

o dictiune clara si o mare usurinta pe scena. Cu
timpul credem ca va deveni o buna artista.
www.digibuc.ro

360

Rolul lui Soria a fost jucat de d-1 Galino. D-1

BManescu a fost un tip original, iar Barzu Intre
scenele duioase ale scenei, venea din cand In eand
se Inveseleasca publicul".
Duminica In 12 Decembrie s'a jucat pentru beneficiuL
Teatrului National Victor Delmary,

piesa Hai cu nunta sau 0 capelei de paie de Italia,

comedie bufa In 5 acte.

Duminica 22 Decembrie s'a jucat una din piesele
cele mai frumoase din repertoriul d-lui Luchian, Banii, gloria si femeile, vodevil cu mare spectacol In 5
acte. Doua decoruri noui s'au lucrat anume pentrn

aceasta piesa, de Georgic Fredas, pictorul Teatrului National.

Cu ocaziunea sfintelor sarbatori d Craciun, s'au

jucat urmatoarele piese : La 25 Dec. Chirita in last

i Moisdicei comedie. La :26 Dec. Dou Desprtenii,
.Baba Hrca i Doi soldati Romni. La 27 Dec. Frica
e din rai i Cum sunt toate, comedie Intr'on act de
Charles Narrey tradusa de G. 13engesco. Aceasta come-

die care e compusa numai de trei personage, a lost

Trimita de public cu mare placere. Rolurile acestei
piese au fost bine distribuite i foarte bine jucate.
Atat D-na amitrescu cat si D-ra Amelia au caracterizat de micune rolurile lor. D-na Dimitrescu In
Silvia, a fost o adevarata Peruviana, i D ra Amelia
In rolul Princesei Nadeja, a lost o adevarata rusca.
Maurice de Tron a fost jucat de Balanescu ca talentul care'l distinge. (Curierul de Iasi din 29 Dec. 1874).
Duminica 14 Ianuarie 1875, s'a jucat Frica e din
rai, comedie i Coarda simtitoare, vodevil.

La 16 Ianuarie 1875 s'a reprezentat In benefi-

club artistului M. Luchian, patru piese glumete : Soacra si ginerele, Supliciul unui orn vodevil In 3 acte,
tradus din limba franqza-, Rudde din provincie, comedie In 1 act, si Rusaliile sau satul lui Cremene,
comedie cu cantece de V. Alexandri.
Duminica 19 Ianuarie 1875, s'a jueat piesele :
Frica e din Rai, comedic i Coarda simlitoare vodevil.

Joi 23 Ianuarie, s'u jucat In Benefieid artistei

www.digibuc.ro

361

Banii, Gloria si Femeile, comedie In 5 acte

cu mare spectacol.
Duminica 26 Ianuarie, s'a jucat In beneficial
Drei Danescu Don Juan de Marana sau Caderea unui Inger, drama fantastica.
Marti 28 Ianuarie s'a jucat la beneficial Ospiciului dela Galata piesa Despina, drama In 5 acte de
G. Bengescu.

Joi 30 lanuarie s'a jucat In beneficial actoru-

lni Balanescu : Porcarul si Maria Sa, piesa istorica

In 3 a:cte si 10 tablouri cu danturi nationale de V.
A. Urechia, si Doi tarani si cinci cdrlani, comedie cu
cantece de C-. Negruzzi, muzica de Flechtenmacher.
La 6 Februarie 1875 s'a jucat In beneficial al-

tistei R. Stavrescu, piesa Voalul de dantel sau VicLima nenorocirei, drama In 5 acte si 8 tablouri.
Marti 11 Februarie 1875, s'a jucat In beneficial
Ospiciuiui de la Galata piesa Despina, drama de Gh.
Bengescu.

Joi 13 Februarie 1875, s'a jucat pentru prima

oara o reprezentatie interesanta fil beneficial artistei

Merisescu, Cucoana Kirita n Balon, farsa Intr'un act
de V. Alexandri ; a\ceasta piesa a fost trimeasa Inadins de poetul Alexandri spre a fi jucata In beneficiul artistei, care a creiat atatea roluN nationale ;
spectacolul s'a Incheiat cu Soacra si ginerele come-

die In 3 acte. Rolurile principale le-a avut benefi-

cienta si N. Luchian. (Curierul a'e Iasi No. 11 din 1875).

Marti 18 Februarie 1875, s'a jucat In beneficial

actorului Lazarachi comedie In 3 acte Amorul si
i farsa Inteun act Rusaliile sau Satul lui
Cremene.

Sambata 22 Februarie, s'a jucat Jianul caPitan

de Haiduci, drama nationala In 4 acte de M. Millo.

www.digibuc.ro

OPERETA ROMINA

Preocuparea principal& a lui Teod.or Astan ra

aoeasta stagiuue, a fost de a pune In scena si operete franceze din acele ce au obtinut succesele cele
mai maid In Paris si In alte capitale ale Europei. El
era sigur ca va reusi In aceasta intreprindere cu.noscand gustul publicului pentru muzicii, si mal ea

doi inta de a vedea si alte operete jucandu-se pe scena

teatrului nostru, afara de Baba Hcirca, Insuraleii,

Crai Nou. etc. Pentru aceasta deci Director Al Asian

se hotaraste, sa puna In seen& cunoscuta opereta

Fata mamei Ango (La Ft Ile de Madame Angot), jucata

mai pe toate scenele teatrelor din Europa. Aceasta

pies& a fost tradusa din frantuzeste In romaneste deCatitanul Gheorghe Bengescu, cunoscut publicului
iesan prin alte diferite productiuni teatrale. Asian a
adunat mai multe elemente muzicale de valoale, un
-cor numeros bine instruit, precum si o orchestra compusa din buni esecutanti, cu cari, dupa multa truda

si repetitii, a reusit sa joace aceasta opereta. De asemenea s'au facut decoruri si costume foarte frumoase anume pentru aceasta opereta, ceia ce a con,
tribuit la succesul reprezentatiilor, enlusiasruand.
publicul iesan care de la 1838, cand s'a esecutat opera Norma de Bellini, de catra elevii conservatorului filarmonic-dramatic, n'a mai vazut repi ezentandu-se de o trupa romaneaaca vre-o opera sau
lucrare muzicala mai Insemnata.
Asa la 1 Martie 1875, s'a jucat la noi pentru.
prima oara de artistii romani, opereta comica Fata

mamei Ango, In 3 acte de Clairville, Siraudin si "Koning, iar muzica de Ch. becocq. Asupra chipului cum

s'a jucat, iata ce ne spune Curierul de IcW, No. 25din 5 Martie 1875 :

In zilele de 1 si 2 "a curentei putem zice ca

drept cuvant, ca au avut doua sarbari Teatrul Na-

tional cu Intaia si a doua reprezentatie a operei comice Fact mamei Ango, MCBEE doua sarbri si nu ne

gresim : cu o lanai Inainte de anuntarea piesai toate

www.digibuc.ro

333

locurile erau deja retinute, unii ofereau, preturi In

doite, ea sa, proata asista la Intaia reprezentatie a pie-

sala teatrului min. ea Insusi oferea o privireinteresanta prin multimea spectatorihr i eleganta
sei

tualetelor.
Opera Fata mamei Ango, jucata, pe scena noas

tra In romaneste va face o. epoca In analele teatrului raionaI, caei pentru prima oars dela Inflintarea
lui In tara s'au vazut o opera tradusa In romaneste i jueata de artistii romani ; eine nu simte greu
tatile care au trebuit sa se Intimpine, i cine nu se
miara de perseverenta unei intreprinderi atat de cutezatoare ? la noi uncle ne lipsesc artisti speciali
cu toate acestea a obtinut nn mare succes, si a capatat aplausele frenetice a speetatorilor, cari nu mai
Incapeau In sala. Aeeste aplause nu se adresau riamai artistilor ce au jueat in piesa, ci i meritul D lui
Bengescu, care au tradus piesa atat de bine, fara a
se departa de spiritul ei original.
Toti artistii cal i au luat parte la aceasta, reprezentatie i cari se pot fali ea sunt ci Intai

ce-

au aparut Inti'o opereta eomica pe scena romanasunt de toata lauda.

D-ra Danescu In rolul Cleretei, a avut un succes

surprinzator. D-sa a interpretat nu se poate mai bine,
rolul sau, atragand aplausele unanime, mai cu seama ca vocea sa simpatica i cu justeta esecutiunei.

Ni se afirma de catra persoane cal e au vazut aceasta piesa repi ezentata pe scenele teatrului sti

D-ra Danesen In unde parti a fost superioars.

Rolul Langei a fost jucat de D-na Bernola, a
carui merit muzical este deja cunoscut.
D-ra Amelia In rolul Amarantei, ne ofera ocaziunea i asta data sa-i admiram talentul sail fleesibil. Cine-si aminteste rolurile. de caractere diferite

jucate de D-sa pana ,acum, va reeunodste

data meritul aeestei june artiste. D-soara Amelia a
obtinut un sucees minunat In cantecul Vestita preeupeap, uncle si- a atras aplausele entuziaste pentru gesturile simplificative i usurinta jocului, acest
www.digibuc.ro

364
,cuplet In modul cum a fost cantat a produs o vie
multamire asupra publicului speram ea In acest
,succeS bine meritat va Incuraja juna artista In cariera 6e a intreprins.
Rolul lui Pomponet, s'.a jucat de excelentul nostru comic D-1 Balanescu; In acest rol artistul nostril a invins toate greutatile pentru a dovedi c nici
In opera comica nu este strein.

Domnul lonescu a jucat pe Aloe-Piton, unul

dia cele mai grele roluri din piesa, unde s'a achitat ca mare succes. D-1 Ion escu are o voce de tenor foarte placuta, si stie s'o manieze cu mare usuTinta. Ni-a probat tot-odat c scena teatrului Ronan poate sa spere In viitorul sau : atarna dar dela
ca 0, fie demn de aceasta speranta.
Domnul P. S. Alexandrescu a jucat tot ell acel
qucces pe Larivodier: s'a constatat cu placere, c d-sa

patruns de caracterul rolului ce'l Indeplinea ; aylausele publicului au dovedit aceasta.

Un mic rol, s!au pentru a zice mai bine o aparitiune, este rolul lui Trenitz pleat de d4 Cornescu, care merita sa fie citat".
Corul a f4Dst compus din 65 persoane, !litre cari
a predominat voacea de bas profund a lui C. Cortez,

ceia ce fan ca publicul din sala sa'l aplaude In

cheme la rampa de cate ori canta In

cor ca si pe un solist ceia ce era un ce nemai pospecial si

menit la no! iu Iasi pana atunci. Maistru conducator

al muzicei a fost P. Mezzeti. Regisarea si punerea
In scena a fost facuta de V. Delmary, iar decorurile
Fredas, pictorul teatrului. 1)
La 8 si 9 Martie s'a jucat aceia'si opereta pen-

tru a patra si a cincea oara.

Miercuri 12 Martie s'a jucat In beneficiul lui

Cezar Borgia, drama In 5 acte, din repertoriul teatrului Italian, rolurile principale au fost ju,
cate de d-na Stavrescu i beneficient.

1) Versuille din Fata mamei Angot, opera comica in trei acte s'a
tiparit intr'o brosara In Iasi la annl 1875, in tipografia II. Goldner.

www.digibuc.ro

365

Vineri 14 Martie s'a jucat In beneficitl Epitropiei Sfeintului Spiridon. piesele Dracul qi
melodrama si Douei despcirfeni!.

Duminica 16 Martie_s'a ju4t In beneficiul lui

C. Balanescu pentru a opta oara Fata mamei Ango.
Marti 18 Martie s'a jucat in beneficiul artistei
.Raluca Stavrescu drama In trei acte tradusa din,
limba franceza, intiailuta Evreul sL Crestinul sau Pre-

otul Parisului, de A. Bonrgeois, i o piesa din repertoriul- lui Luchian, Lucretia sail tIn Director de
teatru, vodevil In doua acte, tradus de G. Sion.
Mercuri 19 Martie,
dat In beneficiul artistei

Bernola pentru a noua oara, opereta Fata mameE

Ango".

Duminica 23 Martie s'a dat In beneficiul Directorului Teatrului Teodor Aslan, pentru a zecea si
ultima data In aceasta stagiune Fata mamei Ango,_
eand cu aceasta opereta s'a i Inchis stagiunea teatrala, 1874-1875.
Dupa aceasta i eprezentatie Teodor Asian se duce

cu trupa de opereta In provincie, i joaca opereta

Fata mamei Ango, In orasele urmatoare : In Bacau
de 2 ori In Galati de 3 ori, In Braila de 3 Ori, Xn
Foesaui de 3 ori In Bucuresti de 8 ori, In Tecbciu
de 8 ori. Orchestra era compusa de un piano la carecanta Nicdola Companski precum i un sextet luat

din Iasi. In Bucuresti Insa canta orchestra teatrului

national dirijata de L. Wiest.
Prin foaia Curierul de Iasi No. 32 din 21 Martie, publicul exprima multumirile sale lui Teodoi
Asian, pentru zelul ce a pus In timp de 4 ani a Directiunei sale spre a ridica scena Teatrului National,
*

Dupa lnchiderea stagiunei s'a jucat mai multe

piese de teatru.
Marti 1 April s'a jucat Fata rnamei Ango In
beneficiul traducatorului Bengescu.
www.digibuc.ro

366

Sambata 5 Iu lie se joaca iari Fata mamei Ango.

Luni 1 Ianuarie 1875, s'a dat o reprezentatie

pentru sporirea fondului ridicarei Statuei lui Stefan
-cel Mare. S'au jucat Crime le lui Piperman, comedie
In 1 act, Un mire amanet, comedie In 1 act, si Domnul
tot, comedie In 1 act. L% finale spectacolu.
lui s'a aratat publicului un tablou reprezentand statuia lui Stefan cel Mare dupa o schita a lui Oh. A-

bald s'a cantat un imn, cuvintele de D. Gusti, de

-catra mai multe persoane din societatea iesana

de elevii conservatorului de muzica. Persoanele ce
luat parte la aceasta repi ezentatie au lost D-na
V. A. IT, ache, D-ra Conta, D-nii Galino, P. Botez.
-G. Christofor si I. I. Langa. (Curierul de irai No. 58
din 20 Mai 1875).

Joi in 10 Iulie, o parta din trupa lirica a tea-

-trului roman a jucat In sala Teatrului National. Boierul i Cdrpaciul i Veiduva cu Camelie, comedie In
1 act.
Sambata 19 Julie 1875 s'a jucat la Teatrul National, In beneficiul D-soarei Amelia Weiner si
d-nei Maria Dimitrescu, cu concursul lui Grigore Manolescu, piesele : InsurCiteii sau Boerul sub masca
(le ((Iran, opereta nationala de Millo, Un tatei
fi Cum aunt toate 1).
TEATRUL FRANCEZ

In timpul pe cand se juca opereta Fata mama?

Ango de trupa lirica romana, vine si trupa de ope/eta franceze a D-rei Keller si Ineepe reprezentatiile
sale Marti in 23 Aprilie 1875, cu opereta La fille

-de madame Angot.

De asta data publicul era entuziasmat de reprezentatiite trupei lirice romane, si de aceia trupa de
operate franceze n'a fost Imbratisata cu aceiasi cal-

dur.a ca In trecut, ceia ce a facut ca dupa cateva

1) Despre toate -acete vezi t'urierul dc

www.digibuc.ro

pe anal 1875.

367

sreprezentatiuni trupa Threi Keller sa paraseasca IaIata ce ne spune Curierul de Iasi No. 47 din 2
'1875 : Trupa D.nei Keller este buna, si a jucat
piesa cu tot qicul francez, Insa, trupa noastra, cu toate

ea In joc e mai inferioara, a cantat piesa cu mult

mai bine de cat trupa franceza, i astfel rolurile

Cleretei qi Lange% qi a lui Larivodier au fost mai bine

cantate de artistii nostri. Rolul lui Larivodier a

tost chiar i mai bine jucat de P. S. Alendrescu',

CATEVA NOTE DESPRE TEATRUL 'DIN GALATI

Societatea filodramatica de diletanti din Galati care se

inighebase in 1847-1848 si (Muse mai multe reprezentatii
tea' trale cu mare succes, din mai multe imprejurari n'a putut
-sa, se mentina decat vreo cateva luni, dupa cum am vazut
in Cap. III, pag. 28-30.

In Galati nu se cunoaste a fi lost din vechime vreo

sala special& de teatru pana in anii 1863-1864, cand prim
contributia mai multor negustori mari i cetateni iubitori de

teatrus'a construit in localul vechei bursa de pe naluI

Dunarei o sala mare cu o scena i cu loc aparte pentru or-chestra i diferite staluri pgitru public, in care apoi s'a dat
diferite reprezentatii teatrale de mai multe trupe cari erau

in treacat pria Ualai, ca aceea a lui Millo care a jucat

acolo 'Mtn alte piese i Baba Harca, apoi fratii Vladicesti

.carF au reprehntat piesele Doi morti vii si altele.
Mai tarziu s'a construit un mic teatru de vara In gra,dina hanului lui Ventura, in care s'a jucat o serie de repre-

zentatiani, atat de diletantii din Galati cat si de trupe de

opera italiana sub conduceraa insa a vechiului actor Signor

Luigi Ademollo.
Un teatru mAi de seatna care s'a numit Teatru National
zidit in anti]. 1868 pe locul negustorului Sacomanu, unde in

urma s'a construit Palatul Administrativ. In acest local au

jucat in diferite timpuri, atat trupe romanesti eat si strine
intre cari trupa Sarah Bernhard, Adelina Patti, Rossi, Salvini,
el1er, apoi ululo, Pascali, Lupescu,

trupa de opereta a D-rei

Manolesca, Edgenie .Nini Valery si altii.

Cei cari jucau mai deseori in Galatl au fost fratii

Fani Tardini, cari in fieca.re an dadeau repr ezentatiuni teatrale acolo.
Fani Tardini deveninci mai tarziu sotria lui Alexandru
Vladicescu, au jucat impreuna In nenumarate randuri prin.
www.digibuc.ro

- 368 ,
mai to49 orasele din -targ, cum i in Cerntlirti, prasov. Chi
sinau i chiar in Odesa, avnd in toate prtile mari succese.
Tntre piesele jucate, cele pe cari publicul le primea ma_
mai mare caldurtb i entuziasm, erau : .21faria Tuder de V:
Caderea oraplui Jiflssolonghi, Eliberarea Greciei, Cerqe-

FANI TARDINI

EUGENIA 4%1INI VALERY

torii in &tine negre, Douel Orfeline, 0 partidei de coneincl, Seara

Burdujeni i in general intreg repertorul lui

Maki, .21Imat

V. Alexandri, C. Negruzzi i alti autori romnia

Din trupa acaasta fceau parte artistii I. Anestin, S.
Sachelarie, Victoria Stnescu, Eliza Dimitrescu, Tudora Marinescu, Aristita Romanescu, etc.
Sub conducerea,. artistului Joan Lupescu si a veteranei.

artiste Fani Tardini, artista Eugenia Nini Vleri joac in.

mai multe orase din tara, unde peste tot locul a fost apre
ciat de talentul ei i rtispltitti prink aplauze frenetice.

www.digibuc.ro

CAP. )XXI
STAORINI- A 1875 - 1870
Teodor Aslan continua cu ,direetiunea Teatrului National. Programul i compunerea personalului artistic al Teatrului.
Noile
operete anunfate.beschiderea stagiunei cu opereta Girof16-11i-

Tofia Prima repreztntatiune a pieselor Nbdile d amatice

LPrincesa de Crebizun 1. Reprezentarea operetei originale

Scant), ttarbatilor, compusd de Ghcorghe Bengescu, muzira de

Emil Lehr.Beprezentatiile date de cantonetistul I. D. Ionescu.
Reprezentatii date de elita societotii ieone.lnfiintarea teatrului

de yard de la i. hateau aux ReurN Alt teatru de yard infi.ntat in GrAdina Vrimriei.

