Bcuiasi Carte IV-5.224 1916

z
e
a
mm
N
poi
ri.
PI
v
me
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
Y
bi .
AR
+
'
. ro . -
. , |
i
î |
-
IBR
4
?
. ' Ă - x .
. . . | |
, |
YL
E
SIT
, ,
1 îi ,
. ; ,
N ” .Î .
ER
. So.
- . „ LI
. , |
IV îi 4
7 .
. ” .
, . .
UN
- . ”
/ : .
. 7 _
. * ,
AL
” + 7
,
- . "
TR
EN
/C
-—— _— -
—_.. .- __ .
- ,
, 2 A _
. . , .
I
AS
-— . ”
. . a. . ,
-
. .
' : . . .
UI
_ ,
. .
BC
-
.
n mem - — m
„ _ _ _
RE
e e RR m m a ce —— —
. .
,
.
Te 13
| Ii Ă * i . Y - ” .
Y LD | SALELE 4. R.— TOM. —
XXVII MEL SEC. ŞTIINŢIFICE: No. 11.
7 j
| „ACADEMIA ROMÂNĂ
Y
AR
ana „|!
|
5 nn
o
Li
i MASSIV UL CRISTAL DELALĂ BRO; TEI |
ROBIE
IBR
N
i ;
Ş
| „STUDIU i1ORFOLOGIC, PETROGRAFIG i A IN BRALOGIC
YL
Li |
=N "DE
| 1|
SIT
|
_"Y. C. BUȚUREANU |
ER
; PROFESOR DE MINERALOGIE ȘI PETROGRAFIE LA UNIVEIESITATEA DIN JAȘI, i
E |
NIV
| "CU 1 HARTĂ, 2 STAMPE ȘI 41 FIGURI IN TEXT, |
a - :
LU
a
zi | EXTRAS DIN i
d. ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE
RA
"pi! Seria 11.—Tom. XXĂVIII,

/ i - MEMORIILE SECȚIUNII ŞTIINŢIFICE.
Li .
pi
NT
i: DOE
CE
ŞI
I/
IAS
BUCUREȘTI
LIBRĂRIILE SOCEC & Co. C. SFETŢEA, PAVEL SURU
y 1916. Ia " saca
U
BC
"Prețul ZI Te
j 3 SI " ae
Analele” Societăţii Leademtee, Moriâne”” — Seria 1: pr
"Tom, I—XI.— Sesiunile anilor"1567.—1878. j - ] -5, -
Analele Academiei Române. — Seria Il: e. pi
Tom. *I—X.— Desbaterile şi memoriile din anii 1879—1888.
Y
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1875—1888.
Tom. AI-—XNĂ.— Desbaterile și memoriile Academiei în 18885—1898,
AR
== “mdice-“âlfabetie al volumelor din „nule pentru 1888—1898.. ......
Tom. NĂI.—Vesbaterile Academiei în 1898— .. .
» XĂIJ.— Desbaterile Academiei în 1000190 Î. .. . ..
AĂIŢI.-- Memoriile Secfiunii Şliințifice ... sc. . 1... 1... ....
IBR
»
> AXĂZII. -Desbaterile Academiei în 1900—1901.. cc... ..

? ANII, Monoriile Seeţiunii Științifice, e. . . . . . ... ...
Lă XA Duesbaterile Academiei în 1901—2 cc cc. cc.
> NN: Gtrmtrăle Secfiunii Științifice. . e o...
? XAr. Ies baterile Acudemiei în 1902—3. 1. |. . . . .. ...
YL
9 Aa. e» civmoriile Secţiuni Științifice, . e. cr. 6.—
» -- Desbaterile
AAII. Academiei în 1903—4. . Cetea
, NA. - dfemoriile Secţiunii Științifice ee. |
2 NA 7... - Desbaterile Academiei în 1900ț—d o...
? AAPII Mcenoriile Secțiunii Stiinţifice . . . o. ci ă
SIT
? NA. = Desbaterile Academiei în 1900—6 ic... 7
> NA, -- Memoriile Seeţiunii Științifice . . . ”
2 AXATĂ. — Desbaterile Academiei în 1906—7
» ANANIA. — Memoriile Secțiunii Ştiinţifice . . . 1. . . .
» AAN Desbaterile Academiei în 1907—8.
ER
AAA. - Memoriile Secfiunii Științifice . .
indice alfautic al volumelor din Anale pentru. 1898-1908 |
To.. AA. — Desbaterile Academiei în 1905—9. cc... ...
> NANA. -- Memoriile Secţiunii Științifice. se a... ..
AAA ŢI. —- Desbaterile Academiei în 1909 -10. i
NIV
?
> „XNNIL. —- Memoriile Secţiunii Ştiinţifice, _. . . . . .
Contribuţiuni la flora Bucureştilor şi a împrejurimilor! *:
II, de Zach. CO. Punţu .. -
Observaţiuni critice asupra Fagocitozei, de Prof. Dr.
Contribuţiuni la flora Bucureşti : .
LU
III, de Zach. C. Punţu. .

A doua conferinţă internaţioni. CE
leprei, tinută la Bergen (Norv: : CERE SI Ea .
ticiparea Nomâniei Ta această
AXAAŢII. — Desbaterile Academiei în 1910 —idi . |
RA
NAAIIL. — Memoriile Scefiunii Ştiinţifice. , . . . e

Acţiunea apei de Slânic (Moldova) asupra sccreţiei stoi
Prof. Dr... Theohari şi Dr i. Babeş. ...
Asupra desvoltării insulelor lui Langerhans la embrion
de Dr. Th. Mironescu. ... |
NT
Plantele vasculare din Buceci până acu cunoscute,

Grecescu. — Scriere postumă publicatii sub îngrijirea i
C. Teorlorescu .
Contribuţiuni la desv oltarea prostatei la om înainte d
CE
de Dr. Th. Mironescu. . RR

Studii asupra Pelagrei, de Prof, Dr. V. Babes. .. ...
Despre chimioterapie şi tratamentul lui Ehrlich aplic
lele sistemului nervos, de Dr. Gh. Marinescu ...
Studii asupra Cestoizilor din România, de Prof.:Dr. A
I/
Contribuţiuni nouă la flora Ceahlăului, de Zuch. C. Pa:

Călătorie la Românii din Macedonia (Aprilie 1911), de
C.I. Istrati... a.
AS
Despre mecanica socială, de Spiru C. "Tiaret |

Studii asupra audiţiunii colorate, de Dr. Gh. Marinescu
Studii critice asupra actualei organizaţiuni sanitare. II. Dispozi-
țiunile legale în vederea combaterii boalelor infecțioase, de Prof.
200
UI
Dr. P. Babeș. , ÎÎ. . [. [ . | . |. n.

Tom. XXXIV.—Desbaterile Academiei în 19111912. ae... pu
XNAI VP. -— Memoriile Secţiuni Științifice . , . 12.—
Contribuţiuni la Studiul petrogrufie al Carpaţilor “meridionali.—
BC
]., Incluziuni de Corncenă cordieritică cu Andaluzită din Gra-

nitul de Şuşiţa, de Dr. D. Jonescu-Dujor. ... —20
Insectele sugătoare de sânge din România (cu privire la aparatul
lor bucal), de Prof, Dr. N. Leon... | . 1.—
Câteva date relative la disolvarea cuprului metalic” în diferitele
fracțiuni „obţinute prin distilarea petrolului brut, de Dr. C.I,
Istrati şi C. Teodorescu. . . . . . . . . . . . .... . —.20
!) 3) Sie pp aia
DU ii i ii
paLărbdefea
Dată ti fi Su
atit
ş
| “ ZT: a La
ur . , pa N i AI .
LR ” Preoegeee PA pp meta c/ooze ls coregidesa li
VC 7:
RY
(
RA
LIB
“MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI
STUDIU MORFOLOGIC, PETROGRAFIC ȘI MINERALOGIC
ITY
Y. C- BUȚUREANU
.
RS
la Universitatea din laşi.
Profesor de Mineralogie şi Petrografie
.
———
Şedinţa dela 20 Iunie (3 Iulie) 1911.
E
NIV
PARTEA l-a.
STUDIU MORFOLOGIC
LU
Cap. |.
şi diviziune.
RA
Limite
cristalin dela Broșteni este situat în partea nord-

Massivul Bucovina spre
între:
NT
vestică a Moldovei şi ocupă colțul cuprins

-Sud, ce pleacă dela
Nord, Transilvania spre Vest şi o linie Nord
şi se termină la gura
muntele Grebene pe frontiera Bucovinei ra.
părăuiui Bistricioa
CE
părăului Popii aproape de Prisacani, în malul

cel .emai inalte, după
Acest massiv, care cuprinde vârfurile
ătut de nume roase cursuri
Ceahlău, din Carpaţii Moldovei, este străb
este râul Bistriţa: el îm-
de apă, dintre cari cel mai important
I/
părți : partea văsti-

parte massivul cristalin dela Broşteni în două
le vom descrie pe rând.
piteană și partea apusean, pe cari
AS
DINO părţi a ţerii de către d-l Pro-

prima dată acestei
u) Păstrăm acest nume, dat pentru din Massivul cristalin delu
Cercet ări asupra mineralelor
UI
fesor P. Poni În lucrarea sa:

Broșteni.
1
XXXVUL. — dlemoriile Sec(. Știintilice.
Analele A. R. — Tom.
BC
Y
“UL
AR
a: iriteană,
IBR
„Dacă aruncăm o privire asupra hărţii ce re-
prezentă această parte a massivului cristalin,
constatăm că ea are forma unei bande, lungă
de vreo 22 lilometri, dela Pietrele Doamnei
YL
până în vârful Măzănoaei, cu o lărgime foarte
redusă, care variază între: 3 kilometri dela,
Bistriţa în vârful Scoruş și 6 kilometri dela
SIT
Bistriţa în vârful Grebene. — Ea se mănține
totdeauna înclinată dela NE la SV, dela fron-
liera spre Bucovina către Bistriţa, și la o înăl-
ER
țime deasupra nivelului mării, cuprinsă între
600 m. la gura părăului Fierului și 1648 m.
vârlul Pietrelor Doamnei; în mare parte este
NIV
"acoperită cu pădure, restul servind ca pășune
și fânaț,
Orografie.
LU
Partea cea mai înaltă a acestei regiuni e

formată din culmile ce servesc ca frontieră
RA
spre Bucovina și cari se înalță treptat dela

muntele Grebene (1370 m) spre Pietrele Doam-
nei (1648 m). (Secţ. 1).
NT
Din această catenă principală se desprind

spre Sud-Vest alte catene secundare cari se
opresc în Bistrița. Vom descrie mai întâiu
CE
catena principală. o
Considerând satul Broşteni ca centru al
excursiunilor, putem uşor: ajunge în vâriul
muntelui Grebene, sau mergând pe. cărarea
I/
ce duce pe albia părăului Iloldiţa, până la

AS
originea lui, sau făcând ascensiunea muntelui

Măzănoaia, din vârful căruia (1332 m.) urmând
spre Nord, putem ajunge în vârful munte-
UI
lui Grebene (1370 m.), care e format din

un gneis roşu, uşor sfărimicios. Pe aici trece
BC
CRISTALIN DELA BROȘTENI. 3
» 981 MASSIVUL
cărarea care vine dela răsărit şi trece spre apus până la Tarniţe
RY
şi apoi scoboară spre satul Cruce. Dela vârful Grobene, culmea
scoboară puţin spre Vest,
RA
apoi se rădică iarăș la | e
Bâtca Grebene (1323 m.)
format din un calcar gri-
LIB
gălbuiu ; de aici urcăm
iarăş cu încetul, până ce -
ajungem la vârful Alu-.
nișului (1345 m.), sco-
ITY
borim iarăş o vale și ur-
căm apoi la vâriul mun-
telui Clifele (1367 m).
e.
Sedii
RS
După Clife,cărare a merge [i |
a AN ei E Et
câtvă timp încă pe culme [ie Let e
apropiindu-se de Tar- mpa met PITT N deea ar be aa aa ea
si
E
nițe, apucă spre stânga fie. 1,
3
către Bâtca lui Tărsină,

NIV
do unde scoboară la Cruce. Pentru a urmări catena principală, trebue
să apucăm spre dreapta, pe un teren destul de accidentat, de unde
ajungem în faţa capătului sudic ai muntelui 'Tarnițele (1479 m.)
a merge
LU
(Fig. 1), care se rădică abrupt ca un zid stâncos. Pentru

mai departe și sa vizită
Tarniţele, putem urmă
trei drumuri : sau tre-
RA
când pe cărarea de pe
creasta 'Tarniţelor, sau,
dacă nu putem urmă a-
NT
tă
cest drum, apucăm la

dreapta prin o pădure ce
ae
se află pe teritoriul Bu-

CE
covinei, de unde ieşim la

a
capătul de sus al Larni-

ÎL a omnia mm
țelor; al treilea drum e

pa trv
I/
o cărare ce apucă spre

stânga pe la poalele Tar-
AS
Fig. 2.
niţelor, pe unde putem
studiă natura stâncilor ce formează massivul 'Tarniţelor. — Ori pe
care drum am merge, după ce am trecut massivul stâncos, ajungem
UI
la un loc deschis acoperit cu iarbă, numit Șeaua; după o cotitură

BC
4 V. C. BUȚUREANU 283
Y
cărarea no duce la al doilea massiv stâncos numit Bâtca Oblânuc
AR
sau Ţepele sau Țepușele din cauza formoi ascuţite a stâncilor (Fig. 2).
Pentru a străbate și a-
cest massiv, întâmpinăm
IBR
our dificultăţi ca și la cel din-
tâiu, deşi drumul e mai
scurt.
YL
Dola 'Ţepuşe culmea
j E. ] mera
merge înainte spre Nord
pe o distanță de vreo
doi kilometri, apoi face
SAIT &
|
o cotitură spre Vest, îna-
d
intând pe o distanță de
€
vreo trei kilometri, tre-
ER
când pe la localitatea nu-
mită în Shuzi (1345 m.)
-
reg
şi înaintând până la Man-
NIV
tele Scoruș (1360m); de
aici frontiera apucă iarăş
spre Nord trecând pe la vârful Căpăţina (1355 m.), apoi la Bâtca
LU
Prislopului (1370 m.), de unde scoboară la Văcăria (1295 m.), apoi

suie la Arşiță Rea (1325 m.) şi de aici la Muntele 'odirescul
(15-10 m.) Pentru excursioniști, muntele 'Lodirescu o interesant: el
trebue vizitat pentru a vedeă aşă numita hipa Todirescului, unde
RA
cărarea trece peste o rup:

tură a muntelui produsă Wlupiăai IN Viza
de apa unui torent, aflu: ==
NT
ent al părăului Chirilu.

De aici drumul inclină
CE
puţin câte puţin spre Vest

ridicându-se din ce în ce, LL.
până ce ajungem la mas-
sivul mea Rarău, ce so termină spre Vest cu Piebrele Doam-
I/
nei (1648 m) cari constitue punctul culminant al Rarăului precum

şi al catenei principale.
AS
Din catena principală, pe care am urmărit-o pe fronliera spre

Bucovina, se scoboară spre Sud catenele secundare, po cari le vom
descrie începând dela răsărit spre apus.
UI
1. Din vârful muntelui Grebene, pleacă spre Sud mamutele Ma-

zunai, al cărui vârt atinge 1332m şi se termină cu vârvul Pripi-
BC
289
pui MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 5
RY
ciului (1220m) (Fig. 3) de unde se scoboară în mod brusc până la
600m în malul Bistriţei cu o pantă de 32%. (Sect. II). Din vârful
Pripiciului se scoboară
RA
spre apus o culine nu-
mită După Deal, la baza
căreia se află așezat o- |_ e Psi aa
LIB
rășelul Broșteni (Fig. 4), |, nn
centrul principal al ace-
%
stei regiuni. Ca poziţiu-
ne, Broştenii pot rivaliză,
ITY
cu orice localitate cunos-
PP
cută ca stațiune clima-

terică, atât prin frumu:
sețea împrejurimilor aco-
RS
perite cu păduri de brazi,
cât şi prin prezenţa Bis- -, Li Si
E
triței și a Negrei.
Mă ma asmci foame de Pia
Tot din vârful Pripi- Fig. 4.

NIV
ciului se scoboară spre
Sud Dealul Fierului, unde se găsesc minele de Fier şi Manganez
de cari avem a ne ocupă mai târziu.
2. Din Bâtca-Grebenele se scoboară spre Sud Dealul Iloldei, care
LU
se termină cu Vârtul Pleșei (1205 m.), de unde se scoboară până

la gura Părăului Mare, cu o pantă de 320%, (Secţ. III). Ultimile
ramificații ale muntelui Pleșei se
RA
Biăiide dirijază: sau spre gura părăului

VPlezei Dealul Hoddee "4, Holdiţa, unde formează asă numi-
tul Vâsful Mare; sau spre gura
NT
părăului Holda, formând așă nu-

mita Coasta Bursunelor.
IL 3. Din vârful Aluniş se scoboară
CE
mai întâiu în mod brusc o culme

până la 1000m., de unde înaintează rădicându-se treptat până la
1320m. la locul numit: Bâtca Popii. De aici se despart două
I/
culmi: una ce apucă spre apus și se termină cu un massiv stâncos

format din cuarţite (lig. 5), de unde apoi se scoboară brusc spre
AS
Gura, Barnarului formând ceeace se chiamă Podireiul Ungurea-

nului (Sect. IV); alta se scoboură spre gura Iloldei, care e mult
mai trăgănată și formează așă numita, Arșifa Bolătăului, la ca-
UI
pătul de răsărit al căreia se află aşezat satul Holda; capătul de

BC
Y. C, BUŢUREANU 290
6
Y
în mod bruse în malul Bistriţei,
ramuri se termină
AR
Sud al acestei
cu o stâncă de peste 20
metri de înălţime, for-
mată din micaşisturi şi
IBR
cuarţite, numită Piatra
din Capra (Fig. 6).
a | 4. Totdin Aluniș plea-
că spre Vest o altă culme,
rr
YL
ar,
i „au | care la început e foarte
] îngustă, apoi se mai lăr-
_] _geşte şi lormează Dealul
SIT
4 Ursului (1260 m.) care
“| se scoboară până în Bi:
strița în dreptul 'Loan-
ER
aa
Îra celor. (Sect. V); din vâr-
Pa
ful dealului Ursului se
scoboară, spre Vest, pi-
Fig. d.
NIV
care merge până la, gura părăului Leșului.
ciorul Arşiţa Cânelui,
Pau
Bata7527 Vasa
135 Diete] Visa?eat Alune
LU
19809
470%
Ir
RA
Ie |
5. Din Clife se scoboară mai întâiu o culme spre apus, care în-
se
cepe apoi a ridică spre Bâtca lui Tărsană (1265 m.); do aici
NT
,
desfac trei ramuri: una se scoboară spre gura părăului Leşului
numită piciorul lui Iuian; alta numită piciorul Arşiței scoboară
în Bistriţa, iar a treia se scoboară spre N. V, până la satul
CE
drept
Crucea (Sect. VI.) ”
Pita În Tanună CUfele
1265 ”
I/
AS
. Zi - —_
Yr
tormină
6. Culmile ce scoboară din Larniţe sunt scurte şi se
UI
la Sud,
abrupt în albia părăului Crucea, care curgând dela Nord
malul
taie culmile co Sar prelungi până în Bistriţa (Sect. VII). Pe
BC
291 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 7
RY
drept al părăului Crucii, se scoboară spre Su din Scoruş, o culme
numită Dealul 0-
mului (1080 m.) cu-
RA
prins între părăul
Crucii la Est și pă-
răul Omului la Vest.
Tot din vârful Sco-s 24
LIB
“i
ruș scoboară spre r

Bistriţa mai multe
culmi puţin impor-
ITY
tante precum: Pi-
ciorul Vavatecului,
Piciorul Runcu, ce
RS
se continuă cu Dâm-
bul Colacului și Pi-
ciorul Lunganilor.
E
7. Din vârful Că-
pățina precum și din
NIV
Bâtca Prislopului,cu
continuările spre
Nord Văcăria şi Ar-
LU
şița, ltea, se scoboară

spre apus mai multe
culmi, din cari u-
nele se indreaptă
RA
spre SV, precum e:

Fig. 6.
Pic. Arșita Rea, a-
poi Bâtca Bis.-Bolei şi Pic. Ilopăineștilor, care se opreşte deasu-
NT
pra satului Cojoci (Sec. VIII); altele se îndreaptă spre Vest, pre-
CE
Vhapa
Piagge
I/
Chilia
AS
PU
cum: Pic. lui Traistă şi Pic. Afinebului, cari se opresc în pă-

răul Chirilu, iar Pic. cu Prelucele se îndreaptă spre NV, oprindu-se
UI
la gura părăului lui Bran.

BC
V. G. BUȚUREANU
Y
spre Sud mai multe culmi și anume:
scoboară
AR
8. Din Todirescu înaintează
se scoboar i Pic. Runcicior care
din vârful 'Todirescului
până deasupra schitului
Rarău și se termină cu
IBR
Pielvele Roşii şi Pâre-
Pai
ciorii. Cevă mai spre Est
se scoboară Pic. Runcu
Bâtca
YL
cu Mesteceni şi
Inaltă, cari se opresc în
părăul Chirilu (Sect. IX).
9. Muntele Rarău se
SIT
intinde dela 'Todirescu
e pm
. Sanda
e za spre apus până la izvoa-
rele părăului Aramei; din
ma
mere bet
ER
= pe Ra
el se scoboară mai multe

ramuri, dintre cari mai
importantă este aceea co
NIV
ps tnere a e ae e me
ploacă de sub piatra Zim-

brului și so termină la
Fig.3 7,
unde se termină
confluenţa părăului Ciurgău cu pă răul 'Toancelor,
Schitul Rarău (Fig. 7).
LU
cu Poiana Tăicturii pe care se află aşezat

RA
NT
CE
I/
Fig. 8.
AS
De sub Pictrelo Doamnei se scob oară sproSB: Pic. Călugărului,

ă a Rarăului,
Pic. lui Javătă şi Pic. Scurt; iar din partea vestic
UI
spre SE, Dea-

cunoscută sub numele de Dealul Prislop, se scoboară
Vulpăriei, iar
. .
lu 'Touncelor, care se continuă spre Sud cu Bâtca

a x .
. >
7 T)
BC
spre Est cu Pic. lu Târșete.

fzşi
ei irh ha
ne tot
Universit Sl
RY
a se vedeă
Massivul Rarăului in multe locuri e descoperit și lasă
pen
stânci cu diferite aspecte. Așă: spre Vest partea cea mai înaltă,
Bio ta
ra
complet descoperită, formează Pietrele Doamnei (Fig. 8.) iar mai

[
RA
la vale şi spre Est se găsesc stâncile izolate numite: Popii Ra-
Dna
răului, iar covă mai la Sud, legendara Piatra Zimbrului (Fig. 9)
LIB
ITY
E RS
NIV
LU
care se prezentă cu un perete drept, cu fața spre Sud; în fine co-

loanele calcaroase numite Pdreciori, cari mărginesc spre Nord valea
RA
în mijlocul căreia se află schitul Rarău.

NT
Hidrografie.
Râul Bistrița esto cursul de apă cel mai important al massivului

CE
cristalin dela, Broșteni; cine voește a-și face o idee despre cursul
acestui râu, trebue să facă voiajul pe plută dela Dorna la Broș-
teni0. Bistriţa, curge mai întâiu dela SV la NE până la Chei, de
I/
unde, după o cotitură spre Est, se intoarce spre SI, trecând pe

la Cruce, Gura Barnarului și apoi la Broşteni.
AS
Dintre afluenții Bistriţei, cari vin de pe malul stâng, mai im-

portanți sunt, începând dela E spre V:
UI
(W) A se consultă : N. Gane şi Descrierea Aoșiei Regule Broșteni, jud. Suceava, de

A. Popovici și Gh. T. Kirileanu, 1906.
BC
| 294
=
Y. C. BUȚUREANU
Y
10
Grobene și curge în di-
AR
Holdița, care izvorăște de sub muntele în dreapta : păr.
spre Sud ; primeşte ca afluenți,
vecție generală lui Balaban; iar
Păzlăoniței şi păr.
Grebene, păr. Pleșei, păr. păr. Haştiei,
IBR
Ciocârlanilor, păr. cu Pietre,
din stânga: păr.
pă. Glodului, păr. Po-
ului, etc. La început
7] valea Holdiţei este des-
YL
NI chisă şi frecventată; după
a NEA (| ce se termină ultima lo-
p NI RE pr | cuință a satului, ea se în-
SIT
gustează şi devine săl-
batecă. De aici avem spre
Sud o vedere foarte fru-
moasă : în depărtare se
ER
ridică vârtul ascuţit al
Grintieşului (Fig. 10).
Părăul Puzdra numit
NIV
și părăul Jlolda izvorește
de sub Aluniş şi curge în
Fig. 10, direcţia NE-SV. La înce- -
LU
put e format din trei pă-

c şi păr. lui
rae: păr. „Irșiței la Est, păr. lui Pleoacă la mijlo
, începe părăul
Domiţă la Vest. bela unirea acestor trei părac
ta păr. lui Ilie,
RA
Puzdra caro primește mai mulți afluenți : pe dreap

păr. cu Mesteceni și alții mai mici; iar pe stânga primeşte: păr.
Dorneanului, păr. Adânc şi păr. cu Cinei. La gura părăului
NT
Puzdra e aşezat satul Ilolda. de sub

Păvăul Ursului curge într'o vale îngustă, ce porneşte
săi sunt mici, nişte adevărate torente,
muntele Aluniș; afluenții
CE
ui părău s'au făcut

iar direcţia cursului său e E-V. Pe valea acest
, cari cercetări nu
cercetări pentru a se găsi minerale de cupru
i nu s'a făcut nici
au dat rezultate satisfăcătoare, căci până astăz
tări sub forma unor
o exploatare. Su găsesc urmele acestor cerce
I/
localităţii se dă nu-
galerii părăsite şi astăzi complet astupate:
dat acestui părău vine dela aceea, că,
AS
mele de: la. știoluii. Numele

vechi, se găsiau pe valea sa mulți urși.
în timpurile
Părăul Leșului iese de sub Clile şi rezultă din unirea a două
unesc sub
UI
cari se
ramuri: păr. Alunișului si păr. Făgețelu,
stânga ca afluent
piciorul muntelui Pietrele “Albe ; „primeşte în
BC
RY
păw. Pietrele Albe, co se scoboară din Dealul Ursului, iar în stânga
mai mulți afluenți puţin importanţi : curge în direcţia E-V.
Părăul Crucii izvorește de sub muntele Scoruş și curge la în-
RA
coput în direcția NS, între Tarniţe şi dealul' Omului, și primeşte
ca afluenți, din stânga: păr Rău, păr. Tarniţe, păr. Grajdului,
iar din dreapta primeşte ca afluent principal : per. Omului care
LIB
curge spre Sud, paralel cu păr. Crucii, în care se varsă în fața
pic. Mezdrei. De aici păr. Crucii curge spre Vest şi se varsă în
Bistriţa la satul Crucea.
Satul Crucea e aşezat pe ambele maluri ale părăului Crucea, este
ITY
împărțitîn două părți: Crucea. Veche pe malul dropi unde. se
allă Primăria, Școala și Biserica, şi Crucea nouă, pe malul stâng
unde se află Administraţia. Satul Crucea are o poziţie foarte fru-
RS
moasă : așezat la încrucișarea păraelor Crucea și Bărnărelul cu
Bistriţa, se întinde și dincolo de Bistriţa pe Valea Bărnărelului, cu
care e legată prin un pod. Actualmente Crucea este centrul unei
E
mari activități din cauza liniei de drum de fier îngustă de pe Valea
Bărnărelului care servește la exploatarea pădurilor de pe acea vale.
NIV
Părăul Chirilu izvorește de sub 'Todirescu, curge în direcție
generală NE-SV şi se varsă în Bistriţa la satul Chirilu. Ca aflu-
enți mai importanţi are în dreapta: păr. Bolohdănos, apoi păr.
LU
Toancele cu afluenții săi: păr. Rumnculeţ, păr. Călugăvului, păr.

Rarău unit cu păr. Ciurgău,; în stânga primeşte păr. lui Brau
unit cu păr. Căpățina şi mai la vale păr. lui Ilolobâc și păr. Afi-
netului. :
RA
5
Ultimul afluent al Bistriţei în această regiune esto păr. Arcmii,
care izvorește de sub dealul Prislop; curge spre Sud, şi formează
frontiera spre Bucovina până la vărsarea sa în Bistriţa,
NT
CE
PARTEA Il-a,.
PARTEA APUSEANĂ.
I/
De sigur că partea apuseană a Massivului cristalin dela Broș-

AS
teni este cea mai întinsă și ne interesează din toate punctele de

vedere. Vom reduce însă descrierea mai detaliată a acestei părți
la aceea ce e necosar pentru urmărirea studiului petrogralic și
UI
mineralogic al acestei părţi a țerii. Această parto o cuprinsă între

BC
296
12 V. C. BUŢUREANU
Y
dela Gura Negrei până
frontieră spre Austro-Ungaria, începând
AR
lui ce trece dela Sud
la Prisacani, iar de aci marginea Cristalinu Fierului
la Nord până în Bistriţa, la gura părăului
si de aici Bistriţa până la Gura Negrei.
IBR
e
CaP. |.
YL
Orografie.
eană a
Se poate spune că în general partea apus
de o ca-
Massivului cristalin dela Broşteni e formată
SIT
iţa,
tenă de munţi, ce merge aproape paralel cu Bistr
massi vul Pietr osulu i și termi -
începând la Nord cu
nându-se la Sud cu massivul Grinţ ieşul -Ilan gu. Acea-
ER
către
stă catonă e tăiată în mai multe locuri de
regiu -
văilo diverselor cursuri de apă ce străbat
di-
nea, .aşă că în mod natural se subimparte în
NIV
prin anum ite massi ve de
verse regiuni reprezentate
mai în dotail .
munți, ceeace permite studiarea lor
LU
Massivul Pietrosului.
Sub aceste nume vom înţelege regiunea cuprinsă

între Bistriţa, dela intrarea în țară până la gura
RA
3
sa
Bărnărelului, părăul Bărnărel până la originea
-
şi părăul Arinului până la gura Negrei. la consti
tuo una din părţile cele mai înalte și mai acci-
NT
dentate a massivului cristalin.

In adovăr: pornind din vârful mateluti Bâda
(1400 m.) urcăm treptat spre vârful muntelui San:
CE
dru (1420 m.), apoi prin poiana Şandrului spre vârtul

muntelui Gruiu (1563 m), de unde, scoborim la
Bâtca Prislopului (1454 m); do aici intrăm pe
I/
muntele Pietrosul a cărui culme stâncoasă se ri:

dică, la 1760 m, unde o târful Pietrosului. Do aici
isamaa)
AS
culmea scoboară la Bogolin (1649 m) și ajunge

vepede prin pic. Bogolin până la cheile Bistritei
(Sect. N).
UI
Din această catenă principală se scoboară mai multe ramuri S0-

cundare, din cari cele co se scoboară spre Est sunt mai scurte
BC
[ei MASSiVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 13
>
-
RY
și abrupte,pe când cele ce se scoboară spre Vest sunt 'mai lungi
și cu o pantă mai lină (Sect. AI).
Aşă: din muntele Şandru so scoboară spre Sk:
RA
Bistrita+
pic. Pietricelei, pic. Lat, pic. Paltinului, pic.
Pânzarului, pic. Tâlhar alai, iiar spre Est: pic.
Șandrului. Apoi: din Poiana Șandrului se sco-
LIB
boară: pic. cu hotaru; din Poiana Stejei se
continuă spre Est: mamtele Jiveapăn (1644 m.)
din caro se separă spre Sud: pic. Mesteacăn,
pic. Arşiţa Vacii, pic. Răbului, pic. Năruiturii,
ITY
pic. Popii şi pic. Cârlănării, care se scoboară
până la vărsarea păr. Stegioara în Bărnărel. 'Tot
din muntele Jireapăn se separă spre Nord, către
RS
păr. Stegioara: pic. aug, pic. Rusului, şi pic.
Uugureanului.
Culmea muntelui Gruiu se întinde în direcţia
VI Patos
E
Vest-Est dela vâsful Gruiului (1565 m.) până la
16
Bâtca la mormânt (1560m.), de unde se desparte
NIV
în două ramuri mari: pic. Grunzăriei ce apucă
spre NE și pic. Arșița spre Est, ambele scobo-
rindu-se până în Bistriţa.
LU
Pe piciorul Arşiţa este o cărare, de care se ser-

vesc locuitorii din satul Crucea, pentru a trece mai
deadreptul peste munţi și a scobori în Dorna.
RA
Dela, Gruiu înainte intrăm pe muntele Pietro- 3...

sul care începe cu Bâtca Prislopului (1484m,)
din care se scoboară spre Est: pic. Prislopului;
NT
urmează apoi culmea ce duce la vâriul Pietro-

sului, ridicându-se treptat la 1667 m. la pic.
Scorțanvului, apoi la 1700m. la capătul sudic al
CE
culmii și de aici ajungem la vârt (1760 m.).

Culmea Pietrosului are direcţia S-N; din ea se
scoboară spre E; pic. Scorțarului, pic. Paltinul,
pic. A"manului ce se opresc în păr. Izvorul rău;
I/
apoi: pic. Arsurilor, pic. Lațului, Dic. Măru-

AS
lui, și pic. lui Mihăilă; iar din vârtul Bogoli-

nului, so scoboară spre NE şi N:pic. Raclelor,
pic. Piscului şi pic. Bogolin, toate aceste ram-
UI
nificații mergând până în Bistriţa.

Spre Vest avem următoarele ramnificaţii:
Din vârful Bădei se scoboară în direcția NW manutele Arinului,
BC
V, C. RUŢUREANU 298
Ii
Y
Gura Ne-
pic. Arinului până deasupra satului
AR
continuându-se cu
Nord, dealul Co-
grei. "Tot din Bâda so scoboară, cevă mai spre până
sănești, care merge
în Bistriţa, după care în-
IBR
cepe Obcina Bâdei, care
se continuă cu dealul
Orloaiei.
YL
Din vârful Şandrului
seo scoboară mai întâiu:
pic. lui Leancă şi apoi
SIT
dealul Ilâga. Din poiana
Stejei pleacă dealul Co-
Icicelulai, care se conti:
nuă cu pic. Colăceluluti,
ER
| până în dreptul: Vârfului
Spaima Dornei(1059m.),
de unde se separă pic.
NIV
acu e Pa ae e
me ce mea ama meet ae za at
Fig. 11. Arșițeişi pic. Ortoaei, a-

poi dealul Lupului, toate
mergând până în Bistrita.
LU
de-
Din Pietrosulse scoboară mai întâiu: pic. IHașca, caro mai
u, ce se termin ă
parte se separă în: Dealul Ilașcu și Dealul Corha
ti și
in Bistriţa. Din pic. Ilașca se scoboară spre Vest: pic. Osoiula
RA
Dealu Prislopaș care se conlti-

nuă cu muntele Palmeș până in yiPekosului
Bistriţa! Din vârful Pietrosului

NT
se scoboară: pic. Seranciobul, Pie Patti,

pic. Nemetului, iar din vârlul
Pogolinului se scoboară Dealul Pie. Tzvarul
Aaa
CE
Călugarului.
In afară de vârful Pietrosului
și culmile principale cari sunt
descoperite (fig. 11), tot restul
I/
massivului e acoperit cu păduri ZII

AS
aproap e neumbl ate, aşă că o

e
excursie în aceste locuri nu se poate face decât urmând cărăril
ce merg pe culmi. Dacă dorește cinevă a vizită coastele muntelui,
trebue să aibă o călăuză, din cauza greutăţii do orientare în mij-
UI
locul desișului pădurii. Pentru excursionistul geolog, care vrea

să-şi dea seamă de constituția genera lă
a massivu lui, esto suficient
BC
MASSIVOL CRISTALIN DELA
iei
> RROȘTENI. 15
2
a face ascensiunea Pietrosului pe albia părăului Izvorul
RY
Rău. Valea
în care curge acest părău
este foarte îngustă și săl-
batecă (Sect. XII și Fig.
RA
12). Albia părăului e a-
coperită de numeroase
LIB
blocuri de stânci căzute
din malurile din dreapta
și din slânga, așă că va-
lea părăului Izvorul rău
ITY
poate fi considerată ca
o secțiune naturală în
acest massiv stâncos. De
„altfel ascensiunea pe a-
RS
ceastă vale e foarte grea
și din cauza pantei mari:
dela,
E
gura părăului Scor- Fig. 12,
țarului în sus, pe lângă
NIV
numeroase blocuri, ce cu adevărat trebuese escaladate, mai inteuv-
vine și o pantă de peste 25%,.
LU
Massivul Barnarului.
Intre părăul Bărnărel la Nord, Bistrița la Est și părăul Barnare

la Sud, so află așezat marutele Barna. în direcțiune aproape NS,
RA
paralel cu Bistriţa; din el se desprinde spre Vest mautele Tomuatec.

,
WIBurnanulue sai:
cub 1 Scăsicica
NT
CE
XI ” Ă
I/
Culmea, Barnarului se mănţine la, înălțimi mari, începând dela,

vârtul piciorului 'Toancelor (1577m.), trecând po la vârful Barna-
AS
malai (1704 m.), de unde se continuă spre Nord cu marntele Scă-

vicica al cărui vârt atinge 1716m. (Sect. XIII). Din vântul Barnarului.
se continuă spre Vest culmea ce duco la muntele Tomnatec,
UI
al
cărui vârf e aproape de capătul său vestic.
BC
300
v. C. BUȚUREANU __— PI O
16
Y
e
litățile
cu aspecte variate după loca
Muntele Barnar se prezentă
AR
, Bro șteni
de pe drumul ce duce dela
do unde este observat. Văzut la Barnar, el apare sub
forma unui vârt izolat
IBR
cu două ramuri,: căror
so dă numele de: Colții
Barnavului. Dacă-l ob-
servăm de po dealul Ur-
YL
a - sului şi mai ales de po
a Aluniş, el apare în toată
i intinderea sa, dela Gura
SIT
Barnarului până la Cruce
a (lig. 13).
| In particular Scăricica
Pai
ER
şi ramurile ei se văd
| foarte bine de pe dru-
n
mul ce trece peste Dea-
În cae e Da
NIV
Pe lul Ursului, sau chiar de
A
Fig. 13. po Bistriţa, când trecem
cu pluta spre Broșteni.
mai puțin sălbatec decât Barnarul;
LU
Pomnatecul se prezentă
de păduri, nue stâncos.
vârful său (160:tm.), deși descoperit
trei ramuri al cărei centru ar
Din această catenă principală cu
în divorse direcțiuni ramuri se-
îi vârtul Barnarului, se scoboară
RA
că spre Est din Barnar şi Scă-

cundare, dintro cari acele ce plea
oaso (Socţ. XIV).
ricica sunt scurte şi foarte prăpăsti
Barnar nu se poate face uşor
De accea ascensiunea pe muntele
NT
docât po pic. Toancelor.

:
lată cari sunt ramurile secundare
oară spre sud pic. Toaucele, care inaintoază
CE
Din Barnar se scob

Barnar. Din Scăricică se
ca un colț între Bistriţa și gura păr.
Cârligăţicăi și pic. Hort-
scoboară spre Est până în Bistriţa : pic.
ajunge până în Toance.
munului, care, continuat cu pic. lui Leonte, treptat, continuându-se
I/
oară
Spre Nord muntele Scăricica se scob
se intin de între Bistriţa, şi păr. Bărnă-
cu pic. Pialra Duhdi, care
AS
scoboară spre păr. Bărnărel : pic. Nă-

vel. “Tot din Scăricica so
din Barna»: pic. Dra-
puibtura, pic. Păranului, pic. Cașiţei, iar ar și Tomnatec e
Barn
niței și pic. Zahornei. Despărțirea întro
UI
incepe 'Fomnatecul, din care

facută de Bătca Zahornei, după caro lui Captalau,
în
PA
păr. Bărn ărel : pie.
se scoboară spre Nord, până
BC
30% MÂĂSSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. "1%
pic. Babei, pic. Ilâga, și pic. Rumnculeţ. Spre Vest 'Tomnatecul
RY
se continuă cu dealul Cioteni, după care urmează:
pic. Obcioarei, care se întinde până la vârful Șa-
parai.
RA
Din vârful Șarului se întoarce spre Sud culmea
Șarului până în vârtul muntelui Rusul, se conti-
LIB
nuă cu culmea muntelui Rusului. până în muntele
Ialovița, de unde apucă spre Est culmea ce duce
la muntele 'Tunzăria şi de aici spre Nord la mun:
tele Verdele. Din această culme se lasă spre păr.
ITY
Barnar mai multe picioare mici: apoi din muntele
VIM Rarnar
Rusului se scoboară: pic. Comoareişi pic. Sco-
rușului ; din Obceioara și Cioteni se scoboară: pic.
Scurt, pic. Coacdza, pic. DBoveică, iar din “Tom-
RS
natec: pic. Haga, pic. Cărjanut, pic. Socilor,,
Bi Zahornei
pic. Tommnatec şi pic. Băboiu.
Massivul Grinţieșul-Broşteni.
E
NIV
Sub acest nume înțelegem toată regiunea cu-
xi
prinsă între păr. Darnar la Nord, Bistriţa la Est,
Neagra, și Negrișoara la Sud. Aici găsim o catenă
LU
principală care merge dela Nord la Sud, ca o pre-

V/ Alt Tamnatec
lungire a Muntelui Barnar, formată astfel : la colțul

1604
format de părăul Barnar cu Bistriţa se ridică

RA
muntele Căpra (1506 m.) a cărui coastă nordică

e puţin înclinată și acoperită cu păduri, pe când
coasta sudică e abruptă, stâncoasă și descoperită,
NT
formând ceeace se numeşte: păreții Caprei. Din

vârful Caprei pornește spre Sud o culme ce duce
la mantele Căboile (1655 m.), de unde ajunge apoi
CE
la vârful muntelui Grinţieș (1740 m.), care fiind

muntele cel mai înalt şi cel mai întins din această
regiune, a dat numele întregului massiv. (Secţ. XV).
I/
Din vârful Căboilor se separă spre Vest o culme

ce duce la Obcina Rața, trece pe la Bâtca Raţei
AS
(1531m.), apoi la, Ciungii lui. Leoule şi se conti- i CJ

s
nuă prin o culme îngustă până la Tunzărie, care la OO O a &——- Ri
rândul său se continuă spre Sud, formând un semicerc

UI
deschis spre Est, cu M-t. Ialovița, M-t. Călimănel şi Dealul Vânăt

Analele A. R. — Tom. XĂXXVIII.— Alemoriile Secț. Ştiințijice. 2
BC
Y. C. RUȚUREANU 302
GG
Y
Catena formată de Capra, Căboile şi Grinţieș, având o direcţie
AR
N. 3., pe când Bistriţa in această parle curge spre
S. E., urmează că muntele Grinţieş e mult mai de-
părtat de Bistriţa decăt muntele Capra ; de aceca
IBR
picioarele ce se lasă din Capra sunt scurte, pe
când acelea din Grinţieș sunt mai lungi.
Din vârful Grinţieșului se scoboară spre Bistriţa
pic. lui Mâzgă, care se continuă spre NE şi apoi se
YL
Sargut9. desparte în două ramuri: una spre st, care se
cit!
termină, în colțul format de Neagra Broştenilor cu

Bistriţa, cu piciorul Ponciului ; iar cealaltă ramură
SIT
apucă spre NE şi se termină cu dealul Hăvăoutei. :
“Pot din Grinţieș se scoboară mai spre Nord: pic.
Scurt, care se opreşte în păr, Căboile, iar din cul-
ER
mea co duce spre Căboi, se scoboară pic. Sălcieru.
Din Căboi se scoboară spre Est o culme îngustă
ereeqe3 4
numită Alioru, caro se continuă până în Bistriţa

NIV
cu pic. Aliorului. Din această culme se scoboară
1
773 d
spre NE: pic. Câvjoaiei, pic. Mălişorului, pic. Că-

nt:
voiței, iar spre NE din Căboi se scoboară pic.

Ccipriţei care duce la muntele Căprița, a cărui
LU
faţă stâncoasă întoarsă spre [Est se numoște: pă-

peer? A
veții Căpriței.
o.
In fine, din Capra se scoboară spre Est: pic.

RA
Caprei, pic. Frasinului, pic. lui Ciovotă și pic.

lui Magan, care merge până la colțul format 'de
părăul Barnar şi Bistriţa.
NT
Din culmea formată de Capra, Căboi şi Obcina

Rața se scboară spre Nord o mulţime do culmi sc-
cundaro cari se oprese în Barnar. Așă sunt: pic.
CE adr),
Pisa, pic. TPiclanilor, pic. Cujbă, pic. Rața, pic.

