Preda - Geto Dacii Dava Sprincenata - 1986

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
Geto-dacii din bazinul Oltalui inferior
Daya de la Sprl•cenata
Ilus tratia :
Argeş Epure (desene)
Dan Perianu (fotografii)
ACADEMI A DE ŞTIINŢE SOCIAL E ŞI POLITICE
A REPUBLICII SOCIALIST E ROMÂNIA
INSTITUTUL DE ARHE OLOGI E
BIBLIOTECA DE ARHEOLOGIE
XLVII
CONSTANTIN PREDA
GETO-DACII
DIN
BAZINUL OLTULUI INFERIOR
DAVA DE LA SPRÎNCENATA
Cu colaborarea lui
MIHAI BUTOI
EDI TUR A A C ADE M I E I R EPUB L IC([ S O CI A L I STE ROMÂNI A
BUCUREŞTI, 1986
The Geto-Dacians from the Lower Basin
of the Olt
Da-.a from Sprîncenata site
reTO-�aRH B oacce:li:He Hm1rnero 0JITa
Editura Academiei Republicii Socialiste România
79 717, Bucureşti, Calea Victoriei 125
CUP RINS
cui·fNT INAJNTE • • • • . • . • 7
.4BREVIER1 . . . • . . . . . . . . 11
I. DA\"A GETICĂ DE LA SPBINCENATA 13
SCL'.RT ISTORIC • • . . . . . . . . 13
A. SĂPĂTURIL E . . . . . . . . . 15
1. S e efl u ni şi forllDeafla aşezirll (cu colaborarea lui 1"\;J •
.Butoi) . . . • • . • • • • . 15
2. St rat i g rafie • . . • • • • • 31
3 . J.ocuin1e . . . . . . . . . • 37
4 . G ropi de provizii şi menajere -42
5. :Uormhll de lnhumatle. . . . 50
B. DESCOPERIRILE . . . . . 51
1. Cnamlea . . . . . . . . . 51
a. Ceramică lucrată cu mina 52
b. Ceramică lucrată la roată 57
c. Ceramică de import . . . 61
ci. Creuzete . . . . . . . . 61
2. U11elte şi obi ecte de metal, platr1'i, os şi lut 61
a.l,"nelte şi obiecte de metal . . . . . 62
b. t:neltel şi obiecte de piatră, os şi lut 66
3. Drsroprrlrlle monetare (cu colaborarea lui .U.
Butoi) • . . • • • • • • • • • • . • . . 68
C. OCUPAŢIILE. • • • . . . . . . . . . . . . . 74
D. RA PORTIJR ILE CU LUMEA GRECO-ROl\IANĂ 77
E. CATALOGUL DESCOPERffilLOR. . . . . 83
1. Ceran11t·a . . . . . . . . . . . . . . . . 83
2. Lnelte şi o•leete de metal, piatră, os şi lut . 97
II. CETATEA GETICĂ DE LA MĂRGĂBITEŞTI (cu co-
laborarea lui M. Butoi) . . . . • • 100
111. AL'rE AŞEZĂRI GETO-DACICE (cu colaborarea lui
M. Butoi) . . . . . . . . • 110
IY. COXSIDEllAŢII GENERALE 118
RESUJJE . • . • • . . . . . • 124
EXPl.JCATION DESFIGURESJ . 129
OUVÎNT ÎNAINTE
V alea O ltnl'lli inferior, din zona oraşului Slatina şi pînă la Dunăre,

a intrat în sfera investigaţiei arheologice propriu-zise abia în ultimii 15 ani.
Terasa stingă a Oltului, mult înălţată faţă de nivelul apei, ca şi terasele
Olteţului, dfo părţile lui dinainte de vărsare, s-au, dovedit locuri prielnice
de locuire de-a lungul timpuhli. Pînă nu (le mult se c·unoaşteau doar unele sem
nalări cu caracter general privind existenţa în această zonă a unor „cetăţi",
fără să se fi ştiut exact epoca şi caracteml lor. Investigaţiile preliminare de
teren, ct1 şi 1tne1.e descoperiri întîmplătoare a1i adus date suplimentare de
interes major. Drept urmare s-a trecut la cercetarea sistematică a unora din
obiectii·ele ce se a»unţau ca fiind mai importante şi se integrmi în planul
tematic prfori•ar şi l• cele care au făcut parte din rîndul obiectivelor de
aalvare (fig. 1).
Unele din primele asemenea investigaţii au avut loc chiar pe teritoriul
ora�ului Slatina, pe dealul „Grădişte" şi în cartierele noi unde s-au ridicat
construcţii mfJdenie. De pe urma săpăturilor efectuate în aceste puncte au
fost sc0<u1e la i1Jeală urme de locuire din epocile neolitică, bronzului şi geto
dacică. Un tel 11eolitic, aparţinînd culturii Sălcu,ta, a fost depistat şi cercetat
pe teritoriul localităţii Brebeni, în partea de sud a oraşului Slatina. Săpă
turi de durată mai lungii şi de oarecare amploare s-au efectuat în cetatea
geto-dacică de la 1Wărgăriteşti, situată la sud de Balş, pe terasa dreaptă
a Olteţului. Prevăzittă cu sistem de apărare constînd din şan,t şi val de pă
mînt ars, cetatea a fost folosită în �pecial ca centru de refugiu şi doar într-o
foarte mică măsură � ca punct de locuire, începînd din secolul al V-lea şi
pînă în secolul al II-lea î.e.n. O cetate similară, cn şanţ şi val de pămînt
ars, cu acela� cara<:ter de refugiu, dar de proporţii mai reduse, în care s-a
e.recutat un mic sondaj, se află mai la nord, pe terasa stîngă a Olteţului, pe
teritoriul comunei .;.l:[orunglav.
1 n apropiere de Slatina, pe teritoriul localităţii 1lfilcov, nu departe de
gara C.P.R., pe un pinten din terasa stîngă a Oltului, se află o altă aşezare
geto-dacică. Din aceasta se mai păstrează doar o parte, restul fiind distrus
cn prilejul construirii căii ferate din apropiere. Aici s-au întreprins recent
cîteva sondaje, cu care prilej s-a stabilit. că aşezarea aparţine fazei „clasice"
a civilizaţiei geto-dace. La Drăgăneşti-Olt, pe malul stîng al Oltului, s-au
descoperit întîmplător cîteva morminte de înlwma,tie din secolul al IV-lea
e.n., foarte probabil sarmatice, şi este în curs de cercetare un tel neolitic apar
ţinîml culturii Sălmtţa.
Descoperirea cea mai importantă şi în care s-azi efectuat săpături sis
tematice în anii 1976-1983 o constituie dava getică de la Sprîncenata
(jud. Olt). Rezultatele obţinute de pe urma acestor cercetări vor forma subiec
tul de bază al prezentei monografii. Pe teritoriul aceleia.,<ti comune s-au mai
făcut şi alte descoperiri întîmplătoare, din rîndul cărora reţin atenţia un
•[e/aru
•Amărăşti de Sus
5
u ..A
o 10km R
R. P. A
Fig. 1. Harta cu aşezări geto-dacice din l:tuim.11.I 01.ttib.i iD.(erior.
8
fragment de fib ulă digitată din secolul al Vii-lea e.n., un mormînt din secolul
al !V-lea e. n., o tetradrahmă �llacedonia Prima şi.urme ceramice din seco
lele rnI-X e.n. Cercetări sistematice s-au întreprins în ultima vreme
(1980-1986) şi în aşezarea geto-dacică de la Pleaşov (jud. Teleorman).
Aceasta este prevăzută cu şanţ şi val de apărare şi are mai mult un carac
ter de refugiu. Descoperirile făcute se concentrează către poala valului. Din
studiul materialului scos la iveală rezultă că a.şezarea datează din secolele
III-II î.e.n.
în aceste prime rînduri preliminare n-am intenţionat să facem o exp u
nere a tuturor descoperirilor arheologice din bazinul Oltului inferior. Am
dorit doar să menţionăm o parte a acestora, desigur a celor mai însemnate,
în special pe cele care sînt rezultatul unor săpături sistematice sau de sal
vare, pentm a scoate în eridenţă bogăţia de loc·uire de-a lungul timpurilor în
această importantă ::onă geografică. 1n acelaşi timp ţinem să menţionăm că
cercetările la care ·ne-am referit sînt, în cea mai mare parte a lor, rezultatul
colaborării dintre Institutul de arheologi,e din Bucureşti şi Muzeul judeţean
de istorie din Slati11,a, uue •e află depuse şi expuse principalele materiale
arheologice descoperite.
.ABRE VIERI
AISC Anuarul Institutului de studii clasice, Cluj.

AMPorol Acta Musei Porolissensis, Zalău.
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia. .
BMC H. Mattingly, Coins of the Roman Empire in the Britillh

Museum, Londra.
Bl\11 Buletinul monumentelor istorice, BucUI'eşti.
BSNR Buletinul Societăţii numismatice rom�ine, Bucureşti.
Crawford M. H. Crawford, Roma'/il, Republican Coinage, Cam
bridge, 1974.
Dacia Dacia. Revue d'arcbeologie et d'histoire ancienne, Bucu
reşti, I-XII, 1924-1947, N. S. I, 1957-.
DissPann Dissertationes Pannonicae, Budapesta.
Grueber H. A. Grueber, Coins of the Roman Rep·ublic iti the Bri
tisl Museum, Londra.
IzvestiiaVa:r11a Izvstiia na Varnenskoto arhelogicesko druzestvo, Varna.
JNG Jahrbuch fiir Numismatik und Geldgeschichte, Miinchen.
Materiale Materiale şi cercetări arheologice, Bucmeşti.
MemAntiq Memoria Antiquitatis, Piatra. Neamţ.
Mousaios Mousaios. Studii şi cercetări de istorie locală, Buzău.
RIC Roman Imperial Coinage, Londm.
SCIV (A) Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie),
:Bucureşti.
SCN Studii şi cercetări de numismatică, Bucureşti.
SCŞCluj Studii şi cercetări ştiinţifice, Cluj-Napoca.
Stcl Studii clasice, Bucureşti.
Sydenham Ed. A. Sydenham, The Coinage of the Roman Republic,
Lm1dra, 1952.
11
I. DAVA GETICĂ UE LA SPRINCENATA
SCURT ISTORIC
J�a ;)0 km spre sud de Slatina, pe partea stîngă a viUi Oltului, sub
terasa primară a acestuia se află comuna Sprîncenata, în alcătuirea căreia
au intrat satele Viespeşti, Gîlmee şi Sprîncenata. în acest sector, albia
riului Olt s-a deplasat mult spre vest, situată acum la o distanţă de circa
5 km faţă de terasa stîngă, lăsînd în urma lui o mare luncă, intrată recent
în circuitul agricol. Acum este dificil să se poată preciza cit de departe spre
vest se afla albia Oltului în epoca geto-dacică. Se poate presupune totuşi
că aceasta nu putea fi la o astfel de distanţă, dacă avem în vedere împre
jurarea că pînă la începutul secolului nostru toată această luncă, înce
pînd tlin marginea comunei, era de fapt un teren mlăştinos şi permanent
inundabil. Pe toată această imensă suprafaţă se întîlnesc astăzi, datorită.
drenării terenului, grădini de zarzavaturi, lanuri de griu şi porumb, pă
şuni pentru vite şi, ici-colo, pilcuri de păduri.
În partea de est a terasei, deci pe culmea acesteia, se întinde marea
Cimpie a Boianului care a fost întotdeauna, din antichitate şi pînă astăzi,
un teren dintre cele mai propice pentru agricultură şi creşterea Yitelor,
precum şi păduri necesare procurării lemnului şi practicării vinătorii.
Toate satele comunei Sprîncenata se înşiră continuu, pe o distanţă.
de circa 2 km, de-a lungul terasei Oltului. în acest sector, poate mai mult
decît în partea de nord, terasa amintită domină prin înălţimea ei întreaga
luncă şi vale a Oltului. În plus, pantele acesteia sînt deosebit de abrupte,
înclinaţfa lor apropiindu-se mult de poziţia verticală. În dreptul fostului
sat „Gîlmee", în partea lui tle sud, către Viespeşti, impresionează un
1>inten de teren care s-a desprin:;; din terasă printr-o viroagă naturală, ie
şind mult, spre Yest faţă de linia principală a acesteia. Are o formă o\·ală,
cu dinwn�iunile de 30 x 110 m şi este înconjurat, cu excepţia părţii de
est, pe toaite laturile, de pante foarte înclinate, greu accesibile, cum rare
ori se poate întîlni în restul terasei (pi. I). Din acest punct, vizibilitatea
văii Olt.ului, pe o distanţă de c î t e 2ti-30 km spre nord şi 8pre sud, per
mitea o supraveghere aproape perfectă. O asemenea poziţie oferea condi
ţii ideale ca loc de stabilire a unei aşezări antice în general şi a unei
dava geto-dacice în special. În rîndul unor a8tfel de condiţii propice de
locuire pe care-l prezenta acest bot de terasă, se mai include şi bo�ăţia de
izvoare de apă., care abundă la piciorul terasei, rcprezentînd şi astăzi o
binefacere pentru locuitorii din apropiere. Poziţia dominantă a botului
de terasă pe care se va instala aşezarea getică, precum şi apaliţ.ia unor
urme de cultlll"d. materială. au atras atenţia localnicilor cu aproape un
secol în urmă.. O primă menţiune despre existenţa aici a unei cetăţi an
tice, făr'J. alte precizâri suplimentare, întîlnim în răspunsul învăţătorului
13
Ion Dumitrescu din Viespeşti la CJiestionarul lui Alexandru Odobescu.
Aceeaşi consemnare va apal"t� şi în J.lJ. arele dicţionar geografic al României,
unde punctul în discuţie este denumit „Cetatea de la Gîlmee".
Intere1ml pentru acest punct cu urme de cultură antică a început să
crescă după al doilea război mondial, o dată cu ampla campanie de cer
cetări arheologice din ţara noastră şi cu înfiinţarea a numeroase muzee
judeţene, orăşeneşti şi săteşti. Atenţia este atrasă din ce în ce mai mult
de apariţia aici a unor fragmente ceramice, cîtorva denari romani repu
.blicani şi a unei monede de bronz emisă de Histria, pe baza cărora pro
fesorul 'l'eodor �iţu va înjgheba o colecţie muzeală la şcoala din Vie::;peşti.
Pe teritoriul comunei, Re mai făcuseră între timp cîteva descoperiri
care vor stîrni interesul specialiştilor şi le vor îndrepta paşii şi spre aeeastă
zonă mai puţin cunoscută din punct de vedere arheologic i;;i numismatic.
E8te vorba mai întîi de un tezaur alcătuit din 110 denari romani republi
eani, descoperit în 1960, în punctul „Livada Cocoanei". Întreg tezaurul
a ajuns în colecţ,iile Muzeului de istorie şi etnografie din Piteşti şi cuprinde
emisiuni din intervalul de timp dintre 175-4!i î. e. n.1• În al doil(•a rînd
ne rcfe1im la un alt tPzaur monPtar, alcătuit din monede de argint ro
mane imperiale tîrzii (siliq11ae ) , emisiuni de la împăraţii Constantius
II şi Yalen:-. Deseoperirea s-a făcut prin 193;; şi nu se mai cunosc· amă
nunte referitoare la locul unde s-a găsit tezaurul respectiv şi nici numărul
exact al morwcll'lor, aflate aeum în colecţiile Muzeului de il-•torie al
U. S. România 2• Tot pe teritoriul comunei, în apropierea şcolii din Vie;; peşti,
pe partea stîngă a, şoselei s-au găsit, într-un mal surpat, două vase de lut
cenuşii lucrate la roată şi o amforă romană din secolele III-IV e.n. apar
ţ.inînd probabil unei necropole, încă nedepistată.
în acm1t Rector al văii Oltului, în raza Ratului Vicspeşti, este plasat
capătul de V<'st al aşa-zisei „Brazda lui Novac de sud", ale cărei Ul'me nu
sînt încă pe deplin identificate. În nici un caz nu se poate vorbi in zona
aceasta a terasei Oltului de un castru roman3• După cîte se pare, a vern de-a
face cu o confuzie luîndu-se drept castru roman aşezarea getică cunos
cută, în Chestionarul lui Al. Odobescu şi în .i.lfarele Dicţionai· geogmfic al
României, sub denumirea de „cetate".
Toate aceste descoperiri au atras atenţfa conducerii :Muzeului de is
torie şi etnografie din Slatina, care s-a deplasat de mai multe ori la Sprîn
cenata în cursul anului 197 5. Cu acest prilej au fost analizate materialele
arheologice şi moneda de bronz histriană din colecţia şcolii din Viespeşti
(dt>narii romani republicani dispăruseră între timp) şi au foi;t achiziţionate
p entru muzeu unele din cele mai semnificative descoperiri. În acelaşi timp
s-a, identificat şi locul „Cetăţii de la Gîlmee", punctul de unde pronneau
('ele mai multe din resturile ceramice şi monedele. Astfel s-a �1juns să se
eonstate că, �Liei se a,flă o aşezare getică de tip dava şi să se programeze pen
tru anul următor (1976) primele cercetări arheologice la Sprîncenata4•
Interesul pentru o asemenea investigaţie era cu atît mai mare, cu cît aici
f'e anunţa existenţa primei aşezări getice de tip dava cunoscută şi cerce
tată pînă în prezent pe valea inferioal'ă a Oltului.
1 1. Nania, in Studii şi comunicări, Piteşti, JV. 1972, p. 205-219.

2 Constanţa Ştirbu, ln Rezumatul comunicărilor de la sesiunea .Yu:eului de istorie U. S. R.,
13-14. 1974, XII, p. 28; C. Preda, SCIVA, 26, 1975, 4, p. 484.
1 Bibligrafie referitoare la Brazda lui Novac de sud ln D. Tudor, Oltenia romdnă, ed. a
4-a, 1978, p. 249-251 şi 349-351.
4 C. Preda şi M. Butoi, ln Materiale şi cercetări arheologice, Oradea, 1979, p. 15-17;
la săpături au mai luat parte: Aurelia MlncA şi Ella Mihăilescu-Rizea.
A. SAPATURILE
A�a cum a rezultat <lin cele de mai sus, aşezarea getică ocupă un
pinten de terasă, desprins de aceasta printr-o viroagă naturală, lată la
partea superioară, de 40 -:>0 m. Suprafaţa detaşată <lin terasă, respectiv
aşezarea, are o formă prelungă, ca o şa, cu dimensiunile de 110 m pe di
recţia :X -S, adică în lungime, şi între 15 şi 30 m lăţime, respectiv de la
E la V (fig. 2 ) .
Săpăturile întreprinse în campaniile 1976-1983 au constat din
secţiuni paralele, orientate perpendicular pe lungimea pintenului, aproxi
mativ pe direcţia E-V. Au fost săpate pînă în prezent 20 secţiuni (fig.
2-5). Ele secţ.ionează aşezarea pe întreaga lăţime, avînd dimensiuni
între 24 - 27 m şi lăţimi de 1,50 şi 2 m şi ajung în adîncime pînă la peste
2 m (fig. 6 - 9 şi pl. II, 1 ) .
1. Secţiuni şi fortificaţia aşezării
Seefiunea I ( 1976) are lungimea de 17,60 m, lăţimea de l,.'>O m şi

adîncimea maximă <le 2,60 m. S-au găsit aici urmele a cinci gropi, toate
intrate pe jumătate în pereţii secţiunii. Au fost numerotate gr. 1 - 5,
adîneimile lor variind de la 2 la 3,20 m.
Sec,tiunea II (1976 ) , plasată la 12 m spre nord de prima, are lun
gimea de 17 ,50 m şi lăţimea de 2 m, adîncimea maximă a săpăturii fiind
de 2,;)0 m. În cuprinsul ei s-a găsit doar o singură groapă (gr. 6 ) şi, spre
capătul de vest, parte dintr-un bordei (B 1 ) . Pentru dezvelirea lui completă
s-a săpat o casetă în peretele de nord, cu dimensiunile de 3 x 4 m, sta
bilindu-se că acesta are lungimea de 3,40 m, lăţimea de 2 m şi adîncimea
de 2,30 m de la suprafaţa solului. În colţul lui de S-V se afla o groapă
circulară cu diametrul de 1,60 m şi adîncimea de 2,50 m.
Secfiunea III (1976 ) a fost plasată la l,;)0 m spre sud de S II, fiind
lungă de 23 m, lată de 2 m şi adîncă de 2,70 m. Aici au apărut trei gropi
(gr. 7-9) , cu adîncimi cuprinse între 2,75 şi 3,70 m. Ele se adîncesc, ca şi
toate celelalte, în pămîntul sănătos.
Secţiunea IF (1976) a fost considerată porţiunea de teren, lată <le
1,50 m, dintre S II şi III. I.iungimea ei este de 23 m şi adîncimea maximă
de 2,50 m. în acest spaţiu au fost surprinse părţi de la gr. 3, 6, depistate
în secţiunile vecine. Din rîndul descoperirilor făcute în stratul de culturJ.
se număr:\ : o fusaiolă de lut bitronconică, decorată pe una din feţe cu se
micercuri imprimate (car. 4; - 0,50 m); un fragment de platou-cupă de
tradiţie elenistică tîrzie, cu firnis roşu (car. 7 ; - 0,60 m); lustruitor de
lut (rar. 4; - 1,50 m); fragmente ceramice lucrate cu mîna şi la roată,
mai :-:<>nmificative arătîndu-se resturile de fructiere.
Se.cţiiinea r (1977), plasB!ă la l m spre sud de S III, are lungimea
de 20 m, lăţimea de 2 m şi adîncime maximă de 2,40 m. În depunerile
de cultură au apă.rut numeroa-ie resturi ceramice geto-dacice �i o serie de
obiecte, printre oare ar fi de menţionat : o căţuie fragmentară (car. 4 ;
-o,r>o m); fragmente de rîşniţă (car. 3 ; - 1 m); tezaur alcătuit din 18
denari romani republicani (car. 5 ; -0,90 m); monedă geto-dacică de
argint de tip Inoteşti-Răcoasa (car. 3 ; - 0,70 m); numeroase fragmente
de vase lucrate cu mina, unele decorate cu brîu alveolar şi cu butoni,
şi de vase lucrate la roată, mai frecvente fiind buzele şi picioarele de fruc
tiere. Tot aici au apărut două grupuri de pietre de rîu, la -0,55 (car. 1 - 2)
şi la O, 75 (car. 3). Lingă peretele de nord s-au găsit alăturate trei vetre (V
A
I1:
B
-
-.
� ;::-
-
�.
�
�/,'/I/IŢIŢIJ'f1/l \I'\\'\I��'\�
10m
Eig. :!. Planul general ai săpăturilor din. dava de la Sprineenata...
Ul
I
�SXVI
lsx111
Gr. 33 ®·1,80 8Gr.30 SXll
81
"1>.v.13 Gr 280
w·o.so -36s
'
.t.;;
:.:;\�
cy.; .
·3,90
�Gr. 27 G
Gr.261 @Ş> v.14
·1.•S v.15
-1.21 ·"50
· G···25 S P X
o 9;j�
· •
22,so
Gr. 23 8Gr. 2
•:1o-
·3.80 Gr.21
�:·,:• v. ii v. W
Q ·4,00 S!ll
w. _ ____,
S Vilt
v.1 v.6
·2,v.800 • 1.30 ·1,00
SVll
3m
Fig. 3. Sectorul A al planului general al:săpăturilor.
·2,10 Slf.
9Gr6
·2,00
Gr.5
Gr.4 Gr.3 e
Gr.2
2 3„
G B
Fig. 4. Sectorul B al planului general al săpăturilor.
v. 2
- 0.505 A
-
I
2 3 � 5„
c
eGr.50 @Gr.32 SXIV
Gr.4to C.r.42 @v20 SXVll

·t.511 ·2,00
-2,'1
Fig. 5. Sectorul C al planului general al săpăturilor.
18
Secţiunea V
ITIIIIJ Hvmus acfval şi gropi modtrnt

� Str1f dt piminf zgrumluros, ne9r1c1os cli baza c.nusoasi,
'
� ev vrm1 ttr1mice �; pie;N d� riu ( niYtlvl IV)
)m
� Strat Wluşos cu nuan;e gilbui (nivelul III)
� Strat tf• p sm;nt galbtn-anuşos.cu mufle "rm e d•

�arsuri, d1irpic , c.nu1a ( rurdul li)
� Sfrst dt pămint gâlbui albicios. compact, bBfatorif (nive/aT)
lilm!lm!mld cu urm• de cenu<ă :i vetre la b a z a { nirelul I)
� PSmint galben nisipos, iin, tfepus din �anful dt apirare. I:+:<I Lenfili de pămint galben· ro1<1t
tIIlJ fă„lnt galbm roşeai, depus din şanţul de api rare. � Pamint negnâos, nirel de ciilc.re antic
f}'t:{iJ Pămint hegricios, depus din şBn/ul de apârsre. gv,rre
Fig. 6. Profil al secţiunii V ce taie aşezarea şi fortificaţia .
"'""
�
.......
.....
i
�
..
_„�,- ...
�- .1'
� .�
1'
·��
"
.,,
� <.':
"<:
�
î [jj
ol;
„
"
" �
:� ;;;
� E
�
� .
" .,,
.
·� �
„
,::
� � (]]
� t�
� �
"' . ;:. ii.
·
;;
-��
��
-I; �
·
"'
Jî �
î
�� $
;;
�
�·-
e� ;; >; �
.; �-� -�
�.
�
>
i� .:%.· ,
�'" � � ·:?-
�·
;�·? �-
I' � �
"'
";ţ � � r
•"
.. "'
:; �·
,'rf .�
��
./
ITIIlJ Hvm.;; c.fv;/

� Pam1i?I msl,Oos, „I,). 9i�ui, depus in ,„/
fZ'.3Slral"" pJ1n.;d ne;'v Lyrun/w·�; (nmhl iJI)
� P.iminl ne9flâos CMl,O"cl, livmvs "nite.
� S!ral d� pJr.w:C/ y.i/hl .?/s1iJ·'� (11.w/v/ ///)
IW.w,d Chir�ic "··;
�Sf.,:il v'to pcimi.1/r."':711./''.7 ev f;}11ţJ1't tl."' fi cir!.o1m (11.-r4•,f/ //)
�f'odmi n.'si
IIIIIJ str„! le p;,„;;,/ CV m11//.J CM:,p" ,.., drbv;7! (11/,elvl I)
EJ!:.lr.i
O !'�!!V;?! yi/J„, k.ios 9J/k1 ::>r,;.<a: ·
; / o�;" 1Îl ral O 1 �m
r:::::i [.',-i:v1?i
. ,
!�-�-�-J P.imii;/ N;>r„�c·�·- tl.'fJvs i'r. ;,;/ L.'1. I ttc„·.n1:1I
Fig. 8. Profile ale secţiunilor XV, XVI.
�
""'
�
E
Sec!iunea XY!l
Secţiunea XVllf
2'1!
[[!]HvmvJ •clval [fII1s1r.:rl lt ,,..'ti1V1?eÎ1 c:11r.vlli '�•11.:·\;d }ri d,',tl/rJ (11r:olv/ I}

�Slr<f t!e p.;,„,;.,11/tfrV l?t<'ll/VrdS (11rekl IV) �!Ir.:/' .I� pJn11:.1l rt';n<wJs e.,;r,µcl, s,�':'.;/ •:i,?.�,�.
-Slral tle ,r/11rpk ars (lomiJ/a) l�-�-�·ÎJ!ra/ tle p.fminl�i/6tri-11e9rido.r ,/,ii>'•!.
� Şf„t o'e pJminl ;il/Jvi· nisipos (nmM III) E;:SJstral o'� ,oJml!il n1„'ţipc.r d'fl Ylil.
�Str..i !le piminl cenv.ros (nire.lv/ 11) ....., !latri
fi�, 9, ţ>rofile a!e secţiunilor )(VII, )(Vllţ,

1-:3), bine arse şi făţuite ( car. 4-6), la adîncimea tle 0,70, 0,80 şi 2 m.
Sub nivelurile de locuire au fost :->urprirn�e patru gropi de provizii (gr. 11,
14, 19 şi 20) şi părţi din altele, intrate în taluzul sudic, dar :->ăpate o dată
cu 8 VI. În mod cu totul deosebit se remarcă descoperirea ( car. 6- 7)
unui mormînt, :->pecfal amenajat, cu un acoperiş de lemn, care proteja
(·mwiugul, aflat la -3,90 m de la :-;uprafaţa actuală a solului, reprezentat
de un gen de copaie, scobită în trunchi de copac. Scheletul şi eventual
inventarul au fost ridicate la o dată greu de precizat. Din schelet a mai
11'1,ma ..; o vertebră, o tibie şi cîteva falange (pl. II, 3).
.
SecfiJtne<i VI (1977), i'ituată la 0,60 m sud de S V, paralelă cu

acea�ta, arc lungimea de 20 m şi lăţimea de 2 m şi adîncimea maximă
de 2,-!0 m. Au apărut şi aici o :-:camă de fragmente ceramice geto-dacice
lucrate cu mîna şi cu roata, de unde nu lipsesc c..:le de ce�5ti, vase cu buton
şi brîu alveolar, tle fructieră şi vase de provizii. In peretele despărţitor din
tre S V - S VI a apărut, la -1,10 m, o buză de cupă getică de tip delian
cu (�ecor în relief alcătuit dintr-un şir de. puncte şi şiruri verticale din linii
scurte oblice. La adîncimea de 1 m , în car. 3 şi 6, s-a găsit cite o vatră
(Y 4 �i ;) ), amîndouă bine ar:.;e şi cu suprafaţa făţuită. În cuprinsul secţi
unii şi a peretelui despărţitor s-au descoperit şa;_pte gropi (gr. 10, 12-13,
15-18), cu adîncimi cuprin:->e între 2 şi 2,80 m. In interior, în pămîntul de
umplutură, adesea cu straturi de arsură, chirpici şi cenuşă, au apărut
fragmente ceramice sau vase întregibile şi un mare număr de oase de ani
male. Cîteva gr. (10, 16) :-:înt cuptorite. în gr. 10 s-au găsit cele mai multe
resturi ceramice, printre care se numără : partea superioară a unui vas de
provizie lucrat la roată cu gura răsfrîntă, cu umărul decorat cu trei grupe
de linii în ml, despărţite de linii simple; partea superioari1 a unei fructi
ere lucrată. la roată; vas lucrat cu mina, tronconic, decorat cu brîu alve
olar ;;i o combinaţie de semicercuri din linii incizate ; bol cenuşiu neorna
mentat fragment de bol cu decor în relief, din şiruri de linii oblice, rozete
şi în formă de brad ; urcior cenuşiu, lucrat la roată, întregibil etc. (pi.
II, 2).
Secţiunea VII (1978), trasată la 14 m spre nord de S rr, adică de cea
mai nordică sec;:iune din campaniile anterioare, are lungimea de 28 m,
lăţimea de 2 m şi adîncimea maximă de 2,40 rn . Ceramica descoperită cu
prinde: tipuri de vase lucrate cu mina, ceşti, vase-urnă sau bitronconice
decorate cu frunze de brad; resturi de vase lucrate la roată, printre care
se remarcă fragmentele de fructiere cenuşii, cele de vase de pro\•izii, unele
decorate cu benzi de linii simple şi în val. În car. 3, la -0,25 m, s- a găsit
o fibulă de bronz dacică cu nodozităţi, iar în car. 13, la -0,80 m, o zăbală
de fier. Două vetre au apărut la -1 m (car. 3) şi la -1,30 m (car. 4); două
gropi mici, prinse pe JUmătate, lingă peretele de sud, l'}i alta mare lingă
peretele de nord (gr. 20). În dreptul car. 4-5, la -1,40 m, s-a găsit o su
j1rnfaţă mare de bucăţi de chirpici, aparţinind probabil unei locuinţe. În
car. 6, la - Z , 1 0 m, se află o vatră (V 8) care aparţine celui mai vechi nivel
de locuire, plasată pe humusul antic, cu baza din pă mînt galben bătătorit.
Secţiunea VIII (1978), plasată la 0,50 m spre nord de S VII, are lun
gimea de 28 m şi lăţimea de 2 m, iar adîncimea maximă de 2,30 m. Din
rîndul ceramicii lucrate cu mîna ar fi de remarcat cîteva fragmente cu decor
i ncizat în formă de frunze de brad şi cu grupuri în formă de furcă ( car. 5;
-O, 70 m), iar din caa lucrată la roată se evidenţiază prezenţa, în car. 10,
la -1,40 m, a două boluri, unul neornamentat şi altul decorat în relief,
a.vînd ca motive: combinaţii de .spirale, rozete, cercuri conoentrice şi la.
partea superioară un număr de şapte măşti, în forma unor ca.pete umane.
23
La acestea se adaugă oase de anim ale, un cuţit de :·!er (c·ar. 1�3; -1,-10 m),
o piatră d(' l' Î �ni ţă (car. 5). Pe o distanţă de:) m, i11 car. 4-6, 1'1 -2,2()
m, a fo st prinsă pod ina unei l ocui n ţe (L 1), din n i vel ul I, de carn aparţine
şi vatra 11. Po1lina este din lut galb en bătătorit �i ars. Alte două wtrc
(V 9 şi 10) �c afl[L deasupra c ol ţului de� -E al locuinţei la -1,50 �i l'<'Spee
tiv -1,70 llL O a patrn vatră (V 12) s-a găsit spre capătul de wst al sec
ţiunii, l a - 1 , :) 0 rn. }lai este de i;;emnalat o groap[L (gr. 18) circulară, adincă
de 2,40 m, in care s-au găi;;it două v a s e întregibile, luerate cu mina, oase
de ani ma le, fragmente de rî şniţ ă şi un fragment di ntr - o sica foarte mică.
O altă groapă (gr. 19) s-a găsit mai spre vest, la -3,10 m de la suprafaţa
s ol ului, cu puţine r e 8t u ri ce1:amice şi oase de animale .
Secţiunea IX (1979) s - a trasat şi să pat în jumăt atea de n or d a <Lşeză,
rii, în eontim1area şi paralel cu S VII- VIII, fiin� 0 1 i en tată aproximativ
E- V. 1Iăso:u.�t în lungime 26 m şi în lăţime 2 m. In cadrul ultimului strat
de ckpuneri ele cultur ă, pînă la adî ncim ea de cca 0,50 m, 8-a descoperit o·
serie de fragmente cerami ce de la. vase lucrate cu mîna şi decorat e cu brîu
alveolar, hntoni şi grup de linii i nciz at e ( cu mătura ), fragmente d(' vase
lucrate la roată din p astă cenuşie, mai rar �i roşhttică, pri ntre ean• se i n
tîlnese: fragmente de fructiere şi de vase mari de p rovizii, decor ate eu ben zi
�i linii in val, alternîn d cu linii simple incizate. Printre obiectele mai impor
tante descop erite î n cu pri nsul ac eluiaşi strat de depuneii se numără o film
Jă, de argint de tip „ linguriţă ", apărută la 0,20 m, o moned[t de bronz de la
Augustus, emii:ă în anul 5 î. e. n., contramarcată ulterior, gă:-;ită la adînci
mea de 0,;)0 m şi o rîşniţă fragmentară de tuf vulcan ic .
Stratul următor, cuprins aproximativ într e 0,60şi1,20, este ceYa mai
bogat in urme arheologice. Din rîndul ceramicii reţin atenţia fr a gme nt e
de fructiere lucrate cu roata, o cană bitroneonică şi un castron, de asemenea
lucrate cu roata, resturile unui vas mare lucrat cu mina, un miner dublu
de amforă grecească, fragment de kantharos, imitaţie locală, ceaşcă
dacică, rîşniţă, zgură de fier, oase de animale printre care şi o copitlt de cal.
În continuare, pînă în jurul adîncim ii de 1,80 m se află stratul de
cultură cel mai bogat în urme arheologice, cu mult chirpici ars, vetre de
pămînt ars. Sînt prezente şi aici fragmente de „fructiere", trei ceşti dacice,
buze de vase mari de provizii lucrate la roată şi desigur fragmente de vase
lucrate cu mîna, decorate cu brie alveolare şi butoni. Din acest strat şi din
cel precedent coboară în pămîntul sănătos cîteva gropi (nr. 21-24).
În j urul adîncimii de 2 m s- au surprins urmele unei podini de locu
inţă lutuită şi arsă pînă la roşu, aparţinînd primului nivel de locuire. Această.
podină se leagă de cea întîlnită în S VIII, dinspre sud. Fragmentele c era
mice apărute aici apar ţin unor vase lucrate cu mîna, din pastă neagră sau
maro nie, cu faţ a bine l ustruit ă .
Secţiunea X (1979) s-a săpat în extremitatea sudică a aşez ă.Iii în por
ţiunea de teren cea mai îngustă, cu lăţime cuprinsă între 5 şi 8 m. De
aceea secţiunea a fost trasată pe direcţia N - S, de-a lungul aşezării. Are
lungimea de 22 m şi l[iţimea de 2 m . Terenul a fost deranjat aici de unele
gropi săpate moder11. D atorită. poziţiei şi deranjamentelor moderne
menţionate nu s-au putut urmări şi stabili în mod clar depunerile arheolo
gice ca î n celelalte sec1 oare. Prin acest sondaj s- a urmărit în special recupe
rarea de materiale d: n acest sector mai puţin propice unor cercetări
sistematice.
Pină 1� adinciirea, de 0,60 m au apărut, din seria ceramicii lucrate
la roată, resturi diDti un vas de
· provizii·
cu decor de linii i ncizate, simple
24
�i în formă de val, buze de fructiere, partea superioar.1 a unei căni bitron
.conice, decorată cu linii în val şi un capac de vas ; din rindul ceramicii
lucrate cu mîna sînt de menţionat .fragmente de vase decorate cu brîie
alveolare şi butoni şi resturi de ceşti dacice. La acestea se adaugă bucăţi
de chirpici ars cu amprente de pari şi nuiele, precum şi oase de animale
{ovicaprine �i porcine).
În depunerile următoare, de pînă la 1,20 m adîncime, au apărut :
o cană bitronconică, cenuşie, o strachină fragmentară, buze de fructiere,
toate lucrate la roată; fragmente de vase lucrate cu mina, bogat ornamen
tate cu brîie alveolare şi butoni, pe unul din ele fiind redat, se pare, un
�arpe; mai sînt de menţionat două. capace de vase, unul cu cap de animal.
Pinii ht adîncimea de 1,80 m, unde se află nivelul de călcare antic,
:au mai apărut : fructieră fragmentară, ceaşcă dacică şi o buză <le vas mare
de provizii. Spre capătul de nord al secţiunii, la adîncimea amintită, s-a
dat peste o suprafaţă de pămînt ar" şi bucăţi mari de chirpici ars. După cite
se pan• aici este vorba de o vatrc"L cu marginile ridicate, construite din bu
-căţi de pămînt ars, similare unor c;l,rămizi, şi din chirpici. Forma este aproa
pe circulară, cu dimt>nsiunilc <le 0,80 X 0,90 m. În apropierea acestora s-au
grisit cîteva fragmente <le vase lucrate cu mîna din pastă maronie, cu lus
tru mecanic la :mprafaţă.
Secţiune<i XI (1979) n fost trasată în partea de nord a aşezării, ime
diat la nor<l de S IX, fiin d parnlel[L cu aceasta, deci orientată E- V. Are
lungimea <le 26 m �i lăţi mea de 2 m. Pînă la adîncimea de 0,50 m se sem
nalează <loar prezenta cîtorva fra.gmente, buze de vase, în special de stră
chi 1 1 i, fructiere �i vase-borcan, lucrate atît cu mîna, cît şi la roată. La aces
tea ,;e mai adaug:'t o ceaşc:l, claci<"it fragmentară şi resturi de rîşniţă. Între
0,60 şi 1,20 m s-au înreg-i:.;t.r;1t: IMtte dintr- un vas aproape bitronconic, cu
buza cntzat.1 �i decorat cu brîu alveolar, buză de vas decorat cu linii inci
z:itl•., :-; i mpl e �i în val, aa1hdt> ln<"rnte cu mina, şi frag mente de fructiere
cenu'!ii, lucrate la roaL'ii.
în depuner·ilc d<' mai jm•, pîn:�L l a adîncimea de 1,80 m, s e semnalează
dtPva frag-mente dl• va:-;e lw:rak eu mîna, decornte cu briuri alveolare, cu
butoni '!Î sp mi <· Prcuri în relit>f. apoi_fra�mente de fructiere lucrate la roată
�i <le va:-;e mari de provizii (dolia). 1 ntre car. 6- 7 s-a dat peste o suprafaţă
de p ;\m î nt ars, cu mult chirpici, mme ce se leagă de complexul apărut în
S IX, în dreptul acd ora�i cart>uri. Tot aici au apărut şi două vetre făţuite
şi bine arse (nr. 14-Li). în <'Mlrul ac el eia şi suprafeţe 8-au găsit şi trei gropi
(nr. 2.i-27 ) care se adinc.•sc iu p ămintul sănătos, cup1-inzîn<l ta şi celelalte
,
ceramieil, f•hirpiei ars, oase de animale etc .

8ecfillne<i Xll (1980) a fost trasată şi srLpată în sectuml de nord al
a')l'z:"irii, in continuan• �i parnlPl ('ll S XI. Are lungimea <le 24,50 m şi
Uiţ.imea de 2 m, orientarea fiind B - V. Pînă la adincimea <le 0,80 m s-au
gă.sit: în car. 1-2, � a pte greutăţi de plas[L piramidale, aşezate în poziţie
oblică, o ceaşcă dacic;\, va s-hor ea u miniatură, cu butoni şi o cani"L cenuşie;
în car . -l-:i, pe o lungime de 1 m, s a dat peste o suprafaţă de pietre ele
-
rîu, ea un pavaj ; din C"ar. 6 provine u n denar roman l'epublican. În conti

nuan� pînă la l,:iO m, mai impol'tant, se semnalează un n1s cu corpul bom
bat, iar pină la 2 m, vas-borean cu butoni, fragment de cea�di da c ică,
rîşniţă primitiYă şi o serie de alte fragmente cema1icc.
În car . 7, la 1,90 m, a apărut o vatră ffLţuitit 'ii bine arsă, de formă
circulară, cu diametrul 1 m. Tot aici, întinzîndu-st' �i în car. 8, s-au găsit
resturi de chirpici ars cu amprente de nuiele şi fragmente ceramirl' de la
VMe lucrate cu mîna din past;l, neagră lustr uită .
25
Secţiunea XIII s-a săpat imediat la noru de S XII, paralelă cu aceas
ta, deci cu aceeaşi orientare E- V. Are lungimea de 24,50 m şi lăţ.imea
2 m. Pînă la adîncimea de 0,50 m în depunerile ultimului strat ele eulturit
au apărut fragmente de vase lucrate cu mîna, decorate cu brîuri alveolare,
cu butoni şi cu linii incizate, simple sau în val, �i în formă de brăduţ �i de
va!(c lucrate cu roata, printre care se numără resturi de vase ele p1·oyizii,
de fructiere, fitrăchini, strecurătoare etc. În dep unerile de pînă la 1,20m1;-au
descoperit: fragmente ceramice aparţinînd ambelor categorii de vase tipice
culturii geto-dacilor, din rîndul cărora nu lipsesc eele de fruc t iere, vas-Hac
şi borcan, ceaşcă, căni bitronconice etc.
În continuare, pînă la adîncimea de 1,90 m se rcmareă �i prezcnţn,
buzelor de fructiere lucrate cu mîna, din pastă maronie sau negricioasă
lustruită, iar la baza stratului urme de chirpici an;.
Sec/iunpa XIY (1980) s-a săpat în extremitatea imdică a aşezării,
lungă de numai 9 m şi lăţimea 2 m. Şi aici se <·on:-;tată aceea�i :-;tructură,
s tra ti grafieii. Din rîndul ceramicii se rt-marcă o cană intreagă de fonnti,
bitronconică, lucrată la roată, din past:l <'l'Illi�ie, ap:'Lrută în car . 2, la 1,40m,
m îne r şi gît de amforă de import, în car. ;J, la - 1 , i>O m, fragmentP ele cupă
local:'L de tip mega 1ian şi vatră eirculară, eu diam. 1 m� g ă :-;ită in car. -!-;),
la -1,15 m. Spre baza a�ezării, în primele două niveluri de locuir e , apar
fragmente ele fructie re lucrate cu mîna, cu lu:-;tru la suprafaţ rL.
Secţiunea T Ir (1981) s-a trasat şi ::;ă pat în sectorul de nord al aşezării,
imed iat la nord de S XVI. A fo:-;t orientată E - V, cu lungimea ele 20 m,
lă ţ.imea de 2 m �i adîncimea maximă de 1,90 m. Primul niv el ele locuire
a fost surprins eloar sporadic între 1,80-1,90 m, cornitînd din urm e �labe
de cenuşe şi de fragmente ceramice lucrare cu mina din pastă neagn'l 8au
maronie, lu;o;truită mecanic la :-;uprafaţă. Deasupra acestor urme, în car.�{-;),
între 1,i>0-1,80 m adîncime, pc în trea g a imprafaţă a secţiunii, :-;tratul de
depuned al nivelului II de locuim are o arcuire concavrt, ceea ee <lr1 impresia,
pre zenţei resturilor unei locuin ţ e adîncite, cu urme de arsur:'L :-;pre bază.
Printre ceramica descoperit:'L aici se numără patru ceşti dacice fragmentare
resturi de fructiere lucrate cu mîna, eu buzele late �i f aţ etate şi ele vase
borcau cu decor incizat în fomrn frunzei <le brad.
în nivelul III, cuprins aproximativ între 0,60 �i 1,20 m, s-au gă,.;it
fragmente de fructiere cenuşii lucrate la roat<t, buze de vase ele prov izii ,
fragmente d<' vase lucrate cu mîna şi bucăţi ele rî�niţă. �ivelul superi or, al
IV-lea şi ulti m ul în orelinc cronologică, apare aici ceva mai bo gat . J,a baza,
ace stu ia, în car. 7, s-a găsit, prelungindu-se spre nord <·u încă 1,:30 m,
suprafaţa ele pie tre ele rîu întîlnită în S XVI �i care arc dimensiunile com
p let e de 1,80 m, pe direcţ ia K -S, �i ele 1,20 m pe cca E-V. Ace:-;tl'a ar
pute:1 să ap arţină unei locuinţe cu fr agmente de fructiere, o ceaşcă, un
„lustruitor" (calapod) de lut, fund de amforă de import, o fibulă. ele bronz
de tip „linguriţă" (pl. J,J, 2), o copită de cal, corn de cerb prelucrat ca un
fluier (pl. LX, 8) etc.
Secţiunea XVI (1981) s-a, săpa t imediat la nord de S XIII, cu
orienta rea E - V, lungă de 24 m , lată clt> 2 m �i cu adîncimea maxim<1 pînri,.
în jur ele 1,80 m, unde 8·a ajuns la nivelul de călcare antic. Aici nu s-au mai
prins urme ale primului nivel de locuire. În car. 4-;>, pe toată l:"iţimea
!'ecţiunii, între 1,40-1,90 m, se află un strat de depuneri de cenuşă �i p ă
mînt an; piuă la roşu, care se leagă de o vatră cu diametrul de 0,90 m. Din
p uţ inel e fragmente ceram ice apărute se numără : resturi de fructiere şi
căni lucrate cu mîna , de amforă şi dolia, fragmente de borcane �i fructiere
26
lucrate cu mîna, vas-borcan întreg cu butoni (pl. XIV, 4:), altul decorat
eu suite de brîurî acoperind toată suprafaţa vasului.
între 0,80 - 1,40 m s- au înregistrat ceva mai multe fragmente de
străchini şi vase-borcan lucrate cu mîna, o creuz etă, z gură de fier şi o
suprafaţă de pietre în car. 7 -8, la 1 m. În nivelul superior, pînă la 0,80 m,
sînt de semnalat cîteva Yase-borcan lucrate cu mîna, decorate cu brîu
alveolar şi butoni, o cană cenuşie, lucrată cu roata, ceaşcă (kantharos ) cu
două mînere, din pastă cenuşi e (pl. XXIV, 3 ) , fund de amforă, capac de
vas, un ac de fibulă şi o lamă de cuţit de fier; se adaugă fragmente de rîş
niţă de tuf vulcanic, o fibulă de argint tip „ linguriţă" (pl. LI, 1 ) „ lustrui
tor" ( calapod) de lut etc.
Secţiunpa X VII ( 1982) s- a săpat în extremitatea sudică a aşezării,
fiind orienta tă E-V, deci perpendicular pe lungimea aşezării, cu dimen
siunile de 16,40 x 2 m. Deşi aici lăţimea aşezării se reduce mult, grosimea
d epunmi lo r de cultură păstreaz ă aceeaşi structură şi consistenţă ca şi în
părţile centrale şi de nord. Pînă la 0,50 -0,60 m, î n depunerile ultimului
nivel de locuire, ceramica recoltată a apărut în cantităţi relativ reduse,
fiind în ex clus iv itate fragmentară. Printre acestea se remarcă fragmente
din vase mari de provizii lucrate cu roata şi restul unui vas lucrat cu
mîna cu decor î n relief, redînd un cap de vultur.
Următoarele două niveluri de locuire, care ating adîncimea de 1 ,70 m,
sînt şi aici bine r e prez ent ate , cu urme ceramice relativ numeroase,
-aparţinînd principalelor tipmi ele Yase geto-dacice din secolul I î.e.n.
Nu lipsesc fragmentele de fructiere, străchini, castroane, vase de provizii
etc. De aici ( - 1 , 70 m) pro vin şi două vase lucrate cu mîna, de formă
tron- şi bitro ncon ic ă, decorate cu butoni crestaţi şi linii incizate, d ispuse
-0blic, şi cu butoni e irculari î nso ţiţi de brîu alveolar în formă de T răstur
nat ( pl. V, 2). Nivelul cel mai vechi este şi aici � mrpri ns sporadic, de el
leg-inelu-se cîteva f rag men te ceramice de la vase lucrate cu mîna, din pastă.
neagt i"'t sau maronie lustruită. în car. 2 - 4 s-a dat peste un strat de ar
surt't gros de 0,!50 m cc se leagă de o vatră ce coboară pînă la - 2 m, totul
fiind depus în legătură cu o locuin ţă .
Spcţiunea X VIII (1982 ) s-a trasat în capătul nordic al aşezării, ime
diat la nord de S XV şi XVI, paralelă cu a.cestea, orientată E - V . Are
lungim e a de 20 m şi lă.ţimea de 2 m. Pînă la adîncimea de 0, 40 -0,50 m
s - a înregistrat, ca şi în c am pani i le ante1 ioare, exh;tenţa unui strat de
depuneri format din pămînt negricios, cu structură sgrunţuroasă şi cu
conţinut de c en uşă . Acest strat de depuneri aparţine ultimului ni vel de
locuire, marcat aici doar de o Hingură vatră apărută î n car. 7, la- 0,50 m.
AcPasta, este de formă circular:! , cu diametrul de 0,60 m, este bine arsă
şi făţ uit ă, fiind aşez ată direct pc pămînt, fără un suport de pietre, sau
·<:'i.olmri ca în cazul celor ma i multe vetre descope1i te în aşezare.
Ceramic a descoperită este relativ puţină şi toată fragmentară. Mai
c aracter istice se dovedesc a fi fragmentele de strecurători şi de fructiere
lucratP la roată, din pastă cenuş ie, una cu buz a orizontală, iar cealaltă
-c u donă faţ ek . Tot aici, adică în car. 2 , au mai apărut şi oase de animale,
printl·e care şi un maxilar de canin; tot d in rîndul ceramicii r;înt de re
ţ inut : fragment de cupă de tip megarian cu decor î n rPlief, n�clat printr-o
suprafaţă de unghimi şi săgeţi; fragment de c ăţui e mi n iatură., două frag
m ent e de Yase cenuşii cu decor lustruit, unul în rl•ţea, iar celăl al t î n gru
puri triunghiulare; fragment de vas de prov iz ii cu decor incizat din linii
simple şi în val, mîncr de capac de vas şi cîteva rondele din cio buri de vase.
27
Stratul următor de depuneri, aparţinînd penultimului nivel de locu
ire, coboară pînă. la 1 m şi chiar pînă la 1,20 m adîncime. Este un strat
comiRtcnt de locuire, cu multă cenuşă şi multe resturi de chirpici ars. În
car. 5 - 7 , la - 0,80 - 0,90 m , s-a dat peste o suprafaţă de bucăţi de chir
pici, amestecate cu eenuşă, dar nelegate între ele. Desigur, toate acestea
aparţin unei locuinţe de suprafaţă, lungă, pe direcţia E - V, de cca ;) m
şi prinsă în secţiune pe o lăţime de 1 m, continuîndu-se însă în taluzul
de nord. Ceramica recoltată eRte destul de rară şi în întregime fragtnen
tară. Printre ace8tea se remarcă, buze de cană, fragment de fructieră cenu
şie, lucrată cu roata, două fragmente ele amfore elenistice de import, unul
aparţjnînd unei amfore cu mînerul dublu ; la a ceRtea se adaugă restmi de
Yase lucrate cu mîna prevăzute cu butoni şi hrîmi alveolare şi dP ce�ti
şi de vasP mari de provizii.
Între 1 m şi cca 1,iiO m adîncinw, ceea ce core8puncle nin•lului al
doilmL ele locuire î n ordine cronologică, Re află un strat de depuneri
de pămint galben nisipos, cu urme de pietre, (•ărbuni şi fragnwnte (·era
mice. C'ătre baza acestui strat, în car . ;3 şi ;"'), lîngă taluzul de sud, s-a clat
peRte un grup de pietre de rîu, dispus.e circular, ht adîncimea de 1 ,4-0 m .
în jurul lor n u s e constată nici o urmă d e anmră, încît este greu d e stabilit
rostul acestora, care, oricum, este de pus în legătură cu unele anexe de
locuinţe. La acelaşi nivel, în car. 9, s-a descoperit o vatră h'iţuit�l şi bine
arsă ; are formă cil'culară cu diametrul de 0,60 m .
· Ceramica descoperită este reprezentată d e aceleaşi categorii ş i ti
puri, cu observaţia că la acest nivel, din care pornesc o serie de gropi in
adîncime, se constată şi prezenţa unor tipuri de vase de tradiţie mai ve
che. Din materialul scos la iYeală se remare:'"i. : resturi de fructiere ('U buza,
ori zontală, cenuşii, lucrate cu mîna sau la roată, un fragment de va:,; ele
ni::;tic cu o dungă roşie pictată şi fragmente de v ase mari, cu huza ră :c;frîn
EL şi cu urechiuşă, lucratc cu mîna.
J,a, adîncime de 2 m, sub suprafaţa de chirpici, pare să fie vorba de
groapa unui bordei. Au apă.rut destul de multe fragmente ceramice, cenuşă
şi urme de pămiut ars. Din rîndul ceramicii Re remarcă mai întîi o cani"'t bi
tronconică, cu mînerul rupt din vechime, <lin pastă cenuşie, lucrată cu
roata, înaltă de 0,14 m. Tot aici au apărut �i cîtent fragmente de cupă
local;\, de tip megari an cu decor în reliPf <lc unghiuri- săgeţi şi un cap de
pasă re, realizat din piatră, conglomerat nisipos local, prin frecare, similar
ca m aterial t:'i tehnică cu statueta descoperită, anterior.
După cum lăsa să se întrevadă, în cur:ml adîncimii secţiunii pe în
treaga suprafaţă din car. 4 - 7, pe o lungime de cca 5 m, stratul de cultură
coboară pînă la 2,20 m, suprapunînd direct wlul antic de culoare lwgri
cioa să. În acest stTat, cel mai vechi al aşPzării, aici prezent pe o grosime- de
peste 0,40 m, au apărut urme de cenuşă şi pămînt ars. Este foarte probabil
ca această suprafaţă să reprezinte parte din podina unei locuinţe <lin faza
ele început a aşezării, aşa cum s-a mai descoperit şi în alte t1cctoare ale
a �czării .
I.a n ivelul acesta au apărut fragmente ceramice tipice acestei faze
mai Yechi, eonstind în special din vase lucrate cu mîna din pastă maronie,
lustruită la suprafaţă. Cele mai multe fragmente aparţin unor ca:;troanc cu
buza. faţetată sau evazată, cu o uşoară arcuire ; apar şi buze <le vaRe, far
furii mult evazate, precum şi resturi de vase mari cu buza evazată. L a
această adîncime au putut f i depistate trei gropi ş i anume cu n r . 43 -45 .
Pentru început consemnăm î n gr. 44 prezenţa unor fragmente din două
28
cupe locale tle tip megarian, una cu decor tle palmete şi proeminenţe glo
bulare, cealaltă, mult mai mare, cu buza evazată şi înaltă şi cu tlecor în
formă . tle solzi, limitat la partea superioară de un registru cu linii paralele
oblice.
Sec,tiunea XIX (1982) s-a trasat imediat spre nord de S XVIII, la,
0,25 m distanţă de aceasta. Are lungimea de 16 m şi lăţimea de 2 m. Ulti
mul nivel de locuire, ale cărui depuneri de cultură coboară de la suprafaţ,a
t erenului pînă la adîncimea de 0,40 - 0,50 m, constă dintr-un strat de
pămînt de culoare neg1icioasă, cu urme de cenuşă, pietre tlc rîu şi bucăţi
mici de chirpici ars. Ceramica este fragmentară şi aparţine următoarelor
categorii şi tipuri de vase : fragmente de fructiere din pastă cenuşie lucrate
la roată., buze de străchini şi de castroane lucrate cu mîna şi cîteva frag
mente decorate cu grupe tle linii incizate, brîu alveolar şi butoni cilindrici .
Stratul următor tle depuneri , aparţinînd penultimului ninl de lo
cuire, al treilea în ordine cronologică, coboară pînă la adîncimea de cca
1 ,30 m tle la suprafaţa terepului . Aici pămîntul este mai consistent şi are
culoare gălbuie-nisipoasă. ln dreptul car. 3-;) s-a dat peste o suprafaţă
de chirpici ars, găsită şi delimitată în S XVIII. Aici ca se mai întinde pe
încă 1 m spre nord . Am avea astfel o suprafaţă de chirpici cu dimensi
unile de 2 ,;":i O m x ;) , ;"JO m şi care sigur este a unei locuinţe aparţ.inînd nive
l ului penultim de locuire. Grosimea depunerilor <le chirpici atinge 0,-±0 m ;
baz a acestuia, deci şi a locuinţei , situîndu-se la - 1,40 m. Din rîndul cera
micii se remarcă : fragmente de strachină, de fructif'ră cenuşie lucrată la
roată, u n vas cu fundul lipsă, în formă de c[tzănel, cu două mînerc, lucrat
la roată, din pastrL cenuşie închisă, negricioasă, cu decor de benzi lu,;truite,
o cană mare de formă bitronconică, cu mîner, înaltă de 0,28 m, lucrată,
eu roată, din paRt[t negriciou�.ă, cu lustru la suprafaţă, mîner duhlu de
amforă, şi fragmente de vase-sac sau uşor bitronconice, decorate cu lm
toni şi cu brîu alveolar şi oai:;c de animale.
Stratul unnător, al doilea în ordine cronologică, coboară pînă la cca,
1 ,80 m adîncime, şi constă dintr-un pămînt cenu�os, cu dungi de cărbuni
�i p:1 mînt ars. Din acest nivel în special pornesc gropile cele mai multe.
în car. 3 - J a apărut o mare cantitate de oase de animale, ovicaprine �i
cornute mari . Tot aici s-au găsit două fragmente !le rîşniţă primitivă , din
piatră, dură roşiatică şi cîteva bucăţi de zgură. In acest strat , ceramica
lucrată cu roata devine foarte rară, dominînd cea lucrată cu mîna. Destul
de frecvent devin acum castroanele lucrate cu mîna din pastă, maronie
cărămizi e şi chiar negricioasă, cu buza lată şi mult răsfrîntă în afară . Cera
mica, la roată este reprezentată de o buză de vas de provizii cu decor de
linii incizate, simple şi în val, găsit în car. 3, fragmente de strecurătoare,
una cu decor de linii incizate, şi de cîteva resturi de amfore.
La baza secţiunii, între - 1,80 m şi 2,20 m, în cuprinsul car . 3-6,
.
se află cel mai vechi nivel de locuire al aşezării, primul în ordine cronolo
gică. În acest sector, pe o lungime de peste 6 m, stratul ajunge să măsoare
0 ,20 - 0,30 m. El conţine foarte multă cenuşă şi pămînt ars pînă, la roşu,
precum şi urme de cărbuni. Baza lui suprapune direct solul de că lcare
antic. După toate probabilităţile, aici s- a dat şi peste podina unei locuinţe
ce constă dintr-un strat de lut, gros de 0, 05-0,07 m, bine bătătorit, făţuit
şi apoi ars. Arderea este pe alocuri foarte puternică încît capătă aspect de
vatră.
De la acest nivel s-au recoltat aproape exclusiv resturi de castroane
şi străchini, cu buza. evazată şi faţetată, lucrate cu mîna din pastă maro-
29
uie şi neagră lustruită. Se confirmă astfel, o dată în plus, că o astfel de cera
mică este mai veche decît celelalte tipuri ceramice din aş ez are şi se poate
plasa în timp în cursul celei de-a doua jumătă.ţ.i a secolului al II-lea î.e.n.
Unele castroane de culoare maronie, dintr-o pastă ce v a mai poro a gă, şi cu
lustru mai puţin îngrijit, se continuă ş i în nivelurile II şi III , deci ajung
şi în prima jumătate a secolului I î.e.n.
Secţiunea XX ( 1983) s-a trasat şi săpat în zona centrală a aşezării ,
imediat l a nord de S II, avînd lungimea de 16 m ş i lăţimea d e 2 m . Din
primul nivel nu s-au surprins decît slabe urme. Mult mai bine reprezen
tat e :,;-au dovedit ni wlurile I I - III, ap arţinî nd secolului I î. e. n. Unuia
din aceste tlouă ni velmi îi aparţine o groapă (nr. 48), depistată în car. 4,
la - 1 ,-10 m. Î n partea ei :su per i oară au ap ăru t numeroase fragmente cera
mic·e apaq inînd u nor vase mari, lucrate mai ales cu mîna. P1intre acestea
se numără o cană ('U buza eva z ată (pl. XX, 3), un vas borcan cu butoni ,
o fructforă. (·u picior (pl . XXI, :3), t o ate modelate cu mîna, şi partea inferi
oară a unei ('ăni bi t ro n C' oni e e lucrate la roată. în car . 5 - 6 , la - 1,20 m,
:-i-a d at peste o suprafaţă (·tt buc ăţi de chirpici ars. La acest nivel se semna
h�ază c î tev a fragmente de fru c ti ere lucrate cu mîna şi o parte dintr-o cană
lucrată la roat ă . �i mlului II I îi aparţi n două vetre găsi t e la - 0,60 �i
- 0,70 m, în (•ar. ;{ :;;i 4. Din clt•punerile acestui strat s-a recoltat o ceaşcă
dacic�1 joasii �i un frag m e nt dt> l;antharos c u picior scurt . În ultimul nivel
au apărut o :<t>ril' de f!'ag·m<•ntt> ceramice nesemnificative.
Suprafa/11 A ( 198:3) s-a sii pat în jumătatea sudică a a şezării , în secto
rul ei <'el n w i i n g;ust (fig-. 2 şi 5 ) . Aceasta estC' paralelă cu S X, în partea lui
de vest, eătre pantă. Are forma trapezoidală, cu lungimea de 23 m şi lăţi
mea, la sud de 5,70 m, iar la nord de 2 m. Pri mel e trei niveluri au fost aici
destul de sărace, fiind reprezentate doar prin fragmente ceramice, un vas
borcan lucrat cu mîna, apărut la - 1 ,20 m, două ceşti dacice, la - 1 şi
respecti v 1 ,40 m, şi cîteva fragmente de fructiere lucrate la roată. Ultimul
nivel s-a dovedit a fi aici ceva mai bogat. În cuprinsul depunerilor de cul
tură. , pînă l a adîncimea de 0,40 -0,:30 m, au apărut cinci vase miniatură
lucrat<' cu mina, de formă-borcan (pl. XII, 2 , 5, 7 - 8 ) şi de tip sac sau
globulare (pl. XIV, 10), printre care şi unul decorat cu frunză de brad (pl.
X II, 8), o strecurătoare (pl. XLII, :i - 6 ) , şi o cană, lucrate la roată (pl.
XXXII, :i ) şi o fibulă cu capetele globulare, îndoite, de tip „omega." (pl.
I.I, 9 ) . Fragmentele ceramice descoperite aparţin unor vase decorate cu
i nci z i i simple şi în val cu brîu alveolar.
A�a cum am arătat, aşezarea de la Sprîncenata ocupă un pinten de

terasă, cu pante foarte înclinate în părţile de sud - v es t şi nord . în Jlartea
cie est, unde se făcea legătura cu restul terasei, s-a creat o viroagă naturală,
cu o deschidere la suprafaţă, variind între 40 şi 50 m. Aceasta a fost apoi
adîncită de locuitorii aşezării, transformind-o în şanţ de apărare. Pămîntul
rezultat din săparea şanţului a fost depus pe marginea dinspre interior a
a c estui a , ridicîndu-se astfel valul de apărare pe o înăl ţime, care măsoară
astăzi 1 , 90 m. Î n tre fundul şanţului şi culmea valului este o diferenţă de
nivel de aproape 9 m. Valul are la bază o lăţime de 7 m şi este alcătuit
din straturi alternative de pămint negricios şi galben-nisipos. În partea cen
trală a aşezării, unde s-au săpat secţiunile I -VI, la baza lui, apare mai
lntîi stratul de pămînt galben-nisipos, peste care a fost depus cel negricios.
în unele caz uri (S III ). stratul negricios este încadrat de două depuneri
de pămint galben-nisipos. La S VII - VIII, aflate mai spre nord, stratul
30
negricios apare la baza valului, iar cel galben-negricios deasupra acestuia.
Pămîntul este curat şi nu se observă nici un fel de altă întăritură a acestuia.
Cît priveşte şanţul de apărare, respectiv adîncitura lui maximă, s-a aco
perit cu pămînt scurs din cele două părţi pe o înălţime de 2,80 111, încît
diferenţa actuală între vîrful valului şi adîncitura şanţului mai măsoară
doar 6,20 m. Desigur, diferenţa de nivel între fundul şanţului şi culmea
valului trebuie să fi fost ceva mai mare de 9 m . Cu un asemenea sistem de
apărare şi cu pantele înalte şi foarte înclinate, aşezarea se prezintă. ca una
dintre cele mai bine apărate dave. Aceasta se înscrie, fără nici o îndoială,
printre aşezările geto-dace cu cea mai sigm ă poziţie defensivă. La condi
ţiile prielnice de apărare se adaugă poziţia dominantă a acesteia. De aici
se putea cu uşurinţă urmări orice mişcare sau încercare de apropiere a
oricărui inamic, pe toată valea Oltului, pe distanţe foarte mari. Suprafaţa
relativ mică de locuit a promontoriului a fost suplinită de condiţiile cu totul
speciale de apărare. în spatele sistemului de fortificaţie trebuie să-şi fi
găsit adăpost permanent mai marii obştii, pl'Oviziile şi t ot ce avea mai de
preţ comunitatea, iar în caz de pericol, întreaga populaţie din zom1 .
2. Stratigrafie
SăpăturilP de pma aeum au stabilit succesiunea depune1ilor de

