- 2 . — 2 _ _ o . N ini - .

- . . -> Ei - , - - Dă . N i
- , . . A „ . , 2 , e , , .
- _ . - . , | pa - , . . - .- ÎN
” . ” . . . - - ” 7 - - Îi - ”
- . 2 [- Da Ri a. - . . - - . - a” - a. .
Ă : > i . - > N - : - - ”
: -
- .
a... „

Y -
R.
..
”

„7
|

ii ”
,

-
:

i
n:
N”
”
i

”
îi

.
.
- - - - ,

|
, . .
.

Ă
1

”
-
-
.

? Ă |
-
.

“
a.

:
.
-
.
n. 3

LS
.
-
,
-
.

*
: -- > iii To.
-. 2 - 7 - . .
”
'
ip
_ „i rr
.
.

,
,
N

.
i
Ia
.
_
.
RA ,
.
-

.
N
.

E
:
.

„-
:
a
,
-
-

| .
Da
,
.
o
EX

| a
-,
.
.
-
Bi
«
SE
—
-

-
.
_
*
-
, -
..
e
a:
. - .
.
.
.
.
.

—
. pi
.
Di
bi

“
bai

MEI
. .
-
. .

”
i:
_
,

.
-

|
Îi

_
.
|
.

Ei
.

, :
.
-
- _

_ =
-

LIB .

,
-

|
a
7
Ă a. - .

-
,
Nana

-
”
.

. 7,
.
-

.
i

-
?

,
-

rc
-

!
ă
.

.
ş .
-
*

.
“
,
i

4
4
“
,
,
.
-
o ”

:
îi
Ia
.

.-
ă
ă

-
;
*

sN.
,
”
.
.
h
.

-
-
N
, ,

-
.
,
-
, .
.
a
TY .
-
N .
7
. + Î-
sr

_.Da ă . . ” -
. -
..
”

. . PT i -
'

”
-
--
.
Re
. ”
. _

IN
«
-
-

II
.
_

-
”
.
SI
pf
.

-
-
-
- i.
a

sa
-

. ”
- i
n

- .
a.
-

.
E
..
|
o.

-
:
îi
,
-
.
-
Dea
ă

-.
<
,
Ă '
7
.
“
În

”
-
i
-

”
-
-
|

E
r—
N '
=
E

. ”
.
-
-

-
,

.
=

ÎN
i
m"
. -
-
_
,
_

”
.,
Di

Ni
Di

-
.--
-

7
ER
a
a
-
Za

Do
”
|
„|
ă

ÎN
|

.
.
K
P-
Pai
- .
7 DR

e
-
.

-2
-

> sa
-

.
a
”

” ”
.
. o
-
”
-
.

i -
o
-
.

.
A
E
a,
:
Ă +
-

. -
N
r
-
.

.
d
Di
-

..
ES
.
.
-

IV
ăi
”
_
Ă
a
DN
-
-
d
.
|

.
[
.
.
.
-
i
- -
3
-

- 7
7

ă
”
-

”
i
îi
-

a
:
”
UN
. -
. pi. . - . - .. _ a _ .
L . ,
RA .
NT a
La

. -
,

”
”
.

“a

4
. , Â
îi
CE ci
/p

.
.

.
« ,

”
.

—
..
.
SI - 2 - E . o
i i
ij
i
ii
,
> ES
: 5
.
: IA : -
-
ini
- '
Pa ——
a
5 Ă
. | U , pr K
' ! Ă Ă a. a 3
ij PI , N Sa ea .
i
Li
pa
3
-

--
a
pe
;

.
.
”
”

-
,
..

N LS
”
BC
ă

hi o

Dia
” i

” ă
iii
”
.“
. .

-
-
În

Ă
ÎN „ Ei - a = .
BC
UI
AS
I/
CE
NTR
AL
UN
IVE
RS
ITY
L IBR
AR
Y
 RY
RA
aca.L

LIB
a
y Lo | :
| 3/2 Di 4

Y
fe AS ie
. A a &

Ei R SIT
VE
P, Dră şăălină
I
UN
R AL
NT

PARTEA IL.

Cu arta districtelor late

CE

i '. .
I/

” 7 N
- 7 A „e
IAS

CARANRERE
U
BC

4 7

i : 53 |
să)

it ia >Aa => Aa =
pr Nm
a O
(* Po
fi
= 3 în
N

| Sa
Ş „A
|

| 56 cr, (L. 1.40) — Pentru învățători.45 cr.

 "Un rien, i la “România
35 de i

Y
pi "Binicteca, “Roasiră“

AR
- E | „Apare. în Caransebeş. i î3 i

PI și î “Dire »ctor : E . A o d ep

IBR
: pă aapa îi Ip aa

L
Te Sa 1. “s: s; "Secula, Re a ii i+tiiţi şi. vi issă ri...
Nr 2. Tosit' Pălau, Iancu. d e.E u n, ad. iai Ma

ITY
= a Nr. 3. Q. Coşbuc, Ye rs uri gi. Pr o. z ă.. Seaa ES
Nr 5 Gr. NI: Alexandrescu, Pab ule: a ese. i
Ne 6 N. „Macovişteanu;-. De 1 a. Ss a t, „piesă. teatrală, pentr
Nr: :Zotti! „Hodoș, intocmai. ' comedie. franceză. RS
. a Nr.: 82—9.. 0; G. “Lecea,. 15 + oria- “pi iga n îl o r a i
IVE
Nr 10. E. “Hodoș, Convorb iri:P. odagogice,
i “Nr 118; :B. „Hodog, Cânt ocs; “Băăn ă ț one; a
. Nr: 13. B. "Hodoș, 0 An tece Q: ă tă n ea ti, cu poztr: lui “1
Nr 04 G-. Crăciunescu, Co P. ii di epăsi t;. snoave: |
UN

Sa că Nr] D147. os. „Bălan, N umiri de_1o:e alit 3 șii.

-. Nr 18-—29.. Zotti “Hodoș, Po ft ă » un ăi Carte de Vueatoi
ES 20. 23-a; p. Prăgtlina, Di i n IT: 8.t: B a n a baa bnu i s: ev «
AL

pr
TR

cu pi Da „Niste. viitoare: Dinn Istoria Basatutu „Sorerin

3 prisilina,, EI st -
Sei _P.: TI: “Seyerinul : sub principii. "Transilvan până la
N

sa” în. “mânile: "Pureiloi (1658); e |

CE

: | “pi ar. Resboaiale întro Austria şi “Părcia entre el

, Severinului., Dă a ir
a p.. IV: nințarea. rogimontului valanoillirie,. : ma
Na5 "romano- -banatic. nr. 13. +(1767—1872).. Ti
I/

“Părţile au. să. apară pe. rând. Cei co doresc s.

AS

Da trimită, sânt invităţi. a ne: inştiința, - -ca să, gti

_ i îi „exemplare să& tipărim.: „Voluriele se plătose numaii dupiice au
UI
BC
 RY
RA DL ISTORIA BARATULUL SEVERIN se
LIB Y moase.
ai
SIT R
VE I
UN
AL R
NT
CE
I/
IAS
U
BC
. IN - 4
“ Lo a e, - . co

Co
DE De DID
e ae
Ta a
puii ă o
PI ra Ta

i
n d a... - - 3 m ae za ce
, ce eara Dem ae„.
Inst a cva pr o Lia Nea : E e e aap ..
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
L IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
Istoria Banatului Severin

L
ITY
RS
IVE
UN

| Pa
L

Pa , .- TA 4

Partea I. o! “i d
RA

Istoria Banatului Severin pânăla căderea Turnu-

NT

Severinului în mânile Turcilor 1524.

CE
I/
IAS
U

CARANSEBEȘ
BC
 Biblioteca hoasteă“

Y
Director E. HODOȘ

AR
L IBR
SERII - i.
Dom zicea i ati sa pe di i
E .. v €

ITY
mm " pi Po ci
pp pa i viza A
N: A ă i N AD a
arm iei o a Di ZAC i
te .
: 4 ase
.
ar
. bi
aaa ap 4
, i ț. pr a
„d ii

RS
N ape
ă îi St mă „a
e m ce mea
ma e e

„ado 7
36, 4o
IVE

“EDITURA AUTORULUI
UN
AL
TR
EN
I /C
AS
UI

PIPOGRAFIA DIBOBZANĂ ÎN GARANSEE

BC

„1899
 0) li i: 762166
B. C, U. IASI

Y
AR
L IBR
ITY
| posete RS |
IVE
UN

A lup titlul „Din Istoria Bana

N tului Severin“ ne-am propus să
scoatem la lumină istoria regimen-
L

IS
vului confiniar romano-banatie Nr. XII ȘI
RA

să arătăm momentele principale petrecute

pe pământul. clasic al Banatului severinean
NT

și al fostului Comitat Severin.

Izvoarele referitoare la trecutul Severi- |
CE

nului sunt puţine şi întunecate şi adeseori

intentionat falsificate. În lucrarea noastră va
I/

trebui să folosim şi cărţi străine, condeie

plătite şi dușmănoase poporului TOMÂN.
IAS

Simbriaşii âu ciungărit şi au schimonosit

nomenclatura locală; au vestălmăcit cu rară
U

iscusinţă adevărul ; au pus pâlcuri de negură

deasă asupra... faptelor resboinice săvârşite
BC

de strămoșii noştri, cu scopul vădit ca să

 pp DRĂGĂLINA

RY
se. nimicească, ceea ce- este naţional: romnâr;
- nâse şi să se. înfrumseţeze cu lumina, gloriei,

RA
NU adevăratele figuri măreție, ci adeseori nişte
mărunți, nişte pitici... E greu a curăţă grâul, SI

LIB
când neghina a. copleșit agrii s&mănaţi. BR
„mai greua scoate adevărul la iveală, când
vezi- cu ochii izbânda minciunii pe. toate .

ITY
liniile, Sa
| În virtutea acestor consideraţivini. în-
ixopinderea, noastră apare îndrăsneaţă. .
RS
În- deplină claritate: asupra greutăților,
“ce avem să întimpinăm, trei sunt momen-
VE
| tele, care ne-au îndemnat la această, lucrare.
De -câte ori am cetit lucrări străine, “
NI

> referitoare la, istoria" românească, am fost.

LU

NE cuprinși de: adâncă durere şi: de oarecare

mânie. Aceste sentimente de emoțiune erau.
“îndreptăţite, căci ce poate fi mai. supără: |
RA

„tor de cât masca batjocurei pusă pe obrazii

aelora, cari sânt odorul neamului teu. Acest
NT

--moment de. natură, psihologică, îndatoreşte -

pu-
pe fie-care cărturariu. a contribui; după
CE

- terile sale, la desvălirea, adevărului.

| - Reposaţul George Baritiu se adresează
I/

E cărturarilor. noștri cu următoarele. cuvinte.

„pline de dragoste %):. „Culegem : fabule și”
IAS

„cântece poporale; bine facem că le: adunăm Şi

„pe: acestea, dar faptele istorice, dar acţiunile |
U

românesc. donfiniar. transil-

BC

» “Istoria regimentului al 11.

| Vinoain, « Braşov 1874,
 ÎNTRODUCERA pi

Y
resboininice şi eroice, ale Românilor, 'care au.

AR
„costat atâta sângeşi atâtea, văi de lacrimi:
“ale familiilor. românești , din mai multe dis-

IBR
tricte, să nu aibă mai multă valoare în
| Ochii noştiri ? Să ne ferească ceriul de abe-
Tatiune, ca, aceasta, căci atunci ar fi vai de

L
sufletele noastre. şi ale tuturor descenden-

ITY
ţilor noştri. Să adună şi să, 'conservăm.
tot ce se reduce la desvoltarea, spiritului

RS
militariu, şi- nici una, din faptele de bărbăţie,
bravură; şi eroism să nu remână necunos-
cută ” copiilor 'noştri.“.. Astfel a predicat
VE
marele nostru: dascăl pe la, anul 1874. În-
vătăturile, sale ne-au însufleţit şi ne-au dat, i
NI

curagiu. pentru. această întreprindere. |

LU

Al treilea, moment, cel hotărâtoriu pen-

tru lucrarea, de. faţă, a fost desvălirea unei”,
RA

“table comernorative, ridicată de oficerii re-.

gimentului de infanterie Nr: 25, acum sta-
NT

“ționat în Loşonţ, în memoria apărării eroice. ...

a peşterii lui Veterani prin 1 batalion al -
regimentului : Brechainville: contra 'Turcilor
CE

la anul 1788. La apărarea cavernei, căreia

Românii din prejur îi zic: „peştera lui Mao-
I/

văţ“, s'a: distins o companie a -regimentului

IAS

valaho- iliric, în “frunte cu bravul lor căpitan

Adam Maovetz. E fapt, că palisadele, redu-
tele: ȘI fortificâţiunile din jurul peşterei -au.
U

fost ridicate -de ostaşii regimentului, „ear:

BC

majorul Stein dela regimontul Brechainville,

 8 a P. DRAGĂLINA

RY
după perderea întăriturilor de pe înălțimile,
“numite Ciucarul mare, cu remăşițele bata-

RA
lionului, cumpli ţt, a aflat adăpost
: decima
la tovar ășul la
său, vitea zul căpitan al gră- --

LIB
niţerilor, care apăra peştera şi fortificaţiiu-
nile din jurul ei. Grăniţerii luptară aici,
umăr la umăr;cu remăşiţele batalionului.

ITY
a
Brechainville, cu multă bravură în contr
unui inimic fanatic şi număros. Lipsită de
RS
piovisiune şi de munițiune garnisoana tre-
bui să capituleze. Plin de admiraţiune pen-
VE
tru viteji, Turcul le-a dat voie să se re
"“4ragă -cu toate onorurile mihtare:
“Întru pomenirea: acestei, întâmplări sa
NI

“zidicat în 21 Maiu 1898 o piatră comemo- .

LU

rativă. Litere de aur săpate în piatră de

marmoră neagră vestesc pe ungurește ȘI
RA

nemţeşte. călătoriului vitejia regimentului

Nr. 95, care patunci nici nu -sa recrutat
NT

din Loşonţ,: ear de'grăniţeri nu se face amin-

“tire. După 100 de ani mai ştii la ce ipo-
CE

teză bizară va da. naştere această “tablă co- .

memorativă! Condeie simbriaşe vor. prea-
mări vitejia celor dela Loşonţ; de - Români,
I/

de, sermanii grănițeri însă, care au stropit

IAS

cu sângele lor pământul 'strămoșesc, nici

amintire să nu se facă? Nedreptatea. ar fi
strigătoare la, ceriu, păcatul ar cădea, asupra,
U

capului nostru, dacă nu le-am eternisă me-

BC

_moria cel puţin — pe hârtie. - |

r
 ÎNTRODUCERE | 9

Y
| În lucrările -noastre, referitoare la is-

AR
_“toria regimentului confiniat romano-banatic
Nr XII. vom întrebuința în - prima linia

IBR
g manuscriptul căpitanului Carol Sechwab, e
„unui oficer inteligent, care la însărcinarea,

L
și cu spesele regimentillui său a cules da-
tele din.- arhiva, “ministeriului de resbel din

ITY
- Viena. |
| “Manuscriptul: l-a păstrat domnul Ilie
RS
Curescu, preşedintele actual al Comunităţii
de avere. Corporaţiunea aceasta, ca, succesor.
VE
„legal îl representanţei Grăniţerilor, a primit,
la desființarea regimentului confiniar ro-
NI

mano-banatic, dimpreună cu biblioteca, cor-

pului. oficeresc; și mamuscriptul istoriei re-..
LU

gimentului. Domul Ilie Curescu. l-a păstrat

ca pe un talisman pretios, şi când autori:
RA

tățile militare. amenințau a-l lua; cu putere

brachială din biblioteca Comunităţii de avere,
NT

D-să, dscopiându-l în mare parte cu spâsele

sale, ni l-a. dat spre folosire.. 'Cuvine-se
CE

deci, ca domniei sale să, ise dedice cartea

„de fată,
Mai mule Gpisoade d din seshoaiele oto-
I/

mane le-am. luat: din: mânuscriptul 'proto-

IAS

presbiterului Nicolae Stoica de Haţeg, care

Sa născut în. Meedia la anul 1751. Acest
venerabil preot, plin de iubire învăpăiată
U

Câtră neamul său a- adunat cu diliginţa

BC

albinei materie istorică, şi după obiceiul-

ap p. DRĂGĂLINA

RY
i
, proprie înta”'o
1

. cronicarilor a. scris-o Cu mâna ca se laudă,

Stoi
“carte foarte voluminoasă.

RA
l-a învr eani cit Dze u în etate de 74 ani
“că sa, se termină
„să scrie fără ochelari . Car tea

LIB
|
la 1824... |
pro top res bit er sun t
| Datele hasniculii
ia, . regimentului -
“de mate pret pentru. istor

ITY
cules din gură
romano- banatic. ke sunt cum în calita-
dup ă
cutărui Moşneag, sau
tea sa... de capela n
„ochii, că; s'au petrecut în
mili tari u,
RSa văzut cu .
dec ul celui din
urs
& “fost cel mai.
VE
urmă resbel cu 'Purcii, care
ru: Românii din
crunt şi mai dezastros pent
prietatea dom-
NI

acest ținut. Manuscriptul e pro nepot al sus-

nului -Îsaia Stoica, de Haţe g,
LU

protopop; d-sale și pe această.

pomenitului
- noastră.
“cale îi esprimăm. măulţămita, ria, Banatului
RA

Datele referito are, la, isto

„-“ .
- severineăn - şi a fos țului comitat Severin
din" istoria,
NT

Frigyes,
sunt culese din Pesty
Hunfalvy Pâl5),
contelui Teleki Jozsef, a lui de Xeno-
lor
CE

A. Fesșleri), din istoria; Români |

„pol şi “din. alţi autori. ca această lu
Rugarea noastră este,
I/

_
. indulgență, şi Cu
„orare, să fie. primită “Cu |
IAS

| suntem cuprinși
__aceeaș dragoste | de. care
netet pa
6 Szărtuy vârniogye tărtâ
| Dj A ezbrtaşi bânsâg:
U

-- Pudapesta;: "1877, rorszi igont, Parta , 1852.

2), Hunyadiak. kora Magya
BC

, , Budapesta, 1894.
i 3) "Az Oli ahok., tortânetet Lipsca 1874:
Ungai n“,
4) „Geschichte der
 ÎNTRODUCERE 1”

Y
şi noi pentru Grăniţerii din fostul regiment

AR
confiniar romano- -banatic Nr. XIII, care ca .
„strajă credincioasă tronului şi patriei, a .

IBR
„fost totdeauna gata, de jertfă pentru binele -.
comun.

L
| Caransebeș în Martie 1899;

ITY
RS Autorul
VE
NI
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
U
BC
BC
U
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NI
VE
RS
ITY
LIB
RA
RY
 Y
AR
LIBR
ITY
a cdifutia pati PIe4 pf

RS
VE
“a dio [240 .
NI
LU

OZ e bud Zet d duce a fatala pe

RA

Pamonă | conica emana - banal: o/ 73.

NT
CE

Oftial
I/
IAS
U
BC
 . -
| i
. | |
. ” i ”
N . .
| | |
| ” i ”. | |
. |
- RY .
.

”
-
ă
i

. .
| |
” |
|
|
|
|
|
| .
| |
i

| |
”
-
RA |
-
a

|
i

|
”

| |
|

|
| |

|
LIB
. : -
|
i 3
| | |
| |
|
- .
„
E) . :
. e
ITY
.
-
.
. Ni ” ” | | |
” ” | |
| |
| |
Ă |
.
.
|
..
|

.
. -
Î
!
”
RS s
. -.
”
.

|
7

|
|
| |
|
|
.

| .
VE ”
|
.. ă
Si
| |

Ă |
|
|
|

|
| .
.
| |

| ” .
NI îi | |

|
”
||

|
|

|
| |
|
|

|
.
|
1
.
|
|

.
|
| .
« .
.
a
”
|
. - ”
LU |
i

| | . . 1
- E
| ”
E |

. t
|

. ..
”
,

. ,' |
?

,
RA ,
”
Ă,
|
|
.
|
|

| RR
|
”
|

|
Ă
.
| .
|
|
.
4
|

.
|
.

. .
i

5
"
.
|
”
*
..
-
..
. ,
NT i
:
IN
.
|
: . | -
|
|
|
|
.
.
_
.
x . hi
|
.
.
3

”
.
.
-
”
.
”
ă
”
| !
Ă
i ă
|
|
CE |
.
|
Pa ”
.
!

|
-

. ”
|
. )
.
|
a [. |
I/ Ă | |
IAS
| |
” |
.
” , . | |
|
! | | | .
| ă
. , | | .
.
. |
|
_ |
|
| |
| U | |
|
.
.
.
N

.
.

|
.

|
E -

-
.
|

| |
ă |
|
- .
|
* Ă
|
” ” i

BC ”, i .
. . 4 . ” | ' ” ” ”
| x “ |
:
> |
 Y
AR
proza Ye retrasa
Azrear] ere Ia a ZEIT
iri A zza D= rsiu > «. iii : 2

Isere cz Se cerea

IBR
ĂLA oo Teor N ep
eme
e re 7i a
Pe N,
ÎI Nela Tor IL E 3 2 îi

L
ITY
Pantea LI RS
VE
ISSTORIA BAN ATULUL SBVBRIN
NI

PĂNĂ "LA CĂDEREA TURNU- .

LU

SEVE IRINULUI ÎN MÂNILE 'TUR-

„CILOR LA ANUL 1924 a
RA

Din contopirea, Dacilor în masele CO-

NT

loniştilor lui Traian s'ă plăsmuit poporul

„român, a cărui soarte aici, ca pretutin-
CE

denea, a. fost plină; de. crude suferinţe, |

Banatul Severinului 6 una din porţile, |
| prin care "popoare. germane, slave şi altaice
I/

se vărsară, ca, potopul asupra apusului. Peste

IAS

Cinci sute de ani. a durat, această, epoca âfu-

isită, în decursul căreia, cete de. Goţi, Huni, |
Avari, Gepizi, 'Slavi: şi Bulgari, au pustiit
U

avutul Românilor, au pâzjolit satele și i-au.

BC

ucis fără Gruţare.. |

 !
i ..

16 _ P. DRAGALINA |

Y
„Cu drept, cuvânt, barbare popoare ! Nu-

AR
mai s&minţiile slave, dela fire mai, blânde.
şi cu -aşezeminte stabile, împinse fără, voie

IBR
în acest vălmăşag de limbi și neamuri, pre-
ajungând între Români, se pare a fi.
împre ună cu ei prin “văile

L
ferit a se aşeza
mare.
“Carpaţilor, de cât. să venture lumea,

ITY
Din aşezarea lor alăturea cu Românii se
re-
explică elementul slav destul de bine
RS
ă a Se-
presentat în. nomenclatura topografic
i | |
verinălui.
chiar şi
VE
Românii, mai târziu poate
Slavii, ca, tovarăşi ai lor, căutau: adăpost
Acolo
prin văi ascunse, prin păduri şi codri.
NI

în
nu îndrăzniau inimicii, fără de a-şi pune
LU

. cumpănă propria lor viată, “că. sări”păgân urmă-.

tarea - oairde lor . e,
zească.. După depăr
RA

Românii părăsind desimea, . pădurilor şi: as-

ridi-
cunsurile. lor, căutau vatra străbună şi |
NT

de nou acoperişul
cau famili ar.
la
| Dela, căderea imperiului avar pănă
803— 889,
CE

venirea, Maghiarilor, adecă . dela

l
întrăm întiun period mai pacinic. În timpu
Bul-..
acesta, se orgânisează sub suveranitatea Și
I/

e
garilor. mai multe state mărunte, român Şi
IAS

ată prin cronic arii

- slave, ceea-ce se const
“istoriografii Ungariei. - e
"în epoca imigraţiunei: maghiaren pro:
U

mai...
Turnu-Severi
vinţa, care dela cetatea.
BC

târdiu şi-a primit numele său,a. stat sub:

 DIN IST. BANATULUI SBVBRIN |.
IS - 17
————"„ ..

RY
ocârmuirea, lui Glud. * Acesta a
asupra regiunilor dela “Tisa pănă stăpânit:
dincolo

RA
„de Orşova, şi dela Mur&ş păn”
lă Dunăre.
„Cronicele fac amintire de localitățile
(Cuvin), Titel şi Orşova. Opidul Kieve

LIB
din urmă
apare așadară ca cea “mai veche
_Severineană. comună
Ia

ITY
-Severinul, ca nume de provi
asemenea trebue să fie foarte vechi nță,
| Turnu-Severinului, care a fost
u, căci

RS
capitala, sa,
La întemeiat, împăratul Sever în
„HI. Date positive despre folosirea seclul al
IVE
acestuia,
ca nume de provină însă aflăm
abia în
seclul XIII. Diplomele ne arată, că
1233 a fost Luca, Ban al Severinulu la anul
UN

i.
E Noţiunea, geografică, a Banatului:
„Severin sau a, Comitatului
Severin,
R AL

9 Banat, ca nume de
cuventul Ban. - Banul era cel provință, se derivă dela
NT

Mu nteniei. El administea, d'intâiă dignitariu al

ținutul ce se întindea
dela 'Turnu-Severinului pănă
la, Olt. Avea armată pro- .
„Prie, semn al oaracărei neatârnări
CE

- Baria, teritoriale. În Un-

odinioară, Banul era, al treilea, dignitariu între.
stegarii țerii, jude ord. al ţerii,
„Buvernială, căpitanul insurecțiunei membru în locotenenţa
I/

trictelor. dela, marginele ţerii.: Istori şi guvernorul dis-

a, cunoaşte Banii:
IAS

“Oroaţiei, Slavoniei, Dalma ției, Maciovului,

cbeșului şi Logojului. Severinului,
„tului Ban unii o află în Origi nea etimologicăa 'cuvân-
slavonul pan = Domn, alții
(Schafarik) în ba jan (avar); proba
U

bil
din banier (Banner, Fahne). (Enciclope că sa format
dia, română).
BC

„Asupra originei numelui Severin, (Banatul

| | 2
 13 PODRAGALINA

Y
adeseori se zice în diplotne, nu

AR
după cum
e 'totdeuna. bine precisătă. Hotarele „sale
“sunt, când mai largi, câ ind mai învuste. Nu

IBR
-greşim,- dacă le întindem dela, "Mu:tş (dela
ieşirea, riului din Transilvania) pănă lă Du-

L
şi spre răsărit Olt.
pănă în aproape de
năre
Astfel aparţinea Banatului . Severin o parte

ITY
din Oltenia şi porțiuni considerabile ale
Comitatului Căiraş. Asupra, acestui corn de
RS
de mărimea, unui regat, au stăpânit pe
- vară,
“schimbăte, când regii maghiari, când "Vo&-
VE
„vozii Munteniei. DR e
“După căderea cetății Turnu-Severin în
1
NI

mânile “'Turcilor se schimbă „esenţial fata,

.
Banatului Severin. Părţile oltene- cad în pro-
LU

prietatea Banilor craiov eni, ear viaţa TOMA-

atât de puternic dela
?

mească, care pulsea

RA

i Bânsâg)
Severinului, Soveriner Banat, ung. Szoreny
NT

ol derivă cu-
„„„“ecarăş diter părerile istorisilor. Xenop împăra-
“entul Turnu-Severinului dela numele. ne spune .
“4ului Severus. Renumitul profesor AsehbachCăstell
CE

e bei
- uwmătoarele: Alexander. Severus mag die:
auf dem lin-.
„den Briiekenkăpfen zu Egeta, namentlich
tellt und -
ken Donauufer bei Transdierna wiederherges
I/

turris
einen neuen Festungsbău unter seinem Namen
IAS

thurm-
Severina, beigefăgt haben.: Die “Ruine eines Stadt
abtigen” Festungswerkes - bei . dei: walachischen ber,
rnetz ,
dem serbisc hen Dorfe: Cladowa , gegenii
“ “Pehe iicke,
also gerade ân der Stelle der trajanisehen. Steinbr
U

den Namen
Dewahrt noch bis duf den heutigen Tag
BC

seh 'Turnu-
„. Turn-S8 evetin (Severins-Thurm, somani -
Câmpu-Se-
Severinului). Die umliegende. Gegend - vird
 DIN ISC. BANAPULUI SEVERIN: I.
19:

RY
un cap&t la celalalt, începe
în
coaci să: lâncezască, Și nici părţile de din-
chiar contopirea, -

RA
* Comitatelor surori: Căraş
şi Severin, în frun-
tea, cărora. se aflau Banii Seb
. Jului, n'a, putut să dee boe eşului ŞI Logo-

LIB
rim
jtomână, însămnătatea și lust ei de origine
rul de odinioară,
|Severinul în. forma, Sa nou
ă cuprindea. re-

ITY
giunile dela Orșova pănă
la Făget,
Cu deceniile din: urmă ale
veacului
RS
XVIII se începe pentru locu
itorii din Seve-
_Tin.0 viaţă nouă, Din
tulpin
cverin se formează regime a comitatului:
IVE
Nr. nţul confiniar
XIII, earprin ordinuj prea înalt din
Iunie. 1872 decretându-se 9.
desfiinţarea şi pTo-
UN

Vincialisarea, tuturor regimentelor confiniare

| bănăţene, „regimentul
rom -banatic, - sub
vechiul său nume comitatulano
AL

. Severin, se re-
R

Yerinului, oder das „Lag

Mittelalter wurde cin 'Theier des Sever genannt. - Im
NT

l der kleinen Walachei

dem Severinsthurm das von
Severiner Banat gena
und der ungarisehe Konig nnt
Bâla, IV. iibergab dasse!be
CE

unter den Numen „terra de .

hanniter im Jahre 1247. Severin“ an die Jo-
Păreiea, savantului profesor
autoritate europeană în aface
ri istorice, vedem, că, ieste,
I/

identică. cu a dlui Xeno

pol, .
„ Engel.e de. părer
IAS

primit numele seu dela sânte, că cetatea Severin şi-a

Slavistului Schafarik și alui ul Severin. Obiecţiunea
cas în diplomele “din seclu Pesty Frigyes, că în aces
l al XIII t -
"Veţată se folosea esclusiv de , când lumea în-
U

BCI1S „terra da Zevrino, limba, latină, nu sar fi

BC

folosit latinescul Severin, - banus de Zevrin“, ci sar f

E — se poate face cu acelaș
| e
 | p. DRAGALINA
-_20

Y
comitatensă navă |

AR
uneşte Ungariei. Viaţa
1 se decretează
- durată lungă. La anul 188 comitatul Căras,

IBR
nul ui la
încorporarea Severi
m de vechea datorie,
„pentru ca să ne achită lui Severin, din
când după risipirea Banatu smuit vechiul

L
plă
cenuşa Căraşului sa fost. unea cea mai

ITY
sev eri nea n. Cre aţi
comitat |
l Căraș- Se-
nouă se zice comitatu

RS
verin. sa “indicat
În aceste nuţine rnăuri naraţiu-
urma
VE
între. care vom
limitele,
nile noastre istorice.
NI

Români și
| Tara, lui Glad, locuită de sub .suvera-
LU

„de Bul gari, se pare că a stat

împărăției bulgare. Aceasta se
„nitateă d era de origine
Gla
RA

confirmă prin faptul , că

a
acelora, care refer deducere
NT

drept d-sale: şt tuturor ea sla vă Severani, catre

dela gint
mumelui Severin. şi.
în giur de “Turnu-Severin
în evul mediu sa aşezat
CE

în elem entu l româ n. Dacă Hu

iu
„sa contopit mai târz a numelui. Severin dela imp.
se poate admite derivare ale
" Severus din causă, că Zewr în timpurile latinisătoare etc.,
I/

u -s'a scris ino, Ceuwrin, Zeurino

“evului, medi puţin
ve. putem. cu” “atât mai
IAS

pe temeiul aceloraşi. moti nume le ginte i slave „Seve-

uce rea dela
să, adriitein ded fi romanisat. Pofta de
a
vani&, care mai târziu sar de local ităţi , care, păstrate
şter ge urma, tuturor nume lor.
at fi în stare să- dovedească
U

în graiul poporului român, Dacia taiană, a prea oL-

BC

continuitatea Românilor. în |
bit compatrioții noştri. -- facem amintire de *
„Ca, de o curiositate istorică
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 7,
—
| a

RY
din Vidin și prin mărturisirea notariului
anonim
Ş.

al lui Bela, care

RA
arată, că trecând
Maghiarii rîul Timiş, au pătruns
Bulgarilor, ear armata, lui Glad țara în
era

LIB
din Români, Bulgari şi. Pecene com pus ă
.

