No.

SOMESANA
REVISTA ISTORICA-CULTURALA

CUPRINSUL:
Virgil Sotropa.: Militarizarea Vdiei
Pag.
I. Tara: . 31
Vasile Bichigean : Un capitol din
litikiul Bistritenilor ca Somesenii » 41
Corespondenta Nascu - Moisil
Petri 1860-1864 . » 66
I. Martian Jurnalul loan
muta 1848-1849 99
:
Nicolae Dräganu : interesantd
a vicarului loan Md-
rian. stefan Buzila: Adause la
biografia lui norian Porcius
date despre Rodna. Virgil
.Sotropa-: Apele minerale rodnene
1839 121
' 133 .

Fapte constatdri
Bibliografie . ... 149 '
151

Redactia, administratia directia revistei:

»ARHIVA Ndsud, liceul
Nsud 1929
www.dacoromanica.ro
 ARHIVA
REVI STÄ STOR -CULTUR A

No.

Militarizarea Bârgäului
Virgil Sotropa

acum au ieit la lumint putine acte i docu-

mente privitoare la comunele din Valea
i trecutul asezärilor odinioard situate
trecátorile spre Moldova. peste tot este insuficient explorat.
Socotind cd e necesar se cu amdnuntul viata
träitä de locuitorii acelei aflu potrivit sä se publice
in primul cursul lucrdrilor de conscriptie cari au
preces militarizärii cari s'au la ordinul
tului losif din motivul cd proprietarii de atunci ai
munelor membrii familiei Bethlen din Beclean,
nu posedau documente fonciare (urbariale) din
cari st se constata cu precizie raporturile juridice
ale locuitorilor. Din procesul verbal dresat cu ocazia acelor
anevoioase de o comisiune instituitd pentru
conscriptiei, omul se poate dumeri asupra
chestii instructive i mare parte azi necunoscute.
de-a cunoa§te continutul acelui act im-
portant, va fi bine st autobiografia familiei Heyden-
I

www.dacoromanica.ro
2

dorff, publicatá in mai multe tomuri ale revistei Archiv

des Vereins für Landeskunde , care ne
unele date pretioase in materia din chestie. Dintre membri
acelei familii säsesti, cari au ocupat diferite functiuni in-
semnate in viata ardeleanä, unul numele Mi-
de repetiteori a fost numit in comiiuni trimige spre
a cerceta cauze litigioase in nostru; iar fratele
acelui, Carol, a servit regimentul ndsäucican de
a fost ce a ajuns la rangul de colonel, fiind
timp de ani, dela 1787 1793, comandant al regi-
mentului nostru gräniceresc.
In tomul XXIV N. F. al amintitei reviste, vorbind
Michael Heyclendorff despre fratele Carol, care in
calitate de maior CLI batalionul säu acasä

räsboiului pruso-bavarez, acestea:

Tocmai atunci la Malta fu luata Valea BArgaului
dela familia Bethlen, cäreia apartinea >aviticaliter fu militarizata,
anexatä la regimentul H grAniceresc fu estiniatA. Lucrarea aceasta
a fost din partea militiei fraielui meu. El militarizä
Valea, cu delegati camerali fiscali teritorul,
se purtä atât de impartial, tacit atrase atentia stima
bilimii a familiei Bethlen. El obtinu ca statiune Bârgäul lega
prietinie cu membrul comisiunei, cu savantul maghiar asesoi ul
la (judecátoria de apel) Georg Aranka.
Importante sunt datele din t. XXV N. F. al aceleiasi
reviste, publican corespondenta familiei
dorff, se gäsesc scrisorile maiorului Carol Heydendorff,
din cari privitor la obiectul nostru extragem urmatoarele:
Capitanului ; Rebr4oara 14 lulie 1783. Monarhul (losif
a fost in 13 lunie in Oani, dupke a plecat din 13istrita peste
mica, numai cu generalul conte Colloredo ; cealaltä suita a
trecut peste Rebriwara. Monarhul a fost foarte afabil, a
multe case gränicere$ti pi a peste 100 galbini. A dat
ordin sä se drum peste Birgau, pi acesta va fi militarizat,

www.dacoromanica.ro
 Secretarului guvernial Daniel de Straussenburg;
20 lulie. Maiestatea Sa a ordonat sá fie estimate patru comune:
Rus-Borgo, Alsó-Borgo, Felsd-Borgo Prundul Säcului, sä se
conscrie la statul militar sá se incorporeze la regiment.
Lucrarea aceasta mi s'a incredintat mie, de aceea te intreb:
Cine stint proprietarii acelor sate? Câte case, familii, biserici sunt
acolo? Sunt oamenii multarniti cu starea iobägeascá, voia
se fac Cari sunt preotii cu influentá? Sunt oamenii
frico§i ori rezoluti?
Generalului de divizie baron Christian Rail; 12 Au-
gust. In 8 c. s'a conscriptia in Bârgau care constä din
Alsó-Rus Borgo Felsó-Borgo Joseni, Mijloceni,
Suseni, Prund, Tiha Bistrita. Oamenii sunt dar sármani.
De ad - cu exceptia unei adresate
contilor care regretá cä le is din proprietäti,
interesul regimentului cele ce
rnaiorul Heydendorff raporteazA din tot generalului
urmätoarele:
1784 lanuarie 27. Oamenii zic ca ei sunt »inquilinic (jeleri)
iobagi, ceeace Bethlene§tii nu vreau sá recunoascä.
satele arbitrului functionarilor. Populatia din Bârgäu a
avut mult de suferit partea boierilor stäpânitori, cari cer pret
de rascumparare considerabil. Dar poporul pretinde sa fie des-
pagubit pentru prestatiile peste mari. in 1775, in
ba7a de false, li-s'a pus in spinare o companie de exe-
cutie pentru pretinse prestatii neimplinite, pláteau muncá
bani, natura bani ; pentru dreptul de cârciumärit sätesc
nu li-se da nimic; la furnizarea vinului li-se dedeau vase rele,
ca se varsa, curgea acum ei trebue sä-1 pláteascá;
prestatiile le-au tot sporit domnii, täranii trebuia le lucreze
saptamânal nu ci 7 zile; unii despre cari se credea zilele
lungi dill lulie n'au lucrat destul, trebuia lucreze in plus câteva
zile; altii cari n'aveau vite, trebuia sá lucreze cu mult mai mulVca
in de 200 sa furnizeze 1500 §indrile; dacá
era bolnav, i-se lua singura avere: vaca in prestatiei
indatorate neirnplinite.

www.dacoromanica.ro
4

Februarie 7. Borgo-Bistritenii au trecut la unire.

Februarie 20. Arhidiaconul Para, trimis in cre-
pe unitii din Borgo-Bistrita, a predicat pi Borgo-Rüs pi
a incercat induplece pi pe kicuitdrii sat trekä la
unire. S'au pi invoit 72 familii, cari a doua zi mi s'au
cá au cedat amenintärilor, Popa George din Nasäud,
care era prezent, märturisi cä el a amintit de marea executare.')
Popii hiperzelosi numai stricä; mai mult ar cu
Aprilie 24. Bargäuanii vreau sä pläteasca restantele datorite
pe nedreptul domnilor, numai li-se recunoascd presta-
fäcute pe nedrept. In se fac de ani de pipe (lu-
lele); oare n'ar fi bine se fabrice pi blide?
lunie 8. Am expediat spre aprobare proiectul locotenentului
Schuller pi al sublocotenentului Fischbach privitor la regularea
sate B. Tiha B. Bistl ita. Certele de teren B. Rus
lad s'au iscat din motivul prin militarizare s'a restrins hotarul.
lunie 30. Lucrez intelegere comisarul Aranka. Am sta-
torit sä se de in (Prund).
August 12. La lucrárile de regulare a nouelor sate ar fi bine
sä se incuviinteze palmasi din lad, Wallendorf pi Klein-Bistritz,
pentru buna armonie viitoare. .

Decemvrie 7. Patrule trimise la depärtare de o zi n'au

servat in imprejurime nimic nelinistitor.2) De datä au fost
comandati Bargäuanii iasä la ; s'au bine
supunere.
*

Acum sá trecem la importantul document de con-

scriptie estimare, care 1864 se gäsea in arhiva
janä a guvernului transilvan, care titlul nemtesc:
Gemeinschaftliches Kommissions-Protokoll , redijat in
formä de proces verbal, s'a semnat in Prundul
Säcului din superior in 17 Octomvrie 1783, de
membrii comisiunii mixte, anume din partea mili-
1) Frângerea lui Todoran cu roata.
2) Frica de adeziune la revolutia lui

www.dacoromanica.ro
 5

tard: maiorul Carol Ileya'endorff ca prezident, cdpitanul

Wenzel i sublocotenentul loan din
regimentul gräniceresc näsäudean ; din parte provinciald:
judele de tablä George din parte camerald:
consilierul Csernici, totodatä secretarul comisiunii.
Activitatea acestei comisiuni a durat dela 7 August
17 Octomvrie 1783 cum se spune in capul pro-
cesului verbal - a avut ca conscriptia tuturor
valahe din comitatul Dobâcii cunoscute sub
numirea de Borgo apartiitoare in prezent familiei
grofesti Bethlen, cari acum conform inaltului ordin din
11 lulie 1783 au se fie incorporate la statul militar grd-
niceresc.«
extractul pertractdrilor din procesul verbal
in ordine cronologicä cu numerotarea deciziunilor.
1783 August 7. S'au intrunit membrii comisiunii in Prundul
Sacului (Borgo Prund), unde se constatá cd nu s'au pre-
zentat cancelaristii fiscali cari inomis trebue fie fatä la con-
scriptia urbarialä, nici reprezentantul familiei Bethlen.
1. La propunerea prezidentului se hotäreste cá pi pânä la
sosirea cancelaristilor, dupä cari a plecat un trimis expres, pi a
delegatului familiei, se cu conscriptia militará, care
chiar in absenta familiei, nu va putea fi contestatä din
partea ei, cáci inaltul ordin impune imediata initiare a lucrärilor pi
conscriptia are se fie baza tuturor operatiunilor urmátoare.
Mai departe maiorul raporteazä cd la sosirea sa au venit
iobagi pi i-au porunca grofilor ca piece la
robotä pe alte mosii ale stápânilor.
2. Are se publice tuturor locuitorilor au se fie pre-
zenti la lucrärile conscriptiei pi tirea comisiei nimánui nu-i
este permis se depárteze din localitate.
August 8. S'a conscriptia oamenilor pi animalelor in
sir, provezändu-se fiecare cast cu numár militar.
S'a prezentat mandatarul farniliei Bethlen cu numele
cancelarist la tabla ardeleana, care declará cá desi n'are

www.dacoromanica.ro
6

instructii speciale dela familia grofeascg, nu dubiteazg cä comi-

siunea va proceda drept i echitabil ; apoi roaga sa poatä fi prezent
la operatiile comisiunii spre a-§i face observarile la caz daca s'ar
ivi veun incident nefavorabil pentru familia pe care o reprezinta.
3. Mandatarul are fie prezent la pertractari, atât
mai vârtos cä i parerea locurilor este se
lucrgrile comisiunii in intelegere familia,
rându-se pe eventuale dificultati.
August 9. Vätavilor de curte cari din nou cer ca sätenii sa
piece la robotg, li-se comunich comisiunii, care con-
tinuä lucrärile.
Aug. 10. Se face confruntarea celor zilele trecute
ori la ori in Au fost indivizii capa-
bili de a purta arma.
Aug. 11. S'a isprävit conscriptia in Prundul Secului ;
dupä masä comisia a plecat la Borgo-Rus ori Bârgaul inferior,
unde a sosit seara.
Aug. 12. In zori de zi s'au lucrarile. La 7 ore s'au
prezentat cancelari§tii fiscali Josef Simon i Georg la
misarul pi cu ei s'a o consultare generalä
asupra de a-se sävâri acela§i timp i conscriptia
cameralg, deoarece din decretul impärätesc apoi din ordinele
vernului i tezauratului reiese :

a) pentru economisire cu timpul militarä are sa

se facä deodatä cea cameralä ;

b) proprietatea se imphrtise ani

membrii familiei grofe§ti, apa conscriptia camerala sä se faca
separat pentru partea fiecärui mo§ier, ca sä nu se drepturile ;
in decretului noul district militarizat va
trebui sä se Dexcorporeze« ceeace, conform parerii comisarului
va fi necesará o publica pentru
publicare pi pentru predarea acestui district jurisdictiei militare ;
in urmare la un anumit termin vor trebui sä se invite vecinii
märgina§i spre a-le spre a reambula
(stabili) granitele megie§iile ; sfâr§it
d) dela acel termin are sä inceteze ori ce drept asupra
amintitului district, iar familia fostä proprietara are benificieze
de proventele (venitele) intercalare.

www.dacoromanica.ro
 7

4. Spre a ispravi totul in regula, pi dupace conscriptia militara

in Prundul Secului e deja finita, se hotareste ca conscriptia ca-
merala in Prund sa se amine deocamdata, iar cea din Rus
se faca, daca pi nu deodata, dar cel putin nu târziu cea
militara. Spre acest scop iobagii sa fie conscrisi de catre
in liste deosebite pentru fiecai e proprietar, ca sa nu se
confunde drepturile unuia cu ale
Mai departe iobagii sa-si anunta pioprietäile imobile pe cari
le folosesc, ca pamânturile zalogite sa nu se atribue uzufruc-
tuai ului actual, ci proprietarului de mai ori antecesorului
acestuia; caci numai in chipul acesta se poate stabili in mod
echitabil dreptul fiecarui mosier aparte.
Privitor la convocarea vecinilor, din parte mili-
tara provinciala ea nu s'a ordonat expres, iar canceleristii
clara ca ar trebui sa aiba o autorizatie in scris spre scopul acesta,
se hotareste ca membrii comisiunei sa raporteze in chestia
aceasta organelor superiore pi sa astepte avizul pâna
atunci lucrarile incepute sa-si continue cursul.

Tot atunci mandatarul familiei roaga ca »sesiile colonicale«

adica pamânturile folosite de iobagi, nefiind ele egale, sä se ma-
soare numai dupa aceea sa se insemne in conscriptia came-
rala ; pentruca la stabilirea definitivá sa nu i-se reprosul cä
s'a interesat mai mult de partea unui mosier decât de a celuilalt.
5. La aceasta rugare, mai ales dupäce comisarul s'a
convins din cerealele samânate in acele sesiuni pi gradini in-
gradite nu s'au luat dijme, se hotareste ca sä se dea rugärii
sa se masoare pi cele mai mici sesiuni.

aceasta zi s'a lucrat la conscriptia neintrerupt

dela ore dimineata pâna la 5 seara pi s'a continuat cu másu-
rarea indivizilor apti de a purta arma.
Aug. 13. S'a inceput in Borgo-Rus urbarizarea cameralä,
iar masa lasând pe sublocotenentul cancelaristii
acolo, comisiunea a plecat iarasi la superior pi anume la

www.dacoromanica.ro
8

Joseni unde s'a conscriptia a locuitorilor adunati.

Totodatä a inceput aci comisarul cu o per-
soanä acordatá cu un diurn de 25 cr., sá másoare sesiile
colonicale.
Aug. 14. Conscriptia militará s'a continuat, la amiazi au
sosit cancelaristii camerali din Borgo-Rus.
Alminterea acum din partea delegatului Bethlenestilor, a
functionarilor domnesti a cancelaristilor fiscali s'a ridicat
fata comisiunei plânsoarea, iobagii nu mai vreau dea ascul-
tare oficiantilor domnesti zicând de acum au sá se
supuná numai poruncilor militare; cá nici pentru bani nu voiesc
furnizeze alimente alte lucruri necesare; cá nu mai vreau
sá asculte nici de solgäbirául (pretorul) comitatens prezent care
doar este prima judiciará.
Dealtáparte locuitorii viniti din Borgo-Rus se plâng cá,
dupá cum se pare, cancelaristii fiscali pretind sa li-se dea grátuit
alimente, cáci au plecat de acolo de-a plati ; mai departe es
functionarii domnesti se poarta cu bruschetá fatä de iobagi,
amenintá bat.
timpul comisiunea chestiile pe ziva
proximá.
Aug. 15. Dupá desbaterea punctelor de acuzá, se aduce
:

6. Atât aci in celelalte localitäti sá se publice desi

conscriptiile se fac pentru de a-se lua ulteriore, comisiunea
nu se amestecá mersul de pânä acum al afacerilor
jurisdictia dominalá rámâne neschimbatá pâná la predarea distric-
tului. Deci iobagii sunt datori sá respecteze pe functionarii
domnesti sá le mai dea ascultare; apoi au se continue cu
plátirea diferitelor taxe, dijme restante; cu un cuvânt toate
ordinea de acum, exceptia n'au se
pärteze comisiunii.
Privitor la alimente sá se publice, cu preto-
relui in serviciu compete intretinerea, celor-
lalti functionari delegati iobagii sunt datori le furnizeze
pentru bani toate cele necesare, nici din partea cancelaristilor
nu li-se va denega plata.

www.dacoromanica.ro
 Ce celelalte plânsori, spre a incunjura confruntari
i urmari neplAcute, sa li-se dea sfat vatavilor altor slujba§i
economici sä trateze prostimea cu blândete nu cu asprime
prin ce devine pi mai recalcitrantä, iar cazurile de nesupunere sä
le raporteze comisiunii.
*

Cu acest prilej delegatul familiei observä CS procedeul urmat

in conscriptia camerala e pagubitor pentru diferitele drepturi ale
proprietarilor iobagii ura fata cu pentru de
a-le cauria se poate de multa tainuesc nunumai
o parte considerabila din pdmânturile folosite ci capacitatea
fertilitatea acestora.
7. Sä li-se vesteascä oamenilor, ca la caz dacä vr'un iobag
va tainui fata martorilor jurati venitele ori capacitatea ferti-
litatea pamânturilor sAmânate a fânetelor, va fi apoi desco-
de vr'un sarman, atunci partea tainuita i-se va lua cu
ocazia militarizArii se va da pe veci celui lipsit.
Totodatdoamenii sa fie avertizati achite contributia regala.
*

In aceasta zi s'a putut putin lucra la conscriptii, deoarece

cancelari§tii au cerut permisiune sa ieri seara târziu
la Bistrita spre a fi azi prezenti la liturghia festivA; iar azi dupa
intoarcerea a pornit dupa amiazi o mare
Aug. S'a continuat conscriptia cameralä i s'a cea
militara impreund cu masurarile. Seara au fost finite i mäsurArile
sesiunilor Joseni.
Aug. 17. Maiorul citete o scrisoare a magistratului din
Bistrita dd. 16 Aug. c. care i-se
in comisiunii
acolo sta prins un om cu numele luon Borta din Borgo-Rus fost
jeler al contelui Gregor Bethlen ; e de 42 ani, neunit, casatorit,
are 4 copii ; depune ca a fugit din satul säu ca sä scape de con-
scriptia la statul grAniceresc care nu-i convine; magistratul
treabä ce sä cu el i ce masuri sä cazuri similare.
8. Arestantul sä fie adus la granita
acolo predat pretorului din comitatul care va tinea
prins va interoga spre a impresiona la pe lo-

www.dacoromanica.ro
cuitori a preMtimpina cazuri analoge. Daca va fi nevoie sa se
tina pi mai departe delicventul, atunci in lipsa altui
sigur, magistratul din nou sä-1 preia pi pâna la alta dispo-
attic, alte eventuale ca7uri similare le anunte imediat
9. Ca privitor la contributia regala sa nu fie nici o indoiala,
se hotareste ca perceptorul comitatului Dobâca sa fie avizat sa
incasseze cu stricteta contributiile, fara privire la afacerile comisiunii.

In seara acestei zile, lasând pe cancelaristii Joseni ca sä-si

ispraveascä lucrarile, comisiunea a plecat la Mijloceni.
Aug. 18. Sosind dimineata cancelaristii, s'au fäcut publi-
catiile necesaie apoi s'au inceput conscriptiile. Nefiind insa
multamit delegatul familiei procedeul comisiunii, asternut
reflexiunile, sa luite la procesul verbal : lata-le
rezumat :
Fu Gaal de Kövend calihte de al
miliei Bethlen astei n comisiunii urmatom ele reflexiuni:
Dupace conscu iptiile se fac ca pot pägubi pe unul
altul din familie, conscriindu-se laolalta fara privire la drepturi
toti locuitorii militareste subt un numär, cer ca pentru
evitarea confuziilor conscriptia camerala sa preceada celei militare.
b) iobagii rautaciosi, cari intentioneaza sa pagubeasca
pe stapâni in tot chipul, depun venit, capacitate fertilitate cu
mult mai mica a pamânturilor, ca se accepte
merala toate datele urbariale de
Nu voesc sa mai dea locuitorii ascultare oficianfilor dom-
nesti sa furnizeze alimente nici pentru bani, rafuiasca res-
de dare.
d) Muntii apartiitori particularilor precum pi cei alodiali au
sa se masoare pdn ingineri sa se stabileasci venitele anuale,
depozituile locuitorilor sunt false pi esate, ei au
cit tainuiasca venitele din in chestii aceasta ar fi bine
;

ca comisia sa un raport la compentente.

Fiind grofii cearta privitor la mejdii cu proprietari ve-
cini, intâmplându-se schimbari prin moarte, cursul pro-
ar fi sä se conscrie in scopul estimarii pamanturile
litigioase.

www.dacoromanica.ro
 11

Din cauza scurtimil timpului nu s'au putut preciza in mod

exact proprietatea venitele aparte ale fiecarui proprietar,
faptul acesta se constate in procesul verbal, ca proprietarii
ulterior poata formula pi validita titlul de drept.
g) Conscriptiile facut sunt amestecate dife-
ritele date de proprietate ale domnilor, in paguba fará con-
sensul acestora. Deci pentru viitor familia sa aiba dreptul de-a
cere sanare a ridica pretentii.

Aceste reflexiuni s'ar fi putut pertracta impreUna,

comisia prin procedeul sau nu nedreptate$te pe
nimeni, iar conscriptia trebue sa progreseze ca oamenii nu
piarda mult timp necesar economiei, se continua cu conscriptia
Aug. 19. S'au continuat ambele conscriptii in Mij-
loceni. Masurarea sesiilor in parte a ramas neispravita din
cauza obstacolelor. Delegatul Bethlenestilor a voit sa faca
observari cu privire la numirei unor locuitori de inquilini (jeleri),
despre ceeace va fi la punctul respectiv unde
tine chestia.
Aug 20. Comisiunea a plecat la Joseni, unde dupa publi-
cirea celor necesare au ambele conscriptii s'iu
seara. S'a rnasurat o parte a sesiunilor.
Aug. 21. Comisiunea s'a spre a discuta asupra
flexiunilor a$ternute de delegatul familiei, h cari, nefiind niciuna
motivata dovedita suficient exemple, comisiunea a raspuns
punct de punct urmatorul decis:
10. Niciunul dintre proprietari nu poate fi pagubit prin modul
de conscriptie actual, cad de$i locuitorii de sub un numar sunt
laolalta, se vede precis ce f el de drepturi are fiecare.
Depozitiile iobagilor se fac in fata martorilor jurati cei
prin$i cu tainuiri vor fi pedepsiti cu pierderea cAstiguiilor tainuite.
Nu se poite face o alta conscriere deo-irece se face o
nouä conscriptie ordonatá, venitele vechi grofe$ti nu he nici
a 3-a parte din venitele acum rnarturisite; apoi nu se poate pre-
supune ca iobagii eau sa deorece multi au depus ulte-
rior despre venite pe cari le-au uitat.

www.dacoromanica.ro
12

Ce prive§te recalcitranta locuitorilor, s'a publicat ce au

cuitorii de fatá cu oficiantii.
Privitor la munti comisarul va a§terne raportul
despre venitele estimate, dacä nu va congrua cu cererea pro-
prietarilor, atunci ori se vor constata veniiele din depozitiile mar-
torilor jurati ori din socotelile venitelor de acum.
Mejdiile litigioase se vor constata cu ocazia proximei
ambulári.
Privitor la proprietari comisiunea acceptá lámuriri ulteriore,
ca niciunul dintre ei nu fie scurtat in dreptul säu.
Privitor la numirea de inquilini datá de comisiune unora in
de iobagi, se cá delegatul nu produce dovezi
suficiente incontestabile pentru afirmarea sa cá locuitorii
ar fi iobagi.
Comisiunea constatá venitele conform tabelelor de dare,
daca se vor constata depozitii neadevärate ori alte controverse,
atunci ea nu e impotriva constatarilor la fata locului de catre o
nouá comisiune.

Dupá masá a plecat comisiunea la Borgo-E3istrita, unde sol-

datii pânä noaptea au trebuit cAläreascä dela casa la
casä spre a aranja pe locuitori.
Aug. 22. S'a continuat cu conscriptiile. Dupá
masá s'a prezentat arestantul loan Borta detinut de magistratul
bistritan.
Aug. 23. S'a continuat cu conscriptiile.
spune s'a depärtat in limp de noapte, cáci avea
de cosit fân in mahalalele Bistritii, apoi zice s'a imbätat n'a
ce face.
11. Arestantul are sä fie din nou magistratului din
Bistrita la dispozitie.

Pretorul comisiunii ordinul primit dela comitatul

Dobâca cá va fi substituit cu persoaná, el imediat
piece la satele prin care va trece militia dislocatá, spre a se
de cvartire alimentatie.

www.dacoromanica.ro
 prezenta pretorelui absolut spre a-se
evita excese cari usor pot sä fie comise, comisiunea hotäreste:
12. i-se notifice comitatului pretorul este aci persoana
cea mai cunoscutd, prin urmare prezenta lui inomis spre
a-se evita vr'un eventual incident pentru care cornisiunea nu
poate lua rdspunderea.

Incepând târgul Bistritii, singura ocazie in an când locuitorii

de aci ipi pot curnpära cele necesare pi ipi pot vinde vitele ori
alte spre a pu tea pláti contributii pi restante de dare, asa:
13. Cornisiunea hotäreste sä operatiunile pe Vineri
29 se ispráveste pi oarnenii sunt into* acasá.

Mai departe comisiunea primeste scrisoarea cä comitatul a

ordonat perceptorului regesc sä incasseze zor contributiile
din ceeace:
14. Comisiunea hotäreste sä la cunostintä pentru eventuald

In sfârsit maiorul aminteste se apropie timpul când vor

trebui cercetati muntii alodiali, deci:
15. Se hotäreste ca delegatul grofilor sä specifice acei munti
pi lucrarea sä o comisiunii.
Aug. 24 25. Membrii comisiunii au vizitat alare comuna
Tiha spre a pregáti mai bine lucrdrile de conscriere.
Aug. 29. S'au conscriptiile in Tiha. S'a prezentat
numele familiei proprietare contele Nicolae Beth len declarând
n'are sä adaogä altceva la mandatarului, numai
comisiunea stea ajutorul proprietarilor cari nu le mai pot
porunci oamenilor aror li-se pot cauza mari pagube.
Comisiunea promite sprijin din partea sa pe grof
sä fie prezent la lucrarea conscriptiei spre a se convinge
spre multämirea tuturor ar fi putut sä se aplice alt procedeu.
Dupäce s'a convins, groful a aprobat intru toate demersul comi-
siunii a rugat-o persoanele de serviciu nu mai sunt

www.dacoromanica.ro
14

necesare ad, comisiunea sä intervina ca atât ele cât pi diversele

materiale se fie transportate la proprietarii cari locuesc la de-
partare numai de 1 2 zile.
16. Comisiunea hotareste sa dea mâna de ajutor contilor,
dar persoanele de seiviciu sa specifice de ce pi câte mijloace
de transport au nevoie.
Aug. 30. S'a continuat cu ambele conscriptii.
Aug. 31. S'au sfârsit conscriptiile, iar masurarile sesiunilor
au intarziat din cauza pamânturilor imprastiate.
Sept. 1. Comisiunea a la Prundul Sacului spre a
tifica numerele caselor spre a ispravi pi conscriptia carnerala
a dependentelor colonicale.
Sept. 2. S'au continuat lucrarile.
Sept. 3. S'au isprävit pi in Prund in Tiha mäsurärile
conscriptiile.
Sept. 4. Se citeste scrisoarea judecatorului Cserényi din
mitatul in care roaga comisiunea sa nu in
scriptia militara pe 2 iobagi ai Ion din Bârgaul in-
ferior pi pe Ion Puiu din Prund, ci sä-i predea lui. Asemenea se
roaga pi asesorul Fogarasi iobagii sai de meserie ferari, tiganii
Ion pi Vasile anaci, sd-i fie predati lui.
17. Deoarece comisiunea e instituita nurnai pentru conscriptia
proprietatilor familiei Bethlen, care afacere nu s'a ispravit,
astfel dacá la somatie numitii iobagi se vor declara ca apartin
petentilor pi nu vor avea nici o restanta de contributii, pentru
evitarea oricarei sensatiuni, la trecerea Bargaelor juris-
dictia militara, vor sta unde se gasesc de prezent, iar atunci fära
intârziare vor putea fi dusi, caci dimpotriva vor trebui fie con-
scrisi ei.

A sosit dela cornitat raspunsul ca pretorul poate raindnea

in Bargau, dar a plecat la el supleantul sau Josef I3odoni spre
a primi instructiile necesare.
Cu acestea insa pretorul fara de-a primi concediu dela
maior pi cu toataca acesta i-a continutul scrisorii pri-
mite, s'a departat pi a absentat in 2 c. Deaceea se hotareste ca

www.dacoromanica.ro
 18. Pretorul sä fie citat in fata comisiunii sä fie admo-
nestat, iar la caz de va repeta tiansgresiunea, sa fie tras la ras-
pundere.

Vätavul Kelemen care sta in servicrul vaduvei contelui Nicolae

len sa plânge intro sciisoare, ca cu cateva zile voind
sa vina seam la Tina la comisiune, a fost atacar de 4 iobagi, pe
cari nu i-a putut cunoaste cari, apucánd el la fuga, l-au ur-
märit cu amenintarea ca-I omoara.
Deoarece vatavul spune ca nu cunoaste pe faptuitori
cercetarea ar prea anevoioasa, iar dealtaparte s'ar pro-
duce prea multa galagie, scrisoarea i-se trirnite grofului Bethlen,
care e inca in localitate, cu
19. Contelele se avertizeze pe functionarii economici ca ei
sä evite prilej de cearta, ca oameni mai priceputi sä
un ochiu la observarile talanilor simpli, chiar dacä ar
zice careva dintre acestia vr'o vorba necuviincioasa ; sa faca ca
n'o ; caci prin reprosuri reciproce numai s'ar agrava stärile,

eventuale atrocitati fata de functionari ar fi de neincunjurat.

comisiunea de repehteori a admoniat pe locuitori sa dea
ascultare cuvenitd, atat in cele eLonomice cat juridice, supe-
riorilor de pânä acurn.

De altä parte s'au ridicat cä unii dintre vatavi

ameninta pe oameni, spun ca vor cere din Bistrita asistenta mi-
litarä, injura. Spre a curma procedeuri de aceste cari ar putea
avea urmari rele:
20. Comisiunea hotareste sa citeze pe tali
sa fara de-a initia vr'o cercetare, sa le ordone ca sa se poarte
cu modestie, sa trateze bland pe oameni, sä nu-i ameninte; iar
daca cu buna nu vor putea reusi, atunci sa se adreseze comi-
siunii, cad acorn nu e timpul locul de-a proceda cu asprime
ori chiar cu executäri.

Unii dintre amploiatii domnesti au asternut liste despre ma-

terialele ce ar fi de carat; dupace listelele sunt incomplecte
sa hotareste, ca:

www.dacoromanica.ro
16

21. Specific sä se facä precis, atunci comisiunea va

lua mäsuri pentru satisfacerea tuturor celor interesati.

isprävirea conscriptiilor personale urbariale s'a

luit cornisia asupra drumului de fäcut in munti. Deoarece
timpul nu e favorabil, se decide:
22. Deocamdatä se controleze conscriptiile fácute in
prezenta functionarilor domnesti sä se rectifice eventuale greseli
privitor la pämânturi sä se constateze incáodatä conditia lo-
cuitorilor, care dintre locuitori e iobag care jeler. Dacä
se va tocmi timpul, atunci comisiunea sä piece in munti,
de vätavii domnesti, jurati, cäläuze, de alti oameni cari
cunosc bine muntii, pentru transport vor fi necesari cel putin
18 cai de cälärit. Mandatarul proprietarilor are pregAteascä
specificarea muntilor sä fie fatä la pertractäri.

Cancelaristii toatä ziva au colationat conscriptiile au

surat sesiunile.
Sept. 5. S'au contributiile numärul sufletelor in
listele de conscriptii.
Un iobag luon Savu din Prund apartiitor moste-
nitorilor grofului Alexiu se in temnitele comitatului
pentru fapte criminale.
23. Comitatul Dobâcii fie rugat dea informatiile nece-
sare despre acela, eventual fie liberat ca sä poatä depune in
persoanä.
Sept. 6. S'au continuat completärile listelor.
Sept. 7. S'au prezentat cancelaristii fiscali losef Vitos
Michael Zanda spre a ajuta la conscriptiile camerale.
Sept. 8. S'au continuat lucrärile.
Sept. 9. S'a statul sufletelor urbariile camerale
s'au fäcut unele confruntäri cu functionarii domne-sti.
Sept. 10 11. Continuarea lucrarilor.
Sept. 12 17. A cälärit comisiunea pe munti dela
punctul unde convin granitele satelor lad, BArgAu
la Opcina Dealului Staniste.

www.dacoromanica.ro
 Sept. 18. S'au rezolvat rugäri asternute in timpul de 6 zile
a stat comisiunea in munti.
Login Criste din Borgo Rus se plânge primarul de
acolo Gavril Criste vrea sä-1 scoatä din casa pärinteascd in care
fusese copii fie scutit de persecutii.
24. Dupdce primarul explicarea el la alt
care bucuros ar vrea sá-1 mutat pe sesia unde a fost
conscris, apa comisia hotäreste ca schimbarea aceasta sä se
nurnai predarea jurisdictia militard, pi atât pâratorul
pârâtul deocamdata acolo unde se gäsesc.
*

Supremus judex nobiliurn Stephan Cserényi roagä comisiunea:

a) deoarece privitor la scoaterea restantelor contributionale nu
ajutá mult in a bârgduani;
poata aplica mijloace mai aspre ca temnita comitatensä; ca
pentru cele companii de soldati aflátori in cercul inferior al
Dobâcii sä se permitá ca lunar se furnizeze 635 de
din superior pi 90 din inferior.
25. Privitor la incassarea restantelor se proceadä conform
instructiilor, dar va fi greu sä se aplice pedeapsa carcerului comi-
tatens, deoarece comisia nu se poate lipsi de in timp;
pi ei vor fi apa departe, incassarea contributiilor
se va face mai greu. Altfel chiar a sosit ordinul dela comanda
pi
cd locuitorii din timpul va dura conscriptia
sä nu fie dusi nici la lucrárile dela drumul ce chiar acum
se construeste din spre Bucovina, deci comisiunea nu
poate a doua rugare.
*

Oficiul comitatens din Dobâca cd reclamantul

loan Savu a fost pedepsit pentru incest la an tot
la patrar de an 25 lovituri de baston, deci nu poate fi pus pe
picior liber.
26. Comisiunea la informatia
*

www.dacoromanica.ro
is
Väzând mandatarul familiei la confruntärile fäcute
la conscriptiile militare la cele carnerale, in inte-
lesul planului fixat dupäce exceptia urbarului
portiuni Apaffiane, care nu face nici a parte proprietate,
alt document autentic nu s'a produs din partea familiei, comi-
siunea ia ca directivä in judecarea conditiunii locuitorilor tabelele
de rectificare (däri) pe locuitorii insemnati in tabele ca jeleri
cu 3 taxä capitalá asemenea considera aceasta ocazie;
el, mandatarul, protestä impotriva acestui procedeu. Apoi declarä
toti locuitorii exceptie in intelesul unei pertractdri comi-
sionale tinute in 1780 sunt de privit ca veritabili face
in materia aceasta o intâmpinare in senzul cäreia Bargäuanii decla-
raserä inaintea vicecomitelui, a dregatorilor, birailor domnesti,
primarilor crainicilor ei sunt iobagi, aceasta o
mai de voie nesiliti de nimeni.
Cutoatecä mandatarul in aceastä intampinare se raportá la
locuitorii de aci, nefiind deastädatá sigur dacá
se aláturä la declaratia lui, deoarece multi la conscriptie s'au
jeleri, ba oameni liberi, chiar armalisti ; deaceea
comisiunea aflä necesar se ordone, ca:
27. Mandatarul sä producá din partea vicecomitelui a fami-
proprietare dovezi in pentru asertiunea sustinutä in
sa.
*

Privitor la conditia locuitorilor mandatarul a mers

mai departe pe intimpinarea fácutä a mai asternut
un protest impotriva faptului cä cornisia a luat ca directivä tabelele
de contributie, sustiind in amintitele tabele nu s'a
cored conditia locuitorilor, fiindca: 1. ele fäcute de oameni
cari pot ; 2. s'au fäcut in baza traditiei Bargäuanilor inte-

resati ; 3. s'au fäcut domnilor proprietari, 4. fiindcä

inaintea comisarilor confruntätori de Bargäuanii au
recunoscut cá ei sunt iobagi. Nefiind deci acele tabele autentice,
conditia locuitorilor trebue sä se constate din cazul de acum
din alte documente.
Fiind protest al mandatarului quasi invinuitá comi-
siunea actualá, cä pe oameni cari se declaraserd mai la

www.dacoromanica.ro
conscriptie mai apoi la confruntatie i-a inscris ca jeleri;
deaceea comisiunea impune ca:
28.Mandatarul spre a dovedi asertiunile sale sä
comisiunei cari câti ar fi acei locuitori cari din clasa
iobagilor au fost trecuti in a jelerilor, cutoatecä ei la conscriptia
premergátoare s'au declarat iobagi au fost conscrisi ca atari.
*

Când comisiunea fäcut inter 12 17 Septemvrie

calea prin munti, atunci prilejul diverselor incidente mandatarul
a fäcut oral unele Intâmpinäri, cari au fost discutate. el
nu s'a multämit cu atât ci a sâcäit de repetite ori comisiunea,
care era foarte ocupatä, cu
scrisä la 15 Septemvrie in mufti zice,
Bargäuanii
au fäcut in Poiana Ciungii din muntele Muncel apoi
hi de care de fân au declarat numai 6 in paguba proprie-
tarilor. Cere ca muntii poenile sä fie inscrise ca alodii nu
comunale cum zic ei räutate spre a pe stäpâni.
In altä in Septemvrie in Bistricioara,
mandatarul zice cf Bargäuanii cu rautate depun privitor la
capacitatea muntilor. spre pildä spun cä pe Bistricioara ar
putea paste numai 500 oi 50 când pot paste peste 2000 oi.
Din prima ar apárea ca când la o poianä pe
Muncel juratii ar fi comis sperjur täinuind o parte din cläile de
fân, deci au dovedit sunt interesati cä prin alte depozijii
false au pfgubit pe domni.
In a doua intâmpinare mandatarul pretinde ca toti muntii färä
exceptie se fie ca alodiali, vreme ce locuitorii au folosit
hber unul sau alt munte färä de-a presta in schimb ceva domnilor.
In urmare s'a comunicat mandatarului urmätorul decis:
Fânul in plus, amintit pe Muncel, a fost descoperit
tamplätor de un de curte intr'o vale lateralä, unde n'a fost
väzut nici de comisiune nici de martori. Deci juratii nu pot fi
invinuiti de sperjur, cäci e drept nimeni nu poate sä-i vadä
altuia internul inimii, dar comisiunea a observat mirarea
tuturor juratilor când s'a descoperit cazul. Altminteri dacä manda-
tarul vrea din cazul acesta sä tragä concluziuni pentru toate cele-
depozitii, atunci caute mijloacele prin cari oriunde

www.dacoromanica.ro
 se constate adevärul. Comisiunea trebue sä primeascä depozi-
de oamenii cari cunosc teritorul au acolo gospodarii.
Dacä mandatarul cunoaste alte modalitäti, sau e de parere ca
comisiunea nu-si indatoririle, sa descopere totul ce
peste tot, el deoparte a recunoscut ca comisiunea
dä silinta, dealtäparte declara de repetite ori ca familia
grofilor suferá pagube, de-a eciza cazurile; i-se impune
si specifice arnänuntit toate cazurile, in cari proprietarii ar fi
nedreptätiti.
Privitor la munti i-se lärnureste rnandatarului, ci numai
aceia pot fi numiti priviti ca alodiali, pe cari
seste pentru trebuintele sale ori di arenda in folosul sau
propriu. Dupäce dintre munti numai unii fost tratati ava,
ceilalti au fost lásati locuitorilor spre liberä folosintä, acestia
alit mai putin pot fi priviti ca alodiali, cat livezile din
mufti posedate de locuitori apartiitoai e sesiunii au fost
impuse cu contributii, cu cari nu se impun alodiale.
Apoi mandatarul trebue sa conscriptie se iau strict
consideratie venitele din päduri päsuni.

