Nr.
37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
Sinaia excelsior Publicație de cultură, educaţie şi turism
(scrisă și distribuită pe Autostrada culturală ”Comarnic-Brașov”)
De Paști, să privim sinăienii și turiștii privesc mai des
spre cer să facem un pelerinaj la primul lăcaș de credință
ortodoxă de pe aceste meleguri, Schitul ”Sfânta Ana”,
Accente
Neagu Djuvara, un om cât un secol
colaj de Claudiu Istrate
Am pierdut în ianuarie 2018 un mare intelectual și
patriot român, care a trăit un secol la intensitate maxi-
mă, învățând în continuu, scriind neobosit, călătorind în
țară și în străinătate și trăind viața plenar. A iubit Sinaia
și orașul l-a răsplătit cu titlul de cetățean de onoare, iar
acum sinăienii aduc un omagiu acestui mare boier al
culturii românești și universale. De la Neagu Djuvara am
învățat istoria adevărată, trăită și povestită pe înțelesul
tuturor. A fost și va rămâne un model de viață, de verti-
calitate morală și profesională, un ambasador al
spiritualitatii . La despărțirea de el, redacția SE crede că
este important să publicăm câteva gânduri, fragmente
din interviuri, destăinuiri edificatoare pentru viața și
opera lui Neagu Djuvara.
 M-am născut la trei zile după intrarea României în
Primul Război Mondial. Din partea mamei, istoria
familiei se pierde în urmă cu cinci veacuri. Tatăl
meu cobora dintr-o familie veche de celnici aro-
mâni.
 Am avut, de când eram copil, ambiţia de a fi foarte
bun în ceea ce fac. Ambiția te împinge să muncești,
să fii întotdeauna înaintea celorlalţi.
 Toată viaţa mea a fost o întâmplare. M-a luat Dum-
nezeu de la locul cutare, m-a trântit la locul cutare.
Nu eu sunt cel care mi-am ales calea, ci Dumnezeu.
(continuare în pag.2)
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 1
 Editată de Cenaclul ,,LUCIAN BLAGA’’ din Sinaia,
sub egida Asociaţiei socio-culturale “PRAHOVA
EXCELSIOR”
 În acest număr semnează , -Blue Masters Mar-
keting,-Ion Floricică, Claudiu Istrate, Mioara
Iarchy-Leon, Vlad Lungu, Daniela Mîrza, An-
drei Mădălin Mocanu, Nicolae Paul Mihail,
Cristina Nicolae, Mihaela-Alexandra Rașcu,
Marc-Christian Rentia, Ana-Maria Elena
Rizeanu
Eveniment
Serialul despre Micul Versailles s-a lansat la Paris
-Blue Masters Marketing-
Versiunea în limba franceză a filmului serial „Si-
naia la pas în 60 de minute” şi a albumului cu acelaşi
nume, care îl însoţeşte, s-a lansat pe 16 martie la Paris, în
cadrul celui mai important salon internaţional de carte
francez, Livre Paris 2018. Editura Princeps Publishing
anunţă astfel o dublă premieră pentru România: primul
serial despre un oraş românesc este titrat pentru prima
dată în trei limbi de circulaţie internaţională. Cu această
ocazie, compania a anunţat că va lansa până la finalul
lunii aprilie produsul multimedia „Sinaia la pas în 60 de
minute”, o carte-album însoţită de DVD, în limbile ro-
mână, engleză, franceză şi italiană.
„Sinaia la pas în 60 de
minute”, filmul serial realizat în
parteneriat cu Televiziunea Ro-
mână, cu sprijinul consistent al
QFort, companie ale cărei produ-
se cuceresc Europa, în regia
domnului Cornel Mihalache,
subtitrat în limba franceză în
traducerea doamnei Mariana
Cojan Negulescu, a fost lansat la
Paris, pe 16 martie, în cadrul
celui mai mare târg de carte francez, Livre Paris, ediţia
2018.
Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
(continuare în pag.3)
(urmare din pag.1)
 Să fii întotdeauna onest, să spui adevărul, să nu ca-
uţi să iei bunul altuia. Acestea sunt lucrurile cu ade-
vărat importante în viaţă.
 Pasiunea mea pentru istorie a început pe la 11-12
ani. Apoi, când eram la liceu, în fiecare joi mă repe-
zeam la o bibliotecă care se cheamă Sainte-Genevi-
ève, la Paris, lângă Panteon, ca să citesc istorie.
 Istoria a fost şi a rămas dragostea vieţii mele, chiar
dacă am profesat în Drept.
 Îndârjirea mea a fost de a fi un bun student toată
viaţa. La 68 de ani m-am înscris la şcoala de limbi
orientale de la Paris, iar la 72 am făcut o licenţă în
sârbo-croată.
 De cele mai multe ori, încă din trecut, talentele
noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta decât
în străinătate. Începând de la Cantemir, până la Eli-
ade și Cioran, toți marii noștri intelectuali s-au re-
marcat pe alte meleaguri. Este ca un fel de blestem
asupra acestei ţări.
 Primul lucru pe care trebuie să îl facem pentru
brandul nostru de țară e să scriem istorie cinstită!
 În mai puțin de un secol, Europa va fi metisă. Mie
îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet, dar
sigur. Nu mai fac copii, nu mai au nicio ambiție. Și
asta nu de ieri, ci de zeci de ani.
 Nu ştiu cât va mai dura - două sute, trei sute, poate
patru sute de ani. Ca şi la sfârşitul Imperiului Ro-
man, masa de sclavi, invaziile germanice şi turanice
au făcut să se schimbe componenţa etnică a Euro-
pei. Aşa se schimbă şi acum.
 Dacă te duci în metroul parizian, poți afla cum va
arăta Europa de mâine.
 Civilizația europeană este menită să dispară. Asta
este o lege universală. Când ai avut atâta splendoa-
re de creativitate și de putere politică, ca să te în-
tinzi pe globul întreg, trebuie să plătești prin dispari-
ție.
 „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine în ţara mea”.
Asta era o vorbă de secole în mintea românului.
Faptul că acum tinerii pleacă fără gânduri de întoar-
cere este o schimbare dramatică în mentalitatea
românului după atâtea veacuri.
 Eu, câtă vreme am fost în străinătate, cu toate că
sunt căsătorit cu o franţuzoaică şi mi-am făcut toate
studiile în Franţa, nu m-am gândit niciodată să mă
fac franţuz. Nu te poţi transforma în francez sau în
neamţ când eşti născut român.
 În anii mei de şcoală, în România aproape că nu
existau bătăi între copii. Românii de astăzi se bat
până se omoară şi asta este foarte îngrijorător.
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 2
 Foarte mulți tânjesc după lucrul pe care-l văd la ve-
cin. Mie nu mi-a fost niciodată poftă de ceea ce are
altul.
 Românul, în general, era destul de blajin, ştia să
plece capul când trebuie și îl ridica atunci când era
necesar. Toată istoria noastră dovedeşte asta încă
de la Mircea cel Bătrân și Ştefan cel Mare. Au fost
însă vreo două veacuri, în timpul epocii fanariote, în
care am cam luat obiceiul să nu reacţionăm.
 Mă întristează că noi nu avem ceea ce scandinavii,
după multe secole de educație, au deja în sânge –
chestia cu cinstea.
 Este o datorie absolută să votezi, ca să-ţi dai apoi cu
părerea. A nu participa la vot, la viaţa politică a ţării
este un soi de laşitate.
 Rând pe rând sau deodată, ţaratul bulgar, imperiul
bizantin, regatul ungar, apoi despotatele sârbeşti,
regatul polon, turcii otomani, austriecii, la urmă şi
ruşii au jucat un rol în destinul neamului nostru.
 În 1940, America era bine reprezentată de toate na-
ţiunile Europei. Românii erau o comunitate de doar
120.000 de familii. Asta dovedește că, tradițional,
am fost naţiunea europeană care emigra cel mai
puţin.
 Mai curând sau mai târziu, această anomalie - care
este tăierea unei provincii în care sunt peste 70%
români - va fi înlăturată. Ne aflăm într-o situaţie ne-
firească, similară cu aceea a Germaniei de Răsărit şi
nu văd de ce am fi împiedicaţi să realizăm din nou
unirea cu Basarabia.
 Curând, China se va revărsa peste noi!
 De unde vine puterea ruşilor? De la petrol şi gaze.
Asta înseamnă că au o putere economică foarte ma-
re, care le dă iluzia că sunt (încă) o mare putere. Dar
nu mai sunt.
 Am putea compara SUA de astăzi cu Imperiul Ro-
man de acum 2.000 de ani. Nu se întâmpla nimic în
lumea cunoscută de atunci fără voia Romei. Cam
aceasta e situația cu SUA în ziua de azi.
 Nu există o formulă pentru a rezolva această criză a
refugiaților, dar sunt convins că se va găsi o soluție.
Întotdeauna istoria găseşte soluţii, chiar dacă aces-
tea sunt uneori dramatice. Este foarte posibilă chiar
o schimbare a profilului Europei, într-un mod foarte
sensibil. Câteva amănunte care mă supără zilnic? De
pildă, că românul este singurul cetăţean din Europa
care scuipă pe stradă.
 Mi-aș dori să mor pe un vapor. Când nu voi mai pu-
tea să scriu, voi încerca să-mi găsesc un loc pe un
vas cu pânze, din ăsta de comerț care face înconju-
rul lumii. Atunci, dacă mori pe drum, te aruncă în
mare. Să terminăm cu poveștile acelea cu înmor-
mântări complicate, cu alaiuri și discursuri.
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
(urmare din pag.1)
QFort, un brand „deschis către valori proiectate să
reziste”, a decis să sprijine financiar acest demers cultu-
ral de redescoperire a unor valori naţionale care merită
să fie păstrate în conştiinţa publică şi să fie făcute cunos-
cute întregii lumi, ca parte a moştenirii noastre culturale.
Filmul a fost inspirat de cartea „Sinaia, Oraşul Elitelor”,
scrisă de arhitectul Dan Manea. Odată cu acesta, a fost
lansată versiunea în limba franceză a albumului cu ace-
laşi nume care va însoţi DVD-ul.
Cu această ocazie, editura Princeps Publishing a
anunţat apariţia la finalul lunii aprilie a.c. a cărţii însoţite
de DVD „Sinaia la pas în 60 de minute”, în limbile ro-
mână, engleză, franceză şi italiană. Cartea însoţită de
DVD va fi disponibilă în Sinaia precum şi în principalele
reţele de librării on şi offline. Produsul multimedia poate
fi precomandat deja pe website-ul
www.sinaiaorasulelitelor.ro, în oricare dintre cele patru
versiuni. Fiecare exemplar cumpărat în perioada ce pre-
cede momentul lansării pe piaţă beneficiază de un preţ
promoţional de 35 de lei.
Albumul conţine fotografii ale celor mai importante
10 obiective turistice şi arhitecturale din Sinaia care pot
fi vizitate de public, iar DVD-ul reuneşte toate cele 60 de
episoade ale serialului regizat de Cornel Mihalache, adu-
nate într-un singur film care durează o oră. Filmul are ca
personaj principal oraşul Sinaia, supranumit pe vremuri
Micul Versailles, fostă reşedinţă regală şi capitală de vară
a României. El spune poveştile celor mai frumoase case
proiectate de către arhitecţi celebri, ale clădirilor mo-
nument de arhitectură, vorbind despre personalităţile
remarcabile care şi-au împletit destinul de-a lungul tim-
pului cu cel al Sinăii, despre locuri şi întâmplări care me-
rită să fie descoperite de către turiştii români sau străini,
legate de Sinaia, o urbe aflată mereu înaintea vremurilor
sale, oraş - staţiune de lux a Europei.
Proiectul s-a bucurat de sprijinul constant și consi-
derabil al Primăriei orașului Sinaia, împreună cu care
editura Princeps Publishing are în curs de desfășurare un
parteneriat pe termen lung pentru promovarea valorilor
culturale și turistice ale orașului.
Notă pentru editori:
Filolog, titulara unui doctorat în litere – titlu acordat
de Universitatea Sorbona Paris IV – scriitoare, traducă-
toare, interpretă de conferinţă şi expert judiciar, mem-
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 3
bră a Asociaţiei Traducătorilor Literari din Franţa (ATLF),
a Societăţii Oamenilor de Litere (SGDL), a Uniunii Scriito-
rilor din România (USR), a consiliului de administraţie al
Companiei de Experţi agreaţi de Curtea de Casaţie din
Franţa, Mariana Cojan Negulescu are o experienţă de
peste 28 de ani în domeniul traducerilor oficiale şi de
carte, pe piaţa franceză.
Cornel Mihalache este realizatorul emisiunilor „Cu
ochii în patru” şi „Curat Caragiale! Parol” la Televiziunea
Română. În calitatea de regizor, el a lucrat, printre altele,
la filmele „Căpşuni în aprilie” şi „Brâncuşi”, a primit un
premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER
pentru „Cel mai bun spectacol de teatru (2002)”, dar şi
premiul Clubului Român de Presă pentru ancheta „1989.
Sânge şi catifea” (2005).
Produsele QFort cuceresc pieţele Uniunii Europene,
calitatea sistemelor de ferestre şi uşi termoizolante
QFort fiind apreciată de clienţi din Italia, Franţa, Austria,
Germania, Elveţia, Belgia, Olanda şi România. Compania
are ca ţintă vânzări de peste 200 de milioane de euro în
următorii 10 ani, doar pe segmentul de tâmplărie termo-
izolantă din PVC, ceea ce îi va conferi poziţia de lider de
profil în spaţiul comunitar.
Editura Princeps Publishing este una dintre cele
două direcţii de business ale companiei de servicii de
