ACADEMIA ROMANA

DIN DOMNIA LIII IOAN CARAGEA

AVENIRE LA TRON.-MINARI CONTRA GRECILOR.-FINANTE.

1812-1818.
DE

V. A. URECHIA
MEMBRII AL ACADEMIEf ROMANC

ESTRAS DIN
ANALELE ACADEM/Ef
Seria II. Tom. XXII.
ROMANE
MEMORIILE SEOTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL 0613L
Fern'tor al C urtli Regale
16 STR ADA DOMNEI, 16
1900.

www.dacoromanica.ro
 J.POPESCU BAJENARIT
AUTO
V 0 L%-hixefniffif'
ML let.'5.JMUL
DIN DOMNIA LUI IOAN CARAGEA
AVENIRE LA. TRON.MI*CKRI CONTRA GRECILOR.FINANTE.
181.2 1818.
DE

T. A. URECHIA
Membra al Academia Romane.

?edinfa dela 10 Martie 1900.

Domnilor Colegï,
Am avut onórea sa via aduc numer6se documente inedite asupra
istorieI bisericel, administratiunfl §i a justitieI sub I. Caragea (18;12-
1818). Vin astadl a ve presenta un noil memoria relativ la acéste
domnie, Insotit §i acesta de sute de documente necunoscute i call o
pun sub o cu totul alta lumina decal o cunescern dupe' istoricil
anteriorI.
Cap. I.
Numirea noilor Domni. Cronologie. Mare emotiune in Principate. Partidele poli-
tice in ele. Curentul francofil in crescere. Caragea este el candidat al Franciel ? Sciri
false in Bucuresci i érit Consulii streini. De Gentz.

Am arAtat care este exacta data, la care incepe domnia formala §i

cea de fapt a luI loan G. Caragea. (1)
Completam informatiunile relative, deja aduse In studiul nostru
despre biserice i justitie, 1 ca alte notite. La 19 Septembre (deci la
(1) Pag. 5 din memoriul anterior 9i seq.
Analele A. R.Tom. XXII.Memoriile Seel. letorice.

www.dacoromanica.ro
2 V. A. IIRECHIÀ 142

7 Septembre stilul nostru) se serie din Bucuresd catre Gazeta de

Erancfort»:
eUn teitar sosit aid ieri (18 Septenzbre) a adus scirea at& de importana pentru
Ørile néstre, a numirii Domnilor destinati a le guverna. Principele Calinzach a
fost numit Domn al Moldova qi Principele I. Caragea (Karodschia!) Donzn al
Valachiel Aceste numiri aù produs o mare sensati une printre locuitoril
din Principatele n6stre, cari sunt (attachés) de MuscalL» (1)
Representantul Prusid. von Werther scrih i el catra Regele
din Bucurescl, In 5 Septembre 1812.
«Domnul de la Tour-Maubourg a§tépta la BucurescIde unde era
gata sa plece,pe Caragea, qui a passé le Danube el qui arrivera
demain dans les environs de Bucarest, où il fera une quarantaine
de quelques fours.»
Va O. died la finele lul Novembre 1812 (stilul nostru) este data
sosiriI la Vacaresd a 1111 Caragea. Decl toeing. la 24 Novembrel Patru
dile apoI Caragea dà pitacul catre spatar, ce am adus mai sus. (2)
Nu mal staruesc asupra cestiunil datel inceperil DomnieI, deja elu-
cidata.
M6' intreb numal.: ce voesce s'a Inteléga jurnalul german prin vor-
bole taceste numirï (ale noilor Domnï) aú produs o mare sensatiune
printre locuitorii din Principate... carï sunt alipifi de Museati?»
Care a fost caracterul acesteI marï sensatiunï ?
De ce numal locuitoril alipitI de Ru0 a ptimit acea sensAiune?
Cu flume' noué dile inainte de a publica scirea de maI sus, acela§T
jurnal german publica o altd corespondenta (de la BucurescI, 10 Sep-
tembre), prin care se spunea lumiI culte europene, ca «cea maï mare
tristete domnesee In térile nóstre. E adeverat c cea maï mare parte
din trupele rusescï le-a abandonat ; dar Divanul 22U este maï puf in
inscireinat de a greibi, plata contributiunilor arierate 'Ana' la finele
acestei luni, ceea-ce este afacere f6rte anevoiósei in o térei Wirt:lead
prin o ocupatiune de 5 ani, nu maï scim noi pcupaliune de
amid orï de inimicï? Mai multi din boerii cci maï bogari aban-
dond térile nóstre ca sei se duco1 sd se apeze In statele Austriace.
Vaul eel maï des ne ascunde *Meet' forma viitóre a guvernului nostru.
Se pretinde ca Sultanul a oprit, eu cea maï mare severitate, orï-ce

Veçll Moniteur Universel. No. 288, Mercredi, 14 Octobre 1812.

Ve4I la pag. 6 din studiul met' despre eBiserica romana». Yell tom. X din cis-
toria Romanilor» de V. A. Urechia, pag. 6.

www.dacoromanica.ro
143 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 3

eandidare la loeul de Hospodar, de óre-ce AL B. trebue si fi feleut

deja insus'i in secret alegerea acestora», (1)
Va sa clic/ scirea numirlI luI Caragea produce sensatiunea Pea mur%
pentru ca faca sa inceteze incertitudinea despre viit6rea sórte a t6r
rilor romano, despre forma viitoruluI lor guvern. Ac6sta numira da
DomnI, dupd ce atata timp Muscalil asigurasera pe partisana' lor
Principate, eti incorporarea lor la Rusia este lucru hotarit In mintea
si In sfatul ImpbratuluI Alexandru I, de sigur à a produs o Mi*
sali.une mare, mal ales In mintea acelora, carI erail partisanI aT Rusief.
Be pat acestia puteati explica nereusirea politiceI rusesdi, lucru
de Pare se intristati, pe atata tusa se bucurati i prail i 0'1' cuprinli
de sensatiune mare, aceI Romanl, parI ori cat de redus num6ru1
lor nu iubiail pe muscall.
Cum-ca erail de acestI RomanI iiiOdie nóstre, nu incape indoiala.
Latour-Maubourg, trecAnd, in Novembre 1812, prin Bucuresd, în In-
tórcerea sa de la Constantinopole spre Francia, a gasa destuI boeri
In Bucuresci pu antipatie pentru Rusl i cu simpatie pentru Francia
Evident cá intre cel din urma se aflail mal' ales boeril, carl fusesera.
persecutatT de regimul muscalesc. (2)
*I pe lana boerif prigonitY de Muscall, carsl acurn se bucurail de
noua stare de lucrurl, mai erail si de acel cari intelesesera, la BucurescI
si la IasT, ca. desertarea Principatelor de ostirl rusescI i mal' ales
numirea de Domn1 nol, nu putea insemna tocmai o isbanda a politiceI
rusescI, ci mal mult era un esec al el.
Taca de ce si marea sensaliune Intre boeril compromisI prea mult
In legaturile lor cu Muscali1. Unil din acestia se si ridica din Ora cu
tóte ale lor i trec in Rusia, impreuna cu ostirile muscalescI. $i laca
de ce, din contra, boeril caciutI in disgratia Muscalilor se Intorc din
exilurile lor, pe data ce sosesce in BucurescI noul Domnitor.
De sigur ca, In asemenea conditiunl, curentul galal orI anti-rusesc
este in crescere, dupa ce Napoleon da, la 14 Septembre, bataia de la
Smolensk, §i ales dupa ce la 20 Novembre arde Moscova si bate la 29
Novembre pe Cutuzof la Crasnoi.
Este locul sa ne intrebam daca. Caragea era ales de P6rta Otomana
pa un candidat agradat de Francia?
Reprodusti In ,Moniteur Universel. No. 283, Vendredi, 9 Octobre 1812.
Latour-Maubourg urmärìà la BucurescI, n Novembre 1812, scopul de ménag er
des relations à sa Cour avec les Grecs de C-nople qui se trouvent ici (Bucarest) et
avec oeux des boyara valaques qui ont été persécutés par les Russes. (Torga, Acte
Fragm., pag. 491),

www.dacoromanica.ro
4 V. A. IIRECHIX 194

Faptuirile anterióre ale lui Caragea nu eraü tocmaI de natura a-1 re-
comanda simpatiel: Franciei. Daca Andr6ossy din Constantinopole nu
avusese ocasiunea a se lauda cu purtarea 1111 Ioan Caragea, nu mat'
putin de isbutea sa lea tronul vre-un Moruzi, se dedea prin acésta o
lovitura neindoiósa politiceI francese §i era un testimoniti §i maI nein-
doios al triumfului celel ruses& Cunoscutul consul engles din Bucu-
resd explica alegerea luI Caragea §i a WI Calimach prin cumpararea
tronulul pe bant (4.000.000 lei!).
Europa era proa atentä la cele ce aveail s'a se petr6ca in nordul
sail, la ciocnirile gróznice dintre armatele franco-rusescI, pentru ca sa
se fi interesat mult de evenimentele de la Dunare. Totu§1 6menil de
stat austriacl §i mal ales francesI twee" ochiI atintiti Inteacóce. Ac6sta
ne explica satisfactiunea ea care, de§1 Caragea nu era pronuntat amic
niel al AustrieT, niel al FrancieT, se priml, la Viena ca §i la Paris, scirea
ca P6rta l-a numit pe el §i pe Calimach DomniI Principatelor. Guyer-
nul frances se grabl sa scrie lui Ledoulx, fostul consul al -sail la Bu-
curescI, reia postul. Ministrul Maret scrie lui Ledoulx, In 18 Oc.
tobre 1812: doresc sa te dud pe cat mal grabnic posibil (la
BucurescI). Este important de a se observa primele demersurI ale nouel
administratiunl (a lui Caragea) §i de a se scl exact tot ce se va face
relativ la demarcatiunea nouelor hotare. Convine asemenea a se cu-
n6sce mifideele de influenld ce Rusia va fi cautat negre§it sa-1 me-
nageze asupra locuitorilor tarilor acestora, cum §i dispositiunile acestora
cu privire la ac6sta putero»
Ledoulx pléca imediat la postul sëü i in 29 Ianuarie 1813 p6te
deja trhnite lui Maret o prima nota.
La Paris nu era cum se vede proa mare domirire asupra simti-
mintelor lui Caragea. De aceea Ledoulx este trimis grabnic la postul
sail din BucureseT, sa studieze mal de aprópe pro noul Domnitor. Le-
doulx abia sosit, In Ianuarie 1813, la BucurescI, cant& salt dea séma
despre cugetele lu'l Caragea, dupa insarcinarea primita de la mi-
nistrul sati Maret. In nota sa de la 29 Ianuarie declara, cd Inca nu
p6te sa-§1 formuleze opiniune proa exacta despre Caragea, dar ca,
din eke afla, e dator sd créda, ca Domnitorul Muntean este impartial,
ed nu s'a dat cu niel o partida, cA menag6zà pro totI, ca se silesce
nu se strica cu Ru§il §i a nu indispune in contra sa pre Francest Ade-
varatele intentiunl ale luI Caragea vor fi cunoscute nume dupd des-
chiderea campaniel proxime. Ledoulx judeca. definitiv pro Caragea,
cand dice, ca despre orI-ce fanariot, ca : cdinsul va fi ori"-ce ii vor
eere imprejurcirile sd fie.» 0 luna niai tarcjit, Ledoulx starue pe tanga

www.dacoromanica.ro
145 DYÑ1)0MNIA LUI cAnAdtA 5

Maret sd-1" trimitd o scris6re pentra Caragea, recomandandu4 cAlduros

pre boerul Filip Linche, om care nutresce simtiminte francese §i care,
de 1-ar lua Caragea in vre-o slujbd, o sti servéscd minunat politica
francesd, tin8nd pe Ledoulx in curent de OW fdptuirile lui Caragea.
Vodd nu-1 numesce, cd se terne sd nu supere pre Muscall, pre consulul
rusesc (care este de o insolentd teird exemplu.. (1)
Se vede decI, cd niel Francia nu crede cá 'Ate sá compteze pe
Caragea.
Cea mal neindoi6sd explicatiune ce Romanil îi deterd din faptul
numirii lui Ion Caragea fu insd, cd nu prevalase la Pórtd, prin acéstd
numire, politica ruséscd.
De aceea mare sensatiune la Bucurescl §i Ial in ambele tabere
boerescsi 0 in cea ruséscd 0 in cea micd, dar spornicd, anti-ruséscd, ta-
bärd care suntem dispu§I a o numl nationald cdci nationall erad, de§1
nu purtad acest nume aceT carI nu le erd inimei lor pldcut sd fie in-
corporatd patria lor la Imperiul rusesc.
Emotiunea vie din térd, din ambele tabere, cdutati §efii muscalY, earl
incd se mat aflail in BucurescI Ia§I, sd o potoldscd prin rdspdndirea
de sciri false dilnice. Evident cd. §i eel cu darurl anti-muschlescÌ
col alipitI de politica ruséscd ciuliati urechile sd afle serien, noutdtI

(1) VelI ce t;lice Wilkinson (peg. 107-108).

Ledoulx serie lui Maret, din Bucuresd, in 29 Ianuarie 1813:
«Sans pouvoir donner encore à V. E. une opinion bien exacte des sentiments du
P-ce Caradgea, je dois croire, d'après tout ce que j'entends dire ici qu'il n'a épousé
aucun parti ; gu'il ménage tout, gu'il cherche à ne pas brouiller avec les Princes el
ne pas indisposer contre lui la Prance. Les véritables intentions ne seront bien
connues, ses opinions ne se prononceront qu'après l'ouverture de la campagne
prochaine. En un mot ce prince n'a pas, je crois, de caractère Mui ; il sera tout
ce que les circonstances exigeront.,
Ledoulx à Maret, Bucarest, 25 Février 1813:
«Le P-ee Caradgea d'un caractère très-faible ne l'emploie pas, de crainte, je crois, de
donner de l'ombrage au Consul de Russie, qui est, comme j'ai eu l'honneur de le mar-
quer à V. E. d'une insolence sans exemple. Il serait très utile que M. Linche rentre
dans les affaires ici : je réponds que par lui je saurai tout ce qui se passe à cette
Cour Grecque. V. E. pourrait done m'envoyer pour le P-ce une lettre de recom. en- fa-
veur de Mr. Linche, qui produirait infailliblement l'effet que nous devons en attendre.
Une fois ce boyard réinstallé dans les affaires, il récroirait grandement récompensé
de ses services pass& et engage' à rendre de plus grands services encore. Cette
lettre de recom, nous assurerait ici, parmi les boyards, un homme entièrement dé-
voué à nos intérêts. M. Linche merite sous Lous les rapports que V. E. daigne s'in-
téresser à lui.

www.dacoromanica.ro
8 V. A. trnhenii 146

despre operatiunile militare de la nordul Europa (1) Ca sd Intretind

simpatil pentru Rusia In Principate, Jaltuchin rèmas In Bucuresci cu
putine trupe cddi dupd tractatul de la 1812, Rusia nu avea sd
evacueze deplin Principatele decal la 14 Octobre inunda t6ri1e ro-
mane de buletine de victoril inchipuite repurtate do Rust asupra 6stei
luI Napoleon. (2)
TotusI strabdteail in Bucuresci i IaI i noutAtI mal oneste despre
isbandile Francesilor. De Ore-ce Ind. la 19 Septembre «l'administra-
tion du pays est presque entièrement entre les mains des Autorités
nationales» (3), nu era posibil lui Jaltuchin sa Impedice strdbaterea
in térd si de sciri opuse vederilor Rusia O corespondentd adresatd
din Buda, cu data de 1 Octohre 1812, (lice cd cles nouvelles victoires
des Franqais en Russie font beaucoup de sensation dans la Moldavie
et la V alachie». (4)
$i guvernul de la Viena avea ochiI atintiti spre BucurescI si IasT.
Austria era representaid la BucurescI prin agentul sèú Fleischhackel.
Nu tardiù insd se vor stabilI relatiuni maI apropiate intre Caragea
guvernul Austriac, prin faptul cá Domnitorul Muntean va cdp6ta de
corespondent politic secret al sèil pe Cavalerul Frederic de Gentz.
Ministrul Meternich Invoesce acestuia sd devind corespondentul Dom-
nitorului Caragea, (5) dupd ce un moment era vorba ca acel corespon-
dent sd fie comitele Hardenberg, ministru de Hanovra la Viena, sail
consilierul de legatiune Prusiand Piquot. Alegerea lui Meternich pre-

Ve4i Moniteur Universel de la 9 Octobre 1822.

N. 282 de Jol 3 Octobre 1812.
Bucarest, 7 Sept.
Le grand vizir après sa déposition a été exilé à Brussa. Son successeur est parti
pour se rendre a Sumla.
Gheslib Efendi et le Drogman de la Porte Moruzi sont toujours ici (Bucarest).
Il arrive tous les jours à Bucarest des bulletins qui donnent des nouvelles
des vietoires qu'on dit remportées par la Russie. On les distribue avec profusion
pour les soldatc qui sont encore ici. Les lettres particulières de la Russie sont tout
ti fait en contradiction avec ces bulletins et tout annonce que l'Empereur des Fran-
çais s'avance vers Moscou.
Notre pays est au reste dans la plus triste situation. Plusieurs des riches bo-
yards quittent nos provinces pour s'établir en Autriche. (Observateur Autriehien).
Moniteur Universel du 14 Octobre 1812. No. 2E8, dupd Gazette de Francfort.
Moniteur Universel du 16 Octobre 1812.
Dupà Challemel-Lacour (Revue des deux mondes. 1868 luna Iunie I, pag. 635,
de Gentz nu a refusat a purtii, ceva maI târliù, titlul oficial de cagent diplom'atic
al Principelui Valachiel..

www.dacoromanica.ro
147 5124 DWINIA VA CAA.AdEi. 1

tald In 27 Decembre 1812 si in aceeasT di el Boris° Domnitorului

Muntean prima sa corespondentA. Consulul Fleischhackel stabill Into-
legerea definitivg cat privia emolumentele, ce Domnitorul °feria Jul:
de Gentz.
Importanta lui de Gentz din respectul politicei austriaco la Gong-
tantinopole este mare. Gratie relatiunilor secrete dintre de Gentz cu
Caragea, Austria nu va Intarclia de a avé (la main haute», eat la
Bucuresci, cat si la Constantinopole, uncle, prin Caragea, Meternich,va
face sA strObatA acele sciff si veden, earl* puteati sA-I fi e dinsei pro-
fitabile. (1)
Anglia nu putea DWI a:19a perde din vedere importanta politicA a
curtilor Ron-lane, cu téta. atentiunea Incordata. a Europel spre altà parte.
Ea numl In 1813 de consul al séti pe W. Wilkinson. Acesta va aduce
la Bucuresci veden i contrare vederilor lui Fleischhackel §i color ale-
luT Ledoulz. Pe cand acesti din urmä cautd sd Indepdrteze pe Romani
de la Miscall, Wilkinson devine partisanul ImpartiriT Principatelor
!rare Rusia si Austria, tocmal pe motivulrisum teneatis cl este In
interesul EuropeT, sd Impedice extensiunea RusieT si el numal ast-fel
s'ar puté Impedeca mal departe mergerea Rusiel spre Constantinopole.
Rusia, dupl esirea definitivl a lui Jaltuchin din Principate, va fi si
dinsa representatd la Bucurescl prin consulul Kiriko. Dupd catastrofa
Francesilor In Rusia, acesti consuli si cei din Iasi vor devenì de o
insolentO si de o incomoditate gréznicd pentru guyernele nationale
din Principate.
Mena capetelor Moruzescilor, partisaniT neindoiosi ai RusieT, pu-
seso deocamdatä multd apd In vinul consulilor rusesci din Principate.
Francia nu vkluse cu ochi bunT raptul BasarabieT, rapt datorit de
Rusia Moruzescilor. De aceea o vedem interesandu-se de aprépe de
negociatiunile ulteriére agitate intre PértO si Rusia, cu referintO la
delimitarea BasarabieT. Francia doria ca Pérta sd acorde Rusiei cat
mal micá portiune de pamint
AcelasT lucru desì mal platonic 11 doria. si Austria.
Tocmai pentru a urmAri asemenea afaceri Napoleon grdbise sd tri.
mild la Constantinopole pe energicul Andréossy. La 13 August 1812,
acesta fu primit In audientd solemnd de cAtre Sultan. (2)

Vell despre Fr. de Gentz articolul publicat de P. Challemel-Lacour, intitulat

Diplomates et publicistes de l'Allemagne, In Revue des de= Mondes de la 1 Iunie
1868, pag. 620. Idem, Albert Sorel, In aceea§I revistti, de la 15 Decembre 1876.
Moniteur Universel. No. 261, din 17 Septembre 1812.

www.dacoromanica.ro
Av À. uRtemi 148

Alegerea de P6rta a luT Caragea §i Calimachi, intimplatg, cum ye-

duram, In August, dupl sosirea lui Andréossy, a trebuit, orT-cat de se-
creta sit se fi tinut, BA nu fi fost fara de scirea, de nu §i fall de
consimtirea representantului frances. De aceea cjiseram, ca emotiunea
In WA, Intro boerii rusofilT fu mare.
Tot influentei francese se dicea ca datorise Caragea i rechemarea
sa pe cate-va cjile ca Dragoman al PortiT, din cursul luniT August,
dupa depunerea luT Panaiotache Moruzi .parce qu'il (Moruzi) passait
pour étre dévoué aux intérêts de la Russie, (1)
In locul luT I. Caragea devenì Dragoman Spatarul Iacovachi Ar-
ghiropulo, (2) frate cu ginerele DomnitoruluT.

Cap. II.
Cdiniciceinwie. Sosirea Cara gea la Bueuresa Alaiiirt derea
Domnesa. Diverse evenimente.

Ioan Caragea nu vine imediat la BucurescY, din causa ca, dupa o

dispositiune a tractatuluT de la 1812, evacuarea Principatelor era ho-
OHO a se efectua In mod complet numal pe diva de 2 (14) Octo-
bre. La acésta data era dator Jaltuchin sa laso guvernul tkiT TOMa-
nescI In manila DivanuluT el.
La BucurescI se gaga Inca Galib Efendl i Dimitrie Moruzi, cola-
boratorul ski la tractatul de BucurescT, prin care Rusia ne rap' Ba-
sarabia. Acolo aflà Moruzi despre. neisbutirea candidaturiT sale la
Demnie, pe care o credea bine asigurata. El fu tot ()data Insciintat
In secret, ca sa nu maT m6rga la Constantinopole, ca nu-T va fi viéta
In siguranta. Rusia IT oferl asil la ea, ba §i o bunti pensiune... Di_
mitrie Moruzi, avênd familie la Constantinopole, se taint sa nu o expuna
la perire. Incumetat pe abilitatea so, preferl sa mérga, sali justifico
purtarea. El spera sa dea de culpabil pe Galib Efendi Acesta Insa
mal dinainte arkase cd singurul culpabil al perderil BasarabieT era
numaT D. Moruzi. Cat trecura amandoT Dunarea, Galib aresta pe Mo-
Iancu Caragea mai fusese Dragoman al Portil in 1807-1808. Influenta fran-
cesa' la Constantinopole erà fiírte mare inainte de catastrofa lui Napoleon in Rusia--
este momentul cind 440 de prisonieri Rual se turciserà in Constantinopole. Moni-
teur Universel, din 17 Septembre 1812 (No. 263), in o scrigre datatA din Constan-
tinopole de la 13 August, povestesce solemnitatea cu care se fach Rasta trecere la
mahometanism a acelor
Moniteur Universal. No. 288, 14 Octobre 1812.

www.dacoromanica.ro
149 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 9

ruzi §i-1 expedia la Sumla, unde or Vizirul.... Ad fu ucis pe data, §i

capul MI trimis la Constantinopole, unde fu expus treI dile la portile
SeraiuluT, aläturea Cu al frate-ski Panaiotache Moruzi, carel inuse
local de Dragoman pe timpul cât Dimitrie stätti la Bucurescl.
$i pe cand ast-fel MoruzesciI, amid al Rusiel, plätiail cu capul lor
tradarea, Caragea era primit cu onorud In audientä solemnä de In-
vestiturà de cAtre Sultanul, la 8 (20) Octobre. Padiqahul otoman II
dote cuca §i caftanul de onóre.
I. Caragea fu primit de Sultanul cave° la bienveillance la plus
distinguée, serio, In 26 Octobre, din Constantinopole, corespondentul
jurnaluld Gazette de Franc fort. (1) In o a doua audient4 priml tuiul
Domnesc.
Avênd a Intarclià la Constantinopole maI mult timp, pänä ce a/ se
ridice din térl Muscalit Caragea trimise la BucurescI caimacanil, cad
srt ieä guvernul tèril In numele säti.
0 corespondentä din 2 Octobre (20 Septembre 1812), trimisd , din
BucurescI guvernuluI din Paris §i. publicata In «Moniteur,, vestesce a
la data acésta sosise dejà in capitala MuntenieI Caimacamul §i Pos-
telnicul nouluI Domn. Gr. Sutu o Caimacamul. Acesta e fiul luI Mi-
chaI Sutu. Dupd Werter InsA, In corespondenta lul cu regele Pru-
siel, Caimacam erà Gh. Arghiropulo, caro In diva sosirii lui Werter
la Bucurescl, tocmal dAdea un mare bal domnulul de Maubourg (2).
Gazeta. de Francfort confirmd, cd Ghiorgache Arghiropulo, frate cu
noul Dragoman al PortiI, a sosit la BucurescI, In 24 Septembre (6 Oc-
tobre), §i a comunicat boerilor adunatI firmanul (zapt-firman) al
SultanuluI, prin care este Insärcinat sä administreze Principatul In
numele luI Caragea (3).
VedI Moniteur Universel. No. 348 din 13 Decembre 1812.
Le 20 le nouveau Prince de Valachie a rev, dans une audience solennelle, des
mains de S. H. la kouke ou le bonnet de Prince et la pelise d'honneur. Il a été
traité, par le Gr. Seigneur, dans cette occasion, avec la bienveillance la plus dis-
tinguée. Jeudi est le jour désigné pour la cérémoine de la queue de cheval, que
le nouveau Prince a coutume de recevoir, pour marquer son rang dans le gouver-
.
nement.)
Vedi nota luI Werter eked Regele PrusieI, din 6 Decembre st. n. 1812. Moni-
tour Universel de la 26 Octobre 1812. No. 300, serie: «Caimacamul §i Postelnicul
noului Principe al Valachiei Iancu Caragea, ail sosit acl. la Bucurescl. Primul se
chémi Gr. Sutu fiul lui Michail Bey; cel de al doilea se chém6 Techapan (?).,
N. 313. Dimanche 8 Novembre 1812.
ciralachie, Bucarest, le 9 Octobre.
«M. Georgachi Arghiropolo, frère du nouveau Dragoman de la Porte, est arrivé le 6

www.dacoromanica.ro
10 V. A. IIRECHIX 150

E posibil ea pe lânga Arghiropulo sa fi sosit la Bucurescl §i Gr. Sutu.

In tot casul, postelnic in domnia lui Caragea vom afla pro Vlahut.
Pe_ data ce Caimacamii sosird in Bucuresci, s'afi inceput reparatiu-
nile palatului Domnesc din Délul Spirel, care ajunsese in pr6sta stare,
din causa ca servise de spital in timpul ocupatiunii ruses& (1)
O alta corespondenta a Gazetei de Francfort, data tot din Bucu-
rescT, din 18 Novembre (6 Novembre), confirma ca, la acea data, inca nu
sosise Domnitorul Caragea, dar ea era a0eptat din un moment in altul
ed neintâNiat vor revenl la Bucuresci t¡;i representantil (orT
streinT, earl, la momentul rupturil dintre Rusia §i Turcia, se inde-
partasera din Principatele ocupate de Ru0 (2).
In adev6r, nu intArdie sa sosésca la VacgrescI noul Domnitor. Adi
se opresce dui:4 vechiul obiceifi, pentru pregati oficiala intrare in
capitala. Corespondentele MonitoruluT francos scriú, ca concicirea de
mai multe cjile la Vacarescl a Domnitorulul erà §i in intbresul
tatii publice, ca o carantinii Mena de Domnitor, fiind-ca venia din o
parte de loe, in care se insemnase ciuma.
Se profita de acésta re§edere la Vacaresci, pentru a se luà nfésuri
pregatitóre intraril in Bucuresci. (3)
de ce mois et a fait conaitre aux boiars assemblés le firman (zapt-firman) du Gr.
Seigneur, par lequel il lui est ordonné de se charger de l'administration de la Prin-
cipauté au nom du nouvel Hospodar.,
On a commencé aussitôt à travailler aux réparations dont le palais du Prince
a le plus grand besoin ; il a servi d'hôpital pendant tout le temps du séjour des
Russes dans cette capitale.
On a la certitude que le gouvernement sera remis au Caimacam le 2 (14) (sic)
Octobre, jour fixé par le incite de paiz.
Senatorul Miélocevici (Milosievici) a fost numit guvernator civil al Basarabiei.
devait quitter Jassy le 13.
Monileur Universel. N. 313, din 8 Novembre 1812.
(Journ. de Francfort) Coresp. din Bucuresci de la 9 Octobre 1812.
Gaz. de Francfort.
Talachie. Bucarest, le 18 N-bre (deci 6 Novembre).
On attend incessamment Parrivée du nouveau Prince Ianco Karatschia et le retour
des ayans &rangers qui, au moment de la rupture entre la Russie et la France,
s'étaient eloignés de ces Principautés encore occupées par les Ruses.
Vegi pag. 7 din tom. X. lack' si un alt act cu referintd la repararea pavelei
strada Serban-Vodä.
Porunca ce s'ati fdcut in dosul însciinçàrii ispravnicilor de Ilfov i a Vornicului
politiei, pentru dregerea podului *erban-Vodä.
Lb loan Gheorghe Caragea Yoeved i Gospo dar zemli Vlahscoie.
Domnia-v6strd ispravnicilor din sud. Ilfav i doninia-ta epistatule al dvorniciei

www.dacoromanica.ro
151 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 11

La 25 Novembre 1812, adecd naintArdiat dupg sosirea la VAcArescI

Catagea adres6zd Oaï obicInuitul manifest de Dounnie noud. Ca OW
programele politice, proclamatiunea luT Caragea promite milt, ba Inca
adauge a dice, cä cele ce le promite vor fi einfiinfate, ice nu numar
euvintate». Caragea se jurd pe viéfa fiilor s'ér, cA n'o sä tréed cu ve-
derea rdpirea pi nedreptatea. (1)
La cjiva hot6ritd de 12 Decembre, Domnitorul IgT face solemna in-
trare In Bucurescl.
DAm In notà ad alaiurile intocmite cu pitac Domnesc, pentru Dom-
nitor i pentru intrarea In BucurescI a Dámnel sale Elena. (2)

politid, am v'éçlut Domnia-Mea agtarea ce No facl printeacéstä insciintare, ci dar

de vreme ce ca O. se astupe acele baltacuri de la clipitaiul poduluI celui dres pink'
la cel-lalt càptâiú dupre ;socotéla boerilor este atrita discolie pi gbavi, pentru
pricinile ce ar'étatl, prinlitä este Domniel-Mele chibzuirea ce faceti, unmittire flind
pi altor asemenea pilde, i poruncim, ca dregerea acelul drum sä o gvirpiti cum
mai In grab5, adeg de la maidanul ot Dulap i pftnä la gpätfiiul poduluI celuI
dres pi bun. 1812, Decembre 1.
Ark. Stat. Cod. 74, fila 4.
VeçlI intréga proclamatmne in volumul X al Istoriel Romdnilor de V. A. U.,
pag. 454.
Iag alaiurile aceste:
Orinduiala alaiului Domnief, dupd obiceiul térii, la intrarea in Bucure,sci.
Stégul eatanelor de Ord Cu gpitaniI i catanele acestul stég, top cAläri i inarmatI.

Brala agia2cei.
Cfilfirefl polcovnicesci toff cälärI i InarmatI.
Vel cApitan de cazad cu stégul i grmaciul i toboparul gil.
Talpod dorobäntescI pedeptri cu chivere, cu tobe i cu cimptiiele lor.
Vel gpitan de dorobantI cu zapcil sei Inainte i cu cáltI-va din bgsla armlipascii
cu Main curat Imprejur i stégul sèú cu toba dupä dinsul.
Podaril toff pedestri ate doi.
Cazacil agiescI asemenea pedestri cu cimpoiil i tobele lor.
Vinfitorri, asemenea.
Capitanti agieptI inarmatI cu tacim curat pedestri.
Céup agiesc . , cu logofét agiesc.
Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de vIn5tori . . . . cu polcovnicul de Tirgovipte.

Vel aga cu pod6ba, dupd

Stégul cu stegar agiesc i calk.* cu praPurile i trämbitile, cu toba pi sfirmaciu,
dup5. obiceiil.
Dumné-lul vel vornicul za politie, cu &nun i tacilmul domnieI-sale,

www.dacoromanica.ro
12 V. A. IIRECIIIi 152

In alaiul MT Vocil ioati parte i eel dol fiI al luT L Caragea, anume
Neferil ton inarmati, cdläri cu Baeracul lor, cate doi,
Besléga, cu tanam curat.

Brésla spdtdréscei.
Lefegiii eu stégurile lor, cäläri.
Vel apitan de lefegii cu zapciiI si, i buciugul, tobosarT, sarmaci dupi dinsul.
Seimenii calárl iaräsi Inarman, toff cu haine rosii si cu moVirile galbene.
Bas-buluc-basa cu stégul cel mare i toba si sarmaciii.
Scutelnicil spätäresci inarman.
Delii caläri, ton inarmatI cu sulite in main, cate doT, potrivin, dimpreunä cu odo-
basil lor, ¡naintea durané-lui vel spätarul.
Poterasil, ton lnarman, cälärl, Cu haine curate fistichil, cu moturi si cu musi-
canjil lor.
Cäpitanil spätäresci inarnriall cu imam curat.
Céus spätäresc cu logorét spätäresc.
Vel capitan de Mizil J ea polcovnicul de poterä.

Vel Spettarul cu podóba dupei obiceiel.

Stégul cu stegar i bucluc si lefegil, cu prapurile i trambite 1 tobe si Barn-lad('
dupti dumné-lui.
Copii din casä cu pähärnicel.
Vätaf de vistierie cu vitaf de phhärnicie.
Apro;11 vätäsesci 4 cu aproli amps&
Vdtaf de apro41 cu céus de apro41.

Brdsla porteirescd.
Portärel in rind pe jos Cu semnele in maul.
II portar Cu III portar.

Vel portar.
Durnné-lor boeril velin i al doilea, cum se aratä in deosebita Vie, si inaintea dum-
né-lor : starostea cu neguptorii pamintenT.
Bresla armeigscd.
' cu puscasl.
Armäsel
II armas . cu III armas.
Vel armas Aleco Mavrocordat cu pod6ba dupä obiceiii, avänd pe ton läutaril
domnesci.
Stégurile térii i trombetasi domnesci si cu muzicanai nema.
Tuiurile
Iuruc-baerac.
Sacagiii dupà obiceiii cu sacalele.
Salanorii alkali cu betele In niânl.

www.dacoromanica.ro
153 DIN DOMNIA Urf CARAGEA 13

George §i Constantin. In al D6inneI sunt fiicele: Ralut, Smaranda §i.

Roxandra.

Caii domnescl impodobip.

Trägêndu-1 comiBeii chic unul.
II comis Cu Rähtivan Aslanoglu.
6 postelnicel cu 6 postelnicei asemenea.
Capoturi Bi tacim curat.
III logofét III vistier
II logofet II vistier Iorgache Blugeroglu.
II logofet . II postelnic Costache Arghiropulo.
Vel postelnic Ve! comis Dumitrache Manul.
Un céug impèrAtesc Alt céuB impérätesc.
Un capegiti impériitesc Alt capegitt imptirltesc
0 OD
CD
,.. o ,.,.
CO Iuz-bap. o C°
at... P,.rp
5D +e
p .1
Beizadea cu ciohodaril i un saracci Beizadea cu ciohodari i un saracci.
NJ oci+so a'
... 110 el PO e+ 0
PO .0 o P, Pu
PO PO<
CP oci
Dumné-lui agaua cu ciohodarii domniel-sale. CP hz,
'CI°0 '" 'll 0 IV
° Po
alt per.
a g..t. Un Bata'.
-cn 0 Et. t emtt

alt satin .o .
'''' ga
+i
Un satar alt satár. nio aq
r" 2 0.9.,.
cp
Un stair cl-,

?" 2, 7c
Mataragi iamac .. . . alaiii céuB mataragi bap.
Saracci iamac . . icioclan céuB sarasci bap.
Un gavaz ., alt gavaz.
Un peic impérätesc. .. alt peic imperfitesc
Un haznaharlia . alt haznaharlfitt.
Deli.bap baBciohodar, tufecci bap.
Cu to0 ciohodarii cu MI ciohodaril.

qt.
polc.

ke'ci

Ote

Viitaf de Divan inarmat cu II 'Tatar cu sable gianat

Saidacuri . . i topuzul.
Semnul Domniei sangiacul.

www.dacoromanica.ro
14 V. A. IIRECHIÀ 154

Este de observat, ea Cu t6ta desorganisarea i miseria in care Mus-

calii las6 Ora, tot se mai gdsirà cete destule de osta§T din diversele
CopiI din casa purtand prapurile . vel gramätic.
Vel cuparul Costache Mavrocordat vel ispravnic de curte.
Vel eimaray II gramatic vichil d-luI.
Divictar postelnicul Vasilache.
boeri al curtiI i idielii, cate doI.
Mehter baya cu taá taiféua sa antand.
al

CrQ
o
It;
o

lib loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea sä avetI a Insciintà d-lor boerilor i zapciilor marl'
micl tuturor maI sus aratatilor, ci la césufl din (ji cu aju-
torul lul Dun:1110eú este sti se faca obicInuit alaiuì Domnid Ifistre i O. fie tofi
strinyi la . . . . i Intregi la oranduialä, ea la ridicarea n6stril sit' se afle tos'
gata spre miycare, Insä sa grijitsi a nu se face vre-un cusur sat vre-o atacsie la por-
nire, cà yeti fi in ayijderea ar'étatl porunca Domniei-Mele fie-direia bréslä, ce
la mergere sà OA a pile buna-cuviintä i orinduialä, Mai de a se face sgomot la
vorba satt vre-o amestecaturii, ci fie-care cu tacere aft urmeze miyearea alaiuluI, iar
un alajú ciauy calare sa ODA a Incunjura calare necontenit Inainte vestind miycarea
alaiului la mergere, ca sti mérga cu buná orInduialti. 1812. Decembre.
Cod. LXXV, fila 9.

Orinduiala alaiulu prea iubitef Dónzne a Domnief-Mele, la intrarea in

Bucuresci.
100 seimenI polcovniceseI cälärl, totl cu haine royil fnarmati i cu moturI galbene.
100 selmenI bulucbayesci asemenea càlàri, toff cu haine royii i cu moturI gal-
bene i Inarmatl.
4 postelnicei cu capotuel royil iar patru postelniceI asemenea.
Céuyul spatilresc cu céuyul agiesc.
Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli.
Polcovnicul de seimenì . eu polcovnicul de VinalorI.
II comis eu II pitar.
Baybulue bay cu polcovnic de tirg.
Vel cilpitan de Mizil. cu vel capitan de lefegil.
III postelnic, fiul d-neI Efrosina cu Rahtivan Asanoglu.
Vornicul de harem cu vel clipitan de dorobantI.
II grämätic, fiul d-luI postelnic Vasilache cu gramatic demmeI Filipéseä.
II postelnic Costache Arghiropolu cu II spätarul Gianetache.
Biv-vel pitar cu biv vel pitar.
Vel arma y Aleco Mavrocordat Cu vel pitar.

www.dacoromanica.ro
155 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 15

arme, carT sa intre Cu alaiti. Nimio mat deosebit In aceste alaiurT de-
cAt la altele de la anterioril DomnI, decat ca se baga In alaiurT, nu
numal spata Bi topuzul Domnesc, dar Bi sangiacul Bi tuiul dat ad-ho-
norem de catre Sultan. Intro diversele musicT, cimp6ie, trombitaBT
etc., iea parte la alajú Bi o musicd nemféscd, aceea pe care neIntArdiat
I. Caragea o va desfiinta. (1)
Mal observam c6. In Garda PortiT lar sunt nemli: c50 nemfi din
P6rtd, in haine fistichit»
Din primul moment I. Caragea manifesta o deosebita placero pen-
tru parade. El e nemultumit de alaiurile orInduite pentru reeeptiunea
luT. Cetele de seimenT, de pandurT, diversele bresle din administratiune
nu s'ati presentat In haTne curate, in uniforme. De aceea in anif urma-
torT 1814 Bi 1815 Domnitorul va da nou6 ordine pentru modul cum ail
BA fie organisate alaiurile DomnescI. I. Caragea ordona MareluT Lo-
gof6t de t6ra de sus, sa oblige pe zapciiI DivanuluT, chte 15 6menT
cimbreicati: in forme», de-asupra sa OA cepchenurl Bi In cap sa fie
tot un fel, pentru ca, 'la alaiurile Domnescl ce s'ail facut, s'ail v6dut
do inBin° Domnia-Mea cu haine nepotrivite, próste, Inca Bi sparte.»
LuT Vol Spatar Inca serie Caragea, ca seimeniT, lefeciff, cgpitaniT Bi
alte bresle spatarescf, sa nu maT intre In alaiurf decAt «In forma, cu
haine curate, pentru buna podóba caff impotriva la alaiurile ce s'ail

50 nemtl din PtirtA, pe jos, toff cu haine fistichil curate.

12 fustasI aI haremuluI cu darde in mini si iuz basa al lor.
8 clipitanl, patru al seimenilor spätärescl si patru agiescI, pe jos, InarmatI cu
zardabale.
10 ciohodarl länga careta Domnéscá de amändouti piirtile.
6 ciohodarl lingäl careta prea iubitelor mistre Domnite.
D-lor jupfinesele marl pämintence, dupä obiceitt, In caretele d-lor. dupil Domnite.
la) Loan Gheorghe Caragea Y oevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.
Poruncim Domnia-Mea, polcovnice de seimeni, sr,. aibä In sciintil atät mai sus aré-
tatil boerI si zapcii cu breslele lor, cat si dumné-lor jupinesele, ca sä scie cil cu
ajutorul lui Dumnedeil, la. . . césurI, este si fie intrarea prea iubitel. D6mnei
Mele In Bucuresci, pentru care sä porfi grijä a fi totI orinduitlI adunatl la. . .. .
de unde sä se facä alaittl acesta, cu orInduiala lui färä de cusur. Tolco pisah gpd.
1812 Decembre.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXV, fila 11.
(1) Vedl la cap. sceilelor si culturii publice, vol. X, pag. 425.

www.dacoromanica.ro
16 V. A. URECHIÀ 156

fdcut, vèclAndu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de nicI

sém6n1 unul Cu altul.» (1)
In Decembre 1815, loan Caragea d'al un pitac, prin care ordona ca,
la Domnescile alaiurt sd fie Eji doI dintre boeril veliti, adecti d-1 vel
logofaul de òbiceiuri; ca un trebuincios §i ca sciinte de ale obiceiu-
rilor, i d-luI vol hatman ca un zabit al Divanulut Ace§tia s6
Inaintea lui Voda la alaiurI, impreuná cu vol comis, pgzind fie-care
rindul sü, dupl trépta einuluï. (2).
(1) Pitac d'are vel logofetul de tira de sus, a indatorà pe zapciil DivanuluI sà aibi
cite 15 6menI imbrAcatl in formä tot un fel pentru halaiurl cind va fi, dupti orin-
duiala veche.

Itri iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Cinstite i credincios boerule al Domniei Mele, d-ta vel logofete de téra de sus
Iordache Filipescule, fiind-ci pentru buna pod6bä, dupà orinduiala veche, sunt de
a fi si cel ce se d'Id In slujbä pe la zapcil, tulla pähärnicefi, apro4iI, copiii din
casi, cu haine curate, maI virtos de-asupra sl aibI cepchenuri i in cap sä fie tot
un fel, pentru cä la halaiurile Domnesci ce s'ají fticut, vèlut de in§ine Domnia-
Mea cu haine nepotrivite, presste, incä i sparte, lucru cu totul in potriva datorieI
lor §i a vointei DomnieI-Mele, ci dar primind Domnescul Nostru pitac, sä atina Ina-
intea Domniei-Mele pe totI zapciii DivanuluI ceI marI, sä le aréti cá este porunca
Domniel-Mele strapicä, ca fie§-care si aibä cite 15 6menI ai sil imbräcatI tot-dea-
una in forma cu port tot un fel, dupi povata ce li se vor da de cätre d-ta. Tolco
pisah gpd.-1814 Decembre 2.
Cod. LXXIV,. fila 161 v.
Pitac ciltre vel spätarul a avé pe breslele 'spätäriel cu haine curate, potrivitl
pentru halaiuri, dupä orinduiala veche.
LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele, d-ta vel s'Atare, fiind-cä pentru ha-
laiurile DomnescI ce se Intimplà a se face, este vechift obiceitl a fi §d seimenii i le-
fegiiI, cäpitanil i alte bresle spätärescI In form41, cu haine curate, pentru buna po-
d6bA, care impotrivä la halaiurile ce s'ají fácut, véllindu-se de Domnia-Mea cu haine
sparte, nepotrivite, de niel asémänä unul cu altul, poruncim d-tale, sä dal nizam
pentru acésta a fi in tela vremea breslele de halaii in formk potrivig la haine
dupä vechiul obiceiil. Tolo) pisah gpd. 1814 Decembre 2.
Asemenea pitac s'a fä'cut i la vol agft.-1814 Decembre 2.
Asemenea i la vornicul politiel.-1814, Decembre 2.
Cod. LXXIV, fila 161 v.,

(2) /tb kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Fiind-cA la Domnescile halaiurI trebuintä este tot-deauna ca sä se pazéscrt nu nu-
mai buna orinduiald, ci i buna intocmire i eftacsie, ca i orinduiala boerilor sá se

www.dacoromanica.ro
157 DIN DOMNIA LIIi DARAGEA 17

Multiple sunt or1nduirile de alaiurI: mergerea la bisericit de s6rbd-

torI marT si hramurT a 111 IrodA, a D6mneT, a beizadelelor pentru
hirotonisirT, la binis, la SE Panteleimon, la ocasiunl de primirT 1de
peTchesurT, la receptiurif de personagie stritine importante, etc. (1)
Dar sa reluam sirul naratiunil DomnieT luT Caragea.

'Masca precum se cuvine si obiceiul vechiii si se urmeze intocmai rara stramutare

si buna Intocmire la ale halaiurilor farii a se Intimplà zatieniri si ataos% am ho-
tiírit, ca la Domnescile Nóstre halaiuri s'a oranduim dol dintre boerli veliti, adeca
pe d-lui vel logofatul de obiceiuri, ea un trebuincios si cu sciint4 de ale obiceiurilor
si pe dumné-luI vel hatman, ca un zabit al Divanului asupra &truja prives° Intim-
plätórele jalbI ce se daii catre Domnia-Mea si poruncim s'a malta Inaintea Nóstra la
alaiurI dumné-lui vel logof6t de obieeiuri dimpreuna cu dumn6-jul vel postelnic
si dumné-luI vel hatmin dimpreuna cu dumné-lor vel comis, pizind fie-eare rindul
salí dupa trépta einuluI; poruneim dar si dumné-v6stri orInduior boefi, ea de
acum Inainte A. fip cu luare aminte, ca sfi se pazésca t6M buna orinduiala la ale
obieeiurilor fli ale alaiurilor, implinind rara' de stramutare adsta ~asea Matra
porunca si spre a fi Bolina si piizitil tot-deauna, poruncim sa se traca si in condica
Divanului. Tolco pisah gpd. 1816 Decembre 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofat.
(1) Alaiul Märiei Sale Ahmet-Pasa de a veni de la conae la Domnasca Matra curte.
Brésla spatärésea cu tóta uniforma bez bairaee.
Lefegii dupä ofinduiala cate doi.
Seimenii cu zapen miel asemenea.
Seutelnicii spätfiresci asemenea.
CapitaniI splitareseI asemenea.
Stegarul spatäresc.
Céusul spiitäresc. Cu polcovnicul de potera.
Vel capitan de lefecii. Cu vel capitan de Mizil.
Brésla agiasca laragI cu uniforma, bez bairace.
Ca/Aretii polcovnicescf cate doi, dupil orInduialii.
Vel °Apilan de cazad.
Talposl dorobantescI. Cu podar!.
Cazad. Cu vInfitorf.
Zapen mici. I capitani agiescI.
Causul agiesc.
Polcovnicul de eiocli. Cu poleovnicul de pod.
Vel capitan za dorobanfi.
Stegarul.
Ve! agii.
Neferii totl al bes1601. Cu odobasa lar.
Zapeili al Divanului. Cu alt zapcia 411 Divanului.
Zapciii al Divanului. Cu alt zapciii al Divanulut
III portar. Cu II portar.
Rahtivanul. Cu II comis.
Anatele A. R.Tom. XXII.ifemorille Seo,. lstoriee. 2

www.dacoromanica.ro
18 v. A. titEOHIÀ 158

Cu dou6 diverse &mane primesce loan Caragea Domnia 116rfl-R o-

m an es di. Cel dintOElil, mai scurt, nu pomenesce de loo despre tractatul
cu Rusia, ci numaT II numesce Domnitor, considerAndu-si credinta in
serviciile anteri6re, in 2 ale luT Ramazan, anul EgireT 1227, si if In-
dmnâ intocm6scit pricinile pAmtntuluT, cu obicInuita sa dreptate
si credintg, ocrotind pe sAracil supusT si pe ceT-lalti de obste locui-

Vel portar.
Vel vornic za politie. 0
DID
Meh. mandar.
Delil. 01
O Cu tufeccii.
....
Un salahor. o Cu alt salahor.
Un alaiti-céu. tv Cu alt alaiti-céuq.
o
Tref satarY. 5 Cu trel safari.
Un cavaz.
a
CD% Cu alt cavaz.
co
Dol-spre-lece ciohodaff. e)
F' Cu dol-spre-lece ciohodarI.

Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea ea mane la din c)i, sa in
grijescI a fi gata negreOt acest alajú pentru venirea MärieI Sale Pa0f, aici la Dom-
n'asea Niístra Curte. Tolco pisah gsd. 1813 Februare 6.
Cod. LXXV, fila 54.

Alaiul cu care are a merge prea iubita IsT6strä Dennna la biserica Sf. Gheorghe no&
pentru 4iva hramului de mane.
Polcovnicul de seimeni. Cu polcovnicul de vinatori.
Impreuna Cu eimenif lor.
II comis. Cu II pitar.
Bas-bulucbath Cu polcovnicul de tirg.
III postelnic. Cu rahtivanul.
Ve! pitar. Cu vornicul de harem.
10 nemp din Ora Cu altl attitia.
Fustaqii haremulul cu iuz-ba§a.
Cinc! ciohodarI. I))
Cinc! ciohodari.
CD

FD*-

O
R:$
O

Icu- loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Poruncim Domnia-Mea, vätaqe de curte, sa Ingrijescl ca ast41i la noué nésurI sä
se Intocmésci alaiul de mai sus afétat i al fie gata aicI la Domnésea NeSstra Curte..
1813 April 22.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
159 bIN DOMNIA. LIII OARAGEA 19

toff (0 tramiténd la vreme Impèratésca mirie la bogata mea com6ra,

sail la locurile ce se va face havalea, i cu multa sIrguinta silindu-te
ca sa trimitf necontenit ate felurile de zaherea....»
Al doilea firman, cel clis czapt ferman., adeca de luare In stapanire,
acel care a fos-t cetit Inaintea boerilor adunatf la sptitaria cea mare,
Incepe Cu amintirea rasboiuluT terminat: csciut sa fie tie, ca rasboiul
ce ail fost intre malta Imp6ratia Mea 0 Intre curtea RusieT, prefacén-
du-se acum Intru pace 0 priete§ug, orInduit cjisa curgere de
vreme pentru de§ertarea locurilor, de la trei lun'i de la Intarirea trac-
taturilor pacil. Decl, schimbandu-se aceste Intarite cartT la 5 ale luT
Regep, se Implinesce sorocul de§ertaril locurilor, la 5 ale luT *ceval,
cand se Mt6rce 0 se face teslim la malta Mea Imp6ratie, ca§tigarea
sa cea de mo§tenire Téra-Romanésca dimpreuna cu Craiova.
Restul firmanuluT este o repetire amplificata a primuluT firman. (1)
loan Caragea se a§eza la Curtea Domnésca, cea zidita de Al. Ipsi-
lant, In apropiere de MichaT-Voda, dar peste putine i1e, In Decembre,
un incendid prefact In cenu§e acel palat, i Domnia lug re§edinta In
casele luT Gr. Ghica care, cum arkaram deja, exista i astaciT, In fun-
dul curtiT caseT d-lul Al. Lahovari, cu intrarea acum despre actuala
strada a AcademieT. (2)

(I) Ambele aceste firmane se pot cetl in Tesaur de monumente, II, p. 351 §i 352.
(2) Un ciliitor englez William Macmichael a visitat pe Caragea in 1818. La el se
1)60 vedé in ce mod vorbesce de palatul acestui Domn :
(Domnitorul are o locuintä mal putin blind decht a vecinului séil de la IaT, din
causti ell palatul Domnesc a ars accidentalmente, acum dol ani (se inFald, eraft mult
mai nzulji ani), ciind, se spune cd a avut o pagubé de circa 100.000 de lei. El ocupä
actualmente doué case de o infAtisare mai putin importantii, intrunite intro ele
printr'un geamlic de lemn . (Journey from Moscow to Constantinople in the years
1817, 1818 by William Maemichael. Londra 1819. A se vedé cartea in Bibl. Urechiti
de la Galati. Am reprodus anterioramente dupé ea siampa: promenada boerimei
la Copoù'. In anul acesta d-1 profesor Iorga a tradus unele fragmente din acéstii
carte flout') cunoscutä Inca de vre-o 25 de ani, in 4Arhiva, d-lui A. D. Xenopol.
No. 1 si 2 (1896), la pag. 10. Ne-am servit cn o traducere Multi pentru noi altà daté
de pe atunci studentul Caliman). Te-al asteptà ea Macmichael sá descrie interiorul
Curtil lui Caragea, dar el se märginesce a dice, di gnu este nimie ma deosebit in
sala in care am fost primi deedt cil podelele erail acoperite cu un covor engle-
sese, cesa-ce negre§it se va pdré mai curios in casa unui oriental.»
Arderea Cartil Domhescl in Decembre 1812, este aceea vestitä de Bosghiovici ciltre
Regele Prusiel, din Constantinopole, 25 Ianuarie 1813:
«Les dernières lettres de Bucarest nous out annoncé que la maison de la rési-
deuce de l'Hospodar a brillé et que le nouveau Prince Caragea, dans ce mallieur a

www.dacoromanica.ro
20 V. A. XIRECIIII 160

Nu vom Insira din nott ad faptuirile nouluT Domn, Inca din luna
Decetnbre 1812. Paretesisul MitropolituluT DositeT Filiti, numirea 111
Nectarie In loe, alegerea de noil Episcop la Rimnicul Valed; organi-
sarea DivanuluT Domnesc prin Const. Filipescu, luptele acestuia ca
sa Inlature din visterie pe Gr. Brancoveanul; apropierea Vacarescilor
de Caragea, ca Incuscrit, cadí Enache Vacarescu avusese ca ultima
sotie pe o fata a primuluT Caragea Vvd.; mij16cele Intrebuintate de
Caragea, ca sa-sT reintre In capitalul de 4 millón° ch. t 11 costase Domnia ;
sporirea birurilor; adaogirea havaturilor ; starea Menta de el biserica
ortodoxo si In genere la táta biserica; Infiintarea hatmanieI de Divan;
aceea a Logofetiel strainelor pricinl: sunt táte cestiunI deja atinse In
capitolele speciale, In studiile anteriáre.
Nu voiil reven1 aol asupra studiuluT nostru referitor la administra-
tiunea téril si In deosebI la necontenitele schimbari Intimplate In
Divanul Domnesc al luT Caragea Voda.
Administratiunea luT Caragea, laudata de Fotino, energic criticata
de Fanuta (Zilot Romanul), este In colorT negre descrisa de Macmi-
ehael. El reproba despotismul exercitat de Domnitorul grec. t Autori-
tatea DornnitoruluT se mentine prin intriga, grin frica insuflata de gu-
vernul turcesc, prin toleranta natiunilor vecine i prin chiar lipsa
absoluta de energie a locuitorilor Ora». Pranul rabdti grelo ap6sari,
boerul e scutit de taxe i desfranat i poftitor de slujbe. ApoT Dom-
nitorul a plata tronul cu 3 pana la 4 mili6ne de lel si are sa mal dea
pe fie-ce an sume marT la Constantinopole, la cei ce-1 sprijina De aceea
se pune sa faca banT cu orT-ce pret. DecT sistemul de coruptie In ad-
ministratiune se Intinde de la Domn pana la cel din urma slujbas de
sat. TotI jafuesc térani, carT fug ratacind din loe In loo, cand vine
vremea perceperiT darilor. Se canoso mij16cele barbaro, caznele In-
trebuintate de perceptorT , Ca sa scape de ele, t6ranii emigréza
cand se Intorc din emigrarl, daca se Intorc, se fac suditT austriacT, ca
sa scape de guvernul propritt al patrieT lor.
Jefuirile din timpul Domniel lul Caragea aú dat nascere proverbu-
luT: (t'uní ea 'in vrenzea luí Caragea»scrie Ion Ghica. (1)
La capitolul despre financele tèriT sub Caragea, lectorul va puté

perdu pour 300.000 piastres en effets, qu'il n'a pu sauver, le feu s'étant manifesté
de nuit
Ve01 i Lagarde, o. c., 321-322.
(1) 'Serisori, pag. 32.

www.dacoromanica.ro
161 bIN DOMNIA LUt CARAGEA 21.

vede, in mod documentat, earl furA darile gi sporul lor sub Domnia,
de care ne ocupara.
eCAnd (cu darile) i se parea ea nu se Implea destul de repede punga,
avea maT dice I. Ghica , gi. alte cerde la arc. Scotea pe aga In
tIrg cu cAntarul gi cp. falanga ; acesta prindea cu ocaua micd pe vre-
un brutar, pe vre-un carciumar, pe vre-un màcelar, II trtntea cate
100 nuele la MO, sat. 11 tintuia de ureche In mijlocul pieta. Voda
era algar, a isnaful avea sa alerge de la unul la altul ea sä faca
euramd, lar pedépsa !meta Indata ce starostele venia la Curte ca
un porcoifi de mahmudele ....»
NumaT atata mijloc avea Caragea ca sa adune banT ? Am vedut sub
dinsul birul temniteï gi birul femeilor carï aii p'decituit ...(1) Cine
dintre DomnI a avut maT ingeniese met6de de a Will ¡era?
I. Ghica ne apune, cà la asemenea jefuirI Caragea era ajutat de
boeril Belu Golescu, Manu ...
Belu belesce,
Golescu golesce,
Manu jupuesce ..,
0! mal putea satiricul poporal face lunga, mult mal lungl listd
boerilor Impreund jafuitorl cu Caragea. Era timpul In care un boer
dojenit de Von, cad: Meuse nisce hotii din care Voda nu avuse
parte, respundea D'omnitorulul : xXiirm, xXirretq, xXiirret (fur, furl, furl).
Cand documentat potl constata cä intemeiate furl acusarile aceste
aduse lul Caragea, te mirl gdsind in. Aaron Florian afirmatiunea 0:
«Prinful loan Caragea,in vremea acésta grea, pi-a pus &Me silintele
ca sd ufureze pe locuitorï de povara, acestor nenorocirï, fi ï-a mein-
gets iat in necazurile lor cele grele!, (2)
$i ca gi cAnd jafurile gi hotiile slujbagilor nu (marl de ajuns, mal
veni asupra teriï gi alt foc: de la Pert/ se dote poruneä (am aretat
acesta deja) ca s6 se trimita sute gi mil de tOran l cu carele lor, ca
salahorI, sti lucreze la reIntArirea cetAtilor dupil Dundre ... CatI se
mal Intorceail din aceI nefericitY romanl, la vetrele lor ? (3)

Wilkinson spune chi numérul femeilor rele erà atät de mare la Bucurescl, in
cilt 41e dernier aga ou directeur de la police suggifira au Prince l'idée de lever une
taxe sur chacune d'elles, ce qui lui procurera un nouveau revenu de quelques cent
mille piastres.* (Page 129).
Manual de Ist. PrincipatuluI Româniel, pag. 183.
La Porte fait travailler avec une grande activité aux fortifications des places de
Braila, Isaccea, Tulcea et Masin (Macin?), pituées sur le Danube. Les habitants
de Moldavie sont Wig& de fournir gratis les palissades, les vivres et les ouvriers.
a

www.dacoromanica.ro
22 A. VRECIII1 162

Nu avem de a reven1 asupra DomnieT luT. I. Caragea din punct de ve-

dere al justitieT. T6te aceste cestiunT studiat pe temeiil de sute de
documente. Ceea-ce putem spune ad, este cl prea putin timp r6mase luí
Iban Caragea ca sd vadd resultatele aplicatiunil nouluI sell Codice
de legT.
O faptd, care, din respectul justitieT, merità t6t6 atentiunea istori-
culuT, este urmatórea : In timpul ocupAril rusescT, pentru puté
pldt1 därile vi rechisitiunile, all fost silitT vindd imobilele multT
locuitorT, ha une-on li s'ail jAfuit, orT hräpit, cu nedrepte cuvinte. La
3 August 1814 Intregul Divan supune lui Ioan Caragea urmAt6rea
anaforh:
Prea Incilfate D6mne,
Cu plecata anaforà arätäm Märiei Tale, da in vremea trecutä a räzmeriteI, din
pricina grelelor patiml, ati adus pe säracil locuitori al téril la ticAlosie si pe ceI
mal multi dinteinsil la desnadäjduire, in cát uniI dinteinsil silitI aú fost de multa
lor nevole vinde lucrurile ce aveail miscatóre i nemiscatóre, spre a puta sil in-
timpine i gil urnäsca grelele cererI i nevoI, pana in cat au ajuns la mare lipsa
säracie, cand atundi ceI ce se anaà in slujbe afarkprin judete, cum samesI, poIcov-
niel, vatasI de plài, capitanI i zapciT, gasind vreme cu prilej ca sa dobAndasca mosiI,
acareturI i altele asemenea, cu multe nedrepte mijleice incarcând i napästuind pe
s'arad' locuitorI, hrapit mosiile in nume de cumpärätóre, dupil cum s'ají sido-
vedit la unele pricini ce s'aii cercetat In Divan, ea multI din locuitori vindut
mosiile si acareturile lor numaI i numaI pe Incarcatura i näpästuirea ce le Idea
hräpitorii ce s'aii Oh; mal' sus, la dfijdii i angariI, faifa de a se folosl ticalosiI lo-
cuitori cu nimic dintr'acele vincyárI, rásándu-I ca nisce strainl in patria lor si s'Arad
desävirsit. Inältimea Wariei Tale, ea un Domn milostiv i drept stapfin al téril si
ca un pdrinte doritor catea totI locuitorii de obste, al pus tot felul de silintä si pu-
rurea nelipsit te trudescI, ca sá departezI de la dánsil teste nedreptatile i supèra-
rile, spre dobAndl fies-carele vietuirea In odihnä, usurare i linistitä petrecere,
dar si nol slugile Mariel Tale, ca nisce patriotI avänd sciinta de necazurile ce fuá
pätiznit säracii locuitorI in vremea razmeritei si de Instrainarea ce li facut a
mosiilor lor intru aceeasl vreme, de cätre aceia ce s'ail arkat mal sus slujbasi al
judOelor cu felurI de mijlóce viclene si hräpitóre, nu lipsim, dupa datoria n6stra,
a arétà MarieI Tale, da, de se va gag si de chtra Miga Ta cu cale, s'A se faca lu-
minate poruncl de publicatii in tótá tara, spre a ven1 cu indräznélä la prea inalt
scaunul Märiei Tale aceI sarmanl locuitori ce li hrfipit moiile cu mijlocul ce
arétam mal sus, In trccuta vreme a räzmeriteI, unde fäcándu-se cercetare cu de-a-
märuntul, tóte acele moii câte se vor dovedl hrapite in nume de cumpäratóre

C'est un fardeau très lourd pour la province. On vient aussi d'acheter pour le
compte de la Porte beaucoup de chevaux et de grains, que l'on transporte au dela
du Danube. Monitevr Universe& No 177, 26 Juin 1814, in o scris6re din Ora
de la 7 Iunie.

www.dacoromanica.ro
163 DIN DOMNIA tut cAluOtA 23

drept inciircaturI i näpästuirI, O. se inttircá inapol la stäpanirea locuitorilor, si va

rémané luminat numele MärieI Tale in veci pomenit i laudat de catre toff pentru
acéstil milostivire ce vel aréta catra dînii. 1814 August 3.
Constantin Filipescu vel Vistier, Radu Golescu Vel Vistier, Constantin Cretulescu
Vol Ban, Iordache Slatineanu Vel Vornic, Barbu Vdcarescu Vel Vornic, Radu Safi-
tineanu Vel Vornic, Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Dumitrascu Racovitil Vornic,
Iordache Filipescu Vel Logofét, Constantin Filipescu Vel Logofét, Fotache tirbei Vel
Logofét, Nestor Ciminar.
Caragea aprobh acestd propunere ast-fel :
I63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie.
Primita fiindu-ne acésta obstéscfi anafora a D-lor boerilor, o Intarim Domnia-Mea
si poruncim d-v6stra velitilor logofetI sà se faci Domnescile n6stre porunci de pu-
blicatiI prin Vita téra, IntocmaI dupd cuprinderea de me jos araata.-1814 August 9.
(Pecetea gpd.) Vel Legofét.
Cod. LXXIX, pay. 66.

Mesura acesta aveh de scop de a ma potoll nemultumirile tern' din

causa birurilor. Aceste nemultumirsi cresceati pe tóth cjiva. Dejh In 1814
se manifesth prin acte de rebeliune din partea unora din boeril
AO. un Alexandru Comeneanu fdcea opositiune de 6re-care vio-
lenth Divanuldf i DomnuluT. Divanul cera lui Caragea, In 25 Oc-
tobre 1814, §tergerea din Arhondologia Ora a lui Comaneanu §1 exilarea
luI la mânitstirea MArginent Cu cea masf mare grabh aproba Caragea
acestd anaforh, In aceea§1 i in care i se supuse. (1)

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzle Vlahiscoie.

Spre respldtirea nemultumirii i obrazniciel acestui netrebnic i spre pilda
Infranarea si altor asemenea luI, Intärim Domnia-Mea anaforaua acésta a Preaosfintid
Sale parinteluI Mitropolit si a obstiel d-lor velitilor boerI, i poruncim d-tale vel
Vistiere, sti se stérga cu totul numele lui de la arhondologhia DomnesciI Neistre Vis.
toril, cum si d-lui vel Logorétul de Ora de sus, ca Indatd sa se faca Domnésca
N6stra volnicie, spre a se trimite surgun la manastirea MärginenI, fiind acésta pa-
dépsd cu scadere dupa. mésura vine! luI. 1814 Octobre 25.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

(Cod. LXXIX, pag. 418)

Prea Militate Dtinzne,

Cu plecatti anafora afétäm MiirieI Tale, ea Alexandru Comaneanu, dupä netrebnica
urmare i nemultumire cu care s'ali arétat la carea si nemarginita milostivire a
Marini Tale cinstindu-1 din Serdar cu cinul CaminärieI, vrednic era de mai mare pe-
dépsa, dar no! chibzuind a i se face o pedépsä aseménata cu inilostivirea MarieI

www.dacoromanica.ro
24 V. A. 17RECIiII 164

Din anul 1814 vom maY aduce un act, prin care Caragea dispune a
se face hotärnicia loculuI vechil CurtI DomnescI do la Tirgovi§te, al
cäreia loe se incAlcase de Acest loe sail ruinile, ce maI 014111
aveä sä le ente poetiI renasceriI n6stre, ai fost Omite de Caragea
VorniculuI Isaac Ralet, Ind. din 1813 Septembre. (1)

Tale, aded1 pentru nemultamita cu care s'ail arétat sá rémfie lipsit, nu numai de
cinstea CéminarieI, ci si de ori-ce alt cin, lar pentru obrdznicia ce ad arétat, sit se
trimitá surgun la miinfistirea MérginenI, in Cat soroc se va hotäri de Mdria Ta spre
bine si invététurd de minte i spre pilda i altora; de care ne rugam Maria Tale
sä fie primitä acea pedépsa, ce cu usurintä din ate i se cdded a i se face. 1814
Octobre 25.
Al UngrovlahieI Ignatie, Constantin Filipescu, Grigorie Brdncoveanu, Constantin
Cretulescu Vel Ban, Vel Vornic Barbu Vdcarescu, Constantin Bäraceanu Vel Vor-
nic, Iordache Slatineanu Vel Vornic, Grigore Billeanu Vel Logofét, Const. Filipescu
Vel Logofét, Fotache tirbeié, Nestor Caminar. S'ail Mont volnicie gi s'ail trimis
surgun la MärginenI, unde s'a poruncit a nu fi slobod Mil' de al doilea poruncii.

(1) .161 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenae Vlahiscoie.

