Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JOSEPHINE BAKER
Freda Josephine McDonald
3 iunie 1906, Saint-Louis, Missouri, SUA
12 aprilie 1975, Paris, Franța
1
GEORGE BALANCHINE
Georgi Melitonovitch Balanchivadze
22 ianuarie 1904, St. Petersburg, Imperiul
Rusesc – 30 aprilie 1983, New York City,
USA.
2
MIKHAIL BARYSHNIKOV
Mikhail Nikolayevich Baryshnikov
27 ianuarie 1948, Riga, Letonia, Uniunea Sovietică.
3
PINA BAUSCH
Philippina
27 iulie 1940- 30 iunie 2009
MAURICE BÉJART
Maurice-Jean Berger
1 ianuarie 1927- 22 noiembrie 2007
4
JORGE DONN
Jorge Raul Itovich Donn
25 februarie 1947, El Palomar, Buenos Aires –
30 noiembrie 1992, Lausanne, Elveția
5
ISADORA DUNCAN
Dora Angela Duncan
27 mai 1877, San Francisco, USA –
14 septembrie 1927, Nisa, Franța
6
MARTHA GRAHAM
11 mai 1894, Pittsburgh, SUA - 1 aprilie 1991, New
York, SUA
SYLVIE GUILLEM
25 Februarie 1965, Paris, Franța.
7
În 1983, Guillem câștigă medalia de aur la Varna International Ballet Competition,
iar mai târziu la același concurs câștigă Premiul de Interpretare cu primul său rol
solistic din Queen of the Dryads, Regina Druizilor, în coregrafia lui Rudolf
Nureiev din „Don Quijote”. În decembrie 1984, după interpretarea sa din „Lacul
Lebedelor” în creația coregrafică a lui Nureiev, devine prim-solistă a Operei din
Paris și cea mai tânără prim-solistă într-o companie profesionistă.
În 2001, devine prima câștigătoare a Premiului Nijinsky pentru „Cea mai bună
balerină din lume”.
În 2003, devine coregrafa spectacolului-tribut al companiei pentru Nureyev.
Din 2006, face trecerea de la balet către dans contemporan-modern, lucrând cu
coregrafi și performeri ca Akram Khan ca artist al Associate Artist of the Sadler's
Wells Theatre în Londra, Marea Britanie. În noiembrie 2014, și-a anunțat
retragerea de pe scenă în anul 2015.
VASLAV NIJINSKY
Waclaw Nizyński
12 martie 1889-1890- 8 aprilie 1950,
Kiev, Ucraina.
8
RUDOLF NUREYEV
Rudolf Khametovich Nureyev
17 martie 1938- 6 ianuarie 1993
ANNA PAVLOVA
Anna Pavlovna Matveyevna Pavlova
12/31 ianuarie 1881-23 ianuarie 1931
9
MAYA MIJÁILOVNA PLISÉTSKAYA
Maya Plisétskaya Messerer
20 noiembrie 1925, Moscova, Uniunea Sovietică —
3 mai 2015, Munchen, Germania.
GIL ROMAN
29 noiembrie 1960, Alès, Franța.
10
spectacolului« L’Habit ne fait pas le moine » (1995, Lausanne) și « Réflexion sur
Béla » (1997, Lausanne). Din 1993, Gil Roman este director adjunct al Béjart
Ballet Lausanne. În 2014, Fundația Culturală a cantonului Vaud i-a decernat
Premiul du rayonnement, Premiul pentru Personalitate Extraordinară .
AGRIPPINA YAKOVLEVNA
VAGANOVA
26 iunie 1879 -5 noiembrie 1951
11
B. PERSONALITĂȚI COREGRAFICE ROMÂNEȘTI
SERGIU ANGHEL
12 februarie 1954, Mediaș
12
UNATC Conturul norilor, rol secundar, regia Marius Șopterean. Cum mi-am
petrecut sfârșitul lumii, regia C. Mitulescu.
FLORIA CAPSALI
1900, Bitolia, Macedonia - 29 iunie 1982, București
13
de Coregrafie din București și-a schimbat denumirea în Liceul de Coregrafie
"Floria Capsali".
GIGI CĂCIULEANU
Gheorghe Căciuleanu
13 mai 1947, București
14
1984, Premiul Brigitt, Prix Brigitt, pentru aportul său la viața culturală bretonă, în
1987 și Premiul pentru Coregrafie pentru spectacolul Le Trouvère, în 1991. În
1994 fondează prima sa școală de dans la Paris, Franța. După șapte ani,
abandonează munca sa din Franța și este numit director al Baletului Național din
Chile unde invită o serie de companii din Turin, Montevideo și San Paolo.