Crucii şi pic. Plotun; iar din culmea, ce duce la
Punzărie şi din muntele Verdele se scoboară spre
pic. Rateșu, pic. Morii, pic. Pielrei. Din
I/
Barnar:
vârful 'Tunzăriei se scoboară spre Sud: pic. Tun:
AS
zăviei, care se opreşte în părăul Săhăstriei, iar

spre [Est culmea 'Toplicioarei, care face o cotitură
spre S-B până în vârtul muntelui Buza (+1 m.)
UI
de unde merge scoborindu:se spre Sud până în

Negrişoara, deasupra satului Dârmoxa.
BC
RY
Din vârlul Dealului Vânăt se scoboară spre Sud: pic. Nicanilov
iar spre Est Obcina AMlă-
gura, care se continuă
RA
spre Sud cu A/untele Mă.
gura ce se scoboură până,
în Negrișoara.
LIB
Din culmea formată de
Obcina, Raţei, Căboile și
Grinţieş se scoboară' spre
Sud: pic. Deluganul,
ITY
Obcina Scoruș, până în
vârful Scoruş (1396 m.),
continuat apoi cu Mau-
RS
tele Bradului; urmează
apoi: pic. Pietricica ma-
re, pic. Pietricica mică,
E
Arşiţa Pinului, M-t Pal. Fig. 14.
inu cu pic. Paltinu,
NIV
Dosul Căprăviei, pic. Stogului, Sihlița și pic. Văcăriei.
Ascensiunea pe muntele Grinţieșul se face de ordinar urcând
o cărare ce duce pe pi-
LU
ciorul Ponciului ; urca-

rea, şi scoborirea se pot
face într'o singură zi, dar
RA
e foarte ostenitoare. Vâr-

ful Grinţieşului e desco-
perit (Fig. 14) și pe mar-
NT
ginea pădurii se găsesc

stâni în apropierea unor
izvoare, unde excursioni-
CE
ştii pot sta spre a dejună

Și a se repauză (Fig.15).
Când timpul e frumos,
din vârful Grinţieșului
I/
avem o vedere foarte în-

tinsă și frumoasă.
AS
Am văzut că partea
apuseană a massivului Barnarului şi Grinţieşului eră formată de o
catenă de munţi începând dela, vârful Şarului şi terminându-se cu
UI
Dealul Vânăt ; de această catenă depinde platoul Panaciuluii, care

merge până în massivul eruptiv al Călimanilor.
BC
301
Y. C. BUȚUREANU
20
Y
domină valea Negrti,
Muntele Șarului, al cărui vârt (1513m.)
AR
scoboară spre NV până dincolo
deasupra satului Şarul Dornei, se
ul său so îndreaptă spre N. pic.
de sat, la gura păr. Șarul. Din vârf
amacatelui Ulmaulaui (1156 m.), de
Ursăriei, caro duce până la vântul
IBR
ga, apoi deal ul Ciocăârlan
unde so desface: dealul lui Manole la stân
până la capul Dealu-
și Dealul Vulturului la dreapta, cari merg Spre SE mun-
lui la unirea părăului Neagra Șarului cu Bistriţa.
Rusului (1547m.), a cărui
YL
tele Șarului so continuă cu muntele
4 kilometri până la vâriul
culme se întinde pe o distanță de vreo
muntelui Ialovița (1616m.), care se continuă apoi cu mamntele Căli-
Vânăt (1640 m.).
mănel până în vârful Dealului
SIT
astfel, se scoboară spre Vest mai multe
Din catena studiată
culmi secundare precum: Strungarului
se scoboară : pic.
Din vârful muntelui Rusului
ER
Râpei și dealul lui
care so opreşte în părăul lusului ; apoi pic.
l Panaci. Din culmea
Alexe a Niţei, care se întinde până la saltu , pic. Scurt, care
lui Dizu
ce duce spre Ialoviţa, se scoboară: pic.
NIV
ul Ciungii Mihăilețuluti,
se opreşte în păr. Chivilenilor si Deal
ilen ilor . Din vârful mun-
care se scoboară până la gura păr. Chir u; iar
lui Rad
telui Ialoviţa se scoboară: pic. cu Suvar şi pic.
ii, care merge
din muntele Călimănel se scoboară: pic. Curmăbur
LU
măne-
până în Cove rca, iar covă spre Est so scoboară pic. Căli
lulu, până la drumul ce duce la Dorna.
RA
Massivul Pietrele Albe.
E format din regiunea cuprinsă între Neagra Broștenilor, Negri-

NT
soara și păr. Drăgoiesei. E compus in mare parte de manutele

direcţiunile
Piebvele Albe (1488m), din care se separă în toate
Muun-
culmi secundare mai mult sau mai puţin întinse. Așă sunt:
CE
vârful Pietre le Albe, se întind e

tele lui Ciubuc care, plecând din Pio-
spre St şi se opreşte în Neagra Brostenilor. Tot din vârful
merge până la
trelo Albe pleacă spre Est: Jantele Omului, care
I/
de unde se desparte o ra-

locul numit: Plaiul între drumavi,
mură spro SI: numită Obcioa ra, iar munte le Omului continuă spre
AS
NE, face apoi o cotitură: spre SE și merge până în Neagra.

Din Obcioara se scoboară spre SE o ramură numită Arşiţa
Vinului, iar din muntele Omului so scoboară spre NI pic. Morii
UI
la vărsarea Negrișoarei în Neagra, şi spre N

caro merge până
pic. Răchilei.
BC
RY
Din muntele Pietrele Albe se scoboară spre Nord: pic. Latug,
pic. Scoruși:; apoi spre Vest: Bdlca Buwrsuni, care se continuă
spre Nord cu pic. Dărmoxa, iar spre SV se continuă cu pic.
RA
Primăvdratecului, ce merge până la Gura Glodului.
Un alt vârf important în această regiune este: Vârful Păltiuni-
șulai (1444m.), din care se scoboară de jur imprejur, spre Sud:
LIB
pic. Popii, dealul Chiruţei și dealul Drăgoiesei; spre Est: pic.
în Surzi și pic. Glodului; spre Nord: dealul Stancului si dealul
Cătrinavului ; iar spre Vest: pic. Corganului, pic. Zobanului și
pic. Plorenilov.
ITY
In această, regiune avem două localitați însemnate: Un izvor de
apă minerală bicabornatată, co se găseşte în malul părăului Nea-
gra, în fața gurii păr. Cristişor ; acest izvor e cunoscut de demult,
RS
iar localitatea se numeşte: Poiana Vinului. După observațiile ce
am făcut la fața locului, izvorul a fost odinioară mult mai departe
de albia păr. Neagra, sub pădure, dar de sigur și-a schimbat po-
E
ziția din cauza depozitului considerabil de carbonat de caliciu și
fier ce a depus cu timpul şi care se găsește în împrejurimi, având
NIV
o grosime ce trece de un mebhu.
“In al doilea loc sunt depozitele de Limonilă dela Dărmoxa,
cunoscute din timpuri vechi, și la cari sa făcut un început de
LU
exploatare de către Konati .
Massivul Budacului.
RA
Massivul Budacului e cuprins între Neagra Broştenilor, Bistriţa,

părăul Borca și frontiera spre Transilvania până la gura părăului
NT
Cyistișor. Această regiune a massivului cristalin cuprinde vârtul

cel mai înalt al Carpaţilor din această regiune şi anume: Muntele
Budacu, a cărui înălțime (1864 m.) vine îndată după Ceahlău
CE
(Secţ. AVI).
Deși aro o înălțime aşă de mare, văzut numai din anumite
locuri Budacul are aspectul unui munte aşă de înalt și aceasta
din cauză că e încunjurat din toate părţile de alți munți înalți,
I/
iar vârful său nu e ascuţit, dar aproape emisferic; sub acest

AS
aspect se vede din gura părăului Budacu, de pe malul drept al
(D Analiza apelor minerule alcolino-teroase licarbonatate dela Poiana Vinului şi

UI
Maârcă. 1906. Tipogr. QC. Gohl.

(2) D. Poni, Cercelări asupru mineralel.r din massivul cristalin delu Broşteni.
BC
Y. C. BUȚUREANU 306
Y
Borcei. De pe vârful muntelui Găina, Budacul se
AR
Y$
vede în toată întinderea sa, cu ramurile sale spre

te*
.a
Nord, [ist și Vest.
Ascensiunea Budacului se poate face prin mai
IBR
multe locuri ; dar de sigur, cel mai frumos drum,
dar în acelaș timp și col mai greu, este acel ce
duce pe albia părăului Borca; avem ocaziunea, să
YL
trecem pe la izvorul de apă minerală numit Borcul
84uf A
și apoi a străbate Cheile Borcei.
Din vârtul Budacului se despart culmi ce duc
st
eoceg
in toate direcţiunile, la alți munți. Așă: spre Nord
SIT
culmea Budacului nu se întinde decât pe o mică
depărtare, pentru a se desface în două ramuri: una
apucând spre Est şi formând muntele Slopățiu,
ER
din al cărui vârt (1708 m.) se separă mai multe
culmi secundare precum: pic. Slopățului, care se
scoboară spre Est până în păr. Borca, la gura
NIV
Steghioarei, o altă culme caro formează fundul
m>eprgA
Steghioarei, apucă spre Nord și se continuă cu

+9B/
muntele Cerbului, până la gura păr. Cerbul; Din

această culme se scoboară spre Vest pic. Țlai-
LU
cului, pic. Crucii, pic. cu Pătule, pic. Boului

și pic. Viorelele mari, cari se opresc toate în
Pr 002.0 seg
albia păr. Ortoaia. Din Slopăţu se scoboară spre

RA
Est: pic. lui Pascu, pic. lui Buzdugan, pic. ct

Smida, care se opreşte în păr. Steghioara. Dela
locul numit farndul Cerbului porneşte spre Est o
NT
culme co duce la muntele Găina (1350 m.), din

vârful căruia pleacă: mai multe ramificații precuin:
* 2.0,
Pic. Plopilor, pic. Bulbucăi, ce se scoboară spre

CE
Sud, pic. Dohotăriei, care scoboară spre list și pic.

Tărăâței, ce se oprește în păr. Secu; în line spre
NE o culme ce duce la pic. Chiriaculuii, co se
I/
scoboară la Gura Mădeiului.

Din vârful muntelui Găina se întinde treptat spre
AS
Nord culmea numilă Obciur Găinii, care so ter-

mină cu Arşiţa Rea (1200 m.), din care se conlti-
nuă tot spre Nord dealul Negrei, care se scoboară
UI
în fața DBroştonilor şi din care se desprind: spre

dreapta Obcina Buncului, ce se scoboară până
BC
,
in satul Mădeiu,
RY
Obcina Prasinului ce se scoboară pe lângă satul
Frasinu până în fața gurii păr. Fierului; apoi pic. Ciungetului,
pic. Pâvliturii, co merg spre Ilăleasa; iar pe stânga: pic. Arșita
RA
Rd şi pic. Arşiţa lui Macovei.
Tot spre Nord se separă din vârful Budacului: Muntele Orloaia
(1562m.) care se continuă spre NE cu pic. Brebilor, până în Neagra
LIB
la Gura Ortoaiei, iar spre NV cu pic. Ulmaului până In Gura Or-
toiţei în fața Văcăriei Regale.
Spre Vest pleacă din vârful Budacului o culme îngustă ce duce
la muntele Vinului (1506m.), de unde se separă o altă culme ce
ITY
merge spre Nord, paralel cu părăul Neagra până la Gura Ortoiţei,
spre Vest se desface pic. Vinului ce merge până în Neagra, la
gura păr. Cristişor.
RS
Spre Sud pleacă din vârful Budacului, mai întâiu o culme ce duce
la muntele Țibleșul mic (1669 m.) spre frontieră; din această culme
se desprinde spre Vest: pic. Cristișor, pic. Țibleșul mic; apoi o
E
altă culme co face o cotitură semicirculară spre Est, ducând la
muntele Iutre Borci, care ave aproape aceeaș înălțime ca şi Bu-
NIV
dacul, 1834 m., din vârtul căruia se scoboară spre păr. Borca: pic.
Hornului, pic. Stânii, Arşiţa Siragului, care o de o sălbăticie extra-
ordinară și formată numai din stânci descoperite; urmează "apoi:
pic. Cașiţei ce duce
LU
la Cheile Borcei şi Piatra Piganului, unde

găsim iarăș stânci descoperile; -— în fine spre Est se scoboară
Plaiul dintre Dorci până la gura Borcuţei.
Culmoa muntelui Budacu se întinde pe o distanţă de vreo trei
RA
kilometri, în direcția NE-SV, mănţinându-se la înălțimea de peste

1700m ; această culme se continuă la Prelucele Budacului și
apoi prin pic. Budacului până la gura părăului Budacu.
NT
Massivul Grinţieş-Hangu.
CE
In această ultimă regiune a massivului cristalin, vom cuprinde

pe lângă massivul Grinţieșu-Hangu propriu zis și munţii de pe fron-
tiera "Transilvaniei, pe al căror vârf trece acea frontieră. Ea e cu-
I/
prinsă între părăul Borca la Nord, linia dospărţitoare de Flish

spre list, și Sud-Est, părăul Bistricioara la Sud și frontiera spre
AS
Transilvania la Vest. .
Incepând dela Nord avem:
Muntele Steje (1614 m.), asezat pe frontieră, are o mică întindere
UI
și esto logat spre list prin o culme îngustă cu:

BC
V. G. BUŢUREANU 308
Y
Grinţieșul-Iangu, care are forma unui
Muntele
AR
sper fai
cerc cu convexilatea spre Nord, și se intinde
arc de
ele Steje
po o distanţă de peste 3 kilometri, dela munt
Culmea
până în vârful Grinţieșului mic (Secţ. XVII.
IBR
mai înalt, numit Grin-
spal CC
sa .prezentă două vârfuri : unul
dintâiu,
țieșul mare (1762 m.) și altul spre Est dela cel
de înăl-
numit Grinţieşul mic având numai 1668 m.
îngustă și
YL
țime. Culmea acestui munte este în genere
stâncoasă.
vf, Stege
SIT
YI Granues Păr Busmsalor
i i Pic Lat i
1 Păr Grmtraş 4
cuv,
: .
ER
ANN.
muntele Stoje, culmea formează frontiera, care

Dela
NIV
apucă spre NV, trece la muntele Albia (1597 m.), apoi
la Bâtca Verde (1570m.) şi de aici la vârtul Pibleșul
us x
mic (1669 m). Dela muntele Steje spre Sud, mergând po

frontieră, ne scoborim până la izvoarele părăului Grin-
LU
țieș (1218 m.), de unde apoi urcăm la: Obcina la Pre-

luca Ursului, care se mănţine la o înălțime de 1420 m.
ssrjuu! 9 ss
până la 1440 m. pe o distanța de peste 2 kilometri, de

RA
unde apoi ne scoborim din nou până la 1300 m. spre

a ridică brusc la 1510 m. la Pietrele Roșii (Secţ. XVIII).
Din aceste catene principale de munţi se despart
NT
ermtede
următoarele culmi secundare:

Spre Nord, de sub vârlul Grinţieşul mare, se sco-
ampmeaf
boară: pic. Chei, și pic. Dardei ; de sub muntele Steje

CE
so scoboară pic. Argintăriei, iar de sub muntele Albia

se scoboară pic. Albia.
Din muntele Grinţieșul mare se scoboară spre st
I/
pic. Lat, care merge până la unirea păr. Busmeiul cu

părăul Dreptul, iar din Grinţieşul mic so desface mat
AS
tele Preluca. Spre Sud se scoboară mai multe ramuri

precum: pic. Cozii, pic. Frasinului, pic. Păltinișului,
serpi ta
care se oprește în păr. Grinţicş.

UI
poe aseni
Din munţii de pe frontieră pleacă spre st: pic.

Scurtului, pic. Sfarghiei, Bălca la Obcina ea, | re-
BC
RY
luca Uwsulus, pic. Primatarului ; din vârful Pietrelor. Roşii se
scoboară spre Est: pic. Obcioara, care se termină cu manutele
Măgura (1551 m.), caro se deosebește de ceilalți munţi încunjură-
RA
tori atât prin constituția sa, geologică, cât și prin aspectul său
ruiniform, care se aseamănă cu acel al Ceahlăului. Atât împreju-
rimile, dar mai ales muntele Măgura, sunt de o sălbăticie cum nu
LIB
se mai vede decât în fundul Borcei. Din muntele Măgura se sco-
boară : pic. Măgura, pic. Grasului şi pic. Bradului.
Din Pietrele Roşii se scoboară spre SE o culme ce merge între
păr. Prisacani și păr. Bradului și care se termină cu matntele
ITY
Paltinu (1283 m.) lăsând a se separă spre Est: Bâtca Argintă-
riei, Bâtca lui Gavrilă şi Bâtca Rea. Din Paltinu se scoboară
două, culmi separate prin părăul Popii: una spre Sud, terminân-
RS
du-se cu Piatra Mocilor (1035 m.) şi alta spre SE, terminată cu
Ciumărca (1108m).
— Tot aici vom cită rammilicaţiile din munții Bușmeiul mare și
E
Stejarul, care intră în ' massivul cristalin. Incepând dela N la S,
această catenă e formată din: Mantele Stejarul (1347m.) caro se
NIV
continuă spre Sud-Vest cu Obcina Stejarului, rădicându-se la
1427 m. la Fântâna lui Florea, de unde apoi trece la Bâtca
Verde (1412 m.) și apoi rădică brusc în vârful muntelui Bașmenul
LU
Mare (1617 m.); de aici trece la muntele Tuţuianului și apoi în

vârtul muntelui Grinţieșul mare.
Din muntele Stejarul se scoboară: pic, Pietrele Runucului, iar
de sub Obcina Stejarului: pic. lui Drăgoi și Dealul Ileștilor ; de
RA
sub Fântâna lui Florea so scoboară Dealul Scoțăriei, apoi de

sub Buşmoiul mare: pic. lui Iosef și, în fine, de sub muntele
Țuțuianului se scoboară pic. Bolătăilor.
NT
HIDROGRAFIE.
CE
Cursurile de apă ce străbat partea apuseană a massivului eris-

talin dela Broșteni sunt foarte numeroase; dintre ele unele sunt
I/
mai importante și le vom descrie mai în detail,,iar pe celelalte

numai le vom enumeră. ă
AS
- Incepând dela intrarea Bistriţei în ţară, cel dintâiu afluent impor-

tant co primeşte pe dreapta este părăul:
Neagra Șarulati, care izvorește din Transilvania şi după ce străbate
UI
massivul Călimanilor trece prin o partea massivului cristalin, dela

BC
310
26 Y. G. BUȚUREANU
Y
unde apucă spre Nord
SV la NE, până în dreptul satului Panaci, de
AR
se întoarce spre NIL
şi după ce a trecut prin satul Șarul-Dornei,
vărsarea sa în Bistrita,
servind ca frontieră spre Bucovina până la
ate massivul crista-
în dreptul satului Gura-Negrei. In partea cât străb
IBR
care este: părăul
lin, primeşte pe dreapta cel mai important afluent
l Vânăt, trece prin
Călimănelului, care-şi iea originea de sub Dealu el
platoul Panaciului și se varsă în Neagra lângă satul Panaci;
din munţii despre Nord,
YL
primește ca afluenţi, părac ce se scoboară
Mihăiletul, păr. Chirilenilor, păr.
precum : păr. Ialovița, păr.
Rusului, păr. Ursăriei, păr. Rece, etc.
SIT
asa pt Ei
ER
NIV
ţ) t
!(N
ENE) Pie E a
LU
Pa)
SN
4 di ”
si
5 Dea biti a
|
: ii :
a a Și “e
j ve pi Va
.. n
ocuce
,
AT
4 îi vV
E
ue IE
RA
=
! a “i
- "n
k
Fig. 16.
NT
Mergând mai doparte Bistriţa primește mai mulţi afluenţi puţin

Obceioara
importanţi precum: păr. Arinului, care izvorește de sub
CE
şi se varsă la locul numit în Luncă, după ce a trecut prin satul

Gura Negrei și a primit mai mulţi afluenți. Urmează apoi: păr.
Bisericii, păr. Ortoaei, păr. husca, păr. Osoiului, păr. Sună-
I/
ul
tori şi păr. Călugărului, care se scoboară din massivul Pietros
şi 'curg po vorsanul vestic. Pe versanul Estic al Pielrosului găsim:
AS
per. lui Mihăilă, păr. Lițului, păr. Izcorul Rău, care izvorește
din vârful muntelui Gruiu şi curge spre NI: într'o vale foarte în-
gustă ; apoi: |
UI
Pâvăul Bărnărel, care e unul din principalii afluenți ai Bis-

triței, izvorește din vârful muntelui Bâda, și curge la început în
BC
RY
direcția VE, până la locul numit Podul Popii, de unde se îndreaptă
spre NE şi se varsă în Bistriţa în fața satului Crucea. In cursul
său, care e lung de vreo 13 kilometri, ze ratia
RA
primeşte mulţi afluenţi din cari vom cită: Pie. Tommazee i
păr. Pielricelei, păr. Arini, păr. Pal-
tinu, apoi păr. Șandru unit cu păr.
LIB
Stejei și în fine păr. Stejioara ce sco-
boară de sub vârful Gruiului ; acești aflu- Zn. Barnar
enți sunt pe stânga.—Pe dreapta avem:

Dă. Rumculeţ, păr. Ilâga mică, păr:
ITY
Babei, păr. Captalanului, păr. Cașiţei,
păr. Ţăranului, şi păr. Năruiturii. XX
Părul Barnar este unul din cei mai
importanţi afluenţi ai Bistriţei ; cursul său lung de vreo 18 kilo-
RS
metri este foarte variat, iar valea în care el curge e una din cele
mai frumoase prin pozițiile pitorești ce se găsesc pe ea. Pentru ne-
E
voile exploatării pădurilor de pe această vale, începând dela locul
numit în Coacăze, sa
NIV
construit un canal ce
merge până la gura Bar-
narului, care combinat cu
LU
mai multe iazuri (lig. 16)

în cari se adună butuci,
servește la transportul
lemnelor până în Bistriţa.
RA
Barnarul izvorăşte de
sub muntele Verdele și
după ce-și schimbă în mai
NT
multe rânduri direcţia,

curge spre list și se varsă
CE
în Bistriţa la gura Bar-

narului.— La origine va-
Fig. 17. lea Barnarului este des-
chisă şi cu cât înaintează
I/
ea se strânge, iar munţii co o mărginesc devin din ce în co mai

înalți (Secţ. NIX). Trecând de iazul dela Rața vedem în partea
AS
dreaptă arătându-se stâncile albe dolomitice co formează piciorul

Piclanilor (lig. 17) care ne anunţă apropiorea Cheilor PBarna-
rului, în cari intrăm după trecerea iazului dela Arşiţa. In chei,
UI
munții sunt așă de apropiați, incât pe o distanță do 1 kilometru,

BC
Y
cât țin Cheile, nu rămâne loc decât pentru trecerea apelor Barna-
AR
a construit
rului ; de aceea Administraţia moşiei regale Broșteni
în această parte mai întâiu canalul po care trec butucii , iar dea-
supra un pod ce servește la trecerea trăsurilor. Distanţa între
IBR
munţii dolomitici ai
Ta Cheilor (Fig. 18) este
să | abia de 8-10 me-
tri, po când inălți-
YL
mea lor variază în-
tre 100 şi 150 metri.
Cât durează podul,
SIT
apele Barnarului
ies când la stângu
e
re
]| când la dreapta, că-
ER
E zând în unele locuri
"“A] în cascade pe slân-
cile ce formează al-
Drar
|
NIV
3] bia. De aici înainte
valea Barnarului se
CIT R
deschide din nou,
ae în me Pap îti camee ei ai mie

iar drumul morge
LU
prin mijlocul unui

peisaj fermecător,
e
format de pădure do
RA
brazi tineri, până ce

Le,
ajungem la vărsarea,
TI | Barnarului în Bi-
NT
fa e ce
ea
Do once o tie a a a ai
ma n - striţa, la locul ce se
numește: Gaura Bar-
Vip. 18,
nasului (fig. 19).
CE
Ca afluenţi ai 'părăului Barnar pe stânga avem incepânid dela
originea sa: păr. Sihlele, păr. Verde, păr. “Neg 1, păr. Obcioura,
păr. Cioteni, păr. IIăga, păr. Cavjan, păr. Socilor, păr. Tom-
I/
nctec, păr. Sec, ete. Pe partea dreaptă păr. Barnar primeşte ca

afluenți mai importanţi: păr. Moara Dracului, care izvoreşte de
AS
sub 'Tunzărie și după ce percurge o mică distanță se aruncă într'o

crăpătură a muntelui cu un vuet infernal, unde se pierde pentru
a ieşi iarăș la suprafață mai la vale; urmează apoi: păr. Șesu
UI
ori păr. latezu, păr. Plotuu, păr. Rata, păr. hâu si păr.
BC
313 MASSIVUL CRISTALIN DELA PROŞTENI. 209
RY
— Ca afluenţi mai puţin importanți ai Bistriţei urmează : păr.
Cupei, păr. Căpriţei, păr. Căboile, păr. Căvoița, după care vine:
Părăul Neagra Broștenilor numit și Neagra Secuiască, care
RA
izvorește din 'Transilvania de sub massivul Călimanilor, și începe a
formă frontiera spre Transilvania, dela gura părăului Drăgoiasa curge
spre Sl până aproape de gura părăului lui Ciubuc, de unde se
LIB
intoaree spre Nord, și dela gura părăului Cristișor, la locul numit
ITY
E RS
NIV
LU
RA
Lig. 19,
Poaiana Vinului intră în ţară, curge spre Nord până la: gura pă:
NT
răului Orloaia, unde se uneşte cu Negrișoara, de unde apoi își

schimbă direcţia mai întâiu spre Est şi apoi spre NE, face nai
multe cotituri și după ce a primit pe părăul Cerbului, apucă spre
CE
Nord şi se varsă în Bistriţa în fața Broștenilor. Principalul său

afluent esto: părăul Negiișoara care izvorește de sub muntele
Dealul Vânăt, curge spre Est, trecând prin satul Catrinar, apoi,
I/
după o cotitură ce face spre Nord, merge mai departe, trece prin
satul Darmoxa și se varsă în Neagra la poalele muntelui Paltinu.
AS
Atât valea Negrei cât şi a Negrisșoarei sunt foarte frecventate,

căci pe aici trece drumul ce duce dela Broşteni la Dorna (Fig. 20).
Pe valea Negrei so găseşte un izvor de apă minerală numit
UI
la Puturosu, a cărui apă e carbonică și sulfuroasă; iar pe valea

BC
Y. C. RUȚUREANU 314
30
Y
Negrișoarei în dreptul muntelui Bradu, la locul numit la Mârcă
AR
sub piciorul Răchitis, pe malul drept al Nogrișoarei se găsește un
izvor de apă minerală bicarbonală feruginoasă.
Atât Neagra cât şi Negrișoara primesc numeroși afluenți. Așă:
IBR
pe stânga, începând dela gura sa, Neagra primește: păr. Văcă-
viei, păr. Siânei, păr. Căprări iei, păr. Paltinu, păr. Pinului,
păr. Bradului, care
n primeşte ca afluenți:
YL
rea sep pr
so păr. Bătcei, păr. Răs-
3
dA
„ui î% | coalelor, păr. Pătule-

Di | lor,și aproape de văr-
SIT
sarea sa în Negrişoara
PI
primeşte tot pe dreapta

pei. Toplicioarei. Unul
ER
din principalii afluenţi
ai Negrişoarei este:
păr. Săhdstriei, care
NIV
izvorește do sub mun-
a
tele Ialoviţa şi se varsă
la locul numit Gama
cms e
Săhăstiiei, la baza
LU
ze e a
e bee i 2. EP
ae d na emma a a E a
muntelui Măgura, Ulti-
Ti. 20, mul afluent al Negri-
soarei pe stânga o păr.
RA
Văcăriei.
Pe dreapta, începând dela originea Negrişoarei găsim: păr. Pd-
chitei, păr. Jumalţi, cu afluenții săi: pam. Căposului, și păr.
NT
Ulucelor ; apoi păr. Dârmosxa cu afluentul său: păr. Scorușului.

Ca afluenţi ai Negrei, incepând dela intrarea sa în țară, ca fron-
tioră avem: păr. Drăgoesei, cu afluenții săi: păr. Ciolâreanilor
CE
şi păr. Duşei ; apoi păr. Chirufei, păr. Glodului, si după nu-

meroşi afluenți mici: păr. Omului, cu afluenții săi: păr. Pilbo-
renilor, păr. Burcut, păr. cu Ciuha, păr. Fântâniței, păr. Ar-
I/
meanului, și păr. Țăranului; după intrarea în ţară primeşte pe

stânga: păr. Jidunului și păr. Morii, iar în dreapta: pâr. Cris:
AS
tişor, care izvorește de sub muntele Țibleș şi formează o parte

din frontiera spre Transilvania, până la vărsarea sa în Neagra, la
Poiana Vinului; urmează apoi: păr. Ortoița, care izvorește de
UI
sub vârful Budacului şi se varsă în Neagra la gura Negrişo: ei,

pă. Ulmului, păr. Ortoaia și păr. Cerbului.
BC
No
315 MASSIVUIL CRISTALIN PELA BROȘTENI. 31
—Un afluent mai puţin important al Bistriţei ce urmează după
RY
Neagra, este: păr. Mădeiului, care izvorește de sub muntele
Găina și se varsă în Bistriţa la satul Mădeiu.
Părăul Borca este unul din cei mai importanţi afluenţi ai Bis-
RA
triței: el izvorește de sub muntele Budacu, curge la început dela
N la S, până ce ajunge la poalele muntelui “Țibleș, când își schimbă
direcția spre SE, primind în dreapta, şi stânga mici afluenţi precum :
LIB
=
ITY
:
TOTII Ta
2
RS
i ză, 2
E
NIV
mno
4
t:
LU
RA
NT
păr. Tavlei, păr. IHornului. Când ajunge la valea îngustă şi săl-

batecă de sub Arşiţa Șiragului, se loveşte de baza muntelui Albia,
ceeace-l face să-și schimbe direcţia spre NE, până co iese dintre
CE
Chei, și dela piatra 'Țiganului iea direcția spre Nord şi se varsă

în Bistriţa la satul Borca. In cursul său de peste 12 kilometri,
trece prin locuri foarte sălbatice, aproape cu neputinţă de străbă-
tut chiar cu piciorul. Un asemenea loc e format de.Cheile Bor-
I/
cei, unde pe o distanţă de vreo 200 de metri apa Borcei atăiat

AS
stâncile la o profunditate de vreo 20 metri, aşă că deschiderea

nu are mai mult de 2 metri jos și 1 metru sus.
După ieşirea din Chei valea Borcei se deschide și ajungem la
UI
Buwvcut, izvor de apă minerală alcalină bicarbonată și puţin sul-

BC
929= V, C. RUŢȚUREANU 316
Y
furoasă. Izvorul e cunoscut din timpuri vechi; astăzi e captat și
AR
adăpostit sub o boltă de zidărie (Fig. 21) făcută de către Adminis-
traţia domeniului Borca.
Borca primește ca afluenţi: pe stânga: păr. Secu, păr. Steghi-
IBR
oara, păr. Budacului, și păr. Borcuța. Pe dreapla : păr. Ursului,
păr. Runcu, păr. Ilești, păr. Burcut, păr. Bușmeiului, păr. Mare,
păr. Cheii şi în fine păr. Stejar.
Ultimele cursuri de'apă ce udă partea apuseană a massivului
YL
cristalin sunt tributare Bistricioarei. Cel mai important este:
Părăul Grințieşului, care izvorește de sub culmea ce unește
muntele Steje cu Grinţieşul mare; curge mai întâiu spre Sud și
SIT
dela pic. lui Sfarghie apucă spre Est și se varsă in Bistricioara
după un curs de peste 15 kilometri. Primește ca afluenţi: pe drepta
pâr. lui Sfarghie, păr. Preluca, păr. Ursului și păr. Primata-
ER
rului. Pe stânga primește : păr. Șipotul lui Balan, pir. Coaii,
pi. Prasinul, păr. Muntelui și păr. Păliinișului.
Alţi afluenţi ai Bistricioarei sunt: păr. Prisăcani, care iese do
NIV
sub pietrele Noşii, curge spre Sud formând frontiera spre Tran-
silvania şi se varsă în Bistricioara, la trecătoarea Prisăcani. Urmează
apoi: păr. Popii, păr. Dradului, care iese de sub pietrele ltoșii
sub numele de păr. Argintăriei şi după ce a primit ca afluenţi:
LU
păr. 'Trocilor, păr. Borhotului, păr. lui Burcuș, păr. Afinişului,

păr. Lurcilurilor şi păr. Glodului se varsă în Bistricioara la lo-
cul numit Gura Bradului. Din M-t. Măgura se scoboară: păr. Gra:
RA
sului, care după unirea cu păr. Grăsuțului se varsă în Bistricioara.

NT
CE
I/
AS
UI
BC
RY
RA
LIB
PARTEA A Il-a.:
STUDIU PETROGRAFIC
ITY
Cab. |.
Generalităţi.
RS
După cum însuș. titlul acestei lucrări o arată, regiunea de care
no ocupăm e formată în general din Scisturi cristaline, între cari
au ieșit, în epoci geologice ce nu sunt bine determinate, roci erup-
E
NIV
tive a căror natură variată merită a fi studiată mai de aproape.
[n cursul excursiunilor ce am făcut în aceste regiuni, am putut
descoperi un mare număr de filoane de roci eruptive, pe cari le-am
studiat în ordinea descoperirii lor; sunt sigur că nu le-am găsit pe
LU
toate, ceeace lasă și altora posibilitatea de a studiă pe acele ce au:

mai rămas; din această cauză nu am putut face descrierea geolo-
gică generală a regiunii.
RA
Având în vedere natura rocilor ce constitue acest massiv, vom

împărţi studiul petrografic în două părţi: în prima parte vom studiă
scisturile cristaline, ce constitue marea massă a massivului cristalin
NT
dela Broșteni; iar în partea a doua, ne vom ocupă cu studiul ro-

cilor eruptive filoniene, ce se găsesc intercalate intre aceste scisturi.
CE
CAP. II,
I/
Scisturi cristaline.
AS
„Inainte de a ne ocupă cu descrierea, rocilor ce constitue scistu-.

rile cristaline din massivul cristalin dela, Broșteni, voiu face. o. mică
expunere a cunoștințelor ce avem, precum și a faptelor ce se aduc
UI
în sprijinul ultimelor păreri pentru a se explică, pe deo parte ori-

Analele A. R. — Tom. XXXVIU. — Memoriile Secţ. Știinţijice. s
BC
34 Ă V. C. BUȚUREANU 318
Y
ginea și natura scisturilor cristaline, şi pe de altă parle a se sta-
AR
dili, ecari sunt rocile ce pot i considerate ca făcând din parte
această clasă de roci.
Se știe că epoca geologică în care apar primele urme de ființe
IBR
vieţuitoare, a fost numită de către geologi: era Puleozoică sau
Primară, caro începe cu sistemul Cambrian. 'Totuș există tero-
nuri anterioare Cambrianului, cari se . deosebesc de acesta prin o
discordanță bine pronunțată; în păturile superioare ale acestor te-
YL
renuri, s'a anunțat existența de resturi organice, a căror natură
însă nu e pe deplin determinată. Aceste terenuri, numite Primilive,
erau considerate ca reprezentând prima parte din scoarța pămân-
SIT
tului co s'a solidificat, părere.ce nu mai poate fi susţinută astăzi,
faţă cu probele ce se aduc, că scisturile cristaline nu sunt decât
terenuri stratificate ce au fost metamorfozate în anumite condițiuni.
ER
Şi fiindcă s'a probat că există formaţiuni de acelaș gen, însă de
etate mult mai recentă: permicc, secundare și chiar terțiare, ar fi
o mare greșeală a se da tuturor scisturilor cristaline numele de te-
NIV
renuri primitive.
Se dă astăzi numele deo: perioadă Arheiană sau Arhaică, re-
unirii scisturilor cristaline cari sunt anterioare Cambrianului; și
fiindcă între aceste formaţiuni există unele mai nouă decât scisturile
LU
cristaline cele mai vechi, matamorfozate sau puţin motamorlozate,

s'a admisa se da grupului format de aceste din urmă roci nu:
mele de perioada Algouliiană.
RA
Din Arheian ar trebui să facă parte numai roci metamorfozato

şi eruptive, așă cum se găsește în Arheianul din America; în fin-
landa, arheianul mai conţine scisturi, cvarţite și conglomerate de
NT
origine sedimentară. Totuș, în seria Arheiană rolul principal îl joacă

rocile cristalofiliene, începând cu cloritscisturi și scisturi scricitoase
şi mergând până la gnoisurile cele mai variate. In genere, păturile
CE
cele mai profunde ale Arheianului sunt formate din gneisuri gra-
nitoide, cari se aseamănă foarte mult cu graniturile comprimate,
co se găsesc în anticlinalele unor terenuri mult mai nouă. După
I/
studiile făcute de geologi, ar rezultă că: cea mai mare parte din
gnoisurile și micascisturile din Alpii Orientali și din Carpaţi ar îi
AS
paleozoice și nu precambriene. Intru cât priveşte scisturile cristaline

din Carpaţi, știm că la noi în România, în afară de scisturile din
massivul cristalin dela Broşteni, mai există o întinsă regiune de scis-
UI
turi cristaline și în partea sud-vestică a Carpaţilor, formând mauții

Lotrului, ai Cernei, ui Făgărașului, etc. Asupra cristalinului
. din
BC
319 MASSIVUI, CRISTALIN DELA RROŞTENI. - 35
RY
această regiune, avem lucrarea d-lui Profesor L. Mrazec, în care
arată, că există în această regiune a Carpaţilor două grupe ale cris-
talinului: una inferioară mai veche sau grupa I-a, alta superioară
RA
sau grupa «II-a. Grupa, inferioară. cuprinde: micascisturi :şi roci
amfibolice cu structura, gneisică, cari conţin ca minerale accesorii
Granate, Cordierit, Silimanit, Disten, etc. Micascisturile sunt mai pu-
LIB
ternic reprezentate, ocupând zone mari, iar amfibolitele intercalate
intre .micascisturi sunt mult: mai puţin puternice;-de altfel în apro-
pierea amlibolitelor micascisturile conțin amfibol şi chiar se gă-
sesc locuri unde amfibolitele trec pe nesimţite în micascisturi, Aceste
ITY
roci sunt în genere străbătute de filoane de roci granitoide. Pentru
grupa superioară, e mai greu a stabili constituția sa. Se pot pune
aici: evarțituri, cloritscisturi, scisturi sericitoase străbătute. de erup-
țiuni granitice de dată mai recentă şi cari au o structură detri-
RS
tică caracteristică. Tot aici d-l Mrazec consideră filitele clorito-
cărbunoase, scisturi cu sericită, calcaruri cristaline, ete. cari ar
E
formă oarecum orizontul superior.al grupei a II-a, dar care, după
părerea D-sale, ar aparţineă Paleozoicului.
NIV
In definitiv: grupa I-a ar puteă fi considerată ca Arhaică, iar
grupa a Il-a ar corespunde Precambrianului și Paleozoicului.
— Din toate studiile noastre asupra cristalinului în cursul nu-
LU
meroaselor excursiuni ce am făcut în această regiune, rezultă .că:

rocile ce o. compun se pot reduce la următoarele: gneisuri gra:-
nitoide, gueisuri porfiroide, micascisturi, cloritscisturi, .scisturi
cvarțitice, cvarțite, scisturi grafitoase, scisturi și gneisuri seri-
RA
cilice și ainfibolite, pe lângă cari vom pune și Calcavu ile şi Do-

lomiile cristaline. sa
„Inainte de a intră în descrierea și studiarea acestor roci, cred.
NT
necesară o mică explicare. In marea massă de. scisturi şi alte roci

ce compun regiunea, ce ne interesează, este foarte greu a stabili.
dela, început, măcar aproximativ, limitele între cele. două grupe; cel
CE
mult dacă în anumite regiuni vom puteă indică o succesiune de

roci ce ne-ar puteă arătă o trecere dela o-grupă la alta. Vom
căută în cele ce urmeazăsă dăm mai întâiu localităţile..în cari se
I/
află. principalele- roci ale acestor grupuri,și a studiă, pe cât per-

mite actuala stare de lucruri, relaţiunile acestor roci. cu cele în-
AS
cunjurătoare, -precum și asemănarea sau deosebirea de rocile ana-

loage din alte regiuni, cu cari sar putea compară.
UI
() Despre Clasificarea cristalinului din Carpaţii meridionali. Bul. Soc. de Ştiinţe: An.
VIII, No. 6.
BC
V. C. DUȚUREANU 320
36
Y
+
| I. Gneisuri.
AR
Gneisurile se găsesc așezate în două regiuni destul de îndepăr-
tate una de alta; cea mai întinsă e aşezată pe frontiera spre Bu-
IBR
covina, începând dela muntele Grebene și mergând cu întreruperi
până la pietrele Doamnei din Rarău. A doua regiuno so găsește
la capătul sudic al massivului cristalin și anume în parte de sus
a văii părăului Grasul care se scoboară din .muntele Măgura.
YL
1. Gneisurile de pe frontiera Bucovinei formează ca o bandă
întreruptă, al căreia început ar fila baza massivului Rarăului, sub
Pietrele Doamnei, unde formează o zonă mărginită la Vest de fron-
SIT
tiera, spre Bucovina, iar în celelalte părţi prin o linie neregulată
ce ar aveă aproape forma unui trapez neregulat turtit, în regiunea
afluenților dela originea părăului 'Toancelor, până la părăul Călu-
ER
gărului. Gneisul apare în diverse locuri, mai ales pe piciorul lui
Iabătă, pe pic. Călugărului, etc.
Aspoctul sub care se prezentă, este acel al unui gneis granitoid,
NIV
în unele părți destul do compact, cu aspectul franș eruptiv, iar în
alte părți e mai scistos, reducându-se în pături, ceeace ne probează
că a fost supus la presiuni mari. Macroscopic se vede compus din
feldspat, care poate fi alb sau roșu, apoi cvarțşi un amestec de
LU
mica albă cu mica brună.