„Crau_populaţiunea, băstinaşă gi. Românii

a Banatului,
n

ear Bulgarii stăpânii acestui

ITY
ducat. 1) Lupta
sa întâmplat
lângă Timiş, Glad
a Căutat scăpare între zidurile fiind bătut,
cetăţii Keve.
RS
Dar nici aici nu e capabil șă resiste Ma-
ghiarilor. Închinându-se lui
trează, tronul șieşi și urmă Arpăd își păs-
IVE
torilor săi. În
decursul acestor lupte petr
ecute pe la 894
sau 896, cade şi Orşova în
UN

mânile Maghia-
ilor 2 e a
„Achtum,un descendental
lui Gladşi
AL

contimporan al regelui Stef

an I, punându-se
Sub suzeranitatea împăraţilor
bizantini, de
R

care îl lega credinţa, orto

doxă, face. încer-
NT

carea de a se- elibera, de

„Tegelui ungar. 'Sub pre sub autoritatea,
textul ortodoxiei, .
“coa-ce înse
CE

nu-l. împedeca a, trăi, dup

obiceiul Bulgăresc, ă
în poligamie ȘI a-și
ţinea,
I/

părerea lui Hunfalvy P. (vol. 1 pag. 107, 108)

IAS

Zice: că numele. Tu rnu -Severin ar fi o denaturacare

4 ungurescului Szârânyi re
Zorenyer-Th urm, căci torony dela teutonicul
"tIcă cu numirea Zewrin, Zeurin este iden-
U

Szorin, Szăren.
BC

1) Xenopol, Istoria, Româ

nilor vol. I. | ,
2) 4. Fossler „Gosch. der
Ung.“ Lipsca 1807. v. I. pag.
62.
 i
DP, DRAGALINA
i

pp

Y
7. fermei, ridică în. orașul Murăş o mănăstire

AR
„de rituli grecesc. Intre alte fapte cumplite,
cea, mai: jignitoare pentru fostul seu suveran

IBR
e fără îndoială vămuirea transpoartelor de
sare din Transilvania, ce veniau pe Murăş.

L
Această îndrăsneală zevoltătoare :nu putea

ITY
să. rămână nepedepsită. Dar puternicul vasal:
înfruntă cu "părbăţie toate uneltirile regelui,
când sfetnicul său Cenadie, punându-se
RS
pănă
în. fruntea unei armate ungare, îl atacă într'o:
noapte pe neaşteptate în castrele saleşi cu
VE
mâna propri e viaţa, aceluia 'care odi-
- stinge
nioară era stăpânul său. Ţara lui Achtum.
NI

se anexează. Ungariei, ear:-cetatea. Mur$ş,

LU

întru pomenirea biruinţei, căștigate cu aju-

toriul sfetnicului trădătoriu, d'aici înainte
se numi: Cenad.2). Mai târziu, la anul
RA

1030,a întemeiat.:Stefan în- Cenad o epar-

-hie -romamo-catolică, al cărei prim -episcop!
NT

“2 fost. Gerhard Sagredo, un monac al ordi-

nului -Benedicţin de origine venețiană: Die-
CE

“cesa Cenadului, după 'cum «arată. o hartă

foarte : veche, era. împărțită - în“5 arhidia-
I/

conate : doue de dincolo, ear trei de din-

coaci. de: Murăş, Aceste, din urmă sunt:
IAS

- Timișului” şi Se-:
„ axhidiaconatul Cenadului, A ae
beşului,
U
BC

a 1) „A Fessler, 0. c. pag. 113. :

 DIN Is. BANATULUI SEVERIN.
28

RY
Istoria Bănatului. Severin. e aici
ainte, în decurs de 9 secoli, în-

RA
întunecată,
Lipsa. isvoarelor e-de regretat,
căci chiar în
periodul acesta cade . întemeiciea.
sa,
maţiunea lui George Fojer, că. îndat Afir-

LIB
ă după
căderea, lui Achtum, aşadară pe la începutul
Yeacului al XI, St. Stefan ar

ITY
fi denumit
„Bani“ ai Severinului, care ar fi guvernat
în numele. regelui asupra acestei provinţe,
RS
nu se confirmă. Nici prin documente,
prin date autentice. Într'o: diplomă nici
a, regelui
IVE
b6la IV. din anul 1935 înse. se face
tire de asediarea . Vidinului amin-
un resbel, ce l-a, avuţ încă
, pre cum . şi de
UN

pe timpul tă:
tâni-seu Andreiu II. Ce a putut f
acelei espediţiuni ?.. Verosimil. motivul.
asigurarea
AL

frontierelor Severinului. -spre Bulg

aria. În
acest cas întomeierea Banatului Severin
R

„aVem so .căutăm | în timpuri ante

rioare
NT

domniei : lui Bâla IV şi a

părintelui seu:
„Andreiu II, prin. urmare înainte de 1205.
Nu se. poate trage..la, îndoială,
CE

Severina, esistat.la 1233. În

că. Banatul
anul -acesta,
se deobligă, ca, lege tiner prin jurământ
I/

Bâla IV, ( Bela, dei. gratia. râx,

primogenitus
IAS

domini. Andreac, illustris regis Hungaria

e):
a ținea, condiţiunile „pactului încheiat între.
„dânsul şi ţată-stu. Întie mart
ori
ȘI Luca, Banul Severinului. figurează,
U

Acesta,
BC

e cel dintâiu Ban severinea

n, despre
 DY NI "p. DRAGALINA

Y
AR
O altă
care ;se face amintire in diplome 2. nu
diplomă a; lui Bâla IV din- anul 1240

IBR
i şi daic i.
meşte pe Osiu Ban al Severinulu Ba .
înainte,cu unele escepțiuni, pomelnicul
upt.
„nilor Severineni decurge în şir neîntrer

L
Luca na putut fi cel dintâiu Ban al -

ITY
Severinului, deoare-ce disposiţiunile lui Bela,
___xeferitoarela, această provinţă, ne îndrep-

RS
lucru
4ăţesc a; presupune, că mavem de
cu. pământ riou - căşti gat, „Rege le adecă
reli-
voind să 'veguleze mai multe afaceri
VE
uneal tă oarbă a s.
pioase şi bisericeşti, ca
provoacă supușii sei să
NI

“Scaun din Roma, toate

respecteze cu cea mai mare stricteţă
LU

ordinaţiunile emise de papă Gregorie IX.

i“
Sub scutul autorităţii regeşti Dominicani
torii
RA

sunt în “stare să propa ge între locui

şi
. Severinului învăţăturile bisericei apusenela -
Mai mult,
NT

e altare
să ridic 'papis tăşeşt i.
a
îndemnul papei, Bâla IV se declară gata
lui şi cumn a-
CE

scoate sabia în contra amicu

ro-
ului: său loan Asan, împăratul. Bulga
Român ilor. Pe
I/

mai
„Joan Asan, pe lângă Siineon, cel
IAS

strălucit Domnal Bulgaro-Românil or. (1218

1V,..
_—1941), avea.de soție o soră alui Bâla l
o mărit ase după Batait ze, împă ratu
fica sa
U

a sa, patri arhul

grecesc din Nicea. Sub domni
BC

P.: Az olăhok târt:. vol. IL. pag 26.

1) Hunfalvy
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. Ă 25
N

RY
din Tirnova bulgară, la început unit cu Roma,
declară, biserica bulgaro-română de autoce-

RA
fală. Papa aprins de mânie asupra, acestui
fapt îndeamnă pe regele Ungariei să, por:

LIB
nească o crutiată contra Domnului erectie.
„In anul 1938 arată Bâla stului scaun,..
că, va, conlucra din toate puterile pentru-ca,

ITY
să aducă, earăși biserica bulgără sub auto-
ritatea Romei, dar fiind-că locuitorii Bana.
tului Severin, o provință mărginaşă cu Bul-
aria, sunt fără cap
RS
bisericesc, cere ca,
IVE
această provinţă să, fie anexată la ori-care
eparhie. Sa |
UN

„_ Papa vesel de această. ştire porneşte

9 cruciată contra, Bulgariei, ear referitoriu
la Banatul severinean, dă regelui liberă, voie,
AL

ca să înființeze aici o eparhie, să, denu-

„Mească vrunul din arhiepiscopii sau epis-
R

„Copii săi de capal acesteia, ȘI Să-l încu-

NT

nosciinţeze despre disposiţiunile sale, pentru

că să-l învesteze cu gramata arhicrească,
CE

In faptă se și 'realisează o parte din

uneltirile papei şi ale regelui maghiar. In
anul
I/

1246, așa dară cu:8 mai târziu; aflăm |

că un anumit Gligorie poartă mitra ar-
IAS

hierească pe'capul seu. Ele primul episcop

|
romano-catolic al Severinului. Dar cruciata,
proiectată contra împărăției Bulgo-româ
U

nea
romas baltă; căci loan Asan moare în Iunie
BC

|
1241, jăluit de poporul său, ear în acestan
 pe PI DRAGALINA.

Y
AR
0- maro arte a Ungariei era prefăcută, în
cuse
cenuşă, Tătarii o cuprinsese şi o. prefă
-
_îmto ţară aproape deșartă de locuitori. IV. .

IBR
Dim” core spon dent ele papei cu Bla
iese la. iveală, că Banatul Severinului în

L
acest timp avea -0 populaţiune,. numeroasă,

ITY
..
şi .că- a stat sub potestatea regilor. ungari
„- :” Aspectul 'ce ni-l presentă Ungaria după

RS
retragerea Mongolilor (Tatarilor). e cât se
.
poate de îngrozitoriu. Furia, inimicului crunt
regiun ilor.
VE
s'a, descă rcat mai vârtos - asupr a,
IV:
din mijlocul şiNdin răsăritul ţerii. Bela Valah ii
m
el et
între is
NI

- însuşi, care făcea pr os

ca
_ sismatici şi primise asupra-şi .misiunea
LU

t" prin: viteji e

„să-i converteasă, a fost scăpa eşti; -
româ nească de ascuţ itul săbiil or tătăr
şi:
RA

“mai mult, când”cu norocul îl. părăsiseră

ii credi ncioş i,
pretinşii. sei amici, între puţin
aduseră;
şi âţ ia ,u
pentr
NT

„care-l însoţiră în Dalm

- dânsul tot felul de jertfe, se afla şi Românul:
Dragoş. Nu ne suprinde, dacă după:
CE

Martin
“această catastrofă Banatul Severin. remâne
si mai departe provinţă ungară, precum nici
I/

şi .5.:
căderea. faptică -a: ţerişoarelor. din :0.. Două,
IAS

“Transilvaniei sub stăpâ nirea , Ungur ilor.

a
momente, hotăritoare. varsă. lumină asupr it;
“întâmplărilor. Românii; fiind. răriţi cumpl
U

. şi împră știaț i în toate

de sabia, .Tătarilor
lor erau MO- |
BC

regiunile lumii, în neputința,

r Bela
- mentan;incapabili de a,. se: resboi,:ea
 _- DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1,
m a a om
.
27

RY
IV, un. cap organisătoriu eminent, supra:
numit al doilea întemeietoriu.al patri

RA
ei, cu
scop: de a-și asigur țaraa,de o Nouă “inva-
siune. taitară, pune. ţerişoarele mărginaşe

LIB
sub.
scutul loan iţilor.1) El donează cavalerilor --
acestui ord toată ţara Severin
ului,
„Împreună:

ITY
cu Knezatele lui: Ioan “ŞI: alui
Fărcaș pănă. lă Olt, precum şi “țara
, nu-
mită Lytira (a Lotrului), escepţionând
RS
————

din
această; donaţiune ţara voevodulu
vala:
Liyrtioy, pe care o .lasă 'Valahilor ih
precum
IVE
O avuse pănă; aici;;le mai dărueşte
întreaga
Cumanie. de sub poalele Ardealului
de din
„Colo de-Olt, afara,de
UN

ţara voevodului Se-

neslau, pe care o lasă, asemenea: Valahilor
precum 0 avuse mai nainte
?), şi.
pentruca,.
AL

„să le fie posi să, bi

aibe l.
legături cu ;ceiialţi
cavaleri. ai'.ordului,le mai donează,
-.Scar-
R

dona, în: Dalmația şi :dominiul

(loc necunoscut) în “comitatul -Căraș. Voyla
NT

. :-
„ Pactul,:de valoare efemeră
pentru loa
CE

niţi. sa legat eu. învoirea,: Baronilo

r “terii.
cu Rembald marele magistru al
ordului la,
1.. Iulie 1247.
I/

: În. virtutea lui primesc loa-

Diţii îndatorirea să
apere aceste ţerişoare
IAS

(deci și Ungaria). contra, inimicilor

din afară,
Să așeze aici coloniști,: dar nici decu din:
m
U
BC

| :) Possler, voi. I. pag.

377. | |
2) Xenopol, Ist. Rom., vol. I. pag.
536.
4
 23 p. DRAGALINA

Y
AR
Ungaria sau Transilvania și să zidească ce-
ăţi şi! casteluri.. În schimb” pentru aceste

IBR
“sarcini! li se! acordă Ioaniților dreptul de a
percepe venitul ţerişoarelor numite în decurs
-de' 25 âni, fiind d'aici înainte îndatoraţi a

L
lăsa jumătate visteriei regeşti. În pactul.

ITY
acesta se face amintire şi de Români. 5ti- |
pulaţiunile sale deobligă Vălahii din Banatul
Severin la: serviţii militare, când îni-
RS
micii din afară ar atăca; această provinţă,
membrilor orduluili se impune â veni
VE
ear
“între aceleaşi împrejurări acestor Valahi în-.
trajutoriu. Cavalerii se îndatorese mai de-
NI

“parte să grăbească în ajutoriul regelui cu

LU

Al din ostăşimea provinţei, când vrun duș.

“man ar-năvăli asupra Ungariei; ear când
_xegele ar porni resboiu asupra, Bulgariei sau
RA

a Greciei, atunci 1/, din locuitorii obligaţi

“la arme, au' să facă. serviţii de avantgardă
NT

armatelor regeşti. În acest cas se asigură

- cavalerilor, conform jertfelor lor, parte pro- |
CE

__portionaită din prada de resboiu și din pă-

“mântul căştigat. Da
I/

„Din acest document preţios vedem ur-

IAS

_mătoarele; - a e
a) Gă ţara, Severin ului (terra de: Zeu-
_xino) dimpreună cu Knezatele. lui loan şi:
U

a lui. Fărcaş, apoi ţerişoara Lytira și a lui

BC

Liyrtioy, erau scăldate la resărit de undele

Oltului; a
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN L 29

RY
b) că populaţiunea, bastinaşă a acestor
țeri erau Românii ;

RA
Dă | |
| 6) că Românii aveau oareşcare orga-
nisafiune militară, şi că, erau bine deprinşi.

LIB
în arme, căci impunerea serviţiilor milita
re
ȘI îndatorirea, de a, se răsboi în ţară și afară
de ţară, - asupra unui „popor lipsit de

ITY
arta
Militară, ar fi disposițiune fără scop şi fară,
înțeles; - Di
d) că Românii din subRS
regiunile
crescetul Carpaţilor deja pela mijlocul secl..
de
IVE
„XIII. erau închegaţi în mai multe (erişoare
mărunte, a căror şefi, numiţi kinezi
Şi voe-
„Vozi, erau vasalii Ungariei.
UN

De
Nimenea în lume nu va putea trage
la îndoială, că creaţiunea lui Bla IV,
n'a -
AL

fi avut scopuri politice espansive de valoa

re
necalculabilă: pentru Ungaria, dar nici
mai
R

Puțin tendența, sa deschisă, ca să deschi

dă,
NT

credinței apusene porţile Răsăritului. Întro

epistolă, din 1254, făcând aminţire
de aşe-
CE

„Zărea, cavalerilor în Banatul Severin,

scrie
papei cu mândrie: -„că legea romano-cato-
lică se va, respândi ca apele Dunării.
I/

marea,
cătră,
constantinopolitană“.1)
IAS

|
„Dar creaiunea,. sa; n'avi. durată
loaniţii sunţ necesitați. să părăseas lungă.
că, Se-
Verinul încă, înainte de 1959. Causele înde-
U
BC

1) Pesty Fr.,. op. cit. vol: 1. pag. 3,

 30 P. DRAGALINA -

Y
părtării
lor nu le cunoaştem. E sigur, că

AR
aceşti pioniri ai culturei occidentale se duc
fară. ca să fie. îndeplinit măcar o parte ne-

IBR
însemnată, din ceea-ce erau . îndatoraţi să
îndeplinească, . în tolosul aceluia, care i-a fost

L
adus aici.

ITY
Pe când Româmii se auptau sulj stca-
gurile lui Bâlu IV în câmpiile Moravei contra
puternicului rege Otiocar. (1260) Banatul
RS
Severinului a fost pustiit de Bulgari în mod
îngrozitoriu. Bulgarii cutrierau Banatul fără
VE
frică, căci floarea Severinului era; departe
în “câmpiile Moraviei. ear loaniţii, santinela,
NI

aşezată aici de regele maghiar pentru apă-

rare, dispăruse şi se topise ca ceara la fața
LU

focului. De urma . loaniţilor nu dăm nici

„aici, nici între 'ostenii lui Bâla; dovadă că
RA

părăsiseră cu desevârşire Severinul.

Cu denumirea rnagistrului Lauren-
NT

ţiu (1263) de Ban al Severinului se schimbă

Tucrurile: Laurenţiu îşi trage originea din
CE

familia lui Oslu. Bărbat viteaz ŞI priceput

în arta militară bate armata bulgară într'o
luptă sângeroasă, scoate din mânile ei prada
I/

ce o făcuse şi spânzură d'alungul - Dunării

IAS

mai. mulți: din prinsonierii Bulgari, că să

bage frică. şi groază în sufletele lor.
| Stefan, fiul lui Bâla IV, întreprinde
U

în deceniul al șeptelea din veacul XIII,

BC

CINCI espediţiuni în contra bulgarilor ȘI Bi-

 DIN ISI. PANATULUL SEVERIN |,
o oma n mem
ec aa aa 1
————

RY
Zantinilor. Armele sale sunt parurea.
toare, Il câștigă Vidinul și înaintea birui-..
ză spre

RA
Tirnova, capitala Bulgariei. Aflăm, că
aceste espedițiuni se distingu prin în
vitojie

LIB
rară Alosandru (1268), Ban al
nului, și frații Nicolae şi Mihaiu Sevuri-
toni, care judecându-i după nume Gos-

ITY
, sunt
fără îndoială de “origine română,
Deceniile din urmă ale acestui
Sunt sărace în cvonimente istorice. veac
Șirul bărbaţilocare r, în calitate de „Bani“
Din
RS
IVE
au stat în fruntea Severinului, se pare,
Ungaria Și-a păstrat neștirhit că
suveranitatea
ASUpru acestei provinţe, deşi
UN

numele fani:
lar al mai mulţora ne
neindoelnic arată
Originea, lor română, lată numele lor:
Oslu, Laurenţiu, Ugrin (1268), Pave Luca,
AL

l (1971),
Mykud (1275), 'Fimoteu (1251—1283) şi
Macu (1264—1986).
R
NT

În veacul al XIII. soartea homânilo

din Ungaria, în gencral, r
era
de su- destul
portabilă. Românii nu erau națiune
CE

ci 0 naţiune cu drepturi recunosc toler ată,

ute Și Ies-
pectate de puterea staţului: ungar.
homânii
I/

crau constituiți ' în comunităţi militare, ui

IAS

căror şefi nu odată se disting pe

câmpul de
luptă; ei își aveau ocârmuitori
politici proprii,
ce se numiau Kinezi şi Vocvozi, și
U

Durtau grijă de adiministraţiunea,

satelor Şi
BC

A districtelor; în fine mai aveau o clasă pu-

 Li .
_
4
i

LB, DRAGALINA .
32
—

Y
votul lor contri-
4ernică de nobili care. cu

AR
afacerilor ţerii.
- buiau în diete la, regularea erilor arde-
afac
Aşa d. e. pentru regularea

IBR
And rei u III la dieta din
"lene convoacă regele
maghiară, Secuii,
- Alba Tulia (1291) “nobilimea siunea aceasta,
Saşii. şi Românii Cu oca

L
râe lam ă şi căşt igă posesiu-
- Românul Ugrin

ITY
a. 2) Din acestea
nile sale Făgăraş şi Sâmbăt aceste timpuri
au în
“vedem, că Românii ave ŞI. nobili, şi
“un număr însemnat: de. baroni
dacă în. timpurile presen
te ne vom întreba: RS
se. risipească acest
cum a fost posibil să
IVE

de boie ri: Români? Yom

număr însemnat
ci nespus de lung
| xespunde: nu s'a risipit,
UN

l acelor familii de
trebue să fie pomelnicu
care sa con topit în decursul |
“boieri români,
maghiar.
. veacurilor în elementul
AL

Pe lângă toate priv ileg iile şi toxvosurile

buc ura u - Românii, era
TR

politice de. care se

făcea în vieaţa uită
„totuşi. ceva, ce le
să pirasească TN0-
această țară, îi îndemna
N

adecă să se espatrieze
„sia şi vairă străbună,
CE

e alt undeva scă-

de bună, voie, ŞI. Săr -şi caut etele lor. Goana
tru sufl
pare ȘI adăpostire pen
nită asupra Ro-
I/

ŞI asuprirea, religioasă por şi de nişte regi,

mânilor de un cler fanatic,
IAS

zbirii lui Cristos,

pe care i-am pute-a numi ortodoxi, această
i-a împins să aducă, ca buni
eu. -
U

„jertfă pe altariul lui Dumnez

BC

cit, „Vol. I pag. 446.

ini A. Ressler : op.
f
 DIN IS. BANATULUI SRVBRIN 1. „83

Y
Sa arătat, că deja
pe timpul lui Bdla

AR
IV. sa, înfiinţat. în Severin o episcopie pa-
pistăşască. Sub domnia,
lui Ladislau IV

IBR
Cumanul (1272—1990) persecuţiunile, în-
dreptate în contra ereticilor, =- cum de
Obicei se numiau
u credincioşiide legea, pr.

YL
orientală, — devin violente. Chiar nici Cu-
manii, protegiaţii regelui,în mijlocul cărora, |

SIT
„ dânsul își petrecea cu deosebită predilec-
țiune, n'au putut să fie scutiţi de prigonirile
bisericii romano-catolice.
R
Incercarea, brutală
pentru nimicirea, datinelor şi moravuriloşi
VE
r
pentru stângerea “cultului păgân din sânul
acestui popor, l-a. îndemnat să-și caute scă-
I
UN

pare la conaţionalii din Moldova. Ridicân-

du-se cu mic cu mare sub conducerea lui
Oldam ur, o mică ceată scapă peste munţi,
AL

car mulţimea, e constrânsă a se întoarce

înapoi. Da
R

| IE
Prigonirile bisericii apusene produc la
NT

finea, veţii lui Ladislau o rescoală între Ro-.

mânii din, Făgăraş. Mulţi din ei trec sub
CE

conducerea lui: Radu Negru peste munţi

și se așază în Muntenia, N
I/

Radu “Negru nu putea să-și aleagă

IAS

pentru realisarea planului seu. alt. timp mai -

„Potrivit, decât finea, veacului acestuia. Thu-
TOczy arată, „că sub domnia acestui rege,
U

care, trăind. pe sub corturile Cumanilor du-

cea, 0 viaţă, desfrânată, Ungaria. a perdut
BC

| o 3
 a _ Pi DRAGALINA
| | | |

Y
„mult din mărirea ei: strălucită, de odinioară.

AR
„Tara era sfăşiată în urma resbelelor civile,
prin care să dărimară multe oiaşe şi sate;

IBR
„avuţii îşi perdură averea, ear nobilimea
„ajunse 14 miseria, ţeranilor. În acest timp
„se întrebuinţează teleaga — căruţa cu 2

L
„roate, şi în' urmă hoţiilor ȘI jafurilor, care

ITY
erau la, ordinea - zilei, locuitorii ajunseră la,
atâta, miserie, încât ei înşişi- trebuiau să. se
"înjuge la car în locul vitelort.
„ RS
Andrâiu IUL, “(1290—1301), cel de
„pe urmă Dombvitoriu din sângele lui Arpad,
IVE
având a se lupta pentru păstrarea, tronului
său, la răsboirea Românilor fugari n'a putut
UN

„mici să gândească.
| În lipsa isvoarelor e cu neputinţă a
se arăta mișcările Românilor din Banatul
AL

Severinului; deşi, judecând. după sehimbă-

„zile esenţiale; ce s'au produs în guvernarea
TR

aceştei provinţe, trebue să presupunem, că

N

„sau întâmplat aici lucruri extraordinare. E

CE

“semnificativ, că dela; finea veacului. al XIII:

pănă la 1324, nu se face nicăiri pomenire,
| 2 regii maghiari, în virtutea de suverani
I/

Banatului Severin, ar fi înzestrat cu

IAS

această dignitate pe cineva din baronii ţării.

Chiar şi Pesty Frigyes admite . posibilitatea
“unei eventuăle usurpări din partea, oare- -cărui
U

„voevod al Munteniei. „Acest domn muntean

BC
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN
35

Y
a fost Ivancu Basarab

AR
(1310—1320)
Sau vrunul din înaintașii săi.
_anarhice, care după stângerea, În stările
Arpadianilor

IBR
(1301) zguduiau temelia Ungariei
: în nisce
timpuri critice, când magnați cerbicoşi-ca,
,
„Mateiu Chăk,

YL
refază suveranului supunerea,
Și ascultarea cuvenită, ear capu
l țării se
simte prea slâb, ca să înfrângă

SIT
| belului: i-a fost lui Ivancu
trufia re-
Basarab!) prea,
„UȘor, ca să, cucerească, Banatul
Severin. În
întreprinderea sa Domnul R
a fost muntean
VE
sprijinit de ginerele seu Alesandr
u, care era
împărat, al Bulgarilor. -
| |
I

In anul amintit, adecă la 1924,

UN

face amintire întro diplomă a se

repelui Carol
Robert, că Ioan fiul banului
cucerit pen Todor, a
AL

tru sine cetatea Mihâld

sau Meedia de astăzi. Prin. această di-
R

plomă, adecăse confirmă, dreptul de pro-

NT

prietate al ispanului : din Selagiu,

Martin, fiul lui Bugariu, asupra cu numele
Davar în comitatul Neutra, pentrudonaţiunii
CE

mitul Martin că :nu-:

şi-a căştigat merite
pe timpul,
când armata regească asedia,
Meedia, care
I/

cetate o luase Ioan iără, voia, regel

iru-că ca legat al seu i-a făcu ui ȘI pen-
IAS

t bune ser-
Viţii diplomatice în afacerile
sarab, Domnul Munteniei. sale .cu Ba-
Că ce Sa în-
U

———
BC

„1 La
Mihaiu Basarab.Fessler: op. cit. vol. II. pag. 48 se vorbeşte de
i
[|
3%
app, DRAGALINA

Y
tâamplat, cCu loan, fiul banului Todor, și cu

AR
_ Meedia, ca parte întregitoare a. Banatului
| Severin, nu se ştie), „Casul: acesta însă ne

IBR
arată cu certitudine că şi în Banatul Se-.
verinului, ca în alte: părți ale Ungariei, esista
anarhie completă.

L
a Carvl Robert. Neapolitanul

ITY
(1808— 1342), unul dintre cei 3 pretendenți
la, tronul Ungariei, ajunge rege cu ajutoriul

RS
papei şi al clerului: apusean din ţară. Dela,
fire. şiret, şi meşter. în afaceri diplomatice,
“prin. oprirea |„căsătoriilor între credincioşii
IVE
bisericei rtesărităne şi apusene, precum si
prin pornirea unui răsboiu asupra Domnului
UN

„şismatic Alesan dru Basarab (1320—

| 1360), a crezut, că va-căştiga graţia aceluia,
__prin.a cărui conlucrare ajunsese la cârmă.
AL

* Domnul român se urcase pe tronul Mun-

teniei fără învoireă regelui. maghiar, după
TR

cum ar fi trebuit să se întâmple în con-

formitate cu lepăturile de vasalitate, care
N

în faptă esistau între Ungaria ȘI Muntenia.

CE

Aşadară două sunt motivele, unul de naţură

religioasă, altul de fire politică, care dederă,
I/

„lui Carol Robert îndemnul, ca să calce: ho-

tarele vecinului. seu.
. Pornind în Septem-
IAS

„mrie 1330 cu oaste număroasă compusă

din Maghiari: şi Cumani, străbate fără, ca
U
BC

1) Hunfalvy'P. Az olâhok târtânete, vol. I. pag. 431.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1, | 37

Y
să, afle resistență până

AR
în mijl
ocul: Bana.
tului severinean,şi luând.
Turnu-Severin,
denumește Ban al acestei prov

IBR
„din sfetnicii săi, pe Dionisie inţe pe unul
-Sz6chy. Fiind
Alesandru Basarab -atăcat
pe neașteptate

YL
ȘI nepregătit de luptă făţișă,
„cere pace şi promite restitui prin solii săi.
rea, cheltuelilor
de resboiu, predarea. Banatulu

SIT
i Severin, plă-
tirea tributului anual, precum
„De unul din: fii săi ca; osta și să trimită
tic la curtea, |
Tegească: dacă însă regele R
nu va fi mul-
VE
ţămit cu ceeace i se otere,
îl sfătueşte să
se reîntoarcă, - căci va întâmp
ina resistenţa,
I

unui. popor desperat,.

UN

- |
„Zădarnice au fost, Stăruinţele stetni-
„Cilor săi, ca să. fie mulțămit,
că a putut să
AL

„Căștige fără vărsare de sânge . condițiuni

atât de favorabile, căci regele trufaş' nu
R

Vrea, să, ştie: de: pace. Plin de îngâmfare

NT

"espunde soliei române:

„Oilor sala, ȘI că va scoate-„că el e păstoriul
de barbă pe Ba-
CE

sarab din vizuina, sa. |

a
“Arare-ori a fost. trufia
după vrednicie, de cât în casupede psită mai
I/

l de față.
Neapolitanul trecând Oltulși urm
IAS

pas de pas ărind

pe rivalul. seu; ajunge ' în
Tegiuni muntoase, fără drumuri și deşanişte
e locuitori. Ostenelile rte
U

metea aduc prea, d6 grabcovâ rşitoare ȘI foa-

în starea, cea nai critică.ă, Regarmata ungară
BC

ele însuși. se
 8 up DRAGALINA

Y
)

pace dela, acela

simte necesitat. să cersască

R
îl batjocurise, ştiind, că
“pe care mai nainte

RA
scăpa din gura mortii.
numai pacea îl poate supunere şi îi
promite şi: acum

LIB
Alesandru în
călăuzi, care aveau să-l conducă
trimite
conforin poruncii
Ungaria. Călăuzii înse,.
infundă întro vale
Domnului batjocurit, îi

TY
de 2 cline stân-
lungă, strâmtă, mărginită
negre. După ce

SI
coase, cuprinse de. păduri.
afund
se perdură
călcătorii ţerii românești, ER cu spaimă,
numite, observară
prin 'strămtţorile
culme lucesc armele
că, printre stânci şi pe
V
baricadată cu trun-
române şi că gură văii e
NI

resturnaţi. De odată
“Ghiuri urieşe de copaci săgeți şi de petri
de
U

“sboară sute şi mii

ungurene; bolo-
deasupra capetelor armatei pământ. de odată:
AL

la
vane rostogolite Xurteau care în zăpăceala
rânduri întregi de viteji,
R

voiau prin fugă, să-și

lor, cu groaza în oase,
NT

fiecare. izbire da
găsească scăparea. După de tipete de.
se umplea văzduhul
CE

“Românilor bucurie: din:

durere de o parte, de chiote de măcelul
zile a durat
ceealaltă parte. Patru
cad în vălmăşagul
I/

îngvozitoriu. Trei prelați

apusean, care
luptei, mulţi preoți de ital CU scopul, ca
S

urmaseră armata: repească

IA

a trebuit să sufere
să convertească Românii, dg& obiceiu asupra
moarte de martir, “căci
U

. Ei sunt
lor se îndreptase furia Românilor. în creerii
BC

se băteau
ucişi. cu piroane, ce li
 A DIN IS. BANATULUI SEVERIN L. "39

Y
capului. Din armata, stralucit, din mândria

AR
lui Carol Robert, numai puțini. au putut să
scape teaferi. Pepturile celor mai mulţi au

IBR
„fosti străpunse de săgețile inimicului, când,
ca ostaşi credincioşi, acoperiau. cu trupurile
„lor persoana, regelui, asupră căruia se în-

L
„ dreptau mai cu seamă atacurile Românilor.

ITY
„Regele în sfârşit schimbându-și hainele CU
Desideriu, a scăpat de perire.

