Nr.

25
ARHIVA SOMESAN
REVISTA ISTORICA-UMRALA
Proprietar Director.: sub Nr. XX C. -2
'
VIRGIL Trib.

CUPRINSUL:
Pag
Virgil : Wiintarea granitei militare
1762 261
.loan Maiorescu altre Epp. 376
/Gheorghe Matei: Un profesor . .. 386

Contribuiuni la studiul unor asociatii

de plante ruderale 397

C I

Morariu: Ma4ian, o figara cultural

educativd ' . .. . . 422
Teodor Ghitan: Contribufluni la istOricul
. . 426
E. Nunel: date bibliografice- . .
434
losif E. Naghiu: relatare din sec. XVIII . . . . 435
Onisim Filipoiu: Dou documente 438
Muzeul . .: . . 444
Publicatie .
446
Moisil: Biograjia lui Anton Cosimelli . . . 447.

-
Octomvrie 1938- Martie 1939

administratia revistei:
SOME$ANk Str. Vasile Naga, 29
1939
, www.dacoromanica.ro
r
 RI-HVA
ISTORICA-CULTURALA
. 25

Infiintarea granitei militare

nsudene
Virgil
1765
Diverse constructH Pri certuri - Delegatii sasi la
Sibiu Reambulri delimitri Pretentiile Bistritenilor - Ordi-
nele generalului Siskovici ale guberniului -0 chestie a lui Cute
din

Cu toate promisiunile fcute in anii precedenti, natiunea (uni-

versitatea) sseasc scrie in 3 lanuarie magistratului bistritan nu
mai vrea s despre despgubirea orasului Bistrita pro futuros,
deoarece ea nici n'a luat asuprasi o asemenea indatoriren. Tot-
odat inainteaz curtii din Viena o rugare avertendo clementer
illocatione militiae limitrofae in fundo regio saxonicoe.
Locotenent-colonelul Enzenberg cere in 9 Ian. dela districtul
ssesc lemn de pentrue ofiferilot griniceri, cum
i se promisese de ctre magistrat. La acestea magistratul rspunde:
Nu nimic despre o promisiune fcut. Este adevrat c aus
Geflligkeit, sine consecventia contribuabilii sasi fuseser
plecati s duc lemne la cvartirul loc.-colonelului, dar cu acea
ocazie se tiaser mai multe lemne au fost cedatec. Con-
tribuabilii sasi pstrat neatinse pdurile ca un domeniug
intangibil (ungeschmlert), ceeace Mai. Sa a aprobat ; tot aceia au
trebuit s plteasc din greu impozite (hart verzinsen). Cu toate
aceastea vor presta bucuros vor serviciile, dac nu li
se va cere preamult (nicht so consecventiose Zumuthung).

www.dacoromanica.ro
 Conte le Vass magistratului c a trebuit s expedieze
guberniului exemplarul despre reambularea metal din Sep-
temvrie a. tr. fiinda Mich. Hannenheim nu inaintase atunci pro-
cesul verbal, cum promisese. Senatorul in chestie,
c actul de reambulare luase atunci secretarul gubernial
Hannenheim dela fratele siu Michael, chiar culesul viilor,
l-a wzat arhiva gubernial l-a uitat acolo.
Magyarosi Mihly din Jeica cere 16 stlpi de cte 3 stnjeni
8 grinzi de 2 stnjeni pe seama morii din Totodat
comisarul Gottschick informeaz grnicerii din
mai'nainte o mare cantitate de trunchi de stejar
durea Ferihkenilor pn la hotarul Magistratul magi acum
pe cApitanul Riccord ca acele lemne s fie intrebuintate la repa-
rarea amintitei mori, iar cpitanul s impiedece comiterea astorfel
de atrocitti s interzia grnicerilor tierea rchitelor (slciilor)
de moara din Nusfalu.
Loc.-col. Enzenberg promite in 16 lanuarie c la plnsoarea
Sa0or Dumitreni va cerceta chestia cldirei unei mori partea
Rebrioreiiilor hotarul Dumitrenilore. Mai apoi moara s'a
struit pe malul stng al Someului.
In 19 Ian. raporteaz senatorul Bedeus nu departe de
rnoara din (Grossendorf) doi grniceri valahi voesc s
construeasc o alt moar, chiar pe locul unde cu doi
deasemenea incercase s cldeasc un Valah, dar fusese impiedecat
de ctre cApitanul Riccord.
Din 15 lanuarie urmAtoarea propunere (Gutachten) a
generalului Siskovici delegatului national ssesc Michael Bruk-
adresat prezidentului consiliului de rzboiu
Terenul situat la temurele stng al apartinAtor
comunelor sseti lad, Pintic Dumitra, pn la piciorul pdurei
mari (bis den Fusz der grossen Waldung) este a se deslipi,
pelng o bonificare, dela amintitele sate sseti a se preda
neconditionat (ohne allen Umstandt) satelor valahe militare pentru
intretinere absolut necesar (unentbehrlichen Unterhalt);
rezerva ca dup ce vitele locuitorilor sasi din acele sate in anume
timp al in acele Wart, ele ar putea cauzeze
pagube in semnturile (Fruchtfeldern) grnicerilor, la picioarele

www.dacoromanica.ro
 263

pdurilor mari, dealungul acestor, ori s se fac priseac (Verhau)

ori s se construeasc ingrditur. Apoi satelor sseti, pentru
a-si mna vitele la adpat la Somes, in cteva locuri necesare
58 li-se lase o iesire de tot liber (Zugang) la Somes, care s fie
nelucrat (nesmnat, umbebaut).
Pe o fil aflm urmtoarele cereri de adresat generalului
Siskovici: 1. ca grnicerii inc s dea pzitori de noapte, ordonati
de guberniu ; 2. ca ordonantele pentru scrisori s fie incartiruite
la ; 3. nu mai fie permis niciunui grnicer s vin
din locuri streine in districtul ssesc; 4. se inlture crucile
ridicate pe hotarul
Dela guberniul din Sibiu i se trimite magistratului in 21
ordinul curtii din Viena privitor la formalittile de observat la redi-
jarea actului de cedare renuntarea la Valea Rodnei.
In 28 lan. Sburlati scrie magistratului c comanda
regimentului a interzis cpitanului Riccord s incvartireze pe
stegar in Dipsa. c acea a pedepsit
pe Rebrisoreni, pentru purtarea arbitrar de arme.
Sasii din Vermi9 se plng in 4 Februarie c pstorii
valahi sunt inrolati ca grniceri ; iar Sasii din Crainimt
s fie scosi din locuintele pstorii valahi deveniti
grniceri.
Un ordin gubernial d. d. 4 Febr. someaz magistratul s
caute documentele privitoare la certele de hotar dintre grniceri
9i Sasii din Pintic, lad 9i Dumitra, spre a putea fi prezentate
comisiei care va veni la var, in alt ordin din 9 Febr. guberniul
cere s se raporteze imediat, oare n'ar fi mai bine pentru
(dem Land zutrglicher) dac cldirile de (vam 9i
carantin) n'ar sta nici in Brgu 9i nici in Rodna, ci s'ar construi
o casi de paz pe Persa, iar celelalte
palance ori (verhackt). Tot atunci e somat magistratul
ca in materia cessionisg s fie trimisi delegati la Sibiu, ca
chestie fie ill totaliterg terminat.
In 20 Februarie s'a publicat un statut grniceresc, care ins
intru ctva modificat s'a 9i in mod definitiv in
13 Nov.
V. Arhina Nr. 8 p. 76 Nr. 9 p. 109.

www.dacoromanica.ro
 La 24 Febr. curtea din Viena a aprobat demarcatia hotarelor
districtului valah (Valea Rodnei).
In 19 Martie magistratul complet merge la comandantul tra-
pelor strine afltoare in garnizoana loc.-colonelul Szu-
hnyi, spre a-i exprima felicitri de ziva onomasticA a domnitoarei.
Tot in acea zi magistratul primete scrisoarea generalului Siskovici,
in care acesta cere s fie prezenti ai oraului la ,Einrich-
Lung der Grenz-Miliz.
In delegatia la Sibiu, cerut de guberniu, este ales primarul
Klein. lar ce Klein ezit, spunnd i s'ar face reprouri
dac lucrurile n'ar reui pe plac, sunt : senatorul Teckelt

notarul Saal.
Un ordin gubernial statore0e ca grnicerii nu mai fie
numiti milites provinciales limitrofk, ci limitanei con-
finiari .
In Mart. bar. Eenzenberg magistratului c a dat
ordin s se edifice in districtul militar dou cvartire pentru ofiteri
din statul major; ca magistratul s dea lemnul necesar din
pdurile Dumitrei mrginw cu Someul, adic de fag.
Bistritenii promiseser s'o fac aceasta inc in timpul cnd tria
generalul Buccov, despre ce exist document. Dumitrenilor li se
va plti ceva pentru lemne, numai benevole, comanda
regimentului va griji ca la transportul lemnelor s nu se
inselciuni (Unterschleife). magistratul diese Zumutung
in eine Oberlegung genommen hat, deleag pe senatorul Teckelt
pe notarul Saal intrebe pe bar. Enzenberg c de lemne
are nevoie s de tulpin. Delegatii intorc cu
rspunsul loc.-colonelului el nu poate fixa de acum precis
lemnelor de cldit, ci repet c fie de fag, la alt acord nu
se demite; Dumitrenii vor primi un prezent (Discretion) nu se
vor Magistratul e de prere fie ascultati
mai Dnmitrenii, apoi hotrete ssete, din nou s fie
intrebat Enzenberg despre modul vor putea fi evitate
spre a nu se cauza prea mari pagube in pdurile Dumi-
trenilor.
Urmeaz memoriul magistratului bistritan de data 29 Martie,
- adresat guberniului - in care justifia prezentrii

www.dacoromanica.ro
 265

delegatilor si in Sibiu in chestiunea cesionrii districtului rodnean

cu tirmtoarele motive:
1. Magistratul bistritan a renuntat la Valahii din 21 comune
din Valea Rodnei, precum la cei din Nusfalau Sntioana, in
urmare la peste 4000 contribuabili cu conditia, ca acestia sa fie
separati de comunele ssesti, pentru a se evita conflictele inevi-
tabile, pi s fie transferali in Valea Rodnei. Aceasta nu s'a
fcut, dimpotriv numrul grnicerilor din districtul ssesc a crescut
prin venirea altor locuitori din judetele invecinate.
2. Magistratul bistritan acum e nevoit suporte greuttile,
pe care ambele districte de cesionare.
strmutarea grnicerilor valahi nu se va face in scurt timp,
gistratul va suferi mari mai ales, c multi Sasi sunt gata
s-si prseasc locuintele, dect ca - multimea noilor
greutti - s mai fie expusi vexatiunilor continue ale grni-
cerilor.
3. Se in tain, c se intentioneazA pi cesionarea
ctorva din putinele comune ssesti afltoare pe mosia regeasc.
urmare nunumai nu s'au implinit conditiunile stabilite cu
ocaziunea cesionrii prime, anume c se vor revizui prin o
comisiune hotarele dintre cele districte, ci e pregtire
o defalcare a unei prti din districtul ssesc. aceasta din
tivul locuitorii din Rodnei nu sunt multumiti cu hotarele
fixate pn Somes, Strmba, ci cer intinderea
peste aceste ruri. Cu ocaziunea reambulrii grnicerii au pi pus
wide pe
4. Nu se nimic privitor la despgubirea ce i se vine acestui
magistrat pentru renuntarea la Valea Rodnei.

In din 30 Martie a magistratului, primarul Klein

stat ca a sosit ceasul ca bistriteni piece la Sibiu in
chestia important. Cauza n'au plecat a fost faptul,
ca se astepta sosirea din Sibiu a loc.-colonelului Enzenberg, dela
care toti asteptau aud ceva pro directione. S'au auzit
diverse lucruri bune, dar rele ca acele c se vor cere dela
Bistriteni pi ateva sate sse$ti. magistratul e convins c
delegatii si niciodat n'ar fi semnat o renuntare definitiv, fr'de
a fi consultat mai pe magistrat in privintd. Delegatii
Teckelt Saal pleac in acea zi la Sibiu, dar nu singuri ci
sotiti de primarul Klein, care se vede c s'a hotrit s
parte in delegatie,

www.dacoromanica.ro
260

In 3 Aprilie soseste ordinul gubernial d. d. 18 Martie ca

magistratul s expedieze la Sibiu toate scrisorile referitoare la
certele de hotar dintre Ardeal Moldova.
La repetitele cereri ale printelui superior Apostol din
ca Bistritenii s-i datoria de 1000 dobnzile cuve-
nite, dimpotriv e SO se la directorul cauzelor
fiscale, magistratul rspunde in 10 Apr. c creditorul s rb-
dare, deoarece chestia cedrii districtului valah, in urmare chestia
datoriilor orasului, chiar acum este in frangenti.
Tot 10 Apr. sosesc magistratului dou ordine
niale: unul din 18 Mart. ca nimeni nu indrzneasc s cum-
pere pusti dela grniceri; iar al doilea din 28 Martie in care se
interzice s se scrie epistoale in Moldova Muntenia per-
misiunea comandei generate, trebue s i se
materia in care voeste cineva 50
Baronul Enzenberg in 11 Apr. magistratului ca se
fixeze hi Dumitrenilor locul, de unde s fie Mate lem-
nele necesare pentru cldirea locuintelor ofiterilor de stat major
din districtul militar.
In 11 Apr. intoarce la Bistrita trsura, care transportase pe
delegati la Sibiu, aduce copia scrisorii alturat de acestia la
apelul in re cessioniss.
Primarul Klein a Straussenburg ii adreseazA din Sibiu in
12 Aprilie loc.-colonelului Enzenberg scrisoare: Sosind
cam trziu aci condeputatii, totusi hi dou rnduri am vizitat
pe generalul Siscovici de plecarea sa la Hateg.
privitor la cedarea Rodnei avem s facem diverse apeluri
cari privesc conditiile neimplinite ale cesiunei, dar n'am atinge
chestii cari usor ar putea fi rezolvate pdn bunvointa D-Vstre;
rog s mijlociti ca s i se dea magistratului mn de a
se de moara orasului din Nusfalu cum o cere dreptul
incontestabil de proprietate. Noi am urgentat chestia aceasta
la D-Vstre ct la Ex. Sa Siskovici de plecarea sa
din Bistrita, deoarece am voi bucuros pe actualul
morar dela moar. Am produs comisiei Bethleniane
din 1761 din care reies limpede jus dominale et proprietarium
al orasului asupra morii. Ex. Sa ne promise s ni se dreptate.

www.dacoromanica.ro
 267

Nu de atunci ce s'a intAmplat in afar de

primit dela cpitanul Sburlati, cd morarul nu poate fi
Fie oricum, un drept constatat de o comisie nu poate fi
atacat, mai ales c Nusfalul Sntioana vor rmnea nesmintit
districtului ssesc. Cci e greu ca un s serveasc
la doi stpni, iar morarul m'a tinuindu-mi,
atunci cnd I-am nimit, era grnicer. Deci sper c nu veti im-
piedeca ca magistratul s pond alt morar negrnicer. Vom fi mul-
tmitori etc.
In 13 Apr. magistratul adreseazd guberniului o scrisoare in
care-i raporteazA c actele cerute, cu privire la certele de hotar
dintre Moldoveni district, au fost inaintate in copiis vidimatis
in 1761.
Primarul Klein ii scrie in 16 Apr. din Sibiu magistratului, c
comandantul general a primit pe delegatii bistriteni veniti
in materia cessionis districtus Rodnensis.
La scrisoarea din 12 Apr. a primarului Klein, loc.-colonelul
Enzenberg rspunde in 19 Apr. din Feldru urmtoarele: Privitor
la moara din cred cd ea a fost totdeauna servit conf.
dorintii magistratului nu voi fi contra sprijinului dat in
resul orasului. Dar trebue s observ ca ct Nusfalul
Sntioana sunt militarizate, moara de acolo are excluziv
folosul grnicerilor cari au primul drept, pe pltirea
obisnuite. Deoarece asigurati in curnd Nusfalul
tioana au fie predate jurisdictiei ssesti bistritene au s
fie evacuate de grniceri, magistratului este egal dac las chestia
in statu quo, cAci un nou morar ar incerca s macine satelor
streine, celor dou grnicere, ceeace nu se poate admite,
avnd acestea totdeauna intietatea (Vorrecht). Cnd s'au
aceste dou sate nu mai au de mcinat, e echitabil s li se
macine altor sate invecinate. c chiar D-Ta imi vei da
dreptate, deoarece se poate aplica aci vorba beati possidentes.
Mai amintesti c nu se poate servi in acelasi timp douor domni ;
dar la noi (bei uns tocmai se adevereste aceasta,
cci grnicerul trebue s serveasc ca soldat totodat ca
contribuabil. Deci trebue fie tratat cu consideratie (mit Reflec-
tion und Regard) acest soiu de oameni, cari produc erarului

www.dacoromanica.ro
dublu, cu mult mai mult dect ceice procur numai simplu.
pentru rezolvarea astfel de probleme chiar D-Vstre ati dat
probe evidente.
In din 20 Apr. magistratul ceteste scrisoarea prima-
rului Klein d. d. Sibiu 17 Apr., care acesta altur o ciorn
a rugrii de adresat lui Enzenberg in chestia crucilor ridicate de
grniceri pe hotarul din lad. In rugarea imediat atunci
dactat magistratul apeleaz la Enzenberg dea ordin ca
distruse pe cari grnicerii le-au construit pe hotar ssesc,
adie pe una Ilvenii, din jos dela spre Feldru drum,
iar alta Feldrihanii, la trecerea pe Budin, in fine a treia tot Feldri-
hanii, dincoace de in Valea
Sasii din Dumitra se plng in 22 Apr. c in 19 c. grnicerii
au fost cu 40 care in lemne de
In din 23 Apr. magistratul ceteste scrisoare
rului Klein d. d. Sibiu 20 c. in care acesta c natiunea
(universitatea) sseasc se in 24 c. in chestia Fgra-
sului, iar atunci 0i delegatii bistriteni vor avea de a face mult in
materia cesiunii. E nevoie ca magistratul s secondezee (ajute)
ct numai poate pe delegatii si trimit neamnat toate
sorile despre cari crede vor avea trebuint. in aceeasi zi
se expediazA unele acte de o scrisoare, in
care magistratul intre altele ii roag pe aceia s intervin la gu-
berniu in chestia muntelui a din pdurea
Dumitrenilor, a crucilor de pe hotarul ledenilor, a morii din
falu in fine a morii pe care ctiva Rebrisoreni o cldiser pe
teritorul lng Somes, nu departe de Piatra
apoi au drmat-o, iar acum probabil din nou ar intentiona s'o
recldeasc. In sfrsit magistratul autorizeaz pe delegati s-i
measc lui Bruckenthal pentru marele sprijin dat Bistritenilor
vorbeste inchestia cedrii Viei Rodnei.
In 24 Apr. senatorul loach. Bedeus le comunic delegatilor
la Sibiu urmtoarele: A sosit in Bistrita consilierul minier
conte de Ybarra. Loc.-colonelul Enzenberg va ocupa Duminec
cvartirul in iar maiorul Sburlatti pe al su in Feldru. In
comunele Dumitra lad inc sunt incvartirati soldati grniceri,
cu cpitani. Translatorul este in prezent in

www.dacoromanica.ro
 Magistratul le adreseazt in 29 Apr. delegatilor la Sibiu
toarea scrisoare tnguioas : In 26 am scrisorile trimise de
D-Vstre prin argatul Kiss ne-am bucurat de cele auzite.
Ins in 27 am fost iar nenorociti, cAci am primit rspuns dela
ronul Enzenberg in chestia crucilor ridicate pe hotarul
ledenilor de cOtre unii grAniceri, precnm a unei rugri inaintate
de Dumitreni, ceeace iar ne-a deprimat totul. Continutul ambelor
rspunsuri este pentru noi dureros, suntem totul dezolati,
nu rAspundem de a primi dela D-V. sfat ce e de in
situatia aceasta nenorocitA. Suntem obositi de multele apeluri zdar-
nice inaintate dela militiei grAnicere durere
ne totdeauna ochii, cnd primim plnsori peste plnsori
contra procedeului celui mai incalificabil al grAnicerilor. rugm
s prezentati pretutindeni marea noastr rugare, a celor adusi aproape
la desperare, acolo de unde sperm mngere mAntuire. Din cauza
zilnicilor multiplelor trebue s neglijm cele mai
importante, pentru ceea ce cndva putem fi trasi la rspundere. Am
putea da expresie noastre extreme deplorabile,
deoarece nu s'a nimic in favoarea Prin scrisoarea
loc.-colonelului ni-s'a luat voia s protestAm la el, gndiam
odinioarA. Cu acest prilej trebue s mai alt fapt :
In 26 des de dimineata primarul din Dumitra a trirnis trei brbati
sa viziteze ca de obiceiu fntna de saramurA. ei au aflat
multi Rebrisoreni cari avuser intentia ia saramurA, caci aveau
sine 8 cai 16 berbinte. ObservAnd pe Dumitreni, cari simulau
c le armeazo mai multi, grAnicerii o apucar la fug, ca
in mnile Dumitrenilor numai trei cai. Vom raporta cazul
oficiului de saline din Ocna Dejului. Primarului din Dumitra i s'a
poruncit s grijeascA bine de cai fr ordinul nostru
s nu-i extrAdea. In chestia pAstorilor caselor ream
primit rspuns dela loc.-colonelul.
Primarul Klein in 30 Apr. din Sibiu a gene-
ralului comandant petitia in materia cedrii.
Tot data 30 Apr. avem raspunsul guberniului la memoriul
din 29 Martie al magistratului bistritan.
1. Inat priveste despgubirile cerute, se vor achita, dar nu
ci in dou rate: una de 6000 in anul curent 1765,

www.dacoromanica.ro
270

tot de 6000 in anul viitor. Aceasta, erarul se

gaseste nevoi.
2..Privitor la pretentiunile salariatilor, nu se va achita niciunui
functionar salarul, ce nu va da despre veniturile
cheltuielile din mosia incredintate lui.
3. Privitor la cota datoriilor publice cztoare pe Valea Rodnei,
aceasta se va stabili transpune in intelegere generalul baron
de Siskovici.
4. Inct pentru mutarea grnicerilor afltori in districtul ssesc,
aceasta de terminarea delimitrii districtului valah de exe-
cutarea topografice. AceasM delimitare se va face prin
comisiunea numit de inaltul guvern, tinndu-se de dezi-
deratele magistratului.
5. S'a comisariatului provincial s cante ca locuitorii din
districtul ssesc s nu fie ingreuiati peste puterile Totodat a
fost rugat generalul baron Siskovici, ca s scuteasca pe locuitorii
sasi de o parte a indatoririlor de a provedea cu lemne militia

Delegatii la Sibiu nou cer in 3 Mai s li se trimit toate

adele necesare privitoare la cesiune.
Bar. Enzenberg cere 4 Mai ca pe rspunderea lui s li se
restituie Rebrisorenilor cei trei cai insi la fntna de slatin
(saramur) a Dumitrenilor. Magistratul hotreste s i se trimit
loc.-colonelului in copie scrisoarea functionarului (Ober Salz-Ein-
nehmers) Brounecz dela salinele din Dej, s fie rugat
aib pacient va sosi decisul oficiului de saline, pe care e
primejdios s-1 nesocoteasc omul (gefhrlich mit dem Camerali
umzugehen). De cai se vor Durnitrenii. In 8 Mai soseste
scrisoarea perceptorului din Ocna Dejului, conform cei trei
cai ai Rebrisorenilor au s fie propriti la sosirea sentintei
date in Sibiu de atre consilierul bar. Fr. Diettrich.

La repetitele urgentari ale delegatilor din Sibiu magistratul

la 7 Mai le expedi acelor un mare dosar de acte
scrisori, de utilizat in chestia cedarii Viei Rodnei. Spre a se vedea
cu ce acte, in ce mod miglos ciclitor erau continuu slcaite
dregatoriile terii de magistratul bistritan, lsm s urmeze
lunga livid a acelor documentec :

www.dacoromanica.ro
 271

Din anul 1763 : 1. Punctele stabilite de loc.- colonelul Dam-

browka, care vor fi de observat pi urmat de ofiterii sol-
datii corpului grgniceresc de aci. 2. Procesul verbal redijat cu
ocazia cnd cgpitanul Thluck in mod a refuzat extrAdea
confirmarea prelurii celor 6 perechi de 3. 0 scrisoare d. d.
Nsud 12 Febr. in care loc.-colonelul Dambrowka asigur va
trimite oameni cari vor avea distrug crucile construite de
grgniceri. 4. 0 scrisoare a lo.-col. Dambrowka d. d. Nasud 31
Martie, in care c va forta pe tmplarii din Bistrita
lucreze pe seama sa. 5. 0 scrisoare a lui Dambrowka, d. d. Nsud
7 lulie, in care cere furnisarea din pdurile districtului ssesc a
lemnelor necesare pentru cldirea locuintelor ofiterilor din Nap-
falu pi Sntioana. 6. 0 scrisoare a lui loc.-col. Dambrowka, d. d.
9 lulie, in care permite ca Dumitrenii nunumai s repare
drumul la Brlea, ci mne neturburati vitele la
in acel munte. 7. Scrisoarea lui Dambrowka d. d. 14 lulie,
in care Dumitrenii nu vreau s-i mai furnizeze
lemne de cl'dit. Totodat cere s li se restitue Nsudenilor
loagele. 8. Loc.-col. Dambrowka constat scrisoare c
mitrenii nu vor s le restitue Nsgudenilor zAloagele cu
represalii. 9. Deciziile colonelului Schrder la mai multe puncte ale
procesului verbal redijat in din 6 Aug. a magistratului.
10. Un apel in chestia dijmelor expediat in 10 Aug. universittii
sse$ti.
Din anul 1764: 1. Act despre atrocitatea comis de capitanul
Sburlatti in casa femeii Susana Barth. 2. Chestia invalizilor din
cari voesc s-i vnd casele, grnicerilor. 3. Plnsoarea
comunei Dipsa, c grnicerii de acolo cer s aib parte egali cu
Sa$ii la fnetele satului. 4. 0 scrisoare d. d. 13 lulie, in care
loc.-col. Dambrowka cere informatie privitoare la cei boi luati
dela Filimon a lui Macavei din Mocod. 5. Plnsoarea Sasilor din
Durnitrila continuele de crusie extorcate de gr-
niceri. 6. Procesul verbal despre cele de caporalul Johann
Pfingstgrdb cu ocazia cnd a cAruta in Dumitrita. 7. Apelul
in chestia dijmei de cereale din Nu$falu pi Santioana, apartiitoare
ora$ului. 8. Scrisoarea in care cgpitanul Sburlatti e rugat s nu
mai incvartireze graniceri in lad. 9. Plnsoarea Dumitrenilor c
grgnicerii au deschis cu fntna de slatin.
Din 1765: 1. Rdspunsul dat loc.-colonelului Enzenberg in
chestia lemnelor de cldit cerute din Dumitrenilor pentru
construirea cvartirului loc.-colonelului. 2. Scrisoarea capi-
tanului Riccord, ca acesta s permit s fie transportate la
lemnele, pe care grnicerii din le-au tiat in pdurea
satului Ferihaz le-au crat pe teritorul comunei 3. 0 scri-

www.dacoromanica.ro
272

soare in care capitanul Sburlatti este rugat interzia

lemnelor fara magistratului, sa opreasc actiune
arbitrara in padurile Dumitrenilor. 4. 0 scrisoare adresat capita-
ireful Sbulatti, in care acesta e rugat sa dea satisfactie pentru
cele 92 bucati de taiati de ctre Varareni pe teritorul delnga
al Dumitrenilor. 5. Scrisoarea privitoare continua taiere
de lemne in padurile Dumitrenilor. Scrisoarea d. d. Nasaud
20 Martie, adresat de catre cpitanul Cosimelli cpilanului Huff
din regimentul Angerer ca acesta s determine pe Dumitreni sa
permita a 80 trunchi din pdurile pe seama cvartirului
sau. 7. Capitanul Virazdi de Allersberg cere din Dumi-
trenilor lemnele necesare pentru cldirea cvartirului destinat pentru
ofiterul din stat major, in

In 11 Mai magistratul primeste scrisoarea la Sibiu,

in care acestia raporteaza privitor la chestia despagubirii orasului
Bistrita de catre natiunea sseasc, pentru cedarea valah.
La o scrisoare a delegatilor magistratul rspunde in 17 Mai,
c priniarul Klein mai stea in Sibiu, doi delegati
acas.
Un ordin al guberniului d. d. c. in care se interzice in modul
mai sever cump'rarea sub pretext vr'unui imobil dela
ptirea ofiterilor acestor.
In 22 Mai primarul Klein scrie din Sibiu ca comisia de ream-
bulare a granitelor dintre districtul ssesc pi militar va sosi
la in 15
La cererea cpitanului ly ca ledenii gra-
dina cvartirului su, magistratul raspunde 24 Mai, Sasii n'au
sa repare cvartirele ofiterilor grniceri, chiar pi daca o fac, atunci
o fac din condescedent
In 27 Mai soseste ordinul gubernial conform cruia comisarii
desemnati in pentru stabilirea granitei dintre districtul valah
ssesc precum comitatele invecinate, din nou s stea
gata pentru 15 lunie, cnd magistratul are le predea toate
documentele in aceast chestie. Magistratul hotreste ca senatorul
Bedeus s piece la Cluj pi roage pe contele Vass, care inc
e membru in acea comisie, s comunice magistratului toate ordi-
nele emanate dela guberniu in acea materie. Tot 27 Mai ma-

www.dacoromanica.ro
gistratul ceteste rezolutia guberniului la apelul in cauza despgu-
birii pentru districtul valah.
Privitor la delegatia orasului Bistrita la Sibiu hi chestia cedrii
Viei Rodnei, dintr'o specificare a cheltuielilor compus de sena-
torul Teckelt, aflm senatorul Georg Teckelt notarul Saal
au petrecut pe drum Sibiu 57 zile, din 30 Martie-26 Mai,
primarul Klein, care sttuse mai lung timp in Sibiu, 66 zile.
Plecaser din Bistrita hi 30 Martie peste Dipsa, Teaca, Osorheiu
att in drumul spre Sibiu ct timpul petrecerii
acolo intoarcerii acas, cu trsura caii, furaj la popasuri, cu
vizitiului apoi a servitorilor curierilor orsenesti
Daichend, Nmethi Mich. Kirtsch, alte mruntisuri
cheltuiser suma de 31 Rh. 281/2 iar diurnele primarului
Klein fcur 66 Rh. a celorlalti doi delegati 114 Rh.
La plnsoarea ledenilor c sublocotenentul Farkas in 21 Mai
dela Sasii Engler Seidel, cari dela trgul Bistritii, a
luat doi cai fr'de ai plti, loc.-colonelul Enzenberg deleag in
4 limie pe cpitanul Riccord inc pe un locotenent, ca impreuna
cu delegatii orasului: senatorul Teckelt arhivarul Dan. Hennrich
s cerceteze incidentul. magistratul in scrisoarea primit
dela Enzenberg in aceast chestie descopere unele pasaje care
pot avea consecvente deosebite, de aceea hotreste s fie
copiate expediate primarului Klein la Sibiu ca acesta s
protesteze.
La alt plnsoare a Sasilor din Dumitrita locotenentul
Schmidt Eisenberg vrea s ocupe casa pstorului stesc a
ordonat s fie reparat de Sasi Valahi spre a-i servi de cvartir,
magistratul hotreste in 7 lunie ca Sasii nici pe pstor s
scoat din cas nici casa s n'o repare, ci s lase s li se
aplice fort, dup care, senzul ordinului lui Siskovici, cauza
va fi apelat.
In din 7 lunie magistratul ceteste scrisoarea d. d.
Feldru 5 lunie a loc.-colonelului Enzenberg precum un raport
al maiorului Toussaint cauza pstorului din lad care a primit
pedeapsa de 30 lovituri cu bastonul. Enzenberg pepeapsa
dictat de maior deneag satisfactia cerut de magistrat.
Tot in 7 lun. se ceteste scrisoarea functionarului Brounecz

www.dacoromanica.ro
dela salinele din Ocria bejului, la ordinul directorului resor-
tului salinelor bar. Dietterich au s fie extrAdati cei 3 cai seches-
trati de cAtre Dumitreni dela Vrreni, la fntna de
gistratul dispune s fie extrAdati dar grAnicerii vArAreni s
plteascd pentru ingrijirea acelor.
In 14 lunie sosete ordinul gubernial din 3 c. ofiterilor
grAniceri aflAtori pe teritorul districtului sAsesc, deocamdat
la mutarea s se furnizeze lemne de foc pretio regulamen-
tali siculico, ceeace n'are dureze lung timp.
Doi sAteni din Jelna raporteazA in 15 lun. magistratului
popa din Orhei le-a comunicat sub roza intentia Orheienilor
de a ciopli o cruce de piatr spre a o aseza la hotarul satului.

Apropiindu-se terminul pentru inceperea lucrArilor de ream-

bulare delimitare a granitelor dintre destricte, in din
8 lun. a magistratului projudele accentueazA ci e necesar s se
pregAtirile pentru reambularea iminent a granitelor dintre
Valea Rodnei districtul ssesc. se caute deamAnuntul
in arhivele orasului se mai gsesc acte privitoare la aceast chestie,
apoi secretarul Dan. Ziegler s fie trimis la pentru de a
cere dela directorul cauzelor fiscale dela avocatul Simenfalvi
un procurator in chestia reambulArii. Deoarece Ziegler n'aduce
pe nimeni din Osorhei, se in 13 ca imediat s fie
chemat la translatorul Ziegler s piece la
angajeze pe procuratorul Teleki. acesta n'ar putea
veni, atunci sine din Dej pe procuratorul
Miklosi din Ocna Dejului. Ca ai oraului la reambulare
sunt desemnati projudele Bedeus arhivarul Dan. Ilennrich.
Fiinda secret. Ziegler nid din nu poate aduce pe Teleki,
argatul orsenesc Marton e trimis dup Keres6 la acesta
soseste 17 lun. Bistrita doi procuratori, dintre cari unul
e demis, ce i se pltesc 3 Rh., Miklosi primeste
un avans de doi galbeni e rugat s piece acas s
la numai ce va fi intrunit comisia de reambulare.
numit prezident al comisiei de delimitare maiorul baron
acesta in 15 lun. magistratul si se ingrijeasc

www.dacoromanica.ro
de cvartire pentru sine, 2 c5pitani, locotenent pentru adia-
tantul su, apoi s fie ingrijit de Mn pentru cai de alte lucruri
necesare. lar in 17 lun. contele Vass Adam fispanul losif Beldi
scrieau probabil vor sosi mane la reambulare. In 21 senatorii
Schankebank Teckelt fur trimii s intarnpine bineventeze
pe al treilea comisar civil pe Joh. Wolff, Dvillicus al orasului
Sighisoara,
trecut
- numit in locul lui Hannenheim comisarul din anul
predispun in favoarea orasului.
In 24 lun. contele Vass magistratului scrisoarea
birului de curte Plffi Albert din Brgu, in care acesta spine
c sMpnii spi contii Bethlen, ca proprietari ai Bargaelor, n'au
trimis nici un document necesar la delimitare, deci roag c
pn la sosirea comisiile s-si lucrrile in alt
parte, nu spre teritorul Bargaelor.
Despre lucrrile de reambulare ambele comisiuni
redactar la 29 lunie in Dumitra rapoarte saparate. lat-le:
I. Raportul d. d. Dumitra, 29 lunie 1765 al comisiunei com-
puse din persoanele: Adam Vass de Czege, losif de Bldi
loan Wolff, privitor la delirnitarea districtului militar al Rodnei
dinspre judetele vecine districtul ssesc al Bistritei. Cu
ocaziune s'au fixat hotarele rmase pendente in comunele din
Valea Brgului, apoi din satele Pintic Dumitra. A fost contro-
adec Barguani locuitorii din Lesu la
mejda dintre ei. la somarea autorittilor nu s'a prezentat
nici un reprezentant al celor interesati, ca s-i apere cauza, nici
n'au adus documente, cu care s-si sustinea drepturile,
astfel cele dou prti se ca limit mejda de pn
culmea muntelui Prngul. [titre comunele din Valea
gului, Ilva lad hotarele se stabilesc, consimOmntul dele-
trimisi de ele de magistratul bistritan, conform actelor
existente, unul din anul 1412 din Bistrita al doilea din
porunca Regelui Sigismund in anul 1414.
Locuitorii din Feldru pretind, dar fr acte, numai pe baza
spuselor btrnilor, s se dea locul de peste numit
de unde Valea Frii se in pil la Valea
Corbilor, fiindc acesta a fost al numai ulterior li s'a luat de
Pinticani. Pinticanii la rndul sustin, documente emanate

www.dacoromanica.ro
dela Voivodul Stiboriu, rul este hotarul districtul
rodnean cel bistritan. In urmare acest ru desparte posesiunile
celor din lad, Pintic Dumitra de cele ale Ilvenilor, Feldrihanilor
pi Rebrisorenilor. In temeiul acestora al decretului tripartit part. I
tit. 85 art. 2 magistratul bistritan cere s se la vechile hotare
pi locuitorii din Feldru s restitue teritorul numit sptura. Comi-
siunea hotreste in sensul pretentiunilor Pinticanilor, cari
afirmatiunile pe documente in regul.
Tot astfel Rebrisorenii cer un teritoriu de circa 30 jughere
de peste Some. Acest teritoriu deoparte este splat de rul
mes, din alt parte e in cu teritorul Dumitrenilor. Rebri-
sorenii numesc acest teritor: cel mic al Rebriprii< des-
prtit de teritorul Dumitrenilor un pant, fcut de
cu patru ani de locuitorii din Rebrisoara cu invoirea Dumi-
trenilor. Rebrisorenii pretind acest ca al fiinda tot ei l-au
de cnd aduc aminte. doi reprezentanti ai
Dumitrei dat la aceasta. Dar a intervenit primarul
comunei acesteia cu mai multi locuitori pi au
cele spuse de delegati, zicnd c nu-i recunosc ca reprezentanti
ai Acestia sustin, c locul amintit a fcut todeauna parte din
mosia Dumitrenilor, hotarul a fost mereu s'a dat numai
in arnd locuitorilor din Rebrisoara. spat de aceea
cu patru ani a fost fcut cu invoirea Dumitrenilor nu ca s fie
hotar celor dou sate, ci ca - in caz c se revars
Somesul - Satul Rebrisoara s fie aprat de indundatii.
Comisiunea, avnd in vedere documentele produse de dis-
trictul ssesc bistritan, apoi conformndu-se dorintei exprese a
Majesttii Sale, ca hotarele districtul militar, judetele
nate pi districtul bistritan s fie naturale astfel oarecum ne-
schimbate, ca hotar intre Dumitrea Rebrisoara rul
Somes, cu conditia, ca - dac Rebrisorenii vor afla cu cale pentru
asigurarea comunei directiveze Somesul in alvia spat
inainte de aceasta cu patru ani, s o poat face in cursul de o
de an. Dup trecerea acestui termen, rmne
granit pmnturile celor dou comune.
Deci in toat intinderea Viei Somesului rmne ca granit
mejdin rul Somes.

www.dacoromanica.ro
 277

Conform ordinului primit pentru delimitarea granitei, din

instructiile primite de comisarii provinciali reiese, cA au sA se
facA constatri asupra unor teritorii grAniceresti privite ca litigioase
din partea comitatului Dobca ; deci se face reambularea unanim
se hotresc urmAtoarele:
Se reambularea ca in anul precedent pentru consta-
tatarea granitelor incepnd dela MAgura Dealul Calului peste
toate dealurile, tanrnitela (Rcken), poenila (Wiesen), vile apele
fixate in planul raportul din 29 Sept. 1764, pn la prul
lzvorul Prislopasului, unde stA movila 4 unde nu s'au ivit certe
pretentii nici din partea comitatului Dobca nici a districtului
militar, iar din partea locuitorilor ambelor pArti nunumai s'au
cunoscut punctele stabilite, ci comisia de atunci a statorit gra-
nita aceasta ca cea mai dreapt (rechtmssigste). Deci s'a con-
tinuat reambularea, cu consensul ambelor partide s'a statorit,
continuare dela movila 4, granita Distr. militar comit.
Dobca: Piciorul dealului Vrful Tarnitii Bargului, peste vrf
peste spatele dealurilor Vrful Porcosului, Porcosul cel mic, Po-
iana Tali Talutii, dealul Muncel dealungul Poienii Muncelului,
Muncelului la in tarnita dintre Muncele
Scoartii, peste piscul acestuia, peste spatele Vrful
Paringului, Heniul, Vrful Prelucii Heniului, Vrful Heniului in
jos la piciorul munteiui, Vrful Heniului Svortii (Scortii), apoi
sus la vrful acestuia, apoi peste Dialu Strmbii la Vrful
(Ciungu) (cf. documentului din 1579 a lui Vass aclus la
raportul din 1764). Aceasta linie are sA se observe pentru tot-
deauna.
Pentru evitarea tuturor certelor in viitor tuturor preten-
tiilor, Mire Dealul Svortii (Ciungu) in tarnit s'a ridicat o
conf. datinei tarA (landesblich) cA valea numit a
Svortii sau situat spre Sud sA apartin iar
valea spre Nord unde izvoreste apa Strimba rece fie a live-
nilor, deci a Districtului militar movila spre Est sA fie granita
pe dealu Husului, iar spre Vest granita cAtre (Ciungu).
Se continuA apoi pe terenul de ceart la Valea Frului la
gura Friu, pn la Valea Corbului unde
izvorete un pru cu acelasi nume curge in la Balta
2

www.dacoromanica.ro
Doamnei Pinticanilor din Distr. ssesc i al
hanilor. Ajungnd la se constat ci Feldrihanii din
timpuri au posedat in pace (in Ruhe besessen) o parte
de es numit Sptura, rupt de Some, pe care ei nu numai o
tiu dela pi o pot jura, ci se mrturise0e i din
partea Sailor btrni c o in possesorio pacifico a
hanilor.
Acest teren il pretind acum Pinticanii sustiind posedarea
pacific nu valoreaz, i ci bucata aceea de pmnt li s'a lsat
numai din partea Sailor, Valahilor acum grniceri,
niciodat nu li s'a cedat sau recunoscut de posesiune
hanilor. Apoi ar fi de dovedit, dac apa a rupt acest teren prin
violent i deodat, ori succesive, numai in cazul prim ar
apartine Feldrihanilor.
Dup ce din nicio parte nu se pot produce documente scrise,
apa rmn ca dovad:
1. Posedarea pacifid din timpuri imemoriale, pe care o con-
firm locuitorii sai din Pintic.
2. Locul unde se vede ruptura, ceeace mrturisete ca inginer
cApitanul Schnieder, cu iar comisia s'a
vins unde a fost patul vechiu al apei.
3. Pinticanii ori magistratul, scopul armoniei de
vecin, dup cum sustin, ar fi lsat acel teren spre folosint
hanilor, cu ori fr conditii ; trebuia s se fixeze aceasta pentru
viitor contract ori o conventie, ceeace nu s'a fcut.
Deci nu se poate presupune c o Comunitate ori un Magistrat,
care in lucruri mai mici a intrebuintat foarte mult precautie, in
cazul acesta s se fi lipsit de ea (blossgestellet).
Mai departe Rebrioreni Dumitreni este terenul numit
de Rebriorenii Zvoiul morii, iar de Dumitreni pe care
pretind din Ambele sate dau urmtoarele informatii:
Cnd odinioar apa (Someul) deodat a luat o alt directie
prevAzut, a rmas rupt acest teren. Inainte cu patru ani, spre
a incunjura inconveniente, s'au amndou satele, c
rupt s apartin Rebriorenilor, dac Rebriorenii vor aduce apa
in ei vechiu. Ei au i asiduu i acesta,
munca a fost nimicit de Dumitreni.

www.dacoromanica.ro
 Bistritenii pi Dumitrenii pretind acum terenul, dar sunt invoiti
cedeze, dach apa va fi readus in alvia sa vechie. de
e aceast pretentie reiese din urmtoarele:
1. Faptul se poate vedea bine unde a curs odinioar
apa, conf. constatrii cpitanului Schnieder.
2. Dreptul Rebriorenilor cari posedaser acum acel
teren.
3. Dach Saii ar avea drept legal la acest teren, atunci nu
1-ar ceda in nici un chip, pi cu mai putin ar fi un
acord att de pgubitor pentru ei, de a da apei un alt curs.
Dumitra (Mettersdorf), 29 lunie 1 765. Semnati: Freiherr von
Mayersheim, Obrist-Wachtmeister; Stefanni Hauptmann ; Schnie-
der, Hauptmann ; Baron Blowitz, Unter-Leutnant.
cum amintisem pi la alt lac, lucrrile comisiilor de
delimitare remaser pi de ast dat rezultat.
*

Cu data 30 districtul adres generalului de

divizie bar. Siskovici, in cauze o scrisoare insolent
semnat de cutre primarul Job. Friedr. Klein a Straussenburg, al
continut in rezumat este urmtorul:
Privitor la morarul din loc.-col. baronul Enzenberg
nu contest nici o dreptul publicului (oraului) pi
ipi dispozitia asupra morii pi morarului caicnd orwl ar
fi cedat Sntioana i Nufalul cu moara, cu tot dreptul
real pi teritorial, in scopul serviciului grniceresc cel putin pe
timpul grnicerii vor sta aci. Cedarea s'a fcut expres cu
conditia ca toti Valahii din Distr. ssesc, la care apartin i Sin-
tionenii pi Nqflenii, si fie mutati, ceeace trebuia se la
prima conscriptie. Dupi ce aceasta nu li sa spus la timp
Valahilor, probabil scopul ca ei cu att mai usor ad se fie
conscrisi, ei se afl inch tot in Distr. ssesc; acum urmeazh ca
oraul fie atacat in dreptul su la care nu st in nicio
legtur cu cesiunea; i si se in ea militia grnicerd, i
s se pun la intrebare cauza morarului, pe care nu
mai putut tolera spre paguba publicului.
Faptul nu i se oraului destitue pi alunge pe
morarul cu totul necuviincios fat de ora, motiveazd loc.-colo-
nelul aceea
1. Militia la oricare cerere a magistratului a aprat moara.

www.dacoromanica.ro
 orasul e asaltat de cAtre inspectorul morii ci morarul
nu vrea s asculte de
2. cnd Sntioana sunt militarizate,
cerii au de. a folosi moara, plAtind vaina obisnuit.
Din partea orasului, cesiunea conclitia
mutrii, comunele Sntioana cu terenurile sale in
specie moara ca avere privata, n'aa Jost considerate
ca militarizate.
3. Loc.-colonelul zice eu primarul m'asi fi despre
cele sate, ci acele in curnd vor fi predate
bistrtene vor fi evacuate de graniceri.
am zis numai alit, satele negresit vor rAmnea
sului districtului sisesc, nimic
4. Loc.-colonelul zice ci la evacuare cauza rmn
in status quo .
lns pentru magistrat nu e indiferent, s i se ia drepturi.
5. Loc.-colonelul zice ci alt morar va mai inti
numai dup'aceea grnicerilor.
Se vede putin crezAmnt i se d magistratului.
6. Se statueaz principiul : beati possidentesc.
Moara s'a ocupat in mod ilegal de cutre grniceri.
Apoi orasul putea zice a fost ilegal
pastorilor, dupa care a urmat cea a familiilor acelor, cari comit
excese, nu ascult, nu ies din casele avizate pe limp servesc
in satele ssesti, las parasite turmele, in paguba proprietarilor
sasi, cari trebue s piard procesele cu granicerii, judecatori
ofiterii acestor.
Cu cedarea, orsenii nu sunt ascultati aprati, ci
lsati ruinei, sunt cei mai nenorociti dintre toate comunittile
Deci orasul districtul ssesc magi pe general, ca
mutare: 1. s permit ca orasul s dispun de morar in
falu, care s nu de militia 2.
acestora din distr. ssesc s nu mai fie la militia grni-
ceri, ci s fie ori pstori ori graniceri; nu poarte
cei militarizati nu mai poat sta in casa pstorilor ;
3. daci grAnicerii le fac pagube Sasilor, comandantul din Bistrita
trimit soldati cari pe aceia s-i aresteze;
4. grnicerilor s li se interzica s poarte arma mai ales la lucrul
campului; arma s'o poarte numai in serviciu; 5. granicerii s nu
cuteze a se opune pzitorilor orsenesti sasi, ci
fie pedepsiti. S'a intmplat ei au alungat pe pzitor amenin-
au fapte.

www.dacoromanica.ro
 281

In cursul lunei August continu hrtuelile pentru

fnete precum pi pentru alte diverse chestii litigioase
dintre comunele ssesti grniceri. De frica ciumei care se
in principatele vecine, se dispun posturi de carantin munti,
la Ilva Mare pi Lesu. Primarul Klein, - care iarsi e in Sibiu in
chestia berariei orasului neincetat asalteaz cu pri rugri
guberniul, pe generalul comandant Haddik pi pe generalii Siskovici
pi Mediansky, la 30 August in numele orasului pi
magistratului urmtoarele observri (Vorstellungen) la actul de
garantie (Allerhchste Gewhrleistung) emis de imprteas in
8 Dec. 1764 :
Inainte de a renunta in mod definitiv, orasul face aceste
observri (Vorstellungen), e ingrijorat ca nu cumva prin im-
neprevazute: cium revolte chestia s ne-
rezolvat (im Stocken).
In rezolutia preanalt in actul de garantie (Gewhrleistung)
se ia ca fapt natiunea a luat asuprasi despagubirea
orasului pentru pierderea foloaselor din districtul militar, pro futuro.
Natiunea azi n'a orasul Bistrita nici despre
modul despgubirii, nici ct ar fi cvantul anual al despgubirii,
nici nu i-a dat asigurare o va face aceasta. Ceea ce d mai
mult de gndit e faptul cei mai multi din sinul natiunii
nu vreau s nimic despre aceast conventie obligtoare,
nici nu cunosc calle pi mijloacele cu cari pi prin cari s'ar face.
Bistrita niciodat nu va ajunge guste despgubirea
aceasta nu e fixat Orasul prevazuse acel fapt pi rugase
in 24 Aug. 1764 pe Ex. Sa gen. Siscovici mijloceasc la Mai.
Sa ca despagubirea s fi precisat conf. foloaselor avute pi
sa fie asigurat de primirea ei, pe ct timp va fi de foloasele
avute.
1. In chestia pltirii celor 12.000 (in de 38.481
433/4 acum nici nu s'a fcut vorb, att mai putin
s'a pltit vr'un ban. fr acest ajutor nu poate exista,
neavnd alodii, nu poate satisface necesittilor domesticec.
a) Resturile de salarii, din 1755 renitenta Vala-
hilor, s'au ingrmdit, functionarii ar avea soarta cea mai trist
daci acum, ce am trit din datorii, n'ar primi salariile.
b) Multi srmani meseriasi au pretentii la ora pentru
fcute, desi pentru impozite au fost executati arestati. Zilnic
lamenteazd.
c) Casele orasului, hanurile cvartirele ofiteresti pretind repa-
ratii, caci orenilor nu li se d despagubire pentru acele cvartire.

www.dacoromanica.ro
282

Zidurile orasului sunt descoperite, turnurile cu

surpare, c acest de granit amenint s devin
Reparatiile cer multe mii de fiorini.
d) Canalele subpmntene cari curg sub trebue repa-
rate, spate curtate, cci multe case oreneti stau in apa.
De pild negustorul Schuster a deunzi peste 7000 vedre
(Eimer) ap din totusi apa le inund lui
pivnitele.
e) Casa oraului afltoare in Sibiu asemenea e pe cale
se surpe.
Pentru rechizite de cancelarie orasu1 e dator in Sibiu
Bistrita peste 200
Apoi mai sunt alte chestii cari reclamO cheltueli cum a fost
in 1762 de Ttari (Tartar-Lrmn), cnd orwl pentru
rarea portilor parapetelor a cheltuit 698 Rh. 27
cari a rmas dator, cu toatec comanda din Sibiu asigu-
rase acele fcute in folosul terii, vor fi bonificate.
2. S'a zis in rezolutia preanalt, c datoriile districtelor valah
ssesc au s fie separat fixate. Ele pn in 1762 fac:
a) ale celor 21 sate din Valea
capitaluri dobnzi Rh 22
capitaluri fr 17.460.02
b) ale district. satelor Nusfalu
Sntioana:
capitaluri dobnzi 1.6631 2
capitaluri dobnzi 1.533.07
ale grnicerilor imprtiati prin diverse
sate ale districtului ssesc:
capitaluri dobnzi
capitaluri dobnzi 1.542114/5
Suma . . Rh. 47.062.24113
Cu toate c comisia Bethlenian pentru fiecare comunitate
a statorit ratele cu cari concurg la rfuirea capitalurilor
intereselor datorite, ele n'au pltit nimic, c din 1762 acele
au crescut:
1. la Valea Rodnei pn Apr. 1765 adic pe
ani interese Rh 313.024/s
2. la satele Sntioana . . . .
3. la ceilalti grniceri din satele distr. ssesc
Suma a capitalurilor . Rh.
datoria Valahilor e de din datoria general a
orwlui a ambelor districte de preluat de statul militar
grnicer, trebue cerute dela creditori obligatiile; apoi - cum orasul
rugase pe gen. Siskovici pentru incunjurarea consecventelor -

www.dacoromanica.ro
 283

ar trebui fie avizat fiecare la creditori (repartizarea

toriilor). Pna la cesiune toate dAtoriile zac pe oras, care trebue
s le rafueasc creditorilor alte pretentii; ba dac nu le poate
plati interese etc. srac, are de suferit dela ei suprri
(indignationes) sau cutnd protectii la instantele prin
reclamri peirea Bistritenilor (offenbaren Untergang der
Bistritzer).
Sunt datorii dubii cari s'ar judeca in defavoarea ora-
sului, acesta dup cesiune ar trebui singur 55 le plteasc. Deci
e just ca privitor la datoria de 4.459 f Rh. catre natiunea ssasc,
orasul s fie absolvat totul de ea.
Deoarece M. Sa a ca resturile vechilor contributii
pn la 1754, de Rh. cari privesc att pe
Valahii districtului militar ct pe grnicerii din districtul ssesc,
s fie radiate in consecint li se radiaz Bistritenilor suma
de Rh. 7861 36 cr. cu care datoresc cassei de rzboiu ;
resturile mai de contributii in suma de 2.766 Rh. 17 cr.
sunt de platit de grniceri acolo, unde apartin; orasul roag pe
guberniu s aranjeze chestia aceasta definitiv, extrdarea docu-
mentelor.
3. S'a asigurat cari mai amestecati prin
satele ssesti, indat ce li se vor aviza pmnturi, vor fi mutati
in Valea Rodnei. Mutarea ar fi bine s se fac de
renuntarea final, ca s se incunjure coliziuni locuitori.
Dac mutarea grnicerilor din Nusfalu, Sntioana celelalte
sate ssesti nu s'ar efectua, din motive neprevAzute, atunci
orasul e multmit dac acele persoane se dimit din statul
militar se redau se primesc ori retin in statul militar
numai ceice de fapt se mut in Valea Rodnei.
4. Mai. Sa a instituit o comisie care are misiunea s stabi-
leasc granitele intre districtul militar rodnean ssesc bis-
pentru evitarea certelor viitoare. Deoarece conform privi-
legiilor documentelor (de mejde), cu multi secoli mai
inainte de a fi incorporat districtul rodnean la orasul
Bistrita - cnd adic stetea sub jurisdictia comitatens - tot-
deauna praele Strimba, rul au fost stabilite,
cunoscute posedate de ambele prti ca adevrat
granit, tot aceast a fost ca adevrat
corect (richtig) de comisia de reambulare, care a fost la fata
locului in 1764; Bistritenii guberniul efectueze ca aceast
chestie veche limpede fie cum a fost, deci Bis-
trita pe mai departe in posesiune nestingherit,
fundus saabinico-regiusc s nu fie scurtat ocupri extinse
eventuale schimbri.

www.dacoromanica.ro
284

9. Privitor la detinerea privilegiului berriei, pe care M. Sa

a promis c va face cunoscut, guberniul efectueze la M.
Sa ca srmanul 13istrita s fie consolat conferirea acelui
privilegiu.
Urmeaz acum alte fapte cari trag greu in cumpn
agraveaz situatia orasului:
1. s'au foarte mult, cAci nunumai avem
garnizoana complet, care odinioar - cnd cele 21 comune din
Valea Rodnei apartineau la - era dislocat acolo,
ci militia afltoare in Valea Rodnei in con-
tinuu trebue s fie servit de cutre districtul bistritan ssesc,
c oricine vine ori pleaci de acolo, cutoatec drumul duce prin
corn. Solnoc spre Cluj, cere trsur dela noi Bistritenii, desi corn.
Solnoc mai mult dect districtul Bistritan, se mrgine$te, chiar
privitor la districtul militar. cari pleac la Sibiu
ori vin de acolo, asemenea calea peste Bistrita. liniile
de privesc pe Bistriteni. Dac vine vr'o comisie, vr'un domn
mare, ori altcineva, atunci ct timp acestia petrec in districtul
militar, districtul bistritan - care doar cedase districtul militar -
trebue poarte singur toate sarcinele crusiilor cteodat
diferite aprovizionri, cutoatec Dobca Solnocul ar putea
s ajute a presta furniza (bestreiten) asemenea ca Bistrita.
Contribuabilii lamenteazd foarte tare, desi li-se c vor fi
plMiti moned. Sarcinile sunt insuportabile, multe
li se resping; deci crusiile formeaz o att de mare
povoar, roag si fie scutiti mcar in parte de acest serviciu.
2. C-ntribuabilii sasi se plng amarnic c grniceri
in satele s furnizeze stnjinul de lemne
cu 22 desi cnd Ex. Sa gener. Siskovici a fost in
s'a cerut cteva cvartire pentru ofiteri, magistratul a primit asigu-
rarea, contribuabililor sasi, c incartiruirile aceste
nu vor avea ca urmare nici o alt prestatie. Acum se zice c nu
e cu cale ca ofiterul, care pentru serviciul preanalt grni-
cerii afltori in districtul ssesc trebue s locuiascd aci, avnd
o leaf mick s lemnele de foc conf. pretului
stabilit pentru militia regulat, deci mult mai scump, decf
pltesc incartiruifi in sate pur grnicere. Argumentarea
aceasta poate considerat. Dar atunci srmanul contribuabil
fi
sas, - care asa, impotriva condifiilor cesiunii, are de suferit
toate necazurile (Drangsaale) din partea grnicerilor locuitori in
mijlocul lui, din cauza c grnicerul ori nu are in Valea
Rodnei ori nu voeste s piece acolo din pricina modului su de
necuviincios (unanstndig) de aci - s mai fie pedepsit
cu astfel de poveri? N'ar fi mai echitabil ca Valahii s furnizeze

www.dacoromanica.ro
 285

ofiterilor grniceri, pentru cari ei stau aci la acelor?