Sub microscop, apare în unele tipuri cu structura granitoidă, în
altele cu structura scistoasă cu intercalaţii longitudinale de lamele
RA
de mica brună şi albă. |

Feldspatul apare sub formă de zone turburi gri-bruno, cu stri-
ajuri paralele, amestecat intim cu cvarțul, ceeace face că, în unele
NT
locuri, structura sa se aseamănă cu aceea a unui granit grafic. In

lumina polarizată lipseșto macla de Carlsbad, foarte rar macla po:
lisintotică, cu extincţiune foarte slabă, pânăla maximum + 20, ceeace.
CE
ne-ar indică un Oligoclas; în unele locuri apare macla Microclinului,

dar numai la cristale mici.
In unele părți, feldspatul din aceste gneisuri iea o mare desvol-.
taro față cu celelalto elemente, dându-i aspectul cunoscut sub nu-
I/
mele de gnois ocular;

— acest feldspat aro câte odată forma len-.
AS
ticulară, subțiat la margini, alteori se găsește sub formă de blo-

curi aproape rotunde, ce pot aveă 1 decimetru de diametru. Ana-
liza chimică făcută asupra unui asemenea bloc arată că avem a
UI
face cu un feldspat sărac în potasiu și mai mult sodic. Densitatea

a fos găsită: 2,575. El conţine:
BC
321 MASSIVUL, CRISTALIN DELA BROȘTENI. 37
Si0*. . . . . „ „ . 68,08
RY
ALO... 18,08
CaO...104
KO 987
RA
Na: e 1032.
LIB
Cvarţul se găsește în zone mari, limpezi, formate prin reunirea,
unui mare număr de cristali granulari, străbătute de linii subţiri
ce se încrucișează în diverse direcțiuni şi cari reprezentă șşirurile
de incluziuni cu sau fără libelă.
ITY
Mica brună în lamele mici, foarte policroice. când sunt în sec-
țiuni paralele cu axa, reunite în anumite locuri în serii longi-
tudinale.
Mica albă, mai rară, în lamele mici, cu plisări foarte pronun-
RS
țate, reunite în grupuri neregulate, şi prinse între bande felspatice
și cristale de cvarţ; are o puternică acțiune asupra luminii pola-
rizate, colorându-se în roşu și verde foarte intens.
E
—Sub acelaş aspect se prezentă și gneisul din partea estică a
NIV
Rarăului și acel de pe muntele Todirescu. De sigur că aceste tipuri
de gneisuri fac parte din o zonă ce se întindeă dela Pietrele Doam-
nei până la Todirescu, dar care a pierdut partea, sa centrală prin
eroziune, sau a fost acoperită de depozitele cretacice.
LU
Mai departe, pe frontiera spre Bucovina, între Clife.și Aluniș,

la izvoarele părăului Leșul, apare o altă zonă de Gneis, care însă
se deosebește de Gnoisurile precedente prin aceea că feldspatul
RA
său este alb și e bogat în mica neagră, cecace-i dă aparența,

unui granit.
In fine la marginea estică a massivului cristalin, tot pe frontiera
NT
spre Bucovina, se găsește o nouă zonă de Gneis, care formează

vârful muntelui Grebene, și care so întinde spre - Vest pe marginea
superioară a văii din care ies izvoarele părăului Grebene, afluent
CE
al Iloldiţei. Aspectul său e acelaş ca al gneisului dela Rarău, decât

care e mai scistos, și nu prezentă nodule deo feldspat; din această
cauzăel e mult mai friabil.
I/
2. Gneisuwile de pe valea părăului Grasul, se găsesc în fun-

dul acestei văi, pe piciorul ce scoboară de sub muntele Măgura,
AS
între părăul Grasul și un afluent al său. Aici ele formează ca o

încingătoare la baza muntelui, şi se prezentă cu două aspecte deo-
sebite, după cum are feldspalul roz sau alb, precum și după cantitatea
UI
mai mare sau mai mică de mica, ce cuprinde. De sigur de aici

BC
38 - V. C. BUŢUREANU 322
Y
provin elementele gneisice ce intră în constituția conglomeratului
AR
ce formează o mare parte a massivului Ceahlăului.
— Un gen particular de gneis porfiroid, foarte dur, e format din
o massă aproape compactă compusă din feldspat şi cvarț fin gra-
IBR
nular, în care sunt răspândite lamele de mica brună și granule
rotunde de cvarţ, ce au aspoctul evarțului din porfirele cvarțifere;
elo au o coloare gri-albăstrie, cu strălucire grasă, contrastând cu
restul rocii, căreia îi dă un aspect porfirie. Acest gnois se găseşte
YL
in multe locuri. Așă: l-am recunoscut în valea Negrei: Broştenilor,
la gura părăului Ortoaia unde alternează cu roci diabazice alterate,
intercalate. între scisturi. Acest gneis se mai găsește pe valea Bar-
SIT
narului, înainte do Chei, unde formează. masse puternice; apoi po
valea Bărnărelului, la Chei și cevă mai sus. In fine d-l S. Atana-
siu a arătat existența unui asemenea gnois în massivul Piotrosului.
II. ER
Micascisturi.
NIV
Micascisturilo ocupă cea 'mai mare parte din massivul cristalin
dela Broșteni. Aşă: le găsim în contact cu rocile ce constitue Flișul,
în marginea estică a cristalinului, mai ales pe valea Iloldiţei, ale
căreia ambele maluri sunt formateîn totalitate de micascisturi ce al-
LU
torează cu cvarțite dispuse în pături paralele, în unele locuri intim

amestecate, iar în alto părţi cvarţitele luând o mare desvollare.
Cele mai do multe ori scisturile so găsesc puternic plisate, pe în-
RA
tindoeri co nu sunt mari, dar cari se repetă din loc în loc, pre-
cum so vede pe malul Bistriţei la locul numit Pietrele Holdiţei.
Micaseisturi alternând cu cvarţite se găsesc și în interiorul cris-
NT
talinului, precum pe valea Bistiiţoi la locul numit Piatra din

Capra, unde: po malul stâng al Bistriţei so găsește chiar în mar-
ginea. drumului o alternaţie «do scisturi și cvarţite în parte plisate;
CE
la mijloc se găseşte o bandă de cvarţit ce aro aproape Îm. de

grosime ; pe malul drept al Bistriţei, în faţa Broştenilor, la capă-
tul podului, micascisturile sunt foarte abundonte, etc. Ar trebui să
cităm aproape întreg massivul cristalin, pentru a arătă locurile
I/
unde so găsesc micascisturile. În majoritatea cazurilor, ele sunt

AS
albe, foarte strălucitoare şi bogate în mica albă; în unele locuri

mica esto atâta de abundentă,. încât roca sfărâmându-se,. mai ales
sub acţiunea apelor curgătoare, nisipul ce a rezultat o aşă de
UI
bogat în mica albă, încât locuitorii din acele regiuni, crezând că

acel nisip conține argint, au dat numele do părăul Argintăriei
BC
393 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI- 39
Y
acelui curs de apă; așă avem în. partea sudică a massivului un
părău cu acest nume, ca afluent al părăului Bradului (afluent al
AR
Bistricioarei) al cărui nisip e foarte bogat în mica albă.
Mai rareori găsim pe lângă mica albă și mica neagră, sub formă
de nodule, formate din grupe de lamele reunite paralel; uneori
IBR
mica neagră sub forma de lamele e amestecată cu mica albă și
dispusă paralel cu aceasta, după scistozitatea rocii.
„— Sub microscop, micascisturile nu prezentă nici un caracter
L
special deosebit: o massă de cvarț granular ce alternează cu bande
de mică albă, formată din cristali lamelari ce au o direcţie aproape
ITY
unică, aceea a scistozităţii; aceste lamele de mică albă sunt uneori
amestecate cu lamele verzi de sericită, cari în unele părți se co-
lorează în galben, și trec chiar în stare de mica brună. Optic, mica
RS
albă este foarte activă colorându-se între nicolii în cruce în roșu şi
verde intens. Mica neagră se prezentă în lamele de coloare brună,
foarte policroice, când sunt .cu secţiuni paralele cu axa.
IVE
Micascisturile cu mica albă predominantă se găsesc în toată în-
tinderea massivului cristalin, unde, după cum am văzut, alternează
cu cvarţitele. Micascisturile cu mica brună se găsesc și elo în multe
locuri, precum: în împrejurimile Broştenilor, regiunea muntelui
UN
Barnar (valea părăului Sec), valea Negrișoarei (Muntele Măgura), etc.
III. Cloritscisturi,
AL
Cloritscisturile se găsesc alternând cu micascisturile şi cu cvar-

țitele, rareori în masse mari și adesea plisate. Ele sunt interesante
R
fiindcă conţin minerale metalifere şi mai ales Pirită şi Calcopirită.

Așă: po părăul Puzdra, la gura părăului lui Ilie, pe părăul Ur-
NT
sului, pe părăul Leșului şi pe părăul Aramei, la frontiera spre Bu.

covina se găsesc .Cloritscisturi alternând cu Cvarţite și conţinând
minerale de Cupru şi Fier. Mai găsim Cloritscisturi apărând pe valea,
CE
Negrei Droștenilor, în asociaţie cu cvarţitele şi conținând Pirită, etc.

Cloritscisturile sunt în genere roci moi şi sfărmăcioase, de co-
loare verde mai mult sau puţin-închisă, cu structură mai mult
I/
fibroasă. Sub microscop se recunoaşte o. massă incoloră de cvarţ

caro în lumină polarizată apare compusă din o mulțime de gra-
AS
nule orientate divers, între cari sunt intercalate lamele verzi de

Clorit, dispuse în direoaţia scistozităţii, între cari apar uneori cris-
tali de Hornblendă verde și chiar Epidot verde galben; apoi Mag-
UI
notit în granule: de dimensiuni variabile; ca produs accesoriu se

găseşte Calcită.
BC
40 V. C, RUȚUREANU 324
Y
IV. Cvarţşisturi,
AR
Aceste şisturi se găsesc dispuse în mod foarte variat, alternând mai
ales cu micascisturi, la cari trec cu ușurință, când încep a conţinea can-
IBR
tităţi din ce în ce mai mari de mică. Cale mai de multe ori sunt
de coloare gri, dar pot fi şi mai închise și chiar negre. Elo consistă
într'o asociaţie de granule și lentile de cvarț a căror dispoziţie
indică o structură scistoasă. Când sunt de coloaro neagră, ele da-
YL
torese această coloare sau oxizilor de manganez sau carbonului. In
imprejurimile Broștenilor, pe muntele Rusului în apropierea gis-
mentelor de manganez, se găsesc asemenea cvarțscisturi negre im-
SIT
bibate cu oxizi de manganez. In alte locuri precum: la gura Băr-
nărelului în faţa satului Crucea, pe Valea Bistriţei între Holda și
gura Barnarului se găsesc de asemenea Cvarţscisturi negre, cari
ER
la început au fost considerate ca manganezifere, dar cari s'a con-
statat mai. târziu că datoresc coloarea lor neagră unor substanțe
cărbunoase. De asemenea la Dâmbul Colacului, pe drumul ce duce
NIV
dela satul Crucea spre Chirilu se găsesc cvarțsisturi impregnate
cu o substanță neagră, moale, unsuroasă, care examinată cu lupa
apare compusă din lamele gri-strălucitoare, fără conturn determinat
şi cari la examenul chimic se găsește că conțin Carbon; sunt așă
LU
numitele scisturi grafitice.
V. Cvarţite.
RA
Ovarţitelo se găsesc răspândite neregulat în massa scisturilor, sub

formă de masso de volum variabil, de coloare albă lăptoasă sau gri,
NT
semi-transparente sau opace. Elo sunt străbătute în unele locuri de

filoane subţiri de micascisturi sau cloritscisturi, şi conţin adesea
minerale metalifoere precum: Pirită și Calcopirită: așă se găsesc la
CE
gura părăului ilolda, po valea părăului Neagra Broștenilor în apro-

pioro de valea Ortoaiei, ete. De multe ori blocuri mari de cvarţite so
găsesc po culmile munţilor înalţi, precum pe Grinţieșul-Broșteni,
pe muntele Șandrul în Poiana Șandrului, precum și în alte locuri
I/
unde se remarcă cu ușurință prin coloarea lor albă, care contras-

AS
toază cu restul rocilor încunjurătoare.

O localitate unde Cvarţitele se găses foarte bino roprezontato
esto: Bâtca Popii, unde ele sunt de coloare slab gri, semitranspa-
UI
vonte și formează culmea ce domină valea Barnarului (Fig. 5).

Stânca e compactă, insă cu crăpături puternice, din care cauză oa
BC
Y
e împărțită în blocuri mari, cari. pot aveă câte 4 și 5 metri de
diametru, și cari stau într'o poziție de echilibru foarte nesigur,
AR
putând fi ușor rostogolite în vale spre Barnar. Din cauza purității
lor și a marei lor cantităţi, aceste cvarțite ar puteă servi la fa-
bricarea sticlei sau la prepararea siliciurilor de manganez. sau
IBR
de fier.
VI. Amiibolite.
L
Amfibolitele se găsesc în mai multe. localități și în genere sunt
ITY
în legătură cu filoanele de roci eruptive, mai ales Diorite și Camp-
tonite. Așă: le găsim la gura păr. Bradului, pe valea Negrei Broş-
tenilor în legătură cu Diorite, Camptonite și Dolomii; apoi pe mun-
RS
tele Barnar în valea părăului Sec, în legătură iarăș cu Diorite și
Dolomii; în fine pe valea părăului Crucea unde sunt în legătură
cu Melafirul. Se găsec şi amfibolite izolate precum:pe muntele Pie-
IVE
trosul, pe valea Negrei Broştenilor, etc.
VII. Calcaruri şi Dolomii cristaline.

UN
Massivul cristalin este străbătut, mai ales în mijlocul său, de masse

mari de roci calcaroase cristaline, şi cari au fost considerate la,
inceput ca simple Calcaruri cristaline “; mai târziu s'a văzut că în
AL
unele părţi ele erau niște adevărate Dolomii. Ele au fost studiate
mai întâiu de către d-l Profesor P. Poni, pe valea Barnarului.
R
In cursul excursiunilor: ce am făcut în massivul cristalin, am că-

utat, să urmăresc relaţiunile între diversele zone unde se prezentă
NT
aceste Dolomii și am constatat că nu toate calcarurile cristaline

sunt magneziene. Din analizele ce am făcut asupra unui număr de
eșantilioano rezultă că: în afară de Dolomiile cunoscute se mai
CE
găsesc încă: la părăul Paltinu de pe valea Bărnărelului, apoi între

Sunători și Zugreni pe malul drept al Bistriţei, la Pintecari în fundul
văii Barnarului, etc.; pe când pe valea Bărnărelului între părăul
I/
Șandru și părăul Paltinu, lângă satul Crucea, pe valea Negrișoarei,

etc. oxistă adovărate calcaruri cristaline. Ar trebui dar să.se stu-
AS
dieze mai de aproape această . chestiune pentru a şti unde sunt Cal-
UI
U) Gr. Ştefănescu, Belaţiune sumară de lucrările Biuroului geologie în campania

anului 1855. Anuar. Biur, Geolog, An. III, 1885, par. 56, 58. |
BC
49 V, C. BUȚUREANU 320
4
Y
caruri și unde Dolomii, căci aceasta interesează din punct de ve-
AR
doro curat teoretic, dar și din punct de vedere practic, căci de
multe ori se faco uz de Dolomii pentru prepararea varului, care
de sigur nu poate fi de bună calitate.
IBR
Se ştie că în unele părți dolomiile sunt încărcate cu cristali de
Tremolită, precum la Cheile Barnarului, pe valea Negrișoarei sub
muntele Măgura, etc. Din observaţiile făcute pe teren am constatat
că prezenţa Tremolitei în aceste Dolomii este în legătură cu ve-
YL
cinătatea filoanelor de roci eruptive, ce conţin minerale magneziene,
mai ales amfibolituri ferice. Ar trebui făcute și aici cercetări mai
de aproape, pentru a se vedeă dacă această coincidențăse urmă-
SIT
reşte în toate locurile unde Dolomiile conţin 'Tremolită şi mai ales
co relaţiuni oxistă între apropierea unui filon de roci eruptive mag-
neziene și trecorea Calcarurilor cristaline în Dolomii.
CAP.
ER UI.
NIV
Roci eruptive filoniene.
I.
LU
Rocile eruptive lilonione co se găsesc în massivul cristalin dela

Broşteni se prezentă celo mai de multe ori sub formă de filoane,
RA
a căror grosime variază dela 2—3 docimetri la 2—3 metri. Uncori

so găsoșto un singur filon pe care-l pulem urmări intre păturile
de scisturi, cât permite configuraţia solultii; alteori găsim două sau
NT
mai multe filoane, cari mai totdeauna sunt deosebite în grosime,

câte odată unul mai gros, întovărăşit de alte filoane mai subțiri.
După cum vom vedeă mai târziu, găsim și masso mari eruptive, aco-
CE
perind suprafeţe mai întinse având aspectul unor nape de revăr-

sare (la pic. Ilaşca pe Pietrosul și la pic. Câlimănelului).
Dacă filoanele tuturor acestor roci au aceeaş cetate sau nu, şi
care este epoca erupției lor, aceasta încă nu se poate spune cu
I/
siguranță. 'Totuş cred că avem un punct de comparare dacă con-

siderăm Diabazele do po valea Călimănelului, cari, aflându-se la
AS
baza muntelui Deluganu, sunt acoperite do cătro Andezitele ce for-

mează munţii Călimani. Aceasta ne-ar indică cetatea relativă a ro-
UI
cilor filoniene ca fiind ieșite înaintea erupției vulcanului ce a dat

lavele andezitice, deci înainte de Miocen.
BC
Y
„Dacă examinăm mai de aproape regiunile unde apar aceste roci
eruptive, constatăm că, în cea mai mare parte a cazurilor, nu există
AR
fenomene de contact; cel mult dacă, la întâlnirea rocilor eruptive
cu scisturile, s'a produso slabă alterare a elementelor feromagne-
IBR
ziene din roca eruptivă, și aceasta pe o foarte mică grosime (1—2 mm).
Intr'un singur caz am găsit adevărate fenomene de contact, pe malul
drept al văii Holdiţei, la locul numit Jgheabul Burlacilor, unde
filoanele de roci eruptive au fost supuse la plisare, și în acelaș
L
timp o parte din ele sau infiltrat între micascisturile încunjură-
toare, dând naştere la minerale feromagneziene verzi, cari pot aveă
ITY
până la 3 cm. lungime. In fine, fenomene de alterare posterioare
ieșirii lor se găsesc la foarte multe din rocile eruptive filoniene
și: acestea sunt datorite mai ales acţiunii agenţilor atmosferici,. aerul
RS
şi apa, cari au dat naştere mai ales la fenomene de oxidare şi
hidratare a mineralelor. fero- -magneziene din acele roci.
In descrierea ce vom face rocelor ce ne interesează, vom căulă
IVE
a da. mai întâiu localitatea unde se găsesc, modul de a se prezentă
precum şi aproximativ grosimea filoanelor, vom face apoi studiul
detailat al rocilor pe baza proprietăţilor optice ale mineralelor ce
le compun; în fine vom da analizele chimice ale principalelor tipuri
UN
de roci, și interpretarea rezultatelor după Ossan. Ordinea în

care vom face acest studiu, va fi dată de clasificaţia lui Iouqu6
și Levy, împărțindu-le în: roci granitoide, cari constitue majoritatea
AL
lor, și roci trachitoide, unde găsim mai puţine tipuri.
II.
R
Roci granitoide. |
NT
Dintre rocile cu structură granitoidă ce se găsesc cuprinse între

scisturile cristaline ce constitue massivul cristalin dela Broşteni,
CE
avem de studiat următoarele lipuri:

1) Kersautite, 2) Ortolite, 3) Vogezite, 4) Diorite, 5) Diabaze,
6) Gabrouri şi 7) Picrite.
I/
„1. Kersantite.
AS
Kersantitele ce vom studiă au fost găsite în două locuri: po pă-

răul Iloldiţa şi pe părăul: Malului.
lersantitul dela Piatra Iloldiței se găseşte pe malul drept și la
UI
o mică distanță dela gura părăului Iloldița, sub forma unui filon
BC
V. C. BUȚUREANU 328
4
Y
având 2 —3 metri de grosime, cuprins între scisturi, şi la o inăl-
AR
țime de 10— 15 m. deasupra albiei părăului; filonul e aproape
vertical şi are direcția SB—NW, +
Roca e de coloare gri-verzie, cu structură granitoidă fină, aproape
IBR
compactă, lăsând a se deosebi cu ochiul liber mici granule albe
de Calcită, cari fac efervescenţă cu acidele, precum și granule gal-
bene, cu strălucire metalică, de pirită, Examinată cu lupa, putem
deosebi uşor lamele albe strălucitoare de feldspat, dintre cari unele
YL
pot aveă până la 3 mm. lungime.
Sub microscop, recunoaştem mai întâiu o massă marealbă de
feldspat, în care sunt răspândiţi cristali de mica brună, iar ca ele-
SIT
mente accesorii: amfibol, piroxen, magnetit, calcită, apatit, etc.
Feldspatul sub formă de cristali prismatici, lungiţi, prezentând
macla polisintetică, cu extincţiune do 4 60la + 100 in zona normală
ER
lui (010) ceeace ne arată că e un: Andenzin- Oligoclas.
Alica neagră se găseşte în mare cantitate sub formă de cristali
lamelari, de coloare brună, unsori amestecați în mod neregulat și
NIV
formând zone izolateîn mijlocul massei feldspatice, alteori aceşti
cristali sunt mai mult individualizaţi sub formă de lamele cu con-
turn hexagonal, suprapuse în parte sau juxtapuse și formând
mace. Când secţiunile sunt paralele cu axa, se deosebește foarte
LU
bine: structura foiletată cu urmele de clivaj, cari în genere sunt

negre din cauza oxidului de fier magnetic pulborulent, cuprins între
foilo cristalului ; în acest caz mineralul prezentă un policroism pu-
RA
ternic, coloarea sa trecând dela galben deschis la brun roșu închis.

Când secţiunile sunt perpendiculare pe axă, mai totdeauna au con-
turn hexagonal regulat, sunt lipsite de policroism, şi au pe mar-
NT
gine structura zonară.

Am[ibolul sub formă do lornblendă brună se găseste mai rar,
sau izolat, sau amestecat cu mică brună ; se prezentă sub formă
CE
de cristali lungiţi și atunci reprezentă secțiuni paralele cu axa

principală, cu urme de clivaj longitudinale, sau sub formă de la-
mele cu conturn hexagonal, şi atunci ele roprezentă secțiuni para-
lele cu baza, făcute în cristali compuși din fețele prismei și două
I/
din feţele orto- sau clinopinacoidului, după cum aceste feţe inlocu-
AS
esc unghiul obtuz sau unghiul ascuţit al rombului de bază; — în

acest caz secțiunile prezontă urme de clivaj paralele cu feţele do
prismă, cari se întretaio după unghiuri, a căror valoare esto egală
UI
cu aceea a unghiului feţelor prismoi. Cristalii din Iornblendă se pot

BC
Y
confundă cu acei de mică brună: se deosebesc însă prin lipsă de
policroism puternic.
AR
Pirozenul se găseşte mult mai rar în . cristali aproape incolori
alteraţi, din care cauză sunt turburi, încărcaţi de o materie amoriă,
gri-verzie.
IBR
Magnetitul se găseşte răspândit aproape uniform, în granule
negre, complet opace, cu contururi neregulate, și câte odată
prezentând forma arborescentă.
L
Apatita este foarte răspândită, sub formă de baghete lungi in-
colore, cu tăieturi transversale caracteristice, cu extinețiune longi-
ITY
tudinală, sau sub formă de secțiuni hexagonale mai mult sau mai
puțin regulate şi întregi, foarte clare și cari în lumina polarizată
rămân totdeauna stânse. Apatita se găseşte ca incluziuni atât în
RS
cristali de feldspat cât și in cei de piroxen.
Calcita ca produs secundar se prezentă în zone cu conturn no-!
regulat, cu urme de clivaj paralele ce se întretaie după unghiul
IVE
fețelor romboedrului; în lumină polarizată se colorează în roșu şi
verde.
Kersanitul de sub Peluca mică se găsește în marginea de jos
a muntelui, la o înălțime de un metru deasupra albiei părăului:
UN
Holdiţa ;. filonul' e puţin descoperit și are o grosime de vreo 80 cm.

în poziţie aproape verticală, având o direcțio E—W, fără a puteă
fi urmărit pe o distanţă, mai mare. Roca e de coloare gri închisă, cu
AL
firul mai mare decât tipul precedent, Cu ochiul liber deosebim uşor:
lamele de feldspat, calcită, şi pirită mai puțină.
Sub microscop constatăm că elementele feromagneziene sunt
R
in cantitate mult mai mare ca în tipul precedent.

Peldspatul în cristali mari, lungiţi după axă, prezentând macla
NT
polisintetică de doi sau mai mulţi indivizi, cu extincţiune în me-

dio de +70; deci un Andezin-Oligoclas. |
Mica neagră mult mai puţin răspândită ca în tipul precedent,
CE
se prezentă atât sub formă de lamele hexagonale brune, cât şi în

secțiuni lungite cu urmele de clivaj, cu policroism foarte puternic.
Amfibolul tot sub formă de Hornblendă brună în cantitate
I/
mult mai mare decât mica brună, se prezentă, sau în secțiuni pa-
ralele cu baza și cu urmele de clivaj caracteristic, colorate în
AS
galben, roșu sau brun, slab policroice, sau în secţiuni paralele cu

axa principală. Conţine ca incluziuni granule de magnetit și cris-
tali de apatit, sub formă de lungi baghete sau de secțiuni hexa-
UI
gonale.
BC
16 V. C. RUŢUREANU - 330
Y
Pirozenul câte odată nealterat şi atunci aro coloarea violacee,
AR
dar mai totdeauna alterat și transformat înir'o substanță pulboru-
lentă de coloare cenușie, sau într'o substanță fibroasă do coloare
verde, având acţiune asupra luminii polarizate, de natura Cloritului.
IBR
Magnetitul în mare cantitate mai ales în apropiere do cristalii
de mica și de Hornblendă, cu cari e amestecat şi în cari e cu-
prins sub formă de incluziuni.
Aputila foarte răspândită, atât sub formă de baghete cât şi în
YL
secțiuni hexagonale foarte limpezi.
Calcita în mică cantitate. |
Rersantitul de pe părăul Malului, lângă Broşteni, se găseşte sub
SIT
forma unui filon îngust având aproape 40 cm. de grosime, .în .po-
zițiune verticală și în direcțiuno NV-— SE; acest filon nu se poate
găsi oricând, căci torentul părăului aduce, după o ploaie torențială,
roci sfărâmate și le depune, acoperind uneori lilonul, pe când
alteori duce rocile depuse și descopere filonul. ER
loca e de coloare gri, cu structura compactă, lăsând a se vedeă
NIV
cu ochiul liber cristali albi. |
Sub microscop se vede un amestec de cristali de plaghiocias
și mica neagră, cu clorit și calcită, cu structură foarte fină, așă
că, pentru a puteă studiă roca, trebue obiective puternice.
LU
Plaghioclasul in cristali mari, lungi, dar turburi din cauza nu-

meroaselor incluziuni ce conține, ceeace împiedecă determinarea un-
ghiului do extincțiune.
RA
Mica neagră se găseşte sau sub .formă de lamele mari, de co-.

loare brună, puțin policroice, sau sub formă de cristali lungi striați
longitudinal prin urmele de clivaj și cu policroism foarte pronun-
NT
țat, trecând dela galben la violet sau brun-roșu-închis. O parte din

mică e alterată și transformată în Clorit verde fibros, dar mai
mult în oxid feric brun.
CE
Ilorublenda lipsește cu lotul.

Magnetilul se găsește ca produs de alterare al Micei.
Calcita so găsește în mică cantitate și numaiîn anumite părți.
I/
Analiza Chimică a acestor roci s'a făcut, urmând metoda indi-

cată în o lucrare a noastră de mai înainte , căreia am adus ur-
AS
mătoarele perfecționări:
Pentru separarea și dozarea Fierului și Aluminiului. am întrebu-
ințat următoarea metodă: după separarea șilicici so precipită Alu-
UI
" Annales Scientifiques de P'Unicersiti de lassy. T. V, pag. 92,

BC
! MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 4.(
Y
minul și Fierul cu amoniac, precipitatul este disolvat în acid sul-
furic apos, făcându-se 300cc. de soluţie. In 100cc. se precipită
AR
şi se dozează împreună Aluminiul și Fierul sub formă de sescuio-
“xid; — în a doua porţiunese dozează Fierul electrolitic, urmân-
du-se metoda lui Holard sau a lui Classen ” și făcând uz de un
IBR
aparat rotativ” ; — în fine în a treia porţiune se reduce tot Fierul
la minimum cu Zinc şi acid sulfuric și se dozează protoxidul de
Fier cu soluție £ de Permanganat de Potasiu. Aceste două din
L
urmă operațiuni au de scop a controlă exacitatea dozării Fie-
rului., Cum însă, într'o altă operaţiune, se dozează oxidul feros,
ITY
prin metoda încălzirii cu acid sulfuric diluat în tuburi închise, și
titrarea cu permanganat, avem toate datele pentru a determină
Aluminiul prin diferință. |
RS
Pentru. dozarea alcalinelor am întrebuințat metoda lui Schmidt,
desagregând roca cu un amestec de Carbonat de Calciu şi Clo-
rură de Amoniu. |
IVE
Am analizat două din «aceste roci: pe cea dela Piatra Iloldiţei
și pe cea dela părăul Malului. Rezultatele obținute sunt:
Piatra Iloldiţei— Părăul Malului
UN
Si: . . . .. 40.42 44,10

TO ec... 0.49 a 0.72
POE. 104 | 1.02
ALOS 1441 16.32
AL
Fe: 06... .. 5.25 1.99

Feo ..... 7.55 î.09
R
CaO... 761 7.20

MgO ..... 6.16 3.99
NT
RO... 29.16 2.37

Na:0 .... 21.58 „4.96
CO:-AH:0 6 9.35
CE
Am dat acestor rezultate interpretarea după Ossan. Am consi-

derat împreună Si? 02 cu Ti 02 și P205, am lăsat de o parte
CO5--I1:0, care reprezentă pierderea prin calcinare ; am transfor-
I/
mat pe Fe:02 în FeO, și am adunat cu Fe dozat direct, apoi s'a

redus totul la 100/0. In urmă s'au determinat proporţiunile mole-
AS
culare şi apoi iarăș sa adus la %,. Sa găsit astfel:

UI
() Analysa des melauz par Flectrolyse, 1Y06.

(2) Quantitative analyse durch Electrolyse, 1908.
(3) Electro-Analisen Stativ nach Fischer. Fritz Iăhler, Leipzig 1909, No. 506.
BC
43 ” V. C. BDUȚUREANU 2 ” 339
Y
ŞiO:4+Ti0:4+P:05 . , „52.03 - 8503 54.88
ARO 156% 11518. 974
AR
FeO „ce 1887021857 1.90
CaO cc... 825 1473 944
MgO .. ee. 64671667. 10.68
IBR
RO, 238. 248. - 1 1.58
Na cc... 11 276.78.
YL
Pentru lKersantitul dela Piatra Iloldiței.
De asemenea sa găsit:
Prop. mol. ___La sută
SIT
o .. n 5128 8002 52.30
ARO... „1802 176 10.57
Fe0 ...... „10.98 14-40 8.82
CaO
MsO
cc...
... e 440
ER
7.94 1429
1970 -
„8.75
12.06
NO ee 90 978 1.70
NIV
NaO o .. DĂT 887 Dutt
10.00 16.332 100.Uu
Pentru kKersantilul dela părăul Malului. o
LU
Calculul acestor rezultate după Ossan se [ace astfel :

Pentru Kersantitul dela Piatra Holdiţei :
S= Si02+ 'Ti02+ P205=— 54.88
RA
A=Na&0 + 20 =3.36..
C=AlPO'—A =6, 38; Ca0— G=3, 06 (Ca0)
* P=FeO-+FMUgO+
Ca0 =25. 64.
NT
Intre aceste date există relaţiunile;

S-+2A+20+F=100 deci: 2A+20+ F=100—$.
CE
sau: 6. 72-4-12.7064+25.61 = 100—51.88 sau:

45.12 45.12
I/
Se face apoi ca să oxisto-relația: A+C-FIE=20.

Se obţin astlel nouăle valori : ”
AS
a= 1.90
c= 3.60
UI
f= 14.50
>
>
o
BC
333 MÂSSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI, 49
Y
Se face apoi ca să existe relația K?0--Na:0=10; avem:
AR
20 = 4.70 |
Na?0= 5.30
IBR
Acestei nouă valori al lui Na?:0 se dă notaţiunea: n și atunci
notațiunea rocii devine: sa cfu..
L
F-20f
ITY
RS
IVE
UN
AL
,
R
A-20af a of Sf P:20e
NT
Triunghiul lui Ossan.

CE
Pentru Kersantitul dela Piatra Ioldiţei avem formula:

So dz Cos În. Da:
I/
Calculând în acelaș moi formula Kersantitului dela părăul Ma-

lului găsim:
AS
Sasa day Ca În Dee

UI
Aceste rezultate pot fi reprezentate în projecţie, servindu-ne

de triunghiul lui Ossan. Acesta e un triunghiu echilateral ACI,
Analele A. R. — Tom. NXNAVIU. — Memoriile Secţ. Ştiinţijice.
BC
1
50 - , b. 6, BUŢUREANU 934
Y
pe care diagonalele Aa, Cc, If îl împart în 6 triunghiuri scalene,
AR
în cari:
aZec>lf.
IBR
Laturile triunghiului sunt divizate în câte 20 părţi egale, ceeace
permite a se duce câte 20 linii paralele cu cele 3 laturi ale triun-
ghiului, așă că liniile Aa, Cc, LI sunt şi ele împărțite în câte 20
părţi egale; în punctele a, c, şi f avem originile, pentru cari
YL
a=0, c=o0, [=o, pe când F=20f, A=20a, C=20c.
Pentru a găsi punctul ce reprezentă projecția unei roci: fie roca
noastră dela Piatra Holdiţei :
SIT
a=2 c=38.5 [=14.5
Pornind din A spre C luăm distanța: Ay=3.5, din au ducem o
paralelă la AF; apoi pornind din C spre A luăm distanța C2=2
ER
și ducem o paralelă la FC, care se întâlneşte cu cealaltă paralelă
în punctul I, caro reprezentă projocţia rocii noastre. Constatăm că
punctul I se află în acelaș timp pe o paralelă cu AC dusă din
NIV
punctul * ce se află dela A spre F la distanța Ay=145,
In acelaş mod găsim că projecţia Kersantitului dela părăul Ma-
lului se află în punctul ],.
LU
II. Ortolit.
Această rocă a fost găsită pe valea Iloldifei în apropiere de

RA
jsheabul Burlacilor, sub forma unui bloc izolat în albia părăului

undo căzuse de sigur din mal dela o înălțime oarecare, aşă că ne-a
fost imposibil a găsi locul său de origine.
NT
hoca e do coloaro gri-verzic, lăsând a so vedeă cu ochiul libor

mari lamele negre strălucitoare de mica neagră, având cu totul
aspectul Ortolitului dela Freiberg. Roca e foarte rezistentă şi cu
CE
toate că nu e dură, are destulă elasticitate pentru a nu se sfărâmă

decât cu mare greutale.
Sub microscop so găseşte compus din un amestec de cristali de
I/
l'eldspat și Mica, ca “elemente principale; apoi Augit, Ilornblendă

Magnetit, iar ca elemente accesorii: Apatila şi o massă verde celo-
AS
vritoasă co rezultă din alterarea Micoi.

beldspatul este Ortoz, și so săsește sub formă de zone mari,
in mică parte transparente și clare, cea mai mare parto fiind tur.
UI
buri și gri, din cauza incluziunilor ce conţine. In lumina pola-

rizală recunoaștem, sau cristali simpli, sau prezentând macla de
BC
335 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI 51
Y
Carlsbad, cu extincţiune simetrică în raport cu linia, de maclă, pentru
AR
secțiuni în zona h'g', când urma clivajului după g'e paralelă cu urma
maclei.
Mica brună în cantitate mare, prezentă cele două feluri. de sec-
IBR
iuni, paralelă sau perpendiculară pe axă, foarte policroică în cazul
intâiu, trecând dela galben deschis, la roșu brun închis.
Augilul se găsește sub formă de mici cristali incolori cu multe
crăpături, în maro parte alteraţi și transformați într'o substanţă pul-
L
berulentă gri, care pare a fi respândită ca impuritate şi în cvistalii
de Ortoz. In lumina polarizată părțile nealterate se colorează cu
ITY
colori vii, galben și roșu, pe când partea alterată rămâne stânsă,
cu mici puncte strălucitoare.
Amfibolul, mult mai rar decât mica, se prezentă în secțiuni cu
RS
conturn neregulat, paralele sau perpendiculare pe axă, puţin poli-
croice de coloare galben-brună. o
Magnetitul se găsește în cantitate mare, sub formă de granule
IVE
mari răspândite în mod neregulat, dar mai ales sub formă de pul-
bere neagră, care mărginește conturul cristalilor de mică alteraţi,
formând în jurul lor o bandă neagră.
UN
Apatila foarte răspândită, fie sub formă de lungi baghete cu sec-

țiuni transversale caracteristice, sau în secțiuni hexagonale.
—- "Tipul de Ortolit astfel studiat este deci un Ortolit cu Augit.
Analiza chimică făcută asupra acestei roci a dat următoarele
AL
rezultate:
So: „40.82 ]
TO. 108|
R
45.90 7654 4684

PO i tou]
NT
ARO e 1148 12.28 1210 740

002 . 5.
EeO.
FeO ..
. .759 20 |] 1392 1950 -
11.94
:
CE
CaO o... . . , 9.56 10.93 2696 16.50

MgO . . . . . e . . 10.09 10.89 „1840 11.26
RO cc... e 9.08 2.93 238 1.46
I/
NaO0 e 4Rț 4.64 753 4.60

COILO i... 0.16 100.00 16341 100.00
AS
Avem deci: S=46.84

A = 6.06
UI
C= 1.34
= 9,924-11.94-+-16.50=
38.86.
BC
39 v. C. BUȚUREANU 236
Y
sau: a= 2.60
AR
c= 0.60 Nu:0 Ko
== 16.80 2.414 7.59=—10.00

Deci : formula Ortolitului de pe valea lloldiței e:
IBR
Sua Aaen Coe Înca Nos
Projecţiunea rocii în triunghiul lui Ossan se găseşte în punctul
YL
0. A se vedeă în planşa dela line projecțiunea acestei roci.
III. Vogezite.
SIT
Vogezitele se găsesc în mai multe locuri, dar sunt în genere alte-
rate : tipuri cari să poată [i studiate nu se găsesc decât în două
ER
locuri: în fundul văii Darnarului și la Piciorul Cerbului pe Valea
Negrei Broștenilor. Vogezite alterate se găsesc: la locul numit
Patru Pânzi și la gura părăului Orloaia pe Neagra Broştenilor,
NIV
apoi pe marginea drumului ce duce dela Broșteni la Darnar, pe
malul Bistriţei, în fața mamntele Cupra ; în line pe valea Iloldiţei
le Jghiabul Burlacilor. In această din urmă localitate, după cum
s'a spus mai înainte, vogezitele injectate între micascisturi au dat
LU
naştere la fenomene de contact, ele înseși alterându-se. Această

alterare consistă în transformarea elementelor feromagneziene în
produse cloritoase și serpentinoasc, ceeace a făcul ca roca să de-
RA
vină verde și moale la pipăit. Odată cu aceasta s'a format un mi-

neral în cristali de coloare verde închis, de dimensiuni mai mari,
cari, după studiile făcute, par a fi fost cristali de Augit sau
NT
Ilornblendă, la început, dar s'au alterat mai pe urmă, transfor=

mându-se într'un amestec de Clorit fibros și serpentină amorfă.
Vosezitul de pe Vulea Burnarului a fost găsit în fundul acestei
CE
văi la Piciorul Pietrei sub mantele Verde, sub formă de blocuri

ce de sigur au căzut din partea de sus a muntelui împreună cu
blocuri de alte roci, fără a fi putut examină de aproape filonul
din caro a provenit.
I/
loca e de coloare gri-verzio închis, cu mari cristali albi și verzi-

gălbii, cari dau rocii un aspect portiric. Sub microscop găsim ele-
AS
mento principale: Ortozul și Ilornblenda în mare cantitate, apoi

Augit, Sfen, Apaltit şi Magnetit,
UI
Ovlozul se găseşte în cantitate maro sub formă de zone, parte

turburi, parte transparente, compuse din cristali mari simpli sau
BC
337 MASSIVUL CRISTALIN DELĂ RROŞTENI. 53
Y
cu macla de Carlsbad, cuprinzând ca incluziuni cantități mari de
Apatită sub formă de cristali aciculari cu tăieturi transversale.
AR
Amfibolul sub formă de Hornblendă brună se găsește în canti-
tate mare, sau sub formă de cristali lungi în secţiuni paralele cu
axa fără conturn regulat, și cu urmele de clivaj caracteristice, sau
IBR
sub formă de secțiuni paralele cu baza, uneori fără conturn regu-
lat, dar cu urmele de clivaj paralele cu lețele prismei ; mai rareori
acoste secțiuni prezentă și forma regulată hexagonală, compusă din
L
feţele prismei şi ale Orto- sau Clinopinacoidului. Cristalii în secțiuni
paralele cu axa, au un policroism pronunțat, trecând dela galben
ITY
deschis la brun închis.
Augitul, mult mai rar, se prezentă în cristali cu conturn nere-
gulat, slab colorați în galben-verzuiu, cu casuri neregulate. Uneori
RS
ci sunt bine conservați, și atunci au o puternică acţiune asupra,
luminii polarizate, colorându-se în verde și roşu. Alteori Augitul
este alterat și atunci cristalii sunt transformați numai pe margine
IVE
într'o substanță galben-verzio, păstrând centrul nealterat și sunt
încunjuraţi de o zonă formată de produsele de alteraţie; sau sunt
alteraţi în totalitate. Substanţa provenită din alterare are, cele mai
do multe ori, coloarea galbenă și o structură omogenă, fără acţiune
UN
asupra luminii polarizate, deci e amorfă; când însă e do coloare

vorzio şi cu structură fibroasă, are acţiune asupra luminii polari-
zate şi e fără îndocală de natură cloritoasă.
Ca. produse accesorii găsim:
AL
Sfenul care se prezentă sub formă de cristali bine formaţi, do

coloare gălbue, analogi cu. acei ce se găsesc în Sienite, prezen-
R
tând un relief puternic; câte odată acești cristali sunt lungiți sub
formă de baghete, şi torminaţi cu vârfuri ascuţite, dându-le astfel
NT
un aspect fuziform. S'ar puteă confundă cu cristalii de Augit, de

cari so deosebesc prin relieful ce au.
Apatila so găsește în mare cantitate, mai ales în regiunile
CE
feldspatice unde cristalii sub formă, de lungi baghete sunt ames-

tecaţi în toate direcțiunile, formând ca un fel de țesătură grosieră.
Se găsește și sub formă de secțiuni hexagonale transversale, dar
I/
[oarte înguste.
Magnetitad în mari cristali negri, se află mai ales în apropierea
AS
cristalilor de Augit și Iornblendă. .

Roca e deci: un Vogezit cu Aaugit.
Vosezitul de pe piciorul Cerbului se găseșto sub forma unui
UI
filon aproape vertical în malul drept al părăului Neagra, pe mar-

BC
ginea drumului
Y
ce duce la Dorna, alături cu un filon de Camp-
tonit, cevă mai spre Nord de o ieșire de Dolomite ce se găsește
AR
în acea regiune; are o grosime de 70—80 cm și se întinde în
direcția N. S.
Roca e do coloare verde închisă cu structură compactă,
IBR
Sub microscop apare compusă din un amestec de Ortoz și IHorn-
blendă, ca elemente principale, pe lângă carii so găsesc: Magenetitul,
Calcită şi Apatit; Sfenul lipsește.
YL
Ortozul sub formă de zone mari, formate din cristali reuniți în
diverse direcțiuni, uncori transparente, alteori turburi și colorate
în verde, din cauza produselor de alterare a Ilornblendei.
IHornblenda sub formă de mari cristali lamelari, lungiţi cu urme
SIT
de clivaj paralele cu axa, sau cu conturn hexagonal, cu urme
de
clivaj paralele cu feţele prismei. E de coloare brună, cu policroism
puternic. Când e alterată, e transformată într'o substanță serpen
-
ER
tinoasă amorfă de coloare verde deschisă. So găsesc adesea cris-
tali de hornblendă alterați în centru și păstrând pe margine
o
bandă brună nealterată.
NIV
Magnelitul se găseşte în mică cantitate.
Apalita e rară.
Calcita în cristali mari.
I tipul Vogozitului propriu zis.
LU
— Analiza chimică a, acostoi roci a dat următoarele rezultate :
Si0: .. 1460.10
RA
TO: i... O81 47.56 50.93 S194 di

p:0s 05 |
ALO: e i 14.60 14.60 215.65 1043 9.89
NT
“0203 5.7 5.9:

ie i ca 2 1144 1227 1719 1101
CaO 8.50 8.50 9.10 1637: 10.18
CE
MgO e 382 5.39 3.56 S38 5.09

20 0186 0.86 0.93 99 0.63
Na:0 .. 705 7.05 7561226 7.86
CO:-HI:0 . 6.20
I/
— — — _
AS
Avom deci: S5=—54.4]

A = 9.49
C= 1.41
= 9.07-+11.01-4+-5.69=—25.77
UI
BC
339 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI.
Gt
ea
sau: a= 4.76
Y
c= 0.79
AR
f= 14.45
Deci: formula Vogezitului de pe piciorul Cerbului este:
IBR
Ss Duss Cos Înca
Projecţiunea rocii în triunghiul lui Ossan se găsește în punctul V.
L
IV. Diorite.
ITY
Dioritele sunt roci mult mai răspândile decât cele precedente.
lilo so găsesc apărând în localități depărtate unele de altele și cu
aspecte exterioare destul de deosebite.
RS
1. Dioritul de pe piciorul Călimănel se găseste sub formă de
stânci mari pe malul drept al părăului Călimănel, în marginea
drumului ce duce dela Broşteni spre Dorna pe valea Negrei. Indată
IVE
ce scoborim Dealul Vânăt și intrăm în valea: strâmtă dintre
pic. Călimănelului şi muntele Deluganu, apar în dreapta, chiar în
marginea drumului, roci scistoaso verzi friabile, cari niai la vale,
UN
la gura părăului Vâcăriei, atâi pe un mal cât și pe altul, forniează

massivuri mari, cari se întind în sus prin pădure pe o distanță
mare, şi după co a trecut pe malul drept al părăului Văcăriei,
se scoboară la vale, formând malul stâncos al părăului Călimănel.
AL
Aceste roci trec chiar și pe celalt mal al părăului Călimănel și se

găsesc foarte bine reprezentate sub muntele Delugan, formând
filoane cari în unele locuri se ridică în sus, și se ascund sub
R
Andeziturile ce formează muntele, iar alteori apar chiar în mar-

NT
ginea drumului, formând filoane de 0.50 până la | metru de gro-

sime. Intre rocile dela gura părăului Văcăriei se găsește Dioritul,
sub forma unei roci de coloare verde galbenă deschisă, şi cu ochiul
CE
liber se pot Ușor deosebi cristalii verzi do cei albi, câri adeseori
sunt dispuși în grupuri radiate.
Sub microscop, roca apare compusă din un amestec de cristali -
de plaghioclas și hornblendă, iar ca eloment accesoriu sfenul.
I/
Plaghioclasul este roprezenlat prin zone formate din cristali

AS
granulari, uneori transparenţi, alteori cevă turburi, din cauza, in-

cluziunilor ce cuprind. Maximul de extinețiune a cristalilor în
maclă esto do 300—350, ceeace arată că avem a face cu un pla-:
UI
ghioclas cuprins între Labrador și Bylonnil,

BC
56 V. C BUȚUREANU . 5-40
Ilornblenda se găseşte în cantilate mare și o reprezentată
Y
prin
cristali de coloare brună, cu secțiuni paralele sau perpendiculare
AR
pe axă; sub această formă e în cantitate mai mică, cea mai maro
parte fiind hornblendă verde, în cristali prismaltici lungiţi și gru-
pați paralel sau radial.
IBR
Sfenul se găsește răspândit uniform sub formă de cristali de
coloare galbenă-gri, cari sunt uncori reuniți în grupe neregulate,
alteori dispuși în şiruri lungi.
— Analiza chimică a dat:
YL
SO: 5040 52.04 $775 57.02;
TO... 0.69 071 ! 2300
SIT
PO, e... 0.24 0.25 |. |
ALO... 1. 1. 17.00 1755 1717 1415
Foto: ... . . . . 929 1 1250 12.90 1791 11.65
CaO
MgO
FeO
.......
......
aia
801
3.82
099 | 1286
ER 8.283
3.95.
1488
972
9.66
6.35
KO...
NIV
2 0.92 0.95 100 0.65
Na ce 3.97 | 3.37 540 3.52
CO+IE0 215 — — —
LU
„După Ossan avem :

S=357.02 C= 6.98
A= 4.17 = 20.68
RA
„sau a=26, c=4.t, [=13.00, n= 8.44

lormula Dioritolui de po piciorul
NT
Călimănel o deci:
Sea dac Caci fi N3-5
CE
Projecțiunea în triunghiul lui Ossan se găsește în punctul D.