RS
„Carol Robert Neapolitanul dimpreună
cu rămăşiţele armatei sale nu s'a oprit pănă,
VE
în Timişoara. D'aici se duce la Vişegrad în
sinul familiei sale).
NI

Restriştea, suferită a, fost, atât de cum-

plită, că în tot timpul guvernării sale ni-
LU

„menea n'a gândit, ca să răsbune moartea

acestor viteji, care au căzut jertfa devota-
RA

mentului şi credinţei - lor faţă de tron şi

patrie.
NT

| Unde s'a. întâmplat; accastă luptă Me-:

morabilă? - Eruditul profesor universitar dl
CE

Xenopol e de părere, că actul sângeros sa

petrecut dincolo de Gherghița, în munţii
de, meazănoapte ai Munteniei, două zile
I/

cale pănă la Sibiiu. În contra acestei pă-

IAS

Teri vorbesc, toate izvoarele istorice ale Un-

gariei,:şi arată că Carol Robert dimpreună
„cu rămăşiţa armatei sale nu sa oprit pănă
U
BC

1) A.. Fossler: vul. II, pag. 49.

 pi 2. DRAGALINA
| (-

Y
„n TPimnişoara, Din strâmtorile munţilor dela,

R
_n. Munteniei, dacă. presupunem că p! 'aici s'a

RA
intamplat, lupta, regele ar fi aflat cu. înles-
nire 'adăpost. între zidurile Sibiiului sau. în

LIB
vro altă; cetate & Transilvaniei -şi nu ar fi
. fost nevoit să. fugă în ruptul capului pănă, |
“Ja Timişoara. E probabil că lupta sa în-

TY
“tâmplat” pe teritoriul Severinului, în cheile
“Crainei, în: strâmtorile. dintre Orşova. şi

SI
- Meedia, asupra, cărora; se potriveşte descrie»
ER
“vea, acelor locuri unde. se vărsară şiroaiele
“de sânge: o vale îngustă prelungită, măr-
V
- ginită, de cline pline de stânci uriaşe cu-
NI

„prinse. de o: “pădure neagră, - în. care se în-

U

_fundase armata, maghiară. Din. această vale,

de :altcum bogată în eveneminte istorice,
AL

„ajunge călătoriul cel mult în: 2 zile în Ţi-

R

“mișoara, locul de scăpare al regelui zdrobi. . -

NT

„- Lovitura, ce a dat Alesandru. lui Carol |

Robert, 'a stâmpărat acestuia, - pofta, dea
CE

„> împune Româniloro lege străină, dându-le

în schimb. favoruri politice. Muntenia, 'se
I/

desface de suveranitaţea Ungariei, se eli-

S

berează, de tributul, ce-l plătia la fiecare

IA

„an şi mai câştigă pe deasupra şi Banatul

. Severinului. | | !
U

. “Urmasul seu Vladislav sau Vlaicu

BC

Aa (1360-1375) îndrăsnește a-și „atribut,

- chiar
 -
-

DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. os.

Y
„titlul de rege). Atâta cutezare trebuia. .pe-

AR
depsită. Pe lângă; aceasta, interesul Unga-
rei reclama întărirea ziutorităţii şi puterii

IBR
regale în ţerile “de lângă Dunăre, căci. ar-
„mele biruitoare. ale Osmanilor amenințau

L
hotazele patriei. noastre. E
„> Ludovice'cel

ITY
mare. (1542—1389),
"„Bul li Carol Robert, dă ordin comitatelor,ca
' să trimită pănăla 24 Februar 1365. ostăşimea,
la Timişoara, pentru a se răfui cu Vlaicu.
Domnul Munteniei, prea slab de a se opune RS
VE
armelor gloriosului. rege, promițând să re-
cunoască supremaţia maghiară,. căştigă ier-
NI

tare. Supunerea, sa se constată prin depă-

sarea, dovedită față de cumnatul și aliatul
LU

„ Seu Straşsimir, țarul Bulgariei, care e dus

„în robie dimpreună cu soţia. sa, sora, lui
RA

Vladislav, Resultatul: acestei espediţiuni, e .

că Vidinul și ţinutul seu. se anexează ca
NT

„Banat bulgăresc“ Ungariei. E

anatismul religios al ini Indovic pro=.
CE

voacă furtune nouă între supușii de legea,

*
veche. Netaoler INTIOSII— —biser biseriei
uitene, nota, disonantă şi caracteristică
I/

a celor mai .m ulte din acţiunile

sale; ame-.
IAS

_ 1) A. Pessler: vol. II. pag. 160 Dar walachischo Woiwod

Alexander "Basarab hatte sich ge:iiuschl der uigarischon Ober-
hoheit entzogen, den jiihrlichen Tribuos nicht
U

t bezahlt und das

Szore nyer Banat in Resit
Ladislaus oder wio ihn seine z geno mmon ; sein Sohn und Nachfolger
BC

Landsleute: naanten, Wlaiko gina

. noch Weiter und logte sich: ohne “Torwisson seine
s Oberherra den :
kăniglichen Titel boi... - Mai „. a
 aa | B- DRAGALINA

Y
ninţă a: distruge din temelie opera; vitejiei |

R
Și a diplomaţiei. sale geniale. - La îndemnul

RA
papei urimite în Bulgaria o droaie de mi-
sionari“ franciscani, care îi raportează cu

LIB
'emfasă, că ; după 50 de. zile au . convertit
200.000 de Bulgari. Regele încântat 'de acest.
„resultat, scrie papei să i se trimită încă

TY
2000 de. misionari, care vor avea să con-
tinue opera, convertirei în Serbia,. Bosnia,

SI
Muntenia şi Moldova. | |
Pentru credincioşii bisericii orientale |
ER
“din patrie timpul. acesta e un period de
ersctuțiune. atât „de -apăsătoare, încât mul-
V

time din Roinânii: maăramureşeni au pre

NI

ferita se esila de bună voie, de cât să

U

supoarte: şicanele stăpânului lor. “'Pristă ȘI

dureroasă: a fost. soartea Românilor. din
AL

ÎN „comitatele Căraş şi Cuvin. . Preoţii lor sunt

R

alungați şi înlocuiţi cu alţii, care reformează

apusean. Preoţii
NT

dogmele şi ritul: în spirit

or. orient, care mai târziu veniseră earăși
CE

'
la vatra străbună, precum și cei-ce nu tre-
cuseră, la, papistăşie, au fost cu familiile dim-
ţ

_preună batjocuriţi şi daţi afară din ţară.

I/

Barbare se pot numi ordinaţiunile sale

S

față de Românii din districtele Caransebeş,

IA

Mehadia. şi din “comitatul. Hunedoarei. În

aceste ţinuturi nimenea, nici nobil nici chi-
U

_mnez, "nu poate căpăta proprietate, dacă nu

BC

e da. legea. romano:catolică. . Ordinaţiunea

 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN1. 48

Y
aceasta o confirmă. regele Sigismund. de

AR
„de nou (1428) fiind-că a fost, înteles, că
—aiciăr esista nobili ȘI chinezi şismatici, care

IBR
cau
țin preoţi șismatici şi duc poporul pe căi
rătăcite. Minoriţilor din - Sebeş, Mehadia,

L
Iateg: şi Orşovă li se: impune cu toată as-
primea să fie cu băgare de samă, ca nobilii

ITY
ȘI chinezii să nu ţină preoți ortodoxi, căci
Îşi vor perde moșiile lor. Părcălahul din
Sebeş să nu. sufere popii în districtul său;
să nu se facă, căsătorii RS
între. apuseni şi şis-
VE
matici;, nobilimea, chinezii, ba chiar şi ţe-
ranii numai cu preoţi apuseni să-şi boteze
NI

copiii. Aceia, care: botează copii în ritul

oriental, îşi: vor. perde
LU

proprietatea; ear
_ preoți ortodoxi să-nu se sufere nici decum
în teritoriul districtelor Caransebeş Mehadia,
RA

Şi Haţeg. 1)
|
Apăsarea religioasă, întrun. “timp înî
NT

care credința. avea mai mare valoare decât

conștiința, naţională, a produs ferbere gene-
CE

rală, şi în deosebi pretutindenea. între Ro-

Mâni. Vladislav. scutură. din această. causă, .
“Supremaţia ungurească, ear Muntenii, cre-
I/

dincioşi |legii străbune, :ucid 5 misionari.

IAS

ftaneiscani şȘi pe ceilalţi, îi alungă din tară

(1369) 2)
U

2
BC

1) Huntalsy P. op. cit: vol. 1. “pag. 460.

2) Fessler vol. II. pag. 156.
 a. | DI DRAGALINA

Y
Bra, lucru prea, firesc ca, să, ridice Lu-

R
dovic arma asupra clientului seu.. De astă

RA
“dată îşi. îndreptă din 2 părţi atacurile sale
asupra Munteniei. Voevodul Transilvaniei

LIB
„Nicolae Lacziy: pornind. din Braşov -bande-
- rile acestei ţeri, ia cu asalt. fortificaţiunile.
_improvisate. ale: „Românilor, . dar urmărind

TY
pripit şi fără -precauţiune armata, inimicului,
ca. şi Carol: Robert odinioară, : se. înfundă

SI
înti'o cursă, si este ucis în luptă, împreună
i ER
„cu mulţi fruntaşi. şi cu ceea mai mare parte
a ostăşimei sale, În decursul acestei lupte
“aruncă Ludovic 'din spre Vidin -o- altă ar
V

“mată, mai puternică decât cea; ardelenească,

NI

în coastele Domnului român. Muntenia cu

U

Vladislav în. frunte apărau cu vitejie țermul

stâng- al Dunării., dar nici ploaea de săgeți,
AL

“mici împotrivirea bărbătească a Românilor

R

NU împedecă - debarcarea, Ungurilor. Vlaicu

NT

e bătut şi după ce promite, că se. va su-

pune: suveranităţii ungare, - câştigă iertare.
Nu. cunoaştem motivele, ce au îndemnat pe
CE

Ludovic, care. de alteum. era duşman ne:

împăcat cu .inimicii sei, ca să se arate con- |
I/

ciliant faţă de acela, pentru. a cărui răsboire -

S

ridicase în mânia sa două. armate puternice.

IA

Posibil, că, serviciile. prestate în resboaiele. .

de odinioară, sau doară înfrângerea arma-
U

ei transilvane, sau poate chiar aducerea -

BC

- aminte de catastrofa cumplită a. „tătă- -ni-s0,

 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN IL. 45
=. +

Y
l-a înduplecat ca să nu întindă prest

AR
sură, coarda pretensiunilor sale. Vlai e. m&-
cu păs-
trează d'aici înainte, în tot decursul

IBR
sale
vieţii
credinţă .neclătită “Suvevanului
Două, diplome latineşţi, edate la anul: seu.
1369

L
ȘI 1372, documentează; faptul
[il se acesta.
numește: „din grația lui Dzeu și

ITY
a regelui
ungar Domn a] ţerii româneşti,“ ear
mai. târ.
ziu Ludovic e numit: „domnul său firesc.“
| E mirare,
espedițiune strâmtorile
că Ludovic evită
din RS
Severi-.
în această
munţii
VE
nului, preferind a ţrece Dunărea,
pentru că
din Vidin să-şi îndrepte atacul asupr
mânilor. A trece peste un fluviu a, Ro-
NI

în 2 rânduriîn nişte timpuri, puternic

LU

când mijloa-
cele de nâvigaţiune erau încă nesu
ȘI când înaintarea, pe uscat, prin ficiente,
din ori-care punct, de vedere era Severin,
RA

mai avantagioasă şi mai ușor de cuefectmult

uit,
NT

o totuși, o greşală; strategică şi lucru -neo-

bicinuiţ, Calea
lungă cu multe osteneli
a, -
CE

„Ostăşimei regeşti înse își poate

_Vunea,
afla espli ca.-
ei. naturală; Strâmtorile din valea,
Cernei au
I/

fost pentru rege un memento'de

tristă memorie, -. i
IAS

Ie
„După ce. aduce Ludovic
la, Supunere, ia. Turnu-Severin pe “Vladislav
din mânile
Româ nilor și-l fortifică, ca, să-și asig
U

1azim- de valoare pentru

ure un
eventualele
BC

espe-
dițiuni în contra, lui Vlaicu, în a cărui sta
 |
i 4

46 P., DRAGALINA .: :

Y
„tornicie, după esperinţele de pănă aci, nu

AR
putea, să âibă multă, încredere. Întru apă-
varea Banatului Severin se institue Vla-

R
dislav Koroghy, pe care .hrisoavele îl

LIB
numesc (1369) Ban al acestei provinţe.
lKoroghy n'a stat mult în fruntea Ba-.
natului Severin. Nu se. pot arăta schimbă-

TY
„rile întâmplate aici: după retragerea armatei
maghiare, dar din titulatura voevodului mun-

SI
tean, care se numeşte: „din graţia, lui Durn-
ER
nezeu și a' regelui ungar, voevod al ţerii
româneşti şi Ban al Banatului Severin“,
iese neîndoelnic la iveală, că această pTo-
IV

vinţă a căzut de nou în mânile Românilor.

UN

Super )ul rege nu numai că tolerează această

„TI
ştirbire a ţerii sale, ci se vede necesitat să
AL

mai dee lui Vladislav: ducatul Fă găraşului,

st
„căci încurcăturile sale în Polonia pentru
TR

„căştigarea tronului acestui. puternic regat,

reclamau îndulcirea acestui inimic.neînfricaţ..
EN

După moastea lui Vladislay denumeşte

Ludovic pe Românul loan Trentul de
Ban al Severinului. Din causa, acestei de-
/C

numiri învasionează Radu II (1375—13859

„în districtul Meediei şi-l pustieşte în rho-
SI

dul cel mai cumplit. Devastările Crainei,

IA

recăştigarea Banatului Severin şi o diplomă, |

a lui Ludovic din anul 1377, în care se
U

„zice, că „pănă va veni la mânile „noastre.

BC

.
"a.

1) La Pesty Frigyes: Dan II.

A
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN ].
Dr
47

Y
„tara muntenească, credincibşii noştri Saşi

R
Vor avea să plătească tributul lor“, punân-

RA
du-le în perspectivă scutirea, de dări la: casul
„când Dumnezeu îl ya ajuta să
aducă Mun:

LIB
tenia, carăşi la supunere; — sunt dovezi,.
că Radu Il sa fost scos cu totul
stăpânirea, Ungariei!). de sub

ITY
e
„Mircea cel mare (1386—14
unul dintre cei: mai dibaci și 18) e
mai ilustri
RS
domni ai Munteniei. Dibăcia
sa, iese
din tractatele, încheiată. cu țeril la iveală
e vecine, -
ear gloria coroanei sale din titlul
VE
, care ni-l
arată o diplomă, dată în anul,
ce urmează
imediat după suirea sa pe tron.
NI

Mircea, se
întitulează;: „Stăpânitoriu şi domn peste
LU

„Ungro-Vlahia. şi peste: ţările.

tătăreşti, duce
al Almașului şi Făgărașului, stăp
ânitoriu al
RA

Banatului Severin, a Dorostor

iului (Silis-
tiei) și asupra Dunării pănă la marea, .
„Deagră*. Provinţele înşirate
NT

în acest titlu
sunt dovadă, că 'puterea Munt
eniei Se spo-:
rise considerabil. sub
CE

brațul de oţel al pre-

decesorilor sei. a
i
„La anul 1387, adecă, în anul
I/

„Mircea, se -în care

zice, „stăpânitoriu al Bânatului
IAS

Severin“ aflăm, că regele Ungariei Sigi

mun d (1385-14 s-
37) denumeşte pe Stefan
osonczy de Ban al acestei provinţe
U

şi.
BC

a 1). Xenopol: Istoria Românilor, vol. II. pag. 8.

 | p. DRAGAL
Le INA
| 48
a

Y
Ca următori În
de. comite. 2 Timişului

AR
amintesc: loan
“această dionitate se mai
şi Dru:
„de Capla, Sz6chenyi, Peren

R
susț inea cu sigu ranță,
geth. Se. poate însă

LIB
o part e a ' Bana tulu i Seve rin
că cel puţin ,
munteană
în aceste timpuri a fost o provinţă
dela Vlad: II. "Tocmai în anul
moştenită

TY
acesta şi în cel. următori sunt .a se nota în
care au Te-
Ungaria evenimente înteţitoare,

SI
ea vutu ror forţe lor lui. Sigis-
„clarnat încordar ER pe mireasa
- mund, pentru ca să elibereze re-
mâna Croaț ilor
sa, regina Maria, din
IV

ar fi fost în stare să scoa tă

beli. Cine deci
Severinul din mânile lui Mircea?
UN

n'a-
Donaţiunile, referitoare la Severin,
decât , ca Oare. "
vem să le: 'considerăm- altfel
AL

ai Un-
care -momeală pentru boerii vanitoşi rul
ru ca să-şi spor easc ă numă
gariei, pent
TR

în-
să-şi asigure
„- partisanilor ȘI prin. trânșii
de zguduite
„ceputul guvernării. sale, destul
EN

şi nesigure. Că, Severinu l era al: lui Mir

1390 în
cea, arată titulatura, sa din anul
/C

a] Mun-
care de nou se numeşte: voevod
comite
teniei, duce de, Făgăraş şi Almaș,
SI

al Severinului, despotul Dobrogei şi

IA

faptul, că
“stăpân al Silistriei, precum şi
se face
daici înainte, pănă la 1430, nu
U

lui aL
picăiri pomenire, că asupra Severinu
BC

fi stăpânit „Bani ungurești...

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 49

Y
„După mai. multe ; turburări şi revolu-

R
ţiuni :Polonia, se desface la 13856 de 'Ungaria. -

RA
Ducele Litvaniei Vladislav, Jaghello se con--
sideră,. de. adeveratul întemeetoriu al Tega.-

LIB
tului Polon,. care. prin. resboaie.. norocoase
„se ridică treptat la o putere de răngul prim.
“În urma acestei contemplaţiuni. şi. a;

ITY
ridicării imperiului ottoman ajung
statele
române în -situaţide e toţ, critică; Strimto--
rate acumde
RS
3 puteri „mari, toate. ca
lupul la pândă, ca, să le înghită ; Domnito-
trei
-
VE
Tilor princ ipatelor române, între împrejurări .
atât de critice, nu. le-a rămas altceva, de
NI

„cât să observeîn cotro înclină, norocul, ca

într'acolo. se graviteze.. şi dânşii. „„D'a
LU

„vedem Românii aliindu-se și închinân ceea,

du-se,
conform intereselor * țerii, odată Ungurilor,
RA

altădată 'Turcilor sau Polonilor. Această

litică reclamată, de împrejurări, şi .de. po-
igno-
rana vecinilor trufaşi.o numesc, în deosebi
NT

Ungurii, pe |
„nedrept —: tradare! a
CE

„. Mircea, figură „măreaţă,a, istoriei na-

ionale, e constrins de împrejurări a se a.Co-
moda, forței majore. El înaugurează o poli-
I/

tică înțeleaptă,. care. ca un. fir roşu iese la

IAS

iveală chiar din „actiu nile

celor mai..de
loare Domni. Români. Nimenea din scrutva-i-
nătorii imparţiali ai faptelor . istor
ice nu
U

poate să, tragă, la, îndoială iscusinț

a,şi rara
BC

dibăc
ie. a urziţoriului acestei poliţici.. 'Tra
c-
 50 | >, DRAGALINA

Y
tatele sale. de alianţă ne arată invederat

AR
superioritatea sa 'în afaceri diplomatice şi.
îngrijirea inţeleaptă pentru binele ţerii. Rar.

R
atunci, când nu era în stare să-şi roguleze

LIB
afacerile pe calea. păcii, atunci, în fiantea
vitejilor sei, cu, sabia în mână știa Să câş-
„tige respectul vecinilor. sei.

TY
| Lo; ânul 1389 'se legătueşte Mircea cu

SI
Vladislav Jaghello ca să se ajute reciproc
“în contra regelui Ungariei. Pactul acesta e
ER
pentru Sigismuud “motiv. suficient, ca să
adune: handeriile Ungariei la Timişoara, şi
IV

să atace pe Mircea. Momentul de a se r&s-

UN

boi cu Domnul român e potrivit, căci Ja- -

ghello fiind ocupat cu năduşirea, unei revolte
„a fraţilor sei, nu e capabil să trimită prie-
AL

tenului seu ajutoriul la care se obligase.

Mireea, simțind Gă-i- este cu neputinţă să
TR

întâmpine furtuna, care avea să se descarce

“asupra capului seu, după ce izbutise se
EN

modifice legăturile-eu Polonii în mod" favo-

rabil pentru Unguri, putea, acum: cu fruntea
/C

| ridicată să facă; Xeproşuri vecinului seu, că

mar avea causă să pornească cu răsboiu
SI

asupra unui domnitoriu' credincios, care are

“de scop, prin alianțe a se îngrădi contra,
IA

Turcilor. Sigismund, fiind satisfăcut prin

scusele solilor români, renunţă, la, espodi-
U

"- țiunea, proiectată (1390). |

BC

" Întp aceea, Turcii se apropie tot mai

 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN 1...

Y
mult de hotarele Ungariei. Un corp

R
de ar-
mată, care pustiise marginile Sever
inului,

RA
trece Dunărea, şi ocupă comitatul Keve.
la apropisrea, lui Sigismund oardele Dar.
păgâne,

LIB
lăsând. după sine mulţime de vetre pârjo-
lite, fug în ruptul capului înapoi
...
„Furtuna, turcească devine în

ITY
linie pentru. Mircea. amenințătoare. prima,
„opune năvălirilor turceşti, dar este EL se
prins şi .
trimis la
promițând
Brusa,
sultanului
de unde
tribut
RS
scapă, la. 139,
și supunere.
VE
_D'aceca aflăm,
că cete de Români “şi de
“Turci se luptă în acest an, umăr
, la; umăr
NI

contra, Ungurilor, care înse înirâng

puterea,
aliaţilor în 2 rânduri, pe Dunăreşi
LU

la Vidin.
Acesta e începutul acelor lupte gigan
cărora s'a, jerfit în: decurs! de 400 tice,
de ani
RA

șiroaie de sânge, avutul și onoarea patri

noastre, ei
i a
NT

In luptele de mai nainte a. câștigat,

Sigismund convingerea, că, ce priet
en valoros -
CE

ar fi Mircea, şi braţul Românilor, dac

ă
pe partea, lui. Espansiunea, fără, sațiu ar sta,
cilor, vecinătatea, acestui dusman a Tur-
I/

periculos,
l-a îndemnat, să călătorească la Braş
ov, ca
IAS

să-și asigure prietenia Domnului româ

n. În
umineca a doua; din postul. mare,
Martie la 7.
1395 leagă Sigismund cu Mircea, ur.
:
U

mătoriul pact: o
BC

| l.. Când regele va, merge în persoană

a | ă aq |
 ip DRAGALINA
ea.
to

Y
în contra, Turcilor, să easăşi Mircea în

AR
„ persoană; ear când va, trimite numai oaste,
să - fie şi Mircea îndatorat tot lă. atâta;

R
„"9.8ă dee lui Sigismund mâncare pentru

LIB
oaste, însă nu de geaba, ci cu plată. 1)
Asigurându- şi bunăvoința, şi cooperarea,
lui Mircea, ȘI ajutorat de '600 :cavaleri fran-

TY
„cezi, întră. Sigismurid prin pasul Branului
spre Muntenia, respinge Turcii peste Dunăre

SI
“dar e necesitat să;..părăsească câmpul de
ER
“luptă, fiind- -că tocmai atunci soția să, Maria,
î murisg.:
IV
| Ca, să, delature pericolul, ce. arnenință |
hotarele: țeiii sale, a căutat Sigismund se
UN

„trezească; de .nou fanatismul religios în sinul

-- popoarelor 'apusene. Pentru - realisarea.. pla
„ nurilor sale căştigă ajutoriu. prețios, mai cu
AL

seamă, în Francia. Zece mii din cei mai

TR

distinși cavaleri se înrolaseră în şirul com-

batanţilor sei. Armata, creştină, la. care şi
EN

Mircea, trimise. centingetele sale, înaintând

în 2 coloane d'alungul Dunării, ia: din mânile.
/C

“Turcilor Orşova, Vidinul'.şi Rahova, trece

sub ascuţişul săbiei toți prisonierii osmani -
și esclamând cu entusiasm: „că pe vârful.
SI

suliţelor vor sprijini chiar și bolta cerească“

IA

împresoară,. și începe. să "bată cetatea: Ni-

GO p 0 ]. „Numărul armatei creștine : se urcase
U
BC

2) Xonopoli oo. cit. vol. II. pag. 97.

 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN L-a

RY
deja la 80.000 de oameni, ce-i drept. destul de
însemnată la număr, dar necapabilă de. ac-

RA
ţiune, pentru că-i lipsia disciplina, şi după
mărturisirea, unei istorii cohtimpurane
: „mai

LIB
„mult aplecaţă. la, scandaluri, de cât la lu-
Cruri „înțelepte.“ Înt'o qi din . Septemyrie
1396, pe când cavalerii își petreceau la pă-

ITY
hare, îi surprinde, Vestea, că a sosit Ba-
iazet cu 200.000. de Turci, care -odihnesc.
RS
ia 0, îndepărtare de 6 oare. Da
-- În consiliul de resboiu propuse Mircea :
VE
să so lăse Românilor primul aţăc asupra, tru-
pelor uşoare ale “Osmanilor, -ear. cavalerii
I

francezi
UN

să rămână, la: urmă, pentru se a

lovi cu corp : lanice
ul rilor. Francezii
- înse
„Pretind pentru. ..sine onorul primului
atăc.
AL

Inferbintaţi de vin se aruncară cu multă bra-

vură, asupra... inimicului, resturnară;. rândul
TR

dintâiu și al doilea şi când credeau, că au

învins, dau pe neasteptate de 60.000
laniceri, care neclintiţi ca.un zid 'de oţel de
EN

teptau să înfrunte. asaltul temerar. Cavalerii: aş.

/C

francezi, cupringi..de spaimă,o iau

târâind după sine şi alte rânduri creşti la fugă,
ne,
SI

care alergaseră întru. ajutoriul. lor, Dar

Valeria, turceaşcă ajungându-i îi măcelăreşte ca.
IA

cumplit sau îi: duce. în captivitat

|
Corp al. cavalerilor - francezi. fu e. Mândrul |
U

- zdrobit
esăvîrşire, Sosind în taberă cumplita vestecu
BC

,
Ungurii - şi Românii. se. retrag din. luptă
 54 o P. DRAGALINA
/

Y
penţru Turci a fost acum lucru uşor să

AR
spulbere centrul, compuș din Germani, Și
să câştige în câmpiile dinaintea Nicopo-

R
lului victoria cea rai strălucită, Nespuse

LIB
au fost perderile creştinilor ; Sigismund în-
suşi abea. scapă polo bască, “cu -care plu-
tind pe Dunăre în jos, se întoaice- peste

TY
Constantinopol şi Dalmația în Ungaria.
După victoria dela, Nicopol dau Turcii

SI
năvală, asupra Munteniei şi o pustiesc în
ER
lungul şi latul ei. Mircea să hărţuia întruna
cu dânşii Şi îi lovia ca. „trăsnesul de . câte
IV
ori se desfăceau în “cete mai mărunte ȘI
umblau după pradă; mai mult, îi băte într”o
UN

luptă fățişă şi-i alungă peste Dunăre. |

“În aceste: timpuri, destul de critice
AL

pentru 'Mircea, Polonii, supăraţi că se des-

„făcuse de alianţa, ce o leguse cu dânşii,
TR

îndeamnă pe propriul seu fiu, pe Vlad, ca

să usurpeze tronul tâtâni-seu. Că. Vlad. se
EN

face unealta, întrigei Polonilor, se vede din

O diplomă, emanată din Argeș, în Iuni6 1396.
/C

Vladislav. se numeşte pe sine în acest act:

voevod al Basarabiei (Munfeniei) ȘI - comite
SI

al Severinului; se observă. mai departe, că

_dăruindu-i regele Vladislav Iaghello voevo-
IA

” datul Basarabiei şi domniile, ce le posedern în

Ungaria, crede a fi cu droptate să, remână
U

supusul regelui polon.-şi a, soţiei sale Hedviga,

BC

care „după moartea, surorei sale. Maria .e

 DIN ISH. BANATULUI SEVERIN 1. . 65
-

RY
“singură îndreptăţit la "tronul Ungariei. Şi
„al Poloniei. îi

RA
" Mireea, întoreându- se, din luptă, pune
„capăt Domniei fiului stu; îl. prinde! şi îl

LIB
trimite ca pedeapsă la curtea ungurească.
| Întâmplarea aceasta arată, că Mircea
se afla în relațiuni de. prietenie CU Sigis-

ITY
mund. Dar el scapă în curând de sub. su-
zeranitatea,- Uupariei. Ajutoriul ce-l trimite:

RS
lui Stefan. Laczkovits şi rebelilor din Tran-
silvania, ne arată că pretenia, de mai nainte
se pretăcuse acum în dușmănie pe faţă. Si-
VE
gismund, în neputinţa de A-ȘI. trage SOCO-
teala, cu -fostul seu vasal, e silit să înghită
I
UN

“ŞI să tacă. Ce va fi gândit Sigismund, Când |

pentru ultima dată, având a se sfătui. asupra
măsurilor de apărare în contra copleşirii
AL

turcesci, a trebuit în Turnu-Severin, la anul

TR

1406, să tracteze cu fostul seu vasal, ca ȘI

Cu un principe independent, şi egal. îndrep- îi
EN

tățit? Întâlnirea, dela; Turnu- Severin e cea

din urmă întrevedere: a domnitorilor vecini.
/C

| Din: întrevederea aceasta resultă :

A Independenţa Munteniei,
SI

2. Stăpânirea, neconturbată peste - 0

„parte a Banatului Severin în decursul mai
IA

multor decenii, şi |
U

3, Îndreptăţirea, lui Mircea de a se

BC

întitula comite al Banatului Severin.

 56 | P DRAGALINA

Y
„Mircea ajunge acum lă apogeul glo-

AR
riei sale. D'aici. înainte îl părăseşte: noro-
"cul. El trebue “să, cedeze ']urcilor ceea-ce

R
prin încordarea. geniului seu :smulsese pe

LIB
„cale diplomatică din mâna: Ungurilor. |
„> Cuprinderea, Severinuluişi a Giurgiului,
- două cetăţi pe malul stâng 'al Dunării; din

TY
„care se vărsau în.tot momentul coardele .
„- păgâne ca; potopul asupra câmpiilor 'mun-

SI
tene, constring eroul încărănţit să-şi plece |
capul sub jugul ER
ottoman și să-şi închine
Bultanului ţara. - Nici * victoria. strălucită
dela Rovine (1418) nu schimbă
IV
întru. nimic
„Soartea țerii sale... i
UN

„Sistemul -electiv ereditariu, practicat

în Muntenia, cel mai stricăcios din toate.
formele .de guvernare ; Tivalităţile unor: pre-
AL

-, tendenţi “egoiști, care orbiţi de pofta gu-

TR

vernării, n'aveau în. vedere” interesul ţerii

„Și iubirea neamului, ci mândria personală
EN

„Şi interesul familiar: erau. motorul. tuturor

acțiunilor - sufletelor „lor mârșave; în fine
„tendențele Ungariei de a -face pentru asi- -
/C

urarea sa proprie: un scut în contra pu- .

„terii ottomane : “toate aceste aduseră asupra, *
SI

sermanei ţări nespuse :miserii, vărsare de

IA

sânge, sfășiere: între boeri, şi sclăvie asupra

uturor: păturilor sociale.
U

Banatul Severinului;: care după cum

BC

sa arătat, ajunsese 'să, fie băntuit de Turci, . -

7 .
 DIN IS. BANATULUI SEVERIN 1. i

RY
a. fost de o potrivă cu restul țerii, vatra.
luptelor sângeroase pentru - Dăneşti sau

RA
BăsărăbeşţiI) şi pentru următorii lui
Mircea, numiti Dr ăculeşti. |

LIB
- Cătră, finea anului 1496; când. armig-
„tiţiul. încheiat între Ungaria şi. Lurcia avea -
să espire, aflăm, că Sigismund, cu scop--ca

ITY
să asigure hotarele - sale de 'călcările 'Tur-
cilor, lucră. la; realisarea unor: “planuri de

RS
nespusă însemnătate. pentru Ungaria, După
ce -restitue -o unealtă dale sale, . pe Dan.
VE
IL. (1427) a doua oară în scaunul - Munte.- .
niei, se adresează marelui. magistru al' o r-.
I

dului cavalerilor veutonici CU.ru-

UN

garea, ca să-i trimită câteva. banderii de ca-.

“Valeri şi o mie de: mateloţi ca să-i aşeze în
AL

Banatul Severinului, și cu ajutoriul. acestora,

să fie în. stare a se lupta. cu..necredincioşii :
TR

pe apă şi pe uscat. Cu .un an mai nainte 7

(1426) îi dă' despotul -Serhiei: Stefan Lazar
EN

revici, pe lângă anumite 'condiţiuni,; 17 for-

tărete, în. speranţă că prin ajutoriul: Ungariei
/C

va, scăpa: Serbia, de copleşirea, turcească.»