cultură din cadrul aşezării şi au încercat în plu s şi o cronologi c absolută a
lor. 1n general, observaţiile făcut e încă din primele campanii 1'-au verificat
întocmai în cursul tuturor cercetărilor, îneit �e poate voibi de o bună cu
noaştere a stratigrafiei daYei de la Sprîncenata. l\Iai întîi ar fi de con
statat că suprafaţa oarecum redusă a aşezării, 110 m lungime pe direcţia
N - S şi 20 - 30 m de la E -V, a dus aici la o locui1 e foarte intemă. Aşa
se explică împrejurarea d1 depunerile de cultură ajung să măsoare pînă
la 2 m grosime. Unnclc de locuire încep de la poala interioa1 ă a valului de
pămînt, aceasta fiind uneori tăiată de gropile de bordeie :;:au de locuinţe,
sau mwori suprapusă de straturile imperioare de cultură . în general însă,
valul ele pămînt a rămas curat şi în cea mai marc parte a lui nederanjat. Pe
o distanF1 de J şi uneori chiar 5 m de la vîrful lui spre interiorul aşezării,
valul nu a fost afectat de locuire. Pe măsură ce depunerile de cultură au
sporit şi s-au ridicat, cu timpul, ele au ajuns în ultima fază de locuire la
nivelul superior al valului, încît astăzi nu se mai observă nici o diferenţă
de nivel în interiorul aşezării, respectiv nici o porţiune din panta acestuia,
care era sigur vizibilă şi clar delimitată în momentul ridicării lui. Cu alte
cuvinte, locuirea intensă a aşezării şi depunerile masive de cultură au şters
treptat această diferenţă, încă vizibilă la alte aşezări geto-dacice, unde stra
turile de locuire n-au ajuns la o asemenea grosime (fig. 6 - 9 ) .
Nivelul I , considerat cea mai veche fază de locuire a aşezării, s e situ
ează la baza, întregii depuneri de cultură, imediat deasupra humusului
antic. Acesta din urmă este reprezentat de un strat de pămînt negricios,
gros de circa 0,50-0,60 m, sub care se află un strat cu structură nisipoasă,
de culoare galbenă-albicioasă. Primele urme de locuire au fost surprinse
pe aproape întreaga suprafaţă a aşezării, constituind o depunere destul de
subţire, care nu depăşeşte 0,10 m în grosime, caracterizîndu-se printr-un
strat de cenuşă şi de arsură, sesizabil, sub aceeaşi formă, pe aproape în
treaga întindere a aşezării. Sub cenuşă se află suprafeţe întinse de lut gal
ben bătătorit şi ars la suprafaţă. După cite se pare, cel puţin în unele
cazuri, avem de-a face cu podini de locuinţe. De pildă, în cadrul S VII -
31
VIII a fost sesizată destul de clar o asemenea podină, bine bătătorită şi
arsă la suprafaţă, urmărită pe o lungime, pe direcţia E -V, de 5 m, iar
de la nord la sud pe o distanţă de aproape 3 m. La nivelul acestei podine
şi legată direct de ea s-au găsit două vetre frumos făţuite şi bine arse, una
(V 11 ) în colţul de nord-est, iar cealaltă (V 8 ), în colţul opus, adică i n cel de
S-V. O vatră (V 3 ) situată la aceeaşi adîncime (2 m), deci aparţinînd ace
luiaşi prim-nivel de locuire, s-a găsit şi în S III .
J,a capătul de est al podinei, i mediat Ungă vatră, mai prec is in con
tinuarea ei, exact sub vatra de deasupra primului nivel, s-a găsit un grup
de duci vase de lut at·sp ri(-,nal. unele piuă la roşu . Lingă acest grup de vase,
1w Y<l.tl'ă. s - a g-ă..; i t un frn_'.,! . I L' . t j dintr-o statuetă de piatră. Atit vasele, cit
:;:i statuet.a prPz i nLă urnw de ardere rituală, şi întrezărim aiei o formă de
ma ni festa n• a ('Ult ului u ne i zeităţi a vetrei.
în c- u pri mml aee.;tor p r i me urme ş i depuneri de locuire x-au desc o
I>erit f rng- me nt P d e nt-;e, ftJH'o:1pe î n exclm;ivitate lucrate cu mina, . care
:-e ('aractl•rizeaz:L p r i n r r- o la �lruire puternică şi prin culoarea lor maronie
sau neagrrt. Pri11 t 1·c L i puri l 1 · citi vase se remarcă două ceşti hitronconice,
cu minerul u� >r sup:·aî nrtlţa � ( p i . XXI, 4), de tradiţie hallstattiană, buzele
de fructiere dt· c uloare 1 1u1·o n i L' ş i cele care aparţin unor va se mari, gen
m·111·, e u huza P V<Lza�it . Grnsiml' 1 mică a act•-;tui nivel şi raritatea descope
ririlor d i n cupri nsul lui :in 1w p llrmit să vorbim pentru act.>astă etapă de
anumite ti p�u·i tlt� va -:p l u '.· 1·a t n la roată. Cele cî teva fragmente apărute
JJin:t <l<' Ulll nu :-:1. ! tt t. i p!<·P şi nu :;: �Jm precis dacă nu cumva, cel puţin unele
tli 1 !t n• l'lt�. nu :qml'f : n ni ml ului s u perior . Sigm· apare faptul di pentru acest
pri m - moment de lo c u i re al aşezării, domină cu autoritate ceramica lucrată
cu mina, in special cea lustruită. Vasele nelustruite, cu decor de briuri
al...-eola,re :;;i butoni sau cele ornamentate cu linii incizate în formă de brad
sau de val, nu sînt specifice acestui nivel de locuire. Ele abundă în nivelurile
superioare de locuire. De asemenea apare limpede că tipurile principale de
vase lucrate la roată, cum sint fructierele, cănile bitronconice, bolurile de
t ip delian şi altele .. n u se leagă de acest prim-ni vel de locuire, ele fiind
t ipiC't• tlepunerilor ulterioare.
Aceste citeva observaţii in legătură cu prezenţa sau absenta unor
t ipmi ceramice se lea,gă direct de vechimea primelor urme de locuire de
pe „cetate". A rezultat din cele prezentate că primul ni...-el nu a fost id e n
tificat în mod compact pe întreaga suprafaţă a aşezării, ci doar in cea mai
mare part e a acesteia. El se prezintă cu multe urme de arsură şi aproape
întotdeauna cu un stmt subţire de cenuşă. În unele din secţiunile să pate,
( S Y - V l ) , acest stmt de arimră şi cenuşă intră sub poala valului (fig. 7 1, de
monstrînd limpede că primul nivel de locuire, cel puţin la începuturile :.: \le.. a
fost anterior ridicării valului de pămint şi al săpării şanţului de apărare . Din
ob ser vaţi ile stratigrafice făcute a,r rezulta deci că promontoriul viitoarei
dave a, cunoscut o primă locuire, mai puţin intenxă înai nt e de construirea
.•
fort ifieaţiei . Faza aceasta de început pare să fi pierit ca urmare a uw ; in

cendiu, aşa cum o arată cenuşa şi pihnintul arR . AL' fi greu f'ă faceni neo
}lrec i za re asupra cauzelor care au pus astfel capăt primei locuiri de p• ?ro
montoriu, desigur în cazul în care aceasta a pierit prin incendiu . :r e -am
putea gindi mai degrabă la o incendiere intenţionată, dec î t la una intîm
plătoare, pricinuită de o comunitate getică vecină mai puternică, dorni că
să. intre în posesia acestui important şi prielnic loc prntru ridicarea unui
centru t ribal sa.n unional tribal. Spre o atare ipott>ză ne îndeamni:i con
statare& făcută în timpul săpăturilor şi anume că , peste primul nivel de : 'Cui-
32
re, respectiv peste stratul de cenuşă şi arsură, a fost depus, pe întreaga
suprafaţă locuită a aşezării, un strat de pămint galben-albicios gros de
0,30 -0,40 m, compact şi bătătorit fără urme de cultură, care reprezintă
.•
un strat de n ivelare a bazei viitoarei <lave. Acest strat interpus trebuie

să fie contemporan cu momentul construirii fortificaţiei respective, a şan
ţului şi valului de apărare, şi înseamnă o nouă şi principală etapă din
viaţa aşezării, data de la care se va începe o locuire intensă ş i generală a
întregului promontoriu. Nu credem că se poate vorbi de un decalaj de
timp între primul nivel şi celelalte de deasupra ş i că stratul de nivelare a r
marca tocmai o e ventuală diferenţă de timp. Dimpotrivă, stratul de pă
mint galben, fără urme de locuire, nu se leagă, după opinia noastră, de
vreun decalaj de timp, ci mai degrabă el marchează o schimbare în viaţa
şi ea,racterul aşezării, prin trecerea acesteia la forma de centru întărit, cu
funcţii superioare celor îndeplinite de o simplă aşezare .
Xc lipsesc de:>eamclată elementele de datare ale primului nive l de
locuire, �tdică ale începuturilor aşezării de la Sprîncenata. Ceramica des
coperiti"'t pină acum ne oferă u nele indicaţii în privinţa cronologie i rela
tive doar, fără a pute<1 servi şi la stabilirea celei absolute . Pînă la desco
perirea unor elemente de datare mai precise, ţinînd seama de conţinutul
arheolog-ic al nivelelor superioare, am putea fixa acest prim-nivel de locui
re in a clrma jumilitate a secolului al II-lea î.e.n răminînd să vedem dacă
. .•
nu cum \'tt a12e<tstă dată nu poate fi ridicată şi ma i sus, pină, eventual, şi

in p r imc1 jum:ttate a aceluiaşi secol.
.Nivelu) II suprapune direct 8tratul de nivelare din pămîntul galben,
bine bătătorit, fiind alcătuit dintr-un strat de tlepuneri gros de 0,-10 - 0 ,;) 0 rn,
cu multe urme de chirpici ars şi cenuşă. El porneşte aproximativ clt.• la
poaJa ntlului , uneori tăinrl-o, alteori suprapunînd-o, fiincl hirw reprezN1-
tal pină aproape de panta a�ezilrii, unde s e p ierde t n•ptat . pt> lungimi
care vitriază, între 12 �i 20 m, in funcţie de lăţ.imea diferită a promonto
riului . Se află (' Upt·iw; intre adîncimile aproximative de 1 - 1 ,JO m. Acestui
nivel ii apm·ţin cele mai multe dintre gropile descoperite, in care s-au gă
:-;it numerm1se \'ase �i fnigmente ceramice, m·me de arsunl, chirpici-lipi
turii, cenuşă, bucăţi de vetre �i oase de animale. Tot de acest strat se
lea gă şi unele gropi de bordeie, observate şi tlepistate in profilele şi în
('ftrlrul secţiunilor săpate .
în cuprinsul depunerilor din nivelul II de locuire s-au gă8it cantităţi
insl!mnate de ceramică, fiind prezente atit vasele lucrate cu mina, cit şi
cele la roată. În carlrul primei categorii se includ mai întîi ce�tile geto-da
ciet• cu miner, de <lirnensiuni diferite, şi vasele de t i p sac sau urnă tron
<· �mj eă deearate eu butoni si brîie alveolare. Ceramiea lucrată la roată este
reprezentată mai ale,; pri ;1 fragmente de fructieră c·u picior, <lin pastă
fiwt, de culoare cenu�ie, din care s-au găsit o serit· <lP fragmente de huz e
!-)i p:cioare . Sint prezente, d e asemenea. şi fragmente <Le va:-;e mari de pro
vizii, unele de <' Ulmtt·e ro)iatică, şi cu decor ele grupuri ele linii în val. în
ca:l rul C (' m m i c· i i aparţinînd acestui nivel se remarcă în motl deosebit
dou;t cupe dacice ele tip delian descoperite în S VIII, la adincimea de 1,40
m, dec i aproape de baza stratului de depuneri . Una di ntre acest ea, cu
buza ri"'t sfrinti"'t oblic in afară, e8te din pa8tă cenuşie �i fără niri u n fel ele
ornament . Cealaltă, gă8ită împreună eu prima, are buza verti cală ca
prelungire a peretf"lui, fări"'t nici o modelaţie şi aproape întreaga suprafaţă
exterioară decorat:t in relief, in genul celor deliene, printre motive numă
riwlu-sp : spirala. voluta, ct�rcuri concentrice, rozete �i capete-1rnl şti umane
33
în partea superioară (pl . XXXVIII, 1 şi XXXIX, 2 ) . Un hol eenuşiu,
similar cu primul, de aceeaşi foună şi neornamentat (pl. X X XVI I I a, 5 )?
şi un fragment dintr-un altul decorat au apărut în groapa 1 0 ( S I I I - VI ),
care aparţine aceluiaşi nivel de locuire. Ornamentul celui de-al doilea bol
este ceva mai simplu şi constă din şiruri de linii oblice, roz<>te şi fr nnze de
brad .
În afara ceramicii semnalăm pietre de rîşniţ ă , întl egi rnu fr n g mo:t e,
cele mai multe din tuf vulcan ic, lmeăţi el e chi1 pi ei <:U a mp r n 1 e de nu i l'l e
şi d e pari şi oase d e animale, printre care f'e nurnă1 ă cele d e JJorc-ine, ovi
caprine, bovine, cal, cîine şi de rozător mare (pr nbabil ca st o r ) . Cele mai
multe oase apar în gropile dependente de acest nivel de lo<:ni1 e.
Cu acest al doilea nivel de locuire de la Sprîncenata ne aflăm în
plină epocă „clasică" a culturii get o -dacice. Deşi nici în r a zul de faFt nu
dispunem de elemente de datare m a i precise, tipurile eei amke deseoperite,
cum sint cupele de tip megaria n şi fructierele cu picior luei ate la rnată.
din pastă cenuşie, ar putea permite plasarea în timp a celui de-al doilea
nivel în principal în prima jumătate a secolului I î . e . n . Mai greu a r fi
d e precizat dară limita cronologică superioară atinge cumva sfîrşitul r-eco
lului al Ii-lea î . e . n . , iar cea inferioară ar putea s.au nu f:ă depăşească mij
locul secolului I î.e.n. Dacă datarea noastră se dovedeşte a fi în liniile "ale
generale exaetă, atunci am avea asigurată cronologia unora din tipmile
d e vase geto-dacice lucrate cu roata. Ne referim pe de o parte la fructierele
cenuşii, prevăzute cu picior şi eu buza lată răsfrîntă în afară, iar pt' de
alta la bolurile de tip megarian, care par să fie tipice primei jumătăţi a
secolului I î . e . n . , în cepînd cel mai devreme cu sfîrşitul secolului al Ii-lea,
î . e . n . şi continuînd desigur şi în perioada mmătoare. Ar rămine d oar,
urmărind tipologia acestora, să se ajungă la o înseriere a lor mai pree i si"'t,
din punct de vedere cronologi c . Cît priveşte ceramica lucrată cu rn în a
este mai dificil să s e facă precizări cronologice. Ceştile apărute î n a eest
nivel nu par să se deosebească de cele din nivelele Ruperioare. Intere:-:ant
totuşi de remarcat este forma mult evazată a unora dintre ele. Dacă
această variantă ar putea să facă parte din seriile mai vechi. n-ar fi de loc
exclus, dar nu avem încă certitudinea.. Oricum, observaţia înregi i;;t iaUL de
noi în cursul cercetilrilor ni se pare interesantă şi ea merită să fie reţinută.
�i urmărită şi în cazul altor descoperiri, unde stratigrafia o poate îngădui .
Nivelul III se prezintă tot aşa de bogat şi de reprezentativ pentru
întreaga aşezare. El are o grol'lime cuprimă între 0,30 - 0,50 m, b a za lui
fiincl la 0,80 - 1 m de la suprafaţa Rolului . Stratul de depuneri este foarte
cenuşos, cu nuanţe pe alocuri galben -albicioa s e şi cu m m e de arsm ă . Din
acest nivel pornesc mai puţine gropi i;; i , atunci eînd ele sint Resizate, nu
coboară foarte mult în adîncime. în schimb lui îi aparţin cele mai multe
din vetrele descoperite în întreaga aşezare. Toate Rînt bine arse :;; i făţuite,
avînd forme circulare sau rectangulare şi colţurile 10tunjit e . Unele "înt
construite pe un pat de pămînt simplu, altele pe o bază de pietre sau pe
un strat de fragmente ceramice. D esigur toate vetrele aparţin unor locuinţe
de suprafaţă. De:;; i nu am reuşit să identificăm decît m me, Pe pare eă tilml
acesta era predominant celui reprezentat de bordeie, mai frecvente în nivelul
II unde au fost Rurprinse destul de clar gropile lor.
Ceramica descoperită este relativ numeroasă şi destul de val'iait ă .
Cea lucrată c u mîna este reprezentată prin căţuie, v a :< e , d e tip s a c � i tlon
conice, cea mai mare parte în stare fragmentară. Ceştile sînt de dimen:<iuni
mici şi cu pereţii mai puţin evazaţi decît cele întîlnite în nivelul anteiior.
34
Nu lipsesc nici unele tipuri de Rtrăchini sau castroane cu buza aplecată
spre exterior. Ornamentul este destul de frecvent şi este redat prin butoni,
briie alveolare, uneori combinate, şi mai rar decor din linii incizate în
formă de brad. Ceramica lucrată la roată, aproape în întregime fragmen
tarJ, este prezentă prin resturi de fructieră, ceva mai puţine decît în niv e
lul precedent, ş i d e o cantitate relativ mare d e resturi ceramice aparţinînd
unor vase mari, unele sigur de pro,·izii, cu buza îngroşată. Cele mai multe
sînt de culoare roşie, avînd ca decor grupuri de linii în val sau simple.
La acestea 8e adaugă şi cîtent fragmente ceramice de import destul
de atipice, din rîndul cărora se remarcă, totuşi , un fund de platou de tra
diţie elenistică tîrzie, cu firnis rrn;m, avînd ca decor în interior un registru
ha�urat. S-a găsit rupt în două, în S IV, o parte în car. 7, la -0,60 m, iar
<"ealaltă, în acelaşi ca r. la -0,80 m (pl. XINII, 1 - 2 ) .
Printre obiec·tele descoperite în cuprinsul depunerilor din acest ni
Yel de locuire 8e numără cîteva calapoade-lustruitoare de ceramicii, pi etre
de rişniţă, fusaiole de lut ars de formă discoidală, una, apărută în S IV,
car. 4, - 0, ti O m, fiind decorată cu semicercuri imprimate ( pl . LVII, 1 ) .
În S V, car. 4, la -O, 70 m, 8-a găsit o monedă dacică de tip Inoteşti-Ră
coasa, iar în car. ;) , -0,90 m, un grup de 18 denari romani republicani,
emi siuni din perioada 110 - 1.5 î.e.n., Cea mai recentă monedă este un
denar din vremea lui Augustus, emisă în anul Li î.e.n. l\Ionedele au fost
11'ispîndite pe o suprafaţă de c irca 1 m şi all"ătuia u probabil un mic te
zaur, cele mai multe fiind gă8ite totuşi la un loc.
(\>l de-al treilea nivel de locuire constituie a dom1 fază principală de
locuire a aşezării. Împreună cu nivelul II, adică c el anterior, reprezintă mo
lnt'ntele de vîrf ale da vei de la Sprîncenata. Depunerile de locuire ale acestor
două ni veluri ajung :-;ă, măsoare la un loc circa 1 m grosinw. Ele cuprind
cele ma i numeroa8P şi mai reprezt'ntative urmr de culturii. materi ală geto
dace. 'ţ'inînd :-;eama dl' materialul arheologic :;; i numi.smati c descoperit în
cuprinsul nivelului III, o datare a acestuia p rnzinti\, un grncl m;ti mare
<Îl' probabilitate deeît celelalte. Este vorb.1 nui î ntîi ele monPda dacid
<le tip Inoteşti-Răcoasa şi {fr denarii romani republicani apăruţ i la, baza
dPpunerilor <le locuire a nivelului respectiv şi apoi de fragmentul de pla
tou de tmdit i e elenistică tîrzie. Întrn toate acestea ex:ixti"'L unele dif ereut e
de timp, în cît nu putem spune că ele concmă fă1·J, rezerve la xtabilir�a
lllH'i cronologii foarte exacte. De pildă, moneda dacică indică o dată
Cl'Ya mai timpurie · şi anume primele trei decenii ale secolului I î . e. n . ,
da.că, ţinem spama d e perioada e i d e batere. Î n cazul in care admitem o
răminere a Pi mai îndclungati"'L în circulaţie, de altfel numai aşa trebuie
{'Xplicată pn'zenţ a ei la Sprîncenata, atunci urmează să o coborîm în timp
către mijlocu l secolului I î . e.n. Monedele romane republicane trebuie p!·i
vitl' ca un tot, respectiv ca un tezaur, şi nu fiecare piesă în parte. Indiferent
îus;"i, de forma în care sînt luate în consideraţie, un fapt este sigur şi anume că
toate au apărut pe acelaşi nivel şi în consecinţă moneda cea mai recentă
urmează să serv Pască drept criteriu de datare. Ol t priveşte fragmentul de
J)latou de import ar i ndica o dati"'t ceva mai tirzie, după unele p ăreri chiar
secolului I e.n. Luî nd în consideraţie cele cîteva remarci pe mar ginea
descoperirilor suscPptibile de a fi utilizate ca elemente principale d e da
taH', am putea fixa cronologia acestui nivel important de lo�uire în prin
cipal în a doua jmnătatP a secolului I î . e. n. .Xu ştim dacă el a tinge şi
î nc�'putul secolului I e. n. Singurul element de datare care ar impi nge data
finală a acestui nivel şi în primul deceniu al secolului I e.n. ar fi fundul
35
de platou ck t ra diţ- ie l'lenisti6i, ac ea st a numai în cazul în care> cronologia lui
poate fi aşa de bine fixati"t. D upă toatt> indicaţiile ele care clispurwm, eon
i"id erăm totuşi că acest nivel de locuire> datează din a doua jumătate a se
colului I î . e.n.
Yiulul I l' reprezintă ultima fază dt• locuire de la Sprîncm ata . EI
are o grosime de o,:30 --0,40 m şi este reprezentat printr-un sirat de pămînt
negricios cu o Rtructm ă zgmnţ.uroasă, cu d estul de puţine urme tk eenuşă,
sau de anmră. în această Yrl'me locuirea pf1re să fi foRt mai puţin inte11si"i,
în raport cu perioada anterioară. Nu am reuşit Hă identificăm urme dt> hor
dei(' Rau de locuinţe de> suprafaţă, dependente de ace:-;t ultim nivel de locui
re. Singum vatră care pal'e Hă se lege de acest nivel s-a gă:-;it în S V�
car. 5, h1 baza depunerilor de locuire (V 2 ) .
::'ITatNialul arhl'ologic <kscoperit în curpini"ul lui este relativ sărac
> n comparaţie cu celelalte doui"L nivelmi anterioare (II, III). Aici domini"1>
totuşi ceramica lucrată cu mîna, în i"pecial vasele de tip borcan, ckcorate
cu brîie alveolare, cu butoni simpli sau cu amprente pe vîrf şi cu linii in
cizat(', simple sau în val (pi. XII -XIII) , la c�ue se adaugă şi vasele d(' tip
sac şi ceştik Decorul din linii incizate în fownă de brad este ceva mai frec
vent întîlnit pe ceramica lucrată cu mîna din acest nivel (pi. XII I, 8 ) .
Ceramica lucrată la roată este ş i e a prezentă prin fragmente de fructit>re
cenuşii şi de vase de provizii, din pastă roşiatică. Acestea din mmă au ca
decor gtupuri de linii incizate, simple Rau în formă de val, multe> a.spmrrn;t
toare celor găsite în nivelul precedent (pi. XLIV, XLV). Xu lipHt>se n ici
fur-;aiolele, fragmentele de pietre de rîşniţă, calapoade şi desigm oase <le
animale domestiel'. O deRcoperil'e mai apa r t <' o constituie o fi bulă ele bronz
ele tipul „puternic profilată" apărută în 8 VII, car. 3, la -0,2;1 m a<lin
dnw. J,a aceasta am mai putea menţiona şi cîteva fragmente dl' amfore
atipicl', probabil de factură elenistică tîrziC'.
PPntru datarea aeestui ultim nivel de locuire de la Sprî 11ce11ata di;;
punern de cîteva elemente ce ne îngăduie fixatea unei cronologii <lestul de
exacte. în cuprin:-;ul depunerilor de cultură ale aceRtui nivel H-au deHco1writ
eîteva fibule de tip „linguriţă" (pi. r,I, 1 - 4), o fibulă din grupa celor
c·unos<'ute sub denumirea de „puternic-profilate" sau „norico-pannoniee' \
Doppellrnopffibc>l (pi. LII, 3), o fibulă de tipul literei „omega" ( p i . r,rr, 8)
si o monedă de bronz <k la Augustu:-;, t•misă în anul 5 î . e. n . , dar contra-
1; iarcată în timpul unuia din urmaşii lui imediaţi, proba bil ('laudius
( pi . I.XI, ;i - 6) . Toate aceP-te descoperiri, î n Rpecial ultimele două tipuri
de fibule (puternic profilată şi în formă de „omega", ·datate de rPgulii în
Ppoca Augustus - Claudius) , Ia. care He adaugă şi moneda, în parte şi fi
bulele de tip „linguriţ ă", nl' dau dreptul să atribuim ultimul nivd dt> lo
cuire primei jumătăţ i a, secolului I.e.n. (vezi amănunte deRp1·e cronologia
lor la p.63-65). Este mai greu de precizat dacă acest nivel atinge chiar mij
locul secolului re:-;pectiv şi cu atît mai dificil de a şti în ce măsură se poate
vorbi de o depăşire a acestuia. Oricum, rămîne asigurat faptul că î n cLn-a
de la Sprîncenata s-a locuit pînă î n deceniile 3 - 4 ale secolului I e.11.
Oprindu-n e la această datare prin forţa împrejurărilor t reb uie s,1,
facem legătma intre sfîrşitul aşezării şi acţ.iunea de Rtrămutare a geţilor
Ia sud de Dunăre rle către ..Aelius Catus5 din anii 9 -11 e.n. După părerea
noastră nu este de loc obligatoriu să punem pe seama lui .Aelius Catus şi data
s St ra bo, 303 ; V. Pâf\·an, Getica, Bucureşti, 1 926, p. 94 - 95, 1 28 ; H. Vulp�. Aşezări

getice din .U untenia, Bucureşi, 1 966, p. 37, idem, Dacia, � . S., 4, 1 960, p. 3 1 7 - 319.
36
finală a dan•i. de la Sprî ncenata . AceaHta se află la nu mn,i puţin de 40 km
no1<l ele linia ] )unării şi la circa 100 km la vei:;t de dava de la Popeşti. D acă
acţiunea lui APliui:; Catus a vizat în primul rînd centrul getic de pe valea
Arg{'şului, a D îmboviţei şi a Ialomiţei, rămîne puţin probabil că acPPaşi
campanie putea să aibă o rază de ·acţiune aşa de mare încît s[1 cuprindă şi
valea Oltului. Î n plus, facem precizarea, de loc d e neg}ijat, că dava d e l a
Spl'în c:0nata n-a pierit ca urmare a vreunei distrugeri . Ultimul nivel d e
locuire nu prezintă n i c i eea m a i mieii urmă de arsură sau cenuşă, care a r
putea ,; ă dudl, la concluzia eă acpa:-;ta a dispărut î n urma unui ineencliu.
Dimpotrivă, aşa cmn :-;e p1ezintă ultimul nivel, în întreaga s�1 structură,
am avea de-a face, în faz�1 ei firmlă, cu o pierdere din importanţă a davd
şi eu o reducere treptatr1 a locuirii, pînă la părăsirea ei definitivă. Cînd
exaet şi din ee cauză R-a î ntimplat aşa, este o problemă la care deocam
dată ar fi greu de dat un răspuns cît d e cît plauzibil. 8înt, credem noi, cau
ze mult mai generale şi . ma i adînci d e ordin ii:;toric şi poate economic ee ne
Hca1;ă nouă deocamdată şi care î n trec eu mult în importanţă o a<:ţiun e de
ge1ml eelei întrepl'inse de Aelius Catus.
3 . J,ocuinte
î n em:-ul :-;[1păturilor efectua te de-a lung·ul celor opt campanii de

:-ăp<H uri , au fo,;t �Psiza t ( u.rnw ele loeuinţe care permit stabilil'ea tipului
'
lor '!i doar Î ll unde ('<tzul"i ofP1 :1 date a supra formei şi dimensi un i lor
acestora. Ca u 1mare a rezultrttelor obţ inute î n această privinţă s-a putut
stabili că geto- dacii de la Sprîn(' enata au utilizat deopotrivă atît locuinţele
d e :-;uprafaţ :I , eît '!i bordeiele. Şi u n tip şi celălalt apar pe parcursul în
tregii perioade <fo loeuirc a ai;.ezării, fiind vorba de un raport de contempo
nrneitate al lor. Î n aeest stadiu al cercetărilor şi pe baza obrnrvaţiilor ob
ţinute, ar fi m ai greu d e · stabilit un ra port numeric între cele două tipuri
ele locuinţ ă . A tita vreme cit nu s-au putut surprinde d ecît urme ale aces
tora �au, uneori, doar sl a b e indicii sau presupuneri ale prezenţ.ei lor� nu
sintem în măsură :-;ă vorb i m de frecvenţa 1$i de pred ominarea unuia sau
altuia dintre eele două t i pmi de locuinţă.
a. Î n prima grup:1 ::e înscriu loc uinţele de suprafaţă. D atele obţinute
în eurnul săpăturilor nu ne îngăduie ��1 vorbim de numărul 15i de amănunte
privind dimensiunile aeestora . C eea e e se ştie provine doar de la surprin
derea unor părţi din podina de locuinţe , de la vetrele descoperite '!i de ht
urmele de chirpici ars. Pc bnza aeestor i ndicii rn poate spune c:l locuinţele
de :-;uprafaţ:l de la Sprîncenata erau con:-;truite în genul tipului tra diţional
bineeunoseut , dintr-un sehelet din pari şi cu împletituri de nuiele, peste
care s-a aplicat o lipitur[L de ehirpici . Bucăţi de ehirpici ar:-; şi cu amprente
de nuiele şi de bîrne de lemn au apărut deRtul de deR în straturile de cul
tură. Forma lor trebuie să fi fost rectangulară, chiar dacă nu avem nici
un fel de date înregiRtrate din aceRt punct d e vedere.
Xu putem face nici un fel de precizare în l egătură cu dimensiunile
acestora. Din podinile lor nu au fo:-;t :-;urprime decît părţi , pe haza cărora
nu este posibih1 o reconi:;tituire a întregului caracter şi dimensiuni ale loeu
inţei . Ar fi totu';'i de m enţionat un singur caz, unde dispundem de obser
vaţii ceva mai eomplete. Este vorba de o locuinţă din S VII - VIII, apar
ţinînd primului nivel de locuire, a cărei podină a fost urmată pe o lungime
d e pei:;te 4 m pe direcţia E - V, şi pe o lăţime de 2,50 m, latura ei nordică
intrînd în taluzul săpăturii. Aceasta a putut fi oarecum mai bine preci-
37
zată deoarece podina a fost din lut galben bătătorit şi bine an;, pe alocuri
pînă la roşu. Deasupra podinii s- a găsit un strat compact şi continuu de
cenuşă şi arsură, dovadă a pieirii locuinţei în urma unui incendiu ( fig. 3 ) .
Către colţul de N - E al locuinţei s e afla o vatră care făcea corp comun
cu podina, dar era uşor profilată, făţuită şi bine arsă. Dea:mpra ei ;;-a găsit
un fragment dintr-o statuetă de piatră, din care s-a păstrat partea de mijloc
şi piciorul drept. După cîte se pare aceasta a avut iniţ! al o · formă
apropiată figurii umane şi apoi a fost retuşată de către om . In apropierea
imediată a vetrei, direct pe podina locuinţei, sub o altă vatră aparţinînd
niYelului superior, s-au găsit şase vase de lut, in sitn, toate ar;;e în;;ă ritua l.
Printre acestea se numără o ceaşcă geto-dacică, cu pereţii mult e vaza ţ i
dispusă în poziţie normală, avînd în interior cenuşă 1-;\ i urme <le funingine
pe pereţ.ii interiori, c�1 urmare a arderii unei anumite substanţe. Un al doilea,
Yas, de formă bitronconică, lucrat cu mina , înalt de O,Li m 1-;\i cu diametrul
de 0,18 m, se afla aşezat de asemenea în poziţ.ic normal ă , aYînd în inte
rior resturi de cenuşă ca şi căţuia. Alte doui"t vase, de tip ;;ac , lucrate tot
cu mina, prevăzute cu butoni , erau culcate cu gura spre sud. Unul mai mare
are înălţ,imea de 0,20 rn , i ar celălalt doar de 0,11 m. Al cincilea Yas c;;te o
căniţă bitronconică, cu minerul lipsă, înaltă de 0 ,09 m, lucrat c·u roata
din pastă cenuşie, aflat şi el în poziţie culcată cu gura îndreptată spre l\ - V.
Din cel ele-al şaselea vaH, lucrat cu mîna, nu ;;- au mai păstrat decît fragmen
te. Şi î n a,cest caz se constată o aşezare a lui e u �ura spre Yest (pl. III, 1 ;
V , 4 ; XIII, 2 ; XXIII, 1 ; XXXII, 8 ) .
Descoperirea c a atare este deosebit d e int ere;;antă şi are unele ana
logii doar în dava getică de la Popeşti. Este limpede cii toate Yasele au fost
depuse într-un anumit scop lîngă vatră 1-;\i supu�e apoi unei arderi inten
ţionate şi destul de puternice, urmele acesteia, aj ungînd adesea pînă la roşu ,
păstrîndu-se pe toate cele şaxe vase . .Nu este C'lar dacă toate Yasele au fo,.;t
aşezate în piC'ioare şi apoi, unele dintre ele s-au I'ib.;turnat în timpul arderi i,
ceea ce ar fi de admis. De asemenea, nu ştim ee a fost depus în aC"e,.;te n1 ,.;e
pentru a arde şi dacă toate au avut un astfel de couţ,inut . Este siµ;ur î n,.;ă
<'ă o anume substanţă a fo;;t depusă în căţuie 1-;\i în va1ml castron bitron
conic. Din aceste observaţii rezultă limpede dt aYem de-a face cu o ardere
rituală în apropierea vetrei, unde se afla depu;;rt statueta de piatrrt . Am
aYea astfel dovada practicării unui ritual. E ste legat de un cult al vetrei
sau poate dedicat unei alte divinităţi6• Situaţia aceasta de la Spr !ncenata
cu prezenţa unei statuete pe sau lîngă vatră nu este singulară . ln unele
ai';\ezări geto-dace din aceeai';\i perioadă, pri ntre care se numără Poiana ,
Popeşti, Pietroasele, Crăsani şi altele, s- au găsit statuete de lut destul de
rudimentar lucrate, în preaj ma 1-;\i chiar pe vetre7• Prezenţa lor într- u n
asemenea context arheologic ş i repetarea unor asemenea descoperfri au
dus la concluzia că acestea �tr putea fi puse î n legătură cu un cult a,1 vetrei
destul de frecvent şi de răspîndit totodată8• Descoperirea de la Sprîncenata ,
ceva mai clară şi mai complexă decit celelalte, constituită din prezenţa sta
tuetei şi a grupului de vase, toate arse ritual, ar Yeni să contribuie la o mai
bunrt cunoaştere şi interpretare a unor atari xituaţii . Interesant ele remarcat ,
6 H . \"ulpc, Ecu t . \"ulpe, Dacia, 1. H l24, p. '..! 09 : :\ ! . Turcu. :\lal erialc de istoric şi m u z eo
grafie, �), 1 972, p. 70 ; idem , H cvista muzeelor şi monumentelor 8. 1 9ii. p. 53- 56 ; H. Y u lpe
SC l \', 6, 1 955, 1 - 2, p. 25:l ; !'\. GonoYici, SC ! \",\, '..!5 . l!li4. 2. p. '..! 95 - :301.
7 FI . P reda. \". Dupoi, Crisia, 9, 1 979, p. 7 i -- 8i.
8 Hadu şi Ecat. Vuipe, Dacia, :1 - 4, 1 927- 1 9:12, p . :1 4 9 ; \". lirsachi, în c o m u nicarea

ele la scsiune::i. ţinută la Suceava. 1 980, a prezentat gropi rituale din aşezarea d e la Brad.
38
tot în c a z ul de l a Sprîncenat a , este şi faptul că deasupra, grupului de vase
şi a statuetei, în nivelurile superioare au fost con struite, probabil nu întîm
plător, alte dou:I, vetre.
Desigur î n legătură cu a ce a stă descoperire mai rămîn încă unele
obsen,·aţii m a i greu de e x pl i e a t . Ne referi m l a împrej urarea că urm ele de
ardere, cu un strat substanţ i al de cenuşă, s-au întîlnit, nu numai în zona
vetrei :-;; i a grupului de vase, ci şi î n restul locuinţei, p e toat ă supraf aţa
p adi n ei . De aceea se pune problema dacă aici este vorba de o locuinţ ă i n
cendiată sau de u n î ntreg lăcaş de cult sacrificat o dat ă cu arderea lui şi a
c el ei rit u al e p ent ru t otdea una , fiind ap oi a coperit de nivelul superior de
locuire. Facem aceste supoziţii ţinînd seama şi de fap tul că arderea ri tual t1
a va s elor :-;;i ur m el e de ineendiu din restul locuin ţ ei au avut loc î n acela�i
timp. DaC'ă în întreg acest c· o m p l ex aYem de-�1 face cu o ardere întîmplă
tmll'e a l ui o da t ă, cu a Ya :- elor , rămîne să se aduc�I, preciz ări noi prin cer
cetan�a altor a ş ez ări get o - dac i ce.
O a doua locuinţ ă ( L 2 ) a fost 1-'Cfiizată în S XVI , car. 3 - 6 , pe o lun
girn P d e 6 m, pc d ir e ('ţ i a E - V şi lăţime de p e ste 3 m. Aici s-a dat p est e
un strat de l ipit ură a rsă �i c ărbuni , �Tos de 0,80 - 1 m. Baza locuinţ ei s e
află l a - 2 ,.30 m d e l a suprafaţa rnlului . A dînc i mea lo cu inţei , care aparţine
ni Yelului II de locuire, a pricinuit cli strugerea celui dintîi. Spre capătul
d e est s- a găsi t o grnapă circulară cu diametrul de 0 , 40 m, adîncă de 0,70 m
de l a buza locuinţei . Lingă p eret Pl e de nord, la - 1 , 80 m, a apărut o
vatră c i rc u lară , cu d i a m e t tu l ci<' 1 m , a şez at ă pe un strat de anmră gros
de 0 , 40 m . Vatra a parţ ine pro ba bil locuinţei şi s-a ridicat o dat rt cu umple
rea f u n d u l ui acest eia (fig. :3). T ot aici se semnalează şi pre z en ţ a unei r î şniţ e .
D ată fiind l ipsa de indieii mai eomplete nu est e posibiht niei o e i't i
mare, fi e ea şi glohal<1 , asupra fr ecv en ţ ei şi numărului de loeuinţ e de supra
fa t <t . Singure, r e s t u ril e de pod i nă nu sînt suficiente. Ceea ce ar e o m;tit u i
indic·ii, oa re cu m demne ele luat în consi deraţie în această direcţie, ar fi ve
trele· <kscopp1·ite. Pomind de la legătura ce trebuie :-:ă exi ste intre Yetre
şi locuinţe, în sensul C'ă pr ez enţa primelor implică existenţa c elorl alte , am
putea spun e eă locuinţele de suprafaţ ă apar în toate nivelurile ele locuire
şi c ă numărul lor parc să nu fi fost fo art e mare. Î ntrucît nu putem vorbi
direct despre numărul :-;; i răspîndirea locuinţelor de suprafaţă şi nici de alte
detalii ale acestora, în afara celor menţionate mai sus, ne limităm doar l a
descrierea vetrelor :-;;i la indicarea p oziţi ei lor, î n ideea c ă acestea nu sînt
străin e de locuin ţ ele de su prafaţă ( fi g . 3 - ;"'i ) .
l' atra 1 . S - a d eseopc>rit în S V, c ar . 4 , la a d î n e i m ea d e 0,80 m şi

aparţi n e eelu i de-al treilea ni vel de l ocui r e, a dic ă p enul ti mul . Are forma
aproape eirculară, cu d h l m etrul de 0,90 m . A fost construită dintr-un pat
d e pietriş de rîu, pietre legate între ele cu lut galben, p este care s- a întin s
un strat de lut făţuit, ulterior bin e a r s p în ă la roşu .
Fatra 2. A apărut tot în S V, în car . .-; , la a dîn cim ea de 0 , 60 m, situ
îndu-se la baza ultimului nivel de locuire. Şi a cea sta este de formă c i rcu
lară, cu diametrul de 0 , 7 0 m, fiind bin e făţuită şi arsă la supra faţ ă . Spre
deosebire de pr ec edenta , aceasta a fost construită dir ect pe pămînt ul niYe
lat al stratului inferior.
l' atra 3. S-a gă si t de a � em en e a în S V, car. 5, dar la adîncimea de
2 m, ap arţ i nî n d celui mai vechi nivel de locuire al aşezări i . Forma ei este
circul ară, cu diametrul de O, 7 !i m, fiind construită direct pe humusul antic.
Supraf aţ a ei est e arsă, dar fără făţuire şi crustă .
39
Fatra 4. A apărut în S VI, car. 3 - 4, la adîncimea de 1 m, la baza
penultimului nivel de locuire. Are forma circulară, cu diametrul de O , 70 m
şi a fost bine făţuită şi arsă pînă la roşu.
Vatra 5. S-a descoperit în S VI, în car. 7, la, aelîncimea ele 1 ,19 m,
aparţinînd nivelului doi de locuire cu cele mai bogate urme de cultură.
Forma ei este pătrată, cu laturile de 0 ,60 m, dar are colţmile rotunjite.
A fost construită dintr-un pat de lut galben, gros de 0,10 m, cu făţuială la
suprafaţă şi cu urme evidente de ardere.
Vatra 6. A apărut în S VII, car. 3, la adîncimea ele 1 m, situată stra
tigrafic la baza penultimului nivel de locuire. Are forma rectangulară, cu
dimensiunile de 0,90 X 1,10 m, fiind construită pc o bază de pietre de
rîu cu făţuială la suprafaţă.
Vatra 7. S-a găsit în S VII, car. 4, la a,dîncimea de 1 ,30 111 situîn
du-se la baza celui de-al doilea nivel <le locuire, lî ngă o masă de bu(' ă ţi de
chirpici ars, aflată în partea de vest a acesteia. Este bine fftţuită ::;i arsă
pînă la roşu, fiind construită pe o bază din fragmente ceramice. Are forma
relativ circulară, uşor neregulată, cu diametrul de 0,70 - 0,80 m .
Yatra 8. S - a descoperit tot î n S VII, în car. 6 , la adîncimea d e 2 m ,
legîndu-Re d e primul nivel <le locuire. Are o formă destul d e neregulată,
cu dimensiunile de 0,80 x 1,10 m . A fost construită direct pe humusul
antic, cu o bază de lut galben, ridicată cu 0,10 m peste nivelul podinii locuin
ţei din apropiere (cu grupul de vase an;e ritual ) . Este bine făţuită şi ar:-ă
pînă la roşu.
Vatra 9. A apărut în S VIII, car. J , la adincimea <le l,;'".iO m, fiind con
struită pe un pat de lut galben, bătătorit şi făţuit la suprafaţă. For
m a ei este aproape pătrată, cu latura de O, 70 m . Aparţine n ivelului al doilea
de locuire.
ratra 10. Se află imediat la vest de vatra 9, în continuarea aeestl'i a ,
dar c u 0,20 m mai j os, adică l a - 1 ,70 m d e la suprafaţa terenului. Are
forma rectangLilară, cu dimensiunile ele 0,80 x 1 m , situindu-se la baza
nivelului al doilea de locuire. Este bine făţuitrt ::;i ar�ă, avînd baza di n lut
galben. Sub această vatră, pe nivelul primului strat, pe podina loc·uinţei
arse, �-a găsit grupul celor şase vase arse ritual.
Fatra 1 1 . A apărut tot în S VIII, car. ;) , la adîneimea de 2 ,20 m ,
aparţinînd locuinţei arse d e a cărei podină s e leagă direct. Are baza din
lut g·alben şi este bine făţuită şi arsă. Ea st> află imediat spre vest de
vatra 10, în continuarea acesteia, dar situată mai jos cu 0 , 50 m. J,ing·rt
această vatră s-a găsit statueta de piatră :;; i grupul de vase arse ritual.
Fatra 12. S-a descoperit în S VIII, car. 10, la adîncimea de 1, f>O m .
Are forma destul d e neregulată, relativ rectangulară, c u dimensiunik dt•
1 ,10 x 2 m . Are baza din lut şi e�te mai puţin hine făţ,uită şi slab ar:-;ă la
suprafaţă. Aparţine nivelului al doilea ele locuire.
Vatra 13. A a.părut în S XI, car. 6, la - 1 ,80 m, sub un strat ele
prtmînt ars. Are forma circulară, cu diametrul de 0,70 m.
r atra 14. S-a găsit în aceeaşi secţiune, în car. 7 , la - 1 ,40 m. Are
formă circulară, cu diametrul de 1 m, şi este frumos făţuită .
T'atra 1 5 . Provine din aceea�i secţiun(', car. G, la - 1 m , cu diametrul
de 0,6;) m. Are faţa făţuitrt ::;i bine arsă.
ratra 16. A apărut în S XVI, car. 10, la - 0 ,60 m, lîng;'i peretele de
nord. Are forma circulară cu diametrul ele 0,60 m. Este făţuită şi bine arsă.
Vatra 1 7. S-a grtsit în aceeaşi secţiune, la - 0 ,80 m de la suprafaţă,
la 0,20 m sub vatra precedentă. Este de formă circulară, cu diametrul
de 0,90 m, fiind bine făţuită.
40
l 'atra 18. S-a descoperit î n S XVI, la - 1 ,20 m, în car. 6 ; are forma
ovahl, cu dimen8iune de O,!JO X 1 , 1 0 m. E8te bine arsă şi frumos făţuită.
J'atra 19. S e afH't în car. 3 al S XVI, l a - 1 , 80 rn, în stratul de arsură
�i cenuşă din locuinţa 2. Are forma circulară, cu diametrul de 0,90 m .
E ste fătuită s i hine ar::;ă .
Y �tra 20. S-a găsit în S XVII , în car. 4, l a -2 m, în cadrul pro
ballil al unei locuinţe adîncitc>. �.\re forma circulară. cu diametrul de 0,60 m .
I ' atra 2 1 . S-a deseoperit i n S XVIII, car. 2 , la - 1 ,20 m. Are forma
circulară, cu diametrul de 0,60 m. Exte arsă şi bine făţuită.
F atra 22. A apărut în aceeaşi i'ecţiune, în car. 3, la - 0,!JO m. Are
formi'l eirculară, cu dia m et rn l tle 0 , 7 0 m. Este bine arsă şi făţuită .
i -a1ra 23. Provine din S XX, car. 3, la - 0,60 m ; are diametrul
0 , 7 0 m şi suprafaţa lmtrnit:'"i.
Fatra 24. S-a desco1writ în aceea şi secţiune, în car. 4, la - 0 , 7 0 m .
Este circulară , e u diametrnl d e 0 , 7 0 rn , aşezată p e un suport d e pietre ş i
lustruită l a xuprafaţă .
Fatra 25. S - a găsit î n Supr. A, la - 0 ,JO rn. Are forma circulară ,
cu diametrul de o , 70 m . A fost făţuită şi aşezată direct pe pămînt .
_::\ s a cum am încercat să rnbliniem înainte de a face d t'rcri en·a vetre
lor, sin t em dispuşi să facem o l egătură intre acestea şi locuinţele de :,,uprafaţă,
dar nu putem merge pînă acolo incit ;;ă comiderăm că exh;tă şi o identi
tate numerică . De aceea ne-am rezuma doar la aprcci e1·ea că atunci cînd
vorbim de urmele locuinţelor d e rnprafaţă trebuie 1:<ă avem în vedere, pe
l ingă podini, ca dovezi pir.ti1iale �i veti ele. '.I otudatrt am tlori i:ă precizăm
că locuinţele de rnpra faţ il reprezintă principalul tip �i că ele se întîlnesc
răspîndite pe întreaga suprafaţ{t a �1 �eză1ii .
b . Al doil e a tip de locuinţ.P pr ez en t în a1:1ezarea. de la Sprîncenat u.
este reprez entat ele bordeie. Ca �i în cazul locuinţelor, nici despre bordei
nu dbpunem de suficiente date 1:1i observaţii, menite �ă ofern detalii asu
pra dimen siunilor, formei şi altor det a l i i . Şi de data aceasta trebuie să ne
mulţumim doar eu unele olJ � nYa ţii de caracter general. Dificultatea
constă în faptul că l'traturill' ele rnlturi'i ale aşezării conţin bogate urme ş i
depun eri d e cenuşă �i p:lrn înt nrs, incit este aproape imposibil să s e poată
surprinde conturul vreurmi bonlc>i, da.crt baza acestui a nu ajunge să se adîn
cească în părnîntul sănăt o :-: , dl' :·mb nivelul aşezării. Această explicaţi e este
valabil ă şi pentrn loeuinţele de su}H'afaţă, afară numai dacă de la acestea
nu s-au conserYat lJoclini!P pt> t o aHi suprafaţa lor. Vorbind despre gropile
bordeielor, aee�\l'a ::u fost sul'prinse mai clar în două cazuri , pentru moti
vul că adîncimea lor coboară sub straturile de cultură. De a8emenea, pre
z enţa unora dintre ele a mai putut fi sesizată în unele din profilele taluzu
rilor f:ecţiunilor, fără să se fi reuşit inrcgistrarea sau depistarea lor î n
cursul săpăturilor.
Bordefol 1. A fost surprim către capătul de vest al S I, în profilul
peretelui de nord al săpăturii. Groapa lui pornea din nivelul al doilea de
locuire, adîncindu-se în pămîntul sănă.tos. în umplutura bordeiului , urmă
rind datele oferite de profil , se constată prezenţa unor depuneri de cenuşă
cu mult cărbune şi pămînt ars. Pentru dezvelirea lui s-a i;:ăpat o casetă,
cu dimensiunile de 3 X 4 m . Groapa bordeiului are formă rectangulară,
cu lungimea de 3,50 m, orientată pe direcţia E - V, şi lăţimea de 2 ,60 m ,
fundul lui aflîndu-se l a 2 ,30 m de la suprafaţa solului. Î n colţul lui de N V -
s-au identificat urmele unei gropi de formă circulară, cu diametrul de 1 m,

care coboară cu 0 ,20 m slib nivelul bordeiului (fig. 4).
41
Î n cursul săpăturilor, din cuprirnml gropii bordeiului, au fost scoase
numeroase fra/,!mente ceramice şi unele va:-;e întregibile. Ele aparţin
atît categoriei de vase lucrate cu mina, cît şi celei la roată. 'l'ipurile sînt
bine cunoscute şi din rîndul lor nu lipsesc : cea\\ca, vasul borcan cu butoni
şi cu brîu alveolar, fructiera cu picior, vasul bitronconic, strachina
ca stron , va Re de provizii Pte .
Bordeiul 2 . S-a descoperit la capătul d e vest a l S VUI t;\ i VII, ex act
în marginea terasei . Conturul şi forma lui sînt mai puţin precise şi exacte
decît ale celui precedent. După cum rezultă din urmărirea exactă a gropii,
fonmt bordeiului este un oval neregulat, alungit spre capătul de vest , cu
dimensiunile de 3 , 7 0 x 2,f>O m . Baza lui se află la 1 , 7 0 m ele la �mprafaţa
solului . Către vest, aceasti1 se leagă de o groapă ovală, adîncă de peste
2 m, al cărui rost este mai greu de explicat în cadrul bordeiului (fig. 3 ) .
Î n pămîntul d e umplutură, amcRtecat cu cenuşă, cărbuni t;\ i bucăţi
de chirpiei-lipitură, s-au găRit : ceramică lucrată cu mîna, reprezentată prin
fragmente de vase de provizii bitronconice cu buza evazatl'"i, decorate cu
brîu alveolar şi butoni, alveole şi linii dispuse în val, dou:1 vase miniatu
rale cu butoni, căniţă bitronconică i';\i fragmente de fructieril. Din rîndul
ceramicii lucrate la roată fac parte : fragmente ele fructieră cu picior t;\i de
căni, precum şi de vase mari de provizii de tipul chiupului elenhitic . Pe
lîngrt ceramică mai Rînt de Remnalat cîteva fragmente de rît;\niţă, o gresie
şi oase dl' animale (porc, ovine-caprine, bovine şi ele cîine ) .
Desigur numărul bordeielor trebuie să. fie mult mai mare, dar ele
nu au putut, din motivele arătat(•, să fie depistate şi înregistrate. Se mai
poate vorbi totuşi de un bordei în S V, a cărui groapă este vizibilă în
profilul peretelui de nord al secţiunii, avînd lungimea de 2 m. El apar
ţine, ca şi celelalte două, nivelului al doilea de� locuire, baza lui aflîndu- se
la 2 ,20 m de la suprafaţa solului. O situaţie similară se poate Yedea ::;i în
profilul S III, unde o groapă, probabil tot de bordei, lungă de 2 , 7 ;) m şi
adîncă de 2,10 m, porneşte din nivelul al doilea şi, tăind primul ni ,·el, se
adinceşte în pămîntul sănătos. N-am numerotat ca bordeie aceste gropi,
vizibile doar î n profil , atîta vreme cît nu avem şi alte date priYind forma şi
·
dimensiunile acestora.
4. GI'Opi de provizii şi menajere
Î n aşezarea getică de la Sprîncenata, ca şi în celelalte daYe de ace

laşi tip cunoscute şi cercetate, s-au descoperit numeroase gropi, (·are se
deosebesc total prin forma, dimensiunile şi destinaţia lor de cele care sînt
con siderate. bordeie. Acestea, la care ne vom referi , conRtituie o categorie
aparte. Cele mai multe au formă de clopot, late la bază şi înguste la gură.
Aproape toate se adîncesc în pămîntul sănătos, unele chiar foarte mult, şi
conţin straturi de cenuşă, chirpici-lipitură, pămînt ars, va:-;e şi fragmente
CPramice, obiecte şi oase de animale. Unele au fost foarte îngrijit lucrate,
cu pe�eţii frumos răzuiţi.
In cadrul aşezării ele nu au o distribuţie uniformă sau care să indice
o oarecare ordine în plasarea lor. Sînt sectoare în care acestea abundă,
cum întîlnim şi zone unde ele sînt destul de rare. Este probabil ca ele să
fi aparţinut locuinţelor şi bordeielor, dar nu am reuşit pînă în prezent să
surprindem o legătură directă între ele (fig. 3 - 5 ) .
Î n p1ivinţa destinaţiei, unele indicaţii ni le poate oferi forma lor
specifică de clopot şi grija deosebită cu care au fost săpate şi amenajate.
42
Dadt nu î n toate cazurile , i'\igm în majoritatea lor, avem de-a face cu gropi
de provizii (e ereale ) , care, după dez afectare, au fost umplute cu tot felul
de rf'ziduuri . Nu credem că po ate fi vorba de gropi rituale, deşi unel e , cu
totul izolate, în care :'\-au găsit mai multe vase întregi, unele aşezate cu
oarecare grijii, ar f i putut a.wa şi o ast fel de destinaţie (gr. 1 0 ) . D e asemenea,
printn• g10pi le descoperifr se întîln esc unele de dimensiuni relativ mici şi cu
forme Rimple, foarte puţin :-:au de loc cuptorite, care ar fi mai greu de in
tegra t în rîndul gropilor dl' prndzii. De regulă acestea sînt mai săracf' în
conţ.inut arheologic. La cl'le de dimensiuni mijlocii, care Rînt şi cele mai
multe, şi la c ele mari , inlpresionează uneori prezenţa cantităţilor de> te
nuşă, ehirpici-lipitmă, şi <k pămînt a r s . Pentru evidenţa lor, ca şi pent rn
c uno a şter e a de detalii, au fost num e r otat e în ordinea descoperirii lor. O
desclÎl'I e şi o menţiune a principalelor deRcoperiri făcute în interioml l or
vin i'ă 1w dea o imagine ma i completă şi poate noi indicaţii rnfrritoa1 e la
caracterul lor.
Groapn 1 . S- a gă1-1it în S I, lîngă peretele de nord al săpătmii. Are
formi't de e1011ot, cu diamPh ul l a bază de 1 , 20 m şi adîncimea de 1 m, iar
de la suprafaţă de 2 rn. În interior s-au descop erit va•P de lut şi cmse de
animi1le (pl. V, 3 ; XIV, 7 ; XV, 1 ; XV, 7 ) .
Groapa 2. A apărut tot în S I lingă pe1etele de nord al r-;pcţ.iunii . Are
diametml la bază de 1,80 rn şi a dîn cimea de 1 ,50 m, iar de la suprafaţă
de 3,20 ni. În pămîntul d e umplutură s-au întîlnit urme de cenuşă şi
chirpici şio serie de fragmente ceramice şi o.a se de animale (pl . V, 1 ; XXI, 7 ) .
Groapa 3. Se află în mare parte intrată în peretele de nord al S I
şi pentru degajarea ei s-a. si'tp a.t o casetă. Baza ei măsoară în diametru
1, 7.'l m, cu adîncim e a de 1 ,.'JO m, iar <le la suprafaţa Rolului de 2,45 m. Şi
aici au apărut fragmente ceramÎt(', oase de animale şi cenuşă ( pl. VII, 3 ;
X, 1 ; VIII, 4 ; XV, 4 ) .
Groapa 4. S-a găsit în aeclaşi S I, Ungă peretele de sud al săpăturii.
Are di a met ml bazei ele 1 ,40 111 şi ;ulîncimea de 1,40 m, iar de la suprafaţă
de 2,20 m. Sînt de semnalat în c uprinsul ei fragmente ceramice, cenuşă
şi oaRe de animale.
Groapa 5. S-a des('opPrit în ('olţ ul ele X - V al Recţiunii I. Are aceeaşi
formă ele clopot cu diam<'tl'u la hazrt de 1 ,4i) m şi adîncimea de la suprafaţă
de 2 m . Se rema r c ă şi aiei urme de arsură şi fragmente ceramice .
Groapa 6. A foflt gibită în taluzul de sud al S II, pentru dezvelirea
căreia s-a săp at o ca set <I . D <' for m ă uşor cuptorită, aceasta are baza cu
diamet1 ul d e 1 ,20 m şi adîncimea de 1 m, iar de la suprafaţa de 2,40 m.
Fragmente ceramice, oase de animale s-au găRit în pămîntul de umplu
tură al acesteia.
Groapa 7. S-a descoperit în S III, c ătr e capătul ei de vest. Este de
dimensiuni ceva mai mici, cu diametrul bazei de 1,20 m şi adîncimea de
2 , 7 5 m de la suprafaţă. Cîteva fragmente ceramice şi oase de animale s-au
găsit î n cuprinsul gropii.
Groapa 8. A apărut aproape de mijlocul S III, intrată puţin în talu
zul sudic. Are diametrul bazei de 1 ,10 m şi adîncimea de 3 m de la su
prafaţă. Şi aici au apărut fragmente ceramice şi oase de animale.
Groap a 9. S-a găsit în S III, aproape de capătul de est ale acesteia,
intrată destul de mult în peretele nordic. Este cea mai mare din cele pre
zentate pînă aici, avînd formă de clopot cu diametrul bazei de 1 ,90 m şi
adîncimea de 3,70 m de la suprafaţa solului . Din interior an fost recoltate
43
fragmente ceramice şi o mare cantitate de o a se de animale ( ovine, por
cine, bovine). l\'Iai este de semna.lat �i prezPnţa bucăţilor de chirpici cu
amprente de nuiele i;;i a pietrelor de rîu .
Groapa 10. S -a găsit în S V i;; i în peretele despărţitor, în c a r . 2 �i 3 .
Are formă circulară, uşor cuptoritii că,tre fund, cu diametrul la gură de
1 m, la furul de 1,50 m şi adîncimea d.e 1,20 m de la gură ::;i de 2 / iO m de
la suprafaţă . î n interiorul ei s-a g�tsit multă cenu�ă, bue;1ţ i mari de chir
I>ici cu urme de nuiele, mult pămînt ars ::;i galben c urat . ln acest p�unînt
de umplutură, arsura i;;i chi rpiciul ocupă partea de d ea supra , din gura gTo
pii, aceste urml' putînd fi p/tsite ::;i î n stratul dP cultură din care pnffin
gropile. Au apărut i;;i oase de bovideu, ovinc-e aprirw, porc, u n el e dintre
ele arse pînă la negru.
Din interiorul gropii fac parte n umProase fragmente ceramice �i
vasl' întregi. Către gura gropii s-au g�tsit restm i di ntr-un v a :-; mare dl' pro
vizii cu gura evazată i;;i decor de linii în ntl, lucrat la roată <lin past ă ro�i
atică. Lingă pereţi au apărut cîteva va:-;p dînd impre:-;ia că au fost depu:-;e
intenţionat �i nu aruncate la întîmplare ( pl . II, 2 ) . Este vorba de o fruc
tieră cenui;;i e, lucrată la roată, cu piciorul rupt i nsă, a�ezată cu gura :-;pre
interiorul gropii. Urmează apoi două vase tronconice, unul c ulcat cu gura
spre vest, iar celălalt, prevăzut cu hrîu alveolar �i cu butoni cresta.ţ.i, era
aşezat cu gura în jos, f undul lui fiind perforat �i cu î nălţimea de 0,23 m .
Între lmz[t i;;i brîul alveolar e:-;te rC>dat , c a in t r - u n regil'tru, u n de('or de
linii incizate, combinaţii de ;;cmicercuri 11ereg11late (pl . III, 2 ) . D i n restul
gropii, în stare fragmentară, fără a şti pozi ţia lor, s-au mai găsit st1·ăchini
cu buza dreaptă, picior înalt, lucrate la roată din pastii cerm::;ie ( pl. YIII, 1 ;
XXIX, 6 ; XXXV, 2 ; XXXVIII a , 4 ) .
Groapa 1 I. S-a găsit î n S V , car. :3, l î ng:'l taluzul nordic . E � t e de
formă circulară, cu cuptorire accentuată, a<lîncă d e 1,60 m de la i-trat şi
la 3 m de la suprafaţă. Are diametrul bazei de 2 m �i la gură de numai
0 ,60 m . Pe o adîncime de 0 ,60 m de la gură se afl[t un :-;trat de pămînt ars
şi chirpici, după care urmează , pe o grosime de 1 m , adică pînă la fundul
b'Topii, un strat de pămînt galben nisipm;, compact şi curat, fără urme de
cultură materială. Doar la fundul gropii lHLU găRit <"iteva fragmente cera
mi ce, în rîndul cărora se remarcă resturi di n gura evazată a unui vas de
culoare neagră, lustruită, şi de la un v al' din pastă grosolană, cu decor
i ncizat. 'l'ot pe fundul gropii au apărut şi pietre de rîu, una dintre ele, mică,
lmtruită, pare a fi fost utilizată ca instrument (cuţita�-lustruitor ) , şi
cîteva oaRe de animale (bovine şi ovicapri ne ) .
Groapa 12. A apărut între S V ş i VI, î n car . 4 �i ;J, de formă eirculară
cu diametrul b azei de 1;so m �i al gurii de circa 1,20 m ; adincimea de 1 ,20 rn
de la baza stratului II şi de 2,60 m de la suprafaţa solului. P ă m întu l
d<' umplutură era cenuşos, cu urme de chirpici . S-au găsit fragmente
eernrnice, printre c ar e : rei-:t.uri dintr-un vas de formă bitronconică lucrat
c u mîna, din pastă cenuşie, fină ; fragment de strachină cenuşie lu
<.:mtă la roată cu buza faţetată ; fragmente de vase lucrate cu mîna, din
pmită groRolană , cărămizie, decorate cu butoni , alveole şi briu alveolar.
întregibil este doar o ceaşcă dacică, lucrată cu mîna. Oa:-;e dt> animale,
porc �i ovine-caprine completează lista descoperirilor de aici.
Groapa 1 3. S-a descoperit între S V şi VI, car. ;) şi 6. Are formă cir
culară, cu diametrul maxim de 1,30 m şi cu fundul la - 2 ,10 m de la su
p r af aţ a solului. Adîncimea ei , mai puţin mare, n-a îngăduit mai multe
observaţii ; fundul ei se adînceşte foarte puţin î n humusul antic. S-au gă-
44
sit eiteYa YaRc şi fragmente eeramic:e :;; i oase de animale (pl . XV, 2 ;
XLI, 4 ; XLIV, 1 ) .
Oroapa 1 4 . S - a găsit î n S V - VI, î n c a r. 6 1-!i 7 . Arc forma circulară ,
cu diametrul bazei de 1 ,80 m 1-!i adî nci me a de 2 ,60 m de la suprafaţa solu
lui. Pămîntul din i nterior era amestecat cu ('l'nUi-iă, urme de chirpici şi
p i etre. Au apărut don:l Yase î ntregi , o ceaşcă miniatură 1-!i u n vas cu lm
tcrni , luerat e u mîna, îna lt de 0,90 m: fragmente de fructieră cenuşie, lu
crat i'L l a roată, şi de straehină c u buza eYazată , precum şi un picior de
frueti(•ră lucrată cu mîna l a ca r e se ad a u gă cîteva oase de ovicaprinc.
O roapa 1 5 . S-a descoperit î n S VI, car. ;) - 6 . E ste de formă circulară
·CU di am etrul m a x i m de la bază de l,;)0 m şi adîncimea de 1,90 m de l a su
prafaţ,a :,;olului. în pămîntul galben-cenuşiu din i nterior s-au găsit : frag
mente eeramice, buze şi funduri de vase cenuşii , lucrate cu roata, buze
de str ăc h ini lucrate eu m î na ; fragmente d i n vase troJl(·onice lucrate c u
m î 11<L din pastă grosolană, din care un fraguwnt decorat cu o c o m bin aţ i e
<lP ln·îuri alveolare ; un vas întregib!l , uşor bitroneonic cu buza răsfrîntă spre
ext erior, din pastă zgrunţ.uroasă, lucrat cu mîna şi decorat cu butoni . J>e
lîn�ă ceramică s-au mai găsit şi oase de animale, printre care cit eva m a x i
lan' de porc mistr('ţ , unul de cal şi altul d(' bovideu (pl . X, 6 ; XIX, 10).
Oroap a 16. S - a găsit î n S V I , car. 4, i ntrată jumătate î n taluzul
de sud. Pentru dezvelirea ei s-a săpat o case t ă . Are forma eirculară eup
tori t ă , cu diametrul la bază de 1,70 m, reducîndu-se sp r e gură pină l a
O, 70 rn . Adîncimea de la suprafaţă este d e 2 ,60 m , i a r d e la nivelul stratului
dl' 1 ,20 m. Î nc ă de la prima adîncire au apărut resturile a .3 va s e mari ,
tip urne, lucrate cu mîna, din pastă grosolană, cărămizie închisă. Unele
�înt prevăzute cu butoni şi briuri alveol a re . A apărut şi o strachină întreagă ,
lucrată cu mîna. Nici aici nu lipsesc oase de animale, bovine, ov i n e -e a pri n e
.ii i m a x ilare de cîine (pl . III, 4 ; XXIII, 2 ; XXIV, 2 ) .
Groapa 1 7. S - a descoperit î n S VI, car. 7 , fiind i ntrată j umăt11te î n

p C'r etele de sud. Are forma circulară, uşor cuptorită , cu diametrul hazei
de 1,20 m şi adîncimea de la supr afaţ ă de 2,90 m, iar de la baza stratului
de 1 ,60 m. În ·interior s - au găsit cîteva fragmente ceramice lucrate unele
cu mîna, cîteva şi cu roata, printre care şi o buză de a mforă ; cîteva oase de
a,nimale cornute, de peşte, două sule de os şi bucăţi de chirp i c i , comple
tează seria categoriilor de descoperiri din aeest complex arheologie.
Groapa 18. S-a găl'lit i n S YIII, ear. 8. Are forma circulară, e u dia
metrul de 1 ,7 0 m şi adîncimea de 2 ,40 m de l a suprafa ţ a solului . Provine
<lin niv elul II 1-!i se adinceşte c·u 0,60 m î n pămîntul sănătos. Din interior
au i esit cinci picioare de fr ue tier e cenusii lucrate la roată si o cană lucrată
h1 ro � tii ( pl . XXXII, 4 ) . Din ceramica ' luerată eu m i n a s� det a şează : vas
uşor bitronconic, înalt uc O, l;) m , prevăzut cu butoni mici pe umăr, vas
ilimilar ca tip, dar mai mic, înalt dl' 0,12 m, şi cu huza evazată, fragment
de cosor. La ceramică se adaugă num e ro a s e oase dC' an i m ale , bovine, ovi
caprine şi porcine ; fragmente de rişniţă .
Groapa 19. S-a găsit î n S VIII, intrat ă , în parte, în taluzul eh' nord
al secţiunii. Aparţine nivelului II de locuire. Are forma circulară-cuptorită ,
cu diametrul la gură de 1 m şi aproape de fund de 2 m. Are adîncimea de
3,10 m de la suprafaţa solului şi de 2,10 m de la baza nivelului II de care
se l eagă . în interior s-a găsit relativ puţin material arheologic. Se remarcă
prezenţa cîtorva fragmente ceramice l ucrate cu min a, aparţinînd unui
vas mare cu buza răsfrîntă şi cu brîu alveolar ca decor, fragment de vas de
45
provizii lucrat la roată ; fragment dintr-o cană cenu�ie, bitronconică , eu
m în er, şi o buză de vas n egru lustruit ( pl . XI, 2 ; XIII, 3 ; XVII, 2 ) . La.
'
acestea se auaugă un cosor (pl . XLVIII, ;) ) două fragmente d e rîşniţă şi
oase de porc, ovine, caprine �i hovine.
Groapa 20. A apărut între S VII �i VIII, la ;) , 7 0 m de la capătul de
vest al secţiunilor. E ste de formă ovală orienta.tă E - V, cu lungimea de
3 , 60 m �i lăţimea de 2,10 m, iar adîncimea de 4,20 m. P<tmîntul de umplu
tură este în c· e<t mai man• part<' de culoare gălbuic, mai puţ,in şi cenu�os,
'} mestecat cu fragmente ceramice, bucăţi de chirpici �i oase de animale.
In rîndul eeramicii luerat c cu mina se remarcă : fragmente de fructieră
lustruită, de culoare maronie, cu buza uşor bombată ; fragmente de vase
mari decorate cu hriu alveolar, eu alveole sub buză şi cu un grup de linii
verticale ; fragmente de vas negru lustruit, cu butoni . Ceramica lucrată.
la roată est e reprezentată mai ales de fragmente de vase mari, ro�ii, de
provizii , printre care �i o buză evazată :;;i l ată, cu trei nervuri. La ac estea
se adaug:\ cîteva oase ele animal e , printre care domină cele de porc.
Groapa :ZJ . S-a găsit în S IX . în car. 4 . Porne�te din niwlul III
::;i ajunge pină la atlîneinwa d e 4 rn , măsmată dc la suprafaţ a actuală a :-;o
lului . Are forma cuptmWi, ('li diametrul bazei de 1 , 25 m ::;i al gurii de
0,7<3 m . În pămintul din interior, de culoare gălbuie-negrieioasă, cu urme de
('ărbuni s-au g:l !'it : fragmente de fructiere �i partea inferioară a unui vast
toate lucrate eu mina ; o eu te lată de gresie, fragment ele rîi:miţă primitivă,
o bucată de placă de bronz ornamentată şi oase ele animale.
Groapa 22. A apih ut în aC'eea::;i sec ţ iune, car. 5 - 6, fiind tot de formă
cuptorită, cu diametrnl la bază de 1,90 m şi la de8chidere de 1,40 m. Adînci
mea ei e8te de 3,60 m de la suprafaţă, intrînd în pămîntul sănătos cu 1,60 m .
î n jurul gropii, la 1 ,80 -1,90 m , s-a gă8it o podină el e lut, c u foarte mult
C'hirpid arn (lipitură) deasupra acesteia, cu amprente ele pari şi nuiele, ş i
cu faţa lutuit ă . După cite se pare, groapa aparţinea unei lo('uinţe din
·
nivelul II, ca o dependinţă a acesteia. Pe fundul gropii s-au gă8it două
vase, unul mai mic, aşezat cu gura în joB, în interiorul celuilalt.
Ambele flint lucrate cu mîna ; cel mare, în formă de sac, cu butoni ş i
alveole p e umăr ( p l . VI, 2), iar cel m i c de formă cilindrică are patru
proeminenţe pe umăr ; tot pe fundul gropii au mai apărut şi resturi
ele la vase lucrate cu mina, întregibile. Din pămîntul de umplutură
s-au recuperat : o cup<t cu decor în relief ele tip „megarian", parte
dintr-un vas eu decor punctat în zigzag, pla8at pe faţa superioară
a buzei (pl. IV, 2 a - 2b) ; fragment dintr-o ceaşcă cu marginea crestată,
git de m cior, partea ele 8U S a unei căni mari, fragmente de vase ele provi
zii, toate lucrate la roată, oase dc animale etc.
Groapa 23. S-a găsit în S IX, car. 6 - 7 . Are o formă circulară cu
cliametrnl ele 1 ,70 m şi adincimea ele 3,80 m de la suprafaţa solului şi 2 m
de la baza nivelului II de unele porneşte. în pămîntul de umplutură au apă
rut multe pietre de rîu şi cîteva fragmente ceramice, printre care se re
mai că ecle ele vase mari, de culoare roşiatică şi de fructiere, lucrate cu roata,
pr ecum şi fr ngment c de vase lucrate cu mina, decorate cu butoni şi incizii
în formă ele brad (pl. XVIII, 9 ; X I X , 6 ; XXXV, 1 ) .
Groapa 24. A apă.rut în S IX, car. 1 0 . Este d e formă circulară, uşor
cuptorită, cu cliametrnl de 1,10 m ; adîncimea de la suprafaţa terenului
este de 2,25 m şi de 0,80 m de la baza sti atului II de care aparţine. în inte
rior s-a găsit multă cenuşă şi doar cîteva fragmente ceramice nesemnifi
cative.
46
Groapa 25. S-a găsit în S XI, car. 5 . Are forma circulară, cuptorită,
cu diametrul la bază de 2 m şi <le 1,30 m la gură. Adîncimea ei este de 4,50 m
de la suprafaţa solului şi de 2,30 m de la nivelul <le călcare antic. Din
interior s-au sem; : vas tronconic, lucrat cu mîna, decorat cu brîu alveolar,
cupă de tip .,megarian ". fragment de cea�că cu mîner t-mpraînălţat de
tradiţie hallstattiană �i o buză de fructieră, lustruită, lucrată cu rnîna
(pl. IV. ;� ; xxxrv. la - lb ; XXXVIII, 2 ; XXXIX, 3 ) .
Groapa .26. S-a găsit î n S XI, car. 7 . Este circulară, puţin cuptorită,
cu tliametrul la gură de 0,85 m şi la bază de 1,20 m şi adincimea de 3,90 m
de la 1mprafaţa aşezării .
î n pămîntul din interior a u apărut : fragmente dintr-un vas mare d e
}lrovizii, lucrat l a roată, din pastă roşiatică, c u decor de linii incizate şi ro
zete (pl. XLIII) ; buza unui vas lucrat cu mîna, cu decor de brîie în re
lief, dispuse în forma unui coif stilizat, care stă dea1mpra, poate, a unei fi
.guri umane, mult stilizate ; cute <le gresie.
Groapa 27. A apămt în S X [, car. 7 -8, fiind de formă rectangulară.
cu lungimea de 2,30 m pe direcţia E V şi lăţimea de 0,50 m. Ea intră
-
în peretele de !'\Ud al secţiunii �i poate eventual să aparţină unui bordei.