2. Dioritul de pe piciorul Bradului a, fost găsit în malul drept
al acestui părău, nu departe do gura sa; lilonul so dirijează spro
apus, se pierde spre munte și pare a fi în legătură cu rocile crup-
I/
tivo dela Dârmoesa.

Roca e do coloare
AS
verde cu slructura grosier granulară, lăsând

a se deosebi cu ochiul liber cristalii albi do feldspat de
cristalii
negri strălucitori do hornblendă.
UI
Sub microscop găsim un amestec de plaghioclas şi hornblondă

BC
341 , : MASSIVUL CRISTALIN DELA FROŞTENI. 57
ca elemente principale; apoi Mica brună, Clorit, Sfen, Apatită, Mag-
Y
netit şi Calcită.
AR
Plaghioclasul se prezentă în mari cristali turburi, cu maclă po-
lisintetică și cu extincţiune variabilă în jurul lui 30%; deci Labrador.
Tornblenda în mari cristali bruni, sub formă de secţiuni para-
IBR
lele sau perpendiculare pe axă; câte odată alterați pe margine şi
transformați în clorit verde; cristalii de hornblendă conţin ca in-
cluziuni cristali de sfen, baghete de apatită şi granule de magnetit.
Mica brună în cantitate mai mică, sub formă de cristali “lame-
L
lari bruni asociați cu hornblendă, în secţiuni perpendiculare sau
ITY
paralele lu bază, fără conturn determinat; secțiunile perpendiculare
pe bază sunt foarte policroice.
Magnuelitul mai rar sub formă de granule negre, opace, fie ca
incluziuni în cristalii de Hornblendă, sau respândit în rocă, asociat
RS
cu fierul titanat, cu aspect arborescent caracteristic.
Sfenul în general de coloare brună, fie ca incluziuni în horn-
blendă, sau respândit în rocă.
IVE
Cloritul și Calcila ca, produse de alterare.
— La analiză s'au găsit următoarele rezultate:
SO: . e 50.16
UN
TO... 0.72 51.77 53.07 8367 55.62

PO... „0.89
ALO o... Ldil 14.11 1446 1425 8.9
AL
Fe:0: , ...... 05|, IN 49

FeO0. „4.50 | FeO 10.42 10.68 1496 9,40
CaO... . 8.22 822 9.43 1517 9.53
R
MeO . . . . . , 6.16 6.16 6.31 1575 9.89

R:0..... e 1.60 1.60 1.04 175 1.10
NT
Na:0 .. .. . . 5.28 3.98 54 877 5.15

CO+H:O0 . . . . „ 1.90 — -— — —
CE
După Ossanavem: |
S = 59.62. CO = 92.38
Ă 6.61. [= 26,44.
I/
sau: a = 39,73, c= 134. 1.= 1493. n = 8.314.

AS
Formula Dioritului de pe piciorul Bradului este deci:

Sssun As În Cr. Nasa
UI
* Proiecţiunea în triunghiul lui Ossan se găseşte în punctul D,..

BC
38 V, C. BUȚUREANU 342
3. Dioritul de pe Valea Bărnărelului a fost găsit pe piciorul
Y
Șandru, care se află la confluența părăului Șandru cu părăul Băr-
AR
nărel; aici se găsește sub forma unui filon ce e aproape orizontal,
asociat cu Diabaz.
Roca e de coloare neagră vorzie, cu cristali mari do hornblendă
IBR
neagră, și cristali albi de plaghioclas. Sub microscop apare compusă
din un amestec de plaghioclas și hornblendă ca elemente princi-
pale; apoi mică, magnetit și sfen.
Paghioclasul în cristali mari
YL
turburi, din cauza incluziunilor co
conţine, cu macla polisintetică și oxtincţiune de + 320; deci La-
brador..
Mornblenda în cantitate maro în cristali ce reprezentă secțiuni
SIT
paralele sau perpendiculare pe axă, de coloaro brună, sau verde
când sunt alterați şi transformați în Clorit.
Mica brună mai rară, amestecată cu hornblenda, în lamele cu
conturn neregulat, foarte policroică.
ER
— În mod accesoriu se găseşte Magnetit și Sfen.
+. Dioritul de pe valea păâvăului Sec, afluent al Barnarului, se
NIV
găsește cam la marginea cursului acestui părău, într'o localitate
foarte sălbatecă, unde nu s'a putut urmări filonul co pare a inaintă
spre muntele Tomnatec. loca o do coloare gri verzic, cu firul mare,
ceeace permite a se deosebi cu ochiul liber foldspatul de hornblendă.
LU
Sub microscop roca apare compusă din un amestec de plaghio-..

clas ca hornblendă brună și verde, apoi mica brună, augit, sfen,
magnetit, precum și calcită, clorit și epidot.
RA
Plaghioclasul în lungi cristali bine mărginiți lateral cu linii

paralele, la mijloc turburi și pe margine limpezi, cu extincțiune do
290 la 330; deci o Labrador. Acești cristali conţin în interiorul lor
NT
numeroase incluziuni de apatită, pe care o găsim sub formă do

lungi baghete cu tăieturi transversale, fără ca extremităţile
să fio
determinate și prezentând în interior spații goale cari so văd
CE
mai
bine în secțiunile transversale, hexagonale.
Ilorublendă în mari şi numeroși cristali bruni, în secțiuni
lon-
gitudinale în genere neregulate cu urme de clivaj caracteri
stice,
torminate câte odată la capăt cu vârtul b+
I/
b 1 de 1480, sau în soc-

țiuni paralele cu baza, prezentând urme do clivaj paralele cu fe-
AS
tele prismei, uneori foarte fine şi clare tăindu-so sub unghiul de

124%; când au forma hexagonală, putem măsură unghiul mgt= 1180.
Hornblenda este în mare parte transformată în Clorit, și
părţile trans-
UI
formate sunt amestecate cu cele notransformate în mod

cu totul
BC
Y
arbitrar. Acelaș lucru se întâmplă și vis-a-vis de mica brună cu care
Ilornblenda este amestecată foarte intim. Hornblenda conţine ca in-
AR
cluziuni baghete de Apatită și granule de Magnetit.
Mica brună în cantitate mare, amestecată foarte intim cu. Horn-
blendă; este în parte transformată în Clorit, însă se poate ușor
IBR
deosebi partea alterată verde de cea nealterată brună, care e foarte.
policroică, trecând dela galben deschis la brun violoceu inchis. Ca,
incluziuni conţine mult magnetit și rar apatit,
L
Augitul mai rar, în granule neregulate, amestecate cu Hornblendă,
sau izolate.
ITY
Sfenul rar; asemenea și Calcita.
Apatita în cantitate foarte mare ca incluziuni în Plaghioclas și
Ilornblendă.
RS
Magnetilul în granule mari, dar răspândite mai rar, mai ales i în
cristalii de Hornblendă și Mică.
Diorit augitie. Această rocă a fost găsită pe valea Bărnăvelului
IVE
in blocuri, fără a se găsi localitatea de unde a provenit. E o rocă
de coloare gri-verzie, cu cristali albi de feldspat și lamele negre
de hornblendă; conține asemenea și granule de pirită.
Sub microscop se vedo compus din: plaghioclas, augit, hornblendă,
UN
mica brună, magnetit, fier titanat, calcită, etc.

Plaghioclasul în mari cristali turburi cu macla polisintetică și
unghiul de extincțiune variabil între 35% și 405, ceeace indică un
AL
Labradov- -Buytownit.
Hornblenda în cristali de coloare brună, cu policroism foarte
pronunțat, variind între galben deschis și brun roșu închis, în sec-
R
țiuni co sunt uneori paralele cu axa şi cu conturn neregulat; mai

rar secțiunile sunt paralele cu baza, cu conturn hexagonal, cu urme
NT
de clivaj paralele cu fețele prismei. Hornblenda în majoritatea ca-

zurilor este asociată cu Augitul, pe ai cărui cristali îi încunjură.
CE
Do multe ori e alterată și transformată în Clorit verde-albastru.

Augitul în cristali aproape incolori, cu urme de clivaj foarte
numeroase și pronunţate, din care cauză cristalii par turburi și ac-
țiunea lor asupra luminii polarizate e foarte slabă. Cristalii de Augit
I/
sunt mai totdeauna asociaţi cu ' cristali de hornblendă, cari încunjură

pe cei dintâi, uneori în parte, alteori cu totul, aşă că aspectul cris-:
AS
talilor de Augit în acest din urmă caz e, ca şi când ar formă un

miez incolor în centrul cristalului de Ilornblendă,
Mica brună în numeroși cristali mici, de coloare brună, poli-
UI
BC
60 V, C. RUŢUREANU
344
Y
croici, sub formă de lamele lungi cu structura, striată
unrulată, aso-
ciată cu hornblendă.
AR
-
Magnelitul în granule asociate d6 multe ori cu: Fier
tilanat care
e mai frecvent sub formă de lamele negre, lungi
și subțiri semi-
transparente, cu forma
IBR
arborescentă caracteristică.
SO: e 48178
Ti... . 0.80 |
YL
DU.4T 52.04 S<15 55.44
PO. 0.02
ARO... 1LSL 11.51 19.18 1200 7.51
003... 842]
SIT
Fe0.. ” 5.19 J 12.855 1825
3.25 18512 11662
CaO... o. 10.74 10.74 11.07 1991 12.46
MeO. e... 346 3 46 3.07 891 5.58
RO
NEO...
COLO...
LT
592
1.73
„8.92 ER 1.75
6.1
190
989
1.19
6.20
220 — — — —
NIV
După Ossan avem:
5= 55.44 U= 0.12
LU
A= 7.39 [= 29.54
sau: a=39.98 c=0.07 [= 15.93,
Deci
RA
formula Dioritului Augitic de po va'ca Bărnărelului este:

Sa dao Cos lie Nas
NT
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul DD.

CE
V. Diabaze.
Dintre rocile graniloide co se găsesc in massi

vul cristalin dela
sroșteni, Diabazele sunt cele mai nume
I/
roase și mai răspândite,

In cele mai multe locuri le găsim în filoan
e cu grosimi foarte va-
AS
riate dela 0.50 m la 2 metri și mai mult: în particular pe vârful

Piotrosului, găsim Diabazul sub formă de nape de revărsare, aco-
perind suprafeţe destul do mari pe piciorul Ilaşca, Aspectul
UI
macroscopic esto lor

foarte variat, aviuul, când slructura fin granitoidă
,
BC
945 MASSIVUL CRISTAL IN DEL A , BROȘTI: N. GL
«
Y
aproape compactă (afanite) și sub microscop cu slructură olfitică,
când sunt cu structură granulară bine pronunţată. Coloarea lor
AR
variază între gri-verde, verde-galben și verde-franc mai mult sau
mai puţin închis.
Principalele tipuri găsite sunt:
IBR
1. Diabazul de pe piciorul Călimănel, se găseşte pe malul drept
al părăului Călimănel, unde formează pe o bună parle coasta ce
so ridică la dreapta drumului ce duce la Panaci, începând dela
L
gura părăului Văcăriei. Roca e de coloare gri-verzie cu structură
granitoidă fină, așă incât cu ochiul liber nu putem deosebi decât
ITY
câţivă cristali verzi, precum și granule strălucitoare de pirilă.
Sub microscop se vede compus în primul loc din plaghioclas și
augit, apoi mica şi magnetit.
RS
Plaghioclasul sub formă de cristali lungi reuniți în grupe ra-
diale, turburi din cauza incluziunilor de materii străine co conţin
și a căror prezență se poate recunoaşte mai ales în lumina pola-
IVE
rizală, când ele se coiorează divers. Determinarea unghiului de
exlincțiune se face greu și numai pe cristali mici și limpezi ; el
variază între 50 și 8 ; deci e un Oligoclas- Andezin.
Augilul sub formă do cristali mari aproaps încolori, sau cu o
UN
slabă nuanţă galben-rozatru, cu conturn loarte neregulat şi cu

numeroase crăpături în interiorul lor ; în acest din urmă caz cris-
talii sunt nealteraţi și. au o puternică acțiune asupra luminii po-
larizate. Macle rari și atunci când se găsesc sunt prin juxtapunere,
AL
așă că urmele de clivaj sunt aproape paralele în ambii indivizi

şi în o singură direcțiune. Când Augitul e allerat, atunci e trans-
R
format : sau în o substanță cristalină fibroasă de coloare verde

deschis, compusă din cristali lungi şi subțiri aşezaţi cele mai de
NT
multe ori în mod radial și cu puternică acţiune asupra luminii

polarizate, deci e clorit; sau în o massă galben-verzie, neactivă
şi care e de sigur o substanță de natură serpentinoasă.
CE
Mica brună în foarte mică cantitate, în lamele lungi amestecate

cu Clorit, în apropierea cristalilor de Augit alterat.
Magnetitul foarte rar, răspândit neregulat.
I/
"Pierul tiltanat în lamele de coloare gri-brună, semi-transparente

având forma de caractere cuneiforme, datorită intercalărilor de mag-
AS
netit sub formă de bande negre înguste, cari se încrucișeaza şi

formează figuri analoage cu caracterele cuneiforme.
— La analiză s'a găsil:
UI
BC
62 | Ia V. C. BUȚUREARU
516
Y
SO e 49.53
TO 070
AR
52.32 8726 53.05
PO oma]
ARO 2 404 15.50 1528 963
Fe:05 Oa
IBR
a. on 29
FeO 591 | 14.94 2093 13.20
CaO n. 6.98 7.92 1299 8.20
MgO cc. 6.96 7.22 1802 11.36
YL
DIO 0,02 0.96 103: 0607
NEO o UQȚ 1.84 290 1.38
CO IO 128 -— — =
SIT
Avem dar după Ossan:
3= 55.05 C== 7.11 „KO Nuto,
A= 254 l=25.65
Sau: a= 1.43 ER c= 4.03
2.64 7.4=10
f= 14-54
Formula sa este: . S$,, Aa Ca
NIV
fica Dica
Projecțiunea pe triunghiul lui Ossan se găseș
te în punctul A,
2. Diabazul de pe piciorul Călimănel,
luat din localitatea de
unde s'a scos
LU
piatră pentru pietruit șoseaua, se prezentă

sub forma
unei roci de coloare verde închisă, cu
structură mai fină decât
coa precedentă, conținând numeroase granu
le de pirită. Sub mi-
croscop se găsește compusă din: plaghiocla
s, augit, hornblendă,
RA
apoi magnetit, fier titanat, apatită, calcită,

Plughioclasul sub formă de mari cristali
incolori și transpa-
renți, conținând în unele părți numeroas
e incluziuni de microlite
NT
de hornblendă verde sau brună, precum

şi cristali de apatit. După
unghiul de extincțiune ce ajunge la maxi
mum 8% avem un Olivo-
clus- Andezin,
CE
«lugitul în mari cristali de coloare roz-gălbie sau chiar slab

violetă, cu conturn neregulat, strabătuţi de urme numeroase
clivaj longitudinale, «dle
precum și de casuri transversale, cu
puternică
I/
acțiune asupra luminii polarizate, colorându-

se în galben, roșu, vio-
let inchis, asociat totdeauna cu hornblendă
, magnetit și lior titanat.
AS
HMornblendu în cantitate destul de mare,

răspândită uniform,
rareori in crista li mici de coloare brună,
perpendicu-în secțiuni
lare sau paralele cu axa, mai adeseori
in cristali mari de coloare
UI
verde, cu structură fibroasă, policroici, trecâ

nd dela verde la galben,
BC
„BA? MASSIVUL CRISIALÎN DELA BROȘTENI. G3
Y
cu acțiune asupra luminii polarizate. Uneori Hornblenda e transfor-
AR
mată în masse amorfe galben-verzii, de sigur «o natură serpentinoasă.
Apatita se găseşte în cantitate foarte mare sub formă de cris-
tali lungi, cu tăieturi transversale sau sub formă de secțiuni hexa-
IBR
gonale, deșerte înăuntru, în genere cu dimensiuni foarte mici,
răspândite în massa feldspatică.
Maghnelitul în cantitate mare, grămădit mai ales în jurul cris-
talilor do augit, și în massele de hornblendă verde.
L
Fierul titanat, de asemenea în cantitate mare, sub forma carac-:
teristică grafică, mai ales în secţiuni triunghiulare, amestecat. cu
ITY
magnetitul. -
Calcila se găseşte în cristali izolaţi, respândiţi neregulat în massa
rodii, prezentând urme de clivaj caracteristice, colorându-se în -lu-
RS
mina polarizată în verde şi roz.
— Analiza chimică a rocii a dat următoarele rezultate: IVE
SI. FOT
TO e. . 061 t 51.130 8555 54.33
PO 08]
APO... 1... LD 16.08 1580 10.03
UN
Fo:05 1040]
Be0. 458 1983 2035
2035
1298«
CaO o... DT 8.07 1452 9.22
MgO.... o... DO 6.17 1540 9.78
AL
BO. 0.84 0.98 94 0.60

N:0 1. . . 2.90 3.02 489 3.11
R
COIEO 2.82 — — —
NT

5= 54.33 C= 6.32 |
A= 3.71 l'= 19.00 Ho. aro.
CE
sau: a= 9.05 c=4,35 1=13.10 1.62 + 8.38= 10.00

Formula sa va fi:
I/
Saua Dac Cu Însa Das

Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul Ă,.
AS
3. Diabazul de pe piciorul Călimănel, provenind din massivul ce

se ridică pe malul drept al părăului Văcărioi, sub pădure; este o
rocă de coloare verde închis, cu structură fină, prezentând gra-
UI
nule de pirită,
BC
64
VC. BUȚEREANU
548
Y
Sub microscop se remarcă în prima
linie o structură mai lină,
cristalii [iind mai intim amestecați; ei sunt
AR
de plaghioclas și augit în
cantitate mai mare apoi: hornblendă, mica
brună, magnetit și augit.
Plaghioclasul este foarte intim amesteca
t cu celelalte elemente,
așă că.rareori găsim cristali izolați ;
IBR
când se găsesc, ei sunt trans-
parenți și prezentă un mare unghiu
de extincțiune co poate atinge
30%, deci e Labiador. Se mai găsesc
și cristali mari, dar cari
sunt încărcaţi cu incluziuni do clorit,
așă că în lumina polarizată
YL
apar ca adevărate zone de mozaic,
Augilul se prezenlă foarte rar în cristali mari
cu forma deter-
minată; în acest caz în anumite secți
uni ei au urme de clivaj pa-
SIT
ralele cu axa, destul de fine și apropiate,
străbătuţi do casuri trans-
versale neregulate. Coloarea lor e galb
en rozatru bine pronunțată.
De multe ori se găsesc ca incluziuni
lamele brune do hornblendă,
ale căror urme do clivaj sunt orientate
augit. Majoritatea cristalilor de augit
suri neregulate și largi, ccoace dă crist
ER
paralel cu a cristalilor de
este însă cu conturn și ca-
alilor aparenţa unui mozaic.
In lumina polarizată se colorează în
NIV
galben.
Mornblenda, în numeroși dar mici
cristali de coloare brună cu
cunturn neregulat şi transformați pe
margine în Clorit verde-al-
_„bastru, din care cauză roca e de coloa
re verde închis.
LU
Mica, brună respândită în cristali lamel

ari, cari câte odată au
conturn hexagonal şi sunt deci secțiuni
paralele cu baza; cele mai
de multe ori au conturn neregulat,
cu structură fibroasă și sunt
foarte policroici.
RA
Magnetitul şi Pierul titanat în cantitate

mare, și foarte rospân-
dite în granule şi baghete lungi și
subțiri.
Apatila în mică cantitate, în cristali
NT
aciculari.
— Analiza chimică a dat următorul
rezultat:
So: .. „ 48.00
CE
TiIO:.,.. . 0.99 51.00 8306 24.26

PO... . 0.21
AbhO: 10.44 17.04 1679 10.72
I/
Pee, 8.2
Fe0 , 6.03 1-4.06 1999 12 56
AS
Ca0.., „ 8.00 $.3U 1.193 9.53

MgsO .. „0.02 2.84 1457 9.30
h20. . „ U.70 0.7.1 79)
UI
0.50
Na0 , >.91 3.02 4.39 3.12
CO: + IL:U »d — — —
BC
549 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI, 2 G3
Y
AR
3=—54.26 C= 7.09
A= 3.63 [2 =94.30
IBR
sau: a=211 c=4.00 [=13.9
Deci formula Diabazului de pe Piciorul Călimănel este:
Ss Azi Ca În N ss
L
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul A,.
ITY
4. Diabazul provenind de pe muntele Deluganu a fost găsit la
baza acestui munte, pe partea stângă a drumului ce duce la Panaci, ,
unde se pierde sub massivul andezitic al Deluganului. E de coloare
gri-verzie deschisă cu structură fină, putându- se ușor deosebi cu
RS
ochiul liber cristalii albi de feldspat.
Sub microscop apare compus din: plaghioclas și augit cu puţin
magnetit.
IVE
Plaghioclasul se găsește: sau sub formă de cristali cu conturn
nedeterminat, ce s'au intercalat între cristalii de Augit și cari sunt
incărcaţi de incluziuni amorfe, din care cauză sunt turburi, nu au
UN
acțiune asupra luminii polarizate, având.o extincţiune unduloasă;

mai rar so văd cristali izolați, mai puţin încărcaţi cu incluziuni,
așă că extincțiunea lor aproape de 350 arată că sunt de Labradov-.
Augilul se prezentă în numeroşi cristali de coloare slab galben-,
AL
vozalru, cu conturn neregulat, având o puternică acțiune -asupra

luminii polarizate, colorându- -se intens în galben, roșu, violet, al-
R
bastru; Augitul e foarte rar alteratși transformat în clorit.

Magnetitul amestecat cu Pier tilanatîn mică cantitate.
NT
— Analiza chimică a dat următoarele rezultate:

SO... 44.96 |
CE
TiO: 0.75 47.48 7935 49.99 .

P:0:.. 080]
ALO, 1. 0 1681 17.24 1699 10.70
Fe:0i ... ,.. 655| | ao
I/
FeO . . cc. 7.60 | 13.87 19413 12.2
CaO...
AS
1.26 Ti 1338. - 8.44

MgO. cc ST79 9.99 D224 144
NEO. 172 1.6 158 1.15
UI
Na0 . n... 304 8.29 „ D22 3.20

CO:+IL:0 , . . . 9.40 — — —
Anslele A. R. — Tom. XNAVIII. — Alemoriile Sec[. Ştiinţifice.
a
BC
GG V. C. RUȚUREANU - 950
1
Y
AR
3—=49.99 C= 6.92
A 4.148 l'"=?25.601
sau: a= 9,97 c=3.17 î= 114.56
IBR
Deci: formula liabazului de pe muntele Deluganu este:
Sao Da Caz ns Dia
YL
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul Ă,.
5. Diabazul din fundul Barnarului a fost găsit la baza muntelui
Verde, la locul numit Piciorul Pietrei. & de coloare gri-verzic,
SIT
cu slabă strălucire grasă, cu structură fin granulară, putându-se
ușor deosebi cu ochiul liber feldspatul sub formă de granule albe,
cu conturn neregulat sau sub formă de lungi lamele.
ER
Sub microscop, roca apare foarte clară, compusă din plaghioclas
și augit, ale căror margini do separație sunt foarte net determinate,
apoi fier titanat.
NIV
Plaghioclasul se prezentă în mari cristali albi, transparenţi cu
foarte puţine incluziuni; acești cristali tipăresc perfect pe cei de
augit, ocupând toate spațiile rămase libere între ci. In lumina po-
larizată găsim macla polisintetică foarte clară, urma maclei fiind
LU
în genere o linie subțire și foarte dreaptă, în raport cu cure se

pot face măsuri precise: extincțiunea variază între 300 și 350, deci
e Labrador.
RA
Augitul în mari și numeroși cristali aproape incolori sau puţin

colorați în galben-rozatru, puţin alterați pe margine şi transformați
in Clorit; cu toate acestea în lumina polarizată se colorează intens în
NT
galben, portocaliu, roșu și chiar violet și albastru. Forma cristalilor

e neregulată şi prezentă în interior uncori numai urme de clivaj
paralele cu axa; alteori prezentă și crăpături a căror direcțiune
CE
se încrucișează cu acea a clivajelor.

Pierul titanat cu aspectul caracteristic, grafic, în mică cantitate.
6. Diabaz uralit, Această rocă provine de pe Valea Dărndre-
lului, la gura părăului Şandru, unde se găseşte asocială cu filoane
I/
de Diorit. De coloare gri-verzie, compact, lăsând a se deosebi cu

ochiul liber mici cristali albi precum şi granule de pirită. Sub
AS
microscop se vede un amestec clar de: plaghioclas cu augit, apoi

magnetit și fior titanat.
UI
Plaghioclasul în cristali mari, lungi sau mai scurți, limpezi,

cari în lumina polarizată arată: pentru cei dintâi macle largi și cu
BC
MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. G?
351
unghiul de extincțiune mare, până la 350, deci sunt de Labrador;
Y
iar pentru cei mai mici, macle strânse și foarte clare, cu o extine-
AR
țiune cuprinsă între 200 și 250, deci de Andezin.
Augitul în cantitate mare, în cristali aproape incolori, mai ales
în centru, uralitizaţi pe margine, unde e aproape totdeauna verde,
IBR
fără ca prin aceasta să-și fi pierdut sau schimbat acțiunea asupra
luminii polarizate, care de altfel nu e, prea energică, colorându-se
în galben-portocaliu destul de intens.
Magnetitul rar ; fierul titanat răspândit uniform,” de coloare
L
roșie, cu striuri negre, paralele şi foarte fine.
ITY
SO: a 4740]
ŢIC: cc... 02 |! 4908 4997 8333 53.40
RS
PO e. „0.96 |
ARO i 17.93 17.23 O 1754 1729 11.06
Re 10.03 _
a 11111 380 13.01 13969 1856 11.88
IVE €
CaO cc... 8.30 8.30 8.47 1524 9.76

MBO ce 5,03 5.63 5.15 1435 9.19
NO e LT 1.37 1.39 148 0.95
UN
Na:O0 cc. 3.55 3.55 3.62 587 3.16

CO+IRO. 0.90 — — — —
Vom aveă dar:
AL
S= 53.40 C= 6.35
A 471 P=94.48
R
sau: a=2.65 c= 3.57 î[=— 13.78

NT
Deci: formula sa este: Sessa Az6 Cao Îisa Ds

Projecţiunea se găseşte în punctul A“.
CE
7. Diabaz uralit provenind de pe valea părdalui Izvorul Rău

din massivul Pietrosul; se prezentă sub formă de filoane intercalate
între scisturi; malul stâng al acestui părău e aproape verlical,
așă că nu sa putut luă eșantilionul direct din filon, dar din
I/
numeroasele blocuri căzute din el. Roca co de coloare gri-ver-

AS
zio cu aspect porfirie datorit marilor cristali albi de feldspat. Sub

microscop se vede o asociaţie de cristali mari albi, turburi din
cauza incluziunilor ce conţinîn partea centrală, pe când marginile
UI
sunt limpezi; în lumina polarizată partea centrală apare ca un

BC
GS $. C. BUŢUREAANU 352
Y
mozaic foarte fin, ceeace ascunde complet. extinețiunca. ln cristalii
AR
limpezi se pot recunoaşte mai multe tipuri de plaghioclas; așă,
în unii cristali so recunoaște macla caracteristică a microclinului;
în alţii macla polisintetică foarte fină și clară, cu extincţiuno întro
IBR
150 și 250, iar majoritatea cristalilor mari, având maclele largi și
cu extincțiune între 300 și 350: avem deci un amestec de Micro-
clin cu Andezin și Labrador.
Augitul în cristali mari, aproape incolori, foarte clari, mai ales
YL
în centru, cu urme de clivaj și casuri transversale noregulale ca-
racteristice ; în puţine cazuri cristalii sunt uralitizați pe margine.
Acţiunea lor asupra luminii polarizate o foarte energică, colorân-
SIT
du-se în galben, portocaliu, albastru şi violet foarto intens.
Mica brună rară, mai ales în apropiere de cristalii de Augit
uralitizaţi.
Magnuetitul rar.
8. Diabazul uralit
acolo ca un
provenind de
zimte, având o grosime de peste
ER
pe. culmea Pietrosului, formează
Im. întovărășit în pro-
funditate do filoane mai groase. loca e de coloare gri-verzie, com-
NIV
pactă, în care se pot deosebi cu ochiul liber cristali albi de
feldspat. Sub microscop se vede un amestec de plaghioclas cu
augit, apoi fier titanat și magnetit.
LU
Plaghioclusul în cristali mari, în genere lungi și limpezi, cu

maclă polisintetică foarte clară, cu o oxtincțiune aproape de 30,
deci Andezin- Labrador.
Augitul în cristali mari, slab colorați în palben-rozatru, pro-
RA
zentând secţiuni paralele cu axa, dar şi numeroase secțiuni para-

lele cu baza, cu urmele do clivaj ce se întretaie, prezentând câte
odată conturul octogonal bine detorminat. IE puţin uralitizat și cu
NT
acțiune energică asupra luminii polarizate.

Pierul titanat deși rar, dar în granule mari cu aspectul carac-
CE
teristic. Muguelit rar.

9. Diabaz uralit dela Poiana Dalla Pagului din massivul Pie-
trosul; se găseşta în liloane intercalate între scisturi de coloare
pgri-verzio cu structură compactă, lăsând totuş a se deosebi cu
I/
ochiul liber cristali albi de foldspat. Sub microscop se vede un

amestec de feldspat şi augit, apoi fier titanat și magnetit.
AS
Feldspatul e în cristali lungi și limpezi, amestecați foarte intim

cu augitul, cu extincțiune care nu trece de 300, deci Labrador.
„lregitul în mari cristali aproape incolori,în secțiuni paralele
UI
sau perpendiculare pe axă, în parte uralitizaţi, cu slabă actiune

asupra luminii polarizate.
BC
MASSIVUI, CRISTALIN DELA RROȘTENI. 69
333
Pierul tilanat răspândit uniform și rar, cu aspectul caracteristic.
Y
Magnetilul rar. ”
AR
Si0: .. aa 5050 |
080 e 5L.6L 52.39 8737 55.76
IBR
PO
P:05 oa |
ALO3 . e LO94 16.24 10.48 1624 10.37
oO en 402] a =
1675 10.70
L
ReO 107 11.78. 11.96
Cao .. ..,. . „10.54 10.54 10.70 1943 19,42
ITY
MgO oc... .. 3.96 8.96 -+.02 1003 641
K3O0 .. e 0.76 0.76 0.77 82 0.53
9.03 3.63 3.68 597 3.81
Na2O0
RS
— — —_ —
HN:O+CO: . . . . . 1.00
Vom aveă dar:

IVE
3 =55.76 C= 6.03
A= 431 [= 93.40
sau: a=9.07 c= 3.07 î= 13.86

UN
Deci, formula sa este:

S- 993 26 Cac Însa
AL
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește in punctul As.

10. Diabazul uralit do pe piciorul Iașca pe coasta apuseană a
Pietrosului. In această localitate găsim o mare suprafață acoperită
R
cu roci eruptive formând o napă de revărsare. Aspectul. rocii nu

NT
e acelaş: uneori o cu structură mai compactă, alteori cu aspect

porfirie. Am examinat trei tipuri:
No. 1. Roca o de coloare gri-verzio, compactă, cu casură dreaptă
CE
lăsând să se deosebească cu ochiul liber cristali albi și granule

de pirită. Sub microscop se vede un amestec de cristali de plaghio-
clas și augit, cu foarte puţin fier titanat. și magnetit.
Plaghioclasul so prezentă: sau în mari masse turburi din cauza
I/
incluziunilor ce conține și cari nu au acțiune asupra luminii po-

AS
larizate; sau cristali lungi și subţiri, limpezi, prezentând clar macla

polisintetică, cu o extincţiune de aproape 30%, deci Labrador.
Augitul în cristali mici izolaţi. sau reuniți în lanțuri neregulate,
UI
foarte slab colorați în galben-rozatru,cu conturn neregulat, având

BC
70 Y. C. BUȚUREANU 354
Y
forma de secţiuni paralele sau perpendiculare pe axă; e uralitizat
po margine.
AR
Magnetitul şi fierul titanat sunt rari.
— Analiza chimică făcută asupra acestei roci a dat următoarele
rezultate.
IBR
Si0: cc... 50.92 |
ŢIC: cc... 0.40 31.70 52.65 8781 5,69
YL
PO cc... 0.38
ALO. i, 18.73 18.37? 19.07 1870 11.86
pe...
RO 1.1111 5.38
845 3.35as 8.50- L9 7.56
SIT
CaO ..,.,. . . 9.16 8.76 8.92 1605 10.18
MgO .c. cc... 6.75 6.75 6.87 1714 10.87?
RaO cc... 0.67 0.67 0.68 72 0.45
NaO0
CO+I:0 1.82
324
—ER
3.94 3.30
—
535
—
3.39
—
NIV
Vom avcă dar:
S=55.69 C= 85.02
A 3.84 [= 920.59
LU
sau: a= 2.37 c== 4.94 (== 19.69

Formula acestui Diabaz va fi dar:
RA
So oa Cs za
Projecţiunea acostei roci se găsește in punctul Âf.
No. 2. Roca e de coloare gri-verzie închisă, compactă, cu casură
NT
dreaptă, putându-se deosebi numai cu lupa lamele albe. Sub mi-

croscop se vede un amestec intim de cristali de feldspat și augit,
CE
apoi magnotit, cu structură ofitică.

Plaghioclasul în baghete lungi clare în totalitate sau turburi
mai ales în centru, cu oxtincţiuni co no arată Andesin- Labradorul.
Augitul în granule mici cu conturn neregulat, în mare parte
I/
uralitizat.
AMagnetit foarte mult. |
AS
No. 3. Roca e de coloaro gri-vorzie, cu structură porfirică,

prezentând mari cristali albi. Sub microscop ea apare clară, com-
pusă din cristali mari de Plaghioclas și Augit, apoi mica brună,
UI
fier titanat, magnotit și apatit.

BC
Plaghioclasul se prezentă în cristali mari uneori turburi prin
Y
incluziunile ce conţin, alteori limpezi şi în lumina, polarizată pre-
zentând macla polisintetică, care e câte odată fină și clară, iar
AR
altădată mai largă! și puţin clară. Extincţiunea, variază: la macle
fine găsim 180 la 250, la celelalte ea trece de 300. Avem deci un
IBR
amestec de Andezin cu Labrador.
Augilul în cristali mari, uneori complet nealteraţi de coloare
galbenă, colorânduse în lumina polarizată în albastru; alteori cris-
talii sunt uralitizaţi în parte sau în totalitate, și atunci acțiunea lor
L
asupra luminii polarizate e slabă, colorându-se în gălbuiu. |
- Mica Drumă în lamele foarte policroice, respândită uniform dar
ITY
în mică cantitate și amestecată cu hornblendă verde și cu magnetit.
Magnetitul şi fierul titanat, rari în granule mari.
Apatila se găsește respândită în mod neregulat mai ales în zo-
RS
nele feldspatice, unde se prezentă ca ace lungi, sau în prismo scurte
şi groase, ori sub formă de secțiuni paralele cu baza, cu conturn
hexagonal regulat.
IVE
11. Proterobaz, provenind de pe valea părăului Mădeiu, unde so
găseşte sub forma unui filon cuprins între scisturi, pe malul drept
al .păvăului la locul numit: Stânca lui Cobălcescu. Roca e de co-
loare neagră, compactă, lăsând a se deosebi cu ochiul liber la-
UN
mele albe strălucitoare de feldspat. Sub microscop se deosebeşte un

amostec do feldspat şi augit asociat cu hornblendă, apoi magnetit.
Plahioclasul în cantitate mare, sub formă de cristali lungi, rareori
AL
limpezi, mai totdeauna turburi din cauza incluziunilor ce conține,

aparținând Labradorului.
Augitul în cantitate mare sub formă de cristali lungiți după axă,
R
cu urme de clivaj şi casuri neregulate foarte pronunțate, de co-

loare roz-violaceo; sau sub formă de cristali mici cu conturn foarte
NT
neregulat şi casurile foarte pronunţate; acțiunea asupra, luminii po-

larizate ce foarte slabă. Câte odată cristalii de Augit sunt asociați
CE
cu Ilornblenda brună, care se găsește mai totdeauna pe margine,

dispusă așă că urmele de clivaj dela Augit se prelungescla, Horn-
blendă, dacă sunt în prelungire, sau sunt paralele, dacă cristalii
sunt alăturaţi. Dacă se examinează mai de aproape cristalii pontru
I/
a se vedeă mai bine în ce mod s'a făcut această asociare, so cons-

tată că în unele 'locuri e-o simplă alipire a cristalilor de Horn-
AS
blendă po lângă cei de Augit, existând o linie do separare do co-

loare neagră, bine pronunțată; alteori e o transiție nesimțită între
cristalii do Augit şi cei de Homnblendă, acești din urmă completând
UI
BC
forma celor dintâi. Ne găsim deci în fața unui exemplu
Y
de trans-
formare a Augitului în Ilornblenda brună,
AR
[lovnblenda se găsește, după cum am văzut mai sus, asociată cu
Augitul, dar se găsește și în cristali izolaţi, bruni, cu policrvism
pronunțat, în secțiuni paralele sau perpendiculare p& axă.
IBR
Magnetitul în cantitate mare, uneori în granule neregulate, de-
seori în secțiuni triunghiulare sau dreptunghiulare, asociate intim
cu Hornblenda, din alterarea căreia pare a rezultă,
12. Diabaz cu Olivină, provenind de pe calea părăului Puzdra,
YL
unde se găsește în cantitate mare pe malul drept al acestui părău.
In partea de jos, chiar în marginea drumului vechiu, acest diabaz
e așă do alterat încât se reduce ușor într'un nisip grosior. Un maro
SIT
număr de blocuri din acest diabaz împreună cu blocuri de Pierit
și Melafir se găsesc pe albia părăului Puzdra, începând chiar dela
gura sa, și crescând în mărime cu cât ne apropiem do gura pă-
ER
răului cu Mesteceni, dincolo de care nu mai găsim asemenea blo-
curi. Dacă ne suim pe părăul cu Mesteceni în sus, găsim în malul
său drept o succesiune de pături de roci verzi, cari alternează fără
NIV
ordine și în cari so deosebesc: diabazul, picritul și melalirul.
hocă e de coloare verde cu structura grunitoidă bine pronunţată,
lăsând a se deosebi cu ochiul liber cristalii albi do foldspat de cei-
alți cristali, ce se confundă într'o massă verde. Sub microscop găsim
LU
un amestec de Plaghioclas și Augit, apoi Mica brună, Amfibol, Oli-

vină, Magnetit, Fier titanat, Apatită, Calcită.
Plaghioclasul în cantitate mare, sub formă de crisiali lungi și
RA
limpezi, reuniți în grupo radiate, cu extineţiune cuprinsă între

240 și 320; deci Labrador; sau în cristali mari reuniți în masso tur-
buri gri-gălbii, cari prezentă po margine o bandă îngustă limpede;
NT
in aceste masse fbldspatice se găsesc mulți cristali do apatită.

Augilul so prezentă în cristali mari de coloare rozatră violacee,
fără conturn regulat pătrunzând între cristalii de feldspat reuniți
CE
în grupe radiale, ceoace dă cristalilor de Augit aspectul unor vâr-

furi ascuţite; prezentă urme de clivaj paralele cu axa, foarte bine
pronunțate, precum și casuri transversale neregulate. Nu conţine
I/
incluziuni, dar în unele părți e intim amestecat cu hornblenda, și

in unele cazuri chiar transformat pe margine în hornblendă; această
AS
transiormare se face păstrându-se conturul cristalului neschimbat.

Sunt regiuni în rocă în cari Augitul o alterat și transformat în o
massă verde gălbie amoriă, sau mai rar într'o massă formală din
UI
cristali lungi și subțiri de coloare verde, de sigur de clorit;— în

BC
337 MASSIVUL CRISTALIN TELA BROȘTENI. 73
unele părți această massă verde a pătruns în crisialiiși massele
Y
feldspatice, pe cari le-a colorat în verde.
AR
Mica brună în cantitate apreciabilă se prezentă sub cele două
aspecte caracteristice: sau cu secțiuni paralele cu baza, și atunci
au forma hexagonală, sunt de coloare galben-brună cu policroism
IBR
foarte slab, și conţinând incluziuni do Apatită; sau în secţiuni pa:
ralele cu axa, când se “prezentă sub. formă de lamele cu conturn
neregulat, cu structură striată prin urmele de clivaj, cari sunt ac-
centuate prin intercalare de magnetit, cu policroism foarte pronunțat
L
ce variază între galben roz slab şi brun - violaceu închis, maximul
şi minimul de cloraţie fiind când direcţia urmelor de clivaj e para:
ITY
lelă cu direcţia uneia sau a alteia. din secţiunile principale ale ni-
colilor. Și mica e alterată uneori și transformată într'o substanță
verdo activă,
RS
Ilovublenda mai rară, in lamele de coloare brună, cea reprezentă
secţiuni paralele cu axa, slab: policroice, : cu. urmele de clivaj pa-
valele cu axa.
IVE
Olivina în cantitate mică, și mai în totalitate alterată și trans-
formată într'o massă gri-g-gălbie.
Magiietitul şi fierul titanat în cristali rari și mari, prezentând
UN
uneori secțiuni triunghiulare; mai totdeauna amestecați intim cu

mica şi hornblendă.
Apatita în -cantitate mare ca incluziuni în massa feldspatică, sau
în cristalii de mică, sub formă de cristali lungi cu Lăicturi lrans-
AL
versale, sau în secțiuni hexagonale.

Calcita în mică cantitate ca produs de alterajie.
R
NT
Si. 4495) -
TO... E 18.31 8037 51.9
p:O05 045
CE
ARO i. LT95 18.22 1796 11.57-.

Pe0 32|
15.14 2121 13.6
FeO . 6.79
......
CaO... 9.56 10.10 1817 1
I/
MO o... 478 5.0 1260 8.13

RIO e. 097 L03 110 O.
AS
UNaO a 20 2.15 348 2.25

CO+I0 4.50 a — — —.
UI
BC
Y
„Yom aveă dar după Ossan:
AR
S=51.96 OC = 861
mA 9.96: O P=2490
sau: . a= 1.62 c=+.72 [=13, 66
IBR
„Formula Diabazului cu Olivină de pe Puzdra va îi:
YL
Ss A Ca În Da
: Projecţiunea în triunghiul “lui Ossan se găsește în punelul A ?