Sigismund. se poate mândri cu câştigul
obţinut prin: iscusința, diplomaţiei sale... Nu
SI

i-a suris înse norocul pe câmpul de .luptă.;

IA

ulă în. bătut de. “Turci sub. zidurile: cetăţii

U

+
BC

1) Diineşti sau Bistrăboşt | se zic descendenţii lui Dan,

un frate al lui Mircea, ,
 58 p. DRAGALINA.

Y
Golumbaţ (1428) şi numai prin vitejia -

AR
lui Rozgonyi Și alui Zavistius Niger a putut
scăpa de iataganele Turcilor. 6000 de Ro-

R
mâni munteni au 'stat, în această luptă re-

LIB
gelui într'ajutoriu. 2)
. Pertractările cu marele: agistru al ca-
valerilor teutonici le:a, dus Sigismund . la în:

TY
deplinire îîn anii 1498 şi 1499. Veniră şi se aşe-
zară în Banatul. Severinului sub conducerea,

SI
magistrului Nicolae Redwitz mai mulţi
ER
cavaleri şi. un “despărțământ . de „mateloți,
“cu toate câte sunt de „lipsă pentru a se
IV
stabili înta”o tară nouă. „Ocuparea Bana-
tului s'a întârăplat fără vesistenţă, și fără
UN

vărsare, de sânge, şi nici că putea să se

întâmple altcum, dacă. avem în. vedere. lu-.
AL

_crurile. triste, care se petreceau îîn Muntenia,

Aici curgeau şiroaie de sânge între parti-
TR

sanii lui Vlad, un fiual lui Mircea, și ai

rivalilor săi Dan Il şi Radu II, cae se
EN

luptau pe viaţă, şi pe moarte pentru tronui

țerii. Deci ocuparea, Banatului Severin, fără .
/C

vărsare de sânge, reclamată de Pesty Fri:

gyes în contul autorităţii vogilor maghairi,
care nici chiar. după mai multe decenii nu
SI

s'a, fost şters din. inimile „Severinenilor,“ e

IA

o idee fictivă; căci faptul săvârşit. îşi - află

” esplicarea sa naturali în slăbiciunea Mun-
U
BC

1). Posler vol. II.

1 pag. 375.
pp | ”
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. | 59

RY
a

teniei, causată prin “veshoaisie civile. Și prin

sfășierea, dureroasă a fraţilor de acelas

RA
sânge. Aşa, a, fost cu putinţă să se realiseze |
visul de aur al regelui Sigismund. Nico

LIB
lae Redwitz, şeful plantaţiunei sale a
fost îndreptăţit a se întitula;: Ban a Se
verinului, comite al monstăriei „al

ITY
sălinelor din Sibiiu. Titulatura, căre O Buta, |
nu era, ficţiune, ea îşi. avea, temeiul ei real
RS
Şi îndreptăţit,
LE în deobste ' cunoscut, că Redwitz,
VE
în calitatea, sa 'de funcționari şi de jude.
al acestei provinţe, și-a îndeplinit chemarea
I

sa nu numai în Severin, ci a făcut escur-

UN

“Siuni în " Haramb (9), Meedia..

] şi în Almăj.
Activitatea sa înse n'avti durată lungă,
AL

căci Vlad II Dracul (1430—1439) NU

era omul, care ar. fi putut, să. sulere ştirbi-
TR

„rea, țerei sale.. El ia în. lunie 1442 Turnu-

Severin cu asalt, măcelărește garnisoana şi
EN

toţi cavalerii teutoni aflători în Severin, le

pustieşte aşezămintele şi plantaţiunile, care
/C

le întemeiaseră, și pune astfel. capăt tuturor

acelor disposiţiuni; de care regele Sigismund -
SI

_legase atâtea speranţe. pentru viiloriul. ţerii . -

IA

sale. Nimic în. lume n'a putut să .causeze

lui Sigismund: durere - mai adâncă, . decât
U

stângerea, creaţiunei sale și: nimicirea cava-

BC

lerilor teutoni.
 ; Ă

60 BP. DRAGALINA |

Y
„. Catastrofa trebue .să.
fie fost, întricoşată,

AR
„căci n'a rămas .nicăiri urmă, care ne-ar în-
„dreptăţi a presupune: esistenţa ordinului. teu-

R
„tonic în Severin ; ear dieta din 1433 a tre-

LIB
_buit să. pună. apărarea districtelor. dela, -
- xesărit în sarcina homânilor,. -Slavilor și
Cumanilor, .căroră'li se împunea: se răsboi

TY
- În părţile timişene. si spre. Severin), .

SI
Vlad Dracul.a;. fost fiul . lui. Mircea, şi.
| protegiatul. Ungurilor. S'a arătat, - că după
ER
ce. încercase să usurpeze cu.. ajutorul Po-
lonilor.. tronul lui Mircea, a fost prins ȘI
IV
“trimis la. curtea lui. Sigismund. Aici i sa.
dat, ocasiune să. studieze - firea regelui, să
UN

“vadă, uneltirile şi intrigele ce. se ţeseau la

curtea; sa .cu.0o diplomaţie, iscusiţă, şi să afle
AL

| aspiraţiunile, “tainice referitoare ! Ja" soartea,

„terilor române. Fiind dela naţură cap lu-
TR

minat, ȘI aplecat, spre. viclenie a. priceput să

câştige 'simpatiile lui Sigismund; mai mult,
EN

faptele „petrecute. arată, că scolariul a în-

„trecut pe mâgiştrul seu în hiţărnicie şi în
/C

| „urzirea, intrigilor. Sa
| Ca “să satisfacă, Gmbiţiunea- "personală
SI

a regelui ungar, căruia îi prea plăcea, a se

mândri: cu titlul: de. suveran al Munteniei,
IA

însoțit :de:-o garda: strălucită; se. presintă.

"Vlad: la, anul: 1431 înainţea lui. Sigismund,
U
BC

1) Pesty Frigyos, vol. I. pag. 41.

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. ot
, î?

RY
în! oraşul Nătenborg, + ŞI închinânduci tara,
primeştă din mânile sale: stindardul» ȘI huz.

RA
duganul, insigniile. do potestate şi de. stăpân E
asupra] Munteniei. Lot cu această, ocasiune

LIB
îl face cavaler al:ordinului Draconu-
„ui, din “care causă 1 s'a: dat numele IL) ra
cul ear descendenţii. sei sunt numiți Dară-

ITY
culeşţi. Învestirea, lui: Vlad. cu. insigniile. -
obicinuite! şi denumirea, sa, - de voevod al îi

RS
Munteniei şi duce-al Făgărașului. şi: Omla., |
Șului «a fost; publicate. în piațele şi :prin -
VE
toate stradelel. “oraşului Niirenberg: în: su-
netele. trâmbiţelor şi dobelor. - În .calea: “sa;
I

cătră, căsă adună; Vlad; cu: învoirea, regelui, |

UN

în Ungaria mulţi: mercenari; bate. şi ucide

înti'o luptă pe! rivalul seu: Radu. II, care
AL

cu ajutoriul. 'Turcilor se. urcase: pe: tronul .

Munteniei, şi devine astfel stăpân po moşia,
TR

bătrânului Mircea. 1) |
Vlad, care cunoştea, bine. stările Un-
EN

gariei, era..convins. că, sprijinul. suverânului

seu are. să-i: impună, îndatoriri, care de loc
/C

nu sunt proporţionajte : cu: câştigul, ce ar

resulta, pentru ţară şi pentru păstrarea Şcau-.
nului seu; d! aceea, el închină: tara, sa; Turcilor.
SI

Asigurându- -şi protecţiunea, înaltei porți n

IA

se aruncă, âcună, după Gium ari vezut, ci toată -

| furia, asupra cavalerilor teutoni; “anexează =
U
BC

1) i 'vossler, vol.Im,na. 386. Sin

 ÎN
02 „up DBAGALINA

Y
Severinul țerii sale, ear mai târziu cade

AR
dimpreună cu Turcii asupra Transilvaniei
şi devastând ţară Saşilor şi a S&cuilor duce

R
cu 'sino pradă şi mulţi oameni în robie.

LIB
„* Dela 1488—1446 guvernează asupra
Banatului Severin loan Corvin de Hu-
nyad, fără îndoială unul din cei mai ilustri.

TY
bărbaţiai secolului XV. Ii
- loan Hunyadie; de origine română.

SI
Cu faptele sale au dreptul ER a se mândri în.
prima linie aceia, din a căror viță a ieşit.
Originea “sa română o constată toate izvoa-
IV

rele timpului seu, şi cei mai 'de valoare is-

torică ai secolilor din trecut. In faţa atâtor
UN

„dovezi majoritatea scriitorilor maghiari a

“timpurilor noastre, nu' se :sfieşte, a pune pe
AL

“faţa, eroului român o mască străină. 4) .

TR

4
—

33 1) Dr. XI. A. Pessler în ediţia primă a opului seu:

„Die Geschichte der Ungarn“.:din anul 1816, vol. IV. la pag 36t
EN

prin cuvintele : „Ioannes von: Hollos (Corvinus), Sohn des wala-

.chischen Bujaren Butho,“ arată originea sa româna. În ediţia a
doua dela 1869, apărută .în Lipsca, prelucrată de E. Klein,
/C

autorul infininţat de govinismul timpului în care trăim, ştergând

pasagel e
- marcate referitoare la rolul Românilor ungureni. în
luptele cu Turcii, sub pretext să îndrepte. conform. desvoltării
gtiinţelor moderne, greșelele din ediţia primă, falsifică adevărul
SI

istoric. Eată ce scrie dsa la pag. 427, vol. II. despre originea, lui
“XYoan Corvin. „Der Ursprung dieses herrlichen *- Mannes (alui Hu-
nyaâi) ist in Dunkel gehillt, welches sich nicht ganz: aufkliren
IA

lisst ; doch wurde. durch sorgfăltige Forschungen ziemlich zur

Gewissheit gebracht,. dass er und der Sohn eines siebenbiirger Edel-
-mannes Vojk Olâh von Hunyad und der -Elisabeth Morzeinai war.
U

"Der. .Name Olâh (Walach) wie der Umstand, dass sein Vater sich
BC

Timgere Zait in der Walachei: aufhielt, gaben. Vielen, die der

“ungarischen Nation den grossen Mann. nicht gonnten, Veranlas-
sung, ihn fiir einen Walachen auszugeben, wie wobl mehrere nicht
 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN 1. 63

RY
| Să cercetăm origineu lui Ioan Hunyadi. -
»Maghiarismul' lui loan Hunyadi“, zice Xe-

RA
nopol, „este o dogmă tot atât de. sfântă a,
istoriei ungureşti, ca şi calitatea de tâlhariu

LIB
ă lui Mihaiu Viteazul, ca şi caracterul hoţesc
al revoluţiunei: Românilor din 17834, pentru:
că aşa cere “interesul - poporului maghiar.“

ITY
În |virtutea diplomelor emanate din partea
regilor Ungariei pe sama, familiei din - care
Joan
la iveală
Corvin
de
îşi trage. 6riginea,
eruditul „profesor, înseRS sa, scoase
astăzi
VE
„Dici chiar. arhişovinişti ca Hunfalvy, Râthy -
etc, nu contestează originea română a Hu-
I

niadeştilor, aa |
UN

” Im recunoştinţa credinţei şi a merite-

lor strălucite ale lui Voice, fiul lui Ş e I-
AL

ban, .militariu al curţii zegesti,

donează, regele Sigismund, cu titlul dona. |
TR

(iune nouă, moşia Hunyadvâr numitului.

Voice şi prin €l rudelor sale Mogoş şi
EN

Radulşi unchiului seu Radul, precum

ȘI fiului seu Ioan şi urmaşilor lor. Ac-
/C

tul de donaţiune l-a edat Sigismundîn 18 -

Octomyrie 1409.
SI

_. Contele Tosif Teleki în opul seu înti-

tulaţ: „Kpoca Huniadeştilor“ aratăşcă Şei-:
IA

ban, moșul lui:loan Hunyadi, şi unchiul

U

ungarische Familien die den Namen Ol4h fihrten und noch fiihren, . -
und daraus,
BC

dass jemand liingere Zeit in -einom' Lando . verweilt,

poch nicht folgt, dass er zu dessen Fingeborennen gehăre.“. Pe
Struna acoasta bat cei mai mulți istorici maghiari. |
ea Da DRAGALINA |
|

Y
seu Radul, erau deja En ejli acestei moșii,

AR
“deci din: timpuri. mai. vechi aveau dreptul
„» de posesiune 'asupra, ei. Nu'se poate dovedi.

R
„când au câştigat:străbunii lui: Voic "pentru

LIB
„prima dată dreptul de. posesiune; asupră -*
acestei moşii și cu faptul îndeplinit ridica. -
“rea, lor'în rândul nobilimei maghiare. Titlul

TY
de militariu:al curţii regeşti, al
. diplomei numite, arată în chip neîndoielnic,

SI
că Voic, în urma posiţiei. sale; a „lost NO-
ER
Bil: unguresc. 1).
. Scriitorii: contitiăpurani numesâ. "pe |
IV
Voic „Olâh“. (Valah), . ceea-ce. istoricii mo-
““derni ţin a fi greşală, dar întradevăr. fără,
UN

causă, "Dată lui Voice Şerban, unchiul seu

„e. “Radul, amândouă numele . sunt obici-
AL

nuite. la. "Români: Voic a avut 3 fii: loan

numit în. diploma, dela, 1409 Luon şi Voice.
TR

loan a. fost ..botezat :după. ritul bisericei

apusene, :ear -luon după cel al. bisericei. re-
EN

săritene. luon a; trecut':mai târziu la bise-

rica apuseană, luând. după, obiceiul acesteia,
/C

numele “Ioan (Johannes), ear Voice .se pare

„a fi trecut în curând la, cele eterne, deoare-.
„ce de' numele seu nu se face nicăiri pome-
SI

nire î în diplome, %) Mama, lui Ioan , . Hunyadi

IA
U

| 1) Grot veleki Jbzsof: Hunyadiăk Jora Magyarorzigon,

BC

vol. ă, „pag..
”) minta, op. cit. vol - u. pag. 61. E
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. „65

RY
, Ă . N

a fost Elisabeta de Margine. Familia.

- Morzsinai, pe româneşte de Margine; cuno-

RA
scută, în secolul XVI-leîn
a districtele Caran-
sebeș, Meedia şi Almăj, era familie de.

LIB
trunte în aceste locuri şi îhrudită cu multe
alte familii nobile!) Numele curat-românesc
al familiei. arată a; fi de. origine: română).

ITY
loan era om cu bună stare materială.
„Se pare, că-i plăcea să: dee altora; împru-

RS
„muturi, chiar şi Domnului s&u.-La anul
-1457 anticipează regelui Sigismund; pe când
VE
se afla în Basel, suma însemnată de 1200
galbini, primind pănă la desplătire, ca, chi-
I

zeșie, el şi fratele său, un orăşel în comi-

UN

tatul Aradului. În actul de “donaţiune: Hu-

Nyadi e numit: „egregius Johânines dictus
AL

Olah, filius condam Vojk de Hunyad“. Nu- -

mele Olâh, usitat 'ca nume de familie pen-
TR

tru cei 2 fii ai lui Voice, despre care se face

amintire în actul donaţional, încă dovedeşte
EN

originea română a Huniadeştilor.: -

„Nu se poate trage la îndocală, zice
/C

Hunfalvy în istoria sa, că o mare parte din *.

aristocrația maghiară s'a numit după numele
SI

O
IA

2) Contele Teleki: vol. L..pag. 13. . - ă

2 Kenderesi (Tud Gyiijt. din 1831) arată, că Elisabeta,
- Morzsinai a fost fiica nobilului castrens Alesandru
Morzsinai.
U

A firmaţiunea, că nu poate fi Română din causa,

căînumele Iili-
Saveta nu e folosit la, Românvi, nu o: ținem de argumentaţiune
BC

__Serioasă; en dovedeşte ignoranță în ceea-ce priveşte

„_Măncuţelor. nvastre. numele Ro-
A
| | | 5
a
 6 PU DRAGALINA

Y
acelor. localităţi, care formau proprietatea

AR
„lor, precum şi după naționalitatea căreia
aparţineau. D'aici mulţimea numelor de îa-

R
milie: Olâh, Răcz, Horvât, Orosz, Cheh etc.

LIB
după .cum a fost numele popoarelor din
care ieşiseră oc Ei
am “putea zice loan

TY
Amândoi fraţii,
- Olahul senior şi junior,:se disting pe.câm-
pul de luptă.Bi sânt înaintați în urma fap-

SI
elor străluciteîn funcțiuntoti mai înalte,
ER
ba regele Albert (1437 —1439 ) încredin-
„_ âmdu-le condu cerea şi apăra rea Banatului
IV

Severin, cu aceasta i-a ridicat între b a-

ronii ţerii. Acum aveau dreptul”a se
UN

întitula : magnificii). a Di
În calitate de Bani ui Banutului Se-
AL

verin sau îngrijit frații Români de ăpărarea .

„cetătilor Severin, Gewrin”), Meedia
TR

si Orşova. Ei nu numui că au pus cotă-

- "ile în stare de apărare, cheltuind sume
EN

“considerabile din averea lor privată, “ci “se

i
“legaseră prin contracte, încheiate cu Albert
/C

si cu Vladislav.1, ca să susțină „200 de os-

taşi din banii proprii.5) Pentru jertfele acestea,
SI

icorum
1) Hunfalvy: op. cit. vol. LI. pag. 62: magnif
IA

banorum nostrorum
" xutriusqne Ioannis filiorum Wayk de Huniad, servitia.
Zewrinionsium fidelium nostroru m 'dilector um fidelia
U

E 2) Gewrin s. Gewren, la, Pesty Frigyes Goreny

poate
(vw. II. pag. 56) a fost cetate “în districtul Meedioi. Nui se
BC

„constata, mai de aproape locul “cetăţii.

3) Pesty Frigyes: op. cit. vol. II pag. 633. .

 a
ma

————
DIN IS. BANATULUI SEVERIN'I, 67.

RY
în deosebi pentru serviţiile prestate: la apă-
raroa Orşovei

RA
în . contra Lureilor, au fost, fii
lui Voic Valahul recompensaţi cu moşii în
„comitatul Hunedoarei şi cu opidul B osar.

LIB
„în comitatul Timiş. Actul donaţional l-a,
eli-
berat regele Vladislav [. (1440-—1444).
In: documentul acesta, e vorba de: „uterque

ITY
loannes de Huniad:, deci numele familiar
al fraţilor români nu co mai mult vul-
RS
garulşi obicinuitul Olăh, ci boerescul „de
Hunyad:.
VE
“Prin documentele înşirate se constafă,
neîndoielnic originea românească a lui loan
I
UN

Hunyadi, cel mai ilustru general al Ungariei

în veacul al XV. P. Hunfalvy prin const
a-
AL

taxea, acestui adevăr, punându-se în-oposiţie

cu scriitorii contimpurami și presentându-se
TR

înaintea lumca
iiom imparţial şi iubitoriu
de adevăr, credea. ne îndulci şi a ne căş-
EN

tiga, interesul pentru alte mistificăui, refe.

nioare la, istoria Românilor. Chiar conclusiu-
/C

Nea, cu care încheie. cercetările sale asupra

originei lui Hunyadi, „că contimpuranii sei
SI
-

NU Sau împedecat“, adecă nu Pau uziţ pen-

IA

inu originea sa română, — nu core

spunde
adevărului. Amărăciunea. ce i-au causat-o
U

uneltirile şi intrigile . oligarhilor ' maghiari,

BC

„apoi “batjocura, familiei, chiar a fiului săua

N | D*
 pg |p. DRAGALINA

Y
AR
regelui Mathiat), care adese-ori a. lost
onorat cu titlul de „corcitură a cânescului

R
neam valah“?), în fine decapitarea fiului seu
Ladislau, sunt tot atâtea dovedi de iubire

LIB
faţă, de familieşi de neamul seu.
| loan Hunyadi era îndesat la trup și

TY
“lat în pept, avea. frunte lată, plete castanii,
ochi negri, mari, faţă rumenă, temperament

SI
voios şi -maniere simpatice. E
i
ER
SI
7
IV
Se 1) Optimaţii, maghiari : numiau în batjocură. pe. Mathia,
usitează regele, de alt-
„rege.valah“. De batjocura Ungurilor:
UN

în pădurea dela Wile-

cum asupritoriu al Românilor, când, cade
d. Făcând promisiu ne a-i plăti pentru
mow, în mânile lui Podjabra
a-i ceda provinţele uvcu-
_eliberarea.sa o sumă înstmuată în bani şi a dorită. El
Mathia libertate
„pate din Moravia şi Boemia, căştigă pentru. atroci-
"însă nu ţinti ceeace a. promis, Cerendu-i-se lămuriri. răspunse:. pot
AL

el:
tăţile sale, contrare pactului dW'abia încheiat,
“musuntregeungar, ci.rege valah; car unui Ungur
face al treilea ochiu.în
TR

să-i creqi, cândi-se va

cin walachischer
frunte. (Ich bin: kein ungarischer, sondern
wenn er das dritte
ICânig; einem Ungarn traue aber nur dann,
„Balbin,
“Ausze an der Stirne hat. (Hageck, 'Dubraw, re)Pessina,
EN

; ceca-ce st tâl-
„Sehrâckhși Gebhardi deșcriu această întâmpla
rege al Ungariei, . dar
măccşte astfel: Mathia a sub:eris pactul-ca
de mare preţiu peutril
.ș: Bind cundiţiunile neacceptabile, prin'sofisme, precum îl
/C

oricinea sa română, zicând: că ar fi rege valah,

esplice faptele sal:, COn-
57 “batjocuriau -oligarhii -maghlari, a'voit să ea Unuurulu i, sânt
trare, pactului.. Cuvintele referitoa re la, fidelitat
în mai multe casuri &
-0 satiră la adresa nobilimei maghiare, :care
SI

tatăl stu. Ia
> fost lipsită. de credinţă faţă da el şi de
primă pag. : 817,
2) Pessler. opul citat, vol. 1V. ediția
IA

DEI erii şi omul ineredut

enareăză, că Ulrich Cilley. adriinistratorul
_al.reg; Ladislau V, scrie lui Brancovici următoarele : Er. werdo
senden, wie sie noch lkein
ihm. năchstens aus Belgrad vei. Kugeln
U

bile: sânt :a- sc înţe-

“. Beherrscher. Serbiens zum: spielen.-hatten. (sub
im “Kreise vertraute?
lege capetele fiilor lui Ioan Corvin), und
BC

;: er. wolle der lihre entsagel,

Schwelger” betheuerte er, mehrmals des
- hiitte er. nicht im laufenden Jahre noch die zwei .Auswiichse.
- 'svalachisclen Hundegeschlechtes. vertilgt. -
 DIN IS. BANATULUI SEVERIN 1. 69

RY
„Nu stim positiv nici locul, nici anul
naşterei lui Ioan Olahul. Liszt e de părere,

RA
că ar fi născut în Piatra Corbului, un oră-.
şel al Munteniei, unde se aflau moşiile stră-

LIB
bunilor archiepiscopului Strigoniului. Nicolae
Olahul. Chalkokondylas arată că; locul naş-
terei guvernatorului ar fi fost ' Hunedoara,

ITY
în Transilvania.
| Având în vedere documentele de mai

RS
nainte, care arată în mod hotărit, că mo:
iile tătâni-său :şi ale moşului seu se aflau:
VE
în Hunedoara, părerea; lui Challokondylas
ni se parae fi cea mai probabilă, deşi e.
I

constatat, că ,Voic a trăit timp îndelungat; .

UN

în Muntenia, prin: urmare -nu ne simţim în-

dreptătiţi a respinge categoric posibilitatea
AL

nașterii sale în: Muntenia, după cum sus-

ţine Liszt şi Heltai. 1) .
TR

ŞI asupra anului naşterii sale

difer
părerile istoriografilor. Dacă luăm în consi-
EN

deraţiune cuvintele sale, pronunţate la anul

1448,că a, trecut de 60 de ani nu greşim,
/C

dacă, anul nașterii îl apropiem de 1387. .

„Despre tinereţele sale știm, că de tim-
Duriu s'a, înrolat; între militarii curţii regale,
SI

cd cu .ocasitinea încoronării a însoțit pe

IA

Sigismund la Frankfurt, că, în cortegiul-re- :

%elui s'a luptat,cu multă bravură în contra
U
BC

| !) Contele Iosif : Hunyadiak kora, vol. I. pag. 57 gi '53. | >

 „]
|

| p. DRAGALINA
U

Y
Hussiţilor şi că în urma faptelor sale, răs-

AR
boinice strălucite . a, obţinut, vot :şi scaun |
"în consiliul regesc. Deja Sigismund l-a Ti-

R
dicat în funcțiuni înalte şi pentru serviţiile

LIB
sale escelente “i-a. dat, moşii în abundanţă; -
dar partea, cea mai considerabilă a averii
sale imense a căstigat-o prin . diferite. acte

TY
de; donaţiune dela regele Albert!) Crescut,
în tabera principelui. Filip din Milano, om

SI
“cu esperienţă vastă în afaceri militare, dela; ER
fire genial, neînfricat şi viteaz în sensul
strict al cuvântului, cine altul putea să fie
IV

mai chiemat a conduce armatele creştine

UN

în contra Turcilor decât Hunyadi?

| După întoarcerea sa din Boemia, braţul
seu de fer, toată iscusinţa, geniului . seu, |
AL

viteji a. intrepridă și toate virtuțile sale mi-

„litare, le puse în ser vițiul patriei. Viaţa sa
TR

daci înainte e o luptă necurmată. cu. Turcii,

pe care îi considera de -cei mai năpraznici
EN

„si cel mai periculoși inimici ai patriei sale.

“Prima luptă în care se distinge în contra
/C

“Osmanilor s'a întâmplaţ la. Semendria

(1437). Ca căpitan al unui. corp de armmată
SI

se. luptă cu multă bravură sub steagurile

lui Pongrâcz, şi toţi scriitorii mărturisesc
IA

întrun las, «că învingerea strălucită, dela

U
BC

e Con. Teleki: vol. I. „pag. 59,

2) Jade: vol. T: pag. 02.
 NI :

| | | „DIN 1S7. BANATULUI SEVERIN [. 00

|

RY
„Semedria asupra 'Turcilor, a fost căstigată,
prin vitejia lui Hunyadi şi prin .bravura,

RA
ostenilor.săi. Ca, resplată/a faptelor sale i
se dă lui şi irăține-său ocârmuirea Bana-

LIB
tului: Severin, mai cu seamă. fiind-că se Jă-
țise faima,că Turcii fac pregătiri; ca să
cucerească, Serbia, şi să se arunce asupra, -

ITY
Ungariei. 'Jertfele pentru asigurarea, acestei
provinţe ne sunt cunoscute. |
lui Albertşi între Vladislav L, loan Hu- RS
„In luptele. ce se încep între -veduva,
-
VE
Dyadi stă pe partea, acestui din urmă. Cu
sprijinul acestuia și al. lui Ujlaki. căstigă
I

Vladislav tronul Ungariei.

UN

În semn de Te-.
cunoştinţă amândoi sunţ denumiți voevozi
ai Trâusilvaniei. Ca, Ban. al.Severin ului, .co-
AL

mite al 'Tirnişoarei şi voevodal 'Transilva-

niei părăsind. Buda, care devenise acum
TR

Vatra luptelor interne, aleargă Hunyadi la,

Dunăre, căci Osmanii făceau pregătiri, ca -
EN

să cucerească, Belgradul sârbesc. Timpul era

Suprem, căci Ungaria slăhise în urma lup-
/C

telor interne şi era aproape de ruină. Isac

beg, pașa, Semedriei însă, care concentrase în
SI

apropierea, Belgradului o armată, NUMeroasă

ie Turci, e zdrobit, de: voavozii “Ardealului
IA

(244),
__În primăvara anului 1442 învasionează
U

Mezet -beg în Transilvania. Ioan Corvin, căre *:

BC

Lă
7

- ra; ocupat -cu întărirea fortăreţelor

din Ba-
DI
. !
 - na OP. DRAGALINA

Y
AR
mat, nu putea să le despoaie de ostaşi şi
să lase provinţa în voia întâmplărilor; deci

R
singur, fără însoţirea vitejilor sei, aleargă,
pe câmpul de luptă. Dar este bătut. la St.

LIB
Imre; însă după ce sosesc Secuii, Saşiii şi
banderiile corâitatelor învecinate, înfrânse.

TY
cu ajutoriul lui! Ujlaki lângă Sibiiu puterea
“păgânului şi îl aruncă peste Dunăre. - Voe-

SI
vodul Munteniei -şi al. Moldovei, pănă aici
vasali ai. Osmanilor, se supun. după această
ER
învingere suveranității ungare. . a
_ Sultanul Murad, pănă. acum pururea
IV

învingătoriu, nu- se. putea împăca, cu ideea

UN

de a fi biruit. La ordinul seu trecură 80.000

de Osmani la Turnu-Severin peste Dunăre
şi conducătoriul lor Şabeddin, -beglerbegul -
AL

Rumeliei, şi-a fost propus mai întâiu să pe-

depseascăpe Vlad Dracul pentrua. sa ne
TR

credință, apoi să supună Ardealul. Muntenii

capabili să resiste „mulțimei. Cu
EN

nu crau
ochii scăldati: în lacrimi fugeau spre. munţi
lăsând sate şi oraşe pradă inimicului feros.
/C

- Sabeddin întraceca. înaintează necon-

turbat spre. Transilvania. loan Hunyadi” în-
SI

soțit,de credinciosul seu tovarăș.Ujlaki, se

IA

opune cu 15.000-ostaşiîn strâmtorile

porţii de fer. Armata sa era mică la
U

număr, dar respectabilă şi valoroasă .prin

BC

să moară, decât
“curagiul ei. Fiecare preferea
în sclăvie.
se cadă Lupta a fost peste mă-
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 7

RY
sură sângeroasă. 3Numai geniul Și disposiţiile
înțelepte ale lui Hunyadi a hotărât-o în fă

RA
vorul Creștinilor. Pentru prima dată adecă
€l se foloseste în această luptă, de carele

LIB
de resbel, după cum od: nioară v&duse, că
lăceau . Hussiţii. Pe când :centrul Creștinilor

ITY
se încăierase cu lanicerii, repezi carele sale
asupra aripei. drepte, care ca o furtună în-
grozitoare strivi la pământ şi spulberă, mul-.
timea duşmanilor. La vederea acestui de-:
“sastru spaimă ȘI groază cumplită cuprinde RS
VE
oastea păgână. "Pureii fug în ruptul capului
Și nu e putere lumească, care i-ar fi putut
I

îndupleca, la, o nouă resistenţă, Un număr

UN

considerabil de Turci a căzut în luptă, ear

cei mai mulţi au fost rnăcelăriţi de Români
AL

şi de Unguri, de dincoaci Şi de dincolo de

poarta. de fer1). Şabeddin însuşi cad6 în.
TR

luptă şi dimpreună - cu “el mii de Turci.

5000. de: prisonieri şi 200). steaguri turcești
EN

mărturiseau învingerea, lui Hunyadi. |

Izbânda strălucită dela poarta, de : fer
/C

ȘI elocvenţa, legatului papal, Iulian Cesarini,

îndeamnă Creștinii la o nouă espediţiune
SI

în Contra Turcilor. „Regele Vladislav sta în:

IA

:) Possler, „vol, IV. ediţia I. (i n'a doua nu se.

U

face amintire de Romă n i) scrie următoarelo: Aleoddin

(adecă, Șabeddin) schlug mit cinem! Janitschartin-Trupp
den Wez
BC

II
in prăsster Unorduung und auch davon. wurden ihm noch, dies:
S.
4

scits dos cisernen “|: hores von nachjagenden

Ungarn, jonseits von
den Walachen cine grosse Anzahl getâdtet.
 gg B DRAGALINA

Y
3
| | N

AR
| fruntea, ei. Crestinii proectară scoaterea Os-
“manilor din Europa. “Românii lui Vlad Dracul
Ș Sârbii despotului George Brancovici aleargă

R
Ja Cuvin, unde loan Hunyadi îşi concen-

LIB
trase oastea, sa, şi în deplină înţelegere Îră-
tască tovarăşii: Crucii trec Dunărea. Regele

TY
a urmat cu 40.000 de “ostaşi. Cine putea
acum 'să resiste avantgardei creştine? Toan

SI
Hunyadi zdrobeșşte. în d lupte puterea semi-
“lunei, cucereşte "Nisa, (Niș), Sofia şi la Ialo-
ER
vat înfrânge dimpreună cu regele. a cincea
oară trufia inimicului. Creştinii -căştigă ne-
IV

spusă pradă, chiar cumnatul sultanului, Mah-

UN

mud Celebi, cade în mânile: Ungurilor. O

iarnă grea, şi mai cu seamă strâmtorile
“nepetretrabile. ale Balcanului înse, puseră
AL

stavilă, tuturor încercărilor armatei creştine.

loan Hunyadi a fost nevoit să se rotragă
TR

spre Dunăre.
EN

Popoarele Puropei erau entusiasmate

de: aceste victorii strălucite. Mai mulţi su-.
îndeamnă -
/C

verani, promițând concursul lor,

pe Vladislav la continuarea veshboiului. Vi-
“teazul Castriota , punându - se în fruntea Al-
SI

banejilor arborează stindardul independinței.

