ION ATANASIU

PROFESOR DE GEOLOGIE
LA UNIVERSITATEA DIN IASI

MEMORIU
DE

TITLURI $1 ACTIVITATE

,3 JO\
(=t-Aciva-Emr4I*1.-
(--)114 Ay113-:

131,JICUREVF1

tlJJO 19a6
www.digibuc.ro
 ION ATANASIU
PROFESOR DE GEOLOGIE
LA UNIVERSITATEA DIN IASI

MEMORIU
DE

TITLURI SI ACTIVITATE

BLJCURE*TI
1936

www.digibuc.ro
 I.

NOTE BIOGRAFICE $1 TITLURI.

Ngscut la 25 Octombrie 1892, in Iasi.
Absolvent al liceului Matei Basarab" din Bucureti,
sectia realá, In Iunie 1911.
Absolvent al coalei pregAtitoare de ofiteri de rezervá
pentru artilerie i geniu, In Octombrie 1912.
Mobilizat, ca ofiter de artilerie, in campaniile din '19'13
si 1916-18.
Licentiat in Stiinte Naturale, sectia de Geologie aplicata,
cu mentiunea Foarte bine", in toamna anului 1918.
In anii 1925-26 am fácut studii de specializare in Elvetia,
in laboratoarele Domnilor Profesori P. Arbenz (Berna), M.
Reinhard i A. Buxtorf (Basel).
Doctor in Stiinte Naturale, specialitatea Geologie, de la
Universitatea din Bucureti, cu mentiunea cu distinctie"
(Iunie 1929).

FUNCTIUNI IN INVATAMANT.
La '1 Ianuarie 1920 am fost numit suplinitor al postului
de asistent pe langI catedra de Geologie de la $coala Po li-
technic& din Bucureti, post in care am fost definitivat la
1 Decembrie 1927. Fiindcá la aceasta. scoalal nu existl sefi
de lucr&ri, am p&strat titlul de asistent panä in momentul
demisii mele (1931).
De la 1926 pan& la 1929 am fost insarcinat cu facerea
conferintelor de Geologie generala pentru elevii anului I al
sectii de constructii, iar de la 1929 conferintele acestea au
fost urmate de toti elevii anului preparator.
In anul 1930 am suplinit catedra de Geologia petrolului
de la sectia de mine a $colii Politechnice din Bucure§ti.
In anul 1930-34 am suplinit catedra de Geologie econo-
mic& (Z&c&minte de minereuri) de la aceiai §coalá.

www.digibuc.ro
 4 ---

In anii 1929, 1930 si 1931 am tinut conferinte asupra

Geologii apelor minerale la Institutul de Balneologie din
Bucuresti.
La 1 Octombrie 1931, in urma recomandarii unanime a
Consiliului Facultatii, am fost numit profesor la catedra de
Geologie de la Universitatea din Iasi.
De la 1 Ianuarie 1935 sunt membru in Senatul Univer-
sitar, ca delegat al Facultatii de $tiinte.