România îl decorează cu cea mai înaltă distincție acordată unui om de cultură,
Steaua României, în 2002. Devine fondatorul Companiei de Dans, Gigi Căciuleanu
din România. Face parte dintr-o serie de jurii ale festivalurilor de dans, Concours
international de danse de Nagoya, Concursul Internațional de Dans de la Nagoya,
Concours Eurovision des Jeunes Danseurs à Gdansk et Varsovie, Concursul
Eurovision pentru Tineri Dansatori de la Gdansk și Varșovia, Concours
international de danse de Paris, Concursul Internațional de Dans de la Paris.
ADINA CEZAR
22 mai 1941, Călimănești.
15
Ballet Londra - Anglia, iar în 1990 este bursieră British Council. În perioada 1992-
1994, Adina Cezar, activează ca Lector colaborator la Academia de Teatru și Film
din București. Ca pedagog, își începe activitatea în 1957, la Liceul de Coregrafie
din București unde deșfășoară activitatea de profesor de balet clasic și dans modern
formând generații de profesioniști: Varvara Ștefănescu, Răzvan Mazilu, Mihai
Mihalcea, Liliana Iorgulescu. Realizează coregrafia și regia mai multor spectacole
la Opera Română, Teatrul de Dans Clasic și Contemporan "Oleg Danovski" din
Constanța, Opera Română din Cluj-Napoca, Teatrul de Revistă din București,
Teatrul de Revistă din Constanța și la Casino Victoria. Este invitată să predea
dansul modern și coregrafie la Cursurile Internaționale de la Bari (Italia, 1988).
De-a lungul carierei colaborează la realizarea unor filme și piese de teatru, lucrând
cu regizorii: Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Cornel Todea, Silviu Purcărete,
Lucian Sabados, Iulian Mihu.
1982 - Premiul ATM pentru lansarea unui nou stil în coregrafia românească;
1984 - Premiul I și Premiul Criticii - Dresda - Germania la Festivalul Muzicii
Rock;
1985 - Premiul I pentru coregrafie și antrenament în competiția liceelor de
coregrafie;
1992 - Marele Premiu la prima ediție a Festivalului Internațional de dans Contemp
Iași;
1993 - Premiul UNICEF pentru coregrafie la a doua ediție a Festivalului
Internațional de dans Contemp Iași;
1995 - Aleasă dintr-un număr de 500 de participanți, din întreaga lume, pentru
regia și coregrafia de spectacol Denver Colorado - SUA;
1996 - Premiul Criticilor Muzicali pentru spectacolul "Viața o călătorie";
1996 - Premiul Ziarului "Cronica Română";
1997 - Premiul TVR pentru coregrafie originală;
2000 - Marele Premiu pentru coregrafie " 5 Lyre " Budapesta - Ungaria.
Din anul 2000, Adina Cezar, este Cetățean de Onoare al Venezuelei - Provincia
Lara.
A fost căsătorită între anii 1964-1978 cu compozitorul Corneliu Cezar, împreună
cu care are o fiica, arhitect, Yvonne Cezar (prin căsătorie Yvonne Toader). A jucat
în filmul “Anotimpul iubirii”, 1984.
16
LIZICA CODREANU
30 iunie 1901, București – 1993
17
ALINA COJOCARU
27 mai 1981, București
18
CARMEN COȚOFANĂ
1979
19
Până în acest moment printre angajamentele profesionale se numără funcția de
profesor de dans contemporan la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”/București
(2003-2004) și la Universitatea de Arte/ Târgu Mureș (2012 – prezent), iar în
2004-2005 și-a dezvoltat experiența ca asistent manager în cadrul Asociației
Culturale Unisono, continuând cu activitatea de coordonator proiecte la Centrul
Național al Dansului București (2007- prezent).
ELENA DACIAN
Este fiica adoptivă a lui Ion Dacian, cântăreț
român de operetă.