Ba.za l'i se află la 2,50 m . În interior au apărut fragmente de chirpici ars,
rei'\turi dintr-un vai'\ mare ele provizii lucrat la roată �i un craniu de bovină. .
Groapa 28. S-a găsit în S XI, în car . 10 . Are forma circulară, cuptorită,
cu diametrul la gură de 1 m şi la bază de 1 ,35 m, adîncimea maximă fiind
de 3,60 m şi de la nivelul antic de 2,20 m. Aparţine stratului II. Din interi
or a,u apărut : un fragment de castron şi o cea�că mică, ambele lucrate
cu mîna.
Groapa .2 9. S-a g;i,sit în S X, car. -1 - 5 . Are form'.:i. circulară, cu dia
metrul de 2 m şi adîncimea de 2,30 m de la suprafaţa solului. î n apropierea
gropii, la adincimea de 1,60 -1,80 m, au apărut o serie de fragmente ce
ra,mice ne'llitice, unele prevăzute cu caneluri.
„_
Groapa 30. S-a găsit în S XII, car. 4, la 2, 70 m de la suprafaţa solu
lui actual ; are diametrul bazei de 1,80 m. î n interior, în cuprinsul pămîn
tului <le umplutură, au apărut : fragmente de străchini şi de vase-borcan
lucrate cu mina şi de la o can}i cenuşie lucrată la roată. î n plus s-au mai
găsit resturi de chirpici ars, cărbune, cenuşă şi cîteva oase de animale.
Groapa 31. S-a găsit in S XII, in dreptul car. 1 - 2 . Are adincimea
de 2 ,50 m de la suprafaţa aşezării şi diametrul 1,50 m. î n umplutura ei,
alc'ttuită din depuneri de pămint, cenuşe şi chirpici, au apărut : fragment e
de fruetiere lucrate la roată, resturi dintr-un vas-sac lucrat cu mina, o
stre�ură toare între�ibilă ( pl. XLI, 2 ) şi fragmente dintr-un obiect de
bronz neidentificat.
Groapa :J.2. S-a dm;coperit în S XIV la 1 ,50 m. Din interior R-au re
coltat fragmente ceramice puţin semnificath·e, chirpici ars şi oase de
animale.
Groapa :J:J. S-a găsit în S XII, la adîncimea <le 2,55 m, avînd diame
trul de 1 ,45 m. î n pămintul de umplutură, în care se constată prezenţa
urmelor de cenuşă şi P.hirpici ars, au apărut fragmente ceramice tipic dacice,
provenind de la vase lucrate cu mina şi la roată, bucăţi de vatră arsă şi
făţuită şi oase de animale, printre care şi vertebre de peşte .
Groapa 34. S-a depistat în S XVI, la capătul ei de vest, aparţinînd
nivelului II de locuire. Are forma circulară, cuptorită, cu diametru l
47
la gură de 0,90 m, iar la buză de 1,30 m, a dîncimea ei fiind de 2 m
de la suprafaţa solului şi de 1,20 m de la ba za stratului. î n interior s-au
găsit : fragmente ceramice aparţinînd unor vase mari lucrate cu mina şi
decorate cu brîu alveolar, parte dintr-o strachină eenuşie, lucrntă la roatit,
cu buza orizontală ; bucăţi de vatră făţuită şi oase de ovicaprină.
Oroapn 35. A apărut în S XV, în ear . 8, fiind de formă cireula1ă, eupto
rită, eu diametTul de 1,10 spre gură şi 1 ,60 m la bază ; adîncimea de 2,80
de la suprafaţa :-;olului :;; i 1 , 1 0 m de la n ivelul de călcare antic. Din pămintul
de umplutură s-au recoltat : fragment de cea�că dacică, resturi dintr-o cană
�i dintr-un vas mare eu buza evazată cu decor de grupe de linii incizate �i
în semicercuri, plasate în jurul butonilor reliefaţi, toate lucrate cu mîna ;
maxilare de porc �i oase de pa s:\ re, la care i'e adaugă şi cîteva pietre de riu .
Groapn 36. S-a gă:-;it în S XV, în car. 9. Forma eflte circulară, eupto
rită, cu diametrul la gură de 1 m �i la bază de 1 ,40 m, fiind adîncă de :?,40 m
de la supra fa ţ a terenului �i la 1 m sub nivelul humusului antic. în interior
s-au găsit : ('a nă eu miner supra înălţat, de formă bitronconică, lucrată cu
mîna.. din pastă negril'ioasă, buze de fructiPre lucratt> eu mina din pasL��
cenu::-ie Îll('hisă ';'i m t pi('lOI' <l e frneti(•ră. luci at:\ la roată ; ('alapod ( „ hrntrui
t or " ) de lut, c ît t:>va pit>t l P de rîu :;;i oa:-;e de porc şi de pas;\re.
Oroapn 3 7 .\ a păru t în S XV -XVI, ear. 7. Are formi"t ovală, cu lii
. •
men:-;iunile de 1 , :iO x 1 ,80 m, fi ind adîneă de 3.. 30 m de la suprafaţa solu

lui :;;i 1,50 m de la, solul a 11 tie. Este> cu pereţii aproape verticali, îngustîn
duse către buza gropii . În pămîntul de umplutură, de euloare gălbuie :;;i ('ll
urme de cenut;>e, au apărut : fragmente de fructieră şi de vas mare de pro
vizii lucrate hL roată , fragment de vas lucrat ('U mîna, cu buton a plati
zat cu opt impresiuni alveolare,. dispuse ea o rozetă şi eu linii incizate în
formă de val.
Groa,pa .18. S-a găsit între S XY - XVI, în car . .:> . Este de formă
circulară, cuptorită, cu diametrul gurii de 1,20 m şi al hazei de 3,50 m,
adîncindu-se în pămîntul sănătos cu 1,60 m . î n int erior, într-o depu
nere cu multă cenuşă, au a părut cîteva fragmente ceramice şi cîteva oase
de ovieaprine.
Groapa 39. A apărut lingă peretele de nord al S XY ; de formf'L cir
culară, uşor cuptorită, cu diametrul de 1,20 m :;;i adîncirnea de 3,10 m
de la fluprafaţa solului actua l. în pămîntul din interior, de culoare gălbuie
şi cu multă cenuşă, s-au găsit : buze de fructiere cenuşii, lucrate la roată,
fragment de vas-borcan, lucrat eu mina şi decorat cu brîu alveolar, frag
ment de eupă elenistieă tîrzie cu dungă de firnis pe interiorul buzei ; la
:Lcestea se adaugă cîtent bucăţi de vatră şi de chirpici, precum :;;i cîteva
pietre de rîu.
Gronpn 40. A apărut în S XV, intrată jumătate în peretele de nord ;
are formă cireulară, cu diametrul de 1 m şi adîncimea de 2 ,50 m de la
�mprafaţa, 1mlului. în i nterior nu s-au găsit <lecit fragmente ceramiee ne
semnificative.
Groapa 41. S-a <lepistat în S XVII, car. 2 ; este de formă ovală, cu
diametrul de 0,75 x 1,20 m şi -:i,dîncimea de 2,50 'm ele la suprafaţa ac
tuală a solului . în pămîntul de u.mplutură au apărut : un picior masiv de
castron şi buze de fructiere lucrate cu mîna, din: pastă negricioasă. lus
truită.
Groapa 42. S-a descoperit în S XVII, lîngă peretele de sud, pentru
dezvelirea căreia s-a săpat o casetă cu dimensiunile de 2 · x 1 m. Are fo.-ma
43
circulară, u:-:or cuptorită, cu diametrul maxim de 1 ,80 m . În interior �-au
găsit : fragmente din două căni cenu :-:ii lucrate la roată ; resturile a d ouă
vase mari de provizii lucrate C'U mina, u şor bitroneonice, eu deeor de linii
incizate butoni :-:i hrîu ah-eolar, rondt-h'L din ciob perforat :-: i oase de pmc
.•
şi ovicaprine.
Groapa 43. S-a descoperit în S XYIII, în car. 9. Are forma eirculară,
cuptorită, cu dia metrul la bază de 1,50 m şi spre gură de 1 ,1 0 m, adîncimt'a
de la suprafaţa terenului actual fiind de 3 m . În interior s-a dat peste un
pămînt de umplutură cu ePnuşă, urme de chirpici ars, oase de anima le şi
desigur ceramiră. în majoritate, aceasta aparţine unor vase lucrate cu
mîna. Mai deosebit se prez.int:'L resturile unui castron mare cu buza la tă,
t'Vazată. din pa stă cărămizie negricioa:-;ă . Din a reeaşi categorie ceramic ă
mai fac parte fragmente de vase mari cu buza ev azată şi un fragment de
eeaşd daciră.
Ceramica lucrati"t C'U mata eRte reprezentată de o cană bitronco
nică fragmentară, lucrată din pastă cenuşie, fină ; de fragmente dintr-un
mare vas de provizii cu ornamente de linii incizate în formă de val şi sim
ple. Tot aiei :-;-a găsit şi jumătate dintr-o rîşniţă primitivă, de forma
recta ngular:\ , cu pc>rforaţic la centru. E8te lucrată dintr-o piatră dură,
de culoare> roşiatică . La aceasta se adaugă şi o cute de forma unui cala
pod, fnmu;:-; şlefuit ă .
Oroapa 44. Se afl:'L i n S XVIII, î n car. 7 . Are o formă neregulată, a m
f-lpune o vală, i n parte intmt<t î n taluzul d e nord a l săpăturii. Forma aceasta,
mai puţin obişnuită� ar putea să provină de la întretăierea. parţială a două
gropi, dar cRte greu <le admi8 fără rezc>1Tă. Un indiciu demn de luat în con
i-;ideraţie în acest sen:-; t>Rte nivelul diferit al fundului gropii. Partea de S - V
a l acesteia e:-;te ceva mai ridieat (3,10) decit al celeilalte părţi (care coboară
la 3,39 ) . Întrueît materialul a fost adunat laolaltă o înregistrăm ca o sin
gură groapă. Are dimemdunile de 2,30 x 1,40 m şi adîncimea 3,10 m (re�
pectiv 3 ,30 m) de la suprafaţa solului şi de 1,80 de la gura ei. După datele
oferite de profilul peretelui de> nord, în care intră parte din groapă, rezultă
că aceasta aparţine nivelului II de locuire. Pămîntul de umplutură con
ţine multă cenuşă, pămînt ars, bucăţi de chirpici şi pietre de rîu.
Din groapă a apărut o mare cantitate de ceramică. Majoritatea frag
mentelor aparţin unor vase de dimensini mari, din rîndul cărora am aminti
mai întîi resturilP unui mare chiup cu ornament sub buză alcătuit din
tr-un registru de linii oblice (pl. XLV, 1 ) . Ar urma apoi fragmente din
vase de provizii lucrate cu mîmt cu ornamentul de linii incizate, simple şi
în formă de val. Printre acestea se află şi un picior de vas, poate o fructi
eră, lucrată tot eu mîna, asemănătoare unei guri late de amforă. Alături
de acestea au apărut şi fragmente de castroane lucrate cu mîna, din pastă
castanie-negricioa8ă„ cu buza, evazată :-:i faţetată. Ornamentele sînt cele
obişnuite : reţea de linii incizate făcute cu mătma, butoni cilindrici şi
urechiuşe. Hesturile de vase cenuşii lucrate la roată sînt destul de puţine
şi n esemnificative, tipică fiind doar o buză de fructieră şi fragmente de
cupe (pl. XXXIX, 1 ; XL, i5 - 6).
Groapa 45. S-a găsit în S XVIII, car. 5. Are forma circulară, cup
torită, cu diametrul la fund de 1,70 m şi spre gură de 1,20 m şi adîncimea
de 4,30 m de la suprafaţa terenului . Dupa cîte se pare ea coboară din nive
lul II df' locuire, fără a exclude şi pe cel superior. Umplutura s-a făcut cu
pămînt cu cenuşă, chirpici ars, pietre, ceramică �i oase de animale. La
49
fundul gropii s-au găsit i:-i bucăţi mari de chirpici nears, cărora n-am reu
i:-it ,;ă, le stabilim o online oarecare în aranjarea lor.
Ceramica descoperită în pămîntul de umplutură este în întregime
frag-nwntară şi nu prea numeroasă. Domină re:o;turile de vase mari de pro
vizii lucrate cu mina, la care se adaugă şi cîteva buze de castroane. Din
rîndul ornamentelor se remarcă urechiui:-ele şi butonii cilindrici, precum şi
brîul alveolar.
Ceramica lucrată cu roata din pastă cenuşie este reprezentată în
s1weial de fragmentele unui bol cu buză (•vazată, cu decor de grupe de
linii simple şi în val, incizate. Printre oasele de animale se numă.ră cîte un
ma xilar de porc i:-i de vită mare cornută. Tot aiei a apărut i:-i un fragment
<lintr-un tub de o:-; cu ornamente de cercuri concentrice i:-i punct la mij loc .
0-roapa 46. S-a găsit :-;pre capătul de est al S XVIII, în ear. 2 -:3
i ntrnt<'"i parţial în taluzul de nord al :-;ăpăturilor. Groapa se află în poala
nJului i:-i fundul Pi se opre::-te la nivelul de călcare antic. Forma ei este eir-·
culară, cuptorită. Are adînrimea de 2_,20 m de la suprafaţa actuală şi de
1,10 m de la gură ; diametrul ei la bază este de 1 ,80 m şi ajunge la gură de
0,50 m . în interior a apărut multă cenuşă, cărbuni, pămînt- ars, oase de
porc·, de ovicaprine i:-i de pasăre.
Ceramica deseoperită e:-;te aproape exclusiv lucrată cu mina i:-i apar
ţine unor vase mari de provizii cu urechiuşe, ca:-;troarw cu buza evazată,
fra�mentul de picior tle fruetienl, şi un fragment de cea�că dacică cu buza
pre,·ăzută cu crestături .
0-roapa 47. A apărut în S XIX, spre capătul de YeRt în car. 8. Are
o formă aproape oyah\, eu diametrul de l,;"i O m i:-i adîncimea de 3,35 m .
Pămintul de umplutură conţine cenuşă, oase d e animale ş i ceramieă . Din
rîndul acesteia se remarcă mai int ii două vase fragmentare lucrate c·u mina .
Unul întregibil, de formă uşor hitronconică, are huza evazată şi butoni
pe umăr (pl. X_, 4 ) . Celălalt incomplet are o formă similară, dar cu orna
nwnt de linii incizate, simple, i:-i în val, precum şi cu butoni miei circulari
( pl. IX, 3 ) . Din seria va:-;elor lucrate cu mîna mai fac parte fragmente de
corate cu mătura, eonstînd în fascicole de linii i ncizate, butoni cilindrici
r:au in formă de urechiuşe crestate şi un fel de barbotină aplicată pe su
prafaţa vasului. Ceramica lucrată la roată este reprezentată prin fragmente
de vase mari de provizii şi de la o cană cenuşie, de formă bitronconică.
Groapa 48. A fost depistată în S XIX, către jumătatea ei. Are forma
eirc:ulară, cuptorită, cu diametrul de 0,90 :;;i 1 ,10 m la bază şi adîncimea
de 4,:3 0 m. Este umplută cu pămînt galben-nisipos, amestecat cu cenuşă şi
urme de arsură. Au apărut destul .de puţine fragmente ceramice, printre
care : buze de castroane lucrate cu mîna, fragmente decorate cu brîu alve
olar şi fragmente dintr-o cupă elenistică de import, cu o dungă pictată de
culmire ro:;;i e-închisă.
0-roapa 49. S-a găsit către capătul de Yest al S XX. E ste de formă
circulară, uşor cuptorită, cu diametrul de 1 ,-10 m şi adîncimea de 0,30 m
dc> la RUpra.faţa actuală . În partea ei superioară, la - 1 ,40 - 1 ,50 m, s-a
gă:-;it o însemnată cantitate ceramică, printre care se află fragmente a
cît orva vase mari lucrate cu mîna, unul decorat cu ramură de brad şi o
fructieră cu picior, de asemenea lucrată cu mîna (pl. XXII, 1 ) .
5 . l\lormînt de inhumaţie
O descoperire cu totul deosebită o constituie un mormînt de î:nhumaţie
apărut î n plin centru al aşezării (fig . 4, S V ) . Aceasta constă mai întîi
50
dintr-o groapă surprinsă abia la ad î ncimea de 1,90 m, de formă rectangu
lară neregulată, extinsă in semieerc 8pre vest, pînă la adîncimea de 3 m .
De la această adincime, unde s-a lăsat un prag de pămînt galben , începe
groapa propriu-zisă a mormîntului de formă. rectangulară , orientati'"i � - S,
adîncă de 3,90 m de la suprafala, solului, de 0,90 m de la pragul amintit, cu
lungimea de 2,40 m şi lăţimea la sud de O, 70 m şi la nord de 0,8ti m. În
pămîntul din interiorul gropii, aproape în întregime aparţinînd stratului
de pămînt al nivelului III de locuire, s-au găsit cîteva fragmente ceramiee
dacice nesemnificative, iar către fundul gropii un radius şi citeva falange
di ntr-un schelet uman de adoleiicent. Partea de jos a gropii, respectiv
de la prag, a fost spedal amenajată ca o cameră funerară, fiind prevăzută
cu un acoperiş dc: lemn. Ace,;ta constă din patru pari fixaţ.i aproape de
cele patm colţuri ale gropii, pe care iie sprijineau grinzi laterale şi transYer
sale, acestora revenindu-le, probabil, rolul de susţinători ai întregului
acoperiş. Pe fundul gropii s-a descoperit, păstrîndu-şi încă forma iniţială,
un cosciug constînd din scobirea unei jumătăţi de trunchi de copac, a se
mănător unei albii mari, mai îngustă eătre sud, acolo unde se aflau pieioa
rele ( 0,25 m) şi mai lată către nord, în regiunea trupului şi capului (0,50
m) (pl. II. :� ) . în cuprimml cosciugului-albie nu s-au mai găsit resturi din
schelet �i niei un fel de obiecte de inventar. Este foarte probabil ca sche
letul si p\·entualul inventar să fi fost ridicate de către locuitorii asezării la
o dati şi î n împrejmări pe care nu le putem preciza. D eşi mormîntul este
lipsit de invt>ntar, de8eoperirea ca atare se dovedeşte a fi unică pînă în
prezeut în toată lumea geto-dacică.
Ineditul arestei descoperiri conRtă înainte de toate în tipul de mor
mînt, cu groapă în t repte şi eu amrnajarea ei specială cu acoperiş de lemn a
camerei funerare, precum şi în tipul de cosciug, constînd din trunchi
de CGjJac scobit. în al doilea rind apare ca nou faptul că un asemenea
mormînt s-a săpat ehiar în centrul aşezării. Chiar dacă morminte de
inhumaţie au mai apărut cu totul izolat în unele aşezări geto-dacice, nici
unul n-a beneficiat de o astfel de amenajare. Mai greu de explicat este
dispariţia inventarului şi a scheletului . Nu împărtăşim ideea unei eventu
ale prădări a acestuia. în acest caz ar fi fost firesc să rămînă pe loc !-iche
letul răvăşit. Or, aşa cum am arătat, din schelet n-au mai rămas decît un
radius şi cîteva falange, de unde 8e poate deduce că totul a fost ridicat cu
grijă, potrivit desigur unui anumit ritual şi unei anumite concepţii reli
gioase, poate o dată cu părăsirea aşezării şi depus la noul loc de reşedinţă
al locuitorilor din dava de la Sprîncenata.
B. DESCOPERIRll,E
1. Ceramica
Ca şi în celelalte aşezări geto-dacice cerretate pînă în prezent şi m·
dava de la Sprîncenata, locul principal în rîndul diferitelor categorii de ·
descoperiri îl ocupă ceramica . Aceasta He evidenţiază prin numărul, v�rie
tatea şi frecvenţa ei destul de mare atît în cadrul general al aşezării, cit şi
în cuprinsul fiecărui Rtrat de cultură în parte. Sînt prezente cele două mari
categorii şi principalele tipuri ceramice locale specifice epocii „clasice"
ale civilizaţiei geto-daeice, la care se adaugă şi unele tipuri de vase de
import din epoca elenistică tîrzie. în cursul săpăturilor au fost scoase la
iveală numeroase fragmente de vase, cele mai multe neîntregibile, precum
şi vase întregi. Acestea din urmă au apărut de obicei în gropile de provizii .
şi destul de rar în cuprinsul depunerilor de cultură.
5L
O pnnre de �nsamblu asupm intregului mat eri a l cerami(· permit e
înci"t de la inceput con statarea e<l tipurile de \'ase din aceast ă nouă daYă
;-;int i nt rn totul identiee c·u eele dese operi t e în eelelalte aşezări geto-dacice.
Fo:·mele diferitelor Yase, tC'hnica <le lueru şi ornamentaţia se i n sc r iu pe
d epli n in cadrul general al producţiei ceramice geto-daciee. Analogiile
ean' merg de cele mai multe ori piuă la ickntitate reprezintă Remnu l
deplinei unităţi a culturii geto -dacilor d i n u ltitnele trei seco le dinainte de
c uec• 1fr ea romană. PotriYit acestor constat;lri acum n u se mai poak Yorbi
de faeiesuri regi o nale ca în secolele anterioare. Fără exeepţie, fiecare tip
ceramic principal şi formă de ornament p o t fi urmărite şi inregistra te d e
I a u n r a p ăt la altul al lumii geto-dace.
Ceramicrt din aeeastă perioadă răminc in ulti mă in:;;t anţă nu numai
o aile\•ărată „carte de vizită "a identificării, e unoaşterii şi î n t i nd erii geto
dadlor, ei şi o cloYadă c e rti"t a unităţii etnice, culturale ş i în anumite mo
mente chiar po litic e a acestora. Aici îşi dau intîlnire forme, tipuri şi tehnici
tradiţionale. cu produse C'eramice noi, ereaţii locale sau de influenţă gre
eea,.;eă, celtică şi romană . Pentru o c i t ma i bună i n ţ elegere şi e u noaşt ere a
î ntregului material ceramic descoperit îl Yom prezenta pe eategorii, ia r
în c·adrul aceRtora pe tipuri de yase .
a. Cera mică l11cmtă cu rnîna . Categor ia ceramică cea mai nunwr o asă
o coni\tituie Yasele luerate cu mina . Cele mai multe i\Înt de regulă din paRtă
pornasă, adesea cu ciohuri pi sate 8au pietricele C'a ingredient, aYînd ast
frl ,;;uprafaţa poroasă . Culoarea lor este C'ărămizie-înC'hisă a d f'sea c u nuanţe
.•
r o � i f't i c e .
în afara acestei grupe cu astfel de caracteristici tehniee, a şa cum !'-a
pre C' iz at , cea mai numernasă, se intilncsc unele tipuri de Yase luernte din
p a :,; t ;\ fină, cu 1m pra fa ţa exterioară lustruită, dl' culoare neagră sau m ar o n
port ocalie9. D i n ob servaţiile stratigrafice făcute in eursul săpăturilor s - a
rema rcat e ă ceramica fină lustruită a pare în nivelurile mai Yechi, c u pre
căd e re în . primul ninl de locuire al aşezării.
Formele de vase :;;int cele bine c unol'.cute şi caracteristice ceramicii
lucrate cu mina. în primul rind se impun, prin frecvenţa, dimensiunile şi
orn a mentaţia lor, vasele mrrri de tip .„ sac" sau „borcan" cu citeva vari
ant{'. Toate sînt luc rate din pastă poroasă, de culoare cărămizie-negri
c ioasă . Cele mai multe au corpul puţin dezvoltat, prezentind u şoare îngus
tări spre fund şi la gură . Buza este seurtă şi foarte puţin răsfrintă spre
ext Prior ( pl . III -VII). Uneori ele se apropie de forma cilindrică, cu mici
ondulaţii în zona m ediană ( pl. VIII ) . Rareori i\e întilnese şi yase de ace
laşi t ip dar c u buza ceva mai inaltă şi inclinată spre exterior ( p l . IX-X ),
pn·{'um �i r e c ip iente cu u măru l mai dezn)ltat şi partea inferioară mai în
gustă către bază ( pl. VI, 2 ; VII. 3 ) . Iz o lat i\e înregistrează şi Yase uşo r
tronconice cu partea superioară eYazată şi c ea inferioară redusă.
( pl . VI, 3).
În aeeeaşi grupă ceramică s-ar putea include, dar numai î n privinţa
formelor, nu şi a dimemiunilor, vasele miniatură . Deşi nu sînt prea nu
meroase, acestea redau destul de exact formele v a selor de dimensiuni mari
9 R. şi Ecat. \'ulpe, Dacia , 3 - 4, 1 927- 1932, p. 282- 283, fig. 26 ; H. \'ul pe, Dacia, N . S, 1,
1 957, fig. 7 . 1 - 3 ; din săpăturile de la Poiana ; R. \'ulpe, SC IV, 6 , 19 55, 1 - 2, p. 249, fig. 11,
de l;i Popeşti ; I. H. Crişan, Ceramica daco-getică, 1 969, fig. 5 1 , Zimnicea ; 53 Poiana ; pi.
C L X - C L X l l, Sighişoara, Breaza, Pecica, Guşteriţa. Sf. Gheorghe, Dalnic ; i\I . Turcu,
Geto-dacii din Cimpia .Uunteniei, 1 979, pi. XXV- X XV I.
52
tle"crise mai sus (pl. XI -XIV). Va8ele din a c east ă grupă se caiacterizează
printr-o ornamentaţie specifică. Toate sint prevăzute, fără. excepţie, c u
butoni cilindrici, într-un singur c a z c u apucători plate ( pl . III . 1 ), plasate
pe umărul recipientelor sau, mai rar, in zona mediană ( pl. I I - IV ) . La
rinclnl lor. butonii au pe faţa exterioară impresiuni mai mult sau mai
puţin adincite ( pl. Y, 3 ; VII, 1 ; VII I , 1 5 ; X , 1 ) , una sau două creRtături
.•
( pl. VII, 2 ; VIII, 2 ; IX 2 ; X, 1 ) sau smerml X incizat (pl. VII, 3 ; IX,

.•
1 ; X, 2). D estul de des, intre butoni se află pla1<at, c·a decor. un hriu alve
olar, C'are Ya încinge vasul de jur-împrejur ea un c er c sau îmln acă forma
unor ghirlande, c a pătul de RU 8 fiind marcat de butoni (pi . III - X ) .
într-un Ringur caz, p c eorpul vasului se întîlnei-:c p atI·u grupe d e eîte
trPi hriie alveolare, in semieeremi plasate de asemenea între butoni, clar
pe Y erticală pornind de Rub buza recipientului �i eohorînd pină sub zona
,
mediană (pl. VII, 3 ; IX, 1 ) .

Alătmi de butoni � i hrîul alrnolar, decorul incizat reprezintă, de
� ;.;emenea, o caracteristică a acestei grupe ceramieC'. Acesta se prezintă
8Uh forme destul ele variate. C'el mai caracteriHtic Ri ' mai frecvent decor
inei zat se dovede::;te combinaţia de linii în formă de ramură de brad stili
zat (pl. X. 2 - 3 ; XII, 8 ; XIII, 6, 8 ). Ar urma apoi grupele de linii incizate,
8imple sa u in val di;.;puse pe umărul yasului (pl. IX, 3 ; X, 4 ; XU, 2 - 3, 7 )
şi f·ele u::;or arcuite intîlnite pe corpul recipientului (pl. III, 4 ; VI, 2 ;
VII I, 3 ; X 4 ; XI, 1, :� ). Mai rar se dovede�te decorul de :mb buza unui
..
vas con;.;tînd cli ntr-un ::;ir de linii în formă de U ( pl. III, 2 ), precum �i cel
realizat C'U mătma (pl . VI, 1 ) Toate aceste tipuri de ornament incizat
.
�1.par împreună cu butonii şi ele eele mai multe ori şi cu briie ah·eolare. Inte
n•sa nt se dovedeşte decorul akătuit dintr-un şir de unghiuri dispuse cu
vîrful ;.;pre dreapta, plasat imediat sub buza· va-s nlui (pl. X, 2 ) ::;i decorul
de linii punctate in zigzag aplieat pe buza va�mlui (pl. IY. 2 ) .
Tipurile d e Ya8e şi de ornament ale acestei categorii fac parte din
::;;erht ohi::; nuită :;; i caracteriRtică a prodm;elor ceramice întilnite în toată
lumea geto-dacică din epoca ei „claRică". Nu e st e aşezare în care să nu se
gill't>ască asemenea tipuri de vase ş i_ de ornamente . în forma uşor modifi
cat<t, cele mai multe din vasele din grupa de8c1·isă mai sus se înscriu în rin
dul produselor tradiţionale, cu prototipuri prezente în cultura hallstat
tiană tirzie10 şi mai ales în cea La Time timpurie de tip Alexandria11,
'.\Iurighiol12 şi Zimnicea1 3• în ultimele trei secole înaintea C'UC'eririi romane,
vasele in disf•uţie se înscriu ca o componentă principală a c eram icii geto
dacice. Va se şi ornamente 8imilare celor de la Sprîneenata apar, aproape
în toată Yarietatea lor, in cunoscutele centre ele la Popeşti14• C'răsani1 5,
o�niţa16, Viă1iiceasca17 ete . din zona 8Ud-carpatici"'t , în cele de pe valea
10 ,\ I . Vulpe, Xecropo/a lwl/slallia11u de la Ferigile, HHi7.

1 1 C. PM'da, Dacia. !' . S . . :1, 1 959, p. 1 79 - 1 94 ; idem, SC IY. 1 1, 1 960, 1. p. 25 - :36, Em.
Moscal u . Ceramica traco-getică, Bucureşti, 198:1.
u Exp. Bujor. Dacia, K S., 2, 1 958, p. 1 25 - 1 4 1 : G. Simion. Pcuce, 2. 1 97 1 , p. 63 -
1 2 8 ; Thraco-Dacica, 1 976, p. 1 43- 1 63 : Pcucc-. V l, 1 977, p. 4\J- 72.
1 3 I. :-.:estor, SC IY, 1, 1 950. 2. p. 93- 102 ; A. Alexandrescu, Crisia, 1 972, p. 1 5 - 26 ;
M: Turcu, op. cil„ p. 73, pi. X I, 1 .
1 4 H . Vulpe, S C IV, 6, 1 955, 1 - 2, p . 249 ; idem, Materiale, 6, 1 959, p . 307 - 321.
15 I . Andrieşescu, Piscul Crăsani, Bucureşti, 1 924 ; \ ' . l'ân·an, Getica, 1926, p. 173- 220.
16 O. B erciu, Buridava dacică, Bucureşti, 1982 (passii 1).
1
17 G. Trohani, ln Cercetări arheologice, '.\luzeul de isorie H. S. H „ 1, 1 975, p. 1 5 1 - 1 73.
53
Siretului de la Poiana18, Brad19 şi Ră('ătău20, ca '.; 1 Ul aşezările <lin Dae i a.
intercarpatică şi de nord-vei-;t, de la Ziridava21, Sigh i � o aia22, Poroli ssu m � 3.•
Arpa�u de Sus24 şi desigur şi în centrele întărite din munţii Orăşt i e i 25 �i de
la B îtca Doamnei26• Seria descoperirilor de a cc>st fel a r putea eontinua şi
c u menţionarea altor aşezări, desigur mult mai urnite decît cele menţionate
de noi. Întrucît nu am con:<iderat ne('esar o înşiruire a tuturor analogi ilor,
ne-am rezumat la a pomeni doar pe cele mai cunoscute, unde grupa eeramici"t
de care ne ocupăm este mai bine reprezentat ă sau, oricum, m a i bin e
cunoscută.
O înseriC're cronologieă a diferit elor tipuri de vase ar fi <lifieil de fă
cut . Ceea ce se poate spune deocamdată i n această privinţă este eonstata
rea eă vase î nt regi şi fragmentare în cantităţi destul de îmenrnate apar
deopotrivi"t în toate depunerile de cultură, mai frecvente dovedinclu-se in
ultinwle trei niveluri de locuire. În plus, merită să fie menţionat faptul cii
majoritatea vaselor întregi descoperite pînă în prezent provin din gropL
care aparţin ('U precădere nivelului II şi într-o măsun"i mai mică nivelului
III de loeuire. Ţinînd seama de această obRervaţie se poate admite eă ma
j oritatea vaselor lucrate cu mîna, previ"izute cu butoni şi cu briie alveolare
şi decorate cu linii incizate, din seriile descrise în pl'ezentul capitol, se înşi
rnie cronologic <le-a lungul secolului I î. e. n . , fă.ră a putea preciza o data re
mai strînsă pentrn fiecare tip în parte şi nici de- a înregistra deo�ebiri e,.:en
ţiale între variantele grupei respective . Excepţie ar face eventual vasul de
formă relativ bitronconică, prevăzut sub linia mediană c u patru apucători
urechiuşe (pl. III, 1 ) . O a semenea formă <le v a s cu apucători plate nu fle
mai îmegistrează în rindul celorlalte descoperiri din nivelurile superioare
unde domină v a sele-sac prevăzute cu butoni în zona umărului .
Din seria vaselor de tip „borcan" se desprinde o grupă cuprinzînd
recipiente de dimensiuni mici, aproape miniaturale, toate lucrnte din pastă
poroasă, cărămizie inchisă, cu decor de linii inciza.te simple sau in Yal, bu
toni şi ramură de brad (pl. XII, 8 ; XIII, 6., 8 ) . Acestora li se alătură şi alte
două vase de formă relatiY globulară, unul cu decor de linii in ghirlandă şi
butoni (pl. XIV, 5 ) , iar celăfalt cu proeminenţe cître buza lui (pi . XIV, 6 ) .
Vasele acestea, împreună şi cu o strecurătoare, o cană bitronconică, cîteva.
ceşti şi fibula de tip „omega" s-au descoperit în ultimul nivel şi se poate
spune cu destulă certitudine că ele aparţin primei jumătăţi a secolului
I . e. n . În legătură cu ceramica ultimului nivel s-a făcut constatarea că în
rîndul acesteia domină vasele din pastă poroasă, lucrate cu mîna şi deco
rate cu linii incizate, simple sau în val, singulare sau în grup (pl. XII, :?, 7 �
8 ; XIII, 5, 8 ; XIV, 1 , 5 ) .
O altă grupă din categoria cernmicii lucrate c u mîna o formează tipul
de vas cunoscut sub numele de „cea:�ca dacică"27 (căţu i e ) . Pînă în prezent
18 R şi Ecat. \'ulpe, Dacia, 3 - 4, 1 927- l !l:l2, p. 282- 295 (fig. 26- 53) ; idem, Dacia,
K S„ 1, 1 957, p. 1 5 6.
19 V. Crsachi, '.\Iem.\nliq. 1, 1969, p. 105 - 1 19.
2 0 \'. Căpitanu. Carrica, 93- 129
21 I . H . Crişan, Ziric!ava, Arad, 1 978, p. 109 şi urm. (pi. 1 - 15).
2, 1969, p. (fig. 6 - 9).
22 Ceramica <iaco-getică, 1 969, pi. LXXIV - LXXVI LXXX ; K. H oredt, C.

I dem,
S eraphin, Die prii.historiul 1· Ansiedlung au{ Wietenberg bei Sighişoara-Schii.ssburg, Bonn, 1 971.
23 M. Macrea, D. P1 • • tase, M. Rusu, Materiale, 7, 1960, p . 366- 368 (fig. 8).
�4 1\1. Macrea şi I. ( lodariu, Aşezarea dacică de la Arpaşu de Sus, 1976, p. 38- 68.
20 I. H. Crişan, Cei . mica daco-getică, 1 969, pi. LXXIX- LXXX.
28 A . Buzilă, Mern/ n t i q. 2, 1970, p. 237-250 (fig. 2- 15).
27 I. H. Crişan, sc:, ,;luJ, 6, 1 955, 3 - 4, p. 127- 157.
54
f'-an 1l e-; c o p eri t aproape -10 de asemenea ceşti întregi :;ii multe altele în stare
fra,,gmentară. Toate ce �tile aparţin unui singur tip, mult răspi n1lit :;ii bine
cnnrJ,;cnt in toată lumm1 geto-da,cicil. Sint totuşi de remareat unele vari
ante, eonsti rul mai ales in gradul de inclinaţie al pereţilor faţă de varianta
pri w� i p ală , cu pereţ ii uşor evazaţi ( pl . XV -XIX). Apar la Sprîncenata şi
ceşti 1le dimensiuni relati v mari, cu pereţii foarte mult inelinaţi :;ii gura
:otrcuită ( pl. XV, 1, -l ; XIX, 1 ) . De obicei la vasele de acest t i p se întîlneşte
un singur m i ner , dar s-au găs i t şi citeva exemplare prevăzute C'U cite două
minere ( pl. XV, 1 ) . De asemenmL.. aşa cum se cunoaşte şi din alte descope
riri, C'e�tile dacice, unul din cele mai caracteristiee ş i mai viabile elemente
ale c ultu r i i geto-dacilor , sint vase simple, adesea rudimentare şi în general
lipsi t e de ornamente. Se întilnesc im;ă şi excep ţ i i . În dndul celor găsite la
Spriucenata se afl{L un exemplar care are ca ornament un şir de crestături
aplieate pe faţa superioară a buzei (pl. XV, 4 ; XVI, ;�, ;, ). Pe lî ngă ceştile
cu climen:-;iuni obi ş n uit e se eonstată şi prezenţa unor e xem plare în minia
tnnT (pl. XIX, 4 - 1 0 ) .
Aşa cum s - a mai spus, eeaşca e8te unul d i n tipurile cera mi ce cu
<.'P<t mai largă răspînclire, fi i nd cunoscut pe întreaga aril• de răspîndire a
c u lt u ri i gt>to-dacicc d i n epoca Pi de maximă dezvoltare28• Xumărul :;ii răs-
1> i rn l i rea lor foarte mare, precum şi forma, aproapl' de fieC'al'l' dată a C' eea �i ,
nu nmi fae rn e e sa ră o menţionare a descoperirilor de acest fel fi'icute, cre
·
dem, fiiră ex.eepţie, în toate a':'ezările geto-daeîce. Observaţiile asupra

ce�tilor ele ht Sprincenata au dus la constatarea că cele mai multe din aC'es
tea au urme de ardere de culoare neagră, niciodată însă pe întreaga lor
suprafaţil . Asemenea urme apar nu numai în interior, ci adm;ea �i în exte
rior. C o n s t atarea aeeasta vine :-;ă eonfirme observaţiile similare făcute la
<:'ell' ma i multe din C'e)tile d e8C'o peri te i n celelalte aşezări geto-dacice. Un
„x.amen ma i atent şi general al tuturor eeştilor eunoscute pină acum ar
1rntea, d P sigur contribui la cunoaşterea caracterului şi a naturii utilizării
�t ces t u i ms tipic culturii geto-dacilor.
HPC·ent s-a emiK ipoteza că asemenea tipuri de cc�ti, care se aseamănă
cu ţestul actual, ar fi fost utilizate la coptul piinii în scop ritual29• Accep
t încl o a stfrl de părnre, ar fi mai greu de explicat varietatea ceştilor, chiar
in C'adrul aceleiaşi aşezări, existenţa multor exemplare de dimensiuni mici
:-;; i foarte miei, precum � i urmele de ardere foarte diferit repartizate pe
suprafa ţa ceştilor.
Într-o grupă �tparte a aceleia:;;i categorii ceramice lucrate cu mîna
se înscriu cănile. S-au descoperit doar cîteva exemplare întregi şi altele
fragmenta re. Toate sint prevăzute cu miner �i au forme diferite. Forma
cea mai reprezentativă, care va avea ş i replică la roată, o constituie cana
bitronconică eu fundul plat :;ii buza uşor arcuită spre exterior Tumătatea . •
:;;uperioară este ceva mai înaltă. J,a, suprafaţă prezintă urme de lustruire.
Capătul de 1<1U8 al minerului este puţin suprainălţat peste nivelul buzei
( pl. XXI. -l ) . O a doua cană are corpul de formă ovală, cu fundul uşor lă
ţit �i minerul mai arcuit (pl. XX, 1 ; XXI, 1 ) ; la acestea se adaugă un
t i p ma i simplu, e u corpul aproape cilindric, cu buza îngroşată şi c u mî-
28H . ş i Ecat. Vulpe, Dacia :1 - 4, 1 927 - 1 932, p. 290 - 29 1 (Poiana) ; I . H. Crişan, Cera
mica . . .,
p. 1 5 3 - 160 ; idem, Ziridava, p. 1 28 (pi. 3 1 - :12 ; D. Berciu, Ruridava dacica, pi. 24- 25 ;
50/ 1 - 8 ; S . !Jumitraşcu. Crisia, 3, 1 973, p. 55 - 57, pi. X I I I, 1 - 4 (Bcrindia) : V. C ăp ita nu , Carpica
8, 1 976, fig. 2:1 ( R ăcătău) ; M . Turcu, Geto-dacii, pi. X X I V ; A . Buzilă , MernAntiq, 2, 1 970, p.,
242- 243 - fig. 20- 23.
28 K . !Ioredt, in .\rchăologisches Korrespondenzblatt, Mainz, 13, 1 983, Heft 2,
p. 233 - 2:14.
55
nerul plasat int re umăr şi linia mecliană (pl . XXI 7 ) . Parh'a su1wrioa1 ă,
.•
a unei alte căni indică o formă mai deosebit ă, cu empul probabil gfolrn l a r
şi gitul cilinrlri c (pl. XX, 4 ) .
Dint n• toate ace.-;tc eăni, primul t ip, c d c u corpul bitroncoui<' , i- e
clovecleşte :1 fi caracteristic· şi mult mai biuc cunoscut . El îşi găseşte ana lo
gii în multe din aşezările geto-daciee, mai importante fiind C'ell' d eseoperite
la Popeşti 30, Poiana31, Ziridava32, Sighişoara 3 3, Ocni ţa34 etc . Cana ele la,
Sprincenata s-a găsit în nivelul trei al aşezării, care ar corespunde Îll t i mp
mijlocului seeolului I î.e.n. Reamintim, de alîemenea, că tezaurul rnolletar
geto-dacic <le la Hădulcşti (jud. Hunedoara ) a fost îngropa t într-o cană,
similară35• Data finală a acestor emisiuni ca şi aceea a ascunderii tezaurului
sint de fixat în primelt' trei decenii ale secolului I î. e. n . în consecinţă,
cana bitronconi('ă lucrată eu mina.. de tipul amintit, urmeaz:"i s:"i fie atribuită
mai degrabă secolului I i.e.n. clecit celui precedent .
Cit p1'iYeşte eelelalte tipuri descrise se cloYeclesc a fi mai puţin f1 ec
vente şi nu sint nici caracteristice. Dintre acestea <loar cana cu C'orpul
aproape cilindric îşi găseşte o analogie în aşezarea de la Highişoarn . E a
s-a găsit in grnapa nr. 2 şi poate fi datată, clupă str ntigrnfia a şez:hii în ..
prima jumătate a secolului I î.e.n.

Am inclus în acear-;tă grupă vasele lucrate cu mîna în fonnă de ('US
tron, strachină �i frnctiPră. Din rîndul acestora ar fi de menţfonat mai în
tii două castroane de formă bitronconică, cu fundul plat şi buza ră sfrîntă
în afară. Deşi ambele au aproap� aceeaşi formă, cloar unul este prevăzut
cu două minere ·mici Remicirculare (pl. XXIII, 1,3 ) . Au fost lucrate din
pastă relativ fină, de culoare portocalie sau cărămizie, suprafaţa lor exte
rioară fiind lustruită36• Ambele car-;troane aparţin primului nivel de locuire
şi au fost găsite lîngă o vatră rituală, împreună cu alte tipmi de vase. Ele
se datează după toate probabilităţile în a doua jumătate a �ecolului al
II-iea î.e.n.
Străchinile şi castroanele sînt reprezentat e de cîteva exemplare, toate
cu fundul plat, pereţi înalţi, buza înaltă şi înclinată �pre exte1ior i:;i um:'.:1.
rul u şor profilat (pl. XXIII - XXIV) . Un exemplar are buza evazată f!i
două mînere (pl . XXIII, 6 ; XXIV, 5 ). Toate sînt lucrate din pastă poroa
să, cu impurităţj şi cioburi pisate, <le culoare cărămizie-închi�ă . în timp,.
ele se datează, aşa cum rezultă din observaţiile stratigrafice, în cursul
secolului I î. e. n . , fără a putea face şi precizări mai exacte. Tipul ca atare,
chiar dacă nu se numără printre cele mai frecvente, este cunoscut în rîndul
descoperirilor din principalele aşezări geto-dacice din ultimele două secole
dinainte de cucerirea romană. Cîteva analogii am putea menţiona în
a şezările <le la Poiana37, Piscu Cn'isani 38, Zimnicca39 şi Ocniţa40•
30 H. Vulpe, SClV, 6, 1955, 1 - 2, p. 250 (fig. 1 1).

31 n . şi Ecat. Vulpe, Dacia, 3 - 4, 1927- 1 932, p. 282- 283 (fig. 26, 1 , 3).
32 I. H. Crişan, Ziri<la11a, pi. 1 13.
33 I dem, Ceramica gcto-ciacică, pi. C I . X I I .
34 D. Berciu, Buridara dacică, p i . 70/7 - 8.
35 Oct. Floca, Dacia, 1 1 - 1 2, 1 947- 1 949, p. 72- 73.
3 6 Analogii pentru auslc trei vase la Sighişoara ; cf. I. H. Crişan, Ceramică daco-getică,
pi. XLX, 1 ; Chirnogi şi Zir· rnicea, M. Turcu, Geto-dacii din Cimpia Munteniei, pi. X I X, 3, 5.
37 I. I-I. Crişan, Cerw ' ica daco-getică, p. 78- 79 (fig. 28, 8).
38 \'. Pârvan, Getica. 1J. 1 97 - 1 99 (fig. 87- 89).

38 M. Turcu op. cit . , ;1. 206 (pi. XX, 4- 6).
,
co D. B erclu, op. ci! . , pi. 101/3,
56
O categorie importantă în rîndul acestei grupe ceramice o formează
fructierele cu picior, reprezentate prin numeroase fragmente de buze, picioa
re dislocate, una singură întregibilă ( pl. XXI, 3 ; XXII, 1 ) , şi cîteva părţi
superioare, aproape complete, dar fără suporturi (pl. XXI, 5 - 6,8 ). Sînt
lucrate din pastă neagră sau castanie cu lustru la suprafaţă . .Apar în prin
cipal în pri mele trei niveluri de locuire, cele din pastă neagră aparţinind
nivelului I ::>i parţial celui de-al doilea datîndu-se în secolele II - I î . e . n .
î n rîndul categoriei ceramice lucrate c u mîna s e înscriu ş i cîteva
capace de vase .Trei dintre ele sînt de formă conică cu buza lată, două avînd
şi o prelungire îndoită a vîrfului ca apucătoare41• Toate acestea sînt însr�
�apace miniaturale (pl. XXV, 2,6 - 7 ; XXVI, 3, 4, 6 ; XXVII, 3 -5 ) . Un a l
patrulea exemplar are formă plată şi apucătoare, gen ureche, î n centrul
părţii f\Uperioare (pl. XXY, 1 ) . Din aceeaşi grupă face parte şi un miner
de c;tpae în formă de cap de ac vil ă , destul de îngrijit şi frumos 1·ealizat
(pl. XXY. 4 ; XXVII, 6 ) .
Pi int n• JHo du :'\ eh• eoarni ce l u ci a t l' c u mîna �P m:: m ă 1 ă ş i o cupă d('
ti p „ n w garia n " , g[1 sit ă Î ll S VIII , l a - 1 ,40 m . A cr n � t a H' re m a r c ă p ri n
<le•�orul î n rPlid e u m ă şt i u rna n l , vol ut e , r n zr t e şi co cm i concu1ti ice re
fu E tl ul va:'\ului ( pl . XXXYIII, 2 ; XXXIX, 2 ) . Pie�a est e un i r ă prin moti
v elt• clPem·a t i n· şi comhinaţiH a c < stern , c a ş i pri n trhnica d e lu c r u . I.a
a et<ht a sp adaug-ft şi un ka n1 h :n c s ele t i p elenist i c , fragm e n t a r , lucrat din
})lk't ă ra s ! a u i e - m gi i ei c a :-:1 ( pl . X X I Y , 3 ) . S-a găRi t în S XVI, la -1 ,60 m .
_\rnh eh• Ya :-w Joral P , lu c i a t P du:i;ă modele gJ€ ceşti , datea ză , după cum ne
·
i n d iC'ă piziţ ia lor sh a t igr nfieă , ci i n pi in:a j u mătate a 8rcolului I Î . P . n .
li. Cna 111 icii l 11crrr.tâ îa rnntâ . A dou a m a re careg-01fo cer a mică din
da \";t de l a 8 prînl'ena1a o fonneaz:I , C'<l <le a ltfel şi în t oa te celelalte aşezări
,g-t•t. o - da e i c·e 1J i n a e r < ;1 ::: i yi f II'. c , Y<'. H ) (' h:er n te ]a r o at ă . A c r :'i t l a sînt în marea
lor J l lH j O ! ita tl' d i n l;a st;l C't 11U ';'i t• fi 1. ă :::i În1I-O rnrtsmrt mai redmă di n pastă
�ru·(, a 1 i zil•-1 o ş i a t i l'i"l. Dc c·01 d :'t' rnodifid :;; i el , a daJJtindu-1'\e noii tehni ci .
I n a et·�1 ,;J.ă p 1 i Yi 1 1ţă Sl' I l'ma1că t i pul <k o rna nw n t o bţ inut p1 in lustruire,
dP l l hic-t'i in fonni"'t ck z igza g·. şi l't l i n e i zat , repre zent a t din l i nii si mple sau
i n -_-.tl . Fornwle YH sdor sînt <"d e bine eun c s c u te şi i ă s p î n d i t e î n lunwa
geto - d n ei e il <li n pn ionda t î i zh• :;-i H ! H O l i FC r c a t e YOlbÎ dt• unele ya1 iante
.ak a C't :-t m n .
T i p ul dt• v a s e d mai frrrvt 1�1. d a r şi e d n�a i eri 1 :: eto i ' 1 ; c , î l i qa E Zintă
fnr <:t ierrr. <' l i pic ior Î Nn!t, C'h i<H d a e ă p î n ă a e u m nu s-au �\sit ckcît d o u i"'t a f'e
.
nwn e a va se i 1 1tn•gi , număi ul fragmentelor <le buze, piciu::< re , i;ărţi din

j um.H a ! ea s u pe i imnă e st e tk o sehi t de mare. Deşi 1 o a t t• a r a rţin aceluiaşi
t i p sp poa l e vor l 1i t ot u " i tk unrh• Ya1 i a nt e , mai a k s j udrcînd după forma
1 HlZ(•i .
Cde două fru ct i r n· î n t r c g i q;m ţ in a c d E ia ::;i vm ia nte, cu piciorul
111.tlt, (' orp ul ('a o e upă şi buza � e m 1 i"'1 , u� 01 ai cui1 ă, l" I I e l xtt ri or ( pl .XXYIII,
1 ; XXIX, 1 , 3 ) . Una dintn· de a fot luerntă d i n p1 8t ă dP e ul c m l roşiatică ·
( pl . XXIX, 1 ). D u pă cite st• pri n' , a ec a st ă va li rrn t ă ;1 p u ţ im· �eiiilor m a i

t î rzi i de fruet i I P , î n ea zul no�t r n , fom t.P 11i obahi l , l1 ' t irnd c r <!c ernii �le
·"l'col ul ui I î. l' . n . şi }JOn t P e h ia r început ului �l u l u 1ui I l' . I! . l."1� 1 l l' a na lo
gii p o t f i µ:ă :.;it<· în rînclul ckseoperi rilor dt• l a Oeniţ : . 42, n i oi g r n d, G u�toiţa4 3
tl H . ş i Eca t . Yulpc. Dacia, :l - 4, 1 927- 1932, p. :lOl ( f i g . 65 şi 79) de In Poiana : I. H .

Crişa n, ZiridmJa, p. l :ll, p i . 97 - HS : A. Buzili\, :'ll em.\ n l i q, 2, 1 970 (fig. 26, 1 - 6).
c� [) . Bcrciu, op. cil . • pi. 54 şi 5 6 .
43 I. I I . ('rişan. C eramica daco-getică, pi. C X L I X 3 ; C L, 1 - 2.
57
R ă cătău41, Poiana 45 etc. El"te p o si bi l ca a cea stă vari a ntă să urce <lr st u l de
m ul t -în l"ccolul I e. n .
Ceh•laltt> vari a n t e a u e m p ul teva mai f Y a za t , buza o r i 7 0 nt a l ă , cle i-t ul
de l at i"'t i;; i u �o r arcuiti"'t în j o s . Sub lrnză, adr i;:r n , s î nt }H'e v ă zu t C' i;; i (' U umăr
u �or pro fil a t . Pieiorul vai iază �i e l c a formă şi înălţ ime ( pl . X XYIII�
XXI X ) .
Toak sînt lucrate d i n pastă e e nu �i l' fină . )fai r a r s e î n t î l nc � ( ' ::' i c· xun
pl a re cu 1lc eor lu stru i t î n z igza g . De regulă în:-ă ele nu sînt. pn v :lz u t P e u
o rn a mc n t e . Cît p i v qte dat a n a l or . a � a eunu :c 1j c a k dup·i ndP d i n o b , er
va ţ ii l p :;;t ra t igraf icP, ar fi dl' pl a rn t în e msul :,;cc·olului I î . e . n . fă1 ă a fi i n
i-ituaţia de a le p ut ea c·şalona }JC' pe1 i o a de mai :;; c mte de t i mp. A c·c n :-t ă.
formi't eu nniantele a mi n ti tt, ră mîne S})(' Cifi ci"'t 1 ut u rn r a ::'ezăi ilor µ:l t o
dacice d i n pe1f o ach1 cl a si că . A se menea fru cti t r e ;q ; a r î n nu măr man• î n et·11-
t.rel e gt>to-da <:ice de la Poia na46, Popli�ti47, l'răsan i48, Pc• cica4!1, H ît ea
Doam nei50, Oeniţa51 e t c . , mai ales î n c·omple xe d i n speolul I Î .l' .Il .
O a doua mare grupă <IP v a se luei a t e la m a t ă , al ături de frU('l ill P.
o co n :< t i tui p uiin ile .� i u reioarelP. Ş i a i e i :<l' p c a t e vorbi de mai mu l t !' 1 i p i. ri
<;au varia ntl'. Cea mai eara cto i st ieă se dO\·ede:;; k a fi c a n a de formă hi 1 rn n
coni că , c·u fu n dul i nt'lar, hm a u � or r ă sfrîntă �i eu miner ( pl . X X X
XX:X:II I ) . T i p u l e st P b i n e <'Unoscut ::: i mult 1 ă :; p î ndi t în cadrnl cult m i i
gd o - da ci C'e din epo l'a r n „ d <H i di " . Î n C' ont e :xt ul a 1 hrolc gie de l a Sp i n<·l'
nat. a , e a n a n spt ct iY ă apare în n i v el m il e dP l o c u ir e cl in sr eolul 1 i .1· . 1 1 .
Printrt> <le se op er i 1 i l l' mai i m 1Jortante ::: i m a i fre<:vr nt l' a m pute a nH n ţ io 1 m
p e <'Ple <l e la Po i a na52, Pope::;t.i53, Zimni cea�4, Ciolăm �t ii d i n Deal5·5, O e
n i ţ a 56 e t c . A pro pi a tă ca fonnă n : f r ::: i e a na gă :- i t ă î n L. 1 , <le e i ill n i n·lnl I
c a rp sp d f o selw �te tlP y a r i a n t a des<:Ii :.:ă m a i s u s , p1 i n t o a 1 t a u � or sup a î năl
ţ atii , 1;i<'i �H'ul m a i î na l t �i fonna r n l i i t ro n c mi i că }JlO}J<n ţ i o na t ă ( pl . :X: X X I J t
8 ; :X:XXIJ I , 3 ) . �\ <·u1 st a e:;; t e m a i Yeehe ::;i d a te a z ă foa r1{' pro b a hil d i n a.
doua j um ă t a t p a s p e ol u l u i al 1 1 -lea î . t- . n . În a ce r a � i gr u pă sp i n 1P g rea zi"'t
�i o altii Y:ni a n t ă de e a n ă <:U t o m 1 a. U�(Jl' supra înălţat ă , (l ar eu rn1 pul �f1 1 0 -
i da l �i fun d ul a r ro a p e pl a t , <'U d u n gi ei r eul a H' p1' a p c a p î n t H a � a d rnp �1 -
fa ţă ( pl . X X X I I , 4 ) . Ar n u� i fi de remm cat o ca nă c u gîtul cil i ndri e , l<:o:or
dpfonnat; ( pl . X X :XIY, 1 ) , a l t a man• , bitronco n i c ă , d in 11a st ă nrng1 ă c·u
lustm la s up ra fa ţ ă ( pl . :X X X J V , 2 ) �i una cu două m î m re ( pl . X X XI I , :i ) ..
La u nele di n l' ă n i se• e o n s t a t ă prt' z c n ţ a c r nan w n t u l u i lu:.:t 1 ui t ( p l . X X X ) .
Urcioru l c u miner �i cu gît cili11d1 i c eoni't i t ui e u n alt ti p dP v a s <l in
categoria (· e ra m i e i i l u era t P la roată. C'elt• CÎkYa t• x emplan• docopHi t e �
unele p1A rn te î n s t are fra gnw ntară , s î nt destul lll' a pro1Ji ate C'<'. forrn ă .
Deosebi r i s î nt d e făcut doar î n ceea e e p i ivf �tl' forma c o rp u l u i <·arl' pi-;te-
44 \". C iipilanu, C a rpica, 8, H l76 \fig. :Jo, 2).

H H. Vulpe şi colah., SC I\", 2, 1 95 1 , 1 (fig. 1 5. 7).
46 Ibidem, fig. 15, 6 ; li . ş i Eca t . Vulpe, Dacia, :J- 4, 1 927 - 1 932, p. :l02-:31l3. fig_
7 1 - 73 : idem. Dacia, N. s . . 1 . 1957 (fig. 7, 2, 5).
41 H. Vulpe, SC IV. li, 1 955, 1 - 2. p. 249.
48 V . Pârvan, op. cil. \fig. 9 1 - 105).
4" I. J-1 . Crişan. Ziriaaoa, p. 1 24 - 1 26 (pi. 1 6 - 2 1 ).
s o .\ . B u zilii, :11cmA n t i q, 3 - 4. 1 9 72 - 1 97:3, p. 98 (fig. 8- 9).
s1 D. BC'rciu, op. cil. (pi. 1 6 - 1 7).
52 H. şi Eca l. Vulpe, :1 - 4, 1 92 7 - 1932, p. 297 - 298 (fig. 60).
5� H. Vulpe, SC I \", 6, 1 955, 1 - 2 (fig. 1 1 , 2) ; cf. ş i l. H. Cri şa n , Ceramica daco-geticii�
p. 1 22 (fig. 48,3).
54 I . I I. Crişan, op. cil., p. 1 24 (fig. 51 ) .
o5 I b i dem, p. 122 (fig. 50).
� 6 D. B erciu, op. cil. {pi. 63/ 1 ; pl. 85).
58
sferoidală ( pl . XXXV, 1 , 3 ) sau ovală ( pl . XXXV, 2 ) . De asemenea, gîtul,
·Care este de fiecare dată cilindri c, diferă uneori în ceea ce priveşte dimensi
u nil e . Urciorul de acest tip, c u variantele respective, face parte din reper
toriul cera m ici i geto-dacice lucrate cu roata :;; i se întîlnei;; t e în multe din
pri nci palele a�ezări din Dacia preromană5 7 •
Am inclm; într-o grupă comună, tipurile de Yase cu forme apropiate
-�i a.nume : străchinile, castroanele şi bolurile, cu sau fără decor în relief.
Primele sînt reprezentate prin patru exemplare î ntregi şi numeroase frag
mente. Una din străchini are picior relativ înalt, pereţi oblici şi buza lată
.şi orizontah'1, puţin aplecată în jos, mult asemănătoare fructierelor (pl.
XXXVI, 1 ; XXXVII, 1 ) . Cea de-a doua strachină are profilul diferit, cu
um :1 r ridicat :;; i buza dreaptă a proape Yerticală, decorată cu două linii
paralele. În i nterior are ca ornament o linie în zigzag obţinută prin lustru
ire ( pl. X XX VI , 4 ; XXXVII, 3 ) . Celelalte două au j umătatea superioară
ver t icală (pl. XXXVI, 2 -3 ) ; lor li se adaugă un castronaş (pl. XXXVI,
-3 ) . Amhele tipuri aparţin nivelului II şi pot fi datate către mijlocul secolu
lui I i . P . n . Forme similare cu picior de susţinere apar ceva mai rar în
aşezările g eto - clac i c e58 •
Seria a <lema a aceleiaşi grupe ceramice o formează 1•asele de tip
bol, cu corpul semisferoidal i;; i buza răsfrîntă în afară. Din cele patru exem
plare <h•srope1·ite două sint simple, adică fără ornament (pl. XXXVIII a,
:3 _, :J : XXXIX, ;) ). Celelalte au cea mai mare parte a suprafeţei exterioare,
JlÎll•�L la Utnru·, acoperită de ornamente în relief, de tipul celor de pe cupele
nw.��« triene. C'a mot ive reţin atenţia rozetele, cercurile, globulele, unghiu
Tile, frunzele i;; i şirurile dl' „note muzicale" stilizate (pl. XXXVIII - XL ) .
Va. ...e de aC'cst tip, copii geto-dacicP în maniera cupelor megariene,
:-;int e:t ra �· t l't'istice culturii geto-daciC'e tirzii şi în special geţilor dintre
Duniin· �i Carpaţ i . Cele mai mu lte asemenea produse s-au descoperit la
Po1w�ti59, unde se află foarte probabil unul din cele mai importante, dacă
nu pri n e i palul eentru in care sp lucrau astfel de boluri. Descoperiri simi
larl', mai mult sau mai puţ i n numproase, s-au făcut, aproape fără excepţie,
in tqa�e a�L·zitrile geto-dac iee <lin .Muntenia 60, Oltenia 61 �i în cele din Mol-
doYa dL• pe ntle<t Sire t ului 6�. P,>iana63, în special, precum şi în unele centre
din Tran,.;il,-ania, cum ar f i de pildii cel de la Sighi�oara64• Ar fi greu de pre
dzat daeă h olurile de la Sprîneenata au fo;;;t produse pe loc sau provin,
:a>;.a emn se apreciază îndeobşte, clin alte centre din Cimpia Dunării . Rari
tate:t lor ar pleda pentru e ea de-a doua ipoteză, fără a exclud0 cu totul pe
-prima. Deocarrnlată se poate s p un e că din punctul de vedere a l decorului,
37 I. J f. C ri 5 a n, op. cil . . pi. C L \' 1 1 1 şi Ziridaoa, pi. i5.

"" Tip apropiat. la 'l!clcia : cf. J. I I. C rişan, Ceramica daco-getică, pi. CL I I. 3 ; Y. Pârvan,
.Celiw. p. 1 99 (fig. 87), la C răsa n i : H. Yulpc. '.\Ia tcrialc, 3. 1 957, p. 2:14 lfig. 9) ; D . Be rci u , op.
�·ii. (pi. 1 4 - 1 7) ; .\ . Buzi lă. J\lc'mAntiq. :l - 4, H 172 - 1 97:l, p. 97 (fig. 5).
59 H . YulpC' ş i c ol a h . , SC I \', 6, 1 955. 1 - 2, p. 25 1 - 252 (fig. 1 :1 - 1 5 ) : idem. '.\!aterialc. 3,
1957, p. '2:!6 - 237 ( fig. l :l -- 1 4) : 6 , 1959, p. :l 1 6 1 fig. 10) : A l . Yul pc. SC I \', 1 6. H l65, 2, p. 341 -
:15 1 : \ I . Yulpc şi 'l i . Gheorghiţă, D ac ia , '.\ . S . , 20, 1 976. p. 1 67 - 1 9 8 : 'II. Turcu. Dacia, N. S .•
"20, 1 9 71\. p. 1 99 -- 204.