Pentru stagiunea aceasta, vedem- ca Pi imaria Incredinteaza direetia Teatrului ational tot lui Teodor Asian, Insa fail, a-1 mai acorda nici o subvenVane alta, decat lo( alul teatrului, Intl ueat du} a cum
se vede, Consiliul Comunal Ii Meuse eonvingerea din

stagiunea piecedenta, ca ttupa lui Aslan, m6rgea

foarte bine atat nu)] almente cat si materialmente mai

ales cu repi ezentat ea In enumarate ianduii a operetei Fata mame Ango, pe cat e o jucase atat In Iasi
eat si In BUM et;ti i alte 'at ase din pi ovineie. Asa
fiind, Di ecto, ul
oiganizeaza i lei tru aceasta
stagiune o ti ui a eu jeuoni1 compus mai mult In vedel ea rep] ezentai ei unot ()lei ete tiaduse din frantuzeste.
La 10 Octombi ie 1875, el publica progr amul,stagiunei, cu rinzand opel ete, vodeviluri, i comedii le
www.digibuc.ro
care-l dam aici.
24

370
Programa Stagiunei 1875-1876
Personalul trupei
D nii P. S. Alexandrescu
D-na Smaranda Merisescu
Petru Ionescu
D-ra Ana Dan es cu
Grigore Manoles -.0
Amelia Velner
Dimitrie Pruteanu
An eta Florcscu
Tudora Marin escu
, Leon Grigoriu

Dimitrie Gtluc

Devi
Plesescu, Leon, Popilian,
Georgescu, Mardare, Arbore
Corifee

D-ra Elena (Luta) Botez

D-na Ecaterin a Sacar5.

D-ra Ecaterina Dimancea

Maria Capreanu

Sef de capell, Niedola Companschi, Sef de orchestra K. Lehr.

Orchestra Begimentului II de Boiori
Cor compus din 32 persoane.

Piesele d n care se compunc repertorul :

Operete

Vodevile

Giroflei-Girofla

Comedii

Naha' dailedramatice In carca unui ginere

Nepotul In lcul Mozund Nunta luiMutunachi
sului

Princesa de Trebi- Telegraful electric

Briganzii

Fata mamei Ango

Indita i Olofern
Dl. Sufleori va sta'
acasa,

Lumpatius vaga-

Bani pe fereastra

bundus Ordinul este de a

sforli
Capelmaistru de Vene.0 a Datul Socrului

Mat sau

etc. etc. etc.

Inainte de deschiderea stagiunei, vr'o cati va din-

tre actori, se hotarase sa dee mai multe repiezentatiuni pana ce se va frni.epe stagiunea.
Duminica In 7 Septembsie, In saki, teatrului national pentru beneficiul unora din aititi romaui, e
joacii, piesele urmatoare ; Weida u mamer, comedie pationala, Wicluva cu camelii, comedie naclu.a diu lim-

ba franceza, Her von Kalikenberg, witoneto de Ioan

Iano v.

Artitii ce auwww.digibuc.ro
luat parte la aceste ieprezenta-

-37r--4iuni au fost : D-1 ele Amelia, Botez i Patrapu,

D-nii Popovici, Alexandrescu si Leon. Intre antracte
s'a jucat dantul national intitulat Romanul. (Curierul
4e Iasi No. 9 ) din 5 Sept. 1875).
Duminica 5 Octomb ie 1875, s'a reprezentat de
,catre trupa romana piesa, Domnul care'si WM' panga,
.comedie In I act, Recrutatia sau Florin i Florica coane die In 1 act, i Un pahar cu apd, comedie. In anitracte, Leon a jucat Romanul dant national. (Curie_rul de Iai No. 107 din 5 Octombrie 1875).
Stagiunea s'a desthis In sara de 6 Noembrie 1875,

prin reprezentatia extraordinara a piesei Girofl

opereta bula In trei acte de A. Vanloo, tradusa de G. Bengescu 1). Aceasta opereta fu a doua In-cei care In finest gen, dupa succesul obtinut In pre.cedenta stagiune cu Fata mamei Ango. Opereta Gisof-Girofla, s'a jucat cu un succes deosebit, fiind
pusa in scena en multa Ingrijire, ea costume kti de-

-coruri noi, ap a ea s'a mai repetai de cate-va ori

Iii cuisul acestei stagiuni.
La 20 Noembzie

,mamei Ango.

jucat iarai opereta Fata

Dupa aceea a Inceput a se reprezenta 9i comedii,

,drame, vodevile, etc., din care vedem ca, Joi 4 De-cembrie se joaca Lipitorile satului, drarha originala
In 5 acte de V. Alexandri, iar la 7 ale aceleigi luni
SO ieprezinta piesa dramatica Don Juan de Marana,
In 5 acte u ou mare spectacol.
La 11 Decembrie se joa,a pentra prima oara, o
comedie noua, originala, futitulata Logoda, compusa

.de Gh. Bengescu, pi ecum i piesa Insurdfeii, opereta

In doua acte de Matei Millo, muzica de Flechtenmacher,

Duminia 26 Decembi ie, s'a jucat Ntibdddild dra-

anatrce, farsa cu cantece, In 4 acte. Piesa este un ir

.de parodii asupra diverselor genuri ale teatrului i

...a lost bine juc.ata. S'a obServat, de mai multi' din pu-

ca d-ra. Amelia, and a jucat ca tot ridioorul ce

www.digibuc.ro

1) Aceasta operen s'a tiprit In Tipo-Litografia H. Goldner, Iasi 1875

372

dea joculul sau spre a fi In spiritul *set

vroia
a avut momente adevarat tragice In gest, In expresiune, i In dictiune, incat prin faza parodiei a lasat
sa. se vada un talent eal pentru tragedie.
Duminica 11 Ianuarie 1876, tea reprezentat la] asf
opereta Fata mamei Ango.
Joi 22 Ianuarie, s'a reprezentat pentru Intaia data.
piesa Principesa de Trebizund, Of eteta bufa In 3 acte
de Gh. Nuitter si E. Ti feu, tradusa de Gh. Bengez,culy.
muzica de Jacques Offenbach; otchestra a fost diti-

jata de capelmaistruL Medola Kompanschi: Aceasta.

piesa s'a mai dat pentru a doua oara la 24 Ianuarie
ca reprezentatiune extiaordinara.
La aceste reprezentatii d-na Meriseseu si D. Popovici, au executat foarte bit e rolul bor. Toate pezice Currerul de lag No. 9 din 25 Iatetele bufe
sunt
deeoltate, unele mai putin a1telenuarie 1876

mai mult; Ingrijirea ce se da papusei de ceara claseaza pe Prmcipesa de Trebizund, In tandul celor prea.

decoltate. Daca In taigutile mad, In Paris si Viena,.

se dau asemenea reprezentatiuni, inconvenientul nu
e de tot mare ; acolo sunt mai multe teatre, In fiecate seara cineva n'are decat Fa se decida Intro opeta italiana, franceza sau geimana i Intro tragediile sau comedibe autorilor claiei, Intl e dramele.
alese i Intte vodevilurilor de bun gust. Odata gustul,
bine foimat i bine Intretinut, poate *ea a vedea
db cand In cand i cate o opera bufa. A nu vedes
In fiecate seara cleat asemenea reprezentatiuni ca,
Girofl-Girofla i Princesa de Trebizund, este a pun&

la o gtea Incercale i gusturile cele mai bine for-

mate, a sili pe multime de Jume sa nu mai mearga la

teatru, In fine a t une pe parinti In pozitiune SA na
mai poata procuta distractiunea teatrului copiilor lor,
sau .a le da o educatiune bufa".

Joi In 5 Februatie 1876, s'a repiezentat In beneficiul d-nei Danescu, Alegerea de Deputati, comedic,
1) Aceasta operet s'a tiprit in Lito-TipOgrafia H. Goldner, Iasik"
1875.

www.digibuc.ro

versuri de G. Sion, Cine urea poate, comedie tradusa din frantuzqte de capitan Bujoreanu qi Do: surzi

vodevil Intr'un act tradus de O. Luchian. D-ra Danescu a excelat mai cu seama In piesa Cine vrea poate,

avut momenta patetice ea expresiuni i dramatice

ca actiune. Asemenea d ra Dimancea a jucat ea malt
natural In piesa Alegcrea de deputati. D-ra Amelia care

a probat ca, oridecateori se afla inteo scena drama-tea d-sa simte i joaca mai bine decat in rolurile
-cornice, qi de astadata In rolul Ducesei din piesa Ale-

gerea de deputali, dar mai cu seam& a recitat foarte

'bine versuri e, fara intonatii itli emfaza. Cu Were de

rauzice Curierul de Ia0 1) -nu putem spune tot aceJai

qi despre racnetele nazale ale d-lui Manolescu, In Cac vrea poate ; la dia contra, In piesa

Do.f surzi, d sa a jucat cu mult talent i abilitate pevaletul surdului. In totul, impresiunea a fost buna

publieul a qit foarte multumit dela aceasta repre-

zentatie".

Marti In 10 Februarie, s'a reprezentat din nou opereta Princesa de Trebizund, In beneficiul D rei Aneta
Florescu. Publicul a fost foarte numeros i a aplaudat

In diferite randuri, atat pe beneficienta, cat i pe

eeilaIi actori cari au aratat un progres In jocal qi

antarea acestei piese relativ cu Intaia reprezentatie.

Dumin-ica In 22 Februarie, s'a dat In beneficiul
.dioarei AmeliaVelner, Intaia reprezentatiune a piesei
&alai Brba(ilor, opereta de G. Bengescu, cu muzica
scrisa de Emil Lehr, capelmaistrul Regimentu.lui de
nosiori din localitate, qi piesa Ardbeiddile dramatice,,

farsa In 4 acte.

In cursul aeestor reprezentatiuni ale trupei roinameti locale, a venit din Bacaresti prfn Lima Ianuarie 1376, artistul cantonetist I. D. Ionescu, cu o
mica trupa, a sa, i a dat Ia eateva sari, reprezentatii compuse din diferite piese mici, mai malt cantonete i. cantece nationale.
1) Din 8 Februarie 1876.

www.digibuc.ro

374

Cea dintai reprezentatie s'a dat Marti 20 Ianuarie ; a doua reprezentatie s'a dat Vineri 23 Ianua-rie
in care Ionescu a cantat pe Her von Kalikenberg de
Cucoana Kirita la Paris, de V. AleIoan

xandd. Pe Janga I. D. Ionescu, au mai luat part&

la reprezentatii artistii Rigot, Charles si AlexandreEcu.

Luni 26 Ianuarie. I. D. Ionescu, a dat o alta eprezentatie asupra careia gasim urmatoarele relatii

In Cur;erul de Iasi No. 10 din 29 Jan./1876 : D-1 Ionescu din nou si-a atras admiratiunea publicului prin
jocul sau plin de talent, precum t prin cantecutsau
sala resuna de aplause. Reprezentatia aceasta ne-a.
aratat odata mai mult ea posedam In D. lonescu unr
artist unic In genul sau, i ca publicului nostru nu-i

lipseste simtirea si entuziasmul, ori de alto ori, se

prezinta ocazia. Mai cu sama In Cucoana Kirita lai

Paris i In Jidovul. Cantecele cu aluzii politice, cum

Jos tnasca,,Closca cu puii de aur, etc. ne avand o va-

loare literara, nu pot fi bine primite decat de un

public miscat de pasiuni politice. Rolul uuui come-

dian este de a biciui vitiurile sociale, iar nici decum a cauta aprecierile politice zilnice cad sant e-

femere : judecata acestora apartine evenimentelor ulterioare i istorice : Kalikenberg, Cucoana Krita, sunttipuri i viciuri din viata sociala. Ceia ce un artist'
trebue sa tinda In reprezentatiunile sale, este la es-,
presiunea tipurior, care sub diferite forme, inde[enden te de timp i spatiu, sant vecinice ca i omenirea"..
Aceasta repIczentatie s'a dat In beneficiul .,5coa lei profesionate de fete, producand 1072, lei afara de,

cheltueli. (Curierul de Iasi No. 13 din 4 Februarie-

'1876)

Dumini ca 10 Martie 1876 se Include stagiunea

teatrului cu piesa Barbara Ubrik drama In 5 acte
7 tablouri, data In beneficiul pictorului teatrului
Fredas.

Dui% Inchiderea stagiunel mai multi actori aii

Teatrului National, urmeaza inainte cu reprezentaAsa :
www.digibuc.ro

375 Duminica 21 Aprilie 1876, s'a dat o reprezentatie de gala In beneficiul lui C. Balanescu, jucandu.

se piesele : Coarda simtitoare, 0 ceased- de ceai, Doit

stiosi si $ase capuri intr'un corp.
Dupa at'eia, tot In oursul lunei A prilie, a avut Ioct
o reprezentatie extraordinara, data Iii beneficiul societatei Reuniunea Femeilor Romne din Iaoi, data de

persoaue din elita societatei locale, dintre care ci.

tam : D-nele Aglae Ghika-Allaux, Maria Cazirnir, d-ra

Maria R. Rosetti i d-hii Alexandra I. Ghika (Brigadir), Jules de Roujoiix, G. G. Rosettii Teodor Asian.
Joi la 29 Aprilie, s'a dat o reprezentatiune Iak
Teatrul National In beneficiul distinsului profesor
pianist C. Gros, Directorul Conservatorului de Muzica, cu con cursul societatii cele, mai alese a Iasulni :
d-nele .Natalia N. Sutu, Maria Cazimir, Eugenia Condurat, A. Greceanu i d-ra Eliza Negruzzi, d-nui J.
Duca, GheJrghe Rosetti, Jules de Roujoux, Teod.or
Aslan, i Gh. Negruzzi. La aceasta reprezentatie s'a
jucat : Deux chiens de Faience, Le Camp des Bour.
geoises, La dent de Sagesse, i Doitrani fi cinci crlani, piesa originala de C. Negruzzi.

Tot In cursul acestei ierni a mai fost prin Iaoi

trupa de operete franceze de sub difectia d-rei Keller, cunoscuta publicului ieoan din lernele precedente, care dupa un ir e reprezentatii date a plecat la Bacau spre a da i acolo o serie de reprezentatiuni. V. Delmary, Insaninat cu 9,ceasta trupa,
ajungand In Bacau, a avut o primire simpatica din
partea cetatenilor Bacaoani1).
TEATRU DE VARA

In vara aceasta 1876, un numar de actori ce au

fest angajati la Teatrul National In stagiunea pre-.
cedenta, i anume : Grigore Manolescu, Petre Ionescu, Mihail Arceleanu oi P. S. Alexandrescu, In do1) Opierta de laqi din 10 Nlaride 1876.

www.digibuc.ro

376

rinta lor de a raspandi mar mult tn popor gustul

pentru teatru, mai ales pentru acei a cAroranijloacenu la Ingaduia a merge mai dese ori la Teatrul eel
mare, s'au asociat *i au format In grAdina umit
Chateau aux Fleurs, o mica sce de vara, sub cerul

liber, reducand preturile de intrare, aa ca oricine

$ it fie In stare a veni mai deseori la asemene spectacole.

Asupra unor piesejucate In acest Teatru de yard

sub cerul liber, gAsim diferite a rrecieri tnteresante In
Curierul de Iafi No. 74, din I lulie 1876, din care extragem cele ce urmeaza. :
Piesele sunt In genere bine aleRe, D-nii Manolescu, lonescu,Arceleanu i Alexandrescu au fie care
Rate An teren deosebh de comica, pe care cate ()data
cei di ept, Il parasesc, dar In genet e ei reprezenteaza

Toluri, care convin mai bine talentului lor. Aceasta

ar trebui s'o urmeze In tOdeauna i atunci teatrul
rmanesc ar sta foarte bine. Constatam cu placere ca
aceti tined, cu totul Irr antitesa cu vechii rutinari

ai teatrului nostru, vorbese natural, ea acea ce se

numele l'art 'de causer, ceia ce In vremi trecute, afar& de M ilo, n'o mai avea mai nimenea. fi lata de
ce z Teatrul romanesc a avut In trecut drept model
teatrul francez. Actorii francezi au acea pronuntie na-

-Bala, acele prelungiri a sfarOtului euvintelor, cal e result& din Imprejurarea, ea limba franceza nu are.alt
accent decat numai pe ultima silaba. De acolo actorii

notri, deprinsese a canta ultima silaba a cuvintelor

-romaneti, In cat auziai urmatoareleintonati Ei bi-

ne Domnulece !" D-zeul meeeif . a. pe cand ur echea

romaneasca cunoate Indata ea tonul vorbirei In esclamatia dintai, cade pe bi (in bine), In a doua e eu
(In dumnezeu). Din aceasta pronuntie rutinata a mai
ramas cateva urine la D. Ionescu. A -doua observatie insemnata, ce am facuto, e ca tinerii nokrtri au
Inceput a caracteriza, sau cum se ziee In limbajul teatrului, a crea lucrurile. In piesa Doi Amploianti tntr'o
pereche de ciubote, D-nul Alexandrescu a creat In mod

maestru pe Neisiuta, i cu greu s'ar gasi actor, care

sa joace mai bine acest rol. Afar& de aceea, D. Alewww.digibuc.ro

377

xandrescu are glaS puternie i o dictiune foarte naturala, In eftniec, ceiace se gasepte rar. D. Manolescu
are a voce simpatica In rolurile sale de servitor naiv,
un joc de scenO foarte bogat pi variat, precum in
Orclinul este de a sfordi i In Cei do surzi. oi II cunoaptem din parodiarea d lui Pascaly, a eArui pronuntie grepita i exagerAri scenice, D. Manolescu le-a
reprodus ea MAU succes In Napdile Drainatice".
Inteadevar, ne bucuram mult vb Mud un Inceput de emancipare de nefasta influenta franceza, cu.
toate ideile ei pe dos despre elasicism, eu mipcarea
ei pe cataligi, eu vorba afeetata pi pronuntia falpa.
Reintoarcerea la naturO pi la pronuntia fireasca
Imbarbatata a limbei romAnepti, ne pare un succes
loarte Insemnat, ori cOt de neInsemnat ar parea unor ochi mai putin patrunzhitori. A-tfel vedem accen-tuAndu-se, Indreptatirea farsei, caci o farsa poate fi
-clasicA chiar, ceea ce un frahcez n'ar admite nici odata. De aceea farsele lui Moliere sunt claice, pe cand
dramele lui Racine i Corne lle i cam se mai numese

acepti iluptri mergatori pe caraligi, nu sunt de fel

clasice, i nipte imitatif slabe pi grepite ale tragediei

antice. Molibre, n'a avut un alt profesor dent natura

de aceea e clasic In farsele eale chiar. De aceea, aklaogam un sfat, care urmat fiind, credem c'ar avea
-consecinte bune atat pentru tinerii noptri, cat pi pen-

tru teatru In genere. D-nialor ar trebui WO procure repertorul vechiu al teatrului romnescr (de
repertorul lui Millo), i tu diindu-1 Imereuna,

,creeze un epital de roluri pi de piese, cu care In

urma upor ar putea sa cucereasca, scena pi s'o cu]Ota de florile exotice pi -de senzatie ale teatruhii
frahcez modern. Ar trebui culese vechile traduceri
din Molire, Kotzebue, -Goldoni i Introdus acel repertoriu cu limba sanatoasa, nepretentios pi de atat efect".
Reprezentatiile In aceasta gradina au urmat pana

in luna Septembrie, cand s'au Incheiat cu un specta.col compus din piesele : Tot trel
zece bani cantoneta compusii de Emanoil egruti (Redactorul ziarului umoristic Perdaful), i executata de Mihail Arceleanu, pi Doi solda(i romeini, comedie ea cntece
www.digibuc.ro

378

Inti 'un act jucata de ; Arceleanu, Dimitriu, Constantinescu i D-ra Dimancea. Asemene tanarul DimitsieConstantinescu a executat mai multe romante noi, iar
D I Vasile Negruti piiniul acrobat roman a dat con cursul sau, executand mai -multe figuri de gimnastica
foarte bine primite de public ').
*

In mijlocul verei, ai tistul P. S. Alexandrescu, des-

partindu-se de colegii Sai de la Chateau aux Fleurs,.