Privitor la cele douä familii de de iobagi din

Prund Rus reclamate de Cserényi Fogarasi, precum la
arestantul din Bistrita, se hotäreste, ca:
30. Toti acestia fie supusi conscriptiei, magistratul
din Bistrita sä trimitä pe arestant la s'a

Dela vicecomite soseste scrisoare, care se spune cá

comanda generalä a ordonat sä fie dispenzati dela lucrul drumului
la Bucovina locuitorii timpul conscriptiei, cá el a
luat mäsuri directia aceasta.
31. Se ia la

altä scrisoare i-a sosit maiorului dela provizorul Roman-

csai al contesei Nicolae Bethlen din Bileag, cu rugarea si se
permitä locuitorilor din Bileag sä transporteze din pädurile bär-

www.dacoromanica.ro
 21

gäuane ale contesei cele 42 bârne pi 400 lemne de cládit taiate

pe seama ei.
32. Comisiunea nu pune piedecä transportkii lemnelor,
numai straini sä ia pi sA nu cauzeze pagube pe
hotarul Bkgaului iarbá, fän pi cereale.
Sept. 19 20. Comisiunea a mers incAodatä muntii alo-
diali mai apropiati de sat pi i-a conscris. La intrebarea pusä man-
datarului cA acesta unde ar mai intentiona sA ducA comisiunea
ca sA nu se omitä nimic, el n'a raspuns momentan, in ziva
proximä a trimis o scrisoare datatA din muntele Nedeia, in care
spune cA privitor la muntii ocupati cei aflAtori in controversA
nu cunoaste starea lucrului, nu i-a väzut conscrisi.
La scrisoarea aceasta comisiunea, continuu incomodatä
fel de fel de ii lui Gaal decisul:
33. Comisiunea ca pi mai din nou cere dela man-
datar sá-i dea specificare precisA despre muntii apartiitori
torului bkgäuan, deci el nu poate face nici un in materia
aceasta. Muntii ocupati de militia (revendicati) mu-
tarea pajurilor nu apartin familiei Bethlen ci coroanei,
dacA mandatarul crede cA pi familia a posedat vr'un munte
de acela, atunci sA producA documente.
*

In zi se fata comisiunii provizorul Tolvaj

losif Beth len pi ridicá acuzä cA martorii jurati s'au läsat
dusi in eroare pi chiar lui, provizorului, i-au declarat in prezenta
altora, cA nu cuteazá sA adevärul cu privire la capacitatea
fertilitatea pAmânturilor, deoarece se vid intimidati din toate
sunt desperati numai dacA sA uitá vr'un militar la ei.
Pentru de a nu i-se reprosa cA pArtinire, comi-
siunea momentan a cercetat care dintre oameni s'ar teme apa
mult sA spunä adevArul. Dar nu s'a aflat nimeni care sA fi dat
o declaratie de felul cum a spus-o provizorul, pi acesta a rAmas
singur cu acuza sa. Numai atât s'a putut scoate din oameni,
ei ce-i drept poartä fria, cáci dintr'o parte li-se predicA continuu
sa depuni in mod constientios pi sub jurämânt starea lucrului,
nici mai mult nici mai putin; din altA parte nu-i multumit

www.dacoromanica.ro
22

nimeni depozitiile zicând cl märturisesc prea pi fac

pagubä, cutoatecä ei doar sunt aci singurii gospodari pi muncitori,
cari trebue sä cunoascä locul pi pämântul.
Sept 21. Câteva locuri de pe muntele Tomnatic, pe cari
pânä acum le lucraserä locuitorii bârgäuani, se constatä
acel munte e proprietatea contelui Origore Beth len, - furä
scoasä din conscriptie atribuite alodial.
Tot in aceasta zi, dupäce mandatarul pi vätavii domnesti se
temeau dijmuiasa cerealele aflätoare pe hotarul comunei
Borgo-Rus, s'a ordonat ca aceia sä piece acolo la dijmuit
de un caporal militar.
Sept. 22. S'a colationat procesul verbal luat pânä inclusiv
17 c. pi s'a expediat comandei generale.
lntr'aceea vinind mandatarul in continuu in fata comisiunei
cu plânsori neintemeiate, aceasta l-a somat de repetiteori sa-vi
prezenteze autorizatia precum instructiile, ca sä se convingä
dacä nu sunt propriile lui multele piedeci
ce i-le pune comisiunii in munca ei. Azi mâne s'ar putea
sä iasä la ivealá cä acestea nu se fac din partea familiei
ci sunt singur numai opera delegatului.
ridicându-se pi din partea locuitorilor diverse plânsori,
la cari mandatarul n'a räspuns nimic ; i-s'au notificat
acestuia mai multe puncte la cari in sfârsit el a räspuns urmätoarele :
Functionarii domnesti sunt pi când vreau
sä adune dijme, iar privitor la restante se dau porunci.
Comisiunea intervinä.
A cerut pimandatarul cä iobagii bârgäuani cari stau in
serviciul (in Beclean) sä fie trimisi pentru con-
scriere, iar domnii sträini cari au in Bârgäu iobagi sä-i reclameze.
Apoi declarä :
a) Despre el n'are clarä pi nu-i poate
cifica pi nu poate sä-i califice sau reclama ca alodiali. Cere
ca munfii ori pi de regiment spre
Ost pi Sud, pi cei pe cari define dominiul mare pi locui-
din Dumitrita sä fie conscrisi numai ca alodiali.
b) Familia a avut in Bârgäu iobagi pi nu inquilini.
La plânsoarea locuitorilor cä nu li s'a plätit munca,

www.dacoromanica.ro
 23

poate da desl4ri, cá pentru lázuirea in muntii apaffiani li-

s'a platit Bârgauanilor.
d) Poruncii comisiunii, ca sa dovedeascä starea iobágeascä
a Bârgäuanilor chestia capacitatii muntilor, va nizui sä satisfaca.
e) Dupace nu pe toti locuitorii bârgauani, nu
poate dintre cei la confruntare tabelele
butionale cari au fost trecuti ca inquilini ; poate se vor in
acele tabele.
*

Luându-se la pertractare reflexiunile mandatarului precum

scrisorile lui de mai unde declará n'are plenipo-
tenta instructii formale, nefiind räspunsul satisfácátor, din
nou i-se trimit pentru de a-le lua la a ráspunde la
ele, urmatoarele puncte cuprinse in forma de:
34. Decizie:
a) Comisiunea nu poate constata cá locuitorii ar fi fost
recalcitranti, când a venit cu provizorul Kelemen. Se produce un
caz din Borgo-Rus unde un n'a voit sä dea dijma.
b) Privitor la plângerea Bârgäuanilor pentru n'au
primit bonificäri, maiorul a cerut deslu§iri dela functionarii
ne§ti dela stapâni, mai ales dupäce mandatarul a declarat cä
n'are cunoOntá despre aceasta, astfel nu se poate pentru
ce iobagul unui sau altui domn n'a fost räfuit cuvenit.
e) Privitor la conditia locuitorilor delegatul declarä va
nizui sa dea informatiile necesare in timpul mai scurt, dela
familie ori vicecomite.
d) Neputând mandatarul produce certificat ar fi plenipo-
tentiatul familiei, e necesar ca s'o dovedeasa aceasta.
e) Mandatarul are imediat dovedeasa toate cele repro-
vate de el cä adicá comisia a hotärit ceva in paguba familiei;
are se arete el la timp calea pe care ar putea fi toti malts-
miti cáci altminteri observärile nu se pot lua la proces verbal
mult timp.
*

Se cite§te apoi scrisoarea dd. 20 a perceptorului regesc

de dare loan Deesi, care acesta notificá comisiunii maiorul

www.dacoromanica.ro
24

sä someze mai strict mod pe juzii comunali sä verse in

cassa perceptoratului contributiile restante in suma de 3194
14 caci dimpotrivä va face la autoritatile mai
La aceasta comisiunea decide:
35. 24 Aug. comisiunea a amintit tablei comitatului
Dobâca someze pe perceptor cd fárá privire la operatia de
conscriptie sä caute ca incasseze contributiile restante;
chiar locuitorii au fost avizati in materia aceasta. Deci comi-
siunea a luat din partea ei mäsurile necesare, restä cä per-
ceptorul nu de a-si face datorinta.
*

Baronul Wolfgang Kemény in chestia unor iobagi ai

säi cari s'ar afla in pe cari el reclameazä,
vor fi conscrisi, el va cere despägubire pentru aceia.
Deoarece mandatarul declarase cd toti locuitorii de aci sunt
iobagi ai Bethlenestilor, comisiunea räspunde numitului
baron urmatoarea decizie:
36. mandatarului specificarea iobagilor recla-
mati, baronul sä aranjeze cu acela starea lucrului.
Sept. 23. S'a continuat confruntarea in prezenta mandatarului
a functionarilor domnesti in Prundul Secului.
Sept. 24. S'au sfârsit lucrarile in Prund Tiha.
Sept. 25. S'au isprävit confruntatiile in Tiha.
Sept. 26. S'au continuat lucrarile in Borgo-Bistrita.
Sept. 27. S'a sfârsit colationarea in Bistrita. Apoi provi-
zorul Tolvaj al contelui losif Beth a ridicat impotriva
locuitorului Filip din Tiha el a täinuit capacitatea unui
mare care ar produce peste 100 mierte cereale. Azi s'a Deal
o revizie la fata locului conform depozitei fäcute de 4 martori
jurati s'a constatat in locul celor 8 cubuli 14 care
din anul trecut, acurn cubuli cereale 5 care deci
se vede cum exagereaza functionarii grofului cari continuu ri-
died plansori.
S'a cetit apoi raspunsul mandatarului la punctele cerute de
comisiune in 24 Dupdce la nici un punct n'a dat räspuns
bazat satisfäcator, dupäce privitor la autorizatia sa declarä

www.dacoromanica.ro
 25

cä nu o poate prezenta, continând scrisoarea de autorizatie

alte chestii cari nu privesc pe comisiune, apa aceasta decide:
37. Comisiunea nu mai departe in corespondentä cu
mandatarul care a$terne comisiunii numai plânsori goale pi nein-
temeiate pi cu acestea timpul necesar operatiunilor; ci
dacä va mai avea de observat ceva, va fi chemat in persoaná
va expune chestia oral, intimpânärile lui seci nu se vor mai
lua la proces verbal.
*

S'a mai desbätut asupra plânsorii provizorului domnesc

Török care expune eä locuitorul a alergat dupä un
biräu domnesc amenintându-I cu sacurea prin ceeace se
teazä siguranta publicä. Din depozitiile martorilor s'a constatat
cä omul acela numai din avea la sine sacurea vinind
dela câmp spre casä, incidentul l-a provocat chiar bi-
räul care a casa lui Vlad pi pentru pretinsa neimplinire
a unui ordin a amenintat pe femeia aceluia cä o cu funii,
iar femeia a alerget la sot in câmp. Spre a preintâmpina plânsori
similare cari privesc subordinatia, comisiunea decide ca:
38. sustinerea ordinei este datoria functionarilor
provinciali comisia are sä implineascä aci numai conscriptiile,
apa controversele cad competinta pretorului. acesta
observä putin respect fatä cu comisiunea pi adesea absenteaza
din se primiudelui (Oberrichter) pentru Bârgaul
sä tiná pe oamenii limitele legale, apoi i-se scrie tablei
mitatului ca in locul solgäbiräului incapabil sä fie trimis aci pentru
restul timpului vice$panul care cu autoritatea sa va putea sa
aplaneze divergintele pi sä sustinä ordinea.
Sept. 28. S'a scrierea curat a operatului de con-
scriptie, indicându-se cu numele persoa-
nelor pi sumelor imprumutate.
Sept. 29. Impreund cu functionarii domne$ti s'au vizitat ca-
sele alodiale, ferestraele pi cârciumile situate sate, exceptia
Prundului.
Sept. 30. S'a vizitat pi conscris pi in Prund obiectele alodiale.
Oct. 1. In prezenta functionarilor pi domne$ti pre-
curn pi a locuitorilor s'au calculat pi venitele alodiale,

www.dacoromanica.ro
 Oct. 2 3. S'a continuat cu confruntarea locurilor zälogite. A
sosit din Bistrita, chemat din partea comisarului diurnä
de 30 cr., diurnistul Hecker spre a ajuta la scrierea proce-
sului verbal.
Oct. 4. S'a i semnat procesul verbal din
18 Sept. 3 Oct. i s'a continuat conscrierea locurilor zAlogite.
Sosind solgäbiraul i rugând pe comisiune sä-1 caci
promite implineascá acuratetä slujba, comisiunea renunta
de-a expedia tablei acuza impotriva lui.
Oct 5. Comisiunea a controlat granitele dominiului spre
Dorolea i lad fatä pi reprezentantii acelor comune, la or-
dinul magistratului din Bistrjta. Delegatul din lad a protestat
privitor la o parte de hotar litigioase, dela adâncAtura Ferli§.
Oct. S'a continuat cu scrierea in coral a conscriptiei.
Oct. 7. S'a cercetat pädurea alodiala Branite sub muntele
Miroslava, privitor la jir i lemne.
Oct. 8 13. Lucrári de colationare care ocazie manda-
tarul a mai fäcut observäri la procedeul comisiunii.
Oct. 14 i 15. In prezenta functionarilor domne§ti, a prima-
rilor pi jura(ilor säte§ti s'au controlat mai obiecte i ve-
nite alodiale.
Oct. Comisiunea a desbátut protestul ledenilor, in care
se zice ei ar avea dela comuna Borgo-Rus o mare
livada, deci aceasta sa nu fie cuprinsä proprietatile de des-
pagubit BethleneOlor, cáci comuna lad va cauta dreptul pe
cale
39. Comisiunea constatá cä in conscriptia cameralá s'a facut
amintire despre locul protestat.
*

Mai departe se cetepte iara§i o intâmpinare a mandatarului

de urmatorul continut:
a) Cutoatecá el a comisiunea la delimitarea mo§iei
totu nu s'a amestecat in nici o chestie rezervând familiei dreptul
de-a controla granitele.
b) Roagä comisiunea ca, in intelesul publicatiei fäcute in
1780, robotele locuitorilor sá fie cuprinse intro singurá categorie
adicá »prestate de iobagk pentru ceeace produce un extract

www.dacoromanica.ro
 27

autentic al decisului adus in adunarea familiarA a grofilor, in care

decis se zice: este indatorat la munca prestatä de
iobag, dacä nu voieste s'o poate pleca
voieste.
c) Pretinde cd toti locuitorii cari poartä name, deci
apartin aceluiasi stat, fie conscrisi ca iobagi, chiar sunt
între diferiti proprietari.
La acestea trei puncte comisiunea rdspunde scris cu decizia:
40. delimitarea proprietatilor s'a numai cu
scopul ca statul militar, ca noul posesor, sä granitele
hotarului bârgAuan, familia poate sä-si caute eventuale drepturi
când unde va voi.
Privitor la cererea ca prestatiile in trecut toate sa fie
privite ca robote comisia nu poate lua in considerare
deciziunea familiarA produsd, ci numai publicatia din Noemvrie
1780, deoarece locuitorii la aceea publicatie au cerut
numai atât ca sd fie la obiceiul vechiu pi n'au primit la
cererea nici un Apoi spun nu toti jelerii ci numai
câtiva dela unii domni au fost obligati la o prestatie moderata
de iobag; deci nu e verosimil se fi obligat ei in la o
muna mai anevoioasä, ceeace dovedeste pi faptul in
chestie scris, vicecomitele azi n'a dat nici un räspuns
oamenilor.
Privitor la pretentia ca toti locuitorii între domni
fie priviti exceptie ca iobagi, comisia räspunde ea s'a
indreptat numai urbard pi indicatiile acestora, iar unde
n'a aflat date in scris autentice, nu s'a putut numai dupa
mäiturisirile domnesti, caci s'a constatat : 1. acei pre-
tinsi iobagi n'au prestat mosierilor nici mdcar robota
impusä iobagilor ; 2. apoi trebue sä se ia in consideratie cd fiscul
ar avea de plätit o räscumpArare cu mult mai mare pentru un
iobag decât pentru un jeler, 3. s'au gäsit la diversi rnosieri
oameni cu acelasi nume de conditie diferitA, deoarece multi
au luat nume dupä sotii sau proprietarii anteriori ai mosiilor;
deci nu pot fi toti conscrisi ca de aceiasi condilie.

www.dacoromanica.ro
28

In timpul colationarii conscriptiilor mandatarul Gaal a fäcut

intâmpinare pi privitor la locuitorul Simion Ropa, cä acesta n'ar
fi liber, cum märturisesc satenii, ci iobag, ceeace o dovedeste
contractul de renuntare produs de mandatar. Cetind comisia acel
contract cu a aflat cä numitul Ropa intr'adevar a fost
libert, deci se vede cä ce baze se pretinde cu indräsneala ca toti
locuitorii farä esceptie sä fie conscrisi ca iobagi, pi se poate con-
pe ce baze stau toate pi petitiile facute.

Mai departe se constatä cä tot mandatarul Gaal privitor la

iobagii reclarnati de baronul Wolfgang Kemény pi de Cserényi
retracteaza declaratiile facute mai oral scris pi
acum zice ca el n'a cerut sä se conscrie iobagi straini, jar domnii
pretendenti sunt de vina dacä nu-si recapata iobagii, daca
i-au reclamat dupä douä luni, cand conscriptiile erau isprävite.
Comisiunea e pi hotareste ca :
41. Aceastä declaratie scris sa se comunice in copie par-
tidelor interesate, deoarece facute pi apa nu se
mai poate schimba nimic.

Mai asterne mandatarul o intâmpinare scris comisiunii de

conlinutul cä convorbind cu biräul donmesc al contelui loan
Adam Bethlen a aflat ca au fost omisi câtiva iobagi apartiitori
la Bârgau, de prezent aflatori in alte locuri, deci acestia
trebui sä fie cuprinsi in conscriptie.
In chestia aceasta comisiunea decide:
42. Chiar cum a räspuns mandatarul la reclarnatiile lui Kemény,
Cserényi Fogarasi, tot apa pi comisiunea zice acum ca con-
scriptiile stint ispravite ele nu se mai poate schimba nimic.
Deci neprezentändu-se nici din pi nefiind ei
anuntati la timpul säu, cererei nu i-se poate satisface.

In in c. obiecteazA scris mandatarul inca urma-

toarele :

www.dacoromanica.ro
 29

a) Locuitorii cari ocazia investigatiilor au declarat (se

face aluzie la familia lui Vasile Mare) cá sunt iobagii contelui
Paul Beth sä fie insemnati in conscriptie ca atari.
b) dreptul ca privitor la acei locuitori cari n'au
fost ca iobagi ci ca jeleri, sä producá mai apoi document
despre conditia cad mandatarul a crezut se face aci o
conscriere nu un act atat de important.
c) ca dupace privitor la capacitatea livezii depe muntele
Frumosoaia s'a ivit o divergenta, aceea si fie masuratá pre-
zenta comisiunii. Tot dela colonicale sa se ia in
siderare venitele ce le-ar aduce morile domnilor, nu taxele
plátite de iobagi, cäci numai de voie nu in bazá de drept
li-s'a läsat colonilor uzufructul.
d) Din conscriptia camerala sa se omitá reflexiunea care
: »Locuitorii au dovedit cu martori ceice sunt de con-
ditie libertinalä nu s'au invoit sa faca cele mai modeste prestatii
de deoarece aceasta declaratie au iscodit-o oamenii
numai mai deci n'are valoare.
e) Declará cá posesiunilor familiei Bethlen
in conscriptie corespunde intrucâtva din anumite
considerante nu stárii faptice.
La acestea comisiunea in mandatarului
urmätoarea decizie:
Ad a) unul sau altul dintre oamenii simpli cum este
Vasile Mare din Borgo Bistrita s'a inscris act de investigare
(Inquisitoria Relatoria) ca iobag al grofului Paul Beth len, este
numai intâmplátor departe de-a fi dovadä n'ar fi libert. Doar
el márturiseste in public numai înainte cu câtiva nu
s'a putut opune muncii de stoarse dela el cu funii, lanturi
Apoi mai depune aceea cá el tabelele de con-
tributii totdeauna a fost ca jeler, numai in anul acesta
nestiind ce si mai spre a-si economisi pentru sine copii
de cap câte un fiorin, oferindu-i-se 30 scânduri, a läsat
fie inscris in iobagilor.
Ad b) Precum mandatarul rezervá familiei dreptul de a dovedi
unor locuitori, fiscul rezervá dreptul de-a
controla cu strictetä dovezi din eventuate documente retinute.
Aceasta mai vârtos, deoarece din cauza lipsei de docu-

www.dacoromanica.ro
 o

mente socoteli, a trebuit comisiunea sä se invoiascä man-

datarul cazuri când venitele ea sä fie prea conform
depozitiilor ; apoi deoarece in urbariile camerale mai vechi sunt
insemnate chiar la rubrica Bargáului jumätate mai putine robote,
prestatii alte lucruri favorabile pentru fisc. Din acestea i
din depozitiile oamenilor reiese conditia anterioarä a locuitorilor
de ad pe departe n'a fost asemängtoare celei de azi.
Ad Dupäce ordinele privitoare la conscriptie nu
másurarea livezilor ogoarelor colonicale, ci insemnarea tor con-
form depozitiilor constientioase, aceasta s'a in prezenta
comisiunei la fata locului, de aceea nu se poate da cererii
nici din cauza timpului. Pretentia privitoare la venitele morilor
colonicale nu se ia nici o considerare.
Ad d) Deoarece reflexia din urbariul are
i nu-i motiv, nu se poate schimba ceeace s'a
cä depozitiile nu le-au fäcut oameni interesati
mai ales
pentru persoana proprie, ci biräii domnesti cari au tiut bine ce
zic ca sa li-se potriveascä socotelile.
Ad e) ordinul a fost ca proprietatea fiecäruia domn
párta sä fie separat conscrisä, familia trebuia tie
pânä unde i-se partea fiecäruia. manclatarul
n'a ajuns eventual la un rezultat exact, nu se presupune
cá comisiunea a cunoscut situalia totusi a trebuit se lase
informatá.
Urmeazá iscáliturile.

www.dacoromanica.ro
 Tara Näsdudului

I. Martian

Cea mai veche mentiune a Nasdudului se in o

dela anul 1264, in care regele Ungariei al
a donat teritoriul numit »terra Nazwod« pe searna cutärui conte
Hazos.')
sub acest termen geografic satele situate in ba-
sinul de sus al Some§ului mare in frunte Ndsäudul, ne darn
seama numele linutului este derivat din cel al localitatii, a
este atät de veche nu se mai provenienta
ei, nici nu se cunosc cauzele din cari i-s'a atribuit. Caci Nasäudul
in raport cu extensiunea tinutului säu nu are situatie centrala,
nici pozitia lui in teren nu vre-o de ordin
strategic in fine, nu este nici in prezent nici in trecut nu
pare sä fi fost mai vreun alt sat mai mare de pe
aceastá vale.
Deci pentru lämurirea rapoartelor din trecutul indepärtat,
vom inregistra cele ce rezultatul cercetarilor referitoare
la acest timpurile cele mai vechi.
In basinul Sorne§ul-mare, s'au descoperit anii din
in apropierea Näsäudului, artefacte de siliciu provenite din
periodul aurignacean al epocei paleolitice.2)
Din epoca pietrii lustruite se gäsesc la pantele dinspre sud
ale dealurilor, cari se din tdrmurele drept al Some§ului, o
1) N. Documente privitoare la istoria Românilor. Bucuresti
1987. Vol. 1. No. 232, p. 321.
2) Dr. Roska M. Az Ösrégészet kézikönyve. Cluj 1926. Vol. I, p. 334.

www.dacoromanica.ro
32

serie bine definita de statiuni diferite.') In epoca aceasta

nostru, ca pi intreg Ardealul, era locuit de atre o populatie de
pastori pi agricultori despre cari se erau de originä
geto-tracia imigrati din Asia-minorl
Cu inceputul epocei bronzului, care urmeazá, locuitorii
tului nostru au inváfat exploateze zäcámintele de arami pi de
cositor ce se gasesc in metaliferi ai regiunei acesteia.2)
Dar ei s'au mai indeletnicit, in timp, sa extragá aurul liber
spälându-1 din nisipurile Some§ului pi cele ale afluentilor lui.
in vechime aurul era foarte este probabil cá se
ocupa multá lume extragerea lui, in anotimpurile in cari se
pot executa aceste lucrári.2) Astfel a urmat cá spálátorii de aur
descinserá in cursul veacurilor dela pantele dealurilor se
mutará cu domiciliul in apropierea izvorului de câ§tig, pe
§esurile din preajma cu deosebire la punctele de confluentá
ale afluentilor acestuia de pe malul drept. Acesti aurari au depus
pe aproximativ prin secolul al douazecelea de era
creptini, primele temelii ale satelor din Násäudului.
Sub influenta culturii egee, invecinate dinspre sud, a mai
in epoca bronzului uz podobe de aur vase sacrale pi
de lux confectionate din acest metal. Pe obicinuinta de a
intrebuinta atari obiecte de aur a trecut dela locuitorii Ardealului
la popoarele invecinate, dela cari s'a ráspândit apoi in toate
1) Martian 1. Repertoriu arheologic pentru Ardeal. Bistrita 1920, p. 28.
2) C. Gooss. Chronik der archeologischen Funde Siebenbürgens. Her-
mannstadt 1876, p. 47.
3) Valoarea in vechime o exprimä aproape unitar de c.
7 gramuri al monedelor antice de aur, care pretul obicinuit al unei
bovine comune. Considerând deci vaca de calitate medie de unitatea inalterabild
a valorilor tuturor timpurilor, rezultä pe câtá vreme in vechime pretul
acesteia era o cantitate de 7 gramuri aur, in prezent ea 70 de gramuri
din metal. Tot acest raport ni-1 preturile lucrului manual
impreunat cu extragerea aurului din nisipuri. Caci pe vreme spälätoriul
din vechime putea sä realizeze la zi un de o mie, mii de Lei,
in prezent de o sari douä sute de Lei la zi nu mai renta-
bilitate. Din cauzä, provenitä din diminuarea valorii, s'a abandonat
deci extragerea aurului pe toatá Someviliii mare, dar nu din pricina
doar nisipurile acestuia nu ar mai fi aurifere. Cel din spálátor de aur
a fost Vasile din comuna Rebr4oara, care a incetat sä-i mai exercite
meseria la anul 1926.

www.dacoromanica.ro
din nordestul nordul Eiropei. Acest fapt a fost confirmat,
ultimele decenii, prin temeinicele cercetäri arheologice ce s'au exe-
cutat in provinciile germane, stabilindu-se aurul din obiectele
antice ce s'au gásit in Prusia, Holstein, Hannover, Bavaria
i pe insulele Fünen, Seeland i land este aproape in intregime
de din Ardea1.1)
Având in vedere principal al productiunii au-
rului din Ardeal in antichitate era inspre din sud din
sudvest, al cäror nivel cultural era mai progresat, pe câtä vreme
cantitä¡ile negociate nordice prezintau abia o fracjiune
din totalul exportului ; ne vom putea da cât de conside-
era pe acele vremuri suma productiei anuale de aur in
Ardeal. De parte, consumul acestui metal in stadiul
dela inceput, cererile de aur brut din de hotarele
in cre§tere. In consecintä productia lui trecu in scurtä vreme
peste limita fixatá prin anotimpuri se extinse asupra
i

telor originare luând in exploatare filoanele aurifere din munti.

ori de anevoioasd era executatä cu mijloace
primitive insuficiente, tot4 s'a continuat cu stáruintä multi
secoli dearândul pânä când in fine a intervenit prin secolul al
zecelea de era o epocä culturalä, epoca
fierului, cu a arei inaugurare exploatárile miniere antice din
Ardeal au luat un nou avânt.
In proportie cu intensificarea industriei miniere din aceasta
cantitatea productiei aurului, in consecinta cärei
ascensiunea socialä i culturalä a poporului care locuia pro-
noastre. Acest important progres este confirmat prin men-
tiunea ce o gäsim la vechii scriitori elini despre anumiti regi
mitici, cari stäpâneau in aceste ale continentului ;
prezenta ne conchidem la desävâr§irea con-
topirii clanurilor in organizatie monarhicd mai cuprinzátoare pi
mai civilizatä. Intre regi putea doar' numära i pe
Geryon din mitul despre Eracle, a bogátie de vite
dovedeste existen¡a de raporturi comerciale cu invecinate.
Din aceastá credem derivä oarecari exploatári
antice de fier, unde-va dealurile din nordul Näsäudului, a
1) Kossina in .Manus Zeitschrift für Vorgeschichte. Wfirzburg, 1914
Bd. VI. H. 1-2, p. 5.
3

www.dacoromanica.ro
 34

cAror existentä ni-o dovedesc piese mari de zgurä pe cari

datiile väii caselor le rostogolesc pe stradele orasului, unele
de siderit cese gäsesc pietrisul mobil al acestei väi, precuni
un de fier ce s'a gäsit imprejurimea aceasta.
ce priveste accesul la tara Näsaudului dinspre vest, acesta
nu se putea efectui pe linia Somesului sus, pricina defileeldr
dela satele Piatra, Mocod, Mititei Nimigea de ; deci
nicatia cu interiorul Ardealului se fäcea pe alor douä poteci
problematice cari traversau dealurile acoperite cu päduri,
te se ridici din tärmurele stâng al Somesului Alte douä poteci,
nu putin probleniatice duceau in vechime peste trecätorile
muntilor una Maramuresul din prezent, iar alta in Moldova.
Comunicatia pe interiorul tarii Näsätidului insa se desfasura de
asernenea pe poteci nestatornice, situate la pantele dealurilor,
dealungul cäror se putea doar' circula, pe une locuri chiar
cälare, din sat in sat. Dar ivindu-se cursul acestei epoce de
progres general necesitate de a statornici de toate accesul
la interiorul Ardealului, s'a ridicat, pe traseul potecii care a existat
din vremuri mai vechi, un drum stabil potrivit pentru circulatia
cu care. Acest drum, ce in prezent se mai ca
druni de amp, se numeste »calea carelor« pleacä dela tarmurele
Somesului din preajma Nasaudului in directia spre sud peste dealu-
rile apartinatoare de satele Lusca, Mintiu din prezent
duce in valea largä a unde se ramificá apoi in trei directii.
Rezultatul situatiei create din nou prin instituirea acestei
de cornunicatie stabile a fost cá locul Násäudului din
acele vremuri s'a desvoltat in curând o asezare stabilá unde se
primitivul cornerciu de sare, cereale, aur, fier dobitoace
pentru Násáudului.
Pe la inceputul secolului al 3-lea de era
pornesc Celtii dela Rin vehementele campanii de cucerire,
depradeazá Roma (273) inainteazä dealungul Dunärii impotriva
tärilor din orientul european. Dar cu scriitorii antici nu
§tiu ne spunä acesti Celti au invadat noastre nu
cunosc rdsboaele grele indelungate pe cari regii nostri le-au
purtat impotriva totusi martorii acestor mari evenimente,
1) Urbarul comunei din 1762. Manuscript.

www.dacoromanica.ro
un numär considerabil de numiri topograf ice rämäsitele grandioa-
selor fortificatii ce ni-s'au conservat depe acele vremuri pretutindeni la
inträrile inspre muntii Ardealului, ne vorbesc precis specificat.
In a urmat cä s'au cii $i
au depus apoi noile baze ale regatului Dacia, care pela
inceputul secolului prim de era crestinä a luat un impor-
tant avânt de preponderanta politicä in orientul european.
Dela Celti se crede cä derivä numele orasului minier
Rodna numit Rocna din tara Näsäudului.
gravul conflict cu Roma consecintele cärui re-
gatul Daciei, precum se a fost desfiintat teritoriul lui a
fost incorporat in parte la imperiul roman.
In decursul alor ani, cât au durat aceste räsboaie,
populatia Daciei a suferit mari Procedand deci Romanii
la o nouä colonizare a provinciei, au preferit in acest scop ele-
mente romane romanizate din cuprinsul imperiului,
cari au utilizat in prima linie soldati serviti, cari trebuiau
inproprietäriti, apoi muncitori in interesul exploatärii mi-
nelor de aur, pe urmä elemente burgheze atrase in mare parte
de faima abundentei de aur in noua provincie.
bunä parte din elementul burghez era provenit, dupä
märturia monumentelor epigrafice, din Asia-minorä maicuseama
din provincia Syria. S'a intâmplat adecä, pela inceputul secolului
al doilea al erei crestine, cä o catastrofä, in forma unei perma-
nente seceti a distrus intreagä vegetatia desävârsire, pe o
mare parte a provinciei Syria in putini ani a prefäcut-o
pustie, impreuna cu capitala Palmyra alte vre-o 100 de orase.
Dela sine ci populatia atinsä de acest flagel s'a refugiat
chiar dela in toate pärtile, iar unii dintre acesti
profitand de colonizarea in curs a provinciei Dacia,
adapost tara noasträ. Despre acesti Syrieni ne spun
monumentele epigrafice cá erau stabiliti in centrele comerciale
situate pe linia dela poalele muntilor metaliferi, »Apuseni
in orasele pe al in prezent existä Clujul, Turda, Alba-
lulia satul Oeoagiu.1) Tot montimentele epigrafice ne infor-

1) Organizati hi douä religioase, una cu sediul in la,

alta la Alba-lulia, ei adorau zaitätile nationale importate din vechia lar

www.dacoromanica.ro
meazá cá acesti Syrieni erau element burghez se indelitniceau
cu industria comerciul ce se desfásora in jurul productiunei
aurului.
Nu posedám nici un indiciu in regiunea minierá a
de sus s'ar fi stabilit vre-o colonie de Syrieni, sub raporturi
celor dela poalele muntilor apuseni, fiinda aci pânä in
prezent nu s'a descoperit monumente epigrafice. Totusi
in aceastá regiune este in de ceia ce ni-o
dovedeste asemânarea numelui Násäud din prezent
cel al orasului um din Syria, mentionat la Plinius,1)
care s'ar putea considera de importat de un grup de coloni
veniti din acel stabiliti in aceastä provincie.2)
Se pare deci cá colonii Syrieni au dat noua numire vechiului
centru minier din basinul de sus doar cu decenii
in urma celor ale centrelor de importantâ mai mare din interiorul
Ardealului ; fiinda actiunile de colonizare, organizarea noilor
raporturi sociale culturale, instituirea de linii mai solide de
comunicatie in general civilizatia romank plecând din sud, dela
Dunárea de jos, nu puteau sä ajungá mai aci la periferia
din extremul nord al provinciei.
Conjucturi favorabile pentru exploatárile miniere au creat
in decursul stápänirii romane in aceasta regiune o stare de inflorire

patrie, dintre cari in epigrafie stint mentionate: Un lupiter de la Cluj

unul de Tavia la Apoi zeii particulari Hierobulos,
zeul soarelui pe cärui intretineau in Alba-lulia un preot special. A se
vedea la J. Jung. Römer und Romanen in den Donauländern. Innsbruck
1877, pag. 91.
1) C. Plinii secundi historia naturalis. Lugduni - Batavorum 1635.
lib. VI. C. 29. Sinus maris Rubri, Troglodytici et Aethiopici. Nos relicto cuique
intelligendi arbitrio, oppida quo traduntur ordine utrinque ponemils: a Syene,
et prius Arabiae latere, gens Catadupi: deinde Syrenitae: oppida Tacompson,
quam quidam appellaverunt Taticen, Aranium, Sandura, N m, Anau-
doma, Cumara, Beta, Bochiana, Leupitherga, Tantarene, Moechindira, Noa,
Cophoa, Cystatae, Megeda, Lea, Rhemnia, Nupsia, Direa, Pataga, Bagada,
Dumana, Rhadata in quo aurea colebatur: Boron in Mediterranea, Mallos,
proximum Maroae, sic prodit Bion.
2) Ori de cutezdtoare ar fi aceastä etimologie, totusi ea este doar
mai putin deck altele, cari culmineazd oferta slavistului
dovada originei din slavoneste a numirilor de orase Mekka Medina.

www.dacoromanica.ro
 37

a acestei industrii, ale urme, cu toatä urgia vremurilor, nici

in prezent nu au dispärut incä Astfel putem
constata pretutindenea pe extensiunea muntilor no§tri nenumärate
galerii, puturi drumuri ce ni-s'au conservat din acele vremuri.
Unele dintre galerii, mai cu seamä cele ce se gäsesc in apropierea
localitätilor miniere din prezent, sunt cunoscute, altele mai
numeroase zac in uitare in creerii muntilor. Inträri le la aceste s'au
in cursul veacurilor, ori zac ascunse sub umbra deasä
a copacilor. Doar' ici colea mai tie vre-un vânätor de
existenta unora, considerându-le drept pe§teri ori vizuini de-ale
fierelor. Drumurile pe cari se transportau materialurile metalifere
extrase din mine la topitorii pe cari se fácea comunicatia
minele au dispärut numai pe unele sectoare, pe cari erau
säpate cu mäiestrie in stânci resistente, s'au mai conservat, uneori
in conditiuni admirabile.
Aläturea de aceste resturi din vechile lucräri de exploatare
s'au conservat, cu deosebire in preajma inträrilor in väile laterale
ale afluentilor Someplui, enorme cantitati de sgurá provenitä din
topitorile ce au functionat acolo.')
In subsolul Nasäudului s'au mai pästrat, probabil tot din
acea epocä unele resturi de ziduri din brutä cu tencuialá,
cari in urma ridicárii nivelului solului sunt acoperite de un strat
gros de Aceste ziduri au provenit din casele vechi ale
ora§ului de pe vremuri.
Cu ocazia construirii edificiului fostei bänci din
s'au gäsit la adâncime de vre-o 5 m. unele pietrii de
nisip cioplite in forme de cubi prisme cu un volum mai mare
de un metru cub. In apropiere a mai e§it la ivealä din subsol
un ciubuc de marmurä roie cu fete lustruite.
importan(ä deosebitä prezintä, obiectele ce s'au
1) F. Hauer & G. Stache. Geologie Siebenbürgens. Wien 1863. p. 343.
Die grossartigen Schlackenhalden am Ausgange der nördlichen Seitentäler
(der grossen Szamosch) blieben durch längere Zeit gewissermassen ein
Rätsel. Man konnte sich nicht leicht erklären woher die enorme Masse
Berggefälle zu so ausgedehnten Hüttenplätzen genommen wurde, ehe man
nicht durch die Auffindung der grossen Pingenzüge, vieler alter auf
den benyescher Alpen die cahlreichen Wege auf die einzelnen Hütten-
plätze, erkennen konnte dass sich der Bergbau in seiner auf anderen
Orten bewegte als der jetzige.

www.dacoromanica.ro
38

extras din subsolul Näsäudului, patru sarcofage cioplite dirt piaträ

de nisip e§ite la ivealä pela inceputul secolului trecut in grädina
No. 126 din strada morii. Unul dintre acestea, precum se
spune, a fost aplicat deasupra portii de a edificiului
administratiei fondurilor al doilea a fost incorporat
fundamerttul edificiului casinei ; al treilea se gäse*te in cimitir
inmormântat el cApitanul pensionar Mihaila la
anul 1878. Al patrulea, in fine se gäse§te tot cimitir la supra-
fata refuzat precum se spune, de cätre sofa numi-
tului Se zice toate aceste patru sarcofage sunt
executate dupä unul acela model la fel cä pe nici unul nu
a fost vr'o inscriptie ori vre-un semn. Exemplarul ce se poate
vedea este din piaträ de nisip gälbuie, de provenientä din zacämântul
de sub colina pe care se spune cä a fost biserica cea veche de
lemn din localitate, la periferia dinspre nord. Forma lui nu
este cea obicinuitä la sarcofagele ce se gasesc in toate centrele
antice din Ardeal, ci diferä de aceasta fiindcä excavatia destinata
pentru cadavru la acest sarcofag nu trece de másura strictului
necesar, iar conturul ei face impresia cä era menit pentru o
mumie. Origina acestor sarcofage nu ni-o putem explica decât
provenind dela Syrienii veniti in tara noasträ din vecinätatea
Egyptului.
Insotitorii Syrienilor colonizati in Ardeal au fast Evreii, dela
cari ne-au rämas, precum se spune, unele inscriptii pe peretii
oarecAror galerii de mine din muntii apuseni. Se in
Násäud a existat un vechiu cimitir pietri mormentuare
ebraice, pe cari proprietarul le-a zidit 50 de
ani in fundamentul edificiului postei din localitate. fiindcä nici
datele istorice, nici evidentele Evreilor nu cunosc existenta acestei
colonii, ea trebue sä fie contimporana cea a Syrienil or, ceeacer
se va putea dovedi atunci, când se vor extrage inscriptiile din
fundamentul postei.
Obiecte de metal cari prezintä valoare s'au gäsit in subsolul
Näsäudului: la anul 1854 de cätre täranul Toader Rus, o piesä
de aur brut de circa 5 kg in o din preajma canalului
morilor. Apoi tetra-drachme de argint de ale regelui Ale-
xandru mare din Macedonia, la panta de sud a cimitirului,
cari se gäsesc in colectia noastrá.

www.dacoromanica.ro
 Am arätat cele precedente cä, chiar dela inceputurile
miniere aceasta regiune, o mare parte a aurului se
exporta in invecinate, in schimb pentru vite cereale.
Aceasta situatie s'a perpetuat in decursul stäpânirii romane,
doar' chiar prin intermediul autoritätilor i cu intensificarea
ploatärilor din aceasta epocä, proportional cu necesitätile de
tinere a unui numär mai mare de muncitori, s'au majorat i
cantitätile destinate pentru exportul de frontiera impe-
riului, in raport cerintele elor nordice, in a chror viatä
intervenise avânt inspre cultura lux. ca o conse-
cintä naturalä a exportului de aur din Ardeal in cursul atâtor
veacuri in regiunile barbare, se ridica in popoarele dornice
de a se instapáni pe acest nesäcat de bogätie de a-I
ceri pentru sine cu proxima ocaziune bine venitä. Astfel se
naleazá la anul 249 atacul Gepizilor impotriva acestui sector al
frontierei imperiului. Ei traverseaza muntilor noWi
inainteaza in interiorul provinciei. Impäratul Filip Arabul con-
duce o§tirile romane impotriva invinge in o decisivd.
Totu§i cu ocazia pacii ce impäratul Decius le Gepi-
zilor o fa§ie de teritoriu din nordul provinciei in care erau caprinse
toate castrele romane situate la aceasta frontierl') Extensiunea
acestui teritoriu cuprindea deci linia muntilor din nordul Ardea-
lului cu valea Some§ului-mare, care se intinde paralel
dealungul carei erau castrele cedate Gepizilor la satele : Tihäu,
Che§eiu, Beclean Orhei din prezent, unde se mai vád
resturile
Astfel au trecut muntii metaliferi din nordul Ardealului
preuna cu Somesului tara Näsäudului in stäpânirea Ge-
pizilor, cetatenii Romani din aceste parti colonizati aiurea,
ceeace se confirma prin o inscriptie dedicatä impäratului Decius,
care a fost gasitá la Alba-lulia.2)
Infloritoarea industrie din tara Näsäudului trecu
ea la mâna noilor proprietari i nu incape Gepizii,
ajutorul muncitorilor cari au rämas pe au continuat
ploatárile, precum ne dovedesc cunoscutele tesaure atribuite acestui
popor, cäror apartin cele ce s'au descoperit la Centrul
1) Dr. C. Diculescu. Die Gepiden. Halle 1922. Vol. p. 31,
2) Dr. C. Diculescu op. cit. C. I. L. 1176.

www.dacoromanica.ro
40

acestor exploatári miniere a fost cu certitudine Rodna, ceeace

ni-o dovedesc grandioasele catacombe din subsolul acestui oras,
al cäror seamán din Crimea se atribue lor. Tot par
a fi ridicat, dupá toatä probabilitatea, castrul din vestul ora-
sului Rodna, al cärui resturi ni s'au conservat.1)
Despre Näsäudul nostru din acele vremuri nu avem nici un
indiciu mai precis in afará de retragerea cetä(enilor romani
a urmat, probabil, deprädarea distrugerea caselor lui prin foc.
Astfel cade importanta Näsäuclului pentru durata stäpânirii Gepi-
zilor pe al doilea plan, la ceeace a mai contribuit pi construirea
unei noi linii de comunicatie peste satul Nepos din prezent in
valea Bistritii. Atribuim Gepizilor construirea acestei noi linii de
acces la tara Näsäudului in bazele unei ale resturi se
gäsesc intro satele Nepos Dumitra prezintá o technicá
indentia cu cea a cetäjii din Rodna.
Suntem de cä Gepizii au stápânit Valea Somesului
de sus la dispäritia din istorie, dacá se afirmá
dupä aderea politicá intervenitä la anul 571 ei au mai opus
unele väi de ale Carpatilor resistentä pi
mai multe decenii, acest fapt se potriveste mai bine la aceastá
regiune fortificatä pi aproape inexpugnabilä.
la inceputul secolului al se extinse stäpânirea
Slavilor, cari luptau sub scutul Avarilor in Dacia, asupra väii
Somesului. Aceasta a durat aproape 200 de ani a lásat multe
urme in amba toponimia româneasa.
Incepând dela disparitia Avarilor pi emigrarea Slavilor din
Dacia la incursiunea Ungurilor, tara Näsäudului fácea parte din
unul dintre voivodatele românesti cari se aceasta epocä.
Pe aceste vremuri pare a fi decäzut cu totul industria
minierá din imprejurimile Rodnei, iar Näsäudul ipi reastigase
intäietatea localitätile din acest care situatie fu
mentinut când se puserá in functiune exploatärile
miniere dela Rodna.
Cu noul avânt al industriei din Rodna numirea topograficá
de tara Näsäudului dispare, inlocuitä cu numirea de
Valea Rodnei.