IA

ţerii saic, ear fiul lui Voic, chel ltuind 6+4.000

A. din averea sa, adună pentru noua, espe-
U

dițiuni mulţime de. mercenari. „Momentul

BC

pentru a se r&sboi cu Turcii părea potrivit,

„căci sultanul Murad a trebuit să-și concen-”
 Sa
DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN 1. - 75
ini

RY
treze forţele sale în Asia mică, unde Ca-
raman Ogli îl amenințacu:

RA
, detronaie. Re-
volta, din Asia. mică, frica. de Creştini şi
perderea, celor mai vrednici: căpitani în r&s-

LIB
boaiele din anul precedent, îndemnară pe bă-
trânul Murad:să ceară pace. Ca.mijlocitoriu. -

ITY
îşi alese-pe George Brancovici, căruia, trime-!
țindu-i po cei doi fii ai sei, care se aflau
ca ostateci Ja Constantinopol, îi ' promite : -
RS
„că-l făce stăpân peste întreaga Serbie. Sul-
tanul n'ar fi putut: în largul. lumii - să-şi
o

VE
aleagă mijlocitoriu mai iscusit, decât per-
soana, pe care pusese ochii. Vulpea bătrână,
I
UN

—— Brancovici era acum de 77: de ani, —

căutăa se pune bine mai întâiu cu loan
Hunyadi,-care -acum. cu. tot dreptul era. con-,
AL

Siderat de stâlp al ţerii.

Ca recompensă pentru suma, de 64.000
TR

d. cheltuită cu stringerea mercenarilor şi.

„Pentru osteneala sa, betrânul despot, îi pro-
EN

mite dacă îi va fi mână.de ajutoriu -la,

incheiarea păcii, domeniul stu Vilăgosvâr
/C

(Șiria). Brancovici cunoştea defectele erou-

lui nostru, căci dânsul, ca toți oamenii avea
SI

Slăbi
ciuni; era iubitoriu de „avere. Cu pro-
Misiunea, aceasta,îl captivează şi-l căştigă
IA

pentru . încheierea păcii cu Turcii... |

Hunyadi primeşte. în Timişoara
U

solia
BC

i) Pessler: op. cit. vol. II. pag. 486.

 16. _B. DRAGALINA

Y
porţii otomane şi aflând proposiţiunile ei

AR
acceptabile, însoţit de Brancovici şi de 100
Purci călăreţi, se duce la, Segedin, unde se

R
v. se încheie. armis-
afla, regele VladislaAici

LIB
tițiu pe 10 ani sub condiţiunile următoare:
_” Otomanii cedează Serbia, şi Hertegovina
Ungariei, recunose suveranitatea Ungariei

TY
asnpra Muntenieişi plătesc pentru elibe-

SI
-vaxea, lui. Celebi paşa - şi altor prinsonieri
70.000 de galbini. Regele joară pe st. evan-
ER
gelie, 'car solii 'Tărcilor pe coran a tine -
legăturile,-lă- care sau învoit. Pactul sau
IV

încheiat în lulie 1444. - aa |

UN

“Abia, părăsiră tri ii

Sultan
miș ului Se-
„gedinul şi regele aţiţat în' Buda de legatul
“papal, se căi :de cele întâmplate. Nici el,
AL

nici conşiliarii țerii n'au putut resista ar-

gumentaţiunei eloevento a lui Cesarini; sin-
TR

gur loan Hunyadi, cra, nedecis. Dai şi în-

_ doiala,să o împrăștie ambiţiunea de a, şedea
EN

pe tronul 'Bulgaziei, căre i se pune în ve-

dere lui şi descendenților sei, flreşte sub.
/C

suveranitatea, Ungariei. “Tronul unei teri, 0

coroană pe fruntea; sa, încrederea îndrepţă-
SI

_tită a braţului seu hiruiţoriu, ilusiunile unui.

„falie viitoriu: l-a;: determinat să calce sfin-
IA

tenia, jurământului şi să treacă în partea -

U

"acelora, care doreau continuarea resboiului

BC

Votul seu a fost decizătoriu. În 4 August

1444 sa declarat Purcilor .răsboiul.
 AS

DIN ISP. BANATULUI SEVERIN 1. 77

RY
„* Planul espediţiunei era; bine întocmit. -

RA
In Rumelia, aveau - Creştinii să-şi concen- -
treze forțele militare. Spre scopul acesta o
“Hotilă venețiană avea $ă operezo spre :Gal-

LIB
lipoli; ear armatele continentăle.. sub con-
ducerea. lui Vladislav aveau să. treacă. Bal-

ITY
canul, unde era să-l întâmpine. George Cas-
trioța-cu 15.000de Albanezi. Aşa, -se plă-
„Duiră lucrurile; dar altfel se împliniră.
RS
Ispediţiunea nu era pe.pofta Ungurilor,
daceea, numai prea puţini 'grăbiră sub stea- |
VE
„gurile regelui. La sosirea lui Vladislav în.
„Segedin se adunaseră, în Segedin abia, 10-—-
I
UN

12.000 de ostași şi între acestia mulţi erau

cruciați străini. Hunyadi:. aduc
cu -sine
e
5000 Transilvăneni şi armata creștină
AL

pu-
Năndu-se - în “mișcare “trece la Orşova în
Septemvrie
TR

pesţe Dunăre. “La “Nicopol: se

afla deja Vlad Dracul .cu 4000, după Chal- - -*
kokondylas cu 10:000 Români, întru întim- |
EN

Pinarea suveranului: său. Mirându-se de.

numărul
/C

neînsemnat al armatei creştine

observă: Vlad Dracul „cu toată sinceritatea:
„Cu aceasta oaste neînsemnată;ai de gând,
SI

Tege, să izgoneșţi Turcii din Europa? alaiul,

IA

care însoţeşte sultanul „la vânătoare e mai

Dumâros decât oastea ta!“ Vlad, om pri-
U

„ceput, avea dreptate, când a grăit regelui în:

BC

Acest chip. Supă&rat,

că. sfațul seu. binevoi-
toriu nu e luat în consideraţie, lăsând. sub. *
 18 ae P. DRAGALINA

Y
AR
conducerea fiului seu un corp. auxiliar, ince
„Dunărea şi se duce la ai sei.

R
“În fruntea armatei creştine | mergea
Hunyadi cu. Românii şi cu 3000. de. Ungu-

LIB
gureni. 1) Ajungend Ja *Varna îi suprinde
vestea. neplăcută. că Murad se apropie GU

TY
00. 000 100.000. de ostaşi.
| Ciocnire a cra acum inevitabilă. Lupta

SI
a fost, peste măsură cumplită. loan Hunyadi
şi Românii sei?) sc luptă în rândurile dintâiu
ER
cu multă vitejie: se aruncă asupra, Purcilor
cu multă violență, îi iau lu goană și ucid
IV

“De cei-ce nu se pot mântui prin. fugă: No-

UN

rocul suride la început, Creștinilor; dar ști-

rea câ Vladislav a căzut în luptă le umple
inimile de frică şi groază. - Armata creştină
AL

fuge ca stropșită, dinaintea; acelora, pe care

mai nainte să părea, că-i biruiseră. Unii sunt
TR

„ucişi pe câmpul de lupta, altii cad dim-

preună,. cu castrele, în care căutaseră scut,
EN

“în mânile învigătorilor. loan Hunyadi, În-

cungiurat de. un mic. cortegiu, scapă peste
/C

Dunăre.
Lupta dela Varna, resturnă, clădirea
SI

ridicată de loan Hunyadi întrun şir de ani.

IA

2) iposslor: odiţia I. vol. IV. pag. 607 : Man vermutheto

„ foindlicho Nachstellungen im Hinterhalte ; sie wegzuschaffen zoZ
U

Funyadi mit den Walachen u. 3000 Ungarn voram.

1) .Iacem.: pag. 614: Hunşadi und scine Walacheu neh- ,
BC

“men: don Kampf auf, wiithen im Gefeelhte, strecken dis vordersten

Reihen der Moslomins zu Erde hin; vielo werden von den nach-
jagendon- Walachen errcicht und. niedorgemacht. :
 „DIN ISP, BANATULUI SEVERIN 1. | 79
-? - [

RY
Pentru a putea duce causa, creştinismului
lu biruinţă erau de lipsă multe încordăti,

RA
Şi muncă nouă, SI
Moartea, lui Vladislav ridică, vaza. şi

LIB
posiţia lui Hunyadiîn Ungaria; el fu ales căpi-
tan al districtului dincouci
de Tisa, car mai
târziu pe timpul

ITY
minorităţii regelui. La di s-
lau. V, guvernator al Ungariei, în cure
dignitate se poartă cu multă înţelepciune
(14461453).
| În anul 1445 îşi îndreptă armelu. sale -
aeRS
VE
asupra lui Vlad Dracul, pentru că acesta,
după, nefericita, luptă dela Varna, îl pusese...
I
UN

la închisoare. Vlad Dracul fu bătut şi scos

din domnie şi. în scaunul Munteniei. ridică
Ioan [unyadipe rudeniasa Dan IL, ful
AL

lui Dan Il. Voevodul alungat e sprijinit de

Turci şi cu -ajutoriul acestora ocupă de nou. .
TR

„tronul -Munteniei, dar numai pe scurt timp,

Căci guvernatorul Ungariei
EN

vine rudei sale

întrajutoriu, bate într'o . luptă sângeroasă,
lângă Târgovişte, armata turco-română,
/C

ear
Vlad e prins şi decapitat împreună cu fiul seu.
- Turcii întraceea se luptau în Albania
SI

cu George Castriota şi cu armată num&-

„Vasd înaintaseră spre .Croja, . capitala, ţării.
IA

Unyadi sa simţit îndatorat să sară, în

âJutoriul aliatului seu, care acum se afla în
U

Strâmtoare. Dar oligarhii invidioşi nici de

BC

astădată nu: săriră în ajutoriul guvernaito-

 cet ma
80 - | -B. DRAGALINA

apa
|

RY
| ziului. Abia a putut să adune 24.000 ostaşi

eee
„sub steagurile sale, între :care se socotesc

e
RA
și cele 8000 de Români ai lui Dan şi 2000
de artilerişti boemi. Cu mica, sa armată

LIB
“trece la, Severin Dunărea, să aruncă asupra
„Serbiei, ţara 0 devastează, în mod îngrozi-
toriu, pentru ca să-şi r&sbune asupra; lui

ITY
“Brancovici, din motiv că acesta la 1444,
fiind în: “partea, “Purcilor, tradase causa Creş-

RS
tinilor. Ajungând: în câmpia Merlelor,
lângă Cosova, în 18 şi 19 Octomvrie ale
VE
„anului. 1448 luptându- se cu .admirabilă vi-
„tejie în contra unui inimic, ce era de 4ori
I
mai număros,a însufiat teroare în rându-
UN

“zile 'Turcilor. Hunyadi s'a, Iuptat ȘI acum- . Sa

cu vitejia îndatinată; preferea, - a. fi acolo i;

AL

unde pericolul era, măi: mate și unde luptă 7

era. mai vehementă. În vălmăşagul luptei
TR

odată era să .câdă în mânile TPurcilor. Viaţa

„i-a mântuit-o-un chinez român-din giu-
EN

„rul Haţegului,cu riumele Todor), care îi

dă calul seu pentru ca, să-și caute. de drum.
/C

Lupta sa. terminat în defavorul Creştinilor.

Hunyadi suferi în. câmpia Merlelor -o nouă
SI

„înfrângere, mai cumplită, decât „cea dela

IA

“Vazna. 9000 Unguri, 6000 Români şi 2000

mercenari străini au căzut cu arma în mână
U

Cp”
BC

1) Teleki vol, II. pag. 90; ; pentru. această fâptă Ghinezuă 4Ltd
"Todor a fost remunerat cu o moşie în cornitatul Hunedoarei.
 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN 1. 81 -

Sau au. fost ucişi de Sârbi. Conducătoriul

Y
AR
Creștinilor rătăcind prin păduri a, fost prins -
şi dus înaintea, rivalului, său, George Bran-

R
covici, care îl aruncă în temniţă Și numai
în urma, amenințărilor” dietei ungurești îl

LIB
eliberează. |
“Cu anul 1446 : se termină activitatea lui

TY
„loan. Hunyadi, ca, dignitariu al Severinului;
„cu ieşirea.sa din şirul Banilor Severineni

SI
“ încheiăm cercetările noastre . asupra, -activi-
tăţii sale publice, care şi d'aici înainte ne
presentă icoana unui
ER
bărbat chibzuit, de- -
“votat patriei şi regelui său, credincios Și
V
plin de zel pentru promovarea binelui CO-
NI

mun. Viaţa sa a, fost turburată, prin intriga,

LU

necalificabilă a unor oligarhi puternici, duş-

mami înveninaţi. ai sângelui din care ieşise.
Pe lângă toate pedicele şi - mahinaţiunile
RA

inimicilor sei. prin virtuțile sale civile ŞI Mi-

„litare, prin genialitatea şi eroismul seu antic
T

a. încălzit
EN

şi.a, cucerit inimile concetăţenilor

sei, a zdrobit în 10 rânduri. puterea, păgă.-
nului şi numai de două ori aa trebuit să- -ŞI
/C

plece genunchii inaintea, lui. loan Hunyadi

4 murit în 11. August 1456 în etate de 70
SI

de ani. Osămintele sale au fost aşezate în

IA

catedrala din Alba lulia. o

_“Dela anul 1446 pănă cătră, finea, vieţii
U

regelui Mathia (1458 —1490) remâne Ba;

BC

natul Severinului, cu escepțiunea unor pu-

.
|
 sa P. DRAGALINA -.

Y
AR
ini ani, în mâni străine. Nu cunoaştem în
decursul acestor decenii în tâmplăuile petre-
parte. din ea

IBR
cute în această, provinţă. O
trebuc că Sa ţinut: de: Muntenia, căci di--
plomele nu ne arată, cine a fost conducă-

L
torii lei, ba precum în timpurile regelui:

ITY
Bela IV, se laudă la anul 1264 zelul ma
gistrului Laurânţiu, care a primit. asuprăşi:
sarcina. conducerei acestei provințe, aşă și
acum, la anul 1470,
drept merit -deosebit intenţiunea, lui loan RS
regele Mathia arată
IVE
Pongr âcz, de a, primi asupra sa, condu-
cerea “Bamătului Severin, care dignităte mulţi
UN

o respinsese dela sine. 1)

Ge poate fi causa, că în aceste tim-
puri sc poate reduce la nulă numărul ace-
L

lor bărbaţi, care ar fi ambiţionat a se urca,

RA

la 0. dignitate atât de înaltă, şi atât de stră-

lucită, cum era, posiţia „Banilor Severineni“?
NT

Pesty Frigyos ne arată în parte Săr-:

cinile împreunate de această posiție. 2)
CE

Regele: Vladislav zălogește fraţilor M SN

haiu şi Blaj de Csornab), apoi lui
I/

Muşina ŞI Alesandru de. Dămsuşi, |

precum şi lui Nicolae de Bizere (Bi-
IAS

„zărea?) Recaşul Şi | Begehăza, ca Ie-

U

1), Pesty Frigyes, vol. I.. pag. 42,

2) Vol. 11. pag. 532, şi 534.
BC

3) Csorna a fust un sat aproape de riul Cerna, satul a

„dispărut în - veacul XVI.
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 53

Y
-

AR
fa. |
Ccompensă, pentru ,
cheltuelile. lor avute cu
„apărarea, cetăților, Gewrin, Orşova, Peth,

IBR
Svinita,. Sebeş „Şi Meedia. Mihaiude Csorna
.-
a fost castelan al Severinului dela, 1487—
1439. La anul 1454 -cheltuieşte Românul.

L
Petru Danciul, 1500 A. pentru.
ţinerea

ITY
în stare bună a Cetăţii Severin. Şi el a
lost remunerat cu donaţiuni pentru saeri-
liciile aduse în interesul patriei. -
RS
a
„ Ţinerea în stare bună a, cetăților şi . .
apărarea Banatului Severih în timpuri atât;
VE
-.
de furtunoase, când oardele păgânilor bă-
ieau deja la, porţile Ungariei. şi. aştep
NI

tau.
sd se arunce asupra, Creștinilor, ca să facă.
LU

Jai, în timpuri, care reclamau jertiă,de bani

ȘI de sânge fără cea mai mică sper
anţă
de căștig — prea, puţini din” oligarhii
RA

ma-
Shiazi se credeau competenţi, să ice asu-
bra-le
NT

misiunea, de a fi sentinelă credin-

“0asă în ţinuturile ce formau pururea,
Obiect de ceartă, De altcum nici Corvinii,
CE

care aşezaseră în scaunul Munteniei |

pe Ba-
Sarabești, familie înrudită cu iei, n'av
mteresul, prin desmembrarea Severinu eău
I/

să le îngreuneze posiţia şi ocârmuirea lui,

IAS

teniei,
Mun-.
Aa E | Da
Ca, consecvență logică a timpu
aflăm că pe la anul 1458, când rilor,.
U

Vlad.
IV se numește pe sine „Ban
BC

nului“ în acelaș
al Severi-
timp" şi George. Be:
 4 E P. DRAGALINA

Y
AR
vhlen figurează în acte ca „Ban“al acestei
“provinţe: Acest Vlad e fără îndoială identic

IBR
_cu fiul lui Vlad Dracul Vlad IV (1456—.
1469) supranumit. „fepeş*“ şi Tepeluş:.
A Porecla, urită şi-a dobândit-o dela, tra-

L
gerea; în ţapă a celor osândiţi la moarte.

ITY
Nu e vorbă, Vlad IV. a fost un călău,și
ceea-ce ni-l presentă în colorit aşa. de în-
disposițiunea să sufletească
RS
_grozitoriu: e
“ironică în faţa celor mai cumplite schin-
“giuri, săvirşite la poruncile sale...
IVE
_ Înfăţoşindu-se odată o solie turcească
şi poruncindu-le 'Turcilor ca - să-şi desco-
UN

pere capetele, Turcii, cu provocare la pre-

scrisele religiunei musulmane, refusă. Atunci
Ţepeş ordonă: „să li se. pironească tur-
L

banele, ca să ţină mai bine.“ Cea mai

RA

îngrozitoare din faptele sale -urite este tra-

_perea în ţapă a lui Hamza paşa şi a Tur
NT

__Gilor, care veniseră ca să-l prinză şi să-l

ducă la Constantinopol. Pe când Turcii se
CE

luptau cu moartea în vîrful ţepelor, Dom-

nul se veselia întră. păhare, închinând. în
I/

“sănătatea Turcilor traşi în ţapă.

IAS

Cruzimile sale cu străinii şi supușii

înse aveau un scop politic. Domnul avea
de cuget să stirpească o seamă de oameni,
U

care sfăşiaţi în partide între Dănești şi Ba-

BC

- sarabești, se prigoniau cu ură. neîmpăcată,

nedeamnăde fii aceluiaşi sânge. Intre ast
 DIN 157. BANATULUI SEVERIN 1. . 85

Y
„fel de împrejurări sociale viaţa şi averea

AR
„nimenuia nu era sigură, cruzimileşi ho-
ţiile erau la, ordinea zilei, dreptul pumnului

IBR
era stăpân asupra tuturor: păturilor sociale.
Intro ţară, în care ordinea socială, ajunsese

L
la, destrăbălaxe. completă, era chiar nece-
sariu ca să apuce 0 mână de fer frânele

ITY
guvernării...E adevărat, că pedepsele cum-
"plite ale lui Ţepeş băgase groază în “firea
selbătăcită a supuşilor
RS
sei; dar
contesta progresul şi avântul ce-l luase Mun-
cine va
VE
tenia. Ordinea şi siguranța, publică devenise
proverbială în această țară. . Si -
NI

Vlad a fost crudel și faţă de supușii.

Ungariei, care în afaceri. comerciale. se sus-
LU

țineau în Muntenia. Tot aşa de cumplit s'a

arătat cu Saşii din Transilvania,. fiind-că
RA

dânşii pentru. oare-care neînțelegeri de ve-

cinătate s'au încumetat să calce hotarele
NT

terii - sale. Regele Mathia având la în-

ceputul domniei de lucru cu boierii cer-
CE

bicoşi și fiind pe d'asupra înrudit cu Vlad,

(Tfepeş se căsătorise cu 0 rudă d'alui Ma.
îhia Corvin), nu numai
I/

că nu. poate
Yeni într'ajutoriu Săşilor, ci unchiul seu,
IAS

Mihaiu Sălăgeanul (Szilăgyi), îi mus-

trează cu toată: asprimea întir'o epistolă
datată, în Buda, la 6 Martie 1458, învinovă- .
U

țindu-i:a. fi înverşunat prin purtarea lor .

BC

pe „ilustrul principe“. al Munteniei. Doi ani -

 86 _p. DRAGALINA

Y
mai târziu (1460) învasionează epeş a

AR
„doua oară în Transilvania. Un manuscript:
germân în care se zice: „că a pisat locui-

IBR
torii cum se pisează căpăţinele” de varză“
ilustrează furia sa, -care: de astă dată s'a.
vărsat mai vârtos. asupra, Omlaşului. Causa

L
acestei invasiuni se pare a îi fost denumi-

ITY
rea, lui Ladislau Duţu (Doczy Lâs7l6) de
ban al Severinului.

RS
„Cu toată aureola de sânge ce-l în-
cungiură, figura lui Vlad opeşi, zice Xo-
IVE
„NOpol, , este una din “cele mai mărefje ale
întregii noastre istorii.“
EL iubea; nespus de mult sângele n €-
UN

vinovat al supuşilor sei și mai pre sus

de toate îi zăcea, la inimă onoarea intactă
a, țerii sale. La, provocarea, lui Mohamed ÎI.
L
RA

ca, să trimită tributul obicinuit de 10.000

palbini şi 500 de băieţi pentru corpul lani-
NT

cerilor, după co încheie alianţă cu rudenia

sa, cu regele Mathia Corvin, el răspunde cu
CE

demnitate: că bamiîi va, “da, dar nici de

cum tribut de sânge. Cuvintele sale sunt
urmate imediat de fapte. .Invasionează
I/

(1462) în Bulgaria, o. pustiește în modul cel

IAS

mai cumplit. |
Padişahul nu putea să treacă cu vo
derea cutezarea vasalului. Mohamed îşi în-
U

“dreaptă toată puterea sa spre Muntenia.

BC

Aliatul Turcilor era chiar Stefan cel mare,

 DIN IS. BANATULUI SEVERIN 1. 87

Y
Domnul Moldovei, care pentru alianța lui

AR
Ţepeş cu Mathia şi pentru că scosese ce-.
tatea Chilia din mânile Moldovenilor, se

IBR
stricase cu dânsul. În fata acestor doi pu-
ternici inimici bietul Vlad 'Țopeş n'avea
„decât, forțele “ţerii sale; prietenul seu,

L
regele Ungariei, la: lăsat fără ajutoriu.

ITY
Zădarnică a fost temeritatea, şi bravura sa,
personală, zădarnică zdrobirea, Purcilor înta”o

RS
luptă cruntă lângă Dunăre, căci i-a, fost cu
noputință a se ţinea în fața unui inimie
aşa număros. El scapă în Ardeal, ear tronul
VE
Munteniei îl ocupă Radu cel frumos,
protegiatul 'Purcilor. |
NI

În Banatul Severinului se urmează

LU

necurmat luptelecu Osmanii. Banul Filip

More-de Chula (Ciula) 1) îi bate.la 1492
(locul necunoscut) atât de cumplit, încât a
RA

timis în semn de biruință, 2 cară tixite cu

capete turceşti la Buda, unde sc. adunase
NT

dieta, ţerei, -pontru ca, să ice măsurile ne-

cosarii: de apărare. Filip a murit pe drum,
CE

„Car fratele seu George le-a: presentat în luna,

lui Aprile dietei: arătând celor adunaţi, cât
I/

de mare e pericolul, care ameninţă homânii,

ca locuitori ai acestei provinţe. Sultanul
IAS

LD) Chula (Ciula) sau ,Czula a fost în districtul Ca-

rânsebegului, Aflăan la Posty Frigyes (op. cit. vol. II. pag. 47)
U

Căruia îi place a înfățoșa numele famililor şi a localităţilor în

iAlnă ungurească că familia Ciulai s'a numit şi Ciuleşti
BC

(Csule: tin). Ciuleştii au fost deci familie de origine rominenscă,.

 88 | pP. DRAGALINA

Y
Baiazit aprins de mânie pentru perderea

AR
ce au suterit-o 'Turcii,. declară lui Czobor,
ambasador al Ungariei, că în urma acestei

IBR
întâmplări e silit a lega pacea de condi-
tiuni mai grele pentru Ungaria, a dat pașei
din Vidin ordinul, ca să păşască imediat

L
la asediarea Purnu-Severinului. Pavel

ITY
Chinez!) înse alergând cu legiunea neagră
în ajutoriul Severinenilor, bate păgânii și

RS
eliberează cetatea din mânile lor, (1492).
Fată cum ni-l descrie Laurianu. 2)
IVE
. Chinez a fost în adevăr un om me-
morabil şi foarte cunoscut în lucrurile sta»
tului; în tot timpul vieţii sale -a purtat
UN

armelecu cea mai mare fericire. Din mili-

tarziu comun prin Singura sa virtute sa
înălţat prin toate gradele de onori; dou&-
L
RA

zeci şi cinci de ani a purtat comanda peste

Timişoara, şi celelalte cetăţi ale Ungariei
de jos şi (lucru rar şi foarte de mirat) nici
NT

odată n'a avut fortuna în contra sa. Tradi-

ţiunea poporală zice că Chinez în junețele
CE

sule a fost morariu, înse simțindu-se des-

tinat pentru alte lucruri mai inportante,
I/
IAS

1) Pavol Chinoz sau Kinizsi, după cum e numit lu

iistoriile Maghiarilor, era do lenea greco-orientală (I'essler: Go-
schichto der Ungarn, vol. 111, ed. II, paz. 206). Manuscriptul
„de care no vom folosi la descrierea faptelor regimentului conf:
U

rom. banatic Nr. XIII, fără indicarea izvoarelor, Îl numeşto Ro-

mân, (Kinizsi war ein Walache won Geburt.)
BC

“
:) Timigana, pag. 8.
 DIN ISI. BANATULUI SEVERIN I. 89

Y
loarte timpuriu: schimbă această meserie cu

AR
armele, prin care se făcu faima secolului
scu. Poeţii. poporali timişani cântă şi acum

IBR
laptele eroului lor. La 'limişoara se vede
încă, portretul lui: un.om mare la stătură
și musculos, tinând în dinţi un Ture, pe

L
umărul drept altul şi sub suoara stângă pe

ITY
al treilea,“ a |
Afacerile Munteniei şi ale Ungariei ni
se presentă în anii următori în colori poso-
morite. Schimbările dese în succesiunea
tronului însoţite
RS
de resboaie civile; tributul
VE
ruşinos de sânge şi bani, ce se da regulat
Osmanilor; slugărnicia Voevozilor faţă de
NI

Ungaria, şi credinţa că prin astiel de fapte

LU

scârboase îşi pot asigura tronul contra altor

rivali fugăriţi şi menagiaţi în Ungaria, că-
reja şi acum ca pe timpul regilor glorioşi:
RA

de odinioară îi plăcea a se numi suverana

provinţelor române: toate aceste întâmplări
NT

împing Muntenia pe povârnişul fatal al de-

cădenţei şi aduc asupra ei miserie şi ruşine.
CE

Nici în Ungaria, care acum în virtu-

„tea tractatelor încheiate cu voevozii români, -
I/

SC putea zice cu tot dreptul suverană a,

Munteniei şi Moldovei, afacerile în-
IAS

terne nu erau prea înveselitoare. Fată pe

Scurt rostul patriei noastre: disordine în
lăuntru, inerție în afară, nesupunere faţă
U
BC

de autoritatea, regeuscă, nerespectarea legi-

 90 P. DRAGALINA - | n

Y
„lor, impilarea, celui mai slab, despoiarea,

AR
“fară milă a poporului 'de rând. din partea
oligarhilor, vărsare de sânge, sunt semnele

IBR
caracteristice ale deceniilor” dela, începutul
veaculuial XVI. Doară nu înzădar s'a lăudat

L
“cerbicosul loan Zâpolyai, că Ungurilor
le trebueun rege a căruia chică pu-

ITY
rurea are so ţină în a sa mână. Poporul
aducându:şi aminte d6 epoca lui Mathia

RS
Corvin a zis cu tot dreptul: „A murit Ma-
„_thia, sa dus dreptatea.“
IVE
| “Din tabloul zugrăvit pute conelude
ce“ stări erau în Panatul Severinului. Slu-
garnicul, voevod Radu IV.;: care îşi - plecase
UN

capul pănă sul genunchii ui Vladislav

IL. (1490—1516), nu putea nici-să cugete la
L

_revindecarea dreptului seu asupra -Severi-

RA

nului, ear: regele maghiar “n'avea mijloace

suficiente, ca să restaureze fortărețele . şi să
NT

plătească, solda, ostaşilor puşi întru apararea

lor. Solda Banilor Severineni se urca la
CE

6000 fl. o sumă considerabilă pentru acele

timpuri... Din această trebuia, Banul să plă-
tească cheltuielile unui număr anumit, de
I/

ostaşi. Regele era, datoriu să mai „grijească

IAS

de solda comandantului de artilerie și ali-

„mentarea gainisoanei.
Între astfel de împrejurări, nespus.
U

“sunt, “meritele lui loan Ilunyadi, &

BC

"-Ciulestilor, a lui Danciul, a ho-

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN |. 91
Doo

Y
mânilor Petru Măcicaş.

AR
şi lacob de
Gârleştil, care în calitate de Bani ai
Severinului,în nişte timpuri atât de eri-

IBR
tice, a 'spesat din avutul propriu pentru
fortificarea, „cetăților:şi “pentru soldă' osta-

L
Şilor, sau cu 6spunerea, visţii i-au dus cu
glorie - spre izbândă. Frumoase fapte Și

ITY
demne: do “a se eternisa, că să le cunoască
poporul român. De
RS
„* Din visteria ţerii abia, la, dieta din Râ-
kos (1504) se votează, sumele indispensabile |
VE
pentru fortificarea de noua Caran-
„Sebeşului, regulându-se totdeodată lefile
NI

voevozilor și garnisoanelor din 'Logoj şi: Ca-

ransebeş în măsura stabilită;de regele Mathia
LU

Corvin. E caracteristic, că ' deja, pe aceste

timpuri se aminteşte 'la, olaltă Caransebeşul
RA

ȘI Logojul şi e lucru nou, că voevozii acestor

2 oraşe, dimpreună cu garnisoanelg; ce erau
NT

aici staționate,
se pun sub comitele Timi-.
$oarei, ear nu.sub Banul Severinului, după
CE

cum cra. pănă acum obiceiul. -Nu cumva;

Severinul s'a, considerat de. avangardă, care
cra aproape:de a fi scăpată din mână? .
I/

Vestea, că 'Turcii pela, 1501 fac pregă-

IAS

, 1) Iacob de Gârleşti (Gerlistyoi Jakab), Ban al Se-

Yerinului dela 1495—1508, e descedent al familiei Gârliţă (Gorlize).
U

n Strămoş al seu tot Iacob cu numele a; fost Ban pela 1241. Fa-
Miliă, aceasta era, foarţă lăţită în Banat. Cuibul
BC

familiara fost în
tudăria (comună în Almăj), care în timpurile. vechi s'a numit
Gârloşti. (Vezi Pesty Frigyes: vol. 1. pag. 452),
-*
 9 PI DRAGALINA.

Y
iri să: invasioneze în Muntenia, îndeamnă |

AR
pe Petru Măcicaşi şi lacob de Gâr-
leşti, amândoi. Bani ai Severinului, ca să

IBR
calee. districtul. Cladovei, Vidinului şi Ni-
copolului, biruind pretutindenea pe inimici.