6° C răsani. \·. Pârvan, op. cil (fig. 1 62 - 1 73) : Chirnogi. Bucureşti. Sna go\·, Bragadiru,
.•
�\I. Tt1rcu. Geto-daci i din Cimpia JJ1111teniei, p . 2 10 - 2 1 1 ( p i . XXX I - X X X l l) : C irlomăneş t i,

:'.\I. B a b e), Dacia. �. S . , 1 9, 1 975, fig. 5 : Crăsani, r\. Conovici, SC IYA. 29. 1 978, 2,
IJ. 1 6;) - 1 8:l .
61 ) ) . Berciu, B u riaava dacică (pi. 40 şi 4 1 ).
62 în aşezarea de l a Brad, \'. Ursachi. '.\lem . . \ n t i q . , 1. 1 %9, p. 1 1 2 (fig. 5).
63 H . \'ulpc, Dacia. N . S., 1 . 1957. p. 155 (fig. 9. :l. 6).
'" I . H. Crişan. Ceramica daco-getică, p. 137 (pi. XL).
59
cele mai multe din boluri se <lovedesc a fi un i cat e, chiar d a că maniera rea
l i zării lor e:-;tc aceeaşi cu a tipurilor de va:o;e similare din cel ela lt e a şe ză ri
geto-dacice. P entru un el e t i pu r i de <lecor, paralele apropi at e :-;e îut îl n e �c
în a şezar ea de la O cn i ţ.a .
D i n seria vaselor lucrate cu roata fac parte şi strecurătorile . Din rî nclul
acestora eîteva sînt î ntregi :;;au întregibi l e . Toate au jumătatea inferioa r fi,.
semi :;;feri eă, perforată, şi gura evazată, fiind lucrate din pastă cenu şi e fină.
(pl. XLI -XLII ) . Unul din exemplarele întregi are pe buză grnpm i de
l in i i lustruite, in po zi ţ i e uşor oblică (pl. XLI, 1 ; XLII, 1 ) . Dupi"L cum ne
arat ă descoperiri l e de p ină acum şi după c·um era de aşteptat, :-;trecurători
ele acest tip, unele lucrate cu mina (pl. XLII, 3 ) , se :;;emn alează în tuate
pri n c i paldc a şe zări ale Daciei preromane. �Iai fr ecv en t ele figmează prin
tre de s coper i r i le ele la Popeşt i 65, Poiana 66, Pi:>cu Cră:-;ani 6 7, R :"i căti"rn ':'i
Bitca Doamnei68, Pecica69, Sighi şoara•0, Oc n iţ a 71 etc. În gene ra l , foi J l l a,
este, cu foarte uşoare dife renţe, acee;l':'i peste tot . ] ) po sebi r i se- i·ema r ci"i ..
doar la gra dul de arcuire sau de a s cu ţ i r e a fundulu i şi d e m ă riliw a suprn

feţ.ei perforat e .
Vasele <le prov izi i constituie o altă g rupă a ceramicii lucrate eu ro at a _
În cursul săpăturilor s-au de,;; eoperit destul de multe fragmente ':'i numai
două vase î nt regi . După profi lu l fragnwnt elor şi al exemplarelor intregi St>·
remar că fa pt ul cit cele mai multe apar ţ i n aceluiaşi tip ele vas eu efll pul .•
de formă ovală, alungită,, unele cu gitul relativ Rcurt şi buza r:hfrintă în

afară ( pl . X LIII - X L V ), altele cu gîtul înalt , cilindric ( pl . X LY. 3 - 4 ) .
Decorul este reprezentat d e grupe d e linii î n Yal, combi n a te c u cde �im
pie (pl. XLIV) ; pe unul din exemplare apar şi două �iruri de rozete ( pl.
XLIII ) . A Remene a tipuri de vaRe sînt pre z ente mai ales în ul t i mel e clonă,
ni v elu r i de loC'uire �i se dateaz ă în cursul secolului I î . e . n . Ele :-:e fae re
ma rc a te în faza tîrzie a e ult u ri i geto-dace, ex empla re asemănătoare s ernna
lîndu-se la Pope�tL Poi a n a , în unele clin eetăţile din )lunţii Oră �tiei, pre
cum �i în alte a �e z ări din ultimele două secole dinai n t e de eu c er i r ea ro
mană72.
în a e eea � i grupă a vaselor ma ri de prnYizii se inelud şi fr a gment e d e
chiupuri ( dol ia ) , realizate î ntoc ma i clupă tipul claRic greco-roma.n . E ste
vorba de vase cu per e ţii foarte groşi, de dimen siuni mari, ce depăşeRC' l m
în ălţ i nwa, eu <'orpul oval şi buza orizonta lă , mult îngro�a H i . Au fost
luc rate din pa ,;;t ;l, C'iil'ămizi e-ro�iatică, din pastă u şor poroa să , (•U ni�ip în
compoziţie ( pl. XLV, 1 ) . Vase si m i la re :;;e cuno:;;c în număr marc la Popec::t i 73
si se Remnalcază :;;' i î n alte a se ză ri get o d a c i ce, cum sînt cele de la Pietrna-
'
-
� ele74 ete..
"" I bidem. p. 1 7 1 (fig. 85, 2).

66 H. Vulpe, Dnci::i, ::-\. S . , 1. 1 95 i, p. 1 5 4 (fig. 8. 2) ; cf. şi I. I-l. C riş:in, op. cil . • p. 1 i!
(fig. 85. 86).
61
I. .-\ ndri<'ş<'scu, J>iscu Crăsani (fig. 1 85) ; V. Pân::rn, Getica. p. 210 (fig. 144- 1 45).
08 V . C ăpita nu, Cnrpicn, 8. 1 9i6 (fig. 50) ; . \ . Buzilă, op. cil. (fig. 12).
"" I . I-l. Crişnn, Zirida11a, 1 9i8, p. 12i (pi . i:l).
70 Idem, Ceramica daco-getică, p. 1 7 1 - l i2 \PI . C L IV, 1, 3, 4).
7 1 D. B erciu, op. c i l. (pi . 8/1 ; 12/l i ; 25/6).
7 � Ibidem, p. 84 - 86 (pi. LXXX I V - LXXXV I I). Zirida11a, p. 1 3 1 - 1 3 3 ( pi . 45- 4i).
n. V u l pe. ;\faterinle 6, 1 959, p. 3 1 3 , fig. 9,5 - 6 : H. şi Ecat. Vulpe, Dacia, 3 - 4, 1 927- 1 932, P-
289 (fig. 42) ; A. Buzilă, :lkmAntiq, 4 - 5, 1 9i2 - i3, p. 94 (fig. 1 ).
73 H. Vulpe, SC I\', 6, 1 955, 1 - 2. p. 253 ; idem. :llntcriale, 7, 1960. p. 328.
74 FI. Predn, in 2\Iousaios, Buzău, 1 978, p. 1 3 - 21 ; pentru al t e descoperiri, yezi nota 3_
6C
Printre va sele de lut lucrat e la roată se numă1 ă şi dteva produse
de tip kantharos, cu fundul inelar, jos, pereţii vertieali l;'i t·u două minere
(pl. XLVI ) . E st e un tip de vas loeal, copie după recipiente similare din
lumea elenistieo -romană. În ai;;e zările geto-daciee, ele apar relativ fretvent
în straturi de locuire din a doua jumătate a seeolului I î. e. n . i:;i seeolul
I e.n.75• Acestora li se adaugă si o ceas(·ă cu miner cu corp usor ' hit ron-
conic şi buza arcuitl't spre interi or (pl. X I.NI, 2 ) .
Capacele de vase vin să completeze seria protluselor C'eramiee <le
la Sprîncenata (pl. XXV, 3;5 - 6, 9 ; XXVI, 1 , 2 5, 7 ) . Ele au forme <·ono
idale, prevăzute cu mici apucători . Şi în ace:,;t caz se poate eonstata că
asemenea produse ceramice se întîlnesc în cele mai multe şi cele mai de
Rea.mă ai;;ezări geto-dacice70, fără r-;ă se poată spune că sînt şi foarte frecventl'.
c. CE'ramică de import. Alături d e produsele ceramice locale s-au
găsit şi resturi de vase de i mport. Xumărul lor nu Pste prea mare şi nici
prea variat . Toate aparţin epocii elenh;tice t îrzii şi provin mai ales ele ht
amfore . E ste vorba de citeva funduri de amfore aRc u ţ,ite, eu uşoare OJ1llu
laţii la partea inferioară şi de mînere simple şi duble (pl. XLVII, 4, 6, 7 ) _
L a acesteit s e adaugă şi un fragment dintr-un fund d e pateră cu fimis
roşu, decorat pe faţa i nterioară cu un eerc ha::mrat (pl. XLVII, 1 - 2 ) ::-i un
opaiţ roman cu volute77 şi cu reprezentarea urwi scene, în earc apare un
personaj înarmat i:;i o şopîrlă (pl. :XI..VII, 3). Aeesta din urmă s-a găsit c·ătr�
baza ultimului nivel şi s-ar dat a la începutul secolului I e . n .
<L Creuzete. A m introdus l a aceRt capitol mai mare ::;i el'le c ît en t creu
zete apărute în săpături . Toate sînt de dimensiuni mici şi au forma eonică,
( pl. XXV, 1 0 - 1 2 ; XXVII, 1 - '.? ) . Prezenţa lor î n <·adrnl aşezării poa t e fi
o do nulă a prelucrării fiemlui sau a bronzului de către locuitorii din <laYa,
de la Sprîncenata. în aeest sens pledează şi o serie de bucăţi de zgură des
coperite în cursul săpl'tturilor. Creuzete similan• apar î n multe alte a::;ezări
geto-dacc78, fiind puse în legătură cu acelaşi proces al prelucrării met alelor .
2 . l'nl'lt e �i ohil'cl e dl' ml'taJ, piatră, os şi lut
Alătnri de eeramică, uneltele şi obiectele de metal, piatră., os �i lut

reprezintă a doua mare categorie de descoperiri din aşezarea <le la Sprinee
nata. Desigur, nu se poate vorbi de cantităţi înRemnate sau de o fn-'CYenţă
a acestora care Ră se ridice la volumul impresionant şi varietatea descoperi
rilor cernmiee. Luate în parte fiecare <lin acestea, în funcţ.ie de tip şi d esti
naţie practică, 8-ar putea vorbi ehiar de raritatea unora din aceRtea. f'itu
aţia nu este singulară sau particulară aşezării de la Sprîncenata. Este
vorba <le o constatare ce caracterizează în general aşezările geto-datice.
7• H . şi Eca t . Vul pc. Dacia. :l - 4. 1 927 - 1 932, Poiana (fig. 67) ; \'. Căpitanu C arpica,
8. 1 97fl. H ăcătău (fig. 27- 28) : D. Aerciu, R u ridmm a aciccl, (pi. 53/8 ; 55 / 1 ; 56/2 ; 60/ 1 - 2 ;
6 1 / 7 : 84/2 şi 9.'i /9) : A. Iluzilă, op. cil„ p. 96 lfig. 4 /3- 5), pentru Bîica Doamnei.
7 6 A Ruzilii, op. rit., Bîlc::i Doa mnei, p. 99 (fig. 1 3) ; I. l-1. Crişan, Ceram ica . . .
(pi. C L XXXV I I), idem. Ziridava (pi. 97- 98) : D. Bcrciu, op. cit . , Ocni l a (pi. 53/9 : 90/2).
77 C . Băluţă, Apulum, 5, 1 964, p. 280 (clat::ire A ugustus-Cl::iudius) ; D. Bcrciu, op. cil.,
p. 77 (pi . 69/1).
78 V . Căpitanu, Carpica, 8, 1 976. H ă c :itău (pi. 45 / 1 - 8) ; I. I I. Crişan, Ziridava-Pecica
(pi. 1 27/1 - 4) ; D. B crciu, op. cil„ Ocnila, (pi . 1 0/7), 1 2 ; 96/5 - 6).
61
a. Unelte şi ob iecte de metal. Descoperirile din această categorie se
impun nu atît prin numărul lor, cît mai ales prin varietatea tipurilor. Unel
tele care ar fi trebuit să domine sînt prezente in număr foarte mic, constînd
doar pl'i n citeva tipuri, nu î ntotdeauna <li11tre cele mai scmnificatiYe.
În primul rînd ar fi de menţionat, <lin seria uneltelor, <louă topoare
de fier, de tipul celturilor, cu �aură longitudinală şi tăişul lăţit faţă de
mîner ; unul dintre ele este înalt de 0,096 m şi lat, la tăiş, de 0,062 m (pl.
XLVIII, 1 ; XLIX, 1 ), iar celălalt, similar, dar mai înalt, măxoadl 0,11 m
( irnllţimea) şi 0,058 m lăţimea tăişului (pl. XLIX, 4). Piexe de acest tip nu
sînt prea numeroase n� c i în c·t•lelalte aşezări geto-dacice. C'îteva exemplare
st• ( · n n ox c· tli 11 d pxeop<>ririh• ele la Brad 79 şi Popeştillo.
A clona g-rnpi"t de unelte <le la Sprincenata o reprezintă cosoarele de
t i p .sica . t oa ' p 1lin fier şi de dimernduni mici. Se cunosc pină în prezent
pa!ru axeme: wa C' o xoa re , toa � e uşor curbate, eu miner scurt, de mărimi cu
pri nse între 0 . 1 0:3 ::;i 0,08() m şi lăţimea lamelor î ntre 0,01:3 - 0,0 1 7 m
(pl. X LVIII, 4, ;-, ; X LIX. �' 3 ) .
Axtfrl d e u1wlt P xînt dcxtul <le răxpînclite şi se Îl1tilnesc aproape fără
ex(·L• pţie î n a�Pzările geto-dac· i · ·" şi păstrează destul de fidel aeeeaşi formă81 •
Fn·t·venţa lor poat P fi o dovacl<'l directă a caracterului tipie dacic al acestor
u n el t e ::;i o C' onfi rmal'<' a clatt•lor oferite anterior de i z,'oarele xcrise şi a
rl'prezent:lri i a cext ei fomw. C'a armă de data aceasta, pe Columna traiană.
Cuţitele xint rep1·ez<•ntak ai ci cloar printr-o lamă cu vîrful rupt,
f u 1 1 l'tia ael'xtora fiind luat:I în principal d e cosoare ( pl. XLVIII, 2 ) .
Printr<' unt.•ltefo de fier se află :;; i un virf, aparţinînd după
toat l' aparenţele unui fier de plug. Identificarea lui cu un fier de plug este
ipotetică din cauza stării lui fragmentare. El are o formă de placă conică
<·u marginile îndoite în sm. S-a găsit în S I, la adîncimea de 0,90 m
(pl . XLIX 5 ) .
Din rîndul armelor n u s-a descoperit decît u n vîrf de lance fragmentar,
-cu profil. în secţiune, romboidal (pl. XLVIII, 7 ) .
în afara uneltelor s-au găsit şi alte obiecte c u destinaţie diferită .
Priutn· ace.xtea se numără doi pinteni de fier ; unul are spinul ascuţit şi
unul din braţe rupt (pl. L, 6 ; LI.. 13), celălalt, de dimensiuni mai mici
(lungimea 0,06 m), eu capetele îngroşate, unul rupt şi spinul aseuţit . dar
�i el cu vîrful rupt (pl. L, 2 ; LI .. 14). Pinteni de acest tip sînt relatiY ră s
pirnliţi în lumea geto-dacă, avînd corespondenţe în cei descoperiţi î n aşezări
le <Îl' la Pope:;;t i82, Ocniţa83, Poiana84, Răcătău11.;, Ylădiceasa86 etc . În ace
ea �i grupă de <lexcoperiri se i nclude şi o zăbală de fier fragmentară,
cu capetele îndoite, lungă de 0,13 m ; găsită în S VII, la - 0,80 m
( pl . X LVIII, 8 ) .
79 \". l"rsachi. \lcmA n t i q . . I. 1 96\l, p . 1 1 4 ( fig. 1 ), d e l a Oradu,

"" \I. Turcu, Grio-dacii din Cimpia Jfonleniei, p. 202 ( p! . I \", 2), n. \"ulpc, SC ! \", 6,
r n5;,, 1 - 2. p. 248 ( fig. 10, 1 ) .
81 H . şi Eca t . \"ulpc. Dacia. :� - 4. 1 927 - 1 9:l2, p . :n5 (fig. 1 1 5) : H . \ " u l p e . SC I \", 6,
1 955. 1 - 2. p. 248 (fig. 10, 2), '\I. Turcu. op. cil., p. 201 ( p i . I \") : I >. Herciu, Buridava dacică,
pi . :il /8). \I. C omsa. Pontica, 15, 1 982, p . 5 7 - 79.
8 " H. \"ulpe, :\lat criale, \", l ll59. p . :146 (fig. 1 1 , 6) : \I. Turcu. op. , cil. p . 20:1 (pi. I X -
5 - 6).
•� D. Berciu, o p . cit. ( p i . 1 2/ 1 8 ; 3 0 / 4 , 7 ; ll6/ 1 7, 24).
84 H. \"ulpe. SC !\', 2. 1 95 1 . 1, p. 20 1 lfig. 22. 4 - 6).
"5 \". Căpilanu, Carpica. 8, 1 976 ( f ig. 39, 7).
86 G . T ro ha ni , Cercetări arheologice, 1, 1975, p. 153 (fig. 3).
62
Din i-leria obiectelor tle utilitate imetliată face parte şi un amnar de
fier cu vîrful rupt, fiind prevăzut la capăt cu o apucătoare ; proviiw clin
S VIII, de la adîncimea de 1,50 m (pi. XLVIII, 11 ; I„, 4). La ace,.;tea,
se adaugă o serie de obiecte mărunte, unele cu destinaţia neprecizată.
Prîntre acestea se numără : tloţ_1ă zale dintr-un lanţ. de fier, una î n
formă de opt, iar cealaltă ca o scară d e şa miniatură ( pl . L , 1) ; purdn
din S VIII, -0,20 m ; cuie de fier (piroane) eu floare, lungi de 0,12 m
şi respectiv 0,80 m ( pl . L, 9-10) ; cui-aplică, dublu, cu plaeă ovală, lungă
de 0,044 m, găsit în S VIII, la -0,60 m (pl. XLVIII, 9 ; L, 8) aplieâ tlin
tablă de bronz, de formă rectangulară, cu latmile de 0,021 m ; pe margini
are un decor constîn d dintr-o linie punctată, fiind prevăzută în spa t e eu
un cui de fixare (pl . XLVIII, 1 2 ; I,, :i ) ; s- a găsit în S II, la - 0,30 m ; obiect
de fier, o cheie de tip „lakonic"87 în formă de ancoră (unul din braţe lipsii,)
cu bra,ţul median lung de 0,076 m şi cele laterale ele 0,04 m (pl . L . 7 ) :
:-;ă.geată de fier cu vîrful rupt (pl . XLVIII, 13 ; J, , 3 ) ; obiect cu funcţia nP
precizată, lucrat din sîrmă de bronz , cu capetele a:-;cuţite şi îndoite c a u n
c irlig, c u lungimea d e 0,246 m (pl . XLVIII, 6 ) .
Pibulele, a căror prezentare am lăsat-o intenţionat la urma ace,.;tui
capitol, se impun desigur, nu prin numărul lor care, trebuie precizat , e,;;t e
destul de redm;, ci prin importanţa lor cronologică. O primă categorie o
formează patru fibult', una de argint (pl . LI, 1 ; I.II, 1 ) şi trei de bronz de
tip „lingmiţă" (pl . L I , 2 - 4 ; J,II, 2, 4 - :i ) . Toate s-au găsit în ultimul
nivel de locuire. Tipul ca atare est e bine cunoscut şi destul tle răspîndit
în Dacia. D escoperiri de acest fel s-au făcut mai de mult în Transilvania,
la Remetea88, Costeşti89 şi Sighişoaraoo şi în aşezările getice de l a Tino,.;u91
şi Poiana92, precum şi în t ezaurul de la Merii- Goala93• Mai tîniu, nmrn1 rul
lor a sporit cu exemplare din t ezaurul de la Şeica l\lică94, Popeşti95, PPteni96,
H ăcătău97 ( 1 4 ex Pmplare bronz şi 3 argint ) , Ocniţa98 etc .
,
P ibula d e t i p „linguriţă . , ce apare în contexte arheologice geto
dacice în număr însemnat, este datată în principal în a doua jumătatP a,
secolului I î . e.n., începuturile ei aparţinînd chiar mijlocului aceluia�i
secol . Indicii preţioase în aceRt sens ne oferă în primul rînd t ezamele de la
R emet.ea şi Şeica 1Iică99, în care fibulele de acest tip apar împreuni't eu
denari romani republicani. ffitimele monede din aceste tezaure datează ,
în primul caz din anul 1 6 î.e.n., iar cel de-al doilea, tot din vremea lui
Augm�tus, oricum după anul 28 î.e.n. Cît priveşte exemplarele de la Sprîn
cenata, aşa cum am precizat mai sus, ele provin din ultimul nivel de Io-
87 \'. Onrbcck, Geschichte des A.Lpenrheinlhals in riim isc/1er 7.eil, p. 57 (pi . 28/9), p. 99
(pi. 36/4) ; A. H ă dulescu, Pontica, 4, 1 971. p. 277 (pi. I I I, 6), m en ţ ionează un exemplar clcsco
pcril Ia Tel i ţ a (jud. Tulcea), intr-un con text arheologic clin sec. I - I I e.n.
88 Arha eologioi Ertcsitti, 26, 1 906, p. 365 ; cf. şi \'. Pârvan, Gelica, 1 926, p. 554 \fig. 372).
89 O. Floca, Contribuţii la cunoaşlerea le=aurelor de argint a acice, Bucureşti, 1 956, p . 3 1 ;
D. Pop escu, Dacia, 7 - 8, 1 9:l7 - 1 940, p. 1 9 1 .
9 0 Ibidem .
91 H. şi Ecat. Vulpe, Dacia, 1. 1 924, p. 2 1 2 (fig. 43).
92 Idem. Dacia. :l - 4, 1 927- 1 932 ; p. 325 - 327 (fig. 1 06/ 1 5 - 17) ; Dacia, :-.; . S„ 1 , 1 957,
p . 150 (fig. 5 / 2 ) .
93 D. Popescu. op. cil„ p. 1 88 (fig. 6).
B« O. Floca, oµ. cil . • p. 29 - :12 (fig. 2 1 ).
95 '.\f. Turcu, (ie/o-dacii di11 Cîmpia Jfunleniei, Bucureşti, 1 9 79, p. 198 \fig. 25/2- :1).
98 Zoit an Szekely, SC ff, 1 6, 1 9 65, 1, p. 5 9 - 60 (fig. 6/10, 10 a, 1 1). 1, p. 59- 60 (fig.
6/ 10„ 10 a, 11 ).
97 \'. Căpitanu. Garpica, 8, 1 976, p. 64 - 65 (fig. 4 1 / 3 - 6 ş i 42/i), 1 0 - 1 2).
9 8 D. Bcrciu, Buridava dacică, p. 52 (pi. 36/5), p. 87- 89 (pi. 48/6- 8).
ee O. Floca, op. şi loc. cil.
i':3
cuire, datat î n ultimele decenii ale secolului I î. e. n . şi începutul celui
următor. Poate că luind în conRideraţ.ie datele cronolog'ice oferite de ob
servaţiile arheologice de la Sprîncenata am reuşit să fixăm o eronologie
mai strîmă şi mai precisă a acestui tip de fibulă î n Dacia. Ar rezulta astfel
că fibulele de tip „linguriţă" descoperite în Dacia, din seria celor de l a
Sprincenata, care a r urma s ă f i e considerate o variantă dacică a tipului
general, se datează către sfîrşitul secolului I î. e. n. şi în primele două trei
deeenii ale secolului I e. n .
U n a l doilea t ip d e fibulă este repn'zentat d e un singur exemplar
Latl>ne tîrzi u, carf' se î neaclrC'ază în seria fibulelor cunoscute sub denumi
Tc:t <le , , p u k rni e profilate ' ' . E x emplarul de la Sprîncenata este din bronz ,
an· ul prPY:'l zm C'll d o n ă nodozităţi discoidale, piciorul cu terminaţie glo
buL1n'l, rmt agTafa rup t:l :-;; i rp,;01tul din :;;a pte spirale (pl . J,I , 8 ; J,II, 3).
Fihuk d e hro nz d e aePlaşi t i p sî n t r<>lativ numeroasf'. Ca variante,
rnai multsa u mai puţin apropiat e <le exemplarul de la Sprî ncenata, sint
donun entatP in a :-;; ez fi r il e gc>to- dacice de la Ocniţa100, Tinosu101, R ăcătău102,
Brad103, Poi ana104 :-;;i Şimleu Silvaniei1°5• Condiţiile de descoperire a aces
t m' < tn u perm i t , pe haze ,;1 rati grafice, o încadrare cronologică mai strî n să .
_-\.1Jrnape t o a t !' fa(' p a r t e i n s:'l din seria prevăzut ă cu o singură nodozitate,
cu ( ' :lpăt u l pif'i orului ,;implu ,;au cu terminaţie conoidală, :-;;i , de regulă, de
<li m t>n,;iuni mai miei :-;; i <·u re:-ortul destul <le mare. Yariante mai apropiate
:RP i ntîl ne,;(· t otn:-;; i la Ocni ţ a , u n a cu două nodoz i tăţi , i ar alta t·u una sin
gnr;V oB.
Înt rP:tg':t grnp:'l (le a ,;tfcl dP fibule PSt<' datată îndeob�te după primele
du�I;'\ - trei decenii ale secolului I e. n . , anumite variante depăşind chiar
gra ni ţa superi oară a aeeluia:-;;i veac10i. Cît pri\·eşte datarea exemplarului de
la �prîneenata, trebuie să facpm mai întîi precizarea că el se constituie,
Jlri 1 1 dimensiunile lui reva m a i mari , ca şi prin resortul său redus, într-o
variantă ceva mai rar intîlnită . Faţă de seriile mai mici :-;;i cu resort dez
vol t a t , am zice mai obişnuite, ('are se întind :-;; i în a doua j umătate a seco
lului I e. n . , fibula de la Sprîncenata se înscrie, în seria rronologică a tipu
l ui , printrP variantele mai vechi .
100 D . Herciu, op. cil . . p . 5 2 - 5:1. 76, l O :l (fig. 22/6 ; pi. 20/ 1 - 7 ; :l6/l. 6. 22 ; 37/5 ; 7 1 /5 ;
72/(1 ; 8 1 /6 ; 82/7 ; 91 /6- 7 ; 95/7 ; 1 02/ 1 0 - 1 1 , 1 6 ; 106/8) ; cf. şi '.\!. Babeş. SC !\ ".\. :'13. 1 982,
2. 250 - 2.� 7.
101 H . şi Ecat. \"ulp<', Dacia, 1. 1 924, p.
214 (fig. 44/ 1 - 2).
10 ! \". Căpitanu,
Carpica. 8 , l !l76, p. 64 - 65 (fig. 4 1 /:l - 6 şi 42/7. 1 0 - 1 2).
ma \". l 'rsachi. Carpica, 1 . p. 1 78 (fig. 5:l / l :l - 1 5 ; '.\IcmAnliq, 1, 1 964, p. 1 1 2 (fig. 1 0/
1 - 2 ).
101 H . \"ulpe, Dacia, 3 - 4. 1 927 - 1 9:12. p. 325 - 327 lfig. 1 06/ 1 4 ; i<iem, SC I \', 2, 1 9 5 1 ,
p. 2 i l 0 (fig. 24/4) ; Studia Thracologica, 1 976, p. 109 - 1 10 ( fig. 5/2.6) ; \"CZi pentru Cîndeşli
{j u d. \"rancea), .\. Florescu, :\I. Florescu, Studia a n liqua e t archacologica. I. 1 983, p. 72 - 93
{fig. 51 7).
lOă .\I. :\latei. în Xl\lPorol. :l, 1 979, p. 1 7 ( pi . \" I. 1 - 2).
1 !1 6 D . Bcrciu, op. cil., fig. 22/6 ; pi . 3 1 / 1 2 ; şi 951 7).
1°7 O . . \ l mgren. Siudien uber 11ordeuropii iscl1e Fihl'/{orm, 1 897 (i:l. 236) ; H. J. Eggcrs,
în .Jahrbuch des Hiimisch-gcrmanischcn Z<'n tralmuscums, :llainz. 2. 1 955 : i dem, Der riim is
c/ie I m port im Freien Germanien, l la mhurg. 1 95 1 ; I lona J(oYrig. Die llaupl/ypen der kaiser
lichen Fibe/11 in Pa1111011ia. f)issPann, 2. 1 9:17. 4, p. 1 1 7 şi pi. \", 40 : :li. '.\Ienkc. în S/udien =ur
\"or- 1111d Frii/lgesc/lic/l//iche11 A. rchiiologie, Feslschri{I {iir .J. l\"erner :um fi ,L Geburls/ag, l\liin
chc1� . 1 974, p. 14 4 - 1 5 7 ; T. Kolnik, în Symposium ..l. usk/llllf/ der Lalcne=ivilisalion und A n{iingc
der ycrman ische11 /Jesiedlunţ/ im Jl illlercn Donaugcbiel, Bratislava, 1 977, p. 1 4 9 şi urm. : A . K.
A m broz, Fibu/y juga e11ropeijskoi casii SSSR, în ,\rhologiia SSSH, fasr. Dl, 30, 1 966, p. 40 1pl .
8/ ! - 2, I, 1 ) : B. ()\"crbcrk. nas . \ /pen rhein/a/ in r iim ischer Zeii in '.\liinchncr Bcitriigc zur
Yor-und Friihgcschi<'htc, Banei 20, parlca I, 1 982, p. 28, nr. 74 (pi. 5 / 70- 71 ; 6/74) ;
64
ln al doilea rînd ţinem să menţionăm că fibula în discuţie a fost des
coperită în ultimul nivel de locuire �11 davei de la Sprîncenata, la -0,20
m de la suprafaţa solului, nivel ce pare să atingă mijlocul secolului I e. n.
În acelaşi n iv el au apărut �i cele două fibule de tip „linguriţă" şi o monedă
de bronz de la Au gu st rn;; , emisiune din anul i) î. e. n., dar contramarcată
foarte probabil în vremea lui Claudius. Toate aceste date arheologice şi
repere cronologice ar îndreptăţi plasarea î n timp a fibulei în cursul de
eeniilor doi - trei ale s ecolului I e. n .
Tot din ultimul n ivel de locuire al aşeză1ii provine şi o fibulă de
bronz din seria mare cunoscută l'mb denumirea de „fibulă cu balama"
(Scharnierfiebel ) . Este vorba de fapt de o variant ă a tipului „Aucissa"
( Bagendon ) . Arcul este dintr-o placă lată, cu două tăietmi (ferestre)
longitudinale �i cu butoni laterali la resort şi spre capătul arcului . Piciorul
se ,.; ubţi az ă, iar p 01t agTafa are o formă aproape rectangulară, cu un buton
la colţul de sus din exterior ( pl . LI, 5 ; LU, 6 ) .
Fibule d e acest tip sînt relativ rare. U n exemplar apropi at de tipuJ.
celui de la Sprînc�nata a apărut la Ocniţa, numai c-ă nu e st e prev-ăzut cu
butoni şi perforaţii, şi are piciorul şi portagrafa diferite108•
Piese similare, dar nu identice, se semnalează î n zona alpină a văii
l� innlui109, precum �i în unele aşezări din Anglia ( B agendon), R . F. Ger
mania ( Urmitz, W i e sba d en , � eusR) , Franţa ( Alesia), Elveţia ( Vindonissa ) no
etc. Din d atel e cunoscute pînă acum, asemenea fibule se plasea ză din punct
de vedere cronologic în prima jumătate a sec ol ul u i I e. n .
U n alt t i p d e fibulă ( de bronz ), aparţinînd ele asemenea ultimului
nivel ele locuire, este reprezentat de un exemplar din seria fibulelor în forma
litei·ei „omega " , cu extremităţile prevăzute cu cite trei globule fiecare.
Acul este mobil şi cu vîrful foarte ascuţit ( pl . LI, 9 ; LU, 8 ) . Deocamdată,
fibule dl' ace st tip nu se cunosc în aşezările geto-dacice <lin a cea8tă peri
oadă. Ele apar îmă în regiunile de vest ale Europei, cîkYa p i ese , mai mult
8an mai pu ţi n asemănătoare cu c ea de la Sprîncenata, 8e 8e m n alează în
aceea�i zonă a Yăii Rinului111, unde sînt datate în perioada claudio-ves
JJH l'i ană. P e nt ru exemplarul d<' la Spr îne t nat a , ţinîncl desigur sea ma şi de
•
e <•lplalte descoperiri, fibule şi monedă, trebuie a vut ă în vedere faza mai

Y<'che, r especti v cea claudi că . Î n această pri vinţă este semnificativă o
f i hulă de ac elaşi tip descop er ită ht Ale sia , într-un strat ele cultură datat
la mij!ocul secolului I e. n . 1 1 � .
I n aceeaşi categorie de de scoperiri se mai include şi o fibulă de bronz
cu r p,.;ort multispiralic , eontinuu, trecut pe sub capătul arcului . Acesta din
m·m;1 , uşor curbat, are faţa supe1ioară în forma unui triunghi, pr el ung .
ascnţ.it către picior (pl . LI, 6 ; LII, 9 ) . E ste o fibuh1 de ti p Latene tîrziu,
gă �ită în ulti m ul nivel de locuire şi se datează, ca şi eelelalt e fibule, în
c ursul primei ju mătăţ i a secolului I e. n . La aceasta se mai adaugă şi un
arc de fibulă de bronz (pl. LI, 7 ; LU, 7 ) , apărut î n acelaşi nivel ultim ele
l ocui re . Numai pe baza arcului nu est e posibil de stabilit ti pul de fibulă, de
l a care provine. Se poate afi rma totuşi că aceaxta se înscrie în seria fibu
l el or J_,atl>ne tîrziu, de la sfirşitul secolului I î. L'. n. şi începutul lui I e. n.
108 I >. Bcrciu. Buridcwa dacică, pi . 96, 23. Titus Kolnik. R omcr:ei11icl1e Grăberfeldcr
in aer Slowakei. I. 1 980 ; I. l i. Crişan, A \I Porol, :J. 1 977, p. nB- 279 (pi . 1 - I I) : N . Gudca
şi Y. Lucăccl. A.l\! Porol. p. 2:l4- 2:J5 (pi . 1 - 1 1).
189 n . Overbcck, op. cil. p. 26, pi . 2. 2 1 , pi . l:l,40 şi :15/2.
uo L. L erat, J.es {ibu/cs d' A lesia, Dijon, 1 975. p. 44 - 45 (pi. X\' I I I, 1 60 - 1 66).
l ll H . Overbcck, op. cil., p. 42 şi 92 lPL l :l,40 şi :l5,2).
·1 1 2 I .. Lerat. op. cil . . • p. 7:1 (pi. XXX I \', 378, 9).
5 - c. 720 65
Obiectele de podoabă propriu-ziHe din metal prPţioR 8Înt reprezentate
prin două piese de argint, ambele din categoria podoabelor tipiee civili
zaţiei geto-dacice din perioada ei „clasică". Ambele obiecte, inele-brlţi'iri,
unul cu capetele petrecutP şi apoi răsucite (pi . 1„1, 12 ; LII, 10) iar celă
lalt de formă spiralică, cu capetele lăţite, cu decor inc izat, de tipul rarnmei
de brad (pi. LI, 10 ; LII, 1 1 ) , i;;înt de dimernduni mici, cu mărimi cP HC 8itu
ează puţin dea.i;;uprn celor pc care le au inel<•le propriu-ziRe şi mult i;;u h eele
ale brăţărilor.
Piese de acest tip se întîlneRc relativ frecvent în cuno8cutele tezame
de podoabe de argint dacice. în ceea ce priveşte inelul eu capetele petre
cute îşi găHeşte analogii la Poiana 113 (jud. Gorj ), Poiana 114 ( jud . Galaţi}
şi Senercuş115 ( jud. l\Iureş). Pentru inelul-brăţară, cîteva paralele, în ceea
ce prive::;te forma, găsim în tezaurele de la Cojocna116 ( jud. Cluj ), Slinrnie117
(jud. Sibiu) şi Sărăcsău118 ( jud. Alba). Pentru tipul <lP ornament, unele
analogii sînt de făcut cu decorul de pe capetele brăţărilor de la Senereuş119,
Coada :Malului120 (jud. Prahova) şi Popeşti121, la grifonul de pe falera de la
Surcea122 (j ud. Oovai;;n a) şi pe unele din cupele cu picior (kantlrnroi ) <le la
Sîncrăieni123 ( jud. Harghita).
în privinţa datării acestor două obiecte d e podoabă trebuie ţinut
seama mai întîi de cronologia generală � tezaurelor dacice şi apoi de faptul
că ele s-au găsit în ultimul nivel de iocuire al aşezării. O datare mai strînsă,
ne-ar oferi-o tezaurul de la Poiana (jud. Gorj ), pentru inelul eu ca petele
răsucite, unde asemenea pieRe ar depăşi, după monede, ehiar mijlocul
secolului I c. n. 124. Ţin'nd i;;eama de Hituaţia celorlalte deRcoperiri din ni
velul ultim de locuire de la Sprîncenata, credem că cele două obiecte
aparţin primei jumătăţ i a Recolului I e. n . , eventual deceniilor unu - trei
ale veacului reRpectiv.
b. Unelte şi obitcfr de piatră, os şi lut . Din rîndul uneltelor de piatră,
ar fi de menţionat mai întîi pietrele de r îşniţă, ce se întîlnesc la Sprince
nata destul de frecvent, fiind reprezentate atît prin rîşniţe primitin.' cit
şi de tip elenistic-roman cu meta şi catillus. Acestea din mmă sînt din tuf
vulcanic, fiind lucrate destul de îngrijit (pi. LIII ; LIV, 4 - 6). Grupa
rîşniţelor primitive :,;înt lucrate din piatră dură, formele lor fiind de i-egulil.
ovale neregulate, uşor albiate pe faţa întrebuinţată ( pl . LIII, 2).
113 C . S. Nicolaeseu-Plopşor, Dacia. 7- 8, 1937- 1 940, p. 207 (fig. 1 / 6, 9- 1 2 : fig. 3 1

1 0 - 1 3 şi fig. 6/3 ; L. Mărghitan, Tezaure d e argint aacice, 1 976, pi. XV I.
114 H du şi Ecaterina Vulpe, I Jacia, 3 - 4, 1927- 1 932, p. 25:l, L. '.\lărghitan. op. cit
a .•
p. :l9 (pi. X I I şi X I I I. 8) ; vezi şi V. Căpito nu. Carpica, 8, 1 976, (fig. 43/1,5) la H ăcătău.
1 15 K. J l oredt , Dacia , 1\1. S. , 1 7 , 1 973 , p. 1 6 4 , L. :\lărghi tan , op. cil. , p. 4 7 (pi. XX I I ,
1 - 3).
m D. Popescu, Dacia , 7- 8 , 1 9:l7- 1 940, p. 1 89 (fig. 9, :l).
m K . Jlored t , Dacia , 1 1 - 12, 1 945- 1 947, p. 266- 267 ; I. Glodariu, A şe:ări dac ice
şi daco-romane la S/imn ic, 1 981 , fig. 84/6- 9.
1 1 8 O ct. Floca , Conlribu/ii la cw10aşterea le:aurclor de argint dacice 1 956, p. 1 6 (fig. 1 3 şi
pi. XX lX , 5- 10).
m K . Horedt , op. ş i loc. cil. ; L. ;\lărghitan , op. cil . , 46 (pi. XX).
120 D . Popescu , Studii ş i referate privind istoria Romdn iei, 1, 1954 , p. 92 (fig. 2/2 � i 4/6).
121 H. Vulpe, A şezări getice din Munten ia, 1 966, p . 27- 28.
122 N . Fettich , Acta Archaeologlca , Budapesta, :l, 1 952, p. 1 27 - 1 78 ; Zollan Sz�kcly.
Conlribufii la cu/lura dacilor în epoca {ierulu i , Miercurea Ciuc, 1 954 (pi. 1) ; ) ) . Popescu , Buletinul
Monumentelor istorice, XLI, 1 972, p. 16 şi urm.
1 23 Zol tan Szekely op. cil . , p. 1 8 - 29 (pi. IX - XII) ; D. Popl'SCU, Dacia, N. s., 2,
1 95 8 , p . 1 5 7- 206.
m C. S . Nicolăescu-Plopşor , op. cil . , p. 215, şi l i . Metaxa , ln aceeaşi publicaţie, p. 211i.
66
Printre obiectele de piatră se numără şi cele cîteva cute din gresie.
Una dintre ele este plată, cu capetele rupte ( pl . LIV, 1 ) . O a doua cute este
de formă cilindrică şi cu perforaţ ie la unul din capete (pl . J,IV, 3 ) . Un
ultim exemplar, cu aceeaşi formă cilindrică şi cu capetele uşor ascuţ.ite,
este foarte subţire şi prevăzut la unul din capete cu o perforaţie (pl . J,IV, 2).
În c ategoria obiectelor de piatră se include şi parte dintr-o statuetă
umană din conglomerat calcaros, unde f'înt redate picioarele de la genunchi
în Rus şi bazinul. Are înălţimea de 0, 19;) şi se pare că ea nu mai avea ş i
C'elela.lte părţi. Rezultă mai degrabă că aceasta a avut iniţial o formă na
t urală apropiată corpului uman, fiind apoi retuşată pînă a i se f i conferit
forma actuală (pi. LIV, 7 ; LV, 7 ) . Această statuetă s-a găsit în primul
nivel de locuire, la - 2 m, în preajma unei vetre cu multe reRturi de arsură
şi cu vase în jurul Pi cu urme de ardere rituală. Condiţiile descoperirii n e
îndeamnă s ă vedem î n această interesantă ş i inedită achiziţie arheologică
o zeitate geto-dacică, ce ar urma să fie pusă în legătură cu un eventual
C'Ult al vetrei, semnalat sub alte forme rituale şi în alte aşezări geto
daci C' e1 2;; .
Uneltele şi obiectele de lut sînt prezente printre descoperirile de la
Sprincenata prin cîteva tipuri bine cunoscute în aşezările geto-dacice.
E ste vorba mai întîi dl' acele calapoade ( lustruitoare) dl' cerami că126, în
formă dt> ancoră, cu faţa de jos ( talpa) frumos lustruită ( p l . LVI ) . Toate
sînt lucrate din pa.stă poroasă, cărămizie şi negricioasă. Cît priveşte denu
mirea şi destinaţ.ia lor practică, trebuie să admitem că, într-adevăr, aşa cum
în mod justificat s-a arătat d(' c mînd, aşa-ziRele „ lw,truitoare" nu pot f i
:altceva decît calapoadl' utilizate la modelarea ceramicii cu mîna1 2 i .
Fusaiolele se înscriu ca o altă grupă însemnată din seria uneltelor
şi obiectelor di n lut. S-au descoperit aproape 40 de asemenea obiecte, pro
venind din toate nivelurilt' de loeuire. 'ripuril(• sînt cele cunoscute şi tradi
ţionale1 28. Cele mai frcevente sînt fusaiolelP bitronc·onice, de mărimi dife
TitP ( pi . LVII) . La acestea se adaugă eele de formă sferoidală şi discoidaJă.
rna clint n• Pic are ea decor, p<' una din ft>ţ p, :;; i ruri dl' RPmicPrc1ui (pl. LV,
!i ; LYII, 1 ) , iar pl' cPalaltă şil' uri dt> liuiuţ e incîzate (pi . LVII, 2). Mai sint
de nwnţionat patru fusaiole în formă de şaibă ( pl . LV, 2 ) , una tronconiei"'t
:;; i clouă din frngmente cenuniee rotunjite ( pi . ( LVII, 9, 1 0 ) .
Xu Iip � e s e nici greu.tăfill d r l ut d e formă piramidală, c u perfotaţi i
la partPa superioară. A u înălţimi euprinse între 0,133 - 0, 142 m şi di
men�iu nil(• bazei de 0,09 - 0 , 108 m . Sînt lucrate din pastă cărămizie, po
roasi'i (pi. LV, 6, 8; 9 ) . Seria obiel'telor de lut se completează cu cîtcva greu.
lăţi p nitrn plasa de. pNrcuit ( pi . LVII, 1 1 ) şi mici rondele din fragmente
<"era.mice eu destinaţ i(• greu de pn•eizat.
Un ultim produs din seria obiectelor ceramice este reprezentat de
un dopofel cu apucătoarl' spmicireulară (pl. LV, 4 ) . S-a descoperit î n gr. l
i:;i aparţirw, ca timp, spcolului I î . ('. n. Nu ştim exact la ce a putut f i
întrebuinţat. l > upă eît(• se pare ar fi de avut în vedere o întrebuinţare
1 "' \"czi b i bliografia ele la n o lclc 6- i .

H• H . ş i Eca t . \ u lpc , op. ci l . , p . :l l î , Poiana (fig. 9i, 4- 1 5) ; \". Căpitan Carpica , 8 , 1 9i6 ,
"
Jl. 4!! - 1 20 , Hăcătău (fig. 24 , 6 - i) : I. 1 1 . Crişa n , Z iridava, p. 1 26 pi . to:I) , A . Buzilă, MemAn tiq,
2 , 1 9iO , Bi l c a Doanmci (fig . 28).
1"7 M. B a beş , SC J \",\ , :ll , 1 !l80, 2, p . 2:J- :ll .
1 "" H . şi Eca l . Vulpl> , op. cil. p . :l1 6 , Poiana (fig. 9i) I. H. Crişan , op. c i l . , p. 1 4i (pi.
103) ; IJ, Bcrciu , o p . cil. (pi. :16) 1 5 - 16 ; 6•->/8- 15) A . Buzilă, op . cil . , Bilca Doamnei (fig. 29-
32).
67
a lui rituală. O piesă :'\imilară s-a descoperit la Tei-Bucureşti129 :;;i altul
metalic însă, la, Ocniţa130 ( Buridava), încit clopoţelul de la Sprîncenata nu
este Kingular.
Uneltele şi obiecttle <ie os nu :'\int prea numeroase. Din această categorie
fi-au descoperit cîteva �mle din os de pasăre, destul de bine ascuţite şi lus
truite la unul clin capete� dar toate cu vîrful ( pl . LVIII, 2 -6, 8 -9) rupt.
Un os, tot de pasrire, destul de lung (0,18f> m) şi subţire, lustruită la supra
faţă şi tăiat la unul din capete, pare a fi fost folosit ca unealt (pl. IjVIII,
10; LIX, 14). Trei obiecte de os de animal, cu perforaţie la unul din capete,
se apropie de forma fluierului ( pl . LIX, 3, 6 - 7 ; ljX, 1 - 2, 8). O spatulă
din spărtură de os (pl . IjVIU, 1 ) , un corn de cerb prelucrat parţial (pl.
LVIII, 11 ; LIX, 13), o brăţară (pl . LIX, 11 - 12 ; LX, 6) şi un obiect
decorat cu cercuri concentrice (pl. LIX, 1; LX, 4) vin să completeze seria
acestei grupe de obiecte şi unelte.
3. Descoperirile monetare
Pe parcursul celor trei campanii de săpătnri ( 197 6 - 1978), precmu

şi întîmpHitor, încă înainte de începerea cercetărilor arheologice din dava
de la Sprîncenata, s-au făcut şi cîteva descoperiri de monede de un deose
bit interes numismatic si istoric. Este vorba mai întîi ele o monedil. de
bronz histriană găsită îrÎtîmplător la suprafaţa aşezării de cătrt> prof.
T. Niţu şi predată apoi l\Iuzeului din Slatina. Deşi nu a fost găsită într-un
anumit strat de cultură este sigur că ea aparţine aşezării. La aceasta se
adaugă o monedă dacică de argint de tip Inoteşti-Răcoasa, un denar ro
man republican, un as roman imperial şi un mic tezaur alcătuit din 18
denari romani republicani, toate descoperite în curiml săpăturilor1 31•
Iată mai întîi care sînt monedele descoperite, pe categorii şi în ordinea,
lor cronologică.
a. llistria ( autonomă)
Av. Capul lui Apollon laureat spre dr.
Rv. I l: TPIH. Vultur pe delfin i"pre dr. cledesubt HP.
AE 3,97 g. 19 mm ( pl . LXI, 1 ) .
O. Precla, Histri a, III, m . 2 3 2 ( pl. IV, ;) ).
h. Gcto-clacică ( tip Inoteşti-Răcoasa)
Av. Cap uman mult stilizat i"pre dr. alcătuit din ovale, globule,
linii :-;impie şi unghiulare, un X şi un grup de "globule-rozetă.
Rv. C'al mult stilizat spre st. cu corpul din două globule mari
unite printr-o linie ; în locul călăreţului, o globulă, iar �mb cal
H şi două globule.
AR 6,94 g. 31 mm ( pl . LXI, 2).
C. Preda, Monedele geto-dacilor (pl. I,IV, 12).
c. Tezmu roman republican
1. M. Fourius Philus
Denar, +- 3,91 g, 20 mm.
121 l\I. Turcu , op. cil. , p . 202 (pi. V I I I , 3) .

1 30 D. Berciu, op. şi loc. , cil.
131 D escoperirile monetare de la Sprlncena la au alcătuit obiectul studiului publkat de
C. Preda şi M . Butoi , ln Thraco-Dacica, 2 , 1981 , p. 65- 71 .
68
Sydenham, ;J29, It. Centrală ; a. 110 - 108 ; Cmwford, R.oma 281 ,
a. 119.
;lf. llfrtnnius
2. D enar, / 3,67 g, 18 mm.
Sydenha m, ;J(i7, It. de sud ; a. 101 ; Crawford, R.oma a. 308/la, a ;
a. 108 - 107.
L . Th orius Balbus
3. D enar, ! 3, 7;J g, 19 mm.
Sydenham, ;J98, It. de nord ; a. 100 - 95 ; C:rawford, Roma, :n6, a.
1 0!>.
P. Ser vili'Us Rullus
4. D enar, -+ 3,80 g, 19 mm.
Sydenham, 601 , It. de nord ; a. 100 - 9:3 ; Crnwford, Roma, 328, ,„ .
100
Q. Titius
!>. Denar, ! 3,;J2 g, 18 mm .
Sydenham, 692, It. a. 88, Crawford, R.oma, 341/2, a. 90.
6. M. Vitelfos
Denar, ! 3 , 87 g, 18 mm.
Sydenham, Roma, 777, a , 7 6 ; Crawford, Roma, 385/4 ; a. 78.
7. ,:l/n. A quillius
D enar, ! 3,6f> g, 18 mm.
Sydenham, 798, Italia, a. 68 ; Crawford, R.oma, 401, a. 71.
8. Jfn. Acilius
D enar, -+ 3, 7;) g, 17 mm.
Sydenham, 922, Roma, a. 5:) ; Crawford, Roma, 442, a. 49.
9. Paullus Lepidm
D enar, ! 3,75 g, 18 mm.
Sydenham, 926, Roma, a. •J•> ; Crawford, Roma., 415/1, a. 62.
10. luba I ( 60 - 46 î. e. n.) .Numidia
Denar. � 3,95 g, 1 8 mm.
Head2, p. 88;-J.
11. Caesar
Denar, t 3,87 g, 19 mm.
Sydenham, 1006, Gallia, a. 54 - 51 ; Crawfo:r:d, monetărie militară,
443/1 a. 49 - 48.
1 2. Idem
Denar, ! 3,80 g, 17 mm.
Sydenham, 1 013, Gallia, a. 48 ; Crawford, 458/1, Africa, 4 7 -46.
13. L. Aemilius Buca
D enar, ! 3,30 g, 20 mm.
Sydenham, 1 060 Roma, a. 44 ; C:rawford, 480, Roma, a. 44.
14. �li . .Junius Brutus - P. Ser·vilius Casca Longus
Denar, ţ 3,60 g, 19 mm (pl. LXI, 4).
Sydenham, 1 298, Est, a. 43 -42 ; Crawford, 507, 2 ; Ei;t ; a. 43 -42.
l;J. P. Clodius
D enar, -+ 3,93 g, 20 mm.
Sydenharn, 1 117, Roma a. 41 ; Crawford, 494/25, a. Roma, a. 42.
1 6. .111. Antonius - M. Barbatius
D enar, ţ 3,98 g, 20 mm.
Sydenham, 1 181, Asia Mică (Efes), a. 41 ; Crawford, 517/2, a. 41
( monetărie însoţitoare).
69
17. Augustus - L. Mescinius Rufus
Denar, t 3,73 g, 19 mm.
RIO, Roma, 155, a. 16 î . e. n.
18. Augustus C. Antestius Vetus
Denar, t 3,31 g. 20 mm.
Hibrid ; pt. rv. RIO, 162, BMC, 122 - 126 ; a. 16 î. e. n . (pl. J,XI, 3).
d. Monede romane republicane ş i imperiale
1 . L. Papius Celsus
Denar, t 3,26 g, 19 mm.
Grueber, R . , 4018, a. 46 ; S�rdenham, R. 964, a . 46 ; C'rawford,
R . , 4 72 /1 , a . 45 î . P. n .
Găsită : S XII, car. 6, -0,85 m .
2 . Augustus - M . llfaecilius Tullus
AE (aR) -+ 8,5 g, 26 mm.
Grueber, II, 106, 4 685, a. 5 î . e. n . ; Giard, 674, a. 7 î . e . n . ; .
contramarcă, 683, p. 36, aplicată. probabil î n vremea lui Claudius, în

Gallia ( pl. LXI, 5 -6, mărită la 2/1 ) .
a . DeReoperirile numi1mrntice infăţişate mai sus, c u datele lor de
ordin tehnic, pun probll'me diferite şi de ace<'a vom î ncerca mai întîi să
subliniem importanţ.�1 pe eare o prezintă fiecare categorie dl' monede î n
partl'. Prima dintre monede, aşa cum reieRe d i n catalogul precedent, este
o emiRiune de bronz a oraşului grecesc veRt-pontie HiRtria. Ca tip moneta r,
acpa sta Sl' integrează în snfa l'misiunilor cu e�ipul lui Apollo, varianta
tîrzi<>, mult diferită de cele care se apropie de aVl'rRul monedelor ca atarP,
necunoscută de Pick, pste prezent doar prin eîteva e xemplare deseopt'rite
la Histria1 32•
Emisiunile dP a C'est tip sînt da tate în snolul al II -ka î .P.n., încli
nînclu-se spre prima parte a veacului respectiv 1 n . Prpzenţa unei pitse din
acea stă categorie în aşPzarPa de la Sprîncenata ar îngădui eoborîrea ero
nologiei monedl'lor rpi;peC'tiYP pînă la mjloeul, dacă nu c·hiar şi în a doua
jumătate a secolului al 11-lPa î. <'. n. Din păcak, moneda ele faţ.ă s-a găsit
întîmplător la i;uprafa ţ.a aşezării, fiind seoasă foark probabil eu prilejul
Răpi"'trii unor gropi moderne. Din a ceastă cauză nu putem şti eîtuşi de
puţin din m11·e nivel de loeuire provine. Pn'zt>nţ,a l'i într-unul din stra
turi]p de depuneri ale aşezării ne-ar fi sluj it la fixarea unei mai exacte
cronologii a aşezării. Chiar şi în aceRte condiţii, moneda care Sl' le agă în
mod sigur de aşezare, poate fi luată ca reper eronologic. Admiţînd <"ă n t
în nici un caz nu poate să coboare mai joR de a doua j umătate a Hecolului
al Ii-lea î. e. n . , afară n umai dacă nu admitem o riimînere a t'i mai î ndelun
gată în circulaţil', fapt mai rar î ntîlnit la emisiunile de bronz, a m a vea o
primă şi importantă dovadă că la a ceai;tă dată aşezarea se afla , cel puţ in,
la începuturile sale.
Descoperirea monedei hi striene în aşezarea getică de ht Sprîncenata
ridic.-ă o problemă deosebit de importantă privind circulaţia monetară a
Histriei şi a raporturilor greco-băştinaşe. Se ştie că diclrahmcle de argint
1 3' B . l'ick , /Jie anliken .\fun:en J\"ordgriec/1en/aruls-lJacien und .\{oesien , Berlin, 1 , 1 ,

1 898 , n r . 458, doar ca lip 1-{l'ncral ; C . Pred a , H istria, I I I , 1 97:1, p. 1 05 , nr. 252- 257 , 264 (pi.
I\", 5).
133 Ibidem , p. :JS.
70
histriene din St'colelc V - I V î. c. n. au cunoscut o largă răspîndire în teri
toriul geto-dacic134• P1intre descoperirile de acest gen care au atins �mu au
depă�i t l inia Oltului se nu mără în mod sigur o piesă găsită la Ohîr�ia
(ju<l . Olt )135 �i alta probabilă la Bistreţu (jud. Dolj )136, la care s-ar mai
putt>a adăuga �i un presupus tezaur ca ar fi apărut la Cremenari ( j u d .
Vîlcca)137• Cit privc>�te emh;iuuile de bronz, exceptînd p e cele cu roata,
aproape că nu au depăşit spre nord linia Dunării. Nu ştim, de exemplu
că pîrn"i acum să Re fi descoperit vreo monedă de bronz histriană în aş ez ăiile
getice din Cîmpia Dunării , mai des î n cele situate mai sus de linia fluviu
lui . Pr ez en ţ a telor cîteva exemplare în cetatea dacică de la C o steşti13 8 ,
în .:\Iunţ i i Orăştici , nu este, cum pe bună dreptate s-a apreci at, rezultatul
unui proces de eirc ul a ţi e sau de schimburi , şi ca atare nu poate i ntra în
d isc uţia noastră. De acl'l�a , descoperirea de la Sprîncenata constituie o
t'XC'l'pţie, surprimîrnl prin distanţa mare la care a, ajuns. Ea trt>buie să fi
p:ltruns pînă aie i ea urmare a schimburi l or intertribale. N u credem că a r
putea fi vorba în acest eaz de rezultatul unor raporturi direc.te ale ge ţ ilor
clin această zonă �i greci i histril'n i . Moneda, ca şi cele cîteva fragment<' cera
mic·e elenistiet> dl'seoperite în cursul săp ăturilor, trebuie înţelese ca fiind
e x JH ' t> sia unor rPlaţii ele schimb greco-băştinaşe indirecte, realizatP prin
intermediul eomunităţilor traco-getice situate d e-a lungul Du n ării .
· ·- b. In a doua categorie a d fscoperirilor n u mi smatice de la Sprînce
na t a HP înscrie moned:1 get o - d aci că, găiiită. în 8ecţiunea V, la adîncimea
de 0,70 m, în c upri n sul nivelului al treilea de locuire. Moneda face parte
din rîndul emisiunilor de tip Inoteşti - Răcoasa, răiipîndite mai ales în nord
estul l\l u nten i t> i şi în zona sudică :1 1\lolclovei , dar destul de prezente �i î n
('impia l\l unteană, d e scoperi ri m a i în Hemnate fiind tezaurul de la Pipe1%
::;i Pxemplarele clin <l ava de l a Popeşti1 39• Cea mai îndepărtată d cse o p cri
re, c·are depă ş ea pînă în prezt>nt limita de Vl'lSt a ari ei de r ă spîn d i re a tipu
lui m onetar I uoteşti-Ră<'OHl'a, o r eprezintă un mic tezaur, găsit în satul
Teleorman, eorn . l\Jîrzănt>�ti140, �i o mon e d ă d esc operit ă recent la Duleean
ca (jud. 'l' elt>ornurn )141• Ambele d escop eriri �e detaşează, fiind destul de
izolate faţă de a ria pri ne i p a l ă de răiipîndire a monedelor de tip I n ote şti-
1{ �1.coasa .
Moneda d i n aşezare a . de la Sprîncenata, a că1·ei prezenţă la acea:o;tă
depărtare ne a pa re oarecum sm·prinzătoare, r eprezi nt ă , cel puţin Î!1 8ta
diul actual al C t'reet ărilor , Cl'a mai de vest de::;coperire de ace8t fel. Intru
eît ea i:ămîne totuşi destul de izol ată n-am putea încă vorbi de o extindere
a limitelor a ri ei de ră spî n d i r e a acestui tip monetar getic pînă la linia Oltu
lui. Ar urm a d oar �ă Yt•dc m în acea8tă monedă rezultatul iichimburilor
dintre eomunitatt>a get i c ă de pe cursul inferior al Oltului şi cea a geţilor
de pe Valea A rgeşului. Î n a eest cadrn am put e a integra eventual şi cupele
de tip delian cu decor în relief det:coperite la Sprîncenata, aj unse aiC'i pro
babil din importantul centru de la Popeşti142•
1 34 n . :'.\l i lrca , S LCI. 7, 1 965, p. 1 63- 1 65.

135 C . Preda , op. cil . , p. 28.
1 36 B. l\l i lrca , op. cil. � i loc. cil.
1 37 O. I l iescu , SCN, 2, 1 958, p. 449.
1 3ti !li. :'.\'!acrea , A I S C , 2 , 1 9:�:J - 1 935, p. 1 47- 1 6:J.
1 38 C. Preda , Jlonede/e geto-dacilor, 1 973 , p. 247- 270.
uo lbidem .
1 41 M. Ch i l cscu , SC IVA , 30, 1 979, 4 , p. 501 - 506.

H2 H . \' ulpc , SCI\', 6 , H l55, 1 - 2 , p . 2:l!l- 2'i0 ; idem , M a l erialc, 3 , 1 957. p. 227- 246.
• 7l
Moneda getică asupra căreia referim pune în . discuţie, pe lingă
unele aspecte de circulaţie, şi probleme de cronologie. Din cercetările nu
mhnnatice mai recente rezultă că tipul monetar Inoteşti- Răcoasa derivă
stilistic şi continuă în timp emisiunile de tip Vîrteju-Bucureşti, fiind datat
în principal în primele trei-patru decenii ale secolului I î. e. n .143 • O ase
menea datare este confirmată de cercetările arheologice mai noi şi cores
punde în general situaţiei economice şi social-politice a Daciei din această
perioadă. Amintim de exemplu că, o dată cu Burebista, geto-dacii aban
donează vechile monetării de tip greco-macedonean şi deschid ateliere noi
în care se emit monede de tip roman republican ( Tilişca)144•
Exemplarul din dava de la Sprîncenata s-a găsit în al treilea nivel
de locuire, penultimul în ordine cronologică, nivel în care a apărut >7i
tezaurul de denari romani republicani , ce se încheie cu două emisiuni de
la Augw;;tus din anul 16 î. e. n. Această împrejurare ne-a permis să plasăm
acest nivel de locuire î n a doua jumătate a secolului I î. e. n . O astfel de
datare ne-ar obliga şi la coborîrea în timp a monedei getice, după mijlo
cul secolului I î. e. n . în acest caz trebuie să admitem o rămînere mai înde
lungată în circulaţie a unor piese din categoria respectivă şi nu o coborîrc
a datei de emitere a tipului în general. Pen;istenţa în circulaţie a unor a8t
fel de monede, ulterioară perioadei lor de emitere, este cu atît mai mult
de acceptat, cu cit se ştie că aceste emisiuni sînt cele mai tîrzii monede
bătute de geţi. D escoperirea monedei în discuţie la o distanţă relativ mare
de centrul monetar din care provine, reprezintă o dovadă în plm; a datării
ei tîrzi i .
În legătură c u tipul monetar Inoteşti- Hăcoasa, remarcam şi cu a l t
prilej c ă a1ia lui principală d e răspîndire cuprinde, pe lingă nord-estul M un
teniei şi sud-vestul Moldovei, şi o bună parte a jumătăţii de est a Cî mpil'i
Muntene, inclusiv valea i nferioară a Argeşului, cu importanta aşezare de
la Popeşti !;li cu numeroasele aşezări getice din preajma Bucureştiului1�5•
Incercam cu aceeaşi ocazie să tragem concluzi a că o asemenea arie de ră,;
pînclire ar fi o dovadă a· unor raporturi foarte strîme şi unitare între> geţii
din centrul Munteniei şi cei dintre Buzău şi Siret, raporturi ce pot indica
realizarea unei unificări unional-tribale, respectiv a unei formaţiuni poli
tice prestatale. Un asemenea proces de unificare corespunde noilor condiţii
de dezvoltare din Dacia şi ar putea fi legatl' eventual de primele acţiuni
ale lui Burebista, anterioare anilor 70 î. e. n. E x tinderea spre vest pînă în
bazinul inferior al Oltului trebuie să se fi realizat, de acelaşi mare rege
geto-dac, ulterior unificării celor două mari uniuni de triburi Vîrteju
Bucureşti (piefigi ) şi Inoteşti- Răcoasa ( siensi ) .
c . Î n categoria a treia a descoperirilor monetare de l a Sprîncenata
se includ denarii romani republicani, grupaţi, după cum am văzut , într-un
mic tezaur alcătuit din 18 exemplare. Monedele n - au fost găsite, aşa cum
se obişnuieşte în cazul tezaurelor, depuse într-un recipient oarecare, c-i
răspîndite pe o suprafaţă restrînsă de circa 1 m:i la baza nivelului al trei
lea de locuire, la o adincime de 1 m. Cei 18 denari au date de emisiuni
diferite, eşalonîndu-se pe o perioadă de timp cuprinsă între 1 19 - 108 şi
16 î. e. n . , data celei mai recente emisiuni din tezaur. În privinţ,a greutăţii
10 C. Preda şi I . T . Dragom ir, SCN, 6, 1 971 , p. :18.

