REDACTAŢI! COMPRIMAŢI!

9 Teatrul National din Chisinau (1920-1935)

Teatrul folcloric traditional in Basarabia a cunoscut aceleasi etape si aceleasi forme ca si teatrul
popular din alte provincii romanesti ,pe cind teatrul cult de aici sa dezvoltat dupa alti parametri .

Basarabia dupa 1812 s-a aflat in componenta Imperiului Rus ,teatrul cult de limba romana
apare aici mai tirziu si tine de turneele diferitor trupe de teatru romanesc profesionist ,turnee pe
care la mijl.sec.XIX au devenit sistematice.Sub influenta acestor turnee ,in tinut apar si primele
echipe de amatori care joaca teatru in limba romana .

Dupa Unirea din 1918 a Basarabiei cu Romania ,in 1920, este creat la Chisinau primul teatru
romanesc stabil din provincie –Teatrul Popular ,reorganizat peste un an in Teatrul National din
Chisinau .

Trupa a fost formata din actori sositi din diferite teatre ale Romaniei (Iasi ,Bucuresti).
Personalul tehnic a fost constituit din localnici.
Trupa: Stefan Bratorescu ,Constantin Momuleanu ,,Dumitru Morusan ,Constantin
Camulski,Alexandru Economu,Constantin Chiras ,Mishu Balaban etc.
Actrite : Ana Economu , Puica Periteanu ,Laura Vrinceanu ,Maria Mori.

Gh.Mitu Dimitriu –director general de scena ,Gh.Dinescu- prim regizorul trupei ,evoluau ca
actori in diferite montari.

Sediul teatrului –localul fostei Adunari ai Nobilimii ,sala de spectacole cu capacitatea de peste
800 de locuri,camere pt repetitii ,ateliere ,cabinete de machiaj,etc.

Inaugurarea oficiala a Teatrului Popular din Chisinau a avut loc la 10 octombrie 1920 cu drama
lui Alecsandri “Fintina Blanduziei”.

Directia teatrului prezinta un repertoriu vast si variat care ar satisface gusturile publicului .
(Fintina Blanduziei ,Manasse ,Napasta,O scrisoare pierduta, D-ale Carnavalului, Revizorul
,Avarul),sunt incluse diferite alte drame si comedii ,tragicomedii din literatura altor popoare.
Lupta pt atragerea publicului la spectacole nationale va dura ani la rind ,teatrul va pasi adesea pe
calea comercializarii ,montind spectacole lipsite de valoare estetica.
Prin aceasta se explica atitudinea critica St.Ciobanu ,Pan Halipa,care au refuzat sa sustina Teatrul
popular.Nicole Beldiceanu indeamna trupa sa joace si la sate ,pe sateni ii va chema la teatru .

Alt moment dificil –T.Popular trebuia sa faca fata trupelor de teatru dramatic rusesti si romanesti
care evoluau la Chisinau.Actorii si regizorii rusi din Petersburg si Moscova erau familiarizati cu
teoriile si practica teatrala ale lui Stanislavki,Meyerhold,Vahtangov,Tairov etc. Pe cind trupa
condusa de Gh.Mitzu Dimitriu juca dupa traditiiile depasite ale teatrului actoricesc de la sf. Sec
XIX ,inc.sec.XX,nu exista regie dramatica in acceptia moderna a cuvintului ,rolul regizorului
reducindu-se la momente tehnicii ale stabilirii ordinii si legaturilor dintre actiunile si replicile
personajelor.

Gh.Mitzu Dimitriu interprinde actiuni pt cistigarea publicului.

-reclama activa
-invita de la Bucuresti si Iasi actori cunoscuti pt a evolua in montarile sale.
-aduce in scena melodrama vechii comedii de succes (vechea melodrama “Doua orfeline “ de
Adolphe Ennery –unul din cele mai mari succese ale lui )

In decursul stagiunii 1920-1921 pe scena teatrului popular din Chisinau au fost jucate 25 de
piese.
Incheierea primei stagiuni a acestui prim-teatru national stabil din Basarabia semnifica si
incetarea existentei teatrului Popular caci teatrul incheiase anul cu un mare dificit fiinanciar ,nu
putea asigura salariile actorilor
Datorita sustinerii lui Octavian Goga si a Ministerului Artei Romaniei ,trupa din Chisinau a fost
consolidata si completata cu noi actori (tragicianul Vasile Leonescu ,actorul bucurestean
-Constantin Marculescu ,Radu Popea cu sotia sa de la Cluj),era pastrata vechea componenta a
trupei chisinauene.
A fost schimbat statutul trupei care devenea Teatrul National din Chisinau subventionat de
Ministerul Artei T.National din Bucuresti si municipiului capitalei Basarabiei.