L
| Lai anul 1505 se naşte Ludovic II.
erau îndatoraţi Cu-

ITY
După un obiceiu vechiu
manii, lasighii şi Secuii, să dăruiască câte
un bou d6 casă. Secuii şi aşa iritaţi pentru
RS
multele. injurii. ce tnebuiau .să le sufere din
partea, unor: guvernatori tirani, deneagă plă-
IVE
tirea, acestei: dări, şi revoltându- -se ucid pe
„cei trimişi pentru adunarea, boilor. de dare.
„Paul Tomori avea se restabilească, pacea.
UN

Lui i se asociază cu.16 călăreţi Stefan

Olahul, tatăl renumitului. Nicolae. Dar
L

- amândoi sunt; bătuţi. -Mai târziu însoţit; de

RA

militari Români, S6rbi. și Unguri din Bel-.

gradul s6rbesc, "Dimişoara, Orşova, Severin
NT

şi din alte cetăţi confiniare, întorcându-se

“"Pomori în Secuime îi bate şi îi constringe
CE

la împlinirea daitorinţei.
| Toate acestea s'au întâmplat la anul
1524506, E niai pe sus de ori-ce îndoială, că
I/

garnisoanele cetăților şi fortărețelor mărgi-

IAS

naşe, compuse în majoritate preponderantă

din Români, erau privite ca elita, ostăşimei
“ungare, căci altcum nu ar fi fost trimise să
U

sugrume revolta vitejilor Secui ;. ear mai

BC

târziu, pe-timpul revoltei ţeranilor sub con-

 DIN IST; BANATULUI SEVERIN IL. O 98

Y
AR
ducerea, lui' Dosa; (1514), loan Bornemisa nu
ar fi propus regelui, ca tocmai garnisoanele

IBR
amintiţte să se pună la disposiţiunea lui
„loan Zâpolyal). a |
La anul 1519 încheie regele Ludovic IL -

L
(1516—1526) prin mijlocirea lui. Barnabas

ITY
B6lai, Ban al Seveririului,
pace pe 3 ani
cu Lurcii. În virtutea pactului sa obligat -
sultanul a, lăsaîn pace Severinul, “Timişoara
și alte cetăţi
man, următoriul lui Selim înse, atăcă, fără
confiniare. RS
Resboinicul Şoli-
VE
considerare la, tractatele încheiate de prede-
cesorul lui, cu putere mare laiţa, şi Belgra-
NI

dul. Căpitanul cetăţii din urmă Hedervâry

LU

lăsând apărarea ei în grija subcomandan-

ților Blasiu Olahul, lon Both, Ion
de Morga şi More, se duse la Pesta pen-
RA

tru a, solicita ajutoriul de lipsă Şi plătirea

soldei restante. Românii se luptă 'cu multă
NT

bravurăîn fruntea garnisoanei, care consta

numai din 700 de oameni... Asaltul dela 92
CE

August 1521 şi zilele următoare resping

creştinii, dar decimându-se pe fiecare:zi
„ Yendurile lor, ei sunt necesitaţi a, căuta re-.
I/

lugiul între zidurile “ citadelei.

După ce se
IAS

luptară aici 20 zile şi după ce'li se asigură,

U

| | 1) Pesty Yrigyes 2 vol. II. pag. 536: Ugy lâtszik, hogy.

e hadârsâgek a vedelmi erd minosâgileg kitiind râszet k6pezteue
BC

met midOn 1514. 6vben Dâsa Gyorgy a parasztsâugal fellăzadt:

sOrnetmnisza
) .
Jânos.
ajinlasăra
. . .
a kirâly
. 2
cpen
.
a fonnebi
.. ..
hadorz6zeko“
Izta Zipolyai: Jânos
” 7 e . . ”
kezâre,
i Di
hogy ezekkel*Dosa
. . . ..

Gyirgyăt loverje:
. Pi ..
 n _p. DRAGALINA

Y
AR
jeşirea,. liberă, în contra voinţei celorlalţi
subcomandanţi, a predat More cițadela, Dar

IBR
cilor. Mohamed nu era omul, care să-şi ţină
cuvântul; Ă restul vitejilor a fost decapitat
pănă la cel. din urmă om.

L
| Pe când curgea sânge de român întru

ITY
apărarea celui din -urmă bastion dela: maar-
ginea Ungariei, stătea palatinul ţerii B â-

RS
“hori cu '17.0009 “ostaşi la Titel, fiindu-i
imposibil a întreprinde ceva, întru scăparea
IVE
acelora, care erau pr adă iataganelor turceşti ;
ear trufaşul voevod al Ti ansilvaniei. loa
Zăpolyai, după mărturisirea ambasadorului
UN

venețian, ar fi dorit mai bine să cadă Unga-

„Ta, decât să sară palătinului înta ajutoriu. 1)
L

| Frica, cercurilor conducătoare de co-

RA

pleşirea, turcească se vede dintro epistolă

a lui Ludovic trimisă la adresa lui Sigis-
NT

MUund, regele Poloniei, în care regele ma-

ghiar își esprimă, ţemerea, că. 'Purcii vor să
CE

pună mâna pe oraşele ardsleneşti Braşov

şi Sibiiu şi -că vor cuceri Severinul,
Orşova, Meedia şi Peth, case. sunt
I/

„cetăţi hotarnice cu Muntenia. „Când vom

IAS

fi despoiaji de aceste cetăţi, atunci toate

celelalte — zice regele — sunt uşor de
cucerit.“
U
BC

1) Fesslor: vol. III. pag. 350.

„
 DIN 157. BANATULUI SEVERIN 1, 95.

Y
Spaima regelui

AR
era prea întemeiată,
căci Turcii dăduseră, în vara anului 1591
în două rânduri. asalt asupra cetăţii Poth2)

IBR
asediaseră, înzădar Severinul, Ii
In anul următoriu palatinul nu e în

L
Stare a împedeca trecerea Turcilor peste
Dunăre şi pustiirea Banatului timisian. Pali

ITY
beg asediază de nou fortăreața Peth. şi. în.
Jumătatea primă a lui Mârtie 1592 cuce-
reşte Orşova, Acesta
po a “cărui ziduri s'a RS
e cel dintâiu oraş
ridicat semiluna,în
VE
această parte a patriei. a ia
| Neputinciosul rege n'a fostîn stare să,
NI

facă altceva, întru asigurarea; frontierilor ţerii

sale, decât se cerşască mila st. scaun şi a
LU

Suveranilor vecini.” .. ia a:
Pe lângă, toată decadenţu, autorității
RA

regale, Ludovic IL a știut să păstreze nimbul

Suzeranității maghiare asupra Munteniei,
NT

deşi cu timpul. influinţa turcească și. aici

devine hotăritoare. În luptele zgomotoase,
CE

ce se întind între pretendenți pentru ocu-

parea tronului muntean, Ungurii vin în mai
multe rînduri întru ajutoriul voevozilor.pro-
I/

tegiaji de ei, dar triumfulîn sfârșit esteal

IAS

Turcului. Cel mai feros inimic al Muntenilor

“a un Român renegat din familia; Basara-"
beștilor, cu numele Mohamed-Bey,. care so-
U

+
BC

?
1) Cetatea, Poth era situată pe ţermul stâng al Dunării
Aproape do peştera lui Veterani. . “
 96. PI DRAGALINA Fi

Y
sind. minorenului Tudosie (1521), fiul lui

AR
Neagoe Basarab - prea târziu întrajutoriu,
luă, 32 tunuri româneşti, averea domnească,

IBR
şi le treci dimpreună cu pe: mamăsa la
Nicopol 1) e |
Că-

L
„Teodosie murind, ocupă Radu
lugărul (1521—1522) scaunul Munteniei.

ITY
„ După moartea, protegiatului crezi Moha.med-
Bey, că.a sosit timpul să se urce în scâu-

- Radu: îu în dou& RS
nul ţerii. Pe lângă tot ajutoriul Ungurilor
rânduri bătut și .apol.
IVE
“ucis în luptă. Numind apoi diregaitori Tunci
a 'înaugurat în Muntenia sistemul tur-
cesc - de guvernare. Luca Cârjă confirmă
UN

această, ştire. „Ce se atinge de țara mun:

“teneascăt, zice el, „Lurcii 0 stricarăşi îi
L

„ puseră în cap un 'Pure,. Mohamed, şi tăiară

RA

„boerimea, jupânese şi copii. 0. sama de

“poieri. aleseră Domn pe unul. Radu vodă;
NT

înse Mohamed îl ajunse şi-l alungă în. ţară

ungurească.“1) - - ă LE
CE

Boerii spării ndu-s6 de întocm irile Lui-

cilor, în faja,. primejdiei, ce-i ameniţă, uitară
pentru un moment ura lor neîmpăcată şi Ti-
I/

dicară la tron pe Radu: VI dela Afu-

IAS

maţi (1522—1524).. . i
Între Mohamed Bey şi între Radu s0
încinse o: luptă, pe. moarte și viaţă. Românii
U
BC

1) Huntalvy: vol.-II. pag. 195. |

1) Xenopol: vol, II. pag. 480.
 DIN IS. BANATULUI SEVERIN 1. 97:
e,

Y
avură, 20 de. ciocniri sângeroase, fiind în:

AR
parte învingător şi iîn parte învinşi. În fine
simțind boerii, -că -nu sunt în' stare ia. su-

IBR
pune Turcii, sfătuiră pe Radu să se. ducă
la Constantinopol, spre a fi întărit în dom-

L
"mie. Aici însă fă pus la închisoare, fiind-că
în decursul. luptelor, a: fost; ucis. mulțime

ITY
de. Dumei. pa Ia
„bată aspectul înfiorătoriual Munteniei ;-
e lucru natural
putea; să aștepte ajutoriu:
că Severinul
Turcii se așe- RS nici aici nu
VE
1Ară.şi luară cetatea Severin. în
luliă sau în August, anu |: 1524.10) B
NI

“dureros, că -în operațiunile lor în:: contra

acestei cetăţi, afară, de neînsemnata, garni-
LU

soană pusă întru: apărarea ei, nu. le-a stat

nimenea. în. cale. N a a
RA

i ă

- Doi ani: mai. târziu urmează catastrofa

fatală, dela Mohâes, care aduse cu sin des-
NT

organisarea completă a Ungariei. Lucrurile

trebuiau să. urmeze-astfel, :ca, o consecvență,
CE

naturală a faptelor unei nobilimi moleșite

ȘI certărețe, care nu măi scia, să poarte
arma, şi care, când avea să facă servicii
I/

ilitare, venia în trăsura, de lux, ca Şi Când

IAS

. e aa - -.

, 1) Iudeul-:losif ha Kohen enarează în cronica sa:

următoarele : '“'urcii asediară cetatea „Zerin“, care era situată pe
fermii Dunării, și după “ce v cuceriră așezară în ea 0 garnisoană,
U

Soliman ordonă, să se ridico în fața acestei cetăţi,

po ţermul opus,
0 nouă fortăreață în care 'Turtii so află şi în ziua
BC

do astăzi (adecă
De la 1554 când s'a fost scris această cronică). Vezi Posty
Irigyes :
vol, II. pag. 539. e |
- 7
 o OPI-DBAGALINA.: îi. un
9

Y
AR
ar merge la nuntă, Perănimea, care odinioară
cu atâta, bărbăţie apăra marginile țerii, acum
era, nepăsătoare. Codicele verbăczian o lega

IBR
pentru vecie do plie. Afarăde si ni bria
pentr u munca. s.a, țeranul. n'avea

L
nimica).

ITY
„n După catastuota „dela Mohâcs. se în-
“tâmplă, veferitoriu la, teritoriul şi. la-organi-
sațiunea Banatului Severin, schimbări. esen-
RS
ţiale. Partea de dincolo de muchia: Carpaţilor
cade în mâna, Banilor craioveni, care printiun
IVE
„şir. lung do bărbaţi distinşi căştigă mare în-
| Auinţă asupra :afacerilor. din Muntenia, car
UN

“din partea de dincoaci de Orşova se. for-

__ mează Comitatul Severin.
Conducătorii acestui comitat, estins şi
L

asupra, unor considerabile porțiuni din co-

RA

mitatul Căraş, se întitulau: Bani ai Ca-

ransebheşului şi Logojului. Oficiul
NT

de Ban al Caransebeşului ȘI Logojului era,

întrunit în aceea-și persoană. Reşedinţa
CE

Banilor, pe care acum îi denumiau principii

transilvăneni, se afla de xegulă în Caran-
I/

sebeş. 2)
Cel din urmă Ban severinean, urmaşul
IAS

binemeritatului şi veneratului moşneag Iacob

Gârlişieanul, a fost loan Sallay Vitea
U
BC

| 1) Rusticus practor morcedom sui laboris nibil habet.

| 2) Pesty Frigyos: Vol. LI. pag. 51.

-
 DIN IST. BANATULUI SHVERIN LI.
ir, "99

Y
ZU], 1) ceea-ce se constată din acusa, oame-

AR
„lor dela curte, care învinuiau pe voevodul
= Ardealului pentru perderea, Severinului,si

IBR
i: ca pe un om necredincios l-au fost dat afară
„din şirul consilierilor țerii. Intru rehabilitarea,

L
„Să ridică Verb6ezi. glasul seu Puternic, ară

ITY
? tândcă,.nu Zăpolya, ci regele a denumit
„. Pe loan Kâllay Viteazul, de Ban Severi-. al
„ Dului şi că delă rege și-a primit solda - su; |
RS
„deci vina;-pentru perderea cetăţii nu: poate
să cadă asupra, -Voevodului, ci asupra. ace-
VE
luia, care, i-a încredinţat apărarea acestei
provinţe, | - a
NI

„Se va.fi rehabilitat unul sau altul în

LU

opiniunea, publică, nu se știe, dar e sigur

că certele au fost desastroase pentru tară,
Urzitorii neînțelegerilor nuu fost Ro-
RA

mânii, care în această, epocă, strălucită, sub

conducerea unui şir lung de căpitani ilustri,
NT

zdrobiră de atâtea ori puterea -Otomanilor

Putem să, ne: mândrim cu faptele săvârşite
CE

de străbunii noştri în răsboaie, fiind ci-pu-

turea, sentinelă, credincioasă, şi scutul patriei
Spre -resărit;
I/

mai mult: ei aveau rolul

conducătoriu în luptele creştinătăţii contra,
IAS

.
semilunei. | Sa
——
U

1) Pesty Frigyes: „A szărâny 'vârmepyo

keriiletelk“” Ja, pag. 6 zice: „magistrul Ubul, i hajdani „olăh
BC

despre care ca
comite al Sebegului se face pomenire. în secolul
tintele cunoscut al familiei Kâllay ; ear Ubul XIII, e protopă-
e nume românesc.
î. Ţ%
 100 OP: DRĂÂGALINA

Y
Era lucrua imposibil ca.-să fie indiferenți

R
Românii severineni faţă de cele petrecute

RA
lângă. hotarele sau! pe înseși moşiile lor.
Acestora se cuvine un loc de frunte în ceata,

LIB
acelor voinici, care sub conducerea, Hunya-
deşitilor, a Ciuleştilor, alui Pavel Chinez şi
Jacob. Gârleşteanul, au ţinut cu târie stin-

TY
dardul bănăţan şi au triumfat de multe ori
asupra "Tarcului.

SI
Voug, -eroi legendari, car€ în decursul
unui ER
veac, şi: jumătate, v'aţi luptat - pentru
limbă, legă şi- moşie; vouă, mărețe umbre,
IV
care în aceste timpuri de spaimă şi de mi-
zeri€, aţi apărat patria noastră, — închi-
UN

nându- ne vă ZĂCem :
L

„Remâneţi dară. CU Bing sfinte; fi visionare,

RA

Ce creaţi o altă lume pe- -astă lume denoroiu.“2)

T
EN
/C
SI
IA
U
BC

1): Eminescu: Epigonii. e: e. Pur

1 + . o a. .. - . B Pi Ă
NUTU

RY
CITIIII
TI Ia

RA
ATTA

LIB
ITY
RS
VE

DISTRICTELE ROMÂNE: ALE BANA-

NI

TULUI SEVERINBAN ȘI STARBA

LU

„SOCIALĂ A LOCUITORILOR SEI

RA
NT

| Aceleaşi pâlcuri de negură deasă, care . !

învelesc trecutul poporului român, zac pănă,
CE

„la finea secolului XII şi: asupra, Românilor

din Banatul Severin. e
| Documente din veacul al XHI, XIV şi.
/

din cele următoare însă arată, că Românii

SI

din Severin au avut cândva propria lor au-

IA

tonomie şi o. sumă de drepturi, pe căre:

Je-au perdut în-decuasil anilor,
U

_.“ “În lucrarea noastră urmăm. pe Pesty

BC

Prigyes păs de“ pas, careîn disertaţiunea

 102 Pe DRAGALINA

Y
sa). meritoasă, asupra districtelor valahe

R
din comitatul - Sâverin, dacă facem abstrac:

RA
tiune dela conclusiunile.: sale tendenţioase,
ne ofere material preţios referitoriu la, starea,

LIB
socială a străbunilor. noştri.
Pactiul încheiat, la 1947 între Băla IV

TY
şi între Rembald, marele magistru al loa-
niţilor, arată că pe teritoriul Severinului au

SI
esistat mai multe . ţerişoare cu autonomie
ER
proprie; 6ar îndatorirea, Românilor la ser-
viţii militare e o dovadă eclaita.ntă, că
IV
deja p'atunceai. populaţiunea română din
această provință era,. „organisată! mili-
UN

tăreşte)), |
Asupra părţilor ungurene. ale Bana-
L
RA

tului Severin aruncă lumină unele diploame

ale regelui. Ludovic cel mare. Dintrânsele
T

căștigăm convingerea despre esistenţa.

EN

unor Stări separâtistice, cu totul

deosebite de cele ce erau în vigoare pentru
/C

„Ocârmuirea,, alţor ținuturi din patrie.

SI

1) A szOrGny vârmegyei hajdani olâh keriiletek, BRuda-

IA

pesta. 1876... , |
2) N. Densuşian : Rovoluţiunea lui Horia, bag. 35: vo-
U

lumus, quod memorati Olahi ad defensionem terrae ct ad

injuriaă
propulsandas scu. viciscendas, -quac. ab extraneis, nostrae ditioni -”
BC

non subiectis, . inferentur iam dictis fratribus (lomus hospitalis

Jerosolymitni) cum appă Ta tu'suo bellico assistere.
 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN 1. 103

RY
Spre ilustrare vom. reproduce. conti-
„nutul mai. multor acte emanate din partea

RA
„unor suverani şi diregători ai. Ungariei.
| Născându-se - ceartă, pentru. o. parcelă |

LIB
de pământ între Bogdan de Mâtnic)
și.Radul fiul lui. Voinic de o parte: ŞI
între locuitorii Caraanului de altă parte,

ITY
„esmisul regelui Ludovic cel mare Banul
Severinului loan Trentul însuși ieşind

RS
la faţa locului: (1376),. fixează graniţa, între
părțile; litigante. Dar certele- se vede: că au
VE
decurs și- mai departe, şi pentrua le curma,
odată .a ţinut judecată Banul Nicolae
NI

Peren la anul 1391 cu nobilii şi chinezii: |

din 4 provinţe, adecă din Sebeş, Logoj, Ca.-
LU

ran . şi Comiat; (nobiles et kenezios. distric=

tum et: provintiarum quatuor: scilicet de
RA

Sebes, de Lugas, ac de Caran: et Komyathi), -

ŞI după ascultarea, celor adunati - consta.
NT

tâmdu- -s0,. că parcela din .ceartă afost tot- |

deuna,.- din vechime a. lui - Bogdan şi prin
CE

Urmare - şi a fiului seu Stofan, (quod pre-.

narrata particula terre semper ot ab anti -
quo'ipsius Bogdani de Muthnuk;. et. per:
/

Consequens. Stephani fily . ciusdem. fuisset),

SI

decide: cu să fie a Mâtnicenilor. .-.

IA

Districtele ni se presintă aici ca o

corporaţiună- organică și e semnificativ că
U
BC

-.

M d t nic e numele 1 unci cmune din apropierea Ca-

ransobegulă | E
 -104 „i P. DRAGALINA

Y
nu. se face pomenire, că sar ţinea de teri-

R
“oriul vrunui comitat, „Acest moment. e de-

RA
CISIV pentru autonomia, - districtelor române.
Chinezul Petru, fiul.lui Deş de Tă-

LIB
mășşel şi fraţii sei. Halmâgy, Cristofor -şi
Mihaiu au avut îîn posesiune satele Kriva;1)
şi: Potoc, care zac la. poalele Padeşului.

TY
„Literele donaţionale ale numiţilor indivizi
s'au. fost perdut, pe timpul când voevodul.

SI
Rad II a prădat ţinutul Meediei. Ioan, Banul
ER
Severinului, a cercetat; la porunca. Jai Sibis-
mund afacerea şi pe basa fasiunilor nobililor
IV
şi oamenilor de altă, stare din. comitatele
| Sebeş, Logoş “şi Meedia (a. nobilibus
UN

et alterius. status. 'hominibus Comitătuum

Sebes, Liugos. et Mihald).. a făcut: raport fa-
L

vorabil în causă....Pe -basa,. acestuia . regele

RA

confirmă de nou. lui: Petru ŞI. , fraţilor săi

satele numite. ...... - mil.
T

Teritoriile - acestea, numite Provine Şi

EN

comitate, au. fost. districte. române.

Ceea-ce :se confirmă; prin întâmplările - ce-au
/C

urmat; :mai:. târziu. Numirea: „Provinţă“.“şi

„Comitat“ sunt.:0 nouă: dovadă, că: distric-
tele aveau. autonomia, lor :propries:şi: că -nu
SI

erau mai pe Jos: decât comitatele” ţerii.. |

IA

« 1)-0'0 parto:n muntelui Cer nivir, 'ANumo : aceea, . caro 50

U

“intind între Rusca şi Domaşnia, se zice Palo. Iun poalele. sale

a fost comuna
BC

Oriva, constătătoare diu: Criva, superioară, in-

:ferioară şi Criva do. mijlve. Vezi Pesty Pr. A- szorGuyi dusă ete.
ZOrte nete, vol. II. pay. 273, a.
 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN 1. 105

RY
“La anui 1406, confere Sigismund. lui
Dionisie, fiu'al lui. Ciue a,cu titlul nou

RA
de donaţiune, satul Lopataka sau Mihaienţi
al districtulni Comiat, voind să Temuncreze

LIB
meritele lui Dionisie, care sa fosţ; distins îîn
espediţiunile. sale contră. lui Hervoia. “Lucrul
ce ne înteresează în deos&bi! în “conţinutul

ITY
liţerelor donaţionale e faptul, că asupra, do-
naţiunei, conferite lui Dionisie. și fraţilor săi, |

RS
a, stăpânit progenitorii săi după usul ohi-
nezilor (quam utfertur ipsi et eorum pro-
VE
genitores more Keneziatus, hactenus tenuis- |
sent et possedissent). Cu! ocasiunea noii -
NI

donajiuni Tidică,. Sigismund |pe binemerițătul

Dionisie, frații sei şi pruncii. ăcesţora,. în
LU

statul nobiliinei pe timpul cât îî va , plăcea

regelui. i
RA

Din cele espuse mâi nainte şi din con-

ținutul unor litere donaţionale, păstrate. în
NT

arhiva, câpitlului arădan, în care“ se '“6on-

firmă comuna Vozesti ca aparținătoare
CE

districtului Căran (1422), care "avea |

propiiul sigil, vedem; că districtul: Căran e:
/

Cu. totul deosebit de al Sebeșului »IDistrictul .

SI

PR . pă ga . pt
TI , . : e
- e as EI ANC
IA

DCI î .

3) Oraşul Soboş “cuprindea odinioi ură ambii termi ; ai .

riului de ;acelag nume; ear în faţa sa.po țermurul drept al 'limi-
U

şului se află Caranul. io-care din acesta -două orăşele, foarta

BC

aprapiate, avea,magistratura sa, proprie. Din cunfojirea lor.s'a for-

„mat un Bingur oraş cu numele Caransebeş. de În graiul poporului
TCud gi azi-so fuluseşto numele Nebeș. Vezi. Pesty : vol:
11;'pag. 116.
 106 | PL DRAGALINA -

Y
acesta. contopindu- se în al Sebeşului, dispare

R
în „Gurend de pe terenul istoric. .

RA
“Despre! districtul Sebeş: se face
deja pomenite în veacul XIV. Seri Posa, co-

LIB
mite suprem al comitatului Căraş, donează
la 1852 fiilor lui Stefan de Mâtnic mai
mălte. pământuri părăsite din valea rîule-

TY
tului. dă acelas nume, învestindu-i totodată
cu drepturile j udiţiala, cu care 'sunt

SI
învestiţi chinezii provinţiei Se-
ER
be ş (în. provincia Sebus). Nu ne suprinde
Că, comitele Căraşului se mestecă în afacerile
IV
altui” district, căci numitul Posa; era în acel
UN

timp şi dignitariu sal Sebeșului — Castel- |

lonus de Sebus. :.
E, caracteristic. că acest district aproape
L
RA

cu 100 de ani mai târziu (1439) se- zice

provincia Sebes. Nu vom trage la în-
doială că vechea noţiune a cuvântului „pro-
T

vinţă“ își perduse din îns&mnătatea de odi-

EN

nioară, dar fiindcă cuvântul, care în secolul

XII și XIII se consideră, ca atribut; numai
/C

al Comitatelor genuine, acum, câhd se aplică

la ţinutul Caransebeşului, prin aceusta se
SI

ridică nu nurnai însemnătatea, politică, ci și

IA

vechimea acestui district.

| Pe lângă numele „districte so. foloseşte
U

adeseori: dela, 1370 încoaci cuvântul „comi-

BC

tati: „aşa, d. 6..se 'zice (1489) că, satele. Bu-

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN L „107

RY
chiniu; Poiana şi: Poieniţa Zac : “i n „O onii-
tatu. de Sebes.

RA
„Prin cele espuse se coristată de situl de
timpuriu esistenţa: unor. districte - To:

LIB
mâne în Banatul Severin. Districtele însco
nu ni'se: presintă, încă ca, o corporaţiune.

ITY
organică, cu prerogative. ȘI “jurisdictiune au-
tonomă; nu vedem încă -manifestându- se
comunitatea, sângelui şi-a moravurilor avi: |

RS
tice, care în Chip. neîndoielnic trebuie Că:
au pulsat şi au stăpânit asupra, munţilor
VE
și câmpiilor Severinului: şi „ale Căzaşului,
dela, Timiș pănă la Dunăre. Comunitatea,
NI

districtelor române; . ca '0: corporațiune de

sine stătătoare; se constată. abiă pe la mij-
LU

locul secolului: XV, care timp. se poate zice

epoca de aur a Românilor din. Ungaria şi
RA

Dransilvania. În Şeverin erau 7, adecă 8

districte române, care, sub: numele dis-
NT

tricte valahice apar în actele oficioase,

_ Guvernatorul Ungariei Ioan Hunyadi,
CE

printr”o epistolă cu “dâtul 8 Iunie: 1451, dă,

poruncă, tuturor pretorilor” din "cele 7 dis-
tricte valahice (nobilibus viris: Tudicibus NO:
/
SI

bilium septem sedium valahicalium), ca să .

convoace într'o zi anumită nobilii: provin:
IA

“ței celor 7 districte vaila ke la locul

de. judecată (nobiles comprovinciales prae-
U

scriptarum septem. sedium valachicalium ad _

BC

unum certum et. brevem terminum. sedis

 108 „acri B-DRAGALINA;:.

Y
veștrae -ludiciariae). şi:să cercețeze, că oăre

R
Nicolae, fiul lui Mihaiu Csorna şi

RA
fratele seu Blasiu, au drept de proprietate
asupra. 'c6tăţii Dranko “(Drencova) :şi asupra

LIB
teritoriului. seu, Mori. nu. au. Sediul. ds jude:
_“caţă al celor 7 districte era, Caransebeșul,
unde la 'anul. 1452 Joi după botez, după so-

TY
sirea,. delegatilui: capitlului arădan Și al gu-
vernatoriului, s'a, început. cu ascultarea, com:

SI
provințiâligălot ru
ER
„Au fasionat conprovințiaiti din.
„2 1. Halmosi (Almăj),
IV
Caransebes, . ..
Lugas (Logoj) Si
hope

UN

. Mihâld (Meedia),.
“Krassof6. (Căras),.
AL

Boizafă. (Borza), și
„ Komiath.
TR

“Eat nuiele celor 7 districte al6; “Se.

| verinului ȘI. “Căraşului, cătră care se. adaoge
EN

al S-lea, Să. 15 vederi, măi. de aproape.

În arhiva capitlul ui 'Cenădului. Sa. păs-
/C

trat raportul. unui comişariu, exmis la, 1369

pentru recţificareă hotarelor. Conţinutul Ta
portului Vârsă,, urină, asupra, districtului
SI

Comiat, adecă s6 araţă, Că, sediul. distrietului

IA

lui în apropierea, comunei Tersie (igerszeg); !)

U
BC

DEE Torsia Tireisteg,: -cdmună. aparținătoare comitatului Sa

Qizaş. Severin, zace în apropierea Buziagului. :.:. -- ia
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 109

RY
Acest orăşel, după care” districtul a primit
numele 'seu;-sa numit Co Mia

RA
„ ;Opidul și ţinutul. districtului -Comiat
L-a fost: zălogit (1435) Sigismună. Hunya- -

LIB
deştilor pentru 1500 galbini, “care. sumă o:
imprumutase dela fii lui Voic:Olahul. Aproape
25 de ani a rămas Comiatul în inânile Hu-

ITY
„nyadeștilor, şi nu --regele; -ci locuitorii dis- i
„trictului, au “căutat prin jertfe de bunăvoie,

RS
să revindice -âutonomia stirbită”
şi: să: se
emancipe de sub ţutela-noilor stăpâni,
VE
__-O'epistolă a regelui Ladislau V, datată
în Vienala, anul 1457 arată; că Valahii dis-
NI

tictului Comiat au trimisla Vienape un

anumit Vasa (tamz
LU

a cu rugareaca dis-
tictul acesta, să, se, reîncorporeze celoralalte
7 districte române; căci” locuitorii din: dis-
RA

iictul Comiâtau plătit: din “averea lor: pro-

brie lui loan Hunyadi şi “filor' săi suma,
NT

care a, fost -dat-o 'îmiprumut: regelui Sigis-

Mund şi pentiu care ăpartenențele acestui
CE

district, stau fost zălogit pe sama, familiei

numite. Stăruinţele lui” Vâsa' Qamza, âu fost
incoronate
/

de succesul cel. mai strălucit.

Într'o 'epistolă,: adiesată universității şi sin-
SI

suraticilor nobili valahi şi” chinezi din dis:

IA

tictul Comiat -(ex 'parte vestrae “univensi-

tatis, universis :eţ singulis 'volahis iobilibus.
U

ct Kenezys. districtiis Koimiath) dispune “ca,

i

BC
E
Ă

Acest” district; să se reiricorporeze - (readiun-.

 110 u B. DRAGALINA-.

Y
„ximuset reincorporavimus)
la celelalte 7

R
districte valahe, chiar şi în casul, când nu

RA
sar. fi plătit întreaga. sumă, pentru care sa
fost zălogit;. districţul (etiam in Casu, ([U0,

LIB
summaă predicta. pro qua Idem districtus
tuit obligatus per vos, nondum plene esset
soluta).. „i Ş

TY
| Din petiția omânilor din acest district,
ca să fe reîncorporaţi la cele 7 dis-

SI
tricte române, resultă învederai, că. din epis-
ER
tola lui. Hunyadi, în: care împreună cu dis-
trictul Comiat sunt înregistrate numai şepte
IV
districte, a 8-lea, district, al Ilidiei (Liyeed),
nu ştim pentru Ge, a remas neînregistrai.
UN

| Din -mai multe documente se constată

că. de. districtul Comiat, s'au ţinut între altele
L

comunele de astăzi: Zorlenţi, Remetea, Va-

RA

lea mare, Deseşti Duleu, Valeapai etc. Fiind

comunele acestea, aşternute dV'alungul rîului
T

Pogăniciu, putem susţinea positiv, Că dis-

EN

trictul Comiat a cuprins în sine regiunile

aşezate în valea şi -ps. coastele. basenului
/C

acestui rîu, dela izvoarele sale pănă căiră

Blajova.
Opidul Comiat a. dispărut verosimil
SI

„după căderea Timişoarei în stăpânirea tur-

IA

„cească. Nesafţiosul Chronos l'a înghiţit, ca pe

multe altele, mai puternice şi mai de îns&m-
U

nătate pentru istoria neamului omenesc.

BC

'Peribile catastrofe trebue să, se fe întâmplat,

 DIN ISP. BANATULUI SEVERIN 1. 7 cau
>

RY
ca să-i dispară chiar și numele din. graiul
poporului: român.

RA
Districtul-Ilidia - apare pentru
prima dată, în actele publice ale veacului
XIV.

LIB
Intro epistolă a regelui Endovic cel
mare (1363) se face amintiredo acusa unor
Slăpâni de pământ din Socolariu, ridi-.