"18. Diabazul cu Oliviniă provenind pe pe valea părăaului Izvor ul
SIT
lu din massivul: Pietrosului, e de coloare gri-verzie, cu cristali
mari ce-i dau un aspeet' porfirie, Sub microscop apare un amestec
de o mare cantitate de Feldspat cu Augit, apoi Olivină, Mica neagră,
ER
Magnetit. !
Dlaghioclasul “în mari masse turburi din cauza incluziunilor ce
conțin, ceeace le dă în lumina polarizată aspectul unui mozaic
foarte fin, fără a lăsă să se deosebească macla polisintetică ; se
NIV
mai găsesc și cristali lungi și limpezi cu extincțiune do aproape
30%, deci sunt de Labrador.
Augitul în cristali aproape incolori, cu formă neregulată, stră-
LU
bătuţi de urme de clivaj mai subțiri, dar mai: ales do urmele ca-
surilor. neregulate cari sunt foarte pronunţate din cauză că conţin
pulbere de Magnetit. Acești cristali se găsesc și izolaţi în mijlocul
RA
massei feldspatice, dar mai ales sub formă de grupe de cristali,

lipiţi intim unii cu alții, dar orientaţi diferit, aşă că în lumina po-
larizată formează un mozaic colorat în brun, gălbuiu, roșu, violet
NT
și albastru, ai cărui indivizi îşi schimbă coloarea prin învăârtirea

preparaţici. Se găseşte și uralitizat.
Olivina în cristali mari alteraţi, transformați in serpentină galben-
CE
verzi co formează partea internă a cristalilor și în magnotit în

granule fine, care e așezat pe marginea cristalilor, san pătrunde
în interior pe urma casurilor.
Mica brună în mici lamele rari.
I/

AS
SO cc, 470 |
ŢIO 002 e ASUG 30.35 N397 33.03
PO 04]
UI
ARO e 18.80 13.50 19.23 159 12.10

BC
359 : MASSIVUI, CRISTALIN DELĂ BROȘTENI. Ta
De oa 00775
Y
2
AR
CaO ... . ,. . 10.48 10.48 10.89 1959 12.51.
MgO .... . . . . 5.20 5.20 5.40 1348 861 :
RO cn... DIS 0.78 0.81. 86 . 0.56
IBR
Na0 .... . ... . . 440 - 410 4.65 154 4.84
. . Btt — E — 2
COAHNO e c
Vom aveă dar după Ossan:
L
S=03.63 C= 6,10
ITY
i A= 5.40 P=22.17.
sau: a=3.15 c=391 î= 19.94
l'ormula acestui Diabaz va li deci:
RS
+
Sons az GC [5 Do
Projecţiunea sa se găsește în punctul As.

IVE
14. Diabaz cn Olivină provenind dela izvoarele părăul Steghioara
de pe valea Borcei. Roca e de coloare gri-verzie-neagră, în care
se pot deosebi cu ochiul liber, în mijlocul massei colorate, ele-
UN
mentele albe şi granule de pirită. Sub microscop roca apare clară,

compusă dintr'un amestec intim de Plaghioclas și Augit, cu Horn-
blendă, Mică brună, Olivină şi Magnetit. e Să
Plaghioclasul în cristali lungi și turburi din cauza incluziunil or
AL
cari le dau o coloare 'slab gălbie. In rarele cazuri când. găsim

cristali limpezi, extincţiunea ne arată că avem a face cu un amestec
deo Andezin şi Labrador. e | 3 |
R
Augitul în cantitate mare, sub formă de cristali de coloare roz-

NT
violaceu deschis, cu conturn nedeterminat, dar regulat format de

linii drepte, ce reprezentă linia de contact cu cristali de plaghioclas,
în “secţiuni paralele cu axa, în :genere puternic colorate în roz,
CE
sau în secţiuni perpendiculare pe axă, cu urme de clivaj ce se

întretaie după unghiul fețelor de prismă, și cari secțiuni sunt în
genere colorate în galben. Deseori augitul e asociat cu hornblenda
- și atunci constatăm o trecere treptată dela coloarea roz la cea
I/
brună, fără ca cristalul să-și schimbe structura sau forma ; aceasta

AS
so observă atât în secţiunile paralele cât şi în cele perpendicu-

lare pe.axă; în totdeauna. hornblenda este exterioară augitului::
avem dar mai curând o transformare a augitului în hornblendă
UI
decât o asociație.
BC
76 7 Ye 0. BUȚUREANU 360
Y
Mica brună sub formă de lamele mici, co reprezentă secţiuni
paralele sau perpendiculare pe axă, cele dintâi cu conturn neregu-
AR
lat; cu structură fibroasă și foarte policroice; cele de al doilea cu
conlurn hexagonal, grupate mai multe împreună.
IMornblenda în cristali mari independenţi de cristalii de Augit,
IBR
in secțiuni paralele cu axa, cu urme de clivaj foarte fine și pa-
ralele, cu policroism slab, sau în secțiuni perpendiculare pe axă
cu conturn hexagonal.
YL
Olivinu în cristali mari, incolori, cu crăpături neregulate, încăr-
cate cu pulbere”de magnetit, alteraţi în unele părți și transformați
in elorit verde albăstruiu, asociată cu augitul sau cu mica brună. Păr-
SIT
țile nealterate au acțiune asupra luminii polarizate, colorându:se
în violet şi albastru intens.
Magnetitul în granule mici, respândit uniform.
„Apatite se găseşte ca incluziuni, în zonele feldspatice, sau în cris-
tahi de mică.
ER
VI.
NIV
„Gabro,
LU
Gabrourile sunt roci caracterizate prin prezența Dialagului, ală-

turea sau în locul Augitului din Diabazo; nu am găsit decât două
tipuri !
[. tabroeu Olivină do pe mamntele Delaganu, la baza căruia se
RA
găsește împroună cu Diabazul; este o rocă de coloare gri-vorzic,

cu structură granitoidă, prezentând mari cristali albi. Sub microscop
roca apare aproape incoloră, compusă din un amestec de plaghi-
NT
oclas și dialag cu fier litanat.

Plaghioclasul se prozentă in zone mari neregulate, in majoritate
CE
turburi din cauza. incluziunilor de o substanță gălbie amorfă, c

ocupă mai toată partea internă a cristalilor, lăsând numai po mar-
gine o zonă transparentă; mai rar se găsesc cristali lungi și lim-
pezi' cu macla polisintetică, cu maximul “de extincțiune de “350 deci
I/
Labrador.
Dialagul în cristali cu conturn neregulal, aproape incolori sau
AS
slab colorați în gălbiu, prezentând sau secțiuni paralele cu axa, ca-

racterizate prin numeroase urme de' clivaj foarte fine, apropiate și
paialele între ele; —sau secțiuni paralele cu baza, în cari se văd
UI
foarte clar cele două direcţiuni «dle clivaj întret zindu- -so sub unghiul
BC
MA&SIVUI CRISTALIN DELA BROȘTENI, iri
36|
feţelorde prismă; în lumina, polarizată se colorează în galbuiu. Uneori e
Y
alterat şi transformăt' în clorit galben verziu în cristali grupați radial.
AR
- Olivina în cantitate mică sub formă de granule 'rotunzite incolore,
alterate pe margine şi cu o energică acţiune asupra luminii. pola-
vizate. i ae
IBR
- Pierul tilanat in lamele mari cu conturn neregulat, cu structura
caracteristică, formate din un fond semi-transparent gri-brun, tăiat.
în direcţiuni paralele sau cari se încrucișează, de linii negre opace.
— Analiza chimică a dat următorul rezultat: .
L
Si02.. 4928]
ITY
PO ee e e 0.00 39.10 3689 55.96
Pose 08|. a
AO... 19,40 19.92 1963 12.64
Ş
RS
Pe:00 . 182] _,
Re... 700 980135 884
CaO .. o... . . 9.70 „9.95 1790 11.53.
495 1935. O—O7.9%
IVE
MgO ATB
20 ee e 0.96 0.99 105 0.69.
Na:O0 ce. 9 2.29 371 2.39
CO+I:0 ,. . . . 250 — — —
UN
Vom aveă dară:

$=55.96 C= 9.56 |
A= 3.08 R2=18.76
AL
sau: a=l.96 c=6.09 î=11.9

Gabrouluide pe muntele Deluganu va fi:
R
Formula
NT
Ss az Co În Nis
Projecţiunea sa se află în punctul G.
2. Gabro uralit provenind de pe piciorul Ilașca din massivul Pie-
CE
trosului, se prezentă sub forma unei roci de coloare gri-verzie des-

chisă, cu mari cristali albi de feldspat. Sub microscopse vede un
amestec de plaghioclas cu dialag uralitizat și fier titanat.
Plaghioclasul în cantitate foarte mare, limpede şi transparent,
I/
prezentând în unele părţi linii fino de clivaj paralele, sau crăpături

neregulate. In lumina polarizată apar uneori zone mari, formate prin
AS
alăturarea mai multor cristali. mari; alteori apar cristali izolați: mari,
cu macla polisintetică foarte: fină și apropiată, alteori cu macla mi-.
UI
eroclinului, cele mai do multe: ori 'cu -macla polisintetică largă. Exo
BC
a V. C. RUȚUREANU 303
a i a ana so
Y
tincțiunea variază mult: la cristalii mici cu macla lină, unghiul de
extincțiune variază între 80 şi 120, e deci Oligoclas; la cei mai
AR
mari variază dela, 150 la 400, deci un amestec de Audezin-Labrudor
cu. J.ubrador-Bitovnit și cu Anortit.
Dialagul în cristali cu formele în gonere rotunzite, cu urmele
IBR
de clivaj paralele caracteristice, alteraţi numai pe margine sau în
totalitate și transformați într'o massă fibroasă verde de clorit.
Pierul titanat rar, în cristali de coloare gri-brună, cu linii negre
YL
opace, cari se întretaie, sau sunt numai paralele.
— Analiza chimică făcută asupra acestei roci a dat următoarele
rezultate:
SIT
SO. eee 25150]
TO. EH
«2
=
13
PO 134
19
ma
=?
=)
==
O
o
a
e
ARO: 12.75 13.00 1281 8.
ER
Lam)
Re:0: 573)
„O
.
Fe0........ Dao f 10460 1485
19
a
>
NIV
CaO... . „+ 9.00 9.18 1651 10.21
MBO 6.20 0.31 175 9.83
RO, cc... 1.59 1.62 173 1.09
Na0 ,...... 391 3.98 GI 402
LU
CO:+I:0 . . . . . 1.40 — — —
RA
5=9571.97 C= 2.68
A= 5.12 [= 260.43
sau: a=2.97 c= 1.07 f= 10.36
NT
Formula aceslui Gabro va (i:

CE
Sai 23 Cuc [isa tis

Projecţiunea sa în triunghiul lui Ossan se găseşte în punctul G,.
VII.
I/
Picrite,
AS
După definiţiunea admisă pentru Peridotite, Picritele sunt roci cu

structură granitoidă, lipsite de element feldspatic, în cari predomină
UI
Peridotul cu Augit sau lialag. Cu "toate acestea se cunosc multe

BC
363 MASSIVUL CRISVALIN DELA BROŞPENI. 20
dar nu răspândit uniform
Y
roci numite Picrite, cari conţin feldspat,
ci în grupe izolate.
AR
1. Picvit de pe coasta Bursunelor. la gura părăului buzdra; este
o rocă de coloare verde închis, cu părți. gri deschis și cu crislali
negri irizați strălucitori. Sub microscop se vede un amestec în care
IBR
predomină: Augitul, Olivina şi Hornblenda, apoi Mica brună, Mag-
netit, Clorit, și accesoriu Plaghioclas.
Olivina este elementul predominant şi se găsește în numeroși
cristali mari incolori, cu casuri neregulate, având adeseori forma
L
unui hexagon lungit, dar cu laturile neregulate şi unghiurile rotun:
ITY
jite. Dacă examinăm cu atenție crăpăturile, constatăm că ele nu
arată nici o urmă de alterare şi acele cari sunt negre o. datoresc
pulberei de magnetit ce le umple. In lumina, polarizată se colorează
intens în roșu, “verde și albastru. SE
RS
Augitul în cristali mari, crăpaţi, cu conturn neregulat, abiă co-
loraţi în galben-brun- rozatru, cu policroism foarte slab, colorându-se
în lumina, polarizată în galben. De multe ori e alterat și transformat
IVE
între substanță galben- verzie fibroasă, cu' acţiune asupra luminii
polarizate, care e de sigur Clorit; alteori produsele. alterării [lormează
o substanţă colorată în “verde albastru intens, care e de sigur Viridilă.
UN
Horubleuda se găseşte în cantitate destul de mare » răspândită

uniform, fie sub formă de secțiuni paralele cu axa, fio în secțiuni
paralele cu baza, do coloara brună tu policroism pronunțat. "Conţine
ca incluziuni granule de Magnetit 'și cristali“de: Apatit. i
AL
„Cristalii: de hornblendă sunt intim asociaţi cu cristali 'de Apatit, do

Augit şi Olivină, aşă că pare a fi luat tiparul spaţiilorlibere rămase intre
aceşti cristali. In secţiunile 'păralele cu baza se poate "năsură foarte
R
uşor unghiul urmelor de clivaj, care e de 1240. In cazul ateslor

NT
secțiuni “extincţiunea ! 'are loc după bisectriță acestui: unghiu,: iar po-,
licroismul atinge maximul de: colorafie: când! urma planului secțiunii
principale a polarizorului coincide cuc bisectrița unghiului ascuţit al
CE
urmelor de' clivaj. .
“Mica brună în cântitate mică,: cu “aspectul caracteristic.

Mie
Plaghioclasul se găsește în rari” cristali lungi, izolaţi 'sau "reuniți

la 50», „deti:,
I/
în grupe radiale, cu unghiul de extincţiune ce ajunge

Vitovnit-unortit.: bă
AS
Mugnetitul în cristali mici ca. incluziuni în cristalii de hornblendă

sau răspândit neregulăt” în: massa rocii: sub formă: granulată. Dă
„Apatita ca: incluziăni în cristalii de hornblendă, nmaiales în sec-
UI
liuni longitudinale;
BC
[i | V. C. BUŢUREANU
a ae o a a e aaa mm om a
304.
aa
Y
—. Analiza chimică a. dal.
AR
SO AT
MO. 0.8 47.00 7853: 47.00
PO 02|
IBR
ARO 10.88 11.36 1119: : 6.70
FoO 6.82 | _ _
FeO0. .. 98 | 10.76 . 2318 14.07
Ca0 .. . 1... 007 6.36 1144 6485
YL
MgO 1424 14.86 3799 . 92.92
ZO e 1.00 1.05 12 0 0.07
NaO 940 252 408 9244
SIT
CO:+H1:0 . .. .. 353 — — _—
Vom aveă deci după Ossan:
S=47.05
A= 311 ER C= 3.59
= 39.32
sau: ali OCOcz16. î== 17.10 .
NIV
l'ormula acestui Picrit va fi deci:
Su: auz Cu În has

LU
Projecțiunea pe triunghiul lui Ossan e în punctul IP.

"2. Picrit de pe malul drept ul părăului Puzdra din blocurile
căzute din munte, se prezentă macroscopic cu acelaș aspect ca și
RA
tipul precedent. Sub microscop se vede un amestec de Olivină cu

Augit, Hornblendă și Mica brună, apoi Magnetit, Apatit și Pla-
ahioclas. | | |
NT
Olivina în cristali mari incolori cu conturn neregulat, cu crăpă-

turi numeroase și mai totdeauna umplute cu pulbere de magnetit,
cu energică acțiune asupra luminii polarizate.
CE
a
Augitul în cristali mari de coloare slab-gălbie sau rozatră, îu-
locuit în unele părţi prin Enstatit, caracterizat prin - numeroase
urme de clivaj paralele, foarte fine și apropiale
I/
Hornblenda intim asocială cu Augitul sau cu. Olivina, în sec-

iuni paralele sau perpendiculare pe axă, 'policroice.
AS
Mica brună în lamele mici, răspândite uniform, policroice, în

mare parte alterată şi transformată în Viridit și Magnetit.
Plaghioclasul în cristali vari, turburi și colorați în galben prin
UI
incluziunile ce conțin, sau sub formă de zone turburi, fără acţiune

BC
MASSIVUL CRISTĂLIN DELA BROȘTENI. 3
305
de oxtincțiune este Bi-
Y
asupra luminii polarizate; după unghiul
tounit Anorlit.
AR
Magnetit văspândit mai ales în crăpăturile cristalilor de Olivină
și în împrejurimea celor de Iornblendă.
Apatita răspândită în massele feldspatice și ca incluziuni în
IBR
cristalii de Hornblendă. |
3. Picrit de pe părăul cu Mesteceni pe malul drept al părăului
Puzdra, se prezentă marcoscopic ca și tipurile precedente. Sub mi-
L
croscop găsim aceleași elemente, dar mai rărite prin prezența unei
cantități mai mari de feldspat; apoi mica se găseşte în cantitate
ITY
mai mare, însă 'alterată și transformată sau într'o massă amorfă
verde, sau în 'cristali aciculari reuniți în grupe radiale. Această
alterare e deseori necompletă şi găsim cristali de mica cu struc-
RS
tura 'lor caracteristică, compuși din o parte centrală brună foarte
policroică,amestecată în mod neregulat cu părţi verzi, fie în centru
fie pe margine. La rândul ei substanța verde este și ea policroică,
IVE
trecând dela verde de măr deschis, la verde albastru intens. După
direcţia de extincțiune care e longitudinală, substanța verde trebue
să lie Clorit.
- Celelalte elemente se prezentă cu caracterele ce am văzut la
UN
tipurile precedente.
III.
AL
Roci trahitoide.
R
Dintre rocile cu structură trahitoidă avem de studiat numai

trei genuri, cari sunt mai răspândite ; acestea sunt: Camptonite,
NT
Monchiquite și Melafiruri. i
Inainte do a intră în descrierea acestor roci, cred necesar
a da o explicaţie asupra naturii color două dintâi.
CE
In anul 1878 pelwogralul american G. W. Ilawes, în tratatul

său de mineralogie și petrografie a statului New-Hampshire, a
descris sub numele de diorile bazice şi porfivit-diorile niște roci
I/
liloniene, pe cari le găsise asociate cu Bostonitul în micascisturile

din departamentul Campton şi în alte localități. Mai târziu losen-
AS
buseh a reunit ambele roci sub:numele de Camptonite, caracteri-

zându-le prin următoarele elemente principale :. un amfibol brun,
bogat în alcali și sesevioxide cu puțină mică brună, iar ca elemente
UI
accesorii : Augit violet bogat în titan, plaghioclas și câte odată

Analele A. R. — Tom. XNAVIIH, — Memoriile Sec. Ştiintijice. 6
BC
82 Y. €. BUŢUREANU 366
o E a -. -—
Y
Olivină. Amfibolul şi piroxenul se găsesc în proporțiuni foarte
AR
variabile ; câte odată piroxenul predomină și chiar poate înlocui
amfibolul. Aceste roci sunt descrise de Ilawes ca diabaze sau dia-
baze cu Olivină.
IBR
In 1590 hosenbusch și Ilunter au descris un filon de Camptonit
provenind din Brazilia din statul Rio de Janeiro, sub numele de
Moncbiquit. Monchiquitul s'ar deosebi de Camptonit numai prin o
cantitate mai mare de massă amoriă, iar din punctul de vedere
YL
geologic, mineralogic și chimic, ar fi analog cu Camptonitul. De
aceea aceste doă roci trebue studiate împreună *,
Dr. Ern. Weinschenk consideră aceste roci ca făcând parle din
SIT
Spaltungsgesteine și pune împreună Camptonitul cu Bazaltul ; pe
când Zirlkel consideră Camptonitul ca o varietate de Hornblondă
Porfirit, iar Monchiquitele sunt roci cu Plaghioclas și Nefelin sau
Leucit.
ER
In lexiconul său petrografic, Loewinson-Lessing dă următoarele
definiţii :
Camptonit, numele unei grupe de Lamprofire dioritice în filoane.
NIV
Roci compacte negre, cu aspect bazaltic; massa fundamentală for-
mată esențialmente din microlite de feldspat și din mici prisme de
amfibol brun, puţin biotit, augit verde, apatit, fier titanat și bande
LU
de sticlă metamorfizate. Fenocristali de Ilornblendă bazaltică, Plia-

ghioclas rar, Analcim.
Monchiquit. Roci de filoano camptonitice, vecine de Sienit-Ele-
RA
olite, cu caracter bazaltic sau lamprofiric și formate din : Olivină,

Amfibol, Biotit, Magnetit într'o pastă sticloasă. Prin compoziţia lor
mineralogică se apropie de Limburgite și Picrit-porfirite, dar so
NT
îndepărtează prin caracterele lor chimice. După Pirson așă zisa

pastă sticloasă a Monchiquitelor ar constitui un grup special de
roci cu Analcim. '
CE
După Ilarher aceste roci ar [i tipuri ultrabazice de lamprofire

in cari feldspatul e tipic absent şi de multe ori pe lângă bisilicaţi
intervine și Olivina,: „este de asemenea mai multă sau mai putină
massă înferslițială. incoloră, izotropă, care lusese considerată mai
I/
intâiu ca sticloasă de către J/unter și Rosenbusch, dur care, cel

puțin âu multe cazuri, pare « fi Analcim de origine primară“.
AS
După acest autor, toate tipurile trebue studiate sub un singur

nume : de Monchiquite.
UI
«0 Rosenbusch, Physiographie, IV Autl, II, î, pag. 1S6,

«2 Petrographie, 1902,
BC
MASSÂVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 83
6%
— Din cele precedente rezultă că incă nu e bine stabilit, care
Y
e deosebirea între Camptonite şi Monchiquite. Până la nouă dispo-
AR
ziţiuni vom admite că: sub numele de Camptonite se înțeleg roci
cu pastă feldspatică, conţinând microlite de Feoldspat, de Amfibol,
puțin Augit, Biotit și Apatită, iar ca cristali mari: Hornblenda
IBR
brună, Plaghioclas și Augit. Monchiquitele se deosebesc de Camp-
tonite prin lipsa feldspatului în fenocristali, iar pasta lor amorlă
e formată din Analcim.
L
l.
ITY
Camptonite."
RS
Camptonitele găsite şi studiate de noi pot rivaliză cu Diabazele
prin numărul mare de filoane ce prezentă: în total am găsit 23 de
filoane din cari: 10 filoane pe valea Borcei, 5 filoane pe Pietrosul,
IVE
5 filoane în împrejurimile Broștenilor, 2 pe valea Bărnărelului și
unul pe muntele Grinţieșul-IHangu. Unele prezentă o structură re-
gulată, sunt nealterate şi pot servi ca tipuri. Le vom studiă în or-
dinea localităţilor indicate.
UN
1. Vamptonit provenind de pe muntele Găina lu izvoarele pă-

răului Steghioara, afluent al Borcei. Roca e de coloare gri-verzie
cu cristali de coloare roză, cu conturn hexagonal, având până la
AL
1 cm. de diametru. Se mai pot deosebi cu ochiul liber baghete stră-

lucitoare negre și albe.
Sub microscop se recunoaște o massă feldspatică, în care sunt
R
răspândiţi numeroşi cristali de Feldspat și Iornblendă; apoi Augit,

Magnetit şi Olivină serpentinizată, |
NT
leldspatul se prezentă sub formă do lungi bughete amestecate

așă de intim încât nu se pot deosebi în lumina naturală în mijlocul
massei feldspatice; în lumina polarizată se recunosc secțiuni perpen-
CE
diculare pe gt cu extincţiuni variabile între + 100 şi + 19%, deci:

Oligoclas- Andezin. |
Hov'nblenda în mare cantitate, se prezentă sub formă de cristali
I/
lamelări, în secţiuni paralele sau porpendiculare po axă. Secţiunilo

paralele cu axa au în genere conturn neregulat, dar prezentă câte
AS
odată secțiuni cu conturn dreptunghiular sau hexagonal format din
(1) Aceste roci au fost colectate de «i-l D. Cădere, preparator la Laboratorul de Mine-
UI
ralogie şi Petrografie din laşi.

BC
34 V. C. BUȚUREANU BON
Y
foţele clinodomei, combinate cu fețele bazei sau cu feţele piramidoi;
AR
aceste secțiuni prezentă urmele de clivaj paralele cu fețele prismei,
precum și crăpaturi transversale neregulate. Secţiunile paralele cu
baza sunt mai rari, de formă rombică sau hexagonală, aceste din
IBR
urmă fiind rezultatul combinării fețelor de prismă cu fețele de or-
topinacoid, sau cu fețele de clinopinacoid; în totdeauna ele pre-
zentă urmele de clivaj paralele cu feţele prismei, cari se întretaio
după unghiul acestor fețe. Secţiunile paralele cu axa ne arată adesea
YL
macle prin juxtapunere, după fețele de Orto- sau Clinopinacoid.
Ilornblenda e brună, policroică, având și părţi alterate și transfor-
mate în Clorit. Se găsesc do asemenea asociaţii de Ilornblondă și
SIT
Augit: acesta din urmă ocupă mai totdeauna centrul cristalilor
de ilornblendă sau completează conturnul lor.
„_ Augitul este răspândit sub formă de 'cristali granulari de coloare
ER
gri, sau în cristali mai mari verzii, al căror conturn regulat se păs-
trează, pe când interiorul e format din un mare număr de cristali
lungiţi, ceeace probează că cristalul a avut un început de fuziune,
după care răcindu-se brusc, a cristalizat repede.
NIV
Oliviu rară, în cristali mari cu conturn hexagonal regulat, dar
complet transformați în o massă verde amoriă de Serpentină.
Magnetitul răspândit uniform în. mici granule cu conturn noro-
LU
gulat sau în secțiuni cu conturn. patratie sau triunghiular.

2, Camptonit de pe muntele Găina. Roca o de coloare gri-vorzie,
cu mari cristali verzi și baghete albe strălucitoare. Sub microscop
RA
se vede o massă feldspatică, în caro se deosebesc cristali mari «lo

l“eldspat izolați, apoi cristali de Ilornblendă cu pulin Augit şi Mag-
netit. Massa foldspatică e puţin turbure şi gălbie, având o slabă ac:
NT
țiune asupra luminii polarizate; în unele părți se observă o exlinc-

țiune proprie, alteori se vede o extincțiune unduloasă.
Peldspalul în cristali mari și împrăștiați în massa feldspatică, Lur-
CE
buri și colorați în gălbiu din cauza incluziunilor ce conţin; prezentă

macla polisintetică cu extinețiune variabilă în jurul unghiului de 290.
Iornblenda sub formă de numeroși cristali scurți și groși răs-
pandiți unilorm în rocă, cu policroism destul de pronunţat; atât în
I/
secțiunile paralele cu axa cât și în acele paralele cu baza, cu un

obiectiv puternic se văd contururi bine formate ce se pot ușor «de-
AS
termină, Cristalii de Ilornblendă sunt în goneral nealterați, dar se

găsesc şi cristali complet alterați si transformați într'o substanţă
UI
verde clară, sau verde gălbie, cu sau fără acțiune asupra luminii
polarizate.
BC
269 MASSIVUI, CRISTALIN DELĂ BROȘTENI. 85
Augitul răspândit foarte neregulat, sau în cristali mari cu multe
Y
crăpături, dispuşi în câtevă locuri, sau în granule răspândite mai
AR
mult sau mai puţin uniform, amestecate cu cristalii de Iornblendă.
Magnetitul respândit uniform in massa rocii.
3. Camptonit:de pe valea Borcei la locul numit Prelucele Buda-
IBR
culai, e de coloare gri-verzie, compactă, aşă că numai cu greu
putem distinge cu ochiul liber cristali verzi şi rari baghete albe;
e străbătută de vine verzi și prezentă cristali de pirită. Sub microscop
so recunoaște o massă feldspalică în care sunt răspândiţi foarte mulți
L
cristali bruni de Ilornblendă, apoi puţin Augit, Plaghioclas și Mag-
ITY
netit rar, Sfen și Calcită accidental. Massa feldspatică prezentă ex-
tincțiune unduloasă și conține microlite .de Ilornblendă verde și Augit.
Peldspatul foarte rar în cristali mari izolaţi cu extincțiune vari-
abilă între + 70 și + 90 în secţiunile normale lui g';. deci: Oli-
RS
oclas- A ndezin.
Jornblenda este foarte abundentă în cristali lungi, bruni, foarte
policroică, terminaţi câte odată pe margine cu hornblenda, verde
IVE
albăstruie, iar altădată sunt incunjuraţi de o zonă verde deschis
amorfă. Cele mai de multe ori secțiunile paralele cu axa sunt lungi
și prezentă poe lângă urmele de clivaj paralele cu axa şi casuri
UN
transversale precum şi macle prin juxtapunere. Când cristalii sunt

mai mici, ei au un conturn mai regulat și prezentă la extremităţi
fețele de clinodomă sau de bazipinacoid cu piramidă. Secţiunile pa-
ralele cu baza au conturul hexagonal, format de feţele de prismă
AL
„combinate cu Orto- sau Clinopoinacoidul; rareori se găsesc secţiuni

octogonale cu ambii pinacoizi. Câte odată se găsesc și macle prin
juxtapunere, după feţele de Orto- sau Clinopinacoid. Se găsesc
R
cristali mari de Ilornblendă. complet alteraţi și transformați în Clorit

NT
Calcită.
Augitul destul de răspândit se găsește sub formă de cristali gra-
nulari albi ari, adeseori asociaţi în grupe sau rospândiţi izolat.
CE
AMagnetitul foarte: rar.

Sfenul și Calcila în mod accidental ca cristali mari cuprinși în
peode. .
4. Camptonit de pe valea Borcei, la gura
4 păvăului Steghioara,
I/
o de coloare gri-verzie și lasă a se deosebi cu ochiul liber cris-

AS
tali verzi și lumele albe. Sub microscop se deosebește o massă feld-

spatică în mijlocul căreia se află răspândiţi cristali mari de Felds-
„pat și Ilornblendă brună, apoi Augit rar și Magnetit. Massa felds-
UI
patică ocupă o mare parte a rocii și e în gonere fără acțiune

BC
86 V. G. BUȚUREANU 310
Y
asupra luminii polarizate, din cauză că conţine ca incluziuni o
AR
materie gălbue.
Peldspatul în lungi cristali răspândiți în mijlocul massei feldspa-
tice, din care nu se pot deosebi în lumina naturală. In lumina po-
IBR
larizată se deosebesc cristali lungi cu macla polisintetică fină și
cu extincțiune aproape longitudinală sau făcând un mic unghiu ; deci
sunt de Oligoclas. Și cristalii de Feldspat cuprind ca incluziuni
acecaş materie galbenă ca şi massa feldspatică.
YL
Ilorublenda se prezentă sub forma de secţiuni izolate făcute în
cristali scurţi și groși, fără a aveă aspectul de baghete, cu un
policroism destul de pronunțat. Cristalii sunt foarte clari și cu o
SIT
formă regulată; în secţiuni paralele cu axa au forma paralelogra-
mică puţin lungită cu urme de clivaj paralele cu axa sau fără aceste urme;
găsim de asemenea, și secțiuni hexagonale simetrice sau nu. Secţiu-
nile paralele cu baza prezentă și forma hexagonală, dar adeseori
ER
și po cea octogonală cu urme de clivaj destul de clare, paralele
cu fețele de prismă.
Olivina în cristali mari alteraţi și transformați în sorpentină
NIV
amoriă galben-verzie, amestecată în unele părți cu Augit în gra-
nule aproape rotunjite; forma cristalilor e hexagonală sau parale-
logramică.
LU
Augitul diseminat în granule mici de coloare albă-gri, reunite

în grupe.
Magnetitul răspândit uniform în granule mici.
RA
5. Camplonit provenind de pe valea Borcei din blocuri aduse de

ape; se prezentă sub forma unei roci compacte de coloare verde,
pe care se pot distinge cu ochiul liber cristali albi strălucitori și
NT
granule de pirită. Sub microscop se recunoaște o massă feldspatică

aproape incoloră și încărcată cu materii străine în mijlocul căreia
sunt răspândiţi cristali de Feldspat și Hornblendă, apoi Augit și
CE
Magnetit.
Feldspatul în cristali mari, uneori izolaţi, alteori reuniți în grupe
radiato conţinând numeroase incluziuni ; extincțiunea lor e foarte
variabilă, trecând dela o extincțiune aproape longitudinală la o
I/
extincțiune de -+-100 la 4150,

Ilornblenda în cristali mari bruni, cole mai de multe ori izolaţi,
AS
rar reuniți în grupe, cu policroism pronunţat. Secţiunile paralele

cu axa au de ordinar un conturn neregulat cu urmele do clivaj și
casurile caracteristice, pe când secțiunile paralele cu baza au con-
UI
turn regulat rombic sau hexagonal. Secțiunile paralele cu axa,

BC
.
MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI, S7

371
cari sunt mult lungite, prezentă de multe ori macla. Cristalii în
Y
și
genere sunt bine conservați, dar se găsesc și cristali alterați
lransformaţi în Clorit, uneori în totalitate, alteori numai pe mar:
AR
gine, şi câte odată numai în mijloc, pe margine rămânând nealteraţi.
Augilul se găseşte mai rar în cristali mari şi nealteraţi ; cele
mai de multe ori sunt alteraţi și transformați în o materie verde
IBR
|
cloritoasă, amestecate cu granule de augit nealterat.
Magnetitul în cantitate mare răspândit neregulat mai ales în
apropierea Hornblendei nealterate.
L
G. Camptonit, provenind de pe Valea Borcei mai la Sud de
Bovcut, e de coloare gri-neagră și compact; observat cu ochiul
ITY
liber nu se pot deosebi decât mici granule de pirită şi câţivă
cristali albi; Roca e străbătută de vine de Calcită. Sub microscop
se vede o massă feldspatică incoloră şi transparentă in care sunt
RS
răspândiţi foare mulţi cristali de Hornblendă brună, cu puțin
Augit și Magnetit.
Massa feldspatică observată cu un obiectiv puternic se vede
IVE
bogată în granule de Augit; în unele locuri e perfect transparentă
şi uniform alcătuită, pe când în alte locuri apare compusă din o
agregaţie de cristali dispuși neregulat, ceeace face că în lumina
polarizată are o extincțiune unduloasă; cristali izolaţi de feldspat
UN
nu se pot deosebi.
Jovnblenda în mare cantitate în cristali bruni, colorați pe
margine în verde albăstruiu, fapt datorit transformării în Clorit și
AL
Viridit, Secţiunile paralele cu axa principală au forma de baghete

lungi şi subțiri, cu secțiuni transversale neregulate, sau au forma
de lamo-scurte şi groase, cu urme de clivaj paralele cu asa și
R
casuri transversale neregulate. i

Secţiunile paralele cu baza ne arată câte odată maecle prin jux-
NT
tapunere, după fețele de clinopinacoid a doi sau chiar trei cristali.

Magnetitul răspândit neregulat în granule mici.
CE
7. Camptonit pe pe Valea Dorcei între gura părăaului Budacu,

ă
şi a părdului Steghioara; roca e de coloare neagră, compact
lăsând a so vedea cu ochiul liber lamele negre strălucitoare, gra-
nule de pirită și pete verzii neregulate. Sub microscop se vede
I/
o massă feldspatică în care sunt răspândiţi numeroşi cristali de

Ilornblendă, precum şi granule neregulate de Augit și cristali
AS
de eldspat. Massa, feldspatică e limpede și incoloră şi e compusă

din zone cu extineţiune alternantă în care sunt răspândite granule
UI
de Augit precum și microlite feldspalice,.

BC
88 Y. 0. BUȚUREANU 72
Feldspatul în cristali lungi şi groși, amestecați cu cristalii de
Y
Hornblendă. |
AR
Horublenda în foarte mare cantitate, în cristali mici, având
forma mai ales de baghete înguste, de coloare brună şi .pe mar-
gino transformată în clorit verde-albăstruiu.
IBR
„lugilul amestecat cu Iornblenda, sub formă de granule incolore,
asociate unele cu altele, în șiruri mai mult sau mai puțin regulate.
Maguetitul lipseşte aproape complet.
8. Camptonit de pe valea Borcei dela locul numit Piatra 'Tiga-
YL
nului. Roca e de coloare gri-verzie închisă cu structură compuclă.
Sub microscop se prezentă aproape ca și roca precedentă, cu deo-
sebire că massa feldspatică e mai abundentă, cristali izolați do Pelds-
SIT
pat lipsesc și Augitul se găseşte în rari oristali gri-rozatri. Magneti-
tul lipseşte. aproape complet. Roca o puţin alterată.
9. Camptonit de pe valea Borcei între Borcut și părăul hâu.
hoca e de coloare gri-verzie, compactă, lăsând a se deosebi cu
ochiul liber lamele albe strălucitoare, precum și baghete negre,
lungi și subțiri.
ER
NIV
Sub microscop se vede o massă feldspatică limpede, în caro sunt
răspândiți numeroși cristali de Ilornblendă, precum și cristali rari
dar mari de Augit; Magnetitul lipsește. Massa feldspatică apare com:
pusă din reunirea mai multor zone intim unite, cari. nu se pot deo-
LU
sebi decât în lumina polarizată fără a se puteă recunoaşte cristali

izolaţi de feldspat,
Hornblenda în numeroși cristali bruni, cu policroism bine pro-
RA
nunțat, prezentând mai ales secțiuni paralele cu axa, lungi şi sub-

țiri; cristalii sunt puţin alteraţi pe. margine și transformați.în Clorit
verdo albăstruiu. De multe ori aceste baghete lungi sunt aşezate
NT
una lângă alta paralel, dând naştere la asociaţii ce par a formă un

singur cristal. So găsesc de asemenea, baghete de acestea îndoite și
chiar curbate, ceeace arată că au suferit acțiuni de deplasare in
CE
timpul co a precedat solidificarea lor,

_Augitul în rari cristali mari, de coloare gri-rozatră, cu nume-
roase casuri neregulate, dar mai ales în granule gri, aproape tur-
I/
buri, amestocato intim cu cristali de Ilornblendă.

Magnetitul foarte rar.
AS
10. Camptonitul de pe valea părăului Mădeiu se. prezentă sub

forma unei roci de coloare gri-verzie, compactă, lăsând a se deo-
sebi cu ochiul liber cristali negri strălucitori, apoi lamele albe și
UI
granule de pirită. Sub microseop se vede o massă feldspatică ă, albă,

BC
313 _MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI, 89
transparentă, în unele părți încărcată cu hornblendă verde 'secun-
Y
dară; în această massă sunt răspândiţi numeroși:-cristali de horn-
AR
blendă brună, magnetit precurmn și -uugit. Massa; feldspatică i in partea
sa transparentă și incoloră are extincțiune unduloasă” și lasă a se
deosebi în unele locuri cristali de feldspat cu extincțiuno variabilă
IBR
între + 80și + 110.
Ilor nblenda se prezentă sub formă de cristali mari bruni cu nume-
roase urme de clivaj şi casuri transversale neregulate, având con-
turul totdeauna sfărâmat, așă că în secțiunile parălele: cu: axa 'nu
L
găsim niciodată un conturn regulat, pe când secţiunile perpendi-
culare po axă dau de multe ori secţiuni hexagonale regulate, cu
ITY
urme de clivaj, paralele cu feţele prismei. De multe ori cristalii de
hornblendă sunt complet nealteraţi, de coloare brună, policroici;
adesea însă sunt alteraţi şi transformați înth”'o massă amorfă verde
RS
"de serpentină sau în o massă verde de Clorit.. O mare parte din
hornblendă e verde, de origine secundară; amestecată cu Calcită.
Augitul în granule asociale în diverse moduri se găseşte răs-
IVE
pândit în massa rocii, mai ales în apropierea cristalilor . de horn-
blendă alterată. |
Magnetitul în cantitate mare în granule mici răspândit în toată
UN
massa rocii.
Ca produse accesorii: Clorit şi Culcită.
11. Camptonit provenind de pe talea părăuluti Bradul, afluent
al Negrei RBroştenilor. lhoca e de coloare: gri-verzie și lasă a se
AL
vedeă, cu ochiul liber lame și baghete albe strălucitoare, precum și

granule de Pirită. Sub microscop se vede o massă feldspatică incp-
loră şi perfect transparentă. în care'se găseşte amestecată o massă
R
amorfă gri, precum şi baghete de coloare verde deschis, aproape

NT
incolore de hornblendă secundară cu cextincțţiune unduloasă. In

această massă se găsesc răspândiţi cristali de bormblendă, apoi felds
pat, augit și magnetit .
CE
Ho nblenda în cristali mari, câte odată cu - contiirn regulat, în

secțiuni paralele sau “perpendiculare pe axă; de coloare brună, po-
licroici, sau cu conturn neregulat, transformați în parte în Cloril;
această transformare se face cele mai de: multe ori pe'margine,
I/
lie în mod brusc sau pe nesimţite; 'alteori găsim: partea centrală

a cristalului de coloare verde, încunjurată de o învelitoare-de horn-
AS
blendă brună. Când alterarea ia fost mai energică, întreg cristalul

a fost transformat într”'o massă slab colorată în verde amoriă, ames-
locală cu granule de maenetit, sau într'o massă amorfă galben-brună
UI
de oxid feric.
BC
90 V. 0. BUȚUREANU 314
Y
Feldspatul în cristali mari, prezentând macla de Carlsbad simplă
sau combinată cu macla polisintetică.
AR
Augitul sub formă de granule gri-verzii reunite în grupe.
Magnetit frecvent, răspândit uniform. -
IBR
SO... „4687 |
PO. 110 18.36 18.87 8150 DAL?
PO... 0,89
YL
ARO: o... . 10.92 e 10.32 16.50 1528 9.80
i a a | 11.10 11.22 1572. 997
SIT
CaO... 2 e 1024 10.24 1034 01800 1181
MgO........ 581 BL 5.97 1465 9.39
RO. 181 1.31 1.83 195 1.26
NaO e
CO+H:O0 . , . . .
532
0.70 —ER
532 5.37
—
871
—
5.60
—

NIV
S=52.17 C= 2.94
A= 6.86 E [= 28.23
LU
sau: a= 3.60 c= 1.54 f= 14.86

Formula acestui Camptonit va îi deci:
RA
Sas Baa Cus ns su

Projecţiunea acestei roci pe triunghiul lui Ossan se găseşte în
puntul C.
NT
12. Comptonital de po piciorul Cerbului de pe valea Negrei Bros:

tenilor, e o rocă neagră compactă cu granule do Pirită și infiltra-
țiuni de Calcită. Sub microscop se vede o massă feldspatică în care
CE
sunt răspândiţi cristali de hornblendă și feldspat, apoi calcită și

magnetit. Massa feldspatică e gri-turbure, încărcată de hornblendă
secundară verde deschis, sub formă de baghete lungi şi subțiri dis-
I/
puse cele mai de multe ori radial.

Feldspatul în cristali lungi amestecați cu hornblonda şi încărcaţi
AS
de hornblendă secundară.
Horublenda sub formă de cristali mai mult noregulaţi, în ma-
joritate nealteraţi, bruni, policroici sau transformați în Clorit, mai
UI
ales pe margine,
BC
MASSIVUI, CRISTALIN DELA BROȘTENI, 9l
375
Magnetitul răspândit uniform în massa, rocii.
Y
Calcita în cristali mari, respândită, neregulat.
AR
SO. o... - 43.00 |
7949 30.9
IBR
TI: cc... LO 44.70 47,65
PO5 e. . . 0.60
ARO i e e e 10.39 16.39 17.45 1723 11.03
Fe:0: ,.. 0.92
L
Fe0....... 6.56 12.49 13.32 1806 11.95
——
CaO... e + 10.90 10.90 LG 2088 13.36 -
ITY
MgD 470 4.70 501 1250 S01
NO e 1.02 1.02 1.03 115 0.74
Na:0 e 3.60 361 3.8 623 3.99
RS
. . . 5.80 —_ — — —
CO=-:0 ..
Vom aveă dară: IVE
0.92 C= 6.30
A= 473 [= 27.02
sau: a= 9.49 c=3.31l f= 14.20
UN
Formula acestui Camptonit va fi dară:

Ss d Cos ue Dsu
AL
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul. C;;

13. Camptonit provenind de pe manutele Grinţieş-Broșteni, e de
coloare gri-verzie, lăsând a se vedeă .cu ochiul liber mari cristali
R
verzi. Sub microscop se vede o massă feldspatică turbure în care

NT
sunt răspândiți cristali de feldspat, hornblendă, mica brună, augit

şi magneti. Massa feldspatică în mare cantitate, încărcată cu pul-
bere amorfă gri, cu extincţiune unduloasă.
CE
Peldspatul în cristali mari turburi cu incluziuni, prezentând

macla de Carlsbad, sau macla polisintetică foarte strânsă.
Ilovnblenda în cristali mari izolaţi, cu conturul net, bine definit,
uneori regulat, alteori neregulat, în secțiuni perpendiculare sau
I/
paralele la axă, cu caracterele lor cunoscute, rareori alterați.

