Q ,

.o
1 °U ir
n¡r.
"t . 4!"'
, 11 _X Ji
:o
-?
r ,
q.
a
L
ir0
,.
,
'4F1
-
, 4. t
4.
"
JI
;11.' 1

www.dacoromanica.ro
L.
7,- - ÍA-
=
r./ ° ti 11
.1 .
k, ,
-
el; P
, . .
r
t
_
.. r
IT
V V
, .4. . - )
v4' -°.ttf"' . , '" ''sl, . , r
., . . , . - n..
...,
7ii --.
u
,s, . 4
n
-i ,
e
4 1, a
r,44, .
,
q .
i "
I
'. ' 4 °-
LI
k.*
'.
" . "4.0-
 Nu veg occupa si ne cerl so-
ca, daca te ve l
.cotell, ne espuI mal pe toIl la faliment?
.A lupta, s'a lupta necurmat, si contra orI cal, a-
.césta era devisa mareluI patriot Manin.
(Epistola D. Rosetti catre C. Arieeseu, publie,ità in Roma' aulfi Nr. 39 pe 1859)

www.dacoromanica.ro
 PREFAQ A
Acéstd, opera, trasa din Memoriele melle, era des-
tinata a vedea inca dela inceputuld anuluI 1864;
differite imprejurarI aü amanat publicarea ('I OrI ce piedica
spre folos ; cacI celle intimplate de atuncl incoa ad
contribuit a justifica si mal mult critica Báltesculul fama
uno:.a din capa Revolutiunil nóstre dela 48.
Daca. in interesuld adeveruld, voiti fi silit a re-
produce chiar i epistole alle imora din CapiI Revela-
Ounii nóstre dela 48, celid puçin D Rosetti un ne va
face o erina din acdstá, adducéndd'si aminte ceea ce
.ice NegulicI in epistola sa contra D. Eliad, publicatd
in Bond nula Nr. 22 pe 1859 cá, chiar scrisorile De-
mocratilor cata sa fie asa cum sa se pota i publiea.
ApoY, tolerand publicarea epistolei citate cellor
din Ronainula Nr. 130 pe anuld 1859, D. Rosetti a
consimtit la divulgarea epistolelor, in interesuld publicd.
Daca ni s'ar observa cit ntmeni nu pede fi respon-
sabild decat numaT de aceite acte san scrieri unde figu-
réçla semnátura sa proprie, vom respuntle si la acéstil
cu publicistuld Rosetti.
D-Id Boerescu, redactoruld Nationalului, al:41'1nd
pe D. Eliade contra atacurilor necalificabtli alle D Ro-
setti, acesta i slicea in Bmnanulii dela 26 Me, 1859:
SI n'un dici c5 Dutnneta nucsti respunfttord
,de celle scrise de I). Ehade: fiind çrt inQuti declarl p6
D. Eliade collaboratora al jiarului D le; si astfel filud,
stli bine ca tei asupati respunderea tuturor actelor
» sélle "
Apol tot D. Rusetti a Ois, in multe réndurl, in f6ea
www.dacoromanica.ro
 4

sa, ca tot ce nu e suscris lute° foaie prive§ce Redac-

-tiunea.
PubHand acésta opera, creda a'inI implini o datorie,
nu cu sperano d'a indrepta pe eel retacitY: cacI sangele, creq-
terea, deprinderca §i vérsta (omula cellti vechiti, cum
numia D. Rosetti pe D. Eliade la 1849) 1), nu permit
asemenea metamorfose ; o faca cu convictiunea ca, gre-
§alele cellor rètacitl §1 intrigele culpabile alle ambitio§ilor
vor servi pate de esemplu altora.
Pubhcand acésta opera, scopula nostru principalti
este a demasca pe Comedianii politici, cum nume§ce
Balcescu pe uniI din Capil Revolutiunil mastre dela 48;
pe aceia adica cari, falcificAnd simtult publica, ail re-
tè'cit opiniunea publica, pentru satisfacerea uneI ambitiunl
culpabile, §'ari paralisat adesea realisarea principielor sacre
alle Democratiel.
Fiind cal afara de Balcescu, NegulicI §i Voinescu
II, ceI-laltI capI ai RevolutiuniI nastre dela 48 sunt Inca
in via0, speram ca multI din eI vor completa opera nó-
stra, re-Arai-sand lumina asupra puuturilor obscure, sail
Implimit lacunele din acésta opera.
Inca fiind In viaça, e bine °multi a priimi resplata
faptelor salle; §i acésta, In interesula Societatit
') Appeld la oamenri libeff, de D-nu C. A. Roseti,

C. D. Aricescu.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUC ERE
Nu putem incepe mal bine descrierea Ini§cariI ro-
mane dela 48 decAt cu urm6t6rea introducere din o-
pera istoriculuT Balcescu, mord la 1852, allft ca'ruia ori-
ginald illg possed6, D. Bolliac, §i din care s'el publicat frag-
mente In Bucimulti dela 345 Octombrie 1863.
,,Revolutiunea de la Iuniti, dice Balcescu; nu a fosti1
fabricad, niel' nascocita nid de mine, niel' de Eliade, niel'
de altil revolutionarid. Ea este numaI desvoltarea a-
cellel luerárY neobosite §i providentiale ineeputa in so-
cietatea n6stra, ca in Idte celle alte societatY, de la o-
riginea el. Ea purcede maI vértosti d'a dreptuld din re-
volutiunea din 1821. La acea epoeft, asupritI de Fana-
riotl §i de Ciocoi, in numele StatuluY, noi fkurèm, im-
potriva acestoril duo 6 partite, o revolutiune nationale
§1 democratica. Reclamarèmti inca de la TurcY pastrarea
capitulatiunilora n6stre. Resultatulil acestorti revolutlunI
fusse cä, castigar'éma causa mistra in faca cu Tara'.
Castigar6mti inca revolutiunea, nationalë, adica fur6mti
desrobitY de FanariotY ; dér'e' perdurAmti In tima revo-
lutiunea democratica : c,i' el Regulamentuld organica con-
stitui cu maI multa Witi, aristocratia ; §i poporultí, in
loe de a fi assuprid numaY in numele StatuluY, fusse
bel mal* multil impilatti In numele proprietatit Care
trebuia dérè" a fi programma revolutiuniI din 1848? Era
desvoltarea progressiva a revolutiuniT din 1821; era a
organisa democratia qi a desrni pe fe'ranI fachidu-4
proprietarl i o revolutiune déra democratica §i sociale
era de t'atad. Astil-feliti fusse scopulii qi programma
nbstrei din 1848. Este in totil aceea§I ca cea din 1.521,
www.dacoromanica.ro
 6

mal puçina Fanariotil, §i mal multti cestiunea social&

NoT n'amii facutil o revolutiune nirT contra Turcilora
nicT contra hu§ilord. Dreptulti nostru spre a face revo-
lutiune era dreptulti nostru de autonomia, care ne fus-
sesse recunoscuta de celle dime puterl, ea tete eh se
calcasse, din canda In canda, §1 chlar In Regulamenta.
NoT reclamaremil a se observa, fara, a voi a ne deslega
de tractate. Acésta revolutiune realisata, ne rernanea
duce alte revolutiunT a face: o revoluttune de unttate
nationaM, i mai tar0iii de neat'érnare nafionaré, spre a
face sa intre In acesta chipti natiunea In Intregiinea
drepturilort sélle naturalT. Este déra cunoscutti de totT
aceia earl Intellega ceva despre progressa §t desvoltarea
istorica, cä revolutiunea ce are sa vine nu se va mar-
gini a fi numal democratic& §i social ë; déra ea, urman-
dil tendintelora actuali alle ideeloril In teta Europa, §1
maT allessü intre RomanT, ea se va face In vederea
Unitatil nationale. Revolutninea democratic& §i social
va servi maT curaida de rniOlocii de cata de scoptl, ces-
tiunea de uhitate a facia(' mare progressti §i s'a sim-
plificatü pié multa U nzrea Valachiei i Moldave`i este
unù faptil dobeinditti pentru tka lumea, §i chiar In o-
chiT lettsdoril, si nu pete Intalçlia a se Implini. Roma-
niT din Austria resemati pe constitutiunea de la 4 Mar-
ti-1 §i pe figaduelele facute, cera cu glétele ca se fie con-
stituitT ntr una singurti corpt de natiune de trel mill() -
ne §i Oumetate 1), §i volt libuti One in sfer§itti a fi
ascultatI de Austria. Cana déra duoe marT grameçli de
cind milióne i de trel miliOne §i Oumatate de Ro-
nianl volt fi constitniti una allaturl cu alta, cine va
putea sä-i vpléscä d'a se uni ? Romania del a va fi, ama
convictiunea intima; orbi ceT ce nu o védii! Romania
pote essista pun i in folosulti TurcieI set al Austriel, du-
pe am ua étt alta se va gi äbi a o favora Pete es-
sista (liar in j oti a an endui or a, Um aceste dui:A se
vorti in potrivi. 3/laghiariT luminatI nu se mal oppuna, §i
sunt kricu cu a(estii pretiti sa traiasca in confedera-
thine cu noi. El nu perdti nimicil, ci din contra castiga.
') i anti n !Nave §i tit n Olpte,d i alinanahulti Gotta i alti anton
a.aigu1 c untii 5 miltdne. Red.
www.dacoromanica.ro
 7

Se póte assemene ca casulti sA se arrétte, cAnda revo-

lutiunea de unitate nationale sA fie totti de odati o
revolutiune de neaternare. P6te, inainte de a vedé na-
liunea n6strA, reintrata in t6te drepturile sélle, si tréce
unti seculti, unt secult, pe cândti noY vomti fi unitY a
resboi contra Rusilorti, pre cum ati trecutil Om se-
cull a resboi contra barbarilort, si patru contra Tur-
cilort. Dére ce este wig seculti in viéta unel natiunl ?
Credil Ina ea nu vonat avé multi"' timpt a sufferi si
a ascepta. Asta-01: progresulA merge c'o miscare fórte
rApede; si nu me mal temA de RusT. Creda din potrivA,,
a nol RomAnil suntemil mal apr6pe de a-I cuceri cu
deele nóstre de cAtti de a fi noI cnceritY de dérisil....

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 I
CAPII
REVOLUTIUNII ROM.INE
JUDEUTI DE EI iNSU'§I.

Nicu IrgIcescu.
D. Rosetti Oicea despre N. BAlcescu la 1860:
Nicolae Balcescu a fost ursitil de SórtI a fi pre-
tuitti In drépta sa valóre de Oa térra. 9
D. Ion Ghica çlicea la 1853 despre N. Balcescu :
Nicolae Blikescu avea o imaginatiune vili, o inima
, caldg, ling spiritli profundli, cugetarI inalte, und stilt
purn §i bogatti. Ella muri prea june pentru speran-
çele ce Romania punea Intr'é'nsulli. Operile ce a llisat
sunt destule pentru gloria numeluY seli.")
D. Eliade a fost nedreptli chiar cu N. Bälcescu, du-
pro cum a fost cu maY. totY collegil seI de la 48; §i acésta
a dat dreptti §i altora, tot a§a de passionatI, a fi cu Dom-
nu Elliad cum acesta a fost cu collegii s'el. 3)
Vom vorbi despre acésta la loculli sett.
Ión Eliade.
eel duol VlithrescY, Oice D. IónGhica, transmit
gustulti litteratureY nationale luY Ioan Vdclixescu §i
liumanul Nr. 22 (22 Ianuariu) pe 1860.
Derni6re occupation des PrincipautSs danubiennes par la Russie, page 77
') Vegi Memoride intone del a 1855 sub titlu Supléntent k l'histoiro de
R4nault.

www.dacoromanica.ro
 -'" 10 ---
Id Eliade ; celld boerd mare, serie de gustd,
de vocatiune, lassind in litteraturd citeva creatiuni
alle unai spirit(' june i originalii, ce vor rerninea ; celld
Wald duoilea, face din litteraturi o meserie §'o negus-
torie; este fa'rei idei, fär. tendinçi politick Ma gnstii
nliteraritl ; i§1 vinde pana oil cui o pke pldti ; §i pen-
tru prima oard, poesia romeinii se vede tirità in noroa
Possessord and unui monopold de imprimerie, Eliad scrie
ca sei occupe pe lucreitorii sél (este singuruld °Ind vid
litterelorii); este neobositil a tine o correspondençii
pentru cantorula scrierilor sélle ; elli se adressédi la
tke vanittitile, la tóte passiunile, §i ajunge MT face
nlingu§itori; îI esalti imaginatiunea, credénduse crea-
toruld unei limbe ntiod. Ciontesce §i face neintellésti si
de risii limba rorneind , crede ca a did Rominilor o li-
teratua, flind ca tied cite va relle traductiuni ; §i,
lucru de 'nil are, de §i lipsiti de idei i de talentii,
1§1 face cu tke astea o popularitate neineirginita ...
Publiculd impartial(' nu Vote imparti§i, credd, tóte
appreçierile D. Ión Ghica ; cdcl talentuld §i operile
terarii alle D. Eliade, necontestabile, 'imat dat numele de
peirintele literatura ronuine, dindul dreptii §i la o recom-
pensi nationalä chiar din partea--Camerei dela 1863; dar
insi§T operile sélle politice, ca Protectoratulti, ca Proscris-
sulii, §i chiar Memoriele sélle dela 1851, dind la o par-
te personalititile, i dad dreptit la recunoscinça publici.
Elias Itégnault, in Istoria sa politiel §i sociald des-
pre Principatele Dunirerie, Capitolulti XIII, tradusi de D.
I. Fitt, deserie pe D Eh ade cu mai multi nepartinire:9
Este maT drept D. Ion Ghica dud critica pe fratil
BritienT §1 pe D. Rosetti, la cari face allusiune in ope-
ra citatd, (pag. 78 79 )
C. Rosetti gi BrNenil.
La 1848, se afla in scólele din França, dice D.
Ion Ghica, multi juni Romani, spirite gener6se, intel-
I) Opera citati, pg. 75
2) veg.' despre D. Eliad si opera l'Autriche, la Turchnie et la Moldo-Va-
lachie par 13 . . Paris 1,41)6, (pag 86 93). D. B este D. Bohntininn,
iIlustrulú nostrn poetfi. care a anchis patrid sine mare serviciù
en acea opera, pe care o voin cita o adesca la scrierea néstig.

www.dacoromanica.ro
 '"'" 11

liginge intinse, totT InsufletitT de doringa de a se lumi-

na, spre a putea fi hate° çli folositorT patriel lor, servin-
,,d-o §i lecuind ranele sae.
Dar inteo capitala ca Parisuld, unde atitea ideT2
otatea passiunl erati In ferbere la acea epoca, aban-
donatT, /WM directiune, fard niri o priveghiere, nepu-
tind distinge singurT sc6la §i cursulti unde puteaa s6
cápete instructiunea ce le convenia, acestl junI se mar-
gineaa a merge sa. asculte ni§te professorl brillantl §i
popularT Fòrte InfocatT, spre a nu se esalta Ong, la
entusiasmti de cuvintele luT Michelet §i Quinet ; )
,,nn Irish. destul de formati pentru a ch.§tiga alt ceva de-
, at admirarea passionatet a ideilor revolutzonare, lectu-
tura lor favoritä era scrierile professorilor lor, DD.
Louis Blanc §i Lamartine ; eT nu puteaa intra in relati-
une decht Cu tulburcitorzi societiiiti imbuibatl totT de
doctrinele celle mai perzculose. In fine, 24 februaria i
glsi, ca pe totT streinil revolutionarT din Paris, cu pu§ca
In mani, dup6 barricade. Revolutiunea terminal& in
Franga, n'aveati alt de fticut deceit a alerga set faca
qi in térra lor o insurectiune...
H. Tell.
Despre D. Tell, unula din capiI cel mal influing
al Revolutiunil dela 48, D. Ion Ghica Oice in opera ci-
tata, pag. 90:
In starea in care se afla spirilele in Romania,
inainte de 11 Iunia 48, era destulti unti owl indr4s-
net2i (hardi) ca sc% ridice populatiunea. Unti officiera
cuteçlatora (audacieux) pusse batallionula sea in ser-
viciula RevolutiuniT. Acesta §efti de batalionti (Maior
Tell) se afla In garnisonh la Giurgiu. Administrato-
rele dela GorjI pune mAna la Tirgo§1 p'o corespondingii
tare D. Tell §i oare care persóne din Rominia mica;
era vorba d'o mi§care revolutionard. Administratoruld,
ca sa se recomande, vine de area acea corespondinga
PrintuluT Bibescu, care, printeund adiotagtil aid set'', la ma-
iorulul comanda batalionulul, ila aresté4 §i 'la ad-
duce la BucurascI; dar, dupa cite va 011ie de aresta,
I) Adorati de D.D. Rosetti §i BrAtient, ea drept etrrent.

www.dacoromanica.ro
 -- 12 ----
maiorul recapätä comendamentula acelluia§T batalionti ; §1,
dug) o lung, ella era in capulti insurectiuniI "
Despre D. Tell étä, cum se esprima §i D. Eliad
la 1851 :
Bänuit de Bibescu, Tell fu chiemat tndatä, la BucurestT,
unde 'la astepta inchisarea, ca pe Teologu; dar fu protegiata
»de Banof, §efulti statuluT maior, cum §i de aceia ca cari
»era intelles in privinça mi§cariY, §i cari eraa in relati-
une indirectä ca Mavru, muscala ca §i Banof. Indiscreti-
»unea acestora facu pe Bibescu a banui pe Tell, care
fa liberatti indatä. Acéstä imprejurare (protectia luf Ba-
nof s'a luI Mavru) esplica grabnica liberare a luI Tell.
»La venirea luI Tell in BucurescI, et II comunicaiti
proclamatiunea si articohl din Constitutiune. Tell re--
rnasse multumit ; nu fu Ina multumit §i de uniT din mem-
bril ComitetuluI revolutionarti ; ellti nu approba niel
planul facut de Comissiunea executivä a Comitetuld,
fluid: epoca insemnatä pentru isbucnirea RevolutiuniI,
care se amina pe la inceputula luI Augusta ; §i mal
alles desapproba unele m6surI estreme, propuse de C.
Rosetti, cari ar fi degradat §i ar fi minjit miscarea. Fiind
, ca Otit intirçlierea cum §i deosibirea de opiniunI ar fi
, compromis Revolutiunea, de care ar fi profitat numaI
inamiciI terre, hotäri a trece peste tate. Ceru prin ur
mare sä i se incredintqle programa ; si fäcu ellti una
contra proiect, ce nu fu approbat cleat de puçinI din
/7membrif Comitetulul ; dar opiniunea sa triumfa, atit din
»causa caracteruluI sea, cun: §i a positiuniI sélle mi-
litare.
Opiniunea luI Tell era ca mi§carea sä, nu incépä.
»din capitalä, dupa cum era de Were maioritatea Co-
)) missiunil, ci din mal multe districte de °data ; §i mi§-
carea distritelor sä dea impulsiune Capitalel ; prin
urmare, comitetu hotäri ca Tell, Stefan Golescu si Eliade,
sä mérga la RomanatY, unde, uninduse ca compania luI Ple-
§oianu, sä incépa d'acolo mi§carea.Nicolae Balcescu sä, mar-
gi in Prahova, unde Oicea ciare mijlace si ressurse. Con-
standin BAlcescu allesse pentru acella§i1 scopil districtula
»Viicea. Than Gh.ca cera a merge la Constandinopole, ca

www.dacoromanica.ro
 13

represintantt al ¡errel ; iar cel lalti: membril, sä" remaie

In BucurescI spre a 's1 face aci datoria lor.1)"
In Pruncula .Ronsdnii de la 12 Iunit (Nr. 1)
D. Rosetti Ocea despre D. D. Tell si Eliade.
Traésca apostoliii liberta,p, Eliad, Tell, Plestia-
nu si top cap ail contribuit la dobèndirea libertatil !
Numele lor va trai vecinict In iramile Rominilor, str6-
lucind in analele patrieï.
In Pruncult (Nr. 5) D. Rosetti Oicea :
Bine-cuvéntati fie maiorul Tell §i Capitant Pleso-
ianu : cad eI Antairt trassera sabia, ale cdria schinte-
ierl apprinsera curagiult in inimele tuturor
in Pruncula de la 31 Iulit (Nr. 21) D. Ro-
setti addoga
Care tigant nu va lua pusca ca sa dea in cella
ce ar voi salt puje iarasT in grozavult morméntri din
care Pat scos la 9 Iunie Maior Tell si Capitant Ple-
soianu, si la 11 Iunifi rocuitoril Capitalel ?"
Cu toate aceste meritate laude, sari chiar pe cand läuda
pe liberatoriT IlomanieT, D. Rosetti nu le géndea bine;
buzele sélle i binecuvénta, dar mima sa i anatematesa ;
si când s'ar fi marginit numaI in entice, in atacurY, in
anateme ; dar...Sa nu anticipam.

Potretult cellt mai fidelt alü capilor Revolutiunii

n6stre de la 48, l'a facutt illustrult istorict Balcescu,
care urméda a fi o autoritate chiar pentru D. D. Eliade
Rosetti.
LuT Eliade i lipsesce mima si aspiratiunele mari-
nimdse, si este prea mult preocupata de personalitatea
luI ; spiritult set este prea strémtn ca sa intelléga cu
rnarire ; astfel cä eri cregt capabilt a face pro-
grama unel RevolutiunT
C. Rosetti si Ion Bratianu sunt tot atit de ne-
capabili In acésta ; ei sunt oamenT de simtiméntt,
Memoires sur l'histoire de la régéneration roumaine de 1848, par
Hellade, pag. 56-57.
Fär concursulil collegilor seT, D. Rosetti ar fi fa'cut pits
Basco la 11 ai dup6 11 fevruarie 1866, sum a tint la 28 Sept.
1859, si la 24 Ian. 1862.

www.dacoromanica.ro
 14

dar nu de cuqetare; sinatulil practicii le lipsesee de

tot; §i nu sunt capabili a studia cestiunele inainte de
0 a vorbi de dénsele. AménduoT eraa parial. Rosetti,
ca§tigata de inspiratiunele inimei, voia si faca din Re-
n volutiune o epopee simtimentala ; §i credea ca, cu ca-
te-va discursuri §1 proclamatiuni patetice, oppositiunea,
sura partidel birmte, se va ineca intfo lungi sarutare
fra',tésca. Ella nu intellegea Revolutiunea cleat ca o
transactiune ; §i II trtbuia boo-I pretutindeni. Astfel,
cu 00, oppositiunea via ce '1 am facut cu Alexandra G.
Golescu, Rosetti, ajiitat de Voinescu, de Nicolae Gole-
scu §i de Briitianu, isbuti a numi la Ministerulii Finan-.
velor pe C. N. Filipescu, unti membru al Ministerulul
Bibescu, impotriva caruia se fäcusse Revolutiunea. Ast-
fel ca, a duoaçli de Revolutiune, furam silitï a pune Re-
volutiunea la pici6rele unuï boera, care o respinse cu
trufie din picioril. Mal tardit, in timpula discutiunelor
pentru convocarea Constituntei, Eliade, sprijinita de
Campinénu, de Rosetti, Voinescu §i Nicolae Golescu, voia
sa compuie Adunarea de 100 boieri, 100 negutatori
§i 100 terani ; 1) Et am sprijii2itil volulti universaki
§i direct ; §i dupti o discutiune de palm §edince, ca-
§tigand in acésta opiniune votul 10 Stefan Golescu, Bra,-
tianu (Ion), Mitropolitu, Magheru §i. Filipescu, am In-
vins ; §i fiind ca cellii mai mare argumentti alit ad-
versarilor no§tri era Ca sistemulii lor este necessaria ca
o garaqie pentru boeri, in discutiunele art. 13, am
propus formarea Comissiuni1 Deputatilor sateni §i pro-
prietari Cat pentru Bratianu cella june, ella avea
»idei ma). revolutionare cleat Rosetti ; dar nicY ella nu
era unii oral de Guverna : este un oma care iubesce
turburarea pentru turburare.
Pe Magheru ila creçla capabila in ceea eel este
propriii.
Al. G. Golescu, ea §i Ion Ghica lur,m numiti de
ce lati membrii aï ComitetuluT, ce trebuia a organisa
Revoliitiunea, ea o putere discretional* fiind alle§i ca
una reti trebuinciosa ; cad ne credeaa Thai capabili de-
') Vedi In Popo)uhl Suverang dela 28 herd 184s (Nr 3) desbatorea a-
eestei eesnaui.
www.dacoromanica.ro
 15 ---
cat ceT-l'altl, sati mal bine se sfiat de ambitiunea 'lastra;
insi, chiar inaintea Revolutiunii, Ion Ghica pleca pen-
tru Constandinopole, si actiunea sa 1m etti cu totiln in
Ora. Alex. G. Golescu pleca in Transilvania, si actiunea
lul inceta. asemoma. Ea, pismuit de collegil mei, iml
dideid demissiunea din Ministert, priimind a fi secretarulti
D. Eliade §i compania; si acébta, Cu scopti opri
d'a face vre una reti asttel cit, in tot timpula Revolu-
tiuniI, ama fost silit a mi margini actiunea numal spre
a tine armonia intre Eliade, Tell, Rosetti i Bratiann
(Ion) ; si, in Inc d'a le striga mema ca Cassandra, ca, faca
rea, al fi facut mal bine O, lucresa fa,./1 ei §i contra
lora. I)"
Eata, ce dice si NegulicY in epistola citata in prefaça:
Guvernula si Oamenii RevolutiuniT aa fauna multe
are§ele, cari din vanitate qi din ambitiani personale,
cari din puciatate de suftlet4 , cari din neenpacitate
nepätrundere, cari si din rea eredincti §i din arrières
penssées ; numal populu singura, neiniscata de niel o pa-
tima, n'a comis nicI o greola, intordnd guvernula la
datoriele séile, §i dandu'I putere din puterc a luI momia,
credinça din credinça lid in bine.')
Epa Capii RevolutiuniT nastre din 48 judecati de
el insusi faptele lora posteriore aa venit a justifica
critica justa a BalcesculuT s'a luT
Despre fratil Golescn vom observa in trecere,
el ati mostenit dela tatala lora onestitatea §i patriota-
mula ; singura gresIlla ce li se pate imputa este una a-
tasainenta orbti pentru perturbatoriI sistematicT, pe cari 'I
judeca negresit i upa inima lor sincera si «testa, Nu ne in-
doim ca, in multe imprejurarI,fratiï Golesci aa avut a se
plinge de nesinceritatea coalisatilor lor, esclusivi si passio-
nati. Lectorula se va incredinça din citrea acestef opere.
I) Fingen-mate din lucrurile i oamenif din 1848 de N, Wilcescn, pn-
blwate in 13liciiimn &la 3/,, Oct. 1863 (Nr. 119) Entidi cet nu iar-
RoseIti pe Bolliac. pe cfind n iertat clnar pe Elude, deepre cAre
vi iomâuu Nr. 39, 52 §i 62 pe 11'59
Romiblubi Nr 22 pe 1866. Epistola lui Negulier e precesi d'unfi
Mi te Limosa elo2111 al D. Rosetti pretru reposatulfi ai Lude'.
3
Vecli Meinoiiele D. Eliade deja 1851 1853.

www.dacoromanica.ro
 16

Cella mal intelliginte din eel patru fratI, si care este

d' unti caracteril maI tare ,D Stefan Golescu, s'a recoman-
dat patrieI sélle si prin epistola sa catre Voda Alex.
Ghica (cu data dela17,3 Inuaria 1839, ce a circulat ma-
nuscrisa) cum si cu respunsulti la manifestulti Prinolul,
StirbeI, dela 15 Oct. 1850, imprimat la Paris acellasti
anti.
CAW' pentru D. Alex. G. Golescu, v6rulti fratilor
GolescI, acesta este, fail contestatie, o capacitate politica,
m'aI egalä, cu a D-lul Ion Ghica. CAnd vom publica operile
Capilor miscaril n6stre dela 48, imprimate sail manuscripte,
lectorulti se va incredinça de capacitatea politica a unora
dintre capil Revolutiunil roistre dela 48, intre cari figu-
réda, in unja cl'anteiu, D. D. Al. G. Golescu si Ion
Ghica.
Venim acum la ceT-l'alt1 boierI cari ati participat
la miscarea din 48:
In Principate, dice D. Al. G. Golescu, sunt duoë
classe de cetatenl ce se bucura la 1848, elle singure,
de téte privilegiele politice si sociale, constituänd ast-
fel nobleta feudala, mal puçin ereditatea, acestea sunt
classa boierilor marl s'a boerilor miel. In classa d'An-
têiii sunt numaI vr'o 30 familliI; si vre o dua mil
in classa a duoa.
CercetAnd Monitorulii dela 1848, aliarna con-
tingentula ce ati dat aceste duo6 classe miscaril nati-
onale dela 48.
Classa boierilor marl' all dat :
TreI FilipescI (pe C. N. Filipescu, Scarlat G. Fili-
pescu si loan I. Filipescu, din care cellti dantéia IVIinis-
tru la 48).
Patru CretulescI (Nicolae, Scarlat, Dimitrie si Cos-
tandinti, ce ail luat totI parte in miscai ea de la 48).
Ion Ghica, (represintantulii Ronilniel Ike,' I. P6rta)
ampinénu (ministru GuvernuluI provisoriti).
I6n Macau (cent june, prefecta in 48 la Muscella).
G. Gradisténu (directore la 1848 in ministeru de interne)
CincI GolescI (Nicolae, Radu, Alecu si Stefan, si
Al. G. Golescu, din cari primula, membru alti Locote-
nençeI, cella d'alti patrulea, ministru tilt GuvernuluT proviso-

www.dacoromanica.ro
riti ; lar cellti d'alfi cincellea, secretara ahí guvernulm
-dupa 14 Iuniu 48.
Totalti, sépte familil, sati 17 indiviO, din 75 ce
compund classa boierilor luan"; §i aceI 17 sunt din fa-
williele ce datorescti inaltarea lor meritelor §i virtutilor
for personale, iar nu regimulul fanarioticti, niel pro-
tectoratuluI russescti ; famillil istorice §i illustre, din
vechea nobleçi a térreï.
Ch,t pentru Ioan V oinescu II, ministra de ester-
ne alti Guvernulul provisoria, ellt este singurula din
celle 20 de familia de boierI marI ce datoresc5 inaltarea
lor timpilor din arma.
Era dar firescti ca din 33 familliI de boierI marl,
numal Oece, cari ati o origine istorica, sa, ja parte la
o Revolutiune ce avea de scopti principalti daramarea
protectoraluluI esclusivil. alti Russiel, ca'ruia celle lalte
, 23 familliI datora privilegiile lor politice §i sociale.
Viind la classa boerilor mic1, ne vom margini a
Oice ca, mal top' agentil Guvernulul din 48 al fost din
acésta clama, cari imbrati§assera cu entusiasmti causa
Regeneratianii nationale, din pricina nedreptatil ce li
se faéusse de Regulamentulti organicti.
Bratianu §i Rosetti ere din familliele ce for-
,' mati limita ce despartia classa boerilor mai I de noble-
tea cea mica, care a dat pe Tell, Magheru §1 Elia-
de 1) Comerçuld avu de reprisintantti pe D. Scurtu, !mula
din membril GuvernuluI provisorit. Cát pentru impie-
, gap', mal totl erati boierl miel' sati fil al' acestora ;
§i mal top' proprietarY, ce nu puteati fi niel' comuni§tY,
nici impartitorl de averl, dupò cum sustinti boierif ce
7)n'al:1 luatt parte in Revolutiune, prin represintantulti
lor anonirnii in opera ce combatem.)
Coloneki Odobescu, fija alti poporulul, a inceput
cariera sa militara in Russia; inturnanduse in patria sa -
ea officerti russti, Russiï i permissera a intra In o§-
tirea romana', inainUndulti iute.