P. S. ALEXANDRESCU

Infiintat un alt teatru de vara In Grdina Prinuiriel

din strada Lapweariu, unde se jucasei a de asemenea diferite comedii i cantonete cunoscute publicului
iepn, precum i o pies& noua intitulata, : Comisarir
si telegrafistii deslituiti, In care rolul Comisarului, a
fost jucat de D-1 A'exandrescu, iar acel al Telegrafistutui de tanarul Radu, care pentru prima oara debuta atunci pe scena ; rolul Margot a fost jucat de
d-ra Dimancea.
Joi in 25 August, s'a jucat Doi solda(i
comedie ou cantece Inteun ae,t, precum i alte bucati.
Marti 30 August, s'au dat In beneficiul d-lui
1) Curierul de lisfi No. 102 d'n 17 Septembrie 1876.

www.digibuc.ro

379

S. Alexandrescu piesele : Omul carefi ucide fernea,..

comedie In doua acte, tradusa din frantuzeste i Crai

Nou, opereta Intr'un act de V. Alexandri. In piesa

dintai, rolul Pupinel, a fost jucat de beneficient ea talentul de cas e totdeauna dispune si a dat probe, ziceCurierul de Ia01), i pentru care, si a castigat deja
simpatia publicului In timp de patru ani de cand seaici. D-ra Petrescu In rolul Savini, Indraznim a
zice, a fost origin ala, di ept care a si capatat dese a-

plause. 'Rolul Onorina a fost de asta data bine exe

cutat de d-ra Dimancea
Ceeace a placut mai mult publicului a lost opereta Crai nou. In prima linie, a fost P. S. Alexandrescu, care in rolul Ispravnicului, ce a fost jucatIntr'un mod caracteristic, publicul l'a aplaodat cu
viociune. Nu mai putin si d-ra Petrescu In rolul A
nica Orfana, a fost mult aplaodata. Reprezentatiile
teatrului de vara din gradina Chateau aux fleurs
acele din gradina PrIrnriei, continua Inca cateva ziledin lun a Septembrie i apoi Ineeteaza 2).

1) No. 28 din 3 Sept. 1876.

-2) Despre toate drile de samil vezi Curierul de Icifi pe anil 1875.

i 1876.

www.digibuc.ro

CAP. XXXII

STGIUNEA 1876 1877

..Betragerea lui Teodor Asian din Directia Teatrului.Incredinfarea
Direqiunei actorilor: Luchian, Beileinescu i Galino. Nereu0ta

acestora.Primaria trece directiunca catre avocatul C. P. Constantiniu.

Programul personalului artiplor, precum 0 al pie

selor ce urmau sei se reprezinte in aceastel stagiune.Deschiderea

stagiunei c piesa Viata TagauntiA.Diferite alte piese ce au
Aprecierile presei asupra jomai urmat in cursul stagiunei.
culid arti0dor dramatici.Reprezentarc a piesei originale Cueilana
Nastaiia Rodonine, de Gh-. Bengescu.Concluziunile autorului
acestei scrieri, ielative la mijlowele de imbunedeifire i proptifre
a Teatrului Nalional i artiedor drarnatici.Teatru de yard in
_gradina Chateau aux Fleurs..21fadame Alexandre 0 teateul dela

.Pomul rerde.Tealru de operete franceoe sub directia dloarei

Keller.

Teodor Asian, din diferite Imprejurari, mai ales

.materiale, Incercate In stagiunea precedenta, fiind pa-

rasit si de actorii sai, se vazu. Olt a se retrage din

.directiunea Teatrului Natiohal, asa ca Primaria a
.gasit cu cale s Insarcineze cu aceasta ditectiune,
pentru stagiunea urmatoare, pe cei trei Artisti dra-

matic! mai de seam& ai Iasului : N. Luchian, C. 13Alanescu si M. Galino, cari se constituira Intr'o societate cu scopul de a forma o nou& trup& pentru stagiunea 1876-1877.
Asupra chipului cum acesti artisti au Inteles s&
compuna trupa lor, gasim ca cale arata observarile care le face foaia locala Curierul de Icui No. 99
din 5 Septembrie 1876, In cuprinderea urmatoare :
www.digibuc.ro

381

,Cand am aflat ca d-nii: Luchian, Ba Menu si

Galino, au luat dii ectiunea teatrului pentru iarna vii

tome, am simtit oarecare satisfactiune, gandindu-ma
ca D-niile lor In calitate de actori, oarneni ai meseliei cum s'ar zice, cunosc pe deplin nevoile Ecenei
si mijlocul de a I elnalta scena noastra atat de d cazuta. Noi asteptam dar a-i vedea, cauMnd sa atiaga.

TEODOR ASLAN

orice talent s'ar gsi, ca astfel s pOata f03 ma o trupa

cat se poate mar aleas, fn staie sa intereseze publicul ea si el la 14 dul sau sa se inteteseze de teatrul nostru. Suntem in epoca eand fiecaie actor contracteaza angajamente si cu toate acestea nimic nu
stiu despre foimarea viitoaiei tr ui e.. Tot ce stiu es
ca triumviratul teatral
a dat un edict prin care inwww.digibuc.ro

-382
pe oricine ar voi sa joace, s meaaga sa se Inscrie la biroul d-lor. Acest mijloc credem ca nu este
mai nimerit, caci daca stint actori cari alearga
pe la toti directoril spre a fi angajAti, stint altii insa
care asteapta sa yin& a li se propane si acestia sunt

,tocmai cei principali. Sunt doua soiuri de actori

,unul care primeste conditiuni, i altal care impune

,conditiuni directorului. Ii interesul teatrului nostra
noi am dori cat mai multi din acesti din alma : pa
cAnd directiunea actuala, prin anunful Au. pare a
4ine la cei din categoria Intaia. Am dori dar sa stim
eari sunt artistii la e ire s'au adresat Directtunea ac,tuala, cad stim ca pe langa eei principali ai Ecenei
.noastre nu. s'a facut nici o Incercare spre a-i putea
avea. Noistim ca aiei In Iisi se afta vreo doi-trei ae
,tori buni i cari au dtt dejti: probe de talentul lor.
_Abia avem nevoe
mai reaminti publicului care-L
cunoaste destul de bine; voni numi pe d-1 Alexan-

cire de 4 ani de cand debuteaza pe scena

leatrului nostru, credem ea a dat destule probe ca

,drescu,

,e un actor bun. Asemenea pe

Arceleanu i Ma
nolesca care iarasi suat cuaosouti publicalum. Invi am

dar pe onorabila directiane teatrala sa contracteze

-eat mai curand angajamente, ea nu mai Ineolo sa fie
prea tarziu".

Fata cu cele aratate mai sus se vede ca artistii

director! N. Luchian, C.Balanescu i M Galino, n'au

reusit sa constitue pe socoteala lot o trupa care S.

...fie la InMtimea oerintelor publicului iesan si timpul

deschiderei stagiunei Intarziind, comuna s'a vazut

nevoita, In urma propunerei ce I s'a facut

Const. P. Constantiniu, sa Ineredinteze acestuia

antrepriza Teatrului National.
Avoeatul Constantiniu, dapa ce primi aceasta pro-,
punere facu mai multe fmbanatatiri localului teatrulai

jSj asocia, i pe cei t ei artisti cari fase,era la In,..ceput Insarcinati eu Directainea Teatralui, mai angaja,nd i un uumar de actori atat din Iasi cat si din

Bacuresti, cu cari sa poata forma o trupa cat se

poate mai complecta. www.digibuc.ro

383

IAA dam aici i programul stagiunei 1876 1877 :

TEATRIJL ROMAN DIN IAt
Societatca Artistilor

Persona lul Trupel

Doamne

D na R. Stavrescu

g Sarandi

Domni

D-1 C. PA, Miles u

M. Galino
A. Evolschi
M. Popovici
Gr. Manolescu

E. Evolschi
D-ra A. Danescu
E. Conta
E. Dimancea
L. Botez

P. S. Alexandrescu
D. Pruteanu
C. Nebunelli
D. Constantinescu

D-na E. Sot:r
Eleve

Elevi

Director de scena i Regi.mr, Yietor Delmary

,5Ief de Orhestra, Eduard Caudell&
REPERTORML

Drame, Colnedi i Vodeviluri:

Doua orfeline, Doctorul Saratilor, Mama .6i _Mica, Vit4a vasabonda, Haimanalele, Calomni 6, Caterina a II-a, Liberalit, ReIda pentru soacre, Miss Halton, Fata ori Bad., Para bona trece
primejdia rea, Memoriile .Dracului, Rubedenide, Ipocrizia, Nobilul
sarae, Furia amorului, Un duel sub Biehelieu, Laudarosul, Ucijjaul', Femeia rare mwea, Bueuria periculoasa, .Devotamentul, Operete i alte piese.
Preturile serale Avant-scen5. Rangul I si Benuar 36 fr.

No. 10, 11 si 12, Rangul I, 20 fr. ; Loja Rangul I i Benuar

18 fr. ; Loja Rangul II 10 fr. ; Stal 4 fr. ; Parter 2 fr. ; Galeria 1 fr. La abonamentul pentru 25 r,eprezentatii, direc-tiunea acord& o reducere de 20 Vo, inctit vine pentru Avant scenii, 720 fe. ; No. 10, 11 si 12 Rangul I 409 fr. ; Loja Rangul

I si Benuar 369 fr.; Loja Rangul II 209 fr.; Stal 80 fr., jar
abonarnentul pentru 12 reprezentatii este ca jamtatea preturilor de mai sus. Ele se fac in fiecare zi la Magazinul d-lui
ilaugusch din str. Lpusneanu,

Deschiderea stagiunei a avut loc Joi In 11 Noembrie cu piesa Viafa Vagabonda (La vie de Bohme),

comedie In 4 acte- de Henri Murger.

Aceast reprezentatie de deschidere
bine primita de un public
numeros.
www.digibuc.ro

fost foarta

384

Duminica 14 Naembrie 1876, s'a jucat pentru

pima oar& la Iasi renumita drama Doud Orfel:ne, In
6 acte i 8 tab ouri de A, D'Ennery i Cormon, tradusa .de Petru Babic.
Aceasta reprezentatie, din darile de sama ce vedeam ca se fdc In foaia local& Curierul de Iasi, a avut

un deplin succes moral si material, afara de textul

tradu erei, cate uiu era destul de Ingrijit ; asemene

s'au facut ob-ervatiuni a.;upra artistului Manolescu, In

rolul sau de prim amorez, care ar trebui sa aiba, o
toaleta
cantata dupa cum scrie Curierul de.

Iasi, No. 125 din 17 ale aceleiasi luni.

joi 18 Noembrie s'a jucat, tot pentru prima oara.
piesa Haimanalele comedie In 8 acte de A. Delacou r

si A. Hein equip, tradusa de GI igore Manolescu..

Joi In 25 Noembrie s'a jucat Caterina a II. a, comedie In 3 acte de Dumanoir i Bieville, In care princij alele 1 ole au fost jucate de M. Galino i Elena
EvolFehi.

Asupra acestei reprezentatiuni gasim o lunga citica In Curierul de Iasi \ o. 1E0 din 28 Noembrie1876
din cal e- ieproducem cele ce urmeaza:
...Vom amiliti, ca aceia, cari au jucat mai bine.
In a east& seara, au fost D-nii Galino si Balanescu,
d-na Evolsch , desi toemai dama aceasta, c'un excelent joc de tcena, iroz5 defectul imprapriu asezarei
a accentului logic, lnca o observtitie, ce nu ne parede pi isos este ea d nii actori sa je sama de cultui a ublicului. Nu e permis de a spune Heliada In
loc de Iliada.
Cat desprelimba ti aducatoruluiar putea fi mai
romaneasca. Ce va sa zica prizon? N'avem vorberomanesri Iridestule pentru a Insemna punerea la rdcoare? Inchisoare, temnild, prinsoare, nu sunt atat de
bune pe tiu traducator ? Ceierea curateniei limbei

e atat de dreapta si apoi nici nu tine pe nimenea

n mic. Tradueatoiul n'are decat sa se Inti ebe, cum.

zice romanui cutarui sau cutatui lucru, pentru a se
lkcui de galomania. Peste tot, repiezentatia a fost
din cele mai bane, va sa zica atat actorii cat si
www.digibuc.ro

385

rectia, si-au dat toate silintele pentru a satisface au-

ditorul, si acesta e un merit destul de mare, caci

insernneaza un Inceput bun. Iar un Inceput bun, e adesea lucru de capitenie".

Joi In 2 Decembrie 1876-, s'a reprezentat piesa

Revizorul general, comedie sadden, In 4 acte de Nicolai Gogol, prelucrata si localizata In romanete fle
Petru Gradisteanu, si Pantalonul Ro$, fa rsa Inteun
act, tradusa din frantuzeste.
Asupra acestor piese reprezentate, gasim o lunga dare de sama In Curierul de. Iasi N.o. 133 din 5
Dec. din care reproducem unele parti :
Domnul Manolescu a jucat cu multa usurinta

pe soldatul Ninu Cremene. D-na Sarandi si mai bine

pe buctiteireasa. Aceasta dama si-a faint scoala dramaidca dupa, elt stim, sub ochii lui Millo, pe cand acesta era In floaroa, vrastei si a talentulni sau ; Domnia-ei a creat multe roluri din repertorul batratmlui
artist, vorbeste natui al si desghetat, Isi stapaneste
en destula siguranta glasul, fizionomia si miscarile,

si nu a contractat nici o maniera rea de pronuntie

de la teatrul din Rucuresti.
Poate ca... ara-re-ori, nu-i vorba : culoarea ee o
da caracterelor e prea vie, prea batatoare la ochi,

prea copiata de pe natura. Si aceasta este un defect,

caci nu tot cei natural, e si frumos ; dar In alaturaret
cu altii. D-na Sarandi are nepretuitul merit de a fi
Invatat In scoala adevarului, desi poate a unui adevar cam prea deadreptul".,.
,,In sine farsa Pantalonul Roe, m'are nici un merit si nici pretind.e sal. aiba. Ea a servit pentru
a trece vremea spectatorilor veniti la Inceput, i a
deschis spectacolul pen tru ca, e&i. veniti In urinA, a
nu piarda nimie din Revizorut general de Ilicolae
Gogol.

Piesa e de scoala veche si bunk iar alegerea

ddrectiei merita In aceasta privinta toata lauda.

Jocul actorilor a fost asemenea foarte Ingrijit
D-1 Balanescu mai eu sama au jucat de minuneInsa
www.digibuc.ro

25

386

-peste tot, reprezentatia a fost una din cele mai mad

Buccese

i nici nu putea fi altfel. Parca actorul nu

-simte cand are sa Infatiseze cai actere adevarate

cand imaginare ? Inteun caracter adevarat el e aCasa. Judeditorul de pace, Cdpitanul de dorobanti, Sub

casierul i mai presus de toate Subprefectul Zorchidescu, sunt oameni aievea luati de pe ulita i pusi
pe scena, tot aa Mache MOrcoveanu, tipul mazilului
saracit. De prisos ni se pare Sache Sorcoveanu (Ongavial), caci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rand, nici de cum a comediei de caraictere".
Cucoana subprefectului e un tip de femee cum
din nenorocire se, vor fi gasind multe, iar interpre -

tarea lui de catre d-na Sarandi, a fost netagaduit

bine, desi jocul d- sale a fost cateodata prea accen-

twit. Cu multa parere de rau am observat Insa ea

publicul nostru nu pretueste Indestul silintele In a-devar vrednice de lauda pe cari F le chi directia
atat In privinta repertoriului, prezentandu-ne piese

mai ales decal." In al,i ani, cat si In privinta comoditatilor materiale. Sala bine iluminata si Incalzita ;
orchestra compusa din profesori dela Conservator,
piesele studiate relativ destul, de bine, costumele Ingrijit si cu toate acestea privitori putini. Aceasta
anomalie ar merita o critica destal de aspra, daca...
tlaca neyanl fi facut vreodata iluzii prea mari asupra
gusturilor cari domnese la noi".
Duminica 5 Decembrie s'a reprezentat piesa Cerletoarea, drama In 5 acte de Anicet Bourgeois si Michel Masson, tradusa de Al. M. Sendrea.
La 8 Decembrie s'a dat din nou piesa Douei
feline In beneficiul Regis orului V. Delmary.
NJoi In 16 Decembrie s'a jucat In beneficiul d-rei
Danescu, cu male succes Paza bunei trece primejdia rea,

comedic, In 4 acte, tradusa din frantuzeste, si Doi

Surzi, comedie Intr'un act.

Duminica, 19 ale aceleasi luni, s'a reprezentat

gaful, drama In 5 a cte de D'Ennery si Edmond.