FUNCTIUNI $1 INSARCINARI SPECIALE

IN LEGATURA CU GEOLOGIA
$1 CU APLICATIILE EI PRACTICE.
De la 1 Ianuarie 1919 pang. 31 Octombrie 1931 am fost
geolog la Institutul Geologic al Romaniei. Am innaintat suc-
cesiv, prin toate gradele, pang. la gradul de geolog sef cl. Ina,
in care ma gaseam in momentul cand am demisionat, ca sa
ocup postul de Profesor la Universitatea din Iasi.
Ca geolog al Institutului, de la '1921 panal la 193'1, am
avut continuu delegatia sa. reprezint Institutul in comisiile cari
stabileau programele de lucru pentru sondajele de petrol. In
aceasta calitate am contribuit, inteo oare care masural, la
precizarea structurei si stratigrafii formatiunilor purtatoare
de petrol, fapt care a avut ca urmare o mai buna protectie
a zacamintelor contra inundarii prin sondaje rau executate.
In anii 1922-24, am fost insarcinat ca impreuna cu D-1
D-r. E. Jekelius, sa studiez campurile de gaze din Transilvania.
Am fa.cut cu aceasta ocazie ridicari geologice pe teren, foarte
detaliate, la Basna, Saros, Sincai (Samsud) si Sarmasel.
Rezultatele studiilor noastre au fost baza pe care s'au sprijinit
lucrarile ulterioare ale gelogilor Societatii de Gaz metan.
In anul 1924 am fost insarcinat impreuna cu D-nii D-r.
H. Grozescu si D. $tefanescu, cu studiul regiunilor petrolifere
din Romania pentru a delimita cele 500 H-a de terenuri petroli-
fere ce trebuiau concesionate conform legii noi din 1924.
In anul 1927 am secondat pe D-1 Prof. D-r. G. Macovei
in prepararea si organizarea Congresului Asociatii Carpatice
care a avut loc in Romania in Septembrie 1927.
In anul 1927 am fost numit in comisia pentru modificarea
Legii Minelor din 1921. In aceasta: comisie am fost raportor

www.digibuc.ro
 5

pentru ape minerale si cariere si in acela$ timp am stabilit

criterii noi pe baza cdrora sä se preceapa redeventele cu-
venite Statului dela exploatdrile afldtoare pe proprieatile sale.
In 1930 am fost primul secretar general al Societdtii
Romdne de Geologie atunci constituitd.
In anul 1931 mi s'a dat conducerea Serviciului Geologic"
din Institutul Geologic al Romdniei.
In fine tot in anul 1931 am fost insarcinat ca, impreunl
cu D-1 Prof. Dr. I. P. Voitesti, Lost director al Institutului
Geologic, sd organizez lucrdrile Lexiconului Stratigrafic al
Romdniei in vederea intocmirii Lexiconului Stratigrafic
Mondial, a cdrui publicare a fost hotairdtd in Congresul Geo-
logic international din 1930. Lucrarea a fost executatd si
trimisd comisiunii pentru Europa inca.' din anul 1932.

IV
LUCRARI STIINTIFICE PUBLICATE.
1. 1923. G. Macovei $i I. Atanasiu, cdteva date asupra
constitutii geologice a Zonei Fliului in regiunea vailor Slani-
cului i Oituzului, Mini de seam& Vol. XI, pag. 29-55, cu trei
profile.
2. 1923. L Atanasiu, Cretacicul din muntele Bene, (Tul-
ghe$), Dart de seamd, Vol. XI, pag. 89.91.
3. 1924. I. Atanasiu, Zdcdmintele de lignit din basinul
pliocenic dela Borsec, Studii technice si economice, Vol. III,
Fasc. 3.
4. 1925. D. Preda i I. Atanasiu, Structura geologicd a
partii superioare a vdii Trotusului, Anuar, Vol. X, pag. 371-80,
cu o schita" geologic& si 4 profile.
5. 1920. G. Macovei $i I. Atanasiu, Structura geologica
a vaii Bistritei intre Pângdrati i Bistricioara, Dart de seamd,
Vol. VIII, pag. 61-98, cu o hart& $i un profil.
6. 1920. G. Macovei $i I. Atanasiu, Asupra raporturilor
tectonice intre Zona Cristalinului si Zona Flisului, Deiri de
searna", Vol. IX, pag. 22-25.
7. 1920. L Atanasiu i E. Lobontiu, Comunicare preli-
minard asupra geologiei regiunii Borsec i Bilbor, Deiri de
seamd, Vol. IX, pag. 44-54, cu dou& figuri.
1920. E. Jekelius $i I. Atanasiu, Harta geologic& a
8.
României la scara 1 : 1.500.000.