I) Credem a D. Rosetti trebnie pnsti In classa cellor 20 familia din

care a esit I. Voineseu II ; en ce scopti l'a esclus D. Al. G. Colma
din classa acdsta ?
2) De l'abol ¡ton du servage, par Al. G.Gol ces% pag. 7-15. Bruxel I es 1155
www.dacoromanica.ro 2
 18 ---
»La 48 juct unil rola politica. Conduita sa fu bi-
nuita Oamenilor miscaril, care'la creOura muscala : in-
teadevtr, intrebat de guvernult provisoria, daca e dis-
pus a se batte coutre Rusilor, declarli formal ca se ba-
te contra Turcilor, dar nici odata contra Muscalilor.
Dupt acésta declaratie, pregati Contra-Revolutiu-
nea, care fAcu A curga sange romanesca, si la care a
participat chiar Consulta muscalesca."1)
I. Câmpinénu. Natiunea purta, dupa 1831, jugula
sclaviel, fait sä. fi putut calail el a. uccide in sénu'l au-
venirea libertatilor sélle traditional e...
Cb,mpinénu ridica unt templu LibertatiI, sil dete
preotS; si acesta templu fu la inceputa o loje de franc-
masonerie, care se preft,cu In societate filarmonica. Unt
uccaza ala Tazrului daraml acesta templu ala Liberta-
0, si Campinénu fu trimis in esilia.
,Natiunea offeri junelui patriota coróna martirulul ;
dar esilui vesteji ¡aun! patriotuluI Amorult1 de famine,
care Impä'rtasi esilula sea, ingratituda unora din amicii
se!, ura rivalilor luT, invidiqi de lauril sn' modestl", p6-
te si lipsa de força cu care sunt imlestrate suffletele celle
mail : acestea 11 facura a cere dela Rusi libertarea sa,
care i se acorda cu conditiune d'a retracta tota ce facus-
se si çlisesse.
D Dinteacellil minut, metamorfosa Campinénului fu
complecta: Isi schimba opiniunile politice cu acellasf ski-
p rece ca una vestmênta vechia. Prin influinça Russi-
eI, capati una Ministera.
Cu tóte astea, Campinénu, de si Audit Russiel
coróna sa de martit ft, nu urma insa legea renegatilor poli-
tid, d'a se arata iara rusine ca acestia. Nu deveni una in-
strument"' vilil in mana Rusilor; russofilismult sea consta
In cateva complimente adressate consulului russa, fart, a
se inavuti din sud6rea saraculuT, in schimbil pentru re-
tractarea sa .2)
Despre N. Cretulescu, Oice D. Bolintinénu, a participat
cel puçin ca mima la Revolutiunea din 48, impartind
') L'Autriebe, la Turquie et les Molds-Valaques, par B... (Bolintin6nu)
pag. 143 Paris.- 1856.
2) Opera citad, pag. 48-51.
www.dacoromanica.ro
 -- 19
o parte din sufferinvele emigratilor RomAni devotay pa-
tria lor. 'y'
CM despre Mitropolitula Neofitt, presedintele Gu-
vernuluT provisoriti , cea mal bulla biografie a sa este
iconduita 10 din celle treY lunl" alle RevolutinniT n6stre
de la 48.
II
NERVULII REVOLUTIUNILORtT
O revolutiune are trebuinçA de capT, de braçe §i
me cu sémá de banY, cari sunt nervuló resbeluldf, alió
revoluliuniT, 'alió orT aria Intreprinderi. Vom incepe de-
la banT.
In contulil ce D-nu C. A. Rosetti, ca cassierti ald
comitetuluT revolutionard dela 48, a dat, la 9 Paris.
ComissiuniT in3Arcinatá de emigraV, la 28,Noembre 1849,
pentru marea socotelelor de banY, priimitT de uniT din ca-
pil mi§cariT dela 48 2) aratá o tifra mima de 2300#,
din cari 1000# offerit1 de D C. Rosetti, 900# de unti
anonim i 400# de fra01 BratieniT ; cu tóte acestea,
D. Rosetti (Jiu cá, dupó ordinulti ComitetuluT, ar fi dat
maI mult 245#.
Eata' contulù' set1 :
D-luT X.X.X. 315#
Ión Fliade. 180
Tell. 900
Dim. Bratianu. 200
Nicolae Bálcescu 50
Costache Bálcescu 100
Negulid 30
Eliade 20
Eliad §1 Stefan Golescu cànd ati plecat
9 id pag. 192.
9) Valía apena de camera cei litiga de D. Rosetti, litografissitil la Pa-
ria la 31 Decembre 1849.
3) Membril acesteT ComissiunT erail I. Voinescu, Grigoric Marghiloman
ti Dimitrie Bolintindnu, din cari cel duoT din una sunt fila In
viaçA.
www.dacoromanica.ro
 20

la Islaz, ca sa-I dea D-lul Tell 700

Boliac (mi se pare, çlice D. Rosetti) 30
0 pupa, caruçe si bacsisurl la plecarea D Eliad 20
2,545
Pricina prisosuluI de 24511, (Ace D. Rosetti in ci-
tata opera, este c'am depus me mult deal anuntas-
sem ; si cu 00, dolAnda de 20 04, ce am platitil si
platesct, am depus mal mult decAt acestI 24544; dar
nu pot da socotéla anume pe eel' am cheltuit; acea
,, suma nu figuréçla lush' In titre, neputändu'ml da so-
cotélä esactä, despre aceI NA si ca O. astup gura
t calomniel, nu'l trecti In contil.
Vom observa, 1ntrecere, eh' D. Rosetti, ca negustor4
si ca cassierä, care stia ca are sä, dea intr'o çli conta
de banil primitY, urma sa tie socotélA,' regulatä despre
off ce suma priimita si respunsa; atätil pentru ca sa
astupe gura CalomnieI, femeea MI Cesar neputind suf-
feri a fi nicI banuitä macar, cät si pentru ca sa 'sI OM
da séma esact cellor eel incredintassera aceï banI, de-
stinatI pentru o causa sacra.
D. Rosetti adaoga, in citata opera, ca Inca 800# s'a
maI dat D. Tell. Acest1 banI ere' adunatI de D. Alex.
G. Golescu pentru associatiunea studentilor RominI, si
i se didesse D-lul Rosetti cu imprumutare, . si ca ter--
meal de patru lunl; si 6 D. Rosetti, destinindul pen-
tru revolutiune, 11 lassasse la D. Al. G. Golescu dela
care 'I a priimit D. Tell.
Dar oare numaI suma de 3345 # sa figurat asupra
D-luIRosetti, ca cassiera alit ComitetuluI Revolutionar ? Nu ;
cad D. Rosetti, In Oiarillti Pruncula Bamana dela 48,
redactat de Doninia §i de On. D. Vinterhalder, In ape-
lulti ce face catre popolula .Romana, la 24 Iuniii
(veçll No. 5 alit NI salle) çlice ca suma cheltuita pentru
pregatirea RevoluOunii, fiind f6rte mica, vre o 4000 galb,
nu este at drept a pierde acesti bani aceia ce a/ con-
tribuit, unii p6te cu jumaate starea lor, la triumfuta
Revolutiunii. Vrea poputula, cdnd ella qi a ctiqtigat li-
bertatea,ca ce l ce ail lucrat pentru acésta sa piarda mi-
ca lor avere? intreb am, 0 astepteim respunsula."

www.dacoromanica.ro
 2 1 --
Populultii Suveranii, redactan de D. Dimitrie Bo-
lintinénu, respunde In No. dela 28 Iuniti (No. 3):
Am fi gath a deschide o suscriere ca sa impa-
cam pe Pruncu, daca n'am crede el .suma pretinsa este
o gluma de- pruncti.... Adevèrata resplatire a liberato-
rilor patrieT nu este resplatirea pecuniara, ce se cere
prin organulti Pruncului; este dad vor vedea ca ega-
litatea se a§416. In patrie , ca principiele asglate pe
dreptate prospera etc.
Critica justa ce reposatulti NegulicT th'cea D. E-.
¡jade la 1851, in epistola sa, publican de D. Rosetti in
foea Dumisale dela 22 Ianuariti 1860, se 'Ate aplica §i
D. Rosetti In cestiunea de faça. Eata acea critica:
Patria rerunoscat6re cun6sce sacrificiele nóstre, §i
,,le 'va trece In registrulti ef (1). Posteritatea ya pune
pe fie care la loculg set]; §i nu ne va Insemna loculti
dup5 laudete ce ne vom face no i in§ine, orT ch't de
Incarcate ar fi, ci dup5 faptele nóstre care nu se pot
ascunde. Din contra, laudele nóstre ne scob6rh mal jos
de cat locul5 ce am meritat...
ApoT, de ce nu voie§cT Weal' sä, aibT §i meritulti
sacrificiulul? A cere despagubirT de felulti acesta este
,o monstruositate fail esemplu In istoria cellorti cey
,ati ridicatti crucea pentrn principe . Ori ce sacrifica un
omil inteo causa sacra, sacrifica sentimentelor luT, con-
vinctiuni1 luT, con§tiinteT; §i dela acestea catä sa astepte
despagubirea, resplatirea. 0 asemenea resplata nimenT
nu 'Ate WI o impute sa5 WI o conteste : e o res-
, plan. dulce §i cerésca. NumaT ce115 ce a sacrificat vre
uneT patime, §i nu i s'a Indegulat patima, acella se
afla In paguba: cacT acella da ca sa ja, iar nu ca sit'
'§I' platésca datoria. Ferice cellti ce'§T Implineve dato-
ria! Acella tot d'auna se afla In ca§tigt1 ! Voie§cT, In
fine, A fi gloria RomanieT regenerate ? Lasa curéndti
fatalulti drunn ce AT apucat, desbracate de t6te pati-
,,mele ce all inceput a te Intuneca, §i ja de modelti, fa
Japtele §i In conduita D-le, nu pe Lamartine §"i ceT ca
I) D. Eliade cerea la 1850 cite va milllène dela P6rti §i delt tirbelr,
ea despigubire pentru pagubile ineereate en rninarea cae, a bibli-
otecel tea tipogratlei salle, dop5 evenimentele dela Sept.1848.
www.dacoromanica.ro
 22

a dénsuld, ci pe Christ §i ceI asemenea 10, barbatI mail,

»cc n'ati cugetat decat labinele genulul umana; alt-fe!, te
veï perde, §i vef fi criminalt catre Rominia.
Este de notorietate publica ca, dad, -de liberall,
dad, de membril ComitetuluI, pe lénga fratiI Golestï
ea urméi;la sit fi contribuit cu sume insemnate, aa contri-
buit si boieriI, call doriaa si eï Revolutiunea, hail o
doriati a leur façon, cum o;lice D. Ion Ghica, lucrand
InsasT Russia, prin urnI din boieril ceï marl, si cel mat
influintl In opositiune, contra Prinçuld Bibescu; unil
Impinsi de ambitiune personale, altiï attinsI In pre-
rogativele lor prin Inchiderea AdunitriI in cursti de pa-
tru anI, si prin modulii allegerilor dela 1847, lucraa
totï pentru resturnarea luI Bibescu, dupa cum Bibescu
si Villara lucrassera la 1841 pentru resturnarea prin
yuluI Alex. Ghica; astfel, top abestI boierl marI erafi
la ordinele consululul rusescil; dar va0and pe Bibescu
spijinit la Petersburg, erati otarétlf a transige cu Re-
volutiunea cea mal radicala, decal a maï vedea con-
tinuand administrarea acestuï Prinça. a ')
Asa dar acestI boierI urmqa sa fi contribuit §i
elf cu sume marl; si, daca vom crede pe unti spice' aid
Politieï dela 48, D. Costache Cantacuzin ar fi contri-
buit cu 3000 galb., D. Costache Sutu cu 5000 gal.
Dar sa lasam sa vorbésca insusI spionula, Costache
Halepliu, fostula actort.
Inteo Ora, aflandu-ma la D. NegulicY, unde era
si D. Alex. Golescu (albu), care cu D. Pantazake Ghi-
ca 1mi propussessera a ma uni cu dénsiI la gradina cu
nee, In Oioa de 25-26 MaY, ca sa formam libertatea;
si nestiind eI ea eil pricepti puçin fratozeste, '1 amti
auçlit vorbind ca Coconu Costache Cantacuzino ar fi
ncontribuit in causa asta cu 3000 gal. Coconu Costa-
«che Sutu cu 5000 gal, iar Coconu Iancu Vacarescu,
. D. polcovnicu Odobescu, Coconu Alecu Ghica (caciula
amare) si D. Solomon, n'am putut Intellege cu cite cat
at contribuit; pentru cal a 1ntrerumpt venirea uneI slugY.
Vorbiati intre sine CA de si Dumnélor all dat baniI cu
') Demière occupation des Principautds Danubiannes par la Russia, pag.
80. 81. par G. Chainol, anagrama numelul Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro
 23 --
scopd mama' ca si destronep pe Prirçu Bibescu, dar
'el formara adevOrata libertate a Rominiei; i 11 lasti
cu banii Dumnélor sa dea din buze. Acésta a4indo,
o martrrisescd In cugetd curatt. 1)
Acelle sume mar!, adunate dela boieri §i dela pa-
triotl de catre comitetuld revolutionartl dela 48, ce s'ad
fäcut elle ? La acésta ar putea sä respunEä numai mem-
bril cellul comitetti, §i In parte, cassieruld sed, D. C.
Rosetti. Speram ca cel puçin asta0I On. cassierd, spre
a astupa gura calomnid, va da und contd esactd de-
telte sumele ce s'ad veirsat.... in casa Comitetului revo-
lutionard dela 48.

Ill
COMITETULtr REVOLUTIONARC PELA 1848.
Impin§i top de puterea cea nebiruita a Revoluti-
unii, çlice D. C. Rosetti, formaram in luna lui Mai 1848')
n'id comitetti revolutionard, care, de §i compusd de e-
lemente eterogene (cita allü trei-spre-Oecelea membru
era D. Nicolae Niculescu, serdard ;1 administratord la
1850), . . . hotari in unanimitate trebuinta a e§i din
robie, s'a ne apara térra cu armele in Muda) de oil-
ce navalire turcésca i rusésca.)
Pela insurectiunea lul Tudor Vladimirescu, çlice Co-
n missiunea anda la Paris la 28 Noembrie 1849 pentra
luarea socotelilorti la unii din emigratT, §i care insurectiune
nu s'a putut potoli de cat prin dobéndirea unei umbre
de nationalitate, Revolutiunea, dupa espressiunea pitto-
,, t'esa, a D. Proudhon, era in cerulti terrei. Tinta dar
a comitetului revolutionard era, nu d'a organisa Revo-

I) Confessiunea in serie a D. C. Halepliu inaintea ComissieT de anchetl,

instituiti pentru cercetarea rerolutionarilor dala 1848. Originaluld
pandit]] noi Ver!! In Reformma No. 26 din anula 1859 anuntata
una acta de gradare de C. Halepliu, care s'a impArtit gratis la a-
bonatii acellel foi.
In Martie, nu In Mal, ealorganisat Comitetulii rnolutionard.
Cu armele mfintuira, cu pacea i libertatea , conform programe! din
48, pe care a jurat D. Rosettl.
Appela la Oto partidele , de C. A. Rosetti, pag. 43. Paria, 1860.

www.dacoromanica.ro
 24

lutiunea, ci a o dirige, §'a nu o lasa sa degenereçle In

terróre , tuteunti altt 1793, dupa temerea tuturor a-
cellora cari nu cuno§teati poporult romant: temere eit
, atat mal legitima, cu cat sufferintele lui de 20 de ant
at fost marl §i felurite; §i la acésta, multumita carac-
terulul bléndii §i generost alti bravulul popor,, Comi-
tetulti isbuti minunat , farlt a avea nevoe de mar! si-
linte.' I)
In memoriul acesteI comissiunI ailAna §i numele mem-
brilort ComitetuluI revolutionart.
Mal 'nainte lusa d'aI numi, sa ascultamt §i pe D.
Ion Ghica §i pe Nicu Balcescu.
Rita dibacia §i activitatea barbatilor ce at orga-
,,nisatti la 48 Revolutiunea romana, çlice D. Ion Ghica,
tintea a dejuca manoperile guvernuluI, impiedicand Re-
, volutiunea d'a isbucni; el at reu§i0 in curst de 3 huff
(de la Martie pina la Iuniti,2) ); dar atund, In mijlo-
, cult linisceI cellel mal complete, Printult ordonand a-
restarI numer6se, §i holera rissipindti pe locuitoril Ca-
pitaleY, acésta facu sa isbucnésca mi§carea de la Islaz,
prin ajutórulii maioruluI Tell, officert cuteçlatort , ce
pusse batalionult set in serviciult. Revolutiuni1.3)
Istoricult Balcescu çlice:
Comitetulti revolutionart de la 48 n'a fa'cutt end
Revolutiunea ; ellti pusse mana pe dansa , a carmui, o
regula , pusse In programa simtimAntulti poporulta, '1
dette ideea revolutionara. Revolutiunele at fost la not
maI mult revolutiunI de simtiminte, o espunere a suffe-
rintelord sélle, mai mult de cut resultatele convictiunil
intemeilta, prin cugetare, pe o lucrare de mal 'nainte a
intelligintel. Pentru acésta revolutiunele la nol at iosta
tot d'auna precare §i slabe In resultate.)
I) Possedämd copis dupe Memoriuld acestei comiesiuni, pe careld pdte
vedea amatorii. Daca mtilócele ne ard A ertattl, amd fi publicatd in
note, la finitul fie eiria broil are, documentele manuseripte, d'o mare
importanti, din acea epoci.
.) .In luna lui Martie s'a format in Bucur esel und midi comitet spre
desrobirea patriei, cliee D. Vmterhalder in Nr. 2 (17 !fluid) din Brun-
culti Ro mini.
.31
Dernière occupation des Principautés, pag. 89-90.
,; Fragmente din lucrnrile si emenii din 1848 de N. Bildeocu, publi-
eato in Buciumu de la 5 Oct. 1863 (Nr. 119).

www.dacoromanica.ro
 2.5

Membrif Comitetulul revolutionarti dela 48 full :

loan Eliad, ')
Stefan Golescu,
Nicolae Golescu,
Alexandru C. Golescu,
Radu Golescu,
Alex. G. Golescu,
10an Ghica,
Ioan Bratianu,
Dimitrie BrAtianu,
Nicolae Balcescu,
Costache Balcescu,
Cesar Bolliac,
C. A. Rosetti.
In Memoriulti Cumissiunil insarcinata cu luarea so-
cotelelora emigratilor din Paris, de la 18 Noembre 1849,
Nicu Balcescu lice, In espunerea sa justificativa:
Guvernul realt §i legiuitti, in ochii tuturor, a fost
ncomitetul revoluVonar, care, dupe angajamentulli luatil
tnaintea Revolutiunil, trebuia sä lucrede toff impre-
uni; astfel ca decisiunea maioritä/if comitetuluf sd
fie lege pentru guvernii...
Si and o deputatiune numeròsa de poporil a ve-
1)nitt ca sa vesteasca alegerea Locotenen0I Domnesd
la Palatti, a impus acestia d'a nu lucra nimic MO 'in-
voirea tuturor membrilora guvernului provisorit ; cad
acésta este autoritatea, acesta e guverned ce'10
vrea poporulti; §i numa1 de sila Turcilort ela se in-
voia a numi de fa la trel membri. Adoaçli , Insu§I D.
Tell in consiliù, fa o cu Mitropolitulti , ne rug ca sa
lucram cu totiT impreuna, dupe legatura ce aveam din
naintea RevolutiuniI; si acésta se priimi de top, si se
pastra cAta vreme tiuu Revolutiunea.
La 12 Septembrie séra, la Intrebarea pusa inaintea
tuturor de D. Ion Bratianu, daca, ca0nd Revolutiunea,
vom desfiinta si comitetuld, se hotarl ca tot impremal si
fim, si BA tinem leghtura nóstra, 1' ')
') D. N. Niculescu fu Inlocuit mal tirclifi Cu D.D. Ellad ti Tell.
2) koista o mirturiseseil iii Generalalti Tell li D. Ellade. Remoires sur
l'histoire de la r6géneration roumaine de 48, pag. 23 .

www.dacoromanica.ro
 26 ---
Venim la D. Eliade qi la D. Tell.
La inceputti , aesstI duo! barbati nu figurat in
comitetulfl revolutionarii; dar fiind c eel ce figurari, a-
fara de Nicu Bälcescu, cunoscut terreY prin operile sale
istorice , cei-l-alti abia ere" cunostup pgin, unii prin
associaçiunea litteraria1), altil prin cate-va poesil,....
alfil prin onestitatea §i patriotismulii lorü, membril Co-
mitetului revolutionaril grtsira cu calle a'§I associa nea-
puratÙ pe D. Eliade , care formasse opiniunea publica
prin organele sélle de publicitate, §i pe D. Maior Tell,
care comanda uniI batallionO cantonatt la Giurgiu, §i
fill care Revolutiunea n'ara fi avutt" §anse de reu§ita,
dupa insa,§Y märturisirea D. 16n Ghica.
D. Ión Ghica fu insarcinatil de collegii sel a se
intelege cu D. Eliade in privinta acésta.
In memoriele intime alle D. Eliade , publicate in
opera : Suite ou Suplément à l'histoire politique et so-
ciale des Principautés danubiennes , de M. Elias Beg-
nault, sub numele D. N. Rousso, §i tiparite la Bruxelles
Ja anul 1855, citim la paginile 31-37:
D. 16n Ghica avu cu D. Eliade o intalnire sub
,teiI de la Colintina, uncle cauta fie-care WO ascumg
planurile sale
, D. I. Ghica invita pe D. Eliade a face parte din comi-
tatul6 revoluponarti; D. Eliade priimi; §i Tumbril Co-
,mitatului se adunara in casa Gole§tilort, unde numira
o comissiune suprema, §i executica, compusti din D. D.
»16n Ghica, N. Balcescu §i A. G. Golescu, cari §i tras-
sera &multi Revolutiunii...
N. Balcescu, cu soldatiI lui Christofi de la Telega,
avea ea revolte pe locuitoril din Plahova. C. Balcescu
ordm a merge la ocna de la Vilcea, unde avea
se j6ce acela§I rol, cu ajutorul officeruluT Marghiloman;
iar Maior Tell, Wilma de Bibescu, fu chiemat dela Giurgiu,
se justifica fara greutate, prin ajutorulii Banof,,
capuln StatuluI majorti. Fiind in Bucuresci, Ión Ghica

') Ve41 tatutele asaotiatiel litterarie a Rorniniel, fandati la Marti°

1845; fi eocotels lueririlord comitetti lui aceetel assoclatil, publicati
la 1847.

www.dacoromanica.ro
 ---- 27

i ;lisse a merge cu Stefan Golescu la Islaz, ca sit ri-

dice stégulil Reyolutiunil, ajutata de apitand Presoianu,
care se afla acolo. Dupe propunerea D. C. Rosetti,
cttp va juni ayeati sA assassine pe Vodg. Bibescu; dar
membrii al Comitetului se oppusserl , califi-
candulti de infamA
Eliade mijloci a se trimite la Islaz Y6rulit sett
RacotA cu divisiunea sa de 200 soldati cälitri, spre a
se cantona la Zimnicea, duo 6 leghe departe de IslazA ;
x iar la Celeiù se afla officerul Zalic, consangine cu E-
,;liade, cu a ésea companie a primului regimeutti; ast-
,fel ca acestia, cu soldatii WI' Tell si Plesoianu, si aju-
tap si de dorobantii lui Magheru , prefectfi la Roma-
nap, aveati sA assigure succesula Reyolutiunii.k

IV.