ITY
cată în contra lui Ladislau, comite suprem
al Cuvinului (Keve), şi: în contra ViCcecaste-

RS
lanilor sei Gregorie -şi Mihaiu, pentru -atro-.
ctăți „comise iaţă de nişte iobagi ai lor,
VE
ailători pe moșiile din Găvoşdia), care
lar fi luat şi i-arfi dus cu puterea la Ilidia,
NI

(ad villam Ilyeed), precum şi pentru răpirea

unor moşii din Găvoşdia şi Socolariu, care
LU

du erau.ale- numiţilor Domni. Stăpânii mo-

Şiilor, despre căâree vorba in această, -di-
RA

plomă, susţina .le fi ţinut; în.. posesiune de.

„Pe timpul castelanului Ioan, fiul lui. Henţiu,
NT

(Hench) şi a, lui. Szeri Posa (1325), ceea-ce.

ne-ar duce la începutul veacului al XIV.
CE

„Socolariul şi llidia sunt comune ho-

tarnice. Amândouă zac în comitatul Căras-
Severin, în cercul pretorial al Iamului.. În
/
SI

| | 1) Găvogdia e numele: unui sat

IA

Acesta, nu poate. .fi identic cu satul despre caroaproape : do - Logoj.

s0 face amintire
in diploma lui Ludovic. Aflăm însă o comună almăjană
Mume. cu” acelaş
Desi aceasta: astăzi nu esistă, mai mult, totuşi. numele
U

a păstrat un râuloţ din hotarul comunoi almăjene seu

.

Dalbojeţi, ceoa- |
Co no îndreptăţegte a crede că aici trebuesă punem.
e,

BC

locul Găvog-. -
dei, despre caro o vorba în diploma lui Ludovic. (Vezi Pesty:
a

Vol, II. pag. 66). i i Se

 12 IE P. DRAGALINA

Y
deosebi comuna din. urmă e comună pu:

R
ternică a numitei preturi. Atât vecinătatea,

RA
cât. şi numele lor" nefalsificat, păstrat pănă
astăzi ; în graiul. poporului: bănăţan,;; arată:

LIB
„că. vechea Ilidie, sediul districtului” de acelaș
nume; este Lidia, de: astăzi,. ear: “districtul
Jlidiei s'a, - estins „asupra pr eturei lam

TY
Și a.unei: porţiuni. însemnate din ţinutul
ORI av iței; --

SI
' Urmele Ilidiei. IG. aflăm. deja, pe la, înce-
ER
putal :veacului XII. Papa Honoriu III luând
pe: împărăteasa Bizanțului,” pe “sora r&pelui
IV
maghiar Funeric, pe Margareta, sub. protec-
țiunea, sa, “între bunurile, care formau-partea,
UN

acesteia, înşiră la, 1:223: comitatul și cetatea

Cuvin şi prediul! Elyad.: Din Elyad s'a
L

format mai târdiu llyeed, care nume întoc-

RA

„mai ca şi apropierea sa de :limitele comi-

tatalui Ciivin (Keve), cu: care :se numeşte
T

dimpreună,.ne întăresc în credinţa. că Elyad

EN

— llidia,. este:fosta capitală a districtului do

acelaş nume. Ilidia deci e una din cele mai
/C

vechi: comune române a cărei esistenţă se

„confirmă în' acte publice. . |
În secolul XVII se zice Ilidia: comună
SI

a. Comitatului Severin. .Se vede că mărirea

IA

ej..de* prin. veacurile. XIV, AY. Şi SL s'a

fost sting..
U

“ Esistehta, | distrietilui. Meodiei ț

BC

se “ constată dela încâputul sutei XIV.

 _DIN IS. PANATULUI SEVERIN. ua

RY
„0. diplomă a. regelui Carol Roberţ NU-
meşte la 1823 pe. Blasiu, marele comis

RA
regesc, castela nul Medie; tot. în
acest an şi în. cel următoriu funcţionează

LIB
ÎN acceaş calitate Di ioni şi 6, marele ştolnic
al regelui. Da .
La anul 1402. se zice p ilip K o-:

ITY
TOghy. comite al Meediei: 17 ani
nai târziu figurează: Sigismund. Le

RS
sonczy ca Și. castelan al cetăților Orşova,
Meedia, Sebes, Jdioara etc. -ear la 1559
VE
Petru Găman, ca, castelan al districtului
Meedia.
NI

Pe numitul “Dionisie îl aflăm înregis-

iraţ, între dignitarii țerii; ceea-ce ne îndrep-
LU

tățește, a crede, că castelanatul Meediei, în.

.,

nişte. timpuri. aţă de furtunoase, trebuia, să -

RA

se pună în mâni probate. Confirmă aceas tă

părere şi titlul de „Comite“ al lui “Fil;lip
NT

Koroghy, care era, dignitariu de posiţie mai

înaltă, și care, în calitate de comite suprem
CE

! al comitatului. Timiș a condus: şi afacerile. .

districtului Sebeşan. A trebuit să se con-.
centreze -0 puteie însămnată. în mâna unui
/

bătbat distins, căci Mircea, cel bătrân p'atunci

SI

Usurpase O pazte considerabilă din Banatul

IA

severin, ear. în şirul Banilor, denumiți de

Tegii maghiari, chiar acum se arătă sedis-
U

ș vacanţă,
BC

Aceste îraprejurări, de alteuna simapto-

.8
 IM |
P. DRAGALINA.

Y
matice, n'au să ne ducă în rătăcire. Meedia

R
ŞI ţinutul seu au avut ca şi celelalte dis-.

RA
tricte valahice !din 3.0. Ungariei, autonomia
Şi organisaţiunea, proprie... Ordinaţi unea (in

LIB
E anul 1440 a.lui Vladislav L. adresată ca-
pitlului din Cianad ca să întroducă pe La-
dislau de Tămăşel şi po. Dees în

TY
posesiunile - Nagy. Luka vicza!) Tapol
chan, Kis Lugaviczas). șI Kriva

SI
de mijloc aflătoare in Comitatu seu
ER
Districtu Myhald..(Meedia), e dovadă
că teritoriul, de sub stăpânirea comiţilor și
IV
castelanilor de Meodia, a tost unul 1 din cele
8 districte române.
UN

„De numele strămoşilor acesfei foumilii

e legată prima aparență a districtului de
L

Meediu. Aflăm că: Banul Severinului Stefan

RA

Losonczy donează la 1387 lui Petru, fiul

lui Dees, care a fost chinez în districtul
T

Meedia, (Kenezy:- districtus nostri ” regalis

EN

Myhald vocati) pentru fidelitate şi pentru

serviciile lui cu ocasiunea eliberării Maria
/C

din mânile Croajilor, satul Potoc. (Patals) :)

SI

1). Nagey-Lukavicza o uncaviţa do astăzi, 50 ţine. de

pretura 'leregovaoi.
IA

2) 'Tapolchan sau 'Loplichan (Toplicean) a fost o comună

a districtului Meediei, 'nu poato fi 'Topleţul de astăzi, deoare- co în
alto documente se amintesc amândouă deo odată.
U

3) Kis -Tukavicza sau Luncaviţa mică a trebiut să zacă

aproape de Luncaviţa.
BC

Potoc (ung. Patak) ca nume de comună, o foarto obi-

cinuit între Români. Valoa- “maro, un sat 1. Bistra, obviue în di-
 3-

DIN ISI. BANATULUI SEVERIN I.

7

115
——

RY
din, districtul numit, cu obligarea ca el. şi
următorii sti să plătească „Castelanilor

RA
din
Meedia, în fie-care an la 9. Mihaiu 3 gro-
Şiţe de sesiune și la S. George 1/50 din pro-

LIB
ductele sale. . a
Districtul Meediei s'a, compus din Craina,
din regiunile Cernei, Belarechei, ale “Hige

ITY
-
gului şi Timișului superior, . o
„Despre viăta Românilor din distric-
RS
tul „Halmost (Almăj), al cărui.
nume
Tesună şi astăzi în câmpiile ŞI prin
văile
VE
almăjene, avem puţinde zis... -
„_
Întrun document; fără dat; păstrat. în
NI

arhiva, familiei Kăllay, se espun nişte atro-

cităţi ale nobililor şi chinezilor din distr
LU

ictul
Almăj (nobiles, Kenezii in district Halm
commorantes) comise în. paguba as
frâţilor
RA

Himfy în satul Cosoya, 2). De

____Îm cause analoge a trebuit marele ma-
NT

gistru al ordului teutonic, Nicolae Redwitz,

să călătorească (1430) în. Almăj, ca să ju--.
CE

dece asupra mai: multor. acuse ridicate în

contra chinezilor şi nobililor din
districtul Almăj.
/

| Aa
SI

„Că ţinutul Almăjului, adecă-al cercului

IA

S ,
- Plome sub acest nume; 0.parte a orașulu
(uratul Stănilă Potoceanul) şi se zice i Caransebeş s'a numit
şi astăzi Potoc. 'l'ot acesta,
poartă
U

o comună în Districtul Jlidia. Poutoc

sat s'a numit un
âproapo de Domaşnia ; el a dispărut,
ca multe altele, dar numele
BC

stu îl poartă.0o vale a comunei Dumaşn

„Sesiunea, Deseşgtilor. ia Acest Putoc a fost po-

2) Loc necunoscut în Almăj. -

.
8*
 16, PU DRAG A LINA.
V
i

Y
pretorial:|::de. acum, „este identic cu al vechiu:

R
lui : district, -arată numele, seu : păstrat în.

RA
“graiul poporului român, şi o diplomă a'r€-...
gelui Mathia, care..la: 1484 confere. lui: la-

LIB
cob Garlişteanul cu titlul .nou de.:
donajiune comunele districtului: Almăj: Ru-
dăriuj Prilipeţi,. Marginea etc., (in districtu

TY
de Halmas existentes); E necunoscut locul
„satului. Margirie, dar. 'Rudăria şi Prilip&ţul

SI
esistă încăşi sunt: două comune fruntașe
ale. Almăjului.
ER i
Pe lângă cursul superior. al rului
IV
Căraş a esistat în timpurile vechi comuna
K ra:ss6f6, adecă Căraşul,-unde a fost .
UN

sediul. districtului. de acelaş nume. .. 2:

Izvoarele . ne-au păstrat numele mai :
L

multor. dignitari al. acestui districi, Eată

RA

numele lor: | n
„1323 magistrul Nico ae de find: Somi y6:)
T

et: da. Krass6. .

EN

1335. Thoula, ie Bosurnlya et. Krass6f;

la, :1389. se face, fără: indicarea . numelui,
/C

amintire despre castelani. de; -Crassolew, ear:

întro diplomă; din 1437 se;. zice, că caste- :
SI

lanul Căraşului, dimpreună "cu oamenii și

chinezii sei au avut de Cuo: să,, pradeze
IA

moșiile lui Himiy de Remetea. - SE

U

-
BC

:
1) Erd- Somly5 sau Brsurmlyă a fost: o. cetate *! |
aproape de- Semlac. Comuna zace în comitatul Timiș gi “so ţine:
de protopresbiteratul Vergeţului. ACE
 7 a

DIN IST. BANATULUI SEVERIN I. : 7

RY
Esistenţa acestui district se: doctimăn-
“tează în; procesul Ciorneştilor prin : mărtu- -

RA
risirea unui anumit, George, fu al lui: Maro,
din districtul Căraş-si prin. diploma

LIB
ui Ladislau. V.. despre privilegiile celor:8
„districte: valahice;: de: care afost ȘI districtul
acesta, părtaş:

ITY
Pe basa actului de donatiune a] rege-
“ui: Sigismund (1392), prin: care se. dă'-lui

RS
?

„Nicolae Peren cetatea; Eir-Somly6,. apoi Kros-

„ sofew- (Cărașul) ŞI: satele labolnak şi Vără-
VE
„dia, nu” greșim: când sustinem, că districtul
acesta, a fost aşternut d' alungul rîului Căraş
NI

şi că frumoasele sate din -basenul: seu, cum

“sânt d; e. Mârcina, Vărădia, Caeova, Ticfani, |
LU

: Coruia, şi G ârleşti,: au: forma; teritoriul : Secu.

La obârşia Bârzavei, dela; Reciţa cătiă
RA

“8. Oa; fost'în:vechime:comuna Bârzava:

delă aceasta, a; primit: ditrictul Bârzava
NT

"(Borza'16) numele seu. Despre acest, district.

'se“face:pentru întâia oară pomenire. la anul
CE

1370, când: palatinul: Ladislau. întro” congre-

“gaţiune a:'coritatului: :Căraș ţine. judecată
“asupra chinezului Balint; pe: icar6 îl
/

coiidamnă :pentru-tâlhăzii. Acest; Balint; şi-a

SI

“avut: ubicaţiunea; în satul:lui. Petru; fiu. alui.

IA

Balk, care::sat:''g'a: ținut de teritoriul AI.

“Strictului, Bârz za Via,
U

Din conţinutul - unui act. donaţional

BC

„(a200) provădut cu subserierea lui G& e o ru 0

 18: “P. DRAGALINA .

Y
Orbonas de Borzafăw. credem. a fi în-

R
dreptăţiţi să concludem, că Orbonaş a. fost

RA
castelanul numitului district, Învoială, făcută
înaintea capitlului 'arădan: la 1495, între

LIB
George Găman şi loan Bizărea, în virtutea
căreia: acest din urmă, pemnorează, pentru
250 galhini partea sa de moşie din dis-

TY
trictele Caransebeş şi Bârzava,
asernenea probează. esistenţa districtului din

SI
chestiurie. La anul 1597, când se ZICE, că
districtul Bârzava, zace în comitatul Severin,
ER
se face pentru ultima, oară aminţire de acest
IV
district, De |
| Se naşte întrebarea: care parte a Se-
UN

verihului a, fost cuibul seu? În urma, celor -

espuse nu e greu să fixăm în liniamente
generale . marginile sale. Nu - greşim când.
L

"afirmăm că l-au constituit Românii din sa-

RA

tele de prin văile şi de pe clinele râului:

„Bârzava, dela Văliug pănă dincolo de lio-
T

taxele comunei Jidovini. Cumpăna apelor

EN

e hotarul natural între 2 provințe înveci-

nate. Așa, şi în casul de faţă marginile dis-
/C

trictului avem să le căutăm pe culznea, dealu-

rilor, în care se află gumpănia între hasenul
SI

râului: Bârzava și al Pogănişului de o parte,

IA

„şi între al Cărașului de altă, parte.

Două momente mai sunt a se lua în
U

- considerare la determinarea, posiţiei acestui

BC

district.
 „DIN 187. BANATULUI SEVERIN 1. „119

RY
Numele classic al râului Bârzava, lângă
caro să văd ruinile castrului roman

RA
Berzovia, păstrat în decursul veacurilor .
în, toată originalitatea sa în gura locuito-

LIB
rilor, precum şi numele comunelor Borzaţ,
Țerova, Teroviţa, şi Târnova, din 'care unele -
(Țerova, “peGrnova) esistă şi astăzi și despre -

ITY
care în -documente se face amintire ca apar-
ținătoare acestui district, ne indică în mod

RS
autoritativ regiunile asupra cărora s'a estins
domeniul districtului valahic Bârzava. Sa,
VE
mărginit la N. cu. districtul Comiat, ear a
S. cu al Căraşului. _
NI

Din cele espuse mai nainte sa con:

statat de ajuns existenţa, districtului |
LU

Logo) în decursul veacului XIV.

v
Ei

În - secolul XV, anume în. 14 Iulie

RA
a

1449, dă regele Vladislav L capitiului arădan .

ordinul, ca să întroducă .chinezii români din
NT

districtul logojan, pe: Nicolae Turcinde

Gamza şi pe Mihaiu Corneth (pro
CE

fidelum :servitiorum meritis . valachorum |

Keneziorum .districtus Liugas) în moşiile.do-
/

nate, în Berzăs, Chehohaba ȘI. Ohabiţa.. "Din

SI

acest act se vede, că comunele numite a.pair-

ţineau districtului Logojului şi că chinezii
IA

Nicolae “Turtin ȘI Mihaiu

| Corneth erau deja
stăpânii moşiilor acestora, de oare-ce „Voe-
U

vodul şi. Banul loan“, udecă Ioan Hunyadi, |

Da

BC

le-a, fost donat din timpurile. de mai nainte,

Ta
 120 2. DRAGALINA .

Y
Esistenţa, districtului în secolul. acesta

R
„se constată, prin acte publi ice, în care,

RA
se „face anintile de mai multe comune,
se :zice ânume, ică se. “țin d6 districtul

LIB
Logojului: Autonomia, 'sa însă - a fost 'căl-
cată de regele Maithia Cozvin, . verosimil,
| pentru ca să căştige simpatiile optiraaţilor

TY
“unguri, arătându-le cât: de. duşmănos este
fată de cei din acelaş! sânge cu el. Mathia

SI
“donează | la, 1464 cetaţea, Jdioăra şi opidul
“Logoj, dimpreună ER
cu satele şi “teritoriul
apărținătoriu acestor “oraşe. lui loan Pon-
IV
gTâCz, care era voevod a] Transilvaniei - ȘI
i$pamul Secuilor. Prin” actul acesta; a călcat
UN

în picioue drepturile” ȘI privilegiile. garan-

tate districtelor române de: Ladislau. V, căci
L

în virtutea, acestora nu era permis nimenuia,

RA

Dieci chiar regelui, a face donâţiuni Străinilor

fără cornsimţirea universițății nobilimei. dis-
T

trictuăle. Altă, volnicie ă comisto. la 1487.

EN

În anul acesta, se stinge familia nobiliară

"Dâbrota a; moşiile: acesteia: „Câmpul tru-
„Mos“, un prediu: al distiictului, 1 donează:
/C

lui Mathia, fiul voevodului Pongrăcz. dă

EB suprinzătotiu,„că, întrun” district
SI

atât de însemnat, Cum cra al Logojalui, nu

IA

so. pomenâşte. nici măcăr numele unui sin-

gur castelan de: Lugas, după :curm
U

bună oară su arătaţ,: că au 6sistat castelani

BC

ai districtului Sebiş, , Meedia âte. A fost însă

 „DEX IT, BANAPULUL SRVBRIN 1. aia

RY
-”

în: Liogoj 9. cetate, care stă numit castru,

castellum “şi -arx: Bată și miirnel6: „unor co-

RA
mandanți ai cetăţii :: i it
1lă& 1899 Petru de Tiicova ezistellanus

LIB
castri Lugas ; .“: ii
la; 1591 loan” Bios, „vibocastellanns
arcis Lugas ;

ITY
la 1597 loan: Săi, "“Brâvisor ALCis;
a. „1658 Laglislaa: „Ploae, capitaneus.

RS
ătois; ai : D
la 1658 Toma, de Rapşa proiisor aivăis,
VE
Ni se arată “ca: Şi când” Castelanii - din
Jăioaza ău fost în timpurile”. dintâi! Buvăr-
NI

“natorii districtului Logoj. 'Liucrul:'se confirină

a Dia

prin 0! epistolă” alui Iacob: Măcicazi:"Toan

LU

More şi Vasa, 'câstelani ai Jdioărei'. (castel.

lani Castri Sydowar), în care şe zice. Găei |
RA

au ţinut Judecată dimpreiiniă, chiidbilii pro-

vinţei logojene. (n sede'' nostra: Iudiciaria, -
NT

Uunacum: nebilibus'” comprovinoialihius” Bedis

Liugas) asupra; pretensitinilor- “lui: Iacob: de |
CE

e și Sândriu- Sysmăn!-- te .
Castel lani îi Jdioarei cu “fost: i
„la. 1393 Dionisie, Stolmic” eg. ploaia
/
SI

castelân a] Meediăi ; i
1419 Sigismund i psoilezy” otitolalis
IA

de Sydowar, Orsova, „Miliald, Sebes: Și a mai

multor cetăți, iii „i iai
U

1489" jadislău“Ono: Ca): Şi tităle

BC

seu Stefani | „hi

 pa P. DRAGALINA

Y
1440 Fy ancise Kis (Micul) sşi loan diacsul; |

R
1454. Iacob Pongrâcz de Srentmikl6s;

RA
comeș.de Sydowar et Somly6 ;
1464 'regorie Bethlen;

LIB
i | Iacob Măcicaş,
"1470 4:loan More,
De N Vașa;

TY
Ia! 478 Tacob. Mă ăcăeaş ;
1485 Ioan More, | |

SI
_1466 Ioan. Endrââi, praefectus castii
Zsidowar. N
ER
Pe timpul Bashoreştilor (1578 şi 1585)
IV
s'a tinut Jdioara de districtul Caransebeşului.
Sâ vede că- ȘI perduse însemnătatea de mai
UN

nainte, ! Abia 'acum;, când nu esistau caste-

lani. ds. Șydowat*, cetim despre castelani.
L

logojeni.. a
RA

Despre nobilinea, districtuală,, Ca, , uni-

. versitas nobiliurm“ s6 fac6 aminţire la 1419
T

cu, ocasiunea, unei judecăţi, ţinute în opidul

EN

„Caan sub presidiul lui Sigismund Losonczy

cu concursul. nobilimei din districtele Sebeș
/C

“Logoj, Caran şi Comiat; apoi la anul 1475,

când. nobilimea districtului Logoj întăreşte
cu jurământ, că Perlo şi suburbiul Jdioarei
SI

au avute totdeuna hotare separate.

IA

- De "p6 timpul lui Mathia a trecut ce-

tatea Logojului. şi teritoriul.seu din - mână
U

Doiinitoriului în posesiune privată şi din

BC

mână privată în a Domnitoriului. Aşa d. e

 DIN ISP. BANA'CULUI SEVERIN 1. 123

RY
ordonează, Ferdinand |, 'ca .să se restitue
cetăţile :. Lugas, Zsidovarşi Rekaș lui Lâvai,

RA
Forgăcs şi loan' Pastoi, ear cătră finea vea-
cului Logojul se afla earăşi în mâna, Dom-

LIB
nitoriului, căci numai astteliu pot avea în-
țeles, scrisele principelui Sigismund 'Bâthory !
dela 1593: „opidum nosţru m Lugas,: ac

ITY
castellum in codem 'oppido et districtu Lu-
gas,“ în care oraş locuia atunci! Elisaveta,

RS
soția lui George Palatici, care eră Ban -
al Caransebeşului: și Logojului: Deoarece nu- -
VE
mita Elisabetă.! sotiâ Banului Palatici,-a
10-:
cuit în Logoj, nu greşim, când “Sustinem, .
NI

că în Logojse afla acum reşedinţa Banilor.

„Da-anul 1609's0 face pentru . ultima
LU

dată, amintire de nobilimea acestui district, .

care prin proteste, nisueşte “să-şi revindice
RA

drepturile * perdute. Principele, Ardealul ui

Găvrilă Bâthory adecă donase cancelariului, .
|
NT

seu. Gregorie N&methy, cu vătămarea, „privi-.

legiilor garantate Nobilimei din. districte,
CE

șraşul Logoj și tot districtulde acelaş nume...

În contia acestui. atențat criminal. protes- |
tează. vrednicul fibirău „logojan Nicolas.
/

loysa. în numele tuturor senatorilo

SI

r, al
comun
ei, al universităţii: nobililSr, precum
IA

ȘI în numele “celorallţi Români!și chinezi

| al oraşului și. districtu“ lui Logoj, : cu toată, -
U

„ivener gia, dar. judecând după efectul seu, fără,

BC

f
folos. Plânsoarea Logojenilor e cântecul 'du-
.

!
|
ț
i

|
|
 10 îm pPODRAGADINA!

RY
“xeros' al: lebedei.: Epigonii: plângeau, — ei nu
„erau roal mult capabili:de protestul armelor.

RA
::Deja'la 27: Semptemviie. 1615: aduse
dieta din :Cluj seritenţa;: de: moarte - asupra

LIB
-distrietelor române, declarând - Logojul, Ca-
„xănselieşul jete: de averea fiscului.
- “Rugina copleşeştâ:d'aici înainte: faptele

ITY
strălucite: al6: nobilimei: române; “locul -Ro-
“mâmilor: viteji, care: îri. secolul. XV. “devenită. -
RS
“spaima: “păgânilor; îl“ ocupă: mercenari : plă-
“iţi adunătţi din'toate părțile: lumâi; şi aCeş-
VE
“iat: în adevăr ant: fost măi” mult :spre: strică
:ciunea;'de “cât întru” folosul:'acelora, care,
NI

sub; coriducerea unor căpitani +iluștri, erau

„soubul şi: santinela Ungariei. :
LU

„> Privilegiile, „carele primită. ogojenii -

lau: 1664 dela:-principele George. Râkoczy, ȘI
RA

„care .aveau:de;:scop. înfiintarea unor. insti-

„-tutăuni- militare: Şi :pyin: aceste ;.disposiţiuni
T

„regenerarea: spiritului : militătesc, nu. :80: poi

EN

„asemăna -:cu. privilegiile. : lui; Tadislau; d

„daeeea.'niei presentul: principelui: transivă-
/C

nean: Duili:ar. aprins; Ani ma pentru.: causa

under Domnitori; dela-care. au2 aut +să. îndure
mai: mult;-zău decât; bine:
SI

rii A fără, de districtele însirate, în:a itorele

IA

'“privilegiăle' alei regelui” 'Tadislau Vita, “căror

“esistenţă „de: altcum'sâ: constată şi. din actele.
U

publice ale “timpurilor mai v66hi, au - mais.

BC

Host” şi: “altele6. Nuimitult rege, înşirând - înto

 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 195.:.

Y
-:

diplomă, din.. 30. Tanuazie ! 1453. meritele -lui.-

AR
loan Hunyadi, donează. lui: şi fiilor. Sei:.:ce-..:
tăţile Gurghiu, “Lurda. şi. “Mureș, precum: și,:.

IBR
districtele va luhor. ale comitatului: Timiş:
Swdya,: Monostor; “Boisas; ŞI. Supa, -

L
dimpreună cu satele şi âpartenenţele. lor.
Instituirea,- nu. „cunoaştem - causele,; se: în;.

ITY
tâmplă abia, la. 14: : Septemvrie.: ali: “aceluiaș .
an.: În ordinul de instituire, ce. să..trimite..
RS
capitlului arădan; înse, so. face: amintire, de.
districtele: valahe: + Suggya,. Supan.
VE
și Th werd;:va;-se:zică: în locul: distrie-,
telor Bosar ŞI. Mo.nostor. (Sugeya,. poate;
NI

să fie=cu Swdya), despre care se face. amin- -

tire. în - literile.: „donaţionale,. dăm de. urma |
LU

* districtului, Thwerd, asupia,. căruia :nu. Sa, .

dispus în aetul de . donațiune: Nu suntem. .
RA

în stare să deslegăm această enigmă. Ob-.

servăm înse, „că, comuna : Eurdia,. din: COmMi:.
NT

tatul Căraş- Severin (pretura, . Făget), în .se--

colul XVI. şi XVII -a fost cunoscută sub .
CE

numele Perde=—Furdea,. Si Ca. atare era, cen- =

tul unui ' district valahic.. Ferde, Thwera
sau, Thwrd e. Furdia,. de! astăzi, pentu: Că
I/

satele, deşpre care. se zice că erau în acest.

IAS

district, sunt „idenţice, cu acelea, „care le...

aflăm astăzi în jurul Furdiei. Diștrioțul Sug- .
ea, Sugaia, sau $wdya, sa estins” în valea,
U

Begneiului, între. Chiseteu.. și Făget. Această, ..

BC

suposiţiupe: se, confirmă; prin satele şi.

aștăzi.
 126 EP DRAGALINA :

RY
esistente Leucușeşti, Radmaneşti, Răchita,
Cladova, Gruin etc, care. „se amintesc ca

RA
“apaninătoare acestui district. Bosar ce Bo-
juxul de astăzi; ear. Supan=— Jupani şi Mă

LIB
năstur, sunt; sate situate la-S. V. Făgetului.
“Nu se constată din acte, că oare, dis-
trictele acestea, împărtăşitu-s'au de. dreptu-

ITY
rile şi privilegiile districtelor române, înşirate
în diploma lui Ladislau V.. Întâmplăvile
RS
petrecute mai târziu înse confirmă învederat,
că Românii, populaţiunea, esclusivă a dis-
VE
irictelor numite, sa bucurat de drepturile
beneficiile. fraţilor „din cele . 8 districte
NI

| privilegiate.
Românii din districtele Mănăştur, Sug-
LU

_gya şi Margine refusă a se supune autori-

tăţilor comitațense timişene. Nesupunerea
RA

aceasta numai pe basa drepturilor, înteme-

iate. pe autonomia, proprie :a, districtelor, se
T

poate. justifica,
EN

E, semnificativ că diferentele ivite între

districtele numite şi între municipiul timişan,
/C

NU s'au putut. complana pe calea judeţelor

ordinare, ci dieta, însaşi a trebuit Să, între-
SI

“vină. Verdictul seu e nejust şi adânc vVă-

tămătoriu pentru Români, -ear “motivarea
IA

ant. de-lspe 32: 1518 prin care se decre-

tează anexarea districtelor Mănăştur, Suggya „|
U

şi. Margine la; comitatul Timiș, caracterisează "

BC

“fără, comeritariu.- stările . anarhice, ce erau

 DIN 1ST. BANATULUI SEVERIN 1, 127
DOOR II

Y
în Ungaria pe timp . neputincio
ul

AR
sului „rege
Ludovic IL. Considerâna, Că. districtelMă- e
năstur, Şugoya . și. Marginede present nu

IBR
sunt nici, spre folosul Ungariei, nici: al“ran-
silvaniei (qui in presons nec. Lransilvuniae,
nec Hungariac deserviunt)

L
şi considerând,
că locuitorii acestora “sunt

ITY
mai mult spre
dauna, şi stricăciunea, altor locuitori din ţară
(quia de medio

4
in. hubitatorum ccrundem
nicolis inferuntur),
RS
Districtuum plurima, damna et. pericula, Reg-
dieta, decretează;: anexa
VE
tea, acestora.la comitatul Timiş. .
„După ce s'a pronunţat acest verdict,
NI

care înfierează districtele române,

ele dis-
par Î pentru vecie de pe terenul
LU

istoric“ “zice |
Pesty Frigyes cu mai mult patriotism,
decât iubire de adevăr Și dreptate.
RA

Nu credem,că în timpuri atât de cri-

tice, cum erau unii dela 1518—1526, când
NT

ionul Ungarioi se clătina sub picioarele

tegelui imbecil, să fie cugetat cineva la
CE

“secutarea acestei, legi nedrepte, -şi mai cu

seamă, când Românii districtelor de ceartă,
crau decişi cu arma în mână a-şi apăra
I/

dreptul strămoşesc. De alteum chiar şi acum

IAS

hartea cea, mai însemnată * din teritoriul

acestor distrtete aparţine comitatului Căraş-
everin, ear nu Timișului. i |
U

„Gu date. „positive . se “constată deci

BC

csistența următoarelor - districte hănăţene :

 ERE Pe BRAGALERA |

RY
1..„Caransebes, 2, Logoj, 3,„ Meedia, 4. Amăj,
5. Llidia,.:6,-. Căras; 7. „Bârzava, 8. Comiat,

RA
9. Sugoya. (Sugdea),. 10. „Bojur, 11. Mănăştur,
19,. Jupani, 13. Margine, 14; Purdoa; cătră

LIB
acte adaogem: 15... Icus, zălogit, la, anul.
1459.-de: regele” Albert, lui Ioan Hunyadi şi.
16, Fă pot. (Vezi! hartă. dela finea volumului).

ITY
tară do, cetăţile, despre_ care sa vVol-.
bit, au. mai fost; ŞI altele în Banatul Seve:

RS
rinului; „anume: Bocşa. (Bokesa),. Gău-'
„reni (Gewnin,. Gorâny), Peth, Sviniţa.
VE
şi Dr encova.(Dranko), despre. care însă,.
întoemai ca, Şi despre. Orşova, nu putem
NI

Să, arătăm, în ce raport au „stat, cu is-

„trictele.
LU

începutul. distriotelor valahice. se. „pierde.

„în vechimea; 4impurilor; probabil că. basa:
RA

lor s'a: pus pe timpul lui Achtum, dela anul

1000. d. Chr. Cu date positive sa constatat
T

“esistenţă, lor. în secolul: XIV. Chiar literile.

EN

regelu: 'Ladislau. V.. reteritoare la privilegiile :

districtelor Logoj, Caransebeş, Meedia, -Al-
/C

măj, Lidia, Căraş,: Bârzava, și Comiait, sunt.

dovadă, că n'avem de lucru cu nişte con-
cesiuni. de nou conferite Românilor din Ba- -
SI

nătul: Severin, ci: cu. întărirea privilegiilor, .