Mica brună în cantitate mare, răspândită neregulat, în secțiuni
AS
paralele cu axa, cu structură fibroasă foarte policroică, trecând

dela galben deschis la brun roșu violet închis, sau în secţiuni pa-
UI
valele cu baza, brune, puţin policroice, fără urme de clivaj, adosea

hexagonale.
BC
92 V. C. BUŢUREANU 376
Y
Aaugitul rar în cristali mari, mai ales sub formă de granule
AR
reunite în grupe neregulate.
Magnetitul mai rar, răspândit neregulat, mai ales în. apropierea
cristalilor de mică sau hornblendă.
IBR
Apatita în lungi baghete cu secțiuni transversale sau în secțiuni
paralele cu baza, hexagonale.
14. Camptonit provenind dela /lavăoaia pe malul drept al Bis-
triței, lângă Broşteni, e o rocă 'gri-verzie, foarto compactă, cu in-
YL
filtraţiuni de: Calcită. Sub microscop se vede o massă feldspatică
turbure din cauza numeroaselor incluziuni ce conţine; în ea sunt
răspândiţi numeroşi cristali aciculari de hornblendă, apoi magnetit
SIT
și calcită, precum şi niste cristali mari incolori de un mineral alle-
rat. “Massa feldspatică nu lasă a so deosebi cristali izolați de feldspat.
Ilorublenda în cantitate. foarte mare sub formă de numeroşi
cristali aciculari, de coloare brună deschis, puţin policroici, mai
ales in sectiunile paralele cu axa, prezentând casuri transversale,
aproape rectilinii.
ER
Maguelitul răspândit uniform.
NIV
Cristalii mari cu conturn neregulat, sunt de sigur de leldspat,
transformați în Calcită, care a rămas în centru, și în Zeolite, cari
sunt pe margine.
LU
— Analiza chimică a dat următoarele rezultate :
SO e TO |
TO e. 16 ADS 32.00)
RA
POE i os7. | a |
ARO ae TLO4 1551. 1829. 965
eo ri 20 ! LAB GIS
NT
102
CaO ee 210.00 10 2 1988 1235.
MO e BULL 5.65 1410. 5.90
CE
NO OT D023 081
NAD. 19 5.13 020087
COIO 90 o —
I/
Vom aveă dar după Oszan:

AS
UI
sau: a=3l8 = 1.00. tti97

BC
MASSIVUL, CRISTALIN DELA PLOŞTENI. 93
-?
3
>
va fi deci:
Y
Formula acestui Camptonit
AR
Ss das Cu În Das
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se găsește în punctul C,.
15. Camptonit provenind de pe părăul Holdița dincolo de Jghea-
IBR
bul Buvlucilor, e de coloare gri-verzie, cu cristali mari verzi-negri,
cari dau rocii un aspect 'macroporliric. Sub microscop se vede o
massă feldspatică în care sunt răspândiți cristali de Feldspat, lorn-
blendă, Mica brună, Augit şi Magnetit.
L
Feldspatul în cristali lungi transparenţi sau turburi, din cauza
e ae
ITY
incluziunilor ce conțin. Aa
Anafibolul foarte răspândit se găseşte : sau în cristali mari bruni,
lungi şi fără torminaţii, cari reprezentă secțiuni: paralele cu axa,
sair în lamele hexagonale lungite ce reprezentă secţiuni paralele
RS
cu baza, cu urmele de clivaj paralele cu feţele prismei, ce se taie
după unghiul acestor feţe. I'oarte policroic, coloarea sa variind dela
walben-deschis până la brun roşu-inchis. 'Secţiunile paralele cu axa
IVE
prezentă urme de clivaj longitudinale, precum și crăpături nere-
gulate, încărcate cu pulbere neagră de magnetit ; în alară de
aceasta mai conţin ca incluziuni granule de magnetit și cristali
UN
de apatit, cari sunt, sau în secțiuni lungi şi subțiri cu tăieturi

transversale, sau în secțiuni hexagonale.
Biotilul mai rar, so prezentă sau în secţiuni paralele cu baza,
cu conturn hexagonal, de coloare brună, puțin policroice, sau în
AL
secţiuni paralele: cu axa, de coloare brună, foarte -policroice, cu

interealații pe urmele de clivaj, de pulbere de magnetit.
" Augilul în cantitate mare, sub formă de cristali neregulați, cele
R
mai de multe ori în granule; poate fi și altera!și transformat în

NT
clorit verde deschis. Ia

Apatila foarte răspândită. E
Magnetitul în granule neregulate, uneori semi-transparente, de
CE
coloare brună, titaniler. i

Calcila, ca produs secundar în eristali rari și mari.
16. Camptonit de po piciorul Aliorului în valea, părăului Căboaia,
afluent al Bistriţei lângă Broșteni. Roca e de coloare gri- verzie,
I/
compactă, lăsând a .se “deosebi cu ochiul liber cristali verzi şi

albi strălutitori. Sub microscop se vede o massă feldspatică turbure,
AS
de coloare brun-deschisă, în care sunt răspândiți cristali aciculari

de hornblendă, asociaţi intim cu cristali'de augit, mica brună, apoi
UI
e
magnetit şi cristali mari de olivină alterată. Massa feldspatică
BC
04 vV, 6. BUŢUREANU | 5785
Y
încărcată de incluziuni ce o fac turbure și colorată în brun; cris-
AR
tali izolaţi de feldspat nu se găsesc.
Iornblenda în lungi baghote nealterate brune, cu secțiuni trans-
versale drepte, sau în lamele ce au uneori conturn hexagonal re-
IBR
gulat, alteori conturn neregulat; foarte deseori e asociată intim cu
Augitul, așă că găsim cristali de llornblendă pe jumătate formaţi
din Augit, care continuă a formă cristalul, fie in lung fie în larg,
şi găsim chiar. cristali având centrul format din Augit, iar margi-
YL
nile din Hornblendă. Pentru studiarea acestor asociați e nevoie de
obiective puternice. |
„lugitul în cristali mari, asociaţi cu hornblendă, prezentând. casuri
SIT
neregulate, ce dau cristalului aspect granular.
Mica brună, amestecată cu hornblenda, sub formă de lamele foarte
policroice, trecând dela galben deschis aproape incolor la brun vio-
loceu închis; secțiunile paralele cu baza sunt deseori hexagonale
și puţin policroice. ER
Olivina în cristali mari, cele mai de multe ori cu conturn he:
xagonal regulat, alteraţi -și transformați într'o substanță incoloră,
NIV
care în lumina polarizată se vede compusă dintr'o substanţă amorfă
inactivă, şi o zonă de formă variabilă, cu acțiune asupra luminii
polarizate, compusă din un amestec de Calcită cu Clorit. Cristalii
LU
de Olivină sunt în totdeauna încunjuraţi de o bandă brună, formată

din cristali de Ilornblendă puși cap la cap, cari alternează uneori
cu cristali de Augit și Magnetit.
RA
Calcitu în afară de cristalii de Olivină, în zone mari.

Magnetitul în granule mici, răspândit uniform.
17. Camptonit provenind de pe valea Bărnărelului la gura pă-
răului Caşiţei. E o rocă cu structură compactă cu cristali albi stră-
NT
lucitori. Sub microscop se vede o massă feldspatică, cu mari cristali

de feldspat și numeroși cristali de hornblendă asociată cu augitul,
CE
apoi magnetit.
Peldspatul în cvistali mici lungiţi, amestecați cu hornblenda, sau
in cristali mari, prezentând macla polisintelică, cu extincțiune de
-+ 130 la 200, deci Oligoclas-„ludlezin.
I/
Ilornblendu se prezentă sub forma de mici cristali aciculari, cu

conturn neregulat, asociaţi cu Augit granular;. în unele locuri e
AS
transformată în serpentină verde neactivă, precum și o substanță

cu acțiune asupra luminii polarizale.
„lugitul granular, amestecat intim cu llornblenda.
UI
Maguetilul în cantitate mare, diseminat uniform.

BC
MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 95
3179 -
18. Camptonit de pe piciorul Șandru din valea Bărnărelului, e
Y
de coloare gri-verzie, cu cristali albi şi negri, strălucitori. Sub mi-
AR
ecroscop se vede o massă foldspatică cu mari cristali de feldsapt,
apoi hornblendă, augit, biotit și magnetit.
Peldspatul în numeroși cristali turburi în centru și cu o bandă
IBR
transparentă pe margine. . ”
Iornblenda sub formă de cristali mari, de coloare brună, în sec-
țiuni paralele cu axa, cu conturn neregulat, sau în secțiuni paralele
cu baza de formă hexagonală bine determinată, cu urmele de clivaj
L
caracteristice; uneori hornblenda e alterată și transformată într'un
ITY
amestec de Augit și Clorit.
Mica brună mai rară, în lamele policroice, ce au de multe ori
forma de paralelogram. |
cu hornblonda.
RS
Augitul asociat intim
Magnetitul in cantitate mare, răspândit uniform.
— La analiză sa găsit:
IVE
Si0:. . . e e 49.70 |
TO. ee 1.82 BL 52.75 8800 55.55
PO, a 048] |
18.12 13.12 . 13.34 1315 8.30
UN
ARO,
Ret0: ...,... . 65) Ie a _
Re0 o 5.19 12.14 11.29 15.81 9.97
CaO... e + 11.90 „11.90 12.09 2175 13.73
6.75
AL
MgO. e 492 4.92 429 1071

NO e LO 1.94 1.97 21 1.33
NaO a 490 4.20 po7 693 4.37
R
. . .. . L.lG — — — —
CO+H:0
NT
Vom aveă dar:

s=55.55 C= 2,60
A= 5.10 p=27.85
CE
sau a=3.15 c= 1.4 f=—=15.41

Formula acestui Camptonit va fi deci:
I/
Sac Dau Cs Însa Dia

AS
Projecţiunea sa se va găsi în punctul C;.

19. Camptonit din valea părului Izvorul Dău de pe muntele
Pietrosul. Camptonitele găsite aici prezentă trei tipuri deosebite prin
UI
constituţia lor petrografică.

BC
96 V. €. RUŢULEANU 350
Y
1. Roca e de coloare gri verzie, compactă, cu lamele şi baghete
AR
albe: strălucitoare. Sub microscop se vede o massă feldspatică, in
mijlocul căreia sunt răspândiți cristali de feldspat, hornblendă, bio-
tit, augit și magnetit. Massa feldspatică, în parte limpede şi incoloră,
IBR
in alte părți e încărcată cu o materie pulberulentă, gălbie, care o
face turbure, extincțiunea unduloasă.
Peldspatul in cristali lungi, cu extincțiune longitudinală.
Iornblenda în cristali mari izolaţi, cu contura bine definit,
YL
secțiuni paralele cu baza, cu conturn! hexagonal, sau secțiuni pa-
ralele cu axa, cu: conturn neregulat, rareori alterată și atunci e
complet transformată într'o massă serpentinoasă,. complet neactivă,
SIT
sau într'o massă fibroasă de Clorit activ.
Mica brună în cristali mai mici şi puțin numeroși prezentând mai
ales secțiuni paralele cu axa, cu. structură fibroasă, cu intercalaţii
de magnetit negru şi foarte policroice.
Augitul în cristali rari, mari, cu conturn neregulat. ER
Magnetitul în numeroase granule, amestecate cu Ilmenit: pentru
observarea acestui din urmă trebue un obiectiv puternic.
NIV
Ca elemente accesorii: Calcifa, Sfenul și Apatilu
SO, o... 1542 |
LU
TO 146 51.07 51.90 8555 09-49

PO. 1.19 | . | a
ARO. 21509390 1692 1389 10.19
RA
Pe... 7.30 _ | _ |
eO 2580 „12.50 12.72 1782 11.44
CaO e TD4 7.54 7.67 138V 881
NT
MeO o. 52 5.20 3.29 1320 8.16

NO O BT 237 240) 956 1.6
NaO . . .. . BI4 3.14 3.70 616 3.94
CE
ROLIO 110 — —- — —
Vom aveă dar:
I/
S= 55.49 C= 461
A= 8.58 [= 9418
AS
sau: a=35.29 c= 2.65 [= 14.07

Formula acestui Camplonit va li dar:
UI
ip 9. A Ca fa DB
BC
35 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 9?
Y
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se va găsi în punctul C,.
2. Roca e de coloare neagră, lăsând a se deosebi cu ochiul liber
AR
lungi baghete strălucitoare. Sub microscop se vede o massă felds-
patică în care sunt răspândiţi cristali de feldspat, hornblendă, mica
brună, augit şi magnetit.
IBR
Izlementele constitutive se prezentă cu aceleași caractere ca şi la
tipul precedent, cu deosebire că: hornblenda o mai mult în cristali
lungiţi, orientați aproape în acecaș direcțiune, augitul rar şi mica
L
brună în cantitate mai mare.
3. Roca e de coloare gri-negrie, cu lamele și baghete străluci-
ITY
toare albe. Sub microscop se vede o massă feldspatică cu cristali
mari de feldspat, mica brună, hornblendă, augit, și magnetit. Massa
feldspatică, cu extincțiune unduloasă în cantitate mai mică.
RS
_ Peldspatul în cantitate mare, sub formă de cristali mari, parte
ransparenți parte încărcaţi cu incluziuni, prezentând macla de Carls-
bad, precum şi macla polisintetică cu extincţiune între + 130și + 180
IVE
deci: Oligoclas- Andezin.
„ Hornblenda în cantitate mare, în parte alterată și transformată
1 Clorit și Magnetit. .
Mica brună în cantitate. mare, amestecată sub formă de mici lamele
UN
1 hornblenda nealterată, |
“ 4ugitul in cantitate mare, de coloare violetă, alterat pe margini
si transformat în Clorit asociat cu Ilornblendă.
Magnelitul în cantitate mare, în secțiuni patrate sau triun-
AL
ghiulare.
20. Camptonit provenind dela Zugreni, din massivul Pietrosul, e
R
de coloare gri-verzie, cu lamele albe strălucitoare și granule de

Pirită. Sub micoscop se vede o-massă feldspatică gri-gălbie, în care
NT
sunt răspândiţi cristali mari do feldspat și apoi un amestec do cris:

tali mari de mica brună, augit și magnetit.:
Peldspatul în cristali mari, lungi, dispuşi radial, în genere tur-
CE
buri din cauza incluziunilor, prezentând însă în lumina polarizată,

fie macla de Crlsbad, fie macla polisintetică. |
Iornblenda de coloare brun-verzie, în cristăli mici, puţin poli-
I/
croici, transformați în parte în Clorit și Viridit,

Diotitul în cristali mici, amestecat cu Hornblenda,
AS
Augitul var.
Magnuelitul în cantitate mare, răspândit uniform.
UI
dnalele A. PR. — Tom. XNĂVIII,— Memoriile Sec[. Știinjijice.

BC
98 Y. 0. BUŢȚUREANU 533
Y
SO, o... 984
AR
TO. 120 51.58 9.48 8732 53.59
P205, o...051
AlLO03.. 19.03 12.03 19.25 1207 7.40
IBR
Fe:0: ....... 614 | _ _
FeO A 3.45 9.03 9.19 1987 î.89
CaO... 12.96 12.96 12.49 2247 13.77

MeO. cc. 78 7.78 7.91 1974 12.10
YL
NO o... 1.19 1.19 1.21 129 0.80
Na20 440 4.40 44? 723 4.45
CO:+ 10... . 1.30 — — -— —
SIT
Vom aveă dar:
5=53.5 C= 9.15
ca
A= 5.2
ER "= 31.01
=
sau: a= 2,69 e=1.]0 [= 16.21

NIV
Formula acestui Camiptonit va îi dar:
*
” Ss Aaa Ca În Dss
Projecţiunea pe triunghiul lui Ossan se află în punctul C,.
LU
2,
RA
„Monchiquite.
Această rocă se găsește mult mai rar decât cea precedentă; a

NT
fost găsită în 5 localităţi şi anume: pe muntele Grinţies-Hangu și

pe valea Borcei, însă puţin alterate; celelalte trei localităţi: După
Deal, Dealul Fierului şi piciorul Aliorului, toate trei în jurul Bros-
CE
tenilor, ne dau roci nealterate, ce pot servi ca tipuri.

Monchiquit provenind de pe Dealul Fierului, lângă spitalul Carmen
Sylva, se găseşte sub forma unui filon, intercalat între şisturi, având
o grosime de aproape un metru, și care trece de-a curmezişul dru-
I/
mului ce ridică spre Dealul Fierului; acest filon se pierde spre Nord
AS
sub nişte argile, iar spre Sud se scoboară în albia Bistriţei, Di-
recția filonului este NW-SE și se înclină spre Est.
Roca o de coloare neagră, foarte compactă, așă încât chiar cu
UI
lupa nu se pot deosebi elementele; apoi urme de infiltrații de

coloare verde.
BC
zi
-
1
aie o Teza
ast]
0 teo. e mata oi
Y
Sub microscop (cu obiective puternice) se vede o pastă crista-
lină feldspatică cu puţină massă amorlă, în care sunt răspândiţi un
AR
mare număr de cristali de Ilornblendă, Augit și Magnetit, precum
și Olivină alterată. Pasta” feldspatică e compusă din o mică can-
vitate de massă amorfă și cristali cu structură radială, cari în
IBR
unele locuri se încrucişează în diverse direcţiuni, dând acestei
părți aspectul unci țesături. Cristalii au câte odată o extincțiune
longitudinală, iar alteori face câte un mic unghiu. |
L
Ilorublenda se găsește în cristali bruni cu policroism foarte
pronunţat; secţiunile paralele cu axa sunt lungite având forma
ITY
dreptunghiulară, paralelogramică sau hexagonală, cu urme de clivaj
paralele cu axa şi casuri transversale neregulate. Secţiunile para-
lele cu baza sunt: sau .rombice cu rari urme de clivaj paralele
RS
cu feţele prismei, sau hexagonale, rezultând din combinarea fețelor
de prismă, cu orto-: sau clinopinacoidul; câte odată se vede macla
prin juxtapunere după feţele de clinopinacoid. Aceste secţiuni se
IVE
găsesc de multe ori goale, mai ales în centru, sau asociate cu
Augit. Asociaţile de Ilornblendă și Augit se prezentă de multe ori
cu caractere particulare. Aşă uneori găsim cristali de hornblendă
formaţi pe jumătate, fie în lung [ie în larg, de augit ; alteori găsim
UN
augitul formând partea mijlocie, iar capetele formate din hornblendă;

în fine găsim cristali formaţi din un centru de augit încunjurat de
o bandă mai mult sau mai puţin groasă de hornblendă, sau din
contra : centrul format de hornblendă, încunjurat de o bandă de
AL
augit.
Augitul în cristali mari de coloare gri-verzie, cu casuri nere-
R
gulate, prezentând secţiuni paralele cu axa, şi foarte rar paralele

cu baza. Secţiunile paralele cu axa sunt câte odată terminate cu
NT
fețele de piramidă, cari sunt tot una de desvoltate, ceeace dă sec-

țiunii un conturn hexagonal simetric ; alteori apar feţele de Or-
todomă și atunci conturnul e octagonal; în fine foarte rar apar
CE
secțiuni paralele cu axa cu conturn hexagonal nesimetric, format

de feţele de piramidă şi de clinodomă. Secţiunile paralele cu baza
sunt foarte rari. Se găsesc de multe ori macle prin juxtapunere,
I/
după feţele ortopinacoidului, și alteori macle prin pătrundere : In

acest din urmă caz cristalii se încrucișează sau în unghiu drept,
AS
sau după un unghiu oarecare, Pleucroism foarte slab; conţine ca

incluziuni granule de magnelit. »
Un fapt foarte interesant, semnalat de K. Busz este asociuţia
UI
frecventă a Augitului cu Ilornblenda, pe care l-am examinat și noi

BC
Y
şi care se vede atât în secţiunile paralele, cât și în cele perpen-
AR
diculare pe axă.
Un caz foarte rar, cred, este acelal unui cristal de Olivină al-
terată, inclus într'un cristal de Augit, în secţiune paralelă cu baza,
IBR
şi aceasta incunjurată de o bandă formată din cristali de Ilorn-
blendă.
Mica brună rară, în lamele brune neregulate, cu policroism
puternic, sau în secţiuni hexagonale.
YL
Olivina în cristali mari, cu conturn dreptunghiular sau rombic,
dar mai ales în secțiuni hexagonale ; e totdeauna alterată și trans-
formată în Clorit și Calcită, sau numai în Calcită.
SIT
Magnetitul în mare cantitate în granule negro opace, cu conturn
neregulat, sau în secţiuni patratice sau hexagonale și câte odată
triunghiulare și chiar pentagonale.
SO: e 4504
ER
49.96 3332 2.52
NIV
TiO: cc . . . 0.88 7,29
POE e 1.37
ALO e e 12.96 19.96 13.70 1350 350
Fe?05 806 |
. .....,
LU
2.Dt 3.92
eo caz pH 1352 11.6„09
CaO e. 9.90 8.9 9.41 1093 10.00
MeO o... . . B-T6G 5.76 6.08 1515 954
RA
ÎO ee e 1.89 1.89 2.00 513 1.34

NaO o... . D383 3.33 D.03 913 D175
COPIED i — 4.40 — — —
NT
Vom aveă dar:
5= 99.52 C= 14
CE
A= 1.09 [= 30.42
sau: a=3.04 c=0.72 [= 15.04

I/
Formula acestui Monchiquit va îi dar:

AS
Sa da Cos Î,i.o îl
Projecţiunea sa pe lriunghiul.lui Ossan se găseşte în punctul AM.

UI
Monchiquit de pe piciorul Aliorului. hoca formează un filon de

aproape 0.50 m. grosime, și e cuprins, impreună: cu lilonul de
BC
CRISTALIN DELA BROȘTENI. 9 101
385 MASSIVUL
Camptonit, de care ne-am ocupat mai în urmă, între şisturi și
Y
ocupă o poziție aproape verticală, în direcţie E-WV, pe malul stâng
al părăului Căboaia, afluent al Bistriţei. Roca e compactă, de co:
AR
loare gri-verzie; cu ochiul liber so pot deosebi părți albe sau gri-
verzii,: precum și lamele albe strălucitoare. E străbătută de vine
IBR
albe do calcită. Sub microscop roca apare compusă din o massă
feldspatică transparentă, în mijlocul căreia sunt răspândiți cristali
foarte frumoși do Hornblendă, Augit, Olivină alterată și Magnetit.
Massa feldspatică, cu extincțiune unduloasă, cu puţină pastă amortă
L
cu structură radiată, conţine microlite feldspatice lungi și fine.
Ilornblendu se prezentă în foarte numeroși cristali bruni, cu
ITY
policroism foarte pronunţat, variind între gri-galben și brun-roșu-
închis; so găsește sau în lungi baghete cu secțiuni transversale,
fără urme de clivaj, paralele cu axa, cu vâriurile rupte; sau în
RS
cristali mai mari şi mai groși, cu urme de clivaj paralele cu axa,
foarte rar terminaţi cu feţele de Clinodomă. Secţiunile paralele cu
baza sunt mici, cu conturn net, în formă de romb, ale cărui unghiuri
IVE
ascuțite sunt sau rupte sau înlocuite cu fețele de Clinopinacoid ;
urme de clivaj caracteristice. Nu se găsesc asociațiuni cu Augitul.
Augitul se găseşte în cristali mari cu conturn regulat sau
transversale neregulate și cu for-
UN
neregulat, cu numeroase casuri

mele descrise la tipul precedent; se găsește şi în granule mici,
amestecate cu hornblenda, dar fără a formă asociaţii.
Olivina sub formă de mari cristali, cu conturn regulat și bine
AL
determinat, dar alteraţi și transformați în serpentină și calcită.

Magnetitul în mare cantitate, răspândit neregulat.
Monchiquit, provenind din împrejurimile Broștenilor, dela locul
R
numit: după Deal, unde formează filoane nu tocmai groase

— 30 em.) ce sunt cuprinse intre șisturi, ocupând o poziţie aproape
NT
(20
verticală, în direcţia SE-NW. Roca e de coloare neagră, compactă,
analoagă cu cea dela Dealul Fierului, fără a se puteă deosebi cu
CE
ochiul liber elementele constitutive. Sub microscop se prezentă cu

acelaş aspect și aceeaş compoziţie ca roca dela Dealul Fierului, cu
deosebire că Olivina nu mai 'are forme regulate.
I/
SO: e 45.78 |
AS
TO: 072 47.36 50.34 $396 53.62

pios 00000 us |
ARO: 1924 19.24 19.87 1268 8.10
UI
BC
102 * Y, C. BUȚUREANU 386
Y
Fe:02 ..,... . . 9.66 c an or ,
î .5i 2178 3.9
FeO ....... 691 14919.99 Lu 15.94
AR
CaO ... . . . , 8.10 3.410 3.83 1588 10.15
MeO . 3.78 3.78 -.00 998 0.36
IBR
RO cc. . 9BL 2.31 243 239 "1.60
Na:0 . 5.69 5.69 5.98 970 G.1$
CO:+IL:0.. „4 — — — —
YL
Vom aveă dar:
95=53.02 G= 0.27
A= 7,83 [= 30.18
SIT
sau: a=4.09 c=0.11 [= 15.77
lormula acestui Monchiquit va fi deci:
Sas A Cos
ER Înss Na
NIV
Projecţiunea sa se găsește în punctul M,.
Monchiquit de pe valea părăului Borca, e de coloare gri-neagră,
compact, cu urme de alterare. Sub microscop se vede o massă
LU
incoloră feldspatică, amestecată cu massă amoriă. In această massă

sunt răspândiţi cristali de Ilornblendă și Augit, precum și Olivină
alterată. Magnotit lipseşte.
Ilorublenda, în cristali cu conturn neregulat; secțiunile paralele
RA
cu axa au marginile torminate în zig-zag, ca dinții unui ferestrău,

mai ales la extremități ; urmele de clivaj paralele cu axa sunt
neregulate şi întrerupte. Policroism pronunțat. Cristalii scurți şi
NT
groşi prezentă adeseori o margine verde, cu slabă acțiune asupra

luminii polarizate. Secțiunile paralele. cu baza sunt mai rari, au
formă rombică, cu urmele de clivaj caracteristice.
CE
„aeitul în mare cantitate, sub formă de granule cu conturn

nedeterminat, de coloaro gri-verzie, amestecate cu hornblenda în
mod confuz. '
I/
Olivina în cristali aproape complet transformați în sevpentină

verde; conturnul cristalilor e marcat prin o linio brună aproape con:
AS
tinuă, formată prin apropierea cristalilor de hornbiendă,

Magnetilul lipseşte, Roca e puțin alterată.
UI
BC
MĂSSIVUL CRISTALIN DELĂ BLOȘTENI. 103
38?
Y
Melafiruri.
AR
Se ştie că, după definițiile clasice, Melafirurile sunt roci .cu
structură trahitoidă, în cari găsim ca elemente de prima consoli-
IBR
dare ; Plaghioclas, Augit, Olivină și în mod accesoriu : hornblendă,
biotit, magnetit, fier titanat, apatit; ca elemente de a doua con:
solidare, microlito de plaghioclas, magnetit şi augit. După unii
petrografi, Melafirurile nu există ca roci aparte, dar fac parte din
L
Bazalte, deosebirea între ele fiind cetatea lor geologică, cele dintâi
ITY
liind pretorţiare, iar celelalte liind terțiare.
Melalir provenind de pe valea Borcei de pe părăul Sec, e de
coloare neagră, loarte compactă, cu mici puncte strălucitoare. Sub
microscop se vede un amestec de: plaghioclas, augit și olivină
RS
altorată, cu magnetit și biotit.
Plaghioclasul în cristali prismatici lungi şi cu macla polisin-
lotică si extincțiune cuprinsă între 4+-300 și 4-380 deci: Labrador.
IVE
Augitul în cantitate mare sub formă de cristali de coloare vio-
letă (datorită titanului) fără formă bine definită, cu urme de clivaj
şi casuri transversale neregulate; prin forma şi poziţia lor, ei par
UN
a fi umplut spațiul rămas liber între cristalii de plaghioclas, din

caro cauză se prezentă câte odată în formă de vârfuri ascuţite, cu-
prinși între cristalii de feldspat dispuși radial și foarte apropiați
unii de alţii.
AL
Riotitul în cristali mici de coloare brună, cu policroism pro-

nunţat, având câte odată forma hexagonală.
Olivina în'cantitato mare, sub formă de cristali mari din cari
R
unii au păstrat forma hexagonală; ei sunt în totalitate alterați și

NT
transformați întwo massă de coloare verde deschisă, cu structură

libroasă, cu acţiune asupra luminii polarizate; câte odată se recu-
noaște în mijlocul cristalilor o porțiune ce nu a fost alterată.
CE
Magnetitul în cantitate mare, în granule ce prezentă câte odată,

secțiuni regulate, răspândit uniform.
Melafir provenind de pe valea Iloldiței, de coloare gri-albăstruiu,
I/
compact, fără a se puteă deosebi elomentele cu ochiul liber. Sub mi-

croscop, un amestec de plaghioclas cu augit și olivină, apoi magnetit.
AS
Plaghioclasul în cantitate mare, în lungi cristali prismatici, pre-

zentând mai ales macla de Carlsbald şi rareori macla polisintetică,
cu' extinețiune de +30 la 4+350; deci Labrador,
UI
BC
1041 V. C. BUŢUREANU 5853
Augilul în cristali mici sau granule incolore, cari prezentă
Y
câte odată coloarea roză, mai ales în centru, răspândit printre cris-
AR
talii de feldspat; în unele părți augitul ealtorat în parte și trans-
format într'o materie amorfă gri-brună.
Olivina în cristali mici neregulaţi; e alterată.
IBR
Magnetitul e răspândit uniform.
Melafir provenind de pe piciorul cu AMesteceni de sub Vâlca
Popii ; e de coloare gri-verzie închisă, compact, cu puţină strălu-
cire grasă, neputându-se deosebi cu ochiul liber decât cristalii albi
YL
de plaghioclas, Sub microscop se deosebește un amestec de cris-
tali de Feldspat, Augit, Biotit, apoi Magnelit și Apaltit.
Plaghioclasul sub formă de cristali mari de prima consolidare
SIT
cu extincțiune variabilă între + 260 și + 350, deci Labrador; sau
sub formă de microlite lungi şi subțiri amestecate cu puţină massă
amorfă.
ci au forme
ER
Augilul în cristali de coloare rozalră-violace, fără formă regu-
lată, cu numeroase casuri neregulate; ocupând spaţiile libere dintre
cristalii de plaghioclas, particulare de baghete lungi,
NIV
cu vârfuri ascuţite, forme ce nu sunt caracteristice Augitului.
Biotitul în cantitate mare, răspândit uniform, sub formă do la-
mele mici, brune cu policroism pronunţat, în secţiuni perpendiculare
sau paralele cu axa, cu formă dreptunghiulară, sau câte odată ho.
LU
xagonală,
Olivina mai rară, în cristali mari, cu conturn neregulat, alte-
rați complet, transformați într'o massă gri semi-transparentă, încun-
RA
jurați do o aureolă de granule negre de magnetit, cari prin dis-

poziția lor generală indică un conturn hexagonal.
Magnetilul răspândit uniform în cristali mici cu conturn drep-
NT
tunghiular și chiar patratic.

„Apatita mai rară.
CE
SO: cc. 43.96 | |

TO: e. i . e 1.00 49.43 9292 30.96
POS... 0DL
I/
ARO i 13.32 1:4.50 1498 8.831

AS
Pe00 ., . ,. . . 2.84 ) _
FeO cc... 0905 / 10.70 1.499 923
CaO... . . + 10.20 1.11 1999 19,36
UI
MgO. cc... SI SAS 2241 13.83

BC
"MASIVUL GRISTALIN DELA BROȘTENI. 105
389
RO e... LL 1.32 141 0.87
Y
NaO0 e 3.09 3.91 634 3.92
COOL... + 7.80 — _
AR
Vom aveă dar:
3250.96 C= 4.02
IBR
A= +79 P=31.
sau: a= 9.39 = 2.00 = 19.61
L
Formula acestui melafir va fi deci:
ITY
Ss, az Ce Îi Das
Projecţiunoa sa se află în punctul: p.

Melafir, provenind de.pe târful Preutesei. de po culmea ce se sco-
RS
boară dela vârful Popei spre Ilolda. Este o rocă do coloare neagră,
compactă, cu lamele albe strălucitoare. Sub microscop se vede un
amestec foarle intim de cristali de Plaghioclas cu Augit, Olivină și
IVE
Magnetit. ,
Plagioclasul în cantitate mare, sub formă de cristali lungi, trans-
parenţi, cu maecla polisintetică și extincţiunea în jurul a 30%, deci
UN
Labrador.
Azilul în mari granule violete, cuprinse între cristalii de pla-
ghioclas, amestecat cu o substanţă verdo fibroasă cristalizată de Clo-
rit, precum și cu o substanță amorfă, galben-verzie, de natură ser-
AL
pentinvasă. |
Olivina în cantitate mare, sub formă de cristali mari, uneori cu
conturn neregulat, alteori:cu conturn determinaţ, apropiindu-se de
R
cel hexagonal, alteraţi aproape în totalitate sau numai pe margine

NT
și transformați într'o substanță galben-verzie, ce apare în lumina

polarizată ca un amestec de o substanță aclivăşi una amorfă; în
centru rămâne de multe ori o parte din Olivina nealterată, aproape
CE
incoloră, cu crăpături drepte şi uneori paralele, cu puternică ac-

ţiune asupra luminii polarizate.
Magnetitul în cantitate maro, în granule mici.
I/
Si0:. , e +:49.00 |
AS
TO ee e 0.30 49.70 50.0 3445 55.09

POE ea e 0.43
sp, e + 10.00 16.06 16.37 1613 10.54
UI
ALO,
BC
106 V. C. RUȚUREANU __890
re:0: .. .. . . 6.53 3 aa
Y
eO . e 448 11:42 11.64 1147 î.48
AR
CaO... .. .. . S.0t 8.64 3.50 1579 10.03
MgO o... 6.68 6.68 681 1'700 11.10
PO cc... 199 1.52 1.54 164 1.07
IBR
NaO cc... 413 4.13 20 GS1 4.10
CO:+IR:0. 214 — — — —
Vom aveă dar:
YL
5= 3955.09 C= 5.07
A=— 54 „l==23.83
SIT
sau: a= 3.18 c=2.95 = 13.87
l'ormula acestui Molafir va li deci:
Projecțiunea
Sos
sa se află în punctul:
Aa. Cay
ER Înv
n.
Ds
Melalir de pe părăul Crucii e de coloare gri- închisă, compactă,

NIV
cu lamele albe strălucitoare. Sub microscop se vedo un amestec «lo
plaghioclas cu Augit, Biotit, Olivină și Magneltit.
Plaghioclasul în cristali lungi şi subtiri cu extincțiune variabilă
LU
-+- 250 + 400, deci Labrador

între Rilovnit. +
Augitul în cristali violeţi, răspândiţi între cristalii de plaghio-
clas, în mare parte alterat şi transformat într'o substanţă verde-gălbie
RA
fibroasă, amestecată cu magnetit, mica brună şi hornblendă.

Olivina în cristali mari cu conturn neregulat, prezentând uneori
secțiuni rombice sau hexagonale, complet alterată și transformată
NT
in clorit galben verzuiu.

Magnetitul răspândit uniform, în granule cu conturn adeseori
patratic.
CE
Analiza chimică a dat următoarele rezultate:

SID 46.70 |
TO 076 48.10 5072 8159 53.74
PO 0,0% |
I/
ARO e LAS+ 14.34 15.65 1549 931

AS
Pe 843] | _ _
FO. 346 | LL 1173 16-13 10.43
CaO... 10.10 10.10 10.64 1914 12.17
UI
MO e 4.03 4.03 1.83 1219 74

BC
1.38 147 0.94
Y
RO..... . .. 1.31
o... LT 3.00 SIL Dă
NaO
AR
COAHO i... 446 —- — —
Vom aveă dar:
IBR
S=93.74 = 3,79
A= 6.09 26.64
sau a= 34 î= 14.62
L
Deci formula acestui melafir va li;
ITY
Saar da Cea Îas Dss
Projecțiunea sa pe triunghiul lui Ossan se gasește în punctul az.
RS
IVE
UN
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
Y
AR
IBR
PARTEA III-a.
YL
STUDIU MINERALOGIC
SIT
Cap. 1.
Generalități.
ER
Massivul cristalin dela Broșteni e bogat în minerale; dintre acestea,
unele se găsesc în mică cantilate, asă că nu sunt interesante decât
NIV
din punct de vedere ştiinţific, pe când altele se găsesc în cantităţi
mari, aşă că ar puteă fi utilizate cu succes în industrie.
Studiul general al acestor minerale a fost tăcut destul de com-
plet de către d-l P. Poni, ca profesor la Universitatea de Iaşi”.
LU
In cele co urmează vom descrie numai propriile noastre cercetării

în scop de a complelă, pe cât posibil, cunoștințele mineralogico
asupra acestei regiuni. Acest studiu se va împărţi în 2 părți: 10.
RA
Asupra mineralelor de Manganez și de Fier din diversele regiuni

ale massivului cristalin dela Broșteni și 20 Asupra celorlalte mine-
rale mai puțin răspândite.
NT
Car, II.
CE
Mineralele de Manganez şi de Fier.

I/
Mineralele de Manganez şide Fier, de cari avemane ocupă aici,

sunt răspândite în jurul a 4 centre, din cari cele dela Broșteni,
AS
Muntele Rusului și valea Borcei se aseamănă foarte mult, po când

cele dela lharău se prezentă cu caractere deosebite.
UI
(t A se vedea: Pupt: pentru a serci lu descrierea mineralogicii a lomânici, 19U0.

BC
DELA BROȘTENI. 109
393 MASSIVUL, CRISTALIN
1. Broșteni.
Y
AR
Broşteni, se găseşte o zonă ce cuprinde ini-
Imprejurul satului
din timpurile
nerale de Manganez şi de Fier, care a fost cunoscută
ute mai întâiu la localitatea
vechi, și fiindcă mineralele au fost cunosc
IBR
numită Dealul Fierului, se numiau: Mineralele din Dealul Fierului.
Astăzi însă când se sie că ele se găsesc și în alte locuri din jurul
satului Broșteni, ele trebuesc numite: Mineralele de manganez și de
|
fie din regiunea Iroștenilor.
L
pe cari le avem asupra acestei regiuni sunt
_ Documentele scrise
lele din re-
din timpurile moderne. După unii ar rezultă că minera
ITY
din timpuri
giuna Broștenilor au fost cunoscute și chiar exploatate
ocupa-
foarte vechi de către Cumani, a căror una din principalele
a acestei exploa tări ar [i ga-
țiuni eră lucrarea fierului. Ca urmă
RS
e comple t astupa te, la
leriile ce se săsesc și astăzi, deşi aproap
din ele aflânduse chiar o mare cantitate de mineral;
gura uneia
ent scris
scos de sigur din timpuri nu așă de vechi. Cel dintâiu docum
IVE
Zimbrul
co avem relativ la aceste minerale, se găsește în ziarul
descri e minera lele ce se gă-
din 1855, unde Mihalic de Hodocin
lele din Dealul Fie-
sesc în Moldova, și acolo se ocupă și de minera
UN
să ajun-
ului. De atunci nu se mai ocupă nimeni de ele, şi trebue
l'oni sub
gem. la lucrarea publicată în 1882 de către profesorul P.
lin dela
titlul: Cercetări asupra mineralelor din massivul crista
te asupra minera lelor
Broşteni, în care găsim dale foarte comple
AL
ic
co ne inleresează. Mai târziu găsim în Buletinul Biuroului Geolog «de
le
din 1885 indicaţii asupra localităţilor unde se găsesc minera
d-l Benquc,
manganez în massivul cristalin dela Broșteni. In urmă
R
a face studii
inginer de mine francez, a fost adus în localitate pentru
NT
au fost pu-
asupra acestor minerale, iar rezultatele studiilor sale
blicale în Anuarul Academiei sub titlul: Studii asupră. mineralelor
d-l Profesor
de Manganez dela Broșteni, 1895. In fine în anul 1900
CE
la des-
P. Poni în lucrarea sa intitulată: Fapte pentru 4 servi
ată în Analel e Academ iei, .
crierea mineralogică a lomâniei, public
și de fier, pe cari
dădi numele de Broştenite mineralelor de manganez
I/
le studiase în 1882.
le, după
— Când am început studiile mele asupra acestor minera
să stu-
se am luat cunoștință de lucrările de mai sus, a trebuit
AS
teren aceste minerale, pentru a-mi da seamă de natura, lor,

diez pe
ntale do mică
precum și a constata dacă ele sunt producte accide
[i exploa-
UI
importanță, sau se prezentă în filoane mari, cari ar puteă

BC
110 +. C. DUŢUREANI 394
Y
tâte. Faptul că existau galerii din cari s'au scos în timpuri necu-
noscute minerale de bună calitate, puteă să mă facă a crede: sau
AR
că rezultatele acestor exploatări nu au fost satisfăcătoare și atunci
lucrările au fost întrerupte; sau că ele au fost satisfăcătoare, dar
s'au. oprit din diverse cauze: în acest caz cercetările noastre tre-
IBR
buiau continuate., Pentru a ajunge la această concluzie mam ajutat
de faptele că: filoanele .de minerale erau la suprafață, așă.că se
puteau urmări cu uşurință,:şi apoi prin aceea că ne puteam con-
YL
vinge de calităţile mineralelor din profunditate, examinând eșanti-
lioanele ce se găsiau scoase la gura galeriilor vechi. Aceste mine-
rale, în blocuri de diverse mărimi se găsesc acoperite cu un strat
de pământ de vreo Om 20 de grosime, ceeace probează că nu erau
SIT
scoase de mult timp.
Cred că din acest. loc provin eșantilioanele ce se găsesc la Mu-
zeul de Istorie Naturală din Iași, unde au fost aduse de Ilodocin.
ER
lixamenul pe loc al mineralelor scoase din galerii mi-a arătat că:
unele din ele erau formate în totalitate de un mineral de coloare
neagră, şi compuse din Broștenite; altele erau formate dintr'un mi-
NIV
neral de coloare gri-rozatră, cu structură cristalină puţin înnegrită
la suprafață, pe când altele erau acoperite cu pături de Broştenite
a căror grosime variă între 1 cm. şi Dem. Aceste fapte mi-au arătat
că: mineralul fundamental nu erau Broștenitele, dar că ele prove-
LU
niau din alterarea mineralului de coloare gri-roză, pe care erau

depuse. Am căutat să mă încredinţez de aceasta, făcând pe loc ceu-
cetări chimice, cari nau dus la rezultatul că: mineralul gri-ro-
RA
zatru este un carbonat de Manganez și de lier, străbătut de liloane

de silicat de Manganez (Rodonit) de coloare roză. Aceste constatări
ni-au deschis drumul pentru cercetările ce-mi rămâneau de făcut,
NT
căutând să determin continuitatea și întinderea filoanelor.