9 SI 11 IUNIV 1848.
Celle lutAmplate in capitalA la 11 Iunid 48, le a-
in Nr. 2 alü Pruncului _Romans; descrise de D.
Vinterhalder, pe care le affirmAm i noi ca marturn oc-
cularti ; celle intimplate la 9 IuniA la Islaz, le &film in
Memoriele D-lui Eliade dela 1861, pe care nu le-a con-
testat nimeni pênit a(g.
Incepem cu 9 IuniA.
,La 8 Juni11, Eliad, Tell, si cei-Palti se occuparA
la Islaz cu pregAtirele micâriT. TrimisserA ordinil lui
lic, ce se afla la Celeid, a yeni indatA la Islaz ca com-
pania sa ; cum si fratilor Racoti., stationati la Zimnicea
D. bin Ghica, In opera aa crtati, pag. 80-87, clice c acestti at-
tentatd de la 10 Innig s'a urclitd In can until boierti mare, pe care
numelce; isr itilfentotre sustificatif de la Revolution roumaine,
tipiritd la Paris la 1849, si care e susesis de tot!' capil mirtril de
la 48, intro cari si D. Eliad, se clice la pag. 6, a acellii aientatti
nu se We imputa victimelor de la 13 Septembre 48, partidelp ne-
putind fi responsabile de crirnele particularilord, comise In nnmele
lord; pi In lipsit de probe positive, o asemsnea crimi imolati nu e
cu dropt a se Imputa acellora cari troI lunT, cat ab guvernatd térra
Wad aritat generopI pini la imprudind.

www.dacoromanica.ro
 28

cu divisiunea lor de cavalerie. Magheru fu i ella in-

formata la Caracala, unde era prefectt, de Unja sa de
conduitO in privinça Printulul Bibescu ; suprefectula lo-
cala §i locuitoril satalorti vecine, furtt In§tiintatI a ve-
ni O, assiste aduna-0i la ceremonia religi6sO; In fine, un
soldata inteliginte fu espediat la Bucure§cli, cu scrisorI
atre membri ComitetuluI revolutionart, anuntAndu-le
milcarea de la 9 Iuniti.
A duoa-0i, Mercurl diminéça, 9 Iunia, In migo -
culi"' satuluI Islazti, preotult Sapca, incungiurata de Tell,
Ple§oianu; %cota, Serurie, Paraschivescu, top militarY,
de Eliade iStefan Golescu, duptiterminarea serviciuluÌ
preotula Sapca citi capitolulti 37 a lut Ezekiel
despre tuviere, i pronunçft o ruglciune, invocând aju-
torula Dumne0eulul DreptAtiT ; stindardele furá stropite
cu apa sintitä. Una stindarda tinea Eliade i altulti Tell;
cena d'Anta 11 IncredinçO poporuluI adunat, dupl o
scurtä, cuOntare, §i celta d'ala doilea soldatilor ; apoI
Eliade citi proclamatiunea ce confine 22 de articon ,
pe care o suscrisse Prinçult '6ibescu la 11 ;
apol %cura, top jurAméntula, cu mana pe Constitirtie i pe
Eranghelie. Dupö aceea se proclamA guvernula proviso-
ria, compusa din preotulti Sapch, Stefan Golescu, H.
Tell, G Magheru, N Plepianu i Eliad.
MembriT guvernuluT spediarA IndatA o stafetO
Caracul D-luI Magheru, prefecta de RomanatI,
despre ridicarea stindarduluI revolutionara, §i In-
sArcinAndulti cu trimiterea cAtre Bibescu a und adresse
din partea guvernuluï, prin care 0,1 t'Ata cunoscut sco-
pulá mi§cAriT, prefäcénduse cl '1 Cere instructiunI in pri-
vinça acésta; fiind cá, Magheru credea Inca In sinceri-
tatea patriptismuluI luI Bibescu.
Guvernulti numi prefeta la Teleorman pe un D.
Constandinescu (ex-professore de matematecO) ; iar api-
tanula Racotä priimI ordinti a se Intérce la Zimnicea,
conducind divisiunea sa de cavalerie la Craiova ; iar lo-
cotenentul Zalic priimi ordina a veni cu compania sa
inaintea taberel revolufionare, ce luA drumula spre Ca-
radia, chiar In 0ioa de 9 Iunia; la 0ece ore din çli.
»La 10 Iuma séra, tabära stationO la Crussov, o po§-
www.dacoromanica.ro
 -- 29 --
tie departe de Caracal, de unde Guvernula spedie o e7
pistola eatre Municipalitatea acestuT °rasa, indemninda pe
cetatenT, ca descendintl aï colonilor din Roma (Roma-nati)
a participa cel d'intéia la opera regeneraril RomanieT.
Nóptea sosi si Magheru in lEgarii, aratânda colegilor
se' o epistola a MinistruluT de interne (Viiara) prin ca-
re'l ordona a prinde pe Eliade, pe Stefan Golescu §i eel"-
lalt1; cum §i circularea domnésca, cu pecete rosie, &are
locuitoriT satelor, tot in sensul epistolel ministeriale ; a-
césta desilusionasse pe Magberu despre patriotismul Bi-
bescula
Aduoaçli, guvernul intra in Caracala, in acclamati-
ile de bucurie alle populatieT entusiaste, intampinândula
Municipalitatea si notabiliI orasuluT cu florT si cu stin-
darde tricolore, si cu paine si sare, simbolula abondan-
veT Romanid; iar D. Magheru, in fruntea impiegatilor
s'a dorobantilor, il intampina callare la bariera ora§u-
luT, cu tóte on6rele cuvenite unor soldatl aT regenerati,
'mil, ce se sculati, in numele PoporuluT, pentru destobi-
rea la
D Joan Arcescu fu numit prefeta de Romanatl, iar
maiorul Tell fu inaltat in grada de colonela; capitana
Plesoianu, in gradulti de maiora; iar Serurie si Zalic in
rangula de capitanT.
Aduoaçli, 12 Iunia, tabara Regeneratiel pled, spre
Craiova, si séra fu insotita de Magheru ce venea en mal
mult de 200 doi obantl callarl, si cu respunsulti dela Bi-
-bescu, care'l ordona a prinde vil sail mortY pe capiI in-
surectiunil, irtelleganduse pentru acésta cu colonel Oar-
baski, pornit din capitall spre a se pune in capula re-
gimentuluT sell, stationat la Craiova.
ScrisorI din BucurescI de la 10 Iuniti antuna a-
tentatula contra PrincipeluY Bibescn : ceea ce intrista pe
capil Revolutiunil. Nóptea duoT curen, unul din Bucu-
rescl si altul din Craiova, adduceaa stirea suscrierii pro-
clamariI de catre Bibescu, s'a numiriI until Alinisterti, din
Oioa de 11 Iunia Intre ministri figura, pe listele tiparite,si nu-
mele luT Tell, la ministerult de resbellii, dar care era sters
cu condeiulti, si inlocuit cu colonel Odobescu ; iar Tell
priimi de la ministrul de interne ordinit a se inturna la
www.dacoromanica.ro
 30

postult sea de la Giurgiu, a§teptänd ordinele §efuluI o-

§tiril. Acésta sili pe guvernulg de la Islaz a serie Bi-
besculul ca sl indrepteo;le gre§ala in privinta lul Tell,
§'a luI Magheru, unult es.clus din mera', altulg ne-
pusg la loculti set.
Cu t6te silinçele prefetuluI de Doljï, Joan Bibescu,
fratele Prinçulul, d'a rescula lumea contra guvernuld
revolutionarti, populatia Craiovel 11 priimi ca §i popula-
tia din CaracAlg, in vlioa de 14 Innit. La 15 pleci.
In n6ptea de 15 Iunit, o stafetá din Bucurescl a-
nilina abdicarea Bibesculd §i formarea nuoiul guverng
provisorig. ScrisorI particulare indemnag De capil Revo-
lutiunil a lua cal de po§tie §'a se inturna indatg in ca-
pital, unde presinça lor era indispensabilg, in interesul
OrdineI s'alii Revolutiunel,
, Opiniunea luT Eliade era a revolutiona districtele pe un-
de guvernu avea sg trécg, márind lagärulti cu voluntarT, §i
cu cate trel representang de fie ce san', chiernatT de Pro-
clamatiune a forma Constituanta, sosind cu populu la portile
capitalel, complinind asfel mivarea §i electrisänd térra,
reassiguránd pe Constitutionali §1 impuind respectg Reac-
tionarilor : m6surä revolutionarg, care ar fi paralisat
trAdarea de la 19 §i 29 Iunig, §'ar fi fäcut sg, intre
terra in legalitate, singura méntuire a Revolutiunii.
Opiniunea maioritátiI triumfg ; derobanta §i satenil
furg licentiatI, compania Ple§oianuluI s'a lui Zalic priimiri
ording a veni la Bucure§d; §i capil Revolutiunil, luand cal
de po§tie, sosirg, in capital' la 16 Iunig. (1)
Venim la 11 Iunig, §i cedgm parola D. Vinter-
halder :
D. Rosetti, alles de Ion Ghica, de Golead, Vor-
,,nescu §i altil, se dusse la Domnulg terreI, ruganduli,
in numele tuturor, (1) a se pune in capul lor, infiintänd
,,reforma §1 regeneratia Româniel. Bibescu refusg, pre-
testind cg, inca n'a sosit vremea, §i cä sg alba rèbdare-
,) etc ; pe d'altg parte, vNlénd cg adungrile urmésä in

)) Memoires sur l'histoire de la régenération Roumaine, de 48, par Eliade,

pag. 60-97.
2) D. Eliad fien aceeasl ineereare 16ng6 Pringn Bibesen, fiel a reueI
niel Domnia ma. Vc41 opera ea citad, pag. 31-34.

www.dacoromanica.ro
 31

»casa luT Rosetti, porunci desfiintarea lor, §i politia in

cungiura casa ha in t6te noptile ; ast-fel furd silip a
;)se aduna in taind. In ajunuld Pa§celor, PD. GolescI
plecard la mo§iea lor, propuind cláca§ilor desfiintarea cl-
di §i drepturT de care erad lipsip pénd acum; dar gu-
vernuld se improtivi pe ascuns, amenintând pe attenT
ncu aspre pedepse.... Golescif se inturnard In capitald,
fd,rd a pierde curagiulti.
In vremea acésta, se forma und altd comitetil ahí
cdruia capa era D. Eliad ; dar nimic nu se putea face,
lipsind t6te : oameni devotap, banl §i arme. Atund so-
sirá, in capital fratiT BrAtienT de la Paris, §i venirea
lor reinsuffleti curagiuld släbitii : améndoè comitetele
se unescii, §i adevë'ratil RomAnT jertfescti parte din a-
verea lor pe allana patriet .. Propaganda se intinde
in USO. térra.... D. Ion Ghica plécä cu missie secretd
la Constandinopole ; D. Bratianu la Pesta ; D. D. Eli-
ad, Tell, Stefan Golescu, Balcescii la judeçe, spre a in-
cepe mi§carea. La 7 Iunit ridicarea poporulul era pre-
&Ad in telte directiunele. DomMtoruld, surdil la t6te
chiemdrile, ia stra§nice m6suil pentru poprirea mi§cd,r1
La 9 Iuniti diminéta sose§ce stirea cd la Prahova §i
peste Olt Revolutiunea s'a inceput; era semnalul pen-
tru capitald. Ora tre din mipte, la 9 spre 10 Iunid,
era hotdrétd pentru ridicarea ob§tésci. Guvernuld, in-
§tiintst prin spionii sèl, ordond arestarea D. D. C. Ro-
setti, Voinescu II §i altiT. D. D. Gole§cY, D. Brdtianu
2 0 altif scapard, rklanclu§l' barba §i mustdçile, §i luand
alte costume.....
La 11 Iuniii diminéça, Domnitoruld se dusse la
') amênduo6 casarmele, cerénd trupelor reinoirea jura-
Dméntului. de credinça ; unif jurara färd inimd, alta Os-
trarä tä' cerea ; atund Domnuld cera a intra in nego-
tiatii' cu barbatiI reforme!; trei ore mal' tarl;liti, tot
»corpuld offiçerescii se infiiti§d la Palatti, declarind d.
contra vr6juia§ulul 1§1' vor vä'rsa top sängele, dar cd
»nu vor ataca pe fratil' lor.... Intor§i la casarmd, top
Psoldatii &fiara hotarirea §efilor lor.... M'a, cadetuld
Magheru alergd la casarmi cu o proclamape in mAnd,
ara a isbuti ; se intórse in ora§ii; §i, ajutat de amicif
www.dacoromanica.ro
 32

s61, in ulita Lirscanilor, citi proclamatia, care fu pri-

imita ca acclamatiT obstescl. Alta proclamatie fu citad,
mal: la valle de D. Catina tuteo clipa tot orasuld
fu In picioare. Stindardele tricolore incepura a filfii pe
strade, striend top : trlésca Libertatea! traésca Ro-
mania! Multimea se transporta la Palatd, cerAnd sus-
crierea Proclamatiuni1; i Domnuld fu silit atund a o
suscrie.
,,In timpuld acesta, vr'o 50 de insY alergad Ja ca-
sanad, ca se libere0e pe ceI acestatT ; si, dup6 propu,
nerea capitanuluI Mavrocordatd , tref dinteinsit sunt
trimisl a parlamenta ca comandantuld casarme1. Dup5
Oece minute, Mavrocordatti se Intörse ca proclamatia
»iscalita de Domnd, strigand Urra! Prisonieril fura libe-
ratY, i poporuitt fraternisa ca ostirea. D. Rosetti tinu
soldatilor und cuvöntti improvisatd. Bucuria generald.
,, era in culme. D. Teologu fu asemenea liberat de la
narestuld PolkieT. Asfel se termina (POR de 11 Iunid,
ce va straluci vecIuicd in analele patriei.
V

UNÙ ACTU DE PERFIDIE

$1

O TRASURX D EPARTIALITATE.
Dupö ce Voda Bibescu suscrisse programa si lis-
sta tiparita cu uumele ministrilor, numele D Tell, ce
figura In acea lista la rninisteru de resbellii, fu stersti
si inlocuit cu Coloneld Odobescu D. Tell priiini la_ Ora-
joya urmötoruld ordind (pe careld posseda in originalu)
din partea D. Nicolae Golescu, ministruld de interne :
DomnuluI maior Tell.
Dupò vointa poporului, Constitutiunea s'a priimit;
si M'aria Sa, prea inaltatuld nostru Domar, a bine voit
a ofèndui ministeruld de mal jos
') Poetu. Ellti a botedat felea D-luT Rosetti de la 48 en nnmele de
Pruneu romdnii: Ve4I No. 1 allfi acestel fol.

www.dacoromanica.ro
 33

Nicolae Golescu, sefti ale DepartamentuluT de interne.

Stefan Golescu, sefti ale DepartamentuluI de justiçie.
Colonele Odobescu, sefule ostiril.
loan Eliade, la instructie.
Nicolae Belcescu, secretarti de State.
loan Magheru, la finance.
D'aceea se vestesce Dumitate ca se te intorcTin-
date' la postule Dumitale, adestAnde maI pe larg in-
structil dela sefulti ostiriI.
efulil DepartamentuluT ae interne N. Golescu. ')
No. 3958, Iuniti 11, 1848.
Tredarea, 4ilice D. Eliade, se nescu in aceeasT 4i,
sail era 'Ate concepute mal 'nainte. Astfehl el puterea
armate, nefiinde in Tama lul Tell s'a MY Magheru, numi-
»rea lui Odobescu la ministerulti de resbelle era o cur-
se, in care a aqua"' tocmai Tell, Magheru si Eliade
la 19 Lillie. 2)
Priimind acéste stire la Craiova, nol respunseram
'Jul Bibescu ca, nu ne am sculat pentru Ministere, ci
spre a realisa dorinçele Romenilor; si el daca a con-
simtit a numi Ministril pe ceT ce se bucurati de incre-
derea publica, apoT reclamem ca Tell se remAie la
ministeruld de resbellti, dupe cum se hoterasse mal
'nainte, si unde era loculti see, avend comanda armiel
regulate; iar Magheru se fie numit capitanti generalti
»allti tuturor dorobainilor s'alti ostiril neregulate; si ce
t6te actele GuirernuluT provisorie dela 9 funie incoa
se fie recunoscute ; altfel, represintantiT Natiunil vor
veni cu lage'rulti lor a trata la porpe Capitalet a 3)
La inturnarea sa in Capitale, D. Tell cera cuvéntti
D-10 N Golescu despre ordinulti see reprodusti mal
sus; si acesta, recunoscende semnatura, nege actulti.
D,, Rosetti asemenea, ca secretarti ale guvernulul, nege si
Domnia sa.

') Pe lengii asestia, mal figurail D. Niteserr ea 'Milian de Controlti, ei

D. C. A. Rosetti ea §efil Mil Politiel.
Memoires sur Phistoire dela regh6ration Romaine, par Hellad,
pag. 101.
idem. pag. 92,
3
www.dacoromanica.ro
 -.-,- 34

,fn emigratle, (Ace D. Tell, D. Alex. G. Golescu

, a mdrturisit c. festa acésta '1 a jucato D. N. Golescu D. C.
,Rosetti, in intellegere cu D. Ion Bratianu §i cu D. Al G.
Goleseu; sub cuvent di se temea de Tell ca sa n'a-
junga dictatorti.
Eata ce respunde D. Rosetti despre acésta.
Ce sunt cii culpabile, Domnule Tell, daca D. N.
,Golescu te a crei;lute *oaf capabile a comanda batallio-
nuld la Giurgie, cleat o§tirea §i terra in Bucure§d?
Si de ce n'accup pe D. Golescu, card stiT ea, pe dad
,D. Golescu scria acelld adresse znteUeptu, ed eramp6te
prisoniere Inca ')
mal anteie, prin cuvintele adressii infellépta, D.
Rosetti affirmd ordinul Nr. 2958; dar atunc1 de ce D.
Rosetti , in feea sa de la 48, flice cil, fara sabia 1u1
Tell, Revolutiunea n'ar fi reu§it ?2) Pentru ce decre-
tuld Nr. 13, de la 20 'unit' 1848, suscris §i de D.
A. Rosetti , prin care se tnalta Maior Tell in ran-
gulf' de Colonele, se esprima astfel : cd Wei viata tre-
cutd a D. maiord Tell a fost placuld tuturor, iar acum,
Domnia Sa a fostunulii din celle mai puternice brate
ce liberarà Romania, etc. ? 3) Era oare intelepte §i poli-
ter', era oare in interesule RevolutiuniI a se inlocui
Tell cu Odobescu ? Era in fine sincera din partea cole-
gilore seI o asemenea faptd , In urma decisiunil
ComitetuluI, care urma a fi lege pentru top? Colone-
luld Odobescu, chiar daca ar fi contribuit su banI, cum I;lice
spionult Halepliu, la causa RevolutiuniY, infati§a elle Re-
volutuniI mg multe garanti1 de cat D. Tell ? §i ce
acte ale acestuia de dictatoril a putut justifica o ase-
menea procedare neleala, cand, din contra, dupe chiar
Oisa D. Rossetti §'a ceI-lor-altI, cari suscrissera decretule
Nr. 13, D. Tell bine meritasse de la patrie, inainte chiar de
9 Iunie, §i dupe aceea bine meritase dela Revolutiune ,
fiind braQurd celd mai puternicd al liberdril Romani&
D. Tell , nu Odobescu , cu batallionule seti, assigurase
triumfule Revo1utiuni1; elli cent d'antéle a pusii sabia
') Appeld la 6menil eel llberl Paris, 1849 da C. A. Rosetta.
$) Prunculti Rometnii Nr. i 5, si 21.
M9nitorul de la 22 Ianid, 1348 (Nr. 2)
www.dacoromanica.ro
 85 .-
sa de 'midi' in serviciuld causel sacre ; El bine ! acésta
urma a fi resplaea collegilord seT in privinça liberatoru-
lui patrieT ?
Mal tlice D. Rosetti el Domnia sa, dad D. N.
Golescu a scris acea adressli intellépta , era péte incit
prisonierti.
Intrebhm : ce Insemnép, acellti p6te? Insemné0 di
nu e sigurti D. Rosetti ; de ceca ce Oice fiind el acea a-
dressti, nu s'a putut suscrie cleat dupto ce Bibescu a
susemnat programa RevolutiuniT §i lista cu Ministerulti
dela 11 'ma; decT, dup6 chiar marfurisirea D. Vinter-
halder, redactord din preunti. cu D. Itoskti alld Prun-
cula Románü, in No. dela 17 Iuniti, D. Rosetti eta li-
berti, iar nu inca prisonera, la ora cAnd D. Ministru de
interne susemna No. 2958.
Daca acum vom considera §i onorabilitatea carac-
terului D. N. Golescu, care, de cindti figurNit pe scena
politick n'a dat vre o probA de nelealitate ; daca vom
considera alte fapte analoge alle D. Rosetti de care
vom vorbi la loculd segr) daca vom considera decla-
ratia lul Solomon dela Iunid 48; daca vom considera
eti, la 14 Iunid 48, D. Rosetti singur a propus Poporulul pe
Col.. Odobescu, §i tot la ministerul de resbelld; daca in fine
vom considera celle çlisse de B1cescu in memoriuld set'
despre stitruinça D-luT Rosetti d'a disculpa pe Odobescu
la 19 Iuniti 48; apol putem affirm cg. D. Rosetti, nu
D. N. Golescu, a fost capabild de actuld neleald ce este
in discutdune.
Dar daca D. Rosetti va stlirui in negarea sa, apol
respunderea, c416nd asupra D. N. Golescu, acesta este
dator a veni sg, se esplice. Facem dar appeld la ono-
rabilitatea sa, spre a se esplica ; altfel, cu dreptd cu-
véntil, adressa No. 2958 este und actd de perfldie, ce
nu face de loe onóre celluT ce a suscris. Istoria, care este
un jurit, chiar in lips1 de alte probe dealt celle ce am
arAtat noT, nu se va indoi a stigmatisa pentru acésta
I) Vedl Buciumul Nr. 183 pe 1863
idem dela 10 Oct. 1863
Reforma, editlanea franceai, dela 13 Noembre 1863
&Mille dela 17 Noembre 1863.
www.dacoromanica.ro
 36

fapta necalificabila, pe adev&atulii autord, pe acella care

a abusat de increderea colleguluI sea.
De la acestti actii de perfidie trecem acum la o
trasura de partialitate, care privesce direct pe D. Ro-
setti, si carelti caracterisa de minune.
Gardistil de la palatulti pringulul Bibescu gamed
portofolliuld acestuia , la 14 Iuniti, dad a plecat din
Ora, sill dad D. Rosetti, prefectuld politiel. Acesta ,
In locti incredinta GuvernuluI, ca sa faca cu acele
h6rtil ceea ce a facutti Guvernuld de la 11 februariti
1866 cu lArtiele aflate la Palatti, intocmind o comissiune
spre a distinge hértiele particulare celle ce appar-
tind natiunil, D Rosetti inapoigla portofolliul
Bibescu, Insotindulti in pers6na o mare distança de-
parte de Capitala.
Provocatd la Paris de D. Tell , &A cum se apara
D. Rosetti :
»Este f6rte adev6ratti cui am luat portofolliulti diu
mina until gardistti ; l'emane numaI ca D. Tell srmI
dovedésca ca era in acellti portofoliti hirtil de con-
spiratie ; le asl fi luat acelle hIrtil , (Ilea in elle ar fi
fost vre o tradare.1)
Nu D. Tell , ci D. Constaudin Rosetti este da-
torti a dovedi ca acelle Mail nu contineati nimicti de
tradare ; dar chiar daca ar fi fost btrtil publice, ce ar
fi fácutti onóre BibesculuY, D. Rosetti, ca sefti alti politiei
sub guvernulti revolutionard , si ca sa, faca a amutl
calomnia, era dator a procede cu acelle birth duptí cum
a procedat dupö 11 februaild cu hértiele lul Vocla Cuza.
Ping, dud D. Rosetti, asupra caruia plana banuiala de
tradatord, nu va dovedi natura hirtielor din portofolliul
BibesculuI , 6menil onestI i impartiall sunt in dreptd a
banui pe D. Rosetti , tratânduld cellti mind de par-
ialu de neconsecinste; i orI-ce scuçle, ea celle din Ro-
manul din anulti 18603 relE tive la acésta cestiune, sunt o
gluma, o sofismi, glY mal alles dad cun6scem conduita
D. Rosetti cu Voda Cuza, dupsó 11 februarit 66.
Asemenea si pentru dossarele cellorti treI
cari la 10 'unit' at attentatti asupra vieteI BibesculuI
Appeld la bmenii lberI, de e Rosetti,
www.dacoromanica.ro
 37

§i de care lice D. Tell d.' tot D. Rosetti le-a inapoiat

§i pe acellea Bibesculul, péng, nu va dovedi D. Rosetti
contrariul , bAnuiala va plana tot asupra Domnie1 salle,
§i in acéstA cestiune, cu 00, affirmarea contrarie din
monoriul justificatif data Turciei , §i suscrisfi chiar de
D.D. Tell, Eliade §i ce1-1-altY; cAcI onórea RevolutiuniI ce-
rca ca acelle acte diplopatice sA denege una fapt6 ce
desonórti mi§carea nósträ, de la 48; dar opiniunea pu-
bija, care este un Jurid, ea nu judecl ca diplom4a,
§1 la barra OpiniuniT publice la barra IstorieY, D. Ro-
setti §i collegil selsunt datorl a se juctifica pentru actele
perfide ce li se imputA, §i pe cari, neavénda curagiulii a
le nega , at dibacia a le eluda 'ale falsifica, dup6 o-
biceiul Dumnélor.

VII

GUVERNULIC PROVISORIV

Diminka, la 14 Iuniii, se adunará boieril cel ba-

trénI la crea Sintia sa pArintele Mitropolitulii, ca sA
se chibipluiascA, ingrijap fiind de grabnica plecare a
DomnuluY. Acésta afland guvernult provisorit, se dusse
In corpg acolo, urmat d'o numerósi multime de po-
port. Domnu C. A. Rosetti tinii unil cuvéntii impro-
a visatil,
indemnand pe boierI la uail sentiment6 de fi-1-
cu poporuhl, §i aratind poporuluI CA boieril, pier-
»
dénd prin reforma téte privelegiele, qi o parte insem-
inatti a veniturilor lor, meritd din partel oare care
vconsideratie.
AtuncI se numiri guvernti provisoriti cel mal' jos
O
insemnat1 Rominl, carl sunt oanieni ce s'afi jertfit pen-
tru patrie , li jurii cei si astqi sd m6rd pentru
dinsa.1)
A§a dar, numaï dup6 recomandatia D. Rosetti, po-
porulii la 14 Ianiii 1848 numi Ministm ult 0 guvernult
ce urmip.
') Pruncu Romiinu dela 17 Iuniti 1848 (No. 2)

www.dacoromanica.ro
 88

Pdrintele Mitropolitd Neofit, preqedinte altd guvernulul.

