00.sciva 36 3

https://biblioteca-digitala.
ro
AC-\DEYL-\ DE STIIXTE
. .
SOCIALE SI
.
POLITlCE
_-\ REPrBLIC.11 SOCIALISTE R011ANIA
IXSTITUTUL DE ARHEOLOGIE 7
COLEGIUL DE REDACŢIE
Redactor şef: SEBASTIAN MORINTZ

Redactor şef adjunct: RADU POPA
Membri: MIRCEA BABEŞ, ALEXANDRU BARNEA, PETRE
DIACONU, ALEXANDRU PĂUNESCU
Secretar de redacţie: MIHAELA UDRESCU
In ţară, revista se poate procura prin poştă, numai pe bazi. de abo

nament. Preţul unui abonament anual este de 140 lel.
Comenzile şi abonamentele din străinătate 5e primesc la

ROMPRESFILATEL IA, departamentul Import-export presă,
P.0.Box 12-201, telex 10 376, Bucureşti. Calea Griviţei 64 - 66,
România, sau la reprezentanţii săi tn străinătate.
Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru

schimb, precum şi orice corespondenţă
11,
se vor trimite Colegiului de redacţie
pe adresa : 71119 str. I.C.Frimu
� ucureştl.
AP..\.RE DE 4 ORI PE AN
https://biblioteca-digitala.ro
STUDII ŞI CERCETĂRI
DE
lS TOR,IE VECHE Ş I ARHEOLOG IE
TOMUL 3G Nr. ;J iuli� - sepl!.'mhrie 198�
SUMAR
STUDII
MIRCEA BABEŞ, Date arheologice şi istorice partea de nord-est a Dacici privind

in ultimele secole lnaintea erei noastre . . • . . . 183
RADU R. HEITEL, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice clin zol'a sud-
vestică a cetăţii de Ia Alba Iulia (1968-1977). I 215
MATERIALE ŞI CERCET,iRJ A.RHEOLOGJCE
IHALAS I GABORI; Ei.\IbDI IOAN, Descoperire arheologică ln peştera Izbucul Topli\ci ·232
D. FROTASE, Date noi despre ala I Tungrorum Frontoniana

M. ·BRUDIU, Informaţii noi privind epoca bronzului în su d-e st ul l\foldo\·ei 235
în Dacia 249
XOTE A.RJIEOLOGICE
BCCL-H :\lITREA, ':\!ciul, ofrandă lntr-uri mormlnt din secolul al VIII-lca . ·

ECGE::\ ::\ICOL\E, :\"otă asupra descoperirii monetare din anul 1958 din Furculc)ti.
·. . . . 254
oraşul Yid ele, jud. Teleorman . • . • . . . . . • • • . • • 238
GROS IC el
Împlinirea a 150 ele ani ele la incqiuturilc In�tilutului
Dezbaterea ştiinţifică cu tema „"\şczări" fortifica le ge t o- d a ce (sec. Y I l.e .n. .)

(Alexandra Ştefan) .. . ... ...... . . - 261
- I .e .n "
al Secţiei orincluirii comunei p ri m i t iv e (Eugen Comşa)

(Eugen Comşa) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Colocviul XIII . . . • • • • 266
JVECROLOG
I HADRIAN DAICOVICIU: (Radu Popa) . . . . . . . • • . . . . . • . • • • . 267
RECENZII
LIND.\ EL L IS , Teclmiques in ctrchaeology. A. Guicie to Llie Lileralure, 1920-11)80,

New York - Londra, 1982 (:\Iarin C:irciumaru) . . . . . • • . . . . • . 270
I. I. RUS SU, O. FLOC.-\, Y. WOLL�L-\::\N, Inscripţiile Daciei romane, III/3, Bucureşti,
1!l84 (Constantin C. Petolescu) . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . 271
TOTIU TOTE\", 2.Ianastirăl u,, T u �la lrJ.k a " -cenlâr na risuva11ata keramika v l'reslav prez
IX-X v„ Sofia, 1982 (Petre Diaconu). 274
ABREVIERI . • • • • • • • • • . • . . • . • • . . . . • . . . • • . . 275
1111
ETUDES ET RECHERCHES
O' HI ST O IR E ANCIENNE
ET O' A RC H E O L O G I E
j\"O 3 j11illl't-se11tem1Jre 1985
SOMMAIRE
ETUDES
MIRCEA BABEŞ, ,\rchăologi�che unei historischl' A n ga bcn liber dus nordiisllicht
Dakicn. in elen Jc.tzten Jalirhundertcn vor cler Zeitwende. . . . . . . . . . . 183

HADU H. HEITEL, Prin cip aux resultats des rcchcrches archrologiqucs dfl'ctnCr.s dans
la �onc sud-oucst de Ia cii.e d'Alba Iulia (1968-1977) . . . . . . . . . . . 215
J1JA. TERI A. UX E T RJ-."CIIERCJIES ARCIIfOLOGJ(JUES
HALASI GAI30R, EMODI IOAJ\:, Decouvrrte archeologique dans la grotte Izbucul

To.pliţei . . . . . . . . . . . • • . . • • • . . . . . . . . . . . . 232
M. BRl;])JC, Ne\Y informations about t!Je Agc of Bronzc in south-castern l\foldavia
D. PHOTA SE, �OUYelles cl onn {· c s wr al<: I Tun9T<1rum Fron/oniana en Dacic . .
235
249
NOTFS A.H.Clli."OLOGIQUES
3UCUH ::\IlTHEA, M i lle t , ofrande dans nn
1 958
t ombc a u du VJIJC siedc . . . . . . . . 254
:c:t-GEN NICOLAE, Note sur la dccom;crtc monHaire de l'annee de Furcule�ti,
yiJJe de Videle, dep. ele Teleorman . _ • . . . . . . . . . . . . . · · · · 258
CJJROSIQl.1E
::1:s
siles forlififs geto-daees (Vles.aY. n.e. - ier s.dc n.e. (Eugen

:c •."! liepuis ks ddmls ele J"Inslit ut cl'Archfologie (1834-1984) (Alexandra Ştefan) 261
Comşa) .
I>h:1l sc\en!ilique
. . . . . . . . . . . . . · · 265
·.,:i; 1'" ,:ol!(ique ele la S�clion prehistoriqn<· (Eugen Comşa) . . 26fi
xtcTWLOGIE
: .;
·
1;-'.J.\::\ IJAlCO\'lCicJ (Hadu Popa) . . . . . . . . . · · · · · · · · · · 267
'_,J_�J I' TL5 REXDUS
· '· -, :-: '. L l ' . T•.t!111 iques in A.rchacology . .1 Guide io Ilie Litcral1irt, 1V20- J .980, :New York
- : . "'· ·� .,1. Hi8:! (:VI arin Ca rciurn a ru) . . . . . . . . · · · · · · · 270
, ': - . , '· FLOC\, \'. \YOLL'.IL·\�N, Inscripţiile Daciei romane, 1nn, Bucureşti,
-� , ''''..•!1\in C. Petolescu) . . . . . · . · · · · · · · · · · ·
271
:···�:-:Y . .'!r'!":.•!irril p ,. Tu:lalrllw"' - cenldr na rismimwla kaamil:a v Prtslav

274
:··_ -:•:: . . -:(•fie�. 1%2 (Petre Diaconu)
., \ ...::.
STUDII
DATE ARHEOliOGICE ŞI ISTORICE PHIYIND

PARTEA DE NOHD- E ST A DACIEI
ÎN UIJTilVIELE SECOLE ÎNAINTEA BREI SO.ASTRE
R\BLŞ
de
'.\IIHCEA
În evoluţia deja îndelungată a cercetă.rilor defli('atc in l:(Jllltmia

primei prezenţe a triburilor germanice în spa ţiul dacic, mai intii - in
reanu-Vulpe 1924, V. Pilr-rnn 1926, p. 65 urm.). Ele erau îni'it limitate

·anii 20 ai secolului nostru - au fost abordate izYoarcle litprare (E. Dună
a,tit sub aspectul cantităţii de informaţfo, cit şi al exaetităţii, şi nu puteau
sub toate aspectele sale. _\�a se face că pînă la intcr>enţia ar1wologiei,

d e aceea să constituie o bază suficientă pentru rezolvarea problemei
în ceea ce priveşte localizarea, cronologia, a pa r ten en ţa etnică şi earadrrul

prezenţei bastarnilor în Dacia au fost exprimate opinii diYergente, ad(•i'c�',
·
În stadiul actual al cNcctării, care urmpază a fi prezentat aici într-o
de natură Rpeculativă.
formă sintetică. 1, se conturează în estul, mai i)recis în nord-estul Daciei,

o zonă caracterizată: prin l'ăspindirca culturii alogene de tip Poicneşti
urmitritri continuitatea �i evoluţja, specifică a cul t urii geto-dace a celei de-a

Lukaţ;evka 2• În itceea�i zon ă , în ultimele secole ale erei vechi, poate fi
doua, epoci a fierului. Tabloul arheologie indicii aş adar, firi:'t dubiu, pro
trunuere�t şi aşeza.r ea temporară în mediul autohton a unei populaţii
Rt.ră,ine, identificau în literatura rom<\neasci:'t de :o; peciali t ate cu bastarnzi,
in deplină concordanţi\: cu informaţiile izvoarelor istorice.
dirii culturii P-L� care cuprinde zonele centrnlă şi de nord ale spaţ.iului
Graniţele geografice ale acestei prezentări Rînt deei acelea ale ră;;;pîn
dintre Carpaţi şi :X i,;tru 3• Limitele cronologice au fost �i ele stabilite în
-
i Lucrarea de faţ,i. reprezintă Lcxtul
îmbunătăţit al comunicării prezel'tate Î''
caclrnl celei d e a :\,I l-a Conferinţe ştiin ţ if ic e
a Grupei de pre- şi protoistorie a Socict::i\ii
fatoricilor din H, ll, (;crrn:ină. care a aYut loc intre 7 �i 10 noiembrie 1\18;; la 'feiningrn. I a
:lliilclwropa. suh reelaclia lui Fritz Horst şi Fr. Schkltc (Berlin, l98G).
<ipare concomilcnl. in aproximath· aceeaşi formii, in Yolumnl conferinţei: Friihc rvi!:u in
"Denumirea p,,ien'"�ti-Luko.�el/ka este i nlocu it ă mai dep<trte, p e ntru economic <ic- spaţiu,
cu sigla l'-L, ele ex. cullura l'-L, a�czarc P-L, necropolă l'-L, tip l'-L ele.
por
3 Carpaţii Orit•ntali spre apus şi '.'\islrul spre răsărit conslituie limitele naturale ale
ace s tui spaţiu, Spre sud. răspindirea culturii P-L se opreşte aproximativ pe o linie care.
nind din împrejurimile oraşului Piatrn '.'\eamţ, trece pc la nord ele Yalea Bistri(ci. intersccle:oi.ză
curs ul Siretului la jumătatea dist an ţei intre Bacău şi Homan (in zona daYci de l<l Brad),
dreptul or:i şulu i Tighina (Bcndery), Graniţa ele nord a culturii P-L ur�11cază în
traverseaz[i Birl:.\elul la de Crasn:1 şi Prutul pc la nord de LeoYa. pentru a atiagc
sud
)
?\ istrul in
r
sus cursul i'\istrului (cu un ele puncte pc malul sting, ele ex, GorosoYa, Sokol şi (;rincuk ,
r el-Yes t
piuă ln apropiere de Zalesciki, ele und e Sl' indrt>aptă sp e izvoarele Siretului, tran·rsind Prutul
pc l a Sniatin (la cca :lo km no de Cernăuţi), Cf, :VI. Babeş 1970 h, p, 217 - 218 şi
fig. 4; idem, 1977, p, 82 - 8:.l şi fig, 1 .
SC I V A, L 36, nr, 3, Bucureşti, iulic-septcmbr'ie, 1985, p , 183-214
Î83
cu faptele arheologice şi cu dat a rea lor actuală; este vor ba,
în mari', de iwrioacla secol elor II--I î.e.n. Ţinînd seama tlc izvoarele
concorda,nţ.fi,
literare, aceastrL perioallăi s-ar putea extinde şi a supra ultimei J)ărţi a see.
HI Le.n., c.:.înd sînt })!asa.te ipotetic cele mai vechi menţiuni despre basta rni
(PReudo-Scymnos 7!l7; Pomp eius 'Tl'ogus, Prolog. XXVIII). Nimic nu ne
oblig:l, în schimb, sfL urmărim aceastrL pop ulatic pînă, în ep oca romanit
]nceputul erei n o i , nu este justificată. nici de mărturiile l iterar e , nici <le

tixzie, aYînd în Ye dere că localizarea ei în spaţiul delimitat mai sus, dup:li
descoperirile arheologice.
lSTO'IHtl'L tEilCET1nn,o.u
Primele descoperiri de tip J'-L au fost fiicute la P oiene.� ti în annl
cercetării a 5;) nmorrn int e c:u urne n e gre " , a aju11s Ila<lu Vulpe (1955) la
1936, dar numai dupăi marile :-:;ăpături întreprinse a.colo în 1949, pe baza
mele '.!O mormin te de la Luka�evka, ::;i curînd după aceea, descoperirile

definirea, cultmii intrusi've baMarne. în 19;") 7 G. B. Pedorov puhlica. pri
dintre I>rut şi Sistru, în ;-; pecia! acelea, din aşez<�ll'L a.Teau srL se înm ulţeasc;�
considerabil, comlucîncl la contura.re�� unei arii eulturale unitare intre Car
paţi şi Xil'tru, r esp e ctiv la acrc>ditarea conr·L•ptului de cultnrâ P-L (G. B.
:b' edorov 1960, p. 15-16, 27-30).
Pornind de la, acel stadiu al docmrn·ntării, au apărut în perioada
a.tribuirii et nic e a acestei culturi, datorate lui Il. Hachmaun (1957; 1960
mmittoare imp ort ant ele contribuţ.ii la dh;c.utare:L cronologiei, originei şi
p. 111 - 12 4 ): K. Taekenberg (1962/6.3) şi D. A. :Macinski (1966). In

_ ,
l:Jtirnii 1.) - 20 ani, eerceta,rea, intensivă a a �ez ărilor, dezvelirea, integrală

n. necrop ole i de la, Dorose�ti, (lescoperil'ea. aceleia, de la Doliujany şi reluarea
s!vp:Iturilor de la Poieneşti, ca şi numeroasele descop eriri înt împlă.toare
a1_1 dus la îmbogăţirea substanţială a cun o ştinţelor noastre şi, într-o anumit.:'�
m:'ts1ml, la modific.are:-t concepţiei tn1diţionale despre cultura P-L
:)L Bahc:) 1973 şi Hl78). Cele mal multe dintre aceste descop e riri ( în ainte
;le toate> acelea de la. Boroseşti �i Poiencşti) vor fi v::tlorificate pen tru
i� :ii:t u;tr<'.I, în curînd, în mon o grafia noa:;:tră „Das nor<liistliche Dakien in elen.
7• ':I•,, .f,1hi'hnw7Prten ror der Zeitwende" (sub tipar b E ditura Academiei
-:= :' . 1·: 11mJni<1, in cola.brm1re cu Hmlolf H ab(\lt Yerla.g, Bo11n). Prezenta
·: .:_:1iimŢit..• •intetizeaz<'i, documentarea., an al i z �• materialului şi concluziile
_ _
• : 1-.,�·L1-ulog'iee a.Ie ace:-,;tei lucr.lri.

•• •
11Wl\'lJM:ENTEI.E
···_;�::·,.,, repertoriului a.rheologic an fost lua.te în c onsiderare

- --.-1�:il" din �paţiul cercrtat, databile intre :;:fîr�itul sec. III �i
· .I ' . ...:: .. i!1djf!'rent de atribuirC'a, l o r eultnralit f:i etnică. În total
- .- -'· ·
-
_- -- _: - - � . nn 10(-:1 lită ţi cu DG puncte ele desc o perire ( sta d iu l

. ..;:,.,, 'ihl n�ezări (99 cu material sigurP-l�), 22 sînt
-
-·
��, .. ::.-:·-
: : , :··: ' 1:) ,;ig-m·e� ii incerte ca morminte, clar cu
_.,-,
: ::
·: ''�'''·' •"·ltif·P lle inventar), iar 16 sînt clep ozit e imu

·
. mate
-
:.>; .. . lJi1! c„lr 11S a::;ez<ll'i menţionat(', 4-3 au fo st

.
";-_llli<li e<:a ::!fi într-o mă�urii io;atil'ifăeătoa.re.

. ·
: . ·: . :
·
Din acest motiv, doar un număr rela-Liv mic de a�ezări poate fi în prezent
atribuit cu certitudine fie culturii P-L, fie culturii geto-dace a aceleiaşi
vremi. Despre cele mai multe dintre staţiuni. eru1o;;cute doar prin perie-'
gheze sau mici soncfaje, se poate doar afirma că datează, din perioada
existenţ ei culturii P-L (fig. 1) 4•
.. b
o
o c
L�
1. Ht1�11indirc·a a�;czări!or: a - n�f'z;·iri 1'-T. c:t·�·tc·îatc prin s{ip;\lnri; h - a�e

Fif.{.
zări tu c('ramie:-1 P-L (in µ-r1wrnl ic!P1'tificah prin p1·rieghezC'); c - asl'Z<'\ri atri
huitc culturii l'-L. incerte: d - '1't'Z(tri <k I ip Gl<iv:'i1�e�ti: c - :iscziîri geto
<lacc: r - <.'w>w· 'i crt{1ţi geto-d:1c1· in afara ::iriei P-L (l. Borniş. 3 Borosc�li.
8 Şo:·oga;i. f} TirpC'�tL l<J Br{111c�li. 11 Gorr1::::n,-:-t, 12 I(rugHk� 13 LnknşcYka ll,

� Bnlo�ana. -±. (dH·1�1iC'�1i. 5 Lnznn-1HiLicinc.1) Lune�-:. Chirei. 7 Ruşii-.!Vhlnăstioara�
i-� �.okol, 1:> Bt;it'eni. 11: Cuc1.rt""�nL _; Gl�Yănc�U, 18 Zvoriştea).
4 Ceie rn;�i in1port:rnl" .�)l'Z<.:i F-L t":rcctale. sint: Burusc·şli, jud. laşi (inedit; cf.
urm. şi fig. 1-2): J!otoşa1«1, jud. Sucrnrn (S. Teodor Hi80 a): Giiclilieşli, jud. Neamţ (�f. Ba
M. Bahr� lV?o li, p. 224 urm. si fi!f. 1-2: :ir. Babeş,\'. :\l!băilcscu-Birliha 1970/71, p. 1i6
beş Hl6\): i<lrm Hll(J JJ. p. '.!24 un>J. 'i fi;;. :; : )j'_ Babeş, Y . .'.llihiiill:>cn-Birliba 1()70/71,
p. 182 urE!. \·i Iig. ·1-8): Lo:na-lllibiciet', j:u:. Bcloşani (S. Tco<lor, P. ·>dmschi 1980);
185
A�ezările P-L sînt, fă.ră excep ţie, nefortificate şi man ifest ă o prefo
Tinţă evidentă. pentru terenurile joase, aflate de-a lm1gul c ursurilor de
apiî. L ocui rile situate pc forme de teren mai înalte sînt rare şi provin, în
principal, din perioada de început a culturii P-L (ex. Boroseşti). De ohi
cei, în aceste st.aţ;iuni stratul de cultură rn�tc s ubţire, iar locuinţele <listan
ţate între ele, puţin numeroase. Cele mai mul t e (29) au fo:-;t <fozn„litc în
aşezarea de la Botoşana. Cu excepţia unei case cu <louă incăperi de la
Kruglik, loc uinţ ele culturii P-1, au o si ngură ineăpere rectangulară,
cu suprafaţa între 6 �i 20 mp. J,ocuinţele de snprnfat[L şi ceh• adineite apar
uneori în acceasi a.-;czare (Botosana, J, nkasedrn II, rlma) l"i au un invental'
11.semănittor, ce�a c.e ne la.;;;ă si\: p resupun e m d au funcţim� nt concomitent.
Pereţii lor erau corn truiţi dintr-o carcasă de pari şi nuiele împletite, lipită,
cu lut.
În aşezări le i� -L predomină net ceramica. gt•nnanici"i fină, cu lustru
negru, şi cea grosicd, în g<'lieral cu barbotin[t 5, în tim}l cc fragmentele
de vase autoh tone şi mai ales �el e i mpor tate , elenis ti ce sau cel tice, sint
rare sau chiar lipsesc cu totul. In a,faril de oli:'tric, aceste aşezări au f urni
zat un inventar relativ variat de unelte, ustensile, m·me ;;i obiecte de cu l t :
cuţite, foarfeci , sule, seceri, hr[tzcbrc de p l ug , topoarr ;;:i vîrfuri de lan ce
din fier , cute şi rişniţe de piatră, fm :ai ole, greuh"'tţi, linguri, zornăitori .)i
„ c ăţ ei de vatră" („JJ1e·uerbucke") <lin lut. Vintre podoabe apar <lmu
fibulele şi mi\,rgelel e . Alături de tipic« cer1unic.:"'t P -J.,, şi altl'lc dintre
Lll/IC!l Ciurâ, jud. Ju.�i (:'\. Z ah a rin . .'.I. !'elrescu-DimhoYi \H. T·: m. Za ha ria 1970, p. 1 78 şi pi.
23-26 şi 1 u3); 'J'irpcşli, jud. Stam/ (\!. Babl·� lUol); JJorniş. jud. Xewu/ (S. T e odor Hlll4)
- in Homduia: IJrânc.)li, m. Orhei (�f . . \. HomanoYskaia 1\Hi4): Gomfo1Ja, reg. 1'ernof1ol (S. P.
PackoYa 198:l): f,·rnglik. re[/. Cermiufi (S. !'. J'ackorn H!TI); J,ukaşe/JJ..:a 11, rn. Orfici (fl.H. Fc
doroY 1(11;0, p. 11-:W, :;:1-1;,, :MIJ --2-lli, fig. 3, 3i şi pi. 2-4: :vr. A. Homan0vskaia
1%2): s„1;"1, rcg. JJmelni//;i (L. \". \"akulenko, S. I'. PackoYa 197!1 ) - pc t cril or i ul l'.H.S.S.
Aşl'z:iri geto-dace in aria l'-L: 1Ji1iceni, jud. laşi (.\. Laz s l(l UHHJ); Cucuruni, jud. lJolu,rnni
nire crouologie<'i., culturală şi e�nică cslc lncă in cliscufic (d. infra p. tn:l 5i nota 10): Glri11â11�.-,u,
(S. Teodor Hl75). O calc.!.(oril' aparle o consliluie aşczi"trilc de tip CLiY[tncşti, a cărnr defi
jud. lo�i (malcriak incdilc din �ăpăluri lccondusc de l. >:"cstor), Zuori;>lca. jud. Suc�<1vu (cil. I;;nctt
.UJX:i) şi noo.'ii11, r<'!J. lflun Franl:o, l'.H.S.S. (L. 1. Ernscl'nickaja HlG5).
"Discuţia purtată cu ani in urmă (�I. Bahcş l!Jlltl, p. 211-213; idem l!J70 b, p. 2:22- 227)
u rll!s la precizarea parlkHlarilălilor cc·ramicii grosiere I'-L 5i la o lll'.ti uctă '>cparare
Îli��1. f�l c i n d st1 se Yorbt·a:>c'l Lle a :;;ezăr i u1ixtc, in c;.tre ceramica bastar11�1 �i L·ca aulohtontl
:-t l·i ele ecr:.11nica aulol1Lo11Ct. «li care a flhl adc:;ea conrunchtlă. O annmil<'t confuzie pcrshLi
ar apare in propor\ii ap:·o,illl;ILiY l':�.tlc. �ide a ie i c·;mduzh - grc5it.i clupfr uoi - a unei compo
i:cn,e a1J�ohto11e incultuml'--L(d.S.'feo<lor 1:J8,J,p.1:li\). :·:stecaznlaşczliriidc la JJoloşana
1!._.:·;,, cit' <'Xl�.mplu, cit Lontc fragmentele ilustrate in fig. 21-2:! ar fi gdo-clnce, deşi ln re�lilntc
�i. m:1i n-cent, al acckb. ele la eorniş. Îu primul caz, S. 'f,·oclor (HIKll :1. ]). 20:; u:·ui. j con�;-
c·c:c ·1ai mtillc au au an:tlogii in c � ra rn iea autol1Lon<'1 �i prczinLCt iu sehi111h clemculc Lipolo_si,:e
�!·t·�·�;·i..._·e et:il.urilor gcrn1nnice: oa]e Cu buze ingro)�llt şi Lltetah.�. 11u l e r nic i11cloii.� s1JrP ex�c-rio:·
'·· - 1; : : : -- !.). 21l. :2:2-:2:·). 27-:28), nrticnle sau slah i11cli1utc spre interior ([ig. 21/7,
�·' 1 'au arcuite spre in lerior (fig. 22i1 l, 13), ce7ti cu corp cilindrie (fig. 23/5. 1!j) sau
;.;. i'.·. 2i. 24--:!li: :2:li9), �Lrftchini Cll buze• similare, n\sfriule (fi;;. 22;''J. , 11. rn-17,
. ,.· · • . . 11;�. :2:1':2. 8). În al doilea caz - Bornis - aceeaşi a utoare (S. TC'odor l!JS-l; p. 12.l)
(fig. :l;'l, :J, :l-11, 3/1-2,4: .fi/1-2;

.-:, i:: '·!'"' n·r;1111ica clin fi.!.\. :i - 8 drept gclo-dacă, cl'ea cc iarăşi nu ne impiedid să recu
�
. , ·:::. � 11i11 :•mile fragmente grosiere tipiee P-L 8:
.. :;·.·d'..t�<·. a a'ezării P-L (daLabilă it� sec. IT l.e.n. lH' haza unei ştampile rhodiene)
_ . '.:; 1,·•.:;:"i�ură cu ;, la \ i u nca ele la Horniş j>ro\·oad i n cloi al ă şi ide:'a U!lL'i suprapuneri
. • . _,:,._. �dn-;lacă „clasică". '.fatcrialul aulohlon

.
i !u slra l . ln speci<11 cel lucr:1t la
,·,·,,::„� '!iS1. fi�. lG-2:{). este mai curind de epocă romanft (carpic). iar amfo
·:-!II e.n. Fr:tgmcntek CL'ramice ornatl• cu benzi de. incizii drepte şi in Ya]
- ::_.-„ i';dic:·t şi ele o clalure mai proilauilă a ni\·clului cc suprnpune a � cza rca l'-L
'"c'i tirzii. probabil din sec. \'I - \"II c.n. (datări s imilar e ale depu-
�- ·
.- Bor!li' propl!lll' �i H. Popovici, Cerc Ist la�i, 1:2-1:1, 1(181-1982,
acestor aşezări, de ex. fibula „pomeraniană" de la Ghelăieş ti (M. Babeş
obiectele menţionate contribuie la, stabilirea carnctcrului germanic al
1969) sau „ căţeii de.vatră" de la Boroseşti şi Ghelăieşti (l\I. Babeş, V. Mihă

Hescu-Bîrliba 1970/71), de la Lunca Oiurci, Botoşana (S. Teodor. 1980 a_,
fig. 17/3), Lozna şi Gorofova (S. P. Pa,ek<;!va 1983, fig. 12/7-10).
Descoperirile fnnerare ele tip P -L. ln a.ria, cercetată, .au :fost atri
buite cu sigura.nţ,iL:' culturii P-l� cinci rn•cropole şi opt morminte izolate
(fig. 2) 6, în timp ce locurile de înmormînta.rc ale autohtonilor rămîn
deoea.mdată neidentificate. Ou o singură extepţie ( monn înt ul de înhuma-
. ··�\•. . - . .;-::
{:;,.,. :;.�. ··1
o .
rlg. 2. Răsplndirea descoperirilor funernre: a - necropole l'-L : b - mormintl'

P-L izolate: c - descoperiri P-L cu caracter funerar inceri: d - morminte cu
5 Satu :r�ou, 6 Sipoteni, 7 1{rugHk, 8 GrinCuk, !} GltlYtineştL !O Ionnşcni).

piese rlc inYenlar de tip L:;tcne (1 Cirligi, 2 Cosluleni, :3 l-Jorodi5tca, •î H;kălilu.
(H. Vulpe 1053: M. Babeş şi colab. 1980); Borosesti,

6 l'\ecropolele P--L: Poicncsli, J11d. Vaslui, siip:Huri H. Yulpc, Hl4!l si _11,f. Bnbeş,
197!l-Hl84, pînă în prezent 152 morminte
morminte (inedit: unele materiale la �f. Babl'� HJ80, p. 28 - 20: idem 198::1, p. 204--207);
jud. la.)i, săpături M. Babl·�, 1072-Hl/8, singura lll'cropulii 1-'-L cercdaUi integral - 1511
.H1ilH!ieşli,j11d. 1'a.�lui, descoperiri inl.implăloarc: un mormllll publicat de D. Gh_ Teodor (1!:!57)

�i alte dou:"t, irwdite, salvde de pro!. >:. C iubota ru (Vultureşti) şi '"L Babeş: f,1.1kaşevka,
rn . Orhei, 21 morminte (G. B. Fedoro,· Hl!)7): Dolinjanu. rerf. Canuafi, 24 rnorminte (G. I. Smir-
şi lig.
:?::-:\): Costu/mi, jud. la.�i, urnă (inerli.t): 11orodi->lcu, jud. lJoloşani, Inhumaţie, cn vas P-L
1rnva HJ81). :Vlorminle izolate: Cirli.r;i. jud. Bac1iu, urn:i (l. Mitrea 1980, p. <f33 urm.
(inedit): RlicU.lâu, jud. Daniu. incinera\ie cu două Yase ele bronz şi arme (A. Vul1Je, V. C;1pi
tanu JG7l): Sa/11 .\'ou, Jud. 1'aslui, 1:�nă (inedit): Sipolcni, rn. Ciililruşi, cu două situle de lwonz,
în g1·oapi't �B. :\. Ti111oscnk, I. '.) . \'inokur HHl2, p. 7'1 urm. şi fig. 16); Grineuk, n·r1. Jimd
folosite ca urni'< şi vas adiaecnt ((�. F. Serghcev H15ti); J\.rnglik, reg. Ce1nclufi, incineraţie
nifki, urnă (S. P. Pa(:kova HJ'itl). Pe harta fig. 2, cu triunghiuri goale (c) sint mucalc desco
periri izolate P-L (vase inlregi), al cftrur caraclcr funerar nu este a�igurat (de ex. Jchirneni)
�i rn cercuri pline (el) prcsupnrn mr.rminte celtice (GL"tvănl'şti, Ion:1�cni).
187
ţie de la Horodiştea), ritul funerar practicat de populaţia P-L este inci
neraţia, cu q_epunerea oaselor calcinate, în majoritatea cazurilor, în urne
(fi�. 3). În necropolele cercetate sistematic au apărut, în 11roporţii diferite,
�i inmormîntări fără urnă, în groapă (fig. 3/74): ·3 la Poieneşti (cca 2 %),
1 la Lukaşevka (cca fi%), 14 la Boroseşti (cca 9 %) şi, în sfîrşit, 20 la Doli-
njany, singurul cimitir unde ele predomină (cca 83 %)-
·
lw;truitr (fig. J). Statistica arată o net ă preferinţă pentru folosirc�t cai:î
Cu rare ex:ceptii, urnele şi capacele aparţin speciei ceramice fine,
troandor (tipul I, 57 - 7;, �{, din tre urne), trebuie îw;;ă totodatr� precizat
că în cele mai multe morminte cu inYeutar bogat in podoabe, probabil
III - VI). Drept capac e au servit, aproape fără excepţie, străchinile

morminte de femei, ca urne au fo::;t folosite oale, urcioare şi căni (tipurile
(tip II).
Oa�ele calcinate an fost de regulă currtţate de resturile combustiei
dar uneori şi amestecate cu a cestea . Doar extrem de rar ele s-au aflat şi în
din rug. In urne, pie8ele de inventar sînt depuse adesea deasupra oaselor,
s-au descoperit la B o ros eşt i (în 93 morminte) �i fragmentt- de Yase grosiere,

afara urnei. De asemenea în afara lffnei, răspindite în umplutura gropii,
adesea arse secundar ( fig. 3/7, SO, 114, 117 �i i:i/1-2, 6-7). Situaţii
analoage se mai întîlne sc- , doar în cite lUl c-az, la Poieneşti şi Grincuk.
şi, relativ des, au fost d eterior a t e intenţionat (indoite sau rupte). Inven
Piesele de inventar au fost in mod obişnuit expuse focului rugului
tarul mormintelor de tip P--L se com1mne din obiect e de port şi podoabă

(fibule, piese de centunl., brăţări, perle; panchmtivi), mai rar unelte şi
ustensile (fusaiolc, cuţite, ace· de cusut, pensete, lustruitoare din piatră)
şi, numai în chip excepţional, arme. Ya�e adiacente apar, de asemenea,
ventar variază de la o neeropoH\, la alta:· la Boroseşti ele reprezintă f>7 %

doar extrem de rar. Proporţia mormintelor de incineraţie în urnă cu in
din total, la Poieneşti cca 70 ��' iar la Lukaşevka 90 %-
de urnă - Urnenlrnr.z s-a, găsit, exceptînd mormintul ;)61 de la Poieneşti,

În ciuda acestei deosebiri, ca şi a altora de ordin secundar (răşină.
şi mărgelele la Lukaşevka), structura inventarului arată că purtătorii

doar în necropola de la Boroseşti, piesele de centură lipsesc la Dolinjany
culturiiP-J„ practicau anumite reguli generale de port şi de ritual funerar.

.Astfel, în nccro1)olcle mai sus amintite, mormintele cu garnituri 11e })otloabe,
e v entual şi cu ustensile casnice, şi care folosesc cu preeă<krl' oale, urcioare
şi căni drept urne, pot fi atribuite unor femei. Aeeeaşi detl'rminare este
valabilă şi pentru cele mai multe morminte cu l!n :-ingnr ti1) de })ie8rt de
port sau podoabă: pafta, hrăţară, mărgele etc. In cazul mormintelor cu
fibule poate fi vorba atît de femei, cît :)i de bărbaţi. Inventarele formate
din două-trei fibule aparţin mai curînd unor femei, iar în celelalte cazuri
llotărîtor pentru determinarea sexului e1;te obiectul care însoţeşte fibula:
penseta, briciul sau o armă indică llll hărba.t, fusaiola sau })ietricica pentru
lustruitul ceramicii indică o femeie. Pentru mormintele lipRite de inventar
nu ne putem întemeia decît pe rezultatele studiului oaselor calcinate.
�i. p arţia l , pentru cea de la Poieneşti 7 au confirmat criteriile arheologice

DNerminările antropologice întreprinse pentru necropola de la Boroseşti
folosite aici pentru stabilirea sexului sau, cel puţin, în nici un eaz nu le-au
c-ontrazb. De aici rezultă valabilitatea generală a regulilor rituale şi de port
7 _\!.!torul rstc profund îndatorat antropologului J\"icolae Miriţoiu (Institutul
::�!..-;_,,�
::·:-. \" BJhrs, Bucureşti), pentru rezultatele comunicate şi, înainte de toate, pentru lnde!ungata
_ Lt ,:,p:tluri şi la prelucrarea descoperirilor din cele două necropole.
axul de referinţă, pe de o p arte , al nivelurilor arheologice aflate sub el,
iar pe <le altă pa,rte al releveelor necesare ccreetării de arh itecturr1 vizînd
u ivehrri aflate deasupra, lui. Punctul alcf> s-a �itlrn t JI" a n cadramentitl
p ortalulu ·i de vest a.l catedmle/ ((lreapta ) la 50 cm <lfas11p r11 p rag u lui (fig. 2).
În rap ort cu cota dată , nivelul d e călcare la îrn•1·1mtmile se colului
al Ii-lea e.n. a fost intercep tat la - 3, 60 m. Nivelul s-a :-;itnat pe un strat
de humus (pe profile „ humus ant'l'.c" ) , avînd o grosime me<lic de 0,30 m ,
imb care a apărut p ihn î n t ul viu (lut galben ) . Urmăr i re a a<'P"' t n i n iv e l în
Recţiunea C VIII-a, C XVII şi C V a demon strat faptul eă - în această.
zonă - la în cep uturile secolului al II-lea terenul era, vălmit, <le :-;ub a ct uala,
catedrală, în cep înd totuşi să, cob oare , în pantă lină , sin·c est, fl eci în dirp(·ţia.
m argin ei de est a te rasei 'Yiureşului.
De la acest n ivel au fo::it i;;{tpate b ordei ele unei aşezări - aşezare a
ci"trei întin dere, în con diţi il e date, nu a putut fi precizată - , bordeie de>icu
p erite atît în C VIII-a şi C XI/1 9 74 cît şi în C XVII/ 19 76 (fig. 2 şi 3). Podt•
lele lor ( lut bătnt) an fost int erceptate , în medi e, la - 4- , 8 0 m faţ.ă de cota
OOO, fapt ce nu a permis cercetarea l or completă 12• În schimb o bservaţ iile
de ordin stratigrafic, cronologic şi cultural au condus totu�i fa unel e con
cluzii fle o imp ortanţ :1 aparte .
' în medie gropil e lor au fo:-;t Răpate pîuă la, o a.<l î ncime de 1 ,60 m . Ele
fi avut planuri rectangulare, cu laturile de aproximativ 3 X 3,50 m,
iar spre colţul de n ord - est vetre clescl1ise, d in lut şi pietre, în două, cazuri şi
:par s:\
co tloane . Poziţia lor stratigrarieă (fig. 2 şi 3 ) , i dentitatea strncturilor şi a.

materialelor ceramice descoperite în u m pl utnrile lor i;:i mai aleK R eri a mone
delor descop erite în b ordeiel e A şi R din C XVII 1 3 , precum �i căpăcuirea
J or de un strat de nivelare, în C XVII datat printr-o monedă, ele argint,
de scoperită in situ, în perioada împăratului Hadrian ( 1 1 7 - 138), le asigm·�b
- cu o d eosebită ::;i gumnţ;ă, - o chitare între anii 106 - 11 7 . AceKte bordeie,
în care - duvă cum vom vedea în capitolul închinat ceramicii - a avărut
şi un materi al ceramic revelator, marchează exi stenta unei a.şezări civile
ce trebuie să fi precedat - desigur, cu doar puţin timp - i nstalarea pe
te1·asa Mureşului a legiun ii <t XIII-a Gemirn1,. După, opinia noastră ea.
corespunde cimitirului de pe „Podei", cerceta.t de D . Protase, cimitir ce
dovedeşte continuitatea ace stei a şezări , extra. muros, şi duptL anul 117 14.
În secţiunea C VIII-a ( 1974 ; fig. 2) ccrceEtrile au demomt.rat fap tul
ci1 bo1·deiele aflate în acea zourt au fost acoperite de un val de pămînt ,
cu o lăţi m e de aproximativ lOm, avîncl un şanţ de ap ărnre cu o Irtţ.ime
de cca. 6 m şi cu o adîncime probabi lă de 4,50 m 15• În careurile 9 - 5 ale
12
1n zona catedralei ca şi , foarlc probabil . in zonele a d ia ce n l r , nivelul de epocă romană
da torită marilor ad tncimi la care se a fl ă �i su p rn p u n crii lui ele c;ilre stra turi arheologice de epocă
postromană nu poate fi şi nu trebuie să fie c e rce ta t în suprafa ţă.
Ye spa si a n (69 - 79 c . n . ) ; monedă d i n bronz ele la Traian (98 - 117), prec u m şi o monedă
1 3 în le gătură cu identi ficarea monccklor, vezi şi nota 8 ; in borde i ul B . moned ă ele argint,
de la
anii 98 - 117.
din bronz ilizibil ii ; tn bordeiul A . două monede din bronz, una ilizibil ă , cealalt ă emisiune din
Bucurr şt i . 1906, p . 16 - 1 9 ; i d e m , Apulum, 1 2 , H J 74 , p. 1 34 - 1 58 (De fapt, d a te fiind dc scopc

1 4 CC. D. Pro tase, Problema ('Olllinuiltl! i i în Dacia in lumina arlitoloy iei �i numismatici i ,
ririlc re ce n t e , nu mai a ve m de-a face cu „Ne cropola orasului Apulum" ci cu „cea mai ''eche
ne crop ol ă a ora�ului Apulum" ( H . H . ) .
1 5 Dt' sco)><.' ririlc noa stre efectual!' i n C X lV (prin secţionarea val ului , surprinderea
hermei şi a im:epu tului e scarpei şanţului de apiirarr. a ,-alul u i ) par să nu ailift nici o lcgf1lură
d irectft - după cum ar fi fost de a şteptat - cu clcscopcririlc semnalat._. ele Gh. ,\ ngbcl, în
Apulum, 1 3 , 1975, p. 2li8 si fi�. 8, u nde se redă profilul unei �ccţiuni ce a fo�t lucrată „de �a n lierul
de re sta ura re a catrdralei Hdn l rcgirii " , in text fi i n d men ţiona t ă descoperirea fundaţiei zidului
219
Dep o.z itele şi descop eririle izolate din zona studiată nu pot fi decît
în formă de coroană - Kronenhalsringe, care în întregul lor spaţiu de răs

arareori atribuite Cl.1- siguranţă purtătorilor culturii P - L , de ex. colierele
obiectul favorit al unor depuneri rituale, şi al unor obiceiwi.-1'}.e port

pîndire, din Danemarca pînă în Ucraina şi Moldova (fig. 12) 8, constituie
tipic germanice (J. Pasternak 1944 ; K. Taekenberg 1972, p.· �53 ''hrm. şi
fig. 6 ) .
Cele mai multe obiecte izolate sau din depozite sînt însă de prove
nienţă sau de tip celtic Latene 9• În sfîrşit, depozitele de piese de harnaşa
nord- şi vest-pontic şi pot fi de aceea considerate, într-un anumit sens,

ment (de felul celui de la Truşeşti) sînt răspîndite în prîncipal în spaţiul
ca locale.
În �ontrast cu restul D aciQi, unde în aceeaşi perioadă (sec. II - I î.e.n. )
continuă emisiunile monetare autohtone si circulă în cantităti mari mone
dele gn�ceşti (Macedonia Prima, Thasos,' Apollonia, Dyrrhâchium), apoi
şi cele romane republicane, în zona cercetată de noi lipsesc tezaurele şi
apar doar cîteva piese izolate, niciodată însă într-o staţiune P -J; . Această
situaţie reflectă comportamentul deosebit, mai curînd de refuz, al masei
populaţiei ţmigratc faţă de monedă.
IXVENTARUL
ceramice distincte : ceramica locală geto-dacă, cea germanică de tip P - L

Ceramica. În aria P -L se întîlnesc în sec. II-I î.e.n. patru grupe
şi, in c�mtităţi mult mai mici, olăria celtică şi cea elenistică. Ele apar
ad\'t>P�1: asociate în aceleaşi aşezări, tmeori în aceleaşi complexe.
Ceramica P-L este în totalitate lucrată de rnînă. Cel mai net se indi
Tid1rnlizează olăria fină, reprezentată prm vasele întregi numeroase des
coperite în necropole şi apărută într-o proporţie mult mai mică (1'.l -15 %
<li�1 muuărul de fragment,e) în aşezări. În schimb, aşezările a.u livrat o
n mr.: cJ.ntitatc de ceramică de uz comun (grosieră), greu de reconsVtuit
�i de olasificat tipologic din cauza stării sa.Ie fragmentare de conservare .
po t fl clasificate în următoarele tipuri principale (fig. 4 ) : I castroane,

Vasele din 8pecia fină, de obicei de culoare neagră, cu lustru metalic,
II str.:lchini, III oale, IV oale cu torţi, V urcioare, VI căni, VII strecurătoare.

în marea majoritate a cazurilor ele au buza îngroşată şi faţetată., iar tor
ţile sînt modelate în formă qe X ; rar se întîlnesc ornamente aplicate în
i-elief sau prin incizie. Spre deosebire de această specie, ceramica de uz
pisată) ca. şi prin modelarea şi finisarea mai puţin îngrijită a vaselor. Aici
c omun se ca.mctcrizează prîn degresantul cu granulaţie mare (şamotă
decorul apare mai frecvent decît la ceramica fină, sub forma alveolelor,
crestăturilor, inciziilor sau ornamentelor plastice (brîuri, butoni, „pot
coave" etc.). Forma principală este oala, adeseori cu barbotină care aco
peră cea m'.1i mare parte a suprafeţei vasului, lăsînd liberă o bandă orizon
tală, la partea de sus şi, eventual, o alta la partea inferioară. I!'orme mai
8 . In aria P - L au fost plnă în prezent înregistrat� trei astfol de piese, foate descoperite
izolat : Davideni şi Ţibueani, jud. N eamţ (M. Babeş, I. Untaru 1969) şi Zalesic, reg. Tarnopol
(.J . K ostrzewski 1919, p . 77 şi fig. 59).
9 Pc lingă unele descoperiri izolate de fibule şi brăţări, trebuie aici menţionate ln chip
special depozitele de obiecte de fier de la N egri, jud. Bacău şi Oniceni, jud .. Neamţ (M. Babeş
1 " 8 ') l> ) .

1 P70 a ; .s . Tcoclor 1.983), . precum şi acela din turbăria de la L ozna, jud. Bot l?şani (S . Teo.dor ·
190
/
I
I
"
I'
l \
I j
i IV
„
01 A
V
/
I (
I
I
:·�------.--1..
Fig. 4. Tipulogia cer amicii fine de tip 19 - L (scări dileritc).
puţin frecvente ale cel'amicii gro s ie re si:nt castronul , straehina1 cana şi
tipsia (fig. !) ).
, -L -
1- _,, ,I
·-,
......
_ _
'- - - - - - ./
\
I
,, \
(� '
� lii� (
,.
!l
\
i
h ;1
;\ I
„
i
il ,,
l i\ h \'.
tl
'.I I
I
j il I
l� J
/
i
li
!i
I il \\
!J 11 ii "
/
I
I
I
I
I
6 7 ��----_)
•: ra n ; i cii grosieră d!: tip I' - L tl� la Boroseşti, jud. Iasi (1 -:2,
, - 1 a s r zarl') '.;i de la Şorognri, jud. Ia�i (5). Scara : 1 - 2, 5 - 7 1/4,
I ().::__ 7 . necrop olă,
:3 - 4 1 / :3.
îu acd<��i :,;paţ.iu, ceri1lirnica geto-dacă, este repre�entat'ăi ' PT.i.n forme

>,„:e (oale. castroane şi străchini, uneori cu picfor, căni- ş.a., de ex : ht
1_ 1 � .„-rn i . c f . S . Teodor 1975 ) , care se deosebesc net de tipurile străine P-L.
Pe Q_e aiti parte, această ceramică manifestă. �mumite particularităţi
. Î� rnport.:cu ceramica geto-dacă „clasică" contemporană din sudul Moldo
vei, tUn -Muntenia şi Transilvania : supravieţuirea unor forme vechi, din
sec. IV - III î.e.n., lipsa mai n:mltor tipuri specifice ale perioadei , ,cla
sice" (de ex. fructiera) , extrema raritate a olăriei lucra t e Ia. roată. Explica
ţia rezidă, desigur, în noua situaţie generată de pătrunderea purtătorilor
· culturii P - I.J ".În' pă.rţilc răsăritene ale D aciei, resp«Olotiv in rel:Jitiva izolare
impusă de a.c�i;;t ia populaţiei locale, avînd drept comecinţă o anumită
retardare culturală în raport cu celelalte regiuni ale spaţ.iului carpato
dun ărean .
Cu exceptia complexelor de la Glăvi:\.nesti si Ro-v8iv, unde S<m desco
perit mai multe vaEe fragmentare lucrate la roată rn, �i a unui mic YaS
de la Boroseşti (M. 49), ceramica de tip La tene celtic este reprezentată,
în zonă doar prin cioburi de vase din pa�tă cu grafit, ornate cu pieptenul
(Kammstrfrh ) , a,părute izolat în 13 aşezări P - Ii ş1 autohtone.
În sfirş i t , c0ramica elenistică, se întîlncşte în cel puţin 28 staţiuni
- întotdeauna aşezări - în marea. majoritate a caz tlrilor sub forma
fragmentelor de amfore. între acestea, cele mai multe provin de la amfore
de H h odos. Pe un număr de 13 toarte ştampilate au fost identificate nu
mele a cinci eponimi şi şase fahrica,nţi din a HI-a şi a IV-a })erioadă, a
producţiei rhodiene (cca. 210 -146 î.e.n . ) 11, constituind i n dicii de o excep
ţ ională: importanţă pentru data.rea aşezăJ.'ilor re�pective ( Lunca Ciurei,
Boroseşti, Borniş, Lukaşcvka II) şi, în ultimă instanţă, pentru cronologia
absolută. a culturii P - Ii în ansamblul ei.
'
Unelte, 11stensile, obiecte de i�:.� cqsni:c ;'?i de ctilt au J.o'st descoperite
în special. în ·aşezµ,ri, dar se întîlncsc şi în depozite şi, mai t'�ir, în morminte,
Tipice p�·ntrv cTiltura P -Ii sînt fusaiolele (uneori lucrate din cioburi
P - L ,sau din fragmente de amforă), lingurile cu mîncr scurt, zornăitori.le
şi, înainte de toate, „ căţeii de vatră" din lut : tipul I - Boroseşti, de forma
unui tnmchi de p iramidă, şi tipUl 'II · __.:._ Ghelăie:9ti, cu corp p aralelipip,ediQ,
de obiCei ornat pr i n incizie şi incrust::J,re cu pastă albă (l\L Babeş; V. Mihă
ilescu-Bîrliba 19 70.f71). Prototipurile acestor piese de cult se întîlnesc în
Danemarca (Bast_rnp: Ba arin g . E:attrupp, Tovrup, Illeb01le) şi în Germania
de nord (Ba;rnkrug. Stade, Si.iderhastedt, Rantrurh , . Wittefib_erge, Gmn
mern - cf. şi H. StPu<>r 1973 ) �i con �tituie un indiciu· relevant' în discuţia
asupra originii culturii P -J, (fig. 6).' Caracteristice sînt şi cutele cilin
drice sau prismatic<>, pre cum �i pietricelele de rîu folosite la · lustruirea
ceramicii fine, apăr�te in t rei morminte de la Boroseşti (M. Babeş 1 980,
p . 28 - 29, fig. 3 ) . In :-fir�it, dintre obiectele de metal ne interesează aici
1 0 Î n ambele cazuri. c ern mica netedă celtică apare as.ociată cu c eramică lucrată de mină ,
tip P - L . La· Glăviineşli se in t iln esc în pins şi vase getice (oale „sâc" şi „clop ot';, etc .), precum.
bar!Jotinată, de felul celei cunoscute in culturile germanice, dar fără speeia fină, neagră, de
şi fragmente grosiere de o factură aparte, străină, Îll{:adratc de· noi în .;,tipul Glăvăncşti''.
296 şi fig. 2; pL' 5/ 1 - 6, 7{1 , 9/ 1 - 7), h

O a s oc iere similară d e cC'ramică getică, celtică �i vase cu har!Joţină s-a corl:Stat�t ma i recen t
la Zvorîştea (.i I. Ignat 1 983. in special p. 293 -
ti1pp cc in depunerea ele epocă La lcne de la Ripiceni-Izvor s-au identificat fra gmente getice şi
barhotinate, dar Iipses<:: cele celtice (materiale inedite în muzeul liin :Sucegva ; cf. Al. .Păunescu ,
Dacia, 9, 1 965, p ; 28 şi fig. 1 4/2,6). După cit SC pare, avem de-a fa'ce'cu un.' orizont cultural (Glă
.
văneşti-Bodiiv) dab.bil i n a doua jumătate a s ec III - începutul sec. I I i.e.n„ care premerge
d eci constituirii culturi i P - L , dar poate avea o legătură cu preliminariile migraţiilor bastarne.
sau Xenopliantos ( ?), precum şi de fabricanţii Agatl1okles, A ntimacllos, Damokrates, Dlos, I1»as
11 Este vorba de eponimii A risleidas, .4..ri.stodamos, Tllcaidelos, Xcnoplzanes şi Xenoplton
şi Sarapion. Pentru cronologia a mforelor rhediene ştampilate, vezi V. Grace 1952, p. 524 urm„;,
V . Grace, l'.\1. Savvatianou-Petropeulakou 19'l'6, p. 282 urm.
·· ·
......
CD
.i>-
Ti p u l 1
LJ
1
[]
1
r - - IJ
A
2
• 2
[.til
IL __„__ [)
�-2 (?) ��
·� %:') ..-;<�
3
A
i
L .
3 ��
� �lt�§ [A<!)
.y
F ig. 6. Tipol ogia şi răspindirea „ c ă \ eilo1· de va tJ ·ă " ge-rmaniei (1 D or oseş l i , 2 LtH1�a Cimei, 3 D1·ă ge·şti ,
_
Hlibic-i oc, 7 Goro"gova).