Hrisovul d-luI Vel LogorétuluI Isac Ralet pentru häräzirea zidurilor ot curten.
gpd din judetul DâmboviteI.
Miirirea si lauda Domnilor si a obladuitorilor acestil pravoslavnice si de Dumne-
çleú päzite ten l ValahieI se aratä intru adevér cu mare strillucire tsi de alte lucruri
Imbunätfitite cu felurimI de faceri de bine, ce ea iubire de 6menI cu périntésci
osirdie revarsd de obste cAtre top* supusil lor paminteni, spre a se mängâià Impar-
tdsindu-se fies-caxele dupd supunere, sIrguinta si vrednicie de stdpanéscii milosti-
vire. Drept aceea fiind-eä cinstit si credinciosul boerul Domniei-Mele d-lul Vel Vor-
nicul de Ora de sus Isac Ralet prin anafora a Meat arétare DomnieI-Mele cA In
orasul Tirgovistel sud Dâmbovita sunt nisce surpdturi de zidurï domnesci ce ail
fost odini4rd Curte Domnéscd, fdcutd de r'éposatii 'ham ferieire Domnii ìérií, sunt
cu totul netrebuincióse acele zidurI, réménénd a fi numaI pentru incuibarea pfiserilor
sälbatice, iar locul Curtil p6te sä fie de óresI ce trebuintd, Irma' de se va curdri
Cuîntâiú grea cheltuialä din surpäturile vechi, si ask niel In tréba Ora, niel a
Domnia nefiind trebuincióse. Ind zidirile niel locul a se metahirisl la cevasI, ad
facut rugticiune DomnieI-Mele ca hdräzim acele surpaturI de zidurl, Impreuna
cu locul Ion, a-si face un locas, ca sä-1 aibà spre scäpare la o vreme de nevoie, pre-
cum este acésta de acum a naprasniceI b6le, afldndu-se insärcinat cu tréba cu grea
familie, i ne avénd niel mosie, niel alt loc. Asijderea i mila ce are biserica Dom-
'Aida sä se intérésdá ca sd se pótä 0115 tot-deauna In stare bung ; care anaforà
a d-sale ofinduind-o Domnia-Mea In cercetarea d-lor velitilor boerl, prin anaforà de
la August 26, ne-ad fcaut arétare dându-ne pliroforie, cá acele surpéturl de zi-
durI nu sunt de niel o trebuintä, niel Domniel, nici térel, i nicl este vre-o pricinä
zäticnitóre de a dobândl acest har d-luI numitul baer, dupd care acea arétare i pli-
roforie a d-lor, binevoind Domnia-Mea pentru slujbele i bdtrinetele d-sale si pen-
tru greutatea familiel cu care este Insércinat, prin Intarirea ce am dat inch' de la

www.dacoromanica.ro
165 DIN DOMNIA LII1 CARAGEA 25

incA de la ineeputul DomnieI luI Caragea, Téra-Românóse6 este din

trel ale acestei huff, la numita anafora, am hotarit, si ca nisce lucruri domnescl slo-
bode ce sunt si netrebuinciése niel Domnid, niel téril, am harazit d-sale acele sur-
paturt de zidurl ot Tirgoviste, impreunit cu locul lor, ca sà fie mosie statät6re
ohavnica d-luI ci clironomilor d-lul in vecl; iar biserica Domnésca cu locul de patru
stanjenl improjur are a fémané slobod si tot cu aceeasI orinduiala i numire ce
ad fost i pana' acum, farä numai atata osebire facem, ca d-luI numitul boer sä lag
epistasia veniturilor acest0 bisericI, ingrijind de a se stringe de eelisiarhul cel dupd
t6te pe deplin si la vremea lor, din care sl se facä i sa se implinésca Mite
trebuintele bisericescl, cu blind orinduiald spre pod6ba bisericiI ei pe tot anul
iea eelisiarhulul socotéla de venit i de cheltuialä, ca sä nu se urmeze vre-o risipa
vre-o rea economie la venit, care socotélä sä fie dator ci d-lui a o arétà stäpaniriI
ea sä fie sciutá si inteacelasi chip sà se urmeze epistasia i mgrijirea veniturilor
acesteI bisericl si de catre chironomil d-lul. Deci atat pentru harazirea aceIor sur-
paturi de zidifi impreuna cu locul lor la d-lul numitul boer, dupà mijlocuI ce s'a
maI sus i pentru orinduiala bisericii, iarasI dupä cuprinderea ce se arata maI sus, ca
hotarit de Domnia-Mea, cat i pentru milele ce are biserica, ca sale aibl 0 de acum
Inainte nesträmutat, am dat hrisovul acesta intarit cu insasi Domnésca N6stra iscaliturd
pecete si cu credinta prea lubitilor Domniel-Mele fii Gheorghe Caragea Voevod, Con-
stantin Caragea Voevod, martorl hind ei d-lor cinstiti e credincio0 velitil boerl
aI DivanuluI DomnieI-Mele, pan Constantin Filipescu Vol Vistier, pan Radu Go-
lescu Vel Ban, pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vel Logofft de
téra de sus, pan Barbu Vacarescu Vol Vornic de téra de jos, pan Dumitrasco Ra-
covita Vel Vornic al treilea, pan Istrate Cretulescu Vel Vornic al patrulea, pan Gri-
gorie Baleanu Vel Logotét le téra de sus, pan Iordache Slätineanu Ve! Logofét de
téra de jos, pan Constantin Sutul Vol Spätar, pan Mihalache Manul Vel Vornic al
politiei, pan Atanasie Hristopolu Vel Logotét al strainelor pricinl, pan Nestor Vol
Clucer, pan Alexandra Mavrocordat Vel Cäminar, pan Iordache Scanav, Ve! Comis
Ispravnic, pan Grigorie Baleanu Vol Logotét de téra de sus ; 0 s'ad scris hri-
sovul acesta la anul de Ia Hristos 1813 Septembre 10, de Manolache Logofét de
Divan.
Cod. LXXVII, fila 158.
Iw loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Cinstite i credincios boerule al DomnieI-Mele Biv Vol Clucere Scarlat Mihäilescule,
Ispravnic ot sud Dambovita, ve1 vedé afétarea ce ne face printeacésta anafora
dumné-lui biv Ve! Dvornicul Isaac Ralet, pentru care III poruncim, ca végénd cu-
prinderea Domnescului Nostru hrisov, ce am dat dornnieI-sale, pentru härazirea acelui
loe, sá fad mésurattire, atat pentru latimea acestuI haräzit loo, cat e1 pentru lun-
gimea luI, ca sti se vada cat este ei apoI sa se cerceteze cine sunt aceia ce arata eh'
ad facut calcare sad impresurare ? de ad Mont fiscal binale asupra a celui loo ha-
razit ei ea de ce pret sunt ? precum si pe ce vreme le-ad facut, ca voe sad porunca
data? ci sa InstiintezI Domniel-Mole. 1814 August 3.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXXI, pag. 172.

www.dacoromanica.ro
26 V. A. URECHIX 166

nog amenintata de resmeritd. Illonitorul Universal al Franciel, (1) pu-

blica, la 4 Ianuarie 1813, o scrisóre din Ia§T cu data de 2 Decembre,
prin care se vorbesce, ca. din Turcia aü venit seirT «qui menacent le
repos de la Valachie et de la Moldavie....» Numirea luT Pehlivan-Aga
la postul de Pa§a de Rumelia (la caro se num6ra §i Bulgaria) a atitat
marl' nemultumirI In Turcia. Illire-Oglu, rivalul lui Pehlivan-Aga, a
isbutit sä fuga cu 350 de pers6ne, cari îi erati credinei6se, din veci-
n6tatea Rusciuculdi In Basarabia, treand prin Orile romane.
Molah-Pa§a, guvernatorul Vidinulta, a imitat exemplul predecesoru-
lul sü Pasvan-Oglu §i s'a rasculat contra Portil §i contra lul Pehli-
van-Aga, sub ordinele caruia era pus. Molah-Pap a concentrat o 6ste
de 20.000 de 6menT. Pehlivan-Aga §i el a trimis contra luT pre Havis-
cu care se vor unI 8.000 de 6menT, trupe earl' revin din
Rusia, unde erall prisonierL Acest rasboiil intestin nu 'Ate av,5 loe
färä ca Muntenia sa nu fie devastata.
Asemenea seirI sosind i In BucureseT, spaTma §i grija se intinserd
din nat. Zadarnic Caragea asigura pre boerT, cà nu atl de ce sa se
témd, eiîI pusera Wtà averea In sipete i stateati gata mereil de a le
Incarca ca sà fuga din BucurescT.
Ceea ce contribul §i:maT mult la ldtirea grijel, fu evenimentul pe-
trecut In Martie 1813.
La 12 Martie se scria din Bueurescl Monitorulu'i Universal (2), ca

Prea Indgate D6nzne,

Local ca zidire ce din vechime ad fost Curte Domnésci ot Tirgovi0e, care prin
luminat hrisovul MdrieI Tale ni s'ail hdrdzit Inca din anul trecut, am Inteles, cd de
cätre unfi altil s'ar fi fácend impresurat dintr'acel loe al mefi; me rog Wald Tale,
ca sá fie luminatd poruncd cdtre dumné-lor boerri ispravnicI, sa mesere locul Cur-
tfi pand' In apa IalomiteI cap' stänjenI ad fost din vechime, ca sá se scie cine ad
Impresurat din loe i cu ce sinet? i sd-mi feat' carte de hotArnicie dupä. orinduiald
cel ce se vor fi intins ca impresurare sd se tragä, ca sä.-ml pot aye stapdnirea
loculuI deplin Mil de prigonire 0 cum va fi luminatd. porunca Maria Tale.-1814
August 7.
Isaac Ralet.
Moniteur Universel, 4 Janvier 1813.
Ramiz-Pa§a este aeteptat acl, dans quelques jours avec sa suite; il a emit au
Pr. Caradja pour lui demander 52 maisons, qu'on s'occupe en ce moment it dis-
poser. On dit que ce Pacha fera un long séjour en Valachie, on presume méme qu'il
commandera même un corps de troupe.,
Ledoulx cdtre Maret. BucurescI, 17 Martie 1813.

www.dacoromanica.ro
167 DIN DOMNIA LIA CARAGEA 27

Ramiz-Paga, Intorandu-se din Rusia, era agteptat sa sosésca din Jai,

cu suita sa. Alta corespondentd, cu 3 cjile mai tardiii, spline ca s'a
latit scirea, ca Ramiz-Paga nu putuse sosi. la BucurescI din causa
Wei rele gi ch rdradsese in popas la UrzicenT, de unde aveh sa plece
spre Bucuresci nume la 13 Martie. Corespondentul frances observa
totuAln diva de 12 (21) Martie, o migcare extra-ordinara in ora: toute
la garde du Prince était sous les armes; de nombreuses patrouilles
d'Arnaoutes et de Turcs arm& parcouraient les rues: ces derniers
faisaient partie d'un détachement sous les ordres de Mahmud-Aga,
bimpacha du Grand-Visir, et qui était arrivé ici avec le Erince Ca-
radchia et mis en quartier a Wakarest. Enfin, tout annonçait qu'il y
avait quelque évènement extraordinaire; tout le monde 'Raft en con-
séquence dans la plus grande attente, lorsque, vera deux heures de
l'apas-midi, la nouvelle se répandit que Ramiz-Pacha avait été dé-
capité par ordre du Grand-Seigneur, a Kolentina, a un quart de
lieue d'ici. Cet ordre a 60 exécuté par Mahmud-Aga et par le tu-
fectschi-baschi-taka du Prince. Comme les premiers coups qu'on porta
a Ramiz-Pacha ne l'atteignirent pas, il se mit en défense avec sa suite,
et il y eut dans cette occasion dix-sept personnes tuées ou blessées.
Du nombre des premiers se trouve le capitaine du cercle du district
de Jalomitza, qui avait par honnéteté accompagné le Pacha depuis
Ursitzeni jusqu'a Bucarest, et qui fut tué dans cette malheureuse
circonstance ; il est généralement regretté. Aussitót apr& l'exécution
de cette sane tragique, Mahmud-Aga partit pour Constantinople avec
la tke de Ramiz-Pacha. Ces troupes ne resteront ici que jusqu'au
moment oil les individus qui font partie de la suite du Pacha, et qui
sont encore en arrière, aupont 60 transport& au-dela du Danube.
Cette mesure a déja eu lieu pour ceux qui avaient précédé leur mitre
et qui ont 60 désarmés immédiatement apas son supplice. On a
envoyé a Rustchuck, pour y kre enterré, le tionc du Pacha décapité, (1).

(1) Moniteur Univqrsel. No. 115. Dimanche, 25 Avril 1813. Corespondenta e datatä
din Bucuresd.
Le Moniteur Universel. No. 141. Vendredi, 21 Mai 1813 (dupä Gazeta de Francfort),
Constantinople, le 12 Avril. Un autre évènement qui occupe ici l'attention générale,
est la mort de Ramiz-Pacha, qui a été décapité le 25 du mois dernier près de Bu-
carest. Ramiz-Pacha ancien favori du fameux Mustapha-Bairactar, qui l'avait fait
Capitain-Pacha, avait pris une part tees-active à la révolution de 1808, et s'était enfui
en Russie, après la fin tragique de Mustapha. Il revenait de cet Empire (où il n'a-
vait point été prisonnier de guerre, comme on l'a annoncé par erreur) et se ren-
dait avec sécurité it Constantinople, après que la paix eut 60 conclue entre les deux

www.dacoromanica.ro
28 V. A. URE0111A 168

Asemenea Mptuire nu erà de naturA a potoll grijile i temerile Bu-

curescenilor. MaT mult decat orT cänd, boeril erati gata de a se in-
arca §i a pleca din ora. Treptele maT de jos v6c16nd preg4tirile boe-
rilor erati i ele gata a urma pilda lor. Atuncl Caragea, la 24 Iulie 1813,
dete uringt6rea publicatiune c6tre t6td boerimea haleet i mazili: (1)
Cinstitilor i credinciosi boerilor veliti al Divanului DomnieI-Mele, hala i ma-
zili, Cu cát Domnia-Mea se envine ca se Ingrijim pentru linistea i repaos 1 buna
petrecerea locuitorilor, nu numai a celor de aicl din politie, ci i celor de prin tete
Domnésca Nestra Ore, dupa a stepanirii datorie, cu atata socotim, ca i dumné-v6-
strA de sine-ve veyi fi pornitl dupa al patriotismosului datorie, ca sá o doriff acea
bulle petrecere a obsteI norodului tériI; acea dar linistita petrecere a pururea In-
grijind Domnia-Mea de a se rail filtra tete *filtra norod i necontenit chibzuind
mijlecele cate sunt destoiniee spre a pazI cu Intregime i tot-déuna cercetand ca
un parinte doritor pentru petrecerea norodului, aflat-am chiar de la unul din dum-
né-vestre, cä s'ar fi incuibat 1ntru inhnile norodului de ala' din politie o frica pen-
tru o benuialà neinfiintata, cu care acea banuialä tot aceia din dumné-vestril ne-a1
ftícut arkare, ca pe de o parte aü Inceput a se potoll si a se sterge din inimile lor,
lar pe de alta. parte frica nu contenéza de la ei din pricina ce ved pe la casele
unora din dumné-vesträ card aduse intr' adins. Nu ne mirarla dar Domnia-Mea de
acest fel de benuialä si frica a prostimei, pentru cá en drept ~lita o au, veçlend
acest fel de gatire pe la obraze mar'; iarasI cu drept cuvint socotesce prostimea

puissances, lorsqu'il fut arrété tont-a-coup dans les environs de Bucarest et mis
mort.
Acest eveniment este povestit de Dionisie Fotino. (Tom. II, pag. 261, trad. de
G. Sion). Ramis-Pacha bine primit la Cartea Imperatului Alexandru se intorceli
aducand o scrisere autografa a aceluia pentra Sultanul. Dar tocmaI acésta rece-
mandatiune era contrarie politicet turcescI i fatalä pentru recomandat Sultanul,
cunoscénd caracterul i valerea lui Ramis-Pasa gi mai ales antipatia ce aveau in
contra lui ienicerii, pe cart el 11 resboise in timpul revoltel lor, fucha' ce ad audit
de esirea lui din Rusia, ad trimis un funcionar Deli-basa cu cati-va Tara In
Téra-Romanésce, cu ordin ca aduce capul. Ramis-Pasa, sosind In Iasi, fu tratat
cu tete onorurile cuvenite de Domnul Moldovei Scarlat Vode Calimach ; i apol,
dupii petrecere de cate-va dile, a plecat spre Bacuresci. Deli-basa cu Taren' sei
sta de panda la manastirea Cotroceni, sub felurite pretexte, fära a sci niment seo-
pu! sed; cum ad audit fusa de apropierea lui Ramis-Pasa, esit Inainte ca spre
intimpinare din partea Domnului. Atuncea folosindu-se de un moment, cand emenil
lui Ramis-Pasa se aflail in urtne., s'ají repeçlit asapra lai ucis chiar In
caretrt Cu cate-va lovituri de pistele, dupa care luandu-i capul, ad plecat.
Sultanul a résplatit acest asasinat stivirsit ea ajutorul lui Caragea, trimitêndu-I
dar un cal arabesc, la 16 (28) Aprilie 1813. (Vedi Hurm., Supl. I, vol. II, p. 747).
(1) Cum nu erà se se teme lumea de noil rasboia ?
Ledoulx serie lui Maret din Bucuresci, 25 Mars 1813:
cE vorba de sosirea de trupe turcescI In curand. Se aprovisionéza Bre'ila i Giurgiul.
Consulul Rusiei a ordonat supusilor s'A plece indarat in Rusia. Nu toti ad primit.»

www.dacoromanica.ro
169 DIN DOMNIA L1JÌ CARAGEA 29

ce urméze a avé mal multil sciintä dedil el" pentru orI-ce

ci Impotrive avem mirare sciind dà i acele obraze, precum top de ob9te din politie,
sunt bine Incredin/a/I, ce de a li se da voe de la Domnia-Mea ea -sà sc6/ii afare la
Ora mficar un ac din ale caseI este prin neputin/ä, i acéstà pliroforie avand-o, Cu
total de prisos este /inerea carelor aicI, i in potrivä pricinuitére de o acest fel de
obiltéscti turburare, cánd, precum mai sus am (Jis, dumné-v6stre suntefl aceia
cari se cuvine a fi de sine-ve porni/I spre dorirea lini§tel locuitorilor patriei dum-
né-viistre; de aceea dar domnesce ve poruncim §i perintesce ve sfetuim, ca indata
dupd priinirea acestuÌ DomnesculuI Nostru piteo, ferä de a face cetu0 de pupna
zebave, acele obraze printr'ale caror case se vor fi afländ care, si le dee drumul
trimitendu-le afare, de unde adus, &Ad cend de astell inainte, dupe cercerile
ce avem a face, se va geisi vre-un car de acestea in vre-o casci, acel st&ptin al casei
sd scie cu incredinfare i fdrd de pdrere de r'éti, cd se va cdi, feirei a se puté
ajutord. Tolco pisah gpd.-1813 Iulie 24.
Cod, LXXIV, fila 71.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.

Ca sä. artite c'd in adevgr nu este de ce sd se Ingrijéscd nimenl, cd

lucrurile liniqtit §i la Vidin §i peste tot, Caragea merse cu t6td.
Curtea, In 26 Iulie, a doua di tinpä circulara mal sus adusd, la Sf. Pan-
telimon, ea un alaii, cu o pompd mal extraordinarä decat merserd
acolo In altI ant altY Domnitort (I)
(1) lace pitacul de constituire a alaiulul qi programul alaiului:
/a) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahiscoie.
Porancim Domnia-Mea, ve.te de peharnici, ca mine Sembete, la giépte césurl
din o;li, sä ingriji/ide a fi a cost alaid gata i venit in Cartea Domnésca, spre a merge
cu NoY la Sf. Pantilimon, atet la ducere cet la Inteircore, pezind insä de a merge
fie§-care la rind i intoemirea ce suut amla/I mai sus, fer de a se face ctitu0 de
pu/in cusur.-1813 Iulie 25.
(Cod. LXXIX, fila 74.)
Orinduiala bini.palaiului la oirea Domniei arara, la sfintul Panteleimon.
Catanele de /ere cu cepitanil lor, top' caen! qi inarrna/1.
Brésla agiascd.
CAlárotil polcovnicesel, toll cAlAn i inarmaP.
Vel cepitan de cazad
Ta1po0 dorobenIescÌ pedeOri
Vel capitan de dorobanfi cu zapciii sei inainte.
Cazacil agiescl pedestri.
Vi ad' toril, asemenea.
Cdpitanil agiescI, inarma/I, cu tacim curat.
Céupl agieI, cu polcovnicul de ciocli.

www.dacoromanica.ro
30 V. A. IIRECHIi 170

Erà un fond de adev6r In asigurdrile pacifice ale luI Vodà Cara gea.
Polcovnicul de vlatorI, cu logotkul agiesc.
Polcovnicul de seimeni, cu ba§-bulucba§a.
Vel cApitan de Mizil cu logof6tul spättiresc.
Vel aga, cu podóbA, dupà ()Weil
Buciucul i dläretil cu prapurile dupi d-luI.
Brésla späteiresccl.
LefegiI
Vel cäpitan de lefegiI cu zapciiI seI i buciucul dupri dinsul.
Scutelnicii spiitärescI inarmatl.
Potera§iI, toff inarmatI.
Delil &Mel, toti InarmatI cu sulite In maul, cu odoba§iI lor.
Seimenil buluc-bk§escI, inarmatl, cu haiue ro§iI §i cu moturI galbene.
apitanil späthresci, inarmati, cu tackm curat.
Polcovnicul de poterä, cu céu§ul spàtdresc.
Ve! Spätarul, cu pod6ba dup5. obiceia.
Buciucul cu prapore dupà d-luI.
Copii din casil cu
Thaful de Vistierie cu vätaful de pkhärnicel.
Aproii vatd§escl cu apro4i1 céu§escI.
VAtaful de aproll cu céu§il de aproli.
Brésla portdrésecl.
PortAreil, rind, pe jos, cu semnele In mâni.
II portar cu III portar.
Ve! Portar.
Brésla armeigsecl.
Arma§eil cu pu§ca§u.
II arma § cu III arma§.
Vel arma § cu pod6ba dup5. obicehl, slugerul Nitescu In loen! luI.
Sacagh, dup5. orinduialä, cu sacalele
SalahoriI chldrI, cu betele in
Cali Domnescl Impodobiti,
trägêndu-I comi§eI &Ate unul.
1-3
o
1K

II comis Rahtivan
Sése postelnicI cu capodurl i tacâ m curat Sése postelniceI, asemenea
III logofét [II postelnic 1:11

Ve! pitar II postelnic o

II logofèt II logofk o
Vel postelnic Ve! comis. o
Beizadea cu ciohodarI. Beizadea cu ciohodari. P2

www.dacoromanica.ro
171 DIN DOMNIA Ltd CARA OEA 31

In adev6r cà hied din primele cjile din Mgt.' 1813, Mollah-Pa§a, re-
belul de la Vidin, se supusese Portil. (1)

Un satiir Alt satfir

Un satiir Alt sat5.r
Un sitar Alt satfir
Mataragi iamac matargi bas
Sarni!' jamas icioglan cats saraci bas
Un cavaz alt cavaz
Delibasa cu chehaiaua bas ciohodar, tufecci basa
Cu toff ciohodarli Cu toff ciohodaril.
o
ot=r
o,
)-1

Vataful de Divan inarmat II sphtar cu sable

Cu caidanuri. topuz.

Ve! ciimáras vel gramätic

Vel ispravnic za curte II vistier.

Vel cupar ciohodar

II amitras II grämätic
III vistier viltaf za curte
Muhurdar divictar
Cafegi has caftangi basa
Tutungi bits. särbecci basa

(1) Le Moniteur Universel. No. 136, Samedi, 16 Mai 1813. Valachie. Bucarest, le
14 Avril.
Les nouvelles qui arrivent à l'instant nous apprennent la soumission it la Porte
Ottomane de la villa et de la forteresse de Widdin. Dris-Mollah-Pacha s'est rendu
it discrétion avec tous les siens ; il est actuellement entre les mains du sérasquier
Hasis-Aly-Pacha; il attend qu'on prononce sur son sort.
(Gazette de France).

www.dacoromanica.ro
32 V. A. IIRECHIA 172

Un eveniment intimplat la Constantinopole parea un moment, In

luna Aprilie, a fi nelinistit si pe insusT Caragea : Aianul saú Kapu-
kehaia luT, Bibicd Rosetti (1), a fost exilat la Angora in 4 Maui (stil
noti). Nelinistea luT Caragea-Vocla nu fu reald, cad Pérta date loco-
tenenta KapukihaiatuluT, p'6.nd co Domnitorul va numl alt titular,
luT InsusT Dragomanul Portil (2). Se sciil rolatiunile bune de incu-
scrire ale acestuT Dragoman Iacovache Arghiropol cu Domnitorul
Caragea. Inlocuirea momentan5 a lul Bibicd Rosetti (surgunit, crede-se,
chiar dupd intelegerea cu Caragea) prin Arghiropulo era ca sd faca
loe la Kapuchiat altuT ginere al sért, lul MichaT Sutu. Asemenea schim-
Mel aü trebuit sa linistéscd Insd pe boerT, earl* un moment putuserd
crede cà sértea lul Bibicà Rosetti va fi curénd i aceea a MI Vodd Ca-
ragea.
Linistirea fu deplind cate-va i1e apoT, cand ven1 in BucurescI o
delegatiune a Sultanuluï, care aduse luT Vodd Caragea darurI ono-
ratáre din partea PadisahuluT.
La 18 Mali"' 1813 sosì cu darurl pentru Domnitor trimisul Sulta-
nuluT, care fu primit cu alaiurI stralucite (3).
Despre acest Bibica Rosetti ¡acá ce se serie Regelui Prnsian in 12 Aprilie 1813:
Bosghiovici &lira Rege.. Constantinopole, 12 Aprilie 1813
eL'agent de l'Hospodar actuel de la Valachie, nommé Bibicka, qui avait été pre-
mier-drogman avant les Moruzi, a été disgracié et envoyé en exil à Angora. On
dit qu'il s'était avisé d'intriguer dans les affaires du Patriarche. Les Frangais per-
dent en lui un partisan tres chaud. (Jerga, Acte i fragmente, II, p. 493).
Le 4 de ce mois (Mai), le premier Kapi-kiaja, on l'ayant du Prince de Valachie
près de cette Cour, Bibika-Rosetty, a été envoyé en exil it Angora ; on l'a transporté
directement de la Porte sur la côte d'Asie, et il a été obligé, sans autres formes,
de continuer son voyage pour sa destination. En attendant, la nomination d'un
nouve4u Kapi-kiaja de la part du prince Ianko Caradschia, le drogman de la
Porte a été chargé d'office de faire les affaires de ce Prince 'A la Cour du Gran cl-
Seigneur.
(Gazette de Francfort).
lacé alaiul ordonat :
Orinduiala alaiuluI la aducerea pqcheplul Märiei Sale.
Stegarul agiesc pe jos inaintea dumné-lui vel Agg.

Dumné-lui vel agd.

Dumné-luI btq beslégä cu taamul

www.dacoromanica.ro
173 DIN DOBINIA LTJ! CARAGEA 33

Caragea putt]. ast-fel manifestb. In mod stràlucit alipirea lul de

Turcia. Trimisul Sultanului aduse scirea, cä. Meca si Medina ail fost
In fine cucerite de PórtA i ç. ele ail reintrat In posesiunea el. Acest
fapt si supunerea rebelului de la Vidin, dupä o rebeliune de 20 de
ant furl cu mare pompa serbate de Caragea Vodl. StrAlucite festi-

Dumné-lui vel spktarul asemenea Cu stegarul inainte, i Cu zapeii mid si ca alti

ai spätäriei Inainte, i in urmä si pe de Muff.
Vel portar cu tactimul

Vol arrn asu ca tacämul sätt.

III logofét de jos. III loge& de sus.

II logorét de jos. II logore't de sus.
II portar. ve! pitar.

Vätaf de comiseI inainte Vätaf de calaracl i odobasi de

dumné-lui vel comis. ca stegarul asemenea.
Dumné-lui comis. Dumné-luT vol portar. o
CD
CDC

Beizadea m
CD

Cu eiohodari i un saräciil.
Beizade Dumné-lui divan efendisä.
C"E;

Cu ciehodari i un saracil cu eiohodari i un saraciii. -c

Un cdpitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt cäpitan.

Un eapitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt capitan.
Un fustas Un postelnieel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt fustas.
Un fustas, III portar, III arma, II portar, II armas, Alt fusta.
Un fusta, Un céus agiese, Céus spätarese, Pole, de ciocli, Pole, de pod, Alt fustas.
Un fusta, Pole, de seimeni, Pole. de vinät., Pole, de poterd, Bas-bulue-bas, Alt fustas.
Un fusta, Pole, za tärg, Vel eäp. za dor., Vol cdp. za lefegil, Vol cäp. za seimeni, Fustas.
Un fast., Vät za curte, Vat. za pah., Vät. za vist., Vät. za div., Céus za apr., Vat. de apr. fug.
Un sear. Alt satfir.
Un satar. Alt satar.
Un satar. Alt satfir.
Analele A. R.Tom. XXIIMemoriile Beet. Istorice.

www.dacoromanica.ro
34 V. A mtscfnl 174

vitäÏ dote Voda la HerastrK la care asista trimisul SultanuluT, con-

sulff strainl si boeriI de t6te treptele (1).
In locul luI Bibictr Rosetti, Caragea, repetim, numl Kapukihaia la Con-
stantinopole, pe MichaT Sutu, care II era alt ginere. La 10 August

Mataragi iamac alairi-céuy mataragi baya.

Sandi iamac icioglanl céus saraciti basa.
un gavaz alt gavaz
Delibasa, rähtivanul, chehaiaua, Bas ciohodar, II comis, tufecci base
ciohodarI, ciohodarI, ciohodarl, ciohodari,
iar ciohodari. Ö
p2,
iar ciohodari.
NA C

NO. C

Vel spitar.
Vel grärnatic. Vel
II vistier. Val ispravnic za curte.
Izciohodar. Vel cupar
II grimatic. II cimiras.
Muhurdar. Divictar.
Caftangi basa. Cafegi basa.
Serbecci basa. Tutungi basa.
Si ceI-Ialfi idiclii.

LB _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.

Vätase de apro41, jai te orinduim zapciú si pul acest alajú la orinduiali ca

mine . la. . sA fie gata, ingrijind de a nu se face vre-un cusur.-1813 Mali 18
Cod. LXXV, fila 65.

(1) Moniteur Universel. No. 195, Mercredi, 14 Juillet 1813. Valachie-Bucarest, le 15

Juin.
La Mecque et Médine ont été conquises et sont rentrdes sous la domination ot-
tomane. Le rebelle Idris-Mola, pacha de Widin, a été renversé et cette forteresse,
dont la garnison était révoltée depuis 20 ans contre la Porte et inquiétait sans cesse
la Valachie par ses incursions, s'est enfin soumise, avec tout son territoire, à la
domination turcque. On a ordonné des fêtes dans tout l'Empire à cet occasion; le
Prince régnant de Valachie Ianko-Karasca en a donné une des plus brillantes
Kerestreu (Herestrêii) près de Bucarest, à laquelle ont assisté l'envoyé de la Su-
blime Porte, qui a apporté à ce Prince un présent en récompense des services qu'il
a rendus dans différentes occasions, plusieurs étrangers et tons les boyards, sans
distinction de rang.
(Journal de l'Empire).

www.dacoromanica.ro
175 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 35

st. noil se scrie, din Constantinopole, GazeteI de Francfort, cA. In acolo

dile si sosisa la postul ski noul Kapukihaia. (1)
Vara anului 1813; dupA t6te acole evenimente ce maI sus le me-
morarAm, se Oreà cA va aduce pace, liniste si belsug In nenoro-
citele t6rI romAne. lama gr6znicA din acest an Incetase si cAmpiile
promiteail recolte imbelsugate. Cum se ertase tributul t6ril pro 2 aril,
lumea spell BA r6sufle maI liber.
De putinA duratA full asemenea sperante, cad' din primele m6surI
mate de Domnitor, si maT ales dupA isgonirea lui Gr. Brâncoveanu
de la Visterie, téra Intelese cugetul luI Caragea-VodA, cunoscut de iu-
bitor de banI Incd de pe cAnd erA boer In serviciul unor Domn1 an-
teriorl. De aceea nicl este de mirare, ca In anul 1813 se gAsirA boerI,
earl sKlucreze In secret In contra Id Caragea.
De nemultumirile boerilor nu se puteail folosl MoruzesciI, In urma
ucideril capilor acesteI familil, acusatl de trAdare (2) la ocasiunea ne-
gotierilor tratatuluT de la BucurescI din 1812. SutesciI nu erail de ase-
menea periculosT, mal ales cA intraserg prin Michal Sutu In rudenie
Cu Domnitorul Caragea. IncA In Ianuarie 1813, noul Domnitor se sill
sA ajute cu banI pe fostul Domn Alex. Vodd Sutu, dupA ce MichaI
Sutu va fi ginerile ski. Negresit cA ajutorul de dat lul Alex. Sutu
nu erA sniag din easseta privatd a lul Caragea, ci tot din Visteria
bieteI t6rI!
Am ar6tat cum la 1806 P6rta numise in locul MY Constantin Ipsilant,
Domnul pril-MuntenescI pe Alex. Sutu. Obligat de invasiunea mus-
cAléscA
.
si de revenirea luI Const. Ipsilant la Domnia priI-Munte-
nescI, Alex. Sutu se retrase In pripl din efemerul gil scaun. Acum

Le gendre du Prince de Valaehie, Michel Sutzo, est revenu ici ces jours der-
fliers avec sa famille de Bucarest, pour occuper le pote de Kapu-kiaya ou d'a-
gent de son Prince près la Porte.
(Gazette de Francfort). Apud Moniteur Universel, du 15 Sept. 1813. No. 258.
Moniteur Universel. No. 255. Jeudi 22 Aofit 1816.
Constantinople, le 10 'inflict.
Le Prince Alexandre Moruzi, connu par ses richesses et les emplois qu'il a oc-
cupés, est mort le 5 d'un coup d'apoplexie. On se rapelle que ses deux frères
puinés, le Prince Dimitrasko et Pauajottaki Moruzi furent, par ordre du Grand Sei-
gneur, décapités en 1812, it leur arrivée a Schoumla, pour avoir eu des intelligences
secrètes avec la Russie. M. Deval, premier drogman de l'ambassade française ici,
a été également enlevé par une attaque d'apoplexie.
(Gazette de Francfort).

www.dacoromanica.ro
36 V. A. LIRECHII 176

la 1813, A. Sutu reclama. de la amicul §i incuscritul cu el Caragea

Voda rafuirea socotelilor DomnieT sale. Caragea serie la 14 Ianuarie 1813:
I6) kan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstitilor i credinciogl dumné-v6stra velitl boeri aI Divanulul Domniel-Mele

i dumné-ta Vel Visternice, vrênd Domnia-Mea sa luam pliroforie de socotéla iratu-
rilor i cheltuelilor Domniel Sale frateluI Alexandru Vocla Sutul, adeca cat irat i s'ad
cuvenit sa ieà de ad l din tara gi cate cheltuell s'ad facut in diastima vremeI obra-
duiriI sale din urma DomnuluI Constantin Yoda Ipsilant ot let 1806, poruncim Dom-
nia-Mea ca adunandu-vé cu totri la un loe, unde aducênd fata si pe cel de atuncI
sameg al VisterieI Stolnicul Aleco Nenciulescu i cerênd de la Visterie t6te socote-
lile dinteacea vreme sa teorisitl cu de-amtinuntul i cu Mina luare aminte acéstii
socotéla a Domniei Sale fratelui Alexandru Vodä. Sutil! ca sä ve pliroforisiti cat a
luat Domnia-Sa fratele Alexandru Vodii Sula din iratul ce ad egit din Ora In vre-
mea obliiduiril Domniei-Sale i cat i se maI cuvenia sá lea gi nu 1-au luat, sá arsétatl
Domniei-Mele in scris Intréga deslugire prin vataful de Visterie.-1813 Ianuarie 14.
(Pecetea gpd.)
Cod. LXXIV, fila 119.

La cat se ridica sum a ce Divanul binevoitor recunosch ca are drept

sa iea Alex. Sutu de la téra, nu putem spune In mod documentat
O alta familie din cele cu dreptul de a ajunge la Domnia te'rilor
romane se parea cd nu mal este in stare sa agite contra DomnieT luT
Caragea. Acesta petrecea acum lini§tit In repdinta sa de la CotrocenT,
unde se mutase In Iulie 1813. (1)
Nea0eptata fu decT scirea co primi. Caragea, ca Alecu Hangeri a
isbutit faca o partida §i In Iai i In BucurescI §i cà, ajutat ne-
gre§it de Francia, lucra acum la Constantinopole sa r6st6rne sati pe
Caragea orI pe Calimachi.
Era lusà prea tare situatiunea luI Caragea In Constantinopole
proa slabita influenta francesa, In urma Incheerif triplel aliante (Austria,
Prusia, Rusia) de la 2 la 9 Septembre st. n., cu t6ta isbanda de la

(1) Porunchn Domnia-Mea cuviogiel vOstre epitropilor aI manastiriI Cotrocenl, ca

Indata ce vetI fi primit acest Domnescul Nostru pitac, numai decat sii punell a me-
remetisl casele Domnescl din nauntru din manastire, ca sil nu alba nici un cusur,
cum si cele-lalte odia s'a fie maturate, curätite gi destoinice spre a se locul, fiind-ca
inteaceste vile avem a ne muta. Domnia-Mea acolo in mardistire, i zabava
de putina sa nu faceti, ci sa urmatI negregit intocmaI precum mai sus se porun-
cesce. Tolco pisah gpd. 1813 Iulie 10.
(Pecetea gpd). Val Logofét.
Cod. LXXIV, fila 66 V.

www.dacoromanica.ro
177 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 37

Lipsca de la 16--18 Octobre st. n., pentru ca sa isbutéscd Intreprin-

derea luT Alecu Hangeri. Energic lucrézd prin Kapukeha6ua sa la
Constantinopole contra acestuia, a§a cd la 9 sail 10 Octobre 1813 (st.
nostru) Alecu Hangeri a fost surprins de agentil Portil In casa sai
condus la temnitd la Bostangi-ba§a §i surghiunit la Rodos, pe cdnd
amicul WI, Impreunä lucrAtor, Samurca§, fu exilat la Angola (1).
Norocul luT Caragea fa deplin, cad. tot In acestea0 dile murl de
ciumd la Constantinopole Molah-Pap, faimosul rebel de la Vidin.
Acesta, de0 trdia retras, gratiat, nu mali putin continua sd fie obiect
de grijd §i de spaima i pentru TurcT §i pentru RomânT.
Sbucnirea ciumeT In cursul anuluT 1813 (2) vine sa. nelini§téscd Domnia
lui Caragea. 0 corespondentd a Monilorulta Universal frances (No. 329,
din 25 Novembre 1813) afirmd, a ciuma a sbucnit maT. Intdi11 In Bu-
curescT, din causa cd nisce persbne imprudente ail fost isbite de acéstti
1361á deschidênd nisce baloturl de marfa venite de la Constantinopole,
fdrd de a hid prealabilele m6surT de precautiune usitate In asemenea
eircumstante. Corespondentul guvernului frances recumdsce insa cd, cu
multa pricepore, Caragea a luat m6surl de combatere a Mel §i cd
acésta Ma a fost combdtutd cu succes §i In Moldova. (3) Ne-am ocu-
Principele Alecu Hangeri, dovedit di a urzit atit la Iasi cät si la Bucuresci-
intrigi, ea sà réstórne pe unul orI pe altul din 'des ei-devant Hospodarse, a fost
surprins la 21 din luna acésta in casa sa, condus la temnitä la Bostangi-basa si
surghiunit in insula Rodos. Vechiul lui Kapukehaia, Samurcas, avù aceeasi s6rte si
este exilat la Angola. Moniteur Univ. No. 300, 27 Oct. 1813, din o corespondentà
de la Constan tinopole, din 25 August.
Se pare el ciuma a sbucnit la o mänästire de langä. Bucurescl, probabil adusä
de niscal cdlugäri greci, venifi din Orient.
Le Moniteur Universel, No. 329, Jeudi, 25 Novembre 1813.
Il parait, suivant des nouvelles de Vienne, que les bruits répandus sur les ra-
vages exercés par la peste dans les provinces turcques voisines du Bannat, de la
Transylvanie et de la Servie, ont été éxagérés. On pense méme que les spécula-
teurs sur les cotons, guidés par des vues intéressées, n'ont pas été étrangers à la
propagation de ces bruits. La vérité est que, dans la Servie, il n'existe aucune trace
de eette maladie; que dans la Bulgarie la peste ne s'est manifestée que dans quel-
ques villages, et qu'elle ne s'est pas étendue au-delà. La Valachie en a été exempte,
à l'exception de la ville de Bucharest, oti quelques personnes imprudentes en ont
été atteintes en ouvrant des ballots de marchandises venant de Constantinople, sans
prendre les précautions usitées en de pareilles circonstances. Heureusement on a
pris aussitét les naoyens propres à prévenir la contagion. On espérait que ces me-
sures suffiraient. L'Hospodar de la Valachie a lui-méme exercé une surveillance
active et rendu des ordonnances très-sages à cet égard. Il est notoire que dans le
cours de Pannée dernière, la peste s'était manifestée dans quelques communes de la
Moldavie, et qu'on a eu le bonheur d'en prévenir la contagion ultérieure.
*

www.dacoromanica.ro
38 V. A. IIRECHIÀ 178

pat In mod special de epidemia ciumel §i de m6surile luate pentru

combaterea et Nu vom revenl asupra acestuT studiti.
Dar preocupatiunile despre cium-a, orT-cat de marT, erati mai pulin
suparat6re pentru Caragea decal cele politice.
Pe t6tà diva consulul rusesc II Invaluesce maT mult In retelele sale.
Domnitorul s'a v6dut nevoit sà intre In corespondenta secreta. cu
Italinski, Fonton §i chiar cu fostul Domnland. Deja partida ru-
sésca domina In BucurescI Inteun mod scandalos. Divanul e compus
numaT de boerT, earl ail functionat pe timpul Muscalilor, pe cand eel
earl nu erail partisanT aT acestora sufer §i astaig. Cunoscutul Varlaam,
boer, care dupei ce ail trei dat guvernul sa, a fugit in Rusia, fi eu cel
maï mare intrigant Scufa, sprijinifi" de consulul rusesc, capita' pe
nedrep tul &mi. de la Visteria Scufa, ajutat de Fonton, reclama
de la Visterie 200.000 de leT sub pretext de despagubirT pentru In-
chipuite perderf ce ar fi avut ca arenda§ al po§telor, sub regimul
muscalesc, §i totu§i" Scufa maT cap6ta In arenda vamile sub Caragea,
macar ca fiind strain, dupa obiceiul t6riT, n'avea dreptul sa fie arenda§
al vamilor. Consulul rusesc exercita o putere nelimitata. Justitia nu
maT exista; and e vorba de un proces Intre un supus rusesc §i lntre
un pamIntean, procesal e sigur ca§tigat de Muscal. Lill Napoleon
IT displacea acéstà supunere la RulT a lui Caragea §i Intreba pre
Ledoulx ce erode el despre Domnitor. Acesta dicea catre Maret, In scri-
s6rea sa din BucurescT, din 17 Martie 1813: clgu-mi void permite sti
resolv problema asupra PrincipeluT Caragea, dar privesc ca o datorie
a mea de a da sëmci E. V. de cele ce se petrec sub ochil met (1)
O luna apr6pe mat tardal, ministrul Maret intréba pe Ledoulx, carT
sunt corespondentiT lul Caragea in Paris §i in cele-lalte capitale, §i
In ce sens ace§tI corespondentl IT fac raportul despre situatiunea Eu-
ropeT ? (2)
S'a putut banul un minut, cd corespondent al luT Caragea la Paris
puteà sa fie cunoscutul Gaspar Belleval. In adev6r acesta Inca pe la
finele anulul 1812 a cap6tat permisiunea de a *se reInt6rce In Franta. (3)

Veql nota kg Ledoulx intre actele consulare de la archiva. M. af. Str. din
Paris.
Idem nota din 19 Martie 1813.
Duo de Rovigo à Maret duc de Bassano, din Paris, 20 Oct. 1812.
Ministrul Politiei informà pe cel al Relat. externe, cá prin decisiunea de la 20 Sept.,
Gr. François Louis Joseph Gabriel Luce de Gaspari-Belleval, cancien secrétaire
d'Etat dela P-té de Valachie , are dreptul de a reintrà In Francia. Sá i se vestéscii
acésta. lack' nisce informatiunI relative la Belleval.

www.dacoromanica.ro
179 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 39

Ledoulx la 17 Aprilie 1813 scrie luI Maret, ca n,'a putut pâ.na astaiji
afla cine este corespondentul luI Caragea la Paris, dar ea scie eti cel
de la Viena este un Grec numit Belio. (1)
Se vede de ad l cu cat/ iscusinta Caragea paz1 secretul relatiunilor
sale politice cu cavaIerul de Gentz. Acest secret il pusese de Gentz
ea conditiun'e sine qua non. «La seule condition sur laquelle je dois
dès A présent insister, scrie de Gentz, est le secret le plus absolu, tant
sur mon nom que sur la correspondance .... ; car si la chose venait
d'ètre connue ici (Viena) ou ailleurs, adieu l'inclépendance (?), a la-
quelle je tiens par principe et qui m'est indispensable pour bien ré-
pondre a l'attente de mon commétant.» (2) AucjI! independenfa, cand
el avea sa fie mill luf Metternich !
Sub influenta campaniei incepute de Napoleon, Ledoulx se silesce
a aduce pe Caragea fati§ in partea Franciesi. L-a sfatuit sa nu tie cu
Muscalil si Von «a paru frapp6 de toutes ces v6ritds. Il m'a fait
comme a son ordinaire les plus grandes protestations d'attachement
pour la France; mais je sais d'une manière a n'en plus douter, que
ses correspondants gréco-russes 6garent tout-a-fait ses prineipes. Con-
duita sa privata e partiala., (3)
Nu isbutesc silintele luT catra Caragea in acésta directiune. In aceea§i
nota a sa recunósce, ca influenta muscalésca este covir§it6re.,
4 Caradgea est faible de caractère. Il voit les Russes gouverner A

De Gaspary Belleval cdtrol Afacerile streiine Prusiane.

BucurescI, 7 Septembre 1813.
Cere a i se priml serviciile in Turcia, cil-I este cunoscutà prin 16 ani de locuinta
acolo. Iorga, Acte pi fray. II, pag. 494.
La 27 Septembre 1813 Belleval serie direct RegeluI. Aratit cri a primt indigenatul
In Prusia.
A servit pe HMO Domnil Moldovei si Valachiei ca ,secrétaire d'Etat ayant le dé-
part. des Affaires étrangères,cet emploi uniquement créé pour moi fut supprimé,
(gaud je cessai de Pexercer.,
Isl propune serviciile, pag. 495.
Afacerile strAine resping cererile lui Belleval la 4 Novembre,1813. Ibid., pag. 496.
Belleval nu se descuragiadt 13i in 8 Ianuarie 1814 féspunde ministrulut Afacerilor
sträine, spuind cd. o sä-1 tramità raporturI politice cu scirI me 2.'441 cleat cele
ce-1 vor venl de la Constantinopole. Pag. 496. I
VOA nota lui Ledoulx catra Maret din Bucuresci, 17 Aprilie 1813. Aceste acte
nu vor inthrOià a se publia in colec/iunea Hurmuzachi, de aceea nicI le aducem
aid integral.
Apud Challemel-Lacour in Revue des deux mondes, 1868, 1 lunie.
Nota lul Ledoulx &Met Maret, din 3 Aprilie 1813,

www.dacoromanica.ro
40 V. A. TIRECIIII 180

Berlin; il a des correspondants mal intentionnés qui augmentent sa

pusillanimité...» Caragea va fi scdpat numaI daca Francia va astigh
noue victoriT.
Asemenea constatare Impinge pe consulul frances sd amintésed, a
enumaT Principele Sutil este actualmente devotat ImpëratuluI Napo-
leon, dintre totY Grecil: sése aril de adversitate nu l-ail schimbat
bine erd sd fie fost el acum Domn »
Iatd cum cu 6 aril maï Inainte se pregdtid Domnia Sutescilor.
Caragea se rècesce cu atât maI mult In relatiunile sale cu Ledoulx,
Cu cat de Gentz, in depesa sa din 2 Februarie 1813, II demonstra cd
Austria singurd p6te ajunge sd aducd pacea In lume. (1)
Intealtd depesd de la 11 Marte 1813, de Gentz pune In relatiune
faptul, a insgsI Rusia se aratd dispusd a nu mg urmarì politica sa
veche, egoistd, turbulentd, avidd de cucerirI si de dominatiunI
T6te aceste informatiunI eraii de naturd a indepdrtO pe Caragea
de Francia, In loe de a-1 apropid.
Cdnd la 1813, Martie 29, Austria devenT aliata Rusiel si and apol,
In primele dile din Aprilie, RusiI intrard la Hamburg, Caragea nu
maI ava reserve fatd de Ledoulx. Fleischackel si ca consulul rusesc
sunt stdpdnI pe situatiune. Ledoulx serie luI Maret In 17 Aprilie :
L'entrée des Russes à Hambourg a achevé de faire perdre la raison à la Cour
de Caradjà ; tout ce que je dis actuellement à ce Hespodar n'est écouté qu'avec
cette froide politesse qui caractérise si bien la duplicité des Grecs. Les _ministres
font les conjectures les plus malveillantes.
La 25 Aprilie Leodoulx addogd a serie:
Les micas des Russes rendent ma position tout it fait pénible (au milieu de ces
Grecs). De cAnd éstea neamicl e la Dresda, Lipsca, Hamburg... le- crédit du con-
sul de Russie est monté au pont de rendre toutes mes démarch.es presque nulles.
Succesele neasteptate ale Francesilor de la 2 Maiti (Lutzen), de la
Bautzen, Wurtchen si Hoch-kirschen (19-22 Maiii) schimbd insd, dupd
cum era de prevgdut, directiunea girueteT de la BucurescT. Dep. dupd
victoria de la Lutzen, Ledoulx scrid luT Maret:
Victoria de la Lutzen a fost publicatä la BucurescI.
.11 me serait difficile de rendre avec assez de vérité à V. E. l'effet que cette vic-
toire a produit dans ces contrées. Le Prince.., semblait n'être plus le méme homme.
Il a été jusqu'à me dire qu'il respirait enfin !
Cdnd Monitorul Universal frances sosì in BucurescI, aduand de-

(l) Veçli pag. 6 dirt cartea ComiteluI Prokesch Osten Mt.

www.dacoromanica.ro
181 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 41

taliile batAlieI de la Lutzen, revirimentul la Curtea lui Caragea se fdca

§i mai pronuntat :
Ledoulx serie (1)1a Moniteur Univ., aduand scirea afaceril de la 2 Mani: Les par-
tisans russes en Valachie sont consternés et je puis déjà annoncer à V.E. que l'esprit
public commence, dans ces contrées, à étre en armonie avec les aigles victorieuses
de notre grande nation. Le Prince Caradja reçoit très freq-t des estafettes de
Vienne... Le trimite indatil la Constantinopole. L'entrée de S. M. it Dresde a frappé
ici tout le monde d'étonnement. Le Prince m'a dit que le grand visir en le remer-
ciant du soin qu'il a de le tenir au courant des événements de la guerre, lui exprime
tout le plaisir qu'il a ressenti en apprenant la victoire remportée par S. M sur
l'ennemi naturel de l'Empire Ottoman.
La 16 Iunie 1813 Ledoulx adaogA:
Spiritul public in Valachia... commence à revenir en faveur du vainqueur. Les
partisans russes se taisent; le Prince prend des formes plus amicales vis-it-vis de
nous; les sujets de S. M. sont déjà traités avec plus de douceur.
Ne mal venind la BucurescI câte-va jile ve0I favorabile Muscalilor, Ca-
ragea, pe care Ledoulx nu uità de a-1 numl, znotre faux ami , a is-
butit sd-1 facd a dorl Impdcarea cu Francia §i l-a Indemnat sá serie
Insu§I o scrisdre ministrulul Maret. (2)
Le Prince Caradja paralt désirer aujourd'hui la bienveillance de notre gouver-
nement; que ce désir soit sincère on. non, j'ai cru devoir pour le bien du service
lui laisser entrevoir Pespérance de Pobtenir. Il me remet aujourd'hui une lettre
pour V.-E. en me priant de la faire parvenir sfirement.

BucurescI, 1 Iunie 1813.

Nu-1 de mirare a Caragea se decide a adresk lui Maret urmtitérea episto16:
Bucarest, 26 Juin 1813.
Les qualités éminentes de V. E. et la haute réputation, dont elle jouit 6. si juste
titre, m'avaient depuis longtemps inspiré le désir de prétendre à l'honneur de sa
conaissance directe.
Le passage par Bucarest du courrier se rendant près de V. E. m'en fournit l'oc-
casion et je la saisis avec empressement pour faire hommage à V. E. des sentiments
dont je suis animé.
Je suis flatté, Mr., que le Consul de S. M. Impériale et Royale en Valachie, aura
déjà porté à la connaissance de V. E. Pattachement que j'ai voué it la nation fran-
çaise, alliée de temps immémorial et toujours amie de la Sublime Porte Ottomane
et la part que je prends aux intérêts des sujets de S. M., qui se trouvent dans
le pays,.
Je m'estimerais heureux si V. E. vent bien croire aux témoignages qu'on aurait
pu donner en ma faveur et si elle daigne me fourair l'occasion de faire preuve
de mon dévouement et je la supplie d'agréer la haute considération avec laquelle
j'ai l'honneur d'étre, etc.
Prince de Caradja.

www.dacoromanica.ro
42 V. A. IIRECHIÀ 182

Ledoulx Indémna pro §eful sèii Maret sa nu refuse de a raspunde

luI Caragea, cad co simpla scrisóre produce cate °data efecto f6rte
salutare asupra spirituluf unul Gospodar. v. Armistitiul de 40 de (Pie
acordat de Napoleon, dui)/ ultimele lui victorif, arata pe acest suveran
din not' stapan situatiunil.
Ca sail' manifeste apof apropierea de Miscall, sail col putin de tripla
aliantd, ori de puterile cari aveail s'o semneze neIntardiat, Caragea,
la momentul psichologic, cand lutelese cd Napoleon e pe (Inca (la 14
Aprilie st. n., se Meuse coalitiunea Puterilor europene la Gaud *i la
18 Junio se IntImplase invingerea de la Vaterloo), Incepft a se purta
fórte rèrz Cu representantul Franciel la Bucuresd, Ledoulx.
Acesta, la 28 Junio, serie din Bucuresci catre Principele de Benevent,
ministrul Afacerilor straine din Paris, cd pe cat timp Caragea sent pe
Napoleon In pici6re, s'a purtat bine cu dInsul, a fost impartial cu re-
presentantil tuturor Puterilor, iar dupa ce regalitatea s'a Infiintat in
Francia, Inchipuindulf ca Francia nu va maf avé ineurire pe langA
imperiul otoman, orY ca Rusia singura este de temut §i de respectat,
ca una ce singurd are InrIurire la numirea i la mazilirea Domnilor
RomanY, pe t6ta cjiva ii manifesta rea vointa pentru Ledoulx, pentru
supu§if francesf.
Restul anulul 1813, cu alternativele de succese qi de perderi ale luf

Maret, dupa povatuirea consulultif Ledoulx, nu intárglie a rèspunde lui Caragea

in modul urmator :
Maret cdtre Prinlul Caragea.
Dresda, 11 Iulie 1813.
Principe,
Scriseirea ce Excelenta V6stra ml-a facut oniforea de a-mi adres'a la 26 lunie, mi-a
fost remisa la Dresda, ande se intiirse Maiestatea Sa, in timpul armistitiului care
a urmat primele sale victorii. Ea' sunt cu atat mal mult simtitor la dorinta ce voI
exprimatI, Principe, de a avé relatiuni ca mine, cu cat eft impart4ese sentimentele ce
ye indémna sä le formati. Maiestatea Sa va lipsl cate-va (pie pentru a visita nouele
armate earl' vin sa se reunésca cu fortele, cu earl ea a deschis a.§à de glorios cam-
pania Ea D. voia intretiné la reint6rcerea sa despre dispositiunea ce vol ati bine-
voit a-mi exprima. Maiestatea Sa vé va fi mu1tumit6re pentru protectiunea, de care
supu01 sél vor continua sa se bucure in Principatul ce vé este ineredintat, i ea
va vedé cu plficere ca sistemul de amicitie, ce-1 unesce cu Sublima P6rtä, este
exact urmat de unul din oficeril inaltimel Sale, care se bucura de fav6rea el cea
tnai mare §i de inalta sa incredere.
Am on6re de a oferl ExcelenteI V6stre asigurarile inaltei mele consideratiunt
(S.) Maret due de Bassano.

www.dacoromanica.ro
183 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 43

Napoleon, face §i pe Curtea din BucurescI sa nu maI scie Incotro sail'

maI lilt6rc5. Vintrelele. Din luna WI Iunie, de cand cabinetul de la
Viena deveni centrul tuturor negociatiunilor, Austria, §i decI agentul
eI Fleischhackel este cu deosebire omul cjilel pe langa Caragea. La
Inceputul luI Iulie 1813, se latesce In BucurescI §i Ia§I ba §i. la Con-
stantinopole svonul ca, daca pacea nu se va face, Austria va fi aliatu
RuOlor. Acésta scire o confirma 4Gazeta de Petersburg». Dec" girueta
de la Curtea din Bucuresel se mica violent Intro cele dou5 curente-
Austro-Rusesc. (1)
Intre aceste, la 10 Iulie 1813 sbucnesce ciuma. Ledoulx raport6za.
luï Maret, ca acéstä epidemie a isbucnit Inteo manastire la o mica
leghe departatd de BucurescI §i cd terórea este mare In capitala t5riY.
CeI cu dare de mana fug din BucurescI care In cotro. Pana la 15/27
August 1813 murira 92 de Bucurescenr, In 8 411e, isbitl de acéstd MA.
Cu tóta gróza bóleT, Caragea retras din Bucurescl la Cotroceril, ne
scapénd din vedere declaratiunea de rasboiil facuta de Austria contra
luI Napoleon la 3/15 August §1 apoI Incheerea Triplel-Aliante de la
2-9 Septembre st. n.; cunosand resultatele batalieI de la Lipsca
(16 19 Octobre); luarea Dantiguldf de Miscall dupd un an de asediti ;
intrarea Prusienilor la Amsterdam, In 21 Novembre.... pe t6ta cjiva
mal mult 10 Intorcea fata de la Ledoulx.
Inca Inainte de finele anulul 1813, Caragea profita de presenta WI
Talleyrand la Viena, ca sa staru6sca pe langa dlnsul sa recheme pe
Ledoulx.
In a§a Imprejuraff Intelegem cele ce Ledoulx acre:
(Consulul RusieI este singurul ascultat. Supu§iI §i protejatil ru0
sunt singuril earl' obtin dreptate. Acésta atentiune mica este Impinsa
a§a de departe, in cat consideratiunea nóstrd a cadut cu totul Inteo
stare de nesuferit. La Ia§L Francesil ail fost maltratatY, fara ca O. fi
putut obtin6 reparatiune. Aid, uitand ea pavilionul regal falfae de-a-
supra easel consular°, uitand respectul datorit florilor de crin §i co-
cardeI albe, mal mulfi FrancesI ail fost insultatl de Greet Am reclamat
Cu caldura, Impins chiar de a duce plangerl la Constantinopole, f5r4
ca D. Principele Caragea s5 fi vrut a arunca o privire asupra capitula-
tiunilor nóstre. In sfir4it, Domnule, acum In urma, o insulta grava
fiind facuta consulatuldr, eil m'am hotarit de a expedia printr'un curler
plangerile mele la Ambasada MaiestatiI Sale, la Constantinopole. EA
nu voiti intretin6 aicl pe Alteta V6stra cu tóte am5nuntim11e plicticóse

(1) VedI nota luI Ledoulx ditril Maret, din 9 Iulie 1813.

www.dacoromanica.ro
44 V. A. UREMIA 184

ale acestei insulte, speränd ca d-1 ambasador va obtiné cu usurintä

reparatiunea care ni se datoresce. Void cith numaT o singurä frasä
pronuntatà de D. Principele Caragea, si aceea pentru a da Altetel
V6stre mäsura opiniunilor sale actuale.
cAsupra dreptelor observatiunT ce eil 11 fäcul, el a Indrasnit sa-mT
spunä:
eNu mea este ca in timpul lu Napoleon; acuma ez pot serie direct
Regelui Vos/ru i sci-1 fac sd te recheme, dacei acésta mr,-ar conventi.»
El a adtiogat cu ironie o multime de lucrurT ash de ridicule, ca si
modul WI de a vedé.
(Am tot dreptul de a sperà, cd Ambasada va lub. In consideratiune
dreptele mele plängerT si cá P6rta nu va face niel o dificultate de a
ordonä PrintuluT Caragea de a ay.() pentru consulatul Maiestätil sale
prea crestin aceleasI consideratiunT ce le are pentru aceT al altor PuterI.»
Nu avem anume detaliT asupra scandaluluT intImplat contra cäruia
reclama Ledoulx. Din notele acestuia resultà, cd aü fost insultate dra-
pelul i scutul regal frances de la p6rta consulatuluI de nisce Grecl
din ómenii Curti' si ea la una din petrecerile de pehlivänil de la Curte
ail lnchipuit un manechin Imbrdcat in haine de ofiter frances, avènd
panglica legiuniT de on6re la pept, i servitoril palatulul 11 aruncati
de la unul la altul spre marelo chef al spectatorilor, Intro earl Insu0
Domnitorul. In Hurmuzaki se pot vedé protestul i raportul, carT
motivat plecarea din Bucurescl a luT Ledoulx.
Talleyrand, la 6 Ianuarie 1814, serie coleguluT stir]. Jocourt cum c6
Domnul Mantean 1-a adresat maT multe tänguirl contra luT Ledoulx
cä. I-a satisfäcut cererea. Talleyrand vestise In adevär lul Caragea,
Ledoulx fusese Indepärtat. In faptä, In ultimele lunl ale anultu 1813,
nu maT gäsim pe Ledoulx la BucurescI si pare cd e dus la Constan-
tinopole. La finele anuluT msA, Ledoulx se intórce la BucurescI. Cara-
gea reclamd. din noti la Talleyrand si acesta serie ministrulul Jocourt
In 6 Ianuarie, eh' 1nt6rcerea luT Ledoulx In Téra-Romftnéscd, dup5. ce
Talleyrand a fost vestit luT Caragea rechemarea acestuT consul, este
.necuviinci6sä i clod cera. Talleyrand, ca Jocourt sä. trimità ordine
lul Ledoulx de a plecà din Bucuresci imediat la noul sätt post de
consul, la Rodos.
Marile evenimente din centrul i apusul Europa, din 1814, ail exer-
citat de sigur influenta i asupra Principatelor. Partidul anti-muscd-
lesc primesce o loviturä grea, din faptul cäderil ImpäratuluT Napoleon.

www.dacoromanica.ro
185 DIN DOAINIA LUÌ CARAGEA 45

Italinski devine iar omnipotent la Constantinople. -(1) La Bucuresd

§i Iai reveniail consuliI rusesd.
Campania lul Caragea contra representantuluT frances din BucurescT
erà de sigur Incurajatd de consulul rusesc. Neindoios, cd ambasadorul
rusesc din Constantinopole ajutà pe cat mg bine pe Caragea in re-
clamatiunile lui la P6rtd contra luí Ledoulx. De sigur cd a m6surat,
cd cu cat se Imbogdtise mal mult, pe atata crescuse §i Inrtuirea
Caragoa la Constantinopole, a§a cd nicI acusdrile ce acolo strdbdteati
din Ord In contra st6rceril el de cdtre Domnitor, no cum reclamatiu-
nile lul Ledoulx nu putead sd-1 InspdimInte. Departe de all perde
trecerea pe langd Vizirul, la finele luï Matil 1814, Sultanul trimite luï.
Caragea, prin unul din boeri1 partisan! al la un noil hat plin de
laude §i Insotit do un inel Impodobit cu diamante, ca dovadd a bunel
opiniunI de care Caragea se bucurd In Turcia. (2)
La acéstd datd, 136rta permite lust' Caragea sd. Invoéscd exportarea
de grane In Ardeal, undo erh f6mete. (3)
Acéstti distinctiune o vede cu propriiI sOl ochl Ledoulx, care, cu tóte
ordinile primite de plecare, rtimilsese in Bucureset Se pare cd avù
chiar ì asupra luï Ledoulx 6re-care influentd solemnitatea primiril
de atre Caragea a firmanulut insotit de daruri de la Sultanul, la
5 Iunie, odd printr'o notti a luY cdtre Talleyrand, din 13 (25) Iunie, se
aratd mal' putin duman Domnitorulul Muntean (4).
Moniteur Universel. No. 129, Luni, 9 Maid 1814.
Din Constantinopole, de la 26 Martie se sun5. cd Italinski, ambasadorul Rusiei, care
erà acolo de 2 aril, a fost primit in audientd de Sultanul si de Vizirul cave° toutes
les marques de distinction dues it un personnage de son rang et au représentant
d'une puissance voisine aussi considérable..
Acéstd receptiune fficut5. lui Italinski erà in legaturi cu scirile ce incepea4 a venl
lalConstantinopole despre concenträrf de trupe rusesci.
Din Valachia se primesc in Iunie si Iulie 1814 sciri, cd Rusia concentrà ostiri la
fruntaria Polonief.
Moniteur Universel. No. 197, Jeudi, 16 Juillet 1814. Constantinople, 10 Juin.
Le 5 du nAme mois (Juin), un boyard a été expédié à Bucharest pour porter au
Prince Karadscha un hatt très flatteur du Grand Seigneur aye° une bague garnie
de diamants, comme une preuve évidente de la satisfaction de ses services.
Borghiovict cdtrd Rege. Constantinopole, 10 Iunie 4814.
Sultanul a permis exportul a 50.000 kile de graft din Valachia in Transilvania,
unde e f6mete. Pag. 497, Iorga.
Bucarest, 25 Juin, 1814.
Le Prince Caradja, dont la conduite dans ces derniers temps a été très mesurée,
jouit un moment d'une très grande confiance; il vient d'en recevoir un témoignage
rare dans l'empire Ottoman: c'est une lettre 'autographe du Sultan avec un su-
perbe poignard, cadeau très honorable pour les Princes Grecs.

www.dacoromanica.ro
46 V. A. IIRECHIÀ 186

Mai tenace Caragea in ura lui contra lui Ledoulx. Acum mai cu
sémh, and Napoleon nu mail era i and Ludovic al XVIII-a intrase
la Paris, Caragea adregza din noil scrisáre lui Talleyrand i reclama
din noti in contra hit' Ledoulx «cel mai incomod domni§or care vr'o
data a fost adversarul metip.
«Vice-consulul natiunii francese, di Ledoulx, cu uniformd de mare§al
de Francia, §i cu pretentiuni de ambasador, s'a fault in BucurescI
corifeul tutulor intrigiloro.
Cauza ocasionalà a ultimelor supèrari ale lui Ledoulx, Caragea o
pune pe séma unesi bAtai dintre un ciohodar Domnesc §i vizitiul d-nei
Ledoulx. Acesta von sa taca in g6na cailor inteo strada, unde
adunare de lume. Ciohodarul Domnesc apuca cail de fane vi-I opresce.
De ad cérta i bdtae intre vizitiú i ciohodar. Ledoulx declaa, cä s'a
insultat pavilionul frances i vechea neintelegere dintre consulul frances
Domnitorul Caragea iea din acel moment fata unui conflict diplo-
matic. Acestea le arata scrisórea lui Caragea din 7 Iulie càträ Tal-
leyrand, in cuprinderea urmatóre :
Principele mels4
Absenta Altetei Veistre din scena politici fu, epoca celor mal mari nenorociri ale
Europel si reintiírcerea sa insémnii pacea. Cel dintâiú om de stat al secolului
ministru al celei rag puternice Monarchii a crestinatatil, pe Yana un Monarch pe
care virtutile, luminile si nenorocirile sale 11 fac obiectul a tuturor respectelor si
speranta lumii civilisate. Ast-fel este tabelul consolator, ce acésta Francie, altä datä
arbitra natiunilor, mai apoi mlàciul lor, presintti ast41 tuturor sperante pentru
repaosul §i prosperitatea poptirelor. Deci, Principe, cu o piing( Incredere vin in acest
moment a care asistenta V6strä contra celui mal incomod domn, care vr'o data
a fost adversarul met'. Vice-consulul natiunil francese, d-1 Ledoulx, cu uniforma de
maresal de Francia, si cu pretentiuni de ambasador, s'a fäcut aid corifeul tu-
turor intrigilor, protejéza partidele, se rasboesce contra altora, onorézi pe cine-i
place, arunca disgratia sa celui care n'are noroc sti-1 convinä; i féul med noroc
mé pune In primul rang al acestora. Ea nu fac de loe Altetel V6stre istoricul tu-
turor gravaminelor, de cart am avut a m'é plange. Odatä numai am facut acésta.
Acésta fu In luna lui Februarie 1813. Ocasiunea fusese nelnsemnati, §i E. S. D.
Ambasador ¡mi fa& dreptate. Acésta va fi a doua si Indräsnesc sä spar, cel putin
ed o doresc cu caldurä, cä Rasta va fi ultima. Sunt cate-va qile de cand un alba-
nes al d-nei Lodoulx ava o cérti cu unul din ciohodaril mei, sau pajl. El priml
cate-va lovituri, earl nu Mara urme de loc. Causa fu ca träsura acestei dame,
fiind oprita In o strada de o Ingrämadélä, vizitiul ski vrol sä forteze trecerea, cu
cea mal mare iutéld, intr'un loo fórte strimt, Impedicat de o multime de treatori.
Pajul meil, care era acolo de serviciii, temêndu-se ca cine-va BA nu fie calcat, pentru
a modera iutéla calor, se arunca inainte oprl de frane. Albanesul d-nei Ledoulx
se dete atunci jos de dupa trasurä §i bäta pe pajul med. ApoI d-1 Ledoulx
trimite plangerea sa prin ehiar albanesul sèii. Din partea mea, eii vroii sa ascult si

www.dacoromanica.ro
187 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 47

pe paj. Nici unul din dol nu vole' si fie provocatorul. Pentru mal mukä convin-
gere, d-1 Ledoulx hotärI Bà fack o ancheti la fate loculdi; tot ask am facut i eii si
amândou6 resultatele se gäsirä Insi contradictorii. In fine ca la nisce agenti de
asemenea specie, se peite presupune o educatiune férte negligiatä i greseli din
ambele; pärti eú am trimes; sà se propunii d-lui vice-consul de a impartì çi pedépsa,
pentru ea in defipitiv el cerell una. La acéstä propunere el alergä la mine plin de
amenintändu-mé ck se va duce ea se plangä Insusl cerù un pasaport.
Mirarea mea fu extremfi i eft II réspunsei: d-le, nu mal este timpul lui Napoleon.
Ludovic al XVIII-a are alte principii. Tot ceea ce el a vrut sá riposteze este ne-
demn de un frances, i ell nu Indrasnesc s'o serif! Altetei Vóstre. Ast-fel este, Prin-
cipe, detaliul acestei miserabile, dar ciudate afacerl. Dad Alteta Vóstri a fost in-
formed de insolenta cea peste inbsurä a d-lui Ledoulx in purtarea sa; dacä ea a
fost ineunoscintatfi de discordille i scandalurile causate de acest caracter cu totul
Indräsnet; ea va binevol a ajutil contra 1111 pe supusil unui stet care, de trei
secole, fu cel mal intim si cel mal fidel aliat al Augustei i gloriósel case a Franciel,
si care nu peite &mkt sä voéscä Cu multä ardeire a reinol legilturile sale cu. Mo-
narchul ask de just dorit, pe care cerul ni I-a redat de cur8nd.
Am on6rea de a fi...

Nu scim daca Talleyrand a r6spuns la scris6rea luI Caragea. E pro-

babil ca nu, de 6re-ce el trimete o a doua scris6re la 20 August 1814,
prin care revine asupra cestiunil numin d-o cérta de slugi (querelle de
valets). In acésta a doua scris6re maI mult ca in cea dintaiii, Caragea
face parada de sentimerite filo-francese.
Tata §i acésta a doua scris6re :
Principele Caragea mitre Talleyrand.
Bucuresci, 20 August 1814.
Princip e,
Atasamentul meii cunosent pentru Francia, amica i aliata natura15. a Sublime!
Porti i, pot s'o spun, opiniunea stabilitä despre constanta principiilor mele, pro-
bézä In destul, ci /a virsta la care am ajuns, bänuiala, ca mi-am schimbat sentimen-
tele, n'ar puté si fie primitO; dar aunt si mai afectat de Intreprinderile rOutätii de
a mé pune réA cu Francia. Din asti pricinä, am oneire de a mal vorb/ iarasl cu
Altea V6strii despre tracaseria ce mi-a facut si pe care o urmézk cu inversunare
vice-consulul natiunii francese.
Am avut, Principe, ontirea de a ye face eunoscute, in tòtä veraeitatea lor, amé-
nuntele certei de valeti (querelle de valets), din care d-1 Ledoulx face manifestul
declaratiunii de räsboiil contra mea. Ceca ce nu sciam atuncl, e di fa& la fata lo-
cului seenei un proces-verbal de informatiuni semnat de ati-va indivi4i din drojdia
poporului, devotati lui. Acesti indivii sunt cel mai multi eimeni fiir' de cflpitkiii.
Am probä la acésta in tribunalele Principatului meA, prin reclamatiuni çlilnice, ale
caror motive sunt urmilt6rele :
Citi-va scapati din insulele Ionice, din provinciile de pe Ormul dreot al Dunäril
si din alte WI ale Tunde!, °ail nu prea scik bine ce e Francia, dar cari din faim5.

www.dacoromanica.ro
48 V. A. ITRECHIÀ 188

aft aflat a se ale in acest ora v un consul frances, care ivi permite de a protege,
la trebuintä chiar contra politiel i drepturilor tèrii, se gräbesce de a se pune sub
scutul luI. Dar in adevér, cainta urméztt dupa órba incredere, iatä cà tanguirI
repetite imI spun, a, din causa ciumel, multi din tipurl de acest fel de al d-lui
Ledoulx aú murit anul trecut, vi eft clironomil lor legitimi gesit dupd ei cle-
at paretri gol vi nemivatórele ; vi pinä astäop reclamatiunile de mobile vi de bani
se urea' la suma de 150.000 lei. AO dar sigiliele puse de el (Ledo.ulx), dupe mórtea
acelora, se yeti cá /fail fost decet formalitätile ilusoril vi din depositele incredintate
In manile lui nu s'a ales mai multä realitate.
Asupra acestor fapte puteam autoria vi primi reclamatiuni serióse. Póte cà eram
dator, dar scandalul ar fi fost neplecut natiunii francese; am preferat deci mij-
locele tilcute ale conciliatiunii. Unul din prima' boeri ai Valachiei, d-1 Vornic Slati-
neanu, magistratul inarcinat cu afacerile de acéstil nature, a fost trimis de mine
la el, ea sA trateze de aceste trebi, vi a fost insultat de el. In scrisórea, ce avusei
on6rea de a scrie Altetel Vóstre, in luna lui Iulie trecut, ea a véc,lut täcerea mea
asupra aces tor gravamine, i dace astftyli nu mai perseverez in aceeavi modem-
tiune, este pentru ca d-1 Ledoulx mé silesce sa probez, ce e eel putin feirte distras
vi ca asertiunile i procesele sale verbale nu meritä mal multa credint'5, de cum sigi-
liile vi depositele sale n'ail realitate.
Dacii e adeverat cá spiritul de conciliatiune este calitatea necesard ori-cärul agent
politic, repet, d-1 Ledoulx este de caracterul cel mai antidiplomatic, i mal ea este
cu neputinte de a avé de tratat cu el, far& de a primi de la el insulte. Suprim nu-
mer6sele probe despre acésta. Tótà nobiliinea tern se jäluesce de el.
Dar ceca ce e vi mai funest, este acea aviditate de intrigl, care duce discordia in
familii, silindu-se in acelavl timp s'o aprincle intre autoritati. El a aruncat in de-
solare pe una din cele mai intaift, din cele mal puternice i mai numerese case
din Valachia ; surprins de un june boer din acéstä familie, intr'o circumstante in
care tinerul boer prima eel mal mare ultragift, a fost (Ledoulx) maltratat i ba-
tut. Acéstä aventurà', ajunsä la cunoscinta publia, fit de un mare scandal vi con-
sterna mult pe cei-lalti agenti straini aflatorI eel. De asta date nu I-a trecut prin
minte a se jäluésed despre cele intimplate, la Ambasadorul see.
Jaluirea ce a dat contra mea de curend a ocasionat din partea Ex. Sale o note
catre Înalta Peorta ; i eft am fost silit fac raportul mat, vi M. Sa Imperato-
rul, stiipänul met', gesind cá sunt in tot dreptul med (irrépprochable) in acésta
afacere, m'a oprit de a consimtl sä daú satisfacerea ce d-1 vice-consul pretinda de
la mine. Totuvi Ex. Sa, d-1 Anabasador I-a scris se mi-o cérä, vi, la ref usul meu,
sA inchicle Consulatul i a piece. Conformandu-mé ordinelor ce aveam, am refusat,
vi d-1 Ledoulx a plecat, ca sä asculte de acele ale Ex. S. d-1 Andréossy.
Intemeiat tare pe enta droiture., me rezitn, Principe, pe conduita mea vi esen-
tialmente pe justitia i interesul Alt. V., daca vei binevol a mi le acordà.
Am onóre, etc.
Principele I. de Caradja.

