6

ARHIVA MESANA
, ISTORICA-CULTURALA

CUPRINSUL: :

Virgil : Din zilele de sbucium .

ale anilor 1848-1849 . . Pag

Francisc Ulrich : 0 excursiune la mi-

nele de aur din rnun(ii ai
Ardealului
.

. .. 16 .

Vasile Bichigean : Un capitol din

Românilor Sasii din '

Bistrifa . .
. . . 31
lulian Martian : Acte documente , 58
. Contribu(ii la viata activitatea lui
George Cosbuc 74
Comunicdri: -

- loan : Amintiri despre Auntie

Severu. Mureianu : Doud scrisori
ale vicarului Macedon Pop Jacob ,
Mure.sianu. I. Corbu : Cetälele. Pamfil
Grapini : Zimbrul rodneni 85
Bibliografie 93

Redactia, administratia directia revistei:

ARHIVA liceul Oh. Cosbuc

1926
www.dacoromanica.ro
 ÄRHIVA SOME$ANÄ
REVISTÄ ISTORICA-CULTURALA

Nr. 6

Din zilele de sbucium ale anilor

1848-1849

VIRGIL

In continuarea celor publicate in Nr. 3 al acestei reviste

sub titlul Pagini memorabile din 1848«, accentuez cä
dupá a doua adunare a gränicerilor näsäudeni tinutä in 13 14
Septemvrie 1848 au pornit in tinutul nostru miscärile pregAti-
rile mai vii agitate de apärare atac impotriva rebelilor
ghiari, despre cari se acum sigurantä, cá vor sä
invadeze teritorul regimentului. se Infuriarä la primirea
*tirii cä din propria initiativä la indrumärile primite
din Viena Sibiu, locotenent-colonelul Urban toate rnäsurile
ca sA intentie dusmänoasä a revolutionarilor,
dupä putintä sä colaboreze din acest colt de tarA cu celelalte
putine trupe ardelene rämase credincioase casei domnitoare. PA-
sirea rezolutä a energicului comandant avu un
efect uirnitor Maghiarii observau cu spaimä cä in
spatele se ridia deodatä un protivnic de care vor trebui sä
tinä seamä, iar din Nordul Ardealului privind cu
dere cu mare nädejde la actiunea pornitä din granita somesanä,
veneau duiumu la Näsäud sä jure credintä impäratului.

www.dacoromanica.ro
 In neste adnotäri la istoria regimentului nostru, publicate in
Transilvania" Nr. din la acest remarcabil
se spune cd veneau din depärtäri,
merindele la aci puneau pe steag
cvartirului gärzii,' in fata lui Urban, a auditorului (judecä-
torului militar) pi a adiulantului ; dupe priMirea unei confir-
märi plecau Ca la dintre acestia tineri
voinici, la rugarea nrolati incvartirati prin Näsä-ud,
Salva pi Rebrisoara unde, de-a lua solda ci träind merinde
proprie de-acasä, au primit instructie subofiteri
bätrâni, mai târziu au luat parte la luptele contra rebelilor.
La cele ce se petreceau atunci in Näsäud afläm interesante
reflexiuni brosura ..Der feldzug des Revolutionskrieges
in Siebenbürgen in den Jahren 1848 und 1849, von einem
reichischen Veteranen." Autorul anonirn
a fost generalul conte
- care, cum am aflat,
Nobili, eful statului major al trupelor
de sub comanda principelui Windisch-Graetz - privitor la
din Septemvrie ale granicerilor nostri precum la mäsurile
luate de Urban altele zice :
Dacä autoritatea militarn supremä din ar fi dat ascultare
rilor dela sau cel putin ar fi fäcut demersul corespunzAtor spre a
trupa (regimentul näsäudean), deoarece de nici-o se
putea prevedea ce are sä urmeze dupä cari desveleau
Malta trädare poftele de separatie ale maghiar; -
corpul de armata ardelean s'ar fi aflat cu totul in altá situatie in momentul
când rebelii la lawn TrasilVania ar avea o altä istorie.
Poporatiunea ardeleann credincioasä, Sasii salutá cu entusiasm
acel act, nu mai putin brave care amintitul protocol vedeau
realizatä declaratia de rnult doritä. Numele lui Urban la fiecare ocazie era
rostit insufletire. Mai mult ca 40.000 Români alergará toate tinuturile
la Näsäud spre a depune in mânile locotenent-colonelului Urban
de credintá atre impäratul domnitorul legal, se sä fie accep-
tati la arma spre a putea lupin pentru apárarea monarhiei. In
fata din Násäud, care devenise pentru Ardeal o a Croatie,
partidul revolutionar stetea Cu totul consternat. Nici un ziar maghiar nu
cuteza publice ceva in chestie, in protocolul gränicerilor era
testabil expus registrul päcatelor ministerului maghiar al partidului
Baronul Vay (comisarul ministerului maghiar) adresa comandei generale
(Sibiu) o notä minantä, In care ii ordinä sá forteze pe Urban la ascultqre
fats de ministerul maghiar, comanda - promise SI

www.dacoromanica.ro
 neasca. Mai baronul Vay dete ordin de arestare impotriva lui Urban,
camera deputatilor ziarul inaghiar Ellenôr" merserä mai departe,
publicand un premiu prentru capul aceluia.
Dar latá ce ne spune despre intamplärile acelor zile cäpi-
fanul-auditor (Schottl) scrisorile rämase dupä :

in 1848 revolutia Ungaria asupra Ardealuld,

functionarii comitatensi rebeli recrutau tineretul romAn spre augu-
menta armata, la cercul regimentului granicer a
venit teatrul unor deosebite In fiecare zi orb curgeau cornu-
nele din cele ale terii spre manifesta credinta cAtre
domnitor prin pe steagul pune tineretul la dispo-
zitia armatei imperiale. Atunci subsemnatul se supuse cea mai mare grabá
ordinului locotenent-colonelului Urban ca sA intervin la recrutäri la luarea
jurAmAntului la steag. Cam o comune ardelene au fost jurate in modul
acesta pe steagul imperial In prezenta subsemnatului in limp de luni,
fiecare comunä a primit o confirmare. Toate acestea le-am
chiar fAr' de-a incredinta lucehrile auditorului mai loco-
tenentului Rosenbaum. Confirmärile despre depus, semnale de
maiorul Clococean, de adiutantul regimentului locotenentul Domide de
provezute sigilul regimentului comunelor, la
intoarcerea satenilor acasä in cele mai multe cazuri le-au fost luate de cAtre
oficiantii comitatensi ori alte persoane influente. Multi dintre purtatorii con-
firmärilor au fost maltratati chiar pedepsiti moarte, satele ca de
pildb Borsa din comitatul vecin al Maramuresului, au fost incendiate,
-membri comisiunei, cari au semnat certificatele, au fost incarcati tot felul
de insulte amenintari, declarati ca de patrie insemnati de
cAtre partidul maghiar pe lista cari aveau sA-i sirntä räsbunarea.
subsemnatul de auditor nu aveam datorinta sA intervin la
depunerea din partea grupurilor de cari alergau
din toate tinuturile; impresia moralá ce obisnueste so facA prezenta
auditorului la un act atát de särbAtoresc, maicuseama la poporul romanesc,
am conlucrat in mod pentru de-a sprijini actiunea de
a locotenent-colonelului Urban. Pe granicerii cari priveau oarecare
grijorare de in sediul cA are sA-i
urmeze razbunarea Maghiarilor, i-am convins despre legalitatea despre
necesitatea inevitabila a actului solemn. In caz dacA eram prins, sigur n'aveam
AC astept la o
Tot la acest act, adiutantul-locotenent Pantilimotz
Domide raport adresat comandei generale din Sibiu zice
urmAtoarele:
anul 1848 In Ardeal ajuns culmea
tionarii corritatensi rebeli recrutau tineretul spre augumenta armata,
provinciale din cele mai departate tinuturi zilnic fiecare otä

www.dacoromanica.ro
4

curgeau spre Násäud pentru de a-si manifesta credinta afire casa domnitoare
prin pe steag. Atunci locotenent-colonelul Urban a instituit o comisie
compusä alternativ din maiorii Clococean Hatfaludi, apoi cäpitanul-auditor
$otel subsemnatul calitate de adiutant al regimentului, In fata cärora
comunele depuneau jurärnânt pe stindardul apoi exträda o
confirmare semnatä de auditor pi provezutä cu sigilul regimentului. Circuland
aceste confirmäri prin jumätate tara, membri comisiei au fost notati de par-
tidul magbiar, pi caz darn erau prinsi, - ceeace pe atunci usor era
posibil, - aveau se astepte sigur la rea soartä.
Intraceea Urban trimitea in toate detasamente de
gräniceri volintiri pentru apärarea Românilor din
pi in-
vecinate de gärzile maghiare, la Borsa in Mara-
mures, la Dobâca a., in Bistrita garni-
zoanä o companie sub comanda Teodor Arsenti. Cam
pe la lui Septemvrie Urban fu necesitat sä piece
cu batalionul concentrat Näsäud, spre Mocod, de unde
amenintând pe colonelul maghiar Carol Dobay iesit cu trupele
sale din Cluj spre Dej contra Românilor, sä se retragâ. lar
la inceputul lui Octomvrie se ridieä pi de capi-
tanul Wilhelm Binder pi locotenentul al treilea bata-
lion gränicer, in W Octomvrie Urban primi ordinul sä
piece pentru ocuparea pi apârarea Reghinului säsesc, amenintat de
hordele säcuesti ale faimosului Berzenczey.
Expeditia precum pi amänuntele luptelor ce
istoriei militare, deci nu pot infra in cadrul celor expuse
aci. E necesar sä se mentioneze faptele mai importante
cum pi pe cari Urban afla cu cale sä le ia pentru
apärarea teritorului regimentului nostru, care evacuat aproape
complect de trupe era acum din toate laturile amenintat de rebelii
magbiari.
de plecare spre Reghin Urban predete comanda
districtului militar locotenent-colonelului pensionar Francise Rei-
finger atasându-i ca pe locotenentul Pantilimon Domide.
Totodatä urmätoarele dispozitii : Pe cäpitanul pensionar
trimise cu o companie de rezervä la Mocod spre-a
intâmpina un eventual atac dinspre Dej pi Cluj; iar pe sublocote-
nentul pensionar Grigore Mikailas, la Coci pi Sintereag spre-a
observa drumul catre Bistrita. La dispuse pe sublocotenentul

www.dacoromanica.ro
 5

pensionar Atanasie Mof-Dâmbal sá stea impotriva rebelilor

Alexandru Teleki Nicolae Katona cari cu gärzile amenintau
dinspre Baia-Mare. In fine pe locotenentul George Peicici,
batalionul I aflätor Ungaria, trimise pluton
la Romuli ca sä observe misarile revolutionarilor in
Aceasta era situatia generals regiment, când iamb ce i-se
raporteazd in 25 Octornvrie din Näsäud Gazetei Transilvaniei"
despre Inlâmpläri din imediata apropiere a teritorului gräniceresc:
Groful care a fost maior, iar acum se aflä in pensie, poftit
in zilele trecute de cätre dregMorii comitatului, a luat in Dej vr'o 200
gardisti maghiari sine, sub pretext pe proprietari de potentiile
(atrocitätile) táranilor, ei aprinzand din sat in sat. In
Dobric, din cauza cá sätenii prädarä curtea pe vr'o n aduserä
gati aici, numitul grof volintirii sái aprinse vr'o 7 case dupäce räpi mai
multe vite (schingiui) pe oameni modul eel mai barbar, mai pe
urmá comandá foc asupra Furia cea mare la malitie aduse,
cärtile bisericesti evanghelia o fácurá bucäti. Militarii
stri dela al 3-lea batalion ce se stationat Mocod, aproape de Dej,
auzind de toate acestea, vr'o 80 sau 90 sub conducerea sublocotenentului
au pornit in contra cuget de a-i dezarma. la Be-
clean, militarii incunjurará satul silirá pe Maghiari pe conducä-
torul a depune armele a-se da in 24 Octombrie au fost
condusi, un car de pusci, säbii pistoale, cu mare triumf
la Näsäud unde se aflä astázi 'arestati. E de tnsemnat cá unii din
ghiari, eroi cum se numesc d-lor, umpluserá puscile de-a 'ndáratele, adia
glontul de plumb pe urmä praful de puscä. Ar fi putut tot pusca.
Cu mare nevoie le pot curäti militarii nostri. Aci vine in minte un vers
din matsul Horia, unde zice : Domnii de spaima cea mare, se aruna
toti cälare, vor sä scape la larg, cu caii legati de gard."
Colonelul Urban se allá de 2 la Reghin, unde cu gloata
satele cari aid juraserá credintä impäratului, din cari a asentat
2 regimente.
Mai multi ca o sutá mii au jurat aid In Násäud; venit'au dela
din
In scurt se asteaptá o lovire hotäritoare ai nostri Säcui.
Sosind lui Noemvrie din din-
spre trupe du§mane, locotenent-
spre
Reininger ca toti gränicerii aflätori acasä
sä gräbeascd Mira intâmpinarea Imediat plea o
in unte cu cdpitanii loan Mihailap Mihail Gallovici,
Anton hi

www.dacoromanica.ro
6

bätu respinse pe volintirii maghiari comandaji de maiorul

Peterfi.
Tot in acel timp Urban isprävise misiunea la Reghin
- dupäce cu ajutorul generalului austriac Gedeon rebelii
bätuti la - primi ordin generalul Puchner
cu celelalte la Cluj. Indatä dupä
ocuparea Clujului fu nevoit sä cu trupele sale de pe
linia Dej-Cluj o diversiune spre Baia-Mare impotriva rebelilor
cari intenjionau sä-1 atace in coaste, s'o apuce apoi spre
säud Bistrila. Dupäce pe acestia,
Urban publid o proclamajie care rezumat continea urmätoarele:
In situatia sa el n'are dreptul sä einitä proclamári, dar se simte
datorat ca trupele ce-i sunt subordonate sa capät räs-
boiului civil, domniei teroriste a rehelilor maghiari, deprädäritor despoieli-
-bttut pe dusmani, conducätorii fricosi ai acestora : Katona
Teleki au apucat la cu tiitoarele läsându-si turma singur.1, pe
bolnavi i-au fräteste. in. fuga
comiserá omoruri, 32 Români ; dimpotrivá el, Urban,
Dej, unde femeile turbate puscau din ferestre asupra
a crutat orasul de foc S'au aflat scrisori de-
ale functionarilor maghiari, care se ordonä sub pedeapsä moarte sä fie
prinsi toti Românii cari au jurat Näsäud credintä monarhului. In
Urban someazá satele rebele sä nu se impotriveaseä, sä ridice steag
alb, si se supunä predea armele, Incheie
declaratia cá pentru fiecare care fi ori torturat din
pricina cd ri-a credinfa el va doi
Maghiari; iar pe Români avertizeazA sä nu maltrateze omoarä pe pri-
sä respecteze ordinele

Multele alarmante despre incercári de atac amenin-

täri de tot felul tineau in continuä agitatie populajia districtului
nostru, maicuseamä din al treilea
format trebuia sá piece diverse direcjii. Asifel in cursul
lunei Decemvrie, afará de populajia ruralá, in nu se aflau
in numai soldati cari servicii la
gardá prin cancelarii, apoi funcjionarii regimentului,
elevii militare câjiva sedentari ori pensionad.
Deci nu e mirare cä familiile ofiterilor soldajilor depärtali pre-
populajia a districtului träiau zile agitate pline
de griji.

www.dacoromanica.ro
 7

latá ce ne spune amintitul auditor despre cele ce

se petreceau atunci in Näsäud
Dupäce locotenent-colonelul Urban plecá din sediul stabului, unde rä-
mase comandant locotenent-colonelul pensionar bolnávicios Reininger, urma
räscoalei pornite in cercul regimentului de cátre poporul care In toate
daraverile sale auta aci sfat scut, subsemnatul am fost asaltat din toate
laturile cu reclamatii. täranii cari puneau jnrâmântul Nä-
säud astfel denegau ascultarea cu superiorii din comitate, priveau
mimai judecMoria regimentului ca for competent judiciar. Deci
permiteau circumstantele, trebuia sá rezolv singur toate plänsorile, loco-
tenentul-auditor Rosenbaum plecase cu Urban, cancelaria, adicá
ca subofiteri se aläturará la acela. Mai departe in orá
adusi de militieni numerosi prizonieri politici cu cari, lipsa ori-
arei era de observat precautie mare De bunä
voie luat asupra-mi povara unde numai mi-se da prilej,
Incurajam pe Români la perzeverantä supunere fatä cu domnitorul
Apoi cu ocazia alarmelor la repetita apropiTre a dusmanului nu eram din
urmá care se prezenta pentru eventuala apärare a localitátii golite cu totul
de militie, chiar am provezut cu propriile arme pe câtiva tineri destoinici,
cu cati m'am aläturat la ceilalti apärätori. Mai rnult, am primit cu
bucurie propozitia unor comune ca fruntea sä sprijinesc pe Urban In
Bistrita ; dar efectuarea acestei intentii, precum a planului conceput de
mine de maiorul Betzmann de-a in actiune pe propria räspundere cu
o trupä de volintiri ai regimentului adunati spre acest scop, a fost
interzisä in modul cel mai strict, pe motiv de serviciu, de atre locotenent-
colonelul Reininger.

Spre sfâ'§.tul lui Decemvrie necesitate trupele

te§ti sä se dinaintea numärului covârsitor al rebelilor, Ur-
ban - care inteaceea
jului spie Bistrita ;
fu numit colonel - plecä din
Binder - care cu partea cea
Clu-

mai mare a batalionului Ill non format il

spre Baia-Mare Cluj
in teritorul regimentului.
- ordonä apere la Mocod
expeditiile

de coloana comar,datä de colo-

nelul rebel Ritzko, hi 28 Decemvrie Urban sosi Bistrita ; iar
29, nurnai de câtiva ofiteri, pled la Näsäud spre a-se
convinge despre stärile de ad, dete unele ordine,
toarse la Bistrita. se vede Urban prevedea ce are
sä urmeze, cäci in 30 familia din chiar
când se semnala cá trupele gränicere

www.dacoromanica.ro
 La aceste ve$ti ingrijitoare in Näsäud se o mare
In 31 Decemvrie dimineata, cum spune locotenentul Domide in
memoriul se anuntarä la raportul regirnentului : vicarul Ma-
cedon Pop, Moise Panga, maiorii Vasile
Velican Ehrenreich Betzmann, locotenentul dela contabilitate
Ignat Gergely, strblocotenentii loan Anton pi Grigore
Mihailas, furierul Vasile Näscut. Ace$tia pe locotenent-
colonelul Reininger sä permitä st se rechizitioneze 100 care din
satele Dumitra, Cepan Terpiu, ca la caz dacá dusrnanii
ar näväli in localitate, familiile intelectualilor precum banii
gimentului, obiectele de valoare de prin magazii cancelarii,
proviziile alte lucruri pretioase st poatä fi devreme
transportate in la Bucovina. Atunci bátrânul bolnävi-
ciosul cornandant interimar le ráspunse mânios sä n'aib
deoarece trecAtoarea dela Piatra-Mocod este o invin-
cibilä, sä nu fact multä vorbä, prin ceeace numai se nelini-
$tesc spiritele.
Dar se altfel de credea nädäjduia naivul
comandant. In 2 Ianuarie 1849 rebelii condu$i de Ritzko
inaintarä de atre Beclean atacarä pe grtniceri, cari dupä o
luptä de opt ore au fost nevoiti sä se retragä, maicusearnä
din lipsa de munitii. In 2 lanuarie dupä masä grupurile de
grániceri in retragere sosirá in Näsäud, de unde toti locui-
cu mic cu mare se refugiau care Martori oculari
spun cä era un välmä$ag Gränicerii istoviti de lupte
treceau in cete räslete prin localitate, cu ei
cau care incärcate cu sotiile copii altor intelectuali,
cari abia apucau ia ducä sine lucrurile cele mai tie-
cesare. Nefiind lost care suficiente, multi o apucará pe jos, pe
un ger cumplit, peste dealuri pe drumul ce duce pe in
sus. Intre erau särmanii elevi ai institutului militar, in-
vätätorii, furierii multi alti functionari ai regimentului. Ofiterii
batalionului intre cari cApitanii Binder, Carol
Kohl, sublocotenentul Silvestru Torni, medicul regimentului Guido
Nagy a., steterä pânä spre Näsäud, iar atunci auzind
et rebelii se apropie de localitate - cu sine cassa
regimentului unele mai importante -
www.dacoromanica.ro
tinii ofiteri aflátori de mai 'nainte in
spre a trece muntii pi a-se alätura la trupa lui Urban
care se reträgea din Bucovina. In Näsäud, de
sáteni, nu decât ofiterii bolnavi pi : loco-
tenent-colonelul Reininger, maiorul Hatfaludi furierul Hoes ler.
In 2 lanuarie 1849 seara honvezii in frunte cdpitanul
baron Banffy Näsäud, pi deoarece din partea comandei
interimare a regimentului nostru nu se mäsuri preventive,
in mânile rebelilor tot ce nu se transportase la timp din
cancelarii.
pi altele läsate multele pi pre-
tioasele acte pi documente arhiva regimentului,
aceste apoi au fost total distruse, nu pot fi
pi reconstruite niciodatd. aproape intelec-
tuali pi econorni, refugiatä, honvezii forta in case, spär-
pi ferestre spre a-se adäposti pi a alimente.
zile rebelii spre Bistrita, iar locuitorii
din Näsäud satele vecine, un frig ingrozitor,
pe la casele Intoarserd familiile ofiterilor, subofiterilor pi
functionarilor, apoi - cu exceptia celor ce se aldturarä la coloana
cdpitanului Binder plecatá spre Bucovina - pi unii ofiteri mai
ca maiorii Clococean, Velican pi Adam Wurzer, locotenen-
tul Gergely pi sublocotenentul Anton. Tot atunci se :

carul Macedon Pop, invätätorul Panga pi capelanul tefan

Wiski, care cu de constructii loan Goldschmidt
se ascunsese intr'o pädure din apropiere.
câteva din nou veni din Bistrita o de hon-
vezi, tot stibt comanda cdpitanului Banffy, pi se stabil in
garnizoana Näsäud trimitând pi pe sate grupuri mici de in-
surgenti.
La inceput honvezii se purtau omenos fatá locuitorii
mâni, pi exceptia singuratice incercäri de violentä apoi
a supärätoarelor rechizitionäri fortate, pärea doresc sä
increderea poporatiunii. Mai ales ofiterii se arätau gentili pi
prevenitori. Ca urmdtorul caz: Murind 22 lanuarie in
Násäud octogenarul maior gränicer Wurzer din pricina
celii acute atrase prilejul fugii din 2 lanuarie, corpul ofiterilor
maghiari imediat se prezent la familia decedatului pi-pi

www.dacoromanica.ro
10

coridoleanta la trecerea din a din rdsboaiele cu

Napoleon, la dete toate onorurile militare.
un exernplu: In sta pi fawilia Leon Pop
care in batalionului I grAniceresc plecase in 1818 la Un-
La rebelii se apropie, sotia pi fiicele maiornlui
daub pialte obiecte mai pretioase pi le
trimiserA la Zagra, credinta aeolo vor fi in la prie-
tena sotia sublocotenentului Atanasie
in Zagra un detasament de rebeli, trimis anume sb-I
pe acel ofiter romän, duse cu sine la pe
i lAzile familia maiorului Pop
despre cele una fiicele sale co numele Matilda,
o a ei, merse la Bistrita colone-
lului Ritzko incidentul. Acesta imediat le dete femeilor un
pasaport de liber parcurs, le puse la dispozitie o pi
unui ofiter le la le predea
Acolo ele nunumai ci le pi succese sp libereze
din prinsoare pe prietena sotia lui Mot-Dämbul.
Dar vedeni acum extract câleva ordine publicate po-
poratiunii din de comandantii rebelilor.
In 14 colonelul din lasa se
blice o proclamatie" cu acest continut :