141 N. Lupu , .JNG , 17, 1 967, p. 1 02- 1 2 1 : C . Pred a , op. cil . , p. 345- 352.
1 45 C. Preda şi I . T. Dragomir, op. şi loc. cit.
72 •
St' n ma rcă la cele mai multe din monede (12 AR) valmi J'idicatt', cu
plime î ntre' :::1 ,98 �i 3 , 73 g, r gal<> f'au foa rte apropiate de cea oficială. Patru
dint re dena1i eînt ă n P c î nh e :::1 ,67 �i 3 , 52 g, iar alţi doi ( nr. 13 şi 18) coboară
mult sub gn uta trn nm ma lă, ajungînd la 3 ,3 0 şi respectiv 3 .31 g.
Î ncHcările din ultima vn me de a găsi şi stabili criterii pe haza că
rora să se poa t ă deosebi dt'narii de tip Tilişca e mişi în Dacia de cei veniţi
din atelit'rele i omanl', pa r s[1 fi n alizat unele progrese. Monedele hibride,
în primul rînd, :-:i cele cu gre utăţ i foarte scăzute par să. se includă printrl'
e misiunile de tip roma n din Dacia epocii lui Burebista 146 • În cazul mal'i
lor tezaurP, und1:.· un tip morH:tar e ste repnzentat prin ma i multe exemplan·
şi unde sint posibile compara ţ ii de or din tehnic, stilistic şi artistic dl' de
taliu, p ot fi SC'pa rate unele grupe de ( misiuni cu anumite particulariti'iţ.i
de stil, relieful repHzu1tărilor mai a platizat , simplificări în rrdarrn unor
a mănunte din compoziţia tipului monetar, greşeli sau Rtîngăcii ale legendei ,
care ar urma să fie trecute î n rîndul monedelor locale geto-dacice147•
Aplicînd unele din aceste criterii la tezaurul nostru, ar urma Ră con
siderăm ca (•misiune dacică, denarul descriR la nr. 18, emis în vremea lui
Augustus şi a magistratului monetar Antestius VetuR. Moneda are o greu
tate doar de 3,31 g :;;i este o pildă hibridă, avînd capul lui AugufitUF; pe avers
de tiJJ Ul R I C , 162, iar pe ren1s pe Apollo rncrificînd i;;i legenda C. ANTIS
TIVS YETV S III . VIR AJ� OLON I ACTIO (tip EMC, 9f>). N-am putea
avea aceeaşi certitudine şi în cazul monedei lui J,. Aemilim; Buca (nr. 1:3
din catalog), numai pent1u motivul că ea cîntăreşte doar 3,30 g. Criteriul
greut ăţii Fcăzute nu r oate �ingur �ă fie hotărîtor. El p oate ajuta, dacă lui
i Re mai adaugă Şi alte ob � ervaţii de genul celor menţionate mai !!U S .
Ultimele două monede ale ttz amului, adică cele mai recente, Rînt
emisiuni din anul 16 î . e. n., care ne-ar putea indica momentul încheierii
procernlui de acumulare şi , totodat ă , data a�cunderii 15au a rămînerii lui
RUb dărîmăturile unei locuinţe di1-trui-:e. Felul în carn s- au găsit monede
le, di sperRate pe o anumită i-uprafaţă , ar rngera că acestea �-au împrăştiat
probabil dintr-un recipient, în timpul di strngerii locuinţei sub ale cărei
d ărîmături a rămas. Daeă ipoteza noa stră rn dovedeşte a fi plauzibilă,
atunci am putea fixa monwntul final al penultimului nivel de locuire ş i
începutul ultimei faze de v i eţuire a aşezării getice de la Sprîncenata către
sfîrşitul secolului I î . e. n . , c eea ee ar corespunde şi cu celelalte date ofe
rite de materialul arheologic şi obi-:ervaţiile �tratigrafice.
Tezaurul a �uprn căruia am stărnit nu este singurul descoperit la
Sprîncenata. În 1960, î n punctul „IAvada Cucoanei " situat la cÎl'ca 6 - 700 m
spre vest de piciorul terasei şi de aşezare totodată, spre lunca Oltului ,
s- a găsit în timpul săpăturii unor şanţuri de irigaţie un tezaur alcătuit din
1 10 denari romani republicani , aflat acum în colecţiile Muzeului judeţean
Argeş. Cronologia monedelor se eşal onează pe o perioadă destul de lungă,
începînd cu emisiuni din anii 1 7 2 - 151 şi încheind cu un denar din anul
45 î . e. n .148 • Nu ne gîndim cîtuşi de puţin să facem vreo apropiere între
cauzele comune care au pricinuit îngroparea acestui tezaur şi împrejură-
1 rile ce par a fi dus la rămînerea în stratul de cultură a celui apărut î n
aşezare. D a r sîntem pe deplin convinşi că şi depozitul găsit î n lunca Oltu-
148 B. Mitrea , in Unitate şi con linuitole, Bucureşti , 1 968, p. 61 ; M. Chiţescu, MemAntiq ,

3, H l71 , p. 209- 250 ; M. Crawfcrd, The Journal of Roman Studies, 67, 1 9 77, p. 1 1 7- 124.
· c7 M . Chiţescu , Consideraţii asupra tezaurului de la Poroschia, SCN, 7, 1 980 , p. 51 - 70.
�u I . Nania, Studii şi ccmunicări , Piteşti, lV, 1 972, . p. 205- 219.
73
lui se leagă direet de viaţa şi istoria aceleiaşi aşezări . Ambele deseopcriri
re1m'zintă. dovt�zi directe şi i mportante ale relaţiilor geţilor din această zonă
cu lumea romană şi totodată ale pătrunderii produselor şi influenţei ro
ma11c în mediul geto-dacic nord- dunărean.
d. C elehtlte două monede romane descoperite izolat prezintă i ntereR
d i 1 1 punct de vedere cronologie. Denarul rPpuhli<'an aparţirw iwn
ultimul ui nivel cfo locuire şi are ca <lată de emitere an i i 46 - -!;"I î . P . 1 1 . Acl
miţînd chiar şi o venire a lui aici mai tîrzil', aC'csta se î n<'aclrcază 1kstul
de hine in limitele cronologice stabilite pentru n i velul ck lo('uirl' clin ('are
pro \"inc .
.M o neda de bronz <•misă în anii 7 - :J î . e. n . î n vrenwa lui Augustus
s-a �?;ăsit în ultimul ni vel ele locuire, imediat sub stratul vegetal. După c um
rezultă clin descrierea făcut:1 mai sus, aceasta an• o contramarc::'t lW revers,
cepa ec arată că mo neda :t ajuns la Sprîncenata ulterior apl i c ă ri i ei . Potrivit
r e (' en t el o r studii întreprinse de cunoscutul numismat francez ,J . B. Giard,
tipul ele contramarcă ar aparţine epocii lui Claudius149• O astfrl de desco
perire, cc se alătură celor cîteva fibule apărute în a cel a � i ultim ni vPl de
locuire', vine să :idauge un plus de certitudim• în fi x area datei finale a
da YPi de la Sprîncenata..
C. OCUPA ŢIILE
Agricultura constituie desigur principala ocupaţ.ie a loeuitorilor din

dava de la Sprîncenata şi, am putea spune, a tuturor g<>to- daeilor rle pe
va.lt> Oltului inferior. Întreaga zonă în care se plasează SprînC'enata oferea.
t o at e condiţ,iile dezvoltării unei agriculturi avam;ate. Dovada este filcută
dirl'ct de descoperirile arheoloi.,rice şi indirect de unele izvoare scris('. R efe
rindu-ne mai întîi la dovezile scrise luăm în consideraţie informaţiile
trammise de Arian. Vorbind despre expediţia lui Alexandru ('el l\Iare din
anul 33.'i î. e. n . î ntreprinsă împotriva tribalilor, i storicul grec ne relatează
c'ă trecîrid lstrul, la geţii de pe malul stîng, armata macedoneană, pentru
a putea înainta a fost nevoită să-şi croiască drum prin bogatele recolte
de cereale, culegînd grîul cu suliţele150• J,ocurilc spre care �<' îndreptase
Alexandru cel Mare ar fi de situat şi în preajma vărsăturii Oltului în Dună
re, zorul geografică din care fă.cea parte şi sectorul mai nordk cu <la va de
la Sprîncenata. Cum o astfel de situaţie se înregistra în a doua j u mătate
a SC'colului al I V-lea este de a..�teptat că pînă î n secolele II - I î . e. n . , cînd
datează aşezarea în discuţie, agricultura din această zonă de lo('uin• getică
:;; ii fi cunoscut progrese sensibile.
I
O confirmare a datelor oferite de sursele scrise antic<' o avl'm fă-
cuU\, de descoperirile arheologice, ce se constituie ea argumente de necon
tctitat. în primul rînd menţionăm rîşniţele de piatră, c are se impun prin
n mrn1rul şi vitrictatea lor. Deşi este vorba, aşa cum s-a arătat mai sus,
de o aşezare de proporţii reduse, rîşniţele descoperite se dovedesc a fi foart
numeroase. În ceea ce priveşte tipurile, se constată prezenţa rîşniţelor pri
mitive, simple, reprezentate doar prin cîteva exemplare, şi a celor de ti
greco-roman, care domină numeric (pl. LIII ) .
H& J . B . Giard, Cala/ogucs des monnaies de l'Empire llomain , 1 , .4. uguslus, Paris, 1 976
p. 36.
iso Arian, 1 , 4, 1 - 5 ; cf. şi V. Pârvan, Getica , p . 47.
74
O altă categorie de descoperiri ce se înscrie în rîndul dovezilor referi
toare la practicarea agriculturii o reprezintă gropile de provizii . Din cele
aproape ;)0 gropi dezvelite în cursul săpăturilor, mai bine de jumătate au
an1t o astfel de destinaţie. Forma lor tipică, late la bază şi înguste spre
gur ă , precum şi grija cu care au fost amenajate, nu lasă nici o îndoială î n
acest sens. Pentru a se eYita umezeala, acestea a u fost săpate mult î n pă
mîntul sănătos, depăşind adesea adîncimea de patru metri . Ele îşi găsesc
a n a logi i în toate davele geto-dacice, în proporţii ce variază de la o aşezare
la alta. Sprîncenata se numără printre cele cu cele mai multe gropi de
p rovi zi i , mai ale:-; dacă raportăm numărul acestora la dimensiunile re cl u se
ale aşezării. Forma de clopot a acestora se întîlneşte încă din secol u l al
YI-lea î. e. n., la geţii dintre Dunăre şi Marea Neagră, în aşezările de tipul
c elor de la TariYerde.151• Aici, multe dintre gropi mai păr.;trează "!i urme de
t encui a lă cu chirpici pe pereţi 1-5i chiar de ardern a acestora, p ent ru a le
face t i t mai propice d epo z itării 1-5i păstrării cerealelor.
Tot în rîndul d esc operi rilor cu aceeaşi funcţie ca a gropilor se înscriu
şi vasele mari de provizii lucrate la roată. Pe lîngă var.;ele obişnuite la
geto-daci pentru această epocă, înalte, relativ r.;velte şi cu buza u1-5or răs
frîntă, la Sprîncenata s-au găsit 1-5i multe fragmente de dolia, cu forme
identice celor cunoscute în lumea elenistică tîrzie. Din der.;coperiri rezultă
că a:-;emenea tipuri de vase cu destinaţie speci ală de depozitare :1 cereale
lor a jun :-; eseră să se r ăspîn d ea scă în lumea geto-dacică nord-danubiană.
Vase de acest tip s-au descoperit în principala davă de fa Pope"!ti , pe
Argeş152, în i mportanta a1-5ezare de la Poiana, pe Siret, la fietroasele (jud.
Buzău )153 , precum şi în alte centre geto-dacice. Pc buza unora dintre aceste
chiupmi, :-;au chiar pc umărul lor se întîlnesc litere greceşti sau anumite
semne imprimate în pasta vaselor, 1rnse în legătură cu capacitatea 1-5i even
tual cu fabricantul acestora. Tipurile <le vase î n d i scuţi e, dolia., chiar
dacă redau forme identice celor cunoscute în lumea eleni sti că, ele nu pot
fi deeît produse locale geto-dacice. Este puţin probabil că astfel ele reci
piente, ele mari dimensiuni, reprezintă mărfuri de import. Transportul
lor de la mari distanţe, pe apă 1-5i pc uscat, urcînd chiar pe înălţimi, ca î n
cazul aşezării de la Pietroasele, a r f i fost nu numai dificil, dar şi nerent a
bil, în unele situaţii foarte greu d e realizat. Oiicnm, admiţînd chiar că
unele dintre acestea ar fi putut veni pc calea schimburilor, ceea ce este
greu ele admis, toate aceste vase, :-;igur recipiente pentru dep ozi t area şi
păstrarea c er eal elor, reprezintă o dovadă a nivelului pe care-l ati n sese agri
cultura la comunităţile geto-dace din zona Sprînccnata şi a văii inferioare
a Oltului .
Din păcate nu putem vorbi şi despre descoperirea d e unelte agricole.
Absenţa lor nu trebuie să ne mire. De obicei , uneltele de fier agricole apar
destul de rar în aşezări. :Mai ele grabă ele Re întîl n e sc î n cadrul unor depozite.
în plus , trebuie avut în Yeclere şi folosirea, :poate pe scară destul de largă,
a uneltelor ele lemn, care desigur nu s-au putut păstra. Considerăm însă .
că şi în absenţa uneltelor agricole din rîndlll descoperirilor există suficiente
dovezi pri n care să apreciem că agricultura a reprezentat principala ocu
paţie a locuitorilor din aşezarea de la Sprîncenata.
Creşterea vitelor constituie a doua ocupaţie de seamă practicată de
geţii stabiliţi pe promontoriul de la „ Gîlmee" şi în preajma acestuia. Î ntreg
1 51 D . Berciu şi C. Preda , Materiale, 4 , 1957, p. 78- 79 ; 5, 1959, p. 320.

152 R. Vulpe, Materiale, 5, 1959, p. 342, 6, 1959, p. 310 (fig. 5, 9 ; 7, 1960, p. 328.
153 FI. Preda, Mousaios, Buzău, 1 978, p. 12- 21 .
75
spaţiul ce se întinde spre est, începînd chiar de la marginea terasei Oltu
lui , oferea 1mficiente condiţii şi pentru creşterea vitelor. Alături de tere
nurik cultivate cu cereale trebuie să fi existat suprafeţe întirn;e de păşuni
şi păduri . De altfel, o agricultură prm;peră şi extinsă presupune şi o creş
tere a animalelor pe aceeaşi mă1mră.
în legătură cu această ocupaţie sînt numl•roaselc oase de animale
descoperite în cursul săpăturilor. Acestea apar freevent în toate straturile
de cultură, precum şi în i nteriorul gropilor. Cele mai numeroase sînt oasele
de ovicaprine, prezente în cantităţi însemnate atît în nivelurile de loeuire,
eît i:: i în gropi . Ar veni în ordine oasele de porcine şi bovine la care se
adaugă şi eîteva de cal. De asemenea, ar fi de menţionat, pe lîngă ac(•stea ,
şi oasde de pa,săre, descoperite şi ele în c·antităţi deloc de neglijat . Prin
urmare, locuitorii de la Sprîncermta, C'Unoşteau şi practicau creşterea vite
lor, cornutele dovedindu-se a fi fost la Joe dl' frunte. Avantajele mutiple
pc care le ofereu ac:·eKtea (carne, lînă, piei ) justifidi pe deplin grij a acordată
acestei O('Upaţii eh� hază, i ar în zona Sprîn<'enatei, aşa <'Um încercam să
demonstrez la începutul acestei lucrări, vorbind despre poziţia geogra
fică a aşezării , oferea suficiente condiţii pentru o a:-itfl'l de îndeletnicire.
Desigur că alături de cele două ocupaţii principale, legate direet de
asigurarea exiHtentei, locuitorii davei de la Sprîncenata mai practicau
i·înătoarea pc platoul şi în pădurile din vecinătate şi pescuitul în apele
Oltului , (·.are curgea, cel puţ,in cu un braţ al acestuia, la poalele a�ezării.
])e acc�te ocupaţii sînf. le�;ate oasele de mistreţ �i căprioară, precum şi cele
de peşte găsite în timpul săpăturilor.
1�leştel)1tgurile casnice se înscriu în cea dl\ a treia categorie de preo
cup�U'i principale a loctţitorilor aşezării de la Sprîncenata. Din rîndul aces
tora se i mpune olăritul atît prin numărul i mpresionant de produse cerami
Cl', eît şi prin varietatea acest.ora . Chiar dacă pînă în prezent nu s-a de:,;co
perit nici o urmă de cuptor de ar8 va,se, nu există niei o îndoială a�upra
practicării aici a meşteşugului olăritului . Centrul economico-politie cum
era dava de l� Sprincenaţa,, diHpunea sigur de meşteri olari care produ
ceau pentru nevoile locuitorilor aşezării principale şi pentru ale eelor afla
ţi în preajma acesteia. Meşterii olari din această davă îşi cunoşteau foarte
bine meseria şi erau la curent cu tot ceea ce înregistrase nou me�teşugul
re:,;pectiv în lumea geto-dacică din secolele II - I î . e. n. Pe lîngă aeeasta,
descoperirile arată limpede că aceiaşi meşteşugari continuau 8ă fi e fideli
tradiţiei geto-d�e, prin păstrarea unor tipuri de vase lucrate cu mîna
şi ornamentate cu brîu alveolar şi butoni, ca în perioada precedentă. În
plus, ei au îmbogăţit gama ornamentală a acestei categorii ecramiee, prin
elemente noi, tipice lumii geto-dace din această perioadă . Este vorba de
inciziile simple sau în val, în forma ramurii de brad şi a crestăturilor de pe
butoni etc. . .
Măestria aceloraşi olari se vădeşte în special în produsele eeramice

realizate la roată. Fructierele, cănite, străchinile, urcioarele, vasele mari
de provizii, dolia etc . , lucrate atît din pastă cenuşie, cit şi din pastă cără
mizie-roşiatică, într-o tehnică avansată, adesea desăvîrşită, şi calitatea cu
totul deosebită fac dovada directă şi certă a măiestriei olarilor din această
i mportantă aşezare. Şi în acest caz ei se dovedesc buni cunoscători ai prin
cipalelor tipuri de vase geto-dacice, ai formelor şi ornamentelor caracteris
tice acestei categorii ceramice. Ei crează şi unele tipuri de vase noi, de
genul urciorului cu gît lung, tubular, de culoare roşiatică (pl. XXXVa, 4).
Din repertoriul ceramicii aceloraşi olari nu lipsesc nici vasele mari de
provizii, de tipul chiupurilor greceşti , mai rar întilnite în aşezările geto-
76
tlace, şi nici vasele de tip cupă cu douU. minere. Amforele locale, prelu
crate după modele grece�ti, completează seria bogată i:;i variată a reperto
riului ceramic realizat de aceiai:;i me�te1i olari . Nu putem încă preciza dacă.
nu eumva şi cupele, cu decor în relief de tip megarian, descoperite în aşezare,
nu constituie şi ele produse ale acelorai:;i atelil•re de la Sprîncenata. Din
descoperirile de acest gl'n, unele au ornamente foarte apropiate sau chiar
identice cu cele din dava de la Popeşti154 pe Argei:;, ceea ce ar indica un even
tual i mport. Altele îni'lă, cum e:.;te cazul mai ales al cupei cu măşti umane
şi rozete, lucrată din pastă cărămizie pentru care nu avem încă analogii,
ne-ar da dreptul să ne gîndim şi la eventualitatea lucrării acestora în ate
lierele proprii de la Sprîncenata.
Pe lingă vase, aşa cum s-a văzut, de tmite tipurile şi dimensiunile,
aici s-au mai realizat i:;i alte produse ceramice. Avem în vedere fusaiolele
de lut, destul de numeroase i:;i chiar variate ca tip i:;i greutăţile de pescuit şi
i)entru războiul de ţesut.
Numărul mare şi gama variată a produselor ceramice ar fi o i ndicaţie
cit în această ai:;ezare atelierele aparţineau colectivităţii, în care lucrau
meşteri pricepuţ.i şi specializaţi, pentru toţi locuitorii davei şi pentru cei
din împrejurimi , dependenţi de acest centru politic şi economic. În altă
ordine de idei merită să fie subliniat i:;i faptul <'ă realizările meşterilor olari
de a i ci se integreaz�"t sub toate raporturile în repertoriul ceramicii geto
daciee din secolele II î . e. n. I . e. n., aproape fără excepţie. Este şi
-
acea,;ta o dovadă a unităţii cultmii şi lumii geto-dacice şi a conştiinţei ce

se formase în acest sem; în Dacia celor doi mari regi , Burebista şi Decebal.
(�era mica acestei epoci , sub toate raporturile, sp dovedesşte unitară de la
un eapăt la altul al întregii lumi geto-dace. Avem de-a face cu semnul
principal şi dovada certă a unităţii etniee lingvistice şi culturale a tuturor
geto-dacilor din ultimele două secole dinainte de cucerirea romană.
Torsul şi ţesutul la nivel casnic i-;e înseriu printre meşteşugurile
practicate de geţii aşezării de la „ Gîlmee". Pentru aceasta stau mărturie
fusaiolele i;i greutăţile de lut ars descoperite în cursul cercetărilor. Nevoia
de îmbrăcăminte şi mate1ia primă de care dispuneau au dm; la dezvoltarea
meşteşugului respectiv. Datorită caracterului celor două meşteşuguri
strîns înrudite între ele nu dispunem de alte dovezi sumplimentare.
Dovezile referitoare la prel1wrarea metalelor sînt deocamdată necon
cludente. Despre o preocupare în direcţia metalurgiei argintului nu poate fi
vorba. În această privinţă nu avem aici nici eea mai neînsemnată dovadă.
Indicii avem doar în direcţia prelucrării fierului . Ne referim la o serie de
bucăţi de zgură şi de cîteva creuzete descoperite în cadrul aşezării, respec
tiv în straturile de cultură. Este foarte probabil ca ele să provină dintr-un
atelier local, servind a8tfel ca dovadă a cunoaşterii şi folosirii meşteşugului
reducerii minereului de fier i:;i implicit a prelucrării acestuia. Desigur, acest
lucru trebuie să se fi realizat la o scară foa1te redusă dacă luăm în conside
raţie faptul că obiectele de fier descoperite în cadrul aşezării se redu
-doar la cîteva piese mărunte şi nu dintre cele mai :-;emnificative.
D. RAPORTURILE CU I.UMEA GRECO-ROMANA

Valea Oltului ca şi ale celor mai importante rîuri ale Daciei au
reprezentat principalele artere de legătură ale geto-dacilor cu lumea exteri-
151 H. Vulpe şi colab., SCIV, 6, 1955, 1 - 2 , p. 25 1 - 252 (fig·. 1 3 - 1 5) ; idem , Materiale,

3, 1 957, p. 236- 237 (fig. 13- 14) ; 6, 1959, p. 316 (fig. 10) ; Al. Vulpe, SCIV, 1 6 , 1965, 2,
:P· 341- 351 .
77
o ară, greco - m acedoneană şi r oma nă . De-a lungul rîului atît pe apă, eît.
şi p e uscat, au pătrum spre i nt erior , spre aşezările geto-dace din părţile,
de n ord- est ale Ol t eni ei , Oc ni ţa şi Polovragi , şi spre cele di n regiunea
i ntracarpatică, produse din sud, din rîndul cărora nu lipseau vinurile, uleiu
rile, obiectele de p o do a bă , monedele etc. Pe D unăre , artera de baz ă a ra
porturilor lumii geto - dac e cu sudul grec o- m ac edone an şi tr aci c , :;;i apoi
p e Olt, s- au răspîndit în Dada încă de timpuriu mărfuri venite din regi
uni destul de înd epărt atP . l\l orn'da histriană ele argint de la Obîrşia.
(jud. Olt),155 marele tezaur cu tetradrahnw de la Al exandru cel Marc şi
Filip III Aricleul desc op eri t la Bătă:;;ani (jud. Vîlcea) tss, monedele de bronz
de la Filip I I ap ărut e la M ă rgărite:;;t i157, pe valea Olteţului , di dralun el e
histriene de la Cremenari (jud . Vîlcea) 158, dacă descoperirea se va putea,
verifica vreodată ca autPntică, monedele regelui Patraos de la Călina
Drăgăşani159 etc. indică Pxi stenţa unui trafic comercial destul de i nt en s1
eare se dezvoltase de- a lungul Oltului încă clin secolul al IV-iea î. e. n.
T radi ţi a aceasta avea să :-;e dez v olt e şi să se î mbogăţ ească în secolele
următoarP, pînă la cuc<•rirPa rom a nă.
R ef eri ndu - n e î n m o cl sp edal la gP ţ i i de la Sprîncenata ::-i din îm 1 n·e
jurimil P ei imediate, respPl't i v la u n iu n ea de tri bu ri ce îşi avea centrul î n
dava de l a „ Gîlnwe", 1-it' poate :-;plllll' c ă au prelu at ::- i îmbogăţ.it tradiţi a ,
n u num ai pe linia eultural:1 ::- i soc i a l - p ol i ti că , ci ::-i p e aceea a menţ,inerii
::-i dezvoltării raporturilor lor eu grw·o - m acedon enii , cu tracii şi cu romanii.
Situată la o d i st anţă de pext e 40 km n ord de D unăr e, pe unul din cele m a i
proem i n ent e puncte ale tPra st>i înalte alP Oltului , <lava în di scuţie pare sit
fi �1vut întreg controlul asupra c ircu laţ i ei mărfurilor pe tot cursul inferior·
al rîului pînă aproape de aşpz a rea de la :Milcov- Slatina160• Din cerc etăril e·
de pînă acum rezultă că, de la vărxar ea Oltului î n Dunăre ::-i pînă mai sus
de Drăgăneşti , nu se află în zonă nici o altă aşezan• care să se ridice la 11ive
lul celei de la Sprîncenata. ne::-i foart e redm;ă ca întindere, intensitatea,
locuirii, bogăţia şi varietatea d escoperi1il or o desemneaz ă p e acea sta ca.
principal centru economico-politic şi religios al geto-dacilor de pe Oltul
inferior în perioada de timp euprinsă î ntre secolele I I î. e. n. - I e. n.
„ C et at e a " de la Pl eaşov 161 , situată pe aceeaşi terasă la o d istanţă de aproape
;30 km spre sud, a avut ac el e a :;;i funcţii, jucînd rolul principal în secolele
III - I I î. e. n . , dată după c ar e se va ridica dava de la Sprîncen ata .
A vînd deci întreg eontrolul văii inferioare a Oltului , locuitorii din
aşezarea de pe „ Gî lm ee " ::-i din împn•jurimile ei imediate trebuie Hă fi
('Ohorît pe rîu în aval pînă la Dunăre ::-i xă stabilească rel aţii culturale
� i de schimb cu ne gust ori din lumea greco-romană, precum şi cu popul a ţi a.
l o ca lă, geti că învecinată. Se păstra şi se dezvolta a stfel tradiţia încetăţP
n ită deja din secolele antnioare. C'onta ckl<> directe dl' natură p ol i ti că. ah�
geto-dacilor din Cîmpia Dunării cu statul macedonea n sînt cunoscute
î nct pînd din a doua jurn�1tate a secolului al IV-lea î. P. n. Este vorba î n
p imul rînd d e e :x pe diţh1 lui Alexandru cel Mare din a nul 3 3 5 î . e . n . , c u
1s5 C . Preda , H istria , I I I . 1 973 , p. 28.

15s Gh. Poenaru Hordea şi O . Stoica , B'.\I I , 42, 1 973 , l , p. 25 - 30 ; idem , BSNH.,
67 - 69 , 1 97:i- 1 975 , p. 49- 51 .
m E. Isăcescu , SCN, 4 , 1 968, p. 319- :l24.
1s• O. I liescu , SCN, 2 , H l5 8 , p. 449.
ise B. M itrea , SCIV , 1 3 , 1 96 1 , 1 , p . 1 46 (nr. 4) .
1 6 0 în anii 1 979- 1 980 s-au efectuat săpături in această aşezare de către Florentina
Preda, rezultatele fiind incă inedite.

m Săpături efectuate de noi in campaniile 1980- 1 983.
78
ca 1·e prilej trece Dunăn•a în kritoriul getic. De la acest prim-contact in
tnl' :-;ul �mdului greco-mace<lonean pentru lumea getică nord-danubiană
{·n·�te în mod simţitor. Nu ne referim atît la interesele de ordin economic,
de intensificare a schimburilor, înregistrate încă <lin perioadele anterioare,
dt mai ales la cele de natun'i politică, stîrnite de o lume nouă pentru sta
tele din sud, lume car{' începea să se ridice în regiunile carpato-danubiene.
A�a ne putem explica încercarea lui Lysimach, regele Tra�iei, de a pune
i-;tăpinire pe unele posesiuni �i „cetăţi" getice de la Dunăre. Infrînt în două
confruntări de către geţ.ii lui Dromichete, regele trac se vede nevoit să
restituie „cetăţile" cuee1it<' anterior �i să se retragă din teritoriile dună
rene162. Înfrînge>rea ::;uferită de J,yRirnach Yenea să confirme o dată în plus
forţ�1 politică de ca1 e dispuneau geţii nord- dunăreni la începutul secolu
lui al III-lea î. <'. n. Aceleaşi împrejurări au scos în evidenţă nivelul supe
rior al organizării social-politice a geţilor, constituiţi încă de pe acum într-o
puternică formaţiune politică de earacter unional tribal. Prin intermediul
ace1<teia, Hchimburile se efeetuează mai uşor �i sînt într-o mai mare sigu
rnnţă. Situaţia He va perpetua şi se va dezvolta desigur în secolele urmă
toare pînă la cucerirea romană.
Relaţiile geţilor din „cetatea " de la l\lărgăriteşti şi ale celor din dava
de la Sprîncenata eu grecii �i romanii se înscriu desigur în acest cadru
mai general politico-t>conomic nord-danubian. Importurile descoperite
Jlînă acum, chiar dacă nu sînt prea numeroase, se dovedesc a fi totuşi sem
nificative. in această p1ivinţă merită să fie menţionate mai întîi monedele
de bronz de la Filip II dm1coperite întîmplător în raza „Cetăţii" de la Măr
gă1ite�ti. Piesele respective se numără printre puţinele emisiuni de aceRt
fel din lumea geto-daeică. Descoperiri cu astfel de monede se mai cunosc
şi la Zimnicea163 şi la Preajb:1 de Pădure (jud. Dolj )164• Chiar dacă eRte
Torha doar de cîteva descoperi1i , prezenţa lor în mediul getic indică antre
narea populaţiei nord-dunărene în raporturile cu sudul, respectiv cu lumea
macedoneană. Expansiunea economică a Macedoniei pînă în regiunea Is
trului a avut ca rezultat, printre altele, şi atragerea în sfera acesteia a
geţilor nord-danubieni. Chiar dacă în cazul monedelor de la Mărgăriteşti
nu se poate vorbi de relaţii directe cu lumea greco-macedoneană avem
dovada ci''t, eel puţin indireet, locuitorii de aici se aflau în contact cu sudul
încă din a doua jumătate a secolului al IV-lea î. e. n . , respectiv din epoca
lui Filip II şi Alexandru cel Mare. De a8emenea, fie şi numai pe baza acei-;
tor eîtev:l descoperiri , Re poate aprecia că de la această dată se instituiau
relaţii permanente cu sudul ce 8e vor intensifica şi generaliza în perioada
urrn;Uoare. În cadrul unor astfel de contacte Re înscrie �i marele tezaur
de la Bătăşani (jud. Vîlcea), cu cel peste 300 monede de argint macedo
nene din Heeolul al III-iea î. e. n .
Pentru etapa următoar<>. un interes aparte prezintă moneda his
triană de bronz din Recolul al II -lea î. e. n. găsită la Sprîncenata. Aşa cum
am arătat la capitolul rezervat descoperirilor monetare, apariţia unei
asemenea emisiuni la o aşa de mare distanţă de Histria rămîne oarecum
neobişnuită. Chiar şi didrahmele de argint din secolul al III -lea î. e . n .
deHcoperite p e linia Oltului, l a Obîrşia ( jud. Olt) ş i presupusul tezaur d e la
1 62 Diodor din Sicilia, XX I , 1 1 - 12 ; S trabon, V I I , 3, 8 ; cf. şi V. Pârvan , Getica, p .

56- 62.
163 I . Nestor, SCIV, 1 , 1950, 1 , p. 98 ; B. M itrea, SCIV, 1 6 , 1965, 2, p. 249- 25 1 .
ie t B . Mitrea, SC IV, 1 3 , 19.62, 1 , p. 218 ; E. lsăcescu , op. cit. şi loc. c i t .
19
Cremenari ( j ud. Vîlcea), la care s-a r mai a dăuga :şi pi esa gă R ită proba b il
la Bistreţu ( j ud. Dolj) rărnîn oa re cum izolate faţă de aria principală de
ci rculaţie a did ra hm e lor histriene. EstP a deY ă ra t însă că emisiunile de ar
gin t ale HiRtriei au pătruns destul de adînc în teritoriul getic nord-dună
rea n în l\Ioldova �i de-a lungul Istrului pînă în plină cîmpie getieă165• Nu
a c el a 1;1 i lu cru se p oa t e spune de spn� nnii-;iunile de bronz ale a celu ia şi oraş,
c a re au avut o se rie rest1îm:ă de cir cul aţie , redusă la piaţa oraşului i:;i dei'.tnl
de limitat la întinderr n to itoriului rural a l ace stuia . Nu a vem încă făc ută
dovada că m o n e dele de brnn z histrien e a r fi ajuns în a1;1ezările geto-dace,
din stî n ga Dunării , lăsînd de o parte, de si gur , micul grup de monede din
cetatea de la Coste ş ti1 66, com:iderate ('a fiind a duse aici în urma campa,
niei pontice a lui R ure bh ;ta .
Prin urmare, moneda de la Sprîncenata 1ămîne ckocam<lată cea mai

ck veRt m o ne dă <le bronz histriană. Ea este o d e scope rire izolată, încă
gn u de l' ).. plicat, atît timp eît nu Re înserie într-o anumită arie de circulaţi e ,
('are să poată, fi cît de cît conturată. Cu toate a cestea, pătrunderea mone
dei re Hpr etiv«:> pî nă pP valrn Olt ului nu poate fi ex pli c a t ă altfel <lecît ca
·
rezultat al unui JlHH'( s �:irn11lu ck �d1imh. T inî n d Hea nm de di sta nţa man'
dintr l' locul cln :to p u i1 ii �i o rn � ul nnitc•nt, ea �i dl' cara l'terul fiduciar al
rn om de i , de stinată, um i pieţ.e re :-;h î n sl , nu a m vedt':t în acea i-;ta con
'
se cinţa unor n h1 ţ,ii de �ehimb ale ge ti lo r de la Sprîm·enata cu ne gustorii

greci dP la Hi:-;tlia :<au Îll ge m ral <le pe costa <le V t> Kt a l\lării Negn' 1;1i mai
d P gra b ă re zult a tul 1 a p o 1tur il o r intertriba k . E:-;te mai firesc, din m otiv e k
a r ăt ate , ;:ă a d mit on că moneda histriană a a ju n s pe Ya ka Oltului p rin
interm e diul c o m unit ăţ ilor gdic·e din Cîm pi a munteană, d(• cît să admitem
veni rea ei pe calea unui comerţ direct cu grecii.
O a doua cat egorie de descoperiri care im plică rapor turi de schimb
o consti tui e monedele roman«:>, în special cele republicane, ce se impun prin
numărul lor <lHtul de însemnat. Din rîndul acestora din urmă se cv ide nti
a z ă cele două tezaure, unul descope rit în a şeza re , fiind alcătuit din is
denari, cu date de e misiuni cupri n se între 110 şi 16 î. e. n . , iar celălalt
găsit la poalele tera 8ei, cup rinzînd 110 denari din perioada de timp 1 72 -
45 î . e . n .1 67• La a ce st ea se mai adaugă încă un dena r repu bl ica n şi o
m onedă de bmnz de la Augustus. Ace8te monede, cu excepţia eventuale lor
c opii locale pe care nu le p ute m încă de pi sta , <lin rîndul cărora pare să
facă parte totuşi dt'narul hibrid de la Augu stu i-; din primul tezaur, sî nt
o con se cinţ ă a :raportmilor dint re geţii de pe v a le a Oltului inferior ş i lu
nwa ro mană. De data a c e a s ta se poate vorbi de rela ţii directl' î ntre
c·de două părţi Se ştie că romanii reu 1;1i se 1 ă încă din a doua j umătate a
.
a l II -iea î . e . n. ;:ă se e xt indă în Balcani, cucerind :Macedonia ş i

� ecolului
Grecia, peutm ca în vre1m a lui Augustus :,; ă s e in sta leze la Dunăre. D e la
a c r n stă dată, raporturile daco-romane încep să î mbra ce din ce în ce m a i
mult forme politice pînă la ma re a confruntare d e la începutul secolului
,
al II -iea e. n .
E x pa m :iun ea p olitic ă şi economică a Romei in Balcani a atra s desi
gur în acfastă sferă., destul de timpuriu, şi pc geto da c i O serie de produse
- .
mmane, în 8pe cial monede, pătrund la nord de Dunăre în se colul I i. e. n . ,
m B . :'.\iitrea , StCI , 7 , 1 965 , p . 163- 165 ; C . Pred:i , Dacia, � . S. , 1 0 , 1966, p 221- 235 ;
. .
idem, Jl islria, I I I , 1 973, p. 25- 28.

16& M. Macrea , AISC, 2, 1 933- 1 935, p. 1 47- 1 63.
167 I. Nania, în Studii şi comunicări , Piteşti, 4 , 1 9i2, p. 205- 219 .
BO
răspîndindu-�e pe întn g terit oriul Dadei168• Tezaure importante de denari
romani n•publieani i,;-au de8coperit în toată Cîmpia Dunării, precum �i
în zona învecinată a davei de la Sprîm·< nata . Multe dintre acestea 8(' ea
racterizează în regiunea eup1'in8ă între Olt şi rîul Y edea, ceea ce prei'iupune
existenţa unor r elaţii inteme între geţ.ii din acei'it i'iector �i romani . C'C'le
două tezaure <le la Sprîncenata fac parte din acela:;;i grup de dei'icoperiri
şi îi prezintă pe locuitorii davei respective ca parteneri de schimb cu lumea
romană de la sud ele Dunăre .
În rîndul produselor de import greco-macedonean se numără şi o
serie de fragmente eeramice. Printre acei'itea un loc important îl ocupă
minerul de amforă c:u ştampilă de provenienţă rhodiană de8coperit l a
l\Iărgăriteşti . O astfel de det1coperire reprezintă una clin dovezile ele prim
ordin privin<l pătrunderea unor mărfuri greceşti de- a lungul Oltului şi apoi
pe cel al Olteţului . Amfore clin Hodos mai sînt semnalat e în ac eeaşi zonă la
Hotărani (jud. Olt )169, la Palavragi şi Baia de Fier (jud. Gorj )17o. Fără
îndoială c:ă şi aceste importuri au urmat aceeaşi cale a văii Oltului şi apoi
pe curt1ul Olteţului în sus pînă la Carpaţi. Produi'ie i'iimilare sau din alte
c entre greceşti se cunosc, în aceeaşi măsură, şi pe valea Jiului, toate inte
grîndu- ;:e în proceRul general al raporturilor geto-dacilor dintre Dunăre
şi Carpaţi cu lumea grecească şi cea sud-tracică1 71 • ::\Iulte din aceste produse
clateazi"i el e la sfîrşitul secolului al III-lea şi prima jumătate a celui următor,
rPprezent înd elementele de continuit ate ale procesului de schimb insti
t uit în pt•rioada anterioa ră .
Î n <lava de la Sprîncenata, importurile elenistice tîrzii şi cele de pro
venienţă romană din snia prodm;elor c·eramice vin să se adauge celorlalte
mărturii referitoare l a raporturilt' pe care geţii din această zonă continuau
;-;ă le menţină cu regiunile sud-dunărene şi pontice. Din rîndul acestora
fac parte fragmente de amfore, cele mai numeroase, şi de vase mici căni
farfurii, din pastă roşiatică , adesea cu decor pictat în benzi sau cu firnis
roşu . J.,a acestea se mai adaugă şi cîteva fragmente de brăţară de sticlă
cu decor pictat .
O latură importantă a raporturilor dintre geto-daci şi lumea greco
macedoneană o constituie consecinţele acestora asupra dezvoltării civi
lizaţiei dacice. După cum rezultă din cercetările de pînă acum, geto-dacii au
preluat ele la greci şi romani o serie de forme ceramice pe care le-au adap
tat specificului local. În descoperirile din dava de la Sprîncenata au apărut
din rîndul tipurilor ceramice locale realizate după modelele greco-mace
donene o serie de fragmente ele amofore, vase de provizii, în special de tip
dolium , ceşti cu două minere, ceramică cu uecor în relief de tipul cupelor
megariene, rîşniţe de tuf vulcanic, cu meta şi catillus etc. Toate aceste ele
mente r;int răspîndite deopotrivă în toată Dacia şi fac parte integrantă din
contextul civilizaţiei geto-dace. Ele nu sînt şi nici nu trebuie privite ca
nişte simple influenţe, ci ca realizări locale care înmagazinează capacita
tea de absorbţie, adaptare şi receptivitate a, wcietăţii geto-dace la ceea ce
este nou, practic şi superior în civilizaţia lumii antice. Monedele geto-dacice,
în special cele clin faza a doua a uezvoltării acestui proces, ceramica lucrată
1 6 8 B . M i trea , SCN, 2, 1 958, p. 123- 196 ; I . Glodariu , Relaţiile comerciale ale Daciei cu
lumea elen istică şi romană , Cluj , 1974.
169 F I . Preda , Apulum, 11, 1973, p. 37- 66 (fig. 3) .
110 V. Eftimie, Dacia, 4 , N. S . , 1 95 8 , p. 206.
171 Ibidem, p. 195- 215 ; FI. Preda, op . şi loc cit.
81
la roată, amforele eu ştampile anepigrafe, cupele cu deeor în relief eu ele
mente ornamentale specific locale, în afara formelor, nu mai au nirnie
(·omun eu eonţi nutul originalelor străine. l\l aniera �i tehnica de lucru, orna
mentaţfa �i me�terii aparţin în întregime autohtonilor gt>to-claei �i reper
toriului lor eultural. Toate acestea trebuie înţelese ca eeva nou l'l' se adau
gă fo uclului tradiţional. Capaeitatea unei sod etăţi de a se adapta perma
nent la noile condiţii de dezvoltare ale lumii înconj urătoart>, receptivitatea
ei la (·pea ee reprezi nti"'t bunuri cî�tigate ale unl'i civilizaţii superioare se
leagă clireet dt> nin�lul î nalt al evoluţiPi :-:ale. Aceste eitPva eonsideraţii
sînt ele uatură să faeă o dh;tincţie netă între preluarl'a aetivă �i cea pa
sivă a unor elementl' d t• import, res1wetiv între însu�irea imsivă a unor
prod use gTt>co-romarw �i procesul de prduan' actinl �i de adaptare a
ace:-:tora la :-:peeificul lor, de i mprimare a earacteri stieilor eivilizaţiei geto
dace. În acest din urmă l'HZ nu mai este vorba de simple i nfluenţe străine,
ei dl' eomponentl' noi ale unei culturi în permanentă ere�tere �i îmbogă
ţire, n•zultat al pa1tieipării actin� a gPto-(l aeilor în relaţiile cu marile civi
lizaţii ale lumii antieP.
Vorbind despre relaţii de schimb şi eulturale nu trehuie �ă ne limităm
numai la cele care privesc raporturile eu lumea externă . Din aeest proct>s
i mportant f�c parte �i relaţiile dintre diferitele formaţiuni politice loeale
din D acia. I ntre acestea, aşa eum ne i ndieă descoperirii(' arheolog'iet> �i
numhmrntiee �i a�a eurn este firesc, au existat eontacte permanente de
schimburi de valori eulturalP. Loeuitorii din dava de la Sprîncenata �i din
împrt>j uri rn i au promovat raporturi strînse �i neîntreruph• eu geţii de pe
valea Vedei ::;i a Argeşului . l\Iorwda getică de tip Inote�ti- R ăcoasa, amfore
le locale anepigrafe �i eupele eu deeor în relief de tip m egarian, specifice
mai ales geţilor din bazinul Argei:mlui infe1'ior, sînt rezultatul unor �u;tfel
de raporturi culturale tracliţionalt•.
în legătură cu moneda de tip Inote�ti trebuie făcut;l precizarea că
aceasta este sigur rezultatul relaţiilor de schimb dintre geţii de pe valea
Oltului i nferior �i cei din părţile de est ale l\luntenit>i, emitenţii acestei
serii monetare. De asemenea, merită să fi e subliniat şi faptul că moneda
in discuţie rămîne deocamdată eea mai de vest descoperire de acest fel
faţă de aria de răspîndire a tipului respt>etiv172• 0ît priveşte cupele cu decor
în relief nu este limpede încă dacă ele sînt produse ale olarilor aşezării de
la Sprîncenata sau dacă nu eum va ele au fost aduse aci pe ealea schimbului
de pl' valea Argeşului , poate chiar de la Pope�ti. Dacă am ţine seama de
împrejurarea că. exemplarele descoperite în dava de pe „ Gilmee" reprezintă
prin decorul lor unicate şi nu replici identice ale eelor deseoperite în alte
centre getice mai îndepărtate, ar urma să le considerăm pil'se loeale din zona
Sprîucenatei .În mod special se detaşează sub acest raport cupa cu decor
de măşti umane, deocamdată singura de acest fel din Dacia. Unele elemente
decorative se aseamănă cu cele întilnite de pildă la Popeşti sau în alte cen
tre din zona Bucureştiului , fără a fi însă identice. De�i nu excludem cu totul
i poteza producerii lor în altă parte, cel puţin în stadiul actual al cercetă
rilor înclinăm să admitem totuşi că ceramica cu decor în relief din aşeza
rea la care ne referim este opera meşterilor olari din da va de la Sprincenata.
Cele cîteva aspecte puse de noi în discuţie cu privire la raporturile
geţilor de pe valea Oltului inferior cu lumea exterioară, în special cu grecii
172 C. Preda, Monedele geto-dacilor, 1973 , p. 247- 270 ; cf. şi M. Ghiţescu , SCIVA, 30,
1 974, 4, p. 501 - 506.
82
şi rom a n ii, s.cot în evidenţă o dată în plus nivelul înalt de dezvoltare pe care·
îl atimese :-;ocietatea geto-dacă în secolele II î. e. n. - I e. n. Geto-dacii •
n u mai reprezentau acum doar o :-;imph'i populaţie de la eare grecii, cu

secole înainte, procurau cantităţi însemnate de produse agricole intr-un
proces de schimb foarte avantajos. De data aceasta, geto-dacii deveni
seră parteneri egali , interesaţi în obţinerea de avantaje pe măsura valorii
produselor lor . Era vorba deci de o ::;ocietate avansată, a cărei forţă eco
nomică şi politică se impusese în întreaga zonă a sud- estului european .
E. CATAl„ O G t:L DESCOPER IRilOR

1 . l:Pramica
a.rase lucrate cu min a

Vase-borcan de tip sac, tron-şi bitronconice
Vas de provizii, de formă bitronconică, cu buza evazată şi fundul
plat ; lucrat din pastă cenuşie închisă şi cu lustru negricios la suprafaţă ;
pe umăr apar două mici minere cu perforaţie şi doi butoni ; înălţ. 0 ,384
şi diam 0 ,39 m . G ă sit S IX, car. - 1 , ;) 0 m (pl. IV, 1 ) .
.
r ·a s î nalt, bitronconic, c u buza uşor evazată ş i fundul plat ; lucrat

din pastă voroasă de culoare cărămizie-închisă ; pe faţa interioară a buzei
un d<'cor din linii punctate, dispuse în zigzag, combinate cu unghiuri ;
înălţimea 0,29 şi diam. 0 , 1 9 :) m . Gă si t S IX, gr. 22 (pl. IV, 2 a - b ) .
ras mare de formă aproape bitronconică, cu partea d e j o s m a i ascu
ţită şi dezvoltat în jumătatea superi oară, fundul plat şi buza aplecată
în exterior ; lucrat din pastă relativ fină, lustruit la suprafaţă ; de culoa
r e cărămizie-negricioasă ; sub pîntece, patru urechi ; înălţ. 0,353 şi diam.
0,29 m. Gă.Rit S VIII, L 1 - 2 m (pl. III, 1 ) .
Va s tronconic, c u gura largă, fundul plat ş i pereţii uşor înclinaţi spre
exterior ; lucrat din pastă poroasă, roşiatică şi decorat cu patru butoni
crestaţi , legaţi cu brîu alveolar ; deasupra decor i ncizat î n formă de U ;
înălţ. 0 ,265 şi diam. 0,23 m . Găsit S VI, gr. 10 (pi. III, 2 ) .
V as mare, tronconic, c u buza uşor evazată, lucrat din pastă cărămizie ;
pe umăr are patru butoni, cilindrici , iar între ei sînt linii incizate, în poziţie
oblică ; înălţ. 0 , 40 şi di am . 0 , 1 45 m. Găsit gr. 16 (pl . III, 4).
Vas tip sae, uşor tronconic, lucrat din pastă cărămizie, cu părţi de
culoare negricioasă ; pe umăr, ca decor, brîu alveolar în ghirlandă şi patru
butoni cilindrici la capetele de sus ale ghirlandei ; înălţ. 0,255 şi diam .
0,188 m. Găsit S XI, gr. 2;) (pl. IV, 3 ) .
V as uşor tronconic, c u fundul plat ş i gura lărgită, lucrat din pastă
poroasă, cărămizie-închisă. Pe umăr are patru butoni, legaţi între ei cu
brîie alveolare dispuse în ghirlandă ; înălţ . 0,162 şi diam. 0,137 m. Găsit
SI, gr. 2 (pl. V, 1 ) .
Vas-sac, c u pereţii verticali, strînşi uşor spre fund ş i la gură ; lucrat
din pastă poroasă, de culoare cărămizie-roşiatică. Este decorat cu patru
butoni cu cîte două impresiuni şi cu grupuri de linii incizate, aplicate pe
toată suprafaţa exterioară ; sub buză, brîu alnolar ; înălţ. 0,234 şi diam.
0 , 1 7 5 m (pl. ) VI, 1 ) .
Vas-sac c u pereţii uşor bombaţi spre mijloc şi :reduşi l a gură ; lucrat
din pastă poroasă, de culoare cărămizie-roşiati că. Pe umăr are ca decor
patru butoni, legaţi cu brîu alveolar ; înăţ. 0,348 şi diam. 0,225 m. Găsit
S III (pl. III, 3 ; VII, 4).
83.
Vas fragmentar dP tip sac, cu buza puţin evazată, lucrat din pastă
• cărămizie ; pe cap, patru hrîe alveolare în formă de 'I' întori-; :;;i patru bu
toni C'ilirulrici ; înălţ. 0,19 �i <lim. O, 131 m. Găi-;it S XVII, car. 6, - 1 , 7 0
m ( pl . V , 2 ) .
I ' a s- s ac , Ut;>or i-;trini-; l a gură, c u buza profilată � i fundul plat ; lucrat
din p astă zgrunţuroai-;ă, de culoare cărămizi e, cu pete înC'hii-;e ; pe umăr,
patru butoni cu imprei-;iuni �i între ele c·ite un lJrîu alveolar in ghirlandă ;
î nălţ . 0,2Hi :;;i diam. 0, 1 7 8 m. Găsit S VII - VIII (pl. VI, 4 ) .
Vas-sac, i-;vdt. e u buza Hcurtă l;'i pu\,in răsfrintă. ; lucrat d i n pastă
poroasă, C'ărămi zie- in(' hii-;ă pe o parte �i ro:;; i atică, arsă ritual, pe cealaltă
parte ; pe umăr are patru butoni te�i ţi �i cu cîte un briu Himplu, oblic. i ntre
ele ; înălţ . 0,2:32 �i diam. O,L)2 m. Găsit S VIII, L 1 , - 2 m (pl. V, 4 ) .
va.'i' tip .Yac, luernt din pai-;tă poroaflă de culoare cărămizic-negricioa
Hă cu lmrboti nă la i-;nprnfaţă. Este prevăzut pe umăr cu patru buton i ,
C' ll vi rful crPHtat sau păstrat. Este înalt d e 0,256, diam. gură O, 1 6 şi la fund
de O.ll m. Găflit S I. gr. 1 ( pl. V 3 ) .
Vac-8ac, u�or retlus la gură, pereţ,ii aproape vl•rtieali , fundul plat,
lucrat din pafltă poroas�l. C<trămizie-roşiatică. Pe umăr are patru butoni
proeminenţi cu impresiuni ; înălţ . 0,233 ş i diam. 0,1 66 m. Găsit gr. 1 0
( pl . VIII, 1 ) .
Vns-.'i'lW, c·. u pereţii Yerticali, uşor strînşi spre gură şi fund ; lucrat din
pasUt cărămizil'- închisii. E ste decorat (•.u patru butoni proeminenţi
pe u măr l;'i grupe de linii vertieale incizate ; inălţ. 0,215 m şi <liam. O, 1 65 m.
Găsit sr. gr. 2 (pl. v r n, :3 )
Vas-s1tc eu buza l'vazată, fundul plat, lucrat din pasti"i cărămizie-în
chir;ti, C'U butoni crestaţ,i pe umăr ; înălţ . 0,19 :;; i diam. 0 , 128 m. Găsit
S IT, C'ar. 6 (pl. VIH, 2 ) .
Vas mare, e u corpul oval, mai bombat î n regiunea umărului, buza
uşor înclinată spre exterior ; lucrat din pastă poroasă, cărăinizie. Ca deC"or
art• patru butoni cu incizii în formă de cruce şi între ele, in poziţie oblică,
patru grupe de cite trei brîie alveolare ; inălţ. 0,3 14 şi diam . 0,030 m .
Găsit S I, gr. 3 ( pl. VII, 3 ; IX, 1 ) .
Vas tip .�ac, cu huza dreaptă şi fundul plat lucrat din pafltă cărămi
zie-roşiatică ; sub buză, (•.a decor, un şir de alveole, pe umăr patru butoni
circulari şi î ntre ele cite 1 -3 linii incizate vertical ; inălţ . 0,221 şi diam.
0 ,1 96 m. Găsit S XI, gr. 22 (pl. VI, 2 ) .
Vas-sac, uşor strîmtat la gură, cu fundul plat ş i buza dreaptă ; lu
crat clin pastă cărămizie', poroa8ă ; pe umăr are patru butoni ; inălţ. 0,18
:;ii diam. 0,13 m. Gă:;;it S VIII, gr. 3 ( pl. VIII, 4 ) .
Vas tip s ac, înalt ş i svelt c u o u:;mară bombare î n zona umărului,
fundul plat :;ii buza dreaptă ; lucrat din pastă cărămizie-inchisă ; pe umăr
patru butoni de formă plată cu crestături ; inălţ. 0,325 şi diam. 0,228 m .
Găsit S XII, car. 6, - 1 ,60 m (pl. I X, 2 ) .
Vas tip sac, fragmentar, c u o mică gîtuire ; lucrat din pastă cărămizie
cu pete negricioase ; pe um·ă,r patru butoni conici şi cite un fragment de
brîu alveolar intre ele, dispus oblic ; înălţ. 0,1 93 şi diam. 0,144 m . Găsit
S XVI, car. 8, - 1,60 m ( pl. VI. 3 ) .
Vas de provizii, cu corpul ovoidal, fundul plat şi buza evazată ;
lucrat din pastă cărămizie, decorat cu două briuri alveolare, unul în ghir
landă, plasat pe umăr şi legat cu patru butoni crestaţi, celălalt sub buză ;
inălţ. 0,45 şi diam. 0,034 m. Găsit S XIV, car . 4, - 1,20 m (pl. VII, 2 ; X,1 ).
84
Va.� iniirP, c u corp o val alun gi t, buza răsfrîntă oblic în afară i:;i fundul
-plat ; lu('rat din pa st ă po ro a să de c uloare c ărămi z i e - n egr i c i o asă . P(• umăr
p rezi nt ă ca decor patm butoni c·u dte o impresiune fiecare, lega ţi între ei
-c·u hriu alveolar ; altP patru br ii c alveolare coboară vertical de suh buză
pină, pc u mă r ; sub huzii patru p ropmi IIenţ e ; înălţ . 0,382 i:;i diam. 0,225 m .
Găs it S I I , - l ,;) O m (p l . VII, 1 ; I X , 4 ) .
ras- borea n, c u buza evazat ă . fundul plat, lucrat d i n pas t ă poroasă,
de culoare cărămizie-î n c hi să . Pe umăr are ca decor patru butoni cu cîtc u n
x i ncizat .. l ega ţi între ei c u hrîu alveolar ; :mb buză un � i r d e triunghiuri
.alveoh', iar dedesubt frunză de bracl incizat ; î năl ţ . O , l 6ti i:;i diam. 0 , 1 1 8
m . G;l.sit S VII l , c·ar. 1 3 , -0,40 m (pl. X , 2 ; XIII, 8 ) .
Vas-borcan, fragment ar, cu eorpul ovoidal p relu ng, buza îrmlt:l i;; i
evazată ; lucrat clin pastă cărămizie, decorat pe corp cu ramuri de hrnd
din linii ineizate i;; i c·u patru butoni 0ilindrici ; înălţ. păstrată 0,2 1 i;; i di am .
o.. 1 7 8 m. Găsit S XV, c·ar. 7 - 9, - 0,50 m ( pl . X, 3 ) .
J'a..'/-borca n, lucrat d i n pastă cărăm iz i e, fundul plat i;; i bu za evazată ;
pe u mă r arP cfocor clt• trei linii ineizate şi patru but on i, iar pe gît , grup de
linii in val ; inălţ. 0,028 l;\i diam. O l 9 m . Găsit S XIX, gr. 4 7 (pl. IX, ;3 ) .
,
ra.� -borca n, lu crat din pastă cărămi zie, cu fundul plat i:;i buza eva
zată ; I>P umăr· cu trei butoni, intre ei linii vertical incizate, iar sub buză
�llte clemă l i ni i incizate i:;i trei bu ton i c u impresiuni d igi tale . Găsit S X I X ,
gr . 4 i ( p l. X , 4 ) .
Vas-borcan, svelt cu buza evazat ă, lucrat ·din paKt ă poroaKă, dt• ('U
l oare cări't mizie-negricioasă . Pe umăr are ca decor trei butoni turtiţi i:;i
u nul intermediar ascuţ.it, legaţi între ei cu brîuri alveolare în formă de ghir
lan dă ; inălţ. 0 , 2 1 i:;i diam. 0,14 m . Găsit S II, car. 3 , - 1 ,50 m (pi. X, 5 ) .
Văsuţ cu corpul oval nlu n,7 it, fundul plat ş i buza ui:;or evaza,tă ; lu
c rat cli n pastă po roa să , de euloan' negricioasă ; pe umăr are patru butoni
�i între ei cîte două linii - semicercuri ; înălţ. 0 , 1 1 5 i:;i diam . 0,082 m.
Găsit S VII, car. 6, - 1 ,4;) m (pi. XI, 1 ) .
Vas-borcan, cu buza evazată ::;i fundul plat, lucrat din paKtă poroasă,
de culoare cărămi z i e - negr i c i oa să ; pe umăr decorat cu butoni cu cîte
trei ah·eol(• ; înălţ . 0,1 6;) şi diam. 0 , 1 1 8 m. Găsit S VI, gr. 15 ( p i . X, 6).
J "a.<t -borcan cu huza arcuită larg ş i cu fundul plat ; lucrat d i n pastă
cărămizil'-negricioasă. Pe umăr are ca decor trei butoni, iar d ea s u pra. trei
grupe de linii i ncizat� în formă de semicercuri ; î nălţ. 0 , 1 68 şi diam . 0,125 m.
Găsit SV. - 0,30 m (pi. XI, 3 ) .
Vas-borcnn, s\·elt, şi înalt, de formă ovoidală, cu buza puţ.in eva
zat ă ; lucrat din pastă poroasă, cărămizie-închi�ă ; pe umăr patru butoni
cilindrici, eu impresiuni ; înălţ. 0,25 şi diam. 0,166 m . Găsit S XII, gr. 1,
- 1 m (pi. VIII, ,; ) .
Va.� l:ucrat din pa�tă poroa�ă de culoare negr i ci oa să . Formă de borcan
alungi t, cu buza evazată şi fundul plat ; pe umăr, ca decor, trei butoni uşor
profilaţi ; î n ălţ . 0,1 2 m şi diam. 0,084 m. Găsit S V, -0,30 m (pi. XII, 1 ) .
Vas-borcan, svelt, cu buza puţin arcuită ; lucrat clin pastă n egri c ioa
să, cu patru butoni ovoidali pe umăr şi î ntre ele o grupă de trei alveole
( ciupituri ) ; înlăţ. 0,164 şi diam. 0 , 1 25 m. Găsi t S XV, c ar . 7, - 1,W m
(pl. XI, 4 ) .
Vas mic, borcan, cu buza evazată, lucrat din pastă poroasă, c u pie
tricele, de culoare negricioasă, pe umăr are trei butoni a scuţi ţi ; înălţ .
0, 0 97 şi diam. guri i 0,078 m. Găsit S V, gr. 19 (pi. XI, 2 ) .
85
Vas tip borcan, decorat cu patru butoni ; înt.�ţ. 0,10 şi dim . O,C)7!i m .
Găsit S X , c�u'. 3 , -1 m . ( pl. XII, 6 ) .
Vas tip sac, c u buza ui:;or· arcu ită lucrat cu mina i:;i d ecorat c·u patru
.•
butoni ; înă.lţ im ea 0,0 7 7 m. i:;i diam. 0.074 m. Găsit S XII .. C'ar. 1 , - 0,80 m
( pl . XII, !i ) .
Văsuţ tip borcan, svelt, cu buza riisfrîntă în afară ; luerat <l in pastă.
cărămizie ; pc umăr are trei butoni mici legaţi între ei cu trei linii va ralele
incizate, iar sub buză un i:;ir de î mpunsftturi ; înălţ . 0,09!i şi diam . 0 .06 m .
Găsit S XVI, ca r. 1 1 , - 0,70 m . (pl. XI I , 3 ; XIII, 4 ) .
Văsuţ tip borcan, c u bu za evazată, decorat cu linii incizatP î n va l
încadrate de linii simple ; înălţ, 0,095 m. Găsit Sup. A, -O.:Jo m
(pl. XII, 2 ) .
Văsuţ tip borcan, svdt, dPcora t cu două linii incizate ::;i butoni în
zona <'l'ntrală � i sub buză ; înălţ. 0,08 m. Găsit Sup A , -0,040 m ( pl . XII„
7 ; XllI, 5 ) . .
F ăsuţ tip borcan, cu buza scurtă �i u::;or evazat ă , deeorat eu pa tru
frunze de bra d i:;i patru butoni ; în ălţ.. 0,09 m. Găsit Sup. A, - o,:rn m ( pl .
XII , 8 ; XII I , 6 ) .
Vas miniatură, de formă aproape bitronconică, l' U buza evazat i1 ; l u
crat din pa st ă cărămizie ; pe umăr, hrîu crestat cu patru butoa1w miei
aşezate la distanţe ega le ; înălţ . 0,092 ::;i diam. 0,056 m. Găsit S XVI , car.
11 , - 0,75 m. ( pl . XII, 4 ) .
Văsnţ tip s ac, cu o uşoară îngustan' î n zona gîtului ; lucrat din pastă,
cărămizic-negricioa1<ă ; pe umăr patru butoni dintre care doi foarte mici ;
înălţ. 0 ,091 i:;i diam . 0,062 m . Găsit S XV I , car. 6 , - 1 ,60 m ( pl . XIV, 4 ) .
llăsttţ tip sac, c u o ui:;oa ră gîtuire , lucrat din pa stă rărămizil' negri
cioasă ; pe mn[tr trei butoni ; în ălţ.. 0,08 7 şi diam. 0,068 m. Găsit S XV,
ca r. 5 , -1 ,20 m ( pl . XIV, 6 ) .
Văsnţ-sac, e u fundul plat �i buza u::;or evaza tft, lucra t d i n pastă,
poroasă, de culoare c ărămiz ie ; pe umăr, patru butoni ; înăJţ. 0,89 i:;i diam.
0,076 m. Găsit S VII , gr. 15 ( pl. XI V , 3 ) .
Văsuţ c u corpul oval, buza răsfrîntă î n afară ::; i fundul u::;or inelar ;
lucrat din pastă cărămiz ie - închis{t ; pe umăr cu patru butoni ; î nălţ .
0 ,08 7 şi diam . 0,066 m. Găsit S V I II , - 0,20 -0,60 m ( pl . XIV, 1 ) .
Văsuţ de tip sac, puţin deform at , lucrat cu mîna din pastă negricioasă ;
pe umăr are trei butoni mici alternînd cu trei capete de pasăre ( vultur)
stilizate ; înălţ„ 0,105 şi diam. 0 ,082 m ( pl . XIV, 2 ) .
Vas-sac, d e dimensiuni m ici , lucrat din pastă cărămizie - î ne hisă ,
pe umăr are patru butoni ; înălţ. 0 ,085 şi diam. 0,068 m. Găsit S VIII,
- 1 ,50 m ( pl . XIII, 1 ).
Vas- mic, cu eorpul oval, fundul plat i:;i buza uşor răsfrîntă ; luerat
d in pastă cărămizie, a rs ritual. Pe um ă r are patru butoni şi între Pi eîte
o creastă în relie f, verticală ; înălţ . 0,11 şi diam. 0,10 m . Găsit S VIII, L 1 ,
- 2 m ( pl . XIII, 2 ) .
Vas tip sac, c u buza ruptă, rotunjit l a fund şi uşor îngust:1t spre
gură ; lucrat din past:'i, poroasă, de culoare cărămizie-negricioasă ; corpul
este decorat cu linii incizate, dispuse oblic, iar pe umăr cu patru proemi
nenţe ; înălţ. 0,112 şi diam. 0,105 m . Găsit S XVI, car. 1 1 , - 0,80 m ( pl.
XIV, 8 ) .
Vas tip sac, mi iiatură, lucrat din pastă poroasă, cărămizie-negri
cioasă ; pe umăr pat1 u butoni globulari ; înălţ. 0,076 şi diam. 0,07 m. Găsit
S XII, car . 1, -0,5l· ,n . ( pl. XIII, 7 ) .
86
ras-sac, mi n ia t ură , luerat din pastă poroasă, cararmz1e ; decorat
('U pa t ru butoni e re :-;t a ţ i , uniţi între Pi IJrin două linii paralele, incizate j
�lte patru grupe> de cîte patru li n i i incizate coboară de la buză pînă la
hutoni ; î nălţ . 0,076 ş i diam. 0,07 m . Gă:-;it S VIII , gr. 19 ( pl. XIII, ;3 ) .
l ' a.s-sac, miniatură, d i n pa stă poroasă, cărămizie, ('li ti n ei butoni
JJe umăr ; în ălţ , 0,032 şi dia m . 0,029 m. Găsit S I , gr. 1 ( pl . XIV, 7 ) .
ras <f p formă globulară, mi n i a tură, eu decor dl' a puc ă to ri e u degetele
la ha ză ; în ălţi m ea 0 ,034 m. Găsit Sup. A, -0,50 m ( pl. XIV, 1 0 ) .
l 'ăsuţ globular, eu buza mieă şi puţ i n arcuită, decorat c u linii inci
:za t<>, d ispust• în ghirlandă. le ga tl• prin butoni ; î nălţ . 0 ,085 m. Gă�·dt Sup.
A, - 0,30 m ( pl. XIV, fi ) .
l 'as miniatură, lucrat di n pa s t ă negricioaRă ; decorat cu patru butoni
şi al veol e 1-'Ub buz ă ; înălţ. 0,082 şi diam. 0 ,062 m ( pl. XIV, 9 ) .
('p{di
Cenşcă cu două torţi, mult (•vaza tă ; lucrată din pastă c·ărămizie, cu

pett> 1wgridoasp în i nte ri or ; î n ă lţ , 0,10 şi dia m . 0,226 m. Găsită S III,
gr. 1 ( pl. XV, 1 ) .
Cnt1'ică fragmen ta ră, d<> m :u i dimensiuni, foarte mult pvazată, lu
<:rată <li n pastă poroa să, cărămiz il• î nchisă ; buza ş i mi n e rul decorate cu
<·rPsUtmi ; î nălţ . 0 ,138 ş i diam . gurii 0 ,3:30 m . Găsitr1 S X, ear. 3, - L20
m ( pl . XVI, ;3 ; X VI I , 4 ) .
CPaşcă c u rninn, t· u două nervuri l o ngitudi na l e , înaltă, e u percţ.ii
uşor :neuiţi s pre e xkrior ; luerată din pastă cărămizie ; pe buză are apli
« a tt> e re st ă tmi f'a deeor ; î n ălţ . 0,114 şi diam. 0,225 m. Găsită S I, - 0 ,90
m ( pl. XV, -1 ; X VI, 5 ) .
CPn1'tcă cu mîner, ('Va za t ă , lucrată din pastă poroa:;ă, c u pietricele
1n inte ri or, de euloare cărămizie ; înălţ. 0,07 şi dia m . 0 ,15-1 m. Găsită
S I I , - 0 ,60 m ( pl. XVII , :3 ) .
CPaşcă cu rnîner, pereţii î nalţi ş i oblici ; lucrată din pastă poroasă,
('U n m e :-;te c de cioburi pisate în c ompoziţie , ele culoare cărămizie ; înalţ.
0,105 şi dia m . 0,188 m. Găsită S I , gr. 1 ( pl. XV, 6 ) .
CPa şcă c u mînPr, e u pereţii uşor arcuiţi :;pre e x terior ; lucrată din
pastă cărămizie, cu pete negrieioase : înălţ. 0,082 �i d ia m . 0 ,146 m. Gă
:o;ită S YI , gr . 13 ( pl. XV, 2 ) .
Ceaşcă cu m î ner, din pastă poroasă d e culoa re cărămizie închisă ;
dia m . 0 ,1:3 şi î nălţ . 0,076 m. Găsită S I , gr. I ( pl. XV, 3 ) .
Ceaşcă cu rnînPr, c u pe reţ ii uşor arcuiţi î n exterior ; lucrată din
pastă poroa să , cărămizie-închisă ; înălţ . 0 ,08 �i diam. 0 ,154 m . Găsită
S V, - 0,20 -0,50 m ( pl. XV, !i ) .
Cea;'tcă c u rnîner, c u pereţii puţin a rcuiţi spre exterior ; lucrată din
pastă poroa să, de culoare negricioa să ; înălţ . 0,064 şi diam. 0,104 m. Gă
sită S I I , -0,60 m ( pl. XVI I , f> ) .
Ceaşcă c u mîner, lucrată din pastă poroasă, eărămizie ; înălţ. 0 ,055
şi diam . 0,111 m . Găsită S Y, gr. 1 9 ( pl . XVI I , 2 ) .
Cea�că c u mîner, înaltă ş i evazată, lucrată din pastă poroasă
din pastă cărămizie cu pete negricioase în interior ; înălţ. 0,115 şi diam.
0,25 m. Gă:;ită S VIII, Ll , -2 m ( pl. XV, 8) .
Cea�că cu mîn'3r, lucrată din pastă poroasă, cărăm i zie ; înalţ. 0,09
şi diam. 0,132 m. Găsită S I, -0,60 m (pl. XVII, 6 ) .
87
Ceaşcă cu mîner fundul pl at i;;i per eţii obli c i ; l uc rată din p ast ă.
.•
po ro a să, d e culoare cărămi z i e - î nc hisă ; înălţ. . 0,086 �i diam . 0,1 6 n i . Gă

sită S VII, - 1 , 5 0 m (pl. XVII, 7 ) .
Ct>aşcă c u mînerul ntpt, înaltă, c u pereţ.ii obliei şi fundul plat ; lucra.t[i.
din p astă poro a să , c ără mi z i (• ; pe fund, ca d e co r, un x incizat ; îrn\lţ. 0,102
şi diam. 0,193 m . Găsită S III, gr. , - 2,30 m ( pl . XV, 9 ) .
Cea,�că fragmen t ară, cu min er , fundul uşor concav, lucrată clin pa:-;t[L
cărămizie ; în ălţ.. 0,08:3 �i di am. 0,147 m. Wi :-; i tă S IX, ear. 8, - 1 ,20 m
( pl . XVI, 1 ; XVII, 1 ) .
Ceaşcă sveltă, cu mîner, bu z;1 parţf al rupt ă ; lucratrt din p as t<'i po
r oa să, cărămi zie :;;i î n part e negricioasă ; înălţ. 0.071 :;;i diam . 0,1 1 5 m.
Găsită S X I , car. 7 , - 1 ,10 m (pl. XVI, 1 1 ) .
Cmşcă uşor evazată :;;i cu fundul îngust, lucrată din pastă cărămi zie7
cu petP negricioase ; înălţ . 0,08 şi diam. gurii 0,14;) m . Gă s : t ă S XY, car .
4, - 1 , 7 0 m ( pl. XVII, 8 ) .
Cmşcă evazată, cu mînerul rupt, lucrată din pa st ă cărămizie i nchif.;ă ;
irntlţ . 0,096 şi diam . 0, 181 m. Găsită S I X, car. 1 1, - 0, ClO m
(pl. XVI, 1 2 ) .
Cmşcă c u miner , lucrată din pastă cărămizie , c u pet e n egricioase
în interior ; înalţ. 0,1 05 şi diam. 0,186 m ; Găsită S I, gr. I ( pl. XV, 7 ) .
Ceaşcă fragmentară, cu miner, cu o nervură longitudinală ; înălţ.
0,08 m. Găsită S I, gr. 1 (pl. XVI , 4 ) .
Cea;<?că Hv eltă, c u minerul şi parte din buză ru pt e ; lucrată din pa.stă.
cărămizi e şi cu pete n egri cioa s e ; în ălţ . 0,07 i;;i diam. 0,103 m. Găsită S
I X , gr. 23 (pl. XVIII, 9 ) .
Cea:�că mult ev azat ă, minerul şi parte din buză ruptP ; lu crat ă d i n
p a st ă cu p i etrice le, de culoare c ărămizi e ; î n ăl ţ. 0,062 şi di am. 0,1 4 7 m .
Găsi tă S XVI, car. 8 - 1 , 60 m. ( p l . XVIII, 7 ) .
Ceaşcă fragmentară, evazată, cu m i n eru l li p s ă, lucrată din pastă.
cărămizie cu pete negric i oase ; inălţ . 0,084 şi diam . 0,02 m. Găsită S XVI7
ca-r . 8, - 1 ,60 m (pl. XVIII, 5 ) .
Ceaşcă relativ sveltă, cu m iner, lu crată din past ă cărămizi e ; î năl ţ .
0,085 şi diam. 0,15 2 m. Găsită S XV, car. 4, - 1 , 70 m (pl. XVIII, 1 ) .
Ceaşcă evazată, cu miner lucrată din pa stă cărămzie ; înălţ. 0,08 şi
diam. gu rii 0,167 m. GăRită S XV, car. 4, - 1 , 7 0 m (pl. XVIII, 3 ) .
Ceaşcă fragmentară, mult evazată, lucrată din pastă cărămi zi e ;
înălţ. 0,072 şi diam . 0,1 48 m . Găsită S XVI, car. 9 . - 0,60 m (pl. XIX. 1 ) .
Cea{wă fragmentară, cu mînerul rupt, cu urme de arsură neagră pe
suprafaţa i nt eri oar ă ; î nălţ . 0,09 m. Găsită S I, car . 3, gr. 1 ( pl . XVIII, 6 ) .
Ceaşcă fără mîner, tron con i că, lu crat ă di n past ă cărămizi e - închisă ;
înălţ. 0,65 şi diam . 0,108 m . Găsită S IX, c ar . 3, -1 m ( pl . XVI, 1 0 ) .
Ceaşcă c u mîner, fragmentară, ti p mult evazat ; înălţ . 0,1 2 m . Gă
sită Sup. A, - 0,40 m (pl. XVIII, 8 ) .
Ceaşcă mi niatm ă, c u mîner ; înăl ţ . 0,027 m . Găsită S XX, car. 4,
- 0,80 m (pl. XIX, 3 ) .
Ceaşcă fragmen ' ară, joasă ş i evazată, lucrată din pastă cărămizi e ;
înălţ. 0,045 şi diam. 0,11 m . Găsită S IX, car. 4, - 0,50 m (pl. XVI, 6 ) .
Ceaşcă miniatur ;l, cu fundul mult redus, mîner mic, lucrată din pastit
cărămi zi e ; înălţ. 0,03 �i diam . 0,062 m. Găsită S XVI, car. 1 0, - O, 75 m
(pl. XIX, 4).
88
Ceaşcă înaltă de 0,045 şi diam 0,09 m . ; lucrată din pa.stă poroasă,
cărămizie ; pe corp are i mpresiuni făcute cu unghi a. Găsită S VI, - 0,20
- 0, 4 0 m ( pl. XVI, 2 ) .
Ceaşcă miniatură, sveltă c u mînerul rupt, lucrată din pastă cărămi
zie, cu pete negre ; înălţ. 0,048 şi diam. 0,068 m. Găsită S IX, gr. 23
(pl. XIX. 6 ) .
Cea:�că m in 1:at11ră , c u picior înalt, fără mîner, lucrată din pastă
poroasă, cănlmizie închisă ; înalţ. 0,044 şi diam . 0,067 m. Găsită taluz
S VII - -VIII_, - 1 ,20 m ( pl. XIX, 8 ) .
Ceaşcă m inia tu ră, fără mîner, lucrată din pastă cărămizie închisă ;
î nălţ . 0, 0:3 6 şi diam. 0,067 m . Găsită S VII, -0,40 m (pi. XIX, 7 ) .
Ceaş('ă m in i at ură , cu mîner-ureche ; lucrată din pastă poroasă, cără
mizie-negrieioasă. înălţ. 0 , 033 şi diam. 0,061 m. Găsită S VI, - 0,85 m
(pi. X I X, 9 ) .
Ceaşcă miniatură, e u mî nl•r ; lucrată din pastă poroasă, de culoare
cirămi zic, (• U petp închise în interior ; înălţ. 0,042 şi diam. 0,08 m. Gă
sittt R VI, gr. Li ( pi . X I X, 1 O ) .
Cl'a:'ică miniaturală, conică, cu fundul a;;cuţit, apucătoare-ureche,
lucrată din pa stă eărămi zie-negrieioasă ; înălţ. 0,036 i;ii diam. 0,055 m.
Gd.sită S II, car. 10, - 0,60 m. ( pl. XVI, 9 ; XIX, 1 1 ) .
Vas g rn cupă c u picior înalt scobit în interior ş i corpul tronconic ;
lucrat 1li n pa;;tă cenuşie-închi să ; pc buze are patru proeminenţe ; înălţ .
0, 07,-; şi diam . :.rurii 0,089 m . Găsit S X, car. 5, - 1,10 m ( pi . XVI, 7 ) .
Căni
Ctrn.ă c u corpul oval, mînl't" sc urt şi buza răsfrîntă oblic în afară ;
luc_rn tă din pa;;tă negri eioasă, eu u n u:;;or lustru la suprafaţă ; înălţ. 0 , 1 1 şi
d i am . 0 . 088 m . Găsită S VI I I , - 1 ,5 0 m (pl. XX, 1 ; X X I , 1 ) .
C<tnă cu m înl'r, u ş or hitronconi că. corpul mai mult ovoidal, fundul
plat �i buza eva,zată ; lucrată din pastă poroasă, cărămizie ; înălţ. 0,108
�i d i ,un . 0 .08.i m. Găsită S X I I . ear. 3 , - 0,60 m ( pl. XX, 2 ; XXI, 2 ) .
Cană m ică, aproape bitronconică, cu gîtul îngust, cilindric ş i mîne
rul cu proeminenţă la capătul de sus ; lucrat cu mîna din pastă cărămizi e
inchisă ; Pl' umăr, decor inci zat di ntr-o linie în val între două linii simple ;
i nălţ,. 0 , 1 0 1 :;; i diam. 0 , 0 8 1 m (pl. XX, 3 ) .
Cană ' b i t rn nconică, e u mîner uşor supraînălţat, buza evazată ş i fun
dul pla t . lm·nttă din pastă poroasă, de culoare cărămi zie-închisă, cu lu.� tru
la fil1.pr,;1,faţ}1. ; i nă l ţ . 0 , 1 6 l;ii d i a m . 0,1 1 1 m. Găsită S I, - 0,60 rn
.
{ pi . XXI, 4) .
Cană cu. corpul aproapP c i l in dric, cu miner şi eioc de scurgere, din
pîtstă cărămi zie- închisă ; înălţ . 0 , 1 2 4 şi diam . 0, 1 02 m . Găsită gr. 2
-( pi . XXI, 7 ).
Gît dP cnnă m a re , c u miner, d e formă cilindri că ; înalţ . 0, 1 6
::; i diam. p, 1 1 3 m ; lucrat din pastă cărămizie-roşietică ; găsit S
V, g. 20 (pl. XX, 4 ) .
}11nwt iM·e
Jt'nwt ieră cu p ici'.or, din pastă castanie-negricioasă, cu lustru la supra

faţă, cu buza teşită ; înălţ . 0,15 şi .diam. 0 , 1 0 m. Găsită S XX, car. 4 ,
gr. 4 9 ( pl. XXI, 3 ; XXII, 1 ) .
89
Fructieră lucrată din pastă poroasă, cu pietricele, de culoare eă1 ămi
zie şi negricioasă ; piciorul li p să, buza oblică şi teşită la capăt ; înă.l ţ . 0,011
şi diam. 0,030 m. GăHită S XII, c ar. 1, - 0, 65 m ( pl. XXI, 8 ; XXII, 3 ).
Pructieră lucrată din pastă casta nie-înch i8ă, cu luHtru la HUprnfaţă ;
piciorul lipsă, buza lată, încli nată, obli c ; înălţ. 0,115 şi diam. o :3:32 m . ..
G:faită S XVI, car. 3 - 0,80 m ( pl . X X I I . 2 ) .