De astd-data reclamatiunea luI Caragea este ascultata : Andréossy

enema la Constantinopole pe Ledoulx, sub pretext ea sä sprijine mal
bine §i mal direct reclamatiunile Ambasadorulul la malta P6rta, el6
satisfactiune pentru insulta adusd de Caragea pavilionulul Franciel.

www.dacoromanica.ro
189 DIN DOMNIA LUi CARAGEA 49

Ledoulx vestesce luI Talleyrand In 23 August plecarea din BucurescI,

adäugänd a sperà cä va avé 'in curénd satisfactiunea de a-T anuntä,
cä s'a intors la postal ski din Bucuresci §i c6 consideratiunea Fran-
ciel la acéstä. Curte grecéscl e complet restabilità.
Numai la 13 Septembre 1814, cu t6te acestea Talleyrand r6spunde
luI Caragea in mod evasiv, apeländ numaI la bunele relatiunT ce tre-
bue sd existe Intre el i Francia.
Ledoulx nu pare cu bite acestea sl fi fost multumit de mersul afa-
ceriT, de 6re-ce-1 vedem cAutând a dispune bine in fav6rea sa pe Di-
rectorul general al cancelarieT ministeriuluI Relatiunilor externe din Pa-
ris. Se pune bine cu sfintil mal miel'. Prin el c6rcd a-§1 asigurà po-
sitiunea de la BucurescI §i a explia din noil confiictul, legitiman-
du-§1 purtarea. (1)
Intre acestea se intinipld inlocuirea ambasadorulut frances André-
ossy de la Constantinopole. Andréossy iea cu dinsul pe Ledoulx li
(1) Scrisórea lui Ledoulx atre d-1 Reinhard, Director general al cancelariei la mi-
nisteriul Relatiunilor externe din Constantinopole, 25 Septembre 1814.
Aratii ea' de la suirea pe tron a lui Ludovic XVIII, Grecii se pérti ostil caträ
Francia. Principele Caragea, in loe de a reparà insulta ne mal auditä, care a fost
ficutä sub ochii lui consulatului Regelui, a decis prin ultragil continue plecarea sa
la Constantinopole. Nu vé volt"' intretiné al cu detaliile unei afaceri care intereséza
atit de direct consideratiunea nósträ. Notele oficiale ale Ex. Sale d-lui Anibasador;
rapórtele aménuntite ce i-am presintat ; totul a fost trimis ministeriului si in
aceste acte yeti gisl convingerea ultragiilor, de carI ne acoper Grecii, ultragil, cari
putead nimicl pentru tot-déuna creditul nost ru in provinciile Valache si Moldave,
daca' d-1 Ambasador n'ar fi afétat In acésti imprejur are, ca in multe altele, acest
caracter de t'irle, acéstä demnitate ce-1 caracterisä si cari impun tuturor inimici-
lor secreti ai Franciei.
Ledoulx si-a piräsit la Bucuresci nevasta si copiii, numai ca si nu se nada consi-
deratiunea Franciel! In Orient, la inceputul noului regim din Francia, trebue tinutii
sus acata considerare ! Laudä mult pe Andréossy din acest punct de vedere, caci
lucrézi energic si in cestiunea lui, ca sä fie de pildä si pentru alti consull. Caragea
si el, simtind cu tot partidul gil, ci si-a atrae o cestiune pericul6si., rapindesce
aurul cu amändoué m'infle, face si umble Vote resorturile unei intrigi gróznice :
false avertisäri, calomnii, coruptiunl de tóte felurile; el intrebuintéza !Ate mijlócele,
caril fac a nu isbutl demersurile d-lui Ambasador. Nu ne indoim, ca AI. Sa Prin-
cipele Benevent, védênd raportul d-lui Ambasador in cestiune, se va rosa in fa-
v6rea mea. Dar fiind-ci Principele Caragea se razimà pe vechi legiituri, ce are cu
unul din primii slujbasi ai Ambasadei francése ; incredintat ca acestl 6menl, cal."
neconsiderind decit interesul lor personal ar puté sä presinte lucrul sub un fals
punct de vedere si acésta pentru a atenuà ceea ce e culpabil In conduita Princi-
pelui Valachiel, in privinta nósträ.; sciind de asemenea ca nu sunt lipsit de invidiosi,
neamici, chiar printre subordinatii mei, carl, cred, ar puté si profite de ocasiunea
de a mé pune réi la biurourl ; am recurs, d-le, la inapreciabila dv. amicitie ...
Analele A. R.Tont. XIM.Memoriile Se* latones. 4

www.dacoromanica.ro
50 V. A. IIRECHIÀ 190

ajungénd la Bucuresd, In trecerea sa spre Francia, cércd, niel maT mult

niel mal putin, de impune DomnitoruluT, mdcar cd era inlocuit prin
Foresta.
Din Bucuresd, cu data de 3 Decembre 1814, Ledoulx scrie luT Tal-
leyrand, alaturând pe ldngd nota sa un lung memorid, prin care area
a explica §i a legitima purtarea sa §i face istoricul cestiunit Prin acest
memoriil acusa de tradare a intereselor FrancieT pe un impiegat de
la Ambasada din Constantinopole, pe Devale, dicênd cd acesta a con-
spirat trnpreund eu agentiT DomnitoruluT Muntean, ca amic declarat al luI
Caragea. Ledoulx, In sprijinul memoriuluT, alipesce la nota sa i alte
acte justificative, Infra carl §i. copil dupd raporturile sale anterióre
catrd ambasadoriT din Constantinopole §i mal cu s6md copia dada-
ratiunii d-luT Ruffin consilier la Ambasada francesd, Insdreinatul de
afacerT din Constantinopole. (1)
Ruffin, ca sa apere purtarea luT Ledoulx, face biografia lul Caragea
inainte de a ajunge Domn, tiand sd probeze cá acesta fusese tre-
cut fdti§ neamic al FrancieT.
Domnitorul Muntean, v6c18nd cd In mod nea§teptat s'a intors la Bu-
curesd incomodul consul frances, nu mal gdsesce alt mijloc de a se
apéra contra luT decal de a cere intervenirea amièuluT srAi de Gentz
din Viena printr'o lungd scris6re, In care se tanguesce de purtarea
acestuii §i de modalitatea, prin care fostul Ambasador al FrancieT la
Constantinopole, comitele Andréossy, a cercat sd impund pe Ledoulx,

(1) Ledoulx mitre Talleyrand. Bucuresci, 3 Decembre 1814.

Domnule,
Am onórea de a aduce la cunoscinta Altetel V6stre o amintire istoricà, care a fost
Intre Principele Caragea si mine; de la restabilirea Printilor nostri legitimI pe tronul
FrancieI, conduita mea a fost dictatä de cel mal profund devotament; a fost apro-
bati de Excelenta Sa d-1 Ambasador i In ultimul loe de d-1 Ruffin, a cgruia ates-
tatiune trebue sä fixeze o judecati exacti asupra sentimentelor PrincipeluI Caragea
In privinta Franciei.
M'am intors la postul meg' i Excelenta Sa d-1 Ambasador va aveit bunfitate
informeze pe Altea Veistri de tiite Imprejurärile ulteridre acesteI afaceri. Grecil
afländ cg eram Inlocuit aicI prin d-1 Foresta si menit la postul de la Rodos, care
este privit in Levant ca un loo de exil, pentru cg cea maI mare parte din pasale
sail ministril depusI acolo aunt surghiunitl, spun In public, cd Principele Caragea a
isbutit sá faci asemenea schimbare prin puternica sa influenti i cg mi s'a vestit
acésta printeo scrisóre a AlteteI V6stre trimisä imediat de Caragea la malta Ptirtä.
TotusI serviciile mele, devotamentul meA i justitia, care caracterisg pe Altea Viís.trä
oferä garantia linititóre, ci intrigile grecescl nu m'ail fäcut sit demerit.

www.dacoromanica.ro
191 DIN DOMNIA LUÍ OARAGEA 51

sa-1 oblige a-1 recun6sce din noil. Caragea respingo cu tarje ac6sta
recunóscere i declara ca va avé de aprópe priveghere pentru intere-
sele supu*ilor francesI el Insu§I, pana ce Francia va trimite un alt
consul, agreat de dinsul. De Gentz este rugat sà stdru6sca pe langa
Talleyrand ca sa-1 debaraseze de acest 6spe incomod, (1).

(I) lata' intréga scriseire a lui Caragea catre de Gentz. Buc., 4 Noverabre 1814.
Mon elter Monsieur Gente,
Il y a trois jours depuis S. E. Monsieur le Comte Andréossy ci-devant Ambassa-
deur de France près la S. P. est arrivé ici de retour de son ambassade ; il a ra-
mené avec lui ce Monsieur Ledoulx au sujet duquel j'ai pris la liberté d'écrire deux
fois à S. Altesse Monsieur le Prince de Talleyrand et que S. A. avait nommé par
S. M. très-chrétienne it un autre consulat, comme Elle a bien voulu vous l'écrire,
et il insiste à me le faire connaitre comme consul de France à Bucarest, sans avoir
égard à tout ce que j'ai eu l'honneur de lui communiquer.
Je lui ai répondu que puisque Mr. Ledoulx a fermé publiquement le consulat et
est parti d'ici d'une manière très-choquante ; que j'ai pris la liberté de porter mes
griefs contre lui à la connaissance de S. Altesse Mr. le Prince de Talleyrand, qui
a bien voulu me faire savoir par le canal d'un ami, que Mr. Ledoulx est nommé
un autre consulat; que j'ai vu dans les papiers la nomination d'un autre à sa
place et que j'ai été obligé de porter toute cette affaire à la counaissance de mon
gouvernement; il ne m'était plus permis de reconnaitre Mr. Ledoulx comme Con-
sul de Franco en Valachie, de mon chef. J'ai prié S. E. de vouloir bien faire griice
non seulement à moi, mais encore a toute la noblesse Valaque, à laquelle Mr. Le-
douIx a causé tant de scandales, et de nommer, s'il est autorisé ft cela, telle autre
personne qu'il lui plairait pour gérer les affaires du Consulat français ad interim,
mais S. E. n'a nullement voulu démordre et persiste à réinstaller Mr. Ledoulx,
Consul de France en Valachie.
J'ai promis à la fin à Son Altesse Mr. le Prince de Talleyrand d'une part, -et
a mon gouvernement de l'autre, de me conformer aux instructions que je re-
cevrai, quo je respecterai dans cette intervalle, comme j'ai fait toujours, la nation
et son consulat, mais que je ne saurais me tésoudre à être en relation avec Mr.
Ledoulx. Pour toute réponse S. E. m'a fait dire, que Mr. Ledoulx est le véritable
Consul de France it Bucarest ; que malgré tout ce que S. A. Mr. le Prince Talley-
rand écrit ou voudrait écrire, Mr. Ledoulx sera toujours Consul en Va/achie, ex-
cepté s'il reçoit un ordre formel de la Cour, qui l'en destitue. Que Mr. de Jaucourt
lui écrit en chargeant Mr. Ledoulx de quelques affaires qui regardent pon poste
actuel, et que si m'eme il y a eu nomination d'un autre Consul en Valachie, ces sor-
tea de nominations deviennent très-souvent nulles dans les nouveaux gouvernements
et que leur changement est tras fréquent ; que pour cette raison il autorise Mr. Le-
doulx à reprendre ses fonctions.
Voilà, mon cher Mr. Gentz, oa nous en sommes. Je ne saurais vous dire combien
j'en suis peiné et quel affront serait poni mol d'étre forcé d'avoir affaire it une per-
sonne qui m'a insulté et qui est odieuse à la Principauté que je gouverne. J'ai
donc recours à votre amitié et vous supplie de vouloir bien interposer vos bons

www.dacoromanica.ro
52 V. A. URECHIA 192

In afacerea dintre Ledoulx i Caragea colectiunea Hurmuzaki, su-

plement I, volum II, aduce diverse acte.
In t6ta acésta afacere dintre Caragea i Ledoulx, repetim ca Con-
sulul rusesc a fost un resort de actiune. Ledoulx nu era persona
grata pentru MuscalT, de multa vreme. Se scie cä Ledoulx a fost ne-
voit, In 1812, sa abandone postul din Bucuresa din ordinul Musca-
lilor (1)
Afacerea acésta se IntImpla cand In Bucuresa sosise vestitul Consul
engles Wilkinson, autorul cartiI: Tabel istoric, geografic fi politic al
Moldovei Valachia.» El nu amintesce nimic despre acest conflict,
care urma sa intereseze pe totl consulil, daca cu adevèrat culpa era
numaI a luí Caragea. (2)
La 1 Novembre 1814 se deschide Congresul de la Viena. Turcia nu
este chernata sa participe la acest Congres. Acésta da ocasiune de ba-
nual : se svonesce ca la Congres se va pune pe tapet §i cestiunea
Orientulul. Se publica browil In acest sens. Chiar insua Wilkinson,
representantul Angliel din Bucuresa, exprima parerea, ca cel putin
Principatele ar fi trebuit Impartite Intre Austria §i Rusia, sustinénd
cA puma a§a s'ar puté impedia. Intinderea mal departe a Rusia a-
supra Turcia !
Totua Austria i Rusia pandindu-se una pe alta, cestiunea fit evi-

offices et de supplier de ma part S. Al. Mr. le Prince de Talleyrand, de vouloir

bien m'accorder sa protection contre cette maniére impérieuse de Mr. Andréossy-
Vous connaissez facilement les fumées qui doivent monter à la téte du petit Monsieur
Ledoulx, qui a raison de devenir intraitable, en se voyant appuyé, en dépit de toutes
les raisons du monde Si S. A. Mr. le Prince de Talleyrand daigne s'intéresser à moi
et veut bien me débarasser d'un hôte aussi incommode que Mr. Ledoulx, je recon-
naitrais cette bonté de S. A. comme un bienfait insigne, qui m'inspirera une vive
et éternelle gratitude.
J'attends avec la plus grande impatience votre réponse, mon cher Mr. Gentz, et
vous prie d'agréer mes excuses pour cette importunité et la liberté que je prends
de vous charger d'une telle commission. Je sais que vous voulez bien vous inté,
resser à mot et c'est pourquoi je serai pour la vie etc.
Prince Jean de Caradja.
P. S. Jusqu'à ce que l'ordre formel pour Mr. Ledoulx arrive ici, je m'impose le
devoir de faciliter toutes les affaires qui regardent les Français et le Consulat de
Prance à Bucarest, avec toute la faveur et la justice possible, comme j'ai fait pen-
dant l'absence de Mr. Ledoulx, sans toute fois traiter directement avec lui.
VeçIl documentele DCCCCVIII si DCÒCCX din Hurmuzaki, Sup. I, vol. H, pag.
697 si 698.
Ve0 documental DCCCCLXXXIV, Supl. I, vol. II. Hurm., pag. 751.

www.dacoromanica.ro
193 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 63

tata pe cAt posibil. Turcia insa, pana la care strabtitura sgomotele de

Impartire a eI, Inca din 1813, Incept', dui-A sfatul FrancieT, a se pre-
gad din noll de rasbolil, 0 In 1814 se adresa la Viena, prin inter-
nunciul Austriac StOrmer, intreband ce este adev6rat din asemenea
sgomote? Ea declara energic, a se va apéret.
De ad o desf4urare mal mare In mij16cele de 'ap6rare. Relntarirea
qi reaprovisionarea cetatilor de la Dunare se face cu energie, dar gi
cu adaus de greutatT. pentru ambele Principate. (1)
Si cu t6te.aceste greutatI, se pare el la 14 se serbéza cu mare
pompa ultimele evenimente 0 schimbarl. din Europa, de maY. nainto
de adunarea CongresuluI la Viena. (2)
Aceste manifestatiunI sporesc numkul partisanilor Muscalilor. 0
corespondenta datata de la fruntariile ungare, din 2 Novembre 1814,
§i publicata In Moniteur Universel din 19 Novembre 1814, No. 555,
afirma ca «Les .Rustes conservent encore un grand nombre de parti-
sans dans ces deux provinces,, cu t6te ea «le régime des Hospodars
actuels de la Valachie et de la Moldavie est assez doux (??)» 0 ca
locuitoriI nu mal manifesta In privirea lor aceea§I nemultumire, ca 0
alta data. (3).
Cum sa nu sporésca din nog influenta rusésca In Principate, cand
t6te succesele politiceI rusescI erail cu mare zel trimbitate?

Le Moniteur Universel. No. 344, Samedi, 10 Décembre 1314.

S'a publicat o brosurd : Sur le Congrès de Vienne» de Lips.
iLe proj et de partage de la Turquie, qu'on a l'air d'attribuer aux souverains assem-
blés it Vienne, a excité l'attention du Divan, qui a fait demander des éclaircisse-
ments it Mr. Sturmer, l'internonce Autrichien.. Acesta naturalmente a desavuat bro-
sura... mais l'impression est restée et les Turcs ont déclaré it Mr. Stunner qu'ils
étaient préts it se défendre. (Gazeta de Niirenberg).
Le Moniteur Universel. No. 177, de Duminecii, 26 Iunie 1814.
Muldavie, lassy, lel-er Juin.
(Les grands événements qui viennent de rendre la paix A l'Europe ont causé
ici une joie universelle et très-vive, soit parmi les boyards, soit dans toutes les
classes des habitants. Les consuls d'Autriche et de Russie ont illuminé leurs mai-
sons et donné de fort belles fêtes.)
Le Moniteur Universel. No. 555, Lundi, 19 Décembre 4814.
De la fruntariile Ungariel in 2 Decembre. Spune ca nu mal este ciumil niel in
Bulgaria, niel in Moldova, niel in Valachia, apoi adaoet:
(Le régime des Hospodars actuels de la Valache et de la Moldavie est assez doux,
les habitants ne manifestent plus it leur égard le même mécontentement qu'autrefois.
Malgré cet état de ehoses, les Busses conservent encore un grand nombre de par-
tisans dans ces deux provinces*.
*

www.dacoromanica.ro
54 V. A. IIRECIIII 194

In 1815, mg mult decat in 1814, se colporta scirea, ca suveranil Eu-

ropeT ail intentiunT ostile TurcieT. (1)
In luna Ianuarie 1815 noua nenorocirl i greutatT napustit asupra
uneT partl a pril-Romanesel, anume asupra judetelor Oltene. Tamil
din insula Adacali, sub pretext a Téra-Romanéscd nu da i cetatiI
lor provisiunT, zaherele §i sare, precum se da cetatil VidinuluT, ail
invadat judetele MehedintT gi Jiul-de-sus gi le-ail luat In stapanire,
puind ei ispravnicT gi zapcil, cu indatorirea sa le stringa zaherea §i
s'o transporte In cetatea din insula. La ce trista stare ajunsese téra,
pentru ca o mana de o0enT sa p6tä a0 impune voia lor ! lata resul-
tatele desfiintaril oOiril de catra Muscall.
Turcil invadatorT aveati de &id, dupa ce vor prada la Strihaia ma-
nästirea, sa atace §i Craiova. Caimacamul CraioveT vestesce ac6sta lui

(1) Le Moniteur Universel. No. 7. Samedi, 7 Janvier 1815.

Nos lettres de Vienne nous informent du fait important qui suit: Non-obstant la
déclaration positive de l'Empereur Alexandre, que rien ne pourrait le faire désister
de son plan de prendre la couronne de Pologne, et qu'il était prat à soutenir ses
prétentions par la force des armes, la réponse des Cours d'Autriche et d'Angleterre
a fait changer cette résolution. Cette réponse était que ces Puissances étaient prates
it consentir it ce qu'il retint la partie de la Pologne qu'il occupe, Pinfortuné duché
de Varsovie, mais qu'elles ne pouvaient le reconnoitre comme roi de Pologne. Telle
est la manière véritablement curieuse dont cette violente discussion s'est terminée!
Ainsi cette partie de la Pologne se trouve remise 'A la Russie sans constitution et
sans conditions. Il est à présumer que la lame réponse sera faite pour la Saxe,
et que beatus qui tenet, heureux celui qui tient Cette tournure soudaine des af-
faires corrobore, dans l' opinion de notre correspondant, la vérité du bruit qui avait
circulé, qu'une intelligence secrate régnait entre les Empereurs pour effectuer le
partage de la Turquie.
On croit que l'Autriche a demandé les Res Ioniennes, comme préliminaire de ce
nouveau projet de violence; mais elle ne pourrait l'avoir fait sans renoncer à son
ancien système de ne pas permettre que le beau plan qui aurait réconcilié le ca-
binet de Vienne avec ce partage, c'est ce que nous ne savons pas ; mais il est cer-
tain que toutes les lettres du congrès font mention que cette matiare est sur le
tapis. Il y a d'autres personnes qui pensent que ce n'est qu'un moyen de m0-
fiver la continuation des discussions, jusqu'à ce qu'on ait pu convenir de quelque
acte plausible d'une balance nominale qui offre quelque chance de paix, afin qu'il
ne soit pas dit que les principaux potentats de l'Europe se sont réunis et séparés
sans avoir fait quelque chose de semblable.
Le Moniteur Universel, 6 Janvier 1815.
Din Venelia, la 19 Novembre.
«Nous apprenons d'un batiment venu en peu de temps des côtes de la Turquie,
que le Divan est très-alarmé des projets des souverains qui forment la coalition
européenne. On assure qu'il a ordonné de grandes levées de troupes.

www.dacoromanica.ro
195 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 55

Caragea §i McMinn/ pe locuitoriT din judetele invadate sä fugd care

In cotro. Din vechea 6ste desffintatd, maI multe cete de pandurl se
reorganisézd de la sine-le cu dorul de résbunare contra Grecilor apd-
snort EI sunt acusatT In actele timpulul, cd apucat sd prade ju-
detele de munte. Daca e sd credem afirmatiunea luI Dionise Edesi-
archul, (1) apol pandurif românI se purtard mai 1.611 decat TurciT, cdd
comora i ardeh 6meniI §i-I prddh §i ail prAdat i mAndstirile mun-
teluT.» Vom vedé, cd alta e semnificatiunea acestel rdsmirite. i de
Tudor Vladimirescu s'a dis, cd el qi cu al lul jdfuiati téra!
Caragea, fatd en aceste Imprejurarl, lipsit de o§tire pdmInténd, nu
putt' cleat sd scrie lul Pava de la Vidin qi AianuluT de la Oreava,
ca sd trimitd grabnic o§tirI turcescl pentru apèrarea Oltenia §i pe de
altd parte a vestit fapta de rebeliune a Turcilor din insuld la Pórta
Otomand. Sosird o§tirile turcescl de apérare, dar acestea erail o noud
greutate pentru térd, cdcl In mijlocul uneI iernI cumplite térdnimea
era nevoità sA clued dupd o§tirea turcéscd care cu zahereh la Mehe-
ding qi la Craiova. Sultanul trimise firman until Ajan devotat al WI,
sd mal vind cu alta 6ste, ca o parte sd. steh In Craiova, ca garnisónd
apèrlitóre, §1 and parte de 6ste sd apere la Dundre §i sd. oprésed noué
incercAd de invasiune a rebelilor Turd din insuld.
Temerea de invasiune la Craiova se potoll ; o parte din pandurI
fur/ prinT i pedepsitT, dar nu maT putin téra exit pe grumajil sél
maI tot anul 1815 greutatea Intretineril otiriI turcescT. Caragea cu
multA abilitate negotid pe lângd capiI reboil TurcT din Adacali, ca sAlT
facii supunerea cdtrd Pórtd §i cérd ertare de la Sultan, promitênd
cA vor lash pe RomânT In pace. Istetul Domnitor isbutesce In planul
ski §i el mal întâiú vestesce la Constantinopole, cd rebeliI Adaclif s'ati
supus. Sultanul, bucuros de acéstd scire, trimete luT Caragea firman
de laudd §i darurT : un cal ardbesc In§elat pretios §i o bland scumpd.
«Lauda Domnilor al némulul crestinesc, rézimul celor maI mari din semintia lui
Isus, Domnule al Valahiei Ischerlet zade Caragea Iancule, fie-ti bune sfirsiturile
Printeacésta a ntistril Impèrätéscil poruncd iti facem cunoscut, cä otarmuitorul
Tricalilor i cilpetenie celuI despre Vidin, trup al ostirilor neistre, luminatul sfetnic
si al nostru Vizir velaiil Binbasa (a cdruia slavä in vecl pré inalta Tärie)
prin scrisorile sale ail insciintat deundçli &Red Inalta nésträ Curte, cum cd Adema
Isalih i Bechir, fratil mortului Regep, ce aü fost închii in cetatea Adali, ad *la
cerênd de la nol ertarea celor gresite i milostivire, pentru care dupi prea intelep-
tul Impérfitesc al nostru cuget ce avem spre a ne milostivì i a milui pe ceI
earl se apuci de pulpänile milostivirii néstre, am dat halt& a neistri porundi scrisi

(1) Vei Tesaur de Monumente. Vol. II, pag. 233.

www.dacoromanica.ro
 56 V. A. IIRECHIÀ 196

Cu InEdsi Impäratésca n6stra mink' clitra luminatul Vizir al nostru, ddruindu-le

acestora ertarea ce at* cerut ; iar In cele dupil urmii aü sosit 0 ale tale cited noI
scrisoil vestit6re, cum di dupd cuprinderea Impératescil nóstre poruncI, si dupii a
nósträ Impärätéscä vointä, numitul Vizir al nostru aú adus pe numitil frati al Re-
gepuldi afaril din cetatea Adali trimis Cu tótil familia lor, iar cetatea
aú dat-o in inâna Capugl-ba01 Curtii nóstre, cinstitul Dervis-Beiii; de care acésta
ne-am Incredintat 0 din scrisorile numitului Vizir al nostru, ce in urmil ad venit,
a0tícu ajutorul luI Dumneleil ad luat sffrOt i acéstA grijii a lucrurilor despre Adacli ;
lar tu fiind-ca estI din slugile cele credincióse ale prea puternicel, neclintitei i vecI-
nicel nóstre Imp-6114H si din cele care urmézá pe calea cea dréptd, ridicat de In-
sd0 a nóstrii miné i ramurä de de-a-drépta nóstrfi sfiditä, care dupd firésca ta
dreptate, Intelepciune i credintd ardtat cu osIrdie spre cea dupft pliicere sil-
vIrgire a tuturor trebilor la care te-aI orinduit, 0 de dud ti s'ad. Incredintat Dom-
nia Valahiel ai otarmuit intru dreptate, cu mare silintä i privighere, tóte trebile
ate privesc asupra ta, sail ti poruncit de prea puternica nóstril Impärdtie, In-
tocmai dupä Inaltul i prea dreptul cuget al nostru i dupä trebuinta Intimpldrilor
vremil, iar mal vIrtos cele la pricina Adalii te-al ardtat cu credinciósii rtivna si
silintä de a Insciintà mal naintea tuturora de stir0tul acestel pricinI, si tóte acestea
s'ail ardtat fiírte pläcute i läudate de cdtre a nóstrii Mdrire 0 nu putin ne-am bu,
curat, did i 1ntra acésta te-al silit de a-ti arétà cdträ nol credinta cea cu supunere,
fil träind a pururea si te Impärtäsesce de masa cea Imbelsugatä a Imp6rdtescilor
nóstre mili; find Insä cä dupd doveçlile ce pizza scum avem de a ta multA sciintä
Intelepciune i dup.' cea din adancul inimii plämadil a credintel si a dreptitil
tale, nädäjduim qi de acum 1nainte prea multe slujbe urmäteire Imp6rAtescil n6stre
vointe i dragoste deosebitä cgtrA tine, Ifiudând cele dintiI 0 mal din urmdfdupd
pldcere slujbe ale tale, ti le r6spldtim spre facere de bine cu Impéritescl ale nóstre
darurI, trimitändu-ti o bland de samur si un cal lute, cu pod6be de aur, Impreund
cu acéstä Inaltd poruncd, care s'aii seria spre lauda celor trecute slujbe ale tale
dupii cea de mal nainte scrisi cu a n6stril sfIntä slovä. Ci dar indati ce va sosl
ad l Impärdtésca nósträ poruncd, veI primi-o cu intimpinare luminósd, i blana dupil
ce veI säruta-o cu càuta supunere o vet imbrda, i asemenea säruttind i scdrile
caluluI, 11 ve! Incäleck, i dupä sävIr0rea obicInuituluI alajú, vel airmit de a face cä-
çlutele rugäciunI cdtre cel prea Let, pentru a n6strä indelungatii vietuire, strälucitd,
stare u Intemeere Intru prea Inaltul Impérätescul scaun; i càtre acésta, dupä da-
toria multeI sciinte si a dreptdtil tale, veI ingrij1 ca si de ad l inainte otcdrmuind
Cu vrednicie Imp6rätescul pämint, ce ti s'ad incredintat, dupä cea slobodd stäpfinire
care ti s'ail dat, a legh si a deslega, sé mingifi In tot chipul pe supu0I no0ri, gfi-
siff sub umbrirea milelor nóstre, tot asemenea sé sävirsesci i sé pu! In lucrare
cu mijlocul 1nte1ept si vrednic de laudé ate privesce la Doznnia Valahiei, ce ti
1ncredintat i Inteacesta0 chip sé adaugl la trecutele tale slujbe i alte fapte
date, sé te vedem mcd mai cu adaus, di te silescl de scum inainte a face lucruri
plä'cute i vrednice de laudé, i sé ar6ti In faptil la ori-ce trébii rivna i credinta
ce o nädäjduim de la tine. Acéstä Impärätésed a n6strd poruncrt care o ve!
Mr' de stramutare, cunoscänd semnul cel stint al nostru, s'ad seris pe la jumétatea
luI Muharem, let 1231 1816 Decembre 26. (1)

(1) Cod 77, fila 230.

www.dacoromanica.ro
197 DIN DOMNIA LUI CARAGEA 57

Cu deosebita placere va fi sarutat Caragea scara §eleI §i blana ofe-

HO de Sultan, dup5. cum Insu§I firmanul 11 recomanda sa facti, dar
de la acestea putin folos trageh téra. Ea coma, ca. de Ore-ce s'a facut
pacea cu Adaclii, O. se ridice o§tirile turcescI din Oltenia. NumaI pentru a
se face ac6sta, Turcii cereati spese de rasboiú apr6pe de jum6tate mi-
lion. Visteria era sdca. Divanul Domnesc propune lul Caragea, in No-
vembre 1816, sa se faca un imprumut de 420.000 lel, de la negutitorul
grec Gheorghe Sachelarie. Domnitorul aproba acest imprumut la
19 Novembre. Imprumutul se face, dar pana in 1816 ajunge la suma
de un milion! Imprumutul e garantat cu veniturile t6riI de la oerit,
dijmarit, etc.
In timpul Muscalilor, Manuc-Bey era Imprumutatorul Vistierief §i nu
este indoiala ca §eiff MuscalI se folosiail din imprumuturI impreuna
Cu Manuc. Tot asemenea incape banuiald, ca Caragea §i mulT boeri
din Divan se folosird din imprumuturile luI kir Gh. Sachelarie.
' E probabil ca banil iMprumutatl de la Sachelarie stropira multo
consciintI §i In Constantinopole, cad firmanul de lauda §i darurile mdi
sus amintite de la Sultanul sosesc la BucurescI numal dupa contrac-
tarea imprumutulut (1)
Nu totl panduril necredincio§I DomnieT, a1iai al Adaliilor Rua ra-
pu§I de o§tirile turcescl. Mal multe cete se supusesera de buna voe luI
Caragea. Inca. In 30 Aprilie 1815, dupd mijlocirea Episcopului de
Rimnic, a Divanuldi Craiovel §i a vechiluldi de caimacam Costache
Samurca§, treI cete de panduil sub capetenia luI Haidul, Päunul i
Timpa, furl gratiatI de Domnitor §i învoii O. se int(irca la vetrele
lor in judetul Jiul-de-Sus. (2)

Jurnalul de Francfort vestesce acéstä distinctiune acordatä de Sultan lui Ca-

ragea, prin care declarä çlisul jurnal, el S. A. est adorée de tous ses sujets.
Serie in acest jurnal un corespondent din Bucuresci, la 10 Decembre 1815:
On vient de recevoir de Constantinople un ordre autographe du Grand Seigneur,
par lequel S. H. confirme S. A. notre Hospodar dans la Principauté. Le grand Sei-
gneur en tétnoignage de Sa satisfaction particulière, lui envoie une pelisse d'honneur
de très grand prix, ainsi qu'un très bel étalon, caparaconné avec tout le luxe
asiatique ; les harnais tout ornés de pierres précieuses. Cette:distinction, qui n'a jamais
été accordée à aucun des prédécesseurs de notre Prince, a fait ici une sensation
d'autant plus agréable, que S. A. est adorée de tous ses sujets.
Le Moniteur Universal. No. 30, Mardi, 30 Janvier 1816. Bucarest, le 10 Décembre 1815.
Zemli Vlahiscoie. Gu töte cä Haidul buluc-ba§ i Patin apitan §i Timpa cäpitan,
dinpreunit §i cu céta lor, fiind locuitori ai Domnescil n6stre téri in sud. Gorju §i de
acolo trägêndu-se s'ati unit cu hotil AdaläI ficênd i porniri tällifirescI impreunti cu
eI asupra tériI §i a locuitorilor, sint supu§1 la englimaticésca invinovätire, ca unil

www.dacoromanica.ro
58 V. A. URECHIA 198

In Decembre 1815 mal gratiazd §i pe alp' efí de bande din col carl
luasera parte la pradaciunl Cu Ada
Mult contribul la supunerea Adaliilor ctitrd 136rtà imprejurarea ca
aceia furl abandonafi de aceste diverse cete de Romani. Data firma-
nului de lauda, maT sus adus, alaturata la data ultimelor gratierl, din
16 Decembre 1815, justifica afirmatiunea n6stra. (1).
R6sc61a acésta a pandurilor din Mehedinti i Jiul-de-Sus are In is-
toria n6strà o insemnatate, care nu ail cunoscut-o istoricii
Adev6rat ca Dionisie Eclesiarchul a -calificat pe pandurii r6sculatI
cu numele de hoti i a afirmat cum ea morel, ardead §f. pradati, dar
calificat alt-mintrolea chiar unil scriitori contemporanT mi§carea
luT Tudor Vladimirescu? Cetele acestuia fost §i ele numite cete

ce Wail arkat vriljmasI chiar aI patriei lor, dar fiind-ci acum cunoscéndu-si acéstä
a lor gresalti, de sinele aú cäçlut cu rugäciune cilträ Domnia-Mea, prin mijlocirea
iubitoruluI de Dumne4eil Sfinfiel Sale Episcopulul RimniculuI i a dumné-lui ve,
chilului càimácámiei ot Craiova i a dumné-lor boerilor Divanului nostru de acolo-
ca ertam i sà fie primifi a se Intérce la urmä In patria lor, milostivire Maud
asupra lor, iatA printr'acest Domnesc al nostru sinet le häräzim ertarea lor i nefi-
nerea de minte a necuvi6selor fapte ce ail urmat prima acum; pentru care si poruncim
domniei-tale cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele biv ve! dvornic Costine
Samurcas, vechilule al cäimä'cämiel Craiovei, i dumné-vtisträ ispravnicilor al ju-
defului, sa aibà vole mai sus numifil impreuná i cu cetele lor de a se Intiírce la
casele i locasurile lor fär'de niel o bäntuiall I saam receh gpd. 1815 Aprilie 30.

Cod. LXXIV, fila 196.

(1) Zemli Vlahiscole. Cu Vote cà acestl de maI jos arkaff, In trecutil r'itzvrätire a
Adalii, pribegind din patria lor i unindu-se cu Adaldi, arätat cu urmäri vrii-
mäsescl in potriva patrief i celor-lalp patrioff aI lor, pentru care li se cuvenià pe-
dépsa dupli mésura vinel lor, dar car,länd la Domnia-Mea cu rugäciune, ca ea le ertilm
grepla l eft le ddm sloboOnie a se int6rce la patria lor, ne-am milostivit asuprä-le
ertdm de tiite greselile trecute, dându-le i slobo4enie a se Intiforce iaräsi la patria
lor; de care facem sciut domnieI-tale cinstit i credincios boerule al Domniei-Mele
biv vel vornice Costache Samurcas, vechilule al cäimicilmiel CraioveI, i dumné-
v6strä boerilor divanifi de acolo si dumné-vtisträ ispravnicilor aI judefelor, ci mai
sus numifiI s'at ertat de Domnia-Mea i sunt sloboll a se intexce la Patria lor
de aceea dat la mä.nile lor acéstä carte a DomnieI-Mele de ertäciune, i
saam receh gpd.
Pdun Nicolicescu bim-basa.
Barbu Rogabet bim-basa.
Pätru Grecu bim-basa.
Adecä treI impreunä cu buluc-basa lor. 1815. Decembre 16.
(Pecetea gpd). Vel logof6t.
Cod. LXXIV, fila 232.

www.dacoromanica.ro
199 DIN DOMNIA. Ma CARAGEA 59

de hott de okra boerime si Grecil $i Unguril n'ati calificat de cote

de hotl pe vitejil hfl Iancu de la 1848?
Da, panduril de la 1816 ati pradat, ail ars, ad omorit, insa pe cine ?
Era sosita ora rasbundril! Panduril de la 1815 sunt predecesoril pan-
durilor luT Vladimirescu si numai cand al' sciinta cd téra, de peste
Olt, s'a manifestat deja In contra regimuluI, tie acela ca numele de
Caragea, sati de Sutu; numal atuncl post avé filiatiunea revolutiunil
luI Tudor; numaf atuncI eroul de la 1821 nu apare in istorie, ca un
inexplicabil Deus ex machina.
Dionisie Eclesiarchul si altä data, la Domnia lai Mavrogheni, s'a
arkat nepricep6tor de miscarile tainice ale WILT, de aspiratiunile eI. Nu
putem, IntemeiatI pe cuvIntul MI, sa calificam de hotl panduril reboil
luI Caragea In 1815. Chiar faptul ca Episcopul de Rimnic si Insisl
boeril CraiovenI intervin pentru gratiarea acestor cete de pandurI, ne
arata, o data mal mult, cd In téra si mat ca séma peste Olt, crescea
mend curentul, care avea sa devina sivoit impetuos la 1821.
Acest curent 11 intetesc miseriile si spornicele biruet. Jurnalul ger-
man de la Francfort, mal sus citat, afirma ca Domnitorul Garagea era
adorat de supusfl s'él. Rebeliunea pandurilor din Mehedintt si Jiul-de-
Sus, de la 1815 s't o non/ réscóla de la 1816, de care mat departe
vom avé a vorbl, sunt de naturd a desminti, afirmatiunea de sigur
platita a gazeteI de la Francfort.
Departe de a fi adorat de téra, Caragea se facea tot mg nesuferit
de ea prin stórcerile si lacomia lui. Nu putem nega desteptaciunea
acestuT Grec, sail cel putin grecisat de me multe generatiunt Acésta
desteptaciune 1-a servit ca sä se puna bine pe langa suveranil cei mal
puternicI din Europa.
Cu putine (Vie Inainte de deschiderea Congresulul de la Viena, de
Gentz scria lul Caragea, ca privinta la Pórta Otomana. Coresponden-
tul DomnitoruluI T6ril-RomanescI cjicea ea: «Mi se pare de necesitate
urgenta, ca Pórta sa facd un demers, de nu solemn, cel putin f6rte po-
sitiv si fórte pronuntat, pentru a angagià principalele puterI sa garan-
teze drepturile si posesiunile el prin un act formal.» De Gentz vedeà
esind din Congres Rusia «neamicul cel mal periculos al Portil, sin-
gurul de care dinsa are a se teme astadl», cu enorme avantagie, earl
vor face positiunea Portil mal amenintata decat orl-cand.
De sigur ca asemenea propunerI comunicate Portil Otomano de Ca-
ragea, pe cat contribuiati a face placut pro Domnitor Inaintea Diva-
nulul turcesc, pe atata Intetiati m'ésurile de ap'e'rare ale TurcieI si (led
greutatile pentru Principate.

www.dacoromanica.ro
60 V. A. ITRECIUX 200

$ése dile dupa deschiderea CongresuluI din 1814, Metternich, prin

de Gentz, comunica luT Caragea scirea, ca. Austria considerd Imperiul
Otoman nu numai ca pe un aliat util si fidel, dar Inca ca pe o putere,
de conservatiunea si prosperitatea careia este esential si in mod ne-
separabil legatd mantuirea sa proprie.
Turcia prin Caragea cercase pe langti Austria, sa. se aduca in Con-
gressestiunea retrocesiunil BasarabieT. Motternich, la 7 Novembre 1814,
inform6za, prim de Gentz, ca acésta cestiune nu se 'Ate aduce in Con-
gres, cad «limbagiul veritatil si al justitiel, nu-1 maT intelege astaill Ru-
sia ; remonstrantele cele mai energice, dacà nu sunt imediat insotite de
amenintari seri6se, sail de demonstratiuni ostile, nu mal fac niel un
e feet asupra acestel Puteri ; si conduita Imp6ratului Alexandru, de
cand a intrat in Paris si mai cu s6ma de la sosirea luT la Viena, a
probat cu abundenta ca nu va mal asculta de ad inainte decat con-
siliile call nutresc ambitiunea luT, ori lingusesc ideile lui favorite. (1)
Aprecierile acestea, cu referinta. la Rusia, arata limpede, ca de asta-
data* Austria era sincera aliata secreta a TurcieT. Acésta, repet, explica
pentru ce Rusia nu va cerch sa aduca cestiunea orientald in Congres,
In 1814.
In 1815 cestiunea garantieT integritatii TurcieT de inscris in- instru-
mentul de pacificatiune generala, care va fi redactat la finele Con-
gresuluT, e sprijinita si de Anglia (2).
Caragea sera adesea si direct Principelui Metternich, imboldit de
Divanul Otoman. De Gentz, in depesa sa de la 23 Aprilie 1815, asigura
pe Caragea, ca Principele de Metternich are buna opiniune despre dinsul
si-I este atapt.
Evenimentele petrecute in Francia, dupa fuga lui Napoleon din in-
sula Elba, activéza Congresul, care se termina cu actul final la 9 Junio
1815, dupd 9 luni de desbateri. Cestiunea garantiei posesiunilor tu-
turor Puterilor Europene, propusa CongresuluT, fu inlaturatd din des-
baten, din causa opositiunii Rusiel, care prin acésta vedea, ca Pórta
otomana aveh sa beneficieze si dinsa de asemenea garantii.
Ast-fel pentru Imperiul Otoman si pentru Principate, tractatul celor
patru Puteri Europene nu aduse niel o schimbare.
Desastrul neintardiat insa al 'di Napoleon la Vaterloo, urmat de
abdicatiunea lul (22 Iunie), ail insa pentru Bucuresci si Iasi tristul
efect al spoririT si maf mult a influentil rusesci si a tiraniel consulilor

Cavalerul de Gentz, pag. 120.

Ve41 depe§a lui de Gentz, din 24 Februarie 1815, pag. 143

www.dacoromanica.ro
201 DIN DOMNIA LUÌ CARAGEA 61

acesteT tarT. Politica Austriel fata Cu P6rta a ralnas aceea§I, precum

afirma i de Gentz (depe§a de la 15 Octobre 1815).
Cu Implinirea anuluT al 3-lea al Domniel, Párta a§teptà ca Ioan Ca-
ragea sa se ting de legamIntul secret de a-§T da demisiunea. OrT ca
avea dorinta Pórta sa-1 Inlocuésca, pentru a av6 ocasiune de un nor'
ca§tig, saü ca 1-ar fi re1ntarit pe Caragea, platind din nor" bune bac-
§iqurT 6menilor PortiT, demisiunea luí Caragea puteà sa Re dorita de
cel earl sciail, ca la 1812 Halat-Efendi ca§tigase de la Caragea nu maT
putin de 4 mili6ne de leT.
Acésta demisiune nu se dete, cu URA sup6rarea thinuita a Portil ;
dar din causa acesteT purtarT, se pare cà unil din principalil Turciel
se cam concertaii Cu noil pretendentT la Domnie, cu neamiciT luT Caragea.
Cu tóte acestea, precum dice Aron Florian, prin banT Caragea A
Impedicat mar de multe orT furtunele ce se pregatiail sa se sparga
asupra capuluT luT §i tot-deauna a triumf at despre viclenele uneltirT
ale vra§ma§ilor s6I» (1). Triumful luT Caragea de asta data 11 datoresce
mal mult inter veniril luT Italinski, solul Rusiel la Constantinopole (2).
OrT-cat Metternich, prin de Gentz, cauta sa tina sub influenta AustrieT

Manual de Istoria Prineipatului Româniet. 1 vol. in-80. BucurescI, 1859, pag. 184.
Despre intentiunea PorVi de a inlocul pe Caragea la finele a trel mil de Domnie
scrie Senfft de Pilsach eèträ Regele PrusieI, din Constantinopole, in 25 Octobre
1816. Vestindu-I cá Turcia trimite trupe spre Dunäre, Ambasadorul adaugi: ,Cir-
cumstanIa sporesce crisa : sunt tocmaI treI ani de chnd Principele Caragea guvernä
Valachia, i Pérta se pare dispusti a-I mazill, ca sà dek Domnia la altul. On nqmme
méme les candidats, qui sont le vieux Arghiropolo, interprète de la Porte, le Prince
Suzzo, gendre du Prince actuel de Valachie et le Prince Hanger% odieux à la
Russie, qui n'igore pas ses anciennes menées avec les agents de Bonaparte à Con-
stantinople. La versalité des Turcs est connue; ils out de la peine *A se tenir au
traité fait avec la Russie, qui leur impose de conserver les Hospodars de Valachie
et de Moldavie pendant 7 ans, dans une place qu'ils aiment à mettre à l'encan le
plus souvant que possible. Cette disposition du Divan est augmentée par les Grecs
du Fanal, qui intriguent sans cesse, l'argent à la main, pour obtenir une de ces
places qui font l'objet de leurs désirs et pour lesquelles ils ne se font aucun scru-
pule de commettre des crimes et de trahir leurs plus proches parents. Le Comte
d'Italinski est parfaitement informé des mesures guerrières qui occupent la Porte
et des intrigues qui la poussent à déposer le Prince Caradja; il en parait très
content et il déclare hautement que la déposition du Prince Caradja équivaudrait
une déclaration de guerre contre la Russie. Il me l'a dit encore hier, à l'occasion
d'un ()Meier qui a commandé mon escorte en voyage et qui m'a fait prier de lui
accorder une lettre de recommandation pour le Prince Caradja.,
(Oficerul n'a plecat, asteptand sé vadrt ce se alege cu Domnia lui Caragea.)

www.dacoromanica.ro
62 V. A. ITRECHIÀ 202

pre Domnitorul Muntean, evenimentele se insdrcinail mereil sä influ-

enteze Curtea Munteand In folosul Rusid.
De aà naturA a trebuit sA fie §i Incunoscintarea ce Caragea primi,
In Iulie 1815, despre Incorporarea ducatuluT Var§ovid la Imperiul
rusesc. (1)
Relatiunile luT Caragea cu representantul Rusid '11 indémnA sl pri-
méscd fórte bine, In trecerea lui prin BucurescT,' pe trimisul Regelul
Prusid la Constantinopole, d-1 Senfft de Pilsach.
Acosta serie din BucureseT cAtrA Regele WI', la 14 Septembre 1815,
cu laudd despre Domnitor.

R6sc6la pandurilor de§1 reprimatà, Caragea simtl cá trebuesee sd

lini§téscA i reclamatiunile din térA, car" reclamatiunI puteail influentà la
Constantinopole. Caragea prin urmare se preocupà de finantele t6ril
de care mal la vale vom vorbl§i reduce birul direct al t6rAnimel.
La finele anului 1815 casa rAsurilor, adecd a lefilor, avénd de nazir
pe fostul Mare Ban Gr. BrAncoveanu, constatA cä din causa sea-
deril birultil, casa acésta este In deficit pAnA la finele viitoruliff
Ianuarie 1816, cu 213.000 talerl. Divanul propune sA se acopere de-
ficitul acesta prin un imprumut de 223.650 de talerT, iar Imprumutul
sA fie garantat In vinäriciul viitor care so va sporl. Domnitorul
aprobA facerea acestuT nog Imprumut, care se contractézA la fostul
mare Vistier loan Moscu, cu talerT 7 §i jum6tate la pungl pe lund
Ace§ff banI cu dobAnda lor se vor plät1 din adaosul vinAriciultil din 1816.
Scdderea veniturilor ti5ril pe o parte, §i pe de alta urcarea cheltu-
elilor, ail nevoit pe Domn sl ieA o m'e'surA care nemultutnesce boeri-
mea. Amintim acéstA tasurd' §i aici, cAnd facem istoria Domniel lul

(1) Dumné-vdstrà ispravnicilor ot sud.... BM:Mate, vd. facem Domnia-Mea in scire,

cd Excelenta Sa Elciul ruses@ din Tarigrad, prin not:a' Maul arétare càtrà malta
136rtä a prea puternica n6stre Impdrätif pentru ducatul Varsovid, cum ea prin ob-
stésca priimire a tuturor Evropienescilor Impërätil s'aii unit cu Imperiul Rusiei, ad
fácut rugdciune de a se vestl tuturor acelora cap vor fi din tinutul numituldi ducat
si se vor fi aflând in tinutul stdpfinirii prea puternicel impërätil, lug Levi de-
sertoil, sä se ardte cited consulaturl, ca sA li se ded cea desifirsita ertare i uitarea
celor urmate, care li härdzit de cdträ Imp:6110a Rusiei ; de aceea poruncim
Domnia-Mea, ca prin publicatie sd o facetI acésta sciutà prin tot judetul, ca verl-citi
Levi desertorI sad negutkori se vor fi aflind in orI-eare parte de loe a judetuluI
sd vie sä se ardte aid la cinstitul consulat al Rusiel, cu Vote documenturile lor ce
vor fi avènd, spre dovadd ca Bunt de la Lehia, ca sà dobändésch ocrotirea
lor, i fiti sdndtosI.-1815 Iulie 28.
Cod. LXXIV, fila 212.

www.dacoromanica.ro
203 DIN DOMNIA IA:ff CARAGEA. 63

Caragea, dupa ce de dinsa avem a vorbl la cap. finantelor. rin-

duit boerl, cad sa cerceteze de aprópe: ce numer de scutelnici i pos-
lupici are fie-care boer ? §i s'att redus din numkul acestora, mal cu
sema de la ca earl nu se bucurati de vre-o influenta maI deosebita. Cu
acest mijloc Visteria spell sa mai immultesca numerul contribuabililor,
'Ate nu atat de redus din causa ultimulul rasboitt §i a ciumeT, cat din
causa abusivelor facerI de scutelnicl §i de poslupici. In 1816 Ianuarie,
numeral poslu§nicilor cce prin sfat de obgte hotarit, remane to-
tu§I de 10.737 de indivicil §i in plus cati-va adao0 maI apol prin reso-
lutiunI Domnesd, iar 361-1a10 sunt datT venit VisterieT. Mezamintul po-
slupicilor este din Maiii 1814, dar, la 25 Ianuarie 1816, Domnitoita 11
reintaresce, amintind cd pe langa boeril pamintenl, se cade sá aibe
poslu§nicl i acel strainl §i a§ezatl aicl in pdmintul teril cu
starea casnicid lor, dupä vremT, uniT mal dinainte, altil mal din urma,
§1 aü remas nestramutatI de aicl, earl toti aceOia cinstit dupa
cuviinta i cu cinul de boerI».
In 1816 se arunca o dare extraordinard, cu care BA se peta plati
149.250 de talen, pretul la 3.400 de salahorI §i a 580 de care, ce Ora
era dat6re sà dea la cetatile turcescI pe fie-ce luna. Gel' 16.000 de lude,
cat mai remasesera in Ora, se imbracd cu acesta dare, a§a cd de lude
vine cate 9 talen i §i banT 40, «far' de rasura §i alta inceraturd.» Da-
rea acesta se pldtesce de la 1 Aprilie 1816. (1)
Cu tóte sporirile de derT, Tora-Romanésca e datóre, in Maiti 1816,
pe imprumuturI diverse, 1.356.983 talen l §i 65 banT. Ca sa acopere acest
gol, Domnitorul stdruesce la kir Gheorghe Sachelarie, sä priméscti asu-
pra-4 huzmeturile teriI, cu adaosul banilor necesarl pentru doba'nde
ci
Se póte bine intelege cu cine im.parlitt ca§tigurile, fie Sachelarie,
fie Moscu, imprumutatoril StatuluI Romanesc !
Nemultumirea cresce merett in Ora §i in tete clasele societatil, pe
mesura in care sporesc birurile §i vexatiunile. In 1818 August, Ca-
ragea simte obligatiunea a mal uvrà derile. Vom aduce la capitolul fi-
nantelor actele relative la aceste noud ggheniki>, intocmire a derilor,
impartindu-le in treI categorli : in banil VisterieI din 6 semi pe an (in
care intra ci haraciul cätrà Perte.), in banil po§telor §i in banil lefilor.
Caragea suprima in 1818 banil rasurilpr.
Acesta cgheniki», intocmire noue de birtírl, Caragea pune pe boerl

(1) Vecji Tesaur de Monumente de Papiu. Tom II, pagina 398.

www.dacoromanica.ro
64 V. A. IIRECRIÀ 204

sA jure cA nu o vor mai addogi, ca s4 liniOéscä agitatiunile sporinde

din térA.
Cu inceputul anulul 1816, spiritele ere"' agitate peste tot in Princi-
pate §i in Turcia de sgomotele r6sphndite despre o nouä invasiune
ruséscA, amenintând Principatele §i. Constantinopole. (1)
Mai mult decht ori-cAnd, de Gentz regret/ el Congresul n'a garantat
integritatea Portil, cad acéstA integritate n'o interesa numai pe dinsa,
ci §1 pe t6te cele-lalte Curti, siguranta generald §i stabilitatea pAcil
Europa P6rta insA§I nu primise sd tracteze despre acéstA garantie,
deal' temèndu-se nu cum-va sA aibd ca prim resultat incorporarea
Principatelor la Austria §i la Rusia, amintindull, cum la un moment
dat, Napoleon I, tot in interesul integritAtif restulul Imperiulut Otoman,
fusese gata de a cedh ImpOratului Alexandru I Virile române. Anglia
fusese dispusA sA sprijine in Congresul de la Viena garantarea into-
gritOtii Imperiulul turcesc, prin formula generala garanfiï a integri-
t4ii tuturor statelor. Acésta neprimindu-se in programul desbaterilor,
niel numele Imperiuldi Otoman n'a fost de loe articulat
Tractatul ulterior al sf. aliante, din Septembre 1815, de asemenea nu
atinge de loe P6rta OtomanA. D-1 Gentz afirmA, di espiritul $ tendinta
noula, tractat de aliantei sunt ma( curend indirect favorabile Porfii.
AcéstA conclusiune o sc6te de Gentz din faptul, ca ceI patru monarchi
s'ati legat de a nu tulburà pacea generalA. D-1 Gentz crede, cA §i rm.
Oratul Alexandru a renuntat cu totul la planurile lui fatA cu Tarda.
De Gentz este ins5. ingrijat, cAci vede, cA tocmaT Pórta OtomanA
manifesta sentimente rasboinice (pag. 209 §i 210). Turcia se pregAtesce
energic de rOsboill *i nu se preocupA de aliante cu Europa, visand
la o rupturd cu t6te Puterile, persuadat/ cA va triumfh de intr6ga
Europà.
De sigur asemenea acusäri aduse Portii I§I aveall sorgintea tot in
intrigile rusesci. De Gentz indémnh pe Turcia sd se apropie de Au-
stria *i de Anglia, sO le consulte *i sl profite do sfatul lor, mai ales
acum in prediva când vor veni lar la ordinea dileI desbaterile dintre

(1) Vell depep de la I. Ianuare 1816 a lui de Gentz, in care serie :- cDepuis que
je suis de retour ii Vienne, j'ai été frappé de tout ce que j'ai entendu sur l'état
des choses, sur vos frontières, sur les alarmes qui règnent dans les Provinces otto-
manes limitrophes de la Russie, sur la disposition des esprits de part et d'autre;
et par un rapport officiel que j'ai vu ces derniers jours, j'ai appris avec étonnement
que, d'après des avis d'Odessa, on s'attendait A. une invasion prochaine, et que l'on
croyait Constantinople directement menacée».

www.dacoromanica.ro
205 DIN DOMNIA LII1 CARAGEA 65

Párth vi Rusia, pentru executiunea definitiva a tractatuluT de la Bucu-

rescï i restitutiunea cethtilor oprite de Rusia contra stipulatiunilor
exprese ale acelut tractat.
Ceea ce doria. de Gentz erh dorul lul Meternich, care cu drept ea-
-Out se temeh sh nu se incéph un rasboiii Intro Pórth vi Rusia, ras-
Mil care puteh ñ fatal Imperiulut Otoman. $i se temeh Austria cu
EAU mat mult, ch Impératul Alexancrru luase initiativa neavteptath a
unet sf. aliante, pe bash religi6sei creptinei. Singurul fapt ea tractatul
acesta era Intro crevtint putea sa se interprete in defav6rea Turciet. (1)
Seim lush, ch In definitiv altul erà scopul sf. Aliante, Incheiate la 26
Septembre 1815. Pericolal pentru P6rta Otomand nu puteâ veni din-
tr'acolo vi mat cu sémä imediat. Afacerea relativa la insulele Ionice, puse
sub protectoratul Angliet, displace Portil cu t6te Indemnurile AustrieT
de a vedé evenimentul cu °cif( bunt. Se spuna. PortiY, ch Inthrirea
AnglieT In Mediterana el-A o garantie a integritatit Imperiulut Otoman,
maT cu séma- fata cu eventualitatea rdsbolulut ce s'ar put6 nasce din
reclamatiunile Tumid contra neexecuthrit de Rusia a tractatuluT de la
B ucure set.
Prin faptul eh InsuvI Impératul Alexandra comunica la Constanti-
nopole, prin Italinski, tractatul sf. Aliante cu explicatiunea, eh numat
Imprejurarea cum ch. totT semnatarit acestuT act sunt crevtinT a Im-
pedecat cererea adesiunit vi a Sultanulul, se aduce Ore-care linivtire in
Constantinopole i in Principate. $i en t6te acestea, pe chnd t6te Pu-
tenle Europene aü desarmat i desarmézh, singura Rusia conserva
Intl-6ga sa ovtire. Acosta erh un punct negru la orizontul Europet.
Adev6rat ch din Petersburg se explia Inthrclierea licentierit ovtir it
vi mat cu sérnd se explich phstrarea otirii, pe *mil Nistrulut vi
apropiere de Turcia, cu Imprejurarea, cA magasinele de provisiunt
erail avezate Inteaceste regiunt vi eh ovtirea urma sa se folosésch de
aceste provisiunt Inainte de a opera o schimbare In positiunile armateT.
NetAgaduit aceste explicatiunt nu explicail nimic i principele Con-
stantin Ipsilanti spunea, la Petersburg, orT cut voià sh-1 asculte, cA ras-
boiul nu p6te fi Inlaturat.
(1) «Le premier mouvement de presque tous,ceux qui apprirent l'existence de ce
traité était de le regarder comme le précurseur d'un projet contre la Turquie. La
religion chrétienne, disait-on, étant l'objet ostensible et le mot sacramental de cette
pièce, il est clair qu'elle n'exclut point des entreprises contre les infidèles, et que
le voeux secret de l'Empereur Alexandre a été celui de rallier les premières Puis-
sauces de la chrétienté, par un engagement solennel, pour leur proposer plus tard
une espèce de nouvelle croisade.D (Dépêches du chevalier .de Gentz, page 219).
Analele A. R.Tom. XXII.- lifemorfile Sec. Islorice. 5

www.dacoromanica.ro
66 V. A. IIRECIIIX 206

MaT multe circumstante intAriati acéstA asertiune : se astepta dintr'un

moment intealtul o nouA Ascs515. in Serbia. Amiralul rusesc Gray a
fost insarcinat sa pregAtéscA o flotd de 13 vase pe Marea-N6grA
Italinski se manifesta maT recalcitrant la Constantinopole. Fusese vorba
sd fie inlocuit prin alt ministru plenipotentiar, Strogonoff. Acnin se
lAtise scirea, cd Strogonoff nu va maT merge la Constantinopold. (1)
Cu OW aceste simptome, de G:entz credea, cu drept cuvint, ca pacea
nu va put() fi imediat conturbatA. AcéstA convingere resulta si din
lungile conversatiunT ale generaluluT Austriac Steigentesch, trimisuluY
la Petersburg, cu Imp6ratul Alexandru (2).
Aprecierile optimiste ale generalultil Steigentesch nu impedicaii tEt
Indatd dupA sosirea luT Strogonoff la Constantinopole, negociatiunile
cunoscute dintre P6rta 0 Rusia, cu referinta la executiunea unor Or-
ticole din tractatul de la Bucuresci, sd iea un caracter tot mal iritant.
Strogonoff se silia sA probeze, cd P6rta este vinovatd inteacAstA pri-
vintä. El sustinea, intre altele, cA stipulatiunile tractatuluT, intru cA.t pri-
vesce Principatele Valachia si Moldova, ati fost raj executate çi cA ati
fost cu totul eludate si r6sturnate, in ceea ce privesce pe Serbia. In
loc de a restitui cetatile de pe Marea NégrA, earl se cuveniati TurcieT,
Rusia cerea din contrA insula *erpilor la gurile DunAril.
Asemenea reclamatiuni si dintr'o parte 0 dintr'alta nu vor avA ne-
gresit consecinte grave, decal cu caff-va anT mai tarditi.
Asa fel de negociatiunT implu aniT urmAtorT din Domnia luT Caragea.
Negociatiunile dintre Rusia si Turcia pe la jum6tatea anuluT 1818
ieati un caracter amenintAtor çi in tot casul penibil. In Londra se
credeà chiar cA o mare explosiune era de a§teptat. La Viena lucrul
se presinta ceva maT putin amenintAtor.
Intre punctele negociate acum intrd çi afacerea ambelor Principate.
DupA de Gentz aceste afacerT vor forma un punct esential. (3)
In anu11816 se svonesce din mil vorba de mazilirea luT daragea Scrie
despre acésta Senfft catrA Regele sëú, in 10 Iunie, 1816, dar adaugA
a dice cA el nu crede lucrul.
Din corespondenta representantuluT Prusian cit Regele s6ti, culegem
o informatiune surprin4èt6re : conspiratiunea de la 1816 din BucurescT
sl fi fost urzità de consulul Austriac Fleischhackel, care avusese o
neintelegere f6rte vie cu Domnitorul. Baronul de Stiirmer, internuntiul

De Gentz (Depéches inédites), pag. 256-257.