lmpotriva libertätii prin cari unesc ca pe frati egal

toate natiunile semintiile din Ungaria pi Transilvania, a pornit
prin intrigi revolta poportilui care tinde nunumai la nimicirea
bilimii ci a natiuni maghiare, dovedesc jafurile, omorurile pi in-
cendierile comise Armata maghiarä a venit sä acest
orbit pi temerar popor, pedepseascä pe räsvrätitii blestemati, dupä risi-
pirea dusmanului a cuprins districtul Bistrita-Näsäud. Marinimia s'a
dovedit pi cáci brava armatä rnaghiarä n'a voit sä
räul cu ráu, ci a alungat pe dusmanul armat, iar pe oamenii
pi nevinovati i-a crutat. Näsäudul, cuibul tuturor pi räutätilor,
pi satele cari nu s'au Impotrivit, au crutate, chiar vinovatilor
garanteazä personalä, vor regreta faptele comise vor
toarce la calea legalä. Dar ca marinimia maghiará nu fie nesocotitä,
pänä la restabilirea ordinii se impun urmätoarele :
L locuitorii districtului sunt supusi legilor martiale.
2. Armele de fel au fie predate in timp de 24 ore autoritätilor
locale transportate la

www.dacoromanica.ro
 3. Localitatea care face du$manul, va fi devastatA
'ndurare.
4. Celce va trada intentie rea statul maghiar, va fi tratat con-
form legilor marliale.
5. Functionarii publici au continue fidelitate punctualitate
activitatea, cAci la caz vor fi destituiti pedepsiti.
15 lanuarie cApitanul baron Banffy adreseazA din Näsäud
satelor regimentului valah gräniceresc desfiintat" urmätorul
ordin :
pain vitejia armatei granita este desfiintatA,
deci fiecare cetätean poate gusta deplina libertate constitutionalA de
natiune ; se publice locuitorilor in fiecare Joie
vitele obiectele de spre SA nu cuteze nimeni se
depArteze din district de pasaport, cAci va fi privit ca de patrie
va fi pedepsit conform legilor martiale. Natiunea nu intentioneazA
asupreascA trateze despotic pe locuitori, ci le intinde
ca viitor toti fie la libertatea Preotim2a sA indrumeze
pe poporeni sA dela de pAnA acum sA nu-$i
iar ceice s'au in timp de 4 zile nu vor
vor fi priviti ca de patrie li-se vor distruge casele. Deci ar fi
bine ca prin prezenta sA-si cAstige increderea natiunii maghiare, care
sA colaboreze
Tot cäpitanul Bánffy ordonä 17 lanuatie acestea :
1. locuitor i-se impune sub grea denunte celei
mai apropiate autoritAti militare pe oricare dusman al natiunii maghiare.
2. SA se predea toate armele; iar celce va mai cuteza sA ia
mAni, va avea sA poarte consecintele. DacA locuitorii vor fi credinciosi, atunci
vor fi recunoscuti ca inaghiari, satelor li-se va ierta pedeapsa de
100.000 ce li-s'a impus.
3. In termin de 4 zile au sA : Comuna Zagra pe sublocote-
nentul Telciu pe subloc. Miron comuna NAsAud pe subloc. Mi-
; dimpotrivA aceste comune vor fi aprinse prefäcute in
4. pAnA acum locuitorilor ci sA se publice
cA viitor nu niai este ci, eluptat de natiunea
trebue priv.it ca proprietate pentru care sA se mai
presteze robote, servicii militare contributii. cetAtenii pot sA
liber de proprietatea singura conclitie sA se legilor maghiare
sA se poarte cinstit. Maghiarol nu oentru suprimarea ci pentru sus-
tinerea tuturor popoarelor locuitoare in Ungaria Transilvania,
osebire de religie. Preotii trei Dumineci consecutive sA
poporului acest ordin.
In cäpitanul rebel Bauer publicá satelor din districtul
bistritan 5i din Valea urmätoarele porunci ;

www.dacoromanica.ro
12

Armata maghiarä a venit sä nimiceascä puterea care a

lupte impotriva constitutionale. dumanul a fost alungat
din acest tinut al despotismului militar, comanda armatei maghiare
e§te pi ordonä acestea :
1. Fiecárui locuitor i-se garanteazA libertatea .siguranta personalá,
deci depártati dela casele sá in cel mai scürt timp, cáci
vor fi ca complici ai dumanului pi averile vor fi confiscate.
2, In termin de 4 zile sá fie exträdate toate armele, cáci dimpotivä
detentorii acelora precum fruntasii satelor respective vor fi tratati
form martiale.
3. Sa§ii au sprijinit armata la combaterea liber-
tátii a patriei, la rápiri, omoruri, la räsboiului civil pi anti-
national, pi au provezut pe dumani cu bani, arme pi alimente; deaceea
districtul Näsäudului au pläteascá ca pedeapsä in termin de
12 200.000 Apoi ambele districte au sä furniseze armatei maghiare
30 care cu 4 cai
4. tinutul Bistritii pentru fostul district militar al Näsäudului
sunt numiti cu putere discretionarä pi nelimitatä : loan Kontz, Sa-
muil Peck pi loan Weisz, cari vor de administrarea tinutului alimen-
tarea armatei maghiare.
5. Se impune tuturor dregätorilor pi meseria§ilor sä-§i continue acti-
vitatea.
6. Prisonierii politici vor fi liberati, iar ceice vor continua sá se opunä
vor fi ca prisonieri rebeli.
7. Fiecare preot fárá osebire de religie ori natiune are sá publice
acest ordin de opt ori poporului.
8. DregAtorii sub grea pedeapsá au sä prindá pe toti
instigatorii.
9. Fiecare e indatorat sá biletele bäncii maghiare
garantate In nominalä.
10. Contributiile obi§nuite vor fi administrate comisiei guverniale.
11. desfiintatä militia gránicerä, grániceri au sá
punä armele termin de 4 zile.
12. Toate ordinele publicate in numele guvernului militar austriac sunt
ilegale, ceice ascultá de ele vor fi supui legilor martiale.
In timpul acela Urban se retrase cu armata sa in Bucovina
acolo pânä in 5 Februarie, când intreprinse un atac izbitor
contra rebelilor aflátori in Borgo-Mureseni. atacul succese
avu un rezultat uimitor, generalul Malkowsky comandantul
trupelor din Bucovina ii dete lui Urban ajutor,
putu 13 Februarie prin pasul Bârgäului in Ardeal,
Maghiarii se atat din tinutul

www.dacoromanica.ro
 pi din al Näsäudului spre Dej. Ajungând in lad, Urban
tasá un batalion de infanterie pi 15 cáläreti la Näsäudul evacuat
de insurgenti, iar in 15 Februarie, in fruntea unei companii de
cordonasi pi a unui escadron de dragoni, el insupi fäcu un
de recunoa§tere la Näsäud, vizitä aci familiile ofiterilor, le
ajutoare in bani, pe toti dispuse
pania de cordon* la Mocod, intoarse la lad.
In 17 Februarie Urban trecu peste Bistrita pi spijinit de
coloana pe care o trimisese la Näsäud, trupele dusmane la
Crainimát Mägherus, le bätu complet, puse pe multä
pradá pi multi prizonieri. Intre acestia era pi cornandantul
rebelilor colonelul Ritzko, care greu ränit dupä douä zile
a pi murit pi a fost immormantat in Bistrita.
Trupele se retraserä peste Dej la Cluj, Urban
se postä in Bistrita de unde detasä o companie la Näsäud. In
Bistrita rämase el pini in 25 Februarie când, atacat de trupe
maghiare pornite dinspe la ordinul lui Malkowsky
trebui sä se retragä la Borgo-Joseni. Aci se aläturarä la el pi
desamentele din Näsäud pi Valea Sornesului, pi dupace mai sus-
tinu o luptá aprigä la Borgoprund, Urban fu nevoit sä treacä
in Bucovina.
Astfel rebelii din ocuparä Näsäudul, din care acum mai
multi, ei pi vicarul Macedon Pop, se refugiarä la Bucovina.
Conform cercetärilor pi rapoartelor fäcute mai târziu la ordinul
guvernului abstriac, pe teritorul regirnentului gräniceresc, ocupat
de rândul acesta in Intregime de Maghiari, au stat in vara
anului 1849 intre altii : In Näsäud un batalion de insurgenti in
frunte cu maiorul Ladislau pi locotenentul Miskolczy,
mai târziu cu cäpitanul Salansky ; in Telciu un detasament mai
mic cu locotenentul Potyo ; in Rodna alt detasament cu
locotenentul losif Pál. precum pi comunele din jurul ei
furä toate ocupate de trupe maghiare.
rebelii nu mai erau de pi pre-
venitori ; dar mai ales dupice s'au convins cä nu pot scoate de
pe comune sumele de bani impuse ca pedeapsä nici armele
nu li-se exträdau de atre graniceri, a-se purta brutal
nemilos poporul. satele, devastau case pi mal-

www.dacoromanica.ro
tratau pe locuitori. In mai multe românesti de pe Somes, din
Bârgae dupä târg" au fost omorâti oameni cari li-se
veau ori despre cari presupuneau cl contra lor
intre altii, târiti la Cluj au fost acolo parohul
Pop primarul din
Atunci au fost devastate in Ms/ad casa vicariald pi
cille militare, cari locuinta colonelului unde azi se aflä ad-
ministratia fondurilor gräniceresti, locuinta cdpitanului, azi
de fete. N'au fost crutate nici bisericile, din cari s'au cärat toate
obiectele de valoare. Capelanul militar Wisky in raportul
din 27 Noemvrie 1849 adresat comandei regimentului nostru
spune, cl romano-catolicd din Näsäud a fost complet
golitä rdpindu-i-se toate podoabele, sculele, hainele nefiind cru-
tatä de distrugere nici icoana Sfântului Nepomuc, patroiful
bisericii. In ipi ascunserd sotiile ofiterilor grâniceri diverse
scrisori cari toate au fost furate ori nimicite.
Culmea la toate s'a pus in 23 Martie 1849 cu incen-
diarea nimicirea institutului militar, care de mult le era rebe-
lilor spin ochi. Nu era permis sä mai existe din care sä
iasä atâti cärturari pi mai ales ofiteri ; ba chiar pi
revolutie reclädirea institutului a fost zädärnicitä pi impiedecatä pe
toate cäile. Cu acel prilej au ars actele documentele privi-
toare la trecutul gidnicerilor someseni, o pierclere incal-
ireparabild pentru posteritate.
Detasamente de insurgenti cutrrerau neincetat satele tinutului
nostru, rechizitionau detineau pe cei suspecti ; cu un
cuvânt poporatiunea mereu in culremur. In noaptea
din 30 spre 31 o companie de honvezi de cäpi-
tanul Schick pi trimisä anume din Näsäud la Maieru, acolo
pe fiul popii, pe teologul absolvent Alexandru pe cum-
natul acestuia invätätorul Florian Porcius, in fiare a
doua zi, cu alti prizonieri: Avacom Anca pi
lacob Moisil, pi primarul din escortä la Näsäud. De
aci, cu exceptia primarulul läsat liber, ei dusi la Cluj pi
temnitati in Fellegvár, unde au stat tot timpul la 'n
a armatelor rusesti austriace.

www.dacoromanica.ro
 Stärile aceste de nesigurantá durarä pânä la mij-
locul lunei lunie, generalul conte Alexandra 1Vicolaevici
comandantul trupelor ruse§ti aflätoare in Moldova Muntenia,
primi ordinul ca cu trupele austriace din Bucovina sä
între in Arden! impotriva revolutionarilor maghiari. ruse§ti
ale generalului cele austriace sub comanda lui
Urban pornird atunci din Bucovina spre pasul ; iar trupa
generalului rusesc de locotenentul Pantilimon Do-
mide, trecu peste Cucureasa in Valea Some§ului ajunse
Iunie in Rodna. Brigada lui Pawlof dete de inimici intre
unde in 22 lunie bätaia la Valea Täutului
continuä la podul dela Nepos.
maghiari retragere aprinserä
Rebrisoara Atunci a ars dela numitul pod al
vicarului" in jos satul Näsäud cu biserica.
Pawlof a urmärit in 23 pe insurgenti la Mocod, de
unde a intors iarä§i la iar de aci, dispuse un
deta§ament de soldati Maieru, in 27 trecu
la Borgo-Rus se aläturä la celelalte trupa ruso-austriace de sub
comanda lui Grotenhjelm. Aci apoi luptele cu generalul
rebel Bem, lupte cari durarä pânä in 10 Julie fu reocupalä
Bistrita.
Nevoit sä se retragä, Beni fu pas de pas spre Sud
la Reghin, de unde Grotenhjelm la Bistrita ;
iar 11 August, la ordinul generalului Lüders, spre
curätind diurnal de insurgenti, in 14 August brigada
generalului Pawlof, in frunte cu colonelul Urban, inträ in Cluj.
In du§manii furä alungati din Nordul Ar-
dela Baia-Mare trupele aliate ruso-austriace intoarserä la
Dej, aci despärtindu-se cu totii acasä, acum
finit civil tara.

www.dacoromanica.ro
 excursiune la minele de aur
din muntii metaliferi ai Ardealului
FRANCISC ULRICH

Notd. DI Dr. Ulrich, asistent la universitatea cehä din Praga,

a tinuf la societatea de mineralogie geologie ceho-slovacá o
despre muntii metaliferi ardeleni, in care expus experientele fácute cu
prilejul excursiunei sale din 1923. Puhandu-ne la dispozitie interesantul
instructivul studiu, pläcere aci In traducere româneasa
fäcutä de Cabicar elev de cl. VIII a liceului nostru din Násäud.
Dir. Ariz. som."

Boghtiile minerale ale României-Mari, astfel precum aceastä

tarä s'a infäptuit dupä furtuna räzboiului mondial, prezintä o si-
tuatie se poate de favorabilk iar resursele de cari dispune -
respective ar putea sä - economia nationalä romaneascä,
sunt mai multe.
De cea mare importantä izvoarele de este
petrolul a cärui exploatare, cutoatea nu este prea intensk
ocupä locul al in exploatärilor mondiale ale acestui
product atât de insemnat. Un considerabil de terenuri produc-
tive este situat la panta arcului Carpatilor in judetele Prahova,
Dâmbovita, Buzäu, ; de sonde puturi
productive dau nunumai cantitäti enorme de petrol brut, ci
foarte multe gaze bogate metan cari ar putea fi utilizate ca

www.dacoromanica.ro
combustibil pentru lurninat, in prezent iced se pierd in aer ne-
luate in seamä. Zkäminte de metan mari pied la 99°/o
posedá Transilvania, al complex se eva-
la minimul de 100 miliarde metri cubi. Despre importanta
acestui fapt va putea da seamä oricine, având in vedere calo-
ce le contine un metru cub de metan care echivaleazA
cele ale unui kilogram jumätate de cärbune de piaträ de cea
mai calitate, färä de a lua in considerare energia pe care
gazul metan o poate desvolta prin expansiunea lui de 20-40
atmosfere in urma cä el se gäseste sub presiune.
Zäcämintele de cärbune ale nu sunt mari, dar ele
se pot estima la miliarde tone, calitatea cärbunelui
este inferioarä. de sare din România prezintä de ase-
menea enorme, fie cele dela Rona, Dej, Praid
alte localitäti in Transilvania, ori dela de si-
tuate la panta exterioarä a arcului carpatin, in vechiul regat sau
Bucovina.
Ce prive$te zkämintele metalelor, cari sunt maicuseamä de
aur, argint, cupru, plumb, antimoniu, bismut, arsen, fier, mangan,
alurniniu, zinc, crom, molibden, mercur, cadmiu, telur
urme de platinä in aluminiu, acestea se gäsesc cu deosebire in
Ardeal, numai putine in Dobrogea la panta de Sud a al-
pilor transilvaneni. aceste zkäminte se pot grupa in
regiuni metalogenetice caracteristice :
1. Regiunea de Nord, care cuprinde judetele Satul-Mare,
Maramures, Näsäud cu de exploatäri miniere :
Baia-Mare, Baia-Sprie, Capnic cu zkäminte de piritä
filoane de aur, argint, cupru, plumb, zinc mangan.
2. Regiunea muntilor Bihorului este a doua metalo-
genetid bine deterniinatä cu zkäminte bogate in aluminiu.
3. A treia regiune cuprinde judetele Hunedoara
Severin, situate Dunäre, unde este concentratä
aproape intreaga industrie româneascä a productiei fierului,
aded la zkämintele sunt in metasomatice,
la Oravita unde se gäsesc in päturi de chromit.
4. A patra regiune este in fine regiunea Munfilor-Apuseni
in care se produce aural alribuim o deosebitä importantä.

www.dacoromanica.ro
18

Sub nurnirea de Muntii-Apuseni sau muntii metaliferi ai Ar-

dealului se massivul muntilor situat intre râul la
Sud râul la Nord. Partea din Vest a regiunei acesteia o
imparte râul Crisul-Alb in doub pärti, dintre cari cea din Nord se
Vest numitul massiv al Codrului, iar cea
din Sud se continuä muntii numiti ai Zärandului.
Precum se tile, vestitul nostru montanist Francisc Posepny,
a delimitat inch pe la anul 1868 regiunea muntilor auriferi arde-
leni cuprinzându-o in triunghiul Hälmeag (in valea Crisului-Alb),
(in valea Ariesului) pi Säcälâmbul (in marginea
Muresului).
Dar unele filoane aurifere de cad in afarä de li-
mitele acestui triunghiu, ba chiar in de lirnitele patru-
unghiului propus de specialistul Szabo, care patruunghiu cuprinde
pi prea multe terenuri sterpe. Pentru aceea este mai acceptabilä
propunerea lui C. Pap de a cuprinde teritoarele aurifere ale
dealului un patruunghiu neregulat, al cärui crestet formeazä
la Nord Ofenbaia, la Est Ziatna, la Sud in Vest
Cäracii.
In limitele acestui patruunghiu localitatea cea mai potrivitä
pentru o vizitä este orasul Tarda. Acest nou industrial al
Ardealului modern uimitoarea sa desvoltare gazelor sub-
terane ce sunt concluse in pe tevi dela o distantä de 77 km.,
din satul Särmäsel, uncle s'au descoperit cu 15 ani.
minunatä priveliste ne de fläcki cari
tea din conductele cu deosebire fabrica de cement din acel

De aci apoi trenul care pe Ariesului, a râului al

cärui nisip poartä aur, duce in sus spre cu carac-
teristica ferate care nu intrece cu rnult pe cea a
melcului. sceneria minunatä, care ne acompaniazá in cur-
sul acestei de vreme de ambe laturile liniei ferate, ne
compenseazA cu prisosintä. Roci de calcar pi bancuri sedi-
mentare uriase de diferite intre paleozoicá pi tertiarä, se
inschimbä pe locuri roci de provenientä eruptivä precum
de porfirit-augit, care formeag esenta Trásaului.
Dar ajun§i in gara Ofenbaia numitá pi Baia-de-Ario.

www.dacoromanica.ro
 g

Imprejurimea cea mai apropiatä spre Nord pi spre Sud dela

aceastä localitate este formatä din roci sedimentare putin
alterate pi amestecate pe unele locuri cu calcar. Despre acest
plex, care se extinde mai intens Nord de muntii metaliferi
in Muntii-Apuseni, pi inspre Sud in Poiana-Rusca, se credea mai
cä ar fi cristalin ; dar in prezent se interpreteaza din punct
de vedere stratigrafic ca un paleozoic mai vechiu. Din punctul de
vedere al petrografiei aceste zkäminte sunt formate hi majoritatea
din insemnatá de roci cristaline, cari formeazá
fundamentul intregii regiuni aurifere a muntilor metaliferi, o pa-
observa pentru exemplu in capätul din Nord al pâräului
Cioara. Aceste páturi de minerale cunoscute in literaturä, sunt
bogate prin geneza lbr legatä de eruptia andezitilor pi a
dacitilor cari au perforat vechiul strat cristalin. Astfel in dacitii,
cari in parte sunt propilitizati, sunt multe filoane subtiri de cvart,
cari contin maicuseamä aur, fier curat ori aliat in teluride, cu
deosebire in silvanit (telurid de aur pi nagyagit (telurid de
aur, plumb pi antirnoniu foite subtiri), mülleritul mai pretios,
(tellurid de aur pi argint, poate identic cu krenneritul); apoi piritä,
marcasit, halcopiritä, arsenopiritä, tetraedrit pi o multime de alte
säruri sulfuroase. In literatura de specialitate gäsim filoanele for-
matiei de aur in câmpul numit Francisca, de auro-telurit in Vin-
centi, de in câmpul Barbara. Dar aceastä impärtire nu
are la bazele ei nici un temeiu ci ea este fäcutä
riglä, far' de vre-o geneticä. Nici nu este posibil sä se
stabileasca limite fixe pentru singuraticele formatiuni, fiindcä aceste
trec altele. In de aceste filoane cari uneori sunt
adunate in mánunchiuri (Stöcke) mai sunt foarte interesante
mintele metasomatice cari s'au format urma contactului ande-
sitului respective al dacitului cu rocHe calcaroase din In in-
teriorul minei au fost deschise câte-va mänunchiuri de aceste, for-
mate din roci sulfuroase, maicuseamá din piritä, galenit pi sfalerit
cari prezintä unul dintre cele mai frumoase exemple de metaso-
matosä ce am väzut vreodatä. In literaturä sunt descrise sub nu-
mirea de Kiesstock" pi Der alte Stock", mánunchiul ce este
deschis in prezent se nurneste Nicolae". Metasomatoza calcarului
o observa in acest chiar la suprafata solului, ea a
2*

www.dacoromanica.ro
20

provenit in urma dialogitului a rodonitului, prezentând ceva

neobisnuit de frumos, cudeosebire in zächmintele de pe valea
Ambru descoperite in timpul din urmh.
Am vizitat necunoscute in literatura de speciali-
tate cari sunt situate pe termurele drept al pärâului Cioara, in
Sud de Brezesti, cari sqnt proprietatea Erös. Timpul
de inflorire a minelor de aci a fost pe la anii 60-70 ai secolului
trecut, când se lucra intens se producea mult pe liniile mänun-
chiurilor mentionate. Dela acel limp incoace se scotea numai in
intervale telurid din aceste mine, câti-va ani de
când ele au fost pärásite desävârsire. Acum dupä ris-
boiu se din nou lucrärile in minele dela Ofenbaia. Astfel in
anul trecut au inceput unele lucräri dmnii Boila Maniu fosti
ministri, dar aceste nu au caracterul de economie nationalä in
situatia in care le-am gäsit când le-am vizitat in anul Nu
este eschis cä filoanele sä se continue adâncime, provi-
ziile de destul de promitätoare, dar durata nu
este prin nimic garantath in urma caracterului metasomatic al zä-
chmântului. Aranjamentul tehnic al acestei intreprinderi este
de compätimit: transportul in minä se face fortä manualá
tot fortä manualä se face extragerea la suprafatä. Nici o
singurä pompä mânatä fortä mecanich. Transportul partea
in care se se face pe telegi, jar instalatia aci este tot
alit de primitivä; nici o cädere de apä nu este utilizath s'ar
cuveni, iar separarea materialului prim care este piritä, sfalerit
galenit, se face mod anevoios. De stabilimentul ar putea
fi de valoare, teren, forta de apá a intreg Ariesului la
dispozitie. Imprejurimile acestor mine ofeiä o de toatá
frumuseth, deosebire seria conurilor de andezit a cäror studiu
nu este incheiat, acestea au preocupat pe multi
specialisti ca Cotta, Fellenberg, Grimm, Posepny, Doelter, Weisz,
Semper altii.
Din Ofenbaia pleam ajungem in curund la
Abrud Cine ar crede Abrud se gäseste
aur, este in rätäcire, aci se gäseste numai directiunea mi-
nierä, devremece localitätile in cari se produce aurul toate sunt
indepärtate de Abrud la câti-va kmetri. Aceste aunt Rqia-montana