1922-1923 –Chisinaul nu a avut o trupa teatrala stabila .Spectacolele se reprezentau destul de rar
si de multe ori de o calitate estetica redusa .Se organizau turnee sistematice ale unor trupe
valoroase.
Au fost alocate sume pt reparatia localului.
Ministerul a organizat “Compania N.Leonard “ care va interpreta spectacole de opera, opereta si
drama la Chisinau si Cernauti.
Stagiunea a fost deschisa la 16 octombrie cu opera comica “Haina galbena” de Frantz Lehar
,urmeaza operetele “Voievodul Tiganilor” ,”Mazurca albastra” ,”Madona Pompadour”,operele
“Rigoletto”,”Cavaleria Rusticana “ s.a. spectacole muzicale.

10-11 noiembrie 1923 –Turneul Agatha Birsescu ,spectacolele “Sapho” de Frantz

Grillparzer,”Medea” de Ernest Legouve(cadou ceas de aur ,covor-locuitorii orasului,banchet 100
de tacimuri oferit de autoritati )

In acelasi timp la “Teatrul Pushkin” care se afla pe locul unde azi –bloc I USM,isi prezinta
spectacolele in l.rusa,idish,cunoscuta trupa din Vilno,sosita aici in turneu(“Ziua si Noaptea “ de
Anski,”Cistigul cel Mare” de Solom Aleihem ,”Cel care primeste palme “ de Leonid Andreev.

Anul teatral 1924-1925

Ludovic Daus- dramaturg si poet ,numit in functie de director

-modifica planul repertorial(structura repertoriului)

-ansamblul actoricesc (il convinge pe V.Leonescu si pe sotia sa Irina sa vina de la Bucuresti la

Chis.
Prezenta lui Leonescu asigura montarea lui Shakespeare (Othello,Regele Lear, Femeile vesele
din Windsor,Femeia indaratnica,piesele lui Hauptmann ,Grillparzer)

-include in repertoriu piese istorice romanesti din dramaturgia nationala moderna –

N.Iorga,I.Minulescu,I.Valjean ,V.Eftimiu.
Printre pisele pregatite pt noua stagiune :
“Apus de Soare “ de B.Delavrancea
“Lulu Popescu “ de I.Minulescu
”Valea Alba”-Ludovic Daus
Presa anunta ca preturile la bilete vor fi reduse de citeva ori pe saptamina ,pt elevi se vor
distribui bilete gratuite.
Deschiderea stagiunii are loc cu “Apus de Soare “-sala arhiplina ,V.Leonescu a impresionat in
rolul lui Stefan cel Mare.

Alte premiere :
“Akim” de V.Eftimiu
“Fiul padurilor” de Friedrich Halm
“Doctor fara voie “ de Moliere

Activitatea trupei a intrat intr-un ritm de premiere regulate ,in fiecare saptamina o premiera,plus
–turnee sistematice prin orasele Basarabiei – Cetatea Alba ,Balti ,tighina ,Ismail,Orhei ,Soroca
etc.
In martie –La Iasi.

Comedia “Margelus” –“Rampa” considera montarea cea mai reusita la T.N. Ch. De la inceputul
stagiunii.

Noiembrie a fost marcat de o serie de premiere din dramaturgia universala.

Shakespeare : Femeia indaratnica ,Othello
Cehov : Cererea in casatorie
Presa remarca : “reprezentatiile continua cu sala plina ,teatrul chisinauian nu este o interprindere
comerciala ci o institutie de cultura si dezvoltare ce pune in evidenta frumusetea limbii
romanesti.

21 martie 1926 - T.N din Chisinau a fost legiferat ca Teatru National desi,de facto el a
functionat ca T.N. si mai inainte.

Starea lucrurilor in T.N. din Chisinau nu poate fi idealizata ,trupa avea un stil de joc profesionist
traditional ,chiar depasit.De arta regizorala in sens modern al cuvintului inca nu era vorba ,teatrul
chisinauian era mai intii de toate un teatru actoricesc ,un teatru provincial.