4 Ghelăie:şti, 5 Boto�na, 6 L o:ma·
în special acelea dellcoperite în morminte : cuţitele de fier cu tăiş drept şi
muche curbată (tipul I), cuţitele cu tăiş arcuit (tipul II), dintre care aşa
numitele Sichelmesser au lama scurtă şi un peduncul lung, terminat într-o
de la Sipoteni şi Răcătău, precum şi căldăruşa de l<.'mn C'U garnituri de

verigă, sulele, acele de cusut, pensetele din bronz sau fier, vasele din bronz
fier din 1\1.14 de la Boroseşti. Alte piese provin din depozitele de fier
(Negri, Oniceni, Lozna) şi sînt de privit ca produse est-celt ic<' : bare de
fier în formă de brăzdar de plug, seceri, coase, cosoare, topoare eu dulie
Piesele de port ;'?i podoabă, provenind în man'a lor majoritate din

( celturi), dălţi, vătraie etc.
necropole, sînt adesea exdusiv specifice culturii P -L sau in general

cercului culturilor germanice şi constituie, totodată, cele m a i i'Pnsibile
Făcînd abstracţie de fi bule le de Rchemă LateIH' t impurit> f grupa I ) ,

repere cronologice.
care aparţin mai curînd perioadei prebastarne, fibulele lnrc>gi:;trate în

zona studiată sînt fie de schemă Latene mijlocie (grupa, I I ) , fie ck :-;ehemă
Latenc tirzie (grupa III ) . J.:>roprii culturii P -Ij îi sint un11;Uoarele t ipuri
cu resortul format din 2 - 4 spire cu diametru mare ; II.3 = Yar i an t a,

(fig. 7 ) : II.l fibulă lungă, cu corpul uşor arcuit ; II.2 fibulă puternic arcuită,
Kostrzewski B 12 ; II. 4 fibulă, mică, puternic arcuită, cu resort format
de fier, cu resort lung şi cu 2 - 3 sfere de brnnz aplatizate, turnate dintr-o

de obicei din 6 spire, asemănătoare variantef Kostrzewski H ; II..5 fibul:l,
b) sau separat (var. c ), montate pe arc ; II.6 fihuh'i en

resort lung şi arcul simplu (var. a) sau lăţit triunghiular (var. b) ; II.7
bucată (var. a -
în tmghi drept la cap ; III.2 = varianta Kostrzewski M (cu coarda in faţă ) ;

= fibula de t ip Zarubinţî ; III.1 fibulă cu arcul drept, îngroşat şi îndoit
III.3 = varianta Kostrzewski N (cu coarda petrecută pe sub capul arcului) ;

unui tip aparte îi aparţine fibula „pomeraniană" de la Ghelăi �ş ti, singurfli
de acest fel din întregul spaţciu de la răsărit de Oder (fig. 8 ) .
Pie:,;ele de centură ( fig. 9 ) sînt reprezentate în cultura P -L în prin
cipal prin paftale, care au fo ;-; t clasificate după cum urmează : paftale cu
placă triunghiulară (grupa l, cu numeroa;;; c analogii în spaţiul nord-ger
man, dar şi în cel sud-est european) 13, paftalele cu „cioc" (grupa II, spe
cifică pentru cultura P -L şi mai ales pentru necropola de la Boroseşti)
şi paftalele din bandi"'t îngu::;r.ă (grupa III, din care fac parte şi piesele cu
ureche de fixare - Osengii.rtelhaken , larg răspîndite în spaţiul Germaniei
mijlocii, fig. 10). Cataramele nu apar decit extrem de rar.
rite în necropole aparţin unui singur tip, specific culturii P -L, care se
Ou excepţia cîtorva exemplare de factură celtică, brăţările descope
caracterizează prin partea centrală îngroşată (goală la interior) şi decorată

şi prin capetele subţ;iri, uneori libere, a l t eori înfăşurate (fig. 11, jos dreap ta ) .
Colierele în formă de coroană de la Davideni, Ţibucani şi Zalesie,
toate descoperite izolat, sînt de tipuri uşor deosebite (B, E şi F), reprezen
tînd probabil trei faze consecutive de evoluţie .a formei (M. Babeş, I. Un-
12 î n lip sa unei noisi5tcrrntizări, la ui.-clulactual al documentării; p entru principalele

forme ele filiule din culturile şi gru p e l e .g.!rmunice ale epocii prcromauc recente c o n ti n u ă să fie
vezi în special
folosite tipol ogia şi nomenclatura lui J. K ostrzcwski (1919, p, 12 - 4,1).
articulate
.
J3 l'cnlr u s1iaţjul uord-gcrm:rn,
·
I I . I-Iingst 1!JG2� î1i Europa <le sud-est ,
(tipul I.2) e
în afara arici P - L , paftalele cu placă şi p i esă de fixare la c u r ca intr-o balama cu
za de slrmă I I = tipul P - L s răspîndesc şi în medii1l dacic (ln principal în complexe

din sec . I J,c.n. : Orlea, Os.trovu ,Şimian, Piscu Crăs;;mi, .Bratei, Altimir),: în .urma · c olltactelor 'cu
valea şi (M.
bastarnii, iii timp ce acelea cu balama cu ax ( t i p u l I, de ex. S i ghişoara-Wlctenb e,rg) .au fo_st
preluate din mediul celto-ilir din Savci u Dunării pannonice Babe? 1 9 83).
�I
2 �: !
�·
�I
·I I
6�
�
7 �
.�) . - . · - .
mij
locir, I l l - de schcm:I Latcne tfrzie).
Fig. 7. Tipol ogia fibulelor din culturn P - L ( I I - ele schemă Latene
taru l969 ). Deşi nu au apărut într-un context arheologic clar, răspîndirea
nord�vest care . a dus la naşterea. culturii P -L (cf .. şi K. Tackenberg 1972,

lor (fig. 12) este evident legată de . acee�tşi deplasare de populaţie dinspre
p. 253 şi Z. Wozniak 1977, p. 276).

Mărgelele apai· frecvent în mormintele P -L de femei. în cantităţi
p erlele din pastă policromă (II. 3 :-5 ) , ambele de provenienţă eh�p.istică

mai mari se intilnesc perlele de sticlă cu folie interioa.ră de aur (I. 1 ) şi
(fig, 1 1 , jos stînga), în timp ce mărgelele de lut sînt rare. Mai trebuie men
tuburile spiralic e (saltaleoni ), lanţul'ile orna.mentale şi diversele garnituri

ţionate şi alte piese mărunte de podoabă, precum perlele şi verigile de metal,
(fig. 11 sus).
1 96
197
c � o
==---
'---'0:...--r�1:=::=====-- 3
Fig. 9. Paftale şi garnituri de centurii din cultura , P- L .
Despre armament-u,l purtătorilor culturii P - L n u se pot spun e - dccît

puţine lucruri.
::i:bia trei morminte cu arme, din care doar două cu echipament complet :
Dintr-un număr total actual de cca 360 morminte se cunosc
l\f. 29 de la Boroseşti (cu sabie Latene mijlocie, umbo de scu t dreptun-
198
I �-
I
c-Î
-
.,;
,,
,.
199
· �
�1 2 �
�
111
v
: .�
V�\
.
.
,
� I �\
// , . j: I
,
1
I
'· .
I . -
�
)
i �t :
� \";;}
I _\ <
- \.__./_.„.
' ' \?{'
:\.> \\\
1--------i
Y'> '• '>>-
VI
\ �
C
a
-�?I,'.
�
LI
vu
J
I
I
1 ·
I .
_. J
F ig. 1 1 . Podoabe m�lruntc din metal, pia tră �i os (sus), mărgele de sticlă ( 1) �i din pastă de sticl:l (U)
şi llrăţarii din bronz de Up P - L .
(sabie, umbo rotund şi garnituri de scmt, cămaşă de zale şi două vase de

ghiular, vîrf de lance, cu-ţit, fibulă II. 3 ) ş i mormintul izolat de la Ră cătăn
bronz). Vîrfuri de lănci şi săgeţi, de t;ipuri diferite, au fost descoperite şi în
reyilor, fac parte din depozitele de fa Negri (lan\;uri celtice de centură,

unele aşezări. Alte piese din echipamentul războinicilor, respectiv al călă
!00
diit fiei·), · Trnşe:')ti, Bravieeni �i Bubneci (pie;Se de · l1a1·n a:�itment �: 'cf.
·
G: 13. Fedorm· 1960, p. 9 Şi fig. 1'; A . l\L Tallgren · 19'.qi:i, p. 156 urin. ' �1
210 urm . ) . Ză,lmlele aparţ,in ' fie tipului <:.� t ic, a�<Hnmi.it �citic ( c�u ji�a.lii
arcuite, termi nate fr1 butoni �ferici), fie tipulni ,-e ; t i c I.a.tene (z:ibaH.; .:c'n
verigi ) . În depozit ul de la Truşeşti ( inedit) cele 11ou�'t tipuri ;;:;e asoc ia� .ă . :
.
· F i g. 12. Tip ologia şi difuziu nea colierelor îu ' fonriă de coroană (tipurile D - F ) .
l:IlONOLOGI !\
Cronologia rel::1tivă, a culturii P - L se întemeiază î n principal, cum

era şi de aşteptat, pe analiza combinatorie a descoperirilor funerare.
La Poieneşti această analiZă arată că anumite tipuri (oala HI D , urciorul
V A, fibulele II.5 şi III . I , paftalele cu ·plac:L triunghiulară, I . 4 şi cele în
bandă, cu ureche de fixare; III .3, perlele cu folie de aur şi tuburile spira
lice) sînt mult mai frecvent asociate între e l e decît cu celelalte tipliri.
Ele formează cea mai marcantă şi mai bine reprezenta,tă grupă combina
torie de la P oieneşti, notată convenţional cu sigla X; Sensibil mai ·săracă,
mai puţin consistentă, este o a, do ua grupi"ti co1nbinatorie -;-. grupa ;Y� al
-0ărei tjp director este brăţara de tip P -I.1 şi care cuprinde d,e .asenienea
castronul I , fibulele II.3. şi II.4, ocazional f:bula III . I , paftaua cu balama
I . 2 ş i · mărgelele din · pasti"t p olicromă .
şi Ia B oroseşti, . in ciuda· unei inar i prop<?:r ii de: rii o1'ininte .fară
' . · ·
ma( t
inventar (43 :% faţă .de numai 30 /� la Poieneşti) 1 ; se pot distinge <ii.ouă .
grupe combinatorii. Una dintre ele este destul d'e" bine conturată ' :Prin
asocierea mai frecventă. a castroanelor I , oalelor III B şi III C şi urcioare
lor V B cu fibulele II .3 şi II.4, paftalele cu balama I . 1 - 3 şi cele cu „cio<i.' ! ; .
!Ol
I I . 2-E>; hrăţ.ări1 e de tip P - L şi m ărgelek din p ast:\ . Printre acestea sînt
unele tipuri care apar �i h1 P o i en e ş ti , ţ;i anume în grupa combinatorie Y .
G rupa î n di scuţie a fost nota,t::'�, î n consecinţ,{i, i:; i l a Boroseşti c u si gla Y.
' c a de-a dou�1 grupă eombinatorie de la B oroseşti nu poate fi decît Yag
c on turată , şi aceast�1 nu a,tit prin asocieri repetate d e tipuri, cî l; prin
faptul că ele nu ap:u n i ciod a,tă. sau 1loar foarte r:w împreună, cu t.ipurile
gru1)ei Y. E ste vorba în prin cipal de oalele Ill D !:'i I II E, fib ul a . Ill .1,
p aftalel e I . 4 şi II .la. Prin am1l ogie eu sitlmţia de hi, Poieneşti, Rce ast::\
combina.ţie a fm;t n otat{L ţi ;tici cu sigl a X .
Rela.tiva, c oncen tnne a monnint.dor diJ1 grupa X în zona d e mijloc
a cimitirului, ca, şi î mprejumrea. că1 î n E uropa. nord-c(�ntrală fibulele Kostr
zewski H ( = tipul nostru II.4) �i paftaJele cu ba l a m a, (l . 1 - 3 ) . sînt mai
recente d ecît fibulele de Rch emă, Latene t irzi<' (III . 1 ), i·espectiv paftalele
triunghiulare simple ( l . 4 ) 14, amUi, eă, b B oroseşti gTupa Y este nmi nouă.
decît grupa X şi că. în aceeai:ti online nebuie plasate şi grupel e corespun
ză.to<tre de 1::1 Poieneşti 15• Avem i.�şadm· de-a face cu două faze d istincte de
evoluţie, comune a m b e l or necropoh> . O d eo::-ebire cro n ol ogi c ă există. d oar
în sensul căi frecventa m:::n imă. a înmormintă rilor :-;e situea,ză la P oi en est i
în faza I, iar l a B oro seşti în faza II , ceea ce ar i mpli ca eventual şi p osibi
litatea ca, necropola, de la B oro;·w:;; t i :-;CL fi început puţin mai tîrziu şi să fi
dura,t ceva mai mult decît a ecea de l a P o i en eş t. i ( fig. 1:1 ) . Trecere�L d e la,
Fig. 1 :1 . H cla ţii le croiwlogiee

dintre necropoleleP-f.
I- I l I fazele cultmii J >- L ) .

(X , Y , Z grupe combina torii,
o fază la ce�Lla.lt{L s - a, pdn•cut în cele d o u ă necropole a,prnximativ în �teela.şi

Ump şi poate fi expl i catri,, eel puţin în parte, prin imigraJ'ea UD.or noi
gr upe de popula,ţ1ie, cm·e au a.dus din spa,ţ!inl germa,n i c originar noi tipuri
de obiecte (fibula II . 4 , paftalele cu bala,1mL J. l - 3 ş . a . ) .
p c baza analizei combina tori i a necropolelor, v e z i H . lJ a ch man u 1 960, p . 2:J4 urm. şi pL l ;

1 4 Pcutru i.:rnnologia rcla livi1 :i di feri telor tipuri tl e fibule ş i paftale i n spa puJ gcrma u ic ,
l i . Jiingst lH59, J'ig. 1 7/<L

H Pe haza primelor '15 morm i n t e dl· la Poicneşl.i, n . J\ . MaCinski (Hl66, p. 83- 88)
ajunsese s:I separe, intuitiv, o gru p ă timpurie şi una mai Urzic de inmormintări, care în linii
mari c orespund eu gru p e l e noastre X , rcsptictiv Y, dar argumentarea ordinii de succesiune prin
stra tigrafia orizontală nu era suficientă, aşa cum nu este nici astăzi, ctud - deşi numărul mm·
m i n telor a ajmis la 1 52 - o grupare pe faze nu elite încă evidentă. Un ar g ument dedsiv pentru
Poieneşti, Boroseşti şi Dolinj1rny.

stabilirea acestei succesiuni rezultă din comparoroa c elor trei necr.opole mai importante :
202 ·
În sfîrşit, cimitirul recent descoperit la D ol inj an y ilustrează faza
şi cea mai nouă, �1 culturii J> - L . \ ici p ut em distinge un orizont
mai vechi de înmormîntări, cu fibule TI.3 ::;i H A şi brăţări de tip P -L ,
:a III-a .
care corespunde grupelor Y d e la, Poiene.şti � i Borose:-;; t i, respectiv fazei a

II-a a culturii, şi un orizont mai n o u (grupa combinatorie Z), in care apar
fibulele Latene tîrzii tip III .2 şi III .3 ( a�a-numit.elc „geschweijte Jh:beln"
- variantele :M �i N după .J . Ko;:.;t rze;,v:�ki 19rn, p. 37 urm . ) . Pentru carac
terizarea acestei a III-�1 fazc a culturii P - J, ar mai fi de amint it predomi
narea inmormîntărilor în groapă, absenţa. oricăror pi e se de centură, precum
şi formele evoluate de cas troane �i s t r�khini întîlnite h1 D olinjany. Tabloul
din fig. 14 redă rep art izarea pP faze a tip ur ilor caractt>ristice de obiecte,
la nivelul actual al cunoştin ţelor noastre.
Cele mai vechi morminte P - I. (grup�" X = faza l ) corespund perioadei
timpurii a, epocii preromane recente :.t fierului (fiingere 'Vorrihn i8che E1:Ye n
zeit, după Ir . 1-fachmann 1960, p . 3;31 urm . ) . Tipul director al fazei a II-a,
este strîns inrudit cu varianta Kostrzewski H, care apare abia în perioada

fibula IIA (2 ex�mplare la Poiene:;tti, 30 la Boroseşti şi 7 la D olinjany),
următoare. În consecinţă, se poate afirma c::-t necropolele de la Poienei;; t i

şi Boroseşti (grupa Y), probabil şi aceea de la Lukaşevka, au fost utilizate
�i mai departe, într-o vreme ce eorespunde primei etape a perioadei mij
locii (frii.he Mittelp hase ) după Hachmann. În aceeaşi vreme se încadrează
işi grupa mai veche (Y) de la D olinjany, în timp ce aceea mai nouă (Z),
oadei mijlocii (spăte JJ:fittelphase ) şi cu perioada tîrzie (Spiitphase ) a

respectiv faza III a culturii P -L se sincronizează cu partea finală a peri
epocii preromane recente.

Comparînd cu zone mai restrînse, evoluţia culturii P -L coincide
integral sau parţial cu fazele H h - d ,în sudul provinciei Holstein ( H. HingRt
1959, fig. 17 /a), II h - c în sud-vestul l\iecklenburgului (H. Keiling 1979,
(H. Seyer 1982, p . 16 - 22 şi pl. 2 4 - 25 ) , precum şi cu f�azele I - III

p . 31 - 3 7 şi fig. 12) şi II b - perioada de tranziţie în Brandenburg
ale culturii Z arubin ţ i (K. V. K aspurova .1981, p. 16 - 18). In · cronologia

celtică (cf. W. Krămer 1962, p. 30i'i urm. şi fig. 1 ; H. Polenz 1971, p. 31 - 43
şi fig. 58 - 59) cele trei faze ale culturii P -L , definite pe baza ·ana
lizei necropolelor, corespund aproximativ perioadelor Latene C2, Dl şi
D 2 (fig. 15).
dificile, datorită, aspectului lor în general unita.r �i lipsei de situaţii strati

Cronologia relativă, :1 a�ezărilor P -L ridică. probleme mult mai
grafice relevante. Cu toate ace,;te�t. c redem că putem porni de la separa

rea aşezărilor în care apar amfore rhodienc ştampilate din anii 210 - 146
î.e.n. (Lunca Ciurei, Boroscşti, B orniş, Lukaşevka II ; la Kruglik o ştam
pilă de Chersones cu aceeaşi vechime) de acelea în C3.cre asemenea importuri
timpurii lipsesc ( Ghelăieşti, Boto�ana, Tirpeşti) . In măsura în care nu
trebui să fie mai vechi. Faptul că în aceste aşezări au apărut fibule III. 1
este vorba de o situaţie întîmplătoarc, aşezările din prima categorie ar
(la Poieneşti ş i Kruglik), caracteristice pentru faza I a necropolelor, ş i

„căţei d e vatră" d e tipul I (Boroseşti, Lunca C iurei), î n timp c e î n aşeză
rile din a doua categorie întîlnim fibula „pomeraniană" tîrzie, „căţei de
vatră" de tip II şi forme mai evoluate ale ceramicii P -L şi autohtone,
pare să confirme supoziţia noastră.
.Amforele rhodiene ştampilate oferă şi pentru datarea absolută a
culturii P -L un important punct de reper, care are avantajul de a fi
direct corelat cu cronologia lumii clasice. Pe acest temei, începutul locu-
203 ·
• .
i
'
I
'
20�
irii în aşezările din grupa veche trebuie 1)lasat în cursul p r ime i j um ăt <1ţ i a
sec. II î.e.n . şi, avînd în . vedere probabilul sincronism. intre aşezare �i
,
necropolă, la Boroseşti, putem presupune că primele înmormîntări ele: acol o

(grupa X) au avut şi ele loc înaintea sau in ju rul anului 150 î . e . n . R ez:ultC
de aici o datare a în ceput ului cultnrii P - L în i)rima j umăh�te a sec:. II,
Crunobq1t I
aboo l u ti I
I
i
·. 200 i
i.e.o. î
. :�sv �i
� '
.
. fOQ �
D1__1_,
-+-- 5
.·
O
li
D2
I o
I
1 · ! '. ' ]I
Fig. 1 5 . Tablou cron ologic c omparati\· al epocii preromane recente a fieruh1i în centrul şi estul
.E uropei. ; •; •
cel mai tîrziu pe la 1 5 0 î.e.n . , care c oi n C ide cu datele propuse de H. Seyer

( 1982, p . 20 şi fig. 2 ) pentru, fazbi sa, II bl şi de H. P olenz ( 19 7 1 , ·p : :41 ;
mai nou A. Haffn er 1 9 7 9 ) pentru p e rio a da Latene C 2 . şi care este cu trei
pînă la cinci decenii m ai timpurie dedt începutul epocii preromane recente,
după Hachmann ( 1 9 6 0 , p . 258 ) .
D ata fi na lă a culturii P -'--- L era pînă de curîrnl plasaUu la mijlocul
sec. I î.e.n. D up:t. descoperirea necropolei de 1:1 D ol inj an y , această clatili
trebuie cobori1 ,-t cu c:iteva <lecenii, pin�t către :c;fîr�itul :c;ec. I . î.e.n. , în:con
cordanţăi cu cronolog-i�t a bsolută în gc·neral acceptată. pentru etapa tî.rzie
a epocii preromane recente din E nrn}Kli nord-centraEt, respectiY pentru
p eri o Dida Latt' ne n � in mediul celtic.
.
O HI G I : \T.\ I TL1T nH P - J,
E ste de la sine înţ ele' c·t n u m a i prin de,'- lu:;; i rea originilor culturii
P-L poate fi iclentificatil pani,1 iniţ ialit c"t pnrr M orilor ei şi, astfeli se
dobînclm1te un argmncnt dec i ..: j ,- pentru dett•rminare<1 etnică �i acestei
pop ul aţii . Imp licit am formulat premi:;a acceptată astăzi ele · aproape' "toţi
specialiştii, după care apariţ ia eul t ur ii P -L in spa t·inl de la răsă.rit de
C a.rpaţi, unde nu arc nici 1m frl ele a ntecedente, este explicabilă nu1'nai
prin imigrarea unei grup e e t nice ·
Pînă de curî n d , necropolele de he Poiene�ti �i J..1ukaşevka at1 fof>t
:-; ti-;\ i n e .
privite ca reprezentante ale un e i culturi constituite în tot al i ta tea ::;i stri.1c

turarea specifici"\, a elementelor ei incă clin sp�cţinl originar. Această op t id
era j ustificabilă la, un stadiu al cercetii.rii, în care cultura în discuţie era
analizată doar pe baza celor don�t necropole eponime, a1)arent un i t are ca
facies şi cronologie, şi i)ărca logi c ea s1xlţiul ei de origine să se reducă· la
una din grupele regionale germ a ni c e ale epocii prerom::me recente a fierului
din Europa nord-centrală. Astfel, Hachm:1nn ( 1957, p. 8 7 urm . ) a dmitea
iniţial că populaţia îmnormîntati1 la Poieneşti putea proveni din sudul
205
(azi numit {L grupa G uhen ) a, culturii J aKtorf. Aceast ă localizare a fo..,;t
B l'andenburgului, mai precis din aria a-şa-numitei grnpe „lusaeierw•r
pl'elua.tă. de D . .A . l\facinski ( 1 966, p . Hl urm . ) , doar că, d up ă pi'irerea
pome1·a11iene tîrzii. I > upă. K . T ackenb erg ( 1962/63, p. 41:-� urm . ) , zona a stfeI
cel'cetătorului lening:r:1.dean, ar fi fost vorba de 0 grupi.\. regi on ală a, cu lturii
definită N;te pn•a restrîn�ă ; iw lîngă. grupa „lusaeianil � ' din L au si t z şi Silezia,
i nferioa.ră., spaţiul de origi n e al cultm·ii P - I1 ar mai î n corporn, �i grupel e
.Jastorf din sud-vestul B randenlmrgului,· u ord -e stul S a xoniei şi Anhalt.
Pentru a do v ed i un i ra11.sfor global a l culturii dintr-o zonă, s trict
delimitată, a l u m i i germanice ar fi tre b u i t îm{t ca !n aria, de origine, definită
iniţial de Hachmam1 şi Maeinski mai re str îu s �i de Taekenberg mai l a1g,.
să existe mon um ente tipice în care :-:il, -:e regăsească - într-o i;; tructurare
!'imilară - ansmnblul elernt>nt.elor ele rit, ritual şi port , precum �i tipurile
RoroReşti şi Dolinjany). en asemenea c:,irnitir nu există în aceste regiuni

prin cipale ale eeramicii �i i11veuiarului uin 11ecrnpolele P -L ( in clu:-;iv
şi nici în vreo altă. grupă culturali"'t gennanicil. a epot'ii prerom an e , a.i:;a cum
însuşi Hachma.nn ( 1 H 7 0 , p . :·rn6) a. t rebuit ;;:ă, con sta.te mai tîrziu. Şi nici
n u putea. fi altfel, d in moment ee ehiar înt n' difrrit de necrnpole P -I,
există deMehiri eare n u sînt n u m a i d e n at u r:\ p1·on ologfri:i , ri S(' e xp li c ă şi
a.firmaţfo p o at t\ fi (·01 1Yi11gător ilu stra t ă ptin urm :l t or nl t·'\ L'mplu : fibulele
prin originea variată a diferitelor elemente culturak constitutiYe. Acea;;t.i1..
cu s fere de bron z II . :> �i paftalele in ha)l(l i'L cu un'('ht> dl' prindc1·p. III .:1 „
caracteristice p e n t ru grnpn eombiu a t orit' X tle l a, Poiern•:;;t i, lip ses c la
Borose�ti, deşi în ;weea�i fa ză t i mpurie ( I ) alte t ipuri cu funcţionalitate
i dentică (fib u lele Il .3 �i J J I . l . paftaldt' triunghiulare f'imple 1 . 4 ) apar .in
ambel e neţropole în r a m it rq i a pro :x i mativ egale.
În r;tadi ul a ctual a l 011 1 0<1 -:terii . a n alo gii l e clife1·itelor el e m en te ale
cultm·ii J> -· J_, sînt foarte larg =:: ( neuniform 'ră.spînditc. În linii mari ele
acoperă întregul sp a.ţi u oeupat <le (·ulturile gNmanke ale epocii prel'Omane
recente a fierului (fig. l fi 1. :-:: enmifieatiY este în s:1. favtul dt un el e paralele
apa1· în tot acest spaţiu ( d e t' X . el'T·arniea gr o s i er ă b:ubot.inată.) , în t imp ce
altele se întîln er;c doar în anumite z on e şi l ip s e sc - d e sig·ur nu în t împlăt OJt
- în cel el alt e (vezi h ă rţ i h· de ră "pîndire fig. fi, 8, 10, 1 2 ) .
A stfel, dacă privim :-:qiar:H rweropola de la Poieneşii, vom eom;tata
că pafta.le!<> în bandă. rn t!l'l'elW de fixa.re (III.3) î�i găsesc an alog-i i doar 1n
Germania mij lo eh' , paftalele cTiunghiuLnei cu Rau fără, balama (l. 1 - ±)
în nOI'dul Germaniei (fig. 1 0 : , filmlele eu sfere de bronz turnate împreună
(II.5 a, - h ) mai ales in i n ;; ul de din sut.l.ul :'.\Hrii B a.J ti ee : Fyu , Bomholm şi
G o tland ( fig. 8 ) , în sfîr�il.. t irl i gel e de cern.urii.. III . 4 :-:: i �mu mi t e forme şi
o rn amen te de va,se în ;;paţ iul . . e,.;t -genrrnnic'' de Ia Ockr �i ViRtula. La fel,
întîlnim a n alogi i pentru t ipurile de l:t B oro:::e:;; ti fie la Yef"t de Oder, predo
minant în:-ă, în nordul G Nmanil'i (liaftalele triuughiulare l . 1 - 4 , ră.�inil,
de urn:1. - Urnen hMz, ln:-:trni1 o:uc de pia.tră.), fie la est. ( cîrligc de ccntur{L
eu pie:-;ă mobmL 11.�� ) , uneori i11sr1 =:: i de o parte şi de alta a, flu-viului ( cu\i-
1a�c tip •":i'ieh elmesser, fil.mlde l I . .1 ; fig. 8 ). Acelaşi tablou îl ofer(L �i r(�spîn
d i rea paralelelor pentru lmt>k d('sl·operiri ti p ic e din a şezări : fibula, „pome
ran i an ă " de la Ghelă.ic�ti proYinP dint r-o zonă hilw delimita.t ă, anume
M e ck l enb urgul de ei;t �i insul<l lhi.gen (fig. 8), în timp ce originea no rdi dt a
: . d tlcilor eh• vatriV ' de tip B oro:-:e;;:ti ţi Ghclăieşti l' i'lte indica,irL de n u m e
rnasele analogii d e la Elba inferioară: (lin Iutlancla, insulele dan<>ze şi chiar
din :-;udul Suediei (fig. 6 ) . În t::f iqit, dintre colierele în formă de coroană.
din al'ia P -L, cel de la D?"Yiden] - tipologic mai Yechi - se leagă în
206
p rin ci p al
de nordul ·Germanit;i şi Danemarca, spre deosebire de cele ma.i
evolua,te, de ht Ţibucani şi ZaJesie, care au analogii doar în spaţiul de la
r:lsă.rit de O d er (fig. 1 2 ) .
� realitate obi e c t i v ii ne duce obligatoriu la conclu�ia d-O:pă
car e cult.1ll'a P - I�
Aceast
nit a ap ărut ca urma1·e a unui transfe1· de cultură. glo-
L�
��--x:::-->�
CJJ 1
lilllllJ 2
fi]] 3
Q4
1 8°
I 06
I
· �7
I ITWl] B
l �s
J ·' i /i. l G . C u l turi �i gru p e a r�a-0logicr in l· en lrul )1 e s tul L u ropcl c �t ! re n: i . !ocu1 .;; r c o l u l u i I i . e . n . :
. 1 ('.>:�to-dacl!, :2 P - L . :i /. � r·1!ii n l l . 4 Prze\n;r>k. Ci O ks>·wic. 6 ( ; u h e n ( .. lu ,a c iJ n :l " ' ). -;- E lb n -S::w l c> ,
S E l ba 1 1 1 i j l oc i e - l l a Yc l . � i 7011:1 lacurilor d i n :liecklcnbuq.nt l Oe• ;q d. HI \\"n rn nW -!J. ll r'.l O d c n • lu i ,
1 1 .Jaslorr, 1 2 l u U n n d.1 ck· ;u d. 1 :� l u l land'.l c c n lm l:l. 1 4 lutla n da d � n ord. 1 5 :\"icnbu r:;,
; 1 : h : obyly. 17 f'Echu\ . 1 · �- atl-nt (<: e i i k :l i.
n-�rriit < 1 a ,p·niu' u · �H·m,rnic i n :-;pa t i 11l est

da cic, ::tf;>a<lar i11 urnu unt-i mi�c«i ri li1k:.1l'e . . · rnple . intre două arii bine
bal �i u n i c , J i 1 1 r r - o zon:1
delimit a t e . D i mput1·i'd. �1n·m cl r. ·p t ul ,-:1 pre..;upunem 6i mi o;; c c"trile migra.

torii care an cl n ;-; la n:: :-;: rerea ;tc:e:-- t ei c:uL uri a u pornit clin z o n e diferite ale
-: cehi i Germanii ( î n :-;en-- ul b ·g da ac-e-.. ru i con -Tp t ele Tacit ) , :- - a u împletit
11e p arc ur ;:; într-o mi�f'CU'e mai a mpL � i a u du,.. . in n o ua p a t rie, prin selecţia
-
-şi regruparea diferit elor demen t e , la formarea unei noi oom wn ittiJ i etnice
·şi a unei 11 0 1: uu.lt u ri ( llI . Balw:-;: 1 9 �3, p. :2 10 - � l:) : itlem 19 78, p. 15 - Hi).
Av in d în vedere c a racterul in gen eral unitar al de:scoperirilor fune
rare P -L timpur1 i , trebuie adm i s că mi.�carea principaffL s-a, declanşat
pe un spaţiu hLrg apro xima.tiv in aceea .;; i vreme - fa începutul epocii
· 1m:.romane recente a f i e rului ( în definiţia, lui Hachmann) . Pe de alt ă parte,
-combinaţ�iile de tipuri mai tîrzii ( gn.11)ele Y şi Z, respectiv fazele U şi III,

ilu::;trate în special la B orose�ti şi D olinjany) nu pot fi explicate decît prin
aceea că hL anumite intervale, pînă. într-o vreme t îrz ie (mij locul sec. I
a.ducînd cu sine noi o bic eiur i funerare ( incineraţia î n groapă) şi noi tipuri
î.e.n. ) , în răs::liritul D aciei au sosit noi grupe de populaţie germanică,
207
de obiec te (fibulele II . 4, III.2 şi Ill .3, paftalele cu balama, I . 1 - 3, p andan
re�atiY tÎI'.zii din aşezări (ex. G-heliiie�ti) , precum ş� de .· 1'Ucce8iunea tipo

tivele-căldăruşă). Această prefmpuncn>: ef;te confirmată şi de unele contexte
zona noastră.
logţci"L res}lectiv eronologicil. a, eolierelor în formă de coroan ă ajunse în
Principala. contribuţie a fost da.tfl, tle aria, eult.urii .Jastorf dint re Elba
şi Ocler, din Holstein pini\ în LauRitz şi Ailezia inferioar<'i, un de se înregii'
treaz�L ceh' mai numeroaf.le analogii ale (·ulturii P - L ::;i de m1Clf, deci, va
fi llrovenit marea majorita.te a p opulaţ i ei imigrate în D acia. In această
mişcare au fost însă. desigur antrena.te şi grupe din Iutla.ncla şi insulele
dan eze, din regiunile de la vest de Elha inferioară �i - în dmmul spre
sud-est - din spaţiul de la, răsărit de Oder.16
AYem a�adar de-a face cu o mi�ratfo polieeutrică , c a.re s-a, desfişurat
în mai multe t'ta.pe, respectiv valuri . pe durata a ma.i bine de un secol.
Pre1mpunînd <:i't este vorba, în general , de grupe mici ele populaţie, scin
date din conrnnităţ.ile lor iniţ;htle, eare -;; i -au pără,sit ţinuturile de baştină
�i s-:u1 reuni t }JP pa.rcur,.:ul (kpla1;ării in noua patrie, nu este de aşteptat
ca a ceste migratii �;ă. due;t. la o intrernprrP hrn:';că, a locuirii în zonele de
origin e . :\foi curind e:<te dt> a ':' lt·pt,1t ea ele s{� fi provocat d oair o scădere
geografic :;;i <·ronologk· l imitară. a, muuii.r ului de descoperiri. Ace�t:-1 pare

a, densităţii populatieL rl'fh•eta t il. in rabloul arheologic printr-o reducere,
să, fie cazul grupl•i .Li ,.:rorf din )frcklenhurgul de i'U d-Yef:: t , m1de H. Kei
ling (19 7\:l, p. 4:! - .�1 1 1 <t ol>t-;ervat „o Rcădere bruscă, puternică, a desco
peririlor" la incernnul iazei II h, eu a lt·e cuvi nte chiar in vremea, apariţiei
culturii P -L în Daf·i a . E>:te po!'iuil C<l, la o aamliză. mai at('nt;'l, �i în �Llte
grupe ale culturii J�� :-: t urf sJ fie Pe�izatc fenoml'TIC aş:emănătoare.
Altfel &t:1u luernrile i11 'pa,ţiul de trecere de la ră;e.;ărit dt> ·O der,
pînă în valea mijlotie '' � i,.:nului, unele deocamda.tf� nu au fost înregis
trate urme Rigure ale · t <:•"lor migrl'tţii. De a.ici r ez ul tă. că. viitorii purtători
a.i culturii P -L nu a u fftc·m halte mai îndelungate în drumul lor spre
�mel-est, fă.răi Îllt'�t a. ex drnle Yiit oare (le;,:eoperiri, pt:' haza eărora căile de
depla,,_are �i eventuale l1!g:1.: uri in ,;; e u" inYers, eu spa,ţiul uriginar, vor putea
fi mai bine precizate \ d . �i Z . ·wozniak 1 9 7 7 , p. ::!· 7 G mm . ; in fig. G/e, el
ilustrează. o piesă, de la Zag-<1!·zyn. di s·c r. Kalisz, pentru <:an'. F;ingurde a nalogii
sînt cirligele de eent ur<-t : i p I I . 3 de la Horo,;;e �ti, fig. 9).
CO'\SHIUt·\ŢU lSTOHICI.:
Înci't de la publicarea :·�, pol'tn�ni gr:·neral ele :-.ăpăt ur i , R . Vulpe
bastarnilor. Cercetătorii rom:llli (�f. Ba bl'� HI 7"0 b ; V. Dupoi 1 971 ; S. Teo

( 1 933 ; idem, 1955) a atribuit . ,ue("l'Opola c·n urrn.• D L•gre" ' de la Poieneşti
dor 1 9 73 �.a . ), precum f3i cei mai n rnlt i <·en·l'i ;ltori i'cffi etici ( G. B . Fedorov
1%0, p. ;}3 urm. ; D . .A . ::\Ialin'-l;:i H h H i , }L 94 urm . ; I. Y . Kuba.renko 1978,
p. 211 urm. ) sint � i a st0.zi de 21:� rcl'l' ('tt. purtJtorii c ulturi i P -L trebuie
identificaţi eu ha�tarnii i,.;tol'ki . Il e alt<t parte, l� . I-l aclunaun ( 19:) 7, p. 89
u.rin.), K. T�tckenb('rg (1962. fi3. }L -±2::; ; ,�i Fr. Rchlett<> (Hl77, p. 4-1 mm. )
au pu� l a, îndoială această, ide1nifi c-.n·e. înaink de t oat e d a.toritit presupu
sului decalaj cronologic între C::. a l a de încC'pnt a c ul1 uri i P -L , pl a i- a.tă de
1� Fări\ a in1 ra în de talii şi luln d in c <J!i > i d ernr<' <ic'ar unde n s c n: :inări cu ceramica Przc
worsk. a u t or i i rom:i n i care s-au pronun1 a t ; n prh i n 1 a ori�inii cuHurii P - L au plarnt patria
S . Tc•o d or H l ti /, p . 42), ceea ce, d��igur, Eil u1rrspu11<!e rcalit::it i l or arlH"ol ogicc.
initiah'\ a purliit ori !or a c r s k i culturi. in pri n c ir:i l .in �p<> \ i u l O d 1 · r-V isl ul:1 (H . Vulpe 1955, p . 1 0 7 ;
208
ei in jurul anului 100 î.e.n. sau chiar ma i tîrz iu , şi p r im a apariţie a b a star
nilor în is to r i c , încrL de pe l a 200 î . e . n . Dimpotrivă, H . \Venskus ( 1961,
p . ,207 unn . ) leagrl apariţia eultmiiP - L tfo „p r ium exp ansiune. a popu
Ia1;i ilor imehe, pri nt re (·int.• ii �ocolim �i pe b a sta,rni şi scil'i" . . Indiferent
df:'ll' aceste <leo sebi ti de păreri, în pri Y in ţ a c a rac terul ui germanic al acestei
culturi exist ăi un con seu;; ge1wral 1 7 •
.
, . Con trar reticen1elor exprirn a fr t.1e u nii dintre autori i amintiţi,

dUJlă }lărerea, noastră, între faptele arheologicl' analizate mai sus l3i infor
maţiil e l iterar e d t>sp re b,u:tarni există o l'oncor<lnnţă generală, care trebuie

pusă în eYidenţ,ă sub cele trei aspecte e " en ţ ia l e pentrn interpretarea

istoi'ică :
1. L ocalharea. Cultura. P - IJ este răspîndi l ă in spaţiul di n tre C arpaţi
şi Nistrn, în carn Stmbo (VII, 3 , 1 7 ) şi Ptolemeu (III, :} , i) îmegistrează
În :><:himb, ni c:i aeeasta, ni c i vreo altrL cultul'i1 de tip germanic, nu este

pe bat1tami, reRpectiv d i feritele lor triburi ( atmonii , sidonii �i peucinii).
cunoscută; in Del ta, Dunitrii (Pence ) , unde ac<.>la.şi Strabo (VIL 3, 15 ) ,

evident greşit , i i localizeazi't p e peu cini PI. Babeş H l 7 7 ) . fot n ord <le C a rp :J..ţ i ,
pînăi în regiurn..•a. izvoarelor Y istul ei , şi în Slovacia, trude, judednrl duprt
un alt pa saj clin P tol emcu (II, 11 , 10), locuhtu si donii, se intîlnesc monu
mente ale cultur ii F'rzcworsk din epo('a, L a.tene t îrzi e şi romană 1 i m p ur i P .
De aici 'le poate trage conclu z i a d't p urtător ii culturii P - L Re numiirtt
printre populaţiile c an• apar în izYoare sub numele de bastarni . U11ii p u r t ă
t.ori ai t u l tur ii Przewor,.;k si, · l'Ventual, ai culturii Z arubintî Yor fi foRt si
ei eonsicleraţi de autorii antici - pe cfrept sau ne <lrept - c.a bastami.
·
'
:2-. Cro11 ulog ia . În prez ent nu se mai poate vorbi de un decalaj de

timp C"on"idera bi l intre datele arheologice �i cele istorice priv i t oare Ia.
hast<uni . Pe tk o p a rte . cele mai vechi nwnţiuni deRpre aceş tia (Pseudo
Scymnos îDi, Trngu s PompPin,.;, Prolog. XXYIII şi, i n d i re ct , decretul
olbian pentru Prorogene,, , SIG 4, p. 7:37 urm . ) sînt discuta.bile din pun c t
de ve<l e re crouolo�âc :-;:L J.uprt păre rea noastră, nu vot• fi în nid un caz
d atate îna.inte ele anul 200 i . e . n . Este dealtfel cuno scut că între anii 1 7 9
macedoneni Filip al Y-lea �i Pcrseu ( cf . 1<". Papazoglu, 1 9 78, p. 161 -- 1 71 ) ,

� i 1 68, ba :;; t.arnii a n fost m ai mult. JH'ezPnţi în R akani, ca aliaţ.i a i regi lor
�tstfel c:T af;\ezarea. l or in spa1iul <le l a r;isăl'it d e C arpaţi a devenit efectivă

abini c:!trc m i j locu l '-'('C" II i . e . n . Acest fapt coneorclă în esenţă, cu dRta, de
început a culturii P - L d eplin const ituirP ( faza: I ) .
D ata finalrt a ace f:H'Î culturi (către sfir� itul :,;ec . I î . e .11 . ) devausează
cu nu mai puţi11 de tr('i secole ultimele informatii istorke despre bastarni,
<lhi nemea ll.1i D ioc· leti�rn ( E u\ ropius, I .X: , 2;j ) . D bpariţia c ulturii P - JJ
1 7 Exc cp(ie fa c e '.f . A . H om;lllu'·�kaia ( H l Gfl, p . P. :2 - 95), ciu p ă care c u l t u ra P - L este o

n1H11 rt1 a u t ohtonă, in C'<fl' pre z e n l a n n o r ek:11 e n t e J a s t or f. p orn er;1 n i e 1 1 e sau celtice s e <'XPlicii
prin . . c onh: ctl'!c p opnla ! i c i ]orale n! l ri l .> l'rile lnYeeina \ e sau 1 1 1a i indepiirlat c ' ' . l'c a c eea şi
Enie, u n i i �llriori ' orlH'M· de o culltE�l n 1 i x. l {1 . eu o c on1pone n t :1 a u t oh t onă şi u na hastarnt1 , in
�\J . Zaharia , -' ! . Petrcscu-Di111b1wiţa. E 1 ; 1 . Zf, llnri,'. J (J ';"1J. p . 58). în c c ne priYc�t.c, r:i m inem la
ems de asimilare \S . 'frodor 1 %0 . p . :·i \J : l'•l . ( \ l . lfabt"' 1 !!Ul. p. �:22- 2:28), c :i i n zona dat:i c O P xistil
mai tipice) �i c u l lurn gcrmani6t de l i p P - L . repn· Z l·nta l :i. prin necropoil' (supra nota 6) in care
în pa;·alel domi culturi distin c t e : cultura 1-! P l o-c!aC:1 (;:sP z:iri l r de la B ă i rt• n i �i Cncorăni fiind cek
i.u intilnim n i d u n ekmcnt a u ! ohton si prin ;:i 'edri ( n o ta 4) in care c era m ica geto-dacă a p ar e
într-o proporţie cu mult mai E1ieă dccît s-a a dmis ( n o t a 5), ca reflex al u n or conta c t e l i mitate
in lre cele doui"t popula � i i . '< ot:lrn, i n acl'astă ordine de idei, c ă p e n t ru Transih·ania secolelor
JII - II î . e . n . , unde con';ie\u irea diutrr dac i �i c el \ i a Io� t mult mai strin s:i, mai eYidentii,
m i :i \ [1 c:el lo-clacică s�'u claco-,· e l l ic ;·, Id. I. i l . Cri�a11 1 %U, p. 75 - l:14).

se vorh<.:�ie cel muJ L !n :ummite cazurL <le a�t·z:iri �an m•cropolc mix t e , nu !nsă ele o cultură
209
din ră,,;ăritul Daciei ar putea fi p usă , în aceste condiţii, în legăturr� cu
incercarea lms tarn ilor, con duşi de regele DPldo, de a trec� în im1să la, sud de
D unăre în anii 29 - 28 î.e.n. ( D io ( ' a ss ius , 1„1, 23 - 2;) ) . I n cep î n d clin acest
m oment, ei nu mai j o a că. un rol inde1wmll'Ttt în e-veni m en t el e istorice şi
ap ar doar oca,zional în i v.vo a re, p art i cip in d la o coaliţie sa u alta, de {l'uş
mani ai H omei ( de ex. in 8HA, Vita �fard 22, 1 ) . Astfel de rnen1;iuni
tirzii se vor fi referit, a�a r nm am a ră t a t <kj a , la p u r trlt orii cult.urilor
Przev,·ornk sau Zaruhinţî, carr e on t i n n ă ;-;ii Pxiste ;-:i în P1)0Ca romană.
R est rî ngerea ariei culturii P - I„ in fa za a I I I - a la zona � istrului m ij loci u
(unde Re Şi aflii ne crop ola de la D oliuj a n y ) a rn t ii eă ;-;lăhin·a putel'ii 1H1starne
a, in c rp ut îneă de la mij l oeul see . I i . e . n . , cl!',;ignr în irnprt>j urările , p entru
răsăritul D aeiei inxufieient preeizate de iz n>arl', alt' aeelor „incrpmpr1ta
D acorum" sub I� un•hh;ta.
3. Orig inea. ( ' ei mai (·o m1wten1i aut ori an t i ci ( S t ra b o , VII , 3, 1 7 ;
Ta,eit, Oerma n in, 46 ; Plin i u . IY, 1 4 . 1 0 0 ) atestă ol'igin<>a gNrnanid� a
b as tarnil o r din ră:-;ăritul D a dei. fftră a n e j nforma î nsă· dc•spre p at ria. lor
p ri mitivă sau de;-; pre t ra;-;eul migra ţ i ei lor. Împrejuran•a crt hastarnii au
fo s t considera ţ i cdli ;-;au e onfmula ţ i cu ('<'!\ ii d e 6U n' Polihin ( XXVI , B ) ,
Diodor (XXX, f r . 1 9 ) , T i t Liviu ( XL , ;) 7 , 1 ) ";'i Plutarh ( A e m . Pau l . �)) :-e
ex pl ieă numai pr in aceea e(t ei au Yenit p en t r u prima oară în c o n tact (·u
l umca da;-;id· i n t r - o \Teme i n care germanii nu er a u (· un oscu ţ i , n ie i ta,
realit ate, 11iei ea noţiuue etnografică: ge n eri d , ";'i in c arl' populaţiile „ bar
bare" de diu('olo de D unăre �i Alpi se da sific au îneă: dnpă schrma trad i
ţio nal(t celţ ii in ap·us - sciţ1:i 1 11 râsărit. ?\u trebuie d e C'. i uita.t cft bai-it.arnii
an fo;-;t p r i rn i i germani i n t n�ţi în sec'lm i stor i c ă , cu mult înaintea apm·iţiei
n o ţ iun ii 1k „ german i ' ' la (�ae;-;ar, a� a da r ge/'lll (l ll i îna i n tea rrrmauilor.
P urt ătorii culturii P - J� p ru ,·i n in iwincipal din i ntnfluviul Elba
O der, unde la gra.niţ;1 dintre era Yeclw �i era noui'i sînt atestate istor ice::;it e
triburi germanice din grnpa ,;; uphft ( cf. �i K . l) t•::: e hel 1 9 7 8 ) . A dm i ţîn d cil.
îu 1-remeRi a ugm.; tee cultura 10C";1I:l ,Ja;-;torf eMe german i că , trebuie a,ccep
tat eă �i pnrtiltorii cult urii P - J , , (·.art> .;; -au desprin s din acela�i cerc cultu
ral J a;�torf la înee1mtul epocii lH'eromanc re c ente a fier ului, erau gernmni.
*
Bastar n ii r,;int deci o p op ula ţ i e germanică h etero genă , constitui ti'i.

ca urmare a u nor migraţii din E urop<L nord-centrală. În împrej urfLri şi
din cauze încă n eeuno :-; c ut e, începind clin prima, j um ă t ate a ;: e c . II î . e .n . ,
grupl' ele lJO]mlaţ-ie di n regiuni diferite ale spaţiului germanic, în princi
pal din regiunile snebe, s-au clepl a s;tt xpre :-;ud-est, î n ca drul mai mul tor
valuri de migraţi e n e at es t at e i s t orie , d a r , c um am vi1zut , sesizn,bil1� arh e o
şi-au })ierdut - în con di ţiile c omp l ex e ale migraţiei - Ye ch ea lor iden tita t e
logic. Aceşti germa ni , care in spaţiul orig·inar purtau cle:-;ignr nunw diferite,
tribală , s-au regrupat în noi c omunit ăţ i şi ai1 deYenit cunoscuţi lumii cla
sice su b un nume gen eric nou, a c ela ele ba,;tarni.
culturale, după m odelul teoretizat de n . '\Vmrnkus ( 1961, p. 431 urm. ),

Avem, a ş ad ar, de-a face a i c i cu constituirea un e i noi l'ntităţi etno
prin desprinderea unor grupe din diferit el e c o mun ită ţi i ni ţiale şi antrenarea
altora pe p a rc ur su l d epla srtr i i s1)rc up nou spaţiu de lo cui r e , mai aprop i a t
sau mai î n dep ărtat de cel originar . In mJ;-;ura în care în noile co munit ă ţi
nu se pă.s treaz ă un nucleu tribal dom in an t , ele capătă in noua patrie noi
„ bas tarzi " - „progenituri din î mpereeh i eri n elegiui te " (R. �Iuch 1925,
denumiri . Acesta pare să fie şi cazul bastarnilor, al căror n um e s emnifică
p. 16) şi anume în sens ul de rezultat al ame,;;tecului unor grupe germanice
210
de ·origini diferite, încăkh1d principiile 1Tadiţf on ale al e en dogami ei tri
bale. D acă între nu m e l e Riclonilor ba,i-;tarni ( Strabo, VII, :3, 1 7 ) şi acela, al
sit.linilor <le pe coasta ::\lă,:rii Raltice (Ptolcmeu, II, 11, 7 ) ex i stă o l egăt ură
migra1;iile bast arnc �i-au p;1.strn t t.otu::;i identita.tea„ şi nu mel e tribal .

rea,lă., atunci s-ar putea presupune că, în anumite cazuri pa.rticipai1ţ�ii la
Aceasti1 ipoteză nu se confirmă, în:o:ă arheologic, că.ei, a�a cum r ezul tă din
analiza, materialului, „ fenomenul bastarn" se caracterizează în esenţă
prin amest ecul h eterogen de elemente etnice :-;; i culturale g erm ani ce .
Prin ha,sta,r ni, pc teritoriul D aciei ră :;:ăritene s-a desfăşurat un ep i s od
i mportan t de i s torie univer.'\ală . Ace�tia au descoperit aici atracţia lumii
clasice ::;i au deschis o eale pe e are t<e vor scurge !� ::;ecolele urm ăto are şi
alte populaţ.ii ale n ordului germa,nic, fc;,�cinate ele a.celaşi miraj al civili
zaţiei şi bog-.lţ,iei su dulu i . Niei una, dintre acest.e populaţii nu a rămas
definitiv in D acia, dm· este evident că impactul lor a influenţ.at într-o
.na1·e m ă.sură şi în chip durabil soarta i s tori că a sp a.ţiului carpato - dun ă
rean, a E uropei în general .
BlBL ! O C H ,\ FlE
B,-. b,·�. M. Hlfj9 : Soi du/c pril!ind (·;f,n>log ia si is lo r ia bastarJ> !'� ;· ! u . , f ibule/ pomenw ianii"
1 970 a : Hfrcnles di'cotwales ele dc'pols c!c lingols c n fer prolohislor iq11cs fai!e.� e n lfoumanie.
lirscopcrilci in in : S C I\' , 20. 2 , p. 1îJ 5 - 2 1 7 .
llomiin ia ) .
În : A rchH ozhl, :n. '1, p. 608.

1970 h : /Jacii .� i basfom ii. Î n : ?lfemA n l i q , 2 , p . 21-5 - 236.
- 'ifJ7:l : (î('J'111 anis<·h1• lali11r:c-iliich1· Einwandl'J'llllţftn im Rcmmc ii.\'f/iclt <la ](arpalcn (Ztt
<lem hwligcn S/and dcr Forscl111ny iiber dic Poiencşl i - Lukase/Jka-I< ullur{Jl'Uppe ) .
În : .1 cles du \ ' J J J < Cc,n!}ri·s 1 11/crn<•lional des Scicncc� PTCl1isloriq11cs e l Proiohis
ftJriq11es, :!. Bd!!ra cl , p. 20':" - 21 ::.
1 97 7 : J'e11cc· - Peucin i . 1n : P rn c·e, 6 . p. 79 - 1!5.
R ez u matul t ezri c il- d cn·1 ora t . Huc u rcsti.