www.digibuc.ro
 6

9. 1927. M. Reinhard (Basel) und I. Atanasiu, Geo-

logische Beobachtungen fiber die Kristallinen Schiefer der
Ostkarpathen, Anuar, Vol. XII, pag. 391 113, cu 21 pro-
file.
10. 19'27. G. Macovei et I. Atanasiu, La Zone interne
du Flysch dans la region de la haute vallee de la Prahova
et du Bassin superieur de l'Olt, Guide, pag. 239-234, cu doua
hdrti geologice.
11. 1927. G. Macovei et I. Atanasiu, La chaine volca-
nique Cdlimani-Harghita, Guide, paEr. 239-231, cu doua hdrti
geologice.
12. 1927. G. Macovei et I. Atanasiu, La Zone interne du
Flysch dans la region de la Bistricioara et du Bicaz, Guide,
pag. 295 313, cu doud harti geologice.
13. S. Athanasiu, G. Macovei et I. Atanasiu, La Zone
marginale du Flysch dans la partie inferieure du basin de la
Bistrita, Guide, pag. 313-32, cu o hartd geologica si o plans&
de profile.
11. L. Mrazec et I. Atanasiu, L'anticlinal diapir Mo-
reni - Gura Ocnitei, Guide, pag. 171-93, cu doua. planse.
15. I. Atanasiu, La masse cristalline et les depôts
mesozoiques des monts Flaghimas, Guide, pag. 263-91, cu
doud harti geologice.
16. 1928. 1. Atanasiu, Memoriu privitor la mdsurarea
temperaturei in sondaje, Analele Minelor, vol. XI.
17. 1929. L Atanasiu, Modalitatea de calcul si de per-
cepere a redeventelor cuvenite Statului, Analele Minelor,
vol. XH.
18. I. Atanasiu, Cercetari geologice in imprejurimile
Tulghesului, Anuar, vol. XIII, pag. 163-367, cu o hartd, o
plansa. de profile, 4 planse de microfotografii si 80 figuri in
text. Este teza de doctorat.
19. 1930. I. Atanasiu, Memoriu asupra inchiderii apelor
prin innoroire, Analele Minelor, vol. XIII.
20. I. Atanasiu, Oligocenul din Valea Bistritei, Dart de
Searnei, vol. XV, pag. 105-6.
21. I. Atanasiu §i D. Stefanescu, Asupra prezentei Oli-
gocenului la Tintea, Dart de Seamei, vol. XVI, pag. 10-42.
22. G. Macovei u. I. Atanasiu, Geologische Beobach-
tungen fiber das Miozan zwischen dem Siret und dem Nistru
in der Bucovina und im nördlichen Bessarabien, Anuar, vol.
XIV, pag. 169-2(10, cu o harta. geologicd.

www.digibuc.ro
 7

23. 1932. I. Atanasiu, Quelques observations sur le diapi-

risme, Bul.. Soc. Rom. de Geologie, vol. I, pag. 95-105.
24. 1933. I. Atanasiu, Apropos d'une roche a glauconie,
Dari de &awl, vol. XIX, pag. 26-34.
25. 1934. I. Atanasiu et R. Cernfitesco, Deux analyses
des eaux du ruisseu Bahlui, An. Sc. de l'Université de Iassy,
vol. XX.
20. 1935. I. Atanasiu et R. Cernfitesco, Composition
chimique des sels dissoutes dans quelques rivières de la Mol-
davie, An. Sc. de l'Université de Iassy, vol. XXI.
27. 1935. G. Macovei et I. Atanasiu, Evolution Geo lo-
gigue de la Roumanie. Cretacée, Anuar, vol. XVI, pag. 63-280,
cu 10 plan§e §i 47 figuri in text.
28. 1935. G. Macova §i I. Atanasiu, Asupra depozitelor
mediteraniene din Dobrogea i Cadrilater.
Comunicare prezentata la Congresul pentru inaintarea
§tiintelor ; ne aparuta Inca.
V.