Dépêches inédites de Gentz, pag. 270.
Depe§a lui de Gentz din Viena, 50 Iunie 1818.

www.dacoromanica.ro
207 DIN DOMEIA Lid CARAGEA 67

Austriac, dintr'un mare interos pecuniar (de sigur vre-un candidat la

Domnie ii promisese banT) ajuta pe Fleischhackel in reclamatiunile lni
la Viena. Conspiratiunea acésta de a doua nu isbutl, dar internuntiul
Austriac nu maT putin lucra pentru mazilirea luT Caragea.
Despre conspiratiunea din 1816 in contra luT Caragea nu pomenesc
scriitoriT no§tri. Ca ea a existat, ba ca s'a incercat in doua rindurT,
ne pote sta de dovada corespondenta luT Pilsach catra Regele PrusieT.
La 25 Iunie 1816, Pilsach néga, ce e drept, ca a urmat o a doua cons-
piratiune in BucurescI, .dar nu mal putin constata trista situatiune a
tarn' din causa lacomieT Turcilor, a Domnitorului §i a intrigilor di-
ver§ilor candidati de Domnie, printre earl citéza pe Hangeri, omul
«eel plin de spirit, de indrasnéld §i de datoriT,.
Pe la inceputul luT Iunie 1816, se descopere in Bucuresci conspi-
ratiunea contra lui Caragea §i in contra boerimil. In acésta conspi-
ratiune intraa 6menT din trépta cea maT de jos §i de sigur §i din pan-
duril, earl* in anul trecut se revoltasera in Oltenia (1).
Ca acésta rasc6la sa. fi fost inspirata, dad. nu injghebata in tail*
de consulul austriac Fleischhackel, noT nu posedam documente §i nicairT
nu aflaram informatiuni 80 positive §i. afirmative ca In corespondenta
lui Senfft, maT sus adusa. Adevarat ca in conspiratiune ioaa parte §i
caff-va suditi AustriacT, dar acésta nu explica in mod lamurit interesul
ce putea sa aiba Austria de a rasturna pe Caragea, prin care tocmal
tinea firele politice la Constantinopole. Condicele Domnesci ale lui
Caragea nu pastréza amintiri directe despre acéstä incercare de
rebeliune. De Pilsach insa, inteo nota a lui de la 24 August 1816,
spune ea: fprocesul acusatilor de conspiratiune de la Bucuresci s'a
terminat. CeT dol Austriaci implicati aii fost condamnati la spanzurd-
Ore §i fiind-cd art. 8 din pacea de la Carlovitz autorisa executarea
pedepsil supu§ilor Austriacl chiar in Turcia, vor suferl pedépsa de
m6rte la Bucuresci, afara numal daca internuntiul nu va obtiné sa
fie prodati autoritatilor austriace, ca sa fie pedepsiti cu márte in Tran-
silvania (2).
Le Moniteur Universel. No. 170. Mardi, 18 Juin 1816. ValachieBucarest, 1 Mai.
On a découvert ici, il y a quelques jours, une conspiration, tram& par quelques
séditieux de la plus basse classe du peuple contre la vie de notre Prince et ten-
dent it renverser notre gouvernement. On a déjà emprisonné einq des principaux
séditieux, qui attendent la juste punition de leur crime.
Senfft de Pilsach edtrd Rege. Constantinopole, 24 August 1816.
.... Le procès des coupables de conspiration it Bukarest est fini. Les deux Au-
trichiens impliqués ont Rd condemn& it être pendus, et, comme le huitième article

www.dacoromanica.ro
68 V. A. IIRECHIÀ 208

Cum cä rolul atribuit de Senfft lul Fleischhakel In acésta conspira-

tiune nu este Intemeiat, se p6te vedé §i din faptul, ca cancelarul
Metternich, In cursul luT lulie 1816, trimite consululuT Austriac din Bu-
curesci o scris6re, prin care IT multumesce de purtarea luT In Impre-
jurarea tulburarilor din BucurescI §i-I trimite ca r6splatire o tabachere
de aur Impodobita cu diamante (1).
Stuitem InclinatI de a banui, ca acéstà conspiratiune era pe placul
Muscalilor amiciT PrusieT, pe care o representa de Pilsach la Constan-
tinopole. TocmaT Rusia, urmarind reclamatiunile eT fata ca P6rta Oto-
mana, ordonase o§tirilor sale sa se apropie de Principate. Acésta scire
o comunica Portii DomnitoriT t6ri'or romane, dar Indata apol tot eT
o desmintesc, atribuind mi§carile de trupe la simple manevre. (2)
Din urmatorul an 1817 avem a aminti fapte importante. Mal in-
taiti ca16toria Imp6ratuluT AustrieT prin Ardél §i Bucovina da ocasiune
Domnitorilor RomanT sa-1 curtenésca. Caragea trimite spre a saint&
pro Imp6ratu1, pro ginerele sai Banul Arghiropulo. La 8 Septembre
st. n., acesta e primit cu distinctiune In audientd, la Sibiiii. (3)

de la paix de Carlovitz autorise Pexécution des sentences portées contre les individus
de cette nation, en Turquie méme, ils doivent subir Ia peine de mort lt Bukarest, k'
moins que l'internonce n'obtienne qu'ils soient livrés aux Autrichiens, pour étre mis
A mort en Transylvanie... (Iorga, Acte §i fragm. II).
Le Moniteur Universel. No. 214, Jeudi 1-er Août 1816. Vienne, le 20 Juillet.
M. Fleischhakel, agent d'Autriche ii Bucarest, a reçu du prince de Metternich
une lettre par laquelle ce ministre lui témoigne sa satisfaction sur la conduite qu'il
a tenue lors des troubles qui ont éclaté contre le hospodar et les nobles du pays, et
lui envoie en méme temps une tabatière d'or garnie de diamans.
Senfft de Pilsach cétre Rege. Constantinopole, 25 Novembre 1816.
Les Princes de Moldavie et de Valachie ayant informé la Porte Ottomane
que les troupes russes, sous les ordres du général Benigson, se concentraient de
plus en plus dans le voisinage des confins de l'Empire turc, le gouvernement avait
envoyé en hite des ordres pour mettre en état de défense les forteresses du Da-
nube et pour préparer tout ce qui est nécessaire pour s'opposer tt une invasion. A
peine que ces ordres étaient partis, la Porte Ottomane s'est entièrement rassurée
par les mémes Princes-Hospodars sur le mouvement de Parmée russe, qui n'avait
été motivé que par des manoeuvres d'exercices, que le général Benigson lui avait
fait exécuter .... (Iorga, Acte qi fragm. II).
Le Moniteur Universel. No. 275, Mardi, 30 Septembre 1817.
Autriche. Vienne, le 18 Septembre.
D'apras les dernières nouvelles d'Hermanstadt l'Empereur a parcouru le 7 et le 8
tous les environs de cette ville. S. M. a présidé le 9 tin conseil sur les finances de la
province. L'Empereur se proposait de se rendre le lendemain sur les frontières de
Valachie pour examiner les établissements de quarantaine, ainsi que les superbes
restes de la Voie Julienne, ouvrage des Romains. La Cour devait partir le 12 pour

www.dacoromanica.ro
gog DIN DOSINIA Ltd CARAGEA 69

Al 2-lea f apt) este m6rtea violent& a luT Cerni George, capul insurec,
tiunil s6rbesdf. ,Ac6sta se hitImpla In August 1817, la Belgrad, uncle
se Intorsese din Ch4ineil, cu ocasiunea negociatiunilor pentru frunta,
rule SerbieT. Acésta Impre jurare vine si ea sit marésca conilictul latent
dintre Rusia O. Turcia. Cerni George a fost -Ms de comandantul turc
din Belgrad, care-1 trimise capul la Constantinopole (1).
Acdsta imprejurare obliga pe P6rta Ja concesiunT fata au reclama-
tiunile rusesdf, In cursul lunei luI Septembre, cat privesce regularea
fruntariillor despre Moldova. P6rta primesce ca acésta fruntarie sa
tréca la Dunare, pe ttirmul drept al bratuluT SulineT, pana la punctul
-Linde se intrunesce cu bratul ChilieY, maT sus de Ismail. (2)
Lui Andr6ossy la Constantinopole succed ase, ca ministru plenipoten-
tier al RegatuluI frances, marchisul de Rivier. Acest ambasador nu maT
continua fag cu Rusia, fata Cu Strogonoff, actiunea predecesorulul BM.
De aceea nielT111 se maT ocupa Franta de Ortea Principatelor. Intr6ga
jum6tate de an din 1817, Monitorul Universal frances nu maT aduce
decat rare notite cu referinta la Ora° n6stre. Nu a§a se petreceag
lucrurile sub Napoleon
Singurile notite ce gasim In Monitorul Universal, In jumatatea din
Kronstadt. Le gendre du Prince de Valachie, Ban Arghiropulojllte ce Prince avait
envoyé à Hermanstadt pour complimenter LL. MM. a eu, le 8, l'honneur de leur
étre presenté.
Le Moniteur du 5 Septembre 1817.
La August 1817 ad cAlkorit km. EL. Austriace 1,n Bucovina (dans le beau pays
de Buckowine (!), oil la végétation est magnifique. Les derniers points sur ces fron-
tiAres, que LL. MM. avaient parcouru, sont le passage de la Porte de fer de Trajan
et celui de la Tour Rouge sur le fleuve de l'Aluta,
{1) Voli Le Moniteur Universel, de la 21 August 1817.
(2) Le Moniteur Universel. No 280. Mardi, 7 Octobre 1817.
Vienne, le 25 Septembre.
le baron de Strogonoff a eu, le 22 du mois passé, une conférence avec le Reis-
effendi, concernant le règlement définitif des frontières. Cette conférence s'est tenue
aye() le plus de solennité possible, et le ministre avait donné ordre a un courrier
de se tenir prét A partir le 26 pour Saint-Pétersbourg.
Le Mointeur Universel. No. 298. Samedi, 25 Octobre 1817.
Constantinople, le 10 Septembre.
Les iégociations avec la Russie ont pris une tournure très-heureuse. Dans une
çonférence tenue le 2 de ce mois avec le baron de Strogonoff, la Porte a adopté
les propositions de l'Empereur Alexandre pour les nouvelles frontières de la bes-
sarabie. La nouvelle ligne de démarcation entre les deux Empires passe sur la rive
droite du Danube connue sous le nom de Sulina, et suit jusqu'à l'endroit où il se
réunit avec le Kill, au,dessus d'Ismail. M. Bogdanovich, le commissaire de démar-
cation pour la Russie, est déjà retourné à Pétersbourg.

www.dacoromanica.ro
 70 V. A. IIRECRIA 210

urmA a anultd 1817, sunt in num'ér de data). Prin acea d'Inthia se vor-
besce de o miscare, care s'ar fi IntImplat la BucurescI, In urma cAreia
Domnitorul Caragea ar fi fost silit sA pArAs6scA capitala. (1)
A doua desminte scirea despre miscarea arkatd maI sus si aposí cu
mult optimism laudA domnia luI Caragea si M. scire despre un cu-
tremur Intimplat si despre mersul timpulut (2)
- In anul 1818 negociatiunile cu Rusia continua. In fond sunt tot a-
celeasI din aniI anterior'''. In formA, ele ieail alt demers. Strogonoff nu
maI desparte cele patru puncte sub lite: a) Executiunea tractatuldi de
pace cht privesce pre S6rbl, chrora Pórta s'a angajat sA. le recunósch
dreptul de autonomie civilh si religi6sA; b) Partea acordatA RusieI In
administratiunea Principatelor Moldovel §i ValachieI si dificultAtile, earl
s'aú ridicat asupra execuOunif acestuT articol; e) Diverse cestiunl re-
lative la fixarea fruntarielor si la indemnitAtile stipulate; d) Restitui-
rea unor cetAtl In Asia, cerute de P6rt§ si nestipulate prin ultimul
tractat. (3)

(I) Le Moniteur Universel. No. 302. Mercredi, 29 Octobre 1817. Vienne, le 17 Octobre.
Les lettres de commerce annoncent qu'il y a eu A Bucarest un mouvement, A la
suite duquel l'Hospodar a été, dit-on, obligó de quitter cette capitale.
Le Moniteur Universel. No. 320. Dimanche, 16 Novembre 1817. Vienne, le 1-er
Novembre.
Nous avons reeu ici des lettres de Bucarest, du 14 Octobre. Il en résulte que la
plus parfaite tranquillité règne dans la Valachie ; que Pétat sanitaire des habitants
de cette province est très satisfaisant; qu'on n'y découvre plus la moindre trace
d'une maladie contagieuse, etc. Les symptómes della peste, qui S'étaient manifestés,
l'été dernier, dans quelques communes de Ia Moldavie, ont disparu entièrement. Les
mémes lettres rapportent, qu'on a ressenti le 12 Octobre, A Bucarest, trois secousses
assez fortes de tremblement de terre. La dernière était assez violente ; mais elle n'a
causé aucun dommage. Le temps était pluvieux, et il y avait un brouillard assez épais
toute la journée du 12 Octobre.
Le Moniteur Universel. No. 213. Samedi, 1-er Milt 1818. Constantinople, le
20 Juin.
Les négociations entre la Sublime-Porte et le ministre de Russie, M. le baron de
Strogonoff, ne paraissent offrir rien de nouveau quant au fond; c'est seulement sous
le rapport de la forme qu'elles ont, A ce qu'on assure, pris une autre marche. La
Rumie, dit-on, a ordonné it son ministre de ne point séparer les quatre objets de
la négociation. On prétend que ces objets sont: I) l'exécution du traité de paix pour
ce qui concerne les Serbes, auxquels la Porte a promis l'exercice libre de tous
les droits civils et religieux ; 2) la part accordée A la Russie ',dens l'administration
des Principautés de Moldavie et de Valachie, et les difficult& qui se sont élevées
sur l'exécution de cet article ; 3) diverses questions relatives A la fixation des fron-
tières, et aux indemnités stipulées, qui sont restées indécises lors de la dernière eon-
vention ; 4) la remise de quelques forteresses en Asie, que la Porte demande, et qui,

www.dacoromanica.ro
211 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 71

Asupra acestor puncte, Rusia admite negociatiunile imediat, saü la

un alt moment, dupà cum va plAcé Portil. AcOsta concesiune o face
Imp6ratul Alexandru, Bind-cä se pregatiail suveranil marT aT EuropeI
sa se Intalnésca la o nouà conferintd saú congres, la Aix-la-Chapelle
si de sigur, cA voia ea Europa sa nu fie indispusa In contra lul
s5.-1 considere ea pregAtitor de tulburdri nou6 a pleil universale.
Pe cand la Constantinopole, In anil al 6-lea si al 7-lea al DomnieT lul
Caragea, continue' asemenea negociatiunT, la Bucuresel, pe t6td diva,
se facea maT grea acOstl domnie. Dionisie Eclesiarchul, a aruia lu-
etrare se termina cu anul 1815, nu ne maT pote servl pentru istoria
Domntelk luT Caragea din acestl anT. Zilot RomOnul (Fanutà) amintesce
Insä de intriga boerilor din anul al 5-lea al DomnieI luT Caragea.
Constantin Filipescns cure simtia ed se InnécO corabia luT Caragea, acum
cprin ipochimene ruses& I arigrad» provoca reclamatiunT ale con-
sulului rusesc In contra jafurlInc tpriT, de earl era acusat Domnitorul,
jafurT de earl se folosise, este sciut, marele Vistier Constantin
Filipescu.
E probabil cA miscarea boerésdi provocatd dcConst. Filipescu este
aceea, de care pomenia .Monitorul Universal frances, din 29 Octobre
1817. Domnitorul Ingbusl lesne asemenea miscare, fAcêndt surghiun pe
Filipescu la mosia sa Bucovul.
Asemenea sárte avura i altI dol boersi IntelesT ca Filipescu, anume
Vornicul Const. Baldceanu si marele LogofOt Grig. Ghica. Acest sun-4
ces nu asigura totusi triumful definitiv al luT Caragea i Implinirea
color 7 anI de domnie. Averile luT mar!, cunoscute la Constantinopole,
erail tocmaT un pericol pentru capul luT. Cu boeriT rOsvratitT tot se putea
impaca el si la nevoe se putea cotorosl de el chiar i prin otravA, cum
a fost acusat de public la msOrtea lul Const. Filipescu, cdruia II dete
voe, din causa de MA, sd se Int6rca la BucurescI, dupa cAte-va lunT
de exil si care muri neIntardiat, and loe la asemenea banuialà de
otrOvire. Dar nu era tot asemenea de usor sd-s1 asigure impunitatea la
Constantinopole i maI ea sOma sail' apere acolo averile, dupa ce se
va fi dus In urma Impliniril celor 7 anT de domnie.
Insciintat de amical ski de Gentz, ed Intro punetele In desbatere
dintre Strogonoff i P6rta va fi si Intrebarea dAinuiril domnier sale, (1)
n'est pas stipulée dans le dernier trait& On ajoute que la Russie laisse à la Porte
l'alternative de négocier actuellement sur tout l'ensemble de ces questions, ou bien
de remettre toute négociation à un autre moment.
(Journal de Francfort).
(1) Depep din 30 Iunie 1818.

www.dacoromanica.ro
72 V. A. IIRECHU 212

Caragea preferl fea masurile de precautiune inainte de ori-ce

solutiune s'ar fi dat unei asemenea intrebari, cu ata mal mult ca nu
putea sa spere una buna, din moment ce o parte din boeriI tériI lu-
crail acuma impreuna cu Rusia contra lul.
A§à fiind imprejurarile, Caragea se hotari sa abandone tronul
téra. La 29 Septembre, Domnitorul asista la immormintarea 1111
Radu Golescu. Dupa aceea pranzl la curtea Sa i in urma simula o
promenada afara din Bucuresci, dupa ce-§I luase, negre§it, t6te dispo-
sitiunile pentru fuga, ducênd cu sine familia Sa, ba Qi pe ginerii sal,
Banul Arghiropulo, Postelnicul Vlahuta qi pe Mavrocordat. Dupa
4 ore de cal6torie, sosl in Bucuresci un trimis al luI Vodà cu insdr-
cinari de caimacämie pe numele BanuluI Brancoveanu, Vornicului Barbu
Vacarescu, LogofkuluI Samurca i boerulul Vistier Ghica. Se aduna in-
data Divanul intreg §i se hotar6sce a se comunica la Constantinopole
scirea fugel lui Caragea. lata arzul boerilor din 29 Sept. 1818 catre
P6rta Otomana:

Arzul cdträ Impáraie, and a fugit Domnul térii loan Gheorghe Caragea Voe-
vod, 1818 Septembre 29.
NoI, robiI prea puternicii împòráii, mitropolitul, episcopil, egumenii i boeriI marI
si miel, cdpitanI FA t'Ud säraca raiaua, din cea neaperatä datorie indemndndu-ne, ca
nisce supu0 ai prea puternicil si a niístril hränit6re impéritie i cu cele pdnd in
pämint inchinálciunI catre prea indltatul impäriltesc prag, arètându-ne printeacest
prea plecat al nostru obstesc arzul-mahzar, insciintdm prea blanduluI au4 al prea pu-
ternicil impärätil, cä Domnia-Sa Ioan Vodi Caragea, Domnul acestel térI, asta' 41, la
29 ale acesta lung Septembre, pe la 4ece ciasuri din scaunul Domnid,
a plecat, esind atara din politie intocmai cu acelasi chip ce obicinuià de e,gicl
atará; la plimbare, lar peste prea putinä trecere de vreme, ca de vre-o patru cia-
surI, ne-am pomenit cd din urmarea drumulul DomnieI-Sale ne trimite cdte-vd po-
runcI in scris, care laräsI dupä a supuneril datorie 111 povätuire socotim el se cu-
vine a se face sciut si la impéráltescul augl al prea puternicil Imperáii. Iatfi trimetem
fA copil dupd dinsele adeverite cu iscäliturile niístre mitropolitulul, episcopilor
boerilor, trimitänd osebit si copie dupä o notä ce in urmit ni s'a trimis de catre
cinstitul general consulat al Rusiei de aicI, spre a se face cunoscutä cifre impärd-
tescul auçl i cererea ce face prin numita notd Excelentia Sa generalul consul rusesc.
tocmaI dupti primirea acestor porund ale Domniel-Sale ce s'a (Jis maI sus, In-
credintându-ne cu bunál-sémá de a sa pribegire de aicI din térä, cu teltd familia sa,
numal decfit pe de o parte noi boerii am imbrätisat cu totii strdjuirea politieI
otchrmuirea Veril, priveghind din tad virtutea de a se pune in lucrare si a se
urmä orl-câte mijle,ce privesc la intregimea acestuI impërätese cheler, dupä a su-
punerii strilmoescil nesstre tierbinte rävne i credintd, ca unil ce de la a sa im-
pérätéscd milà asteptdm val hrana si mingderea, lar pe de ala parte pentru ni-
zamul mdrgineI lipsit de a insciintà färä de zábavä si pe luminatiI i slavitil
muhafizi aI serhaturilor de acéstä fdrä de veste intdmplare, pänä cind ne vom in-
vrednicl a sosl si a se AM-a acata vrednicä de jale a no5strA Insciintare la impd-

www.dacoromanica.ro
213 DIN DOMNIA Lei CARAGEA 73

rfitescul prea Malt prag, Inaintea cdruia, asterndnd cele panti la pämint ale nóstre
inchindciuni, sà ne tanguitn de Basta' Ma de veste i nenàdàjduitä intimplare a
pribegiriI Domnulul, care nu putinä spaimä si turburare a pricinuit la obstea su-
pusilor raele de aid ale prea puterniciI Împèràil, Intocmai ca si la alte trecute
intimpldri de pribegiri ale acelor Dome, cari, aracindu-se in pdmintul fgril cu
desdvirgitd stdpdnire i putere, ail pus in lucrare feint' de stiald 161e cugetdrile
voinfele lor, and nu pufine raddri i pagube am suferit, in cdt din nisce urmitri
ca acestea ale Domnilor am ajuns a ni se turburd a pururea linigtirea réril (care
este eheler impdatesc), si in vreme ce noI tot-deauna suntem i in Oa viéta n6-
sta. vom fi supusI i credinciosl, ne vedem incungiurati de asemenea sup6atóre tur-
burfiri. Dar cu tóte aeestea, implinind datoria supuneriI si a credintel nóstre ditre
prea puternica imp6atie, am odihnit eu cele mai blande i euviinciósele mijlóce pe
supusele raele, am pus in build orinduiald curg6tórele trebl ale tarn, i t6te cite
am socotit cà privesc la nizamul cel obstesc al pdmintulul le-am intocmit cat ne este
prin putintä, spre inlesnirea sfintelor impdatescI porund, spre sävIrsirea curg6t6-
relor trebl i spre intocmirea linistiril cel obstesci. De aceea dar, alergand tótä
obstea supusilor locuitod de la acest impérätese i nou6 ae hrand deitältor cheler
al prea puterniciI imp6ratil, ne rugärn cu cele Valli la pdmint Inchiniiciuni, ea sift-sI
reverse prea puternica impdatie cea cu blandee pdrintéseà i impdatésed mila sa,
cdtre cei ce cu nestitiósfi dorire astépta si privesc la aceeasI Impdatdscil a sa mi-
lostivire, i precum apururea de la mosii stramosli nostri am dobandit mangaere
de la a sa nemdrginith mild, ce privesce catre totl supusil prea puternicil Imp6rdtiI,
asemenea si acum sà ne lnvrednicim a dobandl ceea-ce a sa stkpandscä, pfirintésci
imp6rAtésa privighere, ea ochi milostiv privind asupra supusilor s61, va bine-
chibzul spre a li se OA: cinstea, dreptätile i privileghiurile, care prin impdateseile
vrednicile de inchinficiuni hatiserifuri ni s'ad htirdzit, cum si linitita petrecere i
odilina, atilt a partiI bisericescI i a neamului boerilor pämIntenl, cat si a tótel obsta
supusilor raele a cheleruluI imp6rdtese, &del noI a pururea Cu tótd obstea Indltdm
maul de rugaciune cdtre inaltul Dumnedefi, pentru prea puternicul i prea dreptul
al nostru fic6tor de bine si tiitorul dreptfitil stfipin al nostru, spre lndelungirea
anilor vietil imp6rätiel sale si spre intdrirea i starea Impdrätescului sed scaun
panä In vecI.
Prin acest arz boerri f6rte timid se marginesc abia de a ruga Pórta
Otomana 4a li se plzI cinstea, dreptdtile i privileghiurile, earl' prin 1m-
p6rdtescile §i vrednicele de inchinaciune hati§erifurY li s'ail harazit.» (1)

(1) Von Schladen, In raportul sed eked Regele Prusiel, din Constantinopole, 24
Novembre 1818, amintesce cä boeriI MuntenI ad profitat de interegn ca sd reven-
dice des certains droits, usurpds ou dludds depuis nombre d'anudes par les Hos-
podars. Les Baimacams nommés par le Prince fugitif, au moment de son départ,
apas avoir recueilli les différentes représentations des principaux boyards, ont
adressd une requate au Grand Seigneur, en adamant :
Le droit de nommer aux places vacantes du clergé.
Celui de remplir exclusivement par des indigènes toutes les charges dans la
Principautd, excepté celles de la Cour.

www.dacoromanica.ro
74 V. A. ITRECHIÀ 214

Boerimea nu profitd macar de ocasiune ca sl cérà Inapoerea drep-

tuluT t6rff, de a-vi alege insd§T pre Domnitorul s6ti.
Ca rijspuns la arzul boerilor nu IntArdie a le venl. din Constanti-
nopole firman, prin care 136rta se aratd multumitd de devotamentul
boerilor §i le vestesce inlocuirea lui Caragea, prin Alexandru Sutu.
Iatd acest firman dupd traducere greased :
Talmdcirea acestui firman grecesc al Viziruluï, respuns la arzul ce ail trimis
boeril pentru fuga Domnului Caragea i pentru Märia Sa Alexandru Sufu, ce s'a
Aleut Domn.
Laudele celor maI alesI din norodul Mesiel, boerl al Pril-Romanesci, immul-
téscd-se supunerea vóstrd. In scurt vi se face sciut, crt am primit i cu de-am6runtul
am inteles cele dintlI si mai in urniti trimise armahzarurile vóstre, impreund
cu alte hârtil, adeveritóre de cea in faptä dintru inceput pleciiciune de slugii
dreptatea vósträ, i cuprinçlkóre, cä la 10 ale luneI luI Zihilge, in ;11 Duminecd, Domn.ul
Valachiei Caragea Iancu, fugind cu al easel i cu copiii luI, aú trimis scrisori din
cale de 4 césurI de la BucurescI si ea cel din BucurescI consul Rusesc a trimis
notä frantuzéscä, ale cärora scrisorI cum si ale notel atI trimis copil ; cä urmAnd
dupd vreme i dupft intimplare cu tóte puterile vé nevoiti spre nimerirea mijlócelor
celor ce privesc spre odihna i aducerea la stare a memlechetului impérkesc si
spre linistita i neclkita stare a säraceI raele, cä v6 aflatl nevoindu-v6 spre osîrd-
nicá inaltelor poruncl ce aunt date, asezindu-v6 spre inaltä bunà pia"-
cere, cunosand acésta de netägaduitä datorie de slugä si de laudd a véndu-v6
inteacestea afldndu-v6, asteptati arkarea inalteI milostiveI impérätesci hotärirI,
dintr'acestea arkat bine primità si bine pläcurd prea puterniculul Devlet silinta
vóstrd spre a vestl ¡nand Porti lucrul cum s'a urmat spre supunere si sadacat,
indreptdndu-v6 neabaterea v6strfi din calea supuneriI si a dreptätiI, i punerea
indeletniciriI vóstre cei ce are sfirsit bun spre päzirea nizamulul raelel i spre paza
linistel ei. lar acum, fiind-cd cel ce a fost Domn MoldoveI, Alecu Sutul Voevod.
orinduindu-se Domn Valachiel, a imbrdcat caftan si s'a trimis din partea
Domn Caimacam, pentru care s'a dat dupd obiceiii inaltd poruned de Cäimd-
cdmie, i fiind-cd numitul Domn s'a incredintat de la cei ce merg si vin de pornirile
vóstre cele spre bund pläcere si de punerea silinteI spre economia memlechetuluI
impératuluI, a insciintat de acésta unele ca acestea fapte bine pldcute i dove(;11 de

3. Celui d'exiger que les Hospodars soient tenus à ramener, à l'expiration de leur
règne, tous les Grecs qu'ils auraient introduits dans la Principauté.
140 de boeri s'ad intocmit sä revendice aceste drepturI. AcestI boerl, dui:A
Schladen, ar fi voit sd detroneze imediat'si pre Metropolitul Nectarie, càci erà grec...
(Ve(1 Hurm., Supt. I. 311-2.Vog N. Iorga, Acte Fi fragm., pag. 639). Boerii nu
putut intelege in privinta Metropolitulul Nectarie.
Copie dupä arzmagzarul boerilor s'a trimis i nouluI Domn Alex. Sutu. Acesta
consulth pre Strogonoff, de este legalä jaiba boerimeI. Strogonoff respunse cà da,
de óre-ce este anteriórä venirii luI Sutu la domnie.
E de creOut cd boerimea Munteanä nu trimisese arzul, fdrä a consultà prealabil
pre vestitul consul Rusesc Pini.

www.dacoromanica.ro
215 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 75

credintä ail Indoit multumirea. Deci pine va sosl acl mal sus isul Domn, spre
bunA plAcere si dreptate, asszAndu-ve ve veri sill si ye yeti nevol dimpreunA Cu sfatul
celar ce s'ail trimis Caimacami, spre nimerirea mijlócelor ce privese spre a nu se
IntImplà turburare la nizamul iconomiel memlechetulul, si ea sá ye si1ii spre are-
tarea dreptlitil intru care ve läudatl, arétând eea desevirsite destoinicie, spre do-
-vedirea cuviincióselor fapte ale dreptAtiI, vi s'a seria acestä scrisóre, care, cu dum-
nesleesc ajutor sosind, yeti urmA dupe chipul ce vi se serie, si pe a celul ce urmeze
povetuiril. (1)
In Tarigrad. Dervis Mehmet.
Caragea pregAtise pe 1ndeletele fuga luI din térl. De mal multe
luni Iï trimisese banil In Elvetia, Anglia si Rusia. Ac6sta o spune
si o corespondentl a Afonitorului Universal, din Constantinopole, cu
data de 14 (26) Octobre. (2)
(/) Cod. 27, fila $41 gr. 542.
(2) Iatil diversele corespondente din Monitorul Universal, relative la fuga lui Caragea:
Le Moniteur Universel. No. 215 du 11 Nov. 1818. Din Viena, la 1 Novembre.
Des lettres arrivées hier de Bucgtrest en Valachie annoneent que le Prince regnant
de ce pays, Jean Caragia, vient de partir secrètement avec toute sa famille et toute
sa Cour. Ce Prince avait acquis dans la Valachie une fortune immense en fort peu
de temps. Il était devenu si puissant auprès de la Porte, qu'il a exile plusieurs boyards
de premier ordre qui s'opposaient A son ambition. Il paralt certain que le Grand Sei-
gneur avait Pintention de le perdre pour s'emparer de ses trésors. Mais celui-ci a eu
le temps d'imiter son predécesseur, le Prince Ypsylanti. On a etabli aussit6t, après
la fuite du Prince Caragia, un gouvernement provisoire. On craint beaucoup que
cet évenement n'occasionne des troubles.
Le Monitewr Universel. No. 317. Vendredi, 13 Novembre 1818. Vienne, le 31 Octobre.
D'après des lettres authentiques de Temeswar, de la date du 13 de ce mois (Voir
le Moniteur du 11), le Prince Caragia, Hospodar de la Valachie, y etait arrive' avec
sa famine, et a demande au gouvernement la permissiou de fixer son domicile en
Transylvanie. Il avait appris, par un correspondant affidé de Constantinople, que
son beau-fils, qui est chargé de la fonction de Dragoman de la Porte, et qui depuis
longtemps intriguait contre son beau-père, avait enfin reussi A fairs decreter sa des-
titution et probablement sa mort. Le prince Caragia convoqua sur-le-champ le Divan
de Bucarest, lui remit les relies du gouvernment, et partit dans la nuit pour les
frontières de l'Autriche. Quelques heures après son depart, le firman du Grand-Sei-
gneur, ordonnant de le deposer et de lui couper la Ole, arriva it Bucharest.
Le Moniteur Universel. No. 324. Vendredi, 20 Novembre 1818. Vienne, le 8 Novembre.
L'Hospodar de la Valachie, Janko Caradscha, n'est pas arrive à Temeswar, comme
on avait dit, mais à Cronstadt en Transylvanie. Il arriva sous Pescorte de 600
Arnaoutes, qui s'en retournèrent en Valachie. Le temps de son règne, qui devait étre
de sept ans, en vertu du dernier traite avec la Russie, était sur le point de s'ecouler.
Lea boyards de la Valachie ont pris les renes de l'administration jusqu'A ce que son
successeur arrive de Constantinople. Le Prince emigre a invoqué la protection de
PEmpereur de Russie. Le prince Czetwertinski, attaché à Pambassade russe it Vienne,
est parti pour porter cette nouvelle à son Souverain it Aix-la-Chapelle.

www.dacoromanica.ro
76 V. A. IIRECHIÀ 216

Ca sa nu a& boeril, carI 1-ar fi putut oprl de a fugl, Caragea se

ocupa cu trebile trii pana la ultimul moment §i chiar in diva fugeT
sale. Din acésta Ji posedam decretul luI, prin care acorda D6mnneI Ru-
xandra Hangeri, sora eéposatuluT Beizadea Grig. Ghica, o pensiune de
2,000 de talerI pe an §i altì talen f 3,000 pe an clironomilor rèposa-
tuluI Beizadea Gr. Ghica, din veniturile manastiril Ghiculescilor, sf.
Spiridon notz. (1)

Le.Moniteur Universe& Samedi, 12 Decembre 1818. Constantinople, le 28 Octobre.

La Porte a rem relativement à l'évasion de l'Hospodar de Valachie, Prince lia-
radj a, les détails suivants :
(II était accompagné de son épouse, son fils, ses deux gendres, Arghiropulo et
Vlahutzky, et da bojard Mauro. Cordato. Il parait qu'il avait préparé de longue main
son évasion, car il avait depuis plusieurs mois fait passer des capitaux considérables
en Suise, en Angleterre et en Russie. La Porte a donné amicalement connaissance
au ministre de Russie de Pévasion de l'Hospodar, et elle lui à représenté la néces-
sité de nommer i ce poste, qui était devenu vacant. M. le baron de Strogonoff a
reconnu avec la Porte cette -nécessité ; mais il a observé que, jusqul ce que le terme
de sept années de régence stipulé par le traité ffit écoulé, la place d'Hospodar ne
pouvait être remplie qu'ad interim par un kaimacam.»
Le Moniteur Universel. No. 353. Same di, 19 Décembre 1818. Pétersbourg, le 24 No-
vembre.
Des lettres de Bucharest racontent de la manière suivante les circonstances de
l'évasion du Prince Caradja, Hospodar de Valachie :
«Le 10 Octobre à midi, le Prince Caradja se trouvait encore à Bucharest; il as-
sista è. la cérémonie funèbre dn feu Ban Golesko. Apra avoir diné dans son pa-
lais, il feignit de faire une promenade vers le faubourg Bayor(?) et exécuta par ce moyen
le projet de fulte qu'll avait médité. Réuni à son éponse, son fils, ses filles et ses gen-
dres, accompagné de Ban d'Arguiropulo et du Postelnich Vlakhoutzky, et pourvu
d'équipages de voyage, il prit la route de Cronstadt. Environ trois cents Arnautes, sur
la fidélité desquels il ne pouvait cependant pas compter avec certitude, composent
son cortège. Pour empécher toute poursuite, il a fait rompre derrière lui les ponts
jetés ça et la sur les marais et les rivières: c'est ainsi qu'il atteint sans obstacle la
frontière d'Autriche. Le lendemain matin, il a envoyé des dépéches aux boyards
qu'il avait nomma gouverneurs ; savoir : au Ban Brankovan, au Vornik Barbo Va-
karesko, au Logothate Samour-Kache, et au boyard Vistier Ghica.»
(1) 16:1 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Cinstit i credincios boerule al DomnieI-Mele biv vel ciminare Iancule, epitr6pe
mânàstirii sfintuluI Spiridon Not, fiind-ci prin hrisovul Domniel-Mele, ce am dat,
am hotirIt ei am orinduit ca taleri 2.000 ce ava reposatul Bezdada Grigorie Ghica,
fiul réposatulu1 Domn, ctitorul al acestal minästirl, ajutor la cheltuelile sale din ve-
niturile mânàstirii, dui din talen i 3.000 ce s'ail aflat vechl orInduitI, aceeti talenl
2.000 ce ad fost orinduitl pe obrazul reposatuluI Beizade i Cu alti talerI 100 açlaos
din veniturile mematiril, am orinduit ca si se da Luminitid Sale Difimnel Lucsan-
drel Hangearli, sora rftiosatulni Beizadea Grigorie Ghica, ca kit pe tot anul prin

www.dacoromanica.ro
21.7 DIN DOMNIA. LIJi OARAGEA 77

Dejà in 16,28 August 1818, erk la Curtile ambilor DomnI agitatiune,

temere despre mazilirea lor Inainte de cc:II 7 anI deplin, Pagé, gerantul
ConsulatuluI frances, in timpul concediuluI luI Formont (eare inlocuise
pe iedoulx), scrie de ac6sth moth Ducelul Richelieu.
épte dile duph aasth nota, NO adresézit ministrulul séù Richelieu
alta, In care Li da detaliile fugel MI I. Caragea Ii1 modul urmator;
Pagé it Richelieu. Buc. 17 Octobre 1818.
Vestesce el la 11 ale lunil a fugit Caragea.,,,
A.près avoir assemblé tous les boyards du pays pour les rassurer sur les craintes -
qu'ils avaient, il en a nommé de suite plusieurs aux places tant du Divan que
de la police et il est parti pour Cronstadt avec toute sa famille, dans la méme
journée, accompagné de GOO Arnaoutes. Ce départ a paru d'autaut pIus précipité
qu'on supposait qu'il attendrait le retour du tartare expédié, il y a quelques jours,
Constantinpple, pour, dit-on, porter au Bezadey George, son fils, des instructions
sur la conduite qu'II devait tenir. Du reste, tout s'est passé paisiblement, d'autant
plus que l'administration de ce Prince est peu regrettée ; c'était un homme sans
mceurs et très avare, qui a dépouillé tous les malhereux habitants de cette Pro-
vince..... On est aujourd'hui dans la plus 'vive impatience de savoir quel 'Prime
sera nommé ici. Tous les vceux semblaient se tourner vera le bon et malheureux
Prince Soutzo, dont l'adrainistration a toujours été fort douce.
Consulul Austriac FA Maese ali fa vorisat mult fuga luI Caragea. Le Prince de
Noldavie a demandé son rappely, ca vacié pe tatäl

Nicolae Filimon, In « Cioeog, veda noï», aduce urmAtorul pitac-

afipt ab luI I(.1) loan Gheorghe Caragea, din 20 Septembre 1818, prin
care Domnitorul ar fi anuntat t6ril abandonarea domniel:
.xCu mila luI Dumneded 1é loan Gheorghe Caragea V. V., etc.
cDumné-v6strA velitilor boerl al DivanuluT Domniel-Mele.
4Cum yeti priml acest pitac al Domniel-Mele, sh vh aclunatl la Mitro-
olie §i sà facetI cunoscut tuturor boerilor Halò §1 Mazilf, eh eù am
16sat scaunul domnieI pentru scoposuri ce numaI mie mi se cade
a le scl; lar duph aceea sh alchtuitl Chimhchmia §i sh chutaft trebile
tèril Cu os'ardie §i dreptate; §i pentru o maI bunl pazd a lini§teI lo-
cuitorilor, sA fAcetI mehtup (raport, ar6tare) chtre muhafiziï shrhatu-

dumné-lul cinstit si credincios boerul Domniei-Mele Grigorie Ghica vel Vistier, in

cftt va avé luminata D6mnil Hangearli viétá, iar talen i 3.000 ce sunt vechi urmézii a
se da pe tot anul la clironomil réposatuldi Beizade Grigorie Ghica. Ci dar Inteaces-
aai chip si urmezi cu clarea acestor ban'i din veniturile maula:31161. Tole° pisah
gpd, 1818, Septembre 29.
Cod. LXXVII, fila 340, V.

www.dacoromanica.ro
78 V. A. IIRECHIÀ 218

rilor dupd marginea Dunarii, ca sa va dea ajutoral trebuincios. Tolco

pisah gospodsvomi.» (1)
Este acesta un pitac ce in adevar a existat, 0 ce s'a lipit pe tate
zidurile Bucurescilor, cum afirma minunatul romantier al DomnieT lui
Caragea, orT e o inchipuire a luT, ca scriitor ? Nu putem spune, dar,
de Ore-ce nu am aflat in nicI o Condica Domnasca asemenea act 0 de
Ore-ce despre el nu se face mentiune de boeri in arz-magzarul lor
catre Parta i nicairi, nol 11 banuim neautentic.
Un punct care ne indamna sa credem acésta este §i cacT pitacul in-
démnd pe boeil sa alcatuéscei el Canzeiceinzia. ApoT
dupd obiceiti, nu le organisail boeriT, ci noil DomnT, pana la venirea lor
din Constantinopole. Chiar de va fi ordonat Caragea sa se faca o CC-
mäcdmie, boerimea prefera sa stea tara pe mAna el 0 de aceea titlul
nouel administratiunI interimare este: No ï boerVi gra In cod. LXXX VII
(pag. 93 verso), intilnim pitace date deecNoï boerir Prei-Romelnesd»,
de la inceputul luniI Octobre 1818 pAnd la 20 Octobre, cand boe-
rimea se decide a restringe administra tiunea in mftnile a critor-va
Ace0ia îI die: Na boerg, oteelrmuitorr, rérg-Romelnesd. (2)
NumaT la 12 Novembre 1818, cand Alexandru Nicolae Sutu este numit
Domn, se institue Cameiceimia» (Cod. LXXX VII, pag. 105.) Repetim
maT întâiü administréza téra eNdi, boerir, Prit-Romeinesdp, apof
NoI boeril otca.rmuitorI.»
Caragea statti ca.t-vgt timp in Transilvania la Bra§ov 0 in alte partl,
dupd care se duse in Italia, unde ramase 'And la sfir0tul vietif sale.
Wilkinson, raportgind in scrierea sa evenimentul fugeT luT Caragea,
d6 cu totul alte informatiunT decat cele de maI sus; el dice urma-
t6rele: ellospodarul Caragea stringênd o imensa bogatie in cursul
color 6 anT de §edere in Valachia, §i temêndu-se ca sa nu i se call
compt la intarcerea sa la Constantinopole, de acésta acumulare de
bogatiT aplicata in profitul sail, cr eat' convenabil de a face o retra-
gere prudenta, §i de a se stabill inteo téra cre01na. Ore-care din
Ciocog vechi, qj not editia Miiller. Bucurescl, pag. 132. No. 82 §i 83.
0 carte deschisä din 20 Octobre 1818 vine sä ne lamurésck In mod neindoios,
ca duph fugirea Domnului din scaun, pentru buna petrecere a tuturor pentru nizam,
i pentru ferire de réfi, i pentru a dreptätil pazä i pentru orinduelile cele bune
earl se aflä Intocmite a se 04 spre a nu se IntImplit vre-un cusur, saü vre-o
ataxie, iar mal vIrtos pentrn datorile ërii cele netägdduite, earl merg la P. In.
Pórtä a Impératid i pentru Indestularea celor trebuinci6se ale prea vestiteI cetätI
Tarigradului, ce merg de ad, dupä Intocmirila ce se aflti fäcute Ind de cänd era
Domn In scaun, ne-ad ales olltea.

www.dacoromanica.ro
219 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 79

Europa, In afara de atingerea puterfl turcescI. El trimese t6te fon-

durile sale la togncI europene; qi In luna Oetobre 1818i Intrunind
pe cati-va din principalil boeff,. le Incredinta frilnele guvetnamIntului
parasi Bucurescil, pentru a se duce cu tóta familia sa la Kronstadt,
In posesiunile austriace, unde el sol fara accident.» Resulta din acésta
informatiune a luI Wilkinson, ca Domnitorul nu paila BucuresciL
fara de a fi Insciintat prealabil pe cat-T-v-a din boerL Acésta informa-
tiune este din noti 10. cu mal multe am6nuntimI adusa maI departe de
Wilkinson, In apendieele No. III, pag. 255. (1)
(1) Iati Intrégl acéstä informatiune, care venitá de la un martor bcular e férte
preti6sä. Ea este extrasA din doné scrisorT adresate din Bucurescl la Londra. La
7 Octobre curent (1818), un mesager pentru Principele sosl In 3 slile din Constan-
tinopole, gi In aceeagI i sgomotul circula In ora, cà Principele se gätià de duca.
A doua sli diminéta, se véslit postelnicul VlIthurá, cu femeea sa (fiica- Principelui)
gi familia sa, egind din ora g Intr'o trisurá de ctilétorie ; i In timp ce marI prepa-
rative de departare se continuail la Curte, sgomotele se märirA, ì poporul
sA fie alarmat.
Duminecii 11, dupil ce ceremonia obicInuitä a Baeramului turcesc fusese fácutil
la Curte, Principele .conferl titlurl la diferite pers6ne gi fácil chte-va schimbarl in
afacerile publice. Dupà masä, el Insoti convoiul batrinuluI Banul Golescu, i, la In-
tércerea sa, el chemi in cabinetul Mil pe spiltarul Báleanu, pe aga VAcfirescu, gi pe
alti ciff-va, gi II informa cO fiind In pericol de a perde vi4a, daca ar réminé
mult timp in térii, se aflit In momentul plecaril lul. El le recomandi de a-gi da
teite silintele pentru a mentine ordinea gi linigtea, i numl un guvern
compus din Metropolit, Brincoveanu gi Samurcag, carora el le d'ida instructiunI,
pentru a dirigià afacerile in timpul absentil sale, gi pinä când Pérta va lid m'ésurI,
pentru a regulà noua administratiune. El trimise de asemenea art cante pe d-1
Pini, consulul general al Rusiel, i dupä ce 1-a decis de a avé griji de afacerile
particulare, pe carI el n'ar fi avut timpul sä le reguleze, I1 lua In mod amical
congedirl de la ei top, i plecii In calégat sa ordinal-fi, un:Dad numai de dol ser-
vitori, ca gi cum ar merge sfi-gl faca obiclnuita sa plimbare de sérd. El se duse la
Bänésa, unde se intfilni cu Princesa femeea sa, cu Princesa Ralu, fiica sea gi bar-
batul el Banul Arghiropulo, tinérul Principe Constantin, postelnicul "Mavrocordat,
aga Ylangali, i un mic numèr de servitorI, carl Ii agteptail toff cu träsurl de al&
torie, cu cal de postä, cu bagage, etc. EI merserit Impreuni, gi la o mili distantfi
de Bänésa, el se unirá ca 400 de Albanesi (garda corpuluI PrinoipeluI) bine mon-
armatI. El se Indreptari spre Kronstadt, In Transilvania, unde -sosirà In
siguranta, dupA o cdrétorie de 4 slile; el furA perfect de bine primitI de generalul
austriac, care comandil la frontiere.
Cel 400 de garsll furif trimii inapol gi Principele, pe când el se aflii Inca pe drum
trimise diferite ordine guvernulul provisorii, ca i cum el ar fi continuat de a fi
singurul gef al téril.
Se slice cä nu va stil mult timp la Bragov, dar ci se va duce In Elvetia, unde
are intentiunea de a-gl fiaca. locuinta.
Imediat dupi depArtarea sa, consulul rus puse pecetea Imperialfi pe téte aparta-

www.dacoromanica.ro
80 V. A. IIRECHII 220

Pe la jum6tatea anuluT 1817 in Constantinopole erail dou6 curente:

unul In fruntea caruia era Vizirul, sub influenta corespondentelor lul
Caragea cu de Gentz, nu ertt favorabil pretentiunilor muscAlescY. Cela-
lalt curent, cu totul pacific, ell condus de Insu§I Sultanul, Acesta or-

mentele Curtif, dintre earl multe. contineall efecte de mare valóre ; dupi ce puse un
secvestru formal pe proprietitile particulare ale Principelui, sub pretextul ca nu
plätise mai multe sume, ce era dator fati de nisce supusl rusl.
Toff boerii se intruniri la 12 si scriseri Portil particularititile acestui eveniment
neasteptat. EI avuri, dupi acésta, mai multe conferinte si se decise In fine de a
trimite o petitiune Sultanului, pentru a-1 expune calamititile la cari el erail supusi
sub administratiunea Principilor grecl, si a-1 rugi sit incredinteze pe viitor guver-
nimintul Principatului Divanului singur; e se angagiail in casul acesta de a observit
cu credintä tóte conditiunile, cari fuseseri pink atuncl impuse Hospodarilor. Nol
asteptim acum cu fricti misurile ce Pórta va crede convenabil sá adopte, si acéstä
resolntiune nu este de o mica importanti pentru sórtea ërii. In asteptare nol Wan
in temen l continue, nu cum-vb. Pasalele turcescl din vecinitate, si nu iei asupri-le de
a trimite trupe pentru a ocupà téra, circumstante cari, in loe de a produce efec-
tele bune ale unel misuri prudente, vor pune totul in confusiune i desordine,
inspäimiintä la un ask grad un mare numir de familil, in cit fac dejtt preparative
pentru a se retrage in Transilvania i in Moldova.
10 Decembre. Totul s'a petrecut fórte linistit. Sultanul, dupi ce a deliberat In con-
siliul seú asupra petitiunil boerilor, a refusat de a priml cererea lor, si a numit
pe Principele Alexandru Sulu noii Hospodar al Valachid. Caimacamil s'61 sunt deji
sositi si aù luat administratiunea provisoriil a afacerilor publice. Noi scim acum In-
tr'un mod 6re-care, ci Principele Caragea a pilrisit Bronstadtul si-sI va flack resedinta
sa la Geneva.
VeslI in ce mod este Aareá intimplarea fugei din Bucuresci a lui Caragea
consecintele ei de catre von Schladen, represintantul Prusiel la Constantinopole,
In 14 (26) Octobre 1818, in nota sa cited Regele sëü. (Iorga, Fragm. II).
O alta varianti, care resultä din informatiunea lui Wilkinson, este urmätórea: Dupä
Wilkinson boeril, prin arzul lor Ultra Pórti, ar fi cerut incetarea domniei fanario-
tice i si fie el' insärcinati cu administrarea tériI. Arzul nu cuprinde In mod ex-
plicit cererea boerilor de a administrié, el téra pe tot-deauna, dar este un document
precursoriii micäriI de la 1821, In acel Bens, cá critica i desaproba domniile Fa-
nariotilor, in pasagiul unde sice, di asemenea pribegil, s'ail intimplat si din partea
altor Domni, «earl arétindu-se In pimintul 061 cu desivirsitä stäpinire si putere
aii pus in lucrare far' de sfiélä tóte cugetirile, vointele lor, de la earl nu putine
riutiti i pagube am suferit, In cit din nisce urmâri ca acestea ale Domnilor, am
ajuns de a ni se tulburà de-apururea linistea téril In vreme ce nol tot-deauna
suntem si In OM viéta nósträ vom fi supusI
Boerii se recomandi in locul Domnilor greal, dar esiti de a pune punctul pe i
Totusl lui Wilkinson i se serie din Bucurescl, cá boeril erai hotirifi si ea% Sulta-
nului, ca pe viitor guvernul tiril sä fie lint pe séma Divanului singur (Apendice
HI, pag. 257-258).
In tot casul, chiar daci cererea acésta da incetare a Domniei Fanariotilor nu s'a

www.dacoromanica.ro
221 DIN DOMNIA CARAGEA 81

dong In Iunie 1817 Vizirulul, ca neintardiat sA se 1110160 cu Rusia (1).

fitcut in 1818, macar Cu curagiul Cu cara a fost formulatii la 1774, nu mai putin pro-
beet cá eurentul anti-fanariotic exista in tell si cA, mere' spornic, pregatesce na-
tionals miscare a lui Tudor Vladimirescu.
Von Schladen spune in notele eked Regele Prusiel, cA cererile din arzul boerilor
(140 de boerl) se märginiati la mai putin deck ce a scris Wilkinson si el la nurnirea lui
Sulu, acele cereri boeril le comunicara si noului Damn.
In notele, Inca inedite la ora cand scriem aceste siruri (1890, 6 Sep tembre) ale
lui von Schladen okra. Regele Prusiet, din Gctobre-Novembre 1818, se ved di-
ficultatile ridicate de Strogonoff, carele sustina tesa, a fuga lui Caragea nu e un
delict aträgend mazilirea lui. Peripetiile acestel ciudate controverse le läsarn la o parte,
de óre-ce finalmente modul de a vedé al Portii triumfa, cum von Schladen anunr
Regelui sea, prid nota sa din 28 Novembre 1818.
(1) Le Moniteur Universel. No. 211. Mercredi 30 Juillete 1817. Constantinople, le
20 Juin.
eJusqu'à present le Divan, ou Conseil du Grand Seigneur, n'avait pris aucune da-
libération decisive sur les representations de M. le Comte de Strogonoff, ministre
de Russie, relatives aux pretentious les plus justes et les miens fondees de cette
Puissance. Les obstacles à cet egard provenaient de l'influence du gra.nd-Visir sur'
le Tefterdar (ministre des finances) et le Reis-Effendi (ministre des affaires etran-
Ores). Le Sultan, qui avait au contraire extrêmement à cceur une reunion rave° la.
Russie, adressa de son propre mouvement, le 3 Mars, au grand-Visir, le Haiti-
Sehérif ou rescrit ci-dessus, remarquable par l'energie aye° laquelle il est consu:
en y a eu jusqu'a present plusieurs discussions très-longues sur la note qu'a re-
mise le ministre de Russie, cependant on ne nous a encore remis aucun protocole
de vos seances. E y a déja plus de quarante jours que cette affaire a eté soumise
votre deliberation. Pourquqi n'avez-vous rendu. aucune decision it cet égard
Nous devons crolre d'après ce delai, que vous ne vous occupez dens vas séances
que de choses inutiles. Voulez-vous done attendre jusqu'à ce que le ministre de
Russie se fache et en vienne aux menaces ? Si vous croyez que la guerre soit ine-
vitable, pensez aux moyent de defense. Exposez-nous en detail les motifs suffisants
pour dormer lieu it cette guerre, et l'etendue des ressources dont vous ferez usage
Mais si le temps, oil nous sommes, et les circonstances ne nous permettent pas d'en,
treprendre la guerre, prévenez la plut6t possible par une reponse convenable le
mécontentement du ministre de Russie.,
eL'impression que ce rescrit a faite sur Ie Divan était facile 5. prévoir. Elle a
donne lieu à un second Flatti-Scherif, qui est conçu en ces termes :
«Mes ministres, apres avoir milrement t?ut examine, ayant reconnu la nécessite
de renoncer ri tout projet de guerre, et de prencire le sage parti d'un accommo-
dement, il est absolument indispensable que les conferences s'ouvrent incessament,
et que la note, dont il s'agit, soit remise sans Mai par le Reis-Effendi au ministre
de Russie. Mais il faut mettre le plus grand soin à ce que cette note soli bien faite
et clairement rédigée, et non comme la première qui n'avait point de sens, afin de
faire connaitre à la Russie que notre intention est d'arranger les choses à l'amiable
«Les dispositions pacifiques du Sultan et son 'engage décisif ont, suffi pour
amener la chute du parti oppose. Le grand-Visir a eté vivement réprimande; mais
Ancaole A. R.Tont. Seof. Istorice. 6

www.dacoromanica.ro
82 V. A. IIRECIIII. 222
,

Cap. III.
Finant el e.
NicAirea maI plastic nu se 'Ate face ic6na uneT Domnil, ca In stu-
diul finantelor el.
Sit vedem dar, cum se presintd finantele sub I. Caragea.
In urma rAsboiuluT §i a greleT oeupatiunl muscAlescI dintre 1806-1812,
Visteria t6riI ajunsese la f6rte mare lipsA, din causA mal cu siknA
a num6rul contribuabililor era f6rte redus, prin ciumA, prin emigra-
tiune §i prin faptul a ne'norocitil t6ranI 1§I lase]. ósele pe drumurt
duand, in depàrtare §i chiar peste hotare, in toiul erniT, proviant
pentru o§tirea ruséscA. Apol abusurile de tot felul §i cu deosebire
abusul cu poslu§nicit cu scutelniciT, acordaff boerimel, pe la mAnAstirsi
§i pe la tot felul de pers6ne, Meuse f6rte grea cisla, adecd repartitiunea
birurilor.
Prima preocupatiune a luI Caragea a fost, o recun6scem, de a re-
organia finantele. Incl cu Inceputul anuluI 1813, Caragea a cerut
Divanulut mal nainte de t6te, FA chibzu6scl asupra ImbunAtAtiriT
calemurilor VisterieT, fie la centru, fie In judete. Marele Vistier Const.
Filipescu 1-a ar'état Domnitorulut cl «din pricina rdsvreitirii: &could'
vrera, samepri de pe la judge a2C ajuns la o mare schimonosire pi
kind' la eel mei desdvirpit catahrisis, depärkindu-se pi buna orindu-
ad pi liniptirea obptei pi intimpldndu-se pi multe zdticniri" la cur-
06rele trebuinfe ale Vistieriei pi ale tériï., urmändu-se pi lucrurY in
poirivii». Caragea gasesce cd r6u1 vine mal Inainte de Oft, din causa
nestabiliatiI functionarilor Visterig §i deci dispune, ca sti fie ca §i
din vechime cnestrdmutatd statornicie a calemurilor Visteriel pi sd
se intemeeze in stare neclintitd, impodobindu-se cci ce se vor alege
destoinici pi practicopi: calemgei dupd credinfa pi vrednicia cu care
Se vor aria, eu mild pi cu cinste de la Domnia-Mea».
Prin hrisovul sèil din Iunie 1813, Caragea Imparte cancelarla Viste-
riel in 16 calemurl, fe-care cu cdte un same§, un cextractar», un logof6t
de bresle, un logorét al havalelelor, altul de scutelnid, unul asemenea
de slujitorI §i eta° un 1ogof6t la r6m4ituri, la cap an, la r6spunsurt
le Reis-Effendi, qui lui servait d'instrument, ft été destitué et remplacé par le
Dzanil-Effendi, qui a déjà occupé plusieurs fois ce poste.
(Journal de Francfort).

www.dacoromanica.ro
223 DIN DOMNIA CARAGEA 83

un logohlt de poslugnici, unul de ¡Obi, unul al rAsurilor, prin"eare sA

se deA lefile, un condicar i trel logofeti, earl sA aibA vadiile) ju-
detelor, i§ése zaraff. DupA recomandarea Vistierului Const. Filipescu,
Caragea numesce functionari la tóte aceste posturl, declarAndu-le ina-
movibile i scutindu-T de orY-ce dare sail havaet, afarA de casul cAnd
vre unul va cAdd In tvinei cercetateb i atunci Inel cu
hotArlre DomndscA. Pentru same0T de la judete Inc/ dispune Caragea,
prin acela0 hrisov, «ea sei fie 6men4 de cinste, cu sciintei de socotélä
cu praxis de ale judetula, unde se va rindui, set li se del de
la Visterie ceírfile Domnid-Mele cu ponturi" ariteitóre, ca set scie fie-
care cuviinci6sa lu datorie».
Intre obligatiunile same0lor, (Jaragea pUne urmAt6rele :
SA fag. In tad vremea catagrafie adev8ratA a stArii judetului;
SA aibl extracturi de lude pentru t6te implinirile din judet;
SA tinA catasti§e curate pentru Incheerea socotelelor, pentru bres-
lele judetelor, de scutelnicY, de poslu§nici, de slujitori qi de veri-ce
orInduell ale VisterieT;
SA ting. In regule poruncile DomnescI, ce se vor trimite la judete,
fArA de a se amestea la trebile condicArieT;
SA steA sub ascultarea ispravnicilor i BA Indeplin6scA poruncile
Domnesci 0 ale VisterieT;
SA de& la Vistierul col mare ea t filodorimei», and se numesce
In functiune, numai cAte talen f 1.500, iar nu mai mult;
SA Ee inamovibili, pe cat timp nu vor ad6 In ving veghiatA
cercetatA. (1)

(1) Hrisov pentru orinduaa i intocmirea calemurilor Vistierid i samayilor

de pe la judete, ca sd fie nestreimutati din slujbd,
Fiind Cu mila lui Dumnec)eil din inceput, de and ni s'a incredintat Domnia §
oblAduirea ace0iI pravoslavnice Domnescii Neistre ten, mai întâiü am ingrijit pen.
tru a norodpiul obqtésa résuflare, punénd in lucrare e'ata cuviinta a cerut, ca sii
petrécil fie§-care cu acea vietuire, dupil care, afrandu-0 Indestulare, sá ne hanésa
Cu ale multuniitd sale semne, 0 nu am lAsat dupil acésta niel un cés milker SA tréci
Mr' de a nu socotl chipurile i mij16cele cele bane ale veri-areia in linititä petre-
cere, 0 am intocmit intru intemeere ate nizamuri s'aa cuvenit, gäsind la multe
starea féril Cu schimbarea neintocmirii i departatti din cuviinci6sa el alatuire ;
a§*a dar, dupii cercetärile ce am facut Domnia-Mea, dandu-mi-se o desilvir0tà incre,
dintare i pentru tagma Vistierlei, adea calemurile ce sunt insdreinate fie§-care In
parte cu tréba, salutà cu totul din intoemire statorniciei de mal inainte, asemenea
pentru same01 de pe la judete din pricina räsvatiril trecutel, vremi ail ajuns
la o mare schimonosire i 010. la cel mai desfivinit catahrisis depiirtilndu-se pi buns

www.dacoromanica.ro
84 V. A. IIRECHII 224

Inca înainte de darea hrisovuluT pentru organisarea calemurilor

Visterid, Caragea s'a preocupat cu drept cuvint de abusurileinicute
orinduialä i linistirea obsteI i intimpländu-se si multe zAticniri la ourg6tórele tre-
buinte ale Visteriei si ale OM, urmându-se ì lucrurI Impotriva. DecI, ea pentru
o neapäratä trebuintä i ca un lueru ce statornicia este un temeiti intru care razirnä
in tótd vremea cele mg bane aledtuirI si de folosire si de laudd, spre intocmirea
orinduelilor, i spre tuturor ict*Adulärilor ca sii se urnésert verl-ce träbil atit
de bine, In cif fies-carele, cunosand fapta adev6rului, sá o Oa numl dupl euvi-
int.A isvor al intemeerii nizamulul. De aceea, binevoind Domnia-Mea, am hAtärít, ca
sä intArim cu acest Domneseul Nostra hriscrv, ce s'a dat einstitului si credineiosuluI
boer al Domniel-Mele dumn6-lui vel Visterul Constantin Filipeseu i tuturor celor-
141 boerl dreg6tori al Visteriel Dom niel-Mele, acea de mai inainte si din vechime
nesträmutati statornicie a calemurilor Vis Lene!, i sä se intemeeze In stare neclin.
titä, impodobindu-se eel ce se vor alege destoInicl i prahticoSI calemgil, dupA ere-
dinta i vrednicia cu care se vor arötà, cu milé i cit einste de la Domnia-Meai am
orinduit a fi in cantelaria, Visteriel 16 calemuri, adecä sames1 al Vistierid, extrac-
tar, logofét de bresle, logof6t al havalelelor, lograt de seutelniel; logof6t de sluji-
tori, logof6t de rämtisituri, logofét de capan, logof6t de r6spunsuil, logof6t de poslus-
logorét de jälbi, logof6t al räsurilor, prin care sé se da lefile, i condicar i trel
logofetl sé aibä gAzdiile judetelor si 6 zarafl, numindu-le aceste dreg6toriI ale Visti-
eriel Domniel-Mele, cu care am histireinat pe ceI ce s'ail ar6tat tie dumn6-luI vel
Vistierul de credinciosi si de destolnid de aceste slujbe, ciirora BA li se dei si de-
osebite cártl ale Domnief-Mele, cuprinptóre de tram fies-cäruia, cum si pentru da-
toria supuneriI ce se eade a av6 e,Atre dunin6-lui vel Vistierul si de privilegiul ce
ne-am milostivit a li se häräzi, pentru ca sé slujäseA fies-care eu credintä, eu °Birdie
i niel unuia sé nu i se me faci niel o daté sOhimbare de la calemul la care se va
aflä, niel si fie supusI ealemgiil Sub vre-a numire de dare, cu cuvint de havaet, pen-
tru ca sé nu ineonteneie sciinta VistierieI, niel oclatd strämutfindu-se hârtiile eale.
murilor de la o mini' la alta, cu adesea schimbärl ce fär' de orinduäll se urmAzi
pan scum, in °At niel odatä stäpinirea nu puta sé-si afle inträgi indestulare
la intrebärile ce Meek, si ask sé fie neelintifl i nestrAmutatl acestl dreg6tori sluj-
basi al Visteriei DomnieI-Mele îti tété curgerea vietil lor, färä numal cänd se va
gAs1 vre-unul cä.rilut In vre-o ving vëditä i cercetatä fA va fi cu cuviintä a Iipsl,
dupri scumpA cercetare ce se va face de cätre dumn6-lul Vel VisUerul, arättindu-i-se
invinovitireä cu anaforà la Domnia-Mea, atunel 21 se lipséscA, ieA i efiluta,
résplätire, fAandu-se alegere de alt obraz prahticos i Cu sciintA de acea meserie
se va orIndul In loeul celuia ce se vU lipsl de insine Domnia-Mea a fi la acel calem,
si dupA starea ce va avé, va fi cinstit si prin caftan, ,precum a fost obiceiil de
mal inainte intoemit Asijderea i pentru samesil de la judete, fäcêndu-se de eltre
dumn6-luI Vel Vistierul ca scumpätate alegere, ea al fie 6meni de chiste, cu seiintä
de socotälä si en prahsis de ale judetului, unde se va orindul, sé li se deä de la
Visterie cArtile DomnieI-Mele en pontirri ar6tAtóre, ca sé scie fies-care cuviinciósa
luI datorie i urmarea ce are si lacé, çi sé fie si el de-apururea neUpsi i nested-
mutati, &And vor slujl cu dreptate, cu silinth la meseria lor, 411 avé in tóté vremea
catagrafie adeväraill a stäril judetului, extractuel de lude pentru t6te Implinirile
din jude i pentru Sneheerea socoteliler, catastise curate pentru brqslele judetului,

www.dacoromanica.ro
225 DIN DOMNIA LTJ CARAGEA 85

prin excesiva acordare de poslusnicI, cu paguba Visterid si spre in-

cArcarea cisld satelor. Asa, cu acest scop Caragea prov6cd, prin pitacul
Divanul Domnesc, sd chibzuéscd un cuviincios nizam pentru pos-
lusnicI. In Martie 1813, Divanul se aduna la Metropolie, sub presedinta
MetropolituluI Nectarie i cere mareluI Vistier catastise de cát1 pos-
telnicI are fies-cine ? Marele Vistier nu p6te da asemenea catastise, cji-

de scutelnicI, de poslusnicl, de slujitorI si de veri-ce orInduelI ale VisterieI si tete

poruncile DompescI ce se vor trimite la judet, sil' le aibä In pästrare, neamestecAn-
du-se la trebile condicArieI, ce sunt pricinl ale Divanului Domniel-Mele, Indatorat sä
fie sub ascultarea dumné-lor ispravnicilor a se sill spre siivirsirea Domnescilor po-
runci si ale VisterleI, ca se ieà sävIrsire la vreme i Mea' cusur, ferindu-se de ur-
mfirile cele ImpotrivA, sä li se pAzéscii privilegiul pe deplin, a se aflA la tréba
mesid neclintitl i nestrAmutatI, afarä numal cAnd vor arda dumné-lor ispravnicfl
pentru vre-unul din samesI, cA a cfic}ut In vre-o vine, acela si se cerceteze la ju-
decata Visteriel, vedindu-se vina luI, eu anaforaua d-luI Vel Vistierului sä se arete
DomnieI-Mele, ca nu numaI sä lipséseA din sAmesie, ci se se si pedepséscil, spre pilda
altora, orInduindu-se altul in loe, care se va alege de destoinic i cu sciinti, päzin-
du-se nestrAmutat intocmirea cea maI sus aretatA. Dar fiind-cä samesil dupli cuvfin-
eiiisa orInduialä din Inceput legat la Visterie, care de la o vreme 111N:ice s'ah
cunoscut ea un chip de irat al VistieruluI cellif mare si dinteaeesta a venit lucru
supus sub catahrisis, hotiirlm Domnia-Mea, ca same§il ce se vor alege si se vor
orindul de acum friable sá deit la Vistierul col mare, ca o filodorimä, nurnal cite
talen l 1.500, iar nu mal mult. Acéstä buná intocmire çi asearhintul ce 1-am hoterit
Domnia-Mea, atit pentru calemurile dregetorilor Visterid, cit çi pentru sam esil ju-
detelor, este o statornicie a orInduelilor terri celor bine intocmite de la Visterie,
poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Vistiere si dumné-v6strA altor boerl, ce dupä
vreml ve yeti afle. In acéstA dregetorie, si o päzitI cu teta scumpetaLea si sä fitI ur-
m'Atoe IntoemaI dupli cum se cuprinde, &Ad dinteacésta isvoresce odihna çi folosul
obsteI çi inlesnirea sOvIrsiril tuturor orinduelilor Veril çi trebuintelor VisterieI,
spre Intemeerea acestel bune orInduelI, rugiim si pe ceI-Ialt1 fratI DomnI, ce In urma
niistrA il va Invrednicl milostivul Dumne4eii, obläduitori acestuI pämint, sä se pA-
zésci nestrAmutatA, ca sä se Invrednicéscä gd dumné-lor a li se päz1 hotArtrile In-
toemai çi acest Domnesc al Nostru hrisov, trecendu-se la condicile Divanulul si ale
VisterieI DomnieI-Mele, sä se deft la sf. Mitropolie Intru pestrare, care s'a adeverit
cu InsAçi credinta Domniei-Mele, Id; loan Gheorghe Caragea Voevod, punênd mär-
turie pre prea sfintitul duhovnicescul nostru pfirinte Mitropolitul teril chir Nictarie,
pre proa iubitiI nostri fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod
pe top cinstitii çi credinciosl boeril velitI dregétorI al Divanulul DomnieI-Mele : pan
Constantin Filipescu Vel Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Isaac Ralet Vel
Vornic de l'era de-sus, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Téra-de-sus, pan Radu
VAcArescu Vel Vornic de Téra-de-jos, pan Dumitrasco Racovitä Vel Vornic al treilea,
pan la trate Cretulescu Vel Vornic al 4-lea, pan Iordache SlOtineanu Vel Logofet de T era-
de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Mihalache Manu Vel Vornic de po-
litie, pan 11/Iiha1ache Sutu Vel Spätar, pan Constantin VlAhut Vel Postelnic, pan Ata-
nasie Hristopol Vel Logofet al sträinelor pricinl, pan Nestor Vol Clucer, pan Alee°

www.dacoromanica.ro
86 V. A. IIRECHIÀ 226

cênd, ca a0épta BA se facit catastiqele pe judete. Divanul amanA clod

redactarea nizamuluT cerut de Vodd, lar de o cam datA, pentru a In-
lesnl Visteria, dispune, cA «edri poslupnia va fi avénd ver-cine strain,
sei se ieet pe sénza Visteria afarei de vieri de pe la vil, pesear4i
car'i ped pe mopii, strain i afarei de poslupniefi naineistirilor
ì al boerilor din orapul Buouresa, pi Craiova, unde le sunt casele pi
starea. S6 lase poslu§nicT i vkluvelor boerilor, (1) tocmal eft sentina
Mavrocordat Vel Cäminar, pan Constantin Cretulescu Ve! Paharnic, pan Iordache
Tufeanu Vel Stolnic, pan Scanavi Ve] Comis, pan Costache Caracas Vel Sluger, pan
Mihail Vel Pitar si Ispravnic, pan Constantin Filipescu Ve! Vistier, scriindu-se hrisovul
acesta la Intaiul an dintru Intaia Domnie a Domniei-Mele, sic! In orasul scaunuluI Dom-
niel-Mele Bucurescl, la miff de la zidirea lumei let 7321, lar de la nascerea DomnuluI
Nostru Isus Christos let 1813 Iunie, de Nicolae Logorét za Vistiere.
(Pecetea gpd.)
(1) /6.) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahischoie.
Durnné-ta vel Vistiere, primita fiind Domniei-Mele acésti anafora a parintilor ar-
herel si a dumné-lor boerilor, o intärim Domnia-Mea, spre avé urmarea Intoc-
maI i numai acésta osebire facem ca: la vremea and se va face Intocmirea pen-
tru cap poslusnicI se cuvine a avé fies-care, ad li se deli negresit adeverinta err
pecetea Visteriel, ca sa fie sciut de a nu se maI urma vre-o catahrisis de adaos,
pentru care adeverinti poruncim, ca nimenea sà nu Indriisnéscil a luii o para ea
avaet sail de alt cevasi, °and se vor da poslusnicilor.-1813 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logotét.
Prea mnä4ate D6mne,
Dupa luminata porunca Mliriei Tale ce prin pitac ni s'a dat spre a chibzul un
cuviincios nizam pentru poslusnici, adunandu-ne cu totiI la sf. Mitropolie, am cerut
de la dumné-luI vel Vistierul sa ne arate catastihul de clip poslusnicI are fies-care
si (Ilse, a nu aunt cunoscuti Visterid top poslusnicil, did Inca panä acum
venit catastise de la bate judetele, de aceea n'ail avut dupil ce face chibzuire, ci vor
rémané poslosniciI tot in orinduiala ce aunt, ca pe o vreme ce este si ne dasnica,
panti vor veni °Mast* de la tóte judetele i atuncl vorn chibzul °AP poslusnicl
se envine ad aibli lies-care obraz dupa starea sa, i vom arätä. Marie Tale prin
deosebitá anaforli i catastih, iar acum de o cam data câ poslusnici va fi avänd
ven-cine pe mosie, strainI, sä se ieà pe séma Visterid, earl Insii din vierii de pe la
vil i din pescarl i vInatorl cari ed pe mosif straine i din poslusnicil ce ad ma-
nlistirile i boeril In orasul Bucurescilor i In orasul CraioveI, unde le sunt casele
starea, ì afarä din politie niel jupanesele viiduve ce nu rid mosiI si in cate
catl-va poslusnicl ori aid sail afara pe mosiI straine i prin orase unde le sunt ca-
sele lor, acestia ne rugam Maria Tale sà nu se supere si cand se va face Intocmire
pentru câi poslusnicI ad LIMA fies-care, se vor socoti i acestia din numärul acelora
carora poslusnici ce va rämliné a fi bunl, macar ca c)ice dumné-lui vel Vistierul ea
sa li se deli adeverinta cu pecetea Visterid, dar acest fel de adeverinta ne rugim
Maria Tale sit se poruncésca. dumné-luI vel Vistierului a nu se da, eu vreme

www.dacoromanica.ro
227 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 87

din fabula, cand lupului nu i se da voe sa ieà mai mult decal cate o
pelcea de fie-care 6ie.
Cu tóte aceste intocmiri din anul 1813, boerii fiind interesan
pastra can' mg multi posluvnicl i scutelnicT, nu se grabesc a da ni-
zamul cerut de Domnitor vi a Int6rce Visteriei ca dajnici posluvnicii
scutelnicil abusiv luan de fie-care.
In Malt' 1814, Divanul face o nouà avezare a darilor. Dupa provo-
carea prin pitac Domnesc, de la 21 Aprilie, cheltuelile Visteriei se de-
ciará la 2.558.660 talen, afara de spesele Intretinerii menzilurilor, adeca
ale povtelor Wit care dupa socotéla boerilor ,taie suma de 1.515.176
talen, pe langa care se mai adaoga 1.990.253 talen, datoria érii, pand
la 1 August 1814 vi Inca un plus de 382.048 talen, Imprumutan de la
spatarul Mihalache Sutu, de la loan Moscu vi de la «Kir» Const. Be
Aceste sume urca budgetul t6rif, In 1814, la 8.476.137 tale'. Suma
acésta boerii o gasesc exagerata i ni el, cum die ei, nu p6te a se
analoghisi cu cea de acum stare a ferii".
Mai inainte de táte, Divanul ridica inteun mod nedocumentat suma
ludelor dajnice, care erà redusa din 40.620 lude, cat ex.& la 1804, la 13.434;
acum o urea la 25.000 lude, cate 5 individl la uii lude, ceea-ce &I o
poporatiune dajnica de abia 125.000 suflete. La acéstá suma de 25 mii
lude sper6 boeriT sa ajunga, cand se va face alegerea definitiva a pos-
luvnicilor vi cand set vor addoga familiile ce nu se vor fi scris In an-
terióra catagrafie. Aceva 25.000 lude vor avé sä platéscä cate taleni
200 de lude, incepênd de la August, Insa in 5 sferturY, cate 24 taleri,
un haraci0. de 30 vi dou6 orinduelt cate de 25 pentru menziluri,
grajdul Domnesc.
Prin urmare dajdia ludelor va produce tale'. 5 mili6ne pe an. La
acéstà suma se va adilogl talen i 150.000 dajdia breslelor, platibila In
trei tetramenii, din care prima pentru haraciul Impkatesc.
Se mal adaoge 80.000 talen''. de la 2 ispravnicaturi de strain); ceea-
ce urea In total cifra venitulul 0141 la 5.230.000 talen.
Boeril divanin reduc vi cheltuelile la 4.588.660, ceea-ce le da
catandisesce lucrul la catahrisis, ca sä se ia haul pentru acele adeverinte, ci atunct
la vremea cand se va intocml orinduiala poslupicilor, BA dea fie-care boer fele in
Visterie de call poslupiel i se va läsà, dupd care sä se faca luminate poruncile
Mfiriel Tale atre dumné-lor ispravnicii judelului spre a fi eunoscut1 CA aú r'émas
buni poslupici. 1813 Martie 30.
Nectarie Mitropolit, Iosif Are Epis cop, Constantin Filipescu ve! Ban, Radu Go-
lescu vel Vornic, vel Logofét.
Cod. LXXVI, fila 104.

www.dacoromanica.ro
88 V. A. 1JRECIIII 228

de a echilibra budgetul §i a av6 un excendent de 641.340 talen, suma

ce o destind pentru intretinerea po§telor.
Dar t6ra era datóre ... Datoria VisterieI de 1.990.253 talen 1 Divanul
vreà sa o acopere cu adaogire la dijmarit, oerit §i vinariciii, a eke-
Ira parale peste banll camarel a listeI civile. Asemenea §i alta datorie
de 382.048 talen l Divanul spera a o put6 platl In anul viitor tot din
adaosul la huzmeturile eeimeirei «spre a se vedé odatei Ora limpede
de tot pi seili. péta purtez cele de peste an obifnuite eheltueli: (1)
Decat echilibrul budgetar este ilusoriii. Chiar boerff. din Divanul
care a facut acéstä regulare se indoesc, ca se vor put6 gag In téra
25 miI lude, de aceea ca sa ajunga la acésta cifra exagerata, boeriT

(1) 17 &Atli la 17 judete pentru prostichiul de treI parale la vinäriciii i la oerit.

Zemli Vlahiscoie. Fiind-a dumné-lor velitii boerl prin anaforaua ce ne-ail fAcut
pentru datoria veche a téril, ca sä se plätésa ail gäsit cu cale a se pune la trel
huzmeturl, insä la dijmärit si oerit cite parale trel si la vinäriciä cAte parale doué
de vadrá' peste ceeace este orinduit prin ponturile Domniel-Mele a se luà, care si
acest vinärichl si oerit, ce prin ponturi s'ail vindut la ceI dined cumpärätorI este
orinduit iaräsi cu sf at de obste, prin anaforaua dumné-lor boerilor, dar Domnia-
Mea milostivire asupra locuitorilor Maud, am ridicat de la dijmArit acésti dare,
iar la viniiriciä si la oerit am hotärit si am orinduit ca BA se ieä cAte parale trei
prostichill peste ponturile cele orinduite pentru plata datoriel ten!, care acest pros-
tichiil de parale trel cumpérAndu-se de cAträ dumné-luI biv ve! Vornicul Mihalache
Manul, am dat acésti DomnéscA nästrä carte ce s'a orinduit de crttre
dumné-luI la sud. . . . carele prin scirea si ajutorul dumné-veistri ispravnicilor
judetuluI, sii OA voe sä umble in judet cu taxildaril eumpérAtorilor acestor doué
huzmeturi, fiind impreund la scris, la mésuratul vinurilor si la numératul i cata-
grafia oilor, ca stringênd banii inteun loe de odatä al prostichiului acestuia cu cel
orinduiti prin ponturl la vremea cea orinduitä, far nu despfirtiti, ci lute° cask sfi-§1
lea fies-care analogon al pirtil sale, adecfi ceI dintaiil cumpérätorI dupä ponturile
ce ail cumpArat, iar 6menil dumné-lui Vorniaului acest prostichill de trei parale ce
se aratii mai sus, färA de altà cea maI mieä cerere si fAcAnd catastise dupä orin-
duialä asemenea de amandoué pirtile iscAlite cu eatastisele ce vor rAmAné la taxil-
darul, care catastise dimpreunii cu banil sA fie datori a le aduce aicI ca sit* le deA la
gtizdia acestuI huzmet al prostichiuluI, cu care acésta nu are sä ne facil vre-o chel-
tuialä locuitorilor salí supérare cu cerere de pocläne, sail inarcAturl, sail platA de
rävase, cad de °data ail sä se stringA si aceste parale ale prostichiului dimpreuni
cu ale huzmeturilor si un rfivas are sá se deà de platä, cuprinçlétor pe tätä suma
huzmetuluI si al prostichiuluI, iscälit de amAndourt pärtile; de care poruncim si in-
datorim pe taxildaril acestor huzmeturI, ca IntocmaI sä fitl urmätorl si sil nu fa-
cetl vre-o zäticnire sail supArare in vre-un chip cu a se pägubl dumné-luI boerul
cumpArAtor al acestui prostichiä, i saam receh gpd.-1814 August 13. (*)
Cod. LXXV, fila 114 v.
(*) A se vedé In Tomul X, partea II-a a Istoriel Romftnilor de V. A. II., téte sebimbirlle urmate apol
In vinitricift, oerit, dijrnfirit, de la 1814-1818.

www.dacoromanica.ro
229 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 89

I§I pértl In fine lar atentiunea asupra poslu§nicilor i scutelnicilor.