Asupra reprezentatiilor Cerfiloarea, Pa za butyl
www.digibuc.ro

387

iirece primejdia rea i Ucigapl, gasim ln Carierul de

deqi No. 139 din 22 Decemvrie, urmatoarele
Piesele nou& se urmeaza asa de repede una dupa
.alta, InCat ne miram cu drept cuvant de memoria actorilor, care trebue sa Invete pe de rost dou& trei piese
pe saptamana, precum si de ansamblul care merge
struna, cu toata repegiunea punerei In seen& a repertorului. Directia tinand sama de gustul publicului de
Duminica, d& In aceste zile de spectacole piese In

xate cinci acte, adica romane dramatizate. Devi In

principiu protivnici acestor piese, care represinta dra,matizarea tuturor cazurilor, prevazute i pedepsite de
,articolele respective ale codului penal, totusi trebue
sa4. dam drept directiei, ca urmeaza guSturile publioului i s'o spunem verde, ca teatrul chiar asa cum
este e ,prea bun pentru publicul nostru. Caci Inteadevar, un public care stramba din nas, tndata ce vede
reprezentandu-se de doua sau trei ori o piesa bun&
asteapta cu nerabdar6 tot lucruri noua, crezand.
pe actori cal de posta, un public ce aplaudeaza piesele rele i primeste cu multa radeala pe cele bune

care prin eventuala sa nepasare sileste pe directie

sa dee trei piese nou& pe saptamana, un asemenea
public perde dreptul de a avea un teatru bun si ne
miram cum de actorii, demoralizati pun asemenea
munca de salahor, unde orice ideie de aria dranfiatica e subordonata, trecatoarei petreceri, i mai dau
atata silinta, desi stiu Intralte rolurile.

Noi nu nesperiem de a supra pe cititor cu aceste

cuvinte. Nu lingusim pe nimenea pentru ca ru suntern In stare de a spline neadevarul, iar adevarul este
singura ratiune de a fi, a unei dari de sama de ori
ce natura. Cu pericolul dar de a nu fi aprobati de
cetitor, Intrebarn ce piesa este ficeasta : Cer#toarea
-Ce roman de mansard& a plujit drept plan acestei
drame, In unele parti de-a di eptul raspingatoare ?
Nici un caracter naturaL de -1a Inceput pana la sfarPiesa a fost bine jucata. Fierarul (Dl. Galino).
bora lui de lapte D-ra Danescu, mama (D-na Evolschi), au facut ce au putut din rolurile lor imposibile. Nu tot astfel d-na Stavrescu. D-neaei A, vrut sa
www.digibuc.ro

A88

deie un relief aeestui non- sens dramatic, sa, iasa dint

cadru afara i prin joeul sau de seen, a jucat cu atata.
barbara cruditate, mai ales ca oarba, cu grimarea de
om mint, eu ocAii adanciti i vi4eti In cap, Incat nu
.

inima, stomahul ni s'a intors la aceasta priveliste.

Peutru Dumpezeu I Nu tot ce e natural e frumos.
Aceasta trebue sa, fie regula de aur a tuturor arti-

tilor, fie ei poeti, fie pictorio fie muzicanti, fie aetorL

Dei aceste drame de bulevard tratema, In genera

Incalcarile codului penal i boalele trupesti In cat

adevaratul bor loc este.. temnita sispitalul iar nu tea-trul, desi im teatru de bulevard am vazut piese a cgor

eroi sant 004, surzi, muti, orbi, hectici, nebuni,.

totusi nu credem ea reprezentarea pruda si
realista a slabaciunilor trupesti este menirea* artei
dramatice. E drept ea, dintre toate infirmitatile nu-

mai doua nu jignesc spiritul dramatic, dar numai prin

linistea care o
: orbia i nebunia. Amandona
aceste, le vedem reprezeutate In tragediile celor vechi

si ti ,operele celui mamare poet In Regele Lear, In_

Hamlet a lui Shakespeare. . . .
,reprezentat dupa
In beneficiul d-rei Danescu
cum am aratat ; Doi surzi i Pa.za blind trece primejdict_

rea. Piesa Intaia a Be Intelege din seria celor gre-

site, cad, conflictul se naste dinteo infirmitate Azica

surzenia. Dar este o farsa deStul de placuta, bine condusa, si a fost i bine jucata.- A doua Paza bund trece
primejd a rea, este o comedie de intriga ; In stagiu-

nea aceasta e a treia piesa bunk.

Rolurile din Paza band,. a fierarului (C. Balanescu)

a femei lui (D-ra Danescu), a surorii Marchizului (D-na

Sarandi), au fost eu. deosebire bine executate. Celelalte usemene, numai D-ra Conta am sfatui-o ea sa
vorbeasca mai natural. D -sa vorbeste mai totdeaunac'un ton mai Inganat si _sentimental. Cu wate ca santern plecati a tinea In sama Imprejurarea, ca d-sa s'a
suit de curand pe acele scandurk cari dupa proverb
insemneazd lumea, tot4 n'am crezut de prisos a descoperi seaderi, cari eu putina silinta, Be pot evita.
Ceea ce constatam ea placere este, ca d-ra Da-,
www.digibuc.ro

389 -meson, pe zi ce merge devine o actrita mai buna, promito a deveni actrita In puterea euvantului. Pub licul

are cuvant sa fie indragit de tonul cu totul firese,

nict ()data afectat, cu care D-sa vorbeste, fie scenele

sentimentale fie vesele. Agesta e titlul situ de superioritate fata cu ceIelalte colege (exceptand se Innte
lege pe F. Sarandi care nu cade nici odata th. gre0,1a
Norbirei afectate, Un dant national executat kitre acter
placut de asemenea si a fost jucat cu. verva,..
Asupra piesei Ucigasul, e tot de soial Cersitoarei,

dar scrisa cu mai mult talent. Jocul actorilor peste

tot a fost bun. M. Galino (erpuf serei) a jucat pe Afardo$, d-ra, Danescu, a vorbit i jucat natural chiar In
seenele cele mai viforoase. C. Balanescu, a interpre,
-tat en, o plAcuta naivitate pe servitorul fatalist ; celelalte zoluri au fost jucate asemene cat se pciate de

bine. Limba traducatorului e din norocire ferita de

galicisme4e

De sarbatorile sf sarbatori de Craciun s'a jucat :

Sambata 25 Dec. 1876, piesa Debora sau Blestemul ulna, evreu asupra unui crestin, drama In 4 acte
cu mare spectacok
Duminica 26 Decemvrie s'a jucat iarasi Revizorul
senerat i Vleidu(u Mamei, comedie In 1 act cu cantece de Ioan Lupescu.
Luni 27 Decembrie s'a reprezentat din, non Cagasul.
In seara de Sambata 1 Ianuarie 1877, a avut loc
in teatru, o mare serbale nationala, In care s'a cantat
reprezentat cele ce urmeaza : I) un firm Iii onoarea
lnaltimei Sale Domnitorului Carol I, poezia de Mihail,
Cornea, iar muzica de francisc Caudella, cantat de
toata trupa. 2) nn Mars triumfal In amintirea eroului
Stefan cel Mare, niuzica de Francisc Caudella, poezia
ompusa de ocazie de Dimitrie Petrino i cantat de
asemenea de toata trupa, cu. o apoteoza reprezentand statu% eguestra a marelui Stefan ; 3) Piatra din
scasci, comedie cu cantece Intr'un act de V. Alexandri ;
4) Cinel-Cinel, comedie cu cantece Inteun act de acelas

autor. In antractul dintre Iran si Mars triumfal, or.chestra a executat Elena-liora, compusa de Teodor
www.digibuc.ro

390

Burada, iar In antractul al doilea s'a executat un Pot.pouri national compus de Ed. Cau.della I).

Duminica In 2 Ianuarie 1877 s'a jucat din nou

piesa Doud Orfeline, In beneficial lui C. Balanescu..
jucat In beneficiul arDuminica 23 Ianuarie
tistei Raluca Stavrescu, piesa Caterina Howard, drama,
In 5 acte si 8 tablouri de Al. Dumas (tatal). Enric at
Ill-lea, a fost jucat de actorul Manolescu, Etelvod Duca
de Dieram de M. Galino, -jar Caterina Howard de 14luca Stavrescu.

Marti 25 Ianuarie, s'a reprezentat In beneficial

infirmilor dela Galata piesele ,Revizorul general, comedie In. 4 acte, localizata de Petru Gradistectnu, si"
Mordrita dela Merlg, comedie Inteun act. Intre acte
d-ra .A. Danescu a tantat o roman4 La o vioricd, iar
tantirul actor Constantinescu un cantec patriotic intitulat Tudor Vladimicescu.
JO. 29 Ianuarie 1877, artistul Joan Lupescu, analdu-se la Iasi, a dat o Teprezentatie In unire cu trupa
locala, jucandu-se Portdrelul din Paris, comedie cu

antece In 2 acte, tradusa de Eugen Carada si Una,

frd sfdrfit, comedie Wean act. Itrtre acte actorul
Evolschi a execatat cantoneta Hervu floccengiu de V,
Alexandri.

Joi In 3 Februarie 1877, se joaca In beneficial

lui Mihail Popovici, pentru prima oara Taverna Bandifilor saulnciduOlorii Londrei de Paul Foucher.
Sambata 17 Februarie, s'a jucat Via(a Vagabonda,
comedic:, In 5 acte tradusa de C. Balanescu.
La 24 Februarie,s'a jucat In beneficial lui M. Ga-

lino pentru prima oara In aceasta stagiune, piesa

gerul mortii, drama In 6 acte de Theodore Barrire
si Eduard PIouvier, tradusa de A. Galino si pug,In seen de Victor Delmary ; melodramele compuse
de Ed. Caudella ; decorurile de G. Fredas, pictorul tea-

trului.

in 27 Februarie s'a jucat Mila luiDurnnezeu, drama,

In beneficial artistei Frosa Sarandr.

Joi In 3 Martie 1877, s'a reprezentat in benefi1) Vezi Curierul" (Th. lia1asaft) pe 1877.

www.digibuc.ro

- 391
ciul artistei naluca Stavrescu, piesa MariaTudor, drama
In 4 acte de Victor Hugo, tradusa de Const. Negruzzi,.
In care artistii Manolescu, beneficienta, i d-ra Conta

au jucat bine, facand abstractie dela unele deprinderi de rostire contrare ortografiei romanesti i dela.
unele intonari retorice false.

Am spus-o de mai multe ori, zice foaia locala Curierul de laqi, ca un n nazal de felul celui frantuzese
nu exista n limba romneasc i pronuntia conte, contra, In care o si n sA. nu se rosteasca ca un singur
sunet, nu Ee afla dupa a noastra stire decat In vechea,
limba bulgara, In limba polona, de azi i In cea franceza. Caci on nazal nu e sunet compus, ci o vocal&
de sine statatoare, pentru care In limba romaneasca
nu aflam nimic analog. Totodata protestam contra unor

neologisme, introduse In frumoasa traducere a lui C.

Negruzzi. Rezbel Civil desigur ca nu este In scriereah
lui Negruzzi, desi 1-am auzit rostindu-se".
M; Galino a fost asemenea bine, desi dupa parerea noastra vor fi fost cauze care 1-a oprit de a fi
mai bine. Aceje cauze se Intelege ca nu le cunoastem.

Poate o prea repede punere In scena, poate jar

o dispozitie personalului putin favorabila 1-au oprit
de a creia pe deplin rolul strunga rului Gilbert. Ne-am

deprins de a vedea pe d. Galino tocmai Iii acest soi

de roluri la toata lualtimea rolului sau, pe cand In.
aceasta seara, jocul d-sale ni s'a parut putin cam obosit.
D ras Conta a jucat cu mu1 adevar cu mull&

simtire. In privirea vorbei d-sale facem observatia

care am facut-o si In trecut, Este In glasul d-sale un
ton Inganat i plangator, care trebue Inlaturat prin
studiu i deprindere. D-sa trebue sa-si opreasca pronuntia i sa vorbeasca din piept, rostind fiecare cuvant bine despaitit de celelalte i cu oarecare energie.
Aceasta este pronuntia cea mai prozaica ce-i drep-

dar e cu mult mai preferat acelui ton Inganat,

care face declamatia nespus de monotona.

Sa nu se teama ca prin vorbirea apasata i ener-

gica, s'ar pierde ceva din simtirea ce voeste a ex-

prima. Oricat de energic pronuntate vor fi cuvintele,

simtirea adevarata va patrunde prin ele.
www.digibuc.ro

Nu tim der'unde i panit uncle actorii rOmani au

pronuntii atat de 6trAine, Limba romaneascii, e din

acelea u dreapta mamma ; ea n'are consoane prea
nici prea scurte ;. mai toate sunetele Bunt medie

i foarte curate. Cu toate acestea In teatru. avem ocazia

de a auzi vorbindu-se ca ton frantnze'sc (nazal) sau

spaniol (gutural). Gatul 1ui Manolescu de ex. joaca
un mare rol Ill declamatia sa, dei. In limba romaneasca 'Ana i consoanele guturale c, g, cli, Au se pro-

duo In gat chiar, ci aproape de. el, la capatul cerului

gurei.E drept ea, o ortoepie romaneasca, o carte despre

buna rostire lipsete, dar nu lipsete rostirea vie a

claselor culte, nu lipsese scrierile culte, nu lipsete
limba scrisa, a carei dreapta rostire este fixata, de
200 de ani i mai bine. Ba chiar actorii romani vorbesc foarte omenete acasa i eu prietenii lor ; pe
scena e altceva, acolo trebue sa vorbeasca ca frantuzii i spaniolii. Ce bine i natural rostete de ex.
d, Balanescu, dei idiomul d-sale e patin cam moldovenesc".

Duminica 6 Martie 1877, s'a reprezentat In beneficiul &rel. A. Danescu Iudita fi Olofern, opereta In.
doua acte, cu. muzica de Eduard Wachman, (tatal)i
0 palmei in Teatrul National,- comedie In doua acte.
Wachman tatal era unul din acei muzicanti plini de
talent i de reminiscente, care In vremea lui, scutura
wine din maneca, Incat o multime de operete din repertoriul vecbiu al teatruluirBucuretean Ii datoresc
lui origina lor. Cu toate ea opetetele acelea sunt foarte
placute, astazi nu se mai aud aproape nimic de ele.
Amintim numai pentru cine le va fi vazut feeriile : Fata Aerului, Lumea pe dos, vodevilul Cine urea
poate i altele multe din irul carora e asemenea i
Iudita fi Ololern.
Despre beneficienta vom repeta ceeace In coloa
nele acestei foi am constatat de mai multe ori :
Dra Danescu nu e numai un talent, caci talentele se gasesc uor, ci d-sa a tiut totodata sa ramae
pana acum neatinsa de tqate obiceiurile rele, de ma-

nierele stranii, de rutina vitioasa a celor mai multi

www.digibuc.ro

393

Vorbind. simplu si natural, miscandu-se liber pe

d-sa s'a ferit pana acuma In mod. egal de jocul
glaoial al unorasi de exagerarile eelorlalti. Pie aceasta
o fericita predispozitie naturala de a pastra totdeauna
efeetul situmaaura cuviincioasa In. voTb
j gest,
pentru critic, e egad. Dar pent-ft. un om cal e
cunoaste bine starile de culiura diii tara noastia, Care

stie ce eftina e lauda si batjocura jurnalelor si ce

schimbator e gustul publicului, se naste Mtrebarea

grava, dael un. artist, fie el orict de patruns de dim,

tenia aspiratiunei sale, va sti sa se fmpotriveasca tuturor ademenirilor -pe cal actorii setosi de aplauze
le fae spectatorilor bor. Dupa o lunga experienta ne- am

nci edintat ea mai In toate vremile, adevarul, fie In

arte, fie in stiinte, r'au adus cleat roade amare,

ca trebue sa ai credinta tare a este plasmuit din. alt
lut mai bun cleat majoritatea oamenilor, pentru
nu te coborl la ei, a Tune pret putin pe opinia lor

si a asculta instinctul mai bun al naturei proprii. Dusmanul eel mai mare al acestui instinct este suceesul,

cu atat mai de temut, cu cat e mai usor. La noi

In Ora succesul mediocritatii, e foarte usor 3i lupta
tuturor elementelor mai bane, peste pasura de grea;
Vorbind In deosebi despre arta reprezentarii dramatice, vom cauta In zadar In tara la noi un razim,
pentru taleirtele Mevarate. Caci ce soart Il astepta
pe actorul cel bun chiar ? Este vreun Teatru National
eu o existenta asigurata, care said urmeze calea cu
un repertoriu ales, neatarnand de publicul mare ?
Este vreuu repertoriu In care fiecare figura sa fie
eterna Meat actorul
poata Insusi capitalul de
roluri, potrivit ei talentul sau, singura ayes e pe care
un talent si-1 poate castiga ? Nu Fiecare director e
silit FA dee sau piese de senzatie, pline de crime, dureri fizice, boale i lipsite de caraetere dramatice sa-u
alegand o cale mai rea, Fa dea farse obscene In
.chiotele unui auditoriu foarte primitor de asemenea
hrana, care nu apeleaza la inteligenta sau inim ci
3a simtiri mult mai josnice. Daea tam avea Inainte-ne

un talent de I and, toate reflectiile neastre -ar ft de

prisos. Ele ne sunt inspirate numai de convingerea
www.digibuc.ro

394

ca avem aface cu un talent superior, caruia voiam

a-i arata toMe greutatile pe cari le-a Intampinat
le va Intampina Inca In spinoasa cale de actor romdn"..

Iii seara de Joi 17 Martie, s'a reprezentat piesa.

Moartea lut Petru cel Mare, kama In 4 acte de Eugn&
Scribe, In beneficiul lui Mihai Galino. Artistul Ga lino

a jucat rolul lui Petru cel Mare eu o virtuozitate pe:

care n'am observat-o la nict una din reprezentatiile .
acestei stagiuni. Fizionomia sa era aproape portretul
lui Petru cel Mare, cu atata In grijire se grimase, precum
cele mai mici miscari ale gestului, a mainilor, totul
era studiat In amanuntime. Acum muschii fetii se dis-

puneau Intr'o rece, netndurata viclenie ; ochii pandeau i musculatura gurei arata un usor tremur de
nerabdare, actim aceeasi fizionomie arata hotarIrea, .
eruzimeal furia.. Tot astfel a fos i vorba. Dela vehementa Tana la tonul cam ragusit al patimet ascunse, scara Intreaga de tonuri a fost observata
maestrie. Dar daca Galino a fost eroul serii, jocul
celorlalti eolegi nu a fost mai putin vrednic de lauda..
Artista Evolski a reprezentat pana In capat cu toata
frupwasa credirta resign at si Intelept al Tarinei, Intrupat numai prin puternicul amOr pentru contele Sapieha. D-ra Conta a jucat cu simtimant i naturalitate-

pe Olga, iar Manolescu a fost de attadata mult mai

bine In rolul de amoyez, decat In. alte .piese si a avut

momente destul de frumoase.
Duminica 27 Martie 1877 s'a jucat la 12 ore din
zi, .pentru beneficiul actorilor M. Popovici si Gr. Manolescu, piesa Jianu Ceipitan de Haiduci, comedie vo-

clevil In 4 acte si 7 tablouri, de Matei Millo.