www.dacoromanica.ro
 21

Buciumul, Corabia-Vulcoi Vârful-Botez. Ce priveste originea

filoanelor aurifere din aceste localitäti, ea este la fel ca la
din Ofenbaia, adeci ele sunt strictä cu erup-
tulle vulcanice cari au dat nasterea acestor munti
precum celor din tara numiti : Slovenske Rudohori
Ceske Stredohori.
Cea mai importanta localitate minieM este Rosia-montana,
mie locuit maicuseama de siluat dealungul Viii-
numitä astfel pentru culoarea caracteristicä care provine in
urma malerialului de suspendat apa ei. gäsim di-
ferite tipuri de andezit pi de dacit a ciror raporturi in pre-
zent nu sunt cunoscute cu toate lucrärile unor
specialisti ca Semper, Palfy, Ferencz a. Mai aci
specii de cari lipsesc in Ofenbaia, dar se gäsesc in alte
ale muntilor iar vârsta acestora se crede ci este
din Apoi se mai gäsesc aci conglomerate, cari dupi
stratigrafie apartin cretei sau eocenului de jos.
Filoanele aurifere se gäsesc nunurnai in daciti ci in ambele
roci sedimentare mentionate mai sus, mai in
numitul sediment local". Ele sunt foarte bogate. Douá vârfuri
proeminente situate pe partea dinspre Sud a numite
Cârnicul Boiul, aproape aspect cu pantele
de nenumärate excavatii movile, sunt bine cunoscute In
literatura. Cu deosebire Boiul, având o multime de giuri
la suprafatä astupate in parte, pare ci ar fi ruina unei
la locuitori numele de Cetate". Aceastä ingrämädire de
stânci culoare albi, provenitä din descompunerea acidului sul-
furic care se libereaza din piritä, o
asupra imprejurimii ne face impresia ci avem a face cu o sol-
fatará. numit al Vulturului situat inspre Nord de vale
urme de lucräri intense la suprafatä, este format din
sedimente locale. In mineralelor Rosia-montanä nu este
prea bogatä. Aurul este aci bine cunoscut. Uneori se gäseste in
de cristale minunate cari un schelet, o
ori un sistem de solzisori, asezate pe dacit ori pe sedi-
ment local. Cristalele au uneori mai mult aur la iar
aregatl singuratiCv

www.dacoromanica.ro
22

&eau, precum spune Fellenberg, piese de aur curat, la 3

kg. in pond. Culoarea acestui aur este galbinä-deschisä fiinda
aurul este aliat argint cä din zece pärti 6-7 sunt numai
aur curat, de vreme ce restul este argint. Para lel cu aurul se
sete cu deosebire piritä pi cristalizat, apoi unii carbonati
precurn calciu pi dialogit. In aceste zkäminte bogat a
fost filonul de care continea tetraedrit, halcopiritä
o piritá foarte frumos cristalizatd; prezent acest filon
este abandonat totul. Dintre mineralele mai insemnate care se
gäsesc in aceste filoane mentionam marcasitul, sfaleritul, arseno-
pirita, galenitul, pirhotinul, berhieritul, baritul, alabandinul, rhodo-
nitul, adularul pi vivianitul. Diminuarea cantitätii de aur s'a
constatat aci cu deosebire intreprinderile statului.
Exploatärile miniere in Ro§ia-montanä au origina din
vremud preistorice. Filoanele aurifere din aceastä localitate au fost
cunoscute fOrO pi Dacilor, pi dupäce ei au fost subjugati
de Romani, cultura minelor de aur a luat un avânt considerabil,
pe care ni-I rämäsitele din acele timpuri. Raporturile
minelor din aceastä localitate au sä fie cunoscute mai
amänuntit abia dela anul 1850, când statul austriac a
exploatarea Inspre anului 1860 a studiat regiunea Väii-
Rosie genialul nostru montanist Posepny a cärui amin-
tire pi in prezent mai träie$te pe aceste plaiuri, ba am gäsit la
directoratul minier din Abrud chiar o hartä desenatä de mâna
acestui intemeietor genial al studielor moderne despre sedimente.
In prezent regiunea aceastä auriferä apartine statului, dar numai
in adâncime ; de vreme ce la suprafatä lucreazá o serie de socie-
täti particulare pi proprietari in baze totul primitive. Ei
transpoarld auriferä in saci mici, incarcati pe cai, la
rile primitive de cari sunt in apa Väii-R4e sute. In vre-
muri mai vechi pietrele aurifere se vindeau pe piata Abrudului
astfel se extrageau din mine. Prelucrarea materialului brut
in acele §teampuri, ale sägeti sunt prezent in totdeauna
potcovite fier, este prea putin economicA, fiinda risipa aur
ce se face ajunge chiar pânä la 60° o. Dealtcum pierdut in
§teampuri se regäse§te prin spälarea nisipului, o lucrare caracte-
in aceastä regiune care atat dupa cât dupä

www.dacoromanica.ro
 23

Herodot prezintä inceputul culturii. De altä parte statul nici in

acest caz nu s'a validat de bun econom, precum nu s'a validat
nici in alte intreprinderi. Astfel de$i aranjamentul tehnic pe care
statul posedá in Ro$ia este foarte modern dispune in
gura Ro$iei de trei motoare, anal de 250 alte douä de câte 150
HP., totu$i aceste nu prea sunt functiune regulatd. cu
ocazia vizitei mele lucra numai un sigur motor de 150 HP. afir-
mativ din pricina cä nu stätea la dispozitie cocsul necesar.
In imprejurimile Abrudului se mai gdsesc filoane aurifere
bogate in Bucium cari in prezent stint exploatarea a
societäti române$ti. (Abraliami societatea Arama.) Origina acestor
filoane este cii a celor Ro$ia. Aproape date uitärii
sunt minele situate pe dealurile Vulcoi-Co:abia
unde s'a gisit mai hesitul Ag2 Te.
Din Abrud am intreprins o excursie mai la c. 20
km. Est pe Detunata goalä" care Detunata
flocoasä" sunt singurele de bazalt caracterizat prin
nele provenite din agenti externi. De pe culmile aceste priveli$tea
extraordinard asupra pärtii celei mai mari a muntilor metaliferi
ne räspläte$te pentru dificultätile ce le-am urcând pânä
la acel
Dela Abrud am plecat apoi spre alt centru minier: spre Brad,
märturisesc ca urma celor vdzute la Ofenbaia la Ro$ia nu
la mult. Cu atât mai mi-a fost pe urmä
surprinderea. Calea dela Abrud la Brad este de 40 km. deci destul
de lungá pentru a-o parcurge pedestru ca mine, dar sceneria
minunatä ce mi-se oferea mä sä uit de povoara ranitei grele
ce o purtam in spate. La este un ce duce dealungul
unei väi strâmte, iar dupä vre-o douä ore ajungând sub culmea
Vulcanului, care este mai munte in grupul muntilor meta-
liferi din Ardeal, vedem depärtare Mure$ul
Crisul-alb. Omul rämâne uimit de privelistea ce prezintä marea
diverselor culmi de dealuri inclinate domol inspre valea largä a
Cri$ului-alb, pare noui puteri ispirä. Drumul ce duce in
vale este pe linie de serpentind care se poate scurta mare eco-
nomie de timp, astfel ajungem mai vale unde
al

www.dacoromanica.ro
24

Locul rocelor sedimentare vedem este cuprins aci de rocele

eruptive, mai de melafir porfirit, cari pe la
1860 au format subiectul cunoscutei lucrAri a lui Tschermak. Apoi
intervin feliurite andezite pe cari le urmärim trecAnd prin mai
multe sate românesti ajungern la Brad. Bradul poate fi con-
siderat ca o insulä minierä cullivatä, marea lipsitä de
a econorniei miniere românesti din prezent. De altfel ad
ne gAsim in un complex de mine de aur. Centrul acestui complex
Valea-morii, Ruda-Barza Musarii situati la vre-o
5 km. in Sudest de Brad. Acestui complex ii apartine de
altcum Stänija, Proprietarii acestor teritorii
in timpul duratei räzboiului au fost Germanii,
trebue sä le atribuim meritul de a fi ridicat numitele locuri la
inältimea din prezent. Sunt acum trei ani de când aceste inter-
prinderi s'au nationalizat astäzi proprietatea societätii
anonimä Mica 12 Apostoli".
Ce priveste rocele, precurn am spus, grupul Valea-morii,
Ruda-Barza Musarii au origina eruptiile andezitilor ale
dacitilor. Unor eruptii mai vechi le apartin : pofiritul amfibolic
melafirul. Palfy seria ar fi urmAtoarea: andezitii piroxen-
amfibolici, andezitii amfibolici in fine dacitii. hire sedimente
se gäsesc conglomerate de originä marinä, asezate de Posepny
in treapta equitanä in -oligocenul superior) iar dupá cerce-
tärile mai ale lui lnkey, Primics, Pálfy, medi-
teranul inferior. La aceste se mai un conglomerat cretaceu
carpatin. Filoanele metalice, cari sunt foarte multe, sunt de
curat tectonick se gäsesc printre cele mai feliurite roci
ale acestei imprejurimi. Continutul in metale este independent
de roca in care se aflä, el a fost ridicat din adâncime de
izvoarele termale depozitat la acele locuri. andezilii au
o influentä evidentä asupra continutului metale a filoanelor,
constatat acest mediu el este mai abundent; de parte
andezitii sunt mai säraci in minerale.
Partea dinspre Sud a regiunii prezintä o variatie cu mull
mai bogatä, mai aur. general aurul se gäseste
sub douä imprejuräri diferite : ori ca aur liber, ori legal

de pirite. Aurtil Itber se in cantitate mai mare

www.dacoromanica.ro
 25

legat pi mai adese se in cvart, apoi in diferiti carbonati

de dialogit, calcar pi in barit. Uneori aurul liber nu este legat de
vre'un alt material ci pare a fi crescut, având forme de
niuschiu, solzisori pi altele. Origina a aurului crescut
nu o putem constata.
dela Musad prezintä unul dintre cele
mai frumoase exemple de secundard a pietrii metalice
in urma activitätii apelor cari zona cementatd, in
aceste mine se produc trei pätrimi din exploatatia totalä a regiunei
acesteia.
Despre migratiunile masselor mari avem in aceste pärti ca
märturii un numär insemnat de pseudomorfoze, pentru exemplu pseu-
domorfoza cvartului urma influentei carbonatilor. Astfel pi aurul
a fost extras din uncle teritorii ingrämädit apoi in o
pi formä neobisnuitä. Astfel a putut urma in un singur
Inc s'a gäsit o cantitate de aproape 60 kg. aur curat.
De se gäsesc pi prezent mai adese ori cantitäti mai mari
de aur pur. Am fost chiar pi eu märturie, cu ocazia acestei prime
vizite acea cum un miner a descoperit cu o singurä
de ciocan o cantitate compactä pi strälucitoare de 30 gr.
din acest scump metal. Dar in toate cazurile când s'a gäsit aur
liber in cantitäti mai mari s'a existenta acestuia este
legatä de piritä pi pare a sta sub influinta ei, s'ar putea
vorbi despre o condensare cataliticd a aurului cu pirita când
aceste elemente se gäsesc in stare disolutä.
Nu putin este influintatä cantitatea de aur pi de
crucisarea a Astfel s'a gäsit cea considera-
cantitate de aur Eber de care avem cunostintä aceasta
regiune la incrucisarea filoanelor Clara pi Corfini. Acest fapt ni-I
dovedeste dealtfel o serie de exemple; depozitul nu
se gäseste la ci la oarecare distantä de ea.
In general raporturile tectonice in aceasta regiune sunt com-
plexe pi nu le putem intelege decât o practicä mai indelun-
gatä. Para lel cu subtiri ca o foaie de gäsim altele
in grosime de câtiva decimetri, apa numitele mänunchiuri, o
meratie de filoane orientate in directiile. In de aur s'au
aci uneori de telur pi argint (AgaSb

www.dacoromanica.ro
26

S3 pirargirit, As Sr pronstit 5 Ag2S SbaS 3 stefanit) apoi de

pi marcasit, halcopirit, galenit, sfalerit tetradirnit
pi antimonit. Dintre mineraleie sterpe se gäsesc cvart, barit pi car-
bonate, maicuseamä dialogit pi cvartit in cristale foarte frumoase
precum pi dolomit, indeosebi in perimorfose pe cvad.
Extragerea aurului in aceste regiuni din vremuri
foarte vechi pi prima o gasim la Herodot in descrierea
expeditiunii regelui Persilor Dareios impotriva dela anul
513 de Christos, unde se spune poporul Agatirsilor care
in Ardealul de astAzi purta de aur. Cu vre-o pase
secole in urmä Romanii cuceritori ai Daciei au continuat pi ei
extragerea aurului in aceste regiuni, unde au rdmas pânä in pre-
zent multe urme ale operilor aldturi de o serie de procura-
tori pi subprocuratori ale nume ni s'au conservat in inscriptii.
Dar adeväratä a industriei regiune a
inceput abia cu 17 secole in urmä pe la anul 1884 socie-
Ruda pi 12 Apostoli fondate de atre baronii Toldo-
laghi pi Zeyk la anul 1791 au trecut in proprietatea societätii ger-
mane Hartkortsche Bergwerke und chemische Fabriken zu
Schwelm und Hartkorten, Aktien Gesellschaft zu Gotha." Aceasta
cuprindea la numai minele Ruda pi Barza, iar la anul
1889 au fost acvizitionate pi minele din Valea-Morii pi Valea-Arsului.
Tot anul acesta a cumpärat societatea germanä numitä Indu-
striegesellschaft Geislingen" dela mai multi proprietari mici
dela pi Dealul-Fetii. In sfârsit, la anul 1899 aceste douä
societäti germane s'au unit formând o societate care
continuarea activitätii a realizat câstiguri importante, pi cu
mai multi ani de räzboiul mondial a ajuns sä fie cea mai
considerabild cea mai perfect amenajatä de aur de pe
continent.
E drept raporturile sub cari s'a desvoltat aceastä industric au
fost in adevär ideale. Deoparte apa abundentä a la dispozitie,
iar de in imediata apropriere de Brad minele proprii de
buni la Tebea. Cât de favorabile au fost raporturile de exploatare
de räzboiu, se evidentiazd din faptul CS s'a putut admite
spre prelucrare pi atare material brut care nu avea un continut
de aur mai mare ca 4 de view ce pânä la anti

www.dacoromanica.ro
 27

1910 continut de 10 grami la erau aruncate

in apa Cri§ului ca netrebnice ! Exploatarea sistematica se face
numai din timpul mai nou, dar in acest scop este in uz
singur numai procedeul de amalgamare, in urma defectelor
doi grami la tonä apa Cri§ului se pierd. Pe timpul
vizitei mele aci se procedeul Inginerul
gasise un nou deniers pentru spälarea piritei, alte proiecte
mai erau curs de executare.
de mentionatul complex principal, Mica" mai po-
alte mine mai indepärtate. Primul intre aceste
minele dela satul Stänija unde societatea Albini" a extras in
anul trecut cantitatea de 1851 tone de auriferä valoare de
un milion lei. apoi Caianelul, Härtäganul cari
sunt situate la Sud de Brad, de vrerne ce Stänija este dinspre
Nord. In filoanele metalice ies la ivealä in melafir o
mai mare ca ori unde, ce constitue un fapt de un
deosebit interes. Origina vulcanica a acestor nu poate
fi trasä la ; rocile de dacit, despre cari se cre-
dea mai de mult sunt porfir de cvart. Aceste filoane in urma
caracteristicei apartin speciei auro-argentare ; dovadä galenitul,
halcopirita, pirita marcasitul cari stau aici primul Ro-
cile sterpe sunt reprezentate pe acest teritoriu mai seamä de
cvart, apoi carbonati romboedrici, calcar, dolomit dialogit.
Ca in celelalte localitäti astfel in mineritul este
de foarte veche. Epoca de inflorire a acestor mine a fost
in secolul trecut a durat 10 ani. Atunci s'a descoperit aci un
manunchiu de filoane metalifere (Suhajda, Kreutzschlaeger,
Carol Ema) din care s'au extras numai la anul 1898 dela
o de 70 m. 500 kg. metal cu de in aur
Dar incä de eruperea räzboiului mondial cudeosebire in
cursul razboiului au aceste mine, exploatate de
proprietari mai cari le-au
In prezent Mica" la acest luerdrile de restau-
rare, cari o sä dureze se va aranja din nou situatia
minelor, de luptat mai multe dificultäti, cari lipsa
de insuficienta comunicatiilor stint cele mai mari,

www.dacoromanica.ro
28

In minele Caianel Härtegani situatia este

toare cu cea din
m'am indreptat apoi inspre rdsärit la Sdcdrdmb,
tinta proximä a cälätoriei mele. Am plecat pe jos dimineata
un de o zi de am sosit seara in aceastä
localitate care prezintä ceea ce am eu mai pitoresc in Ro-
Pe pantele dealurilor de dacit andezit inclinate toupee
valea a se albe unele
serici, iar dinspre Sud orizontul siluetele romantice ale
Pärângului ale Rätezatului.
Dela aceasta localitate este cunoscut profilul lui Inkey, care
ne prezintä ca strat de filitii pe care zace asimetric un me-
diteran, ambele aceste stratigrafice sunt sträbätute
de o eruptie de dacit care poartä filoanele metalifere.
Filoanele de aci in majoritate duc dela Nord la Sud,
sunt abia de cm. de groase numai foarte rar ajung
simea de un in lungime insä duc la 1,000 Tot
in mediul in care duc filoanele mai unele cräpäturi mai vechi
acelea umplute cu asanumitul Glauch".
In aceste aurul argintul curat este
iar minereiurile principale ce se gäsesc sunt nagyagitul
(Au2 Pbio Sb2 Te5 silvanitul pi creneritul, ambele modificari
diforme (Au Ag Te2), petzitul (Ag Au)2 Te. Minereiurile sulfu-
rice Mn S, Pbs, ZnS, tetraedrit, pirhotin, pirita pi halcopiritul
cu celelalte filoane aurifere ale muntilor
lici ardeleni. In de aceste minerale menlionate s'ati
ad cantitäti destul de considerabile de antimon, arsen pur, apoi
iordanit Pb4 As2 S7, eucairit (Ag Cu)2 Se, pi in fine minerale de
importantä secundard ca valentinit, smithsonit, hemimorfit,
farmacolit, melanterit, pirolusit, aragonit pi mai multe altele.
Localitatea aceasta de vestitä vremuri mai
vechi, in prezent ne face impresia ar fi agonie. Proprietarul
minelor este satul, care aici foarte putin pi nici nu face
vreo investitie pentru de a ridica indusria acestei localitäji. In
cursul uncial trecut s'au extras de in 83 q.
bogat in metale nobile.

www.dacoromanica.ro
 Din am parcurs apoi pe jos calea obositoare la
Mine le de aur cari se gdsesc in imprejurimile acestui
centru minier, precum cele dela Porcurea, cunoscute prin cristalele
de mare frumusete ale pirilei, Breaza, Trâmpoiele pi mai multe
altele stint pärdsite in prezent, ori se gäsesc in o mare decadentä.
din aceastä imprejurime pi cea dela Trâm-
poiele-Tcchereu se gäse§te functiune, dar din aceasta nu se
extrage piritä care, precum se spune, contine pi o canti-
tate de aur.
In Zlatna mai este pi un proprietatea statului, a
functionare nu sedeosebeVe infra nimic de celelalte
furnale cari au trecut in proprietatea statului român. In cursul
anului trecut s'au extras aci c. 28 kg. aur, 70 kg. argint, 1272 kg.
cupru pi 303 q. plumb. Mai este in aceastä localitate pi o
in care se meseria de-a pi lustrui pietri. Aci se intre-
buinteazd cu deosebire aragonit din ce se la
satul Corond de Praid, pi este proprietatea unui ceh a
domnului Knop. Constat, de incheiere, in existä pi o
care ne pune in contact cu lumea civilizatd.
Precurn din cele premergAtoare, industria
din muntii rnetaliferi ai Ardealului trece printr'o mare la ba-
zele stá in prima linie criza economicd, in
de aceasta insä sunt pi alte cauze cari au contribuit la stärile
din prezent. de minereiuri cari contin metale nobile
sunt foarte multe, valoroase frurnoase, pi noi ne-am bucura
mult republica ar poseda atari Dar
du§manii acestei industrii in Ardeal stint multimea de proprietari
mici pi minusculi precum pi lipsa de capital färä de care o
nu va putea sä infloreascä altä pieded pentru des-
voltarea industriei miniere in Ardeal este lipsa de personal tehnic
instruit la Inältimea cerintelor moderne. România nu posedä nici
in prezent vre-o superioard de rnontanisticd, pi putinii
ingineri de mine de cari dispune fäcut studiele in strei-
ne. Inginerul Filipescu ne spune o statisticd recentä privitor la
nivelul de cullurä al muncitorilor din regiunile petrolifere, nu-
märul analfabetilor se la 41°/o. In munlii me-
din Ardeal in functiile de conducere se gäsesc aproape

www.dacoromanica.ro
exclusiv Neromâni precum : Germani, Unguri pi un numdr aprecia-
bit de Slovaci. Economia rea, jaful pi maicuseamd
prelucrarea primitivä a minireiurilor impreunatä risipa
nobile, in prezent ca pi in trecut ranele mineritului in
Ardeal. nu mai existä in lume o regiune care cu
toate exploatärile de mii de ani ar putea fi atât de mult
toare pentru intreprinderi mari pi bine conduse ca aceea a
apuseni. In asemânare cu raporturile de la noi deo-
sebiri esentiale pi aded : forta manualä este dar eftindtatea
are ca urmare calitatea inferioard a lucrului, acesti
de profesiune agricultori. Al doilea masinele, incomparabil de
eftine la noi, aci sunt enorm de scumpe.
Ce priveste interesele republicei noastre in România, dupA
pärerea mea, aceste sunt de mare importantä, fiinda industrializa-
rea chiar pi numai in mäsura necesitätii se va face
foarte târziu, pi tara deocamdatä un mare exportator de
materii prime pi un mare iniportator de fabricate industriale. In
ce priveste viitorul nostru care trebue sä se orienteze
gätiile minerale din Rusia de Sud, Caucaz pi Ural, importanta
in urma situatiei sale geografice este evidentä. De altä
parte chiar industria minierS ar fi cea mai actiune
pentru o cooperare acest regat vecin Inteleg plasarea surplu-
sului nostru de ingineri de mine in România. cred ar fi
bine noi avem multe simpatii aceastä ba
chiar pi prieteni ca d-nii ingineri Balasinovici pi Andrea, cari ne

In noi am putea sä initiem chiar pi intreprinderi

definitiv
miniere proprii in dar pentru de-a ajunge la vre-un
resultat aceastä privintä este necesar sä cunoasteni mai
raporturile speciale de acolo pi sä ne ptim acomoda
Incheiând raportul meu nu pot trece vederea existenta
unei intreprinderi miniere cehe care se gäseste Dealul-Fetii,
Brad, aproape de pi este condusä de Dl Hrusca.
Din nefericire acestei bune intreprinderi lipseste un aranjament
tehnic corespunzdtor.

www.dacoromanica.ro
Un capitol din lupta Românilor
someeni cu Saii din Bistrita

VASILE BICHIGEAN

serie de documente aflätoare vechea arhivä a

Bistritei märturisesc despre nesfk§itele lupte, pe care
le-au purtat Românii din Valea Some§u1ui impotriva
mavolniciei pi abuzurilor Sa§ilor din acest ora§. Dintre
aceste documente scoase la ivealä de Virgil otropa,
cornunicäm mai la vale câteva, cari ne vorbesc despre
un epizod mai important ce a precedat militarizarea
granitei.