LUCRARI CU CARACTER DIDACTIC

(litografiate)
1927. Conferin(e de geologie generala pentru elevii Scolii
Politechnice din Bucureti in doua editii.
1935. Curs de Geologie stratigrafica, Partea I-a, Notiuni
introductive, Arhaic, Algonkian §i Paleozoic.
VI.
REZULTATELE CELE MAI DE SEAMA
ALE CERCETARILOR GEOLOGICE
FACUTE PANA ACUM.
a) In regiunile petrolifere din Jud. Prahova, am stabilit
profilul detaliat al Pliocenului din zona Moreni-Gura Ocnitei,
atat dupa studii pe teren cat, mai ales, din comparatia date-
lor furnizate de mai multe sute de sondaje. Profilul acesta a
servit ca baza pentru programele de foraj.
b) In zona Fli*ului din Carpatii orientali, unde am lucrat
aproape continuu in colaborare cu D-1 Prof. Dr. Gh. Maco-
vei, am ajuns sa precizam in special faptul ca in Zona in-
ternal din Moldova au o desvoltare predominanta. sedimente de
varsta cretacica §i, atat cat a fost posibil, am c5.utat sa dam

www.digibuc.ro
 8

si o scara stratigrafica a acestor depozite. In Zona marginala

din Moldova de N, am stabilit pe baze paleontologice, atat
existenta cat i marea desvoltare a depozitelor senoniene.
In momentul de fata. lucrez inca in acesta directie studiind
desvoltarea Zonei marginale in regiunea Tg. Neamt-Garcina.
Cercetarile acestea, incepute din anul 1934, sunt inca in curs
si mi-am propus in special sa ajung la o orizontare i caracterizare
cat mai exacta a depozitelor intemeindu-ma 9 i pe studiul petro-
grafic al sedimentelor.
c) In regiunea sisturilor cristaline si a masivelor cal-
caroase mesozoice (Muntii Haghimasului) mi-am facut lu-
crarea de doctorat. Studiul microscopic al sisturilor cristaline,
executat in laboratorul D-lui Prof. M. Reinhard de la Basel,
m'a condus sa. deosebesc cateva tipuri de roce cristaline cari
constituesc in cea mai mare parte Cristalinul. Am distins :
1. 0 serie de roce provenite din sedimente (probabil pa-
leozoice) metamorfozate (Grupul 2).
2. Masive grano-dioritice in mare parte gnaisice, intruse
probabil sintectonic, cu aureola lor de contact.
In masa mesozoica. stabilesc pe baze poleontologice, varsta
triasica inferioarA a gresiilor si a unei parti din calcarele
dolomitice, dovedesc transgresiunea Doggerului i arat exis-
tenta Cretacicului superior in facies de Gosau.
In anii 1929-33 am continuat cercetarile in regiunea
cheilor Bicazului si in partea de N a muntelui Halghimasul
mare. Ridicarile pe teren sunt terminate si publicarea lor este
intarziatä numai de imprejurari ce nu depind de voia mea.
d) in Podisul moldovenesc, unde am lucrat impreuna. cu
D-1 Prof. Dr. Gh. Macovei, am adus in primul rand o mai
exacta delimitare a depozitelor sarmatice.
Dupa lucrarea din 1930, am continuat, tot in colaborare
cu D-1 Prof. Dr. Gh. Macovei, studiile in aceast5. regiune,
urmarind in special faciesurile depozitelor sarmatice. Rezul-
tatul acestor cercetdri, pang acum nepublicate, este in primul
rand constatarea c. diferitele faciesuri ale Sarmaticului sunt
dispuse zonar fata de formatii recifale,
e) In regiunile aurifere din Muntii Apuseni si din regiunea
Baia Mare am facut, de la 19:31 incoace, numeroase studii
foarte detaliate, atat pe teren cat si in unele mine. Cand
imprejurarile vor permite, le voi publica.

www.digibuc.ro
 INSTITUTUL
wk-rE 64FICE
"LU PTA"
N. STK./OIL%
BUCUlkESTI.II
STR CEE.BUD1$TE4NU,8
4smasTtler: 3186344

www.digibuc.ro