D. Ioan Eliad
Stefan Golescu
H. Tell membril al guvernulul.
I. Magheru
Scurtu

Seeretari al guvernu/ul:
D. C. Rosetti
N. Balcescu,
AL G. Golescu
I. C. Brätianu
lilinisteruld :
D. Nicolae Goiescu, ministru de interne.
I. ampinénu, de justitie
Voinescu II, de esterne
C. N. Filipescu de finaw
G. Nitescu Controlort generaIti.
loan Odobescu _ de resbellt
loan Eliad de instructiune
- Scarlat Cretulescu, comandant provisorig al gar-
del nationale.
C Cretulescu, presedintele Consiliulul Municipall
Märgarit Biqa, sefulg Poliçiel. 1)
Ministerulä acesta, fiind opera D. Rosetti, ne per-
mitem a'16 intreba :
Pentru ce a stäruit a fi alesY oamenl cari, pen-
tru trecutula lor, nu puteag sinceramente servi Revolu-
tiunea, (care se fäcusse contra boerilor) si mal alles rus-
sofili ?
Numirea luY Odobescu, pentru ad laóra, la mi-
nisterulti de resbellti, numaY dupg stäruino D. Rosetti,
nu e o dovadä ca adressa atre D. Tell, No 2958, nu
p6te fi deck opera proprie a D-luT Rosetti ?
3 Pentru ce D. Rosetti si amagéscg, poporulti, In-
credintändult a tóte persónele recomandate de Domnia Sa
') Monitoruld No. 1 (19 Innit) 184.

www.dacoromanica.ro
 39

jertfit pentru patrie gi cei jur cd i açli vor muri

pentri putrie? Ce doveçll de devotamentt cAtre patrie
didessmA D. Scarlat Cretulescu i coloneld Odobescu ?
Chiar Campinénu, renegánd principiele sélle patriotice in fa-
vórea politicel moscovite, mal putea insuffla ellt incredere
Natiunil ? i fiind cä boieriT perdusserd privilegiile la 11
Iunit, urma óre, ca compensare, a li se incredinça gu-
vernul, spre a putea paralisa s'a ameninça chiar Re vo-
lutiunea, dupl cum s'ati §i incercat a o face la 19 Iu-
nit ? ApoY, perdussera in realitate boieriI, la 14 Iunit ,
oparte insemnattt din veniturile lor, pentru ca, in schimbd,
sä li se dea Revolutiunea pe mâna, Revolutiunea fäcuta
de Natuine contra privelegiatilortl, contra despotilord eI
secularI?
D. Rosetti va respunde póte cl politica cerea astfel:
ca Mitropolitult, ca capt ald Bisericel, si Odobescu, ca
capt alt ostiriT, 0, fie menajeatT, chiar in interesul Re-
volutinnil
Asemenea scul;le ar A putut fi primite, daca cello
intimplate la 19 Iunit n'ar fi dovedit adev6ratu1ti scopd
ald D. Rosetti numind pe Odobescu la resbellt, pentru
aduoa ()ark si pe D. Scarlat Cretulescu ca sefd ald
gardeI cetAtenescI.
Dar sI aseilltAm pe Bälcescu.
,La 11 Iunid, Oice acesta, in lipsa mea, m'am nu-
mit prin poporti ministru. Vint trel (line In until in
BucurescY. V61;1t cl positiunea mea este pismuitcl, si
btinuit din nuoil; i imI dad demissiunea. Declaril cl
voiti sd m6 amestica n nimic la guvernii, c4 'ml
,reservti a face sd propti fascei Revolutiunea prin pressa.
,NumaT dui:0 nisce stat uinte indelunge , am priimit 84
fit... ce ? Secretarulti D Eliade i Compania. Daca am
,r6mas ca secretart , am fäcut-o cu intentiunea de al
opri a face vre unil red. Ce positiune am dat cellor
ialti ! i am pärerea de ret el am contribuit eli insumi
la acésta : did Rosetti i Breitianu erati parpali." (')
Ne oprim aci anti minutt, spre a face oare care ob-
servArl.
Fragmente din lucrarile §i oamemi din 48 de N. Meant. Bucin.
null deis 3/,, Oct. 1863,
www.dacoromanica.ro
 40

La 14 Inuit , se aflati in capitalä, din membriï Co-

mitetului revolut'onarti, D.D. Nicolae, Radu si Alexaadru
(Constandin) Golesci ; A. G. Golescu, Ion Brätianu, Rosetti,
Bolliac si BälcesciI; del Eliade, Tell si Stefan Golescu
erati la Craiova ; Ion Ghica era la Constandinopole, si
Dimitrie Brätianu in Transilvania.
Cari dar din membriY ComitatuluT. afiatI in Capi-
tali la 14 lunitl, pismriati positiunea WY N. Balcescu ?
La cine face oare allusiune dicAndti c a consimtit a re-
m'anea in Guvernti spre al opri d'a face reti ?
Negresit, nu puteati bismui fratil GolescI positiu-
nea BalcesculuT, fijad di, sunt in destul de cunoscup pentru
nobleçea caractentluT lor ; niel D. Al. G. Golescu, care, fiind
capabiltt ca si Bracescu, nu '1 putea pismui capacitatea ;
cu atät maï puçin a 'I(i bänui, fiind cti, Ill stima.
D. C. Bälcescu nu putea pismui pe fratele sett. Bolliac?
Despre dénsul N. Bälcescu se esprimä in termenl multu-
mitorT; si dovadä de affectiune si de incredere, este cit, la
ora mortiï, '1 a incredintat testamentul seti politicti, din care
D. Bolliac a publicatil in ficiea sa dela 1863 fragmentele ce-
rute de imprejurärile entice de atund. Roman dar D.D.
Rosetti si Brä'tianu; färä indoialä acestia pismuiati capa-
citatea BälcesculuY, tocmaT fiind a el' nu erati capabil1
a conduce Revolutiunea, dupó insIsl märturisirea D.
Rosetti») Este natural ca femeea uratä A pismuiascl pe
cea frumós 1. D.D. Rosetti si Brä'tianu pismuiati increderea si
stima public& de care se bucura autorul puterei armate
si redactorul MagazinuluY istoricti pentra Dacia: opere ce
aträssessea autoruluI persecutiunea MI Bibescu s'a Boe:
rilor, inainte de 48. Il bänuiati; si de ce óre ? Si incä
din nuoti ! Si cAnd Bälcescu le spune el se trage de la
guvernti, reservAndu'sï dreptul ca prin pressa sA facä a
propasi Revolutinnea, D.D. Rosetti si Brätiann, splImantatl
d'unil asemenea censorn redutabilti, stäruesci alti face sä
priiméscä a fi secretarul D. Eliade, caracterti slabtl , spiritti
fricost , sufletti micti si vanitost, care intr'adev6rti avea
nevoie d'unti consilliarti ca N BAlcescu. Avut-a ferici-
rea Bälcescu a fi ascultat de Idolulii Oilier? Nu! Fiind
cä D. Eliade n'avea credintä in Revolutinne ;" loculil seti
') Appeld la tóte partidele, de C. A. Rosetti, pag. 45
www.dacoromanica.ro
 41

era la pressa; aci era tronul set, §'aci ar fi %cut mult

bine RevolutiuniT in celle trer lunT de far niente. D. Tell ,
Balcescu Al. G. Goloscu si Dumitru Brätianu aveat si
,
credinta, §i vointa, si intelliginta; 'D P, osetti si D. Brit-
tianu nu le lipseat nicT vointa nicT credinta; le lipsea insa
capacitatea, pe care o indeplinea din nenorocire am-
bitiunea d'a »prinde puterea pentru putere"; le lipsia
simtulfi practicii,a flindli prea novic1 in viafa politica ;
ideile lor matiniane nu se puteaii acclimata in Romania,
fiind neintellese de colegii 1 or boerT, §i speriind pe li-
beralii moderatT. A le implänta, cu orT ce preçfi, era
a compromite Revolutiunea §i Romania.
De aceea D. Al. G. Golescu çlicea la 1857, ca Dema-
gogil ail compromis pretutindenT causele celle mail; §i
in sedinta Adunaril ad hoc de la 27 Oct, trata pe D. Ro
setti tot in sensulii acesta. Balcescu sacrifica' d'o cam data
missiunea de publicistli, priimind a fi secretard anti gu-
vernului provisorifi pentru ca opréscd d'a face vre
unit reg. Pe cine? Negresit p'aceia cari, dap) marturisirea
BalcesculuT, cereali garantie pentru boieri ; cari iubéit
tulburarea pentru tulburare ; cari voiaii set faca din
Revolufiune o epopee sentimentalci; cari se occupaii nu-
mai de personalitatea i meschina lor ambitiune ; §i cari
n'aveati increclere n guvernli, allesii de poporii a treea
odrit.
§i dad Balcescu hotarasce a pleca la Paris, D. Ion
Bratianu 'I Oice : de nu vei sta aici, sunt hotärkil
a face orT ce voir, putea ca surpil.4 Dar pre-
supuind D. Tell, D. Eliad si D. N. Golescu necapaci-
tate, ambitiune, sati rea credinta, nu era oare maiori-
tatea comitatuluT revolutionarii care impunea guvernuluT
voinça sa ? Pentru ce dar salt' surpe D. Ion Bratianu,
dud actiunea nuvernuluT era subiirdinata voinçeï ma-
joritatil ComitetuluT ? Trebuia niai intéhl sa degajeze
guvernulii de acellfi angaamentil, s'apol sal ail conttl
de actele séle.
Eatit limbagiulfi ce tinea Balcescu adesea collegilor
esclusivI §i ambitiosY, si inainte si dupfi, 14 Iuniii 48.
Ne trebue, le giceam eli adesea, unfi guvernil
energicii si tare, färä sentimentalitate in politica luT ;

www.dacoromanica.ro
 42

,(alusiune la Rosetti) dar ctilAuçlitd name de principe

, de dreptate, de principe de moralitate ; §1 ail si se
t5villéscg In sfinge. (Allusiune la BrAtiann Ion, care
iubia tulburarea pen.tru tulburare). Trebue ca revolu-
,tiunea sA nu transige cu vrAjm6§il el (allusiune la
Rosetti, cAraia 'T trebuie boerT pretutindenT) ; ea cati
sit 'I invingl, sat sA fie invinsA (pe boierT, iar nu pe
,Tell, Eliade §i Magheru) ; si sA caçla cel puçin cu dem-
,nitate §1 cu mArire (iar nu ca la 19 §i 28 Itinid). Mis-
, siunea until guvernd revolutionarti este f6rte simplA: a
props'', si a urma Revolutuinea, EatA tréba luT ; a-
died, a viirsa Revolutiunea ca o convinctiune In
inima poporuluT; §i dupA aceea a'T pune ermele In
onânS, §i a'T çlice : acum, and al o creding6, fii ga-
ta 85 morT pentru dame.)
Sublime cuvinte, pline de adev6rd 1 sublime ca cu-
vintele ConstituanteT de la 1789. Profitat-ail óre de ele
capil revolutiuniT ? Nu ! Elle Bunt rind blamli pentru d6n-
s11, si mal ales pentru Rosetti §i I. BrAtianu ; fiind cA el
pismuiad popularitatea legitimg a unord bArbatl ca Eli-
ade, Tell, Magherd §i N. BAlcescu, §i'T bAnuiad de dic-
tatorl ; dar el, earl introducer* in guvernd pe Odobescu
prin intrige occulte, cum se potti numi? Actele lor dela
1848 IAA la 1866, ad convinst creçld §i pe eel mal sim-
pli ci, cu masca libertgliT, el ad voitd adesea sii sugrume
libertatea, pe care o sploatézA in folosulti lar.
Cine impArtAsia acele consilil ale BAlcescului ? Numal
Alex. G. Golescu, ne respunde BAlcescu. Nicolae (Golescu)
nu §tia pentru ce s'a fAcut revolutiunea, adaogA BAlcescu ;
Rosetti era sentimentalt; Britianu, perturbAtort de meserie;
Filipescu, boerd ca Rosetti ; Climpinénu o anti cA, demna
de muzed ; Eliade, und pOE tu, care, ca §i Lamartine, a
compromisd RevoluOunea ; loculd stid, ca §i MA lul Ro-
setti si BrAtianu, era cel puçind la pressA, nu la cArma
Statuluf, si mal alesd in timpd de furtunA ; rntru cu-
vêntulu cd sunt doue feluri de arnbitiuni : una, care
umbld se prinfld putere pentru putere, 0 alta care cautd
puterea ca sd implinéscd binele. Ast-Idl ccl, noT, (capiT
mi§cAril de la 1848) am dat förte pugine dovefli de
I) Opera citad de Bileeacti.
www.dacoromanica.ro
 43

capacitate ; 0 din nenorocire, prea multe dove fli despre

ambitiune, din care lucru singuri no i am fost causa cd-
derii .Revolutiunii n6stre : cad ne-am flicut revolutio-
nari numai ca 84 punem mina pe imirre."1)
Prin urmare, daca N. Balcescu, Tell, Magheru, Al.
G. Golescu §i Mil Ghica. 6menl de actiune, iar nu de
discutiune, ar fi fost singurl la cOrma Statulul, iar
Bolliac §i Eliade ar fi luminatt prin pressa oppiniunea
publica, trimétindu-se Rosetti la Paris, I. Bratianu In
Transilvania, §i D. Bratianu la Constantinopole, Intelege
fie-care, gli candil vedemt !impede In trecutd, asp dud
o esperienta de 18 anl a doveditd capacitatea fie-area,
intelege fie-care ca revolutiunea de la 1848 ar fi fost
ceea ce ;lice ilnstrula nostru istorict in cuvintele citate
mal Bust. Inca dela 1848 Democratia ar fi fostd orga-
nisata §i tierranil proprietarl ; si póte Revolutiunea de-
mocratica §1 socialei ar fi addus indata dup6 sine Revo-
lutiunea de unitate nationald; §i peste ditl-va anT, si
Revolutiunea de neaternarea vationalti. Póte ca Revo-
lutiunea româna, bine intelésa §i bine condusa, ar fi dat
alta directiuue chiard RevolutiuniI maghiare; §i Revolu-
tiunea din Orient ar fi scapat póte Revolutiunea din Oc-
cidentli ; si spirituld revolutionard din 1848 n'ar fi fost
p6te comprimatti asa lesne de spiritulli absolutisticil ;
am fi avut nóte fericirea a vedea cel mult la 1870 ceea
ce avem credinta a vedea pe la 1890 séd fie si la 1900,
o republic5 Europén6 federaI5, formata, din tóte na-
tionalitatile Impilate sét regenerate.
Asa! déca la 1848, poetuld care dirigea Revoluti-
unea In Francia, s'ar fi marginit a cOnta revolutiunea,
cum 'I Oicea poporuld pe care Lamartine Ilti harranga
la ospeluld cetatil (Lamartine, tu n'es qu'une Lyre ; va
chanter !); iar nu a o conduce, elld, pilotd neesperimen-
tatd, p'océnuld furtunost, ornenirea ar fi realisatd /Ate
aqT prin Francia visuld el de aurti !
Din nefericire, esemplele istoriel servi pucin ome-
niril 1 Poporuld, entusiasmatt de tribunil si profetiI sél,
ce dad semnaluld revolutiunelord, crede a'l recompensa
urcénidu'l la putere, a doua-Oi dupa revolutiune, fail a
') Opera sited, de Melee,

www.dacoromanica.ro
 44

se gändi cá, nu totl cel ce suffia furtunele revolutionare

potd sa, §i conduca barca StatuluI pe marea infuriata;
ast-fel ca, iórte &desea, biata barca, din causa pilotilor
nesperimentatI, este sparta de stancele Reactiunelort,
séd tnecata in valurile resbeluluI civilt ; §i chiard cänd
veo barca scapa uneorI, ca Grecia la 1863, §i ca Ro-
rubia la 1866, causa este 'Ate eh' Provedinta voesce
a se servi cu natiunl predestinate pentru ajungerea sco-
purilort séle nepatrunse.

VIII
ACTELE GUVERNULUI PROVISORA/
DE LA 14-19 IUNIt.

In Mea oficialä, de la 48, aflä'm actele guvernulul

de &tuna; §i celle d'antéid acte portil data de 14 Tuna
Cu acésta data afllam : Decretuld No. 1 relativd la cele
treI culorl nationale §i la devisa Revolutiune. Decre-
tullí No. 2, relativii la desfiintarel rangurilord civile.
Decretuld No. 3, relativn la desfiintarea censure §1 la
libertatea de discutiune §i de intrunirT, cu restrictiunea
d'a nu se invita poporuld la nesupunere catre legI §i
catre gavera', acésta fiindti 'mil abusil pedepsitti de
tribunalele competente."
Decretulti No 4, relativd la infiintarea garde na-
tionale.
Appelulii guvernuluI catre Rominl sub No. 5, prin
care 'I' r6ga a imprumuta Staultii o pu§ca din doué,
pentru garda nationala.
Decretuld No. 7, relativa la desfiintarea pedepsel
Cu btitaea, pentru civilT §i militarY. I)
Cu data de 15 Iuniil aflam numal discursuld pro-
nuntatii de D. Voinescu II, secretarti de Statd (ministra
de esterne) in campulti Filaretd, in çlioa de 15; §i ju-
rAméntuld facutii toa' acolo de guvernii, de garda, de
ostire §1 de popord. 2) In aceld discursii citimd aceste
réndurI:
Publicate tete aceeteain Montioruli No. 1, (19 hila).
Illonttorulti No. 2, (22 Juniä) li Pruncu Romana No. 3, (19Iumil.)

www.dacoromanica.ro
 45

tndata ce se va deschide Adunarea, Guvernulli

va da socotélli de intrebuintarea ce a facutii cu
rea ce 1 41 incredintatft; si de 'si va fi Implinita mis-
))sia dupe dorinta poporului, nu cere nici o recunoscinta,
fiinda ca, n'a facuta de cata a'si implini datoria ; éra,
la din contra, singura facere de bine ce cere de la
poporti este d'a porunci darea sa n judecatti, ca trd-
datorg ah pdtrid, ce in vremi atatti de grelle, atata
de periculóse, n'a depusii t6te ostenelele, t6te priveghe-
rile pentru implinirea datoriel sélle."
Cu data de 16 Iunit aflarn :
Proclamatia No. 16 prin care guvernula anunta
Romanilora serbarea din campula Libertatii de la 15
Iuniii. ')
Proclamatia No. 18 prin care guvernula assigurl
poporula in nrivinta stirilora rèspandite de neamicil
ca D.D. Eliade si Tell ara fi in pericola la Cra-
iova, i ca ostirile streine ara fi intrata in téra. 2)
Proclamatiunea No. 20, prin care se invita popo-
rula la linisce ; ad' cea mai mica neoranduéla ar puté
,,s. ne duca drepta la anarsie si din anarsie nitnic alt
nu p6te esi de cata &al{ cel maI cumplitil si mal gro-
))zava despotisma ; prin urmare, numai vréjmasii bine-
lui obstecii, cel ce visad int6rcerea tiraniei, numaY a-
))ceia se buena, de anarsie, numai d6nsii ati interesa a
provoca adundri turburtit6re i urtneiri nelegiuite...
Feritiva dara a nu cadea in cursele lora.
»Guvernult, anee' a tine arma terrel pén6 la
»chiemarea obstestei aduna'ri, declara cd e gata a
» da ascultare deputafilor4" trinzifi din partea cetäte-
Dnilor ca scI arate guvernului dorintele, beinuelile
ori ce p`oisuri alta multimei ; Prin urmare, guver-
»nula numai 'Ate ierta reclamatilf tulburat6re si pri-
Dmejdilise liniscei obstesci , i declara, a va pedepsi cu
asprime pe viitora pe cel ce ara mal cuteza, Cu urma'ri
Ptulburat6re, sa primejduéscitliniscea, etc.'
Monitorura No I.
Idem, tu acisti proclamatiune observimil o neiegulari
tate. D. Rosetti este muscriail de doné orT, i ca secretar d ea
membru aló guyernului. Negreptil, erróre de cancelarle s6t1 de ti-
pografle: de fi n'o vsdemg rectifica%
www.dacoromanica.ro
 46

Bunilorti patriotT, dap mana guvernului provisoriti

,ca stí impiedice anarqia." ')
Proclamatiunea catre proprietarT §i satenT. Pe a-
ceia 'I assigura ca tinta Guvernulul nu este a le Ina
mo§iele ; ci ca. vointa poporuluT este ca satenil, ce at
purtata t6te sarcinele Statulul, a aiba particica lor de
pamAntg cu despagubire, de care profita §i acum, (lard
pe care o platescil prea scumpt ; cestiune ce o va re-
gula Constituanta Pe satenT '1 invita a respunde &Ale
lor catre proprietarT, ca O. nu sufere agricultura ; éra
despagubirea se va faca din venituld manastirilort In-
chinate, din dotneniile StatuluT, §i din contributia ge-
nerala. 2)
Decretuld No 23, prin care se ordona ca, In tim-
pult functinniT lord, MembriI guvernulul §'aY Ministeru-
luI sa pórte e§arpa de la drépta spre stanga ; impiegatil
politiel, la liana sting; §i cel-altI functionarT, Ind .sa 3)
Cu data de 17 Iunig aflam :
Decretulfi No. 17 relativil la schimbarea numiril
campuluY Filaretil in campula LibertatiT. 4)
Tóte aceste decrete, ce figuréza in Monitorti , sunt
subscrise numaI de Mitropolitula §i Scurtg, ca membriT
al guyernuluT, §i de top séti parte din secretariT guver-
nuluT; ceT altY membri at guvernuluT, de §i sositT itt ca-
pitala la 16 Iunig, dupe prénp, nu se vgdil insg su-
scri§T in actele guvernuluI din Monitord, cu data de 16,
niel chiarti in decretula No. 17 de la 17 Iunig.
Cu tóte astea, D.D. Tell, Eliade, Stefan Golescu
§i Magheru luara parte in consilitl, chiard iu séra de
16 Iunig, dupe cum Incredinthei d. Eliade.5); §1 in séra
aceea suscriserg, §i dumnélor proclamatia catre proprie-
tall, ce figuréza fall data §i fara nicl o senmaturg, In
Monitorulg No. 1, dart pe care o ant]] in 16e volanta
cu data de 16 lunit, cu sigiliuld guvernulul, §i sucrisit
de membriT §i de secretariI guvernuld. Vomg vorbi
despre acésta mal pe largil la finele capitolulul.
') 4'1 onitoruhl No. 1.
2) Monitorula No. 1, firi dad pi fliri niel o memnituri.
3, Monitoruld No. 2.
4) Monitornill No. 1.
t) Memoirer d'Uoliade, 1851, psg. 108.
www.dacoromanica.ro
 47

futre cestiunile ce se discutarA la 16 Iunid séra,

furA demissitmea D.D. Rossetti§i I. BrAtianu, pentru mo-
tivele ce vomd arAta la loculd sett; cum §i concentra-
rea armatei la capitall, i entru privegherea ordinei pu-
blice, la care s'a oppust pe façid col. Odobescu, minis.
de resbeld, pentru cuvintele ce le vomd vedé la loculti
s6d; ast-fel cd consiliuld nu putu desbate nimic in séra
aceea. 1)
,,In OiOtt de 17, Oice d. Ebade, D. Tell se sili a
x convinge pe D.D. Rosetti §i BtOtianu cA, conform an-
gajamentuluT luatti, membril comitetuluT revolutionard
I)
nu se putéd retrage inainte de terminarea mi§cArii ;
»el insA remasserA nestrëmutatí in hotarirea lord 2).1'
Vom desvolta acésta la loculd s3d.
Totd in Oioa de 17, clubuld Reactiunei alese cinci
pers6ne call, aduoadi, la 18 Innit, presintarA guver-
nului, din partea proprietarilord, plangertle lord contra
m6surelord luate in cestiunea proprietip.
In fine, cu data de 18 'unit, aflOm in Monitord:
Adressa d-lui ministru de interne cAtre guverrai, relativA
la impAm6ntAnirea D.D Vinterhalder §i C. Rosenthal,
artistuld 3). Guvernuld decretA acea impAméntAnire la
25 knit". 4).
Decretuld No. 39, prin care d. G. Magheru se nu-
mesce cApitand generalt aid tutulor trupelor neregulate
de dorobanti §i pandurf din Romania, §i inspectord ge-
neralti allí tutulor gardelor na0onale.
Ural decretd fail No. prin care d. C. BAlcescu se
numesce directord la Finance.
SA vedem acum §i actele membrilor guvernului ce
ridicarA stindarduld la Islazd.
Ndmirea d-lui Constandinescu ca prefectd la Tele-
ormand. 5)
Numirea D-luT I. Arcescu ca prefectit la Roma-
nati. Inaltarea D-lul Tell in gradd de Coloneld, a d-luT

') Memoires d'Efeliade, 1851, pag. 108-109.

Memoiree d'Hehade, 1851, pag. 109.
Efonitorulfi No. 2.
Deeretd No 102. In Monitornid No. 4.
3) Memoires d'Heliade, 1851, pag. 82.
www.dacoromanica.ro
 48_ --
Plesoiaeu in rangti de Maior, s'a d-lor Serurie si Midi
in rangti de CapitanT. ')
Numirea provisórie a prefectuluT de Do1j1 s'a pre-
fectuluI politie din Craiova.2)
Adressa ea data de 9 Iuniti catre Domuitoru Bibes-
cu prin care i se anunta miscarea de la Islazu 3)
Adressa de la 10 Iuniti catre municipalitatea din
Caracalt, anunt.andu'T sosirea capilorri miscariT in capi-
tala dist. RomanatT. 4)
Proclamatia de la 13 Iuniti catre satenil din 01-
tenia, prin care se indemnati la mantinerea ordinel si
la lucrarea paméntuluT, Oa la culesula bucatelor, spre
a evita f6metea. 5)
Numirea d-lui C. Romanescu ca secretard alti gu-
vernulul 6) ce se proclamasse la Islazil.
La actele officiale alle guvernuluT dela 14 pina la
19 het, (afara de celle cu data de 18 Iuniti) n'ati par-
ticipat D. D. Eliade, Tell, Magheru si Stefan Golescu ; prin
urmare, respunderea acellor acte este a Mitropolitului s'a
lul Scurtu, a cellor patru secretan, s'a ministrilor dela
14 Iuniti.
SA analisam piwin acelle acte.
Mara de decretele sub No. 3, 4, 7 si 39, cele-
lalte ni se parti d'o mica importança, ca A nu dicem
futile.
A se occupa unit guvernti, dupa o Revolutiune ca
cea dela 48, cu mësuri ca mile luate prin decretele No.
1, 2, 17 si 23, si ca appelurT si proclamatiunl ca celle
de sub No. 5, 16, 20, etc. este a justifica critica B11-
cescului despre D. C. Rossetti ; cli, cu cate va discur-
surT si proclamatiunl patetice, Rosetti credea ca OM
oppositiunea partideT biruite se va ineca inteo lunga
nsarutare fratésca ; dovada, ca oamenil din guvernul de
la 48 nu ere' camera de actiune ci de discqiune.
Chiar decretele No. 3, 4, 7, 39, ce parti a fi re-
Memoirea d'Heliade, 1851, pag. 86.
Idem pag. 93.
Idem, pag. 81.
') Idem, pag. 82.
') Idem, pag. 93-94.
') Monitorulil No. 3,
www.dacoromanica.ro
 49

volutionare, analisindule, le elm mal Inuit nisce arme

favorabile Demagogilor, §i care revelésA scopul §i pla-
nul acestora.
tncepem cu libertatea disemtiuniI s'a intrunirilor.
Restrictiuuea din decretuld No. 3, d'a nu se invita popo-
ruld la nesupunere cAtre guvermi, sub pedépsa prev6-
(Arta de legi, respectatu-s'a oare de chiar redactor-if acel-
luI decreta In foiele lor publice ? Nu. DovadA ea acellt
decretti, ca §i can de sub No. 20, erati flcute contra
cellor ce n'ar fi irnp6rtA§it orbetzce opiniunele esclusive
alle falcilor democratI.
Libertatea disdutiunil 'a intrunirilor se prefAcu cu-
rénd intr'und desfret, periculosA ordineY, profitAnd de elle
numaI Demagogil", carI n'aveati a se terne de asprimea
legilor, fiiu d el la putere, i earl impuneat voinça lor In
pressg, In cluburf si In eAmpult1 LibertAtiI.
DovadA, allegerea sefuluI gardeI dui Oioa de 15 'u-
nit, de care vorn vorbi indatä, ; dovadil, maltratarea lul
Vangheli In cAmpulA LibertAtiY, in Oioa de 27 Mitt, eAci
a.vea opiniunI contrarii, dovadA, proclarnatiunea No. 20
prin care democratiI sincerl si oamenil de ordine sunt
trataV de anarqzsti; dovadA, provocarea la urii, contra
auvernulul din Prunculti de la 29
Tot in proclamatinnea No. 20 se toleréd si depu-
t4tiile trimise la guverntl din partea cetAtenilor, pentru orI ce
p Asurl alle ; astfel CA, in virtutea acestel tole-
Demagogll puteari impune voinça lor guvernuluY, orl
cdnd ar fi voitA, prin agentil lor tulburAtorT.
Nu reactionariI ar fi avut curagiult a provoca a-
dunar tulbureit6re, ce ar fi avut de resultatti anar*a,
In façA unuI guverrat sustinutd de poportl.
P.roclamatiunea No. 20, dela 16 'unit, nrt p6te fa-
ce alusiune decAt la nemultuminle cetAtentlor cart, in
cAmpulti libertAtiI, in tlioa de 15 Iunitl, protestasserA
contra Demagogilor ce sustineaA allegerea D. Scarlat
Cretulescu, ca §eft anti gardieI cetAtenescI, eel dfinteiA
sustiind pe D. Teologu, ea martini alù Libertatil, pe
D. Aristia, ea patriott infocatA, ca vechrd professor si
ea membru alA societA4i1 filarmonice.
') Prunen1 Roland del 1 3 August. (No. 21 i 22).
4
www.dacoromanica.ro
 50

D Ast- fel, thee D. Eliade, cetatenil, ingrijatl de cele pe-

treeute la 15 Iimia in campula Libertatil, gasira, de cit-
yviiii0 a trimite o leputatie numer6sa spre intimpi-
.narea membrilor guvernulul ce se aftati le. Craiova, ru-
gandu'T a grabi Inturnarea lor in capitala ; cad i credéti
amenintatT In faça CretulesculuI ce comanda garda na-
,,tionalä, in faça lul Voinescu I inlocuind pe Banof in .