Pmctieră cu p iciorul lipsă, c u buza lat li şi mult evazată ş i umărul
scurt ; lucrat din paHtă cărămizie-negri cioaHă ; înălţ. 0,12 şi di am. maxi
mum la gmă 0,34 şi lăţ . bazei 0 ,06 m . GăHit S XVI, c· a r . 3 , -0,80 m (pl.
XXI, ;') ) .
Pructieră .fragmenta.ră, cu piciorul lipf;ă, buza evazată, arcuită şi
marginea t eşi tă ; lucrată din paHtă n egricioa8ă, c·u lu Htru la :-;upi afaţ<t ;
diam. gurii o,:30 şi înălţ . 0,12 m . Găsită p assi m ( pi . XXI, 6 ) .
Ca.'l trna ne-străchi n i
Va.'f -castron, lucrat cli n pa st ă fi uă, dt• euloare portocalie , c·u lu :-;tru
la suprafaţă, formă hitronconică, eu huza evazat:\ şi fundul plat : i nălţ,_
0,13 şi diam. 0 , 1 78 m . Gă8it S VI I I , L 1 , -2 m ( pl . X X I I I , 1 ) .
V as lucrat di n pastă fină, eărămizit•, eu pete eenw�ii, negrieioa :-;1.' . e u
suprafaţa lustruită, formă hitron coni di , cu jumătaka superi m1 i't mai
redu H:l, cu două torţ.i scUitt>, huza răHfrîntă în afari't şi fundul plat : ini't lţ.
0,1 1 2 şi diam . 0 ,138 m . Gă:-;it S V I I I, C'ar. tl - 6, -2 1 1 1 ( pl . X X I I I . :3 ) .
Castron mare, mult evazat, corpul eonf r , fundul plat , bu za inalti'\,.
şi răsfrîntă şi cu două mînere i nelare miei ; lucrat din paHtă negri c·ioa:-;ă ;
înălţ. 0,1 9 şi d i am . 0,43;) m. GăHit S VII, car. 13, - 1 ,;)0 111 ( pl. XXIII�
6 ; XXIV, 5 ) .
C<i8tron lnerat din pastă sgru nfuroasă, c· u am1.•:-;tee ele ci oburi pi:-;ate
ş i pietri cele, dt> culoare negriei oaHă - C'ără111izi e ; are gura evazată , umă
rul uşor profilat, corpul t ronconic şi furHlul plat ; î n alţ. . 0,155 �i diam. f u u tl .
0,14!) şi gur:1 0,31 m. Gă si t S V I , c a r . ;) , - 1 ,2,) m (pl. XXI I I , -! ;

XXIV, l ) .
Straehină-cm1tron, cu hu za înclinată 8}H'P extc>rior, lucnit:l <lill pa:-;t ă.
poroasă, c·u i m pu ri tăţi , de culoarP (•ărărnizit>-închi să ; înălţ.. 0,094 �i d ia m .
gurii 0,1 83 m. Găsit:\ S VI, gr. 1 6 (pl. XXI I I, 2 ; XXIV, 2 ) .

Straehină-castron, c u pereţii oblici � i înalţ.i , <'U umăr ridicat :;; i buza,
răsfrîntă în af ară ; lucrat d i n pa HUi zgrunţuroasă , de culoare cărămizie
închiHă ; î năl ţ . 0,11 �i diam . gurii 0,20;) m. Găsită S I I I , gr. 3 ( pl . XXIII, 7 ).
Strachină-castron, cu pt>reţii înalţi, oblici , umăr ridicat �i buza r:1s
frînt:l în a fan1 , fundul plat ; lucrată din paHt<1 poroasă, cărămizie, c·u slip·
negru la Huprafaţă ; înălţ. 0,112 Şi diam. gurii 0,246 m. Găsită S V I I I,
- 0, 1 .'i m ( pl . XXIV, 4 ).
Castron, fragmentar, cu piciorul înalt, umăr scurt şi huza ră t'frîntă.
în afară ; lucrat din pastă maroni e- nt>gricioa:-;ă, cu luHtru la suprafaţă �
înălţ. 0,10;) m. Găsit in loc . din 8 XVI (pl . XXIII, 8 ) .
Castron tronconic, fundul plat �i huza <lrt>aptă ; lucrat clin pastă,.
cără mi zie ; î nalţ. 0,08 �i diam. 0,1.'il m . G ăsit S XVI, ear. ;\ - 1 ,20 m
( pl. XXII1 , ri ) .
Cupe c u decor f o relief ş i kantharo8
Cupă (bol) getică de tip megarian, ele formă unei calote, cu buza,.
foarte puţ.în înclinată spre exterior ; lucrată cu mina, din pastă cărămizie.
90
Înt1·eaga suprafaţă exterioară, de la umăr în jos, acoperită cu decor în reli
·ef alcătuit din combinaţii de rozete, volute, cercuri concentrice şi şapte
capete-măşti umane ; înălţ. 0,062 şi diam. 0,11 m. Găsită S VIII,
- 1,40 m ( pl . XXXVIII, 1 ; XXXIX, 2 ) .
Cupă getică de tip megarian, fragmentară lucrată c u mîna, din pastă
că,rămizie, eu decor în relief, de la umăr în jos, constînd dintr-un motiv
vegetal, ar putea fi i;; iruri de spice de grîu stilizate ; pe umăr apar două linii
în relief, paralele ; fundul vasului eRte marcat cu un inel circular, în relief,
dinţat pe latura i nterioară ; înălţ. 0,07 şi diam. gurii 0,111 m. Găsită S XIII,
C'ar. :J - O , ;JO m ( pl . XXXVIII a, 4 ; XXXIX, 6 ) .
J(antharos local, fragmentar, c u piciorul lipsă, tip elenistic, c u două
mînere �i picior înalt ; lucrat din pastă ca8tanie-negricioasă, cu lustru la
. suprafa ţă ; înălţ. corpului 0,07;") �i diam. 0,097 m. Găsit S XVI, car. 7 ,
- 1,40 m ( pl . XXIV, 3).
Capaee de mse lucrate e u m in a şi la roată
--\m alcătuit din capacele de vase o grupă separată, fiind incluse,
1wntru caractprul lor unitar, atît cele lucrate cu mîna, cît �i cele lucrate l a
roat ă .
Capac de vas circular şi plat, c u apucătoare l a centru, c u impresiuni
<le deg·ett• ; lucrat eu rnîna, din pastă poroasă, cărămizie închisă ; diam .
{),19 �i g ros. 0,001 m. Găsit S VIII, - 0,70-1,30 m (pl. XXV, 1 ) .
('apa.e de vns de dirnensiun i mari, de formă conică, c u apucătoare
circulară , p ragul rupt încă din antichitate ; lucrat cu mîna din pas
t;I 1·a l'\ta.nie ; î nălţ . 0,011 l'!i diam. 0 ,024 m. Găsit
. S XVI, car. 9, - 0,95 m
( pl . XXV, 9 ; XXVI, 1 ) .
Capac f[p vas cu mîner11 l şi pra.gul rupte, lucrat cu mîna din pastă ce
lllll'!i<' i n e h i să ; găsit S I X , -0,40 m ( pl . XXV, 2 ; XXVI, 3 ) .
Capcic de MS c 11 apucătoare ş i prag bine profilat, lucrat la roată din
JlastrL ro�iatieă ; înălt. O,O;J l'!i diam. 0,108 m. Găsit S X, car. 16, -0,60 m
( pl. X XV, :� ; XXVI, 6 ) .
('cipm· de ras de dimensiu ni mici, forma conică, cu apucătoare i nelară ;
lucrat la roatrt din pastă cărămizit•, cu pete închise ; î nălţ. 0 ,04:"1 şi diam.
·0,092 m. (h \ s i t S XVI, ear. 1 1 , - 1 ,20 m (pl. XXV, :i ; XXVI, 2 ) .
C a par· de ws cu p rag pronu nţat, lucrat c u roata din pastă cenuşie ;
diam . 0 , 10 7 m . Găsit pas.Yim (pl. XXV, 6 ) .
Căpăcel miniatural, lucrat cu mina, cu apucătoare, inălţ. 0,03 şi
·diam. 0,0-1 m . Găsit S X, car. 7, - 1 m ( pl . XXV, 7 ).
('apac de ms miniatură, de formă conică, lucrat din pastă poroasă,
..:·ăr:1mi zie- negrieioasă ; înălţ. 0,-12 şi diam. 0,72 m. Găsit S IV, car. 3 ,
- 1,:30 m ( pl . XXVI, ;J ) .
Capae dP vas cn terminaţie î n forma unui cap de animal, lucrat c u
mina ; înălţ . 0,048 şi diam. O , O ;J m. Găsit S X, car. 6, - l m ( p l . XXVII,
3 - .> ).
Capac din vas miniatură, de formă eonică (elopot ) , cu Yîrful îndoit
<(rupt ) ; luerat eu mina, din pastă poroasă, cărămizie ; i nălţ. O,O;i şi diam.
O,O:i :J m. Găsit S III, - 0,30 m (pl . XXVI, 4) .
.Jlîner de capac în forma de cap de acYilă, cu eiocul coroiat ; lucrat
-cu mîna, din pastă fină, de culoare negricioasă ; î nălţ. 0,08.i m. Grtsit S
VII, - 1,20 m (pl . XXV, 4 ; XXVII, 6 ) .
9J
h. V ase lucrate la roată
Pructiere
Pructieră mi, picior, cu buza îngustă şi teşită, lucrată din pastă ce
nuşie, fină ; înălţ. 0 , 128 şi diam. 0 , 1 7 m. Găsită S I (pl . XXVIII, 1 ;
XXIX , 1 ) .
l!'ructieră c u picior, fragmentară, cu buza îngustă ş i teşită, lueratft.
d i n pastă roşhttică ; înălţ. 0 , 1 7 8 şi diam . 0,264 m (pl. XXIX, 3 ) .
l!'ructieră cu piciorul lipsă, buza lată, cu două faţete ; diam. o,:l22 m.
Pe una din faţete este redat, ca decor, o linie în zigzag obţinută prin lus
truire, iar alte două similare ornamentează int eriorul fructierei . Găsită
S I , - 0,30 m . (pl. XXVIII, 2- ; XXIX, 4 ) .
Pruetieră c u piciorul lip�ă, buză îngustă ::- i teşită, lucrată d i n pastă.
cărămizie-negricioasă ; di am. 0,34 m. C ă sită S VI, gr. 10 ( pl . XXIX , 6 ) .
/l'ructieră c u piciorul lipsă, buza orizontală, lată d e 0,03•> m ; lueratft
d i n pastă cenuşie închisă ; pe faţa superioară a buzei, ca decor, llouft l i nii
în zigzag, între linii simple, obţinute prin lustruire, înconjurînd gma fruc
tierei ; înălţ. 0 ,09 şi diam. 0,26 m. Găsită S XVI, car. ;) , - 1 ,60 m (pL
XXVIII, 4 : XXIX, f> ) .
Pructieră fragme n ta ră , c u buza t e::-ită, piciorul lipsă, lm·rat ă . din
pastă cenuşie ; pe faţ.a superioară a buzei şi î n interior, dte două linii in val „
obişnuite prin lustruire ; diam. 0,285 şi înălţ . 0 , 1 1 m ; găsită S X, c:n. 1 ,
- 1 ,60 m (pl . XXVIII. 3 ; XXIX, 2 a - 2b ) .
Căni-urcioare
Cană mm·e, cu corpul aproape bitronconic, picior i nelar, gît ul cilin
dric, miner lat, cu două caneluri longitudinale, gura tleformată. ; lucrat
din pastă roşiatică ; înălţ. 0 ,3:l, diam . pansei 0 , 2 4 şi al gurii 0,098 x 0.12&
.
m . Găsit S IX, gr. 25 (pl . XXXIV, la -lb ; XXXVa, 2 ) .
Cană bitronconică, de dimensiuni mari, jumătatea supcrioarft mai
prelungă şi de formă conică, buza evazată, piciorul puţin profilat şi minerul
rupt ; lucrat din pastă cenuşie-închisă , cu urme de lustruire la suprafaţă ;
înălţ. 0,28 şi diam. pansei 0,204 m. Găsită S XIX, car. ii, - 1 , 10 m (pl.
XXXIV, 2 ) .
Cană bitronconică, pîntecoasă, eu gura în formă d e pîlnie, miner
simplu şi picior inelar ; lucrată din pastă cenuşie, deschi să, cu jmă.tatea.
superioară lustruită, <'!! linii verticale şi o linie incizată inelar, imediat dea
supra pîntecului ; î nălţ. 0 , 1 4 şi diam. maxim 0 , 1 1 m . Găsită S XIV� car.
2, - 1 ,40 m ( pl . XXX, 1 ; XXXI, 2 )
Cană hitronconică, c u miner, buza teşită ş i funtl inelar ; lucrati"'t din
pastă fină, de culoare cenuşie-î nchisă ; înălţ. 0,013 Ş i diam . 0,123. Gi"'t sită.
S I, gr. 3 (pl. XXXII, 2 ) .
Căni.tă bit·ronconică, simplă, c u minerul prevăzut c u două caneluri
longitudinale ; lucrati\ din pastă cenuşie, cu lustru la suprafaţ.ă ; înălţ .•
0 , 1 1 8 şi diam. 0 ,082 m. Găsită S IX, car. 1 2 , - 0 ,60 m (pl. XXXI, 1 ) .

Cană bitronconică, c u minerul prevăzut cu două caneluri longitudi
nale, picior inelar ; lucrată din pastă fină, cenuşie, cu lustru la suprafa ţ ă.
şi cercuri canelate ; înălţ. 0,13_4 şi diam. maxim 0 , 108 m. Găsită î n 8 III„
car. 7 (pl. XXX, 4 ; XXXI, :3).
Cană bitronconică, pîntecoasă, cu miner şi buza evazată ; lucrată
din pastă fină, cenuşie� cu urme de lustru la suprafaţă ; în jumătatea f'Upe
rioa1·ă are ca ornament, obţinut prin lustruire, două linii î n val pal'a.lele„
92
cu o linie simplă între ele, toate dir-;pu::: e vertical ; înălţ.
0,1 2;") şi cliam. ma
xim 0,106 m. Găsită S XII, car. 1, - 1 , fJO rr.. ( pi . XXX, 2 ; X XXI, 4 ) .
Cană bitronconică c u mîner, lucrată d i n }Ja8tă cenuşie ; înălţ. 0,126
ş i diam. pansei 0,11 m. Găsită S XVI ; car. 11, - 0,7;") m (pi . XXX, ;3 ;
XXXII, 7 ).
Cănită bitronconică, cu corpul mai mult oval şi gîtul scmt ; lucrată
din pastă cenuşie-închisă ; înălţ. 0,083 şi diam. pall8ei 0,069 m ; pass-im
( pl. XXXII, 3 ; XXXIII, 4).
Cană bitronconică, c u minerul şi buza rupte, lucrată d i n pastă cenuşie ;
înălţ . 0,105 şi diam. 0,078 m. Găsită în cadrul Sup. A ( pl . XXXI I I , 2 ) .
Cană miniaturală, d e formă bitronconică, c u miner, înaltă d e 0,067
m ; găsită supr. A, - 0,;") 0 m. ( p1 . XXXII, 5).
Cană cn mîner uşor supra,înălţat, corpul sferoidal , gîtul larg, cilin
d1ic, buza evazatrt şi fundul scobit ; lucrată din pastă cenuşie, fină ; în:llţ.
0 , 1 18 şi diam. 0,09 m. Găsită S VI, gr. 18 (pl. XXXII, 4 ) .
· Ciiniţă bitronconică, c u miner m;ior supraînălţat, buza î naltă ş i apli
c ată oblic spre exterior ; lucrată d i n pastă cenuşie, sub buză un hrîu în
relief, iar l a, mijloc o linie inicizată ; înălţ. 0,09.3 şi diam. 0,07 m . Găsiti"b
L 1 , S VI II , - 2 m, (pl. XXXII, 8 ; XXXIII, 3 )
Căniţă bitronconică, 8Veltă, c u miner, lucrat;1, d i n pastă c enuşie ;
0,10:3 şi dim. pansei 0,071 m . Găsită S X VI , car. 12, -0,40 m . (pi.
înălţ .
XXXII, 1 ; XXXIII, l ) .
Cană fragmentară, joasă şi eu gura largă, de formă relativ bitro1 1co
nică, cu buza puţin evaza,tă şi cu două minere, unul rupt ; fundul nu Re
mai păstrează ; lucrată din pastă cenuşie-închisă , eu decor lustruit, redat,
î n partea superioară, pri ntr- u n registru de linii verticall1, paralele', i n r în
j umătatea i nferioară pri n benzi dispuse în cerc : î nălţ . păstrată 0 , 11 şi
diam . pa.nsei 0,16 m. Găsită S XIX, car. 4, - 1,10 m ( pl . XXXII I , ;") ).
Partea superioară a unei căni bitronconice luerată din pastă CPJ lllşie,
dC'corată cu două linii în val incizate şi cu un şir de crestături ; diam . pan
Rei 0,093 m. Găsită S X, car. 6, - 0,40 - 0,60 m ( pl. XXXII, 6 ) .
Pahar tronconic, c u umăr ş i buza verticală, scurtă ş i picior i nela r ;
lucrat din pastă cenu:;; i e ; înălţ. 0,06 şi diam. 0,074 m. Găsit S IX, ear. 1 ,
- 0,80 î m (pi . XXXVI, 5 ) .
Urcior mare, cu corpul sferoidal, fundal i nelar, gîtul cilindric ş i înalt
(0,20ii m), mînerul cu o canelură mare, longitudi nală ; lucrat din pastă
roşiatică, decorat pe j umătatea superioară cu două grupe de cîtc tn·i linii
i ncizate ; la buza, gîtului se află un brîu în relief, mmat mai 8Us de alte dou,i,
mai puţin profilate ; înălţ. 0,503 şi diam. 0 , 3 ii m. Găsit S I X , gr. 23. (pi .
X X XV , 1 ; XXXV a . 4 ) .
Urcior cu mîner, corpul sferoidal ş i gîtul tubular, lucrat clin pastă
ccnuşiP, fin:\ ; înălţ. 0,330 şi diam. 0,20 m. Găsit S VI, gr. 10 ( pl . XXXV,
2 ; X XX V a , 3 ) .
Urcior fragmentar, c u corpul sferoidal , gîtul scurt, mînerul rupt ;
lucrat din pastă cenui:;i e ; înălţ. 0,134 şi diam. 0,012 m ; găsit S II, car. :�,
- 0,40 - 0,60 m ( pi . XXXV, 3 ).
Castroane-străchini
Strachină cu picior inelar şi buza lată, teşită, lucrată din pastă fină�
0,066 şi diam. 0,18 m. Găsită S VI, gr. 10 (pl. XXXVI,
n egricioasă ; înalţ.. de
1 ; XXXVII, 1 ) .
Strachină C'lt fund inelar şi buza dreaptă şi puţin î ngroşată., lucrată
din pastă cenuşie, deschisă, cu urme de lustruire ; inălţ. 0,07 şi
diam. 0,206 m. Găsită S X, car. 3, - 1 m (pl. XXXVI, 2 ) .
Strachină fragmentară , c u picior inel a r ş i buza a,rcuită spre i nterior,
lucrată di n pastă cenu::;ie-închisă ; pe faţa i nterioar:l l i nie în zigzag lu
struită ; înălţ. 0,074 diam. 0,167 m. Găsită S III, - 0,90 m (pl. XXXVI,
4 ; XXXVII, 3).
Strachină cn buza orizontală, piciorul lipsă ; lucrată d i n pastă cenu
şie ; i nălţ . 0,04f> ::;i dia m . 0,142 m. Găsită S XV (•ar. 8, - 1,40 rn
(pl . XXXVI, 3).
Prag m r n t r /r> st rru·h i n ă , <" U buza îngroşată, orizontală ::; i piciorul i ne
l a r ; lucrat:! <lin pastii ('l'll llşie, fină, cu lustru la suprafaţă ; înălţ. 0,07 m.
G ă s i t ;\ S X Y I I I , <·ar. 8, -0,;î O m (pl. XXXVII , 2 ) .
înpP c 1 1 <h·or 1 n ref il'f

Cupă g p t foă r/p tip lll<'ga ria n , cu corpul conoidal şi huza evazată ;
l u era t ă I a ro at:1 , d i n p:1st :1 <·Prrn ::;ie. cu lustru la suprafaţă î n zona superi
oanl , nedel'orat<t ; d e la umiir in jos decor în relief, pc• toată suprafaţ a ,
< · u moti \" Hg-<•tal stilizat , <li spus î n şiruri repetate, la care s e ada
ugă patru g-n1 p t> dP d t e <lou:I rozete ::;i un :x pe fundul cupei , cu cite o ro
z <' t:I Ia <·apl'te şi o µ;lohul:I la mijloc , înăl ţimea 0,10-1 rn şi diam. gurii
0 , 18-1 n 1 . G:l sită S X I , gr. 2ti ( pi . XXXVIII, 2 ; XXXIX, :�) .
C upă localii dP tip megaria n , fragmentară, c u buza evazată, lucrat
la roată d i n p:1 s t:I <'<'llllŞil' ; j u nultatea i n fe1ioară acoperită cu decor în relief
d i n şi nn-i u ni t l• <Ic u ng"h iuri , iar pe umăr două cercuri în relief, pc fund u n
.s. î nt r-un eer(' ; înălţimPa 0,07-1 m . Găsită S X II , c a r . :3, -0,50 m (pl.
XXXVIII a , 1) .
.f!lrag nwnt de cupă loc:ală dP tip megari<i n , cu decor în relief, din care
se mai păstrează un registru cu şiruri de săgeţi unite între ele ( moti v floral
stili zat ) şi eu rozete în pă r ţi , cu opt petale. Găsit S XVI, car. 6, - 1 ,20 rn
(pl. XL, 2 ) .
/i'ragment de cupă gPtică de tip mpgarian, clin pastă cărămizie, c u de
cor i n relief, C'onstîn<l dintr-un şir de palmete, avînd deasupra un rînd
d l' (·ereuri eoncentriee şi u n ornament în zigzag ; înălţimea 0,06 m . Găsittt
� X II, car. 4, - 0 , ;i O m (pl. XL, 1 ) .
.Pragmn1 t dP c:upă de tip megarian, lucrată la roată, din pastă cenuşie,
decorată cu frunze de brad şi ::;iruri de u nghiuri , iar pe fund un cerc t ăiat
de două linii î n eruce. Găsit S IX, cr. 6, l a - 1 ,20 m (pl. X L , 8 ) .
Fragment <I P cupă l oca l ă d e tip mpga rian , c u decor d e palmete stili
zate şi glohule, deasupra fiind limitat de un şir de globule dispuse între
donă <lungi în relief. Găsit S XVIII, gr. 44 (pi. XL, ii - 6 ) .
PragmPntP dP cupp de tip rnegarian, din pastă eenuşie ; unul este de
corat cu şiruri de linii oblice, dispuse pe verticală ; pt• unul din fragmente
sînt redate, pe fund, patru ramri de brad dispuse în formă. de X şi globule
întn• braţ<-', în('onj urat <' dc o ghirlandă de rozet<' ::;i un ('l'I'C' perlat. Gă
:-;ite 8 XI, gr. 2;î (pl. X L , 3, 10).
C upă locală dP tip m pgarian, fragmentară, lu('rată la roată , d i n pas
tă l' l'Jm::;i<•, fi n ă , eu d i a m . 0,1:3 rn şi înălţ. 0,07 m ; jumătatea inferioară
a('Opl•rită. în întrt>gi nw cu dPcor vegetal stilizat, akiituit din şiruri i:;uccesin�
de u nghiuri şi săgeţi , dea supra cu două dungi î n relief, iar pe fund fiind
redat un :x într- un cerc. Găsit S XVIII (pl. XXXVI I I a, 2 ; XXXIX, 4) .
.Pragme n t d e cupă locală <le tip rnegarian, cu buza evaz a t ă , lucrată la
roat ă , din pastă ('enu::;ie-cărămizie ; pe umăr are un grup de linii i ncizat e ,
94
iar pe corp decor în relief, <le formă ung·hiulară şi deai'iupra un registru din
linii oblice, paralele. Găsită în S XVIII, gr. 44 (pl . XXXIX, 1 ) .
l!'ragment de cupă megariană, lucrată l a roată, din pastă cenuşie şi
decorată cu un gen de ove. Găsit în Sup. B, la - 1 ,40 m (pl. XL, 1 1 ) .
Cupă c u buza m ult erazată, lucrată c u roata, d i n pastă cenuşie ; cor
pul decorat cu două grupe de linii incizate în val, încadrate de trei grupe
de linii simple ; înaltă de 0,082 m şi diam. gurii de 0,17 4 m ; găsită S XVIII,
car. 2, - 0,;")() m (pl. XXXVIII a, 6 ) .
Cupă hemisferică, c u buza evazată şi fundul uşor ascuţit ; luc·rată
cu roata, din pastă negricioasă. Înălţ. O,Ot58 m şi diam. 0,11 m. (iăsită
S VI, gr. 10 (pl. XXXVIII a, 3).
Cupă (bol ) hemisferică, cu buza evazată ; lucrată l a roată, d i n pa:-;tă
('enu:;;i e. înălţ. 0,06 m i;;i diam. 0,10;) m. Găsită S VIII, - 1 , 40 m (pi .
XXXVIII a, ;) XXXIX, !J ) .
Strecurători
· Strecurătoare cu mîner, fragmentară, partea inferioară, de formă

hemi:-;ferică, perforată, iar cea superioară cu buza înaltă şi evazată, eu de
cor de grupe de linii lustruite, lucrată la roată din pa:-;tă fină, cenuşie.
Înălţ . 0,10:) m şi diam. O,Li7 m. Găsită S III, - l , ;)0 - 2 m (pl. XLI, 1 ;
XLII, 1).
Strecurătoarp cil mîner, lucrată e u mîna, din pa:-;tă cărămizie înehisă,
lustruită la :-;uprafaţ.ă ; în zona umărului o linie ineizată, dt> unde porneşte
zona cu perforaţii . Înălţ. 0,082 m şi diam. gurii 0,H6 m. Găsită S XII, gr.
31 (pl. XI,I, 2 ; XLII, :3).
Strecurătoare cil mîner, huza evazată şi umăr puţin profilat, lucrată
la roată din pastă cărămizie - cenuşie. Înălţ. 0,103 şi diam. gurii - 0, 142
m. Găsită S XVI, car. 10 - 0,7;) m. (pl. XLI, :3 ; XLII, 2 ) .
Strecurătoarp fragmentară, e u j umătatea inferioară perforată, d e for
mă SP�ni:-;ferică, buza înaltă i;;i mult evazată ; lucrat;1 dn pastă negiicioasă.,
fină. l nălţ . 0,095 m şi diam. 0,166 m. Găsită S YI, gr. 13 (pl . XLI, 4 ) .
Strecurătoare fragmentară, c u gîtul lung ş i buza evazată ; lip:-;;[ din
partea inferioară ; lucrată la roată din pastă cenuşie închisă ; diam. 0,13 m.
Găsitri S X V , car. 4, -2 m (pi. X L I , ;) ) .
Strecurătoare cn mîner, cu corpul sferoidal, buza evazată, diam.
0,19 m şi înălţimea 0,09 m. Găsită Sup A, -0,;iO m . (pl . XLI, 6 ; XLII,
;) - 6 ) .
V ase de prodzii
Va.s mare cu corpul ovoidal, mai ascuţit 8pre fund, buza evazată şi
fundul plat ; lucrat din pastă roşiatică ; pe umăr are două linii paralele,
incizate, în formă de val, încadrate între linii simple ; una dintre liniile în
Yal leagă un şir de 22 rozete ; sub buză alte două linii în val , între linii sim
ple inciza.te, urmate apoi de un şir de 16 rozete, şi ele între două linii sim
ple. Înălţ. 0,90 m, diam. pansei 0,52 m şi al gurii 0,275 m. Găsit S XI,
gr. 26 (pl. XLIII. 2).
V as lucrat din p astă roşiatică ; formă ovală, mult alungită, cu buza
îngroşată şi fundul plat. înălţ. 0,46 m, diam. pîntecului 0,305 m. între
buză şi umăr se află un decor alcătuit din trei benzi de linii în val, încadrate
de grupe de linii simple. GăRit S II, -0,50 m (pl. XLIV, 2 ; XLV, 5 ) .
95
Vas din pastă cărămizie-închisă ; corpul oval prelungit, gura evazată
�i fundul plat. Pe umăr este decorat cu trei �rrupe de linii în val, demar
cate de cite două linii simple. Înălţ. 0,68 m, diam. gurii de 0,2V> m, la fund
de 0,14;, m. Găsit gr. 10 (pl. XLIV, 1 ) .
Vas cu corpul ovoidal , gîtul cilindrie, lung ş i buza îngroşată ş i foar
te mult evazată ; lucrat din pastă cărămizie închisă, cu trei cercuri relie
fatt• pe umăr şi marginea exterioară. a buzei. Înălţ. O, 7 5 m, diam. pa.nsei
0 , -! ;l m şi al gurii 0,27 m. Găsit S IX, car. 4, - 0,78 m (pl. XLIII, 1 ; XLV, 4 ) .
I' as df proviz-ii, cu corpul cilindric , redus l a bază ş i spre umăr, c u
gitul relativ i nalt ; buza şi fundul lipsă ; lucrat din pastă gălbuie-porto
<·a l i l', en <lpc•or akăt u i t cl i n t rei grupe de benzi pictate de culoare roşie,
vla sa tl• pP c·01 p, şi î n e ă o clm1gă sub buză ; pe gît şi umăr sint rc>da.te trei
ţTll JH' 11l� l i n i i l" i mpl e incizate', alternînd eu alte trei grupe de linii în
m l , cit• a � t·111p1wa, i nC'izat e ; Înălţ. păstratii 0, 4 2 m şi diam. 0,26 m . Găsit
R I X , <"ar. 2, - 0 ,iiO 1 1 1 . (pl. XXXV a , 1 ; XLV , 3 ) .
1 • a.'I /Jitro11conic, c·u pic�ior inelar, gura lipsă ; lucrat din pato.tă eenuşie
îrn· h i să , lu stn1it l a :-;u prafa ţ ă ; sub buză, decor incizat, dintr-o linie în zig-
7.:lg', î n<"a d m U't ele altelP clouă paralele, pe orizontală.. Gi"tsit S VIII ,
- :! ,70 m ; �rm1 p ă ! ( p l . XLY , 2 ) .
J{a11 tha rcn'.
1{a ntharo.'I l oC'al , t i p t l rz i u , elenistico-roman, cu două minere, eane

l u n"i 111Pdiană rnan· , lu<"rat din pa stă cenuşie, c·u lustru la suprafaţă, decorat
�1 1 z ona ele sub buză eu grupe de linii lustruite, dispuse oblic şi în zigzag.
foăl t . 0,124 m şi diam . O,lm m. Găsită S XI, car. 7 , - 0 ,90 m (pl . XLI, 3 ) .
J(mitharos de tip elenistic tîrziu, prevăzut cu două mînere, fundul
i 1 1 elar şi pereţ.ii verticali ; este lucrat din pastă cenuşie, cu înălţ„ de 0 ,135 m
i::i diam . 0,14 m ; sub buză are o dungă in relief. Găsit S XVI , ear. 9 - 11 ,
- 0 , 60 0 , 70 m (pl. XLVI, 4 ) .
-
K antluiros cu două torţ;i, c u corpul înalt, cilind1ic ş i buza scurtă şi

uşor răsfrîntă în afari't ; lucrat din pastă fină, de culoare nebrricioasă. Înălţ.
0,064 m t-!i diam . 0,077 m. Gă sit S V, - 1 ,:i:i m (pl. XLVI, 1 ) .
c·. Ceramică de i mp ort .
Pmul df pateră flenistieă tirzie, cu firnis ro::m, decorată pe faţa inte

rioară c·u un c•prc de haşuri oblice, încadrat ele cîte don:t linii incizate (pl .
XLVI I , 1 - 2 ) .
li'u nd df a mforă elmistică tîrzie, de formă ascuţită, lucrată din pastă
fi 1 1 ă , rol'!iatiC' ă . Găsit S I, gr. 3 (pl . XLVII, 6 ) .
lhtnd de amforă elenistică tîrzie, ascuţit, cu treaptă, lucrată din pastă
g:"ilhuic>, uşor poroa s ă . Găsit S II şi VIII , - 0, 6 0 m ( pl . X I,VII , 4 ) .
_lfîner dublu d e a mforă elenistică, neştampilată, din pastă ro�iatieă ;
înalt de 0,24 m , găsit S XVIII, gr. 44 (pl . XLVII , 7 ) .
Opaiţ roma 11 , clP formă C'irc·ulară, c u ci oe prelung, c u termi naţie un
gh i u l ară ş i volute ; an• două globule la punctul ele pornire ; lucrat la roată
din pastă cărămizie-negricioasă ; diam. 0,07 m ; pe faţ.a superioară, în eon
cavitate, un personaj în picioare spre dr. , purtînd în mîna st . ridicată o
arirn"i ( ? ) 1;1i la pieioarele lui o şopîrlă (crocodil '? ) ; (tă,sit S XI , ear. 8,
- 0 ,:10 m (pl . XLVII, :� ) . �
d. Crew:ete
Creu.zet con ic, cu parte din buză ruptă, vitrifiată, de culoare cenu
şie cu puncte albe ; îrnllţimea 0,0:) 6 m şi diam. 0,05 m. Găsit S XV, car.
4, - 1 ,60 m ( pl . XXV, 11 ; XXVII, 2 ) .
Cre1tzet deformă globulară pentru turnat metal, cu concavitate conică,
î nalt 0,0 5 m şi diam. 0,06 m (pl. XXV, 1 2 ) .
Crenzet de formă conică pentru turnat m etal , înalt 0 , 4 ;) m ş i diam .
0 ,03.'i m (pl. XXYII, 1 ; XXV, 1 0 \ .
2 . r n el t r şi obiret r dr metal, piatră, os şi lut
a . [' nel te {d diferite obiecte de m etal
Topor de fier, cu gura longitudinală, şi tăi�ul lăţit faţă de mîner.

În�U\. 0 ,096, şi lat, la t ă iş, de 0 ,062 m (pl. XLVIII, 1 ; XLIX, 1 ) .
Topor si �nilar, dar mai înalt, probabil tot c u gură de înmănuşare
longitudinală. In ăl ţ . 0,11 m şi lăţ. tăiţmlui 0,078, gă�it S VII ( pl . XI.IX, 4).
Cosor (si('(() de fier, de dimensiuni mici, lung d e 0,103 m , cu lama
lată de 0,017 m . Pe mîner se mai păstrează urme de la manşonul de lemn ;
gă..;;i t S VIII, gr. 19 ( pl . XLVIII, 5 ; LIX, 3 ) .
Cosor (siea ) de fier, foarte mic, c u virful ascuţit, lungimea d e 0,08ti
m şi btţimea lamei ele 0,013 m ; gă�it S I , gr. 1 (pl. XLVIII, -l ; XLIX, 2 ) .
F rag m ent din lama u n ui cnfit de fier, c u vîrful rupt (pl . XIiVIII, 2 ) .
Vî1:f de lancefra,gmentar, c u profil î n secţiune, romboidal (pl . X LVIII 7 ) .
1'11/J (cartuş ) de înmănuşare, d e fier, păstrat pe o lungime <le 0,086 m
(XI�lII, 3 ) .
Fragment dintr- o u nealtă de fier, poate u n Yîrf d e fier d e plug, în forma
unei plăci eonice cu marginile îndoite în sus ; g-;'i,;it S I, - 0,90 m (pl. XLIX, :; ) .
Pinten de fier, c u unuJ. <li n braţe rupt, circular î n secţiune, c u spin
ascu ţ i t ; dimensiuni mici (pl. J,, 6 ; LI, 1 3 ) .
Pin ten de fier, d e dimensiuni mici , c u capetele îngroşate, unul rupt
şi !'pinul aseuţit, dar �i el rupt la Yîrf. J,ungimea 0,66 m ; găsit S II, - 1 m
(pl. L , 2 ; J,I, H ) .
Zăbală de fier ruptrL î n două , rn capetele îndoite ; lungă de 0 ,13 m ;
gă l' it :l S YII , - 0 ,80 rn (pl . XLVIII, 8 ) .
A mn ar ( ? ) de fier, e u Yîlful rupt, prevăzut la capăt e u apucă
trnm- . Gă :-:it S VI II , - 1 , 50 m (pl . X LVIII, 11 ; L, -l ) .
Două zale dintr-un lanţ de fier, m are , una î n formă d e opt , cealaltă
ca o ,.;cară de şa miniatură. Gă:,;ite S VIII, - 0,20 m (pl . L, 1 ) .
Cuie el e fier c u floare ( p iroan e ) , lungi d e 0,12 m ş i 0,08 m pl. L , 9 - 10 ) .
Cui- aplică, dublu, eu pl acă onllă, lungă de O,OH ni . misit S VIII,
- 0,60 m ( pl. X LVIII, !:I ; L, 8 ) .
Aplfră !lin tablă de bro nz , d e formă rectangulară, c u laturile de
0 ,021 m ; iw margine un decor dintr-o linie punctată ; în spate cui de fi
xan'. Găsită S II - 0,30 m (pl . X LVIII, 12 ; L, 5 ) .
Cheie d e fin (tip „lakonic " ) , cu unul d i n braţe lipsă ; lungimea bra
ţului median 0,076 m �i cele laterale 0,04 m (pl . J, , 7).
Pragmente din u mărul mwi ras ( ? ) d e fier ( p l . XLVIII, 10 ) .
Obie1·t <li n sîrmii 1le bron�, lung d e 0,2-16 m. c u capetele îndo i t e �i
-
ascuţite ea u n cirlig. Gi\.-;it S VIII, - 0,20 m (pl. XLVIII, 6 ) .
7 - r:: . ·ns iJ7
Obiect de fier în formă dP săgeaUi ( n cu yîl'ful rnpt :;; i extremitatea
m î nerului conică ; u n a, din feţe este pl ată ; lung. 0,056 i:;i diam. o,orn m ;.
găsit s XVIII, car. 9, - o� no m (pl . XLVIII, 13 ; r�, 3 ) .
Inel sp iralic clin sîrmă de argint c u extremităţile apl atiz at e ş i c u ue
cor în forma ramurei de brad ; di am. 0,02 m. Gă si t S XIX, car. 8, - 0,50 m
(pl. LI, 10 ; LII, 11 ) .
de argint cu c ap etele petrecute ş i apoi r ă su cite ; diam. 0,032
Inel m
Găsit S XIII, ear. 6, - 0,60 m (pl. LI, 12 ; LII, 10).
Fibule
Tip , .l ingurifă", de argint cu acul lipsă, lungă de 0,07 m ; Pe f::Lţ<l.

su pcri o ar;L a „ linguriţei " are ca decor grupe de l i n ii, iar p e marginile ar
cului cite două linii longituclinale. Găsită S X VI , car. 3, - 0,20 m ( pi .
LI, 1 ; I.II, 1 ).
Tip „lingurifă", de bronz, cu acul lipsă, lungă de 0,073 m ; de-a.
lungul arcului e st e prev ă zut ă cu două nocYuri . Găsită S XV, Yar. 6 -7„
-0,40 - 0,50 m (pl. LI, 2 ; LII, 2 ) .
Tip „ l ingur iţă " d e bronz, c u acul lipsă ; lungă de 0,05 m ; de-a lun
gul arcului este prevăzută cu o n ervură, din care porn esc alt e dou ă ner
vuri, pe capătul de prot ec ţ.i e al resortului ; pc faţa laterală a portagrnfei „
c îte două linii i n cizate. Găsită passim (pl. LI, 3 ; LII, 5 ) .
Tip „linguriţă" d e bronz, c u virful arcului rupt ş i acul li psă ; pe
marginile arcului este o nervură, combinate pe „ li nguri ţ ă " , cu alt e doui'i,
laterale ; lungimea 0,058 m. Găsită S XVIII, car. -1 -2 m, în groapă.
( pl. LI, 4 ; LII, 4 ) .
Cn tego r i a mare a tipului „p uternic profilată" sau ,,norico-pnnnonică"„
cu două nodozităţi p e arc, pi ci orn l torsionat cu globulă şi resortul din �apte
spirale ; lungi mea 0,075 ni . Găsi t ă S VII, - 0,20 m. (pl. LI, Ci ; LH, 8).
Scharnietjiebel, de bronz, cu arcul din placă cu două perforaţii, pe
margine cu linii longitudinale şi t ramYersa.l�, r es ortu l , p ortagraf a şi cor
pul cu butoni ; lung. 0,06 m şi lăt. plăcii 0,016 m. Gă si tă passim (pl. LI„
5 ; LII, 6 ) .
Tip „ o meg a ", d e bronz, diam . 0,086 m , c u c a p etele îndoite, in formă,
de ghindă, preYăzut e cu cite trei globule ; :;;p inul e:'\t e mobil şi Yîrful foarte
ascuţit . Gă sită Sup . A -0,40 m (pl. LI, 9 ; LII, 8 ) .
Schn11ă Lat ene, de bronz, c u arcul din placă triunghiulară ş i re�ort
bi l ater al, plu ri spir ali c ; lung. 0,05 m. Găsită passim {pl. LI, 6 ; LII, 9 ) .
Are de schemă Lat ene, din sÎi rnă d e brnnz, c u p e1 foraţi e deasupra,
portagrafei ; lung. 0,0-1-1 m . Găsită S XVIII, gr . .J.5 (pl . LI, 7 ; LU, 7 ) .
b . Unelte ş i obiecte de piatră, os ş i lut
Din rindul uneltelor de p ia tră ar fi de m e n ţ io nat mai întii l'işniţ.ele„

majoritat m1 din seria celor de ti p elenistico-roman, cu meta şi catillus. eel e
mai mult e din tuf vulcanic (pl. LIII ; LIV, -1 - 6 ) ; nu lipsesc nici rî şniţde
tradiţ.i onale, cu frecător ( pl . LIII, 2 ) .
Ace:'\tora li s e adaugă cele cîte•·a <:ute, printre care :-: e rerna1 c ă :
cute lată <le 0,60 m şi lungă de 0,13 m, cu mme de t ăieturi pe una din feţe
( pl . LIV, 1 ) ; cut e cilindrică, cu perforaţi e la unul clin capet e, lung(1 de
0,1-12 m (pl. LIY, 2 ) ; cute fragmentară, de formă uşor cilindri eă, lung(t de
0,106 m, cu p erforaţie la unul di n c ap et e (pl. I�IV, 3 ; LV, 3 ) .
98
Deşi nu prea numeroase, uneltele de os s î nt reprezentate prin sule din
os de pasăre, destul de bine ascuţite şi lustruite la unul din capete, dar toate
cu virful rupt. Au lu ngi mi de 0,01 0 -0,011 m (pl. XLIX, 1 - 6 ; LVIII, 8 - 9 ;
9 -1 0 ) . Un os, tot de p a săre, destul de lung (0,185 m ) şi subţire, lustruit
la suprafaţă şi tăiat la unul di n capete, pare să fi fost şi el utilizat ca uneal
ti"L ( pl . L VII I , 1 0 ; Ll X, 1 4 ) . De asemen ea, nu se poate stabili rostul prac
t i c- <t. patru o bi e ct e de os de animal, care au o perforaţie la unul din cape te,
asl'mănătoare celei t ipic e unui fluer ( p l . LIX, 3, 6 - 8 ; LX, 1 -3, 8 ) .
Un alt obiel't d e os, lung d e 0,21 m , îl r eprezi ntă o patină, c u faţa folosită.
fo:ut e bine lustruită (pl . LVIII, 7 ), la care se mai adaugă şi un corn ele
-cerb eu început de prelucrare (pl . J, VIII, 11 ; J, IX , 13 ). O piesă mai deo
.i:;ehită o repre z int ă o s pat ulă din spărtura de os, frumos lustruită şi ascu
ţit tL la unul din capete, lun gă de 0 , 10 4 m şi httă de 0,03 m (pl. LVIII 1 ; .•
LIX. 2 ) . Mer i t ă , de asemenea, subliniată şi descoperirea unei brăţări ( Y )

de o s.. lată 0,048 şi diam. 0,05 m ( pl . LIX, 1 1 - 1 2 ; L X, 6 ) . Găi-;ită S VIII,
- 1 ,20 m şi a unui fragment de tub .. cu decor de cercuri concentrice ( pl .
LIX, l LX, 4 ) gă si t î n gr. 45 .
Statuetă din conglomerat de calcar, din care s-a păst rat bazinul şi
jliciorul drept pînă s ub gt>n unchi . Xu este clar d a că :-;e continua î n sus
�au pia t ra, cu o formă i niţială n aturală, apropiată ele corpul uman, a fost
r etuş ată ; lung. 0 , 1 95 ni. Găsită S VIU. L 1, - 2 m, lingă vatră (pl.
LIV, 7 ; LV, 7 ) .
În rîndul obiectelor de lut l egate de nwşteşugul olăritului se în
scriu o se1'iP de calapoade, în formă de ancoră, cu faţa folos it ă bine lustru
ită. Talpa este o\·ală, cu di me n siu n i de 0,045 x 0,09 m şi 0,03 x 0.07 m.
U n u l di ntre ele are a pucăt oarea perforată. Toate sînt lucrate din paP.tă
poroasă, 1le culoare cărămizie şi negricioasă (pi. LVI ) .
F11.va iole. S-au d esc operit peste 3 0 d e f mmiole 1 k lut, pron.• ni nd
din toa t e nivelurile de locuire. Tipurile sînt (·c•le c un os e ute i;i tradiţioriale.
·Cele ma i frecvente sî nt fusaiolele bitronc o ni c e . 1le mi'irimi di ferit e (pi. LY,
1 ; LVI I , :3 . 7 ) . La acestea se adaugă eele de formit sfproidală ::;i d i s(•oi
dal:t ( p l . LVII, 5,8 ) . U n a dintre fusaiolele disc oidale e ste dccora t;1 p e unct
din feţe cu şiruri de :-;emieercuri. i ar pe cealaltă cu ş i ru ri de l i n i u ţ; e ( pl .
LV, 5 ; LVII, 1 ) . În rindul lor mai sînt de m en ţion at : patru fusaiole în
formtt dl• ::; a i bă (pl. LY, 2 ; LVII , 6) ; două din frag·nwntp eeramice rotun
j i t L�, !li n p ast ă cenuşiL' (pi . LVlI. 9) şi una din fundul unui vas
( pL LVII, 1 0 ) .
Rondele din fragmente cera m ice rot u nj ite. u nele fă.cute direct din lut,
făr;�L perforaţie. Su este li mpede la ee au fost u t i lizate.
Grl'ntăţi din lut, de formi"t pi rami dahl . perforaţia la part ea superi
� 1ai·iL înitlţi rnea cuprinsă întn• 0 , 1 :33 - 0,1-12 şi di mensi uni le bazei o,oo _
-0,1 08 m. lucrate din past ă ei"trămi ziL' . Gă sit e S I, lo c u i n ţă şi gr. 5 ( pl . LV,
-O, 8 -9).
GrPnta.tl' rlP pfosă ilP pPscnit, 1li ntr-un fragm e nt d e yas, c u doui"� per
fomţii . Găsită S. YL ca r. 4, -0,40 m (pl. LV. 4 ) .
Clopot dr l nt , de formă uşor tronconică. cu mi ner de partea super i
·oar;1, ; l u c rat ('ll min a , d i n pa st ă dlrămizie ; înălţ. o .. 07 m şi diam. 0,065 m .
Gă ..;it S I . gT . I (pl. INII, 1 1 ) .
ObiPcte d r st iclă d r i mport . Fragment d i n t r - o brăţară d e sticlă, de
cul1Jare al ba st ră . ckcorn ttt la s uprafa ţ ă cu p rn emi n en ţ e colorate în alb şi
cu dungi c re�tntP (pi. LI. 1 1 ) .
99
II. CETATEA GETICĂ DE L A MĂRGĂRITE ST
' I
Poziţia geografică. L a o de p ă 1 ta re de 7 km ;;p1 e sud de Balş,. pe

teritoriul eomunei l\Iărgă1 iteşti, t ei a rn dr e apt ă a Olteţului domin:1 prin
înălţimea rn întreaga vale a rîului pe o d i stanţă foa1 t e ma1e. l\lai mult
d e c ît în alte z one, în acest i;:ector, aceeaşi tera ;;:ă p1 ezint ă pante foarte
înclinate, greu accesibile. Cu t i mpul, datmită e10ziunii apC'lor de plo a i e,
în partea de S - V a teia�ei, ap1 oape paral el cu aceast a , la o di sta11ţ�1 · d e
80 - 100 m, s - a format o viroagă adîncă şi lată. A�;tfel l'-a creat un mare
pinten al terasei, înc onj m at pe laturile de est nord şi sud, de pante î nalte
şi mult înclinate. Datorită po ziţiei şi condiţiilor str ategi ce cu t otul deose
bite pe care le prezenta pintenul de teiasă respectiv, aici îşi va găRi adăpost
o i mportantă comunitate get ică de pc v al e a Olteţului i u feri or. Pentr n ca
terenul ales să pr ezinte o securitate sporită, membri comunit ăţii a flaţi
în împrejurimi au d e sprin s complet ac est pin t e n d e J estul t ei a sci .. in in să
parea, în partea veRt şi N - V, a unui şanţ, dublat d e u n v a l de iiămînt.
Astfel s-a ajun s ca întreg botul de t er a l'ă l-a care ne-am refelit, c·u o rnprafa
ţă de circa 5 ha, � ă p1 ezinte con diţii optime de apărare din t oate părţ i le .
D in pun et qe vedere geogr afi c mai geneial, sectorul din t c>ra�a <ln•ap
tă a Oltului de la l\lă1 găriteşti face pa1te din zona de început a Ci mpiei
romănăţene situată la o distanţă I elativ m i că de contaetul cu dealurile
împădurite ale Olteni ei . Locui1.01ii geţi din a l castă zonă ;;:e bucură a i c i de
t e r enu r i propice pi acti cării agrieultm ii, r ă şuni pentr n an i male, păduri,
du p ă toate probabilităţile de st ejar, şi de apa şi Valea Ol t e ţ u lu i , calea
d e acces spre Olt şi mai departe spre Dunăre. Cu a lt e cuvinte, regiunea
î n di scuţf o oferea locuitorilor ei condiţii p1ielni ee denoltării vi eţii sub
toate laturile sale>.
Istoricit! cercetărilor. Săp ăturile. Pr i n poziţia rn domi n a n t ă . prin

şanţul �i valul de apărare �i unele descoperiri arheologi ce înt împWtoare,
„ cetatea " de la l\Iărgăriteşti, nume :mb calc est e cunoscută �i a :-U1zi de
localnici, a atras atenţia unora dintre speciali şti cu mult t i m p înaiI1te ca
aici să se întreprindă cercet ări organizate. Î ncă din vremea cîml Al . Odo
b esc u se preocupa de întocmirea Chestionarului a r he o logi c SP face menţi
une de existenţa la :Mărgări t e şt i a unor mă1turii antice de pe nemea
geto - dacilor . Ceva mai tîrziu se va înregistra pe t eritoriul aceleaşi locali
tăţi, descoperirea cîtorva m on ed e de bronz emi se de Fi lip al I i-lea .. 1 egele
Macedoniei, în punctul de Ia „C'etate"173• După cel de-al d oilea 1 :"i zboi
mondial, prof. Gh. Făcăoarn făcea, într-o f'esizare scrif'ă cătl'e In:-ti1. utul
de arheologi e, o descriere a acestui centru arheologi c d.e la :Mărgă1 i t eşti .
Noi înşine com :emnam, î n 1 95 6, cu pril ejul 11 · ei per i egh ez e numi nn ati c e
173 E , Jsăcescu , SCN , 4, 1968, p, 322.
100
în această zonă, prezen ţa, deasupra satului :Mărgăriteşti, a unei întinse
aşezări anti c<', prevăzută cu şanţ şi val de pămînt ars. ; .
lHfonnaţiile mai vechi, coroborate cu datele oferite de peri�ghezele
de clat;i urni recentrt au constituit suficiente motive care să determine
încei: erea . în ace:-;t punct, a unor cercetări arheologice organizate. O ase
menea ct•rcetare se impunea cu at ît mai mult cu cî t nu se put ea altfel
determina cu exactitate caracterul şi perioada căreia îi aparţine centrul
a rheologic de la l\Iărgăriteşti . Primele săpături arheologice i ni ţi at e de l\Iu
zeul de istorie din Slatina în colaborare cu centrnl de antropologie clin
Bucmeşti, au avut loc în anii 1970 - 1 971174 • După o întrerupere d e un a n
(1972), lucrările au fost r elu ate , de a c elaşi muzeu, în anii 1973 - 1 974,
în colaborare, de data aceaRta, cu Institutul ·de arheologi e.
În primii doi ani ( 1 970 - 1 971 ) s - au săpat două supiafeţe, ambele
plasate pe panta interioară a valului . Una dintre a ce st e suprafeţe are
forma, aproape rectangulară, lungă de 1 8 m şi lată de 8 m. Cea de-a doua,
situată la o distanţă de 10 rn spre S - S-E de prima, are o formă neregu
lat ă . lungă de aproape 20 m şi lată spre vest de 10 m, iar spre est de 6
m . În cercetările din ani i 1 973 -1974 s-a sji,pat o secţiune, orientată apro
ximativ Y E , pla sat ă perpendicular pe valul de pămînt şi pe şanţ., a v înd
-
lungimea ele 16 m şi lăţimea de 2 m, i ar din vîrful valului , spre şanţ, redu �ă

la 1 .30 m. O a doua secţiune, lungă doar de 1 0 m şi lată tot de 2 m. a
fost trasată paralel cu prima, în dr ept u l careurilor 1 1 - 1 6 . Adîncimea
nrn x i mri, pînă la care s-a , ăpat este cuprimă între O, 70 l;\i 1 ,10 m, cu <'xcep
ţia zonei valului unde aeeasta ajunge pînă la aproape 2 m.
Săpăturile efe('tuate în ulti mele două campanii, ca urmare a son
dării t PrPnului prin i ntennediul secţiunii amintite, au Rta bilit c ă promon
toriul î ntărit de la }[ărgărit eRti n-a fost locuit . Singurele urme de loeuire
se află concentrate doar pe pa nta interioară a valuluL Acestea au o grosi
me maximă de 0,60 m şi :-:e :mbţi a ză pe măsm ă ce se coboară spre i nterio
rul , ('etrtţ ii " , pentrn a cli RpăTea complet numai după 15 m distanţă ele la,
.
l i mita :-;uperioară a valul u i . In acea:-;tă RituaţiP nu Re poate vorbi de :-;tra

turi :-;au nivt>luri de locuirP. Depuneri l P de cultură de panta valului nu în
găduie ,.;ă, :-;e fată delimitări stratigrafice. Obsenaţ.iile de acest ordin făcute
pină î n prpzent au du R doar la ('Onstatarea că în partea inferioai ă a depuneri
lor d e cultură domină (' U a u torit at e resturi le ceramiee luerate cu mina,
în spe('ia l cele ele la va:-;e cu apucători plat e . Cele lucrate la roată sînt def'.
tul d e :-;poradice, deYenind eeva mai frecvente în p art ea superio ară a stra
tului de locuire.
De>'eoperfrile făeute c onRtau aproape exclmdv din fragmente eern
mic c geto-dacice, cele mai vechi aparţinînd fazei finale a epoeii hallsta
ttiene, reRpectiv, Recolul al V-lea î . e.n, i a r cele mai recente ajung pînă
către :"ecolul al II -lea î . e . n . }fai frecvente "e dovedesc resturile de vase
de t i p :-:ac c u butoni şi brîuri ah-eola1 e, la care � e adaugă urechiuşe, pre
cum :;;i cele de fru ctiere. :Mai rar se î nt îln esc ceşti cu toa1tă supraînălţată
şi cea�ca (' U miner, c u pereţii aproape veiticali . Din rîndul vaselor lucr at e
cu roat a fle remarcă fragmente de strachină, de amfore, probabil grecPşti,
şi ck vase mari de provizi i .
Stratul de depuneri din e poc a get o -dacică a fo st tăiat aproape d e
vîrful valului, de o groapă d i n secolele III - IV e . n . Acea sta are formă
1 74 D. '.'\ icolăescu -Plopşor şi \Vanda "'olski , Elemen te de demografie şi ritual funerar

la r-orul<tţii/e vech i , Bucureşti, 1 9 7 5 , p. 1 35 - 1 4 1 .
101
circularl., cuptorită, cu diam. gurii de 1 m, iar al bazei de 1,5 m, adincimea.
ei fiind de 1,30 m. în interiorul ei s-au găsit două vase cenuşii, lucrate cu
roata, cu fundul inela.r. Unul are forma aproape bitronconică, iar celă
lalt, probabil o cană, are corpul sferoidal şi gîtul cilindric. Împreună cu
cele două vase s-au mai descoperit şi alte fragmente ceramiee provenind
atît de la vase lucrate la roată, cît şi cu mîna .
Valul şi şanţul de apărare. Secţiunea săpată în 1 9 73 a avut drept

scop şi secţionarea valului şi şanţului de apărare. De aceea el a fo:-;t pre
lungit spre V - N-V pînă aproape de adîncimea maximă a şanţului.
Astfel s-au putut culege date interesante referitoare la sistemul ele ridi
care şi de ardere a valului de pămînt. De altfel, cercetările mai vechi 1 l e su
pmfaţă au dat posibilitatea să se constate că valul de la �Iărgărite:;; t i a
fost consolidat prin ardere. Bucăţile şi urmele de pămînt ars de la supra
faţa lui erau indicii clare în acest sens.
Profilul înregistrat după secţionarea valului a permis 8ă se cunoască
nu numai dimensiunile, ci şi sistemul de construcţie a acestuia. R idicarea
valului s-a făcut concomitent cu săparea şanţului şi cu pămîntul rezult;it
din escavarea acestuia. O primă operaţie, ca de altfel şi etapă în construi
rea valului, o constituie începutul săpării şanţului şi depunerea pămîntului
spre interiorul promontoriului, pe o distanţă de peste 10 m şi pe o înălţi
me de cca 1 m . Acest prim-nucleu al valului a fost ars la suprafaţă. ur
mele de arsură puternică ajungînd pe alocuri p ină la o grosime de 0,30 m.
După constituirea acestui prim-nucleu s-a proeeclat la o a doua operaţie
de construire şi de întărire a valului prin amenajarea, la poala 1li nspre
„cetate" a primului nucleu, a unui sistem de ardere cu t iraj <lin . , eă d 1 1 1 i z i "
de chirpici . Deasupra acestuia s-a aruncat în continuare pămîntul rezul
tat ele la adîncirea şanţului. Apoi s-a trecut la arderea pi"tmint ului de cler„
supra sistemului special amenajat în acest scop, ardere care pl' alocuri a
ajum; pînă la vitrificare. Partea cea mai arsă se prezintă în profil e a o
lentilă înaltă <le 0,70 m şi lată <le 2,50 m . Pămîntul de deasupra mi t>zu
lui vitrificat s-a colorat în roşu pînă aproape de suprafaţa valului, uude i:-;li
păstrează culoarea iniţială galben-alburie. Zona ar.:"ă se prezintă ca un
brîu roşu care străbate valul pe toată lungimea sa. Intreg acest si :-;tem de
construire şi de consolidare a valului s-a făcut în vedel'ea întăririi rezh-ten
ţei şi a păstrării înălţimii lui pentru multă "\Teme. El se mai comervă.
astăzi pe o înălţime de 2 m. Între coama valului şi adîncimea şanţului era
o diferenţ.ă de nivel de cca 7 m_. ceea ce reprezintă un obstacol nu t ocmai
uşor de t recut (fig. 1 0 ) .
Tipul de val ari-; <le l a �lărgăriteşti n u este i zolat . Yalmi d e pămînt
arse, <lupă un sistem similar, se cunosc şi în alte centre arheologice di n
aceeaşi epocă. În această categorie se înscriu aşezările întărit e de la Po
peşti (jud. Ilfov)175, Albe�t i176 şi Orbeasca de Sus (jud . Teleonnan )177, )Io-
1 75 R. Vulpe , SCI V , 6 , 1955, 1 - 2 , p. 239- 269 : ide m , ::'llateriale , 3 , Hl57, p. 227- 246 ;
idem, Aşe:tiri getice din Jfunlenia, p. 27 - 38.
m D. Berciu şi Em . ::'lloscalu , SCI V , 23, 1 972, 4, p . 633-639 : Em. '.\loscal u , Cercetări
arheologice, 3, 1 979, p. :139 - 249.
m Săpături efectuate de Em. '.\lo:.calu ; cf. Dacia , :.'\. S „ 1 7 , 1 9 73 , p . 388 şi 1 9 , 1 975,
p. 293.
102
�� .
mm HY.711/S „�1.,,1 !TIEITJ Pâminl ars sau ev urme de arsurJ
IS..� :+ai Je ioculft r;ehc;i (pdlli1i1/ neljFu s1Jru11(uroJ) B Paminl ars pinii la wlriftere
1..:-:-=I Pam1i!f 1J.ilbu1�a//;ic1os aru11cat cl:il fundul .;an/ului � Paminl1Je9rtâos aruncai d111 yan/penlrv ridicarea rafvlvi
II:-i-I7] Pami'nl aruncai tlin fundul.;an/ulvi con/i111i1tlt1rme tle aaurJ
. !Z2l PJminl rir;in
� Gro.lpă din secolele //-IIIe.n. Zm
===---
Fig. 10. Profilul secţ iunii ce laie valul de apărare de la l\'lărgăriteşt.i.
.......
o
w
runglav (jud. Olt )17 8, Buc[)văţ (jud. D olj ) 1i 9 etc . După cum se poate uşor
constata, centrele întărite cu şanţuri şi valuri de pămînt ar:'i reprezintă o
particularitate a culturii geto-dacice timpurii din vestul }Iunt eniei i;; i din
Oltenia1 80• Unele din aceste centre, cum este cazul la Popei;; t i . vor fi utilizate
şi în epoca clasică a geto-dacilor. Nu avem deocamdată n i c i o dovadă că
asemenea v,1luri de păimint ars s-ar fi construit şi în perioada de maximă
dezvoltare a societăţii geto-dacice, respectiv în secolele II i . e . n . - I e . n .
Descoperirile făcute în cursul săpăturilor n u sînt prea, numeroase
şi nici din cele mai caracteristice. Deşi, aşa cum s-a arătat mai sus, uu dis
punem de urme arheologice <lecit pe panta interioară a valului, t;-,tuşi în
cursul cercetărilor au fost înregistrate citeva descoperiri , pe haza eărora
se poate stabili caracterul şi cronologia „cetăţ.ii " ele la �Iărgărit eşti .
Din datele obţinute pină în prezent nu se poate vorbi ele tipul de
locuinţă folosit în. acest centru geto-dacic . Su :,;-a surprin i:; nici o groapă de
bordei şi nici podini de la locuinţele de :mprafaţă. Cele citeva fragmente
de vetre, unele portative, şi de chirpici ars nu sint suficiente pentru a pu
tea determina t ipul de locuinţă. Natura descoperirilor şi datele oferit e de
săpături ar i ndica folosirea unor locuinţe Himple, de scurtă durată .. pro
babil sezoniere, ale căror urme nu s -au mai păstrat . De la acestea n-au
rămas decît depunerile obişnuite de locuire în general, constînd din .:rme
ceramice, obiecte de u z casnic, cenuşă, resturi de vetre şi chirpici, t oa t e
răspîndite în stratul de cultură .
Cerarnica. Din rîndul descoperirilor făcute in cele patru eampanii ele

săpături se impun, prin frecvenţa şi varietatea lor, produsele cPramice.
Şi aici, ca şi în alte centre geto-dacice, apar atît vase lucrat(' ('U mina,
care predomină însă cantitat i v, c i t şi vase lucrate la roată . C u e î t H a ex
cepţii, masa principală a descoperirilor ceramice constă în fragmente de
vase. Pe baza unora din aceste resturi cerami ce se pot stabili, î n multe
cazuri, tipurile principale de vase.
Referitor mai întîi la cer3.mica lucrată cu mina, cum preci za m , c ea
mai caracteristică şi predominantă, ar fi de relevat cîteva ti puri de va:;e
mai i mportante şi mai frecvente . Î ntr-o primă grupă ar fi de i nclus va ;;ele
lucrate din pastă roşiatică, impură, de forma urnelor cu pereţii drepţi
sau uşor evazaţi, precum şi de formă tronconică ;;au chiar de sac cu corpul
uş or bombat . La, unele din ace�te tipuri de v,1-1c se întîlnesc ca decw Ul'l'
chiuşe, butoni cilindrici şi brîul alveolar dispus pe orizontală (pl. LXII I ) .
Printre acestea s e află ş i citeva vase întregi, care s e prezintă astfel :
Vas t ip sac, uşor bombat şi redus către gură ; lucrat cu mina <li n
pastă cărămi zie ; sub buză brîu alveolar ş i butoni cilindrici ; înălţ. 0,28 m
şi diam. 0,28 m. Găsit S VII, -0,60 m (pl. LXII, 2 ; LXVI , 6 ) .
Vas tronconic, c u buza puţin îngroşată, prevăzut c u butoni e i l i n
drîci ş i c u şiruri de alveole între ei ; înălţ . 0,204 m şi d i a m . 0,163 m . Găsit
.
în S II ( pl. LXII, 3 ) .
Vas aproape tronco nic, c u buza arcui tă î n afară ; este prev;'tzut cu
butoni c ilindrici ş i cu dungi reliefate între ele d i spuse în formă de ghir..
landă ; înălţ. 0,27 m şi diam. O, 20 m. Gă,sit în S II (pl. LXII, 1 ) .
1 7" Oct. Toropu , S tu d ii şi m a teriale d e m uzeognfie � i istoric m i l i tară , 2- :3 , 1 9 6 9 - 1970,

p. 5 - 7.
179 D. Berciu , A rh i ve le Oltenie i , 18, 104- 105 , 19'.HJ, p. 2 0 4 ; G l o ria :.\laco\·eL :.\lateriale,
.5' 1 959 . p . :l5 1 - 354.
1 8° F I . Pre d a , Analele Uni versită \ ii Bucureş t i , istorie , 28, 1 9i9, p. 7 1 - 82.
1 04
Va s-borcan, miniatură, cu fundul plat, buza puţin îngroşată ; lucrat
cu mina di n pastă poroa:<ă, cărămizi e ; pe umăr patru butoni cilindrici ;
înălţ. 0,078 m şi diam_ 0,07 111 . Găsit S II, car. 2, - 0,80 m (pl. LXV -!). .•
Va :-:c d e acest t i p cu decor de butoni ş i brîu alveolar sînt bine cu

no,,;cut e :;ii ehi ar caract eri:<tice civili zaţiei geto-dace îrn:: ă din primele ei faze
de dezvolt an' . Primul dintre va :-:ele deseril'e, pîntecos şi cu gura strirn:ă, îşi
găseşte unele a n alogii dei'i: ul de a propiate la Ferigile181 şi m.�i ales în neero
polele d i n SC('olul a l IV-ka î. e. n. d e la Zimnicea182 şi Eni rnla183• Următoa
rele trei au forme ce ajung p î nă în perioada clasică . a culturii geto-dacice.
Pentru perioada mai veche, aparţinind secolelor IV -III î.e.n . , unele
paralele se găsec în a şezări din T1 ansilrnni a184, prcum şi în cbmplexe de
·
genul celui d e la Eni sala185•
D i n a('ctaşi gTupă a cei amieii luci ate cu mina din pastă cărămizie,
gro solană face part e :;ii cea:;;c a geto-dacică cu miner, mult l'ăspîrn l ită în per•.
oada cla �it ă . fe cunoFc d o u ă a � emenea ceşti întregi, care se prezintă
astfel :
Ceaşcă eu min er, pu ţin evazată, lucrată din pastă cărămizie- î nchisă ;
î nălţ. 0,062 �i dia m . 0,09 m . Găsită S II, -0,50 m ( pl . ' J,Xv, 1 ) .
Ceaşctt miniatură, conoidală, cu vîrful ascuţit şi mîner · din pastă
.
cărămi zie-În ('hi i<ă : inălţ . 0,031 m şi diam. gurii 0,065 m . Qă�ită, S II,
- 1,10 m (pl. LXV, 5 ) .
Prima dintre acestea ai e pereţ,ii aproape vertical i , ceea ce ar putea
con stitui un i ndiciu cronologic important al ceştii dacice, şt;ut . fiind că
î n ultimele două secole dinainte de cncPrirea 1 omană, aceasta ·are pereţii
mult mai evazaţi .
.
O altă grupă cerami('ă lucr ntă cn mina o constituie vasde din pastă
fină, de culoa re neagră rnu cărămizie în ehi să, cu lu Î-;trn la Huprafaţă. În
această grupă se înscriu ceştile ('U miner lat, Hupraînălţat ( pl. L,XV, 3 ),
destul de răspîndite în faza finală a. epocii hallstattienc186� .vas�le de tip
fructi eră eu picior (pl. LXIV ) �i d l' formă bitronco:pică cu buza evazată,
prevăzute cu a.pucători plate. D i n aceaHtă grupă face parte şi o ;,amforă"
cu dou ă mînerP, corpul bit roncul l i c , cu patrn urechiuşe şi gîtul î nalt, cilin
dric ; inălţ. de 0,38 m �i di a m . o,:30 m (pl . LXII, 4 ; LXVI, 7 ) . Forma
este ha.Ustattiană �î î:;;i phe�t e analogii mai apropiate în necropola de la ·
Zimnicea1 87•
La aeestca se mai adaugă un capac de vas cu apu,cătoare;i. uşor arcuită
(pl. LXV. 2 ) �i sti achina ('U umăr :;ii buza :u cuit ă �p1 e exte:riw �( pl. LXV, 6 )
şi u n ea�trnna� mir: i atm :l , inalt de 0,03 m �i diam. 0,055 m (pi. LX V, 7).
I A doua categorie ceramică o formează vasele lucrate la roată. Acestea
apar în număr relativ mic şi puţin variate din punct ele vedere tipologic.
161 A l . V u lpe , ]\'ccrofola J.al/slnttiană d e l a Ferigile, 1967, pi. X I I , 23.