Asa, o fac pi granicerii din Valea Rodnei. Prestarea lemnelor
este o care conf. conditiilor cesiunei n'ar privi de pe
contribuabilii sasi bistriteni. Grnicerii att mai putin ar putea
s protesteze impotriva acestei sarcini, fr'de a purta sar-
stesti, se folosesc inca de ssesc pi duc la trg la
Bistrita cte lemne voesc. Deoarece altfel e vorba mai ales
de satul lad, i s'a zis magistratului acolo nu sunt
graniceri proprietari de vite ca poat cra lemne ofiterilor, se
poate obiectiona alte sate supranumerari (berflssig),
cari la lad pe deoparte n'ar avea cale att de cta
trebue s cte un sat ssese lemne de prestat orasului.
3. Din unele paduri ale districtului ssesc aflatoare in apro-
pierea districtului militar s'au dat multe lemne de cildit pentru
cvartirele ofiterilor, care ocazie grnicerii, sub pretexct duc
lemne la cartierele ofiterilor, au crat multe lemne pentru casele
proprii ori pentru au rbdat pi aceast mare paguba
pentru armonia vecintatii. acorn e s se cldeasca
in distr. militar multe cvartire, loc.-colonelul Enzenberg cere
multe lemne din amintitele pdui i. El a declarat c va
plati ceva pentru ele, dar nu mult. Ca argumente se :

Distr. militar are nevoie neincunjurata de aceste lemne pentru

promovarea serviciului preanalt. Lemnul cerut e pe partea distric-
militar, de Sa$ii nu-1 pot cra peste deal pi folosi; pentru
districtul militar ins, care n'are de acest fel de lemn, zace aproape
pi la Contra-argumentele orasului aceste:
Orasul are nevoie de foarte molt lemn pentru promovarea
serviciului preanalt pi intretinerea cvartirelor ofiteresti, pe care
lemn, neavndu-1 trebue s-1 dela
comitatul Dobicii. M. Sa a incuviintat districtului militar un fond
de cldiri pentru constructia cvartirelor necesare; deci ceace lip-
seste in cercul propriu, se va putea att mai usor comanda
mai ieftin pe bani gata. Apoi satele dela cari se cere
lemnul, sustin ci trebue att mai tare s foloseasc pi con-
serve padurile, chiar acele ce zac departe, - pentru
pentru ardere de
epuizeaza cu au mai
-
p$une de vite pi oi, iarna Mind spre acest scop crengi, precurn
pdurile mai apropiate se
pentru propriile comune.
Dar districtul militar - desi cam deprtate de unele localitti in
cari are s se cldeasc, - are tot felul de lemne de cldit intr'o
astfel de abundent, parte s'a pi s
ele negot, parte are de s-1 pe viitor plu-
tarit, vrrit etc. Singur numai aceea observare ar avea rezon,
in cercul militar nu prea ori exist putin lemn de

www.dacoromanica.ro
tare (stejar). Dar la aceasta se poate replica faptul cd sunt
multe localitati unde se cladeste absolut far lemn tare; apoi in
districtul militar nu exista numai lemn de brad molift in canti-
tate mare, ci pduri de frasin alte soiuri dup dorint,
care se potrivesc pentru constructii guberniul sa dis-
puna ca, nu se poate incheia acord, tenure de aceste sa
se scoat forta (abgedrungen) de pe Bistriteni, ceeace este
contrar senzului cesiunei contrar tuturor rezolutiilor cari au
urmat pn acum. Ar lovi greu pe dac districtul militar
cedat prin asemenea demers stabili un jus quaesituma pe
pamnt ssesc. Consecintele acestui fapt ar nimici cu totul orasul
Bistrita.

In 31 August primi magistratul ordinul guberniului, d. d.

22 Aug., in care e somat s trirnit la Sibiu orasului ad
terminandum ceRsionis negotiurn. In zilele urmtoare se tot
sfatuiri se redijeau concepte pentru ca comunitatea nu fie
astrns la cesiune, ce se vor implini toate conditiile, iar
guberniul s nu devin din cauz disgratios (ungndig)e.
Totodat se expediar tuturor patronilor sprijinitorilor orasului
co rugminti ca stea in ajutorul Bistritenilor in aceast
important. In acelasi timp judele regesc Michael Brucken-
din Nocric - atasat generalului Siskovici, cu care
dearndul sau stetea in Nsud sau cltoria prin teritorul
regimentului - informa continuu pe Bistrileni despre toti pasii
facuti de general in chestiile grniceresti maicuseam cauza
cedarii Viei Rodnei precum a comunelor Nusfalu Sntioana.
Cu data 17 Sept. i se trimise magistratului urmtorul ordin
gubernial:
I s'a adus la cunostint acestiu guberniu regesc prin Domnul

maresal campestru locotenent Baron Siskovici urmtoarea

gere a inai multor soldati de granit strmutati in terenul militar
din diferite locuri ale judetelor, scaunelor districtelor: c
mereu opriti, ba chiar impiedecati prin ordin public, s-si vnd
instrineze casele, morile, alte bunuri imobile, pe
care le-au lsat in locurile, unde au stat mai In urmare
se roag s li se ingaduie s-si poat vinde mosie imobil
de acest fel orcui ar vrea, dup bunul plac pret con-

www.dacoromanica.ro
 287

venabil, ca banii, ce-i vor cdpliga din vnzare,

organiza o noud gospoddrie hi locuinte militare.
Lund in considerare motivele aduse in plngerea petitia
suscitat, guvernul a aflat cu cale s hotrasc urmtoarele :
Toti soldatii grAniceri strmutati pe teritorul granitei, fie
au fost nobili sau liberti sau nu pot fi opriti dela libera
a bunurilor pe care ori le-au avut in vechile
locuinte ca proprietate a ori ca donatiune, ori cumprate sau
cu drept de mostenire sau cu titlul de schimb ori de ipotec,
observndu-se cele ce trebuie de drept observate pi dndu-i-se
fiecruia dreptul de preemtiune.
Dac au locuit pe mosiile domnilor de pmnt sau pe
ale comunittilor pi construit locuinte alte edificii nece-
sare pi folositoare, ori au tinut in arnd vii, pmnturi (ogoare)
gospodrindu-le, edificiile fie rscumprate de domnii
de pmnt sau de comunitti in temeiul unei pretuiri constiin-
tioase fcute de judectori pi jurati. Dac load domnii de
sau de ar refuza rscumprarea, s li se dea posibili-
tatea ei edificiile ori le poat muta din
locul, in care se gsesc. Lemnele pi nuielele, care li s'au dat gratis
din pdurile domnilor de pmnt sau ale comunittilor pentru
cldit, nu vor fi pretuite. Mosiile toate apartenentele
cu ogoarele, fnatele pi grdinile vor fi restituite in intregime
domnilor de pmnt sau comunittilor.
Inct pentru locurile lkuite se c dac
au fcut din locuri pduroase livezi, ogoare pi folositoare
pi din venitul total al unui an au primit numai 100/o, atunci - soco-
tindu-se cd munca de attia ani este echivalent cu ceea ce
trebuia s dea domnilor de pmnt sau comunittilor, - la
mutare simplu s le restitue cum sunt acelora, cum
sunt indatorati ad rscumpere tot domnii de sau comuni-
ttile lzuit de curnd, lundu-se in dreapt considerare
pi pretuire munca depus pi intreruperea primirii uzufructului.
Exceptie fac pentru a cror lzuire plantare se cere mai
mare srguint pi mai mult mund. In urmare uzufructul
nu se va mrgini la un anumit de ani, ci se va face o esti-
mare cuvenit pi pretul stabilit va fi achitat de domnii de pmnt

www.dacoromanica.ro
288

sau de comunitAti, ori - in cazul c ace$tia au cedat dreptul

- de vecini sau de altii, care se bucura de dreptul de
tletate, rmnnd in parte intact dreptul de proprietate al dom-
nilor de pamnt sau al comunittilor.
Guberniul mai este informat, c mentionatii militari au lasat
dup sine mai multe datorii pi impozite neachitate. Privitor la
acestea prerea guberniului este, ca datoriile evidente care nu
se pot nega, dac respectivii nu au alt avere mobil sau vite,
sa achite din pretul de vnzare a edificiilor mosiilor lzuite
sau din veniturile incassate ori care se vor incassa de acum
inainte, fcndu-se ins o calculare pi stabilire constiintioas a
datoriilor pi restantelor. unele datorii pi restante ar fi
puse la indoial, atunci chestiunea aceasta pi fixarea sumei de
achitat sa fie supuse judeatii judectorilor ordinari dis-
trict (circumscriIie).Acestia vor decide conform dreptlii pi legilor
in vigoare. Aceasta din motivul, c nu se poate astepta infatisai ea
(concurrentia) functionarilor grniceri din cauza departarii
rilor pi a cltoriei.
Precum susnumitul Domn maresal campestru locotenent Baro
Siskovici s'a de bun vreme, ca toate acestea s fie aduse
la functionarilor grniceri pi prin acestia soldatilor
stramutati pentru a se conforma dispozitiilor luate, tot astfel i se
impune acelasi lucru pi D-Voastre cu toata seriozitatea pentru a
incunostiinta masurile luate pe creditori pi perceptori pri-
vitor la restantele de impozite. Dac din partea functiona-
rilor din granita sau chiar din partea militarilor s'ar pune
obstacole privitor la dispozitiile luate, D-Voastre le veti raporta
numai dect guberniului, pentru a fi date spre tratare ulterioar
pi spre asanare Domnului acel timp nu se va
face nici o sechestrare sau executie. Dela Guberniul regesc al
Transilvaniei. Sibiu la 17 Septemvrie 1765. Andrei comite Hadik;
Stefan de Hannenheim, secretar.

Dintre lucrArile intmplarile dela finele acestui an ar mai

fi de amintit acestea:

www.dacoromanica.ro
 In Noemvrie cpitanul din statul major, baronul Hohen-
hausen isprve$te lucrarea sa geografid: harta distric-
tului militar rodnean.
In 21 Nov. primarul magistratul Bistritii d arena de
prob sa din Nu$falu, administratorului de acum
Magyarosi Mihly din eica, pe anul 1766 cu 50 ung.,
datorirea ca 25 s plteasc la Sf. loan, 25 la Sf. Martin;
apoi s reparatiile necesare, grijeasd de pietri de iaz.
are s aduc pentru morii nou paie, deoarece
pe cele adunate acum pentru moar capitanul Riccord le-a
intrebuintat spre alt scop.

In notm aci un caz ce-I priveste pe $tefan Cute

Nimigeamd din Feldru, care avuse rol att de in
cursul revoltei districtului Insemnrile protocolare
tritene le reproducem precum acele au fost redactate a$e-
zate arhiv. De$i incidentul nu are cine ce irnportant,
dar d iar$i dovad despre partialitatea reaua credint a
gistratului.
Comanda regimentului inrecristreaz cu data Feldru, 18
cemvrie 1765 pra lui Cute, stegar (Standard Fhrer) in
regimentul grniceresc de dragoni, in care aceasta arat urmtoa-
rele : Cu prilejul granitei a avut multe neplAceri
rigkeiten), apoi la ordinul baronului Buccov a fost prins de
domnii orseni bistriteni in Feldru, dus arestat in I3istrita. Cnd
au venit soldatii in Feldru, mai pe el l-au dus la primar,
timpul absentei sale pzitorii dispu$i la casa sa, intre cari
Quartir Meister Peter (alias Theil) au cercetat totul
in cas i-au spart lada incuietorile, pn'ce au gsit o
cu bani in care erau 15 Vonasch, 11 imperiali 2 galbeni
germani. Ceeace au vzut intresc jurmnt vecinii: Ga-
Moldovan, Nechita Brdan, Diacul Vasile Luchi, Nechita
Toader pi dela

Cu data Bistrita, 20 Dec. 1765 Petrus Theil prezent

gistratului urmtorul raport: Primisem ordinul magistratului ca

www.dacoromanica.ro
 cu caporalul Joh. Pfingstgrf din regim. de conte
mergem la Feldru prindem pe Cute,
in cas s aducem la scrisori, bani arme ce vom la el.
ce Pfingstgrf siretenie (List) dus pe Cute la
primar, a fost predat pzii constttoare din brbati. In ziva
urmtoare veni sergentul (Wachtmeister) cu 30 dragoni precum
cu Samuel Weber cu Bidner, vtselul de la Feldru
la noi, apoi, cu exceptia lui Weber, merserm impreun cu ctiva
btrni din sat, la casa lui La in cas Pfingstgrf
indat zise ea a fost bine golit, cci pusca pe care o vzuse
ieri sara nu mai era acolo. Apoi cu totii am cercetat casa cu dea-

sac
de Sam. Weber
-
mnuntul, dar n'am
impreun cu
cteva scrisori, pe cari le-am pus
sub escorta pzei
Johann Bidner - le-am trimis in oras. Dup
cteva zile amintitul Cute a cerut dela mine prin Mich.
Kirtsch f I., iar de 2 galbeni cari ar fi fost in casa sa
plic; eu pot mrturisi CO n'am vzut niciun ban.
Aceasta am declarat-o cu ambilor cancelaristi cari au
interogat in chestia lui Dup un an, cnd steteau Georg
Lang Joh. Lang din jos de (unter den Fleischbnken),
numitul iesind din farmacie, zise:
Pfingstgrf mi-au furat 10 apoi veni spre
mine, venir cei doi orseni s aud ce va vorbi
mine. El cerea dela mine o pungo cu 100 ori cu mai multi fiorini,
la ceeace amintitii orseni observar c vorbele aceste nu se
vesc cele rostite mai'nainte. Despre vorbele aceste rostite impo-
triva mea m'am la primar, care m'a trimis la loc.-colonelul Dam-
browka, inaintea usei cruia aflai pe El m agroi de tot
prieteneste m vin la loc.-colonelul din pricina
sa; duct este asa, so nu-i fac neplceri pentru aceasta. Eu nu
i-am rspuns nimic, ci am intrat la loc.-colonelul i-am expus
rugarea mea. Rspunsul acelui a fost: Stefan mie mi-a
mnat o suplic pentru 18 ung.; deoarece ins c toate
sunt numai minciuni, s faci griji din cauza aceasta. Voi
dispune eu ca Dta s nu mai fi nelinistit din lui
Cu data Bistrita, 21 Dec. primarul senatul bistritan
adreseaz loc.-colonelului Enzenberg aceast scrisoare: Trimite

www.dacoromanica.ro
scrisorile de sus in copie, arath ca stef an Nimigeanu n'a
putut dovedi precis asertiunile sale modificate de mai
multeori, cernd tot diverse sume. lar acum cu martorii actuali
st lucrul unii dintre ei mai inch au mArturisit lui
Theil in alt chip, ba chiar contrarul de ce sustin acum, altii
mArturisesc nu convingere, ci din fata de Peter Theil
comisarul nostru trimis in districtul adeseaori. In urmare
D-VoastrA veti consimti cu pkerea loc.-colonelului Darnbrowka,
care nu l'ar fi asigurat pe Theil va dinaintea molestArilor
lui Cute, dac n'ar fi fost convins de neadevrtatea asertiunilor
acelui. Deci V rugrn absolvati pe Quartir-Meisterul Peter
Theil de acuzele (Impetition) Nimigean; cu mai tare,
c noi nici n'am arnintit multe ce cu tot dreptul am fi avut de
pretins dela amintitul ci am trecut peste toate;
iar el a ajuns la un astfel de grad inct poate exista bine n'are
motiv, ca prin resuscitarea de pretentii nu destul de bazate
cauzeze ostenealA zdarnic.

1766
Demersuri mai energice - Maghiarii Sasii din Rodna Budinul
Tinoasa Actul definitiv al cedrii Raporturile dintre grniceri
districtualii sasi Proiecte de schimb teritorial Chestia cedrii
Nusfalului Sntioanei. Permutari Comuna Scalu de
Statutul grniceresc -- Diverse chestii
-
Consiliul de rsboiu din Viena se convinsese in fine c
Bistritenii de ani de zile tot amn semnarea extrAdarea renun-
trii la Valea Rodnei, in primul rnd scopul s poat
stoarce de multe beneficii avantaje dela curtea vienez. Mai
departe, era lucru limpede neindoelnic c continuele
re mai ticluiau intentia subversivA de a torpila eventual
treaga oper a militarizArii satelor valahe, privit nunumai
de ctre Sasi, ci de celelalte staturi autoritAti civile provin-
ciale. bine Bistritenii c pn ce renuntarea nu se face
in toat regula, conform legilor terii militarizarea este de
substratul legal.
Spre a curma in sarlatenie, generalul Siskovici

www.dacoromanica.ro
primi din Viena ordinul preciz, c in eel mai limp s scoat
dela Bistriteni documentul cerut, expediindu-i-se spre acest scop
chiar ciorna actului de extrdat. In intelesul acestui mandat
Siskovici lu msuri mai energice magistratul recalcitrant,
clespre al elect aflm procesele verbale atunci redijate
urmtoarele date constatri:
In 5 lanuarie 1766 s'au prezentat la somatia generalului Sis-
kovici mandatarii bistriteni: primarul Klein Straussenburg
senatorul Bedeus, in Nsud pentru de a desbate privitor la Dis-
trictul militar rodnean chestii fat deputatul natiei
sseti Bruckenthal.
Prezidentul gener. Siskovici cere ca fine magistratul bis-
tritan sd formal de cesiune s-1 semneze.
Deputalii roag pe general s le immneze conceptul cesiunei
precum actul de garantie (Gewhrleistung), ca le comunice
magistratului.
Privitor la bonificare se hotreste c dup ce orasul a pri-
mit 6000 ceilalti 6000 restanti s-i primeasc asemenea
intermediarea generalului. Apoi s se statoreasa c
dintre creditorii orasului cari ar putea ridica pretentii pri-
vire la districtul militar.
Prezidentul imprtseste cd dup ce nu s'a putut pune
practic mutarea grnicerilor din districtul in Valea Rodnei,
a urmat porunca preanalt ca s se incerce mutarea acelora in
alte prti. Deoarece prin mutare s'ar evacua intregi localitti din
districtul ssesc, va fi destul mutarea S4lor
Maghiarilor din Rodna, cari nu sunt necesari pentru 0i
s'au declarat vreau piece deacolo.
Sa deputatilor lista Rodnenilor de mutat, apoi a
caselor pmnturilor posedate de aceia, ca ei s primi
imobile echivalente in noule asezri.
ce Rodna s'a cedat biserica
de acolo, ca preotul evang. piece din
Rodna se aseze in noul al si.
Dac se va ivi cazul s dezerteze cineva in dis-
trictul militar, atunci se fac de raport comandei gene-
rale, ca auditorul poat lua

www.dacoromanica.ro
 Dup discutarea unor chestii de mai important, dele-
gatii oraului au plecat.
In 6 Ian. primarul Frid. Klein raporteaz despre con-
vorbirea in Nsud, plenului magistratului din
senatorii Joachim Bedeus, Paul Carl Klein de Straussenburg, Sa-
muel Schankebank, Mich. Hennrich Joh. Frank.
Klein spune ch generalul le-a propus renunte
la Budinul de pe hotarul Pinticanilor Timesul (Tinoasa) Dumi-
trenilor, cci grnicerii au prea locuri arabile; aceasta
se fac dup mutarea grnicerilor din districtul ssesc, dup
ce Nufalul Sntioana vor fi evacuate. Dac cedarea nu se va
face de bunavoie, atunci ocuparea amintitelor teritorii se va
va avea pentru Bistrita multe urmri pgubitoare
neplcute. Bruckenthal exprimat credinta c cedarea Budinului,
a Timisului 0i a Pintaker Feldes se va face cu ceva bonificare.
Au vorbit apoi despre documentele cesiunei despre cei 6000 f
restanti.
Primarul Klein e de ca s se comunice despre toate
acestea satelor interesate prin reprezentantii cari actual sunt
ora. Acetia imediat piece acas, s le spun stenilor
ordinul generalului de care trebue s asculte, s se consulte
cu aceia.
Dup ce senatorii aprob propunerea primarului, amintitii
reprezentanti chemati fata magistratului declar c de locurile
de lng se pot lipsi mai greu grnicerii, cci
dac le cedaz, trebue s piard jumtate din vitele pe cari le
posed. Deci rough pe magistrat s le stea in ajutor ei nu
vor cruta nicio cheltueal. La intrebarea primarului c oare n'ar
fi consult ca satele atearn in chestia aceasta un memoriu
generalului, majoritatea voturilor e pentru aceasta prere, deoarece
oraul nu e in stare s fac alta dect ce a fcut in cauza
Vhiei Rodnei ; n'are lush nimic de obiectat dac Ex. Sa
va putea s se cu satele pe cale particular. Reprezen-
tantii piece acas se injeleagg cu mne
vin iar.
La au fost fat: din lad : Exactor Mich.
Frihm, Mih. Steiner, judele Math. Engler Simon Engler; din
3

www.dacoromanica.ro
Dumitra: Georg judele Michael Barth, Georg Intscher, Si-
mon Werner Georg Rajger; din : Schuller, Andr.
Kller, Schuller, Martin Theil Mich. Theil.

In 7 Ian. se magistratul : judele I. Fr. Klein

senatorii Conrad Dinges, projude Joachim Bedeus, Paul K. Klein,
Joh. Schankebank, Sam. "Schankebank, Michael Hennrich, Georg
Teckelt Joh. Franck.
Primarul expune inc'odat chestiile desbtute ieri, apoi con-
tinu : Ex. Sa accentueaz mereu ch Nusfalul Sntioana trebue
s devin grnicere, deoarece alte comune la Gyergyo (Gheor-
ghiu) nu sunt corespunzAtoare pentru scopul acesta.
Bar. Bruckenthal totusi a determinat locurile ca s se re-
nunte la militarizarea teritorului celor dou sate, ele fie
evacuate, apoi c grnicerii din districtul s isesc fie mutati.
Privitor la cedarea locurilor de Inga pentru cedare e
gat Bruckenthal generalul comandant conte Hadik,
magistratul n'are de astepta sfat ajutor, deci n'ar fi
s se fac opozitie lui Siskovici.
Dup'aceea citati sosili in mare numr din lad,
Pintic pi Dumitra, sub conducerea exactorului Frihm, declar din
c nu pot ceda pmnturile din cauza lipsei precum
a apei, pe care de multe ori trebue s'o care pe locuri
la vite in bull. Deci se hotreste ca acele trei sate s inainteze
un memoriu la Ex. Sa generalul.
Apoi se hotreste ca actul cedrii Viei Rodnei se accepte
s'a cerut de ctre Ex. Sa., nestergnd
niciun cuvnt ; s se cedeze fdr pe veci.

In dela 9 Ian. a magistratului prezenti primarul

Joh. Klein, senatorii Conn Dinges, projudele Joach. Bedeus, Paul
Klein, Joh. Schankebank, Mich. Hennrich, Georg Teckelt, Andr.
Teuchert.
In fata magistratului a reprezentantilor comunittii, con-
vocati cu aceast ocazie, primarul expune cauza cesionrii, zicnd
c actul trebue semnat cum cere guberniul, renuntnd pe
veci fr iar nu ca in documentul din 24 Mai

www.dacoromanica.ro
cnd s'au fcut exceptii observri, adause
i conditii. Deci dis-
valah trece perpetuu necondi(ionat la
Dupi ascultarea expunerii, magistratul comunitatea hot-
rese c dup ce in acest act nu se mai face amintire de rezer-
vate, o delegatie constttoare din: primarul Klein, Johann
Schankebank, Sam. Engesser, Jacob Grollmann, Georg Hertzog
i Peter Binder s mearg la Bruckenthal, care si intermedieze
la generalul Siskovici, ca in actul de cesiune data semnrii si se
pun numai cu o mai trziu de cum era datat actul de
garantie. Deputatii pleac, dup intoarcere spun c Brucken-
le-a declarat si nici nu gndeasc la o astfel de schimbare
a datei 1), ci la 10 o. s vin primarul pi senatorul Bedeus la gene-
ral s aduc sine cele acte semnate de magistrat
de comunitate.
se rezolv si aceasta chestie dificil. Continutul docu-
mentului de cedare definitiv este acesta :
Magistratal comunitatea liber regesc Bistrita
cedaz Rodna Valea Rodnei granitei
militare.
Noi judele primar comunal, ceialalti jurati cetteni,
senatori, notar i toti locuitorii orapului liber regesc Bis-
trita, facem cunoscut prin actul prezent anuntnd tuturor,
ctora li se cade, att celor de azi ct celor viitori,
care vor lua act de acest document, c - ce ne-a
venit la ci Maiestatea Sa apostolic, in grija
sa mare pentru aprarea i pstrarea principatului
Transilvaniei, ci i pentru fericirea siguranta celorlalte
regate i provincii ereditare a infiinteze o militie
de granit la hotarul principatului ei eridatar, - noi,
nu ne-a fost nimic mai mult la suflet ne este
azi, dect s promovm dup puterile noastre intentiunea
salutar a Maiesttii Sale, precum pi siguranta linitea
1) Farsa cu data e de explicat : Actul de garantie al imprtesei
era datat din 8 Dec. acum Bistritenii - cari intotdeauna pozau pe
cei ma asculttori supusi ai domnitoarei - rusinati
zolati c ei numai uneltiri tergiversri de peste un an, sunt siliti s
semneze prezente curtii actul de renuntare.

www.dacoromanica.ro
 legate de aceasta, am cedat supunere omagial
deja in 24 Mai 1762 Maiesttii Sale Principesei pi
pnei noastre Maria Terezia, din indurarea lui Dumnezeu
imprteasa Romani lor, Regina Germaniei, Ungariei,
hemiei, Arhiducesa Austriei, principesa Transilvaniei pi con-
tesa Secuilor, precum pi erezilor pi rnostenitorilor ei augusti,
opidul Rodna cu valea apartintoare acestui opid,
satele: Maieru, Sngeorz, Le$u, Ilva, Feldru, Vrarea,
Rebra, Rebri$oara, Nsud, Salva, Hordou, Telciu, Bichigiu,
Suplai, Poiana Zgrii, Rune, Zagra, Mocod pi
Mititei pi popo ul valah, ce trieste in aceste sate.
Toate acestea, druite nou prin actul de donatiune al
Maiesttii Sale Regelui Matia Corvinul redactat in Smbta
doua de Joia verde din anul 1475 pi in
form de privilegiu dup introducerea noastr contra-
zicere in posesiunea in ziva de 16 Mai 1488 pi
posesiune de ob$tea ora$ului Bistrita in
ziva de azi, le-am cedat toti locuitorii valahi,
toate beneficille pi foloasele de natur pi toate
bunurile, oricum s'ar numi ele, apartintoare de drept pi
din vechime la acel opid pi la posesiunile amintite precum
pi adevratele mejde pi cu vechile hotare,
acelea$i drepturi, care le-am primit noi pi locuitorii ora-
sului Bistrita dela rnentionattil rege al Ungaiiei de pie
memorie. Acum toate aceste posesiuni le-am dat, transpus,
am renuntat la ele pi le-am cedat in scopul infiintrii militiei
de granit, in semn de deosebit credint pi devotiune fat
de Maiestatea Sa pi augusta Cas domnitoare, de bun-
voie, liber, din indemnul propriu pi nesiliti de nirnenea, in
urma actului de garantie (asigurare) dat de Maiestatea Sa
in ziva de 8 Decemvrie 1764 pi prezentat nou de
celenta Sa ilustrul Domn losif L. baron Siskovici de On-
topa, comandor al ordinului militar Maria Terezia, consilier
al Maiesttii Sale ces. rege$ti al inaltului Consiliu de
rzboiu aulic, locotenent-marepl proprietar al unui
ment de infanterie. In acela$i timp le transpunem,
renuntm la ele le cedm pentru totdeauna pi irevocabil,

www.dacoromanica.ro
 297

fr a ne mai rezerva vreun drept sau pretentie de pose-

siune asupra pentru noi urm4i notri,
pentru Bistrita amintit de attea ori.
Pentru o mai mare incredere sigurant, precum am
renuntat original la mai suscitatele alte documente
de donatiune privilegii, date de Regii Ungariei de
urmaii Principii Transilvaniei in urmare am renuntat
la toate beneficiile, foloasele apartenentele opidului Rodna,
ale vii supuse acestui opid, ale satelor locuitorilor valahi
amintiti mai sus; tot astfel am aflat de bine s oferim in
genunchi Maiestlii Sale, auguOlor ei erezi succesori,
acest document de cesiune solemn, valabil pentru totdeauna,
semnat de judele primar, senatorii delegatul oraului,
aplicarea sigilului nostru. Dat Bis-
trita in 9 lanuarie Fridericus Straussenburg,
jude primar, Conradus Sigismundus Dinges, projudex, Paul
Car. Klein a Straussenburg, senator, Georgius Gunesch,
senator, Joh. Schankebank, senator, Samuel Schankebank,
perceptor et senator, Mihael Hennrich, perceptor et senator,
Georgius Teofilus Teckelt, senator, Joh. Frank, senator et
villicus, Andreius Teuchert, senator, Daniel Czigler, juratus
notarius publicus, Samuel Engeser, Pro-Orator, deficiente
Oratore fungente, suo totiusque Communitatis nomine, (dele-
gat supleant al comunittii in locul delegatului care lipsia).

Alte Pe o foaie din timpul granitei

Anmerkungen, Ueber den Haupt-Rapport des Rodnaer Militr
Districts d. d. 6 lanuarii 1766, aflm urmtoarele constatri:
Este imbucurtor c subordinatia disciplina prinda
rdacini la grnicerii Districtului rodnean. Purtarea ofiterilor st fie
intocmit, ca cu timpul pe incetul iubirea
increderea grnicerilor, deci s caute mijloacele prilejul de a
convinge pe grniceri c statul militar nu are st le fie spre greu-
tate desavantaj, ci are in vedere binele Mai ales fat cu
comunele din sus ale Districtului, unde oamenii locuesc in sate
absenta parade bisericesti o cu diferite

www.dacoromanica.ro
298

pretexte, e de bgat seama ca oamenii, tratati deodat cu asprime,

s nu incline la emigrare. De aceea s se dea indrumri coman-
dantului din Valea Rodnei precum celorlalti comandanti ai regi-
mentelor grnicere ca s fac deosebire, cu ocazia paradelor
ce$ti a exercitiilor, timp de var iarn, drumuri
rele bune in s se considere timpul cnd grnicerii
trebue caute mai mult de economie de gospodrii,
grnicerii devin moro$i pi fr voie (verdrieslich und wider-
willig
In 23 lanuarie constat magistratul c impotriva vechei
dine, in zilele de trg ale ora$ului cumpr cereale de
amiazi mai grnicerii valahi din imprejurimi, ba chiar pi Mara-
mure$eni Topliteni. Fiinda cerealele s'au scumpit s nu se
permit berarilor s fabrice din acele bere, pi nici brutarilor s
coac ; deci s nu cumpere cereale pe piala Bistritii,

ci din satele dela tar.

Consiliul de rzboiu trimite in 28 Ian. comandantului general
ardelean conte Hadik o copie de pe documentul de cesiune a
Bistritenilor trimis la Viena de ctre generalul Siskovici, spre a
fi pstrat in arhiva comandei. Mai departe cere ca contele Hadik
s trimit la Viena toate documentele pi privilegiile privitoare la
Districtul Rodnean, pe cari magistratul bistritan le gene-
ralului Buccov, - care timp decedase, - acelor
documente s le restituie magistratului, dup ce comanda pentru
sine va lua pi pstra un de copii.
In alt scrisoare tot din 28 Ian., de ctre consiliul
de rsboiu generalului Siskovici, se precizeazA pentru de a
putea fi pltit orasului Bistrita ca despgubire suma de
12.000 act separat Bistritenii s declare in mod solemn,
renunt la toate beneficiile pi venitele, cu cari fo$tii districtuali
valahi de praeteritoc i-ar fi rmas datori ora$ului. decla-
ratie, semnat de toti ceice semnaser pi documentul cesionar
din Ian. precum de projudex Bedeus, s'a inmnat in
11 Aprilie generalului Siskovici.
*
1) E de regretat c nu ne-au rmas in intregime acele note consta-
tri fcute de consiliul de rsboiu din Viena.

www.dacoromanica.ro
 299

Sntioana -
tori in satele districtului ssesc -
Pentru aranjarea multor chestii pedente intre granicerii

locuitorii
mai cu in comunele
ai acelui district, s'a
convenit in lanuarie ca spre acest scop, unui preanalt
ordin, s se constitne o comisiune milliard din regiment alta
din delegati ai magistratului, care s examineze constate starea
lucrurilor, apoi impreun s se consulte asupra modalittilor
de rezolvare a diferitelor chestii.
Ca punte de orientare, loc.-colonelul Enzenberg le dete
brilor comisiunii urmtoarele instructii
1. Conform ordinului gubernial din 12 Dec. 1765 vor fi de
constatat toate datoriile grnicerilor districtualii sai i vice-
versa, apoi att creditorii debitorii s fie citati la un termen
fix in fata comisiunii pentru aplanarea pretentiilor.
2. Tot in fata comisiei se aplaneze excesele mai mari
comise in trecut de ctre grniceri, lundu-se proces verbal.
3. Dac se gsesc in vr'o localitate graniceri cari fuseser
reclamati ca iobagi din partea proprietarilor (a dominis terrestri-
bus), dar n'au fost extrdati, aceia s fie notati tablou, iar
enventualii s-i dovedeasc pretentia.
4. Att din partea grnicerilor mutati din a
mai in districtul ssesc s fie pltite la zi toate
tulle restante, despre ceeace se va preda o magistratului
bistritan.
5. Conform ordinului gubernial din 17 Sept. 1765 trebue s
se clarifice constate individual cti cari grniceri au cumprat
artor, livezi, vii case, au pltit pentru acele;
apoi cari grniceri cldit mori, in care an.
6. E necesar s se ce pmnturi, livezi vii creat
grnicerii prin lzuire, le-au folosit timp de zece ani, in
care caz acele ar fi de restituit fr bonificare comunelor in care
se gsesc. Dac le-au folosit mai scurt timp, atunci respec-
tivii graniceri ar fi s se despgubeasca pentru munca oste-
neala Pentru vii, la care se cere mai grea mai mult munc,
in tot cazul ar fi se dea o bonificare, stabilit de judele
juratii comune neinteresate.
7. Tot au s fie despgubiti grnicerii pentru case

www.dacoromanica.ro
300

acareturi cldite de ei, nu pentru locul pe care s'a cladit

nicici pentru lemne pi nuele, aceste fuseser din
pd urea respectivei comune.
8. Dac vr'un a in arend pmanturi, livezi,
vii etc. pi a pltit arenda anticipat, atunci are s fie despgubit
proportione pentru timpul in care eventual n'a putut folosi
obiectul arendat.
9. Dac vr'un grnicer mutat druise ceva pe seama bisericii
valahe, are s fie pentru aceasta despdgubit de ctre publicul
bistritan.
10. Toate lucrrile svrsite de comisiile amintite au s fie
insemnate in procese verbale scrise in cte exemplare pi
semnate de membri amndoror comisii.
11. Comisia militar va consta din capitanul companiei la
care apartine teritorul respectivei comune, din cdpitanul auditor
li, pentru ca totul in mod legal ; in comisia
orasului au fost numiti senatorii Mich. Hennrich pi Georgius
Teckelt. Aceste comisii au s aplaneze la fata locului tot ce este
posibil. Dac in oarecare nu s'ar putea atunci
vor avea raporteze acest fapt ; pi maicuseamd au fac raport,
dac vr'una dintre ardturile ori livezile amintite aparlinuserd
la vechile sesiuni ori locuri de case.
*

In 20 Febr. Kriegs-Cassa-Secrter Heiter

magistratului c a lsat s fie copiate privilegiile orasului in
teria districtului valah, pi va trimite ce vor fi gata.
In 28 Febr. primeste magistratul ordinul gubernial din 18 Febr.
in care se spune c la primvard se vor stabili granitele dintre
districtul ssesc cel valah militar, Find cu acea ocazie mai ales
de aplanat diferendul privitor la linia de tras dela Dealul
la Pretutindeni au se pond movile sa
se redacteze despre aceasta procese verbale.
Magistratul ceteste in 3 Marne scrisoarea d. d. Sibiu, 20 Febr.
in care Mich. Bruckenthal imprtseste cd a sosit rezolutia prea-
nalt privitoare la plata datoriilor creditorii avizati la districtul
militar. Banii sunt in Sibiu, iar creditorii ori s vin acolo, ori

www.dacoromanica.ro
 301

s se adreseze generalului Siskovici. Tot atunci soseste ordinul

gubernial conform crui tezauriatul a fost avizat radieze restul
de cotributie a Bistritenilor in suma de 5.188 52 cr., incuviin-
tat din partea ca dar in urma cedrii districtului valah.
In cu scrisoarea din 20 Febr. a lui Bruckenthal,
magistratul hotreste in 5 Mart. ca acela fie rugat inter-
medieze la Siskovici extrdarea contractului despre 18.000 afltori
la Bar. Dion. Banffy, apoi i se plteasc orasului capitalul de
3.118 care nu aduce nicio dobnd, jar acesta s fie
repartizat asupra districtului valah. Senatorii Tekelt Hennrich
s caute toate chitantele despre sumele pltite creditorilor dela
incoace. lar in 10 Mart. magistratul ia la cunostint ordinul
comandei generale din Sibiu c in locul datoriei pe care Bistrita
o are fat seminarul clujan St. losif convictul de acolo,
orasul va avea 55 plteasa in alt parte suma datorit.
Intr'o scrisoare din 17 semnat de generalul Siskovici
de Mich. Bruckenthal, conform unui rescript sosit dela curte,
li se face Bistritenilor urmtoarea propunere: Dac orasul renunta
la Nusfalu Sntioana inns aa ca, spre a evita ane-
voioase, grnicerii rmn in acele sate, atunci perennalie
i s'ar da in schimb orasului comuna Arcalia. Bistrita 50 declare
imediat e multmit tranzactie. Magistratul ala-
turndu-se la prerea primarului Klein - exprimata altcum
scrisoare adresat lui Bruckenthal - c ar fi multumita,
dae Arcalia ar mai cpta satul E de notat
ca trguelile pe aceasta au durat lung limp. din
Februarie, continuu le scria Bistritenilor cnd unul cnd altul
dintre patroni, dar maicuseam Mich. Bruckenthal, renunte la
amintitele dons sate, iar in schimb s Arcalia, Chiralesul
ori Chintelnical. De li se propunea cear satele
Dnpataka i de Lpus, despre cari
primarul Klein zice c sunt prea deprtate. scrisoare este
comuna (Mez6-Szilvs), iar in alte scrisori se
vorbeste chiar de Ungura, Sntioana din comit. Dobca,
laced. Apoi rnd orasul scrie lui Bruckenthal c ar fi
bine dac in schimb Bistrita ar putea obtinea pe altele
drepturile fiscale (Fiscaljura) din Ba14 Teaca. Apetitul tot crestea.

www.dacoromanica.ro
302

La cererea baronului Josika Imre ca orasul s-i

datoriile fcute de Terpieni pentru cereale. precum alte preientii
ce le are cu orasul, magistratul ii rspunde in 17
privitor la Terpieni Josika s prezente contractele, privitor la
celelalte pretentii orasul deocamdat nu poate plti nimic, din
cauza districtul valah renitent a devenit acum grniceresc,
nu se din datoriil eBistritii ce cot va fi repartizat asupra
aceluia.
mdcelarul losif Schuller e cufundat in datorii, iar
creditorii acelui multi grniceri, loc.-colonelul Enzenberg
cere in 17 Martie dela pe sama acestor, dispdgubirile legale.
Magistratul primeste ordinul d. d. Viena, 22 Martie al
tesei Maria Terezia, prin care se cere ca locuitorilor militarizati
s li se permit din partea magistratului
s locuiase mai departe aceste comune, s nu fie mutati
in districtul militar. Dach orasul va avea ceva neajuns din cauza
aceasta, s i se dea o despgubire echivalent stabilit de coman-
dantul granitei in prezidentul magistratului bistritan
cu tezauriatul regesc.
In 26 Martie scrie Bruckenthal primarului Klein acestea:
Sigilul (Pettschaft) nu le mai este de niciun Rodnenilor.
E foarte bine se gseste in D-Voastre prerea mea
este s-1 Ex. Sale generalului Siskovici, cnd proxima
dat va sosi acolo.
In tot timpul acesta ciorovdelile Sasi gr-
despre cari primarul Klein ii lui Bruckenthal c in
vederea mutrii tau pdurile, nimicesc totul, vnd lemnele etc., iar
tin ei. la ordinul cdpitanului Silij, a venit
locotenentul Schmidt a protestat impotriva faptului c primarul
Klein a interzis Sasilor s mai cumpere ceva dela Valahi.
Magistratul primeste in 3 Aprilie dela guberniu comunicarea,
districtul militar a cerut privilegiul de a se tinea
de deci orasul s se exprime in chestie. Magis-
tratul cd n'are nimic de obiectat, numai rough s se
observe strvechiul (uralte) privilegiu, la trgurile Bistritii nu
poate vinde de timpul fixat niciun strin, in urmare niciun
granicer din districtul militarizat.

www.dacoromanica.ro
 303

In 7 Apr. soseste scrisoarea lui Mich. Bruckenthal, in care

acesta magistratului ordinul preanalt, conform crui orasul
s fieinduplecat si renunte la Sntioana pi Nusfalu ; apoi adaug
Bruckenthal c ar fi bine s vin primarul Klein in scopul acesta
la Sibiu. Tot in acea zi magistratul ordon functionarilor si s
caute cvartire corespunzAtoare pentru generalul Siskovici pi
sa, care vine la orap pentru diferite chestii, iar in
cauza satelor pi Sntioana pi a mutdrii grnicerilor. Find
chestii importante de desbtut, se hotreste s fie convocat pe
mne comunitatea in casa sfatului. Ex. Sa pretinde altele s
i-se extrdea toate actele privitoare la iobagii reclamati din dis-
trictul rodnean.
In 11 Apr. se prezent reprezentantii comunittii in casa
sfatului, cror li se ceteste mai renuntarea (Verzicht) la pre-
tentiile alodiale pe care le avuse de praeteritog fat cu
districtul ; apoi fu desbtut chestia teritorului de cedat de
ctre comunele lad, Pintic pi Dumitra, grnicerilor.
In 12 Apr. generalul Siskovici la sine pe primarul
Klein dac s'a fcut tabloul cerut privitor la dobn-
zile pe cari orasul zice le-a pltit creditorilor concursul
districtului valah, pi cari conform repartitii datoriilor, ar adea in
sarcina districtului rodnean. Primarul rspude c se locreazi mereu
la acel tablou, dar din cauza scurtimii timpului necesar nu
s'a putut isprvi ; cere termen dilatoriu ca tabloul s poat fi
redijat cu precizie (Zuverlssigkeit).
Primarul Klein raporteazA in 14 Apr. magistratului c gene-
ralul Siskovici a predat ieri in persoan senatorului Bedeus suma
de bani pe cari orasul o pltise creditorilor, de$i aceea fusese
repartizat pe districtul valah. Cu aceast ocazie generalul a amintit
pi faptul c conform ordinului gubernial grnicerilor vor trebui
s li se bonifice casele prsite pi pmnturile lzuite de ei. Pri-
marul propune ca, find grnicerii din 1754-1762 datori
orasului cu restante de contributii, si fie rugat Ex. Sa ca in
schimbul neachitrii acelei datorii, pi orasul fie dispensat dela
plata oriarei bonificri. Magistratul aproba aceasta propunere,
precum pi aceea ca suma restant de 6.000 din despgubirea
acordat pentru cedarea Viei Rodnei, s fie asemnat percepto-

www.dacoromanica.ro
304

rului Sam. Schankebank. In sfrsit, la vestea de acum

din moara dela va trebui sa fie predat
grniceresti, se ca Ex. Sa generalul fie rugat sa lase
pe seama orasului cel putin inc atunci cnd se va
pli cu sigurant, ce echivalent va primi Bistrita pentru satele
Nu$falu Sntioana.
In 16 Apr. se ceteste scrisoarea lui Bruckenthal in care acesta
impArt$este c obvin mari piedeci cu privire a satul cerut
de Bistriteni pe Arcalia, ca echivalent pentru Nu$falau pi
Sntioana. Mich. Bruckenthal cere o specificare privitoare la
tinderea teritorului acestor dou sate, pi la beneficiile pe cari
orasul le-a avut ori le-ar fi putut avea din ele, ca guberniul s se
poat eventual orienta asupra echivalentului de oferit.
Loc. colonelul Enzenberg inteo scrisoare din 17 Apr. cams-
magistratului c cei husari din regimentul Bethlen,
cartiruiti in Dumitrita, apartin cordonului sanitar, pi ei de aceea
au fost mutati din Budacul romnesc deoarece
s'a declarat pentru serviciul grnicer.
In din 18 Apr. magistratul ceteste ordinul gubernial
ca neamnat s fie trimisi la Sibiu delegati provzuti cu instructii
suficiente pentru de a fi chestia echivalentului pentru
Sntioana Nusfalu. Primarul accentueaz ar fi bine s piece
deputatii desemnati imediat, deoarece generalul Siskovici pleac
din acest tinut la Sibiu. Magistratul projudele pe Klein
ia el asuprasi aceast misiune, mai ales Bruckenthal
sese in acest sens; pi ce Klein primeste i se d
ca ajutor vicenotarul Daniil Hennrich, iar in absenta primarului
afacerile orasului au s fie conduse de projudele Conrad Dinges.
In preajma plec'rii la Sibiu, in 22 Apr. primarul Klein expe-
diaz la adresa lui Bruckenthal o lung caracteristic scrisoare
informativ, din care extragem urmtoarele:
Locotenentul Schmidt e contra tuturor propunerilor
noastre. El au pe deputatii noStri mai ales pe
Mich. Hennrich. In 4 c. ordon Ex. Sa gen. Siskovici din
sasesc mutarea grnicerilor), care incepu in 7 in Dumitrita
(Waltersdorf), in 18 a fost ultimul transport mare. Satele noastre
au dat peste 1000 care. la finea lunei va merge tot asa.
Azi trebue dm companiei Sylli inc 29 care. Grnicerii

www.dacoromanica.ro
 sine u$i, fere$ti, sobe etc. pi au lsat casele in stare
foarte rea.
Chiar acum vin Rodnenii, vor fi plasati ad interim Ui-
falu, dar sunt putin multmiti. lasm in Petri$. Pe
Sasi vrem s-i plasm in Sigmir. Nu le place nimic, ne dau ne-
spas de mult de lucru.
9 c. a fost aci Ex. Sa pi am avut mult a face cu chestia
clatoriilor pi terenului dela Some$. cteva zile au sosit
cancelari$ti pentru descrierea terenului. Acestia, ca mai
Maghiari, sunt cu contra
proiectului fcut de D-Ta Extei Sale. se ocup nunurnai
terenurile de cari a fost vorba in ci se granite
vdrfurile dealurilor situate mai aproape de Somesului si se
prin dintre dealuri la
va fi imposibil s se intretina acolo vr'o prisac ori
gard, cum era intentia.
Intorcnd chiar ieri sara loc.-colonelul Enzenberg din satele
Linde s'a facut delimitarea, i-am artat ordinul trimis chestia
Extei Sale, iar Enzenberg imi ordinul comandantului
general, care nu consuna intru toate cu celalalt, dar nici el nu lua ca
dealurilor
Cred Ex. Sa nu e in curat cu chestia, deoarece s'au extins
mai departe granitele. Deci chiar de ar fi sa piard satele acele
terenuri, ar fi de considerat : 1. cu aceasta s se ajung la
plus ultra ; 2. s fie ocupat terenul numai la piciorul dealului,
unde s'ar putea intretinea un gard ; 3. s se lase ie$iri la ap
pentru turmele mari sse$ti; 4. s se dea satelor bonificare
ven
Cancelari$tii ins cu greu vor lucra in sensul acesta.
Ingrijorarea mea nu e mic, cnd pe timpul lui Buccov
era vorb de un lant pentru mine (Gnaden-Kette) s'a o
la (einen Strick am Halse gewnscht).
Cand generalul Siskovici fusese Reghin, s se fi zis cd
niai era fi fost fript mamei (dass man
mich in Mutterleibe htte braten sollen).
Cancelaristul cel mai care a descris satele
falu a dovedit limpede c are o pe noi (eine
Pique uns hat). A trebuit s-i 4 galbeni pentru
documentelor.
I-amscris lui Enzenberg comunice cnd intoarce Ex.
Sa la Sibiu, alaltieri mi-a rspuns c in acea zi gen. Siskovici
a sosit in va pleca in curnd la Viena. Deci deputatia
noastr, mine, va pleca la Sibiu sptmna viitoare. Fiti buni
rugati pe Ex. Sa scuze, dar chiar cancelari$tii sunt inc

www.dacoromanica.ro
pe Somes, apoi va fi lips pi de lucrArile privitoare la
pi Sntioana.
mijlociti la Ex. Sa Siskovici precum pi la
mandantul general ca pe Arcalia sa ne dea ca despAgubire
pi Chiralesul pi Chintelnicul, ceeace ne-ar veni foarte bine. Domi-
niul e prea departe pi ni-e cu totul necunoscut.
Urmeaza apoi scrisoare alte multe mruntisuri, cari
pi chestia din Nsnd, care in realitate nicidecum nu le
convenea Bistritenilor.

Cancelaristii incredintati cu mAsurarea terenului de lngS

Somes, pe care aveau cedeze satele lad, Dumitra pi Pintic,
la ordinul generalului Siskovici, cer in 25 Apr. dela magistrat un
tablou a venitelor incurse an din satele pi Sin-
tioana. Magistratul dispune s se caute catastiful purtat de Peter
Theil in anul care a precedat inceperii revoltei districtului valah,
pi s se specificarea cerut. Senatorul Teckelt trimis spre a
asista la mAsurarea hotarelor celor dou sate prin amintitii can-
celaristi, trimite in 27 Apr. plnsoarea Ferihazenilor c
toarea se face in prejuditiul li se ia pi din
hotar. Magistratul someaz pe Teckelt protesteze imediat
potriva procedeului cancelaristilor.
Perceptorul regesc, senatorul Samuel Schankebank primeste
in 2 Mai ordin dela guberniu s ia in primire dela fostul per-
ceptor Mich. Hennrich toate actele apartiitoare perceptiei din dis-
trictul militar valah pi s administreze pi acest cerc, deoarece nu
e nevoie de un al doilea perceptor.
Tot in 2 Mai soseste pi ordinul gubernial din 21 Apr. ca
s fie reparate colibile paznicilor in munti pi din nou s se ridice
la trecAtori tablele negre. Magistratul scrie prima-
rului Klein s protesteze Sibiu impotriva sarcini impuse
orasului.
Sasii din Ferihaz se plng in 5 Mai c grAnicerii din
falu cu vitele pi le fac mare pagaba partea de hotar,
care la a fost de cancelaristi ca
pi cnd ar apartinea acestor. Tot asemenea se plng impotriva
grnicerilor pi Sasii din eica. Magistratul roag pe locotenentul
Rosenberg ajute pe Sasi si le dea satisfactia

www.dacoromanica.ro
 La propunerea primarului Klein, magistratul hotreste in 5 Mai
se cumpere cu 4 galbeni o de urs ca prezent pe seama
generalului comandant Hadik; apoi i se primarului la
Sibiu CS se prudentei sale de a daruri
va socoti e necesar. Amintita de urs
i s'a predat generalului Hadik in 13 Mai de delegatii
projudele Conrad Dinges Georg Gottlieb Teckelt, cum
se zice in protocol in captationem benevolentiaeg.
In aceeasi zi de 13 Mai in Sibiu primarul Klein
secretarului de rzboiu dela comanda generals o despre capi-
talurile dobAnzile repartizate in lanuarie, conform invoirii dintre
generalul Siskovici magistrat, asupra clistrictului valah.
un calcul foarte complicat, in Klein CS

luarea de districtul militar a sumei de 47.730 35 cr.

orasul i-ar mai datora acestui district 124 213/4 dar cere 55
i se aceast deoarece in multe privinte este agravat
din alte prti.
memoriu din 22 Mai Bistritenii roagh pe comandantul
regimentului pe guberniul transilvan fie respectate decizia
din 30 Martie decretul din 11 Aprilie privitoare la
districtal In temeiul acelor
decizii, hotarul pentru cornunele lad, Pintic Dumitra s'a fixat
nu la ci numai la poalele muntilor. GrAnicerii
nu mejdele stabilite, ci peste muntilor
vitele in Dumitrenilor. Tot din
SAntioana in satele Jeica Bileag
(Domnesti). se dreptate.
11 lunie se Sasii Ferihaz pe anul viitor nu
mai pot lua in dijma au fost de
grindin, apoi le-au ocupat din Li se
eh se va raporta cazul primarului, deocamdatA s pia-
numai din suma statoritA.
Primarul Klein scrie 25 lunie din Sibiu apelul in chestia
satelor s'a cetit la guberniu, in chestia
aceasta s'a instituit o cornisie permanentA :

tele consilierul gab. secretarul Halmagyi.