Statala-maior, in faça OdobesculuI ca sat air' ostiril,

in faça luT Solomon ca coma.ndata al_il orasuluT, si in fa-
qa boerilor ea Ministril 9.
Acésta stare de lucran, Ingrijind negresit maI malt
-capitala decal stirea revolteT reactionare din Craiova, de-
la 14 'milli, ``), a trebuit sa provóce proclamatiunea de-
la 18 Itiniti, prin care guvernula se silea a assigura po-
porulti ca D. D. Eliade si Tell nu sunt in pei icola.
Cat pentru serbarea dela 15 Iunia din Campula
LibertatiY, uncle s'a tinnt discursula D. Voinescu II, ca
¡din partea guvernuluT, D. Eliade 1;lice :
.,Acella discursa era compusa de abbatele Ioasafat
Snagovénu; dar paragrafula unde se Oice, ca din par-
tea guvernuluï, ca guvernula rere darea sa in judeca-
td, ca track:dart-I de patrie, daca nu ',0 va fi implinit
missiunea, dupti dorinta pop orutui, era ada'ogata la sfir-
-situla discursuluf. 3)
Daca discursulii. adaoga D. Eliade, ar fi fost com-
,,pusii sail pronuntatti de velna membru din guverna,
,,ar fi fost o promissiune triviala si Injosit6re, comuna
,cellor lipsitI de stima de sine, si care, spre a convin-
.,,ge s'a se con.vinge, alérga la juräminte si la obligatiunT
banale si nedernne ; dar facutti, si pronuntata de altult,
(fie chiar d'unt1 Ministru) fara, autorisarea guvernuliff (pa-
iru din sése membriI al guvernuluY lipsiat), nu póte fi
considerata decit ca o insulta, anticipata,', atat pentru
,,poporti cat si pentru guverna.
Alegerea luT Searlat Cretulescu, ex-capitanil in
,,garda Impa'ratulul Nicolae, dupa chiar propunerea De-
I) Memornle D. Eliade dela 1851 pag. 106.
Memoricle D. Eliade dala 1851, pa g. 94.
Acestii obiceirt 11 are D. Rosetti. Ve41 Buciuftulii No. 185 pe 1864
oi Buctumu dela 10 Oct. 1863, ande D. VOIDECC11 oi Aricescu pro-
testari contra unor asemenea falcificia din partea D, Rosetti.
www.dacoromanica.ro
 51

mag( gilor, si in numeTe guvernulut, si contra vointet po-

poruluT, ce proclama pe Aristia sail pe Teologu, espii-
,,c indestul scopulti paragrafulut in cestiune. 1)
Prunculli Romanii, in No. seti dela 17 Iunitl, di-
cea In privino acésta ;
pioa de 15 Iuniii, di de eternd glorie, a fost tul-
buratd prin neomen6sa purtare a unui prea puvin
numërli, care, privind in Reforma ce o va admira Eu-
,iropa nunza unii mijloai de Inaintare nemeritat5, a
71cutezatü a lucre impotriva guvernuluT provisoriO,
declareind un zl altfi efi a114 gardid, nationale; lucrage
ce a dat dovadd, de neunire : ceea ce face sd, presu-
punem i sd, ne tememti de 2nctri neorendueli, daca a-
semenea fatrii se vor
Din paragrafuld citatil din Prunculii Banidnfi,
in neesacta lui reproducere in Apelula la tóte parti-
dele, fie care póte vedea cd, D. Rosetti, i p6te i coa-
lisatulti sett. D. loa Brätiant, aü aval interest' a propune,
numele guvernuiut, pe D. Scarlat Cretulescu ea sefti
garde' nationale ; cât pentru Al. G. Golescu si N. 13d1-
cescu, ceild din urma declarä cd aménduot acestitt ati
fost contra primint boerilor In guvernulti revulutionaril;
asa dar D. Rosetti, ca sä santionede de poporri numi-
rea boerilor In guvernti dela 14 limn:, si ca sä santio-
nede i nutnirea provisorie a D. Scarlat Cretulescu tot din
dioa de 14 Iuniti, a provocatti adunarea din campulti fiber-
tdtit dela 15 Italia, sub protestti de depunerea juraméntulut;
si protestarea cetdtentlor °nest', ce aveati mat' multd in-
credere in profesorulti Aristia si in cdnitanulti Teologu, a-
ménduot cunoscutt pentru patriotismulti lor, i cart pre-
sintati Ordinet si Revolutiunii mat multa' garaqie decdt
candidatulti Demagogilor, protestarea cetatenilor onestt
fu tratat'd de f6ea D. Rosetti dupd, cum s'a v6dut.
Memo' iele ini Made dela 1851. pag. 105.
Acestfi articola e suscris de C I. Arlon D. Rosetti, In opera ea
appela la tote partidele. reproducênd, la pagina 59 a acestel o-
pete. cuvintele sublimate de real sus, omPte cuvintele a culedat a
lama irnprotiva gave, :tuba provasorta, cum si finalefii daca asume-
nea fairti se roar mma1Çi. Cluar numele auto; nlui falmficl:
cci In loca de C. 1. Anon, pune V. A. Arme, i In Met' de No. 2
pune No 4 alld Pruncelui. Nu patent admite Cat n a avut In vedere
No. 2 alfi Pruncului act alt fel cum ar fi putut reproduce euvInte-
le citate?
www.dacoromanica.ro
 52

nu ni se observe ca D. Rosetti nu p6te fi

solidara de articolula D-lui C. I. Arion din Pruncula
dela 17 'unit' ; fiind c singur D. Rosetti a declarat, in
liomdnulii dela 26 Maia 1859, ca unit redactoriiia a-
supra' respunderea tuturor actelor colaboratorilor
Inteadevèr, daca D. Rosetsi nu approba articolulti D. A-
rlon, nu la publica, sat declara cella puçin a nu e so-
lidara ca ideile autorului ; citând insa chiar in opera S£4,
Apellii la tóte partidele, paragrafulii in discutiune, pria
acésta chiar Domnia Sa a adoptat acelle idel.
In fine, insasT Redactiunea Pruncului, in No. dela
19 lunili unde descrie serbarea din campulti libertatiT,
se esprima tot in moduli"' acella. Eat/ ce slice :
Cu Were de reil trebue sA aritain ca acésta fru-
)/m6sa serbare era appr6pe si se turbure: o mica par-
tidd se impotrivi 4 alegerea D. Scalt Cretulescu, ca
sefil alti gardieT nationale, proclamd nd un alta gefii; dar
nutneirul lor fiind forte MC20 nu putu isbuti in sco-
pult lor. Farä indoiala, tot cetaténulii are neta'gadu-
,,itult arepta asT esprima liber opinia sa ; dar este drepta
ca opinia unora sa se suvordinede opiniuni ,obgtel 2) §i
)1arkarea opiniuniT sale s'o faca in ehipul legiuitil, dar
72nu prin strigr i tulburarn. Nu este cu putinça
,,ca o allegere s. se faca fara sgomattl, fara strigarl;
nicl ca am vorbi d'acésta neinsemnatóre impotrivire la
.7)voinça°Nth, daca nu s'ar fi tacut vorba chiar din
partea acestor nemulfumiti, cari se cercara a da ara-
7)tarii lor o semnificatie mai mare decdt
Eata dar dovedit, pèn1 la evidençg, cA libertatea
intrunirilor, ca si a discutiuniT, Inca dela 48, o voesca

Cine l'a constatatil? Suceesulii Demagogilor? Dreptnlií callul tare care-

vorbia in nmnele guveinulul?
Cum a'a constatat c alegerea D. S. Cretuleseu a foat easpresiunea
opininnil generale, sail a maiornitil eellor adnnatl In eimpul Liber-
titif in gioa de 15 timid? Pink nn se va constata asesta, suntem
drept a bAnui ci n'a fost opimea obstiscii care a alles pe D. S. Cre-
tniesen.
Nomai incape indoiali el prodamatia No. 20 dele 16 Iunik este
provocati de protestarea eetitemlor contra allegerir D. S. Cretules-
eu, din dios de 15 Inmil: aeeleaal eapresinnT, um!' redaetiune, a-
cela¡I ;copra.
4) Cuvintele anbliniate justifick 4isele D. Eliade dela pag. 105 i 164
din Memoriele sélle, eitate mal sus.
www.dacoromanica.ro
 53

DemagogiY no§tril name pentru dén§if, mime in folosul

lor; §1, cu masca Libertatil, el vor a' sugruma libertatea-
Celle IntAmplate mal alles della 11 Februariti incoa, in
privinqa tuturor allegerilor, justifica indestul liseIe n6s-
tre. Cei ce ail curagiulfi a protesta contra nnor aseme-
nea dispositiunI anarhice, sunt tratatT de anargisti, de
neamic a binelul obstescii, cari visé da int6rcerea tira-
niei, aand interesii a provoca adundri tulburdt6re
riuIr nelegiuite, cum se esprima proclamatiunea No, 20
dela 16 luniii 48.
Astfel, falcea Democratie cutésa, farb,' ru§ine, a a
incrimina pe adevraii DemocratT de anarhistY, de tul-
burator1 a1' ordineY, cari vis616, intörcerea tiraniefl A-
semenea fald democraff s'asémanti cu aceT preotI impos-
toe cari profana celle sacre cu masca ReligieT, §i pe
earl Cristfi i compara cu mormintele lustruite pe din
dark iar interiorulfi lor plinti de necuratif!
Falcea democratie, Oice D. Essarcti, nu traesce
',deck prin salturY, prin sgomotti, prin declamatii. E -
1)sageratia §i esaltatia, in cuvinte i in fapte... Ea depar-
cu o grija estrema, pe top' aceia cari ar putea sa
1)esercite o actiune moderatrice asupra trebilor publice...
,,Ea nu se incongioara decat de acei °amen' tulburatorf
cari pretutindenT arätat necapabill dud a pus
cineva la lucru.... Pe acola ce indrasnesct a resiste ca-
l)rentulta ideilor sgomotóse i dominante, i cari nu lin-
gu§esc6 passiunele, urele i mAniele sélle, ea i attaca
in numele iuteresuliff generalfi, in numele voin9ei po-
poruliff...; ba arunca chiar cu pietre §i cu noroit asu-
pra lor 1) In pressa, falcea Democratic hrane§ce multi-
Inca ca declamatil': unü deluviii de vorbe aruncate
,,pe o pustie de idei, cum Oice Voltaire... Acésta pres-
,.sa trage in tóte diminetele clopotele ca sa ne surd6s-
,,ca, spre a numai auIi alte cuvinte deck sgomotele con-
fusionatei sélle agitatiunt etc. s)
Venira acum la proclamatiunea catre proprietaril de

') Ve41 articoluld D. -Racal contra D. Eliade din Rontelnuitl dela 2

Maid 1859.
2) Ve41 tn Legahtatem dela 16 Maid, fì In Desbaterilc articolulut D.
Esarcu.

www.dacoromanica.ro
 54 ----

mo§il din Monitorula N. 1, §i care e fara data §i fail

nicI o semnatura. Acea proclamatie o aflam §i In foae
volanta, investita de t6te formalitatile , cu data din 16
Iunit, cu sigilliulti guvernuluI provisoria, e suscrisii de
membrif guvernuluI, (afard de Scurtu) §i de secretaril
guvernulul (afara de N. Bälcescu).
Nu ne surprinde lipsa semnaturel Balcesculul din
acea proclamatiune ; fiind ca acesta ne spune curat, in
Memoriula set, publicatil in Buciumul dela Oct. 1863,
ca ella s'a oppus unor acte ce compromiteat cestiunea
social6; ne surprinde insa esistinga acelleI proclamatiu-
ne in llionitorul No. 1 fara data §i fail niel o semna-
tura; ne surprinde maI alles semnatura D. Tell cu ran-
gala de generalii, and la 16 Imiiii Domnia Sa purta ran-
gala de colonelti, offerita peste Oita de membril gayer-
nuluï; cu Vote ca decretula pentru Inaltarea sa In ranga
de colonela, sub No. 13, ca §i acella prin care s'a 'Mal-
OW in rangii de generala, sub, No. 51, 'Arta améndua
data de 20 Iuni11.2)
Siti fie oare vésta o errere de cancellarie ? Se 'Rite.
Dar atund de ce nu s'a rectificata ?.. Negresit, nu D.
Tell a putut sa .§1" dea rangulti de generalti, Inainte de
a i la da Consiliulii : modestia sa cunoscuta nu 'la ier-
la a deveni ridicula. Lasa'm acésta la appregierba lee-
toruluT. NoI ne marginim a constata faptulii.
Am arAtat, la Inceputula acestul capitolti, ca o pro-
clamatie analoga cellelf dela 16 I unit, didessera in Ora-
joya, la 13 Iunia, membriI guvernulul ce ridicassera la.
Islaz stindardula regenerariI.
Acea proclamatitme era in spiritula celeI dela 16
Iunia.
D. Eliade, In Memoriele sale dela 1851 (pag. 94)-
Oice ca D. Tell ar fi fost contrariii acellul decretii, ca-
5)re scapa Romania de flimete, §i care cu t6te astea a-
vea o apparinga de reactiune ; dar ca istKia impartiala
va decide cestiunea.
Guvernult a liberat alte dua asemenea decrete,
unula cu data din 20 catre proprietarI, §i altul cu da-
ta din 21 Tunia cgtre satenI, prin care se facea cellcr
2) Vecri Momtorula No. 2.

www.dacoromanica.ro
 55

d'anteit concessint Balcescu, care Intelegea Revolu-

tiunea,s'a oppusil la acésta pentru cuvéntt ca, Reac-
tionariI, prin atacarea cestiuniI cociale, attacat indirect
cestiunea democratka."1)
Vom vedea Inca cum guvernult, la 19 spre 20 Iu-
nit, abandona cu lotult cesttunea proprietatiT, amanând'o
la adunarea generala, (la calendele grece), Adunarea
proprietarilor §i satenilor, desfilintata la 19 August, cu
decretult No 460, anula art. 13 din Proclamatiune, ne
ma): fiind possibila atund convocarea Constituantel.
Asttel guvernult din 48, dice Balcescu, dete sin
gur rodult biruinçd sélle In mana vrajma§ilor birti-
itlyt 2)
CAW pentru garda national, mal antéitI capult el
nu inspira destula garantie RevolutiuneI; apol acésta gar-
diana a linisceI publice era nefolositóre, déca nu putea
Inlocui armata in capirala, care urma a se aduna tóta
In Iagare, spre a, fi gata la primult appeld alt patriel
amenintate.
Despre appelult guvernuluY catre RomanY sub. No
5 de la 14 Iunit, relativii la darea uneI pusce din douë,
nu ,kr a decat o jumëtate de ni.6sura. In timpt de revo-
lutiune, asemenea mësuri trebuescil sa fie obligatóre, nu
facultative, $'apol, de cite arme dispnnea guvernu ? Se-
pusesse óre la calle aducerea de arme, cu orI ce prep,
din fabricele Europel ? Se pusese oare la cale a se topi par-
te din clopotele din Ora, spre a se preface In can6ne?
Garda nationala Incepusesse ea a se deprinde la manu-
irea arme! §i la darea la sennat ? Nimict din tóte a-
cestea ! In treI lunï, unt guvernt de actiune, cu resur-
sele de care putea dispune guvernuld nostru de la 1848,
art fi pututa revolutiona OM térra, cell"' putint cumil at
facutt Ungurii, 'naafi 'Inuit din capÌ dictatura, §i recru-
tandt, In entusiasmult generalt; o armata cell" puOn de
§6se-1ecI mil. de flacaI , dupe ce Ind art fi 1mproprieta-
ritO pe satenY, §i art fi prolamatt votult universalt dire-
ctO, spre al face ast-fel a se interesa top de mo§iea
cea mare prin rnaiea cea mica.
') Ilemeriulil eel din Suciumu dela 1863.
2) Idem.

www.dacoromanica.ro
 56 --
Guvernuld provisorid, ca i Locotenenta Domnésca
de la 1848, vorn invoca negresitti, pentru indreptarea
lortí, angajamentulti comitetuluI revolutionarn, a cdruia
dicisiune era lege pentru persónele de la guvernil.1)
Asemenea angajaménte urmézd, a fi respectate in-
tre persbne de buril credinp, ; dard cándd capil
rif de la Islazd san Incredintatii de nesinceritatea unora
din colegil lora, i maI alesti dupò 19 Iunin, nu trebuia oare
rumpd aceln angajamentn. depArténdti din guvern pe
perturbdtorii intrigantI si pertid1, oppuindule in pressd,
pe Boliac i pe Bälcescu, i lovindu'1 chiard cu. decretul
No. 20 de la 16 Iunin, in casti d'a se incerca a provoca
anarsia prin adundrI tulburldre sdn urmdriri nelegiuite?
Décd, nu dupn 19, celd puinü dup6 29 'unid, cAndn
perturbdtorif s'ad demascatd pe de plin, capil mi§cdri1
de la Islaz trebuea sd, rampa aceln fatal angajamentn:
cdcl colega lor per41 liii rumpsesserd chiard din Oioa de
11 Iunit, candtl inlocuisserd, din propria lor vointi, si
cu scopn culpabilti, pe D. Tell ca Odobescu, la minis-
terulti de resbeld:
Celld putinn avut'a griji guvernuln din 1848 a
Ostra procesele verbale alle consiliuluI? Si acésta, na
atátti pentru justificarea sa, Cata pentru demascarea
acelora din membrif comitetulul revolutionarY, carl, si-
pAnd guvernulti pe subt ascunsil, si oppuinduse la mé-
surY ca celle propuse de N. BlIcescu, Ingenunchlti Re-
volutiunea, pe fe-care qi, 1nainaintea Reactiunif,
In pressd shrutarea luY Inda
Dard assemenea procese verbale, chiard dad, ard
fi esistatt, urmindti a fi pdstrate de secretan, cine ne
assigurd c'd n'ar fi dispdrut, dupti cumü a dispd'rutn si
dosiera procesuluI luY Odobescu i Solomon ? Singuruld
mijlocti da scapa cineva on6rea necompromisd, In ase-
menea imprejurd,d, este a o rumpe pe depila cu colegiI
sén amicil sé1perfidI, demasca apol in fata lumi, 'a '1
lovi tare si 'ca propriele lor la arme ; si o data demascatl,
nic1 o datd a nu le mg Intinde mlna, ci a'l dispretui
dupn cum meritd.
Cu t6td, lipsa proceselor verbale, ca tóte mijbácele
1) Vegi pronult1 capitolti alti acede opere.

www.dacoromanica.ro
 57 ---
luate de unii d'a face sa dispara procesulti-Solomonti,
ca tóte manifestarile lort continue de patriotismt si de
hberalismt, si din gazete si din brosure, chiard in operile
lor, deosebit de memoriile cunoscute pina açIJ, aflh'mt con-
duita lord culpabilä de la 1848: ceea ce dovedesce el
nimic nu remâne ascunst de ochil Istorid. Avemt de
esemplu pe Ormd cu masca de ferfi. Dupt doul secoll
apprépe, istoria l'a descoperitt in fine, cu téta masca
lul cea de felt, cu téte m6sure1e luate- de "Movie alti
XIV d'a se inamorménta acestti secrett cu mértea in-
fortunatuld seri frate &lend. I)
Ingrijirea falcd DemocratiI, Oice D. Essarct, este
a nu se incungiura dealt cu 6menT cari, pretutinded,
sat arátatti necapabill, candi1 '1 a pust cineva la lucru."
CeT 13 cari format, inainte de 11 Iunit, comi-
tetult revolutionarti, Oice d. Eliade, nu gastra cu calle
a figura in acelt comitetti si barbatI ca losafat Snago-
vénu, Negulicl, Tell si altii asemenea."
Inteadevérti, dach majoritatea comitetuld revoluti-
onariti att fi fostt compusä din barbatI ca Negulid, N.
Balcescu, A. G. Golescu, etc, Revolutiunea art fi fost ceea
ce lice Balcescu in memoriulti art fi invinst pe
vr6jmasil eT (pe reactionarY) sétio art' fi fostt Invinsa
de dênsil; i, in cäderea eL ar fi cäçlutt ca demnitate
si marire; érd guvernulti revolutionart ar fi vérsat Re-
volutiunea ca o convictiune in inima poporuld; apol,
'I aril fi pusd arma in mana, : acum, candti
aT o credinta, fil' gata a muri pentru dénsa.
Cine impartasia acésta idee? Ne o spune Bälcescit:
NumaT Al. G. Golescu; eel 'alp, sat nu intelegeati Re-
volutiunea, sad erat dominatT de ambitiune ; in fine,
erat oamenT de discutine, nu de actiune."
Ministrilluati i eT in Consilid parte la discutiune
si la votti. Majoritatea dar era cm D. Rosetti care, la
14 'unit, a recomandat poporului de ministril pe boie-
riT carora concurst putea conta ; ast-fel di, in pu-
One cestiud, maioritatea a sprijinit ideile 10. Bälcescu.
De esemplu, in cestiunea Constituantel, opiniunea
Ve41 Le masque de fer, par Camille Leynadter Paris 19G1.
Memoriele d. Eliade, de la 1851 pag. 54.

www.dacoromanica.ro
 58

Btilcesculul, ce propunea votulii universedg directa, tri-

umfa abia dupa patru sedinv de discutiune, fiind sus-
tinuta de Stefan Goleseu, Ion Brätianu, Mitropolitulti,
Magheru si. C. Filipescu ; iar Eliade, Rosetti, Unpin&
nu, Voinescu, N. Golescu turä de parere ca Adunarea
sa fie compusä de 100 boierI, 100 negutatorI 0 100
tartinY ; ast-fel ca maioritatea ConstituanteI ar fi fost
de sigur a boerilor, contra carora se facusse Revolutt-
unea. Voma desvolta acésta. la locult sea
Balcescu a unit atuncI sése voturI din unsprOece
meinbrit presinti ; din ceI ce lipsiail dela discutiunea a-
cesteI cestiunI vitate, nu e Indoiala ca D. Al. G. Goles-
cu si D. Tell ar fi sustinut opiniunea BalcesculrY ; eel
laltY frisk duoI GolescT, Odobescu, Scurtu si póte si D.
Nitescu "ar fi sustinut opiniunea D. Eliade. Lipsa lor
dar a fost atuncI o norocire, de si ideea BalcesculuI nu
s'a putut realisa. Prin acesta esemplu am voitti numal
a dovedi ca maioritatea ConsiliuluT dela 48 Inclina spre
ideile D Eliade §i D. Rosetti.
D. Ion Bratianu, votanda en Balcescu In cestiunea
de fa0 , justifica lauda BalcesculuI , ca." Brdtianu cellii
june avea idei mai revolutionare de cat Bosetti; causa
nu póte fi alta cleat sangele set plebeiana, studiele si
societatea democratilortí cu cari a vietuit, Inainte d'a fi
legat cu D. Rosetti, printr'o legatura fatala; fatala pen-
tru democratie , pe care tott d'auna D. Rosetti a sploa-
tato, ca 0 talentui si instructiunea D. Ion BrAtianu, In
folosula OligarhieI , din care D. Rosetti face parte, cu
sangele, cu cresterea, cu legamintele, cu deprinderile.
b. Ion Brätianu, revolutionara in sange, este per-
turbatorti din naturä; D. Rosetti este si una si alta, dar
din sistema, dar cu calculti Unula In pressä, altulti In
Camera, ei furl tarl In fata guvernelor arbitraril , con-
rumpte, neintelliginte, cum si in tna Camerilorti obli-
garhice , stiind a profica de gresalele adversarilorti (in
politick gresala e o crima) , si sploatandule de minune
In folosula lor, maI mult de cat alti causeI ce sustineati;
dar In faça unuT guvernt energicti, dreptt, Cu prestigiti,
ca acella In care figura generalulti Tell la 1863, sari
unt guvernt dibaciii , ca cella presequt de D. Cogälni-

www.dacoromanica.ro
 -- 59
cénu, dupa 2 Mait; §i In faga uneT Adunarl ca cea dis-
solvatä la 18 Martie 1866, condusi d'unti barbatti ca
D. Tell, §i care dupa 11 februaria se ridicasse la Ina-
timea uneT camere democratice, eel durA corifeY al fal-
cel democratil sunt deconcertatI , demascatT, anulatt
Nu putem termina mal bine acesta capitolt, heat
reproducénd urmatórele cuvinte alle D. Rosetti, ante()
opera a sa dela 1850:
Nascutil revolutionara (anar§istii) am fosta cu de-
plincitate nevrednia a guverna , tatenta ce credu di
n'o .34'14 am nici °data neavénd atund (la 1848) niel
o idee politica §i socicla, limpede §i 'ntarita, in mintea
mea `) ; necunoscénda bine niel mima nicl puterea na-
tiel melle2) §'orbitil de dorinta cea mai absurd(13) d'a
infratT partidele, apa cu focula §i nuirtea cu viao.
De §i la locula .seil vom analisa aceste cuvinte §i celle
ce mal 1=64, nu ne putem opri ins& a adressa in
intrecere D. Rosetti o singura intrebare
Daca te simp atit de nevrednica d'a guverna; §i, sin-
gur o declarT, nicI odata nu ve1 fi capabila pentru a-
césta, apoT de ce, §i la 1848 §i dupa 1857 péna açli, aT
intrebuintat tate mij16cele spre a te urca la putere, pa-
ralisand §i combäténdil din sistima pe ceT dela guverna,
pe ceT ce nu approba orbe§ce politica Dumitale esclu-
siva; §i impingénd absurditatea, cum Old, a infratT apa
Cu focula §i m6rtea cu viao?
OA care ar fi respunsula D. Rosetti, faptele vor-
bescil tare, elle vina singure a combate §i a desmintI
sofismele D. Rosetti.
Sarcina ce ne am lint e fiírte obositére; dar vom fi
despagubitT cu prisos putänd a ne ajunge scopala.