1 82 _\ I . A lexanclrcscu, Dacia , � . S „ 24 , 1 980, p. 44- 45.
·
H3 G. Simion , Thraco-Dacica, l , 1974 , (fig. 5jll) ; idem, Peuce, 6, 197.7 (pi. V I I I , e. f. )

m I . H . Crişan, Ceramica geto-dacică, 1969 (pi. LXXI I I - LXXX) . .
180 G . S imion , Peuce , 6 , 1 977, (pi. V I I I , g).
lBG I. H . Crişan , op . cil. , (pi. V i l i , dat are �ec. V I - V) ; V. 'Vasili�v. -SCi/ii agalirşi pe
teritoriul Romcin iei, Cluj-1'\npcca , 1 9EO, p. eB (pi . �j5, da tare sec'. V I- V) ; Al. 'Vulpe, Ferigile,
p. 46 (pi. V I , 2- 3 şi 5- 6, datare sec. V I- V I. e. n . ) , şi Al. Alexandrescu, op. cil. (fig. 28/
6 ,8 datare sec. IV i.e.n.).
m Al. Alexan drescu , op. cil„ p. 45- 46 (fig. 1 811 - 2) ; unele tipuri aprQpia.te şi la Ferigile,
A l . Vulpe, op. cil. (p i . X , 15).
105
1n rîndul acestora este do,:mnentată strachina pu ţin înaltă din pa stă cenu
şie - î nc hisă , cu buza uşor îndoită spre i nterior sau răsfrîntă în afară, ca s
tronul cu miner lateral188 (pl. LXIV) şi vasul mare de provizii. . din pastă
cărămi zie, cu buza faţetată (pl. LX IV) .
În afara ceramicii locale s e remarcă ş i prezenţa unor Yase de i mport .
Este vorba de citeva fragmente de amfore greceşti atice. Printre acestea
se numără şi un miner de am foră ştamp i lat ă de pronnienţă rhodiană.
Ştampila este r ec tang u lară , în partea superioară deteriora.t ă.. din care
cauză se mai poate citi E[TIIM2P0]0EOY?BA�POMIOY189 (pl. L XVI . 3 ) .
J;a capitolul rez ervat ceramicii ar mai f i d e menţionat ş i u n e le obiec
te de lut ars. Este vorba de cîteva fusaiole de formă bitroneonică :;;i plate,
acestea din urmă r eali zat e din frag mente ceramice (pl. LXVII, ;) - 9 ) .
Exefuplare apropiate c a t ip se cunosc în aşezarea d e l a O cniţa , da
tate în secolul I î.e.n. 190•
Obiecte 1<Ji rnonede. În afara ceramicii, în cursul luc1ărilor au fost scoa
se la iveală şi cîtcva obiecte de metal. Din r înuul acestora fa c parte:
două cuţitaşe de fier de tip sica, unµl lung de 0,07 m (pl. LXVI, 4 ; LXVII,
2 ), iar celălalt de 0,086 m (pl. LXVI , f> ; L XVI I . 4 ) ; un p inten de fier �i o
fi bulă de bronz cu resort rnul t ispira lic, aparţ inî ud epocii Latene t îrziu ( pl .
LXVI, 2 ; LXVII, 3 ) . Pe lîngă obiectele de metal a u mai apărut eite;-a
fragmente de rî.şn iţ.e şi trei fragmente de brăţarrL din stid'"i alba :-;tră .
în cadrul săpătur i lor nu s-a găsit nici o monedă . În schimb, in
decur sul timpului, locuitorii satului au descoperit la suprafaţa terenului
cîteva monede de bronz, emisiuni ale regelui macedonean Filip al II-lea191•
Tot la suprafaţa terenului s-a gă sit mai recent o monedă geticii de argint de
tip Aninoasa111�.
Mormînt de inaineraţie. În cursul cercetărilor di n 1 971, în suprafaţa

sudică, la a.dîncimea de 0,60 m, s-a de scop er i t un m ormint de incineraţie
constînd dintr-o urnă cu oase calcinate în interior193• Va:ml folosit ca
urnă a fost lucrat cu mina, din pastă cărămizie, are corpul bombat şi gura
evazată. Sub bută are, ca orna ment , p roemi nenţe cilindrice unite printr-un
brîu alveolar (pL LXVI, 6 ) . Printre oasele ca lcinate s-a d e $ C' Operi t o fibulă
de bronz tracică din primele ser ii 1H, datată în secolul al IY-ll•a î . e.n.
( pl . LXVI, 1 ; LXVII, 1 ) .
Cîteva coM1:deraţii generale. A reie şit din datele prezentate că la

�iărgărite1ti nu · ne aflăm in faţa unei aşezări geto-daciee propriu-zise, cu
straturi de locuire, aşa cum apar ele în mod obi�nuit în principalele dave
din Dacia . Practic, intr ea,ga suprafaţă apărută de pante mult inc·lirntte şi
de un �,inţ cu val de p ă mlnt nu a fo1't locuită. UrmPle de c·ultnră de pe
1 8' A l. Alexandrescu, op. cil . , p. 47- 48 (fig. 29 ; G. S i m ion, l'eucc , 6, 1 977 (pi . X. a. b).
169 V. Canarachc , Importul amforelor ştampilate la Istria, 1 957, p. 248 , şi 273, nr. 579
(ja tarc 200- 1 80 i. e. n.).
190 D . Berciu , llurida11a dacică , p. 89 ( f ig . 20/4) şi p. 125 , (p i. 1 02 i 1 7).
1 91 Elena Isăcescu, ŞC I V , 4 , 1 964, 1 5 , p. 571 .
m Recuperată de Ia locuitorii d in sat de Dardu Nicolăc>cu-P lopşor .
m n. Nicolăescu-Plo(işor şi w. Wolski , op. şi foc. cil.
194 Pentru acest tip, cL AL A lexandrescu , Thraci::i , 3, Sofia , 1 974, p. 56- 64 (fig. 4) :
M. Irimia, Pontica , 6 , 1973, p . 1 1 ; G. Tonceva, Izvestiia-Varna , 1 0 , 1956, p. 5 1 - 64 (fig. 3- 4) ;
P . Detev, Godişnik, Plovdiv, 5 , 1 963 (fig. 1 1 ) ; E. Mladenova , Apollonia, 1963 , p . 315,
(fig. 108).
106
pan t <l valului, în raport cu suprafaţa forate mare a promontoriului, nu
indie<'"i o locuire propriu-zisă, organizată, ci doar u prezenţă umană şi o anu
mit<'"i intr ebu in ţare dată a c ei-; t ui bot de terasă întărit şi bine apărat. Ţinînd
t-:eama de poziţfa dominantă a promontoriului, ca şi de efortul depus pen
t rn :-:;':'Lparea şanţul ui şi ridicarea valului de pămînt în vederea asigurării
unei bune apărări, urmează să a dmitem că aici a fost amenajat un i mp or
tant centru de ref ugiu în ca zurile de primejdie. Judecînd după întinderea
m a re a :-:upr a feţ ei situate în spat ele f orti ficaţi ei, aici trebuie să-şi fi găsit
adăpo,.;t nu numai popula ţ ia din împrejurimi, ci şi turmele şi cirezile aces
tei a . Î nt rebuin ţ area în acest scop a unui astfel de centru pare ::: ă fi fost
destul de îndelun ga t ă , ea se po ate c ifra , după cum arată urmele de cultura
de pe panta Yalului , la aproxi mat iv t r ei 8 ec ole .
. ,Cetatea" de la l\Iărgăriteşti nu este o apari ţi e 8i ngu l ar ă şi i zolată.
A;semenea centre int�ritc>, care serveau ca locuri de refugiu, rn întîl n esc
relatiY frccYent în lumea geto-daeă şi în mod special în Olteni a . Un centru
si mila r, apărat de un şanţ şi n1l de pămînt ars, dar ceva mai redus ca 8upra
faţă se află tot pe valea Olt eţului , la numai 25 km spre nord, pe un bot de
deal, situat pe :-;t în ga riului, pe t eritoriul comunei Morunglav 195• În u rma
unui sondaj efectuat de noi în imediata v ecinătate a valului a du:-; la cons
tat area c;':'L nici la „cetatea " <le la l\Ioru nglav nu se poa.te vorbi de o a.şezare
propriu -zi8ă , ci numai de mi centru întărit de a c elaşi gen cu cel de la :Măr
gilr-it eşt i . CeYa mai depart l' sp1e Yest� pe valea Jiului, la Buc ovăţ196 şi
Coţ of rnii clin Dos197 (jud . Dolj ). ii - au descoperit alte două centre f ort ifi
cat e, numai pri mu l similar î n �ă, c elu i de la )lă1găriteşt i . J )upă cite se
pare, „c et ăţi " similare se aflCt tot în Oltenia198 la. Dobridor, Rîr<'a (jud .
.•
D olj )� Suşiţa, Valea Rea , Bobaiţa, )falul Lupului (jud. Mehedinţi ) şi

pro h a bil la Grădi şt ea (jud . Yîlcea ) . �lce8tea din urmă. fiind necercet at e
nu ştim exact în ce măsmă printre ele nu f'e află t otu şi :;; i unele co mp l exe
locuite, cu caracter de daYă . CelP mai multe ni rn prezintă însă doar ca
puncte întărite, cu urme de loe uire slabe şi limitatl'. Aceasta constituie
principa la caract eristică a celor mai multe c ent re ai·heologice geto-dacice
de la ye:-;t de Olt şi r ef l ec t ă , fiiră nici o îmlo i ală, o �1Ilumită realitate eco
nomie� şi soei al -polit i că d i n :-:11dul ve:-;tul Daciei .
ln Cî m pi a munt e a r n1 am p11 C'a Y orbi ele un arnmenea centru la
Orbea:;;c a ele Sm;, pe Tel eorma n . J )P'!i aici i;-au făcut săpături nu dispun em
încă de datele neeef:are <·m1 o a :-:t n ii ca r ac t er ul u i punctului 1·espectiv,
totuşi se aprec i n z ă că :-;:i aici <'�te v o rba î n principal de un centru
întărit cu şa11ţ şi val de p ămînt :1 rn şi eu f'labe m m e de locuire199• Tot în
judeţul T el eo 1 m n n . l a ..'1 l l w :-;: t i �:-au efr«tuat cercetări , de data aceasta
î ntr - o aşezare getit<'i î n t ă r i tă cu şanţ şi val de p ăm înt ars şi cu strat de
cultură efectiv, fără a fi îmă foarte c omi stent 200•
Cîteva descoperiri apropiate ca tip de cea de la Mărgăriteşti s-au
f ăcut la est de Ca rp a ţi . Este cazul în primul rînd cu marea „cetate" de la
Stînceşti (jud. Botoşani ) , cu o întindere de cca 25 ha . Datată în secolele
VI - IV î .e.n ., „ c et atea" este prevăzut ă cu şanţ şi val de pămînt si mpl u ,
nears şi doar cu i>poradice urme de cultură. Caracterul ei strict de centru
19 5 Oct . Toropu , op. şi loc. c it .

1 96 D . Berciu , op. şi loc. cil . , Gloria Macovei, op. şi loc. cil.
1 97 C. Schucbardt , in Schumacher Feslschri(t, llfainz, 1930, p. 1 84- 1 88 , VI. Zirra , Thra-
co-Dacica , 4, 1983 , p. 135- 1 40.
19s Cf. FI. Preda , op. şi loc. cit.
199 Cf. Dacia , N. S . , 1 7 , 1973, p . 383 şi 19, 1975, p. 29 3.
200 Vezi
bibliografia de la nota 1 76.
107
de refugiu nu poate fi pus la indoială 201• În aceeaşi ordine ele idei pot fi
menţionate aici şi centrele geto-dacice de la Cotnari202, l\Ioşna 20a şi �.\.r
sura 204, (toate clin j ud. Iaşi) . D eşi în aceste aşzări întărite cu Yal :-;;i şanţ
de apărare se constată şi prezenţa depunerilor de locuire �mb forma mrni
strat de cultură, folosirea lor şi ca locuri de refugiu este evidentă . E ste
adevărat îm;ă că în aceste cazuri nu avem de-a face doar eu punte întărite
special pentru adăpostire în egală măsură şi cu aşezări organizate.
Pentru părţile centrale şi de est ale Munteniei, ea şi pentru zona
sudică a l\IoldoYei nu avem deocamdată dovedită prezenţct unor centre
întărite de refugiu, neloeuite şi cu suprafeţe foarte intime de genul eelor
de la l\lărgăriteştî, Bucovăţ, Stîneeşti ete. În toată această regiune, locuită
intens de cele două mari uniuni de triburi getice, determinate pe baza
monedelor de tip Vîrteju- Hucureşti :-;; i Inoteşti- Răcoasa w5, se cunosc nu
mai aşezări simple sau din grupa davae-lor cu straturi bogate <lP loeuire.
Este cazul aşezărilor de la Popeşti , Radovanu, Vlădiceasca, Crăsani , Cîr
lomăneşti, Tinosu, Cîndeşti, Poiana. etc. Aceast<"i situaţie se explică în func
ţie de timp şi mai ales de caracterul economiei geto-dacilor în regiunile
respective. După datele oferite de descoperiri , cetăţile de refugiu sînt
mai vechi de,cît cele de tip driva. Cit priveşte, de pildă , centrul fortific-at de
la .:\Hi,rgăriteşti, acesta se situează în timp aproximativ î nt re s(•c·. Y - 11
î . e. n. Pentru faza de început pot fi luate î n consideraţie, ea elenwnte de
datare, unele fragmente ePra,mice halhtattierw tîrzii�06, i a r pentru f a z a fi
nală, mînerul de amfor:l rhodi:mă , datînd din verioada 200 - 180 î. e. n.:w7
şi moneda dacică de tip Aninoa�a-Dobreşti, data tă imediat dupi·i mijlocul
secolului al Ii-lea î. e. n . 20 8• Destul dt> timpmiu se datează :-)i ceEi.ţilt• din
centrul şi nordul :Moldovei, în special cea de la Stince:-)ti, ah' c:l rci ÎJWt'pU
turi pornesc din secolul al VI-l<>a î. P. n. �iei una dintre ele ( C' o t rnui , ) J o�na,
Arsura) nu depăşeşte ca limită i nfo;:ioară secolul al IU-lea î . c.n. He o
cronologie ridicată se poate vorbi şi în C<lzul cetăţii de la Orbeasea �i chiar
a celei de la Albeşti (amlwle din j ud. Teleorman).
Davae-le propriu-zise care domină centrul şi vestul :Munt l·niei, :rntlul
l\foldovei, cu valea Siretului în speeial, sînt toate realtiv tîrzii . C'îtcrn din
tre a cestea (Zimnicea, Poiana) se dezvoltă mai ales în ultimele dou;t secole
î. e. n . , atingînd punctele maxime în secolul I î. e. n . , unele dintn• de (cele
din )foldo'va) prelungindu-şi existenţa pînă la cucerirea roman:1 .
· A doua latură a explicaţiei diferenţelor dintre tipurile d e a�ezări
şi cetăţi geto-dace grupate oarecum regional constă, după cum «lll spe
cificat, în cafacterul predominant economic al uneia sau_ alteia din cele
două· ocupaţii principale, agricultura şi creşterea vitelor. 111 acest :-ens ne
vom referi la situaţia pe ca.re ne-o relevă rezulta.tele cercetărilor arheol
gice din Oltenia şi sud-vestul Munteniei pe de o parte şi eea d i n centrul
şi vestul l\Iunteniei pe de alta.
S-a văzut, din cele ex puse pin[t acum, că, în cea mai mare parte a
Olteniei �i în sud- cstnl l\lunteniei (jud. 'l'eleorman ), domină în toat ă epoca
.20 1 A . Florescu şi S . H a lii , Materiale , Suceava , 1 , 1969, p. 9 - 2 1 .
co� .\ . Florescu , Cercetări istorice, laşi , 2 , 1 971 , p. 106- 1 1 0- 1 1 1 .
coa A. Florescu ş i Gh. i\1el i n t e , SC l V , 1 9 , 1968 , 1 , p . 129- t:l4.
co4 S i h·ia Teodor, Ma teriale , 10, 1973, p. 5:l- 60. Pentru fortificaţi i , Yezi I . Glodari u ,
A rlliteclura dacilor, Cluj , 1 98:1.
2os C. Preda , Monedele geto-dacilor, p. 424- 427.
�o• I. H. Crişan , Ceram ica daco-getică , p. 68- 69 (fig. 20, 1 ) ; .\ I. Vulpe, op. ş i loc. cil.
şi Y. V a s i l iev, op. cil . , p . 148 ş i 1 7 3 , nr. 579 .
�01 I . Canarache, op. şi loc. cit.
w• C. Preda , op. cil„ p. 421'1.
108
geto-dacică aşa-zisele „c etăţi de refugiu" de genul celor de la l\Iărgăriteşti,
l\fonmglav, Bucovăţ etc. Fa,ptul pare să nu fie de loc întîmplător. El tre
buie să fie o reflectare directă a formei economice predominante a comuni
tăţilor din această parte a Daciei. Lipsa unor straturi de cultură ca în ca
zul <lat,ae-lor din Cîmpia munteană indică oarecare mobilitate a geto- daci
lor din reg-iunea amintită. O astfel de remarcă poate duce la concluzia că
geto-<hlcii din zona re.,;pectivă se ocupau în principal cu creşterea vitelor.
Supr�1feţele întinse şi nelocuite ale celor mai multe din aceste „centre în
tărite" pot constitui o dovadă destul de sigură că aici îşi găseau adăpost
însemnate turme si cirezi de vite.
Geto- dacii din părţile centrale şi de est ale ::Munteniei şi din :mdul
l\Ioldovei, trebuie să fi avut pe primul plan al preocupărilor agricultura.
Semnificative în acest sens sînt nu numai dovezile arheologice de intensă
i;;i permanentă locuirea a aşezărilor din această regiune eare însemană
o co:-;tantă viaţă sedentară, stabilă, ci şi unele texte antice de unde rezultă
cu <le,tulă claritate că agricultura geto-dacilor din Cîmpia munteană atin
sese un grad Î'1Seamnat de dezvoltare încă din a doua jumătate a secolului
IV-lC'<"t i.e. n .
Chiar dacă locuitorii din „cetatea" de l a :J-Iărgăriteşti nu au dezvol
t at o viaţă foarte i ntC'n.,;ă in i nteriorul acesteia, dovedindu-ne a fi comuni
tăţi mai mobile, totuşi aceştia nu s-au dovedit a fi cituşi de puţin îndrep
taţi spre conservatorism. Ei au ţinut pasul cu evoluţia generală a societăţi
lor umane din spaţiul sud-est european şi s-au dovedit încă destul de tim
puriu a fi recepti vi la progresele sociale şi culturale generale. Aşa ne expli
căm faptul că ei au adoptat încă din secolul ::tl IV-lea î. e. n. roata olarului
î ntr-o etapă cînd aceasta nu ajun8ese să se răspîndea8că compact în toat<"'L
Dacia . De asemenea, ei intră, fie şi indirect, în contact cu lumea greco
ma�edoneană din a doua j umătate a aceluia:;;i secol, dovada coni:;tituintl-o
moneddC' de bronz de la Filip al II-lea, care se numără printre puţinele
Jlit'Se tle a cest fel din regiunile getice nord-danubiene, mînerul de amforă
şi fragmentele dl' sticlă cu urme de pictură. Promo,rarea schimburilor şi
folosil'ea monedei în acest proces constituie i mportante elemente de pro
gres ale geto-dacilor de pe Yalea O lteţu1ui, aflaţi in plină dezvoltare
social-economicil şi politică .
1 09
III. ALTE A ŞEZ lRI GETO-H.ACICE
Pe t eri t ori ul jud. Olt se cuno�c o serie de aşezări geto-dace, desigur

de mai mi c ă i mportanţ ă decît cele de la SpI' î nc enat a şi l\Jărgăriteşti . Ele
au fost i dentifi c at e pe baza unor cercetări de suprafaţ ă sau a unoI' des
coperiri întîmplătoare (fig. 1 ) . Din datele de c ar e dispunem pînă în prezent,
aproape t oate aceste aşezări nu sînt prevăzute cu întărituri tipice dai1a e-lor
get o - dacitt', c o n >;t înd clin şanţ şi val de pămînt. Si se pare util totuşi ca
a semPnea i nfor m a ţ ii , fie ele �i foarte sumare şi generale, să fi e prinse în
circuitul ::;tiinţific, pri n i n sprarPa lor în a ceastă lu c rare .
Hârcă n"�d i , e 1 m i . Yîkt·� c . Pe , . 1kalul căprări ei ", si t ua t intr e sat ele
B ăre"tn ei;;t i i;;i Schitu. mii1xi nit la :<m l lll' , , Vîlceaua ţ igă ni e i " . s-a dei-:co1writ
în 1 962, e u ocazia unor lue1ări pentru plantat viţa de YiP, un morrnînt
ue i nci nera ţ i e ch ( ' i c . fiirtl i n wntar . Aeeasta corn;tă dintr-o urmă d e lut în
formi.1 de clopot , modelat ă, eu min a , prevă,zută cu proemi nenţe pat.ru
la.tere . Vasul spart eu pri lej ul d t scope ririi a, fost restaurat şi de pus la
•
Muzeul din Slatina .

Bălăneşti, emn. 1Iăruntei . a . Pl' teritoriul :'atului, pe malul drept al
pir iulni Iminog, in a pro pi erea punctului , , Gura văii", cu o cazia unei perie
gheze, au fost identificate urmele unei a�ezări geto-dacice. Identificarea. s-a,
făcut pe baza fragm ente lor ceramice adunat e de la supr-afaţa terenului .
b. În punctul „ Vîl c eaua )fărască", se s emnale az ă prezenţa unei
alte aşezări geto-dacice, de unde provine o rî şni ţă circulară de tip elenistico
roman, aflată acum la Muzeul din Slatina. R î ş ni ţ a este c om plet ă , avînd
ambel!' p ă.rţi (meta şi catillus ) .
In aceea:;;i aşezare s- a de sc ope1it în 1935 un tezaur de denari romani
republicani. Din tezaur, estimat la cc a 20 denari, au putut fi identificate
doar 10 exemplare. Acestea se eşal onea z ă pe perioada 240/217 - 78 î . e .
n . (P. Vită nescu , ;_l/ 011ografia comunei Bălăneşti, ji1d. O lt , Craiova , 1937 ,
p . .16 - ;)8 ; B . :Mitrea , SC5, II, 1958, p. lti4 - L>6).
t. Tot pe teritoriul satului Rălăneşti, în punctul numit „La Iz v o r",
, it nat pe ma lul stîng al pî1îului C oten i ţ ă , se gă s eşt e o altă aşezare geto
t l a c i u 1 . Aici s- au efectuat �ăpătmi arhrnlogice în 1966 de către Muzeul din
fli e�t i , �i eu acest pril<>j s-au de�cope1it cîteYa b o1 dei e geto - dac i c e din
�1.-'eolele VI - V î. e.n. Cern.mica găsită în bordeie este identică cu eea
:1 r ă1 ută, l a Alexandria.
Î n zona respectivă s-a <lescoperit înt împlător în 1964 un t ezaur d e
o t. i E c i e de podoabă din argint, din � e c olul I î.e.n. Din tezaur, depu s,
se p a r e , într-un va s de l ut, fac p�ute : două fibule cu a rc ul triunghiular,
decorat cu un cap uman în relief, văzut din faţă, cu păml în plete, care
ea d lingă urechi în jos, şi fruntea, din două ovale ; brăţarJ, s pi ralic ă cu
ea} e tel e lăţite i;; i ornamente cu palmete aurite, brăduţ şi cu term i na ţi ile
în formă de cap de şarpe : lanţ împletit ; doi cerc ei , trei inele şi o verigă, ;
vasul e ste lucrat cu m in a şi d ecorat cu b1 iu alveolar şi butoni ( Eugenia
Popescu, în Studii şi comuni c ăr i , Pite�ti , I, 1968, p. 57 - 66 ; idem, în Sesi-
110
-unea de comunicări �tiinţ�fice, l\Iuzeul de i:storie, Bueme�ti, I, 197 1 ,
p . 290 - 303 ) .
Beria, com. Oporelu. P e teritoriul satului, la cca 300 m spre nord
Yest, la poalele dealului „Carantinei ", cu oeazia unei periegheze, s-a iden
tificat o aşezare geto-dacică. Aceasta se află, între p iriul Te8lui, la est, şi
„Vîlceaua popii" la � V şi este nefortificată. De la suprafaţa terenului
-
au fo8t adunate fragmente ceramice de la vase lucrate cu mîna, ornamen

tatt� cu butoni cilindrici, şi resturi de vase lucrate la roată din pastă ce
nu�ie, printre care se află şi un fragment de fructieră .
De la unii săteni din sat, Muzeul de istorie din Slatina a achiziţionat,
cu indicaţia că s-au descoperit în această aşezare, următoarele obiecte :
fragment de filmlă de argint cu scut, o seceră de fier şi o mărgea de sti
clă ele culoare galbenă „cu ochi " .
Bistriţa Xouă� com. Piatra Olt . Î n partea de vest a satului , lingă,
cimitirul a ctual, pe panta ce coboară spre pîriul „ Gura Fleştenoagelor' ', eu
Jlrilejul unor cereetări de suprafaţă s-au identificat urmele unei aşezări
geto-dacice. De la suprafaţa terenului s-au cules : un calapod ( „lustrui
tor ' " ) pentru modelat ceramiea lucrată cu mina, fragmente de vase lucrate
la roată, din pastă cenuşie, şi resturi, unele clintre ele decorate cu brîuri
�ilveolare.
Celei - Corabia. Cu ocazia săpăturilor efectuate în cetatea romano
hizantină Sucidava, în perioada de după 1950, s-au descoperit urmel e
unei aşezări geto-dace, premergătoare ridicării cetăţii Sucidava. P1intre
descoperirile făcute se numără : vase cenuşii, lucrate la roată, din care se
evidenţiază o fructieră, cu trei minere plasate pe buză, torţi de amfore
rhodiene, ceramică lucrată cu mina, gropi de provizii, denari romani re
publicani şi monede de bronz, din epoca imperială etc. Toate ace8te desco
p eriri vin să demonstreze că Sucidava dacică, probabil centrul politic �i
economic al neamului geto-dac al sucilor, se afla pe platoul pe eare se va
iidica mai tîrziu cetatea romai1ă cu acelaşi nume (D. Tuclor, Oltenia ro
mană, ecl. IV- a , Bucureşti, 1978, p. 23 - 24, 198 ) .
Cornăţelu , com. Poboru . P e valea Plopcei, î n apropierea unui fost
dig, în punctul „Vilceaua lui Păiuş", în urma unor cercetări de suprafaţă,
a fost depistată o aşezare daeică deschisă . În cuprim;ul aşezării , pe lîngă
o serie de fragmente ceramice tipic dacice, aparţinînd c·elor două categorii
bine cunoscute, s-a descoperit întîmplător şi un tezaur de denari romani
republicani, din eare două exemplare au ajuns în colecţiile Muzeului din
Slatina. Denarii re:-;peetivi sînt emisiuni de la L. Cornelius Scipio Asiagenus,
a nul 91 i . e.n., �i Quintus Antonius Balbus anul 87 î.e.n. De;;pre restul
tezaurului nu se cunosc amănunte şi nici unde se arn"t in prezent.
Gril-a de Su.<J , corn. Piatr<l Olt . Între satul Criva şi gara Slatina s-a
identificat o aşezare străveche cu urme de locuire din epoca neolitică,
reprezentată prin cultura Vădastra, din cea a bronzului, cu resturi speci
fice culturilor Glina şi Verbicioara, şi materiale ceramice geto-dacice, apar
ţinînd desigur unei aşezări.
Drăgăneşti. Pe vatra oraşului, în zona sa centrală, în cartierul de
blocuri din faţa consiliului popular, s-au scos la iveală urme arheologice
aparţinînd unor aşezări strl.vechi, printre care şi urme de locuire din epoca
geto-dacică. Din acest loc provine un vîrf de suliţă de fier, descoperit în
1 983 şi ajuns în colecţia Muzeului de istorie din Slatina.
111
De pe teritoriul aceluia�i oraş, clar din marginea lui de su<l, în apro
p i erea unor construcţii ale întreprinderii I . R . I . C. , prnvin fragmente ce
ramice geto-dacice, care a parţin probabil unei aşez:'"i1i.
Găneasa. Î n partea de nord a comunei pe Y a lea pÎlîului Segii::oara ,

în punctul „ D ealul voiniceştilor", sit uat în faţa dealului „Obştea n·che",
cu ocazia unor lucrări de t era rnre s-au clPscoperit o serie de fragmellte de
vase geto- dacice. Unele aparţin categoriei ceramiee lucrate cu mîna, altele
celei lucrată la roată . Print re acestea din mmă se află si o buză de fructi
eră cenusie lucrată, la 10ată . Prezenta a e ei;tcr mme cera inice atestă existen
'
p
ţa aici a unei a�ezări geto- dacice, robabil din secolele II - I î.e.n.
Din satul vecin, Inoru, ::.\luzeul din Slatina a achiziţionat o monedă
geto- dacică de argint de tip Aninoasa-Dobreşti .
Grojdibodu . P e t eritoriul comunei, î n zona „prundurilor", s-au găsit

c-îteva v a s e ce indică prezenţa unei locuiri (aşezări ) geto-dacice. Printre
llcseope1frilP fii.cute se numără două castroane f'U minerele supraînălţate�
<lil'\puse orizontal, şi un văsuţ eu corpul ovoidal, toate lucrate la roată _
E M e vo1·ha d e <'eram iC'ă a partinîn<l fazei timpurii a culturii geto-dacice
( ,;ceolek IV - I I I i. e . n . ) �i an' a n a logii la Zinrniet:a �i împrejurimi. ( D _
Berciu, Cvleeţia tle m1 tieh-ită/i „Gh. G eorgese11 " - Corabia, Caracal, 1937 ,..
p. 39, fig-. 18/1 , (l, 1 1 ) .
Grop:Ja 11i, <-·0111 . Vulpeni. La ca pătul <le est al cătunului „Ovrei", pe
malul apei G cmărtălui, s-a identificat ::-i apoi cercl'tat parţial o a�czare
geto-dacică. Sub acea:-;tă a ::-ezare se constată mai întîi existenţa a !lOl}ă ·
nivclmi de locuire din epoC'a bronzului ::.i C'ea a Hallstattului tîrziu. In
cursul săpăturilor au fost depbtate p entru epoca geto-dacică, cca 50 gropi,
în maj oritate în formă <le e:lopot, utilizate ca loc de depozitare a provizi
ilor. Acestea au diametru, la bază., între 1 ,50 - 2 m, şi adîncimi între 0,80·
şi 1 , 50 m .
D i n gropi, c a şi d i n stratul d e cultură au fost culese numeroase frag
mente ceramice geto-dacice. Cele mai numeroase, cca 80 % aparţin unor
Yase lucrate cu mina. Printre formele mai frecvente se numără : vasul bor
can, fructiera şi ceaşca da.cică . :Multe dintre acestea sînt ornamentate cu
brîu alveolar, linii incizate sau în formă de val, proeminenţe cilindrice·
crestate sau simple apucători. Ceramica, lucrată la roa.tă din pastă cenu
şie, este reprezentată prin fragmente de fructiere cu picior„ căni bitron
conice, castroane, vase de provizii etc. Ca ornament se întilnesc liniile inci
zate şi cele obţinute prin lustruire, dispme în reţea l'au în formă de val.
Din rindul obiectelor descoperite fac parte : o monedă de argint
!!do-dacică de tip Adincata, fragmente de daltă, cuţitaşe şi verigi de fier,
precum i;; i cîteva lupe din aer laşi metal ( G . Popilian, �I. Nica, în :Materiale
::-i cercetări arheologice, Oradea, 1979, p. 155 -15 7 ) .
Gura Padin ii corn. Orle a . P e t eritoriul rntului, la capătul d e r-url al
ostrovului „ Grindu :;\fare" în punctul .. Xisipul lui Traian", a fost desco
pni tă o a şezare geto-dacică, din care provin eîteva vase întrngi lucrate
la roată şi cu mîna . Tipurile sînt cele bine eunoscute şi răspîndite în lumea
geto-dacică. Printre acestea se numără : o cană bitronconieă, înaltă, fructi
eră şi o strecmătoare, toatea lucrate la roată din pastă cenuşie, fin ă ; cea ş
eă dacică, vas-borcan decorat cu butoni, calapod ( lustruitor ) de lut etc.
Descoperirile respective s-au făc�t cu ocazia unor cercetări de suprafaţă .
şi a unor �mndaje efectuate în 1 935 - 1 93 6 .
112
lpote..�ti, com Mikov. în partea de vest a satului, pe t erasa stingă.
a Oltului, în punctul n u m i t , , La C' o ll a c " ;;-au efectuat cercetări în 1 960,
care au du;; la descoperirea d e urme <le loeuire din diferitc epoci . ) fa i re
prezentativii ;;e (love<lcşte a fi aici locuirea din epoca neoliti c ă . Dt>asupra,
au fost iclclltifi cat<' stratm·i d e loc.mire d i n epoca geto-dacică, cla C'o-rnrnarnt
( s e colel e III -VI ) şi d i n epoca feudală. Urmele arh eologi ce g·eto - d a c ice
sînt din faza de î n<'cput :;;i s e a pr opi e de faci esul cultural de tip F er i g i lL• ( E .
C'omşa, î n )fateriale, 1 0, 1 973, p . 3'1 ) .
Tot î n zona satului, în punc·tul numit „Balta lui Postache„ , p e te
rasă, s-au găsit fragmente ceramice get o -dacice aparţinînd foarte pro ba bi l
unei aşezări .
De la Ipoteşti provi n e şi o monedă geto -dacicii de tip Jiblea, :-eria
C, n r . 5. int rată în colecţiile l\Iuzeului de istorie din Slatina .
JI ilcu v . Pe un pinten al terasei Oltului, în partea de nord a satului,.

în margilwa pirîului Urlătoare<l , se afh'L resturile unei aşezări geto-dacice .
O bună pa rte din acest pinten, desprins de terasă printr-o viroagă foarte
largă a fost distrusă cu prilejul construirii căii ferate Slatina -Balş şi o dată
cu aceasta a dispărut şi un în Remnat sector din aşezarea antică. Din ve
c he a sta ţ i m w s-au mai păstrat doar resturi pe v îrful şi pantele de sud şi
t'st ah• pro m o n t or iu lui (.Arh. Inst. adi. , dos. 10, 1873, f. 74, pomeneşte de
t 1·ei lăzi l'.ll obieC'te din !'atul l\Iilcov, de la C. F. R . ) .
În vederea, salvării restului acestei a:;;ezări şi culegerii unui minimum
de d:: t e despre earacterul şi cronologia urmelor de cultură, s-au progra
mat şi efectuat eîteYa f:OlHlaje arheologice în anii 1 979 - 1 980. Acestea
constau în trei secţiuni , toate plasate perpendicular pe panta de S -E a
pintenului <le tem;;�\ şi d i n casete deschise în vederea descoperirii unor
e om p le xe .
De pe urma cercetărilor a rezultat mai întîi că aşezarea n-a fost pre
Yăzută cu un sistem de apărare, tipic davae-lor geto-dacice, constînd de
regulă din şanţ şi val de apărare. Aceasta nu înseamnă că aşezarea era lip
f.>ită de apărare. Pantele, destul de abrupte, întîlnite pe toate laturile promon
toriului, au alcătuit o formă naturală de apărare deloc de neglijat. Intro
ducerea unor elemente noi, artificiale, de fortificare, s-au dovedit aici a
fi nu numai de prif.>os, dar :;; i greu de realizat .
în al doilea rîrnl, săpăturile întreprinse au stabilit, pe baza descoperi
rilor făcute, că la )Iilcov a fiinţat o aşezare din perioada clasică a civili
zaţiei geto-dacice. Întinderea ei nu i;:e mai poate stabili cu exactitate,
oricum, aceaf.>ta pare să nu fi fost prea mare. Intensitatea locuirii, fără a
se situa la o cotă foarte ritfa·ată, Re poate deduce prin depunerile arheolo
gice, care variază între 1 - 2 m, indicînd o locuire consistentă şi existenţa
aici a unui îm;emnat centru pol i t i c o- e co n o mi c al geţilor din zona înveci
nată.
în cursul lucrărilor au fost identificate două nivelmi de locuire, în
cuprimul e:ărora s-au des e op eri t o serie de vase d e lut întregi şi fragmen
tare, obiecte de metal şi de os, vetre de foc, un cuptor şi oase de animale.
S-au depi8tat, de asemenea, :;;i urme de locuinţe, constînd în spe�ial din
suprafeţe de lipitură ar�ă cu amprente de pari şi nuiele.
Din rîndul descoperirilor se impune ceramica, prin nu mărul şi varie
tatea ei . Se întîlnesc deopotrivă vase lucrate cu mîna, cît şi vase mode
late la roată. Tipmile sînt cele bine cunoscte în această perioadă în toată.
lumea geto-dacă. Obiectele de metal se înscriu şi ele în seria celor apărute-.
113;
i n g:l'ncral în aşezările similare clin J)acia. Xu lip se sc de aici n i c i unele i m
porturi (•eramice elenistice tîl'zii :;; i rnma n e , doYadă a ia por t u ri lor stabilite
întie geţ.ii din zona :Mileovului '!i lum ea g1eeo-romană . Oltu l de la poa lele
a'!l'Zitrii o ferea condiţii prielnice :;; i schimburilor la distanţe m a ri, pc l in gă
multe alte avantaje d e ordin economic.
Î n l'eea ce priYe'!te fixarea u ne i cronologii mai exal'te a a �ez;lsi i nu
d bpu n em ineă de elem e nt e suficiente de d at art> , mai ales i n ceea ce p ri
Yl'::'le datele limită ale ac·e:-;tei a . D eoc am dat:I, d es c operi ri le făcute, c era
m i ea în :-;pecial, permit să se a preciez e ci"t a :;;e za r ea ia fi inţă cătrP sf i r '!it ul
sec-olului al II-lea î . P . n. '!i î neet eazi"t să mai ex h ;t e d up ă i nceput ul �ecolului
I i.e.n.
}[orunglav. Î n partea de :X - E a eomunei„ pe part ea st ingă a Olt eţ ului ,
pe ,,Valea Mînăstiri i ", pe un pisc de d ea l , numit de lo c a l n i c i , _„ Piscu eu
,Jidovi" se a flă o cetate gl'to - da c i e ă. timpu ri e , proba bi l în :< e eolele Y -III
i.e. n . , ue tipul celei dt> la l\lărgărite:;;t i . Are o formă triunghiulari"t , după
c onfigura ţ i a terenului . î n partea de X -E unde phicul se l ega ue plat ou ,
s-a săpat un şanţ, de apărnre, preYăzut eu un Yal de pămint, e onst rui t in
inkrior cu cărămi zi de ehirpici ars. Acesta a re lun gi m ea de 130 m şi lăţi
nw, la bază, d e 20,70 m , i a r îălţimca d e 4,60 m, faţă d e :;;a nţ, eare are ues
thiderea de 14 m şi adî n (' imea de 2.AO m.

î n Ronuajul efec tuat airi i:;i ea urmare a unor descoperiri î11t împli"t
toare au apărut do ar e iteYa fra gmente eeramiee n eRemnificative . Cu aee
laşi prilej s-a Rtabilit (·ă pun('tul rel'pectfr a fost utilizat aproape exclu siv
('a. loc de refugiu şi nu ea aşezan.• propriu- zi i;;ă (0. Toropu , Studii şi m a te ri
ale de muzeografie '!Î istoric militari"t , 2 -:3, 1969 - 1 970, p. 3 - 6 ; un "on
uaj efeetuat de C . Preda in Hlî3 ).
Optaşi-1lfăgura. L a confluenţa riului Ye11ea c·u afluentul său Vedi ţa
se a flă urme de locuire :-;trăYeche depuse sub form ă de măgură. După cum
o uoved eşte materialul recoltat de la s uprafa ţa terenului (desigur eeramică),
aic:i s-a locuit în epoca neolit ică, etapa Sălcuţa, în faza de tranziţie de la
n eolitic la bronz aspectul Coţofeni, şi în epoca geto -da ci că . Pentru aeeastă
.•
diu urm ă epocă sînt semnifieative fragmentele de vase lucrate cu mîna,

detorate cu butoni cilindrici, :;;i de la reeipiente lucrate la roată, din pastă
c en u şie , toate depuse de prof. Paul l\Iitran la �Iuzeul de i st ori e din Slatina.
Orodoreşti, corn. Br eben i . În pa rtea de sud a satului, pe malul sting

al pîrîului Obaga, la N - V de marginea pădurii de pe coa stă, ;,;e semna
lea z:1 , pe bază de fragmente ceramice culese de la suprafaţa t er enulu i ,
prezenţa unei a ş e zări geto-dacieP din :-ecole le II -I î . e .n . ( E . Comşa,
Cît-<.· iia. descoperiri arheologice din sml-tiestul raion ulu i Slatina, Craiova,
1 968, p. 4 ) .
Orlea. în gri nd urile d e pe t e ri toriu l comunei s-au descoperit în de
cmsul t i m pului numeroa se urme ceramice :;; i ob ie etP aparţinînd eulturii
geto-daciee, toate aflate in colecţiile muzeului local. În cursul săpăturilor
ele salvare efectuată în 1 966, în grindu „Iancu Mu şat " , s-au găsit cîteva
gr opi fu nerar e ge to-da ci ce din secolele II - I î.e.n. Este vorba <le gropi cilin
drice în care au apăr ut, la bază, fragm en te ceramice, iar deasupra schelete
umane. Astfel de înmormintări reprezintă o practică mai puţîn obişnuită
la geto-daci (E . Comşa şi C . Ilie scu, în Comunicările Centrului de istorie,
filologie şi etnografie, II, Crai ova , 1968 ; Dorin Popescu, SCIV, 20, 1969 ;
3, p. 479).
Pe teritoriul aceleiaşi localităţi se l"-emnali zează şi prezenţa unor
monede antice, printre care se numără : Messembria, Thassos, Dirrhad1i
um, monede romane republi cane şi imperiale ( C . Voi c u , Bitlftin informativ.
Societatea numismatică română, See: ţfa Ci aioYa, 1 9 7 6, p . 1 2 -29 ) .
Potel rom. Ianca. Pe teritoriul :;:atului s-au descoperit întîmplător :
.•
o cană dacică de formi1 titronconică, cu mîner torsionat, lucrată la roată .•
din pastă negricioasă., cu lustru la suprafaţă, citiYa denari romani republi

cani neidentificaţi şi o fibulă de bronz, cu tipul neprecizat . Toate ace'ite
descoperiri, aflate în colecţia şc oli i generale din localitate, indică existenţa
aici a unei aşezări geto-dacice din se colele II -I i . e . n .
Priseaca . a . P e teritoriul comunei, l a punctul numit „Yalca Ailalt<V ',
r;ituat re malul drept al apei Dîrjon1lui, la c c a 1 km nord de :;:atul Bui
C'eşti, s-a depistat, ca urmare a unor cercetări de teren CM. Butoi ), o aşe
zare geto-dacică, nefortificată. De la :>.uprafaţa aşeză.rii s-au cules o se ri e
<le fragmente ceramice lucrate eu mîua, unele decorate cu brîu alveolar
şi butoni, precum şi resturi de Yase lucrate la roată, printre care se rema rcă
şi cîteva fragmente de fructiere din pastă cenuşie .
În eadrnl aceleiaşi aşezări s-a descoperit întîmplător şi un mic te
zaur dl' cle1rnri rnmani republicani, din care au ajuns în colecţiile l\Iuzeu
lui juclt>tt•;m �latina două piese. E st l' vorba de doi denari, emisiuni ale
magistraţilor C. �I. C'l'nsorinus, anul 87 î.e. n . , şi L . Titurius, D. Sabinus,
<htt îrnl d i n acela:;;i an.
h . Pe t eritoriul aceleiaşi comune, în partea de nord a acesteia, la
pun c tu l ,,Corbeanca' ' , se semnalează prezenţa unor fragmente ceramice
lucratP cu m în a .. rl<•c·ora t e cu hut oni pe baza cărora se admite existenţa
.•
aici a unei alte a �ezi'Lri geto-dacÎCl'. Pe baza ceramicii, ca şi a tezaurului,

a �ezarea se datează intre flfîrşitul secolului II î.e.n. şi începutul seco
lului I e. n .
Reeea, corn Valea )lare. Î n partea d e nord a satului, pe terasa stîngă
a pîrîului Recea, pe ambele părţi ale şoselei spre Slatina, lîngă o pompă
de apă s-au descoperit, ca urmare a unor cercetări de suprafaţă, o serie de
fragmente ceramice din mai multe perioade istorice. Printre acestea se
află şi re:>.turi de Yai'e aparţinînd unei locuiri din epoca geto-dacică.
Reşca . Pe t eritoriul comunei sînt amintite, fără alte precizări supli
mentare, urmele unei aşezări geto-dacice. Din aceeaşi localitate provin
eîteva monede antice, printre care Re numără emisiuni de la : Alexandru
cel Mare, }faroneia, �lessembria, :Macedonia Prima, Dyrhachium, denari
romani republicani şi imperiali (secolul I e.n.) (D. Berciu, Arheologia
preistorică a Oltrniei, Craiova, 1 939, p . 190 ; C. Voicu, în Buletin informa
tiv, Societatea Nurnisnuitică romană, Secţ.ia Craiova, Craiova, 1 976,
p.12 -29 ).
Scorniceşti. Pe teritoriul eumunei se semnalizează prezenţa a două
aşezări geto-dacice din secolele II -I î.e.n. 'C'na se află pe teritoriul sa
tului Husciori, iar cea de-a. doua în punctul „Puţul lui Gueşteanu". tn
aceasta din urmă au fost efectuate săpături arheologice ( Gh . Bichir,
Thraco-Dacica, 7, Hl86 , p. 112-128).
Slatina. a. Pe teritoriul ora�ului, in cartierul „Crişan II", între spital
(noua construcţie) şi sanatoriul T. B. C., pe panta ce coboară. spre fosta
stradă a Piteştilor, pe partea stîngă a pîrîului Sopot, Muzeul judeţean a
115
iot.reprins cercetări a rh e J l og i ce de s al rnr e.. in anii 1961 -1 963, prilejuite
de llwră,r i le de si s tenat i z are a oaşului. Cu această ocazie s-au descoperit
m1meroase urme arheologice. aparţinînd u no r aşezări din epoca n eolitictt
(cultura Dudeşti ) şi pină în s e colul X e . n . , această ultimă per i oa dă fiind
documentată. prin cera,mică veche rom ;\n ească de tip Bucov-Dri d u .
Epoca dac ică este reprezentată printr-o insemnată cantitate de ce
ramil«�t, unde se co n s tat ă atît prezenţa vas elor lucrate cu mina .. cit şi a
celor realizate ht roa, stt , din pastă ce nu ş ie firnl . Printre acestea se remarcă :
un va,.; mare de provi z i i din categor ia celei lucrate la roat ă , un Yas-borcau
decorat cu briu i1lvee>la,r şi butoni c ilindri c i , şi un vas <le tip sae, ambele
modelate cu mina .
La a cea :-1 La se adaugtt şi d esc ope ri rea unui mormînt de i nc in eraţ i e,
constind dintr-o urnă cenuşie lucrată la roat ă . un cuţit curb. t ip ,,sica"
şi un virf de la nc e de fier ( )I. Butoi , Oltenia. Studii şi comunicări-istorie •
.
( 'raitrrn, 1974, p . 29 -32 ) .

h . Tot p e teritoriul ora şu lu i Sla tina • î n cartierul „Cireaşm·". :-1e sem
.
nalea ză, prez enţa un ei a şezări g et o - dac ic e , identificată pe bază de fra g

mente ceramice culese de la supra fa ţa terenului. Aşezarea sp a flă pe un
bot <le terasă, î n punctul „ Sălişte'', situat în partea de S -V a S<lt,nlu i
Sou, i ntre riurile Valea Ştren.garnlui şi Yalea Putineiului . ( Cerc·C'tii.ri de
terC'll , )I. B ut o i ) .
8fo ică1i1\�ti . Pe teri toriul comu n e i . p e ValN CiH1rn"i tuiului, in pu n c t ul
� ,Valea <lra C'ului ", se :sL•nrnale<lz:'i prezenţa unei a �e z ăr i gc t o -cla r ie e . i d en -
ti f ic a,t ă ca nnnare a unei c erc e L <l ri d<> :su prafaţ ii . C u a c est prilej au fo;; t
eulese din arăturtt o serie de fra�mente e p;·,tmice, luc rate a t it e u mina , cit
.�i r oată , toate fiind t i pice fazei t i1 zii a c i \·iliza ţiei geto-dac ice .
la
Tot pe teritoriul L'omm 1Pi , i m depart e d e lo c· ul amint it. pe a c e ea .� i
Yale a Călrnăţuiului in punctul „ C orbu ' :, se i nt î ln esc fra,�:mente ceramice
simila re cu c ele mentionate
' mai sus, ceea ce indică e xi s tent a la S toică.nesti
· '
a um•i alte aşezări geto-<hlcil'e . ·
Din localitate provine Ull virf ue lance de fier ge t o -dacic J , donat

Muzeului de istorie din Slatina de prof. Gh . Vieru .
TeiuJ11, corn. Brelleni . a . În partea de :sud a :-;atului , pc t erasa drea

ptă, joaRă, a D îrjovului, în a propi er Pa unei fîntîni, î n urma unei peri egh eze
s-a i clentificat o aşezare get o - dacică . Prezenţa acesteia este marcată de
deseoperi rea la suprafa ţa terenului a unei Rerii de fragmente de vase lu
crate cu mina, cit şi la roată tipuri bine cunosc ute iu faza clasică a culturii
.•
geto - dac i c e .
b. Pe t erit oriul aceluiaşi sat s-a d esc operi t un mormint de inc ineraţi e,
a pa r ţi ni ml fazei timpurii �1 civilizaţiei geto-dace, din care s-au recupe
rat : două vîrfuri de lance de fi er. clonate 3Iuzeului de i storie din Slatina
de prof. Gh . .Matache, !)i un pu m nal curb, tip „ si ca ' ' .
c. Di n aceeaţ;i zonă. după i nformaţ i a lui Gh . 3Iatachc, fă ră alte pre
cizări suplimentare, pro\·inc �i o tetradrahmă, embiune a oraşului Thassos.
Teslui. La cca 1 km nord de sat . pe malul sting al piriului Teslui,
.
pe iziazul comunal, in apropierea saivanelor C'. A. P., cu ocazia săpării

unor gropi pentru silozuri, s-au d�scoperit urme de locuire antică. Printre
fragmentele ceramice scoase la iveală în împrjurările amintite i:;e numără
o serie de reRturi de vase aparţinind epocii hronzului, cultura Ver bi c ioara
:;; i epocii ge to -da ci ce . În ac es t punct, conducerea Muzeului de istorie din
116
Slatina a efectuat în 1 962 un 1:-1urnhtj arheologic, care a identificat a1c1
im:-zenţe de lo cui r e din cele două epoci, mai semnificative doYedindu-se
.:-de aparţinînd geto-dacilor.
Vîlcele. În partea ue est a sa t ulu i, la o depărtare de cca 700 m, pe
� ..
De:tlul cişmelelor", cu p rilej u l UB'.>I" cercetări de suprafaţă s- a u identificat
mmele u ne i a�ezăiri ge to - da c i ce , fiiră fo rt ifi caţie artificială. dar bine situ
ată ·:d apăr,Ltă prin poziţia sa dominantă asupra văii Sim i no gulu i .
Din materialul arheologic recoltat rezultă că înainte de geto-daci,
in aC'e,;t punct au locuit comunităţi omeneşti din perioada de tranziţie de
la epucn, neolitică la cea a bronzului, ceramica descoperită aparţinînd cul
turii C'oţofeni, precum :;; i din epoca b ronzulu i , faza Verb icioara .
Cit pr i Yeştc aşezarea geto-dacică se poate spune numai că fragmentele
<·eramice llPi>coperite i nd i că prf'zenţa acesteia aici fără să se poată preciza
inten,;itatea şi durata l ocui r i i . în schimb, s-a constatat că urmele de locui
re di!l această perioa dă se întilnesc şi pe dealul învecinat din partea de
S -E a satului .
A.li!' a.Je:::ă ri. Fără alte precizitri suplimentare sau confirmări prin
<:ercetări de suprafaţă şi săpJ,tnri ,;e m en ţ io n eaz ă prezenţa unor aşezări
get:J -daci c e in localităţile : Amăr{L-;; t i i de Sus, Canwal, Celar, Dioşti, D:'i
buleni, DrăgDteşti, Dobroslo veni, Frăsinetu de P{dure, Groj di b od, Orlea,
Osica, de Sus, Potopinu, Rarlomi 1·, Redea, Stoeneşti şi Vliklila ( D . Berciu,
op.cit.p.190.)
117
IV. C ONSIDERATU
. GEl\ E HA LE
Ca urmare a cercetărilor intreprinse la Sprincenata şi l\lărgăriteşti„

iar mai recent la Milcov şi Pleaşov, bazinul Oltului inferior se dovedeşte
tot atit de intens locuit de geto-daci, ca 8i celelalte văi ale principa lelor
rîuri clin Dacia. Terasa stingă a Oltului, ca şi valea principalului ,.;ă,u aflu
ent, Olt cţul, au constituit locuri dintre cele mai prielnice, sub toate a spec
t ele, pentru stabilirea de aşezări omeneşti şi de dezvoltare a comunit::"i, ţi
lor geto-dace. Promotoriile cu pante mult înclinat e �i înalte au fo,.;t prefe
r at e cu predilecţie . .Amenajarea şi întărirea lor cn şan ţuri şi valuri de a pă
rare au dat un plus de valoare strategică acestor pu ncte , eare au devenit

treptat adevărate centre politice şi economice, in jurul ci'inn a gravita 0>
densă populaţ,ie organizată, in triburi �i uniuni de triburi .
Dacă ne orientăm după rezultatele recentelor cercetări arheologice
se poate a,precia că geto -dacii din aceasti"'t zon[t au înc eput să se organizeze
în forme superioare de viaţă economil'i''t �i social-politicft îneă din -:-:etolele
V -III î.e. n . Avem în vedere aici în mod special „cetăţile" d e la -:\Hirgă
riteşt i şi ::\Iorunglav, de pe valea Olteţului, precum şi pe cea de la Plea şov„
situată către văr::;area Oltului în Dunăre. Tipul de aşezări bine întărite„
cu valuri şi şanţuri, adesea, impunătoare, preimpun, fără nif'i o îndoială„
şi forme su peri o a re de organizare social-politică. A�emenea, . ,ec.'tăţi" nu
putu seră să fie ridicate decît de comunităţi bine constitui t e.' sub rn port
economic şi politic. Absenţa, de pildă, a unor stratmi <>fectin• de locuire în
„ cetăţile " de la :Mărgăritei;.t i , şi l\Iorunglav conferă acestora, ca şi comuni
tăţilor re spective, un c ara ct er aparte . Aşa cum de altfel H-a i>ubliniat şi
în u n ele din capitolele precedente, „ c etăţile " amintite se dovedeHc a fi
fost pri n excelenţă centre întărite pentru refugiu. Aici îşi găseau adăpost„.
în caz de pericol, locuitorii din vecinăt at e sau în general din împrejurimi?
împreună cu avutul lor principal. în cazul Mărgărit eştului , unde întinde
rea „ cet ăţii " depăşeşte limitele obişnuite ale un ei aşeză ri , awm de-a face
desigur cu centrul unei uniuni de tribmi . Nu este d e loc exclus ca aici să-şi
fi găsit adăpost şi tm mele şi cirezile de ·vite, fie s ezon i er, fie pentru a fi
apărate de eventualele primejdii. Aceeaşi lispă a unui strat de locuire
compact şi continuu în cele dou ă .�eet ă ţ i " menţionate de pe valea Olte
ţului presupune existenţa \!nor a�ezăl'i de scurtă durată, cu cai acter sezo
nier, în regiunea înconjurăt oare, impuse de caracternl păstoresc şi ceva
mai mobil al a c e Ht or < omuni t ăţi . A şa s-ar putea explic a puţi n ăt at ea urme
lor de cultur ă din interiorul „cetăţilor" şi dificultatea, dacă nu chiar impo
sibilitatea, depi stării - : ăla şuri lor temporare ale acestora.
Situaţia nu es'. singulară. Ea caracterizează cea mai ma re parte
·
a sud-estului Oltenie; cu valea Jiului inferior, precum şi colţul de sud-vest