1978 : J1oh/ona cenlrn/ă .•:i de nord in snolrlc I 1- T i.e.11. (Cu//11ru Poicneşli-T.11ka.�l'1Jka ) .
1981 : Thc J:aslanwe. În : S . \fa rinl''cu -Bi k u . Tirprsli. FJ'(Jm J>rd. hlor11 Io Jf i.,for!J it1 Ea.�lan
1 980 : L'n e//c gelo-dacr• penim mCJd,frrw uram fri i. În : S C IYA , '.îl. l , p . 2�) - :11 .
Homania. BA H , Int. S eric�. 1 0 7 . O x ford. p. HW �- 1 1 :\ �i fig. ::!24 - 228 .

1983 : l'aflafr Lalene lir:ii din s uri-tsl::l J:";1w{Jf i. h : S C ! \':\ , :>4, :l, p. 1 96 - 221 .
Bahcş, M . , Mihăilesn1-B!rliha, \" . 1 �170 · 7 1 : r?r1 nwnischt· lalh1r:1·illirh1· „ Frn' rbii1·k1· ' · <ms dcr
M oldau. In : !J1 , - ;i2. BcrH Gh. . p . 1':"6 - 1 % .
Bahcş, J\L , l 'n1 :i n 1 . I . 1 9tHl : lJu friihrs/1 'r:! i :1, :ril/icJ,c r1rrmC1r.is··l:i· Fund ;irJs dcr 1'1olila11.
Der I\.roncnlwlsriny l'Oil Dn„i<fr n i . i n : l lai:ia. "\ . :'> „ 1 '.). p. 28:; -· 2tl(J .
Babeş, ;\ -!, , :vf i ri �oi u , N . , Istrate, J\I . , Com;rn. •_ ; , Hil'(I : l/npc,r/ ;. r<'l iminar prirJ iJl(f rclzwrca
�ăpllluri!or de la Poicnr.�li- 1 u ; :1 . h : ..\ , :,.· .i!ohic•"i''' .i l a ir!ionulis, 2. p . :Jf; - 44.
c el,l i in TrunsilN:nia. B a i :: :\I,·. r e .

Cri�nn, I. II. 1 9 6 6 : J.fa.'eriale dac ic e din necro{Jolu , ; <:y:urrn <> .'(I l.'i11 m1·., fi ş i prt1b/('lna rapor-
.�·;·r, lra
lurilor din/re daci şi
BL\[ f, 1 8, ·12,
Dun:lrca :m-\' u l p c , E c . 1 924 : Clresliunu1 baslorni'or ' " / , g ri/uni ,·:: ,,1·p11/craiu df [ a Drago-
mirna. in : p . 1 7 7 - l t'· L
H J57 :
Dupoi, \'. 1 !i7l : Baslarn i i in Dacia. fn : .-\ l "B - l � l orii:. 2 1 ; . 1 . p . 2 7 - ;) O .
F eliorov, C . U . l�uka.; w�kij nwgi/ '11 i k . Î1� : E.S � l <·�coYu . u8. p . 5 1 - o2.
- H ltiO : .\"ase ltni� pr11tsko-dnes/rn1Jsl:ogo :m=:duu·c·· · .cr1 I' i i;;.•.1 rr hle-i i i 11. c, : H t \ O\·ios.:uYn 80 .
mphor iques
Gracr, \' . 1 \1;)2 : Timbus amplwriq11cs !rout:C1., 1i 11'ic. ' . I n : Bel i . 76. p . 5 1 4 - !j40.
( ;r:ice, \' . , SaY\'a t i a n ou - l'e1.ropoulakou. M . ! (•';'(; : Lts lirr. brcs a grecques. In : E.rpfo
au{Jerha!!• 1fc:· .h sior{- l\ti !iw.

ralirm arcliCo!oy iquc rfr ])ifos. :27. p . '.! 1 7 - ::;82 .
! J achmann, H . 1 '.•:l7 : .J asfor{-Funde Îtl : D i t; K u n cl c , :'\ .F . , 8,
p. 77 - 92.
1 960 : IJ ie Chrow1/oy ie dcr jiin,r;tren n1,1 : ii:;; ;,,./1n Ei.<. u1=( ( / . .':t11./ir·11 ::11,1 Sium: du Fur,or/11111g
unei Skamlina.v irn,

im nDrdlich<:ll J1illelt11 ropr1 und in S!:r:ru/ in(il'flf!. În : 4 1 . BeriH� h., µ. � - 276.
1 970 : JJic Go l e11 Berlin .
211
I-iâffner,' A . 1 979: Zur u.bsolute11 Chronolog ie der Jliitellatenezeil. fo : ArchKorrespondenzbtatt,
. 9, p. 405 - 409. ..
- · 1962 : Zur . Typologie u nd rerbreitung der Holsleiner Giirtel. In : Offa, 9, p. 69 - 90. , .

Hingst, I-I . 1 9 59 : l'orges cllichlc des llreises Siormarn, Neu miinsler.
Ignat, JI. 1983 : l'estig iile getocdacice de la Z11orişlea şi semnifica/ia lor. În : S uc eaYa . A1)uarul
Muzeului .Ju deţ ean 1 0, p. :�S3 - <11 8 . ''
Kasparou1; K.. V.. 1 9 8 1 , Hronolog ija zarubinecJ.:oj Jwl'lury pripjatskogo Poles 'ja (po materia,lam
mog il ' n iJ.:op ) . - aY L ore f c rat di s scr ta cii , L cni ngra d .
K eiling, I L 1979 : G'Wvt::-in: Ei11 T..:m enfi·iedlwf" der uorrom isclren Eisen=eit im K reis Perl�lJerg,
Berlin.
Kostrzcwski , .T . 1 9 1 9 : D ie ostr1ennan ische J{ultur der Spă t/alene = eil, -'Iannus-Biblio Lhck, 18� 19,
„ . L eipzi g --: Wi.irzburg. · ! :·
I\:_rămcr, \Y. 1 9 62 : Jiancll inr1 I I . Z1t drn _l usyrubw1ge11 in den Jahren 1 9 5 7 bis 1 .?6 1 . ·. în :
. Germania, 40, p . 297 - :� 17 .
If rusel'nickaja,- L . I. Hl65 : J{e/lsbj pamjalnil.: :> 1' erhnem Podnestroi, •e. în : K S\I os c o,�a, 105,
Ku har e nk o, .Ju . Y . 1 978 : ·o p amjatn ihah pojrrne§lskoj Jml ' lury M CJ.:raine. lu : Pracc i Materialy
p. 1 1 9 - 122 . .
:.\>fuzeum A r c h col o giczn c g o i E tno g ra f i c z ne go w L odz i - S cria i\ rc h eol o gi c z na ,

25, p. 2 1 5 - 2 HI .
L aszlo, A . 19t19 : ,-l şe=area daw-rtelini a,• /a Bâit e n i (secolefr I Y - I I f . e . n . ) . ln : A rhl\fo!d,
(), p . 65 - 90.
Pojan„f;/y- L 1:koi<e!•i, " . 1n : .\rltcologija S tarogo i X oYogo S Ycta,

Macinski. D . A . 1 966 : ]{ 11opros11 r, dali1 01•J.:.·. proisllozde n i i i etni Ccskoj prinodlrz nosti pamjal
n ikou lipa
�IoscoYa . p. 82 - 91i.
l\foch, R. 1 925 : Der Einlri// cier (;•: !il'.U! " '� in die WeltgeschicMe. În : Gcrmanislischc 1:orschm:
gen. Y i c h a , p . -! - l X .
Packova, S . P . H J77 : Poselennju ;;obli:;: s . J{ru!Jlil� n a BuJ.:o vin i. In : "\rheologija-Eiev, :n,
\ .; i
-'- 1 979 - � L"1·/w11e pol: oi:annja 1· �- G.'ielenija ll s . Goroso1Ja Tcrnopol'sl:oj

p. 1 1 :� - 1 1..1.
oblasii. . 1n : Arheologicc•kic parnjatniki S rcd n eg o PodnestroY'j a , Eicv, p . 4 -'- 5·1.
Dardanians, S cordioc i "n�· Jfoes i<tns, Ams terda m .

Papaz oglu , F . 1 9 78 : The Ccnl:-ui Ec. f>-an Tribes in Pre- Roman Times . Tribalii, _ l lllarictfac,
·· '
P a stcr nak , .J . 19r!4 : Dcr J{ronenha!srin:; rr,n C!wiwr,J: . 1n : P oscn c1· .fahrlmch flir \' orgc�cllichte,
. '.
1, p. 10::l - 1 1 0 .
Peschcl. E . 1 9.78 : Die Suebcn in f.'//1no1ro;,/; i<· unei .-l rcliăolortic. în : I� lio, 60, p. ·25D - 309 .
PârYall� ,.. 1 926 : Getica. o · pro/o f:.;for ie {: lJaci."e i, HtH·urc� t i .
.·
P ol enz , l- 1 . 1971 : . Jlittel-uml spiillatint':e i/iiciie Drandgrăber . aus D ! et= enbach . Lal)dkr&ls Of-
bach, .i. .
fenbach am Jla�n. În : S �udicn L!::d F orschungen. S t a d t u n d Landkrcis Offen
H omanoYskaia , �\I . A. H J 62 : Se!isb Lukcsol'/:rz I I (;;o materia/am rnskopol: l !J J D·g ) . 111 : S A M os
·
.„ .
c<iYa, 3, p. 29�� -:-- 298.
1969 : O b -etni cesl:oj prinadldnosfi 1w,ci,,11 i_i11 osfrwi1Jse!fo pamjatniki l ip a Luka.� e11ka. în :
l !J64 : Rasko,oki t J Draridtah v 1.96'!. g . ln : h � .\foscoYa, 102, p . 37 - : 4 2 .
Drevn ie frakijcy l' Se11ernom P r i r•rnomor•,, (i\"IIA :.\f osc ova , 1 50), p, 81 - 9 5 ._ .
Schle L le, F1:. 1977 : Zum Problem ur- u nd {Iii ilyc.<chicht/iclien W andcrungcn u n d ihr�s artlriiolo
und Friilrgescbicllie, 30, Berlin. p . :w - 4-1.

gischen Xachweiscs. 1n : .-hc/;{îolr,1;i� als Gcschichlsw issensclwjl. Schriflen :w· Ur-
S er gh l'eY , G. P .· 1 9 56 : Nahodk{1 mednyh sorndr,r- nu tcrrilorii J!oldau ii. 1n : Izwstija JlolcJ.° Fii.
·
. .
Akad. Kauk, 4 (31), p. 1 35 - l :l�' -

::-; eycr, H . 1982 : S icdlung und arcNio log ische l'Î. u//11,· d�r Gcrmanen im lla1Jd-Spree-Gcbiel in 'den
Smirn oYa , G. l . 1 981 : Jioyil'niJ.: lipa I'ojandly-Lukasel'!, a 1 1 s . Dolinjany na BuJ.:o vine (raskopk i
Jaflrlmnderten 1Jor B egin n u . Z . Sch rif t cr: zur l'r- u n cl Friihgcschichte, :H, Berli n .
1 9 7 7- J .9 7 8 gg. ) . în : S"\:.\I oscQ\·a. �l. p. Hr:3 - 207 . .

S t eucr, H. 1 9 73 : German isclle „ Feuerbocke" a1!s c:cm hanno1,ersche11 vl'e11dlanrl. In : ArchK or
respondenzblatt, :\ p . 2 1 3 - 2 1 7 .
Tackenberg, K . 1 962/6:l : Z n den Funden non Luka ,er!;a i m Be-:irk J-:isch incw, Jloldau-Rcpu/Jlik.
In : Alt-Thi.iringen, li, p. 403 - 427.
tmd Univcrsalgcschichte (F estschrift Hans Erich S tier ) , Mtinster, p. 234 -' 256 .
- 1972 : Zu dcn lranderungen der Germane11 im crs/�11 .Jalirli underl vor. Chr. Geb. În : A n tike
Tall gre n . A . :.\>L 1 926 : La Pontide prcse11ll1ique aw i'.• / ' inlmduction des metaux. ln : ESA, 2 .
Teodor, D . G h . 1 957 : O necropolă Lalene l a BllMie.� ti-Segreşfi. In : SCS Iaşi, 8, p . 3 3 9 - 3112.
Teodor, S . 1967 : Contribuţii la cunoaşterea ceram icii din secoiele I II- II i.e.n. din Jrfoldoira.
1n : S C IV, 1 8, 1 , p . 25 - 45.
- 1-9 73 : Bast.amii pe teritoriul i11foldovei. În : S tl\IatSuc eava, 3, p. 37 - 46.
212
1980 a : .1 şe:area de epocă L at ene de la Botoşana ,
·
197f> : Săpăturile de la Cucorăni (j11d. Botoşani ) . In : 1\rhMold, 8. p. 1 2 1 - 201 .
181 - 227.
jud. Succaoa. !n : se !\·! „ 3 1 , 2, p.
Hl80 iJ : D as Wcrk:euydepol /JOII Lo:na (l\.r. Dot o �an i ) 1n : D a c ia , :i'\ . S . 24. p . i :i:J - 1 50 .
1 983 : A.specie ale activilăfii meşteşugăreşti i n Dacia est-carpatică ti in ă la JJurebisla (Depozitul
· . .
1984 : Latene in :ona 1Vcam{ului. 111 : Thraco-Dacica. ;), p . 1 2: ; - 1 37.

de la Oniceni - J'ieamţ) . ln : Studia a n l i q u n l't archacologira, 1 , la�i, p. 9-1 -· ; 1 12 .
: A. şc:arca di11 cea 1fr-a rlo iw ef10l"l! u fierului d e lu J.1;:na. jud.

Descoperiri d i n epoca
Teodor, S . , Şadurschi, P. 1 980
Be1toşani. În : :\Iaterialc şi c erce ti'tr i arheolo�� i c e . �\ X IY-a se;, i u m· a nualii de ra
Tim oscu k, B. �\ . , Yin okur, I . S. 1962 : Pamjaln iki cr;ol:i ,r;olej poy rdienii
p oa rt e , Tulc ea, p. 22fi -- 235.
1m Dukouin�. I n :
Vaku l en ko, L . \' . , PackoYa, S . P. 197!1 : O kul ' lu rnoj fJI i11udlc:l11osli poselen iJci
K S :\ l osco\·a, 90, p. 7:3 - 76.
11remeni u s. Sokol. În : S la Yj an e i R u s ' , 1\:iC'Y. p . ;, - 2 1 .

po:dnclalensf;ogo
Yul p e, A . , C tlpitanu, V_. 1 971 : Une lombe iso/e e d e l 'i:p11;uc d e La/i·nc d Rliclilli11. În : A pu l u m ,
9, p . 1 5 5 - 1 64 .
Vulpe, R . 1953 : Săpăturile d e la Poieneşli d i n 1 9 .f 9 . În : :Ha1.criale, 1 , p . 2 1 ;; - 50G.
Îll : :'.'\EI ! , 1, p. 1 03 - 1 19 .
probleme des Baslarries d l a lumi ere des de cozwcrlcs archf>o/oyiqurs cn ,u oldcwie.
·
- 1955 : Le
\�'e nslrns, R . 1961 : Slammesbildung zwd l'erfaPung. Dus ffcrdcn dcr f1iilim illcia/lerl ic1un r1cn
les, Kiiln-Gra z .
\Voiniak, Z . 1977 : I\.uf/11re/lc Be:ielwn.qen :wi.�chcn de11 Cebiclw Polen' u n d der D D R wailrcnd
269
der Lali!ne-mzd der friil:en 1'.aiser=eil . . . Î.n : .\rbForschBer Drcsdcn, 22, p .
- 287.
Zaharia, '.:'\ . , P etrescu-DimboYi \ a , '.VI . , Zaharia, Em. 1 9 70 : .l .� e:ări din 3loldooa. De la paleo
litic p in ă în secolul al X l" l l l -lea, Bucureş l i .
.ARCH.ÂOJ,OGISCHE u'ND HISTORISCHE ANG.ABEN

UBEH DAS SOR D OSTLICHE D�\KIEN IN DEN LETZTEN
JAHRHOSDER TEN VOR DER ZEIT"V\'ENDE
i'. l · s_\:\I:\I E�FA S SC�G
Vorliegende �<lrbeit wurde a nlă.lllich der XII. wissenschaftlichen

Konferenz der Fachgruppe Cr- uud Fri.ihgeschichte der Historiker- Gesell�
Mhaft der DDR in J.\foiuingen ( î. - 1 0. X ovember 1983) vorgetragen und
�rscheint gleichzeitig, in annăhre n d gleicher Fonu, im Konferenzband
Berlin, 1986). Sie faBt die D o ku men ta r io n und die Ergehnisse der Mono
JJ'rilhe Y olker in J.1iitteleitl'op a ( hrsg. Yon Fr. Horst und Fr. Schlette,
gTaphie Das no1'd ostliche Dakie n i 11 de n letzte 11 .Jrr hl'h 11 nderten vor der Zeitwende
{im Druck, in deutscher Sprache , B ukare.s t-Bonn) zusammen.
A B B IL D C:\" (iS\. E H Z ' c lU I:'\ IS
A b b . 1 . Verbrei f u n g der S i cd!ungen : a - ! ' - L - � i cdlungen : b - Wobnpliitzc m i t P - L

l(eramik, mcist durch O berflii.chenb egdrnn.'-!cn i d e n t i fizi crt : c - fra gwiirdige P - L - \Vohn
plăt z e : d - S i edlungen vom G!ăvăne�li-Typus : e - e i n heimische geto-da kische S i e cllungen ;
f - geto-dakisehe Grol3siedlunge11 (Dauae ) u n ei Bur g e n auGcrhalb des P - L --\ reais.
Abb. 2 . \"erbreitung der Grabfun d e : a - P - L -Friedhiifc : ,b - ve1·einzel1.e P - L
Grilber : c - vermutliche P - L - Grabfu n d c : d - Griiher m i t Bcigahcn vom keltiscllen Latene
Abb. :3 . Hesta t tungstypen aus dem 1-" riedbof Yon Boroscşti, Jud. Iaşi : Urnengriibcr (Gr.
Typus.
1 1 7 ) ; Gru bengrab (Gr. 74). 1 grnbe T onware, 2 Steine .

79, 1 1 :� ) ; Urnengrii.her mit Scherben Yon grobrn GefiiUcn in cler Gruhenflillung (Gr. 7 , 80, 1 14,
A b b . 4 . Typologie der fcincn l' - L -Tonware (untcrschiedliche :'VfaGstă.be).
c. 1 4 1 9
3· -
213
A l; h . 5 . Grobe Tonwarc v0m P - L - Typus :rn s B orosc�li . . J u d . laşi ( 1 - 2, 6 - 7 Grii
bufc!d. ;{ - 4 S i c d l u ng) u n d Şorogari. .Ju d . Iaşi (5). 1 - 2 . 5- 7 1 / 4 nat. (�r. : :l- 4 l j :{ nat . (�r.
:\ h b . 6. Typologic u n ei \' c rb r l'i l u n g cler 1-(l'rm:rnischen • • F cu l'rbockc · · .
/d.i!J . 7 . F i b eltypen u n d - vari a n l e n dcr P - L - K ullur ( 1 1 - vom ?IJi l t l'lla t r n eschcmn ,
: l ! - ·c orn Spiitlaten escllema).
A h b . 8. \'C'rbrci l ung drr Fibrln Typ J I A u n ei 1 1 .5 a-h, dcr S aru b i nc c r u llll cler . . pommer
ALb . H . Giirt elha ken u n d- zubchor dPr P - L-Kultur.

�c!i (.n ' � Fibcln.
Abb. 1 0 . \'crbrei t u n g cler Gii r tel h a ke n Typ I . 1 , 2, 4 u n d l l I . 3, s mYi c cler rau t r n fiirmigen
Bronzcblick ele h en .
Abb . 1 1 . Kki nschnrnck a u s �.f et:i ll, S t c i n u n ei K n oc h e n (obcn), Perlcn aus G Jr..s( l ) unei
Abb. 1 2 . Typ ologil' unc.1 Vcrbre i tu n g cler KrorH'llhalsriugc (Typcn B - F ).

Glasflu lJ( l l ) u n ei bronzcncr Armri n g vom P - L-Typus.
(X, Y,
Z I\ ombinati onsgruppcn, 1 - I l l die S \ u fen dcr P - L-Kultur).
Abb . 1 :>. IJ i c rel a l i v-chronologisehe Stc>llung cler Friedhtifc cler P - L-Kullur
der Graberfeldcr (links - Typcn die nur in c·.iuer S t u fc vorko m m cn , rechls - gemeinsame
Abil. 1 4 . Die relative Clu-c:m ologie cler P - L-Kultur a u fgru n cl <Ier K omhinati onsanalyse
Typ cn <kr S t u fen l und l i).

Ahh. 1 5 . Vergleichende Z t•i Habdlc cler jiingcrcn vorriimischcn Eisenzei t }fi t tc+ unei
A L b . 1 G . Arckio!Ggiseh<' I\" u l t m·en u n d G ru p p e n i m 'IIi tt el- unei Osleuropa gegcu ?l-tittc

0f'1 eur opa s .
G G u b rn er (,.lamiizcr")- 7 E J ! J e - S a a l t'-. 1< '.l i i l l e l elh-[ i a n·!-. P S rrn-. 10 \Yarn ow-Odermiindungs-,

des 1 . . l h .Y . u .Z , : 1 gclo-c!akisd1e. 2 l' - L - , :; S;;ru lJinc�·-. 4 Przeworsk-, 5 Oksywie-Kultur,
1 1 .J astorf-. 12 siidjiitisclle. î :l E1i l t t•ljiitisdu•, 1 4 :1orc'5iitisch�, 1 5 :'\it>nburgrr. 1 6 K obyly-(iruppe,

17 Puciu,•:-, 1 8 kdfr-clw L a t i:l! c-hu!tur.
PR.INCIPA LELE HEZlrI!I.ATE ALE CERCE TARILOR
ARHE O L O GICE DIN ZONA SlJ.D -VESTIC_l A CE TĂŢII
DE l.JA AIJBA-IULIA ( 1968 - 1 9 7 7). I *
de
HXDU D.. I IE !T EL
În augu::;t 1968, din însărcinarea D irecţiei monumen telor b t o rice,

în c eput cercetarea pe cale arheologicft a catedralei roma110-catolice
din Alba-Iulia, monument de artă şi arhitec tură, datînd d.iu :-;ceolul al
am
XIII-lea. .A.ceste cercetări au stat de la bun început Rub controlul .� ti i n ţ ific
Ion N estor - �i al Institutului de istorie �i arheologie din Cluj - re1n·e

al In::;titutului de arheologie din Bucure�ti - reprezentat prin profr,;; ontl
D in august 1972, în urma. unei înţ.elegeri smTenite intre D . 11.I.,

zentat prin profesorul Virgil Vătă şianu.
reprezentată atunci de prnfcsorul Vasile Drftguţ, :;; i inlltitutele di n Bncure:'ti

�i Cluj , reRponsabilitatea şantierului arheologic a r eY enit subsemnat ului.
Dată fiind însă. importanţ.a cu totul deosebită a obiectin1lui , reprezen
tanţii institutelor aminti te au continuat co�trolul ştiinţific asupra ceree
ti'lrilor :;;i în c1mml campa.niilor ce-au urmat . In cursul campaniei din 1977
c erc et rn·il e au fost sistate.
*
Încă din anul 1967 restaul'atorii monument nlui - :mb conducerea

cunoscuiului a.rhitect-restaurator Rtefan Bal,.; - m1 cerut e erc etă rii arheo
logice Stabilirea princi1mlelor lui f�MC de evoluţie, înţelegînd prin aceasta
descoperire�L şi identificarea monumentelor ce l - au precedat �i totodată,
sprijinirea pe căile investigaţ.iei a rheologic e a e rr e et ă rii de arhitec tură..
Planul de săpături supus de noi în 1968 eomi�ici fle avizare D .::U.I.
- plan întocmit şi în funcţie de un raport genera l privind in special datele
arheologice şi i;;; toricc cuno s cut e pîn{1 at unci 1 - i)reYedea c ercetarea

monumentului printr-o serie de secţ i uni dispus e pl· axele vest-est şi nord
mentului, a fost gîmlităi drep t s ec ţ iun ea care �i't ofere cheia înţelegerii
sud. Secţiunea iniţ:ialăi vest-est (CI), ce trcliuia. s;i. intre pe mediana monu
stratigrafiei terenului. Punctul ei de p o rnire urma si't se s i tuez e pe cît posi

bil mai departe spre vest de p ort alul ca t edr;1ki, respectind astfel unul din
principiile fundamentale ale metodei s t:::atig:ra.fice, mai ales atunci cînd
se atacă obiective arheologice ale căror pla nuri sînt cunoscute 2• Acest
lu cn'\ri de mai marc i n l i ndcrc . Celelalte capi tole Yor apare in mod su cce si Y în următoarele numere
* Textul cc se publică in a ce s t n n n u!r al rc Yis lci S C I \",\ constituie primul capitol al u ne i
ale rc"\istei .
1 Haportul a fost cerul de Ion ::\"cstor şi a fosi predat de că t re noi in decembrie 1967.
2 în principiu se conside r:'\ ca obliga torie sta bilirca pe cit posibil mai precisă a succe siunii
s lra lurilor rezultate din depunerile naturale -- ideală fii nd interceptarea lor in afara stral igta{iei
arlleologice a obieclivnlui dai - in raport cu niYelurile şi straturile format e pe cale artificială,
c el pu\in unul dintre a cestea din u rm •i fiind cu siguranţă legat in mod dire c t ele obiectivul
supus cerce tării .
S C IVA , t. 36, nr. 3, Bucureşti, iulie- seplcmhrie, 1 085, p. 2 13 - 2 3 1
'2 15
plan, în ciuda susţinerii lui de erttre in stitutele de specialitate, nu a fost·
acceptat.
Din datele privind c ronol ogia săpăit.urilor precizate pe planul general
(fig. 1 ) se poate constata, faptul că , pînă, la urmă., planul iniţ.ial al săipătu
campanii de săpături a cercetii.rilor ce ar fi trebuit să fi fost executate în

rilor a fost îndeplinit, dar într-un mod ca a condus la efectuarea în ultimele
primele campanii. Această ordine a cercetărilor - este bine să se sublinieze

acum şi aic.i acest lucru - a îngreuiat mult înţelegerea de la, bun început.
corectă a întregii situaţii arheologice din zona catedralei, influen\.înd în
mod ho tă rî tor şi deciziile noastre în legătur�1 cu publicarea rezulta.telor
Întrucît pentru arheologia Alba-Iuliei în cursul mileniului 1 şi în

cercetărilor efectuate în cursul campaniilor 196.S-1977.
primele două secole ale celui de-al doilea - arheologie cu deosebite impli
caţii în istoria Transilvaniei - dincolo de importanţa materialelor arheo
prezintă, stratigraji<t arheologiâi a. zonei cercetate ele noi, încercarea de a o.

logice descoperite în curS't;1l cercetărilor, o i mport anţ.ă cu totul aparte O·
lucrări. In cursul descrierilor de ordin stratigrafic vom fa ce apel numai la

prezenta;_ în mod sintetic va constitui �i subiectul primului capitol al acestei
datele perfect asigur at e din punct de vedere arheologic, date oferite de

succesiunea pe a.numite axe a u n o r edificatoare profile arheologice. Pentn1
rul cat ed r al ei am recurs Ia. prezentarea ei în cadrul unui tablou sinoptic,

a uşura înţelegerea complexei situaţii stratigrafice din interiorul şi exterio
realizat la o scară r ar e să permit<'! publicarea lui, coro borî ml datele oferite

prin alăturarea şi a două profile realizate pc teren J a se. 1 : 20, profile
edificatoare pentru arheologfa. monumentului şi a zonei înconjurătoare
(este vorba de profileh• � ecţ iunilor C.Y şi C.XVII).
În momentul cînd a u îiweput eercetările noastre, în tliscuţ.iile privind
se prevalau în mod sp e c ial de· !uerările c el or tloi mari cunoscători ai artei'

istoria monumentului speciali�tii -- de intele::o , majoritatea ist.oriei de artă
(Cluj-Napoca) �i En t z G eza (Budapesta) 3•

15i arhitecturii mediev;"1,le t'o.: t - ec·n: ral- europene, profesorii Yirgil VăMşianu
În vi z iun e a lui \.- . Vătă�ianu , monumentul a c tual, în formele sale

iniţiale expresi e a romanicului tîrziu �i a pri m el or influenţe direct e - în
Transilvania. - ale ar tei g-01 iee. eoustirnia. opera celei de-a doua jumăităţi
a se col ul u i al XIII-lt>a, iar ba z i li c�� romanică c e l-a precedat (monument
a cărui existenţă a fo:-;t se;;izată ele pr im a restaura.re a monumentului,.
restaura.re condusţt pînă in 1 91 1 de arh. I stva n l\făller) .ţ' opera primei
jumă.tăţi a. secolului al :X:II-le<l . Existenţa resturilor unei roto·nde alipite
- inaclvert.e nt - de C('ett ce ueln1i � si1.. fi fo s t zidul de rnd al bazilicii
iniţia.le (fig. 1 ) , nu a, ridicat nici nn Bemn de intr(':barE', monumentul
fiind c on siderat un „haptiBteriu ' ' c01ltemp oran cu bazilica, şi ca atare
databil, la fel, in secolul al :S::JI -lea . In sprijinul datării ansamblului în
secolul al XII-le;:i, V. Yătăşiann a i1nrocat - fapt ce imediat ne-a reţinut
atenţia - şi un argument de ordin ;.:i.rheologic. Existenţa unui cimitir
- considerat clin c.apul locului drept c on t emp oran cu perioada de construc
ţie a bazilicii - , cimitir semuala.t prin d(• s cop erirea: de căt re D . Protase,
undeva pe latura de n ord a eatedraiei, a 26 de morminte datate în secolul
a.I XII-lea pc baza unor inYentate specifice ep o c ii f:li a unor m on (• d e aflate
1'.n situ ; (mon<'dele înce1wau cu em î shmi ale regelui Coloma.n, d eci anul
3 CL \"irgil Yiitiişianu, !sfori(! crtti feudale in f<irilc rom<lnc, Bucure ş t i , 1 !J :i !J , i n<l i cl' , Al bn
lnUa ; Entz G i·rn , ,4 Gyufo/°l·hi:rvâri S:ikescwhâ:, B1:cl; qw s l fl , 1958.
4 Ibidem.
21 6
1095). După V. Vătăşianu sfîrşitul acestei 1n·ime catNlnih• s-:i 'l a t orat
teribilului raid tătar din 1241 5 •
Pentru Entz Geza - dincolo <k unele ipoteze privi11< l c11 o ea lui
Ştefan cel Sfînt - bazilica şi rotonda-ba1ltisteriu (în lcgătmă cu datare<1>
căreia, într-adevăr, formulează 13i unele rezerve) sînt monumente ecle.zhts
tice edificate în cmsul secolului al XI-lea, pen t ru ca în ceea ce priveşte datarea.
începuturilor şantierului actualei catedrale să o situeze, oricum, îna.inte
de Recolul al XIII-lea 6•
Asupra structm·ilor, ordon anţ elor �i datării monumentelor cercetate
,
vom reveni 7 în cadrul unui capitol închinat în mod special acestei atît de
impoi'tante probleme. În actualul context însă. ţin em să. subliniem doar
următorul fapt. În concepţfa noastră privind scopul cereetărilor ce le
dincolo d e obligaţia c e o avem d e a stabili şi data - pe cît posibil mai

efectuăm, în directă legătură cu arheologia acestor monnmente, prin ş i
exact - planurile şi structurile lor iniţiale , în cel mai î n alt gra<l trebuia.
să intereseze 1'.dentifica1·ea, stra.tu,rilor arheologice în care - după. o e XJll'ei'.ie
a regretatului nostru profernr I on N estor - „ s - au înfip t fun daţiil e acestor
În cele ee urme azit vom î ncerca sl't expunem rezultat.ele pe care le- am
inonuinente".
obţinut. Vom începe - între a.ltele pentru a uşura într- o şi mai 1m,re
măsură înţelegerea planului general şi a tabloului sinoptic (fig. 1 şi 2) -
Am precizat mai sus faptul că planul iniţial al Hiipă.turilor a fost

print.r-un scurt istoric al desfăşurării săp ăturilor n oastre.
1·espins . În consecinţă p înă în anu l 1973 au fost lucrate 14 secţiuni, secţ.iuni

care, -- cu excepţ,ia secţ.iunii C II/1968 - au cercetat numai interiorul
cat e dral e i . T o tuşi , �weste Recţ.iuni au oferit o serie de date şi materiale
faptului că au fost receptate în mod disparat. În ultimă analizrL, în cad ml

arh eologice unele, întl'-adevăr, <le o deosebită importanţă, aceasta în })ofida
obţin ute în cur su l campaniilor din 1968 şi 1972. R.ezultatele care a.u con
campaniilol' 1968 - 1 9 72 , cel e mai importante date arh eologi ce au fost
vin R , in �pecia.I, au f o st a celea obţinute în cursul camp an iei din 1972, an

cînd s-a hotărît predarea - incepînd cu data de 15 augu Rt - întregul ui
interior �;.l ea.tedml ei �antierului <le restaurare, între altele, pentru ca şan
tierul să. poa.tă. executa, suh nivelul la care ur mau să fie instalate noile
par<loReli, o reţea de � a.nţu ri , ::: anţmi în care trebuiau a.mph1s ate tuburile
unei instalat.ii termice. E v iden t , aceste şanţuri urmi1u sl't străpungă într-o
serie de punct e restm·ile cfo ziduri i'm.u fun daţ,iil e monumentelor anterioare
actua.Ici catedrale. Ca atare, în 1972, din lmrn. aprilie şi pîn{t în .ziu a <le 12
a.ugus t cercetările a.u fost efectuate în mod continuu, pe parcurs ele fiind
,
controlate <le trei ori, ultima, comisie fiind ac e ea din 5 august , ea eom.ti
tuin d �i comisia can', în unna, expm1erii n o a s tre şi a unei analize de ordin
genera.I � iiitu a.ţi e i a.rheol ogiee. a comid erat dre1)t. î neheia.te eereetările
a.bsolut necesa.ră, conlirrnarea cercetărilor, în primul rînd în zona sit uată

s,rheologice din i n tel'i 01·ul c a tedralei. Totodată, comisia a comiiderat ca
Ja veP.t d e· cMedra.Jă, ajungim1u- ...: e a<;tfel în "ituaţ.ia, de a Re îmle}ll ini planul

iniţia.I a.! Ri:i pJ turilor R .
6 Ibidem : pc n lru r<,\ondt" c f . Er: l z G . , op. cil., p . 7 1 � i passirn.

6 ]/;idem.
7 O primă publicare " mo:'n n;l'll lllor a n terioar<' n cl ualei catcdrnle a fost e fectua•::; de noi ,
în H R I-B. , L H175.
8 Di n comisi i , pcrmanr n t . au r:kut part!' : prof. I . NC'stor, prof. Y. Vătăşia n u , proL
E . I l oredt, proI. V. Drăguţ., prof. I-I. Teodoru şi arh. � t . Balş. Menţ.ionărn - pentru a 11 (' arăta
şi pc ncr:-t s li\ c:tlc recunoşti n \ a - Yi z i t('le de lucru pe 5anlicr ale prof. 1 . l .Hu ssu (Clu j-'.'\':-tpoea)
217
H ol u l JW ca re in planul in iţial l-ar fi juci.Lt i'Pcţ.iune<t CI a fo :;; t p rel ua, t
dP :o;(•eţiunea C VITT/197:2 - 1 974. Pentru a i n d i ca orientarea C'i din punct
dl· n•der<' metodologi c, tronsoanele :,:ecţiunii au fo;•t not at e a, b, c, pornind
< l P la exterior Rprc fotc rio r . Din tre tronsoanele secţiunii (' VIII, :;; ituaţ:iile
de pl an �i profil el e l"huliate �i icfrntificat<' în ( ' VIII-a /Hll�� - 19 74
;; ; -au doved i t a fi edificatoare, C VIII h �i c a vî nd , în :-;eh i m h , meritul
de-:L fi contribuit în mod d eci �i v la dMarea cu pn•eizie a �antierului
hazilicii roma nice de sub �1 c t u a l a cateclrafa ( pe ri o ada reg<·lu i lJadi�lau I,
107-1 - 109.') ) 9•
O altă i-ie c ţ iun e a d lrei :-trahgrafie s - a doved it a 11rezpnta o deoRehită
importanţă pen1Tu înţelegerea ;;ituaţiei arheologice din interiorul ea t edra
lei, circmm;tanţiincl totoda t :L �i nnl'le da t e obţ.inutl' in <'Xt er ior, a fost
s ecţiu n ea C V/19 72. AeeaRtă i'ecţiune a fo:-;t di;;pmri l)(' un ax nord - ;;ud :;ii
ne-a oferit şa,m;a - rară - de• a pă lrunde într-o zonri nedl'ranj ată ni ci în
0•
c ur s ul Recolelor ;;i n ici de re;;taurarea l\fol kr 1
Mai dppart e sectim1ilP care ;rn eor oh orn t :-;i ci rcum;; t anţiat în1r-o
l',li mai mart> mă =-nril - dl' fapt h otărît onrP - oh:-;<'1Taţiik• �i concluziile
la, care s-au aj un :-; i n ( ' Y :-;i {' YIIT-a - ofrrind totudat;-1 :-;i po;-;ihilitatea
i-itruct urrtrii t abloului i'i 11 o p t i c ( fapt c·p 1 1 e - <1 :;; i iwrmi :-; �•-l e Y i t ă m publicarea
ht Reară mică a un o r prnfile hm1.d :;; i c [po;;plJi t el<' e m nplexc ş i ca a t are dificil
de urmărit Ri înteles ) . au fo ;.; t :-;pctiunile ( ' :X:IY ' l 9 1.> si (' . XVII/ 1976.
D esigur, contrih1iţia l� îutelegen·<l complexei :-;itr[aţii arheologice dÎn zona
catedralei au a du � �i o h;;erntţ ii l l' eh·c t ua t e în cd ela l t e ;;pcţhmi, dar în mod
c <:'r t profilPll' lor nu au p re zent a t importa11 ţ a cplor :-;tmliah' �i ideJLtificate
în RC'cţiunil<' ci t a te mai ;; n s . _A.�<H h l l': pentru a eYita dificnlFtţilP i n erente
înţelegerii unei atit de c o mpl ex e :-;ituaţii ;trheologice vom prezenta in mod
unita,r î ntreaga 8itua\ie i'tmtigrafieă iw axuf ve;;t-l';;t - dealtfel aJ:u.l
desfă.� nrârii r' i - diseutin<l :tcpa:-;tit :-;i1na \iP hazaţi in ::;1wcial pe l11'ofilul
de sud al secţ;iunii C VIII-a, (pc· pla n ul ge11Pral _A. - B ) ; profilul de nord a.I
secţiu nii C XVII (fig. 3 ; pe pla nul gt nern l C' -D ), precum �i pe p rofilu l •
de est al Recţiunii C V ( fig. 4) ; pe pla n ul gPMral E -- P ) � acolo un de va fi cazul

corohorînd concluziile no<lfO'e cu oh:-:i•rntţ ii efect uat<> �i in a.he :;; e cţiuni.
.Printre pri mel e rnă.:-;mi de ordin khni c-arheologic pc care le-am luat
H, foflt t rasare a - pornind de la unul din tre componentele fixe ale monu
mentului 11 - cotl'i ()()0 ( W1rnr;ri8s /. a xul o rizonta l oht. i n ut coni'tituind
căruia ii datorfim i 1 1 l rc g u i u ! 1 11a h'rial Ji t i e rnmn n fll'seopl'rit a lîl in
p o , i ! J i l i i a lc a \Îstc mat i z[t r i l
cursul cerc e t ărilor n oa s t r<! , c i i �i in c u rs u l l u c ri"tri lor �antie rn!ui cil' re s t a u ra re ( \·czi şi L L Hussu
in lte v \Iuz:\Io n , ll . H l 8 1 l . p . ;).( -- -L! ) . in ' i s < , · nn t i zarea rna lt• r i a l u l u i (.i l i ]J t i c . un a j u t o r colegial
- fa pt pe ntru care mul ţu mi m �i pe aceas1_;-, rnJ.: - am p ri mi t �i din pa rtea c ole ge i Lucia }fari
ncscu de la :\lu z cu l de i storic al ! \ . S. H o m :h1ia . in ceea n· priYc � l c materialul numismatic cksco
peri t in cu rsu l cerce t ărilor noa s lrc, a t i t <k l' JlOC<-l roma11[1 c i l şi ml' d i c Yală, <la lorăm d a ta rea lui
prof. OclaYian Ilie s c u . Ekna lsi"t cescu .5 i Ele 1 u )liril u , c ărora şi cu acest prile j le a d u ce m mulţu
mirile noaslre.
Drep t cola i1orat o ri care an c o n tri im i l in mod clcos•' bit la hunul mers al �antic rului trebuie
cita ţ i , Da n C<lp ft�ină (Bucure ş t i . 111 Hl/3 ) . ! fa n> S,·i \n' r \ ( Si b i u , iii 1!173 - 1975), Cri st i an · istră
tcscu (Burnre�ti , 1 9 73 - 1974). Co nsta n ti n l t t u ( Si b i u , ln 1 9 7il - H l 74), :\Ia rt i n Hill ( Sibiu , in
1\17:! - 1975), Gheorghe Tucloran, tilncure ş l i . in 1\J7,l - 1 \J7G), S te lia n lorcla chc (Bucureşti, in
1!J 7 G ) şi Ioan )L'l'ila 1 1 (c\liJa ll1lL1 . in 1 9 7:� - : � 1 7G). Pe n lrn deV<>la m c nlul său l'a \ ă de c e r ce ta rea
arheolo�i eii ş i pen tru m u nca depusă p ini\. in u1 l i a u zi a �a n l i e rnlui cit[1m in mod a p a rte }1c Dan
D o r i i ! O\·i d i u (Bt1curc,1LL in 1 9 74 - H l 7 7 ) . :i dualmc nlc b :\luzeuJ din Scbc ş-.\lba .
9 Hadu l ki lcl . op. cit.
10 ,. Hcstaurarca :\folle r " a p rod u s i n 'tra i urile a rheologice cl i n i n t e rio ru l ca tedralei, în
unele por \ iuni . cfotragcri ap roape compll' ll' . llc pildi"t. i n sc c \ i u m·:i C I (1968), prof i lul rlc nord
i;-,1 p răbuşi t la un mo ment cbt complet intrncit s t iipii de sche l ă au fost b tiga ţ i in pămint · plnă
la 3 m a d i n c i mc '.
11
Prin .,component fi x " �c i n \ek.�e unul d i n t re ele.mcntcle ele structură ::de u nu i
nwnu mcnl, element care i n mod sigur nu Ya fi a fe c tat i n cu rs u l lucrăril0r <Jc reslaurnre .
21 8
axul de referinţă, pe de o parte, al nh-elurilor a rheologice aflate sub el,
iar pe <le altă pa,rte al releveelor nece-;arc> ec>rt· l·t.-t rii <fo a rh itect ură vizînd
niveluri a.flate deasupra lui. Punctul a}p-; "- - a .: i � u a t Jl " a 11 cadra111ent'ltl
portalului de vest al catedralei (dreapta ) la ;){) (· 111 d1a." 11J1''1 p rag u l u i (fig. 2).
În raport cu cota dată, nivelul <le c'tlc·;Ul' b i 1wi·put urile -:ecolului
al II-lea e.n. a fost interceptat la - 3,60 m. �in·lnl , _ a :- i t u a t p e un strat
de humus (pc profile „ hum,u,s a n tic" ) , av înd o �ro :<i rn e m t'f1 i (· ele 0.30 m,
sub care a apărut pămîntul viu (lut galben ) . rrm;·u·ire; · ; . 1 · 1 " ' ni nivel în
Hecţiunea O VIII-a, C XVII �i C V a demonstrat fap t d 1 · :t - � n acea�t;}.
zonă - la începuturile secolului al II-lea terenul era Y :ilm i t . J , . ' 'l h a C"t u ala
catedrală începînd totuşi Ră coboare, în pantă lin ă , :-;pre «' " t . r'..-r·i : n d :.rt'<· ţ ia.
marginei de est a terasei Mureşului.
De la acest nivel :m fost Răpate bordeiele mwi a :::: l·z�u i - ; , : i:-v :·e �'
cărei întindere, în condiţiile date, nu a putut fi preciz�ttil - , 1_w1 lt:i1· d1: < 1·u·
perite atît în O VIII-a �i C XI/1974 cît şi în C XVII/ 1976 (fig. '.! � i : 3 . P nck
•
lele lor (lut bătut) au fost interceptate, în medie, la - 4 : 8 0 m fa ţ ;} d.- c-ot:t

OOO, fapt ce nu a permis crrcetarea lor completă 12• În schimh olJ „en �. ţ i i I„
de ordin stratigrafie, cronologic şi cultural au c on clus totu�i hi. m1 d1· ' • •i :
cluzii ele o importanţ:l, aparte.
În medic gropile lor au fo:o;t Răpate pîrn1 la o adîncime de J � {iO nL E : ,,
par Ră fi avut planuri rectangulare, cu laturile de aproximativ 3 �< :L1 0 rn .
iar spre colţul d e nord-est vetre deschise, din lut şi pietre, în dou ă, c a zuri � i
cotloane. Poziţfa lor stratigrafică (fig. 2 şi 3 ) , identitatea stmet urilo r �i a
materialelor ceramice desco1lerite în umpluturile lor şi mai ale8 Reria m mw
delor deRcoperite în bordeiele A şi B din C XVII 13, precum �i cf�păcnirea
lor de un strat de nivelare, în C XVII datat printr-o monedă de argint .
descoperită in situ, în perioada împăratului Hadrian (117 - 138), le a1:1igm1"t·
- cu o deosebită Riguranţă - o datare între anii 106 - 117. Aeeste bonleie,
în care - după cum vom vedea în capitolul închinat ceramicii - a apărut
şi un material ceramic revelator, ma,rchează existenta unei aşezări civile
ce trebuie să fi precedat - desigur, cu doar puţin timp - instalarea pe
terasa Mureşulu i a legiunii �L XIII-a Gemimt. După opinia noastră e�b
dovede�te continuitatea acestei a şezări, extm muros, �i duprt anul 117 14•
corespunde cimitirului de pe „Podei", cercetat de D . Protase, cimitir ce
În secţ.iunea C VIII-a (1974 ; fig. 2) cercetările au demonstrat faptul
cu o lăţime de aproximativ lOm, avînd un :-;;anţ; de apărare cu o lrlţirne

că, bordeiele at1ate în acea. zonă, au fost acoperite de un val de pămînt,
de cca. 6 m şi eu o adîncime probabil ă de 4 , 5 0 m 15• În can"urilc 9 - ;) al e
12
1n zona cate d ra le i ca şi , foarte proba bil. i n zoncll' aciiacl' n l c , niYclul de epocă romană
d a tori tă marilor ad încimi la care se află �i suprapunerii lui tk c:ilrc straturi arheologice d e e p o c ă
postro man:'l nu poate f i şi nu tre b u ie s:"i fie cr r cct a t in supra faţă.
de la \'e spasia n (69 - 79 e . n.) ; mone d ă d i n bronz de la Traian (98 - 117), precum si o mone d ă
13 În le gătu r ă cu idcnti ricarl'a monedl'lor. "l."e zi �i nota 8 ; !n bordeiul B, monrrlă de argint.
d i n bronz i l i zibilă ; î n borde iul -4. . clouii m o ne de d i n br on z , u n a ilizibil ă , ce a l a lU i cmi�iune d i n

a ni i 98 - 117.
14 Cf. D . Protasl', Prob/una conlinu il<i/ii in Dacia in lumina arheolog iei ., i n u n:is.�etiri:.
ririle recen te, nu mai aYcm <Ic-a face cu „)Je c1·opola o ra s u lu i Apulu m " ci cu „cl"a m a i Yc d:e
Bucureşt i , 1 9 6 6 , p . 1 6 - 1 9 : ide m , Apul u m , 1 2, H J 74 , p. 134 - 1 .58 (De fapt, d n te f i i n d dl' < cr.p.:
noa s tre e fectua t e in C X lV (prin sccponarca Yaldui . 'nrpri ndcrca

ne crop o l ă a o ra şul u i _-\ pu lu m " ( H . H . ) .
hermei şi a inccputului e scarpei santului de ap:irare a Yalnlu i ) par să nn a i lJit nici o le:.:ă:i.: r<1
1 5 Descoperirile
directă - clupă cum ar fi fo�t de a ştt�ptat - cu descoperirile semnalah· d e l; h . ,\ 1�;;b d . in

Apu lu m , 1 3, 1975 , p . 2li8 si Ii�. 8, u n cie se red :i prufilul unei �e c ţ i u n i Cl' a fosl lutra : ;; „<!<" ':rn l i�rul
de 1·e staurare a ca tedralci Hein lregirii ", in text fiind menţiona I ii clescoperirPa fu r:da \ ; ,. ; ziduluj
219
-;;; p cţ iunii au fos t descoperite, pc lîngă o porţiune din 'Via sagularia, un zid
<lt> sprijin şi - pornind de la acest zid - un strnt de balast ce s-a întins
1w,:.te baza valului, încadrînd astfel viet sag1(,larfr.i propriu-zisă, conRtruită
din piatră brută de mici dimensiuni cu mult mortar. Această cale de cir
cul aţie prezintă, unele urme de refacere 16• Î nălţimea originad a valului
t rebuia să fi fost de cca. 4 m, dar, desigur, acea8tă cotă, ca :;; i cele ipotetice
propuse mai sus, vor trebui verificate' prin n oi săpături. Şi, la fel, în aceeaşi
<l i rpcţie de Cl'l"CPta,re, n um ai pc calea unor săpă.turi care sâ re.s-p ecte întni
tof ll l cer i nţele 1111' / ode i st;·at iyn�fiel' , vor trebui verificate ra p ort u r i le de ordin
·c r o n ologic şi spaţhtl dint.n· acest val şi nu o da tă poxtulatul şi identificatul
castru din piatr{L al Legin nii a X 111 . A c e a :o; t a cu atit mai mult cu cît sînt
suficiente dovezi pentru a crede în funcţionalitatea acei'itui val de-a lungul
întregii epoci romane şi - deosebit de important - după aceash't epocă,
în diferite perioade, pînă în ;;; ecolul al XIII -lea 17•
În zona cercetată de noi valul a fost ridicat astfel . D upă instalarea
peste nivelul originar de călca,re şi peste umpluturile artificiale ale borde
ielor amintite a unui strat de pămînt de natură vegetală (culoarea casta
nie ) , bătut, gros de 0,50, şi care spre exterior trebuie să fi format şi berma
(după cum indică şi unele observaţii efectuate în C XIV) , s-au aşezat
- dispuse în pantă - straturi succesive de pămînt bătut, straturi
alternînd p ămînt de natură vegetală cu straturi de lut galben .
Fenomenul de aplatizare şi - după cum apar lucrurile in zona cel'
cetată de noi - nivelarea lui in cursul C<'lei de-a doua jum�ttăţi a ;;; ecolului
al XV-lea, - ne împiedică. as t ă zi să ştim clacă acest val a avut s au nu şi
o p alisadă 18 •
D estul de dificilă se d o n'tlc;;te incercarea de a data valul în mod
exact, mai preci,:., ele a facilita p� această, cale i'itabilirea raportului cro
nologic dintre val şi castrul din piatră al legiunii . D esigur, acum şi aici nu
se p ot discuta implicaţiile problemei. În acest .context ne vom rezuma doar
la p recizarea datelor şi ra,porturilor s tratigrafice înregistra,te în zona cer
cetată de noi ( evident, ele prezintă şi o :;; erie d e valori de ordin genera.I) .
B ordeiul descoperit în O VIII-a a fo;;t umplut î n mod artificial,
clupă cum dovede'!c straturile de pă min t b Mut, precum şi num{�rul redus
Yechii ce lăP şi ide n t i fi carea „in exlcriorul lui . . . '' , a �a n l, ului ele ap ărare . ln ultima a naliză,
a [irma ţia ar fi fost ele preluat ca o ip o t c zil rlc lucru dacă nu ar fi fost, ulterior, pusă sub semnul
p. 53, consideră funda Pa drcp t temelia :iclului castru/lli legiunii a X I H c a GCTnina şi prevalinclu-se
incloic.lii de }l. l{usu , ca re , ln Anuarul l ns li lutului de i st or ie şi a rheologie, Cluj-Napo.ca , 22 , 1979,
de p ro filu l amintit susţine că „ . . . temelia zidului roman era infiptă p a rţial pe.�te berma ş i
ayyerul ca.,lrului de păminl" (s .n . ) ; dată fiind lăţimea pc care a ar fi a v u t - o o a s tfel ele „teme
C X I I I , ln balastul ele p e l i ngă 'Via sagu/aria, d ou ă monede, dintre ca re , una din

lie " a firma ţia este de neaccepta t .
16 î n
]Jronz >U fhtt cu argint, emisiune, Caracalla, din an. 218 - 222 , ş i o alta (bronz a rgintat) de la
h 1 i. · J!um11ca, an :n2 - · 2 3 '> . Dealtfel ln a ceastă peri oad ă şi va lu l a su ferit u nele refa ce ri ,
Li p l i d c n l i !icat în C X I Y cu toatii. sigura n ţ a , datorilă descoperirii la baza unui strat ele p ămînt
p t: r � a l pe Yal a d ou ă moneck , respe ctiv, u na din bronz, Diadumcnian (21 7 - 2 18 ) şi , lingă o
pur ( iu m· a rsă (vatrii "?), o piesă de a rg i n t, emisiune, Elagahult;s, din an 222 .
Y I . !X şi XI, precum �ii mormintele din secolul al XI I-iea , au a p ărut numai in incinta fortifi
17 Cu a ce s t prilej precizăm şi faptul că toa le urmele ele locuire organi:ată din se colele
c 1(•i rn 11ai, s t1·atigrafia dc rnonstrînd cii p lnă in sernlul al X I I I-le a , valu l era incă d e s tu l
de i na l l, i a r �an ţu l ele apărare trebuie s;l fi fo s t lncă destul ele acl inc.
i; tn u ce s t conlcxt e s te de semnalat faptul că în tr-un strat d e ni velare a valului (cel mai
,· ,· c'i.i )
�i a şanţului de apărare a apărut, in C XIV, o m onedă clin bronz, d e la Matei Corvin
· 1 4 .1 8 - 1 H ! t)), iar in profilul de nord al secţiunii C Y l I I-a (1974), in plin Yal, urma unui stîlp
(� � e m n , cc trc,lrnic sit fi avut la bază un diametru de cca 20 cm .
'.2 3 0
al fragmentelor ceramice ce-au apărut numai pe podea - '?i a tu � 1 cli1 .-._· :
căpăcuit de stratul-suport al valului. B ordeiele descoperite în C" ::'\.-YII
n u a u fost umplute pe cale artificială, umpluturile lor sînt unitare, eouţin
numeroase fragmente ceramice, un fragment de fibulă,, monede ;:; . a . , iar
- nu prezintă fenomene de tasare remarcabile, ceea ce de regulă î11seanrn�i

straturile de nivelare - datate în mod asigurat prin moneda de la H a d1fan
permite - în legătură directă cu problema datării exacte a valului -

că nivelarea s-a executat un timp oarecare după umplerea lor. Observaţhi_.
formularea următoarei ipoteze. Dacă nivelarea din perioada Hadrian