In dela 28 lun. projudele raporteazA magistratulu despre

www.dacoromanica.ro
plnsoarea Ferihgzenilor grAnicerii din Nusfalu intentioneaz
ocupe cu forta bucata de botar reclamat de ei.
In 3 lulie se plng Dumitrenii c dop ce arat toate
pmnturile, bind lipsiti de bucata rie botar cerut de militia
nicer, n'au unde psuna vitele cari le mor de foame,
nnc numai paie din ingrdituri.
Primarul Klein in 7 din Sibiu c s'a fActit pro-
punere (Antrag) s trimit orasul ceva de stejar pe sama
generalului comandant. lar in 12 Klein scrie c privitor la
partea de reclamat de Nusfleni dela Sasii
din Ferihaz Jeica a plecat ordinal adresat maiorului Toussaint
ca grnicedi la dispozitie s nu cuteze a tia tuba pe
acel teren ; despre ceeace s fie informati de locotenentul
Rosenberg.

Locotenent-colonelul Enzenberg adreseaza in 16 genera-

lului comandant Hadik urmtorul memoriu:
Cu ce desconsiderare pi dispret pe ofiteri in parte
unii cavaleri ai tedi, dovedesc cele dou aci anexate, ale
baronului Sigismund Banffy, asemenea procedeu pi animo-
sitate fat de un capitan un alt ofiter, este fr de indo-
ial c e imposibil pstrarea bunei intelegeri intre militie.
Exc. Vstr mi-ati poruncit in lunie ca s institui o comisie
militar rare s cerceteze inaierarea intmplat la Mrgul din
Teaca grniceri sasi, - dup ce comitatul Cluj
a designat in scopul acesta pe judele suprem al nobililor Jnosi
pi pe asesorul Csapa - s imprtsesc ziva locul Intrunirii.
Am ales satul mare dintre Teaca cu ca
ambii s lucra nestingherit impartial intr'un
neutru. Dar cum se vede din cele 3 anexe, comisia militar a
asteptat 4 zile zadarnic in mare.
Din actul aci anexat se poate vedea, cte femei pi cti copii
de ambe sexele se afl in Valea Rodnei, ai soti
dezertat la Moldova, aproape despre cele mai multe se
poate asigura c vor arma sotilor pi vor pi pe altii
s dezerteze.

www.dacoromanica.ro
 Din memoriul alturat, mie adresat, se poate vedea, in
ce mod misctor (beweglich) expun noi grniceri ai
regimentului valah de infanterie afltori in satul Szakl
lu de c ei fr de mo$ia (praedium) Veresszk nici-
decum nu pot tri, dac vor fi s predea acea mo$ie baronului
Kemny Simon. Vreau expun Extii Vstre c dac acea mo$ie se
deslipe$te dela satul Erd6-Szakl, atunci comuna aceasta nu mai
are nici lemne nici pe jumtate suficient pmnt pentru
nturi pi fnete. Comuna e mo$ia, pi unii deputati
chiar intentionau rugarea (Anliegen) cnd Ex.
erati aci. Ei spun limpede argumenteaz le este imposibil
s fr'de bucat de pmnt.
Excel. Voastr ati hotrit ca - in considerarea faptului
publicul Bistritii pentru arneliorarea statului grniceresc a cedat
contribuit multe - militia grnicer s bonifice pi acorde lefurile
cu cari orasul datoreaz acelor grniceri din Valea Rodnei cari
au servit publicului (orasului) ca slobodnici (Stadt-Reiter). Intreb
dac suma aceea, peste 600 se poate plti succesive din venitele
al od iale.
Dintre anexele pomenite acest memoriu, reproducem aci
in intregime ori in extract pe urmtoarele, care ne stau la :

1. Cu data Nu$falu 7 lulie 1766 raporteazA locot. H.

Rosenberg loc.-colonelului Enzenberg, ch in chestia comisiunii
scrie asesorul cel mai btrn Stephanus lorak, ca aceea se
lino in Teaca. Rosenberg i-a rspuns rmn acolo
va primi ordin dela comandantul su, deoarece regimentul
ca locul sfAtuirilor s fie mare. Mai departe, dup ce Exc.
Sa mare$alul Baron Mediansky le-a spus in personal
Sasilor din Ferihaz pi le-a ordonat ca impart ad interim cu
grnicerii din Nu$falu bucata de hotar, pi le-a ordonat
pi aceea separat pi serios ca ofiterii s in bun
legere ; acum magistratul bistritan lui Rosenberg ch la
nu se va prezenta niciun Sas din Ferihaz, apa el a ra-
portat aceasta dpitanului su, care a zis s astepte ordinul ulte-
rior al loc.-colonelului pe care deci acum il a$teapt.
2. Tabloul femeilor ai au dezertat este urmtorul :
Maria Popii 3 copii pi Maria a lui Vasile Decori Sinca
4

www.dacoromanica.ro
Totului + din Rebra mare, apoi Arsinica a lui lacob Sasu din
Nasud (din companiile loc.-colonelului); Todosia a lui George
+2 copii, Todora Runcanului 5 copii din Feldru, apoi
Nastasia Precup + 2, Andriana + 2 pi Vasilca a lui
Maftei cel mare + 2 din (cornpaniile maiorului) ; Mriuta
a lui Pinte + I din (comp. Pallazzi); Todora lui luon 2
din Salva, pi Sofronia lui Nechita din Hordou (comp. Virasdy);
Melentia Nazaria +
Nastasia Darahan 1,
fnia Damian din Rodna, apoi Tecla Botoloaie 2 din Magma
(comp. ; loana lui Ignat I din Rebrisoara (comp. Bou-

quier); Maria Rat + 3, Titiana Avram + 2 pi Docia lui

Urs pi Nastasia Moisi + din Telciu (comp. Stuppan); Plagea
lui Ion Cotoc 2 pi Plagea lui Maftei din Mocod (comp. Schni-
der) ; Maria a Todor Larionesi + 3, Senia lui Vasile Costan 2,
Maria lui Sidor Crcului 3, Ilia a Oanii Oniga 2, pi Gacea
a Resvenzoae + (comp. Cosimelli) ; Todosia
Flepcoaii + 1, Nastasia Ostate din Maieru, apoi Maria a Filip +
din Lesu (comp. Belloni).
3. Privitor la satul de despre care se
proiectase s fie militarizat, mai apoi proiectul fusese aban-
donat - avem din Mai urmtorul semnificativ document :
Memoriu semnat de Hanes Sandru luon nu-
mele tuturor grnicerilor din Scalu pi adresat loc.-colonelului
Enzenberg.
ce s'a publicat ordinul preanalt conform inopia
Veres Szk are s fie separat de hotarul comunei Scalu,
s fie cedat baronului Kemny Simon ; impotriva eventualelor
motive aduse de numitul baron pentru cstigarea extra-
ordinare (Extradonation), expunem urmtoarele :
Mosia Veresszk niciodat n'a fost o localitate separat
de Scal, ci ipi are originea dela nimeni altul dect dela locuitorii
Skleni, cnd acestia nainte 200 la ivirea ciranei,
mutat locuintele acolo, au lazuit pdurile pi au a lucra
(anzubauen) mosia. lar cnd ciuma a s se lteasc
acolo, atunci Hanes Sandru Petre, Dumitru, Precup
Vasile, Cora Mihail, Cristian Vasile, Vask Pintie, Casan
Sandru Simion, Sandru Ilie Onu i-au mutat
casele in Scal. Descedentii acelora in linia dreapt tresc
Hanes Vasile de 93 ani, fiul lui Hanes ; Filip, Hanes

www.dacoromanica.ro
Vasilica, Hanes Macavei, Hanes Oane nepotii aceluia
Sandru Toader, Petru, Gore, George, Simionca, luon, Ale-
xandru, Flore, Ion Misaros, Andreica, Coman, Ion Voivoda, Muc,
Dni senior pi junior, e nepotii lui Sandru
Petre Simion Batrn Cretan, Simion, Mitre pi Flore cu
copii nepotii lui Dumitru; Cristian Constantin
potul lui Cristian la, luon
nepoti ai lui Vasc Pinte; Casan Macaveiu, Cosma Gavril, Lazar
Grigore nepoti lui Casan Ion; cari toti
linia femeiasc fac la 80 familii toti ipi au gospodriile pe
mosia Veres Szik le conduc pi acolo.
2. Btrnul de 93 ani Hanes Vasile poate jurmnt
pe cnd era cam de 14 ani, scopul renoirii mejdinelor
leciu (Vts) Skal, la ordinul comitatului, au mers clare dea-
lungul granitei Vicejudex nobilium Kovats Ferencz cu
cancelaristii lei. Un maghiar din leciu, numit Srdi Mihly,
care, alti chemati din diferite sate, a fost
delegat jurrnnt la acest act, mergea in frunte, el Hanes
Vasile a trebuit s-i urmeze. Pe acela apoi vicejudele nobililor
1-a luat de pr, 1-a ridicat de ori. precum s'a
statorit atunci granita leciu Skal, inclusive mosia Veres
Szik,
3. cancelaristii fiscali mimai in luna Aprilie au sta-
bilit granitele, iar mosia au anexat-o la Skal; cnd tot
mitul Hanes Vasile, cu alti brbati jurati, a fost fats.
4. Dovedeste preotul unit Popa Cosma de 105 ani aduce
aminte de cnd mosia era numai pdure, iar locuitorii Skleni au
continuat inceput de familiile amintite mai cari
locuiser acolo,
acum. Ei au construit acolo
odat rupt de o inundare - un tusor (Teich, pe care
baronul Kemny l-a anexat
-
l-au adus teritorul in starea rodnic in care e
prefkut
in livad.
5. Sklenii au folosit mosia singuri continuu dela inceput
pn cnd Kemny Simon, bunicul baronului Simion de azi, i-a
luat lui Toader Vasile o bucat de ogor l-a dat fostului
Nagy pe care l-a fkut director. succesive
dela acel timp incoace a anexat dela Skleni Dautoritate sibi con-
dela sine autoritate) att, ct de prezent
ronul actual.
. Atunci cnd pe acea mosie erau case, locuitorii
plteau contributiile in Scal primarului (judelui) sub care steteau,
tineau in comun psunile vitelor pi altele. chiar pi in prezent,
totii externii cari posed amintita mosie (pfand-
weise), pltesc contributia in Skal.
4*

www.dacoromanica.ro
31

7. 18 ani, lipsiti, am amanetat (versetzet)

pdurea numit sub Scomerelte Slatina, situata in
aceasta mo$ie, la Kemny Adam, tatal baronului Kernny Simon
care treste inc, pentru 240 lar baronul Simon numai inainte
cu 4 ani a vndut lemnul Sa$ilor din eda cu 500 dupa
care apoi am rascumprat noi, pi ne-a fost
in posesiune nestingherit.
Numele de azi a mosiai nu dovedeste o deslipire (Sonder-
heit) de teritorul Scalean precum se obinue$te in toate
satele ca spre distinge locurile, li-se atribue diferite numiri
pi aceast mosie s'a numit astfel pentru sa, precum
sunt numite locurile cuprinse in acea mosie: La Stipeiu, Capu
Corbanului, Fntna Scanului, Pe prau la
Neamtului, altele asemndtoare.
Din cele premise reiese limpede, c mo$ia neconditionat (un-
streittig) apartine hotarului Sacalcan, imemoriale
au fost comune (gemeinscl aftlich) pi niciodata n'au fost dominate
separat ; a fost lazuita de inaintasii (Vorltern) no$tri, in parte
de noi. Dac Veres Szk fi fost mosie separat pi nu apar-
tinatoare la noi, atunci baronul Kernny Adam n'ar fi dat 240
imprumut pe acele paduri, baronul Simon dupa
ce vnduse lemnul 500 astfel primise capitalul cu
dobnzi - nu ne-ar fi predat (berlassen) padurea iarap ca pro-
prietate.
Cutoatecd este teritorul nostru, suntem gata s
conform preanaltei hotariri, la acea mo$ie; numai s permit
a expune cu supunere, dupa ce Ex. Sa generalul baron Sis-
covici ne-a mngdiat, ca acea mo$ie nesmintit are sa ne
nou, in urmare cancelaristii fiscali ne-au atribuit-o noua. Mai
ales ca comuna noastra s'a augumentat cu 29 famili de grniceri
nou veniti, i de prezent se afl aci la 700 suflete, dupa cum
dovedesc listele (coalele) fonciare, dac se calculeazd pi persoa-
nele de gen femeiesc ; apa satul nostru consta din 143 indivizi
in serviciu (militar), 66 afar de serviciu, 164 de 6 ani
peste 300 femei fete. Numai in capete de vite avem 1000 bucati.
Daca ni s'ar lua mosia Szk care face mai mult dect
a treia parte din hotarul nostru, atunci suntem pui in imposi-
bilitate de a ne nutri (ernhren), in consecint de a presta con-
tributiile pi serviciul preanalt ; deci suntem siliti s luam in mna
bastonul cer$itorului (Bettelstab).
Va rugam deci s expuneti la locurile preanalte mizeria noastr
cea mai trista.

www.dacoromanica.ro
 313

In 26 soseste ordinul gubernial din 14 co acei pro-

prietari, cari au cedat mosii proprietati1) pe sama militiei gra-
niceresti, aleaga ca echivalent astfel de mosii fiscale, cu care
far mari dificultMi s'ar putea face schimbul.
Primarul Klein, briars Sibiu, impartseste in 26
gistratului scrisoarea, prin care comisia de compensatie insti-
tuit in Osorheiu a cerut nornine praetendentium nationis saxo-
nicae pe sama orasului echivalent pentru satele
Sntioana.
In din 15 Septemvrie magistratul comunitatea de-
pune jurmntul de fidelitate pentru Maiestatea Sa losif II, devenit
coregent.
Tot in acea zi se hotareste se fie rugat comandantul regi-
mentului, ca granicerii cari fac pagube in fie prinsi
pedepsiti.
In 26 Septemvrie se anuntase in Bistrita sosirea generalului
comandant cu care att Bistritenii ct districtul militar
avea de aranjat multe
Un decret din 27 Octomvrie ca pentru plata celor
6.000 Rh. ceruti ca indemnizare de catre magistrat, precum
pentru restantele de taxe din anii trecuti, sa se prezente chitante
prin perceptorul reg. Schankebank, ca sumele fie achitate inca
in cursul anului prezent din cassa provinciall

Cu data Viena, 12 Noemvrie 1766 semnat de

Maria Terezia, conte Lacy Ludovic s'a pro-
mulgat grniceresc (Orenz-Statut in baza crui s'a orga-
nizat definitiv regimentul grniceresc nasudean in urmare s'a
pus temelia institutiilor culturale, sociale nationale din linutul
Nasudului.

In sfrsit, din acest an mai avem urmtoarele documente:

Dintr'un tablou cerut de guberniu aflam orasul Bistrita
datura in 1766: Superiorului (staret) G. Joh. Fonnorius dela
I) Adici sate care au fost militarizate
V. Arh. Som. Nr. 8 pag. 76 92 Nr. 9 pag. 104 121.

www.dacoromanica.ro
314

nAstirea din Alba-lulia 1000 f I. R. 20 baronului Daniil losika

601 16 Consistorului reformat din Cluj 2.559 40 1/2
contelui Fldvri 2019 53 baronul Josika
663 231/2 consistorului reformat din Sibiu 16.808 15 3/4
lui Samuel Conrad de Heydendorff 367 401/2 superio-
rului Georg Apostol dela mnstirea din Osorheiu 908 in
total suma de 24.928 3/4

Acte regeste din arhiva de din Viena arhiva

gubernial transilvan:
1. Satele Dumitra, lad Pintic se roag in 8 nu li
se ia teritorul Times (Tinoasa) Somes, cci s'a immultit
populatia, pentru vite s'au ajutat locuri dela
comunele invecinate, iar numai de au predat Feldrihanilor
altor sate mai deprtate.
2. Guberniul in 18 Febr. reambularea asezarea
movilelor dela dealul Ciungu ($inco) la Piatra vnt.
3. 0 rugare d. d. 19 lunie a deputatilor bistriteni gu-
berniu in chestia despAgubirii pentru renuntare la Valea Rodnei
la satul 5i Sntioana.
4. Prile din 27 Apr., 5 21 ale comunelor ssesti
Jeica 5iFerihaz, c Nusflenii 5i Sntionenii le ocup hotarul.
Apoi o petitie a magistratului bistritan privitoare la cedarea Vaiei
Rodnei, in care expres se zice chestia mejdinilor c nu mai este
alt divirgent dect numai la locul numit SAptur pe care Feldru
pretinde dela Pintic, 5i la cel mare pe care Dumitrenii
cer dela Rebrisoreni. Si se numeasc o comisie care s fixeze
granitele.
5. In 25 Aug. d orasul Bistrita informatii asupra docnmen-
telor din arhivele sale, cari privilegiile orasului.
6. Un protocol de conscriptie urbarial comunele
Budac, Ragla, Nusfalu 5i Sntioana.
7. Sub Nr. 1510 gub. declaratiile delegatilor bistriteni 5i ale
colonelului Enzenberg cu privire la terenul de dintre
grniceri 5i comunele Apoi porunci ca Bistritenii s-si
rectifice granitele dela trmurele stng al Somesului. Mai departe

www.dacoromanica.ro
 315

urgentarea ca perceptorul Schankebank s plteasc oraului Bis-

trita 6.000 in contul despgubirii.
8. Sub Nr. 2.271 gub. diferite acte privitoare la cedarea mai
localitti pe sama militiei grnicereti, precum la des-
pAgubirile de dat in moii fiscale ori bani.

1767 -1784
Targuieli pentru bonificari - Podurile dela Nsud, peste
$ieu Fntnile de - Fortificarea pasurilor dela Rodna
Brgu Rapoarte despre prima inspectie militar - Chestii
Podul dintre Mocod Nimigea - Constructia
repararea drumurilor Primele expeditii de rsboiu ale
cerilor - Chestia bonificarilor - Terminarea militarizarii in 1783
Magistratul Bistritii ceruse in urm in schimb pentru satele
Nufalu Santioana comuna (Mezd-Szilvs).
in lanuarie 1767 scriea baronului Samuel Bruckenthal,
care acum era prezident al cancelariei aulice transilvane,
fratelui acestuia, judelui Mich. Bruckenthal din Nocric, care de
fusese in diverse comisii in tinntul Nsudului, c numai
din greal de a cerut lar dac se mai poate
schimba lucrul, atunci numitii doi patroni se interpun oraul
Bistrita sd fie consolatg cu Arcalia Chiralesul. Dela primarul
din primete magistratul in 12 lan. o scrisoare in
care acela c in comisiunea de compensatiee, care
lucrase in Osorheiu, nu mai sunt doi membri, acetia
spun cd nu nimic despre vr'o de dat pentru satele
Nufalu ; probabil ya aduce ceva in chestia aceasta
protonotarul Szombatfalvi, care e ateptat s soseasc in
Acum magistratul speriat redacteaz trimite guberniului o
claratie categoria, conform oraul va fi multmit dac in
schimb pentru cele sate militarizate va primi Arcalia
precum drepturile fiscale (jura fisci) din Teaca.
In sensul acesta se raporteaz baronului Buckenthal.
In 26 Ian. sosete scrisoarea lui Mich. Bruckenthal, ca in
materia bonificArii oraul trimit la Ex. Sa Tezaurarul in Osor-
heiu doi delegati, el, Bruckenthal, inc va fi acolo. Tot ase-

www.dacoromanica.ro
316

menea scriea si primarul Klein, care era in Sibiu, ca

s piece la Osorheiu doi delegati cu rugarea c Bistrita cere
Arcalia, Chiralesul privilegiile fiscale din Bat Teaca. Se
vede c Bistritenii nu se prea grbiau, in 18 Febr. iarsi
Mich. Bruckenthal ch delegatii orasului nesmintit fie in
20 Febr. in numai acum magistratul desemneaz ca
delegati pe Mich. Hennrich pe Frank. Acestia acas
18 Febr. c Bruckenthal e de prere se schimbe
petitia orasul cear satele Arcalia, Chiralesul Chintelnicul.
In 7 Febr. cere loc.-colonelul Enzenberg opt care din dis-
trictul ssesc, care vor avea transporteze la Sibiu lemnele pro-
mise de primarul Klein generalului comandant.
Sasii din Crainimt sunt somati in 6 Martie s rscumpere
pamnturile amanetate de grnicerii din Dumitrita in vederea
trii acestor, spre a evita neplkeri, dac acei grniceri vor rmne
pe vor lucra pmnturile amanetate.
Ferihazenii se plng in 10 Febr. c, dupkum au auzit, gra-
nicerii din voesc le ocupe partea de hotar cerut
ocazia conscriptiei pleac in cauza aceasta la Sibiu.
Translatorul hungaricusc Ladislau Keres6 - care in slujba
orasului Bistrita concipiase nenumrate pri denanturi
Romnilor districtuali fusese delegat in multe comisiuni potriv-
nice intereselor romnesti - fu demis in 13 Martie dndu-i-se
un atestat despre serviciul prestat in timp de 16 ani orasului;
in locul lui fu in 26 lunie Daniel Dobak din Snmihai.
Cu incepere din 26 Martie figureaz Conrad Dinges ca pri-
mar al orasului Bistrita, ales in lui Joh. Fr. Klein a
burg, neimpdcat al Romnilor.
Comisia economic a districtului militar comunic in 4 Mai
orasului c in lunie va fi dat in arnd fabrica de bere rachiu
din (Bierbrau- und Branchweinhaus in Naszodt).
La ordinul gubernial din 14 Mai, ca la cererea comandei
generale orasul s documentele privitoare la mejdinele
teritorului satelor Sntioana, magistratul rspunde in
27 Mai c nu poate gsi niciun document dintre cele cerute.
Cu data 10 lunie Pater Philippus Lang, superiorul mnstirii
Terezia din Bistrita, imprtseste magistratului o scrisoare pri-

www.dacoromanica.ro
 317

dela contele Nic. Bethlen cu urmtorul continut: Projudex

J. Fr. Klein anul trecut, cand era primar, ca mandatar al
magistratului a in Sibiu la nioia mea Arcalia, ceruta ca
despgubire pentru satele Sntioana, trecute la militia
grnicer. Declaratia de renuntare a fost introdus in procesul
verbal al comisiei de bonificare, despre ceeace s'a curtii
din Viena. Aud acum c unii dintre senatori se impotrivesc
acelei renuntri insist pelng obtinerea Arcaliel. Desi aceia
n'au de reuit, dar din motiv mie imi fac nepla-
ceri i incurcaturi chiar acum la imprtirea moiilor cu fratii mei,

te rog mijlocete s capt o declaratie a intregului magistrat c

la Arcalia, pentru ceeace i eu voi sta in ajutor la ob-
tinerea unei alte despgubiri precum i alte chestiic. La acestea
Pater Lang recomanda Bistritenilor solutia propus de contele
Bethlen, c la alte ocazii i ei vor fi protejati de conte,
dimpotriv nu vor beneficia de sprijinul aceluia. Magistratul
decide 12 lun. i-se comunice oral lui Lang cum a ajuns
chestia moiei Arcalia la cuno0inta curtii, c acum nu se mai
poate schimba nimic. Cu vot unanim, chiar i cu al projudelui
Klein, magistratul declar c nu poate renunta la Arcalia, ceeace
s se comunice imediat lui Mich. Bruckenthal, precum cance-
larului baron Bruckenthal. aceasta att mai tare, deoarece
chiar sosise dela Mich. Bruckenthal o scrisoare, in care magis-
tratul e nu slbeasc in cauza bonificrii, ci s
astearn un memoriu ; totodat i se imprtaete ca
comisia militara in chestia aceasta const acum din contele Nicolae
ca prezident, asesori sunt : generalul Samuel Gyulai,
consiliarul gubernial conte Neme, comisarul superior de rsboiu
un ofiter din statul major.
In 15 lunie primete magistratul scrisoarea din 7 c. a lui
Mich. Bruckenthal, in care acesta intervine in favoarea Dumitre-
nilor, ca se caute modalitatea de a distribui vitele acelor pe
celelalte sate din district spre a putea psuna. Magistratul e
de prere c dac alte sate n'ar putea prelua vitele Dumi-
trenilor, atunci s fie rugat comanda regimentului grniceresc sa
pentru plat de pune in munti, pe sama vitelor
Sailor.

www.dacoromanica.ro
318

La din 22 lun. a Dumitrenilor locotenentul Bedeus

a luat dela ei forta crute cai, magistratul cere satisfactie
dela maiorul Toussaint.
In 17 lulie soseste scrisoarea consilierului Hutter, in care
acesta sftueste orasul s renunte la Arcalia s cear alt boni-
ficare din domeniul Gherlii, va fi mai bine s capete ceva
s rme nimic. Magistratul rspunde lui Hutter orasul
a ajuns acum la o zpceal, inct nu mai ce zia;
conform inaltului rescript are spreranta lucrurile nu
vor merge acolo, in locul unei compensri echitabile
s primeasc numai o mic bonificare.
La unele intrebri puse de guberniu, magistratul d privitor
la teritorul litigios de urmAtoarele informatii tedentioase:
Cu toatec prilejul celor dou reambulri anterioare intre dis-
trictul militar rodnean ssesc bistritan s'a constatat c gra-
nita strveche natural legal este Somesul, la Ilva
o bucat de pmnt - unde ctiva ani, din
neatentia (bersehen) magistratului a ledenilor, niste Ilveni
cldit case, - a fost de atre ledeni Ilvenilor; apoi
tot alt bucat de ctre Pinticani Feldrihanilor, una de
Dumitreni Rebrisorenilor. au usurpat aceste tere-
nu drept de proprietate, ci permisia (Zulassug)
magistratului, ca supusi ai acestuia, spre folosint, de a-si
putea forma vreodat vre-un drept dintr'acesta. Toate aceste tere-
sunt dincoace de (spre Bistrita), numai pe dela
mic, cedat de lad, se afl case. Ex. Sa gen. Siskovici ceruse
s fie numit o comisie care examineze terenul cedat de lad.
La terenurile cedate de Pintic Dumitra nu s'a dus comisia,
cci acolo se de 2-ori reambulri. In comisie a fost din
partea granitei militare: maiorul de dragoni baronul
care lab sine pe furierul Herovics; iar din partea magistratului:
senatorii Bedaeus Teuchert care luar sine pe scriitorul
Tholdolagi ; din partea ladului au fost delegati doi btrni.
Locontenentul Bedeus cere in 9 Septemvrie pe sama maio-
Toussaint 6 care cte doi 4 cai de clrit spre a putea
intmpina pe generalii Colloredo Gyulai, pentru cari sunt de
cvartire in Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 319

La o artare fcut in 18 Octomvrie loc.-colonelului

berg in chestia btilor dintre Jeicani grnicerii din Nusfalu,
acela rspunde in 2 Nov. Nusflenii au fost pedepsiti cu lovi-
turi de vergi. lar in 22 Nov. Enzenberg someaz pe magistrat s
numeasc delegati in comisia care va avea s cerceteze
certele dintre Ferihazeni cu Nusflenii Sntionenii,
dup ce contra acestor din urm s'au ridicat plnsori necrezute
(unglaubliche Klagen).
Mich. Bruckenthal multumete Bistritenilor in 22 Nov. pentru
felicitrile cu ocazia numirii sale de suprem in Fgra;
totodat ii face atenti solicite cu in Sibiu Viena
chestia despgubirilor, cci altminteri toat cauza adoarme.
Magistratul primeste in 11 Decemvrie ordinul gubernial,
grnicerii din pe calea unei conventii s
poat cpta lemne de foc din pdurile Sasilor Ferihaz
Jeica. delegatii acestora la oras, declar c mai'nainte
au avut pdure, au putut vinde cte o bucat
ea; dar grnicerii acum intratta au pustiit-o, nu mai pot
da din ea altora. Jeicanii se plng c numat Miercurea
satul Sntioana a fost in pdurea a crat lemne
uscate, ceeace o pot mrturisi: Vasile din Sntioana
cei doi ai lui Iftene. Toti grnicerii au avut puscile la sine. In
urmare magistratul raporteaz in 16 Dec. guberniului c e impo-
sibil capete cele dou sate romnesti lemne Sai.
Dec. primise magistratul ordinul gubernial ca in
chestia cldirii podului peste Somep la in iarna aceasta,
orasul s delegati cari s se inteleaga in privinta deta-
liilor cu loc.-colonelul Enzenberg. Desi magistratul rspunse in
16 Dec. guberniului c districtului ssesc este absolut impo-
sibil s contribue la acele Enzenberg in 29 Dec.
anunt sosirea la Bistrita, cu delegatii comitatelor
invecinate, spre a se cu delegatii oraului in acea chestie
important. Atunci magistratul trimise pe senatorul Frank pe
notarul oraului la Enzenberg cu declaratia, c Bistrita nicidecum
nu e in strare s poarte nou cheltueli, cu multe
altele; dealtfel in cauza podului a apelat la guberniu. Trimisii
intoarser cu rspunsul net c vicecolonelul simpliciterg

www.dacoromanica.ro
320

pretinde s fie prezenti la consfturire delegati ai oraului.

Astfel magistratul era nevoit s numeasca delegati, cari insa nu
vor avea s se lege nicio declaratie.

In 3 Februarie 1768 inspectorul de saline Carol

Brunecz in chestia prevaricatiilor comise de grnicerii din
pe hotarul ledenilor, spunnd c a informat despre aceasta pe
loc.-colonelul Enzenberg, s garanteze pentru boii
chestrati, dac ledenii se vor s-i extrdea - pn la
enuntarea sentitei, dup care denuntAtorul are s capete o treime
din pedeapsa in bani.
Fibirul Pter in 17 Febr. c comisia inca
in 11 Dec. 1767 in chestia certelor dintre Nufleni Jeicani, se
va intruni ce va sosi ordinul gubernial.
Conte le Bethlen anunt in 26 Febr. magistratului,
pentru cercetarea stabilirea granitei dintre districtul militar
sasesc va veni o comisie la fata
Loc.-col. Enzenberg din nou in chestia podului peste
somnd magistratul s trimit in 29 Febr. delegati prov-
cu autorizatie in regul. Se vede c de astdat delegatii au
primit instructia s fie mai ingAduitori, in 3 Martie bar.
zenberg magistratului pentru culanta (Bereitwilligkeit)
care a oferit cele 500 lemne de stejar pe sama podului dela
Nsud, va interveni la autoritti s scuteascd oraul
de cratul altui material de munc manual. Dac ins comi-
tatensii nu vor putea da ajutor suficient, atunci e oraul
totui va da concursul la construirea podului. Magis-
tratul rspunde c oraul a inaintat apel la guberniu in chestia
aceasta crede ce va tot ce a promis sta
in puteri, va fi scutit de alte indatoriri. Totodat magistratul con-
voac pe toti exactorii primarli comunelor sseti le impar-
dei s'a apelat la guberniu, acesta totu a ordonat ca
dea concursul la construirea podului dela Nsaud,
furniznd 500 lemne de stejar, cari s fie repartizate pe
districtul ssesc. Reprezentantii satelor rspund in urma sar-
cinilor ce se impun comunelor, e aproape imposibil si poarte

www.dacoromanica.ro
 aceasta povar. Magistratul le expune c el toate aceste
obiectiuni, dar n'a reu$it, deci trebue se notarul
se cu primarii asupra repartizrii acqua
proportione a stejerilor pe comunele sse$ti.
In 5 Martie se conga Sasii din dup ce nu pot
determina pe invalizii maghiarii din st dea con-
curs la furnizarea pe sama podului iar
Sa$ii singuri nu pot cra lemnele cerute, fie fortati amintitii
la prestarea muncii cerute lemnele pretinse se
taie din pdurea litigioas. Magistratul decide ca invalizii
s fie fortati la munc, dar lemnele s nu se taie
de ci din pdure a Uiflenilor.
In Martie guberniul trimite >regulanzentul graiceresc scris
.

Delegatii bistriteni, senatorul Mich. Hennrich notarul Daniel

Ziegler, trimisi la in 28 Martie inainteazd guberniului un
al crui continut in extract este acesta:
1. Dup cedarea Some$ului cu 21 sate valahe i s'au
luat Bistritei comunele Nusfalu Sntioana, a primi vr'o
bonificare, de care orasul se roag foarte strmtorat.
2. Cu ocazia VAiei Rodnei ora$ul s'a rugat de privi-
ligii pentru berrie (Bier-Bru-Haus), ce gen. Buccov
sese. Deoarece privilegiul acum nu primit, roag s i se
conf ere.
3. Cutoatec din vechime granita intre districtul valah cel
ssesc a fost Somesul, statorit la ultimele dou reambulri,
totu$i militia grnicer a ocupat dela lad, Pintic Dumitra
torul dincoace de la dealurilor pe Sa$i i-a
impiedecat dela folosinta a terenurilor. Sate le se
roag ca la o nou constatare delimitare, guberniul s
ordoane loc.-colonelului Enzenberg s suspend smnatul pe
acel teren.
4. Deoarece natiunea sseasc a luat asupra$i despgubirea
Bistritenilor pro futuro, devin aceasta neamnat realitate.
5. Districtul ssesc ingreunat cu multe poveri a trebuit
concurg la cldirea podului dela cu 500 de
stejeri de diferit lungime ltime. Loc.-col. Enzenberg vrea, cum

www.dacoromanica.ro
se aude, s zileri (salahori) din districtul ssesc spre
scopul clidirii, ceeace ar fi o nemaipomenit sarcin pentru Sasii
enervati, mai ales c unele sate cari nu dispun de lemne, au
trebuit s le cumpe pe aceste pret scump dela satele comita-
tense, altele au trebuit s plteasca transportul lemnelor.
Orasul se roag ca Sasii s primeasc cel putin o bonificatie
pentru cele 500 lemne furnisate.
Dup ce doi Sasi din Dumitra fac atent pe magistrat, cd
trmurele Somesului, unde are s se construeascd podul dela
apartine la hotarul satului Prislop din comitatul Solnocului,
magistratul raporteaz in 20 Apr. faptul acesta guberniului.
Privitor la satele Nusfalu Sntioana, magistratul le scrie
in 10 lunie delegatilor in Sibiu s cear dela guberniu, ca la
statorirea despgubirii orasul s fie asigurat de retrocedarea acelor
dou comune la caz dac ele cndva vor fi demilitarizate. Tot in
acea zi bar. Enzenberg scrie c pentru paguba cauzat Feriha-
zenilor, grnicerii din Nusfalu au s le plteasc acelor de fiecare
15 cr. lar in 20 lulie soseste ordinul gubernial conform
crui Mich. Bruckenthal va avea de dat informatiile necesare privi-
toare la terenul litigios de Somes; privitor la pdurea Feri-
hazenilor Jeicanilor ins guberniul a ordonat ca grnicerii din
Nusfalu Sntioana s cu tAierea lemnelor acolo,
acea pdure s o foloseasc numai cele dou sate ssesti,
cnd se va gsi o modalitate ca cele comune grniceresti
s-si poat combustibilul necesar.
In 22 Sept. bar. Enzenberg cere ca stejarii necesari pentru
podul peste sa-i furnizeze Sasii din lad Dorolea, mai ales
c acestia la Rodna. Magistratul rspunde
cd la podul dela Nsud s'a furnizat mare cantitate de lemn fr
concursul comitatensilor, c ledenii deja au prestat pentru
podul dela Ilva 18 stejari, deci districtul ssesc nu mai poate
fi agravat.
In Oct. loc.-col. Enzenberg se prezent in persoan la
sedinta magistratului la cererea militiei grnicere
de a folosi liber fntnile de (saramur) afltoare in dis-
trictul ssesc, a sosit dela curte un ordin la guberniu ca s se
prezente privilegiul extrdat publicului din Bistrita in materia

www.dacoromanica.ro
aceasta, deci s i se loc.-colonelului o copie legalizat
de pe acel privilegiu. Sper publicul bistritan va incuviinta
libera a acelor fntni c districtul valah trebue
sd fie considerat privilegiu. Primarul rspunde
c privilegiul s'a se va extrda copia. Aceasta
colonelul va lsa s o semneze cdpitanul Papp. Magistratul hot-
reste apoi trimit neamnat o copie legalizatd de pe privi-
legiu guberniului, declaratie, cum sunt intrebuintate fn-
tnele s'a petitionat pentru folosinta accentund de
cte ori se insistase s se faca pasi, ca publicul bistritan s fie
din instituit singur folosinta fntni. Cci atunci
cnd s'a acest privilegiu districtul nu fusese
incorporat publiculuie, districtul valah n'a fost cuprins nicio-
dat acel privilegiu.
Loc.-colonelul Enzenberg in 19 Oct. observarea sa,
Moldovenii au ocupat terra dincoace de granite, care nu poate
Moldovei, deci cere magistrat informatii documente.
Acesta hotreste s se caute actele din chestie se examineze
bine apoi s i se raporteze In 21 Oct. la noua
somatic fcut att de Enzenberg ct de guberniu, magistratul
insrcineaz pe senatorul Mich. Hennrich pe Ziegler
fac pe sama lui Enzenberg extracte din documentele cerute.
Mai sus amintitii delegati orsenenesti, cari iarsi se aflau
in Sibiu, in 16 Dec. baronului Bruckenthal un rnemoriu,
al crui continut in extract era urmtorul :
1. La cedarea Viei Somesului natiunea a luat asuprasi
garanteze Bistritenilor bonificarea venitelor anuale pe cari le-au
avut din acel teritor pentru viitor le-ar avea. Au trecut ani,
iar natiunea n'a inc nimic directia aceasta. Delegatii
roag se rezolve chestia.
2. Orasul ceruse cu prilejul cedrii privilegiul de a
22 Ian. 1765 au fost delegati de atre guberniu
comitatelor Dobca Solnoc : Apor Ladislau Mosa in
chestia aceasta. Ei au raportat, guberniul n'a hotart in
cauz. Ne de sfat ajutor.
3. In Aprilie 1766 gen. Siskovici a repartizat datoriile
sului asa, c ceeace cade pe districtul militar, fie pltit de ctre
erar. Orasul acum n'are nici un document la mn.
intermediare.

www.dacoromanica.ro
 4. In chestia terenelor ilegal ocupate, dela lad, Pintic
mitra, cdpitanul suprem Bruckenthal dduse guberniului infor-
matiile necesare care zac la secretarul gub. Roag
fie resuscitatA causa.
5. Satul Jelna din districtul ssesc e din 1764 in ceart cu
satul Orheiu din comit. Dobca, proprietate a baronului Kemny,
pentru o bucat de din care cauz Orheienii au sechestrat
57 vite de ale Jelnenilor, de judecAtoria din terenul
litigios le-a fost adjudecat Orheienilor. Orasul in 1766 a artat
guberniului ilegalitatea procesului a cerut revizuire. Dar bar.
Kemny s'a plns la curte aceasta a cerut informatii dela gu-
berniu, pe cari ins Hannenheim nu le-a trimis. Orheienii in
anul acesta au smnat locul litigios. Magistratul ins a fcut
pozilii ca cerealele adunate s fie sechestrate transportate la
a. Intre sate s'a nscut cu prilejul acesta btaie sangeroas.
Guberniul prin Directorul cauzelor fiscale a ordonat investigare.
ce magistratul se va legitima, s nu se hotrascd nimic
definitiv in chestie, de curte. Sarmanii Jelneni au avut pn
cheliueli de 1400 pi se prpdesc, dac chestia se mai

6. Unele sate ssesti se amarnic c vecini

ilicit. lar orasul trebue s priveasc cum pe
su cnd bar. Kemny cnd Csernyi le
place. Delegatii se conga de sprijin, la protestul orasului.

Loc.-colonelul Enzenberg scrie in 3 lanuarie 1769 magistra-

tului c conform ordinului gubernial publicat orasul
are s contribue, cu comitatatele Solnoc, Dobca pi Cluj,
la construirea unui pod peste ieu la Beclean. Deci Bistritenii s
trimit la 20 c. un delegat la Cociu. Ordinul gubernial spune
acel pod e neaprat necesar timpurile de azi turburi, spre a
comunicatia districtul ssesc celelalte prti ale
Podul trebue s fie masiv ca s poat suporta care
grele militare, pentru ceeace e nevoie de mult material de multi
muncitori. La aceast somatic magistratul decide urmAtoarele: S
se rspud loc.-colonelului districtul ssesc este foarte impo-
vrat ; un an a dat 500 stejeri pe sama podului dela
Nsud, apoi a dat in dar material pentru podul Ilvei ; deci e cu
neputint s poarte atte sarcini, mai ales necontenit trebue
s presteze militarilor, despre cari prestatii comitatensii

www.dacoromanica.ro
nid nu vreau aud. Deci senatorul Frank s mearg la Cociu
la intrunire, s toate motivele, dac Bistrita nicidecum
nu va putea fi absolvat de aceast povar, atunci putin
cear ca munca necesar brahial s fie repartizat propor-
tional cu numrul locuitorilor districtului al celor trei comitate.
Cdpitanul grnicer Virazdi cere in 11 Ian. s li se restitue
Slvanilor Vasile a lui Maftei lacob Pavel cele dou pusti, pe
cari magistratul le-a sechestrat cu 7 ani. Decizie: se
rspund c inc in timpul a stat in ora colonelul baron
Schrder, la cererea acestui i s'au extrdat toate pustile seches-
trate din districtul valah.
In scrisoarea sosit la 23 Ian., cApitanul suprem Mich. Bruc-
kenthal din Fgr informeaz pe magistrat c el raportase
berniului teren a cedat Bistrita, in mod benevol, pe sama
grnicere; c el - dac guberniul va afla de bine -
se ofer s chestia aceasta iarsi la fata locului
Somes), cu att mai vrtos, acum acelor comune se
face cea mai mare nedreptatee. Tot atunci scrie comitele ssesc
Samuel Baussnern magistratului, asigurndu-1 ci in cauza terenului
litigios dintre grniceri satele sse0 Dumitra, lad Pintic va
interveni la guberniu cu toat struinta (alle mglich Mhe) in
favoarea acelor comune. Mai departe, va interveni privitor la
ntributia orasului la podul dela Cociu va nizui din toate
puterile s o (nach Krfften ablehnen zu trachten).
In chestia acelui pod soseste in 24 ordinul, c guberniul
s apretieze argumentele orasului, dar cauza important, Bis-
tritenii s nu incerce a se sustrage dela concurent. lar in ordipul
dela 23 guberniul c orasul are s contribue la pod
400 zile de munc materialul va statori repartiza
o comisie
Cu data Bistrita 12 Martie 1769, magistratul comunitatea
orasului Bistrita ua Vasalic adreseaz imprtesei Maria Terezia
o petitie, al continut in extract este urmtorul: ce in
1762 orasul a cedat teritorul Vaiei Rodnei scopurilor militare,
de acela cedase pe Valahii locuitori amestecati in satele
ssesti neamestecati din Santioana Nufalu conditia ca
toli acestia fie mutati. Dar in 1766 s'a ca Nusflenii

www.dacoromanica.ro
 s nu fie mutati, ci orasul s primeasa alt des-
pAgubire pentru satele aceste, noi Bistritenii am fost sedusi
(irre gemacht) c vom primi imediat echivalentul, deci am cedat
formal nurnitele dou sate. Apoi Sasii Maghiarii rodneni
cari aveau s fie mutati in amintitele 2 sate au fost dusi in
pe capul srmanilor locuitori de acolo, se chinuesc pe
insuficient. Bistritenii i se dea orasului echivalentul pro-
mis, pe care inc nu primit, ca poat fi conservatic
Sasii Maghiarii din Uifalu, cu popa bor.
In 18 Martie soseste ordinul gubernial c pro oculari revi-
a terenului ocupat via lingo de cube militia
grnicer, va fi trimis un comisar; iar Enzenberg
va primi dela comanda general ordinul, ci pe acel teren s
se mai case.
Loc.-colonelul Enzenberg trimite in 10 Aprilie magistiatului
ordinul gubernial, conform pentru pasurilor dela
Rodna orasul are Su dea muncitori care necesare,
proportie cu comitatele Solnoc Dobca. Spre scopul acesta
au s se prezente in 17 c. delegatii la consultare in
Magistratul pe senatorul Schankebank pe notarul
Ziegler.
Un ordin din 21 Apr. al comisarului de r'zboiu dispune
in Rodna are se aranjeze un campement lagr) pentru
soldati, au s se furnizeze lunar 3.333 portiuni de ovs,
3.350 de snopi de pae, 34 stnjeni lemne 10 fonti
lumanri. In scopul acestei magistratul in 28 Apr. desem-
pe senatorii Andr. Teuchert Dan. Dinges, secret.
Dinges, pe comisarul Georg Toldalagi.
La ordinul gubernial din 23 Mai, magistratul decide in 2 lunie,
ci pentru construirea movilelor la granit dintre districtul militar
Maramures, din fiecare sat ssesc mai apropiat, in primul rind
din Terpiu, Dumitra lad, s se trimit 3 brbati
alimente, necesare.
In 15 lun. raporteaz Sim. Frimm din lad numele site-
nilor de acolo, ci ei au cerut dela Enzenberg un
munte pentru psune. Acesta a refuzat le dea, dar i-a
s in arend vr'un munte dela boerii moldoveni, cari au destui

www.dacoromanica.ro
munti. mai cu despre muntele Persa, magis-
tratul interzice ledenilor s in tratative Moldovenii,
atunci de sigur acetia - cari i ridicd pretentii asupra unor
- vor forma un drept asupra amintitului munte.
Se vede c in aceste zile rzboiul, cci aproape
in toate magistratului se vorbete despre micri de
trupe, lagre, cvartire ofitere0i, alimente etc. Loc.-col. Enzenberg
scriea in 28 lun. ca vaina dela s stea s r-
mn deschis numai cea dela Rodna ; iar guberniul cerea in 8 Sept.
tabloul Valahilor fugiti in Moldova, precum al celor
de acolo.
*

Chestia despgubirii primit de Bistriteni pentru Valea Rodnei

nu era deplin clarificat se punea din nou la ordinea zilei, pre-
cum vedem din curioasa declaratie din 18 lanuarie 1770 a
tratului, in care acesta expune altele c: Suma de 12.000
Rh. primit nu s'a luat pe nedreptul, ci in baza rezolutiei
teti a guberniului transilvan, nu ca bonificare pentru cedarea
i

Viei Rodnei, ci ca o mic indemniza8e pentru pierderea venitu-

rilor alodiale cuvenite oraului.
Pentru marele valorosul sprijin acordat de baronul Bruk-
kenthal in procesele pe care acesta le are in timpuri alit
de vijelioase ca cele actuale, magistratul hotrete in 26 Ian. s
i se ofere acelui patron un (Discretion).
In 26 Ian. sunt prini multi grniceri, vite snii, in
pdurile Dumitrenilor, pentru ceeace primesc pedeapsa dela
comanda regimentului. Aceasta imprt4ete magistratului, grni-
cari comit excese pot fi arestati au s fie extrdati juris-
dictiei militare.
Dragonul Pavel Butaci din Salva cere in 29 Martie puca pe
care ctiva ani i-o luase magistratul. Acesta rspunde
c toate pucile sechestrate au fost predate la timpul su colone-
nelului Schrader.

Comanda general din Sibiu primete consiliul de

boiu din Viena un lung act datat din 8 Martie i semnat de con-
5*

www.dacoromanica.ro
tele Lassy de Ursinj, in care act acel consiliu
c nu poate rspunde la toate punctele
raportului fAcut ocazia inspectii din 18 Aug. 1769 a mili-
tiei grnicereresti transilvane. lns de chestiuni cari depind
direct pi pot fi rezolvate de ctre comanda general precum pi
de cake guberniu, consiliul d - maicuseam privitor la granita
nsudean - urmtoarele indrumri:
Pe sama cldirii capelei catolice din pi a reparrii
bisericii unite din Vad, cu 6 ani, se adune mate-
rialul necesar se inceapa cu lucrrile de zidit in primvar.
Pentru cheltueli se aprob suma de 600 galbeni.
2. Din rapoartele primite se constat c in Districtul rodnean,
in Budacul romnesc, Ragla pi in se mai gsse 29 familii
care nefiind reclamate pi adpostite de ctre proprie-
tarii (dominis terrestribus), pentru de a nu se pierde contri-
butiile cari datoreaz acei iobagi, au fost in tabelele
militare de rectificare sub titlul de (extraneorum). De
oarece comanda general guberniul urmat in chestia aceasta
ordinele precise ale consiliului, se impune toat seriozitatea
ca astfel de iobagi s fie nearnnat expediati predati la locurile
apartin.
3. Pentru inlturarea abuzului c unii de grniceri -- sub
pretextul de a intentiona s studieze ori s-si agoniseasc cele
necesare pentru trai pleac in districte streine nu mai
acas; iar altii, spre a se eschiva dela serviciul militar, s
frecventeze la etate de 25-28 ani, se ordon urmtoarele:
Grnicerilor le in voie s-si copiii la ori
s-i aplice la alt munc ; toti copiii absenti din teritorul
regimentului au s fie prezenti la inspectie revizie
anual, pentru de a putea sta in de raionul grniceresc
au fie permis din comandei regimentului.
Prin aceasta fiilor de grniceri deoparte nu li se leaga prea
mnile, dar nu pot sapa de serviciul grniceresc. se or-
done preotimei ca copiii prea inaintati in etate s nu mai fie admisi
la inferioare, iar cei ce nu vor poseda licent dela
dantul regimentului, sa fie pretutindeni detinuti predati regimen-
tului Ion.

www.dacoromanica.ro
 329

4. Punctul acesta priveste numai scaunul Mercurii pi Sebi-

ului. 5 pi . Se ridic multe impotriva ofiferilor greiniceri
cari cu tratamentul indispun pe militieni. Nu caut s-i atrag
pe acestia la statul militar pi s-i indrumeze in viata econo-
pentru care scop se cere moderatie. Sunt
infierati apoi nominal toti acei ofiteri, cari nu implinit dato-
surd betivi ori acaparatori lacomi, nepstori ori tirani. Dela
regimentul nsudean sunt amintili stegarii Zappatha Rechberger
ca necorespunztori pentru servichd grniceresc. Regimentele grni-
cere$ti trebue curtate de astfel de buruenic, pi modalittile
de a de atari elemente e amintit chiar pi pvinderea
altui optant, ceeace nu mai era de mult in uz pi admisibil
in armat. Urmeaz inch alte chestii personale.
La p. 7 se vorbeste despre inspectii pi luarea jurmntului.
8. In opozitie cu cele aflate la regimentele scue$ti, se con-
stat,c in Districtul rodnean, desi serviciul de cavalerie trece
peste puterile materiale ale locuitorilor, totu$i sold* sunt destul
de bine provzuti pi n'au niciun restante. In acest district
nu s'au aplicat msuri fortate ci cu binele cu
au fost dedati la acurateta care indeplinesc indatoririle pi
ipi rfuesc la termen angajamentele.
Dup ce in punctele urmtoare se ating chestii generale ad-

fcut numai odat - se

-
ministrative, la sfrsit consiliul de rsboiu statoreste ca inspectia
(Musterung) trupelor grnicere care dela infiintarea acestor s'a
fi ecare an pi conscriptiile
grnicerilor s fie revizuite tot la doi
*

La biblioteca universittii din Cluj se pstreaz niste frag-

mente din raportul generalului de despre prima inspectie
fkut in 1769 la regimentele grniceresti ardelene, apoi din
poartele comandei generale din Sibiu pi ale consiliului de
din Viena adresate imprtesei Maria Terezia, precum pi rescriptul -
decizie a acesteia d. d. 19 Martie 1770, provzut cu semntura
proprie a domnitoarei pi a maresalului conte Lacy, prezidentul
consiliului de rsboiu. Chestiile despre cari se trateaz in acele

www.dacoromanica.ro
330

acte sunt foarte complexe pi varii, ca spre pild: datorii ale gr-
nicerilor, gospodrii, ajutoare, confiscarea averii grnicerilor,
zertri, provedere cu mondire arme, meseriasi, restante de
tributii, conservarea pdurilor, diverse ameliorri, chestii justitiare
pi pupilare etc. Din cari privesc direct tinutul pi regimentul
nostru extragem urmtoarele date pasaje instructive:
Cldirea statiunei de (carantind in munti) trebue
apa ca serveasa la caz de defenziv militar pi in tim-
puri pacinice pentru scopuri cornerciale spre Moldova
Propunerea ca transportul de sare din Ocna Dejului in jos
s se de grniceri pe plute in de care e acceptabil,
deoarece districtul rodnean posed imense, iar grnicerii
nu vor pierde att timp cu transport pe vehicule.
Consiliul de rsboiu accept propunerea loc.-colonelului
zenberg e mai in districtul rodnean se pun bazele cr-
fonciare care au mare important. lar ce vechile
pe cari acel district le posedase din timpuri mai vechi
s'au nimicit cu ocazia unui mare incendiu in Bistrita, numitul
colonel s propunere cu privire la svrsirea lucrrii chel-
tuelile impreunate aceasta.
E necesar ca pi in celelalte regimente grniceresti ardelene
se introduc organizarea polifian economicd
sevrsit in regimentul nsudean cu ocazia infiintrii
In districtul militar rodnean pentru acest scop o comisie
special care const : comandantul regimentului ca prezident,

apoi din maiorul regimentului, ctiva ofiteri din companiile de

fanterie pi de svalegeri, din preotul unit din Ndsdud care are s
ia jurminte, in fine din ofiterul de contabilitate ca secretar.
comisie se intrunepte de cteori e nevoie, functioneaz spre binele
grnicerilor viitor va cuprinde pi alte ramuri administrative.
Sub conducerea acelei comisiuni a se organizeze satul
nou (Poiana), iar pe teritorul usurpat de Maramureseni,
acum realipit la district, se creeze o nou colonie (Romuli),
mai ales dup ce multi dintre fugarii la Moldova, din cauza tur-
burrilor de acolo, s intoare acas.
In districtul rodnean sunt 45 mori, cari pe rnd ar fi se
achizitioneze pe seama fondului alodial, apoi acele in stare

www.dacoromanica.ro
 331

rea, in locul tot a 3 ori 4 din ele se cldeasc mori sonde

din zid, mai multe pietri.
Dac se va construi noua (carantind) la Rodna,
in locul celei ruinate dela atunci se va putea combate
cu succes importarea molimilor, mai ales a bolilor de vite ; iar
prin transportul srii din Dej la Solnoc pe ap, dac se vor con-
strui iazurile necesare, se va crea un venit sigur din vinderea
nelor din plute, mai ales dup ce stocul de lemne din pdurile
maramuresene scade continuu.
Consiliul de rsboiu nu poate aproba recomandarea genera-
lului de c pentru satele NWaldu i Sdntioana, precum
pentru alte cteva sate din districtul rodnean se acizitioneze
prin rscumprare mufti, locuri arabile, deoarece
tele dou comune fuseser aflate corespunztoare pentru de a fi
de Bistrifa pi aldturate la teritorul grdniceresc, de
situatia nu s'a schimbat ; iar ce priveste Valea Rodnei ce e drept
acolo pmnturile sunt mai aride, populatia poate crea
venituri pi pe alt cale comercial ori industrial. De aceea se pi
infiinteaz acolo asezri nou, pi nu e nevoie de achizitionarea
de noi teritorii ca Scalul (Erdszakll) etc., ceeace ar insemna
mare pentru erarul militar. Apoi locuitorii acestui sat cu
ocazia conscriptiei au dovedit mare averziune fat cu institutia
militar grnicereasc, s'au ascuns prin pduri, au amenintat cu
emigrarea n'au voit prseasc schisma.
Spre scopul artat mai sus generalul de brigag recomand
se pe sama satelor Morkeni, Rusii-Munti Oledin
teren muntos dela comuna Deda apartiitoare baronului
iar pentru satele Monor, Budacul Ragla ceva
teritor din ; apoi pentru ca Nusfalul Santioana s
ajung la teren mai extins, se rscumpere teritorul satului
apartiitor baronului Nic. Kemny ai satului apar-
tiitor grofului Bethlen. In sfrsit spre a se ajuta satelor Rebrisoara,
Nsud, Salva, Zagra, Mititei pi Mocod, fie militarizate pi coma-
Cepan, Lusca, Nimigea ungureascd i Nimigea
pe teritorul cror s'ar putea muta 158 familii din numitele
sate grniceresti pi ar fi usurat situatia celor dou companii
de cavalerie din district.

www.dacoromanica.ro
332

Privitor la chestii personale se recomand avansarea loco-

tenenti-colonelilor Enzenberg pi Dambrowka la rangul de coloneli
mutarea acestui din urm la regimentul I valah, apoi avansarea
maiorilor Schlaun pi Sburlati la rangul de locotenenti-coloneli pi
mutarea la alte regimente grAniceresti ; in fine inlocuirea
rului Toussaint, care nu corespunde grniceresc, cu alt
maior.
In fiecare an are s se fac la regiment o revizie pi tot la
doi ani s se o generalci. La regiment si se intro-
serviciu de artilerie.
Ce priveste diferite certuri delimitarea intre
districtul militar al Rodnei teritorul ssesc e de observat, c
desi prin comisarul general baron Siskovici apoi prin comisarul
civil Mihail de Bruckenthal se fcuse delimitarea movilirea
satele grniceresti Ilva, Feldru, Vrarea, Rebra mare Rebrisoara
pi cele ssesti lad, Pintic pi Dumitra, a trebuit s fie expe-
diat de curnd in chestie o nou comisiune, deoarece din partea
provincial din nou se cere cu insistent ca terenul predat grni-
cerilor, pn la unele culmi de deal, fie retrocedat publicului
bistritan. Ba mai mult, i se imput comandantului regirnentului
valah grniceresc loc.-col. Enzenberg c terenul din chestie a mai
fost extins in mod arbitrar, pi se cere tragerea la rdspundere a
acelui ofiter. De aceea consiliul de rsboi ia voia s fac
dea Maiesttii sale urmtoarele declaratii deslusiri:
Din partea generalului Siskovici a deputatului Mih. Bruc-
kenthal se statorise ca pentru linistirea ambelor partide si se ia
principiul ca Somesul s formeze linia desprtitoare cele
terenuri litigioase. Mai apoi s'a aflat c Bistritenii con-
struiser in iazuri mari spre a mna apa ctre district, iar
grnicerii locuitori lng la rndul cu mai mari osteneli
ridicaser iazuri contrare spre a scuti satele de inundalii,
fiindu-le necesar pentru nutriment tot petecul de pmnt. S'a aflat
apoi ci case grniceresti din Ilva mic steteau pe un teren
pe care Bistritenii priveau ca pe al pi peste tot grnicerii
acelui sat erau in situatia de nu-si putea linea pe lng cas nici
mcar un porc, ce acesta iesia din ograd putea s
fie sechestrat de Bistrieni. Coastele de deal de pe trmurele stng

www.dacoromanica.ro
 333

al Somesului erau in majoritate pustie, partea pe care locuitorii

rodneni, militarizarea o tinusera in arenda
Bistriteni pi o lucrau, dup conscriptia la statul grniceresc
s'a luat. Apoi pdurea foarte atrntoare de culmile
ale dealurilor afltoare in adncime de o de drum spre
satele bistritene, s'a constatat a fi de o intindere mare, inct
trei sate bistritene: Pintic, lad pi Dumitra, chiar dupa
separatia portiunilor de cedat Districtului rodnean, le rmsesera
pduri mai mutt dect superflie. Cu un cuvnt, o parte din terenul
din chestie ori se da de catre locuitorii satelor bistritene in arend
Rocnenilor, ori, fr'de nicio necesitate, se destina in cursul unui
intreg an numai pentru a fi psunat timp de dou ;

restul era lsat cu pustiu. Deci era dovad limpede, c

amintitele comune se lipsi de term, in timp
ce subsistenta, pi foarte restrns, a grnicerilor locuitori
acest tinut devenea imposibil prin faptul c li se lua terenul pe
care-I folosiser pentru economie.
Toate aceste motive determinard pe comisarul general ba-
ron Siskovici ca - in baza autorizatiei de a putea anexa alte
apezari afltoare districtul rodnean regimentul I grniceresc
scuesc, a le conscrie prin cancelaristi fiscali a le estima, daca
proprietarii nu s'ar binele s le cedeze - s aplice acea
autorizatie asupra terenului pe care il potrivit de a fi
corporal la Districtul rodnean pi pe care nu-1 putea cstiga
voirea deputatilor (ssesesti). Deci generalul dispuse ca
terenul din chestie s fie conscris prin doi cancelaristi fiscali in
prezenta tuturor proprietarilor s fie predat grnicerilor.
Din aceste c nu grnicerii regimentului valah de
infanterie nu comandantul permis vr'o fapt arbitrar,
cum provincialitii, ci acei grniceri se tin de hotarele stato-
rite de lar faptul c la cari comune s'a ivit
mai mult necesitatea de-a poseda amintitul teren, reiese evident
ocazia recentei cercetri fcute la ordinul comandei generale
(ardelene), cnd din tabelele s'au putut constata
urmtoarele date: Satele bistritene posed 481 familii, capaci-
tatea in agri face 3291
dimpotriv cele grnicere numr 804 familii, iar -
in fnete 3106 care de fn;
terenul

www.dacoromanica.ro
334

capacitatea pmnturilor este de 4.273 cubuli 2.908

care de ; in urmare pe o familie cad 7 cubuli
care de ; pe o familie grniceteascd 53/4 ca-
bull ceteale care de fn. Mai departe, baronul Siskovici de
curand confirma c terenul din chestie nu le e necesar satelor
sasesti, potriv grdnicerilor e inclispensabd Mai departe,
conform prerii consiliului de rsboiu, favoarea grnicerilor
vorbeste faptul c acestia au prefcut in roditor un
teren lsat mai totul in prginire, au construit pe el
case pltesc dup el impozite. Deci chiar dac n'ar
exista necesitatea posedrii acelui teren pentru nutritia grnicerilor,
totusi ar avea cele mai nefavorabile consecinte faptul, dac grni-
ar fi fortati s prseasc un teren rodnic ca
nzuncd s le spatele caselor nou construite.
Mai departe, nu merit considerare nici acea opinie a provincia-
lilor, c Districtului rodnean numai de curnd i s'a restituit
pe care il usurpaser Maramuresenii cu multi ani, deci
grnicerii cu att mai usor s'ar putea lipsi de teritorul din chestie
de Somes; nu merit considerare deoarece lrgindu-se Dis-
trictul inspre comitatul Maramuresului, spre Nord, faptul acesta
nu li e de niciun celor patru comune grnicere situate spre
Sud mrginase cu Districtul bistritan ; apoi acel teren dinspre
e deja destinat pentru colonizare. .