A absolvit Şcoala de Coregrafie din Bucureşti în
1954, apoi a urmat cursurile Şcolii de Coregrafie
Vaganova din Leningrad (Sankt Petersburg), până
în 1960. Angajată din acel an, aproape 30 de ani la
Opera Română din Bucureşti, a obținut în anul
1963 Premiul I la Festivalul Tinerilor Solişti de la
Bucureşti, a urmat în 1964 o specializare în Franţa,
la Studiourile Franchetti şi în acelaşi an a obţinut Diploma de Onoare la Festivalul
Internaţional de Balet de la Varna. Toate aceste studii și premii au făcut ca în anul
1964 să devină solistă, iar începând cu anul 1968, prim-solistă a Operei Române. A
dansat rolurile principale din marile balete ale repertoriului internaţional:
Odette/Odille din „Lacul lebedelor” de P.I. Ceaikovski, Aurora şi Prinţesa Florina
din „Frumoasa din pădurea adormită” de P.I. Ceaikovski, rolurile titulare din
„Giselle” de A. Adam şi „Cenuşăreasa” de S. Prokofiev, Prinţesa Maşa din
„Spărgătorul de nuci” de P.I. Ceaikovski, Svanilda din „Coppelia” de L. Delibes,
Julieta din „Romeo şi Julieta” de S. Prokofiev, Katarina din „Floarea de piatră” de
S. Prokofiev, Maria din „Fântâna din Baccisarai” de B. Asafiev, Silfida din
„Chopiniana” de F. Chopin, Balerina din „Petruşka” de I. Stravinski, Frigia din
„Spartacus” de A. Haciaturian, Fleur de Lise din „Cocoşatul de la Notre Dame” de
C. Debussy. Între anii 1985 şi 1990 a susţinut un curs de balet pentru copii la
Opera din Bucureşti. De-a lungul carierei a susţinut turnee în Statele Unite,
Germania, Italia, Franţa, Bulgaria, Cehia, Cipru, Portugalia, Polonia, Spania,
Rusia, Ungaria. A interpretat roluri în filme: Rândunica din „Micul prinţ” (regia A.
Miheles), Soţia din „Doctor Poenaru” (regia D. Tănase, 1978), Domnişoara Aurica
din „Felix şi Otilia” (regia Iulian Mihu, 1972), Cucly din „Bietul Ioanide” (regia
20
Dan Piţa, Osânda, 1976. În 2002 i se decernează Ordinul Naţional „Serviciul
Credincios în grad de Cavaler”, iar în 2006 i se acordă „Diploma de excelenţă” de
către Opera Naţională Bucureşti.
OLEG DANOVSKI
21
urma să jurizeze un festival internațional de balet, a făcut un popas la Constanța,
unde s-a întâlnit cu directorul Teatrului de revistă "Fantasio", Aurel Manolache,
care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de
balet a Teatrului Fantasio: "Ansamblul de balet clasic și contemporan", inițial
constituit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj, primul
spectacol montat fiind "Chopiniana". Aici Oleg Danovski a montat trilogia
ceaikovskiană Lacul lebedelor, "Frumoasa din pădurea adormită" și Spărgătorul de
nuci. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor
români a depășit pentru prima oară granițele țării, iar turneul anual în Germania al
Teatrului de Balet din Constanța a ajuns o tradiție care continuă și în zilele noastre.
Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic
sunt Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor, "Cenușăreasa", "Giselle", "Rapsodia de
Enescu" sau "Chopiniana". Ultimul său spectacol, creat cu puțin înainte de moarte,
în 1996, a fost "Crăiasa zăpezilor": deși grav bolnav, Oleg Danovski a reușit să-l
monteze în doar două săptămâni. În 1990, prin hotărârea ministrului
culturii, Andrei Pleșu, excepționala instituție constănțeană fondată de Oleg
Danovski își câștiga în sfârșit autonomia, sub numele "Teatrul de Balet Oleg
Danovski". La 8 ani de la moartea maestrului, și în profund dezacord cu eforturile
sale și aspirația ca baletul să beneficieze de o instituție de sine stătătoare, Teatrul
de Balet a fost desființat, fiind comasat cu Opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a
Direcției de Cultură a Consiliului Județean Constanța. Din 2010, Teatrul Național
de Operă și Balet "Oleg Danovski" a intrat în administrarea Ministerului Culturii și
Patrimoniului Național.
22
SIMONA DEACONESCU
ION DUMITRESCU
1977, Bucureşti.
PAUL DUNCA
198, București
24
FLORIN FIEROIU
EDUARD GABIA
1979
25
1998, T-Junction din Viena i-a oferit o bursă de studii, în cadrul căreia, timp de o
lună a studiat cu coregraful american Wally Cardona.
Între anii 1997-2004, a colaborat ca dansator în lucrări semnate de Sorana Badea,
Gigi Căciuleanu, Mihai Mihalcea, Florin Fieroiu, Karine Ponties,Charles Linehan,
Manuel Pelmuș, Thomas Lehmen. A participat la atelierul
international Movements on the EDGE organizat de Fundația Proiect DCM, în
cadrul Festivalului Internațional "BucurESTi.Vest" (București, mai 2001). A
participat la atelierele coregrafilorMilli Bitterli, Nuno Rebelo, Mark
Tompkins si Ivan Wolfe. În august 2001, Eduard Gabia a fost invitat să urmeze
atelierele organizate în cadrul Internationales TanzFest Berlin/ Tanz im August.