In catastigele VisterieT o comisiune de del boerT rInduitA de Divan
(Barbu VAcArescu vol Vornic §i Gr. BAleanu vol Logofét) aù fAcut
alegerea poslu§nicilor de la vol Clucer la vale pAnA la cea din urmd
stare, fie§-care cAtT poslu§nici sA aibA. Pentru eparhi i boeriT cel
marT a facut alegerea Insu§T Divanul gjertfind din ce'i ce aveaii pe
cei" mea' mulfi spre ajutorinfa satelor i poprind pe ama n6strei maï,
putia deceit ne-a fost trebuinta». Divanul las6 Domnitorulul sl ho-
M'asa numèrul de poslu§nicT a 3 beizadele, ce locuesc In térA, §i a
cálor-vA din cocénele véduve. Numérul poslu§nicilor cunoscutT la Vis-
terie erA de 14.346. Divanul dA In bir 3.609 Qi rémAn bunl poslu§nici
10.737 stAtAtorT pe mo§ii stApAnescT, goda cci dup'd straine se
daii la dajdie dupel vechile legr ale ;erg».
BoeriT propun qi un fel de regulament In 7 articole i anume:
Cele treT huzmeturT, adecA dijmAritul ImpreunA cu tutundritul i po-
gonAritul strAinilor, vinAriciul i oeritul, aú fost arendate In 1814 pe
suma de un milion. (1)
(1) Vintjarea acestor 3 huzmeturi, adeci dijmaritul, impreunl cu tutunAritul i po-
gonaritul strAinilor, i viniriciul i oerit pe acest urmAtor an 1814 pentru taleni
1.000.000, adeci un milion, carI banI ai cumparaturiI raspun4A cumpératorul la
sor6cele ce se aratti, tusa :
talerI
146.000 intiiiul cilstift al dijmAritului la 15 Iunie.
146.000 al doilea &astil1 la (ji intaI Iulie.
100.000 intaiul castifi al vinariciului la 10 ale lui August.
100.000 al doilea * la 10 Septembre.
230.000 intaiul *tia al oerituluI la 10 Octobre.
230.000 al doilea * la 10 Novembre.
50.000 ipac, al treilea castia al oeritului pentru oile Ungurenilor, la sfirsitul lui
Decembre.
1.000.000, si asijderea si se pagacà la fies-care din cele mal sus arétate huzmeturi
intregI i nesmintite cu aceste mal jos aratate ponturl.
La dijmeirit.
S'A se lea de la obste la fies-care litrà pecl i sfinI, cate parale 10, pentru numé-
M'Ore, de fies-care nume cate parale 4 si pentru rayas cate parale doué, i 611 din
locuitori vor aVé litre mai multe de yiece sA pratésci i plocon Po taleri unul, fa-
maind in urmi nebantuitl de oil-ce alte cereri, iar slujbasil sA aibi a da de pri-
mirea banilor rayase cuprinlét6re, el cutare a dat atatia bani pentru atatea litre,
çi care va piad i plocon, precum mal' sus se arati, si se cuprin4i inteacel rayas,
asijderea si let si luna si di= in care va plätl.
Pentru pogonAritul strAinilor si se lea de fies-care pogon cate talen patru si
parale 16.

www.dacoromanica.ro
90 V. A. IIRECHIX 230

1. Seutelnicil dupd cär i chris6ve sl r6nAe buril pe call vreme

vor fi MO din dmeni strainT, iar nu din birnieff

De la tutunarit si se 'ea cite parale 10 de la stinjin, care se socotesce stin-

jinul de opt palme DomnescI, cu stinjinul ce li se va da de la Visteria DomnieI-Mele
Cu damgal, iar mésurk6rea si fie atiita : slujbagul sil fie dator s méseire lungul
latul a unei marginì a fies-caruia pogon i pentru catI stinjinI va glisl inteaceste
douè trasuel Ed lea ate parale slece färä de plocon, i caie parale doué pentru ri-
Vag al fies-ciiruia nume.
Gig vor avé privileghiurl ca sá scutésa dijmärit, ori cu hris6ve, ail prin carp
Domnesd, si nu plätéscgi nimica, lar cei-laltI toti de obste si pliitésci cum mai sus
se aratä, si panduril sá plä.tésci tot precum mal sus se arata, färá deosebire de
De va calla insusI curnpératorul huzmetul, sá fie cu ingrijire ca si nu se faci
cel mal mic catahrisis, saù näpftstuire locuitorilor, iar de-1 va vinde la altil, si lea
si de la aceia strasnice, chezäsil ci vor paz1 cu ingrijire i nesmintit cea mai sus
arétatti rinduéla.

La vinciricia.
1). Locuitoril Impreuna i Cu panduril din cele and judete ot preste Olt sa phi-
tésca vinàriciù, de vadri câte parale 5 i cu obiclnuitul pirpar, si cite douä parale
la vadrii de fieg-care nume, lar plata de cramä i altele, ce se urmi maI Inainte, cu
totul sa lipsésed i afara din cele me sus arétate, de nimen1 sä nu se lea un ban
maI mult.
9). SA' nu fie slobodä znésuräteirea la t6te pop6rele, asijderea l elite vor 11 Incli-
nate fiind-ca milile aft sa iésä dreptul lor numai la cel din vechime orinduitl talenl
al vinariciuluI, impreuna i cu parptirul lor dupli vechiul obiceiil i dupft Domnes-
cile hriseme i carp' DomnescI ce vor avé in mina, iar prostichiul are sit rémie pe
séma cumpératorului.
Teite vasele de obste sä se mès6re cu cotul cel dangalisit ce li se va da de
la Domnésca Visterie i vinul sà se nfésére orl-cand va fi fiert i asezat in butl,
saü pana a nu incepe si fiérba si in marginea fies-careia buff si fie dator slujbasul
sä lipéscä tidulä cuprinslétöre de suma vedrelor ce va erg la mäsuratiíre.
MO privileghiatl vor avé la infinite lor hris6ve i cartI Domnesci, intrn nimio
sa nu se supere de &WA' taxildar i slujbasI, fiind-ca aceia sa platésca
riciii; lar cati sudiff al* altor stapanirI vor avé vil, sa platésca vináriciù dupti eel
dintaiil pont fära osebire si ei impreunä cu ceI-la1t1 locuitorl si daca cine-vat:I din-
teaceI suditI vor avé sineturI DomnescI la manile lor, cu carI vor vré ea scutései
sä fie datori slujbasiI BA le lea de la mânile lor, acele sineturI sa le tri-
mita la Domnésca Visterie, iar pe dingiI supue si platésc5 vinàriciü intoemaI
ea gi locuitofl al OHL
Slujbasul sti fie dator sá deà fies-eäruia stäpan de vie ravas de primirea ba-
nilor in care sa se cuprin4ä: Ecutare om, pentru attitea vedre de vin a plätit atatia
lel,, si tot inteacel rävas sä. se cuprin0 velétul, luna si 4iva in care va plitl.
De va calla insusl cumpératorul huzmetul, sä ingrijéscä a nu se face cel maI
mic catahrisis saú napastuire locuitorilor. Asijderea de-1 va vinde la 001, sä ingri.

www.dacoromanica.ro
231 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 91

2. SA se cerceteze actele privilegiatilor: n6murl., postelnicd,

bresla§T, cumpani§tst i cAtI se vor gAsI cä ati fost birnicl ç1 prin abus

jäscil f6rte bine, ca sA nu faci niel aceia catahrisis, lar and vre-unul se va abate
din datoria sa, si fie dator IndatA sä-1 aréte stäpinirii spre pedépsa.
La oerit.
Toff locuitoril de obste BA rtiba a pläti oerit de fies-care óie câte parale 10 f}i
talen l doi poclon; câi vor av6 mai mult de (Pee câte parale 4 de numärät6re,
cite parale douä de rfivas pentru fies-care rävas de nume.
Cali se numesc suditi si se aflii secgtorI in politie i satele acestii ten l aft
ol el plätésa oerit intocmaI precum locuitori pentru cate ol se vor gag
la catagrafie, fiind-c4 si acestia Intocmai Iv1 fac negutätoriile Ion prin Ord.
cap sunt suditl strAini, a cäror sdläsluire este Inlä.untru, si yin numai cu oils
lor spre pfisune In térti si pe urmA iaräsi se intorc, afl sä plAtéscä, dupä vechiul
obiceift, oerit la luna luI Decembre, precum s'a urmat in trecutii ani. Acestia BA plä-
tésci i obicinuitul vAcArit al strAinilor, adecil ate 33 pentru vita mare si pe jumä-
tate acestor bani pentru cea mici vita; asijderea si at' 001' vor fi sträinI B.& pill-
téscA vicäritul strAinilor cite bani 66 pentru vitä, dupä obiceitt; ad se päzéscil Insi
Inteacéstä veche rinduialä intocmai, precum cuprind ponturile Domnesci, fail de
a se face cea mal mica catahrisis din partea slujbasilor.
Sf. mitropolie, episcopiile, mânästirile, met6cele si schiturile dupfi Domnescile
hris6ve, asijderea i boerii de la trépta Bäniel cif marl si pänä la Clucer de arie,
asijderea si jupanesele véduve al acestil stArT, n'aft sit plätéscA oerit, precum s'a
urmat si In frecutii ani.
Cate oi se cumpärä din Ora de catre casap-basa prin sale pentru trebuinta mirieT,
asijderea de catrA negutätoril gelepi pentru mumbaéua Tarigradulul, sä rémae ne-
suptiratl de oerit pinA la sfirsitul viitoralui Novembre, sA fie datori ingá slujbasii
BA le serie çi acestea si asternánd catastise, anume ckte Bunt ale fies-arnia gelep
si sub a cánula vAtaf çi Ingrijire sunt, si le trimitä ca sä deä. la Domnésca Visterie,
iar pentru cate ol se vor gäsi dui:a sfirsitul luI Novembre, ale saigiilor vi gelepilor,
sä se ieà. oerit, intocmaI ca si de la cei-laltl locuitori, fiind-crt acele oi Amin pe
séma negutätoriei numitilor.
Pentru cfite capre vor cumpárit zalhanagiii ca sA le tale la zalhanale, p5.nft la
sf. Dimitrie, adecti la 26 Octobre, BA nu plätéscl oerit, lar pentru ate dup4 sf. Di-
mitrie se vor OBI In naturä sä plätéscA intocmal ca si locuitori.
De va cilia Insusi cumpárätorul huzmetului, sä Ingrijésci ca BA nu se facä
cel mal putin catahrisis, saú napästuire locuitorilor, asijderea:si de-1 va vinde la
altii, sä ingrijäscä foirte ca sä nu facä niel aceia catahrisis, iar cánd vre-unul va
indrAzni si se abata din datoria sa, pe datä srt-1 aréte stäpfinirri, ca iett pedépsa.
pentru Mite aceste trei huzmeturi ad se deli porunci cAtre ispravnicil judetului
cuprimpt6re, ca si-I de& maná de ajutor cu slujitori indestui ; asijderea si cAtre,za-
bitil judetelor : a nu i se pricinul niel cel mai putin cheder; cltre acestea sä fie da-
tor afar% din visa simfonie a vinglAril acestor trei huzmeturi, s4 plittéscA yi aceste
mai jos insemnate havaeturi a fies-crtruia huzmet, la intäiul soroc al nunférAtoril
banilor a fies-druia huzmet, dup4 urmAtorul chip, adecä la dijmftrit la doi boeri,
cei mari logofeti, si dol al doilea lognfeti, ate taieri 5 JAM' 60 la pungil, la OM suma

www.dacoromanica.ro
92 V. A. IIRECRIX 232

ati cAp6tat sineturl de privilegiati, s li se iett sineturile i sA se dea

pe la sate in bir, scutindu-se numal coi bAtrinI i infirmi, orT cAcjut-1
In grelo datorit Totl cel-laltI sA se de A la bir.
Breslele slujitorescI de pe la judete: seimeniT, vinAtoriT, lefegiii,
aprodiT, copiil din casà, afarà de slujitoriT polcovnicilor i aT
cApitanilor de pe la judete i aT isprAvnicaturilor vi plài1or, sl se dEd
In bir la sate.
SA lipséscA scutirea de dAjdiT a unor sate vi sA se deà la dajdie.
SA nu se admitA silivte mai jos de t'el lude.
Num6rul scutelnicilor vi al posluvnicilor din fe-care judet sA nu
fie mal mare decál suma birnicilor.
Cu asemenea chip Divanul spera, cA num6rul ludelor se va urck la
25 mil. Domnitorul promulgA noua avezare a Divanulul la 24 Tulio
1814, insA cu Ore-care modificArT, reduand darea uneT lude la taleni
163 din 200 propuvT, ceea-ce reduce suma veniturilor de la lude la
4.075.000 talen. La acéstä sumd addogandu-se cele-lalte sumT prev6-

vInçlaril; asijderea §i dumné-lui logorétul za obiceiurl cu logofélul al doilea cate ta-

leri 2 bant 65 la punga; la cutia milosteniei talerl 500; pentru spitalul strainilor cate
taleri 2 la punga, si cismelelor taleri 850; la manastirea Arnota dupi hrisov taleri
100, la manastirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictaruluI i mu-
hurdarului talerl 100 la téta suma vial:dril ; cate talerl 50 aI extractorulul pentru
fies-care judet si cate talerl 40 al logofétuluI de havalele, asemenea de fies-care judet.
La vinaricii, la dol boert marI logofetI si al doilea logofeti cate taleri 5 bani 60
la punga, la teltrt suma vInçläriI; asijderea si dumné-luI logofétulul de obiceiuri cu
logofétul al doilea cate talerI 2 banl 65 la punga; la cutia de milostenil talerI 500;
pentru spitalul sträinilor cate talerl 2 la punga; la cismele talerl 850; al' dohtorulul
Craiovel talerI 350; la mänfistirea Arnota dupä hrisov talerI 100; la manästirea Sta-
vrodrom cate talerl 10 pentru fies-care judet, divictarulut si muhurdaruluI la téta
suma talerI 100; cate talerl 30 11 extractorulul de fies-care judet §i cate taleri 40
gijderea de fies-care judet logofétuluI de havalele.
la oerit, la dol ceI mart logoféti i doI al doilea logofetl cate talerI 5 bani 60
la punga la Vota suma vinläril; asijderea i dumné-lui logotétului de obiceiurl cu
logofélul al doilea cáte talerI 2 bani 65 la punga' sí la cutia de milosteniI taleri
1.250; pentru spitalul sträinilor cáte talerl 2 la punga; aI cismelelor talerI 1.700; ai
dohtorului Craiovei taleri 350; la manästirea Arnota dupä hrisov talerl 100; la xna-
nästirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictarulut si muhurdarului
taleri 100 la t6ta. suma ; cate talerl 30 de fies-care jude ai extractorului ;
asemenea de fig-cara judet cate talen i 40 al' logofkuluI de havalele.
Iar dupil acestea, b51 dobanda Baú pagaba si fie pe séma cumpératoruluI.
1.000 000, adeca un milion talerI ail rémas aceste trel huzmeturI din teiti téra
asupra dumné-lul vel Ban Rada Golescu cu ponturile ce mal sus se aratä. 1814
Iulie 44. Proin vel Vi§t.
(Pecetea gpd.)

www.dacoromanica.ro
233 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 93

dute In lucrarea DivanuluT, se ajunge la suma totall de 4.305.000 talen,

la care Implinindu-se §i rlsura, cftte 8 parale la 1E4 pentru lefile sluj-
ba§Ilor, suma totalà a veniturilor ajunge la 5.166.000 talen. Cheltuelile
Domnitorul le aprobA In suma de 4.588.000 talen. Excedentul il des-
tinA, ca §i Divanul, pentru pote (1).
(1) 161 loan Gheorghe Caragea Voevod i gosgodar zemle Vlahseoie.
De vreme ce Prea Sfintia Sa pirintele Mitropolit i sfintia lor iubitorii de Dum-
nedeil pirintil episcopI si dumné-lor cinstiti gi credinciogi velitii boerl hala gi mazilI
printeacésti anaforà ne fac afétare, ci temeiul intru care urmézi sti razime veni-
turile Visteriei DomnieI-Mele, ce trebue si se agoniséscil in curgere de un an, spre
a se puté intimpini cele de peste an netägliduite cheltueli gi arétate mi socotell,
anume In vilégul obgtei aduniriI, este ca negresit suma ludelor birnicI din'tiiti
'ira Domniel-Mele si se urce pina la 25.000 (clicI pe acest numir de lude s'a fá-
cut gi socotéla banilor) gi ca si se p6ti alcätul acéstii sumi de 25.000 lude chibzuesc
tos! de obgte mijleicele ce Inliuntru se arati In Opte ponturl, téte urmäri folosi-
Ore spre ajutorinta satelor gi sporirea cislagilor, primite sunt Domniel-Mele pire-
rile ce intru acésti anafori se cuprind gi le intfirim Domnia-Mea gi hotärim, ca la
inceputul agezimintuluI si se pue téte in lucrare intocmai precum s'ají chibzuit
gi s'el gisit cu cale, fiind Invederati dovada ci sunt téte spre folosul obgteI locui-
torilor, dar suma banilor ce s'ají chibzuit a se rispunde de t eg-care lude Po talerI
200 pe an in 5 alertar!, fieg-care sfert Po talerI 24 i un aracii Po taleri 30 gi doui
rindueli ale menzilurilor tirii, asemenea fieg-care Po talerl 25, fiind ci dupil mul-
tele necazurI gi nenorocirl ce a avut tira in OVA vremea risboiuluI trecut, cind
fieg-care din locuitorl gl-ati perdut dobitécele gi alte agoniselI ce (di avut In préjrna
case! sale din pricina urmatelor räzvrätirl, cum gi dupla.' räsboiä intimpländu-se
din urgia Dumnedeisci imprigtierea naprasniceI b6le a ciumeI, mal' prin téte ju-
detele ail poprit pe fies-care din aligverigurile ce puteati sá fui spre intemeerea 10i
bivgugarea pirlejului s'éti, am chibzuit Domnia-Mea, ci se va judecii sarcind sim-
titére gi va cacle' cu greil locuitorilor. Dec! gi hotärim Domnia-Mea réspunderea
de banI peste an de fieg-care lude po taleri 163, numal impärtindu-se acésti suma
iarigl dupi chipul cuprinderil acesteI anaforale, adecá cinc! sferturi Po talerl 22
la un sfert, un haracifi po talerI 29 gi doué orinduell ale menzilurilor po talerI 12
de lude fie-care, gi acegtia socotindu-se pe 25.000 de lude fac inteun an talerI
4.075.000 e cu talen i 160.000 a! breslelor i cu taleri 80.000 a doui isprivnicaturI
striine, se adunä talerI 4.305.000, la care implinindu-se gi rasura Po parale 8 la leti
In socotéla lefilor ce se réspund slujbagilor, talerI 861.000, si' se fea peste tot t6tá
suma veniturilor 5.166.000, iar dinteacestia taleri 4.588.000 si se cheltuésci in tre-
buintele tärii dupil socotéla ce s'a vOut de catre Obgtésca Adunare In sf. mitro-
polie, si cei-lalti ce mal rimin, adeci. talerl 578.000, sä se cheltuésci in trebuinta
menzilurilor t'él.% cu chlpul ce mal' jos se arati, fuá. talerI 2.538.000 In plata de
3.384 cal, Po talen l 75 de cal pe an, i talerl 231.840 in plata de 640 surugiI po talerI
30 pe lunä fieg-cdruia, adeci 87 din sud Siam-Rimnic i 47 din sud Buziii i 171 din
sud Ialomita, i 167 din sud Ilfov, i 45 a! poste! Bucurescilor gi 118 din sud Vlagca,
din lude 192, care va sil 4icit pe la unele din judete, numaI unde fiind menzilhanele
multe, nu sunt satele in destoinicie si fie atila sumft de surugil gi totl ce!-laltI bi-

www.dacoromanica.ro
94 V. A. IIRECHII 234

Asezarea acésta, din Magi. 1814, nu dAinuesce. Caragea simte cg ne-

multumirea t6riT sporesce pe fie-ce cji, din causa dajdiilor. El se decide

cigasi din cele-lalte judete, cum si rotarii i darvaril sa se deb. In naturA cu sea-
Omint de cite o jumAtate de lude fies-care dupi caidul i orInduiala Visteriei,
banT ce mai raman panil la indeplinirea de talen i 678.000, al se cheltuésca
In socotéla inamurilor, judecandu-se Ina acéstA reforma a postelor nu vre-o zmin-
MIA sad schimbare contractului ce s'ail incheiat cu dumné-lor epistatii, la Decembre
let 1812, ci numal 6res-care schimbare celui de al doilea asezamint ce s'a facut cu
numitif, la luna Jul Maid let 1813, fiind vreme de asidosie si dajdiile téril nepuse in
orinduiala i mai virtos el o acésta schimbare nu d6r cA voim Domnia-Mea sa o
facem pentru vre-un falos Visteriel Domniel-Mele, fiind cunoscut i Invederat,
facêndu-se socotéla banilor minzilhanelor Po talen l 24 de lude la 26.000 lude, se
aduna într'un an toll' banii venitului, talen i 600.000, in potriva cArora puindu-se chel-
tuelile dupa chipul de mai sus, se dovedesce cu indestula intelegere, ca banii co ad
sä se ImplinéscA din tér u numirea minzilurilor ad ad se cheltuésca iarasI in
trebuinta minzilurilor, ci ravnind Domnia-Mea la repaosul obstei si la intemeerea
'Warn fies-cliruia, am chibzuit cu Vita intregimea plirerea duhovnicescilor nostri pa-
Huff si a dumné-lor velitilor boeri, duprt care am dat i insine acésta infarire; iar
&and dumné-lor epistatil nu vor priml a li se da numai po talen 30 pe luna de su-
rugiii i vor cere ori po talen i 40, precum li s'a platit pAna acum, Bel surugii in
natura pe la Vile minzilhanelele, dupá legatura contractului, care este si drépta ce-
rere a numitilor, din care nu pot fi departati nici odatA, atunci iarasi pe la mal sus
arétatele judete, uncle nu este mijlac a se da surugil In naturfi, vor fi indatorati
ispravnicii a gäsi surugii cu plata i a-i da in slujba postelor, scliçlandu-se cu plata
lor In socotelile ce vor trimite la Visterie si le va tine' in sémii, pazindu-se cu
acésta l tarimea contractului cu implinirea trebuintii surugiilor postel i repaosul
locuitorilor, nefiind indatorati la gate raspundere de bani numai pentru acésta
mad* lar pentru finul I orzul minzilhanelelor, cu Vito ca inteacésta anafora se
cuprinde a se platl in bani, dar fiind ca i acésta urméza a fi indestula sarcina
pentru locuitori, adAogêndu-se réspunderea banilor, am chibzuit Domnia-Mea, ca mai
bine se cuvine 6d se dek In natura, cu ori-ce chip se va gasl cu cale si se va da
carer din Visteria Domniel-Mele, sail de se va chibzul vre-un mijloc, ea sa se aid-
tuéscA i pentru acésta madeà vre-un venit, se va da de iznifiva hotarire. Inteacestasi
chip, judecand Domnia-Mea intocmirea ce se cuvine a se face, intarim ate me sus
se area i poruncim dumi-tale Ve! Vistiere, ca la inceperea asezamIntului sa se
pue ttite in lucrare cu buna orinduéla i BA se feed' cunoscute locuitorilor cu buna
deslusire, ca sa intelégd fies-care mils Domniei-Mele i parintésca rivna i dorire
ce avem pentru Tulle 24.
Tecetea gpd.) Vel Logorét.
Prea indltate D6mne,
Dupä luminata porunca Mariei Tale stringêndu-ne cu totil la sf. Mitropolie, am
cetit cu Intelegere luminat pitacul Maria Tale, scris de la 21 ale trecutulul Aprilie
cuprimptor, ca apropiindu-se vremea de a se pune in orinduéla dajdiile tarn si
dupa. arétarea ce s'a facut inaltimii Tale, de cited dumné-lui fratele vel Vistier, cA
trebuinta cheltuelilor Domnescii Visterii este pana. la 2.688.660, bez cheltuéla mili-

www.dacoromanica.ro
235 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA

dar all da aerul ca e preocupat de fericirea t6riI 0, In prima di a anu-

luI 1815, adreséza DivanuluI un pitac, prin care propune unele sea-
zilurilor 061, s'a dat intru a neistra cercetare, ca s facem o hotärire : in ce chip
s'ar ctiven1 ea sä punem acésta in orindué15.? i cfi facéndu-se si de ciitrii 'aria
Ta 6resI-care perierghie asupra acestil de acum stare a OHL s'a väçlut, cl suma
ludelor Visteriei a ajuns la o Mort& mare imputinare, care acésta a odrislit si din
intImplärile trecutei räsmirite, macinindu-se multi din locuitorI, dar mai cu deo-
sebire din catahrisis ce se urinézä la stärile obsteI, ne päzindu-se cele dupä vremI
intocmite prin testamenturI ()Wesel i hotärire i hristive a multor luminatl Domni
ce s'ail invrednicit oblilduiril acestuI pimInt, cj Cu tete ett spre a se päzl nizamul
tärii s'att fAcut Märiel-Tale felurI de provline, intre care una cu a se strämutà cu
totul cele de acum intocmiri la otcirmuirea térii, prin care si de se vede, cri ar
spre folosul Visteriel, aréandu-se osebireace se urmézii la negotierl de la o vreme
inceice in tete felurimile, adecä la vite, zaherele, cherestele cj alte producturI ale
tern, dar cugetul InältimiI Tale depärtat fiind cu totul de alcätuirI noué ci neo-
bicInuite pilnä acum, pe de o parte a indemnat pe Maria Ta a nu priml niel unele
dintr'acestea, iar pe de alta rä'zimilnd la arätarea cheltuelilor dumné-lui ve! Vistierul,
ai dat intru a nestra alegere i hotärire i trebuinta cheltuelilor Visteriei si ale
tériI i repaosul obsteI locuitorilor. Intru adevér, prea Inältate Demne, se cunesce
mila si pirintescul cuget ce hrtinescI Milria Ta asupra acestui norod, ce dintru a
sa norocire prin buna-vointd a milostivuluI Dumnesleii s'a incredintat
Märiel Tale, de vreme ce si interesul Visteriei si repaosul obstei locuitorilor le-ai
dat sub alegerea i hottirirea nested, ingrijind ca nimenI intru nimic sä nu 'mice
supérare ci näpästuire, far noI si de avem datorie a fi cu ferbintéld ci dorire cAtra
tótá obstea, ca nisce pämintenI ce suntem, dar cunoscênd cá si cheltuelile Visteriel
aunt netfigaduite ci dupä orinduélii, de odatä cu totil intru o gliisuire ne-am aflat
autor! a face o intocmire asupra acestil pricinl, cu cät este prin putintä mai
folositere si cu multumitii tuturor, avänd insä maI intaiti inaintea ochilot nepo-
trivirea stäril de mai inainte cu a celeI de acum, dupi care am cerut sä ni se arete
suma ludelor ce sunt astA4I in Ora si am véslut cä abià se adunii piinal la 13.434
lude; asemenea ni s'ad arétat si catagrafiile ce sunt In Visterie venite dupä la ju-
dete c ne-am pliroforisit, cä tiità suma familiilor birnici abià se adund la 91.400;
deosebit am cerut sä ni se aréte i cheltuelile ce are Ora in trebuinta minzilurilor
si ni s'a afétat o socotélä vrednicii de mirare, care niel odatii nu s'a mai pomenit
ale! in Ora nesträ, adeci ca peste an tac pitnä la talerl 935.796 plata cailor i a bi
cigasilor si a inamurilor, bez altele ce se dad in naturii, adecä rotar!, dirvari, fin
ci orz care ci acata socotindu-se in banI, rotaril i därvarii Po talen l 40, finul si
orzul chila i carul po talerI 20 fac talen l 579.380, care va sä 'lied peste tot, dupà so-
cotéla ce vNuram, se urea cheltuelile postelor Inteun an pinä la talen l 1.515.176 bez
meremeturile poOelor, earl ei acelea ad destulii greutate, cad pe sarcina locuitorilor;
ni s'aii mai ar'état inch' douë catastise, unul cuprinslätor de taleri L990.253, ce sunt
a se da in cheltuelI si alte milrunte datoril ale Visteriel, pantl la sli de August,
and are BA se pue In orInduélii däjdiile trecênd peste sorocul asidosiel, si
altul de taleri 382.048, datoril ale Visteriel din socotelile ce s'aii teorisit, care aceste
condee adunfindu-se peste tot, se cunesce invederat ca chibzuirea urmézä sä se
faca pentru talerl 8.476 137, dupà socotéla ce mal jos anume se aratä, insä:

www.dacoromanica.ro
96 V. A. ITRECHIÀ 236

den, imediat compensate prin addogirea color treI huzmeturl: oeritul,

vinariciul i dijmdritul. lacá acest pitac :
loan G. Caragea Stcipdn i Domnitor intregil Ungro-Vlahie.
Prea Sfintite vi de Dumnedeil inainte puse Sfinte Mitropolit al Ungro-Vlahiel, prea
iubitorI de Dumnedil. EpiscopI i prea cinstiti çi prea nobili vi prea iubitil novtri boeri

2.588.660 catastihul ce s'a arètat Märiel Tale de ctitre duma-lui fratele vel Vis-
tier pentru trebuinci6sele cheltuell de peste an.
1.615.176 cheltuelile povtelor, ce se aduni inteun an. precum se urmézii' astädl.
1.990.263 ad ce aunt trebuinciovI Oa la 4Pntairi de August, In cheltueli vi alte
märunte datorii ale VisterieI.
382.048 alte imprumutärI ce s'ail fäcut la trebuintele Visteriel i s'ati trecut la
datoriI in socotelile ce s'ati teorisit, insä:
92.048 de la dumné-lul vel spätarul Mihalache Sutul, in socotéla Cämäril
Domnescl, din talen l 212,048.
140.000 de la dumné-ldi biv vel Vistierul loan Moscu.
150.000 de la duma-lul chir Constantin Belu.
382.048
8.476.187 vi acevtia incti bez banil ce se cer in plata proviantulul, pentru a
cärora réspundere ar'étându-ni-se luminat pitac al Marie. Tale, facem arétare cu
deosebitti anafork iar acevtl badi ce se aratä mal sus, lug talen l 0.476.137, Mud o
sumä f6rte mare, care vi de este dupä trebuintä, dar nicI cum nu p6te analoghisl
cu cea de acum stare a 01.11, am chibzuit ca sä facem alegere maI intaiti de cele
de peste an trebuinci6se cheltuelI, ce ail sä se cheltasei de la viitorul August vi
apoI sä vorbim de cele trebuincidse Oa la alciituirea däjdiilor i de la datoriile ce
mai aunt; ava dar socotim, c5. la luna luI August spre Septembre, de va fi vremea
cu indeletnicire vi se va gag cu cale, sä se intocméseti avezämintul intru a efiruia
razim ce va la. Visteria in kite stdrile obvtiel, sä se alciltasca cel putin i negrevit
suma dajnicilor in 25.000 lude birnicl, socotindu-se aid drept mate& a Visteriei dud
la un lude, adäogändu-se tad in suma catagrafiilor la dece doué, adeci familiile
ce nu se vor fi scris pentru feluri de pricini ce urinéza, and se fac catagrafiile
pris6sele ce se vor gtisi la ti5te cele-lalte stärl, eänd se va face seumpä alegere
posluvnicii ce gisit cu cale a se da in dajdie, precum in jos pe larg se aratä,
i asupra acestor 25.000 lude si se orindasci pe an réspundere de banI Po talenI
200 noi de lude, incepändu-se de la August ea acéstä inchipuire adecà 5 sfertuff i
un haraciti i doa orinduell pentru cheltuelile menzilurilor i a grajdului gpd, pre-
cum se arata, insä.:
De lude po talen l 24 sfertul ot August vi Septembre.
24 sfertul ot Octobre i Novembre.
30 haraciul de Decembre i Ianuarie.
24 sfertul lui. Februarie i Martie.
24 sfertul luI Aprilie
24 sfertul lul Iunie i Iulie.
25 orinduéla menzilurilor i a grajduldi gpd. de primävarà, so-
cotindu-se pe 6 lunI.
26 orindala menzilurilor de tenna.
200

www.dacoromanica.ro
237 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 97

haleà i mazill, nu e unul din dumné-v6strA care sl nu cunósca cite i ate trude
suferim neincetat pentru a asigurà in tóte chipurile i intru cit ne stft prin putintil
buna stare a supuvilor Incredintatl nou5; niel e nevoe de vorbe ea sil dovedim
nimio nu crutám vi de buni-voe i cu plácere primim orl-ce cheltuéll i pagubil,
cind e vorba s'A uvurim sarcinele, ce en greii suportä nenorocitil locuitorI vi si
aducem o m'ingiere mai mult salí mal' putin eficace la multele suferintl ce le aparca
inimile. M'ésta fiind tinta nóstrfi, am desfiintat atAtea i atitea orindueli, cari,

vi cel cite 24 talen l la sfert si se socotésci cheltuelile . . . . Domniel, ale CA-

milriI, ale isprävnicieI Curtil gpd, ale beiliculuI, ale serhaturilor i alte märunte
cheltueli vi plata lefilor celor ce slujesc tärii, adeci dregkoril zabitl aI judetelor,
neferI aI SpAtáriel, al AgieI i alte ogécurI ; in cel cate talen l 30 este haraciil Tm»
riltesc, in ceI cite talen l 25, ce sunt si se implinésel de doué orinduell pe an, si
intre vi cheltuelile povtelor, insá plata cailor, a inamurilor i a finuluI vi a orzultil
cel trebuincios, adecl cu inchipuirea ce maI jos vom araà vi finul i orzul grajdu-
rilor Domnescl, diindu-se banI cu pecetluituri gpd din Visteria Miíriei Tale, drept
naturk i dumné-luI vel Comisului vi dumné-lui vel PitaruluI i inteacest chip al-
ciltuindu-se acésti intocmire peste suma venitulul de 25,000 lude, care dupsi orin-
d'Ala de mal sus, Po talen l 200 de lude, impreuni tocmaI talen l 5,000,000, si se
adaoge c1 dajdia breslelor, avezindu-se de la Visterie in talen l 150,000, iarävl pre-
cum a fost in trel tetraminiI de peste an, din cari oca de Ianuarie si fie in socotéla
vi cu numirea haraciulul impèrätesc çi cele-lalte dou5 pentru arkatele cheltuell ale
Visteriel, vi sít se adaoge vi d'Ajdiile de peste an a doné isprAvnicaturi strAine, ce
sunt dupft intoemirea ce ad in suma çi acelea de talen l 80,000, precum cu tahmios ni
se aratà de la Visterie vi sil se faci peste tot tóti suma veniturilor dajdiilor talenI
5.230.000, din care sci.4.5ndu-se talen l 4.588.660 061 din socotaa ce s'al. arkat MirieI
Tale de cifra dumné-lui fratele vel Vistier, sä r'émle talen l 641.340, carI si' fie pentru
cheltuelile povtelor téril, schimbindu-se tertipul ce se urmézá aställ la madéua
povtelor, fiind-eft invederat se cun6sce, cà este o mare dirlipilnare a tëril vi niel
odatil nu se va puté tiné inteacisti curgere, dar spre mal bunä pliroforie a MärieI
Tale, atlit de veniturile çi cheltuelile ce mai sus arailm, cum vi de tertipul cu care
socotim cá s'ar cuvenl si se pue povtele in orindual, flcurftm mai jos acéstá in-
chipuire de cocotal, adeel:
3.000.000 fac 5 sferturI peste an, Po talen l 24 de lude la 25.000 lude.
750.000 haraciul in Decembre vi Ianuarie.
1.280.000 dou5 orindueli cu numirea menzilurilor tèril çi grajdurilor gpd., lasa:
625.000 orinduéla de primävaril Po talen l 25 de lude, la 25.000 lude.
625.000 orinduéla de Mima.
1.260.000
5.000.000
230.000 se adaogi, insi:
150.000 breslele, un haraciii çi douè tetraminil.
80.000 diljdiile de la doué isprlvnicaturI sträine.
230.000
5.230.000
4.588.660 se scad in suma cheltuelilor pe un an.
641 340 rémâne pentru cheltuelile minzilurilor toril, fusil:
Analele A. R.Tom. XXILMemoriile Sed. Istorice. 7

www.dacoromanica.ro
98 V. A. IIRECHIÀ 238

prin natura lor i mal ales prin abusurile blamabile a celor prepuvI la executarea
lor, aducead greutatI, saú mal bine slis causad ruina locuitorilor. $i acésti uvurare
le-ar fi fost mal simtitóre, daca alte ImprejurärI diverse, pe carI nu le puteam niel
prevedé niel Intimpink nu-I släbiaft In continuft, cand prin lipsa de róde vi pro-
ducte avteptate, causatä din sterilitatea anului, cand prin contributiuni comune la
nevoI ivite pentru patrie, ava ce in sfirvit vedem curat i spre mahnirea nósträ, eft
atarea lor financiara srabesee din 4i In i i reclamé neaperat ajutorul pärintesc
asistenta nóstra, ea sé OCA i el sé se ridice Intru clit-va vi sé se mangae. Ludil

253.800 pentru plata de 3.384 cal po talen l 75.

169.200 44 8.460 care fin po talen l 20.
126.900 8.460 chile orz * 15.
91.440 ce mal reman, ca sé fie pentru plata inamurilor.
641.340
surugiii cum vi rotaril i darvarii cap' vor fi de trebuintä, sé se dea In natura,
precum ad fost i maI Inainte, cu sciOmint de alai) jumetate de lude vi sé nu se
mal plätéseä in banI, precum se urrnéze acum, fiind-cä atarea intru care seafift Ora
nu este destoinicä a respunde atata sumé de bani vi niel locuitorilor nu póte sé le
fie cu greii, fiind lucru obicinuit pe la sate din vechime a da bicigaviI in slujba
povteT, cand irisé se va urca suma ludelor birnicI peste 25.000 sé se sca4it din suma
de talen l 200 la lude, precuin va analoghisl sporul cel peste 25.000 lude, ea sé nu res-
punTe birnicii mal mult decat acevti talen.'" 6.000.000, ce se arate mal sus, iar pentru
condeiul de talen l 1.990.253, ce sunt trebuinciovI pana' la 4;11 'ntaiti de August, in chel-
tuelile Visteriel i alte multe datoriI, dandu-ni-se fägäduéle de eätril dumné-lui fra-
tele Ve! Vistier, cá cu ajutorul banilor ce s'ad scos acum pe Maid, Iunie 4;d Iulie, va
iconomisl dumné-luI ea la vre-o talen l 400.000 pentru ed ce mai reman, adecé ta-
lerI 1.690.253, am socotit sé facem rugeciune Meriel Tale ca sé binevoescI a da In
Visterie çi unele din veniturile Cameril Domnescl, adeeä dijmfirit, oerit i villa-
riciii i dandu-se in Visterie, dupä multé trebuinte ce este, sé* se vil*, nu dupà ve-
chiul obiceift, ci cu adaose, vi socotim eä nu va fi näpAstuire locuitorilor, fiind-eä
ad sé pletéscti din rodurl v't lucrurI cu cael se negutatoresc vi se folosesc, maI
vIrtos eA vi preturile acestor producturI s'ají immultit la vinOrile lor vi nu se po-
trivesc cu cele ce era(' atolle! In vremile trecute, cand s'a intocmit de cétril stäpfi-
nire pretul datorieI respunderii; Irisa adaosul sá. se alcatuésca In vitKlaTea, la cate
trele aceste huzmeturI cu chipul ce se arate, adecä : dijmäritul de liträ parale 10,
oeritul de 6ie Po parale 10 vi vinariciul de vadrä po parale 6, aläturandu-se la tete
acestea ponturile ce s'el urmat In anul trecut, i InVacest chip vinslandu-se, soco-
tim ed vor prinde aprópe tete de talen l 1.000.000; acevtI banI sé se hotarasca pentru
respunderea de talen l 1.690.253 ce mai rémfine datorie pana la viitorul August, vi
pentru ceI ce nu se ajung spre exoflisis, cum vi pentru suma de talen l 382.048 ce
mal sunt datorii, (lupa socotelile VisterieI, ce s'ad incheiat, sé se urmeze acest adaos
la aceste huzmeturI vi pe anul viitor, i stringendu-se pe séma Visteriei sé se dea
negrevit in respunderea acestor datorii, spre a se vedé o daté téra limpede de tot
säll póta pura cele de peste an obicInuite cheltueli cu linivte; acestea tete ca
sé se póté pune In bunä orinduélä i si remae nestrilmutate cu indelungatä tinere,
urmézé fära tilgäduire sé se Intocmésca hotare färà niel un fel de schimbare,
fiind-cä Ora nu e In vre-o stare bogatä, ci putem Ojee maI mult sama dupé analo-

www.dacoromanica.ro
 239 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 99

térii nóstre Domnescl, dupä ce ail scidut succesiv pini la klése-spre-Oece miitg lip-
sesc In fie-care an cite doué mil lude din eel opt-spre-zece mii, pe basa dirora s'a
stabilit proportiunea generalk a neapératelor cheltuell ale Stipiniril, de acù dol* ani
dejà, fémâne la acelagi punct i nid e speranti si crésci pe viitor. Fatti cu starea
a Domnescii nóstre Visteril, paguba proveniti din lipsa celor doué mil lude este
fórte simtitóre, nu e insi timpul present si ne gindim la completarea lor; maI
curind necesitatea reclami de la pitrintésca neistril prevedere si remeditim nevoei

ghia rodirilor ce are si a negoturilor ce urmézi, care acésta firesce se Intelege, ca

s'a pricinuit si din vremea räsvrätirilor trecute si din urgia Dumnedascti, ce s'a
intImplat cu acésti ntiprasnici MA a clame!, si de licem cà cel putin ad se Intoc-
mésci suma ludelor birnici la 26.000 de lude, dar dupä imputinarea Intru care se
afli asttidi, am socotit ci numai din birnicii cel de acum nici odati nu se va puté
da attita spor, çi asit védênd ci gi suma poslusnicilor dupit sporirea catahrisisulul
ce s'a urmat InteacestI ani trecuti, s'a ajuns sá fie numai cel sciutl In catasti-
sele Visteriei, peste 14.000 lude, s'ait orInduit iarisi dintre noi doi hoed, adeci dum-
né-lui fratele Barbu Vticirescul Vel Vornic, ci dumné-lui fratele Grigorie Billeanu
Vel Logotét, care s'a ficut alegere de la Vel Clucer la vale Vita la cea din urmli
stare, fies-care oft se cuvine si aibi si pentru eparhil i boerii ceI mar!, ne-am
Mutt filmsi noI alegerea, jertfind din ceI ce aveati pe eel ma multi, spre ajutorinta
satelor gi poprind pe séma nóstri maI putini decit ne-a fost trebuinta, flind.ci
cunóscem Intru adefér prósta stare a satelor; am lisat ci intru alegerea ctm hoti-
rirea Mfiriel-Tale putine obraze, adecti trei luminate beizadele, ce siläsluesc aid In
téri i vre-o dite-vi din coctinele viduve, i dupi tóte acestea alegerI friend ci-
nurile catastihului, vedetn cil din tótä suma poslusnicilor cea sciuti Visteriei, din
14.346 se hotirésc de dajnici 3.609 lude si rémin bunI poslusnicl 10.787 lude, fiind
insi i acestia pe mosii stipinescI, càci &AO se vor ga'si pe mosiI striine, dupti ca-
nónele obliduirii acestei téri si dupi caidul Visteriei, cu un cuvint, trebue si se
dei In daj die, bez morarI vierl; dar cu acest ajutor numai a alegeril poslugni-
cilor nu este din destul a se spori ludele, ca si nu cerce greutate la réspunderea ba-
nilor, ci de se va gisl cu cale, ne rueim Mfiriel-Tale cu osebit testament, di. se In-
tocméscii cu intregime cite maI jos arétim
1). Scutelnicil dupti 6141 si hrisóve este un dar al stipiniril, hiräzIt cAtre cei ce li
s'aii cuvenit a se Impirtisi, de aceea se si cuvine a se 021 intocmai cite carp sag
hrisóve vor avé cuprindere de 6men1 fttrii pricind, prin cercetarea ce se va face,
iiind incredintäri date pentru cei ce sunt Monti din adeverintele isprivnicatuluI,
arétindu-I ci nu aunt din dajnicil Viateriel, ci 4m ceI farà pricini, cirora li s'ait
dat de la Visterie si pecetluituri. Domnesci, si fie buni-vointa ca sä ré-
mile nesupératl, iar pentru cartile i hrisóvele ce vor fi cu cuprindere de 6inenI
unii ca aceia, dovedin lu-se prin scumpi cercetare, cA sunt Meng scutelnici
dig piminteni ci birnicil téril prin hattrud ci iconomiile dregétorilor de pe la ju-
dete, stt se aréte la Visterie de asezimInturi ca catastih anume ai cui sunt,
céadu-si cunoscut ci pricinile lor i mijlócele prin earl s'aìi Meta, si de aid se va
da hotttrire in ce chip s'et se urmeze si and dupti hottirirea ce se va da, se va lull
de la cine-vagI, acela ca nu impärtisit de acésti hiräzire, prin mijlocirile ce va
putea avé, aducénd din pirtile sträine 6meni fArà si cuniisci cea mai putinit Impo-
trivire de Mil dregétorii judetelor, sti i se dal din acei 6meni strilini scutelnici In

www.dacoromanica.ro
100 V. A. URECIIII 240

supusilor chiar din deficit si sä le aducem mlingaere usurilndu-I pe cat permit

Imprejurarile i cheltuelile Stäpfinirit Acéstä usurare am gasit cu cale sà o °en-
duirn In modul urmätor.
OrInduéla pentru carele cu sare de la Ocne, desl de mult stabilitä si din ca-
pul loculuI aplicatä, sá lipsésel de acl Inainte pentru tot-deauna, iar paguba ce va
resultà din acésta sá o sufere Camara niístra Domnésert, precum si orinduéla actual
In vigare pentru unt.
Cele doué-sprellece In total (nedescifrabil). ale tarii_n6stre DomnescI,
provenind din acésta orInduélii, sä lipséscä asemenea si ele pentru tot-deauna In

locul celor ce i se vor luà, pilzindu-se neclintitä cuprinderea hrisavelor si a cartilor

ce va avé fies-care, i dregkorii ispravnicaturilor urmeze datorieI i credinteI,
ca sa nu se mal lea dintre birniciI satelor a se Ala unora i altora scutelnici dupi
carp i hris6ve, cu numire cli aunt 6meni fara pricina, sail sä-i numéscrt ci sunt
sträini; iar cariI se vor dovedl cu vre-o urmare impotrivrt, ispravnicil cil-
Outs r6splätire i ceI ce vor acésta härazire, de vor cercit vre-un chip pfigubitor
cátrà Domnésca Visterie, ca nisce necunoscétorI darului stapaniril, sit-s1 pér4á péri-
vileghiul acesta, spre pildil i altora.
Asemenea sä se cerceteze i t6te sineturile privileghiatilor: némuri, postelnicei,
mazilI, breslasI, cumpanistI cat' vor fi facuti de la. . . . i pang' scum, si de vor fi dupi
orInduélä ì caidul VisterieI, adecii din feciorl i némurl de privileghiati, srt fémile
bunl fies-care la' orinduéla intru care se va gäsì, iar cap se vor dovedl cá ad fost
birnicI aI satelor ì prin inseläciunI i mijkice de catahrisis s'ail fficut intre privi-
leghiatí, sá li se lea.' sineturile i sä se deist pe la sate cu adaos de lude, a fi In rindul
dajnicilor, dupa cum ad fost i mid inainte; asemenea i pentru ceI ce se ocrotesc cu
cartI de apèrare, sá li se facil cercetare i numaI cel trecuti in virsta batrinetelar
coi bolnavI i sacafsitI, cum si ceI ce vor fi easluti In grele datoriI si mare Barad%
la aceia st. cade sii se päzésca acéstift aperare, iar de la ceI-Ialti top sit se ie &aline
de la mauile lor si sa se deli pe la sate In cisla dajnicilor.
Breslele slujitorescI ce sunt pe afarii pe la judete, adeci seimenI, finittorl, le-
fegii, talpoii, aprop, copiii din cask* si alii, bez slujitoril polcovnicilor i aI capita-
nilor de pe la judete si al isprilvnicaturilor i al plasilor, de obste i fat% osebire sit
se deà pe la sate, incarcandu-se cu lude dupä starea i puterea Ion, i in locul ace-
lora sa se dea alfil pe la tóte stégurile din politia Bucurescilor.
Satele cele ridicate sa lipséseä cu totul din ocrotirea unuia i altuia, fiind-ca
ocrotindu-se cu chipul acesta ce s'a urmat pink' acum si se urmézil pe alocurea si
astkII, nu nuinaI pricinuesc saiderea ludelor VisterieI, ne fiind Incracate duph starea
puterea lar, platindu-se réspunderile lor de okra stäpanfl ce ad ì acelor stäpanI
se fac hatarurI de clitre dregátorri judetelor, ci Inert si de se Intlmpla vre-o orIn-
duéla de la Visterie, cu ocrotirea ce se face acelor sate apérandu-se de acea orin-
dué/ä, cade tótá sarcina pe cele-lalte sate si pe alocurea dinteacéstä pricina, si nu
maI cérca Indestula greutate locuitorri la verl-ce angarale vin dupä trebuintii; de
aceea Bind buna-vointa Mrtriei Tale asupra Indreptilrfl tuturor stärilor, sit fie lumi-
nata porunea Maria Tale atre cine se cuvine, ea acelor sate fail de sfiélii sA Ji
se faca catagrafie pe fatä i dui:4 suma samenilor i dupti stares ce vor avé ail se
aseze cu ludele, ce se va cuveni, (Hindu-se In zaptul ispravnicaturilor ca si t6te cele-
lalte sate.

www.dacoromanica.ro
241 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 101

viitor; lar untul necesar pentru trebuintele orasului sà se cumpere de stépénire

Cu preturile curente la térfi.
c). Din cele cinci sferturI ce sunt a se percepe de la 1 Februare anul curent 1815,
pina' la finele lui Novembre: cincI diminil, formând un total de 2.112.000 MI, sä se
erte locuitorilor birnici 1.112,000 leI i s'O' se incassese numaI un milion leI In acest
interval de lece lunI ale anului curent; iar fiind-cA din abrogarea orinduelilor de
mal sus resulta pentru stApAnire o pagubä de peste 200.000 mii leI pe an, pe care

In vremile trecute pe la unele sate s'a urmat un nesuferit catahrisis, sed-

dêndu-se un sat cu o sumé de scutelnici i fémAind o bagatela de lude a rèspunde
dajdia la Visterie, care si acea bagatela se rädicà de catre unul altul i réméneail
sate a poslusl d'avalma färA a se sci care este scutelnic i care este birnic, lucru
cu totul in potriva caiduluI Visteriel. De se vor mai ala i astädI acest fel de
sate, sé se cerceteze cu scumpkate i sé. se alégà dinteinsiI scutelnicI anume din
mijlocasI, dupä orinduéla ce este, si birnici iarAsi de o parte, carI sé se aseze dupä
starea i puterea lor, si pe ce! e vor alege scutelnici, de nu ii vor läsA satele afarä
din cislele lor, sé nu r5mtle scutelnicI, ci sä se incarce satele i cu (Misil cu ludele
pecetluiturilor ce vor fi purtat, fiind-ca celui ce va fi avut acesti scutelnici Inteacel
sat va sé i se deä altii in loe din alte sate, iardsi cu scäd'émint de lude, dupä suma
pecetluiturilor ce va avé ; sé fie sciutfi si in catastihul Visteriel, dar si Visteria
sé fie volnicä a da scutelnicil ce vor lips1 fies-cAruia din suma ce are a tiné dupA
cata s ti h.
Sé nu fie siliste maI jos de 5 lude, sail fiind-cä satele acum se aflA in próstä
stare, pe unde nu va fi prin putintä a se lega silistea de 6 lude, sé nu fie mai jos
de patru lude sail cel putin treI lude; asemenea sé fie si mare luare aminte, ca la
fies-care judet suma scutelnicilor si a poslusnicilor sé nu fie maI sus deck suma
birnicilor, precum védurAm pe la unele judete cä se urmézA acum, de va fi acésta
insA cu indeletnicire la tke judetele.
De se va gäsl cu cale si se va priml de cäträ InAltimea Ta, sé lipséscA cele in
parte orinduell ce se fac pe la judete, adeca de grAil, de fin, de orz si de 1Pmne,
si cel ce va avé trebuintd de acelea sé le cumpere cu bani, i gil implinéscA tre-
buinta, cá Cu chipul acestor orinduell mare zmAcinare se face locuitorilor, pfigubin-
du-se si näpästuindu-se de tke pfirtile.
Acestea t6te puindu-le in lucrare, cu pe deplinä hotärire, si la intocmirea asezil-
mintului orinduindu-se asezAmintari boerI vrednici, cinstiti, cu frica luI Dumneleil
Cu sciintä de acéstà meserie, carI sé fie cu dorire si de &Atea' Domnésca Visterie
cAtrii stärile locuitorilor, nädäjduind cd nu numal suma birnicilor va ajunge la
numèrul de 26,000 lude, ce s'ail OiS mal sus, si r6spunderea ddjdiilor dupä
puirea ce s'a arkat nu va fi vre-o sarcinil simtitke, päzindu-se drépta cumpénire,
ci incri si In tot cuprinsul tèrii MärieI Tale se va tin6 nizamul obldduirii cu In-
tregime, i nimenea intru nimic nu va cerch cea mai putinä näpästuire saú nedrep-
tate ; asemenea este a mistra plecatd pfirere, iar hotArirea desdvirsitä réméne a se
face de Märia Ta. Maiii 10. 1814.
Filipescu vel Vistier, Radu Golescu vel Ban, Grigorie Brfincoveanu biv vel Ban,
Isaac Ralet vel Vornic, Grigorie Ghica, Barbu VAcärescu ve! Vornic, Iordache Slä_
tineanu ve! Vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Bäleanu ve! Logork, Fotache Stirbehl
ve! Logork, Constantin Cretulescu, Alexandru Nenciulescu vel Vornic.

www.dacoromanica.ro
 t. A. truEctlii

din propria voluta i initiativa o luam asupra-ne pentru tot-deauna, spre usurarea
si linistea locuitorilor i scAparea lor de exac/iunile ce li se fac mereú din causa
sus çliselor doué orinduell; iar din ertarea acelor 1.112.000 lef pe anul curent se
causéza o paguba prea mare si férte sim/it6re Visteriel ni5stre DomnescI, mal ales
fa/A cu spesele enorme ordinare si extraordinare ale StApanirii. spre á aduce o me-
diocrA aranjare si a lucrului, socotim sil se vinçlä cele trei huzmeturf:
vinAriciul i oeritul, dupi orInduéla Menta anul trecut, nu numal pentru anul trecut
dar si pentru cel urmator; ast-fel cá prin acésta, afard de pagaba anualti de 200.000
leI ce se va aduce Stapanirif din causa desflinlarif celor douè orindueli a ',intuid
si a carelor de la ocne si din ertarea acelor 1.112.000 lel birnicilor pe anul curent,
paguba se atenaza* pana la patru sute doué-spre-çlece mil lef, i totalul perderii
Stäpaniril consista la 612.000. Intr'un cuvInt, prin modul acesta Visteria sufere o
paguba sim/it6re, nu e vorba, fatá cu starea actuala a lucrurilor i enormitAlif spe-
selor, suportabilä 1nsa de alt-f el si mediocrA, iar locuitorif birniel ob/in un fotos
fiirte sim/itor beneficiind de ea 1.112.000 lel In intervalul de çlece lunl al anuluf
curent; iar cele luate prin adaogirea huzmeturilor spre atenuare Intru cAt-va a pa-
gubei Visteriel n6stre DomnescI, se leail de la locuitorI de felurite clase, adeca de
la acei avénd sati vii, sail stupurI de albine, sad vite si nu de la acei lipsiff i in
säräcie, precum se Intimplà adese ori la perceptia birului de la locuitoril birnici.
Intrunindu-vé dar cu to/if, prea Sfin/i/I, i cercetand cu atentiune i Ingrijitä club-
zuire cele Incuviin/a.te de nol, spre imbunátatirea stäril i mAnglerea generará a lo-
cuitorilor, sa-mi face/1 cunoscut prin adresa opiniunea dumné-viístra asupra lor,
adAogAnd si cele ce vell gas1 dumné-v6stra de cuviin/A. 1815 Ianuare 1. (1)
Vel Logofét.

Cu tóte aceste adaose i scaderT, propuse, ort realisate de Divan §i

de Vodd, nu mal putin cifra veniturilor era Incarcatd, de Ore-ce bud-
getul se facuse pe basa a mal' multor lude decat eral"' In realitate.
Divanul gasesce ca totu0 cheltuelile putin se masi pot scad6, *i la
12 Februarie 1815, in loe de a reduce cheltuelile t6ril In proportiune
ca venitul, Divanul afla cu cale sà se adaoge dajdiile color 18 mil' de
lude, mil vor plan birul lor nu In 5, ci in 6 sferturi, fàrä rasura (cate
27 talen l bansi 60 pe sfert), In carT sferturI intra. i haraciul Imp6rAtesc.
Dupa socot6la Visteriel, acésta. dajdie, Incep6nd ca Aprilie 1815, va da
2.970.000 talen. Se va mal adAogl la acésta suma talen T 276.000, dajdiile
breslelor, ca rasura cu. tot, §i talen l 76.000 dajdiile strainilor. Peste tot
venitul Visteriel' In 1815 se urca decI la 3.446.000, iar spesele se reduc
la 3.103.960, In care suma infra §i finul i orzul grajduluT Domnesc
§i al pitdriel, carY socotindu-se t6te In banI, se sperd In 1816 un exce-
dent de 142.040 tale/1, la care se va adaoga. 95.425, ce, dupa contract,
Intreprinderea poOelor are sa platésca pe orzul i fìnul ce i se aduce.
Acest excedent urméza a fi intrebuintat pentru pote, pentru grajdu-
(1) Tradus din grecesce. Se vede ca originalul a fost scris de chiar Domnitorul.

www.dacoromanica.ro
243 bIN DOMNIA L'Uf CAftAGE1

rile, pithria i ispravnicia de Curte Domnésa. Se mal adaogl la birul

ludelor don/ sferturl de cate talen l 17, banI 60 -fie-care, dare pentru
pote ï altT tal. 78 de fie-care lude In 6 diminiI (adeca la fie-care don./
ded cate 13 talen l la fie-care 2 lunI, Incepand de la Februarie
1815, carl sl servésca pentru plata lefilor slujballor t/ril. Ace§tI banI
aï lefilor, Divanul cere sd se concentreze Inteo cassO specialA, disd
Cassa /efi/or;precum era organisata de C. Ipsilante. Acéstà CassO va fi
administrat/ de un boer pAmintean simandicos, cu 16M, avemd un samq
pentru ImpArtirea §i primirea banilor lefit Ispravnicil vor priml or-
dine sä percépa separat banil lefilor i sO-I trimità direct la Cassg. Le-
file functionarilor sl se platésca la fie-care 2 lunT, i boerul nazir al
Cassel sà del socotell Inaintea velitilor boerl din 6 In 6 lunt
Cu tdstA acéstà chibzuire a boerilor, datoria tèrfl se constata a fi,
la finele lui Ianuarie 1815, In sum5. de 1.320.304 talen, plus deficitele de
la diferinta dintre 25.000 ludT, cand In realitate ail fost numd 18.000.
Pentru aastà datorie a t6riI, Divanul dispune, ca §i pe anul acesta sO
se arendeze tot cu adaos, ca In trecutul an, dijmAritul, oeritul,
riciul, i adaosul sd fie pentru datoria publied, iar huzmetul, ca din
pentru Camara DomnéscA. DacA nu, se va acoperl In acest adaos
suma datorid ; boeril se angajézá a chibzul din noit
Prin urmare, de fie-care lude se va percepe In 1815 nu mai putin de
talen l 278. Ca mangaere pentru nenorocitiI birnicï, li se promite, cd nu
vor fi obligatl la alte orInduell i havalele §i el se va face dréptA cum-
p/nire tuturor satelor, ca nu unele sO fie ocrotite, i cd vor lipsl ca-
tahrisisul ispravnicilor i jafurile zapciilor, polcovnicilor i cApita-
nilor.. (1)

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cu t6te chi prea sfintia sa pirintele Mitropolitul i iubitoriI de dumnelefi sfintia
lor episcopii si tiStä obstea dumné-lor velii1or boeri ne fac aritare printeacéstä
anafori, ci ajungénd suma ludelor téril numai numèrul de 18.000 iar nu de 25.000,
precum socotise la trecuta luna lul Maili let 1814, nicI di este prin putinti si se
Implinésch cheltuelile VisterieI DomnieI-Mele i g5.sesc cu cale a se Implinl din térli
numai pentru trebuinta Visteriel si a menzilurilor 1619 Po talen l 200 de lude toc-
maI pe an, firil rasará, Impirtindu-se acestI banl In 5 clferturI i un haraciti si doné
ofinduell de rninzilhanele, fies-care cIfert i haraciú Po talen l 27 banI 60 de lude,
cum si fies-care orInduéli de menzilhanele Po talen l 17 banl 60 asemenea de lude,
iar pentru neajungerea banilor si se mai adaoge pe lingi acestia alt1 talen l 78 de
lude pe an, Impärtindu-se i acestia de la a urmitorului Februare In 6 di-
minil Po talen l 13 noI de lude la fies-care diminie i acestI banI ficêndu-se taxil prin
dumné-lor ispravnicil judetului si se dea negresit In lefile slujbasilor térii prin
orinduit Inteadins boer Nazir al CasseI lefilor, ce se va intocnal deosebit, dar

www.dacoromanica.ro
104 V. A. IIRECHIL 244

Domnitorul aprobá a§ezarea acésta cu resolutiunea urmät6re:

Ith loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.
Pré Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnelee Sfintia Vésträ Epi-
scopilor si toff dumné-v6stra velitilor boeri, halea si mazIli, precum apururea de
and am sosit Domnia-Mea aid la Domnescul Nostru scaun, am fäcut i suntem por-

Domnia-Mea socotind acéstä schimonosire de obste la téte däjdiile,4icem, cà fitc'én-

du-se acum, va pricinul locuitorilor mai virtos turburare decfit folos, pentru
unindu-se téte dajdiile de peste an (insd numai cele ce sunt Intocmite pentru chel-
tuelile Visteriel) i analoghisindu-se pe 5 ciferturl i un haracie, una peste alta po
talen l 27 haul 60 de lude, vine pe fies-care doué luni mai mult de lude talen l 1 bani
12 deat ceea-ce s'a hoterit la aseziimint, adeca Po talen i 221 si räsura Po parale
8 la let', care acest prisos si de se imbraca In ate 6 sferturile cu anologhie din a-
daosul ce se urméza la séma haraciului, de lude po talen 29 si parale 8 la led ra-
sure', dar negresit vine mal cu usurare locuitorilor sá platéscd de lude la fies-care
doué luni Po talen l 22 si rdsura cea inctomitä i tocmai la séma haraciului Po taleni
29 i räsura, pentru dà acéstä suma se urméa tocmal la luna lui Decembre i Ia-
nuarie, and locuitorii se aflä dupä avirsirea a tot lucrului de peste an f)i Isl. pot
face negoturi i alisveris cu cel mal bun pret, aflandu-se fies-care Imprejmuit cu
cele trebuinciése, atat pentru hrana easel sale, at si pentru nutretul vitelor ce are,
mal virtos ca sciind fies-care o séna mai cu osebire la hull hotärIte, cu inlesnire
sä cdpuesce din vreme sä1i Implinésa datoria, fe:rd de a simtl vre-o greutate ma'
strImtorare. De aceea i hotärim Domnia-Mea, cat pentru sferturile i haraciul
se urmeze Implinirea banilor In Vote téra, Intoemai i nesträmutat, precum s'a ho-
tarn si s'a publicarisit locuitorilor la aseamint, prin artile Domniei-Mele, &lend
la f ies-care sfert po talen l 22 de lude i la séma haraciului Po talen 29 si la top'
acesti bani rasurd Po parale 8 la la, care rasure a se socotéscd pe séma socote-
lilor Visteriei Domniei-Mele, iar nu in socotéla lefilor téril, precum s'a fost hotarit
alma and se nAdajduià suma ludelor térii cd vor ajunge la 25.000, asemenea ur-
mdndu-se si la dajdiile breslelor i a strdinilor si and se vor adäogà ludele peste
suma ce acum ant, guild se va face de Domnia-Mea chibzuire pentru a se sadé
locuitorii dajnici din banii ce s'a hotärit a rèspunde pe fies-care sfert i haracia
iar pentru banil mizilhanelelor, fiind-ca dupe suma ludelor ce s'aii alatuit acum nu
se ajung acei ate talen l 12 In räsurile ce s'aii fost hotdrit la fies-care orinduéld
de 6 luni, hotarim sä se Implinésa de la lude po talen l 13 bani 90 i räsura ce
s'a arétat po paraie 8 la led, care va a 4ica din ceea-ce ni se aratä acum, mai
putin de lude cu talen l 2 peste an si toti acesti banl a se dee In primirea epista-
tilor, precum s'a hotärIt- si cu Vote cA cu acestia, dupd suma ludelor nu se vor puté
exoflisl epistatil minzilurilor pane la un han, dar putin cusur ce le vor mai rèmené
se va plati din banil Visteriel, ca sä. nu cerce locuitoril adaos simtitor, nid vre-o
schimbare de chipul dajdiilor, ce li s'a ardtat; pentru care si poruncim Domnia-Mea
ask a se urmeze negresit, iar pentru talen l 78 ce se gäsesc cu cale sd se adaoge
la lude peste an In 6 diminii, Incepêndu-se de la urmdtorul Februarie, po talen l 13
noi de lude, cari bani stringéndu-se In osebita cassä sä se dee in plata lefilor sluj-
basilor OHL cu -kite a este Indestuld sumd peste ceea-ce s'a hotärlit a se da, dar
cunoscénd i Domnia-Mea fiinta neputintel din pricina neajungeril ludelor la ceca-

www.dacoromanica.ro
245 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 105

niti nu numaI ascultare de a da la acest fel de cuviinci6se si obstieI folosithre ru-

gaciuni, ci inca si in fapta de a arätà nemarginita dorire ce avem, ca sá vedem
rae& contenire petrecerea tuturor supusilor nostri, intru cea mai buna, fericita

ce s'a fost nadajduit, primim chibzuirea acésta ce ni se aratä printeacésta anafora

poruncim dumi-tale cinstite i credincios boer al Domniei-Mele vel Vistiere, sa se
scasja acéstá diminie arätändu-se i locuitorilor prin carft slobode ale DomnieI-
Mole chibzuirea ce prin sfat de obste s'a fäcut i sa faci i hrisov al Domniel-Mele
pentru osebirea lefilor 0111 din Visteria Domniel-Mele, ca sä se orinduésca osebitá
cassa si s'a orinduim Domnia-Mea i osebit boer otcarmuitor Nazir al eI, ca'ruia
se vor da si catastise pecetluite de catea Domnia-Mea, pe fies-care diminie, ea sä scie
In ce chip s'a urmeze eu darea lefilor. Asijderea porunchn dumi-tale, sá publicuescl,
pe unde vel socotl si va fi trebuinta, implinirea sorocului contractului dumné-lor
epistatilor menzilurilor la viitorul August, ca sà se giiséseä musterii de va fi prin pu-
tinta sä se imbrace i cu finul i orzul postelor, dandu-li-se banii ce prisosesc din
cheltuelile Visteriel, i sa lipséscà natura, precum ni se arata maI jos inteacéstà
anafora, spre a lipsi mijlocul de naplistuire ce incape la primirea acelor iraturI,
caträ acésta poruncim ca sa lipsésci cu totul i felurimea orinduelilor in natura
ca urmare intocmaI dupä cum maI jos se arata.-1815 Februarie 20.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofät.
Prea Indliate Dómine,
Dupa luminata porunca Märiel Tale, ce prin pitac ni s'a dat, adunandu-ne cu
totil la sf. Mitropolie, am välut lipsa ce are Visteria, ne putänd sa intimpine tre-
buinci6sele de peste an cheltuell, din pricinfi cacl la intocmirea dajdiilor täriI, ce s'a
fost facut prin obstésca nelstra anafora de la Madi din anul trecut si la August, cand
s'ad asezat dajdiile, se socotise ca la asezamint se va sul suma ludelor dajnici pana la
25.000, iar acum isprivindu-se asezämintul, de abia a ajuns suma ludelor la 18.000,
pentru care fiind-ca cheltuelile t'éril de peste an ce s'ad fost imbracat de 25.000 lude
Out neapdrate si mijloc de imputinare nu este, cu sfat de obste am gasa cu cale
s'a' se adaoge dajdiile dupa suma de 18.000 lude ce s'ad putut intocml acum la ase-
zamint, adeca sa dea de lude pe an po talen'. 200 drepti far'de rasura* In 6 sferturi,
la sfert de ludo Po talen f 27 bata 60, In cal." sferturi intra i haraclul Impdrätesc
si se fac pe an la lude talen'. 165, incepêndu-se aceste dajdil de la viitorul Aprilie
intaiii si la lude 18.000 fac pe an 2.970.000, Muga' carl adaogänd si talen". 276.000, insa
180.000 ce sunt dajdiile breslelor cu rasurá ca tot, si ad a-I réspunde si de. acum
inainte far'de a se pornen1 nume de rasura, fiind obiclnuite breslele a da aceste
dajdil i talen f 96.000 dajdiile sträinilor asemenea, fac talen l 3.246.000, din care sca48nd
talen i 3.103.960 cheltuelile Visteriei de peste an, in care suma infra i finul i orzul
grajdulul gpd i al pitarle', socotindu-se täte in bani, réman prisos talen l 142.040 si
cu talerl 95.425 ce sunt legati prin contract epistatil postelor ca si plátéscá orzul
finul ce se aduce la poste, insa carul de fin Po talen l 5 si chila de orz Po tale"
6, fac talen l 237.465; cu acestI banI sa ingrijaca Visteria a face contract ori cu in-
sus" epistatil postelor, salí cu altil, in vreme cuviincielsä, si le dea i baniI din vreme
spre a cumpärà finul i orzul cel trebuincios, cum si comisia i pitarla, si isprav-
nicia de Curte, tete naturile ce sunt trebuinci6se pentru Curtea Domnéseä, sa le cum-

www.dacoromanica.ro
106 V. A. TJRECHIÀ 246

imbelsugatä stare; asemenea i rugäciunea ce ni se face printeacéstä obstéscá ana-

fora, gäsind-o a fi in adevér in tot chipul pricinuiteire de invederatä fericire, läudäm
acéstä rivnä i imbrätisare a ingrijiriI de acest obstesc folos ce ni se aratä mal
jos, pentru care i, primind rugäciunea ce ni se face, poruncim, ca adunindu-vé cu

pere cu rizapazar din banil ce li se vor da de la Visterie, lar din térä sä nu se 1eà
nimio cu orinduélä in naturä, niel pentru aceste trebuinte, nicI pentru alte obraze,
verI-cine va fi orinduéld sä nu se facä nimuluI, mäcar decât de putinä naturä
saú alte angaril, sé maI deä Ora, i pentru cal i alte cheltuelI ale postelor de lude
pe an po talen l 35 in doué sferturI, unul primA-vara i altul ti5mna, la fies.care sfert
de lude Po take 17 banI 60, lug sfertul din primä-vara de estimp a postelor BA se
incépä de la 15 ale viitorului Martie spre a nu venl cu greil locuitorilor, dar sé se
socotésca de la Februarie 1; lar pentru OM suma lefilor celor ce slujesc éril, BA se
ieà deosebiti bani din térä, de lude po talerl 78, din earl sé nu ieä. Visteria niel un
ban cu nume de avaet i sé se réspunlä acesti banI al lefilor In sése diminiI, in
fies-care diminie` de lude po taleri 13, care réspundere sé se incépit de la qrntsliil a
acestil luni Februarie, i fiind-cä de multe orl numal se zilticnià plata lor, din vre-
mea lor, din vremea cea hotäritä, ci Ina se intimplà de 1.613:Lana i pägubasl unii
de cilte doué triminil intregi, din care nu putinä mähnire li se pricinuià, pägu-
bindu-se din dréptä simbria lor, alte ori lufind Visteria banI dinteal lefilor cu
numire de imprumut i neimpärlejindu-se a-i réspunde in vremea ce se plätià
lefile, ce se pricinuià aceeasl mähnire i pagubä. De aceea, cu totil de obste ne
rugäm MärieI Tale, sé se intocméscli o deosebitä. Cassä pentru lefi, unde sé se rin-
duéscil de cäträ Märia Ta unul din dumné-lor boeril pAmintenI simandichi
efnastatiche cu léffi, dupà cum se va glisl de cited Märia Ta cu cale, a fi Nazir Cassel,
avénd si un sames pentru primirea i impártirea banilor lefil, indatorindu-se is-
pravniciI de la Ole judetele, prin luminate poruncile Märiel Tale, ca baniI lefilor
sé-1 strIngä deosebitl i sé nu-I amestece in banil Visteriel, niel sé-i base in fémä-
siturI ci pe tétä diminia sé-I istovéscd i sé-1 trimitä drept la Cassä, unde sé dea
Visteria extract, ca sé scie Cassa &all este suma ludelor la fies-care diminie, bine-
voind Märia Ta a se face pentru acéstä Cassä a lefilor i luminat hrisovul MärieI
Tale, dupä. hrisovul MärieI Sale Constantin Vodä Ipsilant, cu hottirire, ca de acum
inainte si nu se mal amestece intru nimio Visteria la banii lefilor, ci de la is-
prävnicaturI sé se trimitä drept la Cassä, de unde pe fies-care doué lunI sé se plä-
téseä lefile cele orinduite de catrfi Märia Ta, avänd datorie boerul Nazir al Cassel la
fies-care sése luni a-sI da socotéla la obstea dumné-lor velitilor boerI; lar pentru
1.320.304 banI 96 ce se véd cä lipsesc spre plata datoriilor tériI i a cheltuelilor
VisterieI panfi la sfirsitul luI Ianuarie let 1815, i pentru talerI 60.642 din talerl 180.642
lipsa a lude 6.842 pe sfertul luI Februarie i Martie, bez taleil 120.000 aI lefilor ce se
implinesc pe acest sfert, In usurarea acestor datoril, gäsim en cale, ca i inteacest
urmätor an sé se vinlä huzmetele CiimdriI, tot cu adaosul ce s'ail vindut In trecu-
tul an, adecä dijmäritul Po parale 10 i oeritul Po parale 10 si vinä.riciul Po parale
5, din care säll. ieà Cámara numai banil dreptI ce aü fost obicInuiti din vechime de
luà, adecä de la dijmdrit Po banl 43 i de la oerit Po banl 10 si de la vinäniciú po
banI 5, iar prisosul sé se dea in plata numitelor datoril i apoI pe anul viitor sé
fémile slujbele acestea a se urmä tot cu plata cea obicInuitä din vechime, fär' de
vre-un adaos, i pentru cusurul lefilor ce va réminé neplätit, dupfi ce se va da

www.dacoromanica.ro
247 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 107

totil la un loe, impreund i Cu toff dumné-lor boerii cat' vor fi oinstig Cu einul
cluceriel ceI marI, sé. faceti tóte cuviinciósele chibzuiri asupra acestui folositor ni-
zam i sii arkatl DomnieI-Mele prin obstäscä anafork pentru care orinduim 0 zap-
pe céusul de aproçll.
(Pecetea gpd.)
Ve! Logorét.
(Anaforaua scrisii grecesce).
Cod. LXXVIll, pag. 401.