1) Arhiva lanä, No. 4, p. 45.

www.dacoromanica.ro
 41

Un capitol din litigiul Bistritenilor cu

Somesenii

Vasile Bichigean

Ca urmare a la care au fost supu§i locui-

români din Valea Some§ului din partea Bis-
trita, este a se privi i memoriul, care in traducere
care a fost inaintat de autoritätile fiscale Comandamentului
militar suprem din Transilvania in anul 1846. Acest
moriu trebuia inaintat din motivul, gränicerii
in anul 1845 erau nevoiti sä protesteze impotriva
faptului, in unele acte i mai ales in cele privitoare
la contributiuni erau considerati i clasificati drept iobagi,
chestiune care de altcum s'a clarificat complet mai
Memoriul il nu atâta pentru subtili-
tätile sale juridice, mai vârtos pentru datele istorice
i pentru materialul interesant, ce ni-1 alert, dei din punct

de vedere graniceresc nu s'ar putea aproba toate

modul de argumentare cuprins Momentele prin-
cipale ale acestui litigiu se gäsesc in istoricul districtului
näsaudean, publicat in No. 9 al >Arhivei someene , pag.
21, 22, 26 27,

www.dacoromanica.ro
42

No. 4807-1846. Inaintat la 10 Maiu 1846.

Maiestate,
La cererea inaintatá Comandamentului suprem de câtre mili-
tarii regimentului al doilea de domiciliati in Valea Rodnei,
ca in conscriptia sá fie trecuti, in conformitate cu
termenul libertini, dat de militarizare in documentele
Regelui Matia, la rubrica: »starea anterioarä« ca libertini nu
ca iobagi, Comandament suprem, adáogând in actul No.
10205 1845 observä'rile:
1. la apelul fäcut de aceiasi militari in chestiune
in anul 1822 s'a adus deciziunea prea pentru dânsii
militarizati pentru totdeauna este tot una, dacá in conscriptii starea
de mai inainte este indicatá ca stare de iobagi sau de libertini ;
2. CA documentarea istoricä privitoare la Valea Rodnei,
de apelanti si cu multä de Comandamentul
suprem in actul No. 3908 din 1837 este de petitionarilor numai
intru atât, sunt luate in considerare observärile la
1 Maiu 1764 de Cancelaria din Transilvania. Conform
acestor observäri documentele din anii 1472, 1475, 1498 dovedesc,
locuitorii din Valea Rodnei au fost incorporati la orasul Bistrita
cu aceleasi drepturi, libertäti i prerogative, de cari se bucurä
cetatenii ora§ului amintit. Dacä aceste documente vor fi recunos-
cute ca adevärate, vor servi spre petitionarilor.
3. CA n'a gäsit actele ulterioare, cari motiveazA starea de
mai de libertini a petitionarilor, nici adnotarea privitoare
la starea de iobagi in conscriptiile militare:
Ne invitA, ca presupunând, cA in arhiva existä
documente, cari se dovedeascA starea de dinainte de militarizare
a petitionarilor - la primirea actelor citate de petitionari
pentru dovedirea acestei chestiuni incurcate i la sosirea
informatiilor date de directorul fiscal, sä ne spunem pärerea.
Actele respective s'au scos din arhiva fiscalä cameralä
s'au transmis directoratului fiscal pentru a se lua informatiile
necesare privitor la petitia din chestiune, dimpreunä cu un
subt No. 13.962 1845. Prin acestea se constatä, ora§ul
intreg districtul Bistritei, dimpreunä toate därile, impozitele i
venitele sale, a fost däruit in 1453 pe veci lui loan Huniade?

www.dacoromanica.ro
 43

fiilor mostenitorilor acestuia. Mai departe se citeazá documen-

tele privelegiale ale regilor Ungariei anume cele din 1472, 1475,
1485 date de Matia, celea din 1492, 1494, 1498 eliberate de
dislau documentul din 1520 dat de Ludovic al doilea, toate
dupäcum afirmä in original dupäcum se sustine in
decretul B trimis de Cancelaria din Transilvania in 3 Sep-
temvrie 1789 subt No. 10.498. regesc unit pe atunci
cu Tezaurariatul regesc, decret notat actele anexate la No.
8450 din 1789 in arhiva consiliului aulic de rasboiu). In temeiul
acestor documente orasul Rodna locuitorii tinutului din
Valea Rodnei, cari locuitori mai au fost liberi, se ane-
xeazä sä incorporeaza la orasul Bistrita, toate
drepturile, libertätile, prerogativele benpficiile, de cari se bucurä
s'au bucurat locuitorii din Bistrita. Pelângä aceasta opidul
Rodna a mai primit armele insigniile, libertätile privilegiile,
de cari se cetatenii din statul civil. Tot din aceste docu-
mente rezultä, cä in intentat de fiscul regesc impotriva
orasului Bistrita in chestiunea despägubirli cerute de acesta pentru
rnilitarizarea comunelor Sântioana Nusfalau fiscul a fost achitat
deoarece Principe le, ca al mosiilor regesti (Fundus regius)
a avut dreptul sä militarizeze in intregime posesiunile apartina-
toare acestor mosii.
In sfârsit se mai aminteste, fiscul regesc a actionat ora§ul
Bistrita, care a ridicat pretentii dupä anul 1760 prin natiunea
pentru dreptul de proprietate cedat in urma militarizarii
Vaii Rodna, in trei rânduri : mai in anul 1762, când
s'a amânat procesul din cauza unei greseli, apoi in 1770, când
actiunea s'a stins prin prescriptiune, a in anul 1822,
când a actele doveditoare tribunalului Maiestatii Voastre.
In urma acestor actiuni câstigat convingerea locui-
Väii Rodnei de militarizare au fost liberi s'au
bucurat de libertati, drepturi privilegii, de cari s'au
bucurat Bistritenii. Apoi faptul locuitorii din Valea Rodnei
sunt trecuti registre ca iobagi, s'a ascuns intentiunea, ca mai
târziu acesti locuitori sä fie supusi unei jurisdictii de stapân.
proprietatea mosiilor regesti priveste pe Principe le
astfel integritatea acestuia trebuie neatinsa, cäci, dacá
locuitorii militarizati vor fi socotiti drept iobagi, atunci e primejdie,

www.dacoromanica.ro
44

ca sA fie trecuti in listele de contributiuni (sau mai bine zis

listele de conscriptie) ca libertini.
Argumentele aduse de directoratul fiscal sprijinul pArerii
amintite mai sus sunt vrednice de luarea aminte. Cu toate acestea
trebuie luate in considerare i urmätoarele:
a) CA cu toate cA prin decretul guvernului adus in 15
Februarie 1760 locuitorii valahi din Valea Rodnei sunt declarati
locuitori liberi ai mo§iei rege§ti, totui Comisiunea mixtA,
i-s'a incredintat spre cercetare mai cauzA in anul
1764, referindu-se la actul din 1770 al guvernului (fasc. 396 din
arhiva i-a declarat iobagi pe numiti locuitori ;
b) CA in acela an 1764 Ouvernul, luând in samA dovada
amintitA, s'a la Comisiunii mentionate;
CA tot in temeiul acestei dovezi pärerea Comisiunii mixte
privitor la Valea Rodnei, pArere sprijinitA in anul 1764 de
guvernul regesc, a fost i de locul pre Malt;
CA in baza acestor deciziuni trebuie sA credem, cA
valahi ai Väii Rodnei la infiintarea regimentului de
au fost predati ca iobagi atât mai mult, prive§te
conditiunea de mai i acum sunt ca atari in
listele de conscriptie;
e) pe tot referatul energic focal in 12 1788
guvernului regesc din directoratului fiscal (unit pe atunci
cu tezaurariatul regesc) privitor la obiectul din chestiune, totu§i
nu a intervenit nici o schimbare in listele de conscriptie referitor
la locuitorilor militarizati din Valea Rodnei;
CA procesul de dovedire intentat de fiscul regesc in anul
1770 deoparte a fost retractat, de altA parte trecut in prescriptie;
iar procesul pornit in 1822 in contra ora§ului este
in suspensiune din cauza exceptiunii ridicate din partea acuzatului
impotriva aceluia;
g) CA se mai referA la textul cuprins in nota informativA
a Comandamentului suprem sub No. 10.205-1845
de urmAtorul continut: deciziune din 1822, pe care o
citeazA petitionarii cu care se declarA au primit-o
ocazia unei reprezentatiuni similare cea de acum i este a
se in felul, cA grAnicerilor din al doilea regiment valah,
militarizati pentru totdeauna, le este indiferent dacA privitor la

www.dacoromanica.ro
 45

conditia de mai înainte sunt ca iobagi sau ca

libertini.«
Aceastä chestiune a fost supusä in anul 1822 unei deliberäri
mai ins? nu s'a adus nici o deciziune, privitor la aceea,
locuitorii militarizati din Valea Rodnei au fost trecuti, ce
priveste situatia de mai in listele de conscriptie cu
titlul pe care aveau, ori au fost läsati in starea de iobagi.
Directoratului fiscal ne-am adresat intrebarea, trecând cu
vederea peste toate consideratiunile de mai n'ar fi bine
facá o propunere precisä Comandamentului suprem, ca i
de ce s'ar lua, in chestiune o
rezultatä din o deliberare juditioasä, locuitorii militarizati din
Valea Rodnei sä fie luati in listele de conscripti , in ce prive§te
starea anterioará, nu ca acum ca iobagi ci ca liberi ?
La acest ordin Directoratul fiscal, referindu-se la unele acte
ce vor fi amintite mai târziu, ne-a räspuns cu No. 4807 1845:
»cá i acum mentine rämâne neclintit pelângä sa
amintitá mai : eä locuitorii Väii Rodna dupä incorporare au
fost liberi, cá orwl Bistrita n'a exercitat nicicând asupra
dreptul de stápân, cá au fost trecuti pe nedreptul in listele de con-
tributiuni, cä i-se face prejudiciu fiscului regesc, dacá locui-
tori sunt trecuti listele de dare ca iobagi nu ca liberi,
deoarece ei au fost in militia de granitä nu ca iobagi
subt stäpânirea vreunui domn de ci au fost primiti ca
apartinând mo§iei ; cä in sfâr§it trebuie luate mäsurile
legale, ca integritatea acestei sä nu sufere vreo tirbire
sä nu se dea ansä pentru ridicarea vreunei pretentii din faptul,
cá Valea Rodnei n'a apartinut mo§iei rege§ti. In urmare sustine
cu toatä bunacredintä, locuitorii militarizati sunt a se lua in
listele de conscriptie i de contributiuni nu ca iobagi, ci ca liberi«.
Pentru a se ajunge mai la o in aceastä ches-
tiune controversatá, cu privire la documentarea istoria a milita-
rizärii Väii Rodnei doveditä cu actele aläturate mai amintim
urmätoarele:
Locuitorii Väii Rodnei s'au ocupat cândva
industria minierä conform documentelor privilegiale eliberate
de regele Matia in anul 1472 No. 10.205 din 1845 lit. U
X) au fost mai liberi au fost incorporati ora§ului

www.dacoromanica.ro
46

Bistrita eu conditia, ca mai târziu sä se bucure de libertatea

pe care au avut-o. Mai târziu in anul 1475 (cf. copia citatä) au
fost anexati orasului amintit, asigurându-li-se aceleasi prerogative,
libertäti beneficii, de cari bucurá cetätenii orasului mentionat.
Acest fel de incorporare libertatea egalá cu a locuitorilor din
Bistrita a fost confirmatä prin regele Vladislau in anul 1498, prin
regele Ludovic in anul 1520 (cf. documentul de directoratul
fiscal subt No. 13.962 din 1845 punctul 5 6). In situ-
atie au rárnas neturburati 0118 pela mijlocul secolului al XVIll-lea.
Atunci s'a inceput cele trei natiuni ale acestui principat
pentru stabilirea in mod individual a contributiunii, ce o
are de fiecare. Sasii voind scape ori sä-si usureze in
parte cvantumul de contributiune impus au alungat pe
mânii aflátori in sinul (graemium) bor. Dar n'au putut face
acelasi lucru cu locuitorii din Valea Rodnei, i-au trecut in
registre drept iobagi, desi erau liberi, atât din motivul ca
o mai micá, dorind sä-i supunä dreptului
robiei domnesti.
Românii la inceput n'au observat cá aceastá apucáturä este
impotriva dat seama despre aceasta cu
ocazia noului sistem de contributiuni in anul 1754
atunci de ce-i amenintd, au cerut fie trecuti in
tablourile de impunere ca oameni liberi. Functionarii orasului nu
le-au implied dorinta. Românii provocând o turburare
s'au eliberat de jurisdictia orasului Bistrita. Acestea
toate se pot constata din raportul directorului fiscal
guvernului regesc intemeiat pe din anii 1754
in 1760, inregistrat la No. 6312 din 1788 din referatul
directorului fiscal Alex. Noptsa la 30 Aprilie 1793
anexat sub No. 1724 din 1793. Locuitorii din Valea Rodnei in
felul acesta nunumai au suferit nedreptate au fost oprimati,
ci li-s'a cerut dijmá, ceeace atunci nu Drept
dovadá adele rapoartele din anii 1746 1756 (cf. documentele
arhivei fiscale lit. K 395 lit. L
Ajungând la cunostinta locurilor prea incercarea
torilor din Valea Rodnei de a se pdn o de
jurisdictiunea magistratului din Bistrita, guvernul legese a dispus
o anchetá la 13 Aprilie 1758, pentru a se constata, care este

www.dacoromanica.ro
 47

motivul divergentei dintre locuitorii din Valea Rodnei magis-

tratul orasului Bistrita.
Cu ocazia acestei au fost ascultate ambele
litigioase. Locuitorii Valea Rodnei s'au plâns cá magistratul
bistritan i-a tratat pe ei, oameni liberi, ca pe iobagi, ci i-a supus
lucrArilor economice, le-a impus stingerea varului le-a luat
dijma. Magistratul bistritan se scuza, cä subjugarea locuitorilor
din Valea Rodnei nu este a i-se imputa lui, ci ordinelor mai
Ouvernul regesc, in temeiul actelor de ambele par-
tide litigiu, a decis 15 Septemvrie 1760 privitor la chestiunea
care ne intereseazA pe noi, cá locuitorii Vaii Rodnei n'au fost
däruiti orasului Bistrita de regele Matia drept regesc, ci numai
au fost incorporati anexati jurisdictiunii acestui pentru
sporirea mosiilor regesti fiindcá locuitorii mosiilor regesti sunt
liberi, astfel locuitorii din Valea Rodnei prin insusi actul
corporärii sunt a se considera ca locuitori liberi ai mosiei regesti
(cf. copia procesului verbal guvernial din 15 Septernvrie 1760
de sub No. 13.962-1845 extrasul acestui proces verbal No.
1033 din 1790).
Magistratul bistritan a apelat impotriva acestui conclus al
guvernului regesc la locul prea Malt, sustinând vorba
despre o proprietate de drept despre dovedirea unui privilegiu,
poate decide numai Curtea de Apel. Acest apel apoi a fost trimis
de aci, färä de a fi ascultata cealalti partidä, la tablä cu adaosul,
cä locuitorilor din Valea Rodnei sä le stea intr'ajutor din oficiu
directorul fiscal.
Aceastä prea a bägat groaza magistratul
bistritan (dupäcum se poate ceti din raportul directorului fiscal
No. 6312 din 1788), cä ajutati fiind numitii locuitori de director
va pierde pretentiunea formulatä fatä de Valea Rodnei fiindcä
in acel timp se proiecta infiintarea de regimente de granitä
Transilvania, natiunea saseascá, voind sä câstige bunAvointa
Maiestätii regesti, a oferit districtul Bistrilei in scopul infiintärii
acestei militii cu conditia, ca pretentiunea magistratului bistritan
fatä de locuitorii din Valea Rodnei se aplaneze pentru trecut prin
Maiestatea regeascä, iar pentru viitor prin natiunea
Aceastä ofertä a fost primitä pläcere partea Maies-
tätii Sale chestiunea inaintatä spre rezolvire Curtii de Apel, a

www.dacoromanica.ro
fost luatä aceasta datä unei comisiuni mixte, care
lichideze pretentiunile magistratului bistritan.
Aceasta comisiune s'a adunat ziva de 18 Februárie 1764
a ajuns la urmätoarele rezultate:
1. priveste deosebirea de päreri magistratul
bistritan locuitorii din Valea Rodnei, dacä acestia a fost iobagi
sau liberi aci s'au luat in considerare actele prezentate de
magistratul bistritan), comisiunea a pärerea, cä Valahii
din Valea Rodnei au fost iobagi in aceastä calitate anexati
ora§ului Bistrita. Aceasta din urmátoarele motive:
a) privitor la ace§ti Valahi, cari nu sunt
amintiti ca iobagi, magistratul bistritan a raportat regelui Matia
anul 1472, i-au fost däruiti mai termenul
donatiunii nu este mentionat nicáiri, mai departe cá
magistrat a fost in domeniul Rodnei subt titlul de
incorporatiune cá a fost stäpânirea acestui domeniu
la anul 1756;
b) Cu introducerea magistratului bistritan s'a fäcut
cu titlul de incorporatiune, totusi prin introducere i-s'a
atribuit nurnitului magistrat domeniul din chestiune;
Cu toate cä locuitorii din Valea Rodnei au fost incor-
porati la ora§ul Bistrita drepturi libertäti, de care
se bucurau cetätenii acestui oras, totu§i comuniunea acestei
libertáti este a se numai in felul, cum .o aveau ceialalti
locuitori de aceea§i conditie ai districtului bistritan, adecá iobagii;
d) precum orasul Bra§ov are incorporate sate, in care
locuiesc oameni liberi, cari cu toate acestea nu se bucurá de
drepturi ca cetätenii din Bra§ov, este a
se relatiunea locuitorilor din Valea Rodnei cu ora§ul
Bistrita;
e) Luarea in stápânire a Rodnei este acum deja lucru
invechit.
pärere deosebitä de a Comisiunii exprimat comisarul
Ladislau Szombatfalvi, primprocuror fiscal, (intemeindu-§i
párerea pe documentul Thes. No. din Februarie 1746), care
a sustinut, Valahii din Valea Rodnei nu au fost iobagi, ci au
fost, in privinta drepturilor, egali cu Sa§ii, anume:

www.dacoromanica.ro
 a) Fiinda orasul Bistrita nu poate nici o dovadá pri-
vitor la däruirea Väii Rodnei;
b) Fiinda locuitorii din Bistrita n'au fost sinceri, au
raportat in anul 1472 regelui Matia, numitii Valahi le-au fost
aruiti; dimpotrivá in documentul regelui Matia se ordoneazá,
acestia au fie considerati
libertatea nu se potriveste de
toate liberi ; - cum
starea de iobag;
-
c) Fiinda temeiul documentului regelui Matia suscitat
(din anul 1475) orasul Rodna dimpreunä eu Valea Somesului au
fost incorporate in scopul unei situatii niai comode
de a li-se face o usurare; ba inch li-s'au dat libertátile
privilegiile, de care se bucura Bistrita ; chiar
dacä mai ar fi fost iobagi, acum trebuiau considerati liberi
totul;
d) Prin introducerea orasului Bistrita in stápânirea orasului
Rodna se numai incorporarea acestuia nu
dreptul de proprietate.
2. Privitor la pretentiunea pentru trecut a orasului Bistrita,
ridicatá de Valea Rodnei, amintit s'a declarat multumit
suma de 12.000 florini, desi Comisia a recunoscut,
cá-i compete mai mutt.
Acest combate numitul comisar afirmând,
erariul este obligat dea despägubire orasului Bistrita
pentru militarizarea Väii Rodnei numai in cazul, locuitorii
acestei Vái au de achitat unele datorii, cari le
locuitori din districtul Bistritei, deoarece Valea Rodnei este pro-
prietatea Principelui, dupäcurn Fundus regius, la care a
fost incorporatä aceasta vale, este mosia acestuia.
3. Chestiunea despägubirii, ce este a se da orasului Bistrita
pentru militarizarea Väii Rodnei, despre care despägubire a garantat
natiunea säseasa, se va pläti.
Acest proces verbal comisiunii amintite s'a locului
prea din partea tezaurariatului regesc la 24 Martie 1764,
dimpreunä raportul directorului fiscal No. 1724-1793
pärerea susnumitului comisar (in arhivä n'am putut
nici o indicatie despre aceasta), iar din partea guvernului
regesc la 20 Martie 1764, opinia contrarä, favorabilä
opiniei comisiunii. Locul prea a luat act de acest proces
4

www.dacoromanica.ro
30

verbal : cä natiunea säseascä sä verifice cesiunea

fácutá in Valea Rodnei ocazia militarizarii, in privinta termenului
achitárii pentru trecut a indemnizarii 12.000 amintite la punctul
2 se la o intelegere magistratul bistritan sau
natiunea ca guvernul regesc sä aibä in vedere
privinta militarizárii VAii Rodnei, ordinele consiliului de
aulic din 21 Maiu 1764.
In aceste ordine, priveste chestiunea pe care o tratám,
cuprinde la 9 urmätorul lucru : Maiestatea Sa ar
voi vreodatá sä vândä sau däruiascä cuiva districtul Rodnei,
jurisdictiunea magistratului bistritan se introneze din nou in
acest district. In 9 lanuarie 1766 comunitatea Bistrita a eliberat
un act solemn despre cedarea in favorul Maiestatii sale regesti
renuntarea, in scopul militarizärii, la Valea Rodnei. In acest act
se zicea altele, numitul district este cedat cu dreptul,
care stäpânit orasul Bistrita la el pe veci in
mod irevocabil nu-si rezerva pentru viitor asupra lui nici
un drept nici o proprietate de drept nici pentru sine nici
pentru urmasii säi (L. Y. Tahr. 396 seria
aceasta s'a näscut inter orasul Bistrita
satele apartinätoare districtului bistritan o (cf. raportul
directorului fiscal Alex. Noptsa inregistrat la No. 1724-1793) din
motivul, numitele sate pretindeau, ca din capitalul de 17.215
15 - stabilit de guvernul regesc drept despägubire pentru
venitele pierdute din districtul Rodnei militarizat supus
cvestrului pentrucá fiscul regesc ridia drept de proprietate asupra
-
districtului rodnean, sO capete partea
s'a adus urmätoarea decizie prea
Ion. In 2 lunie 1788
(No. 5393-1788):
a) Ca satele arnintite dovedeascd pretentiunile
b) Dobända capitalului mentionat sä se
tratului ;

Ca directorul fiscal inainteze locului prea Malt infor-

matiile necesare pentru dovedirea pretentiunii fiscului regesc
asupra districtului rodnean.
Directorul fiscal de pe atunci loan Gall a arátat scurt
istoric, cum a fost incorporat districtul rodnean la orasul Bistrita,
cum a tratat magistratul acestui locuitorii districtului citat

www.dacoromanica.ro
 51

cum a fost militarizat. Acest istoric a fost povestit mai pe

larg de noi cele anterioare cuprinde urmätoarele:
a) regele Matia in anul 1472 nici nu a conferit nici nu
a däruit orasului Bistrita pe Valahii din Valea Rodnei, ci numai
a dispus printr'un orclin regesc, acei Valahi se numai fie
cotiti la judetul Dobâca, ci printre cetätenii bistriteni aceasta
pentru stabilirea contributiunii, ce aveau de plätit. Astfel Bistritenii,
cärora de altfel li-s'a conferit acest drept regesc cu clauza
nuitä in actele de donatie, nu pot aroge nici un drept de
stäpânire asupra Valahilor amintiti;
b) cä nid prin scrisoarea din anul 1475 a regelui Matia,
care scrisoare de asemenea nu este act de donatiune, nu li-s'a
acordat Bistritenilor dreptul de stäpânitori asupra Valahilor din
chestiune, prin aceasta scrisoare Valahii mentionati au fost
numai incorporati la orasul inch aceleasi libertäti,
privelegii de cari s'a bucurat din timpurile vechi orasul Bis-
trita. Ar fi incontra mintii sänätoase, ca Valahii anexati la orasul
Bistrita cu aceeasi libertate fie supusi lui, fiinda atunci orasul
Bistrila ar avea dreptul de asupra concetätenilor sasi
ceeace este absurd. Mai departe din cuvintele suscitatei scrisori
a regelui Matia: »cä opidul Rodna pärtile tinätoare de dânsul
sä se socoteascä supuse pe veci orasului nu se poate
conclude, cá aceastä supunere este situatie de iobag, fiinda in
aceeasi scrisoare se cere: »ca Valahii sä fie socotiti printre ce-
bistriteni si oh fie taxati la fel cu apoi »sä nu fie
molestati in nici un impotriva hatârului
Ar fi deci un paradox, ca iobagii sä se bucure de aceea
libertatea cu stäpânii Urmeazá Valahii amintiti mai sus au
fost primiti in orasului Bistrita cu drepturi la fel cu ale
locuitorilor acestui oras.
Prin scrisoarea din 1475 a regelui Matia introducerea
orasului Bistrita in stäpânirea opidului Rodna s'a fäcut cu
de incorporare, aceastä introducere n'a fost precedatä de
donatiune, ci a fost fäcutä numai cu conferirea dreptului regesc.
Deci aceasta inseameh numai comuniunea de drepturi. Prin
corporare dreptul de proprietate a rämas pe mai departe la
cel ce a fäcut incorporarea, deoarece Valea Rodnei ca de
mine era proprietatea coroanei. Numitul district a fost incorporat
e
www.dacoromanica.ro
oraului Bistrita numai libertätii a dreptului de co.
muniune, cki acest oral nu putea sä se bucure de aceleasi bu-
casi o mosie regeascä. Pe urmä Bistritenii de geaba amin-
dreptul de proprietate asupra Vaii Rodnei câstigat prin pre-
scriptiune, fiindeä bunurile regesti sunt inalienabile imprescrip-
tibile. mai ales fiindcá locuitorii numitului Fundus regius
cäruia apartine Bistrita, sunt a se considera casi täranii de
sub stäpânirea domnilor de pämânt particulari, cari pe pä-
mânturile proprietate a fiscului regesc nu au decât numai
plata pentru munca prestatä (cf. legea Pr. p. I. t. 30). Aceste
pämânturi nu pot fi dela fiscul regesc, cäci acest lucru
ar fi in contrazicere patenta andreianä legea I alui
Stefan (cartea 2, cap. unde privitor la regesti s'a pre-
väzut, cä nimeni nu are voie sa-si câstige vre-o favoare deosebitä.
Ba prin citate este combätutä afirmatiunea ch bunurile
curat fiscale câstigat proprietatea de inalienabilitate numai in
anul 1588.
Dupä amintirea acestora acelasi director fiscal sustinea, cä
Valea Rodnei ori este a se considera, ca un cu mine de
argint, in locurilor incorporative ale regelui Matia ori,
teritor incorporat mosiei regesti, pästrat mereu caracterul de
fiscalitate astfel Bistritenilor nu le compete nici o
gubire pentru militarizarea Väii Rodnei. Deci când fiscul regesc
a plätit, sub titlul de despägubire, 12.000 a fost
aceasta aceaiasi Bistriteni au stors de pe Valea Rodnei,
putin recunosc ei, cu dela anul 1754 suma de
6024 florini 10 sub titlul de venite anuale. Toate aceste
sume, precum dobânzile dupä capitalul de 17.000 (mai
bine dupä 17.217 amintiti mai sus) asignate orasului Bis-
trita locuitorilor satului Dumitra mare apartinAtoare districtului
bistritan, trebuie restituite erarului regesc.
Acest raport al directorului fiscal guvernul regesc inainat
locului mai Malt pärerea (actul No. 6312-1788) cä, desi cele
ce le-a amintit directorului fiscal, intemeiate pe legile patriei
pe actele privitoare la Valea Rodnei prezentate de Bis-
tritenii, totusi fiscul regesc va trebui sä-si caute dreptul referitor
la Valea Rodnei sumele, ce sunt a i-se restitui de atre
Bistriteni pentru militarizarea acestei väi, pe calea judeatii, cu

www.dacoromanica.ro
 53

mai mult, cä guvernul regesc a decis in anul 1760 in baza

documentelor prezentate lui, Valahii din valea amintitä au fost
dáruiti cu drepturi libertati Bistritenii, in
mare nu pot fi considerati nici un caz ca iobagi. Aceastä
deciziune legala nu poate fi invalidatá prin hotáriri in de
lege. Toate militeazá pentru faptul, cá dacá fiscul
regesc va incepe procesul, va câstiga atât dreptul
ce-1 are fatä de Valea Rodnei, cât sumele, ce trebue i-le
restitue magistratul bistritan.
La acest referat al guvernului regesc a venit drept räspuns
prea Malt, eliberat la 20 Octomvrie 1788 sub No. 14.464
acte No. 9349 1788), ca directorul fiscal sá se ingrijascá
ca, in temeiul motivelor mentionale, sa intenteze proces. Apoi
din prilejul intrebarii de directorul fiscal (No. 2153 1789),
- plecând dela cazul analog al domeniului - n'ar fi
consult sä se renunte la procesul privitor la capital sá se
resuscite numai chestiunea sumei de 12.000 florini, care este a
se restitui erarului regesc care a fost de magistratul
bistritan in contul datoriilor, pe care le-ar fi avut locuitorii
militarizati ai Väii Rodnei, i-s'a trirnis aceluiasi director fiscal
ca, deoarece orasul Bistrita a beneficiat de dobânzile
capitalului amintit, intenteze proces in aceastä privintá. Când
a cerut actele referitoare la Valea Rodnei (No. 2155-1789
8450-1789), i-s'a räspuns prin un rescript al guvernului regesc,
cá aceste acte se gásesc in original la arhiva consiliului aulic de
dimpreunä cu clecretul regesc No. 10.498 eliberat la
3 Septemvrie 1789.
actele din chestiune, necesare in scopul intentárii
procesului, pentru accelerarea cäruia s'a cenit informatie prea
inaltá sub No. 10.503 1789, s'au trimis in copie directoratului
fiscal cu rescriptul No. 420 1790, acest directorat a raportat cu
No. guy. 2217 1790, cd procesul trebuia intentat la tribunal,
deoarece cu ocazia pretentiunilor fácute de orasul Bistrita in
scopul oblinerii unei despägubiri cuvenite pentru militarizarea
posesiunilor Nusfaláu Sântioana asezate in Valea Rodnei tot
tribunalul a adus deciziunea, prin care fiscul regesc a fost achitat
de sarcina acestei despágubiri.
Acest proces, care avea sá fie intentat incontra orasului

www.dacoromanica.ro
54

prin directorul fiscal, a fost gräbit prin ordinul regesc

din 13 Septemvrie 1790 No. 11.863. Directorul fiscal a raportat
la guvernul regesc cu actele No. 9627-1790 1033-1791, cä
acest proces a fost tablei reg. districtuale; dar
de a mai exista tablele districtuale, trebue inaintat tribunalului.
Aceastä propunere, insolito de opinia favorabilä a guvernului
regesc, a fost inaintatá locului prea aprobatä ordinul
No. 3308-1791. Informatiuni despre acest proces se gäsesc in
actul No. 3745 1791. In scopul cunoasterii acestei
referitoare la despágubirea cerutá de orasul Bistrita pentru mili-
tarizarea Rodnei, guvernul regesc a depus anul urmátor
1792 decretul No. aul. 764 din 8 lunie 1792, un istoric despre
toate evenimentele, s'au petrecut din timpul renuntärii, in
scopul militarizärii, la aceastä vale. Din partea locului prea Malt
s'a cerut dela tezaurariatul regesc s'a trimis, despre aceasta
chestiune, un raport al guvernului regesc, dimpreuna
värile din 24 Maiu 1792 ale cancelariei aulice din Transilvania
cerute anume in acest scop. Toate acestea pentru a fi ascultat
directoratul fiscal.
Observärile cancelariei aulice suscitate se pot rezuma in
esenta la urmätoarele:
a) Dreptul de proprietate, pe care orasul Bistrita il ridicá
de Valea Rodnei, intemeiazá pe documentele privilegiale
ale regelui Matia, desi prin acestea locuitorii acestei vai n'au fost
daruiti in starea de ci au fost incorporali cu aceleasi
drepturi, libertäti prerogative, de care se bucurau locuitorii
Bistritei.
b) Fiindcä bunurile fiscale, cari este a se socoti
Valea Rodnei, ca de mine, sunt imprescriptibile, astfel, in
temeiul legilor, prescriptiunea privitor la aceastá vale nu poate
avea ori cum am considera-o fie ca de mine, fie ca
incorporatä asanumitului Fundus regius.
Când guvernul regesc a achitat judecatoreste anul
1760 pe locuitorii Väii Rodna de statul iobägiei, a adus deciziune,
cum se cade 50 aducá afacerea unor oameni liberi, preväzuti
cu aceeasi libertate casi Bistritenii.
d) Orasul Bistrita a pe nedreptul dela erarul regesc
pentru trecut suma de 12.000 florini drept despägubire pentru

www.dacoromanica.ro
 55

militarizarea Väii Rodnei. Bistrita a stäruit pentru restituirea

Väii Rodnei numai in cazul, dacä s'ar vreo schimbare
in privinta militiei de granitd.
e) Incât pentru pretentiunea, ce o ridicä ora§ul Bistrita fatä
de Valea Rodnei drept despägubire pentru venitele ce le-ar avea
in viitor din aceastä vale, care pretentiune s'a stabilit in suma
de florini fiscul regesc nu are nirnic de observat ; se teme
numai, ca nu cumva pretentiune ar fi recunoscutä
expres sau tacit, numitul magistrat bistritan porneaseä impotriva
fiscului regesc, in cazul unei schimbari in sistemul de
proces pentru achitärii sumei de despägubire.
Dupke acest istoric a fost sub No. Thes. 1058 1793
405 1794 dimpreunä cu informatiile necesare, cerute urgent
de locul prea Malt, directorul fiscal Alex. Noptsa, premitând
documentarea istoricá a Väii Rodnei, fkutä de noi mai amänuntit
baza actelor citate mai sus, raporteazä cu actul Thes. No.
1724-1793 : este vädit, din actele amintite, Ora§ul Rodna,
Valea Rodnei, de incorporarea sa la ora§ul
Bistrita, n'a fost nimänui, ci numai a fost supus jurisdictiunii
judetene cum este cazul azi unde sunt bunuri fiscale. Mai
rezultä cu sigurantä din documentele inaintate de magistratul
bistritan, acest teritorul apartinätor lui a
stat sub stápânirea deplinä a Principelui, cá acesta l-a de
sub jurisdictia judetului Dobâca gândul de a se aduce o
u§urare locuitorilor Väii Rodnei l-a däruit ora§ului Bistrita
nu cu dreptul de proprietate, ci numai ca incorporat toate
drepturile, libertátile privilegiile cetätenilor ora§ului Bistrita.
Acestui i-s'a conferit numai dreptul, ca sä exerciteze asupra
locuitorilor Rodnei aceea§i jurisdictie, pe care o avea
de proprii.
Din cele de mai sus urmeazá, cä toate venitele, care
subt titlul de drept pämântesc din ora§ul Rodna teritorul
apartindtor lui, nu se cuvin altuia numai domnului de
pämânt, Principelui, astfel ora§ul Bistrita nu poate sä-§i
aroge alt drept o altä pretentiune, decât numai dreptul de
jurisdictie, pe care il au alte re§edinte de fatá de cei
supu§i jurisdictiei In mod logic urmeazá apoi, ora§ul Bistrita
nu numai eä nu are un drept sä daspdgubire sau

www.dacoromanica.ro
56

indemnizatie pentru acest teritoriu, ci e obligat sä restituie

fiscului regesc cei 12.000 florini primiti, precum suma de
17.000 florini pe nedreptul ca dupä capitalul amintit.
Aceste sume scoase din Valea Rodnei trebuie le restituie
dimpreunä cu ce o ar fi adus.
De aceea este admisibil cu drept cuvânt a fortiori,
nu e temei noasträ, magistratul bistritan, - in
urma procesului a trecerii cu vederea a pretentiunei
sale, argumente din aceasta aprobare tacitä
de bunävole prescrierea despAgubirii, (chiar
ar lua asupra sa plätirea ei), mai va incerca din nou
revindice dreptul de proprietate peste Valea Rodnei, care drept
acum nu putut dovedi.
In baza acestora, ora§ul Bistrita vrea inconjoare
neplAcerile unui proces, precum cheltuielele inutile impreunate
cu un astfel de proces, dea fiscului regesc o declaratie
in care sä : nici odatä n'a avut drept de proprietate
asupra ora§ului Rodna, nici asupra acestuia, n'a putut
sä pretindA, nici ceva drept despagubire pentru acest
opid (care totdeauna a fost sub Principelui), ca va
restitui acestui fisc, de cazul Maiestatea prea
i-ar ierta-o, - suma ridicath sub de despägubire dimpreunä
cu dobAnzile cuvenite nu-§i va forma
nici când vreun drept sau vreo pretentiune, fie la capitalul
despä'gubirii primite ori neprimite acum fie sub pretextul
dreptului de stäpAnire peste Valea Rodnei. numita
cetate sä nu poatä fi scutitä de procesul intentat pentru paguba
gravi fiscului regesc färä avizul directora-
tului fiscal.
Acest raport al directoratului fiscal a fost din
partea tezaurariatului regesc subt No. 405 1794 locului prea
cu adaosul, textul documentelor anexate de directoratul
fiscal conclude in sensul :
a) opiclul Rodna, dimpreunä cu valea cu nume,
supus mai jurisdictiunei judetului Dobâca a fost trecut
sub jurisdictiunea Bistritenilor a fost administrat de
bistriteni. De unde precum cetAtenii acestui
au fost mai sunt acum nu ca iobagi