Cercelările mele conduse. mai departe în această direcțiune mi-au
arătat .că: Carbonatul de Manganez și de Fier sub formă de filoane,
CE
întovărășit sau nu de Broștenite, se întinde spre Est până aproape

de marginea cristalinului spre Flish, terminându-se în malul drept
al părăului Fierului, de unde trec spre Sud peste Bistriţa și intră pe
I/
domeniul Coroanei lorca, iiar spre Vest trece prin dealul Pripiciului
pe deasupra Broştenilor și se descopere în valea Holdiţei, de unde
AS
trece pe malul său drept în valea părului lui Balaban, afluent al

Holdiţei.
- Observaţiunile făcute pe teren au fost intărite prin “încercările
UI
chimice făcute la Broșteni şi apoi controlate și completate în la-

BC
395 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. ni
«
mai târ-
borator. Aceste fapte mi-au permis, după cum vom vede
Y
ziu, a explică originea Broştenitelor.
AR
că, la părăul
Incepând dela Vest descriorea filoanelor, constatăm
şi de Fier, cuprinse
lui Balaban, filoanele de Carbonat de Manganez
bine
intre scisturi, au o grosime variabilă între 5 și8 metri; ele sunt
IBR
NV-SE și sunt
descoperite în albia părăului, unde au o direcţiune
părăului pe
aproape verticale, ridicându-se in sus pe malul drept al
aluviu ni, reapăr ând insă cevă
o mică distanţă, pentru a dispăreă sub
n se văd urme mai
mai sus. Pe malul stâng al părăului lui Balaba
L
le de man-
ales de Broştenite și, în vârful lui Niţă, se găsesc minera
lui Balaban,
ITY
ganez pământoase. In filoanele de pe valea părăului
acopere nu
carbonatul e alterat puţin, şi pătura de Broştenit ce-l
trece în grosime de 1 cm. |
părăul ui lui Balaba n filoanele trec spre Est unde
RS
De pe valea
pământoase,
apar în malul stâng al Holdiţei, sub formă de oxide
în trecerea
apoi intră sub Dealul Pripiciului și le putem urmări
ce apar sub formă de
lor pe deasupra Broştenilor, prin urmele
IVE
ului, și cari arală
depozite negre, ce se văd la suprafața pământ
te negre sunt
prezența mineralelor în profunditate; aceste depozi
disolvă car-
produse de apele din ploi, cari pătrunzând în pământ,
UN
curg, înne-
bonatul și apoi ies la. suprafața rocilor peste cari
vârful Pripici ului, la Pietrele
grindu-le. Căsim de aceste urme sub
în fine filoane le ies
Negreși deasupra Spitalului Carmen Sylva ;
întind ere mai
în dealul Fierului, unde le găsim descoperite pe o
AL
mare.
cari
In Dealul Iiorului se găsesc, pe lângă galeriile vechi despre
ne şi mai superl iciale ;
R
am vorbit, și urme de sondaje mai moder

nite, cuprin s,
la unul din aceste sondaje am găsit un filon de Rroște
NT
ezifer;
după cum credeam la început, între pături de şist mangan
filon de Car-
în realitate filonul de Broştenit eră deasupra unui
cu cel scos din sondajele
bonat de Mangariez şi de Fier, anatog
CE
cu.cel de pe părăul
mai vechi, și care sa găsit mai apoi analog
le de Man-
lui Balaban. Dacă urmărim manifestarea acestor minera
că ele apar
ganez deasupra celor două galerii vechi, constatăm
galeriilor
întrerupt pe o distanță de aproape 100 m.; la Sudul
I/
până la o distanț ă de vreo

acele minerale de manganez mai apar
AS
le vechi, am găsit
50 de metri. Cercotând spre list dela galerii
gri străluc i-
aproape de marginea cristalinului Broştenite compacte,
cât mai exactă
„toare, precum şi Rodonite. Pentru a ne face o idee
UI
r liloane , ar trebui făcute ex-

asupra dispoziţiei şi întinderii acesto
BC
112 V. C. RUȚUREANU 2306
Y
plorări și sondaje mai serioase, ceeace nu sa făcut până acuma.
AR
— Pentru a ne da seama de constituția acestor minerale, am |
căutat a face analiza chimică asupra unui număr de eșantilioane
variate, luate din diverse locuri, de pe Dealul Fierului, valea Ilol-
IBR
diței şi părăul lui Balaban. Aceste analize au fost făcute totdeauna
în dublu pentru a puteă face controlul. Metodele analitice au va-
riat după natura mineralului ; în tot cazul ele au fost alese printre
metodele științifice de laborator, lăsându-se la o parte metodele
YL
industriale,
Carbonate.
SIT
Sau analizat multe eşantiloane de carbonate din diverse locali-
tăți: unora li sa făcut analiza completă, altora li s'au dozat numai
elementele principale. După cum vom vedeă în cele ce urmează,
ER
toate tipurile de carbonate studiate de noi, atât în regiunea Broș-
tenilor, cât și în celelalte regiuni, corespund aceleiaş compoziţii
chimice ; urmează dar că ne găsim în fața unei specii nouă, pe
NIV
care, dedicând-o fostului meu profesor, d-lui P. Poni, o numesc
Ponil şi sub acest nume o voiu desemnă de acum înainte. Analiza
completă s'a făcu numai asupra a trei eșantiloane şi anume :
|. Ponit (Carbonat de Manganoz și de Fier) de pe părăul lui
LU
Dalaban se găsește sub formă de pături de coloare gri-roză, cu

structură cristalină. Dens.= 3.4.
Analiza cantitativă a dat următoarele rezultate:
RA
Insolubil . o. e 1971 1 CaO. 1.60

ARO 08 1 MO 2 0.90
PRO, e 940 COT 80.50
NT
MO 28880 |
Aceste rezultate fiind calculate, duc la formula:
CE
+ CO: to
3 CO: Mn
Pentru a vedea care e valoarea metalurgică a acestor minerale,
I/
vom observă că aceste carbonate se întrebuinţează după ce au

fost mai inainte calcinate și deci transformate în Mn:0*; va trebui
AS
deci a calculă cantilățile de manganez și de fier metalic ce ele

conţin după calcinare. Partea insolubilă conținând şi ea proporţiuni
variabile de Mn și Fe, le vom luă în considerare ; găsim dar că
UI
mineralul acesta conţine în total: ”

Mu = 49.10% Le = 10.00%
BC
MASSICUL, CRISTALIN DELA BROȘTE SI. Li:
39?
Y
II. Ponit provenind 'din Dealul Fierului, din filonul găsit la
locul unde Sau făcut sondaje mai recente. E un filon de aproape
AR
0.50 m. grosime, alternând cu Broștenit și șisturi mangnezifere; filonul
e puternic plisat și dispare curând. în profunditate, partea desco-
perilă fiind de sigur un anticlinal.
IBR
Densitatea mineralului este: 3.6. La analiză s'a găsit:
[solubil .. ... ... ... 18.90 ! CaO. . cc... o. e e 21.50
ARO a e L10 | MgO. . e e e e. 1.20
L
FeO, ee 495 1 CO e e e a 31.00
MO. 190!
ITY
Acestei compoziţii corespunde formula:
5 CO iu + CO" le
RS
Analoagă cu acea a mineralului precedent.
Mineralul conţine în total:
IVE
An = 44.38%,
III. Ponit provenind de-pe Dealul Pierului din blocurile scoase
din galeriile vechi. La, analiză se găsește.:
UN
Insolubil . . . , . . Bl CaO. e 148

EeO. e 8395 | MgO. te 044
MBO a 98.62 | CO. i... 21.18
AL
Acestei compoziţii corespunde formula generală a Ponitului.

Partea insolubilă fiind analizată s'a găsit că conţine:
R
Si02. 50.00
PRO...5.40
NT
MO... e 410
CaO. o.e 9.10
MgO. . e 1.40
CE
Ceeace conduce la formula Rodovaitaului : SiO0:Mn.

I/
Broștenite.
AS
Asupra Broștenitelor am făcut un număr mai mare de. analize,

dintre cari unele ne-au adus la rezultate ce au permis stabilirea
unei compoziţii determinate, căreia corespunde o formulă chimică
UI
simplă; altele, deşi ne-au dat proporțiuni considerabile de Man-

Analele A. R. — Tom. XXAVIII.— Memoriile Sec. Ştiiniițice. 3
BC
V, €. BUȚUREANU 308
114.
Y
ganez și Fier, ceeace ne arată că mineralele sunt bogale, totuş nu
AR
s'au putut stabili formele chimice simple. Iată rezultatele analizelor.
|. Broștenit provenind din valea părăului lui Balaban sub
formă de cruste de coloare brun-neagră.
IBR
Dens.= 3.10. La analiză sa găsit.
Insolubil . . . . . . .16.40 | CaO. . . . . . pe e 1.70
ARO e 110 | MgO. i... e e 0.63
YL
RPeO. a 215.66 i Mn . . e e. e e. . . 52.20
MDO. ee 908 PO e... e 10.89
Formula corespunzătoare acestei compoziții este:
SIT
RO 2Mmn 0: 2110
în care: RO=(Fe Ca Mn Mg) O.
In total
II. Broșteni
mineralul
provenind
conţine:
de pe
Mn=40.90%/, ER
valea Tloldiţei,
ko=13.50%.
esto de coloare
cu structură pământoasă ; la analiză se găseşlo:
NIV
brun-inchisă,
Insolubil .. . . 280.46 1 CaO... cc... . 1.02
APO 10 i MO... . . e 0.80
PO e a BABA OMNOP eee 21.70
LU
MO... a e e 19.30 | Perdere.. . e. . . e + 12.86

Acest mineral este de sigur un amestec de hidrat feric cu un
manganit de manganez. Pentru metalurgie conține:
RA
Pe=30%Mn=17%.
III. Broștenit în pătură, pe Ponitul studiat la No. 2 din Dealul
NT
pievului; se prezentă în masse compacte de coloare noagră, mai mult

sau mai puţin casant, prezentând spaţii goale, în cari se găsește
o materie pulberulentă de coloare roşie brună, care e un amestec
CE
de hidrat feric cu un manganit de manganez. Dens.=3.].

La analiză se găseşlo:
7.32 | CaO... . . . . . 1.80
I/
Insolubil
ALO*. 092 | Mg e 065
FO. 50 MO e 72.50
AS
MO ee 989 | PO S90
'ormula corespunzătoare este:
UI
RU 3Mu0? SI-O.
BC
Y
In total conţine: Mn=58.1%, l'e=35.9%/,.
IV. Broștenit corespunzător Ponitului III din Dealul Fierului, se
AR
prezenlă sub formă de pături negre compacte la suprafaţa, Ponitului.
EI conţine:
IBR
Insolubil . . . . . . .14.52 ! MgO „0.68
Fe0. 2485 | Mao, 61.50
MnO e 720 PO „8.50
CaO. 280|
L
Formula corespunzătoare:
ITY
RO 3Mn0* 2110.
Valoarea, motalurgică: Mn=55 %/, Fe=5.85%.
V. Intre blocurile de Broştenite găsite pe Dealul Fierului, se
RS
află un tip particular, de coloaro. gri-închis, cu structură fin con-
glomeratică, care a dat la analiză: IVE
Insolubil . . .:. . . .: 9.80: MnO .. a 0.55
FeO0 , ..., . 1. +6 MnO2 o... 81.56
CaO ... . o. . . . . 1.00 [20 3.39
MBU . o... . 021
UN
l'ormula corespunzătoare:
RO 5Mn0* 110.
AL
„Pe lângă aceste + lipuri bine determinate, s'au făcut analize și

asupra altor eșantilioane, cu rezultatele următoare:
R
Pardera II:0 |Insol. ALOstre:sono CaO |MgO MnO:P20:| Fe | sn!

_ IL! ]
NT
Blocuri mari... - [13.65 6.00) 6.61] 0.30| 7.10 70.34 1.80, 0.30) 15.15| 0.05! 5.7] 60.2
CE
Broş. pe ist . . 14.18 —| 17.06| 0.29| 8.57! 57.60 174| 0.60 60.00! 0.06 8.10] 48.9
» cu Oligist.. 13.0 —| 10.24 0.60] 21.42 54-00 0.50; 0.49 51.87] 0.04 17.8146.33
| mn ne. [13.00] 6.20118.36/ 1.40[21.30, 44.54 0.70, 1.66/50.13] 0.05, 17.7] 39.2]
I/
» pe cvarţ . .] 8.10 —!45.02| 0.44 10.56) 35.00 0.80! os 38.00| 0:03; 9.55130.5V
! II. | |
AS
Din aceste rezultate deducem că mineralele analizate, deși sunt

niște amestecuri, sunt totuş bune minorale de Manganez, conți-
UI
nând între 38 si 75%, MnO5%, cu 5—18%, Fe și 30—60%/, Mn.

BC
116 V, €. BUŢUREANU 400
Y
II.
AR
Muntele Rusului.
IBR
După cum se ştie, Muntele Rusului este situat între valea Negrei
Șarului şi fundul văii Barnarului; localitatea unde se găsesc mine-
i,
ralele de Manganez este situată pe partea sud-vestică a muntelu
în valea părăului Rusului, şi anume în partea ei superio ară; mi-
YL
neralele se găsesc răspândite pe o suprafaţă destul de mare.
Aceste minerale au fost găsite pentru prima oară de către d-l
Prof. Sava Atanasiu, arătând existența lor în lucrarea sa: Geolo-
SIT
qgische Beobachtungen (pag. 144).
In anii 1906, 1907 și 1908, cu ocaziunea excursiunilor făcute,
și
am vizitat regiunea aceasta, am studiat mineralele co se găs6sc
tenilor, consistând în Ponite simple sau amestecate cu lodonit

zate, și Broşten
ER
am constatat că sunt aceleași, ca și mineralel6 din regiunea Broș-
e,
ite,
câte odată destul de pure, dar nu cristali
NIV
uneori în pături deasupr a Ponitelor sau Rodonitelor, alteori în
blocuri mari, cu urme de mineralul din care a rezultat, acesta
fiind nealterat.
t;
Ponitul de coloare gri-roșietică, cu bande roșii de Rodoni
LU
Dens.=3.7 Conţine:
Insolubil . e 2 2120 1 MO... . 181
020 1 MO eee e e L.30
RA
APO eee
PeO0 a 996 i COT... n e e 80.80
CaO.930
NT
Formula corespunzătoare:
3 COMu + CWLe.
CE
In tolal conţine: Mn=16"/, Ve=3"/
Mineralul are aceoaş constituție ca şi cel din regiunca Broștenilor.

sau
Broștenitul în masse negre, compacte, sau în pături mai mult
I/
3.48. La analiză sa
mai puţin groase pe Ponit sau lodonit. Den=s.
AS
găsit :
ee a 840 i Mg... „0.70
Insolubil e
e 1.80 MnO .. e DD
AEO
UI
e 0.20 OM. a DĂTD

PO
100 IO i... ea e 1.30
CaO
BC
401
l'ormula, corespunzătoare .este:
Y
RO 3Mn0* 3H*0,
AR
Valoarea sa metalurgică este:
Mn = 44%, ro=Y/e.
IBR
III.
L
- Borca,
ITY
cum s'a văzut mai înainte, mineralelede Manganez şi de
“După
Fier dola Broşteni trec peste Bistriţa și se îndreaptă spre Sk, in-
trând pe domeniul Coroanei Borca; urme de aceste minerale se
văd pe malul drept al Bistriţei în faţa Dealului Fierului, unde
RS
dispar intrând de sigur sub munte, pentru a reapăreă mai la vale
în albia părăului Borca, pe malul stâng, cevă înainte de a ajunge
la Cheile Borcei. Urmărirea mai de aproape a filoanelor acestor
IVE
minerale nu am putut-o face, deoarece, pe de o parte din cauza
timpului rău, iar pe de alta din cauza că mineralele ies în partea
de sus a văii, într'un loc foarte greu de vizitat, nu am avut po-
UN
sibilitatea să cercetez modul cum se prezentă acele filoane, așă că

m'am mărginit a luă eșantilioane din blocurile căzute de sus în vale.
Mineralele găsite aici se prezentă ca aspect ca şi cele dela Broș-
teni. Ele sunt: |
AL
Ponibul gri-roz cristalin. Dens: 3.46 conţine:

. . . 1. e 15.44 CaO e 8.50
lasolubil
R
a e 1.90 MBO cc... . 1.926

APOI
e e e 81.90
NT
FeO0 e 29 CO
MnO.. a a 42.00
. Acestei compoziţii corespunde formula generală a Ponitelor.

CE
Broștenitul se prezentă, când sub formă de masse compacte negre,

ră,
ce par a fi mai curate, când sub . formă - de masse cu structu
t fiind
foiletată, cari sunt de sigur amestecuri. Mineralul compac
I/
analizat a dat:
Insolubil . e TB | AGO cc... 0.94
AS
ARO? e LT i OMDO n... 3.14

BO 92110 1 MN e e 40.24
cc... . 3.00 PO... - 5:93
UI
CaO.
BC
118 vV. C. NDUŢUREANU +2
Y
Acestei compoziţii corespunde formula :
AR
RO AIn0: JI:0.
IV.
IBR
Rarău.
Nici în publicațile lui Gr. Ștefănescu în anuarul biuroului Geo:
YL
logic din 1885, precum nici în studiul d-lui Prof. Sava Atanasiu
Geologische Beobachtuugeu nu vedem amintându-so de existenţa
unui mineral de fier și manganez în regiunea Rarăului. So vorbește
SIT
de existența Hematitei roşii dela, baza Pietrei Zimbrului, despre
care se ocupă şi d-l P. Poni în lucrările sale citate mai sus. Cu
ocaziunea excursiunilor petrografice co am făcul în această regiune
şi 1909. In urma examenului chimic

ER
în anul 1906, am descoperit existența unui mineral de fier şi man-
ganez, asupra căruia am insistat în cursul excursiunilor din 1908
acest mineral sa găsit a [i
NIV
un carbonat de fior şi manganez, care în unele locuri este alterat
la suprafață și transformat într'un amestec de oxid feric şi un
manganit de manganez. Acest carbonat se găsește sub formă de
pături compacte, co par a începe dela baza Pietvelor Doamnei, de
LU
unde trece spre Est peste piciorul Călugărului și apoi peste pă-
răul Călugărului, în malurile căruia apare mineralul. Mai: departe-l
găsim apărând între părăul Rarău și părăul Ciurgăuşi se termină
RA
în partea, estică a muntelui 'Todirescu. În locurile citate mai sus

so găsesc eșantiloane izolate de mineral, dar păturile nu se pot
urmări din cauză că regiunea e foarte sălbatică, acoperită cu pă-
NT
duri vechi, așă că o succesiune directă a păturilor nu se poate

încă stabili. In general păturile sunt descoperite în malurile părae-
lor sau în locurile unde apele formate din ploi formează torente
CE
puternice.
Mineralul este un:
gri, compact,
Carbonat de Pier și Mangunez, de' coloare cu
de origine sedimentară.
I/
densitate 3. şi e
La analiză s'a găsit:
AS
Insolubil . . . . . . . 7.30 1 CaO. . . . . . . e. 1.30

FO. cc 870 MO ee...2.02
APO e O CO 85.70
UI
MO e DAAD
BC
DELA BROȘTENI. 119
403 , MASSIVUL CRISTALIN
e formată din silicie cu puţin fior

Majoritatea părţii insolubile
Y
și manganez.
Ca valoare metalurgică găsim :
AR
['o=460%/, = 17%/
Mn
.
IBR
l'ormula corespunzătoare compoziţiei arătate esto:
2 COFe + COM.
ea sa, care
Acest mineral se deosebeşte de Ponit atât prin origin
L
mineral de
o sedimentară, cât şi prin compoziţia sa, fiind mai mult
ITY
Fier decât de Manganez.
Acest carbonat e acoperit în unele locuri cu un:
Oxid de Pier și Banganez, care se găsește sub formă de pături
mm. -cu
de coloare brun-neagră, având o grosime până la 4—5
RS
perpe ndicu lară pe supra-
structură fibroasă, direcţia fibrelor fiind
fața, carbonatului. Dens.=3. La analiză sa găsit:
IVE
a 940 | CaO i. . . . . .... 1.30
Insolubil .
ee 106 1 MgO. cc... „0.47
APOI
PeO: e ee 2 D004 i MnO. cc... ... 21.20
e e e 12.00
UN
224, HO, a
MOI
Este un amestec al unui manganit de forma RO 3 Mu0O cu un

hidrat feric de forma: Fe 05 JI.
AL
, originii și
No rămâne acum a spune câtevă cuvinte asupra
rolului Broștenitelor, din punct de vedere ştiinţif ic.
R
că atât car-
Din numeroase observaţiuni şi experiențe s'a văzut
uşor sub in-
bonatul de fier cât şi cel de manganez se alterează
NT
căldurii și sub acțiunea oxidantă a aerului : în acest caz

fuența
Piroluzitei.
rezultă oxide anhidre şi mai ales peroxide de forma,
apei, atunci ob:
Dacă însă pe lângă acestea se adaogă și acțiunea
CE
se formează
ținem oxizi hidrataţi, și în particular la manganez
nţa căldurii
manganiți de manganez hidrataţi. In adevăr: sub influe
ida carbon ică, iar oxidul
carbonatul de manganez pierde anhidr
I/
și în prezen ță cu
manganos rămas liber se poroxidează în parte
nă cu restul
upa, trece în stare de acid manganos, care se combi
AS
oxidului manganos şi cu celelalte oxide metalice ce se aflau îm-

manganos, dând naştere unui manganit man-
preună cu carbonatul
ganos cu fier, calciu, magneziu, care constitue Broștenitele, Că aceste
UI
Li
BC
120 v. C. BUŢUREANU 404
Y
minorale formează specii bine definite, o probează faptul că cele
corespund la formule simple şi anume:
AR
RO MnO? IVPO=Mn 0 RH?
RO 2 Mn? 2 H:0=Mn?0* RIL
IBR
RO 3 MnO? 2 B'O=Mn* 0” RU!
RO 3 Mn0? 3 IP!O= Mn” 0" RHS
RO 5 Mn0? IPO=Mn'0* RIP
YL
Aceste combinaţiuni au fost reproduse în mod artificial de către
diverşi chimişti ca : Reissig, Franke, Lepierre, Gorgeu. Rămâne însă
bine stabilit că nu toate oxidelo negre de. manganez hidratate
sunt Broștenite, şi că nu toate fiind analizate dau rezultate cari
SIT
să so poată traduce prin formulele de mai sus. Adevăratele Broş-
tenite so găsesc sub formă de pături, mai mult sau mai puţin
groase, de coloare neagră, compacte, fixate po suprafaţa Ponite-
ER
lor, din alterarea cărora au rezultat. lșantilioanele a căror ana-
liză duce la rezultate ce nu pot fi exprimate în formule, sunt în
realitate amestecuri. |
NIV
E uşor de explicat de ce atât Ponitele și mai ales Broştenitele
lasă totdeauna o parte insolubilă în acidul clorhidric. Ponitele fiind
amestecate cu Rodonite și alți silicați insolubili, aceştia so regăsesc
foarte puţin alteraţi în Broștenitele ce rezultă, și deci rămân
LU
insolubili.
Cap. III,
RA
_ Minerale mai puţin răspândite.

NT
După cum s'a mai spus, în afară do mineralele de Manganez

şi do Fier, de cari ne-am ocupat în capitolul precedent, se mai
găsesc în massivul cristalin dela Broşteni și alte minerale, dar cari
CE
nu sunt în cantități suficiente pentru a permite o exploatare sis-

tomatică. Ne vom ocupă de cele mai importante.
Î.
I/
Pirite.
AS
Piritelo sunt foarte răspândite în şisturile cristaline și au fost

cunoscute din timpurile vechi, după cum se constată din urmele
UI
începuturilor de exploatări, ce so găsesc în divorse locuri. Vom

descrie acesta minerale, plecând din împrejurimile Broștenilor,
BC
105
Pe valea Iloldiței în 'diverse locuri şisturile cristaline sunt îm-
Y
pregnate cu pirito cristalizate, prezentând mai -ales forma cubică.
Mai ales în fundul văii pe malul stâng, aceste pirite sunt ameste-
AR
cate cu blendă și galonă, cari însă sunt alterate din cauza nume-
ce se
* moaselor izvoare ce se găsesc în aceste locuri.! Cantităţile
găsesc sunt foarte mici, așă că nu e "posibilă o exploatare.
IBR
Pe valea Puzdrei, piritele se găsesc în cantitate mai mare și
sunt amestecate cu Calcopirită și Blendă.
Așă : în partea:de sus a văii, la gura părăului Popii, se găseşte
L
un filon a cărui grosime variază între 10 cm. și 1m.şi e cuprins
intre pături de Cloritşist ce alternează cu cvarțile. Analiza acestei
ITY
Pirite a dat:
SIO? e 02.990 | Dn cc... 2.250
APRe:0". . e e 1.300 es? e. e + S1.675
RS
CaMgO . . . . . . „ 0.450
CU . . . . . e e. e 1.080 IVE
După cum se vede, sulfura de Zinc și sulfura, de Cupru ating pro:
porţia de 3.33%.
La gura părăului Puzdra, între şisturi, există un cvarțit în care
o cuprins un amestec de Pirită cu Calcopirită, Blendă și Galenă.
UN
Analiza a dat:
Insolubil . .. . . . „4540: leS. cc... 49.54
PDS. 089 1 InS e. 2.18
AL
CuS e e LL i. CaOMgO . .. . . .. 0.46
Pe Valea părăului Ursului se găsesc de asemenea fie Pirilo

R
spus
simple, fie Pirită amestecată cu Calcopirită. După cum sa
la descrierea geografică a acestei văi, se găsește în diverse locuri
NT
pirităîn cristali mici, diseminală în Cloritşisturi, precum și urme

de explorări astăzi părăsite. In aceste locuri Pirita e amestecată
cu Calcopirită, lucru de care ne pulem uşor asigură prin aceea că
CE
aceste minerale alterându-se, s'au transformat într'un amestec de

hidroxizi şi hidrocarbonaţi, aşă încât găsim la supralaţa șisturilor
unde sa produs alterarea, pete brune do hidrat feric și pete
I/
DE
verzi de hidrocarbonat de cupru.
Pe valea părăului Leșului, la gura părăului Cânelui, precum
AS
și pe malul stâng al Bistriţei între părăul Leșului şi satul Crucea,

șis-
chiar în marginea drumului, se găsesc numeroase locuri unde
lurile sunt împregnate cu Pirile, însă în cantita te mică,
UI
BC
122 . Y. €. RUȚUREANU " 406
Y
Pe valea Negrei Broştenilor, aproape de gura părăului Ortoaia,
apoi chiar pe valea Ortoaiei, se găsesc șisturi și cvarțite împreg-
AR
nato -cu Pirite și Calcopirite; acosto din urmă se găsesc mai ales
pe valea Ortoaiei.
In 'fine la Dealul Fierului se găsesc Pirite amestecate cu Galenă,
IBR
Blendă și chiar Calcopirită depuse la suprafață sau chiar în in-
teriorul filoanelor de: Ponite. |
:
YL
II.
Calcaruri și dolomii cristaline.
SIT
Massivul cristalin e străbătut în direcţiune aproape NS, mai ales
in partea sa centrală, de masso mari de Calcaruri și Dolomii cris-
ER
taline, a căror prezență, deși cunoscută de demult, totuș introbu-
ințarea lor e foarte restrânsă. După corcetările noastre, ne aflăm
în faţa unei alternanţe de Calcaruri și Dolomii cristaline, a căror
NIV
intindere și deosebire relativă încă nu e bine fixată.
Se studiase mai do aproape marea massă de dolomii cristaline
ce formează Cheile Barnarului și care se continuă spre Sud-Vest
Țiclanii, iar spre Nord ajung până în valoa Bărnărelului. În
LU
afară de acestea s'au mai găsit Dolomii și în următoarele localități:

Pe calea Negrei Broștenilor la locul numit piciorul Cerbului,
pe malul drept, chiar în marginea drumului, se găsește o dolomie
RA
cristalină unde putem urmări. contactul cu șisturilo cristaline;

această dolomie se întinde spre Sud pe : Domeniul Borcei, fără a
trece şi pe malul stâng al Negrei. Analiza a dat:
NT
Insolubil. . . a 00 i MO ee 10.70
OO e 480 Ca e 83.60
ARO 00 COT aa a t1.10
CE
Mergând mai departe pe valea Negrei, găsim apărând Dolomii în

mai multe locuri precum: la gura părăului Paltin, la gura pă-
I/
răului Bradul, la gura părăului “Pinul, după caro începe massivul de

dolomii dela Dărmosa, continuând pe valea Săhăstrioi, sau apu-
AS
când mai departe pe valea Negrișoarei spre muntele Măgura și

Dealul Vânăt. La Dărmoxa oxistă chiar o vărărie, ceeace probează
că, pe lângă Doloniii, trebue să existe și Calcaruri.
UI
In adevăr, în marginea drumului ce duce spre Dealu: Vânăt, No-

BC
DELA BROȘTENI. 193
407 MASSIVUL CRISTALIN
erişoara și taie drumul printre niște calcaruri străbătute de-bande
Y
negrii. La analiză acest calcar dă: i
AR
Insolubil . . . . . . o. 242
ARFeO5. e . . 0.40
CaO. , . . . . . e . 94.60
IBR
MgO cc.. . 1,82
CO e ITI
In fundul văii Barnavului la locul numit: Pintecari există do-
L
pe malul drept sub" muntele Verdele, și cari
lomii ce se întind
celo de pe dealul Vânăt; ele se întind şi pe mâlul
ITY
par a se uni cu
pe muntele Băda. Dolomia de pe
stâng îndreptându-se spre Nord,
malul drept conţine: n
RS
Insolubil . . . . . .. 2.70
APPC . 0.46
“CaO i a 81.60
IVE
MgU . o... ... 19.96
CO a 4024
Pe valea părăului Bărnărel găsim:
UN
La păvrăul Paltin o dolomie albăstrie ce formează un filon în

direcţia N. S. Ea conține:
. . . o. o. - L0065 1 CaO cc... .. 30.210
Insolubil
SO 204005 | Mg ec e e a DL2TO
AL
, e . 1.330 CO? e e e a 45.690

ARFReO0"
Paltin și părăul Șandru găsim un
R
Mai la vale, între părăul

calcar cristalin de coloare rozatră, care dă la analiză:
NT
. . . .. . . 884 | CaU. cc... .. 30.00

Insolubil
e e e e + 0.10 | MgU. . . ae 0.60
Si02
39.01
CE
APREO? e. . 008 i CU... ...
Pe versantul nordic al massivului Pietrosul apar dolomii în

piciorul
mai multe locuri precum: pe muntele Spaima Dornei,
ri și Zir-
I/
Arșiţei, muntele Arinul, și mai spre nord între Sunăto

greni; aceasta din urmă a dat la analiză:
AS
. . . . . . + 3.08 CaO. 86.02

Insolubil.
006 MO. 11.10
SO
CO... 43.95
UI
AERO e DD
BC
124 Y. C. BUŢUREANU 405
Y
Pe malul stâng al Bistriţei, lângă satul Crucea, se găseşte un
calcar cristalin cu compoziţia următoare:
AR
Insolubil . . ,. . . 0.34
APFeO* . . ., . . 0.74
IBR
CaO. . e DĂ
MgO, a 193
CO, e a £2.69
YL
In fine, pe valea părului Ioldița, la contactul 'cristalinului cu
Flișul se găsește un calcar, cristalin,. care în multe. părţi e inter-
calat între pături de. micaşisturi şi cloritşisturi, iar în unele părți
SIT
e destul! de curat pentru a li servit chiar la prepararea varului.
La analiză acest calcar a dat următoarele rezultate:
. Insolubil . . 9
APO
lPeO
CaO...
0.81
PAL
DLAĂ8
ER
NIV
MgO a LOL
CO, e e 98.54
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
Y
AR
IBR
RESUME
L
Le massif cristallin de Broşteni.
ITY
morphologique, petrographique et mincralogique.
Etude
Morphologie.
RS
on comprend la region
Sous le nom de: «Massif cristalin de Broșteni»
ise entrela Bucovine
situ6e dans la partie: NW de la : Moldavie, compr pârtant du
vers le nord, la 'Transylvanie vers Vouest et une ligne N-S,
IVE
jusqu'ă
sommet du mont Grebene sur la frontiere vers la Bucovine, et allant
eau Bistricioara,
Pendroit ou le ruisseau părăul Popii se jette dans le ruiss ”
tout prâs de Prisecani. Bis-
parties par la rivitre
UN
Ce massif est partag6 naturellement en deux

tritza, qui le traverse sur une certaine distance. longue de
dune bande,
[i La Partie orientale du massif a la forme la frontiere
une largeur variant de 3â 8 K. centre
22 kilomâtres, avec
AL
e par une chaine de mon-

vers la Bucovine et la Bistritza, Elle est forme
sur la frontiere vers la Bu-
tagnes, dont la partie la plus elevee est situde jusqu'ă
ă partir du mont (Irebene (1370 m.)
R
covine et s'eleve graduellement

qui sappelle Pietrele Doaiu-
la partie la plus €lovce de la montagne Rarău,
NT
comineri-
mei (1648 m). Les parties les plus importantes de cette chaine, en
Aluniș (1345 m.) Clifele (1367 m.)
cant par le mont Grebene sont: Les monts
verte ; viennent ensuite les
'Pavnitzele (1479 m.) inontagno rocheuse et decou
CE
Todirescu (1540 m.) et entin

monts: Scoruș (1360 m.) Căpătzina (1385 m.)
Distritza des
le mont Rarău. De cette chain principale descendent vers la
partir de tEst: 1. le mount Mazanai (1332 m.)
ramificațions, qui - sont ă
Broşteni, qui est le centre le plus
î la base duquel est situ le village
I/
le nom du masif. Une branche

important de cette region et qui a donne
sappelte Dealul Fierului et con-
AS
du mont Mazanai vers Est de Broşteni,

l Ioldei qui se termine par
tient des mines de Mangantse et de Fer. 2. Dealu en plusicurs
(1230 m.) qui se partage
le sommet Pleşa (1205 m.) 3. Bâtca Popii quartzites,
UI
des pgrandes masses de

branches, dont une est formee par
BC
126 | V. C. RUȚUREANU 410
Y
et lautre se termine par un grand rocher forme, par des micaschistes et
des quartzites, qui s'appelle Piatra din Capra. 4. Dealul Ursului (1260 m.)
AR
5. Bâtca lui Tărsină (12Gd m.) 6. Dealul Omului (1080m.) ct beaucoup
dautres ramiticatiuns de moindre importance. Nous devons citer parmi
les parties les plus importantes de la montagne Rarău, dabord: Pietrele
IBR
Doamnei, formces par des rochers calcaires ă Vaspect riiiniforme, comple-
tement decouvertes, et ensuite: la legendaire Pialra Zimbrului, rocher
qui a aspect d'un mur vertical tout blanc.
YL
— Les cours d'euu, qui descendent de la chaine principale vers la Bistritza,
ont en general un parcuuss tres court. Les principaux sont: Le ruisseau
Jolditza, qui prend son oriine dans la montagne Grebene; Je ruisseau
SIT
Puzdra appele aussi Jlolda ; le ruisseau Uysul important par les minerais
de cuivre, et les ruisseaux Leşul, Crucea, Chirila et Araina sur la frontiere
vers la Bucovine. .
II. La partie Occidentale du massifest la plus urande et la plus impor:
ER
tante ; elle est formce en gencral par.une chaine de montagnes qui va
parallelement â Bistritza, en commencant au nord par le mont Pictrusu
et se terminant au sud avec le mont Grintzies-Hangu. Les principaux cours
NIV
deau qui traversent cette region la partagent en plusicurs massifs, qui sont:
le massifs du moni Pielrosul, constitue une des parties les plus hautes
ct les plus sauvages du massif cristalin. “En effet, en partant du mount
LU
Dăâda (1420 m.) nous rencontrons successivement: le mount Șandru (1420 m.)
le mont Gruiu (1563m). et en passant par Ddâlca Prislopului (1454 m.)
nous entrons sur le mount Pietrosul dont la erele rocheuse s'eleve ă 1760 n,
RA
pour descendre ă Bogolin (1640 m.) et de la vers Bistritza par piciorul

Dogolin. De cette chaine principale se separent des ramifications, dunt
celles qui descendent vers IlEst sont courtes et abruptes, tandis que celles
qui sc scparent.. vers lOuest, sont plus longues ct descendent en pente
NT
douce. Parmi les montagnes secondaires les plus importantes do cette râgion
nous citons: le ont Jircapanue (1644 m.) Bâtca Prislopului (14814 m.) mun-
CE
tele Arinului, piciorul Ilasca, Dealul Călugărului,. et beaucoup d'autres

moins importantes. i
Lo mont Pictrosul est en majeur partie recouvert par des fortts tres
sauvages, oii on ne peut pas saventurer en excursioniste sans gruide ; pour
I/
faire Vascension de la montagno il faut suivre le ruisseau Izeorul Rău,

dont la vallâe tr&s ctroite peut ctre consideree comme une section natu-
AS
relle dans cette montane.

Le massif du moni Barnar est considere comme la continuation vers
le sud du mont Pietrosul. Il est situc entre les ruisseaux Barnarel et Bar-
UI
nar, et donne vers l'Ouest comme branche secondaire importante, le mout

BC
127
MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI.
41
est assez &levee; commencant par le: som-

du DBarnar
Y
Tomiulec. La crete
au sommet. du mont..Barnar
met du piciorul 'Toancelor (1577 m.) on passe
AR
e 1716. m.
dont ,la hauteur louch
(1704m.) et on arrive au somanel de Scăricica
agne sont couvertes par des. lo-
La base et la partie moyenne de la mont
completement decouverte. [/autae
rets, tandis que la crâte est rocheuse et
IBR
m.) est moins rocheux cet: plus
branche importante: le mont Tomnatec (16014 e
frequente. les ramifications secondaires, qui . descendent de cette. chain
directions et sont; tres nombreuses,
principale, se dirigent dans toutes les
nue avec Dealul Cioleni et les
Vers POuest le mont 'Tomnatec se conti
L
chaîne donne auss i
des. 'rami-
monts: Şarul, Punzăria et Verdele; cette
, A E
ITY
lications vers le sud.
eni, occup e la regio n comprise entre
Le massif du mount Griulziesul Broşt
PEst, Neagra et. Negrișoara au Sud.
le ruisseau Barnar au Nord, Bistritza ă
on vers le Sud du mont Barnar,
I] peut ctre considere comme la continuati
RS
par le mont Capra (1506 m.) qui se continue avec le mont
et commence. touche 1140m.
Căboile (1655 m.) et arrive au ont Grinizieş dont le sommet
ent dans toutes les direc-
de hauteur. De cette chaîne principale se scpar
IVE
citerons: "Obcina hațu avec
tions des branches secondaires, dont nous
Dealul .Ilărdoaia, Alioru, les
Bâtca Rața (1331 m.) Piciorul Ponciului,
, Paltinu, ainsi qu'un. grand
monts Buza (1411 m.) Măgura, Bradul, Pinul
La continuations vers POuest
UN
nombre de ramilications moins importantes.

chaîne de montaunes, dont les
du massif Grintzies est formce par une
m.) qui domine la vallâe de
plus importants sont: le mont .Șarul (1513
avec le mont. Rusa (L54r m.);
Neagra Sarului; il se continue vers le SE
AL
m.) qui se continue avec le mount

viennent ensuite: le mout Ialocilza (1616
Cette. chaîne donne des ramili-
Călimănel jusqua Dealul Vânăl (1640 m).
jusqu'au plateau de Panaci.»
cations peu importantes, qui descendent
R
forme en grande Piclrele

partie par le mont.
Le mcssif Pielrele dle,
s: Ciubuc, Omul,
NT
cat monts
lesion
„Albe (1488 m.) avec ses principales pamifi
est formee par le mount. Pal-
Obcioara etc. Une autre region importante
Drăgoesei, piciorul Glodului, etc.
tinis (1444 m.) et ses, ramifications: Dealul
premier lieu une source d'eau . minerale
CE
I)ans cette region '0n trouve en

Vinului, et ensuite une mine
Dicarbonatte â. Vendroit qwon appelle Poiana | |
la localit6 nomee Dărmoza. e
de l.imonite, dans
entre. Neagra Broștenilor, Bis-
Le massif du Mont Budacu est compris
I/
la Transylvanie. II comprend
tritza, le ruisscau Borca et la frontiere vers
des Carpathes, qui sappele: le
la montagne la plus elevce de cette region
AS
plus interesantes; ses

ont Dudacu (1864 m.). Cest uno des montagnes les est decou-
cotes sont couvertes par des forets, tandis quo la partie haute
se soparent dans diverses directions duu-
UI
verie. Du haut du mont Budacu

BC
125 Ye. DUȚUREANU 412
Y
tres montagnes importantes comme: le mont Slopatu (170Sm.) avec ses
AR
ramilications: piciorul Slopatu, le mount Cerbu, le mont Găina (1350 m.) qui
se continue vers la nord avec Obcina (iăinei, drsilza ea (1200 m.) et
Dealul Negrei avec leurs ramilications. Vinnent ensuite: le sont Orloaia
IBR
(1562 m.) vers le nord, le mount Vinul (1506 m.) vers LOuest; le mont J2i-
Wlesul mic (1669 m.) vers le sud, le mont Inlve Borci (1834 m.) vers VEst,
avec des nombreuses ramilications. la crâte du mont Budacu stand sur
une distance de plus de 3 N. dans la direction SE—NW, et se maintient
YL
ă une hauteur qui depasse 1700 m. .
Le massif du mont Grintzies-]langu est compris entre le ruisseau Borca
vers la nord, le ruisseau Bistricioara au sud, la frontitre vers la Transyl-
SIT
vanie ă l[Ouest et la limite vers le Flish A Est. En commencant par le
nord nous avons: le ont Steje (1614 m.) qui est situ6 sur la lronticre cet
se relie vers VEst avec le mont (irintsiegul Ilangu qui presente deux points
culminants: le plus leve sappelle (rintzieşul Mare (1162 m.) et Tautre vers
ER
TEst qui sappele Grintzieșul ic (1608 m,). Les autres montagnes impor-
tantes de cette region sont: le mont Albia (1597 m.) le mont Bâtca Verde
NIV
(1570m.) Yzibleşul mic (1669'm.) Preleca Ursului (1410 m.) et Pietrele Roşii
1510 m,). Les ramilications sont tr&s nombreuses, mais peu importantes;
nous citons: le mont Măgura (1551 m.) le mont Paltinu (1383 m.) Piatra
Mocilor (1035 m) et Ciumârca (1108 m.). Dans cette region viennent les
LU
ramifications des monts Busmeiul mare et Stejarul, et qui sont: le mount

Stejarul (1347 m,) qui se continue avec Fântâna lui Florea (14927 m.) en-
suite Bătea Verde (1412 m.) et Pusmeiul mare (1617 m.).
RA
L.es cours d'eau qui traversent cette partie du massif cristallin sont tres
nombreux; les principaux sont:
NT
Acagra Șarului qui vient de la 'Transylvanie, tracerse une partie du

nassil et se jette dans Bistritza, apres avoir recu plusieurs afluents, dont
le principal est le ruisseau Călimanel.
CE
Bărnărelul prend son origine dans le mont Bâda et apres avoir recu, sur
un parcours de plus de 13 h. un grand nombre de petits afluents, se jette
dans Bistritza en face du village Crucea.
Barnarul est un des principaux alluents de Bistritza; son parcours long
I/
de plus 18 h. est tres varic et la vallce qu'il traverse esttres pittoresque.

Sur presque toute la longucur de ce ruisseau, on a construit un canal ot
AS
des barages, qui servent au transport des bois provenant des forets qui cou-
vrent sa valleo. A son origine Barnarul coule dans une valle tres ouverte,
UI
inais plus loin elle devient de plus en plus ctroite, surtout, ă Vendroit qu'on
BC
MASSIVUL CEISTALIN DELA BROŞTEAI. 199
415
appelle Cheile Barnarului, ou elle na que Sâ 10 mâtres de largeur, tan-
Y
dis que les roches environantes atteignent 150 m. de hauteur.
AR
un par-
Neagra Broştenilor prend ses sources en 'Transylvanie et aprâs
de Broşten i. Son principa l
cours trăs vari6, se jette dans Bistritza en fase
Neagra est tres fre-
afluent est Neghişoara. La vallce dans laquelle coule
IBR
une source d'eau mineral e sulfure use et carbonique,
quentâe, et on y trouve
ferugineuse Mârcă.
qui sappelle Puturosu, et une autre source bicarbonatee
le mont Budacu et se jette dans
Le vuisscau Borca prend son origine sur
qu'il traverse est trăs sauvage, surtout, ă son
Bistritza ă Borca. La vale
L
de son parcours, Borca traverse une vale tres
origine; vers la moiti€
de largeur et
Gtroite, ou se trouvent Cheile Borcei, qui n'ont que 2 mâtres
ITY
Plus bas se trouve la source d'eau minârale bicar-
une hauteur de 20m.
bonatee alcaline, qui sappelle, Baurcut.
de cette râgion est le raisseau
Le dernier cours d'eau plus important
RS
eşul mare, et apres un
Grintzieş, qui prend son origine sur le mont Grintzi
Bistricioara, afluent prin-
parcours de plus de 15 Kilomâtres, se jette "dans
cipal de Bistritza.
IVE
Petrographie.
est composte en gt-

UN
D'apres le nom mâme de la region, on voit qu'elle

es ont fait &ruption, un cer-
ncral par des schistes cristallins, parmi lesquel
tain nombre de roches, que nous 6tudions plus loin.
AL
|. Les schistes cristallius.
Broșteni, dapres la
Les schistes cristallins qui constituent le massif de
R
groupes:: Le 1*
classification de Mr. le professeur Mrazec, forment deux
Le premier
NT
superie ur.
groupe infericur plus ancien, et le 2" groupe
s a structu re gneis-
groupe contient: des micaschistes et roches amphibolique
souvent il y a passage
sique. Les micaschistes sont plus râpandus et tres
incertain:
CE
des amphibolites au micaschistes. Le deuxi&me groupe est plus

schiste s scricit oux, ainsi que
il est forme par des quartzites, chloritschistes,
En definiti i: le -
des phylites elorito-charboneux et des calcaires cristallins.
premier groupe serait arhaiquc, et le second appartient au Precambrien
I/
el au Palcozoique. .
granitoides et por-
Les roches que nous avons ctudi6 sont: des gneiss
AS
eux, quartzites, schistes

phyroides, micaschistes, cloritschistes, schistes quartz
, ainsi que les Cal-
graphiteux, schistes et gnciss sâricitiques, amphybolites
UI
caires ot Dolomies cristallins.

y
Analele A. R. — Tom. XXXVI, — Memoriile Secţ. Ştiinţiice.
BC
,
13 V. C, BUȚUREANU Lt
Y
Les plus importants sont:
AR
Les Gneiss sont representes par deux zones, qui occupent les extre-
mites nord ct sud du massif. En premier lieu nous avons les gneiss de
la frontitre vers la Bucovine, qui s'âtendent avec des interruptions depuis
Pietrele Doamnei jusqu'au mont Grebene. Ils ont laspect dun gneiss gra-
IBR
nitoide, quelque fois ils sont schisteux; le feldspath est en majorite rose, ra-
rement il est blanc.
Le feldspath est un plagioclase qui est sans doute un Oligoclase, ayant un
YL
petit angle d'extinction,+ 20. Dans certains endroits le feldspath prend des
grands developpements et se presente sous forme de gros noyaux, qui don-
nent ă la roche aspect oculaire. L'analyse chimique nous montre un lelds-
SIT
path sodique, avec peu de CaO et 1?0.
En second lieu viennent les eneiss dela vallee du ruisseau Orasul, qui se
presentent avec les memes caracttres que ceux du nord, avec cette dis-
ER
tinction que le feldspath n'a plus le meme developpement.
Nous citons encore le gnciss porphyroide qui se trouve dans diverses rt-
gions du massif, comme, sur la valide de Neagra Broştenilor, de Barnar
NIV
et de Barnarel, ainsi que sur le mont Pietrosul.
Les micaschistes occupent la plus grande partie du massif cristallin ; on
les trouve bien representes dans divers localites, ou ils alternent avec les
quartzites. Le mica blanc predomine ; rarement on trouve et le mica noir.
LU
Les chloritlschistes sont moins repandus; ils alternentavec les micaschis-

tes, et contiennent en gâncral do la pyrite et chalcopyrite. Ce sont des
roches vertes friables et dans leur composition on trouve ă cote du chlo-
RA
rite, la horneblende verte ct PEpidote.