Ca o consecintl a acestel notA asezdrI a birurilor, Marele Vistier

adresézd Domnitoruldl urnadt6rea anafora :
Prea Indifate De5mne,
Fiind-ed pe la unele judete samesil ce astAlI se afld, dupd sciinta i pliroforia ce
am, nu sunt destoinicl a sävirs1 tréba meseriei ce li s'a incredintat, intocmal dupä
cuprinderea luminatelor cdrti ale MdrieI-Tale, spre paza bunei orinduell a cores-
pondentei i socotelilor judetelor, am gäsit cu cale WS'. se orindésca altif in locul

adaosul mal sus numitelor slujbe, vom chibzul de unde id se ded. Aceste intocmirl
se socotirä de cdtrii noI si se hottifird eà se cuvin a se urmä, carI de se vor gag
de ciltrii Maria Ta cu cale, se vor inarl si se va da porundi a se pune in lucrare
a se urna pand cfind, prin cea vrednicd de laudd i dorire de Ord ce ELI Maria
Ta, se va maI adiiogit suma ludelor peste 18.000 ce sunt acum, lar atunci sé. se Befog
ceca-ce se va cuvenl, dupti analoghie, din talerl 278 ce licem sa ded peste tot ludele
pe an; fats numai ferbinte ne rugam Märiel Tale, ca naturile i orinduelile si ha-
valelele ¡fa lipséscd cu totul a nu se cere niel de cum de la Oré. (afard numai din
havalelele ce se cer cu porunci impärätesci) ; asijderea ne rugäni a se da de
catrd Märia Ta strasnice porunci, spre a se face o dréptd cumpänire tuturor satelor
fies-cdruia judet, ca nu unele sd fie ocrotite i altele ndpistuite, ci t6te de o potrivd,
dura suma birnicilor ce ail sd-0 pórte sarcina däjdiilor i unul la altul privind, sa
cunóscd in faptä, cá se pdzesce dreptatea ftlede osebire, BS: lipséseä i catahrisis ale
ispravnicilor i jafurile zapciilor i a polcovnicilor si a cdpitanilor ce ail suit avae-
turile la preturI marI, pe cari le implinesc de la sérmanil locuitori cu feluri de if-
tirale i pricini nedrepte, cum si al slujbasilor huzmeturilor, cad s'ar" náràvit edit
a asuprl si a Incdrci" pe ticdlosii locuitori, pe cari nol ea nisce prunintenI II dorim
MAria Ta, ca Domn drept i milostiv, se cuvine a-I ocrotl de Mote hlépirile, cdci
de se si adaogil suma de bani a drijdiilor, dupd cum arätäm mal sus, dar lipsind
naturile i orinduelile de havalele i catahrisis i jafurile slujbasilor dupä. 'dará, carl
pricinuesc mare stingere i siirdcie locuitorilor, socotim ca nu vor simp atilta greu-
tate i vom remdn6 i noi cu totil pururea rugdtori eked milostivul Dumneçleil
pentru buna stare si inarirea MdrieI Tale in prea luminat scaun, pinä. la adânci
bätrinete.-1815 Februarie 12.
Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Arge, Costandie Buzèii, Constantin Filipescu Vis-
tier, Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu Vficärescu Vel
Vornic, Constantin Bäldceanu Ve! Vornic, Mihalache Manu Vol Vornic, Grigore Bd.
leanu Ve! Vornic, Tudorache Vdcdrescu Ve! Vornic, Gheorgache Filipescu Vel Lo-
gofét, Scarlat Gradisteanu Ve! Logofét, Fotache Stirbeiä Ve! Logofdt.

www.dacoromanica.ro
108 V. A. IIRECHIA 248

acelora, cu praxis, cu sciintä de acéstä trébä si einstitI, in carI sil se p6ta räzimà
Visteria pi sé fie Incredintatä ci nu se face vre-un sfeterismos sail Inearcaturé la
vre-o socotéla, pentru care mé rog Mariel-Tale sé ne dea luminaté Intärire la acéstä
plecatä a mea anafork spre a fi orinduitI ceI ce se vor alege, ca sé nu steit bata-
lisite hartiile judetelor, lar hotärirea cea desévirpitä se va da de catra Inältimea Ta.
1815 Iulie 19.
Vel Vistier.

Domnitorul aproblí raportul prin urmilt6re1e euvinte :

Dumné-ta Ve! Vistiere, dupä arétarea ce ne facI printeacéstä anafork dain Domnia-
Mea voe de a se orIndul altI samepi In locul acelor nedestoinici, alegêndu-I lusa
ea sa fie cinstiti, vredniel pi cu destoinicie la trebile judetuluI pi la savirpirea po-
runcilor Domnescil N6stre VisteriL 1815 Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
Cod. LXXXIV, pag. 413.

Dupd propunerea DivanuluT, mg sus adusA, s'a reorganisat sepa-

rat Cassa lefilor §i, In 15 Februarie 1815, fostul Mare Ban Gr. Brftn-
coveanu este numit de Caragea capziman sati nazir al acestel Casse
i se dà un same i dol logofetT scriitort (1)
(1) Pitac cdtrd Bauza Brdncoveanu ce-1 orinduesce capziman al CasseE lefilor.
Cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta Ve! Bane Grigorie 13rin-
covene, dupä chibzuirea ce prin sfat de olapte s'a facut ea sé se deosebésca darea le-
filor slujbapilor 01111 pi a altor obraze, dupé cuviinté, din Visteria Domniei-Mele, pi
orinduindu-se boer mare inteadins ocarmuitor aceptii Casse, sé implinésa banii din
Ora cu osebita numire a lefilor, trimit8ndu-se prin dregétorii judetelor In primirea
acelul orinduit boer, carde sé aibé a Imparti lefapilor dupä catastipele ce i se va
da de la Visterie, Incredintate cu pecetea Domniel-Mele, fiiud trebuintä a se face
alegerea de un boer iscusit, Cu sciinta de trebile téril pi de starile lefapilor, i cu
blfindete i cu frica luI Dumnedeil, ca sa-1 afle fiep-care indestulare de dreptul
am fácut Domnia-Mea acéstd alegere asupra dumi-tale, cunosandu-te de t6te acestea
mal sus arétate i Inca' insotit cu multe alto asemenea bunätáti ; decl te orinduim
printr'acest al Nostru pitac otarmuitor al CasseI lefilor de la di 'ntaiù a urmato-
ruluI Februarie, pe care primindu-1 dimpreund i cu catastipele lefilor de aceste doué
lunl, Februarie i Martie, peeetluite de Domnia-Mea, veI cet1 i hrisovul ce am intoc-
mit pentru Cassa lefilor pi intocmal veI fi urmator Intru Vote, päzind buua °en-
duélA ce se cuvine la acest memuriet, dupd care vei face alegere de samep pi de
doI logofetI scriitorI i arètându-I, II vom aseza Domnia-Mea la Cassa /efilor, cu
osebite carti ale Domniel-Mele. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 15.
Cod. LXXIV, fila 118.
Carte de same., la Cassa lefilor.
Zemli Vlahiscoie. Prin hrisovul DomnieI-Mele deosebindu-se de la Visterie darea
lefilor eelor ce se allá slujind téril, i a altor obraze, duptt cuviintil s'a fäcut Cassä
osebitä asupra carora lefl instircinându-se de catrd Domnia-Mea ocarmuitor dumné-luI

www.dacoromanica.ro
249 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 109

in Martie 1815, dupl intervenirea nazirului Cassel' rAsurilor, se gA-

sesce mijlocul de a se maI adAogi. 8 paralo ca rAsurä peste eel 13
talen i de lude pe diminie pentru plata lefilor. Noua dispositiune aveh
aparenta de a fi o scAdere In favórea ludelor, pe când In realitate
erh o micA sporire, justificatA po necesitatea Cassel lefilor, care ame-
nintd sil aibh deficit (1).
cinstit i credinciosul boerul DomnieI-Mele Grigorie Brincoveanul biv Ve! Ban si
fécénd trebuintä a se orindul si un sames pentra primirea banilor de pe la judete
darea lefilor, i pentru intimplAtórea corespondentie ce va avé boerul otarmuitor,
dupi alegerea dumné-lui am orinduit Domnia-Mea la acéstä trébk pe credinciosul
Domniel-Mele Constantin Biv Ve! Medelnicer, cu WA pe lunfi cite talerI 250, precum
se cuprinde in hrisov, i in &AAA vreme se va aflà cu slujbé plécuté si fér' de vred-
nick' invinovatire, 86 nu se lipsésca dinteacésta trébé.; aruia pentru ajutorul Cassel
sale I-am orinduit Domnia-Mea a finé i lude 10 scutelnicI cu pecetluirile Domnie-
Mole, precum aú i calemurile Visteriel, cu scipmint hulk numai de eke lude jumé-
tate, pe carI sé-I aibé intru a sa poslusanie in cité vreme se va af1à slujind la
Cassa lefilor ; ded, sé ¡fie si numitul indatorat ca sé se afle nelipsit de léngil
dumné-luI boerul otctIrmuitor.si sé se pórte cu tótà supunerea i credit*, la ate de
dumné-luI i se va poruncl, tiind si catastise curate de primire, de dat, iar and la
datoria sa se va arétà impotrivä urmétor s't cu viné destoinica de a fi lipsit, atuncl
fdandu-se prin anaforaua dumné-luI vina sa cunoscutil DomnieI-Mele, si se lipsésca
dintrébä. Tolco pisah gpd. 1816 Martie 6.
Cod. LXXV, fila 118.
Carte de logotn orinduit la Cassa lefilor.
Zemli Ylahiscoie. Davat gospodvami luI Dumitrache sin pitarul Dragomir, pe carele
dup51 alegerea dumné-lul cinstitulul i credinciosului boerulul DomnieI-Mele Gri-
gorie Brâncoveanul biv Ve! Ban otcé.rmuitorul Cassel lefilor, 1-am orinduit Domnia-
Mea logofét la Cassa lefilor, cu taleri pe lung ate 100, dupft cuprinderea hrisovului,
si in ciitä vreme se va OA cu slujig placutit, sé fie nesträntutat de la acéstift trébé
fér' de vrednicä invinovdtire sé nu se lipsésca. Sé scutésa si drepte bucatele lul
de dijmArit i vinAricift i, in &kit' vreme se va fifth slujind, si ie pentru ajutorul
case! sale si lude doi scutelnicl cu scdçlémint din dajnicil Visteriel, cu pecetluitu-
rile Domniei-Mele, apératl. de rindul dajdiilor Visteriei i de alte podve4i, i porun-
cim Domnia-Mea tuturor de obste dregétorl, ce yeti fi orinduill cu veri-ce slujbe,
nimeni intru nimio supérare peste cartea Domniel-Mele sé nu-I facé. Tolco pisah
gpd. 1816 Martie 6.
Asemenea carte s'a fäcut si lui IonìÇä Läceanu, ce s'a orinduit lcifofét la Cassa
lefilor.
(Cod LXXV, fila 118 v.)
(1) 1w loan Gheorghe Caragea V oevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
De vreme ce si pirintfl arhierel dimpreunft cu dumné-lor boerii printeacéstft ana-
fork aft git'sit cu cale chibzuirea dumné-luI biv Yel Banul Grigorie Brincoveanu
Nazirul Cassel rasurilor, ce se aratä in dos, fiandu-ne rugficiune a se pune si In

www.dacoromanica.ro
110 V. A. IIRECHIÀ 250

In Decembre 1815, Brdncoveanul nazirul Cassel lefilor constata, cd.

acéstd Cassd la sfir§itul viitoruluT Ianuarie 1816 va avé un deficit de
213.000 talert Divanul propune acoperirea acestuT deficit din arendarea
vindriciuluT pe anul 1816, cu un adaos de 9 parale la vadrd, iar pAnd
cand sd se incasseze venitul acesta, Cassa sa facd un imprumut, ca sd
se p6td plätì lefile slujba§ilor, pldtindu-se dobanda de 71/2 la pungei
pe lunel. Divanul crede, ea se va puté pldt1 imprumutul cu sporul
de la vindriciii, lar dacd va mal r6mAné vre-o bagateld, se va face
de Visterie chibzuire noud (1).
lucrare, primita este DomnieI-Mele i poruncim dumi-tale Vel Vistiere, di se faca
domnescile n6stre poruncI eked ispravnicii judetelor, cupringsét6re IntocmaI precum
maI jos cu deslusire se arata.-1815 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXXIV, pag. 172.

Prea Intilfate D6mne,

Dupà luminatä porunca Märid Tale de la acéstä anaforà a dumné-lui biv Vel Banului
Grigorie Brincoveanul nazirul Cassel rasurilor, adunandu-ne la un loe am vélut are-
tarea ce face dumné-luI, cil fiind Intocmite dajdiile Visteriel DomnescI cu rasura lor
se cuvine IA se intocmésca asemenea i baniI lefilor, adeca dintr'acei talen l 13 nol
ce s'ail orinduit a da Ora de lude pe diminie pentru plata lefilor, sa se scaçlä talenI
2 si sá rémae a réspunde ate talen l 11 vechi cu rasura rasurilor spre a nu gas1
mijloc zapciil sá faca catahrisis la implinirea acestor talen 13, a-I luà cu rasura
a se napastul saraciI locuitori ; care acésta chibzuire a dumné-luI fiind cu bund
()endued, ne rugärn sal fie primitä In5.1timiI Tale, fäcé'ndu-se luminate poruncl
boeril ispravnid, spre a urmii cu implinirea acestor bani al lefilor inteacestasi chip,
adeca sá ieà de lude Po talen l 11 cu rasura lor po parale opt la leú, ce face peste tot
talen l 13 parale 8, cu care acel adaos de parale 8 de lude sa se ajutoreze 6resi-ce
lipsa ce urmézil a cerca Cassa acum in vremea primti-veril, la scäçlämêntul ce va fi
sà se faca negresit judetelor, iar hotarIrea rèmane la Maria Ta. 1815 Martie 14.
Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Arges, Costandie Buzkl, Constantin Filipescu Vis-
tier, Barbu Vdcarescu Vornic, Ve! Vornic, Teodorache Vaarescu Ve! Vornic,
Gheorghe Filipescu Ve! Logotét.
(1) Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.
Dumné-ta Ve! Vistiere, primita' fiind Domniei Mele acésta anafora, poruncim sä
se pue In lucrare cu urmare, IntocmaI precum mil jos se cuprinde.-1815 Decembre
(Pecetea gpd).
Vel Logofét.
Cod. LXXXII, fila 168.
Prea Indlfate .136mne,
Dupä porunca Mariel Tale, ce prin pitac ni s'a dat, pentru madéua
lipseI lefilor, ce a afétat Inaltimil Tale dumné-lul biv Ve! Banul Grigorie Branco-
veanu nazirul Cassel lefilor, ca" lipsesc Cassel pina la sfirsitul viitorului Ianuarie ta-

www.dacoromanica.ro
251 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 111

Se vede cA Brâncoveanu nu-I multumit cu resultatele ce da Cassa

lefilor, cdcY. el In 1816 se demite de la postul de nazir al CasseT si e

leri 213.000, cum cà nu póte fi suferitä la pärintésca Ingrijire ce aI Infiltimea Ta

pentru locuitorI cu a fi supárati cátusI de putin la acésti lipsä, ci si gäsim mijlo-
cul impliniriI din alta parte si si ar5tim Märiei Tale prin anafork, ne-am adunat
aid la Domnésca Märiei Tale Curte si alt mijloc nu puturiim gäsi, deat si se
vindä vinäriciul anului viitor 1816, cu adaos de 22 de bani peste cel canoniski din
vechime cinci banl de vadri, adecä din bani 31 ce aú fost estimp de vadri sä se
scadd bani 4, ea sä cunósci locuitorii usurinta, si la anul viitor si se vindá peste
tot pe bani 27 de vadrä, care fac parale 9 i pirpfirul dupli obiceiil si vindändu-se
inteacestasi chip dupä asemänarea vindarii acestui an, urmézi si prindi adaosul
talen l 225.831 bani 40, precum se aratä in socotéli mai jos :
talar! banT
335.833 40 s'ají vindut estimp Po parale 10 si un ban.
43.333 40 ceI ce analoghisesc Po patru bani de vadri.
292.500 rämäne vin oélidu-se po bani 27, adeci 9 parale.
66.668 80 se scad cei ce se cuvine pe ciad bani i rémin pe gula potnnig
a milelor ce sunt häräzite prin hris6ve Domne Sc'.
225.831 40 rèmfin al adaosului.
213.000 se scad dinteacestia, cererea Cassel lefilor ce are la sfirsitul lui Ianuarie.
12.831 40 mal prisosesc.
Dar fiind-ci pini la numérätórea banilor viitorului vinäriciú este indestuli zi-
baya si Cassa lefilor nu pede sil sibil acéstä adästare, fiind Indatorati a face féspun-
derea lefilor la orInduita vreme, mai virtos cA futre lefasl sunt multi 6meni
carl numai la acéstti 16fd nädiljduesc, am socotit cá e cuvine si se Ud. iarAsi
ob?tésed imprumutare cu zapis adeverit prin isaliturile nóstre, puindu-se i drept
amanet, pentru siguranta ImprumutatoruluI, adaosul acestul vintiricifi, ce mil sus
se aratii,'IntocmaI precum s'a urmat si la trebuinta cheltuelilor Adalel, la cele-lalte
huzmeturi al dijmäritului si al oeritului, cari banl si se re'spundi totl in naht la
Cassa lefilor, ca si póti dumné-lui fratele biv Vel Ban Grigorie Brfincoveanu si In-
timpine trebuinta si si' multumésci pe top lefasii de drépta léfi ce ail a lid pina
la sfirsitul viitorului Ianuarie, pentru care am poftit cu totil pe dumné-lui fratele
Vel Vistier ca si &Asa vre-un negutätor sà Imprumute Cassa lefilor cu taleni
213.000 ce are lipsä, incredintändu-1 cu chipul ce mal sus arätäm si fiind-ci Impru-
mutitorul, dupä pilda ce avem i dupi canónele negutätoriel, urmézi si céri f¡li agio
dobända Po talen l 7 si junAtate la pungfi pe luna 'Allá.' la vremea
cari banI póte sä se urce piind la talen l 40.000 si prisosul din adaos nu este mal
mult decit talen l 12.831 banI 40, precum se arati la socotélii mal sus si lipsesc
aprópe de talen l 28.000, dicem cä de se va vinde vinäriciul cu pret mai mere decat
Inteacest urmitor an, si se deä i acel ajaos tot Inteacéstil socotélil de agio si
dobändi, iar de va lipsì óresi-ce dupä vindare, fiind o bagateld, si se faci de cita
Visterie cuviinci6sa chibzuire, dupá chipul ce se va socotl si se va gag cu cale de
atril Inältimea Ta.-1815 Decembre 2.
Constantin Filipescu Vel Ban, Radu Golescu biv Vel Ban, Constantin Cretulescu
Vel Vistier, Dumitrasco Racoviti Vel Vornic, Mihalache Manu Ve! Vtrnic, Grigorie

www.dacoromanica.ro
112 V. A. IIRECHIA 252

inlocuit cu fostul mare Vornic Constantin Samurca. Acesta constatil

pe 1816 un deficit de 41.321 talen, av6nd un budget de 1.497.600 talefl,
Po când lefile tAiaii suma de 1.615.872. Divanul, in Ianuarie 1817, pro-
pune urcarea biruluI, de lude, pentru lefi, la 14 talen i 60 baril, ca sA se
p6tà acopen]. deficitul. (1)
Filipescu Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logofet, Scarlat Grädisteanu Ve! Lo-
gofa, Fotache Sirbeia Ve! Logofat.
Prea Indlfate D6mne,
Végéndu-se si de catea noi acest obstesc zapis al parintilor arhiereI si al obstei
dumné-lor boerilor, urmator intru tete anaforalel ce iarasI de catea parintif arhi-
erei i obstea dumné-lor boerilor mi s'a fficut de la 20 ale trecutel luni No-
vembre, II Intarim Domnia-Mea, spre a-si avé fiinta i urmarea sa nestramutata
intru Une, intocmai precum mal jos se aratá.-1815 Decembre 12.
(Pecetea gpd.) Vel Logofèt.
Prea Indifate D6mne,
Dupä netágicluita datorie ce are téra a se imprumutà talerl 223.650, adecti doue
sute doué-geci i trei de mil si sése sute cinci-geci, spre intimpinarea lipsei lefilor,
ce este sä se plätéseä celor ce Aujesc taril, pana la sfirsitul viitorului Ianuarie, ga-
sindu-se mijlece raspunderea acestor ball, din adaosul vinariciului
anului viitor, cu let 1816, precum mal pe larg Cu deslusire se arati prin anaforaua
ce am fticut-o catra M'aria-U Voda, Incredintam cu acest obstesc zapis, adeverit prin
iscäliturile nóstre, ca la acésta trebuinta s'a imprumutat tara talerI 223.650, adeca
douè sute doua-geci i trel de mil sése sute cinci-geci, de la dumné-lul biv Ve! Vis-
tierul loan Moscu, cari bani sä se raspungd dumi-sale, din adaosul vinariciulul
din tótä tara, a anului viitor, cu let 1816, precum mai sus s'a gis, impreuna cu do-
banda lor cate taleri sépte i jumétate la punga pe lunä, pana la cea mal desavirsitä
räspundere, iar de nu se va ajunge suma adaosulul vinäriciului spre desdvirsitä
rafuire a acestui zapis, sigurifsim pe dumné-lui imprumutatorul printr'acest zapis,
ca de se va intimplà la anul viitor scädere la rodirea viilor si nu va cuprinde
adaosul vinäriciului suma ce va avé sé ieà imprumutatorul, lipsa ce va fi, sil se adaoge
ori la acelasi vinfiricia, sail la oeritul din anul viitor, spre mal bunii incredintare
i se da dumné-lui zalog mai sus numitul adaos de vindriclil, ca sil fie platit i ra-
f uit de acésta imprumutare, cu chipul ce se anta, färd catusI de putind pricinuire.
1816 Decembre.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Constandie Ruga, Radu Golescu biv Ve! Ban, Constan,
tin Cretulescu Vel Ban, Dumitrasco Racovitä Ve! Vornic, Teodorache Vticirescu Vol
Vornic, Mihaitt Racovita Ve! Logofét, Scarlat Grädisteanu Arel Logofat, Fotache tir-
befa Ve! Logofét, Mihalache Manu Ve! Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic.
(1) I Iban Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemli Vlahscoze.
Primita fiindu-ne acéstil obstésca anafora, a pärintilor arhierei si a dumné-lor
boerilor, o Intárim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale ve! Vistiere, sä se faca porun-
cite Domniei-Mele cupringét6re intocmai precum mai jos se aratá. 1817 Ianuarie 8
(Pecetea gpd.) Vol Logofét.
Cod. LXXXVI, pag. 11.

www.dacoromanica.ro
253 DIN COMMA LUI CARAGEA 113

La 1813 Februarie 1 deja, Caragea adres6za urrnat6rea carte deschisa:

Publicatii la Vote judetele i la Caimacam si la Mitropolit pitac.

Idi loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahi.scoie.

Dumné-viisträ ispravnicilor ot sud sfinatate. Vé facem In scire, ea fiind
trebuintä de a sci Domnia-Mea scutelnicil i alte mill ce aii fies-care manästirl
metése i schiturile cum si altil eu hriséve i cartile fratilor Domnl de mai nainte,
cad de la Divan nu se péte luit pliroforie intrége, fiind unele condiel din a räsmi-
ritil intimplare repuse, ye poruncim dar ca sa aretall egumenilor de pe la mantis-

Prea In eilfate 1)6mne,

Dupa luminata porunca Maria Tale am véçlut anaforaua ce aa fácut catra
timea Ta biv vel dvornic Constantin Samureas nazirul Cassel lefilor, cum
cá cereetiind socotelile acestel Casse pe anul trecut 1816, de la Februare Intiiii
pina la sfirsitul lui Ianuarie 1817, dupti suma ludelor ce sunt sciuti VisterieI Mariel
Tale, se vede cti lipsesc talerl 41.321 din sufna lefilor ce sunt orinduite a se plan
prin catastisele cele pecetluite de Milria Ta i prin pitace, osebit de lipsa ce urmézii
a avé Cassa pe urmatorul an de la Februarie inainte, de nu se va face indreptare,
cerênd ca sa se dea luminatä porunert Märiei Tale, sa se faca chibzuire: de unde sti
se Implinesca atat banil ce lipsesc pänä la sfirsitul urmátoruluT Ianuarie, cat si de
atund inainte? i fiind-cä ni se poruncesce de ciitre Inaltimea Ta, ca sä facen1 chib-
zuire i si afétain InältimiI Tale In scris, am urmat lumihatei MälieI Tale porunci
intreband pe dumné-lul vornicul Samurcas cat este lipsa ce are Cassa de la
Februarie Inainte pe curgetorul an, pink* la sfirsitul luI Ianuarie cu let 1818, ne
aratil prin socotélii in scris, cà venitul Cassel lefilor cel orInduit pe lude 16.000, ce este
suma birnicilor pe 6 diminil ale anului, de lude po talen i 13 i rasura la lei Po pa-
rale opt, fac talerl 1.497.600, far suma Iefilor iardsI pe 6 diminii, pretum sunt pana
acum intocmite, este talerl 1.615.872, din care scklendu-se talen l 1.497.600 suma ve-
nitulul, lipsesc Ora la Implinirea sumeI lefilor taleri 118.272 si cu taleri 41.321, ce
lipsesc din anul trecut, se aduna acéstä lips/ peste tot taleri 169.593. Dec1 fiind-ca
plata lefilor dintr'untaiasI data este canonisitil a se réspunde de locuitoril birnici
aI érii, caci eel ce ieati left se ostenese in slujbele i trebile tern, gfisim cu cale ea
pe lingä taleri 13 cu rasura lor, ce da 'Ana acum ludele birnicI, si deii de acum
Inainte cate taleri 14.60 iariisI cu räsura lor la leg po parale 8, adeca cu adaos de
talerI 1,60 eu rasura lor peste aceea ce da piinti acum, incependu-se acest adaos de
la viitorul Februarie, cu care adaos se implinesce lipsa lefilor din anul trecut, este
deplin si suma lefilor de la Februarie Inainte si mai prisosese la Cassia taleri 13.2117
a-1 avé pentru vre-o Intimplatére trebuinta si se va da luminata poruncä MarieI
Tale okra dumné-lul vel Vistierul, ca la viitérele diminfi, ce se 'ineep de la Februarie
Inainte sa se intocméseä réspunderea lefilor de caträ locuitoril birnici la diminie
de lude cite taleri 14,60 cu räsura Ion, iar intremindu-se locuitoriT. i sporindu-se
ludele, atunci analogon se vor seädé i banfl lefilor. 1817 Ianuarie 4.
Al Ungro-Vlahiei Nectarie, episcopul BuzéA, Radu Golescu Vel Ban, Grigorie Bran-
coveanu, Isaac Ralet Vel Vornic, Mihalache Marin Vel Logofet, Grigorie Baleanu,
Constantin Caliarh Vel Vornie, Iordache Golescu Vel Logofét.
Analele A. R.Tom. XXILNemoriile Seel. Istorke.

www.dacoromanica.ro
 114 y. A. thttdItli 254

tiri i schiturl i met6ce, cum pi off-cine altfl vor fi avdnd hris6ve i cdrfl Domnesel,
atilt de scutelnicl cdt si de alte mili ca di fie niel sd se arate cu ele färd zdbavä, cà
eel neurmlitor 41 va perde mila ce are.-1813 Februarie 1.
Cod. LXXV, fila 50 v.
Cestiunea sckleril poslu§nicilor nu face multf pa§T Inainte. Boerii
interesatT In cestiune nu se gràbiail s6-§T §térgg dintre venituri pos-
lu§nicif i scutelnicO. Tot4I imbolditI de Vodà véclut cum In Mali"'
1814 ail fAcut o priml regulare; sc64.6nd Ore-care suing din poslupicif
ar6tag In catastipl Visteria In Ianuarie 1816, boerff din Divan mg'
adaog un num6r de poslu§nicT peste intocmirea din Meiji 1814, i Dom-
nitorul aprob6 aceste adaosurT, ba Inca g6sesce Cu cale sä recun6se6
boerilor GrecT dreptul de a av6 poslu§nicT, de§I Divanul g6sise Cu
ode s6 le t6g6du6sc6 asemenea privilegiii. (1)

(1) lit) loan Gheorghe Caragea Voevod L Gospodar zemli Vlahiscoie.

Mäcar ca peste suma poslupnicilor ce se cuprind in obstésca anaforà ot let 1814
Maid 7, peste adaosul ce s'a mal läsat la unele obraze, In urma acesteI IntocmirI
(bez vieriI celor ce aft numal vil, i pescarii deosebitelor obraze) se mal face acum
osebit adaos de poslusnicl, ce gases° cu cale sfintia Ion pärintiI arhierel i dum-
nd-lor boeriI printeacéstä obstéscd anafork dar find-ca in rindul boerilor pämln-
tenI sunt i alfil sä1àluiI i asezati aicI in pdmintul tern cu starea crtsniciel lor
dupd vremI, unii Insä maI d inainte altiI mal din urmä, si aft remas nesträmutatI
de aicl, carI top acestia s'aft einstit dupä cuviintä si cu cinuri de boerii, avénd
alcisi case i mosil (precum sunt chiar din ceI trecuti In catastih) i uniI ca acestia
ce nu s'aìi trecut In catastih i aft mosiI ca nisce pämlntenI, avénd dar trebuintä
si cu dare de poslusnici, primitä este DomnieI-Mele de a se Impdrtisl i aceia de
acest Domnesc al Nostril liar de poslusnid, dupa' intoemirea poslusnicilor ce s'ali
häräzit prin obstéscil anaforà ot let 1814 Maid a pdrintilor arhiereI si a dum-
nd-lor velitilor boefi haled i mazili inaintea asezämlntului. Drept aceea impreund
si cu adaosul de maI sus arétat, intdrim Domnia-Mea si acéstd de acum obstéscä
anaford, i poruncim dumi-tale vel Vistiere ea IntocmaI sä se urmeze: 1816 Ia-
nuarie 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Prea Indlfale Damne,
Dupd luminata porunca MärieI Tale, adundndu-ne cu totil aid la Domnésca Curte,
am védut aretarea ce a fäcut MdrieI Tale, printeacéstä anafora, dumné-luI vel Vis-
tierul, pentru rindul poslusnicilor, la care Mead i noI cuviinci6sa chibzuire, are-
tdm IndltimiI Tale, cá suma poslusnicilor, ce prin sfat de obste s'ad hotirit a fi
10.737 i s' aft ardtat MarieI Tale prin obstésca ntistra anaforit, care s'a Intdrit
cu luminata pecetea Märiel Tale, se cuvine sä rémde tot-deauna a se päzl nested-
mutatä, dimpreund Insà i cu adaosul de poslusnicI ce s'ad mai Idsat in urma aceI
Intoemiri, la unele obraze, fies-cäruia cite cd.t s'a socotit, dupd. starea i trebuinta
mosiilor ce ad, i vieril celor ce aft numaI vil; iar nu si mosie, si pescariI unora deo-

www.dacoromanica.ro
255 toOMNIA LU OAfiAGtA 115

Nu erò. toemaT nimerit mijlocul de a echilibra budgetul §i a plAti

datoria tèriT, care, in 1816 Maiù, este da 1.256.983, afarl de dobâmiT
agio, clicT de c4I-va anT nicI agio nu lipsià de la argint la aur.
Pentru plata acestor datorri: ce materie imposabild afld boeriT ? De
sigur tot pe Oran, sub forma color tre'l huzmetursf: oerit, dijmArit
vingriciii. Boerif nu erail scutiff de ele? ET propun ded, In 8 Mahl
1816, luT Voda Caragea, arendarea celor trel huzmeturt cu adaosurI
Indatorire, ea Intreprinci6toriT sd p16tésed quota-partea cuvenità Cd-
mariT Domnescl, iar adaosul BA serv6sed pentru lichidarea datorieT OriT,
Cu Oh) dobâ.ndile i agiul. Chir Gheorghe Saehelari, lindupleeat, de
ins4f VodA, oferd sá plàtésch 1.363.357 talen f pe cele tref huzmeturT,
adecg un excedent de 6.374 talen l peste suma datoritA. (1)
sebite obraze, fiind o bagatelii, i obicinuit din vechime a avé acele obraze pescarl
i poslusnicl de aici din orasul Bucuresci, ce Wail resat iarilsi pe séma obrazelor ce-I
afi, i osebit de acestia, fiind-ca unele obraze din boerii paminteni, ce li se envine
sé aibà poslusnicl ai la Intocmirea catastihului sumeI ce-1 hotärltd din 10.737, s'arx
uitat de nu s'ail pus, WS se dea scum si acelora trebuinciosii poslusnicI, dupä staree
iar cei-Ialti cap prisosesc din suma adaosului ce arat5. dumné-luI Ve! Vis-
tierul ci gäsit, dupä catastisele boerilor asezfimintari, ea se fad.' venit Viste-
riel, cum si nizamul ce a chibzuit dumné-lui Ve! Vistierul a se urma de acum
inainte la ads% madeà a poslusnicilor 1-am gäsit i noi cu cale si se va da lumi-
nati porunca Maria Tale de a se pune In lucrare i a se urmit intocmai, iar ho-
tarirea rémäne la Maria Ta.-1816 Ianuarie 17.
Nectarie Ungrovlahias Mitropolit, Cons tandie Buz6ii, Constantin Filipescu Vistier,
Radu Golescu Ve! Ban, Grigorie Brancoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu
Vichrescu Ve! Vornic, Dumitrache Racovitii Vornic, Istrate Cretuleacu, Constantin
Bdliiceanu Vornic, Mihalache Mann Ve! Vornic, Grigore Filipescu Vel Vornic, Grigore
Dumitrasco Racovitä Vornic, Teodorache Vaeärescu Vel Vornic, loan stir-
beiú Vel Logofét, Constantin Caliarhi, Constantin Filipescu Logofèt, Scarlet Grit-
disteanu Ve! Logotét, Matache Stirbeiti biv Vel Logofét, Grigorie Romanitis Vistier,
tefan. Belu biv Ve! Vistier, Grigore Rali Vel Hatman, Nicola Golescu biv Ve! Hatman,
Toma Cretulescu Vel Logofét, Alexandru Filipescu Vornic, loan Moscu, Costache
Samurcas, Alexandru Nenciulescu Vornic.
(1) 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahseoie.
VéOndu-se si de &Still Domnia-Mea cuprinderea de maI jos, cd de se va 0'0
mustereil aft fafuésca socotéla ce se argil, sé se de5., iar de nu, sé se Amp' fies-
care huzmet In vreme, i primité fiindu-ne afétarea ce ni se face asupra acestel
vinçlérl, am induplecat insi-ne pe chir Gheorghe Sachelarie, sé le ìeà Inteacest pret
Inca' cu talen l 6.374 mal mult peste acéstä socotélti, adeci peste tot taleri 1.363.357,
din earl acestl taleri 6.374 aunt adliogiii de doblingi pénti la facerea zapisului de
vIn4are, pentru care si poruncim Domnia-Mea dumi-tale Ve! Vistier, sa se faca
zapisul fins;lärii pe acest pret, pe numele numitului negutator i féspunderea banilor
BA fie, precum se area' maI jos, adecil coi legiuip banl din vechime aI fies-caruia

www.dacoromanica.ro
116 V. A. IIRECHIX 256

Abusul cu poslusnicii i scutelnicil este tot mai mare. Caragea da

In 1814 Octobre 3 urinatorul pitac:
Iti loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoe.
Prea sfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleil sfintia v6stri Epis-
copi si dumné-v6strä cinstitilor i credinciosi boerilor velitI al Divanului Domniei-
Mele, impreuni cu dumné-ta Ve! Vistier, din (pila ce ni s'a Incredintat obläduirea
si Domnia acestel tOri, cea mal de folos i mal' dulce catea nol din cele bulle
fapte domnescl este facerea de bine, fär' de trebuintä socotim a fi si lucra in po-
triva haractirului nostru de a vorbl cele de lauda' pentru sine-ne, In vreme ce chiar
faptele vestesc, cum cA adecil nid am contenit, nicI vom contenl, cu ajutorul lui
Dumnedet, de a face bine supusilor nostri, In cat este prin putintä, i precum nol
marturisim, cum ca fies-care trépti i fies-care bréslä a supusilor nostri din intim-

huzmet sil se réspunli la obicinuitele sortice, In cilstiurile cele sciute, iar henil
adaosului de la Vede si se réspuncrá la facerea contractulni, prin care rOspundere
sä ingrijescl dumné-ta a se lita obstescile zapise de Imprumutäri räfuite cu dobanda
lor desivIrsit si ciutarea fies-ciruia huzmet si se urmeze in vremi, precum s'a
urmat si anii trecutl. 1816 Majá 10.
(Pecetea pd.) Vel Logotét.
Cod. LXXXV, pag. 17.

Prea Indltate D6mne,

Dup5. luminati porunca Märiel Tale ce prin pitac ni s'a dat, ca sá ne adunim
Ja un loe si si facem chibzuire pentru datoria ce ni se aratii, cd maI este Ora da-
Ore talen l 1.356.983 espete i dobanli i agiile amandoué, spre a se exsoflisl
acéstil datorie, ce o arOtilm mal jos In condee anume, In care sumä a datoriei inträ
si dreptul Ciimiirii Domnesci, ce are a luà de la aceste trel huzmeturi si se gifts1 ca
cale ca oeritul, pe acest an 1816, di se respuno;lä de 6ie Po parale 26 i dijiniiritul po
parale 17 de litri, i vindriciul de vadrä Po parale 10, si gi'sindu-se musterii pe
acest pret drept OVO' räfuirea si plata datoriel i a dreptului Milriel Tale, la vreme,
cum si tino cheltuelile i avaeturile cele canonisite, asa se vor da de acum huzme-
turile v va fémilné Ora slobodi de datorie, färd a mal avé datornicii a mal cere
de la Ora vre-o dobandä, cat de putini cerere, iar cand nu se va grial musterii a
cumpèrà huzmeturile cu aceste adiogiri spre räfuirea a tòtä datoria toril, urinézi
a fi Ingiiduitori datornicii, panä se vor vinde huzmeturile la vremea lor, si atuncl
Ji se va plätl datoria eum i dobanda ciitä se va face pana se vor vinde cate trele
huzmeturile, fusil acésti vImpre a huzmeturilor, cu adäogirile ce se aratä peste
rèspunderea cea din vechime obicinuitä, sä se faci numai pe acest an, ca sä scape
Ora odatá de datorie, iar de aici fnainte si se urmeze dup5. vechiul obicelit, fusa
dijmilritul Po bani 13, vinäriciul Po bani 5, si oeritul Po banI 10. Acésti chibzuire
am ficut si nu lipsim a o aréta Märiei Tale. 1816 Maiti 8.
Al Ungro-Vlahiel Nectarie, Iosif Argeiú, Constandie Butéi, Constantin Filipescu,
Radu Golescu, Grigore Brancoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu Vaca-
rescu Vel Vistier, Dumitrasco Racovitä Ve! Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin
Bálticeanu, Mihalache Manu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache VA-

www.dacoromanica.ro
 5 7, bIN DOEINiA MI} azinAatA 111

plArile vremil a ajuns a avé neapérati trebuintA de Domnésca nóstril ImbrAtisare

ajutor, cu attlt buna cunosciintil a norodului, ce ni s'a incredintat, nu póte tAgA-
d'II, el decát tale cele-l-alte am ngrijit maI întâiú pentru cea cifra dinsil putin-
eiósd facere de bine. Acésrá dar bu/1A faptA a unid' adevérat Damn si oblAduitor
sciind-o i implinind-o, de o potrivA scim iaräsI, cA pe rángl orI-ce faptA bunA sunt
aráturate pe de amindoué pArtile atät lipsa din cit se cuvine, cat si adaosul cel
pentru cuviintä, si de aceea facerile de bine ale DomnuluI, când se sAvirsesc faz.' de
intrégA cunosciintä, sunt folositére Mi.' de vreme, slAbesc fAr' de cavint fiinta supu-
[Olor çi pAgubindu-se de Jucrarea multimil minilor ale loeuitorilor dajnicI, care este
cea mai de trebuintii, se socotesce intocmaI ea un primitor al ace.stet catahrisis. Cei
ce ad domnit aicl inaintea nóstrA, une-ori din mili si milostivire pornitl fiind cAtrA
cel siiraci si scApAtati, alta orsi indemnándu-se spre résplAtirea lor de slujbe, pe
blingA ceI orinduitI si cu cuvint de privilegift legiuitI slujbasl, le däruià poslusnici,

cArescu Vel Vornic, Mihalache Racovitil Vel Logarét, Iordache Golescu Vel Logofét,
Toma Cretulescu. Vel Logof4 Pana Costescu Ve! Vornic.
&colad de banif ce este féra datclre.
talar! banT
400.000 Imprumutarea ce s'a fAcut de la chir Sachelarie.
20.000 Agio dupä asezimintul ce a fost.
420.000 Novembre 1.3 ot lét 1816.
37.800 Do/Anda acestor socotindu-se pe 6 lunl.
202.219 Ipac luatl cu imprumutare de la numitul negutátor spre rtifuirea
socotelilor color pfinfi la 45 Novembre, carI arétat la sfinta Me-
tropone.
15.166,51 Dabiinda acestor han' pe 5 lunl, de la 13 Decembre pänä la 13
675.185,51 Datl in trebuinta cheltuelilor Adalel.
236.503,64 Ipac in trebuinta lipseI lefilor,
213.000 cel luati la Cassa lefilor cu imprumutare.
10.660 agio al lor Po taleri 6 la anta*.
223.660
11.853 54 dobinda acestor banI de la 2 Decembre lét 1816 pana la
13 Maiti.
235.503 54
910.688,105
309.001, 80 Se adaogi banil Domnescl, carI infra in suma hotAriril; insA
120.000 dijmAritul, Po banI 13.
122.333 oeritul po banl 10.
66.668, 80 vinAriciul Po banI 5, in cari intrA si muele.
[309.001, 80
1.219.690,66
137.293 -- s'ají mai cheltuit in trebuinta AdaleI de la 15 Novembre 'Ana la 25 De.
cembre 1815, in urma ar'étAriI socotelilor.
1.356.983,65 AdecA un milion trei sute cincl-decI si sése de mil noué sute opt-gleci
çi trel, banl 66. Biv-vel Paharnie..

www.dacoromanica.ro
 118 v A. URECHli 258

adecä ómeni pentru slujba la cele ce aveail trebuintä cd ce se miluiaü, sail se res-
plätiail Cu felul acestuI liar, cu trecerea vremil i cu schimbarea Domnilor, ajungênd
la o nemärginitil catahrisis, In adevèr eu totul si-a schimbat Brea sa, I cele din-
tâiú izvóre al acestui din bunti-vointä har curgere a celor de buna-voe i euviincióse
résplatid, cu Vito impreunä faandu-se un fórte mare pariil, s'ad revérsat peste
Mat Domnésca nósträ 00., dar atuncl, de C;ii mergeil spre crescere, acésta catahrisis
nu ajunsese fug la covirsirea eI, si de aceea i ludele VisterieI (precum tuturor
este sciut) erail une-ori cinci-slecI, alte-orI patru-slecl i and de mil, si In cele dupä
urraA, Inaintea rásmiritìi, In Domnia luI Constantin Von Ipsilant, se adunä la patru-
deeI j trel de Tull, atunci adeca &and j heltuelile erail cu mult mai putine si maI
usóre cleat cele de acum; iar acum, când Domnésca nóstra téri, din cumplitele
Intimplaii ale vremil cu totul a obosit i a dat In brand, ajungand si la datorie,
care cu gred o va put() platl, si and are trebuintrt de r6suflare si de a nóstri pä-
rintésed i Domnésett mangaere maI mult cleat din orI-ce altä vreme, óre nu sun-
tem datod, implinind cu orI-ce mijloc datoria unuI Domn ingrijitor, sit presäräm
dupa putintit asupra ranelor lor lecuitórele balsame? precum si orinduitele clajdff,
sarcina celor-lalte cheltuell ale Domnescii nóstre Visten!, cat va Li prin -putintli
prun mijlocul cel maI usor BA le iconomisim? Cum dar este prin putintit si o ask
sumä mare a tèril si o iconomisim i orindultele däjdil sil le stringem si tele din
tóte 4ilele ale Domnescil nóstre Visterli (cari grail indoit) sá le Intimpinäm, de
nu vom Incarca ttite acele sarcinl, cu dréptà cumpiinire, pe ale multora spinari? Adevér
invederat este, eà cu cät greutateft se imparte la multi, cu atita se face mai ustira
mal lesne purtatóre. Cum se pike Tug a se pune In faptit acésta dréptii usurare
a greutatil prin multimea spinärilor, &and cea mai multa parte din cd ce ar putó
sA pórte greutätile, prin catahrisis prefäcéndu-se in poslusnicT, abia se adunti lu-
dele Doinnescii nóstre Visteril panà la trei-spre-slece-mil? Suma locuitorilor Domnescii
nóstre tè'd este de o potrivä (ca sä nu slicem mai mult) eu suma locuitorilor din
vremea celui dinaintea nóstra Domn; iatä dar unde a ajuns réul catahrisisuluI
poslusnicilor, In cat din duel-sled mil de lude numai treI-spre-slece mil ad fémas,
lar 31.000, uniI ad säräcit, altil s'aii ficut poslusnid. Este dar al posIusnicilor ca-
tahrisis, care a ajuns la cel din urmä punct al necuviintel Qi al obstescii stricaciuni.
Neapdratä datorie avénd Domnia-Mea a o oprl ca un obstesc pärinte al noroduluI
ce ni s'a ineredintat si cu mana cea drépta, fiind cumpèna dreptätil, lar cea stängti
avélid-o Windt' spre facerea de bine si atit ea un Domn, citt i ca un parinte chib-
zuindu-ne, Domnesce hotärim i poruncim, ea la fies-care dupa rindul i trépta sa
sä rèmao suma poslusnicilor ce s'ail gäsit eu cale si s'ail orinduit prin obstésed
chibzuire a Prea-sfintiel Tale si a dumné-vósträ, iar suma ce va prisosl peste cuvi-
intä, In dreptate sä se aseze la ludele Domnescii nóstre Visteril, fiind bine lucre-
dintatl, ca cu acest mijloc i catahrisis imputinandu-se si darul inteale sale firesci
hotare ocolindu-1, Imptirtim greutatea prin adäogirea ludelor. si cu tóte cA cei de
maI Inainte ad schimbat acest dar facénda-1 catahrisis i obstésea striciciune,
acum iarài dobandesc Domnescile nóstre daruri prin eat este çu cuviintä i cu
atilta Indestulare, In cat macar ca se cuvenià sit suim ludele Domnescii nóstre Vis-
teril la suma celor dinaintea nóstra DomnI, dar ne-am multumit numai ea sit le
adäogam cu acele 12.000 de lude ce s'ail gäsit eu cale prin obstésea anafora i adu-
nandu-se peste tot lude 20.000, bine-voim i atuncl a Impärtì din prisos, iarài en
cuvintul faceriT de bine, harud de poslusnicI fies-cdruia dupä cuviintä i trebuintät

www.dacoromanica.ro
259 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 119

de ne vor îndeletnioì trebuintele Domnescil nóstre Visteril ; inteacestasi chip dar

fiind Domnésca n6stra hotArire,, ¡eta printr'acest al Nostra pitae D)Innese o si fa-
cem cunoscuta. 1814 Octobre 13.
Cod. LXXIV, fila 146.

In loo de a gAsì mijlocuI de a scad6 num6rul poslu§nicilor boeresd,

Marele Vistier dl culpa sporniculdf lor num6r pe existenta unul
special cu clogoretul de poslufnid», cel organisat de Vistierul Bran-
coveanu. Prin anaforaua din Aprilie 1818, Vistierul col mare propune
desfiintarea aceldf nod biuroii §itrecerea atributelor luT la vechiul biuroil
al cextractorief,.. Tot-odata propune §i un Nizam, dui:a care sd se ur-
meze de acest ealem In afacerile relative la poslupicT. (1)

(1) I loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primitä fiindu-ne acésta anafora a dumné-lai Vel Vistierul o intarim Domnia-Mea
hotarim aibii urmarea in fiinta sa intoemaI fàrä catusi de putinii striimutare,
dupé care poruncim dumi-tale Vel Vistiere, sé se dea de scire la Cassa lefilor de la
çli'ntaiii a viitorulul Maiii.-1818 Aprilie 28.
(Pecetea gpd.). Vel Logofét.

Prea lnalfate D6mne,

Ark Inaltimii Tale cu acéstti a mea anafork ea pe Iângä alte innoirI i prefaceri
ce urmat la Cassa lefilor Visteriel, Inca din anul dintaiii al Domnid Marie.
Tale, aflandu-se Visteria sub otcarmuirea dumné-luI banuluI Brancoveanu, des-
ghinat si de la calemul extractariI catastisele poslusnicilor si s'a orinduit osebit ca-
lemgia cu acésta purtare de grije, numindu-se logorét de poslusnicI, care acésta inert
de atuncI a fost primita i Marie' Tale, fiind intra adevar i lucru ea acela, care
de ar fi fost mijloe de a se aduce in starea ce se silesce Visteria a-1 intoemi, ar fi
putut aduce óresl-care folos si nu s'ar plàtì intru zadar léfa ce se di* scum acestui
osebit logorét, dar fiind-ca din vreme in vreme schimbandu-se logofétul acestui ca-
lem virtos ck de sunt vre-o trel anl Inc6ce, s'a fäcut, pot (Pee, obiceiti a
se orindul la acest calem logofétul ce-1 va fi avand dupil vreml dumné-Ial Vel Vis-
tierul, precum i ea insuml sluga MärieI Tale am urmat, i acest logorét al celul
dupa vreml Vistier sciind, ci are sé fie la acésta meserie numaI pentru un an, nu
numaI ca niel un fel de ingrijire nu are pentru folosul Visteriei, nazuind si privind
mai mult la al sail interes, ci Ind impismuindu-se cu cel fost inainte, lards!, pentru in
parte-le interesurI viltamatiire Visterid si nefolosittlre, intra la acéstii trébal Cu total
orb si fail niel un fel de sciintii, pentra cà cel dinainte-I, i spre a-1 darapänit din
ipolipsis i spre a-01 a,scunde ale sale, lag' drept mateé in Visterie un catastih In-
carcat, care nu are niel aseménare Cu fiinta ce este pe la judete i pana sé-1 des-
curce eel haleé pue in orinduélii se isprävesce si anul VisterieI, &and ur-
mézii i acesta ea cel mal dinainte-I i intru acésta stare de neorinduéla aflandu-
se acésti trail' a poslusnicilor, nu numaI ca a pricinuit un deosebit catahrisis, ajun-
gêndu-se ceI cu poslusnicil, cu ispravnicil judetelor i cu calemgiul intru asternerea

www.dacoromanica.ro
 120 v. A. titEolui 260

Este adev6rat cg noul nizam dd mal multe garantit cá abusul va fi

mal mult stavilit cleat prin desfiintatul mien/.

trecand suma de poslusnici, alii iarái lislindu-1 pe din afarli, in deo-

sebite foI, ca la vremea de intrebare sä-I tréc5, ei se afill i Visteria intru o ne-
sciintil, In clit nu pcite sit deli un nizam cuviinoios, i osebit de acésta se perde din
4i In 4i un simtitor ajutor, ce ar puté sé cunóscil birniell locuitorl pe alocurea, aju-
tlindu-se unele sate mai neputinci6se i prin alte pArtI filcéndu-se Qi AresI-care
sporire, care o all fie pentru indeletnicirea diril acutelnicilor la obrazele ce vor fi
avénd lipsé si ce se cuvine; de aceea i pérerea mea este, ca sé se strice ocest Wit&
mAtor Visteriei calem i aft se deli poslusnicil iarilsi la extractarie, precum ail :oat
maI nainte, asupra clirora si urmeze extractarul dupil cuprinderea de maI jos.
Prin kite mijkicele corespondentei Visterig i prin ori ate chipuri de isco-
dire va puté face, sé dovedéscil fiinÇa poslusnicilor de pe la judete, dui:4 care sé as-
Oral mateé aseménit6re cel de obste alegere ce s'a Milt la chibzuirea intocmiril
asezdmIntului trecut, lar pentru acele obraze ce nu se vor fi cuprin4And Inteacésté
alegere, si faca un deosebit catastih, care va réméné Intru chibzuirea e alegerea
celui dupé vremi Ve! Vistier.
SA Inceteze cu totul trecerea in catastihul Visteriel a poslusnicilor celor ne-
sciutl VisterieI i alcituiti numai prin hotAririle dumné-lor ispravnicilor, cAcl una
ca acésta se envine a se face numai prin poruncile cele mai marl.
DupA ce se va alege matca poslusnicilor-cea adevératil i primité Visterief, aster-
néndu-se catastih anume si pe obraze i pe judete, sé se adevereze de edited d-lui cel
dupä vremi Ve! Vistier i sé sta. in Visterie; asemenea BA se sciitil dintr'acea mated
17 catastise pe 17 judete indoite si sé e trimitä cAtril dumné-Ior ispravnicil, din
care unul, iscillindu-se de citri dumné-lui Ve! Vistierul, sé steii la zärAfia judetului
spre intemeerea nizamuldi, si altul neisclilit sé se iscAléscA de Mill dumné-lor is-
pravnicil i sé se trimitil la Visterie, drept sinet al dumné-lor, cé vor fi intocmal
urmlitorl hotérlriI Visterid.
Ori-ce Indreptare se va face dupll trebuintil in urmil acestor catastise, sé se
Indrepteze In josul catastihului, prin arétare cu deslusire si sé se adevereze iarlisI
de ciltrd dumné-lui Vel Vistierul ce va fi dupA vremi, dupA care sé se scrie de la
Visterie iarài cu deslusire si cátrá ispravnicii acelor judete indreptarea ce s'a
fécut, ca asemenea sé se urmeze si de dumné-lor cu catastihul ce vor avé i si fie
sciinta Visteriel cu a judetelor intru tóte aseménati fArà ctitusi de putinti schimbare.
Top poslusnicil ce vor fi pe mosil striine si primi1 Visteriei, dupa céderile
ce aunt alcAtuite intru acésta, earl Bunt vieri, pescan l vinAtori, sé se trécA In sfir-
situl catastihulul cu osebite sume fies-care la tagma sa, cu numele, cinul i satul
cu obrazul stliplinuluI unde poslusesce, ca si fie si pentru acestia o deslusitfi sciinti
in Visterie, iar pentru poslusnicri ce vor fi prin orase sé se facé osebite catastise,
neamestecfindu-se niel cum In suma celor de pe la judete, fiind-cA Bunt dintre rup-
tasi, iar nu dintre ludele birnicilor, i apoI Itimurindu-se se vor da pentru acestia
osebite poyétuirI.
Inteacest chip nAdiljduesc cA se va indreptii catahrisisul ce s'a chldit In Visfe-
rie, cu totul o altA inchipuire, 4ic insá sé se allitureze poslusnicil iarlisi la
calemul extractäriell precum aú fost si mai nainte, pentru doué cuvinte: unul cAdi
acest calem nu se Vote schimbli ask lesne, fiind din cele mal alese, i cu cât se in-

www.dacoromanica.ro
261 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 121

Departe de a rermntà la poslugnici, scutelnici, (1) boerii mai re-

vechesce Cu attkt se Intemazi sciinta Visteriei mai mutt, fiind maI vIrtos hrisov
al MArieI Tale a nu se stria nicI unul din calemgil, fárA pricintk vAditil si cercetare,
care ts'a alatuit numal pentru acest interes al VisterieI, si alt cuvint, ad poslus-
nicil ne fiind ea alte bresle a se face si a se lepidi In daj die numaI prin poruncile
Visteriel, ce réman si la alegerea dumné-lor ispravnicilor judetelor, mai virtos cel
nesciuti Visteriei, and se trimit extracturile ludelor birnicI, se dad drept la extrac-
tar a se autà, si numitul fédênd osebirea si Indreptdri, off prin sporire, sail prin
intemeerea unor sate cu acest fel de 6menI, nu mal are trebuintà a nAzul si la aju-
torul altdi calem, din care pricinA BA zAticasscA prin osebitA zAbavA lncheerea so-
cotelilor judetelor, ce fiind instircinat singur cu catastisele poslusnicilor si cu sciinta
Old corespondenteI ce se cuvine a se urmii InteacéstA pricinti, 1)60 a astérnA o
adevérati mata, carea Intru adevér tifi se asemene Cu fiinta adeféruluI, acésta este
plecata-mi pfirere; iar hottirtrea cea deavIrsitA rèmttne a se face de ata InAltimea
Ta.-1818 Aprilie.
Vel Vistier.
Cod. LXXXIX, fila 873.

(1) Itr, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumné-ta Vel Vistiere, pe liingA 28 poslusnici ce ne aréti printeacésta anafork,
a s'ail lisat jAluitorului, bine-voind Domnia-Mea, poruncim a i se mai da alti doI
poslusnici, ca a aibA peste tot jAluitorul 20 poslusniel.-1814 August 13.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotét.

Prea Incillate Dómne,

Dumné-luI Paharnicul Constantin Cretulescu, jAluitorkil la catastihul de poslusnicI
s'a gtisit cu lude 38, si dui:a alegerea ce ad fácut dumné-lor boeril ceI orInduiti,
s'a lAsat pe séma dumné-luI, ea a aibil 28 poslusnici, lar 10 s'ail dat la dajdie, ce
rémine precum se va hotArl de aka MAria-Ta.-1814 August 17.
Vel Vistier.
Cod. LXXIX, pag. 269.
IC0 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscole.
Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce atfit din mArturia calemgiului havalelelor, ckt
si din catastihul Visteriel de scutelnici, se face dovadA a a a vut jAluitorul Aleco,
slugerul sineturI Domnescl pentru aceste privileghiuri, bine-voind Domnia-Mea, po-
runcim a se facA cartea Domniei-Mele de inoirea acestor privileghiuri ce se aratti
mai jos, in anaforaua dumi-tale.-1813 Martie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea Inaltate .1)6mne,

DupA luminatA porunca MikrieI-Tale, ce ni se di la aláturata jalbA a slugerului
Alexandru Mincu, cuprinsléttire a prin sineturI gpd., duptí slujbele sale, este miluit de

www.dacoromanica.ro
122 V. A. IIRECHIA 262

rodelmä noue restituirI de privilegil perdute de eT sub Mavrogheni-

Vodd. Asa, Divanul, la 30 Aprilie 1816, intrd cu anafora la Domnitor,
cjicendu-I el : earetdm M.-Tale, cd tad nddejdea chiverniselif boerilor
pdmIntenT rézimd In .veniturile mo§iilor si al viilor, In vreme ce de
a infra In alte slujbe i chivernisell ale teril, asteptd cate 2-3 anI,
pand le vine rIndul, si de nu vor ave ajutor de la acareturile sale, re-
man In ticdlosie si In prástd stare». El cer sd nu pldtesca varnd pe
bucatele lor, zaherea i vite ce le vInd prin tîi gurT orT prin sate.'MaT
cer sa fie scutill pogona§iI, carI lucrézd la viile lor, de podvecjI i bei-
licurT, cd li se Impedicd lucrarea viilor §i sa nu se ingddue importul
de vin din Téra-Turascd. Se mal tInguesc si cd de la arendasil i isprav-
nicil de pe la mosiile lor nu aleg nimica, cdci arendasiT 16pAdd
din causd cd li se ieà zaheréua pentru Tarigrad.
Domnitorul respinge cererea de vamd, cAcT ar aduce o prea simti-
tóre pagubd «la venitul Domnesai Ccinuiri», cdef scdderea va trece
peste 30 50 de pungT de banT. Cat pentru sup6r6rile ce se fac aren-
dasilor pentru zaher6ua de Tarigrad, cu care boeril dic, a se pd-
gubesc arendasii, de le 16pddd mosiile, Vodd respunde, cd nu pote
Implinl zaher6ua numaI de la locuitoriI birnicI. Cand se va putó
acésta, vor fi scutitl arendasil, numaT i eT sd nu cum-va sd apere za-
herea de a locuitorilor, diand cd este a lor, cd vor fi pedepsitT. In
privinta pogonasilor, Caragea hotdresce sl fie scutiti de podvecil
angarale muna viera' paznicT al Triilor ma.ndstiresd i boerescT, iar
pogonasil vor fi scutiff numaT cand nu va fi vre-o grabnica trebuinta

tinek dece 6menI fdrä pricind de daj die i o praválie §1. o circiumd scutitä, carl sineturi
le-a dat In Visterie la II Vistier Aleco Carabulea, de la calemul havalelelor, ca sé
se 1nnoésca i s'ah répus, rugandu-se la mila Mdriel.Tale, a i se Innol §i de ciaré
Inältimea Ta, fiind cá. 6meniI li are §1 pânä acum, am cercetat, i intru adevér este
cá i s'ah répus dupà märturia ce a dat-o in scris numitul calemgiú, arkilt6re,
doué sineturi ale numitulul jäluitor, unul al eéposatului intru fericire Mihairt Vodi
Sutul dintru al doilea Domnie i altul al MAriel-Sale Alexandru Moruz dintru intaia
Domnie, ce cuprindeik pentru 4ece scutelnici, i o pivnitd Qi o prévélie, ca sé aibé
jäluitorul, i le-a dat In Domnia a treia, tot a MärieI-Sale r6posatuluI Mihaiñ Voclä
Sutul, ca sti se innoésci i, la fuga Bucurescilor, de atuncI att rémas In lada' la Visterie
rapa cu alte hértiI; a4ijderea maI adeverez §i de la calemul scutelnicilor, ci
ace01 dece eimenI scutelnicT, dupd sineturile ce a avut jAluitorul, 11 are kd pénii acum.
Ci cét pentru cererea de rugaciune ce face, ca sé' i se Innoésci acésta miré t¿i de
caträ Maria-Ta, réméne la hotdrirea milostivirll Inältimil Tale.-1813 Februarie 27.
Ve! Vistier.
Cod. LX.X111, pag. 278.

www.dacoromanica.ro
263. DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 123

1mp6rAtéseg i In timpul luordriI viilor. In fine, importul vinurilor

strAine este din noil prohibit In 1815 si 23 Maiù 1816. (1)

(1) 163 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahiscoie.

Prea Sfintia Ta Piirinte Mitropolit, iubitorilor de Dumnetpil Episcopilor i dumné-
v6strA velitilor boerl, cite0 patru cereri de rugticiune, ce ne facetl printeacéstA
obstéscil anaforA, chibzuind Domnia-Mea, la cea dintAI a vAmii réspundem Sfin-
tiilor Véstre i dumné-v6strA, cA precum i allele multe rugAciunI ce atl Mont Dom-
niel-Mele, dupti vremI, spre niAngierea pàrii boeresci i mfinistirescI, nu Je-am
trecut cu vederea, dui:4 cum si In faptA atl cunoscut, asemenep. am fi primit-o
acésta cu jertfirea interesuluI DomnesciI N6stre CAmArI, cAnd ar fi pricinuitére de
o pagubli numai ca de trel-çleal, patru-lecI, sail cel mult de cincl4eal pungI de banI,
lar cfind scAderea venituluI, ce urmézi a se pricinul din radicarea sau lipsirea aces.
teI vAmI, se va sul si va trece suma banilor ce se vor sul mil sus (precum si nu
este ludo:ad, fiind mal tótá éra alctituità de mo0I mAnfistiresei i boerescI), nu
putem priml intealt chip o ask simtitére pagubà la venitul Domnescil Neistre CA-
märI, afarA numai cfind iarAsi cu totil Impreund vet' face chibzuire, ca sit gäsiti
alt mijloc de o potrivä i cuviincios spre implinirea sumeI ce se urinézii a se scAdé
din ridicarea acesteI vAml. lar pentra cea de a doua a arenda0lor, çllcem pä niel
Insi-vé nu puteti tAgAdul neapérata datorie a supuneril si a bunel consciintl ce se
cuvine a avé ckre prea puternica i noué tuturor dAtitére de hrand Impärätie, ca
sA ne afétAm din OVA vIrtutea osirduitor spre Implinirea poruncilor i trebuintelor
sale, dintre care una t;A cea mat delicatd, fiind i madéua zahereleI, cand este tre-
buintA 0 nu se va puté implini numaI de la locuitoril birnici i de la cele-lalte bresle
suma ce va fi cerutti pentru trebuinta Impérdtésck atuncl numaI sA fie datoil
grendasil boerescI i mfinAstiresei a da zaherek In naturi eel ce vor avé, iar nu in ban!,
si sA li se plAtéscrt aceea zaherek dupti fiiatul cu care se va plät1 locuitorilor i ce.
lor-lalte bresle, iar and ceruta zahera se va puté implinl numai de la locuitoriI
birnici i cele-lalte bresle, atuncI numitri arendasI sd nu fie &IWO de putin supé-
rati, sA se feräscA MEd i eI ca nu cum-vasI, cu pricina acesteI apérärl, sA primésed
zaherele de ale locuitorilor birnicI i a celor-laltp bresle i sA le numéscii cá sunt
ale lor, ca sä le apere, ctial dovedindu-se vre-unul In vre-o acest fel de urmare, sA
scie, eä nu numai se va pedepsl cu strtisnicie, ci Inca dupà ce se va luti acea zaherek
se va Indatorà apoi a dti 0 de la sine-0 indoitA peste aces sura fAr' de niel o
platti. I pentru cea de a treia, a pogona0lor, hotArlm, ca nu numai vierii paznia
ai viilor mfinAstiresai i boeresal sfi fie apururea apérati i ocrotiti de orI-ce pod-
vadä i angarA, iar pogonasil, atuncl numal sti fie si eI asemenea ocrotiti, cand nu
va fi vre-o grabnicA trebuintii ImpérAtéscA, sad and aces trebuintA se va intImplà
a se cere asu.pra lucrului villor, iar and trebuinta va fi grabnicA, sail nu se va In-
timplà pe vremea lucrului viilor, atuncl i ace01 pogonasl sA fie datorI, tot pentru
cuvintele de 'me sus arétate, de a sAvir0 acele angarale i podve4I ImpérAtescI;
pentru care amândoué aceste madele, adecti a arendasilor i pogonasilor, poruncim
dumi-tale Vel Vistiere, sA se pilzéscA Intocine nizamul de mal sus ar'état, iar pen-
tru vinurile strAine, hottirim FA se 'Azacà nizamul popririlor, precum a fost po-
prit de mal Inainte, pentru care 0 poruncim dumné-v6strä Velitilor Logofetl, sá se

www.dacoromanica.ro
124 V. A. UREMIA. .264

Caragea continud a prohibI imp ortul vinurilor i spirt6selor, spre a

facA cuviincielsele poruncI, atilt cAträ dumné.lul Vol Spätarul de a serie cApitanilor
de margini, ciit i cAträ ispravnicii acelor judete. 1816 Maid 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXXV, fila 56.

Prea Indltate Dénine,

Cu plecata n6strà obvtéscA anafori, arètänt cä t6tA nildejdea chiver-
niselil boerilor pdminteni rézimA in veniturile moviilor vi al viilor, In vreme ce de
a intrà in alte slujbe i chiverniseli ale téril, aFtéptei cdte 2-3 ani, land ri vine
rindul, vi de nu va avé ajutor de la acareturile sale, rémine In ticAlovie vi in próstA
stare, neavénd ea ce sA-vi tie rinduéla id haractirul séji, dupd cinstea ce s'aft Invred-
nicit atfit de la alti luminati Domni, cal vi de la Märia-Ta; aceste veniturl dintru
inceput avut privileghiurile lor pAzite pe deplin, Uri a se vfitämä cu vre-o
pagubA e seAdere, iar de la o vreme inc6ce stricat acele privileghiurI,
cä ma)" inainte de rAsmirita ot let 1787, mâniistirile ei boerii de la drepte bucatele
lor ce vindeati, zaherek ei vite, ori prin sate sail prin tirguri, vamA nu plAtiail, iar
de atuncI inceme ad rémas lipsitl de acest privileghiti, pentru care, cu téte eft se
pune in ponturile vAmilor, ad, de va fi vimptorul boer sad minAstire, sA plA'téscA
vama cumpérAtorul, iar de va fi cumpérAtorul miinästire sail boer, sä plAtéscrt yin-
Otorul, dar ori-cum va fi, tot miinfistirea vi boerul plAtesce vamA, pentru eft eel ce
cumpérti aceste cloud tagme, sciind cA are a pl'Atl vamA, nu-I dä pretul ce i-ar fi dat,
&And ar fi sciut cA lucrul acela ce-1 cumpärli este fär'de vamä, ei scade vama din
prat, cum vi cel ce vindo la maI sus numitele tagme, iaráci asemenea incarcA pretul
lucrului, ea sii nu rémäe vama plätitii de el, ci de cumpérAtor, ei WI s'a perdut cu
totul acest privileghiii, ce dintru inceput 1-ad avut mänästirile ci boeril.
Al doilea, arendavil ce cumpérl veniturile moviilor miinAstirescI e boeresci se
Indatorézd de dad zahereit ori In naturA sail in bani, ei nefiind acésta pagubA din
nerodirea timpului, care este In norocul luI,o trage vi perde insuvi stäpiinul
fiind-cii se tocmesce pentru dreptlitile ej privileghiurile ce are asupra moviilor sale
vi volnicesce obrazul séd asupra cumpérAtorului arendel, pätimind vi acei arendavi
supérare de necaz, In cit dinteacéstä pricing multi dinteinvil Wail tras vi lAsat
de a nu se mg amestech la arençll, iar vi care dinteinvii ar vré sä ieä arendA,
sä o lea cu pret pe jum'étate, de care unii din stApinif mociilor, pentru felurimi de
pricinI, neputénd a merge insu-vI caute mociile lor, vi rémiiind pe mâna
ispravnicilor, nu putinfi pagubä li se pricinuesce din furtivagul ce fac vi scäderea ne-
cAutAril venitului, precum se cade, e1 acà nealegéndu-se maI cu nimic ci niel alt
mijloc de chiverniséld neavénd, este silit a o vinde cu totul.
Al treilea, cA pogonavil ceI orinduiti de le lucrézd viile, luAndu-se la podve4I de
cirat cheresteà vi alte angaril in vremea lucrului, se zAtienesc viile din lueru vi se
pricinuesce vi de la acésta mare pagubfi, in Pea nici cheltuéla nu o pot sc6te, ne-
cum sà se foloséscA de ce-vavi, lar vi and scapii din podvadA vi pot de luerézA
ville la vreme vi este vi timpul rodos, atuncea iurudisesc vinuri din Téra-TurcéscA,
ce sunt poprite printr'atätea Iuminate Domnesci hriséve a nu venì nief de cum In
térA, ei rémAn vinurile pAmintenilor la pret de nimio vi le este cheltuéla vi mite-
néla in zadar, ci ne milostivim milostivirii Märici-Tale ca un Domn milostiv e pä-

www.dacoromanica.ro
265 DIN DOMNIA LDÌ CARAGEA 125

favorisa viile boerescI. Erà o doncesiune cu scaderea venituldi vaini-

lor, dar nu putti sa o refuse, cad era din vechiti practicata.. (1)

rinte doritor, stt rever vI mild asupra némului boeresc i asupra mfintistirilor, a
face pärintésca i Domnésca MärieI-Tale indreptare la aceste privileghiurl ale né-
mului boeresc i pàrii mandstiresci ea scAdere i vAtämare din vreme In vreme
stt se dirapene de tot, vi sA rémie la cea desdvirvitd ticA1ovie.-1)16 Aprilie 30.
Al Ungrovlabiei Nectarie, Iosif Argevití, Constandie BuzAil, Constantin Filipescu,
Rada Golescu biv Vol Ban, Grigorie Br5.ncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban,
'Barba Vdareseu Vornie, Vel Vistier, Damitrache Racovitä Vel Vornie, Istrate Cre-
tulescu Vel Vornic, Constantin Bälticeanu, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodoiache
Vácit'rescu Ve! Vornic, Gheorghe Filipescu, Mihalache Racoviti Vol Logofät, Iorda-
che Golescu Vel Logofét, loan tirbeiìi Logofét, Toma Cretulescu Ve! Logotét,
Pend Costescu Vol Vornic.