www.dacoromanica.ro
 57

ci ca persoane libere, tot astfel nici locuitorii Rodnei nu pot

fi tratati altfel ;
b) Cantitatea sumei de despägubire este a se socoti nu
dela incetarea exercitárii dreptului de proprietate a dreptului
domenial arogat pe nedreptul impotriva cuprinsului documentelor
mai sus, ci dela venitelor, care - in urma
instituirii naliunii säse0 - revenia Bistrita conform
dreptului de cetätean. aceasta numai in cazul, dacä despágubirea
se face pentru realitäti pierdute cuvenite de drept
cuiva, nu pentru beneficii incassate prin abuz pe nedreptul ;
Nu le ajutä Bistritenilor nici referirea la prescriptia cu
privire la dreptul de proprietate la dreptul domnului de pämânt,
nici faptul cá comisiunea prezidatá de contele Nemes
amintitá in cele precedente, a fost de parerea, cu exceptia lui
Ladislau Szombatfalvi, cá bunurile rege§ti sau de drept fiscale
sunt inalienabile putin din anul 1588, fiindcä opidul
Rodna dimpreunä cu sa trebuie considerat cum a fost
de incorporare. Prin acest act opidul de mai sus a fost
dat Bistritenilor ca unor locuitori ai a§anumitului Fundus regius.
prin incorporare lucuitorilor din Valea Rodnei li-s'au
recunoscut acelea§i drepturi libertati, locuitorilor din Bistrita,
astfel acum cei din valea amintitá sunt a se trata ca locuitorii
din amintitul Fundus regius (privitor la care nu este prescriptie).
A te folosi de prescriptiune fatä de astfel de locuitori, mai ales
in urma obligamentelor personale fatá de persoane supuse, cum
au fost locuitorii Väii Rodna inaintea militarizárii, stä in contra-
zicere echitatea, e constatat prin nenumärate exemple
ciziuni judecätore0i, cá persoane supuse pe nedreptul precum
urma§ii acestora, s'a dovedit faptul pe nedreptul,
au fost scapate de jugul iobägiei pe toatä prescriptiunea. In
cazul de nu se poate admite nicidecum prescriptiunea,
locuitorii Väii Rodna chiar documentele privilegiale
prezentate de Bistriteni nu sunt amintiti ca egali cu cetátenii
bistriteni supu§i jurisdictiunii domne0.
De altcum prestatiunile, pe care sunt indatorati a le
deplini regelui, ce locuiesc pe mo§iile rege§ti reprezentan-
tilor fiecärui scaun sau district ce apartin acestor
mo§ii, se fixeazá nu dupä numarul locuitorilor de deosebite con-

www.dacoromanica.ro
58

ditiuni, ci in conformitate asezämântul de conzervare a cetä-

tilor oraselor resedinte, in care se concentreazA dreptul de
ministrare numai a scaunului sau districtului, alte drepturi
asigurate in legi. astäzi e tot asa. In baza acestora tezaurariatul
regesc a fost de pärerea, cá fiscul regesc este indatorat plä-
despágubire pentru acele venite, pe cari au trebuit
sä le prestea locuitorii Rodna in anii de mai pâria
in 1762 in temeiul dreptului de dovedit actele amintite
nu a dreptului de domn de
suma de 12.000 florini plátitá efectiv sub titlul acesta
nu venitele pierdute amintite mai sus anume venitele
care au cu anul 1763 au fost luate asupra sa de na-
tiunea in suma' de 17.215 florini au fost investite in
districtul deci aceasta nu venitele, ce
i-se cädeau orasului Bistrita nu pe baza dreptului de stäpânire,
ci a celui de concivilitate, atunci fiscul este obligat sä-1
gubeascä. Dacá venitele mentionate
(cum se poate presupune siguranta) Bistritenii nu
vor renunte la pretentiunile cu privire la locuitorii milita-
rizati ai Väii Rodnei, atunci fiscul regesc poate improcesua,
toate de la tribunalul orasului Bistrita.
tezaurariatul regesc cu actul No. 2977 1794 a
mai inaintat ulterior câteva acte privitoare tot la chestiune,
a sosit cu decretul regesc din 19 Septemvrie 1794 No. aul. 1280
(No. Thes. 4207-1794) decizia prea inaltä, cá - dacá magistratul
bistritan orasul Bistrita nu la pretinsul drept al säu,
la despägubirile cerute acum la cele pe care eventual le
va cere in viitor, - directoul fiscal se procedeze numitului
magistrat pe calea legii la judeatoria competentä. deci-
ziune prea s'a directoratului fiscal prin guvernul
regesc rescriptul No. 5035 1794.
fiscal, temeiul ordin prea nu a
pornit proces nou, ci se pare cá a continuat procesul
pentru restituirea sumei mentionate, contra aceluiasi magistrat in
anul 1770. In chestiune i-s'a adus la cunostintá numitulul
directorat: cá suma aceasta a fost plátitä de erariul ora-
sului Bistrita nu ca despägubire pentru militarizarea Rodnei,
ça o datorie de fapt a acestei väi, Acest proces,

www.dacoromanica.ro
 5g

o amânare de trei luni in anul 1808, a fost din

in anul 18C9, dar a fost stins cu observarea ca a trecut in
prescriptie. In anul 1822 fiscul regesc a intentat un nou proces
impotriva aceluia§i magistrat la tribunal. Tribunalul a declarat,
nu are competinta de a judeca in aceasta chestiune. Fiscul regesc
a apel, care a§teapta rezolvire prea dupäcum se
vede din raportul directoratului fiscal (No. 13.962 1845,
punctul 11).
Prin decretul regesc din 20 Octomvrie 1825 No. aul. 36.347
se cerea tezaurariatului regesc sä inainteze de locului
prea chitantä despre suma de 12.000 florini plätita ora§ului
Bistrita. S'a räspuns insä aceastä chitantä nu exista (cf. No.
Thes. 11.922 din 12 Noemvrie 1825).
existä in arhiva consiliului aulic de
rásboiu, presupunem in temeiul faptului, actele privitoare la
militarizarea Vail Rodnei (dimpreunä cu copia din arhiva fiscala
Fasc. 396, seria 5, pag. 31, 32 i cu anexele No. 5694 i 8450
din 1789) se gäsesc in original in aceea§i arhivä din
acest motiv este verosimil, aceastä a fost depusä
in arhiva amintitA, scopul dovedirii pretentiunii, ce o facea
ora§ul Bistrita, vederea apararii dreptului aceluia§i ora fata
de Valea
Cu privire la lamuririle date de noi prin comanclamentul
suprem chiar la inceputul afacerii acesteia cu supunere
indrumärile prea gratioase ale Maiestätii Voastre, cu atât mai
vârtos ca conform pärerii umilite a subsemnatului referent trecute
i prin mânile pre§edintelui Béldi, trebuie sä räspundem din nou

comandamentului suprem, alaturând copia rapoartelor directorale

No. Thes. 13.962-1845 4807 1846.
In tot cazul conditi t gränicerilor din Valea Rodnei a fost
mai conditie de oameni liberi nu de iobagi, in ur-
marea in listele de conscriere sunt a e trece ca oanieni
liberi. Dovezile pentru pArere sunt urmätoarele:
1. In temeiul actelor privilegiale eliberate de regele Matia,
Vladislau i Ludovic al locuitorii Väii Rodnei ca mineri
deja inainte de incorporarea la Bistrita a acestei Väi au
fost liberi incorporarea s'a facut cu conditia, ca sA se im-
de acelea§i libertäti, privilegii i beneficii, de care se

www.dacoromanica.ro
bucurä cetätenii bistriteni. Ba prin eiictele regelui Ludovic
li-s'au däruit in anul 1520 insignii, privilegii de care
au parte ceilalti oameni situatia de cetäteni. Cetätenii bistri-
en toate cd putin mai de ce le-ar fi incor-
porati in anul 1472 1475 locuitorii din Valea Rodnei au fost
däruiti pe vecie lui loan Huniade urmasilor acestuia, in
anul incorporärii suscitate nu erau supusi vreunui domn de
mânt, ci erau liberi.
2. Valahii amintiti au fost eliberati judecätoreste din situatia
de iobagi, care voia sä-i bage orasul Bistrita, astfel ulterior
n'au mai putut fi considerati drept iobagi.
3. In urmarea acestora fiscul regesc, guvernul regesc
judeatile aulice totdeauna au declarat, cá Valahii amintiti au fost
sunt liberi, ba fiscul regesc a pornit proces, ca sä se
anuleze dreptul de proprietate, care arogat orasul Bistrita
fatá de Valea Rodnei. Deci tezaurariatului regesc nu este
interes procedeze impotriva acestei stäri de lucruri, mai ales
cá directoratul fiscal afirmá, cä este in detrimentul paguba
fiscului regesc, dacä acesti militari sunt in listele de
conscriere ca fosti iobagi.
4. Conform cu actul No. din Februarie 1764 amintit mai
dintre delegatii comisiunii mixte, trimise pentru lichidarea
pretentiunii ridicate de orasul Bistrita fatä de Valea Rodnei in
scopul primirii unei despägubiri pentru militarizarea acesteia,
anume: delegatul provinciei C. Adam, presedinte de Curte de
Apel, delegatul militar generalul L. B. Roth delegatul camerei
regesti Ladislau Szombatfalvi procuror fiscal, acesta din urmä a
fost de pärere celorlati doi delegati, sustinând cá locui-
din Valea Rodnei n'au fost nicicând iobagi, ci, in privinta
a drepturilor, egali cu Bistritenii.
5. Nu numai guvernul regesc a recunoscut actul No.
6312-1788, cä locuitorii din Valea Rodnei au fost liberi a
afirmat, hotärirea pe calea judecátoreascá in temeiul
actelor prezentate lui in anul 1760 privitor la faptul, aceia
totdeauna au fost liberi, nu se poate invalida pe cale extrajudi-
ciará, ci cancelaria aulia din Transilvania a fäcut cunoscut
camerei aulice cu actul No. Thes. 2808-1792, cä Rodnenii au
fost oameni liberi comisiunea mentionatä n'a avut niciodatá

www.dacoromanica.ro
 61

dreptul sä modifice sentinta adusä de tribunalul provincial suprem

in temeiul documentelor legilor: locuitorii rodneni au fost
oameni liberi egali cetAtenilori bistriteni.
. In deciziunile prea cuprinse in documentele No.
9349-1788, 3308 1791 4207 1794 nu se intrevede de geaba
concluziunea, prea privitor la locuitorii din Valea
Rodnei este, ci ace0a n'au fost iobagi ai Bistritenilor, cAci alt-
cum nu s'ar fi dispus ca ora§ul Bistrita fie inactionat pentru
dreptul, ce aroga fatá de Valea Rodnei.
7. In secolul premergAtor n'a nici decum intrebarea,
locuitorii Rodnei sunt a se trece in listele de conscriere
dopl starea veche ca iobagi sau ca oameni liberi, ci
Bistritenilor le compete dreptul de proprietate asupra Viii acesteia.
intrebare s'a rezolvit in felul, Rodnenii au oameni
liberi pi asupra Bistritenii nu au avut nid un drept de
proprietate. Ora§ul Bistrita a i

considere ca sup4 in temeiul amintite mai sus, rind

a la Vale in scopul militarizArii, i-a trecut pe
locuitori drept iobagi. in registrele militare au fost introdusi
alit la inceput in secolele urmAtoare ca iobagi, este a se
explica din faptul, cl nu s'a care a fost anterioarA
a Rodnenilor, nici ce s'a tratat la tribunal in chestiune
i astfel militia n'a avut nici un motiv sä schimbe in registre
ceva cu privire la aceasti situatie. Statul militar de sigur ar fi
modificarea in registre, ar fi cunoscut celea
ce le-am amintit mai privitor la situatia veche a
nilor, cum se pare a fi inclinat o acum, se vor
aduce argumente intemeiate privitor la chestiune, despre
care vrea si fie informat prin tezaurariatul regesc.
8. fiscul a pornit proces deja in curgere impotriva ora-
sului Bistrita, care i-a arogat pe nedreptul drept de proprietate
asupra Rodnei, este fiscul regesc sustine,
Rodnenii n'au iobagi.
9. Din petitia locuitorilor din Valea Rodnei inaintati in anul
1822, in care ace§tia cereau sa nu fie trecuti in listele de
iere ca lobagi, nu de cl acestor militari acuma
pi militarizati pentru totdeauna, le-ar fi tot una, situatia
veche ar fi drept situatie de iobagi ori de oameni liberi.

www.dacoromanica.ro
Dimpotriva din petitia câtorva comune militarizate din Valea
Rodnei, petitie inaintatd tezauriatului regesc prin comandamentul
suprem actul No. Thes. 10.205 1845, anume: Feldru,
Lesu, reiese pentru ele nu este indiferent, in ce
situatie vor fi puse dupä trecere de secoli in cazul exmilitarizárii
pi le-ar veni greu, ca ele comune odatä libere sä fie consi-
derate târziu iobage. La aceasta exmilitarizare a comunelor
amintite pi la o eventuala schimbare a sistemului militar face alu-
siune cancelaria din Transilvania in actul anexat No.
2108-1792. Tot astfel de mäsuri de precautiune s'au luat pi in
rescriptul regesc cuprins in Arh. lit. Y punctul 9
se spune, - in cazul exmilitarizärii locuitorilor din Valea Rodnei
ori a dáruirii sau vinclerei acesteia din partea Sale, -
locuitorii amintiti sä ajungá numai sub jurisdictiunea orasului
Bistrita. In urmare Rodnenii drept cuvânt se pot teme, ca nu
cumva - intâmplându-se acest caz orasul Bistrita capete
ca iobagi supusi domniei de pámânt, pe ei cari au iesit din
viciul militar, dar cari mai de aceasta nu au fost iobagi,
cum dovedesc documentele mai sus. Se mai tem din
motivele: deoparte in listele militare au fost conscrisi ca io-
bagi nu din proprie, ci din vina altora, de parte ca
nu cumva - - intâmplându-se cazul amintit al ori dona-
tiunii Väii Rodnei - (desi aceastá Vale a fost luatá din asazisul
Fundus regius incorporatá ca donatiune inalienabila pi astfel
vinderea nu se poate face consensul autoritätilor prea
pi impotriva legilor) - sä fie däruiti sau vânduti ca iobagi.
10. priveste faptul, cum este a se trece in listele
militare conditiunea veche a locuitorilor VAS Rodnei, nici o partidA
nu a intentat proces. Astfel din acest punct de vedere nu s'ar
nici o inovatie sau modificare, situatia militarilor
rodneni ar fi ca situatie de iobagi. Apoi nici de prezent
nu s'a ridicat nimeni impotriva schimbärii, ce ar fi sä se
privitor la situatia Rodnenilor astfel fiscului nu-i este in
interes sä se contrazica lucreze in contra sa.
Orasul Bistrita a renuntat la Valea Rodnei scopul
tárii regimentului de granitá, o declaratie (cf. copia seria 7),
in care spunea: renuntä pe veci pi irevocabil nu-si rezervä
nici un drept asupra acestui tinut, chiar dreptul de proprietate

www.dacoromanica.ro
nici sine nici pentru urma0 Astfel nici nu poate sá
contrazicg schimbdrii din chestiune, nici sä-§i mai facá vreo
pretentiune la aceastä vale. incât inregistrarea stärii vechi a
locuitorilor Väii Rodnei numai de ordinele mai i in
special de statul militar, care are putinta sä-i treacá cum au
fost, adecá ca oameni liberi, cum s'a dovedit in cele anterioare.
De altfel prin considerarea, ca oameni liberi a locuitorilor din
Valea Rodnei, nu numai se vine intr'ajutorul acestora, ci se
face o indernánä fiscului regesc, care totdeauna a sustinut cu
dreptul cu toatä täria, ace§tia n'au fost iobagi. Mai poate
pretinde cu drept cuvânt, ca locuitori sä nu fie trecuti
din drept iobagi din partea oficiilor militare, care
trebuie sä stea in ajutorul fiscului regesc. aceasta din
motivul, bine dovedit in cele de mai locuitorii amintiti
n'au fost iobagi, a doua in conformitate cu motivele aduse de direc-
toratul fiscal in rapoartele No. 13.962-1845 pi 4509-1846, in
care aminte0e, ar fi primejdios pentru fiscul regesc,
Rodnenii ar fi considerati drept iobagi pi cd introducerea stárii
veche a Rodnenilor ca stare de iobagi poate sá dea ansá cândva
ora§ului Bistrita, sä sustiná Valea Rodnei n'a fäcut parte din
pämânturile
Majoritatea ' tezaurariatului regesc státätoare din consilierii
gremiali : Francisc de Fillenbaum, Carol Eder, Otto Honnamonn
i Frideric comandamentului suprem raportul
directoratului fiscal, dimpreuná cu actele respective cu opinia
comuná, se pärerii, conform cáreia locuitorii Rodna
nu au fost ora§ului Bistrita ca iobagi, ci au fost incorporati
ca oameni liberi, inzestrati cu toate libertätile, de care se bucurau
cetätenii bistriteni. Aceasta cu atât mai vârtos, finda este in
interesul fiscului regesc, care a pornit proces in anul 1822
impotriva ora§ului Bistrita, ca a§azisul Fundus regius sá se
pästreze in intregimea sa. Sustinem aceastá pärere in butul
tuturor motivelor directoratului fiscal cu actul No. Thes.

a) -
13.962-1845, motive mentinute i acum i anume:
toatä deciziunea guverniatä in 15 Februarie
1760, prin care locuitorii Väii Rodnei, erau declarati locuitori
liberi ai mo§iei comisiunea arei i-s'a dat spre
studiare aceastá chestiune in anul 1764, folosindu-se de copia

www.dacoromanica.ro
 guvernului in anul 1770 (arh. fisc. gt. fasc. seria a
*doua), a decis, ace§ti locuitori sunt a se considera iobagi ;
b) Ca in acelasi an 1764 guvernul regesc, in baza motivului
invocat de comisiunea s'a aläturat la pArerea acesteia;
in temeiul copiei guverniale seria 4, pArerea aceleiasi
comisiuni mixte privitoare la Valea Rodnei a fost aprobatä in
acelasi an de locul prea
d) CO conform aceste trebuie credem,
locuitorii Vaii Rodnei cu ocazia de au
fost ca iobagi, mai ales in privinta aceasta in registrele
militare acuma sunt amintiti ca iobagi;
e) interventia energica din partea directoratului
fiscal, 12 lulie 1788 la guvernul regesc care pe
atunci era unit tezaurariatul regesc), despre care se o
copie in actele inaintate, in listele de conscriere ale locui-
torilor militarizati ai Rodnei nu s'a fäcut nici o modificare
priveste starea veche;
procesul intentat de fiscul regesc in anul 1770,
parte in parte stins prin prescriptie, a fost resuscitat in
anul 1822 la tribunal, dar partea a ridicat
impotriva continuitätii procesului, iar fiscul regesc a
apel astfel procesul este in curgere;
g) se referä la textul cuprins in nota informativA a
Comandamentului suprem sub No. Thes. 10.205 1845,
de urmätorul continut: deciziune din 1822, pe care o
petitionarii care se au primit-o
ocazia unei reprezentatii similare cea de acum este a
se in felul, gränicerilor din al doilea regiment de
valah, militarizati pentru totdeauna, le este indiferent,
privitor la de mai sunt ca
iobagi sau ca liberk.
Aceasti chestiune a fost supusä anul 1822 deliberArii
mai acum nu s'a adus nici o deciziune,
locuitorii militarizati ai Rodnei au fost ce priveste
situatia anterioark in listele de conscriere in starea de
mai adeca de iobagi. In urmare in aceste liste,
nu se va decide judecatoreste in favorul locuitorilor anlintiti,
nu este a se face nici o schimbare, partea adversä

www.dacoromanica.ro
 locuitorii petitionari ai Rodna au fost
dati militiei de ca iobagi in registrele militare au fost
trecuti ca atari. schimbare s'ar face aceste registre ar fi
unilateralA nu ar fi nici spre folosul petitionarilor nici cauzei
fiscului regesc, care a intentat procesul.
In urma tuturor acestora cu supunerea pe
Maiestatea ca privitor la chestiunea aci privitor la
declaratia de noi comandamentului militar de
cu ordinul No. 3514-1846 al aceluiasi comandament,
indurati prea a ne da indrumarile necesare.

www.dacoromanica.ro
Corespondenta lui Nascu cu Moisil Petri
1860-1864
Se cä indatä desfiintarea granitii militare ardelene au inceput
luptele grele pe cari grdnicerii näsäudeni le-au purtat pentru rec4tigarea
averilor confiscate de guverne sträine räuvoitoare. Dintre luptatorii proeminenti
ai acelei epoce agitate maicuseamä invätätorul Vasile Nascu adtorise in mai multe
rânduri la Viena de unde, intre anii 1860 1864, un lung de scrisori
informative vicarului Gregoriu Moisil preparandial Vasile Petri,
scrisori cari contin nunumai date importante la chestia averilor
primejduite, ci multe alte informatii politice, sociale culturale. Dintre
acele scrisori interesante, pästra!e de DI Moisil puse la dispozilie
spre publicare, pe unele utilizat fostul secretar al fondurilor
näsäudene Dr. Nistor studiul sau despre viata faptele lui Vasile
Nascu. Deci cu omiterea celor mai incepem aci cu publicarea
scrisorilor pärtilor de scrisori inedite acum.

Frate, Asteptând pe scrisoarea mea din 4 ráspuns ne

mai primind, nu pot lása sä treacá atât timp sá nu vá scriu.
Excelenta Sa Mitropolitun a sosit dimineata ;

la 1/212 a. m. se adunara toti reprezentantii din Transilvania

precum tinerimea studioasá de aci numár spre a-se
înfätisa Excelentei Sale. Cu ce cuvinte adânc pdtrunzátoare ne-a
primit pe toti pi cu ce vorbe a incurajat tinerimea
a fost de mirare la toti!
Seara s'a tinut Excelenta Sa, la care au luat
la
parte Dl B. Pop consilier, Dl secretar, Dl Major redactorul
foilor imperiale, apoi din Ardeal : loan Popasu protopopul dela
Brasov, Macedon Pop preposit, Bill canonic, Ananie Pop
1) Alexandru

www.dacoromanica.ro
 61

arhidiaconul dela Marothlakensis, Dimitrie Ciupescu negutätor

Brasov, loan Roman notar public dela (tepusul sfrede-
lusul din »Telegraful Leonte Pop notar dela Abrud,
Axentie Severu, Daniil Gal proprietar, Irimie Panu proprietar
negutätor dela le, loan Panfiliu secretar mitropolitan ; apoi
din proiopopiatul Clujului : Alexandru Bohatiel, Molnar, lipotar
Filip
S'a clesbätut materia de o petitiune la Maiestate, care
a doua zi seara a fost ; apoi invoindu-se totii in
idei, a purizat-o cäpitan Purceila. A doua zi Marti am
cu afarä de cei patru Clujeni cari, nu ce, nu se
a subscrie.
La ore a avut audientä Excelenta Sa Popasu in numele
reprezentantilor ardeleni au asternut petitiunea, care acum nu
o pot trimite.
Noi patru, Ndsäudeni,') am cerut audientä am avut onoare
azi la 11 ore a vedea fata Maiestätii Sale. Indata dupä generali
of iterii de a numai Br. Vay,2) care dat demisiunea;
apoi am fost noi chemati.
a gâtat Dl Purceila cuvântarea a räspuns Maies-
tatea Sa, se intelege in limba germana : »Cu adevärat ar fi vremea
sä se decidä cauza aceasta a gränicerilor care s'a tot impins dela
un of iciu la altul. Pe eu acum, in câteva zile are
se hotáreasc5; aceasta e in privinta pädurilor, a fondurilor mai ce?»
Spunându-i-se cuma cametile de atâti ani sunt restantä
tinerimea sufere prin neprimirea de stipendii, apoi cugetele
granicerilor foarte intristate starea foarte tristä ; plecând
capul a luat petitiunea stätätoare din coale cu 35 acluze
cetind putin la unde Schon das viertemal unterfanget
:

sich die Bevölkerung des Rom. Gränz-Regiments etc., a

pe rubru ceva.
Din parte-ne ne-am rugat a se de a
hotári in favoarea noasträ, pe calea de gratie, spre a incunjura
toate procesele fiscul ; totodatä spuindu-i cá avem indatorirea
dela mandantii nostri a astepta rezolutiunea in Viena.

1) Vasile Nascu, loachim Muresianu, George Lica loan Purceila.

2) Cancelar al Ungariei.

www.dacoromanica.ro
6
La aceasta ne-a räspuns cd cât va fi modru de se
va face.
noi a protop. Popasu suplica sinodului dela
Sibiu pentru mitropolia neunitá ; apoi notarul Roman, tepelusul,
cu o suplicd pentru restaurarea cdpitäniei Fagarasului prin un
bärbat numind in suplicä pe Puscariu ori Codru, limbä
mai anexând 17 comune din fostul I regiment
Rdspunsul a fost cd de au avut acest drept mai se va
face aceasta.
Noi in cauza noasträ speciald am cerut:
a) intárirea intepenirea in dreptul de proprietate la codri,
hotare, aráturi fânete, cum le-am avut de mili-
tarizare cum ni le-a garantat Maria Terezia cu patenta
din 12 Noemvrie apoi regalele ce vine acestea ;
b) despártirea cauzei regimentului nostru de a Oltenilor ;
despärtirea venitelor de pe Dosul dela fondul
mondurului, pe acesta da cornitetului spre administrare;
d) cametile restante ;
e) o comisiune sectiunea financiard la minister, care
fim pi noi fatá spre a lamuri cauza noastrá cu documente.
renovarea edificiului de
Suplica noastrá in genere specialä: cea s'a
tipärit pe spesele Excelentiei Sale a Mitropolitului, vom
lása o litografeze in mai multe exemplare la redactiunea foilor
imperiale.
In cauza genere a Romanilor din Ardeal a promis
Maiestatea Sa a Romanilor cu celelalte conatiuni,
aceasta prin o
Croatii au avut aci o deputatiune Banul in frunte;
pentru Croatia Slavonia a iesit un decret Soccievici,
asigureazd limba croatá in administratiune sä o
cancelarie aulici aci in ministerul de stat, care aducá trebile
acelor provincii senatului imperial
Dalmatiei i-au dat libertate de a-se consulta; voeste
a-se incorpora cu Croatia Slavonia; prin urmare socot
nu ne va lipsi realizarea egalitätii celelalte conatiuni.
Maiestatea Sa a spus Excelentei Sale Mitropolitului dânsul

www.dacoromanica.ro
 Excelentia Sa aguna bärbati apti pi de incredere
la adunarea ce are sa fie in Alba-lulia spre a croi legea electoralä.
Barif din Brasov scrie de ar fi cancelarul guvernorul
Transilvaniei chiar tätari, nu ne-ar strica nimic, numai dacá se
va da din partea Maiestätii Sale egalitatea dritului Românilor.
Aci s'au insemnat demni de acea adunare, fntre
altii s'a pus Grindeanu Porcius, apoi doi capitani.
Cancelarul a cercat pe Excelenfia Sa Mitropolitul
a asteptat meargä reprezentantii la ; dar n'au mers.

Miko sa fie denumit guvernor provizor pânä la dietä.

Pe cât intelegem s'a denumit acesta, ca maghiari nu aibá
cauzá a zice cá nu vor putea merge la adunare unde prezideze
un Român !
Spune Dlui Vicar a mea reverenlä.
Helfert') nu de suplica nimic.
Scrisoarea Dlui am dat-o, va raspunde.
Cunosc pe Marienescu, Mocioni, Hurmuzachi, Popovici etc.
DI Macedon a fost la Glanz') Rosenfeld') in cauza noastrá;
se reintoarce mâne pe la Strigoniu in privinta abatilor.
Dintre reprezentantii români aci Severu Mitropolitul.
Noi trebue sá rámânem din asteptäm räspuns
a din cabinet care referinte a primit suplica, spre a-1 cerca :
al doilea, nu avem spesele trebuincioase de cálátorie. Scumpetea
e aci mare. suntem cu Astä noapte sä dormim,
de o toate nopfile am scris.
ce-fi face pi ne trimitefi bani, cá nu avem cu ce
veni acasá.
Suplica noasträ, ca e o istorie intreagä.
Spune lui Rummel4) cä sosesc la nasa ta cä o
strâng de mânä ; finei finucului dela mine pi Echim salutare.
De abia de atât dictat scris. Sunt 12 ore, ne
culcám ! Salutare la toate Vasilie.
(Continuare in altá zi). Uitasern, spune Dlui parinte Lazar

1) Secretar de stat.
Secretar guvernial.
8) Consilier ministerial.
Directorul normale, Näsäud.

www.dacoromanica.ro
70

ch am avut norocire a-mä cu e sänätos, frumos

§i-i bine in ve§mântul lung; i-a pärut foarte bine
du-ne cu pe loachim la dânsul. La reintoarcere voi sä-1 cerc
de mi-a fi modru; ve§mintele i-le am dat.
Apoi colonelului Schrott parându-i bine cä ne-a shout, de
ce ne-am rugat ne indreptá a cere licentä dela ministerul de stat;
de vom putea subsista pi aceasta o vom face.
Pe eful sectiunii financiare I-am dogorit in
cum se cuvine, pe jupânul Rosenfeld »vecin cu ceapa« ; voim
sä-i spunem i in fatä cd dânsul e toatä piedeca. Glanz e foarte
bine cunoscut in trebile noastre, päcat cd el e la trebile interne
ale Transilvaniei.
Cu strämutarea episcopiei nu ce poate sä se aleagä,
nizuinta fratilor maghiari dela cancelaria aulicä a ne sminti
realizarea dorintei noastre, pe spuse Helfert. Unde stä suplica
noasträ, admanat-a-o Damian, nu doará n'a expedat-o !
Macedon nu a putut unde sä fie.
Lui Daichendt fi bun a-i spune cä insemnarea ce mi-a dat-o
am arätat-o la spiterie, pi mi-au promis a-i plini pofta.
Foarte s'a schimbat Viena in 12 ani, cetatea pi vre-
mile; acum mai in toatä cafeneaua pi ospatária afli multele
gazete pi pe ale noastre ambele pi »Nationalul«.
Väzu§i ce contele Bethlen in »Telegraful«.
Acum ori niciodata avem sä ie§im pi noi in paralel cele-
conatiuni in egalitate nationala. Valerian iardp a trântit un
articol in privinta fratilor maghiari.
Bänätenii s'au purtat tare bine.
In Ungaria tot demonstratiuni; unde vor mâna-o ?
drace, joacá!
Cancelarul provizor al Transilvaniei ar vorbi bucuros cu
reprezentantii români, insh ace§tia nu se cerca.
Clujenii pi Abruzenii s'au re'ntors in patrie, aci sunt acum
putini; aseará am cinat totii laolaltá, despärtandu-ne pi lain-
du-pi dnii Gherleni ziva mergând la Leskari abatele, in
chestia dominiului pentru seminar. Cu seminarul Gherlii std
cáci ministerul de culte a räspuns la rugarea ordinariatului

1) Dr. loan M, Lazar, mai apoi director al liceului näsäudean,

www.dacoromanica.ro
 71

gherlan sä se adreseze in privinta asignatiunii de bani din fondul

religionar, la cancelarul Ungariei. Apoi ce zice s. scripturä: Unde
e comoara voasträ, acolo e pi voasträ.
Pe al nostru arhipAstor il cunosc oile foarte bine, se
lege pe Gherlanul.
Batrânul') de aci e infldarat de spiritul national; ce spuse
nunciului apostolic ieri privinta tinerii sinoadelor etc. li spuse
cä avem mare scädere cu desbinarea lor etc. Mai multe
voi spune gura.
Acum e dimineatä, v'am mai scris aceasta parte.
Medicinistul Pop e in pi vá salutä.
Tot binele poftindu-vá pi salutându-vá sunt al vostru de
bine voitor V. Nacu. Viena 13 12 1860.
(La sfâr§it loachim Mure§ianu)
Vasile, Spune la neam de neamul nostru suflet
curat simtemintele cele mai de cea mai sincere aple-
care. De va veni tatál meu prin spune-i ducä
Wile mele i mamei mele. Expresiunea »neam de neamo o pricepe
cá tu tot neamul i in genere ai no§tri i. e.
Românii cei nepestriti la sunt cuprin§i in ea. Te stringe la
piept fratele
*

Frate Vasile, fost promis trimite petitiunea in

genere a noasträ a Românilor din Transilvania; vei vedea cá
cam ceva abatere dela programa lui Bari).
Nou: Schmerling e denumit de ieri ministru in locul lui
Goluchovski. Lui Vay nu i-s'a primit demisiunea.
ce un frate in gazeta universalä peste Românii
din Transilvania.
a vizite Excelentia Sa Mitropolitul la ministrii
Schmerling, Plener (de ieri denumit) i la Mecery; ne va spune
azi de ce opinii sunt aceia cauza Românilor din Ardeal.
Azi mergem in cabinet spre a putea care referinte are
noastrá; dup'aceea la litografie.
Aci aclud 2 bro§uri spre a-le da domnilor spre cetire.
unguri au pe tali redactorii de aci in buzunarele

1) Mitropolitul

www.dacoromanica.ro
72

nici una (gazeta) n'a luat petitiunea nostra. Din cea alui
Severu au cumpärat Ungurii ridicata pe toate, numai ca
nu se printre
acum n'am putut face nimic cu Mitropolit ca
sä la cancelarul Kemény; vom vedea ce va zice azi.
in octoihul mic ori mare, mi-se pare Miercuri
seara prochimenul la vecerne: Ridicat-am ochii mei la muntii de
unde Wept ajutorul meu, ajutorul meu dela Domnul cel ce a
cerul !

Sistema vechie tot aceea oricum ii suci-o;

aceea, cari au suferit sä mai suferä.
Tot räspunsul dela voi nu mai primim, acum
ne urim cu a0eptatul ca postul.
Spune la toti domnii no§tri multe complimente dela mine,
CS noi aci stäm amanet ne vor alunga.
Dintre reprezentantii no§tri numai Excelentia Sa Mitropolitul
Severu Axentie aci, acestia se pot pune in proto-
coalele comunelor. De nu trebue cum se cade
lupta partidelor va fi mare. Vini-va cea primävarä, atunci se
va alege ce va sä fie!!
Spune la nasä sunt cam twsc nu jun-
ghiuri ; punga foarte. Pe Echim cu forta
aci, timpul licentii i-a trecut; suntem cäläuz.
Coplimente Dlui Vicar, lui Tanco i Anton, finilor Anca,
Mure§ian, Rummel etc. dela Vasilie. Viena 16/12 1860.
*

Domnilor, Cu scrisoarea mea din 20'3 v'am fost

cá deciderea cauzei noastre ar fi ie§itä dela referintele respectiv').
promisese acesta, nu s'a tinut de
cuvânt, cäci eu in toate zilele trecute pe capul
lui, m'am stau toate la dânsul ; ma ce e mai
declará toate casele clädite pe gradinile, parte cumparate din fondul
proventelor, parte luate dela fo§tii graniceri, volnice§te nici o
desdaunare pe viitor fie ale erarului.
La aceasta imi tinui de o : ce
ar fi acele case cari se folosesc acum de prezent in interesele
1) Consilierul Conrad in ministerul de finante austriac.

www.dacoromanica.ro
 73

decizAndu-se asa, atunci erarul ar pretinde

dela comunele cArora li-s'ar lAsa regalele, prin urmare
am la am la punte. Aceastä intrebare a
dat materie la o disputá de vr'o trei ore, din care am iesit eu
escuzAndu-se a nu fi cu modru a-se mai
cererea mea: »exclusive casele apertinentele ce de
prezent se folosesc spre scopuri primind referintele
rAspunsuri neasteptate, printre nu are spre noi,
nu voeste, e voi cerca la cari pot voesc a
pe grAniceri, implinindu-mi eu datorinta mea,
iesii, cu greu mare a vinit in concept
acea
toate acestea spusei verde cd aceasta e o másurá
de a declara erariale toate acele precum
grAdinile vacante mai ales Valea Rocnii la i SAntioana,

cari comune au fost mai libere, limpede numai pentru-cA

s'au numit acuma asa; pe ce principiu de dreptate se
aceasta, ce spese a avut statul clAdirile acelea? Au nu
am dovedit documentat din destul regimentului,
de regale, au contribuit la fondul poventelor aproape la 700.000
nedreptate voi fi din nou a o asterne pe cdt Exce-
lentei Sale subsecretarului, pe Sale impdratului,
cd un consilier r. pe fostii grAniceri
capitulanti ca pe sdavi ai statului ! Ei au servit cu toate ale
acum in de fie scurtati. Sd fie
nostru vecinii nostri Sa§i, nu stint doar in
silvania cu cari câte piepturi ar de
orduri ; ca nu se poate
nu se vrea.
cd e Ideal proiectul din Sibiu, nu-1 poate
schimba. Supracomisiunea aprobAtoare examingtoare
toare din Grim, Czekelius Ziegler - si-a dat pArtinitoare,
tot individualA care la un for nu se
poate lua de band, bind acoalea vigoare nu o

Vád cd vom fi siliti a duce cauza mai pe pe calea

procesului, mai voi descoperi-o limpede
Sale,

www.dacoromanica.ro
74

Oricât a câmit, pe aceasta am rämas. Recomandändu-mä

am intrerupt relatiunile cu acest referinte, coborând cerui audientä
la subsecretarul de stat,') i-am desfásurat toate din fir
in dându-i pi un ursoriu in scris. Acesta imi promise a-i
pune termin, amenintändu-i luarea actelor pi nereferate. Azi l-a
provocat la dânsul ; apa stau in ziva de astázi.
Secretarul aieptä cam râzând cd referintele ar fi prea
fricos, cugetând a nu scurta erarul, párerea sa ar fi a-se da
acum deocamdatä deciderea peste fonduri, pi in celelalte spre a-se
delega un comisar regesc pe fata locului, care având cunostinta
locului a relatiunilor osebitelor comune, mai usor ar putea
statornici indestulirea gränicerilor ; imi pe Thimann2).
La acestea rdspunsei din casele acelea, câte nu vor fi de
episcopiei pi capitlului nu se pot da altele erarului, fdrä când ne-ar
reinturna banii de pe monopolul plutárii. Excelenta sa cugeta a
fi mai putintä a-se face pace pe locului : noi inch vom
mai läsa din pretentiunile noastre comisarul imputernicit inch asa.
Thirnann porneste spre Transilvania ; poate va veni
la Näsdud, spuindu-vd multe, da multe, mai sondeze dobân-
simpatii spre a putea fi ales de deputat ori ablegat la
dietá senatul imperial. Veti ce aveti de fäcut ; eu atât vä
descoper acest bärbat e pe aci cu toti cei mari cunoscut. In
vede numai Dumnezeu.
Eu mai astept vr'o zi, voiu vád ce-a mai spune secretarul.
Am gata alt ursoriu, gata de dat la protocolul ministerului
de finante, dach nu se gatä in zile. Dup'aceea cuget a cere
audientd, cu asupra cursului a tot lucrului,
de pornirea impáratului la Pesta ori Buda spre deschiderea dietei.
odatá aici, voesc a face toti pasii cât sunt cu putintá unui
muritor. voi avea ce subsista, tot voi stärui, pi apoi de
nu voi avea rezolutiunea genere, voi fi silit a mä reintoarce.
Denumirea comititor supremi Transilvania nu a
; doard cât de Nu se poate intelege despre aceasta
ceva chiar Românii cari se la cancelaria Ficiorul
lui Orbona mare sunt aci cancelisti.
1) Kalchberg.
2) prefecturii din Bistrita.
3) Cerute de gräniceri sä se mute din Gherla la Näsäud.

www.dacoromanica.ro
 75

Ministerul de stat a aplacidat propunerea pentru strämutarea

episcopiei. Expedatu-s'a la Roma, nu
Petrecui iarna toatá in Viena capitala Nivilonului nemtesc,
azi vad rândunica aducând semne de primávarä, din orient ;
eu tot nu când e ziva oara mea de despártire. Nu-mi
pärea pânä acum greu a petrece pe aci, de acum
imi stau mai multe in cap de pe acasá.
Despre altä parte sunt lini§tit cá la multi le-am schimbat
informatiunile de pând acum.
Ioachim1) tot nu-mi mai räspunse la douä ale mele.
Färä spuse Neme se aflä sänätos, foarte ocupat
in capitala impärätii scitice, fäcând la protocoale de inquisitiuni
in limba asiatia cu din prinsorile Pestei.
Bine ati face când mi-ati telegrafia mie, ori la ministru de
stat ca Bucovinenii privinta abuzurilor fäcute alegerile
de ablegati poporul e foarte neindestulit in stare iritatä
din cauza nedeciderii, a§teptând de atâta timp.
Binevoiti din parte-mi a primi multe complimente, pe cât
dela Piora§, Zatetzki Reihl.
Orlätenii se mai miscä, voesc a veni
Remân sincerul Viena 24/3 1861.