Locuitorii români ai fostului district näsäudean, ne

mai putând suferi därile pi sarcinile grele impuse de
magistratul bistritan, precum pi icanele acestuia, au fost
nevoiti pi in anul 1757, ca de atâtea ori mai
sä apeleze pentru sprijin pi apärare la Curtea
din Viena.

www.dacoromanica.ro
 Memoriul, dus mari jertfe oboseli de deputati
de ai Rornânilor nostri la Viena Impäratesei
Maria Terezia, redactat 1. latinä tradus aci ro-
mâneste, este urmätorul :
Maiestate, prea indurätoare binevoitoare
Am venit, aceste vremuri o calatorie atât de
indelungatä, cu rugäminti la tronul Maiestätii Voastre nu din vina
proprie, ci siliti de abuzurile Sasilor din Bistrita, pe cari i-a cuprins
o de mare indrazneala de a ne ba chiar de a ne
izgoni, nu mai tau nici drepturile divine, nici
noastre ; desi noi acest district, in care mull
mai vechi ba districtul exista ea sate de ani
ceva mai bine inaintea orasului Bistrila. nostri, cat
noi am servit Maiestäjii Voastre, alti libertini
(oameni liberi) de aceea$i cavi noi, din vremuri foarte in-
departate cu deplinä credintä ni-am indeplinit datoria
lealitate.
2. Dar de cinci ani nu cu ce gand cu
ce drept (probabil ca formuleze un nou titlu de drept)
Sasii au pe ascuns sä dea târcoale in jurul nostru, oameni
simpli din fire, sä ne in
3. Mai ni-au spus cu blândetä, ca are
multä deci sä binevoim sä contribuim noi cu ceva la
aceleia, anume sä dea fiecare dintre noi un crucer
de fiecare snop &au de fiecare florin, plätit ca dare de cap, a doua :
4. fiecare de familie sä planteze satul
de plutä, copii are
5. a iesim la vânatoare2) din fiecare sat, pentru a
ne câstiga gratia recunostinta oräsenilor. Toate aceste indatoriri
multe altele le-am prima cu deoparte
nu ni s'au pond n'am ca vor
1) Punem numerii arabi, de$i nu se aflä textul memoriului, pentru
a putea gási mai u$or pasagiile, la care se referä rAspunsul magistratului din
Bistrita, care e redactat pe puncte.
2) VánAtoare ordonatá de magistrat folosul or4enilor.

www.dacoromanica.ro
 33

mâne pi viitor, de altä parte pentru a pästra buna

noi pi pentru a dovedi legAturile de prietenie, ce
le avem vecinii. Ce s'a intâmplat ?
6. Când mai din porunca Maiestätii Voastre s'a fäcut
recensämântul locuitorilor, ora§ul Bistrita inc pi-a fäcut o in-
semnare despre noi pi toate ale noastre. Acum nu se multumesc
un crucer de snop, ci pretind a zecea parte (dijmä) pi
7. Cer sä impädurim locurile de arbori din apropierea
satelor, pi transportdm in orap lemnele din pädurile existente.
Ne interzic sä mergem la vanätoare'), ziand cä muntii, pädurile,
väile, câmpiile pi toate sunt ale In felul acesta astäzi suntem
siliti cu drept cuvânt sä le däm din toate a zecea parte, sä le
cedäm tot ce avem ori sä ni le räscumpärdm cu bani grei.
pi vin pe capul nostru, sustinând, tinutul este al
8. Ce e dreptul mai ie§im la vânat, dar nu ca De
silä ies sate aleargä pi asudä toatä ziva cutreeänd pädu-
rile ca pi copoii. ins" bietii säteni nu aduc vreun cerb sau
mistret, atunci judele din din fiecare sat de o
astfel de fiará un florin pi in aceeap proportie cer bani pi pentru
celelalte fiare. din cauza multelor ocupatiuni ce le
avem, nu putem ie§i totdeauna când le vine la socoteald,
atunci ne prind, ne bat färä ne ard fierul ro§u pi ne
inuesc.
9. Când functionarii conscriptorii" au fost pela noi, ne-au
spus: cä suntem datori sä plätim ca impozit fiscal un florin de
fiecare päreche de de cai, precum pi dupä trei vaci, ba Sa§ii
ne mai cer de fiecare bou 57 de cal tot atât, de
30
10. atâta au adäogat la florin 9
pe cari ni-i storc cu cele mai executiuni.
I L Nesätio§i, acum de curând au la
florin câte 7 pe cari cu altfel de executiuni ; ne
prind, ne leagä, ne duc Inchisoare, ne tin
cum e cazul, ne pe calul de in toate satele, ne
leagä pietrii la picioare, dojenindu-ne, blestemandu-ne,

1) In folosul sätenilor romfni.

3

www.dacoromanica.ro
34

lindo-ne lovindu-ne ca picioarele, pint când plätim

banii
12. lohann Klein, care acum se mândreste a fi inspec-
torul districtului nostru, a cu executori soldati panduri
din oras, ne-a adunat ne-a legat ne-a
de tare, dach n'ar fi venit dintre cei ce se minunau
de astfel de chinuri pi ne compatimiau, sä pláteascá cei 7
in locul nostru, dedeam ortul popii in vreme. Dach ii
pentru ce o fac aceasta, ne rhspund ch pentruca sá plätim
cei apoi cei 7 crucerl, cu cari suntem datori.
13. Oräsenii iau dela noi, titlu cá scot darea regalá,
atâta chi vreau pi le putem da, fárä a ne pentru suma
plätitä vre-o sau vre-o dovadá. Chad,
banii obsearvä, suma face mai cea fixatá,
atunci vin comisarii ne aratá ceva dovezi de tincuse
sau pe cari insh nu ni le dan, pint chnd nu plätim de
fiecare un potronic. Dacä un om mai sárac sau vre-o
femeie sirmanh, care ipi phinea torsul, nu poate pläti
potronicul cerut, nu se sfiesc pi nu li e rusine sä-i lege cot la
cot sä-i apa legati plätesc. Numai atunci,
am primit aceste dovezi dela ei, incepem sä pi st obser-
värn, ch am plätit mai mult chi datoram. indräsnim
si ne restituie ceeace am dat mai mull, ne in
pi joc de noi, cä ne va regina.
4. Când am ales dintre noi bätrâni, pe cari i-am
cu un memoriu la magistrat, ca intrebe pentru ce ne
trateazá astfel pi de ce ne ian atâta, nu numai cá nu i-au ascultat,
ba i-au detinut pi i-au dus in prinsoare, zicându-le:
minte, cinstiti magistratul, sä-i dati ceeace cere, sä ascultati pi
vä cunoasteti stapânii." Au mai apoi pe altii, cari s'au dus
informatiuni dela directorul provincial, i-au prins pi pe
aceia cari n'au voit pläteascä cei 7 Toamna zi
de au inchis.portile orasului pi au prins 370 de oarneni,
cari n'au inchisoare n'au plätit amintitii
pi pAnä când n'au luat pi vite dela unii din satele, din
cari erau oamenii Unui oarecare Macavei a- Popii din
Mocod i-au luat pe cari i-a avut pi pe cari pi azi tin

www.dacoromanica.ro
 35

sechestrati, a refuzat sä 7 mai

pi prins pentru aceastä pi tras cercetare disciplinara. Au
prins pi pe aceia, cari au apelat la guvernul regesc, pe cei ce au
cerut ajutorul cancelaristilor1) ne-au prins aproape pi pe noi
toti ; multi bärbdti, femei pi tineri, ingroziti de atâtea
pi speriati au fost siliti päräseasca casele, sä
departe pi sä stea ascunsi vara, rind au
sä cei ce acasá, spre marea a vis(ieriei
Maiestätii Tale. Un delegat cu numele Gütsch a sträbdtut
satele, nu vom pläti ceeace cere orapul, vom
peri ne vor bate ca ca pe locuitorii din Böriat.
Astfel au adunat dela noi câte 9, apoi 7 ; din
unele sate la suma de 300, din altele la 169
38 pi din altele la 136 florini pi apa mai
departe.
15. Aceste toate au fost, Prea gratioasä Marnä, pregätire la
ceeace ne spunea recensemântului lohann Klein, care ne
limpede, ca in fata functionarilor conscriptori" sä ne
supusi, iobagi, atunci nu vom pläti impozit mare.
Aceasta o sustine acum, zicând : Darg voi, Valahilor, nu veti
vrea, ce vrea magistratul, nu da ce el vá cere pi nu
supune in toate, pe spânzura pe
pe altul pe ceealalte. ne ocdra casicum am fi fost
supusii lui pi casicând el ne-ar fi scapat copiii din rnâinile
rilor. Mai spunea, putem sa-i care intregi de docu-
mente, el nu va da nimic pe ele1 lui nu-i porunceste nici
guvernul regesc, nici ordonantele primite, nici comisarul regesc ;
singurul lui e regina. Dela aceasta aducem scrisoare,
vrem sä din mkile Dar chiar dacä vom aduce
scrisoare de aci, totusi va trebui mereu le plätim dare, fiindcä
ei au privilegii, pi sä vrem numai ce vreau ; pi anume sä
un florin de mosie ori ne ducem dracului, ei au locuitori
locul nostru. Altcum vom cum au pätit cei din Banat.
16. Bunii nostri vecini pi confirmat spusele cu fapte. A-
cum de curând au dus in orap din toate satele pe pi
1) Functionari trimisi de tabla regalä pentru cercetarea situatiei Some-
§enilor.
3*

www.dacoromanica.ro
36

noWi, zicând rnagistratul are le ceva. Inda-

au ajuns acolo, primarul ora§ului le-a : »Pentruce refuzati

sä plätiti ceeace vi se cere ? uit numai la ce uit,

altcum imediat pe unul din voi in
Apoi tonul incepu tipe. Porunci sä
portile ora§ului, sä armele. Se multi din
satele säse0 invecinate
17. spre district 300 de bárbati inarmati fiecare cu
trei pu§ti. In vremea aceasta oamenii nostri erau detinuti in
ora§. Când tinerii femeile noastre ceata venind
spre ei, se tipind de spaimä se fiecare la ve-
cinul Atunci Sa§ii (ei ar putea spune pentruce) au
dispdrut. trei zile prinsi au fost La
plecare primarul orasului li-a : Voi, Tiganilor tälhari, trebue
sä plätiti ceeace vi se cere ; nu florini moOle
voastre, puteti pleca, vom noi locuitori in locul vost,u.
am puterea asupra : pe unii voi gâtui,
pe altii voi trage Atunci in ascultati."
18. De ori vine la noi vreun Sas zice vine In
numele lui Klein sau este trimis de magistrat, imediat trebue
12 drept cheltueli de intretinere, cu toate tri-
misului cailor le däm, numai doresc. Ba mai
torilor trei potronici pe zi pentru traiu. Districtul nostru nu
niciodatd de executorii, cari in noastre de
durmit nu se duc nu le plätim cei 7 ceruti de a-
tâtea ori.
19. Mai ies prin sate numiti Schuller", cari
dopo datina primesc dela sat pentru oboseala
un florin ; unii oameni trebue le pläteascA singuri
trei Ce cheltueli avem, când vin delegati, anume trirni§i
ori mai marii cetätii, cari intretinere ne cer alte
când subt un titlu, subt altul! fiecare an ies comisari
eneti pentru stabilirea impozitului fiscal. Cu aceastä ocaziune
primesc din fiecare sat un florin. mult aceea vin tot
acesti adune impozitul atunci primesc dela sate
1) Monedä tntrebuintatä pe vremuri Moneda 15, apoi
17

www.dacoromanica.ro
 37

24, 30 ba chiar aceasta se de atâtea ori

de câte ori vin in sate. aceasta fiecare dintre noi mai
pe an o 10 otte un sfert de unt de
In primävard a venit Daniel a luat de
fiecare oaie, berbece mea un potronic, de o
tate de potronic, de turmä un miel care-i mai
frumos ori, era de miei, câte 30 de miel. Chiar
unii panduri ai säi au de câte 6 Acest
Däni a venit din lipsit de bani a cerut de fiecare
30 3 fonti de zicând ch acestea le pentru
primarul ora$ului.

20. nu vom pläti cele cerute, vine

lohann Klein ne opre$te sä facern apel in vre-o chestiune oare-
care la magistratul ora$ului, nu-i punem trei
; - zice el - numai el singur ne poate face drep-
tate. pläte$ti ulterior altuia, acesta fapta celui dintâi,
fiinda legea favorizeazä pe aceia, cari pot pläti totdeauna
tuturor. Cel ce sä facä apel e prins, bätut jefuit
incât nu-i mai vine apeleze ; ba unii sunt siliti sä dea
sä se oblige nu vor merge sä se ci se vor
cu Cecace multi o fac, numai sä scape.

21. Au dispus mai departe, ca locuitorii din district sä nu

aibä nici un fel de proprie, sä nu fabrice beuturi spir-
toase sä nu-$i petreacd, decât numai in infiintate de ei.
Cu toate vasele de rachiu plätim cât
un bou, Klein ni-a oprit sä le mai folosim. Mai
impozitul fiscal, ni-a luat de fiecare adare câte un florin
subt pretextul cä ne va permite ne folosim de ele interimal.
Dar intorcându-se peste zile ne-a luat vasele le-a dus
la el acasá, unde le-a tinut multä vreme. In i-a dat unuia
singur dreptul sä facä de toate sä ia rachiul
berea. Tot el a district câteva lâni luate dela noi,
cerând cu sila de fiecare 7 potronici (ca adevárat de
Dacä cineva nu voia sä atunci pandurul
scutura, pAnA

www.dacoromanica.ro
38

22. Tot acest Klein i-a silit pe locuitorii din Sângeorz 58

ducä trunchii buni de scandurä la ferestraele a$ezate pe
teritorul
23. A mai luat apoi anumiti bani dela locuitorii din
pentru grinzile pi unei biserici. Toate aceste lucruri a trebuit
sä le ducem noi cu carele pi animalele noastre. sdrobiti
de mund ne-am acasä pi am cerut sä ni se pläteasd o
anumitä sumä pe zi, ne-a plätit cu vorbele: Ati fäcut numai
ceeace trebuia sä faceti, drati-vä la lucrurile voastre."
24. Cu trei ani de ni-au adus la
CS fiecare dintre noi are sa pläteasd un florin. Ne$tiind pentru ce
cu ce drept cer ace$ti bani, n'am voit sä-i platim ziva
fixatä. acum ne cer trei florini pi
25. pelângä aceasta o anumitä sumä de bani restantä pe
mai multiani, pe care o numesc portie" pi despre care afirmä
cä acum mai au aflat-o in registre. Aceste sume le cer
de$i noi ne aducem aminte, cä totdeuna am plätit atâta,
cat ni s'a cerut in regelui.
26. Nimeni nu de grozave sunt faptele Sa$ilor, pe
cari fapte plini de cutremur indräznim sä le amintim in genunchi
Maiestätii Voastre, ce urmäri fatale au pentru noi pi de dure-
roase pi jalnice ne par Mai ne aduc cu sila In
pe noi pi pe copiii notri ; ne impart pela case unde
din greu multä vreme a ni se pläti ceva ori färä a avea
baräm nädejdea ca ni se va da ceva.
27. A doua : ne silesc sä ducem lemnele pi alt material nece-
sar clädirii edificiilor din ora$, precum pi sä ajutäm la construirea
acestor clädiri. In special au fost bietii sä
zideascä casa fratelui lui lohann Klein, care n'a plätit zida-
rilor pi lemnarilor.
28. A : ne ocupä locurile arätoare fânatele, pe cari
le-au pregAtit strämo$ii no$tri prin läzuirea pädurilor pi a tufi$elor.
Ceeace ne cloare pi mai mult e, cá cultivä aceste locuri
torul nostru pi cu banii luati dela noi. nu indeplinim aceste
executorii ne zicându-ne : ,Tentruce nu
mäsura lucrärilor voastre?" pe cari ei le presupun
rezultä din negligenta noasträ, le scot dela noi tot in bani,

www.dacoromanica.ro
 39

A patra : s'au ingrijit prin juzii cari conduc lucrärile,

cu alodiile" sä fie Mate in toate satele noastre din mo$iile
noastre, ceeace au ajuns toate reclamärile protestärile
noastre. A cincea : ne-au luat dreptul de pescuit, in general
toate drepturile ; co pretind dela noi sä le
anumite pe sAptämânä, ca$i ni$te supu$i ai desi ne-am
liberi nid n'am foot robi.
29. La nostru de durere s'a pornit delegatul Maies-
Voastre contele Bethlen a venit din Sibiiu la fata
locului. Cu toate acesta, i-am povestit indurerati cele
intâmplate, le-a interzis de a ne mai trata nu
inceteazA de a continua indirect abuzurile incepute de a ne
urmäri. Ba de a venit Inaltul Comisar suntem mai
loviti de soartá, silindu-ne constrângându-ne sä facem atâtea
lucräri, nu mai avem timpul sä-i slujim lui Durnnezeu
datina no$tri. sosesc in sate chiar särbä-
torilor ne pun sä sä vânäm in folosul In felul
acesta ni se zädärnice$te särbatoare ori zi liberä. Cu un cu-
vânt : azi indeplinim lucräri, cum nu se pomene$te sä fi
fäcut vreodatä. Pedeapsa lui Dumnezeu peste capetele noastre !
30. In toamnä au prins 17 oameni de ai no$tri in in zi de
târg i-au legati in inchisoare in Olpret, cari oameni pânä
azi unii putrezesc acolo, altii in Sibiiu, altii in Bistrita. Pärintii
schimbä locul invers mor, ajung acasä de
abia Unul dintre ai no$tri, dupäce multä vreme fusese
maltratat in inchisoare, a plecat casä pe jos la Botezul Domnu-
lui. Cuprins de frig chinuit de ajuns acasä muri.
Astfel Sa$ii ocrotiti de imprejuräri progreseazä, iar noi,
to$ii de noi, däm indäräpt. Nu ni-a mai rämas nimic, decât bietele
suflete. Bunurile ce ni le-am mai sudoare
cruntä ; pädurile, livezile câmpiile, cari de
aduc aminte oamenii au fost ale noastre le-am stäpânit in
pace, acnm ni se iau, ni le jefuesc ; iar oamenii ne sunt
diti. Ba ne iau rodul muncii noastre, buruienile de leac de
pe ogoare zarzavaturile din

1) Români in Romanitor.

www.dacoromanica.ro
40

31. stau lucrurile, Prea Gratioasä Doamna, ceeace putem

dovedi cu martorl, pe cari avem gata oricând pe
ce putem jura cu sufletul linistit. Noi acest pamânt, pe
care locuim, este regesc, proprietate numai
a Voastre, iar bunurile de aci sunt ale Coroanei. Acest
pAmânt Sasii pi Românii terneiul dreptului
de uzufruct, pi ambele popoare ne de acest drept din
regeascA. Pentru aceasta am pi dat, bucuros
ceruti dela noi acest timp pi jurOm cO vom da mereu.
Dar Sasii ce-au ?
turburati de cele mai sus, venim cu
supunere tribunalului suprem al MaiestAlii Voastre pi
genunchi pi implorAm, ca cu indurarea pi dreptatea
inäscutä, milostiviti, a ne scOpa de toate aceste picane ale
Sasilor, cari vreau ne din pâmântul ; cerce-
tând cu ochiul binevoitor de pi cunoscând cu
cu siguranta starea de oameni liberi, sä
a ne sceptrul Maiestäjii Voastre pi a ne mântui de
cerarile ale de executiunile nedrepte, de
necuvenite, de jugul acesta de mizerabil, de pretinsa
jurisdictiune asupra de pofta de domnie, de
prinsoarea ca astfel pi noi, de ceialalfi contribuenti
credinciosi, sO locuintele noastre gata
de serviciu MaiestAtii Vostre.
Ai MaiestAtii Voastre

urniliti, vesnic credinciosi pi pururea

supusi servitori

Locuitori al celor douázeci pi trei sate

din tinutul Bistrifei, Transilvania.

www.dacoromanica.ro
 41

Cancelaria din Viena a trimis acest

guvernului transilvan din Sibiiu, insotit de urmätorul
ordin :

Noi Maria Terezia etc. trimitem rugAmintea, in care se

cuprind punctele de a celor 23 sate din districtul nostru
bistritan, cu indrumarea, ca -
sA Ne trimiteti un raport sincer
partida
amAnuntit despre cele aflate pi
pi
-
sA ca fie de violenfä,
nu fie pentru fäcut la Noi, nici nu fie
in nici un chip co execuliuni oprite prin Noastre
binevoitoare. Dat orasul nostru Viena din Austria in 13 Aprilie
1758 anul al 18-lea al domniei noastre.
ss. Maria Theresia.
ss. conte de Bethlen
cancelar aulic transilvan in Viena.
La
ss. Wolfgang Cserei.

1H.

Atât mernoriul, cât ordinul însotitor au fost retri-

mise rnagistratului orasului Bistrita adresä
a guvernului din Transilvania:
Prudentes ac Circumspecti, Nobis Benevoli".1) Salutare pi
bucurare de mai mare gratie cesaro-regeascA. VA comunicAm
in copie rescriptul Sale dimpreunA cu anexa sa pi tot-
vA cu toatä seriozitatea, ca act de plansorile
cuprinse in memoriu sA trirniteti mai Guvernului
regesc un raport sincer nepArtinitor. astfel, Maiestatea
1) Acesta era titlul cetätenilor pi al functionarilor lot.

www.dacoromanica.ro
42

Sa VS va pe viitor binevoitoare. DelS Guvernul regesc

si
al Principatului Transilvaniei, Sibiiu la 6 Mai 1758.
ss. Sigismund Anton Sztoika baron de Sala.
ss. Samuel de Bruckenthal.