In urmare consiliul de rsboiu sper cu sigurant ca

Sa va lsa in proprietatea grnicerilor rodneni terenul des
amintit, cum a fost conscris de ctre cancelaristii fiscali
predat cu ctiva ani; bistri-
iene va ordona s li se plateasca de tezauriat echivalentul
in bani, conform estimatiei fcute, cu care s fie multmite, fr
de a astepta alt echivalent necuvenit.
In pentru de a fi transate definitiv aceste alte
chestii litigioase dintre propriettile localittilor militare provin-
ciale sa se emit ordin preanalt, ca guberniul ardelean s sanc-
tioneze ca severitatea attri necavancioase in aceasta materie,
cu comanda general sa ia primire
toate documentele de cesiune privitoare la hotare, mejde, movile,
ori in lipsa acestor s le stabileasc din apoi s urgenteze

www.dacoromanica.ro
 335

ca comisia pentru separarea grnicerilor de ctre provin-

ciali s nu-$i trgneze lucrrile s nu fac destinuiri pro-
misiuni privitoar la rezultatul acelor lucrri.
Ce priveste viata religioas a Valaidlor, experien-
tele anilor trecuti s'a dovedit, dispozitii emanate din
prea mare zel religionar au adus err sine spre a nu
mai mri rul - unele concesii pe sama schismaticilor,
cari n'ar fi fost necesare, poporatia schismaticd ar
fi fost tratat alt mod. In considerarea acestei
jurri, precum pi a ce azi Rui
consiliul de rsboiu - se incredintase con-
trolul afacerilor grniceresti ardelene - spre a statornici
pi promova uniunea, n'a luat msuri cari se refer nemiilocit
la religie ori la deosebirile de credint dintre uniti pi s-chis-
matici, ci numai cari ar putea ameliora moravurile.
Poporul valah se orbip popilor, tine tare la
ceeace aude dela popi, urrneazd neclintit sfaturile acestor;
de aci Valahii stint ca total popilor,
cari pe aceia predomind complet. Dar pi azi foarte
putini dintre popii de rit grecesc, ptin
ba unii nu nici ceti, fapt din care se poate usor con-
chide, ce fel de conceptii religioase pot imprumuta eno-
riasii dela astfel de superiori.
Cnd s'a militarizat Districtul Rodnei, de toate
s'au luat pentru de a crea goli cari tineretul
de sexele s primeasd instructie
celitul scrisul valah .i grecesc (cirilic)
calculare. Pentru acoperirea cheltuelilor impreunate cu
instructia s'au destinat veniturile realizate vnatul pi
pescuitul arendate ofiterilor. Dup ce s'a fcut expe-
rienta ofiterii neglijeazA serviciul pi alte indatoriri, iar
grnicerii au de suferit din partea acelor diferite asupriri care
indispun, la rugarea satelor acele arenzi se acordard
acestor conditia s plteascd cdte 1 1/2 dup fiecare
floren de impozit. Din aceste venituri sd rfuesc: lefurile
invttorilor din diversele comune ale districtului; se cum-
abecedarele pi catechismele pe seama pcolarilor; se

www.dacoromanica.ro
336

confer premii de 20-30 subofiterilor valahi cari nizuesc

s limba nemteasci; se acord subventii
lunare pdrintilor care-si trimit copiii la germand-
latind din Bistria, spre a putea plti in hainele
intretinerea copiilor. Observnd popii pe
Valahilor li se infiltreazd o fire veritabil deci
flue* n mrginit asupra enoriasilor se va diminua ;
apoi fiindu-le bitrdnilo foarte greu s prseascd datinele
obiceiurile mostenite dela antecesori, la incept
mari dificultti aritau slab progres.
Faptul ci i se liberi voie, se evit
chiar aparenta care pe Valahul bnuitor l'ar fi adus la
cugetul e aci de i c la spatele acelor

ar fi ascunse alte intentii; acest fapt determin

in pe unii printi probeze trimite copiii la
lar dupi ce in scurt vreme se simti Mosul
avea tineretul instruit in cetit, scris calculat, acum
mrosi copii din districtul se prezentar la
maicuseamd la instructia de iarn, ba se gsesc chiar
printi cari, desi au nevoie de copii la lucrdrile casnice,
mai curnd se lipsesc de ajutorul acelor trimit la
Mai departe, desi in Districtul rodnean sunt numai locuitori
uniti, totusi din comitatele invecinate nu ezit de
a- i copiii la in acel district; ba din dorul
de a se asociazi la tineretul chiar grni-
ceri mai in etate, dintre cari unii s'au calificat spre a putea
fi promovati la grade de subofiteri.
Acestui pas mare fcut deja cu prin care
Valahii au fost introdusi cunotinte purtare
necesard, trehue urmeze acum altul, si se
fiinteze Districtul rodnean o ca un insti-
tutor german, - conform intentiei - pe incetul
Valahii s fie cultivati. Exist deja rezolutii preanalte adre-
sate consiliului de pentru introducerea Piar4tilor
districiul rodnean pi in cele regimente de granit,
local capelanilor actuali, iar consiliul de n'a
pregetat s studieze pi cumpneascd chestia aceast

www.dacoromanica.ro
directie. Dar chiar in cursul acestor chibzuiri consiliul s'a
convins tot mai mult in niciun chip n'ar fi recoman-
pi potrivit s se la poporul valab
latinesti sub conducerea invttorilor apartiitori bisericilor
latine. deoparte numerosii acatolici afltori in marele
principat transilvan, nu le plac nouele intocmiri,
in continuu le stifle in urechi unitilor amin-
titele intocmiri se intentioneazd ndeosebi de a face
uniti, romano-catolici, mutnd spre acest scop pe Piaristii
din Bistrita in Districtul rodnean; de parte, poporul
unit priveste religia greceascd ca complet deosebit
de cea romano-catolicd, iar aversiunea uniti de
rit grecesc de cei de rit catolic este de
la toate ocaziile, cnd ca superiorii se bucura
de ceva favoare din partea bisericii latine, preotii uniti fac
cei scizismatici. Deci inovatia de a intro-
duce in afacerile (grniceresti) preotii de ritul latin,
momentan ar da nastere bnuelii se intentioneazd
religiunii, ceeace ar cauza fierberi ingrijitoare in
fletele preotimii unite schismatice. In urmare poporul
s'ar gndi la pi ar fi sedus negresit emigreze in
Moldova Muntenia la conreligionarii
Consiliul de rsboiu considerd religia romano-cato-
in esent este cea greco-unitd, pi deo-
sebirea constd ; dar poporatia unit nu poate
ajunge la recunoasterea acestei uniformitgi dect numai
i se vor dispune preoti spre scopul
preotimii vor fi necesari mai multi ani, pi la
toate luate pe teren scolar pi religionar va fi
se observe mare ingrijire ca nucumva schismaticii s
fie abtuti dela de a-si trimite copiii
mai departe la infiintate.
Intentia trebue se indrepteze acum spre
o astfel de organizatie, ca tinerimea pe instructia
in adevratele principii religioase, apoi att in pcolile
inferioare ct pi in cele superioare in limba
pi cea latineascd, primeascd instructie in limba

www.dacoromanica.ro
germank in prindpiile fundamentale de in
noaterea adevdratelor indatoriri domnitorul statul.
Modalitatea cu care intentioneazd consiliul de rsboiu s
realizeze acestea, este urmtoarea:
In Blaj s'au deja doud seminarii, cari stau
sub supravegherea episcopului unit, i in acele se gsesc
numiti augri, adict din ordinal Basilin;
este prevzut fie angajati oameni In seminarii
se instructie in filosofie teologie, clasele inferioare
superioare tineretul a ceti calcula, apoi
religie limba Viata acolo e
poporul valah aratt fat de acele coli o foarte mare
reverintd. consiliul de recomandd ca
in Nsud, unde se gsete Districtului rodnean,
se infiinteze o germand un
caugri baziliani, cari s dea instructie tinere-
tului limba precum i in calculat.
Deoarece e necesar se cldeascd inst pe edifi-
i locuinte potrivite pentru preotii institutori,
cheltuelile ar fi se acopere din fondul alodial
putin ; deaceea, trebuind s se indrepteze
tuelile totdeauna venituri, la ar fi se
fiinteze numai (clasa) privitor la insti-
tutor intretinerea acelui st se ia dispozitii, ca el st nu
fie necesitat a trdi din milogeald dela popor. Mai
s'ar putea angaja succesiv ceilalti preoti-institutori
la numrul de patru.
Faptul et exist atti popi inculti din abuzul
feciori tined, de se popesc,
considerare posed calittile necesare spre acest
scop. Probabil s'ar putea conveni episcopul unit ca in
viitor ceice la preotesc, fie instruiti mai
in seminarele din Blaj in $tiintele corespunzdtoare,
examinele cuvenite, dintre acetia fie ordinati
i afacerile preoteti numai ceice au dat
probe despre destoinicia Pe calea aceasta ar putea s
poporul timpul preoti eruditi, pentru a putea progresa.

www.dacoromanica.ro
 Mare le pdtruns intre schismaticii Transilvaniei,
cd ceice doresc sd devie popi, pi nu-si pot realiza aceast
in patrie, tree Valahia pi dupd hirotonisire
partca vidicilor schisnzatici de acolo
intro ct priveste statul grniceresc a fost de curnd curmat
asa, cd grdnicerii trecuti in scopul acesta in Valahia pi
intorpi ca popi sunt tratati ca sperjuri pi o degra-
dare anterioard se predau procedurii reglementare a jude-
cdtoriei regimentului, dupd ce li se dicteazd pi ei sufer
pedeapsd cuvenitd. trebue serviciul militar ca pi
alti dezertori Ord. Se sperd cd deja fcut
propunerea de a i se da poporului schismatic un
chestia nu va rmnea numai pe lngd dispozitia provin-
cialilor de a nu admite la functii preotesti popi cari s'au
hirotonisit in state streine, ci se va stabili o anumit ordine
pi pentru ordinarea popilor schismatici.
In cercul statului grllicer transilvan se gsesc azi in
functie 519 popi; impreund cu amndoi episcopii se va
putea probabil aranja lucrul astfel, cd att la militari cM
pi la provinciali sd se statoreascd ca numdrul popilor
fie corespunzdtor numdrului bisericilor existente, irr acela
nu fie majorat. Probabil s'ar putea lua msuri pi in
directia ca poporul sd fie scutit de pretentii oneroase
fcute cu ocazia vizitatiilor preotesti pi alte ocazii, mai
aLs cd cu prilejul ultirnei revizii s'a fcut denuntul
la vizitatii au primeascd intretinere dela grdniceri
numai ci pi diaconii.
La fiecare regiment grdniceresc se un capelan
pi o capeld campestrh; deoaree in acea capeld
e prea pentru catolicii de acolo, iar grnicerii
Vad in mai multe rnduri s'au rugat li se repare
biserica cu ctiva ani, Maiestatea Sa a
incuviintat inch in 1768 pentru ridicarea a biserici
amintitele comune suma de 600 galbeni. Dar a ordonat
ca chestia s fie pi guberniului transilvan pi
scopului catolic Bajtai, cari vor avea chibzuiascd pi
asupra faptului dach n'ar fi bine s se construiascd

www.dacoromanica.ro
capelele noua un altar deoarece maicu-
seam Valahii din Ndsud, desi au proprie unit
in comun, au parte in mare numr
la serviciul divin catolic. se aude, consiliul de rsboiu
a pi ordonat s se adune materialul necesar pentru cele
biserici de construit in primdvara viitoare. De
parte nu afl nici nici recomandabild con-
struirea altarelor unite in cele dou biserici din
rele motive: Cum se confirm prin rapoartele sosite din
Transilvania, biserica unit din Nsud este destul de
cdptoare pentru poporul unit de acolo; apoi prin o ase-
menea incercare, deed pi nu in poporului valah,
dar cel putin preotimei sale s'ar isca consecinte
grijitoare desavantajoase; in daci unitii intr
benevol in capelele catolice, in cari nu se gsesc altare
pentru ei, atunci trecerea la biserica se poate spera
mai deck daci ei ar gsi acolo altare la care
s'ar oficia ritul
lnt'un pasaj din rescriptul - rispuns al impirdtesei
Maria Terezia se ca de acum uniti
li se plteascd anual 12 din fondul care
s fie in fiecare an urmtor augmentat cte
4 pn ce cota congruald va ajunge la suma
de 150

rescript d. d. Viena, 23 Apr. 1770 al consiliului de

rsboiu atre comanda din in chestia organizrii
militiei grnicere, altele se zice conform declaratiei
gistratului bistritan urbariile privitoare la Districtul rodnean au
disprut cu ocazia unui foc izbucnit in orasul Bistrita.
Despre susamintitul campement se constat intr'o scri-
soare din 25 Mai, c se lucreaz la el intre Rodna Maieru. lar
la 30 Mai Bistrilenii se plng c alimentele nutretul, apoi mate-
rialele necesare pentru acel campement se transpoart foarte
voios dela Bistrita la Rodna din cauza drumurilor stricate, maicu-
peste Strimba pi la Strmtur, mai departe din cauza So-

www.dacoromanica.ro
mesului care e mare piedec. De dire grniceri se repar numai
drumurile dealungul Somesului, spre inct s'ar prea
se intentioneaz excluderea orasului Bistrita dela comert.
Baronul Enzenberg - care in Mai 1770 fu numit colonel -
scrie in I lun. magistratului ca acesta trimit in 7 c. la Nsud
un delegat spre a se consulta in chestia construirii caselor de
paz pe granite, mai ales a vehiculelor necesare pi a muncito-
torilor. Magistratul desemneaz pe senatorul Hennrich, care va
avea protesteze pi s comunice doleantele orasului.
Cancelaristii Vajna Francisc Szabo, jurati
dela cancelaria provincial transilvan, se prezent in lun. la
primarul Joh. Fr. Klein pi in fata precum pi a projudelui
Conrad Dinges a senatorului Georg Gunesch, conform instructiei
primite dela subprocurorul Anton Kszegi de Galgocz cer ca in
termen de cinci zile Bisirita ad restitue cei 12.000
primiti de atre magistrat, fr'de a i se compete, drept despgu-
bire pentru cedarea Viei Rodnei apartinentelor sale; ori orapul
produc documentele, cO cu ce drept (quo jure) a primit Bis-
trita acea bonificare.
In 25 lun. soseste ordinul gubernial conform crui sunt de
folosit toti muntii la granita Moldovei, unde stau pajurile
(Grenz-Adler). Colonelul Enzenberg le promite in 5 lulie ledenilor
ca psune de munte un Inc situat dincoace de pajuri, numai
pentru o anume tax fr'de a garanta pentru incidentele ce s'ar
ivi cu Moldovenii.
Intr'o not magistratual dela 16 lulie aflm insemnate in
extract urmtoarele: Indatorirea bonificrii pro futuro pe care
cu ocazia cedrii Rodnei a luat-o asuprasi natiunea sseasa
acum nu a implinit-o, rezult limpede din opinia con-
cepiat in 9 Martie 1764 pi trimis din Osorheiu forurilor mai
de atre generalul bar. Roth, conte Adamus
de Szombatfalvi procurator fiscalist. Comisia aceasta avea
examineze valabilitatea privilegiilor Bistritenilor asupra Rodnei.
Ea a luat ca baz proventele alodiale statorite in 1761 de
contele Nicolae Bethlen, care provente (venituri) anuale din Valea
Rodnei fceau 6.024 rh. Comisia Roth stabilise suma de 5.390
30 adic sazuse din suma Bethlenian numai 633 70

www.dacoromanica.ro
Magistratul socoate suma compensatii anuale ar face
7.209 203/4 cr., roag s se statoreasc asa. Pro praeterito
Valea Rodnei ar mai avea rest de pltit 38.481 432/3 leaf
Bistrita e multmit cu suma global promis: 12.000, cu
demnizatia anual pro futuro. Bistrita cedase militiei 2/3 din
terenul ei circa 5000 contribuabili, c i-au rmas numai
2.917 contribuabili, deci e foarte Apoi intre
a se calcula preotii, vduvele, vagabunzii, srmanii,
dintre care cei mai multi nu pltesc onera publica. roag
s se finalizeze chestie.
In numele Directorului cauzelor fiscale Gl de lib, can-
celaristi cer in 30 dela magistrat toate datele privitoare la
venitele pe care Bistrita le-a incassat primit, chiar 5i
militarizare, dela comunele Sntioana.
In 28 Aug. din nou se prezent cancelaristii Vajna Szab
la magistrat in fata persoane, ca in 6 lunie, cer ca
bonificarea de 12.000 Rh. s fie reatituit de hi in-
terval de 15 zile. Reprezentantii orasului rspund: halljuk,
prt kvnunk auzim, cerem copie).
In adresa din 31 August 1770 indreptat guberniul
regesc al Transilvaniei, magistratul bistritan cere iertare, c in
fcut in cheslia bonificrii pentru cedarea Vii Rodnei
a uitat s-si fac aceeasi pretentie fat de satele
Sntioana, cedate deasemenea pentru militia grnicereasa
bazeaz aceasta pretentiune pe faptul, c atunci, cnd s'a
ca in interesul regimentului de granit locuitorii din Nusfalu
Sntioana s fie mutati in teritorul militar, s'a adaus conditiunea
ca Sasii Ungurii scosi din Rodna din motivul suscitat, dimpreun
parohul s fie asezati in comunele amintite
se cldeasc o biseric in locul celei ce au avut-o in
Rodna. Au trecut cinci ani nu s'a fcut nimic in aceasta pri-
vint. Ungurii plecali din Rodna in de 21, stau
ca vai de capul in comuna Uifalu, fr biseric
fr veniturile pe care le aveau mai Magistratul cere deci
s se implineasc conditiunea fixat in actul de cesiune apro-
bat de Rege.
In 26 Septemvrie Jeicanii se plng c nu mai contenesc cer-

www.dacoromanica.ro
tele de cu de multeori s'au iscat
de nu se remediazA lucrul, Saii din Jeica sunt nevoiti
>

s se
Inteun extract, din 4 Octomvrie, al proceselor fiscale tratate
tribunalului numit forum productionalec, aflm urmtoa-
rele cauze de interes: 1. procesul mieriOei (moiei) Cziger
potriva magistratului bistrifan ; 2. procesul In chestia bonificatiei
pentru cedarea satelor Nufalu Sntioana; 3. in chestia
pensatiei primite de magistrat pe nedreptul pentru cedarea Viiei
Rodnei ; 4. actiunea impotriva comunei Lechinta pentru dijmele
mieristei Faulhalt ; 5. procesul contra Dumitrei pentru dijmele
mosiei Fata.
In chestia satelor Sntioana magistratul Bistritii
adreseazd in 8 Octomvrie comitelui ssesc Samuel Baussnern
urmtoarea scrisoare: Am aflat, ce e drept, in arhiva de aci un
privilegiu a lui loan de Huniade, din care se poate expune cu
certitudine, ci existau pe atunci 26 sate ale Districtului (ssesc),
pe cari le posedasem pn la cedarea Sntioanei Nufalului
in 1766, cu adausul c satul Also-Aldorf pe vremuri a fost anexat
la mahalaua oraului (hiesigen unteren Vorstadt) aceasta
in ziva de azi se numete Niederst-Wallendorf. Deoarece
amintitul privilegiu confine diverse alte oblecte, trimitem o
copie, ca D-Voastra s judecati dac ar fi consult s-1
forului productional. Credem ci proprietatea necontestat din tim-
puri imemoriale e suficient s ne sprijine .dreptul asupra celor
2 sate. Dac nici aceasta n'ar ajuta cauzei, atunci binevoifi
a ne da sfat a convorbi cu dnii Simenfalvi Csiki, ci ce am
avea s intreprindem.
In 27 Noemvrie magistratul colonelului Enzenberg s
se restitue Nuflenilor 12 boi sechestrati in pdure de atre
Saii din Ferihaz.

Conform ordinului gubernial privitor la podul proiectat de

col. Enzenberg s se construeasa intre Mocod Nimigea
gureasa, magistratul decide in 21 lanuarie 1771 si fie trimis in
28 c. la consultare senatorul Mich. Hennrich. La raportul acestui

www.dacoromanica.ro
din 4 Febr. hotrete s dea pe seama podului
de interes public - lemnele necesare, cu conditia ca oraul
-
Bistrita s nu fie fortat de a da muncitori cruii, dis-
trictului ssesc ii este peste putint s poarte asfel de poveri.
In 9 Febr. primete magistratul raportul senatorul Geor-
gius Tekelt apitanul orenesc Seiverth impreun cu doi can-
celariti fiscali au msurat intreg hotarul satelor Nusfalu
tioana.
Magistratul hotrete in 21 Febr. s fie conscrisi
din distridul bistrifan; in I Mart. colonelului Enzenberg
s nu mai permit grnicerilor s vin la in fr
port legitimatie.
In 14 Mart. sosete ordinul gubernial c cari
aur nu numai s fie tolerati in satele in cari lucreaz, ci s fie
scutiti de poveri.
Maiorul Cosimelli in 6 Apr. magistratului c a fost pedepsit
grnicerul Zaharie a Ion Burtan din Rebrioara care la Dumitra
rutate a evitat paza (die Wacht umgangen).
La ordinul gubernial ca se curme in sfrsit prevari-
catiile de slatin in Pintic, magistratul rspunde in 19 Apr.
prevaricatiile le comit grniceri din districtul militar, iar Pinticanii
prea slabi, guberniul s dea ordin militiei grnicereti in
privinta aceasta.
Magistratul hotrete in I lulie s apeleze impotriva proce-
deului ilegal al colonelului Enzenberg care cere dela Dumitreni
paie pentru dintre Nsud Salva. lar in 31
se plng Bistritenii c ordin gubernial i se cer districtului
ssesc muncitori pentru lucrri la santurile de pe muntele deprtat
Cucureasa. Maiorul Cosimelli pretinde in 3 Aug. spre acest scop
dela district sAptmnal cte 54 muncitori 4 care, ori echivalent
in bani din partea magistratului. Tot in sensul acesta scrie in
5 Aug. din Nsud loc.-colonelul Schlaun. In aceeai zi maiorul
Cosimelli magistratului cum au fost pedepsiti pre-
varicantii din Vrarea, denuntati de ctre Saii din Pintic.
In chestia certelor de hotar de lng intre satele gr-
nicereti cele trei sseti invecinate, reprezentantii acestor
din urm sunt chemati la li se in 8 Aug.

www.dacoromanica.ro
 355

cA in cauza aceasta soseste comisia prezidatA de contele Teleki,

fipanul comitatului Dobca ; deci satele Pintic, lad Dumitra
adune toate documentele stea gata cu argumentele de
apArare. DupA ascultarea satelor de cAtre acea comisie Teleki-anA,
in 16 Aug. cele trei sate sAsesti, prin senatorii Paul Klein Mich.
Ilennrich, un memoriu contelui Teleki, - contra nu-
mirii cArui protestase colonelul Enzenberg afirmnd cA ade-
seori manifestat ura impotriva grAnicerilor a institutiei grA-
niceresti, ba mai mutt ad granitei
militare La o scrisoare de a maiorului Cosimelli,
comisia ---- care numai impartialA nu era - e nevoitA, sA someze
in 14 Sept. pe magistrat sA cad mai trziu
nu poate fi acceptat nici un act.
In Decemvrie primeste magistratul ordinul gubernial in
care i se impune sA grAnicerilor sA cerceteze targurile
sAptArnnale din cumpere cerealele necesare; totodatA
sA cA pentru care motiv au fost opriti grnicerii dela
trguri. La acest ordin magistratul redijeazA expediazA un apel
in care magi guberniul sA nu grAnicerilor cumpArarea de
cereale faptul acesta ar fi foarte nefavorabil
pentru sirmana burghezime

Un ordin gubernial sosit in 2 Martie 1772 dispune cA toti

cei ce au cedat ceva granitei militare au de ridicat veo pretentie,
sA se adreseze la Ex. Sa gubernatorul ca la comisar regesc numit
de Mai. Sa in chestia bonificArilor. Magistratul sA se
adune documentele in materia aceasta; apoi sA fie avizati
Rodnenii mutati in ca ei inainteze apelul in
cauza a despAgubirilor pentru casele mosiile
sate in Rodna; in sfrsit sA fie urgentatA indemnizarea pro
de primit pentru districtul valah, dela natiunea
In 11 Martie se predA senatorilor Teckelt Dinges scri-
soarea loc.-colonelului Schlaun, la care sunt anexate 'species
factic visum repertumg in materia incidentului din 7 in
Pinticului sasii Pinticani granicerii din Virarea,
care ocazie un a fost cu

www.dacoromanica.ro
356

Conte le Teleki Pl in 8 Apr. in chestia reambulrii

teritorului de lng Some, i roag pe magistrat si pe
delegatul Hannenheim asupra terminului sosirii sale in Bistrita.
lar in 25 Apr. din cere in chestia granitelor dela
un tablou al tuturor locuitorilor pi vitelor in comunele
lad, Pintic Dumitra.
Comisarul de cere in 11 Mai pentru grnicerii cari
cantoneaza pentru exercitii la paie, lemne pi pne.
Procatorul Simenfalvi in 25 Mai din Sibiu fiscul a
apelat in chestia bonificrii pentru Nusfalu pi Santioana, deci
magistratul- adune toate actele in chestie.
In ordinul gubernial sosit la lunie se cere dela districtul
ssesc, ca pentru de pe Cucureasa s dea 54 munci-
tori, intre cari 8 dulgheri.
Cpitanul Belloni cere in 15 lun. informatii ce privesc pro-
cesul teritorial dintre Rodna pi Maieru, maicuseam asupra mej-
dinelor dela Anies.
*

In cursul anului 1773 din partea cancelariei curtii din Viena

fur incredintati baronul Preisz, comandantul general
transilvan pi contele losif Maria Auersperg, gubernatorul Ardea-
lului s examineze pi s opineze asupra chestiei de controvers
dintre satele grniceresti pi cele mejdinele lnk Somes.
Chiar pi impratul pi coregentul losif in cltoria sa prin Ardeal
ocazia inspectrii regimentului nsudean se intereseaza
amanuntul despre fazele pi starea amintitului pi nesfarsitului proces
*

lntr'o din 29 lanuarie 1774, Filimon a lui Macavei a

Popii, diacon in Mocod, iarsi cere se achite pretul celor opt
sila atunci, cnd tatl su Macavei a Popii plecase
la Viena in diverse chestii, cari pi cauza militarizrii Distric-
tului nsludean. au fost sechestrati in timp de noapte, de
atre primarul Klein din Bistrita, pi guberniul impusese
Bistritenilor achitarea costului boilor magistratul
nid acum n'a ordinul dat.
V. Nr. 4, p. 3-8.

www.dacoromanica.ro
 357

Maiorul Anton Cosimelli scrie in 15 Aprilie magistratului

privitor la terenul de dintre satele Nu$falu Ferihaz,
anexnd rapoartele anterioare ale apitanilor Rosenberg, Halmagyi
sublocotenentului Fritze, spune c cu 8 ani acel teritor,
la raportul fcut de doi cancelari$ti, s'a adjudecat Nu$flenilor.
delegat la 13 Mai in chestie o nou comisiune - din partea
militiei grnicere cApitanul Rosenberg locotenentul Wurtzer, iar
din a magistratului senatorul Dinges i notarul Dan. Hennrich -
aceea privitor la certele recente hotre$te ca stenii sa$i valahi
s-$i restitue sechestrati ; dar vechea ceart teritorial rmne
neterminat. De$i ordon guberniul in 25 Mai ca grnicerilor din
Nu$falu Sntioana s li se dea, pentru o mic tank lemne de
foc de cldit din satelor Ferihaz ; Sa$ii
din Ferihaz in 26 Mai se plng c Nu$flenii le prdeae
pdurea cosesc de pe teritorul reclamat de Sai. Magis-
tratul bistritan maiorului Cosimelii s curme odat aceast
chestie suprtoare, ca s nu fie siliti Sa$ii s apeleze la instante
superioare. La pra din 15 lun. a primarului sas din Ferihaz c
Nu$flenii culeg cerealele de pe teritorul avut de ei, dar insemntat
in parte Ferihazenii, loc.-colonelul Schlaun deleag pe cApitanul
Halmagyi pe un ofiter, cari cu projudele
Fr. Klein senatorul Dan. Dinges, delegatii ora$ului, s constate
starea lucrului.
Ordinul gubernial din 4 Aug. dispune s se arate tot res-
pectul datorit s se dea toat asistentac (sprijin) episcopului
unit Origore Major, care va vizita tinutul nsudean
lar in ordinul din 14 Oct. se dispune ca doi delegati ai
de sigur ai districtului militar -
bistritan.

examineze
-
drumul ce duce dela Telciu peste Romuli la Maramure$,
raporteze in 14 zile cum ar putea fi reparat acel drum.
*

Guberniul ordon in 5 Mai 1775 ca Valahii locuitori in sate

curat valahe fie indemnati s-$i zideasc casele.
Alt ordin gubernial din 26 lun. - la care se altur
cretul curtii din 18 un proiect al tricesimatorului Magardics
din Hateg o informatie a tezauratului - se refer la terenul

www.dacoromanica.ro
358

de granit ocupat prin mutarea pajurilor (Vorrckung

der kgl. Adler). Se ordon ca magistratul Bistritii s infor-
meze guberniul asupra extensiunii i calittii acelui teren.
In 7 magistratul ceteste scrisorile primite dela guberniu
in chestia vizitelor canonice ale episcopului unit pi deleag
pe episcop pe comisarii Georg Lani i Heiszer.
*
La cererea din 3 Ian. a colonelului Enzenberg ca dis-
trictul ssesc bistritan, in prima linie comuna lad, contribue
cu 27 stejeri la repararea podurilor deteriorate
mick magistratul rspunde pi in districtul ssesc trebue repa-
rate multe poduri, iar satul lad e destul de nenorocit in urma
boalelor de vite pi nu poate fi apsat poveri.
In 21 lun. soseste ordinul gubernial ca de
curnd (neulich exturbierte) din districtul ssesc, s fie din nou
aezati acolo (wiederum dahin einzusetzen),
In insemnrile autobiografice ale lui Mich. Conr. Heyden-
dorff 1) intre altele aflm din anul acesta urmtoarele pasaje : La
chemarea contelui Adam Teleki, fipanul comitatului Dobc, plecai
in 25 peste Cluj la K. Lona, in de aci neamnat
m voi duce la de bonificare rodneand in Bistrita pi in dis-
trictul rodnean, spre a termina, conform ordinului preanalt lucrarea
intrerupt in anul precedent. Ins afacerile au fost att de nepre-
caut initiate de contele Teleki, maiorul Cosimelli din regimentul
II valah, numit in acea comisie, s'a purtat de putin cores-
pondent, inat acesta intre timp, la ordinul regimentului, plecase
in Ungaria ; deci n'am putut nimic i am fost nevoit s
in 2 Aug. fr'de nicio isprav. La intrebarea pus de tatl
meu ins' am putut rspunde, Dzeu m'a purtat prin cea mai
parte a in mai frumos anotimp, fr ocupatie
i fr vina mea, la Cluj, Bistrita i indrt.
La somatia din 4 Noemvrie a colonelului Enzenberg, ca
magistratul s trimit delegati la consultrile privitoare la repararea
drumului ce duce dela Salva spre Maramures, se senatorul
Dinges i vicenotarul Hennrich.
*

V. d. V. f. sieb. Landeskunde, N. F. XVIII B. 1. H.- Sibiu 1883.

www.dacoromanica.ro
 Enzenberg cere in lanuarie 1777 ca pe sama
flenilor Sntionenilor, pentru bani ori arenda, s se taie o
bucat din hotarul Sasilor din Ferihaz Jeica.
Din acest an avem un raport al comisiei instituite de gu-
berniu, la ordinul curtii, pentru fixarea granitelor dintre districtul
ssesc districtul militar al Rodnei, prin aceasta pentru curmarea
litigiilor dintre cele dou districte. Aceast comisiune a fost
pus din contele Adam Teleki de Szk, camerar al Regelui
comite suprem al judetului Dobca, Mauriciu de Schlaun, vice-
colonel in regimentul al doilea de granit valah, loan Halmgyi
de Szilgy-Somlyo, cpitan in acelasi regiment Mihail Conrad
Heydendorff, senator al orasului Medias. Aceast comisiune s'a
prezentat in 4 lulie 1777 in comuna aci a chemat
numerosi locuitori din comunele lad, Pintic, Dumitrea,
Bistricioara, Ghinda din districtul sAsesc, apoi din
mick Feldru, Vrarea Rebrisoara. Cu sprijinul acestora au sta-
bilit mejdele vechi au ridicat allele nou. Au hotrit, c
rorul afltor spre Nord dela aceste mejde rul Somes, care
curge dealungul Vii Rodnei, s fie al districtului rodnean, iar
teritorul dela mejde spre Sud s fie al satelor lad, Pintic
mitrea din districtul bistritan. Urmeaz descrierea amnuntit a
mejdelor fixate.
Privitor la isprvile acelei comisiuni in memoriile lui Heyden-
dorff notate urmtoarele: In 23 lunie la ordinul guberniului
am plecat peste Turda, Cluj K. Lona, iar de aci impreun cu
contele Adam Teleki peste Gherla Bistrita in Districtul rodnean.
Nu departe de Bontida a trecut peste noi un uragan cu ghiat,
care a cauzat mari pagube. Din sus de Gherla ne-am oprit peste
noapte la foarte Polixena Vesselnyi in satul Ceuces. In
Districtul Rodnei se altur la noi loc.-colonelul Schlaun (mai
apoi generalul brigzii grniceresti ardelene), un tnr
domn ; in calitate de comisar militar. Ne apucarm de lucru
ridicarlm - conform instructiei primite dela curte, guberniu
comanda militar - dela Ilva mic la Prislopul
comitatului Solnocul interior, pe hotarul Pinticului
mitrii mari, pe culmile proxime dinspre Somes, 43 movile. Prin
aceasta srmanelor trei sate ssesti absque ulla ordinaria via

www.dacoromanica.ro
360

Juris ex Plenitudine Potestatis li se un lung de

munti rodnici folositori incorpor pe veci la districtul
se
militar rodnean. Dup isprvirea acestei munci obositoare urcnd
piscuri ceeace Teleki ca corpolent n'o putea face -
lulie plecai la Nsud, - unde am redijat semnat
teras Meta les in quatuor exemplaribus, uno pro Consilio aulae
bellico, uno pro archivo Legionis Rodnensis, alio pro Archivo
Bistritziensk - apoi la Bistrita de aci la Medias.
Cu 7 lulie 1778, magistratul inainteaz guberniului
moriu privitor la bonificarea pentru cedarea veniturilor
alodiale din Valea Rodnei, apoi la bonficarea promis de
sseascg, dar inch neachitat. Pentru sustinerea drepturilor sale
produce argumentele amintite in mernoriile anterioare, apoi se
refer la comisiei mixte din anul precedent.
Maiorul Heydendorf cere in 9 Dec. despgubire pentru 10
porci ai Vrrenilor, pe cari Sasii din Pintic i-au puscat in pduri.
Pinticanii spun c porcii le-au cauzat mare pagub in pduriIe cu
ghind.
Mich. Conr. Heydendorff are din anul acesta, in autobio-
grafie, urnitoarele note: In Februarie Martie, din cauza nein-
telegerilor dintre Austria Prusia pentru ocuparea unei din
Bavaria, plecar din Ardeal nunumai regulare, ci 3000
de grniceri, ceeace avu ca consecint o mare lips de bani
ieftinirea alimentelor in tar. Dela 1762, anul militiei gr-
niceresti ardelene, incoace, aceasta a fost prima expeditie de
prima plecare din patrie a grnicerilot. Era team c nu
boiu
vor putea fi induplecati cu buna la aceasta, inch
cari se rsvrMirh
- cu exceptia
Osorheiu - grnicerii plecar
opunere, ceeace se poate multmi maicuseam bravilor
*

Colonelul Schlaun - noul comandant al regimentului, dup

ce Carol Enzenberg fu numit in 16 Nov. 1777 general de brigad
comandant in Bucovina - cere in 27 Mai 1779 dela magistrat
fie din nou deschis ce ducea din Rebrisoara peste Du-
la Bistrita, i care drum la insistenta Dumitrenilor la ordinul
comisarului Regius fusese tiat inchis (verhackt). Magistratul

www.dacoromanica.ro
 3M

rspunde colonelului c - deoarece prin acel drum s'au cauzat

de cMre prevaricanti atte pagube in pdurile Dumitrenilor, apoi
acela nici nu este drum principal deschiderea reclamat ar fi
impotriva intentiilor comisiei de delimitare - nu se poate
cererea colonelului, iar dac acesta va inskta, atunci orasul va
apela la forurile superioare.
In 10 lulie guberniul urgenteaz repararea
Prundul Secului pi Calului la Bucovina.
Imprteasa Maria Terezia aprob in 19 lulie propunerea
consiliului de rsboiu, ca de provente al regimentului n-
sudean, conform regulamentului din 1766, s fie destinat numai
pe sama institutiunilor particulare (interne) ale regimentului,
cari in priinul rnd sunt
Magistratul bistritan adreseazA in 6 Nov. gubernatorului ba-
ron Samuil Bruckenthal rugarea s ordone natiunei ssesti ca
aceasta in sfrsit s hotreasc privitor la despgubirea luat
asupra sa pentru districtul valah cedat um das hiesiege Publicum
schadlos zu halten).
In 13 Dec. apare decretul preanalt privitor la bonificarea de
pltit din cassa cameral satelor Dumitra, Pintic lad pentru
teritorul cedat lng Somes.
Note din autobiografia lui Heydendorff: curgere
rsboiul prusiac, se continu cu recrutarea. Mai plecar 1000 gr-
din spre Moravia, aceia fratele meu maiorul,
care avea onoarea st conduct in persoant trupa sa din 800 gr-
niceri. Spre mirare, totul decurse in desi era team ne-
trupe regulare in tar, granicerii nu vor pleca usor de
acas. Numai Scuii din Trei Scaune se rsvrtir in Trgul
intoarserd cu forta acas, dup ofiterii
Faptul acesta a fost att mai ru, cu ct graiceii nu
comiseserd asel de excese i se totul disciplinati; deci
puteau r s dea acum impratului - care e afectuos
fat de acest popor - nou prilej de a le conferi timpul drep-
turi pi spre marele dezavantaj al celorlalte
natiuni Ardeal .

www.dacoromanica.ro
362

Tezauriatul provincial informeai totodat someae in

31 lan. 1780 pe magistrat, conform deciziei preanalte despagu-
birea pentru Nufalu Sntioana are se prin din comuna
Chintelnic, ins ca corespund valorii celor sate ce-
date. publicul bistritan nu-vi aroge mai mare drept, deck
in realitate revine in fondul regesc. S se tabloul venitu-
rilor din amintitele dou comune s se produc toate docu-
mentele necesare.

Ordinul dat din Viena in 13 Octomvrie 1781, cere, ca -

dac camera aulic vrea procesul de
magistratul din Bistrita in chestiunea satelor Sntioana pi
- se procedeze potrivit prevederilor legilor patriei
conform rezolutiunilor regeti. din actele inaintate de
nu

tezauriatul regesc transilvnean se constatA, numitul magistrat

a incassat dela numitele comune taxe pentru insemintri, fnete,
robote, apoi dijme, precum taxe pentru oi, porci albine
subt titlul de rascumprare, mentionatul guberniu regesc este
caute, de fapt au existat astfel de prestatiuni
dac sunt in uz in alte posesiuni sate ale moiei regeti,
s inainteze raport in curs de trei luni dela primirea acestui
ordin.
relatare despre situatia, in care se chestiunea
bonifickii pentru cedarea itorului Rodnei - relatare
din Sibiu in ziva de 29 Noemvrie 1781 de Daniel Hennrich,
notar bistritan delegat al oraului - se constatA, numitului
magistrat bistritan i s'a aprobat prin comisiunea pomenit
in documentele anterioare, prin guberniul regesc pi decretul regal,
pentru teritorul cedat in 1762, din opidul Rodna pi
20 comune, drept compensatie de venituri : 5390 floreni renani
30 anual. Universitatea a luat asupra sa
a erarului regesc, ins nu vrea s plteasc dect 25.000 flo-
reni renani pentru totdeauna. In urmare se cere respectarea
hotrkii aduse.
In ordinul dat in Sibiu in 4 Decemvrie 1781 de guverna-
torul Baron de Bruckenthal se cere ca in chestiunea bonificprii

www.dacoromanica.ro
pentru satele Sntioana Nusfalu autorittile
se conformeze
ordinului Nr. 7462 din 25 Octomvrie 1781, precum deciziunii
din 20 lanuarie 1780.
*

Pentru aranjarea chestiei bonificrii pro univer-

sseasa, magistratul deleag in 1782 pe Daniil
Ziegler Huszer, cari au s hotreasc in numele orasului.
Intr'o scrisoare din 26 Ian. adresat sus numitilor delegati
magistratul ii expun guberniului, de a
ajunge s fie proprietatea* Bistritii, Valea Rodnei a fost fundus
comitatensisc i s'a predat Bistritii acea calitate ca
regius ; deci orasul dreptul exercitat fat
acea Vale nobilitare<.
Tot in scrisoarea de sus se accentueeazA procatorul
Kksi lucreze asiduu in chestia bonificArii pentru satele
falu Sntioana.
In 26 scrie din Viena agentul Joh. Friedr. Hoffmann
Bistritenilor c a primit memoriul in chestia satelor Nusfalu
Sntioana predat cancelarului, consilierii cancelariei tran-
silvane l-au asigurat de tot sprijinul. Ins - adaug agentul -
se din experient este anevoios s se ceva
triva fiscului a militiei.
Intr'un act semnat la Mai 1782 in numele universittii
ssesti de catre consulul provincial Job. Gottlieb Reisenfeld
notarul Mich. Brandsch, se extrdea o obligatie despre 17.215
Rh. pe care universitatea declar c-i va plti orasului Bistrita ca
bonificare pentru venitele pierdute din Valea Rodnei. Deocamdat
se oblig a plti dobnzi de capitalul il va achita cnd
va fi reclamat.
*

In ordinul semnat in Sibiu la lulie 1783 de atre guber-

natorul Bruckenthal li se cere Bistritenilor s dovedeasc acte
toate pretentille ce le are fat satele Nusfalu
tioana.
*

www.dacoromanica.ro
 Aci ne oprim la constatarea chestia bonificrilor din partea
fiscului a natiunei s'a discutat lung timp. In
Bistrita a cu cei 12.000 incassati pe timpul comi-
sariatului generalului Siskovici, chiar acesti bani mai
multe rAnduri au fost ceruti de fisc pe titlul li
s'au pe nedreptul Bistritenilor.
Imediat dup militarizazea celor 21 conume din Valea Rodnei
apoi a satelor pi Sntioana, au fost militarizate - cum
s'a amintit in alte locuri1) - comunele Monor, Gledin,
Budacul Romn la din Valea i pi Rapii-
Munti din Valea Muresului. Privitor la aceste 7 comune nu avem
documente referitoare la conditiile cu cari ele au
fost dela mosierii la cari au apartinut. nici nu
vom putea dispune de date autentice timp, cArmuitorii
nou alcAtuitului stat rominesc nu vor insista si se restitue din
Viena Budapesta toate actele documentele fostului guberniu
transilvan precum cele cari privesc militia grAniceri transilvanA.
Mai e de adougat ci la cele 30 comune militarizate s'au
cu timpul alte comune din Valea Rodnei, formate
organizate din anterioare adia: Rodna nou
(ant), Mare, Mgura, Sniosif (Poiana), Parva (Lunca
pi li (Strmba).
In din cele dou Birgaer), rAscumprate 1783 dela
contii regimul militar a organizat urmAtoarele
8 comune grAnicere: Borgo-Rus, B.-Joseni, B.-Milloceni, B.-Suseni,
B.-Prund, B.-Bistrita, pi B.-Mureseni ; in 1784 pe
intreg teritorul regimentului grAniceresc nsAudean existau 44
mune militarizate.
Privitor la Birgae, pe pagina a manuscrisului mono-
grafic de care vorbisem in cu revolta din 1763 de pe
platoul Salvei, stau cu litere cirilice urmAtoarele :

se in anul 1783 Meseta luli c'au trimis

ratul nostru II de au venit Nemtii de au scris subt
i-au luat dela Domni de supt Beclenestilor,
apoi CrAciunului a lui Hristos a venit Domnul
i) V. Nr. p. 6 5i Nr. 2 p. 3 5i urm.
V. Arh. Som. Nr. 10 p. 1-30.

www.dacoromanica.ro
 3155

general Rao1) de a dat armele Rusenilor, pi s'au

strns tot trgul in Punda lui cnd au dat armele, pi au
jurat tot trgul subt steag. Scris-am eu popa din Trgul
Josen ilor.

Acte date

In cursul celor expuse cu privire la revolta Districtului 5-

(1755 infiintarea granitei militare nsudene
1762) pi la
n'au putut fi citate pi intercalate toate actele pi documentele in
chestie. De aceea vom insira aci pe unele cari arunc lumin ori
umbr asupra strilor pi evenimentelor de atunci, ori lie dau
indicatii despre alte documente disprute. Precum la multe alte
ocazii, apa pi de ast trebue s vestejim nepsarea organelor
in drept cu cAdere, cari la inchegarea stat au neglijat
s preia arhivele oraselor, tiibunalelor, administratiilor judetene,
diverselor institutii etc., cari ori zac pi azi aruncate pi mucegAite
prin cele cotloane, ori necontrolate pi necernute s'au vndut pi se
vnd cu kilogramul. Apoi se poate pi presupune cu naivi-
tate c ai neamului nostru in timp de 18 ani - dac
au putut-o face nestingheriti - s nu fi suprimat pi nimicit
urm compromittoare pentru ei, sau documentar pentru existenta
pi drepturile poporului romnesc?
Urmeaz aci unele dintre amintitele acte pi documente, cari
ori constat o stare real, ori sunt intrebuintate de atre magis-
stratul bistritan de pe vremuri ca mijloc de a combate pi zdr-
nici cererile juste pi incercrile de a se afirma ale elementului
bstinas.

Dintr'un tablou al recensmntului fcut pe a. 1762/3 aflm

aceste date:
In orasul locuesc numai Sasi, pi adic: 510 familii,
147 vduve pi 5 celibatari.
1) Generalul de divizie baron Neponzuc Torquatas
fost ef de brigada al celor dou regimente romnesti din Ardeal.
V. Provincialbltter t. IV p. Sibiu 1813.

www.dacoromanica.ro
 In mahalalele in 23 sate ale Districtului
ssesc se gsesc: 1426 familii sseti, 448 romnesti 120
ghiare; apoi 188 sasce, 55 17 maghiare celi-
batar; in sfrit 76 vagabonzi.
Date le din Districtul romnesc sunt urmtoarele:
Familii vduve romnce se gsesc in: Mocod
21, Mititei 106+13, Runc 126+9, Zagra 285 29, Po-
ieni 85 + 8, 42 + 7, Suplaiu 24 + 2, Bichigiu 85 +5,
Telciu 238 + 21, Hordou 104 + 11, Salva 225 21, Nsud 235+
28, Rebriwara 306+ 32, Rebra mare 184 +14; Vrarea +5,
Feldru + 25, llva 112+8, Leu 113 8, Sngeorz 226+ 27,
Maieru 403+23, Rodna 308+ 32, Sntioana +3,
120 17.
Rodna mai are: 27 familii sse0 25 maghiare; apoi 1

duv sasc 4 maghiare.

Celibatari sunt : Poeni 2, Suplai 1, Telciu 1, Nsud 1,
Rebriwara 1, 1, Sngeorz 2, Maieru4, Rodna 4, Sntioana 1,
Nufalu 1.
In sfrit vagabonzi se gsesc in: Nsud 3, Rebra mare 1,
2, Leu 1, Maieru 4 Rodna 1.
In total se gsesc in Districtul romnesc: 3883 ro-
27 25 maghiare; 369 romnce, sasc
4 maghiare; 19 celibatari 12 vagabonzi.
Dac inmultirn numrul familiilor romne0 5, celor
ghiare 3, al celor sseti 2, atunci numrul total al
sufletelor din Districtul valah in face aproximativ 20.000.