marketing cultural Blue Masters Marketing, alături de
divizia de evenimente, Conferinţele Eruditio.
Princeps Publishing a participat la Livre Paris în cadrul
standului României. Prezenţa României a fost asigurată
la cele mai înalte standarde prin grija Institutul Cultural
Român (ICR), sub îndrumarea directorului ICR Paris,
doamna Doina Marian. Standul României a fost nomina-
lizat de publicaţia franceză ActuaLitté în primele opt cele
mai reuşite standuri ale ediţiei din acest an. Cu peste
155.000 de vizitatori, 30.000 de profesionişti din indus-
tria de carte şi peste 50 de ţări reprezentate la eveni-
ment, Livre Paris este considerat cel mai mare salon
internaţional de carte din Franţa.
Pentru mai multe detalii vă rugăm să nu ezitaţi
să vă adresaţi colegei noastre Ioana Alexandru, la oricare
dintre coordonatele următoare: telefon 0727 436 609,
email ioana@bluemasters.ro.
Echipa Princeps Publishing
Nota redacției: ASPE se va implica în promovarea
acestui important produs cultural și, implicit, în promo-
varea imaginii orașului Sinaia, conform unui contract cu
BMM, pentru anii 2018-2019.
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 4
Cenaclul literar ”Lucian Blaga” la 60 de ani deamnă să muște din momeală pe M. Nedelciu și, în
Arhivă de cenaclu timp ce acesta din urmă citește textul, pentru sine,
Inaugurăm secțiunea de texte literare, fotografii, dumnealui îl tămâiază un pic pe Rădășanu, ca să direc-
amintiri și alte mărturii ale activității membrilor și simpa- ționeze discuțiile. Poeziile lui Poiană (deși, zice poetul,
tizanților Cenaclului literar ”Lucian Blaga”, înființat în n-a citit anterior dintre ele decât una), i se par cunos-
primăvara anului 1959. Vom publica în revista ”Sinaia cute, dar îi reproșează faptul că frânge muzica ideilor.
Excelsior” pagini selectate de colectivul de redacție a Între timp Nedelciu studiază textele, iar N.P.M. încear-
viitoarei Antologii a cenaclului, dar facem apel la toți cei că să-i familiarizeze pe oaspeți cu obiceiurile casei.
care dețin asemenea documente să ni le trimită spre a fi M. Nedelciu își exprimă preferința pentru o poe-
valorificate. zie angajată, directă, pe care o frecventează și ca citi-
tor. Deși recunoaște anumite virtualități formale poe-
Proces-verbal,
ziilor lui T.P., le reproșează tonul intimist. Și-l ia ca
Încheiat astăzi, 10 martie 1978, cu prilejul
aliat pe Maiakovski, din care citează. Se simte interzis
desfășurării primei ședințe de primăvară a Cena-
în fața unor poezii care i se par a nu vorbi despre noi.
clului Literar „Lucian Blaga”.
N-ar vrea să fie considerat proletcultist, dar preferă o
În fine, iată și un proces-verbal în… negru. Ne
poezie în care să regăsești problemele prezentului.
adunăm, ca de obicei, unul câte unul. Directorul,
Dincolo de această obiecție, poeziile, ca texte de ma-
având „o inspecțiune”, lasă pe junele Dinu să facă ofi-
nual, sunt realizate.
ciile de gazdă. Sosesc primii „patronul”(Nicolae-Paul
Patronul iese la atac: „Profesore, dacă faci un
Mihail) și „colonelul”(Rădășanu Dumitru). Pe urmele
efort și-ți ieși din piele (pui în paranteză obiecția), ce
lor sosește și autorul acestor rânduri, contradictoriu
se poate spune despre poeziile citite aici, dincolo de
impresionat de amestecul de culori violente de curând
ce a spus despre poezie și Maiakovski, și Ho Și Min
instalate în sala de cenaclu. Se schimbă păreri despre
?! (REPLICA SERII !). Dialogul între patron și victimă
expoziția lui S. Pădureanu; se strâmbă din nas, se gă-
continuă, cu șansa de a deveni atât de abstract și filo-
sesc circumstanțe atenuante, se alege și tabloul prefe-
zofic, încât grefierul renunță să-l mai consemneze,
rat: cel de pe sobă. Între timp, grupul se mărește cu dl
așteptând alte intervenții.
Costescu, Th. Poiană, El. Constantinescu, M. Nedelciu
Aha ! Iată că intervine dl Costescu, care îi spune
și Ruxanda. Cu câteva minute înainte de ora deschide-
lui M. Nedelciu că nu poate raporta, din păcate, cele
rii „oficiale” a ședinței, sosesc și oaspeții de onoare ai
trei poezii ale lui Poiană la restul creației sale și de aici
serii – profesorul S. Bărbulescu din Bușteni, critic lite-
senzația că poezia lui T.P. este minoră. Intervine în
rar, și soția sa, poeta Marta Bărbulescu. A apărut între
discuție și Florin Alexandrescu, venit între timp la
timp și directorul, scăpat teafăr dintr-un lanț obositor
cenaclu. Nu mi-e clar unde vrea să bată. Nedelciu se
de ședințe și flămând ca un lup – de literatură bună,
explicitează, având impresia că n-a fost prea bine înțe-
evident!
les în obiecția ridicată. Face precizări. Pare realmente
Președintele anunță programul serii: o introduce-
sincer. Poiană își apără poezelele, explicându-le pentru
re în existențialism (serialul va fi susținut, firește, de
cenacliști. Crede că cel puțin două dintre poezii („Con-
dl Costescu, pe parcursul câtorva ședințe), lectură de
tinuitate” și „Peste torsul adâncurilor”) sunt vădit
poezie originală (Poiană și Rădășanu) și, în final, câte-
sociale.
va poezii citite de Marta Bărbulescu.
Jucându-se grațios cu vorbele, N:P:M: solicită de-
Ședința începe. Dl Costescu vorbește clar și ar-
sertul. În consecință, Marta Bărbulescu citește: „Ideea
gumentat, ca de obicei, chiar dacă nu intrăm în amă-
de bine”, „Copilul și câinele”, „Într-o înserare…”, „Când
nunte. Se pare că toată lumea ascultă. Deocamdată
stăm pe frunze”, Iarba câmpului”, „În ochii neodihnei”,
existențialismul este situat filozofic, temporal și spați-
„Am văzut marea”. Cu ipocrizia adorabilă de rigoare
al. Pentru intervențiile viitoare, ni s-au promis clasifi-
(„Poeziile pe care le-ați citit, doamnă, deși eu nu mă
cări mai multe și interesante.
pricep la poezie, că sunt doar un nenorocit de proza-
Sunt chemați apoi la rampă copiii durerii. Mai cu-
tor…”etc.), N.P.M. demonstrează pertinent de ce i-a
rajos și împins în față de Th. Poiană, D. Rădășanu ci-
plăcut desertul (citește: poeziile Martei Bărbulescu).
tește poezia „Când”. Poiană citește, după propria-i
Apreciază faptul că poeziile Martei Bărbulescu au o
mărturisire trei poezele: „Întâmplare de seară”, „Con-
programare filozofică, ceea ce i se pare o necesitate
tinuitate”, „Peste torsul adâncurilor”.
absolută a oricărei poezii.
„Patronul” realizează un comperaj strălucit, ca de
Elena Constantinescu mulțumește poetei pentru
obicei, și, ca să-i iasă bine pasența, se dă ba la unul, ba
poeziile citite, poezii care au determinat-o să trăiască
la altul. Deocamdată, din promenada sa verbală, aflu că
puternice emoții estetice. Apreciază substratul filozo-
nu știu cine este un critic la fel de dur ca Dinu de la
fic al versurilor. „Sunt poezii cu mesaj destul de serios,
Dinamo (cine-o mai fi și acesta !? Unul la fel de celebru
cum spunea și maestrul nostru (N.P.M. - n.n.). Poezia
ca Pătru de la Maglavit, probabil !). Prezidentul îl în-
are un iz de împăcare cu acest sens al vieții, căreia dv,
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
mă rog, i-ați pus toate întrebările, și la care ați găsit, și
la care n-ați găsit răspuns…” etc., etc. O roagă pe poetă
să vină mai des în mijlocul nostru, căci cenaclul ar
câștiga, și îi mulțumește.
„Patronul” revine cu un reproș: într-un titlu a
descoperit o facilă rimă interioară. Poeta i se pare a se
mișca mai bine în poeziile scrise în vers liber. Și încă
un nod în papură: niște vagi ecouri din Prevert. Cu
această obiecție autoarea nu mai este de acord, căci
nu i-a plăcut Prevert.
Lui Fl. A. i-au plăcut două poezii, spune care, foar-
te argheziene. Radu Ghica Moise se arată îngrijorat de
îngândurarea lui Poiană (Acesta, de fapt, se gândea la
poeziile Martei Bărbulescu).
Invitat să se pronunțe, S Bărbulescu refuză ama-
bil, clarificând numai, în câteva cuvinte, obiecția for-
mulată de M.N.
Și, cum cenaclul poate continua în felul acesta, de
ciorbă în care se toarnă mereu apă, pentru a fi lungită,
eu consider procesul-verbal încheiat aici și mă sem-
nez.
Ion Floricică
Supliment de proces-verbal:
Nicolae-Paul Mihail se lasă rugat să citească două
articole despre Țuculescu, articole deja trimise la
„Săptămâna”. Lipsit de modestie, subliniază principa-
lul merit al articolelor: sunt scurte. Cum toată lumea
este de acord că articolele sunt, într-adevăr, scurte,
sper că ședința se încheie. Altfel, Casa de Cultură îmi
va imputa neraționala folosire a hârtiei.
Relatare despre ultima ședință de cenaclu
cu Nicomah
Ion Floricică
Cine ar fi bănuit că întâlnirea de cenaclu din acea
sâmbătă de octombrie a lui 2012 avea să fie ultima la care
a participat MAESTRUL (Nicolae-Paul Mihail)?
În vara aceea, Nicomah – pseudonimul sub care
Maestrul și-a semnat creațiile umoristico-sentimentale și
epigramele, în ultimele două decenii de viață – fusese
plecat din Sinaia în câteva rânduri, ba la Caracal, ba la
Buzău, ba la Galați, ba la Cluj, pretutindeni, acolo unde
era invitat de prietenii săi, umoriștii, la saloane de umor
sau turniruri de epigrame. În ciuda sănătății sale șubrede,
răspundea cu entuziasm la asemenea convocări. Era
însoțit mai întotdeauna de prietenul său devotat, Geco de
la Brașov, om de mare caracter și epigramist de top.
În absența lui Nicomah, ședințele de cenaclu se
suspendau, căci fără el lipseau sarea și piperul întâlnirilor
noastre. Când revenea în Sinaia, Maestrul ne relata, cu
exactitate și cu umor, cele întâmplate în călătoriile sale
literare. Ne racorda, în felul acesta, și pe noi la viața ce-
naclieră de prin țară.
La întâlnirea pe care încerc s-o evoc, au participat,
dacă-mi amintesc bine, cei câțiva mohicani care
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 5
rămăseseră fideli aripii nicomahiene: soții Badea (Iulia și
Titel), Ion Ruxanda, Codruț Radi, Florin Pătrașcu, Mar-
gareta și Mihai Amza și, cu voia dumneavoastră, Ion
Floricică, scrietorul acestor rânduri.
La început, Maestrul ne-a evocat călătoria sa la
Buzău, unde era primit ca un oaspete de seamă de toți
umoriștii locului, în frunte cu poetul și epigramistul
Mihai Sălcuțan. La Galați fusese găzduit, ca de obicei, de
discipolul său, poetul Viorel Dinescu, care îi luase și un
interviu pentru o televiziune locală.
În continuare, Florin Rădulescu ne-a prezentat
nucleul epic al dramei la care lucra de ceva vreme. S-a
discutat despre problematica viitoarei piese de teatru,
despre particularitățile și exigențele genului dramatic.
Ca întotdeauna, timpul a trecut extrem de repede. La
ora 13, ședința s-a încheiat. Ne-am luat rămas bun și am
năvălit în lumina minunatei zile de toamnă. Ca de obicei,
am rămas cu Nicomah, urmând să-i chem un taxi. Dar,
cum vremea blândă și însorită ne ispitea să mai facem
câțiva pași per pedes, Nicomah a hotărât să ia un taxi de
la intrarea în parc. Am pornit ușurel pe aleea străjuită de
bustul lui Eminescu, pe a cărui frunte soarele așeza o
cunună de raze.
Curând, același gând ne-a ispitit pe amândoi. Ce-ar
fi dacă am prelungi bucuria acelei zile de toamnă la un
pahar de bere, pe terasa de la Caraiman? Și iată-ne așezați
comod la o masă, de unde aveam o perspectivă minunată
asupra parcului: lumina mierie, strecurându-se printre
ramurile stropite policrom ale copacilor, pajiștile mijind
discret în ruginiu, copii zbenguindu-se peste tot sub privi-
rile atente ale bunicuțelor. O larmă discretă ne învăluia de
peste tot. Paharele de Ursus, gulerate alb, așteptau să fie
savurate pe îndelete. Am făcut-o în tihnă, preț de aproape
o oră, discutând despre multe și mărunte.
Un gând îl obseda însă pe Nicomah: „Profesore,
trebuie să întinerim cenaclul !” Își exprimase de mai
multe ori, în diferite ocazii, această dorință. Este, într-un
fel, dorința testamentară a Maestrului în ceea ce privește
cenaclul inimii noastre, Cenaclul „Lucian Blaga”.
Ne-am despărțit după ce Nicomah s-a urcat într-un
taxi, promițându-ne să păstrăm legătura. Am făcut-o, dar
o altă întâlnire de cenaclu cu Nicomah n-a mai fost să fie.
Nunta iedului flăcău (fabulă – baladă)
Nicolae-Paul Mihail
Ca o pâine albă luna strălucea
Și pe-o vale verde turma se trezea,
Caprele și țapii părăseau tufișuri
Și-și sculară iezii ca să facă pișuri,
Apoi o porniră spre altă tarla
Unde, cică, iarba are gust de-alva.