Magistratul din Bistrita, land discutiune memo-

rial celor 23 comune a räspuns punct
punct, in urmätorul chip, in I. maghiarä ; räspuns se
poate de slab argumentat:
Excellentissime Illustrissime Domnule Conte
lt Guvern regesc al Transilvaniei, Prea pretuitilor Domni
Patroni ai nostri.
Cu veneratiune am primit in 24 Mai ordinul de data
6 Mai al Inaltului Guvern, dimpreunA copia Inaltului Rescript
al Maiestätii Sale Reginei a rnurdarului memoriu Maie-
stätii Sale cu numele a 23 sate
nesti. Ne-am atunci, ca - conform poruncii Excelentei
Tale - sä trimitem informatiunile cerute, am fost
prin incendiul1) pAgubitor ce a dat veste peste noi. Din acest
motiv, umilita noasträ remonstratie" din 6 am cerut cu
supunere, ca - land in considerare greutätile mari in cari ne
aflärn
mai pe
- sä binevoiti a ne mai da rägaz pentru a putea räspunde

Ieri am primit, din partea Excelen(ei Voastre, un ordin

cu data de 25 August. Cu toate ca si acum ne apasä aceleasi
greutäti, despre cari am amintit in remonstratia" de mai
cu toate nu am putut aduna pune ordine docu-
mentele necesare pentru informatiunea cerutä pentru combaterea
memoriului plin de date false al Valahilor nerusinati, dorind
sä satisfacem toatä supunerea constiintiozitatea acelui ordin,
1) Focul, care a distrus o mare parte din Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 43

chi ne permite starea de azi de ne-am apucat de

lucru am cetit discutat punct cu punct memoriul murdar al
Valahilor no$tri, memoriu redactat atâta Informa-
tiunile reflexiunile noastre referitor la $inguraticele acuze ne
!ohm voie a le comunica in urmätoarele :
In punctul al memoriului se desvinovätesc, ca$i
când nu ei ar fi cauza drumului fäcut färä nici un motiv. Ne a-
pe noi cá suntem vinovati de cele intâmplate, sustinând chiar
in acest punct, ch ei districtul stint mai vechi decât oraguI
nostru.
Dar din mai multe rapoarte inaintate Guvern cu
ocaziunea diferitelor zarve rezistente dovedite de Valahi, rezultä
n'au dreptate. In Februarie 1755, când am fäcut raport despre
räscoala cu ocaziunea därilor, a venit atât Escelenta
Sa contele Gavril Bethlen cancelar aulic comisar regesc
potentiar, chi delegatul Escelentei Voastre, cari - cum
credem - s'au convins, ch noi n'am dat nici o ansä la aceastä
räzvrätire, ci ea a fost numai o faptá deosebit de indräsneatä a Va-
lahilor ori o miscare pornitä din räuvoitor al altora.
Tot astfel din umilele noastre rapoarte fäcute 30 Martie,
15 Aprilie 2 lunie 1757, din memoriile inaintate 7 lulie,
19 Octomvrie in o anumitä zi a lunii Septemvrie 1757 cu
ziunea Dietei din investigatiunea cu atâta bundvointä
de Escelenta Voasträ, din raportul inaintat, la porunca Escelentei
Voastre, de delegatii comitatelor invecinate mai ales din raportul
fäcut de comisiunea, care a lucrat aci subt prezidiul Escelentei
Sale contelui consilier Ladislau Teleki, precum din inforrnatiu-
nile ce rezultä, : nu abuzurile Sa$ilor din Bistrita, ci
obräznicia neru$inatä indräzneatä a Valahilor din district, dis-
pretuirea incäpätinatä a pretioaselor deciziuni ale Inaltului Guvern
regesc, - pelângä formarea unei opinii pdgubitoare orä$enilor
de ingâmfarea Românilor din district - ales
sfatul veninos oträvitor al alcdtuitorului memoriului i-a
facä acea cale lungä sh Maiestätii Sale acuzatiunea
ilegalä nedreaptd.
Tot astfel, nu din ce motiv, redactorul memoriului a
amintit atât de nesocotit, eh districtul locuiesc Valahii a

www.dacoromanica.ro
44

existat orasului sute mai multi ani. Aceastá

asertiune nici nu vrem sä o combatem, bine cf Un-
Ardealul au existat de ce s'ar fi clädit Viena cu
toate acestea Märitul nostru Guvern de acest ora$. Am
dovedit cu delegatul nostru, trimis la porunca Escelentei
Voastre in Sibiiu 27 lunie 1757, noi am ajuns posesiunea
a acestui district in anul 1475 din därnicia
Matia de pie memorie, care ni dat sä-I poseddm pentru
deauna a avea cineva dreptul sä contesteze.
2. in acest punct se vede veninul redactorului, cuprins in
termenii neru$inati oträvitori. E sigur cf acesti petitionari simpli
inculti n'au putut file, ba gândul sä cum
n'am putut nici noi cu cinci ani de aceasta, va fi
azi stabilirea impozitelor in cari vor fi dispozitiu-
nile Comisiunii Seebergiene." decis, acum
trebue sá indeplinim poruncile date. Se poate face anchetä,
cáci noi suntem linititi, n'am fácut nimic impotriva dispozitiu-
nilor luate.
3. Crucerul impus pe un an despre care e vorba s'a
nu numai dela Valahi, ci si dela Sasii din Bistrita din
jurime, nu dupä bunul plac, ci conform dispozitiunilor comisiunii
seebergiene° o argumentare convingere potrivitä.
4. acest lucru (plantarea de arbori) a fost
pentru acel an dispozitiunile comisiunii amintite.
5. Tot poruncile date de aceastä comisiune a fost
aceasta: lupii fac pretutindeni mari stricAciuni, satele sunt
indatorate porneascd intru urmärirea vânarea sä pre-
zinte la casa orasului, urmärile legale, an câte
trei piei. Deci nu pentru a câstiga recunostinta
cum scrie acel redactor mizerabil, care nu s'a rusinat sä
atace atât de obraznic neghiob, putinii magistrati ce-i avem
inaintea prietenilor vecinilor täranilor cari subt
nea noasträ. Nimeni nu poate dovedi cä cineva ar fi fost pedepsit
pentru neimplinirea acestei dispozitiuni. a lost numai un
pentru alungarea fiarelor amintite.
6. invinuirea in punctul acesta nu e adevä-
ratä cä au plAtit dijmä 5i de conscriptie", apare din

www.dacoromanica.ro
rapoartele inaintate in 3, 4, 5 6 August 1757 comisiunii, care
a lucrat tocmai in aceastá chestiune, subt prezidiul Escelentei
Sale D-lui consilier conte lau Teleki, precum din uzul
continuu. Aceasta nu numai am cu documentul de an-
chetä semnat de 78 martori vrednici de incredere, ci au
recunoscut-o Valahii mai din district, cari Valahi
nu au consimtit, in fata comisiunii amintite, cei räzvrätiti.
On. Comisiune V'a referat toate acestea.
7. Plantarea arborilor, cum am amintit la punctul 4, a
trebuit sä o indeplinim in acel an in conformitate cu porunca
Inclitei comisiuni. La clädirea de case, cvartire, edificii
precurn la fierberea salitrului la dratul de lemne
trebuincioase la alte de ränd au fost totdeauna sunt
astäzi obligati. Duct redactorul s'ar fi la acestea la altele
de acest fel, n'ar fi pricinuit atâta obosealk nelini$te cheltuele
bietilor tärani inculti, fi molestat pe Maiestatea Sa pe
Escelenta cu acel memoriu ; in urmare nici cari
ne in o de grea, ni-ar fi cauzat atâta lucru,
nici nu le-ar fi dat ansä la turburare, nici Vala-
hilor la nepläcute. De altcum la aceasta chestiune
am la punctele 6, pentru aceasta n'am voit sä
molestäm din nou repetirea acelora$i lucruri (redactorul memo-
riului toate le confundä una alta.)
8. La aceste acuze am la 5. de aceasta
nu pot SS dovedeascA nici un caz cele spuse in
rnernoriu.
9. aceastä plAnsoare a fost anchetatä de Comisinnea, care
a fost aci subt prezidiul Escelentei Sale contelui consilier Ladislau
Teleki. Comisiunea, confruntAnd livretele de impozite, precurn
räva$ele date contribuentilor, au toate aceste acuze sunt
temeiu. Credem, acest lucru Vi s'a raportat Escelentei
Voastre ; in urmare din acest raport va apare netemeinicia
plAnsorii
10. in privinta acuzei cuprinse in acest panel am
apel deja la comisiunea telekianA, care - credem - V'a
fäcut raport DvoastrA, astfel n'arn voit sä din nou.
Nu credem, cä ni se va putea dovedi, cä s'au adunat impozitele

www.dacoromanica.ro
 severitate, cum atâta obrAznicie
redactorul memoriului. oamenii nu sustin nu au sustinut
aceasta, ci s'au luat dupä stilul inveninat al acestui scrib.
11. Adunarea impozitului, a celor 7 cari ca inte-
rese de pot fi adunati de autoritätile noastre in baza
unei concesiuni a Maiestätii Sale, nici odatä nu se
amenintAri. autoritAti se cere uneori aceastä incassare
amenintarea, vor pierde onoarea slujba ; astfel nu e
de dach ici-colea Valahii au fost amenintati de slujbasi.
In acest caz comisarii executorii trirnisi de perceptori n'au
fäcut decât ce s'a poruncit. Dar cä ar fi tratat dânsii
de tiran, cum se aminteste in memoriu, nu o vor putea dovedi.
Ne tinem de omagialä, ca sä contribuim cu toate
mijloacele la tezaurului viu al Maiestätii Sale in
acest scop nu admitem nici-o abatere, ceeace, dach nu putem
dovedi altceva, dovedim faptul ch locuitorii din tinutul
säsese, din valah progreseag tot mult an de an,
ba chiar zi de zi. Incât pentru plata, fondul de interese, a
celor 7 acestia plätesc Sasii din din sate; tinu-
tul valah sä-i pläteascA chiar dupä porunca dath
de Escelenta Voasträ. Astfel ceeace se adunä contribuentii
sasi din din jur, neformând fond suficient pentru
acoperirea intereselor curente in un an, ne temem ch creditorii
nostri vor inainta plânsoare in aceastä chestiune la Escelenta
Voasträ. Pentru aceea EscelentA, binevoiti a comunica
din nou Valahilor cutezdtori porunca de mai
12. Dach studiem punctul acesta, rezultä aci ceeace am
dovedit mai sus, ch alcAtuitorul rnemoriului a scris, la cererea
corifeului, mizerabilului Macavei, mai mult dedt a cerut
a ori i-a loan Klein amintit acest punct
nici nu mai e inspectorul acelui district, pentrud s
mar inch anul 1756, in Februarie 1757 a fost in
stujbh. Deci e adevärat ceeace am spus mai ch acest scrib
a scris tot ce i-a venit sale murdare nerusi-
nate. Amintitul loan Klein, primarul de azi, când a fost inspec-
torul districtului, a mers din incredintarea nosträ la Valahii refrac-
tari, ca sä cum ar putea incassa dela ei mai cu binele

www.dacoromanica.ro
fondul intereselor, pi noi eram de creditorii nostri
le carnetile. Dar pi atunci nu a prins pe altii,
numai pe acel corifeu blesternat, Macavei din Mocod, care a
umblat acum prin Viena, totdeauna a fost instigatorul principal
al zarvelor pi care pi atunci a indemnat poporul la nesupunere.
Legat trimis indreptare la noi. ar mai fi prins pi
pe despre cari aminteste acel memoriu, nu vor putea dovedi
nici cu un martor.
13. Cat se incasseazA dela ei, o dovedesc registrele de
cercetate de comisiunea telekianA la punctul 9.
s'a dovedit inexactA. pentru
introduse in prirnul an cu ocaziunea impunerii n'au
vrut ori n'au putut rvapele prevAzute acest an. Ast-
nevoiti le facem cu un au mAsarului
pretul cuvenit. De atunci multi ani n'au nimic. Nici
acum nu se ingrijesc de necesare pi li se cer,
nu le dau, ba chiar le aruncä Cu un e greu aduci
la ordine disciplinA. Celelalte acuze aduse acest punct sunt
false.
14. din punctul acesta se vede a
rilor pi a redactorului memoriului, scriu pi se
de lutruri, cari nu le pot dovedi. E drept, unii au fost
dar nu - se aminteste in memoriu - au mers
se la directorul fiscal, ci n'au cu ce da-
to?au. Ba unii dintre ei obraznici au sä
ne in ei nu vor ceeace
nu se obligati la aceasta. Pentru aceasta au meritat se ia
de dispozitiuni de corectare pi subordinare. Au fost
prinsi, nu, cum amintesc fals, la un mare, ci la
tinut in Marti pi n'au fost prinsi de multi,
se spune memoriu. Vestitului corifeu principal Ma-
cavei i s'au luat ce e drept pose dar am fost necesitati s o
facem aceasta din motivul, ca avem ceva garantie din partea
lui, -- de ori era vorba fie inchis pi anume
din porunca Escelentei Voastre in Sibiiu, altä la noi - tot-
deauna fugia pi se ascundea. pe acesta pi pe .alti doi sau
trei complici nu-i vom prinde, pi Escenlenta veti dis-

www.dacoromanica.ro
pune asa, atunci VP putem asigura acesti oameni de nimic au
sä pricinuiascA multe necazuri locuitorilor din
täranilor din district, fiinda - continuindu-si opera
indräsneatä - rea
dau pi ei sfaturi rele pi sprijinesc pi pe cei ce in-
la räu pe täranii din district, ceeace multi au recunoscut
pi o recunosc. De acuza din acest punct e
pi netemeinia
15. La punctul acesta loan Klein räspunde in chi-
Primeste ancheta cu privire la acuzele cuprinse in
pul
acest punct, - desi toate sunt false pi inexacte. AlcAtuitorul me-
rnoriului de bunä seamä le-a numai din pasiune pi
nu la dorinta Toti cunosc pot märturisi el a
primit supunerea cuvenitä poruncile autoritätilor superioare
le-a implinit numai i-a stat in ori nu-i convine
aceasta redactorului. Doreste se anchetä cM de
atunci se va dovedi antipatia ce el pi redactorul
de cuvinte absurde n'au putut sä audä dela el
nici redactorul, nici acuzatorii.
16 pi 17. in aceste douä puncte suntem
nici un sistem pi pe nedreptul nu intru de jälbasi,
mai de scribul nerusinat. Dacä ceti acest punct,
vedea pi ca la punctul 5, totul
oalä: oamenii de subt jurisdictiunea noasträ cu vecinii nostri
alte lucruri, cari nu numai n'au fost, dar chiar jAlbarii au
recunoscut ei n'au cerut se in jalba In special nu
e adevärat magistratul Bistritei a trimis in district 300 oameni
pi un Aceasta au retractat-o jälbarii,
pot dovedi doi martori dezinteresati din judetul : Gavrilä
Székely pi Fogarasi, a am anexat-o la
remonstratia" noasträ Inaintatä D-voastre cu data de 6
Am trimis ce e drept in satul mai din partea
de jos a tinutului nostru, in Mocod, oameni, ca prindä
pe niste indivizi turburätori, despre ce V'am fäcut raport detailat
in 30 Martie 1757. Cu toate acestea amintim aci pe
scurt, cum s'au lucrurile :
In Martie 1757 primarul din Mocod a voit
dijma, ce era in lui. Dar locuitori din aceastä co-

www.dacoromanica.ro
 49

la sfatul unui instigator, s'au rdsculat, au luat dela primar

dijma adunatO, au imblätit-o i au in bisericd. Venindu-ne
la aceasta, am dispus ca comisariul Andrei Gottschick,
servitor pi doi slobodnici sä in Mocod pi sä
legati pe autorii acestei fapte, ca astfel pi
la subordinajiune sä serveascd ca pi altora, de a nu
mai incerca atari acte temerare. Comisarul s'a pi dus satul a-
mintit pi pe pase dintre fäptuitori i-a legat. a dat sä iasä
din Mocodenii au täbärit asupra lui cu femeile pi cu
piii, atacat cu pi cu pari, au aruncat el cu pietrii,
trei calul de frâu I-au bätut pi pe comisar pi pe cal, pi
pe indivizii legati i-au eliberat. n'ar fi avut cal bun sä se
salveze, poate CO 1-ar fi iomorit.
Fácandu-ni-se raport despre färädelege, ca acei
divizi räufäcdtori sä nu pi açtfel sä prindä pi
altii curaj sä atari fapte, am trimis doi de ai : pe
Gülsch pi loan Lang dimpreunä cu 120 oameni din Bistrija
pi din satele säseti. Ace§tia au mers numai ca sä bage
in delicvenji. Pe ace§tia i-am trimis sä in liniste
legati pe autorii faptelor, am deja in raportul tri-
mis Dvoastre. Dar spre surprinderea noasträ, Valahii presimjind
intenjiunea noasträ, au adunat in Mocod o multime de oameni din
sapte sate ale judejului nostru pi din trei ale judejului
Acesti oameni cu pusti, cu furci de fier, cu länci pi cu
pari s'au opus pi n'au primit pe delegalii nostri,
liniste, sgomot cu goalä.
Acesta e cazul, pentru care am aflat eu cale sä trimitem in
satul Mocod oameni inarmaji, dar nu timpul, despre care amin-
teste memoriul, nici in numär de mare nu in contra distric-
tului. Nu e adevärat nici aceea, ce sustine de exagerat redac-
torul memoriului, am trimis pi un pi au plecat cu
mare Pofteascd oricine sä cercetare pi se va convinge,
toate sunt minciuni, cum au recunoscut pi Valahii jälbari, pi
scornituri de ale redactorului.
18. jalbe au mai fost aduse pi Inaltului
vern pi a comisiunii telekiane pi nu s'a putut dovedi adevärätatea
bor. Deci nu meritau sä molesteze cu ele pe Excelenja Voasträ pi
4

www.dacoromanica.ro
mai ales sä meargä Dej sä se plângä. Caci clacä s'ar plânge
impotriva oricdruia dintre subordinatii nostri ori ne-ar aduce cazuri
palpabile, pe acel nu I-am lása pedeapsa cuvenitä.
Dar din aceasta nu se vede, cä ar fi recurs vreodatä la noi
pentru a le face dreptate, ci se plâng in general pi färä nici un
temeiu.
19. Ca pi acuzele din punctul 18 pi acelea dela punctul a-
cesta au fost inaintate comisiunii telekiane pi s'au dovedit de ase-
menea färä nici o bazá solidä, despre ce s'a fäcut raport pi Esce-
Voastre. Cei 7 repartizati ca impozit pi in fondul
intereselor au fost prin oamenii nostri (pe cari in memoriu
numesc Schuller) in registrele ; aceastä dispozítiune s'a

comunicat in sate pi s'au fäcut cunoscute comisiunile incas-

sare, precum pi cheltuielile de intretinere a acestor comisiuni. A-
ceste cheltuiele nu fac atâta, cât amintesc in memoriu. Fâcând
cercetare am constatat, cä numai in satele mai mari, unde comi-
siunile au mai mult de lucru, se cheltuielele la un florin,
celelalte câte patru pi cinci dacá cheltuiau un florin. Ba unele
sate mici, in cari ipi terminau lucrkile mai repede, nu
nici o cheltuialä. Cine sä fie acei ortaci din Bistrita amintiti in
memoriu, nu deci nici nu le putem justifica faptele.
20. trei mariasi amintiti in acest punct, nu sunt
plata pentru apel, cari bani conform traditiei din timpurile
vechi depunea apelantul la judele, la care apela pentru revizuirea
sentintei aduse. De altcurn nici spusele din acest punct sunt
adevkate, nici nu se pot dovedi.
21. Toate afirmatiunile din acest punct nu sunt adevärate.
Am numai sä introducem arciumäritul de dispozitiunile
comisiunii regesti seebergiene. Nu e adevärat, cä ar fi plätit dupä
cäldärile, cari fierb rachiul, cât pi dupä un bon, ceeace putem
dovedi registrele de dare, nici pelângä aceasta ar mai fi
plätit pentru ceva in particular.
Lâna a fost vennul- de pe al nu al vreunui
particular, venit pe care il dädeau sätenii in baza unei invoeli
intre- Deci pe nedreptul ne invinovätesc pe noi, pe inspec-
torul atunci pi pe no§tri de cari in

www.dacoromanica.ro
 51

n'au avut nici o oaie, acest venit ar fi fost al ori 1-ar fi

slots cu sila dela ei.
22. In urma poruncii date de comisiunea seebergiand am
dispus trunchilor de brad buni pentru scânduri, dar nu pe
sama pomenitului loan Klein ori a altui particular, ci pe sama
La au adus vreo dar apoi au
refuzat cu indârjire aceastä indatorire au neglijat acest ordin
casi pe celelalte.
23. E adevärat, au pe bani grinzi corni pe sama
bisericii din dar pi aceea e adevärat comisarul a dat
banii primarilor din sate, ca sä le pläteascd acelora, cari au lucrat
lemnele pi le-au transportat comuna amintitä. Acesti primari
sunt de unor s'a retinut cota cuvenitd.
neorânduiala de azi e greu sä-i disciplinezi pe primari.
24. In temeiul dispozitiunii comisiunii seebergiene
a atât satele din districtul säsesc românesc, din
curile pi din fânate anumite parcele pentru fondul eco-
nomic alodial." La limp de doi sätenii au pi
aceste locuri, a dat Dumnezeu. Mai târziu turf venind, in
baza hotäririi comisiunii amintite, juzii din Mediap No-
crih : Matia Czoppelt Mihail Bruckenthal, precum pi loan
namon, in fata acestora primarii din tinutul säsesc, estimând lucrarea
acestor locuri, au promis fiecare individ, drept de rescum-
a acestei munci, va da sau 3 mierte (banite) de grâu pi o
miertä de oafs sau un florin unguresc, ode
Acesta e florinul, despre care se vorbeste in memoriu la respec-
tivul punct. Aceastä sumä o plätesc de atunci incoace, ca scutire
de cultivarea pämântului alodial, toti locuitorii din tinutul säsesc,
iar dintre cele 23 comune valahe Sântioana. Tot ast-
fel plätesc dijma nici o controversä. Celelalte 21 comune1)
au refuzat pläteascd, indemnati acum de pi de
nime temätorul Macavei a Popii, precum de alti räu sfätuitori.
Ungurii Sasii din aceste 21 comune, precum cei din Rodna,
nu consimt cu Valahii, ci sunt gata sä asculte sä
toate hotäririle noastre.

1) Comune cari se solidarizau cu Românii din Valea Rodnei.

www.dacoromanica.ro
52

Memoriul fost In numele acestor 23 comune.