Cnd s'a pus la ordina zilei militarizarea comunelor romneti

ale districtului nsudean, iar Bistritenii vedeau trebue se
nunt la foloasele trase prin abuz din acel tinut, magistratul bis-
tritan inund toate cancelariile cu petitii tablouri, prin care
incerca SO arate dovedeascd ce enorme sufer oraul
prin cedarea acelor sate teritorii. La vickelile au
avut ceva ecou pseudo-dovezile au prins, mai ales la autori-
ttile persoanele unilateral informate. Mai trziu ins
vedit cO din de vedere juridic Bistrija niciodat nu posedase

www.dacoromanica.ro
drept de proprietate asupra Rodnei, ci in urma conjuncturilor
favorabile Sasilor prin abuz uzurpase acel drept timp de mai
multe secole extorcase amintitele sate romnesti ; astfel Sasii bis-
triteni in sfrsit - cum am vzut - nici nu s'au ales cine
stie ce despgubiri, pretinse de ei.
Pentru ca s se vad ins in ce mod tratase
blicul bistritan srmanele sate romnesti ce pretentii ridica
ocazia militarizrii, la autorittile civile militare transilvane
precum la curtea din Viena, reproducem aci cteva date in-
structive.
Amintisem ocazia evenimentelor din 1761 c
magistratul bistritan arta tablou comisiei Bethlen-iane -
in baza aceasta formula pretentia de despgubire cu
ocazia c anual trase din Districtul valah venituri in
suma pe acele timpuri foarte considerabil - de 7.209 Rh.
202/4 cr. Pe propriettile mentionate in acel tablou, mai ur-
meaz specificri de alte proprietti, ca de pild edificiul
mei din Rodna evaluat cu 416 40 alt cas achizitionat
dela functioarul miner Holzberger, 208 20 cr. In alt con-
spect arat magistratul c la aceste case apartin nu mai putin :

27 livezi fnete precum 16 pmnturi arabile, pe hotarul

Rodnei.
larsi in alt tablou sunt urmtoarele pmnturi ara-
bile : unul pe hotarul Nisudului drumul ce duce la Salva,
evaluat cu 40 Rh., altul la Crucea Rebrisorii = 6 al treilea
in Mocod, spre Zagra al patrulea din sus de Feldru
10 ;

lng drum = 10 fi. lar ca fnat posed

ca Lusca Crsti etc. -
- altele,
numita 'Luna a Pralabuluil,
lng Ilva Sngeorz, care produce 10 care de fn.
Privitor la satele Nusfalu Sntioana orasul Bistrita cerea
despgubiri pentru urmtoarele foloase anuale trase din acele sate:
Taxe de cap vrsate in cassa
a orasului 66 40 cr.
2. Taxe de psunat oi
3. Dijme diferite
4. Furnizarea grtuit a lemnelor de foc pentru
2
75 -
30 c

Transport 143 70
7

www.dacoromanica.ro
368

Report 143 70
casa sfatului, ancdaria oraului, catolica pi
evangelic etc 6 40
5. Furnizarea grtuit a lemnelor de
pentru casele or4enilor, cvartirele ofiterilor, poduri
etc

6. Transportul nisipului, pietrilor pi varului la

edificiile ora$ului 39 30

7. Transportul silitrei necesare ora$ului . . 31 26

8. Robota de 21 zile de fiecare stean,
conform datinei strvechi 248 51

Calculat = 60 cr. - Total 493 07

de aceasta orasul ar fi de bonificat pi pentru alte pre-

din partea amintitelor sate d. e. cru$ii pi lemne pe sama
militiei, pentru caii soldatilor etc.
E de c atunci cnd se intentionase ca Bistrita pentru
pierderea pi Sntioanei fie despgubit cu confe-

patronii si sibieni -
rhea satului Chintelnic, magistratul probabil in
compunea un tablou comparativ, din care
c valoarea propriettilor din Chintelnic ar face 15.646
cii

03 cr. a celor din satele Nu$falu Sntioana 11.378 39

In diverse tablouri pi calcule foarte complicate pi

chiate, magistratul constat in 1762 urmtoarele restante cari agravau
Districtul valah : 1) Taxe alodiale : 38.481 43 2/4
2) Capitaluri : 23.750 06 3) Capitaluri
bnzi : 3118 42 cr. 4) Interese cumulate la 1754 : 7352
2/4 cr. 5) Interese curente din 1754-1762 : 8521 1/4
6) Restante vechi contributionale pn la 1754: 11.003
7) Restante contributionale din 1754-1762: 2547 f I. 32 8) Cota
din datoria ora$ului : 4459 1/4 Total : 99.236 08 1/2
Suma aceasta apa nu era definitiv, cci in alte
cteva tablouri magistratul mai adauga unele restante. ca
nu nimic nepomenit, ce ar putea forma oarecare titlu de
a primi bonificare, mai urmau tnguirile,

www.dacoromanica.ro
 1. Din timpul cnd Valahii renitenti refuzaser prestatie
pe sama Sasii districtuali nevoiti s indeplineasc
in locul acelor toate lucrrile necesare.
2. In anul 1759 ocupnd corifeii valahi moara din Nufalu,
aceia au cdrat de acolo 168 cubuli cereale, acum nu vreau
le restitue, pe motiv ci magistratul nu poate dovedi precis cti
cubuli au fost de gru cti de secar.
3. Prin nemaipomenita renitent, Valahii i-au cauzat orasului
imense cheltueli cu nenumrate investigatii, delegatii, cornisii
mitatense guberniale, altorii Sibiu etc. banii pltiti
pentru aceste scopuri inchipuire.

In preajma infiintrii granitei nsudene aflm orasul Bistrita

impovrat cu o multime de datorii, cari derivau din timpuri
vechi, dar maicuseam din timpul revoltei Curutilor la inceputul
secolului XVIII. Desi banii imprumutali erau exclusiv
pentru scopurile necesittile tot4 magistratul bistritan
storcea anual de pe Districtul romnesc o mare parte din dobn-
zile de pltit dup acele capitaluri imprumutate. Sate le romneti
s'au lsat lung timp jcmnite de acei bani, dar aflnd ele in fine
de aceast frustrare, protestard energic cum vzusem, refu-
plata dobnzilor ilegale. Cu ocazia cedriic Rodnei
s'a vorbit tratat mult cu privire la acele datorii contractate
- cum specifica magistratul - dela creditori extranei
mesticic, cari conform unui tablou din 31 Octomvrie 1764 erau

Creditori extranei: Consistorul reform. ecleziile reformate

din Cluj Seminarul Josefin convictul nobiliar din Cluj,
Mnstirile iezuitilor minoritilor din Alba-lulia, Osorheiu
Baia mare; apoi membri ai familiilor nobiliare: contii Fldvari
baronii losika Banffy; in sfrit Maxai Heydendorff.
Acestor orasul le datora: capitaluri 34.257 422/4 dobnzi
27.041 f I. 502/8 cr.
Creditori domestici: Membri ai familiilor Decani, Schanke-
bank, Regius, Carl, Lutsch, Zobel, Croner alti ativa cu sume
mai apoi cele dou mnstiri catolice, precum biserica

www.dacoromanica.ro
evangelia din Acestor le datora capitaluri
22.692 6621
Afar de aceasta Bistrita le mai datora tehurilor unor ora-
eni cu suma de 7.280

Din nenumAratele memorii inaintate de cAtre Districtualii

romni autorittilor in drept vzusem: ct ce erau fortati aceia
presteze furnizeze orsenilor bistriteni. Nu exista niciun
produs al muncii istovitoare din care stenii s nu fi
fost dijmuiti jfuiti. Apoi pe lng robota impus svrsit
in favoarea orsenilor, stenii mai erau datori s vneze pe sama
acelor in fiecare an o multime de salbtciuni. Maicuseam erau
amenintati, btuti greu amendati cnd nu puteau prinde
preda magistratului ursi, cerbi, mistreti lupi, apoi jderi, ri
vulpi, ale cror piei erau promise destinate ca discretii (da-
bacsise) persoanelor influente, dela cari Bistritenii cereau
ori asteptau intermedied sau rezolutii favorabile. not din
1762 aflm c aceste sate valahe ale depertinenhiei sunt datoare
s furnizeze in fiecare an cte o slbtciune mare (Grosz
Rodna, Maieru, Sangeorzul, impreun Lesu, Feldru
Rebra mare, Telciu Rebrisoara Hordou.

In tot timpul Valea Rodnei fusese legat de Bistrita,

numrosi iobagi de prin comitatele invecinate, chiar din
mai deprtate, se refugiau se ascundeau prin satele
acestei vi, magistratul bistritan era nevoit s poarte din cauza
aceasta continue procese cu stpni proprietari ai acelor
fugari. Cu ocazia organizrii regimentului nsudean, comanda
general ceru magistrat lista iobagilor reclamati dar inc
extrdati domnilor terestric, iar magistratul - bucuros scap
de procese cheltueli - in 1766 specificri despre
mtoarele persoane familii:
1. Petric Vasile Chifor, Fantu Filimon un Filimon,
Fantu Mihai, Donize Mihalu din Rebrisoara; Petric Andrei
Savu din mahalalele Bistritii; Fazakas Rus din Mocod -
mati in 1724 de contele losif Teleki de Szk.

www.dacoromanica.ro
 371

2. Creta Lazar din Maieru - in 1730 de baronul

Sigismund
3. Din aceeasi familie ca sub p. 2, ins cu nume schimbat
din Cretu Lazar in Buzila Vasile - reclamat in 1730 de baronul
Samuil Kemny.
4. Cosbuc (alias Ungur, alias Tipora) Chira, George
Petrea ; apoi Cosbuc Ion, Grigore, Vasile, Nicolae alui
Gherasim a Opri ; Tnase Simion alui Grigore etc.; id est intreaga
familie Cosbuc din Hordou - reclamat in 1753 de familia
tricsevics-Horvath, mosia llisiva.
5. Porumb Simion, Andrei, Petre iarsi Andrei din Zagra
- reclamati 1756 de Paul Csernyi.
Lehaci Todor, Gavril, Costan, Maftei, Oanca, Alexa
descendentii, din Zagra - reclamati in 1758 de contele Georg

7. Familia cu nume schimbat in Buric, din Nsud -

reclamat in 1759 de Mich. Wer.
8. Chiforu Marcului, Precup, Partenie Todor din Zagra ;
Petrea, Alexa Chirila Mihorda alias Uli din Poieni - reclamati
in 1759 de contele Francisc Fldvri.
9. Albu alias Morar Ilie, Oniga, Dumitru Pavel din Zagra
- reclamati in 1760 de baronesa Polixena Vesselnyi.
Pe acestia in alt tablou sunt insemnati urmtorii :
10. Cotoc Oniga cu numele schimbat in Baciu Oanea din
Salva - reclamat in 1755 de ctre comitele Fldvri.
11. Popa Gligore Vasile din Nusfalu - reclamati de
Ladislau Palatkai.
Peste numele dela aceste dou puncte aflm ins tras
o linie.
In sfrsit pe un al treilea tablou sunt mentionati afar de
cei din sus
12. Familia Zgrce alias Cihrean ori Petreman din Hordou
- reclamat de baronul Kemny,
13. Familia Zinvel din Zagra - reclamat de contele Ada-
mus Teleki.
Pe acest din urm tablou aflm insemnat urmtoarea not :
Farniliile Cihrean Zinvel nu sunt in tabela trimis

www.dacoromanica.ro
372

prin cApitanul Papp lui Michael Bruckenthal, din motivul ch con-

form declaratiei fcute de Ladislaus familia alias
Cihrean fusese extrdat baronului Kemny, jar acesta mai apoi
o liberase (manumittiret). lar familia Zinvel din Zagra, in prezenta
lui Keresd, a fost absolvat la tabla regeasc (curtea de apel).
*

Cu diferite ocazii magistratul bistritan - spre a-i dovedi

punctul su de vedere a-pi apra interesele sale - ca anexe
la petitiile i memoriile adresate autorittilor cancelariilor
mai trimitea direct ori prin mandatari dosare intregi de scrisori,
socoteli i documente, azi in mare parte disprute. Continutul
multor din acele - dei redijat de magistrat pro domo i

dreptat impotriva Valahilor districtuali - ar fi putut date

interesante; tot4 intro ctva ne putem orienta asupra chestiilor
urmrite intentiilor avute, din specifickile pe care magistratul
i
totdeauna le fcea pi le pstra in arhiv.
i

Ca un exemplu instructiv poate servi specificarea scrisorilor

documentelor 1762 advocatului loan Simen-
falvi pentru procesul in curgere la tabla regeasa din Osorheiu
in chestia stabilirii conditiei Valahilor districtuali. lath-ora
1. Un extract din protocolui comisiei Bethleniane, delegat
la Bistrita, in care acea comisie cere s fie informat despre
statiile in dijme ale Districtului valah in a. 1755, i dac armele
s'au sechestrat numai in Districtul valah, ori i in ssesc.
Bistrita 3 Aug. 1761.
2. Un extract din protocolul d. d. Febr. 1705, privitor la
incorporarea cu orasul Bistrita a intregului teritor Rodna
minele.
3. 0 repartizare din 18 lunie 1641 a muntilor.
4. 0 inregistrare privitoare la repartizarea muntilor in 7
11 lunie 1748.
5. Extract din protocolul d. d. Bistrita 7 lunie 1700, in care
se stabile0e in ce mod avea districtul valah s presteze mai
robotele.
6. Copia privilegiului conferit de impratul Leopold cu data
Alba-llulia 9 Martie 1701, privitor la posesiunea Rodna-Banyac.

www.dacoromanica.ro
 373

7. 0 scrisoare d. Bistrita 5 Aug. 1761, in care comisia ce

a stat in ora cere dela magistrat o explicare mai clar a decla-
ratiei acestuia cu privire la dijme, productia pi transportul
varului, robote, crmrit, munti pi mori.
8. Declaratia d. 8 Aug. 1761 inaintat comisiei in materia
de sub p. 7.
9. Dou copii ale notelor redijate de secretarul Rohrmann
cu privire la Valahii districtuali pi in special la conditia acelor.
10. celor trei documente (privilegii ori donatii) privi-
toare la incorporarea opidului Vlgyec cu toate aperti-
nentele sale; adic dou, din 1472 pi 1475, ale regelui Matia;
iar a din 1475 a conventului mnstirii din Cluj privitoare
la introducere pi statuare.
11. Copia privelegiului dat in 1502 de regele Vladislau con-
form crui supuii ori iobagii s fie confruntati in mod legal de
judele pi juratii oraului Bistrita.
12. Apel d. Sibiu 13 Febr. 1760 inaintat guberniului in cauza
renitentei valahe, pi rezolutia din 16 Febr. 1760.
13. Replica din 17 Martie 1759 a Districtul valah la apelul
magistratului.
14. Un alt apel al magistratului cu data Sibiu 24
Sept. 1759, guberniului.
15. Un rspuns al rnagistratului la o replic inaintat guber-
niului de atre Valahii districtuali.
16. Apel al magistratului, d. Sibiu 15 Febr. 1760 in acee4
materie.
17. Decizia guberniului d. in Sibiu 15 Febr. 1760, in aceast
materie.
18. Copia acelei decizii.
19. Rspunsul din 4 Aug. 1757 al magistratului la plnso-
rile locuitorilor din Districtul valah bistritan, prezentate in fata
comisiei guberniale.
20. Raportul din 6 Aug. 1757, guberniului de cOtre
comisia constttoare din Ladislau Teleki, Paul Teleki pi Georg
Polder, privitor la lucrrile acelei comisiuni in Bistrita.
21. Un interogator, din 6 Aug. 1752, cu magistratul in chestia
incassrii dijmei din Districtul valah.

www.dacoromanica.ro
374

22. Memoriu predat lui lacob Bertleff, trimis la arhivele terii.

23. Scrisoarea din 3. Febr. 1762 a protonotarului Anton
mokos, adresat magistratului.
24. Scrisoarea din 18 Febr. 1762 a Directorului cauzelor fis-
cale, cAtre magistrat.
25. 0 scrisoare in 7 Febr. 1762 de cgtre avoc. Simen-
falvi lui Keres.
26. Scrisoarea din 16 Febr. 1762 expediat de magistrat
protonotarului Anton Domokos.
27. scrisoare din Febr. 1762 tot acelui adresat.
28. Scrisoarea din 16 Febr. 1762 adresat Directorului loan

Scrisoarea din 18 Febr. 1762 a lui Ant. Domokos

magistrat.
30. 31. Plansorile Valahilor districtuali inaintate comisiei,
privitoare la robote, dijme, etc.
32. Scrisoarea din 25 Febr. 1762 adresat de ctre magistrat
protopopului Anton Naszodi, ca acesta s publice Districtului
valah s se prezente in fata tablei regesti.
33. Ordinul gubernial din 2 Oct. 1761, cu scriptul
regesc ca din partea ambelor partide s fie prezentate in fata
forurilor judeatoresti competente toate privelegiile documen-
tele cari privesc procesul valah.
34. 35. Scrisoarea din 5 Febr. 1762 a lui Simenfalvi
alta din 8 Febr. 1762 a magistratului acela, in
chestia procesului dintre contele David magistrat, pri-
vitor la o pe care publicul bistritan o rfuise in
timpul revoltei.
36. 37. avertiztoare prin care magistratul e che-
mat 55 se prezente la tabla regeasa in chestia renitentei valahe ;
precum o scrisoare trimis la 12 Dec. 1761 in aceasta materie
advocatului Simenfalvi.
38. locuitorilor din cele 23 sate valahe impotriva magis-
tratului.
39. Ordinul gubernial din 16 Sept. 1760, ca In aceast
lun s fie prezentat, in original sau in copii autentificate, toate
actele privitoare la procesul dintre magistrat Districtul valah.

www.dacoromanica.ro
 375

40. Privilegiul din 1475 al conventului mngstirii din Cluj-

MAnatur, privitor la introducerea in proprietatea opidului Rodna.
41. Privilegiul din 1478 al regelui Matia, in care se face
mentiune despre documentele care s'au nimicit cu ocazia in -
cendiului.
42. Ciorna scrisorii expediate in 3 Martie 1762 lui Simen-
falvi.

www.dacoromanica.ro
loan Maiorescu atre Epp.
Intre actele rmase advocatul nsudean Joachim Mure-
am gAsit ciorna remarcabilei scrisori adresate in 1852
de cAtre loan Maioresca episcopului unit Al. Ciorna

scop informativ pi instructiv

fr comentare continutul acelei tioase
-
este ischt de Maiorescu cu mna proprie. Dup oarecare ezi-
tare - singur numai publicarn
infrunttoare scrisori,
din care generatiile de azi pot vedea ce nefaste au
rile confesionale, care ar trebui s se curme pi s amuteasc5 in
fata altor mari pi grele probleme nationale de rezolvat.
Dir. Arh.

Viena 3 lulie 1 852

Illustrissime Doamne!
In 3 ale lunei trecute, v'am in numele mai multor
Romni de aici, ce ar fi de fcut acum venirea
rului nostru imprat in Ardeal. Dup ce le avem
dela Braeu, din munti din alte prti, poporul Romn,
inteligenta chiar preotii au lucrul
cea mai mare Comunitatea romnd din Braeu e
determinatd a procede de episcopu din Sibiu, cnd
acesta nu s'ar indupleca la un pas comun ; en-
get asemenea ; iar cnd niciun episcop, nu ar voi a lua
parte la acest lucru de o important att de mare, cei
prefecti, in Brasovenii, cu alte comunitti
cu oficiantii
De parte
au conchis a lua tot lucrul asupra
episcopul din Sibiu -
www.dacoromanica.ro
 377

nu ca s impiedece ori ca s paralizeze intreprin-

derea - voie$te a cere concesiune ca s colecte
pentru un fond religioso-$colastic.
Ce s'a fcut din partea Blajului, nu nu
ne-ati nimeni de pe acolo.
Din toate se vede, c dorinta dup o academie na-
bunvointa de a contribui spre scopul acesta, e
intre toti Romnii ; dar se vede totdeodat cd
fatala desbinare intre capii nostri biserice$ti, a pervenit iar
la un grad foarte periculos, c duct nici cu aceasta
ocasiune nu se va face nimica, anume, nu se va face
pasul ce singur ne-a mai rmas spre a corespunde
universale a Romanilor, pcatul acestei calamitti nu-1 va
purta nimeni, dect capii no$tri biserice$ti, blestemul ge-
neratiunii prezente al tuturor celor viitoare nu va
pe capul nimnui deck pe al episcopilor romni.
Drept aceea mi-am propus a m mai indrepta
a-ti descoperi tot ce simte
odat ctre Illustritatea Ta
mea in aceste imprejurri de durere de plns.
Te rog ca s m asculti cu rbdare, Te rog Te
jur cu att mai vrtos, c nu viu cer nici un bine
pentru mine in parte, ci s-ti vorbesc de o care
de o multime de secoli incoace, n'a gustat fericirea de a
avea capul cari s-i fi aprat interesele ei
cele adevrate, dect foarte Cei mai multi, parte
din nestiint, parte din spiritul de discordie, i-au stricat,
ct le-a fost pe
In anii 1848-49, rdsrise pentru dnsa, luceafrul
de mantuire; in ace$ti ani a avut romn
prezentanti adevrati, pe cari i-a ales dnsa cari cu
sacrificii mari cu o exemplar abnegare de sine au lu-
crat pentru emanciparea ei, unii cu arma, condeiul,
cu un cuget o Vicariul Slagiului
s'a ales de episcop numai prin influenta acestor
in deputatiunii nimene n'a ridicat vocea mai tare
dect mine, pentru vicariul Slagiului. Pe aceste-mi
temeiez dreptul de vorbi toat libertatea ce o cere

www.dacoromanica.ro
378

sanctitatea cauzei, pentru care-ti scriu, chiar pi pericolul

de a trage asupra-mi toat urgia din parte-ti.
Fiindd cu ostilittile ce cu toat furia au erupt
intre episcopii lor din Ardeal, m simt obligat a
premite ca nu cumva s crezi eu am aprobat circulara
episcopului din Sibiu, au c mi-ar fi trecut vreodat prin
cap ca s excuz pe autorul acestei circulare. Vercare va
fi fost cauza, ori ocaziunea ce dete impuls la o atare cir-
ea e infierat pi acum, pi va rmnea pururea
infierata in opiniunea publica, ca un product al unui
spirit Romnilor. Dar dac vom ochii pi
vom auta la toat purtarea lor, in Ardeal din
luna lui Mai 1848 pi in celelalte prti ale imperiului dela
25 Februarie 1849, pn cnd deputatiunea romn a
lucrat ca deputatiune:, pi dac vom voi a mrturisi ceeace
nu putem ascunde, epoca aceasta romnimea toat,
uitnd de toate diferentele religionare era numai un trup
pi un suflet; o pot zice cea mai mustrare de
cuget, desbinarea pi inimicitiile, dup cum se afl astzi,
sunt epistolei pastorale a episcopului de Blaj. S fi
fost cineva de mare dusman al Romnilor, dupt cum
steteau lucrurile pn a nu Te denumi de episcop, n'ar
fi cutezat niciodat a ie$i la o circulara ca cea

pi intre Romni, -
din Sibiu, in care se condamn public verce insotire
duct pastorala din Blaj nu
i-ar fi preparat drumul. Dar pi episcopul Sibiului se
foarte gros, dac crede et prin circulara sa
adaus popularitatea la ai
Departe s fie dela mine cugetul et ai fi dat la lu-
min acea pastorala precugetare ca s strici lor,
macard uneori cugetnd asupra lucrului pi neputandu-mi
explica cum ai venit la acest pas? pi m
doiesc. Ins una dintre toate e adevrul, vr'un
din cei mai cuminte pi mai buni nu te-ai consultat
la acea pastorald; iar aceia cari te-ai consultat n'au ajutat
nimic cauza pentru care vorbete pastorala, pi n'au fost
nici amicii Romnilor, nici personali ai episcopului din Blaj.

www.dacoromanica.ro
 Ce se atinge de insapi cauza, te intreb: cti prozelifi
a fcut pastorala pi cti a crescut nurnrul unifilor pe
urma ? lar acei consilieri n'au fost amicii Romnilor,
nu e nicio dintre Romnii cei buni nimene
nu era apa de orb, care s nu prevadd cd pastorala din
Blaj in circumstanfele de acum nu va avea alt efect dect
desbinare pi ostilitdfi, precum le vedem in Dar ei
fost nici amici personali ai episcopului din Blaj.
aici simt dator a-fi spune, ceeace poate nu fi-a
nimene: a) chiar aceia cari incepusepi a predica
Unirea aici in Viena, pi cari in fat te laudau, in dos
rideau de episcop pi-pi bteau de dnsul; b) fi-ai
pierdut popularitatea tuturor Romnilor celor buni;
pi fi-o prezic cd de vei cdlca pe calea pastoralei, umblnd
prozelifi pe principiile ei, in cfiva ani de zile mai
vor rmnea numai episcopul pi capitulul din Blaj unifi,
Ardeal.
Dard acest rezultat al pastoralei, contrar celuice afi
asteptat, nu s'a pnd acum, crede-mb cd meritul
acesta nu e nici al episcopului dela Urbea mare - care
se n'ar fi dnsul, toat romnimea s'ar
arunca in brafele Muscalilor -- nu e nid meritul episco-
pului din Blaj, care in circulara sa iese Romnilor
paradoxul, cei de o religiune noi ne sunt mai
aproape dect cei de un snge, o propozifie pi in
sine pi refutat de experienfd: cine nu ptie mai
a fost omul, apoi a venit religiunea? cine n'a
totdeauna - pi mai ales in anii din urm pi in
specie chiar la Romni
fionale, acolo s'au dat
- unde s'au tratat cauze
toate diferenfele religionare?
oare nafionalitatea nu e caritatea creptind, amoarea
deaproapele mai natural?
nu v'afi pierdut turma, cauza e Romnii nu
nici in castrele celelalte pe nimene, care s le apere
interesele cele adevrate, pi s le vr'un bine
zitiv, pi nu imaginar. anume in Ardeal meritul acesta
e al episcopului de Sibiu, care inaintea gubernului zice

www.dacoromanica.ro
se opune ridicolei fantome de dacoromnism,
neunitilor zice cd se opune biserica apusului;
in se opune intereselor celor adevrate ale Ro-
o add bine aceasta, cleaceea
nu tree nici in castrele aceste. Prin urmare meritul cd
nu v'ati pierdut turma, e a domnului episcop
nu al DVoastre. Fiti incredintati cd Romnii se vor duce
unde vor vedea cd se lucrd pentru binele
adevdrat, i acesta nu e acela pe care-I DVoastre.
E un lucru de mirare, cum acati toti pe cdi false
sine contrare in diametru una cum nu
deschideti ochii of vedeti ceeace vede toat lumea: cd nu
aveti rdddcind popor pi cd pe religionar nu puteti
cptiga inimile lor. Cel ce cunoaste de putin
istoria Romnilor, tie cd nu religiune au
Romnii de mai multe sute de ani au
avut totdeauna religiune pi a mai cugeta dacd-s mai
aproape de Roma ver de Constantinopole, au fost multd-
miti in sufletul cu religiunea Cel ce s'a ocupat
cu statistica criminald in teritoriile impoporate de
s'a convins cd pi onestitatea ver moralitatea publia a
mnilor a proportione a fost dacd nu totdeauna mai bunk
niciodatd mai rea deck a celorlalte natiuni vecine i
conlocuitoare. Va societatea civild poate fi multd-
mit moralitatea lor, i gubernul a cunoscut
cd Romnii uniti i neuniti, fdrd diferentd, au fost peste
tot credinciosi; cnd despre credinta unora dinteaceia cari
se arat acum att de zelosi spre rdsdrit ver spre apus,
zeu n'am putea spune multe fdrd de a-i compromite.
Nu dupd religiune au Romnii de mai multe
sute de ani, att mai putin compunerea con-
troverzei asupra celor trei-patru punturi, ce despart pe
cele biserici catolice rdsdriteand, pi pe
care poporul nu le intelege, pi nu le intelegem nici
noi cari am invdtat teologia cte patru-cinci ani. Romnii
au emancipare nationald i dupd ocaziunea
de a-si comproba neintinata credint pi aderent cdtre

www.dacoromanica.ro
casa Austriei. Cdce n'au aceasta, pot fie incolo
ct de invtati, in istoria Romnilor sunt idioti. lar ceice
cu toate aceste vor s Rornnilor o
ricire, a lips Romnii nu o simt, acestia nu sunt
amici nici gubernului nici natiunii.
Cu toate c toti pe cdi diverse false,
inselndu-v, fr' de bund
toate c n'aveti rdcin, rul ce produceti tot in popor
e mare urmrile vor fi mai mari, un fatum
lor i-a condamnat ca st nu alte auto-
ritti ale pe lng care s se adune prin care s-i
apere interesele, deck pe episcopii Reprezentantii
din 1848, 1849 1850, amici credinciosi ai
tronului ai monarhiei precum ai natiunii cu toate
probele cele mai invederate ce au dat cu cuvntul
fapta despre sentimentele cele legale, nu se nici
astzi de increderea gubernului. al cui e pcatul acesta ?
St arunam oare culpa numai pe cari au avut alt
interes de a-si intoarce toat ura asupra comitetului
asupra deputatiunii, de a-i calumnia? Nu, ci fr nicio
mustrare de cuget o zic c cea mai mare parte a pca-
tului acestuia o au capii nostri bisericesti, mai vrtos aceia
cari dupd omorul lui Lamberg, declarata rebeliune
dupt formarea comitetului romn prin autoritatea com-
petent, nu au de a printre Romni pro-
clamatiuni Kossuthiane din Tis pn in mediul Ardealului,
unii pn ce fur fortati a se declara putin la vedere
pentru impratul, altii pn in fine. cari vznd
arile nimicite pretutindenea pe unde ajungea influenta
comitetului a deputatiunii, temndu-se e poate
li se dea odat pe fat faptele, ca s se asecure de tim-
puriu, s'au unit cu inimicii Romnilor spre a strica creditul
brbatilor de incredere ai natiunii romne, au calumniat
calumniazd mereu cu ei, bine cd inimicii
nostri sunt tari cd pentru persoane cum
suntem noi, nu va mai institui nimene cercetdri, de sunt
adevrate incuzatiunile, ver ba. Dar viu bun e Dum-

www.dacoromanica.ro
nezeu, eu tot cred ci se vor da odat pe fat faptele
tuturor!
de vicarul Selagiului putin eu unul nu ptiu
s fi lucrat in interesul lui Kossuth pi nu pricep de ce
s secundeze in punctul acesta inimicilor no$tri! Nu pot
zice i-a ajutat pozitive, dar i-a ajutat negative nepu-
nndu-$i autoritatea spre a convinge pe gubern despre
sentimentele cele candide ale brbatilor natiunii. In modul
acesta ati rmas episcopii singurii cari ati fi putut repre-
zenta interesele natiunii in nex interesele monarhiei ;
pi cum le reprezentati ? Trgnd unii spre rsrit, altii spre
apus; pi clcnd pe cele false, dupice nu faceti
mica spre a dorintele unui popor credincios pi
cumpdtat, pi interesul monarhiei, instrinnd pe
popor de gubern, pi in modul acesta, cu pi
fr' de pi pe gubern pi pe
tiune pi pe DVoastre
Dela vicarul Selagiului am a$teptat tot dreptul ca
pi dupice se va face episcop s nu se instreineze de con-
siliile acelor, prin a influint a venit la episcopat.
A fost vr'unul dintre noi care s fi dat consiliile cele
mai snMoase pi cele mai folositoare pi pentru tron pi
gubern, pi pentru natiune? Eu am tot dreptul de a te
provoca la intrevorbirea ce am avut-o :
a) la mine in cas aici Viena, unde mi-ai
artat memorialul latin, ti-am zis mai moderat, pi
ti-am pus de exemplu pe papa Sixt V;
b) la intrevorbirea ce am avut in cauza dominiului,
cnd ti-am cu propusul ce aveai de a instre'na un
lucru care nu e proprietatea episcopilor, ci a natiunii ; pi
pe urm un ministru ce nu e pi un primat ungu-
resc s te fac s intelegi, c noi te-am consultat
foarte bine ;
la intrevorbirea ce am avut amndoi ce te-ai
fcut episcop pi in care lacrimi te-am rugat pi te-am
jurat s uiti in cauzi nationald de toate diferentele intre
uniti neuniti, s pui capitlului din Blaj pi s

www.dacoromanica.ro
 383

concordia episcopul de Sibiu, toti capii bisericqti

ai Romnilor.
Eu nu cred cd veunul din consiliile aceste a fost
contrar intereselor monarhiei, ale natiunii ale oficiului
de episcop. toate acestea ce a ieit din toate pro-
misiunile ce mi-ai dat att mie in parte, ct celorlalti ?
Nimic mai putin dect pastorala pe care ai compus-o fe-
rindu-te de noi, ai produs ea calamitatea de
voi aduce aminte de jurdmntul dela Blaj, dar a
vrea nu uiti te-ai declarat pe petitiu-
nile natiunii, i ai i subscris pe unele, te-ai declarat tot-
odat pe principiul de care s'au tinut toti Rornnii
cei adevdrati dela 1848 i care a fost ca se
uite, se lase desvoltdrii ei celei
naturale in viitor cauza ce se atinge de diferentele
confesionale intre Puteai oare toate acestea
mai iei la o atare ?
Eu mkturisesc n'am vzut pastorala, o
numai din scrisorile mai multor demni de
credinta, cari te-au estimat de a te face episcop
s'au bucurat te-ai fcut, cari s'au scandalizat
toti in acea pastorald, mirandu-se cum de n'ai
acum nu istoria unirii a neunirii era fie tema de
pastorale, ci evanghelia lui loan dela cap. XIII i XIV
o materie o de fiul lui Dumnezeu
i de un episcop. Multe lucruri bune in
sine pot deveni foarte periculoase din circumstante; i
pastorala aceea poate s fie foarte bund in sine - cutoated
eu care n'am vzut-o, n'am auzit pe nimeni ldudndu-o -;
in imprejurdrile prezente a fost pasul mai sclciat
ce se poate face, i ver ce cuvinte de vei fi avnd, opi-
niunea
e aceea,
a tuturor
pastorala a
dei nu ti-o spune nimene in
desbinarea,
-
fdrd dnsa n'ar
fi cutezat nimeni a predica pe i in public eresul de
de neinsotire intre Romni, i cd in fine acea
pastorald e in stare de a nimici tot ce au edificat Romnii cei
buni dela 1848 in interesul monarhiei al Romnilor.

www.dacoromanica.ro
 Prea sfinte pArinte! Aceste mt simteam dator a le
spune apa precum le-am spus, interesul Illustrittii
tale pi in interesul Eti etate in care poti
cugeta tot minutul et o s te duci celui atot-
putinte pi o dai cuvnt pentru cele ce au urmat din
pastorald. Cuget et e cel mai mare de moarte, ca
o natiune intreagt pentru animozittile personale
ale douor sau trei brbati. Nu-ti inchide ochii de
cele ce s'au nscut pe urma pastoralei, pune mna pi drege
ceea ce se mai poate, ca st poti sta cu cugetul curat
Dumnezeu pi a natiunii.
In epistola mea din 3 lunie ti-am cea mai bun
ocaziune de a te indrepta opiniunea Nativnea
romn e datoare a multmi a
pat-o de a mai fi altor natiuni. Pentru aceea e de
lipst ca s fie reprezentat cum se cade. Nice un episcop
singur, nice episcopii amndoi numai, nu pot reprezenta
natiunea; ci episcopii cu inteligenta, oficiantii i reprezen-
tantii comunittilor Ati putut vedea s'a
reprezentat natiunea prin brbatii ei de toate
ati vzut cum patriarhul Srbilor a salutat pe
monarhul in limba nationald. Aveti exemple de irnitat, i

natiunea cea mai credincioasd e de o reprezentant

grandioasd. Aud et voiti a merge la Alba; o puteti face
aceasta, firete la scaunul vechiu al mitropoliei,
numai ca din partea clerului. Dar impratul nu pede nicio
zi la Alba; prin urmare nu puteti nici aduce omagiul
numele natiunii intregi, nici a da petitiunea pentru
academie. De aceea e de ca s v duceti la Sibiu,
oficiantii, preotii, cu prefectii pi cu alti repre-
zentanti ai lor, unde Brawvenii
pi episcopul de Sibiu, formati o reprezentantd cum
se cade, pi dati petitiunea impreun, subscris ct se
va putea mai de multi. Noi nu credem et episcopul Sibiu-
lui se va rupe de ettre poporul su.
Petitiunea pentru academie ar fi bine st fie ct se va
putea de scurtf, pi referintele Romnilor atre celelalte

www.dacoromanica.ro
 385

natiuni sdle descoperiti prin graiu. Mai multe

din Ardeal ne-au venit incoace, in care ni se spune
cd dela publicarea concursului pentru cele academii,
unde se vorbe8te numai de limba maghiard germand,
de nicio memorie, poporul a inceput a fi
grijat, abia a de maghiarizare, acum se Id
in pericol de germanizare. Puteti exprima frica aceasta
a poporului prin graiu inaintea impdratului. La toat
tmplarea eu sper cd vd veti feri de a face pa8i izolati,
atunci puteti fi siguri cd nu se va alege nimica.
Illustrissime Domne! Eu te cred cu mult mai brbat,
dect ca prin cuget, cd libertatea ce mi-am
luat de a-ti descoperi opiniunea ce s'a format Romni
in urma pastoralei, o vei lua in nume de Eu sper
cd de8i pentru aceasta vei rmnea pe mine in
parte, aceasta animozitate personald nu o vei lsa aibd
influent in cauza public a natiunii, care e mai pre sus
de noi ver Eu cred din contrd cd vei lucra din toate
puterile ca sd faceti un lucru demn de natiune, care
iar impreunati, va uita toate cele intmplate
cu noi va saluta in episcopii sdi pe printii
Al Illustrittii Tale fiu supus: L Maiorescu.

www.dacoromanica.ro
 Un profesor grnicer Iasi
Gheorghe Matei
La 5 Mai 1838 s'au unsprezece ani de cnd a fost
inmormntat cimitirul Sft. Vasile dela lai, venerabilul profesor
Dr. Sever Mureanu, o reprezentativ figura a laului cultural, fiu
al granitei nsudene; nu dac acest prilej s'o fi gndit
cineva s aprind mcar o lumnare, mai modest omagiu care
se poate aduce memoriei unui disprut.
Dr. Sever este descendentul unei familii grnice-
reti care se situeaz pe primul plan al lungului de intelectuali
ieiti din nsudene. Datorit faptului c a prsit aceste
meleaguri s'a stabilit in capitala Moldovei, unde s'a validat
din tinerete ca pictor, ziarist, profesor pedagog, generatiile mai
tinere din acest tinut n'au avut posibilitatea s urmreasc mai
deaproape opera personalitatea distinsului arturar.
Ca fost elev ca unul care am avut fericirea s tresc
dearndul apropierea intimitatea regretatului Mureanu, imi
indeplinesc o de contiint de a desprinde din negura tre-
cutului imaginea venerabilului dasal, drept omagiu, s prezint
tineretului de astzi un un suflet un caracter de
tinut moral intelectual.

$colile nsudene fondurile grnitere0 de stipendii,

sate de creatori, au dat posibilitatea ca din
porului nostru s se formeze o falangt puternic de intelectuali
de toate categoriile.

www.dacoromanica.ro
 387

Dach de 1850 nsudene nu formaser

preoti, ofiteri, in a doua jumtate a sutei a XIX-ea
o multime de tineri grniteri au avut putinta s urmeze coli
mai astfel s se produc intelectualitatea de care se simtea
nevoe pentru conducerea poporului nostru sapat cu mare greu-
tate, dup revolutia din 1848-49. din lanturile robiei.
Unul din tinerii cari au urmat o special de pictur,
pentru care avea un deosebit talent, a fost Sever Muresan. Nscut
in Nsud la anul 1858, ca fiu al invttorului Vasile Mure$an dela
scoala primar suprioar (norm), a urmat aceast
liceul complet in Nsud, in anul 1878 aturita .

Plecnd in toamna acelui an la Viena a urmat aici Academia de

arte frumoase timp de doi ani, continund apoi pictura la Aca-
demia de arte frumoase din Mnchen. In timp s'a inscris
la universitatea din acest pentru a studia filosofia
istoria artelor. Dup terminarea studiilor att la academie
la universitate a fost numit in 1886 la de bele arte din
lasi, profesor de istoria artelor de estetia. In anul 1888 a fcut
doctoratul in folosofie istoria artelor la universitatea german
din Praga, dup care trecnd concursul la fu nmit definitiv
la aceast la care a functionalt iarna anului 1926.
Teza de doctorat a avut de subiect Mnstirea lui Vasile Lupu
dela lasi biserica Trei Erarhk, pe care a sustinut-o dis-
tinctie.

Imaginea acestui crturar de elit care a fost timp de

zeci de ani profesor la de arte frumoase din lasi,
lueste astzi par'c mai vie in calea mea anii de eferves-
cent tinerete. Mic de sttur, barba ca de zpad, ascutit in
de cioc, must* rsucit in sus ingrijit, care a pstrat
pn la urm din tineretea deprtat directia unei frumuseti ga-
lante plin de respect, ochii plini de buntate tot-
deauna intr'o uncl duioas de lacrimi oglindeau caracterul nobil
al unei familii de grniceri mndri de trecutul Simplu, apropiat
de noi toti, mai mult deck oricare altul, ce nu se
insufletea cursul su, ridica la culmi pe care noi nu

www.dacoromanica.ro
388

le puteam ajunge. Cursurile lui erau intotdeauna de bogate,

de sugestive, inct fcea s vremuri de mult uitate,
strlucirea unei epoci care niciodald n'a fost imitat. Totul in
cuvntul lui, in gura lui lua viajd. Avea un dar care nu se
intlneste dect la aceia care au suferit, darul de a ptrunde in
sufletul sbuciumat al tineretii, de a-1 de a-1 pricepe, de
face s triasc, prin vorba lui, care ascundea atta incurajare
dat firilor doborte de o soart chinuitoare nedreapt. nu
am avut prilejul lacrimile pe
catedrei pe care o ridicase la strlucirea unui amvon.
Mosneagul in alte vremi, in alte lumi de perfect
ordine moral, ajunse in ultimii ad lupte impotriva putreziciunii
gunoiului care a infectat viata noastr dela rzboiu
n'a tot timpul manifeste indignarea fie in scris, fie
dela catedrk sau oriunde ar fi stat cu cineva de vorbk
da perfect de bine seama c acum se sfrseste o
generatie care a visat a realizat cele mai probleme
care au agitat destinele acestui neam, constata in
suflet c generatiile tinere desprinse din pulberea rzboiului, rt-
cese bezmetice in autarea unui ideal.
Desi crescut in alte vremi, Sever Muresanu era prezent la
tot ceeace se petrecea in noua alatuire a neamului, vesnic tnr,
animator de idei protestator de pereche impotriva acelora
care s'au trezit dormitnd pe laurii jertfei milenare. In cele din
urm vznd cd peste trupul neamului s'a o
cingine sufoctoare recrutat din toti ambuscatii prtilor seden-
tare, s'a retras la o parte, ducnd o viat de apostol, de sacrificat,
o viat de ascet lume de el creiat, trind la urm in
jurul operelor, cari n'au avut fericirea s vad lumina tiparului.
Din caned cd in teza sa de doctorat, pe care a tradus-o in
in romneste, a criticat ocazia renovrii bisericii Trei
Erarhia c s'ar fi pervertit de ctre arhitectul Lecomte du
stilul bizantin att la biseric, ct la altele renovate de
acest vestit arhitect, a avut in multe de a suferi. Arhitectul
I) Lecomte de a fost chemat in tar pentru a restaura diferite
biserici, de ministrul cultelor Tit Maiorescu dup recomandarea
lui Viollet-le-Duc, distins arhitect profesor la de bele-arte din Paris.

www.dacoromanica.ro
se pare c ar fi fcut oarecari modificri ale stilului, in sensul
stilului gotic, fapt ce a produs in lumea artistilor de atunci mari
discutii acerbe critici contra arhitectului, la cari a aderat pro-
testnd Muresanu. In acestor discutii a fost, credem
pe nedrept, atacat. Astfel Muresanu a avut a suferi, imputndu-i-se
c ar fi fost chiar antidinastic.
*
In ultimul timp locuia strada Srrie, pe creasta Ticului
de sus, in apropierea bojdeucei lui Creangh. cas modest, -
de ca toate casele din mahala - ridicat pe o surptur a
dealului cu un gard putrezit de leaturi. Cele trei
odgite umede joase erau ticsite de picturi in ulei, unele repre-
zentnd diferite portrete ale familiei, iar altele cpii dup cei mai
celebri pictori ai renasterii italiene, toate lucrate de el cu mult
migal pricepere, imediat dup ce s'a intors din strintate s'a
stabilit la Iasi. Prin colturi erau dulapuri etajere
cu o selectionat bibliotec, legat aproape in intregime
in piele De pe dulapuri se ridicau pna in tavan pachete
de reviste de specialitate, extrase de articole de prin diferite ziare
publicatii periodice, pe scaune dealungul peretilor, pe
podele se insirau diferite statuete de gips bronz, care toate
laolat privite mai mult sau putin rnduial iti da impresia
unui muzeu de invidiat.
cum spuneam la preocuprile sterile goana de
a sistemului politicianist care s'a instaurat in
anii de dup rzboiu la noi in 1-au scrbit, astfel s'a
peritru totdeauna in bojdeuca lui drpnat cu unde
muncea zi noapte, fr rgaz, deasupra manuscriselor, prin
care ndjduia ca cel putin duph moarte frng cerbicia unor
calomniatori sterpi la suflet la minte, care necjit
o viat intreag. Cele cteva mii de pagini din domeniul artelor
plastice, cizelate, verificate confruntate timp de aproape patru-
zeci de ani cu izvoare de absolut autenticitate dac
n'ar fi fost urmrite ele de un destin crud - dup cum vom
arta in alt parte - ar fi constituit mai documentat studiu
de istoria artelor, de vre-un istoric dela noi, reconstituind
matur disciplinat toate epocile disprute, cu popoa-

www.dacoromanica.ro
390

rele vechi pn in zilele de azi. Nu exagerez dac afirm ct,

aceast oper monumental ajungnd s fie tiprit, multi istorici
dela noi de suprafat mercantilizat ar fi fost redui la simple
paiate de carnaval. Pentruc nsudeanul acesta desprins din fa-
langa a *grnicerismului de n'a cedat nicicnd
din drzenia, corectitudinea i puritatea lui sufleteasc, cum
le-a motenit din tara lui legendar.
*

Viata profesorului Mureanu a fost o viat de permanent

jertf exclusiv in serviciul neamului a familiei de care
avea un cult De aceea Sever Muresanu a fost toat viata
lui un protestator impotriva tuturor acelora care au cerut totul
dela Neam prea incercat in drumul istoriei lui, in vreme ce
niciodat nu i-au dat nimic. Nu se putea cu gndul ca toti
profitorii rsboiului s ajung la posturi de comandi, in vreme
ce invalizii, orfanii vAduvele ajunseser s cerseasa mila
rilor la colturi de Faptul acesta l-a izolat complet de viata
social a laului a preferat in ceasul cel din urm st
triasa inteo lume de el creiat preajma manuscriselor,
tiilor de art, a familiei i a amintirilor. In mod firesc se
apoi o dezolare total, deoarece interval relativ scurt de
timp i-a murit sotia copila in primvara tineretii ei. Mai
msese singur cu Lucretiu, student la facultatea de medicint din
singura mngiere ndejde in viitor, dar nici de acesta n'a
avut noroc.
Btrnul rmne singur toat ziva, pregte0e de ale mn-
crii la o m4n de taie lemne cu ferestrul in grliciul
unei pivniti, derelict prin cas i adeseori se retrage la masa lui
de lucru, incearc s scrie, dar nu mai poate, simte mna
greoaie i tmplele infierbntate, iar chinuitor al unei vieti
de noroc il face st adoarm cu capul pe marginea biroului,
obrajii umeziti de lacrimi. La cteva sptmni dup
vire btrnul moare i este inmormntat pe creasta unui deal din
cimitirul Sft. Vasile dela Socola. inmormntare i
cum pe nedrept i-a fos intreag.
*

www.dacoromanica.ro
 391

Din laborioasa activitate a profesorului Sever Muresanu a

rmas teza de doctorat Mnstirea Trei Erarhi, Iconografia
cre$tin, o serie de studii articole publicate in Eveni-
mentul dela Iasi, cteva tablouri religioase cu care s'a prezentat
la concurs cu prilejul Mitropoliei dela la$i, care
se pstreaz astzi la pinacoteca Academiei de arte frumoase
dela Iasi, cci Mure$anu, cu toate era profesor de istoria
telor nu a nici penelul a lsat multe lucrri de valoare.
In afar de cele dela Iasi se gsesc in biserica catedral
unit din Nsud trei tablouri mari reprezentnd : Cina cea de
tain, copiat de artist in Italia dup tabloul lui Leonardo da Vinci,
apoi Coborirea lui in mormnt Invierea Domnului.
La Nsud se mai afl portretul botanistului Florian Porcius,
foarte bine executat, in posesiunea Muzeului grniceresc Nsud.
Apoi la sora lui, la doamna Elisabeta Dr. Paul se afl
tablouri reprezentnd pe Isus, Maica Domnului cu copilul Isusi,
Domnului, Bunavestire precum si portretele foarte
bine reusite ale invttorului Vasile Mure$anu (tatl lui), a Mariei
Mure$anu (mama lui), Dr. Paul Tanco (cumnatul lui) a doamnei
Elisabeta Dr. Tanco (sorallui), a lui Valeriu Teofil Tanco (ne-
potii lui).
La fratele la doctorul Liviu Mure$anu la nepotul su
Dr. Teofil Tanco s mai gsesc cteva portrete. Tmpla-iconos-
tasul bisericei din comuna Mititei (jud. Nsud) este lucrat toat
de Mure$anu.
In fine invttorul Sabin Sohorca din se afl
in posesiunea unui portret, reprezentand un cavaler medieval.
*

Deoarece grnicerii s cinsteasc cum se cuvine

memoria inainta$ilor, suntem de *ere ca toate aceste lucrri
de art s fie colectionate date in pstrare muzeului grnice-
resc se fac un studiu amnuntit asupra vietii, personalittii
operei, drept omagiu, acestei reprezentative figuri culturale care
a fost o mndrie a granitei nsudene pe pmntul Moldovei.
Publicm mai jos o conferint a ilustrului profesor tinut
in 14 Septemvrie 1923, cu prilejul deschiderii cursurilor la Aca-

www.dacoromanica.ro
demia de arte frumoase din Iasi spre a se vedea spiritul care
caracteriza.

Prea Cuvioase ! Director, Colegi, Dragii !