Luni 28 Martie s'a jucat pentru pHma oara piesa

Cucoana NastaskiHodoronc, comedie originala de G.

Bengescu, muzica de Ed. Caudella. In Curierul (Th._
Balassanl No. 27 din 10 Aprilie 1877, gasim o mica .
dare de seama despre aceasta piesa, din care aratam
eeea ce urmeaza : ,,In a ceasta piesa numerile muzicale se rivalizeaza Intre ele, unul mai frumos decat

altul si nu stii pe care sa-1 preferi. Fiecare ntimar

e plin de viata si de varietate. Finalul actului Intai
www.digibuc.ro

395 *
este un adevarat final de opereta, iar nu de comedie.
Muzica din aceasta pies& este plinei de interes fi va
rietate .." G. M.

In ce priveste partea muzicala a reprezentatiilor

date de artistii Teatrului National In aceasta stagiune,
gasim urmatoarele precieri In foaia Curierul de Iasi
NO. 11 din 20 Martie 1877 :

In anul acesta orchestra a fost In mare parte

compusa din profesorii scoalei noastre de muzica si

dirijata de d. E Caudella. Vodeviluri de operete au
lost deci executate eu multa preciziune atat din partea
cantaretilor, cat si din partea orchestrei.
E. Caudella este tn. muzicant de talent atat In
execu tie (ca violonist), cat si In compozitiile sale, cari
nu sunt lipsite de farmec. Atat melodrarmele cat-si cele

mai multe arii de vodeviluri au fost compozitii ale

TEATRU DE VAECA.

Dupa Inchiderea stagiunei teatrului national, mai

multi actori, atat diu acest teatru cat si din acei de

prin provincie, au Inceput a da diferite reprezentatii
In unele din gradinele cu scene de varo, ce se atlau
Inca din anii precedenti. Astfel gasim ea la 30 Mai
1877 s'a jucat la gradina dela Chateau aux fleurs, din

strada Golia, o reprezentatie data de mai multi artisti din trupa locala cu. concursui catorva diletanti,
In beneficiul ostasilor romani raniti in, razboi. Pro,
dusul acestei reprezentatii a fost de 1400 lei 1).

Dupa aceia artitii Al. Evolsehi si Mihail Popo

vici din trupa teatrulni national, constituira o societate de actori si-inchiriaza graclina Cofetariei d-nei
Alexandra Sfetcovici (zisa M-me Alexandra) din strada
Lapusneanu cati i gradina numita Pomul Verde din

strada Primariei si pe scefiele improvizate In aceste.

grMini, dadura felurite spectacole de piese mici,
medii, farse; vodeviluri, cantonete, etc.
Asa, In 9 Iunie 1877, ei Incep In gradina Madame,
1) Steaua Romniti No. 8 din 31 Martie 1877.

www.digibuc.ro

396

Alexandre reprezeutatiile /or eu piesa Doi Surzi, co,

medie In 1 act si Bolul fi Fanaragiul, farsa iuteun,
act. Aceste piese s'au jucat dupa aceea i In gradina
Pomul Verde.
Reprezentatiile uimara regulat, publieul azista In
mare Aumar, i gradjnile pareau prea mici pentru a
contin6 tot publieul ce la Inceput azista la aseMenea
reprezentatiuni.
Prin luna Iulie, veniti Iasi artistul Joan Lupeseu
eu trupa sa i dadu un sit) de reprezentatiuni In grA-dina Cliateau aux fleurs, Incepand de Mafiti 26 aceeasi

luna, cu piesa Lumpatius Vagabondus, In beneficiul

nnei familii sarmane.
Apoi sosi In Iasi si ilustrul artist Matei Mine, care
lucrat In gradina Madame Alexandre cateva reprezentatii eu Incepere dela 7 August 1877.
La 11 August, Millo joaca pentru prima oara can-toneta Cucoana Chirifa la Expozi(ia dm Viena.
Luni 15 August M. Millo joaca piesa Un poet romantic. Atat jocul de scena ne spune Curierul de
Iasi. No. 90 din 21 August 1877 cat si ghibacia de
a se grima, au fost la Inaltimea eminentelor sale caartistice. Nimene n'ar fi putut spune ea Sub InfAtosarea unui out care are deja peste 60 de ani, a
mai jucat i pe faimoasa Cucoana Chirila la Paris car. a fost foarte bine ititerptetata de decanul Rend romane".

Duminica 21 August artistul Millo a dat o reprezentatie ta beneficiul ranitilor ostirei romane. cu
piesa Furiile geloziei.
Multtimita staruintelor on orabilelor do amne din
Comitetk precum si Prefectului de polltie, spatioasa
gradina foarte frumos decorata, era -plina de lume din

toate clasele societatif. Intre spectatori figurau un numar foarteimportant de ofiteri, rusi, Intre cari se afiau
din garda imperiala. Prod.usul reprezentatiei s'a ridicat lieste 2000 lei 1).

La 25 August actorul Lupescu se relatoarce la

redesehide sirul reprezentatiilor -sale din graCurierul de Isqi No, 91 din 24 August 077.

www.digibuc.ro

397

dina Chateau aux fleurs err piesa Lcipuneavu

schita istorica In 4 acte cu cantece si mar e spectacol,
data In beteficiul sau.
Duminica 28 August s'a tcat de Millo Impresiunile de voiaj a Cucoanei Chiritei i (In poet romanticde M. Millo,111onopolul tutunului i Apele dela Veicrqti.
La 1 Septembi ie a jucat urmatoarele piese : Is-

tor:a paraponisi(ilor, No. 1 Feird slujbd, No. 2 Pus frt

slujbd, doua canton ete cornice, cea dintai de V. Alec.
sandri, cea de-a doua de M. Millo, amandoua executate de M. Millo.
TEATRU FRANCEZ DE OPERETE

Victor B. Delmary, diredorul Ue scena regisorul Teatrului Natignal, vazand reusita si ImbOtisarea ce s'a dat de publicul iesau trupei de cperete
franceze a D-rei Emilia Keller, In reprezentatiile sale
.din stagiunile precedeute, contracteaza cu ea de a,
eveni In stagiunea aceasta si a da un Or de reprezentatiuni.
In mest scop el face abonamente i In seara de
4 Aprilie 1877 incep reprezentatiile co Girofl

opereta bufa In 3 acte, muzica de Lecocq.

La 7 Aprilie se joaca opereta La Petite Marie.

La 9 Aprilie se- repeta opereta Girofl-Girofla.

La 14 Aprile se joaca Monsieur Choufleur, restera.
chez lui, opereta In J. act de Offenbach.

Din pricina lush a turburarlIor politice si a raz-

boiului ruso-turc ce In cepuse, pu.blicul venea la teatru

din ce in ce lu numar mic; asa ca Inchiderea teatrului era iminenta. In fata acestor Imprejurari trupa
fr anceza reduse pretal locurilor la 2 galbeni, Benuarele siBeletagile sper and ca In modal acesta va putea
continua macar cu reprezentatiile In. abonament, dar
total fu. In zadar i Directiunea se vazu silita
anunt pe public in ziva de 24 Aprilie, eh : In consideratia relelor afacbri teatrale zcazionate de rezbel, nu-si poate contiaua reprezentatiile i ca restitue
sumele abonamentelor" ')
1) VeZ despre acestea Carierul (Tli. Balassan), pe anul 1877.

www.digibuc.ro

CAP. XXXIII

STAGIUNE A 1877-1878
TeprezentAtille date de actorii iee.ni, inainte de deschiderea
stagiunei.Copstituirea trupei sub directia lui Const. p, Constantiniu.Deschiderea stagiunei cu piesa Muschetarii.Diferite alte reprezentayuni ce s'au ynai jucat in cursul acestei
Reprezentatia datd cu prilejul invogerei dela
stagiuni.
Matei Millo joacd in dIferite reprezentatiuni.
-Plevna.
Cntarea irnnului rusesc de cdt9 tr.upa rorndneasca. Reprezentatia data' in onoarea Regmentulai 13 de dorobany.
Prima reprezentaYa a piesei Curcanii de Gr. Ventura.
O reprezentatie data de actorii roindni pentru tacerea unui
tablou in picturd a poetului V. Alexandri. Teatrttl de yard al
lui Ion Lupescu.
Teatru italian : Opera i trupa, lui E.
Rossi.

Inainte de a se deschide stagiunea Teatrului Namai multi actori din trupa angajata de Directorul C. P. Constantiniu, se inteleg Intre ei oa sa dea
vreo cateva reprezentatiuni In folosul lor, dintre cari
notam ca : Durninicas 25 Septembrie s'At jucat in beneficial actorului C. Balanesou Piatra din easel, comedie ou cantece Inteun act de V. Alexandri, Gina
-amid sau Primarul fare/ voe, deasemenea comedie
intecin act din frantuzeste. Intro acts, levul dela clasa
tre dedamatie din Conservatorul de Muzica, Vasile
Hasnas, a recitat poema Hodja Murat", Vizirul Sultanulai Ahmet (1604)? de V. Alexandri. Actorul Gr.
Manoleacu a recitat Oda, dedicata M. B. Domnitorului" de Ion Ianov iar profesorul Conservatorului
de muzica, Pietro Benotti, a cantat din clarinet o fantazie pe motive din Purita nil de L. Bossi.
Pentru stagiunea 1877-1878, au fost an gajati artistii dramatici ce armeaza:.
www.digibuc.ro

399
Constantin Betleineseu

Mihail Galino
Alexandru Evolschi
Grigore Manolescu
Mihail Arceleanu

Dirnitrie Pruteanu

Gheorghe Cornescu
Savel Mavrodin
Dimitrie Gellusca
Gheorglie Nebnelly

St. Ionescu
Mardare Gheorghiu
Ent anvil flagiescu

Petrescu
An driescu
Georgescu i 6 elev.?:

D-na Elena Evolschi

D-ra Eliza Conta

Lucia Botez

Luiza Bighetti
Aristita Pavlov
Natalia Iasinschi
Ecaterind Sotir
Iosefina Poch
Ivanovici si 6 eleve

Prim regisor si Director de scenA,Nictor De lmai y.

ef de otchestra Gheorghe Sche leti. 111,aistru suplinitor
Tug. Cum panski Nied.ola, Pictor Gheorghe Fredas. Prim

masinist Isiclor Stofa. Coafor D. Leon.

Pretul locurilor; Loje rangul I si Benuar 15 franci,
Rangul II 8 franci, Avanscenele Indoit No. 10, 11 si
12, Rangul, I 18 franci. Stal 3 franci, Parter 1 fr. 50
b. Galeria 80 bani. Abonameate pentru 10, 20 si 30
reprezentatii cu reduceri de 10 VQ. Inscrierile pentru
abonamente se fac la Magazinul lui Maugosch din str.
LApusneanu si la Casa Teatrului. u.rierul de Iasi,
No. 117 din 26 Octombrie 1877).

Dupa publicarea acestui program In ziarele

In ziva de 26 Octombrie se deschide stagiunea
cu piesa Muschetarii dramAi In 5 acte eu mare spectacol, de Al. Dumas.
Duminica 20 Noembrie 1877 s'a jucat Boamba
cu apa fiart, comedie In 4 acte de Meilhac
levy, tradusa din frantuzete de Bradu. Curierul de
Ia0 din 23 Noembrie ne ivorbeste despre modal cum
a fost jucata aceasta piesa : Executarea n'a lasat
aproape nimie de dorit, mai cu seams s'au deosebit
actorii Manolescu, Evolschi i Arceleanu, cel dintai,,
in particular; a dovedit ea si-a Inteles pe deplin rolul,
pe care 1-a talmacit cu un foc adevarat parizian. TAnara Incepatoare d-ra Righetti a aratat de asemenea
multa aplicare pe scena i cred.em ca cu timpul va
.

kleveni, o buna actrita de comedie... fatr'un cuvant co.

www.digibuc.ro

400 -media Boamba cu apti fiarta" a izbutit pe deplin, fiind

si tradusa Intr'o limba romaneas

Joi 24 Noembrie 1877 s'a jucat pentru prima oara.

Gavo Minar i Compania" comedie In 3 acte de Ed-

mond Gondinet tradusa de C. Balanescu i ,La o pui

culita" comedie Intr'un act, tradusa de Gr. Manolescu.

Dominica 27 Noembrie s'a jucat pentru a ddua

oara Boamba cu apa fiarta".

Joi 1 Decembrie 1877 s'a jucat piesa ,Niscorescu",

comedie vodevil In 2 acte de M, Millo i Frantuzitele", comedie In versuri Intrlun act, de tFaca.
Sambata In 3 Decembrie s'a jucat din iou. piesa
Muschetarii", drama ell mare spec6,col.
Duminica 4 Decembrie, cu ocaziunea fericitei Invingeri dela Plevna,
dat o mare reprezentatie de
gala, cand s'au reprezentat piesele : La Plevna, drama

Inteun act, In versuri de Gheorghe Sion, jucata de

artistii IVIanolescu, Emanoil i artistele' Evolschi, Conta

Ivanovici ; Primar fara voe", cornedie In 1 act,..

tradusa din frantuzeste de C. Balanescu i jucata de

d-nii Balanesen, Evoischi, Pruteauu, Galusca, d-nele
Evolschi i Botez ; Romania independenta" declamata
de Or. Manolescu, Marsul la Grivita" ouvintelef de
muzica de G. Muzicescu, cantat de toata trupa ;
Paraponisitul", cantoneta comica de V. Alexandri,
jucata de Matei Millo ; Romante cantate tn. limba ruseasca de d-ra Righetti. In antracte ot chestra a executat o Mazurcii rusd.
Dominica 11 Decembrie s'a jueat, In beneficiul

lui Matei. Millo, Apele dela Vticeireg!, comedie-vodevil

In trei acte de beneficient.

Dominica 18 Decembrie s'a jucat piesele: Miss Milton sal' Mama $1 copiii i Doi paraponisiti 1).

Pentru apntele Sarbatori de Craciun s'au jucat ;

Duminica In 25 Decembrie Baba fkirca, opereta
de Matei Millo, muzica de A. Flechtenmacher
meile cari plng, comedie Intr'un act de G. Marrolescu.
1) Vezi Curierud (Balassan) pe 1877,

www.digibuc.ro

401

Piesa de teatru Femeile cari pidrig, rad.usa din

frantuzestO de Gr. Manolescu, a avut un mare slimes
atat fentru modul cum a fost jucata, cat pentru
traducerea ei In o adevarata*limba romaneasea.
Luni In 26 Decemvrie, s'a jucat Muschetarii, drama

cu mare speetacol In 5 acte i mai multe tablouri.

Marti In 27 Decemvrie, s'a jucat In beneficiul

artistului Matei Millo, piesa Lipitorile satului, drama,

In 5 acte, In care rolul lui Moisi evreul a fost jucat

de beneficient.
La 1 Ianuarie 1878, a avut loc serbarea traditionala de Anul nou, cu o u- are reprezentatiune teatrala
chid s'a cantat de toata trupa Imnul na(ional rus,
cu cuvintele In limba rusasca, aceasta ea un omagiu

trupelor ruEeti, cari se aflau In trecerea lor prin

tara noastra, In razboiul ruso-ture ; apoi s'a mai jucat

Tuzu Calicul, vodevil In 2 acte de M. Millo. Pentru
finalul spectacolului s'a eantat de toata trupa Marpt
Grivitei, apoi s'a jucat un dans national. La fine, Apoteoza, Statua equestrii a lui s3tefan cel Mare, iluminata
de foc bengal care a produs asupra publicului o vie
impresiune.

In 6 Ianuarie s'a jucat iari Lipitorile satului de

Alexandri.
Duminica In 8 Ianuarie s'a jucat in beneficiul ar-

tistului C. Balaneseu piesa Porcarul si Xreiria sa, comedie

In 3 acte si 11 tablouri de V. A. Urechia.

Duminica In 15 Ianuarie, s'a dat o reprezentatie
de gala in onoarea eroicului Regiment al X11E-lea de
dorobanti, eand s'a jucat piesa Boamba cu apei fiartd,
s'a eIntat apoi de toata trupa un Mars triumfal, dup.

care s'a recitat de d-ra Eliza Conta o Ocla la Maria

Sa Carol I, de Ioan Ianov. Asemenea s'a recitat de
Or. Manoleseu fil costum de dorobant Penes Carcanul,
poesie de ocazie de V. Alexandri. La fine Mare tablou

alegoric aranjat de Fredas si Stofa.

Joi In 19 Ianuarie, s'a jucat pentru prima data
piesa : 0 alegere la &vat, comedie In 5 acte, de Jacob
Negruzzi.

AVoi Duminica In 22 Ianuarie s'a jucat pentru a

26
doua oar% aceiasi piesL.
www.digibuc.ro

402

La 26 lanuarie, s'a jucat Interdictul, drama In 5

acte de Belot tradusa de A. Naum.
La 29 Ianuarie se mai repeta piesa Iaterdictul".
Joi In 2 Fevruarie 1878, s'a jucat pentru benefi.eiul
artistului C. Balanescu, Calornnia, comedie In 5 acte
de Eugne Scribe, tradusa de beneficient.
In 9 Fevruarie, s'a jucat pentru a doua oara piesa
Maria Jeana, comedie In 5 acte de d'Ennei y i Meilhac

tradusa de P. Babic.

Elena Evolsehi.

Alexandru Evolschi

Joi In 16 Fevruarie s'a jucat Un duel (Maria de

Rohm), drama In 3 acte si Lz Turnu Mtigurele, scena
In versuri de V. A1ec4andri.
Slmbata 18 Fevruarie, s'a jucat In beneficiul casierului Teatrului, piesele : Palainarul (Florin si Florica),
comedie nationala Intr'un act cu clutece de V. Alecsandri. Mihiil Popovici a jucat de placere rolul lui
Florin; Femeile care pang, comedie Intr'un act, tradusa
de Ge. Manolescu si Doi soldati roinni, comedie Intr'un

act de S. Mihailescu, muzica de A. Flechtenmacher.

Duminica 26 Fevruarie, pentru Incheerea C.truavalului, dimineata la 12 ore din zi s'a jucat o reprezentatie j entrucopii, cu piesele: Mincirosul comedie
www.digibuc.ro

403

mationala in 2 acte. Actorii cari au jacat au fost :

Gr. Manolesca, Evolschi, Pruteanu, Cornescu, d-rele

Righetti si Iasinschi Vldutu Maniel comedie cu eIntecelntr'un act, jucata de actorii : Arceleanu, Pruteanu,
d-na Evolschi, d-ra L. Botez. Mihail Popovici a jucat
de pliicare rolul lui Vladutu. Intre acte d-na Iosefina
OMusca a cantat doua Romante.