La sfirs. lui martie 1926 se schimba guvernul ,noi numitii guvernanti isi vor promova oamenii
lor.Ludovic Daus isi inainteaza demisia ,care era asteptata.Incepe o adevarata perindare (dute-
vino ) a directorilor.
Primul este poetul Gh.topirceanu .Convingindu-se ca Ministerul Cultelor si Artelor nu va mari
subventia bugetara a teatrului chisinauian (subventia lunara de la minister abia ajunge pt plata
personalului existent,teatrul lipsit de mobilier) Topirceanu isi inainteaza demisia.Functia de
director este preluata de I.Peretz insa intre noul director si trupa de actori se isca un conflict si
Ministerul Artelor gaseste o alta candidatura.

La 21 octombrie 1926 ,Ion Livescu actor al T.N.din Bucuresti profesor la Conservatorul de

Muzica si arta dramatica este numit in functia de director al T.N.din Chisinau.Numirea lui
Livescu a fost primita cu dezaprobare de trupa ,s-au inceput si demisiile.Aceasta numire
,apreciata ca un act politic al noului guvern a provocat protestele intelectualilor
basarabeni.Deputati si senatori de Basarabia si-au exprimat dezaprobarea intr-o telegrama
oficiala.

I.Livescu si-a inceput lucrul eliberind unii actori si angajind o serie de noi actori.,a alcatuit
repertotiul ,a pregatit localul pt noua stagiune.
Intre timp se constituie si se consolideaza organismele statutare ale T.N.-sociatatea dramatica
,organizata traditional dupa modelul Comediei Franceze ,care aveau la baza principiul
autoadministrarii interne,consiliul de administratie si comitetul de lectura al teatrului ,lucru
inceput inca de L.Daus.

Stagiunea 1926-1927 s-a deschis in noiembrie cu premiera dramei “Viforul”de B.Delavrancea .

In “Romania Noua” –ziar redactat de Onisifor Ghibu pentru Moldova “ Nu e caracteristica
istoriei noastre.Alegerea piesei pt Basarabia este nepotrivita”.Autorul mai reproseaza conducerii
ca imediat dupa deschiderea stagiunii localul a fost cedat lui C.Tanase pt reprezentatii de revista,
“Teatrul National nu poate fi transformat in cabaret”.

A inceput o serie de montari si reluari:

“O casnicie “ de Ursachy
“Carabusii” de Eugene Brieux
“Tartuffe”-spectacol de referinta cu I.Livescu in rol titular

In februarie se retrage din teatru C.Marculescu .

“O scrisoare pierduta”
“Fratii Karamazov “-dramatizare dupa romanul lui Dostoievski.
La sf. stagiunii este invitat la Chisinau actorul Ion Brezeanu ,realizind aici o serie de spectacole:
“Patima Rosie “ de M. Sorbul,”O noapte furtunoasa”,”Napasta”.

Un numar mare de actori si-au inaintat demisia (nemultumiti de salariile mici ,de director pe
care-l acuzau de organizarea turneelor personale,despre abuzurile finaciare ale lui).
In legatura cu situatia creata I.Livescu demisioneaza ,insa fiindca guvernul nu are o alta
candidatura concreta pentru postul repectiv ,Livescu continua sa exercite functia in cauza).

La 27 octombrie se deschide stagiunea cu “O scrisoare pierduta”,urmeaza “Avarul” de Moliere

s.a.
La 1 noiembrie demisia lui I.Livescu este acceptata.La 6 noiembrie Rampa anunta ca director al
T.N.Ch. a fost numit C.Sechelarescu.

1928-moment de virf in istoria teatrului roamnesc basarabean.

Corneliu Sechelarescu –originar din Iasi ,de mai multi ani era stabilit la Chisinau,unde
practica avocatura ,era pasionat de arta ,avea o bogata colectie de obiecte de arta ,covoare
basarabene traditionale si sutinea orientarile moderne in creatia artistica .
Avind o situatie materiala solida noul director acceptase postul nu pentru bani ci ca sa
reformeze activitatea trupei,a sustinut adesea teatrul din propriile mijloace financiare.