Este ultima dat cnd vorbesc cu ocaziunea acestei

solemnitti, adic la deschiderea cursurilor de bele-arte,
premergnd rugAciunile noastre smerite pentru ajutorul ocrotirea
Celui vechi de zile.
cum un printe cnd plead in deprtare, lundu-$i
rmas bun dela ai sei de iubiti, nu a le da ultimile sfa-
turi ce le-ar putea folosi in astfel eu cnd m desprtesc
de voi, copiii mei suflete$ti atM de iubiti, VS rog s primiti sfa-
turile mele un de treizeci$i$ase de ani de
experient ca profesor al acestei
Ca s fiti oameni amintiri frumoase din gene-
ratiuni in generatiuni de activitatea voastr pe terenul artelor, s
$titi c veti reusi veti avea un suflet cultivat nobilitat.
Trei conditii vi se recer a le poseda: Credinta in Dumne-
zeire, demnitate in caracter mund asidu. Aceasta este trinitatea
nedesprtit, ea nice cnd nu veti
Dumnezeirea, acea putere misterioas, pe care noi nu o putem
cuprinde cu mintea noastr mrginit, ci numai o presimtim,
umple sufletele noastre de o admiratiune care se potentiazA cu
cM ne recunoastem nimicnicia infinit.
Aceasta in noi credinta in Dumnezeu!
Toate frumoase emanead din sufletul care se inalt
spre Divinitate crede in ea. Ele se numesc virtuti pe cari tine-
cinstit prin lupte cu ispitele pornirile rele trebue s
De aici se explid pentru ce Pythagoreii au nurnit
virtutile armonia sufletului.
La cele patru virtuti cardinale stabilite de Plato la cele
unsprezece virtuli etice a lui Aristotele, cari au fost recunoscute
de Neoplatonieni, s'au alturat Scolasticii, cari au mai adaugat
cele trei cre$tine, aded: credinta, iubirea speranta.
Cnd sufletul se spre Dumnezeire caracterului
se evidentiaza, el usor cerne binele de reu conduce la fericirea
omeneasd, dup cum profesa renurnitul filosof Socrate.
Demnitatea in caracter, c$tigat prin o tenace o
hran puternid, este expresiunea unui sentiment sublim, care
respect veneratiune.
El nu trebue se in mocirla ce acopere in mare
parte putregaiul societtii nici un ideal care va disprea
fr nid o urm.
Ca s rmn tot in sferele curate, el s desvolte o

www.dacoromanica.ro
 asidua. Aceast muna va aduce totdeauna roadele ei bine-
fcatoare, dach nu imediat, cu sigurant turd mai trziu.
Acuma se naste intrebarea cum desvoltati aceast
in directiunea artistia pe care ati imbrtipt-o.
Aici vin eu acuma, care am trecut limp prin valurile
vielii, adeseori foarte furtunoase, dar am rmas integru cum
vedeti, numai multumit credintii in Dumnezeire, demnittii
terului muncii asidue.
toat dragostea de parinte sufletesc i spun
in cteva cuvinte tot ce cred v poate folosi, ca s mergeti pe
calea nu alunecati in haosul ce v
cunjoara.
Cel mai mare pictor I anticittii, lle, avea ca :

nulla dies sine linea, s nu nici o zi, ca s

desemneze sau picteze. lat cel mai insemnat sfat dat indirect
artiOlor din partea celui mai strlucit geniu al picturii. dei
a fost de mare, modestia i-a caracterizat toat viata.
Cu veti ptrunde detaliurile vietii artistilor mari, veti
recunoate numai acei, cari au avut un suflet curat, au putut
s se apropie in lucrarile de frumosul absolut. dar carac-
terul moral curtenia sufletului pe artist ca cuprinda,
s simt i s reproduca frumosul. Un caracter imoral, furtunos,
reclamagiu nestatornic nice cnd, nici mcar sporadic, nu poate
reproduce frumosul curat.
Deci lucrrile frumoase emaneazd numai dela un suflet ar-
tistic nepngrit. Istoria ne este martor. Artisti mari, talen-
tati, geniali totdeauna s'au ridicat peste comun, ei nicicnd nu
la pasiuni degradatoare. Acestea pe seama
mediocrittilor, cari prin insinuAri, favoruri, linguiri parvenind in
viat s'au ridicat la o inltime nemeritat, ca cnd
triau sau imediat moarte li se drime numele i s dis-
par pentru totdeauna.
Artistului mare, care a vitregimea vietii, sute
de ani, i se recunoa0e meritul i este inltat i apoteozat,

s adevrul totdeauna ias la iveal i nici o fapt in lume

nu este fr
Recunoscnd aceste ca niste adevruri statornice indiscu-
tabile, ca niste axiome, s vedem acum in ce directiuni v
desvoltati munca artistica.
Terenul acesta e foarte vast. Cu artistul in decursul
timpului i-a hrnit mai intens spiritul, cuno0inte
olositoare, cu atta terenul lui de activitate este mai extins. Cu
orizontul lui este mai mrginit, cu munca lui este mai
utin considerata.

www.dacoromanica.ro
394

Noi c cele mai continuturi de sunt cele

religioase, mitologice, istorice alegorice, - cele mai joase
peisagele, florile, fructele pi natura moart.
Ei bine, dragii mei, pentruce avem noi apa putini pictori
istorici, sau mai bine zis nu avem de toate bodegele, toate
cr$mele pi toate antreturile gem de peisage? Rspunsul este
foarte simplu : le lipse$te hrana spiritual corespunztoare.
Dela un pictor istoric, de exemplu, se pretinde ca s
istoria, religia, mitologia, istoria artelor, arheologia pi multe altele,
- numai atunci el poate crea. Altcum se tortur, face,
face, sterge nu se alege cu nimic bun. El trebue s
desemna fr greseli, fie pe o in colori,
s un sentiment pentru frumos o fantazie bogat.
Toate aceste pot sp lipseasa peisagistului epidemic.
Cine il poate controla pe peisagist copacul ce l-a pictat
a fost mai drept sau mai strAmb, mai gros sau mai subtire;
ceriul a fost mai deschis sau mai intunecat? atunci, fiinda
avem un public aproape nepregAtit, tot ce iese din mna lui este
bine primit.
Dar acesti peisagi$ti-ciuperci se feresc ca foc ca s
meze peisagele cu vreun stafaj. Peisagele totdeauna
pustii, casele totdeauna prsite, nici un
o alt vietuitoare nu vezi in jurul De ce?
Rspunsul e ; sau lucrrile unor diletanti, pi in
cazul acesta tot putem fi cu ei indulgenti, sau sunt lucrrile unor
u$uratici, cari impin$i de specula neomenoas, de rvna de a se
prin mijloace au uitat de cultul ce l-au ales in
splendidul templu al artelor, il dejosesc la industrie comert
aproape neonest. SO ne intelegem, - e altceva a lucra pentru
industrie pi pialtceva a face art curat.
Un alt sfat de mare insemntate il avem dela un pictor foarte
renumit, contimporan cu Alexandru Mare. El s'a chemat Nichia$.
Cel mai mare defect al pictorilor ambitio$i este gloria ne-
meritat dup care rvnesc. Cu ct sufletul artistului este mai
mic, cu att mai mult alearg laude nemeritate, dup recla-
me. In ziva de astzi exist o droaie de critici nechemati, cari in
s se aprofundeze in specialittile fac pe cunosatorii de
art improvizaz laude pentru pictora$ii-ciuperci, ca s
le evidentieze produsul pseudo-artistic, sau ca s-si poat
vinde marfa pentru Ace$ti critici literati o fac sau de
complezant pentru un prieten al rmas necunoscut,
sau in schimbul unei recompense, mai totdeauna cu o lucrare de
art de a nemuritorului ! In oricare caz actiunea acestor critici
este de condamnat, aproape criminal, cci ea contribue la demo-

www.dacoromanica.ro
ralizarea caracterelor artistice aduce un rau imens tineretului
pe care pe nedrept Acesta devenind increzut, este pierdut
pentru totdeauna pentru art. Nu puneti, va rog, nici un pond
pe aceste apucturi de necinstiti, despretuiti atari laude,
cari mai totdeauna sunt nite opintiri literare efemere.
Am citit atari laude, din partea pretinilor critici de art, mai
totdeauna repulsiune, cari scriu la de de ei.
Voiu da un singur exemplu, recent, caldut. In luna lui Septembrie
anul acesta, iat cum un critic de art ipi expune fabricatul su
intr'un jurnal cotidian (evreesc) jidovesc. Din cuvinte
recunoate competenta lui in ale artelor. El incepe: Expozitia
Dlui X din Strada Lpuneanu este o manifestare artisticA in
de programul oficial al coalelor de arte frumoase. Domnul X
n'a mers cu estompa pi creioane Harthmuth numrul 1, 2 3
cas geamuri mari, pentruca, patru sa
a picta, dup carti postale, subiecte date cu pagina sau metru,
ca o bucat de
VA dragii mei, mai mult nu citesc ce a scris.
Dar ascultati, pentru Dumnezeu! superficialitatea
acestui mare critic al artelor. Ne spune ea acest artist n'a mers
cu estompa, creioane Harthmuth 1, 2 3, pentru ca sa
invete a picta. Aadar mentalitatea criticului pictura se face
cu estompa pi creioane numrul 1, 2 3. Afirmrile de
postale, de memorizare etc. nu se lua ca o
coalei, menirea noastr ca profesori nu poate devia in a
alfabetul artisticpe cei bolnavi pi totul atrofiati pen-
tru aria, pretind-se ei oriat de mari critici in ale !

lubiti, dragii mei, chiar referitor la criticile cam

aduceti-v aminte de Donate llo marele sculptor realist din secolul
al XV-lea, care a fugit de laudele dela din Mantova pi s'a
dus in Florenta, unde critica, dei usturtoare dar era
Despretuiti reclamele, chiar cnd veti fi independenti, dar munciti
cinstit pasiune, atunci veti avea un viitor frumos !

acum ca inchiere, VA rog, primiti ultimele sfaturi :

Munciti slvind Dumnezeirea, care ne-a conservat attea vea-
curi, de uraganele attor oarde barbare, ca acum s fim
uniti pentru totdeauna. Luptati pentru curtirea neghinei din
aceast gradina a Romnismului. Eternizati faptele inlttoare ale
Domnilor pi Boierilor neamului, cari ne-au condus cu-
mintenie. Perpetuati gestul sublim al Regelui nostru actual, mer-
alaturea poporul.

www.dacoromanica.ro
 Aveti un cult pentru ce este frumos pi in tara
noastrpi atunci s fiti siguri c veti contribui la purificarea
atmosferei pestilentiare de care suntem ncunjurati.
Zorii inveselitori ni se imbunttiri mereu se fac i
avem cea mai convingere Ministrul nostru al Artelor,
care e unul din cei mai culti mai buni va face totul
ca artele s un demn de imprejurarile in cari am ajuns.
Bunul Dumnezeu s find sub paza lui la minte
pi la trup pi muncitori entuziasmati la cele mai

www.dacoromanica.ro
 Contributiuni la studiul unor asociatii
de plante ruderale
Iuliu Morariu
Studiul asociatiunilor ruderale culturale de plante, legate
de activitatea omeneasc, de lucrri agricole sau a$ezri omene$ti
s'a desvoltat mai ales de vreun deceniu. Totu$i, exemple concrete
studiate astzi sunt destul de numeroase, prezentndu-ne
asociatiuni aliante bine invidualizate din punct de vedere eco-
logic precis caracterizate din punct de vedere floristic') (8)
cd Braun-Blanquet, in colaborare W. Gajewski, M. Wraber
J. Walas, le-a putut reuni clas numit Rudereto-Secali-
netales, aprut in 1936 fascicold (Nr. 3) a publicatiei Pro-
drome des Groupements Vgtaux.
Cuprinde de plante din cercul mediteranian de
vegetatie, al crui climat semiarid sunt mai tipice mai
gate in specii caracteristice. In tinuturile Europei centrale, deci
in tara noastr apar unele din ele, dar mai srace in astfel de
specii, sau cu multe infiltratii streine, cu modificAri de compozitie,
ce uneori identificarea ca subasociatii sau faciese.
Asociatiile ruderale au fost considerate ca nestabile sau
putin ca foarte eterogene, cu tendint de imbogtire continu in
specii streine adventive, deci greu de caracterizat delimitat
floristice$te. Unde au existent local mai indelungat variabili-
1) Numerii din paranteze se refer la ordinea bibliografiei la

www.dacoromanica.ro
tatea dela an la an const, sau in raporturi cantitative, deci in
variatia aritmetic a expresiei coeficientilor de caracterizare, sau
aparitia disparitia unor specii de important secundar.
La noi in tar, cunostinta mea, nu au fost amnuntit
analizate asociatii ruderale, ci cel mult semnalate, asociatia Car-
duetum acanThoidis, nu am intilnit-o nici in literatura
strein. In regiunile a lrii noastre, unde culturile
alterneazA cu pipunea este apa de bine desvoltat, mai ales in
terenurile grase cu sol argilos-lutos, ci pi tranii localnici o cu-
nosc, numind-o scai, sau spini, improprie p-
sunatului. A doua asociatie este Hordeetum murini.
Studiul de fat n'are pretentia de a fi o monografie fitoso-
ciologia complet a vreuneia din cele dou tovrsii de plante
cercetate, pentru aceasta trebue timp, deplasri, aparate pentru
determinarea factorilor ecologici pi mai ales cheltuieli cirora foarte
greu se poate face fat, ci trebue judecat ca o modest prezen-
tare preliminar. El va fi extins pi intensificat in msura in care
timpul pi imprejurrile vor permite-o.
Cu aceast ocazie tin s multumesc pi din acest dlui
I. Nyrdy pentru amabilitatea de a-mi revizui pi chiar deter-
mina unele specii, dlui prof. Tr. SAvulescu pentru bundvointa
cu care mi-a fcut posibil cercetarea literaturii fitosociologice,
permitndu-mi accesul in biblioteca laboratorului de fitopatologie
a Institutului de Cercetri Agronomice din Bucuresti. Traducerea
german a rezumatului dela sfrsit o datoresc colaborrii dlui
coleg Gheorghe Lazr.

Asociatia vegetal
Ochiul nostru distinge in natur numeroase felurite gru-
puri de plante, intre cari deosebirile asmiinrile sunt de di-
verse grade. Unele, desi in regiuni geograficeste separate, prezint
aspect general coritpozitie floristicA foarte apropiat. Din
compararea s'a nscut ideea de asociatie, ca hind o grupare
de plante cu o anumit compozitie floristicg (6) dup acceptiunea
scoalei numit de fitosociologi ziiricho-montpellieriene. In enun-
(area primitiv, Flahault mai c trebuie s prezinte o

www.dacoromanica.ro
fizionomie uniform(l) s creasc in conditiuni stationale de
asemeni uniformet (22). Acentul a rmas se mentine, pe
compozitia floristicd.
Asociatia vegetal este admis ca unitate fundamental a
ciologiei vegetale sau Fitosociologiei. Notiunea de asociatie este
abstract ca pi notiunea de specie, dar este tot att de necesar
progresului stiintific, unitatea fundamental este in toate
experimentale, conditia primordial a clarittii exactitudinei in
in comparatia pi subordonarea obiectelor de (23).
asociatie este reprezentat in prin petece de vege-
tatie, omogene ca aspect compozitie, numite indivizi de aso-
(Pavillard), Bestand in limba german, stand in englez
sau local de asociatie (2, 22, 31). Determinarea pi recu-
noasterea asociatiei vegetale se pe analiza indivizilor de
asociatie, cari in snul aceleiasi asociatii trebue st prezinte remar-
cabil omogenitate in ce priveste mai ales speciile caracteristice
de toate gradele. Evident nu cxist plcuri vegetale perfect
identice, dup cum in snul unei specii nu exist doi indivizi
exact la fel. Analiza floristic trebue o completm prin inter-
pretarea biologic a datelor analitice4
Nu toat lumea fitosociologilor pi geobotanistilor este de

1) Fizionomia vegetatiei sau peisajului vegetal este deter-

minat de forma a speciilor ce compun asociatia. Vorbind de o plant
forma biologicd, cuprinde toate adaptdrile ei la mediu, cari hotrsc statura
ei normal, portul ei. Aproape general admis este sistemul pe temei ecologic
a lui Raunkiaer bazat pe mijloacele de a plantei in anotimpul cel mai
neprielnic (greu), care dup regiuni poate fi iarna friguroas sau vara arz-
toare. Aprarea privete mai ales mugurii tesuturile embrionare, cu viat
latent in aceast perioad critic. Clasificarea tipurilor se face pozitia
ce au aceste organe fat de suprafata pmntului : Fanerofite cu mugurii
wzati la inltime mai mare de 25 30 cm deasupra pmntului, cu
mugurii wzati la sub 25 cm inltime, Hemicriptofite cari au mugurii alipiti de
suprafata pmntului, Geofite sau Criptofite cu organe subterane (bulbi,
berculi, rizomi), Hidrofite cu organe perene sub ap si Therofite plante anuale
cari petrec anotimpul critic sub forma de seminte sau spori. Proportia cente-
sima la a diferitelor tipuri biologice ne spectral biologic (exprimat .numeric
sau grafic) al asociatiei sau regiunii caracteriznd-o din punct de vedere fito-
climatic.
9

www.dacoromanica.ro
acord supra notiunii de asociatie 1), ci unii sustin termehul de
formatiune cu sfortrile ce se fac pentru o intelegere co-
mun (Du Ritz, Rbel(31), etc.). In ultima a sectiunii
geobotanice a congresului din Amsterdam, in anul 1935,
s'a cutat s se pun la punct unele probleme pentru a stabili o
universal definiv asupra valorii raporturilor reci-
proce cele dou noliuni de asociatie 5i In urma
discutiilor raportului fcut de Pavillard, s'a redactat de ctre
Braun-Blanquet, E. Du Rietz R. Northagen urmatoarele
concluzii in sensul zricho-montpellieriene, care s'au
in intregime in solemn din 7 Septernvrie. lat
aceste concluzii (23):
1. Termenul de asociatie in sensul fitosociologilor scandinavi
s fie intrebuintat pentru a designa unittile de vegetatie bazate
mai ales pe dominant in diferite strate.
2. Termenul de asociatie s fie intrebuintat pentru a designa
unittile de vegetatie bazate mai ales pe speciile caracteristice
diferentiale sensul fitosociologilor zricho-montpellierieni, sau
cel putin pentru unitti de ordin important. Se pot
trebuinta termenii de subasociatie facies pentru unitti de ordin
inferior.
3. asociatiile pot fi reunite in in sensul
celor din Zrich-Montpellier, iar acestea in unitti superioare.
Se poate vorbi de un fragment de asociatie. Acolo vege-
tatia prezint raporturi incliscutabile cu o asociatie dar
este incomplet desvoltat din oarecari cauze ca lipsa de spatiu,
lipsa conditiunilor stationale potrivite sau influenta modificatoare
a omului.
Studiul asociatiilor vegetale se poate face static, cnd stu-
diem caracteristicele actuale compozitia actual a unei asociatii,
stabilind importanta speciilor din snul ei legile cari se
asociazi sau dinamic, cnd nu ne multumim s-i cunoastem nu-
mai starea actual, ci urmrim evolutia in plcurile
1) Henri Gaussen (14) chiar importanta asociatiel vegetale,
afirmnd c nu s fie .pivotul geobotaniceic, gruprile vegetale
le Del Villar caracterizndu-se fiecare printr'o
fizionomie lista plantelor ce o compun sau simfitie.

www.dacoromanica.ro
 401

sub observatie continu mai multi consecutivi. Para lel

variatiunile influenta factorilor naturali artificiali, nu-
mai ne putem da seama de inlntuirea fazelor dinamice
determinismul
Dac urmrim surprindem icoana vegetatiei unei asociatii,
in diferite perioade ale unui an, avem aspectele de sezon.

Metoda de lucru
Pe studiem indivizii de asociatie, pe cari apropiem
de un tip ipotetic ideal, care este asociatia, sau acesta rees din
studiul mai multor plcuri locale de asociatie. plc de ve-
getatie, spre a ne da seama crei asociatii apartine facem ana-
liza fitosocial, care stabilirea unor caracteristici analitice:
sociabilitate, densitate, frecventd,
vitalitate, periodicitate caracteristici sintetice: constanta fitosocio-
fidelitatea (6,29). Inteun ple deobicei se in lista
dou din caracteristicile analitice, fiecare printeo cifr in
dreptul numelui fiecrei plante din asociatie. Caracteristicile sin-
tetice se stabilesc in raport cu alte asociatii ale unei regiuni
(constanta), sau in snul asociatiei (fidelitatea).
Am adoptat in acest studiu notatiunea din Zrich-
Montpellier, cifr am notat abundanta+dominanta,
stabilite din vedere in suprafete de o anumit intindere expri-
mate printr'un singur coeficient, dup o scar combinat astfel :
= indivizi foarte Mini, grad de acoperire foarte
= numr de indivizi potrivit sau mare), acoperire
2 = indivizi numerosi sau foarte numerosi, acoperire mic,
sub din suprafat.
3 = indivizi numerosi, acoperind 1/4 la din suprafat.
4 = indivizi numerosi, acoperind /2 la 3/4 din suprafat.
5 = specia acopere mai mult de 3/4 din suprafat.
Abundanta ne d asupra numrului de indivizi dintr'o
specie ce intr in populatia vegetal a unui Se obtine fie
prin numrarea indivizilor specii, lucru anevoios mai ales
populatie dens, fie prin simpl apreciere cantitativ, eva-

www.dacoromanica.ro
land eu aproximatie, ceea ce ne d rezultate expeditive satis-
fctoare.
Se nutneste dominant asociatie, specia sau
dttoare de ton (fizionomie), prin numr, vigoare de
uniformizare prin concurent in stratul respectiv. un mare
numr de specialisti dominanta de acoperire (Deckungs-
grad) au intrat in sinonimie (22). Dup Raunkiaer formula gra-
dului de acoperire trebuie s fixeze cantitativ caracterul fizionomic
al vegetatiei. Criteriul imediat diferential al tovrsiilor
constituie, dup unii cercettori dominanta, dup acest drept
se cuvine speciilor caracteristice diferentiale. Adeseori
calculelor dominanta este busola de orientare in
complexul covorului vegetal. Se stabileste printr'un raport pro-
centual al suprafetei acoperite de indivizii speciilor din plcul
vegetativ studiat. Am dat-o mai sus in scara combinat.
Sociabilitatea ne arat modul de grupare sau dispersiune a
speciilor intr'o populatie vegetal. Ne poate aduce foloase in
descriptive mare extensiune In notatiunile
fitosociale se exprim prin coeficientii din coloana doua. Adop-
tnd modificArile dlui prof. Al. Borza am notat cu al doilea coe-
ficient frecventa prezenta deoarece de
dire al unei specii este in mare parte un caracter specific, care
de fapt relativ putin in (4).
Frecventa este o notiune cantitativ statisticA, ce se
prim prin raportul numrul patratelor in care specia este
prezent numrul total al careurilor cercetate, cnd analiza se
face pe suprafete Se mai poate stabili printr'un proces de
mintal (4, 32), inchipuindu-ne suprafata de studiu, sau
suprafata intregului ple de asociatie in 10 egale
s apreciem in cte din aceste suprafete gsim specia respec-
tint reprezentat putin printr'un individ. Ne d
genittii in repartitia speciilor dup o scar cu 5 trepte.
= specia prezent in mai putin de 1/20 din suprafat.
2= 200/o pn la 400/o
3 > 400/o 600/o
4= 600/o 800/o
5 = 800/o 1000/0

www.dacoromanica.ro
 403

Abundanta, dominanta, sociabilitatea, densitatea frecventa

sunt caractere cantitative, stratificatia, vitalitatea pi periodicitatea
sunt caractere calitative.
Constanta a speciilor este un numr ce ne arat
repartitia in asociatia studiat pi anume este expresia propor-
prezentei snul asociatiei. Ca valoare sinecologia
se identific5 cu raportat la o regiune. Stabilirea
ei sinteticA reiese din comparatia floristice a indivizilor de
asociatie. Se la dreapta tabloului intr'o aparte
dup urmtoarea scar (5,
= specie prezent, foarte accidental.
2= in mai putin de 2/5, fr a fi foarte
3 2/5 la 3/5 din indivizii asociatie.
4/5
5 4/5

tovrsiile studiate de mine, avnd caracter preliminar,

numrul releveurilor mic, mi-se pare insuficient spre a stabili
acest caracter, dealtfel evaluarea lui este facultativ dup unii autori.
se leag de ideea repartitiei speciilor
asociatiuni. Adaptarea ecologicO pi sociologia poate reesi din
cercetri dinamice sau dinteo bogat documentatie floristicA regio-
nal. Ne d pretioase indicatiuni asupra legturilor dintre asociatii
pi speciile este manifestarea sociologico cea mai expresiv
a ecologiei specificet. Speciile proprii unei asociatii gsesc maxi-
mul de propsire snul ei, ele pot tri alte asociatii
rudite (caracteristice aliantei sau gruprilor de ordin superior).
Fidelitatea se dup Braun-Blanquet printr'o cu
5 grade, grupate in trei categorii, intrebuintndu-se aproape
clusiv acestea astfel :

a) Caracteristice
5 = exclusive : specii cari se intlnesc (aproape)
intr'o singur asociatie.
4 = elective: specii cu preadere anumit asociatie.
3= : specii afltoare in mai multe asociatii totusi
prefernd o anumit tovrsie.

www.dacoromanica.ro
404

b)
2 : specii crescnd in mai multe
asociatii.

c) Accidentale
: specii cari nu apar dect intmpltor
asociatie.
Cazul cel mai fericit, este de extrem adaptare sociologic*
cnd speciile triesc numai intr'o singur asociatie, ceea ce rea-
litate se extrem de rar, speciile trind mai multe
asociatii dar cu alti coeficienti. Determinarea fidelittii e problem
grea, cere mult discernmnt pi o documentatie floristic extrem
de abundentg, reesind din comparatia tovrsiilor unui este
un caracter sintetic de important superioar altor
morfogice ale asociatiei (22).
Diagnoza asociatiunilor bazndu-se pe speciile caracteristice,
ele sunt un fel de Prevelatori sistematicic cari permit identificarea
pi delimitarea indivizilor de asociatie, precum pi confirmarea pre-
unei asociatii sau a unor fragmente de asociatie.
Din cercetrile mele lipsesc date asupra microflorei, acea
vegetatie cuprins sub numele de edaphon, asupra algelor arora
li se atribuie recent mare important (15), in genere asupra
criptogamelor, precum pi msurtori de factori ecologici, determi-
nri de pH. att de utile in astfel de studii, iar altitudinea o dau
prin evaluri aproximative dup harta 1/75.000.

AS. HORDEETUM MURINI

Aceast asociatie e rspndit in tara in regiuni de
semiaride mai ales pe margina drumurilor, a strzilor, pe tere-
virane invecinate, sau pe lng aile ferate. Nu in lun-
cile umede a vilor nici nu urc la altitudini mai mari. Se men-
tine in apropierea satelor pi oraselor. Analiza din tablou,
in anul 1938, se refer la urmtoarele locuri.
In Bdul Mihail Bucurepti, Depozitul Sanitar,
o fsie pe marginea strzii, din care am analizat (Mai--lunie

www.dacoromanica.ro
 405

mai multe randuri) aproximativ 200 m2. Am tinut-o sub observatie

din primvar in toamna. vegetatia mna in
mai multe rnduri, mai trziu cu s'a desvoltat
greu, n'a crescut ci a ramas pipernicita. La inceputul lunei
lunie pe o buri portiune vegetatia a fost prin Were
sapa, rmnnd gol prfos. Ad pn toamna s'a
regenerat alta vegetatie.
2. 0 fsie de 1/4 m lung de vreo 20 m am ana-
lizat-o in Str. Aviator Stlpeanu.
3. In Bulevardul Mrsti, se afl plcuri discontinui, din
cauza por/iunilor spate semanate plante ornamentale. Se
mai afl astfel de plcuri cu extensiune densitate variat pe
terenurile virane situate la intretaierea cu Str. Sntescu Str.
Sandu Aldea. Am analizat (5 VI) total vreo 200 m2. aci am
vazut un taran rupnd mna pentru a o da
calului ce s stea degeaba pe margina $oselei?c
4. Frumoase plcuri dense am gsit in de Agri-
culturA att pe marginea de strand ct pe cea de atre
Arena sportiv. Fcea impresia unei smnturi. Am analizat
(5 VI) 100 m2.
5. Plcuri analizate la Constanta (21 VI), Ing ferat
ce duce hi port 1) pe marginea drumului ce merge garA
in port.
6. Plcuri analizate la Cluj (10 VII), in str. Uzinei electrice
Arend sportive, suprafat de 50 m2.
Am mai vzut asociatia s-i fac analiza in Bucuresti
longo podul pe cheiul Dmbovitei 5i in comuna Crevedia-
lng sediul circumscriptiei C. A. M.
Pentru aspectul de toamn am examinat palcurile
in ordininea coloanelor la urmtoarele date la 8 IX, 2 4 la
10 IX, 3 la 12 IX, 5 la 3 IX 6 la 29 VIII.

Tot pe terenurile ruderalizate dinspre port am vzut Onopordetum

acanthii, fr s-i fi putut face analiza fitosocial. Aceeasi asociatie am mai
gsit-o la Balcic (1936), sub dealul dinspre nordul cu unele
specii caracteristice ca Reseda L, echinata Gilib. etc.

www.dacoromanica.ro
406

Periodicitate
Urmrit in desfsurarea ei anualii, asociatia aceasta
cepe desvoltarea din primele zile clduroase al primverii cu Hor-
deum care chiar toamna, dac factorii externi
favorizeazA se desvolt Totusi aspectul vernal n'are
caractere pronuntate, inafar de rari exemplare de Taraxacum
bursa pastoris, Lepidium draba pi Sissymbrium
sophia, cari infloresc prin Martie-Mai, prea putine ne mai retin
atentia. Un aspect estival se in lunile Mai-Iunie prin
Hordeum murinum, lva silvestris, nigra, Matricaria cha-
p. a. La inceputul lunii Hordeum, este copt se
disemineaz (cel putin in terenurile aride din vechiul regat),
in toamn paele au disprut descompuse.
In luna Septemvrie nu mai gsim un remarcabil aspect
autumnal, reprezentat mai ales prin tataricum i Cynodon
eu retroflexus, Portulaca oleracea. Acest
aspect se uneori in plcuri de compacte inat exa-
minate dup perioada de maturitte diseminatie a plantei dt-
toare de nume, Hordeum, ne face impresia c avem in o
asociatie de Atriplex tataricum, din cauza dominantei acestei plante,
cu att mai mult cu ct uneori apare in plcuri impresionante pe
locuri ruderale maidane unde nu creste Hordeum murinum, iar
vegetatia insotitoare arat mai mare nitrofilie. DI profesor Al.
Borza a semnalat unei asociatii de Atriplex tataricum
Insula din Marea Neagr (3, 5), este posibil ca aceste
pleuri s apartin aceleiasi asociatii, dar precis nu putem afirma,
din cauza lipsei unui studiu fitosociologic amnuntit. In tot cazul
plcurile invecinate din cele dou plante se concureazd
reciproc, disputndu-si prioritatea dreptului la viat.
La Cluj aceast asociatie are o anual mai
rmnnd in intrziere fat de Bucuresti Constanta cu vreo
I) Aceast la Bucuresti, din cauza condipunilor microclimatice,
are o foarte larga perioad de inflorire, are am gsit-o in zile frumoase
insorite, la 24 Dec. 1937 in mai multe locuri Parcul Domeniilor in
dina Institutului de Cercetri agronomice, la 24 Februarie am gsit-o in Parcul
Regele Carol al in mai multe exemplare inflorite cu fructe mature,
pe o pant mic, cu expozilie sudestic situat la marginea lacului Herrstru.

www.dacoromanica.ro
 407

liordeetum murini
Numrul de ordine 1 2 3 4 5 I

Observath
Suprafata analizat in m2 200 5 100 80 20 50

Caracterist. asociatiei:

- - - -
murinum L. 5.5 4.5 5.5 5 4.5 5
2.3
lva silvestris L.
Erodium ciconium (L) Wild
1.2 1.2 1.2
.1 -
1.3
Ptru aceast specie foartc
in as. rezerva.
centaurea calcitrapa L. + Obit un singur exemplar
nu in tipic.
Caracteristice Aliantei:
Lolium perenne L.
triplex tataricum L.
Sisymbrium officinale (L)
5 -
.1 3.3 4.4
2.2 3.1 1.2
3.4
1.1

Scop.
Portulaca oleracea L. 2.2
- 1.1 +.1
1.3
1.1

Xanthium spinosum L. 1.1 1.1

Schrad.
vulvaria L. -- +.1 -
Caracterist. Ordinului :
Amaranthus retroflexus L.
Capsella bursa pastoris (L.)
3.3 - 1.1 2.2 +.2 1.2

Medik
Sisymbrium sophia L.
Ballota
3.5
2.2 - .1 -
2.3
1.1 1.2
1.1
1.2
L.
Onopordon acanthium L.
Atriplex patulum L.
3.1 - -
+.1 - 4
1.1

.1
1.2

1.1
Amaranthus albus L. 1.2
Solanum nigrum L. -- .1 - -- .1
Fumaria officinalis L.

Poa annua L.
hibridum - - - - .1
1.1
minus(?)
Bernh.
Carateristice
Poligonum aviculare L. 1.1 3.2 3.5 -
Ledrpium draba L. +.1 +.1 1.1 1-2 1.3 1.1
album L.
f. lanceolatam Malb.
Setaria viridis (L.) Pall.
-- - 2.2
1.1
1.3 - -

www.dacoromanica.ro
408

Numrul de ordine 1 2 3 4 5 6
Observatii
Suprafata analizat in m2 200 5 100 80 20 50

Tovargge
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Plantago lanceolata L. -
3.3 4.5
1.1 -- --
3.3
2.3
1.1

Convulvulus arvensis L.
Matricaria clzamomilla L.
canadensis L.
4 1.1 1.2
1.1
2.3
- -2.4+.1-
2.3

1.2
1.1

Carduus acantlzoides L. 1.1

Taraxacum officinale Web. .1 1.1
Cichorium intybus L. .1
Sisymbrium orientale

Lepidium ruderale L. 1.1 -

Accidentale:
Medicago lupulina L.
Trtfolium repens L. .1 2.2
Artemisia absintlzium L. 4

de aceasta am gsit accidentale de mai putin important

repartizate astfel: coloana nr. I, Cannabis a L. Eruca a Lam. ,
Portulaca grandiflora Hock +.1; in col. nr. 2, tuberosus L.
Pharbitis hispida Chois +.1; in coloana nr. 3, collina Becker 2.2,
Berteroa incana Oc. 1.1, Verbena officinalis L. +.1; in nr. 4, Erodium
cincutarium (L.) L'Hrit. 1.1; in col. nr. 5, Centaurea Lam. +.1,
austriaca Jacq. +.1; in col. nr. 6, perenis L. Xanthium
strumarium L. Daucus carota L. dioica L. +.1.

www.dacoromanica.ro
 409

2-3 sdptdmni. Cnd am cercetat o (10 VI), abia in

la lunei August se mai aflau spice cu maturitate
desi in majoritate incheiase ciclul de vegetatie
minndu-se. ad umezeala mai mare s'au desvoltat unele
specii mezofile tinznd la o intelenire mult Lolium perenne
repens, contribuind la aceasta psunatul clcatul.
sunatul in tinerete sau ruperea o in desvoltare, o piperni-
ceste lungeste perioada de coacere, cositul (cheiul Dmbo-
vitei) mai produce continuu clcatul sunt
cauze modificatoare.
Conditiuni ecologice dinamice
Sunt cteva probleme ce trebuiesc disecate aparte in studiul f
asociatii pi cari se din analiza factorilor ecologici
interpretarea biologic/ a listei florale sau din observatii aparte. prim
intrebare este asupra rolului sociologic al diferitilor cohabitanti din
nul asociatiei, in ciclul anual al vietii. Care este importanta pentru
transformarile succesive ce se petrec in snul asociatiei
Evident spre a ptrunde aceast functiune sociologic a
intregului ansamblu de populatie vegetal trebue s cunoastem
t mai mult suprafata ce ocup asociatia inteo regiune, numai
atunci ne putem explica cum se cum se mentine cum
se degradeaz (21) o grupare de plante. Aceasta fina-
litatea pragmaticd care tindem prin studii de sociologie
sau putem desprinde unele invtminte sinecologice.
Concluziile ecologice sumare cum se desprind din
servatii asupra vegetatiei ca ansamblu, prin comparatii (fr
msurtori de factori cu aparate speciale), sunt urmtoarele : se
instaleaz de pe terenurile mai aride ale cmpiilor noastre,
pe margini prfuite de strzi a arsit uscdciune
priesc mult. Se pare gardurilor copacilor rari de
pe marginea conditiuni microclimatice tinznd
spre un optim, determinnd plcuri prospere compacte de Hor-
deum, chiar analitic marea densitate exclude din speciile
componente tinde s se transforme in pajiste con-
tinu ca o semnturd, ca o hold (col. 4). Din contr cu
ecologici generali sau microclimatici se de
optim cu att speciile ce o compun sunt mai eterogene,

www.dacoromanica.ro
410

accidentalelor pi dezagregatelor cre*te. Micsorarea ariditAtii pi

terea umezelii 1) produc modificri tinznd la unei
pajisti repens pi Lolium perenne, mai ales acolo unde
coincid psunatul clcatul.
La Bucuresti apare mult Loliwn perenne amestecat
deum murinum, sau precedndu-1 pi pe terenuri de constructie
intrate raza orasului, pi necultivate, ajar dac nu
sunt pscute sau clcate; uneori se Bromus sterilis.
Progresnd ruderalizarea prin aruncare de gunoaie, moloz,
sau pmnt in aspectul de primvar apare mult Lepidium draba
in cei de toamn Atriplex tataricum i specii de
podium.
Extensiunea plcurilor acestei asociatii anual in functie
de factorii climatici si inmixtiunea omeneasc (clcare, psunare,
rupere, tiare, etc.). Variatiunile pot aduce dela an la an chiar o
uoar modificare a coeficientilor sociali.
In terenul de Depozitul Sanitar, desgolit de vegetatie,
in in 8 Sept. am notat in vegetatia regenerat pe suprafata
de 20 m2:
Amarantlzus retroflexus 4.5
Cynodon dactylon 4.4
Portulaca oleracea 2.3
Myosurus minimus 2.2
Atriplex tataricum 1.1
Din observalii mai reese c la Bucure0 pi in imprejurimi
in denudri de vegetatie prin amestecuri antropogene ca nivelri,
spturi, exploatri, chiar in terenuri de cultur abandonate aceasta
e vegetatia ce se desvolt la inceput un adaos de alte cteva
specii, dintre cari mai insemnate Amaranthus albus, Heliotropium
europaeumi Setaria viridis, Hibiscus ternatus, Chonopodium, etc.2)
1) Din cauza acestor conditiuni, cred, nu apare in Valea Somesului, in
vechiul tinut grniceresc.
2) Pe marginea strzilor din cartierele periferice, apar alte plante
derale, am gsit Amaratztus adscedens Lois , in str. Aviator Stalpeanu,
Muntenescu, Splaiul lndependentei, etc. Anzarantus crispus Lesp et Thven.,
in str. Costache Sibiceanu, Vasile Gherghel, Impcrii a. ambele necitate
de Pantu in temeinica lui lucrare (20) nici in completarea publicat in anul
1931, tot la Academie.

www.dacoromanica.ro
Adeseori se ca aceste buruieni birue chiar semn-
turi de ierburi fcute pentru pietelor publice,
nilor, sau bulevardelor, dac nu se seam ori se ignoreazd
factorii climatici pi sociale a vegetatiei.
De asociatia mediteranian, se deosebeste prin pre-
zenta extrem de redusa sau chiar disparitia unor specii carac-
teristice nu nurnai din cele cari lipsesc total din flora noastr, ci
chiar din cele afltoare calcitrapa, Erodium ckonium,
Diplotaxis etc.)

AS. CARDUETUM ACANTHOIDIS

Studiul acestei asociatii in vara anului 1937, cnd
am fcut pe indelete mai multe releveuri de 1--2 m2. La stabi-
lirea cararacteristicelor sociale am procedat prin numrare,
cu speciile mai dominante eliminndu-le treptat
spre a nu pi masca pe cele de etaj inferior. Tot din
cauza aceasta nu se pot analiza suprafete mari dinteodat. Am
continuat in vara urmtoare, totusi n'am putut rspunde tuturor
ivite in cursul studiului, dar nadjduiesc c cel putin
in parte vor putea fi clarificate continuarea cercetrilor.
Terenul studiat se afl in regiunea colinar a
Mare in hotarul comunelor Mocod Zagra, pe afluentul
Valea Zgrii (jud. anume:
1. In lunca vii La pe teras, intre grdini,
pe conul argilos de dejectie, dintre km 4-5, pe
2. Tot acolo plcuri cu mult Leonuras marubiastrum.
3. Deasupra pantei (coastei) de drum in pe
a doua teras.
4. Pe terasa prim dar mai sus, lng Cioroiul lui Flrihorg,
mai umed.
Aceste releveuri au fost analizate in prima faz a cercetrilor
mele (prima jumtate a lunei August 1937).
Continund in vara 1938 (9-10 August) am intrebuintat
motoda general de fitosociologi, evaluarea dup principiile
fitosociale de cari am vorbit mai sus. Terenul studiat se afl in
teritorul cornunei Mocod partea numit La Rpc, astfel:

www.dacoromanica.ro
 5. Imediat deasupra propriu zisg, spre capMul din
jos. Teren mai slab, mliste mult nceput de
nire prin necultivar e.
6. In aproape de culmea impdurit (sub pdure),
teren cu miriste, ce de cultivare cu gru fusese
probabil oile.
7. Tot acolo, mai jos spre Valea Nadului , mliste pe o
coast recent destelenit prin tiarea tufisurilor de spini (Crataegus
monogina, Prunus spinosa) ce cresteau acolo mai cresc astzi
pe alte portiuni vecine.
Cred ci asociatia aceasta se poate incadra clasa Rude-
reto-Secalinetales, cel putin intr'o subdiviziune mai indepartat de
cele din regiunea mediteranian din cauza climatului. In tot cazul
numrul de specii caracteristice ne arat afinitti
incontestabile. Trebuie s o punem aliant nou Car-
duion acanthoidis, poate un ordin aparte (Carduetalia?). Pentru
aceasta unele specii tovarse se introduc clas cu rangul de
caracteristice pentru regiunea noastr. Cercetri viitoare vor aduce,
cred, clarificAri in aceast privint.
Conditiuni ecologice i dinamice
Asociatia am observat-o in regiunile de deal judetelor
Nsud. Se instaleaz pe terenuri argiloase cu putin humus, provenit
din ingrusare cu blegar sau putrezirea plantelor, continuu amestecat
solul din cauza lucrrilor culturale (arat, prsit). legat de po-
rumbistile productive (numite aci ce intr in sistemul calcatu-
de exploatare, adia un an cultivat tarinc, unul psune .
De prisos mai spun c asociatia apare hi anul de imas. Mai
rar (cnd terenul ar produce porumb pentru gru e prea gras)
o pe terenurile ce au fost cultivate cu gru > miristi
atunci cu mare infiltratie de specii streine.
Vegetatia aceasta se pdn Carduus acanthoides, care
un strat de etaj superior dominant prin cantitate
time (ajunge inltimea omului 1,80 m) att de evident c stenii
o numesc 'scat , nume dat acestei plante. Numele dat de mine este
traducerea numelui popular, cum recomand unii geobotanisti.
Un facies insemnat, dar cu intindere restrns, este cu Leo-
datorit solului in substante organice prin gunoire

www.dacoromanica.ro
 Carduetum acanthoidis
Numrul de ordine 1 7
Altitudine in m 353 350 351 368 495 450 415
Expozitie E-SE E E E V V Observatii
2-30 0-10 4-5
Suprafata analizat in m2 5 2 1 1 13 10 10

Caracteristice dom::
Carduus acanthoides L. 5.5 3.3 4.4 2,2 3.4 4.5 5.4
Ranunculus sardous Cr. 5 5.5 1.1 2.2 2.4 1.3 +.1
glauca (L.) R.et.Sch. 3.4 4.5 5.5 4.4 2.5 2.5 5
Convolvulus arvensis L. 4.5 2.3 2.2 1.1 1.3 3.5 1.4
Anagallis is L. 3.5 3.5 1.1 2.5 1.3 1.4
Euphorbia exigua L. +.1
3.5
1.1 2.5 -
1.2 (?)

Caracteristice Aliantei
Ordinului
Poligonum aviculare L. 3.4 4.4 1.1 3.4 5
Antlzemis cotula L. 3.4 4.4 4.5 1.2 2.2 1.1
Agropirum repens (L)Beauv 3.3
media L.
lanceolata L
2.2
4.4
2.2
-
1.1
1.1
1.1
2.2
2.2
1.1
1.1
1.5
2.5
1.5
1.3
-1.3

1.2 (?)
.1
Erigeroncanadensis L.Scop.
Cirsium arvense L. Scop. +.1
Cirsium lanceolatum L.
- -
1.1
1.1 3.5 1.2

+.1
Scop.

Poa annua L.
album L. 4.4
2.2
-
2.2 1.1
2.2 2.3 2.3
1.1

2.2 +.1
Poligonum persicaria L.
Stachis germanica L.
Leonurus marrubiastrum L. 4.5
-
2.2 1.2
5.5
1.1

annua L. +.1 +.1

Prunella vulgaris L.
Echinocloa crusgalli (L.)
- - 1.1
1.1
1.2
2.4 2.5
1.1
1.1

R. et. Sch.
Lolium perenne L.
2.2
+.1 +.1 - 1.2

- --
Capsella bursa pastoris (L.)
Medik 2.2 3.3
Echium vulgare L. +.1 2.4
Sonchus arvensis L. +.1
Salvia verticillata L.
Onopordon acantlzium L. 1.1
- -
2.3 1.1 1.3
+.1 +.1
1.3
1.1 (?)

www.dacoromanica.ro
 Numrul de ordine 2 3 1 5 7
Altitudine in m 353 350 351 368 495 450 415
Expozitie E-SEI E E V Observatii
Inclinatie 0.2 4-50
Suprafata analizat in m2 5 I 2 1 1 1113 10 10

lva silvestris L.
Stachis palustris L.
Veronica persica Poir.
.1
1.1
2.3
.1 - - - .1 -
Tovarqe
Trifolium repens L. 2.2 2.3 1.1 2 1.3 3.5 1.3
Medicago lupulina L.
Verbena officinalis L.
Vicia cracca L.
1.1 1.1
1.1 - .1 .1
.1 -2.5

1.2
1.5 1.4

Medicago falcata L. 2.3 .1 .1

Trifolium campestreSchreb. + .1 1.2 .1
Mentha pulegium L. 3.4 1.1
Mentha silvestris L. 1.1
Equisetum arvense L.
Crepis M. B.
.1
1.1
3.3
.1
1.2
1.3
1.2
1.4
- -
2.4

1.4 1.3 Poate caracteristica

unei super.

mum L.
Daucus carota L.
leucanthe-
- +.1 1.2 1.3

+.1 - +.1 -- -- -1.3 1.4

Satureja acinos (L.) Scheele.
Aclzillea millefolium L.
Euphorbia platyphilla L.
1.1
2.4
-- .1
3.4 .1
1.2

- - +.1
1.1
.1

Euplzorbia stricta L.
Tqolium arvense L.
Trifolium pratense L.
Verbascum blattaria L.
- - --
.1
.1 -- -- --
2.5

loots britanica L. +.1

Viola arvensis Murr.
Cichorium intybus L.
Brommus commutatus
+ .1 - - - 1.3
1.3 .1

Schrad.
Taraxacum officinale Web.
Bupleurum L.?
.1
-I- .1
2.1
-- -- -- - - --
+ .1

1.1
2.5

Erodium cicutarium (L.)

L'Hrit.
Lepidium campestre (L.)
+.1 + .1 -
R. 2.2

www.dacoromanica.ro
 Numrul de ordine 1 2 1 3 1 4 5 71

Altitudine in 353 350 368 495 450 415

Expozitie E-SE E EI E VI V Observatii
Inclinatie I

Suprafata in m2 5 2 1 1 13 10 0

Roripa
Galingsoga
(L.) Bess. +.1 - - 3.4
- - -
elatine (L.) Durn.
Potentilla anserina L. +.1
1.1 -
Cerastium
W. et K. 2.3 2.4

Accidentale
Pastinaca L. 1.4 +.1
Centaurea austriaca Wild.
Centaurea micranthos 1.3
Potentilla aurea L. +.1
tennis Sibth. 2.5
Erythraea centauriurn Pers.
Hypericum perforatum L.
+.1 -.1
.1

+.1 .1
-
Linaria Mill.
Equisetum silvaticum L.
Dianthus L.
+.2 +.2 -
1.2 +.1

Mai apar alte specii accidentale provenind din asociatii streine, dup
cornpozitie, dar asezate in vecintate geograficA, in coloana nr. 6, Vero-
L., Verbascum L., collina Erh.,
recta L., argentea L., silvestris Meck., Sonchus oleraceus L., Melilotus offici-
nails (L.) Lam. In nr. 7, Euphorbia cyparissias L. 1.2, Scabiosa oclzroleuca L.
Nu lipsesc nici unele plante alimentare rmase din culturile anului precedent
ca Solarium tuberosum L. (nr. 7), annuus L. (nr. 1 7) Triticum
vulgare (nr. 6).

lo

www.dacoromanica.ro
416

mai puternic cu blegar. de umiditate a solului pi probabil

variatiunea pH-ului sunt determinantii esentiali ce modific compo-
zitia, cci cu cre$terea inclinatiei terenului srcirea in
apar Stachis germanica, Echium vulgare, Kickxia elatine etc.
Dac argila e mai compact amestecat nisip,
tinde se modifice prin cre$terea freeventei unor specii ca
Anthemis cotula, Plantago media, glauca etc.; insotite de
umezeal mai mare apar Galingsoga parviflora, Cirsium arvense,
Bidens. In teren nisipos Carduus se reduce apare mult Verbas-
phlomoides.
Asociatia ipi datore$te structura compozitia actual exclusiv
omului. Dup clasificarea lui Chevalier (11) s'ar incadra in ca-
tegoria asociatiunilor derivnd din lucrri culturale continui.
Este o tovr$ie artificial pi efemer determinat de un anumit
sistem de cultur cu anumite plante, se mentine prin ingrijiri cul-
turale date cerealelor ameliorri de sol prin cu gunoi
de grajd, sau prin oi. Incontestabil c lsat s se
fr amestecuri antropogene nu reprezint deck o scurt faz,
dintr'un lant evolutiv de transformri ce duc spre un climax sil-
vatic (s'ar reconstitui in asociatii mezofile Warming) care a fost
dislocat prin culturi din neolitic pn astzi. Observatia
deductiile ne spun acest climax ar fi un pur sau
amestecat stejar (gorun).
Valoarea asociatiei ca paune
lucrare am cerceta spre a ne da seama de valoarea
asociatiei ca p$une ne arat un procent mare de buruieni nehr-
nitoare pentru vite pgubitoare pentru agricultur, mic$ornd
mult productia de cereale. P$unatul miri$tilor ogoarelor nu se
admite sistem rational de exploatare, judecndu-se foarte
aspru : ogorul nu are drept la existent, dacA este lucrat
in permanent, in caz contrar el trebuie$te cultivat plante de
nutret, cci nimenea nu va putea afirma in mod serios nutretul
ogoarelor este mai valoros, dect cel cultivat. lar se justific,
cum fac stenii, practia cu ogorului, prin oi,
trebuie s rspundem c o Leguminoas anual recoltat ca nutret
pmntul putin atta, il (33).

www.dacoromanica.ro
 417

lerburile hrnitoare pentru vite (gramineele leguminoasele),

coplesite de buruieni cresc greu, in genere mai pi mai putine
dect ar creste fr acest tutorat asfixietor al scietilor ghimposi.
Chiar iarba ce creste nu o pot paste vitele, numai de mare nevoie,
cci se
Buruienile mai sectuiesc pmntul de materii hrnitoare,
in anul de semnturile pi umplu bucatele pioase
de buruieni sczndu-le valoarea. Miristile lsate fnate naturale
se reconstituiesc greu hi pajiste multe buruieni, dnd nutret
de calitate inferioar, chiar dach se curtesc primvara.
rumbistile evoluiaz mai greu, dar aproape nimeni nu le las.
In multe locuri pajistea tnr, in care se transform, este un
Agrostidetum foarte mult Daucus carota (face numai
creti c).
Dac in unele prli s'a fcut ceva pentru distrugerea buruie-
nilor sau o mai inteleapt exploatare a pmntului, in unele
mune din Valea Somesului se face totul spre a nu iesi din fgasul
primitivismului rutinei, a crui expresie se sintetizaz in asa
am apucat din btrni, SS
pranul mai calculeazA pi astzi in vite dup numrul
capetelor ce poate creste nu dup calitate, valoarea sau
pretul produselor obtinute. Cu tonic strduintele specialistilor
cresterea vitelor extensiv este in floare. Fraza are valabilitate pi
in ce priveste conceptia despre psune: s fie mult, vitele s
parcurg mult ct despre ameliorri in psunile de hotar nici
pomin, buruienile sunt intr'o huzureald scietii
chi omul. Cele mai frumoase tovrsii de le pe
cele mai fertile terenuri, cele mai sterpe sunt prloage
alte buruieni inutile. Mai trist e fenomenul acolo, unde stenii
sunt constrnsi s-si lase propriettile imas, n'au picior de
vit in ograd.1)
I) Atragem atenfia autoritfilor in drept, asupra unor misuri foarte ar-
bitrare luate in unele comune (mai ales in Nepos Zagra), cari tind s intro-
uric domnia bunului plac o primejdioas mentalitate comunist, cari s'au
menfinut cu sprijinul autoritfilor locale in sistemul politicianist al partidelor,
dar care trebuie sa ia regim de autoritate dreptate. Comuna
nu permite intoarcerea brazdei (ogorirea), nu permite ingrdirea proprietdfilor
particulare ce cad in sistemul calcatural, oblignd pe proprietari CS le
1Q4

www.dacoromanica.ro
 ruderale
In luerrile fitosociologice mai noi (9, 17) se d o deosebild
mijloacelor de rspndire a plantelor, ele artndu-ne
posibile de inmigratie cucerire a unei asociatii regiune
oarecare. Problema o mai ales Mller, in mai multe
lucrri, dintre cari una colaborare cu Molinier, este in curs
de publicare.
Multe din speciile asociatiilor noastre au diseminare foarte
activ, prin intermediul omului animalelor, prin ele inssi, sau
multe polichore (cu mijloace multiple de rspandire). Hordeum
murinum se disemineaz, pe imediat dup maturitate (luna lulie),
la adApostul paelor pi a speciilor asociate, fructele se ascund in
favorizate pi de stratul de praf ce se depune de
vehicule. In umezeala ploilor din Septemvrie germineazd ajungnd
pn la sfrsitul lunei Octomvrie ctiva centimetri lungime.
intr'altul se rspndeste cu plantele de nutret, se plie obiceiul
de a pune nutretul vitelor de sau ham pe marginea drumului.
Fr a insista mult asupra chestiunei, dup obser-
vatiile pi experientele diferitilor cercetAtori semintele multor
specii pstreaz foarte bine puterea de germinatie dup trecerea
prin tubul digestiv al pasrilor, ba chiar unele cum sunt cele
,nitrofile < din genurile Amaranthus, Poligonum, dau indi-
vizi mai vigurosi (asupra capacittii germinative a semintelor tre-
cute prin tubul digestiv al mamiferelor chestiunea e controversat
In caz psrile sunt un agent foarte activ pi sigur de
rspndire pentru multe specii eudozoochore, transportndu-le in
timp la distante mari.
In psunile de imap (Carduetum) animalele cu blank pr,
ln pot multe specii. In lna oilor totdeauna se gsesc
psune, fr a li se plti nici din valoarea produselor ce ar obtine prin
cultur.
In vara 1938 mai srac din comuna Zagra, avnd o
cat de pmnt, a drat in spate nuele pari, a ingrdit-o s cultive cereale
zarzavat. Oarnenii primriei in frunte cu primarul i-au tiat gardul l-au
dus fac o la drum, distrugindu-i cu vitele tot ce cultivase in
grdin. E usor de astfel de msuri nu sunt de lac linistitoare
creiaz o stare de spirit primejdioas.

www.dacoromanica.ro
 419

diaspore (unitti de diseminare) de Carduus, Cirsium, Xanthium

uneori de Daucus carota, Bidens a.
Importante sunt egretele de perisori scvamele composeelor
minunat adaptate anemochoriei. Galingsoga gratie ache-
nelor membranele calicinale scvamoase, putndu-se rs-
pndi prin vnt, prin ancorare pe hainele oamenilor, prin lna
oilor, plantele furajere, ptrunde repede prin umede,
tot mai sus spre muntel) (in 1938 am gsit-o in corn. Suplai, jud.
Nsud). In vile regiunilor peisajului de toamn
codru ruginit Iumin pal, o not particular dau fructele
de Carduus Cirsiurn, plutind in adierea vntului,
borangicul fin al funigeilor.

Bibliografie
1. Allorge, P. Les association vgtales de Vexin francais. gen.
de Bot. et seq. 1921.
2. Borza, Al. Cteva de fitosociologie. Pdurea-stepa ierboas.
Lupta aceste dosa formatiuni. Soc. de mine. 1924.
3. - Die Vegetation und Flora Rumniens. In .Guide de la Six.
Ex. Phytogeogr. Roumanie 1931.. Cluj 1931.
4. - Studii fitosociologice in Retezatului. Grd. Bot.
1934.
5. - a) Contributii la cunoasterea vegetatiei florei Insulei
b) Noi contributii la cunoalterea vegetatiei florei Insulei Amn-
dou in Soc. de $t Cluj 1924- 25.
6. Braun-Blanquet. Pflanzensoziologie. Berlin 1928.
7. - Prinzipien einer Systematic der Pflanzengesellschaften auf flo-
ristischer Grundlage. St. Gallen 1921.
8. - Prodome des groupements vgtaux. Fasc. 3 Rudereto-Secaline-
tales. In colab. cu W. Gajewski, M. Wraber et Walas. Montpellier 1936.
9. - La Chnaie d'Yeuse mditerranene (Quercion Mont-
pellier 1936.