Iosefiva Gri1usc6

Dominica in 5 MIrtie 1878, s'a jucat pentru be-

meficiul a Aorului M. Galino nie;sa Ucigapl, drama in

acte de D'Dnnery si Edmond, tradusa de N. Mihalcea.
Dominica 12 Martie se joaca in beneficiul Directorului Teatrului pen tru inchiderea stagiunci, Curcanii,
pieQa originala in 3 acte i uu. prolog, de Grigorie
Ventura.
Daminica 26 Martie 1878 se MI, o ieprezentaie
extmordinara de S,cietate
jentru
www.digibuc.ro oa1a Profesio-

404
na!it de fete orfane, patronata de Societatea Damel6r
Romane, cu urmatorul program :
Actul 2 din

BARBIERUL DIN SEVIGLIA

Opera de maestru Rosini
PERSOANELE

D-na Botianik
D-1 Asian

Rozine .
Don Bazilio

Figaro

Meissner

Guerini

D on Bar tolo

PICARDA

Vodevil In un act jucat de d-na Boteanu i d-1 3otez

Dueto-scenh din Marino Fallero, cantat de d-nii Aslaa,

si Meissner-

Dueto-scenl din Trovatore cntat de d-na Boteanu

si d. Guerini
Iclel Rova, ansonet comic& de d. Boian, execntat
de d. P. Botez

SPANZURATUL

Comedie tn un act jucata de d. Botez si D. Popovici

Pre-tul locurilor : Avanscenele 4 galbeni, Loja rangul

Begnuar 2 galbeni, rangul I No. 11 3 galbeni, Loja rangull
al 1I-lea un galben, Stal 5 franci, parterul 2 fr., Galeria I -fr.
Inceputul la 8 oare.
*

Artitii Teatrului National au dat i ei Duminica;

In 29 Mai o reprezentatie In folosul ostaOlor romIni
raniti, jucInd piesele : Petra din casei comedie In 1
act de V. Alexandri i Mi$el
Cristian, comedie In
1 act, tradusa de Porfiriu. Intre acte, d-ra E. Conta
a recitat versurile : Hodja Murad Vizirul ZultanuluE
Ahmed, de V. Alecsandri ; Cezar fi Brutus, scena In
versuri, de Voltaire, declamata de elevii Conservatorului din Iai Navassart fi Hasnaf ; Hergu Boccengictcantoneta comica de V. Alecsandri, executata de
.

Evolschi:
D 1 Ed. Caudella, Impreuna cu profesoriiConser-

vatorului de muzica, au dat concursul lor la aceasta.

reprezentatiune.
www.digibuc.ro

405

Luni 5 Iunie 1878, s'a dat o reprezentatie extraordinara de gala ca un Tribut datorit poetalui laureat
V. Alecsandri, de artistii din Iasi : N. Luchian, C. 13A1ameson si M. Galino. Spectacolul s'a Inceput cu Imnul
Romeintei, de D. Gusti, muzica de Pietro Mezetti, cIntat

-de toate corurile din Iasi, In numar de 60 persoane,

ecompaniat cu orga. A urmat apoi un Mare Tablou
alegoric, Incoronarea ; Hora de Ed. Caudela dedicata
lui Vasile Alecsandri, execatata de orchestral complet ;

Penes Curcanul poesie de V. Alecsandri, zisa de V.

Ilasnas ; Cu Ninifa in Gondoletei, poesie de V. Alecsan-

(hi, muzica de P. Mezetti, cIntata de V. Hasnas ;

Peatra din casei, comedie vodevil Intr'un act de V.
Alecsandri, s,i SmeirdanRacova, potpouriu national,

compus de Ed. Caudella. Profesorii de la Conservatorul

de muziea : Cauclella, Mezzetti, Mazicescu,Benotti, Pa-

rini, precum si artistii Vestali, Vasiliu, Pop, Cristofor

i Hasnas, au dat deasemene concursul lor la acest
spectacol.

Venitul acestei reprezentatiuni a servit pentr u.

facerea portretului marelui poet al RomIniei V. Alexandri, care se pastreaza si astazi In Foierul Teatruhii National.
TEATRU DE VARA

In cursul verei 1878, s'a mai jueat de artistul

loan Lupescu si altii diferite reprezentatii In gradina
Chateau aux fleurs dndu-se diferite piese, lntre cari Feredeul turcesc, Vldalu Mamei, Cum pint sfecrsl,
Kir Zuliartdi, 0 pciruialei,Doctorul KIciriki, Ordonanfa,

Boful s' Pungasul, uncle d-na si d-I Lupescu au interpretat rolurile principale. La 1 Octomvrie artistul
Lupescu se duce cu. trupa sa la Botosani.
TEATRU ITALIAN

In caratl acestei ierni au mai fost date mai multe

..reprezentatii attt de trupa italiana de opere sub di.
xectia impresarulai B. Franchetti precum si de trupa

www.digibuc.ro

-406
dramatic% condusa de ai tistul G. Brizzi i dirijata det.

comandorul tragedian Ernesto Rossi, care a debutat

In sara de Lim'. 20 Fevruarie 1878 cu piesa Otello
sau Maurul din Venetia, tragedie In 5 acte de W.
Shakespeare, dupa care a mai dat i alte reprezentaVillni Intre cari Hamlet, tragedie de acelai autor,.
Moartea dyad, drama in 4 acte de Giacometti i altele 1)4.

1) Despre toate aceste dri de sa-n din cursul acestei

vezi : Curierul de Isi, Carierul (Th. Balassa 1), $tafeta, Steaua Romania:
pe anii 1877 1878.

www.digibuc.ro

CAP. XXXIV

STAGIUNEA 1878

1879

Avocalul C. P. Constantiniu continua a avea Mrectiunea T eatrului National, cu concursul artistului dramatic Mihail Pascaly din Bucuresti. Programul stagiunei cu personalur
artistilor si a pieselor ce urmau a se reprezenta. Deschiderea
stagiunei cu piesa Ghebosul (Le Bossu). Anuntarea reprezentatiei piesei Rpirea Bacovinei. sau Uciderea lui Grigore
Ghica-Voa, In Beilic care nu s'a jucat fiffid opriti de Politie.
Reprezentatia data in bene/iciul Scoalei profesionale de fete
orfane". Reprezentatia data in onktrea M. S. Regele Carol I.

0 a principelui Oscar, mostenitorul Suediei si Norvegiet.

Reprezentatie dati de ditetanti i dilelante in limba franceza
ro (nand eatrul El lorado infiiqat in qradina Chateam
aux leurs de I. D. Ionescu si Peliciano Iranchetti. Reprezentatiile date de trupa asociata sub directia D-nei Albescu in gradina Passini din straia Lapumeanu. Trupa
de Opera ltaliond a impresarului Frauchetti.Reprezentatiile
date de tragedianul Ernesto Rossi.

In cursul ierni acesteia, Directiunea Teatrului

National a continuat a o avea tot avocatul G. R. Constantiniu cu .concursul artistulu4 din Bucu.resti Mihail
Pascaly. Peesonalul trupei se c3rapunea din cei mai
multi dintretctorii cunoscuti ai scenei iesene, precum
si celei din Bacuresti i cari erau angajati In trupa
lui Pascaly.
1879, ea
DAm aici si programul stagiunei 1878
s'a publicat atunci, In care se vede compunerea personalului trupei, piesele de teatru precum i pretuI
locurilor.

www.digibuc.ro

408

TEATRUL CEL MARE

Directiunea C. P. Constantiniu la care -la parte

i artistul tragedian M. Pascaly,
Personalul Trupei
Mavrodin,
Andriescu,
Georgescu,

Actori

Pascaly,
131,16.nescu,

Mard.ari,
Rosen,

M. Galino,
Gr. Man olescu,
Arceleanu,
Gh. Nehuneli,

Actrife

D-na M. Petrescu
D-ra Constantinescu,

Emanoil,
Petrescu,
Pruteanu,
If. Hagiescu,
A. Evolschi,
D. G6luscg,

D-na Nicolau,
Elena Evolschi,
D-ra Eliza Conta,
L. Botez,
Luisa Rghetti,
Aristita Pavlov,
Natalia Iasinschi,
Ecaterina -Sotir,
Iosefina Poch,
Ivanovici.

Cornescu,
Ionescu,

G. Dimitrescu,
Hasnas,
Chiriachidi,

ef de orchesti A a fost angajat Volmar.

Repertorul din care urma a se compune.spectacolele stagiu.nei :
Drame :

Drame In 1 act : Marcel, Maubert, Srmanul Jac.

brame In 2 acte : Nebunul din Bastilia.
Drame In 3 acte : Strinla fi amoral, Eva, &lama,
Rpirea Bucovinei
Drame In 4 acte: Jianu, Mama fi copiii, Mihnea.
Drame In 5 acte : Hatmanul Cazacilor, Orbul fi
Nebuna, Idiotal, Brncoyeanu, Curierul din Lyon, Vrajitoarea, Hotii, Lpusneanu, Copiii Negurilor, Cocoscdul,
Cumintal Mortului, Dou Orfeline, Liberarea Greclei,
Mihnea si Tara, Rzvan, Don Juan de Marana, Doctoral

Negra, Ail Noptii, Fanfan Lalea, Intriga si Amoral,

Nebunul din Amor, Paris Boemian, Rug-Blas, Spionul

invaziunilor.

www.digibuc.ro

409

Comedii:

Comedii In I. act : Lupu f i Barza, Mireasa poporului, (In barbat care pleinge, Boala de Teatru, Anal
nou, Focul la Monastire, Loja la Operd, Oitele mele,
Rarzul Bertel, Cheia unui ginere.
Comedii In 2 acte : Andreasu mame, Rciposatul
Dumnealui, Slujbasii, 8trengarul, Orfanii Regimentului,.
.Gdgelutii.

Comedii In 3 acte : Cdzeiturile, Ce stie satul nu

.st:e barbatul, Puica vecinului, Domnul Incurcei tot.

Comedii In 4 acte : Mirabeau, Rubedendle, Rotarul.
Cornedii In 5 aete : Leul trzamorat, Familia Four-

aambant.

AIegerea repertorului si constiinIa cu care va

fi interpretat, va fi o proba ca Teatrul National cauta
necontenit a se ridiea Incetul cu Incetul la Inaltimea
pentru care este menit.
Mijloacele materiale, care slut trelmintele neaparate pentru splendoarea spectacolelor, si un puternic Indemn pentru progresul artistic, sant dreptul
si datoria publicului Romin, si al autoritatilor locale,

0, le die si. sa le acorde cu liberalitate Teatrului

National, aitelor nationale.

Numai prin Incurajire, numai priu dreptate, o

tara Psi poate ved.ea Inflorind Institutiunile si artele
sale. Din nepasare si din Miracle, nu poate rasari
nici lumina frumoaselor arte cari poIeesc popoarele,.

nici taria, nici desvoltarea Institutiunilor, cari fac

_prosperitatea si gloria liar.

Preturite cu sara si in abonament erau :

Lojele : Benuar si rIndul I 18 fe. :-- cu abanament

16 fr; Lojele 10, 11. 12, rIndul 1. 20 fr. cu. abo-

nament 18 fr. Lojele raugul II, 10 fr. cu abonaAvanscena pretul Indoit Stalul 4 fr.
ment 8 fr.
-cu abonarnent 3 fr. Pentru militari 3 fr. cu sara, cu

abonament 2 fr. Palter 2. fr. Galeria 1 fr.

Abonamentele se fac pentru 33 de reprezentatiuni.

www.digibuc.ro

410

Deschiderea stagiunei 1878

1879, s'a facut In

15 Octombi ie 1r 78 cu pfesa Ghebosul (Le Bossy), drama.

In 5 acte si 9 tablouri, tradusa de Pascaly. Gasind

In Stafeta clteva api ecieri despi e modul cum au jucat,

noii actori an gajati, Petl ekcu iHagiescu le dam aici

....TrecInd peste numele artistilor cunoscuti deja

prin talentul lor publicului Iesan, vom zice clteva
euvinte In privinta celor ce au fost liana acuma
streini de scena noastra. Petrescu dovedeste

bunit vointa, inteligenta si aplicatie, Hagiescu a stiltMelt pun mult hatural"....

Joi In 19 Octomvrie s'a jucat pentru i.r;ma data
Rubedenlile, mare comedie locala, In 4 acte, de Pascaly-

In 22 Octomvrie s'a jucat Vrajitoarea, drama In

5 acte i un prolog, tradusa de Pascaly.
In 26 Octomvrie s'a jucat Intaia data piesa Cei-

zaturile mare comedie de caracter, In 3 acte de ,*, Muzica de Flechtenmacher.

In 2 Noemvrie s'a jucat Reiposatul Durnnealui, comedia lccala In 2 acte, i Cerzedurile.
Vineri 3 Noemvrie, s'a jucat Orbul sf Nebuna,
drama In 5 acte de M, Millo i Pascaly.

Joi 9 Noemvrie s'a jucat piesa Ce stie sjdul nubarbatul, comedie locala In 3 acte, m uzica de A.
Flechtenmacher.
La 14 Noemvrie se joaca Mireasa Poporului, comedie satirico-politica, In 3 tablouri de D. Paparigopol,
comedie satiricd-Polititica de ** muzica de
A. Flechtenma _her.

La 16 -Noemvrie se joacti, ialasi Cazturile, In

beneficiut lui C. Balanescu.
Dtiminica 19 Noemvrie, s'a jucat Supliciul unetfemei, drama de E. Girardin, jucata la Comedia F ranceza din Paris, tradusa de Pascaly, i Primar frei
voe, comedie Inteuu act, tradusa de C. Balanescu.

La 20 Noemvrie, s'a jucat pentru

data,

Boamba cu apa fiartei, comedie In 4 acte de Melhao

Halevy tradusa de D. Bradu.
Joi In 11 Ianuarie 1879 se joaca Moartea tut

www.digibuc.ro

411

Bri coucanu drama istorica nationala de Autoniu Rocques, tradw-a de M. PaFealy.

Vine] In 12 lanuarie, se joaca pentru pr ima data.
ffatmanul CazaVlor, drama In 5 acte, de P. Leroulde
reprezentata la Teatru de la Odeon, tradusa In proz1-.
si versuri de M. Pascaly. Pentru aceasta piesa s'a fa-

cut patru decor uri noi de Georgic Fredas, pictorul

Teatrului National, precum si costume noua. Muzica
marsuri noi, compusa de eapelmaistru Volmar.
Sambata 13- Ianuarie s'a jucat In beneficial Os
une femei i Primar
,Yaracilor piesle
far(' Voe.
Duminica 14 Ianuarie s'a anuntat ca se va juca
pen tru prima data piesa Reipirea Bucoo:nei sau Uciderea lui Grigore Gh ka Vod In Beilic, drama istorica nationala In 4 acte si 10 tablouri, compusa de
Aceasta piesa insa nu s'd jucat, fiind oprita de po
litie chiar i ziva dereprezentatie, se zice, In urma
protestului facut de Consulatul Austriac.
Joi In 5 Ianuarie, se joaca Curierul din Loon,
drama In 5 acte tradusa de M. Pascaly.
Marti 33 Ianuarie s'a jucat piesa Douci Orfeliner
In beneficiul actritei Elena Evolschi. cu concursul artistului M. Pascaly.

Joi 1 Fevruarie 1879, s'a peat In beneficial ta-

narului actor N. Hagiescu, piesele : Rdposatul ,Dumnealuieosmedie Inteun act de Pascaly, Drepturile Oureilor, cantoneta de G. Bengescu, jucata de beneficient

si Forma sau Figura, scena din Cdstoria silitei de

Molire, esecutata de Hagiescu i Petrescu, ambli ab-

solventi ai ConEervatorului din Bucuresti. Spectacolul

s'a Incheiat cu Gdgutii, farsa In car e Hagiescu a jucat
rolul profesorului de dant.
Sambata 10 Fevruar ie s'a jucat din nou Dou'd Orfeline.

Duminica li Fevruar, la 12 ore din zi, s'a jucat

pentru Inchiderea Carnavalului si pentru copii piesa,
Baba Brca opereta In 2 acte si 3 tablouri de M. Milk)._

Sambata In 17 Fevruarie s'a jucat In beneficial

veteranului Teatrului roman C. Balanescu, Rotarul,.

www.digibuc.ro

412

-epizo?1 istoric national, cu cantece, In 4 acte, de M.

Pascaly.
Duminica tn 18 Fevruarie s'a jucat pentru
stagiunei piesa Rotarul.
*

Dupa Inchidei ea stagiunei s'a dat Duminica 25 Fe-

Nruarie 1879, o reprezentatie de bine facere, la care

au luat parte mai multi diletamti i diletante din societatea Iesana. S'a jucat tri limba franceza si romlna
urmatoarele piese: Les jurons de Cadillac, comedie In
un act par Pierre Berto ; Nu te juca cu dracu, comedie
act de Jacob Negruzzi, La fleur de Tlem-cen, comdie en un acte par Ernest Legouv si Le
Papille d'un Viveur, pice en un acte par Lefranc et
_Decourelle.

Asemenea actorii Teatrului National dadura

beneficiul lor. Asa :
-ei mai multe reprezentatiuni
Joi In 15 Martle 1879, cu ocazia unei reprezen,tapuni date la Teatrul Cel Mare de Miss Wanda,
suprauumita Regina Gimnasticei Impreuna cu Fran_Icof, de asemenea gimnastic, actorii le dau concursul
lor, jucand piesa Cinel-Cinel, comedie In 1 act de V.
Alexandri.

Joi In 12 Api
s'a dat o reprezentatie teatrala
yentru sporirea fondului Clubutui Studenti or, cu concursul D-1 elor Luta Botez si Maria Tamasiu, cand
s'au jucat pieseie : Cdstoria silitd, c3medie Inteun
-act de Molire, Herman i Soria sena In versuri de
D. Bolintineanu i Creditord, comedie Intr'un act de V.

Alexandij.
Joi In 19 Aprilie 1879 s'a dat o reprezentat e extraordinard de gala, In onoarea M. S. Regale Domni.

torului Carol I si a A. S, Regale Principele Oscar

mostenitorul Suediei i Norvegiei. pectacolul a urmat

In modul urmator : la Intrarea A. A. L. L. regale fa
Bala teatrului, orchestra dirijata de Capelmaistru Wol-

mar a intonat Imnul Suedez, s'a cintat apoi Imnul

national de cor si de trupa romkna In costum nationalr

.dirijat de profesorul Ed. Candella, a urmat apoi un

www.digibuc.ro

413

tablou alegoric, aranjat de profesorul Mihail Galino,

Urmeaza apoi o comedie intr'un act de Cotzebue jucata de D-nii Galino, Navasard, Hasn as, Galusca si
D-ne'e Evolschi si L. Botez. Apoi profesorii si elevii
conservatorului cu concursul Capelmaiqrului Wolmar
executa Simfonia in Sol major de Haydn. Spectacolu/
se in cheie cu Comedia cu cantice Intr'un act Cinel-Cinet

Vasile Hasnas

de V. Alexandri. Tinuta de gala. Inceputul la 8 jum.

ore seara.
Duminica In 29 Aprilie s'a jucat Hristache Sarmalek

comedie Intr'un act de A. Russo, Plouei cu palme, co medie Intr'un act tradusa de N. Luchian, si Mos Than
Zurba, productiune politica critica, de loan Ianov.
Duminica In 20 Mai s'a jucat la Teatrul cel mare,
Geiina care cnter, sau Primarul feirei vote, 11Ios Ioan
Zurba i Ramasagul. Intre acte, actorul Hasna a
www.digibuc.ro
cantat mai multe romante.