Numai iedul Niță, fire de artist,
Nărăvit cu somnul și neconformist
(Ba chiar – după tat-său – nițeluș candriu)
Și nedându-și seama cât e de târziu,
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
Se trezi în iarbă singur-singurel,
Că turma n-așteaptă pentru un tembel:
La ora fixată pleacă fără el…
Însă Niță-al nostru de-aia nu mai poate,
Că-l lăsară singur?…Zău că-l doare-n coate!
Ca la libertate ne-ncetat visează
Orice ied din neamul aldor Căcărează.
Fără cicăleleala ambilor părinți:
„Niță fă cutare…, spală-te pe dinți…,
Mai deschide cartea, că începe școala !”
Și când calci în străchini, hop! cu altoiala…
Dar asta nu-nseamnă că se răzlețește
De a turmei ceată, pe care-o iubește,
De căprița-mamă și de țapul-tată,
Care-n toamna asta vor s-o facem lată…
Dar de ce zic „toamna”?...luna viitoare!
C-au pus bani deoparte a să ni-l însoare
Cu frumoasa Capry, tânăra domniță,
Dulce și suavă ca o garofiță.
Iar Niță, care nu-i un tăntălău,
Știe ce câștigă nemaifiind flăcău,
Dar nici nu-ndrăznește să ridice glasul,
Că ei și făcură de vreo lună pasul!...
Ei, și-acuma, gata! Gata cu visarea,
Că avem probleme cu organizarea,
Fiindcă la o nuntă ca a noastră-mare
N-o să lase nimeni totul la-ntâmplare:
Unde punem masa, să nu stăm în soare,
Când aducem vinul, oala cu mâncare,
Iar printre tacâmuri să plasăm și-o floare.
De „barbec” nu-mi pasă, nici de vreo frigare
Deoarece la masa noastră din poiană
Toată lumea este vegetariană.
Asta nu înseamnă c-ar fi vreo făptură
Care să se-abțină de la băutură,
Dar la cei mai tineri să le dăm doar pepsi
C-așa li se pare că devin mai sexi,
Dar pe „dinozauri”, după cum se știe,
Dacă-i chemi la masă, să le dai „tărie”!
E vreme luminoasă,
Soarele lucea pe cer,
Iar lui Niță-n iarba grasă,
Tolănit ca un boier,
I se năzări-n cătare
Masă lungă, masă mare,
De feștile luminată,
De-un sobor de popi cântată
Și-n cădelniți tămâiată,
Iar în capătul de masă
El și cu a lui mireasă,
Mândră ca o-mpărăteasă
Lângă Niță-Împărat,
Ras și tuns și-mparfumat,
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 6
În fireturi îmbrăcat,
Într-un buzdugan proptit.
Și de îngerași servit,
Iar în dreapta, mândrul Soare,
Respectat ca un Naș Mare
Și alături Doamna Luna,
Să le pupe mirii mâna!...
Niță se trezește și pleacă grăbit
Ca să selecteze locul potrivit…
De necazuri însă nimeni nu te scapă:
Când s-apuce Niță la un mal de apă,
Se aude-o voce groasă și hapsână
Pe care o știe încă de la stână
(Lupul în persoană, vânător cumplit):
„De ce-mi tulburi apa, oaspe nepoftit!
Că am luat-o-n lizing și bani am plătit!”
„Ce spui tu, străine?... Noi, de generații
Ne păscurăm iarba prin aceste spații,
Nu știm ce e lizing, șpiluri și iordane,
Nu trăim cu mode nord-americane,
Iar raționamentul tău e anormal:
Cum să-ți tulbur apa, când sunt în aval?...
Și-i răspunse lupul: „De faci pe nătângul
Să te pui cu mine…ai călcat cu stângul.
Iar literatura fabulei ca gen
Ți-e necunoscută! Chiar și Lafonten!
Află că-n domeniul stărilor fluide
Legile sunt, culmea! cele mai solide!
Tu îmi tulburi apa chiar și în aval,
Gestul tău e, sigur, gest infracțional,
Definit de dreptul internațional
Care e valabil și-n legea română!
Deci zic: iobt foi mati! Pașol curvasână!”
Niță se retrage, nu face pe durul,
Arătând în treacăt, celuilalt, conturul,
Or fi și-alte locuri, poate lângă vie,
Bune să le-aleagă pentru sindrofie…
„Hop! Nu-ți fă iluzii (strigă-o voce cruntă),
Pe tarlaua asta nu faci nicio nuntă!
Că e luată-n lizing chiar de la Tokes-Popa,
Doar așa intrarăm, toți, în Europa.
Eu sunt Ianoș-baci și aici sunt paznic,
Nu e loc în preajmă pentru nici un praznic.
Din moment ce-n forinți am plătit chiria,
Stăpânim cu acte pajiștea și via
Și-n curând vom cere și-autonomia!...
Du-te, plimbă ursul, valah nepoftit !
Meni, acum oz oniad și-oz opad iștenit!”
Niță se retrage ca un Stan Pățit,
Că-l știa pe Ianoș iute de cuțit.
Iar ca să evite ș-alte angarale
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
O să cate locuri mai din jos de vale,
Fiindcă-ai Europei Mari Judecători
Tot pe noi ne-ar scoate țapi ispășitori!
Dar într-o parcelă cu mărar și știr
Dete de un pașă ce-l luă cu sictir
Și-i ceru ciubucuri, cu toptanul,
Cică-n loc de „lizing” scoate iataganul!
Și atunci Niță schimbă iarăși planul…
Dar unde se duce sare câte-un mahăr :
Ce se rățoiește ușchea, mazăr-fakăr!
I-au zis și „farfluhtăr”, du-te-n… un te-oi duce!
Și chiar „kiș-mă-n tuhăs” (fără a mai traduce).
Pentru poieniță toți aveau contracte,
„Lizinguri” solide și blindate-n acte,
Dar patronii-înșiși, după a lor lege,
Nu erau pândarii proptiți în toiege,
Ci o escadrilă neagră de ereți
Ce pândeau din arbori, totdeauna beți,
Care-au luat în „holding” ditamai vâlceaua:
Nu dădeai chiria, hop cu bombardeaua!
Lăsând în poiană numai găinați!
Că ei, în afaceri, n-au nici veri, nici frați!
Iar turmele noastre pasc pe la vecini
Dacă-am dat pământul, gratis, la străini…
Iar în cazul acesta, bietul ginerică,
Fie de rușine, dar mai mult de frică,
Părăsi poiana-n pas alergător,
Ocărât de păsări și de gașca lor…
Lasă, frate Niță, nu-i mai blestema,
C-o să-i bată Domnu-n mare mila Sa!
Du-te, cată-ți turma, că-i pe undeva
Unde, cică, iarba are gust de-alva.
Locu-i moștenire de la traco-daci
Și acolo nuntă cred că poți să faci.
Merge Niță, merge
Și-urma i se șterge
Pe cărări pierdute,
Prin frunze căzute,
Drum fără hotare,
Fără semafoare
Și loc de parcare,
Dar turma n-apare
Nici în depărtare…
Dar la cotitură,
Lâng-o arătură,
Sta cam într-o rână
Căpriță bătrână
Cu brâul de lână
Care-l așteptase
De la ora șase,
Să-i spună curat
Ce s-a întâmplat…
Toate mergeau strună. Turma lui sosise,
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 7
Iarbă ca alvaua nu prea mai găsise,
Dar dăduse peste un american
Mare om de-afaceri la ei, peste-Ocean!
Mister John Casapu, nou venit din State
Spre-a lansa proiecte foarte minunate.
El angajamente, de-altfel și-a și luat,
Cică vrea să scoată țara din rahat,
Fiindcă el nu vine doar să viziteze,
Ci vrea societatea s-o modernizeze
Și-n ograda noastră să implementeze
Bănci care s-aducă trainic capital
Percepând un minim „lizing” rațional,
Douăzeci la sută la un curs legal.
Și-n afară de-asta, ca un om prudent,
O s-aducă mărfuri chiar din Occident,
Mărfuri foarte bune, toate „second hand ”,
Sau și niște arme, doar cu mici rateuri,
Plus conservărie, carne și pateuri,
Bine ambalate și cu multe E-uri,
Care-or să ne umfle ca pe niște pneuri,
De-o să mergi prin casă numai pe bombeuri.
Însă prețul mărfii este convenabil,
Fiindcă scopu-n sine este caritabil…
Iară Lord Casapu, duce de Farwell,
Se mai oferise ca să-i ia cu el
La a sa moșie, undeva în Sud,
(Capry poate merge chiar la Holivud),
Dar pe cei mai tineri îi duce-n Dubai,
La Bab-el Maroga și-o trăi ca-n Rai.
Acolo-i așteaptă cu mese întinse,
Cu gustări grozave și făclii aprinse,
Cu arome sfinte și cu-n cor de popi,
Cu flori cu duiumul, poți să te și-ngropi
În petale albe, mov sau rozalii,
Acolo te-așteaptă ca și tu să vii,
Că în mijloc fi-va Capry cea iubită,
Pe saltea de ramuri șezând neclintită,
În lumini scăldată, printre trandafiri
Oglindind tot cerul nopții în priviri…
Și atuncea Niță machea ce-mi făcea?
Pe o iapă-albastră că-mi încăleca,
Spre Dubai la nuntă pinteni că îi da.
Dar în graba asta nici că se-ntreba
Dacă-n toiul nopții s-o aprinde-o stea
Și la masa mare de-or veni să stea
Doar boieri, domnițe, și feți-logofeți
Sau apar și stoluri negre de ereți,
Să-njure mesenii, să-i ia cu sictiruri,
Să pretindă „lizing” sau și alte biruri…
Da în cazul acesta Niță și fârtații
Vor pleca în Lună printre constelații!...
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 8
Poezie 3X3 Soptite- n dialect de nuante trasate pe un zid
Daniela Mirza De catre soare,
Serendipity De catre pamant,
Culori intermediate de luna
M-am trezit. Definita de soare … “galbena”, “plina”, “semi luna” si
M uit pe geam: ninge sau e ceață iar? cateodata…absenta.
Sau zăpada e-n travesti?
caut o felicitare “Noapte buna!”ii sopti Soarele pamantului.
Pentru un prieten, Dar pamantul deja adormise…
Rătăcit pe drumul vietii,... Albastrul era doar culoarea viselor…
A făcut un lung popas
Langa altii care-au mas Copilărie
La caminul, seniori’.
Singuri;dar cu dor de viata , Un buchet de cuvinte
Isi doresc sa-nvinga pusta Imi vin in minte
Si sa s-arate ca iubesc Cand dau timpul inapoi.
Chiar si cand imbatranesc.
E decembre si e frig. Un balon purtat de vant,
Il invaluie un gand : O urma pe cer lasata de un avion ,
E Craciun! Un zambet la sfarsitul unei zile de scoala.
Fulgi de nea
Se-astern de-acum in calea mea. Un fotoliu cu un compartiment secret
Si-ar trebui in urma mea sa las In care stau ascunse creioanele colorate
Urmele a’patru pasi’. Si un carnet cu “mazgalituri ”minunate
La ceas de taina ,in capela ,
La ceas de cantec ingeresc, Urme de pasi in proaspata nea
Sub candelabrul luminat, Incercuind
Seniorii toti s-au bucurat Un om de zapada cu nasul inghetat
Cand el si ea au spus DA. Si vise de iarna.
Cu voci pierdute in trecut,
‚Amazing Grace’ ei au cantat.’ . Miros de coji de portocala
Plangeam? Zambeam? Cantam si eu? Si scortisoara in mere coapte
Neobservata un moment O poveste de seara
In buzunar ,nerabdatoare Cu zana si printi
De mana ma strangea Si un castel pe un nor
Felicitarea mea colindatoare. . Ratacitor…
Clopotele au acompaniat
Frumusetea unirii, Cristina Nicolae
Frumusetea bucuriei, Fiul risipitor
Frumusetea intelepciunii ,
Unite in castele de ....zapada.. . Intr-o zi , m-ai privit
VANITAS VANITATUM. Si mi-ai spus:
In urma mea,in urma ta, “Ai ochi frumosi!”
In urma noastra Si eu te-am crezut…
Raman doar amintiri Cand imi pieptanam parul
Cand nu vom mai putea In razele soarelui,
Sa facem alt popas. mi-ai daruit o floare
si mi-ai spus:
Soarele si pămantul “esti frumoasa ca ea!”
Si eu te-am crezut…
Dialogul culorilor de portocaliu si albastru M-ai cuprins, apoi cu bratele tale mari
In limbaj de foc si apa si mi-ai spus: ‘’te iubesc!’’
Reflectate pe caramizile unuizid de catedrala. si eu te-am crezut…
Cuvinte intr-un dictionar de forme geometrice Cand, din nou te-ai apropiat de mine
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 9
si mi-ai spus :’’plec!’’, să respir aer curat,
eu nu te-am crezut… aer de frunze,
departe de toți și de toate,
De atunci, viata mea să adorm
este numai o asteptare… acoperită de frunze.
Astept ziua, cand, umilit, Unde ești pădure, să plec la tine, pădure,
imi vei spune: ‘’m-am intors!’’ acoperită de frunze.
si eu sa te primesc,
cu bratele intinse, Martie
ca pe un fiu risipitor… A răsărit un fir de iarbă,
Caisul roz a-mbobocit.
Micul prinț Părul meu e nins
de florile lui,
Proiectat in mijlocul unei constelatii… iar eu cred din nou
O stea ce pare mica că am douăzeci de primăveri !
In ochiul limitat al muritorului.
Dar, de unde stim Ierusalimul noaptea
Ca nu este minuscula si neuitata Luna, munte de lumină,
Planeta a Micului Print, se oprește pe stânci.
In care, fragilul trandafir Căprioarele însetate
Asteapta in orice clipa sorb apa izvoarelor.
Sa fie mancat de o oaie Palmierii visează pe cer.
( putin cam caraghioasa ), Se aud psalmii lui David.
Care nu se teme de nevinovatele Șulamit imploră:
arme ascutite ale florii?! „O, fiice ale Ierusalimului,
dacă-l întâlniți pe iubitul meu,
Oricum ar fi, iubesc aceasta stea, spuneți-i că sunt bolnavă
Chiar daca, poate, nu este decat de iubire.”
Un corp ratacit luminat de soare.
Posesiv
Primăvara Rămâi al meu când primăvara
vine cu iubirile romantice.
Primavara… Rămâi al meu în vara care vine
Cuvant de parfum si flori, Cu iunie pe alei cu soarele fierbinte.
Cuvant de inceput de varsta, Rămâi al meu în toamna care vine
Cuvant umezit Când lacrimi cad pe frunze risipite.
De apele binefacatoare ale cerului,
Cuvant verde Numele meu
De prospetimea reinnoirii,
Cuvant albastru Îmi ești drag, ești numele bunicilor,
De azurul inaltimilor, numele părinților și numele meu.
Cuvant vrajit Îmi ești drag și niciodată nu te-am
In mintea indragostitilor, schimbat pentru interese meschine.
Inchipuirea paradisului pe pamant… Din copilărie am învățat să fiu
Si, totusi mândră de tine, numele meu.
E numai inceputul unei clipe Îmi ești drag, nume spaniol.
Din teribila si inimaginabila vesnicie…