Fiinda locuitorii din cele 21 comune amintite, in curs de trei ani,
nici nu au lucrat putinele locuri alodiale, nici n'au plätit pretul
de räscumpArare al acestei munci, in suma de un florin, astfel am
fost nevoiti sä cerern dela ei suma de pe trei ani expirati,
trei florini, pretentiune pe care ei o cunosc destul de bine 5i
pe care ar fi trebuit sä o in memoriu.
Din fondul rezultat din acest venit plätim pe cari
servesc färä salar. In urmare nu expedientul potrivit
pentru incassarea acestor bani, atunci slujba5ii mentionati
platä, toate indeplinesc serviciul ; ceeace nu se poate
admite.
25. atat Sa§i 5i Valahi sunt multi restan-
din anii de mai o putem dovedi registrele so-
cotelele de dare. Nu s'a cerut nimic dela ei, numai sumele
cu cari datoreazA. Deci 5i acuza privitor la aceasta este
meiatä. Noi le bucuros sumele restante, dacä 5i Maiestatea
Sa toate restantele noastre pentru cassa de räzboin
la anul 1754.
26. are impotriva noasträ aleätuitorul zur-
bagiu al memoriului, se vede 5i din acest punct, unde in numele
täranilor de subt jurisdictiunea nume§te färädelegi ale Sa-
§ilor faptele ce ni le nouä pe nedreptul. Cu toate
multi ani de aceasta era in uz aci 5i in alte comune, ca
magistratilor sä li se dea o parte din salar in in munca pre-
statä de locuitori, azi, salariile sunt fixate nu se mai face
muna graluitA, petitionarii nu mai dau muncitori, dacá
dau pentru economia a orasului. Daca cineva a intrebuintat
noasträ astfel de muncitori, a mod particular ;
in urmare nu era nevoie ca redactorul mernoriului sä lungeascä
ca babele vorbele inveninate.
27. Lemnele necesare pentru zidirea 5i repararea
cvartirelor 5i podurilor ora§ului, precum 5i muncitorii trebuincio§i
mäestrilor era obiceiul sä-i dea locuitorii din Bistritei
din district. locuitorii tinutul säsesc aduceau lemnul de
§tejar 5i cer, iar cei din tinutul valah lemnul de brad, care este
la ei mare cantitate. Acum Valahii nu recunosc

www.dacoromanica.ro
 53

nici inclatorire nu aduc nimic spre marea a

rasului. Nu e adevArat, ce se mai spune in acest punct, Valahii
ar fi casa lui Klein, de ce ar fi con-
tribuit acestia chiar de un crucer, casa era de
locuit i locuia in ea amintitul Klein cu servitorii
alti locuitori. Având orasul nevoie de o parte a acestei case, a
declarat-o cvartir public, la restaurarea acestei pärti au contribuit
pi jdlbarii cu munca conform uzului de acum. Pentru
nu era dator 55 nimic muncitorilor,
numai
28. Nici cu acestea nu dovedesc nimic, deck s'au con-
conform dispozitiunilor comisiunii seebergiene, juzi
sau economici, cari grip de putina economie
La folosim pe Valahi uzul vechiu.
Nu-i adevärat au fost constrânsi la de câteva zile
pe Cu privire la celelalte acuze, aduse atâta neru-
sinare dezordine in acest punct, am deja la punctul 24.
In urmare nu credem e necesar sä
29. E adevArat, la inceputul impunerii Valahii din
district au inceput, la sfatul cuiva, 55 se agite pi se nelinisteascA
de mult, am fost nevoiti 55 facem raport, cum am amintit
la punctul 1, atât Escelentei Voastre, cât pi Escelentei Sale
Cancelar aulic pi comisar regesc plenipotentiar, care pe
atunci era in Sibiiu. In urma acestui raport al nostru pi nu a tân-
guirilor Valahilor se aminteste in memoriu)
Escelenta Sa s'a ostenit la noi, iar Escelenta ati
trimis ca delegat pe Domnul secretar gubernial Brucken-
cari cu comandantul conte Ferraris au cerce-
tare. Credem, nici atunci nu s'a dovedit suntem vinovati,
n'am fi admonestare, nici nu s'a interzis,
cum spume memoriul, 55 mai presteze cu ce datorau. Dim-
s'a comunicat, au tot ceeace s'a
poruncit ordonante, când Maiestatea Sa nu va dis-
pune altfel. Aceasta se vede din procesul verbal al Escelentei Sale
pi de sigur pi Domnul Secretar V'a fácut raport despre
aceasta. Cu toate acestea redactorul rnemoriului a inclräznit sá
ridice acuze atât de grave pi prezinte Sale un me-

www.dacoromanica.ro
54

moriu de confuz despre lucruri, pe cari nu le-a Toate

invinuirile din acest punct sunt pi minciuni sfruntate.
30. Mai mult ne de acestui redactor,
evidentiatA in acest punct. El, care in 2 al memoriului
nurne$te pe Valahi neciopliti, ne$tiutori pi pro$ti, iar pe sine se
considerA cuminte, de$i pile bine, Valahii au fost prinsi in
Sibiiu, i in Dej din porunca Escelentei Voastre, trece
cu vederea toate aceste admonestAri binevoitoare, date
pe diferite i felurite chipuri, precum pi avertismentele, cari
neurmate so severn. pi corifeii
nemulturniti cu ateva rezolutiuni binevoitoare ale Escelentei Voa-
stre au provocat nesupunere in district. unii dintre ei au murit
in Viena pi nu nu suntem noi de pi-o atribuie
agitatiilor Ion nesAbuite ori sfaturilor acelui impostor, care nemul-
tumit cu rezolutiunea a Escelentei Voastre, i-a indemnat
piece la Viena, pentru a incomoda pe Maiestatea Sa.
31. Dept pi la invinuirile aduse acest punct pi la termenii
inurbani ai redactorului am putea multe, nu vrem
sä mai incomodAm. Nu vom la timpul
libertatea Valahilor no$tri (libertate, pe care ei
iau obrAznicia so o asamene cu libertatea se
de ea cu termeni murdari pi necuviinciosi). Nu e rusine
aminteascA acest punct, au dat de voie soldatii impu$i
repartizati in proportia numericA. Numai noi pi acei, cari au de
executat poruncile date, cu greutate pi cu piedeci
putem scoatem soldati dela ei pi dela Cu toate cu agi-
pi cu temerare
Escelentei Voastre, pi mult lucru obosealA,
in pace pi neru$inati ceeace datoreazA
pi ceeace presteazA nici o contrazicere alti locuitori din
tinutul nostru. Aceasta cu ne doare foarte mult.

La aceste informatiuni pi la acest raport, din nou

remonstratia din 6 a. c. cu anexele sale.
aceasta ne cu supunere, binevoiti a lua
la suflet pi a curma temerare ale Valahilor no$tri

www.dacoromanica.ro
 55

crezuti in curajul blestemat, precum pagubele orasului ce

rezultá din aceste incercari, in special a vä convinge :
I. zarvä tumult au fäcut cu ocaziunea impunerii de
dare, din porunca Maiestätii Sale la 4 Maiu
2. Ce au pus pe admonestärile fäcute de cancela-
rul aulic, comisarul regesc plenipotentiar contele Bethlen
delegatul Escelentei Voastre, cari toti s'au ostienit la noi,
precum pe rezolutiunea Domnului Cancelar.
3. au eludat dispozitiunile comisiunii instituite de Maie-
statea Sa, din natiunea säseasa din Ardeal.
4. Ce lemerare au pornit impotriva
noasträ. In Mocod apoi in alte au luat cu
putere dijma dela prirnarii nostri, au au in
bisericä.
5. Clod principali ai acestui act de silnicie au fost
prinsi de elegatul nostru trimis in Mocod am voit sä-i adu-
in oras, au atacat pe delegat, erau pe aci omoare
au pe cei prinsi.
6. am tot pentru prinderea acestor agresori
tot in Mocod oameni din 11 din tinutul säsesc, s'au aclunat
in Mocod locuitorii a zece sate, s'au opus oamenilor trimisi de
noi le-au trimis vorbä, sä nu se apropie, dacá mai vreau
sä-si vadä sotia copiii.
7. Raportand Escelentei Voastre despre aceste intâmpläri, ati
binevoit a delega comisiunea din judetul Dobâca, care s'a dus
la ei, ca sä-i avertizeze in numele Guvernului regesc sä-i
demne la supunere. au aceste indemnuri, se vede
din raportul din faptele ulterioare ale Valahilor.
8. Cu toatä strädania noasträ, bazatä pe dispozitiunile Es-
celentei Voastre, Valaliii au denegat predarea armelor.
9. Instigatorii amintiti mai sus, cari au provocat neascultarea,
au refuzat indräsnealá sä se prezinte la 27 Iunie 1757, terme-
nul fixat de Escelenta Voasträ. Din acest motiv
urma dispozitiunilor Escelentei Voastre a trebuit sä se
prezinte din canza Ion, subt prezidiul Escelentei Sale consilierului
conte Ladislau Teleki, o comisiune. Dar sfaturile binevoitoare
hotäririle acestei comisiuni n'au fost luate in seama.

www.dacoromanica.ro
56

11. asta au indräsnit sä turbure confruntarea

la inceputul lunii Septernvrie 1757. La aceasta ati binevoit a
trimite ei pe judele suprem din judetul Dobâca, Ladislau Mara.
12. Au nesocotit hotäririle pi poruncile Escelentei Voastre pi
in Dej, la indemnul altora, au prezentat Sale
un memoriu murdar, de neadevAruri sfruntate.
13. Primind dela cineva copia rescriptului obtinut dela Maie-
statea Sa, l-au interpretat fal, corifeii ce fuseserä Dej au
din nou poporul incult. Despre aceasta V'am deja
raport.
14. Acum de curând, in zilele trecute, s'a publicat, din
partea a asesori delegati dro judetul Dobâca : Gheorghe
délyi pi Petre Nemes, precum pi din partea delegatului nostru,
Valahilor neascultätori po'runca trimis Escelenta Voasträ. Dar
pi precum pi admonestArile pArinte§ti repetite de
aMtea ori au avut rezultat, casi cele de mai Do-
raportul delegatului nostru revenit dela ei, pe care raport ne
a-1 anexa la aceste informatiuni. Porunca de
data 28 lulie privitoare la publicarea acestui ordin am in
12 August pi imediat am luat mäsurile necesare, ca se execute.
Dar am fost ihtentiune a prin
topul tocmai atunci, mai apoi prin bâlciu, astfel
din partea judetului Dobâca n'a putut merge de
10 Septemvrie pi din acest motiv a intärziat publicarea ordinului.
Mult ne-ar trebui, ca facem cunoscute faptele mize-
rabile ale Valahilor. Pentru aceasta nici nu voim VA incomo-
cu Din cele amintite se vede increderea in
curajul obraznic pi acuzele fal*e din memoriul
In urmare din nou supunerea pi suntem
incredintati veti lua la suflet rapoartele noastre umilite, relatiu-
nile delegatilar dtn judetul vecin pi mai ales ale comisiunii de
subt conducerea Escelentei Sale consilierului conte Ladislau Teleki.
VA veti convinge despre acestor Valahi nesup4, cari
disconsiderA toate avertismentele pArinte§ti in atâtea rân-
duri, precum pi despre paguba orasului rezultatä pe urma acestei
nesupuneri pi veti MaiestAtii Sale cu recomandare puter-
remonstratie a anexele sale.

www.dacoromanica.ro
 57

Convinsi despre nevinovájia noasträ pi despre Indräzneala Valahi-

nostri turburätori, binevoi a le descoperi acestea pi Maie-
Sale. Astfel prin acest raport al Escelenjei Voastre, nädäjduini
cä destepta Indurarea inirnei de a Maiestäjii Sale pi
vom ajunge sä se capät noastre nedrepte,
Valahii primeasa pedeapsa cuvenitä pentru faptele
cu fncredere fiascä pi cu supunere mare sprijinul parintesc
al Escelenjei Voastre al lnaltului regesc, recomandându-
ne cu patronajului aceluiasi Guvern, pi pästrând venera-
datoritä,
ai Escelenjei Voastre
pi ai Inaltului Guvern regesc
supusi servi:
primarul pi rnagistratul orasuluí
liber regesc pi al jinutului
bistrijan.
Bistrija, la 18 Septernvrie 1758.

www.dacoromanica.ro
58

ACTE DOCUMENTE

IULIAN MARTIAN

In colectia mea se gäsesc urmätoarele trei docu-

mente, dintre cari pe cele douä le public in tex-
tul original, iar pe al treilea in traducere

La anul 1803 a apärut in tipografia statului din

Viena in editie romaneascä, ordonan(a referitoare la
cul continental impus de Napoleon I. Broptira cuprinde
6 foi nepaginate de format folio tipärite cu caractere
cirile, pi xilografii de initiale la inceputul textului.
Fiindcä acest imprimat nu este cuprins in Bibliografia
romaneascä veche pi pe sunt inforrnat, nid e
publicat in prezent, aci textul lui in
gime:

www.dacoromanica.ro
 59

La num. 677771803.

NOI FRANCISC AL DOILE

din mila lui Durnnezeu alesul al lor, craiul Ger-
Ungariei, Bohemiei, Galitiei Lodomeriei, arhipovätui-
torul Austriei, Burgundiei, Lotaringiei, marele
al Toscaniei celelalte.
noi ne-am hotärit, ca intru bätaia de acum, care s'a
pornit Frânci Anglusi, st neutralitate adect :
sä nu ne mestecdm la bâtaia de unde et noi
cu amândoaud potentiile care se ostesc pacea ne-
clAtit sit ; last spre depärtarea tuturor greutätilor, aceasta de
ca despre o parte neutralitate dará mai ales acei su-
pusi ai nostri, cart pre mare cordbii se negutätoresc inette
despre a parte sä'l de altä parte ca drepturile sale, lima-
nude, vadurile docurile cele de cordbiile care neutra-
litate st poatä finea, negutátoria cea neutrali-
tätii orânduitä, cu amândoaud potentiile cele ce se ostesc st fie
; Deci spre acest ca st se toatá tâlcui-
rea toate ponoslurile, care din sau nebágarea in samä
a acelor detorii orânduiele se pot naste ; vestim aceste
dintre care unele sunt intärite fäcutele potenftile din
Europa legäturi, : altele sunt obice-
iurile legiuite a neamurilor, dupt care fieste ce stat poli-
ticesc militäresc, pre supusii nostri, va tiara
bätaia aceasta pre mare, ebue sä se indrepteze.

Art. 1.

Oprim noi prin aceasta pre toti supusii pre cei ce

sunt in färile noastre ori ce treaptä vor fi, ca spre
slujba nice a unei potentii dintre aceste ce se ostesc sä nu se
a se värbundlui, nice de bunt sä nu ia ceva
aceasta amelintarea pedepselor, care in legile
noastre cele mosie sunt intärite ce fug
din

www.dacoromanica.ro
60

Art. 2-le.
Fiestecarele supus dintre ai nostri sä se fereasa a nu se
aceastt bätaie, nice gOtirile ei, mai ales st se
fereasa a nu gAti coräbii mai pe seama unei sau altii
potentii dintre acele ce se ostesc, nice sä se mestece in lucrurile
lor, tocma de ar putea cu folosul afarä de nostru
a face aceasta.
Art. 3-le.
Intru acesta chip oprim noi pre toti supusii nostri, pre
cei asezati Wile noastre ca In limanurile noastre in locurile cele
.de legat coräbii sau vadurile tinutului nostru sä nu
spre folosul a vreunei potent" de aceste, a face, a intrarma, sau a
vinde vre-o corabie de räzboiu, sau de supt pedeapsä de 3
mii de galbini pentru fiestecare a oprelistii acesteia, din
care jumttate va fi ce va da lucru in sus, iarä cealaltä
jumätate a ; sau acea intâmplare, n'ar fi in
stat de a pleti datornicul, supt asemene pedeapsä ori trupeasa,
ori de robie.
Art. 4-le.
Mai coräbiarii din Austria se opresc, ca nici
nici slujitori de coräbii supt ceva nume de sau alt-
mintrile st treaa la vre-o de aceste, mai ales coräbiilor
a verilor, neamurilor ce se ostesc sä nu-si imprumuteze numele
sta. Mai pe nice cu un negot sä nu intre in sau
in limanurile, pre care vre-o dintre aceste ce se ostesc
vrând a le lua le-au incunjurat, sau le-au cuprins, de vreme ce
infra acestä intâmplare dupä obiceiurile cele din legile neamurilor
de privilegiumul steagului celui neutralitese, n'au ce se bucura,
nice au ce astepta dela noi ceva scutealä sau sprijinealä.
Art. 5-le.
In coräbiile cele nice un ba nici slujitorii
coräbillor sA nu fie mai de a parte din neamurile cele
ce se ostesc, fiinda altmintrilea acea se va socoti
neutralá.

www.dacoromanica.ro
 Art. 6-le.
bunä nädejde, negutätoria cea austrie-
stapânirile cele ce se ostesc cuviintä va avea
respect, cum obicinuitele drepturi a celor ce se ostesc prin
fäcutele legile neamurilor tocmele, cele
sine se vor Poruncim, ca corabiile austriacesti pe
mare sä nu se inpotriva cercetarii, cari 's'ar face ori in ce
de stteinele ostitoare corAbA, ci dinpotriva toate
scrisorile documenturile prin care se aratá corabia
rarea ei a fi fárá nice o greotate sä le arete, dintre
nice una sä nu arunce in mare, sau altmintrile le strice,
cu mult mai dintru viclene sau de douA feliuri, sau
ascunse in fundul corábii sä fie.

Art. 7-le.
In se atinge de negutätoria cea neutrala, de articulu-
surile cele ce in vremea se socotesc oprite, noi pre
noi legaturi, care dela alte potentii neutrale anume dela
Rusia, Dania, in tocmeala sa cea mai decurund din 17
lulie 1801, s'au fäcut, avem nádejde urmarea acestora,
cA stäpanirile cele ce se ostesc, noi negutätoria supusi-
nostri socotele vor päzi oranduiale le vor
respectalui, care numitilor, altor stäpaniri neutrale se cuvin.
Intru a urmare oprim noi pe toti supusii nostri corabiari,
pre negutätorii, ca nirnica din marfele, sau din cele de
pentru rázboiu, care mai jos se vor numi,
celor ce se ostesc, sä nu : precum tunuri, mojaruri, pusti,
pistoale, bumbe gloante de cei mari, granade plumbi
de cei mici ce slobod gloante flinte, cremeni, lunte
adecä : unelte de aprins praf, pravseletru, piatrá pucioasä,
sabii, sau patrantase, precum toate cele
ce de oprite se socotesc, dintru care in corabiile cele
neutrale nu trebue se afle, ci numai care spre a
sau spre apdrarea coräbiilor sunt foarte de ipsO ; acei su-
pusi ai nostri cari accste in cu o de
acest fel neslobod se vor cuprinde, afará de pedeapsa care o vor

www.dacoromanica.ro
 avea dela noi, toate pagubile, pi toate stricarile, care prin con-
confiscatia corabiilor, prin cele ce se ostesc li se vor
face, or trebui sä le sufere.

Art. 8-le.
lar afard de in articulusul mai sus lucruri de
lipsä spre Wire, negutätoria cu toate alte marfe, producturi pi
lucruri de nice despre o potentie o$titoare nu-i mai mult
hotäritä. scoaterea sau ducerea acelor marfe din Wile nostre
cele de mosie almintrile prin pi oranduialele care acum
sunt puse, sau de aci vor urma de obste, nu ar fi opritä.
cumpärärile pi facerile de magazinuri, pi transporturile acelor
de lipsä spre gätirea la pi spre hranä pe sama coräbiilor
pi a taberilor sunt oprite, pi coräbiilor care vin in limanuri de
nu le ei .mai mult sä incarce ei lipsa
Mai supusii nostrii, cari pe fac vor
lucra dacä vor fi aminte la vestirile sau in-
. de acest fel a potentiilor celor ostitoare ca sä nu se
bage pe sine in primejdii, pi sä agonisasca cele neplacute

Art. 9-le.
aceasta din sine se intelege, ca cei neutrali
biari spre incunjurarea tuturor piedecelor pe mare trebue arate
a fi corabiile, impovorarea neutralä fiestecärui din supusii
nostri, din limanurile noastre se duc pe apä pi povoara sa
la departate (fie neutrale, fie cuprinse de ostasi) limanuri, vaduri,
pi pärti a lumei vreau trimitä ; la cea mai deaproape oar-
muire a tärii, sau la magistratul locului, cu cele de lipsä pasusuri,
apoi pi atestaturi despre vamä, cu cärti, copii cu recognatio-
nalisuri, pi cu alte obicinuite documenturi a se griji trebue, care
numele a cui ieste provoara, pi ce fel de povoark locul in-
cotro merge, persoana la care se trimite, trebue sä arete ; despre
a pi despre modrul precum despre cele
de lipsä vederii inainte spre impiedecarea insäläciunei, noi
mai un osebit regulamentum da afarä.

www.dacoromanica.ro
 Art.
Precum coräbiile austriacesti (neimpotrivindu-se bätaia de
acum) nu sunt negutätoria sa pi imprumulata târguire de
limanurile amânduror potentiilor care acum sunt cuprinse in
bätae, in pace sä-o poatá de aci in colo face; apa pi cordbiile
cele de räzboiu, pi cele de negutätorie a potentiilor ce se ostesc,
precum mai in toate limanurile austriacesti färä zeticnire
pot infra pi dupá plâcerea sa pot sta, pi pot cele stricate a-le in-
tocrni, pi adea acolo se vor purta asämâ-
nare regulelor neutralitasului. ca sä se poatá tinea o
asemânare in pentru cordbiile cele de räzboiu,
impiedecgrite care pot sä vie la mijloc sä se incunjure, rânduim,
va tinea bätaia de acum de odatä in limanurile noastre
sä nu poatá fi -mult de coräbii de räzboiu a
potentii ostitoare.

Art. l-le.
Fiinda in cele de supt stdpânirea noasträ locuri de legat
cordbiile, limanuri pi vaduri pi fiestecare corabie neutralä
apdrare trebue sä aibä, nu se ca
intro aceleasi, in depArtare ajunge tunului dela
tärmurii nostri vre-o vräjmäsie dela vre'una sau dela mai multe
coräbii de räzboiu sä se fack de acolo ceva ostire sau pre altä
corabie a-o goni sä cerce sä-o iae, precum
care lucru toate deregätoriile noastre, iarä ales comendansii
militdresti in limanuri, vor avea dätorie de a

Art.

Dupä a neutralitatii legi nu va fi slobod coräbiilor

potentiilor, cestor ce se ostesc, in mai sus zisa depärtare
vadurilor noastre a alerga, pi prin aceia a umbla
in alesul cordbiilor celor ce v:n, sau se ; cu mult mai putin
va fi slobod a se opäci in zisele limanuri pi vaduri cu acel cuget,
ca acolo sä iasä inaintea cordbiilor ce vin, sau alunga
pre cele ce vor sä porneascd.

www.dacoromanica.ro
 Art.
Când corabii mai de räzboiu sau de negutetorie
intrarmate dela amândoaud potentiile, care se ostesc, de odatä
limanurile noastre se pi una dintru acele iarä porneste ;
numai curgerea a 24 de ceasuri poate sä porneasch,
unde se cum ch aceaia corabie, care mai in lima-
s'au asezat, mai intâiu s'au aruncat angira, are
alta a pre mare. Coräbitle de rhzboiu nu sunt in-
dätorate la numita de 24 de ceasuri dach comendansii
gubernatorului, sau celuia care e mai mare in locul acela, se
vor fäghdui pe omenie, cum ch intraceia vreme nid o corabie a
impotrivnicilor säi nu vor goni, nice o vor turbura in hodina ei,
care pe omenie comendansii cordbiilor odatä
pentru toldeauna o vor pune; iará comendansii unei shn-
gure, la toatä pornirea de nou trebue punh chpitanilor corh-
biilor celor intrarmate de negutätorie; corsarilor adech celor
ce umblä numai apucând pornirea de 24 de numai
supt bunä chizhpie, cum ch mai sus pomenitele detoriile vor
sä

Art. 14-le.

Asisderea corniilor de räzboiu nu va fi slobod intr'o

clipialä din limanurile noastre a când va da despre
sosirea vre'unii coräbii streine, nurnai apa dacä precurn in articu-
lusurile mai sus comendansii coräbiilor de
vor da parolä, cele de negutätorie pi armaturei cu-
viincioash chizäsie o vor pune, cum se vor feri de toatá
mäsia impotriva numitelor viitoare coräbii.