414

TEATRU DE VAR

Pe la fin&e lunei Aprilie soseste din Bucuresti,

Iasi artistul I. D. lonescu si asociindu-se ea Fell-ciano Franchetti, alcatuese impreuna In gr Mina Cha
steau aux Fleurs, un teatru pe pare l'au numit Teatru
Eldorado, aranjat cu loje, stale si mese cu scaune.
Directorii acestui teatru, Incep )eprezentatiile
lor In 2 Mai 1879, si le urmeaza regulat In fiecare
-stun tu mult succes. De la 17. Mai a Inceput sa joace
re Ming, artistul I. D. lonescu i D ra Teodora Ma-

rinescu, una din cele mai bune cIntarete romane,

-care obtinuse frumoase sumese In Teatru Dacia din

Bucai e0i.

Joi In 81 Mai s'a dat la acel Teatru o repi ezentatie te beneficiul cantaretei franceze Ana Jason, cu
-concursul artistului 136,1anescu, cand s'a jucat piesa
Coarda S'mfiloare.
P. langa Teatru Eldorado se mai deschide pe la
Inceputul lunei Iunie un alt Teatru la Greidina Passini
din strada Lapusneap.u, undo In fiecare Duminica,
Mercuri si Sambata se dadeau repre2eatatii teatrale.
Passini au angajat pentru aceasta, o trupa de actori
din provincie, Cali erau pu.id sub directia actritei Albescu. Intro actori mai ienum4i, aiacestei trupe erau
Al. Constantinescu si Lache Chirimescu.
Sambata 9 Tunie s'a Pleat Doi morli vii de Y.
A1exan dri.

Duminica 10 I inie s'a jusiat Dou vile Inca/fate

i Pdurea de la Bordea.
Re prezentatiile acestor Teatre urmara In tot timpul

vacantiilor, eu mare succas, fiind frecycntate de un

public numeros.

OPERA ITALINNA

Franchetti intervine In aceasta stagiune pe ling&

Primarie ca sa i se deie o subventiune pent u a aduce
o trupa de opera, cu care sa deie un sir de reprezen-

tatiuni. Primaria admite cererea lui Franchetti si-i

teorda o subventiune de 13,000 lei. Ia aceste conwww.digibuc.ro

415

nditiuni Franchetti, aduce o trap, Italiana de opere

Incepe reprezentatiunile sale, fixand pretil locurilor

de iutrare la Teatru dap, cum urmeaza : 33 franci

lojele de Bel etaj si Benuar Stal 4 fr, Patter 3 fr.
Oaleria 1 fr. Asa :
Meremi 1 Noemviie s'a jucat Trovatore de Verdi.
Sambatg, 4 Noemvrie s'a jucat Sonnambula.
Luni 6 Noemvrie s'a jucat Trovatore.
Mei curi 8 Noemvrie s'a jucat Lucia di Lamermoor

.de Donizetti.

Slinbata 11 NoemVrie s'a jucat Ernani.

Luni 13 Noemvrie s'a jucat Lucia di Lamermoor.
Sambata 18 Nonmvrie s'a jucat Ernani.
La 23 Noemvrie s'a jucat Faust.

La 24 Noemvrie s'a jucat iargsi Fdust.

La 1 Decemvrie s'a jucat Lucrezia Borgia.
La 2 Decemvrie 8'a jucat iarasi Faust.
.Mercuri 6 Decemvrie 1878 8e joaca Faust.
Marti 19 Decemvrie s'a jucat Mois,, de Rossini.
Sambata 23 Decemvrie s'a jacat Mose In beneficial Directorului artistic B. Franchetti.

Luni 25 Decemvrie s'a jucat Un Ballo :n Maschera.

Marti 26 Decemvrie s'a jucat Ernani.

Mercuri 27 Decemvrie s'a jucat Traviata.

Joi 28 Decemvrie s'a jucat pentru altima eTrezentatie a trupei de opera Crispinde la Comare.
Dintre artistii trupei citam aici pe cei mai buni :
Primadona D ra Ostava Torriani, Terezina Riboldi
,(contralta). Elisa Barabino Adela Dom' n ci, D-nii Felice
Fottor:n', Luigi Domenici, Pietro Milq , Lorenzo
rabino, Cesare Mirelli, D-rele Adela Smeraldi, Pasquale,
.Iginio Corsi i altii. 1).
4TRUPA ITALIANA DE TRAGEDII A LUI ERNESTO
ROSSI

Tragedianul Ernesto Ross', ewe IncIntase publicul

Liesan: in stagiunea procedenta prin jocul sau neIntrecut
1) Vezi

tafeta pe anul 1873.

www.digibuc.ro

416

a venit entru a doua oars In Iai spre a da mai

multe reprezentatiuni. Trupa sa dramatics a fost cornpush din artisti distini, i era . condusa, de artistut
G. Brizzi.
Din tragediile jucate arStam ca :
Mercuri la 17 Ianuarie 1878, a debutat cu piesa,
Moartea
tragedie In 4 acte de Giacometti.

Vineri 19 Ianuarie tragedianul E. Rossi si ne-

Intrecuta tragediana,Enrichetta Cataneo, a jucat pfesa

Romeo %Si Juliela de Schachespeare.

Simbt 20 lanuarie s'a jucat Macbeth .trage

die
,
de W. Shakespeare.
Luni 22 Ianuarie, s'a jucat Ludovic XI, dram/
In 5 acte de Delavigne.
Marti 23 lanuarie s'a jucat Hamlet, tragedie In
6 acte de Schackespeare cu care se Incheie ciclut
reprezentatiilor tragedianului Rossi 1).

SFAWTLII VOLUMUI At 1F LEA

1) Despre toate aceste vezi gazetele : Zimbrul pe 1879. Steaua Rotaniei pe 1878 si 1879, Curierul de Iai, pe 1878 i 1879, i. Stafeta pe 1874

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
PAR TEA V
ReprezentaVile date dela deschiderea Teatrului dela Copou,

pni la trecerea lui sub directiuni particulare.

Pa g

Cap. I. Priviri generale.

Cap. II.

Stagiunea 1846-1847.

Primele re-

prezentatmni daie de trupa franceza pentru inaugurarea

Teatrului nou dela Copou.Reprezentatiile trupei locale

in acest Teatru.Neoranduelile provocate de spectatori
masurile luate de politie pentru buna ordine. Alte
masuri atingtoare de trAsurile i slugile ce vin la Teatru. Millo jucand in limba franceza alaturi cu Pellier.
Protestele consulilor Austriac i Prusienesc contra
unor cuvinte rostite pe scena, jignitoare pentru natiunea
si religiunea lor In prezentarea piesei Samson i Spiridon". Reprezentatia data in beneticiul incendiatilor
din Bucuresti i critica gazetei Albina Romaneasca despre ea. Cearta iscat intre Matei Millo si Filipescu,

dela dreptul de autor a piesei Insurteiid sau Taranii", Si hotarrea data ca arbitru a lui Nicu. Mavrocordat.

Cap. HI. Stagiunea 1847-1848. Imbunatatirile aduse localului Teatrului. Apelul catre publicul iesan, publicat de directiunile ambelor trupe, romang,
franceza. Repertorul Teatrului National. Nereusita
27

www.digibuc.ro

418 -Pag.

reprezentatiilor date de trupa moldoveneascl ce era

rgu pregtit. Incetarea reprezentatiilor moldovenesti
reformarea trupei sub directia lui Benoit Luzzato.
Alte piese jucate de trupele francez i moldoveneasc.
Impresia bunA ce fcu jocul actorului Poni i reprezentarea piesei Clopotarul dela St. Pavel". Trei reprezentatii date de aristocratia lasulut in beneficiul sra-

cilor din Iai.

IncercArile acute In vedere de a se

organiza teatruri in diferite orase din Moldova. Tea.
trul din Galati.

16

Cap. IV. Stagiunea 1848-1849.-- Numirea lui

Victor Boireau-Delmary, director teatrului moldovenesc
celui frantuzese. Trecerea directiei teatrului Moldove-

nesc cAtre Matei Millo. Deschiderea stagiunilor teaREprezentatia In

trale moldovenesc i frantuzesc.
reprezentatie a opeonOarea Imprltului
Reprezentatia in folosul emiretei ,,Baba Harca".
grantilor revolutionari din Transilvania

31.

Cap. V.
Stagiunea 1849-1850. Continu area
Directiilor lui Delmary i Millo. Recrerentatia dat de
ziva onomasticA a Impratului Rusiei: Ofisul Domnesc
catre Beizade Niculai Sutu in privinta teatrului francez
adreF a acestuia ct're Directbrul Delmary.
Repre-

zentatia dat in folosul stenilor din tara de jos, ban-

Beneficiul capelmaistrului orchestrei

cu piesa ,,Scara
operet national. Beneficiul
lui Matei Millo cu piesa Cucoana Chirita"- sau Dou
Fete i o Neneaca"
tuiti de foamete.

Cap. VLStagiunea 1850 -185r.

39

Continuarea

Directiei lui Millo pentru -teatrul romnesc i a lui V.

Delmary pentru acel francez. Programul repertoriului
romnesc. Darea de seam& despre deschiderea acestei
stagiuni.
Darea de seam, cum au urmat reprezentatiile in aceast; stagiune. Regulamentul indatoririlor
lriei in vremea reprezentatiilor. Reprezentatii in onoarea Tarului Rusiei si a Domnitorului Moldovei. Supunerea trupelor stiine la ordinele A-ntreprizei Teafrului.
Intervenirea Eforiei orsenesti la Minister spre a se impune la Uzi tot felul de spectacole ce urmau In Capitala Moldovei.

trupe

Rezolutia Ministeraluf. Aducerea unei

oper italian, care 3ine o stagiune intreag in

43

www.digibuc.ro

419
Pag.

Cap. VILStagiue41851-1852.Reprezentatiile

<late la (Roman, Bacdu, .Focsani, Bucurestil prdila-si Galati

.de trupa iesand de sub directia lui
InMi. llo.
-turnarea lui Matei Millo din ,excursiunea facutd.

Deschiderea stagiunei teatrului moldovenesc.

Lista
de piesele de teatru cu cari s'a inavutit repertoral
acestei stagiuni.
Reprezentatia piesei ,81-iylock" de
Shakespeare i a lui Don Quichotte dela Manche".

Intdia reprezentatie a dramei istorice Mihul" de N.

Istrati.
Cererea de a se stramuta reprezentatiile

-trupei moldovenesti din teatrul dela Copou la Teatrul

vechiu

intlia reprezentare a piesei Cucoana Chi-

rita In provincie. lntervenirea Mitropolitului, Moldovei

.cdtre departamentul dinduntru de a se opri orice spectacol precum si orice baluri publice Si par iculare In ajunul sarbdtorilor precum i In timpul postului mare.
Excursiunile trupei iesene In diferite provincii din MolAova. Sc'derea entuziasmului publicului iesan pent ru
teatrul francez din Iasi. Stagiunea operei italiene sub
directia lui Delmary. Programul trupei si a operelor
ce au a se reprezenta. Ddrile de seamd, despre reprerentarea operilor Lombarzii, II Giuramento", Brbierul
de Sevilla" i Roberto il Diavolo"
Entuzfasmul puTeatrul Italian
blicului pentru operele reprezentate.
Ain Brdila .

59

Cap.
Stagiun9a. 1852-1853. Deaderea
teatrului moldovenesc, curn si a cad' frantuzesc. DezMatei
voltarea gustului ieseuilor pentru. Opera italiand.
Millo pdrdseste directia teatrului raoldovenesc, care se
Incredinteazd apoi actorilor Poni i Luchian. Incerca-

rea de a se reinfiinta diligente pentru aducerea

cu cari lupt trupa patiola Teatru. Gre
nald. cu trupa itlian. Programul si person alul operei
italiene. Renumita prirnadond Brambilla denitnd In
-opera Atilla". Plecarea trupei italiene la Galati .

Cap. IX.Stagiunea 1853-1854.Toatrul mol-

dovenesc sub directiunea artistilor Sterian si Gatineau.

Deschiderea stagiunei i priviri asupra, mijloacelor
de indreptare a institutiei Teatrale. Reprezentatie de
gal& pentru ziva onomastica a Imparatului Rusiei Nicolai Pavlovici.
Critica piesei Minunied bdet de lut.
Debutul Mariei Flechtenmacher In piesa Mila lui Dumnezeu (Linda de Chamounix). Reintrarea lui Neculai
si a Gabrielei Luchian In trupa moldoveneascd.Critica
www.digibuc.ro

86

420
Pad.
0.

piesei Tuzul-Calcul. Beneficiul capehnaistruIui Paul

Het si actorului C. Mogaldea. Programul operii italPrimaInlocuirea primadonei Luigia Abadia.
iene.

dona Brambilla in opera ,,Trovatore". Inchiderea sta-

giunilor.

Cap. X.

99,

Stagiunea 1854-1855.Intreruperee,

mersului regulat al reprezentatiilor teatrale pe timpul

ocupatiunei Moldovei de armatele straine.

Reinceperea

pregatir.lor pentru deschiderea teatrului National.

Desfacerea directiei Operei italiene de acea a teatrului
Moldovenesc. Contractul incheiat intra guvern si Victor Delmary. Contractul incheiat pentru Teatru National cu Postelnicul Vasile Alexandri. Dervis Pasa
asistand la o reprezentatie a operei italiene. ReproZentatia data in onoarea zilei onomastice a Domnitorului Grigore Ghica. Diractia teatrului d o reprezen-

tatie in beneficiul saracilor neputinciosi.Opera Radian& Ha,:

Cap. XI,.Stag;iunea 1855-1856.Va5i1e Aleesandri trece directia Teatrului lui Dimitrie Crati si Neculai Luchian.Instalarea unui Comitet teatral.Ofisul
lui Grigore Ghica Voda. Inmul pentru Deschiderea,
Stagiunei. Personalul artistilor romani din aceasta,
stagiune. Piesele ce ,s'au reprezentat atat originale
cat I traduceri. Aprecieri critice despra executareak
pieselor nationale
Reprezentatia data in onoarea zilei
onomastice a DomnitoruMi. Glorificarea Desrobirei

entuziasmul publicului cu acest prilej.

Opera taliana sub
directia lui Victor Delmary. Reprezentatia data detrupa nationala in folosnl inundatilor din Franta
Tiganilor

Benefisurile actorilor moldoveni.

multumirea c6 le-a adus a3torilor romani Consulul Francez Victor Place.

.
129

Cap. XII. Stagiunea 1858-1857. Directia

Spatarului Dimitrie Cracti si a lui Neculai Luchian.
Retragerea lui Dimitrie Cracti. Continuarea reprezentatiilor moldovenesti. Prima reprezentatie a vadevilului Crai-nou.Reprezentatiile Operai ,taliene. Trupa
de diletanti formata la Galati, sub conducarea lui Luigi
Ademollo.Oprirea de catra Ocarmuire de a se continua
.
reprezentatiile acestei trupe.

Cap. KIlL

Stagiunea 1857-1853.

Jul Neculai Luchian

Directia

i principalii actori ai trupei.

www.digibuc.ro

1471

421
Par,f.

Repertoriul trupei moldovenesti. Reprezentatia extraordinara data in. onoarea Caimacanului Neculai Conaki
Vogoridi.,Trupa de opera italiana sub directia lui Victor
Delmary.Imbunatatirea decorurilor i rechizitelor teatrale. Petrecerile din timpul carnavalului. Teatrul
moldovenesc in provincie, la Bacau s,i la Botosani.
Suplica boerilor si a negutitorilor din Botosani catra
Ocarmuire, pentru sustinerea teatrului lor moldovenesc. 150
Cap. XIV.
Stagiunea 1858-1859. Directia
lui Neculai Luchian.llecaderea artistica, atdt a trupei
cat si a repertorului. Criticile indreptate eontra Direc-tinnei Teatrului.Salarele artistilor moldoveni.Veniturile si cheltuelile -Teatrului.Numirea lni Alecu Fotino
ca director al Teatrului care si-a luat ca asociat pe
actorul M. Galino.Diferite reprezentatii ce au mai ur-

mat.Debutul Doamnei Teoclorini in Dob. Cezar de Ba-

zan.Opera italiana.

155

Cap. XV. Stagiunea 1859-1880. Directia

Alecu Fotino si Mihail a1ino. Deschiderea stagiunei.
Piesele Paunasul codrilor, Soldatul i Plaesul, Prapastiile luxului i criticele la care a dat loc.Reprezentarea piesei Fetele de Marmora. Reprezentatia de gala
pentru aniversarea Unirei Principatelor Romane, la care
.a asistat Domnitorul Alexandra Ioan I. Cuza i Principesa El ena.Imnul cantat in onoarea lui Cuza-Vocla.
Vodevilul Nunta TaraneascA jucat cu prilejul Concertului dat de fratii Teodor, si Mihail Burada, in beneficial Cabinetului de fizica din Colegiul National din Iasi.
Tnguirea lui Delmary catr guvern c abonatii sai au
prasit capitala Moldovei i &au dus in Bucuresti.Ultima reprezentatie a trupei de Comclii Franceze de sub
directia lui Levassor. Reprezentatia de Adio a unor
artisti din trupa Italiana a lui Delmayy. Teatru si
scoala de rnuzica si declamatie inftintata de Neculai
lstrati la mosia sa Rotopanesti.
Cap.

XVLStagiunea 1860-1861. Directiunea

teatrului national t principalii artisti romani.Reprezentatia de gala ce s'a dat cu prilejul deschiderai Universitatii din Iasi. Groutatile intampinate de actorii romni
intreruperea reprezentatiilor. Prima reprezentatie a
piesei Lipitorile satului" de Vasile Alexandri.Plecarea
Reprezentatie data
Yunei ON din trap& la Botosani.
in beneficial inundatilor dela Bahlui.-0 noua incercare
www.digibuc.ro

422
Pag,

de redeschidere a sta7Diunei in care- s'a reprezentat Rusi doua canticele cornice de V. Alexandri, pre-

cum si criticele ce s'au Mott impotriva acestei piese.