Mioara Iarchy-Leon

Și moartea face parte din viață

Profesorului Ion Floricică
Să plec într-o pădure
plină de frunze,
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 10
TEATRUL ZAMORA, viziune artistică, cunoştinţe practice, şcoală de teatru, iar
IZVOR CULTURAL MONTAN rezultatele au fost foarte bune, concretizate în spectacole
ce au amuzat şi culturalizat spectatorii:
Vlad Lungu
La începutul anului 2016,
„Bunica la Istanbul”, comedie satirică amară în
comediograful Dinu Grigorescu a
trei acte (text şi regie: Dinu Grigorescu)
reuşit să producă un miracol artis-
♦ Vineri, 12 august 2016: spectacol-lectură cu muzi-
tic în oraşul copilăriei sale, Sina-
că şi mişcare scenică, Cafeneaua Regală − Casino Sinaia,
ia: înfiinţarea unui teatru local −
spectacol inclus în cea de-a 6-a ediţie a Salonului de Car-
Teatrul Zamora −, o iniţiativă
te şi Muzică din Sinaia;
privată de cultură susţinută de
♦ Sâmbătă, 19 noiembrie 2016: premieră scenică,
Fundaţia „Spirit Românesc Pro-Arte şi Caritate” −
Sala de Teatru − Centrul Cultural „Aurel Stroe”, Buşteni;
Bucureşti, Primăria oraşului Sinaia, Consiliul Local al
♦ Vineri, 23 decembrie 2016: spectacol scenic, Sala
oraşului Buşteni, Cenaclul Literar „Lucian Blaga” −
de Teatru − Casino Sinaia;
Sinaia, Asociaţia Socio-Culturală „Prahova Excelsior”
♦ Miercuri, 11 ianuarie 2017: înregistrare video,
(ASPE) − Sinaia, Centrul Cultural „Aurel Stroe” −
Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, Bucureşti,
Buşteni şi Ziarul „Ciripit de Păsărele”. Astfel, dramatur-
Sectorul 2;
gul a coagulat o echipă de entuziaşti ai teatrului din Valea
♦ Luni, 12 iunie 2017: spectacol scenic, Amfiteatrul
Prahovei (Sinaia şi Buşteni) − elevi, funcţionari,
Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”, Câmpulung Mus-
pensionari şi oameni de cultură ce nu au jucat niciodată
cel;
teatru −, majoritatea fiind membri ai Cenaclului Literar
„Lucian Blaga”, condus în prezent de doamna profesor
„O zi în spaţiu”, comedie SF într-un act (text şi re-
Octavia Floricică. Pentru stabilirea primei piese care
gie: Vlad Lungu)
urma să fie reprezentată scenic, actorilor li s-au propus
♦ Sâmbătă, 7 ianuarie 2017: spectacol-lectură, co-
texte scurte din „Teatrul de buzunar” al lui Tudor
producţie Cenaclul Literar „Lucian Blaga” − Trupa de
Muşatescu. Însă aceştia au fost interesaţi de un subiect
Teatru Zamora, Cartierul Zamora, Sinaia;
racordat la realitatea cotidiană, optând pentru comedia
satirică a lui Dinu Grigorescu, „Bunica la Istanbul”
„Nemuritorul Caragiale”, comedie (după textele
(1995), în urma audierii înregistrării de la Teatrul
lui I.L. Caragiale, regie: Dinu Grigorescu)
Naţional Radiofonic (1997). Piesa a beneficiat şi de o
♦ Duminică, 29 ianuarie 2017: spectacol-lectură cu
montare scenică, o versiune tip music-hall, la Teatrul de
ocazia aniversării a 165 de ani de la naşterea lui I.L. Ca-
Revistă „Constantin Tănase”, ce a obţinut un premiu la
ragiale, Cafeneaua Regală − Casino Sinaia;
Gala Umorului de la Vaslui, în 1998.
După un lung şir de repetiţii susţinut în lunile iulie-
„Magazinul de bărbaţi”, spectacol-coupé („Pisi-
august 2016 în Sinaia şi Buşteni, trupa a debutat cu un
ca”, dramă; „Staţia”, dramedie fantastică; „Cealaltă
spectacol-lectură cu muzică şi mişcare scenică în
fată”, fragment comic din miniromanul omonim; „Ma-
Cafeneaua Regală din cadrul Casino Sinaia, vineri, 12
gazinul de bărbaţi”, fantezie comică; texte: Alexandra
august 2016, spectacol inclus de vicepreşedintele ASPE,
Ares; regie: Valeria Ioniţă şi Dinu Grigorescu)
domnul Claudiu Istrate, în cadrul celei de-a şasea ediţii a
♦ Sâmbătă, 4 martie 2017: spectacol-lectură cu mu-
Salonului de Carte şi Muzică. Comedia satirică atroce
zică şi mişcare scenică, Sala Ferdinand − Casino Sinaia;
„Bunica la Istanbul” a atras rapid simpatia publicului prin
♦ Miercuri, 8 martie 2017: spectacol-lectură cu mu-
subiectul abordat ce vizează sistemul sanitar bolnav
zică şi mişcare scenică, Cafeneaua Muzeului oraşului
cobză şi tratamentul pe care unii din generaţiile mai
Sinaia − Castelul Ştirbey;
tinere îl acordă „elefanţilor” de vârsta a treia şi a patra,
♦ Sâmbătă, 18 martie 2017: premieră scenică, Sala
având un mesaj final luminos, premiera scenică
de Teatru − Centrul Cultural „Aurel Stroe”, Buşteni;
desfăşurându-se trei luni mai târziu la Centrul Cultural
♦ Joi, 8 iunie 2017: spectacol scenic, Casa de Cultu-
„Aurel Stroe” din Buşteni. Talentul interpreţilor praho-
ră „Geo Bogza”, Câmpina;
veni a fost încununat de aplauze, iar succesul a fost con-
semnat şi în revistele de tiraj naţional „Luceafărul de
„Poeziile dramaturgilor şi dramaturgia poeziei:
dimineaţă” şi „Taifasuri” (sub semnătura dramaturgului
Bară la bară cu... Dinu Grigorescu”, recital poetic (tex-
şi cronicarului sportiv Mircea M. Ionescu).
te/poezii şi regie: Dinu Grigorescu)
Entuziasmul actorilor a crescut cu fiecare succes
♦ Duminică, 4 iunie 2017: spectacol aniversar de
scenic obţinut. Noi roluri au fost învăţate, noi texte au
poezie, Cafeneaua Regală − Casino Sinaia;
fost montate şi prezentate publicului din Sinaia, Buşteni,
Câmpina, Comarnic, Câmpulung Muscel. Deşi nu au
„Buletinul meteo şi Dragoste online”,
urmat studii de teatru, mentorul trupei, domnul Dinu
minicomedii (texte: Dinu Grigorescu; regie: Horia
Grigorescu, le-a oferit actorilor experienţă regizorală,
Bârleanu)
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
♦ Vineri, 6 octombrie 2017: spectacol-lectură cu
muzică şi mişcare scenică, Centrul Cultural „Carmen
Sylva”, Sinaia, spectacol inclus în cea de-a 23-a ediţie a
Festivalului „Sinaia Forever”;
Pagina 11
superficialitate, de divertis, dar care ascunde un ping-
pong de idei importante, enunţate de un cuplu de
vârstnici, Ţuţu şi Sanda, urmaşii lui Leonida şi ai Efimiţei
din „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”.

„Buletinul meteo”, minicomedie senină (text: Di-
nu Grigorescu; regie: Horia Bârleanu), premieră scenică;
„Întâlnire în parc” („Staţia”) şi „Magazinul de băr-
baţi”, fantezii comice (texte: Alexandra Ares; regie: Di-
nu Grigorescu)
♦ Sâmbătă, 9 decembrie 2017: spectacol scenic, Ca-
sa de Cultură din Comarnic;
Magazinul de bărbaţi, idee originală a autoarei ce
constă în existenţa unui magazin în care diferitele tipolo-
gii de bărbaţi sunt articole uzuale expuse la vânzare, este
o piesă de sertar scrisă în anii ’80 de către o adolescentă
matură care jonglează cu uşurinţă cu dramatismul, umo-
rul, ironia şi fantezia.

„Trebuia să poarte un nume...”, recital poetico-

muzical (poezii din opera lui Mihai Eminescu, regie:
Felicia Mîrza)
♦ Sâmbătă, 20 ianuarie 2018: spectacol de poezie şi
muzică cu ocazia aniversării a 168 de ani de la naşterea
lui Mihai Eminescu, coproducţie Asociaţia Socio-
Culturală „Prahova Excelsior” (ASPE) − Teatrul Zamora
− Cenaclul Literar „Lucian Blaga” − Grupul coral
„SinArmonia”, Centrul Cultural „Carmen Sylva”, Sinaia.
Acum, în al treilea an de activitate al Teatrului Za-
mora, actorii au fost pregătiţi să ia pulsul Capitalei,
prezentând publicului bucureştean, vineri, 16 februarie
2018, pe scena Teatrului Dramaturgilor Români, un
spectacol-coupé alcătuit din minicomedia senină
„Buletinul meteo” a lui Dinu Grigorescu şi fantezia
comică „Magazinul de bărbaţi” a scriitoarei româno-
americane Alexandra Ares.

Afişul spectacolului (Foto: Vlad Lungu, februarie 2018)

Prima instituţie teatrală din Valea Prahovei, Teatrul

Zamora, dovedeşte că, prin entuziasmul şi talentul unor
actori amatori, publicul se poate delecta cultural cu spec-
tacole captivante ce întregesc peisajul montan.

Nota redacției: Am aflat că teatrul ”Zamora” pregă-

Trupa de Teatru ZAMORA după spectacolul-coupé tește noi evenimente iar mentorul ei, maestrul Dinu
„Buletinul meteo şi Magazinul de bărbaţi”, prezentat la Grigorescu, va fi aniversat în perioada mai-iunie, cu
TDR, 16 februarie 2018 (Foto: Coca Popescu)
prilejul împlinirii a 80 de ani de viață și a 40 de ani
de la debutul pe scena Teatrului de Comedie.
Buletinul meteo demonstrează teatralitatea şi
vizualizarea replicilor, fiind un tip de dramaturgie cu
replică foarte scurtă, care dă impresia de simplificare, de
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
65 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu
Andrei Mădălin Mocanu
Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie
1953, închisoarea Sighetu Marmației celula 1853) a fost
un om politic român, deputat român de Transilvania în
Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al
României între 1928-1933, președinte al Partidului Nați-
onal-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic
după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost mem-
bru de onoare (din 1919) al Academiei Române.
Iuliu Maniu și-a petrecut copilăria la Șimleu Silvaniei și
Bădăcin, a urmat școala primară la Blaj, absolvind apoi
liceul reformat calvin din Zalău. A efectuat studii la Uni-
versitatea din Cluj (Facultatea de Drept - 1891-1896), pe
care le-a continuat la Budapesta și la Viena, unde a de-
venit doctor în drept în anul 1896. Revenit în Transilva-
nia, s-a stabilit la Blaj, unde și-a început activitatea de
avocat al Mitropoliei Blajului și profesor de drept civil la
Academia Teologică greco-catolică.
Iuliu Maniu și-a început cariera politică în cadrul Partidu-
lui Național Român din Transilvania. Debutează totodată
ca membru, iar apoi președinte al Societății Academice
„Petru Maior”, fiind cooptat în 1897, la numai 24 de ani,
în comitetul de conducere al PNR. În Monarhia Austro-
Ungară, a fost ales, în 1906, deputat în Parlamentul din
Budapesta, ca deputat de Vințu de Jos, comitatul Alba,
activitatea sa parlamentară dezvăluindu-i curajul și in-
transigența. Pe 22 mai 1906 ține primul său discurs în
Dieta de la Budapesta.
În iunie 1915 Maniu a fost încorporat în Armata Comună
austro-ungară și trimis pe frontul italian, de unde a fost
demobilizat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu
personalități de primă mărime ale Partidul Național Ro-
mân din Ungaria și Transilvania, precum Gheorghe Pop
de Băsești și Ștefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu a participat
hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul
Regat. Imediat după întoarcerea din Italia, Maniu a fost
trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorității
române din Transilvania, înființând, la 30 octombrie
1918, la Viena, Consiliul Național al Românilor din Tran-
silvania. A sosit la Arad în 14 noiembrie 1918, unde a pus
capăt negocierilor dintre CNR și Oszkár Jászi, reprezen-
tantul guvernului Mihály Károlyi, prin deciderea ruperii
Transilvaniei de Austro-Ungaria, spre unire cu restul
teritoriilor românești (Vechiul Regat).
Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări
de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis
unirea Transilvaniei cu Regatul României. În cuvântarea
pe care a ținut-o cu ocazia Adunării naționale de la Alba
Iulia, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre
naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2
decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 12
prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție
echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată,
și funcția de ministru de interne.
După dizolvarea Consiliului Dirigent la 4 aprilie 1920, de
Guvernul Alexandru Averescu, relațiile dintre Iuliu Maniu
și politicienii din București s-au înrăutățit. Acuzând favo-
rizarea PNL și împingerea intelectualității ardelene într-
un con de umbră, Maniu a refuzat să voteze Constituția
din 1923, considerând-o prea centralistă și invocând
chestiuni de principiu. Partidul Național Român din Tran-
silvania a reclamat prin vocea lui Iuliu Maniu faptul că
modificarea Constituției din 1866 putea fi făcută doar
prin alegerea unei Adunări Constituante, așa cum era
prevăzut la art. 128. În loc să procedeze astfel, guvernul
condus de Ion I. C. Brătianu a profitat de faptul că PNL-ul
câștigase alegerile din martie 1922, și nevrând să riște
alegerea unei constituante, a pus Senatul și Camera De-
putaților să voteze, la 26 martie respectiv 27 martie
1923, o nouă constituție, folosindu-se, astfel, de
majoritatea de care dispunea în Parlament.
Alegătorii din martie 1922 nu-i învestiseră pe cei pe care
i-au ales cu dreptul de a modifica Legea Fundamentală,
ci aleseseră un parlament obișnuit, cu puteri obișnuite,
care trebuia să se supună prevederilor Constituției, nefi-
ind deasupra ei. Așadar, nici nu se poate vorbi despre un
„vot în constituantă”, căci nu a existat o constituantă, ci
parlamentul a fost deturnat și instrumentalizat să facă
ceva ce nu intra în competența și atribuțiunile sale. De
aceea Maniu nu a recunoscut Constituția din 1923, afir-
mând că ar fi nulă de drept, ea neprovenind de la o
adunare abilitată. În mai multe rânduri, Iuliu Maniu a
reclamat faptul că noua constituție nu ar fi făcut nimic
altceva, decât să cimenteze oligarhia din Vechiul Regat,
oligarhie aflată sub influența PNL-ului.
Iuliu Maniu nu a participat la încoronarea regelui Ferdi-
nand și a reginei Maria la Alba Iulia, ceremonia fiind mo-
nopolizată de ierarhii ortodocși, deși ponderea ortodoxă
în Transilvania era de doar 27%.
Partidul Național Român din Transilvania s-a unit în 1926
cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache, constituind
Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost președinte
al partidului (1926-1933 și 1937-1947) și de trei ori prim-
ministru al României între 1928 și 1933.
Pentru a aduce PNȚ la putere, Maniu s-a implicat în or-
ganizarea unor proteste publice împotriva guvernelor
PNL (manifestațiile din mai 1928) și a plănuit efectuarea
„Marșului asupra Bucureștiului”, un marș al țăranilor
ardeleni la București, după modelul Marșului asupra
Romei al lui Mussolini. Va reuși obținerea unei majorități
favorabile PNȚ, în urma alegerilor din decembrie 1928.
Din nefericire, prima guvernare țărănistă a avut loc în
perioada marii depresiuni economice, iar programul lui
Maniu nu a putut fi implementat.
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 13
În plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent 1905 ani de la inaugurarea Columnei lui Traian
susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a fronti-
erelor româno-ungare. După cum precizează
După 23 august 1944 Maniu a luptat împotriva preluării inscripţia de la baza
țării de către comuniști, proces pe care a refuzat să-l monumentului, în anul 113
accepte, încrezător în sprijinul marilor puteri occidenta- d. Hr. a avut loc la Roma, în
le. La 1 noiembrie 1944, Iuliu Maniu îl întreba printr-o Forul lui Traian,
telegramă pe vicemareșalului Donald Stevenson dacă inaugurarea Columnei.
guvernul britanic are de gând să predea România Uniunii Construcţia a fost începută
Sovietice, răspunsul fiind negativ. Pe 8 noiembrie însă în anul 107 d. Hr. sub
ministerul de externe al Marii Britanii (Foreign Office) îi îndrumarea renumitului
scria reprezentantului său la București (John Le arhitect Apollodor din
Rougetel) într-o telegramă strict confidențială că înțele- Damasc. Înaltă de 29,78 m,
gerea dintre Churchill și Stalin privind Grecia și România ea are o bandă de sculpturi
orientează politica britanică. lungă de 200 m pe care
S-a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, este transpus în imagini
protestând mereu împotriva încălcării democrației, in- textul comentariilor Dacica,
clusiv prin memorii adresate puterilor occidentale. A scrise de însuşi împăratul
obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile Traian, text care, în formă
din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin scrisă, nu s-a păstrat până
falsificarea alegerilor de comuniști. la noi. Pe Columnă este
În urma înscenării de la Tămădău a fost arestat, la 14 înfăţişată dramatica epo-
iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru pee de la originile neamului
„înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie nostru : istoria războaielor
1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Ma- purtate de împăratul Traian
niu era condamnat la închisoare pe viață. Avea 74 de ani cu regele dac, Decebal.
și a fost trimis la penitenciarul din Galați, pe baza ordinu- Scenele se succed în spirală
lui de arestare 105.515/27 noiembrie 1947. În august de la prima trecere a
1951 este transferat, împreună cu Ion Mihalache, Ilie Dunării de către armata
Lazăr, Camil Demetrescu, Niculescu-Buzești, N. Carandi- romană şi până la cucerirea
no și alții din ”lotul Maniu”, la Sighet. În ultimele luni de definitivă a Daciei. În
viață, colegul său de celulă a fost N. Carandino, în ale acţiunile narate sunt
cărui memorii se găsesc relatările privind ”testamentul sculptate 2500 de
politic” și ”testamentul religios” ale ”Domnului Președin- persoane, personajul prin-
te”, precum și detalii importante din viața, activitatea cipal fiind împăratul Traian,
politică, gândirea morală, religioasă, politică a lui Maniu înfăţişat de 57 de ori, fie în
La 5 februarie 1953, Iuliu Maniu, parintele fondator al ţinută militară, fie în toga
natiunii romane, a încetat din viaţă în temniţa din Sighet, sacerdotală sau în veşminte
celula 1853. de călătorie, având
Una dintre cele mai sinistre închisori ale României, cea întotdeauna capul
de la Sighetu Marmaţiei, a fost locul ales de autorităţile descoperit, fără a fi
vremiipentru a extermina elita României interbelice. implicat în vreo bătălie, cu
Alături de oamenii politici care au făurit România Mare, sabia la brâu nu în mână,
acolo au fost închişi episcopi greco-catolici şi romano- încadrat de doi generali.
catolici, oameni de cultură sau, pur şi simplu, oameni Între dacii înfăţişaţi pe
care au luptat împotriva bolşevismului. Columnă, figura regelui
În data de 12 noiembrie 1998, prin decizia nr. 40/1998, Decebal apare de 7 ori ca fiind implicat în diferite
Curtea Supremă de Justiție a dispus reabilitarea lui Iuliu episoade ale războiului, şi o dată, numai capul desprins
Maniu și a înlăturat pedeapsa complementară a confis- de pe trup, după sinuciderea sa. Columna se află în Forul
cării averii, pronunțată în 1947. La 1 decembrie 1998 a lui Traian exact în locul unde a fost construită, fiind
fost dezvelit Monumentul lui Iuliu Maniu din București. unicul monument roman din Roma rămas neclintit de la
La Bădăcin a fost recuperată casa Iuliu Maniu, în care construirea sa şi până în prezent. (Redacția)
urmează să fie amenajat un muzeu.

Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism

 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
Catalogul manuscriselor din Mănăstirea Sinaia
Claudiu Istrate
Manuscrisele vechi, mai ales cele păstrate cu sfințe-
nie în mănăstiri, au prezentat de-a lungul timpului un in-
teres deosebit spre a fi descoperite, dar puțini s-au încu-
metat a le cataloga, cerceta și publica. Asta deoarece de-
mersurile presupun cunoașterea limbii în care au fost
scrise, a contextului istoric, a conexiunilor culturale și
spirituale din epocă, lucru doar la îndemâna unor cărtu-
rari luminați și pasionați de munca de cercetare. Este și
cazul protos. Mihail-Claudiu Harbuzaru, doctor în teolo-
gie, care a reușit, împreună cu conf. univ. dr. Dragoș Șe-
san, profesor de paleografie chirilică, să realizeze ”Cata-
logul manuscriselor Mănăstirii Sinaia”,
Protosinghelul dr. Mihail Harbuzaru s-a ocupat de
cercetarea cărții vechi din mănăstirea Sinaia încă din tim-
pul studiilor: Ms. nr. 9 i-a oferit tema lucrării de master –
Albina lui Antonie Monahul, ca izvor omiletic. Reproduce-
re selectivă, transcriere și comentarii –, lucrare susținută
la catedra de Omiletică a Facultății de Teologie Justinian
Patriarhul, din București, în anul 2006. Mai departe a
cercetat zestrea de manuscrise psaltice, concretizată
într-un doctorat în 2010: Manuscrisele psaltice de la
Mănăstirea Sinaia, cu calificativul magna cum laude, la
Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității
Babeș-Bolyai, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Vasile Stanciu.
În 2012 a publicat teza de doctorat, la București, la Edi-
tura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei,
cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Române. În colaborare cu dl. Conf.
Dr. Dragoș Șesan, profesor de paleografie chirilică la
Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriar-
hul”din București și cercetător la Arhivele Naționale ale
României, Părintele Mihail ne oferă un catalog al celor
83 de manuscrise ale Mănăstirii Sinaia, incluzând aici și
pe cele 23 ajunse în Biblioteca Academiei Române.
Parcurgerea cuprinsului acestei lucrări ne dă imagi-
nea complexității și valorii muncii de cercetare între-
prinsă de autori. Astfel, Catalogul, precedat de o sub-
stanțială introducere semnată de protos. Mihail-Claudiu
Harbuzaru, cuprinde o prezentare detaliată atât a celor
60 manuscrise aflate în arhivele așezământului monahal
din Sinaia, cât și a celor 23 documente ale mănăstirii
păstrate la Biblioteca Academiei Române. Aparatul critic
este asigurat de un glosar atent elaborat și foarte util
pentru înțelegerea a 50 de termeni mai puțin cunoscuți
(ex. condac, irmologhion, natrapaș, prochimen, troișnic
etc.) , de o consistentă bibliografie, precum și de un
impresionant indice al celor 108 protagoniști întâlniți pe
traseul manuscriselor: autori, copiști, muzicieni. Bazele
de date ale lucrării sunt completate de liste cu sute de
toponime, persoane, instituții, precum și cu cei 23 sta-
reți ai Mănăstirii Sinaia.
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 14
La întocmirea catalogului manuscriselor s-a utilizat
o fișă de descriere codicologică, în șase puncte: data,
titlul, descrierea amănunțită a conținutului, însemnările,
cota manuscrisului, descrierea generală. Pentru aprecie-
rea valorii manuscrisului, fiecare punct a oferit elemente
deosebit de prețioase.
Din punct de vedere al limbii utilizate, un singur ma-
nuscris este slavon (Ms. nr. 20, care cuprinde Liturghia
Sf. Ioan Gură de Aur, pentru uzul preoților), cele mai
multe fiind în limba greacă sau bilingve, româno-gre-
cești. Celelalte sunt românești, cu grafie chirilică. Multe
manuscrise sunt ilustrate cu vignete, frontispicii cu moti-
ve florale, litere și semnături ornate. Aflăm că majorita-
tea poartă sigiliul Mănăstirii Sinaia, în diverse variante,
violet, albastru, negru, oliv și verde, precum și sigilii în
tuș negru sau în fum ale deținătorilor: George Ucenescu,
Nicolae Ivanovici, Arhim. Teofilact Dinu (sigiliu în tuș
violet), Ioan Petric, Protopopul Brașovului (tuș violet).
Din punct de vedere al conținutului, multe aduc in-
formații despre viața monahală, despre evenimente
istorice sau cotidiene (ex. despre moartea lui Mihai
vodă), unele manuscrise au caracter didactic, filosofic,
literar. Ca loc de proveniență, pe lângă cele scrise la
Sinaia, în Catalog apar manuscrise de la Brașov,
Neamț/Secu, Mănăstirea Căldărușani, Ploiești.
O secțiune specială în catalog este cea destinată
manuscriselor mănăstirii Sinaia, ajunse la Biblioteca
Academiei Române la 30 noiembrie 1887. Sunt manu-
scrise deosebit de valoroase, cum ar fi cea mai veche
versiune a Didahiilor Sf. Antim Ivireanul (Ms. nr. 3460,
din 1722-1724) sau Patericul egiptean (Ms. nr. 480, din
1700), dăruit mănăstirii de ctitorul Mihail Cantacuzino
Spătarul. Tot aici găsim lucrările Protos. Naum Râmni-
ceanu și ale Protos. Varlaam Bărăncescu. Ambii au viețu-
it câțiva ani la Mănăstirea Sinaia, realizând mai multe
compoziții, dar manuscrisele lor au rămas mănăstirilor în
care au decedat, Cernica (jud. Ilfov) și, respectiv, Ciolanu
(jud. Buzău). Spre exemplu, Ms. nr. 1412 din BAR cu-
prinde ultima cronică a Țării Românești, realizată de
Protos. Naum Râmniceanu în ,,1810, martie 13, în sfinți-
ta mănăstire Sinaia din Prahova” (f. 19v).
Sunt relevate și manuscrisele provenite din Brașov,
mai ales de la Biserica ,,Sf. Nicolae” din Șchei, cum ar fi
primul curs de Istorie bisericească din cultura româneas-
că, tradus după manualul utilizat în acel moment în se-
minariile catolice și greco-catolice, realizat de cardinalul
italian Cesare Baronio între anii 1588-1607. Un manu-
scris din 1786, Cuvinte de suflet folositoare la mântuitoa-
rea Patimă și la slăvita Înviere a Domnului nostru Iisus
Hristos, alcătuite de Athanasie Ieromonahul Baruha
Criteanul, a fost dăruit de Badea Cârțan, care-l primise
cu doar o zi înainte de la Protopopul Brașovului, Ioan
Petric. Sibianul George Ucenescu, ce a activat toată viața
în Brașov ca protopsalt și profesor de muzică, a lăsat
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
mănăstirii patru dintre manuscrisele sale psaltice, reali-
zate la București între anii 1850-1853, pe cand ucenicea
într-ale psalticii și ale tipografiei pe lângă Anton Pann.
Alte două, Ms. nr. 40 și 50, tot psaltichii, anonime, au
făcut parte din biblioteca sa.
În Catalog sunt prezenți cei mai harnici copiști: Ne-
ofit Ivanovici (cu cinci manuscrise totalizând peste 1200
de file), Naum Râmniceanu, Varlaam Bărăncescu,
Ierom. Silvestru, Ierom. Meletie, Monahul Dometie,
Monahul Neofit, Serghie Monahul, Visarion Ieroschi-
monahul, Ioniță Stoicescu-Logofețelul etc.
Un loc special în această lucrare de referință este
acordat manuscriselor psaltice/muzicale, din care evi-
dențiem o Antologhie muzicală a Ieromonahului Maca-
rie, manuscrisele lui George Ucenescu realizate sub în-
drumarea lui Anton Pann., precum și un Antologhion
grecesc scris înainte de 1811 de un anonim, acesta fiind
singurul dintre manuscrisele muzicale de la Sinaia care
are notație cucuzeliană de tranziție, specifică secolului al
XVIII-lea. Alte manuscrise muzicale cuprind piese pe
notație guidonică: Imnuri școlare, culegeri de folclor
românesc de pe întreg teritoriul românesc
La Cronografe și Letopisețe, sunt câteva manuscrise
excepționale: ultimul letopiseț din Țara Românească, o
scurtă cronică a Țărilor Române, scrisă în 1855, de Arhi-
mandritul Neonil, starețul Mănăstirilor Neamț și Secu.
Ms. , Istoricul și avutul mănăstirii Sinaia, scris de Doro-
thei Ieromonahul, în 1881, Istoria pentru surparea Ieru-
salimului, un fragment din Războiul evreilor, scris de Iosif
Flavius etc.
Un manuscris foarte valoros pentru mănăstire este
Ms. nr. 29, care cuprinde pomelnicele ctitorilor, ale pri-
milor stareți, ale celor mai importanți donatori, precum
și lista stareților mănăstirii și a daniilor primite. S-au
făcut însemnări în el de către stareți, pe tot parcursul
secolelor XVIII-XIX.
Manuscrisele de literatură monahală sunt, firește,
larg reprezentate. La loc de cinste stau Învățăturile ce-
lui dintru Sfinți părintelui nostru Theodor Studitul, cu
patru exemplare, apoi Mântuirea păcătoșilor, în două
exemplare. În câte un exemplar se află: Alăută duhov-
nicească și trămbița cerească, Războiul nevăzut,
Alfavita sufletească, Cuvintele Sf. Isaac Sirul, Cuvinte
ale sfinților părinți Isaia si Vasile cel Mare, Cuvinte de la
sfinții Nil și Marcu Postitorul, Patericul Egiptean, Pate-
ricul Lavrei Pecersca. Un miscelaneu – Ms. nr. 489
B.A.R. –, realizat de Meletie Ieromonahul la Secu sau la
Sinaia, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, conține învăță-
turi ale următorilor: Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Nil
Sorski, Nichifor din singurătate, Sfântul Calist, Sf. Nichi-
ta Stithatul, Sf. Efrem Sirul, Sf. Grigorie Sinaitul, Evagrie
Monahul și Sf. Vasile cel Mare. Tot Meletie a scris și
Ms. nr. 1371 B.A.R., care cuprinde viața și scrierile as-
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 15
cetice ale Sf. Grigorie Sinaitul, precum și învățătura Sf.
Maxim Mărturisitorul despre rugăciune.
Literatura veche religioasă este reprezentată de Al-
bina Monahului Antonie, în două ex., apoi de Crinii țari-
nii, Floarea darurilor, Viața sfinților Varlaam și Ioasaf,
Învățături și sfaturi morale creștine (Ms. nr. 42) etc. Ma-
nuscrisele liturgice nu puteau să lipsească: un Sinaxar
(Ms. nr. 10); un frumos Arhieraticon (Ms. nr. 13), rămas
de la PS Dositei Botoșăneanu, scris de un monah athonit,
Mina Panaitescu Prodromitu, în 1896; Rânduiala călugă-
riei și a schimniciei (Ms. nr. 18, din 1842, al lui Vi-sarion
Ieroschimonahul de la Sinaia); Liturghia Sf. Ioan Gură de
Aur, doar pentru uzul preotului (Ms. nr. 20, singurul în
limba slavonă); Slujba târnosirii bisericii (Ms. nr. 28).
Între manuscrisele omiletice se numără deosebit de
importantul Ms. nr. 3460 B.A.R., cel mai vechi manuscris
cunoscut al Didahiilor Sf. Antim Ivireanul, care aparținea
pe la 1742 Ieromonahului Partenie de la Sinaia; apoi, o
Erminie a picturii bizantine; cuprinde Învățăturile lui Ne-
agoe Basarab către fiul său Theodosie și Viața Sfântului
Nifon, Patriarhul Constantinopolului, de Gavriil Protul.
Scris în 1727, manuscrisul îi aparținea pe la 1811-1818
arhimandritului sinait Gherasim, viitor episcop al Buzău-
lui.
Se vede și în fondul de manuscrise al Mănăstirii Si-
naia unitatea spirituală a românilor de pretutindeni,
despre care stă mărturie schimbul permanent de carte
veche între Țările Române. Mănăstirea a fost întotdeau-
na sub jurisdicția Mitropoliei Ungrovlahiei, însă a avut
mereu strânse legături cu apropiata Transilvanie, prin
Brașov, cu Moldova, mai ales prin Mănăstirea Neamț,
precum și cu Muntele Athos. Călugării de la Sinaia au
provenit întotdeauna din toate cele trei mari provincii
românești, iar pelerinajul la Muntele Athos și impregna-
rea cu spiritualitatea și cu arta liturgică athonită a fost
întotdeauna o constantă a monahilor ortodocși de pre-
tutindeni. Toate aceste manuscrise atestă frumoasa
activitate culturală a călugărilor Mănăstirii Sinaia, în pri-
mele ei două secole de existență.
În concluzie, avem de a face cu o lucrare științifică
valoroasă, de restituire culturală, care pune în valoare
comori de spiritualitate inestimabile. Așteptăm cu inte-
res următoarea apariție editorială, Catalogul tipăriturilor
din Biblioteca Mănăstirii Sinaia, la care protos. dr. Miha-
il-Claudiu Harbuzaru și conf. univ. dr. Dragoș Șesan
lucrează actualmente.
Nota redacției: Mulțumim Protos. dr. Mihail-
Claudiu Harbuzaru care a invitat membrii cenaclului lite-
rar ”Lucian Blaga” la Mănăstirea Sinaia, pentru a face o
prezentare a Catalogului și a le dărui câte un exemplar.
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
INFO ASPE
Spectacol de poezie si muzica pe versuri de
Mihai Eminescu. Sâmbătă 20 ianuarie, ora 11.00 la
Centrul cultural ”Carmen Sylva”, membrii Cenaclului
literar ”Lucian Blaga”, trupa de teatru ”Zamora ” si
grupul coral ”SinArmonia” au susținut un spectacol care
l-a readus în inimi pe Europei. ultimul mare poet roman-
tic al Europei.
Spectacol la Sinaia, de Ziua Unirii Principatelor
Romane! Centrul cultural ”Carmen Sylva” a gazduit
miercuri, 24 ianuarie un frumos spectacol realizat de
elevi ai scolilor din Sinaia si din Cartisoara, comuna
infratita cu orasul nostru prin destinul fabulos al
vestitului Badea Cartan. Cu deosebire ne-au incantat
costumele si dansurile urmasilor taranului-carturar,
precum si faptul ca elevii Scolii Gimnaziale ”Badea
Cartan” din Cartisoara pastreaza atat traditia populara,
cat si amintirea marelui patriot roman. Felicitari
Primariei Sinaia si Centrului Cultural pentru efortul de a-i
gazdui pe micii artisti in zi de sarbatoare.
Schimbare de ștafetă la ASPE. Sambata 17
februarie s-a desfasurat AG ASPE, avand la ordinea de zi
atat darea de seamă privind activitatea ASPE, bilanţul
financiar și raportul cenzorului pe anul 2017, cat si
aprobarea Programului de activitate, a Bugetului si par-
teneriatelor pe anul 2018. Cu acest prilej s-au facut
modificări la Actul Constitutiv, la Statutul ASPE si a fost
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 16
ales noul Consiliu Director, in urmatoarea componenta:
Marius Bratosin (presedinte), Felicia Mirza, Cecilia
Francu, Virgil Nicolae, Lucica Nedelcu, Claudiu Istrate si
Laura Scorteanu (vicepresedinti). Cenzor a ramas
Florentina Stan. Presedintele de onoare al ASPE, prof.
Mariana Cojoc Wisernig speră ca noua conducere să
mențină stacheta activității asociației la un nivel înalt.
Invitatie pentru Dragobete! Sambata, 24 februarie, ora
11.00, Centrul cultural ”Carmen Sylva” va gazdui o
manifestare cultural-artistica a Cenaclului literar ”Lucian
Blaga” si a trupei de teatru ”Zamora”, intitulat ”Dorul de
iubire: Zburătorul si Dragobetele”. Echipa de realizatori
(Octavia Floricica, Cecilia Francu, Felicia Mirza, Cristina
Nicolae) va asteapta, alaturi de artistii si creatorii ce vor
celebra dragostea, primavara, viata! Revenim cu invitatia
si afisul evenimentului.
Alpin Film Festival La Brasov, Busteni si Predeal. În
perioada 27 februarie – 4 martie un eveniment cultural
international a reunit artele filmului, fotografiei si
literaturii cu tematică montană. proiectii de film, lansari
de carte,expozitii de fotografie, dezbateri, conferinte,
toate avand ca tema muntele, alpinismul, legatura
omului cu natura.
(continuare în pag.următoare)
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
(urmare din pag.precedentă)
ASPE a avut trimisi la fata locului, care au participat
la două lansări de carte ce au legătură cu orașul nostru:
”Cronică Salvamont”, de Mihail Sârbu (Editura ”România
pitorească) și ”Sinaia în vremea regilor”, coordonată de
Alina Huzui Stoiculescu. Ambele lucrări se vor găsi în
aprilie, la Magazinul Fresh Art din Sinaia, str. Octavian
Goga nr.3.
Activități ASPE în aprilie-mai 2018