Finule, Cred cd la primirea acestor fi

epistolele mele ddto 20 24 Martie cari yam fäcut cunoscutá
starea a cauzei noastre. La aceasta apendicele urmAtor:
Kalchberg a pus termin la cererea mea, a ieit lucrul cea
mare parte dela Conrad. lncredintându-mä mai bine cum a
deciderea, am compus un fel de lämurire (Beleuchtung)
pe baza documentelor, dintre cari am acludat vr'o douä in copie,
cu rugarea a-se lua in consideratiune la aprobarea lucrului prin
secretarul statului. Am spus din gurá cä de nu se va schimba
cu casele grädinile dupä dreptate, sunt a aräta chiar
Maiestätii Sale. Voi mâne dupá la ministru.
De comisar regesc are cu anume a-se imputernici Thimann,
la Orläteni Grim ori Schweiger consilieri guveiniali dela Sibiu.

loachim Muresian, pe atunci concepist ministerial in Pest,

www.dacoromanica.ro
 La impäratul nu am fost sä ce vor face pentru
casele pi fondul proventelor, acludându-le pi memorandul pentru
strämutarea episcopiei, spre a se putea increde spre ce voim a
meni pentru viitor acele realitäti.
aprobatiune are se purizeze tot lucrul pi merge
cabinet; atunci de a-pi avea la mâna-mi adresa mentionatá in
telegramul expediat astázi la ore a. m.
Spre a convinge mai apriat, vä aclud aci un fragment
din cumpäratä anume spre acest scop.
Se implinepte proverbul meu: cá nu vor au7i cucul Bachistii
pe la noi; le poftesc din parte-mi drum bun. »Stai tu
tele« sä le gäteascä calea! Mai ales vecinului nostru Kegler.
»Niciun färä
Doamne, tot eram rece nu cumva vor pi in cauza
aceasla, adecá a-ne cu Bistrita ori vr'un comitat, ini-
midi nostri de cari sunt destui. Nu linisti, pi ieri cer-
cam aflam nu suntem uitati, ma ce-i mai mult ne-am pus
in fruntea tuturor celorlalte natiuni. Durere cá páná la dietä
stau ceilalti Români in trei comitate pi districte sub supracomiti
maghiari pi inspectori sasi.
Dauná in suplicä fost propus pe careva cu numele
de a-se denumi de cäpitan suprem. Se poate face aceasta când
trirnite adresa de lnsä cu cuget separat, consfá-
tuiti-vä. Din partemi cuget pe Episcopul Alexi ori pe Luchi,
un al treilea ar trebui in propozitiune.
pi
lnsä nu intârziati, fiinda apoi dupä vr'o 10 zile voi fi pi
cu cealaltä rezolutiune la spre a putea rentoarce.
Fiinda apa e calculat cá la 15 Aprilie fie cälätorit din
comuna in comuna cornisarul regesc, imputernicit statornicirea
pi introducerea cauzei de proprietatile noas're.
Bine ca ne-a scäpat Dzeu de amestecarea Sasii ori
Azi am fost voios foarte, cugetând cä pe viitor ne vom
putea griji noi noi mai bine de afacerile noastre.
a nu resosi eu, e neintrecut de lipsä a-se instrua
tistii comunelor, cá intrebati ceva hotarelor, mun-
tilor, pädurilor pi fondurilor de c. r. comisar, asa:
Toate comunele au un comitet imputernicit de noi care vor-

www.dacoromanica.ro
beascá sä räspundä afacerile acestea. Ca nucumva sä vor-
beascá careva din prostie ce ar fi in contrazicere cu ale noastre.
Pe se vorbeste barbatii statului de aci, impäratul
nu ra merge la deschiderea dietei la Budapesta. Se cugela mai
milainte ce are de asteptat a auzi acolo!
Nu ar strica când ati face o adresä de multämitä la
Schmerling, ma chiar l-ati denumi de membl u cetätean in
»vestitul Näsäud«. Noi cugetam a fi acestea niste nimicuri,
bAtrânii tinura foarte mult pe aceasta. Poate fi
Compatriotilor i de pe aci, barbari ceonti, nu le
place autonomia teritorului nostru. Au teama cu timpul
vom cápäta arme. ca acolo patrie va face mult
sânge rau.
Nu ati intrebat pe Grindeanu, voeste a rämânea pe
Palestina noastrá; cand ar voi, ce post ar voi primeascr?
De Landes F. Beamten, pe inteleg eu textul acesta, nu ar
fi vorbä.
Thimann are sperantá a post pe ; poate cá nu

bucuros s'ar sminti dela Ardeal.

De Procius, Chimu, Fetti, Vaida, Neamt nu uitati. Un Bürger-
meister in Rocna, altul in in Prund Monor, unde sunt
târguri, am avea lipsä spre a se ridica locurile acestea.
Acum la scrisoarea ta din 22/3 mai spun pentru pre-
parandie stä in preanalta numai una
aplacideazä din fondul de mondur al nostru. Peste aceasta iese
rezolutiunea la suplica noastrá, cá se dá, cum a fost la desfiin-
tarea regimentului, in administratiunea comunelor, respective
mitetului. Stipendii pentru altii, zici - acelea se zice a fi din
venitul muntilor dela desfiintare aceasta se va
alege pertractäri intreprinse cu ministerul statului cu
Iocotiinta Transilvaniei.
In cauza fondului de provente va primi Thimann c. r.
misar imputernicire a cerca cu deamaruntul câte ce greutäti
zac pe acel fond, ce ar trebui pe viitor a se mai purta din el,
putea-se-va osebi al Somesenilor de al Borgovenilor pi al
govenilor. In Valea Rocnii se recunoscurá drepturile regale a fi
ale comunelor ; casele grädinile, cari se folosesc acum in pre-
zent spre interese scolastice, au rämânä pi pe viitor tot asa.

www.dacoromanica.ro
 Nu a avut Conrad, cä altmintrelea bägam sub
nas 521.000 ce au plätit comunele parte plutärie parte sub
titula de banii la fondul proventelor. Cu casele grädinile
se va cerca, cari vor fi de lipsä capitlului cari nu.
Protestul Telcienilor acludat cu o indrumare in scris.
Timbru pe suplica cea mare acludate mi-se pofte§te in suma
de aproape 10 a. M'am cam opintit cä nu e vina noastrá
ci a ministerului de finante, cä am fost siliti a ne la
Maiestate.
Plätind acestea apoi cvartirul, mi se apropie de sec
§ina. Mi ru§ine a mai ruga pe Domnul Vicar, cu toatä
rusinea n'am ce face - batär 50 vor mai trebui. Songott
va numai asignarea sä nu mi-o Vrednic e
crátorul de plata sa.
Coplimente la toti; räspuns a§tept dupá primirea
acesteia. Na§cu, Viena, Vinerea seacä 29 3 1861.

Viena 6/4 1861. Propunerea pentru cäpitanul suprem e gata,

am cetit-6 e sensul rugärii noastre motivatá; adecá se spune
cO dintre candidatii propusi de guvernator Nemes, Buteanu nu
sunt deprinsi in manipulatiunea administrativá politia; Bologa e
neunit fiinda o deputatiune asternu prin o depesä telegrafia
dorinta poporului respectivului district care se aclucle
in care poftesc pe advocatul Alexandru Bohatiel de Soosmez6,
având incredere intr'insul, se recomandä de-ase denumi provizor
de suprem. Aceastä propunere mâne se duce la ministru-
presedinte in câteva zile va iesi denumirea; atunci
voi prin un telegram.
Scrieti-mi ce sä mai fac, sá a§tept capätul cu ce sä mai
subsistez?
cu statuarea districtului; bine la bärbatii
cari voesc a-se in posturi district; renegatii de cari
avem noi pe acolo, de exemplu Salvan, Samson a.
Timpul e pe aci foarte rece ploios, alb pe dealuri.
Incheiu fiinda posta de searä
pliristos a vä rog a-mi räspunde de curând.
De alta sum sänätos.

www.dacoromanica.ro
 Lucrurile parlamentelor curg sgomotos ; avui noroc a fi fatä
in ambele de trei ori.
Câtiul vine acasa.
Spune nanasii tale cá o strâng la pieptu-mi ; la fina
Camilo cä-i sárut; apoi la tosi multe complimente; pe tine salu-
tându-te al täu stimätor frate V. Nascu.

Domnilor, In urma telegrafice ddto Cluj 23 4 am fäcut

pasii cuviinciosi pe la Rainer, Schinerling, consilierii Buschmann
Popp, cari toti mi-au räspuns cd denurnirea cäpitanului
suprem dela propunerea lui Miko, care inca nu era
la ca;celaria aulicä.
Pâna azi la 11 a. m. nu putui vorbi cu fusei
doctorandul de medicinä Pop; mai vorbii despre cauza
cu deciderea la petitiunea noastra din Decemvrie, la care-mi
punse cá in adevár se aflá la dänsul, fiindcá nu poate sä-si
subscrierea de a fi incOva cunoscut cauza.
foarte complicatä un volum de tot mare, toate nu le va mai
citi, voeste a vedea pärerile osebite date dela toate ministerele,
peste putine zile le va retrimite rninistrului-presedinte, care
foarte stárueste a le duce Maiestätii Sale spre rezolvare.
Dup'aceea rugändu-1 pentru propunerea in candidatura de
cápitan suprem, ne spuse indatá cd ieri sosirá dela Miko nurnele
acelora : loan dela Alba-lulia, Bologa, Buteanu Boieriu.
Ne intrebase cä cunoastem pe tosi, care ar fi mai demn mai
apt. Noi nu critizarAm nici la unul, descoperirä'm vointa
populatiunii districtului, arätändu-i totodatá depesa Reverendisi-
mului domn Vicar. Cetindu-o s'a exprimându-se cá
dânsul e pentru Bohatiel, batár greu nefiind propus de
guvernator. de bärbat inteligent foarte bun
caracter, imi spuse ca pot telegrafa acasá cd dânsul voeste pe
Bohatiel, având de scop a impäca Transilvaniei in
tot chipul. Ca sd nu in minoritate votul säu, ne
a merge la consilierii aulici cari vor fi in cancelarii, fiinda la 12
ore se va sesie in privinta aceasta a tablei regesti judi-
ciare. Imi lad depesa telegrafia ddto 23/4 pe voia
sa pe la consilierii Popp, Cosma Kabos; numai la sasul Roth

www.dacoromanica.ro
80

nu ne timpul. Toti ne primird bine vorbind neromânii

in limba noastrá ; ne promiserä totii a vota pentru Bohatiel,
pi se incepuse sesia ; pi anume unanim a rämas a se
propune Dl la Maiestatea Sa spre a se denumi, care
denumire pe de azi säptämänd va iesi anume dela cabinet,
pi vä voi telegrafia.
mergând voi ruga spre a retrimite
in privintá lucrurile la Rainer.
Ieri avui audientä la impdratul, cu adresa cunoscutd. päru
bine, e convins de credinta Românilor mai ales
a gdnicerilor: cá pi in viitor vor rämânea cum au fost
acum. I-am vorbit la acestea, anume se poate räzima, ni se va
face dreptate pi dacä cauza grdnicerilor se va decide bine,
(grânicerii) despereazd in 5 luni nu se pot bucura de o
rezolutiune. La acestea zise): Eu pe unchiul
meu (Rainer) de mai multe ori, pi-mi spuse acum e
capät cauza aceea. Dupä ce-i spusei cá unde zac actele, dela care
putin ori doar in contra noastrá din cauze prea bine cunoscute
se poate ; (impäratul zise): grija deosebitä are a
gránicerii, pi de va ceti actele. li spusei de
rezervatiunile fäcute din partea referintelui. ca ce nu
atinge prea tare visteria statului, ni se va da totul.
De acolo fusei pi la Rainer care la Kemény cu
un ursoriu dela consilierul prezidentului, anume Buschmann.
stä cauza.
La tabla sä din consilieri : Orbona Bologa,
pi doi de rang mai mic, in celelalte posturi toti cei
din anul 1848, câti
De aci dela cancelaria a mers porunca la Miko spre
a face raport va fi toatá tara reorganizatä, spre a putea
deschide dieta; apoi la cererea Mitropolitului de concesiune spre
tinerea sinodului, ierta-vor jurstdrile prezente spre a-se face aceasta!
azi conferinte diplomatice la cari iau parte
toti arhiducii, ministri, generalii Filipovici, Schlick, Degenfeld,
Primatele, Apponyi, Almási, Vay, pi Legeni in cauza Ungariei, sä
li-se conceadä minister, ori la diploma din 20 Oc-
tomvrie 1860.

www.dacoromanica.ro
 M

aci am petrecut Sf. Pasti

pi tot pe ! rog
a-mi ce va iesi deciderea din cabinet pi va
fac
trebui sa acum la guvernul regesc prin cancelaria
pi mie au sa-mi dea o rezoluliune doar dela un minister
ca ce s'a decis ce s'a ; porni-voi cätre patrie, ori
ce fac? Necäjändu-i mereu mai au mä cu
forta de aci, aceasta lesne mi-se poate intâmpla! Fiinda pi eu
sunt sätul de ei, dar dânsii de mine.
Cauza muntilor revendicati nu e esita dela ministerul
de finante.
Plener iasä din functiune, va dobândi Ungaria
minister.
Pentru iutea denumire a capitanului suprem voi mai umbla
pe la consilierul Kosma pi la Rainer; cu toate acestea putem fi
siguri ca Bohaliel se va denumi ; numai cele de
spre primire-i pe colo Pasti. a organiza dupä
demnitate barbati apti din districtul nostru, spre a-i usura sarcina.
De alta toatä stima rämân al Dlor Voastre sincer V.
Nascu. Viena, 27/4 1861.
*

Viena, 14 5 1861. Colegului Andrei Morar i-s'a conces renu-

meratiunea de 42 a.
Primeste Reverendissime recomandatiuni din partea S.
V. Pop pi D. Moldovan, apa respectul din partea doctorandului
de medicinä Pop. Lui Chimu ii scriu astazi.
pare bine sunteti dealtmintrelea tolii
pi multämesc de impartipire pi de cauzele casnice
ale mele, ca mi-i muierea.
In cauza unui recurs al Somepenilor respective al proprie-
tarilor de mori din anul trecut s'au aci documentele
cari s'au citat in acel recurs, din registratura cancelarii aulice
dându-se copii de pe ele spre a curge pertractarea mai in
privinta taxei de mori de fäina pi scAnduri.
Salvanii au cerut copia pentru descrierea muntelui Miháiasa,
care nu se prin arhivele de aci.
Dl Pioras, care cam tuseste, saluta; in zilele trecute
primind o epistoalA dela nepotul Constantin, in care
a veni in patrie-si pi a nu se mai in serviciu prin
6

www.dacoromanica.ro
strAinAtate acum la bátrânete, promitându-i a-) sprijini bine
ca strdinii, l-a surprins foarte umplându-i-se ochii de lacrirni.
cu respect adânc al Reverendissimului
Domnii Tale multdmitor V. Nascu.
*

Reverendissime Domnule, Telegramul de ieri primit

consultându-mä bärbatii nostri de aci, mai mä dusem
azi la Br. Kemény rugarea a stdrui pentru denumirea cdpitanului
suprem in persoana Dlui Bohatiel, pe baza adresei admanuate in
sAptämâna dând crezárnânt vestilor prin
jurnalele maghiare, atunci s'ar face in contra vointii poporului din
districtul nostru. acele vesti sunt minciuni, intrigi cabale,
ca acelea ci eu starui pe aci spre a-se anexa districtul
Bucovina. Adaugând aceea, ci de nu a fAcut pasii in urma
acelei adrese, sunt indatorat eu, acludând o copie a acelei scrisori
la o cdtre Maiestatea Sa, sä binevoiasci a vedea
din telegramul de ieri.
ce a cetit telegramul vr'o trei ori, observä
telegrafiat la Rainer, imi spuse ce a facut acum in
privinta aceasta, sosind impiratul azi dela Triest, mine ori
poimâne se va duce in la Miiestatea Sa va ruga
- arätându-i acea
la pofta poporului,
- si binevoias0 a-se denumi Bohatiel
el cunoaste pe acesta, pe
nu l-a vdzut cândva, nici dealimintrelea ar voi sä nu atite pe
fostii grdniceri.
La aceasta i-am greu vor primi gränicerii pe
altul demonstratiuni alte triste. Imi zise nu vor
fi de de acele, nici amânare pini se va face adunare,
ci va griji a-se pofta cât va fi modru in zilele acestea
viitoare.
Dup'aceea mä ce eu despre o adunare
Insemnatä de bárbati din toate pärtile Ardealului, tinutá sub cer
pe Câmpul libertátii la Blaj in 15/5 sub conducerea lui Axentie,
Birnut Laurian? Eu fireste nestiind ceva, ii rdspunsei
nu despre scop nu pot cugeta alta, in formá
de suvenire, cum se aduni la »Szozat« pentru Kazinczy,

www.dacoromanica.ro
Kisfaludy, Szécseny etc. Cum nu surd acestea ilegale, aa nu
poate fi nici aceea periculoasA, i mai multe altele de acestea,
care vi-le-voi descrie mai pe larg.
Acum gAtesc aceasta scrisoare ca o puteti primi Sâm-
Cu Rainer nu putui vorbi cä era dus spre primirea
Rámân devotatiune sincerul plecatul V. Nascu, Viena
21/5 1861.
*

Reverendissime Domnule, Urmärind firul tema

in epistola mea ddto 21/5 mai scriu ce sensatiune mare a
fäcut adunarea dela Blaj nunumai in presedintele Kemény, ci
in ceilalti schitiani. Kemény zisese atunci Marti mine cä
Domnii Românilor agiteazá poporul românesc contra Ungurilor
pretind prea mult din drepturile politice, cari ocârmuirea nu le
poate da, Români nu se aflä inteligentä de ajuns
mijloace de a-i agonisi tiintä; apoi cä Ungurii nu se
pot läsa predomniti de Români, cá luând in considerare mosii
pämânt posed cu mult mai mult ca acestia, plätesc dare mai
multá ca ei, i de aceea nu pot dreptul a pretinde sä dom-
neascá pe Unguri. Peste 20 50 ani se vor cultiva i apoi se va
putea face aceasta mai lesne.
La reflexiunile din parte-mi fäcute la baza egalitätii fra-
tietätii, puse intrebarea: au n'au Românii pe tot locul in
regätorii, la cancelaria aulicä 7, la guvern pe atâta, apoi la tabla
5, supracomiti 4, apoi la tot comitatul, scaunul ori
districtul unde sunt Români, mai multi bärbati de ai in posturi;
limba românä lângä cea ungureascä pe tot ; ma in comi-
Cetätii de Piaträ toate trei patriei, i Sasi

pe acolo ? Ce poftesc Domnii Românilor mai mult? Nu-si pot

da Ungurii pânea cutitul Românilor, nici nuli vor da
vor face Domnii !

Eu spusei: Un singur consilier român e ca o rândunicA

pe aci sositä Faur, când voeste a-se intrepune in interesul
Românilor rämân fireste in minoritate, cei colegi unguri,
sasi i secui majoritatea, i ceilalti Români nu au aci,
la cancelaria aulicá, voturi, ci se in posturi secundare i scriu
mai mult ungureste. Apoi noi ne cunoastem prea
bine, cari s'au denumit de consilieri, concipisti, comiti etc.
6'
www.dacoromanica.ro
 El: Da nu e DI consilier Pop, comitii Bran, Ro-
hiâni destul de buni?
: Acestia asa, Ladai, Nopcea, Moga, Hossu
dat pe fatä caracterele sale mai cu contrare tendinte ca Pogány
Veér cari in 1848 49 erau la tribunalele de
Vorbesti dupá cum ai cetit in jurnale.
: In pentru limba româna, aud ca aceasta sa fie
numai mai jos afacerile comunale sine, insa mai sus
se o traducere ungureasa Aceasta nu e cu dreptul. Pentru
ce sunt pe la guvern, cancelaria aulica tabla regeasca, aplicati
posturi Rornâni, sä scrie ungureste? Atunci nu figureaza ei
ca Români ci ca Unguri !
El: Trebue st fie limba ungureascá cea diplomaticä!
Eu: Apoi daca nu o pi nu o putern invata, st ne
sileascá cineva? Nici nu se vor maghiariza Românii,
nu s'au germanisat. Ce egalitate e aceasta? Ungurii Sasii au
ocupat posturile cardinale impártiala cea nefireascä aristo-
a ; au sa iase rezultatele alegerii la dieta, la
care unii comiti trimit ablegatii, iara fara
la Pesta.
Aci mi-o spuse (Kemény) verde cä batar uniunea sanc-
tionatä; nu se infiintase-va ori ba. Irish Ungurii vád
scäparea numai la o dietá in Pesta pi nu in Cluj!! Având ce
e drept teama cá vor predomina
De aceasta se pi Românii la Pesta, fu ráspunsul meu.
deaceea nu se vor nu li-se va garanta nationali-
tatea limba dieta Transilvaniei, articolii cei vätä-
mátori din compilate, aprobate, tripartite pi alte legi
de ale lui Verböczi.
Imi spuse cá acelea sunt ca de socotit, ridicându-se
robotele lobágia.
Eu zisei: Românii nu cred aceasta, ci prevád in reconstituarea
comitatelor, scaunelor valoarea legilor pi constitutiunii vechi in
toatá puterea re'ntoarcerea robotelor prin la mosiile
de comitat, cari devenind in uz, vor ajunge a fi
legi, apa aristocratia va fi pi cu banii pi robote.
La aceasta zise, dieta va avea spre a-se depärta
aceste griji pi urmäri.

www.dacoromanica.ro
 85

Spusu-i-am cä Românii nu mai pot nici voesc a mai fi

tratati ca suferiti in patria purtând dânsii sarcinele dArii, ale
cladirii drumurilor, ale militiei; mosii au mai multe ca Ungurii,
vei osebi pe nobilii de unguresti.
Ma ca cunosc constitutiunea Transilvaniei?
I-am räspuns a-o cunoaste ca ea a fost croitä
formulata numai pentru aristocratia, in contra Românilor. De
parte e destul de liberala.
El: ProclamAndu-se in 1848 egalitatea libertatea
iobagi, acum se extinde pe toate nationalitAtile plasele de
oameni; articolii de legi au valoare numai aceia cari sunä in
contra »die wallachischen Poppen«, ca sä nu se amestece in afa-
cerile politice, care se de popii celorlalte confesiuni.
Eu: Adecä preotii Românilor sä nu se amestece, a celor-
natiuni se poatä. Au nu conduce Primate le de vr'o câtiva
ani pe Unguri in orisice cauze politice, ceilalti episcopi?
El: Popii români »die wallachischen Poppen« in contra
pAcii a linistii tärii, cari jurstäri le va aduce la cunoOnta
ratului, dupä cum se roagä contele Miko in arätarea sa.
Eu reflectai: Cä de mult cetii in gazetä cä Miko se sileste
in tot chipul a putea introduce legea statuarä in Transilvania,
laid cä iese lucrul la luminá. eu nu cred cä in
adunarea dela Blaj s'ar fi pertractat ceva contra regimului ori
a MaiestAtii Sale, dreptaceea impAratl cu cunoscuta sa prude*
nu va crede mai pâna nu se va constata in
contra Ungurilom
la un Klops, zise el, ar fi primit o rugare din
unde incá nu ar fi siguri Ungurii dinaintea RomAnilor, spre a
li-se da ajutor, a seamá militar.
Din acestea putine poate oricine pricepe cum e pornitä
masina chiar de aci dela cap, toate ca in anul 1848.
Miercuri spusei pe scurt lui Rainer, care se vede a avea
despre toate. promise a la Maiestatea Sa
spre a-se denumi supracApitanul pofta grAnicerilor, cauza
pAdurilor, fondurilor cât de in scurt timp.
Azi dimineata fusei la consilierul Roschmann, referintele lui
Rainer; imi spuse de denumirea Dlui Bohatiel,
cealaltá va iesi cât de curând, in mâni foarte bune;

www.dacoromanica.ro
a intro ale sale mâni. se poate, tot se face,
inch paciintä.
Voiam a mai da in scris un ursoriu ; consultai cu alti
de ai nostri, cari cugetä ch mai mult s'a strica deck
ajuta cu acela; astept atât timp de sunt prea sätul.
Denumirile la tabla regeasch inch n'au esit.
Impäratul zice in biletul »Ich ernenne den Landes-
advokaten Alexander Bohatiel zum prov. Oberkapitän des Nas-
soder Distrikts.e
Trebue pe Ungurilor Sasilor e districtul
nostru un ghimpe mare in ochi, au de scop in dieta mai de
aproape al !!
Spre Intreprinderea nisaror reparaturi la de fetite
din Näsäud s'a fost cerut de mult timp prin guvernul Transilvaniei
o de vr'o 30-40 care ministerul de finante nu
se a-se pläti din fondul proventelor; deaceea dând
raspuns negativ, s'au fäcut din nou pasi, acum s'au asignat.
loachim Muresianu ar primi un post in districtul nostru,
i-am scris, nu cu numele Fireste Dlui se
aflä acum in disponibilitate, trage truth de 800 Azi ii scriu
iaräsi spre a-si da Dlui in scris voia.
De fizic ar veni pe Pop, depunând
atunci riguroazele.
Totodata am telegrafiat Dlui Bohatiel, gratulându-i, redac-
hood »Gazetei« spre a-o mângâia.
Cu toti Românii bine simtitori ne-am bucurat foarte väzhndu-
ni-se implinitä dorinta.
M. s. Dl consilierul Pop secretarul Moldovan, apoi
concipistul Puscariu, care de curând sosi aci ieri depuse
jurämântul, oh salutä.
Puscariu erred la cvartir spre a-se orienta din acte
in cauza drepturilor gränicerilor. Se vede un bärbat cuge-
tätor activ.
Decretul Dlui Bohatiel poate pe Joia viitoare se va expedia
de aci la Miko. nationala cuget a-vä trebui acolo, cu
inscriptiunile urmätoare: Virtus romana rediviva, apoi 15/3 1848.
Apoi cealaltä: Für standhaftes Ausdauern in der beschworenen
Treue im Jahre 1848, se româneste, colori nationale.

www.dacoromanica.ro
 87

Recomandându-mä la toti Domnii, insemnez cu toatä

reverinta al Dvoastre sincer V. Nascu. Viena 24/5 1861.

Reverendissime Domnule, Pentru cele comunicate in stimata

scrisoare ddto 21 5 foarte ma multamesc. Tot in acea zi, Sâmbäta
in 21/5 am primit alta epistola dela Dl Porcius, foarte inte-
din care vázui cM de mare era neodihna pe acasá in
districtul nostru. Acum cuget a-se fi alinat toate.
Tot atunci a sosit la cancelaria a Transilvaniei
protocolul care 1-ati fost suscernut lui Miko, cáruia i-s'a telegrafiat
denumirea Dlui Bohatiel de capitan suprem, a mers in cale
prezidialä un fel de instructiune de a cärei scop nu putui pânä
acum ceva.
Decretul i-s'a purizat pe mâne i-se trimite la
guvern pe va sosi acolo. Mâne are iasá pi in Gazeta
Vienii denumirea Dlui Bohatiel.
au durat conferintele ministeriale pânä 4 ore in
cauze de-ale Transilvaniei, la cari a luat parte pi Br. Kemény.
Din comitatul Hunedoarii tot vin pe drot de purtare
a Românilor, de mare sensatiune pentru Unguri.
a sosit o arMare având un amploiat comitatens ungur ceva
in Rosia Câmpeni, ar fi protopopul Begnescu pe
acestia adunându-se au alungat pe »Naciagos Ur«
de nu a cum s'a dus!
De aceste rapoarte sosesc dintre Säsime,
Românii nu se supun deregMoriilor säsesti.
Eu mi-am propus cá dupäce va iesi in public denumirea
Dlui Bohatiel, mergem cu Dl Pop la Br. Kemény
toti consilierii, a-le pentru sprijinirea noastre;
batär cá nu spre a avea ocaziune a le mai auzi de
simpatiile
Pe cât pricep, convenind ieri cu consilierul Cosma din
intâmplare, numai nu-si mânile Ungurii, pentru ce au fost
sprijinit dânsii denumirea Dlui Bohatiel.
Pentru tabla n'au iesit din cabinet denumirile.
Doctorul juris loan c. r. concepist ministerial trans-
latorul imperiale, consotul Dlui Echim, pi-a fost asternut o

www.dacoromanica.ro
88

la Maiestatea Sa, cä devenind pi dânsul din anul trecut

in disponibilitate, sä se indure a-I denumi in postul de agent al
curtii, advocatul sdracilor. Din cabinet s'a dat aceea suplicá
spre a-si da pdrerea cancelaria aulica a Transilvaniei. Ce au fäcut
Ungurii pi ? Au dat de pe ascuns la doi Unguri, pi
anume unui lanka pi Marosi, ca se roage pi acestia pentru
acel post apoi avändu-le rugärile au facut propunerea la
pi
Maiestate motivând apa cá pe Janka, care avuse acel oficiu pânä
la 1848, l'au pus 1-mo loco, pe Marosi 2-do pi pe 3-tio,
reflectând cá cei doi servesc mai de mult numai de 5 ani.
Sfátuindu-mä domnii nostri de pe am indráznit eu, batar
nu am acea imputernicire, a protesta persoanä la Schmerling
pi arhiducele Rainer, fäcându-i atenti, Ungurilor nu le este de
lipsä a avea advocat pe sama säracilor, având dán§ii avere pi
pi bärbati numerosi in toate dicasteriile, cari lucra pentru ale
cauze; apoi ungurii nu au nici vor avea cauza de-a purta
procese in contra Românilor, ci vice-versa.
Acum ce cugetati cä va fi ?
Aci s'a fäcut ca judele cel cu cântatul cucului,
nici au denumit pe Unguri, nici pe Maior, a iesit rezolutiunea
atunci e
in zilele trecute. Lui Janka vreau a-i da pensiune,
poftindu-1 pe Maior prin petitiuni dela comitate pi districte,
din partea Românilor, va veni Dlui pe vreme denumit.
Nemtilor le pare bine de pasii cari au inceput a face acum
Românii !
pi azi nu am fost prin ministerii spre a putea ce e
cu deciderea cauzei noastre; mâne voi duce apoi vä voi scrie.
Azi am fost in parlamentul de aci. La ordinea zilei au fost
la desbatere diurnele ablegatilor, propunând DI Lichnosievici 55
fie 10 la zi. Au cuvântat multi pro pi contra
pärerea. Smolka, vestitul polon, intr'o motiune lunga a propus sä
se amâne aceasta desbatere, va fi pal lamentul
ablegatii din toate provinciile monarhiei. Dr. apa renumitul
natural lui Napoleon caruia pi dupá fizonomie foarte bine
samáná, i-a respins motiunea. S'au sculat cari au coborât
la 8 pi ce a fost mai bätätor la ochi, s'a sculat buco-
vinean Iliut pi a vorbit româneste! L-au ascultat totii, nu
infruntat presedintele, ci finindu-si motiunea omenie, a poftit

www.dacoromanica.ro
 89

presedintele votizare ori se cuvântarea ? S'au sculat

Arhiman. Bendela dela Cernduti, Sind provocat, a tradus apoi
nemteste. Presedintele Dr. Hain a pus : cari dintre domni

sprijinesc propunerea domnului ablegat Iliut, ca diurnele sä se

coboare la 7 la zi, cum se exprimä acela? Ministri s'au sculat
toti vr'o 40 membri, tot au rämas in minoritate.
Cine mai cugeta va veni parlamentul german cndva
sä se vorbeascä ! Germanii sufar aceasta, oare fratii
de ce ?
Cehii Lesii se retin ori dela ce votisare! Oameni cerbicosi
de stânga, cu totii fatä cu presedintele.
seara am cu Ilustritatea Sa e invalator
satesc invascut cu suman, e insa curninte energic. A umblat
pe la ministri toti intreband in privinta de
cult in Bucovina! Zdrobeste in limba germana,
dânsului mai place a vorbi in limba rnaternä. Vezi bine ca e
mare in aristocratilor, vázând auzind pe täran
are dreptul acum el a vorbi ei, in limba
timpuri, timpuri !
private se sa aci o deputatiune
de curând dela Sibiu, intre care fie Popovici,
Barcian Zaharie Pop. Bine ar fi, doara s'ar putea grabi
deciderea cauzei noastre.
Pe cuget a merge la arhiducele spre a-i multánli in nu-
mele districtului pentru denurnirea Dlui Bohatiel, de nu va fi
iesita rezolutiunea, mi-am propus taiu pe afund asupra birocratiei.
Am scris Dlui Echim Muresianu la Pesta spre a-se adresa
la Reverendisimul Domn Vicar : voieste, in ce post fie ales?
Doctorandul de medicina Pop ar primi daca ar fi
ales de fizic.
Domnul ochi plini de lacrimi a ascultat ce
le-ati scris in privinta Dniei sale, vá saluta pe toti,
nu nici zice contra ceva. Se vede a fi prea dedat in
zgomotul Vienei.
Acum prefacându-se vremea mai calda, mä vad simt sánatos,
fiindca am suferit recelele ploile mestecate omät vânt,
un guturai cu lust
Ilustritatea Sa consilier V. Pop Maria Sa secretar

www.dacoromanica.ro
90

Moldovan precum Dl concepist Puscariu, directorul Macedonfi,

cancelistul doctoranclul Pop se recomandä.
Pentru ochelarii Dlui Pop am ingrijit.
Rugându-mä a spune din parte-mi multe complimente la
domnii, am onoare a insemna cu devotatiune al Reve-
rendisimului D-Voastre umilit serv V. Nascu. Viena 27/5 1861.
*

Viena 31/5 Bine ar fi sä vä cu fratii Olteni, a

cäror mai räu a noasträ, intelesei, alo-
dializându-le toti muntii toate pädurile; argumentând cä originarii
proprietari la armarea satelor acelora au emigrat neliberi au
trebuit sä se punä acolo in posesiune indatorirea purtärii armelor.
stau Sasii Ungurii inconträ-ne cât nu crede.
Impäratul incunjurat de atâti consilieri magnati de ai Sasilor
ai Ungurilor chiar de voeste a-ne indestuli, cum se exprimä de mai
multeori, se vede a nu voi a-le face in contra lo7.
Din parte-mi au fost in puterea unui muritor am fäcut
toate voi mai face pasi, inst se vede cä nici in 50 de zile de
acum nu voi primi rezolutiunea. De putea scoate odata pentru
fonduri. voi putea subsista, nu mä voi depärta -de aci, cum
mi-ati impus. De acolea ce ?
Numai in s'a publicat pânä acum denumirea Dlui
Bohatiel ; azi se va da la Gazeta Vienezä. Decretul n'are sä-1
primeascä dela cancelaria aulicá, ci dela Miko. Kemény a fost de
tot incontra denumirii acesteia, dechierând pe cale prezidiala
telegramul Dvoastre ddto Cluj de in a 2-a propunere spuind
cä »Korunk, »Közlöny« chiar foaia oficialä publia vointa con-
centratä Dl B(utean). Inst nu a reusit cu aceasta, nici cá i-am
multämit acum.
Nu cu jertfä dobândind niste acte foarte bune pentru noi,
nemtesti din 1762 1764: »Deductiunea districtului nostru
pärerea cancelariei aulice pentru nedreapta pretensiune de des-
daunare a Bistritenilor< , am capät incá un protocol pentru muntii.
Asteptând curând räspuns ma recomând al Reverendissimei
Dvoastre sincer V. Nascu.
*

www.dacoromanica.ro
 91

In scrisoarea ddto Viena 12 1861 Na§cu

vicarului Moisil ca in 4 lunie a ministrului prezident
arhiduce Rainer urmätoarea scrisoare:
Euere k. k. Hoheit, In der Audienz vom 1860 haben
die allerehrfurchtvollen Abgeordneten des bestandenen Romanen
Grenz-Bezirks mittels Gesuch ddto 2. um die Regelung des
Fondsvermögens und der Besitzverhältnisse jenes Distriktes Sr.
k. k. apo tolischen Majestät im Wege kaiserlicher Gnade fuss-
fällig gebeten.
Bei dieser Gelegenheit geruhten Se. k. k. ap. Majestät Worte
des Bedauerns über die Verziehung dieser Angelegenheit seit
10 Jahren allergnädigst auszudrücken und hiebei hinzu-
zufügen, dass die endliche Erledigung in einigen Tagen erfolgen
werde.
Sechs Monate sind seither verflossen, und der auf diese
a. h. Entschliessung mit nicht unbedeutenden Gemeindeunkosten
hier weilende alleruntertänigst gefertigte Abgeordnete konnte sich
noch nicht bis jetzt einer a. h. Resolution erfreuen. Die Bevöl-
kerung, obwohl mit Ungeduld auf die endlkhe harrend,
macht dem alleruntertänigst Gefertigten dennoch zur Pflicht Wien
nicht eher zu verlassen, als bis diese Angelegenheit durch die
a. h. Sanktion entschieden sein wird.
Die Grenzbevölkerung hat ihr Gesuch der a. Gnade
empfohlen, sie beharret demnach auch darauf, und
stellt hiemit im Wege der kaiserl. Gnade wiederholt die
untertänigste Bitte: Euere k. k. Hoheit geruhe das in der Audienz
vom 13. 12. 1860 überreichte Majestätsgesuch im Gnadenwege
denn doch endlich einmal erledigen zu lassen.

Viena, 22(10) 6 Rusaliilor 1861. Dela 10 ore in

parlament spre a putea auzi vedea continuarea de alaltäieri
când am fost cu Sila§i. Minunat Smolka, Rieger,
Clandz; apoi contrarii Curanda, Giskra Brolich. Cu greu
se regimul la »autonomie«, plibertate«. pätesc aci
Negermanii cu cum pätesc Nemaghiarii cu Mongolii ;
ace§tia sunt hoti, ceia tálhari.
Asearü la ore am mai multi cari

www.dacoromanica.ro
92

Dnii consilier Pop secretarul Moldovan, cu doamne cu tot,

la drumul de fier sosirea Dlor ardeleni: Mace lar, Bologa, Hanea
Dr. Ratiu, ford nu au venit; poate au venit cu vaporul ori vor
sosi astäzi. Peste câteva zile sä vinä Mocioni
muzaki; nu veni-va Barit, ori ba. Scopul cuget a fi stoar-
cerea concesiunii de congres national. Doamne! Vreau a-i
purta, fiindca pe tot locul e de bätut la
Stur c. r. geolog nu e reintors St. Marton unde
fusese la congresul Slovacilor ; aceasta pentru Porcius.
N'ai crede frate cu ce sete aprinsä asteptam Näsäud
pentru celea intämplate ocaziunea introducerii cApitanului sa-
prem, a adunarii generale, a alegerilor; anume pe cine? Apoi
ce aristocrati au fost de fata pretins-au limba maghiarä?
Korunk« »Közlöny nu de districtul nostru; ve-
deti numerile din urmä Nu se a scrie cá ar fi fost
dreptul a-se anexa districtului Bistrita, comitatului Dobâca,
jocna Turda, cari s'a fost desbinat cu
niilor militare.
Noi avem date autentice cu cari putem dovedi, cd cu ce
drept a putut regele Matia Huniade a-ne desbina de Dobâca
a-ne incorpora Bistrita, aceasta cedând neconditionat dreptul
incorporarii prin instrumentul ddto 12 lanuarie imparatesei
Maria Terezia, in al carei drept se aflä imparatul
losif ; cu drept poate putu acest impärat forma un dis-
trict din acele comunitäti constätatoare din capitulanti, fárá a
avea lipsä de staturilor cum n'au fäcut nici
nici Maria Terezia.
De »finit crestinesc pace« nu am speranta curând,
se freacá in desbaterile conferentiale. Se vede cä impäratul
are voie adeväratä spre a-ne indestuli, contrarii vechi
neadormiti se opintesc tot deadinsul spre a-si continua
nedreptatea Românilor de secoli de ani.
finitul lunei acesteia mai am ce subsista, de
acoalea gata.
Pläcutu-ti-a biletul de te intreb ca cela oile,
trimite-le-voi ori aduce-ti-le-voi? ochelarii Dlui maior
Leo Pop, nu ce sa fac?
Salutare dela Pop, Silasi etc. Spune din parte-mi

www.dacoromanica.ro
complimente adânci la toti Domnii. Sum sánatos, vä poftesc pi
voua nap, fina, fini, pi toti finesc in ponive, cum merg
toate acum in lume. Vasile.

Viena 4 23 lunie 1861. Kemény se vede a fi facut un

bun cu cabinetul, puindu-i pe conti a propunerea in favoarea lui
Butean, telegramul meu de in dorso : ernenne den
Alexander Bohatiel zum provis. Oberkapitän des Nassoder Distrikts;
intr'aceea se roaga spre a se denumi I3utean, pi nu Bohatiel.
Dl Pu§cariu aduna materie spre a da la lumina un apendice
la cornentarul säu din anul 1854, cu reprivire la cauzele gräni-
cerilor ; bucuros dau de ajutor.
Azi publico foaia Maiestatea Sa s'a
indurat a aplacida spre imbunätätirea materiale a clerului
greco-oriental pe an 25.000 a. din cari 1.000 pentru intertenta
serninarului sibian.
Fratele Petri plie eu am imprumutat mapa vechie din
anul 1817 a teritorului nostru inginerului Burgliardt din Bistrita.
Binevoeascä Dlui a reclama in nurnile meu acea ni-e foarte
trebuincioasá nu se desfiinta prefectura Bistritii.
Tot a§teptam in toate zilele sä väd in foaia sträinilor
bärbati romani de ai no§tri sositi pentru congres, precum imi
instiintaserd mai multi, pi pi George Pop Le§anul, ar fi sosit
Dl consilier Mace ; inzadar, numai Sa§i, Ovrei pi Armeni
vin dela tara noasträ. Atunci insoteam doi ori trei pi
in osebite cauze.
pi
Dlui locotenent P. Tanco spuindu-i, rog, multe compli-
mente, cä numai 2 carti nu-i pot afla nici chip, in toatá
Viena cercând. Acelea, catastihele librarilor, au ie§it la
in 1807, pi acum pi medicina, nu se mai
pästreaza acele opuri chiar nici in anticarii, precum nu mai e de
in noastre de acum grarnatica lui Adelung. Instrumentele
chirurghice celelalte cárti stau gata pi le pot trimite ori in ce
zi, insa pe posta, cuget, va costa portul prea mult. De aceea fie
apa de bun sä-mi cum i-le trimit ; pi pot procura
dele 2 la Lipsca unde sigur se pot afla ; ori cumpära-voi
acel fel, dela alti autori ie§ite?

www.dacoromanica.ro
 Porcius sä-i scriu deosebit. avea de a-i
spune mai amicul Stur c. r. geolog al institutului
imperial de geologie, s'a dus la St. in Ungaria de Nord,
ca Slovac la congresul national ce se va tinea in de mai
multi Slovaci statator. Acestia cred nu au concesiune, pi se
adunä!
Domnul e acum sändtos. Spuindu-i de celea ce mi-ati
scris, cu ochii lAcrimând imi spuse ce va merge
acasá; acolo nu va avea nici o petrecere, ci numai sä doarmá,
mânânce se culce. s'a aci va
avansa la nu cugetá a-se trage la vatra sa.