Al. Borza. Oaspeti nechemati in flora noastr. Unirea, Blaj 1917, Nr. 1.
Galingsoga parviflora G. Aristulata Bickn in Romnia.
Grd. Bot. Cluj. Vol. XIII (1933).
Julia Morariu. Noi numiri populare romnesti de plante. Arhiva Some-
Nr. 23. 1938.

www.dacoromanica.ro
420

10. Brandza, D. Prodomul florei romne. Bucuresti 1879 1883.

11. Chevalier, A. Les associations vgtales. In Emm. de Martonne
Trait de Geographie Physique. Vol. III Biogeographie. Paris 1927.
12. Cernescu, N. C. Facteur de climat et zones de sol en Roumanie.
Bucuresti 1934.
13. Enculescu P., Seidel Th., Protopopescu-Pache J. Privire
general asupra solurilor din Ardeal, Bucovina si Basarabia. An. Inst. Geol.
al Romniei. Bucure$ti 1926.
14. Gaussen, Gographie des Plantes. Paris 1933.
15. Guinochet, M. Etudes sur la vgtation de l'tage alpin dans bassin
superieure de la Tine (Alpes Meridionales). Lion 1938. SIGMA Nr. 59.
16. Jovet, P. Evolution aprs abandon de culture, des champs du Valois.
Bull de la Soc. Bot. de France 1937.
17. Leme, G. Recherches cologiques sur la vgtation du Perche.
Rev. Gn. de Bot. 588-1937 et seq.
18. Luquet, A. Recherches sur la Geographie botanique du Massif
Central. Les colonies xrothermiques de l'Auvergne. Aurillac 1937.
19. Molinier, R., F. La disemination des speces vgtales.
Rev. Gn. de Bot. Nr. 590-1938 et seq.
20. Pantu, Z. C. Contributiuni la flora Bucurestilor a imprejurimilor.
p. I-IV. Bucure$ti 1908-12.
21. Pavillard, J. Cinq an de Phytosociologie. Montpellier 1922.
22. - lments de sociologie vgtale. Paris 1936.
23. - La nomenclature phytogeographique devant le d'Am-
sterdam. Montpellier 1935.
24. Pax, F. Pflanzengeographie von Rumnien (Nova Acta). Halle 1929.
25. - der Pflanzenverbreitung in Karpathen. Vol. I
1898-1908.
26. Porcius, F. Flora fanerogam a fostului district al Nsudului.
Extras din .Transilvania. Sibiu 1881. Ibid. Anal. Acad. Rom.. VII, 2.
27. Prodan, I. Flora Romniei. Cluj 1923.
28. Prodan, I., Petrini,E. Principalele plante de nutret din Romnia.
1924.
29. Reynaud, M. A.-Beauverie. Le millieu et la vie en commun des
plantes. Paris 1936.
30. E. Geobotanische Untersuchungsmethoden. Berlin 1922.
31. - Betrachtung einige pflanzensoziologische Auffassungs-
differenzen, Verstndigungsbeitrag Schweden-Schweiz. rich 1925.
32. Safta, I. Contributiuni la studiul fitosocial agricol al fnetelor din
judetul Cluj. Extr. Anal. Int. Cercet. Agr. al Romniei, vol. VIII an. VII.
Bucuresti 1936.
33. - Psunile fnetele, exploatarea Cluj 1937.
34. Svulescu, Tr. Die Vegetation von Bessarabien mit besonderer
Bercksichtigung der Steppe. Agr. vol. III. Bucureti 1927.

www.dacoromanica.ro
 421

Beitrge zur Kenntnis einiger ruderaler Pflanzengesell-

schaften (Rumnien)
(Zusammenfassung)

In dieser Untersuchung vorlufigen Charakters habe ich mich

mit einigen Pflanzengesellschaften befasst, die der Klasse der
Rudereto-Secalinetales angehren. Die erste ist Hordeetum murini
Br. und wurde zu Bucarest, Constanta und Cluj analysiert.
Von der typischen mittellndischen Form unterscheidet sie sich
sowohl durch die wegen der abweichenden Witterungsbedingun-
gen eingetretene Verarmung an charakteristischen Arten, als auch
durch die grosse in welcher das als facies anzusehende
Atriplex tataricum sich ihr in dem Herbstaspekt gesellt.
Sie kommt ausschliesslich in trockenen sonnigen Gegenden
des Flachlandes und der vor, wo sie die Rnder der stau-
bigen Wege und Landstrassen einnimmt, und fehlt in feuchteren
Tlern und an hher gelegenen Orten.
Die zweite Pflanzengesellschaft, Carduetum acanthoidis, das
in den Drfern Mocod und Zagra im Bezirk Nsud analysiert
wurde, ist auf wasserreicheren und in den Tlern hgeliger Ge-
genden heimisch, vornehmlich auf wenig abschssigen Land-
strecken mit lehmigem, fr den Maisanbau gedngtem Boden.
Der Ausdruck Carduetum acanthoidis ist die wrtliche
setzung des vom Landvolke gegebenen Namens, denn die Dorfbe-
wohner bezeichnen diese Pflanzengesellschaft als scai (Stachel-
Distel). Meines Erachtens drfte sie der Rudereto-Secalinetales
Klasse zugeteilt, allein in einen besonderen Verband, vielleicht
auch eine Ordnung eingereiht werden.
Die Gesellschaft als solche wird hier knstlich durch die
beim Maisanbau erforderlichen Feldarbeiten unterhalten und bleibt
an ein primitives (calcaturales) Wirtschaftssystem gebunden, in
dem ein Jahr des Getreideanbaues (tarind), mit einem des Brach-
liegens als Viehweide (imas) abwechselt.
Wegen der Stachel, mit denen der Carduus versehen ist und
wegen der berwuchernden Unkruter ist der Wert dieser Ge-
sellschaft als Weidepflanze usserst gering.
le Arten, die in diesen Gesellschaften eine wichtige sozio-
logische Rolle spielen, verbreiten sich leicht durch Endozoochorie,
Epizoochorie, Anemochorie und sogar Polychorie.

www.dacoromanica.ro
 Comunicri
Iuliu Morariu : lulian Martian, o figur cultural
educativ
Ardealul de ieri avea multi conductori indrumitori ai
vietii intelectuale nzuintelor romne$ti, oameni dinteo bucat,
ras din care mai exist astzi reprezentanti, dar numrul
pare a scdea. Unul din acetia a fost maiorul in rezerv
Martian, stins din viat la 26 Oct. 1937. In jurul lui nu s'a fcut
mult sgomot, fiinda n'a activat in politick repugnnd moravu-
rile postbelice, arivismul setea de pe cule.
A fost un muncitor intelectual modest retras, nu s'a inghesuit
la onoruri, devi le merita, nu s'a btut pe piept ca mare romn,
dei ; n'a in for s recolteze uimirea laudele vulgului,
dar multi lume publicistia intelectual fie personal,
fie dup numele autentic romnesc, cu rezonant roman.
In drumul spre i veniciei din .Comoarig,
cimitirul Nsudului, a fost insotit de prieteni de intelectualii
mult popor, prieteni cunoscuti din jur, din Bistrita
Cluj, aducnd prin plecarea fruntii un pios omagiu fata
sicriului ce cuprindea septuagenara tneheere de viat, zbucium
intelectual frmntri de a probleme, de a scoate in
zarea actualului fapte tlmciri din trecutul prii Nsudului,
cum plcea s numeasc acest colt de impetuoas
viat romneasc a Ardealului. Din acest magnific cortegiu de
pietate n'au lipsit incadrindu-I cum numai traditia ni-

www.dacoromanica.ro
 423

sudean tie cinsteasch Multi am participat numai

cu ochii sufletului cugetul indurerat la plecarea lui fdr intoarcere.
cu bogate rezerve resurse materiale, nu s'a sbtut
spre a le face acestea productive, poath mdri capitalul, s-i
acumuleze bunuri i s-i aduc noi averi. neglija afacerile,
a fost adeseori speculat iar unii agenti functionari
administrativi cu formalism excesiv, legal i supralegal,
spre determina la tranzactii din cari, conform sistemului, s
poat ciupi ceva. Rezistnd, i-au produs multe amrdciuni spre
sfrsitul vietii, cnd i natura par'd-i deveni ostil printr'o grea
boal, punndu-I chiar in unele apstoare incurcturi, dar neiz-
butind a-1 abate din matca unei drepte atitudini. N'a
fost de acei pretinsi intelectuali, scorobei ai materiei, cari
nu dect rotunzirea averii pentru un comod trai ani-
malic. Multumirile lui erau de esent spiritual superioard, c
cei multi nu gseau dect vorbe peiorative, dach
un dispretuitoare, pentru preocupdrile lui de > hrburi, bolovani i
hrtoage. Ce pot ei din vibratiunile sufletului in fata
unui volum pretios, a unui document vechi, sau rmitelor str-
vechi, iesite la lumin din pmntul scormonit al unei statiuni
revelatoare de vial' din alte vremi, cari lui Martian ii aduceau in
ochi luciri de supreme bucurii ? Pentru acele el le-a cutat i
adunat loath viata dragoste, in biblioteca ce era un
muzeu plcea s-si petreac timpul. Colectionar pasionat,
dibuia un simt deosebit prin anticdrii, prin podurile prid-
voarele bisericilor documente, volume rare, sau inscriptii, menite
peirii, necunoscute neapreciate.
Cunostea multe statiuni urme arheologice in Valea
mesului alte regiuni transilvnene, printre tineri pe cineva
pe care s-1 poat introduce in repartitia acestor ale stiintei,
creznd c vremi viitoare mai potrivite, mai mult
zel mai mare, s fie dezgropate tainele ascunse sub p-
mntului. El a sdpturi a gsit diverse obiecte
preistorice, despre cari a publicat notite in periodice din
tar strintate, in acel Repertoriu arheologic pentru Ardeal.
descendent dintr'o spit grnicereascd, dup cum
mi-a mrturisit odat, nscut in comun negrnicerd, n'a cutat

www.dacoromanica.ro
424

s valorifice exploateze practic acest fapt, ba mai mult, avea

ironii caustice pentru cei ce-si evaluau cu miligramul grniteris-
mul in sngele considerndu-se ei procente trecnd
de sut, spre a se putea paraziti ai trecutului glorios, pe
averile pi functiunile tinutului. In timp ce oamenii cari n'au ridicat
starea moral pi a tinutului, a cu un grunte
de abnegatie un ir, cari n'au sacrificat o pentru pro-
gres, dar cari au profitat totul, cari pndeau ca doar iese
prada, doar se ive$te imprejurarea spre a traduce in realitate
devizei de viat carpe diem, prinde momentul, el refuza
propuneri de a se inscrie partid politic, de a ocupa
onoruri, pentru a-$i pstra libertatea cugetului, posibilitatea de a
inchega un un studiu ca acela de geografie inti-
tulat Tara Nsudului de infiintarea granitei<, de a cer-
ceta un fapt, de a urmri o ideie, cari se pot face numai procul
negotiise, in tinuita liniste a bibliotecii.
Obisnuit cu biblioteca-muzeu, in care adunase o
treag multe volume importante, salvase multe acte de
istoria sau cultural, inmagazinase material mineralogic, petro-
grafic pi arheologic, pi-a corectitudinea pi sinceritatea
de s fi adoptat pedanteria lui formal rigid. Ade-
seori spunea in fat oamenilor superficiali, nesinceri sau
meschini, de aceea in ochii unora trecea drept ursuz. Dac te
$tia cored, muncitor, srguincios pi preocupri Orturresti,
nu exista carte, document, cuno$tinti ce poseda, nu ti le pun
cu mare amabilitate la dispozitie, de binevoitoare indru-
rnri, ba era dispus chiar la servicii de ospitalitate sacrificii
materiale.
Cu pasiune de cercettor ptrundere intelectuala, a strns
in cursul de pe vremea cnd era frumoase
cuno$tinti minte echilibrat, de$i i-a lipsit pregtirea spe-
cial, hind autodidact. Dac in interpretri arheologice pi
a ajuns uneori in antagonism cu oficial, ai slujitori
il acuzau de diletantism fr suficient spirit critic, lui
nu rmn mai prejos pi mai putin nobile, cci cuta erudit
documente sprijinitoare. Nu trebuie totdeauna
activitatea cuiva numai prin aspra purificare in flaara criticei,

www.dacoromanica.ro
 425

ci trebue judecat valoarea educativ, didactica a unei mund, nu

rezultatul rece al valorii ptiintifice intrisece. Mai ales c
nu este dect o ingenioas interpretare a faptelor obser-
vate, puse in concordant acceptiunea pi coincidenta
logicei, cari pot fi rsturnate in viitor de inteligente mai lucide,
interpretri mai ingenioase celor antecedente. Adevrul absolut
nu exist pentru noi, tot ce cunoastem este interpretarea
inteligent a observatiilor noastre. Teoriile sunt mimai coordonri
transcedentale logice ale acestor observatii subiective.
Rvna, dragostea pi pasiunea de cercetare dezin-
teresat, cercetare ce nu sconteazA beneficii sau situatii, intr'un
timp cnd rezultatele practice pi foloasele materiale sunt
ardoare cnd istetimea, calculul pi viclenia sunt
puse in serviciul luptei pentru existent, pentru concurarea tuturor,
au din punct de vedere educativ tot de mare valoare ca
studiile prin cari ipi spune ultimule cuvnt.
Academia i-a recunoscut pi rspltit truda de o
viat, alegndu-1 membru de onoare. Modestia lui s'a opus
crii de a fi srbtorit aceast ocazie de prietenii intelec-
tualii or$elului. Fastul glgia stint apanagii cari mgulesc
vanitatea electoralilor pi politicienilor, sustinea ; deci cum
primeasc s i se ridice osanele, cnd n'a vrut s se inscrie
partid politic, s-1 candideze, s-1 fac prefect, ori ah-
tieze dup alte functiuni de multi? Nu se impca cu sis-
temul politicei democrate, votul universal care confer egalitate
electiv profesorului universitar pi hingherului, revolttoare
echivalare in fata urnei, unde nu s'a prezentat niciodat.
Poate prea curioas elogiarea disprut modest, din
pomenirea cruia nu speculezi nimic la bursa remuneratiei actuale
pi imediate, prin care nu cauti s? te ridici tu insuti, te lus-
pe tine, cnd tmia vorbelor frumoase slve$te efu-
ziune pitecantropi viat, mgulindu-le ambitiile pi inltndu le
slbiciunile, cci ei pot deschide ca toiagul femecat al lui Moise,
isvorul unor beneficii materiale, o carier un drum in
viat. Dar am cutat s-i reamintesc imaginea prin aceste putine
$ire, a fost nu numai o cultural, ci un educator,
prin prin atitudine dreapt, caracter sobru

www.dacoromanica.ro
426

cum putine sunt. a fi profesionist, era un exemplu educativ

viu, cum 1-am cunoscut.
Astzi sufletul tineretului este cucerit tot mai mult, ca
de o obsesie, de performantele exagerrile arenelor sportive,
cnd idolii printre footbalisti boxeuri, cnd pe elevi
in buzunare bnci gazete sportive, in de
pagini literare ori $tiintifice, cnd discut, nu probleme ideologice
nobile, de progres avnt national, ci ultimele campionate
victorii footbaliste, in termeni par'e Imprumutati dela triburile
africane, cnd chiar oficialitatea diferitelor tinde stimuleze
tot mai mult tendintele sportive vietii, la eclip-
sarea de carte; se cuvine cu att mai mult cinstim pe
lupttorii neatiinta intunericul. Muncitorii tinuiti, retrasi in
linistea bibliotecilor laboratoarelor, eroii culturii progresului
$tiintific, in galeria crora putem pe academicianul
Martian, prin abnegatia rvna muncii promoveaz sustin
spiritualitatea culturii majore a unui neam. Pentru multi din acestia
nu pensionare, in sensul trecerii perioad de odihn
cu cafea nesfrsite vorbe de clac; ci din contr, eli-
berati de obligatiile cotidiene ale unei functii, servesc cu mai mult
deprins in tinerete ideile a cror nobil dina-
mism anim, cnd neinduplecata lege a le opune ca-
tegoricul ei veto. Se cuvine ne totdeauna acestor
inlttoare exemple de luminoas senin munc.
*

Teodor : Contributiuni la istoricul

Bargului
Este destul de bine cunoscut, din date publicate anterior in
Arhiva c Valea Brgului n'a fost militarizat deo-
dat comunele de pe Valea Somesului a in anul
1762, ci deabea la anul 1783-84, in timpul revolutiei lui Horia.
Desi la inceput Curtea din Viena se opunea, din motive
religioase, de a militariza aceast vale, cci locuitorii din acest
tinut erau de ortodox, totusi urmtoarele cauze au deter-
minat pe losif al incorporeze comunele acestei vi
Regimentului_al 2-lea dela Nsud :

www.dacoromanica.ro
 1. Desele r6zboaie purtate de numerosii
mani, cereau mrirea din ce in ce a efectivelor unittilor de linie
pi grniceri. Prin incorporarea celor 8 comune de pe Valea
gului s'au mai recruta de pentru Regimentul dela
Nsud, 2 companii.
2. Din cauzu ocuprii Bucovinei, in 1775, pi din cauza
telor cu Turcii in Moldova, losif al II-lea avea nevoe de a-si duce
trupele prin o comunicatie ct mai Singurul drum care
lega Transilvania de Bucovina, era din pasul Rodnei, care trece
peste muntele Cucureasa, acesta era foarte anevoios pentru
trecerea trupelor. Din acest motiv, Impratul ordin ca s se
deschid o nou comunicatie prin valea Bargului, pasul Tihuta
pi Vatra Dornei. Aceast comunicatie avea de trecut prin locuri
mai favorabile transportdrii trupelor. Pentru constructia, intretinerea
acestei comunicatii avea nevoe de oameni de ndejde
pe cari nu-i putea gsi dect numai in tinutul Brgului, tinut care
trebuia acum militarizat pentru scop. In vederea realizrii
acestui plan, de militarizarea Bargului, se propusese chiar
infiintarea unui sat in pasul Tihutei, numele Fntnelele
planul a rmas in desuetudine.
3. Locuitorii pi teritoriul Bargului formau de milita-
rizare mosia contilor Bethlen, legati ca robi de pmntul
acestor latifundiari unguri.
Dup ce s'a militarizat Valea Somesului pi cteva comune
de dup Trg, Barguanii au vzut starea din ce in ce mai inflo-
ritoare a fratilor cari erau liberi pi aveau marea cinste de a fi
imprtesti ; iar ca o consecint a acestui fapt, au depus
dese comanda Regimentului din Nsud de a fi
pi ei militarizati pi a scpa de sub jugul de sute de ani, aspru pi
nemilos al faniiliilor nobile ungare: Kerneny, Apaffi pi Bethlen.
In urmare, din ordinul impratului, comandantul trupelor de
grniceri din Transilvania a luat cteva msuri premergAtoare mi-
litarizrii : a) Stabilirea de atre contele Paul Bethlen pi comisia
Regimentului al 2-lea a hotarelor Bargului. b) Predarea oficial
a tinutului de ctre contele Paul Bethlen, fiscului imperial.1)
Contele Paul a primit schimbul mosiei alt mosie
in Banat, o important sum de bani.

www.dacoromanica.ro
 Operatiunile acestea premergtoare au inceput cam pe la anul
1782, cnd impratul losif al a fcut o inspectie a trupelor
din Transilvania. In 19 Decemvrie 1782 impratul gsindu-se la
Tg. Mure, la sfatul contelui Paul Bethlen, consilierul su impe-
rial, d un ordin Tribunalului de Cluj-Mn4tiur, s pun la dis-
pozitia contelui Bethlen documentele necesare pentru aprarea
drepturilor sale in ceea ce privete satul Brgu (Drfer-Borgo).
Nu specific in vederea crui fapt cere aceste documente, ci
amintepte numai pentru aprarea drepturilor acestei familii.
in acest an s'au inceput negocierile de vindere cumprare
a acestui tinut, inter familia Bethlenetilor pi Stat, deducem in
acest scop le-a pentru a-i putea demonstra pi valorifica
drepturile. Tribunalul de Cluj-Mndtiur ca rspuns acestui ordin,
prin arhivele sale toate actele in chestiune pi le
cu proces verbal familiei Bethlen.
In procesul verbal pe care-I public mai jos articol,
Tribunalul de Cluj-Mndtiur trece mai ordinul impratului
prin care i se ordon a cerceta susnumitele documente privire
la hotarul satului care se afl in arhiva Tribunalului.
Primul document din timpul lui Cristofor Bathori de
$imleu, principele Transilvaniei; nu spune dar nu-
mai in ziva Sfintilor Apostoli luda pi Simion s'a pro-
cesul dintre nobilii Apaffi Leonard tefan, proprietarii satului
Brgu, pi a judelui Szabo Orban din Bistrita, pentru delimitarea
hotarului dintre comuna lad Brgu. Reiese de aid pe aceea
vreme Brgul era al familiei Apaffi pi numai pe urm a trecut
proprietatea familiei Bethlen. Reprezentantul familiei Apaffi la ace3t
proces a fost de Ipp, care aduce un document
vechiu de pe la anul 1579 prin care cari hotarele
lad pi Brgu, cari hotare au fost stabilite prin reambulare
de o comisie mixt att din partea familiei Apaffi ct pi din partea
oraului Bistrita. In acest document se mai amintete pentru
demonstrarea drepturilor, prtile au utilizat documente datnd de
pe la anul 1400.
Al doilea document este chiar procesul verbal al
de reambulare la anul 1579.
Din aceste documente reiese c pe la anul 1579 era

www.dacoromanica.ro
proprietatea familiei Apaffi, tot consta numai din doug
sate, Bargaul de Sus pi Brgul de Jos (Unter-Borgo pi Ober-
Borgo). Aceste sate de militarizare au luat numele de
Borgo Joseni pi Borgo Suseni.
In ordinul dat de losif al se aminte$te de satul
Brgu. Probabil din cauza necunoa$terii prea bine a mo$iilor
sale, contele Bethlen in informatiile date Impratului
mirea ordinului, l-a numit in mod generic satul prin care
cred intelegea mai mult dominiul Brgu, adica proprietatea
sa in sens juridic, s precizeze ceva despre de sus
sau de jos.
Dac in documentul din 1579 comisia mixt aminte$te de
de sus pi de jos, probabil c aceasta cuno$tea mai bine
topografia tinutului, deoarece aceast comisie strbtuse piciorul
hotarul de Vest al Bargului, impreun oameni din
lad. Originalul in latine$te se in posesia familiei Bethlen ;
dup acest original s'a tradus in nemte$te la anul 1784 alt
plar de ctre Mgiorul Carol de Heidendorf, fost ofiter in Regi-
mentul de granit, care a luat in primire tinutul Brgului dela
Bethlen, pi tot acest ofiter a organizat pi militarizat cele
8 c_omune de pe valea Brgului. Actul in nemte$te se
la dl invttor Hangan Gheorghe din comuna Bistrita-Brgului.
Ream mai jos continutul intregului proces verbal al Tribu-
de Cluj-Mn$tiur, dar numai in ceea ce prive$te delimitarea
de Vest al BArgului.
Delimitarea hotarelor de Nord, Est Sud se vor publica
alt ocazie.

Delimitarea hotarului dintre comuna

sseasc lad
(Traducere din limba

Noi, Conventul Sf. Virgin Maria de Cluj-Mn$tiur,

tm pe toti pe cari prive$te, c Excelenta Sa Paul
mai vechiu Consilier al Majesttii Sale Imperiale, Regale Aposto-
lice, Consilier Gubernial in Marele Principat al Transilvaniei, pre-
cum in celelalte anexate; prezident la Scaunul Regal ca

www.dacoromanica.ro
reprezentant al familii in linie ne-a
transmis unele scrisori ale Majesttii Sale nostru prea
milostiv, losif al rege al lerusalimului, al Ungariei al
Boemiei, Arhiduce al Austriei, Duce de Burgundia Principe le
Transilvaniei, cari scrisori au fost cu obisnuita pecete a
actelor judiciare, avnd urmatorul continut :
losif al din mila lui Dumnezeu, Imprat al Ro-
manilor, Rege al Germaniei, Ungariei, Boemiei lerusalim, Arhi-
duce de Austria, Duce de Burgundia, Principe al Transilvaniei
Conte de Tirol ; credinciosilor nostri din Conventul
Sf. Virgine Maria de Cluj-Mnstiur, mila noastr Imperiala.
Contele Paul Bethlen iubitul nostru Consilier gubernial
prezident la Scaunul Regal, ca reprezentant legal al familii
Bethlen in linie brbteasa, in marele nostru principat al Tran-
silvaniei, ne aduce la cunostint la Conventul Domniilor-Voastre
se afl documente cu privire la hotarul satului cari
sunt absolut necesare acestei familii, alit pentru apararea dreptu-
rilor ei, din in ele se gsesc trecute hotarele vechi
adevrate ale satului susnumit pi ale altor localitti situate in
vecinAtate.
ordonm a cerceta fr intrziere imediat dup
primirea acestor documente privire la aceste hotare, cari se
la Conventul Domniilor-Voastre; copiati documentul in
special in ceeace priveste satul granita lui de pi
s-1 trimiteti cuvnt de cuvnt, a adioga sau a ceva.
Feriti-vd inselati sau s faceti altceva ce
vi s'a ordonat.
Dat in orasul nostru liber Tg. Mures, 19 Decemvrie 1782.

Il.
Supunandu-ne ca niste smeriti credinciosi acestui ordin Ce-
zaro-CrAesc, profund respect am cercetat osteneala
susnumitele documente de hotar pi dup o indelungat cercetare,
s'au gsit in Arhivuk nostru, trei documente.
Primul are continutul :

Noi, Cristofor Bathori de Voevodul Transilvaniei

Contele Secuilor, pe toll pe care-i priveste c, in a patra
a Sf. Apostoli Simion, inaintea Sf.
Evanghelist Luca, chiar in timpul cnd a fost comemorarea
gelui Ungariei Ladislau, s'a deschis Tribunalul in mod solemn in
prezenta noastr, a proto-notarilor, a consilierilor pi a celorlalti
asesori pentru a fi judecate i desbAtute procesele nobililor.
Inaintea Tribunalului a aprut respectabilul domn
Boroslo de ipp, in numele persoana lui Apaffi, pi ne-a

www.dacoromanica.ro
 431

unele documente isaite de Georgius Vass de Taga (Czege), pre-

fect in judetul Cluj, Baltazar Zalai, Thomas Omani de An-
dreas de Cheresturi (Cristur) Lan Gereb de Nagy Demeter, scrise
pe o hrtie obi$nuit confirmate cu pecetea susnumitului Prefect.
In aceste documente era scris, pe deoparte susnumitii
Gheorghe Vass, Baltazar Zalai, Thomas Omani, Andreas de Ke-
resturi Lan Gereb, au fost delegati cu invoiala
mntul lui Leonard Apaffi, iar de parte judectorul
Orban Szabo din Bistrita in numele Senatului al intregului ora$,
s reambulezel) inspecteze s indice noui (puncte) movile
de hotar satele lad care face parte din districtul Bistrita
de Jos de Sus cari se in judetul Dobca.
Ace$tia s'au dus in ziva de Sf. Mihail (de atunci) la fata
locului, cu multi insotitori competenti, au par-
curs intregul teren interesat al susnumitelor localitti, au cutat
vechile puncte de hotar, stabilite un document din 1400 ;
au renoit acelea pe cari le au mai gsit, au refcut pe acele cari
au fost stricate de tot, unde nu a mai rmas nicio a
fostelor puncte de hotar, acolo s'au fcut altele cu invoiala
belor prti, iar nu s'au putut indica in bune conditiuni, din
cauza situatiei locului, acolo s'a stabilit apa curgdtoare ca hotar
stabilirea acestor puncte mrgina$e a fost acceptat recunos-
cut de ambele prti, cu hotrirea ca acela care nu va respecta
aceast plteascd 1000 de ducati.
Continutul acestui document care a fost inmnat la ru-
gmintea respectuoas a acestora, este urmtorul :
Noi, Vass Gheorghe de Taga, Omani Thomas tot de acolo,
Andreas de Keresturi, Kalman Gereb din Nagy-Demeter, Lan
reb, facem cunoscut celor pe cari ii prive$te continutul scrisorii
noastre, in ziva de Sf. Mihail anul 1579, am fost chemati
pe de oparte de Apaffi, induratul nostru Voevod, judecdtor
consilier de curte la Deva de Apaffi Leonard, iar de alt
parte de judecdtorul Szabo Orban din Bis rita, precum de con-
silierii lui, pentru a corecta granita teritorului satele lad, ce
se tine de Bistrita - a crui jumtate apartine domnului susnu-
mit Apaffi, cealalt jumtate Bistritei - de sus
de jos, cari se afl in judetul Dobca. Cauza pentru care am
plecat la fata locului a fost deci de a corecta noi granitele
aceste sate, inaintea susnumitilor patroni, prin intelegere.
In ziva susnumit, ambele prti, cu persoanele amintite au
plecat la fata locului multi insotitori din lad. Inaintea
noastr a mers Apaffi, peste diferite cmpuri pe un
I) Reambula = a complecta o cu noui detalii, ce au aprut
cu timpul, dealungul mejdelor.
11

www.dacoromanica.ro
deal, de un numele Steinbach (K6patak) t),
s'a oprit Apaffi, pe Filip din lad, ce nume
acest ru, pi acesta rspunse: K6patak (Steinbach).
Apaffi, aceasta, protest cu privire la granita
satului pi scoase o scrisoare de reambulare, la
tabl pi aflat printre scrisori vechi, alcatuite in 1400, pe care o
citi procuratorul Lukatsi Deak din Bistrita inaintea noastr pi
cumentul acesta indic Steinbach (K6patak) ca granit
lad pi
Dup aceasta pi Bistritenii o scrisoare, datnd
ativa ani mai dect prima, in care se indica un Hargos
Krmmer Stein2) ca granit, pe care nu am putut-o gsi
sigurant, toate ne-am oprit pe mai multe dealuri spre
de jos pi in se impacara cei doi patroni pi anume
cei Apaffi Bistritenii o ceart, Apaffi
pi Leonard le-au dat documentele la fel pi cei din lad, iar
pmntul interesat a fost lsat noi in prti,
mai multe puncte de holar pi anume in form de cruci
tiate in pomi, grmezi de pmnt pi de pietre pi de albia unui
pru amintit, pe cari le-am transcris in acest document (act)
urmatoarele conditiuni:
1. In viitor punctele mrginase ridicate s formeze granitele
intre pi lad, deasemenea in viitor s alunge vitele pre-
zente, ci de ambele prti s accesibile, cum e obiceiul
trii, vecinii buni.
2. cineva a stricat punctele mrginase, sau dac va
dusmni pe cineva dintre patroni, acela va fi pedepsit la o amend
de 1000 florini de aur, care o va lua ce s'a tinut de
aceast invoial, dela ce nu s'a de ea, conform legilor
principatului.
3. Recolta acestor cmpuri, pe cari le-au pierdut acum ledenii,
s fie anul acesta a trebue s se plateasc anul acesta
; in viitor ele vor rmne necultivate, att de ledeni
pi de Bargoveni.
4. La termenul viitor, fiecare parte va transcrie pecetea
principatului, acea scrisoare care am dat-o noi acum pi pentru a
confirmare pi observare am compus actul nostru pi
pecetluit, ce ambele prti s'au inaintea noastr in
ziva susnumita, in ceeace priveste hotarele amintite, care sunt
urmtoarele:
Prima granit incepe dela Dealul Lung, din din vrful
dealului pi vrful poselei care merge spre unde in drum se
piatr, pietros.
Piatr strmb.

www.dacoromanica.ro
 433

gseste un fag mare pi Malt, in care sunt Wale patru cruci

patru prti. La rdcina tulpinei se o de pmnt.
Crucea dinspre Nord arat granita Ilvei, crucea dinspre lad, gra-
. nita ladului, crucea dinspre a Brgului, crucea dinspre
Vrf. Muntelui arat Dealul Lung, care se pn inspre Vrf.
Muntelui Heniu (Schneegebirge). Toate apele care curg din mun-
tele Heniu spre Sud pn la Dealul Lung, apartin satului Brgu.
le ape care curg din Muntele Heniu spre Nord,
grnita Ilvei.
Dela granita aceasta am plecat in jos pe drumul din
de unde jumdtatea granitei dinspre Rsrit in dou hotarul
Brgului, jumtate dinspre Apus granita ladului.
Tot pe valea susnumit din am Brgu
unde se afl la dreapta drumului un fag, pi in pomul acesta s'a
o cruce, iar tulpina lui se o grmad de pmnt.
Tot pe acelap drum am coborit mai departe pe locul unde
la mn dreapt se un fag, in care s'a o cruce pi
care se iar o de pmnt.
Tot pe drumul din am mers la vale pn am
pe ambele margini ale drumului doi fagi albi pi anume lng po-
vrnisul rpos, cari au fost prevzuti cu grmezi de pmnt,
dintre care cela dela mna dreapt arat granita ladului, iar la
stng granita Bargului.
De aici am coborit mai departe pi am gsit in dreapta dru-
mului un fag, in care era tiat o cruce pi lng care era ridicat
o de pmnt, pi de aici coborind, am gsit la mna
Ing drum un fag alb in care era o cruce pi
care era ridicat o de pmnt.
De aici mergnd in jos, am gsit in dreapta drumului doi
mesteceni, cu cruce pi grmezi de
Venind mai in jos pe drum am gsit la mna
lng drum, o de pmnt pi tot pe drum am ajuns
la apa numitul Prul Mare (Nagy Patak), unde se o
de pmnt la mna dreapt drum, care in
prul care, curgnd in jos spre Apus, granita ladului,
coborind spre Sud, acest Pru (Nagy Patak) in care curge
prul Livezilor (Wiesenbach), acolo am ridicat un punct mrgi-
nap din pmnt pi pietre, de acolo am mers unde se unesc
prie - Prul Mare pi Feyer Patak. Coborind mai departe am
dat Ing acel pru de un drum pietros care trece prul. Acolo
am prsit drumul pi am luat-o in sus pe dealurile lungi
Brgul de unde st un mesteacn drum la mna dreapt
pi unde este o grmad de pmnt pi de pietre, de aci, unde au
fost Mate inteun stejar doug cruci, drumul se indreapt in jos
spre Bistrita.
11*

www.dacoromanica.ro
 Inaintnd mai departe pe susnumitul Dealul Lung, au lost
stejar dou cruci pi Ing tulpin se ridic o grmad
de de pietre.
De aici coborirdm la prul Muncel peste acesta
in Wiesen-Grund (Cmpul Livezilor), unde a fost ridicat o
mad de pmnt la rdcina unui porn.
De am mers mai departe in jos pe drumul care vine
dela Bistrita pi lad spre Brgul de unde se
drum o de hotar, de acolo granita inainteaz mai departe
unde se afl o gramadd de pmnt.
Dincolo de pru e tiat o cruce intr'un brad alb, aci
am trecut apa Bistritei pi am ridicat pe malul Sudic o grmad
de pmnt pi de pietre.
De aicea ne-am dus mai departe pi anume spre Sud pi am
ridicat lng prul Pojen ultima de pamnt.
Prul Pojen curge drept spre Rsrit pi imparte granitele
acestor dou sate anume: spre Rsrit aceea a BArgaului, iar
spre Sud aceea a Bistritei a ladului.
Aceast scrisoare a fost eliberat Bistrita, in Joia
Sf. Mihai a. d. 1579.
In marginea de jos era scris ca : Georgius Vass m. p.
prefect de judetul Cluj.
Dupd ce ne-a rugat lohan Boroslo in numele lui
Apaffi, am extrdat acest document fr a sau a
ceva, dect ce a fost in original, susnumitului Apaffi pen-
tru aprarea drepturilor sale.
Dat in Cluj, a 6-a zi dupa srbtoarea rposatului Emeric,
in 1579.
La mna era : citit, comparat publicat conform
originalului Dolzai de Keresturi, judector de Tribunal.
Aceste documente erau confirmate cu pecetea adevrat a
altetei sale Principelui.
* *

E. Punel: Cteva date bibHografice

profesor E. Punel din Cernuti a binevoit s comunice
revistei noastre urmitoarele pretioase date note:
Rsfoind numrul 22 al revistei D-Voastre, am cetit, la pag.
195-206, traducerea intocmit de d-1 lulian Martian a unor
sagii din cartea : Reise von Pressburg nach Sieben-
brgen und von da zurck nach Pressburg. Frankfurt u. Leipzig,
1793, am consultat pi inceputul acestei aprut
Nr. 11 al revistei, la pag. 36-44.

www.dacoromanica.ro
 435

Cum lucrez, de ani de zile, la o bibliografie a altorilor

strini cari au trecut prin romne, sunt in plAcuta situatie
de a putea adAuga cteva date bibliografice cari ar putea fi de
interes cetitorilor acelei interesante contributii la istoria Ardealului,
din secolul luminat.
1. Anonimatul artii a fost deslegat. In cunoscuta bibliografie:
M. Holzmann und H. Bohatta, Deutsches Anonymenlexikon,
1501-1850, vol. III, Nr. 11745, e indicat drept autor un anumit
Christoph Seipp, care, Veress (vezi mai jos), a fost directorul
teatrului din Bratislava.
2. Titlul exact nu incepe cu cuvntul ci
(plural).
3. Cartea e tionat discutat : a) N. lorga, Istoria

RomAnilor prin altori ed. 2, vol. III, p. 9. b) A. Veress, Biblio-

grafia romno-ungarA, vol. II, Nr. 789. c) Bogdan-Duia, in Na-
Cluj, vol. III, Nr. 5 din 1929, p. 1-2.
* * *

losif E. Naghiu: relatare din sec. XVIII

un manuscris maghiar din sec. XVIII, care ne spune multe lucruri
despre Tara Nsudului. Manuscrisul se'ritituleaza: spre rep-
E de Petrichevich Horvath Francisc. Azi se gse$te in
proprietatea Baronului Petrichevich Horvat Artur. DI prof. univ. Silviu Dra-
gomir acest manuscris in limba maghiart ca anexa Nr. 75 a monu-
mentalei opere : desrobirii religioase a din Ardeal in sec.
XVIII". Sibiu, Tipografia Arhidiecezani, 1930, p. 397-403. Voiu traduce acest
manuscris important, fiindc originalul e greau accesibil. Arhiva
misiunea de a publica tot ce se refer la trecutul Trii Nsudului,
are desigur rolul de a ne da in traducere eventualele documente sau
manuscrise ce s'ar gsi risipite prin vreo oper general sau prin diverse
colectii.
DI Silviu Dragomir pune in fruntea manuscrisului publicat in original,
un titlu potrivit anume: cronicar ungur contimporan despre ac-
lui Buccow despre districtul Voiu traduce mai
fidel textul de care vorbim voiu adnga cteva note bibliografice.
In anul acesta in fine a fost adus de comandant al
lului generalul Baron Nicolae Adolf Buccow, care a 5i fcut multe
lucruri importante in Tara Ardealului. Printre altele pe cele 23 de
comune ale orasului Bistrita, pe cari le locuesc Romnii cari s'au

www.dacoromanica.ro
436

revoltat mult pentru eliberarea ruperea de jurisdictia Bistritei,

prin cereri la Imprteasa Maria Terezia le-a silit la unire (a
s'o duc la indeplinire el personal, dar a fugit cum a putut din
aceea regiune muntoas 1). Le-a amenintat cu armele prin cteva
unitti ale regimentului condus de groful Betleni Betlen Adam,
general de husari, care s'a dus ei (Mire Romnii de pe
Valea Somesului) a fcut executii drastice. Comunele mai
portante, mai mari mai puternice ca Maieru, Sngeorz, Rebra-
Mare, le-a pe strad s'au incercat amenintrile.
Poporul blestemat nu se clintea de religea sa greceasc.
Preferau s moar. In genunchi rugau pe ostasii inarmati din jur
s le tae mai bine capetele, dect s-i oblige a-si prsi religia
traditional a trece la unire. Dup ce nici cu incercarea aceasta
n'a face nimic, satele s'au umplut de soldati cari le apsau
cu fel de fel de persecutii. Vznd Buccow nu se dau
o metod mai subtil, initind un mod mai drastic.
Face anume caz de pretentiile de libertate inaintate magistra-
tului bistritan, ca prefcndu-i in popor inarmat, prin legi militare
s imblnzeasc poporul slbatic s-1 obisnuiasc
cu supunerea, astfel ar ceda mai usor.
Astfel aceia eliberati de sub magistratul bistritan
sunt supusi unei jurisdictii militare, rzboinice. Li se dau arme.
Se impart in infanterie, cavalerie dragoni, dar in scurt
toti devin infanteristi. Comandantul e Baronul Enzenberg,
mare politician, celebru prin experienta sa bogat. Descinde in
resedinta militar impus, in metropola acelui tinut romnesc,
sat cam la mijlocul (regiunii) numit Nsud. Acest sat
romnesc de pe Valea Somesului Mare, de mult s'a impodobit
cu cldiri domnesti, biserici, prvlii, case in cari se fierbe bere, (in
msura in care i-o permite terenul) cu o repeziciune uimitoare,
a devenit un oras, cu trg propriu colonizat cu tot de mese-
riasi. Aci ti in alte sate au fost trimisi din compniile regimentului
ofiteri cari s aib mereu rol printre ei, s-i trateze cu tot felul
de supuneri umiliri, pe incetul s-i obisnuiasc ti unirea.
Ceeace nu s'a putut face cu forta, s'a fcut prin vorbe frumoase.
In felul acesta, acea regiune a Ardealului, militarizat, popu-
I) Face aluzie la lui Todoran.

www.dacoromanica.ro
 437

latia mereu s'a cu unirea a devenit o pro-

vincie separatg.
Intrnd in acea regiune, la hotarul primei comune la Mocod,
gsesti pe malul Somesului Mare doi stlpi foarte mari, cu
scriptia celor dou regimente. Muntii Rodnei, minele celebrele
garduri de piatr rotund, vopsite in rosu, case acoperite cu
drile, avnd extrem de multe camere mari (ceeace vita-
litate) ne duc la apa acr (borcut).
vreme drumurile erau aproape impracticabile. Azi
sunt pardosite cu piatr, drumurile inguste stnci, sunt
gite, le gsesti de copaci. La rscruci sunt infipte
cruci de lemn, sau se arat direcfia cu degetul. In cursul drumu-
rilor, prin diversele sate se gsesc fel de fel de movile verzi,
acoperite cu diverse plante. Sunt de admirat digurile fcute impo-
triva cursului puternic repede al Somesului.
Pe dela casele soldatilor numerotati, se gsesc table
verzi, spre a conduce trud pe vizitatori la gazdele La
capetele strzilor, sunt porti impletite. Ele nu arat numai vitejie,
ci spun numrul gospodarului care locueste acolo. Dintre
scriptiile puse pe porti la Sngeorz am cetit urmAtoarea:
Fraxineam portam fructicosaque moenia rides?
Pectora Romulidum moenia firma satis.
Adia: Rzi de poarta de frasin de zidurile de tuf?
Pieptul Romulizilor e zid destul de puternic.1)
Prin mai multe realizri de acest fel, s'a mai sufletul
acelui popor.
Anul trecut la borcut in Rodna, am constatat din
perient, c dac li s'ar mai da drepturi, s'ar la forma
veche, la religia bor. Chiar fat de ofiteri sunt binevoitori
numai in aparent, nu din suflet. Viata le-a devenit trist mai
ales prin negotul cu sare pe Somesul Mare fcut plute con-
struite de ei. Au construit cu ei plute prin regiuni neumblate ale
apoi ca manevr, ti trimit plute incarcate, pe
mesul repede inconjurat de stnci, pn la Dej. Chiar mai mult,
0 inscriptie era in la poarta lui Cossimelli. Vezi:
I. Naghiu: Antonio Cossimelli, Italiene.

www.dacoromanica.ro
438

dup ce s'au distrus digurile domnilor cu mori, trimit cu sare

in Ungaria, la anumite depozite case de vnzare.
La prima organizare regiunea militarizat consta din 23 de
comune, cari cuprindea tinutul dintre Somesului Mare
Maramures. Cum am amintit mai sus, gr5nicerii s'au in
regimente de dragoni de infanterie, dar din cauza sArAciei
torilor a cheltuelilor ofiterilor asezati prin sate mai apoi s'au
format numai unitAti de infanterie, exercitiile cu armele erau
inlocuite uneori prin exercitii cu securi.
Se speri ci decnd Imprteasa Maria Terezia a alipit la
imperiul ei o parte din Moldova, vecin cu Ardealul, nu va fi
necesar paza hotarelor (pentru care au fost grAniceri).
dela ei se vor lua armele vor fi intrebuintati la cornertul cu
sare la metalifere din Rodna. In felul acesta regiunea
ar deveni a fiscului, cum era in s'ar conduce de un
administrator cu sediul la Nsud. Dar cum se va realiza aceasta,
nu se nici la Viena. cu un an au fost ctiva
austrieci pentru inspectarea modului in care se fac plutele. Vizi-
alpine. In felul acesta s'a diminuat mult prestigiul
rolul ofiterilor.
Paginile cari urmeaz nu le mai traduc, nefiind in cu tinutul
nostru. Se refer la certuri sangeroase din alte tinuturi.
* * *

Onisim : Dou documente

Un memoriu al Feldrihanilor Br. L. Kemny

Interminabilele certuri ce au existat Romnii din satele de pe
Valea Someplui: Feldru, Vrarea (Nepos) Rebrisoara, pentru
rele cu Sasii din lad, Pintic (Sltinita) Dumitra, au dat nastere unui proces
multisecular ace5ti doi vecini, cari din aceast au ajuns la con-
armate.
Revista Arhiva a adunat publicat mult material referitor
la aceast cauz.
In cele ce urmeaz dau publicitdtii o a setenilor din Feldru
ctre groful Kemny cruia arat cum li s'a fost luat hotarul0),
1) intelesul local == movie,

www.dacoromanica.ro
precum toate uneltirile Sasilor. Romnii sunt revoltati
nu li se va face dreptate, stabilindu-se vechea granit ce a fost la cei
ei vor face Impratului.
Urorind un scop pur istoric, nu voiu comenta acest document care
ar prezenta din alte puncte de vedere interes. Se gsesc aici particularitti
morfologice sintaxice specifice, cuvinte cari azi nu se mai
sau se cunose foarte rar1), sunt expresii forme greoae explicabile doar
prin obisnuint a stenilor de a
Peste toate acestea voiu trece, urmnd a reveni asupra la sta.
In ceeace priveste anul cnd a fost srcis acest document il putem de-
duce, cea mai mare aproximatie, anii cnd a guvernat Kemny
lu, 1758-1762.
Ne putem opri pe anul 1760, deci de militarizare.
Documentul e important prin materialul su necunoscut. Pentru ca
aportul aduce s fie mai apreciabil pentru ca s fie cercetat
mai usurint de ctre cei interesati in materie, redau in tran-
scriere din cirilid acest memoriu.
Rugam pre milostivul Dumnezeu pentru fericita sntate mrii
sale iakeklenti (sic) mrii sale Do[m]nului grof Kimini Lasou 2).
Rugm pi pentru rndul nostru sracilor oameni dela
dru, din (vidicul) Bistriti, precum ne-au luat Sa$ii o bu-
de hotar precum mrie ta ai auzit cnd ai imblat in prtile
noastre. noi mo$i pi printii no$tri di[n]
muna Dumbrvii : ct cur apele ctr noi al nostru, ct
cur apele hotarul ladului, iaste a ladenilor. lar ei ne-au
pi ct cura apele in parte in sat. inti
cnd au intrat sasii in hotarul nostru cu acest me$te$ug au intrat
ca au strns sasii va$nit3) de porci la padurile i n'au avut
ap Ce purcarii din sat noi, din
i-au fost aducnd in hotariul nostru pi i-au fost adpat in Vale
in valea Targului.
pi le-au zs sasii nu aduc porci
in hotarul Feldrului c i-or trage feldrihartii. lar purcarii a zis
ne vor trage noi sintem din Feldru feldrihani ne sunt
frati, altii ni's veri, alti cumnati toti frati nostri. lar voi sasi
or veni oameni mai de cinste pi judele, s-i cinstiti pi
v rugali pi ne vor lsa ne sintem prieteni pi megie$i aproape
Vezi cuvintele: vracnit, vasnit, a volutui, etc.
2) Kemny Laslu, guverneazA dela 1758-62.
3) Vasnit = de porci. se intrebuinteazd din ce in ce mai
L-am gsit in comuna Nepos Feldru.

www.dacoromanica.ro
440

unii altii. sasi ate au facut au mers judele dela

Feldru la trg oamenii cari au socotit, i-au adpat cu vin
i-au osptat mestesug, au apucat de nu i-au oprit. 5i
vznd sasi c iaste hotaru cu apa poeni pduri bune, au
mers la de Bistrit cinstiuri ei totdeauna
domni de Bistrit, au esit domni din orat ti le-au supt o
de hotar care iaste pdurile i-au sasi in gura
Voi in lunca ti din in sus au
sila pe feldrihani de au fcut gard. Din vracnit1) in jos au
fcut pinticani spe Pintic. 5i au vreme
aceia scornindu-se rutti in ti ai nostri avnd pe aceste
locuri, care ni le-au lsat in parte noastr, cas turi
au fost din gard dire sat am tinut noi feldrihani locul, mosie
dela mosi ti dela prmti nostri, ti au ciurzile noastre
ne-am tinut oile. lar Sasi dat marha in ernatic la oameni
nostri cu platt ti rutti in s'au rugat sasi ctre feldri-
hani s le tie ti pe s le pasa or plti. 5i oameni nostri
nevoesi s'au bucurat la plat ti le-au luat le-au ti
aceia al doile s'au sculat sasi ti au dat cinstiuri pela
domni ti ne-au tipat ti depe cela hotar de pe jumtate ti dup
aceasta al treile s'au sculat sasi edeni t'au mai dat cinstiuri
pela domni de Bistrit l-au luat tot hotarul in sat ti au
cerut sasi dela feldrihani tapse pe s de dijmt. Taptt
au cerut tessprtzece florinti oameni nostri n'au vrut de ti
sasi au dat hotarul unui arman in taps
florinti de an ti au tinut armanul locul patru ani. 5i de trece o
marh a noastr o inchide armanul ne cere un sau
doao zile de cosire. Dup aceasta vznd noi cO ti ate sntem
mai de mare I-am luat in tapse ti dijme ti I-am tinut
patru ai. Apoi ne-au luat dealurile cu poenile ne-au lsat nu-
mai tesurile ti 1-am tinut vreme. aceasta ne-au luat
ti ti nice in tapse nu ni dat ti am dus bani teso-
florinti la iedeni i-am intr'o zi zuoa cu
banii ti n'au vrut st-i Dup aceasta am mers la domni la tl-
naci am dus bani ti n'au vrut ia. 51 noi aceste
1) sau vranit simpl construit din 3 scnduri
un Astzi nu se mai fac.

www.dacoromanica.ro
 441

am scos dieci am volotuit am rmas sraci de doao

sute de curb de mlai de patruzAci de carg de fn pi nevoile
greuttile ne pzsc sintem la mare greutate c n'avem
pe ce ne hrnim. am mers la domni ne tie lege n'am
avut nice o dreptate. $i s'au sculat sasi au venit imprtit
locul. Jude le nostru s'a sculat cu kitva oameni i-a oprit cu pu-
terea cresii cu a ecselesii guberniu a tara
n'au vrut si s opreasc au pus pe judele nostru tipat,
patru sasi au dat in jude au srit cu puterea pi au legat pe
jude 1-au bt(ut) in tri locuri au vrut s-1 spnzure,
din pdure au uds pre oamenii nostrii de au zcut pn
la moarte le-au cusmele rd de noi cum li voia.
noi nu ce facem c ne stpnesc sasi pi fac cu noi cum
voia. noao cume sint pi in lad. au pus crivel in
urekile marhi pi spini sub coadele cailor pi le-au slobozit
marha de bajocur. Pe jude 1-au pus in cerl) bgat in
bold2) de do ori sasi au fost oameni in pace. ceram
dreptate s avem noi pre pmnt, noi mai bun n'avem de-
ct sufletul pi facem cu sufletele noastre pe acest precum
iaste (a) nostru dela mosi dela pi nimeni nu ne-au oprit
de pe deschis pirinli nostri. ne avem
mil la c noi la domni nostri mil n'avem. De aceasta ne
noi sracii oameni dela Feldru, mesita A(u)gust zile.
in zilele trecute, Dici al doilea judector
Doiac, am mers noi feldrihanii am pus 12 bani in masa
tlnaciului pi ne-am oprit pe am zis n'om da locul
am zis c'om merge la Birul au zis ne-a bga in bold
sa nu alt judecat omeni nostri oameni prosti
s'au spret pi s'au lsat, ne rugm dreptate la tar.
de n'om ave dreptate la poate s'or osteni sracii
oameni la (imprat) cu
Adresa: Intru cinstit mna mrii sale domnului grof Kimini
lu s s de mrii sale.
Originalul se in Arhivele Statului, subdirectia Nsud.
I) in 1-au ferecat.
2) inchisoare.

www.dacoromanica.ro
442

Un alt document de o egal importang este o scrisoare redactat in

Poenile-ZAgrii adresat directorilui cauzelor fiscale, Dobra. lat in
intregime transcris din cirilic scrisoare:
luminate Doamne, s Mria Ta, satos intru
cinstit luminat scaun al Mrii Tale. Ne rugm bun-
ttii Mrii Tale ca unui Domn bun milostiv.
Pentru rndul nostru c am avut o mosie Poeniile-Dgrii
depe mosul nostru depe tatl nostru au zlogit-o tatl no-
stru c au fost ajuns la neputint ai nostrii 8 frati am
slujit am fcut doi am vndut boil sesprezece florinti
am mai avut bani am mers la acela care au tinut mosia
cu ce fi-au fost tatl nostru dator, s-ti intoarcem
banii, ne mosia inapoi. lar el au zis c mai este 20 de
florinti (v)bonas. chemat la judele s joare. 5i el au jurat
cu sufletul cl este 20 de florinti (v)bona$. am numrat banii
20 de florinti i-am dat a multi oameni buni
care sunt (dati) acum. 51 acum au murit btrnii el zice cd
au vndut-o in veci. lar noi am cerut cartea mrturie el
n'are cu ce mrturisi c nu vor nime s mrturiseasc cu sufletul
c nu-i vndut, fr au fost zAlogit. acum ne-am
ruga Domniei Tale ne inveti s ne 5i pentru aceasta
ne-am ruga (Mrii Tale) a intreba cu acui putere tine mosia
iosagul, s'o noi c noi am dat banii acum noi nici
avem banii nici mosie. Drept, nou nu ne trebue banii fr
ne deie movie precum au fost mai inainte vreme, acea
am pofti. noi pe Inc domnesc avem prunci ne
temem s nu murim, s ne rme pruncii iobagi, nu
meni va tri. 5i acum am vini la mila Mrii Tale s ne rugm
s te milostivesti, Ta, c smt niste oameni sraci n'avem
cu ce ne judeca c am umblat la D(o)mni de Bistrit ei au zis
c noi nu nici o mosie, cd mosie(a) este a a Domnilor
de Bistrit iar nu a no(a)str. lard noi am pltit-o de portie9
Impratului printii nostrii. Numai scum, de vreme, nu
acolo toti. lar totusi un frate au mrs acolo ede;
acela acolo pe locul nostru, pe jumtate gredina noastre
Impozit.

www.dacoromanica.ro
 acum ne-ar fi voe s-1 lepdAm de acolo, s ne toti
acas, s fim toti la moia printilor notrii, precum au fost moii
printii notrii. am vre s ne s pltim
portie ce ne va ajunge, precum am mai dat mai dinainte vreme.
De aceasta ne Mrii Tale s te milostive0 Mrita le, s
fie Mritale printilor Tale a domniorilor
Mrii Tale. pentru aceast am dat doi de au pltit-o
de drbnie. de n'ar fi fost a noastre pentru ce am fi pl-
tit-o noastr a lui Sirnion pentru aceasta
ne Tale s ne faci o carte, Domni ne
dea voe s vltuim (nou) ne (e) teamf s n(e) ducem acolo
s'au ludat va in bold. pentru aceasta ne
mem, c acela au dat patru vite de oi numai s tie Domnii
cu dnsul a mai dat doi stupi, a mai dat bani.
pentru aceasta, s Maria Ta sntos, cu toat curtea
Tale in veci, amin.
Al Mrii Tale slugi mai anume Costin Poenaru
cu fratele nostru, Dumitru pentru mai mare credint
am eu lonit dasal din Beclean, me(si)t Noemvrie 30 zile.
In ceea ce priveste anul cnd a fost datat acest document, nu gsim
nici o mentiune in textul romnesc. Avem doar mentionat luna, Noemvrie.
Pe document ins, se gaseste o rezolutie in limba latin, care ne
o Septemvrie 1750.1) Dac mentiune s'a luna
Septemvrie 1750, atunci anul in care a fost redactat scrisoarea, trebue s fie,
dac nu acesta, in cel mai rAu caz anul precedent, deci 1749.2)

1) Prasens causa etc. Budatelke, Septembrie 1750. Petrus Dobra

director.
2) Originalul se gseste in Arhiva grnitreasc din Nsud,

www.dacoromanica.ro
 Muzeul nsudean
Donatiuni
(Septembrie-Decembrie 1938)

1. Dela Istituto di cultura italiana, Bucuresti, diverse crti.

2. Dela dl Vittorio Gava, actualmente in Diverse
crti, 48 volume.
3. Absolventii din 1898 ai liceului din Nsud un tablou
fotografiile a profesorilor la finele anului 1937/38.
4. Dela dl Filipoiu, student universitar, dou portrete
in relief, de carton presat, a Regelui Carol a Reginei Elisa-
beta, cari au fost multe zeci de ani proprietatea botanistului Flo-
Porcius din Rodna pn in 1908, cnd au devenit in posesia
d-lui Petru din care le-a druit, in Septembrie 1938,
Muzeului nsudeang.
5. Dela dl Locotenent Teodor dela Batalionul grni-
teresc de gard din Bistrita, un reprezentnd luptele
dela Bistrita, in 1849, intre grniterii nsudeni, cu ar-
mata rusasc venit in ajutorul Austriei, cu revolutionarii maghiari.
Tabloul e o fotografie dup originalul pictorului rus Willewald, care
se afl in muzeul din Kremlin-Moscova. Apoi fotografia
nului Storch von Arben, fost adjutant al Colonelului Urban,
mandantul Reg. grniteresc in anii 1848/49.
. Dela dl Dr. Alex. Pop, notar public-Cluj, fotografia fami-
preotului loan Lazar din a redactorului lacob
resianu, f. redactor al Transilvane.
7. Dela elevul Alex. Husar din cl. VIII liceul Nsud, o banc-
not de 50 coroane austro-ungureasc, din anul 1914-2 lanuarie.
Wien.

www.dacoromanica.ro
 8. la dl secretar al Regnei, Onoae, Demo-
cratia crestin lmnuri sfinte, de Anton Pecuraru, in cte 2
exemplare.
9. Dela /gnat Berindei, elev in liceul din Nsud, o carte:
Cazania (veche, fr titlu an).
10. Dela dl Flore Filipoiu, dela Batalionul grniteresc din
Bistrita, revistele: Revista Infanteriei, Anii 1934-38; Romnia
militar, Anii 1934-38; Monitorul Oastei, Anii 1933-38.
11. Dela doamna Maria Dr. Victor Oni,sor, Cluj-Corvinesti,
diverse manuscrise (14) de ale sotului D-Sale, fost profesor uni-
versitar in Cluj.
12. Dela loan fost prefect advocat din
sud, Emil advocat din Bistrita, 56 fotografii privitoare
la familiile Morariu, Hangea, Peicici, Anca.
13. Dela tipografia Minerva din Bistrita 2 fotografii: una a
M. S. Regelui Carol voevodul Mihai alta Statuia bardului
dela 1848/49, Andrei Muresianu; prin dl tipograf Alex. Muresianu
din Bistrita.
14. Dela dl Florian Mureian, de prezent profesor la liceul
industrial din Arad, 3 fotografii dup tablouri de-ale D-Sale 2
desemne relative la liceul din Nsud.
Am primit apoi dela redactiile urmatoarelor reviste ziare:
a) Buletinal Comisiunei monumentelor istorice din Bucuresti,
Nrile 85 91; b) Revista Agra din Cluj, Anul 1938; c) Tribuna
Granitei din Caransebes, Anul 1938; d) Revista Afirmarea din
Satumare, Anul 1938; e) Revista Sic Cogito Cluj, Anul 1938;
f) Revista Arhiva Nrile 17 24; g) Ziarul din
Petrosani, Anul 1938.