Eduard Gabia a creat solo-ul “5 minute din viata mea” prezentat, în
premieră, la Die Theater, Viena, în iulie 1999. Piesa a mai fost prezentată în
“Manoever Festival din Leipzig și a fost invitat în Festivalul Internațional Paris
Quartier d’Ete, în cadrul căruia Eduard Gabia a susținut patru reprezentații la
Arenes de Montmartre. De asemenea, piesa a fost selectionată pentru a lua parte la
Platforma Balcanică de la Sofia, decembrie 2001. Eduard Gabia este performerul
piesei”Outcome” semnata de coregraful Manuel Pelmuș și prezentată în numeroase
festivaluri internaționale: "BucharEast.West" (România), Festivalul Internațional
de la Bytom (Polonia), "Young Lions" Dance Festival, Ljiubliana, The Krakow
Fair of Performances, Polonia și El Cuerpo Latino, Leeds (Marea Britanie).
În anul 2000, Eduard Gabia a creat spectacolul "Bătrânul de la graniță", prezentat
în stagiunea de spectacole a Centrului MAD și invitat la Zilele Culturii
Contemporane din România, laWuppertal (Germania) și la Festivalul Eurodans de
la Iași.Este performer al spectacolului "Stars High in Amneisa's Sky" creat de
coregraful Mihai Mihalcea și prezentat în Franța, Germania, Italia, Elveția, Austria
și Slovenia. În februarie 2002, a participat la atelierul-selecție susținut de
compania irlandeză Daghdha Dance Company din Limerick, cu care a colaborat la
crearea spectacolului Reverse Psychology, semnat de coregrafa Yoshiko Chuma.
În anul 2002, a creat solo-ul "Bonus", produs de Fundația Proiect DCm și de
Centrul MAD, în cadrul programului "dans-ro", sprijinit de Fundația Concept
și OSI- Budapesta. Bonus a fost prezentat, în premieră, în 28 aprilie 2002 la
Centrul MAD și după alte câteva reprezentații la Green Hours 22 Club Jazz Café
și Fundația Tranzit din Cluj, a fost invitat la Internationales TanzFest Berlin 2002.
26
În februarie 2004, Bonus a fost invitat la Centrul cultural Andre Malraux, Nancy
(Franța), la Tanzquartier Wien și a luat parte la "Zilele Vienei la București" (aprilie
2004) și la Festivalul Four + Four Days in Motion, Praga (mai 2004).
Solo-ul "Bonus" a fost invitat în iulie-august 2004 în cadrul "8tension" din
Festivalul ImpulsTanz din Viena, unde Eduard Gabia a primit o rezidență de trei
săptămâni. Eduard Gabia este solistul vocal al trupei de rock alternative Second
Hand Band, (Ion Dumitrescu – compoziție, chitară solo & background vocal,
Rolando Matsangos – percuție, Gabi Călinescu - chitară bass). Primul concert al
trupei a avut loc în Green-Hours Jazz Cafe.
Eduard Gabia a fost selectat pentru rolul principal în filmul "Cover Boy", semnat
de regizorul italian Carmine Amoroso.
ILEANA ILIESCU
30 octombrie 1937, Sighișoara
27
deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și
cinematografiei”. A fost distinsă cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad
de Cavaler (2001) „pentru îndelungata și prodigioasa carieră artistică, recunoscută
pe plan intern și internațional, cu ocazia aniversării a 80 de ani de existență a
Operei Naționale din București”. A jucat în filmele Veronica se întoarce (1973),
Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - proprietara saloon-ului, Praful și aurul
scenei (2002), "Amintiri din anii de aur ai baletului românesc", Cleopatra Lorințiu.
LILIANA IORGULESCU
28
Stănculescu-Vosganian, Baladă – „Interferențe armenești” de Mihaela Stănculescu
Vosganian.
IRINEL LICIU
Silvia Irinel Liciu
1928, Cluj-Napoca – 26 mai 2002, Bucureşti.
29
mai 2002, s-a sinucis cu o supradoză de somnifere. A fost înmormântată, în ziua de
28 mai, împreună cu soțul său, în parcul Academiei Române din Cimitirul Bellu.
COSMIN MANOLESCU
30
RĂZVAN MAZILU
21 iunie 1974, București
31
ALEXA MEZINCESCU
Prim-balerină, coregrafă și profesoară de dans clasic la
Opera Națională Română din București.