al Munteniei, coresr · n zător teritoriului de azi a.I judeţului Teleorman.
Şi aici se pot surprinc 1 însă unele deosebiri . Există „ c et ăţi ", de genul celor
de la Mărgăriteşti, - . orun glav (jud. Olt), Bucovăţ, (jud . Dolj ) et c . fără
118
�traturi de locuire propriu-zise, pret·um şi aşezări intărite de t ipul celor din
jutleţul Teleorman, de la Pleaşov, Albe1;1ti şi Orbeasca de Sus, C'U 8traturi
de locuire destul de s ub ţ.i ri , este adevărat, dar care indică o mai mare sta
bili t at e a. c omu n i til ţ i lor respectiYe. Pentru aceeaşi perioadă timpmie situ
a ţi i ,; i m i la r e se sem nal i z ează şi în păr ţ ile centrale şi d e nord ale :Moldovei,
reprezentate de cunoscutele c et ă ţ i de la Stinceşti (jud. Hotoşani), C'ot
nari, Arsura 1;1i }foşna (jud. Vaslui ) . Şi în aceste cazuri diferenţele sînt rela
tiv minore, fiind tleterminate de g-rnsimea sau chiar absenţa straturilor de
cultură . De a semenea, deosebiri se mai pot constata în anumite amănunte
�le ,;istemului de construire şi î n t ări re a valului de a păra r e . D eşi toate
ace st e centre sint prevr1zute cu aeelaşi sistem de a pă ra r e , constîntl din
.�anţ şi val de pămint, unele din a c ei-;tea , cum sînt cele diri Oltenia de la
�Iărgăriteşt i. �forunglav, Rucovăţ, ca şi cele din judeţul Teleorman, d e
la, Albe4i ' ,;i Orbeasca d e Sus. a u valul c u miezul din că1 :1mizi mari de
chirpici an:. Elementele comune îni-;ă ale tuturor acestor „cetăţi" indică
un anumit sta,diu de dezvoltare a i-;oci etăţi i geto-dace şi o extrem de impor
tant:\ donulă a cara cterului unitar al principalelor trăsături ale cult urii
�
�ero-daee încă din seeolele VI -IV î. e. n .
Pel'ioada următoare . reprezentată în principal de dat'ri de la Sprin
ceuata, îmbracă forme si c on t in u t întru totul identiee eelorlalte a sezăr i
t ip i c e e u l tu ri i get o cdac i � e d in ' pri m el e două i-;ecolt• dinainte dP c ue �ri rea
romanft . Cele dtent concluzii ce urmează să le formulăm p e nt ru acea st:1
perioacl<l :-;e s prij i nă in principal JW rezultatel<' obţinute în m ma :-; ăpăt u ri lor
de 1 �1 Sprîncenata . Caracterul ei tipic pentru a şezările din per i oad a , .. cla
�ic�i " ' a eulturii geto-da cice', int ensitatea locuirii şi bogăţia strt urilor de
locuin', permit fixarea unor jaloane.• general yaJabile pen tru întreaga zonil.
:a bazinului Oltului infrrior.
S i ,;tenml de a păra re, cu şanţ şi val ele p ă mî nt , alegerea unui bot de
t era -;ă ca punct de stabilire a unui astfel de cent'ru şi i ntensita t ea locuirii,
})la,;ează a �ezarea re spect ivă în rîndul principalelor dave din Dacia prero
ma nă . )fai întîi sub a spe ctul genului de fortificare, aşezarea de la Sprî n
cenata ,;p i nc adreaz ă în rîndul celorlalte aşezări din aceea�i perioadă din
Daeia. C'hi<ll' dacă valul de pămint nu prezinFi nici un fel de a m e na j a r e
:;;p eeială. el se acordă in liniile sale generale si ste mului de fortificare a aşeză
Tilor geto-dace din ;.;eeolele II î. e. n. - I e . n . Pin acest punct de vedere se
poate vOI'bi de analogii multiple, întîlnite atit in Cimpia munteană, cit şi
în Dacia in t ramont ană şi cea est - c arpat i că . Ar fi de ajun,; în aceast ă
priYinţă ,..�i menţionăm doar cunoscutele davae de la Zimnicea, C răsani ,
Cîrlomăne� t i . Pietroasele (Muntenia), Poi ana , Răcătău.. Brad (l\IoldaYa),
Cugir, Sighişoara , Pecica etc . (Transilvania şi Banat ) . În aceea:;;i ord i n e de
idei ar fi de a d ău ga t �i faptul că, şi la Spr în c en at a , ea i;; i în c azu l eeler mai
multe da·l'ae. dacă nu al tuturor. s-a ales ca Jmnct dt> ;.; t abil i re a aşezării un
1)ot de terasă eu pante în c li na t e , foarte greu acce:-;ihile, ceea ce se înscrie
ca o parte eomponentă a sistemului de apă1:a re şi a genului de fortificaţie209•
D:iiia de la S prîn cenata a fo st , aşa cum rezultă. din prezentarea des
coperirilor şi a rezultatelor săpăturilor în general, centrul eeonomic. poli
t i c şi probabil �i religios al ge ţ ilor de p e stinga Oltului inferior. Chiar dacă
:aceasta nu are o prea mare întindere, a cunoscut în schimb o intensă locuire,
dovedită de depunerile materiale, care ajung pînă la înălţimea de 2 m .
Acest gen d e aglomerare este tipic davae-lor get o - dac ice, considerate d e
209 I . Glodariu , Arhitectura dacilor, Cluj-Napoca , 1 973.
119
regulă centre unional-tribale sul> raport econom ! c . politic şi religiof'. Aşe
zarea de la „ Gilmee" nu fa c e desigur excepţie i i i c i în a eea t't :'l priviut<'l
Aici t rebuie să-::d fi avut reşedinţa i;;eful unei ma r i comunit ă ţ i ge ticer
poate condueătorul unei uni un i de triburi. Tot aici :-;e adunau p1i11 C' 1 plele
provizii aho eomunităţii i;;i He desfăşura p1'incipala acJ;iyitate (·U carnc:ter
economic . AYem în vedere actiYitatea tliferit elor ateliere meşt eşugăreşti
(olărit, tors, ţesut, poate şi prelu,cra1 ea metalelor) şi ::;chimburile C'omer
ciale, care nu puteau să-şi aibă sediul decit în aeest centrn geto - d a c i c _
Numeroasele :-;; i variatele tipuri ceramice, obiectele şi uneltele, de metal, pia
tră şi de lut, monedele şi produsele de import greceşti şi romane descoperite:
în cuprimml straturilor de locuire indică practicarea unor a stfe l de activităti .
� u aYem încă dovezi mai concrete în ceea ce priveşte şi caracterul
de centru religios p en t 1u davn respectivă, dar el este de presupus. Yatra
cu va sele ofianclă şi cu fragmentul ele :-;tatuetă umană găsite în primul
niYd de locuire, ca şi mormîntul apărut in mijlocul aşezării pot eon s t. itui
unele argumente în această direcţ.ie. Ar mai putea fi luate în conside1 aţie·
şi unele din gr opile aşezării, în care apar va se de lut întregi depuse cu o
anumit(L gTijă şi cu un anumit scop ritual. .
În l egăt ură cu funcţiile multiple şi caracterul unor astfel de a�ezări
întărite' şi bogat locuite, i·eamintim că t ermenul de davn apare in izvoarele.
antice în rindul centrelor evoluate cu un pronunţat caracter cvasiurhan_
Chiar în limba geto-dacă denumirea ca atare are 1wmnificaţia de tîrg. SiL
nu uităm . <le a semenea, că în multe împrejurări scriitorii antici vorbesc
despre exi stenţa la geto-daci a unor pol i -:mri chiar pentru secolele IV - III
î. e. n. Într-adevăr, în centrele cercetat e pînă in prezent nu s-au descoperit
elemente de tip urban, tipice oraşelor şi cetăţilor greco-romane, ventru
a le putea conferi acestora un asemenea caracter. Absenţa. unor con s t1 uc
ţii cu ziduri de piatră, a 8t1 ăzilor şi canalizărilor poate fi o doYadă a carac
t erului neurban al acestora. Situaţia se schimbă însă atunci cind este jude
cată şi apreciată din punctul de vedere al funcţiiilor pe care le au. Este
limpede că o dam depăşeş t e caracterul unei l'imple aşczări, constituindu-ser
aşa cum am văzut.. într-un centru politic economic i;; i religios. Asemenea
funcţii indică cel puţ.in o tendinţă ele urbanizare, dacă nu elemente spe
cifice centrelor orăşeneşti . Tendinţa aceasta de a acorda unor aşezări de
acest fel sau apropiat lor un caracter urban este în prezent din ce in ce
mai vădită. Avem în vedere faptul că aşezările celtice de tip opp id1t1n sint
considerate de unii specialişti, prin funcţiile lor, ca centre politice, de pro
ducţie, de schimb şi religioase, aşezări de tip urban210• Chiar şi în istoriografia.
românească se vorbeşte din ce în ce ma i mult de caracterul cvasiorăşenesc:
al cetăţilor dacice din Transilvania. respectiv clin zona Munţilor Orăş
t iei211. De a �emenea, tot in ultima \Teme, caracterul urban al aşezărilor
antice începe să fie stabilit pe criteriile mai sus amintite, la care este adău
gat, chiar cu un accent deosebit, dent-;itatea populaţiei .
Dacă facem o comparaţie între principalele davae geto-dacice şi:
aşezările întărite de tip oppidum, în care avem în vedere şi cetăţile dacicet
putem uşqr constata că deosebirile sînt foarte mici şi de multe ori neîn
semnate. In afara zi rlurilor de apărare din piatră, care preiau funcţiile
şanţului şi valului < ' e pămînt tipic davae-lor, celelalte componente -
locuinţe, ateliere cerr . nice, obiecte etc. - sînt de cele mai multe ori iden-
210 J. Collis , E. Pe' , rs ; I. Bren , D. Nash , Oppida : The Beginnings of urban isalion irt
Barloricn Eu rof e , Oxfo11 . 1 9'i5, p. 3- 23 ; cf. şi AMN, 1 6 , 1979, p. 873- 881 .
211 I . H. Crişan , Bz ; , bisla şi efora sa, 1 977, p. 320 şi'urm.
} 2(j
tice. Nu vrem prin aceasta să forţăm nota şi să includem davae-le geto
·dacice printre aşezările cu caracter urban. '.l'otuşi problema se pune şi ea
trebuie să stea mai stăruitor în atenţia specialiştilor. Credem că s e poate
:apreci a că cel puţin principalele davae geto-dacice (Popeşti, Poiana , Zim
nicea , Răcătău, Pecica etc.), ca centre politice, economice şi religioase ale
unor uniuni de triburi , se situau foarte aproape de aş ez ă1ile cu caracter
·cvai-durban, dacă nu s- a r putea merge chiar mai departe considerindu-se
<'.ă ele pot figura alături de aşezările ce se apropie de structuri orăşeneşti.
Heamintim fără a mai stărui însă, că locuitorii din dava de la Sprîn
·cenata şi cei dependenţi acesteia se ocupau în principal cu agricultura şi
·c reşt ere a Yitelor. Terenurile înconjurătoare, favorabile practicării p e sc ară
l a rg:1 a celor două î n del et n i c iri de bază, descoperirile arheologice şi unele

inclieaţii al<' izYoarelor f'e1ise, reprezintă suficiente dovezi în wsţinerea
un ei a ,-emPnea co ncluzi i . Vină.toarea şi pescuitul erau şi el e la loc de cinst e ,
dacii a Ye rn în vedere că şi sub acest aspect regiunea de care ne o cupăm
oferea <li n pli n c ond i ţ ii fayorabile şi pentru aceste ocupaţii. Aceiaşi geto
daci "-au do Y ed i t şi buni m eşt e şuga ri . Printre ocupaţiile meşteşugăreşti mai
im p or t ante se n umă ră olăritul, torsul, ţesutul şi foarte probabil şi metalur
gia, fierului . Sumeroasele şi variatele vase de lut lucrate cu roata şi cu
mina , unele dintre ele relevîndu-s<:> ca tipuri noi ceramice, fu sai ol e , greută
ţile d<' răz hoi şi ceh· c i t e v a bucă ţi de zgură sînt argumente în această
(lil'P('ţ Î P.
( 'omunitaka geti e ă d i n zona Sprincenatei a stabilit şi întreţinut re
l aţ i i <le' .-.eh i mb nn numai c u formaţiunile politice locale vecine, ci şi cu
llll!H- : i gn•(·o-roma nii di11 r egiu n e a Dunării de Jos. Pe seama acestor ra
portm·i trelrnie pu::;e rest uril(' eernmice elenistice tîrzii şi romane, moneda
de l 11·0 11z h i 4ri a n ă �i monedl'le ro mane r ep ublican e şi impe1iale. în schim
bul ;H: l'�tor i mportu l'i , geţii au ofe ri t produse agricole �i piei de animale,
-t'i'elil 1 1 al �i rni Pre. Î n act'a .� t;I comuni ta t e getică, grecii şi romanii au gă
si t pa'it'lll'l'i lnrni (k t-ic h i m b , m a i alC's, dacă ţinem seama că atît pe plan
„f•eoi:umie, (' t l �i pol i t i c l o C' 11 i t ori i Sprîncenatei se dovedesc a fi fm;t c ei mai
bine .-.: i tn a ţ i şi organ i z a ţ i di n înt !'eaga p a rt e inferioară a văii Oltului î n
ultinwk don ă :- ecol l' înaintea extinderii put erii romane l a D u năre . Aceste
.rdaţ.ti au fo,-t mult fayorizate şi de Hitu a rea ei pe terasa unui mare rîu,
�proape ue c on fl uenţ a lui cu I lnni!rea, marea arteră de legătură a lumii
geto- dace cu grec o-m�:cpclonenii �i eu ro manii , precum şi cu alte populaţii
d i n Y('(�i nătate.
Dt"'Poperirile <l<' l a Sprî nf'. C' n a t a se int egrează sub t oate aspectele,
l.n l i m i tel P c i v il i z aţ i ei �eto-dace <lin s e col el e II î. e. n. - I e. n. Tipul de
·rti;'<:>z :i n•, e Pr a mk a , eu toate vari a 1 1 t d a ei , obi ect el e de tot felul, gropile etc.
�înt ; clentiN' cn c el e clescoperik în t o a t e da. rne-lc geto-daeice din aceeaşi
iwrio;1 dă. A<·pasta rC'prezintă încă o do Yadă î n plu s a caracterului unitar
al ciYilizaţiei şi lumii get o - d a ce dP pe î ntrea ga ei arie de răspîndire. Ace
lea�i descoperil'i, pri n Yarietatea bogă ţi a 15i niYelul supl'rior atirn; de produ
sele de tot felul, d em o n streaz ă că in aceaRtă perimHlă cultura mate1ială 15i
.:spirit nal<'1 a geto-dacilor, ca �i formele lor de organizare social-politică,
!1j llll " l'seră să :-.P ridi c e pe trepte de dezYoltare Hll p t>ri o a ră , care î n anumite
}ll'ivinte se situau la n i Yel ul marilor chilizaţii ale a ntic-hităţii cla>iice greco
l'omanc.
Locuitorii din dara de la Sprîncenata şi cei <lin împr ej uri mi l e ime
diate, dependenţi de ac easta, ar fi t r ebui t, uacă locdizarea lui Y. P<'trvan212
"1" \" . Parvan, Getica , p. 249.
121
se Ya dovecli cît de cît ex a c t ă , să facă parte clţn neamul g e�ic al k eia gi z i
lor, p om e 11 it in Geografia lui P t olemeu 21 3 După calcul el e mar elui a rh eol o g
•
şi i storie' rom;\n, a c eş tia ar trebui pl a s aţ i in pa,rtea de sud a Olteniei t;'i su<l

vc:-t ul )i unteniei. T,>e�i, .după <latele numi Rmatice, care au s tat la baza lo
calizării certe a unor n eamuri geto- clace214, nu se poate confirma, încr� pe
d epl i n i p oteza lui V. P :lrva n , totuşi aceasta rftmî n e în continuare singura,
de l ut în considernţie. Din punct de vedere strict arh eol ogi c este mai greu
de susţinut, deo are c e tipul de aşezare de genul celei de l a Sprîncenata nu
este cara c t eTi sti('., pă l' ţi lor de sud ale Olteni ei , u nde, deocamdată, nu a vem
documentate centre î ntărite din a c e;u.;t ă peri o a d �l , ele tipul da me-lor. În
schimb, aşezarea de la Sp ri n c enat a se apropi e şi fie l ea gă sub t o a t e a >-pec
tele de aşez ă ril e din Cîrn p i a munteană î n frunte cu c entrel e de l a Popeşti ,
Cr;l.sani, Ti nosu, C hi rn ogi , Zimnicea şi cu cele <li nspre est de la Cîrlornă ne�ti
i;i
' Cînclesti .
O ineercarc de i denti fic are a da rnc-i de la Sprinceuata cu un a d i n lo
c a lit ăţi le din Dacia m enţi onat e de r t ol enwu a r put1«t să se c.lon'uea se;'i,
mai mult dPcît inclr[tz neaţă. Cu toate acestea, formularea. unei ipott-ze
nu credem că tre bu i e exclusă cu t ot u l . Ti nînd :;; e arna de coordonatele ofe
rite ele P t ol emeu (III, 8, 4- ) , ar fi posibil ca Sprîncenata �ă fie identificată,
cu localitatea Sornon. Tindem spre o astfel de i p o t ez ă a t i t tinlp c i t în t o a t ă
aceastft zonă im cu noaştem pină în prezent o al t <�L da ra care s:T ,;; p i i dic e
l a i mport anţa celei tk la Spr i n c en a t a .
Aş ez a r ea de la Spri n c en a ta î şi încet eazil ex i st enţ a , a şa, cum am în
cer ca t să demonstrăm în unul din capitol el e precedente, îu prima, jumătate
a, sec ol ul ui I e. n . După e î t e se p are , d i spari ţi a ei nu are mici o legătud cu
ac ţ.iun ea lui Aeliu::; C'atus. Ultimul strat ele loc uire nu prezintrt nici o mm{t
de i nc e n di u , ceea, cc n e d ă dre pt u l să opi năm pentru o păn"isire t re 1Jt ată
a ei, din motive pe care deocam d a tfi ne este greu să le put em preeiz a.
Poate i nst alarea puterii l'oma ne la Dună re, incepînd cu Augustus, �i a l l l l' lli n
ţările ac e :-t eia <lil' fi putut li<t determ i n e pe locuit orii de la Spri n c en a t a s;l,
fi păr ă. sit a:o;; P z<1 rea şi să se fi re tra ;; lipre nord :;;p re z ona. coli11ară şi ehiar
d i nc olo de Carp a ţ i . Cînd poate fi pla s at acest moment este gn'u dl' fi:xat
ex a ct . Urwle elemente ele dat are existil, dar ele ne î ngi"'tduie d o a r :;; t abili
rea unei c ro n olo � ii mai largi . Fibulele descopl'rite în ultimul nivel de locu
ire, ca şi unde fragmente eeramict> de proY e n i ne ţ ă gTeco-romantL aratil în
mod l i mp edl' C::'t ne aflăm in pri m a j um ă t a t e a s e e olul ui I e . n. O pree i z are
în plus lH' ofrn"i mmw<la de bronz de la Au gm :tu s , emisiune din a n ul ;) i . L'.ll.
l\Ionetla p o a r t :T i ll li<L o contr a m arc ă c e a r fi fost apli cată,. <luptt unde l't ntlii
recent e, foarte p r ob abil în vremea lui Claudius. Aee a .4a ar fi o dovadă
oricum mai sigură crt aşezarea �i regi\mea î nve c iH a t ă H- a u fm;t de p op ula t e
de Aelius Catus. Sfîrşitul ei e ste ceY�L mai t î rz iu , poate către mijlocul :-:eco
Iului I e. n . O ast fel <le cronologie pune in di seuţie <lataţ· ea mai tirnvurie
a dbp a riţ i ei mior �l�ezări d i n Cimpia Dunării. Chiar d a c ă �fir:-;; i tul unora
dintre acestea p o a t e fi l egat de a c ţ.i un ea lui Aeliu8 Catus la, norel ele D u năre,
este sigur faptul cri n eum n u toat e a � e z <'lril e clin aceast<'l regiu n e �i-au
î n<'etat existe11ţ.;1 în timpul acestui eveniment.
C er c et ă ril e arh eolo gi c e d i n părţil e in feri o ar e a l e v ă i i Ol t ul ui , de hi
l\I:1 rg;l.ri teşti , ::\1 orungla v , Sprincenat a, J'l!ilcov �i foart e r e cent ele la .Plea
�m-, arurn·c� o n o uă lumină a supra i storiei �i culturii geto- tbcilor din
c1 o P tolcmeu , I I I , 8 , 3 .
:14 C . Preda, op. cil. , p. 431.
122
această regiune. Prez enţa şi vieţuirea getică în zona de care ne-am ocupat
poate fi urmărită începînd cu secolul al V-lea î. e. n. şi pînă aproape de data
-cuceririi Daciei de către romani. Pentru perioada mai veche, corespunză
toare secolelor V - III poate şi II î. e. n., avem dovezi de locuire getică
la )l�lrgăriteşti şi Morunglav, pe Olteţ, pentru secolele III-II î. e. n. la
Pleaşov, aproape de vărsarea Oltului în Dunăre, iar pentru secolele II
î . e.n. - I e.n. în aşezările de la Sprîncenata şi l\filcov. Privite şi din
a.ee;;t punct de vedere al succesiunii cronologice regionale, descoperirile
făcute pîn(t în prezent pe cursul inferior al Oltului se înscriu, în totalita
"tea lor, ca o contribuţie la lărgirea sferei şi la adîncirea cunoştinţelor noas
tre despre i storia şi civilizaţia geto-dacilor dinainte de cucerirea roman(t.
123
CONS TANTIN PREDA, Geto-dacii din b(lzinul Oltului inferior. Dara ele
l a Sprîncenata (Les Geto-Daces du bassin inferieur de l'Olţ. L'opp·i
dum de Sprincenata ). Buc u re şt i , Editura Academiei , 1986 . 200 P-
RES UJIE
Les reeherches archeologiqueR effectueeR au eours de ces dcrnier:;,

t emps d a ns le bassin inforieur de l 'Olt- corref'.pondant grosso modo au
departcment d'Olt - ont rn is au jou r nombre de vestiges intere.-:-ant,,;,
l ai sses par kR Geto-Daces. Une place ck premiPl' onlre revient a l 'oppidmn
de Sprîncenata , dep. cFOlt, qui constitue l 'objet prillcipal de la prt• i'ente
etude.
A citer encore la « C it a delle» de �Llrgăriteşti, du meme departen�eHt,
et Une serie d'autres etablissement :-; , I'eYeJe::; par des recherches de Sll l'faCe
ou des <1ecouvertes fortuitcs.
1. L'�gglomeration geto-dace de Sprîncenata se trouve :-m· h! riYe
g-auche de l 'Olt, dan s la zone oucst du village de Yiespeşti, a, .JO kl�1 au
sud de Slatina ( fig. 1 ) . Elle occupe un rebord de teITasse, de forme m ale,
oblongue et ineguliere, aux dirnensions 3 0 x 110 m . Sur l e câtt' <mest,
c'est-a-dire ver:> la terrasse, elle est flanquee d 'un ravin, large de -1 0 m �t
l 'ouverture. Ce ravin a ete tram:forme et amenage par les habitairt " de
l'agglomeration en fosse de defense, double par la suite d'uu remp<tl t de
terre, form:rnt ainRi l a fortification de la «citadelle » . Le rempa1t exi ste
encore sur 1 ,90 lll de developpcment . Quant a la hauteur totale du sys
temc defen:sif ( du fond du fo,;�l'.� au J'0111 met du rempart ) , elle est de 9 m.
(fig. 6 , pl . 1 ) . '
Les fouilles effeetuees clurant la periodc 197 6 - 1983 Re ,;ont rnldee,;;;
par l ' ouverture de 20 sectiuns l't le dl' c a p age d'une surface ( A ) , pennet
tant ainsi de cerner integralfment le sit e (fig. 2, - :> ) . A la suite des fuuil
l e:>. , o n a pu const a t er que le village, en depi t ele sa faible eter nlu P, a,
conn u une occupation inten ::: e ; leR depâtR de culture atteignent '.:? m
d'ep a i s s e ur qui ont pu etre st'� pares en quatre niveaux ll'habitat s (fig. G - 9 ) .
Le plUR a neiPll d a t e d u ne siecle a v . ll . e . , le dernier des troi s-quatre pre
mieres deecnrlie:-; du l"' i-;iecle de n. e. Le s niveaux II et III sont les.
plUR repre sentatifs, etant egalement les plm; riches Cll deCOUYCl't es. lls COl'
respondent dans le t emps au I 0' siecle av 1 1 . e, a l 'epoque de Bure1)ista.
p1incipakrne11t.
Le:; maisons, dont on n·a pu deceler que des traces, sont pour la,,
plupart construites en :mrfacc. )fais il en existe aussi du type fond de
cabane. J.,es vestiges consistent en foyers (2:i ) , restes de sol8, qu elquefoi ,; en
terrc battue et calcint'\ e, torchis, empreinteR de branchage:> et poteaux„
etc . . . . C 'cst a CeR maisons qu'appartiennent, de fa<;on directe ou i ndi
recte, les 49 fos:-;es, pratiquement toutes crem;ees en terre vi erg·P. Elles appar
tiennent aux niYeaux d'habitat II et III (fig. 3 - 9 et pl . II, 1 ) . L a pl upa rt
sont en forme de cloche, resRerrees a l ' OUY erture et largei> a la base, et ont
servi de fosses a, provisions. Il est possible que certaines d 'entre ellC',; aient
eu un role cultuel ou meme aient ete des fosses a de tritus . Leur terre de rem
plissage comprenait :cendre, charborn;, re8tes de foyers, torchi s, meules„
1 24
ceramique, os d'aninrnux, l't c . , clepo�t� s sans ordrc precis, sans soin parti
culier, a l 'exception de tres rares cas.
Au c entre de l 'etabli s8emc'nt, on a elecom·ert une l'epulture a inhu
mation. La fosse, dont la base est a 3,90 m de profoneleur par rapport
au niveau du sol , epousait l a forme d'un rectangle. Elle etait a l 'origine
rccouverte d'une structure <le poutres et planches de bois. Son fond pre
sentait des restes de cercueil - un tronc d'arbre evide. Du :;;quelette -
Un adolescent - , il ne reRtait plus qu'un OS, ayant appartellU a Fllll des
avant-bras. Il est probable que le squelette et le mobilier ont ete trans
feres lors de la desertion du village (pl . II, 3).
r�es decouvertes effectuees a u com·s des fouilles sont nombrl'Uses
ct varices. En t ete vient la <.:eramique, trouvee a Sprîncenata en quan
t ites considerables et d'unc grnnde vaTiete . Une premi&re categori c ('Olll
prend ks vascs travailles a la main, executes soit dans une pâte poreuse,
ou impure, ele couleur bri que, soit dans u ue pâte fine, de couleur foucee
(pl. III -XXIV). On y remarque Ies vases avec lustre noir ou oraug·c cn
surfa ce : CC sont des j attes, OU dCR compotiers a la, levre large, et dPs Cl'U
ehes a la poignee �mrelevee (pl . XXI - XXII I ) , qui appartiennent a l a
phase ancienne, datant donc d e l a seconde moitic d u IP siecle a v . 11 . e . , et
probabknwnt <lu d<fout du l "r.
La scconde gTandc categorie rcgroupe Ier-; va:-es travaille s au tour.
La plupart ;,;ont executes dans unc pâte fine, couleur cendre, mais au ssi
rougeâtrc ou brique. Parmi Ies typc;,; frequents et bien connu;,;, sont a no
t er : le compotier a pied (pl . XXVIII -XXIX ), le gobclet bitroncouique
( pl . XXX - XX XIV) , le ernchon (pl. XXXV - XXXV a ) , l 'cc nelle
jattc (pl. XXXVI -XXVII ) , Ies coupes simples ou a decor c11 relief (pl .
.XXXVIII -X L ) , la pas:-:oirc ( Pl . XLI - XLII ) , le grand vaf:e :i proYisions
( pl . XLIII - XLV ), le couycrcle de Yase (pl . XXV -XXVII ). I�e decor,
moinR habituel pour le;,; Ya st>H travaillel'l au tour, consiste cn : lignes inei
sees ou lustrecr-;, l'imples, cn ondulation, ou en zig-zag, souvent µ:rou
pfrs Pn faiRcca u , rosettcs. Font exception Ies coupes ele typc m(•ga
rt> e11, i mitations locales, presenta nt un orncment l'n relief riche et Y<1.ric ,
veg·et a l ou geometrique, stylise. Dans un seul cas, apparaissent des figure.s
humaine;.; (pl . XXXVIII, 1 ) .
L a troisiernc categoric comprend Ies vases d'importation hellenis
tiques : quelques fragmentR ct poignees cl ' amphore, l e fond d'une patere
awc firnis, et une lampe a huile romaine (pl . XI1VII 3).
A mPntiomwr egalement , dans l e cadre d e l a production ceramique,
Ies quelqupr-; creuset l', qui sont le temoig·nage du trn Yail du fer et du bronze
a Sp1f ocenat a (pl . XXV, 1 0 - 1 2 ) ; XXVII, 1 - 2 ) .
O·utils e t objets d e m etal, pierre e t os. Pour cc qui er;t des outils -
-
a ssez l'al'C8 d 'ailleurs 1on n'a decouvert que dPUX hache:;; a doUille ( pl .
XI1III, 1 ; XLIX, 1 , J ) , clei,; RerpeR (sica), outils frequents chez Ies Geto
Dacc:,; (pl. XI1Il l , J , 5 ; XLIX, 2 - 3 ) , une l ame de couteau et , probable
ment, un fer de charrue (pl. XLIX, f> ) . Tous ces objets sont en fer. A ajou
t er encore unc pointe de lance (pl . XLVIII, 7 ) , deux eperons (pl . I� , 2, 6 ) ,
u n montant d e morR ( pl . XLVIII, 8 ) , un briquet ( pl . XI1VIII, 1 1 ) , deux:
cottes de m aille ( pl . L . , 1 ) , des clous (pl . L, 9 - 1 0 ) , des cles en fer (pl.
L, î), et quelques autres rnenu8 objets de bronze (pl. I1 , ;) ).
Les fibules tiennent u n e place a part. L a plupart sont d e s filrnles
d ' a rgcnt et de bronze du typ c «cuillere» - Schiisselfiebel (pl . LI, 1 - 4 ; LII,
1 - 2 , 4 - ;J ) . 11 y avait egalement une fibule du type «a profil a cceutue »
1 25
(pl . LI, 8 ; I.II , 3), une fibule a charniere - Scharn injiebel (pl. LI, 5 ;
L U , 6 ) , variante du type «Aucissa », une fibule du type «Omega » (pl. LI,
9 ; r�n, 8) et, pour finir, un exemplaire du type La Tene t urui!' (pl. LII,
9 ) . Toutes ces pieces sont de bronze. En depit de leur nombre relativement
re�treint, par rapport a l'ampleur de la fouille, les fibules se sont revelees
d'nn i nteret tout special pour dater la fin de l'etablissement. A l'exception
des fibules du type «CUillere », datables vers la fin du ier siecle av. n. e.
et du debut du siecle suivant, les autres ex emplaires atteignent presque
le milieu du 1 er siecle de n. e.
Les objets de parun' ne sont representes que par deux pieces : un
a H 1 1e<lll -- hrn<·l'let , a u x P x t 1 t'� mite:-; chevauchantes et cnroulees (pl . LI,
1 2 , LII, 10 ) l't m 1 mrneau :-;pirale, aux extremites aplaties et decorees de
lig:1w:-; i 1 1 f r . :frs l'll forme ({p rnmeau de sapin (pl . LI, 10 ; L II, 1 1 ) . 'l'ous
dt•ll x SOl l t d 'argent Pt font }lnttie de la serie bien COllnUe des pal'UI'eS geto
< l<l C' l'S. J j ,.; d <lt l'llt dll debut dU ier SÎeCle de n. C .
D a n s la eateg·orie ohjets divers s'inscrivent : Ies meules d e pierre,
la plupart dll type lll'llL' 1 1i > iti<·o-romain (pl. LUI ), sans qu'il manque pour
a nt a nt CPlles dL· t �·1w primitif (pl. LUI, 2 ) , quelques aiguisoir:-; de pierre,
a.n•c des perforations cla n s c·c·rtains cas (pl. J,IV, 2 - 3 ) ; une statuette
fra:.:"ment aire, t aillfr (lans uu conglomerat calcaire (pl. LIY, 7 LV, 7 ) ,
t rouYeP pr<'s < l'un fo.n•r du sol d'habitat I, ce qui pourrait i ndiquer un
en·11tuel c·u] t p du fo�'('I' ell t u n· cui te : des «embauchoin; )) de potier (uti
l i .- l· -: d u rn r ; t l e l a (;' OI11 1<1ge) - polissoirs (pl . LVI ) , des fusai:oles (pl . LVII)
<k" poicls <l'argik ( pl. LY, G, X -- 9 ) , une petite cloche (pl. LV, 4 ) ; en corne
dl' cerf : LIX, 3 - 8, 13 ; LX) ; des perforateurs aYec traces d'utilisation
( pl . LVIII, 2 - 4, 6, 8 - 9 un hracelet et un objet decore de cercles
<·oncentriques (pl . LX, 4, 6 ), tous deux en os.
Cne derniere categorie, dans l e cadre des decouvert es faites a Sprîn
<·enata, concerne Ies monnaies. Ellcs se presentent comme suit : une mon
naie de bronze, emise par la ville cl'Histria (Ile siecle av. n. e. ), unc mon
uaie gete d'argent, ele type Inoteşti-Hăcoasa, du debut du I•' siecle av.
n. l.· . , un petit tresor compose de 16 deniers romains republicains et deux
i mperiaux, emi:-;sions de la periode 110 - 1 6 av. n. e., et un as <l'Auguste,
<·ontremarque du temps de ('laude. Cette derniere, enscmble avcc Ies fibu
le.-: trouvees dans le dernier niveau d'habitat, contribue a situer dans le
t emps la periode finale de l 'agglomeration de Sprîncenata, qui Pf>t sure ·
ment ultericure a la campagne d'Aelius Catus.
Le:-; donnees rel'ultant des fouilles indiquent que l 'occupation prin
dpnle (les Getes de Sprîncenata a ete l 'agriculture, snivie de l 'elevage
du betail et de la chasse. En temoignent Ies nombreuses fosses a provi
sion8 et Ies os <l'animaux, trouves en assez grand nombre a tous Ies ni
veaux et de caractere a:-:.spz varie. Parmi les os d'ani maux, on rencontre,
en ordre croissant ; ovine s, porcides et bovide::.. Les aretes de poisson ne
mn.n quent pas non plus, meme si elles apparaissent en quantite:-; re8trein
t P". EH clehors de ces occupatiorn; principales, les gen:-; de Sprîncenata
pratiquaient l>galement l 'art ceramique, assez bien documente, le filage
ct le tis..;agt:', <>t , dans une moind1·e mesure, le travail des metaux.
L'etablis:-ement de Sprîncenata se pn> senk cornrne un centre quasi
urhain (oppidum) , a caractere d'union t1ibale, servant de resiclence au
chef des Getes de la region.
C'et i mportant centre Pntretenait d'etroites relations culturelles et
d'e<:hange, aussi bien a vec les autre.5 formations politique� locales vobi-
1 26
n e l!I qu' a v ec le monde hellenbtico-rom a i n , eomme en temoi gne la presenee
d e ceramique et monnai es gre c o - romai n es. II est clair que, dan s cette
zone du bassin de l'Olt, durant l a pe riode ne si ec le av. n. e - pr
f.'iecle de n. e, tom; Ies echanges ont ete domines et contr6Ies par les Get es
de Sprîncenata et de ses environs.
Les recherches a rcheolo giques effectuees a Sprînc ena t a , ele par Ies
donnees riches et v a rie e s qui en ont re ,;ul te , ont grandement contrihue
a une connaissance plus approfondie de la civilhmtion geto-da c e et de son
caractere unitaire. Le m a teriei ceramique s'e,;t revele etre d'un intert'.•t
tout p arti c ul ier, pour la c hro n olo gie des principaux t ypes geto-duces
tardifs.
2. Un autre e tabl i s seme nt a fait l 'objet de recherc h es dans le ha ,;sin
inferieur de l 'Olt ; il s agit de 31ărgăritei;; t i (dep. d'Olt). Cette :;;tation s e
·
trouve sur la terrasse gauehe de l 'Olt, au lieu-dit «La Cit adell e ». Des
f ouill e s y ont ete effec tuee s en 1 9 7 0 - 1 9 7 1 et 197 3 - 7 4. Il en est ressor ti q ue
nous asions a faire ia a un centre de refuge, correspondant a un rebord
de terrasse, cFune supe1ficie imposante, de quelques hectares, pomTu
vers le nord-ouest d'un sys te me de defen l'\ e, fosHe associe a un rempart
de terre. Pour ce qui est de l a construction du re mp art, on a pu con;;ta
ter que Ies gens de lUărgăriteşti ont pratique le sy st e me consistant a sou
mettre au feu la partie inferieure, dans le but de con solider l'ensemble.
Sur cette base a i Hsi calcine e , cornpose e en bonne meRure de brique;; en
torchis , s'est p ounmivie l 'e <l ifi c ation du rempart. Puis on a pro c ede au
crcusernent du fostie (fig. 10). D erri ere ces fortifieations, ce n ' P st pas ht
tot alite du t err ain qui a ete h abi t ee : il repond.ait i1 la seule necessite de
refuge et mise a l 'a bri de la population d'alentour, comme de ses biens
(betail et cereales).
D e s traces d'occupation u:ont ete decelees que sur la pente interieure
du r c mbl ai et a ses extremites. Il n 'est do n c question ici que <Fun h a bi
tat sporadique et probablement saisonni er ou oecaRionn el, limite u ht
s eule zone s'abritant dPITi l•re le remp art.
LPs deeouvertes qu 'on y a effectuees sont assez restrcintes et consi:;;
tent esscntiellement en eeramiquc. C ell e -ci est repre sent ee surtout par des
fragments de vaties, bien qu'il existe aussi quelques pi ec e s entieres. L<t
ceramique travaillee a la main - predominante - offre Ies types su i
vants : umes bitronconiques, a oreillettes (pl. LXII, 4 ) , vases d e t �-pe
sa<·, tro n - et bi t ron c o nique, decore s d'un cordon alveole et de b o utons
(pl. LX I I ) , bocaux (pl . I�XIII ), j atte s ou c ompoticn ; a levre fortement
e Y a s e e ( pl . LX I V ) , ta sses ( pl . LXV, 1, 6 - 7 ) , l ' une a anse surelevee , de
typc hallstattien (pl . LXV, 3 ) . La ceramique tra rnillee au tour, un peu
moins nombreuse, c ompren d des ecuelles ou des jattes fa�o n nees dans une
pMe gritie (pl. J_,XIV ) , avec poi gnee laterale danti un cas, l e vres de compo
t i ers a, pied (pl. LXIV), etc. �i\. n oter egalement une poi gnee d'amp hore
rho<lienne <l'importati ol l , av ec e Ht ampil le (pl . LXVI, 3 ) .
l�PR autres trouvailles sont peu nombreuRes P t peu varie es : deux
fibulPs <h> hronze, l 'mw de type th ra c e du nre sieel P av. n. e. (pl. J,XYI,
1 ; LVII, 1 ) , l ' autre, t ardiYe, du t ype la Tcne (pl. I_jXVI, 2 ; LXVII : 3 ) ;
dt.•ux serp e s (sica) de fer, t ypiquem ent geto- d ac es (pl. LXVI, 4 - ;) ) ,
qut>lques fustin i:olPs d'arg:ih', <le forme Plliprnidale o u bitronconique (pl .
LXV II ). Au fil <lu t empR, e t <le fa�on for t uit e , ont ete decouvertcs en sur
facc que l qu e s monnaies de bronze de Philippe II, roi de l\Iacedoi nc, et
une monnaie d ' argent geto- dace de t ype Aninoa Ra , de la seconde moi
tie du ne siecle av. n. e.
127
On a encore trouve , sur la pente du remhlaL dans la zone h a bi tee , une
sepulture d'incineration, consistant en une urne tr nvaillee a l a main (pl.
LXYI, 6), des os calcines et une fibnh• de bronze de type thrace
(pl. LXVII, 1 ) .
D 'apres Ies decouvertes - c e ram ique et monnaies - l a �citadelle»
de )lărgăriteşti a ete occupee relatiwment longtemps, dep uis le ve siecle
av. n . e jusqu'au IP av. n. e . . Des traces spora. diques d'habitat datant d'une
perio<le ulterieure ont ega lement ete decelees. 11 s'agit d'une fm;;-;e conte
nant des re;-;tes ce ram i qu e s des ne - rnc sieeles de n. e. Le type de place
f ort e· de l\Firgi'iri k � t i , conc:n comme refuge, avec rempart de tern� calci
l lt� l', tro u v e de nombn•u st s : rn al ogies en Ol t e nie , dam; le sud-ouest de l a
l\l trn t e 1 1 i e : el ks a ppait i n rn e l l t t out e s a la pe ri ode a nei enn e , pre-«classique »
c !P l a c i Y i fo atio11 et dl' l ' h b.: t oire deR Get o -Da c e s . Ce t yp e de «citadelles »
ck rt'fuµ:l' ;-;emit a mettre en l i aison avcc le caractere un peu plm; mobile
<lPs Geto- J > aces 1k la peti o c l e et de• la zone r e specti ve s , clont l 'activite es
sen t i elll' sem blC' av o i r n• :- i ll· dans l 'elevage pastoral.
D a 1 1 s la 1krn i i•1 e p a i tie de l 'ouv r age, d'autres etablissements sont
Jm" sP11tes, s i t nes t oujonrs d;l l l s le bassin inferieur de l 'Olt, mai:;; qui n'ont
pas l'llCOl'l' fai t l 'ohj et Ul' f011 ilks systematique:-;. Ce sont des etablis sement s
oun·rt s pour la pl u p a rt , <tlll' seulPs des deeouvertes fortuitPs ou rec h er
C'lll'" de :--1ufac· e ont fai t c o 1 1 n a î i re. J.eur mention dans le cadre du pre sent
onnag·e a pour l m t d l' llll'ttl'l' cn evidence l 'intensite de l 'habitat geto
·l;1 c·p sur l t· < · o m s i nf(•ri t> u r d t· l 'Olt, probleme tres peu connu jusqu'alors.
D a n :-; k tlt>m i c r chapi Ln•, sont formuJpcs quelques conclusions d'or
d1 e plus gt> n e ral , :-;ur l e plan arc heologique et h i storique : elles se referent
au e a ra eter e dP l ' e t abl i x s e nw nt de Sprîncenata, en tant que centre d'une
formation politi qm• de t:vpc union de tribus, lt sa datation, au r6le qu'il
a pu j ouer, de memc qu'aux differentes categories de decouvertes. Enfin,
on met ! ' accent sur l ' importance cles de couvert es de Sprîncenata et sm·
leur va1t de contribution a la reconstitution de certains aspects i mpor tant :;; ,
de la civilii:ation get o - dace des trois derniers siecles qui ont preeede la.
-co11lp1ete romaine.
128
EXPLIOATION DES FIGURES
Fig. 1. Carle des etablissements gHo-daces du bassin inferieur de ! 'O lt.

Fig. 2. Plan general des fouilles de l 'oppidum d e Sprinccnata.
Fig. 3. Scctcur A du plan general des fouillcs.
Fig. 4. Secteur H du plan general des fouillcs.
Fig. 5. Secteur C du plan general des fouillcs.
Fig. 6. Profil de la section \', qui taillc l 'etabl issemcnl ct la fortifka l ion .
Fig. i. Profils des sections V I , V I I ct I X .
Fig. 8. Profils des scctions XV, X V I .
Fig. 9. Profils des scctions X V I I , XV I I I .
Fig. 10. :\Iărgăritcşti - Profil d e l a scction q u i coupe I c rem part.
Pl. 'r . Vuc gencrnlc de la sta tion de Sprinccnata ; acrophotographie d 'aprcs A I . S . Ştefan.
Musee d'Histoirc de l a H. S . de Houmanic).
PI. I I . 1. A u cours des fouillcs : 2. Fossc avcc ,·ascs deposes riluellcmcnt ; 3. Sepulture
avec cercueil realist\ dans un tronc d 'arbrc evide.
PI . I I I . \'ases d 'argile traYailles :\ la main, dccores d "tm cordon a h'eole de boutons et
d ' i ncisions.
PI. I\'. \'uscs d 'argik travailles :\ la nrn i n , decores d 'un cordon a h'eolc, d 'orcillettcs et
de ligncs poinlecs c n zig-zag.
PI. V. \'ases d 'argilc traYailles it la m a i n , dccores d ' u n cordon ah·colc ct de boutons.
PI . \' I. Vases d 'argilc traYailles :i la m·
a i n , decorcs d 'un cordon al\'!\ole de boutons et
de ligncs in ci�ecs.
PI. \' l i. Yases ci 'argile truYailles it la m a i n . clccorcs d 'un cordon a l veole ct de houtons.
PI. \' I I I . \'ases d 'argilc t ra rn i lles â la main, clecorc<; de boutons.
PI. IX. \' ascs d 'argilc travaillcs :i la main . decorb d ' u n cordon alveole, de houtons e t
de lignes incisccs , simplcs c t onclulecs.
PI X . \'ascs d'argilc traniilles :\ la m a i n , clecores cl'un cordon a h'eole, de boutons e t de
lignes incisecs cn forme ele rameau de sapin.
PI. X I. \'ascs d 'argile traYaillcs it la main , decorcs de l igncs incisccs c t de boutons .
PI. X I I Vascs d 'argilc travailles :i l a m a i n , decores d'un cordon a h'eole , d e boutons e t
d 'incisions.
PI . X I I I . Vases d'argilc traYailles a l a main , decores de boutons ct d 'incisions.
PI. X I\'. Vascs d'argile travailles :\ la m a i n , decores de boutons , c t de lignes i ncisees.
PI. X\'. Tasscs travaillecs a la main, avec pour ccrtaines u n decor d 'cncoches ou d 'in-
cisions.
PI. X\' I. Tasscs travaillccs it l a main. de grandcurs d iffercn \cs. avcc cncoches sur ccr-
lains cxemplaircs.
PL. XV I I . Tasses traYai llees a la main, de grandeurs d i ffercntcs.
PI. X\' I I I . Tasses lravaillecs a Ia main, de d iffercntes grandeurs
PI. X IX . Tasses travaillees :\ la main , la plupart de typc m iniature.
P I . XX. Cruches d 'argilc traYaillecs â l a mai n , de typcs d i fferen ls.
PI. X X I . Cruchcs :\ poignec ct compolicrs a picd lravailles <I la m a i n , a\·ec dans cer-
tains cas un l ustre noir ou marron de surfacc.
PI. XX I I. Compolicrs d 'argile tra\'ailles a la mai n .
P I . XX I I I . Jat lcs c t ccucllcs d 'argilc traYail lecs a la m a i n .
P I . X X I\'. Jattcs e t ecuclles d 'argile travaillecs a l a main : :J , kan tharos travaill6 ii Ia
m a i n , cn p â lc noiratre .
PI. XX\' . 1 - 9. Di ffercn ls counrclcs de \'ascs d 'argile, a\'cc dans certai ns cas une p o i
gnee e n forme d e tete ci ' o iscau : 10- 1 2 , creusets pour I c trava i l du meta l .
P I . XX V I . D i ffercn ts typcs de cou\'crclcs de vases d 'argile .
PI. X XV I I . 1 - 2 . Creuse ls pour la fonte du metal ; :i- 6 , couvcrclcs et poignees de cou
Ycrclcs d 'argiles aYcc ex\remil<'.• s cn forme de tetes d 'oiscau.
9 - c . 728
1 29
PI. XX\" I I I . Compotiers ii picd , traYailles au tour et ii decor lustre.
PI. XXIX . Compotiers â pied traYailles au tour ct decores de lignes lustrecs.
PI. XXX. Cruches d 'argile traYaillees au tour aYcc lustre noir en surface.
PI. XXX I . Cruches d 'argile traYaillees au tour, ele forme bitronconique, anc pour cer-
tains un decor lustre en surface.
PI. X X X I I . Cruches d'argile travaillees au tour, de forme bitronconiquc.
PI. XXXI I I . Cruches d'argile travaillees au tour, de forme bitronconique.
PI. XXX I\". Cruches d'argile travaillecs au tour.
PI. XXXV. Cruchons d'argile travailles au tour, en argile rougeâtre (1) et cendre (2, 3).
PI. XXXV a . 1 . \"ase â proYisions ; 2. u rn e et 3 . cruchon t ou s traYailles au tour.
PI. XXXVI. Jattes et ecuelles d'argile travaillees au tour.
PI. XXX\" 1 1 . Jattes et ecuelles d'argile travaillees au tour.
PI. XXX\" 1 1 1 . Coupcs geto-daces â decor cn relief geometriquc et humain .
PI. XXX\" 1 1 1 a. Coupes geto-daces travaillees au tour simples ou avec decor cn relief
geometriquc et floral (tont st�·lises) et de lignes incisees .
PI. X X X I X . Coupes geto-daces, simples ou â decor en relief, ii motifs geometriques
et vegetaux stylises.
PI. XL Fragments de coupes geto-daccs traYaillecs au tour, a decor en relief, a motifs
geometriques et yt\getaux styliscs.
PI. XLI. Passoires travaillees au tour ( 1 , 3-6) et ii la main (2).
PI. XL I I. Passoires travaillees au tour ( 1 , 2 , 4-6) et â la main (3).
PI. X L I I I. \ as e â proYisions travaille au tour, un decore de ligncs et roscttcs.
"
PI. XLIV. Vases grands de provisions travailles au tour , decores de l i gnes incisees.
PI. XL V . Vasrs de provi s ions travailles au tour ( 2 - 5) ; fragment de do/ium ( 1 ) .
P I . X L V I . 1-3 Khantaroi locaux de typc hellenistico-romain ; 2. tasse â' poignee.
travaillee aw. tour.
PI. X LV I I. Fragments ceramiques hellenistico-romains.
PI. X LV I I I Outils ct obj e ts diYCrs. de fer ct bronzc.
PI. XLIX. Outils ele fer.
PI. L. Differen ts objets de fer et bronze (5 ) .
PI. LI. Fibules de bronze (2-9) et argent ( 1 ) et parures d'argent ( 1 0 , 1 2 ) , eperons de fer
(13- H ) ct fragment ele bracelct en vcrre colon\ ( 1 1).
PI. L I I. Fibules de bronze (2-9) et argent ( 1 ) et parures d'argent (10 1 1 ).
PI. L I I I. Differents typcs de meules de picrrc, de type hellenistico-romain et traditi
onnel (2).
PI . L I \". 1-3. Aiguisoirs de pierre ; 4-6. meules de pierrc et fragment (7) de
statuette en con glomerat calcaire.
PI. LV. 1, 2, 5. Fusaioles d 'argile, 3 . aiguisoirs de pierre ; 4. clochettc d'argile ; 6 , 8,9.
poids en terrc cuite de forme pyramidale et 7. fragment de statuette cn conglomerat calcaire.
PI. LVI. Embauchoirs de potier en terre cuite.
PI. LVII. Fusaiolcs de terre cui te (1-10) et poids reali se ii par tir ci 'un fragment
ceramique ( 1 1 ) ,
PI. LV I I I. Outils d'os d'oiseau, porc et cerf.
Dl. LIX. Outils et objets d'os.
PI. LX. Objets d'os.
PI. LXI. �lonnaies grecqucs (1), daces (2) et romaines (3-6).
PI . L X I I. \Iărgăriteşti. '.'ascs grands d'argile travailles ii la main et decores d'un cordon
alveole , d'alveolcs et d'oreillettes.
PI. L X I I I. �lărgăriteşti . Fragments de vases travailles a Ia main et decores d'un cordon
alveole, d'alveolcs et de boutons.
PI. L X I V. Fragments de vascs d'argilc travaillcs a la main et au tour.
PI. LX\'. Tass�s. vase ii bouton ct couvercle de vase, travailles ii la main.
PI. L X V I . Fibules de bronze, serpes de fer, poignee d ' amphore rhodienne ii estampille et
vases d'argile travailles it la main.
PI. LX\' 11. Fibules de bronze, serpcs de fer et fusaioles d'argile.
130
PI Vedere generală a aşezării de la Sprlncenata (ar.rofotografii după Al. S. Ştefa::i_
Muzeul de istorie al R. S. România).
1'3 1
· ..
·
·.;::;..
·
"„ / . ·.�„
:
PI. II. 1. Aspect din timpul săpăturilor ; 2. Groapă cu vase depuse ritual ;
3. :'\forrn int cu coşciug din trunchi de copac scobit.
1 32
. =-·„ . „ ' „. J „·
„ .
,,. " '.M.o , ·„ .: , „> „

. ... ....
':4.. ,. I..
> ••
. ·· . ,·
\\\\\" '
I \\\I �
PI. I I I. \'ase mari de lut lucrate cu mina, decorate cu brîu alveolar, butoni şi incizii.
PI. IV. Yasc de l u t lucrate cu mina, decoralc cu brlu alveolar, urechinşe şi linii punclale i n
zigzag.
134
'1
- .
4. .
135
PI . V I. Vase de lut lucrate cu mina, decorate cu briu alveG!ar; butGni şi lini i incizate.
_
l36
PI. V I I. Vase de lut lucrate cu mina, decorate cu brîu alveolar şi butoni.
�37
I
--
�
-==- - ��
--.:::--
-::=---- ��
- -
�- ��
-
,
"' -
. ·�.;
() .•
138
·1· ' ''\\" '/"//" . ''t!fft • . "111//d
PI IX. Vase de h! t l11uate ct1 mir. a, decorate cu brlu alveolar, butoni şi linii incizate, simple şi
ln •al.
139
.. .. . �.
: -. ;\ ' \.
�J>l'))'l> !>'7P Vl>�YJ"·„„.„» t
I .
�"',·\·. ' ; "'
: -�i
. -}:'
: J ·"
,,,�
LJ
,A (';.
c::;,_____�
I
:..
• t..
' !
''·'i
PL X . \'ase de lut lucrate cu mina, decorate cu brlu alveolar, butoni şi linii incizate itr forma
ramuri i de brad. ;._,
· 1
/. ·.,,
• t � ' I ' ' ţ" ; /
. . . . . · . .• .
140
. '·
" '
F':
I.' . �
· ·, .
!
! !
:1
11
; ·„
. ,:-: <:�l.
1
. .
, .....„„ .
··
.1
· ·· :
.' ' �· I
'
·
. Pl. X I . \.:ase .cl c l u t lucra te cu m i n a , dcco.r a l c

i 11 c 1 za l e ş1· Jrn
.
.
: .. _ cu J '° n i i to11i.
.
141
•
I I \)
I I)
'I
'
'
I I
' //t.I
2
I
" I//t /b.

I
3
1, 3, 5, o
2, L, , 'l, 8
- -
PI. X I I. Vase de lut lucrate cu ll!ina, decorate cu brîu alveolar, buton i şi linil incizate.
142
'
PI. X I I I. Vase de lut lucrate cu mina, decorate cu buton i şi i ncizi i .
••
'' 11/( '//(
(/,J
„
rii
w
'!) �
o
' ),
-.=::-..:. �- ==·--- :)
/
I
L,
- -
----w.--- ir.
a�
·� ·�li··
/fi
'1 1.
. ,,, 9
PI . X I V . Vase de lut lucrate cu m i n a , decorate cu butoni şi linii incizate •
. ,, I
144
-, I
I
I
I
I
\
\
\
I
I
I
I
I
/ I
. _ ,,.
,_
I
// .
,,. -- - - - /
()
�·
10-c.728
145
PI. XVI. Ceşti de diferite mărimi lucrate cu mina, unele cu decor crestat.
H6
'
'
.... \
� )
I
I
,,,, / I
- --/
PI. XV I I. Ceşti de d iferite mărimi lucrate eu mina.
14T
. · - :.;:
. �· , 'i/j/ 1//
1?�
I ; //;/j l»
I, I j ! 1
///;�
I
J //;,
,11
, ' \. ' l l/f , '. J/.
f/
.
148
-,-----
- - - -
- - - -
- . � -.· -„
PI. ·XIX.
.
.
· .
Cesti
· ' mullc m m i aturale ' Iucrate cu mîna.
. . . . . .
-1 49
\.
\
\
\
. -==-
4
.PI. XX. Căni de lut lucrat( cu mina, de tipuri diferite.
150
PI. XXI. Căni cu miner şi fructiere cu picior lucrate cu mina, unele cu lustru negru sau mar o
niu la suprafaţă.
l!H
1
Pl. XXII. Fructiere de lut lucrate cu mina.
, ·.
152
Pl. - XX I I I. Castroane şi străchi n i de l u t Iucralc cu mina.
153
4
- -
' s
PI. XX I V. 1 , 2, 4, 5. Castroane şi străchini de l u t lucrate eu mina ; 3. J(anll1aros lucrat cu

mina din pastă negricioasă.
154
2
li
PI. XXY. 1-9. Diferite capace de vase din lut, unele cu minere l n formi\ de capete de pasăre ;
10-12. Creuzete pcn tru turnat metal.
155
-":.·
:t �
1 ;.:
.•..��
..
) ... '· ....

1 , ,,. .•
�· · . .- . •
�-:·. ,_" . ....
' .
I ::� .
... , ... „ 4 .... ·" .
, ' '
.
'I I
• ��I- _ _ _ _ _ _ ..:.... ;_ _ _ ;... I
4, 5 fi
' PI; XXV I . Diferite tipuri de capace de vase din lut.
1 56
3 5
PI. XXV I I. 1-2. Creuzete de turnat metal ; 3-6. Capace şi mîncre de capace de l u t cu termi
naţii in formă de capete de pasăre.
1 57
·,
,,
-� :<:=
:I
�"' !::
"'
t' E
" ...
Q
u
�.,, ..,
"O
:I
u
·;;;.
�
<S
Q
:
...
!:!
�
�
...
c:.>
E
...
Q
·c;
·o.
:I
u
"'
...
�
u
:I
....
"" "
....
.....
....
;;:.
X
X
5:
158
l.' I . X X l X . Fru c t iere cu p i c ior l u crate la roată şi decorate cu l i n i i l u s t r u ite.
1 59
. '
-....----'_,,.� .,,,... - - - .......
PI. XXX. Căni de lut lucrate la roată, cu lustru negru la suprafaţă.
1 60
P I . XXXI. C ă n i de l u t lucrate J:i roată tle formă hitronconică, u nele cu decor l u struit la
su prafaţă.
1 1 - c .121
161
PI. X X X I I. Căni de lut lucrate la roată de formă bitronconică.
162
....: „
::::: 'C
X >OS
::< -;;;
X �
c: �
.,.
- - ... .... ,
, ... ...
�·
I „ - - „ ... ...,
. \ ... ..'
.. '
\
',
'.„/
16 4 https://biblioteca-digitala.ro
PI. XXXV. Urcioare de lut lucrate la roată din pastă roşiatică ( 1 ) şi c·enuşie (l, 3).
' \" \' \\\ \ '.
•. ,\\\
'\\' \ \ ','· ,q l\ li1
. '. \ \\
. ' \' • . \ • 1 I I
. „ „„ „„· !j'' ' -- -.,

: J:
" " " "'/ /, l -, \
.
' '
I I
� , ,
� , ,
I I
I I
I I
I I
I I
I
PI. XXXVa. ii.. Vas de provizii I 2. Cană ; 3, 4. Urcioare ; toate lucrate la roată.
167 1
�„
o
„
.s
"'
...
cu
tl
.e
·�
·.;;.
::l
i:I
"'
u
=
'· :.a
U,
><;
!l
Cil
....:
....
;:>-
X
� X
X
i,
-�·
....
.....
„
El
o
g:, /
-
.!I
Oi
....
-
......
......
>
X
X
X
il:
169
l.
, „.
r f ••
.A ·· • .
\• :
-·
.
„__, • • - ··
. � . "
·' \.
„" • . - „,; ,�· - '
-· .
"
5
jţ''
-
' :-:· . li"
I ;,
. tf·:".r;
I
k
, ,.
J
I
„
PI. X X XV I l la. Cupe geto-dacice lucrate la roată, simple' sau -cu ' de6or in relief geometric şi
floral (totul stilizat) şi linii ' incizaft . ' ' ·
r � r
'
·
. '
po
E!.c.iX-<,XXIX. Cupe geto-dacice, simi>Ie .sau cu
· decor lu relief; eu motive gcomell'ic� şi vegetale
· s t ilJzate.
-
.. „ " " , „
„ „„ "'lff/QIJ
.' .' '
: : . ' .„
I
11
Fra gmente de cupe cto

PI. XL.
�
g - �c
.
�:.glucrate la roata, cu decor ln relief, cu motivo """"'""
•
et ale stilizate.
172
, " „ (\ <> n o o o e9 e0 o .•
t t „ '° • e o e a • •
e;::
• • • �<
'"� „ e o n o • o •
0 0 .• „ '"
� �„ 0"· � 0 0 • ee e o • r<
• e „ e „„ •
„„r_
• n„"„•:;.",,
�r,.� 3
- -
Pt. XLL Strecurători lucrate la roată (1,3-6) şi cu mina (�).
'1'73
., .
PI. XL I I. Strecurători lucrnte la roată ( 1 , 2, 4-6) şi cu mir. a (3).
-. ·„
„.
PI. XLIV. Vase mari
�· de provizii lucrate la
�
O) roată, decorate cu
linii incizate tn formă
de val.
"
_ ;-_:'� !;f"'_\c�;-_;-�0z:-· cc2._.-_,_ ��-·-
,_
··---.....
PI. XLV. Vase de provizi i[lucrate�Ja roată (2-5). Fragment de dolium (1).
12 -c.728
177
--------- � •l
t2
"' "' "" i ,
l l ll / // / 1)/1)
„. , , 1 1 t ! f f
l 1 1 1 1 1, '
\\ \\'�
. .
.
'
�
1/v,!.1
�
·=··.': ;' „ I: I/
I 1 1 / J/I///I!/;j;
" '
"
/,
' '
I//1//,/./,
1 1/
.. / .I
" l l qt
2
. i,,.,
... ......
PI . :X L Y I . 1 -3 . . I\/, W/ftaroi . de prccl!J cţie. .locală . ele lip cleni slicu· roman ; 2. Ceaşcă
·1 ucra tă l a roată cu m i n er.
1 78
PI. XLV I I. Fra g mente ceramice elenistico-romane.
179 •
(
�·
5 .
_/.
12
PI. XL \' I I !. Unelte şi obiecte diferite d e fier şi bronz.
1 80
1 81
5
, /
_,
,,-_ JI" ,;'
I
!O
Pl. L. Diferite obiecte de fier şi broi1z (5 ).

-·
182
I 2
PI. L I . Fibule de bronz (2-9) şi argint ( 1 ) , podoabe de argin t ( 10, 12), p i n teni de fier ( 13 , 1 4 )
ş i fragment d e brăţară d e sticlă colorată ( 1 1).
5
·-
7
PI . L I I.
9
Fibu le de bron z (2-9). şi argi n t
~
(1) şi p odoa be de argin t (10, U).
./!
PI. L l l I . Pietre de rişniţă de tip elenistico-roman şi tradiţional (2).
1 S5
" .· J,. . '
I;
\
. I
' . • �
·I" I
,\
_\\ · =- -_
f
PI. L [ \' . 1-:J_ Cu Le de piatră ; 4-6. R işn i ţ a de p i a t ră şi frn g m r n l (7) de statuetă din conglo
mt·ra t calcaros.
Pl. 5. Fusaiole de l u t : 3. Cute de piatră ; 4. Clop oţel de lut ; 6, 8, 9. Greutăţi de lut
LV. 1, 2,
ars de formă piramidală ; 7. Fragment de statuetă de con glomerat calcaros.
1 87
-
PI. LY I. Calapoade de lut ars.
188
2
6 8
· \
I 1 1
i 1 \
o 1
PI. LVII. Fusaiole de l u t ars ( 1-10) şi greutate din fragment ceramic (1 1 ) .
189
'·
r\
' 1
I ,
;;
�::::
�'
;::
::::
""
"
"
"
/(}
,-.
"
PI. LV I I I. l ' nclte de os de pasăre, porc şi cerb.
1
10
PI. L IX. Unelte şi obiecte de os.
https://biblioteca-digitala.ro 191
\. '.
- - 1·
�-
I I
PI. LX. Obiecte de os.
1 92
. �„ �i
i/
!,'
·!.,-..: .
,:�
5
3
PI. LX,I. Mo.ncde greceşt\ ( 1 ), d;i,cjce (2) , şi r:on�'1ri.c (:J.-6).

. , .i . '
U-c.728 1'9 3
ţ(_,:·.��·.· ;:'·
. '!
,.
<.. .
„..
)
�·. )';._�� .... .... : ,„
,_;
.
.·
·:.„.
·.„· �
. z
„ j
4
PI. L" I I. \IMgii r i t«ş l i . \'ase· ma ri· tle I u l l u cra te cu m i n a şi ckcor:ite cu bri u a l Y c ol:ir, alwo]c
ş i urcc h i u Şl'.
194
. '': l \ 1 ' X \ \X I
. I'
2
7 8
PI. LXI I ! . .'\lăr „a1

". „1
I eşti.
. Fragmen te de vase
• 1 ucratc cu m i n a 5-
, 1 d ecorate cu briu a l veolar, alveole
şi butoni .
1 9'6
.- - ....
/ '
I \
' \
' \
\ \
I \
I
I
I
I
/
/
2
. . . „. „ .
„ .. „,. :rrr rrr11
, ,
4
2, 7
PI. LXV. Ceşt i , ''ase cu bu1 011i şi capac de ,·as, lucrate cu mina.
2
PI. L :\.\' l . F i b u l e de b r o n z , cosoare de fi e r , 111 lm·r de a mforă rhod i a n ft cu ştamp i l ă şi vase

lucrate'
de
· 1ut cn · m i n a .
• 3
9
8
PI. LXV I I . ·
Fibu Ie de bro nz, cos oare de r aer ş1· f usaiole de IuL
1 99
•'-
Redactor : BEATRICE BuoEs � t·

Tehnoredactor : MELUŞ TUREAC
Bun de tip01; : · urx11.1986 . . Format
C. Z. pentru biblioteci mari

{
1 6/70X100. Coli de tipar : 12,5.
902.6(398.2)
902_6(498_2)
C. Z. pentru biblioteci mici : 902.6(398.2)
c. 728 I. P. „ INFORMAŢIA "
• str. Brezoianu nr. 23-25

Bucureşti

Preda - Geto Dacii Dava Sprincenata - 1986

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preda - Geto Dacii Dava Sprincenata - 1986

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

INSTITUTUL DE ARHE OLOGI E

EDI TUR A A C ADE M I E I R EPUB L IC([ S O CI A L I STE ROMÂNI A

Da-.a from Sprîncenata site

reTO-�aRH B oacce:li:He Hm1rnero 0JITa

Editura Academiei Republicii Socialiste România

79 717, Bucureşti, Calea Victoriei 125

EXPl.JCATION DESFIGURESJ . 129

V alea O ltnl'lli inferior, din zona oraşului Slatina şi pînă la Dunăre,

Fig. 1. Harta cu aşezări geto-dacice din l:tuim.11.I 01.ttib.i iD.(erior.

AISC Anuarul Institutului de studii clasice, Cluj.

BMC H. Mattingly, Coins of the Roman Empire in the Britillh

1 1. Nania, in Studii şi comunicări, Piteşti, JV. 1972, p. 205-219.

1. Secţiuni şi fortificaţia aşezării

Seefiunea I ( 1976) are lungimea de 17,60 m, lăţimea de l,.'>O m şi

Eig. :!. Planul general ai săpăturilor din. dava de la Sprineenata...

Gr. 33 ®·1,80 8Gr.30 SXll

Fig. 3. Sectorul A al planului general al:săpăturilor.

eGr.50 @Gr.32 SXIV

Gr.4to C.r.42 @v20 SXVll

Fig. 5. Sectorul C al planului general al săpăturilor.

ITIIIIJ Hvmus acfval şi gropi modtrnt

� Strat tf• p sm;nt galbtn-anuşos.cu mufle "rm e d•

Fig. 6. Profil al secţiunii V ce taie aşezarea şi fortificaţia .

ITIIlJ Hvm.;; c.fv;/

!�-�-�-J P.imii;/ N;>r„�c·�·- tl.'fJvs i'r. ;,;/ L.'1. I ttc„·.n1:1I

Fig. 8. Profile ale secţiunilor XV, XVI.

[[!]HvmvJ •clval [fII1s1r.:rl lt ,,..'ti1V1?eÎ1 c:11r.vlli '�•11.:·\;d }ri d,',tl/rJ (11r:olv/ I}

fi�, 9, ţ>rofile a!e secţiunilor )(VII, )(Vllţ,

SecfiJtne<i VI (1977), i'ituată la 0,60 m sud de S V, paralelă cu

ceramieil, f•hirpiei ars, oase de animale etc .

rîu, ea un pavaj ; din C"ar. 6 provine u n denar roman l'epublican. În conti­

A�a cum am arătat, aşezarea de la Sprîncenata ocupă un pinten de

SăpăturilP de pma aeum au stabilit succesiunea depune1ilor de

fort ifieaţiei . Faza aceasta de început pare să fi pierit ca urmare a uw ; in­

un strat de n ivelare a bazei viitoarei <lave. Acest strat interpus trebuie

nu cum \'tt a12e<tstă dată nu poate fi ridicată şi ma i sus, pină, eventual, şi

s St ra bo, 303 ; V. Pâf\·an, Getica, Bucureşti, 1 926, p. 94 - 95, 1 28 ; H. Vulp�. Aşezări

î n em:-ul :-;[1păturilor efectua te de-a lung·ul celor opt campanii de

8 Hadu şi Ecat. Vuipe, Dacia, :1 - 4, 1 927- 1 9:12, p . :1 4 9 ; \". lirsachi, în c o m u nicarea

l' atra 1 . S - a d eseopc>rit în S V, c ar . 4 , la a d î n e i m ea d e 0,80 m şi

s-au identificat urmele unei gropi de formă circulară, cu diametrul de 1 m,

4. GI'Opi de provizii şi menajere

Î n aşezarea getică de la Sprîncenata, ca şi în celelalte daYe de ace­

Groapa 1 7. S - a descoperit î n S VI, car. 7 , fiind i ntrată j umăt11te î n

în peretele de !'\Ud al secţiunii �i poate eventual să aparţină unui bordei.

men:-;iunile de 1 , :iO x 1 ,80 m, fi ind adîneă de 3.. 30 m de la suprafaţa solu­

( pl. VII, 2 ; VIII, 2 ; IX 2 ; X, 1 ) sau smerml X incizat (pl. VII, 3 ; IX,

mediană (pl. VII, 3 ; IX, 1 ) .

10 ,\ I . Vulpe, Xecropo/a lwl/slallia11u de la Ferigile, HHi7.

22 Ceramica <iaco-getică, 1 969, pi. LXXIV - LXXVI LXXX ; K. H oredt, C.

dem, fiiră ex.eepţie, în toate a':'ezările geto-daeîce. Observaţiile asupra

prima jumătate a secolului I î.e.n.

30 H. Vulpe, SClV, 6, 1955, 1 - 2, p. 250 (fig. 1 1).

38 \'. Pârvan, Getica. 1J. 1 97 - 1 99 (fig. 87- 89).

co D. B erclu, op. ci! . , pi. 101/3,

i n d iC'ă piziţ ia lor sh a t igr nfieă , ci i n pi in:a j u mătate a 8rcolului I Î . P . n .

nwn e a va se i 1 1tn•gi , număi ul fragmentelor <le buze, piciu::< re , i;ărţi din

( pl . XXIX, 1 ). D u pă cite st• pri n' , a ec a st ă va li rrn t ă ;1 p u ţ im· �eiiilor m a i

tl H . ş i Eca t . Yulpc. Dacia, :l - 4, 1 927- 1932, p. :lOl ( f i g . 65 şi 79) de In Poiana : I. H .

44 \". C iipilanu, C a rpica, 8, H l76 \fig. :Jo, 2).

37 I. J f. C ri 5 a n, op. cil . . pi. C L \' 1 1 1 şi Ziridaoa, pi. i5.

"20, 1 9 71\. p. 1 99 -- 204.

rîu, ea un pavaj ; din C"ar. 6 provine u n denar roman l'epublican. În conti

fort ifieaţiei . Faza aceasta de început pare să fi pierit ca urmare a uw ; in

Î n aşezarea getică de la Sprîncenata, ca şi în celelalte daYe de ace

men:-;iunile de 1 , :iO x 1 ,80 m, fi ind adîneă de 3.. 30 m de la suprafaţa solu

doar la gra dul de arcuire sau de a s cu ţ i r e a fundulu i şi d e m ă riliw a suprn

po ro a să, d e culoare cărămi z i e - î nc hisă ; înălţ. . 0,086 �i diam . 0,1 6 n i . Gă

Jt'nwt ieră cu p ici'.or, din pastă castanie-negricioasă, cu lustru la supra

1{a ntharo.'I l oC'al , t i p t l rz i u , elenistico-roman, cu două minere, eane

Pmul df pateră flenistieă tirzie, cu firnis ro::m, decorată pe faţa inte

l i mita :-;uperioară a valul u i . In acea:-;tă RituaţiP nu Re poate vorbi de :-;tra

Va :-:c d e acest t i p cu decor de butoni ş i brîu alveolar sînt bine cu