S"a executat după llll timp suficient de hmg pentru ca gropile lmora dintre
bordeie srL se fi umplut aproape complet şi }J e cale naturală, atunci datarea
valului în perioada Traian se impune, fapt ce poate însemna că între ridi
carea valului şi construcţfa castrului din piatră a trecut foarte puţin timp .
După nivelările din perioada Ha.drian intrăm într-o epocă cînd î�
spaţiul dat r>e comtruieşte masiv. Afirmaţia se bazează pe faptul cll in
secţfonea C II/1968, în ca,reul 11 ( caroiaj din 2 m în 2 m), aflat în interio
rul catedra,lei (colaterala nord ; fig. 1 ) , la ba.za unei porţiuni ce a rămas
în opus q-u.adratwm , s-a descoperit, 1·n situ , o monedă de argint de la- Sab'i n a
dintr-un strat de pietriş, strat ce a marcat construirea unui zid, masiv,
pectivului complex arhitectural un precis terrninits p ostquem . În mod evi

( 126 - 136), monedă - în ca.zul dat -- constituind pentru datarea res
dent ___:_ în ciuda unor întreruperi a legăturilor stratigrafice - zidul inter

ceptat în colaterala sudică, zid care a avut şi un turn tangent (fig. 1 ) şi
a fost construit în aceeaşi tehnică şi în acelea.şi dimensiuni, nivelul său de
fundare fiind identic cu cel a.l zidului din colaterala-nord (în C V ca şi în
O II, - 3,20 m faţă de Vaagriss), a făcut parte din acelaşi complex arhi
tectural. R.emarcăm aici şi faptul că în primele travee estice ale colateralei
n ord, masivul zid roman a suprapus resturile unei clădiri de plan rectangu
lar (fig. 1), construită de la nivelul humrnmlui antic, avînd zidurile ele O, 70 m
lăţime, de tipul opiis quadratum, clădire care, evident, a făcut parte din
construcţiile iniţiale ale castrului legiunii 19•
În ceea ce priveşte funcţionalitatea acestui mare complex, descope
rirea în carourile exterioare ale secţiunii C II a unor compartimentări
sau din fragmente de ţigle suprapuse (unele purtînd ştampila, LEGXIII G.),
practicate prin ridicarea unor suporturi din piatră brută de mici dimensiuni
î n medie a.vînd îni:'Llţimea d e 0,60 m (constituind acele cunoscute siisp e·n

surae ) , existenţa între aceste suporturi a unor stra.tm·i de opus st'.g nirm rn ,
precum ş i apariţia în careul 4 , aşezate pe aceste straturi, a unor elemente
de hypocaust ( diam. 20 cni, gros. 10 cm), au condus la concluzia existentei
în acest spaţ.iu, in cursul secolului al II-lea, a unei mari terme, aparti
şi de descoperirea în C V, peste restm·ile unei pardoseli, a unor mar i fra.!!

nînd legiunii a XIII-a Gemina. C oncluzia a fost coroborată, între altele.
patru, trei păstrînd şi antroponimul .A UR GODES (Aurelius Gode• 1 .

mente de ţigle, patru dintre ele purtînd ştampila legiunii, iar dintre a c e ;0: 1 e
Asupra zidăriilor romane descoperite î n interiorul catedralei Tom rewni

în capitolul următor ce va fi închinat monumentelor din piatră eerc:eta te
de noi la .Alba. Acum şi aici însă ţinem să mai oferim unele date de ordin
arheologic obţinute în cursul cercetărilor efectuate în interiorul ca tedralf"i,
întrucît considerăm că vor contribui şi ele la înţelegerea stratigrafiei arheo-
19 Hcmarcăm aici faptul că în timp ce pietl"elc din fundaţie <'rau legate cu lin rr. crtar ele
bună calitate, blocurile de piatră din elevaţie (retrasă cu 5 cm) nu erau legate cu zr.ortar.
221
logice identificate în exteriorul catedralei, cît şi a puţinului ce a rămas din
această stratigrafie în interiorul ei.
Între altele, seria monedelor recoltate din umpluturile - masive
- cercetate atît în CI cît şi în ultimele carouri ale secţiunii C I I , pe de
o parte romane, iar pe de alta medievale, au indicat următoarele :. Seria
romană (monede, AE . , de la luli'.a Domna - 193 - 217 ; Severus Alexan
der - 222 - 235 ; Iulia 11fornaea - 222 - 235 ; şi Filip tatăl - 244 -
- 249) a dovedit faptul că în prima jumătate a secolului al III-lea în acest
spaţiu activitatea a continuat din plin. Sint de semnalat şi resturi de fun
.daţii construite din bolovani de rîu, a, secco. ) Seria monedelor ce au marcat
circulaţia în epocă medievală ( două din argint, respectiv, de la Andrei al
II-lea - 1205 - 1235 şi o emisiune a principelui german Eberhard al ll-lea
- 1200 -1246 ; JJfctrili 1382 - 1387 ; două monede, respectiv, din bronz
şi argint, de la Ferdinand I - 152 '7 - 1564 �i o monedă de argint de la
Leop old - emisiune, post 1693), dacă prin primele două a ridicat pro
blema existenţei unor niveluri arheologice databile în prima jumătate a
secolului al XIII-lea - legate, eventual, de începuturile construcţiei
.actualei catedrale - prin ultima a oferit w1 Btrîns terminits p ost qiiem
de piatră (unele fiind foste pietre de mormint ), lucrare efectuată la începu

p entru a data instalarea în nava centrală a unei pardoseli din lespezi mari
tul secolului al XVIII-lea �0•

lnainte ele a încheia excursul de mai su,; şi a reve n i la stratigrafia
arheologică cercetată în zona de Yest a. catedralei, mai precizăm încă de
pc ae um următorul fapt : Stratigrafia arheologică, din interiorul catedralei
im a fost în cea mai mare parte dif)trusă numai de repetatele înhumări
practicate în interior începînd din secolul al XIV-lea , de numeroasele
;-;au numai de gropile adînci executate de şantierul Moller. După cum vom
co nstrucţii de mari altare, de marea criptă de sub absida altarului gotic
vcde::t atunci cînd ne vom ocupa de monumentele din piatră, încă din a
doua j umătate a secolului al XI-lea, constructorii bazilicii din perioada
J,,1di;-;L1,u au răzuit terenul, înlăturînd astfel nivelurile arheologice din
1'\ecol ul al VI-lea (în parte) pînă în secolul al XI-lea. Aşa s-a şi explicat
faptul că atît în vechea bazilică cît şi în actuala au fost şi-au rămas nece
s;u· p trepte de coborîre (vezi cotele pe- fig. 2).
cu valori gcnerafo - este important de reţinut că în depunerile ( culoare

În ac tualul context - revenind acum l a datele d e ordin stratigrafic
castanie cu tente vineţii), databile în secolul al II-lea, legate, pe de o parte,

de via sagularia ( C VIII-a), iar pe de alta avînd la bază nivelările de epocă
C XVII (ca dealtfel şi în O XIII şi C XIV) materialele ceramice au fost

Hadrian (O XVII) în spaţiul secţionat de C VIII-a (19 73) şi respectiv
relativ puţine, în strat, 1:n situ, ele fiind asociate doar cu două fragmente
de fibule şi cu o singură monedă de argint (C VIII-a) de la Antoninus
Pius (138 - 161). Aceasta în pofida faptului că depunerile de mortar şi
mici fragmente de ţigle indică în mod clar vecinătatea unor mari construcţii
20 Pc o por Pune a (!ată în cele două travee centrale ale navei principale s-a descoperit
o pardoseală formată clin lesp e zi mari de piatră, în majoritatea lor rezultatele prelucrării uno1·
piese litice romane sau a unor pietre ele mormint, pietre - după unele resturi rămase din inscrip
ţ,iile lor sau după anumite elemente de dccord - a tabilc în sec. XV şi XVI. în mod sigur avem de-a
face cu o pardoseală instala tă la începutul secolului al XVIII-lea la sfirşitul perioadei cînd cate
drala a fost (din anul 1560 pînă în anul 17 16) cedată bisericii reforma te. Este şi perioada
cind au fost distruse şi unele altare, cîteva adevărate opere do artă. Asupra materialului Ii i i c
vom .reveni c u unele date, i mportante, i R capitolul următor.
222
( deRigur - după. cum au arMat compa.raţiile de mortare efeetua l e li • ·
pe ten•n - , nu poate fi vorha numai de termele amintite) .
!.· :
În
t.anie înehii;;ă, cu t en te' roşcatt> - deei n ivPluri a căror cromaJică, a fo,-1 i 1 1 -
Rchimb depmierile din Rccolnl al HI-lea, în general de euloa1·p (·;t -
fluenţată. r:-i de focul u n or vetre Rau de unc:>le incendii cu efeefo limit a t • .

(în (' · XVII, în profilul de nord a şi ap ărut marginea unei YPtrc desch i>'P !
- impregnate şi ele - dar într-o măiiură cu mult mai redusă - cu granull'
d e mortar, cuprind , pe lîngă. fragmente de c ără mid{t şi ţig·lă, (ue mai mari
dimensiuni ca în clepunl•rile anterioare) numeroa.s e fra,g·i1wnte ceram i cl' �
fibule, un fragment de oglirniil. i;; i diferite alte obiecte .
Pentru a înţ elege şi mai bine consistenţa acestor depuneri, în ultimă.
analiz{t databile - fapt din n ou de reţinut, - ntirna i în pr im.a j11mătate
a secolului al III- lea, e. n . , pe lîng:l.. r-eria monedelor d<>ja amintite (din
valul roma,n, din C XVII - nota 1 3 - şi d in i nteriornl catedralei, în
text), edifieMoan apare � i seria monedelor dei;; c operite în O VIII-a : ·11!.lia
Du111ua, ( AE . , Hl3 - 2 17 ) , S. 8t twns (209 , AH), Geta, (21 1 , A H . ) , S. A.h
•
;r;o.ndfl' (222 -235, AR . ) , Iulia. Jfa,nwNi ( 222 - 2:F; , AH . ) şi (;ordia.n II

( 242 - 244, A H . ) .
La, prima vedere, situaţia strntigrafie i arheologice ulterioare depu
co mplicat ă . Aceasta d a torit ă , în special, sutdor (k gropi apartinînd cimi

nerilor din prima, jumăJate a secolului al III-iea. a apărut ca deosebit de
tirului primei b azilici, cimitir eare, din plUlCt de Yedel'P eronologic, acoper{i,
întreg secolul al XII-iea. Rezolvart>a problemelor rid icate (le această
sit uat.ie a. fcmt posibilă. numai da.torit ă cît 0 1T a fa ctori fav oral;lili . �i\.stfel ,
lungimea secţiunilor a,:xiale şi m:lrim ea. r-pa ţ iului c·ercc·ta t, pe de o parte,
au permis, spre Yest ( oferind totodată. şi „ eheia ' ' î n ţ elegerii întregii strati
grafii arheologice) , ieşirea. - }Je mici dar edifieatoare porţiuni - din aria,
cimitirului, datat în secolul al :XII-l(•a. 1w clt> altă parte, pe axul vest-est,
au condus la interceptarea unor p or ţ i uni în eart> �ropile cimitirului au pă
truns dmtr în mic ă măsură în d e puneril e din �ecolul al VI-lea 21• Astfel,
de pild ă , în O VIII-a. (fig. 2) s-a intereP p t a t o p or ţ iune rămasă din depuneri
formate peste tiia- sag11laria din fil•colul al IY-lc· a pînă în secolul al VIII-lea
( numite ele I. �estor , în 1974 . . :-;natul prefeuda l ' ' ) , precum �i resturile
unei locuinţe ele tip ;;emibordt>i din seeolul al VI-lea răzuite ( pentru n ive
lare ) de c:l.tre eonsnue t orii unui mo1rnmPnt edcziastic din prima jumătate
a secolului al XI-ll'a . :\fai cli>part 1· un c·az similar a. apilirut şi în O V - fig. 4
- de data. a ceasta da 1 oritcl. r-on stn1e1 orilor ha.zilieii din a doua, jumătate a
st�colului al .X I-iea . Î l l �chimh i11 C X Y i l , mt fost idPntificate, sub limita
inferioa.rl a, gr n p ilor e i rn i t irnlui 1lin .;peolul a.I XII-h��t, dou ă straturi
forma.te, l't'RpectiY� ia .;('(·oll'lt· IY - Y �i VI. Ct>rnmica det:icoperit{t in
structurile> Rt,ra.tigra.fice nwuţionate ma.i RU fi aparţ.ine secolelor IV - V,
VI �i VIII (-nuiterfolP databilf în ste1Jl11l al l 'JJ-lea. nn <Ut apă-rut j şi va fi
discuta.tă în cadrul u nui c api t ol dedi1·at în mod special ceramicii desco
perite de noi la Alba. . De asPmenea, in cadrul unui eapitol aparte vor fi
discutate şi obiectele din nwt al . d intTP <'.�1.m ai ci amintin1 mun a i o eata,ramă,
21 l lnul din exl·mplelc t•difica toare ii t'onsl ituie secţ ilwca C X"\' 1 1 unde in profilul de sud
- rcfle ctind situaţia din jumătatea de sud a secţiunii - gr opil e au i ntra t şi in straturile romanc .
in timp ce in partea de nord ele au ajuns mun..1 i piuă la st m tul se colului al VI-lea. Un exemplu
similar a oferit de la bun inceput secţiunea C II (1968), u11dc lu 2/3 din secţiune, ţiuind de profilul
de est, au apărut elemente din termele romane pentru <:11 in treimea de vest să interceptăm
gropile cimitirului din secolul al X I I-lea 5i cu acest prilej, în careul 1 , p rimele demente din a şe
zarea datată ln a doua jumătate a secolului al IX-lea .
22 3
de tip d 1widava, din bronz, descoperită în locuinţa de tip semiborde.i iden- .
tificată în C VIII-a (1973 ), piesă care - alături de altele - a asigurat
datările în secolul al VI-lea (după cum vo1n vedea în capitolul respectiv,
cu precădere, în a, doua treime a secolului al VI-lea) .
î n . C XVII s-a dovedit c ă stratul format î n cursul secolelor I V - V
se caracterizează prin culoarea cenuşie deschisă, nivelurile fiind nedife
renţiabile, rarele fragmente ceramice, descoperite in situ,, în majoritatea
lor aparţinînd cunoscutelor „chiupuri".
în aceeaşi secţiune, stratul format în curs1P- secolului al VI-lea,
structural mai consistent, conţine numeroase fragmente de cărbune de
lemn - fag şi salcie - , bucăţi de chirpic, arse, fragmente de cărămizi
romane, precum şi fragmente ceramice caracteristice epocii, şi prezintă
o culoare cenuşie închisă. Aici este de subliniat faptul că elementele ce
caracterizează în C XVII stratul din secolul al VI-lea au apărut şi în
umpluturile locuinţelor din secolul al VI-lea - după cum am mai precizat
în partea răzuită în secolul al XI-lea - atît in locuinţa din C V (nr� 1,
1972) cît ş i din C VIII-a (nr, 2, 1973), în ultima la baza umpluturilor,
fiind descoperită şi catarama de t 1'.p Sue?'.dara amintită mai sus. îndeobşte
o astfel de situaţie reflectă existenţa a mai multor locuinţe într-un spaţiu
dat, destul de apropiate un.a de alta şi care toate îşi încheie existenţa în
cursul unui incendiu general. P uţinele observaţii care s-au putut efectua
nu permit o reconstituire, propiu-zisă, a tipului de locuinţă, în afara fap
tului că avem de-a face cu semibordeie, cu pereţii din lemn (s-ar părea
·;-;tîlpi cu împletituri ) lutuiţi (cu strat subţire) şi - după unele indicii
a.t1ate în locuinţa din CV - forte probabil, cu vetre deschise din piatră
�i podite cu fragmente de ţigle romane, vetre atît de interior cît şi de exte
Tior, cele din interior plasate direct pe o podea de lut.
Fragmentele ceramice databile în s ecolul al XVIII-lea (de tip Bra
t.ei 2) apărute atît în unele porţiuni din C VIII-a în depuneri cu niveluri
iiediferenţiabile şi în asociere cu fragmente ceramice databile în secolele
IV - V şi VI (depuneri prezentînd o culoare cenuşie cu tente castanii) ,
c î t şi î n umpluturile gropilor din secolul al XII-lea, � u arătat că în cursul
secolului al VII-lea, în această zonă a terasei Mureşului, s-au efectuat
săpături de suprafaţă (foarte probabil, lucrări agricole), fapt ce a condus
la un fenomen de telescopare. mterior, pînă în a doua. jumătate a secolului
al IX-lca, terenul nu a mai fost solicitat, fapt care, desigur, a permis şi
formarea unui strat de natură vegetală. De la acest nivel s -au săpat gro
pile locuinţelor de tip Dridu, locuinţe asupra cărora - dată fiind impor
tanţa arheologică şi istorică - vom stărui în cele ce urmează.
Existenta acestei asezări - incendiate - ne-a fost tot mereu sem
p
nalată, prin a ariţia în dif.erite puncte, în umpluturile unor gropi de mor
minte din secolul al XII-lea sau în săpături executate de şantierul de
restaurare, a numeroase bucăţi de chirpic ars păstrînd urmele structurilor
de lemn (pari şi loazbe), resturi de podea (în C X /19�3, un rest de podea,
in situ - caz unic -, s-a aflat chiar între rămăşiţele unor zidării romane) ,
resturi provenite din cuptoare de tip „pietrar", mult cărbune de lemn şi
cenuşă, precum şi prin apariţia - hotărîtoare pentru datar.ea aşezării în
a doua jumătate a secolului al IX-lea - a unei serii de fragmente ceramice,
absolut caracteristice epocii. Dintre acestea în mod special, au fost de
remarcat fragmenţele ceramice aparţinînd �noţ CUIJ.qscute categorii al�
·
vaselor decorate în tehnica lustrului (cu reţea sau fă:r.ă).. :. . ·, : .
224: .
Observaţiile efectuate in săpăt mile amintite, precum şi m cmsul
cercetărilor întreprinse asupra a două locuinţe identificate în secţiunile
·C VIII-a (1974 şi o casetă, 197 3 ; fig . 1 ) �i C XIY ( 1975 H 10, respectiv,
H 13 ) au permis localizarea a t re i spre z e c e locuinţe de acest tip. Cercetă
rile asupra locuinţelor au dovedit că H 10 nu a fo:::. t atin;,; decît în mică parte
·de un mormînt din secolul al XII-iea (f:lcînd parte di n mormintele aflate
Ia marginea de vest a cimitirului), iar H 13 s -a aflat eomplet în afara cimi
.tirului. în ceea ce priveşte datarea sfil:� it ul ui a � e z ă rii aeeasta a, fost ofe
rită de edificatoarea situaţie stratigrafic�t in care ;; - a aflat H 10. Şi anume : _
în umplutura lui H 10, pînă la nivelul pietrarulu i � a pă tI'llll " f un daţi<1 zidului
.de vest al bisericii din prima jumătate a sec-olului al XI-lea, constructorii
răvăşit şi aproape sigur jefuit. Groapa acestui mormint nu a fost m a i ad.încă

monumentului, în cursul săpăturii, dînd şi peste m1 mormint pe care l-au
-de 0, 60m, iar lungimea nu pare să fi depăşit 2 m ; (cu :lproxima ţ ie. l ăţ ime a
.a fost de 0,80 m). Orientarea, pare să fi fost sud-est 11 ord- i·est.
Groapa mormîntului, în cea mai mare măsmă, a intrat in umplut ura
-
jumătăţii de sud a locuinţei H 10. Dintre pietrele aflate la, talp a fundaţiei
au fost scoase un fragment de occip ital, un fragment de hu m erus� .� i u cla
viculă, iar din pămîntul de umplutură aflat la vest de fundaţie� un frag
ment de radiits, patru .falanye, precum şi un fragment de cran iu. de cal.
..decît o singură aplică de harnaşament (sau de centură), piesă turnată., din

Din inventarul ce trebuie să se fi aflat în mormînt nu a mai fost recuperat::-t
bronz, cordiformă, concavă, cu marginele striate („perlate" după unii )

.decorată în cîmp cu obişnuita semipalmetă stilizată, realizată în relief
plat. Pe revers piesa are trei agăţători din acelaşi metal. Această aplică,
din inventarele cimitirelor de războinici maghiari şi cu destulă siguranţ.ă

tipologic, face parte dintr-o serie de piese similare, cunoscute îndeosebi
se poate data în cursul primei jumătăţi a secolului al X-lea (asupra ei

vom reveni în capitolul dedicat pieselor din metal ). Oricum, acest mormînt
.constituie un sigur terminus ante q1teni pentru datarea sfîrşitului aşezării
din a doua jumătate a secolului al IX-lea ; (foarte probabil - dat fiind şi
recent, la cca. 1 km nord-vest - incendiul trebuie să se fi produs în cursul

ceea ce ştim acum în legătură cu necropola aşezării descoperită, relativ
celui de�al doilea sau-cel mai tîrziu- în cursul celui de-al treilea deceniu
al secolului al X-lea).
Bazaţi pe d21tele obţinute şi pe o serie de observaţii înregistrate în
cursul cercetărilor vom încerca - în actualul context în mod sintetic - o
reconstituire a tipului de locuinţă din a doua jumătate a secolului al IX-lea
(şi începuturile celui de-al X-lea) de la Alba-Irilia, tip care îl credem,
în această epocă, caracteristic - cel puţin - întregului spaţiu sudic u,l
·Transilvaniei intracarpatice.
în general, în medie, planurile rectangulare ale locuinţelor - de tip
semibordei - aveau dimensiunile de 4 X 3 m, adîncimile pînă la care erau
săpate fiind de 0,60 pînă la lm, axul lung fiind orientat pe direcţia sud
nord.
în H 10, după o nivelare a terenului, săpătura constructorilor locuin
ţei a mers pînă la 1 m, tăind nivelurile de epocă postromană .şi în parte
romană, pentru ca să se oprească pe ·via sagularia, ln cadrul dat, p� nişte
stîlpi înfipţi l� cqlţuri şi în punctele medţane (s-ar părea d,inleillD. de fag) �-au . .
fixat după cum aparlucrurile cu partea nelucrată (sau foarte puţin lucrată)
.spre interior - loazbe din lemn de brad. Această dispoziţie a materialu
lui lemnos în .construcţie s-a reflectat în mod· clar·în urmele1ăsatB pe bucă-
225
ţile de chirpi c arse, recoltate din umplutura lo cninţ.c i , reRturi c.are , toto
da.t ă, au de monstrnt şi faptul că., după ce au fo st rid icaţi , pereţ.ii din l emn
au fo8t cu grijă. lutuiţi (de pi ldă , forma lml'i bucăţi de ch irpi c �i i mpre siu
nile păstrate an arăt a,t că, ochtt�t cu p eret ii , şi colţu rile extt>rioare ale locuin
ţei emu în mod deosebit de îngrij it lu tui te ) .
Podina a fost e.xecuta,tă tot din lu t ( gros ime medie de 2 cm ), fiind
perfect netezit:'\, şi orizontaliza.tă„ A cceim l în locuinţ il, se fă.ce µ, printr-o
dt:'schidere rezervată în p er e t ele de est, pe trei trep te ex t erio a.re ( H esiz aib ile
în profil ) , trep1.ele indic· in d şi locul deschiderii ( spre colţul de su d - e s t ) şi
t1 toclată lăţ im e :L ei de aproxim <LtiY 0,80 m. S tr uctura ca ata.re a acoperi
şului nu am fost în m :1sur:l, să o rec·onstituim dar nmneroaselc r e sturi de
cărbune de lemn, prez en ţa în compoziţia umpluturilor n, u nei mari canti
tăţi ck eenu::;ă proY enit:1 din <trderea s t ufulu i � 2 , ne-a clt>termina,t să vedem
acoperi�urilC' locuinţl'lor cn. exe(· u t a ll' clin � a rp an t e ele lemn, în dorn1 ape,
·
O altă. obse1Ta.ţie ar fi <tceea. C:i după termina.rea, construcţiilor, în

acoperite cu snopi de stuf RU}ll'apuşi.
jurnUor se lJrer.;ară, pietriş ele rîu pe terenul nivelat în pantă . Dup ă o obser
vaţie efe ctu at în pro filul clt• n onl al secţiunii C XIV, foarte pro b ab il,
ă
este vorba de o parte din pămîntul seos atunci cinel s-a, flă.p at grm1p;1
locuinţei, pă.m i n t lutos imt<tlat şi n ivPlat în pantil, ]Jentru înclepărtarea.
ap e lo r de ploai P .
Fn int.Nes deosebit îl pn·zilll il. eonstru etia pietmrului din H J O,
plas ată. în colt;ul de n ord - e ;;; t al locuinţei. În j ul·ul mrni plan oval, :.:tvincl
a.:xul lung de l m (oril'llt<Lt sucl-uord ; cel:'Halt ax. avind lm1gimen: de 0,90 m ) ,
plan marcat prin irn;t<llare<t unui st rat de. l ut gros ele ;) e m , a1iiestecat şi
cu pie(TP de rîu de mici cl i ml· ns iun i , �Ht i·idiea t în boltă, din pi<tiri1 brut:".\,
(mărimea, pi etrelor dei"crescînd spn• r-hc-ie ) , cuptorul propriu-zis. Gnrn cup
torului <1 fost; com;truiUL prin �ezarea. pe v er t i c ală a două les1wzi (cca.
dinsp1:e la.t.m·a, de Vl'St fiillcl di spusă, oblic în rapo:rt cu axul lung - după
cum s-a. şi dovedit - a.(•.ea.st<'i dispoziţ:ie u ş urî nd i\eoa,terea cenu � i i spre
centrul lo cuiuţei ) 23, lespezile ve-rticalt' fi i nd acoperite de o :.L t1�eia. - în
termeni moderni - instalată. conform principiului m·hitrav t>i. Int.reaga.
const.nrnţfo clin piatr<1 :1 cuptorului <L fost, }le mă,sum ridicării ei, lutuitn.
cu grijă,, locul cheii fiind Iă,sat deschis ( deei tiraj reglab i l ; în ălţ imea
- interimiră - la cheie fiind de 0,60 m ) .
Diu punct ele vedere con s tru ctiv H 13 a.pare drep t illent.ică cu H 10.
Deosebirile eon stau numa.i în faptul că pietrar ul din H 13 a fos t de mai mici
dinwn si un i şi n elutu i t , în plus, a,clincite în podea �i }W treap ta de acces
infrricrnr;1., au a.piirut. fragf!1ente din do u ;1, ţ;igle de m ari d im ens iun i, precum
')i clo u ;'\ ('Hriimizi ro m an e. lntre restm·ile a cest or loeuinte s-au găsit şi un el e
ol Ji 1·e11• a supra. e;Trora vom in sista în e ;.tpi t olul privind ceramica.
":\ in·l nl f'tra.ti gr a.fi e ID'l l l ător - c-c1n� a. sigilat. şi umplutm·a. locuinţ;ei
�I - a fo st, ('.ons ti t.ui t de (�OJt snnttm·ii m o 1 rn m en t ului ecleziastic din
1n: 1 1 w j u 1 n;'J,1.a,k a s e colu lui a.l XI-lea. N i v elul ca, :1tare a fost i dentifi cat
10
i r ; } H·1 1 ril ul d1� sud al 8ecţj m1ii C VUI a. (1 974), pe o lun gime de HO cm,
: ! : 1 1 d d i n·< · l J pga.r. <le (·.on8trueţ,ii1 fu nda.ţiei zid ul u i de vest al m onumentului
'. -- _:,i.,.· -te ,i n zi :rapa n l.t• analngii in u n ele sale mai rrtrasc în ea1·c s-au mai păstrat, din păcate
'� ; - ,• p i ui a fost Vl�rificat �i prin cxperknţ(• c.fr ct ua lc pe şa ntier . Tipul a cesta de locuin ţii
�.:r:, . • " tr-a f!•.' . ln m :1�11!'a în carr s-ar cuveni, a t e n1 ia t'lnogmfilor (de pild�I, p î n ă recent, u n a H'.
,._.._ :-.a. tip ,.,. m:ii p :h t ra în sn tul G trboi:·a de SuR-Ai u d , sat rom ânesc cunoscut, n testat documentar
- .i :" U l i 5llti l-
' 1 ; ._ x n u �a s-:1 descoperit şi wn mtncr din Clil!'n de cerb.
şi avînd o g ro sime medie de 4 cm (pămint lutos de culoare brm1-castanie,
el conţinea mortar şi piet r i � de r îu ) . Pe suprafaţ a unde s-a edificat monu
din secol ele IX - X, cu aceast ă o e az ie răzuind in parte şi locuinţa din

mentul, constructorii au răzuiL în p art e, , , s tratul prefeudal" şi depunerile
secolul al VI-lea (nr. 2, 1973 ) . A ;.; up ra con,,;tructiei monumentului vom

reveni, pe larg, în c ap ito lul dedica t monument elor din piatră.
O importanţ;t deo s e bit ă o prezintii ::-i identificarea, nivelului din a
doua jumătate a secolului al XI-h•a. Ident ifiearea a fost posibilă datorită
cercetării resturilor răma::-e din dou�i l o c·uinte de ,,;uprafaţă., apărute,
respectiv, în C VIII-a ( 1 9 7 4 ) şi C X IY - C XY.
Ca, si asezarea din a doua i umă ta l l' a ,;ecolului al IX-lea. cea din a
doua j um �ta e a s ecolului al XI-l�'a· a fn:>:t am:n p t ;l de o ;;erie de,fragmente
t
morminte din secolul al XII-lPa, pe aproapt> iutn•aJ!a ::i.rit• c er c e t a t ă. de
ceramice apărute - marea majoritatl' - i n umplu turile gropilor de
noi. Această ceramică face parte d in a�a numita, in Tramilnmia., , � c era

mica de tip Ciugud" dar, de fapt, în realitate, e;1 apaq ine t ip urilor earac
teristice în secolele XI - XII întregului sud-est eu ro p e a n �i in pane est
În C XIV şi C XV s-a constatat faptul că, o parte dintr-o pode.1 de lut

centralului.
(in medie de 2 cm grosime) a ac operi t umplutura (nivdatii ! din e ol ţul de

nord-eRt al l o cu inţei H 1:1. Cu a.proximaţie, dimensiunile planului par să
fi fost de 3 x :� m. în exterior, spre n o rd, la cca I m a apărut :;.i o groapă
cu resturi m en aj ere. Din păcate, raritatea elem entel or de ordin mat eri.11
minat să credem în existenţa unor locuinţe „sezoniere" , fo arte probabil

nu a permis o încercare de reconstituire, dar tocmai acest f apt ne-a deter
de genul colibelor, după cum apar lucrurile, aparţinînd celor ce au lucrat
regelui L �1di slau (107'i 1 0 9 f> )

pe şantierul bazilicii de sub actuala catedrală, edificată în perioada domniei
În caseta (1975) pra.ctieMă. în C VIII-a, în legătură - între altele

-
.
cu cercetările în trepr ilr n e ŢJt•n(;ru stab ilirea in m o d exact a planului şi

str ucturilor monumentului din prima j umătate a secolului al XI-lea, la
Im distanţă, spre vest, de fundaţia lui, situate pe nivelul lui de călcare
(echivalent cu nivelul locuinţei din C XIV - C XV), au apărut restmile
unei vetre deschise, de plan oval, înconjmată de bucăţi din piatră brută,
unele cu pregnante urme de arslll'ă, Două dintre pietrele vetrei au păstrat
însă, în mod dar, şi resturi de mortar. Cercetările au arătat că avem de-a
din prima jumătate a secolnlu,i. al XI-lea. Ca atare, din punct de vedere

face cu pietre ce fuseseră luate d·in emplectonul zidăriei monumentului
stratigrafic, descoperi.rea ai mar cat to todată, pe de o parte, un terminus

ante q11,em pentru datarea sfîrşitului m onumentului din prima jumătate a
de existenţă a locuinţelor 8ezoniere numai în cea de-a doua j um ăt ate a

secolului al XI-lea, iar pe de alta, a venit să limiteze, clar, datarea perioadei
se c olului .
catedralei l-a constituit necropola, din secolul al XII-lea.

„Capacul" peste întreaga situaţie arheologică aflată în exteriorul
în actualul context nu vom insista decît asupra unor aspecte caire

ţin de sau coroborează datele de ordin stratigrafic, asupra necropolei
urmînd a reveni în capitolul dedicat obiectelor de metal (date fiind şi
carei le au inventarele descoperite în morminte).

semnificaţiile - cu deosebite implicaţii de ordin cultural - ist-0ric - pe
(C VIII-a 1974), sau în apropierea valului roman (O XIII), la. nord pare s ă
Spaţiul cuprins de acest cimitir, spre vest, s-a limita.t pe lingăi
2�7
fi avansat pînă la cca 30 m de b azilică, spre sud pînă la cca 15 m (spre sud
mormintele, în general, sînt cu mult mai rare, fapt căruia pînă acum nu
i, s-a gă.sit o explicaţie satisfăcătoare) . pentru ca spre est, în zona absidei
b azilicii, să nu ma,i apară nici lm mormînt. Totodată cercetă.rile au mai
demonstrat şi faptul că , spre deosebire de catedrala din secolul al XIII-iea,
în interiorul bazilicii construită în a doua jumătate a secolului al XI-iea
wn s-a îmnormîntat nicioda.tă.
Din necropola din secolul XII noi am lucrat 291 de morminte, număr
lul al XIII-lea (C XVII şi C XVIII) 24• In toate secţiunile mormintele

în care am inclus şi cele 9 morminte tăiate qe fundaţiile catedralei clin seco
ceea ce arată că cei înhumaţi făceau parte din anumite grupuri familiale,
se suprapuneau fă.ră însă ca mormintele mai vechi să a.pară ca deranjate,
fapt ce ar explica şi densitatea lor mai mare sau mult mai mare în anumite
necropola din secolul al Xll-lea au fost inhum a,ţ;i cca 1 200 de indivizi.
spaţii. După calculele noa.stre - desiguT cu o largă aproximaţie - în
Fără excepţ,ie orientarea mormintelor se situează pe variante ale axului
gropilor a fost de 1,20 m, iar cea minimă de 0,60 rn şi că umpluturile pre

vest-est. Acum şi aici precizăm numa.i faptul că adîncimea maximă a
să apară şi numeroase fragmente de cărbune de lemn, bucăţi de chirpic

zintă o culoare brun-cenuşie pentru ca acolo unde ele au intrat în locuinţe
arse, fragmente de podele şi piet.re cu mme de arsmă (adîncimile au fost

calculate de la nivelul de călcare originar).
într-o serie de morminte s-au descoperit monedele care, de obicei,
în momentul înhumării, se depuneau pe gura celui decedat. În condiţii
de ordin arheologic perfect asigurnte s-au descoperit 22 de monede de
argint şi 2 din bronz (mia din monedele de bronz, emisiune Bela al III-lea,
pînă la ultimele, aparţinînd regelui Bela al III-lea. (1172 -1196) n u există

este sch-ifată ) . în cadrul seriei, de la emisiunile Coloma.n (1095 -1114) şi
nici o întrerupere. După monedele lui Bela al III-lea, următoarele ce-au
lei) - sînt de la Andrei al II-lea (1205 -1235 ) şi o monedă de la principele

apărut - două dintre ele am văzut însă în ce condiţii (interiorul catedra
german Eberhard al II-lea (1200 -1240) . .Aici este de subliniat faptul că

între Bela al III-lea şi Andrei al II-lea lipsesc emisiunile de la regii Emeric
(1196 -1204) şi J_,adislau al III-lea (6 luni -1204 -1205 mai - dealtfel
de la ultimul nici nu sînt de aşteptat) . Foarte probabil acest „hiatus"
de 8 ani indică tocmai perioada începutmilor demantelării bazilicii edifi
cate sub regele Ladislau I şi ca atare, totodată, p erioada cînd s-a şi iniţiat
şantierul actualei catedrale, proces ce, a.proape sigm, trebuie că a şi
condus la oprirea înhumărilor în arealul bazilicii. Faptul apare confirmat
::;i de a;pariţia tipului de mormînt - denumit de noi - „mormînt în cistă
în C VIII a, M II ; în C XI, 1\'I III, M IV ; în G XIII, MV, 1\I VI ; în C XII,

din cărămidă cu nişă p entru cap" (11 morminte, respectiv, în CX, M I ;
:.'II VII -XI ) .

Mormintele d e acest tip a u fost săpate î n aria necropolei din secolul
ma.i vechj. Este drept, adîncimea mică la care au fost să.pate şi relativa
a l XII-lea,, în mod evident, fă,ră a ţine seama de existenţa unor morminte
lor raritate ( ele par să fi fost dispuse în şiruri, aproximativ la 10 m un şir

de altul, pentru ca mormintele din cadrul aceluiaşi şir să se situeze,
�• Situaţ.i:J. cunoscută a şantierului, datele pe care le-am oferit mai de mult ş i p e care Ie
o fe rim şi în actualul context privind cimitirul din secolul al XI I-iea cercetat de noi in jurul
c.i.tedralei r.c. din Alba-Iulia credem că sînt mai mult decit suficiente pentru a demonstra,
!ntre altele . faptul eă informaţiile privind rezultatele crrcetărilor noastre oferite de colegul
clujean :M . Husu (cf., op. cit., p . 58 şi nota 20) sint er·onate . ·
228
uneOl'i, chiar la cîţ.iva metl'i unul de altul) , nu au fost în mă sură să, afecteze
prea mult mormintele din secolul al XII-lea 25• Dintre mormintele ce"au
păstrat cele mai multe elemente in situ, 1'f II din C YIII- a (1973) s-a
dovedit a. fi fost si cel mai bine conservat.
:M II, cu orientarea vest-est, a fost construit după săparea unei
gropi tle 2 ,40 m lungime şi 1,20 rn lăţ.ime, pînă la maximum O, 70 m adîn
cîme în raport cu nivelUl originar de călcare. Construcţia a început prin
aşezarea pe fundul gropii a două rînduri de cărămizi ală.turate ( întregul
material întrebuinţat este roman), pe lîngă pereţii gropii fiind ridicaţi,
pină la înălţîmea de 0 ,40 m, clin cărămizi sup1:apuse, doi pereţi, un al
treilea închizînd morrnintul la ca.pă tul de est. Intre cărd.mizi s-a întins
cîte un strat subtire de lut.
Partea construcţiei ieşită din comun apare la capătul de Yest unde
peretele din cărămizi nu mai este ridicat decît pentru a încadra cran iul ,
formîrnl astfel o nişă, închisă numai de o singură cărămidă instalată pe
verticală-. După depunerea celui decedat în cistă, cu mîinile întinse lîngă
corp - în cazul lui l\I II (ca şi în cazul lui M V, C XIII), lîngă coh:il femu
ral stîng, aflîndu- se şi o monedă de argint de la Andrei al II-lea (1205 -
- 1 2 3 5 ) , se pare, iniţial depusă într-o punguliţă. - cista a fost acoperită.
cu ţigle romane, de mari dimensiuni, fă.ră însă a se căuta o etanşeizare
completă. După cum am mai specificat, elementele rămase din celelalte
ciste au indicat o identitate în modUl de construcţie şi o consecvenţă în
păstrarea unor anumite detalii de rit.ual, precum şi, în linii mari , o contem
poraneitate a lor în cadrul de tirnp da.t de prirna jumătate a secofolui al
XIll-le(i.
Incontestabil prezenţa mormintelor în ciste din prîma jumătate a
secolului al XIII-lea reflect{L începutmile construcţ;iei actualei catedrale,
după cum întreruperea înhumărilor la sfîrşitul secolului al XII-lea reflectă
începuturile demantelării bazilicii din a doua jumătate a secolu.lui al Xl-lea.
Aproape sigur cei înhumaţi în ciste sînt colonişti germani, aduşi la Alba
IUlia în momentUl iniţierii şantieru.lui noii catedrale.
în interiorUl catedralei nivelul de călca.re actual este cel din a doua
jumătate a secolu.lui al XUI-lea. În exterior, mai există stratmi de nive
lare din secolele XV - XVI (zona va.lului roma.n), şi în special, din secolUl
al XVIII-le�1 (perioada de construcţie a cetăţii de tip Yauban), dar asupra
cărOl'a nu am considerat necesar să insistăm, ci doa.r ajunşi aici să le rele
văm meritUl de a fi protejat în unele zone stratigrafia mileniu.lui.
în ultîmă instanţă, dacă cromatica �tratigrafiei fundamentale a
zonei catedralei se poate reduce la nuanţele de c a sta niu pentru epoca
romană, la nuanţele de cenu�iu pentru seC'olele IY - Y �i \'I şi la brun
cenuşiul (cu pregna.nte diferite in funcţie de situaţie) secolelor IX -XlI,
documentele arheologice circumstanţiază în mod revelator structura
stratigrafică, ca atare, prin piesele �i ceramica de epocă romană şi romană
tîrzie, prin ceramica din secolul al YIII-lea, prin ceramica, piesele şi ele
mentele de ordin constructiv din a doua jumătate a secolu.lui al !X-lea
şi a doua jumătate a secolu.lui al XI-lea, in sfîrşit, prin existenţa celor
două monumente, respectiv, din prima �i a doua jumătate a secolului al
XI-lea şi a necropolei din secolUl al XII-lea, cu întregul ei inventar (în
special inele de tîmplă cu un ca.p ă t în formă de S şi inele de deget, din bronz
sau argint).
25 Calculele aproximative se bazează pe mormintele identificate ln C X I, C XII şi C XIII,
cele din C XI corespunzind şirului marcat de M . 1 1 din C V III-a (1973).
4 - c. 1411
229
Pentru stratigrafia stabilită de noi relevante �i revelatoare apar şi
de.„rnperirile efectuate în ultimii ani la aproximativ 1 km nord-vest de
c�H edrală.
Dacă pentru epoca romană seria mormintelor de::;coperite în zona
l ului al IX-lea �i în p rim ele decenii ale secolului al X- 1<'<1' corespu nde, cu
re"pectivă este edificatoare, necropola databilă în a doua j um�Hate a seco
toată si)unin,ta, a:�ezării descaper·ite de noi·. În sc himb, neC'ropola a;-;; eză.rii

din secolul al VI-lea nu a fost încă semnalată. La fel nu am identificat
- '3i nici nu avem piuă în acest moment informaţii care să. in dice că a exis
tat - o aş ez are databilă în cunml secolului al X-lea, a� ez are care să cores
pundă. necropolei III, necropolă d es cop erită în acelai;; i ::;p aţiu �i, după
opinia noastră, databilă în ultimele doutt treimi ale veacului al X-lea. D acă
se va dovedi însă că în sp aţ i ul acestei necropole înhumările au c o nti nu at
::;i in prim a jumătate a Rec.olului al XI-lea şi ehiar d in colo de mijlocul
vmwului, atunci , d es igur , v�' fi de ridicat probleml1 lt'gCttm·ilor dintre
această ultim;!, fază, a necropolei III ::;i monumentul ech·ziastic din prirrni,
jumă.tate a. veacului al XI-lea, deRcoperit. la vc,-;t de catcdraliL Acea.sta
înt.rucît - după. cum s-a putut observa - în spaţiul cercetat de noi nu
a fost identificat nici un mormint eare să poată fi socotit drept contempo
�i den!antelat în cea de-a doua lui jumăta,te.

ran cu monwnentul edificat în cursul primei jumăti:'Lţi a veacului al XI-lea
ln ceea ce priveşte a patra necropolă descoperită în zona de nord

vest, după opinia noastră databilă î ncep înd cel mai devreme cu a, doua
j u mătate a scoolului al XI-iea, continuînd în tot cur'4ul veacului al XII-iea
şi, poate, pîni"'L în prima jumă tate a secolului al XIII-ka, en'ntua.l, ea ar
constitui necro1Jola celor ce-au cons truit locuinţele „ sezoniere" din a
doua j umătate a secolului al XI-iea descoperite la vest de catedra,li:i.. D ată
fiind contemporaneitatea acestei necropole - precum şi a altor descope
capitol) - cu necropola c ercet ată de noi în jurul catedralei, foarte pro

riri similare din Alba-Iulia ( asupra acestei probleme vom reveni în alt
ba,bil, necropola aflată în zona de nord-vest aparţine populaţiei autohtone

în timy ce aceea din j urul catedralei populaţiei maghiare.
In legătură directă, sau indirectă, cu datele stratigrafice din zona
catedralei romano-catolice Yom reveni, atunci cînd va fi cazul, în cursul
urnlli toarelor capitole, capitole ce vor fi dedicate, respectiv, monumen
telor, ceramicii şi pieselor din metal şi os.
PRINCIPAUX RESULTATS DES REOHEROHES

ARCHEOLO GIQUES EFFECTUEES DANS LA ZONE
SUD-OUEST DE I.1A CITE D 'ALBA IUI.1IA
(1968-1977). I
RE SUME
L'auteur consacre le p rem ier chapitre de l'ouvrage a la, stratigraphie
de la revue). Les recherches et l'etude des vestiges archeologiques mis au

arcMologique (Ies chapitres suivants seront publies dans d'autres num.6ros
jour ont p ermis l'identificaton des horizons archcologiques suivants

(cf. tableau synoptique, fig. 2 ) :
a) fond de cab;l.ne, remblai de terre, murs appartenant a des thermes ,
et deux strates a pfosi�urs . nJyeaux, dateea, sur la base d'une serie de
�30
rnonrniies ch�com; e1tes in s·it·u, tlc la prermere et de la s eco n d c moit.il· du
::iecond siecle et de la pr emier e moitie du npm� 8iecle.
b) deux strates, datees respectivement d es I V - yemc et YJi-m· ,.;i1·
cle:-; ( avec Ies vestiges de deux: habitations du VJCm" siecle).
c) n iv eau telescope du vnicmc siecle.
4 1 ) strate et habitations ele la seconde moitie du 1x<=• siecle ( i 11<·P.11-
e) n10nument ecclesiastique et niveau ele la premie1·e moiiie du XF · �

clie s au' cours du premier tiers du x• mc siecle).
siecle.
f) Ii.iveau de la seconcle moitie clu XF"'0 siec l e ( huiie8 ele smfa.ce ) .
g)
construit en tre 107 u et 1095 ) .
monument ecek'sia,stique de la seconde moitie du XFrn° 1:1it:�c.le
. h) necropole du XII"'ne siecle.

i) le monument actuel , du XIJJi'm• s i ecle , et des sPpultures de la pre
j) niveaux et strate datant respectivement des xvremo - xvne•e

miere moitie du xrncme siecle.
sieclefi et de la premie1·e moitie du XYIIFme siecle.
EXPLICATJON DES F l Gl_"H E S
: Fig. l . Plan gencr:.'11 des rechn<'hrs. 1 . H e m Ll n i .1 . Murs d e s thernws :i. HaLi·t�1 t i o 1 1 ' cit>
l:i seeonde. moi lie d u I Xi:nw sicclc . 4 . J\lonu mt• nt ecclhia s l i qut· dt· la prcmicn· moiti(· cl u X i «m�
moitic du XJ em< sieclt• . 7. Catheclrale a c t uelle (X l J F-me

sieclc . 5.a . H o londc . 6 . abside ct fra g me nt s des murs du monu mt·nt l' cclesia stique de la �en:nd c
·
sie.ele ) . 8. Fondation de mur (X\" Fir.�
·
siccle"?f
antique ; a , b, huttcs (cutre 106 - 1 1 7) ; 2,2 a . � iYt·a u x e t strate de la premi ere moitil• du sernucl
Fig. 2 . Tablcau synop lique de la stra t i graphie archeologiquc (axe ouest-cst). 1 . IIumus
sieclc ; 2b. Strate de balia st ; 2c. \'ia sagula rlli : 2d . :\Jur de soutenenw n l : 2e . Hcmblai . 3. Kiwaux
et dt'llX slra lcs, apparll•na n l l 'u ne :i la secoude inoi L i (• du sccoml si1�ck, l 'autrc �1 l:i pre m i t':n·
p u ls d e s \' I ]i-me - \' ll li-mc· si ecl c s : 7. Stra LP d ha hi ta liou. de la secondc moi tic, d u I Xi: me sit�de ;
moitie du I i Fme sit·cle ; 4 . Dt'.• p <lls de� l \"i-nw - "\'icme sit'l'll' s ; :) . Strate du V Ji:me sicde ; 6 . 1 >0-
8 (m. 10 - 15). :-;i Ycau de eonsl r u l' l ion t• t fonda l ions du mur ouc s t du mo nu me n t e cclcsia s l iquc
d e la_pn•mi en· moi lie d u XFm•· si l'c lc ; 8 (m. :-JO). Fonda tion s de ! 'a bside du monument de ln pr(•
miere moitie du Xli:me siccle ; 8 (m. 75). N i vcau du monument e cc l (,siastiquc de la seconde m o i l i e
de X Jeme si{•cle ; U . Strate formee par le rc mplissagc des fosses de la necropole d i.1 XJl i:nie sic•ck ;
X I I F'm" si ecll' ; 1 1 . l\'iYeaux d e s X\' Jcme - XVI Jcmc sii•cks et de la prt'mi i'rc m oi ti (� du X\' l JF m<
1 0 . Nive.au x <ie la premiere moi lic du X I Ji:m<- siecll'. M. TomLe de la premii-re rnoitit' d u
sh�ck .
Fi!-(. 3. Proril nord cil' la scclion C X V I T . Te rn' "\"iergc : 2. [ l umus anti que ; 3. Hutlt• " ( ,\
d u st• c.m1d si {•clc (a l a Lase, monnaie d " J ·l a cl ricn - - · 1 1 7 - - 138) ; 7a , b . Niveaux e.t d ep.uts da l a n t
et B. t·1itre 106 ct 1 1 7) : 4. Niveau ( 1 06 - 1 1 7 ) : 5a . h . c, d . Kiwaux de la premii-rt> moi l i e
resp!'ctiv!'nlt'nl ele la sel'onde moi tic d u Xll•'mr· si <�clc l'l de l a prl'miiTe moitie d n I l lcme sieell' ;
8. Stra t e du J l l eme si&cle ; 9 . J )e p uts des I V - \"cmc >ii·cle s : 10. St ra te du \' ]i,me sii•cle ; 1 1 .
Slra l l' formce par le rcmplissage d e s fosscs de la 11<'.· cropok d u X I Ji· me sh'cle : 1 2 . l\'iYC'au dl' c n 1 1 s
siecle : 14. Sh-ak ele la premiert· moit i {> du X V l1'""" sii·elt' (an 1 5 1 2 '!) ; 1 5 . Hemplissage el niwl
trucl ion ele la premi ere moitie du X I I lcme sii·cle : 1 ::1 . Strate de la seconde. moilie du XI I J„me
lcmt'nl d� la premiere rnoi t i c d u X\' [ ] Jcm•! si i·cle. : Hi . Niwau moderne ; 1 7 . Pa vage cil' gro"es
pierres ; lll . Fo�•er ; 19. Tra ces de comlm�lion : 20 Pierres ; 2 1 . Socle ; 22 . Brique.s ; 2 . Fra gmeuts
d e tuiIes ; 24 . Cborbons : 25. 1\Jonnaie .
J IC>n< si1"clc ; 4. Hemplissagcs (de hi se. conclr moi tie du l l ti:me sieclc ?) ; 5 . Nivl'llernenl et plaucher
Fig. ,l. Profil est de lu section C V. 1 . Terrc viergc ; 2. Humus antique ; 3. Strate du
d 'argile. V Ieme _.siecle ; m.5. Nivelle mcnt, sccondc moiti e du XIc1nc siecle ; 6. Di�p dts, lV - vc-rr.··s
siecles ; 7. Hemplissage de I ' ha bita lion du V lew<: si(,clc ; 8a , b, c. Ni vcllemcn ls et revi!teml'nl de la
seconclc moitie d u X Ii>mc sitl.de. ; 9. H fl11plissa gti modern e : 10. Bri ques d " puvnge ; 1 1 . Pien-_.,_
231
MJ. TERHLE A.Rl-IEOLOGICE ST C ERCETĂRI
DESCOPERIRE „ARHEOLO GICĂ ÎN PESTE R A '
IZBUCUL TOPLITEI '
I·
de
I IALA S I l;ABOH E MO D ! IOAN
Izbucul Topliţei se află în Valea Topliţei, masivul Pădurea Craiului,
nivelul inferior, aotiv, al unui_ grup de peştri fosile situate în imediata

la o altitudine de 250 m. E ste cantonat în calcare cretacice şi reprezintă
între altele, în „Ennomeration de grottes visitees" de E mil Raco-viţ.ă.

apropiere. Aceste peşteri au fost cunoscute de mult timp şi semnalate,
1.n iulie 1982 T . Borodan , G. Halasi şi F. Pantea au început explo

rarea sifonului de la intrarea peşterii cu ajutorul scafandrului autonom,
descoperind continuarea subrn�rsă. a galeriei.
trund printr-o diaclază îngustă într-o sală (fig. 1 ) în care observă obiecte
Ulterior G. Halasi şi G. Birtalan, traversînd un al doilea sifon, pă.
de ceramică şi resturi de schelete omeneşti (fig. 2 -5 ).