Reveredissime Domnule Vicar, Vei ierta vá

apa cu un rezultat poate neindestulitor. Cu telegramul ddto 10/8
întrebai eri primire atât pe cons. B. Pop
pe la ministerul de ce cum ar fi de ? Räs-
punsul fu acesta: Comunele ori comitetul astearnä
oficiolatului districtual, pi de acolo aceea in formá de recurs;
se cu directiunea financiarA din Bistrita ca sä stea pe
cu licitarea la decidei ea intrebärii de proprietate, care
precum promise chiar Maiestatea Sa cât de curând va urma ;
totdeodatä sá se pasi mai 'nainte prin guvern la cancelaria
fiindcä eu voi face ad la culme, se trimite
acolo jos spre constatare.
La toate acestea eu gátesc azi cu un recurs indreptat
ministrul de pe baza telegramului, care doar nu mi-1
vor impinge cu observatia, nu se poate cine e persoana care e
subscrisä cu ce drept, apoi cui nume o face aceasta.
Acel recurs am de scop admâna Excelentei Sale Minis-
trului de cavalerul de Plener, azi ori mâne audientá
unde îl voi ruga pi cu gura desfasurându-i starea lucrului din fir
in ce-mi va promite vä voi comunica îndatä. de
acolo pasii prin oficiolat
Cuget ca ati primit ieri episola mea ddto De
atât am mai aflat in urma suplicilor noastre ddto 28/7 din
partea cancelariei aulice transilvane s'a asternut propunerea prea
umilitá in privinta munfilor revendicati; pi apa stau toate

www.dacoromanica.ro
reintoarcerea ministrului prezident arhiducele f Sri a
subscriere imparatul nostru nu decide nimica!
In e pentru a doua Maiestätii Sale, a
mers eri la guvern spre a cerca lucrul in privinta alun-
garii forestierilor a pustiirilor de paduri, pi apoi rezultatul a-I
spre a-I a§terne Maiestätii Sale ca sä se convingä
cine pi cari sunt vinovatii.
In privinta deschiderii dietei Transilvaniei i eu :

cá din partea cancelariei aulice s'a a§ternut ieri propunerea

ratului, care a fost poruncit lui Kemény sä aceasta in
10 8. In sesia in privinta aceasta pi-a dat Ilustrul bravul
bärbat al nostru Basiliu Pop votul separat pe 7 coale, neputändu-se
invoi la cele propuse de partida cea ruginita. Dieta ar fi se
in Noemvrie c., propozitiunile ar fi parerea acestor
din urmá de tot contrare Romanilor. Vom vedea ce va decide
sperare ar fi dacá ar veni Rainer acasä.
Zárandenii vor avea ; punctele petitiunii sunt:
a) autonomia comitatului sub stäpanirea Transilvaniei;
b) in contra Uniunei Transilvaniei cu Ungaria ;
congres national general ;
d) intärirea coricluzelor marcale ale acelui comitat.
Am a§teptat epistolarul la 11 a. m. o reco-
mandatá nu a sosit spre a putea pi la aceea ;
dreptaceea in zilele viitoare doar va sosi pi arhiducele Rainer.
Domnii no§trii de pentruce nu se
intrepune oficiolatul in afacerile pentru abuzul acesta cu licitarea
regaliilor, caci stogul nu se clädeste din
Tocmai cind era epistola primii epistola fratelui Petri
Login; vad ci au sosit Lica pi Pop acolo. Multárnind lui Petri de cele
comunicate, rog a-i descoperi lui Login ci actele cerinde stau
toate la cabinetul impäratului propunerea privinta deciderii
ca acludate, cu greu se vor putea scoate de acolo ; am
sä probez, de va fi modru, bine, de nu, vor ierta vecinii Neposeni.
Domnul e sänätos pi vá pe toti pi toate rudeniile.
al Reverendissimului D-Voastre
sincer serv V. Na§cu. Viena 11/30 August 1861.

www.dacoromanica.ro
 Reverendissime Domnule Vicar, Presupunând ca Maxim
Lica sosind patrie la vatra noastra Näsaud, va va fi spus
gura despre pasii cari tarn facut pe am
totii, ce mingaeri ne-au ; acum fi dela
mine ce a mai urmat dupa toate cele fäcute.
Suplicile noastre ambele, atât ursoriul pentru deciderea cauzei
noastie, pe in contra invinuirilor pentru nelegiuirile
ca intreprinse in districtul nostru, s'au trinlis din cabinetul
ratului la cancelaria aulicá, dupa cum e manipulatiunea de acuma.
Durnineca trecutä despre aceasta, astazi cred cä
s'au consultat despre obiectele acelea in sesia caricelariei aulice,
unde a fost tema cardinala despre deschiderea dietei transilvane,
a conclus in zilele acestea
voi
Vorbind tot aztázi cu referintele prezidentului ministerial
anume Roschmann despre rezolutiunea care o a§tept, imi spune
toate stau zac gata in interesul nostru, nurnai se a§teapta
reintoarcerea arhiducelui prezidentului ministerial Rainer pe
viitoare, mai fim paciinta!! Vai
multa paciintä trebue sä am eu! Imparatul ne spuse de a doua oará
in zilele mai aproape se va decide, ca nu
dela Maiestatea Sa dela arhiducele Rainer, care va rein-
toarce Dumineca, Luni cer ca doar doar mä voi
vedea eu la capät.
au avut ieri la imparatul, jeluin-
du-se despre volnicia cancelariei a guvernului provincial pen-
trucS le pun maghiará de Raspunsul a fost
ca Maiestatea Sa nu despre aceasta acum, de va
cere actele protocoalele congregatiunii districtuale, apoi va
decide dupä drept cuviinta. Doi dintre s'au reintors,
adecä George Strâmbu loan Roman, aci loan Codru
spre a urmári afacerile la decidere.
Zärandenii nu au concesiune de audienta astazi.
Deputatii sunt trei: Dr. Hodo, protopopul Moldovan din Hal-
magiu adjunctul de pretura leronirn Moga.
Eudoxiu Hurmuzaki Andrei Mocioni Dr. Ratiu,
Bologa protopopul Hanea aci vor sosi
deputatiuni dela Arad Marmatia din partea Romanilor spre a

www.dacoromanica.ro
petitiona noi totii ce ne aflam acum aci la Maiestate de-a
bândi concesiune de un congres general; Br. Kemény nu
s'a invoit conferintele ministeriale cu ministri germani de a
recunoaste pe de natiune in Transilvania, »deoarece nu
au teritom Acuma dará sunt ministri germani ca
nilor se dea concesiune de un congres general, ale
concluse se in propozitiunile regesti la dieta viitoare.
Cum circurnstanta pustiirea pädurilor, mi-ar fi de
lipsä a mie aci; adech slobozitu-s'a cineva la mai
ales in jurul pe lzvor, de care se face aci atâta imputare
cd devasteaza pädurile minelor erariale. pare au toti cu
examinele de lucru, ba zic - s'au de-a mai
fiinda mai de o lunä nu primesc de pe acolo.
Acestea foarte, aducandu-mi aminte
de economia mea, mai ales de fäcutul fânului la care nu pot fi
acasä, sporeste mai mult träganarea lucrurilor zabovirea
mea de indelungatä.
Acum Lica parale m'a läsat aci, suma ce o
rezervasem pentru calätoria am atacat-o, ziva pornirii
tot nu mi-e ! Eu pricep prea bine de cu greu vine
comunelor a atâte spese, ce facem?
m'au mai amânat astept; oare fi va numai atât, ori mai mult?
Mai de crezut e acest din
Ori de a primit maior Leo ochelarii, nu
primirea acestor rog sä aveti a-mi
scrie careva, fiinda cum pricepeti, tot pe aci voi fi.
stimä distinsä al Rev. Dvoastre umilit serv
V. Nascu, Viena

Reverendissime, Ca cu posta scriu la

posta de aci acum la 4 ore d. m. ce s'a referat din partea
ministerului de finante; stä acum purizat un telegram pe
masa ministrului spre a-1 subscrie venind din conferentele minis-
teriale, pi de aprobandu-1 subcriindu-I se pe drot la
7

www.dacoromanica.ro
Sibiu dtre directiunea financiarä provincialä : cä
licitarea regalelor sä se sisteze pânä la alta ordinatiune.
Mâne primesc eu pe suplica de Duminecá rezolutiunea
pentru licitare, cealaltá nu mai iese.
Rainer nu e reintors.
Bani am primit. Multäritindu-vä mä recomand al DVoastre
serv sincer V. Nascu. Viena 13/8 1861.

www.dacoromanica.ro
 Jurnalul locotenentului loan Tomuta
1848-1849.

Tradus din nem¡este

de I. Martian
1848
In urma revolutiei din Paris dela 22-25 Februarie 1848,
care delAturând guvernul monarhic-constitutional al lui Louis
Philipp, proclama republica, erupse la 13 Martie la Viena revo-
lutia care pe impäratul Ferdinand sä dea sale o nouä
de guvernäment constitutional. lar când ajunse vestea eveni-
mentelor dela Paris la Bratislava, uncle era adunatä dieta ungu-
reascA, deputatul Ludovic Kossuth expuse un discurs de urgentä
necesitatea de a exopera pe seama Ungariei monarhul strim-
torat de presiunea circumstantelor, o constitutie mai liberalä,
emanciparea p. a., pentru de a preveni cerintelor vremii
cari urmau sá se impuná. Acest discurs infocat rostit in bazele
principiilor de libertate, egalitate pi frátietate, fácu o impresie
magicá asupra auditoriului, astfel dieta reamintindu-si eveni-
mentele anului din hnpreund palatinul arhi-
duce la Viena, unde, utilizând desorientarea generalá pi
tinând discursuri republicane, ipi ajunserä scopul desävarpire.
Monarhul le concese adecá Ungurilor un guvern propriu, indepen-
dent pi responsabil fatá de tard, din care, dela sine fáceau
parte pi ministerele de finanle pi räsboiu. Le aprobase apoi unirea
Ardealului Ungaria sub conditia cá aceasta va fi adoptatá pi
de cátre dieta provincialá ardeleaná. Aceste succese, dar deo-
7*

www.dacoromanica.ro
i

sebire unirea sanctionatä in principiu de dire impäratul, produse

in ambele täri intre Unguri un enorm entusiasm, iar guvernul
ardelean se gräbi sä convoace dieta 59-i propunä aprobarea
unirei, chiar irnpotriva vointei Românilor cari protestard incontra
acesteia, i ulterior mai trimiserd i din adunarea nationalä din
Blaj, care s'a tinut la 29 Mai, o petitie monarhului dietei in
care se nu o voesc. Dar aceste proteste ale Românilor,
precum i cele ulterioare ale Sa0or au rämas de nici un
resultat.
Ungurii exoperarä in curând prin intrigi ordinul ca regi-
mentele de grániceri i cele ardelene sä fie puse la dispozitia
ministerului unguresc de rásboiu. Tendinta guvernului unguresc
era de a se separa de cätre monarhia austriacá, de care mai
lega decât persoana monarhului. Circumstantele päreau a favoriza
pe Unguri, aproape intreaga armata cu regimentele
de grániceri erau in Italia, in campania impotriva Lombarzilor i
a Piernontezilor. Ungurii refuzau sä trimitá trupe de ajutor
potriva Italienilor, ci urmáreau scopul de a reclama regimentele
ungure§ti acasä. Astfel se distruse unitatea armatei prin
surile de maghiarizare aplicate de cätre ministerul unguresc de
rásboiu. Regimente de gräniceri din Croatia inch ridicará protest
impotriva ministrului unguresc de räsboiu, iar banul Jelachich al
Croatiei fâcea preparative pentru de a mentine cu fortä intregi-
tatea monarhiei atacate prin atitudinea Ungurilor, i de a unifica
iarápi ministerele de finante pi räsboiu ungure0 cu cele din
Viena. Dar chestiunea trebuia fie cu armele. Slavonii
incepurá actiunea armatá, i impotriva acestor fu trimis primul
batalion al regimentului nostru. Plecând la lulie din a
refuzat joare, la satul Cuzdrioara, pe constitutia ungureasa,
iar ajuns in Seghedin a refuzat sä se imbarce pentru
veche in scopul ca fie trimis in luptá impotriva gránicerilor
croati, chiar i dupá ce a fost amenintat cu decimare.
Pe aceste vremi soldatii maghiari nimicirá insignile imperiale
arborará pretutindeni tricolorul unguresc. Románii din Ardeal nu
voiau de unirea cu Ungaria pi când, la propunerea lui
Kossuth, dietá ungureascä indemnizä de
resc sä recruteze 200.000 bärbati, Românii refuzará dea
contingentul. Ei ziceau : pentru impáratul, nimic pentru

www.dacoromanica.ro
 101

Se incepu deci a se procede cu fortä in scopul recru-

tärii. Dar când refuzul de a da recruti general atunci
generalul-sef Puchner refuza la dispozitia
comisiilor de recrutare unguresti militia necesarä. In acest timp
se Säcuii fanatizati de catre un numit Berzentzei. Ei
convocarä o adunare nationrila in satul Agyagfalva la care toti
Säcuii capabili de a purta arme fura poftiti 55 se prezinte
mati. Ce scopuri putea e urmäreascA adunare?
Deci pentru de a lua mäsurile preventive cuvenite, regimentul
nostru al doilea de primi ordin dela comanda-
mentul general piece la Reghin sa demonstreze impotriva
Säcuilor. (Regimentul nostru ridicase adeeä protest solemn la
14 Sep(emvrie impotriva ministerului unguresc, pe câtä vreme
primul regiment românesc de grániceri nu protestasá de cit la
invitatia noasträ, ulterior).
Locotenent-colonelul Urban fu numit, pentru eventualitatea
unui räsboiu, de comandant strategic al armatei din nordul Ardea-
lului regimentul nostru plecá sub comanda lui la 12
vrie din Násáud la Bistrita. Eram repartizat la compania a 12-a.
Drumul dela Bistrita era foarte plouase ziva.
La 13 Octomvrie mersem la mare, la 14 la Reghin, la 15
am vizitat biserica catolicá seara toti ofiterii regimentului am
fost la o Dela 16 pânä la 22 am poposit la
ghin. La 20 s'a format un al treilea batalion al regimentului nostru
eu fui numit sublocotenent repartizat la compania a 6-a. La
21 am escortat din imprejurimile satului Teaca 24 prisoneri la
Reghin, cari era contele Louis Bethlen. La 23 plecai la
Petele cu 1728 recruti pe cari i-am ales dintre mille de
cari alergarä la Reghin cereau sä fie jurati sub dra-
pelul impárátesc. In acest sat le fáceam zilnic instructia cuvenitá
cu 4 subofiteri un tobosar 16 soldati de ai nostri. La 26 am
primit pentru recrutii mei 336 de arme., dar munitii nu am primit.
La 26 Säcuii in Nadása, locotenentul Thierry care tinea
garnizoana in acest sat o companie de cordonisti se retrasá
la Petele. In urma raportului meu a fost garnizoana din
Reghin o parte din aceasta fu la unde am primit
eu ordin sä plec la ora 11 noaptea. Dar observând
Inaintarea noasträ au päräsit Noaptea era rece azusä

www.dacoromanica.ro
102

brumä groasA. A doua zi cei recruti armati ai

mei altii douämii glotasi in satul Beica-ungureascA. Aici se
mai atasase la noi o companie de cordonisti al cärei
comandant sublocotenent Fitzgerald inbolnävindu-se gray fu trans-
portat la Reghin. Am instalat avan-posturi am desarmat pe
locuitorii Unguri ale arme le-am trimis la Reghin.
La 31 veni din Peterloc (?) un sol cd vre-o
800 au intrat in acel sat Pete le. Ce
eram sä fac? raportez la Reghin? Era prea De altmin-
trelea acolo mi am nici un ordin pentru cazul unei
atare eventualitäti. Apoi in apropierea mea nu mai erau alte trupe
de ale noastre. nu mä retrag mi-se tae de retragere
voi fi capturat. Deci dupä o maturä apretiare a situatiei mä
decid sä mä retrag soldatii mei la Reghin. Abia ajuns de
in satul Pete le pe locotenentul Thierry care era
compania lui in retragere din satul spuse el
dupä o scurtä luptä s'a retras väzind superioritatea numerica a
SAcuilor, cä au in satul Curtifaia vecin satul
Pete le. Sub aceste eu nu mai puteam sä mai ramân
aici deck raportai regimentului retrasei Reghin.
In decursul marsului am un ordin in scris dela
tanul Blaskovics sä mä retrag. Când am sosit la podul de peste
in preajma Reghinului, acesta era distrus, iar dincolo de
erau posturi cari voiau sä in noi. Totul era in miscare
spe insula dintre cele poduri ardeau nenumArate focuri
in jurul se soldati de ai nostri. Camerazii mä
credeau capturat, deci mare le fu mirarea când mä In
fine aflai la satul SAntioana s'a dat astäzi o luptä cu
inainteazä inspre Reghin. In acea luptä au din
partea noasträ sublocotenentii Hoenig Kalivoda, apoi 15 sol-
dati. DupAce-mi fäcui raportul eu sol-
datii mei peste noapte pe acea insull
La Noemvrie ocuparä trupele noastre cu garda
nationalA din Reghin din dealul viilor, ce duce la
SAntioana podul dinspre Pete le. cu recrutii mei, din al
armament am primit ordin sä predau 100 de pusti pe seama
gardei civile a cetätenilor, am fost repartizat cApitanului Peichich,
car ocupase ultima colinä de satul Batos. Cavaleria noastra

www.dacoromanica.ro
 103

era postatä pe poseaua ce duce la Bistrita cu ordinul de a pro-

teja eventuata retragere. Din situatia in care eram am numärat
pe Sântioanei 14 coloane, cari inaintau ordine
inspre ora. Una fiecare dintre aceste colone putea ad numere
cca 1000 de bärbati, deci fatä de o atare fortä dumanä,
trupa noasträ in mare inferioritate numerid, nu putea reziste.
inaintau pi de satul le când se dete ordin de
retragere. Dar acest ordin fu executat numai incetinel loco-
tenent-colonelul Urban ceda intaietatea de a se retrage contin-
gentelor civile pi fugarilor din Reghin. In fine ne retraseräm pi
noi pânä la satul Bato§. Aci se instalará avan-posturi. Säcuii
intarä Reghin pi se oprirá in bivuac pi
ipi petrecurá ziva intreagá cu vin pi rachiu. Un atac pe
teptate impotriva in decursul noptii ar fi fost incoronat de
succes, dar nu era cine sä-1 ordone. Mai am aflat cä Säcuii
dintâiu au ridicat din conlributie de räsboiu, apoi au jäfuit
pi pe au aprins ora§ul. Trupele noastre pi-au continuat
gerea in decursul noptii la Sieul-mare unde a doua zi au
fost repartizati recrutii la companii, astfel pi eu mä inapoiasem
la compania mea. La 2 Noemvrie am poposit in satul $ieul-mare
unde se uni colonelul Formmacher cu douá companii de cordo-
ni§ti cu trupa noasträ. La 3 Noemvrie tare; se
umplu de noroiu pi noi trecând prin ora§ul Bistrita merseräm in
satul Aldorf. De aci trimisei calul meu acasä parcursei restul
drumurilor pedestru, aláturea de soldatii mei.
La 5 Noemvrie plecä batalionul nostru prim la satul Be§ineu
pe ploaie. noapte am stat pi eu cu avan-posturile aici. La 6
7 popas. La 8 Noemvrie batalionul prim pleacä la Lechinta ca
asigurare a flancului stâng al coloanei noastre care mergea spre
Dej dealungul poselei.
La Noemvrie am repartizat la compania a doua de
sub comanda cApitanului Schrott.
La 10 Noemvrie batalionul nostru plecá la Cheuchi§, pe
câtá vreme regimentul ocupá Dejul pi ridicá din acest orap
10.000 florinti contributie de räsboiu.
La 11 Noemvrie merseräm la unde compania noasträ
instalá avan-posturile in gura väii la cârciumä.
La 12 Noemvrie eram din sus de la inspectia avan-postu-

www.dacoromanica.ro
104

rilor, trupa noasträ principalä era inaintea ora§ului. Dupá amiazi

compania noasträ fu retrasá din avan-posturi pi Inappiatá la Fize§.
A plouat toatá ziva pi drumurile erau pline de noroi. La 13
emvrie a avut lupta Primul nostru batalion plecase
numai dupä amiazi din Find ajuns in fata Gherlii primi ordin
sä la satul Sânpetru in scopul ca asigure trupa pentru
cazul cä du§manul a incerca un incunjor. Noroi mare ne
mar§ul, iar petal nostru privind tot imprejur nu de fricá ce
facá, decât injure pe subofiteri cá nu observá distantele
prescrise. Astfel merseräm douá ore pi jumätate fárá nici un rost.
Dacá am fi primit ordin inspre flancul du§ma-
nului, am fi capturat multe trupe cari se reträgeau in mare dis-
ordine. In fine se decise pi comandantul nostru, la insistenta
aghiotantului cearä locotenent-colonelului noui indrumäri.
Dar ordinul ce-1 primi a fost : la Aci petrecurAm
apoi noaptea ce am o cale zádarnicá de cinci ore.
Doar nu astfel se crutä nici se trupa!
La 14 Noemvrie plecará douá companii de ale noastre la Sic
pentru de-a ridica din acest sat du§man o contributie de räsboiu.
Flancurile coloanei noastre le asigurau câteva mii de glota§i. Ajuns
la fata locului ne postaräm pe un deal deasupra satului pi tri-
misem vorbá primäriei ia la cunostintä scopul vizitei noastre.
Pe toate casele steaguri albe, clopotele sunau pi preotii
venirä in ornate crucea frunte pi ingenunchind
noastrá ne cerurá milá. Mie nu mi-a fäcut vre-o impresie
ceremonie ce se obi§nuie§te doar ocazii religioase.
CApitanul Schrott, un om cum se cade, a primit preotii poli-
bärbatului cult, le-a comunicat ordinul a cárui executare
a fost Insárcinat prin care satul era obligat sä pläteascá o
contributie de räsboiu de 6000 in conventionalä,
iar dacä nu ar pläti satul fie iricendiat dat
pradá focului. Preotii primária promiserá cá vor face tot posibilul
satisfacá pretensiunei, dar nu au putut sä adune mai mult de
2500 florinti, care sumä o au predat cäpitanului. Era o tiránie de
s'ar fi dat foc satului din cauza cä nu implinise ordinul de platá.
lntraceea se iar noi päräsiräm satul in pace pi
carám. In fruntea mergeau glotasii condu§i de cApitanul
Schrott, iar arier-garda acestui lung convoi o forma compania de

www.dacoromanica.ro
 105

sub comanda mea. Un vânt rece incepu sufle ningea, când

la un moment dat glota§ii se Noi a§teptarám
credearn cá doar au rätäcit, dar väzând nu mai pleacá
trimisei pe sublocotenentul Läzäric sä se orienteze. Dupd
câtva timp se reintoarse Läzäric fi putut afla cauza din
care se glota§ii, deci eu päräsii coloana plecai cu corn-
pania Nimeni nu cuno§tea imprejurimile aceste, deci nu
aveam nici o orientare. In fine ajunserdm in un vârf de deal de
unde se vedeau o multime de focuri in vale jurul mi-
§unau siluete de soldati, ale uniforme nu le puteam dis-
tinge. Am trimis deci o sä constate ce soldati erau aceia
5i aceasta se inapoia curând cu raportul cä sunt soldati de
ai du§manului. Atunci arnânare dadui ordin de atac, dar
compania mea, la instigatia sublocotenentului Lazäric nu executa
ordinul. eu numai de câte-va zile la aceasta sol-
datii de abia mä cuno§teau ei mai bucuro§i de sub-
locotenentul. Ce eram fac? Am renuntat la atac 5i am plecat
cu compania in altá directie peste dealuri 5i vdi. La miezul noptii
am dat apoi ordin de popas, dar fiindcä vântul sufla cu
furie nu sä facem foc am continuat mar§ul in
tuneric. Când se fäcu ziva ajunseram la orasul unde am
incartiruit soldatii pe la casele locuitorilor. A fost o noapte
fernald peste care am trecut eram atât de obosit abia ma
mai suportau picioarele. Apoi am mai aflat fine cd siluetele
din jurul focului, ce le vedeam din culmea unui deal, nu au fost
de ale du§manilor ci erau chiar glota§ii no§tri.
La 15 Noemvrie la Bontida unde petrecurärn noaptea
in castelul cel din sus. Dirnineata ne treziram cu zäpadä proas-
petä ce cäzuse in cursul noptii.
La 10 Noemvrie avuram o zi la Valasut
de aci cu trupa Apahida. Aripa a trupei
principalä era formatá de câteva mii de glota§i, cari
formati in coloane dealungul cari imprejmuesc valea
Some§ului-mic. Aripa o forma un batalion de infan-
terie din regimentul Parma, care urca dealul la nord-vest de satul
Apahida se uni viteazul nostru cäpitan Arsenti care ocupase
acel deal cu trupa sa 5i cu glota0. aripä era de impor-
tantä mai mare din pricina apropierii Clujului 5i a drumurilor cari

www.dacoromanica.ro
favorizau o eventualä incercare de incunjor al trupei noastre din
aceastä parte. trupa principald fu in urmätoarea
ordine de :

In prima linie de-a dreapta era postat primul, de-a

stânga al doilea batalion din regimentul nostru, in intervalul
dintre aceste douä batalioane era dispusä artileria noastrá douá
tunuri de câte trei punzi douä de 6 punzi o obuzierä.
In linia era dispus de-a dreapta un batalion din regi-
mentul iar de-a stânga un divizion de cordonisti.
Linia a in fine, o formá al treilea batalion din regi-
mentul nostru.
Era la ora 5 seara când se dete primei ordin de
care tiraliorii Soarele apuse Focul tiraliorilor
alungä pe ascuns in closul unei case, douä focuri
de artilerie cu granate curätarä binisor terenul din fata noastrá
de dusmani. Inaintam musica in frunte. Locotenent-colonelul
trecând pela compania noastrá fäcu observarea : »A fugit
manul dracului !« Dar când in satul Someseni innoptase
de mult era foarte intuneric. Coloanele ajunse la pod se formará
in plutoane. Urmând sä trecem prin sat voi cita din memor.e ce
prescrie regulamentul pentru un atare :

»Daca pe care va trece printr'un sat, indatá

ce avan-garda se va fi apropiat de marginea aceluia la 300 pasi,
se va opri coloana. Doi soldati se vor furisa la prima casä ;
unul dintre ei va Mira in casa va scoate de acolo pe un locuitor
de vreme ce celalalt soldat va astepta in curte. Locuitorul va fi condus
apoi la avan-gardä, unde comandantul va ameninta moartea
sä spuna adevärul, dacá este ori nu este dusman in sat va
retine ca ostatec se va adeveri dacá a spus adevärul. Deci
dacá se va constata in acest chip cá sat nu sunt dusmani,
avan-garda va proceda la cercetarea caselor a va
trimite pe primarul satului pe notabili ca
teci la comandantul trupei, care apoi A va intreba in detailiu
asupra dusmanului. In timpul acesta se vor trimite patrule cari
vor cerceta toate grajdurile, gradinile, cimiterile casele
mai indepärtate de sat, avan-garda va ocupa intrarea in sat
trupa principalä va rämâne mai indärät. Dacá se va constata
in fine, in afarä de once indoialä, sat nu este dusman,

www.dacoromanica.ro
 107

avan-garda va trece prin sat va ocupa esirea din acela, apoi

va raporta trupei principale asupra situatiei. Aceasta la rândul ei
va trece apoi ea prin sat, ori va incunjura, dar avan-garda
nu va sat pâna când trupa principalA nu va fi
trecut inainte.«
Am citat aceste simple prescriptii pe cari trebue sa le cu-
un elev din militará, pentru de-a aduce
cum ele nu au fost observate in cazul prezent dela Someseni !
Doar din ori pricinä?
Mai urma sa batalionul nostru prim prin sat.
Seful batalionului dispuse compania primä sä cerceteze partea
satului ce cade de-a dreapta, iar compania a doua sä derneargä
la fel in partea satului ce cade de-a stânga Inaintea bata-
lionului nu era avan-garda cum se cuvine, ci numai tira-
astfel trecea batalionul nostru la sunetul tobelor prin sat
pic de banuiala cä ar putea sä fie dusmani la fära
ca avan-garda sa fi perchizitia satului in ordine, fiindca nu
aveam avan-garda. La esirea din sat este primit de
veste cu focuri de arme ! Regulamentul, care este bazat
pe experientä ne spune : Nimic nu descurajeazA pe soldat

mäsura mai mare decal surprinderea! Dar comandantul

pierduse capul caci el ar fi putut ia pentru de a ataca
flancurile dusmanului, care era postat pe un deal din
fata in sat. Dar in intuneric nu nimeni unde se ga-
seste cä ce ar fi de fäcut. Confuzia era ! Acum
o mai mare: da ca artileria !

In timp de noapte, pe linia unui defileu sa vina toate tunurile

noastre chiar in mornentul toatä lumea era in
plexitate ! Ce prostie! Tunurile vin, dar dela jumatate cale iar se
retrag cu care ocazie se rastoarna un car cu munitii, pe care
tunarii iar il multa dificultate. Soldatii o apart la fuga,
comandantul batalionului cade in cere ajutorul soldatilor
sai. Rezultatul : ca trupa se retrage soldatii sä chiar
in celalalt. Dar dusmanul cu atacul lui de surprindere succes
nu a fost mai cuminte ca ai nostri, el nu-si dete seamä se
gäseste pe iar trupele noastre din vale, ce avu ca
mare toate proiectilele lui au trecut cu mult peste capetele
noastre, caci la ar fi batalionul,

www.dacoromanica.ro
108

Când Ungurii prima eu eram la aripa

La intrebarea cApitanului meu: Ce facem? I-am räspuns scurt:
SO atacAm ! Bine! zise cApitanul. Deci eu dispusei

pede compania in formatiune de atac, dar când eram gata sä

plecom zise apitanul tot4 nu va fi consult atadm
pi necunoscând imprejurimea, apoi in cele din
s'ar putea intâmpla ajungem in focul alor no§tri ori chiar
noi tragem in ei. ne retraserAm inspre sat. Capitanul
incunjorând mlaOinele a prin intuneric, iar când ajunse pi
el in sat, acesta ardea el a fost ultimul care l-a päräsit. Dar
s'a mai reintors in satul caprins de foc, cu
sergentul Pop ca scape pe de capturare. De-a stânga
soselei, in sat se postase divizionul de cordoni§ti,
de-a dreapta mä postai eu cu compania frontul
Some§eni. Aci am adunat apoi pe celorlalte companii din
batalionul nostru, dar comandantul batalionului ofiterii au dis-
pärut cu exceptia lui Arsente, Rânzi Cavaleria pi
tileria cari cazul prezent ar fi trebuit protejeze retragerea
infanteriei, in fi fost la postul au dispärut ele dupä
exemplul ofiterilor nostri. Singur numai locotenent-colonelul Urban
era prezent pi ne generalul a ordonat retragerea
§i-mi dedu ordin sä conduc batalionul indärät. Astfel la
Apahida unde tinuräm un scurt popas in frig. In zori
de zi plecaräm la Valasut unde pe toti cei ce se salvarä
dela Some§eni pi cari prin aceasta un exemplu detestabil
soldatilor. Dar ner4narea uneori nu are margini a doua zi
comandantul batalionului nostru, carele incä era dintre cei ce se
salvase, raportä locotenent-colonelului Urban cä la Some§eni el a
dat ordin de atac, dar au denegat ascultarea pi nu au
voit sa-1 urmeze. Cu lasä calomniare a soldatilor voia
se reabiliteze in fata acest nevrednic ofiter.
Pe vreme petrecurA aceste evenimente regretabile pe
§esul Sorne§ului-mic, cApitanul Arsenti batalionul din regimentul
Parma dealungul dealurilor cari imprejmuesc
valea de malul stâng al rOulai. El räspinse pe
care se retrase in decursul la Cluj pi de aci la Huedin.
La 17 Noemvrie veni contele Miko la Valasut ca. repre-
al oraului pace,

www.dacoromanica.ro
 La 18 amiazi regimentul muzica in frunte in Cluj
cu un batalion din regimentul Carol Ferdinand, care
ne intimpinase in Some§eni. Compania a fost incartiruita
in seminar, foarte rau, nu se luase nici o pentru apro-
vizionarea soldatilor.
La la ora 3 dupä amiazi plecai cu compania a cärei
am preluat-o in absenta capitanului, la satul unde
am instalat linia de avan-posturi, dar referitor la tinula ce eram
dator sä observ nu am primit nici un ordin dela regiment.
La 20 ora 2 din noapte am fost schimbat de altä
companie nid reintorsei la tot in cartier mizerabil
La 21 batalionul se ralie la ordin douä ore sä
vini comandantul, care sosind in fine ne conduse prin noroiu
in satul Some§eni bird nici un rost !
La 21 Ungurii sub conducerea lui Katona alungará
din Dej pe colonelul Formmacher care avea ordin si tini garni-.
zoana in acest cu batalionul nostru al treilea cu divi-
zionul de cordoni§ti. Deci noi nevoiti sä mai cucerim
Dejul plecaräm batalionul nostru la Valasut unde
petrecuräm noaptea timpul foarte nefavorabil.
La 22 merserim la pe o vreme foarte nefavorabilä.
seara in acel noaptea o petrecuräm
mele in mini in ca soldatii sä fi primit
la amiazi in ziva de:
23 Noemvrie, ni-se dedu voie sä in cartiere.
Dupi amiazi veni locotenent-colonelul cu un batalion din regi-
mentul Si§kovich, un batalion din regimentul Carol Ferdinand,
batalionul al doilea al nostru, companii de cordoni§ti un
divizion de cavalerie.
La 24 se insenind ceriul era o zi foarte frumoasä. Toate
trupele noastre spre Dej la distanti de o jumitate de
de acest comandantul ne dispuse in ordine de
Primul nostru batalion formä aripa iar el era
batalionul dela Carol Ferdinand. acesta urmä batalionul
Si§kovich. Cordoni§tii erau in aripa cu bata-
lionul nostru al doilea, cavaleria dindärät. Artileria consta
din doni tunuri de cite trei punzi, douä de cite 6 punzi o
obuziera. In aripa erau glota§ii impreani cu o companie

www.dacoromanica.ro
lió
din regimentul nostru ca acoperire. Batalioanele erau formate in
coloane cu tiraliori dinaintea Douä focuri din tunurile noastre
semnalarA dusmanului cá ne apropiem. In urma acestor pi dup-
manul se in ordine de luptä pi tiraliorii lui ocupará mar-
ginele pädurii din dreapta pi dela stânga
talionului mi dispuse cu compania in linia de tiraliori, dar
lásá sá-mi dea vre-o reglementarä. Compania noastrá
prima era in linia de tiraliori, aláturea de mine pi astfel
ca sá tragem multe focuri pi dup-
manul dinaintea noasträ trecurAm dealul al viilor. In aripa
dreaptä duvnanul fu respins dela marginea pâdurii pi astfel
trupele noastre mereu pi deopotrivá pe linia
frontului. La ora erau postate tunurile dusmanului
cari uciseri calul sublocotenentului nostru de
artilerie Hiebel. Dar artileria noastrá deschise focul pi trtea
atât de repede cea a dusmanului se vázu constrânsä sá se
retragâ. In acest moment locotenent-colonelul Urban dete cava-
leriei noastre ordin de atac in executarea cApitanul
Lamperg, un plutonier pi un gornist. Sunt de pärere ci ordinul
sefului prin care cavaleria la atac nu prea era motivat.
In general insá alit formatiunea cât pi inaintarea coloanei de
luptá a fost pi cum se cuvine. Urmarea a fost cä
manul cäzu in o groaznicá disordine pi trupele lui abia trecând
podul Somesului sá resfirarä ca nipte turme de oi. Una dintre
cele mai grele arte este de a profita de avantagiile invingerii. Dar
ce au fäcut ai nostrii? Nu am urmärit pe dumanul ci läsat
sá scape. Era abia ora 3 dupä deci mai aveam patru ore
timp sá-1 pi am fi putut sä multe mii. Dar
locotenent-colonelul nostru Urban era ocupat cu un soldat de ai
nostri care furase din o právälie ceva pi a cârui executare
voia sá stabileascá un exemplu pentru consolidarea disciplinei.
Utilizând pe Rornâni de piedestal pentru glorificarea numelui
el dar pe cordonisti pi pe chevauxlegerii cari in
aceeasi prädarä in Dej pose prävalii. Dreptate pärinteascä!
In Dej trupele noastre instalate cartiere.
La 25 Noernv. am fost pe linia de avant-posturi dinaintea Dejului.
La 26 urmárirea dupinanului care se reträgea
inspre Baia mare pi pâná la satul

www.dacoromanica.ro
 111

La 27 la satul ; la 28 la satul Mesteacän pi

la 29 la satul
In decursul mar§ului nostru din Eej pânä la Baia-mare am
gäsit 32 de bdrani Români spânzurati de cätre Unguri din pricina cá
au fost credincio§i pi devotati casei domnitoare. Dar aceastä jertfä
lord nu satisfäcuse terorismul unguresc cäci pe deasupra aproape
toate satele erau jáfuite, prädate pi in parte arse. Din satul Gaura
nu a rämas decât urma unde era aceastä frumoasá româ-
neascá. Bietii cu nefericitii copii plângeau pe ruinele
caselor
La 30 Noemvrie pi Decemvrie am stat in Intr'a-
ceia Ungurii päräsirá Baia-mare pi se retraserä mai departe in
Ungaria, iar noi ordin pleam toatä graba posibilä
la Cluj cáci ora§ul era periclitat de atre Unguri.
In 2 Decemvrie merserdm in marp la ; La 3 la
Dej. Aci nu sä cumpäräm nimic pentru mâncare.
La 4 am sosit la Valasut. Toatá ziva plouase pi era
pliná de noroi prin urmare eram foarte obositi am
am adormit pe un scaun.
La 5 ajunseräm la Cluj unde furäm pela case
particulare. Ad am poposit in 9 Decemvrie.
La 9 plecá batalionul nostru prim la Berindea unde instalá
avan-posturi, dar fiindcä in comunä nu mai era pi
pentru restul batalionului, deoarece satul era ocupat de atre
glota§i, petal ne conduse satul A§tileu, la 3 ore distantä, unde
petrecurAm noaptea.
La 10 ne inapoiaram cu batalionul la Berindea unde ne-am
incartiruit in casele rele, am stat pânä la 14 pi am träit foarte räu
fiinda nu se putea cumpära nimic; in noaptea dintre 12 pi 13
am stat la avan-posturi in ploaie.
La 14 merseräm la Jimbor pe timp pi drum ; la 15 la Almap

unde ne cu trupa noasträ care venise peste satul Petrind

cu locotenent-colonelul.
La 16 ; la 17 merseräm la Nirep unde petrecurAm

peste noapte.
La 18 noastrá plecá la ora 8 dimineata
sosi la ora 3 amiazi in defileele dela satul Ciucea pânä
la care duce la satul Crazna, iar extremele vedete ale

www.dacoromanica.ro
dusmanului postate pe aceea linie se retraserá. Aci ne oprirám
sä ne cu care ocazie fu capturat maiorul ungur Gyar-
mathi inapoindu-se dela o rechizitie. Acest ofiter dusman avea la
sine suma de 18.000 in monedá hârtie de a lui Kossuth
se spunea cä convoiul cu bunurile rechizitionate urmeazá.
Deci o companie din regimentul Carol Ferdinand fu postatá de-a
dreapta o companie de cordonisti de-a cu ordinul
instaleze avan-posturi, iar locotenent-colonelul plea cu
lionul nostru al doilea 58 intimpine convoiul anuntat. Tunurile
noastre postate la jumátate panta dealului dintre cele
vái ce se unesc in satul Ciucea. Restul trupelor era dealungul
soselei in defileul Crisului. Dar Ungurii cari erau in Ciucea
din zápáceald avan-posturile noastre, dar ele
respinserá atacul Ungurilor pânä in sat. Aceasta era
o mare gresala cáci avan-posturilor nu le era permis, in bazele
regulamentului, päräseasa linia pe care au fost instalate.
Dar cauza acestei greseli este nici la o intreprindere de ale
noastre nu ni-se un ordin precis, nici o directivä in
ce priveste care va fi a se observa sub rapoartele.
De unde urmeazá comandantii sunt nevoiti actioneze pe
dibuite bun noroc. Nu voiu zic in bazele cerintelor
tactice fiinda dintre comandantii nostri sunt forte putini aceia cari
au ceva cunostintá despre acest domeniu al artei militare. latá deci
cauza cá trupele noastre, in cele mai multe cazuri sunt pasive
nu actioneazä; in detrimentul cauzelor celor mari.
CApitanul Blaskovics, ca substitutul locotenent-colonelului
trimise jumátate compania cápitanului Schrott jumätate compania
noastrá pasi dublati Dar locotenent-colonelul se
reintoarse, preluä comanda ordonä se dea semnal de
popas pi se fie anuntati tiraliorii se retragá, lupta
urma fie sistatá trupele inapoiate in primele pozitii din
defileu, pe cari le vor accentuând cO noi dispunem de
superioritatea moralá asupra dusmanului. Dar in momentul când
tiraliorii sO se dusmanul trase focuri de
tun, deci el atribui retragerea tiraliorilor nostri focurilor sale de
tun o energicá de urmárire impotriva noastrá.
Tiraliorii nostri retrágändu-se cam prea grábiti aduc disordine in
rezervele când aceste ajunserä la inältimea liniei noastre ne