IA

„care:.le:au.: fost. garantat predecesorii: sel

strămoşilor acestor Români (et. per prede-
U

cessores. nostros Reges Hungariae. ipsis Con-

4
. AI
BC

cessa, sunt). Esistenţa. din ; „Vechime a, dis

 DIN ISP. BANATULUI SEVIRIN 1, . 199
|

Y
trictelor, cu prerogative şi privilegii garan-

AR
tate de regii maghiari, le constată şi literile.
privilegialo ale: lui Ladislau V. În documen-

IBR
tul seu se arută motivul, care l-a determinaţ
să întărească privilegiile tuturor nobililor, a.
chinezilor şi a celorlalţi Valahi districtuali.

L
Mulţămita, şi recunoştinţa sa pentru cre-

ITY
dința, şi pentru servițiile, pe care le făcu-
seră întru apărarea, vadurilor Dunării, contra,
deselor incursiuni
RS
ale 'Turcilor şi la, “espe-
dițiuniîn afară (tum vero consideraţi fide-
VE
litatibus et fidelium serviciorum meritis
eorundem. universorum .nobilium et Kene-
NI

ziorum ac ceterorum Valachorum,..... in

custodiaet țuicione vadorum:Danubii contra,
LU

crebros incursus 'Turcorum), a -fost, ceea-ce -

l-a îndemnat; să se arăte atât de binevoitoriu
RA

cu, Românii.::În r&sboaielecu 'Purcii au do-

vedit Românii totdeuna o vitejie. rară şi
NT

credință neclătită. Acest atestat vedem,că, .

nu-l deneagă nici chiar regele maghiar.
Libertăţile,: immunităţile, prerogativele
CE

și drepturile inarticulate ale Românilor. din

B. Severin, le întăreşte Vladislav V, cu au-
I/

toritatea, sa regală pentru present.şi pentru

IAS

viitoriu, în diploma ddto Viena la 29. Au-

gust 1457. a N
În înţelesul literilor privilegiale nime-
U

nuia, nici chiar maiestăţii regesti, nu-i iertat

BC

a despărţi satele şi moșiile dela olaltă, nici

IE)
 130. P. DRAGALINA

RY
a le vindă străinilor, numai color, ce vor
fi. recunoscuţi de hinemeritaţi de Gătră no-

RA
bilii şi Valahii acestor districte. Cele 8 dis-
tricte. să aibă comitele lor, Care. să le facă

LIB
| dreptate ; GOI nemulţămiţi cu sentenţele pot
SĂ-ȘI. înainţeze recursele lor la judele cunrlei
ŞI la rege. Dacă comitele sau vicc-comitele

ITY
_(Comites et. Vice comites) ar avea să în-
casseze pedepse în bani, nu este permis a

RS
le lua trăgătorii, vacile și namaele. Pedep-
„sele în: bani să nu se încasseze fără inter-
VE
venţiu, solgăbireului. Nobilii şi chinezii valahi
sânt, scutiţi de dare, averile lor şi ale 10-
NI

bagilor scutite de execuţii. Nobilii valahi

sunt a se considera ca nobilii veritabili ai
LU

terii. Procesele nobililor contra iobagilor le.

deliberează, nobilimea, ear cele conira, nNO-
RA

bililor şi chinezilor . se judecă înaintea Co-

mitelui.
T

Pentru aceste poneficii. incpuiau Ro-

EN

mânii să ţină fortărețele şi cetăţile în stare

bună şi să apere, ca în: timpurile de mai
/C

nainte, vadurile Dunării în contra Turcilor.

“Românii din districtul Sebeşului aveau,
SI

pe lângă : privilegiile acestea, şi altele ga-

rantate prin litere regești. Aşa, d. e. Sigis-
IA

mund le concede comerciul liber, scutit de

“vamă în ţara, întreagă. Scopul său. era săi
U

recompenseze pentru pagubele ce le-au avut,

BC

în urma, invasiunilor otomane, . Aşa şi. Va

 DIN ISf. BANATULUI SEVERIN 1. | 181

Y
dislav II, luând în considerajiune meritele

AR
locuitorilor în: espedițiunile contra; păgânilor
-
Şi perderile suferite, întăreşte la, 1494 acest

IBR
privilegiu, garantat de Sigismund. .
_ Donaţiunile: în districte se

L
făceau -după o normă particulară, nu după
cum era; usul ase face în'comitute,.coca-ce

ITY
constată o donaţiune a: lui Vladislav. Il
(1444)pe sama lui Nicolae Bizărea 1)
şi asoţilor sei. - i RS
___" Bizărea sa, fost distins sub steagurile
VE
lui: loan Hunyadi în Transilvania, Muntenia,
„Serbia,şi Bulgaria. Cu ocasiunea unei in.
NI

vasiuni turcești în' :Severin, nimicindu-se

literile donaţionale. ale numitului Bizărea,
LU

„regele :donează, lui şi fraţilor. săi, mai maălte

sate ale districtului seheşan, „după: nor-
RA

mele obicinuite la Valahi, care

le-au observat şi predecesorii
sei
NT

la conferirea donaţunilor de pă-.

mn.“ Nu cunoaștem normele obiciruite
CE

la Români în casuri analoge; dar trebue să.

I/

| 1) Satul Bizărea, (Bizere) cuibul familiar al Biză-

regtilor, s'a, ținutde distr. Caransebeş. Satul
dispare în scc. al
IAS

17-lea. Pesty Frigyes (vol. 11 pag. 10) crede

că
a fost lingă Vercerova, o comună apărţinăt locul acestui sat
oare preturei Ca- *
xansebeșene. De oarece în şirul comunelor,
amintire despre care se face
în diplome, lAngă Bizărea, se amintesc totdeuna şi
tele şi prediile Calova, Pleşa, Vercerova, Obreja, sa-
U

sar Calova, Pleșa gi Vercerova sunt 3 văi Glâmboca, Mal;

(odinioară sate) în hoţa-
» Tul Obrejei, locul satului Bizărea numai!
BC

lângă :. Verceruva-Obreja
a putut că fie. Diplomele de altcum. arată lămurit, că Nicolae
Bizărea (Bizărei) şi. membrii acestei familii au
fost Români.
og
 182 | PL DRAGALINA

RY
fie fost nişte condițiuni Şi formalităţi deose-
bite de usul practicat în comitate, căci alt-

RA
cum adausul din urmă n'ar avea înțeles.
| Românii districtelor privilegiate ţineau

LIB
mult, la, pământul strămoşesc și protestau
cu energie chiar . în contra disposiţiunilor
suveranului, dacă, se vedeau jigniţi în dreptul

ITY
lor. Eată două casuri :. În procesul născut
după stângeroa; familiei lui lanăş Găman

RS
„între fiscul regesc şi între rudenii, care se
„priveau de. moştenitori legali ai moșiilor Și
VE
averei mobile a lui Găman, proteztează
Găvrilă Pâkri şi Nicolae Pobora, (1563) în
NI

numele întregului Comitat Severin contra

disposițiunilor regelui loan II Sigismund,
LU

accenţuând că nu este îndreptăţit să facă.

donăţiuni pe sama acelor indivizi, (regele
RA

adecă donase cancelariului său Mihaiu Csâky

averea. numitului Găman), care nu posed
T

moşii în comitatul. Severin (ne videlicet

EN

__maiestas regia cuipiam in comitatu ipso

ZewWriniensi. bonă, non habenti, bona conferi
/C

possit).
Mai bărbătesc a, fost protestul. nobili-
mei comitatense înaintat curţii din Viena
SI

pe la finea, veacului XVII. Nobilimea con-

IA

dusă de vrednicul Petru Măcicaş, nu. vrea

să se supună lui: Mihaiu Sava şi protestează
U

“în contra denumirei sale de comite al-co-

BC

mitatului, pentru-că acest funcţionariu nu

 DIN IST.. BANATULUI SEVBRIN 1. 133.

Y
posede avere în comitat;
ear

AR
pe basa pri-
vilegiilor avitice, numai nobili care / stăpă-
nesc moşii aflătoare în comitat, au dreptul

IBR
„să fie comiţii Severinului. Aşa ştiau |
sirăbunii noștri să se apere de copleşirea

L
străinilor. a | |
„În jorisdicţiune sa aplicat.

ITY
es-
clusiv legea, valahică și judecăţile se făceau
după normele acesteia (juxta antiquam. ct

| i |
RS
„approbatam legem districtuum valachicalium
universorum). |
VE
„Spre ilustrare înşirăm vro câteva
casuri.: e
NI

Nobilul: Kopaz?) acusă pe (xeorge |

Găman, fiul lui Ladislau, pentru-că acesta
LU

încă pe timpul tătâ-ni-seu ar fi pus foc la

una din morile sale din valea rîului Bizărea
RA

ŞI pentru-că ar fi prefacut-o în cenuşă, prin

ce i-ar fi făcut pagubă în preţ ds604.
NT

Nobilul George Găman negând: faptul, vice-

banii severineni Iacob de. Marga şi
CE

voevodu! Rayn aduc la 1478 sentența,

ca se depună, după cum prescrie legea
veche și aprobată a districtelor
I/

valahice (juxta antiquam et aprobatam

IAS

legem. districtuum valachicalium - 'univer-

U

| 1). Lui Pesty Fripyes ti placo 'so vadă în câmpiile

tului mulţime de Unguri, d'uceea numele 'persoanel Bana-
BC

or 'le înfâţo-
Bază în haină ungurească. EI scrie Koupasz:=pleşuvul,
diplome cetim Kopaz. pe când în
Sa o
 134 îi P. DRAGALINA

RY
sorum), dimpreună cu alți 11 oameni de
omenie jurământ, că. n'a -comis crima de

RA
care este acusat. La întrevenirea mai mul-
tora. înse judecătorii se abat dela, usul acesta;

LIB
cu atât mai vârtos, căci. şi Kopaz consimte,
„ca înculpatul să dovedească, nevinovăția. să,
numai prin jurământul unuia din nobili, pe

ITY
care îl va designă acusătoriul îînsuși. Kopaz
| numeşte - spre. “scopul acesta pe * Nicolae

RS
„ Bizărea, care, prin depunerea jurământului,
mântue pe Găman de acuza ridicată .asupra-l.
VE
George Gămana fost la 1500; de nou
citat înaintea, sedriei vicebanilor severineni..
NI

Văduva numitului Nicolae Bizărea, îl acusă,.

pentru preţul mai multor haubiţe,) Care.
LU

le-au fost cumpărat dela, regretatul ei băr-=

bat. Acusaul obiecţionează, că n'a, cumpă-
RA

_rat patru, ci numai 2 haubite şi că preţul l-a

plătit în castelul lui Nicola Bizărea. Fiind-
T

că părţile litigante n'au fost în stare să.

EN

dovedească afirmaţiunea, lor după -rece-

rinţele dreptului valahic (Jure
/C

valachie requirente), — banii severineni

Iacob Gârlişteanul şi Petru Măcicaș,
aduc sentența, ca veduva lui Bizerea se.
SI

confirme prin junăimont afirmaţiunea, ci. În

IA

2) Haubiţe numite.la cronicarul Ureche. i. pugte

U

hușniţe erau un fel de tunuri, fulusite de Husiţi la anul 1425,

din care se înprosca: inimicul cu Petri, .„nai târzin cu grapuelo,.
BC

gloanţe de. fer etc.. Au fost. introduse în. „Ungaria verosinil de:
Ioan Hunyadi. | |
 DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 135.

Y
casul de faţă se nurieşie: arept; vălahie

AR
„atestarea aserţiunei “părților litigante prin
documente “sau alte dovedi demne, de cre-

IBR
zământ. -
George Găman a mai avut în anul

L
amintit şi altă supărare: Soru-sa -Dorotea, |
soţia lui Loan Turcul, pretinde după. moartea,

ITY
tătă-ni-seu ca: să: fo. escontentată conform
- dreptului:valahic (jure volachie re-

n'a primit zestrea RS

quirente), fiind-că atunci, când s'a: măritat
obicinuită. Me
VE
Fiul 'lui' Bogdan, cu numele Gabre de
Călugăreni, pentru-ca să. scâpe de datorii -
NI

este necesitat; să zălogească lu 1503 com-

proprietaţile săle din Călugăreni, Magoieşti,
LU

„Răchita și Strâmptura, care se. aflau în: dis-

trictul Comiat. Spre scopul: acesta au pro- -
RA

vocat judecătorii, după usul -volahic

Quxta ritum. volachic), de 3 ori. vecinii şi
NT

compropriotarii sei,în deosebi po Marta, fiica

decedatului Toma de hemetoa - şi „pe toţi
moștenitorii: lui: Tomu,:- ca. să primească
CE

comproprictăţile lui Toma ŞI să nu le lase

pe mâni străine. în |
I/

Din celo zise vedem că în. procedura,

IAS

judecătorească modul principal de dovadă

era, jurământul capital al partidelor, însoţit
- de jurământul subsidiar al altor oameni -de
U

omenie (conjuratio); dacă jurau; împreună

BC

cu acuzatul şi alţi. 11 îndivizi, acusa se

 136 IP. DRAGALINĂ

RY
considera - de neîntemeiată şi acusatul se
achita: Vedera mai departe că averile ză-

RA
logite numai 'cu greu se: puteau înstrăina,
Și că neamurils Şi vecinii aveai întâietate

LIB
“la. cumpărare şi că, fără îmbierea lor nu se
puteau vinde moşiile Românilor. |
Numirea „universitas nobilium“. docu-

ITY
mentează autonomia pr oprie, în deo-
sebi a celor. 8. districte severinene, asupra

RS
cărora s'a estins privilegiile lui Ladislau V.
Administraţiunea. districtelor a
VE
fost condusă în parte de comiţii supremi
ai comitatului Căraş şi în parte de Banii
NI

Severinului cu sediul în Caransebeş, car

mai tărziuîn Logo). a
LU

| Organizaţiunea civilă a distric-

ţilor era, deosebită de, organizaţiunea comi-
RA

tatelor. Ban ul era șeful tuturor districte-

lor; pe lângă el erau 2 castelani, numiţi
T

vicecomiţi, pârcălabi şi vicespani. În

EN

fruntea fie cărui district. a stat un solgă-

bireu (judex. nobilium), un notarii şi
/C

mai mulţi asesori ai scaunului judecă-

toresc,:
care: formau primul for de judecată,
dela :care se înuinta apelaţiune la tabla
SI

Banului, şi d'aici la curie, sau în timpurile

IA

Când Banatul Severinului, aparținea Transil-

vaniei, la principii acestei ter.
U

Între cele 8 districte rolul condacă-

BC

toriu l-a avut districtul Curansebeşului. Din

 „DIN IST. BANATULUI SEVERINLI, 187

Y
cuprinsul ordinaţiunei lui loan Hunyadi dela,

AR
1491, adresată, câtră pretorii (solgăbireii) ce- -
lor 7 districte române, resultă, că fie care

IBR
işi avea judele “seu (Johannes de Hunyad
regni Hungariae Gubermator etc
: Nobilibus
.

L
viris Judicibus nobilium Septemsediumvo-,
lahicalium, Salutem cum dileccione). După

ITY
catastrofa, dela Mohâcs înse se constată, că
comiţii, pretorii şi. notarii districtului Caran-
sebeș s'au mestecat în
Așa d. e. după stângerea, RS
afacerile celorlalte.
liniei bărbătești
VE
a nobililor de Gârlişte, când Ana Fiath şi .
Francisc Mărgineanul, ca descendenţi din
NI

linie femeească, pretindeau moştenirea din

Meedica, Teregova, şi Cebnyak (comune apar- .
LU

ținetoare districtului Meediei), apoi cea din

Perho. . (Pervova)), Prilipeţi şi Rudăria,; co-
RA

mune ale districtului Almăjan, — au mers

pârcălabul Bona voevodul şi pretorul Martin
NT

Brăthovan din Caransebeş ca să facă îm-

Dărțirea, [|
CE

Acest drept estraordinariu al funcţiona-

rilor caransebeşeni ne ajută -cu să lămurim
0 chestie, care o întâlnim
I/

în documente, şi
ar fi o adeverată anomalie, dacă cele scrise
IAS

le-am lua, în. înţelesul lor literal. Ar fi un

nonsens .dacă am crede, că comune foarte
îndepărtate de Caransebeş, ca, Meedica, Per-
U

vova, Prilipeţi, Rudăria etc, care după si-

BC

iuaţiunea, lor topografică au trebuit să, apar-

 8 | PU DRAGALINA
4
i
i

RY
dină altor districte; pentru că în documenţe
se zic. apazţinătoare “districtului Caran-

RA
sebeş, am crede, că sau ţinut de acesta.
ȘI mal. puțină probabilitate conţin cele

LIB
scrise în' epistolele Tai. Gavrilă ' Băthori, în
care se zice, că opidul Logoj ar fi situat în
districtul Caransebeş, în. comitatul Severin.

ITY
Rolul conducătoriu. al districtului Ca-
ransebeş ni-l arată mai departe intimatele

RS
reginei Isabel, . ale fiului ei Ioan Sigismund
şi ale mai multor principi . ardeleni, câtră
VE
şefii districtuali şi rapoartele acestora tri-
mise d'a-dreptul: la adresa, principilor. Nu
NI

se constată pentru celelalte districte o co-

respondenţă directă cu suveranii. sei, după
LU

„cum sa practicat adese ri în viaţa publică

a acestui district. E caracteristic “şi "aceea
RA

că instituirea pe moşii îndepărtate (d. e. în

Nevrincea la N. -Logojului) a fost încredinţată
T

„pârcălabilor din. Caransebeş. ear nu celor

EN

din Logoj”ca şi când aici nar. fi esistat

autorităţi, cărora, sar fi putut concrede aşi
/C

fel de misiune.
Istoriografii Datriei folosesc de: timpu-
SI

TU i numele. lomeskăz s
sau Temeskuz.
Deja regele Sigismund: serie la 1387. că
IA

A Îmia.fa a, adecă, M&rul, zace lângă Bistra

în districtul Temeskuz,. Petru şi Fran-
U

cisec Dees de Tămăşel “conced lui Nicolae

BC

Bizărea a folosi moşiil6. lor aflătoare în CO-

 1

DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. . OO—199.

Y
mitatul Tomeskuz (1504). Deoarece -se Zice

AR
că Merul (Almafa) se află în districtul Ţe-:
meskuz, lângă rîul Bistra, ear lângă, Bistra,

IBR
nu esistă o altă - Comună Gu acest: nume,
Lemeskuz-ul nu. -poate'.să însemne alt

L
ținut, de cât districtul Caransebeşului, câre
6. scăldat de riul limiş dela S: spre N, în

ITY
care și astăzi. se- află comuna numită. A-
vând: în vedere: locul:-de. întâietate al di-

naturală a noţiunii. RS
strictului: Caransebeş, „aflăm -“esplicaţiunea,
„comitate „— comitatul
VE
'Pemeskuz, — usitată adeseori: pentru deter-
minarea.. acestui, district, 3
NI

După căderea: Timişoarei (1552) di-

strictele române îşi perd din- nimbul ȘI în- .
LU

sămnătatea,: de: -Gdinioară, Fiind" slăbite, a:

tost cu: putinţă, 'ca să căștige districtul ca-
RA

ransebeşan tot mai multă: iniluinţă în afa- -

cerIlS administrative ŞI judiciale ale celor
NT

alte. Na, fost trebuinţă, să fie lovite de Z0U-

| cau estraordinare externe; pentru cu, să-si
CE

peardă vechea autonomie şi pentru “ca, “s*0

străforme în autonomie. comitatensă, — căci
autonomia districtuală suferise esenţial prin
I/

ingerința, reprosentantolui lor, câre devenise -

IAS

organul- vital - si "centrul vicţii românești.

pentru locuitorii Severinului. Cu strătorma-
rea, autonomiei. districtului - Caransebeşan a
U

trebuit să se. schimbe. şi organisaţiunea, Ce-

BC

lor lalte districte, atât de strâns legate de el.

 140 P. DRAGALINA

RY
Puterea, espansivă a districtului numit,
asupră;. celor lalte, şi predarea Caransebe-

RA
Șului: prin Achaţiu Barcsay în mânile 'Tur-
cilor, “au adus cu sine disolvarea, districtelor

LIB
române, care nici după. reocuparea, acestei
cetăți (1688). nau reînviiat mai mult în
forma, lor cea veche. Din teritoriul dela Mu-

ITY
rEş, pâna la Orşova s'a format comitatul
Severin. D'atunci pănă astăzi a trecut. co-
mitatul prin diverse metamorfose. Solul seu
RS
şi locuitorii 'sei au format institutul de model,
în care guvernatori
VE
străini esperimentau, că
să afle forma, de guvernare mai puţin cores-
punz&toare firei Românului. Vom arăta, la tim-
NI

pul s&u, sistemele practicate şi reul isvorit

LU

din aplicarea lor pentru neamul nostru. Ro-

mânii, infectați de microbii nouelor sisteme de
RA

guvernare, au. suferit, nespus de veninul în-

trodus în organismul lor, — dar viaţa lor
naţională n'a, fost stinsă, ci se manifesţă în
T

graiul şi în. doinele, de care'resună văile şi

EN

câmpiile frumosului Severin.

/C

În timpurile furtunoase ale evului me-

diu şi ale începutului celui nou; când roiuri
de se minţii semibarbare amenințau cu. stri-
SI

“căciune hotarele resăritene, au avut insti-

IA

tuţiunea districtelor îns&mnătaite deosebită

pentru Ungaria, Era trebuinţă de proprietari
U

liberi şi de militari bine organisaţi, care-

BC

prin apărarea, propriei moşii de care era le-

 =?

| DIN IST. BANATULUI SEVERIN 1. 14!

Y
gaat, totodată au scutit Și ţara de invasiuneu

AR
|
| străinului. Ca oameni liberi aveau interes.
să se opună cu bărbăţie dușmanului. Re-

IBR
gilor maghiari I-a - trebuit, în regiunile
" Valungul. Dunării o asttel de sentinelă, ȘI

L
|
| dacă n'ar. fi aflat-o în locuitorii. districtelor,
|
ar fi trebuit s'o creeze în scutul ŞI liniştea,

ITY
țerii. Si dacă, cercetăm trecutul, uta adevăr,
popor mai viguros, mai cu credinţă, nai
aplecat spre jertfă şi rnai invăpăiat în pa-
triotism, decât poporul românesc, ei n'au RS
VE
putut să afle între popoarele Ungariei. Ro- .
mâmnii districtelor s'au achitat, cavalereşte
NI

| de datoriile puse în sarcina lor; ear privi-

legiile regilor maghiari, care de altcum le
LU

“ posedeau din timpuri ăvitice, mau fost alt-

ceva, de cât preţul ce li s'a dat pentru şi-
RA

roaiele de sânge,. vărsat pe altariul patriei

Românii pot -să dovedească, 'cu istoria . în
NT

mână că ei au fost sentinelă pururea, - Cre-

dincioasă; ei pot să constate cu mândrie,
CE

că nu prin Jocurile încredințate pazei lor

a putut: păgânul să străbată, în inima, ţerii,
pentru ca. să-i calce indeperidenţa. | |
I/

“Succesele în. răsboaie sunt a, se atribui

IAS

in prima; linie organisaţiunei miliţare emi-

„Dente şi vitejiei înăscute Româmnului.
U

Organisaţiunea nilitară a distriotelor

j
BC

"era analogă, organisațiunei. Românilor din”

 142 | Bi DRAGALINA.
4
i

RY
alte. provinţe,. Căpitanul. suprem .al ostăşimei
a fost Banul; învestit totodată, cu putere

RA
adininistrațivă, ȘI judecătorească. Poporul
era împărţit în--3 clase: în nobili “sau

LIB
militari. de: prima. ordine, în chinezi și
ţărani, care crau obligaţii la apărarea cas-
telelor şi a-fvontierelor şi: în timpuri de ne-

ITY
| cesitate, la r&sboais afară .de țară 1). .
Conducătoriul. unui corp de armată se.

RS
pare a; fi fost voevodul,. ear al deespărțemin-
telor mai mici chinezul:
VE
„In această părere ne întărește înţelesul
cuvântului, care: se derivă dela slaveanul:
NI

voja voditi, a conduce o ceată, egal cu lati-

nescul: dux. În diplomele din evul mediu
LU

„sau păstrat numele mai multor voevozi

bănăţeni, anume: alui Loan, voevod al Ba-
RA

natului severinean, alui. Milutin, voevod

_în Meedia, alui Stoica şi Ra in, voevozi
T

în Caransebeş, 2)
EN

Funcţiunile chinezului erau diferite.

“Chinezul: purta, grijă de încassarea, dărilor, era
/C

conducătoriul satului şi prefectul militariu

al unui: despărțământ, mai mic de ostaşi.
Virtuţile: militare ale chinezilor-au fost adese-
SI

ori apreiate Și -remunerate din partea suve-

IA

ranilor Ungariei. "Demnitatea chinezască tr6-

U

vu

1). Densuşan: Revoluţiunea,. lui Horia, pag: :40.

BC

2) Vezi: N. Densușan ; op: cit. „unde sunt aztato toato . |

izvoarele: N |
 -

| DIN IS. BANATULUI SBVBHIN 1. 1148

Y
cea din părinţi: la fii, la nepoți și strănepoţi,

AR
ca. un drept particular al familiei chinezeşti.
Din taptul acesta, 'resulţă, „Că indivizii acos-

IBR
tei iustituțiuni formau o; castă liberă, de -
sine stătătoare, intermedială între nobili şi
-

L
țerani. Pentru serviciile legute de acest
aa ti

oficiu. primiau chinezii „câte 2. Sesiuni, su-

ITY
puse unor dăjdii în. bani. Sa
o

+ Nobilimea română din districtele . vala

RS
-

hice a format floarea, nobilimei. ungare, dar:

wecând la catolicism şi la, .reformaţiune, s'a,
VE
deslipit cu totul de tulpina din care leşise
și sa deshrăcat de caracterul: ei românesc.
NI

Hatăşi vro câteva nume din pomelnicul

acestor apostaţi : 'Piâth, losica, Macicug, Gâr-
LU

“lişteanul (Gerlistyei), Găman, Racoviţa, Peica,

Simon, Prib6k, 'Podor, Vaida (Vodă), Fodor,
RA

Floare, Bizărea, Micş.a, Ivul, Ombozy, La-

czugh, Berta, de Marga, Tornia, Bobik, Hăl-
NT

magh, Kun, Floka, ş. a, i |

Prin contopirea, acestor fiumilii în: rasa,
CE

maghiară, elementul român nu s'a stins, dar

„ă fost ştirhit în vaza, şi autoritatea sa. Nu-
„mele mai multora, din: aceşti apostaţi s'au
I/

„băstrat în sinul unor familii băstinaşe; ele

IAS

tesună încă pe buzele -Românilor în: forma,

defalsificaită, a; timpurilor. din trecut. -.
„Din asemănarea conumelor unor fami-
U

li de -origine: română din: Severin, ear:

"Străine de cuibul şoimilor . străbuni, cuacum
BC

nu-
 4 Pe DRAGALINA

RY
mele celor ce au păstrat; credinţa, locul şi
limba neamului din care sau născut, ——

RA
susținea: „că precum la căminul Acestor
familii boierești, aşa şi în graiul poporului

LIB
de rând a sunat (în Severin) vorba; ungu-
rească“ (Pesty), este o mistificare a faptelor.
Nici înfăţoşarea, numelor de „persoane ŞI lo-

ITY
calităţi în haină străină n'are să ne ducă
în rătăcire. Organel e capitlului arădan adecă,

RS
„încredințate cu instituirea în moşii, cu Iegu-
larea, hotareloi: etc. fiind-că nu pricepeau ro:
VE
mâneşte, nici n'au putut scrie corect numirile
rostite în limba, românească; funcţionarii în- |
NI

cercau a le apropia de limba, lor, ba de multe

ori, cuprinşi de hiperzel naţional, le traduceau
LU

pe ungureşte. Astlel s'a întâmplat schimo-

„nosirea, nomenclaturei române, şi s'a făcut:
RA

d. e. din Căraşova—Krass6f6, din Bârzava= |

Borzaf6, din Mărul—Almafa, ste.
NT

| Autonomia Românilor din districtele

„valahe, organisațiunea, proprie; dreptul con-
CE

svetudinariu român și legea veche a dis-

trictelor (jus valachie, anţiqua lex districtuum
volahicalium), ne întăresc în convingerea,
I/

că homânii nu sunt venstici, nici o naţiune

S

de păstori, care sa, străcurat; pe furiș în!

IA

Ungaria, ci un popor băstinaş consciu de |

„drepturile şi: datorinţele sale, mai, vechiu în
U

această: patrie: decât poporul maghiar.

BC

iFineă, părții T îe
 IOV distuctelou nel she.
a n,

RY
RA
| 4,

3 No Bhajova Sai
N Alo
Cd Eineoytă 2
LIB
a

| | 7 N
N _
,
| |
SS N 93 u Dat
| N ag
, Pes tii ! apte adio a aua.0 x a

„ " If abator =
ae
ITY

„mau
Oa Hei
Bay adcamna Gama O N oaza Z (i Saboca
| aaa Bet8i9
0 __ “Da, rcfenll ti ie 104 p o Ovzaja-
| ovia Bari
= Dian: ,
a danano &yte LV
RS

Ă (a .
ă . ea
IVE

oua o 9huchinke
/
“Sai OfBoie
UN
AL
N TR
CE
I/
AS

-
UI
BC

ij Cacanoabas
| HI 0903

IE Oommi ol
Ț ODonnono.
paz
 Y
AR
IBR
YL
SIT
ER
NIV

.
oc... me eee pi]ma
ŢIcota met.
mei
AR ma
ata! pre
i, gran:
3 ia
o omoara Io iiDa Pe “i
LU

e ol a pi me
pi
Data ame în e ema m ”
ce

pu
-
az

3 tn

m
-
sa

gi
CĂ apad
IT

„de

3 aă
la

sus
„i:

rea
asi

€
moră
ra

SAP
ag
uta 24

ra ad
Zsa
e
TD

.
RA

3 pa=
543

5:
aaa

2
pa

Es
iz
Uz

.
-

Ea
e

-
me

/.
za

NT

ras
.
2

7
4 E.

-
|

e
y

hi
p-
7
4

7
i:!

p€
spateAi
2?

aer i
n are
ea
met moaste
het 2 part:
7i
opt e
CE

B
[m ..
.
I/
AS
UI
BC
 mai 70
2 cer.pi

Y
a i a “ Leu. 75. bani.
“A

AR
m

tu ni nulă, dea mi bună şi ca ai tii -

ml
a

IBR
„Carte de. bucate a
.
a.

L
SR T TD
2

Te Te Te ED Po == = -
5
a

ITY
mia

A apăr ut în „Biblioteca Noastră e:

Teme

N ă

RS
. Peltă bună!
IVE

pe
—

p de 1071 Ho0oș
UN

i —
Ș..
L

“i Atragem atenţiunea, Ge ţi i + Oar e leOrpr. |

RA

As supra, acestei . cărţi, câre. conține: sub. 490

G numere peste: şase sute de reţete, ŞI
NT

Anume. cele. inai bune rețete

5

din. bucă- -
2

pa practică şi modernă: Aceasta carte de.

CE

| ucate se: poate întrebuința, în orc6;gospo-

ărie românească. Cartea cuprinde atât Te.
ş
stele bucaitelor” celor mai simple cât și re-
I/

fete de ' bucate mai complicate; ȘI adică :

AS

.
| „Supe, ciorbe, assiette, pastote, rasoluri,
aspicri.. galantine, fripturi naţionale ŞI fran-
UI

E
Hazeşti, prăjituri, torte, parfouri, înghețate,
„Ceaiuri, licheruri etc. etc.
BC

î -
î
A se adresa : L ilodoș, Garanse Dog. |
 i,
+5 | Raz

Y
zi

AR
IBR
aa Băeţelu a: Mamă, spune: mi i poate Lina
a să sboazei a E
o Mama Lina, bucatăre casă oastea? ne

YL
Ece „mă întrebi?
: Băeţelul:: Pată, i-a “dis - singoraşulee.

SIT
„Mama: Lina aare săă Sboure, chear astăzi! |

pa Dai
ER
— “Taticule 1, be ce ii vara așa. de
NIV

smulsă |
= Asta, dragă: Bac tele, ieste otacere
„Famnil:ară: întreabă „pe "mamă: ta.
LU

Si

a
RA

i Doua (eră ucaitirăasa. cea nouă): ă

— De ce ţi-ai părăsit stăpânii ?
NT

a rosie, vă rog, domnul ma

sărutat.
CE

| Isi Şi. d- ta te:-aii subarat PREZ .

pa “lo: i. însă a doamna
.
I/
AS

la sccoala “do dohanişoare.. ză

UI

„Spune, dșo ră, cine a. niteancizul

“Roma a
BC

Işoara Wu uitat. IE
Pr otesorul ajutând: Ro. „Ro. Ro. ..
i —. Romeo şi „Julieta.
 SD:
Lars

BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIBR
a
aa.
AR
-.
Y ,
Baa i
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y