 10 aprilie ora 16.00, Centrul Cultural Carmen Syl-
va. Concurs de cultură generală (Quiz), ediția I,
după modelul celor din Thames (Marea Brita-
nie). Invitați să se înscrie sunt locuitorii de toate
vârstele ai orașului Sinaia, cu precădere cei
apropiați fenomenului cultural: membrii ASPE,
ai cenaclului “Lucian Blaga”, ai trupei Zamo-
ra și ai grupului coral SinArmonia, simpatizanți ai
acestor entități culturale, precum și ai centrului
Cultural ”Carmen Sylva”, care împlinește 10 ani
de activitate. Se vor acorda premii și diplome.
Sponsorii sunt invitați să ni se alăture.
 28 aprilie ora 11.00, Centrul Cultural Carmen Syl-
va. Manifestare cultural-expozițională ”Punți
între arte”- cu prilejul marcării ”Anului European
al Patrimoniului Cultural”. Conferențiază Dana
Voitescu (muzeografie), Doina Profir (muzică),
Dan Manea (arhitectură), iar Grupul Mini Piano
va avea un recital . Cu sprijinul Cenaclului și al
Centrului se vor realiza expoziții de carte ale
autorilor sinăieni și prahoveni, iar publicul este
invitat să vină la eveniment cu cărți care ii
prisosesc, ce vor fi colectate de ASPE și
transmise celor care au nevoie de ele.
 Mai (data se va stabili ulterior), Centrul Cultural
”Aurel Stroe” Bușteni. ”Conferințele ASPE” vor
debuta cu o prezentare ilustrată muzical a
formației ”Phoenix”, susținută de Horia
Bârleanu, un artist plurivalent, un specialist, in-
terpret și fin cunoscător al fenomenului musical
 12 mai, ora 11.00, Centrul Cultural Carmen Sylva,
lansarea DVD-ului ”Sinaia în 60 de minute”,
realizat de Editura Princeps Publishing, arhitectul
Dan Manea și regizorul Cornel Mihalache.
 26 mai, spectacolul ”Copii pentru copii”,
realizator Cecilia Frâncu, cu prilejul Zilei
Internaționale a Copilului
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 17
Evenimente in anul 2018
organizate sub egida Primariei Sinaia
2-5 Aprilie – Sinaia în Lumină.
21 Aprilie – Green Day. De Ziua Pamantului, 22 Apri-
lie, plimbare la pas prin Sinaia
4 Mai – Crosul Adrian Ghioca. Ziua Inimii
9 Mai – Ziua Europei
25 Mai – Nunta de Aur . Editia a XIII-a
Mai – Verde Crud. Campania de curăţenie de primă-
vară a oraşului Sinaia.
1 Iunie – Ziua Copiilor. Ziua porților deschise pentru
copii la primăria Sinaia
2 Iunie – Defilare elevi. Defilarea elevilor clasei a XII-a
de la Colegiul Mihail Cantacuzino
9 Iunie – Ziua Eroilor.
26 Iunie – Ziua Drapelului. Concursuri de ciclism pe
sosea pentru amatori si profesionisti.
30 Iunie – Concursul de Eleganta Automobilistica.
3 Iunie – 3 Iulie – Liga de Fotbal.
Iunie – Iulie – 100 PLUS Eveniment dedicat Centena-
rului Unirii
9-14 Iulie – Festivalul International de Chitara Clasica
19 Iulie – Procesiune religioasa – Biserica Sfântul Ilie
21-23 Iulie – Trofeul Sinaia
Etapa ale Campionatului de Viteză în Coastă.
14-26 Iulie – Europa Summer Edition/Summer Music
Academy (jazz si muzica clasica),
2-5 August – Film 4 Fun.
25 August – Sinaia pe bicicleta
1-31 August – Festivalul George Enescu si Muzica Lumii
– Ediţia a XV-a
14-16 Septembrie – Festivalul Sinaia Forever
14-16 Septembrie – Congresul National de Cardiologie.
27 Octombrie – S-Karp UrbanTrail Sinaia
16-18 Noiembrie – IT’Sinaia
1-2 Decembrie – Ziua Naţională a României
5 Decembrie – Ziua Internaţională a Voluntarilor
6 Decembrie – Aprinderea iluminatului festiv
7 Decembrie – Balul Majoratului
12 – 17 Decembrie – Spirit de Crăciun
22 Decembrie – Ziua Revoluţiei
29 Decembrie – Comemorare I.G. Duca
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
Concurs de literatura 2018
Festivalul Național de Poezie Satirico-Umoristică „Ion
Budai Deleanu”, Ediția a-VIII-a.
Primăria, Consiliul Local și Casa de Cultură ,,Ion
Budai Deleanu” a Orașului Geoagiu, organizează în peri-
oada 06 – 08.07.2018 cea de-a opta ediție a Festivalului
Național de Poezie Satirico-Umoristică „Ion Budai Delea-
nu”. Concursuri pe secțiuni:
I. Secțiunea POEZIE SATIRICO – UMORISTICĂ: se
vor trimite un număr de trei poezii cu temă liberă. Sunt
acceptate speciile: sonet, rondel, fabulă, parodie, pam-
flet. EPIGRAMA nu va fi luată în considerare.
Creațiile se vor trimite în câte trei exemplare, tehnore-
dactate computerizat și însoțite de un motto. În alt plic
separat se vor trece datele participanților: Nume și pre-
nume; Adresa exactă: localitatea, strada, numărul, blo-
cul, scara, etajul, apartamentul, județul, codul poștal,
numărul de telefon, faxul, e-mailul. TEXTELE TRIMISE
trebuie să fie ORIGINALE și să nu fi fost publicate până la
data premierii, 07.07.2018. Termen limită: 08.06.2018
(Data Poștei).
Premiile vor consta în bani, diplome și cărți.
II. Secțiunea VOLUME PUBLICATE: se vor trimite
două volume din fiecare specie a genului satirico-
umoristic (poezie, proză, antologii, albume de caricature
etc.).
Vor participa lucrările tipărite în perioada: ianuarie 2017-
mai 2018. Lucrările se vor trimite în două exemplare
până la data de 01.06.2018, pe adresa menționată, cu
specificația „Pentru concursul de volum”. Volumele des-
tinate concursului nu se restituie, ele intrând în fondul
de carte al Bibliotecii Orașului Geoagiu.
Premiile vor consta în bani, diplome și cărți.
Concurenții pot participa la toate secțiunile concursului,
FĂRĂ RESTRICȚII.
Materialele vor fi trimise pe adresa:
Cenaclul Literar „Ion Budai Deleanu”, Str. Calea Romani-
lor, nr.112, C.P.335.400, Loc. Geoagiu, jud. Hunedoara,
cu specificația „Pentru Festivalul Național de Poezie Sati-
rico-Umoristică „Ion Budai Deleanu”, ediția a-VIII-a, Sec-
țiunea…
Relații suplimentare se pot obține la telefon: 0732/
11.47.83 (persoană de contact Șimonați Claudiu Nico-
lae).
PRECIZĂRI SUPLIMENTARE:
Câștigătorii concursului vor fi anunțați telefonic sau prin
e-mail în timp util, urmând să confirme prezența. În ca-
zul neprezentării la festivitate premiile se redistribuie.
Cheltuielile de cazare și masă pe perioada desfă-
șurării evenimentului vor fi suportate de organizatori.
COSTURILE DE TRANSPORT VOR FI SUPORTATE
DE FIECARE PARTICIPANT.
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 18
11 ianuarie: Ziua Artei fotografice în ROMÂNIA
Mihaela-Alexandra Rașcu
Fotografia este considerată în aceste
timpuri obiectul unuia dintre cele
mai răspândite hobby-uri, indiferent
de vârstă, religie, statut social sau
mijloace materiale disponibile. Cu toate că fotografierea
a devenit accesibilă unei mase largi de pasionați, micile
trucuri pentru a realiza fotografii excelente nu ajung nici
pe departe să țină loc de artă fotografică, care nu poate
intra în categoria trend, moft sau modă
Despre pasiune, devotament și pricepere este vorba și în
istoricul Zilei Artei Fotografice din România, declarată
prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5, din mai 2010, pen-
tru ziua de 11 ianuarie. Această zi reprezintă ziua de
naștere a primului artist fotograf român care a fost și
primul fotoreporter de război din lume, Carol Popp de
Szathmary, născut la Satu Mare, în anul 1812. Nominali-
zat printer primii zece fotografi ai Europei, Carol Popp a
fost pictorul și fotograful oficial al Curții Regale din Co-
troceni, fiind premiat în anul 1855, la Paris, pentru al-
bumul cu imagini din Războiul Crimeei și etalând în ca-
drul Expoziției Universale de la Viena, în anul 1873, foto-
grafii cu costume naționale și peisaje românești care i-au
adus premiul ll în cadrul acestui prestigios eveniment.
După un astfel de pionierat, în România a luat ființă Aso-
ciația Artiștilor Fotografi din România la 28 noiembrie
1956, asociație care s-a zbătut să rămână viabilă multe
decenii. În mai 2012, sub patronatul Asociației Artiștilor
Fotografi din România, a fost lansat Festivalul Fotografiei
Europene, iar în ianuarie 2016 a fost organizat vernisajul
Salonului Internațional de Artă Fotografică al României,
în cadrul căruia s-au primit aproximativ 2.000 de fotogra-
fii realizate de 240 de fotografi din 39 de țări.
De la prima fotografie realizată în România, „Cupidon cu
brațele frânte", reprezentând o statuetă din colecția
personală a lui Carol Popp și până la „Running with the
wind", lucrarea cu care Alexandra Fira a câștigat medalia
de aur a Asociației Artiștilor Fotografi din România la
Salonul Internațional de Artă Fotografică al României,
fotografiile în țara noastră au ținut pasul cu progresul
înregistrat în cele două secole de tehnica fotografică,
stând dovadă asupra unui număr impresionant de eve-
nimente care au făcut istorie. Nu degeaba se spune că „o
fotografie face cât o mie de cuvinte", în societatea con-
temporană fotografia s-a răspândit în toate mediile,
reprezentând atât o unealtă la dispoziția științei, indus-
triei, cercetării, cât și o artă care bucură ochiul și sufletul.
Având în vedere toate aceste aspecte, nu putem decât
să fim de acord că este justificată o zi specială pentru
arta fotografică românească, alta decât Ziua Mondială a
Fotografiei sărbătorită în fiecare an la 19 august.
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
2018, Anul European al Patrimoniului Cultural
Comunicat AGERPRES
Anul European al Patrimoniului Cultural - 2018, instituit prin
Decizia UE 2017/864 a Parlamentului European şi a Consiliului,
a fost lansat la 6 decembrie 2017 la Milano, în deschiderea
Forumului Cultural European. Reprezintă o excelentă oportuni-
tate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al
Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un
spaţiu european comun. Sloganul este "Patrimoniul nostru: la
confluenţa dintre trecut şi viitor".
Astfel, anul 2018 devine un spaţiu temporal în care se va scoa-
te în evidenţă importanţa culturii europene şi a acţiunilor Uniunii
Europene pentru conservarea, digitizarea şi dezvoltarea ele-
mentelor conexe prin care se poate asigura cunoaşterea şi
protejarea patrimoniului. Se vor organiza evenimente, campanii
de informare, educare şi sensibilizare pentru a le permite cetă-
ţenilor să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultu-
ral.
Patrimoniul cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele
şi siturile arheologice ale Europei. Îl întâlnim în literatură, artă
sau obiecte, dar şi în meşteşugurile moştenite de la străbuni, în
poveştile pe care le spunem copiilor, în mâncarea de care ne
bucurăm împreună, în filmele pe care le vedem şi în care ne
recunoaştem.
La nivel european, instituţiile comunitare vor organiza eveni-
mente şi activităţi pe teme specifice.
Comisia, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi
parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung. Se
vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inova-
toare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de comba-
tere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contri-
bui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne
apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât
Anul European al Patrimoniului Cultural să aducă beneficii pe
termen lung cetăţenilor.
Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de
8 milioane euro, o parte din aceste fonduri urmând a fi dedicată
unui apel susţinut prin intermediul Programului Europa Creativă
pentru finanţarea proiectelor de cooperare transnaţională în
domeniul patrimoniului cultural. În plus, tematica anului va fi
susţinută şi de iniţiative şi proiecte finanţate prin intermediul
programelor Orizont 2020, Natura 2000, Europa pentru cetă-
ţeni, Erasmus+, Programul european pentru întreprinderi mici şi
mijlocii (COSME) şi Fondurile structurale şi de investiţii europe-
ne, potrivit site-ului www.europa.eu.
În fiecare ţară Anul European al Patrimoniului Cultural va fi
gestionat de către un coordonator naţional, iar pentru România
acesta este Institutul Naţional al Patrimoniului, care va selecţio-
na, în concordanţă cu obiectivele europene, proiecte şi eveni-
mente culturale care să mobilizeze un număr cât mai mare de
beneficiari şi să aibă un impact relevant în societate.
Anul 2018 va permite tuturor să cunoască şi să aprecieze mai
bine patrimoniul cultural, obiectivele sale fiind de a încuraja
preţuirea patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună,
de a conştientiza şi sensibiliza opinia publică cu privire la istoria
şi la valorile comune, precum şi de a consolida sentimentul de
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 19
apartenenţă la un spaţiu european comun.
Printre evenimentele importante care se vor desfăşura în 2018
la nivel comunitar se numără şi Summit-ul european pentru
patrimoniu (Berlin, 18-24 iunie 2018).
Zilele patrimoniului european (septembrie 2018), perioadă în
care va fi posibil accesul în situri rareori deschise şi vor fi orga-
nizate numeroase evenimente la care este estimată participa-
rea a circa 30 de milioane de oameni. Conferinţa de închidere
va avea loc la Viena, la 11-12 decembrie 2018.
Ideea unui An European al Patrimoniului Cultural a apărut pen-
tru prima dată în 2014, când Consiliul a inclus în concluziile
sale guvernanţa participativă a patrimoniului cultural. Ideea s-a
bucurat de o largă susţinere din partea Parlamentului Euro-
pean, iar Comisia a înaintat în august 2016 propunerea pentru
un An European al Patrimoniului Cultural.
La 22 noiembrie 2016, Consiliul a adoptat o abordare generală
cu privire la propunere. Raportul cu privire la decizie al Comisiei
pentru cultură şi educaţie (Comisia CULT) a Parlamentului
European a fost supus votului în cadrul reuniunii acesteia din 8
noiembrie 2016, potrivit www.consilium.europa.eu.
La 9 februarie 2017, reprezentanţii Consiliului şi ai Parlamentu-
lui European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o
decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului
Cultural (2018). În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L
131/1 din data de 20 mai 2017 a fost publicată Decizia (UE)
2017/864 a Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai
2017 privind Anul european al patrimoniului cultural (2018).
Patrimoniul cultural include vestigii ale trecutului care îmbracă
forme şi aspecte variate. Printre acestea se numără monumen-
te, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii
umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii
păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. În plus,
patrimoniul cultural generează creştere economică şi creează
locuri de muncă în oraşe şi regiuni şi este un element central al
schimburilor dintre Europa şi restul lumii. 7,8 milioane de locuri
de muncă din UE sunt legate în mod indirect de patrimoniu (de
exemplu, în domenii precum turismul, interpretariatul şi securi-
tatea). Peste 300.000 de persoane sunt angajate în sectorul
patrimoniului cultural în UE, iar cu 453 de situri înscrise, Euro-
pa, ca regiune, reuneşte aproape jumătate dintre siturile înscri-
se pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. AGER-
PRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu,
editor online: Daniela Juncu)
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 20
Leeuwarden: capitala culturală europeană 2018