Les quavlzchisles sont repandus irregulicrement dans la grande masse
des micaschistes ct sont blancs, gris ou noirs; dans ce dernier cas ils con-
NT
tiennent des oxydes de Manganese et du Carbone.

Les quartziles forment quelquesfois des masses compactes blanches ou
urises, semitransparentes et contiennent des minerais metalliferes. On les
CE
trouve tr&s bien representâs â Pendroit: Bătca Popii, ou ils forment des
«randes mMassct.
Les amphybolites se trouvent dans plusieurs endroits en relation avec
les roches cruptives qui contiennent des inincraux magnesiens comme:
I/
diorites, camptonites.
Iufin les Caleaires et Dolomies cristullius qui sont repandus dans la
AS
masse du massif, et occupent surtout dans le centre, des grandes ctendues,

comme sur les vallees de Barnar et de Neyrişoara. les calcaires cristal-
UI
lins sont moins repandus que les Dolomies: celles-ci contiennent quotque-
fois de lu Tremolite.
BC
DELA BROȘTENI. 131
415 MASSIVUL CHISTALIN
II. Les roches cruptives filoniinnes.
Y
massif -et se
Ces roches so trouvent r&pandues dans toute Vtendue du
AR
2% et 3" com-
presentent sous forme de filons dW6paisseur variable entre
ent constater
pris entre les schistes.. [eur âge est incertain ; on peut seulem
donc elles
IBR
es de Căliman i,
que, leur &ruption a prâctde celle des Andâsit
tnes de contact,
sont d'âge ante-Miocene. Rarement on trouve des ph&nom
roches en: roches
comme sur la vallee de Ilolditza. Nous partageons ces
granitoides et roches trahytoides.
L
les Derscut-
|. Les roches Granitoides, que nous avons trouve sont:
Gabbros et Picriles .
lies, Ortolites, Vogesiles, Diorites, Diavases,
ITY
€te trouves sur la valice de Ilolditza ; ce sont des
Les Wersantites ont
roches en filons, qui ont jusqu'ă 3%: d'epaisseur (Piatra Holditzei), de cou-
granitoide fine, qui se resolvent sous le mi-
leur gri-verdâtre, â structure
RS
le, py-
croscope en un mâlange de feldspath et mica brun, avec amphibo
Andesin e-Oligo clase,
roxene, maenstite, calcite,apatite ete. Le feldspath est un
et un anglo de + 60 ă + 109 dWextinction. Le
avec macle polysynthctique
IVE
contour hâxagonal,
mica noir en grande quantit€, en lamelles brunes â
sections ă contour
juxtapos6es ou superposces et r&unies en macle, ou en
de hor-
irregulior, tres polyehroiques. L'amphybole plus rare, sous forme
ă axe, quel-
neblende brune,en sections paralleles ou perpendiculaires
UN
par les traces des

quefois ă contour hexagonal, (paralleles ă la base) forme
clivages paralleles
faces du prisme et de Porto ou clinopinacoide, avec les
des inclusi ons de magn-
aux faces du prisme; quelquefois ils contiennent
AL
rare, en cristaux incolores, ou troubles par

tite et d'apatite. Le pyroxtne
alteration. La magnetite tr&s repanduc, en granules noires opaques, surtout
Iapatite aussi
dans les environs des eristaux de mica et de horneblende.
R
en sections longitudinales sous forme de baguettes, ou en sections

repandue
comme pro-
NT
transversales ă contour hexagonal, tres claires. La caleite

s colores. |
duit secondaire, resultant de Lalteration des el&ment
bloc sur la
Ortholite. Cette roche a st€ trouvee sous forme dun grand
CE
gri-ver dâtre, a structu re &ranitoide

valice de Holditza; elle est de couleur
avec augite, hornebl ende,
normale, composo de feldspath et mica brun,
magndtite et apatite.
s avec
Le feldspath est de Torthose en grandes zones, en majorite trouble
I/
transparentes; les cristaux clairs presentent la macle de Carlsbad.

des parties
quantite, tres polychruique, en sections pa-
AS
Le mica brun en trs grande

rares. La
ralleles ou perpendiculaires ă laxe. L/Augite et Tamphibole plus
magnbtite ot lapatite en tres grande quantite.
Vogtsiles se trouvent assez souvent, mais ils sont presque toujours
UI
Les
BC
132 Y. €. BUȚUREANU 116
Y
altâr6s ; nous avons trouv6 des types purs dans plusieurs localites comme:
au fond de la vallâe de Barnar, et sur la vallâe de Neagra-Brosteni, ă l'en-
AR
droit appel: piciorul Cerbului. Ce sont des roches de couleur gri-ver-
dâtre fonc6 composses de feldspath orthose et de horneblende, avec augite,
sphâne, et apatite. I/orthose trouble ou transparent, avec une grande quan-
IBR
tit& d'apatite en inclusions. L'amphibole sous forme de horneblende brune,
avec polychroisme prononcs, en sections paralltles ou perpendiculaires A
Taxe, quelquefois ă contours râguliers hexagonaux ; on trouve des cristaux
YL
alteres au centre et transformâs en une masse serpentineuse. Lraugite en
rares cristaux presqu'incolores, avec action puissante sur la lumicre pola-
riste ; quelquefois altâres ct transformes en chlorite ct serpentine. Le spheno
SIT
en cristaux bien formes, quelques fois allongâs en bagucttes et terminds
en pointes, ayant Laspect fusiforme. Lrapatite en grande quantite, surtout
dans les regions feldspathiques. La magnttite en gros cristaux noirs, dans
les environs des cristaux de horneblende et d'augite.
ER
Les Diorites sont des roches plus râpandues que les prectdentes: elles
so trouvent dans des regions tres €loigndes cet avec des aspects dificrents.
Nous les avons trouvdes: sur les vallâos de Călimanel, de Barnarel, de
NIV
Barnar cet du ruisseau Bradu. Elles so trouvent en filons, ou en grandes
masses (Calimanel). Leur couleur varie depuis le vert jiunâtre claire, au
vert noir fonc6 ou au gri-verdâtre, et leur structure est en general gra-
LU
nulaire. Sous le microscope on voit un mâlange de plagioclase et de hor:

neblende avec: mica brun, auzite, sphene, apatite, magnetite ct fer titane.
Lo plagioclase est en gencral du I.abrador ou Labrador-Bytownite, avec
un angle d'extinction de 302 a 409. les cristaux sont tres souvent troubles,
RA
2 cause des inclusions des cristaux d'apatite, qui presentent ă leur intcricur
des espaces vides, visibles surtout dans les sections transversales hexagv-
nales. La horneblende est brune, ou verte, en sections paralleles ă Paxc,
NT
sous forme de longues baguettes, en gentral sans contour determine, quel-

quefois presentant le pointement b+/bt= 148; ou en sections paralleles â
CE
la base, ayant le contour hexagonal, avec langle: mg' = 118 et les traces
de clivage parallăles aux faces du prisme, qui se coupent sous un angle
do 1240. Dans les diorites ă augite, la horneblende est associde ă Taugite,
celui-ci formant comme un noyau au milicu de la horneblende. Le mica
I/
brun en gânsral en petite quantite, en sections paralleles ou perpendicu-

laires â axe, tr&s' polychroiques, assez souvent associce intimement â la
AS
horneblende. Le sphene se trouve en cristaux gri-jaunâtres, quelque fois

rsunis en longs fils. L'apatite assez repandue en inclusions dans le felds-
path ou dans la horneblende. La magnetite en granules, quelquefois sim-
UI
ples, ou associces au fer titanc,

BC
MASSIVUL CRISTALIN DELA BROSTENI. 133
317
oranituides “les plus repandues dans -le

Les Diabases, sont les roches
Y
Qin 50 a 9m d'âpaisseur, ou
massit eristallin ; on les trouve en filons ayant t est tres varic
Haşca). Leur aspec
AR
en grandes masses de recouvrement (pic.
presque compacte (afanites) avec
ayant: ou la structure granitoide fine,
la structure granitoide bien pronon-
structure microscopique ophitique, ou
erdâtre au vert jaune, ou au vert
IBR
ete, I.cur couleur varie depuis le gri-v
trouve dans toutes les parties
franc plus ou moins fonc€. Nous les avons Ma- Barnarel,
valldes des ruisseaux: Călimanel, Barnar,
du massif: sur les
le mont Pietrosul cete. En
deiu, Puzdra, Borca, en diverses localites sur
L
oclase et augite avec horneblende,
gâncral elles sont compostes de: plagi |
, apatite, calcite, chlorite etc.
mica brun, olivine, magnetite et fer titană
ITY
aspects tres vari6s; quelquefois
Le plagioclase se presente sous des
s polysynthâtiques, plus serrces
en longs cristaux claires avec des maecle
depuis 5% ă 8 done Oligo-
ou plus larges, dont les extinctions varient:
RS
et ă 300—35% done Labrador;
clase-Andâsine, ă 205—25% done Andesine, se
res fois le plagioclase
on trouve aussi la macle de la Microcline. D'aut
inclusions amorphes qu'elles
presente en grandes plages troubles par les
IVE
pas distinguer des cristaux
contiennent, et dans lesquelles on ne peut
t comme inclusions des baguet-
isoles. Les cristaux transparents contiennen
ores d'apatite.
tes vertes de horneblende et des cristaux incol
qw'incolores vu faible-
I»Augite se trouve: soit en gros cristaux, presc
UN
s ouralitiscs sur les

ment colorâs en jaune rosâtre ou violacc, quelquefoi
aux sont: ordinairement
bords.; soit en petits cristaux incolores. Ces crist
perpendiculaires ă laxe:
sans contour râgulier, en sections paralleles ou
ges paralleles ă laxe
AL
les premiers sont caracteriscs par les traces de cliva

trouv e quelquefois des
ct des cussures transversales tres irregulitres. On
sont rares, sâns contour
contours reguliers: les sections paralleles ă la base
R
clivage parallăles aux faces

determine, prâsentant seulement les traces de
cristaux davgite ont une
NT
du prisme. Quand ils ne sont pas alteres, les

e quelquefois des ma-
action cnergique sur la lumitre polarisce. On trouv
les traces de clivage
cles, et alors elles sont par juxtaposition, ainsi que
ongement d'un cristal
CE
dans les cristaux maclâs sont parallăles ou sur le prol

te avec la Horneblende
3 Pautre. Plus intâressante est Passociation de PAugi
que les traces de
brune: celle-ci se trouve toujours ă Lextârieur, ainsi
lu horneblende, ou
clivage de Laugite so prolongent sans changement dans
I/
ation nette entre

sont paralleles; quelquefois on trouve une ligne de separ
lun ă Luutre se fait
VAugite et la Horneblende, Wautrefois la transition de
AS
aux de horne blende semblent

dune manitre insensible, ainsi que les crist
ite. L/Aug ite s'aitere souvent
avoir complets les contours des cristaux d'Aug
coulcur jaune verdâtre,
en se transformant soit en une masse amorphe de
UI
BC
, V. C. BUȚUREANU 418
134
Y
soit en une substanco cristallisce verte de nature chloriteuse, qui penctre
dans los masses feldspathiques environantes.
AR
la horneblende se trouve dans quelques cas en quantite importante, en
cristaux bruns ou verts, polyehroiques, en sections paralleles ou perpendi-
culaires â laxe ă contour irrâgulier, associte l'Augite, en gentral tres
IBR
peu polvehroique. Le mica brun, en quantite plus ou moins grande, quel-
quelois en sections paralleles ă la base ă contour hexagonal, ou en sections
paralleles ă l'axe; tres polyehroiques, avec les traces de clivage tres pro-
YL
nonctes par interealation de la magndtite. Dans les diabases ă Olivine
(Puzdra, Borca, Pietrosul). VOlivine se trouve plutot en petite quantite, sous
forme de grunds cristaux qui ont conserve leur contour hexagonal regu-
SIT
lier, quoique ils ont €t& complttement altercs et transformâs en une masso
serpentineuse jaune amorphe, ou en chlurite vert-bleuâtre. La magnttite et
le fer litan& plus ou moins 'r&pandus, et pouvant manquer completement,
se trouvent surtout dans le voisinage des cristaux d'Augite et de IHorne-
ER
blende: le premier en granules ă contour irregulier, ou en sections trian-
gulaires ou rectangulaires; le second en plaques rouge brun, avec des
lignes noires paralleles.
NIV
L/apatite, quelqucfois en grande quantite, ou manquant complttement, en
inclusions dans la masse feldspathique, ou dans les cristuux de mica.
Gabiros. Nous avons trouve deux types: un â Olivine provenant du
LU
Mont Deluganu, et un autre ouralitisc, provenant de Pietrosul. Ce sont des

roches, tres analogues aux diabases, dont PAugite a ct6 en partie ou tota:
lement remplace par le Diallage. Celui-ci se prâsente en cristaux pres-
qu'incolores ă contour irregulier, en sections paralltles â laxe avec des
RA
nombreuses traces de clivaze tres rapprochees et paralles ă laxe; vu en

sections paralleles ă la base, dans lesquelles on voit les deux directions
de clivage qui s'entrecroisent; quelquefois il est altere ct transformE en
NT
chlorite verte.
- Pierites. Roches lrouvees sur la vallee de la Puzdra, en plusiours endroits,
CE
de couleur vert-fonce, avec structure granitoide bien prononete: on peut

distinguer ă l'ceil nu les cristaux blanes d'avec les cristaux noirs. Sous le
microscope on reconnait un melange d'iugite, Olivine et Mica brun, en-
suite magnetite, chlorite, et plugioclase.
I/
1/Olivine est Pelement predominant; elle se prezente en grands ct nom-

breux cristaux incolores ă cassure irreguliere, uvant souvent la forme d'un
AS
hexagone allonge. Ille n'est pas alterce, mais les cassures sont noires,
ctant imbibees de poudre de magndtite. I/Augite en gros cristaux, sans
contour regulier, ă peine colores en juune brun rosâtre, queleuefois alteres
UI
et transformes en ehlorite et viridite; il peut ctre romplace par llEunstatite.

BC
DELA PROŞTENI. 135
419 MASSLVUL CRISTALIN
La Horneblende en grande -quantite, intimement associce ă lAugite et ă
Y
â la basc, dont les traces de
TOlivine. On trouve des sections paralleles
en partie
de 124. Le mica brun, en petite quantite,
AR
clivage font un angle dans les
en viridite. La magnctite rpan due surto ut
alterce et transformce on
e. Enlin
cassures de lOlivine et dans le voisinage de la Horneblend
angle
cristaux isoles de plagioclase, ă trâs grand
IBR
trouve rarement des
se trouve
d'extinetion (50%) qui indique une Bytownite Anorthite. I/apatite
ou de plagioclase.
en inelusions dans les cristaux de horneblende
avons trouv& dans le massif cris-
Les roches trachytoides, que nous
L
Melaphyres. Jusquă present
talin, sont trois: Camptonites, Monchiquites et -
rence quil y a entre une Comp
on n'est pas encore bien fix6 sur la diffe
ITY
lles dispositions nous admettons
tonite et une Monchiquite; jusquă nouve
Camptonites, par labsence, dans
que les Monchiquites se distinguent des masse
et par Pexistence d'une
les premitres, du feldspath en phenocristaux,
RS
amorphe d'Analcime.
r&panduos dans le massil cris-
Camplonites. Gest une des roches les plus sur la vallce
nous avons trouve 23 filons dont: 10 filons
tallin de Brosteni:
IVE
5 dans les environs de Broşteni,
de Borca, 5 filons sur le Mont Pietrosul,
Mont Grintzieş-langu. Quelques-
2 sur la vallce de Barnarel et 1 sur le servir de types. Ce
pour pouvoir
unes de ces roches sont assez fraiches verte-noirătre
gri-verdâtre, verte,
sont des roches compactes, de couleur
UN
laissant se distinguer ă Peeil nu, des baguettes

ou noire, quelques-unes
on reconnait une masse feldspathi-
noires et blanches. Sous le microscope
des nombreux cristaux de felds:
que, dans laquelle se trouvent repandus
brun, Olivine, Magnctite, Sphenc,
AL
path ct horneb'ende, ensuite: Augite, Mica

i
Apalite, Calcite.
trouble et jaunâ tre ayant une
La masse feldspathique est tres souvent
R
dans certaines parties elle a une

faible action sur la lumitre polarisce,
elle presente une extinction ondu-
NT
extinetioa propre, mais dans les autres de zones a

incolore composte
leuse. Dans d'autres cas elle est limpide et des microlithes
, contenant des granules daugite et
oxtinetion alternante dispo stes ra-
CE
eblende verte,
de feldspath, ainsi que des baguettes Whorn
dialement.
la masse feldspathique dans
Le feldspath ne peut pas se distinguer de
nguer, alors il se presente
tous les types de roche; quand on peut Je disti
I/
troubles ct colorâs cn jaune,

en longues bagucltes ou en gros cristaux
avec extinction presque longitu-
presentant la macle polysynthetique line
AS
angles tres variables, depuis 70 î 9%

dinale, done Oligoclase; ou faisant des
On trouve aussi la macle de Carls-
a 180 A 20%, done Oligoclase Andâsine.
tique..
bad, simple ou rcunie ă la macle polysyathe
UI
BC
136 vc. ROȚULIANU 429
Y
La horneblende en grande quantite se trouve en sections parallcles ou
perpendiculaires ă laxe; les premitres sont en gencral ă contours irregu-
AR
liers, trâs rarement elles ont la forme rectangulaire ou hexagonale, avec
les traces de clivage paralleles ă axe, et les cassures transversales irrc-
«ulicres; les sections paralleles ă la base sont plus rares et presentent sou-
IBR
vent la forme rhoinbique ou hexagonale, avec les traces de clivage paralicles
aux faces du prisme. Dans les sections paralieles ă Paxe on trouve quelque
fois des maeles par juxtaposition, suivant les faces de LOrtho- ou du Clin-
YL
nopinacuide. Quand les cristaux sont plus courts ot gros, ils ont le contour
plus regulier et prâsentent aux extremites les faces du clinodome ou du
basipinacoide et de la pyramide. Dans les sections paralltles ă la base on
SIT
trouve le plus souvent le contour hexagonal ainsi que le contour octogonal
forme par les faces du prisme combinces avec lOrtho- et le Clinopina-
coide. On trouve des cristaux de horneblende en longues bagucttes, qui
presentent des cassures transversales presque rectilignes, et qui sont quel-
ER
quefois recourbâes. I.a horneblende secondaire est ordinairement verte et
elle est associte au Chlorite. La hurneblende est brune et polychroique,
quelquefois alterce et transformee en Chlorite. On trouve aussi des asso:-
NIV
ciations de horneblende et d'augito, ce dernier so trouve au centre du
cristal de horneblende, ou compltte son contour. Assez souvent les cris-
taux de horneblende contiennent des inclusions d'Apatite. I/augite en cris-
LU
taux verdâtres, ă cassures irrâgulieres, quelquefois isoles ou reunis en groupes.

Ces cristaux sont tres souvent alteres et transformes en chlorite verte.
Quelquesfois on trouve Vaugite associte ă la horneblende. L»Olivine rare
RA
en gros cristaux ă contour hexagonal regulier, mais alteres et transformes

on serpentine de couteur jaune verdâtre, ou en un melange de Chlorite et
Calcite. Souvent ils sont entourts d'une bande brune, forme par des cris-
NT
taux de horneblende, dispos6s boutiă-bout, et qui alternent avec des cris-

taux d'augite et de magnctite. Le mica brun, quelquefois en grande quantite
en sections paralleles ou perpendiculaires A laxe; dans ce dernier cas ce
CE
sont des lamelles hexawonalos; souvent elle est imclangce intimement avec
la horneblende. La magnctite, en granules opaques noires, (juelquefois avec
des contours rectangulaires ou triangulaires, assez souvent mclangte avec
le fer titane. Lrapatite assoz repandue en longues baguettes avec sections
I/
transversales, ou en lames hexagonales. Ia Calcite rare en gros cristaux

disposes irregulicrement, comme produit d'alteration. le sphene acciden:
AS
telement. |
Monchiquuiles. Cette roche est assez rare: nous lavons trouve dans d loca-
lites, mais les echantillons de Grintzieşllangu et de Borca sont alteres,
UI
tandis que les autres trois, trouves dans les environs de Broşteni, sont tres
BC
CRISTALIN DELA BROȘTENI. 137
421 MASSIVUL
Le-
frais et peuvent servir de types. On trouve cette roche en lilons dont
Y
compact e et de couleur: noire. Sous
paisscur ne depasse pas 1 m. Elle est
AR
d'un peu
le microscope on voit une pâte cristaline feldspatique, melangte
cristaux de
de masse amorphe, dans laquelle se trouvent râpandus des
La pâte
horneblende, augite, et magnttite, ainsi que de olivine alterce.
IBR
feldspathique est forme dune petite quantit€ de masse amorphe et de
beaucoup de cristaux dispos6s radialement, qui ont un faible angle d'ex-
tinction, Gtant done des plagioclases comprises entre POligocl ase et lân-
s
aesine. La horneblende est brune et tr&s polyehroiques: les sections parallele
L
e
a Paxe sont trâs allongâes ayant la forme rectangulaire, parallelogramiqu
ă la base sont rhombiq ues vu he-
ITY
ou hexagonale; les sections parallele s
du
xagonales. On trouve des macles par juxtaposition suivant les faces
elinopinacoide. Les cristaux sont tros souvent vides ă interieu r. Les asso-
ciations de la horneblende et de Paugite sont frequentes: quelquefois les
RS
cristaux sont formes moili6 Vaugite et moitic de horneblende; Wautres
cristal
fois on trouve le centre forme par Laugite et les deux bouts du
par la horneblende; enfin on trouve un cristal daugite entoure par une
IVE
gri-verdă -
bande de horneblende ou le contraire. L'Augite en gros cristaux
hexagonu l
tres, prâsentant dans les sections paralleles ă Vaxe un contour
ct la pyramide , ou un contour octogona l,
symetrique forme par le prisme
UN
et plus rarement un contour hexa-

quand il y a les faces de VOrthodome
e.
gonal non symetrique, forme par les faces de la pyramide et du clinodom
mucles par
Les sections parallăles ă la base sont rares. On trouve des
angle
juxtaposition et par pendtration et dans ce dernier cas ils forment un
AL
Le mica brun plus rare, en lamelles hexa-

droit ou un angle quelconque.
iques. I/Olivin e en gros
wonales oi a contour irregulier, tres polychro
surtout hexagona l,
cristaux ă contour rectangulaire ou rhombique, mais
R
e en
toujours alterâs ct transformes en chlorite et calcite. La Magnctit
NT
ires,
orande quantite, soit en granules irregulitres ou en sections triangula
cuadratiques, pentagonales ou hexagona les.
Melaphare. Cetto roche a ete trouvâe dans plusieurs râgions assez
CE
Ilol-
cloignces les unes des aulres, comme: sur les vallces de Borca, de
ditza, de Puzdra et de Crucea. Ce sont des roches en general compactos,
de couleur noire. Sous le microscope elles apparaissent formdes par un
mclange de plagiocluse avec augite et olivine, cusuite mica brun, mag-
I/
r
netite, apatite.. Le plagiocluse est en general le Labrador ou Labrado
âtique
Bytownite en longs cristaux prismatiques, avec la macle polsynth
AS
micro:
ninsi que la mâcle de Carlsbad ; on les trouve aussi sous forme de
amorphe. L'augite en grande quan-
tithes, melangdes avec un peu de masse
UI
tite, en ceristaux de couleur violette, sans formes definies, ayant rempli les
*
BC
138 v, €. NUȚUREANU 492
Y
espaces libres entre les cristaux de feldspath, ă cause de quoi îl prâsente
des formes anormales, en pointes aigies; il est quelquefois altâre et trans-
AR
form6 en une substance amorphe serpentineuse, ou en chiorite verte. Le
mica brun en petits cristaux polyehroiques, ou en lamelles hexagonales,
IBR
1/Olivine en quantit€ notable, sous forme de gros cristaux hexagonaux,
completement alterâs et transformâs en chlorite fibreuse verte, quelquefois
melangâe avec des granules de magnttite. On trouve aussi une partie de
TOlivine non altârce, qui est presqu'incolore, agissant cnergiquement sur
YL
la lumiere polarisce. La magndtite rcpandue en quantite plus ou moins
grande, en granules sans contour determine, quelquefois quadratique. L'a-
patite plus rare.
SIT
Mineralogie.
L'etude gencrale des mincraux qui se trouvent dans le massif cristalin

ER
de Brosteni a gte faite par Monsieur P. Poni, professeur â lUniversite de
lassy. Dans ce qui va suivre, nous donnons les resultats de nos propres
recherches, en insistant sur les minerais de Mangantse et de Fer.
NIV
Les mincrauz de Mangantse et de Fer se trouvent repandus autour de
4 centres qui sont: Brosteni, Muntele Rusului, la vallce de Lorca et le
Mout Rarău.
LU
]. Autour du village de Brosteni se trouve une region tres riche en

mincrais de Mangantse et de Fer; on a connu ct on a essaye dexploiter
ces minerais depuis longtemps. Cest en 1855 que Mihailic de Hodocin a
decrit pour la premicre fois, dans le journal «Zimbrul» les mincraux de la
RA
Moldavie, et en particulier les mincraux de Dealul Ferului, pres de Bros-

teni. Plus tard en 1882 Monsieur le professeur P. Poni, dans son travail:
Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broşteni, a fait
NT
I'Gtude compltte de ces minerais; ensuite en 1895 Monsieur Benqud, ingc-

nicur francais, a public dans les Annales de PAcademie Roumaine, sous
CE
le titre: Studii asupra mineralelor de manranez de la Broşteni, le râsultat

de ses recherches sur ces memes mincraux. Enfin en 1900, Monsieur le
professeur P. Poni, a publi6 dans les Annales de PAcademie Roumaine,
un travail: Zapte pentru a serii lu descrierea mincralogică a homânici,
I/
dans lequel il donna le nom de Brosteniles aux mincraux de Manganese et

de Fer, qu'il avait Gtudi€ en 1882. Mes propres recherches, tant sur le
AS
terrain que dans le laboratoire, m'ont conduit a trouver, qu'il existe a cote
des manganites de mangantse et de fer, qui sont les Brostenites, d'autres
mineraux comme la Rhodonite et surtout un carbonate de Manganese et
UI
de Fer, de constitution fixe, que jai appele Ponite, en le dediant a mon

BC
423
ancien professeur Monsieur PD. Poni. De Valteration des Ponites resultent
Y
“es Brostenites. Les Ponites et les Brostenites. forment des filons compris
AR
entre les schistes, et s'âtendent de POuest î Plist, depuis le ruisseau de
Balaban jusquau contact du cristallin avec le Flish, en passant par dessus
le village de Brosteni. Cest ă Dealul Ferului qu'on trouve les premiers
IBR
essais d'exploitation, ou il existe les traces des galtries qui ont servi î
extraction des mincrais.
Nous avons examin6 des €chantillons de Ponites et de Brostenites, pro:
venant de divers endroits de cette region: tous les Ponites correspondent
L
4 la formule: 5 CO: Mu + CO3 Fe ct contiennent entre 38.30 â 41.9 0/9
Mn O. et entre 3.25 et 8400/, Fe0, ce qui donne pour sa valeur mâtal-
ITY
lurgique en moyenne 46%, Mn et 10%, Fe. Le minâral est de couleur
gri-rosâtre, a structure cristalline, ayant en moşenne une densit6 de 35.
Assez souvent ce mineral est traverse par des veines de Rhodonite rouge.
RS
[| est evident que les Brostenites resultant de laltâration des Ponites,
leur composition chimique ne peut pas ctre unique, ayant en vue la puis-
-sance de combination de Vacide manganeux. Cest pourquoi nous 'avons
IVE
trouv6 plusieurs types de Brostenites: Ainsi, le type de la vallee de Ba-
laban correspond ă la formule simple: RO 2 An 0: 2 1:20 avec RO=(Fe
MnCallg)O, tandis que ceux de Dealul Fierului, correspondent aux formules:
UN
RO 3 Mn02 3 H:0,
RO 3 MnO: 2 120 et
RO 5 Mno: 3 II:0.
AL
Si on considere ces minâraux comme utilisables dans industrie chimiquc,

il importe de voir surtout leur richesse en Mn0?; on trouve qu'elle varie
entre 52.20%/0 et 81.56%, ou en moyenne 650%/0. Comme valeur meâtallur-
R
gique ils donnent en moyenne: Mn = 500%, et Fe= 89%. -

NT
In dehors de ces Brostenites dont la constitution correspond â des for-

mules dâterminâes, nous avons analys6 divers autres cchantillons, tres
â
bons pour âtre utiliscs dans industrie et qui contiennent, depuis 38%/,
CE
73% Mn 02, ou: depuis 30% Mn ot 6% Fe, jusquă 60 jo Mn et 18% le.

Al. La râgion du Muntele Rusului est caracttrisce par lexistence des
memes mincraux, Ponites et Brostenites, que ceux que nous avons trouve
pour
a Brosteni. C'est Mr. le professeur Sava Atanasiu qui les a reconnu
I/
labo-
la premitres fois, et nous les avons 6tudi6 sur le terrain et dans le
ratoire pendant nos excursions des annces : 1906, 1607 et 1908.L.e Ponite
AS
de
de couleur gris rosâtre â structure cristaline traverse par des veines
Rhodonite, contient en moyenne : 46%/, Mn et 3%/, Fe, et correspond ă la
formule generale des Ponites: 5 00% Mu + CO: Ie. Les Brostenites contie-
UI
9
BC
V, GC. BUȚUREANU 424
140
Y
nent jusquă 53%/, MnO:, avec +t% Mn et 99 Fe. Leur constitution est
AR
representâe par la formule: RO, 3AIu0:811:0.
III. Les filons qui se trouvent sur la vallâe de Borca sont sans doute la
continuation de ceux de la region de Broşteni. biailleur les mincraux
IBR
ont le mâme aspect et la mâme composition. Ainsi:le Ponite contient
42% MnO et 4.25%, Fe0, et correspond ă la constitution gencrale des
Ponites. Le Brostenite contient 400% Mn Oz, avec 3%/0 Mn O et 22% keo,
et correspond ă la formule: RO Mn0: J1:0.
YL
IV. Dans la region du Mont Rarău, jai trouve pendant mes excursions
de lannâe 1906 un minerais de Fer et de Mangantso, qui est difitrent de
ceux des r€gions precedentes, Wabord parceque cest un produit d'origine
SIT
sedimentaire, et cusuite parce qu'il contient plus de Fer que de Manga-
nese, correspondant ă la formule: 2 CO:Le+ CO: Mn et contenant 39 %/o
PeO et 110/, MnO, ce qui donne comme valeur mtalurgique le =-416%/e
ER
Mn= 170. Le mineral est compacte, amorphe, de couleur grisâtre, ayant
une densit& de 3.l. C'est sans doute un tris bon minerais de Fer et de
Magantsee. Ce carbonate est recouvert, dans certaines regions par une
NIV
couche Wun minerais a structure fibreuse, de couleur noire de D=3, qui
est un melange dun manganite de lorme: RO 3 MnO: avec un hydrate
ferrique: Fe?O5il:. 11 contient: 21% Mn 07, 300% Fe200 et 920% Mn*0€,
LU
Parmi les autres mincraux moins importants, de cette region nous

citons :
Les Pyviles, qui se trouvent dans un tres grand nombre d'endroits, muis
en petite quantite; ce n'est que sur la vallce de Puzdra qu'on trouve un
RA
filon plus important de Pyrite, contenant:

3207, FeS:, 225%, /n$, L.L%/o Cu*S.
NT
Une autre localite de la meme vallce posstde des bloes de Pyrite com-
pris dans des Quartzites. et ayant: 50%, ke St, 20, n S, 1.50% CuS et
CE
1% PDS.
Les Culcaires et Dolomies cristallines sont tres r&pandues dans le massil
cristalin de Brosteni, et occupent des grands expaces, surtout dans la
partie centrale. On les trouve: Sur la vallee de Neavra Broştenilor, avec :
I/
CaO = 310%, et MgO= 17% cest done: une Dolomie; â Dealul Vânat
avec: CaO = 55 9jo et 29% Ms 0, cest dune un calcaire cristalin. On les
AS
trouve ensuite: sur les vallces de Barnar, de Barnarel, de IHolditza, dans

le massif de Pietrosul, tout pres du village Crucea etc.
'Pres souvent les Dolomies contiennent des grandes quantites de cristaux
UI
de 'Tremolite.
BC
V. 0. Buţureanu, Massivul cristalin dela Broșteni.
Y
AR
IBR
L
ITY
RS
IVE
UN
da IVAVAV,
R AL
NA NIAX
NT
[NESOM. MN
CE
I/
AS
UI
BC
e.
Analele A. R. — Tom. XXNVIII,— Hlemoriile See. Ştiințijic
BC
UI
AS
I/
CE
NT
-
d șae
RA zi 2 0iS: Te
zi va
LU n
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
Mussivul cristalin dela Broșteni. ÎI
V. C. Buţureanu,
Y
AR
De
Ti
pe
IBR
te 7 dea
o
BN
L
ITY
RS
IVE
UN
R AL
NT
CE
I/
AS
UI
BC
Analele A. R. — Țom. XNĂVHI. — Memoriile Secţ. Ştiintilică,

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
2
uzate i los Di polei
ru
LU pre
NIV
E RS
ss,
>
ITY
LIB
RA
RY
"7. C. Buţureanu, Mlassivul cristalin dela Broşteni.
—
HARTA GEOLOGICĂ
MASSIVULUI CRISTALIN
DELA BROȘTENI
ro
RY
4 2 SI
ep î9 fot bitugarrs TOGGI
UI ee
PI u7â/0p > A
RA
S Ba SS Ş uf Y
/Z PI (SS
Me e. “Z » SN E
9% Na 5 A x R A
ae PE 9 9 SI
DEX” Dealol Hâs gr! ie SD St
LIB
Au VW ÎNG aEee
a ysc tg, pet
Ă * Arsită Carr CAS
Ie
GURA HGRE) Că S
2
2 2 Vrurr,
pici
ruiuPStejrăarzy AS
pi
Sg RR “5 '//regpi,
$ AA % ! pe Spre “/ui Îersina, za
AZ li Sha asul AA
ITY
> A - LN i Mdunis
= ZA WSesficlcă 75if Cânelu
y Pr z
:
/ c& poale ic Să Scala pd
[o , %& dir, /9ES , St P23 pi E
osulE 795 * a) SAAUL DORREI | Pârnar o 6*fupii psi. 344 rebene
3
RAS
B'EBoambei
si
SSI
i
(3
o
0ap10€,
p
i
ViSarului
"353% Ac Obeizară UD
[io
i „e
1. a )
At: */604
RS p
i
3
ÎN
Se
—
708
Ep
Z 34
si
pp
PE
3 e?
Ia
ȘI 2
:
*
.
!
E
N,
sir
Ii
> > c fusului N [ed 4 u A RS 23 / 4 e V SE pă S A :
E
ECEgerbe, e er > / ZU a p N dat (e sf Ales) sL !
Cei SM a Z o di răSp (lee = ”
2 INA FBSE |
peroa — M* i A! Veraa 8 A_3 3 e cj
:
NIV
, 3 E eije, Verde Că a 3 ) — i
M'lucacip > 3 SA > “Cidoaii O/NPpigtu ai
(St pa 2 >
ul Mun
Peri ce
SUIS A
S
pa”
Îi ; fidel e m
e ase 7 S pri
o bsi,
A, 22 3 BROSTENI
(a) Ar a = N 99 . €
LU
fr . . i NO
a 7
” PN == %
A == £ ? AGA ST]
A - = / /
Pelelantol
> > a Gbcina 3 za (:
Ţ Zi Vicăzis 3.
7
“ as A Vrboalul Vinăf — Ie racarrei = say
z Ai
RA
” NN | 4, XA
Și
i 2 p/duridu
Yriduc
„rate ” Carrnan ha Zap. ua, ACP _ Noi
pt pr, N N VrP/tia A Ia XA e “
(AZ.
074
TA
+
pa
A V/filuar
“ ra
+
Sf e3 £
Z N
AC
Ț a
Aa
„ut
i Ş
S
N
TI
Da
ci
5
ASA
SS Ş
V-d
a
a
NT
Fr Z Li S A 4 ară Pai “a f V 7
r 4 ” EUODUL ( S ” ! icăria (egal? S Prăidorh i)

o d Cu 3 a N . At :
Vp, VfPet, J i [3 b eat E
R A SDISA Pelrele dadu! - pie. More! o 9 E = . N
KI : LA s3 sI) i ca i
CE
Gurăloduluz. . 2 Dia N a A
5 zen Vicroara RY a Mr Stejar +
5 K Vrdrigai: Vega
4 7
a a îi
N te: ro. NAN ee
y Fa, 4 nuluj 102 o |
SS “o i 4300 ** St cs pe | -
I/
i “a WZa - a a CI ZA
Andezite Ț e i C/ WBydscu ude” CJ /.

Pa o - ppt/6et C Se Goe [7
AS
pa gata e e : : E 24 ?
|
==
Ir
Tuf Andezitic
...
J, stire orci frsmeiul mars . :
) ap 577 Ai
PT II
- Trbleţul mie O ferle N |

DL tego ,
UI
Eocen
Ned Aloe
N 4597
Cretaceu 1 . ” pg, /e,
și Flish 7 DI
< 5)
BC
Scisturi Cristal,
Gneis
Picrite
Dolomii şi Calca-
ruri cristaline
Perm
Trias
Roci verzi: Diorite

Diabaze Kersantite
Camptonite
Monchiquite
Analele A. R. — Tom. — Alemaoriile

XXXVI]. Secf. Ştiinţifice.
Y
a va, , Neam
ASI
Sa
R
d f
==
RA
Y LIB
SIT
IV ER
UN
AL
TR
EN
I /C
AS
UI
;
BC
„ra ae ai ne 1 e ont aaa momo Doe amet e me ae nt e m cm

aero paza
, po
.
” 7 r îi
2 | E - ' Pi ” Și _ : 2 ,
4 „7 - A
Ea , ,
î. : Sa
t î !
. Ă
- , „
f ,
_ . : | .
i pi EN -
Ni 4 .
ani x hi
.
7 ”
Y
4 7 e
” ” ' : .-
-
— | .
. +
A 2
,
. a ”
N ,
AR
Ă |
2 .- . . Ii
E _ i 7 i
«a N ?
, | i
«
CI Ă - 2
IBR
„1 _ N | 7
, . . , E | a” |
N Di |
, ” .
”
YL
.
A | . 2 |
- ' .- , , Di
. - ; ”
7 IN .
1 _
, 7
-
SIT
+
2 PE
:
: . DA
ÎS 4
.
. . *
. NR
7
Ă Sa * _
Ă . -
ER
| i | A .
. Î , '
, .
Ă .
- _ . .
- . .
. . -
N - . ÎN . ”
, .
. ”
IV | ,
ÎI
i
.
, - ” 4
. .. - a. ii
, li — . . .
UN
1
, - . 2
- N
.
. -
| | ,
, _ |
. - ,
7 . - «
. - : -
?
AL
. : . ,
” . Bi . ” _
.
, . -
A _
Ă p ”
- ” /
, r -
is +
R
| Biblioteca o
NT
Fac. de Filol,, Filos., Psih. Ped,, [st. -Geogr..

CE
Ea
a Pee Para
3 reni ara n uri a poate A m ate me m
aa pa prea
I/
7
)
AS
. [ B D . | DR , | _
„.
acasa seesnsaa race - Ă | N ÎN
i V nana
| E) .
” . _
- ”
UI
: ,
. . - aeeae moaca dna-
oo nooocmma cane amana . - !
BC
” ! A E
, i . ” su
. - . N | .
N
:
BC
UI %
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVER
SIT
Y LIB
RA
R Y

Bcuiasi Carte IV-5.224 1916

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bcuiasi Carte IV-5.224 1916

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

z

"pi! Seria 11.—Tom. XXĂVIII,

> AXĂZII. -Desbaterile Academiei în 1900—1901.. cc... ..

III, de Zach. C. Punţu. .

NAAIIL. — Memoriile Scefiunii Ştiinţifice. , . . . e

Plantele vasculare din Buceci până acu cunoscute,

de Dr. Th. Mironescu. . RR

Contribuţiuni nouă la flora Ceahlăului, de Zuch. C. Pa:

Despre mecanica socială, de Spiru C. "Tiaret |

Dr. P. Babeș. , ÎÎ. . [. [ . | . |. n.

]., Incluziuni de Corncenă cordieritică cu Andaluzită din Gra-

Şedinţa dela 20 Iunie (3 Iulie) 1911.

cristalin dela Broșteni este situat în partea nord-

vestică a Moldovei şi ocupă colțul cuprins

părăului Popii aproape de Prisacani, în malul

părți : partea văsti-

DINO părţi a ţerii de către d-l Pro-

fesor P. Poni În lucrarea sa:

Partea cea mai înaltă a acestei regiuni e

spre Bucovina și cari se înalță treptat dela

Din această catenă principală se desprind

ce duce pe albia părăului Iloldiţa, până la

originea lui, sau făcând ascensiunea muntelui

lui Grebene (1370 m.), care e format din

către Bâtca lui Tărsină,

(Fig. 1), care se rădică abrupt ca un zid stâncos. Pentru

cest drum, apucăm la

se află pe teritoriul Bu-

covinei, de unde ieşim la

capătul de sus al Larni-

țelor; al treilea drum e

o cărare ce apucă spre

la un loc deschis acoperit cu iarbă, numit Șeaua; după o cotitură

Prislopului (1370 m.), de unde scoboară la Văcăria (1295 m.), apoi

cărarea trece peste o rup:

ent al părăului Chirilu.

puţin câte puţin spre Vest

nei (1648 m) cari constitue punctul culminant al Rarăului precum

Din catena principală, pe care am urmărit-o pe fronliera spre

1. Din vârful muntelui Grebene, pleacă spre Sud mamutele Ma-

cută ca stațiune clima-

Tot din vârful Pripi- Fig. 4.

se termină cu Vârtul Pleșei (1205 m.), de unde se scoboară până

Biăiide dirijază: sau spre gura părăului

părăului Holda, formând așă nu-

mai întâiu în mod brusc o culme

culmi: una ce apucă spre apus și se termină cu un massiv stâncos

Gura, Barnarului formând ceeace se chiamă Podireiul Ungurea-

pătul de răsărit al căreia se află aşezat satul Holda; capătul de

ruș scoboară spre r

şița, ltea, se scoboară

spre SV, precum e:

cum: Pic. lui Traistă şi Pic. Afinebului, cari se opresc în pă-

la gura părăului lui Bran.

el se scoboară mai multe

ploacă de sub piatra Zim-

cu Poiana Tăicturii pe care se află aşezat

De sub Pictrelo Doamnei se scob oară sproSB: Pic. Călugărului,

spre SE, Dea-

lu 'Touncelor, care se continuă spre Sud cu Bâtca

spre Est cu Pic. lu Târșete.

293 MASSIVUL CRISTALIN DELA BROȘTENI. 9

complet descoperită, formează Pietrele Doamnei (Fig. 8.) iar mai

răului, iar covă mai la Sud, legendara Piatra Zimbrului (Fig. 9)