Ei comunică această descoperire Institutului de speologie „Emil
Racoviţă" şi Muzeului Ţării Crişurilor.
Speologii Cristian La.seu şi Şerban Sârbu efe9tuează o scufundare
în izbuc identificînd cu această ocazie noi obiecte de interes arheologic
I. Emodi pătrunde în peşteră pentru a face o serie de observaţii care sint

; şi realizînd o suită de fotografii. Ulterior, după o sumară pregătire tehnică,
prezentate în continuare.
înclinat şi este în întregime obturată cu blocuri de calcar, argilă, nume

Diaclaza de acces îngustă coboară spre sală într-un unghj foarte
roase fragmente mari şi mici de cera.mică, oase, precum şi bucăţi mari

de arg·Uă arsă, cărămizie. Acestea din urmă reprezintă resturile unei vetre,
probabil de cult, aflată undeva deasupra. într-o altă încăpere, pînă azi
_ţ ionat încă în antichitate, pentru a camufla vestigiile aflate în interior.

inaccesibilă. După, toate semnele galeria de acces a fost astupată inten
gice din Sala l\fare. Deşi acestea au fost dercnjate de inundaţii, totuşi
După constatarea acestor fapte s-au examinat materialele arheolo
păcate numai 2 -3 din aceste sch elet e se mai păstrează şi azi in situ în
1:1-a putut conl'tata că ele ::i.parţineau unor morminte de înhuma'ţ;ie. D in
conexiune anatomică. În acelaşi timp s-au observat mai multe resturi

de schelete - oase lungi - depuse intenţionat separat într-o nişă din
perete. Piuă la efectuarea unor cercetări sistematice găsim inutilă avansa
rea unor ipoteze şi amănunte privind aceste descoperiri şi caracterul lor.
În jurul scheletelor se află vreo 15 vase de lut întregi, mftrgele, unelte
de piatră cioplită. O mare cant itate de ceramică fragmentară se află pre
sărată pc podeaua sălii, în toate părţile. Două topoare de bronz de tip
Baniabic, aflate oarecum distanţate faţă de morrr;iinte, prpvin din . inven
ta.ml acestora, Notăm că o parte a obiectelor sînt acoperite de argilă,
�bltelo au fost deplasate de inundaţii , în special vasele întregi .care au .fost
de la malul rîului subteran.

rnstogohte de apă, un vas întreg s-n. găsit la 40 cm · adîncime în ·nămolul
- - · · -
încadrarea cultural-cronologică, a materialelor văzute în peşteră se

poate face cu uşurinţ ă deoarece numeroase materiale do acest gen (fig. 2 - 6 )
.S C IVA , t . :.rn , nr. 3 , Bucure�ti, iullc-septcmbric 1985, p . �32 - 234
232
X\· .
Fig. 1. Izbucul Topliţei. 1 fund de vas ş i oase lungi ; 2 fund
' \.
' '(
{
de vas ; 3 craniu spart , vas ; 4 topor de bronz ; 5 craniu şi oase
mici cu găuri ; 6 craniu cul cat şi vas mic ; 7 craniu ; 8 cioburi ; (�
9 fund de vas ; 10 vas mare, trei vase mici, cioburi ; 1 1 vas I/)
z. ţ;,,<::-Q
mic, oase ; 1 2 trei vase mari .culcate, un fund de vas, cioburi ; .
.. __... f;)
13 două vase mari culcate ; 14 două vase mad, două vase
mici, cioburi ; 1 5 vas şi jumătate de vas ; 16 craniu întreg,
craniu spart, trei vase, cioburi, oase lungi ; 17 resturi de
schelet ; 1 8 vas culcat, oas e , coloană vertebrală ; 19 vas
cu toartă ; 20 va s .
69_'0
J .�
'
!Jtfiffl: 2
&? .
8
12
1� .
�
11
&; (l; � · . �
�0 1o fJ1$ .
19 1 .5
� ��\�� S t : 11 c.i
�& Ari a
20 17
P t: S T E R t\ CU M O R M I N TE
�, a / a mar 1:
E x ;.i 1 c; r a : e ':.i r n � Ll r c [IT1U ASI GABDR)
o 2 3 4 5m
Fig. ·2. Izbucul Toptiţei. Imagini din p eştera . cu morminte.·
Fig. 3. Izbucul Topli ţei. Imagini din p eş tera cu morminte.
Fig. 4. Izbucul Topli ţei. Imagini din p eşlera cu morminte.
cît si urmele unor obiceiuri funera,rt>. si a uno1· practici rituale asemănă
toare au fost descoperite în mai mu lte peşteri din Ribor 1. Cronologic
ele se înc adrează fa n1ceputul epocii br01i zului, apa,rţinîml fazei timplU'ii
I" i � . 6. T zlrncul Topliţ e i . Forme de

Q
·
Y a s c din peşterii.
a cultu rii N agyrnv. Unele tr�'i,s:1.tul'i specifice conier:\ o notă aparte, (fo
aspect regional, acestei gn1pe numite de n c i C:Ilăţea,- G ălă şeni .
· ·
În încheiere reamintim că, in cur;,;ul pre i st o rie i peŞterile au fost

deseori fol o site ca necropole, Ioemi de cult, de clepune're a ofrandelor�.
Un mare neajuns în cerceta.rea ace::;tor veRtigii îl reprezintă, fap tul că ele
a,jung în faţa arheologilor în stare deranjati:°L �i amestecate cu m at eriale
ale altor epoci . Descoperirea din peştera, de la Izbucul T o pliţ ei reprezintă
una din acele excepţii fericite unde, cu toate deranj ările provo c at e de ape,
obiectele se a,fEi, in sit u,, sau po:t. iţia lor o rigin a r{• :'e poate ::;tabili cu uşu
rinţă,. Ele nu sînt a,mestccate cu v e stigi i clin alte e poc i . Cercetarea atentă
şi aprofundat{t a lor va putea contribui la desc-ifrarea ritmilor şi ritu al u
rilor funerare practicate acum p atru milenii .
DECOUVEUTE ARCHEOLOGIQID� DAN S LA. GROTTE

IZBUCUI, TOPLIŢEI
HESUJ.·fE
D ans une galeri e de la grotte de T o pl iţ a, dans la Masif de Pădurea
Craiului ( dep. de Bihol'), Ies speleologues ont constate l'e:x:istence de sque
lettes h u main e s , de vases ceramiques et d ' autre s objets prov en ants de
tombes a inhumations houlversees pa,r Ies inondations.
cessibl e a l 'h eure actuelle - appartient exclusivement a la periode ancienn e

La materiel archeologique et oswologi q ue de cette galeri e - inac
d e 1':1,ge d u bronze, plm; precisement a un aspect loc;il de l a culture de

Nagyrev .
E X PL IC:\ T IO;'\; DES F IGURES
v::i se ; 4 hac h c en bremze : ii crâne. et os courts lroues : 6 cri\ne couche ct petit vase ; 7 crâne :
Fig. 1 . Izbucul Topii\ e i . 1 b a s c de '.'::I SC' c t <>' J ongs : 2 basc de vase ; 3 crânc brisc.\,
8 t essons : H basc de vase ; 1 0 trois p c tits vascs, lessons : l 1 pe lit vase, osscmcnts ; 12 trois
grandes vascs couches, hase de vase, tessons ; 1 :; <leux grantles vases couclu�s ; 14 dcux gran<les
vases, dcux p c lits vascs, tcssons, 1 5 vase el mnilie de vase ; 16 cr:l.ne hrise, crilnc cntier, trois
va ses, tessons, os Iongs : 1 7 rcstcs de squekl t c : 1 8 vase couche, osscmcnts c.olonnc vertebrale ;
1 9 vase :1 anse ; 20 vase.
Fig. 6. I z b u cu l Topli\. e i . Formes de vases de la grotte.

Fig. 2 - 5 . Izbucul Topli \ ei . Irnagcs de la gro l t e avec Jcs tombcs.
i I. E miidi, Contribuţii la cunoaşterea inceputului epocii bronzului clin nord-vestul Tmnsilv"

niei (manuscris depus la 2 dec. 1982 la redacţia Marmalia ) ; vezi Tlu·aco-Dacica, 6, 1985, sub tipar..
� M. Bleahu, On.m l şi peştera, Bucureşti, 1978, p . 1 55 ; I. Emiidi, SC IVA , 29, 1971:3,
4, p. 481 ; idem, SC TVA, 31, Hl8CJ, 2, p. 229 ; i dem,Ac·taMN„ 20, 1984.
234
INFORMATII
, NOI I'HIYlND EPOCA BRONZULUI
ÎN SUD-ESTeL MOLDOVEI
de
1\I. B H l " D H.'
Cercetărllc arhe o l o g ice reHf f ! t;oare fa, epoca b nmzul ui în zona de

sud- es t a Moldovei , efectuate pînit în l1I'ezcnt, au atmitat prezenţa unor
comunităţi umane în perio adelo ti mpurie, mijlocie şi tîrzie . Ma ori tate::• j
descoperirilor aparţin necro po le lor , br :.tecstea datea z ă din perioada mij
locie, pe cînd aşez ările dateazit din }Jerioada tîrzie şi aparţin culturilor
·
Noua �i mai puţin Coslogeni .

Sînt astăzi bine cu no s cute cercetările de la Poiana 1 din i)erioada
interbdică, apoi cele de la .Balinte�ti :i, Stoicani 3, Gîrbcvăţ " , CaYadi
neşti 5• Acestora li s0 mai pot adăuga descoperiri perieghet ice ma i recente ",
precum şi unele descop eriri fortuite 7•
În ultimii ani au fost cercc-t::i.te donă movile Rituat e , lm�1 în iwrime
trul urban al Gala ţilor, iar alt a b Y in itt ori lingă Galaţ i , �i un morrnint
de pe faleza Brate�uluL punctul , , L1 J ol icif ' 8 ( fig. 7 � \ .
Cercetarea c elo r dou:L moYilc a �:.Yut c ::i. ra c t o· de � J.lY<H 'e . ambele
aflîndu-Fe în zone unde se dr-sfii.�ur;1 act >•itatea unor �antiere dl· rnn,trucţii.
Movila de la Vînători 9 se afla la 1 1�::n norJ d1- loe;1 l it a t e . fiind nu
mită movila de la N ic o l ae Ţocu. În t n a mL� anului 1 9-'iL a fost. s1pată
pentru a da posibilitatea c on struirii uL.u � C <rnal ele irigaţii din sistemul
amplelor lucrări de ace s t fel din Cîmpia Conlfl u i ul u i 1·).
Movila a fost înaltă de 3 m a-.-în<l diametrul dt> llO m . În decur..,;ul
săpăturii au fost descoperite 14 morminte care �c· ;1flau grupate în jumă
tatea sudică a movilei (fig. 1 A). Cultural-cronologic trei aparţin perioadei
de tranziţie la epoca bronzului ( Folte şti tîrziu - Iamnai2, : ::.\I 10, lVI 11 ,
1 Radu şi Eca terina V ulp e, Dacia, 3 - 4, 1 9 2i - 1 9 3:2, p. :2:-8 si t: r •n.

2 Eu gen i a Zaharia, Dacia, N . S . , 7, 1963, p. 1 ;rn - 1 71'. .
1 A drian l" l nr cscu , Arh. Mold. 2 - :i, 1 964. p . 143 - 21ti .

3 M . Pctrcscu-Dîmhoviţa, M:i.tcrialc, 1 , 1 953, p . 1 l il · - 1 :i2.
6 I . T. D ra go m ir, Materiale 6, 1 959 p . 45:3 - 471 şi 1\bteri:!l(' 7, 1 9 G l p . l :i l - Hi�.
7 I. T . D ra g om i r, Danuhius,
6 1\1 . Brudiu, Materiale, 9, 1970. p . 5 1 2 - 528.
1, 1967, p . 89 - 1 06 ; idem. :'>luzcul Xa ţional 1 :3, 1976 ,
p. 53 - 60 ;
8 Cercetare de salvare efectuată de I. Limbidis in anul 1 9 73, cu ocazia ins talării u n e i con
vas, care ne-a fost i n crcd i n ţa t pentru c e rcetare de către autorul descoperirii, c�iruia i i mulţumim
ducte pentru irigaţii, care a di strus mormîntul aflat la adiacimeu de 3m. A fost u n si n gur
şi pe ac ea stă calc.
9 M. Brudiu, Cercetări arheologice de salvare ln do11ă necropole de la Vină/ori, Judeţ11!
Galaţi. comunicare la a XVI-a sesiune de rapoarte de săpături arheologice, Vaslui, 27 - 29
martie 1982.
1o Datorită urgenţei lucrărilor, movila a fost săpată cu buldozerul şi o echipă de lucrători
de la şantierul Vlnători. La lucrările d e salvare a m primit a i u t or de la inginerul topometru
C . Lungu, căruia li adresăm mulţumiri.
S C I V A , t. 36, nr. 3, Bucureşti, iulie- septembrie 1985, p. 235 - 2 4 8
235
M 13 ), 11 şapte aparţin sfirşitului perioaidei mijlocii a epocii bronzului
(M2, M4, M6, lv17 , MS M9 , M 14) şi patru perioadei migraţiilor (M 1 , M 3 ,
M 5 , M 12).
\.
\
*
\ '
\,
I
©}
13
10
· - ·· · · ·
D
' {b
..•.-
.'�,'· . . ·. '
,1
- •
5 · ·7.a
·
6.'
•9
2 ,':: ::: „
·
'
��./o 4m �m
„ f
.1 2m
"1 r �
A
Fig. 1 .A . Planul necropolei tumulare de la Vinători ; B .

Planul necropolei tumulare din cartierul Dunărea Galaţi
I morminte cu ocru ; II morminte in poziţie chircită ; I I I
morminte din era n oa stră ; I V morm i nt e cu movil e mici.
1 1 l'vl . Brudiu, Cercetări arheologice de salvare . . În raportul de săpături, prezentat Ia

.
sesiu nea de Ia Vaslui, martie 1982, aceste morminte au fost atribuite perioadei mijlocii a epocii
bronzului. Ulterior la C olocviul XI, organizat de Institutul de arheologie Bucureşti, in zilele
de 2 -4 decembrie 1982, aceste morminte au fost încadrate în perioa da de tranziţie de,la epoca
neolitică, la epoca bronzului.
236
Vom prezenta mormintele din movila de la Vînători, mai întii cele
:-1parţinînd perioadei de tranziţie de la epoca neolitică la epoca. bronzului.
care se găsesc în spaţiul geografic dintre Carpaţi şi Cimpia Ucrainei au fost

Considerăm oportun acest lucru deoarece multe dintre numeroasele movile
ridicate de comunităţile umane cal'e au trăit în cele două epoci - de tran

ziţie de la neolitic la epoca bronzului şi a bronzului - aşa cum au dovedit
cercetările din ţara noastră şi din L"niunea S ovfatică 12, şi nu exclusiv
11!. 10 . .A avut groapa în solul de tranziţie (B) de sub mantaua mo

perioadei de tranziţie aşa cum se considera în trecut.
vilei, la adîncimea de 1 ,60 - 1 ,80 m. Groapa avea forma dreptunghiulară,

cu latura de la vest puţin curbat:l. în groa1lă erau şase schelete, toate în
poziţie uşor chircită, două aparţineau unor maturi, i ar patru erau de
-copii (fig. 2 /2 ) . Di::;punerea scheletelor era următoarea : paralel cu latura
nordică. a gropii era un schelet de m a tur orientat est-ve8t culcat pe partea
stîngă, eu faţa spre sud, ţinînd în braţe un copil, al cărui sdielet era tot
în poziţie chircită, aşezat în partea dreaptă, orientat est-vest, cu faţa spre
matur ( nord) . .Al doilea copil aYea aceeaşi poziţie şi orientare ca primul,
s-a găsit alături de ace:>tea. Urma al doilea matur, care, după scheletul
culcat pe partea &tingă.. În faţa sa era cel de-al treilea copil, tot în poziţie
gracil putea să fie mama, se găsea în poziţie chircită cu aceeaşi orientare,
.chircită, dar culcat pe }Jartea dreaptă, dce;i cu faţa la mamă. Paralel cu
-copil, tot în poziţie uşor chirciti\, aYîncl numai genunchii îndoiţi .

latura Yestică, adieă la picioarelt' grupului celor cinci se afla al patrulea
Sub scheletul maturului I s a găsit ocru. în faţa celui de-al doilea

-
copil s-a găsit un bulgă.re de ocru şi două aşchii de silex de Prut (fig. 3 /4, 5 ) .
s-a găsit un vas cu corpul ovoidal, bazi:'t con i c ă, gura puţin evazată şi in
S-a mai găsit ocru ş i imb ceilalţi copii. Lîngrt craniul maturului al doilea
completă. Pe umeri sînt urme de la două torţi dispuse simetric. Pa„ta
J.1! 11. Acest mormînd a a,,-ut o mo,·ilă. înaltă de 1 m e u u n diametru

.este fină cu ingredient (fig. 3 /1 ) .
de 13 m, fiind acoperită de mantaua movilei mari. În apropierea gropii

s-au gă�'it resturi de lemn şi de vegetaţie sub forma unor pe te albe. p recum
Grmtpa mormîntului avea forma dreptunghiul ară cu latura de Yeiit

şi o parte din pămîntuI galben ;;; c os din groap[t.
curb at ă.. Adî ncimea gro p ii de la haza movilei ern de 0 ,60 ni. �d1 eletul cra,
în po zi t ie n:s<n' chircită, fiind orientat Ycst-e:;t. culcat pe partea ;;tingr�
(fig. � /3 ) . Oafiele ave�tu o cru . În clreptul bărbiei ·' - a g�i:-;it u : 1 Y ;t - miniatu
ral (fig. 3/3) din pa8tă gălbuie cu in gre di<m t de fragmentv CL·ra,miee pisate.
Forma vasului eRte tronconică , gîtul scu rt �i gura puţin l'i;-azat ii . pc mrn1r
şi pe marginea gurii e,.;te un orn a m ent realizat pri n linii "curte, verticale,
incizate. „A.Iă.turi <le ace :-; t vas ,;-a gă.,it un hulg;-tl'e de ocru. Pe;;te schelet
s-au gă>'it resturi de l e mn ele la podul c-are H1.,Ţinea rno.-ila.
1ll 13. A fo;;t de,;enperit i11 centrul rnoYih· i . în jurul gropii era o zonă
.rotundă cu di:1metrul ele 9 m ocupat;! tle pă rnintul galben rezultat de la
"ăparea, gropi i Groa p;1 aYea n fnrm;„r dreptunghiula.ră . orientati:'t eRt-vetit
( 2 ,20 m x 1 ,90 m) . D upii (·t· a fo ;,;t adincit�t grmipa, la 0 , 40 m de la ori
.
zontul de călcare antic . s-a ereat eil l' un p ra g cu lăţimi variabile pe cele
patru bturi ale gropii. �i anume. pt' lat urile u ordi c: ă şi estică, de 0 ,40 m,
sudică de 0 ,30 m, vesticii de 0 . 1 0 m. \ po i groapa propriu-zisă, a fost adîn
oită pînă la 1 ,1 0 m de la haza mo.-ih· i . La nivelul orizontului de călcare
„
l� V. A. Dergacev, Jluleria. 11,· rusl�or;oc w l:eologhieeskoi expedicii no s:·ednem Prute,

I .9 1 3 - J.976, Chişinău , 1 982, p. 1 1) - 4 :) .
ia1
antic au for>t găsite urme de pari groşi între 1 0 - 1.5 cm. La marginea
gropii , pe direcţia est-vest se aflau trunchiuri de lemn , groa,se de 25 - 30
cm, iar în dreptul gropi i erau prăbu�ite peste trepte �i peste sehelet. Sche
letul era aşezat pe o podină de lespezi subţiri.
�
: l�7!;=
f'
I
� · =�,�-=-� . -== �
.- .• · · . .· · .
· i i
-
c 't,
' · 1
· � ,_; � R: '
iI 7 � � - , � �
.
">
. �
- �
. � "'
LEGE HI O A
o
� L e rnn
;-:;;. Săruri de îa ·1
v eg e t a ti e
• O c ru
(t C e r a m i c ă
0 Po d o a b ă
i
d i n a r g i n t .!
Fig. 2. l'fa nuri l e mormintelor di i: P<' rior. da <k tranzi ţ i e de la Y î n:i

t ori : 1 : '1l 1 :1 : A planlll m ormintu lu i , B profilul mormî n luiu i ;
2 - 3 planurile nwrm i n l elor �.1 10 şi }I 1 1 .
, cheletul ave�L capul fa, Yef:t, pi0ioarele la esţ, aşezat pe spate cu

,e11m 1 ch i i în ;·m; f;'-Î mîinile întim:e pe !în g{\, corp. In decursul timpului
picioarelt> ;; - au în depărtat, e�z:înd în drea,ptn. şi Î..."l fitînga, fiecare dintre
�!t· fier. 2 'A ) .
38
C::ii inventar s-a găi::; i t, .mb clavicula ;;;tîngă., o podoabă din argint de
forma unei spirale (fig. 3/'J ). i111' lîngă umăTul dre1)t ::;e �tfla un
bulgăre de ocru vi�ini u .
filon, avînd
Scheletul era bir1e cou:;en·,1,t , da · oa,;elt- an�an o mică, rezistenţă,,

mai ales craniul .
I
"
(Q}X ' I v
I
j l
3
c 5
F i g-. : 1 . 1 1 1 ,·ent:::i ru l 1nllrrn i1 1 t c l or r1 !1� p e rif,nda dt: t r� i t z i ţ i e de la \- i n �

t ori : 1 Y ;i s d i n :VI 1 0 : 2 , p odoa bă d i n ar g i n t din i\l 1 3 ; : -i . Yas cera
mic din :\1 1 1 : 4, 5 aşchii de �ilcx.
Care este poziţia cronologiert a celor trei morminte cu ocru ale căror
gropi erau situate În pămîntul galben '? Dintre cele trei morminte două,
au avut turnul (I\I 11 şi M 1 3 ), ia.r altul (l\I 10 ) a fo::;t plan. Avînd în vedem
că dintre cele două morminte ţ.umubre, cel principa.l (l\I 1 3 ) acoperă c u
mantaua sa J\ I l l , r e z ul t ă d't acc::;ta din urmă este anterior. l\I 1 0 , care
este plan �i în care au fost gă.site şase sehelete, a a;n1t ca inventar vasul
cu corpul 01oidal, (fig. 3/1 ) şi două aşchii de silex . Da.că a1em în vedere
că a.tît acest mormînt cît �i 1\I 11 au gropile drept unghiulare �i colţurile
- considerăm aceasta ca. o do-;-adă a contem1,oraneităţ. i i lor. Vn,sul mini::;,_

rotuujito, ('aracteri stici care aparţin mormintelor c ulturii Ia rnnain, 13
turnl din l\1 1 1 , reflectă l)l'Obahil legătmilc grnpnrilor in.igr::t toare cu cele
autohtono ap;1,rţ i n î n d culturii C'rrrni,vol1 ;1 n.
Cele tn'i mormi11te d in mo ' lb l1e la Yh: �<to�·i i1 u unele c : t mf'teri;;tici
care le situeazi\, în })erioada tîrzie a ace'- t e i cult mi . În i;rinrn] rînd rnmţii
au fost 3' ')ezaţi fa· pe spate sau u�or lateral c1rt:ap1 a sau ;:;ti:nga, dar intot
dea.una cu germnch ii ridica.ţi. Grnpile ;.;înt rc:ctangnlarc, mrnl cn tref�ptă
(l\I 1 3 ) . Ca i1wentar a u avut : nn ·a. · OYoidaL prec.um �i un ind în f'l)iraH't
din argint. T oa.te af'e.4ea. sint ''1wc ifice culturii Iarnnn,ia. întîlnindu-se lu,
morminte> le din z on a � iprulni 14. l ) e a :<1.:·menea. �e mai pot a,(Uuga şi alte
elemente specifice. cum ar fi fo l o s ire a potlnlni de lemn, a Ycgctaţiei şi
mai ales u. oc ru lui 10.
Cele mai importa,nte de .., ope riri aparţinînd culturii Iamna,ia tîrzie
a.u fost Hicute între Prut ::-i �istm la Gliboke �i N ernşoi, precum şi în zona
Prntului mijloc i u w .
13 Eugen Comşa, Pontica . 1 1 . 1 978. p . 2:3 .

1 4 Arheologia Vkrainskoi S S CT , 1 , 1 9 ';· 1 , p . .2 7 1 -
Ib idem.
278.
lă
16 Idem, p . 279 .: Y . .\ . D erg::u'.'cY, op. cil., p. 10 - 48.
239
Cele mai apropiate analogii în descoperirile de pe teritoriul ţării
noasti·e pentru mormintele de la Vînători (jud. Galaţi) . le găsim la mor
mintele de la Smeeni. Chiar dacă nu se poate găsi o identitate absolută,
sînt totuşi suficiente pentru a le integra în acelaşi grup . Ne referim la mor
şi poziţia scheletelor identică. Morminte cu trepte au fost găsite şi la

mintele în trepte din faza întîi, la care se întîlnesc şi bîrne de lemn, precum
Gurbăneşti 17•
Cercetătorul Dinu Marin, ocupîndu-se de mormintele cu ocru din
regiunile răsăritene ale României, a ajuns la concluzia că la sfîrşitul dez
voltării complexului Horodiştea-Folteşti au pătruns grupele mormintelor
de tip Iamnaia, iar altele la începutul epocii bronzului 1 8•
În concluzie, mormintele cu ocru de la Yînători datează din fa.za
tîrzie a cult.mii famnaia - fază care, potrivit vasului din M 1 1 , este con
voda II a fost identificată de noi în 1966 pe faleza lacul Brateş de pe

temporană cu cultura CernaYoda II. O locuire aparţinînd culturii Cerna
teritoriul localităţii Vînători 19, la 1 km est de movila de la Nicolae Ţocu.
teşti, se poate considera că, în zona de la confluenţa Prutului cu Dunărea.

Avînd în vedere orizontul cultural Cernavoda II identificat la Fol
se găsea o lume sedentară în al cărei mediu cult.urai aveau loc infiltraţii ale
populaţiilor răsăritene.
în ultimii ani arheologii din ţara noastră au ajuns la concluzii impor
Sebastian l\forintz a deceJa,t un orizont II cronologic în care se încadrează

tante cu privire la datarea înmormîntărilor tumulare cu o cru. Astfel
României, preced cu imţin sau sînt chiar în parte contemporane . . . cu

seria înmormîntărilor în turnul cu groapă în trepte, care „în sud estul
faza tîrzie a culturii Cernavoda II, corespunzătoare culturii Folteşti" 20•

Mai recent A. Laszlo aduce încă o precizare : „în stadiul actual al cerce
tărilor termim.ts post quem pentru apariţia populaţiei tumulilor cu mor
minte în groapă la Dună.rea inferioară şi de mijloc îl constituie perioada.
Horodiştea (Erbiceni), Folteşti şi Cernavoda III Boleraz, sau, în orice
caz o anumită etapă a acestei perioade� ' 21 •
În continuare vom prezenta mormintele din movila d e la Vînători„
M 2 este mormînt cu catacombă, în poziţia chircită, 01·ientat est

clatînd din perioada mijlocie a bronzului.
vest, descoperit la 1,20 m adincime. Scheletul era aşezat pe partea stîngă.

(fig . 4 /1).
În zona abdomenului s-a găsit un vas din pastă cenuşie, cu pete negre,.
suprafaţa mată, eu corpul bitronconie, fundul drept, maTginea gurii puţin
evazată (fig. 7 /1 ).
Era î n poziţie chircită aşezat p e partea stîngă, c u genunchii aduşi l a piept.

M 4. A fost descoperit în mantaua movilei la adîncimea de 0,80 m �
Nn a avut inventar (fig. 4 /2 ) .

M 6. A fost găsit la adîncimca d e l ,lOm, î n mantaua movilei,
scheletul fiind rău conservat.. Era �n poziţie chireită., a.şezat pe partea
dreaptă, orientat est-vest (fig. 4 /3 ). In dreptul abdomenului a fost desco
perit un vas (fig. 7 /3), din pastă eenuşie cu ingredient de fragmente cera-
17 Dinu Y . R osetti, Materiale. 6, 1 9 59, p. 791 şi urm.

1 8 D i nu ),J arin, in ,.Preistoria alpina ital ' " . 1 97,1, p. 261 - 275.
1 9 M . Bru diu , !1.1ateriale, 9 , 1 9 70, p . 5 1 3 , fig. 1 / 5 .
20 S eba5tian :\f orintz, ConiJ'ibHfii arlirnlc[r ice la istoria tracilor limpw·ii, J, Bucureşti,
1 !1 78 . )J . !l7.
21 A . Laszlo, l n A I JA Inşi 20, 1 9 8 :1, p . :170.
240
mice pi sate. Forma va.sului este tronconică, cu fundul drept, gura puţin
evazată si to ar ta usor fuăJtată.
M '7. A fost descoperit în m antaua turnului la adÎncimea de 1 ,50m.
Scheletul era în poziţie chircită, a. , ezat pe partea stîngă, avînd genunchii
aduşi la pie1)t. Orientarea era e s t-ve t. �u a avut inventar (fig. 4/4) .
..
-�„..._v-�J�,..:,
) .fl ;ţ
I .,..
I 'l•:·,, .
I
\ /
I
-----�--- �
l \
- -
/
" i;. ;
�--·
Fig. 4. Planuri l e mormint elor liin epoca bronzulu i de la \'lnă

t ori : 1 : M 2 ; 2 : M4 : 3 : ll-IG : 4 : .111 7 ; - : !11 8 : 6 : l\-1'9 : -; :
:\r 1 4 .
.M 8. Descoperit tot în mantaua movilei la adîncimea de 1,60 mr

scheletul era în poziţie chircită , aşezat pe partea drea,ptă., cu genunchii
foarte mult a,du şi la pi ept . Orientarea era est-vest. Nu a avut inventa,r
M 9 . S - a găsi t în solul negru el e sub h a,za, movilei. Scheletul fiind

(fig . 4/5).
în poziţie chircită,, aşezat pe partea stîngă., orientat est-vest. Starea, de con

servare era foarte rea, craniul fiind complet dispărut. Nu a avut inventar
(fig.
M 14. A fost de scoperit în m antau a inovilei avînd o ri entai'ea nord
4/6).
sud, scheletul era în poziţie chircită, aşezat pe partea d r eapt ă. (fig. 4/7 ).
241
În z oim occipitală a avut un vas din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenu
c o n ;-; erv ar e a scheletului este foarte ren.

:-:;ie-gălbuie cu ingredient de fragmente ct•ramice pisate (fig. 7 / 2 ) . Starea de
Se impune o precizare din imnct de vedere stratigrafic în legătură
:;;ud i că a acesteia. Celelalte şase m orminte si tuate în mantaua 1110vilei au

cu ::\12, care a avut ca,iacombă situată :mb baza movilei dar spre margines
i\Iormîntul cu catacombă , deşi aparţ in e unui alt grup etni c, eronologic

�wut scheletul î n poziţi:1 chircită înghcsuiti1 .
lor cu catacombă, fiind contemporan cu pri ma ern1Jă �t mormintelor

poate fi datat în perioachL bronzului m ij lo c: iu , Rfir�it ul culturii morminte
de tip Srubnîi 2i. Întrucit planul gr o pii p u\ int ret:1ia, pla nul gropii ui�ă,
constituie o dovadă că monnîntul aparţiuc e t apei tîrzii a acc;-;tei cult ul'i.
Acc:o;t mormint a fost urmat de grup ul m ormin t el or descoperit e în
mantaun movilei (MJ, �16, J[I . ::us, Jrn� .:\I 1:1 ) can' n - au avut ocru, i;u· c�,
inventar numai M6 şi _._\Il-! au aTut eit c> u n Y a s . Acr:-;tp .-ase au hune analogii
în eult urn Srubnîi din nordul .:\Urii ::\ egre. in kurganul -! <Le la Staro;.;i];..: k i, 2 3
r egiune a Kerso n , la, Kalfa iw � i;-;trn �\ l a B ut ori , raiu nu l Grigoriopol 25•
Alte analogii g<l;.;im pP teri toriul ţ ării noa�tn• la Hn,ldon•nP:-;; t i 26
(jud. Bn1ila), la Stoican �•, la f-:;nwieni (faza. IY) �8• Cea:;; e a c:u corp ul ;.;f rri c,
fundul drep t �i to art a, u�or iwll ţ ată de la marginea vasului are bune ann,
logii cu vasul iden tic de la Snlt ana �u �i C nc:a a fribuitc cul turi i CoslogL'ni 30•
_.\.nalogiile la, can• ne-am refrrit :iwrmit încaclran•a grupului 1k mor
minte in cliscutie la ;;;fir:;; i tul perioadei bronzului mijloeiu �i încc·1mt,ul
perioi1 cki tfrzii �t brnn zul 11 i .
Cel de-al doilea, o lJit•c· L i,- : 1 rlll'ulogic iie care î l prezenl<tlll in cunti
nmwe e�te un 1umnl clin c·<tniernl Dunărea G a la ti ' c:arP a fo;.; t cercetat în
1 H 7 6 31.
�"\fo vifa se a.flă }H' t er,t:-:<t i11 alt<l de Lt eonflucnţa, 8irrtului cu Dunttrea
:;ti are fa cen t ru înill\ iuwa <k 1 , -;- I) m� iar in plan preziută, o formă, relativ
o rn l ă ( 02\l 33 x 30m) (fiµ:. 1 B ) .
Î n c1mrnl săpăturilor a u fo :->t descoperite 1 1 morm in t e, dintre care 1 0
ap a rţ inîn d sfîrşitului perioadei mi j locii a epocii bronzului (l\fonteoru I I h )
� i unul de f a începutul s e c: olului a l XIX-lea, precum ş i şase bordeie din.
ac e ea � i nenw. A mai fost găsită o groapă de form ă trapezoidală, i)ereţii
n imi c din punct de vedere arh eolo gic (fiind probabil eenotaf) .
verticali, s i tu a t ă în centrul movilei, a d în că de 1 , 1 0 m în care nu 8-a gă>'>it
.ill 1. „A fost găsit l a adincimea de 0,50 m, oasele fiind reîn1nunn,te

dr către cei care s-au inst alat cu bordeiele (fig. 5 /1 ) .
03 I . O . Ş i loY, A rheol ogij::i, :2 :2 . l!l î' I , p . fl:î , f i g . c.n.

::" O . }! , L csko\•, i n .-\ rheolo'.!ij::i l' k rn i nskoi S S R . 1 , 1 fl 7 1 , p . '!:l O. fig . 1 1 0 .
:i1 ( i . F . Ccb otarenko. 1.;: s . 1 0 5. 10 G .i . p . llJlî - 1 1 1 7 , fig. :.! ,! ' :J .
" 6 '\ . .-\ . li a r ! u c h e . F . •\ na s t a si u . TJnlilifa. Brăila ; 1fl68, p . 4'I şi 49 .

"" A . I. :V! ciiukorn, ,\rhcol o g i c e skaja isslccl o Yanja y }foldaYii ( 1 9 7 :3) p. ;-,/, G 8 .
:i7 :.H. Petrcscu -Dîmhovita. }latcria l c . 1 . 1 (1 ;) 3 , p . 1:24 5i fig. ;) 8/ 1 .

28 '\ . I . S i m ar h c � i Vic t or Teodoresc u . :\fa t c riale, 8. 1962, p . 279 .
"' S ebastian }forintz şi Barbu Ioncst"u, S t : IY, HI. 19'38, 1, p. 1 1 6 (fig. 1 7/ 1 ).
�0 S ebastian }f ori nt z , Cotllribufii arhco!ogiu1 la isforia. !rarilor /impurii, I , p. 1 22 ;:\l . Bru
diu, D a nubius, 8 - 9, l !lî9, p. 1 5�!, f i µ . 2 .' 1 . _\ ccsl lip de Yas a a p fm1 t şi în mormintele p l a n e
ap:irţinind culturii '\ o u a d i n su d u l } l o l d o n i la Tre s t i ::rn a , com. (�rivi t a . j u d Vaslu i . V e z i
1-: t'.'-!enia Popuşoi, Ccrcclări i s t or ic e , Iaşi, 1 1 . 1 980, p . l :lO, fig. 1 9 / 2 , 4 . Această dcs�o!J crire
p o,1 l e a t e s t i n terferenţa dintre cele două
a c u l t u r i in zona de sud a } ! oldo\- e i .
31 La săparea tumulului au parlicipat efoctiv l . Limbi d i s restaurator principal l a :\iuz eul
j u d e \" e ri n Gala ţi împreună cu M. I.lrndiu muzeograf principal, h! care a participat cu intermi
t e n t ,\ u1i grup de tineri munc itor i .
242
.111 2. Schelet în poziţie chircită., ca.pul r:.pre sud. în dreptul feţcei
au fost găsite două ya,se, unul mai mare de formă sferoidală, cu două,
tor\'i proeminent e, cu orificii verticale . Buza, put.in eva,zată (fi g. 7 /5 ) .
Pasta, este J:grunţmoa,să cu bucă.t i mici de cak.ar. Celălalt \as este conic,
iar pasta este identicăi eu a, prinn;lui (fig. 7 /6).
()
<t o i?�
f) I
ţ
-
3
Fig _ 5. C n la l i . t u rn u l din c:1r l i crul .• Dunărea · • - i : Tir l : 2 : M 2 ; 3 : �H ;

4 : 1\L-, : J : 1"19 : G : I\i 1 0 .
Groa.p �L en1, ovală,, iar monnintul a a.yut un tunrnl mic (fig. 5/2).
JJI 3. Mormînt recent.
J11 4. A fost descoperit la, a.diucimea de 0,80 m. Scheletul a fost rein
hmnat. Printre oase au fost g:":.site cîteva fragmente c:l�rnn1 i ce într-eg:ibile
p::i,r\,+-1:1l (f""Ig. 0-;ry
• J ; f·' 1g.
" { I .
'"'/'"')
243
JJI 5. A fost găsit la adîncimea de 0,85 m. Scheletul chircit era orien
tat cu capul spre est, fiind aşezat pe partea stîngă. Groapa era în solul de
JJf6 s - a găsit l a adincimea de 1 m , într-o groapă aproape rotundă.

tranziţie (fig. · 5/4 ) .
Scheletul era foarte rău conserntt . A avut o movilă mică. Nu a avut

·
M7 a fost descoperit sub M6 la o adîncime de 0,30 m sub acesta.

inventar (fig. 6/1 ) .
Avea un grad de conservare mai bună . Nu a avut inventar. Scheletul era

orientat cu capul la est, fiind culcat pe partea, stîngă . Groapa era în solul
MB: S-a găsit l a adîncimea d e 1 , 6 0 m l a vest d e 1\1 7 , avînd poziţie

de tranziţie ( B ) (fig. 6/3 ) .
Cantitatea de că.rbune n-a fost suficientă pentru datare. Nu a avut inven

chircită. In dreptul pieptului s-au găsit urme de cenuşă, cărbuni şi arsură.
M 9 . A fost descoperit l a baza movilei. Scheletul <1 fost deranjat şi

tar (fig. 6/4 ) .
rău conservat. Nu a avut inventar (fig. .'J .'5 ) .

1Jf 10. S-a găsit in solul de tranziţie. Craniul era sfărimat . Sch eletul
1lill. A fost descoperit pe latura vestică a, movilei. Scheletul bine

era în poziţie chircită orientat nord-sud, nu a avut inventar (fig. 5/6).
conservat, în poziţie chircită, orientat nord-sud avînd la cap cîteva oase

de animal şi o cană din pastă de bună calitate, cu lustru, cu toartă buto
nată aplicată lateral pe vas (fig. 7 /± ) . Groapa era în solul galben, a.vînd for
ma ovală, cu pereţii oblici. Nu a avut movilă (fig. 6/2 ) .
Din punct de vedere stratigrafic situaţia se prezintă astfel : Există
un grup de morminte 6, 7, 8, care se suprapun : MS es.te cel mai adinc şi
mai sus cu 30 cm faţă, de l\18. Deasupra �17, cu 30 cm, se a.flă, M6 care a avut
mai vechi, latura estică a gropii fiind tăiată de groapa 1\17 care este situat
şi o movilă mică.
Prin urmare, cu excepţia mormintelor deranj at e (:M 1, l\[4 ) toate
<'elelalt.e morminte pot fi cuprinse în trei grupe : 1 ) plane (.\I7, l\18, M9,
J\l 10, M 11 ) şi 2 ) cu movile mici (l\I2 şi M6), 3 ) în mantaua movilei (M5).
D upă poziţia J\16 se poate considera că grupul mormintelor pla.ne sînt
vechi, iar cele cu movile mici ca şi în mantaua movilei, mai noi.
O ahă caracteristică a acestei movile este că a avut un şanţ larg
între 1 m - 0,80 m şi adînc de 0,60 m. în phtn şanţul înscrie o formă
aproape circulară cu deformare în partea nordică. Pămîntul din şn,nţ
a. fost aruncat în interiorul movilei. Este posibil ca şanţul să fi fost săpat
după ce au fost înmormîntatc eelc două generaţii de oameni, în morminte
plane şi movile, şi anume, cu ocazia amena.jării mormîntului central (ceno
În afară de aceste informaţii trebuie să mai adăugăm faptul că în

taful), cînd probabil s-a ridicat movila.
decursul săpăturilor au mai fost descoperite un vîrf din silex şi o dăltiţă de

bronz (fig. 6/5 , 6 ), acestea provenind de la deranjamentele mai noi ale movilei.
avem în vedere odată cu inventarul destul de sărac al unor morminte şi

în ceea ce priveşte datarea complexuhii funerar de aici trebuie să
faptul că inormintele nu au <Wut ocru, aceasta fiind un indiciu al datării

mai tirzii a mormintelor din aceastft movilă. în mormîntul 2 au apărut
logii ca pastă şi formă, cu vasul din 1.vl 307 de la Brăiliţa, datat în perioada
două vase, unul dintre acestea, cel cu bucăţi de calcar pisat, are bune ana
bronzului mijlociu - cultura de step[t nord-vest pontică 32• O precizare
· 32 1' . Harţuche, F. BnWei, 1978,

nr. �HO, (W . :l07), p . l Gt>.
Anasla sil! , C atalog ul seiecfi11 dr arheologie al 11Iu:eLi!ui
244
de cronologie se poate obţine cu ajuto.rul vasului din 1\111 . Aces_t tip de
vas a cuno.scut o largă răspîndire î:u etapa tirzie a cultl;lrii l\fonteo.ru �Ib
faza Balinteşti, fii:ncl întîluit în oiţ1\itirul �le la Bali:uteşti 33 şi Căbeşti 34,
dar şi în faza l a culturii Noua ele la Gîrbo,văţ-Zahareasca, Truşeşti :
l\fovila clin şesul Jijiei, Nicoleni 35 şi C avaclineş ti 36•
3 : M7 ; 4 : MS ; 5 străpungător din sile+ ; 6 lmpmigă

Fig. 6 . Gala ţ i , tu mul din cartierul „JJu nărca "GaJaţi - 1 : MG ; 2 : M 1 1 ;
·
t Qr-dă l t il4
·
clin q ronz.
33 Eug. Zaharia, op. cit., p . 1 30

�� C. Buzdµgan, C!J.rpica, l, 1 968, p . 63 - 67, fig. 1/2.
a� A drian Flo1·escu, op. c it„ p . 167.
38 I . T. Dragomir, Materiale, 6, 1 9 6 1 , fig. 5/3.
S:· - o. HH„
tură cu fîrşitul culturii Mo nt eoru 37, tabileş te că, acest vas a p are în etapa
în ultimul timp, Alexan d rn Oa,ncea, aducînd noi clarificări în legă
cronologică denumită, Monteoru Hb Balinteşti, contemporană cu Cos

logeni I, şi cu asp ectul Petrişoru - Racoviţeni, etapă corespunzătoare celei
-
de-a doua jumăt.ă.ţi a sec. X IV �i î n ceputul secolului a.l X III-l e a î.e.11.
o
E
u
N
�I
.-
.•/
��
Fig. 7. Va se c e ra m ic <- d i :1 nooviJr de- la Y f nă lori - , 1 : ;\{ 2 ; 2 :
M 1 1 ; .'), G : J\J2 ; 7 : �H : � vn � dii1 !}1ormintnl . clc pc faleza

M H; :� : M · 1 6'; Tu rnu! dm carliernl Dmiă!"l'.a Gala \ i - ,l :
L. :S:·a l e ş.
Prin urmare, acest vas e te întîlnit la începutul perioadei hrnnzului

final, adică la începutul culturilor Coslogeni f'..Î Koua
în afară de aceasta este neeesa1· sCL mai precizăm că.rui grup etno
..
cultural au apa.rţinut mormintele din ace.-t complex funerar. Cercetătorul

Adrian C. Florescu a precizat că ti ul funer3ir ··peci fie culturii NOlia era
�-' . .
„înlmmaţia., cu sehPletek . chircite, pe stîrig�� sau dreapta, în mormintele
:ia. Pe de alt:I parle, cercet ătorul S L l mst ian �Iorintz menţionează
di „cercet:'.irile dP la Hult nna au arii l"<tt C«t se practica inhumaţia in movile

})lane" ·
mai veehi 39• Hderindn-�L' la deo:c.;plJirile dim re S oua şi Sabatiuovka,

Adrian C. Florescu ară t a că , ,in grnpul Saha1 iI10Yka se intîlnesc morminte
cu s ch el et e în poziţ.ia, chin·it ii , pt' o p arte dar în hu m at e în curgane" 49•
Cornborînd inform aţ i ile referitoare la dal area morm i ntului 11 cu
vasul ca re se datt•az:1 Îll iwr i oa da tirzie a c-ulnu·ii ) fo n1 eoru (l\I ID) Ba.lin
teşti) şi Noua ti mp uriu ( l ) cu fa pt ul că 1·itul funerar din m•croi)ola tumufară
din cmtierul Dunăr ea Galaţi ar e mo1·minte � ul) movile mici, })recum şi
în, mantaua. movilei mari, considerăm eă aee�l eom pl e x funerar })oa,te fi
şi o dovadil, a raporturilor c o munităţ ilor acc·stei culturi en c-Ple ale cult uri
atribuit pt>rioadei bronzului mijlociu :;:i rnlt nrii Co --logt•ni. Totodată avem
Piesa din bronz, ac la un capăt şi dăltiţă la cd:Ilal t 1 r\r. 6 6 , p :; t e cu

l\Ionteoru IIb Balmtesti. '
noscută în perioada fazei l\Ionteoru IIb la Balinteş1 i Ji f·a :;'Î ia faz�t Soua I, 42
care corespunde culturii Coslogeni dezvoltate . Alte }rntru (•xernplare de
d�lţi sînt în depozitul de obiecte de bronz descop eri t la BălenL judeţul
Galaţi, considerat că aparţine culturii Noua 4 3• Tot culturii Sona �1 parţine
şi vasul cu proeminenţe perforate Yertical din l\I2, d esc op erit iu l m nulul
din cartierul Dunărea Galaţi, avînd bune analogii cu Ymrnl 3I Ilb din cimi
tirul de la Balinteşti 41, precum şi cu llli vas de acel aş i tip aparţinim1 cul
Astfel de vase au mai fost descop erite in ::tşezări aparţi nînd culturii Noua
turii Noua, aflat î n expoziţia permimentrL a Muzeului din Boto.��mi 45•
din Transilvania 46•

În ceea ce priveşte rnormîntul de;;;coperit în zona. falezei Brateşului
în · care a apărut un ...-a s cu pereţii puţin arcuiţi în interior (fig. 7/8), dar cu
o pastă identică cu a ya,:;;el or din 312 şi ::\I4, p o n,t e fi datat în aceeaşi pe r imli dit
eu turnul din cartierul Dunărea.
· ·
*
Cele · două movile : do la Vinători şi din c art ierul Dunărea Galaţi
aduc mformaţii a�mpra a două p erio ad e , foarte frămintate din epoca bron
zului. l\Iai întîi în legătură eu sfîrşitul perioadei de tranziţie la epoca bron
tîrzii a epocii bronzului. în fieearp din cele d ouă, perioade au loc deplasări
zului şi , în cel de al doilea rînd, din perioada mijlocie şi începutul perioadei
::tle unor comunităţi inclo - eurr)pene în z o na Dunării de .Jos, alo căror urme
nu au rămas decît · în monum en tele flmerare tumulare. Din cercetările
l)erieghetice de pînă. acum aYem în evidenţă, peste 280 tumuli în zona sudică
a judeţului Gal aţ i 47• Info rma ţ ii le arheologice ob ţ inut e din cele două movile
prezente aici le putem c ons ider a ca e � a n tio ::me preţioase pentru înţelegerea
lmor rcalitll,ţi bogat reprez entate in sud-estul nioldo...-e i.
3" S ehasti::m .\forint�. op. cil . . p . 1 5 : :: �;;::<slian :\ l crintz şi Barim Ionescu. SC I\', 19,
�s A drian C . Fl oresc u . O/J. cil . . p. 1 �;:::
1 9 68, 1 . p. 1 1 !1 .
t,1/i . c .:l . . p . 1 .J .J . fi;;. 7/'U.

40 A . C . Florescu. o p . c i l . , p . 1 -J S .
4 1 Eugenia Zaharia�
42 A l . F!orcscn. op. c i t. . p . î -� �1
43 I . T. Dragomir. Danubius. 1 . 1 067, p . 90, fi g. 1/7, 8 .
' 4 Eu!,icnia Zaharia. o:J . cit . , p . 1 :�1.>
45 D escop erire inedită din j u d e ţ u l B ot oş:rni, pen tru care am primit informa ţ ii de !a
Paul Sa durscbi.
'46 T . S oroccanu şi :\I. Istra t e . în . . S tu dii şi Comu n icări de i\.rhcologi e " Sibiu, 1�. 197;), p. 23.
47 i\I . Brudiu, Comple:r:e t t1mularc fil nerare din s 11d-estlll l\1oldovei sub tipar la Peucc -
- Tulcea, 1984.
247
NE"\"\- I�FORl\fA TIO:N ABOUT THE AGE OF BRONz:g
IN SODTH -EASTERN J\!IOI;DAVIA
The <rnthor communica,tcs thc reRults of the re8earches in two tumu

h:.r m•c·ro1)ofos : the fin;t one, the tumtrh1s at Nicolae Ţocu, Vînători , Galaţ.i
coventy and the second, the tumulu8 in the „DunrlJ'ca' ' District., Galaţ.i.
ID the turnulu8 at Vînători thete ha-V� heen dî8eo""tered 3 tomb's with ochre
on the period of transition to the Age of Bton.ze, seven tombR without
ocre containing and skeletons in a eroched posîtion, T . 2 , T . 6 , T.14. had
n pot ea.eh datin g from thc midde Age of :B:ronze.
There lmvc also been di8cov ered fonr ton:1bR dating fro111 the „Dună
rea, '' 1fo;triet, Galaţi there ha;ve beeu discovered eleven tombs ten of "\vhich
were from the Age of Bronze. They did n ot lrn.ve uchre but contained Rke
in T2 ( 2 ) , T4( 1 ) and T 11(1 ) .

letons in a, crouched position. The im-enta:ry c011sists 011ly of ceramics pot�
On the basis o f the discoverctl materials the author dates this necro
polis at the <'nd of tht> rnidcUe period and the �'-\.ge o f Bronze. Fratrt thc cmi
tural poin t of view, burials in tmnnlus b elong tu the Co�logeni Cttlture.
Ho\\·eţ·er, sa.me types of pot"- belbng to the late period of the Jfonteotn
Cultul'e a;:.; \W.ll as to the p eri o d of the Xoua Culture.
EXl'Ll'.. �A T JO� OF TIIE F I G U lE S
Fig. 1. A . The plan b i the turnu Iar nC'cropolis e l Vinători : 13 . Tf1e plan o. t h e tmuular
necropoliS in the Dunărea D i s tric t , t;nla p : t t o1i1b W i t h (rchn' I I tombs in u croi1ched position ;
J J l t ombs in our era : I\' torn!Js proYi ded w i l h smoli mounds.
of tl1r t omhs profi l c : 2 - 3 the pla ns of thc t on1bs T . 1 0 n n <I T . 1 1 .