Incercarea dd a se infiinta uti teatra popular prin mahalalele Iaului. Reprezentatille operei
.
primurui ziar teatral
Fulminee

181_

Cap. XVILStagiunea.1881-1862.D ecAder ea

Teatrului moldovenesc continuLLipsa unei diroctiuni.actorilor MAsociatia actorilor ramasi In

ont la glivern spre a le da o subitbntiune pentru sustinerea teatrului. Critica contra reprezentatiunilor teatrale.Opera Radian& Reprezertatille date de Ioan Lupescu cu trupa sa. Trecerea A iministratiei Teatrulti
din Moldova ctre Ministerul de Interne din Bucuresti.---,

Zidirea unui Teatru special in Galati

186-

Cap. XVIII.Stagiunea. 1862-1863. Intervenirea Guvernului pentru reinjghebarea trupei teatrale din
Conditii-le de antrepriza. Aprobarea ca artistul
Constantin Balanescu sa ia antrepriza Teatrului National. Adresa Presedintelui Municipalitatei Iaului catre
Versurile lui Hajdeu la benefiMinisterul de Interne.
ciul Matildei Pascaly.Reprezentatia extraordinara data
In beneficiuLactorului,M. Galino, spre a-si continua studiile dramatice in strainatate. Piesele jucate in scopul
infiintrei unui fond al Casei de ajutor pentru actori.

Programul companiei teatrale franceze. Trupa de opera

italiana. Trupa provinciala de sub directia Mariei Vasilescu. Trupa Vladicescu-Tardiny

Cap. XIX.Stagiunea 1863-1864.Infiintarea

unui comitet teatral special pentru Iasi, pe langa Comitetul general al teatrelor din Romania".Continuarea

directiunei lui Constantin Balanescu. Compunerea personalului artistic si al Repertoriului. Reprezentatia data
pentra aniversarea TJnirei Principatelor Romane. Diferite piese ce s'au mai reprezentat. Versurile facute
in onoarea artist ilui Velescu si a lui Galino.
Opera
italiana. Reprezentatia de retrage^e a lui Victor Delmary din Di*ectia teatrului de ope-a, italiana
.

Cap. XX.Stagiunea, 1884-1895.Direqiunea

lui Constantin Balanescu.

Personalul artistic.

Lista

pieselor jucate in cursul stagiunei. Decapraa instituiei

prin lipsa de mijloace pentra intretinerea
www.digibuc.ro

2054

423
Pag.

lui.

Opinia publica contra reprmentarei pieselor im o-

rale pe soena teatrului romnesc. Sfaturi date actorilor pentru chipul cum sa interpretete rolele ce 1& executa.Reprezentatia data- In folosul Casei de Ajutor a
actorilor. Piesele predate de Balnesou la sfarsitul stagiunei, pentru. Biblioteca Teatrului. Trecerea Directiei
Operei italiene catra Gheorghe Spiro. Conditiile Con-,

tractului.Programul personalului artistic cat si a operelor.Sonetul impartit in teatru la beneficiul Primadonii De Fanti.Cererea lui Gheorghe Spiro de a i se
rezilia contractului incheiat pentru antrapriza Operei
Italiene

215

Cap. XXLStagiunea 1865 1866. Trecerea Di-

reotiunei Teatrului National dela Balanescu a Luchian.

Diferiti concurenti pentru Directia Teatrului. Progra-

mut pieselor ce urmau a S3 juca in aceasta stagiune.

Intreruperea reprezentatillor din pricina epidemiilor de

holera. Publicarea regulamentului Teatralui Roman.
Cuprinsul lui. Tanguirea Directorului In contra actorilor. 1Directia Teatrului Francez,. Luarea antreprizei
Programul
operei italiane de catre Luigi Ademollo.
.
223
operei italiene.Teatrul romnesc din Botosani

Cap. XXILStagiunea 1866-1867.

Retra gerea

lui Nicolai Luchian din Directia Teatrului National.Diferite propuneri pentra luarea directiei Teatrului National.-Luarea Directiunei Teatrului de ogre Primaria Municipiului Iasi. lnfiintarea comisiunei teatrale. Repro-

zentatia de binefacere data de elita societatii iesene.

Diferite piese jucate de trupa moldoveneasca. Debutul

In aceasta stagiune a sotilor Pascaly. Teatrul german
de sub directia Avocatului Eduard Khern.
Diferite
piese ce s'au jucat de trupa germana. Reprezentatia
datl In onoarea Domnitorului Carol T. Cererea lui Kern
de a i se acorda i Directiunea Teatrului National . 236

Cap. XXIII. Stagiunea 1867-1868.

Continua-

rea Directiei Teatrului de, catre Comitetul num)t de Primria Iaului. Budgetul Tea trului National. Actorii
si lefurile lor prevazute In budget.
Peintrarea actritei
Nini Valery pe scena lesana. Reprezentatia data de Reuniunea Femeilor Romne In bane ficiul copilelor orfane
sarace". Reprezentatia data In bane ficiul capelmaistrului Eduard Caudella. 71-3prezentatia de gala pentru
aniversarea Intronarei Domnitorului Carol I. Revenirea
www.digibuc.ro

424
Pag.

lui Mil lo la Iasi si reprezentatiile date de el cu concursul

trupei locale.Reprezentatia vodevilului Mos Pipirig".

Diferite Incercari de a se aduce opera italiana sau opera
germana. Reprentatiiile trupei franCeze a liii Raphael
Felix, Impreuna cu vestitul Ravel. Teatrul romnesc
Teatrul social
sub directia lui J. Lupescu la Botosani
din Beilic, actorii i piesele jucate. Teatrul familiar

din mahalaua Petru Rares

Cap. xx-Ir

Stagiunea 1868-1869.

245

Conti-

nuarea tinerei Directiunei Teatrale de catre Primarie.

Plecarea lui Luchiali
Numirea unui comitet teatral.
Comcu o trupa dramatic& romneasca la Kisinau.
Diplectarea trupei iesene cu actori din "Bucuresti.
Teatral particular
ferite piese ce s'au reprezentat.
infiintat de artistul Ioan Lupescu In casele lui Neuschotz. Plngerea actorilor Teatrului National ca LuIntmpinarea lui Lupescu
pescu le face concurenta.
Teatrul de operete germane
sub directia lut Sinnmayer Modrzewski. Personalul
principalele reprezentatii ce a dat.Reprezentatiile trupei
lui Luchian la Kisjn&u. Personalul artistic si piesele ce
au fost jucate. Entuziasmul moldovenilor din Kisinu
ea-bra Consiliul comunal.

peutru trupa lui Luchian i srbatorirea artistilor romni.

Cenzura ruseasca. Propaganda facuta de Lu:

chian pentru desteptarea sentimontului romnesc

Cap. XXV.Stagiunea 1869-1870. Continuarea

Directiunei Teatrului National de Primaria fasului cu
concursul unui comitet.
Intocmirea unui budget special al Teatrului. Actorii i repertoriul Teatrului Na-

Angajarea lui_ Neculai Voinescu ca sef de orDari de searna despre diferitele piese de teatru
jucate. Critica presei despre reprezentatia piesei irnorale Aventurile Amorului". Neculai Luchian formeaza
o trupa de actorPeu cari d reprerftatiuni in Barlad.
Primaria d In antrepriza opera italiana lui Panu Catulescu. Ajutorul ce da Prirnaria Directorului Catulescu.
Reprezentatia trupei de opera italiana in folosul Scoarei
-tional.

chestra.

de meserii" a Femeilor Romne.Reprezentatia data de

opera italiana In beneficiul calugh,ritelor din IVIanastirea
Agapia. Reprezentarea operei Norma" in beneficiul

italieni, pentru inlesnirea plecarii lor din Iasi , 272

www.digibuc.ro

PARTEA VI

Teatrul iesan sub diferite directiunt

Pa g.

Cap. XXVLStagiunea1870-1871.Hotgrarea

,.Consiliului Comunal de a se trece Teatrul National ia..r4i. sub Directiunea unui particular.Diferite persoane
cer a li se da lor Directiunea.Incredintarea Directiunei
teatrului national lui Neculai Luchian.Numirea unui

juriu teatral.Programul stagiunei de actori si de piesele ce urmau a se reprezenta.Deschiderea stagiunei.

Diferitele reprezentatii ce s'au succedat.Dri de sama

_ale presei asupra jocului actorilor.--Prima reprezentatie

.a piesei Plesul Logo ft Mare" de Teodor Codres cu.

Reprezentatiile date de diletanti in scopuri de binefa-

cere.Trupa teatral ce a jucat la Barlad.

Neintele-

gerea intre Primaria de Iasi si Prefectul judetului pen-

-tru loja Domneascg.

Cap, XXVII. Stagiunea 1871-1872.

291

Trece-

lea Directiunei Teatrului National dela artistul Necu'ai

Luchian, ctre advocatul Teodor Aslan. Programul ar-tistilor si al pieselor ce urmau a se juca. Reprezen-tatiile date de Matei Millo. Angajarea si debutul lui
Teodor Teodorini si a sotiei sale aria reodorini. Teodorini lovit de alienatie mintal, in timpul debutului

Rezilierea angajamentului lui Teodorini. Reprezentatiile date de diletantii ieseni. Adelaida Ristori si
-truila sa italian in Iasi. Trupe de comedii franceze de
. 311
-sub direotia lui Taillefer si reprezentatiile date
su.

Cap. XXVIII. Stagiunsa 1872-1873. Conti-

=area directiunei lui Teodor Aslan. Artistii ce corn_Tun trupa teatral.

Dimancea in piesa Mutul".
www.digibuc.ro

426
Pag.

Duri de sea/ill despre diferite reprezentatii. Beneficiul

jocul de Insemnat in piesa Idiotul". Beneficiul actritei Merisescu cu piesa Chirita In
Prima reprezentatie a piesei Porcarul si Maria Sa" de V. A. Urechia. Reprezentathle date de trupa lni Millo. Opera
Debutul lui Costache Strat in opera Trovatore".
Teatrul francez de sub directiunea d-rei KelReprezentatii romnestt In. Kisinau.
Teatrul ziler.
dit de Ion Lupescu In Focsani .
.

33Co

Cap. XXIX.Stagiunea 1873-1874. Teodor

Aslan continua Directiunea TeatrulutNational.Persoanele ce compun trupa, precum i piesele anuntate prin
programe.Deschiderea stagiunei cu piesa Corabiu Salamandra".Reprezentarea cu deosebit succes al pi e3ei
Lodovic al XI-!ea" cu Demetriade si Galino in rolurile
principale.--Reprezentatiile nouei piese nationale in versuri Radu al III-lea" de Gheorghe Bengescu. Reprezentatia data de diletanti pentru ajutorarea Societtei
Reuniunea Femeilor Romane.Alt reprezentatie data
tot de diletanti in beneficiul saracilor.Opera
Doamnele incep a veni la teatru n Staluri.
.
341

Cap. XXX.Stagiunea 1874-1875.

Continu-

area Directiunel Avocatului Teodor Asian. Angajarda

mai multor actori i actrite In afara de cei din stagi-

unile precedente.Deschiderea stagiunei.Prinia reprezentatiune a piesei Moartea lui Constantin Brancoveanu", tragedie originala de Antonia Roques.Prima
reprezentatiune a piesei Despina" drama de- capitancul
C. Bengescu..Debutul D-rei Elisa Oonta. Punerea in
scena a operetei Fata mamei Ango", i entuziasmul
publicului pentru aceasta reprezentatiune.Diferite piese
de teeru jucate de artistii romani dupa inchiderea sta-

giunei.Trupa de operete franceze a D rei Keller.Teatrul din Galati.

355.

Cap. XXXLStagiunea 1875-1876.

Teodor

Aslan continua cu directiunea Teat: ului National.

Programul i compunerea personalului artistic al Tea.-

trului.Noile operete anuntate.Deschiderea stagiunei

cu opereta Garo f16-Girofla." Prima reprezentatiune a

piesel or Nabadaile dramatice" i Princ-esa de Trebizund".Reprezentarea operetei originale Scaiul Barbacompusa de Gheorghe Bengescu, muzica de Emil
Lehr.Reprezentatiile date de cantoneistul I. D. Ionescu.
www.digibuc.ro

427 -Pat.

--7Reprezentati.ile date de elita societatii

-tarea teatrului de vara dela Chateau aux Fleurs.Alt

369
teatru de vara infiintat in Gradina Primariei.

Cap. XXXILStagiunea 1878-1877.

Retra-

gerea lui Teodor As lan din Directia Teatrului.Incredintarea Directiunei actorilor : Luchian, Balanescu
Galino.Nereusita acestora .Primaria trece directfunea,
catre avocatul C. P. Constantiniu,Programul personalului artistilor, precum si al pieselor ce urmau s se'
reprezinte in aceasta stagiune. Deschiderea stagiunei
cu pissa Viata Vagabonda".Diferite alte piese ce au
mai urmat in cursul stagiunei.Aprecierile presei asupra
jocului artistilor dramatici:Reprezentarea piesei originale Cucoana Nastasia Hodoronc", de Gh. Bengescu.
Concluziunile autorului -acestei scrierr, relative la mijloacele de imbunatatire si propasire a Teatrului National si artistilor clramatici.Teatru de yang, in gradina
Chateau aux Fleurs.Madame Alexandre si teatrul de
la Pomul Verde.Teatru de operete franceze sub directia d-soarei Keller.
.
.
Cap, XXXIII.

Stagiunea 1877-1878.

3KP

Repre-

zentatiile date de actorii ieseni inainte de deschiderea

stagiunei.
Constituirea trupei sub directia lui Const.
P. Constantiniu.Deschiderea stagiunei cu piesa Mus-

chetarit". Diferite alte reprezentatiuni ce s'au mai jucat

in cursul acestei stagiuni. Reprezentatia data cu pri,

lejul invingerii dela Plevna.Matei Millo joaca in diferite reprezentatiuni. Cantarea imnului rusesc de catre
trupa rdmneasca. Reprezentatia data', in onoarea Regimentului 13 de dorobanti.Prima reprezentatie a piesei
Curcanii" de Gr. Ventura.
0 reprezentatie data de actorii romani pentru facerea unui tablou in pictura a poetului V. Alexandri. Teatrul de vat% al lui Ion Lupescu.
Teatru italian : Opera si trupa lui E. Rossi .
.
308.

Cap. XXXIV.Stagiunea 1878-1879.Avocatul

C. P. Constantiniu continua; a avea Directiunea Teatrului

National cu concursul artistului dramatic Mihail Pascaly
clin Bucuresti. Programul stagiunei cu personalul artstistilor si a pieselor ce urmau a se reprezenta. Deschiderea stagiunei cu piesa Ghebosul" (Le Bossu").Anun-tarea reprezentatiei piesei ,Rapirea Bubovinei sau Uciderea lui Grigore Ghica-Voda In Beilic" care nu s'a jucat.

www.digibuc.ro

429
Pag.

Reprezentatia data In benefifiind oprit de politie.

Roprezentatia
ciul scolii profesionale de fete orfane.
data in onoarea M. S. Regelui Carol I si a principelui OsRepre4entatia
car, mostenitorul Suediei si Norve,giei.

dat a de diletarrti si diletante in limba franceza si romana. Teatrul Eldorado infiintat In gradina Chateau aux
FleuN de I. D. Ionescusi Felicia no Franch-tti. Repre-

zentatiile date de trupa asociata sub directia d-nei Albesen in gradina Passini din strada Lapusneanu.

de Opera Italiana a impresarului Franchetti.

Trupa
Repre-

zentatiile date de tragedianul Ernesto Rossi

www.digibuc.ro

407

TIIBELR CL1EELOR
Pa g,
.
Sandu Bonciu
.
-Victor Boireau Delmary .
Alexandru. Flechtenmacher
, , j,
.
Necu.lai Lucbian
Gabriela Luchian (ngscutrt Negroid)
.
,
Constantin Bra'nescu .
SmarandaMerisescu .
Mihail Galino.
.
Matilda Pascali
.
Mihail Pascali
.
loan Vlklicescu
Alecu Gheorghiu
.
.
Coustantin Demetriadi .
Joan Lupescu
Joan Panu .
Gheorghe Alexandrescu
Irina Poenaru .
Dimitrie Pruteanu
Fani Tardini
Eugenia Nini Valery
P. S. Alexandrescu
Teodor Aslan
.
Elena Evolschi
.
Alexandru Evolschi .
Iosefina Gluscl,
.
Vasile Hasnas .
.

27
32

34

+I.

www.digibuc.ro

37
38
135

..

138
174196
197
202

21a

218
263
277
283
284
351
} 368

378

881.

403

413.

NOTA
Intdrzierea tiprirei acestui volum, pe care incepusem a-1
Tune supt presd in 1916, provine din cauza izbucnirei razbo-

ikaUi mondial, care a zaddrnicit, 0 putem zice, a intrerupt

-orice lucreiri tipografice la noi in Ia0.
In acest timp mai aduneind un numeir insemnat de acte
referitoare la aceastet lucrare, textul a sporit mutt prim ackiogirea acestor acte, ap cei sunt silit a face set apard i un
al treilea volum, care va cuprinde materia privitoare la stagiunile 1879 0 urrneitoarele, adicei dela forrnarea Societtii Dramatice pdna la inaugurarea noului locca de teatru, zidit de
comuna Iafi.
Acest al trellea i tatim volum, e pus sub preset .i va
apeirea ad de curdnd.

www.digibuc.ro

bin publicatiunile aceluias autor

1853.Deplinile anecdote a lui Ralakirev traduse din ruseste

de Teodor, Constantin si Mihail Burada, Iasi 1853.
Tipografia Buciurnului roman.

1865.Thse pour la licenc. en droit.. Paris. 1865, Irnprimerie de Pillet fils aine,
1875.Almanah mzical pe anul 1875. Idsi Tip. Goldner.
1876.Almanah muzical pe anul 1876; Iasi Tip. Goldner.

1877.Almanah muzical pe, anul 1877. Iasi Tip. Goldner.

1877.Discurs rostit cu ocaziunea impartirei premiilor anului
scolar 1876-1877, la Conservatorul de rnuzica i daclamatiune din Iasi in Lira Romanau. Bucuresti 1389
An. I, No. 34.

1879.Boate populare la Romani, in Convorbiri Literare"

an. XII si XIII. Iasi Tip. Nationalfi.

18X1.Cantecril Cununei la poporul roman din Transilvania,
in Convorbiri literare", an. XW, lasi Tip. Nationala.
1880.Despre 'crestaturile plutasilor pe cherestele. Iasi, 1889
Tipo-Li tog ra ria Goldner.

1880.G caltorie in Dobrogea, Iasi 188], Tip. Nationala.

1882.Impresiuni din valea Hategului, in Convorbiri literare" an. XV. Iasi Tip. Nationala.
1882.Cantece de Miriologhi (Bocete), adunate in Macedonia,
in Convorbiri literare" an. XVI si XII, Iasi Tip. Nationala.
1882.Datinele poporului roman la inmorrnantari, Iasi 1882
Tip. Nationala.
1883.-Biserica Sr. loan din Vaslui, in Revista pentru istorie, arheologie i filologie" an. I, vol. I, Bucuresti
1883, Tip. Academiei Romane.

Petru si Pavel din Husi a lui

1883.Biserica Nt.
tefan cel Mare, in Revista pentru istorie, arheologie
filologie" an. I, vol. II Bucuresti, 1383. Tip. Academiei Bomane.
1883.Datinile la nunti ale poporului roman d;n Madedonia,
in Revista pentru istorie, arheologie i filologie" an.
I, vol. 11 si in Macedonia" Revista Romanilor din
www.digibuc.ro