www.dacoromanica.ro
 I

retraserAm noi in ordine färä mare grabä. Sositi la pod, la

propunerea mea am päräsit care era prea expusä focului
de artilerie a dusmanului ne-am retras pe linia artileriei noastre
la panta dealului dintre cele defilee. Când s'a dat ordinul
de retragere de-a binele, acum era noapte desä-
vârsire. Dar de abia ne oprirtm când primii ordinul sä
compania linie de tiraliori. Deci plecai eäutai o
situatie potrivitä pentru tiraliori aläturea de o altä linie de tiraliori
care se postase dea stânga Din aceastä pozitie am intretinut
focul de arme timp de vre-o trei ore, de vreme ce artileria
dusmanului trägea cu gloante granate asupra noasträ. In aceastä
searä am aflat cä apitanul Petricsevics, comandantul batalionului
al doilea din regimentul nostru, postal pe ce duce la
satul Crazna cu un divizion de cavalerie, a ordin
sä atace pe dusman in flancul stâng, dar el a refuzat sä execute
aces! ordin cu observarea cá: Nu este dispus sä se jertfeascä
de scop ! Dar dacä ar fi executat ordinul pe
care l'a cât de usor puteam noi sä
artileria dusmanului !
In fine se linisti focul din ambele pärti noi rämasem in
pozitia in care eram. singurä datä aruncarä ai nostri o bombá
luminâtoare pe dar consecinta fu dusmanul putând
distinge la lumina aceleia linia tiraliorilor nostri, deschise asupra
imediat un foc cu mitralii.
Un alt incident mai avu in aceastá noapte anume
mai târziu se retraserá trupele pânä in vârful dealulului,
numai noi cu liniile noastre de tiraliori rämaseräm izolati la pantä,
fárá nici un sprijin. Dar locotenent-colonelul observând aceastä
gresalá dete ordin ca primul nostru batalion jumätate batalionul
al doilea st se posteze la spatele noastre. se linistise
totul, apitanul Blaskovics primi ordin sá instaleze linia de avan-
posturi, iar liniile de tiraliori retrase. Astfel noi,
la rândul nostru, dealul deasupra noastrá unde fácurá
o multime de focuri. Cuprinsei eu lângä un foc má
dar eram flämând nu aveam nimic de rândul mâneärii.
Dupá un restimp ca de vre-o douä oare când la foc, cázu
färä de veste o granatä indreptatt de cátre artileria dusmanului
la noi. Dusmanul sä tragä cu artileria lui in noi tot
8

www.dacoromanica.ro
114

odatá se auzeau tiraliorii lui inaintând impotriva noastrá. Eu

eram la un foc cu cApitanul Blaskovics când incepu artileria
du§manului sá tragä. CApitanul surprins o apucä la deal pi zisá
cá sá urcám cu totii in sus cáci aci unde suntem nu vom putea
sä rezistäm. in culme gásiräm acolo pe apitanul Petri-
csevics, dar nu ne opriräm aci ordonam raliem batalioanele
ci alergarám täcând departe, cu protestele mele. In fine
totu§i fu postatá o linie de tiraliori, restul continuä retragerea.
In fine vedem inaintea noastrá o zare de un foc mare, care
räspindea o luminá intensiva. Trimis de cätre sä
constat de unde vine acea luminä ne-am inteles sä sernnalez dacä
nu e du§manul. Nu peste mult timp am semnalat, pi ofiterii se
apropiará. Atunci cu totii ne bucuraram, dar ne era
ru§ine cáci zarea ce o nu provenea dela vre-un foc ci
era lumina lunei care rásárea de dupá acel deal. Aci am fäcut
apoi alte focuri am petrecut noaptea.
pe linia celuialalt defileu nu era mai favorabilá cáci
locotenent-colonelul la primul foc de tun se retrase cu trupa in
culmea dealului inspre astfel ajunse
al ambelor defilee.
La 19 Decemvrie se adunará toatä trupele noastre
la in defileul unde inaintase locotenent-colonelul. Pentru
ziva aceasta era proiectat adea un atac cu colaborarea trupelor
generalului Wardener, astfel cä noi sá pe linia de eri,
iar generalul dinspre Huedin. In dosul du§manului era postat viteazul
român lancu cu trupele sale. Se dete ordin de inaintare; batalionul
nostru forma de astädatá rezerva, drept soldatii erau slábiti
de foarne de oboseala din noaptea ziva precedentä. Coloana
in prirná o companie din regimentul nostru, una din
regimentul Carol Ferdinand o companie de cordoni§ti, fiecare
companie câte un pluton ca tiraliori, inaintând pe linia defileului
sosi la ora 7 dimineata la de 1000 pa§i dela bifurcatia
väii unde se postä. Rezerva din linia doua gre§ala se
apropiase imediat dupä linia primá, ceeace este impotriva dispo-
zitiunilor reglementare. In aceea§i eroare cázu cavaleria noastrá.
Apoi dealurile din dreapta din stânga, cari domineazá defileul
rámaserá neocupate, toate cä era favorabil sä se fi dispus
putin ocuparea dealului din stânga, dealungul cäruia puteam sá

www.dacoromanica.ro
 115

sä amenintam flancul dusmanului. Cheia situatiei era

totup in mâna dusmanului care ne intimpinä tiraliori nenu-
märati. Deci la un atac nu ne mai puteam socoti ; dimpotriva
tiraliorii nostri se retraserä pi cu dânsii intreaga trupa
noasträ defileul pi se la coama In o
pozitie favorabilä din care am fi putut sä inaintarea
dusmanului. Dar nefericirea ne urmärea cAci pi aceasta
pozitie pi ne retraseram cu incetul spre satul Nires. Pela ora dupä
amiazi focuri de arme pi de tunuri din directia in care
era generalul Wardener trupele sale. Dacä rämâneam in pozitia
noasträ favorabilä dela gura acum era dat momentul sä
trecem la atac impotriva dusmanului, dar indepärtându-ne
de acolo la distants de 3 ore, obositi flämânzi nu ne puteam
validita. Atacul generalului Wardener fu respins de cätre
Unguri, probabil el atacase izolat. Noi ne reintorseram
la Nirep unde petrecuram noaptea.
La 20 Decemvrie dela inspre satul
mare iar in satul Nirep remaserä douä companii din regimentul
nostru sub comanda Petricsevics ordinul sä insta-
leze avan-posturi dinspre dusman. La 21 merseräm la ;

la 22 compania noasträ in cantonament la Sântmihai,

pania la pi alte la Berindea.
La 23 Decemvrie am condus personal, deghizat in uniformá
de soldat de o patrulä de cavalerie la depärtare de douä
poste p.ânä la avan-posturile dusmanului aproape de Zálau.
La 24 Decemvrie Duminecá am luat parte la liturghie
biserica româneasca din localitate.
La 25 Decemvrie ora 7 dimineatá primirám ordinul regi-
mentului urmätorul continut :
Companiile se ralieze amânare pi adecä fárá semnale
de tobe pi sä piece imediat la Jimbor, iar de acolo urmeze
regimentului Cluj.
In fine, dupä o ne-am adunat pi am plecat la Jimbor
unde ajungând am cä regimentul plecase cu douä ore mai
la Cluj, deci continuaram noi marsul in acea directie.
Drumul era inghetat pi sufla un vânt rece. La distantä de cca.
douä ore de Cluj observaram trupa noastrá reintorcându-se. Ce
se Ungurii ocupaserä Clujul pi chiar Dejul

www.dacoromanica.ro
era cucerit. Deci noi eram inconjurati din toate pärtile trebuia
sp sä din cursä prin fortä, ori ajar pe furi$.
obositi flämânzi con$tiinta pericolului ne
noui forte.
Cea mai potrivitä cale pentru de a era Valasut
pi in directia cáreia o pi apucardm, dar mai ingrijorati
eram de tunurile noastre hind pämântul rotile
trosneau de se auzea din depärtare pi le trada prezenta. Bagajul
nostru párea absolut pierdut. Inapoiindu-ne la satul Berindea
o apocarärn peste satele Buda pi Mkica pi merseräm
noaptea täcând in Când incepu hi fine a se de
eram in aproprierea dela Apahida. Ne oprim.
coloaná de dusmani constând din infanterie, cavalerie pi
artilerie trecea pe dinaintea ochilor no$tri spre Cluj. Din fericire
du$rnanul nu ne-a observat cáci ai nostri nu au dat nici un semn
de viatá. Dar ce se indepärtá acea coloanä noi
tunurile la posibilá graba pi
merseräm in satul Juc, unde ne simteam in
continuardm pânä in satul Sic unde ajunserdm la ora 3
amiazi, un neintrerupt de 33 de ore! brain
truditi pi dar un popas de o pi jumätate
plecarám iará pi la ora 11 din noapte la Sântioana, unde
petrecuräm peste noapte. A fost acesta un marp pe moarte pe
dar vointa fermä nu ne párási, pi nu am pierdut nici un
singur car bagaje.
La 20 Decemvrie cázu in captivitate cApitanul Petricsevics
eu cele douä companii, pe cari le-ar fi putut salva. La 27 mer-
seräm la Lechinta; la 28 la Besineu unde compania noasträ
eu o companie de cordoni$ti indärät, pe câtá vreme
restul trupelor marpul la Bistrita.
La 29 poposirAm. La 30 epi batatalionul nostru
ora$ului unde trupele furá postate in ordine de pentru
cazul unui atac din partea du$manului fiecárui comandant fu
repartizat un sector propriu. Acesta fu primul caz s'au
mäsurile prescrise de regulament.

www.dacoromanica.ro
 117

1849
La sosirá Ungurii in Lechinta. Seara
lionul nostru la satul Säretel, dar nu in ce scop.
La 2 ne dispuserä orasului in ordine de luptä,
adecä ne formarä in masse de divi7ioane batalioane, ba chiar
in gemuri de plutoane. Dar massele erau unele de altele atât
de apropiate in cazul unui atac de cavalerie nu ar fi putut
sä se tragä nici una singurä ca sä perichteze pe celelalte. Dar
dupäce am stat in aceastä formatiune aproape ore era
de frig se ordonä retragerea. Pentru ce oare nu ne-
am retras mai cu douä ore cáci doar nu eram obligati sá
asteptám sosirea dusmanului. Dusmanul Bistrita noi
ne retraseräm la Rusul-Bargäului.
Cu totul o altä atitudine a avut poporul nostru gräniceresc
la satul Mocod, de invasorii Unguri. Aded ei oprirá
nurä, de vre-un comandant, coloanele dusmane pânä ce furä
necesitati sä se retragä, in minoritate disparentä. Astfel
Näsäudul in mâna Ungurilor !
La 3 lanuarie merse un divizion de al nostru la Poiana-
Stampi, unul rämase la iar noi am fost necesitati sä
päräsim ocolul regimentului nostru, cu care ocazie lacrimile imi
ochii. In Poiana-Stampii petrecurdm noaptea in bäräcile
ce se gäsesc acolo, obositi -

La 4 lanuarie abia am ajuns in Dorna. Seara ne puse

batalionului in ne conduse la podul Cosnei
Ne supuse unei oboseli de patru ore de nici un
fi primit vre-un ordin in privintä. cázu astki
restul trupelor noastre se inapoiase de acolo.
La 5 nu a lipsit mult ca Ungurii ne surprinzá in Dorna,
cáci nu aveam nici nici un avan-post. dacä
nu ne-ar fi o damä despre apropierea dusmanului, ne-ar
fi capturat pe cu pe circumspectul nostru colonel.
Seara deci merseräm pânä la unde petrecurAm
noaptea in bäräci, iar o divizie de Unguri in Dorna.
La in ziva CrAciunului nostru, ne retraseräm la Campul-lung.

www.dacoromanica.ro
118

La 7 merserAm la satul Vama.

La 8 poposirdm.
La 9 am fost transferat la compania a patra.
La 10 batalionul nostru se reintoarse la Câmpulung,
ne inspectionä generalul Malkowski. Batalionul nostru, al treilea,
a fost incartiruit in satul Sadova.
La poposirAm.
La 12 seara compania noasträ merse la satul Fundul-
Moldävitei unde petrecurAm peste noapte.
La 13, in ziva de anul al nostru, merseräm la satul
Breaza, unde rämaseräm pânä in 17.
La 17 compania plecä la satul
La 18 plecai eu 60 soldati in muntele Lucin unde am
fost osândit sä stau trei lungi sAptämâni izolat de lumea.
In vârful acestui munte se extinde un podi larg pe al drui
prins timpul iernei nu se nici un suflet de orn,
exceptia unui caporal pi alor doi soldati dela herghelia statului
cari ingrijesc de casele ce se glsesc aci. In timpul
singurdtate este impopulatä of iter 60 soldati
vre-o mie de cai.
La 8 Februarie am predat postul Lucin sublocotenentului
Ordace.
La 9 mersei la satul unde rämaseii
pania mea Februarie.
La 27 plecarám pi trecând prin localitátile: Fundul-Moldovii,
Vama, Capul-Codrului, Suceava, Siret, Tereeni, ajunseräm la 3
Aprilie in Cernäuti unde fu dislocat batalionul prim,
batalioanele al doilea pi al treilea dislocate in
La 5 Aprilie mä numi colonelul Urban de aghiotant al pri-
mului nostru batalion pi din 14 Aprilie am proväzut
serviciul aghiotantului de regiment.
La 19 Mai regimentul nostru fu dispus in castrul din
Pzerny§l pi plecând din Cernäut respective din Colomea trecu
prin localitätile: Luszan, Sniatyn, Tovoskowske, Colomea, Otinia,
Stanislau, Halicz, Burstyn, Knihinicze, Strzeliska, Bobrka, Davidow,
Lemberg, Sadowa-Wisznia, Moszciska, pi ajunse in
I in castrul din Pzemy§l.

www.dacoromanica.ro
 La 28 lunie fui numit locotenent, iar la 2 lulie de aghiotant
al regimentului.
La 14 lulie castrul dela PzemySl fu disolvat din pricina
timpului defavorabil trupele de 'acolo furä incartiruite.
La 5 Septemvrie au mers companiile 1 3 la Musina,
Wisnic Piwnirna, iar compania a patra la Bohnia.
Batalionul al doilea plecase la 2 August la Sanok.
La 8 Septemvrie statul major al regimentului cu
paniile 5 6 la Krcziwcze trecând prin localitätile: Dynor,
nica, Kroszno, Jaszlo, Brostek, Pilsno, Tarnow, Voinic, Brzesko
ajunserä la 28 Octomvrie in Bohnia.
La 26 Octomvrie am cu diligenta la Tarnow
la 27 de aci träsura la Bohnia.
La 15 Noemvrie am predat agendele de aghiotant al regi-
mentului succesorului meu, locotenentului Tomi, fiinda eu am
fost repartizat la marele stat major, cu rescriptul ministerului de
räsboiu No. 10.065 din 29 Octomvrie 1849.
La 9 am cälätorit cu diligenta la Krakovia in decursul
cälätoriei am fäcut cunostinta baronului Scholten din Viena. Dupä
amiazi am vizitat la Krakovia castelul alte de interes,
baronul Stutterheim.
La 20 Noemvrie am plecat trenul din Krakovia la 21
am sosit la Viena unde am tras la camerazii Voith in
spitalul militar din suburbiul Alser.
La 22 m'am prezintat Excelentei Mengenwein, apoi colone-
lului Gebler locotenent-colonelului Fligely, Generalilor Hinsich
Steininger.
La 23 5i 24 am fost in teatrul »An der am vizitat
telegraful electro magnetic altele.
La 25 am plecat cu vaporul la Bratislava.
La 26 trecui peste Gran la Buda unde m'am prezentat
generalului Haynau, colonelului Raming maiorului Paumgarten.
La 29 am cälätorit cu trenul la Solnoc, apoi cu träsura
peste Kisujszálás Karczag la Oradea unde am sosit in
30 Noemvrie.
La Decemvrie am cälätorit la Borodul-mare de acolo
peste Huedin la Cluj unde m'am prezentat generalului baron

www.dacoromanica.ro
120

Stutterheim, la brigada cärui am fost repartizat ca ofiter de

stat major.
La 5 Noemvrie m'am prezintat colonelului Urban.
La 9 Noemvrie väzui pe fratele meu Vasile dupä un restimp
de un an de zile.
Pânä in 11 Octomvrie am rämas in Cluj dar find brigada
noastrá dislocatä la profitând de ocazie, cerui un
concediu la Násäud.
Näsäudul, locul meu natal este in ruinä ! Casele
frumoase ale pärintilor mei arse! Miserabilii de rebeli au incendiat
Näsäudul cu ocazia retragerii din luna lunie dinaintea Ru§ilor.
Pärintii se bucurarä cä mä eu nu mai putin cä-i aflai
in viatä.
La 15 Octomvrie plec cälätorind peste Bistrita, Reghin
Sântioana am sosit in 17 la Târgu-Mure§.

www.dacoromanica.ro
 121

ComunicAri
Nicolae Dräganu : interesanta a vicarului
loan
Protocolul poruncilor« vicarilor ndsäudeni s'a pästrat arhiva bise-
ricii gr. cat. din Zagra, cu lanuarie 1797. Ele se deosebesc uneori
de cele publicate de I. Martian in numerele trecute ale Arhivei
Pe pp. 169 172 din Nr. II se pästreazä una din cele mai interesante
porunci ale harnicului energicului vicariu loan Märian, tintind reformarea
sens national a portului preoteselor din vicariatul Rodnei. Deoarece s'ar
putea ca ea sä nu fie in alte protocoale (vicariul insusi cere ca
sä nu se pue in protocoale[le] bisericesti ), o reproduc
mai jos, inlocuind sistemul ortografic etimologic al lui Märian din copia pre-
otului cu cel actual, pentru a-i inlesni astfel cetirea.

No. 116. Näsäud, 27 Martie 1835.

Cinstitilor in Hristos Frati, Fäcând eu aida socoteala cumcä:
1-mo, imbräcämintea cea de särbätori a 5 fete de
aid suie mai sus decât unui tug de 30 de feciori
de ai ; 2-do, cumcä româneascä cea adevärat
de pe supt munte[le] Tärii (ce stä dintr'o
framä albä in cap, o albä ca omätu, farä
trituri, apoi douä de tot negre, apoi coltuni albi
frumo§i, i opinci sau cisme negre, iarä ro§i nici decum, cä acele
le purta numai tiganele, de vará, pentru lucrul, unul laiber
alb de pânzá cu mâneci i un alb dinainte, apoi de
un pieptariu de miel infundat, in pret de 2 30 un suman
negru frumos, bland) e mai cu mult curioasá familiilor
preote§ti decât tärcáturile de acum ; 3-tio, spre mai mare
a D. preoti a familiilor sale, aflu lucru foarte de lipsá ca
mai se deschilineasca Doamnele preotese, fetele

www.dacoromanica.ro
122

de poporul cel prost prin haine; 4-to, acum murind Inältatul

acela Impärat, inainte[a] cdr[u]ia au avut multe fete a preotilor
norocire de a juca, de care cinste nice un neam in tara aceasta
nu s'au invrednicit, aflu lucru de lipsä, spre aducere
aminte de ca cel mai bun tatä a preotilor, ca sä-§i mute
portul acesta scump comedios, in alb i negru firesc
bumbac, strämäturi pestritäturi),mult mai
tine i mai de cinste, prin care preoti spre folosul sau, a
familiilor sale, nu numai lmpäratii se vor comanda, ca
la cei viitori vecinici aducerea aminte vor câ§tiga; drept aceea:
dinpreunä Domnilor Asesori se porun-
ceste ca dela Patti Doamnele preotese, cu fetele sale cele
nemäritate, sau sä poarte sugne negre, sau 2 pänzáturi sau zadii
de tot negre de tot albe, inpistrituri gäurele, iarä
invälitoarele sau näframa, de tot albä, sau de tot neagrá
cisme negre, i acest port, spre aducere arninte de Inältatul
Impärat care preoti[i] i poporul românesc de tare
l-au iubit, sä se tie pentru totdeauna.
Domni[i] preoti, in a cisi familii se va
aceasta, vor aräta ; 1-mo, cá sunt párinti cuminte
ascultátori de tron ; 2-do sunt preoti evlavnici ascultátori ;
3-tio sunt iará nu zadia, poruncitori in casele sale ;
4-to, Doamnele preotese sunt vrednice de cinste Doamne i
harnice de a pricepe norocirea ficelor sale, care nu stä in haine
pestrite, ci in omenie, curtenie, härnicia tineretului, care
Doamne preotese vor plini aceasta, mai le voiu läuda de
nu numai la preotesele din ci intr'alte párti a
tárii, care n'or mi-oiu lua osteneala a le
de care nice o cinste nu le va fi, atâta mai tare ca prin
aceasta tuturor s'a folosi.
Fie§te care Domn preot care ar fi adus prin mueri la atâta
slabäciune, se pará a nu putea sau a nu vrea a implini
aceasta, sä-m deie pricinile in pentru ce nu, care apoi le
voiu pune sáborului, care de se va aduna,
acolo se va vedea arama fie§tecáruia.
Aceastä poruncä sä nu se puie in protocoale[le] biserice§ti,
ci fie§tecare Domn preot sä mina sa: am väzut
cetit, apoi bine pecetluitá si o trimitä unul de la altul

www.dacoromanica.ro
 123

mai de pe urmä iarä la mine, eu dupa Pa§ti, la

examenele §coalelor de iarnä sate§ti, m'oiu incredinta despre
starea lucrului.
ss. I. Mrianu, vicariu[l] R[odnei].
*

Stefan Buzila: Adause la biografia lui Florian

Porcius si date despre Rodna
In Conspectul paroldei Rodna pro 1835 aflator in Proto-
>

poruncilor biserice§ti al parohiei Rogna Nro VI anul 1835«

parohul Gerasim Porcius, adoptiv al academicianului Florian
Porcius bunic (mos) adevärat al acestuia, in rubrica
dupä
biografia sa
scrie : Eu mai jos iscalitul,
parohul Rognei veche, Gerasim Porcius sum nascut in 4 Marte
1760 la vrâsta de 13 ani am fost luat la normalä in
Nasaud, in care ani am petrecut studiumu. Fiind in vrâstä
de 19 ani, am fost prin Cinst. Regiment-Comando Ileidendorf
trimes la Regimentu de linie Carl Toscaner Infanterie Regiment
la Viena, ca sä aduc invätätura exercitiului unde trei ani am slujit,
un an ca flier Gemeiner unul ca Gefreiter unul ca Corporal,
in care vreme la Schönbrun, din jos de Viena, o la i§pitirea
exercirului cu Sr. Majestät Kaiser Josef am fost dimpreunä cu
tot lagärul de fata in slujbä. chemarea de Cinst.
G. Comando i Regmts-Comdt venind in Cinst. Regiment de
al doilea fui dela Staborte Naszod trimis la Borgo, fiindcä
acela vidic atunci a primit armele, a-i deprinde a-i inväta exerciru
cätänesc, unde am petrecut luni. Tocrnai de acolo am plecat
la tabärä la turc, unde in patru ani am fost in ziva
noaptea i pismasului la 26 de bätälii strwice: 1-a la
Boto§eni, 2-a la Larga, 3-a la Easi de 2 ori, 4-a Schinteje, 5-a
la Vaslui, 6-a la Hotin, 7-a la Focsani, 8-a la Stroie§ti, 9-a la
Câmpia Aiudului, 10-a Varna Timisului, 11-a la Bran in Dealul
Teiului, 12-a la Câmpulung in tara Rumâneasa 13-a la Cetatea
Turn i Necopia la cetatea Schurschi (Giurgiu) de 12 ori, care
in tot face 26 ori. La anul 1791 am venit acasä in granitä la locul

www.dacoromanica.ro
124

strämosesc. Am mai slujit de Feldwebel 7 ani la 3-a Com-

pagne plinind toate slujbele cätänesti la lagär in Sângeorz
pi la lagär la Salva s'au 23 ani, dela care fui comândAluit
la preotie dupä pofta satului de Dl Horvat Oberst-
lieutenant la unde petrecând doi ani aju-
torul lui Dumnezäu anul 1804 in 20 Martie am primit taina
preotii asadarä peste tot face viata mea 75 ani dimpreunä
slujba preotii, care am purtat-o la 31 de ani. Despre partea
caracterului din pärinti sum de oameni mireni, gräniceri din
Rogna veche.

In Informagunea Rodna din 31 December 1856

referitor la aceasta parohie se zice:
Parohia Rodna veche s'au rädicat de anul 1136,
care prin s'au pustiit, care iarä rädicändu-se,
in anul 1242 iará a fost de Tätari därmatä, care apoi rädicându-se
stä in prezent.

Notitele reproduse mai sus, in original sunt litere

latine, deoarece Vicarul loan Nemep data 20 Martie 1834 a
dispus, cä dela prima Mai acelap an, toate scrisorile oficiale sä
se litere latine. Acest ordin e reprodus in Monografia
comunei Poianä la pag. 194. Scriitorul acestor am decopiat
fiecare cuvânt exact, cum e in original!
moartea lui Gerasirn Porcius parohia Rodna n'a putut
fi conferita altui preot vreo doi ani, deoarece erau diferinte de
Mire popor superioritate. Poporul avea candidatii säi
teologie completä, iar ordinariatul voia sá numeascá numai
teolog. candidati a fost pi Florian Porcius pi anume din
partea poporului. Aceste apar din predica lui Märian publicatä in
Nr. 9 al »Arhivei Somesene«.
Cu toatä probabilitatea se crede, cä parohia, ce a existat in
Rodna pela 1136 a fost rornano-catolia pi atare a fost probabil
minunata bisericä asertive de Tatari in 1241, ale cärei
ruine pi deosebire turnul in dirnenziuni atât de mari,
mai existä pânä azi.
In 1912 parohul Rodnei de pe atunci Dáni Malai scopul
de a descoperi cripta, ce a existat la acea bisericA, a fäcut

www.dacoromanica.ro
päturi in fundamentele ei. Cripta s'a aflat, dar cu pdrere de
s'a constatat, cd in timpuri alti curi4 au luat din ea tot ce poate
sä fi fost de S'a constatat insä altceva de
istoric. Anume in fundamente s'au aflat petrii (nu de calitatea
compozitia petrilor de pela Rodna, ci a celor de pela lad
Cepan) anume cioplite in diferite figuri ornamente arhitectonice,
capiteluri etc. Le-am eu cu ochii mei. Acestea dovedesc,
de existenta bisericei monumentale demolate de Tätari
in 1241, a mai existat in Rodna, ori in jurul nemijlocit, o altä
sau un templu nu mai putin interesant, materialul din
el s'a folosit la edificarea bisericii din
In 1910 tot parohul Malai in grädina visavis de
casa parohialä de azi o la o afunzime de 4 5 metri
a dat peste o vaträ de foc liber, pe care era de bine con-
servati táciunii, ca§icum focul s'ar fi stâns abia eri. aceasta
vaträ a aflat o cheie de zar de vreo 30 cm cu o peanä
(partea ce deschide) laid de vreo 6-7 cm tot cam
atât de câtiva ani otelierul Simon Karácsonyi
cimitirul bisericii edificând, cu permisiunea celor
competenti, un la marginea cimiterului bisericii, la afunzime
de metrii a dat peste scheletele, wzate unul lângä
alor 11 oameni, cari pânä aici acoperite un strat gros
de nisip pämânt. Se observa foarte bine, cd respectivii
n'au ingropati de alti oameni.
Am personal cazul prim al doilea cred cd
aceste fapte sunt o puternicd a fortunei inundatiei
groaznice, care a acoperit Rodna cu un strat de nisip
in grosime de mai multi metri. Din imprejurarea cd in Poiana
Ilvei la sdpare de fántâni, la afunzirni insemnate, se obiecte,
ce oarecând au fost pe suprafata cred cd inundatia
groaznicä n'a fost numai asupra Rodnei, ci asupra jurului

Virgil : Apele minerale rodnene 1839.

In revista maghiard »Nemzeti Társalkodóc pe anul 1839,
editatá in Cluj, a apärut un mic studiu, din multe puncte de
vedere instructiv interesant, despre apele minerale Wile din

www.dacoromanica.ro
imprejurimea Rodnei, articol scris de reputatul medic clujan
Daniel Pataki de Sárospatak. Sub titlul : »Borvizul Rodnean in
1839« numitul medic scrie urmätoarele:
Tara Ardealului chiar inchisä pentru sine ar putea sä fie
fericitä bogatä, pentrua in ea se gisesc toate izvoarele
ale facultätii de-a trái din propriile resurse; numai si le
stim pe acestea descoperi, cunoaste, intrebuinta, gusta, apoi
ameliora nobilita propriile noastre mijloace industriale.
Posedi din belsug aproape toate substantele naturale necesare,
dacá gäsim in ea mlastinoase, scunde, sombre, umede,
neguroase, cari pricinuesc boale molimi, existä in ea regiuni
aer curat minunate ape minerale támáduitoare.
Aceste ape contin multe felurite substante de ale naturii, cari
exercitând diverse influente asupra trnpului omenesc, intrebnintarea
cauzeazá in organizmul omenesc diferite actiuni efecte.
Intentionänd vorbesc pe scurt, dintre numeroasele ape
vindecátoare ale Ardealului, despre apele feruginoase rodnene,
amintesc in general pärtile constitutive energia cari, gäsin-
du-se in izvoarele rodnene in proportii diferite schimbä efectul
apelor conform acelui raport.
Acidul carbonic inspirat e primejdios pentru plámáni, poate
cauza chiar moarte; dar amestecat prin beuturi
sucurile stomacului, nutreste invioreazá. Faptul acesta face ca
apa aibä gust bun si potoleascä setea, tot el
sufletul viata apelor minerale. Pentru aceea cât
apa e mai abundentá in acid carbonic cu cât fierbe bulbu-
ceste mai tare, cu atât e inviorätoare mai digestibilá. Pe
acest efect binefäcätor asupra nervilor muschilor, acidul
carbonic deosebire umorile trupului: le amelioreazA
augumenteazá, le accelereazá cursul, le scuteste de putrefactie
ajungând prin sânge la stimuleazä functia acestora.
are putere face trupul mai viu elastic,
incepind dela digestie la formarea sângelui, pe
care-I
Sdrurile in general subtie, disolvá, räcoresc produc scaun,
unele dintre ele au efect de purificare asupra unei sau altei
pärti a trupului.
Constând apele minerale rodnene din agregarea feluritá a

www.dacoromanica.ro
 121

amintitelor elemente avand deci efect schimbAcios;

conform feliului reclamä diverse ape pi divers tratament.
Pe teritorul comunelor Rodna, Maieru Sângeorz se gäsesc
mai bine de 20 izvoare de apá mineralä, dintre cari mai multe,
mai depärtate ori izvorand mai slab, nu se prea practicA,
numai apa din 7 izvoare se pentru beut pi scaldá.
Aci apele se vor apa cum le gäseste cälätorul in
drumul säu pi conform puterii vindeatoare, cu cât cad
mai spre Nord, dela spre muntele Ineu, cu atât sunt
mai feruginoase.
I. Borvizul din lzvoreste foarte abundent in partea
nordia a satului militar din coasta unui deal format
din straturi poroase alcátuite din clorurä de sodiu calciu pi
din depozitele ; fier este pulin in ; e mai bogat in hiciro-

carbonat de sodiu pi acid carbonic. In nou e foarte

mult intrebuintat ca apá vindecátoare, apa cá aproape
o beau pe apa aceasta de pe cea din Dombhat. Din timpuri
vechi se de renume in vindecarea constipatiei, tumori de
ficat splinä, vomitári, cataruri de stomac, Ilemoroizi, icter, pi
friguri, scrofulozä, congestii cerebrale, ameteli ; din vechime renumit
mijloc impotriva cefaleelor.
Este cam anevoioasä urcarea la acest izvor situat in coasta
amintitului deal între colti de stânci, pi cele
cinci construtii cari încunjoarä zac neacoperite. Din motivul
acesta pi deoarece in nu sunt locuinte bune ca in
Rodna, obisnuiti sä bea apá de Sângeorz de regulä
in Rodna, transporteazä zilnic acolo apä proaspätä
sau cu oameni sau asociindu-se mai multi la o
De alifel intelegand comanda supremä militará din Ardeal
utilitatea acestui borviz la atâtor boli pi dorind sä-1
aducá la o stare mai practicabilä, prin colonelul Luxetich coman-
dantul regimentului gränicer roinânesc - a cärui
pi afabilitate cu oaspetii rneritä toatá -a
solicitat sfatul comisiei mixte balneare, care in cursul verii a lucrat
in Rodna. Anume comanda intentioneazá ridice fântâna la o
stare mai bunk construeascá bäi reci, sä faciliteze urcarea la
izvor sä facá ca oaspetii poatá avea pi umbrá pi mai multä

www.dacoromanica.ro
128

comoditate, la ceeace in viitor deci cu sigurantä pot conteze

doritorii de-a folosi aceastä apä
2. din Dombhat. La depärtare de 11/2 dela
1/4 orä dela Rodna, fatá'n fatä cu Mägura
mare, la de câtiva stânjini pe vârful unei colini
tátoare, formatä din sträturi calcaroase metalifere, izvore§te
mare vuet borvizul acesta feruginos atât de vindecátor. Canti-
tatea de apá ce izvore§te la orá acuin e nurnai de 25 vedre,
pânä când treizeci ani in urmá era de 50 vedre. Aceastä apä are
mai putine säruri raport e atât mai bogatä in fier,
urmare posedá facultate mai mare de-a mai
micá de-a disolva. Cu deosebire se intrebuinteazá
cu mare efect la cataruri de stomac debilitatea conse-
acestora, pivosa, impotriva vermilor intestinali, constipatii
impreunate cu släbire, crampe, neurastenie, impotentk piatrá in
be§icá, leucomie, hemoroizi, artritism.
Aceastä a fost dela locul de convenire a
tuturor oaspetilor cari veneau la Rodna. Ace§tia, cum cei ce beu
apá din Sângeorz ori Valea Vinului, s'au obi§nuit locuiascá
parte in camerele clädite pentru oaspeti lângá fântânk
parte in Rodna, putini in Maieru. Aci se aproape toti oas-
petii dimineata spre a bea apä iar seara spre a se distra
Aci se aranjeazä petrecerile aventurile sociale, joacá loteria,
cântä muzica. Incá la sfâr§itul secolului trecut comanda
generalá cládise acest izvor o cuteva camere pentru
oaspeti intocmiri mai comode la bái, corespunzátoare numärului
de atunci al oaspetilor; dar 15 ani, fäcându-se de vân-
zare, obiectele au ajuns pe mâni nenorocite. in cursul unui
timp atât de indelungat nu numai cá nu s'a ridicat un stabiliment
de bae bine aranjat, care in locul dobAnzilor mici de azi de sigur
ar fi adus mai mare ; dar nu s'a construit nici mäcar ca-

bine, chipul acesta, din cauza dificultätilor cari impiedecau

cura, de un timp a sä sufere renumele borvizului
sá scadä numärul oaspetilor. In sfâr§it mai oaspeli s'au
adresat guvernului o plânsoare asupra diferitelor neajunsuri,
care s'a orânduit o comisie Subsemnatul (Dr. Pataki)
a fost numit in ea din partea guvernului, iar din partea comandei
generale a fost numit loan Hatfaludi, apitan in regimentul

www.dacoromanica.ro
nicer a cArui fatä de oaspeti râvnä pro-
movarea binelui public meritä multämitä. Aceastä comisie
cu examinarea stárii actuale a borvizurilor rodnene
cu directivelor medicale privitoare la inovatiile de
fAcut, de§i n'a putut si infiptueasci ceva in mod instantaneu, a
amänuntit starea bäilor,.a fäcut mai multe propuneri
pe cari le-a a§ternut locurilor cuvenite. dach guvernul cu
grijire pärinteasa va adera la acele, atunci pentru viitor propu-
nerile de sigur nu vor rámânea rezultat.
3. Baia rece dela Dombhat. Väzând subsemnatul efectul bun
al reci, i mai bun dach e de borviz feruginos, in
1835 a construit la piciorul fântânii din Dombhat cel dintâi basin
alimentat de izvorul ce tisnea din mla§tinA, care in acel
an s'a pus cu succes in practia. De atunci constructia s'a mai
perfeciona legându-se de curtea carciumei, acum se intrebuin-
ca bae rece de borviz. Apa e feruginoasä,
rosiatea gglbuie, cu temperaturä de 9-10° R. Pagubä ci
nici din partea de sus nici din cea de jos a fântânei apa nu se
poate scurge ca sä fie la Indemânä.
Aci meritä sä se mentioneze cu laudá multámitä baia
cu plácutá pe care a construit-o un grof in preajma fân-
tânii, frumos cusut, pe seama oaspetilor din anul
acesta.
4. Baia Antonia. Aceastá baie rece s'a construit anul acesta
pe cheltuiala comuná a câtorva domni lângä drumul ce duce la
Rodna, cam 500 pa§i departe dela fântâna din Dombhat, prin
captarea mai multor izvoare feruginoase de borviz dela picioarele
Dealului Cetätii. Baia s'a botezat Antonia, adicá cu numele unei
baronese, care mai adeseori lua baie acolo.
Trägându-se api din basinul larg cu ajutorul unei pompe
cadá mare ce stä pe stâlpi s'a construit aci un
foarte practic, care pentru folosinta de ob§te s'a predat comandei
militare de acolo.
5. Borvizul din Valea Ursului. Aceastá apá izvore§te lângá
drumul ce duce la in minunata Vale a Ursului, la depärtare
de un sfert de orá dela sat de 600 pa§i dela Some§. Coloarea
ei este cristalinä, la gust e causticá ca vitriolul. Mai de
mult era foarte autatä, in timpul mai nou izvorul e vizitat
9

www.dacoromanica.ro
mai arareori din cauza depärtdrii pi a incomoditdfii locului unde
se izvorul.
. Borvizul Stentzel din Rodna. lzvoreste destul de bogat
din borta unui arbore, la capätul satului, intr'o vale präpästioasä
din dreapta drumului ce duce la mine, 200 pasi departe de párául
lzvorului. prea beau Qamenii din cauza gustului caustic. In
anul acesta niscai domni au construit la câfiva pasi
o sandrama, in ea au asezat o cadä, pi conducänd apa pe un
au intrebuinfat-o ca baie rece.
7. din Rodnei. feruginoasä, pdräul
lzvorului, izvoreste chiar intr'o pe care un oaspe a ingrädit-o
a construit o scarä la ea. Apa a folosit-o el familia sa in
anul acesta cu bun succes; o duc sätenii spre a face in cäzi.
8. Borvizul din Valea Vimdui. Dela Rodna spre lneu spre
mine, pe päräul lzvorului se o vale
printre paduri minunate, brazi stânci präpästioase, la depärtare
de 5 sferturi de dela topitorile minelor. Pe acest drum in
timpurile mai vechi se putea umbla foarte greu, de oarece ornul
trebuia sä apa de 38-ori. In timpurile mai noi
litatea sirguincioasä l'a tocmit apachiar
pi daci nu e alit de comod ca celelalte drumuri construite in
granifä, se poate usor umbla pe el pi ajunge la izvorul borvizului
cu cele mai incärcate care cu calescele cu ferestre de sticlä. Dela
topitori spre räsärit duce o vale prelipisi pe muntele Bene aceastä
vale, dupi borvizul ce izvoreste in ea e renumit din
vechime, se Valea Vinului. Pe aceastä vale in sus cam
la 500 pasi se o poenifä de 30 40 stânjeni de
deschide
unde izvoreste cel mai feruginos borviz. Sunt
izvoare: cel mai mic curge din borta unui arbore, pi apa lui e atât
de limpede n'o pofi distinge sticla are temperaturd
de 8 ' ; la gust e piscätoare confine mai pufin acid carbonic;
iar flind mai grea decât altele, stomacul nu din ea can-
titatea pe care o poate suporta din apa de Sângeorz ori Dombhat.
Celalalt izvor mai mare a fost anul de cutre un baron,
obfinerea permisiunei mai perimetru de un
stânjin patrat, dupäce s'a pi imprejmuit frumos, de atunci
se intrebuinteazi mult ca cea mai puternicd pi excelentd scaldi
feruginoasä rece; pi atât apa de beut cea de scaldä se

www.dacoromanica.ro
 la bolile pentru vindecarea cärora peste tot se intrebuin-
ape feruginoase. Aceastä apá ar merita se cládeascä
in apropierea ei o balnearä prevAzutä birt cu oarecare
confort.
*
Aceste numeroase pi eficace izvoare ridicá apele ferugi-
noase rodnene In apelor minerale ardelene de primul rang,
pi le fac sä concureze cu cele mai renumite ape feruginoase ale
Europei, ca cea dela Pyrmont, Spaa pi Eger. Apoi trebue SS mai
adaugám urmätoarele: Tinutul este admirabil pi se poate mândri,
cei mai brazi pi munti, cu climä blândá; drumurile
sunt tinute in starea cea mai pi lângä ele se gäsesc destule
; chiar pi dacä conditiile de incvartiruire nu sunt cele

mai comode, dar sunt mai convenabile la celelalte bäi

ardelene. Pe acest teritor militar afläm mare ordine
domnii ofiteri se poartá in genere afabil fatä cu oaspetii. Aci duc
toate pärtile cele mai frumoase promenázi naturale. Deosebirile
rigide de rang nastere se aci mai malt decât la alte
bäi, cá peste tot domneste urbanitate prieteneascä. Dacá
toate cele spuse pi dacá proprietarii arendasii vor
of eri mai confort, vor construi ospätärii cu mai multe camere,
vor ca apa se intrebuinteze mod pi mai practic;
atunci se va putea zice, cä borvizurile pi Mile rodnene sunt cele
mai binefkätoare, cele mai practicabile pi cele mai distractive.
Au trecut multi ani decând n'a fost un timp atât de stabil
pi caki ca in vara aceasta, deci la Rodna, ca la alte bái, a
fost o societate atât de numeroasá, ca pi care nu-si aduc aminte
Rocnenii, sä fi fost in timpurile mai apropiate. Numärul familiilor
constatate in lista oaspetilor a trecut peste 80, iar a singuraticelor
persoane a ajuns aproape la 500.
Timpul de masä era destinat consultärilor medicale,
curei de apá pi bäilor. Era frumos sä vezi numärosi
boieri cáläri in trásuri adunându-se dimineata la pose ore la
fântâna din Dombhat, cáci din lipsa confortului in Sângeorz
chiar ceice folosesc apa de acolo, s'au obisnuit sä-si bea
portiunile in Dombhat, petrecând vesel in societatea oaspetilor de
aci, unde toti se amuzeau la valsurile frumoase cântate de cel
mai bun de din Cluj. La 9 ore dupá isprävirea curei
9*

www.dacoromanica.ro
 plecau la locuinte spre a dejuna, care erau
toate Aproape la fiecare cash se putea vedea cum
apa din cäzi cu pietri infierbântate, sau cum gräbesc
multi oaspeti la du§uri. Dupä se aranjau petreceri. Pe seama
unui grof se inchiriase o locuintä mare, dar el impiedecat
vie la bái, o cedä oaspetilor ca local de cazinou. Ad localul
plin se aranjau jocuri distractive ca domino, tarok, alager, elimi-
nate hind jocurile hazarde. Seara pe rácoare urmau plimbärile
comune träsuri i ojinile, pescuitul vizitarea regiunilor
minunate invecinate. Dumineca se dansa pânä la 10 ore.
treceau repede zilele cu aceste sAptämänile i
petreceri, domnind in tot timpul printre numero§ii oaspeti, de
diversä natere clasä, o egalá condescendentä sociall
Urmând pilda altor mai mari, i aci s'au lansat printre
oaspeti colecte de bani destinati pentru procurarea intocmirilor
balneare. Restul de bani, rämas achitarea
cheltuielilor din acest an, s'a dat in grija unui comitet format din
câtiva domni cari nu locuesc departe de Rodna i cari obi§nuesc
viziteze regulat Mile, ca viitor augumentându-se suma
fie intrebuintatä pentru binele ob§tesc.

www.dacoromanica.ro
 133

Praga

Francisc Cabicar.
Praha!
Cum tresare la auzul acestui nume! Este numele
de care sunt legate cele mai scumpe amintiri istorice care este
fala speranta neamului säu.
numeste mamä, a fost cel dintâi ceh, muma
tuturor celorlalte, intemeiat de figura millet Libusa, fiica legen-
darului Krok. Poporul ceh a lucrat sub zidurile acestui orap la
clädirea fericirei sale. De nenumerate ori a fost martorul multor
lupte crâncene. Asediat, incendiat, el se ridict azi maiestos
in contra atâtor vijelii, neclintit in idealul lui pi al poporului säu,
ca un viu exemplu al adevärului strävechiu »dreptatea invinge.,
ce figureazá pe emblema tärii sale.
Ceeace este Suceava, Putna, pentru istoria poporului
românesc, este pe deoparte Visehrad, pe de altá parte castelul ce
se falnic deasupra luciului Moldavei1) spre a domina toatá
imprejurimeacu intäriturile turnurile catedralei sale. Este muntele
Athos al Cehilor. Multe a avut de in cursul veacurilor.
Ceeace a suferit poporul ceh, a suferit orasul lui. Când
a pus coroana de martir pe capul poporului ceh, autând st-i
limba pi legea, toatá Europa s'a cutremurat de räcnetul
»leului alb cu coadá dubläc2). A arätat cá, condus de orbul Zizka,
el poate st-pi apere limba, legea pi Praha lui cea scumpá. Cu
sabia pi buzduganul a reusit s'o apere. Mostenitorii gloriei
1) In limba germ. Moldau, râu se trece prin Praga,
Leal din emblema

www.dacoromanica.ro
134

strävechi n'au uitat nicicând acest lucru, iubesc simbolul

cerbiciei nationale al apärärii indârjite in contra puhoiului ce
incepea, dar nu a reusit sä-i cutropeasa
Praga a mai fost locul de nastere al primei culturi cehe. Ea
a condus poporul ceh in pace in räzboiu, mai târziu in
muna, arte. In culturá ea a fost trunchiul din care au
räsärit a dror influentá s'a simtit in toatä Europa. Ea
le-a nutrit rädäcinile ei de culturä veche, una din cele mai
vechi ale Europei. Ea a fost stimulul poporului lui Masaryk,
care acum a ajuns la tinta sa sträveche, »dreptatea invinge«.')
Ea este farul lui luminAtor, astäzi nu se aude räcnetul pustiu
al räsboiului, ci se lucreaa activ, se cultivä stiintele artele, de
unde se räspândeste lumina binefäcätoare a
Si-a ajuns tinta, s'au vorbele vräjitoarei Libusa:
un falnic, a cárui faimä stelele le atinge«.
Originea orasului Praga este inväluitä de negura legendelor.
Legenda povesteste cä ar fi fost intemeiat de Libusa, sotia
plugarului vräjitoare, care avea darul prevestirii. Intr'o zi,
voind sä intemeieze un castel puternic, nu departe de sediul
tatälui ei Krok, ea a trimis pe din jurul säu »sä rneargä,
sä caute, cäci vor gäsi in mijlocul codrului secular un care
la facerea pragului usiorilor casei sale« acolo sä
castelul. Aici ar fi esplicarea numelui ce s'a
castelului mai târziu orasului, adicä Praha (prah - rom. pilag),
dupä cum spune legenda, Libusa ar fi zis comitilor »sub
usiorii scunzi domnii cei mari se apleacä«. Se mai
in alte forme originea cuvântului Praha. Cea mai veche, datoritä
istoricului Kosma, este aceastä esplicatle.
Peste un atât de vechiu ca Praga, de sine au
trecut multe furtuni, dar s'au gäsit zile senine in istoria ei,
când poporul säu a putut in lini§te sä lucreze la märirea culturei
zile cari ea párea o stea radioasä a culturei europene,
când era un insemnat centru cultural.
Pe castelul simplu, de lemn al Libusei, au
inceput a se cládi locuinte, astfel cä Intinderea pämântului locuit
se tot märia, in paguba codrului secular, ce inconjura din toate

1) Cuvinte din emblema Republicei cehoslovace,

www.dacoromanica.ro
 135

*tile castelul. In ce mod s'a fäcut aceastä nu se stie.