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

De vreme ce PArintii ArhiereI, dimpreunti eu dumné-lor boerlI, ne aratil prin-
teacéstti anaforA, cum cá vinurile i rachiurile strAine din vechime Bunt oprite prin
hrisiivele fratilor DomnI de maI inainte, cum vi prin ponturile viimilor, ce se fac in
tog anii, a nu venl niel de cum In térd, ca sfi se p6td vinde ale pinfintulul, primitti
este Domniei-Mele cererea i rughiunea ce ne fac, poruncim dumi-tale cinstite
credincios boerule al Domniel-Mele, Ve! Logofete de Téra-de-sus, stt se fad Dora-
neseul Nostru hrisov vi porunci, cu euprinderea ce li se aratti maI jos, in care ad
li se deA. i acéstd poruncd, ea si trimiti la Domnia-Mea catastih de cdte vinurI vi
rachiurI ad venit din pdrtile sträine impotriva opririI, fdr' de porunea Nóstrá.
1815 Februarie 9.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.

Prea Inallate
Cu plecatil anaforà arétdm Märiei-Tale, ci din vechime prin hris6vele luminatilor
Domni i prin ponturile vdmilor ce se afli pe tot anul, cum vi chiar acum In prea
fericite ilele Mdriei-Tale, sunt oprite ca total vinurile vi rachiurile de peste Dunäre
i holirca din Téra-LeVésegt, a nu venl niel de cum aid In térd, ca stt nu se pet& vinde
al pAmintenilor, iar estimp vedem ch ad adus unil altil multime de vinurl i rachiuri
strdine prin térä, din care pricind, nu pitting pagubd ad pdmintenil, cum vi chiar
Visteria Marie-Tale, pentru cA vinslAnd locuitorii ptimInteni ce ad vil vi livesli de
prunl, nAvtilirea vinurilor vi a rachiurilor strAine, multi dintrrinviI pArtisit
le-ad läsat nelucrate vi intelenite, In vreme ce manca strtidania lor este mare,
cum vi plata lucrului viilor scumpd, ajungénd pAnd la parale 50 pe i, duptt care
nu 'Ate si fie euvInt de pricinuire pentru 6rev-care adaos al pretuluI vînàrii, cfici
In alt chip manca lor rämäne in zadar, neputênd sä1i scéld cheltuéla, maI /Ark's
ctind se intImplA timp cu rod putin, dupi cum ad fost an-Wt. Decl fiind-cd nti-
dejdea pitmintenilor inteacest venit al viilor vi al liveslilor razimd, cddi zaheréua
vi vitele sunt pentru alte trebuinte ale datoriei täril vi de a perde acest folos,
suntem incredintatI cd nu este suferit luminatului ausl al MAriei-Tale, fiind ferbintea
rivnA i p'árintésea dorire ce ai Maria-Ta cdtra térd, u neadormitd Siguranti a se

www.dacoromanica.ro
126 V. A IIRECHIX 266

Dupg ce avg sporirg dgrile sub t6te denumirile, apol gróznicg erà
perceperea lor. Caznele cele maI nepomenite se aplicad la tgranT, ca
plgtésca sfertul. In Jiul-de-Sus s'aú vádut perceptorl grecI earl, ca
sti oblige t6ranul a plátl birul, Ii luh copilavul i, in toiul oral, bg-
gAndu-1 in apg, 11 atirnà pe o cracg in puterea geruluI, de cgdead
cArnurile dui:pa corp......
Asemenea ororI nu putin contribuirá la sbucnirea de rgsc6le.
ligseólele pandurilor din 1815 vi 1816 vi nemultumirile chiar vi ale
boerilor, pe lângg a tgrgnimiT, In avezarea birurilor din 1815, silesc
pe Caragea sg facg o noug avezare a dgrilor, cu atát mai mult cd
nemultumirile strgbatuserd pang. la Pórta Otomanti.
$i pe Mpg/ dgrile dupg intocmirea din 1815, ciite alte dgel extra-
ordinare nu mg apasg téra, de la 1816-1818! In 1816 bung órg, Ca-
ragea aruncd o dare extraordinarg, cu care sg potä plgt1 149.250 ta-
pretul a 3.400 de salahorl, ce téra-i obligatá sd deg la cetdtile
turcescI pe fie-care lung. CeI 16 mil' de lude, cát maI ráragseserg in
térg, se imbracg cu acéstg dare, numaI el., dar nu vi boeril, avá cg de
la lude vin ate 9 talen l banT 40, färá de rgsurg. Darea se plgtesce
de la 1 Aprilie 1816. (1) TotuvI Caragea emite, In Ianuarie 1817, un
hrisov, prin care, cu multd emfasg, desfiintézá darea untulta §i maI
desfiintézg, cu nu mal puting emfasg, i alt beilic ori podvadá, anume
aceea, ce-i dreptul dand loe la multe abusuff, a carelor de transpor-

ocroti de ttite cele impotrivit6re §i a nu se vitämit obQtescul folos, ne rugäm

MarieI-Tale, 8ä se innoéseft acest privilegift al täril i prin lurninat hrisovul
urmätor celor de mal inainte Domnesci hris6ve, i sä se facä luminate
poruncI catri Vote isprävniciile, ca si intiirésed paza marginilor cu tótà sträpicia
si nu ingilduésci a venl in 161.ä cit de pupa vin saü rachiii din alte ëri, fiind
acésta, dupi cum dicem, i spre paguba Visterld, publicind in tot judetul ca sá scie
tog Cu hotirire, cä cel ce se va indräsni la o urmare ca acésta impotriva poruncil,
nu numal vinul i rachiul acela i se va in& pe séma Domniei, ci IncA i se va face
grea pedépsä, asemenea poruncI fiandu-se i aici ciitre dumné-luI Vel Spiltarul,
ca si fad prin pristavI tuturor sciuti hotärirea, i la Craiova &AU% dumné-lul Cai-
macamul i okra.' dumné-lor boeriI Divanului de acolo, spre a se face asemenea ur-
mare.-1815 Februarie 7.
Nectarie Mitropolit, Iosif Arge§, Constandie Bum% Constantin Filipescu Vistier,
Grigorie Bräncoveanu, Constantin Cretulescu Ban, Barbu Viciirescu Vel Vornic.
Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Mihalache Mann Vel Vornic, Grigorie Bäleanu
Vel Vornic, Teodorache Vädirescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Val Logofét,
Scarlat Grficli§teanu Vel Logofét, Fotache tirbeiú Vel Logofét, Nestor Vel Clucer.
Cod. LXXVIII, pag. 338.
(1) VedI Tesaur de Monumente, T. II, pag. 329.

www.dacoromanica.ro
267 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 127

tat sarea la porturi. Mare sciidere totusI nu se Mob, Cu acésta la

grelele birurf. (1) Tora continuA a cere scgclerl me reale.

(1) Hrisovul ce s' a fdcut pentru ertarea untulul si a carelor de sare, a nu mal fi.
Este netagaduit i marturisit de OM obstea inteleptilor, ca intre OHO i fil, in-
sotindu-se ingrijirea cu supunere, savirsesc o datorie intre diniI, prin care se in-
naltä, intru pod6ba intelepciunil si de o potrivä se hrdnesce Mtn' dorirea
acéstä falnicti zidire a omeniriI, care s'a cladit de catre Mantuitorul nostru mal cut
osebire simtitóre de catra ofi-ce altä ninth' ce avem intru vedere, pentru cä pfirintii
ingrijitorl, afländu-se pentru inältarea i crescerea fiilor lor, privesc cu tarl fivna
la ceea-ce ar puté sti le aducd rodirile fericirilor, iar fiiI cunoscatorI fijad de elide-
rile supunerii hrtinesc simtirile parintilor prin fapte i dorirea mfingtieril ce ail
okra al lor firesci ocrotitorI i prin aceste, legate de eked fire résplätiri, se si-
virsesce aeea vecInica datorie, intocmal dupä sfinta poruneä. Dupfi acéstä dar firésca
asemanare, pärinte se pote numl verl-carele din dumneleasca buna-vointil s'a In-
vrednicit a fi obladuitor de norod, cum asijderea i fiii, veri-carele niiscut a
fi supt umbrire de obladuitor, pentru cd acelui dintiiii este ingrijirea odihnel su-
pusilor luI, descoperirea dreptdtilor si In scurt aplecarea a tot felurilor de mij.
l6ce spre a lor fericita petrecere, lar a acelui de al doilea supunere, credinti i sä-
virsirea celor dupti trebuintii, i dupti trebuintä intocmite hotartri, FA acestea tele
se asémëna cu urmarile datoriilor ce mijlocesc intre cel firesci pänin i fil. Decl
Domnia-Mea, din césul ce ne-ad Invrednicit milostivul Dumneleti, sä oblädttim
asupra acestuI pravoslavnic norod, cunoscand asuprä-ne datoria obläduirii Intocmal
ca o pärintéscfi ingrijire, nu am incetat ca a stifirsi catre supusil nostri locuitorl,
citte facerI de bine ne-ail fost prin putinta ì ne-a indeletnicit Indemtinarea vre-
milor, i judecand intre altele ca réspunderile naturilor ce din vechime eraú obici-
nuitl locuitorii sä dett prin felurl de orinduelI, nu mime cil trebuià sä fie sarcinä
simtit6re pentru dinsii si mai virtos pentru ceI ce se Intimplit sa nu aibi
mea cereril, silitI fiind unil ca aceia, de cdtra at lor cislasI, sä le sävIrséseil
prin cumpartitiire de banl, ci i prilej de hräpire a acestor cislai, carI, cuge-
tand la al lor in parte folos i cu totul mantuire de o asemenea raspundere,
Impovaraii pe cel nemernicl al satelor, ad'aogand la acest fel de cheltuelY, am hotarit
Domnia-Mea, sit aplicam un mijloc prin care sä Inceteze unele ca acestea i 'hied
din vremea asezdmintuluI ot tél 1814 de odatel Cu asezarea satelor s'a publicat
la totl de obste, ea aú lipsit ca totul si din tot cuprinsul tern Domnid-Mele, orin-
duelile de maI jos, adecd: grdul i lemnele ispreivniciel Curgi gpd, i orinduéla
fmnulizìfi a orzului grajdurilor Domnescl si a minzilhanelelor érii, rémaind da-
toria Visteriei Domniel-Mele indatoratti ca sä. Implinésca asemenea trebuinte prin
numartit6re de banl, precum se si urmazti de atuncl i 'Anti acum. Asemenea dar
acum voind Domnia-M ea, sa arkam in laptä lucrarile milostivirii Domniei-Mele
catra obstea locuitorilor, earl odraslesc din pärintésca ingrijire ce avem asupra
supusilor obladuiriI nbstre, la 4i' nteliti de lanuarie a urmeitorului an cu lét 1817,
am ard dicat cu totul î pentru tot-dedund i alte doué orinduell ce se urmad in
grel, adecei orinduela carelor de sare ce din vechime era obiclnuit aid, i orin-
duéla untuluï Tarigradula, ce se impliniet din sése judete din aceste 12 de dinc6ce
de Olt, care acésta orinduéla se presarit i asupra tuturor breslelor, ce se aflä se-

www.dacoromanica.ro
 '128 V. A. IIRECHIÀ 268

Reclamatiunile tèriT In 1816 silesc pe Caragea sA serie Divanulut Inde-

mnAndu-1 párte atentiunea asupra a§ezAriT birurilor. El. IndémnA
sl se maT reducA greutAtile d'asupra Oranilor nu numal prin desfiln-
tarea orindueliT carelor de sare i a orindueliT untuluT din cele 12
judete de dinc6ce de Olt, dar Eji asupra scAderiT dAjdiilor cAtrA Viste-
rie, de la Februarie 1817 pA.nA la Novembre acela§T an, cu suma de
1.112.000 talen l din 2.112 000.
La 5 Ianuarie 1817, Divanul supune Domnitorulul Caragea anaforA,
prin caro 1'1 lauda pentru bunul sgil cuget de a u§urà pe dajnicT !
Sumele scAdute Divanul le inlocuesce adeiogándu-le la dijmeirit, vind-
oerit, carT cine altul decAt Oranul le plAtiA ?

détére intru aceste jndete, iar spre a lor implinire am hotärit Domnia-Mea paguba
prin sciderea venitului din vindarea ocnelor, si osebiti cheltuéll a Vis-
tonel prin cumpéräteire de mit, de unde se va puté Ì eu pretul ce se va gäsi, ca
sé se teslimatisésci dupi cuviintil la locul ce se va cuvenl, Incredintat fijad Domnia-
Mea, cä prin ridicarea i acestor doné ofinduell, nu putinä m'ingiere vor cunósce
supngiii nostri locuitori si vor réminé Intru desävirsità veselie, cunoscéndu-se ard-
rati de asemenea rdspunderi pricinuit6re de hrilpiel i deosebit i cunoscute chel-
tuelI, dar pentru ea si aibä tot-deauna putero i tOrime aridicarea acestor orIndueli
din, 1611, adecii atfit acelor ce de la a§ezA mInt lipsit, cum si celor din urmi
doné, dupil care, cunoscénd cu totiI u§urare din bunii-vointi a DomnieI-Mele, sé ne
fie si nouè vecinicá pomenire intru vécul de apol, am hotirit Domnia-Mea sé in-
credintrim acéstà aridicare prin hrisov al Domniei-Mele, i iatit alcatuim acest Dom-
nesc al Nostru hrisov, intäritor aridicäril numitelor orinduell din *A Intru al
cincilea an a intiia Domnie a DomnieI-Mele, carele s'a dat sé .stea in pastrare la
sf. Mitropolie spre vecInicti laudé a acestel bune hotfirirI, care este intru destivirsitä
soglasuire a obsta parintilor arhereI si a dumné-lor velitilor boeri haleit i mazili,
1-am adeverit Domnia-Mea chiar cu credinta si pecetea DomnieI-Mele, martor
puind pe prea-sfintia sa duhovnicul nos tru plirintele Mitropolitul téril chir Nectarie
i pre prea iubitiI nostri fii Gheorghe Voevod si Constantin Voevod si pe totitä obstea
dumné-lor cinstitilor si.credinciosilor velitl boerI dregétorf aI DivanuluI DomnieI-
Mele, pan Radu Golescu ve! Ban, pan Grigorie Brfincoveanu Ve! Spätar, pan Cons-
stantin Vlahutii Ve! Postelnic, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Téra-de-sus, pan Gri-
gorie Ghica Vel Vistier, pan Eustatie Cretulescu Ve! Vornic al Obstirilor, pan Mi-
halache Manu Vol Logofét de Téra-de-sus, pan Grigorie Bileanu Ve! Vornic de Téra-
dejos, pan Constantin Caliarh Vel Vornic al treilea, pan Gheorgache Golescu Vel Lo-
gofét de Téra-de-jos, pan Toma Cretulescu Vol Logofét de obiceiurI, i ispravnic
fiind pan Grigorie Ghica Ve! Vistier, si s'a scris hrisovul acesta aicI 'in orasul
Bucurescilor, scaunul DomnieI-Mele, e Nicolae Logofét za Visterie, in anul de la
mintuirea lumii cu lét 1817.
Cod. LX2CYII, fila 257 v.

www.dacoromanica.ro
 269 DIN DOMNIA LUI CARAGEA t2g
CiudatO scadere ! Se inlocuiafi d6ra birurile unele cu altele.
(1) Pitac eatra. Piirintele Mitropolit i &AA/4 dumné-lor velitil boeri, haleit i matilif
ea 'sa se stringa la Mitropolie, pentru a face chibzuire a trei huzmeturI: vinariciul,
oeritul i dijmiiritul.
I@ loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.
Prea Sfintia Ta Sfinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeii Sfintia V6stra Epi-
scopilor ci dumné-v6stra ventilor boeri, halea si mazili, macar a plata vinAriciului
si a diimarituluI inca dinaintea venirii nóstre alci, dupa ale vremurilOr intimplari
si ale tèrfi neapérate trebuinte, Eta inceput a se adaoga (precum vé este sciut),
génd la pretul ce se urméza acum ; dar precum pentru altele am ingrijit Domnia-r
Mea, de am facut bune si folositáre intoemiri, asemenea i pentru acésta ingrijind a
se face o euviinci6sA intoemire, poruncind ca adunandu-v6 cu totil la un loe si pri-*
vind cu bunli cumpénire asupra osebiril ce are acum preuI vindariI luerurilor celor
supuse la plata numirilor acestor treI huzmeturi, din pretal ce aya, pe clind se urmak
plata ce era orinduita de mal inainte, si faceti chibzuire, ea catá seadere s'ar cu-
veni sil se faca din plata ce acum se urmézei, ci sfi arétati Domniel-Mele prin ana-
fora. Tobo pisah gpd.--1817 Septembre 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logotét.
Cod. LXXXVII, fila 45.
lui Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Tlahiscoie.
Primita' fiindu-ne i acésta obstésca plirere a parintilor arhieral si a dumn4-lor
velitilor, o intiirim Domnia-Mea si poruncim dumi-tale cinstite ì credincios boe-
rule al Domniei-Mele Vel Vistiere Grigorie Ghica, ca pentru vindarea huzmeturilor
ski Imprumutarea Visteria s'a se faca urmare intoemai dupil euprinderea de mal
jos ar'étatil, asemenea si pentru scaderea dAjdiilor Domnescii nóstre Visteril sa se
faca clirtf slobode ale Domniei-Mele catea locuitori, arkatóre de acésta milostivnicil
hotärire a Domniei-Mele si cuprindét6re, ca pentru a lor desAvirsita linistita petre-
cera in sfertul de Februarie si Martie i in sfertul de Aprilie si Majá, niel pe aceI
cite taIeri 6 si ¡un/átate i rasura lor de lude la un sfert, ce rémân dupg scad'émintul
ce lea filcut din taleri 26 si parale 16 ce piada pana aeum fies-care lude la un,
sfert, dimpreunii cu rasura, sá nu-i réspundä, fijad-ca cel mai multI se allá cumpé-
ratori de nutreturi pentru vitele lar ci multl iaráI cumpératorl chiar de bucate
pentru hrana lor din pricina nerodiril timpului ce s'a urmat pe alocurea, lar cu,
totil se allá asupra primaverii silitori ci sirguitorl in lucrul pamintalul, ci intru
aceste mal sus numite patru lunl sfi réspundli numal banii lefiIor i parte din.
banii minzilhanelelor si la sfertul de Iunie si Iulie vor réspunde dimpreuna cu banil
acestui sfert si pe cel de Februarie ei Martie, cum ella August i Septembre pe cei
de Aprilie e Maid, rémaind la cel de al 6-lea sfert, adeca la viitorul Octobre
Novembre slobodl a réspunde numai pe caí cate taleri 10 si jumatate de lude i ra-
sura lor Po parale 8 la lea si inteacésta curgere de patru lunl se va strimtorà
"Visteria la ale sale netilgilduite cheltuell si si orinduéseä cetitorl prin téte judetele,
ea sá le cetésca din sat in sat, in audul tuturor ei si lase si pe la tóte bisericile
cate o asemenea carte sloboda a Domnief-IMele, ea ci cel ce nu i s'a cetit in audul
séii s'a peda ceti in ori-ce vreme va avé indeletnicire si printr'acest mijloc s'a rémae
~tele A. R.Tom. XXILMemortile Seof. Istorice. 9

www.dacoromanica.ro
130 V. A. VRECHIX 270

Asemenea reducerT de birurT i havalele erati departe de a multáml

Ora, cu t6t6 cetirea pitaculuT Domnesc pe la bisericI! Caragea se
vede silit a cere in 1818 DivanuluT o nouá a§ez are de birurT.
In Iunie 1818, Divanul supune Domnitorului o lghenichi intocmire a
propunênd clasificarea dajdiilor in 3 categoriT:
a) Banil VisterieT, b) banil po§telor i c) baniT lefilor. BaniT Viste-
cu totil ineredintatii de buna-vointä a DomnieI-Mele; cátrà acestea primid fiind
Domniel-Mele ci rugiiciunea ce ni se face printeacéstil anaforà de a se face, adeci
Damnese al nostru hrisov pentru aridicarea orinduelilor de carde de sare *i de
untul Tarigraduldf, poruncim dumi-tale, ca sä se aleätuésdi un asemenea hrisov
de la Visteria Domnie"-Mele, cuprindkor fusa' ci legiuitor nu numal de aridicarea
acestor doué orindueli a carelor de sare ci a untulul TarigraduluI, ce *i de cite alte
orinduelI din vechime obiclnuite in térti am bine-voit Domnia Mea de le-am ridicat
cu total spe odihna ci repaosul ob*tel locuiturilor, adecii orInduéla griuluI *i a
lemnelor isprfivnicieI Curtil gpd, orinduéla finului *i a orzului grajdurilor comi-
siei pi a pitdriel, i altor tainatur" i orinduéla finuluI ci orzul minzilhanelelor, ho-
tOrind dupi aeésta ca téte aceste orindueli si se rèspunslit In ball" de la Visteria
Domniei-Mele *i si scape ticálocil locuitorI, nu numal de greutatea acestor réspun-
derl, ci ei de hräpirjle ce fäceail prin mijlocul acestor orInduell, ci sAvir*indu-se
hrisovul acesta, sá se tréci mai "nada In condica logofetil Divanulul
apol si se tréci ei in condica VisterieI, *i pe urmi sä se deà in pästrare la sf.
Mitropolie spre a sta drept lege mintuitére de multele sareinY ci greutOtI ce ad
fost cercat tict114I locuitori. 1817 Ianuarie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logork.
Prea Indlfate DcInne,
La de anul noil a urmä torulu" Ianuarie cu lét 1817, cetindu-se la postelnicia
Märiel Tale, luminatul pitac al Inältimil Tale cuprindétor de milostivul cuget
buna-vointi, ce ei intru acéstd fericitti sli al arétat M'Aria Ta cátrá ob*tea locuitorilor
al acesteI pravoslavnice ten, ce s'a incredintat din mila luI Dumnedefi sub drépta
oblfiduire a IntiltimiI Tale, cu a se aridici de-asupra lor ca total ci pentru tot-
deauna mai Iatâiü orinduéla carelor de sare, prin paguba Càmàrii Domnescl, cu 1.6te
cä este féspundere a téril din vechime canonisitä, al doilea orinduéla untului
ceste 12 judete de dinc6ce de Olt, asemenea eu totul c pentru tot-deauna, iar fés-
punderea acestul unt sà se faci prin cheltuéla Domniet la locul ce se va cuvenl,
ei eca de al treilea ei mal simtitére facere de bine cdträ locuitorii birnicI de a se
scidé Inteacest urmätor an dijdiile Visterid ce se urmézil In curgere de 4ece lunl,
Incepandu-se de la Februarie pini la sfir*itul luI Novembre cu talen l 1.112.000 din
2.112.000 ce analoghisesc a rèspunde dupä suma ludelor 161.11 de acum, rémiind
asupra lor curati de réspundere talen" 1.000.000, care va si dici, ca se cun6sce
folosul locuitorilor birnici. maI mult decit cu suma jumätate din ceea-ce a
fost intocmit a réspunde ; alt nu putem dice decit, cunoscénd in faptá osebitä rivnä,
cum e1 pOrintésca Ingrijire ce al* Maria Ta pentru lini*tita petrecere a acestuI norod,
sfi aducem multamitä din parte-i càtrá M'Orla Ta, aflindu-ne pururea ruglítorl &kilt
milostivulDumnedeti, ca si invrednicésci pe Mdria Ta la asemenea facere de bine, intd-

www.dacoromanica.ro
27/ DIN DOMNIA LIff CAltAGEA 131

riel se vor percepe In s6se rinduri pe an. Intriacestia l'Ara si hara-,

ciul. Se suprimd rgsura de la táte trele categoriile. Boerii mal cerurt1
aclAogirea de scutelnicI çi poslusnici i Ore-carl scaderT la lefurT. Dom-
nitorul primind anaforaua In Junio, nu-Y d6. In parte aprobarea dectit
la 3 Septembre 1818, cjiand c atuncT, «când e vorba de asemenea trebi
IntocmirT, datoria n6stra neapërata si stintà o socotim de a umblk Cu

rind slava si.puterea Miriei Tale in prea luminat scaun intru multi i fericitI ani; osebit
de acésta väçluram tot In cuprinderea acestuI luminat pitac, cd dupi acésti bund Intoc-
mire a Märiei Tale, care si de este simtitor folos al obsteI locuitorilor i maI cu osebire
al birnicilor, dar se aduce pagubil mal multa de 1,312.000, lusa' peste 200 000, din ardicarea
a doui numitelor orindueli si 1.112.000 din sciderea dlijdiilor, i acéstä pagubä ne fiind
In stare Visteria Mdrid Tale ca sä o sufere de odatd, avind netigiduite cheltuelI pe tía
luna, s'a gäsit cu cale ea trei slujbe) a dijmarituluI, vinäriciuluI, oerituluI, si se vinçli
si pentru estimp numaI dupd alciltuirea anului trecut, ca cu adaosul acestor vinçldri
si se mal pote. întîmpinà, rémiind pagub& euratil talen 412.000, iar locuitoril sj
birnicil cunosc In prea fiintd folos de 1.112.000, judeandu-se acest adaos ca un ce
folositor in täte chipurile, maI întâiú adecä ce. Intimpind o simtitäre sarcind a lo-
cuitorilor birnicI, precum s'a 4is, simtind cu totii folosuI din ridicarea orinduelilor
si din scdderea cliijdiilor, si al doilea ce. i de este o rèspundere cu adaos peste ce
s'a fost urmat in vremile trecute, dar nu numai se impartesce pe ten? treptele
bez a priveleghiatilor, dar si ceI ce räspund dad din ceea-ce ad, adeed din vil, stupT,
rimdtorI i oi, cu carI se folosesc si se negutätoresc, i poruncescI Märia Ta, ca
adundndu-ne cu totiI la un loe se. arätilm Mdriel Tale si plecata nósträ pkrere dupli
tóte chibzuirile ce am M'out, gásim acé3td pdrere cu desävIrsire te meinicil, i Intru
adevär prin simtitórea pagubli a Miriel Tale, mingfiere a säracilor, prin care çlicem
noi Ca de obste priintà si ogläsuire, ca si se vinslä aceste tret slujbe dupi fu-
tocmirea anuluI trecut si inca fiind-ce. Visteria, lipsindu-se de ale sale alcituite ve-
niturI de acum de la Februarie, firesce nu se pede iconomisl la ale sale cheltueli,
fiind orinduite si necontenite pe tótä luna, çlicem si se vinçlä de acum efite trele,
de se va gi.s1 musteriI, lar eäutarea lor sä se urmeze la orInduitele sor6ce cu ase-
ztimint, lusa' ca banil adaosulul sä-1 ráspumild pe lunI dupil analoghie in trebuinta Vis-
terieI, iar ceI legiuifi la baniI cel drepti In orinduitele vreml a fies-cdreia dinteaceste
slujbe, sail eind nu se va gfisi musteril cu pretul ce se va cuvenl, se va gils1 cu cale
de eitrA Mdria Ta, atuncl spre Intimpinarea curgätórelor cheltuell, sil se Imprumute
Visteria Cu zapisele dumné-luI Vel Vistierul, puindu-se emanet la ImprumutätorI
adaosul acestor slujbe çi acele zapise se vor socotl ineredintate çi adeverite din
parten nósträ tuturor, fijad urmätäre pilreril ce arätäm Märiel Tale, se. se Imprumute
lusa Visteria pe fies-care luna din banii adaosuluI acestor huzmeturI cu suma ce
se *a analoghisl pe fies-care luni, socotindu-se acest adaos venit al Visteriel, In
curgerea de ijece lunI, spre Intimpinarea banilor ce lipsesc din sctiderea sferturilor;
asemenea çi dobAnçlile i agio ce se vor ple.tì la aceste ImprumuturI ad s'd se dett
tot din pretul vînlänii prostichiuluI ce se urmizti estimp la aceste treI huzmeturI;
ci cAt pentru scdderea dajdiilor si vinçlarea huzmeturilor salí imprumutarea Viste-
Ad, se va poruncl dumné-lui Vel Vistierul, ca si urmeze celor ce se vor gäsi cu
cale de ciltrd Paria Ta, iar pentru aridicarea numitelor doué orinduell, ne ru-

www.dacoromanica.ro
 V. A. vstcmi 272

orInduäll §i cu IntrégA chibzuire §i cu tea desdvtr§itä. blare aminte.»

Caragea nu aprobà deplin lucrarea Div anuluI §i ordonä, sd se adune
din noti, ca s. desbatà asupra punctelor neaprobate. (1)

gam Miiriei Tale sit se faca luminat hrisov domnesc, spre a fi veeinica pomenire
Inältimil Tale &Ara supuslI locuitorI al lèril. 1817 Ianuarie 6.
Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Constandie Bug% Constantin Filipescu, Radu Golescu
Vel l3an, Grigorie Brancoveanu, Con stantin Cretulescu, Isac Ralet Vel Vornic,... Vel
Vistier, Istrate Cretulescu Ve! Vornic, Constantin Balliceanu, Mihalache Manu Ve!
Logoftt, Grigorie Bale anu Vel Vornie,, Constantin Samurcas, Iordache SlAtineanu
Vornic, Dumitrache Racovite, Teodor Vacarescu, Constantin Caliarh Vel Vornic,
Mihalache Racovita Logofet, Constantin Dudescu Logofet, Iordache Golescu Vel Lo-
gofét, Toma Cretulescu Vel Logofet, Pane. Costescu Vel Vornic, Stefan Belu biv Vel
Logofet, loan Stirbeia Logofet.
Cod. LXXXVI, pag. 12.

(1) /6 loan Gheorghe Carag ea Voevod i Gospodar zemli Vlahseoie.

Prea Sfintia Ta Perinte Mitropolite, iubitorilor de Dumne4ett Sfintia Vestra Epis-
copilor i dumné-vestra cinstitilor i credinciosi velitilor boerl ai Divanului Dom-
niel-Mele, hale& i mazili, cetindu-se de cited Domnia-Mea cu destula luare aminte
anaforaua ce. Meta de la. ... ale trecutului Iunie, am inteles cite printeinsa in
ponturi ati gàsit cu cale pentru ca ghenichi intocmire a dajdiilor, Impärtind-o In
trei, adeeli in banii Visteriei din sése semi de peste tot anul (In care intra si ha-
raciul), in banii minzilhanelelor i in banii lefilor, lipsind rtisura cu totul din tete
acest,e feluriml de deri, precum ash am si dat indata trebuinciesele porunci ale
Domniel-Mele in urmAterea diminie a lui August si Septembre, cuprimpletere In-
tocmal dupd chibzuirea i intocmirea ce este arétatii in mai sus 4-,lisa anafork lar
intArirea, ce atl cerut a da Domnia-Mea la acea anafora, s'a prelungit pinä acum din
pricini cad, cind este vorba pentru ssemenea trebi i intocmiri, datoria nested ne-
aperatil i sfinta, socotim de a umbla cu orinduert i cu intrégii chibzuire i cu
cea desavirsiti luare aminte, Mr' de a lasà nimic nechibzuit, ci Inca i pentru cele
mal mici sà ingrijim; de aceea i pana a nu da ceruta intarire prin Domnescile N6-
stre hot:AAA i legiuiri, carI ail a se pfal in urmii nestrámutate, de mare trebuintk
am socotit a ve area acéstä a nestre bagare de sera, adeca macar cA anaforaua
Prea Sfintiei Vestre si a dumné-vestre are cuprindere de multe cite invederat pm!-
vese spre usurarea locuitorilor i chibzuirea ce ati fácut asemenea tot la acest sfint
sfirsit privesce, la pontul fag al lefilor ni se pare a nu fi prin neputintá de a se
face un simtitor scaOmint din taleri 14, ce 41 glisit cu cale, precum mai pe larg
ve veti pliroforisl din catastihul ce vi se va area de okra dumné-lui cinstitul si
credincios boerul Domniei-Mele biv Ve! Dvornicul Costache Samurcas, epistatul
Cassel* lefilor, ask si la cele-lalte ponturi OW nu vé va fi trecut prin gind niscar-va
mijlece de usurare mai bine intocmite i repaos al locuitorilor, preeum acista se
dovedesce si din aretarea i rugaciunea ce ne faceti la sfirsitul anaforalei pentru
scutelnicii i poslusnici, care se vede a fi lipsa si se cuvine a se face mai cu intre-
gime, de aceea dar, fares] poruncim, ea de al doilea adunindu-ve la un loc, proa
sfintia vestrfi i dumne-vestra i mai chibzuind aceste ponturi, set intocmiti pontul

www.dacoromanica.ro
273 DIN DOMNIA LUL CARAGEA 133

Boera se aduna vi pana in Septembre Intoemesd noua avezare de

biruff. Prin ac6sta avezare de la 8 Septembre se dispune:
lefilor, si In seurt tiSte cate sunt arkate in mal sus lisa anaforii, de izn6va, chib-
zuindu-le cu mai multà cercetare i iscodind orI-ce privesce spre cea doritä i nouè
Insi-va usurare a locuitorilor, mal Intaiil s'a ne arkatl Larr de zabavit prin o14-
tasca anafora cele ce yeti gäsl cu calé pentru intregimea acesteI Intocmiri a felu-
rimii därilor tariI, iar chibzuirea pentru scutelnicI ef poslu§nicI, ce o vetI face cu
Intregimea si cea desavIrsita fiinta, cat va fi prin putintä, sä o arkag Domnief-Mele,
prin osebitä anafora, ingrijind ca i dinteacésta sä-i faca mai simlitöre ca.t va fi
prin putintä cugetatft tisurintà cu lipsirea f el de catahrisis s'ar fi urmand.
Tolco pisah gpd.-1818 Septembre 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk
Cod. LXXXVII, fila 89.

Ith loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zendi Vlahiscoie.

Fiind-ca Intru sifirsirea bunätätilor rézima pohvala a veri-caruia savir§itor i me
virtos cana este soglasuitii cu luerarile celor ce privesc spre binele obkitesc, de aceea
totI ceI ce s'al invrednicit dupa vremI sA li se Incredinteze obliiduirI de nor6de,
nu numal aü cugetat Intru asemenea bune cugetari, ci Inca. s'el airguit eu dina-
dinsul intru a los iniemeere, prin testamenturI, ca sa li se pazéscil fapta i fiinta
intrn vecinicà neclintire i statornicie; unele ca acestea aú l'Ase pana ast411 nemu-
ritor numele celor ce ail Imbriatisat mal inainte de telte iubirea de dreptate i ur-
marea facerilor de bine, cariI prin fapte vrednice de lauda' aa statornicit orga-
nele bunätatilor, cu ale carora mi§cäri dada urmiirile i s'ail ivit cunoscinta
dreptatiI, cel mai dintâiü temeit Intru pornirea lucrärilor si pentru care se envine
a ne sirgul eu neincetare tot omul ce s'a invrednicit sä Intelégä cuvintul pentru
care s'a zidit de ciara fickorul a tuturor fiintelor, aceste chibzuirI, iscodind In cu-
getnl'DomnieI-Mele, feluri de paren l spre binele obQteI qi mal cu osebire din césul
ce prin buna-vointil a milostivului Dumne4eii, ne-am insärcinat eu obladuirea aces-
tui pravoslavnic norod, am mi§cat ti5te mijlócele acele ce ne-aii fost prin putinta
si pu am Incetat din slivir§irea facerilor-de-bine, atit In parte, efit si In obstea lo-
guitorilor, indreptand si lucrând t6te cele intru Indeletnicirea DomnieI-Mele i inca
la mal multe eu prisos peste ceca-ce s'ar fi cuvenit, dupli asemanarea vremelnicelor
intimplarl, din césul ce am domnit, tóte mijrócele spre incetarea urmäril mumba-
elelor, zaherelelor Tarigradultil, rémaind de atuncI si pana acuma cu totil ca
vinIA zaherelele la reizl pe la schele si pe la alti negupitorI, pe la tirgurI i chiar
dintru ale Ion sälàluirT, prin a§ezäminturl de rizapazar, numai pentru ale lor folo-
suri, privind cu acesta la inlesnirea negotuluI; dupi care sil cunósch fie§-care
nistita petrecere intru care se ala i cilderea stäpaniriI, ce se envine sa aiba asu-
pra rodurilor munciI sale. Dupä tkii cererea cuviinteI, am innoit aridicarea orindu-
eliI finuluI si a orzulul poOelor si a grajdurilor DomnescI, intocmind osebit hrisov
al DomnieI-Mele qi am primit si sävirQim acata netligliduita trebuintä prin dare
cje banl, fiind-ca ne-am fost indestulat de näpastuirile ce se fiiceaii;*asemenea urmare
am facut iaräi prin osebit hrisov al Domniel-Mele I cu orinduele de untul Tari-
graduluI i a carelor de sare, privind paguba CAmAril Domniei-Mele, ca si nu cerce
locuitoriI i acésta povara Intru lucrarea cetätilor de pe la serhaturile imparkescl,

www.dacoromanica.ro
 134 V. A. IIRECHli 274

Ca num6rul ludelor dajnicT pe 1818 va fi socotit la 17 miT;

am facut töte mijlöcele spre inlesnirea réspunderil lácuitorilor, osirduindu-ne cu cilt

ne-a fost prin putintá a le imputind datoriile dupti trebuintele ce ail fost, am pus
la orinduéld ce a fost prin putintd mumbadua oilor din tira, sctiOnd si din suma
ludrii i addogind si la banil fiatuIul, spre a cuniisce locuitoril si la acésta ose-
bire din ceea-ce all in vremile trecute; am cäutat dreptate fies-cdruia cu de-amé-
runtul, avénd deschise usile Divanului DomnieI-Mele pentru jd.lbile fies-cdruia, si nu
am putut suferl nici odinhírti ndpdstuirea sdracilor, trimitênd feluri de cercetil-
toff spre ale lor despfigubiri i pedepsind pe eel nàpàstuitori, spre incetarea aces-
tora, si In scurt orl-ce bine pentru obste a trecut prin cugetul Domniei-Mele, le-am
stivirsit cu mare bucurie pre cdt fost prin putintä, hdrdzind si mild pe la spi-
talurl chiar din venitul Cdmäril Domniel-Mele i addogind venitul at5.t la scolile
politiel, cat si la Cutia de milostenie, spre impdrasirea sfiracilor. Asa dar, invitat
fiind de rivnirea ce avem spre faceri de bine, la trecutul cifert de Iunie si Iulie, am
mangliat pe locuitori, sctiOndu-i cu räsura ce obicinuiad la banii cifertului Po pa-
rale 8 la led, dupd eare dindu-ni-se anaforaua obstei pdrintilor arherel si a dumné-
lor cinstitilor i credinciosl velitilor boeri, haled i mazill, scrisd de la a tre-
cutului Iunie, cuprinçlöttire atta de multumirea acestui bine, at si de rugdciunea
ce ni s'a fdcut ea sd bine-voim a sctidé räsura, nu numai la acest urmätor cifert,
ci la ate sése peste an, intre earl erà unul hotdrit mal eu adaos pentru band ha-
raciului, safi sd chibzuim a se mdngditi locuitorii la vre-un alt chip de usurare,
Domnia-Mea indatä la amfindoué ne-am induplecat, si nu numai am scklut räsura,
dupä rugdciunea ce ni s'a facut, ci hied. fA din banil ce rèmâneà sa réspunçlti pe an
fies-care lude, bez Hisurd, talen l 139, am maI sc'Alut atuncl alti talen l patru, rèmdind
a se résponde de lude In soeotéla semilor Visteriei talen 135 numal, intre cari ad
fie si band haraciuluT, i impArtindu-se acei talen i 135 In sése pArtI de o potrivd,
spre a nu se mal urmiL neasemänare la féspunderea däjdillor, precum a fost mal
inainte, fiind band haraeiului maI Cu adaos decdt cele-Ialte semi, am hottirit si se
réspun0 de lude pe fies-care doui luni in socotéla semilor Visteriel Po talen l 22 bald
60 si printeacésta hotärire a Domniei-Mele am dat-o intru chibzuirea obstei si band
minzilhanelilor, dupd aseminarea cheltuelilor postelor ce sunt intru legAtura contrac-
tului, asemenea si banil lefilor, volad ca si la aeeia sd se facd. mtingd.ere locuito-
rilor prin scddere, dupd aseminarea catastihului lefi/or, pe care 1-am data se chibzul
si a se asterne dupd dréptä pdrerea obstei, aläturdnd cum di acestl banl fiind intru
osebite trebuinte, precum i numirile li aratd, nu ad Bici un amestec cu band se-
milor Visteriei, dupti care stringAndu-se cu totil la un loe, atit pärintil arherei,
cat i obstea dumné-lor velitilor boeri, haled i mazili, la 20 ale trecutuluI Iulie,
ftteut cuviinci6sa chibzuire i ne-ail arétat prin acéstä anafora, atdt multumirea pen-
tru buna vointä a Domniei-Mele, cal 1;;i chibzuirea ce at) fdeut, ca pentru banil poste-
lor sd se implinésed din térä, la orInduéld, adecd in curgere de sêse luni, de lude
Po talen l 17 bani 60, lard nicI un fel de rdsurd., i pentru banii lefilor Po talen l 14
de lude tocmaI la fies-care (100 luni, asemenea färd rdsurd, fdeênd socotérd pe
17.000 lude ce se Ohl téra acum, i addogind pentru amändouè aceste cloud pareri
destoinice cuvinte i aritätöre de bunele chibzuiri ce ail Neut. Asemenea astern5nd
eatastihul lefasilor aseménat acestor eke talen 14 de lude la o diminie, la acéstä
anafor cerut i intdrirea DomnieI-Mele spre mai bunà intemeere si stator-

www.dacoromanica.ro
275 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 135

CA fie-care lude sd aibA a plAtl pe fie-ce lung cAte 19 talen, fdrA

nicie; am zäbovit cu darea acestel cernte Intririrl, nu deird ea nu ne-aft fost primite
chibzuirile ce s'afi fost fäcut, ci pentru eti de atuncI i pand acum nu am Incetat
din socotinta ce s'a cuvenit s'd aplecäm spre maI des'avIrsitti usurare a locuitorilor,
judecand a ntisträ dint& datorie la asemenea obstescl alcatuirI, sA umblàm cu Vita
orInduéla i cu Intrégti chibzuire si en cea desdvirsitti luare a minte, färä de a lds'a
nimio nechibzuit, i asà puind mai Intdid Inaintea vederilor DomnieI-Mele catastihul
lefilor ce a fost alciltuit prin sfatul obstesi, ca sä maI usurez réspunderea locuito_
rilor, am Mutt un simtitor se4éniint chiar la lefile glujbasilor Domniel-Mele, addo-
gaud si la acésta buna-vointd a Domniei-Mele, cu a nu sadé vre-un ban mäear din
lefile einurilor pämIntulul, ei lästindu-le téte, precum gäsit cu cale si ni s'ail
afétat prin asternerea catastihuluI Intru acéstä urmare, cunosand mijlocul de min-
gilere al locuitorilor, la 4 ale urmiittireI, prin Domnesc al Nostru pitac, am vestit de
iznévi pärintilor arherel i tuturor dumné-lor cinstitl i credinciosi boerI, haled
mazill, acéstri hotdeire a DomnieI-Mele, precum la acéstä féspun-
dere a lefilor s'a gäsit mijlocul de scddere, asemenea 'Ate id fie si alte Indemntirl,
cari socotindu-le mai bine sit' se chibzuésed cu de-amäruntul binele 0061 si sà ne
arke iaräsI prin anaforii, dupd acest Domnesc al Nostril pitac, strIngêndu-se cu
totiI la Domnésca N6strä Curte, ail fäcut sfat de obste si cugetând Cu de-amdruntul
intru usurarea locuitorilor, aft chibzuit, ea se cuvine sä urmeze Cu hotdrIrea dupä
aseménarea asezämintulul din let 1804, fiind acel asezdmint dupd ogldsuirea prea
inaltulul Impérdtese hatiserif, dupä care fAcénd tiite cercärile ce privesc la binele
locuitorilor, arétat prin anaforà scrisi de la 8 ale urmät6reI, cá pentru rindul
semilor VisterieI gäsesc cu cale sä se implinésa de lude la o sémä, adecä In cur-
gere de dou'é lunI Po talen l 19, cariI fac Inteun an talen l 1.938.000, socotindu-se la
17.000 lude si acestia Impreunându-se la primirile VisterieI cu talen l 300 000 din baniI
breslelor, iardsi intr'un an sá fie pe séma cheltuelilor Domniel si ale térii; pentru
banii minzilhanelelor cunoscênd inlesnirea con tractulul ce urmézd acum, dupä asemé-
narea cheltuelilor ce aü sä rèspundd, dupil legäturile ce stati inteacest contract, fä-
and si socotéla banilor iardsI pe 17.000 de lude, gAsesc cu cale sä se réspunc,ld de
lude pe an po talen i 35 In douè orInduelI, fies-care Po talen l 17 banl 60 de lude,*carI
fac pe an talerI 595.000, Impreunindu-se Inteacestia i obiclnuitele avaeturl i aridi-
citurI ce sunt i la acestI bani, dupti vechiul obiceitit, i pentru banii lefilor, fticénd
socotélti dupd suma eatastihului ce s'a Indreptat cu scädere de eked Domnia-Mea,
tot pe 17.000 lude, a ajuns de lude Po talen l 10 bani 60 la o diminie, carii fac pe
an taleri 1.071.000, si ask Impreunfind banil semilor Visteriel ce se adunä, de cate
taleri 19 de lude la o sémii cu baniI de maI sus ar'étatl aI lefilor, potrivesc réspun-
derea locuitorilor lude 17.000 asemenea cu séma din let 1804, care se luà de la 40.620
lude ce ell téra atuncl, afarä numaI din banii minzilhanelelor fiind mal cu adaos de-
cdt eel de atuncI, dar (lie i pentru acésta, cA acest de acum contract, cu tot adaosul
banilor, este märturisit, cum eä este mg folositor pentru térä, fiind cil. lipsesc In-
destule havalele din cele de atunci, pe earl' anume le aratd, si la téte aceste daft In-
vederate i net5gAduite ar'étärl pentru binele obstel ; osebit de acésta tot inteacéstii
anaforà la pontul al 4-lea vorbesc i pentru isprävnicatul sträinilor ca sä se. strice,
si toff cel ce sunt legag la otcdrmuirea acestor isprivnicaturi sub numire de sträinl,
sil se aseze Intre birnici cu lude, dui:a starea i puterea ce vor avé, arétand pentru

www.dacoromanica.ro
136 V. A. 13RE0 276

de ilia un fel de rasura, din doua lunl in doll() luni, plus cate 14 tal.
la doua luth baniI lefilor, asemenea fail de rasura;
aceste douè lucruri bune, unul cä aú sä prisosésa lude al arora folos aft sä adueä
iaräsI scädere d'ájdiel, pi altul cá incetézil riijghinarea celor adevérati birnicl dintre
ai lor cislasI, aldturându-se pe la sloboziile striiinilor prin mijleice de dosire, dupi
care intru adevér se cuvine a se pricinul mfihnire satelor. Asemenea si la pontul
de al cincilea Vic, cum ca urcändu-se ludele Inteun an pilna' la 18.000, di se fad-1 ase-
menea scddere din däjdii cu analogon ce va cädé pe 1.000 lude peste cea de acum
chibzuire si pe laugh' acésta mai aratä, cum cd fiind cA intre o asemenea curgere
de un an urmézil sA prisoséscä vre-o bani peste cel de mai sus arétati, cu
sumele lor gäsesc cu cale ca ad se alcätuéscii o osebitii Cassia sub numire de Casseí
a prii, numai pentru Intimplät6re i netilgá'duite trebuinte ale tériI, la care orindu-
indu-se otcarmuitori, unul din arherei i trel boeri din cei mari si cu ipolip sis, sit se
primésed la acéstä Cassä, prin socotell de Visterie, orI-ce prisos va fi peste venitul de
17.000 lude la banii semilor, asemenea si din banii minzilhanelelor ori-ce prisos va fi peste
cheltuelile contractului, cum si din banil breslelor ati se vor dovedl, c prisosesce peste
talen l 300.000 ai Visteriei (Intelegéndu-se Insd acest prisos peste talen l 300.000, bez obici-
nuitele pricini si avaeturi 5i simbriI ce se dail fA din banfi breslelor, precum este sciutil
orinduéla la Visterie, iar de la Cassa lefilor asisderea ori ctiti banl vor prisosl peste
venitul de 17,000 lude, si silk nu fie volnicl acesti orinduiti a cheltul un ban milcar
din aceste prisosuri, cu vre-o porunc5. In parte, ci p6til da numai prin anaforale
ce se vor face cu sfat de obste pentru vre-o Intimplateire si intru adevér netägti-
duitä trebuintä a térii, ad la ori-ce in potrivi urmare vor fi rènpunVétori despdgu-
biril de la sine-si, aflându-se dup5. acésta si ingrijitori ca deii socotélä intocmai
ea Visteria i Vote cele-lalte Casse; ioic cum ea acéstä Cassä i dupä scdderea ce se
va face däjdiilor din prisosul de 1.000 lude, precum mal sus se aratti, urmeze
asemenea acestii datorii panä la alt adaos de alte 1.000 lude peste 18.000, cum si de
acolea inainte Cu asen3enea chip de-apururea. Acestea tóte chibzuindu-se prin sfat
de obste, precum s'aií vis, si cited acésta hotärindu-se cu legäturä prin blestem si
afurisenie asupra veri-cäruia va =get:a vre-odati la vre-o schimbare spre paguba
tèrri, ni s'a cerut intfirirea Domniel-Mele, cum si spre intemeere pi statornicie
osebit hrisov, prin care, pe liingä cele de mal nainte bine intocmite, sA se statorni-
césca i aceste de acum bune chibzuiri, intru folosirea locuitorilor, vorbindu-se si
pentru dijmärit i vinäriciii si oerit, ca sit' fie féspunderea lor dupä vechiul obiceift,
iar nu cu vre-un adaos, asemenea tot si pentru oerit, ca sd fie cä'utarea tot-deauna
t6mna dupä. osebit Domnesc hrisov, ce este si pentru acésta; ash dar véVénd Domnia-
Mea acéstä alcätuire a réspunderfi lor, cum a este sogläsuitä prea Inältatului Imp&
rätesc hatiperif si cu mare mängiere pentru locuitori, asemenea foi arétarea ce ni
s'a fäcut pentru asezarea sträinilor intre birnici, cum si pentru intocmirea osebitel
Casse a Oa cum cä privesc la binele obsteí si a locuitorilor, ne-am induplicat cu
mare bucurie si am dat a N6strä Domnésert intärire la numita anaforà la t6te cele
de mal sus arètate, intocmai dupä cererea ce ni s'a fäcut, hotärind réspunderea lies-
chruia lude inteun an pentru semile Visterid Po talen l 114, adecd cite talen 49 la
o sémä, in care aceptia intrá i réspunderile naturilor ce se da mai nainte din Ord
cu orindueli, adeck gr5u1 la isprävnicia curtii gpd., lemne de foc i finul i orzul
grajdurilor Domnesci, pentru banil minzilhanelelor po talen l 95, in earl intri plata

www.dacoromanica.ro
277 DIN DOMNIA LII! CARAGEA 1.37

SA se faed seAdere la lefile slujba§ilor Domniei ;

SA se facA a§ezarea birurilor in conformitate cu hati§eriful din
1804;
SA se rèspuncil de fie-care lude pe an talen 35 in (100, rate, banil
po§telor;

cailor i inamurilor, i a unora din surugli ce se daft in bani, cum si a finuluI i a

orzului postelor, rémiind tot pe séma epistatilor i meremeturilor minzilhanelelor,
lar Ora Cu totul apératä de ori-ce asemenea cereri i pentru banii lefilor Po talent
63 iaräsi intr'un an, adeca cite talen i 10 bani 60 la o diminie, i acestia adunindu-se
peste tot intr'un an la talerl 212, bani dreptl, fir' de niel un fel de räsurä, precum
hotirit ma! dinainte, sunt cu taleri 92 bani 24 mai jos din talerl 304 bani 24, ce
fost chibzuit mai dinainte iaräsi prin sfat de obste, precum se face acéstä
gare de sémii si in numita anaforil. Am fäcut Insi i deosebitä hotirire, ea ajun-
end suma ludelor in curgere de un an 0115. la 18.000, aaeci cu 1.000 adaos peste
17.000 asupra eirora s'a facut acum chibzuirea, sá se scaaä iaräsI dàjdiile eu ana-
logon ce va cädé spre usurarea locuitorilor, cad acésta este folosirea lor si tot-
deauna folosul locuitorilor se envine a fi cautat maI nainte din tóte ; dar ca sä se
pizéscil kite aceste arétate i cuprinse in 4isa obstésca anaforit, la care 1-ail dat si
Domnéscii nóstril intärire, dupä chipul de mal sus, vecinice, neclintite i nestrimutate,
pe lingi legiturile ce s'aii flicut cu vointa a tuturor prin blestem en afurisenie,
pe lângà a nóstri intárire, aseménati rugiminte ce ni s'a ficut, am dat i acest
Domnesc al nostru hrisov, prin care nu numai Intemeem cele mai nainte bine in-
tocmite i spre usurarea locuitorilor alciltuite cu tótti orinduéla, adeci aridicarea
orInduelilor de flnul i orzul grajdurilor Domnesel i postilor, cum si a untului Ta-
rigradului i a carelor de Bare, earl' le avem hotirIte cu osebite testamenturi ale
Domniei-Mele. Dar intärim i legiuim i tóte aces tea ce chibzuit; acum prin
obstésea anafork care si Inteacest hrisov al Domniei-Mele se arati anume, spre a fi
sciute in yea i märturisit chipul, dupi care s'ail alcituit; asemenea legiuim i dijmäri-
tul BA se urmeze dupii vechiul obiceiii, po banl 14 de liträ, de la eel fär'de plocon, lar
de la eel cu plocon Po bani 13 si ploconul po baiff 80 si de la toti cite 4 parale de numb"-
ratóre i cite douè parale de nume pentru rivas; intocmai de o potrivi urmare sá se
fad si la tutunärit, adeci si lei cd te 14 bani de stinjen, Nand mésuritórea stinje-
nilor pe doué marginI ale loeului ce va avé tutun, in lung si In lat, stinjeni
vor esi Inteaceste douè margini, si se Nett o sumi si si se iei tutundrit pe dinsele
eke bani 14, dupii cum s'a slis, fär' de nicI un plocon i cite doué parale de nume
pentru rivas, fiind-ci acéstil mèsurätóre s'a gisit cu cale prin sfat de obste, de
sunt vre-o cfiti-vit ani, spre Incetarea catahrisisului ce se urmi mai nainte intru
mésurätórea pogónelor, la care trigéndu-se si socotéla banilor, s'a dovedit cA nu
este niel un fel de asuprire pentru locuitori, ci IncA cu a lor multumire, pentru ea
se domiresc fórte cu inlesnire cu acésti mésurätóre ; iar pogonEtritul sträinilor
sii fle precum s'a urmat, de pogon po talerl 4 si 16 parale ; asemenea i vindriciul
si se urmeze Po bani 5 de vadrä i obicinuitul pdrpdr, adecti cite 4 parale de vasul
de stejar, i cite parale doué de vasul de brad, i cite doué parale de nume pentru
rtivas; i oeritul avéndu-sI tot-deauna cäutarea t6mna, precum este legiuit i prin

www.dacoromanica.ro
138 V. A. IIRECHIX 278

SA so strice isprAvnicatele strAinilor i suditil sd plAtésed cu ludele,

dupd starea i puterea ce vor avé ;
SA se infiinteze o Casa a unde sa se verse darea de la lu-
dele ce vor trece peste 17 mil §i excedentele chiar de la 17 mil, pen-
tru ca banil din acéstd Cassd sA servéscA la 7Intimplät6re i netisigä-
duite trebuinfe ale l'éra. Acéstil Cassd va fi administratA de unul din
archereI i de 3 boerI din eel' marl' cu ipolipsis. In acéstA Cassd sA se
verse i excedentul i economiile de la Cassa lefilor. NicI un ban sA
nu se p6td cheltul de la acéstd CassA decAt prin anaforà cu sfat de
ob0e, pentru vre-o Intimpldtére §i in adevér netAgAduitä trebuintd
a OHL
Dupà acéstA intocmire, dajnicul in aparenté. numaT e scildut §i nein-
cArcat cu darea, iar cifrele dArilor se insemnail ast-fel :

alt Domnesc hrisov, sd se urmeze de 6e i de caprä Po banI 11 de la ceI Mr' de

plocon, i Po bani 10 la eel cu plocon, l Po bani 80 ploconul IA de la toff cite 4
parale de num6rätóre si cite douè parale de nume pentru rOvas. Rugdm dar si pe
totl ceI din urma nóstrii fratl Domnl, ce-I va invrednici milostivul Dumne4eil obld-
duitori acestui pravoslavnic primint, BA päzéscä bite aceste hotarirI ale Domniel-
Mele, ce sunt asem6nate sfatuluI obstesc intocmal, precum anume se aratd, ca sä se
päzésed i hotäririle Domniel-Lor asemenea de ciltri eel din urmfi obläduitori.
Acest hrisov al Domniei-Mele s'a aleituit intru al séptelea an al intfteI Domnii a
Domniel-Mele, aici in cinstitul oras al Bucurescilor, scaunul Domniei-Mele,
du-se chiar cu credinta i pecetea Domniei-Mele, i dupi' ce s'a trecut din cuvint
In cuvint in condica Divanului si a Visteriei ecos si 21 copil dupii dinsul,
carI adeverindu-se s'ail trimes 3 la treI episcoplI, 1 la Divanul CraioveI, si 17 la
17 judete, acesta, care este cel adevérat, s'a dat in pästrare la sfinta Mitropolie,
martorI puind Domnia-Mea pe prea sfintia sa duhovnicescul nostru parinte Mitro-
polit al ten!, i pe prea iubitii nostri fil Gheorghe Voevod si Constantin Voevod,
si pe top' cinstitil i credinciosil velitii boeri dregétorl al Divanului Domniel-Mele
pan Radu Golescu Ve! Ban, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, Gheorghe Arghiropolu
Vel Spdtar, pan Istrate Cretulescu Ve! Vornic de '1'6ra-de-sus, pan Constantin BA-
lAceanu Ve! Logofét de 'Thra-de-sus, pan Gheorghe Slatineanu Vel Vornic de Téra-
de-jos, pan Constantin Dudescu Ve! Vornic, pan Alexandra Mavrocordat Vel Pos-
telnic, pan loan Stirbeiti Ve! Vornic al Obstirilor, pan Alexandru Ghica Vel Logofét
de Téra-delos, pan Grigorie Ralea Vel Logofét za ObiceiurI, pan Stefan B5.16ceanu
Ve! Hatman, pan Mihalache Cornescu Ve! Vornic al politiei, i Ispravnic fiind pan
Grigorie Ghica Vel Vistier, si s'a scris hrisovul acesta de Nicolae Logorét za Vis-
terie, in anul de la Mintuitoral nostru Isus Christos, cu let 1818, in luna lui Sep-
tembre.
(Iscälitura i pecetea gpd.)
Grigorie Ghica Ve! Vistier.
Cod. LXXV.11, fila 832.

www.dacoromanica.ro
279 DIN DOMNIA LIIrf CARAGEA 139

Talen 1.938.000 de la 17.000 lude cate 19 talen,

300.000 din baniI breslelor p6 an,
2.238.000 total, baúl' pe séma cheltuelilor DomnieI si a tariT.
595.000 * postelor, de la 17.000 lude, cate 35 ta-
lerI pe an.
2.833.000
La suma 2.833.000
Se adaoga: 1.071.000 banil lefilor, cate 10 talen T 60 banT la diminie.
3.904.000 talen.
Dupà acésta asezare, dajdia de lude pe an se urca. la 212 Cu o sea,
dere de 92 talen l 24 banT, din talen l 304 banT 24 ce s'aú fost chibzuit
maT Inainte, iar prin sfat de obste.
BoeriI mai propun, cd daca se va addogl num6rul ludelor de la
17 la 18 mil, sa se scadd dajdiile cu analogie spre usurarea locuito-
rilor. Mal cer ca O. se ridice de-asupra acestora rInduelile de fin si
orz la grajdurile DomnescI, de unt pentru Tarigrad, de care de trans-
portarea sariT, si de rechisitiI In natura pentru poste.
In fine se propune luI Caragea, ca dijmaritul sa fie dupa vechiul
obiceiii, cate 14 banI de lit à de la cel fara de plocon çi cate 13 banl
de la cei cu plocon çi ploconul banT. 80 si plus de la totI cate 4 pa-
ralo de numláratóre si cate 2 parale de nume pentru r6vas.
De la tutunarit cate 14 banI de stinjen, fac6nd masuratórea stInje-
nilor pe doua marginI a locuitorilor cu tutun In lung si In lat. Plocon
sa nu se iea, ci numaT cate 2 parale de nume pentru révas.
Pogonaritul strainilor va fi de 4 talen, 16 parale de pogon. .
Vinariciul 5 banT de vadra çi obisnuitul parpar, adecd cate 4 pa-
rale de vasul de stejar çi cate 2 de col de brad, plus cate 2 parale
de nume pentru r6vas.
Oeritul ce se va cauta numaI tómna, de 6e si de caprd cate 11 ball
de la ceI fara de plocon si cate 10 banI de la coi cu plocon. Ploconul
va fi de 80 banT si de la top: cate 4 parale de num6ratóre si cate 2
de nume pentru ravas.
Domnitorul nu numaI Incuviintéza acésta Intocmire de darT, dar
Inca si da chrisov, tot In Septembre 1818, de IntocmaI urmare, In care
se lauda. InsusI cu multe vorbe bune, ca a fost el Domnitorul cel mal
milostiv ce a avut téra!
*i Inca la 12 Septembre, dupd cererea Divanuld, scrie Metropolituldf,
sa dea carte de blestem çi gróznicd afurisenie pentru desavirsita
nere çi statornicie a nouluT asezamint al dajdfilor :

www.dacoromanica.ro
140 V. A. IIRECHII 280

/61 Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea sfintia- ta parinte Mitropolia, fiind-ci dupä obstésea anafori de la . . . .
ale acestel lunI ce ni s'a ficut, bine-voind Domnia-Mea, am hotirit a se pune in
lucrare si a réminé legiuite intru statornicie t'ene cate pe anume le aritim in Dom-
'Asea nisträ intirire de la. . . ale acesteI lunl, am dat la anaforaua de mal* sus
arétati, ca unele ce privese spre folosul téril i simtitöre usurintä i fericire a lo-
cuitorilor sil, am poruncit dumné-luI Vel Vislierului de s'a alatuit si hrisov al
DomnieI-Mele, cuprinçlitor nu numaI de cele ce de acum, legiuit prin sfat de
obste, ci si de cele de mai nainte lucriirI ce am Intocmit Domnia-Mea pentru binele
obsteL ca ca tite Impreuni si se pizésci i sä urmeze ski Inteacésti de Dumne-
eú téri, pururea neclintite i nesträmutate, cae aceste bune intoemiri, cum
cá sunt desivirsit folosittire si bine primite obstei si de insi-vi prea osfintia v6stri
i de obstea dumné-lor boerilor, Inteo unire se gläsuesce prin mai sus aritati obs-
tésca anafork In cit i rugiciune printeinsa ne-atl fäcut de a se hotirt si blestem
i afurisenie pentru a lor desávîritá tinere i statornicie, care acésti obstéscii ru-
gilciune Inchipuitire fiind de rIvna ce o potrivà hräniti spre al Vérii obstesc folos
si bine fu primita DomnieI-Mele, i iatà printr'acest Domnesc al nostru pitac, po-
runcim s'a se faci o carte de blestem i griznici afurisenie asupra verI-ciruia din
trépta bisericései orI politicésed va cugetà vre-odinit5ril dupä vremi la verI-ce in-
timplirI, ea si iscilésca orI va isall sail pre altul micar va Indemnit de a se porni
sail a iscäfl spre catusI de putinä schimbare salí strdmutare (spre paguba tériI)
celor intocmite prin Domnescul nostru hrisov de me sus arètat, unul ca acela
fie sub osinda aceluI blestem i afurisenie, care acéstil carte dupi ce se va iscall
de prea osfintia ta i de sfintia ion episcopii, si se iscilései apoI si de totl cei-lalti
arherei ciltI se allá aid i trecindu-se atit in condica Mitropoliel, cit si a Domnes-
cului nostru Divan, cht i intr'a VisterieI, sä se pistreze apoI la sf. Mitropolie, Im-
preuni cu acest pitac i cu hrisovul Domnid-Mele, ce s'a slis mal sus; tobo pisah
gpd.-1818 Septembre 12.
(Pecetea gpd ).
Vel Logofit.

A doua-di dupd primirea pitafmluT D omnesc, Metropolitul dà urmh-

t6rea carte de blestem,:
Nectarie Milostiiil Boja' Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiel i exarh plaiu-
rilor. Fiind-cii dupi obstésca anaforà ce de la. . . acestii lunl s'a ficut eitre prea
Luminatul nostru Domn, bine-voind i inaltimea Sa a hotärit a se pune in lucrare
si a rémâné legiuite Intru statornicie tito cite pe anume se arati. In Domnésca
M'irle! Sale Intärire de la ... acestii luni, ce s'a dat la anaforaua de mai sus aritati,
ea unele ce privesc spre folosul tiril i simtitire usurrtrI i fericire a locuitorilor
sil', s'a poruncit dumné-luI Vel Vistierului, de s'a alcituit i hrisovul
Sale, cuprinçlitor nu numal de cele ce acum legiuit prin sfat de obste, ci si de
cele de maI nainte luerirI ce s'ají mal intocmit de citri. M'aria Sa pentru binele
obstd, ca cu tito impreuni si se päzése'i si sä se urmeze aicI Inteacéstä de Dum-
ne4eil pizitä téri., pururea neelitite i nesträmutate, carl aceste bune intocmiri, cum
ca sunt desivIrsit folositiire si bine primite obstd, cum si de atril smerenia i de
o4tea duinné-lor boerilor, Intr-o unire se glinuesce prin mal sus aritata obstései

www.dacoromanica.ro
281 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 141

anaforit, in eit i rugficiune printeinsa s'a fficut de a se hotiri i blestem i afu-

risenie pentru a lor desivirsiti tinere i statornicie, care acéstti olntésci rugiciune
inchipuit6re fiind de rivna ce de o potrivi se hränesce spre al téril ob0ese folos,
s'a bine primit 0 de Mil prea Luminatul uostru Domn, i prin luminat pitac se
poruncesce, ca sä se faci o carte de blestem cu gròznici i infricosati afurisenie,
atilt asupra veri-cirora din trépta bisericésci, cit i politicésci, earl' vor cutezit
dupi. vremi la veyi-ce întîinpläri, ca sti se iscilésch ori va iscälì, sail pe altul
car va indemnà de a se pornl saú strimutare (spre pagaba tériI) cele intocmite prin
Domnescul Martel Sale hrisov de mai sus arétat, unul ca acela si fie sub ostinda acestui
greti çi nedeslegat blestem i afurisenie. Dec1, pentru ca sà scie i pentru ca si se legiu-
ésci aceste hotilrfrI nestrimutate i neclintite de cited verl-carl, dupi vreml, soborni-
cesce scriem acéstä carte cu infricoqate blestemuri i gr6znice neertate afurisenii,
asupra verl-carora, dupi vremi, parte bisericésci i politicéscil, cull, de le vor tiné
intocmal î nestrimutate, vor fi ertatl i blagoslovitI, iar cind orl-earil dinteaceia se
vor abate, vrind a etnia cu vre-o sciidere dintr'aceste ob0e0I j DomnescI hog-
rirI, unii ca aceia ca nisce netemätorI de Dumnecjeti 0 de ale ion suflete, proclifi gi.
afurisitl sä fie de Domnul Nostru Isus Christos 0 de 318 SfintI Pirintl de la so-
borul Nicheii i de tiite sfintele sob6re, asemenea 0 de okra' smerenia niístri i de
citrä top' frtitiI anhereI ce maI jos se aratä iscilitl; parte 0 Ideas si aibi. la un loe
Cu Iuda vinçlétorul i cu afurisitul Aria, sä-I lovésci cutremurul luI Cain 0 si-1
mo0enésci bubele lui Ghezi, si. se deschlip pfimintul 0 de vil sä-1 inghiti ea pre
Datan 0 Aviron, gemind i tremurind si fie pe fata a tot pimintul, i BA intre ca
untul-de-lemn blestemul In matele lui, sä. nu valä fata lui Christos, i cind se va
judeck sá se pue de-a stinga cu pècito01, 0 in viéta acésta de telte ostenelile i tru-
dele luI si nu se alégi ca praful în fata vintului, acéste scriem, amin, amin, amin.
Nectarie Mitropolit, Costandie Buzeü, Sevastis Dionisie, Dionisie Pogonianis, Ie-
ropoleos Neofit, Acachie Laudichias, Hrisopoleo Lavrentie, Ioanichie Stratonichia.
1818 Septembre 13.
Cod. LXXVII, fila 335.