Ana-Maria Elena
Rizeanu

Leeuwarden este
capitala provinci-
ei Friesland și
orașul natal al
faimoasei dansa-
toare-spion Ma-
ta-Hari, William
IV Prințul Oranje-Nassau și graficianului Escher. Centrul oraşului este străbătut de câteva canale înguste,
În umbra orașelor mari din sudul Olandei, Leeuwarden numite şi ţevi datorită formei tubulare, pe care se poate
are multă istorie de oferit și de aceea a câștigat titlul de face un tur cu barca. Turul costă 5€/pers, durează apro-
Capitală Culturală Europeană a anului 2018. ximativ o oră şi oferă multe informaţii legate de clădirile
Turnul Oldehove istorice aflate de-a lungul apei.
Poporul frisian era cunoscut în trecut ca fiind foarte În urma unui incendiu din anul 2013, casa din
mândru, iar una din dovezi o aflăm imediat după ce vizi- Leeuwarden unde s-a născut Mata Hari a ars complet.
tăm Turnul înclinat Însă Muzeul Frisian cuprinde o cameră numită ‘Mata
Oldehove. Hari’ unde sunt expuse câteva obiecte personale ale
Frisienii au dorit să acesteia.
construiască un De-a lungul canalelor și-au făcut loc multe terase, unde
turn-biserică mai am avut parte de un tradițional lunch olandez, și anume
înalt decât cel din broodje (în traducere pâinică) cu diverse soiuri de brân-
capitala provinciei ză, șuncă și semințe. Preferatul meu este broodje cu
vecine Groningen cremă de brânză de capră, miere și semințe de pin, tre-
(Martinitoren) și în buie să îl încercați!
anul 1529 au por-
nit construcția lui Oldehove. Însă turnul se încăpățâna să
se încline oricâte trucuri au încercat constructorii. Con-
strucţia a fost abandonată după 3 ani iar turnul, mai
înclinat decât cel din Pisa, a rămas doar o emblemă a
centrului istoric din Leeuwarden. Poate fi vizitat (biletul
costă 3,5€) și oferă o frumoasă panoramă a orașului.
Fiecare magazin este presărat cu suveniruri îmbrăcate în
steagul frisian şi cu saboţii tradiţionali de lemn – fie sub
formă de breloc, fie in mărime naturală.

Frisienii au o
limbă oficia-
lă proprie,
Ce este cu adevărat haios? Olandezilor le place să se
frisiană, şi o
așeze la o terasă, unde scaunele la o masă de cuplu sunt
mulţime de
așezate două câte două, unele lângă altele, cu fața la
alte dialec-
stradă. Și astfel așezați te invită la o cafea să priviți îm-
te, în funcţie
preună oamenii care trec pe stradă. După ce am râs mult
de localita-
și bine de ciudățenia prietenului meu olandez, la scurt
te, fie ea şi un sat. Nici în materie de dulciuri nu stau mai
timp am citit un interviu într-una din revistele lor. Și
prejos, iar dacă ai ajuns in Friesland trebuie să încerci
domnul intervievat declara că modul lui preferat de a se
tradiționala suikerbrood (în traducere pâine cu zahăr).
relaxa este la terasă privind trecătorii. Cu acestea fiind
Arată ca un cozonac, dar cu alt gust, absolut delicios.
spuse, între timp m-am conformat și eu cuminte culturii
lor

Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism

 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018 Pagina 21
Aproape de centru este Blokhuispoort, o fostă închisoa-
re, închisă în 2007, acum folosită drept centru cultural,
găzduind diverse evenimente. Un vechi ofițer al închiso-
rii te poartă într-un tur captivant prin fostul penitenciar
cu 180 de celule, în bilet (10€/pers.) fiind incluse un ceai
și o tartă, servite în curtea interioară.

Cei interesați de mai multe detalii despre Friesland și

Leeuwarden pot face un tur gratuit ghidat de un grup De Groene Ster (Steaua Verde) este un colț de natură
entuziast de tineri din Leeuwarden. În Turul numit Fries- aproape de oraș, unde uneori au loc festivaluri de muzi-
land am vizitat și Casa Județeană (Provinciehuis). Sala în că, unde te poți plimba cu bicicleta sau unde poți face
care periodic au loc întâlniri între consilierii locali este plajă și o baie în locul amenajat.
superbă și în cadrul turului poți lua loc în băncuțele unde Dacă ai ajuns în parcul De Groene Ster, treci și pe la Aqua
aceștia țin dezbaterile. Zoo Friesland. Vrei să te plimbi în natură, să vezi păsările
flamingo și să faci un selfie cu pinguini? Atunci Aqua Zoo
Alte muzee intere- Friesland (16€/pers.) este locul perfect unde te poți
sante sunt Muzeul plimba câteva ore. Multe din animale alergau libere prin-
de Ceramică tre noi, un detaliu care mi-a plăcut tare mult.
Princessehof
(12€/pers.) și Mu- Leeuwarden este
zeul de istorie na- un oraș cunoscut
turală. pentru
Dacă ai văzut totul Elfstedentocht
în centru, oprește-te și în Prinsentuin (Grădina Prințese- (Turul celor 11
lor), un mic parc în inima orașului unde deseori au loc orașe). Este o
festivaluri și concerte. competiție anua-
lă prin care se
Pe lângă activitățile din centrul istoric, Leeuwarden oferă parcurg 200 km patinând pe canale, pe gheața naturală,
ceva și iubitorilor de natură. Închiriază o bicicletă de la traversând cele 11 orașe ale provinciei Friesland. Ultima
garajul din gară și explorează împrejurimile. Piste de competiție a avut loc în anul 1997, până în prezent ghea-
biciclete există peste ța nemaiatingând grosimea necesară parcurgerii turului
tot, inclusiv între orașe în siguranță, de 15 cm.
și sate, iar dacă te în-
drepți spre De Groene
Ster (cam la 25 min. de
pedalat din centru)
poți să îți faci o idee
despre cum arată sate-
le cu case cochete din
zonă. Unele sunt des-
prinse parcă din Hansel
și Gretel.
Cum ajungi în Leeuwarden? Cu trenul din Amsterdam
sau aeroportul Schiphol, o călătorie durează în jur de
2h:20min. și biletul costă aproximativ 25€/pers. Cu ma-
șina este mai rapid, iar accesul se face pe A7 și A31 sau
A1, A6 și A32.

Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism

 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
Strategie pentru dezvoltarea infrastructurii pe Valea
Prahovei
Marc-Christian Rentia
Facem sau nu facem autostradă pe valea Praho-
vei? Cum putem reduce blocajele din trafic înainte de
finalizarea autostrăzii? Este trenul o soluție?
România încearcă din 2004 să construiască o au-
tostradă pe Valea Prahovei, fără succes până acum. Du-
pă atâtea încercări nereușite au apărut chiar voci care
susțin că nu se justificată o investiție așa de mare. Prin-
cipalul lor argument: ambuteiajele se formează numai
câteva zile pe an. ASCORO consideră că autostrada este
importantă și trebuie făcută. Ea nu servește numai turiș-
tilor, ci și transportului rutier de marfă. Dar suntem con-
știenți de costuri și că prin munți o autostradă durează.
De aceea TREBUIE LUATE RAPID ȘI ALTE MĂSURI, iar
autostrada etapizată pe circa 20-25 de ani, reducându-se
efortul financiar anual.
ASCORO vine cu câteva propuneri inovatoare,
chiar spectaculoase. Prima privește relocarea DN1 în
albia râului Prahova în Bușteni și Poiana Țapului. Da, ați
citit bine: în albia râului. Pe o lungime de ca. 5 km. Și
anume ca pasaj semi-îngropat, la 3-6 metri sub cota te-
renului, pentru a permite păstrarea podurilor drumurilor
actuale și mai ales pentru ca noul drum să nu se trans-
forme repede în bulevard local, pe care se parchează
neorganizat și pe care traversează mulți pietoni. Proce-
deul se numește „cut and no cover” (sapă și nu mai aco-
peri). Cât despre râul Prahova, acesta are un debit mic în
zonă, poate fi canalizat și nu reprezintă vreo atracție
turistică, ca să merite să fie păstrat cu orice preț în for-
ma actuală. Fiind deja în mijlocul unei localități, apa nu
mai este de mult folosită ca vad de trecere sau adăpare
pentru animale. În definitiv și parcul Cișmigiu din Bucu-
rești este realizat peste fostul lac Cișmegiu. Între 1830 și
1854 lacul a fost secat și a fost chemat un peisagist re-
numit din Austria, care să transforme terenul în parc. Și
la Bușteni se pot imagina astfel de măsuri compensatorii,
de ex. realizarea unui parc cu apă pentru copii peste o
parte din noul pasaj.
A doua propunere se referă la punerea cu adevă-
rat în valoare a liniei de cale ferată deja modernizată
București-Predeal. Prin trenuri dese în perioadele turisti-
ce și parcări Park&Ride (P+R). Cea mai importantă parca-
re: la Câmpina. Nu la București, ci la Câmpina. Atunci
când DN1 tinde să devină prea plin, indicatoare electro-
nice amplasate înainte de Câmpina avertizează șoferii și
îi îndrumă către noua parcare de lângă gara din Câmpi-
na. Aici, la fiecare 15 minute pot lua trenul spre Valea
Prahovei.
ASCORO propune în total 8 proiecte. Iată proiec-
tele descrise pe scurt:
 2019-2020 – Achiziționarea (sau închirierea) a 20
de rame electrice noi de către CFR Călători. Tre-
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 22
nuri cadențate la 15 minute pe ruta București-
Ploiești-Predeal.
 2020-2021 – Construirea a 3 mari parcări tip
Park&Ride (P+R) în București, Ploiești și Câmpi-
na, cu acces facil către peroanele la care opresc
trenurile de la punctul 1.
 2019-2021 – dezvoltarea DN1 în Bușteni, princi-
palul punct de congestie actual: Construcția unui
pasaj semi-îngropat neacoperit (CUT + NO
COVER) pe actualul amplasament al Râului Pra-
hova, pe o lungime de ca. 5km (evitând astfel in-
tegral Poiana Țapului și Bușteni).
2020-2022 – eliminarea punctelor de pe DN1 Comarnic –
Predeal, în care vehiculele aflate în circulație ar putea fi
nevoite să oprească (treceri de pietoni, intersecții, ma-
nevre de parcare ale altor vehicule, etc…)
2020-2022 – Pe măsura punerii în funcțiune a sistemului
feroviar, interzicerea parcării pe unele străzi în stațiuni.
Oprirea pe DN1 complet interzisă și împiedicată fizic prin
parapeți sau borduri înalte. Taxe mari de parcare în orice
alt loc, inclusiv în parcările private.
permanent – Transport în comun de calitate și flexibil (cu
autobuze de mici dimensiuni) între gările din stațiuni și
obiectivele turistice. Eventual soluții alternative, cum ar
fi telegondole. Transport în comun gratuit pentru o zi
pentru cei care sosesc cu trenul.
2021-2025 – Măsuri pe DN1a Cheia – Săcele – Brașov.
Tunel de 2km în pasul Bratocea. Îndreptarea traseului
între pasul Bratocea și Săcele și extinderea la drum 2+1.
Drum nou Săcele – centura Brașov. În total reducerea
timpului de tranzit cu aprox. 30 de minute și eliminarea
serpentinelor.
2022-2042 – Realizarea etapizată a autostrăzii A3 Brașov
– Ploiești, pornind de la Brașov spre Ploiești. Prima eta-
pă: half-profile între Râșnov și Azuga, cu tunel în zona
Pârâul Rece și astfel mutarea traficului din Predeal și de
pe serpentinele Predeal – Timișul de Sus pe traseul nou.
DESCRIERE GENERALĂ A SITUAȚIEI
Valea Prahovei este un obiectiv turistic impor-
tant, iar în week-end-urile din perioadele de vacanță
circulația se blochează, ajungându-se la timpi de aștep-
tare în trafic între una și șapte ore. În restul anului circu-
lația este normală, specifică unui drum de munte 1+1,
care trecere prin numeroase localități. Vehiculele grele
nu au voie să circule ziua pe acest drum. Calea ferată
București – Predeal este complt reabilitată și se circulă
foarte bine, cu viteze între 80 km/h (în zona montană) și
140 km/h (la câmpie). De la Predeal la Brașov calea fera-
tă se prezintă într-o stare relativ proastă și se circulă cu
viteza extrem de redusă, în mare parte cu 50km/h, nu-
mai aproape de Brașov se ajunge la 100 km/h pe o dis-
tanță scurtă.
(continuare în numărul următor)
Calendarul evenimentelor
Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
şi aniversărilor culturale 2018
 1905 ani de la inaugurarea Columnei lui Traian
(Anul 113 d. Hr.)
 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural
 Capitala Mondială a Cărţii (World Book Capital) –
Atena (Grecia)
 Capitale Europene ale Culturii (European Capitals
of Culture) – Leeuwarden (Olanda) şi Valletta (Mal-
ta)
 Capitala Europeană a Tineretului (European Youth
Capital) – Cascais (Portugalia)
 Capitala Europeană a Sportului (European Capital
of Sport) – Sofia (Bulgaria)
 Centenarul Marii Uniri din 1918
IANUARIE
 BAIESU, ION (1933–1982) scriitor; 85 ani de la
nastere /2 ian
 BRATESCU-VOINESTI, 1868–1946) prozator, 150 ani
de la nastere /1 ian
 BRATIANU, GHEORGHE I. (1898–1953) istoric, 120
ani de la nastere /30 ian
 EMINESCU, MIHAI (1850–1889) scriitor, jurnalist,
168 ani de la nastere /15 ian
 GÂRLEANU, EMIL (1878–1914) scriitor; 140 ani de la
nastere /5 ian
 MANIU, IULIU (1873–1953) om politic, 145 ani de la
nastere /8 ian
 MIRCEA CEL BATRÂN (1355–1418) Domn al Țarii
Românești; 600 ani de la moarte /31 ian
 MURNU, GEORGE (1868–1957) scriitor, traducator,
istoric, 150 ani de la nastere /1 ian
 SLAVICI, IOAN (1848–1925) prozator, 170 ani de la
nastere /18 ian
 TESLA, NIKOLA (1856–1943) inventator, inginer,
fizician american; 75 ani de la moarte /7 ian
 REVOLUŢIA DE LA 1848; 170 ani de la izbucnirea ei
/12 ian
 ZIUA ARTEI FOTOGRAFICE ÎN ROMÂNIA /11 ian
 ZIUA CULTURII NAŢIONALE /15 ian
 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CUVANTULUI
„MULŢUMESC” (International Thank You Day) 11
 ZIUA MONDIALĂ A SCRISULUI DE MANĂ 23
 ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – Sarbatoare
naţionala (zi nelucratoare) /24 ian
 ZIUA WIKIPEDIA (Wikipedia Day) 15
FEBRUARIE
 BOGZA, GEO (1908–1993) scriitor, 110 ani de la
nastere /6 feb
 GOLDONI, CARLO (1707–1793) dramaturg italian;
225 ani de la moarte /6 feb
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 23
 GUTENBERG, JOHANNES (1398–1468) tipograf,
bijutier german; 550 ani de la moarte /3 feb
 HASDEU, BOGDAN PETRICEICU (1838–1907) filolog,
scriitor, istoric, 180 ani de la nastere /26 feb
 KLIMT, GUSTAV (1862–1918) pictor austriac; 100
ani de la moarte /6 feb
 LUCHIAN, STEFAN (1868–1916) pictor, 150 ani de la
nastere /1 feb
 MUSATESCU, TUDOR (1903–1970) scriitor; 115 ani
de la nastere /22 feb
 NEGOIȚESCU, ION (1921–1993) critic si istoric
literar; 25 ani de la moarte /6 feb
 OLAHUS, NICOLAUS (1493–1568) istoriograf, preot
catolic, arhiepiscop, guvernator al
 Ungariei; 525 ani de la nastere /10 ian; 450 ani de la
moarte /15 ian
 RADULESCU-MOTRU, CONSTANTIN (1868–1957)
filosof, scriitor; 150 ani de la nastere /2 feb
 ATENEUL ROMÂN (Bucuresti); 130 ani de la
inaugurare /14 feb
 ZIUA EUROPEANĂ A SIGURANŢEI PE INTERNET, a
doua zi de marţi
 ZIUA MONDIALĂ A RADIOULUI (World Radio Day)
13
 ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DONAȚIEI DE CARTE (In-
ternational Book Giving Day) 14
 ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LIMBII MATERNE 21
 ZIUA DRAGOSTEI ŞI A BUNĂVOINŢEI – Dragobete 24
MARTIE
 ASACHI, GHEORGHE (1788–1869) carturar, scriitor,
gazetar; 230 ani de la nastere /1 mar
 BOLLIAC, CEZAR (1813–1881) scriitor; 205 ani de la
nastere /25 mar
 GAGARIN, IURI ALEXEEVICI (1934–1968) cosmonaut
rus; 50 ani de la moarte /27 mar
 GORKI, MAXIM (1868–1936) scriitor rus; 150 ani de
la nastere / 16/28 mar (aniversare
 UNESCO)
 KIRIŢESCU, ALEXANDRU (1888–1961) dramaturg;
125 ani de la nastere /28 mar
 MATEEVICI, ALEXEI (1888–1917) scriitor; 130 ani de
la nastere /27 mar
 PRUTEANU, GEORGE (1947–2008) filolog, lingvist;
10 ani de la moarte /27 mar
 RAHMANINOV, SERGHEI VASILIEVICI (1873–1943)
compozitor, pianist si dirijor rus; 75 ani de la moarte
/28 mar
 GAZETA DE TRANSILVANIA (Brasov, 1838–1873;
1875–1946); 180 ani de la apariţie /12 mar
 UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA; 100 ani de la
înfaptuirea ei /27 mar/9 apr
 ZIUA MĂRŢIŞORULUI 1
 Nr. 37-38-39, an IV, ianuarie-martie 2018
 ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORULUI (Writers Day) 3
 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FEMEII 8
 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FRANCOFONIEI 20
 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TEATRULUI PENTRU COPII
ŞI TINERET 20
 ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI 21
 ZIUA MONDIALĂ A APEI 22
Anunț important
În vederea realizării unei antologii a Cenaclului literar
”Lucian Blaga”, membrii și simpatizanții cenaclului sunt
rugați să contribuie cu texte literare (poezie, proză,
teatru, memorialistică etc.) și jurnalistice proprii sau ale
celor care au colaborat cu el. De asemenea, sunt
așteptate fotografii, documente, articole și semnalări din
presă, referințe biografice și bibliografice, alte informații
și dovezi despre viața literară și cultural-artistică
sinăiană (instituții, oameni, evenimente) care jalonează
cei aproape 60 de ani de existență a cenaclului.
Materialele vor fi colectate de colectivul revistei ”Sinaia
Excelsior” până la 5 mai 2018 și apoi predate
colectivului de selecție și coordonare a antologiei,
condus de prof. Ion Floricică. Antologia va fi tradusă apoi
în limba engleză de prof. Felicia Mîrza. Cei interesați pot
utiliza următoarele modalități de transmitere a
contribuțiilor lor: prin email, la adresa
claudiu.istrate@proedit.ro, direct sau prin poștă la
adresa Magazinului ”Fresh Art” (Editura ”Amanda Edit”)
din Sinaia, str. Octavian Goga nr. 3. Alte informații la
direcțional de proiect Claudiu Istrate, tel. 0787/685.647.
Apelul ASPE pentru Operațiunea 2%
Conform legii, contribuabilii persoane fizice pot
sa di-recționeze către ONG-uri 2% din impozitul pe veni-
tul din anul anterior, (care ar ajunge, altfel, la bugetul
statului). Asociația Socio-culturală ”Prahova Excelsior”
face un apel către membrii, voluntarii și simpatizanții săi,
precum și către toți cititorii revistei noastre, să doneze
către noi 2% din impozitul pe venitul global obținut în
2016. Acest lucru se poate realiza foarte simplu, prin
completarea formularului 230.
Redirecționarea este gratuită, adică nu duce la
nicio cheltuială suplimentară pentru persoana care com-
pletează formularul. Suma respectivă NU reprezintă o
sponsorizare sau o donație, ci este o parte a bugetului de
stat, direcționată de către fiecare cetățean către sectorul
neguvernamental. Data limită este 25 mai 2018. Pe
formular se completeaza următoarele date:
Asociația Socio-culturală ”Prahova Excelsior”
CUI 18266103, Cont RO73 RNCB 0209 0134 1145 0001
BCR Sinaia Puteți solicita formular completat cu aceste
date la adresa claudiu.istrate@proedit.ro sau il puteti
mpleta pe loc la magazinul ”ART FRESH”, str. Octavian
Goga nr.3
Sinaia Excelsior. Publicație de cultură, educație și turism
Pagina 24
Sumar
Pag. 1-2 Neagu Djuvara, un om cât un secol
colaj de Claudiu Istrate
Pag. 1 și 3 Serialul despre Micul Versailles s-a lansat la
Paris -Blue Masters Marketing-
Pag. 4 Arhivă de cenaclu, Proces-verbal, Ion Floricică
Pag. 5 Relatare despre ultima ședință de cenaclu
cu Nicomah, Ion Floricică
Pag. 5-7 Nunta iedului flăcău (fabulă – baladă)
Nicolae-Paul Mihail
Pag. 8-9 Poezie 3X3, Daniela Mîrza, Christina Nicolae,
Mioara Iarchy Leon
Pag.10-11 Teatrul Zamora, izvor cultural montan, Vlad
Lungu
Pag. 12-13 65 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, An-
drei Cătălin Mocanu
Pag. 13 1905 ani de la inaugurarea Columnei lui Traian
Pag. 14-15 Catalogul manuscriselor din Mănăstirea Si-
naia, Claudiu Istrate
Pag. 16 Info ASPE, Spectacol de poezie si muzica pe ver-
suri de Mihai Eminescu, Spectacol la Sinaia, de Ziua Uni-
rii Principatelor Romane, Schimbare de ștafetă la ASPE,
Invitatie pentru Dragobete, Alpin Film Festival la Brasov,
Busteni si Predeal, Activități ASPE în aprilie-mai 2018
Pag.17 Evenimente in anul 2018 organizate sub egida
Primariei Sinaia
Pag. 18 Festivalul Național de Poezie Satirico-
Umoristică „Ion Budai Deleanu”, Ediția a-VIII-a
Pag. 18 11 ianuarie: Ziua Artei fotografice în ROMÂNIA
Mihaela-Alexandra Rașcu
Pag.19 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural,
Comunicat AGERPRES
Pag.20-21 Leeuwarden: capitală culturală europeană
2018
Pag.22-Strategie pentru dezvoltarea infrastructurii pe
Valea Prahovei, Marc-Christian Rentia
Pag.23-24 Calendarul evenimentelor şi aniversărilor
culturale 2018
Pag.24 Anunț important
Sinaia Excelsior
ISSN 2393 – 0195; ISSN-L 2393 – 0195
Editor: ASPE Sinaia
Director onorific: Radu GHICA MOISE
Senior editor: prof. Octavia FLORICICÃ
Redactor-șef: Claudiu ISTRATE
Redactori: Marius Bratosin, Felicia Mîrza
Secretar de redacție: Cristina NICOLAE
Tehnoredactare&Graficã: SC. Amanda Edit srl
Contact Tel. 0787/685.647; mail: claudiu.aspe@gmail.com;
Publicaţia se distribuie în format electronic, pe site-ul
https//www.scribd.com și in format tipărit, la Magazinul Fresh
Art, str. Octavian Goga, nr.3