Hallstatt (1200/1100-450/300)-cronologie

 Hallstatt=necropola de mari dimensiuni din

Austria -2000 morminte-datata 800-400 i.e.n.
 Hildebrand-1874 a impartit epoca fierului in
Hallstatt si Latene (prima si a doua varsta a
fierului)
 Periodizarea lui Paul Reinecke: A, B, C, D
 Periodizarea tripartita: timpuriu (1200/1100-
800), mijlociu: 800-650; tarziu 650-450/300
 Ceramica
 Este de culoare negra la exterior (adesea rosie in
interior), lustruita, cu luciu metalic, decorata fie cu
caneluri, fie imprimata
 Este de buna calitate, cu foarte multe protuberante cu
rol decorativ
 Ceramica hallstattiana continua traditii Cruceni- Belegis si
Otomani (culturi care au folosit canelura la sfarsitul
epocii bronzului)
 Practic, in Ha timpuriu, se constata existenta a doua
mari blocuri culturale in Romania: blocul cu ceramica
canelata (in jumatatea vestica) si blocul cu ceramica
imprimata (in jumatatea estica). Incepand cu Ha
mijlociu, canelura se extinde si spre est, unele culturi
folosind ambele tehnici de decorare pe acelasi vas
(Basarabi, Babadag)
 Culturi hallstattiene
 Complexul Gava-Holyhradi-in Ungaria si Ucraina
 In Romania: Gava-Lapus, Gava-Medias si Gava
Reci (3 faze ale aceleasi culturi. Initial gasim
cultura doar in NV Romaniei, ulterior acopera
toata Transilvania- preia traditii Suciu de Sus-cer.
canelata
 Bobda-Susani-in vestul Romaniei (Banat)- preia
traditii Cruceni-Belegis-cer. camelata
 Grupul Vartop-Hinova-S. Banatului si Oltenia
 Grupul Granicesti-nordul Moldovei-cer canelata
 Culturi hallstattiene
 Grupurile Cozia si Brad -in Moldova-cer.imprimata
 Grupul Tamaoani-S. Moldovei-cer.imprimata
 Cultura Babadag in Dobrogea-initial cu cer. imprimata,
ulterior foloseste si canelura-ocupa intreg hallstattul
 Grupul Chitila-Meri –in Muntenia
 Cultura Psenicevo-Bulgaria-cer.imprimata
 Cultura Saharna-Solonceni-Basarabia- cer. Imprimata
 Cultura Basarabi-in Ha mijlociu- ocupa cea mai mare
parte a Romaniei-proces de uniformizare culturala
 Cultura Ferigile-Barsesti-Ha tarziu- zona subcarpatica a
romaniei
 Grupul Ciumbrud-SE Transilvaniei-grup intrusiv de
coloratura estica
Cultura Gava-urna
Vas canelat hallstattian
Vas cultura Basarabi
Ceramica imprimata cultura Basarabi
Vas-cultura Basarabi
Cultura Basarabi
 Metalurgia bronzului in Ha

 Continua tipologic piesele tipice epocii bronzului, Ha A este perioada

de maxima inflorire a metalurgiei bronzului
 Se cunosc depozite de bronzuri cu mii de piese; Uioara (5800 de
piese, 1100 kg), Spalnaca, Gusterita
 Apar primele arme defensive din bronz: scutul, coiful-Ha timpuriu
 Apare fibula (pe la 1200)- are si rol functional si decorativ
 Apar vasele din bronz: situla, cazane semisferice cu atase
cruciforme, vase de tip Kirkendrup
 Se diversifica ca tipurile de spade: spada cu antene, spada cu cupa
la maner
 Treptat, incepand cu sec. 8-7 i.e.n. piesele din bronz se inlocuiesc cu
cele din fier, in Ha C se mai fac din bronz doar podoabe si piese de
harnasament
Coif de la Vace
Cazan cu atase cruciforme
Situla din bronz-Vace
Detaliu –situla de la Vace
Situla Vace
Situla din bronz
Situla din bronz
Vas de tip Kirkendrup
 Tipuri de fibule
 Cel mai simplu tip: fibula in forma de
arcus de vioara
 Fibula passementerie
 Fibula in forma ochelari
 Fibule de tip Glasinac si Donja Doljna
Fibula in forma de ochelari
Fibula arcus de vioara
Fibula passementerie
Fibula in forma de ochelari
 Metalurgia fierului
 În sec. 13-12 apar primele piese din fier. Cele mai vechi
dintre ele sunt:
 1. un celt din fier descoperit în necropola de la Lapus,
databil în sec. 13
 2. un mâner de cutit descoperit în depozitul de la
Rozavlea III, în Maramures- sec. 13.
 3. o spada de fier din Banat, localitate necunoscuta.
 4. o bratara de fier, descoperita în necropola de la
Bobda, din Banat.
 5. un pumnal de bronz cu miez de fier descoperit la
Tirol, în Banat.
 6. un ac de bronz cu miez de fier descoperit în Banat.
 7. Un cu it de fier de la C ua -Satu Mare
 Continuare metalurgia fierului
 Cele mai vechi piese apar in nanat si Maramures,
acolo unde sapare si cea mai timpurie ceramica
canelata
 Primele piese sunt de import, probabil venite din
Europa centrala
 Metalurgia fierului se dezvolta initial in Regatul
Hittit-sec. 14-12. Ea se raspandeste pe spatii
largi doar dupa caderea Regatului Hittit
 Parvan a legat aparitia metalurgiei fierului in
romania de o patrundere cimeriana
 Mealurgia fierului in Romania se practica cu
siguranta incepand din sec. 9
 Dovezi ale practicarii metalurgiei
fierului
 Tumulul de la Susani- o bucata de zgura de fier-
sec. 12-singura descoperire timpurie, dar
contextul descoperirii este neclar
 Cernatu-atelier-descoperire sigura-bare de fier,
lingura de turnare, zgura, obiecte din fier si
bronz-sec. 9 i.e.n.
 Dervent-arie Babadag-cuptor de redus minereul
de fier
 Asezarea de la Babadag-strat-faza II-zgura de
fier
 Metalurgia fierului
 Se raspandeste greu caci este complicat procesul tehnologic,
reducerea are nevoie de temperaturi inalte-1500 grade
 Zona Romaniei dispune de resurse bogate de minereu: Baia de Fier
(Oltenia), Altin Tepe(Dobrogea), Banat, SE Transilvaviei (Balan)
 Minereuri: magnetit, hematit, limonit, siderit, calcopirita
 La reducere se foloseste mangal si ca fondanti piatra de var sau
zgura
 Zgura se lichefiaza la1030 de grade, fierul la 1200-1300 grade.
Temperaturile obtinute in cuptoare nu prea ating 1500 de grade,
drept pentru care randamentul este redus
 Fierul era prelucrat prin forjare si martelare (incalzire in vetre si
ciocanire)
 Fierul s-a impus in fata bronzului pentru ca minereul era disponibil
peste tot in Europa (cositorul era mult prea rar)
 Obiectele din fier prezinta marele avantaj ca pot fi reparate, cele din
bronz trebuiau sa fie retopite
 Religie
 Culte uraniene, solare
 Se pastreaza aceleasi simboluri ca si in
epoca bronzului: pasarea de apa, roata,
carul, cercul, spirala
 Sunt foarte raspandite cazanele de cult din
metal, prevazute cu roti si pasari de apa
Cazanul de la Orastie
Cazanul de la Bujoru
Cazanul de la Glasinac
Cazan din Europa Centrala