Fig. 2 . The pla n s o f Urc t omL8 al \' inători , in the p eriod of lrn n s i l.ion 1 : T 1 3 : A thc
T . 10 ; 2, sHver jewel i n T. l :l ; :l c era mics pot i n T. 1 1 : 4, 5, silex pieccs

Fig. 3. The i nventory of thc tombs at Vim:Uori an t he period of ltansition : 1 pot in
Fig. 4. The piam of !he t ombs i n t h e A gC' of fltonzc nl V i n ă l ciri :

1 : T . 2 : T . 4 : ::i : T . 6 : 4 : T.7 : 5 : T . 8 : (i : T.fl : 'i : T . 1 4.
Fii;. 5. Gal11 ţ i , a tu nrnlm în the ,.Dunărea ' ' D i sl rict - 1 : �[1 : 2 : :\!2 ; :) : 111 4 ; 4 : M 5 ;
5 : :Mg : 6 : l\I 10.
Fig. 6 . Gala ţ i , a tu mulus i n U1e „ l l u n{1rea · · U i � trict- 1 : T . 6 : 2 : T . 1 1 ; 3 : T.i : 4 : T . S ;
Fig. 7. Ceratnics pots i n the tunrnh1s a t \"inăto1·i 1 : T.2 : 2 : T 1 4 : 3 : T.6. A t u n'mlt1s

5 : Silex a wl : l) : a\tl chisel of bremze.
in the Duniirrn District, Gaiali, 4 : T. 1 1 : 5, 6 : T . 2 : 7 : T . 4 : El : A pot i n the t olllh on th;

cliff of the Brate� Lake.
DATE NOI DESPRE ALA I TUNGRORUM
FRONTONIANA Î 5 DACIA
de
; ,> , l'HCJ TA SE
tunglilor germanici i:;i numită Fronton-iana. în Rec. I, după un pra�fectus

Înfiinţată, probabil pe vremea lui )rngustu8 cu elemente din tribul
al ei cu cognomenul Fronto, această trup ă a staţionat iniţ.ial în Germania

Infe1·ior (la, A sc iburg ium -Asbcrg şi Bon n ) , acolo avînd în efectivele sale
perioad ă clt> timp , clin Germania a foRt mutată în Dalma,tfa, �i apoi în

numero�i recruţi de 01·igine celtică. Prin anii 70 - 71 , pentru o :-:;curtă
Pannonia (la Carnuntttrn 13i Carnpona ), unde apa.re frecvent in inscripţii
a putut participa la, războaiele lui Do miţian şi Traian împotriva dacilor 1•

15i diplomt- militare între a.nii 80 i;;i 114. Din garn iz oan a pan oni d't u ni tatea
că <tl<t I Tunr1rort1:m Prontonfrma a. fost adusă, din Pannonia Inferior î n

l1e baza doeumentaţ.iei ep igrafic e �i a.rheologice a ctuale se adevere şte
Dacia Rub d omnia lui Hadrian. Între a.n ii 114 ( Pa:rinonia) ş i 133 ( Dacia)
nu exi H t{t nici un reper cronologic cert privind cţtntonamentul acestei
unită.ţi militare. Totuşi, Re pare că ea a putut fi tran sferată în provin cia
traiană prin anii 118 - 119, cu prilejul refo rmelo r hadrianice 2• A i ci este
ateRtaMi, printre tmpelc> din Dacia. Porolissensis, p1ima dată în diploma
militn.ră !l e Ia. Ohmfa <lin 2 iulie 133 3, iar apoi în cea din 27 s eptembrie
158 (Doma,şnea) 4 13i în cele trei di]llome militare din anul 164 ( Gilă,u,
Pa.Iatov o , Căşe i ) 5• Dar în imcripţii si gu
r datate �i în di p l omele de la înce
pu tul domniei �wei-:tui împă.mt trupa nu e,'3te menţionată.
Chiar de Ia. sosirea ei ln provincia, carpatică, uni ta tea a foRt încadrat�
în E:e (erC'itnN ) D (a.c iae ) P (orol-issensilf) 6, <·rea.t. ele Hadrian Ia. îneeputul
au rezultat nu numa,i Dada InferioT şi Dacfo 811perior, ci şi JJaei<i Porolis-

domniei �ale, oda.tă cu reformelc politico-administrative , în urma. cărora.
1 Pentru istoricul uni l:iiii in grneral şi pentru perioada a n terioară venirii ci !n Dacia ,
vezi C. Cichorius, HE, 1/1 , 1 893, col . 1 267 - 12G8 ; W. War:;ncr. D islokaiion, p . 76 - 79 ; K.Eraft,
Relauticmny, p. 4\l , 1 62 - 1 6 4 ; C . Al foldy, Ilil(strupptn, p . 38 - 40 ; K . Sd1crliug, HE, V J J,
A2, 1-9 48, col . 1 357 - 1 359 : F. Fiilep . Jntercisa, I, Budapesta . l !l 5 4 , p . 241 .
2 A . Radn 6ti-L. Bark urzi, Acta Arch, 1 , 1 95 1 , 3 - 4 . p. 1!15 - 1 9 7 ; F. Fiilep, loc. cit. ;
C. Dai wviciu - D . Pro la � e , JRS. 3 1 . 196 1 . p . 64 - C 5 ; iidcm, Acta MN, 1 , 1964, p . 1 67 -
- 1 68 ; IDR, l l l / 1 , 1977, p . 1 25 - 126.
3 C. DaicoYiciu - D . Protase. !oe. dl. ; I D H , 1 , 19/5, p. 1 0 3 - 107.
J CIL, XVI, 110 �i S11ppl . . p . 2 1 G ; I D R , l . p. 121 - 126. Considerăm cOJn·ingăloare

a rgumentaţia lui A. Stein, Reid1s11eumtrn_ p. 32 - 34 , că diploma dalează nu din anul 159,
ci din 158.
6 I. I. H.ussu , Materiale, 2 , H l !'i6 ; p. i'O:J - 713 ; i<lr.m. lDR , l, p . 126 - 132 (Gilău ) ;
p. 183 - 217 = IDH , 1 , p. 135 - 1 3G (Că�el).

ClL, XVI, 185 = 1DR, 1, p. 1 :�2 - 1 35 ( Pa b toYo-Bulgaria ) ; G. Forni , Athcnaeum, 3G, 1958,
8 Cit priveşte. Ex (ercit11s ) D (aciar ) P (i;ro/issemis ) . w zi M. Macrca, Da cia , :K . S.

8,'1964, p . 145 - 1 6 0 ; C. Daicoviriu-D. Prota�e, Acln MN, 1, 1964, }J . 1 76 - 1 7 7 ; I . Mitrofan,
Acta MN, 1, 1964, p . 206 - 209 ; D. Prot a �!' , A. ct1·s IX conpr, p . 227 - 233 .
.:::; G I V A , t. 36, nr. :�, Bucureşti, i u l i e - s cp t �.murie 1 985, p. 249 - 253
249
s ensis 7 • Provincia din unnrt tl hpmwa �i de armata ;-;a prop rie , cons1 i Lnită
excl u;;iv di n trupe a u x i li a rn (alrte şi eohortes ), fap t din plin doved i t (li• nu
mermHie şt��mpHe t egulare cu Ri g la B �Y ]) _P, <] escopt'l'ite la Napo<'a , Pota is.;:a,,
Porolissmn, Homita ::: i G ilău, Fără î n d oi a l ă <·ă. atan' ,._ ituaţfo organiza torică
l
a dnra.t pînă la aducerea l e g i un i i Y 11att>doniea clh1 : \lo csia Inferior ( de la,
Troes rnis - T urcoai a ) , la, Pota i88ll - Tunla . i n a u ii lti î - Hi � , tînd trupele
auxi liare (lin Dacia l'orolhscnl'h --- 11a t i:'t fi ind (k anrnt prezentn und
fogiun i - au fo,;t î1wa clra t<· 111 1 r-o noui:'t fonu:l. d l' org·a n iz;ne m ili t a ri:'o ,
E.r (erc it11s ) JJ (aciae ) P (oro/ i.�·sr1•sis J fii ] l ( l dt>sfiin 1. a t 8•
Timp de aproxirna l iY un l'l' r · ol .� i jumătate � <·it 11eint 1 ·c'rupt sb:tt
în Da.cia, lag ă 1ul pcnnaiwnt a l u·urwi - "-'' �t i l' inert. din seeolul neuit - a
a
fost la Ili�mt ( jud . . Jfr.;tri ţe1 - :\ ii<t wH "· Jll' fron tiNa dl' n ord a Dac-iej , .u:n,de
ş-a menţ.inut pfo ă la p ;m\,; i n·· a a <·e,; t P i l'l'�im1i dl' . autorit ăţile milita1·e �i
civile roma ne� În u l t i rn c lt> duni"1 secole . a i t i ,; - a u .i.le>'cope1it majo1:itatca
ve..;; tigi i lor sak epig-ra liet>. c a re - (•l'le mai iIHll·api oapo 1lat ahilc - se, c�rt
lonea z ă a c um dL· la Ha 1llfa n pint1 h Sen•rus .-\.lexa nd<'r, i n <'lu ;-;h- 1 0 •
Cun o:-;:1 i n ţek a etuale <k;;prc ala I T1n1 yrormn Tro:nloi1 iana �i ln g�,rul
ei de la lli::"na ·,;e p re zin t ă apreciabil îmbogăţit e , fie prin descoperirea ln
tîmplăt o a re de n oi nrn tPriale arheolog'ite :::i pieRe �:culpt urale o r i epigrafiee,
fie mai ale;-; prin inyestigaţiilc arheologice întrcprin:-;e in u l t ima neme 11•
În că, b yenirea. sa: a cca,;tă
un i ta te de eaY aleri e a gi"t si t ,
pe platoul „ Cetate'' de la est (le sat , un <x.t s tru
urma · eercetărilor noastre , · s � a constatat
de pămînt mai mic (circa 120 x 1 3 0 m), făcut de o trupă· î aci:'t necunoscnrti't 1 2 ,
ca;;;tru pe care l-a desfiinţa t �i pe locul lui a eon:-;truit ui1 alt cas t ru de p ăi-
111înt mai ma rc , eu ti'ei �an ţ uri - <k ap ă.rare . Ulterior, p robabil ;.;ul) . ,..\ nto�
ninu;.;PiuR ori cel mai t î rzi n sub l\Iarcm _.\.ureliu s , castrul de p ămln.t a fo8t
7 l'e b az a unor indic i i docurnentarc · c\emnc de lua l in· seamă; i n ' timpul din· u 1•rnă se
în.clină spre sus\.inerca că Dacia Porolisscnsis a fost lnfiinţ'.l i ă do :B;a drian dcodahi cu J)acia
Inferior şi Da ci a Superior, in llli -- l 1 !J , chiar clacă nu există incii.dQY�1cla .c pi gra fic ă p err.nip lorie .
Vezi în această priYiJ1 \:ă C. C. Pe tole scu , H IH, 3 2 ; H l 7!) . 2, p. 264 - 27 1 ; ide m , SC1YA, . 30,
.
1979, 1 , p. 105 _.:_ lOO.
:8 Yezi hibliogrnfia d i n nola 6 . . . . .
Tunr11;ornm Fronlo11 iana sl fi s laţi onat u n timp şi ; )n sud
vcstur Dariei, la Yfrşt•ţ îi1 Ba n a l . umk 'e c u nmi şle p i n;! a cu m <10: 1 r o si 11g1niî i m crip \ic �uiicr:! r[1
·
, .. . . 9. Estc p1� ţ i n probabil ca ala I
(CIL, J T T . G274 .�, l D H , ! I T 1 0 7 ) . j J US[1 ele u n'· si!Jllifa are·l ' i;l lllC l!i oria StJ \'ki ,,ile . . \cest n'1011{1mcnt
1m l.ea fi rirli cal imlcpP rnk n t de sla \ iomuca trupei la Yir�e \ nrnk milita rul rr::;pc d i Y (al d.rui
· - 7 ii2!l (ins cri p ţ i i pc piatră) �i Hi33, 8074, 3Ci/G, 80';)' ('.j larnpilc
nume nu ,_a p ftslra l. in i nscrip ţia Irag111c n i a r i't ) işi a n·a familia sau rude!r . ,
. . · . 10 r:J T., I J J . 73r, -..: a20, 71l2o
,
fogularc). ·
11 Pcnlru monu111cntcle scul p tu rale , o s t a tuetă de bro1!z a Yc 1wrci . �i d ou ă inscripţii f;_1 1;e
:'lfatcriale , 4, H J 57, p.. 3 l 9.- 32:l ; i<.le m , ,\pulu111, 4, Hlfrl, p . 1 27 - 1 38 ,

:rarc, u na conţinind şi · numele traco-da ce ..J. ur. Bri.santis �i „A ur. ..11uculiu-s, yczl D . . l'rotnsc,
Xncepind rlin a n u l l !J78 j) inft i n H JS·L i n cas trul ele la Il i � u a s-au dcsfă�ura l f'iip ă ll'!·i [i rhc c
logicc conduse de snhscnmatul (din partea Cni'Yc rsit:lţii din Clui-Na p c ca), ln colahoran: cu G. l\la
rinc.scu şi C. Gaiu (ele la :\ l u zcul de ist oric din Bistri ţ a ) . Ccrcl'lfaile Yor continua si ln: anii mmă
lori .
fost. p a r ţi al ccrccht le prin S<lp<1l uri �i �ondajc arheologi c<" ele E. Tnrrna; can· a p u b li ca t rezul
l'\otăm c{1 i n lrr a n i i l /' ;) 8 - 1 86'.L castrul , bai a , a sl• zarca ciYilă �i teritoriul !mie'cinat au
1 11
j:a.tclr şi toa lc inscrip \ iilc cu no,euk pină attrnci, în EJll'.' , :3. 181)4 - 1 865, p . 10 - 67 şi .16 planşe.
Inscrip �iile a u fost apoi prelucrate ele Th. :\Iommocn in C IL , (Y1,:zi n o ia 10).
12 )': Ycnlual o. Ycxi laţic clin l e g i u nea :\:1 1 1 G e mina ('.ca la T ihi\t! ) rnu o t rn p �'i auxiliară,
menţiona le de E. Turma şi .Th .. :\Iommsrn ( C I L . I l i , 8074 , 1 1 a - b) ca fi i n d de la ll�şua se

pgatcstată e pigra fi e . Oricum, cele douabil de la Homita ) , ele a mestecii1ctu-se din gre şeală
printre ştampilele a l e i Fron toniana. În cele şap te ca mpa nii de săp:'\luri noi n-am găsi'.• decît
·
ştampile (in citC \·a Yarianlc ) :i.lc act'>tc'i di1i i:1rmă irnităţi m i li ta re . ·.
250
înlocuit în acela şi perimetru cu un puternic ca,Rtru de p i atră, care a dăinuit
pînă la sfîrşitul st{tp înilii romane în aceste părţi. În sec. III zidmile lui
de inerint{t - care se vede eă, au �uferit Mricăeiuni de pe urma, unor atacuri
- an fost rep arat e în grab ă cu m o n u men tt> funerare hrnte din cimitir , iar;
porta p1'aetoria, (ambele c uloa re ) a fo,;t hloC'a t ă eu un zi d rudimentar de
piatră, improvi��t . în grabă.
Sublinie '. di, din punct llC' vedC'rc ,;trategie, un important sector
'
ţh
.
de limes, îrnpînzit cu tumuri de apărare şi obf.:e:rvaţie, ,;i tuat în exteriorul

liniei de castre (zona Breaza- Sita-Perişor-Zagra ). aparţinea d e a.Za I Titn
gronim Pronto�ifona, ca a sigurare cu efrctive mi lita i·e , imtalaţii şi ma.tc-
riale de lupt:\r supraveghere şi contro l 13.
·
Pînă acuin , p rin �ăpătuiile noastrP s-au cereetat : portr1 praetor-ia,

r;;i pn nc,ipaUs .<rin-istui; dour1 bastioane de colţ, prh1eip ia, porthmi d i n cu rti n ă,
i-iistemul dcfensfr şi s-au s e cţi onat mai mu lte barăci ale ,;olda ţilor. I..îngă,
prindpia, în parf.��t stîngă., R-a identifi cat în 1984 o clădire mart> de piatră.,
care ar pu te a, fi 1iorrew1n Rau naletitdinar,iwrn. Cl ădi rea. coma n ,la mentului
şi bar:J.cile soldaţilor . au i;mfe ri ţ vi9lente ' di st 111geri plin foc: �i ehhu ">fir
�it.ul Yieţii miliţa;re î,n ca,stru este m . . arcat de l1,rmele unµi plit�piie inc·Pndiu.
Pe Jocul ca s trului. aban dorn\;t tle · :unitatea; 1nilit ară s-a: instailat u a ::: e zare
; .
CU locuin ţc- bo;rd�Îe; Î)1 care· FH1 d,ei'Jooperit ceramică da,(',i(:,�: (latabilit in
·· ··· · · · , · · · ·
perimtcfa vo1't>t<linariă!
Dintn� descoperiri, în afară de obie ctele întîlnite în mod obi:-:nuit
(Ree. III-IV).
într-un rnstn1 (cer,�.:µijcă, fi bule , opaiţe, arme, un el te , inatcriale de C'onst-

1ucţie etc. ) , O menţiune Rp e ciaJă merită inscripţ,iiJe) . 111011Ull1CDtefo Reul
l}turale �i mone dele . Aeestea din u rmă , peste 40 la; nulJiăr, Re e f;,alonează,,
ca �i <:t·l e dcflcoperite ma.i. demult 14, din. epoca, Flaviiloi· pină la. :Filip
A rabul (a.. US ). Di ntre cele dtevai ep igrafe pe p fattă (fragmente ) , ie şite
fa lumină în să1p ăt.ur:ile din u lti mi i ani,· publicăm aici doa1: una singură,
găsiEt în cur�a. interioară (atrh11n ) . a/ clădirii, co:pwndan�e�1tului (prin-
cipia ) , în vm;l,1 :;mului, 1 983 1".
· ·
E,;tt> vfrifoL de următoarea inscripţ,ieţ onorifi�ă: pe11t:l·u împăratul

Hadrian , ridicată de afa I T1tngrorwm lI't·on.ioniltna
'
:
. .
[J.mp (�r<itori)]cae;saF [ i] dfr,i T:rlt'Îa 1Î[·i ] '

·
[ Parthic]i filio .:V [t>i·vae]

nepot i ·
„ !
1
;
Tra iruu; Hadrinno / lWf! (usio) ] !
p ont(ij[ei j mruimu trib (unfria e ) put (estMis ) X [ V ? ]� ' .
·
co (n)s (nli ) III p (atri ) p (a lrfo e ) ·!

ala I Tnngn11'iWl Proaton'i (a·nd )
. , , •
A 11tonin 'Î(UUt
:Monmnrntu l , iugrij i t <'ioplit d i n pia tr�, loearn ( tuf Yulcanic), �ire
l't:lire<1_, ,'de conservare şi di nw1 1 ,..; itrnile de mai jo:-; : înălţimea S6 cn:i, ·l ăţi mea
73 ein, grosimea 59 e rn , C'irnpul in r;cripţ.iei 62/49 cm, che-na,rul cu p:rofi-1
fatu rlt fat de 7 c m , inălţinwa literelOl' 3 ,5 - 4·�5 cm, cîrnpul neseris tUn.
. .
li'
. ;n cr. D . Prota �c , Actes IX conyr, p . :231 - ;233.
i.4 t ._ - • •
.. \ c 1.1 h . Turma , op. c 1 t . , p . .ol - 34 . . , ..

- • ' .
.
' ·-
• I"}
. · , . . 1
dar mai :;Ies la pm·P şi în princip;a. ?\Jarca majo1·itnk au sigla i11 rl'lirf A LA H l·JION T, ;: şe zată
•& Ciirihui zi �i ţi gle cu şta mpila u n i t ă ţ.ii au ap ăru L in nuinăr fom·tl' :imiri:> . peste t otin castru ;
.
in chennr dreptunghiular.
part e a inferioară 8 cm. Ligaturi : A + N (r. 8 ) . Chenarul şi colţul su_perior
stmg ( cu o parte din i nscripţie ) lip Re s c, fiind rupte din vechime � ca şi
partea de sus a chenarului din dreapta. Inscrip ţia se păstrează. în Muzeul
din :Bistriţa .
I\ I ' ,., '

111, l -li- 1 i ' •
T· , ) :: :4„, ,.l �- ,,)·,(�\ f.<' u:)IV I T R A1 A ·:
;.: , "�- -.:,' . ·:·· ::· ""!/.:'! �

·,
:--' l:. : - ' "' r-I • „ ·1-ţ"' I L I O DJVI� N :·· :-� \

.
ir
' ·"
„
" , � . r.� : „1 '' /'„·\

·
. �"
N E PO T I
T R AJAN O·HAD RlAN o /\ \iG
PO NY.M AXIMOT RIBPOTXV
C O S1 1 1 1 p� P • _. � 1-
- ALA I TVNG RO RVMfRONTONI \: t:

ţ
\
,
/I' �\1
' T ONIN
/f;\: •��:�-1 .\ �·· .
.
A f\J. A .
- ·. J ,� . .
�
. ; I
, 1 " ' \": :
' 1.
'; 1-I \_ , \
I
'" ( \ " : \1 ' I ! ! .!_'. "'!

,.. � : ·: I ' 1 t·ii.
„ ; 1':tt :· ') I .._;c; ·:·
•
1 ,1
' :11 ff, • 1T - l111 l l it!, i ! 1..-: - .:;
•
' � ;=i\\\!8:{
ala I Tangronim Fronloniana. Pe timpul lui Caracalla s-a adăugat
Fig. 1 . Inscripţie de la Ilişua detjicată împăratului Hadrian de
epite lul Anloniniana.
Ou privire la datarea acestei epigrafe , dacă Hadrian figurează în

tr- adev ăr cu trifm/nfoia potestas XV (pe piatră Y se distinge greu ), atunci
ea datea,ză di n anul 1 3 1 . Dar sp aţiu l de pe piatră dupf� cifra X, oricum ar
Elementul deosebit de i n teres an t şi contradictoriu di n conţinutul

fi întregit, indică perioada finală din domnia împăratului.
inscripţ;iei hadrianice îl constituie epitetul de Antonin'iana, pe care unitatea

l-a primit abia p e timpul lui Caracalla 16, dup ă cum sub Sevems Alexander
is CIL, I II, 79 5 .
că.pătat pe eel ele A /e;-c<mdricuw, 1'. E x pli caţfa aeestei duclăţenif
rezidi"'t în împrej urarea c�t apf•lath· ul re ;:p e etiv ..; - a adă ugat pe piatră 1'UlY
ea �-i,
donmia. lui Caraca.lla., îonnind Ringu1· 1· i n d u l 8. În acel'.lt sem; pledl'<tză,

ca teg ori c �i lig-atum ..:1 + ..:v ( u n i eă , în 1<' x.t. ) , i11iHţi mea mai marc a. liten•lor
�i ca.1·a.cterul lol' mai a.pa,rt e.
P1fr1tre altele, o l'a n.:ină. importantă, <'l' re v i ne eer1•t> tăl'ii v i itoare din.
caf<tru este 1le a, stabili , da.eă. in:� crip1fa Fot ă. "nu I J U in lc.·�ittură cu inaugu
ra.rea, noii dăcl iri dP piatră. a, comandamentului ::-i rla<' �I monumentul nu
a format ev en t u a l haza unei �tatui a lui H a tlri a n . Dealtfel , fragmente
dintr-o nmrc Kta t u i e rom;-lnfr d t> bronz , apartin:Hoa 1·1• u nui băl'IJ::tt , s-au
de.-:eoperit în 198:) intr- un xtra t de moloz de la p or/a p ra etor irt.
NOUVl�LI,ES DO�NEB S S CR ALA I TC;YGROR Z-.M

.FRONTON/A.NA. EN DACJE
HESDIE
Sur Ia foi ele" fnuillc,; a1·e heologi qu<'s cxecutfr" pendant le:-; a nnl�"�
19 78 - 1!)84 (et k ,.; re.che1·ehl'K c on tin ue n t ) dans le {'a rnp d 'Ili �ua ( rh;p . d e
Bii-triţ.a -1\ăKăud ) . ;; u r la fnmti ere i<eptentrionale de la Da d e rornniiw,
ou e.ta,i t la garnison pernmnenf<' (}(:_• eette nou p e , LrntPUl' fournit dei;
informaJion,.; ncmYelle;; Ru1· le camp Pt Kon un i te' mi li t.a ire.
O n publie une inseription flet-.ouvert.e en 1 983 dans la. (•our i11te1frun•
de ht pri tt<�ip ia el de.dit'.P· �t· l\,mpl•reur Hadrfon, prohablement Pn 131
(fig. 1). I.:demcnt tTl\S i ntere,;1<ant de C'.ettt> epi grap h e e�t l'ep i t hl'>t e <Ll nto
ni-n iana , ajoute au temps de Ca.ra ealla , lor::- qul' le monu ment l'.· tair ekhout.
Cette n.ile. venue de Pa.i monie en naeit' prnbahlPnwnt Pn 1 r n - 1 H J , <h
eonstrui t. �ul' memt· lieu un camp t'n kne et l\rntre b ;"tl i Pll p i erre ( op·u.<:
,ineO"lnm ) et p lusit• u rn t;oun; de guet verf< k• barbarieu m . LP ea mp en piel'l'e ,
qui a souffe1t de;; ineendie� et deteriora.t ion,.; (·011�i dt>1�1hh• ;: , :1 f·ame des.
atta.tiuei-; e x tl�rieure ;; , a 1iersir;tt' ju1<qu'i'i la fin de ia 11 o m i n a tion romaine.
EXPLICAT I O N DES F I G l ' H E S
Fig. 1 . Iu&crip lion d ' lli �ua de!l iel' i1 l 'empereur l ladrie n p:i r c./a I Twiyrorum Fronto
�i�. ·Au temps ele C„'l r:, �1Jla a Ctt': �dou t e l '�pit l1He A. lllrininicr<: . .
17 .CIL1 III, 797, :••
:.39$
NOTE ARil.JJOLqGICE
;„· . :
·
MEIUL , OFRANDĂ ÎNTR-UN MORM:ÎNT
DIN SECOLUL AL VIII-LEA
de
Bucrn=:, MITREA
În .iua'1�ca :aecropolă de la Izvoru 1 jud. Giurgiu, au fost' aflate, în

unele morminte de înhumaţie , ofrande depuse lîngă schelete. Asemenea
depuneri pioase în morminte capătă noi valenţe dacă precizăm că popula
ţia care era înmormîntată în acest cimitir este cea locală. Şi importanţa
va creşte şi mai mult .dacă adăugrun amănuntul, nu lipsit de semnifica tie,
că necropofa se datează, în principal, în cursul secolului al VIII-lea e.n.2
Este Yorba de o etapă puţin cunoscută tocmai din vremea cristalizării
poporului romCm.
Ofrandele aflate în rnonninte se pretează L'1 o analiză multilaterală
.Ele a ri_mcăi lumini atît în domeniul ritualului funerar, car<' aparţine mani
.
·fo"tărihr de caracter magic �i de cult, dar nu mai puţin, şi aş zice în pri

.mu l rind, în clomeniul v ie ţii materiale a populaţiei care trăia p·e acest
tnH nri ci, în acele în depărt ate vremi .
·
În morminte aflăm deci documente cai·e ilustrează nemijlocit via ţa

·
ecowJmică3 în care a. trăit i;;i s-a dezvoltat populaţia îngropa tă în această

W.' f'l'O lJO lă,.
"'Pentru moment mă voi rezuma asupra datelor oferite de un. singur
rnonnînt, cel notat cu sigla M - 146. Partea de prezentare �i interpretare
a1fo.':ilogică revine semnatarului acestor rînduri, iar cea de analiză şi de
iuter�1retare paleobotanică îi revine colegului Marin Cârciuman1.
:Jf..
IVIormîntul 146 este plan şi a fost descoperit în secţiunea XVI, careul

8. Forma gropii este dreptunghiulară neregulată, cu capetele uşor rotun
jite. Are lungimea de 2,04 m şi lăţimea cuprinsă între 0,65 (la cap ) şi "0;60 rll
(la picioare). Este adîncă de 1,90 m. La săparea ei, groapa. a secţionat
mormîntul 160 care este de incineraţie, împrăştiind în umplutura gropii,
oase omeneşti calcinate, precum şi mici bucăţi de cărbune.
1 Cu privire la necropola de la Izvoru se poate consulta : B. Mitrea , SCIV, 18, 1967, 3 ,
4, 1967, 1, p . 3 - 24. B. Mitrea, C. Preda, M. Ghiţescu, Gh. Rădulescu şi M. Ionescu, Materiale ,

p . 443 - 4 6 1 . O. Nccrasov, D. Bote zatu ş i C. Teodorescu, Studii ş i cercetări d e antropologie,
9, 1970, p . 329 - 335. S. Dolinescu - Ferchc şi M. Ionescu, Dacia, N.S., 14, 1970, p. 419 -
- 430, B. Mitrea, Materiale, 10, 1973, p . 209 - 217. Acelaşi, Ilfov. File de istorie , 1 , 1978,
p. 105 - 1 1 0 . O sinteză recentă asupra a celeiaşi necropole , a celaşi, Enciclopedia de arheolog ie
şi istorie veche a României, s. v. Izvoru (Mss).
2 Pentru materialul arheologic care a fost avut în vedere, precum şi întreaga discuţie a
cronologici ne cropolei de la Izvoru, a se vedea B. Mitrea, SCIV, 18, 1967, 3, p . 453 şi urm..
a O privire de a nsamblu, la B . Mitrea, Ilfov. File de istorie , Bucureşti, 1978, p. 109 .
S C I \" .\ , t. 3(), nr. 3, Bucureşti, iulie -sep tembrie 1985, p. 2 5 4 -721'>7 . , �)
picioarele întinse şi p��ral el e . Mina dr. e-te întinsă
. .. . . Scheletul se .găseşte în clecubit clorsaJ, cu
pe lîngă, corp, pe cinel cea :t. e.·te u.: or în<loită

din cot �i se sprij i n ă cu podul palmei pe c a p ă t ul
femm·ului s t . Cra.n iul se a flă a;:: e zat pe spate, cu
maxilarele strînse, b ă rbia. în p i ep t , dentiţia. com
1
pletă. Oa.sele cu tiei c r a n i ene ,;lnt cle ,;gh iocate.
Coloana vertebrală. e ii t e a .re ui t ;"[ (fig. 1 ).
Scheletul, lung <le 1 , 6 1 m. e:-;te orientat u
craniul N - N V :33:} 0 °,'0�, După a.preeierile antro
pologilo r de la fa.�i (prof. Olga S ec:ra,;oY �i c en-e
tătoi· D�m Boteza,tu ) aT cm el e-a. face c : u l U l :-;e:helet
de :femeie în Yîrst;I <le ap1 oxim at iY -±0 de ani 4.
irz.veu tel'/'
1. O<tilă, de hu intrca.g;i , în poâţ ie vert ie:<11<1 ,
aşeza.tă în dreptul labei piciorului stîng, clar la,
<
o mici'°L d istaut�L ele ea. (f ig . 2 . 1 ) . .

. 2. C uţit (le fier, relativ bine consen;at, , aflat
··
sub i·�Ld ius şi cubitus-ul mîinii · stingi (fig·. 2 , 2 ) .

3 . "V ertebră, c1orsaH1 �le bovideu, cu coaisti.i
(ofra,iidă. ), gă si t :'.li pe porţi unea inferioară
tibiei p i c i orul u i �tîng, tfar i)e latma exterioa1 ·ă .
a
· 4 . Os de pasărn ele curte intilnit l îngă cel

de ·bovideu .
· · 5 . Coji de ou , ele la acelea�i p ă s ă ri ele c:une,
r .r
au forst 8esizate în dreptul o a :-; el o r <le boYicleu,

·
Oala d e l u t este confecţiona,t;l, c n m ina

precum şi în apropierea, IJalmei mîinii <lrepte .
din past.tL ele lut comună, arsă la roşu î n c:h i ;;:. .

Are forma, aproa.pe ovală., cu diametrul pînte
cului mult li:'Lţit, ba.za pl ană, iar buz�1 este r ă,.;
frîntă, scu rt în afară.. Co rpu l recipientului e;;:.tc
�! c' . 1 . ] Z\'Ol'll , G i urp;iu .
>lorm i n lul 1 4(; i n siln.
cicol de in c i zii în ya.l larg deschis, execu

împodobit în pa,rtea superioară cu un fas
tate . cu pie1)tenelc. Imediat su h e1, 't un

alt ornam ent, cxccutltt în acebşi mod , dar
cu m o tivul „în ochi'-' (Fig. � )5. Oala a, fo. t
aflat;\ pli n ă cli pări1înt. I_)a golire, p0 fu mlul
.u ·. fost aflate �eminţe . cm'boniza n·.
�
ap.1,;oximativ cam un immn. Dup;�L es ,.mi
ei,
m1rea lor d e :Marin (\lrciumaru , s - a. 1rn1 nr

prooi2a c(L v o:i:ba ele mei.
r-;irnpb în�iruirP a, ofra1 1 < ldor
e:te
pomenite. mai su s , ::tvcm deja m1 tal ilou.

Din
des'igiir incomplciî, dar· mi ma. i puţ.în ;-;nge;:.;

tiv, priv ind. o parte <lin econom ia.. pupula
tiei. ca.re s-a, îmnon.nîntat în nec:ro nola,
de la„ I:worn : cre.;terea vi telor de r or f�lu l ,
. " Autond e�primii caldele sale w1ul \ u miri rolcctin1lui condus de profcso1· Olga . Ne crasov
pentrn proniptitu.dinea C\l care a răspuns întotdeauna la solicitările cc. icau fost a'Ciresatc .
. „ � Pent!·11 .:i,lle foi·me de oale, d i n acee a ş� necropolă, '!czi B. Mitrea, SC IV, l 8 , . 1967, .3,
Materiale, 10, 1.973, p . 209 - 217. Cf. şi llfoY. File de istori e , 1978, p . 106, fig. 3, 1 - 3 .
p . 4fiO, fig-. 2 . Alte exemplare, acelaşi ş i colabqrat0ri i , Ma.teriale, 9, 1 970, ·p . 331 , fig. 3. Cf.: şi
255
dar şi a păsărilor de curte. Potrivit da.telor furniza.te de restul m6rmin
telor gama anim.alefor de casă .se diversifică, se îmbogăţeşte. Este destul
s � amintim mielul sau în general ovi-c:apri nele �i yorcul. Apoi eailui �i
\'.nnfle.
Desigur, totalitatea, informaţiilor de naturilJ economică p0 ciu·e ni
le prezintă cimitirul <le la Izvoru, Giurgiu, sînt prelucrate şi vor Ji publicate
cu nu comentariu adecYat. Ceea ce ne reţine aten ţia este faptul căi <W l'lll
acu m sesizat prima oară, IH.' niru :-;ecolul al VIII-lea e.Jt. meiul, fotos4.t e�i,
cereală,. Şi nu numai d'.t Pra întrebuinţat, el ni s-a păstrat pînrt azi.
Pentru regiunile :noastn� această plauti1 cerealieră este cunoscută
încă 1li11 vremuri mai vechi. ExiRtenta ei ('S t e consemnat ă de Prisem> din
Pani ou6, solul împărat ului Theouosiu a'.l I1 -lea, trimis în fruntea unei amba
sade h curtea lui Attila. . Aeeaxta se petrecea i>e b anul ,143_ O parte din
drumul pe ca.rP l-a ;;trtth:ltut s oli a, trecea, după toate proba1>ilităţilc, prin
su d - Y c s t ul fării noastre. Pe aeeaxtă. porţiune, povesteşte so lu l con�tantt
nopolitan, că. „prin sate n i s e aducea. de mirn�are, şi anume, în lDe de grîu,
mei, iar în loe (k Yin mied". Pl•ntru a întă.ri spusele de mai sm;, act'la,�i
sol adaugă în continuare că ,.Rluj itorii care ne î11soteau ' aveau xi ' ei mei
f;\Î o· hăutură. prq:arată din 01:z ".°
Informaţ;iik pe care le conscmneaz:'t Priscus din Panion pentru
mijloc1t1 ;;; 1 ·1·olnlui al V-ka 7, priYitor la cultivarea şi foioRirea meiului .8înt
eo1 :1 i rn ,:1te JW eafo arheologie:\ rrin de ::;copnirea de la Izvoru, Giurgiu,
pe! : ; .m �weolui :tl VIII-lea.
E.1te incii. un eaz cîn<l informaţiile lit e;·an� sînt iatiiri te de deiieopc
Tirik <1il'hN1logiee.
:N O'l' Ă PBIVIND SElVIIN 'ţ'ELJ;J OARRONIZA'l'E DE IjA IZVOHU,

OOM. G O G OŞAJU, .JUD . GIUI�.GIU
de
MAIUN CÂW:!GMAlW
Si:'mhţelc au fost prelevate din tr-un vas depus in mormh:itul de folrnn:a\ic din lll'Cl'opola
<k i.;. Izvoru (M-146) a tri bui t sec. V U I c .n.
consti tuit .din seminţe care au suferit, înainte de a fi depuse in mormint, o carboni i::u-e .foarte
Mostra se prezintă sub forma unor agrega.te proveni.te p ra ba:bi l dintr-un unic bloc
cu pe re ţi i :vasului, la crearea unei suprafeţe ln care nu se •mai putea distinge conturut semin
puternică. 'Temperatura ridicată a du s , mai ale$ pc laturile in care seminţele au intrat în c_ontact
citeva �mJnţe iott·egi care să pe rmită determinarea speciei ·căFeia· aparţin.

ţel o r . Dea'lUei, ln .general seminţele sînt rău conservate, incit cu di.fic.ultat e s-au putu:t a:e.m1pera
S-a .oonstatat că acele semi.i;1ţc, care au putut fi recuperate lut.regi, aparţin unei .sia�re
spe.cii - Panioum mWaceum.
Av.i.nd iii! v:ede.re însă •Că din blocurile p ute rni c carbonizate nu s-au r.c cuperat decitpu.i\.ine
seminţe , -t�u exeludem ,posibUitatea ca meiu'! ·să fi fost însoţit, este adevărat in procente des.tul de
scăzu te , de exe li!lp la re care .să apa rţ ină . altor :spe.ci i .
<rpG(f>iXt , &vd [LE:'ll ohov iKey')<'.;pGc;, &vTt 8.e h(vo1.1 O µe3oc; 'e:m*ooplcuc;
6 .l'risc1�s Pani lcs g· - 9, .ln Fonte s hist. Daeo-Rom., �rol . 2·, Bucureşti, 1970, p. 250
X:l'.T� XW(Loo:;
' Ceortictăcile arlleeil0g;iee re1:ente ne · documentează cultivarea şi folosirea meiului şi 111

xct).ouµe:voc;.
serolul al IY-;lea 1c.n. Astfel., Ja iEthiee:ni, jud . Iaşi, tntr-o necropolă datată în acest secol, s-a · de s
ooperi!t într-o straddnil., ,coii de mei . V. iC:h�rlcă şi M. Tanasachi, Re.pertoriul .arheologic crlj;udc
l«fui l11şi, [, htşi., 1:.984, p . .137 .şi ·11rm. cu 1ntrea·ga bibliografie .
256
La noi tn ţară cea mai li mpurie ale>lare a speciei Panicum miliaceum pare să fie, conform
descoperirilor de pînă acum, într-un nivel Gumelniţa de la i\Iorteni (jud . Dimbovi ţa). O lungă
perioadă de timp apoi nu mai este cunoscu t, făcindu-şi apariţia numai in epoca bronzului la
Sînzieni (jud. Q.>vasna), ia1· în I lallstatt la Tăşad (jud . Bihor).
Meiul apare, in schimb, in aproape toate sta ţiunile geto-dacice in care s-au descoperit
seminţe carbonizate, incit, pc drept cuvint, putem considera acea stă perioadă o perioadă de maxi
în sec. 11 - l l I e . n . meiul nu a fost descop e r i t incă in nici o staţiune, in sec. IV-V

mă răspindire a culturii meiului pe. teritoriul ţării noastre .
apare l a Hinova (jud . Mehedinţi ) şi T op ra i ch i oi (ju d . Tulcea ). i a r in se c . \' I la C i u re l (municip i u l
1n sfirşit, in sec. V I I I - IX e . n . la Hoşieşii ( j ud . \'a sini ) noi a m identificat genul Par..i

Bucureşti) *
cum dar nu specia miliaceum, ci specia capilare, incit descoperirea de la I zvoru rămînc deocam
dată singura care dovedeşte in sec. V I I I e .u. existen�a culturilcr de Panicum miliaccum pe
teritoriul Homânici.
l\IILLET, OFRANDE DANS UN TOMBEAU nr VIII" SIECLE
RE SUME
Dans la. grande necropole birituelle de Izvoru, Giurgiu� le tombeau
les restes d'ofrandes trouves d�ns ce tombeau on p eu t mentionner de s

.d'inhumation 146 (fig. 1 ) presente quelques infonnations inedite.;; . Parmi
o.ssem.ents de bovides et de vohtill. es.

Particulierement remarcable est la decouverte S\ll' le fon d du pot
en argile (fig. 2, 1) depose au pied du .squelette, (l.'une poignee de millet
Priscus Panites, 8, 9, mentionnait l'utilisaition de ces cereales

(milium) ca.rbonise.
le vnre siecle de n.e.

pour ces contrees en 448, la decouverte de favorµ la confirme aussi pour
EXPLlCATlONS D E S FI GURES
: ;I.
Fig . 1 . Izvoru , Giurgiu. Le tombeau 1 49 in situ.
Fi g . 2. Izvoru , Giurgiu . Objets decouve.rtes dans le wmlleau 146 pot e n ter:re cuite
et 2 coutcau de fer.
"' M. Cârciumaru, Contribuţii paleobotaiiice la cunoaşterea agriculturii din neolitic p inii

fn sec. VI e. n. pe teritoriul Homdnic-i. Comunicare în Şedinţa plenară a Institutului de arheologie
Bucureşti, iunie, 1984.
NOT...:i ASUPRA DE SCOPERIRII MONETARE DIN ANrL
1958 DIN InJROULE TI, ORAŞUL VIDEJ,E, Ş
.JUD. TELEOR::.VIAN
N J COLAE
de
El.! G E:K
Rea,ducem in discuţie în edP ce urm e az ă cele dou�L tezaure mone

tare descoperite in ;mul Hri.:3 in f:at.ul Fmculeşt i, indus ;1st.tizi în o ra şul
Videle, jud. Teleorman. Potriv it datf'lor d e ţ inu t e tk e di torul lor de fa
Atana,si.e Caracî ciu , cel ck la. eare ;m fo�t ;teh iziţio1rnte rnmwdele ( 61 exem
plare ) de crttre Cabinetul numismatic al Hibliotedi Ac a d emi ri , tezam·ele
m· fi fost g: si t e cn prilt•jul constrnirii mH·i locuinţe pe n Dnunul T-Ltiduc:i
lor " 1• Primul tezaur ( A ) , form at din 21 ele pie :'î e , cuprindea o tetr:tid ra,]ună
l
din lfrtTonea şi tetradrahme din Thaws, ia.r cel de-al doilea (B ) , format
din 40 de p ie 8 e � drahme al onwului Dyrrhach i um şi o imitatie <L acestor
emisiuni 2• Infomu1tiile sumare rc>lative la conditiile de descop eri r e aiu fost
· prehmte de literatTtra de sp eci ali t ate C'll mari confuzii În privin ţ a locali
z ării de,c:;copcririi 3 şi a, componenţ.ei relu i .de-al doilea. 1 , ez aur 4, la. C<.tre R-au
adăugat rezervele repetat formulate în legătură cu îns ăşi gr up area, mone
delor în două tezaure distincte 5•
Deoareee nu ,;;e efeetuaseră, cerct'.tă.ri pP kren ne-am deplasat .l�
Vid<"le, unde am rcu� it să obţ.i nem importante inform aţii suplinwntare6•
Astfel, am aflat cii monedele con::;tituie uu ;-;ingur tezaur, desc- u1writ de
locuitorul Ion B. Ionhlche: pe eînd î�i ;-;ăpa Yia, (lin Dealul Glugi i . situat hi
conflu en ţa a.pei St>1frului eu Ghl.vaeiorul ; d f'-a, lungul S ericului nwrgPa în
v�ch ime „Dnunul Haiducilor ' ' . Mmrnddl� s- au aflat într-un vas 1le lut CCU'l�
s-a, pierdut. Pa rc ur�dnd Dealul Glugii în zona, viei lui Ion B . I o rdach e am
recoltat din· a.ră:tm·ţt irnm('l'Oa.';c fragmente ct>rarniee a.partinînd culturii � '
Descoperitorul a înstrăinat repede mon!:'del<:', cedîndu-i, în con diţ,i i

Glin:t III 7•
necuno�cute, 80 de piP;,;e lui Ata na.-:ie C;uaddu, r ar0 v �l; preda 61 di ntre
ele Ca,binetului numiRrnatie al B ihli o te C' i i AC'ademiei, iar trei e x em p l are (o
tet.1·;tdn1hm(L d i n Tlia.�of; ) i d onă dmi; m 1· din Dyrrlrnd1ium) le - a dărnit
1O. llicscu, Ci·esl Col . , 2 , l.%1, p. c:3 8.

" } /iide.m, p. W1X - - (ili8 .
Furcuk�)U , l a 2 1 luu sud-vest d l · �-\.Jl'. :-...<.1 r1dri; : . :\ �··ci -:.i n.�1 1 i u zic l a C . Beda � C N , :l� 1��80. p . J44,
" l(;CII, p . 87, 1:1-. f,: 1 1 �i p . 90, n�-. ()5:0 . pre z h l ii i e za u rc!r ca fiind desco1wri !t• ·i n l"nJ P .
nota 2 .
'l l (�CI·�� p . �JO , nr. f�. 58, ;ne n i,ior.ea z�� în ph1s în ('on1poncnţa tezaurului o p t inf,�ncdc gc lo
'' �' . l\Ji1re:L SClV, 1 1 . 19 fi 0 . 1 . p . 1 9 1 ; idcn·i . Tllrn co-Daeirn, 4 , Hl83, l - 2 , p . 30.

tla cL·t· �� o i n1i ln ( ie a tk11arului ro111an r(·puhlir·�1 11 .
" /,. ; n o!Jpnul idormaţiik rit: la urma�ii clc�c.:opcri loru ! u i , Ion B. lordn chc, dcccdal intre
timp, , ; :n ,,pecinl <k L doutt pe rsoane :;propialc cH't�sluia , preotul Kicolae SUnescu şi Anton
Smiirii!Kicscu, pcmion:ir. M u l \ urnim prof. dr. doc. 13. l\litxca pentru indemnul de a face aceste
i n vestii;n �ii hi locul ckscopcriri i .
7 Pre d w ren materiri l u l u i CC"r::i mic o d a t orăm Er�i!iC'i Tudor, c<lrcia i i aducem mul i n m i rilc
-. n ��1s.lrr� ..- . . ._ , ) :, �, . . . . ..
.J . '-� • • -:. . ; .
, . -· -� ..•
·'· „ ..• - . . . . . -: _,
S C I \" :\ . L :36. n r . :l, Bucu rc,�ti, i u li e -- rnptcmlJrie Hl85 , p. 258 - 260 ......:: :
258
locuitoruiui Anton Smă.răndescu. Ace-·te. ultime monede se prezintă d11p�
�mm urmea,ză 8 :
·
THASOS
1. AR ţ 1 6 ,60 g ; 3 L m m . Sigla
Le Hider, p . 189; p i . IV. nr. 5:.. . 1 48 -
l\L Fig. 1 /1 .
grupa V I I I-a, a . 60 i . e .n .
D YH H HAC I I IU M
l[euisJms - Arehippou
2 „ AR 1" 3 ,09 g ; 1 7 m m . Fig. 1 /2 .
Maier, 144 ; Ccka. 3 18 .
l\:fonislrns - L�·kiskou
3. AR ţ 2 ,9 6
g ; 1 7 m m . Fi g . 1 /3 .
Maier, 278 ; Ceka, 325.
.' '
' '
• \. l '
2 3
'
'
flg. 1 . Mon�de din tezaurul de la 1-'urculeşti - Videle.
În ronclrrzie, la Furculeşti - Videle s-a descoperit un singur tezaur,
nea - 1 ex. , tetradmhme din Thasos - 21 ex. , drahme din Dynhachium

eunoscîndu-se e:xi tenţa a 83 de piese, dintre care : tetradrahme din Maro
- 42 ex. (Meniskos - Archippou 4 ex . , Meniskos -Dionysiou 10 ex . ,

Meniskos - Kallonos 2 ex . , Meniskos - Lykiskou 8 ex . , Meniskos -
Philota 3 ex . , Xenon - Phillia 1 ex. , Xenon - Philodamou 4 ex . , Xenon
- Charopinou 1 ex. , Philon - Meniskou 7 ex. , Philotas - Kleanoros 1
1 imitaţie Meniskos - Meniskou � )şi neprecizate - 19 ex. Tezaurul
se apropie ca structu ră de tezaurele mixte descoperite la Militari - Bucu
ex . ,
re�ti 9, Radovanu - jud. G iu rgiu 10, Viişoara - jud. Bacău 11 şi într- o
s-a prezentat din p artea mu zeului din Alexancl,ria , al cW"u'i 'nume ·n'u l�.:i putut .preci:?:ţ ; la muzeul
s
·· '
Poscsor�l a · îmPrumuta.t �u ani în urrnă 1no11eo.e1.e , spre.idel)tifi��re 'u n�i Pefsoanc carţ
din Alexan.dria nu se cu npşlc a îns_ă e xi s te nţa acestor piese. ·Trimitf,)rile noastre· �e referă la
lucrările : Q. Le Rider„ îii. Guide de Thasos, Paris, 1 968 ;'. A. �Maier, NZ„ n . f:'„ I, 1�98, p. 1 -
H. · de· numismaţ,ique , illyrienne, 1'irana , 1 9 72 . ·
.({ues�ioil.s '
9 :&<!a ria Cojocărescu, SCN, 6, 1975, p . ,195 - 1SJ9. · '.
,
..:.. 3 3 ; Cel�a , · ·
:
io D. Şe r,b�ne s cu , apud B. _l\:fitrea „ Da cia , N. , S.,' 19,, 1975, I>.- 31'1., ,20�
·.
. ,· ' ,
" ; _11 ;e: �tr�?.' SCN, 21 19 � ,'p:. 27 � 9 3_ ; ,id�m, SC�,; Ş, .l9�0, P,-: .4�9·; --c #0 ; C. 1;3n,zµuga:n,
' ·
. , .„, .
. , ,
,
SCN, 6, 19 7 v, p. 201 -:-;; ,20,6 (,� 1(_;CFI„.p . S_i

t, nr.- ,64j'.J)„ . , . ,. , , . , , ,
u „ . , , ;. . . :
airnme mă;�ură şi de cele de la Suhaia - jud. Teleorman 12 şi Hilib , corn.
Ojul cla. - jud. Cova,sna 13, ulti mel e două, conţ,inîncl şi denari tomaui repu
blicani. H elativ la datarea, tezaurului, părerile specialiştilor converg spre
acceptarea,, pentru aet��tstri gn1prL de tezaure mixte, a u nui tenninu.s post
quem situat în primele decenii ale secolului Iî.e.n., fftră a depăşi oricum
jumătatea vea.cului i�.
NOTE SUR LA DECOUVERTE MONETAIRE DE l„'ANNEE 1958

DE Ji'UIWULBŞTI, VILJ,E DE -VIDELE, DEP. DE TELEORMAN
Hl�SUl\IE
L'auteur pre:scntc lei' r�-sulta.ts crune ernruei"e sur le tcrrnin , concer

nant fos deux tresor1' rnont>taire� decOUYert;,; cn 19:)8 a Furculeşti - Videle,
dep. de Tele o rm an. II r-;'agit en realite d \m ;,;eul tresor, trouve SUl' le pla
teau Dealul Glugi i , i' i tu e a. prox i m it (i du confluent des riYieres Sericul et
Glavacioc. Le trescit etait c ompu se de pieces, dont
publiee8 et 3 ex. ( un tl>trndrachme de Tlrn8os et deux dracJnne:s de Dyrr
83 61 �.LnMrieurement
hachium) publ i es mainterntnt })om· fa premiere fo i s , 1 9 monn:Lie:s demeu

rant non-1m�cisee s.
EXPLICA TJO� DE LA F I GlJRE
Fig. 1. Monnaies d11 tresor de Furculeşti - Videle.
1 2 Maria Cbiţescu, SCN, 4 , 1968, p. 452 - 455 ; eadem, HRCD, p. 280, nr. 190 ; C. Beda,
op. cit. , p . 1 36 (= I G CH, p. ll9, nr . 652}.