Incurând sunt locuite ambele tärmuri, ale Moldavei, se
simte nevoia legärii un pod, la inceput de lemn aproape
de fata apei.
Printre dintâi domnitori, mai este sf. Venceslav,
care pune baze capelei sf. Vit. Sub urmasii säi ea a fost succesiv
märitä, devenind un pompos se adunau din toate
pärtile pelerini piosi, ca sä se roage la mormintele sfintilor:
Venceslav, Vojtech Ludmila. se tot läteste, se fac
legäturi tot mai intensive sträinii. Devine tot mai frurnos
devenind comerciald a Europei. A avut neno-
rocirea de a fi pustiit de ori de incendii uriase.
Un soare räsare istoria orasului Praga. Este Carol
IV de Luxemburg. El dornneste mod pasnic, dar o energie
mare impune vointa reformele bune. Carol IV, ca un
vräjitor, ridicá biserici, intärituri, infrumuseteazá pi reguleazä
orasul, face fairnosul »pod Carol« peste râu, pune univer-
sitätii, iar din modesta bisericá a sf. Vit face o catedralá pompoasä.
Era domniei »párintelui Boemiei« este o erä de aur in istoria
orasului Praga a Boemii.
In curând dupá moartea lui Carol IV, izbucneste groaznica
revoltä, care a zguduit Europa intreagá, când poporul ceh ca un
singur s'a ridicat sä räzbune moartea martirului säu national
loan Hus. Praga populatie, jefuitä, incendiatá, pare o
ruiná a unui colos, care numai reface puterile, spre
a fi nirnicitá o mare parte prin groaznicul incediu din 1541,
izbucnit in cartierul evreesc. Acesta era mai murdar cartier,
sträzi intortochiate. Era inchis din toate pärtile, iar
evreii nu puteau sä iasä din el dupä ora seara, o prealabilá
per misiune a consiliului comunal. Casele nu puteau fi mai
de 2 m, ceeace se vede bine astázi pe vechea sinagogá, de
care e legatá legenda lui Golem. Acest cartier hind nimicit
totul de incendiu, impäratul Ferdinand I l-a inlocuit unul
din cele mai frumoase cartiere, sträzi drepte, aspect parisian.
Una poartä chiar numirea de »parisianä«.
Pentru a treia oarä apare deasupra orasului Praga un soare
luminos. Este impäratul Rudolf de Habsburg. El a fost un adorator
pasionat al stiintelor Artisti pi oameni de se

www.dacoromanica.ro
136

adunä din toate pärtile, o viatä nouä, febrilä se desvoltä. Populatia

a crescut la 180.000, nid un al Habsburgilor nu putea
rivaliza cu Praga. le, pline de plante animale exotice, stârneau
admiratia tuturor. Museele palatele erau päreche in
Europa centralä. De atunci feericul palat »Belvedere« al
reginei Ana. Rudolf este ultimul rege al Boemiei, care a avut
resedinta in Praga. Viata a inceput a deveni tot mai frivolä
luxoasä.
Din gloriei, Praga cade in abisul intunecos al
barbare ce nu are nume in istoria omenirii. Este
timpul, care a urmat luptei de pe Muntele alb. Ziva de
21 lunie 1621 s'a tipärit mai adânc dureros in oricärui
Ceh. Este ziva când in »Staromestske namesti« veche) au
fost ucisi in chinuiri schingiuiri barbare (spânzurati de limbä,
täiati, bätuti, etc. etc.) 27 fruntasi cehi, sâmburele de rezistentä
nationalä. Astäzi este arätat locul acestei grozävenii prin o tablä
de metal, pe care sunt gravate numele celor 27 de martiri nationali,
tintuitä pe vechiul palat comunal. De acum incepând, Praga are
numai zile cu sânge in istoria ei.
In urma persecutiilor crunte, lumea protestantä este silitä
sä apuce toiagul greu amar al pribegiei ; Praga e pustie pentru
câtva timp. Locul nenorocitilor iau sträini hämisiti, vagabonzi
mii de pierde-vará vin aici sä se usor. Mercenari
din toate Europei jefuesc, ard, ucid duc, duc mereu
afará din comorile imense adunate de Rudolf cu atâta trudä
cheltuialä lung de ani. idee despre bogätiile adu-
nate de impäratul Rudolf ne procurä faptul cá, dupä lupta de pe
Muntele alb, Bavarezii au dus in tara 1500 de care
opere de artä. Mai târziu Saxonii au dus multe raritäti la
Dresda, cArându-le atât pe uscat, cât corábii pe Elba.
a rämas destul ca sä se sature Suedezii. Mai târziu, de
aici s'au vândut opere de artä in Roma, Paris, Petersburg etc.,
imbogätindu-se complectându-se multe muzee europene. Se
nici Austriacii nu s'au läsat mai pe jos umplut
muzeele din Viena. Atât de departe s'a mers, se vindeau
capo d'opere in licitatie publicâ, pe preturi de nimic. au
mai rämas opere din acel timp, mai cu seamä tablouri
arme. Praga a säräcitä, populatia ei jefuitä stoarsä

www.dacoromanica.ro
 137

milä de ultimele ei puteri. Poporul ceh murea de foame

contagioase acas in pribegie, pe sträinul ridica palate
pompoase din jefuirea lui. Au fost triste zilele aceste, in cari au
triumfat lezuitii. Cu linistea jugul robiei devenia
tot mai aphshtor.
Din nou se desläntue furtuna groaznich a räzboiului asupra
Europei. Sunt luptele Mariei Terezia. Regele Frederic II al Prusiei,
bombardeazá strasnic Praga, necrutând nimic. Pe cate-
dralä sunt multe urme ale gloantelor prusiace. le au fost
in mare parte distruse ruinate. Dar aceste lupte au
spre a face domniei lui losif II. Acest domnitor filosofic
nutrit de ideile enciclopedistilor francezi, desfiinteazá biserici,
capele, mänästiri. Operele pretioase de câte au mai rämas
in au fost mare parte duse la Viena, iar locul l-a
luat artileria, chci castelul a devenit cazarmh.
lzbucneste revolutia francezh. Ideile ei au ghsit un rásunet
in inimile Cehilor. Centrul curentului anti-austriac era Praga.
märiti prigoniti de teribilul Metternich, iar mai târziu nu mai
de ei nu se lash, iar Praga este focarul cerbiciei nationale.
Se in ciuda asupritorilor pompoase pe malul Mol-
davei, malurile sunt ridicate regulate, se construesc poduri largi,
se izbuteste a se universitatea de cea germanh,
devenind independenth. Praga cum o ghsim asthzi, nu este
opera asupritor, ci rezultatul sudorii muncii poporului
care mari jertfe a fAcut din numitul »sat mare«, un
strAlucit.
Chlätorul, care pentru oarä viziteazh Praga, se
mai trecând peste podul de piaträ al lui Carol IV
de privelistea »Venetiei« din Praga, spre vestitul numit Hrad-
ciani. Acesta este strävechei glorii, martorul multor izbânzi,
dar multor injosiri. Aici s'au pus temeliile castelului Libusei,
care a fost de codrul secular inconjurätor. Pe aceste locuri
s'au asezat mai seamä meseriasi adusi din Eu-
ropa. Pe a§ezämintele s'au intipärit semnele caracteristice ale
epocei lui Carol IV de Luxemburg a lui Rudolf II de Habs-
burg. Aceste sunt inspirä sentimente de admiratie
de trecutul glorios. Vizitatorul mereu prin sträzile
par'a medievale, gândindu-se färä voie la istoria atât

www.dacoromanica.ro
138

de variatá a acestor locuri. Bizar pi nepotrivit aici semnalul

strident al automobilelor sau al tramwaiului electric. Ajungând in
apropierea castelului, poate avea norocul sä un cântec dulce
pi ca o chemare din lume. Sunetul iese dinteo veche
mánastire, cu o bisericá aláturi. Este vestita Loreta. Ceeace ca-
racterizeazá aceastá clädire, e stilul curat italian, in care este cláditá,
cläditá de Italieni. Contine foarte frumoase picturi. Sunt ves-
tite: din Loreta »Cântecul Cel din urmá
este de o popularitate rará, fácând sá räsune in fiecare orá un
cântec de clopote, foarte plácut linistea ce domne§te in aceastá
parte a orasului. Dar acest sunet dulce curat face vibreze
coarda durerii in Ceh, cáci se vede pe unul din
locurile cele mai crunt atinse de urgia zilelor de lupta de
pe Muntele alb.
Nu departe, pe un ridicat, se aflá casa care
petrecuse vestitul astrolog-astronom Tyho de Brahe cu aju-
säu Kepler. Sunt multe locuri foarte insemnate aici, cum
este palatul Schwarzenbergilor, prefäcut muzeu, dar nu le pot
aminti pe toate, cáci mai fiecare casá are istoria ei.
Praga un orap atât de vechiu, e natural gäsim
prezentate in ea stilurile arhitectonice, cele mai
vechi. Voi vorbi general despre acestea, fiindcá amestecul sti-
lurilor din vremile dau farmec particular orasului Praga.
Cälätorul care a vizitat imprejurimile castelului a ajuns
inäuntru, se indreaptá mai spre catedrala sf. Vit,
pe care o are mereu ochilor, ori din ce parte ar veni.
indreptându-se prin sträzi spre catedrala goticá,
este izbit de simplitatea basilicei sf. in stil roman.
turnurile ei albe, nu prea pi masivá, se la
depärtare de pasi de catedrala pompoasá sveltä, tur-
Praga e numai contraste. Stilul roman e des intâlnit,
dar nu e reparatiile de mai târziu fäcându-se in spiritul
vremii.
Coroana castelului a orasului este catedrala sf. Vit, opera
monumentalá a multor veacuri, locul de odihnä vesnicä a celor
mai buni regi cehi, martorul bucuriilor pi al suferintelor poporului
ceh. Este un fel de Akropolis al Praga. Regele sf. Ven-
ceslav, obfinând dela irnpäratul german mâna sfântului Vit, a

www.dacoromanica.ro
 139

clädit in onoarea acestui sfânt o in stil roman. Mai târziu

au fost aduse aid întregile moaste ale marelui sfânt. Arsä de mai
multe ori neincdpätoare, a fost de multe ori
cläditä, devenind sub urmasii lui Venceslav o biserica pompoasa
dar mai foarte bogatä. Odoarele bisericesti au atras
pofta cheltuitorului loan de Luxemburg (mort in lupta dela Crécy),
care a jefuit-o in adeváratul sens al cuvântului.
Dupä moartea lui loan de Luxemburg, vine era de aur a
clomniei fiului sau, Carol IV. Cu prilejul infiintárii archiepiscopa-
tului din Praga, el pune baza catedralei sf. Vit, in anul 1344.
Cládirea a fost de un maestru francez terminatä de
cehul Petru ler. Acest din nu numai cä a fost arhitect
bun, ci a fost pi sculptor foarte priceput, cáci a impodobit cated-
rala pe pe dinduntru foarte multe sculpturi minu-
nate. cum a fost cläditä atunci avea douá turnuri. Arnintitul
din 1541 distruge toatá opera Carol IV.
Domnitorul de atunci, impáratul Ferdinand I, cauta sa repare ce
a cazut pradä focului, nu se ca oare din lipsa de bani,
sau in spiritul timpului, nu mai recladeste turnul principal asa,
cum a fost in stil curat gotic, ci simplu pune o de
cupru, care nu e in armonie restul gotic al catedralei.
A mai suferit mult cládirea, când a fost prefacutá in casä de
gáciuni calviná, iar icoanele, pi alte lucruri de arid au fost
deläturate. Dar mai mult ca a suferit din cauza asedierii
de Frederic II, când ciuruitá de gloante, párea o
zastroasá pentru aceasta cládire a fost decadenta artei in sec.
XVII-XVIII. In cursul timpurilor i-au mai fost adaugate douä
turnuri gotice. Astázi are turnul principal, ca täiat, cupola de
cupru aceste turnuri gotice, cari armonizeaza foarte bine
restul cládirei.
Odatä terminatá cládire, reprezintá un mo-
nument national de artä, care totdeauna va da dovezi despre
de culturá ce-I avea Praga in evul mediu. Este o comoará
de monumente istorice pi de arid nationalä. in stil gotic,
este mai de reprezentant al lui. lipseste
sistemul greoiu de roman, posomorât pi straniu. Aici
totul e deschis, svelt, cládirea e impártitd prin douá de
e indräznet pare c'ar atârna in aer, fe-

www.dacoromanica.ro
140

restrile sunt foarte frumos zugrävite de maestri vestiti.

Pe dinafarä e numai turnulete sculpturi fine, arcade, cari susfin
(sistem contre-fortes), figuri fantastice fel de fel de orna-
mente plastice.
Interiorul catedralei nu este terminat; se mai lucreazá
activ la decor. Ochiul vizitatorului este atras mai de mau-
soleul de Rudolf unde este Carol IV, pä-
rintele Boemiei. Monumentul mai vechiu, un monument
infradevär national, este capela sf. Venceslav, vecinä camera,
unde se pästreazA coroana de aur a regilor cehi, care azi nu
mai e intrebuinfatä, statul republicä. cum este astäzi,
capela este numai umbra celei vechi, cum conduatorul
unei grupe franceze, la care neobservat atasasem eu. Dar
cum este, este minunatä. Picturile vechi de pe perefi,
fäcute cum era obiceiul pe fond de aur, strälucesc de luciul
teietor al pietrelor pretioase, ce le infrumusefeazä. Totul este ceh,
este national, atât materialul, maestrii. Picturile foarte bine
pästrate confin scene din viafa sf. Venceslav a Mântuitorului.
Altarul este un monument de artä bisericeascä impreuni
mormântul sf. Venceslav, pare a fi mai nou.
Mai sunt alte capele ale diferitilor sfinfi, dintre cari amin-
aceea a sf. Silvestru, o frumoasä cruce de lemn de cedru
chipul fefei ideale a Mantuitorului pi aceea a sf. Ana,
mitä ea cea mai artisticA mai pompoasä dintre
toate. Aceasta din urmá este vestitä nu numai prin sculpturile
picturile sale, dar confine lucruri istorice rare, precum: manu-
pahar din timpul lui Carol IV, säbiile sfintilor Venceslav
multe altele. Sunt demne de amintit, din punctul de
vedere al artei pi lucrate mult gust, cari despart acele
capele de restul bisericei. Dintre celelalte monumente nu pot sä
nu amintesc de argint de pe altarul sf. loan Nepomuc pi
monumentala statue a cardinalului Schwarzenberg. Turnul cated-
ralei mai oferä o priveliste asupra orasului.
Mare le numär de in stil se esplia prin faptul
cá atunci, când acest stil »decorativ« atinsese apogeul, impi-
ratul Carol IV restaura Boemia. Se cd cládirile rämase
dela el, erau in spiritul timpului, pi aceasta nu numai
Praga, in toatä Boemia.

www.dacoromanica.ro
 141

Mai sunt reprezentate Praga alte stiluri de clädire, mai

stilurile: baroque i renaissance. Ca exemplu tipic al
stilului renaissance se impune amintitul de vará al reginei
Ana, numit »Belvedere«. Caracteristice pentru acest stil sunt
cadele minunate i reliefurile artistice, reprezentand scene mitice
pi din trecutul istoric. Nimic nu este ascutit, ci totul arcuit cu
mare gust, armonizänd foarte bine cu linistea timpurilor
gice. in arhitectul cu sculptorul pi pictorul se ni-
zuesc sä ridice cládirea pompos. Ipii, fatadele,
tradele, portile, sunt pline de motivele cele mai fantastice, parte
natura (fructe, frunze etc. in grupuri armonioase), parte
Iliad motive vechi. Se mai caracterizeaza acest stil prin multimea
sculpturilor, a busturilor ba chiar a grupurilor intregi. La biserici
e caracteristica cupola. Introdus de maestri italieni, acest stil
a fost adoptat pi prefacut, un stil renaissance
particular, am putea zice: ceh.
Vorbind de stilul renaissance, nu pot si nu clá-
direa Muzeului national, ce se ridici deasupra celei mai
piete, piata sf. Venceslav. A fost claditä in anii 1883-1891 in
stil renaissance. Fatada principala, cu o se
deasupra unei rampe in acest scop, prin ceeace s'a dat o
sf. Venceslav, la capätul mai ridicat al
reia se majestos. Privelistei minunate pi faptul ci
clädirea e liberi din toate Wile. Inaintea inträrii in de
terasä, este o splendidä Partea din jos a cládirii este
din blocuri mari de granit necioplit. Fatadele etajelor sunt im-
pi armonios grupate prin corynthici impodobite
cu sculpturi. Sub inscriptia cu litere de aur: »Museum regni
Bohemiae« sunt trei momente insemnate din istoria Ce-
hilor: 1. Regele Venceslav li pune baza manästirei Zbraslav,
2. Carol IV universitatea 3. impäratul Rudolf
din toate pärtile arti§ti oameni de in Praga. Pe
turnurile din colturi se ridici figuri potrivite, adeci ramurile de
reprezentate prin obiectele adunate in interior ca:
arheologia, mitologia, etnografia, numismatica, geografia etc. In
interior totul este impodobit cu mult gust luminat de lumina
ce prin plafonul de sticlä frumos zugravit. Arcuri
crucipate sunt sustinute de intre cari se aflá meda-

www.dacoromanica.ro
lioanele regilor cehi. In pärtile, in coridoare pe scAri,
sunt asezate sculpturile personagiilor din istoria Boemiei.
sunt arhiva plinä de manuscrise, patente
vechi, inscriptiuni etc. Sala cea mai splendidä din cládire
este Pantheonul din primul etaj. Se impun spre arnintire cel putin
picturile cu cari este mai cu cele ale :

Brozik, Zenisek pi Hynais. Sale le din al doilea etaj

sunt de colectiuni, foarte frumos ingenios aranjate. Sunt
atâtea, cea mai descriere a ar pretinde o carte
intreagá. E demn de amintit »Barrandeuma-ul, care contine pietri-
ficárile adunate mare parte de renumitul geolog loachim Barran-
deus, de cari nu se pot mândri alte musee din lume. Majo-
ritatea sunt din siluricul
Tot aici este pi Academia. Aceastä cládire contine tot ce
are poporul ceh mai scump pi este un templu national de cul-
turä. Cu pietate cu respect prime§te fiu al mánoasei
Boemii la manuscrisele mai insemnati ai cari
au luptat atâta pe teren cultural, ca poatá semâna
mânt stâncos pi spinos sämânta din care a rásárit o nemuritoare
culturá nationalä. Cu respect se pi armelor vechi,
cu cari inaintasii säi au curete pämântul de räul
domnia ucigasilor
Din timpul stilului renaissance sunt multe obiecte foarte fru-
moase interesante prin gingäsia ca: statuete fine, ceasornice,
pahare, legáturi de cárti etc. expuse in mare numär prin multe
musee ale orasului Praga. Toate sunt foarte fin lucrate pi dovedesc
uneori o muncá asiduä, ce astázi nici nu se poate.
Ceva mai nou este stilul baroque. Este foarte frumos
bine reprezentat. caracterizeazá arcuite ale fundamentelor
(mai la biserici) pi fatada caracteristia. Totul este ondulat,
plin de arcuri impletite in modul mai bizar. Este stilul lezui-
cari prin märetie cäutau sä atragá lumea voiau
sä-si arate biruinta asupra curentelor ce au zguduit Europa mai
Vestit este prin clädirile in acest stil in Praga pi alte pärti
arhitectul Diezenhofer. Ca tip sä amintesc biserica sf.
Nicolae. Lucrurile aurite in mare numär, cupola foarte frumos
zugrávitä, tablourile pompoase, statuetele ornamentele in majo-
ritate aurite sau zugrävite culori vii, semiintunerecul mistic ce

www.dacoromanica.ro
domneste, fumul adelnitelor, dar mai seamä muzica
ceascä fac pe sä uite realitatea, sá câteva
in visuri. Muzica bisericeascä este pe un punct culminant
Praga. Coruri, acompaniate de orgä, uneori orhestratie comp-
se gäsesc mai in fiecare pe marele
mär de ateisti se gäsesc destui oameni piosi in Praga. Majori-
tatea o tin romano-catolicii ; ei au pi cele mai multe biserici pi
sunt mai bine organizati.
Un lucru atrage mai mult ca atentia atät a locuitorilor
din Praga cât pi a sträinilor. Este orologiul (orloiul) vechiu, de
pe vechiul palat comunal. Locuitorii din Praga, pensionarii bät-
râni, stau ore privesc. Este inch un martor al vechii
trainicei culturi a orasului Praga. Un obiect care aratä
mdestrie, ajutá foarte la cunoasterea evolutiei sufletesti,
de in timpurile medievale, pline de razboiu vesnic.
Acest orloiu se crede a fost construit prin veacul XIV sau
XV. Sunt cunoscute orloaie din acele timpuri prin Italia, dar
acesta este un monument de arti proprie, nu imitatie. Pela
situl secolului XIV avea mare renume in Europa orloiul din Strass-
burg. Pe el se citea, pe ora respectivd, pi mersul planete-
de trei ori pe zi apäreau cei trei crai dela Auzind
despre acest orloiu mesterul Hanus, foarte priceput In ale
orologeriei, propus ca pi Praga sä aibä fel. A pi
usit sä construiascä un ceasornic cum pe acele vremuri nu exista.
Nu numai se citea pe el timpul pi mersul planetelor, dar pi
calendarul se regula pi se aräta automatic, in locul crailor
geniosul constructor a fäcut sá aparä (pi apar incA pi astázi) in
fiecare orb cei 12 apostoli in frunte cu Mântuitorul. In tot tim-
aparitiei in care timp figurile se aratá pe rând in
daub ferestrui, un schelet, reprezentând moartea, trage de un
clopot. lar dupäce toate au trecut pe dinaintea vizitatorului uimit,
un metalic bate de trei ori din aripi pi face räsune piata
de cântecul de cunoscut al acestui fel de Un
viu nu ar cânta bine. De mesterul Hanup se leagá multe
legende triste, continând soarta lui, soartä care se aseamânä
aceea a mesterului Manole. In Muzeul national sunt oroloage
destule mai vechi decât cel amintit, lucrate pi ele cu artä, dar
acesta este in felul

www.dacoromanica.ro
 Cum am amintit, Praga e numai contraste, ceeace-i dä far-
mecul caracteristic ceeace uime§te mai mult pe vizitator. Din
sträzi largi, cu reclame luminoase parisiene, ticsite de lume
sgomotoase, printr'o simplä cotiturä, ajunge omul in sträzi in-
guste (rareori murdare), unde nimic nu aminte§te secolul al
XX-lea, dacá nu ar fi marele numär de antene de radio. Aici in
multe locuri se träieste o viatä tipia medievalä. lnsä aceste lo-
curi incep a dispärea. Praga un atât de vechiu, nu
poate sä aibä caracterul evidentat al ora§elor moderne. Nu e
vorbä, sunt destule cartiere, cari pot rivaliza cu cele din ora§ele
apusene. Astfel ar fi minunata piatä a sf. Venceslav, dominatá
de clädirea Muzeului national, cu minunata fântânä cu statuia
sf. Venceslav, patronul Cehilor dinaintea ei. Mai seamä in
timpurile din urmä sträzile dobândesc un caracter parisian, când
seara strälucesc de de reclame, cari se fac aproape exclusiv
lämpi litere colorate, coloane verticale, discuri rotitoare,
scriptii luminate alternativ, etc. Se fac acum incerciri ca
jarea vechiculelor si se facá colorate. E feeria prive-
li§tea seara la de lumini ce se oglindesc in apele lini§tite
ale Moldavei. Ba, mi-se pare ci viata pe sträzi seara e mai
ritä mai zgomotoasä. Automobile le mi§unä sunt de o ele-
gantä extremä. Au inst cusurul foarte mare, care le face pentru
un simplu muritor aproape nefolositoare, ci sunt foarte scumpe,
iar taxele foarte ridicate. E interesant ci märcile locale, ca
predominä. Sunt de o calitate executie färä concu-
rentä, sunt scumpe. Este partea slabä a nationalismului
ceh, care pentru a incuraja industria nationalä, ingreuneazá
rea in a produselor sträine, fäcând astf el, din acest obiect
alit de util, pentru cea mai mare parte a poporului, un pium
desiderium.
Dar acest nationalism destul de pronuntat, a avut un trecut
trist. Martorä e monumentala clädire a teatrului national, care
cläditä in stil renaissance clasic, se oglinde§te in apele Moldavei.
Teatrul a fost totdeauna tribuna de pe care nationali§ti cehi
trezeau mândria nationalá a poporului, fäcându-1 sä admire
opere nationale in arta dramatia muzicalä. Un Smetana, Dvoák,
Vrchlicky, Erben multi altii, creând o artä in toatä puterea
vântului nationalä particularä, vor rämânea nemuritori fala

www.dacoromanica.ro
veacului in care au träit. De aici se räspândeau toate pärtile
lumii vestitii »muzicanti cehi«, operele arora, mai de mutt necu-
noscute din lipsä de protectie, astäzi uimesc lumea. Ca executori
(Kubelik, Ondricek, Buchtele, Prihoda, etc.) se impuneau, dar
creatoare a fost pe nedrept desconsideratä de dusmanii cari fäceau
ca sträinätatea sä nu aibä nici idee despre o artä ce
räsarea aproape in mijlocul pi care o uimeste astázi prin ori-
ginalitatea ei. Talente muzicale, ca Smetana, Dvoák, Fibich, Suk
allii, pot aláturi de cei mai vestiti componisti, operele
ajungând astäzi sä fie mondiale. Opera lui Smetana (»Mireasa vân-
dutä«, »Dalibor«, »Sarutarea«, etc.) atât de simplä ca inscenare,
uimeste prin grandiositatea muzicei, prin varietatea motivelor pi
prin impunätor ce-1 formeazá melodia cu acompaniamentul.
i pe acest teren singuri eluptat succese pi admiratie
in fata lumei, cu anul 1892, cu ocazia congresului din
Viena, urmând astázi nu cu mai putiná vervä idealul Totul
trebuia sä-si procure cu mari jertfe singuri, din slabele puteri.
Nu aveau nici un ajutor din vre-o parte. Foarte bine spun acest
lucru literele de aur deasupra scenei teatrului national : »národ
sobe« (»poporul sie-si«). Poporul singur pi-a fäcut acest templu
al Muzelor pi de desteptare nationalä, din propriile sale puteri,
slábite de neintrerupta luptá de veacuri.
Mândria nationalá (de sovinism) se oglindeste foarte
bine in fetele vesele pi pline de ale »Sokoli-lor« (Reuniune
de gimnasticA), cari in timpurile de incercare au dat pe cei mai
merituosi Cehi, un centru, unde se desvolta nu numai trupul,
dar sufletul. Prin adunärile mari ce le frátia se intäria
toti era acelap spirit, egali frati. Dacá Cehii nu
ar fi fost uniti reuniuni »Sokol«, cu greu ar fi rezistat
telor incercári ale sortii.
Jertfele in luptele purtate impotriva desnationahzárii au fost
imense. Ele sunt foarte bine reprezentate pe cortina scenei teatrului
national, de cätre pictorul Ilynais. Aici e zugrávitä alegoric
perea clädirii Teatrului national. Pe lângá arhitectul lucrátorii
pi artistii, se vád oameni cari vin din tärii, contribuind
fiecare câte ceva la ridicarea acestui falnic monument national.
sármaná vine eu doi copii miei pi jertfeste ultimul ei
ban pentru
10

www.dacoromanica.ro
 Multumitä reuniunei »Sokolc, Praga este un centru
sportiv. In general, in intreaga rar se gäse§te sat care sä nu
aibä pentru gimnasticd, unde se tineri bátrâni, bogati
sáraci, pentru ca corpul, sä contribue la vigoarea
intreg.
Mai mult ca Praga este un centru cultural din
cele mai vechi. Având cea mai veche universitate din Europa
centralk cultura sa este trainicd, cáci are rádicini adânci in massele
poporului. Cele universitäti i politehnici ale ei nu pot primi
atâta studentime, se din toate pärtile se adape la
izvorul culturei. Studentii straini sunt mult mai numero§i ca cei
Cehi. le localuri insuficiente, altele noui se clädesc in
toate pärtile ora§ului. Pe clädirile monumentale ale
tilor de drept filosofte neterminate lock s'a inceput
unui cartier tehnic. In toate pärtile se cläde§te febril, pen-
trucá statul acordase scutire de däri pe 10 tuturor celor cari
vor clädi in primii 10 ani ai republicei. noui de ora räsar
aproape sub ochii locuitorilor, in scurt timp Praga va fi de
u t.
Printre studenti sunt reprezentate toate natiunile Europei.
E deci dela sine viala de student in Praga este
foarte Cu tot procentul mare de elemente sträine, viata
de student este sánátoasá i de originalitate. Studentul
Ceh nu a fost nicicând bogat. Cele vre-o 12 amine stu-
dente0 nici pe departe nu ajung ca poatä cuprinde atâta
studentime. Mai cu rázboiul mondial a säräcit clasa
mijlocie, care cei mai multi studenti. De aceea viata de
student in Praga este grea, cáci la singurul mijloc de câ§tig,
ca instruarea elevilor serviciul in diferite oficii
sunt foarte multi concurenli. In timpurile din urmä se ob-
servá un curent de ajutorare a studentilor, dar nici in
mäsurä minimalä nu poate sta nevoilor. Astfel se esplici
faptul pentruce la un numär mare de studenti viata
este relativ restrânsä. Cu aceasta nu spun nu ar
exista, dar acum rolul insemnat al studentilor din timpurile de
opresiune nationald a dispärut. Cea mai intensi viatä studen-
se observá in »Casa unde sunt la dis-
pozilie: bucátärie mare, säli pentru cliferite scopuri, ca:

www.dacoromanica.ro
 147

diferite asociatii de ajutorare, cea mai mare biblioteeä din

Praga, apoi terenuri pentru tot felul de sporturi etc., curge
veselä viata de student. Studentii din Praga sunt foarte bine
organizati in toate privintele. Singuri, din puterile lucrând
ca muncitori, ridicat in timpurile grele ale rä'zboiului
mondial un cämin constätätor din nouS paviloane, unde sä
seaseä studentii säraci adä'post. Tot singuri ridicat edi-
ficiul »Studentskydomovg, cu scopul de a studentilor de
natiunile de adunare, ieftinä, etc.; este
devär o casá internationalä. Aici m'am cu câtiva
studenti din
Studentii din sunt de numerosi in Praga.
Locuesc prin case particulare majoritatea se hränesc la
»Studentskydomovc sau la »Mensa ludaica«. Le poartä
de grijä Legatiunea românä', de ilustrul ministru DI
Emandi. Dintre studentii din cari studiazá in Praga,
sunt cei mai multi Evrei, Rusi, Ruteni, putini Germani.
atâti studenti din in Praga majoritatea
raci, ar fi de ca se facá un unde sä
locuintá ieftiná.
Un lucru care nu peste se va impune singur, este
schimbul de inteligentá sträinätatea. E un fapt sigur constatat
cá Cehoslovacia are un plus de inteligentä, mai seamá tehnicá,
ceeace României lipseste, iatä deci un bun ca sä-si pro-
cure o armatá de ingineri buni calificati. Ar mai fi de ca
pe baza de reciprocitate, dacä studentii români (in de
aproape 500 numai in Praga) obtin dela C. S. D. 50 reducere,
o obtiná pe C. F. R. acei putini cehoslovaci cari vin pe
vacante din Cehoslovacia, tot studenti ei.
Unul din cele mai vechi orase ale lumei, Praga,
cum se prezintá astázi e un tânár, nu mai este Praga cea
de sub Austriaci. Poporul iesit victorios întregit din ura-
ganul mondial, a deosebire dintre clase; o viatá
mocraticä domneste pretutindeni. In tot este ordine mai
seamá in oficiile statului, complezantä. Bogat, särac,
nestiutor, sunt egali aceleasi drepturi. Este de läudat
faptul studentii din Praga nu se deosebeascä de
ceilalti muritori prin vre-o uniformá, simt cä la aceea nu

www.dacoromanica.ro
448

au nici un drept. Elemental german, inaintea räzboiului mondial

de puternic, träie§te acum in cea mai armonie cu
elementul ceh, nefácându-se nici cea mai deose-
bire ele. Din »sat mare« cum era numitä, Praga a devenit
un ora foarte frumos. In toate pártile se lucreaza febril sa
se repare gre§ala secolelor. Totul e in mi§care dar in cea mai
perfectä ordine.

www.dacoromanica.ro
 149

Fapte constatári.
In anul 1923 in mai multe rânduri am conversat cu dl Dr.
Teofil Tanco pärintele protopop Buzila asupra ches-
tiei: cum s'ar putea mântui de peire edita actele documen-
tele privitoare la trecutul tinutului nostru, rämasite sortite 59 dis-
parä in scurt timp din cauza neinteresului preocupärilor de alta
naturä a societätii de azi. prea bine o astfel de prob-
lemä sä poate realiza numai cu un sprijin material suficient
stabil, numitii domni, in calitate de membri ai comisiunii care
ministreazä pädurile gräniceresti näsäudene, au binevoit sä reco-
mande acestei corporatiuni infäptuirea ideii subventionarea intre-
prinderii literare. Membrii comisiunii cu traditionala genero-
zitate gränicereascä indatä au votat pentru scopul sus indicat o
subventie corespunzätoare astfel au fäcut posibilä aparitia
vistei noastre »Arhiva Somesanä«.
Subventionarea a continuat cu därnicie an de an pânä in
1928, când consiliul de administratie a societäti »Regna«,
infiintatä pentru exploatarea pädurilor gräniceresti, a luat asupra-si
editarea revistei.
Despre toate subventiile acordate, precum despre chel-
tuelile impreunate redactarea tipärirea revistei, s'au purtat
se socoteli detaliate, cari pânä la altä dispozitie se
la directia liceului »George Cosbuc« se controleazá
verificá de cátre comisiunea cenzurätoare a corpului profesoral.
Constat cá toamna anului 1923 membri comisiunii care
administreazA pädurile gräniceresti erau : Dr. Teofil Tanco,
Buzila, Alexandru Halita, Pamfil loan Dologa, loan Pop,
loan Mihailas, Elizeu Dan, Dr. Dionizie Login Macedon Linul.

www.dacoromanica.ro
150

La nouä alegeri au mai in comisiune: Dr. Leon Scridon,

Onisim Sas, Teofil Simion Pop, loan Barna, Nicolae Rog-
nean, Victor Zinveliu, Dr. George Pavel, loan Buzdug, Teodor
Macrea Dr. loan Monda.
Tot aci trebue sä subliniez bunAvointa, cu care au promovat
cauza revistei noastre dnii loan Aleman directorul regiunii silvice,
George Avram directorul societätii Dr. Alexandru
actualul subprefect prezident al edintelor comisiunii
silvice, precum prefectii pi subprefectii anteriori ai judetului
nostru.
lncheiu cu dorinta pi nädejdea persoane i din genera-
tale mai tinere vor lua sä colaboreze la revista noasträ
accesibilá oricärui muncitor cinstit pi dezinteresat. apelez
la ob§tea tinutului nostru ca - precum se face in toate pi
la toate popoarele culte - sä adune pi sä pästreze actele, docu-
mentele ifeluritele scrisori, cari publicate au sä contribue la cu-
noa§terea trecutului uneori fericit, mai adesea sbuciumat, al
porului nostru.
Näsäud, lunie 1929.
Virgil otropa.

www.dacoromanica.ro
 Bibliografie.
Vasile Merutiu: le din Maramures. Cluj, 1929.
loan Georgescu: Dr. loan Sibiu, 1928.
Dr. A. Ciplea: Rezumat al istoriei bisericii (30-476). 1928.
N. G. V. Gologan: Trecutul comertului românesc din Brasov.
Bucuresti, 1928.

www.dacoromanica.ro