') Oare acli mi 11 avênd asemenea idea

Mnitumiti D. Cogilnicénn carel a dat esemplu la 2 Mali 64
CuYeatnli aeesta e snblinint de D. Roretti.
www.dacoromanica.ro
 GO

IX.
SITUATIUNEA TERRE/ INAINTE DE 19 IUNItr

Proclamatiunea sat manifestula Romanilor dela 48,

care este opera D. Eliade, declara duo é marT principe:
autonomic; ferrel §i gupremapia Portii; cif alte vorbe,
respectula tratatelor luT Mircea §i TePesu cu illustriT
PadisahT; tratate ce Pérta le calcasse in folosul Rus-
siei Respecta la pers6ne, respectil la propriet ate, saa
folése generale fail paguba nimenuT: éta devisa mani-
festului dela 48, si care devisa este o ntopie, cuma
dice UbicinT, secretarula intimti alfi guvernuluI pro-
visoria s'alfi LocotenençO DamnescI ( ' ) ; o curata
utopie, care dovedesce onestitatea intentmnilor capilor
miscaril, dar niel de cum o mare prpfunditate politica;"
pentra cuvéntult simplu ca desrobirea tiganilor si a cla-
casilor, chiar cand despagubirea promisa s'ar fi effectuat
pe de plin, n'ail causat oare nicT o pagubà proprietarilor
de mosii si de tiganT ? Redactorulti proclamatiuniT a pusil
acea devisa spre a liniscl spiritele s'a infrati partidele
p'altärula patrief.
Proclamaliunea din 48 confinea 22 de articoli :
1 Independença administrativa si legislativa a W-
ITT, basata pe tratatele luT Mircea si Vlad V.
2 Egalitatea drepturilor politice,
3 Egalitatea inaintea impositulu.
4 0 agunare nationala compusa de represintantT
luap in téte classele societatiT.
5 Domnitorulil responsabila, allesa pe cind anT si
Matti din téte classele societatiT.
6 Reducerea listel civile.
7 Respunderea ministrilor s'a tuturor impiegatilor
publicT.
8 Libertatea absoluta a pressel.
9 Resplatirile date, In num ele tèrreT, de catre re-
presintantil ser, iar nu de catre capula StatuluI.
') Dui:4 chiar deelaratia ea. ye* L'anivers, (Provinces Dantibi ,nnots)
par Chopin et Ubicini. Nota la pag. 189.

www.dacoromanica.ro
 61 --
10 Dreptult d'a§ti allege fle ce districtt pe func-
tionariT sel : dreptil ce decurge din dreptulti poporuluT
d'a allege pe Capulti Statula
11 infiintarea gardeT nationale.
12 Emanciparea manastirilor dedicate la locurile
sinte.
13 Desfiintarea claceT, si Improprietarirea saténu-
lul pe pog6nele legiuite, cu despagubire.
14 Desrobirea tiganilor, si r6scumpararea lor de
clitre Statil.
15 Romania represintata la Constandinopole de Ro-
mAnY, nu de streinT.
16 Instructiunea egala, completa i gratuith pentru
RominiT de ambe sexe.
17 Desfiintarea titlurilor futrut functiune.
Desfiintarea pedepsef corporale.
Desfiiutarea pedepseT cu mórtea
Emanciparea Israelitilor, si egalitateu drep-
turilor pentra cetatenif indigenf de bite religiunele.
Infiintarea une nuoë sisteme de inchis6re.
Convocarea Indatti a uneT Adunarf generale
Constituante, care sa represinte tóte interesele si t6te clas-
sele societatiT. ca insarcinarea d'a redige Constitutiunea
tèrrel pe basa acector 21 articole.
Tref articolT din acestia, art. 12, 13 si 14, 1) lo-
vind oare-cum interesele proprietarilor s'ale callugarilor
grecT, servira de pretestt Reactiunil i RussieT, cellef
d'Antéit, in attentatult din 19 Innit, cellel d'a duoa,
In manifestulti sett din
Priucipiele din Proclamatiunea dela 48 s'ar fi rea-
lisat, färä tristele eve nimente din Paris dela Iunit, cari
imprimara Europe' intregT o politica de reactiune : preo-
cupat& In Intru de fierberea spiritelor, ce provocasse
resbellulti civilt, Francia abandona cestiunea nation a-
litittilor In voea intamplarin

Pentru cheshunea rninintirilor Inrhinate, vea! opera D. C Bolliac

ea aceath titIn ; pentra eeatiunea ltupropriethririI, vedl desbaterile A-
druiliril din seasiunea 61-62, i opera p. Ion Ghica (I. (haino1)
care dembate chte 1 trelle aceite cestiunl. (Derniere occupation dea
Principautes par la Ruasie, pap. (91-102).
www.dacoromanica.ro
 62

Eaca principala causa a cáderil RevoluSiuniI in Ro-

mania, ca In Vda. Europa.
Abia installatil, guvernulfi uostru provisoriil intra in
relaSiunY cu puterea suzerana §i protectriça, §i cu pu-
erile celle marl Europene.
La Constandinopole In trimisfi D. Ion Ghica ca a-
genta lengfi t. Pórta, inainte de 9-11 Iunifi. D. Di-
mitrie Bratianu fu trimis tot atuncI la Pesta.
Pe la finitula lui 'unid, fu trimisti la Paris, in a-
ceeal calitate, D. Al. G. Golescu; iar D. Maiorescu, la
Francfort.
Prin agentil sei, Oice Ubicini, guvernulli proviso-
ria notifica officialmente acelora cabinete, ca veuirea sa
la putere este resultatulfi abdicara PrinçuluT ; ca nuoa
administrare a fost allésa spontanefi de poporti, *1 com-
pul" maT de aceia§I Ministril darora fostula Domnitora,
abdicánd, le delegasse puterea sa; ea schinbarile in ad-
ministrarea interior a timar' a fi considerate ca nisce
simple modificarT, resultanda din dreptula de autonomie,
garantatá Romaniel de vechile capitulaSiuni §i de art.
5 alla tratatuluT dela Andrianopole; ca, relaSiunile Su,ze-
ranului cu Vassalula, §i relaSiunele politice alle Roma-
niel cu Statele vecine, remana neclintite; cä, in privin-
ça Russid, otarirea guvernulul era a se Sine strict de
tratate , neputand a o recun6sce ca protectriça a Prin-
cipatelora , in sensulfi wlusiva ce se incércti ea a da
acestuf cavénta , ci Cu t'aula de amicá a Turcid , ea
§i Puterile ce garantassera integritatea imperiuluI ot-
tomana.
In scrissorile adressate de guverniá imoistrulta af-
fnerilor streine din França , §i representanteluI Repu-
blicei francese la Constantinopole , se dicea ceva mal
mult : a RevoluSiunea romana dela 11 Iunia era o mi§-
care democratica, ce avea sa esercite influinça cea mal
salutarifi asupra destinelor TJngarieT, PolonieT §i cellorti
lalte nationalitall.
Astfel, capiT mi§caril rumane, conservatorl in ochiT
Turcilora §'aI Englesilor,, se proclamar' revoluSionarI la
Paris." ')
') Ubienn opera citara, pag. 181-182.
www.dacoromanica.ro
 -- 63
Aceste circulare nu puteati figura In Elea guver-
natal de la 48; in Ilionitora insä aflarad ad-essa OrreI
catre imp6ratuld Russielord , suscrisd, de cetatenI; §i cu
Vita protestarea dela 11 Iunid a Consululu! russid din
Bucuresd contra mi§canl romane, guvernulti credusse de
datorie a trimite acea adressä Cabinetulul de Peters-
burg. In ea se mentiona de trat4te1e dela Acherman §i
dela Andrianopole, §i de autonoinia P,rincipatelorti , ba-
sata pe tratatele Ronidnitord ca Pórta, la differite epoce;
protesta contra RegulamentuluT, §i declara ca, prin Re-
volutiunea lini§tita dela 11 Iuniii, poporuld §1-a datd o
lege mg conforma ca interesele NatiuniI §i ca progre -
sale Civilisatiunil; c mi§carea dela 11 kind nu adduce
niel o vatamare drepturnor patentor vecine, §i c capiI
ei chiar sunt o garançie pentru ordine; c supuind-o cunos-
einteI Imparatulul, guvernulú aerie ca o va privi ca o
consecinça firésca a independinvI nóstre administrative;
cii, In basa deselqr declarar! ale Russia despre simpa-
tia sa (Alm Romani guvernuld are deplina incredere
ca Imparatulti nu va; refusa recunó§terea actuluI pacified
de regenerare dela 11 kind ; §1 in fine, declara ca ap-
peld, despre acésta la Europa, puindu-se sub directa el
protectiune, §i invocitnd *kind(' eI, in cadd d'a nu se
recun6§ce nuoa stare de lucrun. )
Cu OW acesiea, sircular ele guvernuluI provisorid
catre Patente EuropeI rOmas3erä, fait rèspunsti.
NurnaI Lamartine, ministra affacerilor streine alld
RepubliceI francese, respnnse pe la Agust la o epistoll
a guvernuld ; dar priimind'o dupd, e§irea sa din Minis-
teal, edit respundea ca sin-3phi cetaténii §i ca represintantti
aid poporutul ; in epistola sa Lamartnie dice: ca ina-
inte c'o tuna, v'a§i fi putut da, daca nu angajamente,
cel putin presimtimintele politiceI Françe1 catre nationali-
tatea a caria regenerare ati intreprins'o eu ath,ta cura-
giü i patriotismd ; dar adl, nu v6 ma' pocid adressa
cleat urarl §i sperange. 2)
Represintantil guvernuluI nostru léngd unele din PuterI

') Tifonitoruld dela 6 MI6, (No. 3 )

2) Vedl epistola intregi a le La.martine in Pruncu Ronan No. 31.
www.dacoromanica.ro
 64

nu full maIfericiti cleat guvei nula insusI In missiunea lor.

In BucurescT, consulii nu recunosteaa nuoa stare de lu-
cruff; consulula englesa, favorabila guvernuluI revolu-
Vonart, n'avea curagiti nicI elti a 'la recunósce official-
mente. Talaat Efendi, comissarnla PortiI, care se afla
la fasl, sta In reserva, cu t6te promisiunele, date Main-
te de 11 Iunia, ca Krta este dispusa a susOne mica-
rea romina contra, ori caria interveniel armate.
In timpula acesta, consulula muscalesca (Cotzebu)
protesta din nuoil dela FocsanI, printr'o epistola adres-
sata Mitropolitului, ca data din 18 lunia, contra acte-
lor illeqale savérsite In térra dela 11 Iunit Incoa, acte
prin cari s'aa calcat tratatele, intr'un mod flagrant, Oi-
cea Consulula ; si anunta cä trupele rusescl ati si tre-
cut Prutula ; §i di se dirige catre frontiera ValahieT.
Adev'e'rula era. Oice Ubicini, ca trupele rusesd,
cantonate In Bessarabia, trecand Prutulti, In numéra de
12 mil, intrasserä In Moldavia, Thaintand, la 16 Iu-
nit, ph& la Barlada, duo-Oecl leghe departe de fron-
tiera VálahieI. Acésta demonstratie, fiind reti. privita la
Constandinopole, represintatele FrancieI s'alt Angliel ce-
rura esplicarI D. Titof, represintantele RussieI, care
respunse ca era o neintelegere; pentru ca comandantele
militara alii Bessarabiel trecusse peste instructiunele sél-
le, §i ca i se didesse ordinil a evacua Moldavia Intea-
dev6r, trupele rusescI se retrassera pina la VasluT; §i
cate va regimente trtcura chiar Prutult inapoT. Dar acéstâ
mi§care fu opritit in urma stiril evenimentelor din Fran-
eia dela Inuit; §i catre sfirsitula luI Iunia , armata de
occupallune, urcata la 25 mil oamenI, Inainta Inceta
spre frontiera ValahieI". ')
Asa dar, sperança ReaqiuniI In Muscali, In Odo-
bescu si in Solomon, ce eraa in capula retra-
gerea din guvernti farli motiva logica a D.D. Rosetti iTon
Bratianu la 17 Iunit; corespondinça secreta a boierilor
din capitala s'a capilor o§tirli cu Duhamel si cu boieril re-
fngiII in tabara rusésca : acestea Incuragiara pe Reac-
tionariT din capitala, cari Incercara attentatulti dela 19

') libido', opera cita* pag. 18:1.

www.dacoromanica.ro
 65

Pretestulti era chestia proprietatil. ta -adunarea

ce tinura pe faya' la Momulti, In (,lioa de 18 Iuniti, pro-
prietaril trimisserá la guverna o deputatie compusa de
cincl membriT, din sénulti lor, ca st cér esplicarI in
chestia acésta; §i, dupé o accinlare %cut& guvernuluY,
fna, ca Odobescu (care schimba semne cu cei cinci in-
Oice D. Eliade ') ca guvernulti ar fi voindti a des-
puia pe pro pretarI prin art. 13 din Proclamatiune, eI pro-
missera a veni a duoadi in maT n'are numéril.
Séra, Odobescu, ca §efti alti armateI, propusse a
presinta guvernulul, a duoadl la prim11, Statulti maior
§i pe officeriT din capital, dupti datorie; §i la 19 huid,
Odobescu, in numele proprietarilor, aresta gnvernulti, pe
care 'ld libera poporulti, cum vom vedea.

X.
UNO- ACTO. DE TRABARE.
19 IUNItl 48.

D. D. Rosetti §i Bratianu fost-aù eI complicl al luY

Odobescu §i Solomon in attentatul dela 19 Iuniti?
Eata ce avem a cerceta in acesta capitolti.
Primuli1 acta de accusare este introducerea luI O-
dobescu in ministerulti de resbellii, in dioa de 11 §i 14
Iuniti. Daca D. Rosetti declina' respunderea ordinuluI D.
N. Golescu catre D. Tell, despre care am vorbit In ca-
pitolula IV, apol nu va putea nega c., .dup'ö recoman-
datiunea sa , Odobeseu fu nunlit la ministerulti de res-
bellti §i la 11 §i la 14 Iuniti, dupò cum am dovedit Cu
No. 2 allti Pruncului. Cu ce scopti dar staruino D-luI
Rossetti d'a mantme pe Odobescu la ministerulti de res-
b cdnd cunoqtea antecedentele sélle forte echivoce,
conduita so qi mai echivoccl, dela 11 1uni Incoa,
cum çlice Ubicini.2)
Elias Rég nault este §i mal esplicita :
Una vor justifica numirea lui Odobescu la mi-
nisterulti de resbellti prin influinça acestuia nemarginita
Blemonele D. Eliade dela 1851, pag. 110.
2) Opera ¡ha Mea, pag. 183.
5
www.dacoromanica.ro
 66

asupra : tactica =Mg, i prea red calculata

Fiind ca nu se preface und neamicd dandu-i-se o pa--
,,tere mal mare; ceca ce Insemna a'l da In maul direc-
tiunea RevolutiuniI. Nechibduin0 ce nu se lake espli-
ca, Odobescu fiind omuld lui Kisseleff, i represintantul
militard al Rusilor. Ca completare a acestuI contrastd,
Magheru era numit la Ministerulil de Finage. Pe dud
se da tole puterile active unuI partisana declarat alld
Rusiloril, se paralisa brapld dreptd aliti Revolutiunil ,
,,singurul sefd insurgenta cunoscutd prin bravurele sélle
militare." ')
N. Balcescu ne spune , in Memoriuld sed, ca s'a
,oppust , din preuna cu D. Al. G. Golescu , la nnmirea
boerilord In guvernd, cu atat maI multd a luI Odobescu ,
In dioa de 14 Iuniti.
Ce este maI curios, D. Rossetti se accusa singur
despre acésta La 1850 D. Rosetti slicea :
Intaea pricina a desunirif si prima nedreptate es-
te numii ea cellor 19 barbatI ce formara guvernula pro-
propusI poporulul la 14 Iuniti de- ears Minis-
riI ast-fel cà guvernuld provisorid, In loct
d'a esi d'apreptuld din inspiratia poporuluI, fu propusd
poporuluT; i d'aceea fu neputinciosd, ca tot ce esse din
sénuld une particle," 2)
Dar D Rosetti uitasse ce disesse la 1848:
In dioa de 14 Iunid, finad top boeriI adupatI la
prea S. Sa parintele Mitropolituln, IngrijatI de grabnica
plecare a DomnuluT, D. C. A, Rosetti tinu wad cuvéntd
improvisatti, indemnand pe boetY la und sentimentt de
fratie ca poporulti, i aratand poporuld cti boeril, pier-
dénd prin reforma teote privilegiurile, si o parte Insem-
nata a veniturilor lor, meritti din parte'l oare care con-
sideralie."
D. Rosetti, uitand astfel celle Oise despre boerI la 14
Tura' 48, dicea despre aceiasI boierl la 1850.
La 14 knit' 48, boierii alergara Cu totiI la sin-
Istoria politick' i socialk a Principatelor Dunirenc de Rignault, pag
462-463.
veil; Buclumu dela 3 Oct. 1861.
4) Appeld la t6te partidele de C. A. Rossetti, pag. 58.
4) Pruncula Rom4ns1 dela 17 limit (No 2).
www.dacoromanica.ro
 67

gurulil Domnti ce maT aveah (Mitropolitult) §1 cu ca-

pith legil se srätuiari Intro färä de legile lor, dad
Poporulh simti, §i navAli peste clêni1 ca flucsulil mh'ril
reste gunaele 'érmicrilor." 1)
Daca boieriT la 14 lanai eomplotaii cu Mitropoli-
tulfi contra RevolutiuniT, (cticT ce alt Insemnép, cuvinte-
le subliniate), de ce D. Rosetti recomandh poporuluT p'acelle
gunbie alle societhtiT, (laud RevoluOunea tocmaT pe ma-
na MitropolituluT, a OdobesculuT §'acellor laiÇi russofilT ?
Duph celle aratat ne este permis, nu a lohnui, ci
a affirma ch numirea luT Odobescu, §i la 11 Iuniti si la
14 Liza 48, In ministerult1 de resbellh, nuniaï duph sta-
niino, D. Rosetti, a fost fh.cuth cu scoph d'a putea, prin
Odobescu, a se debarassa de CapiT mischriT dela Islaz, si
anume de D.D. Eliade, Tell §i Magheru, a chrora popularita-
te o invidia, rem&ind ast-fel stapé'nil pe 8ituaOune
Allù duoilea acth de accusare contra D. Rosetti §i
coalisatulh sea este demissiunea lor cu duo6 011ie Inain -
tea catastrofeT de la 19 Twilit
Elias Régnault çlice
Brdtianu §i Rosetti propun In consiliulil gayer-
nuluT mgsuri revulutionare a chrora energie se potri-
,,vea puOn cu temperamentulh collegilor lor. Supgratl
ch nu sunt ascultatT, el IsT dati demissiunea. Nenorocith
descoperire de discordil intestine, ce trebuia sh dea
sperançA aghenOlor mokoviV."
Cine nu vede cti, acesta era unti pretestil spre a
se retrage din guvernh, Inaintea catastrofeT? Scopulti lor
era, In caOrt de ressin a lul Odobescu, d'a reintra In
guvernh ca cet ce le convenia lor, §'a liege ast-fel
singarl lauxiT Revol%iuniT ; scopul loc era a Incrimina
guvernuli1 In ochiT poporuluT ca necapabiltl; d'andif§T tot d'o-
data importanA cit adick d'ar fi fost eT la guvernti, 0-
dobescu n'ar fi cute4at a face un coup de main ; In fi-
ne, In cmIti d'a face fiasco Odobescu, el sh p6th da al-
larma, avénd aerulh de liberatorl al guvernuluT 'al' Re-
Alt-fel, cum sh ne esplichmh retragerea ne-
motivath a numitilor In preOioa catastrofel ? cad moti-
I) Appel la bite partidele de C. Roaetti, pag. 57.
2) Opera ettat5, pap. 465-46 .

www.dacoromanica.ro
 68

vuld de neincredere M Eliade, §1 de refusa ala niasurelor

re volutionare este unt curatt pretestii.
Daca boieriT din guvernt, ce format maioritatea,
n'at voit a approba acelle m6surI revolutionare, culpa
nu era oare numal Rosetti, care, la 14 luniti, .1" reco-
mandasse Poporului" ca ministril"? Si in loci"' d'a se re-
trage, In momente asa de critice, and Consulu mused-
lescil ameninp térra ca invasiunea, iar boierii complo-
tat pe fna. In salla luI Momulu, nu era malt' logict, mat
mal nationalt, ca D.D. Rosetti i Brätianu sat
sit propuie arestarea imediata a OdobesculuI s'a luY So-
lomon, ceea ce ar fi aprobat'o maioritatea ConsiliuluY,
sat, In ca(lii de refust, a face appelt la peporulii din
Capitalit, i a'i destitui dup6 cum '1." a si numit, reco-
mandänd poporuluY barb*" cari sa adopte msesurele lor
revolutionare ? Dar cari erati acelle m6suri revolutio-
nare ? Ne spune insusl" D. Rosetti.
Cruvernult trebuia a sterge din inimele tuturorti
nurmele domnieI nestiinçei servid, prin fapte, prin
circulare si prin catehisme.
Trebuia a cauta schinteiea revolutionara si legile
celle nuoI, nu numaI intr'o adunare de cap va 6menT,
allesT i inchiI intr'o camerä (Constituanta) ; ci prin
adunarea poporului intrega, adunatt in grupe de mil,
In capitalä, in judete ceea ce a cerut D. Bra-
Jinn adesea, dar In desertt.
.Si in loct d'a maii campult bätällel , tinçlénd la
neatirnarea NatieI, prin unitatea i ardererea tuturor
barierelor, facend din fie- ce provincie o tabara, si din
fie-ce omt tint soldatt;
in loct d'a desfiinfa vréjsnaqii ce i din afara ff.
din intru, lucreind cu Poporula, iar nu cu l'artidele ,
puind in lucrare tasurele celle *id revol1,4fionare (ter-
rorismult?) si refornzele celle mai cuteflat6re;
NoI ne tavaliram çlece çlille in prafult ce curgea
din scaunulti DomnieT; i, spaiméntatI de stafiele
naieT n6stre, fugirani de Rusi si de populti,
Cat pentru circulare si catchisme, cari sa lumine-

') Appel la telte partidelo de C. Rosetti, pag. 61-62.

www.dacoromanica.ro
 69

poporulti n'aVem nimic de dist : acesta era §1 sco-

,

puld Revolutiunif n6stre dela 48, maï alles dud eveni-

mentele din Ungaria §i din França prevesteat c Ab-
solutismult avé a fi triumfdtoril peste puçin, Revoluti-
unea fiind lovit In ininA de spirituld egoisticti al ne-
potilor luT Atilla, §i de ideile subversive alle Ro§iilor
Francia
RoalniT dar trebuia a se sili a mantine ordinea
In Intru , §'a face luminii mare in suffietult poporuluT,
fg.candult a cA§tiga In celle treT lunT ceca ce nu putea
a§tiga cind decT de anT, preparandulti astfeld pentru
alte RevolutiunT ; iar in afard, , a lumin,a pe UngurI §i
pe RurnAni de sub Austria asupra adevëratelorti lor in-
terese, fdcéndul a uni forçele lor asupra neamiculuT
munt; clic!, cum dice Ubicini, Russia concentra trupele
sélle la Prutil, nu, pentru RomaniT din Principate, cari
era ]. rind pu.ntft In marea cestiune ce se desbdtea
Europa, cr pentru Ungaria §i Italia ')
Astfel eh', dupò ce guvernult ar fi v6rsat Revolu-
,tiunea ca o convinctiune in mima poporulul, st,'T puie
§i arrnele In mAnd, (fiind nevoe) §i st,'T diPt : acum
cândil al o credinça , fii gata O. morT pentru dénsa,"
cum dice Bä'Icescu.2)
Cât pentru Constituantd , D. Rosetti insu§T o sus-
tinusse la 15- Iunit, In Cimpul libertätil, ca duo t dille
inaintea retrageriT sélle; iar gruparea a mi i de sätenT.
In capitale §i prin ora§e, &art fi fostt credii decat pdriL
sirea câmpuluT in timpul recolteT, prin urmai e, fómeted, §i
p6te i resbellulti civilt sad anarhia.
Balcescu a fost unult din ce! ce s'at oppusd mal
tare la maurele revolutionare cum le intelegead D. D.
Bratianu §i Rosetti.
Le am dist, de mal mate orT, ca ne trebue und
,,guvernt energict §i. tare, dar Caldudit de principe de
dreptate i moralitate, §i fdrd a se tdvSli In sAnge.")
§i ce altd propuneat D. D. Rosetti §i Bratianu de

Provinces dannbiennen (l'Univers) 'mg. 152.

Fragrnente despre órnena de la 48 de BilLeseu (Baciumu de la
Octombre 1863).
3)

www.dacoromanica.ro
 70

cfit terrorismu prin lasurele celle maï revolution are §1

reformele celle Ind cutedat6re?
In fine, and Odobescu s'a oppus, cu arrogança unuT
soldatti russti, cu arrogança omuluT ce se simte celId
mal tare, dud s'a oppusd la mesura, inteadever Intel-
1401 d'a concentra ostirea In Capitalh, pentru pgla or-
dineT, @and di asemenea mesuril, ar displace RussieT,
pentru ce D.D. Rosetti si BrAtianu, in loci"' d'a se re-.
trage din Guvernti, n'aii propusti indata arestarea Odo-
besculuT ? De ce n'ati sustinut pe collegiT lor cari ob-
servara. atuecT OdobesculuT, cl, limbagmlil sed nu era
potrivitti cu roluld set, si cd, daca este amiculti Rus-
siel, e maï onorabild din parte'T a se retrage ? (1)
, Astfel, Oice Regnault, acestti guvernd, alma, ngs-
dud, era sfäsiatti prin retragerea a duol din membri
seT, si insultatti d'unti neannicti introdusti In sénuld sed
printeo nechibpingä." (2)
Nu nechilnluintd, autoruluti a voit a menagea
'Ate pe culpabili,ci precugetare, cum vom dovedi si
mal bine culpa lor din ceea ce urméi;lä.
La 1849 in Paris, inteo adunare de emigran, Ge-
neralulti Tell, accusfind pe D.D. Rosetti si Ion Brätianu
despre conduita lor nelealä, In celle treT lunT alle Re-
volutiuniT nóstre din 48, D. Rosetti i reseunde inteo
brosurä Intitulatti appel0 la oameniI ceï liberI. Aci se
qflä si accusarea si apiirarea.
Ceddm parola D. Rosetti.
Tell Priimim nisce tidule, in care tipdritd eram
al sefti anti ostiriT; dar cu condeiuld scrist Odobescu;
noT dar hotdrIrdm sfi nu Juergen] in BucurescT.
Rosetti De ce sunt eh trAddtorti daca aT Ici-
täretti sa nu viT In capitalä, pentru ca nu té a procla-
mata ministru de resbella ? i de ce sunt eh trAdatorti
daca, creçlêndu-te capabild a conmanda D-loT Odobescu
siostirilor, te numiram moat u ala ala Guvernului fi
§effi ala ostirlor? Pentru cd stiT prea bine cd D. Odo-
bescu era numit ministre, iar nu sefti aid ostirilor; postii
') Istoria politici si SOCIali a Prineipatelor Dunarene, de Elias Rig-
nault pag. 466-467.
1 idem.
www.dacoromanica.ro
 71

ce gracturile ce luaï §i to confratil marturisescil call era

destinatt. a
A respunde astfel, este a eluda cestiunea, este a
o confunda, spre a intuneca spirituld lectorulul; este a
respunde ca acellti avocatti din Roma care, in locd d'a
vorbi de caprele clientulul set, vorbia de Walks, dela
Canne §i dela Zama. Avocatuld o facea pote din vani-
tate; D. Rosetti ins& o face cu precugetare, spre a in-
curca lucru, §'a se putea stricura p'éntre stêncl.
SPi, analisam respunsurile Dumisale.
D. Rosetti urma sa respunp categoricti, affirmând
sad negAnd faptult ce i se imputa; ceea ce nefackdd,
dovedesce ca e culpabild.
D. Rosetti atribuie legitima indignare a D. Tell
pentru actulti perfidd dela 11 Tuna, e attribue supërarit
ca, nu l'a facut ministru; §i conchide ca pentru acésta
a hotarêt D. Tell a nu veni in capitala, fiind ca, nu l'a
facut ministru. Nu e causa acésta; perfidia colegilor set
Pa silit a nu veni in capitala, tem'e'nduse de vr'o mug:
temere care s'a realisat la 19 Iunid.
D. Rosetti confunda apoi numirea OdobesculuI in mi-
nisterd dela 11 'unit" cu numirea sa dela 14 Iuniti, dud
In cestiune e numat cea d'Anteiti ; cu ce sc opti oare ?
D. Rosetti confunda apoï numirea D. Tell ca membru
alit" guvernuluT, §i care a avut locti la 14 Iuniii, cum
ne spune Monitoruld No 1 §i Prunculd No. 2, o con-
funda Ojai Cu numirea de capd aliti ostirilor §i de
nistru de resbellii, §.1 care s'a facut la 20 Iuniti, dup6
arestarea OdobesculuI, cum dovedesçe decretuld No. 44,
publicatii in Monitoruld No. 2, decretd suscris §i de
D. Rosetti, ca secretard anti Guvernulul. Cu ce scopt
oare confunda §i aceste duo6 numirI ? Ca sa p6tbi, Oice
ceea ce a Oisti : ca l'a numit pe D. Tell ceva mat mutt
de at Odobescu ; dar cestiunea este a §ti : daca trebuia
D. Tell sa fie inlocuit cu Odobescu la 11 Juni11? daca
-trebuia Odobescu sa fie §i la 14 Iunid tot §efuld o§tirit,
pe cind D. Tell chiar ca membru ald GuvernuluT, nu putea
face nimic, u ca unit din collegiI seI nu erad sincerI,
secundo, ci armata asculta de Odobescu, cum o (Ace in-
su§I D. Rosetti; §i in fine , ca , tocmat dup6 19 Iu-
www.dacoromanica.ro
 72

nit , s'a dat D. Tell comanda ostiriI , demoralisatd deja

de Solomon §i Odobescu. De ce nu se aplied D. Rosetti
cum ne esplicardm nor? Fiind cd nu e cu fruntea se-
ning; §i numal cellil cu cugetd red i placii umbrele §i
cotiturile; multi cu cugetuld curatil vorbesce adev6rul
adeveruld e simpld, §i prin urmare, in;elles chiar de
eel simpli.
In fine, D Rosetti sustine ca D. Tell, §i a luat sin-
gur rangurile de coloneld §i de generald ; Ur/ D. Ro-
setti §tie bine cd nu D. Tell, ci collegil seI dela gu-
vernd, in miracle NatiuniY, i 16 a dat acelle rangurY, cu
decretele No. 13 §i 51, am6nduo6 eu data din 20 Iu-
nid, aménduo6 publicate in Moniturul No. 2, am6nduo6
suscrise de top membril guvernulul, afar-A de D. Tell, §i
de secratariT guvernuluY, intre cari tiigurqd §i D. Rosetti.
El bine ! asemenea apdrare nu este ea o accusare
chiar contra D. Rosetti facutd de insu§Y D. Rosetti ?
A falicifiea astfel adev6ruld, nu este a se declara sigur
culpabild ? Jadice lectorul, cbiematd 41 a se pronunça
ca Jeriti intre D. Tell §i D. Rosetti.
Dar sd, continuarn ; §i v6 vetI incredinva pe deplin.
Tell. Dar apoI priimirdm §tire cd, suntem num4I gu-
vernti, §i cd sd venim in BucurescY. D. Eliade cerea
venirn ca o§tirea, cad* se temea de veund complord ; dar
n'ava maioritatea glasurilor propunerea sa, §i plecardan
furt o§tire."
Rosetti.--tml pare fórte red c'al uitat, cA t6td, lu-
mea §tie, cd n'aI priimit apol §tirea cd, e§tI numitd gu-
vernt ; ci tot pe acelle fidule, pe care D. Odobescu era
numitd ministru. A poi, de ce sunt ell trildatorti daca
D-ta, minuet cdnd àuç1i ca eqci nurnitti guvernd, hotd-
réqi a veni n Bucuresci; 0 D. Eliade, din Caracala
Ina , teminduse de popord , visa la cornploturi, ca VA-
trânuld Galba, voind ca dasuld sA viie cu legiónele s61-
le in Capitald? Si se läuda c'a 'Ant o divisiune de cal-
ldrime, o companie de bravl soldatI, i peste 300 doro-
banp, ca sit viie nearmatil in braçele compatriotilor "
D. Rosetti confundd §1 aci, ca nrifilVdne, lista ti-
päritd, a minister-11°r dela 11 Iunid, ca usta guvernulul
provisorid dela 14 Iunid ; cea d'anteld a priimito D.
www.dacoromanica.ro
 73