32
MIHAI MIHALCEA
Performer și coregraf, fost director al Centrului Naţional al
Dansului din București. A fost artist în rezidenţă la
Tanzquartier Wien, Centrul Naţional al Dansului Paris,
Hebbel Theatre Berlin, Centre Chorégraphique National de
Franche-Comte a Belfort, La Manufacture, Atelier du Rhin – Centre dramatique
regional, Colmar. A dansat şi a creat spectacole şi lucrări coregrafice prezentate în:
Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Austria, S.U.A., Bulgaria, Ucraina, Portugalia,
Polonia, Olanda, Belgia, Elveţia şi Slovenia. Prezenţa sa pe scenele internaţionale a
fost remarcată în publicaţii ca: Le Monde, Berliner Zeitung, Paris-Match,
Liberation, Danser, Ballet-Tanz International, Dance Theatre Journal, La
Reppublica. Din 2010 a decis să-și ficționalizeze biografia și să-și semneze toate
lucrările sub pseudonimul Farid Fairuz.
CORNEL PATRICHI
1 aprilie 1944, București
33
Filme pentru care a realizat coregrafia: Viraj periculos (1983); Eu, tu și Ovidiu
(1977), Bună seara, Domnule Wilde, Actorul și sălbaticii (1975), Cântecele
mării (1971).
MANUEL PELMUȘ
1974, București
34
MAGDALENA POPA
1941, Bucureşti.
Balerină.
35
GABRIEL POPESCU
1932, București
36
MIRIAM RĂDUCANU
1924, Piatra-Neamț
37
VAVA ȘTEFĂNESCU
SIMONA ȘOMĂCESCU
26 aprilie 1969.
Balerină și actriță.
În 2002 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și
Cinematografică „I.L.Caragiale” din București. În perioada
1988-2003 a fost Prim – Balerină a Operei Naționale București.
A apărut în Lacul lebedelor; Giselle, Don
Quijote, Bayadera,Romeo si Julieta, Tristan și
Isolda, Îmblânzirea Scorpiei, Peer Gynt, Spărgătorul de Nuci, Corsarul, Daphnis
și Chloe,Manfred, Cenușăreasa, Carmina Burana, 'Anna Karenina. A jucat în
filmele Coroana de foc (1990) - mireasa prințului, fostă hangiță, regia Sergiu
Nicolaescu, O clipă de adevăr (1999), regia Silvia Ciucurașu, TVR 1, Visul
balerinei (2002) regia Gabriela Nuță, TVR 1, Premiul APTR.
39
ION TUGEARU
Coregraf și dansator.
A început studiile de balet cu maestra Floria Capsali
(elevă a lui Nicolas Legat și a lui Enrico Cechetti) și cu
maestrul Mitiță Dumitrescu (elevul lui Anton
Romanovsky și al Verei Caralli). Și-a luat bacalaureatul
la liceul Mihai Viteazul din București și, în paralel, a
absolvit Liceul de Coregrafie Floria Capsali din
București. A făcut parte din prima promoție care a
absolvit cursuri universitare de dans, de 2 ani, pentru coregrafi – inițiate de
Ministerul Culturii, în 1975. Cursuri universitare 2005-2008 la Universitatea de
Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, Licență în 2008 la Universitatea Națională de
Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, Masterat 2009-2011 la
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, în
Artele Spectacolului de Teatru (Coregrafie). A fost prim balerin al Operei
Naționale din București din 1965, iar din 1977 a montat aici numeroase spectacole
de balet; în același timp, din 1976, a fost și profesor la Liceul de Coregrafie din
București. Între 1990 și 1992 a fost directorul artistic și coregraful companiei
Orion Balet București, prima companie de stat, de dans contemporan, înființată în
România. Între 1 aprilie 1992 și 31 septembrie 1993, Ioan Tugearu a fost directorul
și coregraful principal al baletului Operei Naționale din București, unde a revenit
în 1996 în calitate de coregraf, până în 2003. Între 13 august 2004 și 1 august 2006
a fost consilier personal, în probleme de dans, al Ministrului Culturii și Cultelor din
România, perioadă în care s-a înființat Centrul Național al Dansului București, al
cărui director a fost timp de doi ani, până ce s-a ajuns la consolidarea funcționării
instituției. Din anul 2003, Ioan Tugearu este profesor la Universitatea de Științe și
Arte „Gheorghe Cristea” din București. A făcut numeroase turnee în Europa,
America și Africa, cu Baletul Operei Naționale din București, cu Teatrul de balet
Oleg Danovski din Constanța, cât și alături de companiile de balet Jeunesse
Musicale de France și Grand Ballet Classique de France.
40