Nu ere' name. cele de sus (Wile impuse dajnicilor locuitorl, cdte

adecd s'ail legat cu jurdmInt in 1818. Continud vechile i cunoscutele
despre earl mention6z6 actele urmdt6re, cu date anteri6re:
1). Fumdritul de Bucurescl:
Carie de fumeirilul Bueureseilor. Zemle Vlahiscoie. S'a dat acésti carte a Dom-
niei-Mele carele pe anul, acesta Cu let 1813 a .cumpérat fumäritul Bucu-
rescilor, ca sâ aibä. a ciutil acésti slujbi afará din sf. Mitropolie, episcopiile i mti-
nistirile cele marl, dumné-lor velifi cele dupti vechiul obiceiú aunt de a scud cite
o pivniti si afari din cei ce ail hriseme i dirt1 de a scuti fumirit, lar cel-lalti totI
eel ce vor avé privälil i cireiume sä. aibi a pläti fumäritul dupil obiceift, ins&
de privilie saü circiumi mare po talen f 5, bani 66, iar de prävilie saú circiumi
mici de a doua mini Po talen" 2 0 jumatate banl 36, iar de la privälie sail air-
ciumä mal midi de a treia mânà, Po talen l 1 bani 48 0 nu maI mult, ad se va
pedepsl, iar câÇi suditi ai sträinelor curti tin cu chirie privtilil si 0-1 ieà fumiritul
acelor pràvälii, si 0-1 iek fumarul de la stipinul pràvàliior, urmindu-se dupi obi-
ceiul ce s'a urmat i in anii trecuti, pentru care poruncim Domnia-Mea dumné-

www.dacoromanica.ro
142 V. A. fIRECHIA 282

v6stri zabitilor Bucurescilor, pe care 11 va arètil mg sus numitul, oh nu se supune

a-sI platl fumdritul, pe unil ca aceia sh-i facet]: a plan' si far' de voia lor ; i saam
receh gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV. fila 24.
Sgraritul muntilor
Carte de seireiritul muntilor.
Zemli Vlahscoie. S'a dat acéstä carte a Domniel-Mele . . carele pe anul acesta
cu let 1813 a cumpérat slujba stirtirituluI muntilor, sà aibti a umblà prin téte satele
cele sciute din sud. Saac, Buzéii BA' caute acéstii slujbfi, si de la toti
iimenil ce se indestulézi cu sare din muntl Mr' de bani, sé MIA' a luà de la 6menii
casnicI de om Po banl 66, dupti obiceiü, iar mai mult nu, ci se va pedepsl. Lei
acéstä slujbti sé fie volnic a o ciiutà pänti la Sfintil ApostolI i numal o luare de
banI sé fie, lar de la Sfintil Apostoll inainte sé nu se cuteze a maI umblà. Po-
runcim Domnia-Mea i dumné-viístrà ispravnicilor de la aceste judete, pe earl II va
ar'éti mal sus numitul, cä nu se supune sdräritul, pe unil ca aceia sé-i
facetI si Mr' de voia lor a plät1 dupä obiceit, i saam receh gpd. 1813 Ianuarie 1.
Cod. LXXV, fila 24 v.
Iralul cazanelor de poverne. La 1814 s'a Infiintat acest irat In
folosul color dol Vornici : de politie si al obstirilor, Cu actele urmAtore :
Cirri la idle judetele pentru iralul cazanelor.
Zemli Vlahscoie. intre alte bune IntocmirI la iratul boerilor, care cu sfat
de obste, prin hrisovul DomnieI-Mele, ce am dat, se cuprinde i acésta, cà doi din
dumné-lor velitI Dvornici, al treilea si al patrulea, cariI nu alma(' pand acum nicI un
irat, sé ail:a de ad inainte a ha de la téte povernele sari velnite negutétorescI yeti-
cate cazane se vor aflà, facénd rachitt de negutdtorie in Vita Ora DomnieI-Mele, de
fies-care cazan po talen i 15, din earl talen l 7 parale 20 sé se id. de Mil dumné:lut Vel
Dvornicul al treilea i talen l Opte i jumdtate de catrà dumné-luI Vel Dvornicul al
patrulea, lar velnitele i povernele i cazanele verl-cite vor fi in URA téra, mfindsti-
rescI i boerescI, de la Vel Ban Odd la Clucer de arie, asemenea i jupénesele cele
véduve de acéstä tréptä, acelea sä fie apérate i nedajnice intru nimio, lar când se
vor da si acestea in arena', &I platésca arendasiI aceI Po talen l 15 de cazan, ea unul
ce se negutkoresce cu povarna, precum se urmézd si la vama gräulul, i cazanele
cele miel ale locuitorilor téranI, ce le aü pentru folosul i negotul lor, sé fie cu totul
apèrate de acéstä féspundere ; decl dupà cuprinderea hrisovului Domniel-Mele s'a
dat Domnésca Mgt% carte la sud .. luI . ce s'a orinduit de eked dumné-lor
velitii Dvornici, ca sé aibii volnicie a umbra in tot judetul acesta si de la acel ce se
cuvine a ha dupé cuprinderea de mal sus, si ieà de fies-care po talen l 15; pentru
care poruncim dumné-v6strä ispravnicilor ai judetulul, sé dap Ord mina de ajutor
orinduitulul, ca sé piríté stringe acest venit fàrà casar, cum si impotriva' sé nu In-
gicluitI a cere si a supéri pe aceia, °aril nu Bunt datorafi la acésta dare. I saam
receh gpd.--1814 Octobre 27.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Contra acestuf avaet se ridicd marl reclamatil. AtuncI Voda serie
ispravnicilor:

www.dacoromanica.ro
283 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 143

Zemli Vlahscoie. Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud. sfinAtate, din multele jälbi ce

ah venit la audul Domniel Mele din partea locuitorilor, ne-am insciintat Domnia
Mea, cA slujbasiI ce aunt orInduitI pentru strinsul i cAutarea slujbd cazanelor, ce
este irat al dumné-lor velitilor VornicI al treilea si al patrulea, urmand in potriva
cuprinderiI Domnescului nostru hrisov, fac nApAstuiri locuitorilor in felurI de chi-
purl, ci dar ca sà lipséscA acest fel de nApiistuitére urmare i eh nu se indrAznéacii
slujbasil a se abate catusl de putin din cuprinderea hrisovuluI, jata inteadins cu
deslusire vi se aerie si vi se poruncesce in ce chip ah sá ui meze slujbasiI cu strin-
gerea acestul avaet:
De la velnitele i povernile sah cazanele ce lucrézá rachia orI mänästiresci sari
boerescl, de vor fi panA la vel Clucer de arie, nu ah a cere slujbasil nicI un ban, ci
BA fie apérati, iar and tied stäpani ai lor le vor da in arenda.' si va lucrà cu din-
sele arendas pentru negutritoria sa, al platéscA acel arendas cite talen l 15 de cazan.
De la vel Clucer de arie, intre carI aunt i privileghiatii, in jos Vida la locuitoril
téranI, adecA birniciI câti vor avé velnite, poverni saa cazane, lucrand inteinsele
rachiurl pentru negutAtorie, iar nu pentru trebuinta caselor lor (care acea trebuintA
nu 1)60 fi de mai multi sumA decat panà la cincI-spre-dece, mult doué-deci vedre),
totl aceia sA plätéscA cate tale! 15 de cazan.
TotI locuitoriI birnicI, de vor lucrà ca cazane mid rachiuri, fie mAcar i pentru
negutätorie, nu fie supéraff eating de putin; iar hatI si din locuitoril birnici vor
avé orI poverni, orl velnite, orI cazane marI, lucrand inteinsele rachiud pentru ne-
gutAtorie, i aceIa sä fie datori a plAtl cate talerl 15 de cazan ca
SA se feréscA msA slujbasil a face catusl de putin catahrisis in vre-un fel de chip,
saa sä cérA avaet de la dajnicil acestuI venit, numai call se va intamplit sA gaséscA
prin casele lor vre-un cazan mare set mic In care s'n fie lucrat in aniI trecuti ra-
iar nu si inteacest an, cad and i acum in urma acestil poruncl a DomnieI-
Mele, ce cu deslusire se aratá mai sus, se va dovedl vre-unul din alujbas1 ch ah
urmat in potrivA, sA scie unul ca acela, ea' dupä ce 11 vom indatorà de va inntirce
indoit ceca-ce va ha réA, apoi 11 vom i pedeps1 cu strdsnicie, chiar acolo la fata
locului, ea sà se facä Oda* i altora, i ca sä fie sciuta acéstA porunci tuturor de
obste, numaI de cat BA puneti a se sc6te copil intocmd i sA orinduitl a se cet1
prin Vote satele in audul obsteI, care acele copii dupä ce se vor cetl, al le si iscA-
Mach* In dos preotil, pArctilabri i caimacamil satelor, prin incredintare cA le-ah audit
le-ah inteles i sa le trimiti aid la Divanul Domniel-Mele. I saam receh gpd.
4314 Novembre 6.
Cod. LXXIY, fila 154 v.
Contra acestei taxe puse pe rachiurl §i (cdcl Oranil la munte
nu fäceati rachiuri, ci tuica din prune, de§1 nu erà cu acest nume In
comerciii, ci cu cel de rachiii), se agitail, pe langd tiSrani, §i cArciu-
maril din Bucuresci. Vodg. §i Divanul, emotionati de acésta agitare,
r6stalmdcesc pitacele anteribre, dicênd, In 1816, cA fost cuprinse
carciumile din Bucuresci in noul avaet §i deci le scutesc. (1)
(1) Iti) _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Ylahiscoie.
De vreme ce in hrisovul sah poruncile DomnieI-Mele ce s'ail dat pentru acest
irat al cazanelor, nimio nu se cuprinde pentru politia Bucurescilor i niel el ah

www.dacoromanica.ro
144 V. A. IIRECHIÀ 284

Tatd si un act relativ la abusan In perceperea d.ri cazanelor:

Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar senai Vlahiscoie.
Intocinal dupe acéstil anaforà a dumné-lor velitilor VornicI, poruncim dumné-vestrá
ispravnicilor ai judetuluI, sà facet1 urmare, nelngeduind nicI inteun chip pe peretil
slujbasI a face jäluitorilor c'etusI de putine superare maI mult peste orinduéla
cuprinderea DomnesculuI nostru hrisov, dupä care poruncim i dumi-tale Vol Lo-
gofete de Téra-de-sus, se se dee jfiluitorilor si copie a aceI peridde de hrisov, ade-
verità cu iscilitura dumit-tale, ca se o aibi la minile lor, spre a.nu puté slujbasii
di le face in potrivii superärl.-1814 Octobre 12.
(Pecetea gpd.).

Prea Indltate .136mne,

Dupe' luminata porunca IneltimiI Tale ce mi se de la acéstä jalbe a locuitorilor
i preotilor din satul Criingul de jos ot sud Vlasca, lufind séma am vec;lut aretarea

avut vre-o superare de platil rachieril, nicl de la Cemara gpd., de and s'a intoc-
mit acest irat i pine acum, dupe pliroforia ce ne de dumné-lui Vel Logofétul
printeacéstä anaforit; pentru acel dar cuvint i pentru cele-lalte ate maI jos se
arate, niel o dreptate nu ad cumpéretorii acestul irat la cererea ce fac, ci poruncim
Domnia-Mea ca jeluitoriI sé fie apératl de plata acestuI avaet.-1816 Ianuarie 17.
(Pecetea gpd.).
Ve! Logofét.
Prea Indliate D6tnne,
Dupe luminatii porunca InältimiI Tale ce ni se de la (tastá jalbil a rachierilor
carciumarilor de aicI din politia Bucurescilor, fecênd cercetare vèçiul cuprinlendu.
se In Luminat hrisovuliMeriel Tale, unde este orinduit acest irat al cazanelor,
serie a luà de la ti5te povernile saú velnitele negutätorescl, verI-cite cazane se vor
aflà, fäcênd rachid de negutetorie in tóté éra, se dee pe fies-care cazan po talerI
15, iar boerlI i menestirile pent!. la Clucer de arie, sà nu se supere, cum si cel-laltI
locuitorl ce vor face de trebuinta caselor lor, dupà care s'ad dat i luminate e'er-
tile Merie Tale, pe 17 judete, poruncitere netri ispravnicl, atilt in anal trecut cat
Inteacest urmätor an, la ceI ce ad cumperat iratul acesta de la dumné-lor velitil
Vornicl al treilea si al patrulea, lar pentru cfirciumarl sal rachierI, earl tin previllil
In politie de fac vutce i alte rachiurI osebite, nu se cuprinde nimic, precum se
vede si urmeze ce nu s'a recut vre-o poruncil pe BucurescI, care este osebite de is-
prevnicaturI, iar maI virtos ce politia Bucurescilor are fumärit, criminärit, valué
alte ajutorinte ce fac isnafurile i cheltuelI grelo, cumpérind lemnele scumpe, lar
velnitele pe dare nu ad nicI unele de acestea, mal Virtos ci piinä acum n'ai1 fost
superati, ce acum li se cere fee de a avé porunce de la Maria Ta, date pe BucurescI,
ci de va fi primit Merle' Tale, cu cuviintä ar fi, ca sé aIbe osebire rachieril i car-
ciumariI din politia Bucurescilor pentru alte havalele ce ad, sail precum
maI bine se va chibzul de inane intelepciunea IneltimiI Tale, se va da porunce de
urmare. 1816 Ianuarie 15.
Vel Logofet.
Cod. LIXXII, fila 251.

www.dacoromanica.ro
285 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 145

ce fac, cat i cuprinderea luminatulu! hrisov al !arid Tale, dupi care s'ail dat
luminate cfirtI la mina celor orinduiti Cu stringerea acestul irat al cazanelor si de
va fi precum aratti, se vede ci aunt supäratI In potrivti; si ca si nu se faca luare
nedrépti, niel sti cal de acolo de unde nu se euvine, gisim Cu cale, sti fie lumina%
porunci, atit ctitri dumné-lui Vel Logofétul, ea si le dei copie de periodis al cu-
prinderiI luminatuluI hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cht i deosebit si
se poruncésci i dumné-lor ispravnicilor judetula ea si nu Ingiduésci slujbast a
supiri pe locuitorI in potriva hrisovului si a luminateI cirti a Miiriel Tale, ce are
slujbasiI la mini, ei numaI de acolo, de unde i se orinduesce a life, de acolo si se
faci i implinire, de care arättim Iniltimii Tale.-1814 Octobre 7.
Grigorie Biliceanu Vel Vornic, Dumitrache Racovitti Vel Vornic.
1815 Ianuarie 12. S'a facut carte deschisà la mina Sätrarulul Petre ce se Olt la
sud. Saac cu Indreptarea asezimintului cuprinigtor ponturilor ce s'ail dat citre is-
pravnicil judetelor pentru avaetul cazanelor, ca si cerceteze si aicea si, unde Ara gisl
luare In potriva poruncil, sà pue sá mntórcà Inapol. (1)
Cod. LXXIV, fila 170.

Reclamatiunilor t6ranilor de la munte, Vodd le face 6re-care conce-

siune prin actul de maï jos :
Cdrfile ce s'ail dat pe acest urmdtor an pentru cazane, 1815 Octobre 12,
iratul Vornicia
Zemli Vlahscoie. Dumné-wistra ispravnicilor ot sud . . . sänä.tate. Vi facem In Beira
el pentru iratul dumné-lor velitilor Dvornicl, al treilea Qi al patrulea, care cu sfat de
obste prin hrisovul Domniei-Mele Ina din anul trecut s'a Intocmit a se lult de la
povernile sail velnite neguttitorescI, cali se vor aflà fácind rachill de negulAtorie
OM tire DomnieI-Mele, sA iett de fies-care cazan po talen l 15, si pentru mg' bung
intoemire dupEi multele jälbl ce aii venit la auclul DomnieI-Mele, iaräsi din anul trecut,
la Novembre 6, am ficut Domnia-Mea ponturI cu deslusire cum are si se urmeze
si trimis la tite judetele, carI ponturi se arati mal jos, spre a se urmi
a se pizl si acum am dat dar acésti carte a Domniei-Mele la m5.na ce s'a
orInduit de dumn&lor veliil Dvornici al treilea si al patrutea, ce prin scirea dumni-
lor ispravnicilor si caute acest huzmet, cu urmare dupi cum mal jos se cuprinde
intocmaT, Insä:

(1) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Credincios boerule al Domniel-Mele Biv Vel $itrare Petre, fiind ch. [din madéua
huzmetuluI cazanelor ati rémas asupra Serdarului Iancu Ciltuneanu talen l 10,125,
fijad fost orinduit primitor banilor acestul huzmet, bez talen l 3000 ce s'ail rispuns
la tiumné-lui Stolnicul Aleco Vilara huzmet iar, dupä chiar socotéla cea iscfiliti de
numitul Cituneanu, care Se viOù si de citrii nol, strasnic poruncim Domnia-Mea, si
fad taxil acestl banl negresit de la mal sus numitul, j fiind-ci tot In acea soco-
téli ark-a Cituneanul, cA el a rispuns banil la Ciminaral Cocoriscul, Isi va ciutii
deosebit cu Cocoriscul. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 8.
(Pecetea gpd.) Vel Logofit.
Cod. LXXIV, fila 174 v.
Analele A. R.Tom. XXILMemortile Sect. Mork°. 10

www.dacoromanica.ro
146 V. A. IIRECHIÀ 286

De la velnitele sail povernile saú cazanele ce lucréa rachiul, orI manastiresci

saû-boerescl de vor fi, pfinfi la Vel Clucer de arie, nu ail a cere slujbasil niel un ban,
ci sa fie -apérate, iar and acel stäranl ai lor le vor dà in arendä si va Inca cu
dinsele arendasil pentru negutätoria sa, sá platésca acel arendas ate talen l 15 de cazan.
De la Vel Clucer de arie, Intre cad sunt si toff privileghiatii in jos Onset la
locuitorli térani, adecil birnici cat' vor avé velnite, poverni sail cazane, lucand In-
teinsele rachiuri pentru negutätorle, lar nu pentru trebuinta caselor lor (care aces
trebuinta nu péte a fi de mal multä aura deat pawl la 15 mult 20 vedre), totI aceia
sa platésca ate talen l 15 de cazan.
Top locuitorii birnici de vor luca cu cazane mid; fie macar i pentru negu-
latorie, sti nu fie supérap catusI de putin, iar cfiti si din locuitoril birnicI vor avé
ori velnite ori povernl, ori cazane marl, lucrand Intr'Insele rachiurl pentru negu-
tätorie, i aceia sä fie datorl a plät1 ate talen l 15 cum ceI-laltl.
Si se ferésca insá slujbasii a nu face atusI de putin catahrisis In vre-un chip
sail sii cérá avaet de la dajnicil acestuI venit, numaI cad se va IntImpla sfi gfisésa
prin casele lor vre-un cazan mare saii mic, in care sa fi lucrat In anii trecuti rachifi,
iar nu si Inteacest an, cad and si acum In urma acestii poruncl a DomnieI-Mele,
ce cu deslusire se aratä mai sus, se va dovedl vre unul din slujbasl, a a urmat
impotriva, sá scie unul ca acela ca, dupä ce-1 vom indatorà a plan indoit ceca-ce
va ha réii, apoi 11 vom i pedepsl cu stasnicie chiar acolo la fata locului, ea sä se
faca pildä si altora, i saam receh gpd.-1815 Octobre 12.
Cod. LXXV, fila 135.

pranii din judetele muntene nu v'éd, pentru ce carciumarilor din

Bucurescf Voda le-a putut ardicà darea pe rachiuff si nu si lor, earl
producead mal mult pentru propria lor casa. El se opun i chiar
resping forta publica venita in favorul taxildarilor iratultff cazanelor.
Cum anul 1816 fit si acel al und agitatiunf de o natura maI pericu-
16sa, aceea a unor cete de pandurf din judetele Oltene, Caragea simti
ca e prudent pentru domnia luI a suprima peste tot avaetul acesta
sup6rator al velnitelor i cazanelor.. El dete dedi urmatorul pitac:
Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Prea osfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumne4eil episcopi i dumné-
v6sta cinstitilor i credinciosI velitilor boed al Divanului Domniel-Mele, binele nu
este bun and are sfirsituri rele, adeca cugetänd cine-vasi a face bine caträ altul
apoi cu pricinuirea aceluI bine, isvodindu-se de atilt' altil réutatl, acea faptil bunä
nu mai are finta de bine ; ca nand am lice Domnia-Mea (precum avem pururea Dom-
nésa i parintésca ingrijire pentru locuitorlI Doinnescil ni5stre térl de a-1 mängilià
si a-i ocrotl spre a lor odihnä i bunä petrecere), asemenea ingrijind i pentru trépta
boeréscä (lar mai ales a celor ce se aflä slujind) de a-i ajutorà cu facere de bine,
ingrijit-am i pentru dumné-lor velitii Dvornici al treilea si al patrulea de a le face
un irat al dregétoriel dumné-lor si ask prin Domnescul nostru hrisov Inca de la let
1814, am Intocmit pe séma acestor doué dregétorii, precum vé este sciut, de a plät1
ceI ce lueréa rachiuri cu velnite i cazane un avaet hotdrit, care ata aceia nu ar

www.dacoromanica.ro
287 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 147

fi fost simtitor, lar cátrá dumné-lor yap' Dvornici al treilea i al patrulea de folos
ajutor ; n'a apucat insä a se uscà bine cernéla scrisoril hrisovuldi i aú inceput
cumpératorli i slujbavii acestuI irat a urma prin Ora asupra locuitorilor feluri
de catahrisis, de hrapire i napästuiri cu numirea acestui avaet, In cat de multe
ori i cereettitorl am trimis prin judete de ail implinit acele nedrepte luäri, dar
nimic n'am folosit, cad unde avteptam a vedé, de nu desavirvitä contenire, macar
sdadere 6revI-care a acevtiI felurimi de jalan, In potrivä, din necontenitele jälhi ale
locuitorilor, ce pe Ole 4ile1e ni se daft, vedem in fiintä o crescere i adaos al aces-
tul rèti caträ obvtea locuitorilor, care obvtesc rèú i paguba fiind cu neaseménare
mal mare vi mai simtitor decat folosul ce dobandesc doué obraze i ne maI putén-
du-I suferl, lath' hotarim: ca de acum inainte sä se ridice cu totul darea acestui
avaet i vom chibzul Domnia-Mea ce alt irat sä orInduim ; dar pentru ca dumné-lor
velitil Dvornicl aú apucat de 1-ari vindut pe acest an, vi fiind-ca de la vint;lare pana
acum a trecut indestulä vreme, In care ail avut cumpératorii pas a stringe acest
venit in cat vor fi apropiind a-1 istovl, ca unul ce se stringe din velnite i cazane,
ce nu se pot tainul, lar maI virtos materiile din earl' se lucréza rachiul vi nu este
ndoélä eh nu trebuesc multe luni spre a le puté face catagrafia slujbavil fie-cáruia
iudet vi a stringe venitul lor, a eäruia stringere i eäutare putem 4ice, ca se asé-
ména cu cautatul dijmärituldi sail al oeritului, de aeeea dam Domnia-Mea cumpé-
rätorilor soroç hotärit Oda' la sfirvitul viitoruluj Februarie, ea pânà atunci sA im-
plinéseil a stringe vi a istovl acest avaet, eu urmare intocmaI dupji Domnescile n6stre
porunel, ce aunt date mal dinainte prin publicatie i apoi sä conteneze cu total;
pentru care vi poruncim dumné-veostra velitilor logofétl de Téra-de-sus vi de jos,
ca inteacestavl chip fa se facä Domnescile porundi de publicatie prin t6te jude-
tele eaten' ispravnici, poruncindu-li-se stravnic de a priveghià f6rte, ca sa nu se abata
cum-vavi slujbaviI acestui irat in luare de un ban mai mult peste chipul i cuprin-
derea Domnescilor nbstre porunci, cad ori-ce In potrivä armare se va dovedl, In-
ispravnicil vor fi pedepsiti vi sub grea réspundere. Tolco pisah gpd. 1816
Ianuarie 26.
(Pecetea gpd.).
Vel Logofét.
Cod. LXXIV, fila 236.

Publicatil la ti5te judetele catra ispravnidi pentru ertarea iratului cazanelor, a nu

mal fi.

Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sänätate. Vé facem Domnia-Mea In scire,
ea dupii cum am avut i avem pururea Domnésca i pärintésed ingrijire pentru lo-
cuitorI, de a-I mangaià vi a-I ocroti, spre a lor build odihnä i petrecere, asemenea
am Ingrijit i pentru trépta boerésea, iar maI ales pentru eel ce se aflä slujind, de
a-I ajutora eu lacere de bine; ingrijit-am dar vi pentru dumné-lor velitii Dvornici al
treilea vi al patrulea, de a le face un irat al dregétoriei dumné-lor i ava prin Dom-
nescul nostru hrisov, Inca din let 1814 am intocmit pe séma acestor doué dregétoril,
precum ye este sciut i dumné-v6strä, de a pläti cei ce lueréza rachiuri cu velnite
i cazane un avaet hotärit, care &al% aceia nu ar fi fost simtitor, iar cab% dumné-
lor velitii Dvornici al treilea vi al patrulea de folos vi ajutor, dar n'a apucat a se

www.dacoromanica.ro
148 V. A. IIRECHIÀ 88
uscil bine cernéla scrisoril hrisovuluI i aú inceput cumpériltoril i slujbasiI acestui
irat a urmil prin téril asupra locuitorilor felurI de catahrisis si nApAstuirI cu hrä-
pirI in numirea acestuI avaet, In cit de multe ori si cercetätori am trimis prin ju-
dete de ail implinit acele nedrepte luäfl, dar nimio nu am folosit, did unde astep-
tam a vedé, de nu desävirsittl eontenire acestri feluriml de jafurI, in potrivk din ne-
contenitele jálbi ale locuitorilor, ce pe tsäte oplele ni se del, vedem in fiintä o cres-
cere si adaos al acestuI red cäträ obstea locuitorilor, care acest obstesc féti Qi
pagubà fiind Cu neaseménare mal mare si mal simtitor decált folosul ce dobindesc
doué obraze, i ne mai putindu-1 suferl, am hotärit, ca de acum Inainte sé se ridice
Cu totul darea acestul avaet ; dar pentru cd dumné-lor velitil Dvornidi ad apueat
de 1-ad vindut pe acest an si fiind-cti de la vinclare i pinä acum all trecut indestulä
vreme, in care afi avut cumpärätoriI pas a stringe acest venit, in cit vor fi apro-
piind a-1 si isprävl, ea unul ce se stringe din velnite i cazane ce nu se pot täinul,
iar maI virtos materiile din cart se lucrézi rachlul k4i nu este indoélä, di nu tre-
buesc multe lunl spre a le pugs face catagrafia slujbasil fies-cäruia judet si a string°
venitullor, a eiruia stringere Qi cäutare putem (Pee, cd se aséménél cu cautatul dijmä-
ritului sail al oerituluI; de aceea dtim Domnia-Mea cumpärätorilor soroc hotärit pénä
la sfirsituluI acestil urmätbre luni Februarie, ca pänii atuncI sA ingrijéscii
stringe istovl acest avaet cu urmare intocmaI dupä Domnescile Niístre
poruncl, ce sunt date de mai inainte prin publicatie, i apoI sä conteneze Cu totul ;
pentru care si poruncim dumné-v6strä ispravnicilor aI judetalni, ad priveghiati ftirte
spre a nu se abate slujbasil acestuI irat in luare de bani maI multi peste chipul
si cuprinderea Domnescilor N6stre poruncI, &del orI-ce in potrivfi urmare se va
dovedl, dumné-v6stri vet1 fi pedepsiti si sub grea réspundere ; i spre a fi
sciutA ridicarea acestil irat in ttitä vremea, sé se trécä acéstä. Domnéseä a 116strä
carte In condica judetului, dupä care si scotêndu-se copiI, sa se trimità pe la zapciiI
pläsilor, spre a le cetl prin ttite satele, ca sà scie i ei, i fiti säntitosi. 1816 Fe-
bruarie 2.
Cod. LXXIP, fila 327 v.

Publicatiunile ce fäcut la 9 judete, adedi la FocsanI, la Bugil, la Prahova

la Olt, la Teleorman, la Ilfov, la Ialomita, la Vlasca si la Dämbovita, pentru fémil-
sita cazanelor.
Itb loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoie.
Durnné-v6strä ispravnicilor ot sud sänätate. Vé facem in scire, ci sfirsitul
cuvintul soroculuI ce am dat Domnia-Mea prin publicatil päng la sfirsitul tre-
cutuluI Februarie, pentru contenirea venitului huzmetuluI cazanelor nu a fost ca
sé pägubim cumpériitoril huzmetulul de dreptul Ion (precum se face acéstä dovadfi
tot din cuprinderea acelor poruncI, unde ;licem, cd all indestulä vreme ptinä la sfir-
situl trecutuluI Februarie sfi istovésca stringerea acestui venit), ci ca sé scape odatä
locuitoril de smäcinärile slujbasilor; cand dar orI din indärätnicia celor ce all fost
datorI la plata acestuI avaet, dupä ce ail féçlut Donmesee niístre porundf, sad din
neingrijirea dumné-vtisträ, nu vor fi putut in adevér cumpèrätoriI acestuI huzmet,
precum mai sus ail jäluit, a-s1 stringe foi a-sristovl acest drept si canonisit irat, nu
este en cuviintä pentru ale altora greseli sä rämäe eI pAgubas1 acestui huzmet,
dintr'acel judet, fär' de a se mal incungiurà ei prin judet, sä-i aduceti inaintea
dumné-vtistrk unde sé deä fol de numele celor ce sunt datorI a plätl prätit,

www.dacoromanica.ro
289 DIN DOMNIA LIIi CANAGEA 149

earl foI cercetindu-le, &AP vor fi dupi cuprinderea ponturilor indatorap la acésti
plati, si avetI a face dumné-viístri implinire cu urmare intocme dupi poruncile
de publicatii ce am dat Domnia-Mea, fir' de a vé abate cituk de putin in vre-o
catahrisis, adeci orl maI mull a Implinl de la eel datorl, peste cuprinderea numitelor
porund ale Domnik-Mele, sad slujbasilor a le cere rusfeturI, cad avem a face in-
teadins cercetare pe sub cumpät, i dovedindu-vä In catuk de puling impotrivit
urmare, vetI fi dumné-västri sub grea réspundere i invinovitire. I saam
receh gpd. 1816 Martie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
Cod. LXXITr, fila 240.
Chiar din primele cjile s'ail fAcut abusur'i cu darea, cum probéza
§i aceste acte:
LT) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.
IntoemaI dupii acésti anaforà a dumné-lor velitilor Vorniel, poruncini dumné.
v6strii ispravnicilor ai judetului, si facetl urmare, neingiduind niel inteun chip pe
pîráii slujbak a face jiluitorilor catusi de putinà supèrare mal mult peste orin-
duéla i cuprinderea DomnesculuI nostru hrisov, dupd care poruncim 1;;i dumi-tale,
Vel Logofete de Téra-de-sus, si se deit jälktorilor si copie a acei periodos din hrisOv
adeveriti cu iscilitura dumi-tale, ea si o ail:a la minile lor, spre a nu puté sluj:
basil si le facii. in potrivil supäriri. 1814 Octobre 19.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Prea Indllate D6mne,
Dupfi luminata porunca Marie. Tale ce ni se di la acésti jalbi a locuitorilor din
plaiul despre Buzkl sud Saac, luind séma am fédut arétarea ce fac, cat i cuprin-
derea luminatulni hrisov al Märid Tale, dupi care s'ail dat i luminate clirtI la
mana celor orinduitl cu stringerea acestni irat al cazanelor, si de va fi, precum
aratä, se vede cA sunt supärati in potrivi, ci ca si nu se Lei luare nedrépti, nicI
di se céri de acolo de unde nu se cuvine, gäsim cu cale, sä fie luminatä poruna,
atilt Mil dUmné-lni Vel Logofkul, ca si le dei copie de periodos al cuprinderil
luminatului hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cat i deosebit BA se porun-
cései i dumné-lor ispravnicilor aI judetuluI, ca sit' nu ingaduéscii pe slujbak a su-
périi pe locuitori in potriva hrisovului si a luminatk carp a Malik Tale, ce ad
slujbasiI la mini, ce numk de acolo de unde i se orinduesce a lui., de acole si se
Lei i implinire ; de care arétam IniltimiI Tele. 1814 Octobre 14.
Vel Vornic.
TutunAritul (1) se arend'a In primul timp deosebit, a§à in 1813 pArnI
la 1816. In anul acesta s'a luat de un stinjen de culturd cate 17 pa-,
rale fArg de plocon i numai ate 2 parale de rAva* de nume. Cul-
turile privllegiatilor sunt scutite de acéstd taxA. Niel chiar panduril"
(1) Carte de slujba tutundritulta.
Zemle Vlahiscoie. Vindarea tutunäritului pe anul acesta cu let 1813, dupil trebuin.
tele .cele invederate, s'a hotirit, cu sfat de obste, sit se lei de un stinjen cite 4.ece
parale i mäsuritiírea si se faci Cu stinjenul ce se va da de la Vistierie infierat, mé-

www.dacoromanica.ro
 150 V. A. IIRECHIX 290

din judetele oltene nu sunt scutitY, ceea-ce nu putin Ii supèrA si con-

tribue la agitatiunile ion
surându-se locurile de tutun In lat i in lung Bi pe call stInjen't va eBI, sà plAtéscA
de stinjen, cum s'a 4is mai sus, cite slece parale fär' de plocon, numaI cite doué
parale de fávaB de nume, i slujba§il tutunarl sa fie datorl a da ravaBe de platft
iarAsI cu suma banilor i cu suma stinjenilor, cad' mésurAt6rea cu cotul ce se urmA
din vechime, se Meek cu catahrisis, facandu-se multe näpästuifi locuitorilor, iar
mésuratórea cu stinjenul s'a gasit maI dréptft ; de aceea s'a hotArit a se urmit
masurAt6rea cu stinjenul. VInslarea insii a tutunarituluI este (tiara de ceI privileghiati
Bi eel ce aft hriséve i cartI DomnescI de scutéla, lar ceI-lalti toff, cum i panduriI
din patru judete ot peste Olt, aft ad platésca tutunAritul, precum maI sus se cuprinde,
Bi de va fi ca sit se caute slujba de cumpérAtorul judetulul, ail se ferésca de a nu
face cea maI putinA nedreptate locuitorilor, cu luare de bani maI mult peste suma
hotarita, cA apoI ceeace se va dovedl, prin cercetarile ce sunt a se face, cA aft luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit, nu numaI ca sá inteircá inapoI indoit, ci se va
pedepsl dupa mésura vine, iar de va fi sä se vinsla huzmetul la altul, indatorat
sa fie a se chezaBul cu acel cumpérAtor, ca BA nu se facii cittuBI de putinA niipAs-
tuire locuitorilor, cá niel acela nu va scapà de pedépsa. Decl cu acésta orinduélit s'a
dat acéstil carte a DomnieI-Mele ce s'a orInduit de dumné-lor boeril
cumpérätori cu tutunAritul la sud. . . . sä Obi volnicie a &aura slujba i cu stin-
jenul ce i se va da pecefluit de la Visterie BA mésére i sà iea i baniI, cu urmare
precum se cuprinde mal sus, BA nu indraznéscA lug a pune In mésurAt6re i loe
fat% tutun, cu cuvint cii ar fi avut tutun seménat si nu s'a facut, ci numal loe in
care va fi tutun i mal mult BA nu se indrasnéscii a cere ce-va0 cu niel un fel de
numire, niel conace far' de platA sit nu faca, ci orI ce le va trebul, stt le cumpere
cu banl gata, ca. dovedindu-se In potrivit urmator, se va pedepsl. i dumné-viistra
ispravnicilor al judetului, sii Ingrijiti a se urma IntocmaI, precum poruncim, clan-
du-le Bi ajutorul cel cuviincios, ca la o slujba ce este a VisterieI Domniel-Mele; i
saam receh gpd.-1813 Maiii 20.
Cod. LXXV, fila 68.
Ceirfi de tutundrit pe judefe, la let 1816.
Zemli Vlahiscoie. VInslarea tutunAritului pe anul acesta cu let 181G, dupa trebu-
intele cele Invederate, cu sfat de ob§te s'a hotarit, sA se lea de un stInjen citte pa-
rale 17 Bi masurät6rea BA se feed cu slinjenul ce se va da de la Visterie inhierat,
masurAndu-se locurile de tutun In lat i in lung Bi pe cAft stinjeni va eB1, sil
Vasa de slinjen, cum s'a slis maI sus, cite parale 17 far' de plocon, numal cate cloud
parale de rAvaB de nume sa ieA, i slujbasil tutunarl sé fie datorI a di favw de
platA iarABI pe suma banilor i cu suma stinjenilor, did masurätórea cu cotul, ce se
urmA din vechime, se Weà cu catahrisis, fAcêndu-se multe napAstuirl locuitorilor,
iar masurat6rea cu stinjenul s'a gasit mal dréptft; de aceea s'a hotarit a se urmit ma-
surattirea cu slinjenul ; vinslarea lug a tutunitrituluI este dará din cei privileghiatl
ceI ce aft hrisstíve i carti Domnescl de scutélä, iar cei-laltl toff, cum si pandurii
din patru judete ot preste Olt, aft Ea platéscA tutundritul, cum maI sus se cuprinde,
Bi de va fi ca BA se caute slujba de cumpérätorul judetului, sä. se ferésca de a nu
face cea maI putina nedreptate locuitorilor cu luare de banI maI mult peste suma

www.dacoromanica.ro
291 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 151

Pogonaritul strainilor continua a se arena cu taxa de 4 tal. 16 pa-

rale de tot pogonul. (1)
Fumaritul bä1i1or, adeca taxa pe dreptul de a pescul fara de plata
In baltile statulusi, peste Olt se platesce 66 bull' de fie-ce casa. (2)
botiritä, cd apol ceea-ce se va dovedl prin cercetilrile ce sunt,a se face, eiail luat
mal mult prin catahrisis, va fi silit nu numal ca sä. int6rca Inapol indoit, ci se va
pedepsi dupi mesura vinei; lar de va fi ca si vIná huzmetul la altul, inda-
torat si fie a se chezipl cu acel cumpéritor ca sà nu faci catu0 de putinti näpfis-
tuire locuitorilor, cicI in potrivi urmAnd, niel acela nu va scipà de pedépsi; deci
Cu acésti orinduéli s'a dat acésti carte a Domniel-Mele ce. s'a orindult de
cumpériitorul acestul huzmet Cu tutunäritul la sud Dolj, ski aibi volnicie a cilia
slujba l ca stinjenul ce i se va da pecetluit de la Visterie si mésiíre ttsi si ieä
Cu urmare precum se cuprinde mal sus ; sä nu indrisnésci lug a pune In
mésurät6re ì loe filed tutun, cu cuvint ci ar fi avut tutun semënat §i nu s'a
ficut, ci numal loc in care va fi tatun, i mal mult si nu se indriznésca a cere
ce-va0 zu niel un fel de numirl, niel conace fir' de plati si nu faci, ci orl'-ce le
va trebul si le cumpere Cu banI gata, ei dovedindu-se in potrivä urmAtorl, se vor
pedepsl, i dumné-viistri ispravnicilor ai judetulul si IngrijitY a se urmA intocmaI,
precum poruncim, dându-le i ajutorul eel cuviincios, ca la o slujbA ce este a Vis-
teriel DomnieI-Mele, i saam receh gpd. (precum i ruptagil eel noI sé plitésci).
1816 Iunie 1.
1817 Iunie 1, asemenea s'a ficut.
Cod. LXXV, fila 156 v.-159.
(1) Carte de pogondritul strdinilor.
Zemli Viahiscoie. S'a dat acéstä carte a Dom uiel-Mele . carele pe anul acesta
Cu lét 1813 ad cumpérat slujba pogoniritului striinilor la sud sé aibii volnicie
printeacéstä carte a orindul (muff, sà caute slujba i mésurându-le viile ce ad aid
In pimintul tériI, de la strAinil earl nu sunt legal Cu daj die la Visterie, drept, dupä
obiceiti cu stinjenul cel pecetluit, ce i se va da de la Visterie, ad aibi a ha de tot po-
gonul po talen l 4 parale 16, lar mal mult sä nu se indriznésci a lu'a, ei se va pedepsi;
slujbaqii ce vor umblà cu acéstä slujbA pentru mänearea lor vi a cailor lor su-
pérare_ sad cheltuélA locuitorilor si nu fad, ci t6te, ori-ce le va trebul, cu tocméli
§i eu banI gata sá aibi a le cumpérà, lar firi plati si nu se indriznésci a luit, eh
se va pedepsl, urmind insi eu cautatul acestei slujbe dupi obiceiul ce va fi urmat
td in a1l anI mal dinainte. Pentru care poruncim Domnia-Mea i dumné-v6stri
ispravnicilor, si IngrijitI de a nu se face urmArl In potrivi, i,saam receh gpd.
1813 Maitt 20.
211.000, adeci dou'é sute un-spre-lece mii s'a vindut dijmiritul la dumné-luI
Vel Spätarul i Vel Postelnic.
Cod. LXXV, fila 68, v.
(2) Carte de funaritul
Zemli Vlahscoie. Dupi obiceitl s'a dat acésta carte a Domnid-Mele carele
pe anul acesta cu lét 1813 ad cumpérat fumAritul bältilor, ca si aibi a cilia acest
venit gi a lull de. la 6menil ce sunt veçl'étori la satele cele sciute de längsá billi in

www.dacoromanica.ro
152 V. A. IIRECHIÀ 292

Goftindritul din 16td Ora. In 1813 de la rimatorii exportatl, taxa

este de 8 bani de rimator, daca exportatorul e pamintean. Exportato-
rul sudit e scutit de ac6sta taxa, platind numaI vama de 3 la mita. (1)
Ace§tI 8 banl este taxa In fav6rea Calmacamid CraioveI, dar ex-
portatorul mal are de plata 4 parale de rimator, havaet al ispravni-
cilor judetuluI respectiv de peste Olt, dar nu §1 pentru ispravniciI din
pele-lalte 12 judete de dinc6ce de Olt. Adev6rata taxa Irisa de trecere
este de 4 talen l de parechea de rImatorsi §i In plus vama. SuditiI
fijad scutiff de aceste taxe, fie-cine Intelege lesne, cat er'a ea de odi6s4
pentru pamintent i cum suditil, 110100 cu pamintenil, frustran fiscul
de acésta taxa, free-6nd oile ca ol sudeteset (2)

5 judete ot preste Olt, care se indestuléza cu pescele bältil far' de banl, de Vota
casa Po bani 66, lar mai mult sti nu se indräznésca a lua, cá dovedindu-se se va
pedéps1; irisa acesti slujbä dupi obiceiil are sä o cante numaI pana la sfintil Apos-
ton; inainte nu are a mal umblà. Poruncim Domnia-Mea dumné-v6stra ispravnicilor
de prin judete, sä. &fi mana de ajutor mal' sus numituluI, ca si pa& stenge venitul
acesta; i saam receh gpd. 1812 Ianuarie 1.
Asemenea doné cärfi ca acestea facut pe 12 judete de dinceoce de Olt.
Carte de gogindrit.
Zemli ,Vlahscoie Dat-am Domnésca lsi6stril carte carele pe anul acesta cu let
1813 a cumpérat slujba go§tinäritulul din tela téra, ca sä aibä volnicie a cauta acéstä
slujba in cincl judete ot preste Olt, urmand intocmai dupa mijlocul ce se cuprinde
maI 'jos, ca si ieä gostinarit numai de la rimatorii ce es afard din Ora, lar de la
fin-Morfi ce nu es afarä din térd n'are a cere gostinärit; decI dar, cap', ori din ne-
gutatori, ori din strainil carI string rimatorI de negutätorie I vor vré scelte
afara din t'él* ori la ce parte, de la acei rimatorI ce vor esl din Ora, sti fea go§-
tinäritul deplin, dupà vechiul obiceiii, de un rimitor bani opt, iar de va fi sudit
adeverat acel ce sc6te rimatorii din téra i vor fi vitele adevarate ale suditului, cum-
'Arate de el, iar nu alt mestesug, de la acel sudit nu are sti ieà gostinärit, platind
Tima suditul veme la mita trei, la vamesul schelei. Poruncim Domnia-Mea i dumné-
v6stra ispravnicilor de prin judete, pe cari if va arétà mal sus numitul, cä nu se
supune a plätl, si-1 supuneti a piad qi rarä voia lor a da gostinarit, dupä cum se
cuprinde maI sus ; i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea doné cartl Wat' fäcut pe 12 judete de dinc6ce de Olt, bez schela Cainenilor.
Cod. LXXV, fila 25 v.
Ponturile cu cal.): se da in vindare pe acest urmätor an, socotindu-se de la Aprilie
1 cu let 1813 pana la sfir§itul lui Martie cu let 1814, slobodenia treceril
In Transilvania, prin schelele din tot cuprinsul èrii, adeca Välenii, Cimpina, 'Mea-
nul i Mehadia.
Cel ce se va aféta de cumpérator, sä deà mai Intaiii chezäsie vrednica de cre-
dintä pentru réspunderea banilor in vreme i apoT sit lea asupra-1 acest huzmet.
Slobod este veri-cine va vol sa tréca in Transilvania rimätori, prin scirea vame-
suluI din partea loculuT si a cumpérätorului acestui contract.
Cumpgratorul are sa ieà havaet de la toti ce ce vor trece rimätorl in Tren-

www.dacoromanica.ro
293 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 153

DijmAritul a fost sporit in Maid 1813 pe cuvint cA este deficit la

Visterie. Acéstá dare n'o plAtesc Metropolia, Episcopiile, boeril cu caf-
silvania, de pAreche Po talen l 4, si treckorul are voe sä réspundii numitului acestl
banI, bez vama ce este indatorat sä plätésa vamesuluI din partea loculul, pe la
tóte schelele, dupti catalogul vdmilor çi bez paraleopt de un rimä.tor ale CaimActtmiel
CraioveI i parale patru tot de la un rImiitor ale ispravnicilor judetuluI, pentru 11-
mkorii ce vor trece pe la schelele din judetele ot peste Olt, care aceste cite parale
opt si cate parale patru ali sä se féspundtt de cAtrA treekorI, numaI pentru rImtt-
torii ce vor trece din judetele ot peste Olt, iar nu si pentru cei ce vor trece pe la
schelele acestor 12 judete de oine6ce.
CumpgrAtotul sti nu se IndrAznésert a ha nici un ban maI mult peste orin-
duitul avaet si din tétä suma ce va trece, fies-care luAndu-s1 avaetul, sh
tile in ntlina treckorului, cnprind'ét6re aat de suma rimAtorilor ce vor trece peste
hotar, at si de suma banilor ce art plätit, numindu-se tot inteacea artulie si nu-
mele treckoruluI.
Tog ceI ce vor trece rimAtorI In Transilvania, afarä dintr'aceste mg sus nu-
¡mite däri a treckoriI, a vAzuri i a Caimacamului si a ispravnicilor de la judete
ot peste Olt, nu ail sä maI rèspundA la nimenea nimic.
Cumpéfkorul, din clitut ce i se va intArl contractul vînçiéril, sà i se da tot
ajutorul prin carp DomneseI de la Logofetia Divanului Domniel-Mele, spre autatul
strinal acestuI irat.
Suma banilor BA o féspundii cumpérAtorul In trei astiurl, la inceperea de
fies-care patru lunI, adecti c5.stiul dint5.ift la Aprilie intAiii, cel de al doilea la August
intAiii, i cel de al 3-lea la IntAiä Decembrie.
8), Mara din pretul cumpärkeird nu are a mal deà nimio cu niel un fel de
numire.
9). VerI ce risico-pericolon se va intimpli la acest huzmet in curgerea acestuI
an, a fie pe séma cumpérkorului, aci Domnia-Mea nu se amestea la acésta.
(Pecetea gpd.).
Vel Logork,
Cod. LXXV, fila 58.

Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlaltscoie.

Dumné-v6strA ispravnicilor din sud. Mehedinfi, anAtate. Dumné-lul. paharnicul
Pang' Costescu cumpérAtorul treatérei finatorilor a scheleI dintr'acel judet in
Téra-Nemtéscä, prin jalbA a fAcut arkare DomnieI-Mele, cA omul ce 1-a avut orinduit
la acea schelA, anume Ghenache, a aflat cà ar fi murit, i fiind-cA are bäntalii cá 1-ar
fi °mot* alii, avénd asupra sa i banl de-al huzmetuluI, Inteadins trimite pe acest
om al ail spre cercetare; de aceea vé poruncim Domnia-Mea, ca Indatti dupti pri-
mirea acestif porund, sá faceff scumpä cercetare acolo In fata loculuI, Rat prin site
dovedi, at si min carte de blestem, mat IntAiii pentru mértea luI, and si din ce
priciná i s'a IntImplat ? al doilea, cAtA stand de finatori a trecut In Téra Nemtésa ?
de and s'a ofinduit numitul Ghenache i panti acum ? al treilea, câti banl a steins
din socotéla acestul huzmet ? cAcI paharnicul aratA prin jaiba sa, cA nicI un ban nu
I-a trämis de and 1-a orinduit, i cap banI se vor gäsI strInsl, sä-i faceti teslim in
miina acestul trimis al paharniculul, dupA cum insusl in jalba sa a Mitt cerere;

www.dacoromanica.ro
154 V. A. IIRECHIX 294

tan, fecioril de boon i vikluvele de boer. Asemenea nu plAtese pos-

telniceiT, ne"murile §i mazIlii, dar plAtesc dijmAritul pe stupsi i rImg-
torl" panduril. (1)

al patrulea, pentru lucrurile mortului, cate a avut i cate se aflá acum ? si pentru
tiite acestea sil insciintatl Domnid-Mele, cu intréga pliroforie. Tolco pisah gpd.
1813 Maiii 14.
Cod. LXXIV, fila 46.
(1) Cdrf . de slujba dijmeirituluï, pe lét 1813 Mala 20.
Zemli Vlahiscoie. Vindarea dijmfirituluI pe knul acesta cu lét 1813, macar ca nu
se cuvenià a se adäoga la plata acestel slujbe, dar dupa cunoscuta lipsä intru cate
se allá Visteria i dupti ourgétérele cheltuell ce urméza necontenit In feluri de tre-
buinte ale OH!, cu sfat de obste s'a gasit cu cale, ea estimp, numal la acéstil tre-
buinta s'A se lea dijmarit de la una pana la dece de sfinI i de pecI cate dece parale
de Mea fär' de plocon, iar de la dece in sus iarad cate 4ece parale de litra si plocon,
cate talerI unul de nume, i patru parale de numéräteire i doué parale pentru
rä.vasul de nume, lar alt ciuruc sati vre-o alta incärcaturä cu totuf sá lipséscil,
acésta luare are sá se urmeze numaI In anul acesta. Slujbasii dijmarl, la tatI cel ce
vor plati dijmärit sa da rayase de plata inteacestad chip, adeca: atatia bani a platit
cutare, din satul cutare, banil dijmärituluI pe atitia pedí t;;i pe atatia sfini, de liträ
cate parale dece, çi carl vor Ola d plocon, sa-1 trécä si plocon In rayas, &Ad orI-
carele se va indrisni a da rayas farä suma de bani si fära suma de litre, se va
pedepsl fär' de milostivire; vindarea lusa este afarä din privileghiatI, precum la
vale mal* pe larg se aratä; cu acest dar mijloc vindéndu-se la cochii-vechI slujba dijma-
ritului pe acest an la dumné-lul s'a dat acéstä carte a Domniei-Mele ce
s'a orinduit taxildar, carde sä alba volnicie a orindul slujbad, sil caute slujba la
numitul judet, precum poruncim maI sus, si precum prin ponturile de la vale se
orinduesce, adeca :
Mitropolia, Episcopiile, manfistirile cele matl, cu metésele lor cele sciute, dij-
märit sä nu plätésea, dupi vechiul obiceiii.
Dumné-lor beorii i jupanesele Ocluye, ce le-ail stiitut boerii dumné-lor In boeril
Cu caftan, i fecioriI de boer ce sunt sciuti, iarad sa nu prátésci dijmarit, precum
a fost obiceiul.
Postelniceil, némurile i maziliI d altil, ce ah sineturI de scutell, sä li se pa-
zésca privileghiul ce ati.
TotI ce!-Ialtf, atat päminted i Sarbi, cat d panduril din patru judete ot preste
Olt, cA vor avé stupl i rimatorI, sa alba plät1 dijmaritul pe deplin, precum mal
sus se cuprinde, i slujba sA alba a o cauta. cu cercliturä cu tot pana la Septembre in 10.
6). CeI-ce scutesc dijmàrit férte ad se feréscii de a nu amestech stupil i rimatoril,
Cu al acelora ce platea° dijmärit In bucatele lor, cu gand ca sa pagubésca slujba,
ca apoi unii ca aceia dovedindu-se, nu numai cit' pe acele litre ce se vor dovedl
ascunse va platl dijmarit indoit, ci inca si pe ale luI drepte bucate va plätl dij-
märit, In rind cu téranii i i se va strica de tot privileghiul scutelii.
6). Boerii ce scutesc dijmárit pe drepte bucatele ce vor avé de tamazlic, de dij-
marit, sä nu se supere, lar pentru cele ce va avé cumpérate de negutätorie, pe acelea
sä plätésca dijmarit.

www.dacoromanica.ro
295 DIN DOMNIA LUf CARAGEA 155

CO.ntarul Domnesc In 1813 s'a arendat cu dreptul de a lua la suta

de oca 15 banT. (1)
Tiganii dati iratul.armg§iet dar In 1817 CAmara Domnésca 11 lea In
folosul esf. ArmA§ia 1ncetézd de a-1 stringe §i Caragea dispune ca sd-1
adune CAmara Domn6scA i sl se de A D6mneI anologia ce i se cu-
vine. l'Ana la 1817 marele Arma g erà §i judecAtorul pricinilor cri-

TotI ceI ce yeti avé stupArii i rimatorI, sA avetI a fé aréta bucatele véstre la
orInduitiI slujbasï, caci orI-care '41 va dosl bueatele sale, dovedindu-se va plitl dij-
mirit Indoit.
Cumpéritorul de judet, de va fi sä caute slujba insusI, FA se ferései de a nu
face cea mal pupila nedreptate locuitorilor, cu luare de banI maI mult peste suma
cea hotariti, ca apoI ceea-ce se va dovedi din cercetiirile ce sunt a se face, cA ad luat
mai mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ea sa intérei InapoI Indoit, ci se va si
pedepsl dupti n'Asura vineI, lar de va fi ca si viuda huzhmetul la altul, indatorat si fie a
se chezasul acel cumpérAtor, ea si nu faca catusi de putinä nApistuire locuitorilor,
ci sa urnieze Intocmal dupli cuprinderea ponturilor, &id impotrivi urmand,,
acela nu va scApA de pedépsä
Poruncim Domnia-Mea i voué slujbasilor ce vetI umblà cii acésti slujba si a
calor vostri, supérare Batí cheltuéla locuitorilor s'A nu facetI, ci ¡Cite, orl-ce va trebul,
cu toeméll i cu banI gata si luati, iar far' de plata sä nu vi IndrAsniti a luà, pre-
cum niel pul de gaini sail al-ce-va:O s'a nu ceretl ca obiceiuí, ci orl-care se va cu-
tezà a luà mai mult peste porunci, sail va face supérare, sal cheltuélA locuitorilor,
unul ea acela dovedindu-se, nu numai ceea-ce va lila va plAti indoit, ci tuca se va
pedepsl, poruncim i dumné-v6stra ispravnicilor sá cautatI sa fitI ea privighere
de a nu Ingadul pe slujbasi a face urmAil mal mult peste aceste ponturI, cd vetI
fi rèspunditori. Ci dupA aceste ponturI, poruncim ea si dumné-v6stra sil le (lag tot
ajutorul °el cuviincios, ca la o slujbA ce este a VisterieI Domniei-Mele, i saam receh
gpd. 1813 Malí 20.
Cod. LXXV, fila 66.

(1) Carte de slujba etintarula Domnese.

Zemle Vlahischoie. DupA obiceiii s'a dat acéstA carte a DomnieI-Mele
carele pe anul acesta cu let 1813 a cumpérat slujba efintaruluI Domnesc de aicI
din orasul BucurescI, ea sA aiba a cauta acéstA slujba si sil fie dator a tiné cantar
drept, i alt nimeni si nu aiba voe a tiné cantar sail a cintári marfa ce este de
'dudare, ci numal el, §si de tot omul ce vor aduce orI-ce fel de marfil de vindare
ar avé sá efintaréscA, si aibi a o ciintirl si a luà la suta de oca ball 15, iar nu
mal mult, numaI si aibi a se ferl, ca orI ce fel de mufà se va cantad, sA o cinta-
résea cu cantar drept, lar nu cantar mal mic, ca sA faca la vre-o parte nedreptate,
cá dovedindu-se se va pedepsl, i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1.
Asemenea doué cArt1 s'ati facut, una pe 12 judete si alta pe Craiova si pe 5 judete
ot peste Olt.
Cod. LXXV, fila 26.

www.dacoromanica.ro
1M 'V. A. tIRECIIIX 296

minale ale tiganilor Domnesd, iard de la data ac6sta marele CAnagra§

rèmâne desarcinat de asemenea judecAti. (1)
M'Astille (2), cari In timpul ocupatiunff rusesdi aú fost obligate, pre-
(1) Carte prin care se d'A eforia stringeril iratu. luI §i a eerce táriI pricinilor Ar-
mA§iel la dumné-luI vel Cdmära§ul.
Zemle Vlahiscoie. Cu tke cá birul tiganilor DomneseI i cele-lalte orinduite drtil
ale lor din véchime, Out-1 acum s'ah o bicinuit a se stringe de afta' ceI dupà vremI
dregkorl al Armii§id, dar fiind-cä i acest venit ea unul ce se adunä de la ace§t1
carI sunt buni i dreptl al Dom niel, se socotesce qi este al Cämäril Dornnescl,
precum sunt §i huzmeturile, dupä cuviintft urmézfi a fi legat §i acesta Impreunä cu
cele-lalte la Cámara gpd ; de aceea iatá printr'acéstä Domnésca noSsträ carte, intoc-
mind Domnia-kea acéstä cuviinchisi °Andará, ridieäm de acum inainte ArmA§ie'l
stringerea acestui venit i hotarlim sé fie sub ingrijirea i eforia celuI dupa vremI
vel Catara§ §i stringéndu-se la Cämara gpd., de acolo sä se dea i Luminätiei Sale
D6mnei analogon ce i se envine dinteacest venit, dupä orinduéla ce se urmti pg.nit
acum ; i eätrà acata, fiind-cä' cel dupti vremI vol Arma § pe lava stringerea acestui
venit al biruluI tiganilor Domnesci, cu care era insiireinat, aya §i ingrijirea cercetil-
rilor pricinilor englimaticesci, ce se cautä la Departamentul criminalion de catrA ju-
decatoril acelui Depertament, de aceea pe Muga eforia f:,i ingrijirea stringeriI acestui
venit, cu care am insfircinat de acum inainte pe cel dupà vreml vel Caméra§, II in-
siírciniim tot pe dumné-lui i cu ingrijirea i eforia cercetärii englimaticescilor pri-
cinI, ce se canté' la mal sus nurnitul Depertament, cä sé fie §i de acum Inainte
iarä§f unite amändoué aceste eforii, i saam receh gpd. 1817 Iunie.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Cod. LXXV, fila 182.

(2) Di «roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vahischoie.

Cetindu-se inaintea Domniel-Mele acéstä anaforà a dumné-lor velitilor boerl §i
cênd §i nol chibzuire, n'am gäsit cu euviintá a se implinl condeiul rémé§itelor ce
ni se aratä ei sunt asupra ménästirilor, In vreme ce mttnastirile indestul ah fost
Impovorate cu alte clArl de ajut6re la ale t'ériI trebuinte, ce s'al intimplat, färd nu-
mai cele de mai jos arkate trel condee : insä taleri 3.896 ce prisosesc din baniI
proviantului asupra Mitropoliei i talerI 3.635 ce mal' sunt asupra Mitropoliel din
cel cke talen l -5 luatI de la preoti I diaconl, poruncim dumi-tale vel Logofete de
Téra-de-sus, sä-I implineseI de la prea osfintia sa pärintele Mitropolitul; a§ijderea §I
pentru eel de al treilea condeitt de &Ate taleri 3 pana la talerI 8 de la preotI
i diaconl, pe suma ludelor 8.138, ce s'aii gäsit in anul trecut, sä se facä Domnescile
n6stre porund atril ispravnien judetelor, ea prin protopopl stringêndu-se de la
tagma preotéscä, sé se trimitä sic! la cancelaria Divanulul Domniel-Mele, ca §i acei
banl, impreunä tu suma banilor mal sus arkatelor condee, sé se deä pitaruluI
Velcei, spré cea desävIr§itä despägubire a sa.-1816 Septembre 3.
(Pecetea gpd.). Vel Logofk.
Prea Indltale Ddvine,
Dupti luminatä porunca MarieI Tale de la acéstä jaiba a pitarului Velcei, am fäcut
chibzuire pentru taleri 49.431 parale 30, 00 cu luminatá hotärirea MarieT Tale are sé

www.dacoromanica.ro
 297 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 157

cum vlIclurdm, sl contribuéscd cu sume importante pentru provian-

tul rusesc, continud a fi inv6luite cu cererea de r6m4ite. Totu0 la
1816, Domnitorul le scutesce pe cele maT multe de aceste 1.6111600.

iee nuraitul pitar de la cate patru eparhiile èrii, preo/I i manästirI din madéua
proviantului rusesc, i fiind-ce prea osfintia sa perintele Mitropolitul arate, ce Mitro.,
polla a primit pentru acest proviant talen l 153.896, insä '75.491 din cisla manestiri-
lor de talen i 96.000, i 37.055 din cisla preo/ilor i a diaconilor, lude 7.411 a cite patru
eparhiile, de lude po talen l 8 si s'aii Implinit numaI Po talen): 5 (iar ceI-lalff 3 aratil
prea sfintia sa, c'e nu s'el implinit) i 33.850 a primit de la pitarul Velcea din N'in-
larea de proviant si 7.500 de la pitarul lonità, lar dupá proviant, lar la Visterie
dat numaI talen l 150.000 si prisosesc asupra MitropolieI talen l 3.896, färä a se
/iné in séme alte condee ce maI arate prea sfintia sa; s'aa dat inse talerI 3.216 pe-
rinteluI Mitropolit Dositelii; fiind-ce acestl banI sunt da ff din lefa ce avek a luà prea
osfintia sa de la Mitropolie, nu se cuvine a se scedé din banil proviantului, ce ur-
méze a fi da/I din iraturile Mitropolial i talerI 15.000 ce arate pitarul Ionife logo-
fetal Mitropoliel, eä s'ar fi platit dobande cate talerl 7 si 1/, si cate talerI 8 pe luna
la banT. ce s'ají ridicat in galbenI mai nainte pa.ne a se ha din eparhil, de dat
la Visterie, i talen l 8.000 ce arate iar pitarul Ioni/à cà pä'gubit de la cursul
galbenilor, niel aceste doué condee nu se /in In séme de nu va Incredin/a pitarul
Ionite prin juremint evanghelicesc fa/k fiind i pitarul Velcea, ce sunt adeverate
aceste condee doué eum le arate el, cum si talen l 17.000 capete i dobande ce arate
prea osfinlia sa pärintele Mitropolitul, I-a fost luat Imprumut perintele proin
Mitropolit Ignatie, tot pentru acest proviant, si I-a réspuns in urmä Mitropolia,
iaräsi nu se /in in sémä cedí ne-am pliroforisit, ce. aceI bani dat In vremea
resmiritil pentra altä contributie, lar nu pentru proviant, ci gesim cu cale ca aceI
taleri 3.896 ce prisosese asupra MitropolieI din banil proviantulal, dupä cum aretem
mal sus, respunr,le prea sfintia sa pärintele Mitropolitul, asijderea se réspunlä
prea sfinlia sa i altl talerI 3.635 ce se ved ce ad remas asupra Mitropoliel din caí
cate talerI 6 ce s'al luat de la preo/I i diaconl i, implinindu-se aceste doue con-
dee, ce fac taleri 7.531, de dumné-lul vel Logorétul de Tora-de-sus, ce din luminatil
porunca M'erial' Tale este orinduit mumbasir asupra acesteI =dele, sil se dae pita-
ruina Velcel, ced cisla preo/ilor din baniI proviantulai se vede pe lude 7.411, iar la
cisla de ajutorul sc611 din trecutul an s'ají gesit ce sunt lude 8.138 si de aceea pri-
sosesc acestI banI asupra Mitropoliei i deosebit de aceste doué condee sä fie lu-
minate porunca MfirieI Tale ceträ dumné-lor ispravnicii jude/elor, ca prin protopopl
sä se implinésce i acea remesite de cite talen 4 de la ceta preo/ésce i se-I trimi/à
drept aicl la dumné-luI vel Logofètul, ea sä-i dee. pitarului Velcei, cum si talen.' 20.509
ce arate prea sfintia sa prin anaforà catre Nleria Ta, cá sunt rémesitil tot din
cisla proviantuluI la unele menästirI, sA trimitä dumné-lul vel Logofetul Logofe/iei de
Divan mumbasirI cu luminate poruncile M'erial Tale, ca sä-I Implinésci si se se de
dinteaceia ca/I vor trebul pene a se implinl banil pitarulul Velcel, iar prisosind
ce-valí se va face chibzuire, unde si se dett acel prisos i vom arete MärieI Tale prin
osebitä anaforà, iar hoterirea 't'ufane la M'Aria Ta. 1816 Maiii 17.
Radu Golescu Biv vel Ban, Barbu Wicereseu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic,
Teodor Vedireseu Vel Vornic) Mihalache Racovi/ii Vel Logofét.

www.dacoromanica.ro
158 V. A. UREMIA. 298

Mänästirile perd adese-orI i vinAriciul, care se dii de clitra Cara-

gea, pentru Intretinerea lazareturilor de ciumä. (1)
La 1813 Ianuarie, Caragea relnilint6z1 apaltul cartilar de joc, desti-
nând venitul lui pentru apanajul D6inneT, Eind-cd i se scdcluse unele
venitursi din ale vämilor. (2)
(1) PubHeap la Vote judetele, ca muele de vinäriciú stt le trimitti la Cassa nazirilor
lazareturilor.
Dumné-veistrrt ispravnicilor ot sud... sinätäte. Pentru milele mänästirescl, dupA
hota'rirea ce s'a Meta a se luit in tennna trecutft pe glue Cassel' spitalurilor pi a IA-
zäreturilor de nfiprasnica 1361ä, pi de okra Domnia-Mea aP fost dumné-v6stril insär-
cinap prin poruncile ce am dat, ilia de la trecuta lunä a luI Novembre in 16, ca banil
aceptia sA-I stringep dumné-viistri I Cu catastih sä-1 trimitep la dumné-lor boeril
titteri al lädtreturilor, fácéndu-se exeresis de milele de vinariciil ce nu ail a se su-
pér-a, precum cu indestulare se cuprinde inteaceeapi porunci; acum dar cu mirare
ne fuse, and am audit de la dumné-lor boern nazirI al CasseI spitalurilor, eft n'ati
trimis nicI catastih, nici bani, dupà care urmare a dumné-v6strä se adeà a vi se
face pi osindet spre resplätire la nebägarea in sémti, dupä porunca ce vi s'a dat,
pi vi s'a fost poruncit, ca in grabä sä trimitep banii. i cad acum vi s'a trecut
Cu vederea grepala i itta de iznóvä vé poruncim strapnic, ca cum me WA' de
bavä sä trimitep banil milelor de vinäricift cu catastih iscälit, cad ne urmand pi
acum, pi viindu-ne Insciintarea, cä iaripl n'aff urmat nici aceptil de al doilea poruncI,
sd sciP cu hotärire, cA vep eklé In urgia DomnieI-Mele. 1814 Februarie 16.
(2) .Apaltul cdrfilor de joc.
Flind-cä din vindarea vämilor vre-o cite-va veniturI sadéndu-se se dab in ira-
turile LuminatieI-Sale Domnitel, i pinteacele iraturl ale Luminfitiel Sale, unele fé-
mäind atät de mal Inainte, cum pi dupa vreml, cAt pi scum tot in vindarea veni-
tului vämilor, iar altele ridicindu-se cu totul pentru obptescul bine pi folos, a rämas
Luminitia Sa In desävirpitä lipsä de acele drepte cäderï iraturi ; deoI ca sti se faca
6rep1-care indestulare la acea lipsà, care s'a fitcut pentru obptescul bine, am hotärit
Domnia-Mea, ci vindarea dirtilor de joc sa se deli prin spelt, pi sà. se vindä in Vat téra
DomnieI-Mele, adectl atät in politia Bucurescilor, cum pi prin tiite orapele i tirgurile
judetelor de pe afarä de la unul numai ce se va incirck cu acésti vindare, lar acel
vindkor cumpérand huzmetul acestuI spelt de la cochiI-vechI Cu pretul ce se va tocml,
BA OM a face zapt URA tréba apaltuluI, arkändu-i-se ci de la o di hotäritä are sit
vindä arti de jots numal el prin t6te locurile, precum s'a is mai sus, pi acei banI
ce va vinde huzmetul sä fie irat al Lumindtief Sale prea jubile! nóstre Dtimne, in
locul celor ce s'ati aridicat din venitul vämilor i ca sä se intocméseä acest tertip, porun-
cim Domnia-Mea, cinstit i credincios boerule al Domniel-Mele biv Vol Vistiere Ioane
Moscu, ca hula% ce veI priml acest Domnesc al Nostru pitac, numindu-te Cassä al
acestuI huzmet, sä. fad cunoscuti hottlrirea Domniel-Mele la cel ce vor afétik mup-
tern i sä vîná acest huzmet al apaltuluI artilor de joe Cu strigare de cochii-
vechI, sub ponturile ce mai jos se aratä:
1). Cumpèritorul peste duel dile dupti vindaroa huzmetuluI sA aibil a incepe la
vindarea cärtilor de joc in politia Bucurescilor, iar t6til 'era in curgere de 16 44

www.dacoromanica.ro
299 DIN DOMNIA LUÍ CARAGE& 159

Venitul oeritului de la ciobanil ardelenI continud a da ocasiunl la

multe reclamatiunl. In interesul acoperiril datoriel vechl a 011, acest
venit se mentine cu t6te reclamatiunile primite i cu t6t1 greutatea
ce IntImpinA vama, care aveA obligatiunea s vegheze, ca ciobanil sA
nu se Int6rcA In Ard61 Cu vite marI altele decAt pe carI le-ail adus
la pAscut In muntl. (1) De la vitele marI aduse pentru pAscut In muntI
Din Oiva ce se va vinde huzmetul, cumpárAtorul, impreuni cu om orinduit din
partes CasseI, sA aibA a face eatagrafie de tóte cArtile de joc ce se vor gAsI prin t6te
práväliile din BueurescI, asemenea catagrafie sä faca si pe la teste tirgurile i orasele
de prin judetele de arara. prin marifetul dumné-lor ispravnicilor, dându-se
Domnesci deschise de la Logofetia Divanului Domniei-Mele i Impreunii cu catagrafia
ce se va face, atat ida In politie, cett si pe afarA, pe care sä pue pecetea, ca sä nu
aibá voe a vinde cArti de joc negutätorii ce le vor fi avAnd, socotindu-se acéstii po-
prire din oiva ce se va face catagrafia.
CumpérAtorul huzmetulul sd fie indatorat a Iuà asuprd-I &Ate cdrtI se vor gAs1
In térd, adecA atAt In polla% cAt si pe afarA, pe care sA aibä a le plAtl celor ce le vor
fi avénd cu pretul ce se va gäsl cu cale de cata orInduitul cu Cassa boer al Dom-
niel-Mele, carele are a hotiirt acest pret dupi socotéla ce va face, atilt al costului
cArtilor de teltil felurimea, cAt si a interesurilor, si tot acest boer are sil hotdrascii
dupil chibzuirea ce va face si pretul cu care are sä vinslä cumpérátorul apaltului
chifle iarisi de tea felurimea, fácAndu-I socotélä, atAt dupä pretul cumpérAteireI
celor de aici cärtI i celor ce va aduce din läuntru, cum si de alte cheltuell i
teresurI.
Cel ce se va dovedi, cA a IndrAznit sA vinsrä cArtl din 4iva ce se va publicul
vIn4area acestui apalt, s'A se faca controbont tipa felurimea cArtilor i pentru &Ate
cilrtl se va dovedl cA. a vindut, sä. plAtéscA apaltoruhil duzina cu pret indoit de
cel ce se va hotArI sti vInslii el, iar la Cassa apaltuluI sA plAtéscA geremeä pentru
un duzin Po taleri 60, si acela sA se si pedepséscii ca un nesupus hotäriril Dom-
niei-Mele.
6). BaniI vînärii sA aibä a-1 numArA cumpérAtorul la Cassa apaltulul in trel cAs-
tiurI, adecA la fies-care incepere de patru lunI, socotindu-se acésta din sliva ce i se
va vinde huzmetul la cochii-vechi.
Cu aceste ponturI vinsliindu-se huzmetul, poruncim, orinduitule boer al DomnieI-
Mele, pe col ce se va hotäri de cumpérätor sil ni-1 faz! cunoscut prin anaforà In
scris, arAtAndu-ne i pretul cu care se va Intocml vinlarea huzmetului, ca sä i se
dei sí cartea DomnieI-Mele spre a fi sciut de apaltador la totl de obste, iar baniI
luAndu-I, sA aibi a-I da In socotéla Luminiitiel Sale Dómnel, sub adeverintä de pri-
mire. 1813 Ianuarie 18.
Cod. IX, fila 30.
(1) I@ loan Gheorghe Caragea Voevod.
Vätase de la plaiul PrahoveI sud. Prahova. Cinstita chesaro-cräAscA aghentie prin
notä ne-a fAcut arAtare, cA de la suditil chesaricescl ce acum, pe vara, es cu vite
marl din läuntru la muntil táril pentru pásune si iar se tutora inapol pliitind la
stäpfinii muntilor prin Invoire pdsunea, le-aI fi cer6nd si tu osebit avaet cu nume

www.dacoromanica.ro
160 V. A. IIRECIII.i. 300

nu se lud n'id o taxd. Pentru ele se plItid numai proprietdtil pdp-

natul dupd Invoéld.
de erblirit; ci flind-ctl in cartea de vätäde ce ti se dä nu se cuprinde a in& de la
acest fel de vite vre-un erbgrit, precum niel vameeilor in ponturile vámior iartiei
nu se cuprinde o orinduéld ca acésta i datorie al a ingrifi fiírte tare, ea numal cu
vitele acelea ce ail esit din lduntru la päeune sg se inteíra, iar sä nu amestece altele
de aid din terà, cdeí acelea nu sunt slobode a ed niel inteun chip din térk ci dar
itl poruncim ea de la acest fel de vite mari ce vin numai pentru päeune, carI sunt
adeverate ale suditilor, nu numal sä nu indräznesci a cere ceva, ci sáei
Domniei-Mele cu ce cuvint al fdcut acéstä cerere, acésta poruncim. 1814 Iunie 13.
Cod. LXXIV, fila 127.

Ivi Ioan Gheorghe Caragear Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Dumnta Vol Vistiere, de vreme ce jäluitoril aceetia aú dovedit, cá ail plätit bir
intre sträinl in diastimä de 2 anl, dupd pliroforia ce ne daI printeacéstä anafork
poruncim, ck de nu voesc a mai plätl bir si de acum inainte, sä se ridice cu vitele
lor de aicI a trece in Téra-Nemtéscd. 1818 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logorét.
Cod. LXXXIX, pag. 297.

Prea indltate D6mne,

Dupä luminatä porunca Märiei Tale ce ni se dä la nota cinstitel AghentiI pentru
loan Secal i Stoica Tarted de la Bran ei loan Gherman de la Fisarad, pentru carl
aratä. cà ar fi eeit cu obicInuite reghl i palaporturI la oile lar ce le ají in judetul
BuzbuluI, i cum cä in pgmintul acesta niel o namestie nu al, lar zapciul strAinilor
de la acel judet le-ar fi luat taled 100 de la fie-eare asupra cäruia se aduce pilrfi
pentru acéstä pricing, fácend cercetare. mal intgiil ml-a aretat, el el se allá numal
Cu die aid d cel din sus doi inei facend pe totl al lul, lar nevasta II este inlä-
untru la Bran, ei cum cg doI anl plätesce bir la sträinI, pentru care mi s'ají aretat
rävaeele zapciului de le-am vellut, arkand i sameeul de sträinl carde a venit
inaintea mea trimis de dumné-luI Stolnicul Iacovache, intimplg.ndu-se a fi bolnav,
cum cg sunt aeezatI in catastihul sträinilor de dol apoI 1-am intrebat dind s'a
sciut cd este sudit ei numal cu oile se aflä aid, cum de s'a suferit de a plätit de
rind dol ani daj die intre sträinI ei nu a mers sä arate cinstitel Aghentil, réspunse
cä neffind statornic del ci cdlätor, cind inlä'untru la casa luI, calad aicl, dindi vede
numal oile, nu Mi avut vreme sd vie pand aicl sg. se arate, ei aea plàtiaú 6menil 'uf,
nesoeotind cä o sä i se cera pentru vreme, din care se cun6see &A a fost cu pri-
miren lar, 1-am cerut reghiile ca sA le ved, ei mi-a aretat o reghie din lét 1817 a
nepotu-seil, lar a lul slise ca o are la al ei de cercetarea ce am fäcut nu lipsil
(a aretà) Infiltimii Tale. 1818 Martie 12.
Vel Vistier.
(A se vedé restul actelor in Tom. X, partea II din Tstoria Romdnilor de V.
A. Urechia).

www.dacoromanica.ro