Art. 15-le.
Dela aceastá rânduialä se iau afará coräbiile cele mici apa
numite Tartanele, trabacole, feleupe luntrile vânzletoare Tues
zise ; precum a cärora oameni pi intrarmare iaste mai putinh
dechtrh care sä fie de ceva vräjrnäsie pi care pentraceea
in toatä vreme pot cälätori.

www.dacoromanica.ro
 65

Art.
Bárbáluirea slujitorilor de corabie spre slujba potentiilor ce
se ostesc in lirnanurile noastre iaste opritä, de vor avea lipsá
cordbiile de vre-o câti-va bärbati pentw implinirea ecvipatiei
a oamenilor cari sunt de la corabie, va fi slobod cu
adevärat plineascä lipsa, dard supt acea conditie, ca nice
un supus de ai sau din cari s'au asezat in Wile noastre,
sä nu berbeluiascä, nici bärbati dela cordbiile neamurilor celor ce
se ostesc sä iae cu puterea, ci implinirea aceea sä o facä din
oameni din bunä voia sa se vor da spre slujba
aceasta.
Art.
Cele ce ar prinde o potentie care se dela
se pot duce cu adevärat in toate limanurile noastre, unde este
gubernium pi anume la cea Triest, Fiume, Zeng
din Zara, marfele acolo sä le descarce, sä le pune le iae
samá, pi de cumva nu sunt marfe a arora aducere in noastre
sä fie oprild, se pot vinde pi cumpära, pi se pot scoate de
la negutátorie ; toate supt acea cuma legiuita ju-
decatá despre cädinta prinderii dela cuviinciosul scaun aceiap
potentii, care au prins coräbiile, se va De ar fi unele marfe,
in vremea cea din supuse stricAciunii, se pot mai
vinde, dará numai indestuluitä chizesie pentru pretut for
spre acea intâmplare, când s'ar judeca sä se sloboadá corabia.

Art.
lard la intâmplarea ponosluirii, cumcä aceastá prindere in
protivnica negutátorie s'au fäcut impotriva rânduielelor articu-
lusul la 10, 12 pi 13-le a acestui de guverna-
sau prezidensii gubernetiilor, dupä fäcuta cercare pe
scurt pi nice o apelatie mai incolo despre se spune
judecata afará, pi dacá aievea s'ar dovedi o corabie de
acestfel spre vátámarea legilor neutralitasului s'au prins,
s'au luat, se va despre partea noasträ o prinsoare ca
aceasta a fi nelegiuitä, dupá aceea se va
toarce inapoi.
5

www.dacoromanica.ro
66

Art. 19-le.
Potenjiilor ce se ostesc nu li-se ca oameni de a
improtivnicilor ia ca robi de tabärä intru ale noastre lima-
vaduri locuri de legat cordbiile, pue pre uscat,
indatá cât vor de acest fel de de
mântul vre'unii neutrale impreunate cu stäpânitoriul
robului, trebue ca niste slobozi sä se socoteascd, toate deregá-
toriile noastre cele politicesti militäresti acest respect or
fi Mori apare sä le ajute.

Art. 20-le.
Intru urmarea tuturor acestor primite legiuiri, apá-
rarea a neamurilor celor ce se ostesc, care se
in limanurile noastre locurile cele de legat cordbii, nu ne
indoim cumcb care se ostesc toate drepturile orându-
ialele care unei potenjii neutrale se cuvin stint ingAduite,
pentru noi le vor cunoaste le vor avea in respect ales
ci comendansilor rândului de corabie, a coräbiilor celor
mai de de negujätorie le vor da porunci, ca
biilor austriacesti impovorate slobode sä le lase in pace,
sä nu le supere. Intru acele intâmpläri când ar avea drepturi
dupb rânduialä tocma limanurile improtivnicilor, de fi fäcute
slobozi, lase sä treacá, pre ei pre
coräbiarii intämplätoarele gieutäji de
mendansii coräbiilor de räzboiu a celor ce umblä apucând
dreptate pe scurt, färä pärtinire le vor face.

Art.

Aceastä rânduialä a noasträ toate noastre cele de

mosie, niai ales in Wile cele cu limanori locuri de legat
cordbiile trebue se cunoscutá in limba tálie-
ca precum supusii cei ce cälätoresc pre mare
negujätoresc, dripb aceasta sä se indrepteze, deregAtoriile
cele politicesti militäresti tonic dupä acele
sä se asemâneze, pentru implinirea sá poarte grije.

www.dacoromanica.ro
 67

Dat in cea mai intâe de cetatea noasträ Viena

la anul 803, 7-le zile August, noastre in anul al

FRANTISC.
L. P.
Alois Grof Ougarte
cräiesc al Boherniei Austriei
mare cantelariu§.
losif Baron Fondermarkt.
Franc* Grof Voina.
La impärätetii
Märime poruncä :
Leopold Baron Haan.

In a. 1271 regele Ungariei V tnaltd pe co-

Mochya pe fratii lui la rangul de
servitori regali, pentru vitejia doveditä räzboiul
regele Bohemiei, posesiunea rno$iilor
lor.In acest document se face unica mentiune cunoscutä
despre un Ban de Crazna.
Stephanus Dei gratia Hungarie Dalmacie Croacie Rame Ser-
vie Gallitie Lodomerie Curnanie Bulgarieque Omnibus tam
presentibus quam futuris presentem paginam inspecturis salutem
in Omnium salvatore Ad universorum notitiam harum volu-
mus pervenire quod cum comes Mochya et fratres sui quorum
nomina inferius exprimentur et regno in diversis expuditio-
nibus nostris et regni gerendas adeo strenue et laudabiliter servi
vissent ut propter hec omni bono fuissent merito refovendi guerra
tarnen post modum inter nos et regem Bohemorurn suscitata de
5*

www.dacoromanica.ro
68

sevitiis fidelibus que predictus comes Mochya et ejus fratres cum

somma fidelitate impenderunt in presentia baronum nostrorum
Georgii videlicet magistri Tavernicorum domine Regine consortis
nostre clementissime et comitis castri ferrei Emerici bani Ponith
bani comitis zaladiensis Dyonisii de Marocha Alexandri
quondam de Crazna Parabuli comitis de Themes precessoris
Cumanorum quos ad defensionem confinii nostri versus Stiriam
miseramus, pro ut per predictos barones nostros nobis con-
stitit, quondam in futurorum presentibus duximus an-
notanda. cum Detricus de Fredberg et Severidus dictus Cygur
capitanei ductores exercitus ipsius regis Bohemorurn, congre-
gata ad se armatorum multitudine fines regni nostri hostiliter a-
dientes castru de Pincuafeu combusto eiusdem suburbio cepisssent
expugnare, comisso spolio et nonnulis de .incolis terre nostre cap-
tivatis, idem conies Mochya premissis fratribus suis ad ipsurn
exercitum explorandum barones nostros et Cumanos sic proinde
fideliter duxit contra exercitum teutonicorum memoratum, ut per
virtutem hominum nostrorum idem exercitus extitit superatus, Ubi
predictus Detricus captivatus nostris fuit assignatus, Se-
vero per ipsum Mochyam et multi de ministerialibus
Stirie per alios nostros fuerunt captivati et nonnulli in ore
gladii interempti. Item predicti barones nostri et Cumani sub
castrum Trusach ad Stiriam accessissent, et Leonardus pre-
dicti comitis Mochya eligendo morii potius pro nostri nominis
gloria el laude natalis patrie, quam redire sine servitio laudabili
Primus suburbium dicti castri suscendisset, presentibus
nostris in certamine suo de balista e castro mortaliter extitit
neratus unde nostA magna pi eda et triumpho victoria
redierunt, Preterea cum iidem barones nostri versus castrum
Ceudguey ad processissent, predictus conies Mochya exer-
citum memoratum, duxit eos et reduxit de terra Stirie
triumpho ac multa alia impendit una cum suis fra-
tribus in exercitu qui de Frustun ad terram nostram risque
frigidam venerat laude et remuneratione satis digna. Nos igitur
qui ex officio suscepti regiminis debemus merita singulorum
et eis juxta meritum providere, eundem comitem Mochyam, in
recompensationem servitiiorum suorum hujusmodi una cum fratri-

www.dacoromanica.ro
 69

bus suis Leonardo videlicet et Itemitro, cornite Paulo Uruz filio

Pouca et Martino filio Milozth ac terris et uribus ipso-
rum, tam hereditariis, empticiis quam acvisitis a
Caslri-ferrei et eius jurisdictione omnino eximentes transtulimus
in et consortium serventium. Volentes quod
ipsi quam ipsorum heredes de cetero illa et eadem perfruantur
libertate qua servientes et aulici regii gratulantur. Volumus in-
super quod idem Mochia terrain Chemetey, terram Feyerviz,
terram Zeek et tcrram Cheyne, quas a nobis quam a domino
rege carissimo patre nostro propier meriteria servitia sua acvisivisse
dinoscitur, tarn ipse ipsius heredes eo modo habeant et
possideant prout in privilegiis super collatione confirmatione
premissarum terrarum concessis plenius continetur.
Ut hujus translationis series per nos robur obti-
neat perpetue firmitatis per processu temporum retrac-
tarum valeat aut presentes concessimus litteras
duplicis sigilli nostri munimine roboratas.
Datum per manus magistri Benedicti orodiensis ecclesie pre-
positi aule nostre vicecancellarii dilecti et fidelis nostri. Anno Do-
M. CC. Septuagesime primo, kalendas martii Regni
nostri Ano Primo.

Scrisoarea prizonier Kernen trimisä la

6 August 1657 din castrul Tätarilor in Moldova,
dresa principelui Transilvaniei a Dietei.
Märia Sa principele Transilvaniei si cätre toate ordi-
nele pe cari le priveste chestiunea prezentä.
bunul nostru Domn a copilärie cä cea mai
grea plimânteasca este nerecunostinta, având cunostintä
de aceasta, dupä judecata oamenilor a lui Dumnezeu, nu
va o atare D-zen, oamenii din tarä -- nu cei din
ceriu - 1i M4ria-$a grele cu cata

www.dacoromanica.ro
70

dreptate am eu pe seama fericitilor ai MAriei-Sale,

am terminat nefericire, dach i-a plAcut bunului
D-zeu astfel esind din mijlocul nostru intre in
scaun, in acea nu am fost ultimul instrument ;
ca nu-o apuce tara MAria-Sa, ca nu'l
o nefericire a sortii pe ei, am fost aplecat
in mijlocul pe dusman asupra mea
las de voie perirei nimernice cu ei, cu toate
ori ce omeneascA, ba chiar potrivit vointei
MAriei-Sale, fi putut face Nu este nevoie scriu
acum ce stare gäsesc, omul meu care vede cu
ochii va putea spline totul, in bani
poftesc mine, care puterile mele
loarea mea, pärfindu-li-se cO a azut pe
in persoanA, voiesc verse asupra mea veninul nutreau
impotriva MAriei-Sale.
Din rog deci cu profund respect pe MAria-Sa,
in bazele credintei mele a patriotismului
al cari au plutit cu mine intr'o corabie, ne eliberati din
trista robie mai
De vreme ce nu doresc nu insist numai pentru eli-
berarea persoanei mele, ci doresc ceea a mai multor
cinstiti, cari se gäsesc cu mine, ba chiar fi dispus
bucuros in groaznicele suferinte ; dar aceste consideratiuni
sunt motivate in neinsemnatei mele persoane, fie voiu
aici fie voiu fi dus la cu care ocazie putea
cauzez patriei cheltuialA
nelini§te, dacit se va chestiunea eliberArii mele de aici,
precum Domniile-Voastre primi despre aceasta in-
mai graiul viu.
Eu am dat in care gäsesc sunt
credincios patriei meu, conformându-mA
actuale, dar in adevr periculum est in mora" dacá
Domniile-Voastre o veli mai la ceea ce nu voiu
vina nici eu nici cei ce se cu mine inaintea lui D-zeu
a oamenilor. mine aci se de respect mai mare
dl Francisc a drui de nu s'a fixat,

www.dacoromanica.ro
 71

dar va fi mai mare decât valoarea lui, D-zeu l'ar

prin ajutorul for- Domniilor-Voastre, dar dach va
intre ei este de temut sä nu vre-o impotriva
persoanei Märiei-Sale ; va fi deci nevoie ca Märia-Sa Domniile-
Voastre prevedere de Domnia-lui.
2. Asupra modalitätii elibArii noastre plätind pretul de räs-
cumpArare, noi, cunoscând cheltuielele cele extraordinare ale
rie-Sale deosebire a celor cari s'au in urma acordului
cu Polonii, considerând acolo are legAturi, având
aface cre§tini nefiind bänuialä din acea parte ar putea
näväli dusmanul asupra patriei noastre, iar aci stând lucrurile
dimpotrivä pericolul foarte apropiat ; se cere ca
de trate sä se cumpere gratia Hanului acelor din
prejurimea lui daruri, luanduli-se apoi din mânele oca-
ziunea prin räscumpArarea noasträ, toate cä eu afirm din
averea proprie nu sunt situatie mä räscumpär, ei räspund
este de datorinta tärii sä-o aceasta.
3. Nici eu nici dl 'nu vrem ne sustragem con-
tribuim putina avere de care dispunem mântuirii
noastre, dar aceea nu este suficientä, nici de altcum in acel scop,
nu se va putea preschimba gata curând ; dar Märiile-
Voastre aveti posibilitatea nobila tarä !Eliberati-ne
deci ! este indestulitor, putea inbunätäti situatia
MAriei-Sale pe cea a nevrednicele noastre persoane
co
a multor patrioti. Apoi sunt de aceia cari se gäsesc
de Tätari ordinari, dintre ace§tia se vor putea räs-
multi pe pret eftin ; dar acestora s'au pus mari
piedici, sermanilor, oprindu-i, ca se va decide cu eliberarea
noasträ, sä nu fie räscurnpärat nimeni, nici chiar cazul
ar de acord pretul ; din aceasta pricinä deci este nevoie
ca Märia-Sa Domniile-Voastre sä gräbiti.
4. Ce prive§te eliberarea acestora, noi propunem urmätoarea
solutie : la un incredintat al Hanului, care
sf nu fie un de rând, acesta irnpreunä cu cei ce'l vor in-
soti va bine provezut daruri. Vizirul mi-a
spus cä acestora sä dea vre-o 2000 iar aci pe seama
Hanului, o a lipsä,

www.dacoromanica.ro
72

trebue sä li se daruri cinstite, la mâna solilor trebue

sä mai fie daruri bani suficienti pentruca da cui
compete, pe seama alor 5-6 persoane ; darul nului trebue
inteles astfel acest scop acuma nu vor fi la dispozi-
numai vre-o 3 4 mii cu suma aceasta nu se
socoteala, ci se va pertracta in special asupra unei sume
fixe de bani de care nu se va putea incheia târguiala.
5. Este cert Hanul a porund dela sA
schimbe Voevozii in ambe române$ti pi sä apoi
potriva Ardealului, acolo sA purceadb la fel, nefericita
mânele le va umplea sacul, nu se plie
vo.evozii române$ti vor putea sä pe In ce pri-
ve$te situatia Ardealului eu cred cá Poarta
informatii despre stArile de acolo, dar cei dinspre Cetatea-Albä
nu prea
6. Cunoscând diferitele cheltuieli ale Märiei-Sale, nu pentru
trebuinta Märiei-Sale, ci numai pentru situatia mea prezent,
dach va recerca pe voevodul pi pe boerii lui
in privinta unui imprumut, nu va fi
7. In aceastä situatie eu sunt de MAria-Sa va.
trebui sä convoace Dieta pi sä soli la Poartä ca sä
stärile.
8. mai multi dintre prizonieri, chiar pi pAnA acum
au de acord in ce pretul de *are, zi de
zi cad mai multi de acord, pentru ca sA ajunge la rezultat,
sä aduceti la cunqinta familielor acelora pretal de räscumpärare
ce s'a pláteascA, deci in acest scop trebue incredintat
un bärbat anurne care sä incaseze, Ia$i un altul care sA
$tie inregistra in catastih pretul de
Despre alte lucruri pi imprejurári de VA va putea in-
forma pe Märia-Voasträ pi pe Domniile-Voastre nostru
graiul viu. D-zeu sA pe Märiile-Voastre la cele bune.
Dat la 6 August in castrul tätäresc a$ezat in Moldova.
Anal 1657,

Kernen fans,

www.dacoromanica.ro
 73

P. s.
Fiindd situatia asupritoare aci nu permite o
scrisoare specialä, rog cu insistintä pe Mária-Sa sä-mi creadä, ci
sä-mi ajute D-zeu mi întru stricAciunea
Domnului ineu a patriei mele. Dar veti lucra
mine ca Märia-Sa tara sä despAgubiri in fiecare an,
eu sä uräsc de nAcazuri, nu voiu fi de vinä lumei
a lui D-zeu. Din doresc asigurare dela Märia-Sa
dela privitor la o räscumpArare stabilitä tirea
precum voi putea potrivi la tArguialä ei cit mai in-
mai bucuros dela D-zeu moartea, dar nu pot
prescrie Märlei-Sale. rog D-zeu pe Märiile-Voastre
pe Domniile-Voastre sä luati gran misuri cu inlentiune,
dar secret, sä siliti sä ne eliberati cât
preunä cu pe dl Korni§, ca sä nu pentru mai de-
parte eliberarea celorlalti Privitor la scisoarea, care a fost
un pretext, V'am trimis

www.dacoromanica.ro
74

Contributii la activitatea
lui George Cobuc

Notd. Anton Demian, dir. comuna Hordou ne trimite

31 2 coale manuscris de-alui George Cosbuc, anume poeziile : Ceas rAu,
Femeile din Weinsberg Draga mamei, scrise de poet probabil la 1883, cum
apare din Tribuna" Nr. 122 a. 1836. Dintre acestea : balada poporalä Draga
mamei", modificatA de poetul acest manuscris, cum se vede din no-
téle marginate, copiatá 18-23 Martie 1886 spre publicare Tri-
bunei", a apärut patru numere lunie 1886; Ceas a fost tipä-
rit tot in Tribuna" In lunie 1888, aseinenea cu modificki. A poezie:
Femeile din Weinsberg" aflat sä fie publicatä, deci aci:

DIN WEINSBERG

Ati fost la Weinsberg, dragii ?

Aici trebue fie
De sigur harnice femei
fete de-omenie
când eu m'oi
Nevasta'n Weinsberg mi-oi dAta

www.dacoromanica.ro
 75

Odatä Conrad supArat

Pe nobila cetate
s'a
De mari isprAvuri, frate!
Weinsberg-ul tot, incunjurând
El asalt din când in când.

Dar orasul sta

Tinând impotrivire,
El a din oastea sa
P'un orn, A tire :
M*ilor! De-apuc la voi,
pun in furci tot doi doi

Acest avis
A moarte cuin se cade:
In Weinsberg toti au tremurat
Prin case pe strade. -
E pânea ce mânca,
Dar sfatul bun mai scump era.

O, vai de Coridon
Toti popien
Strig'; Kyrie eleison !
Noi mergem la peire !
vai de bietul Coridon
Nici macar de pardon

Dar nimic nu-ti Mathei

Din psalmi' s'apocalipsA,
Atunci viclenele femei
Te scot din greu lipsA,
viclenie - retro noi ! -
Femeile's numai eroi.

www.dacoromanica.ro
76

Vezi! nevastä ce de-abia

De ieri e mâritatä
Scorni un plan ciudat, ea
A fost aplaudatä.
Un plan, astäzi bat
Din pälmi bärbatii ne'ncetat.

Pe niez de noapte, dragii

Porneste-o ambasadä
De mai tinere femei
Cu-obraji ca de zäpadá.
S'au dus in castru, s'au rugat
S'acest räspuns au

Femeilor drum liber clan,

pot sä duan spate
Tot ce mai scump la casá au.
din cetate
Vor fi sdrobiti. Cum nu? Când ei
A$a's de giavoli

Dar iatä In zori se deslipesc

Porti largi, ceata mare
Femei pe poartá se ivesc -
lese fiecare
Cu scumpul ei bärbat sac:
Cum naiba nu-i femeia drac

Curtenii toti de poarä-au stat

Aceasta-i comedie
Dar Conrad strigä: Eu mi-am dat
Cuvântul; las' sá fie.
Bravo veselos striga,
De-ar face noastre-a§a

www.dacoromanica.ro
 El dá pardon dä banchet
Frumoaselor neveste
A fost un eu cred
C'a mers in lume veste.
Jucat-au domni domnisori
Särind mai apriori.

Ali fost la Weinsberg, dragii ?

Aici sá fie
De sigur harnice fernei
fete de-ornenie !
- Hai hura ! fecior
$i'n Weinsberg am sä mä !

(Bürger)
George

Nord. Dela pensionar luliu Bugnariu, actual ef de biurou

la administratia pAdurilor grAnicere*ti Bistrita, am primit spre publicare
aceste Amintiri" drora bucuros le Deoarece ele confin date
poezii - cunt insui dl Bugnariu zice - bazate numai pe memorie",
autenticitatea rámâne in sarcina D-sale.

George Cosbuc s'a la 26 Septemvrie 1866 comuna

Hordou (astäzi Cosbuc) din fostul district al Näsäudului. A avut
doi frati: Leon fost preot in fost cassier com.
Hordou ; trei surori : Raveca cfs. Bugnar, Elisaveta loan
Catone fost preot Salva, Angelina Constantin Pop fost
preot Dupä tatä (Sebastian) trage originea dintr'o
vechie familie preojeascä din care au urmat dup'olaltä, din tatä'n
fiu, 14 dintr'acestia astázi doi : Vasile preot in
Lesu George preot administrator in satul Cosbuc. Dupä mamä
(Maria) trage obârsia din familia preojeasa Avacom din co-

www.dacoromanica.ro
muna Telciu. Popa Avacom a avut trei fete : Maria mama poetului,
Fironica Teodor Pupdzá, pi Tavifta Grigore Pop fost
paroh in Telciu. am aflat urbar (conscriptie a
mo$iilor) vechiu compus la 1775, pronumele familiei de
militarizare a fost Casian, pronumele Co$buc primit familia
dupä un Rus care adoptase pe un preot din familia Casian.*)
Urbarul din chestie se aflä astázi la preotul lacob Pop din Telciu.**)
Talentul de poet 1-a erezit George o preoteasä
model, inimä bunä, iubitoare de pi
care momente de bucurie ori era stare
vizeze horii pi satire de o rarä frumsetä pi adeväratä valoare
aitisticA, de$i avea la numai de fete din NS-
säud, unde o dusese unchiul ei, de pie memorie Ion
Marian.
Primele inceputuri de le-a fäcut Georgica popii"
-- cum ziceau oamenii - la din Salva unde
tatäl era aplicat ca preot administrator. Dupä un an, murind
bunicul säu preotul Anton din Hordou, tata lui George a
fost numit preot in locul aceluia. Cu incepere acest an
George urmá din locul natal, unde ca bgat de 7
ani se deprinse foarte bine in cetit pi scris, cáci era ziulica de
mare, avea tot cartea pi pana in Seara apoi venea la el
dasaul Mocodean, fost caporal pe vremea granitei mi-
litare, mic de supt la Imp pi f ca o prunä
calk särac ca vai de el dar cinstit pi procopsit, era
pe vrernea aceea. Bietul Tänäsuca spunea lui George
pove$ti despre Smei pi Bälauri, Zine pi Feti-Frumo$i, Sugná-
pi Tata florilor p. a. pe cari George le asculta cu deosebitä
Tot ce auzia dascälul säu Tänäsuca, prirnea repede'n
minte pi nu mai uita, apa capul era o adevärald colectie
de basme pi anecdote.
In anul 1873 fu dus la trivialä" (cu trei cursuri) din
Telciu, in care limba germanA se propunea paralel cu limba ro-
*) Vezi In Nr. 5 al revistei Arhiva Somesanr obársia numele fami-
Cosbuc, constatate in baza documentelor istorice.
preot lacob Pop din Telciu afirmä 00 nu are despre
acel urbar.

www.dacoromanica.ro
mânä. Aici sub ingrijirea loan la care era in
cvartir, tânärul George se deprinse foarte bine in limba germanä,
era'n stare sä din românä in de
cetire din Legendarul lui Visarion Roman.
aduc bine aminte Mire ore, când copii ie§iam
sä sarä, sä alerge, sä gimnasticA, iarna sä
oarneni de zäpadä, cari vorbea nemte§te le da ordin sä
curtea.
La särbAtori mari, la CrAciun sä umble a colinda,
iar la Botezul Dornnului sä umble steaua dela o casä la alta.
Pare acorn cum se'ntorcea de prin sat buzunarele
pline de nuci, alune mere dela baba pi dela
Ana Ursului. Babe le aveau drag, era Mint
drägäla.
terminä clasa Ill la coala din Telciu, trecu in clasa
IV a primare superiore din Näsäud. In cvartir era la in-
vätätorul Teodor Rotar, strict dar bun pedagog. Dind când
in când mergeam eu la George, cä'mi era rudä de aproape,
frate fie iertata mama mea Raveca, in colera din anul
1873, - totdeauna aflam cetind Arnicul Scoalei", - foae
pedagogic5 redactatA de Visarion Roman - unde afla poezii
scrise de Eremitul din Carpati" (Andrei Murqianu), de lustin
Popfiu supranumit GurA de aur" era mare orator bise-
ricesc, de Haralambiu Grandea, losif Vulcan a. cetea
o poezie care-i nu se läsa pân'ce n'o de-a rostul.
Ca de 12 ani incepu a compune poezioare de-o
frumusetä, mai ales satire. aduc aminte de o poezie dedicatä
unui copil din cu care ii pläcea sä se joace din ea
citez aici urmAtoarele versuri
Pe orizontul nostru apare un bärbat
In arte foarte
e doi patru ;
Se säu pärinte, se mirä chiar satu.
Ca de clasa IV licealä a 160 poezioare de
douä strofe, strofä de patru Ce s'a in-
tâmplat acel manuscris, nu ; dar rearnintesc dintre
pe urmAtoarele pânä acum nepublicate:

www.dacoromanica.ro
 Am întrebat copacii'n :

Spunet-imi, frati, de-o fi a mea.