-angajeaza pt a evoulua in spectacolele chisinauiene actori de renume din Bucuresti,Iasi

(Aurel Ghitescu,Gh.Calboreanu ,Maria Filotti,Maria Giurgia….)
- reorganizeaza trupa eliminind elementele necorespunzatoare,consolideaza efectivul artistit
cu noi actori de talent.
-se pronunta impotriva montarii pseudoclasiciste,impotriva vorbirii scenice declamat.-
emfatica si gestica.
- renunta la practica traditionala cind spectacolele erau montate de catre actori si il aduce pe
director de scena pe Aurel Ion Maican.

Deocamdata urmau premiere cu piese lucrate inca pe timpul vechii directii.

“Paianjenul” de A.Hertz
“Chitara si Jazzbandul” de Duvernois si Dieudonne

Moment important il constituie montarea comediei in versuri “Ciufulici” de George

Siloice ,primul spectacol pt copii.

Curind despre activitatea lui A.I.Maican se va relata pe larg in lumea teatrala si in numeroase
publicatii datorita montarilor sale de rezonanta:
“Teatrul “ F. Molnar
“RUR” de K.Capek
”Omul cu mirtoaga “ de G.Ciprian
“Pufusor si Mustacioara” de V.I.Popa
“Papusa cu piciorul rupt” de V.I.Popa
 Precum si faptul ca el a organizat activitatea trupei nationalului pe principii estetice si metode
noi .

A.I.Maican ,ale carui spectacole au constituit un moment de virf in istoria T.N.Ch. a fost
invitat in ianuarie 1928 de la Nationalul din Cernauti unde activase alaturi de V.I. Popa
,afirmindu-se ca un adept al reformei teatrale romanesti pe baza principiilor moderne ale
teatrului European.
Novator in arta spectacolului ,cu o disponibilitate pt valorile plastice ale miscarii
scenice ,cautind sa foloseasca din plin spatiul scenic .Insa scena chisinauiana nu
corespundea cerintelor unui teatru modern.

-Maican initiaza reconstituirea si largirea spatiului scenic prin lichidarea rampei ,construirea
unui proscenium,reutilarea tehnica a scenei cu o orga de lumini ,cu mecanisme pentru
manevrarea decorurilor.Transforma in intregime sistemul de iluminatie.

Arta Actorului
-A.I.Maican insista asupra unei desavirsite tehnici corporale
-crearea atmosferei corespunzatoare
-eliminarea declamationismului inert
-afirma primatul regizorului in arta spectacolului
- acorda importanta asupra imaginii vizuale a spectacolului
-teatralitatii
-limbajului scenic expresiv
-relevarii substantei dramatice profunde
Acorda importanta:
- decorului ,costumelor
- luminii ,tehnicii teatrale
- studiaza in detalii sistemul electric din teatru
- ordonarea riguroasa si folosirea rationala a spatiului scenic

Monteaza “Teatrul” –realizare de mare succes ,aduce un suflu nou in arta trupei chisinauiene.

Urmatorul spectacol de rasunet “RUR” –drama filosofica expresionista ,care deschidea pentru
regizori largi posibilitati de creatie inventiva.
A tratat textul intr-un mod original ,propriu ,abordind una din temele predominante la
expresionisti –om-masina .K.Capek releva pericolul subjugarii omului de catre masina
,robotizarea omului ,dezumanizarea lui .
Regizorul adesea n-a tinut cont de indicatiile si comentariile autorului asupra montariii si chiar a
introdus o serie de schimbari in text ,omitind unele scene ,prezentind personaje intr-o viziune
proprie.
In acest spectacol regia si-a subsumat scenografia .Maican aduce un simbol in specatcol-un glob
pamintesc iluminat,in momentul in care ultimii oameni sunt omoriti de robot ,lumina globului se
stingea ,pamintul devenind tot mai rece si lipsit de viata.

“RUR” a fost un examen pt actori ,care desi erau profesionisti,erau obisnuiti sa joace in
traditiile natural.psiholog.,aici ei nu trebuiau sa prezinte oamenii cu stari sufletesti ,trairi
psihologice ,ci mecaniste automatice ,roboti ,fara sentimente.

Chisinauenii au inceput sa prezinte interes viu pentru viata teatrala.Pentru a largi cercul
spectatorilor ,a fost deschis un teatru de cartier pt populatia de la periferia orasului .Teatrul de
cartier a fost inaugurat la 14 februarie 1928 in localul scolii “Mihai Voda “ cu spectacolul “O
casnicie “ de Ursachy.

La inceputul lui martie A.I.Maican prezinta premiera “Omul cu mirtoaga” de G.Ciprian.Urmeaza

“Printre lupi “ de Georgea Tondouse in care este prezentat un sondaj al sufletului uman ,vadind
cit omenesc este in om ,dar si cita bestialitate se ascunde in el.Spectacolul a avut o aderenta de
public.

Un element constant in stagiunea 1927-1928 au devenit reprezentatiile cu texte pt copii jucate la

matineele de duminica :
“ Ciufulici” de G.Silviu
“Un sir de margarite” de V.Eftimiu
“Pufusor si mustacioara”
“Papusa cu piciorul rupt “ de V.I.Popa
Si-a desfasurat activitatea si teatrul de cartier(O noapte furtunoasa,Vlaicu Voda etc.)

-Au fost organizate spectacole pt detinuti si pentru soldati.

C.Sechelarescu a reusit sa reorganizeze teatrul fiind sustinut de pictorii scenografi

Baillayere,Kiriakoff,regizorii Gh.Mitzu Dimitriu ,Gh.Dinescu,directorul de scena A.I.Maican
care a adus un suflu nou in teatru.
 Pentru a stimula activitatea artistica a membrilor trupei ,directia T.N. a stabilit cinci premii de
creatie ,care au fost acordate actorilor: Ana Bonciu ,Costache Antoniu ,Lulu Aurelian ,Constantin
Mitru ,Ion Stanescu .

Dupa incheierea stagiunii a fost organizata plecarea intr-o calatorie de studii la teatrele din Berlin
,Bruxelles,Koln,Paris ,Zurich,Salsburg,Viena a unui grup de actori :Gheorghe
Aurelian,Alexandru Economu ,Dumitru Moruzan ,Misu Balaban,Jenny Grimescu,pictorul
scenograf Th.Kiriakoff cu A.I.Maican in frunte .Calatoria a durat doua luni dintre care o luna la
Paris unde membrii grupului au vizionat spectacole la Comedia Franceza,teatru de bulevard.,s.a.

Au inceput pregatirile repertoriului si lucrarile de reparatie a edificiului .Insa dupa caderea

guvernului liberal al tarii C.Sechelarescu este inlaturat de la conducerea T.N.Ch.Atit
Sechelarescu cit si A.I.Maican fusesera invinuiti ca nu au promovat indeajuns dramaturgia
romaneasca,preferind repertoriul strain ,iar in RUR au fost admise scene indecente,propagindu-
se si idei comuniste.

La 8 noiembrie 1928 C.Sechelarescu demisioneaza din functie de director ,iar la 15 noiembrie

revine in functie Ion Livescu.

Teatrul National din Chisinau .Concesiune.

La 10 iulie 1930 Monitorul oficial a publicat legea ce prevedea concesionarea teatrelor nationale
si a operelor romane (in presa se vorbea despre comercializarea sau darea in chirie a teatrelor)

T.N.Ch a fost concesionat pe 5 ani lui I.Livescu .Directorul concesionar se angaja sa prezinte in
decursul anului un anumit numar de premiere ,un anumit nr. de reprezentatii la sediu si in
provincie.Denumirea oficiala a teatrului - Directiunea Concesionala a T.N.Ch.Directiunea primea
o subventie financiara din bugetul de stat.In Basarabia concesionarea unicului teatru romanesc a
trezit opozitie din partea oamenilor de cultura.

Actorii vor inainta petitii primariei ,Ministrului si regelui.I.Livescu nu voia sa renunte la

concesiune(avea salariu 110 mii lei ,pe cind salariile actorilor variau intre 3-16 mii lei ),in
decursul primului an a obtinut un profit estimat la 2,5 mln lei.Pentru a-si mentine concesiunea
,I.Livescu a suportat campaniile impotriva sa ,ofensele directe ,presa il numea :arendas
,pravalias.)

T.N.Ch. Stagiunea 1930 -1931 .

O noua reducere a efectivului artistic .Protestul intelectualilor basarabeni (initiator-Stefan
Ciobanu).

Planificate in decursul anului 140 de specatcole.

Numarul actorilor era prea mic,premierele aveau loc cel putin odata pe saptamina,erau
supraincarcati,recurgeau adesea la clisee,interpretau intr-un mod superficial personajele.

Spectacole de referinta ale stagiunii :

-Strigoii (Ovid Bradescu ,Maria Cosmacevskaia)
-O noapte furtunoasa ,Napasta ,O scrisoare pierduta
-Hangita (Goldoni)
-Muscata din fereastra (V.I.Popa ).
In decursul anului s-au prezentat 196 spectacole.In turnee -30 spect.

In perioada stagiunii a continuat lupta impotriva concesionarii teatrului ,in presa locala
(Dreptatea ,raza,Basarabia) ,unele editii bucurestene ,apar articole critice proteste ale oamenilor
de cultura ,criticilor de teatru ,ale unor artisti.

Protest publicat in ziarul “Basarabia” pag.161.

“…Repertoriul stagiunii actuale a fost facut fara nici un discernamint .In loc sa joace teatru
clasic opere serioase romanesti ,s-au reprezentat fleacuri fara valoare”Nevestele lui Plesu”,
“Industriei si Comert “ fiindca montarea lor nu cerea cheltuieli.”

“…artistii sunt in numar insuficient ,unii dintre ei se prezinta in scena cu rolurile

neinvatate.Teatrul nu are décoruri ,mobilier scenic ,nu se cumpara nimic .Aceleasi scaune si
canapele hodorogite,covoare rupte ,prafuite.Cauza starii degradate a T.N.Ch. este lacomia
concesionarului.Cerem ca banii ce se dau teatrului sa mearga pt teatru.

Stagiunea 1931-1932.

Campaniei impotriva lui I.Livescu promovata de “Basarabia” s-a alaturat “Dreptatea “ ,”Raza”
ce au publicat o serie de articole critice .”Universul “ anunta ca desi subventia pentru sustinerea
teatrului anuala este de –8 mln ,actorii joaca in fata scaunelor goale sau in fata studentilor.
In decursul anului T.N.Ch.in loc de 114 spectacole -sau reprezentat 170 .
21 actori ,7 spect.pe saptamina 2-3 spectacole in deplasari.

Stagiunea 1932-1933

A fost deschisa la 22 septembrie ,1932 cu spectacolul

“Ovidiu” –decor B.Nesvedov ,I.Sugailo.
“Ultima jertfa” de Ostrovski
”Medeea” de Ernst Legiuve
”Hotii” de Shiller.(montat de Ovidiu Bradescu Gh.Dinescu)
” Scandalul” de Henry Bataille
”Titanic Vals “ de Musatescu ,regie Gh.Mitu Dimitriu
Teatrul organizeaza o serie de manifestari cu scopul de a consolida relatiile cu publicul
-saptamina militara
-matinee de craciun
-intilniri cu studentimea
Se incheie anul teatral 1932-1933 la 10 mai cu drama “Vlaicu Voda” de Al.Davilla.

La 12 mai moare prematur Petre Bulandra(39 ani).

In decursul anului 1932-1933 T.N.Ch. realizeaza 166 de spectacole (prevedea 140 ).Reprezentatii
in turnee –Orhei ,Tighina,Cetatea Alba ,Bolgrad,Ismail,Cahul ,Tulcea.

Prevalau in repertoriu comedii din repertoriul bulevardier de o estetica minora ,carácter pur
distractiv.

Ministerul reduce substantial bugetul pentru finantarea teatrelor .Ideea despre influenta teatrelor
nationale din provincie este sustinuta de administratia de stat.

T.N.Ch. i se reduce subventia din buget pe anul 193 3la jumatate(de la 6,5 mln lei-3 mln 250
mii).
“Basarabia” a publicat articole protestind impotriva tendintelor de desfiintare a Nationalului din
Chisinau atacindul cu vehementa pe directorul I.Livescu ,considerind ca anume el a adus T.N. in
starea degradata ,profanind arta,aducindul in pragul unui faliment.

I.Livesca manifesta putin interes pt teatrul concesionat, preocupat de prelegerile pe care in

calitate de profesor de literatura si dictiune, le tinea regulat la Academia de muzica religioasa din
Bucuresti.Venea la Chisinau 2-3 zile pe saptamina.
Stagiunea 1933 -1934

In efectivul artistic al teatrului au intervenit schimbari .Pleaca Gina Sandri Bulandra

,Dem.Hagiac,Eugenia Hagiac,plecarea lor a avut legatura cu turneul Teatrului National din
Iasi care au reprezentat spectacolul “ Mireasa din Tarascau” de Otto Indig in regia lui
A.I.Maican.

La T.N.Ch. au ramas 18 actori.

Noua stagiune -29 septembrie ,spectacolul inaugurat cu “Apus de soare” de

B.Delavrancea”,montat de Gh.Mitu Dimitriu cu Ovid Bradescu.
(“Basarabia” …trupa un dispune de efectivul artistic necesar ,au adunat tineri la repezeala
care au admis momente de stingacie).
Urmeaza comedia “D-ale Carnavalului” ,la doua zile urmeaza premiera “Votati o lege noua “
de M.Landay.
Avalansa de premiera continua cu “Pariziana” de H. Beeque .

Intelectualitatea basarabeana era nemultumita de activitatea T.N.Ch.

I.Livescu in rapoartele sale vorbea de latura cantitativa pe cind critica din presa ,protestele
locale ale intelectualilor se refereau la calitate,la nivelul estetic,moral al institutiei
teatrale,teatrul avea carácter comercial.

La Chisinau functioneaza 4 cinematografe,filme in l.straine,evoluau in permanenta trupe

teatrale de diferite limbi straine .T.N. era unica institutie de arta democratica unde se dadeau
reprezentatii in l.rom.

Un grup de intelectuali basarabeni au trimis o petitie primariei orasului in care il acuza pe

I.Livescu de situatia creata .Ministerul l-a delegat pe inspectorul teatrelor sa cerceteze la fata
locului situatia.P.C. constata ca repertoriul este eclectic fiind inafara oricarei critici (este
divers,motivat),activitate lui I.Livescu este valoroasa ,institutie demna de respect.
Stagiunea 1934-1935

Repertoriul propus pt stagiunea 1934-1935 continea piese din dramaturgia rom.-V.Alecsandri

,I.L.Caragiale,Al.Davila,V.Eftimiu,G.Zamfirescu ,Th.Teodoreanu,I.Minulescu .
Incep reprezentatiile scenice :
“Onoarea” de Hermann Sudermann
“Microbii Bucurestiului “ localizare de Paul Gusty
“Lozul cel Mare “ de Semeon Iuskevici
“Domnisoara Nastasia” de G.M.Zamfirescu
“Hero si Handru” de Frantz Grillparzer

8 decembrie 1934 a murit Gh.Mitu Dimitriu ( a venit de la T.N.Bucuresti la Chisinau

1919,organizeaza impreuna cu intelectualii de aici T.Popular si din 1920 activeaza la teatrul
basarabean ,a fost director de scena ,actor ,administrator ,pedagog la conservatorul din
Chisinau).

La 22 martie “Rampa” anunta Desfiintarea teatrelor nationale din Craiova ,Chisinau si

Cernauti.
Inchiderea T.N.Ch. a stirnit proteste ale opiniei publice .In ciuda protestelor subventionarea
T.N. Ch. a fost sistata de la 1 aprilie 1935.

Material succint
Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935)

In 15 ani ani de existenta T.N.Ch. a cunoscut momente de glorie ,dar si greutati si decadenta.

Constituit in 1920 ca Teatru Popular municipal,sustinut si de Ministerul Cultelor si Artelor

,cu actori si regizori din Iasi ,Bucuresti ,Craiova,Chisinau,peste un an este reorganizat in
teatru de stat ,denumindu-se Teatrul National din Chisinau,fiind subventionat de Ministerul
Cultelor si Artelor caruia ii este direct subordonat.
Abia in 1926 este oficial confirmat prin lege ca T.N.Ch.,fiind ca si celelalte teatre nationale
finantat din bugetul statului..

In 1930 potrivit noii legi cu privire la gestionarea intitutiilor teatrale ,Nationalul din Chisinau
este dat in concesiune comerciala pe 5 ani ,experienta nu prea fericita.

Pe parcursul anilor nu odata a fost pusa problema existentei acestui teatru ,pentru ca in cele
din urma sa fie desfiintat..
Trupa artistica a cunoscut si ea diverse forme ,iar intre 1922-1924 ea a fost
suspendata.Componenta numerica a efectivului artistic a oscilat (31,35,59,18).S-au perindat
in aceeasi perioada 12 directori .

Actori: Alexandru Economu ,Maria Cosmacevskaia ,Puica Perieteanu, Gh.Mitu Dimitriu

,Ovid Badescu,Gh.Dinescu.

Pictori: Boris Nesvedov ,Ion Supailov-toti au asigurat un nivel profesionist si o continuitate

de creatie a trupei.

La Chisinau veneau sistematic teatrele din Bucuresti si Iasi cu spectacole bune.Aici aveau loc
si turnee ale teatrelor din Moscova ,Riga ,Polonia,SUA..

Actorii ,pictorii scenografi au efectuat in repetate rinduri calatorii de studii .

Directorii de scena
Directorii de scena Gh.Mitu Dimitriu ,Constantin Marculescu ,Vasile Leonescu,care-si monta
singur piesele in care evolua ca actor ,Ion Livescu ,care se ocupa si de montari ,s-au format
in spiritul traditiilor teatrului romanesc ,nu depaseau limitele unui traditionalism depasit!

Doar A.I.Maican s-a afirmat ca un director de scena cu viziuni moderne reformatoare.Tinde

sa reformeze spectacole ale caror autor era regizorul pt care textul dramatic ,arta actorului
erau erau doar materialul din care-si realiza montarile.
Scenografie
In 15 ani de existenta T.N. a dispus de pictori scenografi remarcabili: August Baillayere cu
elevii sai Tudor Kiriakoff si Boris Nesvedov; dupa 1929 T.Kiriakoff pleaca la T.N. din Iasi
unde trecuse A.I.Maican ,iar A.Baillayere se pensioneaza.La Nationalul basarabean raman
Boris Nesvedov si Ion Sugailov .In primii ani erau folosite decorurile tip ce se perindau dintr-
un spectacol in altul ,cu timpul tot mai des se pregateau decoruri pentru anumita montare
,scenografia reliefa conceptia operei scenice.

Repertoriu
In acea perioada a fost pusa in scena toata dramaturgia lui I.L.Caragiale ,dramele lui
V.Alexandri ,B.P.Hasdeu,Barbu Delavrancea (Apus de soare, Viforul), Al.Davila (Vlaicu
Voda),V.Eftimiu ,V.I.Popa,I.Minulescu,N.Iorga.

Sofocle (Oedip rege),Shakespeare(Hamlet ,Othello,,Femeia indaratnica ),Racine

(Fedra),Moliere (Avarul,Bolnavul inchipuit,Doctor fara voie),Shiller ,Gogol,Tolstoi
,Dumas,Ibsen, Strindberg,Cehov ,Shaw,K.Capek, F.Molnar,L.Andreev etc.

Figurau si multe piese de bulevard ,comedii usoare ,melodrame care ocupau de multe ori un
loc predominant in afisul trupei ,in deosebit in anii concesiunii ,imprimindu-i activitatii
teatrului tenta de comercializare.

Pe linga activitatea obisnuita Nationalului din Chisinau ii revenea rolul de misionar al

spiritualitatii romanesti in Basarabia ,teritoriu care mai bine de un secol fusese supus unui
regim de deznationalizare si rusificare .

In istoria T.N.Ch. au fost perioade grele cind nu aveau trupa proprie ,fiind deservit de trupa
mixta a Ministerului Artelor(Compania N.Leonard) precum si cei 5 ani de concesiune cind
trupa este redusa la minim,activitatea ei are caracter distractiv si comercial .

A cunoscut timpuri frumoase :primii ani de la infiintarea teatrului (1921-1922) ,in

componenta V.Leonescu ,C.Momuleanu,C.Marculescu V.Salater etc.

Alta faza in ascensiune 1924-1928 sub directoratul Ludovic Daus evolueaza actori importanti
.

Moment de referinta – anul 1928 director artistic Aurel Ion Maican

M.Cosmacevkaia,Gh,Mitu Dimitriu ,Valaria Salater ,Const,Calmuski –profesori la

Conservatorul “Unirea “ (Din 1928 Conservatorul Roman de muzica si arta dramatica din
 Chisinau) ,ai caror elevi ,Eugeniu Ureche ,Angela Dumitrescu ,Antoniu Constantin Mitru
,Dominte Timonu ,Vladimir Nani vor deveni personalitati notorii ale scenei romanesti.

Desfiintarea – Craiova ,Chisinau ,Cernauti,

Actorii –repartizati la alte teatre (Nationalul di Iasi ,Cluj)

T.N.devine impracticabil .In cursul lucrarii de resturare cladirea a fost ruinata ; din cauza
razboiului cladirea n-a fost finisata ; dupa razboi proiectul a fost revazut ,interiorul replanificat
;in locul teatrului a fost construit cinematograful Patria