Tell d'odatl, cu ordinult. No. 2958, espediate la 12 'u-

nit ; §i cea d'aduoa, la 15 Iunit, In çlioa plecAriI sélle
din Craiova ; si In arabele liste figura Odobescu ca rai-
nistru de resbelld. Acesta e adevèrul, pe care D. Rosetti
lit falcifica, ca sg, Intunece mintea lectorulul.
Apol, ca ce scopt mal repeta cuvintele de mal sus
ca numai" ceind a v'éflut di face parte din guvern, atuncl
s'a decis D. Tell a veni in capitalti? Negresitti , ca s'a'
arate pe D. Tell vanitost. ins& nu vanitatea, ci datoria
d'a fi la postuld set, invitarea cetItenilord din capitall,
.dorinta d'a demasda intrigile calpabile elle ambitiosdord ,
s'a paralisa planurile criminale alle ReactiuniT, a cestea
l'ad sditti a veld In capitalA; si, daca i se p6te imputa
ceva D-lul Tel', este c'a respin3 propunerea D. Eliade,
d'a veni insotip de braviI soldap al Ple§oianuluI si de
bravil pandurl al lift Magheru, Cu cari ar fi pus In res-
pectt pe Odobescu si pe Rosetti, paralisAndd astfel at- -
tentatuld dela 19 Tunit. Asa dar, nu de bravul popord
art Capitalel se teinea D. Eliade, dad propunea a s'a-
rtita la portile upitald insotit de represintantiI satelord
si de dorobanp, spldatl si voluntarI armap ; nu de po-
poruld CapitaleI se temead capiI miscariT dela Islazd: del
acestil poporti a dat destule doveçll de incredere in D.
Eliade , si tu D. Tell , numindu'I de treI orI In guvernd ;
poporuld, iar nu D. Rosetti; cAcI a cesta, prin sustinerea
OdobesculuI, si la 11 §i la 14 'unit , a doveditti, cellui
puçin di Incuragigll comploturile de cari cu adrept cuvAnt
se temea D. Eliade : cad 19 si 29 Iunit ad justi-
ficat teunerea sa.
Tell. Ajungem la Bucuresc1; si séra ceruramil
sl viie ostirea In Capilala , iar Odobescn n'a voit."
Rosetti and al Ajuns in BucurescT, propunerea
d'a se aduna oqtirea, §i chiar d'a ne batte contra ori
alruia ne va ataca, fussesse propuse! de Nd, desbAtutl
in duo6 sedinte; si ea WI opriunerea D. Odobescu, MI
silircIrn, il poruncireint ateit, incett në a feicut cenoscutii
al s'arl qi dat poruncile trebuinci6se pentru acésta. De
ce Dumnéta , Domnule generald , si membru ald guver-
nuluI, tea feicuta tot ca No!? De nu te asculta, de ce
nu'la deptirtai nurnal de cat? Nu esd dar dumnéta cul-
www.dacoromanica.ro
 74

pabilil ca nu s'adunara indatá o§tirile , candt §tiI bine

al Noi .1i numal Noi pina insfir§itil ceruram sä, le a-
dunl , sti le moralisel , sa le revolutioneçll §i s'A le im-
multe§ei ? $i ea eti 11 scriamti proclamatiile catre sol-
dar $i inca una, Domnule ; daca aveam In géndil si
fact und complott cu D. Odobescu , cum nu veçll D-ta
cit interesuld nostru era s'adducemt telta, o§tirea, ca si
ve putem birui §i mal lesne ; cad teda, lumea §tie ca
o§tirea tremura la comanda colonelului Odobescu. "
Anta, daca D. Rosetti li D. Ion Bratianu, Inain-
te de 16 Iunit, ati putut intimida inteatit pe Odobescu,
inca acesta s'asculte de poruncele Dumnélor, spuindule
ca s'at §i dat ordinele pentru concentrare o§tiril in ca-
t

pitalti, pentru ce la 16 Iuniti n'ad intrebuintat Dumné-

lor aceea§1 autoritate din (lioa trecuta, ea sa siléscit pe
Odobescu a se pie de angajamentti? Avu oare Odobescu
mal puçin curagiti la 15 Iuniti, faça numaI eu D. D. Ro-
setti §i Bratianu, in cat sä se suppuie poruncelorti aces-
tora, decat la 16 Iunit, faça ca totT inembril guvernnluY,
carora le vorbi ca arrogança unuY soldatt russil, ca a-
utoritatea und dictatort, cu tonulti cellust mal tare ?
Alti duoilea, dad Odobescu, silit de D. D. Rosetti
§i I. Bratianu (NO §i muna NoT), a facut cunoscut c'a
dat poruncele pentru concentrarea o§tiril in capitala, tre-
buia oare Dumnélor a crede pe Odobescu pe simpla sa
parola, §tind a s'a oppeo., in dila' qedinfet§i cuno§cend
antecedentete selle? Nu trebuia ca D-nil secretarI al. gu-
vernulul , daca erati sincerI, sa serie singuri" Dumnélor
poruncele §efuluT o§tiril pentru concentrarea armate, si-
lind pe Odobescu sa le suscriie, §'aroI sa le §i espedie
indati la destinata lor?
Alti treilea , la 16 Iunit , D. Rosetti §i D. Brati-
anu, cánd s'at vequtti dejucati de Odobescu , oppuinduse
ca arroga* la masura adoptata de d6n§il ca dime Oille mal
'nainte, pentru ce n'ati intrebuintat téta influinça lenga
colegiT Dumnélorti din Consiliii , cari de sigurti 'lar fi
sustinutt? Astfel, ca, sail sä, silésca pe Odobescu a suscrie in-
data ordinele pentru concentrarea o§tiriT, salí, refusind,

www.dacoromanica.ro
 75

sait silésca a's1 da demissia , saa sa propuie in fine

chiar arestarea aceluY omti periculosa
Dar trebuia s'o fact" D. Tell, lice D. Rosetti; cad
era membru alti Guvernulul, pe cand eu eram unt simpla
secretara. Respundem i la acésta : cti in consilia. D.
Rosetti avea vota deliberatid, vota ca tot' membril
GuvernuluY; i ca maioritatea inclina adesea spre opi-
niunile D. Rosetti si D. Eliade, mal alles arid Consiliula
era completa (2); dar propunerea destituiriT sat" a aresta-
rif Odobesculul, facuta de D. Tell, de 1). Eliade salí de
D Magheru, avea mal puçine sanse de reusita, cleat
facuta de D. Rosetti : pentru cuvéntula cit Domnia sa
illti numisse ministru de resbella si la 11 si la 14 lunia ;
pentru cuv6ntulti ca tot Domnia sa, inainte cu o çli sat cu
dime', ll silisse, i poruncisse atdt, incdt Odobescu se
supusse in fine poruncelor D. Rosetti.
Alba patrulea, daca tad oqtirera tremura /a comanda
colonelulid Odobescu, cum affirma D. Roseti, pentru ce
l'a nuniit de duoè orl ministru de resbella, adicä eta
aid ? Nu- se temea oare D. Rosetti ca acella oma,
de care tremura ostirea, va deveni intr'o çli periculosti
RevolutiuniT ? Avan4 in mana Odobescu tôtit puterea ar-
matti, nu se temea D. rtosetti ca o va pune ella intr o
in serviciula Reactiunil? i nu ne spune insusl D.
Rosetti ca, chiar in çlioa de 14 1unití, and a nurnit pe
Odobescu ministru de resbellii, Reactiunea complota cu
capulti bisericel contra nuoeT starI de lucrurI ?
Allí cincillea. D. Rosetti face imputare D. Tell ca
D. Rosetti i scria, proclamatiele catre soldatY.
D. Rosetti era dator a face acésta, in calitate de
secretad; si suscriindule, D. Tell i da dovad ade lucre-
dere. Dar acésta sarcina era placuta D. Rosetti: cad,
fad acésta, n'ar fi avut occaçliune a scula pe Odobescu,
In proclamatiunea Guvernulul relativa la attentatulii dela
19 Inuit", despre care vom vorbi indata.
Alta séselea. D. Rosetti çlice ca, d'ar fi complotat
Afari poke de Mitropolitulil si do Campinénti, eel lalti toff, nu ne
indonn, ar ti approbatii destitun ea Odobeseului, ba chiar arestarea
luiTs'a lui Solornon, toemai flind a maioritatea eqnsiliului era corn-
pusi de amied D. Rosetti
Ve41 Memoriti BaleeseuluI din Buemmn
www.dacoromanica.ro
 76

cu Odobescu, era in,teresula sea a aduna VA& ostirea,

pentru ca sä p6th birui mal lesne. Dar oare Odobescu-
luI i trebuia tóth ostirea pentru ca s arestede pe mem-
bril Guvernulul ? Nu. La 19 'unit', Odobeseu a ares-
tat cu cât,I va soldatl i ea cap' va officerI. Interesula
complicilor luI Odobescu nu era a se adduna ostirea: cAcT
mal anevoe putea conta el. pe WI ostirea, care n'avea sefi
ca Solomon, decat pe regimentula acestuia, pe care pu-
tea conta i Odobescu; altfel , de ce Odobescu s'a op-
pus ca atata tenacitate la propunera concenträriI ostiriI in
capitall ? S'apoY, curn c credem c. D.D. Rosetti
Brätianu voian sinceramente concentrarea otiril, canda el
protesta, chiar drpa 19 lunia, contra scadronuluI Mesa'
anuluì, ce stationa la Palata, pentru ca sä intampihe una
alt 19 Iumil ?
Ce era dar de fä'cuta la 16 Tuniti in faça amenin-
çärilor pe faça" alle OdobesculuT, s'a intrigelor compli-
cilor sé!? Läsrtm a respunde Ubicini, secretarulh intima
allü guvernuluI din 48.
Dictatura ar fi salvat Romania la 48; saa, de
u'ar fi salvato, ar fi märit-o cel puçin in opiniunea lu-
mil; Insä nicl unulti din eel chiematI a dirige Revo-
»lutiunea romanä n'avea stofa unui dictatorti.
Póte cä generalulti Tell ar fi avut acea stag, fl-
rä angajamentula luattL, ivainte de 11 lunia, in senulti
Comitetuld revolutionarti, si pe care, ca oma onestil,
se credea datorti allí päi; dar maI cu sérna,, färil, te-
merea de resbellti civilü, ce l'ar fi provocata ambitiunea
unora, intrigele altora, invidia cellor mal multl, unite
cu infininça luI Odobescu s'a luI Solomon In ostire,
cu banil reactionarilor Muscalilor.
In lipsä de dictaturä, nu s'ar fi putut forma oare
tint triumviratti intre Magheru Tell si Eliad( ? Nu! E-
liade, slaba i fricosa Magheru pretentiosa, Tell cu vo-
inça sa de fer,a, anevoe s'ar fi unit acestI treI intecnil
cugetti s'o voinçA.
Bilicescu crede cii, d'ar fi avut ella popularitatea.
D,Eliade, ar fi incercat dictatura.

ProvInces Danubiennes (l'Univers) pag. 195.

www.dacoromanica.ro
 77

Deal al impiedica d'a face ret, qice istoriculi

,,nostru, n'a§I fi %cut maI bine si fact et, firi el §i
contra lor ? Hut lucru numaI me 'Ate scuçla : nu eram
destulti de sprijinitt, nu aveam destuli popularitate ; §i
eram prea mêndru ca si o cersesct, precum ficeat
§i prea puOn comediant ca sä o capett (ca
cel-laltY (?),
Demagogil)." I)
Tell. Veni indati (la 16 'unit) demissia D. Ro-
setti ;§i aduoa0i, a D. BrAtianu. NoI nu voirim del
lisim ; II chiemaiti, IT- rugairi SA remiie ; dar nu voiri,
Oicénd cti, nu pott lucra cu acestii guvernt. Dupe ce se
dusse D. Rosetti, D. BrAtianu iml 4-,lisse :
Muth' te din Palatt.
-- De ce ?
CicT nu e bine de Dumnéta.
-- Dar bine, i Oisseiti , unde sil me duct ? Cad eti
n'am case,. Du-te unde Tel voi ; §i jinete bine
Rosetti Nu este greti si te urcI, (pee undeva
Michelet ; ci greulti este, dupi ce te veI urca, si nu te
amqescI. A§a dar, D. generalt, sat ci iubitaT 1.'361-
Ore te a ame0t atuncI, sat ci cu precugetare nu vo-
lescI a fi sincerd: fiind ci dumnéta §tiI bine de ce 'mI
am dat demissia ; §til bine cd, inaintea .Revolu(ieI,ti am
spusfi ca n'am incredere in D. Eliade, binuindult d'unti
caracterti Elite slabil §i §ovititorti; ,i dumnéta e incu-
rageat temerea mea, neapa rd nddlei niei de cum, aprcr-
bind §1 impliniml propunerea mea d'a cere §'a stirui sti
viie lenge Dumnéta la Islaz."
Ne vom opri la fie care periodti din acésti api-
'rare, spre a face observirile nestre, fiind ci respunsult
D. Rosetti e ferte lungil in cestiunea de façA
Daca D. Rosetti n'a avut intredere in D. Eliade,
chiar din naintea RevolutiuniI, pentru ce nu s'a retras
Matt., ci tocrnaI cu duoe 011ie inaintea catastrofel? i
de ce n'avea incredere in D. Eliade ? Din pricina ca-
racteruluI set §oviitort, (Ace D. Rosetti. Dar opiniunea
D. Eliade era subordinati decisiuniI maiorititil comite-
tuluï; astfel ci caracterult §oviitorti al D. Eliade nu

') Ifemoriula Bilet seuld, vecp Buctumu pe 1683.

www.dacoromanica.ro
 78

putea insuffia temen 1 seriöse D. Rosetti. apoT, pAnä la

16 Iuniti, dud D. Rosetti a demissionatti , D. Eliade
bine meritasse dela patrie; si atät luainte, cum si chip)" 19
hula, D. Rosetti läudä si bine cnvêntä pe D.D. Eliade,
Tell si eel laltI, numindul apostoll al libertátii, ala ca-
rera nume va treii vecinica in inimele Roma` nilor (Pruncu
dela 12 Iuniti); cad s'az1 pus in capula sfintd intreprin-
deri, sacrificând tota pentru sfinta causä a poporului
(Pruncu dela 17 Iuniti); dupti 19 knit.' , D Rosetti
seria in Prunculii Bomdira dela 24 Iuniti, inteunti .ar-
ticolti intitulatti Unirea : NumaT prin unire vom fi
vom putea resista vröjmasilor. De nu vom fi sinceri
qi gata a jertfi lot pe altarula patrid, suntem in pri-
mejdie a pierde tot ce am cästigat in i11e1e glori6se
D dela 11 si 19 Iuniti; sti avem incredere in Guyer-
uula provisoriü ce l'am a les,.. Sed sprijinim din We
puterde pe menzbrii acestui Guverna, cari aü jurat sa
m6ra pentru pairie.
Retragerea din Guvernti a D.D. Rosetti i Bri-
tianu fu cu dreptti cuvénta criticatä de Popolula suverana
In No. dela 19 Iuniti.
Cänd patria se alb', in celle mal critice momente,
icea acéstä foaie, retragerea cetätenilor Rosetti i Bra,-
tianu din Guverna nu se p6te socoti deal ca o des-
binare din allesiT Orrel; si desbinärile ati fost tot d'a-
una fatale pentru oil ce causä. CAA guvernulti cere
dela poporti Unirea, pentru ce nu ne dà ern insusT
esemplulti ? Ail nu dorim top binele publica ? Nu vo-
im a ne läsa inteasemenea cugetarT sinistre; si ne place
a crede cà cetateniT demissionatT se vor gräbi areiutra
in lucrärile GuvernuluT Aso. e dorinça poporuluT ;
credem ca atuncT (IA cineva doveçll cg, apArA causa
poporulul, and IT indeplinesce dorinçele.
Respuns-ati cetatenii Brätianu i Bosetti la eäldu-
rosulti appelti de infratire ala Poporului Suverana ? Afi
respunsti; dar and ? In urrna catastrofei; dupö ce s'a
värsat stings de _Roguing, &Inge sfanta, pentru care D.
Rosetti a vtirsat lacrami de foca, cari vor cadea grclle
pe conqtiin'ca viqatorilor, cum çlice insuql Pruncula
dela 22 Iunit.

www.dacoromanica.ro
 79

Inc& o observatie. D. Rosetti n'a avut incredere Did

in D. Tell, inlocuindu'lli in dua r'éndurT cu Odobescu
la ministerulil de resbella. D. Rosetti n'a avut incredere
nicI in N. Balcescu, cum o m,zrturise§ce acesta in ope-
ra sa, citata de noI in atatea réndurY, §i publicata in
Buciumuld pe 1863.
A§a dar, nicT retragerea D. Rosetti n'a fost provocata
de neincrederea in D. Eliade, niel retragerea D. Brati-
anu de respingerea më'surelor revolutionare ce propunea ;
Dumnélor n'ati avut incredere, atund ca tot d'auna, cle-
at in aceia ce le adopta opiniunele fall esamenü ; cu
totulfi altula a fost mobilula retrageriT D-lor la 12 Iu-
nit, cum vom vedea la valle.
CedPi.m parola D. Roseta
Rosetti. Ma §cil' asemenea c'am fost numita,
ca sa oilicti a§a, fara voea mea (In guvernti) : fiind ca, di
credeam ca, voiti fi me folositora patriel ca jurnalista
§i ca membru alla until' clobti."
Faptele vorboscil din contra : cine putea sili pe D.
Rosetti a sta la guvernü, fail voea sa ? Cu WI neca-
pacitatea sa, pe care singur o recun6sce '), dela 1848,
§i Oa adl, la 1866, D. Rosetti a fAcut totula ca sa
fie in guverna; toata lupta a lost pentru plapurna, cum
vom dovedi acésta la locula set; §i and este la putere,
justifica pe deplin propria sa el-ilia Cat pantru pressa,
ea a fost, din preuna cu Deputatia, scarra D. D. Rosetti
§ii Bratianu d'a se urca la putere.
Rosetti. §til prea bine, D-le geuerala, ca D.
Bratianu, in séra susirii vóstre, a assistat la consi(ia ; a
propus, ella, iar nu Dumnéta, multe mësurl revuluVo-
nare ; §i v6d6n 1 ca, nu numai nu'la susOnetl, dar ski
in bdgare de sémd ni se iail propunerile sétle, trecu in
camera ceelalta, §i ruga pe D. Voinescu a'l scrie de-
missia, care o §i facu, approbándu'ld, indonneindu'ld al
se tragd."
Am respuns la acésta, dud am aratat m6surele Re-
volutionare propuse de D. Bratianu, §i cuvintele pentru
ce le a respinsa maioritatea Consiliula Vom observa

') Appelil la t6te partidele, pag. 45.

www.dacoromanica.ro
 80

ad i nnmaI atat: ea D. Bratianu, conform angajamentu-

lul, trebuia a se suppune decisiunil maioritatiY; prin ur-
rnare, a sta in guvernii cu toii pima la sfirsith; ca atat
mal mult, ca maioritatea Comitetale nu 'I era °still din
sistema, ci póte de nevoe, neputand adopta nisce m6-
surI ea celle propuse de Domnia sa.
Cat pentru celle Oise, ea Voinescu a incurageat e-
tragerea sa, acésta nu dovedesce alt cleat cil Voinescu
impartasia opiniunele D. Rosetti si Bratianu, neavênd
niel DumnéluI ineredere in allesii Natiunil; si discur-
suit tinutil In campulii LibertatiY, la 15 unini, de mi-
nistru Voinescu, filril voea guveruului patru din
sése membril) si contra guvernulul, dovedeste ea Voi-
neseu era °stilt"' D. D. Eliad, Tell si Magheru, dupt cum
erah si D. D Rosetti i Bratianu.
Rosetti. - - Stil asemenea cä D Bratianu nu IT a
vorbit o limba mistica; p6te c'aI luat glasula cugetuld
drept cuvintele lul, i ari furl fórte simple si fraOscI:
el nu e cuviineiosil sil sedem in palatulii douniescii ; nu
e frumosii, pentru hrana guvernuluI democratii, sa chel-
tuiasca magistratulii 40 sail 50 gal. pe di. S'acésta o
stiatT, fiind el o mal* facusseralT si la Craiova. Si de
maI vrel' o dovada, socotelele magistratului spunh el,
dup6 19 Iuniü chiar, ospegele pringiare urmati ; s'ar fi
urmath anch6, de null' diceam ea numaI Intru in palatii
de nu vor inceta indata, "
La acésta am respunsil printr'unil articolii intea-
dins, publicatil In Trompetta Carpatilor dela 26 Mal' 1866
(No 426); nu -e de prisos insa a dice si aci ate va cu-
vinte pentru eel ce nu vor fi citit acellh articolii.
Cu tóte el sederea in palath a D D. Tell, Magheru
si Eliade a fost cate va dille, péna sa gasésea locu-
inga, familliele lor nefiind in capitala ; cu tóte ca Muni-
cipalitatea Capitalel, ca si a Craiove, ca i cea din Ca-
racalii ca si cea dela Slatina, a credut de datorie, dm buna
sa voinga, a ospata cateva dille pe liberatorif patriei, cum
i numia D. Rosetti in foea sa deba 48; sil priimim in-
sa el sederea lor in p 'lath i hrana lor de catre Muni-
eipalitate, era nepotriviti cu principiele unuI guvernh
ilemocrath ; apoI oare fapta dela Mal 1866 a D. Ion Bra-.

www.dacoromanica.ro
 --- 81
tianu, ministru de finançe, d'a lacui in ministerulti set,
ca mobila dela palatt, se pike numi fanta potrivita rat
principiele .unuï ministm democratt ? (.and se imputd.
cuTva vre o necuviingii, nu trebue s. cap in ase-
menea necuviinçe tocmaI acella ce critica fapta necuvi-
inci6sa; cad altfel, cu dreptn cuventa s'ar putea çlice
o face de patima.
Rosetti. Ei bine ! Domnule Tell, cum dinteo
dovadd de anticipe tragt o conclusiune de tradare? Cum
de nu veçlT c'asemenea banuelT sunt o pati pentru Dum-
néta ? Cad, de eram trädatort , ne venea maï lesne
te lasam pe drumult ce apucase§T, §i pe care nu puteaT
face o sttä de pa§T far'a te cufunda , precurrai te ai §i
cufundat : cad una póte d:tt pricinele reactiilor a fostii
publicatia ce facuratT , unde m isctilirgi,fdrd set'
ftiMiCr4 despre densa; §i pe care, neavénd curagiult d'a
o sustine inainte de çleee ómen1 ce protestara, tragarid'o,
ascunçlend-o chiar, afiarb,' cine suntetI; §i se 'ncuragiara
totT eel ce de interest sat ne§tiinta aveati aplecare spre
Regulamentt. "
Mai antait , observamti : cä binuelele D-lul Telt
ere"' basate, nu numaT pe cuvintele sonnificativealle D.
Ion Bratianu (muta-te din Palatt , el nu e bine de
Dumnéta; §i tinete bine) '), dar pe chiar faptele Dumi-
.sale 'ale coaligatulul set, d'a numi pe Odobescu §i pe
eel lalti boierT in Ministert , fad. consimtimantulti Bat-
cescaluT §'ald D. Al. G. Golescu ; §1 d'a se retrage din
guvernt in preçlioa catastroieT, färä nicl unit motivti 8e-
riosti.
Mal observam: ca, daca va fi adeverat (ceea ce nu
credem) cä membriT guvernuluT at iscalit pe D. Rosetti,
fb.ra §tirea sa, in publicatia relativa la chestia proprie-
curn de n'a protestat indata D. Rosetti in foaea sa ?
Eata man motivt serios de retragere , fa'r'a maT fi silit
a alerga la motive absurde. D. Rosetti a protestat contra
multor acte alle guvernuluf, i 'Ate fara, cuventti; de e-
Cavintele disc WilcesculuI de D. Britianu la Iulid 1848 afflrmi cele
disc de Domnia sa D luí Tell. ,,Brittiann, dice Bilcescu In memoriu
scd, imi clisse ea nu plectl, ci n'are. incredere n Locotenentit;
itaa spre opri da face Tea, taia cure este hotciritil a fa'ce ori-ce
ra putea ca riff surpe."
www.dacoromanica.ro 6
 82

semplu, contra actuld data de Locotenença, Jul So-

leinian Pa§a, (vel;11 No. dela 29 lulia ali Pruncului
_Ro dnil.)
Cat peutru conduita gavernuluT, tu çrloa dela 19
'unit, in faça cellor 4,iece proprietarT, a carora venire
fu semnalula arestarii D. D. Tell, Mageru, Eliade §i ceT
1a1;1 de catre Odobescu, observam : cii far& a voi a justifica
guvernula pentru acésta fapta, despre care vom vorbi
la local sea, Reactionarilora le trebuia una pretesta,
ca §i D. D Rosetti §i Bratianu: acelora, spre a'§I permite
sa insulte guvernula §i s'ela amenfine ; acestora, , spre
a se putea retrage din guvernü tocmaT In momentele cri-
tice, incuragénd prin acésta pe ReactonarT. Astfel %curl
§i la 1862, retraganduse din Camera, tocmaT and era
la ordinea pie cestiunea proprietatil , sub pretesta ca
sunt banuitI de capI aT revoltei satenilor, arestatl guild
la Vacare§cY. La locult sea vorn desvolta §i acésta.
Rosetti. iT6 a§1 maï ruga lack Domnule Ge-
terala, Simi, de nu te iubiam, de NU te sti
inam(!), de nu te credeam capabila a salva Republica
romana, cine in6 silea sd te numesed membru ald Gu-
vernului ? Spane, cine te cunosce a atu n el, af ard de
woi, ce credeam ca te cum5§cem ? lnsurectia dela Islaz
era inta'adeat sublim6; dar D. Ple§oianu avea ant
menta egalil, de si nu mai mare, ta capitanti alla
companiel; dar preotula Sapca, etc. etc.? Si veçlY, cd
proclarnardm membrii ai Guvernului. De ce dar
'crop ea eral maT populara decat Dumnélor ? Si de
ce nu'IJ adduci aminte cii chiar N. Golescu, care era
cclii mal favorita alti poporuluT, nu fu numit tu Gu-
verna? §1 nicl ung glasil. n' a protestat. FIT mal pugin
.egoista; §i vel vedea, In numire,a D le, cep.' mal mare do-
vada de stiniti din partea luT A. G. Golescu, N. Balcescu,
I. Bratianu §i : fiind cii numai pe cuventulil nostru
furdti numiti de populd; mai ca séma D-ta, a aruia
esistind chiar nu era einth6 cnnoseutd pind aci, Ce
Oica! nid pinä in urma nu te a cunoscuta chiar o§ti-
rea : fiind-ca, pe cand solclatiT se bateaa, In In d'a a-
lerga ID mijioculti lor ca sa coman0 foca, sali sa'T o-
pre§c1 d'a se jerfi ea ni§ce martirl , eral inchisil la
www.dacoromanica.ro
 -- 83
maI adduct' a minte, de revolta soldatilór,
and itI çliceail : té al dulcat séra maiorti, i té al
sculat diminka generalt." i and Bratianu celld
(Worn 'qe a pus in priniejdie viava ca set te aperi !
maT vorbescd despre altele inci; cdcI creçld c'al
virsat destule lacrime, ca sii na fi uitst c'al stiut si
astigY ura, i nicl odati amoruld ostiril;
niel cum stima confratilor Dumitale."
Din acésta num.!, p6te vedea lectoruld impartialti
-at de mult orbesce p'und ornii patima, in at îlü face a
sugruma raOunea i constiinça, facénduld, nu a votbi (cdcl
vorba sbórd, vorba se "Ate scuçla) ci a serie asetnenea
aberratiunl.
D. B und omd din 48, care a luat parte ac-
tivi i sincerd in misearea regeneratiuniI &undue, ne
deundçll;
Rosetti, ne çlicea in emigratie, ci, daca ar putea,
ar face sd, dispard, appelul seg la oamenil. eel liberLe 1)
Ghiar daca nu va fi gisti D. Rosetti acésta in
emigratie , o va cugeta cellé puçin, afp, (WO 16 anI,
andd va reciti acea brosiird, In care, silinduse
Ora contra accusdrilord D. D Tell si Eliade, se ac-
tusk' singur, i inteunii modd cum n'ad cugetat a o
lace Insui neamicif sél politicI.
Dovadi insd, cii s'a cut pentru acea broprd, este
la 1850, peste turd and, pined a alti brosuri, sub
titlu Appelii la téte partidele, urmati de incredere in
sine, §i in care se silesce a indreptl g,.esalele din pri-
ma brosurl, açlènd insd tu alte contradictitml, tnurrua
puOu curióse.
D. Rosetti repeti de tr2r 011, in réndurile de mal
sus, cd, fdri sprijinuld Dumisale s'a cellor lalt,I treI
cretati al guvernuld din 48, D. Eliade, D. Magheru
D. Tell n'ar fi fost nuntitI in guvernii.
Una din doué : orI poporuld CapitaleI e o turmi
de oI, pe care liii póte conduce Mid d'antéid vettitd, sad
In poporulti acesta, chiar la 48, era o opiniune publied.
Daca era o opinune, formatä maI alles de D Eliade priu opev.