13 Szl!kely Zoltii1,1, CN, 3, 1 9SO, p. 3 - 1 0 .
1� l n afara de lucr:ii'ik deja citate, vezi şi : I. G!odariu, A clal'i>fN , 8, 1971 , p . 77 - 78 ;
Gl1 . P"Oenaru Borden, O . Stoica, EMI, 42, 1973, 1, jl. :m ; ·Gh. Poe11aru ffordea, Circulation des
în v_oL L' A.driatico lra .Uediterraneo ·e jnmlsolil bai-canica rii!li•atitichild, Tarahto, t973 (1983)
mvnnaies d' .11 pollunia fi de Dwra ch ion er1 Dacic pre-rritnaine 'el dan�� la region du Bas-Dan'ubr
;
p. 232 - 235 ; M. Bab��. batia, N . S . , 19, HJ75, ·p . 125 - 13'9 ; N. Conovici, Aspecfe ale circu
laţiei 'driihi'rlelb/· din IYytrlii'fthfrn ii J\pollo-�ia fii pe'n i1111ula 'BalcaiiiCu_ :şi Dada' . c-Omti1Îicare Ia-
Primul Simpozion na \ion:il de mnniJ!matrcă, Craiova , l'B - 19 mai ltJ84.
CRONIC.'!..
ÎMPLINIREA A 1 50 DE AX! DE Ll\. l NCEPUTUlULE

INSTITU'ITI.LTI DE ARHEOLOGIE (18.34 -1984)
i11stitutul de Arht>ologic a c oincm ora t !n 26 o c l ombr k H l84 l n t e m e i c r ea uneia dintre cel e

mai vechi şi mai prest.igitiasc in sti l u \ i i dP cultură nk t ilrii, a c â re i acarl' in 18:l4 si a C' ăre i dez
vollnre u l t crioa n'i au fost nemijlocit l egate de a c ti Yita t e a u nor pasiona l i i u b i t ţiri ai ist ori e i
naţioltak, l'a �\.lihalad1e ( ; hka, .'\ l . Odobescu, \' . A l l•xnudrescu -l ·rechi a . A . T r eh on i u Lau
l'ial1, Cestu· Bolliac, D . Beri n d e i . ?l-1 . C . Sn t zu , K . l\fauos, M . l\. og:ilnkeanu. '.". Bassarabcscu ,
Spim C. l l arel, Cir. T oc i l esc u , G . !\.J'urnu, \" . Pan a u , I. A n dri c�e�cu �i urm a � i i a n· s t c i ilustre
1Jleiadl•.
Momentul e o m crnora t i \· a i os t precedat de p ubl i c a 1· r::t u n ei scri i d e stu di i l"nre. intemcin
du-se ln c ca mai marc p a r t e p c docunlen l c inedite d e a rh i \·ă, a u rcconsli l u i t pentru p ri ma dată
şliinţiiil:c a patrimoniu lu i arhe ol ogi c al ţări i, de o i nestimabii:i Yaloare is t or icii (d. SC IYA ,
istoria t1cestor 1 50 ele an i de ef ort uri şi progr·e se in slujba dcscopt,riri i , c onscrY:iri i şi Ya l orificării
:15, 1004, 1 - 3).

l�olncmorarca a î nc epu t fa ora \J Q .m. în sala bibliotecii I n s t itu t u l u i d e Arheol ol(ie din str.
J\". Im'ga 111' . 21 printr-o ş e din \ ă p l e n a ră , 'p r e-L i diu l fi i n d a l c ă l u i l din cli rcclornl l n st i l u lului, dr .
C. Preda ş i din pr ec c d enţ. i i directori, }lrui. Y l . D u m i tresc u , a c a d . prof. E m . Condurachi si prof .
�;i de ln il1stitutiile ele pr ofi l - Fncullat"eo ele lstorit•-F i l ozofic, i nst il u l c ele c e rr e l n r e , muzee - ,
D . M . P i}1p i di . Şedinţa a fost onorată de aseme n ea de oaspe\i de la l:niYc1•sitatea din Bucur e şt i
cit şi de f oşt i şi actuali me m b ri ni Institutului de A r heologi c .

Comu nicarea dr. C. Preda, intilula t ă .. I s l oricul ?\Juzeului Na [ i onal de A ntich i l :i \ i - l nsti
de Istorie Naturală ş i A n tichit:i ţ i d i n Bucureşti la :3 n o i e m b ri e 1 8:H p r i n cle c r e t u l domnitorului

t11t11J dt• Arheologic"'. a e v oc a t principalele l'lape a l e cvolu \ ie i i ns l i l u \ i c i de la t· r ea rea ?l l uzcului
A l exa ndru (ihica, la orga n i za rea autonomă a Muze.ului � a \ i o n a l d t• An tichităţi, sa n c \ i onată

prin decretul domn itorului Alex:rn dru Ioan Cuza d in 25 noi embri e 1 864 şi la infii n \area i n 1 956
a I nsti tutului de Arheologic care a î n g l ob a t "1Juzeul :\" a \ i onal de Antichităţi ca pc o sedi e a sa.
îlm trat a c t ivi t a t ea instituţ.iei şi a pus in evi d en l ă problemele majore ale i st ori e i na p onale a
Co mu n ieo r t"a dr. C . Preda a e\'oc a t de asemenea pcrsonalitătile ş t i i n l iricc d l• pres t igi u care au
A u lid1ită l i şi l nst i tu lu l u i de Arheologie. t' ercetitri COllt'L"l' t i zate i n special în ultimele decenii în
căror c u n oastcre a b e ne fi c i a t in m oci hotări lor prin cerrl'ltirile c o mplexe ale Muz e u lu i ?\ a \ i ona l de
�u t e ·de puhlica P i - Yolume periodicl�, monogra f i i , >i n l t•ze - edita te in \a1·ă şi in slrăin:lla l l' .
Dnp:'t L' o mu n i r a r e ·au l u a t cu\•l n t u L in ordinea eronologic·ii a exerci tări i ma n da l el c!r de
Du mitrescu a insista t asupra l'lorturilor p l in e cil• abm·ga l i e ak colec t ivului 'H .N.A . p en tru
directori, prof . \" I . D u mi t r e sc u , a e a cl . prof. E rn . C o n clumthi şi pror. n. M. Pippidi. P r of . V I .
reorga nizarea c o k c ! i i l or şi a e � p oz i l i c i in urma tra nsfrri\rii muzeului din l ocalul FniYcrsit:lţii
'!nsenmeita ll':l realizărilor nwmbrilor muzeului si i n s li t 11 tulu i clin iH'ncrn ţia e levilm: lui 1' ârvan
în m:cln a c tu al din s tr . l . C. Frimu. nr. 1 1 . :n anu l 1 (1: n . :\ (' a ci. prof. E m . C o nclu ra c h i a cY i clc n ţi a t
ş i :di n · generaţiile ma i tinnl' . clin pcrsp�el i Ya ick i i di i mp url a n ţ a und n a ţ iuni pe plan internaţ i onal
este de apreciat in func l i t· d� Ya l o:i rea a p or lu l n i <'i la l' lll l ura 1111i\' crsa lii .Prof. dr. D . JI . Pippidi
s-a rc'ferit la colecţiile 11 rlwologiel'. lu eolcd i ''lll ele l· crc dători şi la publicaţiile Institu lnlui ele
Arlicologie in perioa da l W/ ! - 1 !181 .
A urmat afotu \ ium·n prof. :-.: . Bob o�. din par lt•a H cc t oratului Univcrsit ă � i i clin Bucureşti,
me i :iles pentru in\elegcrea p reze n t u lu i ş i scrutarea vi it oru lu i. Dr. P . · Op:rescu a dat eitire· nresa
cam n snblinrat i n1port.a uţa l'Crcl' l ii r i i ist oric e şi arheol ogi c e pentru cun0aşrerea tre·cutului, da·r
jului a dresat în numele Institutului de lstorie „N . Iorga " de către d ircctru'u l ac'estuia, · prof.
Şt. Ştdăhescu, exp·rithînd cu căldură p r eţ uirea realizărilor itist i tuţ ie i sărbătorite. Dr;Pa:nait
I. Panait, clil"ec'forul Muz·eulul d e Istorie şi de Artă al munieipiulili Bucureşti, a evocat colabo
rare a 'îndel un gată Şi fructuoasă ce leagă acest muzeu de M.N.A. - Institutul de A:rheologîe,
ai c'ărui "lnembti au participat a c ti v la dezvelirea u:ri<ir importante vestigii arheologice pe ter'ito
riul eapîtitlei .
S ·C I V A, t. 36; w," 3, Bucureşti, iutie - scptembric, 1Ufil5, p. 261 �265
ţ;p ·ilCCastă ocazie festivii a fost dczvelilil, în irnlul ccntrnl al i nsti t u tulu i , o pl:i c ii c omcmo
ra Liv{t, rcalizab\ cu a j u t orul direc torului Muzeului de I st orie Na \ iona l ă şi Arlleoîogic dln Con
s t;:i nta , dr. A. Rădulescu . Placa poart:� u r m r.t oru l t e x t :
tqevcnit M u z eul Naţ.ional de Antichită P în l S li-1 � i I nstitu t de Arheclogic i n 195G ' <
„ 1 8:3·1 - 1 \J84. O su t11 cincized de ani de la înfi i n ţarea M u z e ului de I"toi·i c N;t !. ural:1 si A n t i c hi tăţ i ,
Fig. 1
1natel'inle a1·heologicc şi publica ţi i , orga n i zahJ ln nwrc parte prin cforlu rile dr. "\.i . Ptiuacscu .
C om e m or:1 ;-ea n i nclu s şi vernisnjul un�i ch'oscllit de. i n l. c rcsante cxp o z i \ j i de clo,: u 1 1 1 c11ie,
E :·:pmi \ ia prezintă fotocopi i l e a numeroase d oc11!11 cnlc lega t e de istoria Muzeulu i , inire care
se a l"l :l. Proiectul de l n fi i n ţ a l'C', redacta t de ba1;ul M i llalache Ghica, decretul lui Aiexa n d ru Ghica
clin i '):l i, numere alt> revi s t e L , Z>.fuzcu Na ţional", de�rctul din 1864 al lui Ale:·,andru loan Cuza .
k g ' k :1i regu lan1cntcle d i n 1 874 şi 1 8\i:l refer i t oa r e la explorările arheolog i c e şi obiectele a n tice,
( D . C . B u tcu lc sc u . i\! . l-� ogt!l n iceanu , N. Belr1iccanu, Gr. B u ţ. u r c a nu �.a . ) , procese vcrli.ilc, ra
ac l e cdati-.-e la cele mai i m p ortante colec·ţ i i d i. n ţa rii şi din s trăiniltate clonat e s a u achi ziţionate
poc1rte nsuprn ccrceU\riloi' .s istematice i n i \ iate de M.N .A „ memorii şi coresponden ţii ofiGială legate
d e 0; � pilturi!e tl rhr.·oiogicc, de protecţia monu mentelor �i .de activitatea . membri lor, i rn;titµJici,
·
:\ [a t erialclc arh colo.g ice d i n expoziţie slnt edificatoare p e ntru i mp ortau �:i şi · Ym'ic tate:i
clt ·!i fotografi ile fo� t i Joi· <'i director i .
cultura ma tcrial:l şi spirit u a l:t a marilor ep oc i a l e istoriei noastre, pînă în e vu l mediu : ralcolitic
dcsr •>peri riior realiza te în u l timek 1!cc cnii pc �anti·crele Institu tului de Arh1eologic, acoJJCrind
R ip t c e n i . H om:1ncşti-1 h; mbr:1viţa , Tine ova, Coşa va : neolitic - prin şa n t ierele. de · la Ccrnica,

- pri:i c!C'sc opcririle de la Valea D irjovulu i , Valea Oltului, · S al i g n y�F ă c li a , Peştera, Castelul,
Gl:1v1nc:;li V ec h i , Ghigoeştl, Văda stra, B.a dovtl nu , Drăgu�cni, Căscioarele ; perioada de tran
ţ i c Lt epoca brnnzuiu i -· săpăturile d e la O�tronil Corb ului : cp o'.:a bronzului - prirt şantierele
mai \·cehi şi m a i noi cic la :\'f ontcoru, Năcni, B i streţ ş i O daia Turcului : prima e p ocă a fierului -
pri rt vestigiiie civiliza ţiei lrJ.cicc descoperit,e la Bogdan Vodă. B:ibadag, .rnsuhi. Banului, Mediaş :
. ep oca gelo-dacică - prin ccrrct ărllc. de la Coţofcnii d i n Dos, Zirnuicc::i,; Salu N ou, Cîi'!pmăneşt i ,
Histria, A rgam,urn, l\'unla�i : epoca ro.ma nă, atit în provîn1;iilc jmper.iul!ii � prin . cei·cctările
Piscu Crăsani, P op:e5U „ Di.nogcţia, B orose'?i.i - s i rap or.turilc c u . civilizaţia grcadl. iitestatft h
de la Tropa eum Tra i ani, !\" oviodunu m , Dino'.(C ţ i a , E nisula l '. Piatra Frecăţei, A lba .Julfa -: cit şi
în teritoriile , dac.i_ţ or. l i b eri, prin ,rlc�copcririic de ia Poicnc�tl,: Poiana Ditk�şli , . · Mătăsaru,
Sirna ·; epoca ,11rndi.ev:ilă, � l::i. i nc c p u t u ri p ln:i in s ee olu l al X. V-lea, prin şa!1licrclC de la B!:a lci,
Piatra Freciiţei, Ioncşti, i-;al::! ţ i i I3:s�,ri 1 e i , Şirnn : prin cercetările cle'la Jn'oru, Dervei1t, Can\ia',
.
Păulcasca, B u c ov , n a dovanu, � Ion, : !ba lul i c , C ni:ra, Piicuiul i u i S oa re, S :înnic olâu ele B e iuş�
Dinogeţia, Voivozi, 1 'u fărul , ci: şi p r i n c'. c � c op cririie de la Curtea de Argeş, Zimnicea, Tîrgoviştc,
Enisala, Coconi, Dcnlul:C omet:, . ,orp�c':(}nii � '.f!f.i.,
. . . . ·. . .. ' . . .. : . .; .. -� . . . ,
� u c e.a.y.a � .Frlill.l..O:J S �, . H u r:)()r. . . .
. '
Fig. 3
263
· }Ji ,sfirşl t , expoziţii,\ de .earte prezintă pu,blica ţii)e .. pe ripd ice ale JJ . K A .şi ale l�isl i tu
al'he olo gie şi i storic antici\ pu bli cate în ţară şi pe ste ho tare , di n se colul trecut şi p il,J ă astăzi ,
lului de Arheologie şi -0 parte · din eele mai impj)rtanţe luer�.i de sintl)ză, . mono grafii şi ;>tudii de
făewd e vidente clştigu rile ştiiDţifice majore pe care istoriografia noa str ă le datorează a etiyi tăţi i
Simpozi onul a c0nstituit a stfel un momen t de bilanţ şi un important p rile j de nouă

iooelungate şi susţinute .a Muzeului Naţional de Antichităţi şi Institutului de 1\r.ţleologie.
�ubliniere a misiunii pline de răspundere ce revine Institutului de Arheologie al Uni.yersităţii

<lin Bucureşti, de 9 parte .ca dat0rie de onoare faţă de prestJ.gioasa t radi ţie pe care a mo.ş.tenit-o ,
iar de al t ă .parte în faţa .sarcipil9r sporite ce îi stau în faţă in condiţiile a c tu ale , pentru ce.ne1area
cit mai .complexă şi a ccelerată, p e ntru protejarea şi pe ntru valorificarrn rigurcs ştijţJţiiică a
patrimpniului arheologic al ţil,ri,i, ·in scopul îmbogăţirii p rogre sive a ha.zei c c nm;entarn a istcrld
na ţi onale .
Alexandra Şte(ab.
,?j ; .'.,
.• ·
:
v', , , • ·.�.• .' �-,,„„
·.. :: ·
. . ·.. .•.
COLOCVIUL XIH AI� SECŢIEI ORÎNDUIHII
COMUNEI PP.BIITIVE
In zilele de 6 - 7 decembrie 1984, J,1 E u c u re � li , 5-au ck sfăşurn l luerărilf Colocviului
a fost · �·Euoluţia · trac i lo r i'n prima epocâ a {'ier11/r1i,pc l er i loi i u l Uomilnici,

X I I I a l Sectit'i o rînd n iri i comunei primithc a lnsli t u tului. de a r he ol of!ic . Terna ColocYiu�ni
. .
Craio\·a ,
.
· · ' La luerări au lua t parle cercetători �i m u z eog ra fi cl i n Co ns ta n t a , Brăila, Gafa \ L Slobozia
.
de i s tiiri c al i'·L s. · l {qmfmia , ;\Juzcul de. i s t oric a

Ol te ni ţa , Tirgovi 5te , Salu '.\lare �i B:t b. .\fare . De ia Bucureşti au fost _ prp.cn�i cerce
tători cl,e la Institutul de: arheologie , :\[uzeol
.Pri ma p a r t e a p rogra mului ·a · fosi llc d i rn t:"t co me1110rării a 1 0 a n i de la 111oa r tea prof.
mu ni·cip.iului Bucureşti şi s lude n ţi ,[e la Fiix ul la ce<; de i s to ri c �i filozofic Bucureşt i . .
dr. doc. Ion C'iestor. in ca d ru l a cestei c voc;lri \'hld · Zira a vo r bi t dl'.spn, Jietodelc {ofosif;�
prhind C1111lribuţia pro(. Ion 2\'cslr,i' iu u-r«1'fa;·(,; <f'"i'ii' 11eolili1 c · ( l.':ugcn Com <ca ). epoci i /Jro11:H!11.i
tic prof'. Jon .Veslor Îll cercc/arca arl!co/oyicr/. În L:on linuare au fo�l 1ire zc n l a l e o "L'.i:ÎC de COJllllnicări
(Eu genia Zaharia ) ; prime i epoci a f'il-mlui (.\Te xnmlrn \'uipe ) ; Cl'lci de-a doua cp9 c i a ('ieru/iii
rile a mintite s-a scos· in evidenţă grij': p ro f . ion ::\'1•stor in p 1'l'g:1 l irrn c a d re l o r t i nr n'. de arheologi
(Mireea Babeş) ; f·pocii mi,qra/ii/or ( H::i d u ·l farht1 i u ) �i cporii feudale (Hadu Pop a ) . ln comuniC'tt
pen tr-ti cercetarea · fir r:irei epoci, eh 'l'operirilL' .:rheologi_cl' 1'tcu le de pro fesor în decurwl celor
cinci \ de cen i i de acti vit a t e .
· ·
· in co nti nua re s-att desfăşurat l u rr:iri le propriu-zi�e nlc Col bcYiului .
asupra cullm· i/or

·
.,, · ·L.ti crărilc au început pri n două rapoarle : .
-.Seba stian :'. I ori nti it pn>zenl:it un a mpl u raport intitula l : Considcrnţii
originea şi c Yoluţia com u n i t ăţilor locale (](- la lncepu lul p ri m e i l'poci a fierului
hallst-atlicne ·timpurii clin 1·stul llomâniei, re�pcc l iv o si nt t'ză a stad iului cercetărilor pri Yi ml
din c s lul ţării
,;. ' Al1·xandru Yulpc in raportul s:lu i n li lula l : S!acli11i cercel<lri!or pri11ind ci1fl11ra
noaslre, -sublinii ndu-s<.' ra p or t u r ile strinse cu c u l l u rik din ţinu t uri le vecine ..
·
a a nali za t amilnun \ i t prob le mele re rcritoare la aceastft cultură i mp orta nt ă .. �ăsplndilă

.
„ · .
Basarabi
pe u n
.
Scria comunicărilor a fost dcsch lsă de Va�ile Boronen n t , care , în comu n i carea Comple:rn_l
teritoriu vast din j um:'1ta lca de s nd a l.iirii .
.
arl1eoloyic de la Chitila a expus obsl•rva ţ.iik stratigrafice şi rezulta le le i nteresante ale. săpăturilor
sale de .Ia Chi tila , u ncie a de scoperit şi ddinit �i un non co mp le x cul lura l . .
In comunicarea sa Obsen>aţi i asupni depozili1/11i de bron':uri de /a Bo{ldan ".?dă Io n Chici
dcann a su p u s unei· n nalize tipologi cl' şi c:oinparatiYe a rn i:nu n t itc. piesele din comtion.e n \ a acc slui
Probleme ale c Yolu �ici primei epoci a fierulul din nord-w s l_til Rom ât)iei au fo st aprofun
dcpmit. diti nordul ţ1iri i . · ·· · ' .
date :şi iinbog:i \ it c cu d at e noi, semni fica !.ive; in comu nicările prczenlatC' de Ca ro l K:icso (Baia
Marc)- despre Probleme privind lfollslaff11l tin1puriu din 119rdizl .Romli{!iei. in lumina. sâpăturilor
.
de ta · Lâp1 1ş şi !Ic Tibt'riu Bade r (Satu ilfo re ) Uncie consid!'răfi i JHi11ir.1cl descoperirile culturii Gar\t
·
O i n lcresantă si nte z:\ a p rc găt i l şi e:xpus Adrb ua Sloia de spre Fieru l şi originea meta/ur
tlil! nord vestul Transi/11aniei.
·
· ·
!iiti {ierului h1 · ţi 1111!11rilc noaslrc.
ri11l jwfr{ul11i Dimbo11iţ11 in lumina u{(imdor c1·I·celiiri.

Tihc r iu I. .l\Iusn\ (Tirgovişte ) a pre zl' n l a t comuuica :·l'a : Prima 11irsllt a ficn1/11i pe tcrifo
in l'l'a de a doua zi a l u crări lo r M i hah1 thr Brud iu ( Gah\ţi) a vorbit despre Un mormînl
iw//stallim1 lw1111/ar in .md-cs/11[ Jlo/clovci. Esll' u na din nu m e roa sele dc· scopcriri făcu-Le de arheo
lo g u l a m i n t it })C' in l insul Cimpil'i CcJ\· urluii;lu i , rn prilt•ju l iu cri1rilor de 1<m<'najarc a sislcmuld
eponi a {icm / 11i din jwleful Briiila, în can• ,! im!,,la L ,j a rnpra rercdurilor sale din a şe w n·a de tip
de i r i ga [ i i d i n zo n ,l. :-ăc:u� o c:xpu nerc despre Descoperirile din prime:
3a h:ala g de• !a Silis lea ! Na ziru).

T ' I l i ma c·o 1 1 1 1 1 n i L"trl' a fosl o ;,i u lc ză intrrernnUi a lni Mihai Jrimin (Constanţ:; ) despre
Jla/fstallill limr•uriu .� i mijlocill în Dobro9ca. Shaliu/ 11c/110! o l cercetiirilo!·, Au t o ru l rnnrnni cării s-a
referi t la o scrie dC' <ll'scoperiri Iiicule ln 111!.irna vrrme mai ales .. in preajma Dunării, u n d e se
co n s la l:i �i cont a l' l <' . rari.'. cu cultura Basarabi, di n '' luntcnia .
Conelu ziik Co1orviului au fost expuse de călrc Sebasti a n l\Iorintz.
în cu rs ul lu crărilor. clupă fit•enrC' comunican>, s-au clesfilşurat discu ţii , rncîmlu-se cu ace!
prilej un u lii schi m b d" părt•ri .
Eugen Comşa
SCIV A , t. 36, nr. 3, Bucureşti, i u lie- septembrie, 1985, p. 266.
266
COLOCVIUL XIII . AL SECŢIEI . ORÎNDUIHU
COMUNEI PRHIITIVE
In zilcll' ck 6 - 7 decl'mbril' 1 98·1, h1 Bucure � l i , s -a u . desfăşurat lu crărilf ColcH· viuh1i
a fost· �·Evoluţia trac i lor in pr im a epodi a {iern / 1i i, pe teriloi'iul Ifomiiniei,

X I B al St'c\il'i orînduirii commKi primith e a l n s li t u t ului de arheologie. 'fcm�i Colocviµţui
· ' . • La lucrări au Ina t par le ccrce t :l lori şi muzeogrnri d i 11 Constanţa, J3răila , Gala p, S�o!Jozi<J.
. ..
hito ri cie la Institu tul de arheologie, :\Inzeul de islorie al J{ . s . · Hqm;in ia , ?IJuzcul de i storie a
Olteniţa, Tirgovi�te, Craio\';t , Sa ln :\fare si B]ia \fare . J le ia Bucure ş t i au fost prp:en ţi cerce
.
· · · Prima ·parte a p rogra mulu i ·a · fost ded i ca t ă corncinon'irii a 1 0 ani de la moartea pro L
munidpittlui Bu cu re Ş t i şi studenţi de la Fitcul talt·;� de isl6ric şi filozofil' Bucure.şt i . .
dr. doc. Ion �cstor. fn ca d rul a ct»tl'i cvocfo·i \'bd · Zira a vorbit d e.spre Jietodelc folosite
privind C11ntribuţi11 prof'. Ion Sesloi' Ia cerct!orni ccJhi'i { neolilice · (Eugl'n Com�a ). epodi br<Jll=ulni
de prof'. Ion .Veslor in cercelarca arheologic<l. În conlinuare au ·rml j1rezenla l t· o �crie de comu n i cări
(Eugenia Zahr.ria ) ; pr i me i epoci a j'il'l"11li1i (ATi>X<1 JH.lru V u ipt' ) ; aici dc.- a doua c1xici a {i eru l ui
rile a mi n lite s-a scos in e v i d e n ţ ;i grije! p ro f . ion ::\'L· s l o r in p frgii liren caclrdor t i ne re. el e a rheologi
(Mireea Babeş) ; epocii migraţii/or \ H:1d n ·Harhoh1 ) şi ,•porii ferrdalc (Hadu Pop a ) . în comunică
pcn tr-ti cerceta rea · fiedirci epoci, ch - <,eoperirili·· :i rhc·oloµkt· H ic ut c de profesor în dcc�1rwl celur
cinci \d.eecnii de neti vita le .
· 1n conti nu a re s-at! des rf1şura t l u n i\rik propri u - zi se ale Col o cviulu i .
· -Seba s t ia n ?lfo ri n t z' i1 p re ze n l n t un ampla rap o r t intitula t : Co11sidcraţii awprn cullur(lor

·Lucrările au începu t prin d o u ă rapoarle :
lwllstallie11e '/impurii di1i e·.�f!ll Jlo;nânfri. l"l' 'PL· e t i \· o sin t e ză a sla diu l ui cerce tărilor priYiml
noastrt' ; "su bliniinclu-sl' raporturilP q rinsl' cu cu l l u ri ll' di11 pnu lurill' Yecim· .. · ·
originra şi e Yohi t ia comunil;i \ ilor l o ca ll' de la i n ct• p utul primei l'poci a fierului din e stu l ţării
, .
· ,;. "· Ale xa nd ru \"ulpe în rap o r tu l s:rn i n t i t u la i : S!wliui ccrcel<lritor privind cultura Basarabi
. ,
a aimlizat n mănu n l i t prollll' nwle n· il'ritoan· la a l'l':tsi{t l'ullu rft i mp o r t a nt ă, ţ·ăsp indită pe un
· · ·
teritoriu Yasl din j u111:1 ta ll' a dl' sud '' l iirii .
Sl'ria comunicărilor a fost <ll'schlsă dl' \'asill' Borone:rn t . care , in comuni carea Complexul
arheologic de la Chitila a expus observa \ iile s tratigra ricl' şi re zullakk i n t eresa n t e ale s.ăp ăturilo r
În co muni ca re a sa Observaţii asupl'li depo:itului dl' b ro n=11 r i de la Hoydan \ �� dii 1011 Chici
sale de la Chilila, miele a drscopcrit şi definit şi un nou complex cul lu ra l . .
deanu a sup us unei · 11 11alize tipologicl' şi coinpa rati\'C a m i!im n ţ itc. piesdc d i n co1Ji'i>one n l a a ccslu.i
�Yolu ţiei primei lt nord-wst1il TI0111 i111it'i au

· " · '
dep o<zit . di n notcl ul l :iri i .
Problenw ale epoci
.
.
fil'rulu i din p
fost a rofun
date '$i imb og:i \ i te c u da t e noi, senrnific ali YL.; in corimnicărik prezentate de. Carol Ka.cso (Bafrt
<le la„ Lăp!llf şi rlc' Ti ber iu Hacler (Satu i\1::: re ) Unde comiderofii prir1ind descoperirile cu ltur i i Ga!'(l
Mare)- despre Probleme privind JJa/hfa{(u[ tfrnp1;ri11 clin 119rd1.il Bomdi1ici. in lumina sclpătw·i/or
din nord vestul Tra11si/1mnici. · · · ·

O intere sn ntă si nt e z;i a prcg;1ti i şi expus ll dri:rna Stoia despre Fierul şi originw melalur
1. (TirgoYişk)
yiei {ierului in ţi1111turifr noaslff.
Tiheriu Muscă a prezl'11 lat connrni l'a;·(·a : Prima vi'rstă a f'iernlui pe terito
riu/ jmle/u/ui lJîm/Joriiţa in lum i n a
u/timcf<,r c;„ ·celi"t ri.
ha/lstattian fnnmlar i11 .m d- c'.,fu l Jloldovci. Est1· u na din nu tm�roa s!'lc d v scop cri ri f<icu ;c de arheo
ln cen cil' a doua r.i a l u crtlri l o r J\iihahtche Brudi u ( Galaţi) a Yorhit de sp re Un monnînl
logul a mintit pc î n t insul CimpiPi Cm' urlu iul1 1 i . cu p ri le j u l iu criirilor de :<nwnnjan• a sistemuld
de iriga [ii din zonii. !\icolar Har I. uchc- ( Br:lil:: ) ,, f:k u l o cxpunerl' despre lk�coperiri/c clin primu
epocă a /'i eru/ni din judeţul Bră i l a , in t':L !"('. a i n,;:„.ia l ·,i a'l!Jl l'U c e rcd ări lor sall' d i n a şe zan·a de tip
Babadag de ! a Silistea (Naziru).
l '.llima comunicare a fost o �inlc zii i n lt n• rn u lii a lui l\lihai 1rimia (Conslan1a) despre
Ilal/stal/al timpuriu şi m ijloc i u în Dobroyca. Si<cdilll act1rn/ ul cercetclrilor, Autorul comnni cării s-a
re[erit la o se rie de descoperiri f:ku t e i11 ultima vreme mai ales, în }Jrcnjma Du nări i , unde se
conslat:i şi contacte, rare, cu cultura Basarabi . din J\ l u ntenia .
Conclu ziile Colocviului au fost expuse de d\lrc Scuasti:m Morintz.
in cu rsul lu crărilor, clupă fiecrirc comunicnn', s-au d e s fiişura l d i scn \,i i , făcîmlu-sc cu acel
p rilej un u t il schimb de p ăreri .
Eugen Comşa
S C I V A , t. 3 6 , nr. 3, Bucureşti, iulie- septembrie, 1985, p. 266.
266
J HADRlAN DAICOVICIU
19:32 - 1 984
Dispariţia la Cluj în 4 oc tombrie 1984 a profesorului universitar şi

directorului Muzeului de istorie al Tram;ilvaniei, Haclrian D aicoviciu, pe
cit de fulgerătoare pc at î t de nm-i,ştepkttă, lasă în urmă un gol dureros şi
solidarizează obs1ica istoricilor Antichitătii si arheologilor într-un senti
ment de tristeţe aclîncă. într-o sferă de preoci1pr�ri de f�lul celei în care s-a
ma.nifestat cu talent , pasiune şi vigop,,re de-a lun gul a trei decenii, măies tri a
şi c omp etenţ a se c îş tigă. cu încetul, prin îndelungate acumulări şi eforturi
mari sprijinite de darnri native. Ajuns in lH'e�1jma cul milo r de pe care stră
daniile de - o Yiaţă i-ar fi d,1t dre pt ul să priYeasdt cu înţelepciune şi cu îndrep
tăţită mulţ u m ire edificiul pc car0 1-�� creat sau l a a cărui înălţare ·a con
tribuit într-o atît de mare măsur:t, Ha.drian D a icoviciu a fost lipsit, prin
tr-un absurd şi pro fun d nedrept c ap ri c iu al soartei, atît de satisfacţia,.,încu
nunării operei Eale cît �i de pr:mirea tuturor semnelor de preţuire ş i
recunoştinţă, din partea colegilor, a efovilor săi şi a unor cercuri încă. mult
mai largi, pe care lt>-a meritat din plin.
Născut în Cluj în 11 octombrie 1932 într-o familie de cărtmari în
care prestigiul şi opera tatălui, darurile moştenite de la mamă şi mediul de
educaţie i-au marcat şi condus vocaţiile de-a lungul anilor formării, Hadrian
D aicoviciu şi-a făcut studiile liceale la Sibiu şi la Cluj , unde le-a încheiat
meritoriu în 1951 . Student . vreme de doi ani al Facultăţii de istorie a Uni
versităţii „Y. I. Lenin" din Kazan ( U.R . S . S . ) , a revenit diu toamna anului
1955 şi pe care o ·rn sluji cu credinţă pînă în ultima zi a vieţii sale. Pe

1953 la Cluj Ia. Uni·rnrsitatea al cărei strălucit licenţiat va deveni în anul
rînd preparator ( 1 955 -1957 ) , asistent (1957--- 1 960), lector (1960 -1973)
Hadrian D aicovicm a urcat pînă în vîrf toate treptele unei cariere universi-
şi a.poi conferenţiar la disciplinele istoria vec-he a României şi arheologie,
·, { � . . „· J
·s C I VA , tomul 313 nr. 3, Bucureşti, iulie - sep lcmbric , 1985, ff. 267 �269 ' . ;·;· : . . ,. . •
!m7
tare strălucite în c are a preluat şi dus mai departe torţa aprin să de înain
ta�ii săi, devenin d din 1978 pl'OfeRor t,itula,r. Sutelor ele stud e nţi clujeni
care i-au frecYenta.t cursurile şi ca.re l-�,u îneonjura1; la, i;emi n : 1,ri i , prîmintl
uu eori de la el imboldur i ce le-au m ai·cat eYolutia ult erioar:I , d ar C':tre în
tua,te ca,zurile au avu t privi l egiul d\•. a :-;l', împăltă � i di n bo găţia de l'Ulto,-�tinţe
şi din pasiunea profeso1ului, li se acfoug::i <"ei <fo la Iru ,1.itntnl P<�dag·og'ic din
Oradea (1961 -1966 ).
Doctor î n ştiinţe i storice al PniYersităţii d i n Cluj eu o l o: ă - Dm:ia
de l<t Bm·eb ista. la e11.eer-irea ronwnă - �i <: an'. <:h ir1 semnat
o nourL tre apt ă, ascendentă în een· t·t a.rea,
su �ţ.inută. in 1 9 1 1
eivil i :t «f d dac i ce ,
Had.rian D ai covi ci u a cultiYat în mod fire'-<'· �i })('l'JlU:l.lW111· TH'in('i p i î le int<'
i,;ot i<'l {tţii i::i
grării activităţii p e tlagogie e cu invc:'sti g-�hţia �tiinţifidi :;i eu Y ;'.lorJficarea în

muzeografie , presă , mijloace audio-vixua,l<' (' a, �i }W alte di <t d�Li!-,'Urilor
i�·toriografiei româ�eşti , principii cm·p dealtfel nu fo�t. dinto l clt·;1,una proprii
marilor cărturari . In strînsă legătur(t C'U preg:ltirt>;t, b Fn i wrsitat.e a vii
. toarelor generaţii de pl'Ofesori , istoriei . a,rheologi şi nrnx<· ogn1 fi, a dm:fă şurat
o i mpresiouantrt muncă de ('ercetare �i de o rgani z a rn c a.re d in 1 H O G :L intrat

în tipa,re adminisfrative olfatfi. eu Hurn i n'<t lui drept; �ef al scq i ci d;.wo
romane la .Muzeul de i!'itorie a.1 TraJvihmiih la 1 06� <� dcn·uit d i n:dorul
adjunct, iar din 1 9 7 4 directorul ac.: e ,,: rn i muzeu .
Lista lu e ră.ri l or pe care ni le b,,.;(L ll :Ldria,n D aicoYil' ill fa. mult prea
t.impuri<1 sa, d i sp ari ţ. i e este imp1·esion mn :1 prin lungime * chi,r cxprim(t
totuşi deBtul de p uţin din activitaitea, pe ea.re a, n;\'ut-o şi din influenta pe
care a exercitat-o a1mpra unor cere1n·i fo;trtl> l a.rgi de auditori �i de apr op i a ţi
ai domen iului i storic>i �i dvilizaţ.iilor da(' ică , ro1mLn ă ::;i d a.(·o-ronmnă . l'a
în foarte multe nilte domen i i , i m a.J;ît, nmMtrul eît ca.lih1,te�b ;:: i di('i crn1::t l ueră
rilor · i·;inl, C'd<-> t"e clefinese pe autorul lor. T i tlu rile suh e i:U'l' ::;i - a publicat
contribuţiile sînt. iii sc:himb senrn ifil.'ath·e p(mtru sfera, }H'Poeupărilor xale
e;,, �i pentru temele i11 ('.<Ll'e �" impins irn.1iillte s:tu f ridicat l& m1 niYel superior
re;blizt�rile înaîHta,:;; ilor. ('ouţ,inut ul (·.ărtilor. al studiilor �i ;-utieoh lor sale,
ea.re printre :.i,ltiele i - au adus d eYremP., în 1 96.'> , pre miul „Y�·1 :-.i h· Pr1 rYan " ;11
_1\. eaclmnici H. S. România, aeorda.t monografiei Dacii, l - a u aşez at încă dn
:.,,tunci b lot. de <:inHte printre i storicii genp.ra,ţ iei sale ::;i i - a,u at"igura,t toto
dat.ă rccunoa:::t;lire � i preţuire în <"emn rile �tiinţ;ifice din afara lrntur(•lor ţăTii.
D incolo d(" lmn·ăr.ile ea.1·e Jtf', r:\ rnîn de la H ad1'ia.n J) a,ieo Y i<· i u �i crtl'<.' ,
poate.• ma.i mult. la el decît. ht a,lţ,i i , reprev.intă doair o pa.rtp �i· hihrnţulni
1w e aTe a{"ci <l ent ul 1 ragie de la. 4 oC'tomhrie H J8 4 ne oblig[t Ră-1 fa,('<'lll , ae tiYi
·,,at1••t H;t <k 1.t�rPI1, de org-m 1 i z;t1·{� ::;i eonducere a unor�1 <1intre cele nuti in1pol'
t,„"nt.P i:: m1tien" a,rlw ologi ('P t.r:rni:<il ...-ă1wne, il dm ineşt,e JW <�(11 d i s p ă rut.. Prin
trn fWf.'J.\l,l� :;; a.n tiere au fo t-;t. cele de la, Gr:ldi�tea l\funcelului şi l' lpi a. 'l'ra i a n : i,
Sarmi zeg·ctu �<J. . pe 1·înd eapitalek. J ) ;1,1-.iei 1n·e-ronmne şi ronrn1w , �antiel'<'
S<'.oa.l;\. i11 �pnsul m a i farg al cnY l n t u l u i şi şant.iere-lahorator, care :tu d e venit
�.i gmţ,i<> l u i l ot:.uri de inliensă <'fel'YPSCt»nţă spir�1:n aHi, :;:i ştiiuţific{i . Fl'iu loeul
şi activit;1lt'H din earlml Comisiei Cent.rale de Stat a, Paitrimoniului ( �u1tural
N��ţienal ea i:: i prin n umeToşti fl'ăi st.udenij şi cola.l)Oratol'i eart' , fonnaţii. în
centrul <·lujc�w , L1.u tnult.iplieut pt> ''uprin 1ml ţării şi trmi a,les în rl'rani:il
va,niv1, HHdrian D aicovi(·.iu a fost; prezent pc un foa,rt.e maro numiir d e şan
tiere şi d\'. fapt. î�i eonti1m�. şi JW mai departe opera . Că.ei prin W(:cast,ă
legă,t;ară, .profundă ţii gern'.l'n<w:'.i. dintte generaţii, la fel ca în oricie fan:1ilie,
* Bibliografi.a lu'!rărilor lui J:ladrian Dnicovi cin , .in'tocmit.t de Ioana Bogdan-Cătăniciu ,.

� publică tn JJacii<:, N.:S„ :N.!, Ul�.
se asigură atît continuitatea cît şi evoluţia a sce nde n tă a mai marii familii
::i. arheologiei româneşti.
Hadrian D aicoviciu a fost un mare profo,.;ur, un cercetător pasionat
şi talentat, un neobosit organizator şi condueător, un patriot militant şi.
eficient şi a, fost în acelaşi timp un om de alea,.;ă :-:piritualitate, multilateral
în sensul cel mai bun al cuvîntului, a cărui mult prea ::;curtă prezenţă efec
tivă pe scena ştiinţei şi culturii româneşti marchează totuşi o Rolidă linie de
legătură între marea generaţie a înaintaşilor şi generaţia care Fe maturi
zează sub ochii noştri. !n aceste momente încă atit de ap r n pi at e de data
la care ne-a pără :it, este greu să departajezi accentele şi gre utăţ i le ce revin
diferitelor laturi ale activitătii si persorrnlitătii :-:ale. ::.\Ii �P p are c ii o ase
menea departajare şi ierarhiz'are' nu va putea 'fi· făcută şi nu Y<l fi n ecesară
nici în viitor, deoarece la Hadrian D aicoviciu aee:-;te laturi ;-;-au împletit
strîns şi armonios, s-au intercondiţionat şi astfel el va rămîuo p re z e n t prin
tre noi cu toate multele lucruri bune pe care le-a făptuit. E ste un motiv în
plus ca la pierderea unui mare coleg şi prieten să ne aplecăm frunţile �i :să.
rostim cuvintele învăţate de la strămoşii noştri : Sit tib i terra lNis.
II.adu Po[J�
RFCENZ H
LINDA E LLTS� Tfchniqt1,e8 in .Arclllifology. A G·n·ide to the Literatm·.e,

1920 -1980 , Gerland Pubfo :hing, Inc. , New Y ork & London , 1982,
419 p.
CC'I;c c t:lt oar l'a :unC'ric: rn<1 L i n da Ei!iş, care

t
p:!l�o!'li ma lului şi palcolcmpcra l u ri i , extrem
a vizita t in citev:: riP. (lu ri R om :\nia pentru dC' in eres a n1 e fiind c el e care privc�c cat·o tele
ghra ( ă a l lroenlanc!ci. Cca de

documentare şi di feri te' cerc etări, .ne oferă o e x tra se de p c fun du l miiri l or �i oceanelor sau
i nt eresa n tă carte in c ar e a d u n i\ "cc'k rn;-:i din c a l ota de
i mp ortante lucrări apărute in diferite ţ:;ri . a dotia parte s e refrră la bio,feni cu C'Onc e n
de-a ·1ungul u n e i lu n g i p eri oa d e ele cercl'lare irarea a tenj il'i asupra cerc c t i!rilor el e faună
arlrnologică, cuprinzind anii 1�20- l !180. C:ir ll<amalogid\ şi mal a c ol oµi eii �i chiar la unele
ţea este de fap l o li s tă b i b l iogra fic<1 <'l! i nd u c: <' p:-oduse ale a n i malelor de;copcritc ii! contexte
· J ino!ogicc �i pakoetnobotanic"C') şi rek-privind

lucrări el.a b orat e prin m e t ode ele cC' rc <· l n:- e pn· i s t orke ; a cerc etăril or palco[Joristice (pa
noi in arhe ol ogie , 111 spe tii lu crări l e L'are p r i - ·
vesc cerc eta rea i n t <·rdisdpli nar:. in ;; rh e ol o g i l'. o:nul şi d i c ta ':\ analiza t5 prin n·cuperarea
Chirlr �i si mpla cnumc•rare f� ce�or � � > <' c oproEt elor şi a pakopa lologi<'i surprin&ă
p:'irt.i in cnre s i n t or d o na t t' Ju(')':'\ri l e m· ckzYi< 1:, di�eritc ni\'eluri cultura l e ale ev olu ţi e i
luie diversitat<'a metodelor �i posibiE1 :'i \ i l or n ma n f· .
noi de cercetare c x i st e 11 t c azi in arlwol o !! i <' , t ::?pHolul \:" cuprinde i !1 t erC'S:?ll1t(' Jucrări
m etocle c are , l'hiar clacă par spel'ifkc u'n(!r el! p r i \ ' ii".� la „ .\ naliza ma t '.'rialdor ' ' prin me
d o m e n i i fără j)J'<'::t nmltă legăturii cu arheolo t t i <�.:1 nJ irrnsC'opic:l (p r l rc;gr�1 fi<�- nicta)ogra fie „
gia, au dc\'C'llit d e fa pt moc! alit:1 \ i curt·nt <' ci<· ;d,·re'>ropic· clt:el ronit;! L prin m m l i z e· d1i mic�,
invc:;ligare arheologică, î n tr-o Yizhr n <' nouă, fi 1 i co-d1 imire (speel l'O !'l l'lri<' b i n l"raro�n ,
modern<i , el e a aborda l'Crcc lare.a în n c est difrn c \ ir; razelor ::\. . ;p e c t r o m r t rie \lfo,sbau er),
tlomeniu . anali z,i c·I e nwu t clor prin ;p ec\rornctria cn
Prima foarte scurtă der.J l f e l . n1 -
parte, em1s1e op t ic:1 , �prct ronwtri�· ('li ;:bsorblie
X e tc . . a na li ze i zo t op i e r sau a c�ifrrilelor
prndc lu crări de Inctoclologh· m o
generale ;dornicii, spcc lromc tric flu on·sn· nt ii a ra ze l or ,
dernă, de genul cărţ i i lui D . BroL11w<•ll , i
E . Higgs-- Sciencr in arrneology. cercd:iri a supra propriet{ti i i or rn:ne rial c l m·
Capitolul 1I - :'Vl l' l ode de prospectare -

e:; ele c x c nrplu m o n l'de. eeramic[t '"- " diferite
înmănunclliaz:� lucrăril e care se referă ;,1 ohiec ! l' de melai.

111 e t odele e l ec1 rk e şi ma p1e t ic t' de JH'08Jll'c In sfirşi t , cap i t olu l \.' I f a c e cunoscut e c e l e
rn:d.cma licii �i c a lc ul a t ornlui î n arheologic,

m::i i i mp or t a n t e !u('fări cc privesc folosil·ea
s t u diile fotografic e din baloa n e şi sa t e l i t
tare in a rh eologi e , de det edarc a mcta]('lor,
sau cele fotograrnl,lriec şi stereoscop i c <', ,._. m elodeh)r sta t istic e �i a k det crminilri l or cnn
şi studiile care privesc folosire;; radarulu i Î!l tit2 ti\'c efretui1te pe dh ei·sc ma kri a l e n lri
nrheologie. hu i t e a n u m i tor c ul t u ri, din paleolitic pină
Ca p it olul ! II - Cronometria - indu de me !'1 evul mediu .
todele de datare radiometrici' si neradin "i'l·h� n �.ionăm, ele asemenea, c:i lucrarea
m e l.ricl'. Prima grupă se n fcră ln bi necmw� est« · ! ns o ( i t ă de i mic" g1·ografic, i n dex nl
cutclc m e t o d t' ele datarr absolutii : ra d i oc::i r ;;rntode!nr. i n clt·x :il mat cria l l'.lor si i n d ex pe
hnn, p o ta s i u -argon, d C' zin l cgra rea ur,H<!ulu i , ;>11 l nri , ee<'a n• !'act' d i n cartea Lindei l..:Jlis
im
ml'lrkc a m i n t i m , a l :Huri dr cele Iolo�i l (' (te

tcrmoluminiscen�a. lntn· mct o dl' le nera<lio f·xcc!C'nt i nstru 1 1H•:1! t.:c l!;cn� .
! h:�igl!r c:i specia l i�lii d i ntr-un domeniu
fnio':'!H c in arhco]oµic în ;.:.ctuHI. n-..! vor g:1 s i

s�;i a l lul. cuprins i n tre L c· �n i c i lc de !:1 b ornt or
magnclisnml-- , u nele aplic,1 tc ahh1 [n u1L: a1ii

rnai m u lt timp - dendroaonologi:•, :irhc·o
:mi , precu m h i drat.a rcn obsidi a n u l u i , 1"1r·<'Hli l n 1 n t d<'a u nn 1.oa i c �au cele m a i re ccnle lu
�-i greu să fie cuprimc de :mtoar(" �i probabil

zarcr1 amino-aci zilor �i mc. L udn de d:.>. l ;H'l' (·;-:iri d:n fiecare spet· i a i i ta t e : ;;r fi fc"t dealtfel
flu ori mi-uraniu-ni trog<•n.
Cel ck-al IY-kn capitol-- H c!'. onstru<.'(i;� t�if'i �pa ! i u l l i pogra l'il' n u <'.l' H pe!·H1îs rnaleria
în
m e d i ulu i - l'S l c diviza t în mai m u l t '' P<l r \. i . l i z:\rea nnci astfel d e i n i e n ţ i i .
Pri m a parte i nclu de lueriisi d i n clomeniul �chi1ith, c onsi deriim c ă !ucrnrca pre
litosfereii::i tmosforei cc se referă l a ;,tu ditil z e n t a t.iieste ext rem d e i n t <'rc�:rntă p en tru
�olului �i a n a l i za chi mică a <lifer i ( i l or compusj „,·:cr speci:tlist care Juereaz:i pen trn aflarea
ni �:ii (de exemplu fosfa ( i i ) precum �i la fmli'l e ; : Ck'\·��rnhd in l' t•rc e l �:.rea �rh('ologică şi în
i m p or l a n l(•k Jucrfa-i. pri\'incl de l erminarc>a prLnul r i n ei pen tru arht•olo>', p1·1 1 t rn c:l d
S C I Y :\ . î. 3!\, 1�r. 3, B11cure � t i , i ulie - \<•p temLric 1.!185, p . 270 - 214
270
.
li' ycdt·r�c\ reconstituirii plenare a 'c0ti,l,ţurii

·
este . c e l care · c on d u c e proersuJ· de i-sca\'are ct� Cl� sci frarc ::i t r ecu tu lu i cel . mai l nilcpAitat
.
şi ·pri n ur �nrirc csţe oh l i :i a t să cu n oa sc.{1 t o �
·'
;i;:1 ! criak pre- �i protoi s t orice.
ceea c e poak oft'l'i t e h nica a d u a l ii i n �c1.pt: l
und a b onh1 ri c i t mai reale a po,i h i l i t ,i ! i l 1>r . J1atill ca;-ci1imdi-11 · · · · .
Inscripfiile Dacif'i ronw n e , ,-ol. III : D11c:u .'.i;p riu, 3 . Z e n a c;'oifrală

(t�titon"1ll <lintre l:lp ia T;·u iana. Jl i[·;, : . A p u l 11111 , A ll111rm1s j_1Ja·i or,
Yalea Crişnlu i ) , Rchrnate, în,;oţ it1.· de c·owt nt:1 rii �i indice, traduse
de Ioan I. Rmm în cofa hor:u·f· T1c c·a :-:i Y ulker "\YollinRrin,
Bucurf)şti, 1984, 469 p. *
< · n (kî aY i a n
·
:.
·
H ec c n t u l fa s ck u l
scrin cli n
Jw crip/ii!e [.!� n e rală �·1 .... !1pr�1
�1 � e z ;.-u-i ! (· ,te i 1 1 c o1ni}I e lă,
.:liuzeul
naciei m11w1ie a culegerii i1a ! i ona l e i n�cripc lipse'e in �1wcial puhl ica t i i iL· m::ii noi . p ri ·, ind
f i ile antice · din Dacia şi Sculhîa· Jfinor este săpttturiir; d�clual l' de d'.' i s:t o r i e
t1id �r!zcologicr crlitate rk n ('east, p. 21; -
:a şa - z i s e i Dacia Sup<'rior (Hanatul şi Transil
dn r
de n ord,
vania, f ără
. 220 : 1 1 1 . n•7�• . p. .. "1ns . ... -
-
il'ri l or i u l dc\" c n i t ·pc
J:J'. 'jn L 1 - 2, ·� l n,.' lon:.· (ni ) . c il ��o. tura

timpul lui I Ia drian IJaGia Poro/issensis : - 12d.
r,u d-cstul Trn nsil \-n;1i,�i n pa r l in e a D a c i c i In(e
p r op riu - z is ni ' i nscripţ iilor şi in fol rH(raîie ; ia tra n �c r kr e a ,\tÎt21· ilor,

·
ri:vr = Jla/1Jemis ) . î -- 1 :i;,
l l upi1 prcfa \ ă ( p . -Y+ I, cum apare in desen si 5c n· ck , �,- p a r c ,
·
urmează corpus-ul
cordant e bibliografice ( p . -l:�;) - 440), a bre

(440 m111 1erc : p. 14 - 4:l4), un hi bd ele c o n _ \ ;;.�ti�n ( in Î ) . •. . _
.) 5 . Pnra n l c z e l e p : H rn l c s i n i a>L·za.!..c · 0\ldcc
vieri şi bihli ogr:i.fie (p . 44 l - 449), i n d k ! luos : cL fi� . 4:�-

-
(p. 4 6 0 - 4G\:l). llustrn ! i a (fotografii �i desene) ii i . Imcri p t i c fragmentarii i n e d i t f1 . .rJ " 13.
este prc:<entn t ă ln text : Iocalit ă t i1c cu de•i'o :\l i c ia . : trnn.;cricrea propusă este rlefedtrnasă,
pcriri el)igra f i c e repcrl oriz�l t e se n��·�1sc•s.::- pc iar - inlrc�irc'\ . · Ia u t e zistă, i'ropuninclu.ne a
harta de Ia p. 1 2.
reY�'J.J.i n supr't a c es t e i ins<.:ri p \ i i . eu i lu s tra ţia
PrczentarJaaccs'!: c i. c ăr t i arc ln Yeder.:
adec•:ală. a tragem acum a t e n t i a că i.n„ .r. 1
u n or �·rnti de or d i n ejlif,.!l'<.1 fk şi
i 1,i . 1;. :�,
e1in1inarca
; ' n l de faP,t H t c r c k _\ .YJJ ( u l l i ml'lc� dw�,1 in
. . . E.LY.SO . . . . , br î n u l l i m u l Jl ](; ;;s. (J,iga

hib!iogrn fic : alte ohscr\·aţi g en c rai c priYcsc
; ; :,;,1tu r:1 ) . cYentE:il _ \ /c:r }m id{e! :
hll"a Jf -;- : ) . sugerl 1 1 tl JJ ir( frns--c )_ �. (Hp;:a )

n:oclul ele cclilarc it i nscri]l ! ii lor. 1nsL'l111Hiri1e
noas1re· 1U'n1C:J.7ă n1�!1�e1' ·� l e clC · ·o:·dilic rtn
corpu.> . ,., (ciipl -- - ) . „,;
. ():;. D u n c-t <:ll ! l i se \·e ti c destul · de •Mne şi
1 �1 . \ J : � e p o l '." \ Y i r e 'a �!irsitnl r. r, i n tTe
ilustra l i 0 �i t rJ ll '-l':' ' L·�· l� : in fot o.�rn'fie f(;('jfu..;,,· , ln . :'t>cogra ;·ia pu lil i e at ă , Ia inecpu tul 0 ·1·, ; , ;) , 'e
:î n : d �se!1 {; F T . l f-.' S ( l î !.!:.l t n ra „\ .:..:... E . - (k•.r păs:lreiu.ii j)'.l!"�l'•I d e j os a b uc l e i · li ! 1ll"ct. P
1.1 1t i liiri Jill � t_· \ 1_• d 1 · ! !-:. r o t •)gl'J fiL•). · fn 1. n\ ll ....ci'L�rc ( n u .� sle sp;"1 r l u rJ pic-tre i � c1un rcproduce.dt'se
n u l l. iar m: T : esl e Yorba de praniamen-11 I
l ff. 1 '. 1 r . .f. , -[,f1:: i l n dc:�cn (f::1l.0;:1·2 na
G(·iw'] (ll' " rl L' i:i '. 1 .
11r p :'ec ;_ u lu i . �L).i C'U l'il a c i l i : pri1nul f:.d i l or n l
·
c st P ob<>, , u r�.·, 1. i. -, ..',,�-- ,- ...� i n lr0:l 1 l ';l'l'i err· _ e 1: i .'.:r:.! fic: 1„ L . \illsghita n ) .
î5. · :\' e i n t1·e l i ii m da c ă" in :r. I) al i n �i:: r ipţiei

sigle nl1 p o t i! - c :),��p i e�<tte G ( e )n1 Unac ) _:
:m. În ' · '' · J_ _ _,� i ! I G. 'J f . u l t i mele d ouă
n u rncle prl'fl'c tulu i . rcdal J l l 'L.J/R l' îa
t!c'.ll tfel. cl i '.� fo t o :.:Ta fi t· si c;ii tll" cli1i desen r" dc-:-;enu! ltd „\ _ F odor. nu · este n1rt i'. *<le�rahă
e l' : a l l u ! ,\ rnpius R u finus ·din · fos-.:rip ţia
z u l l.i1 c[t e'.�ţ e �11:.: ! lic.-.�r!"'1 �Hl u n �-. CYt� n Li_i :1 l "
;'.'.' . · l i , ; : p;,;., onajul şi-ar fi i n d eplil1i t " pr ima
e·p ite-tul A n/f-fr, n ." n;w ) / (!n li7i·.1 Luri�t). cu ��1 se
�.)1H: u�i;1d mai l n t l i o cohortft, r eY e ni 11 d· ma i

s; c :' c\ dP�n t r P i n milHiC · e cvestr ă Ia '·}Jiela ,
Arin10 (r. (5 - I � :1u �-: rl� pra(:nnnzl·it : T de !:i

su.�ei"eri7.(l · i n C I L . · 1"> ·�clic'_ăntul .-\ tu · (elins )
în r . 2· i nt re L ;' · ' ! S f !. 1. · _ \ --) (C !L, III, 1 2 563

t irziu la cQnduccr.ea u n e i ·uni tăţi de caYall'r;e .
î1!'c epntul r. ,„ c ' t '" 11 ·11 simpulu scinn ( Y � z i
.x · ) .
77 . .:\.!tar cu i nscri p ţie, disp ăru t după des
reprodu c e< coperire ; inscripţia săpată pe faţa pri�1eipaJă
În
ş: pe o la tură a monumentulu i . }folte ele
u n u i din l otu ri l e · cele

. . ,_ r e p cr � oriu! c- p i c:rc1f1c_ inscripţiile de ia " ; c n t e ale inscripţiei au · răma s n ch1ţel ese
de
l\'iicin . r e p ruin l:'i mar chiar pentru :\fommsen, cînd a i nclu s-o în
import a n t e de insc1·i p ţ i i . A ici bi bliografia C IL , I II, 1343. Ocupîndu-ne această, im-
ma i colaborat pr of.
" Fc ·yerso pagi11ii de t i tlu , se face ;;1en: im:ea : ' „La excerptarea informa ţiilor epigra
fice din pu bEca t i i , plnă în anul 1971 , au · d r . doc_ K. Lascu, ' dr. D, Pro�
'
tase, dr.- E . Chiril;:"l şi dr. N·. Gudca " .
c:le
:1976. :i, p . :lf.1 4 - 395, nr . 2, fig. 1 /:3 (fot o )
cri p \ i c (Sludien :u den 111. ililii1·grcm.rn Roms, piesa este publica t ă noi în SC IVA , 28,
I I . Vortriige d1�s 1 r1. lnlfnwtionalen L imcs
:372),
kongresses in der Germania l nferior, Ki;J n ( s e află l a Şc o:ila gcnerah'\ d i n Ycţel, n u fa
o
Bonn, . 1U77, p . :367 - ne-am oprit i n Bucureş ti).
lul (iae)
special·· l a r. 6 - 7, unde :1 111 p r pu s : fel Deşi a m c omunicat i m e di a t l u i I . I . Russu
�l l'laut]i/ (ae )
[A 11gg (uslarum )] descop erirea , î mpreu n ă cu l ectura şi între
gonu111 ) ; propunerea n u m e l or celor două t propriu

DJ,;}"/ f . . . ]o bas( ilicmn ) al (<n· ) Cam (p11 - girea inscri p ţ i e i , d-sa se hazardează eăutîncl
fa l s i fi t- ă t ex t u l cpii:!rnfic (o copie a aces

<l sola ! i e d i feri :i . pe baza u n u i d e se n
A. 11r111sfoc s e sprijină p t• inseri p \ia m1c1<·n��, enn·
pen t.nî' -BAS a fost propus:l d ej a de K. Tor

contemporană (a nu l 204) nr . 47, inr în tr egi rea tuia ne-a tri mis �i 11ou[1 ind1 clin 1 976, dar
ma . Pentru ed i t ori i IDR , I l l/:1, a c e s t e a ar fi

i-am atras a te u \ ia că di:'seuul nu este c orect) .
„restituiri d ubi oa s e " . u i tind d1 formula su/J Jrnnzii , im· in continuare a pa r e H in l i gat ură
A s t fel, l i tera S d i n r. 1 este in r e a l i ta te o
c11r (a ) lul (i) To·entiani pr (a ) ef (ecli ) a r:: l ă cu E (acest ea s e obscn.-ă chiar in reproducerea
clar di .. este \'orba d e executare.a u n e i lnrr;"iri di1! corpus ) : fo::i r t c proballi l,
Jfr[rc11li]. în r!ndul u r m ă tor, DOJ°H p oat e fi
fotografidi
(militai„c) - i:1r nu o rc>st i lt ? i r e de r;e1rnl
Ppi lct pe /Si!l.'cmo} din rlndul a n t eri or ; m:ii

a[/j(:C Rafl(avorwn ) m ii . )] ((' U Ti i a p�op1 ; s lJom(estico], (dativ). insoţ.incl ev e ntu al ca
N . G osfar) : grija lucriiri l or a avut-o prefectul
firnsj sau chiar Dom/ilius] (vezi i n5cripţia

alei J I l i span orn m Campagonum (in r . b - tlcf!!'<� bă n i se pare insâ a fi un nunw : Domes
lorum ) , cum compleleaz:i , fie � i cu s c r.in de 111icirnsă n r. 7:l, in care apare Dom(itius)
- l O : pr (a ) �f. tq (uitum ) s U1f.: a ) ·' (criţ
întrebare, 1\fommsen). Pentru r . 7, s-ar pu t t·a JJcn:}urmH. unul din cei doi magisl (ri ) cul
e;;entoal aYea in vedere şi basis (d. C IL . 1!, ior:im li cred (i3 J ) . fn ultinul rind, FL, cu
1 725 ; V , 4318). 1n inc h e i t:"rc ff p oa t e fa c e ii:i sta l i l r r c> i L 1 1 1a i lungă, pare a fi nomen-u l
obscr111.a ! i a c ă propu n erile de î n tregire a k c ohor t e i 1 ! Flavia Comrna gL'llOrum - dedi
ccl i t oriJor J D H , I 1 1/3 a r I i tre!Juit s ii ţ i nă c ;:; ; : t u l p u l i n cl fi im m i l i tar.
scama de textul tra n s m i s de 'u:-scle primar e . S p r r c onYiJJ [!t·r r . l in cm la dispozi ţ.ia cd.
este obscurii) şi transcriere (in 5pecial în r. '.l}.

8·.f ; N econcor<lanti1 intre d e s e n (fotografia iDH, l l i i :i tw estampaj :ii acestei i nscrip l i i .
'i2 tca (n•zi f ot og ra fi a şi descnnl ) : !11 r. 2, ulti

i 4!J. Tran�eric.:rca im <·onr orclli cu rcali
sofo (ii ) 'l, dar in fotogra fie '>e văd destul

88 . 1_1 llimul r!ml e�te tran�eris 1.' 1 (1/um )
A lf .-1 ,,IA . nu s i mp lu aram : a pare !ncă un

m ek l i t er e sin l A 1', deci nu _ \ c ( l } i•t : în r. 4
a lte semne (eventual, fotogralia a fost rcit; rînd (r. 6). : n· i n d gra v::ită lit e1·a P, lut.regită
de clar li t er el e l' S : 1n d e s e n �int red:1 t e ' i
Şatii, -ceea c e a r cxplira d i ferrn ( el l> di1<trc

llceasla ş i de sen) .
j p (ow il )], (!ar i n fotografie (c la rP, : retu şată ? )
1,;1 se Yccle nimic.
ar fi trr h u i t cil.a l ă comunicarea L ud e i Teposu

1 1 6 . A l i.ar v o l iY, d c'>c op e ri l d(• L. I'dcu î41. Fiind '- Orba ele un /api (darius ) ,
se pastrcazii Marinescu despre a t el i erul la p i cl:u· de ia ?.•licia,

l !.'scu in 1(179 şi comunicat nouă : i n dic�f.ia
1 lnnec:loar:i )
despre locul u nc:le (la u n l0<· u i t or
din Vnkez, corn. Y e t.i'I. jud. pPblica tă în re zu ma t în _{ ctes du V IJ• Congt"es
:H , 1 980,
est e <după publica pa noastră (în SC J.\'A , intenwtional <i'i p igraphie grrcq11c fi latine,
457 - 4!18, nr.
3, p . 2). I. I. H us�u Constanza, !I - J .'j seplcmbre 1 v n , Bucureşti
pretinde a obscrva la sfirşit.111 r. 1 , în margi Faris. l 9.7D. p. 482.
nea dre11ptă a altaru l u i . u n 1 , rnre ar fi chiar 1 4:1. Biblio!!rafia a supra cavalerului trac
lrnsta �tlngii a lui X - trca c e ar l n <lrep l ii ti 5n D�1cia trebu i t� c ompletat.'\ cu rn on ografin
Thradi (EPHO, 74), l Y . ;l.locsiCl inferior

iectura Pluton (i ) . Ilar editorul !DR. ! I J/ 3 . lui ); . l ·f a mparţmnian, Corpus Cullus Equ ilis
c a r e n u n Yăzut i n �rip l ia , se înşeală. iar
e a H i "de n oi este fals : „basta " rc.spectiY ă

dc� enul confodiom1t după fotografia puhl i ( Rmn o11ia11 Sfff ion ) 1111d Dacia, L eiden,
:-a . 1 HllO, 4, p. t1:r; -- 640) : de a dăuga t rel i e

1H7H (vezi şi observa �iilc noastre, in SCIVA,
este rle fap t mtJr g i n ea din dreapta u altarulu i .
(SC !VA, :1:1, 1982. 4, p. 4:l5 - 437).

ci.c i fologr:i fia tl fost luată uşor olllic , pentru fui descoperii la Orlea (Dacia Inferior)
a cla relief lit ere l or , deci se vede parţ ial �i
ia t ra nscri e r e (fotografia e st e obscură).

una dill fe \ cl c lat e.ra l e . L ectura corectă est e 1 C>6 . Vlrsta c!Hnnchrlui :ipnre J X in desen
dcd P L l' TO. i ndi r er ent da cit rstc Pfuio LX
la 1 . om l na t i v ori d a i ivul lui Plulus. 1 r.:-. \'irsla defu n c t ului ::i p a r e !n ilus traţk
HI!. . . în r. :� se distin(!. ! i t !'rdc PREF, X l' I l . d::ir in tran scril're XV l l l : in ultimul
drd p1· (a )ef ( cclus ) . . . ·• : ·1n dc�c11 apare rind se '>':id, in desen (şi se pare la fel în foto
ligat nrn A + E. dar in foto�r1'fic nu se ve.tle µTa fie. ) lit crck P I' P , dar >c trans.-rie şi i;e
n i c i o l i t t ri1 . c :;implelează f'(ilio ) "? p ( ienliss im ) p (osuil ) .
1 26 . l " l l i m u l r i n ei al i nscri p t i t>i (r. [>) nu se
es t e inutilizabilă ) şi transcriere
1 58 . K econcorclenţii (r. 2 - 3 ) intre desen
starea (c'.ol.!nomenul cldu n ct e i ) .

m.ai p.i1slrcazii a t' u m : aci'ast:i di!eren j.ă (vezi (fotogra fia
u
fot oJ!rofia 5i desenu l , redind actu al:i a
i mcri p ţ i e i ) ar fi trebuit mPn\ i om1t.ă. 1 84 . Textul epi grafie a dopt at e.ste. reprod s
1 9 76, 3. p . 393 - 394, nr. 1, fig. 1j1 - 2 (foto

1 30. Fragment de alta!' Yotiv, reprodus după p u bl i ca ţ i a noastră din SC IVA, 27,
l lJ(J)" ; 1le fa pt , �i c:lcsen). In ))ibliogr:1fia de la acea8 tii im;-

,,clupă o f ot o gra fi e da lă în anul l!Ji'4 de C.C .
P e t ol e H· u ( D u c u r e �l i ) (fig.
2"12
cript'i'c, se m enţionea ză însă î n tr-o para n t e ză : - COII lL FL COJHC („tipul · I ' ' în IDR,
p . 87 - 88, nr. 3 .
„lectura in r. 5 A L-l. .l:: CLA. V, C. C. re toleseu, l I l/:1. l!J7) : Yezi L. P e t culescu, l'otaissa·, ::l,
cum a m indicat noi i n l!J / 2 " ' , H if-2.
g en era aceas l{t n o t i l ă , a m i n t esc urmi"tt o::i r c l c :

Pcntm a risipi oric e c on f uzi e C' C p oa l e - C O ( hor.� ) SE (cunda) FL.'1 (vi(1 ) C (om�
nwornorwn ) (C. C. l'etole�eu, S C JVA, 27;
! l i :>.. HI/, „ ti pul J l" ) .

Vupă apari \ ia rect ificitrii propuse cic n o i i n 1 !•7;i . :i, p. :cl97, nr. ·1 ; in c omple l in !DR ,
1 9 7 6 in S C J \".\ , a m pri m i l o � c ri soa r c exp edi
a t ă din Cluj - ); a p oc:; ('..! oc l o n: b ri e l !t"i"ti : - l."011 (or.• ) 1 I C03,I (mogenornm ) (C.
cxpediton1l n c m cn ! i on :>. U con \ i n i n d o f o l Cl
C: . loc. l'if. , n r . 6 : omisă in JUR ,
în JIJH, 1 1 1/:i, fig. 1 4:> : pe Y c r s o. ru cre i onu l .

Î ' d okscu,
gra fi e dup•I u n desl'n ( i < ! rn l k cn c e l p u bl i ca l
l ! I :1. 1 !17,l.
însemnarea : „ e � l c 1 '1 l J H l " ' : ) . precu m ��

P e p c r l ori u l ep i gra fi e n i :1H i ci c i trebuie
c oomph· t a l cn dou :\ i nsc ri p ţi i publica le de L .
indicaţia tic pagin<l ;}7.'i ( l n col t u l st ing de
o foaie ·da c t il ogra fia ti1 dintr-o lucrare pur tind
i'l' t rn i e scu , i n l'otaissa, 3 , l!J82 ( 1 983) ; nu
c ă 'Ub nr. 405 a ><' e i l � ază. după aceeaşi

era i n u t i l '"- fie i n tr o d u s e 'i a c e s t ea . mai ales
sus; o însemnare de mină : . , a . 197::"'). 1n
această pap:i11{1 > c prezint{1 , c n toată biblio
publi cn \ i c , o i n;crip ! l e d e la .\ l b u rn u s ).faior.
grafia, o uni tat e mili t:!r[t - din c on l e x l a:U
);u ! n \ c kgem lns:i de ci.' au fost o m is e n ote.le
în liisc u p c e s t e red::i t>i:istfel : [lJ .i!/ C/p(ius )

I C/muiio 1101>a n r iscrllc.nca : i o l •�i c i , i nsc!"ip \ia
n oa � tre diu SC J\'A . '..! 7 . H,76. :i. p . ;;93 -
- 3US, u mil' se p u lJ l i r •i tw e l e m:i l l'J"ialc noi şi
/M]etlius od. e.r dccur (ion c ) f a}ic;e Cla[wi . . . J.
şe propun ci leYa rec lifidiri t"pigrafit-c.
}C:st e posibil d e c i s:i ex i s t e o k:'\gură in tre a
cea s tă anoni mii mbivă �i afirma ţ ia d i n lDH , L a p . 207, prezenlincl & ş c zu re a :rnlică ele
I l l/3. 1 84 : „ c u m am i n clicn t noi în l tl 72 " . la Croin, a u t ori i corpus-nlui o i d e n t i fil"<i l'clris
1 95. M a t erialul teg ular de ia 2\Iicia , î n (din Tabula Pcn l in geriana ) : clar acea st<l
sp ec ial !lin tern 1 e şi ca s t ru , ar fi trebu i t !mo formă e s t e u n abla liY.' <led denu mirt'<l antică
ţit de desene �i fotogrnfii, p e n trn n i l u s lrn era Pe/rac (Yezi ş i nr. 21 1 ). stH!ts l i ni . P <' n i.ru
varietatea tipurilor �i fa ntt•zia gravorilor cxp!m! l ări l e de piatră (nugi t-a ndezi l ; de a ic i .
ştampilelor in r e darea l i l <·relor �! in �pcciai
;-, - 6) :
a l iga luri l or : dl� e x e mp lu . nr. 1\15, 9b (unde 214. I \ emarcu bil dezacordul cl i n t r e nu 1;; de
se c i leaz{t 1lc fapl 2 ştam pi l e dife ri t e ca grafie : u n i t ii l i i şi supranu m t•lc i mpcrinl (r.
vezi �fozN'a l , I, 1 9 74 , p . 250, nr . 12 - 1 3). !I (limrrns ) sin[/ (ularium ) Brii (a1111 icornm )
m ent e, i;i
Sub nr. 195, 10 s e prezinlă „cărămizi �i frag Phil ip,ipi<m i ; cu acestea clin urm.t se ncordă
Yreo trei Ya riante, C'U scricrc şi dNJo/ i : d. nr. 59 : <1Ua ) I llisp (mwrum )
retrograd (spre st i n ga ), l e c turn clinspn• Camp (ayon11m j Philipp (iani j de110/i 1111m (i11 i )
:l26 (R omula : ve7.i şi nr. :l25) : I.e!J (io )

dreapta, }H' l r e i r i n d u ri " : la hibli ogrn f i l· � c nwialal ( i ) que (si c ) . \' ezi lneii ! !JH. l i ,
citează, iritrc altel e , :Vluz:-.:at, I, p. 250 nr.
14 - i5 (in rcnl i la t c , t r e bu i a citat ntlll!ai ,\ X I/ I] Pr ( imig1•11 iâ ) p (iu ) fi (delis ) Piii/li]p
nr. 14 - �tampilă c i t i t it crcnal d e .J . Szi pianr1rum.
lagyi : sub nr. 15 este a c elaşi a n troponim, 2 1 7 . Fr:>.gm eniul de> al tar <lolichcnian �1
cls;r �fampiHi de lip diferit ). fost mcn1 iuna l mai i n t i i de I. l . Hu ssu, S C l\'A,
Din repertoriul ş t a mpiklor legi u n i i XIII ;}3, 1 9 82. � p. 4 1 0 .
Gerniua descoper i l e la l'i,fic.ia a fost exclusă 244. Ku ar fi !'ost i nulilă o incadrnn• rrn
o � la i1!pilii a p :'\ru lii lnt impl ă t or l.i csl de nologic;'I a c om e n z i i l u i C. Caerellius Sabi n u s
\:l'\ e l : L EG . .\ 1 1 1 (;J:"/mj./.-LY TO.\'I NIGH.

C<l S trn . .ina t:! î n c ol ec 1 ia Şcolii ge neral e din a �upra l e g i u n i i X l l l ( ; t· mina : l a Apulum,
p l'r„mrnjul cslc a t c sl a l p ri n ci te,;a inscrip ţii
;,( , - :·; i , lll". H î l ).

(C. C. PttnJN.l"\I , S C I\'A , 27, 1 976, 3, p . :�97, (sul.J C a m m orh1s) (nzi P JH , I F, H l:J6, p .
nr . G : cf. 1 : I l . , I 1 1 , I\ 053, 1 1 , de la ;\ p u l u m ) .
al il l"ti c olulu i des

1 Uii, H17. Se b:I se c omcnm c z r c ă
omi te '.dh8. 270. ]e�; unii l l A d i u trix
lnsc.rip(.iile
pre 5 la ;1ipilt:: k ll'gulare de la �lkia, pub!;e;;l

L . }f,irchi l a n c· sll' coautor p;a l i cielis �i Yexil:i (·iei l egiuuii \" l F e1Tata
;·m 1 ust prezcnh! t e., 'in afa r ă de emisiunea
in Materiale.
în �„; uz :\"a l . I , 1!!74, p. 247 - 2::.8. ra dio c i l a lii, de li. lJ aic oYic iu şi colectivul
HI/. Prezentarea ştampil elor c ohort e i �:m t i ernlui Sarmizegetussa Regia,
1 1 Fl:n-ia Cumma genorum e s l e c o n fu z ă (edi �l c ercetări arheologice. A XY-u sesi une
torii disting t r e i t ip u ri ) : p entru c!::irifkare, anuali\ de rnp�arle, Bucureşti, 1 !J8:l, p. 2:�2
vom prezenta p e �c u r t de�coperiri ! e : - 23::l.
� COJI (ors i I I FL (<mio ) (JJJLU (O{Jt 27G. în r. 5, 8 T .A (inceputul genlilic iului
r.onun ) . I m pri ma r e i n ..-ers,\ : li !t>ra () din Sla„liu.� j era, eYidcnt, ligatura S + T - cum
ecli t orii), tlar riu apare in desen.

COll este mai micii : picion: l b a s l e i din ;. L i n ga sc Y e.de in fotografie (şi o men (.i o n ea ză Inşi şi
C:înd aspec t ele >icriere cur,iYă. :\ c e a s t ă ştam

ni c elui de-al d o i l ea .H e -; t e m u l t prelungit
în Pannoriia, la Brigdio (H IC, I I,

296. Forma Duhi---], p entru Dolichenus
pilă a fost a l ri l m i t ii :i l l ii d a t :1 e ron a t cohortei o regiisim
I I Hisparoru m (Yezi recti ficnrea : C. C. Peto 52:3 : c·:r region. Dulw ; cf. ibidem. 522 : cil!es
Jcscu, SC IYA, 27, H l i6, :3, p. :W5 - :W/, nr . Suru.� ex no. JJolicu ) . Esle o redare ori entali\
::l). („poate
3 ; N. Gu clea, S C l\"A , 27, 1 9 7 6 , 4, p. 51P, din rare a tleriYa t şi actualul TeH-Duluk
nr. inr nu ia formii localii apropiat prin
273
etimologic pop ula !'ă clr hit. dull'is"), cu m crede l11 i i ! J l : , "l l"l/il) :· l u ·schimb, �c d:!n · ttr ngi
H u ssi1 . ' · cita t e eu c o n ţ i n u t deseori i<fo1i l k din pubi lcaţii
39 1 . JJad\ JJ . .t. sl n t ;irnwomrii-11!
si�klc ( m a i ne hi} maghiare şi gcrmn nc ş i · cHn · C I L ,
şi"Y-1<m1c11-11J. lu iSupetia1111s. ·ele pot fi cn· 1 1 t u :i l rep � t i n d · p1·czL' n tarea ro m an ească d i n" /e11111w .
şi.ale ! n i Su1if""-/11alus (de�i i n mod n ornm l (') prnbl1•11 1i"1 ri clicii '.' i de 1b ta acL'asta
ar· Ii Lrcirn i t s{1 f i e , t o l n �i , J1 J I . A.A. ). i l ti s lra \ i a . in n u m P roasc cazuri. fotoţ;ri1 i"iilc
8:�. 8-L 88. 90. 94, 101. 1 10 . 1 1 8 . 1211'. 1 -1 1 ,

., i n l i n u l i l i za b i k (Yczi nr. 1 13, ;)f J • .:;;i, fiii, 81 ,
· La uccste . . ous cn·a pi c onc r et e . se a d a u g i\
:\l"ni ele o rd in hibl i o µr:1i"ic . . \ :,t(1• i .

a l l l' l e . de earadcr µem•ra l . 1 .� X. 1 .) !l. ! !JO. :2 1 8 , 2:12, 2 !1 . 21i:J. 2 fl 1 . 2fl4,
i nt l i . :1Hn li. :!O.). :; t.'). : � 1).1 . :1nH. ;ţ:):�. :Hi.� . ·-l to . 4:i5,
llll .sint r i tatc .o s l'ri c ele Jucriiri d e rdcr i l 1 i c< . .J :]:',- -l:-:'>. i 1r1 - p c ; 1 L r u ,t uu e i la ck e i t · � a z u -
pi;ccum con lribu ţi i l e lui P . . \l erla i.," n,:,,,., fo 1 . 1· 1· i l i.. L' t' � : 1 1 Jc� i • • •.u g l'!-.t i Y e " ) . f.:a ş i la f!rst' ienlcie
a n t e r : i J�ll'(' , l s i :! ) nk Y o l . I [ L 1 . I. Fh1ss 1.:1 s e
ai;· .J 1 1 1iiff:· J?olicl!cnus, i \ �,nm·s. l !• :i l . si ./1;v

des in.,cripliom; rl Ii1011w11r11/s " f i:Jlll"!:.< 1:.:1 t· u1! · ·
! i l \· ,:r"ll l l •�' i.lZ<.·1 Lt p u bl i :.:H i l u s·t ra ţ i a l r>lO i ti · (ext -
s(J11ihise, · Pa ris , 1 9tlll ( i n �pl'dal in lc·r�:„rn l e ! �

t1;r JJ0/irhe1ws. L;.rn i d'infrrpr"-laii'iii ,.; a · · u n ei� .:.> l i l:• l «a l"l']Hociu 1".'ri i futogru f i c e per
i : ! i i. e �H '.e;,c::l d 1n r dislin �ercn c on tu rulu i 1rno1t n
; i : : t : i u l u i , j . - 1 ' orYa d e l :i l i i <t" u l p t u r:ik '(.-1 r. t•:•>ta
de h ,\ ;i1peiu111).
observa t i i :1s11pra i ;"1sr: r i 1) ! i i l o r d n i i <: l 1 .- : 1 i e ! : e
:,;111 l l . D e Y i j n '.·. T'u„J · -":-, ;,- ,; :1e f�! c e :-.�1 ll L' i n d o i n 1 de t.\ x a c t i to.1 t c�1 u !1 01·- lcc
phia 11liiiii artun r:f/Ucslriuni quu. 1 !U
:·uni <· '' l �1 ri : yu:. <k e :-..c· mph1 . : , „ _. 1 1 "! ) .
/tuquslo ud Galli-:num. L c'li '"L' l '. . 1 - l l -- l ! ! . I� � l � rc;..:i.'L' � �1 h i l . a '-l t l l' i . c.Î o l u crai·C Ck- ��-se
l H /d-- 1 'J 7 7 - 1 D(){1. C i l a r l'�l b i L i i o '2 ,·a fi e i c -; �� nl'cacu �unplOill'c.'. clcpaJ'l t.' d l' :t f! IH�1 i tr:t�nieă
„selcdi\·ă· · se n rn i t nu 1:; c de ti:: L" l t 31'.::'t :1 1 a , rtl t n i n e l o ;_ p r o ,· i z o r i ...· .
·
( � su b i�cth·:i :
�i u l ori � i t i l ltiri ele s t u d i i , mai •l ks c i l l ll p;ir-:
rlle n c � .., � ora n u c onc ordft cu Yeclcrl l e e d i 1. or u -
TOTIU TO'fEY, Jfri .na.st ii'i.it t' '11H::: f o?iîk0" - endâr nn ri811·v a 1wfri _ );•' ra
m ika v Pre:slai· p?e:c: IX - X v , f'ofia� 1982 : 80 p . , 69 fig.
. •
Tuzhbiî,<a l'Sk o l c rn:-;t"\ lm1 H ii �i l ua i:"1 i::i n e d i hat"i c x e c �1 l_ate n1arc l t c<lzi't Iuza de inccput
3·J> -k11; .-, pre ri hări t d;; Prl·sla v u l \i:i rc. f � a a :1 teli-:rnlui ele" h T n zlalltka .
s•. :-�1fl[1 p e i.11alul drep t al riulu : T i b . I n e p o:::'. in :.i. fa!·[1 de p hk i l e p en t r u dec orare aici se
Jl:ll�di cn-�.l�. 1a Tuz lalăk:1· �-e _gf1.�ca o n1ttn�1sliN'. :11;1i „fabrinu · · <:i'I'nisc s e m i c i l i n drice reeurbate
ckspre care a c u 111. la L"api'itul U i tf>l' .repd:i t � �;_� u J'c c tangul8.re. p t 1. tou ri �i farîurii : ·b.oga.t
c::ir 1p.a n i i d e cnc ctă r i a rh eo!!lgic.e, :' <.: � l i e ci\ nrnan1•· nta �_;_• . t u rn şi i r on u e , d i n i r e cnrc.-uucic
a iosl ce ntrul de prod uc ţ ie al c�·ra micii picl::i lc, -..J n l_ i n r e l i r- 1· _
a t l t d l' des i n l i l n i ll' in ct•a dc-:1 llmrn c a p i t ai:\ Se ştie că in - zona l'resl::tYului ex isfau şi,
a p r i 1 nulu i sla t bulgar� �u:licF.l la Prr: � l a Y . nJi.c asemenea a tel i ere ccrarnÎl"l'. A u t orul
'
Pr i n 1 e : L� ·săpă t u ri arhcol o g j c c a u f o s t cre de , lnsă, că pri orita tea o deţinea atcl i ernl
efrctu:i t e · de 61 trc Iordan (�os1io11i n 1>Y, rlar d e la Tuzlalăka : aceasta, 11u numa! din. punc
Yoh: mu! p e care-! prcze nt[tm cu p ri n d e rezul tul de Ycclcrc al inca dn"\rii cronologic\),, ci şi
hitc'Jc i • :ws t i p1 "\ i i l or d in 1 9138 �i 1969, făcute clin cel al b ogii �ici d e c orulu i piesel o1: c.�r;unice,
., Dt'.1 i)i\ o dcscrîere minulioas:l a bfsericilor,

de u i1 coh--'.: LIY C l'tl l h 1 s ele Totiu TotcY. a �amei Yariate a cul ori ! o 1· .�i frumuseţei
ca1:ieki _�, :.1 tot c1•et1 cc ţinc \Je niăniistirea care

execut.ici.
Pe ln:nă dre p t a t e rcmarcf1 T o l iq. T o t e v
a fui1c \ inm1 l aici i n sec. I X ..:... :'\. , :rn t on1! tehnica deosebit de precist"\ l n Tcal i zarea
c ::i r e ' k-au l'Xecu ta t trebnic să fi hcndficiat

s e c;pre.j l e inclcaproapc asupra at e l i erulu i de ic o:rnel.or picta te şi a c elor in relief. }iqtcz·ii
eera mkt'i. pictată. A e e s t atelier se afla ampla
sat in p ar te a ele sud-Yl'St · a curţii e xteri oar e <le o largi\ exp eri e n ţ ă împletită c u ' 'i, · inde
p n ilc t <le Yedere e i erau 11iştc artişti ln cel

a m ăn ă s t i r ii de la Tulalăka' Fireşte. exist e n ţ a m i 1l!ll';) icsitft din 'comu n . D intr�u ii '8:nnmit
'
H�· T uz.Ja l ăka a u n u i a telier de' aceas t ă naturt"\
a· .fost determina:t:\ ele imprejurarea di i n ;nai dcpEn inţe l es n i cuYînlului. }iai inult,
im ediata · apfopicre se . găsesc depozite de> ac-eşti meşteri em u cun oscători lmni ai siste
argilă, c u m �?i apa ncccsarCt fr.ă mintă:·ii · lu mului cultural şi a l reprezentărilor , de · sfinţi
tului . Ceramica . .fahricatt"\ ' ' la Tuzlalăka ea sC1 nu mai Y orh im de regulile ic onografice
se, prezi,1tă, ln }Jrimul ri11rJ. suii forma u n or l n ceea c e priveşte compozi ţia şi t i pul figurilor.
P.��ci (lamele). Acestea au fo� t folos: te, inaintc l�i cuno.5 teau, de asemenea, detali il e d(lgma
de. orice, llJ. decora rea marilor constru cţii tice ca şi primele modele ale artei , pla�li ee
!);27), c e l care. a mu tat . c api tala stalului

de la PreslaY, opera ţarului S i m e on ( K'.1 3 - crc�li n c , create in Palestina, Siria , . Egipt
. \ s i n Mică �i Conslantinopol.
bulgar <tici, a1.luc i n cl-o d.c. la P!iska . Vol u mul se înclic.ie cu citeYa c.onciuzii.
· · · Lucrători i ccrami5li erau inşişi că iu;,:-ări i privind loc ul mănă:;tirii şi al a t elierului.ceramic

mănăstirii · de la Tuzlal ă k a . T otiu Totcv so de lu Tuzlal:\ku in c on t e xtul atclicr�lor din
e<iate C{t cerami-ca mo delată dintr-o pastă j u ru l l.'r�slavului ln se c ol e le IX - X ,
ma i · puţin pură ·şi dccora tt"\. cu desene oarecum l'ct re Diaconu ·.
A H R .EY J E R I
A ctaA r ch Acta Archaeologica A cadt"11 i a Sc:il·!1 i : amm J i un garica<', Budapesta.

A cta:M N Act:i Musei N:ipocen�is, Cluj-::-.:apoca.
Acles lX Congr Acles <ill I x_c Congu0s ialc1 nalion a l <i "di!c.·· ·' - z;r z, s i1 M1 fi irts rom<1i11es,
Ililf�lrc:pp(lt
.Mamaia C - 1 3 sept. 1 9 7 :! , Bucurc�li - E f,J:1-Yiena, 1 974.
G. A!foldy, Jlil/:,1r11ppcn G . AUO!d y . D ie Îi! du : i:n· i.- · lo: n C ernu.n i.: In ferior,
Diisselftlorr, 1968.
A I IA iaşi Anuaml Institutului ele i s t or ie �i :' rhcc-Jogi,'. 1 ;, ) Î .
ArchRozhl ArcheoJogicke Rozhledy, Praga.
Arhl\fokl Arhcologi::i l\folclo\'ci, laşi-Bucure.H i .
Athcncum Atheneum. Studi p er i o d i ci di lettrra l ur:i r ;.\ori:< :;,.;] '„i; ; : c : ,; , P:w'.n.
AUB An alele t'niversilii \ ii , Bucure�ti.
BAH Bri tish Archaeological H.eports, Oxford.
BCH Bulletin ele correspondenee hcll en i q u e , P:iris.
BCM I Bul e t in u l Comisiunii monumentelor hloric�, B u c u r,'şli.
BerR GK Bericht cler riimisch-germanischc Komision. F;·;rnkf1: d :.: :1in .
BMI B ule tinu l monumen telor istorice, llucure� li.
C IL Corpus inscriptionwn lofinan1111, Berlin.
C a i e t selec ti v d e
CNA Cronica numismatică �i arheologic:'\, B u c:u re � t i .
Crcş tC ol Cereşterea eole c \ iilor. informare, B11 <,un��',L
Dacia D acia. He cherches et d ecouv er le s archeologiques cn F; oumanir,

Bucurl'şti.
Dacia, ::\". S . D acia. HcYue cl 'archcologic e t d ' h i s t oir e an cie111w, B1; e-. Hq: t : .
EM Az Erdciy ?.I\1 zeum-Egylet evkiiuj„•ci, Cluj .
E SA Eurasia Septcntrionalis A n t i r1 u a , Ilelsi n k L
lDR
A.n o{ G reek
Inscrip\iile Dacic romane. Bucureşti .
I GCII in1Jtntoru Coin lloauh, �ew York, H li3.

JHS Journal of Roman S t udi es , Lon dra.
i\.. Kraf t. Zw· Rc-krnticnmg c!tr A lcn wzd H.olwr/en cn HJ;ein imd
Dc:;ncm, Berna, 1 115 1 .
K SMosco\"a !\.ralkie soobsccnij :. , �fosc·nva .
Materiale .:'llateriale şi cercetări arheologice. Bucureşti.
l\:ic111;\ n l i q ).Jcmoria antiquitati5, Piatm ::-.;camt.

NEl-I :\ou\'clks Hutles d'histoirc, B u cureşt i .
NZ �umisma tische Zei tsch r i r t , Y i e r. u .
Pwlincuklopadic (;a clasâsdirn

uzcrlor,
RE A l tert1111nwiesscnuha{f, �:ti; tlgart.
Re v:Mu z ;� rYista m B ucureşti .
IR HeYista i:; to r i cii rom:ln:.i, Budure�ti.
275
RRCD Maria Ghiţescu, Some asp ecis of tlie Ilisiol'y of tlre Dacian Stale. The
Roman Republican Coinage in Dacia and G eto-D acian Co ins of
Roman Tgpe, Oxford, 1981
RHHA Hevue roumaine d'histoire de l 'art, Bucureşti.
SA Sovetskaja arheologija, Moscova.
SC IV(A) Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Bucuroşti.
SCN Studii şi cercetări de numismatică, Bucureşti.
SCS iaşi Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi.
A. Stein, Reichbeamlen A. Stcin, D ie Reichbeamten von Da=ien, Budapesta, 1944.
StMatSuceava Studii şi materiale, Suceava.
W. Wagner, Dislokalion W. \Vagner, D ie D islokation der rom isclren A. u xiliarformalionen in
den Provinzen Soricum, Pannonien, 111oesicn und Dakien von A. u
guslus bis Gal/iem1s, Berlin, 1 938.
REVISTE PUBUCATE ÎN EDITURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROllANIA
HEV ISTA DE I S T O R I E
RE VU E R Ol.J:OL\. L"<E D ' H ISTO IHE
STUD I I Ş I CERCETĂR I DE ISTOR IE VECHE Ş I
_ARHEOLO G IE
DA C IA . HE\'UE D 'A R C H EOL O G IE ET D ' H ISTO I R E
A:-.;C IE'.\"NE
R EVUE DES ETU DES S UD-EST E L'ROPgE:\"�ES
STUD I I ŞI CER CETĂR I DE ISTOR IA ARTE I
- SER IA A RTA PLA S TICĂ
- SER IA TEATRU - MUZ IC Ă - C ll'\EMATOGRAF IE
REVL'E ROU�IA INE D 'H ISTO IRE DE L'ART
- SER IE BEAUX-ARTS . . .
TH R AC"O-DAC ICA
. - SER IE THEÂTRE - MUS I QUE - C IN
.
EMA
.
La publlcatlon „Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie"

paralt 4 fols par an. Prix d'un abonnement annuel $ 54.
Toute commende de l'etranger sera a dressee ll ROMPRES
F ILATEL IA, sectorul export-imp_ort presă, P.O .Box 1 2 - 201 ,
telex l_O 376, BucW'eştl, Calea Griviţei 64- 66.
E D ITCRA A C...o\ DE.\-f IE I REPCBLIC I I SOC IAL ISTE R O M Â...� IA
79 7 1 7 Calea \'lctoriel 125, Bucureşti, telefon 50 76 80
LUCRĂRI PUBLICATE ÎN EDITURA
ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
I. BARNEA şi colab. Tropaeum Traian i. I. Cetatea, 1979, 250 p„ 2 8 lei.

MAH I A COJA şi P IEHRE DUPONT, H is tria, V, 1 979, 1 68 p., 39 lei.
L I G IA BÂRZU, Continuitatea crl!a ţ iei materiale ş i spirit ual e a poporu lu i român pe ter ltori lll
fostei Dacii, 1 979, 1 1 1 p., 6 lei.
R A D U POPA şi MONICA M Ă R G I NEAN U CÂ R S T O I U, i\Iărturli de civlli:zaJle mediel'alll
românească, 1 979, 1 63 p ., 28 lei.
E M I L IA DORUT I U BOILĂ, J\l l no r, \', 1 980 , 351 p., 35 Iei.
l nscripJi ile din S1•ythia
C. PREDA, Callatis. Necropola romano- bizanti 1ui, 1 980, 225 p ., 36 lei.
MA R I N CARC !UMARU, i\ledi ul neoyratlc ln pleistocenul s uperior şi cultlU'Ue paleolitice dlu
România, 1 980, 2 6 8 p ., 29 Iei.
I. I . R U S SU, I nscripţ i i le Daciei romane, 1 1 1/2, 1 980, 484 p ., 34 lei.
V. MIHĂ L LESCU B l H. L lBA La mounaie 1·omaine chez Ies Daces orlentaux, 1 980, 312 p.,
1 9,50 l e i.
1. 1. H U S SU, llileo- gep i în Imperiul roman, 1 98fÎ, 1 1 6 p., 8,75 lei.
U . BERC I U, Hnridl!va d ac i că, 1 981 , 289 p ., .:l4 lei.
ALEXA N D R U SUCEVEANU, Histria, V I, 1 982, 236 p., 38 lei.

M IRCEA L>. /II AT E l, EMIL l. EMANDI, Habitatul medle\•al' rural din Va l.ea lfoldo'7el şi din
Baz i n u l Şomuznlul J\Iare, 1 982, 1 95 p., 2 7 iei.
Fontes historiae llaco-Rornanae, 1 \1. Scriitori şi :ll'te bizanlioe. s ecolele I \' - X\', 1 983, 584 p.,
43 lei.
D. l\l. P I PP i D !, Inscri (l�lile din Scythia 1\Iinor, 1, 1 884 , 544 p., 71 lei.
Stud i i şi 1•ef'cetiil'i d e numismatică, \' J 1 1, 1 984, 161 p ., 2 1 lei.
lll i H A i SÂMPETRU Tropaeum Tl':t ia n i , 1 1, ll lo unmenl ele romane, 1 984, 1 98 p . , 2 6 Iei.
1 . T. IJHA GOMIR, Eneolllicul d i n sud- estul Ronuin l e i . As11ect11l c u l t ura l Stoicani-J\ldeni, 1 984,
1 84 p., 29 lei.
DA N G i l. TEODOR, C:l\,ili:i:apu l'omună la est de C:urpu!I în s ecolele \I - VII e .n. Aşezarea de
h1 Jlotoşana - Suceava, 1 984, 1 32 p., 1 4 i e i .
G H. BICI ! I H, Geto-dadi d in Muntenia, 1 9 84, 1 88 p., 25 lei . '
N. CONSTANTI NESCU, l : urteu de Al'!JeŞ (1 200 - 1400). Asupra începuturilor Ţăr i i Româneşti,
1 984 , 1 70 p.. 1 9„50 Ici.
Arheologia l\Iotdo\•ei , X, 1 98 4 , 136 p. , 2 2 , 50 lei
RM - ISSN 0039- 4009
SC l V A, tomul 36, nr. 3, Bucureşti, iulie- septembrie, 1 985, p. 1 8 1 - 276
I. P. Informaţia c. 1419 Lei 35.

00.sciva 36 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

00.sciva 36 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Redactor şef: SEBASTIAN MORINTZ

In ţară, revista se poate procura prin poştă, numai pe bazi. de abo­

Comenzile şi abonamentele din străinătate 5e primesc la

Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru

MIRCEA BABEŞ, Date arheologice şi istorice partea de nord-est a Dacici privind

MATERIALE ŞI CERCET,iRJ A.RHEOLOGJCE

D. FROTASE, Date noi despre ala I Tungrorum Frontoniana

BCCL-H :\lITREA, ':\!ciul, ofrandă lntr-uri mormlnt din secolul al VIII-lca . ·

oraşul Yid ele, jud. Teleorman . • . • . . . . . • • • . • • 238

Împlinirea a 150 ele ani ele la incqiuturilc In�tilutului

Dezbaterea ştiinţifică cu tema „"\şczări" fortifica le ge t o- d a ce (sec. Y I l.e .n. .)

al Secţiei orincluirii comunei p ri m i t iv e (Eugen Comşa)

I HADRIAN DAICOVICIU: (Radu Popa) . . . . . . . • • . . . . . • . • • • . 267

LIND.\ EL L IS , Teclmiques in ctrchaeology. A. Guicie to Llie Lileralure, 1920-11)80,

MIRCEA BABEŞ, ,\rchăologi�che unei historischl' A n ga bcn liber dus nordiisllicht

Dakicn. in elen Jc.tzten Jalirhundertcn vor cler Zeitwende. . . . . . . . . . . 183

J1JA. TERI A. UX E T RJ-."CIIERCJIES ARCIIfOLOGJ(JUES

HALASI GAI30R, EMODI IOAJ\:, Decouvrrte archeologique dans la grotte Izbucul

siles forlififs geto-daees (Vles.aY. n.e. - ier s.dc n.e. (Eugen

·.,:i; 1'" ,:ol!(ique ele la S�clion prehistoriqn<· (Eugen Comşa) . . 26fi

'_,J_�J I' TL5 REXDUS

:···�:-:Y . .'!r'!":.•!irril p ,. Tu:lalrllw"' - cenldr na rismimwla kaamil:a v Prtslav

DATE ARHEOliOGICE ŞI ISTORICE PHIYIND

În evoluţia deja îndelungată a cercetă.rilor defli('atc in l:(Jllltmia

reanu-Vulpe 1924, V. Pilr-rnn 1926, p. 65 urm.). Ele erau îni'it limitate

a,tit sub aspectul cantităţii de informaţfo, cit şi al exaetităţii, şi nu puteau

sub toate aspectele sale. _\�a se face că pînă la intcr>enţia ar1wologiei,

în ceea ce priveşte localizarea, cronologia, a pa r ten en ţa etnică şi earadrrul

formă sintetică. 1, se conturează în estul, mai i)recis în nord-estul Daciei,

urmitritri continuitatea �i evoluţja, specifică a cul t urii geto-dace a celei de-a

dintre Carpaţi şi :X i,;tru 3• Limitele cronologice au fost �i ele stabilite în

SC I V A, L 36, nr, 3, Bucureşti, iulic-septcmbr'ie, 1985, p , 183-214

]nceputul erei n o i , nu este justificată. nici de mărturiile l iterar e , nici <le

Primele descoperiri de tip J'-L au fost fiicute la P oiene.� ti în annl

mele '.!O mormin te de la Luka�evka, ::;i curînd după aceea, descoperirile

p. 111 - 12 4 ): K. Taekenberg (1962/6.3) şi D. A. :Macinski (1966). In

l:Jtirnii 1.) - 20 ani, eerceta,rea, intensivă a a �ez ărilor, dezvelirea, integrală

• : 1-.,�·L1-ulog'iee a.Ie ace:-,;tei lucr.lri.

···_;�::·,.,, repertoriului a.rheologic an fost lua.te în c onsiderare

_- -- _: - - � . nn 10(-:1 lită ţi cu DG puncte ele desc o perire ( sta d iu l

·: ''�'''·' •"·ltif·P lle inventar), iar 16 sînt clep ozit e imu

:.>; .. . lJi1! c„lr 11S a::;ez<ll'i menţionat(', 4-3 au fo st

";-_llli<li e<:a ::!fi într-o mă�urii io;atil'ifăeătoa.re.

1. Ht1�11indirc·a a�;czări!or: a - n�f'z;·iri 1'-T. c:t·�·tc·îatc prin s{ip;\lnri; h - a�e­

8 Şo:·oga;i. f} TirpC'�tL l<J Br{111c�li. 11 Gorr1::::n,-:-t, 12 I(rugHk� 13 LnknşcYka ll,

i-� �.okol, 1:> Bt;it'eni. 11: Cuc1.rt""�nL _; Gl�Yănc�U, 18 Zvoriştea).

(fig. :l;'l, :J, :l-11, 3/1-2,4: .fi/1-2;

. • . _,:,._. �dn-;lacă „clasică". '.fatcrialul aulohlon

.- Bor!li' propl!lll' �i H. Popovici, Cerc Ist la�i, 1:2-1:1, 1(181-1982,

1969) sau „ căţeii de.vatră" de la Boroseşti şi Ghelăieşti (l\I. Babeş, V. Mihă­

rlg. 2. Răsplndirea descoperirilor funernre: a - necropole l'-L : b - mormintl'

5 Satu :r�ou, 6 Sipoteni, 7 1{rugHk, 8 GrinCuk, !} GltlYtineştL !O Ionnşcni).

(H. Vulpe 1053: M. Babeş şi colab. 1980); Borosesti,

.H1ilH!ieşli,j11d. 1'a.�lui, descoperiri inl.implăloarc: un mormllll publicat de D. Gh_ Teodor (1!:!57)

III - VI). Drept capac e au servit, aproape fără excepţie, străchinile

s-au descoperit la B o ros eşt i (în 93 morminte) �i fragmentt- de Yase grosiere,

tarul mormintelor de tip P--L se com1mne din obiect e de port şi podoabă

ventar variază de la o neeropoH\, la alta:· la Boroseşti ele reprezintă f>7 %

din total, la Poieneşti cca 70 ��' iar la Lukaşevka 90 %-

de urnă - Urnenlrnr.z s-a, găsit, exceptînd mormintul ;)61 de la Poieneşti,

şi mărgelele la Lukaşevka), structura inventarului arată că purtătorii

culturiiP-J„ practicau anumite reguli generale de port şi de ritual funerar.

In ţară, revista se poate procura prin poştă, numai pe bazi. de abo

1. Ht1�11indirc·a a�;czări!or: a - n�f'z;·iri 1'-T. c:t·�·tc·îatc prin s{ip;\lnri; h - a�e

1969) sau „ căţeii de.vatră" de la Boroseşti şi Ghelăieşti (l\I. Babeş, V. Mihă

Bucurr şt i . 1906, p . 16 - 1 9 ; i d e m , Apulum, 1 2 , H J 74 , p. 1 34 - 1 58 (De fapt, d a te fiind dc scopc

în formă de coroană - Kronenhalsringe, care în întregul lor spaţiu de răs

dificile, datorită, aspectului lor în general unita.r �i lipsei de situaţii strati

grafice relevante. Cu toate ace,;te�t. c redem că putem porni de la separa

privite ca reprezentante ale un e i culturi constituite în tot al i ta tea ::;i stri.1c

n-�rriit < 1 a ,p·niu' u · �H·m,rnic i n :-;pa t i 11l est

delimit a t e . D i mput1·i'd. �1n·m cl r. ·p t ul ,-:1 pre..;upunem 6i mi o;; c c"trile migra.

re�atiY tÎI'.zii din aşezări (ex. G-heliiie�ti) , precum ş� de .· 1'Ucce8iunea tipo

bastarnilor. Cercetătorii rom:llli (�f. Ba bl'� HI 7"0 b ; V. Dupoi 1 971 ; S. Teo