Directia > Muzeului exprim tuturor donatorilor

cele mai clduroase multumiri pentru valoroasele d-lor donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 Publicatie
Directiunea din de Stat al Pro-
pagandei pune in vedere tuturor particularilor institutiilor
particulare, c toate cererile ce-i sunt adresate, trebuesc s fie
timbrate (8+1).
Celor netimbrate sau insuficient timbrate nu le va da curs,
dect dac se va plti taxa prin aplicarea de timbre mo-
bile, conform art. 41 din legea timbrului a impozitului pe acte
fapte juridice.

www.dacoromanica.ro
 IULIU MOISIL

BIOGRAFIA
ANTON COSIMELLI
opera sa

POEMATION DE SECUNDA
LEGIONE VALACHICA
POEMA REGIMENTULW
AL II-LEA DEAN

pentru dat in limba in anul

sub pseudonimul
COMES SILVIUS TANNOLI

Traducere in limba romn (in 1925)

de

VASILE BICHIGEAN
f. director al liceului .0.
din

lad 1939
12

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Antonio Cosimelli
Din marele numr de ofiteri, cari au servit in Regimentul al
de granit din ofiteri strini, de deosebite natio-
nalitti, nemti, croati, francezi italieni, vrem amintim pe unul
de nationalitate italiand: Antonio Cosinielli.
Din foarte putine date ce am putut afla, Cosimelli s'a nscut
in Roma. la 1762 era cpitan in Regimentul al de
granit 5i ca atare a organizat chiar dela compania a IX-a
dela a in amintirea grniterilor ca un mare bine-
al populatiei.
La Noemvrie 1770 fu inaintat la rangul de la 16 Martie
1778 vicecolonel, la 1785, un serviciu de 23 ani, a esit
din gremiul regimentuluk adic a trecut la penzie1).
*

In luptele necurmate pe care locuitorii grniteri din cteva sate

le aveau mereu, din cauza lipsei de locuri de cultur agricol, cu
locuitorii sai din satele vecine, cari posedau teritorii vaste de
cultur dup militarizarea romnilor nasudeni,
comandantii regimentului au luat asupra aprarea grniterilor
biografie s'a fcut pe baza despre *Pomation
de secunda legione valachica., publicati de dl Vasile Bichigean, directorul
liceului G. din in revista Arhiva Nrile 2 ai 3
din 1925, p. 13-19 i 39-65 i Nr. 4 din 1926 p. 51-80 alte izvoare.
Geschichte des k. k. Infanterie-Regiments Nr. 50 fost II Ro-
manen-Grenz-Infanterie Regiment Nr. 17) de G. Ritter Amon Treuenfest.
Wien 1882, p. 4 43, 46, 54 in 'Libre status animarum districtus militaris
Rodnensis, 1765 (din Arhiva bisericii rom. cat. din
12'

www.dacoromanica.ro
contra Sa0or capitanul Cosimelli a fost
cercetarea revizuirea teritoriilor militare cu aprarea
Astfel a fost esmis Cosimelli ca din partea comandei
regimentului s parte intro comisiune, stator-
nicirea unei de hotar dintre comunele grniteresti: Rebrisoara,
Nepos, Feldru mica comunele : Dumitrea mare,

lad Pintic, care erau in proces de doue sute de ani. Relativ la

aceasta comisiune avem din partea maiorului Cosimelli numai
dou acte memorii, unul dela 3 Septemvrie 1771, datat din comuna
Cepan altul dela 13 Septembrie 1771 datat din Bistrital).
Din partea Sasilor a fost, altii Michael Conrad de
Heidendorf, notar in Medies, care, autobiografia sa, descrie
activitatea acelei comisiuni aminteste ca a luat parte maiorul
Cosimelli, despre care zice: Domnul de Cosirnelli, un
roman (adict din Roma) invtat deosebire un bun poet.
(Herr Obristwachmeister Cosimelli gelehrter Rmer und
besonders guter Dichter.2)

Cu ocaziunea uneia din cAlMoriile sale in Ardeal, Impratul

al (1773, 1783 1786) incredintandu-se c Romnii sunt
latini a exclamat: Salve parva nepos Romuli - adic mntuit s
micule nepot a lui Romul exclamatiune pe care marele filoromn
maiorul a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva;
satul Vrarea: Nepos ; satul Strmba: ; satul Salva,
de Nsud, acest nurne existnd inc din vechime3).

Lucrarea cea mai de seam pe care CosimeHi ne-a

lsat-o, care ii va eterniza este poema intitulat
de secunda legione valachica sub barone Enzen-
bergio, o scris in limba in hexametre, sub pseudo-
nimul Comes Tanolli tiprit, dat in anul 1768,
la cererea mai multor prietini fermecati de eleganta eruditiunea
1) Amndou actele publicate Nr. 13 din 1930
p. 303-311.
2) In des Vereins fr siebenbrg. Landes-Kunde. N. F. XVI
Band. p. 679.
3) Treuenfeld: Siebenbrgens Lexikon. Wien 1839, la articolul Nepos.

www.dacoromanica.ro
 451

opuscululuig, de tipograful Samuel Sardy, din Sibiiu. Mai trziu, la

1830, s'a tipArit o nou editie a acestei poeme la Oradea mare
(Magno-Varadini) Officina typographicac Tichy.
editiile au urmAtorul cuprins :
1. 0 laud in versuri, la adresa autorului, de Za-
carias de Nenel, din care se vede adevratul nume al autorului :
Antonius Cosimellius.
2. 0 precuvntare cetitori, redactat de tipograful-editor
S. Sardy, in care se spune autorul poemei este centurion
pitan) regimentul al doilea de granit.
3. Urmeaz adevrata poem.
4. 0 od de Anton Cosimelli cOtre Somes.
5. 0 alt tot de Cosimelli comandantul suprem
Andrei Hadik.
*

din 1830 contine, de Poema, numitele

flexiones IX, care cuprind un scurt rezumat istoric, Anonymus
Belae Regis Notarius, apoi tratateaz, in liniamente generale, istoria
a trii sub sistemele feudale, cu soldati mercenari, cu
osta$i de castele frontiere. istoria regimentului al H-lea
de granit (p. 35-89) urm se
in istoria national
religioas a R( mnilor la anul 1830.
Autorul acestor Reflexiunic nu este numit in editia dela
1830. Au fost de fostul secretar gubernial Vasile Vaida,
nscut in anul 1780 in comuna Glad (judetul de
dintr'o veche familie romneascA, venit - se crede - din ve-
chiul Regat, ai crei membrii au fost nobilitati, in anul de
principele Ardealului Gavril Bethlen, druiti mosii in satele
Glod Frnceni. V. Vaida a liceul in Baia-Mare, iar filosofia
studiile in Cluj. unele servicii in administratia
terii, fu numit, in 1817, profesor de istoria dreptului penal in Cluj.
Vaida a fost un distins brbat din timpul rena$terii nationalittii
noastre, in epoca de amintire a feudalismului, un zelos api-
al intereselor romnesc un harnic conducator
al:tinerimii romne, att prin cursurile sale, prin
rile, ce le da in casa sa, larg primitoare de lumea romneasca.
La 1821 se csatori losefina Mhesi, fiica lui Vasile Mhesi,

www.dacoromanica.ro
452

bun Roman autorul mai multor scrieri de valoare

de petitii de ale Romnilor adresate Curtii imperiale din Viena. La
1824 Vaida cursurile sale pi anume : Notiunea dreptului
a legilor civile private din Transilvania, Istoria acestor legi
Istoria dreptului transilvan. La 1829 fu numit secretar al guver-
nului reg. transilvan, in care limp a fost mna a ambilor
episcopi (unit neunit) din aceast provincie in toate
chestiunile politice bisericesti.
Avnd o dragoste deosebit pentru Regimentul al H-lea de
granit nsudean, din cauza eroicelor fapte svrsite in deosebite
rzboaie de Romni, in care reinviase virtutea roman,
Vasile Vaida tipri din nou, in 1830, Poema lui Cosimelli-Tannoli,
complectnd prin ale sale Reflectiones istoria faptelor regimentului
in acel an. Asemenea publid pi mai multe cuvntri rostite
de dnsul la diferite ocaziuni ca profesor de drept.
In 1834 V. Vaida muri dnsul unul din mai aprigi
apratori ai drepturilor neamului romnesc din Ardeal. La
mntarea lui, de episcopul Blajului I. Lemeni, unul din
asistenti ar fi exclamat: A murit Hristosul Valahilor. Din aceste
cuvinte se vede marea influent ce a avut acest distins
asupra desvoltrii culturii romnesti in Ardeal, in grelele vremuri
in care a
Aceste Reflexiuni se pe multe documente, cari astzi
nu mai exist. Sigur este cA autorul a utilizat istoria regimen-
tului scris (dar care nu s'a tiprit) de fostul director Kolar
din Nsud copiat de locot. pens. Petru Tanco in anul 1830, care
s'a pierdut in anii 1848/49, dar a mai primit multe informatiuni
dela fostul vicar episcopesc al Nsudului, loan
*
In paginele urmtoare reproducem poema cu lauda, precu-
vntarea cele ode, amintite mai sus, limba latin,
in'traducerea romneasca fAcut de domnul Bichi-
gean, profesor fost director al liceului 'George din
Nsud. Reflexiones nu le-am reprodus din cauza lungimii
Traducerea acestora in romneste se afl in Nrul 3 pag. 47-
65 Nrul 4 pag. 51-80 al revistei de unde
le reproducem.

www.dacoromanica.ro
 POEMATION
DE

SECUNDA LEGIONE VALACHICA

www.dacoromanica.ro
 LECTORI BENEVOLO
S. P. D.

A equo accipe animo benevole Lector, reflexiones in

mation Comitis Silvii secundae Legionis valachicae
limitaneae Capitanei, in laudes Baronis Caroli ab Enzenberg,
Colonelli eiusdem Legionis, anno 1768 concinnatum, et
Cibinii typis Samuelis Srdy publicae luci datum, positas;
ducent enim te in pleniorem opusculi cognitionem, doce-
bunt te rationem erectae Militiae, stabilis campestris aeque
ac limitaneae Transylvanicae; tempus item, et loca, varias-
que vicissitudines limitaneae hujus, Poda describit,
Legionis, et cum nec tempus, nec occasio longiores narra-
tiones admittant, quo breviori Stylo in sequentibus habe.

www.dacoromanica.ro
 Cetitorule binevoitor

Cetitorule binevoitor, urmrete aceste

adnotri fcute la opera pomation a comitelui Silvius
Tannoli, regimentul al doilea de granit romn,
compus in anul 1768 in onoarea baronului Carol
de Enzenberg, colonel in acela regiment, publicat in
Sibiiu in tipografia lui Sardy. Aceste
vor da o cunostint amnuntit a opusculului amintit
vor arta motivul pentru care s'a infiintat militia stabil
de granit din Transilvania, precum timpul, locul
deosebitele peripetii ale regimentului de granit cntat de
poet nici nici ocaziunea nu o
povestire mai pe larg, ascultat pe scurt cele ce

www.dacoromanica.ro
 AD AUCTOREM

Sustine pauca loqui Vates de nomine Magne!

Seu quia magni fis, seu quia magna facis.
Seu Comes es Tanno aut es Cosimellius una
Grammate converso, utroque nihil.
Haec sunt Antoni! clarorum facta Virorum,
Ut suus occulto Nomine splendor eat.
Tu facis, ut referant totum decus omne per orbem
Samusidae, illustres Martis honore Viri,
Hoc quoque jure Tibi datur, ut Te Auctore Benigna
Hoc coepit melius nosse Theresa Genus.
Felices, quibus hos liceat retinere favores,
Et Princeps Magna, subesse Tuis!
Ergo quoad Sacri florebunt culmina Pindi,
Romulidasque feres Rodna tuos!
Semper honos Operi, Vati quoque debitus una
Nomine jam gemino nobilitatus erit
Quid moror? mternum monumentum prostet honoris
Quod cerni a tota Posteritate queat.
Hinc Mars, hinc Vates saxo visatur in
Sculptus, cuique Sago par Toga semper erat
Canebat

Zacarias de Nenel.

www.dacoromanica.ro
 autor
mare poete, fac amintire des-
pre numele fie ai mare trecere, fie indeplinesti
lucruri mari. Nu judecata mea nici un caz,
fie c eti comitele Tannoli, fie schimbnd literele te
numeti Cosimellius. Aceasta este caracteristica brbatilor
mari, ca strlucirea faptelor se
subt un fictiv. Tu, Antonius, ai meritul, gloria
Somesenilor, bArbati distin$i in serviciul lui Marte, s'a ltit
peste pmntul. aceasta poate atribui cu
dreptul Tie, prin mijlocirea Ta Maria Terezia a cunoscut
mai bine acest neam. Fericiti aceia, crora le este
st se bucure de aceste favoruri i stea subt ingrijirea
Ta, Mare Imprdteas! Astfel cnd vor inflori cul-
mile Pindului sfnt, i tu mreat vei produce pe
Romulizii deopotriv va fi mereu cinstit aceast
autorul ei, cunoscut pretutindeni numele.
Dar la ce mai lungesc vorba ? Vecinic
amintirea acestei importante, ca o cunoate
urmaii.
In fie gravat deoparte Marte, de parte
poetul, care manua la fel sabia ca peana.
Dedicatia autorului poemei Cosimelli de Zaharie de N enel

www.dacoromanica.ro
 AD SAMUSIUM
DE PONTE ILVENSI,

CAROL! BARONIS ENZENBERGII

Jussu Constructo.

Carpathicis exorte Jugis. furibunde Samusi !

pauca loquar, siste parurnper aquas,
Ante tuus nulla potuit furor arte
Subjicis insveto sed modo colla jugo.
Quique tuo nuper conspectu territus haesit,
Prosequitur laeta fronte viator iter.
Quis tarnen haec ausit? tetram qui scilicet istis
Littoribus forrnam depulit, fuit.
IHe fuit, mores per quem mutare feroces
Romulidas, et cernis adire suos.
111e tuo naves imponere dorso,
Atque novas docuit Quaestibus esse vias.
Hinc, hucusqe tuos cum inglorius egeris
Jam late resonat nomen in tuum.
Oh! quam felici gaudes modo sorte Samusi!
Quam tuus exiguo tempore crevit
Interea tali frueris si victus honore,
quanto Gloria major erit!

www.dacoromanica.ro
 cAtre Some

Furiosule Somes, in culmile Carpatilor,

te-ti putin apele, ca spun ceva. vrerne furia ta
n'a putut fi prin nid un acum
pleci gtul subt jugul neobinuit. Cdltorul, care nu de
mult sttea ingrozit de vederea ta, acum calea
nici o Cine a toate acestea ?
Acela, care a indreptat cotiturile ale trmurilor tale,
care, cum vezi, i-a pe urmaii lui Romulus,
schimbe datinile slbatice i s se apropie de strbuni
care cel dintiu i-a pluteascd cu plute pe spa-
tele i s afle noi ci de De aci departe
ti va rsuna numele in lume, pe cnd acum ti-ai
petrecut mrire. Oh! Somesule, de ce
cit te bucuri acum! de mult ti-a crescut slava scurt
timp! tu invins te bucuri de o astfel de cinste, cu
mai mare trebue fie gloria
Oda catre cu ocazia termindrii dela mid, fcut din
porunca baronului Carol Enzenberg.

www.dacoromanica.ro
 EXCELENTISSIMO COMITI
ANDREAE ab
SUPREMO PER TRANSILVANIAM ARMORUM PRAEFECTO etc.
SECUNDAM LEGIONEM VALACHICAM PRIMUM PERLUSTRANTI,

Hanc nisi victrici Portam, Vir maxime, Lauro,

Sed tantum agresti surgere fronde vides.
Parce, triumphales, Atavorum insignia, rami
(Proh pudor!) in viles transiliere vepres.
Non immemores penitus virtutis avitae
Nos piget antiquas rursus adire vias.
Haud melior fuerat primorum forma Quiritum,
Cum patria instruxit Romulus arte viros.
Oh Tu! qui toto jam num celeberrimus orbe,
Vix, Tua quo major gloria crescat, habes:
Ne mentem contemne bonam; nos castra sequemur
Si Tua, jam Nobis Romulus alter
Canebat

C. SILVIUS TANNOLI.

Imprimatur.
M. Varadini 20. Sept. 1830.

LADISLAUS GEDEON m. p.
Reg. Distr. Libror.

www.dacoromanica.ro
 lui Andrei Eladik

Mare brbat, aceast poart ce o ai Ta, e

ridicath nu din crengi de laur, simbolul biruintei, ci din
frunze comune. Ft ierttor, dach in locul ramurilor de
triumf, insignille strbunilor, s'au pus (oh! ruine!) copcei
de putin pret. Aducndu-ne bine aminte de virtutile str-
moti nu la s din nou cile vechi.
N'a font mai strlucitoare frumuseta primilor Quiriti, cnd
Romulus i-a deprins in arta nationald. Tu, care depe acum
foarte renumit in lumea, abia cunoti pe
care s te mrire. Nu nesocoti
rile noastre bune. Celor ce vom fi soldati in tabra ta
Tu ne vei fi al doilea Romulus.
inchinat, de soldati regimentului al doilea de lui
Andrei Hadik, comandantul suprem al armatelor din Transilvania, cu ocazia
primei treceri revist a acestei legiuni. Oda este scris in distihuri, de autorul
Pamation-ului Silvius Tannoli (Antonius

www.dacoromanica.ro
 POLMATION
DE

SECUNDA LEGIONE VALACHICA

Undique prxruptis, qua Dacia vergit ad Arcton

Rupibus, et nigris adoperti culmina silvis
attollunt longo caput ordine montes,
Aemula quos inter, velut insuperabile
Imperia, et metam prudens natura locavit.
Arboreas hic nulla comas violare bipennis,
laque mortalis vestigia figere gressus
Ausit adhitc, pedibus tantum loca trita ferarum.
Desilit ingenti summa de caute fragore,
Spumantesque ima secum sub valle volutat
Rivus aquas tenuis nondum formatus in amnem,
Samusium appellant. pauper, saxaque lambens
Exiguos latices cupido passim aggerat alve.
Ast, ubi prxcipites saltus, et inhospita linquens
Lustra, metalliferas decurrit ad oras,
Jam robur capit usque novum, cornuque minaci
Torvus, et indomitis fertur rapidissimus undis.
Quis mala, quis clades, aut exitialia damna
Agrorum, pecorumque, atque insperata domorum
Excidia, ac luctus, demersaque corpora narret,
Cum sua montanis turgescunt Littora nimbis ?
Aggeribus tunc nulla fides; immanis aquarum
Illuvies, medioque rotantia gurgite saxa,
Avulsaeque alto montis de vertice quercus
Cuncta trahunt secum, et campos populantur apertos.
Arcta quater senos, Radnae de nomine dicta

www.dacoromanica.ro
 Poema regimentului al doilea romn

In partea, in care Dacia apuc spre miazdnoapte,

un ir lung de munti formati din prpstioase i
acoperiti pe culmi cu pduri intunecate, vzduh
creptetele Pe acetia natura i-a aezat
drept hotar zid de aprare intre imprtii dap-
mane. Ad securea n'a indrsnit s se ating de
coroana arborilor; nici picior de muritor n'a lsat urme
prin aceste locuri clcate numai de fiarele slbatice. Depe
vrf de stnc se repede in adnck vuet stranic
pi apele-i vijelioase, un mic pru, ce n'a luat
form de ru, pi care se numete Somep. La e
putintel pi prelingndu-se printre stnci adun de pretu-
tindeni in alvia-i lacom ape neinsemnate. Dar
iese din codrii priporoi i vgunele neprietenoase i ajunge
in tinutul bogat in metale al Rodnei, prinde din ce ce
puteri tot mai mari, devine slbstcia sa tot mai fioros
alearg sprinten undele-i neimblnzite. Cine poate
spune relele, strickiunile i pagubele grozave, ce le face
in agrii pi vite, prpdul in case i vieti omeneti, jalea
amar, ce o pricinuiqte, cnd de ploi torentiale se
revars din trmuri ? Atunci zdarnice sunt toate zgazu-
rile, cci potopul infricopat de ape, bolovanii rostogoliti de
volbura valurilor, arborii smuli depe vrfurile muntilor
duc totul sine pi pustiesc cmpiile intinse.
strmt, numit Valea Rodnei, hrnepte 24 sate.
Pelng cea mai mare parte din acestea curge Someul

www.dacoromanica.ro
 alit pagos, quos magna parte,
Samusius praeter sinousus labitur unda,
Ast reliquos Clivi curvis anfractibus abdunt.
Nec Cereri grata est regio, nec amica Lyaeo;
Non equiti opportuna satis, minus apta quadrigis:
Injucunda oculis, scatebrisque referta dolosis:
Montibus inde altis, hinc sevo ab amne,
lo qui nunquam passus se ponte
Saepe modo caret infelix alimenta parandi
Incola, et, hostili velut obsidione, tenetur.
Has igitur prisca genti de stirpe Quiritum
Romulidae terras habitant. Heu quanta nepotum
Disparitas! quam vilescit venerabile nomen!
Namque in maturam Imperio vergente ruinam
Ingens Hunnorum Scythicis huc appulit oris
Agmen, et adversae demum discrimine sortis
Romani servile jugum subiere Coloni.
Opprimit hos victor, cogitque ad vilia quaeque;
Jamque greges Scythicos Romanus pastor agebat,
Hunnicaque Ausonii ducebant plaustra bubulci
Longaque cum lingva vitiarunt tempora mores.
Ast fractae, fatis tandem ad meliora reversis,
Incipiunt vires hominum revalescere, et ingens
Spes rutilat, rerumque novus modo nascitur ordo.
Jamque dies aderat, cura quo provida Adulphi*)
Foecundata, uno ter binas Dacia mater
Enixa est partu proles; informia primum,
Nulloque inter se connexa ligamine membra;
Artificis sed enim virtute, atque arte magistra
Egregii, in pulchram mox instaurata figuram,
Nam quotquot fuerant (dictu mirabile) massae
Baro a Buccow.

www.dacoromanica.ro
 465

$erpuitor undele-i furioase; celelalte sunt ascunse prin

coclaurile intortochiate ale dealurilor. Tinutul nu e priincios
bucatelor, nici prielnic vitei de vie; nu e destul de potrivit
pentru clreti, nici acomodat pentru care. E infiortor la
vedere plin de cascade Bietul locuitor adesea
nu are putinta s-i cele necesare existentei sale
e incercuit ca de un asiduu duman, de
o parte de muntii de parte de rul furios, care
nu sufere se dureze peste dnsul pod.
In aceste tinuturi locuesc urmaii lui Romul, din vita
veche a Quiritilor. Dar vai, deosebire acetia
nepotii cum a degenerat marele nume! Cnd imperiul
roman a pornit pe povrnisul decddintei, cete mari de Huni
se spre regiunile scitice, coloni0ii ro-
mani siliti de vitregia sortii luar asupra-le jugul sclviei.
Barbarul tine subt clci silete la lucru-
rile cele mai josnice. Acum pstorii romani
duc la pune turmele scitice, boarii ausonici mnar
carele hunice cu trecerea timpului limba
moravurile. In sfrit lush, cnd soarta se intoarse spre
mai bine, recptar vigoarea pierdut, noi
ndejdi ; o epoch cu alt ornduire a lucrurilor.
Sosise ziva, cnd mama Dacia fecundat din inteleapta
ingrijire a lui Adolf 1) a dat natere la generatiuni2);
la membre diforme, nici o intre sine.
Dar mai trziu, prin talentul dibcia marelui maestru,
s'au prefcut o frumoas; cci, minune, tot ce
mai fusese mass necioplit, subt mna dibace a
aceluia s'a transformat falange inarmate, cari aveau s
apere pe mama de vecin.3) Intocmai precum
1) Adolf, baron de Buccow. 2) Regimentele de 3) E vorba de
rzhoiul de succesiune purtat de Maria Terezia.
13*

www.dacoromanica.ro
Ante rudes, totidem armatas retulere phalanges,
Finitimo Matrem quae tutarentur ab hoste.
Sic, ubi deformes ulla sine imagine foetus
Edidit, hos multo lingvae solet ursa labore
In naturales effingere sedula vultus.
Ergo immortales aevum ut reddantur in omne,
Inventae Altrices teneris Legionibus aptae,
Tresve satae Hunnorum claro de sangvine genti,
Romulidum tres sorte datae, quarum altera ripis
Insita Samusii miro jam robore crescit.
Pandite nunc Helicona Deae! vestroque faventes.
Magnarum Vati causas ostendite rerum :
Desidiam ut veterem exuerint, moresve feroces
Samusidae; ut facies mutata sit ipsa locorum,
Utque Ceres diro regnet bene juncta Gradivo,
Quartus inexpletis cum vix eat orbibus annus,
Tantane solerti concessa potentia dextrae ?
Principio novitate rei, et fulgore corusco
Armorum perculsi animi expavere, nec ultra
Spem superesse rati, et vana formidine coeci
Tristia degeneres agitabant mente Quirites
Arva inculta jacent, laetissima prata putrescunt,
Nec pecori accedit pastor, nec messor aristis,
Nullaque fit clausis de more frequentia Templis.
Quin etiam insana jam seditione frementes
Arma invisa manu, exosique insignia Martis
Projiciunt, pedibusque terunt, torvoque minantur
Intuitu ; at quorum major dementia menti,
Armentis, Natisque, ac quod fuga nocte silenti
Maturata sinit, nemoroso in monte receptis,
Odrysii subeunt contermina Regna Tiranni.
Quo ruitis, miseri ? quas, stulti, quaeritis, aut quas,

www.dacoromanica.ro
 467

ursoaica, a nscut pui o form,

se trudeste struint lingndu-i s le dea infti-
sarea fireasa. Astfel, ca aceste legiuni tinere s se fac
nemuritoare pentru toate veacurile, s'au gsit cresctoare
potrivite pentru ele, trei din sngele neamului hunic,
iar trei trase la sorti din urmasii lui Romul. Dintre acestea
din urm a doua pe trmurii Somesului creste
puteri minunate.
Deschideti acum, Muzelor, Heliconul! inspirnd pe
poetul vostru, ardtati-i cauzele faptelor mari : cum s'au
desbrdcat Somesenii de vechea amortal pi de datinile sl-
; cum s'a schimbat fata locurilor; cum
neste Ceres in armonie grozavul Marte acum in
al patrulea an, care nu i-a implinit cursul; atta
putere i s'a dreptei iscusite? La sufletele,
sguduite de aceste lucruri neobicinuite i de strlucirea
puternicd a armelor, au rmas inmrmurite pi au crezut
et nu le mai rmne nici o ndejde;
orbiti de frica deart se gndiau numai la nenorociri.
Ogoarele stau prginite, livezile frumoase se teli-
nese, vitele nu mai sunt pzite de pstori, nici holdele nu
au scertori. Oamenii nu mai cerceteazd ca mai
bisericile, ce stau inchise. Ba mai mult, in ne-
bunt murmurt armele urgisite pi insigniile mult
Marte; le in picioare amenint
slbaticd. Aceia, cari sunt cuprinsi de o nebunie i
mai mare, ducndu-si in muntele pduros vitele, copiii i
ce-au putut lua cu graba pe apucate in tcerea noptii,
trec in regatul vecin al stpnitorilor odrisi.1)
Unde fugiti, nefericitilor ? ce locuinte ? pentru-
ce v prsiti voi cari aveti s treceti peste
1) popor trac, care a locuit la izvoarele rului

www.dacoromanica.ro
468

passuri graviora, relinquitis aedes?

Arma lucrum, non damna ferunt: ne munera sortis
Temnite, propensis neu vos opponite fatis.
Sed veluti nimio cum febris aduritur aestu,
Atque ignem tota jam mente recepit edacem,
Delirans furit aegrotus, medicamque repellit
Indocilis dextram, et tantum nocitura requirit:
Haud aliter stimulis furialis Erynnios acti
Samusidae in praeceps, et deteriora trahuntur
Consilia. His promptam, plebis miserata cadentis,
Aerumnis Regalis ESIA misit,
Et ROLUM afflictis jussit succurrere rebus.
delatus celeres honor addidit alas;
Haud mora, jussa facit, patriasque Tyrolidis oras
Deserit, impavidusque capit Legionis habenas.
S, exacto belli feralis agone,
Hoc peperit sibi jure decus; namque abdita primum
Summorum decreta Ducum, et molimina magna
Solers jussorum factor, fidusque minister
Adjutrice manu studuit protendere, at auctus
Nobiliore gradu, alipedem nactusque cohortem,
Quae vigil hostiles exploret cominus ausus,
Praevalidum ingenium, virtutisque omina rara
Prodigit ; Procerum, atque Ducum studiosa voluntas,
Hinc honor, hinc veteris condebita prcemia facti.
Ilicet es ROLI prima, atque potissima cura
Militiae vigili scrutari mente Magistros,
Et quid quisque queat, quis sit cujusque gerendi
Censendique modus, prudenti pendere lance.
Utque hominum non unus amor, non finis et unus,
Cautior inque malum ruit hic, violentior ille,
Sic statuit quaque appositos statione Ministros,

www.dacoromanica.ro
ncazuri mai mari ? Armele aduc nu pagub. Nu
dispretuiti binefacerile sortii, nici nu v puneti impotriva
destinului binevoitor. Dar, precum bolnavul cuprins de focul
mistuitor de fierbintelile mari ale febrei, aiureala sa
se infuriaz, respinge ajutorul dat de medic,
cere tot ceea ce-i stricd, Someenii,
de accese furioase, apuc calea primejdiei ascultnd
de sfaturi nesocotite. Imprteasa Therezia, fcndu-i-se
milt de poporul pornit pe drumul pieirei, i-a trimis ajutor
in nefericirea sa, poruncindu-i lui Carol s-1 ridice din
mizeria, care se gsete. Vrednicia conferia dete zor
fr intrziere porunca dat,
pmntul strmoesc al Tirolului de curaj in
mn frnele legiunii. Carol, punnd capt tulburrilor
pricinuite de rzboiul nenorocit, mari merite.
Ca executor iscusit al poruncilor date ca
dincios s'a nzuit, ajutat de tovardii si, duct la
plinire hotririle atunci tinuite strdaniile marilor
comandanti. a in rang o
trupt sprintend, gata s spioneze de aproape
bgare de seamt incerctrile indrznete ale dumanului, a
dat semne de talent mare de curaj rar. De aci simpatia
fruntailor a comandantilor fat de dnsul ; de aci cinstea
cuvenitt faptelor mari. Pe grija cea dinti
cea mai mare a lui Carol a fost caute cApetenii cu
mintea treaz, cari s cumpni chibzuial, ce
poate fiecare care e modul de gndire lucrare al fie-
cruia. dupcum oamenilor scopurile
nu sunt la fel, ci unul merge spre primejdie cu bgare de
seamk altul se ea nesocotint, astfel fie-
care post a pus slujbai potriviti, cari mijloace pacinice
multimea st-i arate ce ii este de
s indeprteze dela ea tot ce e pAgubitor.

www.dacoromanica.ro
470

Qui placido nutans firment solamine vulgus,

Utilia inducant, atque officientia pellant.
ferme admonitu repetit praecepta diurno;
Hunc docet, acuit, ciet corripit, atque
Multiplici metam sic tramite tendit ad unam.
Obstupuere, novas mirantes undique formas,
Romulidx, atque ingens animo fiducia crevit.
amque situ, et scabra rosus rubigine vomer
Crebrior invertit terram, et splendescit ab usu,
Multiplicatque pecus studio meliore refectum.
Mox ignotus adhuc qumstus amor, atque laboris
Vividus assurgit, stimulisque potentibus urgens
Torporem fugat ingenitum, atque in foenore gaudet
Pauperie hinc dura, turpi terrore soluti
Connubiis juvenes indulgent, armaque nuper
Matribus, innuptis, et detestata puellis,
Haud, tractare, manu nova nupta recusat,
Pulchrior et sponsus castrensi in veste videtur.
Quin et militiae capti genialis amore
Conveniunt pueri, et fictis laetantur in armis,
Blaesaque non patria mutilantes verba loquelx,
Imbelli studia exercent Mavortia dextra,
Densique incedunt, et prcdia miscent;
At juvenes, quorum vegetae stant corpore vires,
Veracis gaudent leges cognoscere Martis,
Atque operi incumbunt, artesque imitantur Avorum.
Bissenis etenim Legio distincta catervis,
Quarum quaeque tribus, de more docenda, Magistris
Tradita, solerti vigilis virtute Tribuni,
Militis omnigeno veteris jam munere praestat.
videre oculis, triplici cum se ordine sistens
Late Acies campos operit numerosa patentes.

www.dacoromanica.ro
 471

Sfaturile date le cu indemnuri

zilnice: pe pe altul impinteneaz, pe unul
trezete din amorteald, pe altul mustr astfel pe
diferite tinde la Romulizii au rmas uimiti
vznd aceast reformare a vietii ctigar mare
incredere in puterile proprii. Fierul de rugin
groas de zdcere rastoarnd acum cu srg brazdele
prin intrebuintare vechiul lustru. Vitele ingri-
jite mult sporesc. In curnd se deteapt in
ei pofta de ctig necunoscut acum dorul
de Mnati de indemnuri puternice
amorteala se bucur de rodul muncii bor. Ti-
nerii, de o parte de srcia apstoare, de alt
parte de frica ruinoas, prind a se cdstori.
Tnra sotie acum nu se mai ferete sd atingd cu
drag armele, blestemate nu de mult de mame de fiicele
nemdritate sotul li se pare mai frumos in haine de soldat.
Ba copiii, cuprini de dragoste pentru serviciul militar
feimecdtor, se adun afl plcere in armele
imitate cele adevdrate. Schilodind cuvintele gngvite
nu in graiul printilor se deprind puterile slabe
in arta rdzboiului, pesc se sglobii la
Junii ale cror trupuri sunt de viat
putere, simt o nespus bucurie, c pot cunoate legile
veridicului Marte, se pun pe lucru imiteaz meteugul
strbunilor.
Regimentul in 12 companii, dintre cari fie-
care este incredintatd la trei instructori ca ad primeascd
instructiunea traditionald, condus de priceperea inimoas
a comandantului neadormit, implineste preciziune
toate indatoririle ca vechii soldati. Frumoas privelite,
cnd de soldati aezati in trei rnduri umple
intreg cmpul Atunci uniforma de
alb albastru inchis, invrstat din in cu podoabe

www.dacoromanica.ro
472

Tune ferrugineus, niveusque refulget amictus,

Quem rubeum frustatim interszcat ornamenturn,
Plumeaque Hungarico candescit crista galero,
Atque repercusso, laedentem lumina lucem
Ignivomi dant sole tubi; latus ense recurvo
Cingitur, immoto erecti stant pectore vultus.
Nec mora: se partes convertes miles in omnes,
Multiplices docta discriminat impiger usus
Armorum dextra, simulati exordia belli.
At cupiens hostem propiore lacessere pugna,
Agglornerat sese, densumque coarctat in agmen,
Tristiaque alternis minitatur damna maniplis.
Vox tonat irritans, en praepete dextera nisu
Arripiens ante ora tubum, parat ignibus amplam
Mortiferis aperire viam, mox ocyor Euro
Inclinans, subitas sulphur fatale favillas
Concipit, horrisono ccelum boat omne fragore.
Ast ubi non dubiis patuit victoria signis,
Hostilesque fugae jam terga dedere cohortes,
Extemplo victrix lento titubantia passu
Agmina persequitur Legio, alternisque manipli
Prosiliunt vicibus, probrosaque vulnera mittunt
Si tarnen hostiles, adversi crimine Martis,
Aspectus vitare juvet, vestigia retro
Improperata refert, faciemque animosa retorquens
Fulminat, et poenas ingenti fcenore sumit.
Talia venturae ficta sub imagine laudi
Fundamenta soboles rediviva Quirini,
Et studio egregiis praeluclit praecoce factis.
His tarnen haud CAROLI virtus operosa quiescit,
Romuleisque Numae pacata laboribus addit
Officia, et facinus mens perficit una duorum,

www.dacoromanica.ro
 473

rosii, se de departe surguciul alb al coifului

unguresc. Tevile pustilor cari vars foc dau, in btaia
zelor solare, o lumin, care-ti ia vederile; soldatii
la coaste cu sbii incovoiate stau nemiscati cu fetele pline
de incredere. Constii de folosul armelor ptiu s le manieze
mult iscusint, cnd cere trebuinta, putnd simuleze
un inceput de lar cnd doresc s atace pe
man deaproape, se adun se strng in piruri dese
amenint neplcute. Comanda
trtnd la iar soldatii cu miscri repezi punnd arma
la ochi, se gAtese s cale focului omoritor;
apoi plecndu-se mai dect vntul, pucioasa
toare de la numal dect foc, vdzduhul
de pocnetul infricodat. Cnd semne neindoioase
vdesc biruinta cetele dusmane dau dosul apucnd la
fug, legiunea invingtoare urmreste pasi agale ostirile
sovitoare, trupele se reped schimbul pe urma
le pricinuesc rusinoase. Daci din hotrirea pro-
tivnicului Marte, e mai bine s se a da fat
dusmanul, atunci se retrag incetul intorcndu-se din
cnd in fr cu privirea
sesc cu virf pi
Pe astfel de temelii cldeste in mod simbolic vii
toarea-i glorie generatia a lui Quirinus o
rvn grbit s se intrevadd faptele-i mdrete de mai
trziu. Neobositul Carol nu se multumeste numai aceste
dispozitii, ci la faptele rdzboinice ale lui Romulus adaogi
indeletnicirile pacinice ale lui Numa; o minte indepli-
neste a oameni. Locuitorul de pe Somes,
in strmosesti, trind din veliste tot in
pduri izolat aproape de societate omeneascd, avea
imprimatd pe frunte slbtdcia primitiv, imbricat
vesminte de nelucrate, era neingrijit pe cor-
; prul sbrlit acoperea toat fata, barba tepoas

www.dacoromanica.ro
474

Montibus in patriis genitus, nemorumque perennis

Indigena, atque hominum caetu prope dissitus omni
Accola Samusii, nativam fronte gerebat
Barbariem, et vili, informique obtectus amictu
Corpore sordebat toto, lateque tegebant
Impexi faciem crines, obscaenaque menti
Canities; animi sed enim, morumque pudenda
Rusticitas, et cunctarum ignorantia rerum
Squallorem longe clamydum superabat, et oris.
Ingemuit, miserans hominum lacrymabile damnum,
CAROLUS, et valida parat obvius ire medela.
Lenibus hinc monitis, hinc legis jure severae
Svadet, et assiduus premit, alternaque tenaces
Persequitur pugna tandemque exturbat abusus.
Utque perennet opus, convulsaque stirpitus atra
Dispereat labes, studiis, animisque juventae
Formandis, doctae reserantur ubique palaestrae,
Queis poHuta nimis, fermeque oblita Deorum
Belligio in priscum assurgat renovata vigorem.
Sed nec litigii neglecta est cura forensis,
Extorrisque diu populos Astraea revisit;
Nam Procerum veneranda manus, dilecta Minervae,
Consilioque potens, dicundo sedula
Assidet, et recta pendens oracula lance
Debi adtollit vires, reprimitque potentum.
At S totis munus Cereale lacertis
Urget, et ignaro tradit praecepta Colono,
Et, quae cura quis sit gregis, indicat, usus;
Quo sata laeta modo spicis onerentur opimis,
lgnotasque docet sulcis committere fruges.
Non, mihi si lingvae triplices, totidemque canenti
Ora forent, tenui complecti carmine possem,

www.dacoromanica.ro
 da o Infiordtoare. In schimbul acestei
jiri de fat era de o de o naivi-
tate de suflet de moravuri netiutor de
multe lucruri. Carol, vznd situatia de plns a
acestor oameni, fu cuprins de se o saneze
cu toate mijl oacele posibile. Cnd sftuete cu blndetk
cnd amenint urmrile grele ale legilor; necontenit
la dnii, pe cei indrtnici ii tine din scurt
gndu-le cerbicia, hi sfrit strpete abuzurile, ca opera
sa s fie rul smuls din
totul, deschide pretutindeni institute de nvtmnt pentru
cultivarea sufletului formarea caracterului tinerelor gene-
ratiuni. Dar mai ales dorete ca :rin aceste
redqtepte sufletul oamenilor, cari aproape uita-
de Dumnezeu, vechiul sentiment religios att de mult
profanat. N'a trecut vederea nici chestiile ;

dreptatea vreme se ntoarse in mij-

locul popoarelor. Un juriu de fruntai respectabili, alei
pe sprncean, priceputi in ale dreptului, face dreptate
bgare de cumpdnind
spusele impricinatilor pe cei slabi pe
puternici. Carol promoveazd din toate puterile cul-
tura bucatelor nepriceput; ii
cum se se ingrijeasc de vite, ce are de turme, cum
pot da smndturile grase rod i cum s
credinteze brazJelor seminte de roade necunoscute
atunci.
Nici de-a avea eu, autorul acestei poeme, trei limbi
tot attea
pi n'a putea cuprinde in opera mea sfa-
bune, cte le-a dat Romulizilor neciopliti foloasele
mari ce le-a adus pi cte mijloace de ctig a ndscocit.
mai amintesc pietele, in cari se scot la vnzare tot
felul de pi roadele nsutite ce le-au avut in al
aptelea ? Sau morile, cari nvrtirile repezi ale pie-

www.dacoromanica.ro
Quot rudibus praebet documenta, aut commoda gignit
Romulidis, aut quas in lucrum excogitet artes.
Quid referam, omnigenas Fora proponentia merces,
Septimus immodico revehit quae fmnore Titan ?
Aut celeri segetem frangentes orbe molares,
Samusidis pariter, pariterque opus utile Regi ?
Matris Eleusinae, quid, magno condita sumptu
Tecta canam ? ingrati quibus inclementia Bacchi
Pensatur, quemve ille negat praestare liquorem,
Usta redundanti seges ubertate rependit.
Non ego constructas passim primoribus aedes,
Publica nec memorem peregrinae accomoda genti
Hospitia, aut medios resecantia compita campos
Ordine dispositis quae utrinque repagula
Stipant, atque pecus teneris a frugibus arcent.
Viderat abjegnis montana cacumina silvis
Affluere, intactasque situ marcescere pinus
CAROL US, atque novos actutum assurgit in ausus
Ignotam reserare viam, explorataque nulli
Textilibus tentare struit vada caeca carinis
Samusii, et populi, Regisque extendere censum.
Ardua martigenae caedunt pineta secures,
Structurasque domos, miles jam navita factus,
Robusta compage trabes contexit, et alas
Remorum apponit. Stupefactae Najades audax
Admirantur opus; stupet amnis et ipse, paratque
Praescisus insvetae dare libera colla catmae.
Provehitur ripis patrio sale classis onusta,
Atque profanatus frendet sub pondere gurges.
Ipse regit cursum S, laetoque paventes
Affatu socios animat, nec spumeus ilium
Vortex aut crebra occurrens catadupa moratur;

www.dacoromanica.ro
trilor, macin bucatele, lucru deopotriv de folositor Some-
regelui ? povestesc despre cldirile ridicate
pe din vinderea bucatelor, cari compenseaz ne-
indurarea ingratului ? Vinul, pe care acesta nu vrea
dea, este marele belug de cereale. Nu voiu
pomeni despre locuintele in tot locul pentru ofiteri,
nici despre hanurile primitoare de strini ori despre dru-
cari tree prin milocul crnpurilor despre
rile de trui aezate simetric de ambele prti ale drumului,
cari ingrdituri inconjoard locurile apr de vite sm-
ndturile. Carol vzu, et vrfurile muntilor sunt acoperite
din greu pduri de brad, pinul nemicat
din nu are nici o valoare. pe se de
intreprinderi neobicinuite : drumuri prin locuri
cunoscute, construi plute, cari se treac peste va-
durile necunoscute nemai incercate pn acum ale
astfel cut s sporeased venitele poporului
ale regelui.
Urmaii lui Marte a pdurile
de ; soldatul prefcut unete
puternice trunhcii de brad, din cari se vor construi
case aplict la plute sprintene. Znele de ap pri-
inmrmurite ceast lucrare indrtzneat; st
menit hrtnit e nevoit piece gtul slobod
subt jugul neobipuit. Printre trmurii plu-
tele incrcate sare din patrie apelor din
linitea freamt subt povara purtat. lnsu Carol
crmuete mersul plutelor, vorbe binevoitoare
pe ; nici retin sa vltorile
spumegnde nici cataractele dese 1), ce le in cursul
hotarele muntoase ale Daciei,
in alvia plin de peti a Tisei, in regatul pannonic
noi astfel mare nume
zirea riului.
1) de api pricnuite de iazuri.

www.dacoromanica.ro
Sed montosa retro linquens confinia
Littoraque ingrediens placidi piscosa Tibisci,
Pannonicis nova demonstrat commercia regnis;
Et meritam a domito famam nanciscitur amne.
At pleno ut scateat praestans victoria fructu,
Neu mage Romulidis aliqua sit parte timendum,
Undique praevalidis vesanas comprimit undas
Samusii aggeribus, vires adimitque nocendi.
Nec satis: immenso nequicquam saepe labore
Orsum molitur opus, totumque recludit
Radnensi firmis accesum pontibus orae.
lieu quae non hyemis superata obstacula dirae!
Quae non plane obluctantia gentis
Consilia, aut longae tulerunt fastidia
Propositi tarnen tenax haud cessat, et omnis
Expers auxilii, solus molimina tanta
Aggreditur, in opus commune vocati
Samusidae; satis. videres
Robora, procerasque ornos, pinosque virentes
Undique reptilibus per devia compita plaustris,
Callem aptum nive dante, vehi ; centena vicissim
Artificum insudant industria brachia; fervet
Intern multos labor haud casurus in annos.
Substernenda dolant pars ligna, ingentia quercus
Robora pars acuunt, et ferrum cuspidine firmant.
Ast horrendam, atque immani pondere molem
Sublimi intextam malo, centumque revinctam
Restibus, adnixi certant attollere in altum.
Verrum, ubi supremum feralis machina culmen
Attigit, extemplo funes laxantur, at ille
Pondere abacta suo, magno ruit 'impete, et ictu
Subjectum horrisono terrae sub viscera robur

www.dacoromanica.ro
 lar ca rezultatul acestei invingeri strlucite st fie
ca Romulizii s nu a se mai teme din o
parte, infrtneazt pretutindeni valurile furioase ale Some-
sului zgazuri puternice, lysindu-1 astfel de putinta de
a mai pricinui pagube. Nu se numai cu att;
opera mare trud, adesea in desert, o
cu alte mijlopce, intrarea in Rodnei o face
podurilor puternice. Vai, cte piedici
puse in cale-i de iernile grele n'a Ct a de
luptat cu planurile dusmnoase ale popoarelor vecine
ctt i-au pricinuit grijile continue! Statornic
in hotrirea sa nu cedeaz, ci lipsit de ajutor, se
apuct singur de treburi att de mari numai pe Some-
seni, acestia erau de ajuns, la
in folosul obstesc. Vedeai tot locul coborind pe
cti neumblate nenumrati stejari, frasini pini verzi
dusi pe sdnii cari alunecau repede pe zpada prefcut in
prtie; sute de brate de muncitori harnici lucrnd
pe intrecute; e in toiu munca, care are s dureze
ani. parte cioplesc lemnele, ce vor servi ca dusumele,
parte ascut trusi mari de stejar, al vrf
fier. Altii, punndu-si toate puterile, se silesc st
in sus un berbece de o greutate enorm,
legat de un catarg Malt sute de funii. Cnd
infiortoare a ajuns in punctul mai Malt,
slobod funiile aceea mnat de greutatea sa, cade
cu putere mare, o asurzitoare impinge parul in
interiorul pun temelia podului stabil.
Carol neobosit e supravegheazd toate lucrrile. Nu-1
sperie rece, nici gerul mare; nici retin plce-
rile unei iubiri noi; ci se scap de ademenirile logodnicei
iubite, a crei fat suflet natura le-a inzestrat cu un
14

www.dacoromanica.ro
480

Impel lit, stabilisque fundamina pontis.

US indefessus edest, et singula curat.
Non ilium gelidaeve nives, frigusque perurens
Terrent, sive novi remorantur gaudia amoris;
Sed SPON illecebris se se subducit amantis,
vultum, atque animum insigni natura decore
Exornat, laudum minimum est sed forma suarum.
Discite, Marticolae! virtutem, et rnunere fungi.
Haec facies rerum, status hic, gloria praesens
Romulidum, plebisque, diu, incrementa jacentis.
Dignare aspectu JOSE PH*) generose, sereno,
Praesidioque fove crescentes Martis alumnos.
Et decet, et fas est; illi tibi quippe fatentur
Fortunam debere suam, manuumque tuarum
Sese opus agnoscunt, et honoris diceris author.
Praeterea ingentem connubia nuperna causam
Adjiciunt, spectare TUOS in imagine vultus
Dum datur, et IS ditati pignore gaudent.
At si foedifragus quandoque irrumpere fines
Audeat Austriacos hostis, TE prima Magistro,
Promere bellacis discant monimenta vigoris,
Caraque Moravo, sed formidata Borusso
Dextera, monstret iter, veteres quod iere Parentes.
Forsitan haec multos arbor despecta per annos,
Quae manibus translata TUIS virtutis in horto
Vivida jam surgit, sudore rigata,
Dignos parturiet fructus; radice sub ima
Vis patria occultatur adhuc et nobile semen.
Canebat
Comes SILVIUS TANNOLI
) Baro a Siskovics, Supremus Rei Tormentariae Praefectus.

www.dacoromanica.ro
 481

farmec deosebit. Dar pentru el frumuseta e de mai putin

pret, dect gloria sa.
Invtati, inchindtori ai lui Marte, fiti curajosi s
datoria! Aceasta era inftisarea starea lucru-
rilor, aceasta de pe atunci a Romulizilor indltarea
poporului mult timp
Binevoieste, nobile losife1), a-ti indrepta privirile senine
spre aceste vldstare, cari acum se ridic, ale lui Marte
a-le lua subt scutul ocrotitor. se cade e
dreptate. Doar ei toti recunosc, c tie-ti
rocul mrturisesc cd sunt opera minilor tale, tu
care intemeietorui aceasta mai aduc
ca un motiv de sprijin puternic de curnd
tmplat2), cnd li se s priveascd in chip fata ta
se imbogtiti chezdsia nepoatei lar,
cndva dusmanul in picioare alianta ar
s nvleascd in hotarele austriace, subt conducerea ta
a scoate mai semnele puterii rdzboinice cu
dreapta Moravului, dar temuta de Prusac, arete
calea, pe unde au mers strmosii Poate acest
arbore, despretuit multi ani, transplantat mnile tale in
grdina virtutilor, va creste plin de viat udat cu
doarea lui Carol, va aduce roade vrednice. Forta strmo-
smnta st in rdcina

Traducerea opuscului: Poniation, in hexametru.

Compus de
Comitele Silvius Tannoli.

1) Baron Siskovics, comandantul suprem al artileriei.

2) Carol baron de Entzenberg a luat in cstorie pe Monica baroneas
de Siskovics, nepoata comandantului amintit mai sus.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOMESANA
CULTURALA

TABLA CUPRINSULUI
Vol. VII. - Nr. 24-25
1938-1939

(Cifrile latine indic bro$ura, cele arabe, pagina)

Teodor: Din insemnrile lui Vasile Buzdug XXIV 215

Dou documente XXV 438
Florescu Un document maramuresan XXIV 228
Contributiuni la istoricul VIII Brgului XXV 426
lonasc loan: Relatri traditii istorice de pe Budacului. XXIV 219
Mabel Gheorglw: Un profesor grnicer in XXV 386
Moisil Con$tiinta national eroismul nsudeni XXIV 144
scrisoare din Roma XXIV 197
P. Alexi, 1896-1896 XXIV 235
Biografia lui Anton Cosimelli XXV 447
Contributiuni la studiul unor asociatii de plante ruderale XXV 397
lulian Martian, o figur cultural educativ XXV 422
Varia XXIV 203
relatare din sec. XVIII XXV 435
E.: Cteva date bibliografice XXV 434
Sohorca lustin: Monografia din XXIV 176
.otropa Virgil: Infiintarea granitei militare nsudene 1762 XXIV 1, XXV 261
Spicuiri din cronica lui Cserei XXIV 224
loan: Dou acte remarcabile XXIV 130
loan Maiorescu Epp. XXV 376
Comemorari in Nsud XXIV 231
Muzeul grniteresc nsudean XXIV 232, XXV 445
Publicatie XXV 446

www.dacoromanica.ro