Bropra -din care reproducem passagele ce criticitu.

www.dacoromanica.ro
 --- 84
rile si foile sale publice, D. Eliade era dar cunoscut la 48
de totT RomaniT. D. Magheru era asemenea cunoscut,
ta sefd de pandurI, ce luptasse la 1828, allaturI cu Or-
tedocsiT, contra pfigénilor. D. Tell, presupuind ctV nicl
,esistinça sa chiar nu era cunoscutti pad la 9
dupe insurecfia cea sublindi dela Islazté , cum o nuraes-
ce InsusY D. Rosetti, D. Tell, la 14 Iuniti, clod s'a nu-
mit in guvernulti provisoriti, era si Domnia sa cunoscutt
tuturor Românilor ; prin urmare, nu D. Rosetti, ci Ro-
maniT luminati i patriotT afi numit in guvernt, la 14
!unit, pe capiT miscfiriT sublime dela Islazti ; si dovad&
este nuruirea de do6 orT in guvernti a duoX din tr'énsiT,
contra voinçeY 'Ate a D. Rosetti.
Dar daca poporulti nu con( Wa pe D. Tell inain-
te de 9 Iuniti, cel puçin 1114 cunosteati membriT Comi-
tetuluT, (Intre cari figurafi ceT patru secretan) invi-
tara' a le face onörea sa ja parte ca dénsiT la miscarea
tegeneratorie a Romaniel; si D. Ion Ghica ne assigua
di sabia maioruld Tell a assigurat succesulti Revoluliu-
nil' dela 48.
Cat pentru Plesoianu, negresit ca merita a figura
In guvernulti dela 48, maï mult decett uniT din boieril
patronatT de D. Rosetti ; si, daca ar fi fost sincerti, pe
Plesoianu, nu pe Odobescu, Par fi suslinut D. Rosetti la
Iuniti: SA nu uitam insa ca maiorulti Tell a pusti
intAiti sabia sa in serviciulfi RevoluOunil; i onörea se cu-
venia maI ntêití maioruluT, apoT capitanula
Daca D. N. Golescu n'a figuratti in guvernt la 14
Inuit'', cans& este ca figura fratele Dumisale, D. Stefan
Golescu; ast-fel cli nu puteati figura duoT Golescl in gu-
vernulti provisoriti dela 14 Iuniti.
Daca D. Tell n'a alergat, la 19 Iuniti, In mijlocultt
soldatilor luf Solomon, ca opréscli a se jerfi ca 114-
martirT, causa este, ne spune D. Rosetti, cA D. Tell era
inchisA la palata de sefulfi ostiriT ; dar chiar liberfi de era
in acelle momente, era oare s'asculte Solomon de D. Tell,
-and -n'a ascultat de chiar sefulti set, care 'T ordonfi, a
inturna la casarm6, si ellü fäcu foctX asupra poporuluT7
Despre repedea inalOre a D. Tell din rangt de
inaiorti in rangt de generalt, ce 'pee D. Rosetti cal-o
www.dacoromanica.ro
 85

Imputa soldatiI D lui Tell, intrebhm : oare acea Inaltare

nu era meritath ? Oare n'o approbasse insusI D. Rosetti,
tare suscrissesse decretele Nr. 13 si 51 dela 20 luni*,
In care se dice eh t6th viata D-luT maiorti Tell a
fost placuth tuturor, i ch la 9 'unilt a fost unul din
braçele celle maT puternice alle Romaniel ?'
cine demoralisasse pe officeriT ostireI , care la
19 Inniti arestath guvernulti, iar la 28 Iuniq depussera
demissiunele lor, sub cuvént c e nu vor scl móra pen-
tru fantasii (lupt(nd contra Rusi1or)?1) Esemplulti D. D.
Rosetti i Bratianu, cari dovedeati prin retragerea lorti
neincredere in guvernti, esemplu D. Rosetti si Brhtianu,
earl patronasserh pe Odobescu ce ordon5, arestarea gu-
vernuluï, esemplu lor a dernoralisat ostirea.
Cht pentru D Ion BrItianu, am don sä stint chnd
a pus viata in periculti ca sti scape pe D. Tell ? La
19 Iuniti? Curios hem! Pe d'o parte, incuragiadb," pe 0-
dobescu prua Tetragerea sa ca sh fach lovirea dela
19 Multi ; iar pe de alta, alérgh sh scape pe D. Tell
dela arestti; nu este acésta o curath comedic, derma de
nisce comedianY ca D.D. Rosetti i Brätianu, cum i
niesce insusT Bklcescu ?
Asemenea farse n'ati Devoe de comentatti. ET bine !
Din celle relatate, credem ch lectorulti s'a convinsti eh
nu D. Tell, ci D. Rosetti, prin falcitatea principielor ce
profesédh, prin intrigele si ambitiunea sa culpabile , prin
spiritulti sett de esclusivismti, prin invidia i partialitatea
sa, etc, D. Rosettia sciutti ctisciga dispretulti i Did o-
datä, stima Romanilor. cincerï si independnitT.
D. Tell. La 19 Iuniti venirä amènduot in gu-
vernil
Rosetti. Dumnéta nrai chiemat , D-le general,
tand ai védut cd, poporulii 9721 voesce retragerea n6strd;
iar nu a duoadi, cum did. Asa! suntem trädätorY, fiinda
cil alergaram indath la palatti sä te apartint cu viata
mica popularitate ce aveam ? Cat pentru mine, 41 spuia
in adevër, c In6 ctiesca acum; rnS ciescti ch nu m' am
oppusil la numirea vóstr in guverrol ; ascultatd

') Popolula Suverana dela 12 lunid, 48.

www.dacoromanica.ro
 86

indemnult, ordinulií tinerimd, i inima mea numal, iar

nu prudinta §i convinctiile melle; §'am reintrath In gu-
vernt."
Fiind el D. Rosetti nu dovedc§ce ca D. Tell l'a
chiemat la guvernti, dup6 catastrofa dela 19; §i flind-cA
D. Tell se convinsesse de rolult ce D D. Rosetti §i BrA-
tianu jucasserA pe sub mAnA In drama dela 19, ne este
permis a ne indoi de ceca ce dice D. Rosetti, §'a crede
ca D Tell MI mal" putea chiema In guvernt pe ni§ce
colegY perflOY.
Iar daca Dumnélorti s'at grAbitt a reintra In gu-
vernti. causa nu este ea ati alergatti a apAra pe D. D.
Tell, Made §i IVIagheru cu maca si mica lor populari-
tate ; ci, vOdAndti cit planulti loril a cAdutri , ca el sunt
demascaV, eh" Odobescn e in pericolti, §i póte i va scApa
unti cuvénth imprudinte, s'ati grAbitti a veni la palatti
ca sit depArtese bAnuiala de complicT occulp al Odobe-
sculul", §i ca sit pótä da Odobesculul tot ajutorul possibilt,
ca secretan l guvernuluY; §i tot d'odatA, ca s'aibA §i ae-
rulli c'ati fostti liberatoril cellorti arestatI §'amenintatI.
CorifeiT falcel Democratil ati talentulti a repara gt e§a-
lele, devenind adesea din culoabill. matirI; §i din vic-
time, eroT; astfel cA eel' ce nu'l cunoscti d'apprópe cum
§i credulii §i fanaticil , jurg, In sinceritatea actelorti lor;
jurA lu sinceritatea principielor ce profess*" Nu fArti cu-
v6ntti i nume§ce Horiculti BAlcescu , carel a cunoscutti
Rolle bine, comedian! politicf.
Tell Cella d'Antéiti a cal alti 13. Rosetti a fost
o proclarnatie prin care apara pe Odobescu, §i tótä o-
sAnda cAdea pe Solomon
Rosetti. Nu escl" sincerti, Domnule CaYmacam.
Adutl aminte, te rog, cA", dup6 ce se sfir§ird luptele Oil-
le, se trasserA totY pe la casele lor ; iar et" remdsseiti
veghind t6tA n6ptea pe (Ina scaune, and D-ta eral lun-
gait pe canapea, oura' 'n gurd cu _D. Odobescu. ,Adu't1
arninte cit,. luAnd pana in mAnA, 0" am Intrebatti,- pe Dum-
néta, amp, Dornnule membru alh guvernului"? pa
Dumnéta t6" am intrebat, cli. eti nu §tiam cursul pricina
dis D-lul Odobescu: Spune Dumnéta, Domnul polcov-
Juice." D. Odobescu vorbi, et' secretarulti scrisseiti ; §i
www.dacoromanica.ro
 -- 87
Dumnéta, membru guvernuluT, iscali§I. Acum, sptue.,
care din no i duoi este culpabilg? §i nu uita ea', cu Wei
fravia ce aveai in acelle césuri cu D Odobescu, am
dessinat fapta cu colore vii; §i putinele cuvinte d'o um-
bra de apetrare ce se afla sunt" (lice Odobescu De
este adeveratl sal nu ceea ce dice D. Odobescu, tri-
bunalull competentt va hoteri."
Tell. N6ptea intrebti de D. Odobeseu ce l'a
cutd se, face acésta ? SemI a çlis cä, vedend ca se tra-
gil D. Rosetti §i D. Bratianu, §i cil suntetY nennip, etc."
Rosetti. Ast-fel dar, pentru ca: D. Odobescu ava
mai mu t pettrundere decat noï, §i ye crefiu incapabill,
ell sunt tint tradatorti ? Si daca credl sil ml faeI o in-
suite, spuindti ca D. Odobesca a dlis c'avea incredere qi
stimg pentru mine, de va fi adeveratii, Domnule.
ca sunt méndru ; §i c'a§I don i ea chiar Nicolae sit me
stime §i sa me respecte.
De ce inse nu voiesel sit tu l rninte ea D. Oda-
beseu a trimis la mine la preivelie pe, D. Lacusténu
15 soldatT, de sub comanda D le, Domnule generall,
me aresteçle pe mine §i pe D. Bratianu ; §i ca ellti, see-
01)&4 aduna popululti, aresta pe D. Lleusténn, veni
palatti, sasse dela arestg pe D. Stefan Golescu, lug din
mijlocului soldat lor pe D. Odobeseu, illü sui sus, §i dis-
se se se arestede §i D. Solomon, care era Inea In cur-
te: comanda fórte prudenta, §i care, de nu ve pierdatt
minçile.q'o repetatT qtvoi, 3'ar fi implinitg, i 22U s'ar
fi vOsat seingele Romeinilor ; iar cui, fugind din prava-
lie, Cu 'nil mornentil maT 'nainte, m'aruncaiti
uneI tresure care m'addusse la palatti, comandail sit
tragiL elopotele, se s'adclune poporull, §i opriiti pe D. Bo-
lintinénu, carele, In entusiasmulti sel, era gata a.§1" de-
§erta pist6lele in peptull sentinellelor ; §i primejdia In
care eratl s'ar fi fe'cut p6te serpftsii.
De ce al uitat cil, in acelle momente, litterile ti-
pografiel melle se prefacead in glónçe, §i se 'mparteal
la popult"; §i celle ce mal remassera, .le intrebuintal a-
duoadi se ve laudti pe voI ? Nesocotitulti!
Tell. Cand D. Odobescu era la arestri, D. Ro-

www.dacoromanica.ro
 88

tetti i Bratianu eraü pe OM Oioa de ate 10-15 oil

la dénsulti
Rosetti. Pe onnoareall de soldatü, jura a nu
te mirI singurd de bogütia i fertilitatea imaginatiuniï ce
avu§T in acésta sublima acusatie? E! Domnule ! 'lief pe
Dumnéta chiar n'asT fi putut sa te vüçlü de 15 oil pe
insfirsit, Cu tôte cti nea0 fi putut duce förte
n'arn fost Ina la D. Odobescu deal de 5 sati 6 oil
peste toff' ; §'acésta, numaY and m'a chiemat, sail and
Heap' trimis
Aci, ca In telta apararea sa, D. Rosetti eludésa ces-
tiunea, o incurca intr'o fraseologie obscura.
In locil d'a respune categoria , affirmAnd saa ne-
génd celle Oise de D. Tell, D. Rosetti respunde c 0-
dobescu avea incredere i stimii n Domnia Sa, iar pe
guvernü illù credea necapabilil ; a D. Rosetti afost a-
restatil Cu 15 soldat11) de sub comanda D Tell 2); §i.
a D. Brsatianu a sapat dela arestü pe D. Stefan Go-
lescu 3).
Confusiunea ideilor ar fi o proba de culpabilitate,
daca actele uS ar lipsi.
Trecem peste t6te, i venim la proclamatiunea de
la 19- despre care vorbe§ce D. Tell.
In n6ptea dela 19 spre 20 'unit", dice Balcescu,
Intre alte acte, guvernulti face si o proclamatiune prin.
care se scqla Odobescu. Refusand a o suscrie, am si-
,lit pe Rosetti a yiri in proclamatiune Ca aceste scu-
qe sunt dup6 disa Odobescului, iar u opiniunea gu-
vernuluY.")
In proclamatiune se Oicea, intre altele :
Colonelu Solomonil dime ColoneluluT Odobescu :
tre1 din membriT GuvernuluT (Eliade, Tell i Megheru)
I) In Pruncul liomdnii dela 22 Ruud, D, Rosetti (lice c'a fost arcstatit tu
12 soldati ; dar acésta nu faee mimic ; seca ce no interesédk este a
ti daca arestarea ce ameninça pe D. D. Rosetti i Britianu era se-
misc. ; liind et, din ate cuneiscem, suntem dispusi a ct ede a era o
juciírte, cc scopil d'a depirta binuelele ce planad asupra tor
Neadevër ; dind ci la 20 Innid s'a dat Dlui Tell comanda °Ord, en
decretula No. 44 publicat in Monttorul No 2
3) De ce numai pe acesta, and craft arestati O D. D. Ellade, Magheris,
Tell, N. Bilcesca si N. Golescu ?
Memoriuld Balcesculul din Buctumu pe 1863.

www.dacoromanica.ro
 89

Dvoieve s piarda térra ; $i D. Odobescu, orbit(' in

,acellei minutù de dragostea terreT, poruncepe sa
viie due róte de soldaV, cu cari arestg, pe membrif
Guvernului. D. Solomon insa, care p6te era pus a de
vrOmqii ferret set' faca resaa, veqénd ca D. Odo-
bescu porunceqce a slobodi. della aresta pe membrX
Guvernuta, a comandat
De si este deosebire mare Mire greqalele acestor
duoi coloneli, s'aii puse la arestil si se vor da in ju-
decata...
Ire adducem tug aminte c aT jurat pe câ npule
libertatiT ca pedépsa cu m6rtea numaf este, §i ca Hris-
tos a lis; iartti le lor, D6mne, ca nu qtiti ce facti .
Nol nu ne mirain de loci.de staruinva D. Rosetti
a disculpa pe Odobescu; mirarea nóstre este cum d'art
putut suscrie o asemenea proclamatie D.D. Tell $i E-
liade (Magheru n'a suscriso), contra dirora anume s'a
facut reacia dela 19? Nu putena altfel esplica condu-
ita cellor duoT membrii ai Guvernultil provisoriti, in ces-
tiunea de fna, cleat c'd s'aii suppus otarfriT maiorit4iT
ConsiliuluT Dar atunci D. Magheru de ce n'a suscris o?
El bine ! D. Mageru merita lauda. Daca nu la 11, daca
nu la 14 lanai, la 19 Iunie Tusk cAnd perfidia era fiagranta,
angajamentulti fatale trebuia runiptti, ca actiunea Gu-
vernuluT se remble liberä, spre a nu se mai putea ascunde
nimenT dupe paravanule angajamentuluT. Am don i sa se
esplice D.D. Tell $i Eliade in cestiunea actsta cacï altfel,
vor trece de stupid; cum le 4;lice Balcescu.
Astfel redactata acésta proclamatie, nu este ea óre
o curata pledoarie fäcuta de Guverne in favórea Odo-
besculuT ? Fara cuvintcle, dupb' cm dice 2) pe care D.
Rosetti silita le-a a dlogat , pentru ca scudele Odobescu-
lu'i sa nu fie luate ea opiniunea Guvernului, cum çlice
Balcescu, prin proclamatia aceca nu se disculpa oare
Odotwscu pe deplin, ficend se, cap: WA culpa, OM pe-
dépsa, numal asupra luT Solomon ? Prin cuvintele dela
sfir§it, cti este deosebire mare hare greqalele cellor
ca pedépsa este desfiinfatti, i ca Hristos ordona
1) Publicati in monitornlil Nr 2.
21 Palm dui:0 cm/Intels orbita de dragostea terra.

www.dacoromanica.ro
 90

iertarea. pacdtosii , nu este o indulgença ce re-

clamit Guvernulti provisorit In fav6rea culpabililor de
inalth t'Aclare ? Dar fara ajutorulli poporulul, oare li-
beratoriT patrid §i Revolutiunea chiar n'dr fi fost anu-
late ? i pentru ce gata indulgineeä, catre Odobescu ?
Ciare t'ara ordinula §efulta otiriì. venea Solomon cu cel-
le &la' r6te de soldap ? Si cine a ordonat arestarea
Gavernului ? Si daca SoldatiT aceia ere' beji n'a
putut fi §i colonelul Solomon ? i ca astfel, cine e a-
devliratulft culpabilli ?
S'apoT, cum sti ne esplicarn int6rcerea D.D Rosetti
§i Bratianu In guvernli, tot a§a de grabnica ca §i retra-
gerea lor, §i fdra niel o invitare,... §i dupli ce Odobescu a
facut fiasco ? Cutn s ne esplicam staruinta D. Ro-
setti, §i ca secretaril §i ca publicistli , d'a disculpa, cu
orI ce pretil-, pe Odobescu , incriminandli numal pe So-
lomon? Cum sa ne esplicarn ni§ce contradictiunT flagrante
In cestiunea de fan ? De esemplu
tu appelu ü la 6meni`i liberi , D. Rosetti dicea la
1849 : adbogänd In proclarnatiune cuvintele OiCe Odo-
beseu, cuvinte d'o umbra de aparare, sunt tradator pen-
tru acést a?"
Am vëdut cä nu dela sine a ada'ogatti D. Rosetti
arene dita vorbe, ci silita de Balcescu
In appelulü la telte partidete (pag. 61) D. Rosetti
dicea la 1850:
N'o cunorca inca bine rescaa D. D. Colonell O-
, dobescu §i Solomon ; prin armare, nu potü vorbi apri
despre acea resc6la; fatala tasa din orY-ce punta de ve-
dere, ea fu ca atatil mai fatal. ca , prin attaculü lor,
el silirá poporulti a s'allega cu to"tä irtima de trupulii
;junghiata gi provisora , care la 19 Iunia pierdu cu

n
totulii qi mica schinteie de viaca ce mai ave aintr'en-
sula
Cum n'a cunoscutli D. Rosetti rlisc6la dela 19 lu-
DIO crin] affirma D. Eliade in Memoriele sélle dela 1831, png. 115.
Prunculd Reman N. 4 (22 'unid) 4ice a Cal= retragirii lord din
guvernd este ci socotisserA missionea lora iroplinitA ; dar la
1849, In appeluld la omenii libeff, D. Rosetti dice di n'a avutti in-
credei e in D. Eltad, i D. Bratiacu, cd nu i s'a /uat in sha
mdsureie revoluflonare.

www.dacoromanica.ro
 91

nit, dud In Pruneula dela 22 Iunin 48, o descrie In

t6te amäruntele eI? cuvintele de maY susn sub
liniate nu sunt elle oare o pnrere de r'ën pentru nereu-
§ita cellor duol colonelT la 19 Iunit ? Altfelti, poporulti
n'ar fi fost silit a mal sustine acellil corpn moral, nu-
mittt guvernn provisoritl! Färt, attaculn colonelilor, cor-
puln acella muria de sigur, çlice D Rosetti; dar la 30
Iunin §i la 28 Iulin , se dovedi cii e via acelln corpn ;
catici in Eliad si In Tell, nu in DemagogY, avea poporuln
incredere !
In Memoriele intime dela 1855, alle D. Eltade ,
publicate sub numele D-10 Rousso, acesta Oice et, inteo
li la Brussa, la anult1 1849, In auçlulti maI multor e-
Inigrap din coterta D. Ion Ghica1), D. Alexandru C Go
lescu ar fi cleclarat el conspiratia dela 19 Iunit fusesse
untlitä de mg top membril ComitetuluI revolutionarn,
scopuln lort fiindn a inlocui pe Tell, pe Eliade si pe
Maghoru cu Odobescu 1 amiciI conspiratorilor,
Si tot D. N. Rousso Oice, Iii aceea§I operä, en. la
l85, preotuln Anastasie, unuln din oameniI miscAril
nóstre de la 48, a märturisit la Brussa emigratilor d'a-
colo: cä D Alex. C. Golescu illn instrcivasse, in prOioa
lul 19 Lila, a face propagandä In poporn contra D.D.
Eliade, Tell si IVIagheru, esugeränd calitätile D. D. 0-
dobescu, Cretttlescu i consortil.2)
D. Eliade affirmä In Memoriele sélle de la i851
(pagina 121) ca Solomon a doclarat D.D. Eliade , Ma-
gheru si Tell en, D.D Rosetti §i Brätianu eran arnesti-
cap' in complotuld (lela 19 'unit'.
Dintt e membril ComissiuniI Insiircinatä dupt 19
Iunin ca procesulti liii Odobestu si Solomon , safari de
dipitan Ciocardia. judecatoruln de instructiune in acest
procesn, si Col. Pleoianu , §i major Mavrocordatn. cari
ail Incetatn din viagl, me:nbriI träesct; si anu-
ine: major Racotä, apitann Serurie, cäpitan Mariann..

,.$1 Nenieord, Apnllonie, Mann Serghieeen. Imanu, A. Manu,

Al. Zane, I. Ioneeen, P. Perete, Bileeseu et. ve di opela Suplément
thisicure de Régnault, par N. Rousso.
Suplement à l'histoire de REgnault, pag. 70-71.

www.dacoromanica.ro
 iNSCIINTARE.
Din lipsa miji6celor pecuniare, ne vedem 041, cu
parere de reti, a suspende aci lucrarea n6stra.
Vout continua dar publicarea acesteI opere in bro-
§ure decate 5-7 Ole, (land pe fie-care anti, daca vom
fi incuraglag de publicti, cate dime' sal trel bro§ure.
Opera intréga va forma cinc l volumurY, din care
Cellti d'ant6iti va contine lucrarile capilorti mi,caril in
celle tre1 lunI alle Rovolutiunif dela 48.
Cella d'alti duoilea, lucrarile loll din emigratie.
Cellii d'alt treilea, actele lor dela 1857-1859.
Celli"' Walt' patrulea, conduita lor sub Iroda Cuza.
Cellt d'ala eincelea, Revolutianea dela 11 Febr. 66.

www.dacoromanica.ro
 .*-4-,:,, 4,11r
O /..2 _
- .-; -.4" 41 4i11.
. LA
L-= t
t...
1
- o - S
.. i '....
-1,.1
' . V
.

k
9 ' 7 . q
_
-
I

)
.
i.
..
' ...

www.dacoromanica.ro
L;
-- .,-.
, oI.* ..
o"
A-:. , , 4.,,. ,. ,. .
.
.
::.. - . ,
. 4 l ... , e .. ...-.,1+
' 0
.
?
,, .
,, -
.. ,
e b
.0 7 ,;
'.,-., A
.
, 11'4..
4: tr
, ... .'t 4-1: : c -' 1 .,-
oT,
. , *. ,.
. Ak' '.
, ,i'. ,f , .-,
. k .
1
, '
_ ,1,..6,... ,
. I .... -.. ;4... ....,,,, ' ..";1- A .) ..' . V %.4.- ,..--- - ',
,
m
,
. . . .1 - . ,
-.... .
A.
.1'1,
,
... . - ' '1
0.
v .i .'l "k- I . c
a. '
, o '
i
- ?....
,,,..,..
. ' .. Ns - ,,
--...,,, -s, - ... 4,1/ O....
..
i' .,.' - ... ; . 't
_ .=,,,
,.. ,...... -o- -- A
CI
,. , ... , , .... - ,., i -
1:1
- . .." r ' ,1, .F.''' , ._,,,,,,.,,,h. r.,
:. ' .
,.. .. 5/
, 11'1.
.`,..,,4. A 1 . .,
. ?'W --a, .... 11. It
4,
kl '
'
_
'
'
, .' . .. ..
',A.

'&
r, c
e"
..
...,,, ' / ' ...k-
2 . ..
Lily) 00
l
,., F1 s ,,,,
i
: ° .. ., --
'. 7.
. C fs ...
11

.,
. -
^ v;
.
... ' . ' .
.
' -!'
v.,-'4
.
-
,
n- Qii - .-.0,..
' ¡ ''.
-
-V- 1
- 1
',
, Vs.7
fi'LL '- -. -4 tI . . 4 .,_
1, 'i_....
1 ' ' ---
....:
., L.
. -- .n
' N.
i.,..... - -.
i n =
n. 3 4,
,
I. - N
"-
.
' 11 .: ,f,-,..,..:4:_. ,o .
of
i - .).,:,,L
,,,, ii - I .
...
. ° - ri
: - *.? . to J:. ;'" ,-
.1. ,
R. -
\" , '1' ' "-'-
' °
,,r`
S' 4 -
r' ' !I ...
o i a
' I
:
,
- in 1
''''' - 1.; ' -..." ,,.. \ k",,, .. ,\01 s',"A ....,
n
-.
y 7
`,
' ' . ir, \1.4.... -....
....
......
..
nr ' I/
IkI,

c
r,
'
1,$,,
'p o.ri,
1.1, -
. Pt... -,1., S , ..
......-..ti, /, i. . .
-,
LI
, !
,.
..., -- I,
.:-.. ,
'r - ...,' 7.,' 7,-4 '7
r
',I . '
i!:-
.. 1 " l'"
`. ii, ir ... .'' 41.... " r . 4117
'VX
o
L, .... ,,, o ... . a A '1 ,;,',
' . ,..7... L'ar : .
f.
.- c 4 j,
L. r o . ,, 1 0 -../ ' ' . F4 '''' ..,.. a, d' ;