De-ti zice da", plecati coroana ;
Si-o scuturati, de-ti zice ba".
Atunci prin brazi aud miscare,
Al
ei intristare
Mi-au vuiet ba" !

(Fragment)
eu scriu, dar nu nime, ce
Dar destul, vrea'n lume nime astfel ca

Lesule ca gioara
la MArioara,
Dar treci
nu ;

mi
mea te-a blestema,
Apa'n tine va seca,
Si-or pietrile,
si-or zilele.
la el ce mai face, se
mine vorbele : Iulius, sä-ti spun cev.a, am compus o poezie
Ascultä ti-o si :

copil de
cask munte
Vino luptk sari frunte,
fi liber, nu tot

car pi plug,
toate te bate
Cu hienele spurcate,
te tin in cruclul jug.

www.dacoromanica.ro
 81

la pu§ca ta
Si-o descaran
scumpa mo§ie
De sclAvie neagrA, grea!

acestea a mai multe poezii, pe cari le-a cetit

in §edintele de Virtus Romana Rediviva" a stu-
dela liceul din ; poezii publicate de cunoscutul
nostru filolog Dr. Nicolae Dráganu.
Ca student in clasa VII licealä a publicat o poezie in foaia
pedagogicd Scoala practicä" redactatä de pedagogul Vasile Petri ;
iar in Säteanului foaie pentru popor, redactatä
de folcloristul loan Pop-Reteganul, a publicat poezia Stâncile
Amin", traducere din Kosegarten.
Tot in acel timp a scris o poezie foarte puternicd, intitulatä
Baladd infernald" pe care, ca student de clasa VIII, a trimis-o
lui Slavici spre publicare Tribuna," dar acesta n'a publicat-o
din pricina ideilor pesimiste ce continea. Am cetit eu de mai
multe ori acea imi aduc aminte, avea foarte
asemánare cu Tragedia Omului" scrisä de poetul maghiar
Inure, de§i nu avea cunoOntä de scrierea aceluia.
ar Slavici, ar putea sä ce s'a intâmplat cu Ba-
lada infernald" scrisä chiar in timpul când curentul eminescian era
culminatie.
terminarea liceului, Co§buc s'a inscris la Universitatea
din Cluj, la sectia filosoficd.
Ca student la Universitate, a publicat lui losif
Vulcan poezii : Stiti voi" Unde sbor?" sub pseudonimul
C. Bo§cu. Mai târziu, la sfatul profesorului universitar Dr. Grigore
Sila§i, a din poezia Zlatna" de Martin Opitz,
a publicat-o 27 numere ale Tribunei." Tot acolo tot
anul acela a publicat sub pseudonimul C. Bo§cu o
versuri: Filosofii plugarii" despre care loan Slavici, pe atunci
director la Tribuna" din Sibiu, ch e cea mai bunä snoavä
scrisä in versuri, dintre câte au apärut atunci in literatura

www.dacoromanica.ro
82

la acest timp activitatea sa a s fie mai fecundd,

publicAnd Tribuna" poeziile Nunta Zamfirei", Atque nos",
la mormântul rnarelui Timoteiu Cipariu, Fata Craiului
din Cetini", Pe pämântul Turcului". Aceste din publicate
pi in brosuri separate editura Tribunei" unde Cosbuc era
aplicat ca colaborator intern.
In anul 1888 chemat de Titu Maiorescu, trecu in vechiul
Regat pi se stabili in Bucuresti. la aceastä data a publicat mai
multe poezii in : Convorbiri literare", Lumea ilustratä" Vatra"
pe care o redactä el in asociatie cu novelistul Slavici pi drama-
turgul L. Caragiale.
I.
Multe din poeziile sale la de 14--20 ani s'au
pierdut, ba au fost chiar pi nimicite de el Avea obiceiul
sä pe de hârtie, pi nu-i convenea ceva, le rupea.
Tin minte un caz a vr'o 10 poezii pe cari
pi neconveniindu-i, le foc.
La acest ca completare a celor predate mai sus, sä
urmeze, dupä tin minte, un fragment dinteo poezie intitulatä
David pi Goliat", o versificare dupä o istorioarA Poezia
aceasta a compus-o la de 13 ani ca elev clasa III licealä.

David la Saul se

- astfel
MS lasä
Rusine pi
cii vocea
Gigantul, o Rege,
defairnä nu astepta.
:

lupta

Rebda-voi niciodatd. de el ne poarte

Mai bine'n tot momentul voios eu sufer moarte.
Mai bine'n chinuri in mii de supäräri,
s'aud, o Doamne, blesteme,
lask deci, o Rege, ca infruntez
Sunt gata de plecare Domnul eu sperez.
el batjocoreste poporul nost iubit
pe lehova
- Ce o tu copile, de ce astfel vorbesti,
De ce nu cauti la tine 55 vezi cM de slab ?
el e puternic, Gigante
lar tu un fecior tânär in lume

www.dacoromanica.ro
 83

- lard lasä, o Rege, in räsboiu

ursi lei trântit-am când pdstoriam la oi.
Si-acum pe ce pe bunul Dumnezeu,
Huleste pe-a lui gintä, sä inning doar eu
Mergi dar lehova, o tu orb copilas,
Te du fA-te la groaznicul urias.
Vezi tu n'ai de armá, n'ai scut lance tare
Pe cari acel Gigante la trupul le
David ia petasca de piele
$i-o umple de pe cale cu mice petricele,
ia o svArlitoare in puternicd
$i-atunci a lui drept cuget la Domnul
lncheierea acestei poezii nu o mai
-
sunt vr'o
45 ani de când o dela Cosbuc.
Aici mai reproduc din memorie strofe din poezie,
care paná acum nu fusese cunoscutd:
Si-ascult fluerasul, ascult in
Cum ciobanul in el de duios,
cuget cd dânsul cânro aurere
lacrimi de jale eu dureros.
plâng 'ntristare, suspin greu cu jele
nu am nicáiri meu lin,
unde paste privirile mele,
numai durere, suspin.
Strofele aceste le-am dela Cosbuc 1880, le
produc le-am auzit dela el.
Tot anul 1880 a mai compus o poezie : Crudd
noapte", din care reamintesc urmätoarele strofe :
noapte 'ngrozitoare
Ca un väl intunecat,
De odatä s'a läsat
Cu-a ei umbie-adormitoare.
cu aripa-i
Neagro ca un mormânt,
A peste pämânt
acere crudä, mutä,

www.dacoromanica.ro
 (Strofa care dupä aceasta n'o
Nurnai eu nu mai dorm
Nu mai dorm sunt destept,
Numai meu de piept
Genie
Numai eu mai caut la stele
privesc necontenit,
Ca al meu iubit
aflu intre ele.
be mai amintesc la acest Cosbuc, ca elev
de clasa VIII lic., a scris douä novele Miron lonel
Firuca", pe cari le-a trimis lui Nicolae Fekete-Negrutiu ca
le publice in Amicul Farniliei" din Novelele aceste, despre
cari Negrutiu scrisese lui Cosbuc le va publica in brosuri
separate, n'au fost publicate. Ori poate moartea lui Ne-
grutiu, noul proprietar al tipografiei Aurora", Andreiu Todoran,
ajungâncl in posesiunea manuscriselor, a publicat novelele de
sus sub alt titlu.
Tot in acel an a scris Cosbuc o piesä de continut
comic, intitulatA Barba lui Leib Mendelssohn." Ce s'a intämplat
cu manuscrisul nu
Pe poezie istorie, Cosbuc a mai cárti didac-
tice, asociatie cu Dumitiu arhiereul Calistrat
Orleanu a., ba a tradus daub volume de ale celebrului filosof
englez Locke.

Când am scris datele de mai sus, eu n'am avut intentia de-a

un studiu asupra vietii si operelor lui Cosbuc,
la ceva nu sunt competent ; ci am voit a servi numai
cu putine date acum necunoscute. Observ cA neavând la
dispozitie manuscrise de-ale lui tot ce comunicat mai
sus se nurnai pe memorie.
Iuliu Bugnariu.

www.dacoromanica.ro
 85

COMUN I

loan : Amintiri despre Axentie Severu.

Referitor la un articol publicat in Trunsilvania" din Sibiu, dl foan
Crisan, functionar administratia financiará din trimite directorului
revistei noastre Som." urmätoarele reflexiuni :

In revista Transilvania" Nr. 4 luna Aprilie 1926 la p. 159

sub titlul : am cetit amintirile scrise de Dv., pi cu
durere pi cele spuse acolo. Se vorbeste prea putin de
eroul legendar ; nu numai atât, dar noi cei ce am ramas
moartea eroului nu-i dorinta,
Anume pe crucea de marmurä dela
mântul fericitului Axentie in Blaj, se poate ceti gravat
litere de : loan Axente Sever, de aceste inscriptii se pot
ceti multe, d. e. din Aiud Axente Sever",
apoi strada Axente Sever" s. a.
bine când Dv. v'ati dus din Brasov ca pro-
fesor la eu am mai la Gazetei
vaniei" la Nov. 1901, in timpul acesta fericitul
§i-a scos la lipar la Cartea

www.dacoromanica.ro
86

Intro zi eu corecturi el in redactie i-am

scris nurnele : Axente Sever. Atunci taica Axente s'a rAstit
mine indignat zise : Voi prApAditilor nici numele nu
Eu nu sunt Axente-e Se-e-ve-er, eu sunt Axentie
veru. tu sä toti aceia cari numiti
cinstiti voi, domni, nici numele nu
mi-1 scrie ?"
Aceste cuvinte ca tin testament sfânt mi s'an
suflet, decâteori cetesc numele oriunde, and cuvintele
zise fala indignatä.
intreruperea corecturii iubitul octogenar
mai i-am amintit pe Valea Muresului a
rämas un cântec din 1848, anume :
Nu te teme Axente,
Vine lancu Munte
Cu mii
La acestea Taica Axentie mai infuriat a crisnit una
zise : Eu nici când nu m'am temut, dovadä este Dealul mare"
a. Totdeuna am fost acolo unde a trebuit aerul".
Am tinut 58 Vi-le comunic acestea ca lucruri adevArate ;
din pietate iubitul Axentie ar fi bine de
ca toti cari folosesc numele la numiri de institute, strade a.
sb-i scrie numele iubitul a cum
Dv. a-ti scris tie lumea, a särac a voit, dar
a fost bogat in idealism in cinste, a tinut cu sfintenie la
neam lege ; noi urmasii datori suntem sb-i
dorinta.

www.dacoromanica.ro
 87

Mure§ianu : Douä scrisori ale vicarului Macedon

Pop lacob Mnresianu
Muresianu, publicist in Brasov, a binevoit ne trimitá aceste
interesante scrisori dela bunicul lacob Muresianu, care
vii cu din are
milia sa.

lanuarie 1852 (20 1851).

Amice! In urma circulariului episcopesc am mai provocat pe

toti inteligentii i ceialalti spre a contribui de putin la fondul
intemeiat pentru educa(iunea fetitelor orfeline*) am mai
o de 37 f. 2 precum din aci acclusa
numele contribuente ve; vedea. Care tie ca
unui amic cu acea rugare bimit, ca sä o administrezi stima-
tului comitet, cu acea despre partea mea incredintare, 5i
in viitor inn voi da stradania aceasta intreprindere
a o sprijini. putin ce eu am promis in rubricä, negre*it
când voi fi la oi ; cumva voi fi de felice
sä salariul vicarial, cum acuma in anul trecut ne-
curmat m'am rugat, voi contribui 5i mai mult.
Apoi mai 5 f. arg. ca de abonatie la Gazeta
pro Semestri anului inceput, in suma de 42 f. 6 cu 4
mai mutt, de nu pot, icestia de grei,
mai es te-ar afunda apä.
Nu mi-ai o ? M'am fost rugat
5i nici de nu m.am invrednicit, mi tare de tre-
5i bine.
*) Renninnea femeilor spre ajutorut orfane"
este cea mai veche asociatie din Romania-Mare, in anul
1850 cu concursul lui Jacob Mureianu de soacra acestuia Maria Päuna Ni-
cohiu uhsc. Cepescul, care fu prima prezidentä a ei.

www.dacoromanica.ro
88

lul trimispentru dissensiunile intre uniti nu

1-ai publicat, - gândeam eu, inch tocmai când scriam, cá
voi umbla - ci bine ai fäcut. Am apäsat peana, ci t
provocasesi. De fi publicat, poate pätimeam.
Vei astepta ceva de aici ? Da ce ? larnä
avem putinä; mai putin, apoi de grâu nu-i vorbä, de
am avea oväs destul ar fi bine.
In urrnä sä cä a mea casä cärti le-au cercat
jurisdictiunea ci juslum et virum nihil quail!.
Poftinduti sänätate am onoare a mä insemna: Al Thu sincer
Macedon, vicariu.

Näsäud 23 Faur (7 Mart.) 1851.

Mult stimate Patriote! Acclusul articol binevoieste
blica prin organul Gazetei. De-i vedea a fi ceva de se
poate, chci nu-i sânta scripturä. Unul nu le-au aflat toate ci
mai multi.
Trimit banii adunati pentru fetele sermane insh nurnai 50
f. arg. rärnân pentru post-portului. Adevärat nu
va trage posta in Bistrita, ci mai bine sä fie de
sä nu ajungä. Aibi fatigiu a-i administra cornitetului cu acea
asigurare, in viitor, odatä ne von' pune in ordine,
ne strädui a (im)plini acele care se poftesc dela fiecare
cuni acelea, cari mi-le comanzi in stirnata-scrisoare din 23
lanuarie.
Desfiintarea regirnentelor au sosit. Despre partea noasträ
s'au compus o supplich sub§ternândä Majestätii prin deputatiunea
natiunei in Viena aflätoare. Punctele ti-le voi comunica altädatä,
odatä se va puriza**) supscrie de bätrâni, cari din
care cornunitate pentru desbaterea intrebäciunei : ce vaesc a face
cu banii monturului ? vor veni aici. a ci a
intellgenfi este, ca acesta de 28,000
E vorba aici de o perchizitie
**) Scrie in curat,

www.dacoromanica.ro
f. arg. se tntrebuinfeze pe sama $coalelor mai Matte, cáci gu-
berniul nu se pare a fi in stare a de care avem
trebuinfd.
Ca sä fie cu totii in cointelegere am in zilele trecute
un circular citri preoti spre a-le da consiliu sä se lipeasa de
cei
Ci hic hoc opus!! ! Am speranti, cä unii se vor
voi, ci partea mai mare nu, cid tocma .in ora asta aduce un
fät preotul locului le-au dat
consiliu, s'au respicat, ce le porunceste vicariu popii? sunt
a or face dispune voia
Guberniul in ordinaciunea din 18 Faur se esprimä tot
cam in favorul ci zice, cá de nu se vor se va
in cassele satelor a proportione.
Doamne prostimea - dânsa are inaintea ochilor säi
numai interesele sale materiale private !!! - ci precum zici, nu-i
de a despera.
S'au mai substenut o alti suplid guberniului, ca casele
lignee (de lemn) de pe ulita Stabula, bägarea de samä cä grä-
dinile au fost a Näsäudenilor, lemnul gräniterii adus, re-
paratiile le-au purtat gratis, sä se a le dona Näsäudenilor
arsi, de cumva erariul nu le va intrebuinta. vedea rezultatul.
In tot modul ne sträduim a aduce satele, ca de cumva
cvartirurile erariale se vor vinde, sä le cumpere dânsile in con-
creto din banii satului, sau de n'or avea de ajuns, sä se impru-
mute pe unui munte, dale case parochiale; ci
anevoe se miscä. De le vor cumpära jidovii, apoi vor iongi
pe vecie trupeste sufleteste.
Punctul acesta s'au pus in Supplica Majestate, ca
pret aproximativ sä ni-le lase nouä färä licitatie.
Numele cari au contribuit pentru fetele grace nu se
pot din aceea caug descrie, au dat cu cruceriul, ;
multi au dat bucate care s'au vândut. Singurä cloamna

-
tului Russii,
cM au
au dat 5 f. arg., Popa Lazar ,

ea nu numeste - deci sä se punä:

L. Anton

dela femeile gränitere regimentului al doilea s'au cules 50 f."

www.dacoromanica.ro
 odatä ne pune ordine, se vor doarä
ce ai binevoit a scrie.
archivele Regimentului, pi pi a Vicariatului, cd
pusesem In bisericd, cd va scull,
s'au pi ars, deci compunerea acestui regiment e
cu dificultati mari, din poemation-ul latin, cum
pi din alle fragmente socot cá pe incetul se va cornpune.
Mdica*) cit sunt
Nu mi-ai putea din sau Moldovia acvira o pra-
? Ti-a aduc arninte, c/ publicandu-se odhtä
prin Gazele tiparirea a unei nouä editiuni in Mánastirea Neam-
tului, am fost rugat pe D. Baritin a-mi cumpára una, ci eveni-
rnentele au impiedecat.
Pe D. Baritiu salutându-1, cu singularä reverintä : Al
Täu stimätor patriot Macedon, vicariu for(aneu).

I. Corbu : Cetätele

de cetäti poartä gura poporului numirile ce

le-au dat cei ce le-au zidit. Apa nurniri unguresti, germane,
slavone, ca Värarea (Váralja), Orhei (Várhely), Burg etc.
In urmare e natural, nurnirile latine de
derivä de pe vrernea stäpânirii sunt deci cele mai
vechi. Ar fi interesant sä se adune date despre toate aceste rämä-
cari poartä numiri latine.
Pe teritorul judetului nostru se pe hotarul Salvei o parte
cu de C'etáele, la care se spune ci conduce pi un drum
vechiu.

Preoteasa Anastasia, muma lui Jacob Muresianu.

www.dacoromanica.ro
 91

Pe hotarul comunei Zagra se aflä deasemenea un cu

numele de Cetätele Diimbul Cetd(elelor, situat sub pädurea
Corobana deasupra spre valea Burduului Salva).
Dâmbul e capätul dinspre sat e despärtit de rest prin
un semicercual cam de 6 metri pi 6 m. afunzime, care
se vede la prima privire cd e opera omului pi nu a fortelor na-
turii. Din presupusa Cetätea n'a rämas nimic, dar antul e mär-
trebue sä fi existat. Are o legendä.
cettele e dispärut din graiul toate zilele
pi se pästreazA numai ca numire a dâmbului. cetate
s'a pästrat azi graiul poporului. Apa d. e. cineva
räcit pi punându-se la cuptor, se zice glumä cd
s'a pus Eo caracteristicA pentru trecutul po-
porului nostril : a-se pune la adApostul Cetätilor pi CetAtelelor
dite de Romani pentru vremuri de barbare.
Facem apel la toti intelectualii no§tri sä ne comunice unde
se pästreazd astfel de numiri.

Pamfil Grapini : Zimbrul muntii rodneni

Ca intregitoare la cele scrise despre Zimbru de
meritosul nostru folclorist I. Corbu, Nr. 4 al Arhiva
mai adaug eu din cele spuse mie cu graiu viu din
partea bunicului meu, - care era mare
de capre negre pi de
Ca
sälbätäcii,
mic mä uitam curios la grinda
- pi pasionat
urmätoarele :
bunicului meu,
pi

unde vedeam stä un corn, pi de are,

rugat dea joc cu cornul acela dela Bunicul
meu - aduc bine aminte, -a zis: Dragul meu nu-i slobod
sä ti-I dau, CS te-a impunge, de bou Ce mirare, eu
nu de boi sAlbatici, numai de nostri cei din

www.dacoromanica.ro
grajd, am avut mare respect de acel corn, pi nu mai
Stiu atâta cá, de tata, el a spus cä pe muntele
Zimbroaia care e in legáturá cu muntii pi Moldovei, a
dat preste un bou sälbatic, schiop de un picior, pi având cu el
pusca, dar purtând pi respect de o mamnitä apa mare, care sforäia
pre näri, poate pi de durere, I-a culcat la pämänt pe un noroc,
pi apoi cu alti insolitori l-au lovit in cap pânä a pierit, pi i-au
luat numai pielea, capul l-au adus triumf acasä. Tot atunci
ar fi auzit mugete depârtare, avizati alti boi prin sbieratul
celui ucis. La acel ii zic azi Zimbroaia".

www.dacoromanica.ro
 I3IBLIOGRAFIE

Biblioteca SemanAtorul" Arad:

Nr.111-113 : Pástori in principatele
123-124 S.Teleajen A. Pascu: Craiul-Vdnt poem dram. 3 acte.
128-129 Savin Constant; Autentice, schite umoristice.
, 130-131 Ion Dongorozi: Signor BerthElotty,
134-135 Blaga: unui veac.
136-137 Al. lacobescu:.lcoane privelipti.
, 138 N. Ocrotirea de
, 139 Gh. Mándstirea (5 acter.
140-140/a N. I. Herescu: Insemnári literare.
, 144-145 Volburá Poianä: din poem national.
, 146-147 O. Ghibu: gândul Basarabia.
150 Dr. S. Stanca: Greva alte povestiri.
, 153-154 Lucian Blaga: Ferestre colorate, fragm.
157-159 Cordo§: Cântece poporane moldovenesti.
160-163 Ion M. Sadoveanu : Drarnd teatru, studii pi cronici.
164-167 Aristofan: comedie de Bezdechi.

Editura reuniunei pentru Misiuni din dieceza

Lugojului:
Nr. Bichigean: Sárbátorile bábesti.
12-15 Bichigean: acre.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro