VIRGIL CANDEA

STOLNICUL
INTRE
CONTEMPORANI

EDITURA `IIIINTIFICA
www.dacoromanica.ro
Portretul Stolnicului Constantin Cantacuzino
poart5 pentru prima oari la noi,
foarte limpezi, tr5s5turile umanistului.
El este un admirator al antichieätii greco-romane,
format la vechea scoali
a traditiei bizantine si la cea contemporani
a neoaristotehsmului italian. Bun cunosc5.tor
al limbilor clasice greaca si latina inzestrat
cu spirit critic,
el este la fel de curios pentru vechea cultur5,
ca si pentru operele contemporanilor s5i,
pentru discipline speculative,
ca gi pentru realitätile politice ale vremii sale.
Cu mijloacele une culturi europene temeinice,
el lucreazi pentru propisirea culturalà a tirii sale,
vrind s5-i desluseasei istoria,
si scrie in limba poporului.

www.dacoromanica.ro
 -
-,-)
-.4
r- ,.....
...

,
' - - 4.4;":7-7.-1, ..
.
'
'.
y ' 1..' " .??,:::::t..: . .

Z ' z.".- :----1,..--

-.....-..*:
:- .,,,,A, - '.
° ,-.. - .
' wt&i., ,..-,1 ---.,;,-a,..,:,
. 4.
-
_

.4
_

rv., A
_ i t ,1, Iii
., i è.
... ,
...
,-.
, .
.. i .
4 iji I

_, r .41.' - 4°
1 ...3<'
.

L1':4

- 'fii. 1.4 ' ` '

'-S II i islaiglr -4-,,
. ..I II ,,. 4. : H --'.
4 -:"_1-:"_1t.)
' i:
. I
r.---,---.--
t...,..1" .
-..tf... ...... ' t II' fS._. q 1 -

,ifEn,bi, 1,4,alm
A
-
,..,,r1
E ia
. r]
/ n 0.,
o
, ] -.
"".---1.1
A
,i,
..,
- w
..._ P.

._._,....-: , ,
1/ ....,...1 7' it
.....i.i...,,,, . ' "
.
-

. Lti
-
., o -111N- 1 61 - ---,
N ..nIiiiii'' .
kit
' -
i
4
isir --,. '_,-
_ ..... ,,.....Y1 _ - --,:,,
_ ..
AL' 11
.
-...-1--...--77--,-----,-. - 'ili- .ff IOC
.....,........11- --..._,
.---

,f
- - .,.
. .), ' 'I . I,

-
-..... .

_ ......._.-..____-, , Ain r.--------:_....., -.... - 1 4,ii; - '

er -,-.-. - -
-''''' r-"4-4;...:------
.
wo "..,
.11

,... 'SR i4
----- Watielt -

4%. I
- . -
ç.
1
r . -
ri 11....r7777
11 -
.
.
\ \\ - k ,

,
OP.

www.dacoromanica.ro
, :, ,
111

.. ,
 Supracoperta i coperta
VAL MUNTEANIT

www.dacoromanica.ro
 VIRGIL CANDEA

STOLNICUL
INTRE
CONTEMPORANI

EX LIBRIS
EWEN BUNEA
IIMIII
EDITURA TIINTIFICA
BUCURE5TI 1971

www.dacoromanica.ro
Stolnicul Constantin Cantacuzino. Fresca contemporana de la Ma-
nastirea Hurez_

www.dacoromanica.ro
 I. ,
, 14 Tfui
- .6, i,.,..t-,.
i A
, -ive.ii?-,
.

01,
.4 4VT Al . , ii; 4 - ...I.' ...,-,:, '121-;,. ;
'
I Th.
a -
.....it"'N:' t'` N ; il '
,,
4
:r ft;'. ?.
74.7".. 4' ° .';,!. .
30: ,.% V-413 ._
1.
' , 1
, s rt.& Alk, ......
' "'. ''-, '.37SiiiiN ,' .i ;!. I .***
rli4 ' - 1
.i,4
':
, . t. ,
440,t: -No-
- V
-
O.:. i Zyu ;8. :JP
! %f..4 .14 pke,
' V u.
'in

www.dacoromanica.ro
. - 4
, .1, .
4
r".
.
% 1*,. (4-
- do'
: T
' Jar
- 4
:=7.1
4%! '
°
, to.
.7 -
-
"
S...4, . A,91 .
AM
41 '14/.
- -;,rixt:241; . ;02
Ì' . -a

11.
r
. La
As", ;ir 115-1'
'."
A doua jumätate a secolului al XVII-dea a adus in cul-
tura româneascà prefaceri comparabile Renasterii din cul-
turile apusene. In numai citeva decenii ràsar str'älucite figuri
de càrturari : Grigore Ureche, Miron Costin, Dosoftei Mi-
tropolitul, Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Antim
Ivireanu, Dimitrie Cantemir. In gindirea si scrisul lor,
acesti càrturari au alte preocupàri si orizonturi deolt pre-
decesorii lor. Ei sint multilaterali, imbinind istoriografia,
poezia si eseul filozofic, ca Miron Costin ; istoria, filozofia,
logica, ebica, geografia si oartografia ca Dimitrie Cantemir
traducerile, memorialistica, teologia ca Nicolae Milescu.
Mari poligloti, ei iubesc totusi bimba vie a poporului si
alatuiesc impreunà romana literarà. Insetati de cunoastere,
ei descoperà cultura universalà, clasid sau contemporaná,
làrgind orizontul limitat pira atunci la traditia literelor 5i
ougetirii bizantine. Ei sint mari alátori, dornici sà vaca
meleaguri stráine, pretutindeni buni observatori, pretutin-
deni pretuiti pentru cultura lor vastà si gindirea lor ina-
intatà. Scrisul lor poantà toate caracterele umanismului :
predilectia pentru antiohitatea clasia ale arei mari nume
le evocá mereu mai frecvent ; tratarea intr-un sens nou a
5

www.dacoromanica.ro
temei Fortuna labilis, care, exprimind mereu sentimentul
vietii nestatornice, nu mai duce la dispretul fatg de lume,
ci la regretul pgrgsirii ei ; ideea evolutiei universale, care
va genera o noug viziune a istoriei ; preocuparea pentru
originile poporului si mindria de a demonstra nobletea aces-
tei origini imperiale, romane ; afirmarea posibilitgtii in-
nobilrii culturg, a superioriatii cgrturarilor fatg de
aristocratii ignari. Operele lor sint crádite deopotrivà pe
entuziasmul cald al drag-ostei de patrie, dar si pe spirituI
critic care insoteste pretutindeni zorile rationalismului mo-
dern
Oricare dintre marile figuri amintite mai sus ne-ar -in-
ggdui sg reconstitulm, prin formatia intelectualg, prin viata
si opera lor, revirimentul trgit atunci de cultura noastrg.
1 Tabloul general al gindirii românesti in secolul al XVII-lea,
aparitia umanismului i inceputurile culturii noastre moderne formeazi
obiectul unei lucriri pe care o avem in pregitire. Din studiile frag-
mentare cc s-ar putea deocamdafá cita trimitem la Istoria gindirii
sociale si filozof ice in Romdnia, Buc., Edit. Acad., 1964, pp. 42-83
N. IORGA, I storia literaturii romilne in secolul al XVII I-lea, vol. I,
Buc., 1901, pp. 1-60 ; R. ORTIZ, Per la storia della cultura ita-
liana in Romania, Buc., 1961 ; MARIO RUFFINI, L'influenza italiana
in epoca di Constantin Voda Brincoveanu (1688-1714), Milano, 1933,
69 p. ; IDEM, L'oPera culturale di Venezia nell'Oriente europeo nei
secoli xvro, xviro, el XVIII', in ,,Studia Universitatis «Babes-
Bolyai»", Series Philol., fasc. II, 1963, p. 15 5i urm. ; TUDOR
VIANU, Die Rezeption der Antike in der rumdnischen Literatur, in
Renaissance und Humanismus in Mittel- und Osteuropa, Bd. I, Berlin,
1962, pp. 328-334 ; vezi i studiile noastre despre Nicolae Milescu
f i inceputurile traducerilor umaniste in limba romag, în Limbi 5i
literatur5", 7 (1963), pp. 29-76, Dialogul Orient-Occident, traditie-
inovat ie in Divanul lui Dimitrie Cantemir, in Buletinul Comisiei na-
tionalc a R. P. Române pentru UNESCO", 6 (1964), nr. 1-2, pp. 41
50 j L'Humanisme d'Udriste Niísturel et l'agonie des lettres slavon-
nes en V alachie, in Revue des études sud-est européennes", 6 (1968),
pp. 239-287.

www.dacoromanica.ro
 Aproplati prin epocä i nv5Jätur5., aspiratii i scrieri,
stil de via. si viaisitudini, alpropiati prin destinul comun
care le rezervä pieiri näpraznice, de secure sau streang,
sau n indepärtate pribegii, acesti mari cärturari ne dez-
väluie deopatrivä treptele dramatice ale afirmsirii
romanesti in ajunul virstei moderne a istoriei noastre,
conclitiile aspre in care s-tau pus temeliile scrisului in limba
poporului, convingerea i tenacitatea cu care au ostenit
pentru aceastä uriasä, operä marii ctitori de odinioarä.
Din galeria acestor nobili inaintasi chipul Stolnicului se
desprinde, para., mai descifrabil decit ale contemporanilor
Poate, pentru cà stim mai mult despre el, II putern evoca
In mai multe ipostaze, de la studentie la viata publicä, de
la cälätorii la lucrul literal. Poate, pentru cä, opera lui
scrisä, de mai mic'a' intindere, ne este mai apropiatä prin
idei limpezi si eruditie umanista. Dar, poate, i pentru cá
latura foarte umanä a Stolnicului, cu luminile i umbrele
ei, cu inältimi de cugetare, entuziasm pentru culturä, chib-
zuintà politicä, dar si eu sc5.deri tipice unui am al vremi-
lor si clasei sale träind intre dorul de liniste i ,,ahiverni-
sealä.", i guija continuä ide schimbärile Isoarteil coboará
printre noi, supunindu-1 rmai u.sor judecAii contemporane,
dezväluindu-ne raportul paradoxal, adesea, dintre avatarul
bietului om i idealul crezului sáu umanist...

www.dacoromanica.ro
 INAINTASII :
UN CREZ DE LIBERTATE
SI UMANISM

La inceputul secolului al XVII-lea s-au asezat in tärile

române citivra ifrati Cantacuzino, in cäutarea pkii si a me-
diului favorabil unei actiuni in folosul neamului lor, pentru
care Constantinopolul nu se mai dovedea potrivit. Pärintele
lar, Andronic Cantracuzino, era fiul iui Mihail, negustorul
de frunte al Impäratului turcesc" 2, ncel dintiiu si cel mai
stimat dintre toti grecii din Constantinopol si ciliar dintre
toti feincii" 3, principal concesionar al importurilor de b15.-
nuri si metale, al vämilor si al salinelor din Imperiul oto-
man, speranti a neamului grecesc" 4 prin marea influentà
ce avea in viata religioasä, culturalä. si ,politicä a poporului
säu. Mihail Cantacuzino plátise ou capul pentru ambitiile
unei puteri si unei averi incampatibile cu starea de supu-
nere a greollar din Turcocratie ; la 3 martie 1578 el pierea
spinzurat de poarta palatului säu din Anchial, iar averea
ii era vinduttä la mezat pe seama tezaurului knpärätesc.
Dar urma.sii säi ti mostenesc aspiratiile grecesti si orestine

2 $T. GHERLACH, Tiirchisches Tagebuch, Franckfurt, 1674, p. 60,

apud N. IORGA, Des pre Cantacuzini, Buc., 1902, p. XXV, n. 3.
3 HURMUZAKI, Documente privitoare la istoria romanilor,
vol. IV,, Buc., 1884, p. 103, nr. XVIII.
4 N. IORGA, Despre Cantacuzini, p. XXXII.

www.dacoromanica.ro
si fiuil sàu Andronic 5îi leagi numele de acela al eroului
care fusese o speramtà i pentTu greci si pentru toate po-
poarele balcamice : Mihai Viteazul. El ajutase cu o impor-
tanta suma de bani la numirea lui Mihai ca domn, incer-
case sà-1 readucà in scaun pe Petru Schiopul din exilul
s'iu din Tirol 6 si se pare cá relatiile cu invineatorul de la
C5/ueareni 11 siliserà sà fuga din Constantinopol 7.
Pe la Inceputul secolului al XVII-lea, trei dintre feciorii
sài Constantin, Toma si Iordache intoVärkind poate
pe Radu Mihnea, se impàrnintenirä. In Moldova si Tara Ro-
mâneasc5.. Iordache ajunse vistiernic mare in Moldova,
Toma mare vornic al T5sii de Jos si caimacam dupà moar-
tea lui $tefänità Vod'i Lupu 8 ; Constantin apare ca. postel-

5 Pentru informatii privitoare la Andronic Cantacuzino, vezi

N. IORGA, Despre Cantacuzini, pp. XXXIXXLIV; IDEM, Istoria
lui Mzhai Viteazul. Buc , pp. 29-30 si cap. III, passim : MIHAI
CANTACUZINO, Genealogia Cantacuzinilor..., publicatà de N. Iorga,
Buc., pp. 35-36; P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, Buc., 1936,
p. 50; L IONA$CU, Viata ci activitatea stolnicului Constantin Canta-
cuzino, In Studii", 19 (1966), p. 633 i urm.
6 HURMUZAKI-IORGA, Documente privitoare la istoria ronzailor,
vol. XI, Buc., 1900, pp. 373-374, nr. DIX : am facut pc banul Mihai
domn al Tirii Rominesti... Moldova o tin si pe dinsa pe numele dom-
niei tale" (scrisoare càtre Petru $chiopul din 14 noiembrie 1593).
P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, p. 50. Identitatea dintre
Andronic Cantacuzino si Andronie vistierul din divanul lui Mihai,
contestatà de unii autori (v. argumentele prof. I. Ionascu, op. cit.,
pp. 635-638), este sustinua recent de Dimitrie Gh. Ioncscu, Preciziiri
privind viata ci activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino In Stu-
dii" 22 (1969) pp. 289-295.
6 I. TANOVICEANU, lnceputul Cantacuzinestilor in f ärile romeine

i inrudirea lor cu Vasile Lupu, In Arhiva Societatii stiintifice

litcrare din Iasi", 3 (1892), nr. 1, pp. 14-43 ; N. IORGA, Despre
Cantacuzini, p. XLVI si urm. ; IOAN C. MIHALCEA, Neamul Can-
tacuzinescilor de la asezarea lui in lerile romiine Pia- la domnia lui
$erban Cantacuzen, Buc., 1889, pp. 49-50, datcazi venirea postelnicu-

10

www.dacoromanica.ro
 ..
*
"

S'
"
\

fimmil 3
I I
i-11111111
.

,.,":-

emint=r

1.7YUN,,/
..,..4/410/0 ,

nic mare in Muntenia din 1625 9. Mare paharnic in 1629,

primate din nou marea postelniaie sub Matei Basarab din
1633 pin5. la moartea acestuia, refuzind apoi alte clreg5.torii,
nepolitincl nici o boenie ci Timgind mazil", cum va declara
singur in 1644 10. Ca si fratii sài, dl se cà.'s5.toreste pro-
babil in 1628" icu o juipinit5. din tari, Dina, fiica cea
mai micà a lui Radu $erban, urma. ul lui Mihai Viteazul.
lui in Tara Româneasci in anii 1610-1616 ; cf. si I. C. FILITTI,
Notice sur les Cantacuzènes du Xle au Xrille siècle, Bucarest, 1936,
16. p.
Mentionat in acte la 20 aprilie, v. Doc, priv. ist. Roma' niei, XVII.
B, T. Rom., vol. IV, pp. 497-498.
10 N. IORGA, Studii si documente, vol. IV, Buc,, 1902, pp. 32-33,
nr. XLI ; I. IONA$CU, op. cit., pp. 638-639; pentru Elena Canta-
cuzino, vezi N. IORGA, Des pre Cantacuzini, pp. LIVLXI ; despre
postelnic, ibidem, pp. XLIVXLV, XLVIII, XLIX, LXILXXX
MIHAI CANTACUZINO, Genealogia Cantacuzinilor..., p. 53 si urm.
si pp. 79-90.
" I. IONA$CU, op. cit., p. 640.

11

www.dacoromanica.ro
Mireasg cu zestre mare in mosii, ce se vor adä.uga la acelea
In care postelnic-ul insusi investise parte insemnatà din
averea adusä din Constantinopol. Era inzestratä Insä, mai
ales, cu educatia fomnatä In timpul pribegiei tatälui sän la
Viena si cu frumoase calitäti de vointä i chibzuialä, de
care va da dovadà in tulburata si indelungata sa viatä.
Cantacuzinii veneau din Constantinopolul inaintasilor lor
cu convingerea cà stäpinin-ea turceascä nu incheiase vremea
initiativelor determinante ale familiilor grecesti si cä sub
obaduirea Portii, prin puterea pe care o dädeau price-
perea, cartea si banii se puteau Intreprinde multe pentru
usurarea i, poate, izbävirea definitivä a crestinätätii supuse
de Semiluna. Exernplul lui Mihail Cantacuzino, cu tot sfir-
situl lui tragic, ena edificator. Din märturii de epocä isto-
ricul modern a reusit sà reconstituie veridic chipul interior,
ambitiile, idealurile acestui print al natiunii grecesti din
Turcocratie.
Saitanoglu, ca un «fin al Satanei», trebuia sä fie si
doritor de stäpinire : pe cind Chalkokondylas strinsese banii
pentru a-i stringe si a-i .avea supt ochi, Mihail Cantacuzino
intelegea initrebuinteze pentru a indeplini prin ei un
fel de regalitate ascunsi a lui asupra celor de un neam,
sau mäcar de o liege en dinsul : asa[dar] o impärálie urni115,
supt eaftanul .ocrotitor al lui Mohamed-Pala Socodi. Sà nu-
aneascä i sà schimbe doninii i patriarchii, sà dispuie prin
cirja i buzduganul lor de itoatà spoporatia cresti'nä. supusä
turailor, sä. Intrebuinteze banul scos de la dinsii, prin acesti
pästori ai trupurilor si sufletelor, pentru a-si pästra situatia
lui domivatoare. Un plan pe care l-a prefäcut in faptä,
statornicindu-si o autoritate care a idurat imai bine de douii-
zeci de ani.
Era indemnat care cucerirea puterii politice prin tradi-
tiile casei sale. Strämosii Impärätesti nu fusese 'ultati de
acesti Cantacuzini negustori, i ei lucrau, cind se infätisa
12

www.dacoromanica.ro
putinta, In sensul vechilor cuceritori de dregätorii si co-
roane. Dintr-o sorisoare tipäritä in Turco graecia lui Gras-
sius se oonstatä existenta unor relatii de singe intre Mihail
Saitanoglu, cumpärätorul de blänuri culegitorul de sare,
4i Cantacuzinii din Pelopones, ce se coborau de bunä samä
din cei veniti In secolul al XV-lea. Gerlach inseamnà si el
ou sigurantä c5. Mihail era din vechiul neam grecesc al
impäratilor Cantaouzina" 4i, vorbind astfel, el reproduce,
fireste, pärerea curentä In cercurile cärturarilor si clerici-
bar greci, ou cari avea a face. In acelasi timp, ambasadorul
german, pe lingà care se gäsia Gerlach, calificä pe Mihail
Celebi, pe archontul" Mihail adecä, de coboriitor al Can-
taouzinilor celor nobili". In respectul ce i se aratà de toti
frunta,sii poporuiui säu, nu e nurnai (inchinarea inaintea
puterii sau jertfa de mindrie pe care o smulge interesul
In acest sfetnic asoultat al Marelui Vizir ei vedeau un vred-
nic rmas al Impäratilor incununati de biruintä" ce-4i
dormiau somnul vesnic supt pietrele bisericilor profanate...
Uitind anal putin deolt ori si cine, Mihail nu primeste ca
nimeni Lsä-i iea la intliniri si ospete looul dintäiu, ce i
se cuvine lui pentru ce este, dar mai ales pentru ce au fost
ai sài, in timpurile crestinilor. Fiilor sài li dà nume prin
care se Inseamnä capiltole Impärätesti din istoria bizantinä,
din timpuri indepärtate ale cäreia räsare familia sa : fiul
cel ,rnare e Andronic, cel mai imic Joan. Patriachul, altfel
apeitenia lumii grecesti, acel care o represintä In ochii cu-
ceritorilor, pinä si acest cirmuitor al Marii Biserici a lui
Hristos" trebuie sà se umileascä innaintea acelui care-i are
grija Scaunuqui, i grecii din preajma Patriarchiei väd in
fiecare säptäminä, and stäpinul ascuns e de fatä, pe cel
mai mare cleric al ilor cälärind spre casa lui $aitanoglu.
Clad el Insusi apärea pe stradele Constantinopolei, strälu-
cirea lui rivalisa cu a innaltilor dreeitori ai Portii : cälare
pe cai scumpi, acoperiti de bogate valtrapuri, ca slujitori
13

www.dacoromanica.ro
'in jurul lui, pauta haine 'de pret isti juvaiere, din care cunde
erau mostenite de la strámosii si. Ienicerii i se vedeau
päzind la Poantä, ca la senaiurile pasilor sau la palatele
elciilor crestini.
Impotriva vointii sau intereselor unora dintre viziri, ca
asprul Sinan sau räzbunätonul, crudul Mustafa, el tinea In
scaunul Moldovei si Terii Românesti oamenii lui... Oricine
se ridica Impotriva lor, cu armele cazacilor sau cu plingerile
fuganilor, se lovia de hotäntrea lui Saitanoglu, care-i spul-
bera silintile si-i zädärnicia cheltuielile. Pe toate marile fa-
milii ce se ridicaserä din nou dupä cucerirea turceascä, el
le inläntuise de interesele sale. Raliii, acum mari neg,ustori
la Adrianopoll, erau, cum väzuräffn, de mult in legálturä. de

14

www.dacoromanica.ro
afaceri Cu Cantacuzinii... Un nepot de sofa ii era si Con-
stantin Paleollogul, care n'ad'Ajduise un timp sa aila6 el rostul
unchiului su si-si c15.clise pentru aceasta neap5sata cask' in
vecinkatea Patriarchiei. Dar Mihail nu suferia lingá pu-
terea lui un alt puternic, fie si o rudá de aproape, si el
aduse prin pirile sale temute fuga lui Constantin, care se
duse in Crimeia, unde ajunse ce voise a fi la Constantino-
pol : arenclas al salinelor celor mari din Caffa, seeretariu
al seäpinulni, negnstor al Curt'ii" 12
La amintirea acestor dovezi de putere si Andronic
insusi dovedise c'a' poate juca run rol in numirea clumnilor

" N. IORGA, Des pre Cantacuzini, pp. XXX-XXXIV

15

www.dacoromanica.ro
 din Tara Rorraneasd si Moldova se adäuga la Cantacu-
zini oinstirea cärtii. Erau salu .nu inruditi cu Anton Canta-
cuzini care viindea grin 1554 manusorise grecesti dlättorilor
europeni ei dovedesc, de la asezarea in tarä, preocuparea
atsiduä a studiului i mai cu seamä a educ'ärii copiilor prin
invätäiturà aleasä. Csártile postelnicului Cantacuzino rimase
In biblioteca de la Märgineni, relatiile sale cu carturarii
stràini, grija ca fiii Drä.ghici si Serban sà urmeze cursurile
noii $coli greco-latine de la Tirgoviste, in anii 1646-1651,
vä.desc atmosfera in care a crescut Stolnicul si respectul
pentru carte ce i-a fost format de mic.
Cantacuzinii s-au acreditat de la inceput in societatea
romilneascä a titnpului lor prin virtuti de destoinicie, här-
nicie, experientä, invkatur5. §i o conduità etieä deosebità
de aceea a boierimii locale. Poligloti si buni gospodari, ei
detin, in cea mai mare parte, dreeatoriile de postelnic si
vistier. Aceste lactivieäti dau impämintenirii Cantacuzinilor
si o explicatie obiectivä : nevoia de oameni priceputi in
domeniul relatiilor externe (In primul rind relatiile cu
Poarta) si in acela al finantelor. Dar arnindouä aceste nevoi
corespuncleau unor imprejurä,ri caracteristice primei jumà-
fáti a secolului al XVII-lea românesc. Relatiile cu Poarta
luaseri forme noi, teama de hainire introdusese obiceiul
chemäxii domnilor la Stambul i prezenta discontinuä, dar
frecventà a supraveghetorilor turci sau greci tarigildeni".
Dependenta de Poartà face pe domni sà simtä nevoia unor
cunoscätori ai cercurilor influente din capitala imperiului
otomane, grecesti sau ale diplornatilor sträini. Pe de altä.
parte, Moldova si Tara Romaneasca cunosc, dupa oprirea
exploatärii din a doua jumätate a secolului al XVI-lea, o
perioadä de relativà refacere economicä, In care se inregis-
treazä. 'Linde progrese ale fortelor de productie, in dezvolta-

13 lbidem, p. XXI.

16

www.dacoromanica.ro
 t

H ofFes terret,iiingenuar udipra Joht urger

QL.Lid?ricogareos,hos cluo7fierefp. aC.

I lAi/f/f mdiJ
1. Constantin Cantacuzino s-a nàscut in anii lui Matei V odii,
domnul muntenesc, om fericit preste toate domniile aceii
nemindru, blind, dirept om de tar5., harnic la ràzboaie, a§ea
neinfrint §i nesp`aimat, cit poti sà-1 asameni cu mari o0eni

www.dacoromanica.ro
 If PCfi
iL n are
Ca '°1a%,an
rt »pa ,,, t n US, spi ral redtUl tiu-S
tn,,,t --"'"ener8lorta yr.; rn a Dò Ore
4 t..qtiondarn
Tne el
Stipretnus,etintin!"S prima
-8* en s CaPu P" t
2. Tatäl säu era Constantin Cantacuzino (postelnicul), mai marele
Curtii i consilierul intim al lui Matei Basarab, principele Valahiei
Transalpine".

www.dacoromanica.ro
3. IntMe prigoane le-au cunoscut Cantacuzinii din partea lui Mihnea
Radu al Ill-lea (1658-1659), care fiind obidit pre o seamä. de bo-
ia:ri... gonitu-i-au pre toti muntii Praovei, douäl zile si doua nopti,
pin le-au däschis Dumnezeu calea..."

www.dacoromanica.ro
 7,

7fe/t. z.

ft'

CROPS T AT .1.1V .le boa ./7,italb,104E

...si au scäpat in cetatea Brwvuliti, cu

toti. i nici pre unul n-au prins".

Aceeasi prigoanäi 11 duce pe viitorul stol-

nic, impreunä cu postelniceasca Elina i fra-
tii säi mai mici, in pribegie la lafi.

In domnia lui Gheorghe Ghica-vodrt (1659

1660) care n-au putut sä stringà ha-
raciul ca sä-1 trimitä la vreme, la Bairam",
postelnicul Cantacuzino, chemat la Adriano-
pol, a potolit minia marelui vizir, a salvat
viata domnitorului condamnat si a obtinut
inältarea in scaun a fiului acestuia Grigore
(Gligorascu) Ghica.

www.dacoromanica.ro
5
6

www.dacoromanica.ro
'40VANNI GREGORIO. GIkAPRI" --"Th DINALACICA
ANN° i33
7. Iar Gligoragu binele ce-i fäcu Costandin 11 uitä. juri-
mIntul trimise dorobantii la casa lui Costandin postelnicul
färà veste, din asternut 1-au luat de 1-au dus la sfInta mänästire ot
Snagov... si 1-au omorit In trapezäria dechemvrie 20 deni,
leatul 7172 (= 1663)".

www.dacoromanica.ro
 4

-
t
,
-2

.--S4142,
.- -
- -
,
-
_

--
7 --
J. Per tr. E. e

8. Tn 1665 tlnarul Constantin se duse la Constantinopoi...

1 /
et
"' , :A op( gr K4 3
'z- 4 -

: ot 1.74 IN 1/25 ,
otymy41 HA.F( C 11.7 44",

5 i ' o ?t, A
f
k
4/ nr!" 1

I '

9....unde, cum aratä. In insemnärile sale : Leat 1666, octombrie 25

dni, zi joi, am inceput cu ajutoriul lui Dumnezeu a inväta la dascälul
Gherasim Criteanul ieromonahul, 5 i am sfär§it la ghen[arie] 10
[1661'.

www.dacoromanica.ro
La inceputul anului 1667, fmbarcat pe Madonna del Rosario,
Constantin Cantacuzino pleaca spre Italia...

...la Venelia, ,,podoab i spaimä" a märilor dintre Roma si Bizant.

r A

T TERBAR'w, .
"'OF
ta.A - 1 rx

www.dacoromanica.ro
rea agriculturii si a mestesugurilor, a pietei interne si a
posibilititilor de export. Exploatarea creste la rind.ul ei,
din partea feudalilor români, ca si a Imperiului otoman.
Excedentul exportului fatä de import explicá aglomeriri
de numerar In tari, cu care se aroperi apoi obligatiile
nesti fati de Poartä. Problemele financiare ale tirii, deve-
nind In general mai complexe, cer sä fie dirijate de oa-
meni experimentati 14.
Acesti oameni se dovedesc însá i adeptii unei conduite
etice supenioare celei pe care, in acelasi seco!, o va infiera
Cantemdr la boierimea din tari. Cronicarii au lisat portrete
elogioase i obiective. Fratii Toma si Iordache Gantacuzino
in Moldova sint astfel caracterizati de Miron Costin Ce
oameni au foist acesti doi aicea in tara aceasta, ales Iord.a-
chie vistiernicul, fárä scrisoarea mea crez ci va träi numele
lor in veci intr-aceastä tari de pomenirea oamendlor, de om
in om". Capite ea acelea abia de au avut tara cindva sau
de va mai avea", adaugà cronicaru115. Despuiati de averi
de catre Gheorghe Stefan, ei primesc in compensatie
confiscate Ciaurestilor ; fapt nemaimntulnit, ei le restituie
proprietarilor, de voia lor", se mill Necuke, care adaugä
cá Racovitestii, in aceeasi situatie, nu-d ianiti16.Ei se iden-
tificà tirdi. Se opun incuscririi (Entire Vasile
Lupa i cneazul lituan Radziwill, atrigind domnului atentia
cä ar fi un lueru nu filà de griji despre impárátia tur-
cului". ti Infrunti pe Stefiniti, care-i ameninti cu haingerul,
cind voia sá märeasci fumäritul i, scrie Neoulce, mäcar
11 Pentru imprejurärile politice ale epocii, vezi Istoria Rondiniei,
vol. III, Buc., 1964, pp. 26-27, 62.
MIRON COSTIN, Letopiseful Tarii Moldovei de la Aron Vodif
Incoace, in Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 169.
" IOAN NECULCE, O sama de cuvinte, in ed. a 2-a, Iorgu Ior-
dan, Buc., 1959, pp. 23-24.

17
2 Sto!nicui hare contemporani c. S53

www.dacoromanica.ro
ca. erau greci, dar se puneau tare pentru teara si pentru
obiceiu nou sa nu sà faca", ca obiceiele cele noao fac risipa
tarilor si peirea damnilor" 17. La moartea lui Iordache cu
multa pohfala si cu multa jele despre toti pamintenii, in
manastirea Barnovschi 1-au Ingrapat ; cà mkar ca era grec,
am strain, dar era am bun ; se punea tare pentru pamn-
teni la domnie" 18.
Aceleasi insusiri le-a vadit, in Tara Ramlneasca, pos-
telnicul Constantin. Autoritatea ce dobindise slujind batri-
nului Matei Basarab, puterea politica si avutia ce-i inga-
duiau sa faca si sa doboare domni sa popeasca si sa
raspopeascr, va nota, nu fara antipatie, Radii' Popescu 18
fac din el un om temut, dar si invidiat. Inca din domnia
lui Mihnea al III-lea, c:nd capata totusi lagofetia cea mare,
incepe prigoana voievodului care se vedea un succesor al
lui Mihai Viteazul impotriva marii boierimi si dupa raga-
zul din scurta donmie a lui Gheorghe Ghica, prig-oana con-
tinua sub noua guvernare a lui Grigore Ghica, creatia pos-
telnicului, ca o dovada ca. ascensiunea Cantacuzinilor deve-
nise o grija pentru aristocratia munteana. Dar si peste ho-
tare erau stiute calitatile batrinului idomn, foarte istet, din
neamul Cantacuzinilor ce facuse Constautinapolur, cum 11
caracterizeaza Kraus din cercurile saxone ale Transilva-
niei20, unde Martin Albric kíti dedica si o Disputatio then-
logica de invocatione sanctorum, aparuta la Brasov in
1655 21.

17 Ibidem, p. 26.
18 Letopisetul Tärii Moldovei, ed. cit., pp. 32-33.
19 Istoriile domnilor Prilor Romdnelti, ed. C. Grccescu, Buc., 1963,
p. 130.
20 GEORG KRAUS, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, Trad. de
G. Duzinchevici si E. Rens-Mirza, Buc., 1965, p. 571.
21 Descrierea operei la A. VERESS, Bibliografia româno-ungara,
vol. 1, Buc., 1931, pp. 90-91, nr. 178.

18

www.dacoromanica.ro
 Sotia sa, Elina, se va ar5.ta ieratoare fatá de uciga5u1
Sta oe Leurdeanu in 1672, tenace in salvarea casei dupä
pieirea postelnicului, prudentä in i'mpärtirea averii, iubi-
toare fatä de fiii säi impiedicati de la :nvräjbire, eultivatä
pi in cuprinsul literar al diatei sale din 1681, bIrbatoasä prin
calaitoria la Ierusalim din arruI unmsgor 22.

Aceasta e7a familia in care avea sä se nascä, Catre 1640,

virtorul stolnic Constantin Cantacuzino 23.

22 Vezi Documente privitoare la familia Cantacuzino..., publicate

N. IORGA, Buc., 1902, p. 81 (actul din 1669 pentru condamnarea lui
Stroe Leurdeanu) si pp. 104-110 (viata Elinei Cantacuzino). Acest
ultim document, aleätuit de Stoica Liudescul log[ofit], insä cu invä-
t'aura bunii stäpmnii mele jupineasa Elina stara postelnicease, nu a
fost incä analizat gi sub raportul literar. Intre alte erori de tran-
scriere In ed. cit., una la p. 105 : fraza Iatä acum..." (citat din Psalm
132, 1) trebuie alituratä paragrafului precedent.
23 Data exactä a nagterii Stolnicului nu este cunoscutä. Aproximärile
sint inglduite de citeva date : un terminus post quem, data nagterii
fratelui mai mare Serban, care avea 54 de ani la moartea sa, in 1688,
deci se niscuse in 1634 (Istoria Tärii Romdnefti, 1290-1690, ed.
C. Grecescu si D. Simonescu, Buc., 1960, p. 192) ; un terminus ante
quem, c. 1643, pentru c in 1663, d'id participi ca vtori-postelnic la
campania din Ungaria, trebuie sä fi avut douäzeci de ani (ibidem,
p. 148). Pentru aceastä &ti (1639-1640), sustinutä mai de mult de
P. V. Nästurel (Neamul boierilor Pirgoveni fi incuscrirea lor cu Can-
tacuzinii din ramura marelui spritar Draghici Cantacuzino, Buc., 1906,
anex6 : Schita genealogicii a Cantacuzinilor), indinä in studii recente
prof. I. IONA$CU, Des pre logofiltul Stoica Ludescu ci Paternitatea
cronicii Vira Romcinefti", in Analele Universitätii «C. L
Parhon»", Seria $t. Sociale, Istorie, 5 (1956), p. 271, n. 71; acelagi,
Activitatea de inceput a Academiei domnefti de la Sfintul Saya (1694
1716), in loc. cit., 13 (1964), p. 122 fi Viata fi activitatea
lui Constantin Cantacuzino, loc. cit., pp. 640-642; RADU ALBALA,
Antim lvireanul i vremea lui, Buc., 1962, pp. 24 gi 192, n. 12.

www.dacoromanica.ro
 AM INCEPUT A INVATA
CU TOATA. A MEA PUTERE
OMENEAS

Copilgria, desasuratg 3n u1tmii ani de pace ai domniei

lui Matei Basarab, va insemna pentuu Constantin incepe-
rea, acasg, cu un dascgl grec 24, a invátkurii ce nu se va
incheia, pentru el, niciodatg. Cu scrisul si cititul putea
cerca examenul, nedisoiplinat Ina., al bibliotecii de la Mgr
Po,teltnioul Constantin adunase aici o frumoas'a co-
colectie de cgrti, pe care o va lguda Del Chiaro 25, cuprin-
24 Cf. N. IORGA, Istoria literaturii romdne in sec. al XVIII-lea,
vol. I, p. 157, nr. 3; dar referinta la HURMUZAKI, Documente pri-
vitoare la istoria romcinilor, vol. IX', Buc., 1897, p. 318, nr. 446, da-
find din 1684, nu este in acest caz concludenti. V. Papacostea [Ori-
ginile invagimintului superior in Tara Romdneasca, in Studii", 14
(1961), nr. 5, p. 1-152] presupune cä chemarea de la Constantinopol
a lui Panteleimon Ligaridis si a lui Ignatie Petritis in 1646 de catre
postelnicul Cantacuzino avea ca scop i instruirea fiilor acestuia :
ghici i Serban (cf. de acelasi Les origines de l'enseignement supérieur
en Valachie. in Revue des etudes sud-est européennes", 1 (1963),
nr. 1-2, p. 24). Prezenta in biblioteca Stolnicului a unui volum fost
al lui Petritis (Operele Sf. Vasile ce! Mare iintr-o editie pariziani
din 1538, semnalati de N. IORGA, 0 carte a lui Constantin stolnicul
Cantacuzino, in Revista istorici", 19 (1933), nr. 1-3, p. 16), av.ind
in marginalii exercitii latine autografe ale Stolnicului, ar indica prin-
tre dascàlii acestuia pe Petritis.
25 ANTON-MARIA DEL CHIARO, Istoria delle moderne rivolu-
zioni della Valachia, Venetia, 1718, p. 124 ; Valahiei,

20

www.dacoromanica.ro
zind opere latinegi sau manusorise grecesti, unele caruite
de Panaiot Nicoussios, marele dragoman al Portii, biblio-
teca in care fratii Cantacuzino var lua, asa cum s-a remar-
cat, primal lor contaot ou valorile oulturii universale" 26
in primii sài pasi pe calea grea a literelor, tin5.rul spu-
,deu avea deci norocul de a se g5si pe o cale de mult
bItutà de inainta.sii
Traditia cr.aturZ.'reasca" el a veche in familia Cantacuzi-
nilor, iar originea acestei traditii si climatal cunoscut de
copil, acasà, vor marca pikernic formatia viitorului stolnic.
La contemporanul ssa'u mai tinàr, Dirnitrie Cantemir, douà
imprejuràri au determinat o educatie neobisnuit5, pe atunci
chiar pentru un fiu de print sud-est european : vointa
tatalui si inzestrarea fireascà a finlui, remarcabilele sale
aptitudini pentru invkkarà. Dar Cantemir a simtit de mic
singurätatea eruditiei lui, in care nu putea dialoga cu 135.-
trinul otean, taral sau, ori cu Antioh, fratele, elefancul
.gros din fire" din Istoria icroglificá. Aceasti singur5itate
va da constiinta unei superioraäti intelectuale ce stràbate
de timpuriu in opera lui i dorinta .afirmàrii acestei cali-
täti, care va face din el un autor publicat la numai 25 de
ani.
Stolnicul nu a avut aceastá ispitá i una din ned.umeririle
ce ne ràmtn, examinindu-i opera, priveste tocmai discretia
acestui mare c5rturar, care, prezen.t in toate realizsärile lite-
rare romanesti din vremea lui, scrie prefete semnate de
altii, revede traducen i dificile fä,rá a-si trece nunele, alc.1-

trad. rom., Iasi, 1929, p. 82. Manuscrisul de la Panaiot Nicoussios

semnalat de N. lorga, Man:in-rise din biblioteci straine relative la
iforia ronzailor, in Analele Acad. Rom.", S. II, Mcm. ist. 20
(J897-1898), p. 239.
26 VICTOR PAPACOSTEA, art. cit., in Studii", 1961, nr. 5,
p. 1-152.

21

www.dacoromanica.ro
buie§te o operà istanicä ce va circula anonimà, imAltsa'ses.e
necontenit, tuturor, din tezaulrul cunostintelor sale, far'ci
ambitia de a-si comtitui o reputatie publicistica ce nu i-ar
fi celut, lui, eforturi deosebite. Este o atitudine nouà fat5
de culturii, pe care la Sttolnic o Intilnim mai intli : modestia
omului care-si cunoaste posibilitg.tile, dar le raporteazii la
modelcle de eruditie cunoscute aiurea, se tmbinà la el Cil
o intelegere gravà a dauoridlor c'a'ntur5Iresti. Cum vom vedca
si din analiza operei sale, Stolnicul a fost negresit un mare
exigent cu sine insusi, ceea ce v5,deste o conceptie despre
culairà rarà in Tara Româneascà a vremii lui. Este o prima
tràs'a"turà care confirmà caracterizà.rile lui Nicolae Ior3-a
de-pre anacnonismul- stolnicului".
Nenorocirile familiei adaugà de timpuriu la invä'tàtura
inv545itura din experiente crude i pe aceea prin
27 N. IORGA, Constantin Cantacuzino stolnicul, in Revista fun-
datiilor", 2 (1935), nr. 7, pp. 3-22.

22

www.dacoromanica.ro
CàrgtOirli 28 In 1655, pentru a sc5.pa r'äscoalei seitnenilor,
familia Postelnicului se reifugiazä. la Brasov ; e probabil ca
viitorul eiriturar eä fi iprofitat de posibilit'atile oferte ad i de
scoala deja secu1ar5. a lui Johan Honterus (1544) pentru
studii de latinà si greac5.29. In 1658, prigoana lui Mihnea
ce! Ràu, il duce, cu postelniceasa Elina si fratii mai mici,
In pribeg-ie la Iasi. Peste cinci ani, ca al doilea postelnic
ILK Grig-ore Ghica, trece in Transilvania, impreunà cu oas-
tea munteanà. angajatà in campania otomana contra impe-
rialilor, dar tot in 1663, duip5, uciderea n5praznicà a taalui
s5,u la Snagov, el fuge in Moldova, la neamurile unchilor
Revenit sub domnia lui Radu Leon, el porni
1665 (12 marrtie) spre Adrianopol si Gonstantinopol 30,
iar de acolo in 1667 la Venetia, Padova si nu se intoarse
in tarà decit dupà ce obtinu de la pribeagul Grigore Ghica
dovezile serse ale calomniilar care-I pierduser5. pe Postelnic
si nwmele pîntilor, ce-si vor gàsi apoi pedeapsa la jude-
rarta Fui Antonie Vodà din Popesti (1669-1672).
28 Despre biografia Stolnicului, vezi MIHAI CANTACUZINO,
Genealogia Cantacuzinilor, pp. 292-312; N. IORGA, Istoria literatu-
rii romeine in secohtl al XVIII-lea, vol. I, pp. 157-164 ; IDEM,
Despre Cantacuzini, pp. LXXXCXLV, passim ; R. ORTIZ si N.
CARTOJAN, Un grande erudito rumeo a Padova : Lo stolnic Con-
stantin Cantacuzino, Bucarest, 1943, 87[-931, p. + X pl. ; N. CAR-
TOJAN, Istoria literaturii ronufne vechi, vol. III, Buc., 1945, pp. 263
272 (si bibliografia) ; Istoria literaturii romelne, vol. I, Buc., 1964,
pp. 559-568 (P. P, Panaitescu) ; I. IONA$CU, Viafa ci activitatea
stolnicului Constantin Cantacuzino, In Studii", 19 (1966), pp. 638-
650, vezi si M. RUFFINI, L'opera culturale di Venezia nell'Oriente
europeo, loc. cit. (dar la p. 22 i/ cugino" Brincoveanu este o croare
pentru i/ nipote").
I. IONASCU, op. cit., p. 643.
88 Invata /titre 3 august 1665-12 mai 1667 cu dascilul Dionisie
de la metocul patriarhiei din Ierusalim, apoi la Constantinopol, pinä
la 10 ianuarie 1668 cu ieromonahul Gherasim Cretanul ; vezi
N. IORGA, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 1901, pp.
11-12.

28

www.dacoromanica.ro
 LA PADOVA,
,SCAUNUL SI CUIBUL
A TOATA DASCALIA"

Intreaga viat5. a Stolnicului, °u rare interluddi mai linde-

lungate de liniste, s-a desfIsurat sub semnul nestatorniciei
vremurilor : refugii, campanil militare si persecutii 'in tine-
rete, activitate politicà agitatà la anatwritate, inbrigi, unele
cu singeros dezinadämint si o pieire Itragicál la bätrinete.
Crescuse in exempluil de chibzuinfi, cultufä si putere al
tat'alui ski, Postelnicul, personalitate dominana a politicii
românesti a epocii 31 Dar fusese firà indoia1à marcat psi-
hologic penbru bott restul vietii de executarea nedreapta a
postelnicului, capabilà sä.-ti dea un exemplu amar despre
nestatarnicia norocului" (Fortuna labilis), dar si un'isura
nesigurantei vietii si situatiei sociale chiar penttru un re-
31 EUGEN STANESCU, Valoarea istoricg fi literarä a cronicilor
muntene, studiu introductiv la Cronicari munteni, ed. M. Gregorian,
vol. I, Buc., 1961, p. XLII: Citeodati, un mare boier ca postelni-
cul Constantin Cantacuzino reprezenta o forti mai puternici ca dom-
nul. El incheie, personal, conventii cu principii sträini, ca cea din
ianuarie 1655 cu Gheorghe Racoti al II-lea, asigurindu-1 pe acesta
de sprijinul intregii familii Cantacuzino, atit cea din Tara Romi-
neasci cit si cea din Moldova. Grigore Ghica, domn al Tirii Ro-
maneti, in 1660, nu poate ocupa scaun domnesc pinä nu primegte
conditiile postelnicului qi figlduieste acestuia garantia pästririi tutu-
ror privilegiilor sale".

24

www.dacoromanica.ro
prezentant puternic al aristocratiei muntene din rail XVII-lea
secol. VOT fi accente si din aceastá experientà personala in
convingerea exprimati mai tirziu, in lstoriia
nici un luoru che sint supt luná stát5.toriu
si neschimbat nu ipoate fi, nici in nenurmáratii ani pot tot
intr-acela.si chip sta, ci toate sint [In mutári i stricàciuni
zidite" ".
Ne explieám usor cum tmnrul român de 27 de aini, ajuns
eu o asemenea experiena in Padova frumoasà, impodobità,
calfrnä a timpului, cu avantajul de a trái tintr-un mediu in-
telectual european dintre cele mai favorizate, a pástrat pen-
tru totdeauna imaginea strálucitoare a civilizatiei, a culturii
fácut un loc ata de Insemnat In intreaga sa
" Op. cit., In Cronicari munteni, vol. I, p. 56.

25

www.dacoromanica.ro
tate. Admiratia românitor pentru Italia si pentru centrut
de invätä.turä inaltä care era pe atunci Padova se citeste
aceste iincluri ale unui ckturar contemporan, Miren
Costin 33 Ieste tara Italiei plinä, cum sä zice, ca o rodie,
:

plinä de cetäti si ora.sä iscusite, multime i desime de oa-

meni, tirguri vestirte, pline de toate bivsuguri si pentru mare
iscusenii si fruinuseturi a pImintului aceluia, zis raiul
pärnintului, a cäruia pämintu, orasile, girädinile, tocmelile
la casile lor cu mare desfitäciune traiului omenescu, nu are
toatä lumea, supt ceriu blîndu, voios si säratos, nici cu
duri mare, nici ierni grele. De griu, vinuri dulci si usaa.re,
untudelemnru, maTe bivsug si de poame de tot feliul : chi-
tire, näramze, Mann si zahar si oameni iscusiti, la cuyintu
stätkori, peste toate neamurile, neamägei, blinzi, cu oamenii
streini dintr-alte tä,ri nemäreti, indatä tovarosi, cum ar fi
cu ai säi, Cu mare omenie, suptiri, pentru aceia le zicu gen-
tiloni, cum zicu grecii : celebii, si la Täzboaie neInfrinti
tritr-o vreme, ourn vei afta la Istoriile Rimului, de vei ceti
de dInii. Aceia tarä ieste act= scaunul i cuibul a toatä
cläscäliia si invätätura, cum era intr-o vreme la greci Athina,
acum Padova la Italia, si de alte iscusite si trufasä meter-
suguri".
In acest cl;mat de frumusete i asiduu comert intelectual
petrece Stolnicul doi ani (1667-1669), urmeazä cursurile
Universitätii, tnvatä logica, fizica si De anima (dupä Aris-
totel) cu Albanio Albanese, Geometria lui Euclid cu V. Bon-
vicinus, dreptul cu Antonio dall'Acqua prin lectii particu-
lare, cumpärä cärti si participäi meg-resit la viata de veselie
a studentimii coqmopolite a marelui centru universitar. Mai
Inuit deck pinä atunci putea märturisi el in aceastà perioadä
de studii ttaliene : Am inceput a invä'ta cu toatä a mea
" MIRON COSTIN, Open., ed. P. P. Panaitescu, Buc., 195S,
p. 246.

26

www.dacoromanica.ro
putere omeneasca..." 34. Dinbr-o matricola padovana recent
descoperita din anul scolar 1667-1668, aflarn ca. D. Con-
stantirms Cantamzenus Constantinopolitanus pupillus, die
dicta" (adica la 17 septembrie 1667) s-a inscris la Univer-
sitas artistarum. Sosit la Padova impreuna au cretanul Ni-
colaus Bubuli, student mai vechi, Cantacuzino a fost gaz-
duit mai intui la canomitcul Alvisio Florio, pentru 15 ducati
pe lun5.. In martie 1668 ocupa la Virginia Romana o ca-
mera irnpreuna cu Marian Herman, eques transylvanus",
deci un sas. O lunga calatorie pnin tàrile enropene din care
va fi vizitat Germania, Franta, Belgia, poate si Anglia,
sigur Austria, Ungaria i Transilvania, a sporit cunostin-
tale acestui excelent observator, inzestrat acum cu criteriile
noi ale unei instructiuni apusene 35.
In moua domnie a lui Grigare Ghica, binarul Constantin
Cantacuzino acum postelnic, avu din nou sà sufere tem-
nità i batai si numai protectia caimacamului Kara-Mustafa
31 N. IORGA, Operele lui Constantin Cantacuzino, p. 8 ; matri-
cola mentionind data inscrierii lui Cantacuzino la Universitatea stu-
dentilor in arte" a descoperit-o Lucia Rosetti, Constantin Cantacu-
zino studente romeno à Padova, in Quaderni per la storia dell'Uni-
versitc2 di Padova, 1 (1968), pp. 147-154 (referinta ne-au comuni-
cat-o colegii Dan A. Lázirescu si Paul Cernovodeanu). Pentru stu-
dhle padovane ale lui Cantacuzino, vezi si R. ORTIZ si N. CARTO-
JAN, Un grande erudito rumeno csi Padova : Lo Stolnic" Constantin
Cantacuzino, Bucuresti, 1943, pp. 62 si urm.
Lunga calitorie a fost reconstituita de Corncliu Dima-Drigan si
Livia Baciru, Stolnicul Constantin Cantacuzino, calator prin Europa
vcacului XVII, in Ateneu", Baciu, 5 (1968), nr. 6 (47), p. 12, dupd
doui izvoare contemporane : relatia lui Corneliu Magni, Quando di
più curioso e vago ha Poluto racorre in viaggi.., per la Turchia,
Parma, 1679, unde se afirmä ea, dicesi", stolnicul a calitorit in
I'Italia, la Francia e l'Inghilterra" si lucrarea lui Antonio Lupis,
L'eroina veneta, ovveri la vita di Elena Lucretia Cornara Pisco pia,
Venezia, 1689, p. 4S, mentionind Constantin Cantezeno (sic) addotto-
rato nello Studio di Lovanio... si transferl in Venetia...".

27

www.dacoromanica.ro
Il scoase din initunerioul turnului palatului domnesc. Dar
Ghica pläti pentru findepártarea Ilusmanilor si i astfel
Constantin, impreunä cu Radu Cretulescu, ha drumul exi-
lului in Creta abia cucerifä, unde avea sá regäSeasci ur-
mele tucà vii ale civilizatiei venetiene. Damnia lui Duca
i-a curmat acest surghiun din rniazäzi, dar aceeasi domnie
adose noua prigoanä. din 1675, potolitä anul urmä.tor. Ca
stolnic, Constantin Gantacuzino Insoti in 1678 pe donan la
asediul Cehrinului i, in acelasi an, domnia lui Serban veni
la timp ca sà asigure aproape patru decenii de pace Canta-
c uzinilor.

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA ORIENTALA
SI NOUA POLITICA
ROMANEASCA

Se ipärea cä vremurile sint mai mult ca oricind prielnice

âmplinirii vechiului ideal sud-est european pentru care mu-
riserä. silnic cheva generatii de Cantacuzini. $erban primise
domnia l'utr-un moTnent de nouä. acuitaite a Chestiunii Ori-
entalle. Pi-in tratatul de la Juravno (1676) luase sfirsit 1.52-
boiul turco-polonez inceput in 1672. Poanta crestiltuia Polo-
niei dota Itreimi din Ucraina de räsärit, dar continua sä
ocupe Podolia. Pacea de la Bahoi-Sarai (1681) 6. Rusiei
cele douä Ucraine, dar ingälduie Turoiei asigurarea linistei
pe frontul räsáritean, necesarä pregáltirilor campaniei sale
in Austria. Insurectia auti-austriacä. a lui Emeric Tökölv
favoriza planurile otomane. In plin proces de decaden0,
Inaperiul sultanilor tnviotrat de energia vizirilor Köprillii si
profitind de släbiciunea momentanä. a Austriei reja cam-
pania spre Europa centrarä intreruptä, de mai bine de un
secol, de catre Soliman Magnificul. Ungaria este invadati,
ora.sele Kogice, Eperjes si Fiilek sInt cucenite (1682) si
armatele atomane ajung sub zidurile Vienei. Asediul, care
a durat douä luni, pärea la inceput favorabil Semilunii.
Interventia trupelor poloneze sub conducerea lui loan So-
bieski schimbái soanta luptei. La 12 septembrie 1683 turcii
sint Infrinti 1' n hältälia de la Kahlenberg, Viena e despre-
29

www.dacoromanica.ro
suratá si campania, inceputá sub auspicii atit de bune pen-
tru Poartá, cnarcheazá inceputul unei serii de infringeri,
care se vor incheia ,peste mai multi ani, prin pacea de la
Carlowitz (1699).
Infringerea turcilor in 1683 nu a insernnat incepubul de-
cadentei otomane. Krarl Marx a arltat cá. nu existá nici
un temei pentru a afirma ea decádarea Turciei a inceput
din anomenitul in care Sobieski a venit sá dea ajutor capi-
talei Austriei. Cerceitárile intreprinse de Hm-1=er dovedesc,
rara' putinta de tágadá, ea arganizarea Imperiului turce,c
intrase ineä de pe atunci in stare de descoanpunere i ci
de dtva timp se observa ea epoca de forta i máretie a
otomanilcr se apropie repede de isfir§itul ei" 36. Dar nereu-
sita campaniei din Austria vádeste i rnai puternic Europei,
si in primul rind popoarelor din Peninsula Balcanicä., slà-
bicitmea Portii si le indeamná sà catee noi atitudini si
solutii politice pentru evenimentele ce aveau sá urmeze.
Sistemul feudal militar pe care era cládit Imperiul oto-
Trian intrase Incetarea cuceririlor
curnInd vechiul izvor de venituri prada de rázboi
clasa feuda1á otomaná ináspreste asuprirea táránimii de pe
timare. In fata pátrunderii capitatului stráin, economia ian-
periului, eing-anizatá pe siotemul anacrcnic aif isnafurilor
refractare progresului, nu este capabirá sá se apere. Dezor-
garsizarea trupelor de elitá ale ienicerilor si spahiilor, care-si
eäutau acum o conditie mai profitabilà in ccanert sau agri-
cultura., adaugá la saliirea economiea a Portii deeaderea
militará*. Incercarea de a rellua politica de cuceriri, declan-
satá de maiii viziri din familia KEprülü prin campaniile
din Creta, Ucriaina si Transilvania, nu mai putea redresa
durpá rázboiul de treizeci de ani
opreascá expansiunea spre Europa de centru i apus, Aus-

36 K. MARX 1 F. ENGELS, Opere, vol. 10, Buc., p. 282.

30

www.dacoromanica.ro
tria i Ciuta o comipensatie c5tre Balcani, unde pozitia su-
bred5 a Portii nu anai astepta dedt o lovitur5 decisiv5.
Ridicarea Rusiei, care dorea iesire la Marea Neagrà si,
prin ea, la Marea Mediteran5, deschide, tined' de la Isfirsi-
tul seoolului al XVII-lea, lunga serie a r5zboaielor ruso-
turcesti. Pentru puterile Europei occidentale, legate prin
vechi interese politice si econamice de Turcia, expansiunea
marilor puteri din centrul i r5s5mitul continentului spre
Balcani Strimitori era ins5 inacceptabil5. *Anglia ar5ia
Engels nu poate sä consiant5. ca Rusia sà intre in posesia
Dardanelelor si a Bosforului. Atit din punct de vedere
comercial cIt i din punct de vedere politic, un asemenea
evenirnent ar fi o lovilturà grav5, dac5 nu morta15, dat5
putenii briltanioe" 37. In fatm unei descompuneri iminente,
integritatea Imperiului otoman era mentinut5 nurnai de po-
litica echililxruh8i eua-opean, proanovat5 de Anglia si Franta,
.care dau un T1OU sens Chestiunii Orientale, aplrind in mod
titnp de dou5 secole, un sistetm politic condamnat
la pieire 38.
Dar oamenii politici de la sfInsitul secolului al XVII-lea
mai ales Cantacuzinii, care v5zuser5. Snfringerea armatei
otomane sub zidurile Vienei in 1683, nu puteau orede atunci
cà imperiuil vta supravietui inc5 mult5 vreme, asa incit spe-
ranta, combinatiile, negocierile, m5surile de prudent25 pii-
reau nu numai posibile, dar chiar urgent necesare la acea
dat5. Cit de lung5 va fi agonia Imperiului ottoman nimeni
n-ar fi putut b5nui. Aceast5 imprejurare, pe de o parte,
37 K. MARX si F. ENGELS, Opere, vol. 9, Buc., 1959, P. 13.
Istoria Romaiei, vol. III, p. 5 si urm. (P. P. Panaitescu), 455
§i urm. (A. Otetea) ; cf. si BERNARD LEWIS, Some reflections on
.the decline of the Ottoman EmPire, in ,,Studia is/amica", 9 (1958),
Pp. 119-127, si J. SAUNDERS, The problem of Islamic Decadence,
Cahiers d'histoire mondiale", 1963, pp. 701-720.

www.dacoromanica.ro
presiunea imperialilor, care doreau atragerea grabnica a
Moldovei si T'axil Roanánesti in Liga santa", pe de alta
parte, justifica indeajuns politica de negooieri cu puterile
crestine incepulta de Serban Cantaouzino, continuata de
Constantin Brincoveanu si Stefan Cantacuzino, politica ce
a trezit banuieli turcilor si a determinat introclucerea regi-
mului fanariot L'in prinoipate.
Consecventa acestei politici, unitatea de obiective si de
anetade folosite pentru aplicarea ei sub trei doannii, aproape
patru decenii (1678-1716), prezenta Fui Ganstantin Canta-
ouzino in negocierile intreprinse ca qi in actiunile diplo-
matice curente, cne Eimpurn sa cautárn in poifitioa externa a
Tarii Roanánesti din acea lunga perioada aotivtitatea si prin-
cipiile stolnioului ca can de stat.
S-a afirmat de unii cercetatori ca lactivitatea diplomaitica
a Stolnicului n-a inceput deolt in odata cu insc5u-
1688,
narea nepotului sau Constantin BrIncoveanu 39. Eirea auto-

" P. P. PANAITESCU, in Istoria literaturii romtine, vol. 1, Buc.,

1964, P. 560 (Atunci, tinut oarecum la distanti de treburile politice,
are rigaz si lucreze la traducerea Bibliei") ; I. IONA$CU, Via(a f i
activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino, pp. 645-646 (en-a co-

32

www.dacoromanica.ro
ritará. a lui $erban, vointa lui de a-si impune propria des-
cendentà la tronul tarii, dfind familiei sale un caraoter
dinastic, prin excluderea fratilor, pe care ii spoliaza sii de
avere, fácea imposibira o colaborare in politica externà cu
fratele s'áu Stolnicul. Aces(a ar fi petrecut a.sadafr cei zece
ani (1678-1688), indeletnicindu-se ou lucrul literal-, scri-
ind Istoriia Thrii Rumeinefli, ajutind la traducerea Bibliei.
E greu sà ni-1 inchipuim Inssá pe Constantin Cantaouzino in
afara politicii românesti a acestei perioade. Mai Tintín, el
nu putea fi impotriva principiilor ei mari, ca dovadá. d. In
anii lui Brincoveanu el inspirà si continuà aceeasi politicà
de apropiere de puterile crestine in vederea unei actiuni
de eliberare a rárii. Dacà se poate vorbi de o rezerVä fatà
laborat la opera de guvernare a lui $erban"). O scrisoare de dupä
moartea lui Serban (publicatä de A. Veress, Documente vol. XI,
p. 309) spune, intr-adevär, 6 m'Aria sa voevodul mort Serban Can-
tacuzino. N. N.) se vede singur sfetnic ; alt sfat nu mai incIpca
acolo ; cu toate cä ti era frate mai mare domniei sale (acela) ii era
in acelasi timp domn, nu putea sä. azvirle in el ; precum a poruncit,
asa a trebuit sä facr. Nu reiese din text c'á Stolnicul nu era folosit
de Serban, ci numai cä era supus la ascultare fatä de domn.

83

www.dacoromanica.ro
de ipolitica externa a fratelui san, ea privaste o chestiune
de xarclin intern (elauzele pentru cara lupta $Lerlban, de a
i se garanta de eatre domuia ereditara) si una
ta.cticä (momentul trecenii de pantea Ligii Sfinte, moment
pe care Stolnicul nu-1 socatea venit). In aA &j'ea rind,
participarea la actiuni culturale de anvergurä, ca definiti-
varea si publicarea traducerid Bibliei de la Bucuregi din
1688, insemina o colaborara ou fratele sau domnul". In sfir-
sit, din corespondenta diploinatica a viremii ar reie.si cä in
anii lui $enban, Stolniaul lucra In cancelarla domneasca
intocmea memorii ditre personalltäti pdlitice sau state strä-
Me 41.
Tratativele Jai $erban Canitacuzino cu austriecii au
inceput indatä dup. asediul Vienei i infiintarea Lig-ii
sfinte i atunci se cristalizeaza si Elija politica adoptara

40 Vezi, in acest sens, studiul nostru Semnificatia politicli a unui

act de cultura feudal& in Studii*, 16 (1963), P. 651 si urm., in spe-
cial pp. 658-659 (prcfata Bibliei din 1688, ata de elogioasä pentru
Suban pare a fi alcatuirea stolnicului) ; P. P. PANAITESCU, op.
cit., p. 562, admite cä si Istoriia 7irii Rumiinelti a fost scrisä, poatc,
cu aprobarea acestuia ($erban Voevod n.n.), care era un om politic
cu veden largi si cu mari ambitii de stäpinitor'.
41 C. $ERBAN, Contributie la repertoriul corespondentei stolnicu-
lui Constantin Cantacuzino, in Studii", 19 (1966), atribule Stolnicului
mcmorii din 1679 si 1688 iulie, vezi p. 696, nr. 142 (citre loan So-
bicski) si nr. 144 (eitre Mihai Teleki). Scrisoarea din 11 ianuarie
1689 citre rcgele Poloniei (la HURMUZAKI-BOGDAN, Documente
privind istoria romdnilor, Supl. II, vol. III, pp. 181-182) indicä o
mai indelungatä corespondentä a Stalnicului cu loan Sobieski de care
Serban insusi se apropiase din 1686. Acelasi, Stolnicul Constantin
Cantacuzino, in Diplomati iluftri, vol. II, Buc., 1969, pp. 77-80,
aminteste i alte activitäti diplomatice din accastä perioadä ale Stol-
nicului. De observat, in sfirsit, cä Stolnicul serie la lstoriia Tarii Ru-
mdnefti dupä 1685. Chronica lui Nauclerus (pe care Pylarino o pri-
mise in accl an de la mitropolitul Dosoftei däruind-o apoi lui Can-
tacuzino) este citatä la inceputul lstoriei (cd. Gregorian, p. 5).

34

www.dacoromanica.ro
de Tara Româneasci pinä. in 1716: o intelegere ou marile
puteri antiotomane in vederea obtinenii independentei, cu
preocuparea de a evita ocruparea tärii de cätre viitorii in-
vingärtomi ai Portii i, totodatä, represaliile turcesti in cazul
unui insucces militar al Ligii sfinte. In acest scop, negocie-
rile erau desfäsurate In tainä, trecerea de partea puterilor
crestine era conditionatä. de garanitarea apärärii tärii i, ca
mäsurä de prudentä, se evita tratarea cu un singar parte-
ner, foloGindu-se si irivalitatea clintre polonezi si austrieci,
austrieci i rusi. In tot acest tinw, tara continua sä-si in-
deplineasea obligatiile fatä. de Poartä, intelegind sä n'en-
tinà vechiul statut politic pinà ce va avea certitudinea reu-
sitei luptei de eliberare.
Negocierile Idintre $erban Canitazuzino i irmperiali din
anii 1684-1687 se desfkoarà potrivit acestor criterii42.
Victoriile austriece din vara si toamrna anului 1688, cruceri-
rea Caransebesului, a $abatului i Belgradadui fac sà oreasci
presiundle asapra $ertban, pentru a-1 determina sä" treacä
ratis de partea imperiatilor i aceasta explicà incursiunea
munteanä a ltrupe1or generalului Veterani in lunile august
septembrie 1688. Impar/tanta sdlie triirnsá la Viena la
12 octombrie, fortmatä din 130 de persoane, avínd In frunte
pe fratele si pe ginerele domnulrui Iorclache Cantacuzino
Ccnstantin Bäläceanu trebuia sá Incheie ezitänile lui
$erban, cäruia in februarie acelasi an Curtea din Viena
Ii ragáduise recunoasterea dinastiei sale ca ereditarä. in
Tara Româneasc5..

42 VIRGIL ZABOROVSCHI, Politica externa a celor trei princi-

pate, Tara Romcineascii, Transilvania fi Moldova, de la asediul
nei (1683) Vine.' la moartea lui $erban Cantacuzino f i suirea pe tron
a lui Constantin Brincoveanu (1688), Buc., 1925, 151 P.; I. RADONIC,
internationalli a Principatului Terii Românefti in vremea
lui $ei bar' Cantacuzino (1678-1688), in Analele Acad. Rom.", S. II,
Mem. ist., 36 (1913-1914), pp. 949-971.

35

www.dacoromanica.ro
 Tratativele ce urmau sä se idesfisoare la Viena, si care,
ccmparind puterile inegale ale partenerilor, ascundeau si
multe iluzii, nu puteau sakisface exigentele de prudentà
politicá ale stolnicului, care cumostea clarinta. Habsburgilor
de a ocupa Tara Româneasc5., de a succeda n toate prero-
gativele otomane pretutindeni linde erau asteptati ca eli-
benatori". Momentul unei ruperi fätise cu Poarta si al adu-
cerii austriecilor in tarà nu era deci bine ales. Actul ce
urma sá fie incheiat la Viena tu-Obuia, pe de alfa' parte,
sá inläture de la domnie pe ceilalti frati Cantacuzino
favoarea descendentei lui Sorban. Imprejurgrile ingäduie
stolnicului evitarea ambelar risouri ale soliei. Inainte ca
aceasba sá ajungä. la Viena, Sorban moare la 9 noiembrie
1688 si contemporanii dau acestei morti un sens politic43.
Succestorul hui $erban, Constantin Brincoveanu, confir-
mind instructiunile soliei, depunerea juräl'inintului si luche-
ierea tratatului, mentinind deci politica antiotomana car e
nu-1 putea despärti de predecesorul si unchiiul säiu, insista
asupra clauzei diotate de pruclentà, virtute pe care o im-
pä.rtä..sea cu xnentorul säiu incercat, Stolnicul. Tincà nu este

43 Invinuirea adusä Stolnicului de a-si fi oträvit fratele cu com-

plicitatea lui Brincoveanu se intemeiazä pe märturii invocate de ad-
versan i politici (cronicarul Radu Popcscu, dupä loan Mavrocordat,
sotia i fiii lui Serban, de unde ja, probabil, acuzatia Dimitrie Can-
temir). Zvonurile din 1688 sint mentionate cu Indoialä si de Radu
Popescu si de Neculce. Confirmarea lor, peste 28 de ani, de catre
Stolnicul insusi, in momentul dificil al mazilirii fiului sàu, Stefan,
este suspectä : ea putea avea ca scop numai demonstrarea fidelitätii
fati de Poarti. Vezi analiza acestor märturii in studiul nostru Semni-
ficatia politica a unui act de cultura feudala, in ,,Studii", 16 (1963),
pp. 661-662. Problema ramine deschisál si in stadiul actual al cerce-
tärii ei nu se poate aprecia, dupi pärerea noasträ, decit cà faptuI
este posibil, in concordantä cu moravurile vremii, dar insuficient ates-
tat de documente.

36

www.dacoromanica.ro
vremea aceea ce gindesti serie Brincoveanu lui15.-
ceanu tunoul i tätarul incá este in puterea lar" 44.
lar reactiunea Curtii din Viena, tricmiterea generalului
Heissler sä ocupe Tara Româneascä, faptul cá turcii reusec
sá respingä pe austrieci i sá aseze in Transilvania pe
Emeric Tököly confirmá aceastá politicä' prudentä.. Nu
avem nici o näclejde In nemti va serie Stolnicul agentu-
lui säu din Moscova preoum n-am avut niciodatä mai
inainte, si ne rugsam lui Dumnezeu sä nu avem niciodatä
de-a face cu dinsii" 45.
Numai privirea atentá a conditiilor politice ale Tärii
Rarnane,sti in uttimul deceniu al seoolului al XVII4ea poate
ingádui intelegerea poiitioii chibmite duse de stolnic si ne-
patul sàu, Brincoveanu.
Intentiile expansioniste ale Austriei se vädiserä dupä. cu-
cerirea Belgradului, in 1688. Cantemir, bine informat asu-
pra evenimentelor timpului, stia atunci cä impenialii ceru-
serä regatul Ungariei, iimpreunä cu provinciile re tin de
aceasta, adicä Slavonia, Croatia, Bosnia, Serbia, Bulgaria
Transilvania" 46, mai bine de jurnätate din posesiunile
europene ale Turciei, iar Neculce nota eä. tot opinteau
nemtii sä. fie Dunärea hotar" 47. Pentru cá, desi tratau cu
44 lstoria Tgrii Româneoi de la octombrie 1688 ping la martie
1717, ed. C. Grecescu, Buc., 1959, p. 21.
44 A. C. STOURDZA, Constantin Brancovan, prince de la Valachie
(1688-1714). Son règne et son époque, vol. III, Paris, 1915, p. 78.
46 D CANTEMIR, Histoire de l'Empire Othoman, trad. de la
Joncquières, vol. II, Paris, 1743, pp. 175-176 ; cf. si raportul din
1689 al trimisului rus la Viena, Ioanikie Lihudis, In A. KOCIU-
13INSKII, Mi i oni, Odessa, 1878, p. 45.
47 1. NECULCE, Letopise(ul rärii Moldovei, ed. 2-a, Iorgu Ior-
dan, Buc., 1959, p. 142. Incä din timpul tratativelor de la Viena,
austriecii doreau ca Tara Romineascä sä fie fatä de ei tocmai ca
Ardealul" (Scrierile Cantacuzinilor, Operele lui Constantin Cantacuzino,
Introducere, publicate de N. Iorga, Buc., 1901, p. VII).

37

www.dacoromanica.ro
Tara Româneasc5., ceca ce insemna resounoasterea unei su-
veranitäti flrà care nu se putean concepe legkuri diplo-
matice, si fä,gädaliau lui $erban canducerea armatelor bal-
canic'e in lupta finalä de eliberare a peninsulei, tin anu/
unmäkor ancrtii acesbuia Habsburgii cer turcilar Tara Ro-
mâneascä, iar in moierribrie 1689 brec muntii si ocupä Bucu-
restii. In asemenea imprejuräri, Brincoveanu putea spune,
ca si cronioarul ungur, a imperialii nu vor deolt sä: schimbe
jugul de lemn otoman cu un altul de fier" 48. Dar nu o
asemenea isolutie ea'utau românii intr-o epocà ce incepea säl
le lumineze orizontul unei eliberki depline. Respingerea
ofertelor austriece era, dirnpotrivä, singura politicà inte-
leaptä, mai cu seam'i dup`i carmpania din 1689, aind locui-
torii Tärii Rcmânesti au nteles ch (ii costa prezenta cäta-
nelor neantesti, iar sultanul Mustafa al II-lea pärea dispus
sä trateze mai blbd un Stat pe care evolutia politicá inter-
nationalä il adusese in prima linie de ap'árare a Imperiului
atoman, morgind pin'a la soutirea birului pe 1691 49.
A scoate pe austrieci din tari printr-o interventie t5.täi-
rascä, de numai 22 de zile a fost unul din marine examene
date cu succes de Brincoveanu in eforturile sale de a limita
la minimum pagubele unni stat prins intre d.ou5. focuri. Dar
si dupä retragerea c5tanelor, pulterea habsburgicá ränrinea
amenintätoare si avidä pe oulmile Carpatilor, In Transil-
vania subjugatä. aunind .printr-o nouä anmä., aceea a pro-
zelibismului catolic, care va impune unit-ea românilor orto-
docsi Cu Roma itn 1699. La tributal imens pläait Portu, se
aaugase col pretins de austrieci, astfel inch in 1689 De-
49 Mihai Cserey, citat de G. S. ARDELEANU, $tiri privitoare la
istoria (ardor ronuine, in corespondenta imparatzdui Rusiei Petru I. In
,,Studii si cercetäri de istorie medie", 1 (1950), p. 186.
49 N. IORGA, Histoire des Roumains et de la Romanité Orientale,
vol. VI, Buc., 1940, pp. 509-510.

38

www.dacoromanica.ro
mentie Fomin 21 putea informa pe tar ca Tara Romaneasca
pläteste tribut i turcilor, i tatarilor, i austriecilor 50.
In lacelasi /limp insa, adjudecarea principatelor dunarene
unei pulteri isau alteia devenise jocul de cantografie politica
favorit al diplomatilor europeni. La pretentiile lui Sobieski,
care carea sg i se plateasca cu Moldova saicrifioiile facute
pentru crestinatate, sau ale imparatului Leopold I, care-si
revendicca privilegiile prafuite de suveran al Ungariei, se
adaugau proieotele inspirrate ale Regelui Soare, Ludovic al
XIV-lea. La Versailles se plsánutia cununarea luí Sobieski
cu o printesa franceza, acordindu-i ca zestre irile romane,
pe care citim intr-un rapont diplomatic al vremii
maiestatea sa i le-ar ceda dupà alungarea turcilor din Eu-
ropa" 51 Urmau ambitiile lui Emeric Tököly, dornic sal
creeze m avanpost francez la Dunare, la dominatia careia
freflecta insa i ducele de Lorena, ce se visa suver.anul
Tarii Românesti, coisiderat de cutare diplomat francez
drept o onosie" bung de atribuit oricui, dupa nevoile echi-
librului politic eunopean 52.
Cancdaria diplomatical lyninooveneascà nu ignora aceste
combinatii naive, primejdioase numai cind autorii lor aveau
si puterea de a le transforma in fapt. Dar &pa pacea de
la Karlowitz pumtele nevralgice ale oontinentului se muta
in apus (Spania) si in nord (Suedia). In aceasta acalmie
relativà de care se bucura vremelnic Europa de sud-est,
noua putere militara asteptata si se arate mai curind sao
6° lbidem, 482 si 508 ; L. E. SEMIONOVA, Stab;lirea legaturilor
diplontatice permanente intre Tara Ronicineascii fi Rusia la sfir,situl se-
colului al XVIII-lea, In Romano-slavica", 5 (1962), p. 36.
51 Ms. fr. 7176 al Bibliotecii Nationale din Paris, dup'á N. IORGA,
op. cit., p. 496.
52 lbidem, pp. 503 si 508-509.

89

www.dacoromanica.ro
mai tirziu la Dunare si cu care rarponturile trebuiau pre-
gatite din timp raminea acufm Rusia.
In aiceassta conjunctura, infortmatia politica, reflectia asu-
pra evenimentelor oontemporane, conjugata Cu aceea asupra
istoriei insasi, rabdarea, curajul, tactul, adicá insusirile
diplomatului, ,puteau fi de un ajutor hotanitor pentru o tara
inconjurata si rivnita. 0 lunga perioadä, Brincoveanu va
avea alaturi, in Stolnic, pe omul ce lintrunea aceste rare
calitati.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATUL

Citeva inc5peni ale Curtii Vechi, in inima Bucurestilor,

au concentrat in anii de trecere dintre al XVII-lea si al
XVIII-lea veac cea tmai intensä activitate diplomaticä diu
Europa de sud-est. Fire tainice, care atingeau in ,nord-veit
Viena, in nord-est Moscova ptrin Iasi, Balturin si Kiev, in
sud Constantinopolul i Iernsalicaul, in sud-vest Venetia,
se innodau pe masa de lucru a stolnicului Cantacuzino. El,
ne spune Del Chiano, dirija carespondenta domnului cu
suveranii crestini i avea in grijä pe secreltarii pentru
bile italianä, laltiná, germam5, polonä, greacá si turc6" 53.
El judeca situatia internationali, documentat de presa oc-
cidenta1á ce-i sosea ou regularitate prin Viena sau de o
retea de infonmatori avizati, demnitani sträini ca Alexandru
Mavrocordat Exaporitul Ja Clonstantinopol, contele Ferdi-
nand de Mansigli, contele Mikes si alte personalitäti poli-
tice din Austria, cancelarii F. A. Golovin si G. I. Golov-
kin din Moscova, haiti prelati, ca Dositei al lernisalimului
Hrisant Notara, negusboni, ca cei ai Companiei grecesti
din Brasov si Viena, ambasadari sau simpli lagenti in plata

53 A. M. DEL CHIARO, op. cit., trad. rom., p. 104.

41

www.dacoromanica.ro
cancelariei muntene 54. El analiza, desigur cu scepticism,
dar ca preocuparea de a nu-i salpa nimic, ipronosticurile
politice din calendarele astrologice ca Foletul novel, Tar-
tana degli influssi sau alcä.tuirile ermetice ale lui Chiara-
valle si Fourniol 55. El cadea instructiuni verbale sau in
scris numenasilor agenti diplomatici, plenipotentiari, curen
care soseau si plecau necontenit din capitalà. El era consi-
lierul de politia externà al domnului in ceasurile de searä,
expertul la ttratativele oficiale de dimineatà cu ambasadorii
sträini in trecere sau solii pliterilor vecine, convivul fin de
la banchete, amfitrionul oa.,spetilor demarck si itot el incheia
programul noaptea Itirziu, la lamina tremuratà a fäcliilor
de cearä, desaifrind mesajele secrete ale trimisilor munteni
la curtile sträine.
" Despre activitatea diplomaticà a stolnicului Constantin Cantacu-
zino si a lui C. Brincoveanu, vezi N. IORGA, Introducerea la Operele
lui Constantin Cantacuzino, p. VIII, si urm. ; C. $ERBAN, Legiiturile
lui Constantin Cantacuzino cu Rusia, in Studii si articole de istorie,
2 (1957), pp. 237-254 ; IDEM, Contribuiii la repertoriul coresponden-
(ei stolnicului Constantin Cantacuzino, in Studii", 19 (1966), pp. 683
705 (si referintele de la p. 685, nr. 23) ; L. E. SEMIONOVA, art.
cit. ; G. S. ARDELEANU, art. cit. ; GH. GEORGESCU-BUZAU, Un
diplomat ronuin la Moscova la inceputul secolului al XVIII-lea: David
Corbea Ceausul, in Relatii româno-ruse In trecur, Buc., 1957, pp. 42
62; P. CERNOVODEANU, Bucarest important centre politique de
sud-est, européen d la fin du XVII et au commencement du XVIlle
siècle In RESEE, 4 (1966), pp. 147-167.
Pentru strinsele leg'Aturi cu ambasadorii englezi la Poarti, William
Paget si Robert Sutton (pe Heneage Winchelsea si pe trezorierul com-
paniei engleze a Levantului, William Hedges ii cunoscuse in calätoria
de studii din 1667, cf. E. D. TAPPE, An English Contribution to the
biography of Nicolae Milescu, in Revue des itudes roumaines",
1 (1953), p. 158 si appendix A), vezi P. CERNOVODEANU, Relatiile
economice ale Angliei cu farde romdne in perioada 1660-1714, In
Studii", 21 (1968), nr. 2.
55 EMIL VIRTOSU, Foletul novel, calendarul lui Constantin Brin-
coveanu 1693-1704, Buc., 1942, pp. XXIXXIII.

42

www.dacoromanica.ro
 --
O cancelarie numeroassá redacta, alm'acea, scria neintre-
rupt dupà*, directivele sale : Anton Maria dell Chiaro, secre-
tarul domnesc, pentru italianà, medicul Bartolomeo Fer-
rati pentru gennang., Nicolae Folos de Wolf pentru latinà,
Afenduli Clucerul § i citiva dieci tunci pentru mesajele in
limba lor, fratii David si Teodor Corbea pentru latinà, sla-
von5., rusà si greacà, Constantin StrImbeanu pentru tnisi-
vele românesti, alti secretari pentru polonà si anaghiarà, la
care se adlugau Andrea Wolf, Petru Grinner, Niccolo de
Porta, loan Franco, papa Nicolae si slujbasii mai mlrunti
consemnati de bogata corespondentà a acestui activ om de
43

www.dacoromanica.ro
stat56. Vistieria li nsotea actiunile din Wile straine cu
pungile de talen i si ducati, carnara dornneasca sou zibe-
line si stofe scumpe, hergheliile cu cai frumosi, moiile cu
butelci de Tokay si Dragasani, stupi ¡Du miere, turme de
oi si care cu grine menite sä neteze.asca drumul si sa pre-
gateasca primirea solilor. Nicaieri intre Viena, Moscova si
Stambul nu se ducea o mai vie si n-rai atenta munca de
relatii internationale.
Rolul politic al acestei cancelarii bine infonmate si active,
comparabila cu tot ce avea mai bun diplomatia europeana
a viremii, a foot foarte mare.
Dornic sa-si taie o fereastra spre Europa", Part' viza
In politica lui iesirea Rusiei la doua maxi, Baltica si Medi-
terana (aici, prin Marea Neagra si Dardanele) si Intimpina
doi adversari, Suedia si Turcia. Bunele relatii cu Tara Ro-
maneasca li ofereau tarului In timp de pace un centru de
infonmatii politice ample, proaspete, verificate despre poli-
tica internä si externa otomanà, potentialiul economic si
militar al Portii, intentiile ei imediate, obtinute prin In-
tinsa retea diplomatica cirgan:gata de stolnicul Gantacuzino.
Prin aceeasi retea, tarul aflase o cale sigma i comoda de
trecere a curierului sau de la si spre Petru Andireevici Tol-
stoi, ambasadorul rus la Constantinopol. Nici un alt stat
din sud nu-i putea face Rusiei asemenea servicii, Moldova
fiind In acei ani surpusa schimbarilor frecvente de donmi,
din care nu toti erau aanicii tanului si in nici un caz la fel
de avizati diplomati ca Brincoveanu. In caz de razboi, Petru
stia ca va putea conta pe sprijinul economic si militar al
romanilar i, pi-in intermediul lor, al celorlalte popoare
balcanice, .care-si faceau pregatirile militare au sprijin de
la Bucuresti sau pe teritoriul Tarii Romanesti.

56 C. SERBA N, Legaturile lui Constantin Cantacuzino cu Rusia,

p. 239, n. 10.

44

www.dacoromanica.ro
 Corespondenta cliplomaticá a anilor 1701-1114 confirmá
pe deplin aceste asteptári rusesti. Mesajele transmise prin
solii munteni ai timpului Gh. Castriotul, David Corbea,
Teador Garbea, cápitanul Saya Constantin, Panait Radu,
Petru Damian etc. cuprind infanmatii care puteau scápa
lui P. Tolstoi, mai putin introdus, prin pozitia sa de am-
basador ail Rusiei, In intimitatea oerciwilor politice otomane.
IntlInim In aceste scrisori informatii militare, ca intentiile
vizirului Tatlaban Mustafa de a declara rázboi (1702) sau
de a bloca gurile Donului (1704), numárul salahorilor tri-
misi In Grimeea pentru construirea fortificatiilar de la
Kerci sau efeotivele flotei turcesti din acel port, ináspri-
rea raporturilor turco-itátare srau incendiul de la antierele
din Constantinapol si pagubele flotei turceSti57.
portrete ale Inaltilor demnitari otomani, ca Tatlaban Mus-
tafa, care mi tia sà scrie si nici s'a" citeascá", descrieri
fine ale stárii de spirit din Constantinopol, unde In toamna
lui 1707, datoriiá tercarei vizirului, poporul geme, se vor-
beste mult si apar profeli" (subl. ns.). Dar aria informa-
tiilor este mai largi, ele privesc raporturile austriecilor cu
rásoulatii lui Frrancisc Rákoczy, pozitia Frantei, Angliei san
Olandei In privinta Transilvaniei, campaniile suedeze in
Saxonia i Ucraina, foametea din Franta si chiar detalii, a
cáror impartantá nu putea salpa unor oameni politici avi-
zati, ca soandalul produs la Paris de cásätoria morganaticá
a lui Ludovic al XIV-lea ou doamna de Maintenon.
Satisfactia primirii acestor stiri era mare la Moscova 5i
ea explicá frecventele scrisori de multumire ale tarului
ale cancelarului ski F. A. Golovin, adresate stolnicului sau
lui Brineoveanu, binefácátorul preamilostiv si prea scump",
pentru rIvna sa crestin5.", Indernnul sà scrie cit mai des,
c"áci marea prietenie a luminátiei-voastre e pentru noi o
57 G. S. ARDELEANU, art. cit., p. 204, nr. XLII.

45

www.dacoromanica.ro
mare mingiiere" 58 Tamul nu lignora nici risounile lui Brill-
coveanu, care prin relatiile IS ale cu Rusia ti primejduia
domnia §i viata, de aceea 91 incuraja, rigäiduindu-i ca irNs-
plat5. toatà indurarea noastr5." 1§i i§i exprima nadejdea
c5. §i in viitor aceemi va fi inclinarea voastrà fatà de noi,
din datorie cregineascä" 59.
Evident cà Brincoveanu 4i asuma toate aceste riscuri 'in-
ir-un scop politic precis. Intentiile Rarsiei de a relua asti-
lit5.tile ou Poarta ,aupà Incheicrea lizboiului nordic erau
limpezi §i in träinicia pacii ruso-turce din 1700 nu credea
nimeni la Bucureti. Problemele care se puneau in aceasta
sitvratie erau mai intalde a *ti cind intelege tarul sä declan-
pze reizboiul cu Poarta, deoarece eventualitatea a acest
Azboi va avea ca iteatru al ostilitAilor Tara Româneascà"
era probabilà, cu bolt ce deourgea de aioi ca efort econo-
mic §i militar. Acesit eizboi putea aduce eliberarea girii de
sub turci *i, in aceJt caz, se punea problema viitorului sliu
statut, a relatiilor cu tarul sau se pultea sfiqi cu o infrin-
" Ibidem, p. 208, nr. LXIV.
" A. C. STOURDZA, Constantin Brancovan, Prince de la Valachie,
-vol. III, p. 31, nr. 20.

46

www.dacoromanica.ro
 .. A ,111 .t

- -, _ - ......
, A. - --.. '-,7',:e ...../,

' ....7.4j., ' -

7-40 k -

. -...1711Ìrr,
MN.mislo
..11,
MEN
MINN.

gere (cum va fi cazul la Stgnilesti In 1711). Domnul tire-

buia sä preying ambele situatii ; in cea de-a dowa se ivea
prime jdia compromiterii lui, deci necesitatea asiguriirii secw-
ritiitii viitoare a familiei fi averii sale.
Iatä de ce, din partea ramâneascg, pe lingg informatiile
serviciile amintite, cercetarea iitentii1or tarului este ne-
oontenitg. In scrisoarea din 6 decembrie 1703, prezentatg
de canal Cantacuzinaar, David Garbea, contelui G. I. Go-
lovkin, dorinta de a ounoaOte aceite intentii este limpede
exprimatg. Popoarele din Peninsula Balcanicä, scrie Corbea,
crunt apäsate de otomanti 1-au rugat rintr-un glas pe dom-
nul meu si I-au intrebat ce trebuie sä facg. si cum sä In-
ceapg." luptta de eliberare. De aceea Garbea Intreabg ,ce
sperante sà se dea acestor popoare, cum sä fie asigurate

47

www.dacoromanica.ro
 cum s. li se vorbeascä despre tot ?" 60. In acelasi timp,
Brincoveanu vrea garantii pentru persoana, familia si ave-
rea sa i le ()Mine In 1701, printr-io Jalovannaia gramola
(act de favoare), care-i asiguri lui i Cantacuzinilor, In caz
de priumejdie, azil In Malorusia61. In 1709, angajamentele
reciproce iau forma unui trabat searet de aliantä, al clrui
text nu a fast tilneä descoperit, dar despre existenta cäruia
stia Ioan Necuke. Tratatul prevedea alianta militarä a ro-
manilor, care urmau sà asocieze si pe slrbi i bulgari in
viitoarele ostilitäti rusoAurce, i aprovizionarea de care
romani a anmatelor rusesti. Petru asigura apärarea armatä
a Tarii Romanesti, independenta tali sub garantia rusä si
recunoasterea ca damn a lui BrIncoveanu. O altä clauz5
prevedea, desigur, cà tratatul se va aplica In momentul in-
träsii trupelor rusesti pe teritoriul Tali Romanesti, deoa-
rece paste doi ami 31 vedem pe BrIncoveanu stind In rezervä
in timpul luptei de la Stänilesti, färä ca tarul facä
vreo imputare 62.
Incepind legaurile diploanatice cu Petru I, stolnicul Can-
tacuzino si BrIncoveanu au avut Insà si un plan politic ma'
Inuit, acela al atragerii tarului cältre räzboiul cu Poarta,
al grairii acestui conflict de la care *tile române spe-
rau at:it de mult. Misiunea la Moscova a lui Gheorghe Cab-
triobul din aprilie 1698, au care se reluau cantactele diplo-
matice romano-ruse dupä solia arhimandritului Isaiia din
1688-1691, a avut ca obieat expunerea unui plan de luptä
antiotoman conceput la Bucuresti, pentru acceptarea cauia
s-a apelat si la influenta spätarului Nicolae Milescu, inalt
functional- tocmai la Ministerul de Externe rus (Posolskii

66 L. E. SEMIONOVA, art. cit., p. 40.

61 Ibidern, p. 48.
62 Ibidem.

48

www.dacoromanica.ro
 LYCEVM
P AT AVIrNVM, Siu
ICONES ET VITR
PROFESSOR V M,
PATAVII, MDC,LXXXII. PVIILICE DOCENTIVM,

P ARS PRIOR,
Theologos , Philofophos & Medicos compledens,
PER
CAROLVN-I PATIN VM EQ; D. M.
DOCTOREM MEDICVM PARIsIENSEM,
PrImarium Chirurc,ib'x Profefforeai -

P A T A VII, MDCLXXXII.

Typis Petri Marix Frarnbotti. Superierton permiffii

ci t5 ffbpi .

12. Cum era intr-o vreme la greci Athina, acum Padova la Bahia...".
Acolo lsi desivirseste Constantin Cantacuzino educatia...

www.dacoromanica.ro
 ...la Universitatea unde memoria studentului
roman este pinä azi cinstita.

In Italia, scaunul si cuibul a toata dascaliia

si invätatura", tînarul Cantacuzino cerceteazä ce-
lebre monurnente luindu-si insemnari ca acestea
din Palatul Venetii.... in casa ce vade Printipul
Cu alalti mari...".

...invata. cu dascali reputati, ca Albania

Albanese...

13

.: ,
' / '11
..i. ...0,11
I ,
' i " Vj
'r-f4f IN'

www.dacoromanica.ro
 f ;---75 i "tfi 7 77 le' ti li-f10) pit
..-'
P7 .%:4 -.A2- 11
" , k1
A
1 1 4, Cnw-
e .
I,: Loa< ,f u,it i or Lc a 04(44 7.:,,,,17/st 1,fr4.1, a Al,' 1...- 71,e,ct
'
ft...i.----
i Ito
i tat i 4
1.
44 rAfdf k ifrx zit, 7 4. "rflu oc 7:aa ';'%- i ni i
i4 7

. ..,,,

5 otA,t , (147 :7//r2, al e. AS /y4-4) c3"."40. ».,:iit..24,2

e. R
.. .,,
p
(44 r, a ,, . 4........ 7%1241r4..m, 4e4ittot .XI- 17 ilit6;'4` -
,----1 74:'
,(.4 (I'.*Z.Zi e (A- . A.G.?), WO 4 4 tAf...lr 0,17te,Z Ma 1-a i
Arv /G044- A TLyria. . ide2,,:grioirti &42-L1,444.? :"-
,4

14 15

'ffmnsiummstmes..

www.dacoromanica.ro
 ,14,," ..., ......
i (4 1 4 A.
...71
./...
.,,, I (.. e
.....,
A. tora /
7..

/4 .1 .'' )7.,, A prirt,/LJ, , 41 ly444.

Iv wi Ifiu al .171A/b.
.,
/7/ I/ ta: 7' .: /E:y2 ,4,,,':,
L,
?.,-,
,,.., ' et4.
'.' :try*, ini , vu, ,os.rf i.../701.,,,,I;;; A., ,r, y i -1, All* : x...."?: `.1,'
. ...,,,,,\a,... ,

4
7 t 4 xa rft n et.
41
to rts,-ie ;4 /0`
../
4 i ''''. *----
.).., . it'A' --:.=
.4.

° p.-#6.,1 1..),IT es' ,,,,t,rf.4, A '11 .444"1.4. ------ 'so

.5. At'. , .

j
eift...,,,44.14,y,s4 ..t,
i7" ye I 171n 4i1 ex,4-277).t),.6,;49 4,..7,.....;0./___---....-..:...A
1
totte.4,4).1",', --r .40.7 . i A- ;----

,z
-7,
cm,4,,ziltn4...../ "711,..-5414 tit/ ----, 4. 1

,v
.) va'rta,ur,....N--, '),,, I2

-17 0 7___.-----A....- 0 4 --. .,:

0-......,,,......----------__
7
4- 4' -nrini. A.C;
ir
, i,-. F,,.-...r.4.,. AA.. fi,...=..t. .........":------ , x

.
-7
A.«-

,f. "ACIr4 3
tr4 ,
" ,
2 /dy .

2f,"" - 7.-e
44444.
-4
--
k
- te.,44.737,-6 /44., S /4 114,-414 2- ,-
4 V". C _
itjA4-lkit ..
-I e
Itj 42,m:74
'Ad, ra144.1044., U.7.-

'

16. ...cumprá cárti inscrise n Catalogul Inceput la 1 iulie 1667...

www.dacoromanica.ro
 7 rr (-7 /1 i
,, ,t) 74Itifo-vs.,:

/4/217ai .:
Wei etrim_ irrn. is eve= ieet°4-

i dto
4'41.44 4:4..1fewe .z.z pr.i7,41. itted
v ,

/ow», 7,,,,,,i ,,,,44 triptifurfrét 4,1/46t4

714.6.(4A ei12,eei(4 ef/

At.c/ 207tiot- ewe' »,tuttli-X4-'

17. ...dar le qi studiarl, extragind din ele strtivecki ca

acclea ale lui Cicero.

www.dacoromanica.ro
 °
-
,
-77:74

b.2,4, le .._

-,....4,-
.,""i r* -"' ..

,..,.. _er4.,.....,,,j ri ker"."''

n ilr7L.....:,5( 7-e
.....
,. - A;
- , _ ,, '
,
,-- ,1,..- ,,,..4...;L''.
,....---...:...-;,,

Mt_ - 1 ,...., "

(Aai''''''r
41,1"4. e,
e -
N. I
4

tqtV4.
i, Se o if, re _A t. Beleqrritige o,ttet Der
Sta4rWEENEN.

18. intors acasä, prin Viena...

19. ...Stolnicul provoacä pedepsirea celor ce au uneltit uciderca ta-

tälui säu, obtinind dreptate de la Antonie-votlä din Popelti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1

In a doua sa domnie Grigore Ghica a inceput iar prigonirea

Cantacuzinilor. Au trimis la vizirul pin-in 200 de pungi ca sä.'
omoare pe acei bojar... Vizirul numai au luat banii, iar pre ei i-au
trimis la Crit surgun. Insä. numai pre Radul logofaul si pre Särban
spatarul si pre Costandin Stolnicul...".

...iar maica lor si coconii cei mici, Mihai, i Matei, i Iordache

au rämas la Tarigrad".

www.dacoromanica.ro
prikaz)". Memoriul muntean cuprindea un plan complet
de actiune Turcii trebuiau surprinsi pe douä fron-
turi : until rusesc pe litoralul de nord al Märii Negre, prin
ocuparea Oceakovului si a portului Kerci, ceea ce ar fi
dos la izolarea tätarilor din Crimeea de cei din Kuban, iar
al doilea românesc (moddavo-muntean), tmpotriva Bugeacu-
lui. Se canta, in propunerea munteanä, pe trupele moido-
vene conduse de Constantin Turaulet si pe colaiborarea tru-
pelor popoarelor balcanice.
Citeva detalii ale memoriutui stnt semnificative. Autorii
tin sä echilibreze raporturile inegale dintre statul mic
care era Tara Romäneascä attmai si Imperiul rusesc. De
aceea, ca si cu zece ani inainte Serban Cantacuzino in tra-
tativele au austriecii, se vorbeste in .numele tuturor popoa-
relor arestine ale Balcartilor, amintindu-se c. propunerea
vine si din partea strbilor, bulgarilor, macecionernilor, ar-
rautilor i tuturor celorlaite neamuri elene" 64. Pe de altà
parte, ajutorul cerut tarului este numai de colaborare
armatei. Se subliniazä cä Tara Romäneascä si grupul de
popoare balcanice au un potential Militar apreciabil, in once
caz suficient ca sä asigure apoi apärarea regiunilor eli-
berate, asa incit nu se pune problema prelrungiriri interven-
tiei armatelor ruse in sucl-est. Argamentul este prezentat ca
o preocupare de a nu provoca tarului mari chettuieli de
räzboi, de aceea noi numai acum và rugä'm sá ne elibe-
" Scrisoarea Stolnicului citre N. Milescu, n ms. rom. 5148 al Bi-
bliotecii Academiei, p. 205, si P. P. PANAITESCU, Influenfa pima
f i rusit*in cultura romelneasen, Curs universitar, Buc., 1935-1936,
pp. 600-601. Planul este rezumat de L. E. SEMIONOVA, art. cit.,
p. 37, dupi originalul din arhivele din Moscova ; cf. si P. CERNO-
VODEANU, art. cit., RESEE, 4 (1966), p. 161.
64 Ibidem, p. 37.

49

www.dacoromanica.ro
rati, dindu-ne o singarä datá ajutor", unja Dungrii urralud
a fi apgratä ulterior de armatele române 65.
Deschiderea unni front antiotoman intr-un moment cind
ostilitätile austro-tunee erau pe sfirsite Qîn cun'ind vor
cepe tnatativele la Carlowitz) nu convenea ¡m'A. politicii lui
Petru, °are se pregátea pentru rázboiail nordic, asa ineit
propunerea anunteanà este aminatä. Bemcoveanu se plinge
intr-o ocnisoare aciresaitä lui Castriotul de indelungata In-
tirziere si marea t'acere" iOtgruie asu,pra oportunitätii unni
räzboi ruso-tare intr-un moment cind puterea páginä a
sala foante Salud mantean va trämine la Moscova
pida' in toamna anului 1700 färä a primi räspunsul asteptat.
Stolnicul i Bfincoveanu nu renuntä rinsä la planul lor
de grähire a actinnii rusesti i, trimitind pe David Corbea
ceausul ca reziodent muntean la Moscova n toamna anului
1700, ei repetä propunerea deolansärii rázboialui iuso-ture.
Memorial cuprindea ama' rezultatele unei consfätuiri se-
crete care avusese loe la Buouresti in 1700 intre doann,
fratii Canstantin si Mihail Cantaouzino i patrianhul Dosi-
tei al Ierusalimului. Ana1itsd sibuatia politicä internatio-
flan', starea interná. a Imperiului otoman, relatiile ruso-
turcesti si ale bisericilor catolieä i ortodoxä, concluzia celar
patru caracú de stat era cä. Rusia trebuie modifice
politica externä, incheind pacea Cu suedezii si deelaeind
rgzboi Portii 66.

63 Ibidem.
"G. GEORGESCU-BUZAU, art. cit., p. 56; L. E. SEMIONOVA,
art. cit., p. 43. Si in 1702 (scrisoarea citre David Corbea din 4 de-
cembrie, publicatä de C. Suban, Contribu(ie la repertoriul corespon-
dentei stolnicului Constantin Cantacuzino, pp. 702-704) Stolnicul, amin-
tind despre zvonurile de pace ruso-polono-suedezä, observa : iarà cci
ce au minte zic cä. de Si va face aceia pace, multe va incepe pägänä.-
tatea a gindi".

50

www.dacoromanica.ro
 O asamenea propunere putea ipsézea inclrazneata, dar nie-
moriul muntean o argumenta in perspectiva intregii situatii
politice internationale. La Bucuresti se stia Ungaria va
intra curind in alianta franao-suedeza contra Rusiei. Do-
rinta generala a popoarelor crestine era ca Rusia sa in-
cheie o pace, fie si provizorie, au suedezii si sa-si intoarca
armele contra Turciei, care se afla intr-c stare economica,
anilitara i politica suscaptibila sà asigure victoria tarului.
O intirziere insa i-ar putea datum, pentru cá turcii
la presiunile marilor puteri europene, se pregateau sa atace
Rusia.
Planul de operatiuni militare era in linii mari cel din
1698. Se .dadeau insa informatii precise asupra pregatirilor
militare ale sirbilor i ajutorului ce se va putea primi din
partea oastei moldovene a lui Constantin Tura'let. Se
cerea, in Inaheierea anemoriului, un raspuns limpede din
pan-tea tarului.
Dar Rusia tocmai incheiase un tratat de pace ou Paarta,
care-i cada Azovul, admitea prezenta unei flote de razboi
ruse in Marea Neagra si trecerea navelor oomerciale rusesti
prin Daridanele, iar prin dreptul de pelarinaj al rusidor la
Ierusalim" posibilitatea extindenii relatiilor ruse in posesi-
unile orientale ale Turciei, care se va transforma Cu timpul
in politica de protectie a arestinilor ortodoc.si de sub sta-
pinirea otomana. Tratatul Ii asigura linistea in sud si po-
sibilitatea de a se concentra pe frontul Balticei. Propone-
rea munteana nu putea modifica politica trusà.
Se cunosc rezultatele schimbului intens de scrisori clintre
Bucuresti i Motscova in anii domniei lui Brincoveanu. In
1703 prima oara si din nou dupa 1711 turoii au inteles sa
curtme aceste ananifesari de hainire" ale domnului mun-
tean. Dar conceptia po1itic5. ce a calauzit aceasta actiune
diplomatica fara succes peritru Tara Româneasca isi pas-
51

www.dacoromanica.ro
treazä. o inaltä valoare nu numai pentru sentimental patrio-
tic care a inspirat-o, ci si pentru iscusinta si tenacitatea cu
care a foot condusä. Cum David Corbea, diplomatul mult
folosit In aceste relatii, a fast omul de casä. al Cantacuzi-
flaw. si Stolnicul a militat mai mull dectt Brincoveanu pen-
tru Intretinerea legäturilor ou Moscova, rolul lui Constantin
Cantacuzino in politica ekternä a Tärii Românesti se relie-
feazà in mod deosebit. Atenuat o vreme de rälcirea relati-
ilor cu Brincoveanu, acest rol va continua In domnia lui
Stefan Cantacuzino.
Politica external promovatà de stolnic era aceea menitä
sä elibereze Tara Româneasc5, si Moldova din dependenta
otomanä si sä asigure acestor täti vechiul statut interna-
tional pe care i-1 atesta documentarea sa istoricä. Sbolnicul
stia c5. Moldova si Tara Româneascà au fost, in unmä cu
citeva secole, täri care stiau hotaräle lor mai tare a le
tinea", respectate de vecini, care le cä.utau prietenia. Si
intr-acesta chip Inca' multä seamä de ani s-au purtat si s-au
tinut, nici grijä lor de alte domnii si cräii mäcarä era, cäce
multà si puternicá oaste avea" 67. Idealul politic al lui Con-
stantin Cantacuzino era intemeiat pe oonvingerile istoricu-
lui si pe observatiile lucide ale omului de stat. Gilt de bine
cunostea el situatia internationalä. a Tärii Romanesti, in-
telegem din aceastä caracterizare, care-i definea deopotriva
autonomia internä, ca si 1.1- aportur il e de semidependentä fatä.'
de Poartä : Iarä cestea rumâni, oricum si cum pentr-atitea
ealcäri, zdrobiri si nespuse Tele ce i-au trecut si i-au al-
cat, tot iatei ¡Ana' astä zi... ca tot incei de nu sa allá atita
fericiti fi slobozi de tot, iar incii si domie, staliiniri i
limba acéia a romanilor, tot stä f i s'd tine" 68 Inainte de
17 C. CANTACUZINO, Istoria Tilrii Romcine,sti, in Cronicari mun-
teni, ed. M. Gregorian, vol. I, pp. 67-68.
" Ibidem, p. 69.

52

www.dacoromanica.ro
Cantecnir, el stie c'ä aceste raporturi sint intemeiate pe tra-
tate si in negocierile cu puterile staine se refefa la vechi
privilegiuri", pentru a arar reactualizare completä. mili-
teazà. Este rodul eruditiei si al reflectiei pe care Stolnicul
le asociazà permanentt, in activitatea sa politicà, olaservatiei
atente a evenimentelor. Penbru a in omul de stat este pre-
zent mereu umanismul intr-o epocà româneascà dominati
de noi orizonturi nu numai politice, dar si culturale.

www.dacoromanica.ro
 STOLNICUL
INTRE CONTEMPORANI

Dincolo de luoiul superficial al bunäist5xii, inlesnirii sau

luxului de care doar pàturile avute, aristocratia si domnia
pubeau beneficia, societatea in care a ttiit si creat Stol-
nicul a fast una de nesiEurantà si inarnicitii in care de la
incerpUt pantidele se ilpt5. (Mitre ele pentru o linie dom-
neasea' sau pentru alta, pentru suprematia unui tinut sau
al altuia, pentru aplecarea csitre un vecin mai puternic,
pentnu un suzeran sau pentnu altul... Certele locale venirà
intli, apoi centele personale, infine centele pentru Inchinarea
csá.tre crestini sau pIgini. Din aceasta rezultä apoi, chid
elementul grec, privilegiat de tunci, luà tot mai mult loe
in viata roanânease6, lupta pentru dinsii sau Impotriva
lor" 69.
Epoca isi creeazá insà valoni de idei si de artä compen-
satorii penbru incertitudinea politicà. 0 serie strilucia de
airturari, cu o imbinare de preocup`ari caracteristic5. Renas-
terii, g,indesc, scriu, suferà.' sau pier tragic pentru convin-
gerile lor, proclamind nu numai superioritatea de idealuri si
etici unei lumi an prefacere, ci vestid si zorile mai bune,
" N. IORGA, Documente privitoare la Constantin-Voda Brinco-
veanu, la domnia $i sfirfitul lui, Buc., 1901, p. V.

54

www.dacoromanica.ro
mai luminoase pe care ei, ou invätatura i reflectia lor le
intrevedeau, i n care credeau eu putere.
Cu unii din acesti ckturani Stolnicul a fast contempo-
ran. le-a cunoscut ideile i scrierile, a colaborat cu ei la
opere de culturä in ceasurile de r'ágaz ce i le llsan obli-
gatiile dregItoriei sale. Despre altii, mai In vIrstá, ca "Claris-
te Nästured sau Grigore Ureohe, auzise vorbindu.se cu
stimä si a invätat pretuiascá din operele lor. Pe Udriste
putuse negresit sà.-1 cunoascä., adolescent fiind, cu feciorii
lui ucenicise odatä la primele notiuni de gramaticá si limbi
clasice, poate la aiceiasi dascáli. Cu Nicolae Milescu °arcs-
pondase, ciar Calmloirea Vechiului Testament a aceluia o fo-
losise, revizuilrá, la editia din 1688 a Bibliei de la Bucu-
refli 70. Despre Costin stia ca istoric, despre Dosoftei ca
simpatizant, de departe, al mitropolitului pribeag7t, Can-
temir era prea cunoscut la ourtea munteanä uncle, dei avea
putini prieteni, negresit ei ajtmsese opera de inceput, Di-
varad, bipsárit la Iasi In 1698 ; pe Antim Il vedea la ibiseric5.,
in sfattul domnesc, in tiparnite i poate, adesea, in ceasturi
de taifas la mitropolie sau la reseclintele clin Märgineni,
Afumati. Acesti citr" turari erau gtelele de prima
rdinime ale oulturii romainesti contemporanä stolnicului. Li
se adkgau dasclii greci ai Academiei donmesti, uce-
nicii mai tineri ca fratii Greceanu, ttipografi harnici ca Mi-
trofan, copiii brencovenesti sau cantacuzinesti ou bunä, scoari

7° VIRGIL CANDEA, Nicolae Milescu fi inceputurile traducerilor

umaniste in limba romdnii, In ,,Limb i literaturä", 7 (1963), p. 55
si urm.
71 Constantin BrIncoveanu Insusi proteja, In 1693, pe Dosoftei, vezi
HURMUZAKI-IORGA, Documente privitoare la istoria românilor, vol.
Buc., 1915, p. 289, nr. CCCLII ; din biblioteca lui Dosoftei avea
Cantacuzino Chronica lui Iohannes Nauclerus, primitä. prin Iacob Pyla-
rino, vezi C. DIMA-DRAGAN, Biblioteca unui umanist romdn, Con-
stantin Cantacuzino Sto/nicut, Buc., 1967, p. 121, nr. 28.

55

www.dacoromanica.ro
acasa sau chiar in universitati straine. Allturi de lectunle
bogate ce-i oferea biblioteca, Stoanioul avea asadar bene-
ficirul unui alimat cultural cu otul nou fata de deceniile
anterioare. In operele contemporanilor el putea afla oomu-
nitate de euchre si oonvingeri, izvoare de informatie si
exem,ple ipentru lrucrul literar, Inca nou pe atunci, in limba
cea de mosie".
Din Moldova avea opera tui Grigore Ureche pe care o
foloseste la scrierea Istoriei Tárii. Rumiinefli. Era acel Gli-
gorie Ureche, ce au fost vornic rnare [care] ou =Ilia ne-
vointa cetind cartille si izvoadele, si ale noastre si a celor
stniine, au aflat cap si Inceptura mo.silor, de uncle au
izvorilt in tara si s-au inmultit si s-au latirt, ca sa nu se
innece a toate tainile anii cei treauti si sa nu sa stie ce
s-au lucrat, isa sa asémene fieralor si dObitoacelor celor mute
si fara minte" 72 Vom regasi in opera Stolnioului acest im-
bold al sorisului, pricina si a Incepkurii Letopiseplui 7 arii
Moldovei de catre Grigore Ureche, mare spatar si apoi
mare vornic al 'Psi de Jos In vremea lui Vasile Lupu,
izvorit din dragostea de dreptate si adevar ce Insufletesc
pe adevaratul istoric. Este dar meritul lui Ureche de a fi
Mout Incepubul istoriografiei moldovenesti In limba româna
si asa 1-a pomenit Miron Costin in predoslovia la De nea-
mid moldovenilor : Laud osirdiia raposatului Uréchie vor-
nicul carile au facut de dragostea tart letopisetwl ski...,
ca numai lui de aceasta tara ri-au fost mila sa.' nu ramiie
intru intunérecul nestiintei..." 73.
Batrinul oronicar molclovean avea si el bune stuclii urna-
niste (sbudiase la Liov, la scolcgiu, antele libenale) iar cu-
noasterea limbii .polone i-a permis folosirea in original a
72 GRIGORE URECHE, Letopiselul rdrii Moldovei, ed. P. P. Pa-
naitescu, Buc., 1967, p. 33.
73 MIRON COSTIN, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 242.

56

www.dacoromanica.ro
Cronicii lui Ioachian Bielski, dupä cum ounoasterea latinei
i-a deschis informatia unor lucräri poloneze sorise in aceastä
limbä.
Era un autor citit, cum dovedeste nuanärul mare de copii
manuscrise ale Letopisetului säu (cel putin 40, din care se
pästreaz5. 22, care au circulat pinä in 1852 cikid Mihail
Kogälniceanu publicä Letopisetul pentru prima oarä.).
Dar, pe tingä valoarea ideilor sale istorice despre ori-
ginea romanä si unitatea tuturor roanânilor, Letopisetul säu
are o mare valoare literarä. Graiul ,colorat si vioi, compa-
ratiile plastice, dialogurile destul de frecvente, tinterventia
directä, metafora, descrierile evocatoare, proverbele si ad-
mirabilele, unicele portrete, trädeazä literatul. Paginile con-
sacrate lui Stefan cel Mare si aipoi cele despre Petru Rares
le iei mereu de la Inceput. Scriitorul se rinaltä deasupra is-
toriaului. mima lui s-a aprins la maa-ile gesturi ale dragos-
tei de tarä si la pilplirile unui crez de viitor, mratur si lu-
minat. Faptele de curaj si de intelepcinne slut subliniate
la tot pasul, date ca exemplu cititorului" 74. Ne inchipuim
ce Incintare putea produce contemporanilor säi un autor
citit cu plä.cere tried' peste trei secole.
Ideea originii romane a românilor cäreia Cantacuzino i-a
fäcut un aoc atilt de insemnat In opera sa apare cu stäru-
intä. In toate scrierile istorice ale lui Miron Costin
Fost-au gindul meu, iubite cititoriule, s'ä fac létopisetul
aril noastre Moldovei din descälecatul ei cel dintii, carele
au fostu de Traian Impäratul..." 75. Inceputul täriloa- aces-
tora i neamului ano1dovenescu si muntenescu si iciti slut si
In tlrile unguresti ou acest nume, români, i pinà astäzi, pe
uncle sintu si de ce semintie, de icInd si cum au descälecat

74 AUREL RAU, Elogii, Buc., 1968, p. 22.

75 MIRON COSTIN, Letopise(ul 761.4 Moldovei de la Aron Vodä,
Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 42.

57

www.dacoromanica.ro
aceste parti de parnintru, a scrie, multa vréme la cumpina
au st6 tut sufletul meu" 76. Cronica polond §i Poema polond
insista vizibil asupra acestei klei care 6i statea autorului la
suflet. Istariaii au. cautart Insa o explicatie mai aomplexa
dealt cea pur alfectiva, gasind c staruinta ou care el vrea
s. dovedeasca polanilor lariginea Tomana a rominilor, legata
de sperantele pe ,care si le punea In salvarea rtarii sale de
catre polani de sub jugul Ituroesc, indica rintentia au care a
¡saris aceste carti pentru a dovedi polonilor i apuse-
nilor in general ca se cuvine ca poporul romln sa fie
ajutat sà asa de sub robia iturceasca ; ca nu se avine ca
unma.sul civilizatiei romane, al Imperiului Rosnan sà r5snina
sub barbaria turceasca ; cà coi ce se inchina amintirii
slut idatori sà sprijine pe nrmasii cromanilor" 77.
In opera lui Mime Gostin Stolnicul putea lasa afla si
ambitia române ca instrument capabil pen-
tru orice gen de creatie literara. Marele logoat moldovean
a Imbinat istoriografia au Ipoezia i au eseul filozofic. In
precloslovia la poemul Viiafa lumii el introduce o viziune
melancolica asupra existentei Illumine. Mai importanta apare
Insa, tn acelasi text, In perspectiva istoriei noastre, afirma-
rea posibilitatilor limbii române pentru poezie i pentru ex-
primarea frumoasa in Itoarte damenlile : ...Scrisu-t-am si eu
arceasta mica carte, a careiia numile i ieste Viiafa lurnii,
aratludu-ti pre sourtti cum leste de lunectasa si putina
viiata noastra i isiupusa pururea primejdiilor i primenéli-
lor. Nu sa poftescti vreo lauda idinitr-aceasta putine oste-
neala, ci rmai muitú sá sá vazd c'd poate in limba noastra
a fi acest félizt de scrisoare ce sd chianzd stihuri. .i nu nu-
mai aceasta, ce alte clliscälii fi invdraturi ar putea fi pre
lintba romeineascd, de n-ar fi covirfit vacul nostt acesta
71 De neamul Afoldovenilor, p. 241.
77 P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 17.

58

www.dacoromanica.ro
de acum cu mare greotari §i 351 fie si spre invätkura scrip-
iturii mai plecate a läcuiltarilor tnii noastre vole" 78
Miron Costin ctsi fäcuse studille n colegiul iezuitilor de
la Bar, 3n Polonia, si primise o Invätä.turà" care explid ele-
rnentele umaniste din opera, influenrta topicei latine asupra
stilului, increderea In vailoarea stiintei. ,,Dice Aristotel filo-
zoful cä tot oxnul a Sti din firea sa poftéste. Credz ea" tot
omul pofté.ste a sti, kiar nu tot canul a 0i nevoiiaste. Si altà
nu osebéste pe om de dobitoace si de blare asea ca cunos-
tinta" 79.
Loouri comune operei Stolnicului si a lui Costin stint des-
tule pentru a se fi afinmat posibilitatea unei influente".
Neindoielnic stoLnioul este Insà mai erudit (sau vrea sà
parà prin digresiunile ou care Isi Incarc6 expunerea) si mai
gTeoi In cursul frazei, vioaie ca Intr-nn basm sub condeiul
cärturarului moldovean.
Dincolo de Milcov literele românesti se aflau negresit
mai sporite pe la mijlocul celei de-a doua jrumätäti a seco-
lului al XVII-lea. Intre iartistii cuvintului in graiul po-
parului era Dosoftei raltropolitul, despre care Ion Necuke-
scrie cu attta admiratie : Era neam de mazil prea invältat
multe lirnbi stia elineste, lkineste, slovineste si altele. Adinc
din cärti stia si deplin cälugIr si cucernic si blind ca un
miel. In tara noasträ, pe aceste vrernuri, nu se afla om
ca el". Episoop de Hui (1658), de Roma,n (1660), anitropo-
lit al Moldovei (1671), Dosoftei a ostenit In multe dome-
nil : traduceri, versurri, tipàrituiri. Prin tintermediul lui Ni-
colae Milesau, Dasoftei obtine de la patriarthul Moscovei o
tipografie pe care o instaleazä la Ia.si. Ad i publid el cele-

79 MIRON COSTIN, op. cit., p. 518.

Istorie de Crdiia ungureasca, p. 277.
" Cf. G. PASCU, Influenta cronicarilor moldoveni asupra celor
munteni din secolul XVII, In Arhiva", Ia4i, 29 (1922), pp. 195-206_

59

www.dacoromanica.ro
dintli cárti de ioult in Intregiune in roanâneste (Liturghierul,
1679, Molitvenicul,1681), cele patru volume ale Viefilor
Sfin(ilor (1682), celelmai multe traduse din greceste. El s-a
impus insi contemparanilor si intregii culturi románesti ca
nemuritor poet al Psalmilor tálmáciti ì stihuiti cu o má-
estrie uimitoare la acel inceput al poeziei noasbre culte.
Constantin Cantacuzino avea in bibliatecá o carte ce
apartinuse mitropolibului Dosoftei 81. Era Istoria univer-
sala' de la inceputul lumii pina la 1500 scrisä de loan Neuk-
ler din Tiibingen si continuara pin'à la 1514 de Nicolae
Baselius si de altii pinà la 1544, tipáritá la Colonia in
1544 82 A fost una din lecburile predilecte ale Stolnicului
si in Istoriia Tdrii Rumeinesti el citeazá aprobator opinia
cárburarului german despre atibudinea adeväratului croni-
car 83. Wasfoind cartea, Cantacuzino va fi dat negresit peste
actnot5rile mitropolitului pribeag privind trecutul indeplr-
tat al poporului nostru. La p. 492 a Chronicei unde se var-
beste despre geti, laosoftei inseamná marginal : Rumánii
sint g-hetii. Iaste nume rumânesc Ghea fu : un biet, o biati,
In lac de ghet §i ghiati" . Mai departe, la p. 843, unde e
vorba de Fertilitas Sveviae [Svabia], 11 intimpina
notà : Ce frámsiate de tari, mai se potriviaste cu Mol-
dova". lubitor al tárii, csálátar la rinclul sáu ì cunascátor
al darului", Srbolnicul va fi refleotat la pribegia silità In
care ajunsese mitrapolitul si, desigur, la celálalt arturar
pribeag, prieten i tovarä de idealuri politice : Nioolae
Spátarul. Si acesta, aflat in misiune in China va nota, nu
81 Vezi I. BIANU, lnsemnöri autografe scrise intr-o carte veche de
Dosoftei nzitropolitul Moldovei (1662-1686), Buc., 1915, pp. 1-2 (ex-
tras din Analele Academiei Române", S. II, Mem. lit., 36 (1915),
nr. 3).
"I. BIANU, op. cit., pp. 4-5, 6 si 10.
13 Cf. Cronicari niunteni, vol. I, p. 5.

60

www.dacoromanica.ro
peste multi ani, admirtind un plai insorit pe malurile flu-
viuhii : E atit de fruimos, incit iti vine sà crezi cl
esti in Moldova".
Nioolae Milescu se ianpunea si el confemporanilor prin
preocupki multiple, de traducen, memorialistic5., teologie.
Era unul dintre acele alese exemplare din istaria Itrecu-
tului nostru, Inzestrat Cu ascutimea si curiozitatea intelec-
tului, neastimpäirat, setos de darninatie, oscillind intre am-
bitiile lumesti si vocatia scrisului" 54 Mare cälätor, el petre-
cuse, mai itrttii, cttiva ami la Constantinopol (1661-1661),
unde almäcise din greceste Vechiul Testament. Plecat, dupà
aventuri i necazuri politice in tarä, In pribegie In Apus,
Nicolae Milescu a cälkorit la Stettin, Brandenburg, la Ber-
lin, la Stockholm si pinä. la Paris. Cunosckar al multor
limbi sträine, Nicalae Milescu fusese recomanclat ca inter-
pret tartdui de patTiarhul Dositei al Ierusalitmului si, ajuns
in Rusia, lucreaià ami indelungati la Departamentul soli-
lor, avind in repetate rinduri prilejul isä sustinà intereseie
tärilor române.
O irnisiune diplomaticä din partea tarului Ii prilejuieste
o lungä 'cälätorie in China, intre 1675-1678. Jurnand de
cärdtorie in China j Descrierea Chinei, ou numeroasele lor
observatii geagrafice si etnografice asupra Siberiei, i-au sta-
bilit un loc de seamä. In geografia i sociologia româneascä :
,,Primul ginditor roman care marcheaz5. Inceputul observa-
tiilor concrete ale realitätii sociale, prezentind In luorärile
sale interesante elemente, recunoscute mai tirziu ca apar-
tinind sociologiei, este Nicolae Milescu" 85.
Descrierea Chinei a circulat Insä printre contemporani,
tradusä in greceste, si Stulnicul a vrutt sá ailaä un exemplar.

" $ERBAN CIOCULESCU, Varietati critice, Buc., 1966, p. 20.

85 O. BADINA, Cercetarea soCiologica concret6. rorrulneiti,
Buc., 1966, p. 9.

61

www.dacoromanica.ro
Este manuscrisul grec ir. 549 al Bibliotecii Academiei, pe
care copistul a Insemnat la isfirsit : "S-a scris cea de fati
cu mina lui Mihail din Bizant, dupä porunca prea intelep-
tului si vestitului, slävitdlui stolnic domnul domn Constan-
tin faimosul Cantacuzin, In domneasca màná.stire a Sfirrtei
Treimi, a lui Radu Vod5., In Bucuresti, 1696, mart" 86.
Dorinta de a cunoaste descrierea indepàrtatei lumi a Ex-
tremului Orient prin condeiull prietenului tinea de pretui-
rea pentru Milescu dar, fireste, si de curiozitatea intelec-
tualà proprie Stolnioului. Nu tot el aminteste de Amenica
citind cele Indii ale Rlsáritului si ale Apusului si alte
locuri ce-s intr-acolo ?" 87. Orizontul geografic al cärtura-
rilor vremii se lärgea, i oriclt de curias ne-ar
In Didahiile unui clenic de rigorism traditional si severa
culturà ortodoxái evocatà pilda lui Tutucuin impáratul
Chitaiului, cà puindu-si ingiu el mina pe coarnele plu-
gului, s-au indemnat toti supusii lui de s-au apucat de lu-
crul p5fnEntului" 88.

Este Antim Ivirea:nul, un apropiat al Stolnioului nu nu-

mai prin lucrul literar, )dar i prin vicisitudini personale
si el fusese in relatii incondate cu Brincoveanu, acuzat in
anii cind domnul nu .mai suferea critici sau porvete ; si el
n'ädäjduieste In noua domnie a lui Stefan Cantacuzino,
ruja Ii nchina in 1715 Sfaturi creflino-politice, In gre-
ceste ; §i el doreste izbá.virea grabnick" a t5.rii de sub

" C. LITZICA, Catalogul manztscribtelor grecefii din Biblioteca

Academiei, vol. I, Buc., 1909, p. 4, nr. 2, §i HUR/vIUZAKI-IORGA,
Documente brivitoare la istoria romcinilor, vol. XIVI, Buc., 1915, p. 304,
nr. CCCLXVII.
7 lstoria 7ìírii Romcinefti, In Cronicari munteni, ed. cit., vol. I,
P. 11.
88 ANTIM IVIREANUL, Didahii, In Culiint de invatiitura la sí in-
intocmai cu abostolii impiírati Costandin fi Elena.
" Cf. trad. lui C. Erbiceanu, Buc., 1890.

62

www.dacoromanica.ro
apharea strä'inä i, iln acela.si an cu Stodinicul, piare pentru
crezul su politic.
A fost un mare tipograf si datorità lui domrnia lrui Con-
stantin Bolnooveanu e cea mai frumoasä epocä din arta
tipografic5. romineasc5.... Este meritul de neultat ail aces-
tui iberic, Antiqn" 9°. A fost un iscusit gravor de litera si
viniete, caligraf i miniaturist, si pe ibuná dreptate
del Chiaro : Era .dotat cu Tare talante, cunoscind sculp-
tura, pictura i hroderia" 91.
In seria lucrárilor tipárite de mitropclitul Antim Ivi-
reatnul se numárá Trailte scrieri cu caraater religios, dar si o
culegere de anaxime, Floarea dartailor (Snagov, 1700), ra-
manul popular ide largà ráspindixe Alixandria, o Grama-
ticá (Snagov, 1697). Ceca ce 1-a fàouit cel mai cu-
noscut au fast Didahiile sau prrediaile sale, In care rriticá
moravurile din vremea sa. Energice In mustrarea dor, pre-
dicile lui se adireseazál tuturor cu asprime, dar si ou o m'In-
dirá constiina a demnifitii si a chau-151.H sale de povIá-
tuitor : De n-ati stiot panà acum si de n-au fost nimeni
sà" vä" invete, iat'ä ci acum veti sti cá am treabà cu toti
oamenii citi sint in Tara Româneascá, de la mic pira la
mare" 92.
Cunostea Enhile igeorgianá, turcá., arabá, greacá si sla-
voná. Dar vrednic de landá este felul In care si-a insusit
limba tárii sale adoptive, faptul cá In putini ani a ajuns
sà vorbeascá i sá serie o limbá, ipoatte rea mai frumoas5
dintre a tuturor cárturarilor epocii" 93.
" N. IORGA, Tipografia la romdni, in N. lorga, Serien i despre arta,
Buc., 1968, pp. 210-211.
31 A.-M. DEL CHIARO, Revolutiile Valahiei, in rom. de S. Cris-
tian, Iasi, 1929, p. 142.
32 Predica la Dumineca vanzefului fi a fariseului.
23 M. SADOVEANU, Limba povestirilor istorice. Comunicare f5cuti
la Academia Roma'n5, in Contemporanul", 1955, nr. 6/436, din 11 fe-
bruarie, p. 3.

63

www.dacoromanica.ro
 La toate Insusirile sale, mitropolitul Antrim a adaugat un
mare simt al demnitatii. Este impresionanta apararea sa in
fata acuzatiilor neintemeiate care i s-au adus si datorita
carom, in 1712, Constantin Briincoveanu i-a cerut demisia 94.
Domn-ul insusi a trebluit sá revina asupra hotarkii sale, pie-
cindu-se lin fata prestigiului carturarului a carui moarte, In
1716, spline martorul evenimentului, a aruncat Valahia
intr-o mare spaima" 95.
Dintre contemporanii Stolnicului acela cu care cerceti-
torul modern este indemnat sa-I compare ndata ar fi mai
tinarul Dimitrie Cantemir, ruda prin aliana ca sot al ne-
poatei Casandra, fiica lui Serban Cantacuzino, dar Tnai ales
rudenie spirituala prin formatia i preocuparile sale prin
excelenta umaniste. and II caracteriza pe Stolnic drept per-
sonalitatea cea mai cuprinzatoare in mai multe domenii
&mitre acelea pe care le imbratiseaza a doua jumatate a
acestui secol si cei bieti saisrprezece arni din cel urmator" 95,
marele istoric N. Iorga II sitrueaza mai presus de Cantemir,
fara a gasi aprobarea istoricilor literari mai noi. $erban
Cioculescu se pronuna In fiavoarea polihistorului moldo-
vean. Printre cronicarii nostri, Dimitrie Cantemir se si-
tueaza deosebit In con.stiinta istoricilor nostri, care-1 consi-
dera ca pe unul de-ai lor, ca pe intliul istoric român.
Aceeasi stima i-o acorda N. Iorga si stolnicului Constantin
Cantacuzino, pentru inzestrarea rara a spiritului critic, In
acceptialntreaga a ouvintrului. Cronologia, pe de alta parte,
vine in favoarea istorioului muntean, dar acesta a lasat o
singura opera, si aceea neterminata, in timp ce Dimitrie
Cantemir, enciclopedist, poligraf i poliglot, intr-o viata

" DAMIAN P. BOGDAN, Viata lui Antim lvireanu, in Biserica

ortodoxa romana", 74 (1956), nr. 8-9, pp. 684-685.
95 A. M. DEL CHIARO, op. cit., p. 143.
" N. IORGA, Constantin Stolnicul Cantacuzino, in Revista fun-
datiilor", 2 (1935), nr. 7, p. 3.

64

www.dacoromanica.ro
mult mai scurta, incheiata la cincizeci de ani neimpliniti,
uimeste si dezorienteaza prin vastitatea operei si prin corn-
plexitatea proteica a personalitatii sale" 97.
Variatele dornenii ale operei lui Cantemir (istoria, filo-
zofia, logica, etica, geografia, cartografia, muzica, teologia,
orientalistica) ii dau, fireste, umanistului moldovean titluri
de seama in mai multe capitole ale istoriei culturii roma-
nesti. Stim astázi ca. Hronicul romano-moldo-vlahilor a in-
spirat opera istorica a intregii Scoli ardelene. Descrierea
Moldovei este cea dindi monografie ampla intocmita de un
roman asupra uneia din provinciile tarii noastre. Valoarea
lui ca orientalist i-a atras admiratia lumii stiintifice con-
temporane si Istoria creflerii fi descreflerii Imperiului oto-
man a fast pe buna dreptate pretuita nu numai pentru in-
formatia abundenta, dar si pentru conceptia istonica a auto-
rului si convingerea sa stiintific stabilita ca Sarniluna este
Ila apusul ei. Mai presus de eruditie, si ea este enorma,
si mai presus de conceptii, si ele sint pentru timpul sau
revolutionare, lucrarile lui viepuiesc si vor dura de-a pururi
prin contributia lor .memorialistica, prin ceea ce anartorul
matar meclii sociale si politice si actorul atkar evenimente
considerabile consemneaza si atesta." 98.
Dar in pretuirea Stolnicului avem de tinut seama in mare
anasurà nu numai de pantea rinsemnata pe care a acordat-o
aotivitatii publice si care, fireste, i-a a-edus din timpul con-
sacrat stttdiului si scrisullui, ci si de valoarea orientárii sale
stiintifice judecata, fireste, lIn raport cu stadiul de atunci
al ,culturii romanesti.

" $ CIOCULESCU, Despre stilul lui Dimitrie Cantemir, in volu-

mul S. Cioculescu, Uarieta-0 critice, Buc., 1966, p. 53.
98 PERPESSICIUS, P. P. Panaitescu. Dimitrie Cantemir, viaf a $i
opera sa, in volumul PERPESSICIUS, Alte menfiuni de istoriografie
¡iterará fi folclor 1957-1960, Buc., 1961, p. 277.

65

www.dacoromanica.ro
 CARTURARUL

Dintre cIrturairii români de la sfirsitul secolului al

XVII-lea si inceputul secolulni urm5itor Stolnicul a fost f5x'a"
indoia1ä. cel cu informarea cea mai .amp1à g mai discipli-
natà. La Constantinopol, Cantemir a depins adesea de ha-
eardul cate-i punea sub ochi o 'carte sau aka, ceea ce ex-
pliea" ralul unui ginditar de mtna a dona, Van Helmont, in
opera sa filozdfic5., sau rnentinerea in cereal strIlmt al cro-
nicilor iturce§ti pentru opera sa istoricà%
Obligat de imprejulini s5, intreruspäl studiik la Padova,
Stolnicul revine in tar5. Icu o bogaa provizie de arti, pe
care o va spori mereu dup'ä criterii sig-ure i au mijloace
de achizitie de care Cantemir n-a dispus niciodag 99. Brat'
in aceast5. recoltà, care trebuia sá'-i asigure rin continuare
Despre biblioteca Stolnicului vezi bibliografia din articolul nostni
Un mare iubitor al cartii : Stolnicul Constantin Cantacuzino, 1640
1716, In Revista bibliotecilor", XIX (1966), nr. 7, pp. 359-363. Re-
constituirea bibliotecii din exemplarele §i informatiile cunoscute a fl-
cut-o recent C. DIMA-DRAGAN, Biblioteca unui umanist romiin, Con-
stantin Cantacuzino Stolnicul, Buc., 1967. Studiile la Padova, biblioteca
latinä. §i italianä, relatiile cu Ferdinand de Marsigli au fäcut din
stolnic un promotor al relatiilor culturale româno-italiene. Cf. MARIO
RUFFINI, L'influenza italiana in Valacchia nell'ePoca di Constantin-
Voclei Brincoveanu (1688-1714), Milano, p. 11 i urm.

66

www.dacoromanica.ro
insusirea unei vaste culturi, opere eminente ale filozofiei,
istoriei si literaturii clasice, Tnedievale isau contemparane.
In catalogul csártilor cuinp5.rate in Italia, pe care-1 scrie la
I iulie 1667100, intilnim ¡liada i Odiseea, vensurile lui

'" Catalogul Bibliotecii de la Märgineni impreunä cu cametul de

insemniri ale stolnicului in anii de studii a fost publicat de NICOLAE
IORGA in Scrierile Cantacuzinilor, Operele stolnicului Constantin Can-
tacuzino, Bucuresti, 1901, pp. 1-12 ; recent, C. Dima-Drägan a desco-
perit inca un catalog, mai tirziu si mai complet al bibliotecii de la
Märgineni, semnalat in articolul säu Biblioteca stolnicului C. Canta-
cuzino, In Studii si cercetiri de documentare si bibliologie", VI (1964),
nr. 2, p. 203, si descris in studiul aceluiasi, Un catalog necunoscut al
bibliotecii stolnicului Constantin Cantacuzino, in Revista arhivelor",
VII (1964), pp. 286-303. Gärtile Stolnicului si corespondenta sa ii de-
monstreazi poliglosia, dar imping si spre primejdia de a-i atribui mai
mult decit a stiut. La fel, documente necunoscute Inca' ne vor putea
releva dovezi in plus despre eruditia, actiunile, dlätoriile sale. Ping

67

www.dacoromanica.ro
Virgiliu, Terentiu, Honatiu si Martial, scrierile lui Lucian
sau Valerius Maximus, istoriile lui Tit Liviu sau Quintus
Curtius, operele filozofice, fizice si cosmologice ale lui Aris-
totel, comentarii la aceste opere de Alexandru din Afro-
disia, Temistius, Simplicius sau loan Gramabicul. Tot atunci
a cumpärat Stolnioull opere etice imai vechi, ca Manualul
lui Epictet, sau mai noi, ca Adagiile lui Erasm. GIndirea
mai Indräzneatä a evului ,mediu era prezentä prin Substan(a
lumii a lui Averroes, iar cea imodernä prin Logicile lui Ce-
sare Cre-monini si Zabarelli. Astronomia prin Harta cerului
a lui Paolo Loredano, istoria pnin Natalis Comes, drep-
tul prin Institutiile lui Iustinian erau de asemenea reprezen-
tate in achizitiile Stolnicului.
Aceste cärti urmau sä se adauge la Märgineni, in Pra-
'lava, bibliotecii mai vechi Infiintate de taral lui Cantacu-
zino, postelnicul Constantin. An Cu an, in rafturile acestei
bihlioteci cea mai veche bibliotecä umanistä romäneascä
pe care o putem eunoaste In toate %detaliile sale si pe care
o putem reconstitui dupä volumele ipädtrate si dupä cata-
loage s-au adunat alte opere de seama. Sponirea acestei
bibliolteci a fast o preocupare consibanf6 a Sbolinicului. Co-
respondentii säii din Padova, Venetia sau Viena, prietenii
säi cärturani ca Ferdinand de Marsigli din Bologna un,
la descoperirea lor nu stim insä dacä el cunostea perfect limbile ..
francezi si germani" (Catalogul bibliotecii sale nu dovedeste nimic in
acest sens), nici maghiara, limbä In care ar fi adnotat opere tot ma-
ghiare. E de presupus cä stia turca precum atiti demnitari din Turco-
cratie si in once caz cunostea perfect greaca vremii.
1" Lui Ferdinand de Marsigli ii cerca Stolnicul opera lui Segneri
(cf. M. RUFFINI, L'influenza, pp. 190-192). Prietenul italian i-a im-
plinit cererea pentru c5. afläm in Catalogul bibliotecii de la Miirgi-
neni, sub nr. 79, iar acum in Biblioteca Liceului N. 135.1cescu" (cota
11/187, 26/587) trei volume din opera celebrului predicator iezuit con-
temporan cu stolnicul, La manna dell'anima, Bologna, 1682, cu frumo-
sul ex libris cantacuzinesc.

63

www.dacoromanica.ro
istoricul sirb George Brancoviici102, fratele acestuia Saya,
mitropolit la Alba-tulia, .medicul 'grec Iaoob Pylarino 103
sau invàtatul englez Edmond Chishull "4 erau tot atitea
izvoare de achizitii de ckti cumOrate sau dkuite. Cam-
paniile militare la care participau trupe rarnânesti nu pu-
teau intrerupe pasiminea bibliofilà a Stolnioului. Ostasii care
fuseserà" la asediul Camenitei in 1672, la asediul Vienei in
1683 1°5, ca si curutii lui Tököly in 1691, li aduc ckti
scurnpe, p5strate apoi cu griA la Mkgineni.
Biblioteca Stolmicului era run bun ,de care, prin lecturà
sau prin daruri, s-au folosit 'multi imbitori de cultur5, ro-
mâni sau stràini. Insemmki pe ckti, ca aceea din 1696 a
lui Damaschin al Rimnicului pe un exemplar din Conciones

102 Cf. CORNELIU DIMA-DRAGAN, Cultural Relations between

the Serbian chronicler George Brarzkovich and the Stolnie Constantin
Cantacuzino, in Revue des études sud-cst européennes", II (1964),
nr. 3-4, pp. 553-560. Prin Francisc Lugasi cerca in 1706 din Tran-
silvania opera istorial a lui Wolfgang Bethlen, dupa ce avca pe Bon-
finius, Istvanfi, I. Bcthlen (cf. I. MINEA, Ceva despre Constantin
Cantacuzino stolnicul, in Cercet'lri istorice", VIIIIX (1932-1933),
nr, 2, p. 77).
103 Este cunoscuta Chronica, succintim comprehendentia res memora-
biles..., de Johannes Nauclerus, Colonia, 1544, astäzi la Biblioteca Aca-
demiei, volum trecut de la mitropolitul Dosoftei la Iacob Pylarino, ca-
re-1 däruiestc apoi Stolnicului (I. BIANU, lnsemnIiri autografe scrise
mir-o carte veche de Dosofteiu Mitropolitul Moldovei (1663-1686), in
Analele Acad. Rom.", S. II, Mcm. lit., 36 (1915), pp. 155-160. Stol-
nicul va cita din Nafclir" in a sa Istoriia Tarii Rumcînefti.
104 Este ll cardirzalismo di Santa Chiesa, partea a III-a, 1668, azi
la Biblioteca Academiei, purtind ex libris-ul cunoscutului invàtat
cngicz.
1°5 Este vorba de un manuscris din 1370 al operei lui Guillaume
Durand, Rationale divinorum off iciorum, descris de Al. Cioränescu, Un
manuscris latin adus de la asediul Uienei in Biblioteca stolnicului Con-
stantin Cantacurino, in Cercetiri literare", I (1934), p. 120. Manu-
scrisul e pastrat asfázi la Biblioteca Academiei, sectia manuscrise.

G9

www.dacoromanica.ro
a lui Didacus de la Vega (Venetia, 1604) pe care-1 citisel"
scrisari din 1708, 1712, 1713 prin care Stalnicull isi anuntà

l" DIDACUS DELLA VEGA TOLETANUS, Condones quadrage-

simales ves pertinae super septem Poenitentiales Psalmos, Venetiis, 1604,
exemplar in Biblioteca Academiei, provenit din biblioteca de la Mir-
gineni. Pe forzat, insemnarea episcopului Damaschin al Rimnicului : SI
sä §tie eind au invätat jupinul Stefäniti la dascälul Ermonah Da-
mashin, mai d/ni/ 8, 7204 (1696)".

70

www.dacoromanica.ro
prietenul, Hrisant Notaras, patriarhul Ierusalimului, ca li
trimite un calendar de T'innovo (Tyrnavia) zis al Astrofi-
lului" 107, apoi alte calendare ; cartildaruite de el gásite 'in
biblioteci din Tara Roanáneasca, Transilvania si Moldova,
arata ca Stolnicul tnansmitea cu bucurie lumina cuprinsa in
volumele bibliotecii sale. Dupa moartea sa, in 1716, biblio-
teca a fost obiectul clisputelor pasionate ale altor bibliafili,
in primul tlind Nicolae Mavrocondat, care isi sporeste bi-
blioteca de la Vacaresti ou o buna parte din cartile Stol-
nicului 98. Efontul depus in prezent pentru reconstituirea
bibliotecii de la Margineni scoate Ila iveala si avatarnrile
neasteptate ale acestor canti transmise necontenit intre oa-
meni care le cunosteau valoarea.
Din biblioteca sa Stolnicul a faont insa si un cabinet de
lucru stiintific, literar si politic. Principala opera ramasä
din acest labolrator a fost lstoriia Tárii Rumeinefli 109.
Constantin Cantazuzino reia si amplifica marile teme ale
literaturii noastre istorice a secolului al XVII-lea. Scriind
o lstorie a Tárii Rumeinefli, deci a Munteniei, autorul stie
ca va trata numai despre o parte a poporului Toman, in
107 Scrisori ale Stolnicului cätre Hrisant Notaras din septembrie 1708,
noiembrie 1712 gi 27 ianuarie 1713 la HURMUZAKI, Documente,
XIV,, Bucuregti, 1936, pp. 58, 102 gi 110.
los ...Cele mai multe cärti [din biblioteca Stolniculuij s-au rädicat
dä. Niculae-voda si le-au dus la vivliothichi al säu ce acuse la Ta-
rigrad" (O descripeie a Tdrii Romdnesti din secolul al XVIII-lea, ano-
nimii, in N. IORGA, Studii fi documente, vol. III, Buc., 1901 ; cf. gi
I. POPESCU-TEIUSAN, Vechea biblioteca' a Colegiului popular
N. Blilcesce din Craiova, in Studii gi cercetäri de documentare gi
bibliologie, VI (1964), nr. 2, p. 187).
1" Pästratä in mss. rom. nr. 441 gi 3 443 ale Bibliotecii Academiei,
opera Stolnicului a fost republicatä acum in urmä de M. Gregorian In
ed. Cronicari munteni, vol. I, Buc., 1961, pp. 1-79. Detalii despre
mss., editii gi istoria atribuirii, la N. CARTOJAN, Istoria literaturii
romdne vechi, vol. III, Bucuregti, 1945, pp. 171-172.

71

www.dacoromanica.ro
realitate mult mai numero.s. Dar pentnu epoca anterioarà
separárii lui in state deosebite, poporul ronuein intreg va fi
subieotul eärtii, care, de altfel, nu va depàsi perioada po-
poarelor migratoare. Asezarea geograficà a românilor, nu-
mele lor, originea si unitatea acestui popor slut elementele
ce compun prima parte a unei opere care, incepind prin-
tr-o discutie a izvoarelor si a opiniilor anterioare, este prea
putin o expunere istonicä.
Brin români, some autorul, ninteleg nu numai cestea de
aici, ce si den Andeal, carii incà si mai neaosi sint, i mol-
dovénii, i toti cîi i intr-a11ä parte s5, af1à si au aceasrá
mkarà fie si cevasi mai osebità in niste cuvinte den
amestecarea altar iarä, tot unii stilt. Ce darà pe aces-
tea, oum zic, :tot romani i inem, ea* toti .acestia dintr-o fin-
tlnà au izvonit cull" no. Mai Ant rcuriâni, aratá Stolnioul,
in Peninsula Balcarnicà, carii sà" tind in long de Lingl Ianina
Ipirului pinà spre arVina.si lingá Elbasan" 1". Ei sint, dupà
autor, urmasii unei popuilatii dislocate din Dacia de Galie-
nus in 271. Sint (putini la numsär, tràiesc sub aceeasi apà-
sare politico-socialà ca i grecii si sint complet ruralizati.
Pot fi reamosouti clupä nume si limTbà. Descriindu-i, desi-
gur din informatii directe, Stolnicul face o Inauà dovadà de
patriotism, apärindu-i cu cIlduri de calomniile ce circulau
pe seama lor.
Demonstrarea originii nomane a inamânilor are pentru
Cantacuzino un inteles stiintific, dar si unul politic : ur-
rmasi ai poporului care a sapfinit cindva lumea, românii
trnostenesc nobletea acelei civilizatii. Asa CUM ,dupre Ale-
xandnu Macedon voievozii lui cei mai ale.si prin Wile cele
mai mani si mai bune mn Asida au trätmas i s-au asezat...

"° C. CANTACUZINO, lstoriia rärii Rumaelti, ed. M. Gregorian,

p. 52.
111 Ibidem, p. 45.

72

www.dacoromanica.ro
asa si aici darä au limas de aceia (romani) si ?Ida' in vre-
mile de pre urmä s-au tras" 112, De la Roma in Dacia mari
oameni si de mari neamuri veniia" 113. Legenda transmisä
de Simion Dascälul, cunoscutä prin cronica lui Ureche pro-
curatä in Moldova, e respinsä cu indignare. Ipoteza cä mol-
dovenii insisi s-ar &rage din pästori mararnureseni e tratatä
cu ironie 114. Cantacuzino vrea sä ateste o origine nobilä
rom'anilor, de aceea cltiar Cind päräse.ste discutia despre
veohea Dacie pentnu c5. nici putintä-mi iaste a sedea, pre
toti clti scriu de aceastä Daohie, si astäzi de acesti valahi,
cum le zic, aid sä-i aduc" "5, pentnu Idemonstrarea adevi-
rului orivind romanitatea noastrá nu precupeteste nici un
rind. Ideea pe care o apärä este lapidar exprimatà in fraza
iarà noi, rumânii, sintem adevärati romani si alesi .romani
In credintä. si In bänbätie, den carii Ulpie Traian i-au ase-
zat aici in urma Ilui Decheval, dupre ce de tot 1-au supus
si 1-au pierdut ; si apoi si alalt tot sireagul Impäratilor a.sa
i-au tinut si i-au läsat asezati aici si dintr-acelora rämä-
sitä sà trag pinä astäzi rumânii acestea" 116.
Tratind poporul romän din provinciile istorice ca pe o
unitate, acelea.si consideratii stiintifice si apologetice II fac
pe autor sä atace sporadic probleme sociale si nationale. Cu
mult realism el mentioneazà asimilarea sträinä In tärile
române, mai ales In rindurile clasei dominante. Cunoaste
asunrirea socialä a românilor din Transilvania, redusi la
conditia de liobagi, ca .si deznationalizarea anistooratiei ro-
mânesti prin trecere la calvinism. Descrie cu simpatie su-
ferintele grecilor si românilor din Irnperiul otoman.
115 lbidem, p. 29.
113 lbidem.
'14 Ibidem, pp. 51-52.
115 lbidem, p. 34.
115 'bider)), p. 52.

73

www.dacoromanica.ro
 Problemei originilor poporului roman Ii este asociata
aceea a continuitatii sale in Dacia. Impotriva teoriei retra-
gerii romane In sudul Dunarii ridica obiectii stiintifice. Cum
putea o populatie infloritoare onastenirile lor cele Intelenite
de atitia ani sa le lase si sà mearga de a se aseza pentr-atte
locuri mai aspre tsi mai seci ?" 117. lar Idaca toti s-ftr fi Te-
tras, cuan se explica prezenta romanilor la nord de Dunare
si In Transilvania ? Cantacuzino accepta o retragere par-
tiara' sub Galienus in 271, care-i explica populatia cuto-
vlaha din Peninsula Balcanica. Dar continuitatea românilor
in Dacia o afirma ca pe o realitalte istorica i ca pe un
argument In favoarea insusirilor re5marcabile ale poporului
roman. Insa nu putina mirare iaste la toti citi scriu de
aceasta, enici la clti bine vor isocati de acesti rumani, cuan
s-au timat si au stabut panà astki asa, pazindu-si i bimba
i (man au putut si pat si pgminturile acéstea lacuiesc
Care acéstea la patine limbi i neamnri sa véde. Si mai
vinbos atItea roduri de oameni, streine i varvare, preste
dInsii au dat si au stricat, cari peste altii asa dind, nici
numele, nici alt nimic nu sa mai stie, nici sa mai pome-
néste de aceia... Tarà ei bdt au st'atut si s-au tinut cum
sint" 118.
Din aceasta evidenta a rezistentei poporului roman de-
gaja Standout explicatia rolului sau istoric. Dupa incetarea
stäpinirii romane, arata aultorul, populatia romanizata, ,,acei
ruanani dachi ce era aici si al tor traiu i starea îi cerca,
si cit an putut a sa tinea au nevoit, mosteni vechi i inte-
meiati acestor parminturi socatindu-se ca sint ; pentru ca
prin sute de ani trecuse j sà rädacinase In toata Dachia
lacuind isezInd"
117 Ibidem, p. 44.
"8 lbidem, p. 68.
"9 Ibidem, p. 67.

74

www.dacoromanica.ro
 10111;'."'";,,
f

01)i.
1,
:0'111
I ,11,

111") 41101i1,
',.1,IMllpi!
#110!,';;411,,

'll P#1,14,

,kh

Reiese sc5. Stolnieul aseaz5. lnflintarea primelor formatii

politice locale in perioada aparitiei ipopoarelar migratoare
si cu elementele de administratie, legislatie si organizare
militarà mastenite din timpul dominatiei romane. Asaklarà,
acestea, doannii si voievozii Iicr avindu-i i legi bune tiind
p5zindu-le, i incä i buni ostasi fiiiad, i tara lor osebi
au inceput hotarä.le lor mai tare a le tinea,
nici ei vrind adta a s'A mai suspune" 120
tn serierea ilJtoriei sale Stolnioul are timita Lsi eriteriile
cercet`átorului modern. Initiativa sa este datorat5. curiozi-
Ibidem.

75

www.dacoromanica.ro
tillii, patriotisniului §i rafiunii politice : el vrea sä deslu-
seascä intunerioul ce däinuie asupra trecutului romanesc
pentru cä, dupä cum constatä, orbi, muti, surzi sintem de
lucrurile si faptele celor mai de demult ce intr-acest pä-
mint s-au intimplat si s-au fäcut" '21 ; din aceaStä pricinä,
despre Tara Româneascä oine cum ii iaste voia poate si
zice si serie. Cäoi .csi nu iaste nimeni, nici ou candeiml, nici
cu palma, a-i Sta im,potrivä si a-i räspunde" 122 Dar isto-
ria are si o functie politicä adualä : evenimentele treoute
de nevaie incä le era si trie iaste a le sti, pentru ca sä
putem si traiul vietii noastre a toomi" 123
El premerge scrisul cu o largä documentare si o severä
criticä a izvoarelor. Cit am ostenit, d.lt am cercetat
märturiseste istoricul , eft am intrebat si de stiuti si de
bätrini domiriti si intelepti si in tat chipul m-am trudit si
pentr-alte pärti si cu cheltuialä am nevuit, ca doar as fi
aflat vreun istaric carele si ide tara aceasta, de incepätura
ei, si de läcuitorii ei si domnitorii ei. carii cit si cum s-au
purtat, si de obiceiurile lor si de legile ei, si de altele multe
ce intr-insa sä var fi aflat, carele sä scrie pe amänuntul
toate si Cu deadinsul, precum de alte täri fac si scriu pe
larg toate" 124 Izvoarele precedente i se par insä insufi-
cieirt.t. El nu ignorä nici un gen de surse : letopisetele, re-
dactate insä cu nestiintä" sau neingnijire" ; documentele,
hrisoavele domnilor ce slut pre la boierime si pre la mä-
nästiri date si la sate" ; numärul. lor mare inspäinlintä, pen-
tru cä cine iaste acela sä .poatä sedea tuate ale tuturor
hrisoavelor sä vazä ce scriu si cum soriu, ca sä poatä din-
tr-asele aduna sä istoreascä lucrurile ce au fost ale

121 Ibidenz, p. 5.
122 Ibidem, pp. 8-9.
Ibidem, p. 5.
124 Ibidem, p. 4 p urm. (citatele despre izvoarele istoriei).

76

www.dacoromanica.ro
arii ?" ; cuprinsul lor informativ este redus, pentru cä.
ràsRpit lucru i foarte pe scunt zic si fairà cap povestesc
numai de un lucnu vorbescu, adecIte au de cela cui sà.
au de cel ce di" ; cintecele populare nu Sint izvoare sigure,
cà i acelea nu numai ce au laudà anai multä., au hulesc...
ci i foarte ImprIstiiat i prea pe scunt pomenesc lucru"
ciír(de populare Sint mai mult o &dire si o aflare de
o mare grämadà de minciuni, preoum vedem In cea Alexan-
drie ce-i zic". Aceste avertismente nu sint cu totul nega-
tive, ci doar restrictive, peribru càSbolnicul Insusi anuna
cà va folosi Letopisetul chiar asa soul% intunecat
fkà orInduiaa cum iaste". El adaugä sursele externe
dupe la istoricii streini, pe la greci, pe la lé.si, pe la un-
guri si pe la altii voi rinnbla a ,cére si a mà indatori", sfä-
tuind insà folosirea 'Cu prudena si a acestora.
Caracteristick% la Stolnic, este iprreferinta pentru rinforma-
rea recent'ä fie si ward', din surse sigure : mie, den om
de oredina si de cinste si aceasta si ateIe ca acewsta au-
zind si mai proaspote incà fiiind, mi iate mai multt a crede
decit cele ce s'A oitescu prea vechi si sInt In päneri" 125.
In opera sa sint folositi nu mai putin de 26 de autori
antioi (Tit Liviu, Diodor Siculus, Quintus Curtius, Strabo,
Dio Cassiuts, Iondanes), medievali (Throcopiu, Tzetzes, Zo-
nara) sau yrnai aproape de epoca lui (Nanclenus, Filip Cl-
venus, loan Sloidanus, Noel Conti, I. Carion, Marius Ho-
noratus, Filippo Buonaccorsi, Flavio Biondo, Enea Silvio
Piccolomini, loan si Wilhelm Blauw). Sint prezenti majori-
tatea autorilor care, tratfind despre istoria Ungariei sau
Poloniei, au contribuit si la aceea a tkilor române : Bon-
finius, Martin Cromer, Laurentiu Toppeltin, Nicolae Ola-
125 lbidem, p. 174 ; informatorul (desprc originca ungurilor) era cro-
nicarul sirb Gheorghe Brancovici, fost in solic la Moscova, care re-
marcase afinititi de 1imb maghiaro-fitare.

77

www.dacoromanica.ro
hul, Avraam Bacsai, Callitmaoo Esperiente, loan Sambucus,
Mihail Reti Napolitanul. Umanistul impodobeste /nsä. ex-
punerea i cu citate din poeti, iar cronicarul se referg une-
ori la izvoarele sacre. De aid referintele la Biblie, la Ovi
din sau Plutarh. Dintre români e folosit Ureche si Letopi-
setul rdrii, astfel anentionat, tärä.alrt. precizare.
Efortul Stolnioului de a Ida run tablou coerent si dt (mai
complet pentru perioada cea anal intunecatg din istoria po-
porului nostru ianpune prin rezultatele sale. 0 clocumenta-
tie rgbdgtoare, o atentg critic5. a izvoarelor, coanpletarea cu
judecgti curnpinite a lacunelor 1-au ajutat pe autor s5.-si
atingg scopul pentru intreaga parte pe care a apucat s-o
redacteze. Cu mijloace1e putine de informare si metodá ale
timpului sgu nimeni n-ar fi putut ajunge la rezultate
bune. Incheierile sale Sint knsg mai aproape de adevgr declt
tot ceca ce spuseserg predecesorii säi tromäni sau strgini
care au scris despre trecanul nostru. Multe din ideile Stol-
-nicului au cäpgtat prin eforturile istoriografiei romane mo-
derne o mai bung bazä. Idoom-nentarg, dar nu s-au modi-
ficat In esenta lor.
Istoriia Tarii Rumdne,sti nu este tInsg numai o infgtisare
veridicg a unei pgrti din trecutul nostru ; modul alcgtuirii
ideile secundare, stilul i rocabularul sint la fel de noi
valoroase pentru istoria culturii românesti. Autorul are
un plan croit, ca si De neamul moldovenilor al lui Mlron
Costin, dupg alte itipare deott vechile cronici numele ;
.dacii ; campaniile lui Traian ; descrierea Daoiei ; ocupatia
roman5 ; forrnarea poporului romAn i numele acestui po-
por ; sfirsitul doupatiei romane ; venirea hunilor. Expunerea
Insgsi este premearsg de analiza izvoarelor pe categorii
de prezentaa-ea ratiunilor
Nici un izvor nu este acceptat necritic si multe slut in-
lgturate. Confruntarea surselor este insotitä de comparatia
Colonizarea Daciei cu romani aduce aminte au-

78

www.dacoromanica.ro
torului de colonizarea macedoneana ; raportul dintre ramani
si romani e comparat ou acela dintre grecii moderni si cei
vechl ; pertsistenta constiintei si a limbii romane este jude-
cata pi-in situatia altar popoare contemparane dador, a cáror
urma s-a pierdut sub stratarl noilor veniti. Lipsa izvoarelor
e suplinita de jUdecatile istorice, ceea ce face adesea din
opera nu o expunere, ci o argumentare.
In fata filelor albe, acest carturar care a citit atit de
mult si a scris atit de putin nu poate rezista ispitei si
adesea paraseste firul iStorisirrii pentru digresiuni am lip-
site de interes. Asa intra in catite detalii despre Imperiul
traman si fazele puterii sale, Tázboaiele lui Aelitus Hadrianus
in Siria si Palestina si insurectia Ilui Ben Koscheba, starea
grecilor sub tdominatia otomana sau conceptii de filozofie
istorica ale autorului.
Citincl, ca si predecesorii ¡s'al, Biblia §i explicind fenome-
nele neintelese prin vointa divina, Stolnicul plateste tribut,
desigur, conceptiei ildealiste a istoriografiei medievale. Dar
est modus in rebus : pentru el Biblia este de mai multe ori
numai izvor de fapte cistorice, iar in idealistn.ul su auto-
rul aduce, totusi, o conceptie noua care-1 apropie de cuge-
tarea moderna, aceea a evolutiei istarice, a trecerii statelor
prin trei stepene", a cresterii, stationariti si decadentei si
aceasta idee este formulata de el inainte de Cantemir 126.
El crede intr-'un temei tal legii a carei nesoontire atrage
pleirea marilor imperii : Din nearinidniala, din neclreptate
si din rantate se strica si se muta imparatiile" 127. Opera lui
Cantacuzino cuprinde o pledaarie pentru lege §i contra for-
126 ,...Toate cite sint, in nastere si in stricaciune stauN (ibidem,
p. 56) sau InasurIndu-se si desfäsurindu-se de la zidirea lumii" (ibi-
dem, p. 57), pasaje 'in care intilnim conceptiile despre generatio et
corruptio, imaginea spiralei care se inflsoari si se desrisoari, clemente
pretioase pentru definirea g1ndirii Stolnicului.
127 Ibidem, p. 51.

79

www.dacoromanica.ro
tei, ceea ce explicà osindirea tiranilor, acei cruzi tigri 4i
veninati balauri, stirpituri i terata (monstri) din neamul
omenesc". Este in aceastä. ,pledoarie pentru lege o limità a
conceptiei Stolnioudui, care avea iluzia ea' respeaul legii
poate salva ordinea feudara de pieire ca si de tulbur5ri so-
ciale. Bunii si dreptii scrie el , au legi puse, si ne-
miscate le tin ca 19à ipoat5 sta politia i sotiirea omeneasc5
ca nici cei tari mari s'A nu asupreasc5. si 5,5 nu calce pe
cei mai slabi si mai niki, nici cei mici sà nu n'ap'astuiasc5
sà oc5.rascà pe cei mari naari, nioi .unul de la altul s'a r5.-
peasc5 i s5 ia f5rà de rtocmea1à i fatà de l'age" 128. Vor-
be.ste aici aristooratui care tine ilaidominatia alasei lui, dar
ingr5direa acestei dominatii l'Are drept i mora1à era o
tezà nouà in climatul de abuz si bun plac al feudalilor
balcanici ai timpului.
In 1700 este imprimat5. la Padova harta 'Dril Românesti,
alcatuit5. de Stolnic, ou titlul (in ,greceste) : Tabula geogra-
fic6 a pea inàlfatei domnii a Ungrovlahiei imp'ärtita
,saptesprezece judefe, dztp'ei descrierea fi forma foarte exacta
pe care a fàcut-o prea nobilul, prea invàlatul ci prea In-
telePtul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru do-
cumentarea Prea eminentului nzedic filozof loan Comnen.
Tip5rit5 de Hrisant Notaras si dedicat5. lui Constantin
Brincoveanu, harta este, dup5 avizul cercet5torilor, prin
bog5tia informatiilor sale, cea mai bogatà din cite se II-
cuserà pina* atunci asupra Munteniei, intrecind prin varie-
tatea elementelor ei chiar si pe multe din cele urmi-
toare" 129.

'28 Ibidem, pp. 50-51.

129 Harta stolnicului Constantin Cantacuzino a fost analizatä de prof.
univ. Constantin C. Giurescu, In studiul cu acest titlu publicat In 32e-
vista istorid.", 13 (1943), pp. 1-28, de unde ne-am luat informatiile.
Preocup'árile de geografie universali, vadite de prezenta In biblioteca
Stolnicului a lucarilor lui Gabriel Bucelinus (cf. Catalogul citat,

80

www.dacoromanica.ro
 Datele consemnate de autor stilt de ordin fizic, politic,
economic i arheologic, ceea ce corespunde intereselor omu-
lui politic si ale cárturarului. In afara reliefului si a rete-
lei hidrografice, harta prezintä, hotarele tärii i mpärtirea
administrativä. internä., 23 de orase si tIrguri, re.sedintele
politice i ecleziastice, 526 de sate, 73 de mänästiri, apoi
bogátiile minerale, yinicale, silyicole, podurile si, In sfIrsit,
monumentele istorice : dvumurile romane de la Celei si Islaz
spre RImnioul-Vilcea, ipodul lui Traian de la Turnu-Seve-
rin, cel al lui Constantin ce! Mare de la Colei, ruinele de
la Turnu-Msägurele, Turnu-Rosu i Cälugäreni,
Aceastä operä, care dovede,ste pe lingä metacla stiinti-
ficä a Stolnioului si cunoasterea desämIrsità a tärii, a folosit
a,poi eruditilor sträini, ca epigrafistului englez Edmond
Chishull, care o citeazä in 1702, sau profesanuIui lui Can-
temir, Meletie din Arta, apoi lui Hrisant Notaras, i-a servit
negresit ca model lui Dimitrie Cantemir si este retipáritä
traducere italianä, de Anton-Maria del Chian° in luora-
rea Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia (Ve-
netia, 1718). In 1771 o citeazä, geograful francez d'Anville,
In Mémoire sur les peuples qui habitent aujourd'hui la Dace
de Trajan.
Stolnicul a fast la fel de preocupat de toate perioadele
istoriei noastre si de toate manifesarile poporuluci roman.
Lipsa de timp, numeroasele aotivitäti publice, poate dorinta
unei informári rnai ample 1-au impiedicat s'ä termine opera
inceputä. Dar interesul 11 märturiseste Impingerea in-
vestigatillor istorice dincolo de dperioacla hunilor,'in inf or-
matiile pe care le furnizeaz5. lui Mansigli. Savantul bolog-

pp. 111-112) au fost recent puse in lumin5. de CORNELIU DIMA-

DRAGAN, Un arturar romin din sec. al XVII-lea studia istoria si
geografia Americii, in ,,Arges", 2 (1967), nr. 10, p. 7. Este vorba de
opera lui JEAN DE LAET, Novus Orbis seu Descriptionis lizdiae Oc-
cidentalis, Leiden 1633, cititg i adnotati de Stolnic.

81

www.dacoromanica.ro
nez, care a fast considerat primul arheolog al rominilor".
a datorat negresit Stoliniculud introducerea sa în antichitä-
tile Munteniei is°. Iorga a Ipresupus i existenta unei pärti
pierdute .din Istoria 7ärii Rumagti, a arei prezentà o
recunoaste in sorieri mai frzii.
La opera istoricä i geograficä. a Stalnioului se adaugä
cea filologicä. O notä Idin Biblia lui $erban îl numqte prin-
tre colaboratorii de seamä ai traducenii si nu este exclus ca
totmai el sä fi primit imanuscrisol initial al acestei tradu-
ceri datorite, cum stim, spätarului Milescu, ounoscut al luí
Cantatuzino 131. Prefata insäSi a editiei este neindoielnic

'3° In Biblioteca Universitätii din Bologna se pästreazä 1ntrebilrile

contelui Marsigli fi reispunsurile stolnicului Cantacuzino privind pro-
bleme din istoria românilor din 1694 (fondul Marsigli, ms. 57, f. 192
urm., semnalat de N. IORGA, Manuscrise din biblioteci striline re-
lative la istoria romdnilor, in Analcle Acad. Rom.", S. II, Mem. ist.,
XXI (1898-1899), pp. 69-75) ; un Catalogo di principi della Vala-
hia (1290-1694) §i un Catalogo dei principi di Moldavia (1395
1694), ambele scrise in 1694 la Bucuresti (ms. 57) ; o scrisoare a
stolnicului cAtre Marsigli cu stiri politice din Imperiul otoman (ace-
Iasi an, ms. 57, f. 203 si urm.) ; cf. si Operele lui Constantin Can-
tacuzino, 1901, pp. 41-59. Materiale arhivale recent descoperite la
Sectia de manuscrise a Bibliotecii Universitare din Bologna de
C. $ERBAN, Cdlatorie de studii in Italia, in Studii", 2 (1968), p. 961,
privind relatiile lui Marsigli cu curtea valahä vor putea arunca noi
lumini asupra colaborärii lui Cu stolnicul. Pentru contributia lui Mar-
sigli la arheologia româneasa vezi D. TUDOR, Castrele romane de
la Jidava lined Cimpulung in Muscel, Bucuresti, 1938, 29 p. (extras
din Bucuresti", II, 1936), si DINU ADAME$TEANU, 11 primo ar-
cheologo della Romania Luigi Ferdinando Marsigli, Roma, 1942,
9 p. (estratto dalla rivista Roma", anno 1942, fasc. XII dicembre,
rcfcrinti comunicatä de acad. C. Daicoviciu).
131 Pentru contributia stolnicului la traducerea Bibliei lui $erban,
vezi N. IORGA, La Biblia lui $erban °odd, in Revista istoricä",
XXIV (1938), pp. 193-196 si V. CANDEA, Nicolae Milescu fi in-
ceputurile traducerilor umaniste in limba romcinä, in Limbä si lite-
raturr, 7 (1963), pp. 67-68, n. 4.

82

www.dacoromanica.ro
alc5."tuirea 132 Fratii Greceanu 11 evoc4 recunosatori pen-
tru ajutoruil primit la t5,1mkirea Margäritarelor lui Hrisos-
tom j Pravoslavnicei miirturisiri 133.
De un interes filologic si stilisbic este si Molitva c'eitrà
Dumnezeu S'eivaot, foarte de folos, scoasä de pre grecie pre
limba rundineascei de dumnealui Constan tin Cantacuzinn
Stolnicul, publicatà in Acatistierul de la Rimnic din

132 Si epistola dedicatorie a lui Dositci din Biblia lui Serban pare
alcätuitä de Stolnic (vezi N. IORGA, Histoire des Roumains, vol. VI,
Buc., 1940, pp. 451-452 ; V. CANDEA, art. cit., pp. 67-68, si de
acela$i Semnificatia politica a unui act de cultura feudalii, in Stu-
dii", 16 (1964), nr. 3, pp. 658-659) ; pentru alte scrieri ale stolni-
cului, vezi, CARLO TAGLIAVINI, Un frammento di terminologia
italo-rumena e un dizionaretto geografico dello stolnic Constantin
Cantacuzino, in Revista filologicä", 1 (1927), pp. 167-184 si ob-
servatiile lui Ovid Densusianu, in ,,Grai 4i suflet", IV (1929), p. 190
urm. N. Iorga Ii contestä aceste scrieri (Istoria literaturii ronuine.
Intioducere sintetica, Bucuresti, p. 92, nota), dar ii atribuie o istorie
a Venetiei (Despre cronica lui Gheorghe Brancovici, in Revista is-
toricä", 3 (1917), pp. 23-24), dupä Aron Densusianu, (de fapt doar
un capitol din Cronica lui Dorotei al Monembasici, cum aratä D. RU-
SSO, Studii istorice greco-romdne, vol. I, Buc., 1939, p. 98. Identifi-
carea lui Cantacuzino Cu loan Romanul-Frincul, cunoscutul traducä-
tor de calendare pentru Brincoveanu (propusä de D. Mazilu, Alca-
tuitorul calendarelor lui Brincoveanu, in Gazeta cartilor", 4 (1934),
pp. 9-10) a fost argumentat respinsä de I. VIRTOSU, Foletul novel,
calendmul lui Constantin Voda-Brincoveanu, Buc., 1942, pp. XIX
XXI (vezi si dr. N. VATAMANU, Medici si astrologi la caten lui
Brincoveanu, in Viata Medicala" 13 (1966), nr. 1, pp. 53-54). 0 Cro-
nologie tabelara atribuitä Stolnicului de $t. D. Greceanu, B. P. Has-
deu, N. lorga si G. Pascu apartine de fapt clucerului Dumitrache
(vezi AURORA IL1E$, Autorul Cronologiei tabelare, in Omagiu lui
P. Constantinescu-lasi, Buc., 1965, p. 351).
133 Multumiri pentru traducerea Margaritarelor lui loan Hrisostom
aduc fratii Greceanu in predoslovia cditiei operei, Buz5u, 1961
(veziI. BIANU si N. HODO$, Bibliografia romcineascii veche, I,
Buc., 1901, p. 320) ; pentru Pravoslavnica márturisire, Buzau, 1961, cf.
predoslovia (I. BIANU, si N. HODO$, op. cit., p, 323).

83

www.dacoromanica.ro
1746'34. Remarcabil prin limba curatä si f raza curgätoare,
textul este un document al luptei pentru introducerea limbii
românesti in bisericä prin eforturile cárturarilor nostri urna-
nisti.
Dar capitolul cel mai Intins din Operele complete ale
Stolnicului il va constitui corespondenta sa. Mai numeroasä.
derit am crede, din aceastä importantä contributie adusä de
Stolnic la istoria europeanä. a viremii sale se descaperà me-
reu noi fragmente. Ea va fi insä, negresit, partea cea mai
greu de definitivat din mostenirea literarä a lui Constantin
Cantacuzino, pentru eä. numai o cericetare atent'i a arhive-
lor otomane va putea scoate la ivealä. zona Ind total ne-
cunoscutä a relatiilor sale prin rapoarte, memorii, me-
saje 135.
Alaturi de aceastä aperà politicä si culturalà trebuie ase-
zatä cea educativä. Reluarea recentá a cercearilor privind
infiintarea Academiei domnesti a permis punerea intr-o si
134 Descrierea la I. BIANU si DAN SIMONESCU, Bibliografia
romaeascd, vol. IV, Buc., 1944, pp. 57-58, nr. 88. Retipärità in
Acatistzsl de la Rimnic [1747 ?], f. 204-214 si Blaj, 1816, pp. 410
418. Semnalind-o cel dintii, dupä un exemplar defcctuos, George B.
Popescu (O rugäciune a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, In Re-
vista istorid", 25 (1939), pp. 57-60), credc cä volumul in care era
imprimati molitva ar fi un Molitvenic (cf. si nota lui DAN SIMO-
NESCU, op. cit., p. 58). Dupi cuprins cartea lui Popescu nu poate
fi insà decit un Acatistier, färä indoialä acela din 1747 (paginatia
corespundc).
133 Risipità in arhive românesti, rusesti, austriece, engleze, italiene
(vezi C. $ERBAN, art. cit., in Studii*, 19 (1966), pp. 683-686),
corespondenta Stolnicului pune in luminä nu numai leglturile sale
culturale, dar mai ales idelle politice si metodele diplomatice ale
omului de stat. Compararea memoriilor trimise tarului cu rapoar-
tele sale concomitente la Poartä pe care ni le-ar putca eventual dez-
valui o cercetare a arhivelor din Istanbul, s-ar dovedi astfel cea
mai fericità intregire a cunoasterii procedeelor diplomatiei românesti
la inceputul secolului al XVIII-lea.

84

www.dacoromanica.ro
mai vie huminà a rolului pe care 1-a .avut Stolaical in
aceastà operà, care a wzat Itemeliile inv5.tImintu1ui supe-
rior in tara noastrà 136.

136 Nu incape indoiala ci intemeierea scolii inalte de limba greaca

este rezultatul influentei pe care stolnicul Constantin Cantacuzino a
exercitat-o asupra lui Brincoveanu, in organizarea ci luindu-se ca
model planul de studii de la Padova" (I. IONASCU, Cu privire la
data intemeierii Academiei Domnelti de la Stintul Saya din Bunt-
relti, in Studii", XVII (1964), nr. 6, p. 1. 271) ; acelasi autor pro-
pune data de 1694 pentru infiintarea Academiei Domnesti (Invä 16-
mintul Superior din Bucuregi inainte de infiin(area universitatii
(1694-1864), in volumul Universitatea din Bucurepi, 1864-1964,
Bucuresti, p. 11 §i urm.). Discutia asupra acestei date a redeschis-o
in urmä cu citiva ani regretatul Victor Papacostea, in studiul säu
Doi bursieri ai lui Petru cel Mare la Kolile din Bucurelti, in Stu-
chi", 14 (1961), nr. 1, pp. 115-121, propunind anul 1695. Se stie ca
cercetatorii mai vechi, intre care N. Iorga, C. C. Giurescu, N. Bi-
nescu, acceptau ca data a infiintärii inceputul domniei lui $erban
Cantacuzino ; recent CL. TSOURKAS (Autor des origines de l'Aca-
démie grecque de Bucarest (1675-1821), in Balkan Studies", VI
1965), pp. 265-280), reja aceasta teza, pomind de la prezenta in
Bucuresti, in 1685 si excelenta gospodarire a unei mänästiri din oras,
In acel an, de cätre invätatul Ghermanos de Nissa, ceca ce ne face
sa ne gindim la o scoala pe care Ghermanos ar fi instalat-o in aceasta
man'astire". Cum Ghcrmanos ar fi venit in tarä In 1675, inceputurile
Academiei domnesti ar putea fi puse in acel an (cf. si lucrarile ace-
luiasi, Les débuts de l'enseignement philosophique et de la libre pensée
dans les Balkans. La vie et l'oeuvre de Theophile Corydalée (1570
1646), 2, Ed , Thessalonique, 1967, pp. 147-152 si Germanos Locros,
archevéque de Nysse et son temps (1645-1700), Thessalonique, 1970,
pp. 63-77). Problema n-ar putea fi lamuriti, dupi pirerea noastra,
decit documentar. Prezenta in Bucuresti a unor invätati greci ;i folo-
sirea limbii grecesti In studii si traducen i de catre clerici sau boieri nu
argumenteaza indeajuns infiinfarea §i functionarea unei scoli, dupä
cum chemarea de dascali sträini pentru prepararea odraslelor bole-
rff ti sau domnwi (argument al lui C. Dima-Dragan, Biblioteca stol-
nicului C. Cantacuzino, p. 202, n. 3) nu probeazi lipsa unei scoli
pub! ce.

85

www.dacoromanica.ro
 O VIATA DE STRALUCIRE
CU GHIATA IN INEMA"

Ultimul sfert al veacului al XVII-lea din Tara Rom5.-

neasci s-a desfisurat kntr-o ambiantà de culturä i art., in
toate formele sale, determinind un anumit (Stil de viati firi
de care ,nu putem s. intelegem in intregime ipersonalititile
vremii.
Domnia lui Constantin Brincoveanu si a Catntacuzinilor
intre care se giseste, inseamnä biruinta momentani a boie-
rimii de taxi: aceasta oirmuieste, aduni bogitii, face lite-
raturi si o incunajeazi, supt patronajul voevadului luminat
iubitor de strilucire. Pentru a ni representa viata lor,
ni dim seama icic traiul lui si al ifamiliei numeroase care-1
inounjuri" 137. Este o viatä. de opulentà si lux, Brincovenii
ca i Cantacuzinii fiind magnapii putennici ai aril, bogati
latifundii i pàduri, moni, prisici si vili, cirezi si turme,
sate de tirani c1àcai i silase de tigani robi, hanuri
in Itirguri, case rezidentiatle xnasii, in cele douä. ca-
pitale, La Buouresti ii Tirgoviste, dar si in depintatul Con-
stantinopol, pline de mobile Isoumpe, sipeburi ou
giuvaeruri i bani, bani multi, unii 4cNpusi la Venetia, altii

137 N. IORGA, Documente privitoare la Constantin Brincoveanu,

la domnia §i sfir§itul lui, Buc., 1901, pp. VIVII.

86

www.dacoromanica.ro
iinprumutati Cu cistig bun negustorilor din Ardeal sau Stam-
bul. Dar e, fireste, viata clasei stapinitoare si a fruntasilor
ei la puitere. Tara adevarata e formatä din tarani i tirgo-
yeti, din birnicii" cei multi care suportau bogkia celor
de sus platind o lungi lista de dajdii" si Andueli". Sa-
tele de plkasi, cele de drum, uncle se ,mai cereau podvoa-
dele, menticele, conacele i caii ,de olac, soldatii, satele
,cu ruptoare", care dadeau o suma fixa la Sf. Gheorghe
si la Sf. Dumitru, breslele, supt care nume se cuprindeau
multi iorivilegiati : ora,se, slobozii", boieri, manastiri, pre-
oti, sutasi", ,slujitori", mici dregkori ca logofeteii de di-
van ; negustorii straini ca brasovenii sasi, viinzatori de pinza
proasta funii, ustensile ; chiprovicenii, evreii in haine ne-
gre sau vinete, armenii, grecii i turcii cari tineau coloniale
si articole de moda,ipastorii de peste munti, dau
totii deosebi biruri, celi 'luau numele de la dinsii. Dar
marea majoriitate a skenilor alcatuiesc satele birnicilor"
si greul tot apasa asura lor" 138
Pe acest fond de 6everi fiscalitate viata ofera privilegia-
tilor unor forme de cultura superioare. Epoca se
remard. prin diversificarea necesit5tilor antistice, imbo-
gkirea programului i aparitia iunei serii intregi de aspecte
noi. Evolutia plead, fireste, de la traditia locaM, pe de o
parte de la anta rculfai promovatà de voievozi, de malta
boierime, de ierarhii bisericesti i de rnarile mänästiri, iar
pe de alta de la arta taraneasca ; ctitoriile religioase si
conacele .modeste ale rnicii boierimi, ca casele orasenilor,
continuà sà pà.streze numeroase itraditii comune (cu arta
populara. Intre aceste dotiä curente extreme s-au impletit
in mod firesc felurite relatii, miau ales in idomeniul arhitec-
turid profane. Pe aceste relatii se grefeaza apoi intrepatrun-
deri reciproce iiritre cele trei tari romane, precum i conta-

1" lbidem, p. XXIXXII.

87

www.dacoromanica.ro
midáxi datoritä. 1eg5turilor economice si politice tot mai
strinse cu tärile invecinate, ou Rusia, Polonia, Turcia si
Orientrul Apropiat" 139.
Din capitiolul de artä" româneasa dinnaitaare fac parte
casele Cantaouzinilor. Ale Stolnicului, mai 11111, acellea in
care a copilärit, a träit si a primit oaspetii cIrturari sau
nalti demnitari din tarä, diplomati sau clerici strádni, in
care a gindit si a scris.
Dinttele viremii a ros nemilos in zidurile palatelor canta-
cuzinesti ,mai muk dedt in cele ale Brincoverálor. Din casa
pärinteascä de da Märgineni, aproape de Filipestii de Tirg,
au ramas doar märturiile unui remarcabil gust in arhitec-
tur i podoabe. Dar In urmä cu peste jumàtate de veac
cercetä,torul deplingea starea de aoum a zidurilor. Ruina
care le m'inincä de mult a daborit, intliu, alcätuirea finä a
cerdacelor, lucrate In arcuri i balti, Incit oameni
cari s-au näscut In preajma casei si au fost slujitorii celor
din urmà stäpmni, n-au apucat ,casa avind Cunaperi" 140 O
insemnatä colectie de capiteluri din piaträ. de Sinaia cu
motive florale, ramuri, foi de acant dar, mai ales, ou o in-
treagà simbolia zoomarfä. (lei, vulturi, balauri inaripati) 141
ne ajutà sà stabilim bagätia decoratiei dreia Ii corespun-
dea, fireste, aceea a iilterioarelor, dind m'Asura vietii de
rafinat confort ce se desfäsura intre peretii resedintei canta-
cuzinesti.
La Filipe.stii de Ttrg, in marginea girlei, se inálta casa
in care a loouit Stolnioul ; Jama, impärtirea, podaabele...
trimet la vremea cind arta ramâneascà era strIns legatà de
bog'átia si Mindria Cantacuzinilar si a rudei lor domnesti,
139 V. VATA$IANU, in lstoria Romtiniei, vol. III, Buc., 1964,
pp. 314-316.
14° AL. ZAGORITZ, Biserica fi casa din Märgineni, In ,,Buleti-
nut Comisiunii monumentelor istorice", 19 (1926), p. 112.
"1 Ibidem, pp. 113-119.

$8

www.dacoromanica.ro
vodä Brincoveanu" 142 Nicolae Iorga, care a cercetat rui-
nele ei prin 1915, evocä splendida salá ai cärii päreti sint
incä intregi... puternicele ziduri de cäränd(1ä tare, sträb5.-
tute de feresti care aveau in jurul lor delicate cadre de ten-
cuialä stucatä, proeminenta nmui pridvor elegant, de zid
inchis, fárá stu1pi, adiiìnoile beciuri boltite, astäzi n'áruite. In
interior dulapurile ce se Infundà isi päreti, incadrarea cu
profiluri a tuturor detaliilor arhiteotonice sint de cel mai
bun gust si de cea mai finä. executie. Frumoase plafon-
duri boltite acopär toate incäperile. Prin usile acum därä-
pänate o priveliste minunatä se desfäsurä, netedul ves, odatä
plin ind de päduri, in locul semänäturilor de astäzi, care
duce ipinä. la Ploiesti. Pe ferestrelle aourn oarbe a privit
cindva cel mai cuminte boier al Tärii Románesti in vre-
mea sa, invätatul stalnic Constantin Cautaouzino, care pri-
mia larg pe domnul säu la Filipe1ctii lui Costandin Canta-
cuzino Stolnicul" 143 Dar tot aid, in aceste zidakti prin-
ciare ce te uimesc, mai frumoase deck acelea din capi-
talä" 144, .u" primise postelnioul Cantacuzino, tatäl, pe Pa-
triarhul Antiohiei, Macarie, i pe invätatul säu secretar
Paul din Alep i acesta nu se saturä läudind frumoasele
odäi impodobite dapä modelul celor din Constantinopol"
sau delicioasa baie caldä de marmurä. frumoasä.". Din
aceste monumente de civilizatie si bun gust n-a rämas
insä nici o urmä si nu pästräm, fireste, nimic din ceea
ce acea ca incäperile sà semene ou ale locuintelor bogate
din Constantinopolul stäpinilor... In golul l'ncäperilor pustii
inchipuirea cetitorilor cu simt pentru märirile si tragediile
trecutului va putea proiecta visiunile unei vieti de familie
143 N. IORGA, Palatul de la Filipegii-de-Tirg, In rev. cit., 8
(1915), p. 2.
143 lbidem, pp. 3-4.
114 PAUL DIN ALEP, Cälätoriile patriarhului Macarie de An-
tiohia in romdne, trad. de Emilia Cioranu, Buc., 1900, p. 142.

S9

www.dacoromanica.ro
 106116AWAVIWWWWWW
simitsamistumilft
tittAtf,
t
4VOYIY (ngij;)

muttumite (Brinooveanu viziteazä Filipestii de la Prahova,

ea i Filipestii de Pädure la 1705), unor trOlepte sfaturi
privitoare la soanta terii, unor aprige tupte cu o soartä
adeseari foarte asprä (aici alfost prins, de oamenii Jui vodä
Mihai, Spätanull Cantacuaino)" 145 Trecerea .domnuitui pe la
conacele cantacuzinesti o relateazä Cronica anonima despre

145 N. IORGA, art. cit., p. 4.

90

www.dacoromanica.ro
Brincoveanu, ou precizie de reporter : La 25 ¿ni ale lur
august (1705, n.n.), viind ciFirasi di la Tarigrad, soriia
boiarii domnului !cum ,c5. .s5. ,afli Poarta in trnare liniste.
Deci domnul intelegind, fiind si vréme Ifrumoasà di pre-
umblare si mai virtos cà dà oind zidise miriia-sa sfinta m5.-
nistire Rmnecul niciodatà nu mersese sá o vazi si :pentru
acéia mai mult, iar si ca isà si primble, g5.titu-se-au si la
zi intli a lui septemvrie, dempreunà cu toati casa mirii-
sale si cu toati boierimea, am purees den Tirgoviste si,fiind
rugat de boiarii ce 6à afla in Braova ca si meargà pi la_
satele lor, miriia sa, ca un domn blind si intelept, prii-
mind, au mersu intli la Mirginénii dui Mihaiu Cantacuzino
vel-spitar, unde ficindu-i frumos si minunat ospit, s-au
sculat dà au mersu si au fiout masul la Filipestii lui Cos-
tandin Gaintacuzino stolneoul. Si 'au fast si a cicala zi di
prinzu, jar du,pà prInzu in Idisear5. 6-au sculat si au mersu-
la Filipestii Tomii Cantacuzino vel-postelnic si au ficut sr
a doua zi prinzul acolo ; si Ide acolo au mersu la M5.gure,nii
lui $enban Cantacuzino biv-vel-paharnec, ospitindu-I sr
acolo foarte humus' 146.
In marginea Bucurestilor, la Afumati, diinuie biserica si
ruinele palatului de itingà capitali al Stolnicului, resedint5
In anii de iactivitate, post cle observatie lin .anii ide disgratie,
de ande putea urmiri ipolitica domnului cu care-si ricise
legiturile, de ande trimitea &Anti si vesti patriarhului Hi;
sant al Ierusalimului. In biserica de alituri ou frumoas5
pisanie din 1696, in carie Stolnicul arat5 ci din temelie
o au ridicat, o au flout si o au infrumusitat intru pomeni-
rea di véci a pirintilor, mo.silor si str5.mosilor ,sii si a lui
si a tot roclu lui si a neamului lui", ziceau oasele jupine-
sei Maricii, a fii-siu lui Todera.sco, a ifie-sa Despei, a ne-
poate-si Mariei si a strinepotilor : Iordache i Ilinca, coconi
j" Cronicari munteni, vol. II, pp. 259-260.

91

www.dacoromanica.ro
 cocoani fiind a aoelui singar <...ju>pan Costandin Can-
taouzino biv vel stol<nic>", cum aratà piatra de morrnint
din 1703 147. Palatul lui Costandin Cantaouzino e o mare
clädire pe pivnitä, la care se ajunge pe o scarà lateral..
Sträbätut de feresti mari pentru acel timp, el are o I'm-
pärtire in marl camere, luminoase, in jurul 111mi hall cen-
tral, alckuire care aminteste locuintele venetiene cu care
eruclitul boier era deprins din vremea studiilor sale la Ve-
netia si Padova" 148.
Mai evocatoare pentru ambianta in care a träit Stolnicul
sint insä frumoasele palate brkioovenesti pästrate. Legätura
de rudenie, afacerile politice, momentele festive ale anu-
lui, prietenia cIt timp va fi rämas intreagä 1-au adus ne-
gresit de multe ori pe cärturar pe pragurile, in loggiile, ie-
tacurile sau parcurile Mogosoaiei, Potlogilor si altor rese-
dinte ale nepatului säu, ca i In Mägurenii värului Pirvu
Cantacuzino "9. Pätrunzlnd in incinta palatului de la Mo-
gosoaia avem, asadar, dreptul sä4 inchipuim pe Stolnic in
mediul lui : acele trepte ale cerdaoului dinspre curte le-a
urcat si el, In loggia dinspre lac a stat cu BrIncoveanu la
taclale, cu ciubuc i cafea, In sälile boltite a satuit cu el
la ceasuri de noapte. Iar casa e foarte frumoasä i dacä In
veaoul nostru ne pare cä n-are pereche In tot intinsul Tärii
Românesti" asa oum aduce aminte de caselc gratioase de
pe canalul Grande" din Venetia, asa cum se profileazä pe
Munteniei cu jocurile sale de luminä, ou cerul säu
inalt i cu fiorul apusurilor de soare"15°, ne inchipuim usor

117 Inscrip(iile medievale ale Roma' niei de Al. Elian [red] ] si co-
lab., vol. I, Orasul Bucuresti, Buc., 1965, pp. 199-200, nr. 1-2.
14S N. IORGA, Biserica ci palatal de la A f umal i (Ilf ov), in ,Bu-
letinul Comisiunii monumentelor istorice", 24 (1931) p. 35.
111 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii n Romcinia, vol. II, Buc.,
1965, p. 143.
150 G. M. CANTACUZINO, I zvoare ri popasuri, Buc., 1934, p. 33.

92

www.dacoromanica.ro
de ce 1-a impresionat atit de tare pe La Motraye cltiva ani
dupál pieirea lui Brincoveanu. alätorului apusean palatul
i s-a ipárut clädit dup5. moda europeanä, Impodobit pe
dinäuntru cu bogate plafoane i bune piduri", a.sezat 1Ingä
un lac care se aflä intre o frumoasä grädinä, tinInd de
aceast5. casà, §i un 'Afilias care curge pe lIngá casä'.
Curtile din Tirgoviste, P.otlagi, Obilesti, Scáeni, Doicesti,
Simbálta de Jos In Fägäras, cámärile domnesti de la mä-
rastirile Hurezul, Brincoveni, Surpatele si celelalte
ctitorii brincovenesti 11 vor fi adápostit si ele, vremelnic,
pe Sto1nic. Dar el avea negresit m'Alear o ineapere, un ca-
binet de lucru" la curtea domneasa din Bucuresti, ca i la
Tirgoviste, de altfel, capitala In care, ca i Brincoveanu,
se simteau mai la adäpost, pentru cä era mai departe de
Dunärea unde Incepea cu adevärat puterea Portii.
Asupra palatului din Buicuresti seria N. Iorga intr-o
colorara evocare a vremii lui Br".ncoveanu 151 - avem nu
numai insemnärile din fugál ale cälätorulfui mentionat (La
Motraye, n.n.), care-1 gäsi mare, bun de locuit, dar nu prea
frumas, ci stiri multe si sigure In opera dascähilui italian
(Del Chiaro, n.n.). Se ridica pe malul Dimbovitei, unde i-au
luat locul apoi alte Tesedinte era, fireste, de piaträ, avInd
si o scarä de manmurä sau, in limba epocei, de marmure".
Dintr-o frumoasä grádinä pätratä, cu un foisor de odihnä
räcoroasä in dupä-arniezele calde, se ridicau zidurile joase
färà podoabe. Inäuntru era o curte mare", o salá a
tronului", räzimatä pe oare-cari stIlpi. Apai era Divanul
unde se Intindea masa de ospete, la zile mari, spätäriile.
vistieria, ietacurile de audientä, malle particulare ale dom-
nului i doamnei ovni, fiji Insurati i fetele máritate.
loauind aiurea, deosebi. In curte, jos, era straja si, la pe-
treceri, ostasi si musice.
151 N. IORGA, Documente privitoare la Constantin Voda Brin-
coveanu, pp. VIIIIX.

93

www.dacoromanica.ro
si ,fiu odihnit, decit si-mi fie numele acesta si fiu puru-
rea cu ghiati in inemä." 152 Dar constiinta precarRitii
vietii nu se mai convertea la aceSti oameni inlesniti, cititi,
umblati, in smerenie si chemare ascetici precum la Inain-
ta.sii ce clädeau o solutie crestinà meditatiei asutpra norocu-
lui nestatornic (Fortuna labilis). Noua urmare a primejdiei
si nesigurantei era, Idimpotrivi, seitea de viati bunä. --cIti
avea fiecare de triit , In rafinament sau cel putin satie-
tate intelectuali si trupeasci, in petreceri arturiresti, cu
cirti bunt si discutii interesante, 'mu in petreceri mai groase,
cu vin, muzici si butalte bune. Si zilele se perindau, adu-
cind patriarhalele multimiri de care nu se situra o epoci
naivi 153.
Cu 'darul de evocare pe care i-1 hirizise capacitatea
rarà de a depista si asocia crimpeiele pierdute, pentru a
reface vaste tablouri ale trecutului nostru, Nicolae Iorga
ne-a lisat cele mai autentice si mai frumoase pagini de-
spre cotidianul vietii românesti din vremea Stolnieului.
Erau sinbitorile Biserioii Risiritului, viind cu bucu-
rie pentru toati lumea. Crkiunul, In mijlocul zäpezii albe,
acoperind scfindurile podurilor si coperemintele ascutite,
marile ckiuli de sindrill ale caselor ascunse in largile
curti goale. Boierii Itoti vin si se inchine, .adualnd poclan
pentru ziva Nastenii" : potirul ucrat cu miiestrie si
scumpul cam-. Anul Nou, clad avea tcineva bucuria de a
face fericiti. Boboteaza cu aruncirile in g1k-15.. Zilele de
carnaval, iSlege, ioind circulau pe stradä. Irozii, Steaua,
Pipusile, rimite ori uncle, Cloan(a si unchiasul. Lisatul
secului, °Ind, In mijolcul .unui 'public casnic care se bucuri
lesne, tiganii scat bani 'din fiini, prind ouele'n guri, din
152 C. GIURESCU, Contributii la studiul cronicilor muntene, Buc.,
1906, pp. 155-156.
153 N. IORGA, op. cit., p. IX.

95

www.dacoromanica.ro
fuei, apuck' in dinti talere cu 1umînri aprinse. Pastile,
Cu peicii lui Vodà cari stralat stradele stropind lumea cu
ape parfumate, cu scrInciobul care se Invirte doi bani
pentru sfertul de ceas sub ferestile ca'rrarilor cloTnnesti.
La fiecare din aceste date imari, din aceste praznice,
se d'adea masà mare la Curte. Boierii de fruntte asteptau
ceasul stfind de vorb5. cu domnul In ietaouri. Ca si stà-
pinul lor, care e privilegiat numai prin ooloarea roisie te-i
este reservatà, ca odinioarà" impIratului bizantin, ca si
Karia sa, ei poartà calpace cu bräni scumpe si lungi haine
orientale, incinse cu brlu, ca : sarvanele de canavat ghiul-
ghiuli, cu blanä* de samur, ou guierul cu ciaprazeile", fe-
legele de canavat tururngii, Cu pintece de ris, contese de
postav ghiulghiul, cu limie de samur, serhatric de canavat
cu pacea de samur", toate dipá moda Constantinopolei,
Riptura de Tarigrad.
In acelasi timp, in ocraile doamnei se adun'i jupsinesele.
Peste ii cu lese de mkgäritare, cu sîrmà, Cu sireturi de
fir, cu maTasuri", skit aruncate dulame de lastrà grea"
sau mai suptire, cu b15.ni scumpe, nasturi de aur sau Trisir-
g5sitar, pietre scinteietoare, sau de sarasir greu", cu
limii" de samur ori de sobol, ori de ptintece de ris",
sau de canavat cu flori de fir". Altele, sau In alte
timpuri, se mindresc de frumuset5. i bogsátie in slime de
sarasir greu", de tabin, de hatai, de belacoasà, ou sponci
de aur pietre pretioase, ou guri de märgäritare tari",
In rochii de tertanel cu flori de fir", 'in ghiordii", du-
lame, eabune de sandal de Venetia", in zsávase cu septe
foi, de lastrà, cIptusite cu taftà leseasa.". Mijlocul li e
incins cu brine avind cà'pätaiele" de fir. Degetele slut
acoperite ou inele care costrá o avere, In urechi sclipesc
cerceii cu picioare" i cisutele" In tot chipul ; lanturi
de aur, cu nasturi cu jilalt", cu lefti si leftisori", in
96

www.dacoromanica.ro
 gr,),,;z,i:wisfilt el si W
MIKC,IAAstUNi'iJd.R. .10 OM',11P3i291,],)1,41:;-!:.",)
I
KOCP.-4v,,,S:y1;1t1<,.1r iiik.11(1,441,RSM,11ipt-v,urn.Arr
4.A,Iitvaarkluf QI,V,1?9`)f, ))111,f11'34,
It,:jj),VANCR Vu'Ar 3r,c)

%, 1W- t

Viga ce se Iducea in aceste zicturi era o viatä tragicà,

daca" se gindeste cineva 4a greutätile de cirmuire si de platà,
la amestecIturile" täinuite ou crestinii nemti sau rusi, la
dusmániile de farnilie pentru cuca domneascá si, mai ales,
la nesiguranta eilei de mine, an care putea sà cad'ä din cer
mazilia si moaritea".
Un tfäitor al acelei vremi, Grigore tialeanu carturisea,
in pofida bunei lui tri i trepltei sociale inalte : Nu-mi
itrebuieste alit nimic ifärà cit o firlinà de viatà fárà groa-
csi unde rvgz cà intr-aciasta becisnicà de tail ne vin
oamenilor primejdii i petrec nestiind nimica, zau c`i sint
bucurfos mai bine sà mà afta in statul celor mai de jos ca
94

www.dacoromanica.ro
 +
It . " °- :k

IA .
I

".

Gain bG,de*Iltdi-

titte,

cr,

- _

'

=.4-,
,

22. In 1678 si .$72rban voclii au venit la scaunul lui...".

Cantacuzinii aveau acum domn din neamul lor...

www.dacoromanica.ro
 4.-W.4.A.
'ffi4..f.3V.-ei.lfcr6.,:ii&trEE:46M-.1.,U-946S1;6V. U:.:,,,ZI
1,-.V
,...
iiti--:
it''''
l'':.'3 ' EilhillA ,,
its,.
RI
al- :. ..
:NA AY,uti.
- - - .
V.
...reiw cii,1 CKfli El T X VI. s;»
41.444$
W.. ki r4.4., O.
,, ,
.
-1 .
, ._;
..1,.., . p t.r..pr
.
, *R ot MAO ".. ::11,1017n/f, AM, Alms, E.
:2;4,4 .,,Arice, iinuolítim Ilig.Ale., nr-e ciata nmeel.
Al; .4./utolTAA i.n A OAVIA
to
t'N
i,./Nt!2,....is,...xarix43.ir.113414F2
.Gilpi d .

11 It'oP111,10. to ire A eo.or .,> . -I

«tu Al L.- ,,0:,.. CIA , f{,;,,I am ,,,,,,,,1,,,E ,:,;,,,:,,,,,,, v.,
z... IV no...4r ,..Z..:01. ni,-0...4......s...111.0,!'
1: 'i.,, oe,,,,,;,,, . rip 3ar.. a NOrríV Ki A044111t Mr', (VW& l''`" 1
' .§1 1.14 AlOrri 141AX,H. u],7..,, ,t ,i.,,,,, ,,,,,,, ,;.4 a At,:
:ftl AtA.Ailaterk 4, ten AA1/7/Aftlf. .1,101. NJ,. AM 70,1
!1;':
,,,,,AL,, 7,1411.lpan../ OA "M.A. 0... ;

, TH.1,;ele.li .i.ri'.

41 ...ff., .n,,;,.. pri ,1;,-,,,r,v,..

t471!' '
4,rtli.4:11 Am, rprbAri iVrdfi,A0ft f

Apt', e o , p M0.11..
lk: .:
qi:
AA ...,pn.I.Will 9.1j1I us; ii.:;,(i A;liflIA0fl A N.,
4,
IN .T.,,i ...i M c241 neg.,. , ,..i ,,;.,,;4;,,,r,¡,414,..,:.,,,. e;
A/ Init. ALA/.
art mmC""'T AVA4 . A 7.,..,.. .....

.1,,,A. ¡ Mt v
,
.
14.,0) . 4 li'?;,-,
rgis-,,..).......,...--.e..,!...=..--,,.......c.x.,...,.....i',,,,,
l".."
.a.,..;..i._,..:..-14.-z,...S...e.',..'5.-1:rik..?..1._:.:-.79.Z.Ze.e.,.24.Y-,,i,,:("-::: A
, , a 23

24

www.dacoromanica.ro
 ...care cheltuia mult ca sg-si facg nume" ti-
pgrind, in 1688, frumoasa editie a Bibliei de la
Bucurefti...
...si adoptase o stemd imperial d care vestea cg
despre neamul pgrintesc pre gripsor stgpineste, iar
despre mumg, pre deplin, pre corb bine domneste",
indreptätirea lui de a domni peste Bizant si Tara
Romineasci.
Iar chid au fost la vgleatul 7192 (-= 1683),
rgdicatu-s-au sultan Mehmet, impgratul turcesc, cu
toatg sila lui i hanul cu toti tgtarii de au mers
asupra impäratului nemtesc..."

?
(a?cmet de flit. oe9enorocr`dige wer
.240. -Lanrtt

www.dacoromanica.ro
 fr

...p'in'ce au sosit la cetatea Beciului 0,

tàbirindu-se imprejurul ei, inceputh a bate
cetatea cu multe feliuri de mestesuguri, ne-
inceeind nici ziva, nici noaptea".

...Iati c5. sosirl si ostile ale Impgratului

nemtesc impreun6 cu Sobetchi, crawl lefesc,
si déderi ràzboi mare cu turcii si cu
Si au dat Dumnezeu de au fost izbinda
crestinilor".

www.dacoromanica.ro
 A re,i Pert,
,t,.: ristpd.S.C7i,
C.sthsfur Cr ;r
S . Cida .y.f
t,cra ztla

28. »lar cind au fost 7194 [--= 1686], august 2 dni, cu vrérea lui
Dumnezeu luat-au némtii cetatea Budei".

29. Eroul timpului era prin(ip Evghenie [de

Savoia], carele de multe ori au fost ghinl-
rari sumus la °stile nemtästi si au ficut
minuni, bät1nd pà turci totdeauna".

www.dacoromanica.ro
 VERIDICA
RACCOLTA
DE
GIORN ALI
D

BVDA Sino alla rrefi d'effa .

PARTE PRIMA.
DEDICATA
Al ktoll'illulite Signor
G JO: BATTISTA
FOR EST I.

IN VENETIA ,
..
1686.
Preiro Gietolamo Albrizzi dim° la Cliiefa
di San Zulian al Nome di Dio
Littax,4 Supetim

30. Observator atent al evenimentelor, Stolnicul avea informatia la zi,

cum märturiseste aceasti contemporanä Culegere autentica' de ftiri din
Buda ¡And la cucerirea ei aflatä In biblioteca de la Märgineni.

www.dacoromanica.ro
 ivxcrpn. ,

SI. La 29 octombrie 1688 tronul Tärii Românesti II ocupa Constantin

Brincoveanu, nepotul Stolnicului, intr-o vreme and austriecii si turcii
fi disputau pämintul nostru. Imprejurarile politice nu erau Insi priel-
nice eliberärii.

www.dacoromanica.ro
 i
I 'V li S 't
ii
...."

,t, '
!O
,'' 3 N. m

(,
\ t .,
t -.'-- ---I",
°
i-
'

7 r),

jj"
.1

'
y. I4 447
. I ,

°
; ,-.Z.r.' -
fa .11.1

- .11

32. Tric'á nu este vremea aceea ce gindesti scria Brincoveanu lui

WaTiceanu, ambasadorul romfin la Viena, cä turcul §i taarul Inca
este In puterea lor.

www.dacoromanica.ro
chip de gnipsor" sau altfel, siriuri" de mälrg5.ritare, salbi
de zloti, brallri de aur Impletite" si cu paftale adaugà
la maiestatea greoaie, de idol, a lInfatis5rii. Pe coditele In-
nodate sus fetele aseaz5. bani cu ileas à de mIreiritare-,
iar jupinesele välituri ou acele lor", islicuri cu flori de
diamante, nubine, smaragde si cu tinte de o piatr5. Tnai
mare si inai clarà.
CIrrarile lui Vodà au o Inatisare simpla.. Abia vre-o
stucatur'a de tavan, vre-o oglindä" de Venetia cu perva-
zurile de angint masiv. Nici o altà zugr'ivealà declt icoa-
nele Imbilcate cu aur si argint, care-si desfac stillucirea
de pe cadrul lor de brocard. 0 masà intr-un colt, aco-
peritá Cu o fatà de tesIturà rail. Scaune lipsesc ori unde
afarà din sufragerie ande este jetul, tronul ipentru Vodi
ca si pentru once gospodar crImuind pe ai s'ai. In schimb,
de jut- Im,prejur, Divanull, unde peste pinz'ariile asternutu-
Tilor cadite ou Ingrijire : plapame de zarbap i hatai, cear-
safuri cu flori de fir si de mkasà, perini potrivite cu din-
sele, sau lucrate din frenghii grele", pilote cm fata de
atlaz", se astenne covonul de rrnkas'i, marele covor de pat"
sau s4edealele care fac tot astennutul". Stofe de pret se
ridieä asupra olädliturii Oda la oarecare In'altime. Cu pi-
cioarele turceste supt dinsii, ilzimati de aceste stick, oai-
petiitstau, fiecare dupà rangul ce are, la idreapta si la stInga
sapinitorului.
In acest timp, in dmara ospàtului se g5Aeste de prinz.
Fetele de masà, measele", se intind, se aseazà servetele
cusute cu mevtesug, si se ipun la Ind5,m1nà peschirele si
mährgmile de màini". Pentru oaspeti e o lavità acoperità
cu oovoare. Inaintea locuqui fiecsaruia lucesc lingwri, cu-
tile si furculite de argint. Clt despre pahare, e unul sin-
gur, In care se Inting pe rInd buzele trandafirii sau ves-
tede ale tutunor invitatilor un obiceiu pe care Stranii
il suferiau numai cu greutate.

97

www.dacoromanica.ro
 Inainte de a intra in sala de prinz, copiii de casä ser-
vesc rachiul tiri ietac. Oaspetii se pun tn miscare, iaräsi
in ordinea ierarchicä. Sint In haina de pe dedesupt ; cea-
laltä li atirnä pe spate, prinsá la tglit icu o copcà scumpä.
ti iesau locurile boierii la Voclä i jupänesele la
doamnä. Ltngä domnescul stäpin de casä, in acelasi rind,
se vede patriarchul, de Canstantinopol, de Ierusalim, de
Alexandria, de Antiochia, dacà se aflä In resedinta patro-
nului religiei ortodoxe i sprijinitorul de cápetenie al po-
porului grecesc. Mitropolitul stä de-a dreapta si el, dar cel
dintliu pe flaturea mesei. Dregátorii ce slujesc stau in
picioare : spátarul, cu sabia gospod pe umär, cu cuca gos-
pod pe basmatua cusutà cu fir, postelnicul, Paharnicul, stol-
nicul, trnedelnicerul, i chiar aga ii armasul.
Patriarchul sau Mitropolitul spune in greceste sau sla-
voneste, o rugácione. Dup5, sfirsitul ei, mesenii se pleacä
inaintea .donmullui si se ocupä apoi de minchi. Acestea vin
in sunet de tiimbite, pe calea preväzutä de ceremonial,
aduse pe tipsii" de argint, ararmá sau cositor, de Brascw
sau de Dantca" (Danzig), pe talere" de aceleasi ,metale,
uneori in carnuri poleite", pe caboace", tingiri tave.
Masa e lurminaa de sfeasnice de ,argint, cu mucarea" lor
1:ng5. dinsele.
Odiunioará nu se ridicau de pe masä, ci se ase-
zau unele peste átele, ca un .monument al bielsugului stä-
pinului i capacitátli celor ospátati de clinsul. Acum ele se
schimbä de peici i copii de casä, In ipingele, i, dupä
multe preschimbári de acestea, la vreo ti-ei ceasuri de la
inceperea iprinzulni, se aduc, pentru spälarea ,mlinilor si a
lighene i ibrice ide argint i aramá, %n'ele poleite,
mai ales de acele de Bosna", cu capacul sträbätut de im-
punsáturi ce alcátuiesc ginga.se izvoacle.
S-a ispräwit acum cu mincarea, i Andul blIturilor vine :
vinuti de tarä, vechi, ide Pitesti, vinuri i liqueururi strä-
98

www.dacoromanica.ro
me. Cel dintriiu ralas se ridicä de domn pentru a multämi
acelui care clä sänätatea, bogätia si puterea. Din curte räs-
pum:1 bubuiturile zg-uduitoare ale celar dotasprezece tunuri,
pocnitul ,celor dota mil de pusti ; dupä imprästiarea asur-
zitorului zgomot, musica steagurilor cîntà afar5., iar in lä-
untrul ocaii de särbätoare dinfareti de la biserica palatului
fac sà se aucrá un frumos cintec eclesiastic", in urrna cä-
ruja scripcile tigänesti prelungesc doruri i plingeri de
strune. Váharele hi cinstea Impäratului pägin, in auzul
tuturor, a impäratului crestin sotto voce", Intre dinti, in
cinstea voevolului, a patriaechului, mitropolitului, boierilor,
urmcazál.
In slirsit, vinul invins inchiratorii, i somnul incepe
a ingreuia ipleoapele. Se aduc atunci cafelele si ciubucele,
care poftesc la plecare. Caii trag la scarä, pe cind dinoolo,
la scara doamnei, se Insirà carka Cu salpii" i maciu-
cile" poleite, rädvanele, cámárile iferecate", cociile de
Viena, trase de cite doi pänä. la ese itelegari ou valtrapuri
verzi i albastre. Jupänesele i jupänitele se nazá. pe sä-
gedeale" sau perine de feinghie acoperite cii catifea, In fata
lor roaba ce le fintováiräseste oriunde ; vizitiul se arund pe
unul din caii de-a stinga.
La acest ceas orasul e adormit Intreg. Hanurile, cu bol-
tile negustorilor, sCnt de mult inchise. Numai din crismele
supt ipämint, tinute de femei 1:atril-re cu trecut i agremen-
tate de viitaare crIsmärese, se aude räsunetul petrecerii fárà
mäsurä a celui särac. In casele boieresti, cltre care se in-
dreaptä sirul de trásuri i cavalcadele, tigänimea ti asteaptä
stäpinii" 154.

154 N. IORGA, op. cit., pp. IXXV.

www.dacoromanica.ro
 CEASUL DE SEARA

Cu anul 1711 umbrele de ingrijorare ,politicä ce cuprind

tara inväluie deopotrivä marile familii de dregkori si ar-
turari din Moldova si Tara Româneascä. Infrint la Stäni-
lesti, Dimitrie Cantemir aflà un azil de nevoie in Rusia lui
Petru cel Mare, unde-si va sfirsi timpuriu opera istoria
läsind, prin fiail säu Antioh, mostenirea sorisului si a acti-
vitätii diplomatice altei literaturi si altei airmuiri politice.
La Bucuresti o vräjmäsie ncnä däinuia ,de c:tiva ani intre
Brincoveni si Cantacuzini. In jurul lui Constantin Vodà
crescuse generatia fiilor constienti de puterea ce le-o da
domnia tatälui si mai ales averea lui. Intre Cantacuzini se
ridicaserä, de asemenea, mlädite noi, cu dregkorii si domenii
care le InOduiau veleitäti inalte. Stolnicul putea considera,
fireste, cà domnia nepotului Constantin fusese un episod de
plea lungä duratä in cirmuirea Tärii Românesti. Il indem-
nau spre asemenea ginduri initiativele politice ale domnu-
lui care nu-si mai consulta, ca altädatä, unchiul si sfetni-
cul in trebile tärii ; dar mai ales teama cà o succesiune
PC linie brincoveneasa va tnatura vocatia fiului, Stefan,
care dorea domnia. Fapt este cä inc5. la 18 septembrie 1706
ceausul David Gorbea, cunoscutul diolomat muntean In
slujba Rusiei, informa curtea tarului cä atitudinea gos-
100

www.dacoromanica.ro
podarului (Brincoveanu, n.n.) fatä de Cantacuzini s-a
schirnbait", ceea ce provoad acest comentariu al Icontelui
Golovkin eatre Petru ce! Mare : Inchipuieste-ti ce invidie
omneste ei !" "5. Conditia insäsi a lui Garbea, om
al Cantacuzinilor, rechemat stärnitor de BrIncoveanu din
misiunea de la Moscova, se inräutäteste. Climatul la Bucu-
resti este unul de bänuieli si intrigi, urzeli primejdioase
temen. Gronicarii vfajmasi familiei Cantacuzino, un Radu
Popescu In Istoriile domnilor 7árij Roznanesti, anonimul
autor al Istoriei réfrii Romilnesti de la octonzbrie 1688 pina'
la nzartie 1717, dar si Dimitrie Cantemir in Eveninzentele
Cantacuzinilor i ale Brincovenilor se fac, uneori, cu
dirtà patimä, ecoul acestor disensiuni care determinä In
1707 scoaterea din sfatul doirrinesc si din dregkoria de mare
spätar (comandantul armatei) a lui Mihai Cantacuzino,
fratele Stolnicultti. E greu, fireste, de dirinuit dupä dota
secole si jumkate partea de vira a fiecärei familii. Izvoa-
rele contemporane ne infätiseazä o räfuialà in sinul °ligar-
hiei ce conducea atunci Tara Româneascà i spectacolul
n-ar fi deck instructiv, sub raport politic si moral, färii
consecintele dramatice pe care le-a avut pentru actori ca si
pentru conditia tärii
Fapt este cà in wetragerea sa de la Filipesti, Stolnicul F e
simtea in 1709 devenind täran si .darälan" 156. din Bucti-
resti, trei ani Triati tirziu, isi Triäxtuniseste släbiciumea adusä
de virstä ; Tal mai scrie prietenilar una, pentru cà n-am
avut scriitor ourn trebuie, a idua cà má flousem t'Aran, pe-
trecInd In rämäsitele vechilor mele imosii" 157. Deplinge o

166 G. S. ARDELEANU, $tiri privitoare la istoria fàrilor ronnine

in corespondenta imp'dratului Rusiei, Petru I, in Studii i cercetäri
de istorie medie", 1 (1950), p. 207.
166 HURMUZAKI-IORGA, Documente privitoare la istoria roma-
nilor, vol. XIV,, Buc., 1936, p. 62, nr. XXXIX.
167 lbidem, p. 87, nr. LIII.

101

www.dacoromanica.ro
decadere generalä i peronala caci chiar daca 'in alte
vremi s-au ivit greuiati ale lucrurilor si inaintea iesirii iim-
piedicari, dar nu ca acum ; si nu stiu de ce : poate ori din
firea lucrurilor vine aceasta, ori din nestatornicia
oamenilor. Dar s-o lasam deocamdata si viremea va fi
invätator, de si la mine bkrinetea .care vine a stins focul
indeletnicirii cu cele viitoare" 158 Se simte acum taran curat
si mojic prost", dar nu vita sà evoce pe filosoful (Solon al
meu !) [care] spune ca e ,mai bine ca omul sa pri-
measca, nici sà audä si celui cuminte fig ajunge" 159. In ace-
lasi an, de la Aftitnati, aratà Ijnsà interes pentru prognos-
ticuri" si rimite calendare astrologice patriarhului Hrisant
al Ierusalimului 16°. Nici in ceasul de seara" al vietii lui
Stolnicul nu-si putea doman interesul pentrru viata politica,
cea internationala mai mntli, despre .care se informa tot
timnul, dar din nefericire i pentru cea
Ani de-a rindul inlaturarea lui Brincoveanu este o pro-
blema capitala a Cantacuzinilor, pentru isolutionarea careia
slut folosite trnijloacele .nefericite ale vremii : pIri, aduna-
rea de dovezi compromitatoare sub forma scrisorilor ticluite
(au inccput a scrie carti la imparatie si le-au pecetluit cu
poceti facute la Bra.sov, ale tuturor boiarilor tàrii, in tainà
luind izvod de ltoate ecetile i o seama de bojari nu stiia
de aceasta nicicum" 161, scrie Radu Popesou). Trista actiune
monita sà anerntin'd clominatia cantazuzineasca folosea argu-
mente din aoea politica extenna antiotomanä pe care Stol-
nicul 2nsusi o promovase si pentru care va pati Cu viata
el insusi i fiul saki Stefan. Documente neounoscute Inca vor

168 Ibidem, p. 88.

116 Ibidem, p. 103, nr. LXIV.
'60 linden, p. 89, nr. LIV.
161 RADU POPESCU, lstoriile domnilor Tdrii Ronainefli, ed. C.
Grecescu, Buc., 1963, p. 203.

102

www.dacoromanica.ro
liimpezi inclva toate amänuntele acestei vräjtmäsii cäreia
nu i se cunosc in intregime detailiile, ci numai dramaticul
sfirsit : la 15/26 august 1714 Constantin Brincoveanu, trna-
zilit n aprilie acelasi an, era decapitat la Constantinopol
fianpreuni Cu cei patru fii ai säi i cu bättinul clucer Iena-
che Väcäreseu. Cantaouzinii reusiserä. Stefan, fiul Stolni-
cului, urcä pe tronul Tänii Românesti.
Domnie scurt5., ne1inititä, plätitá scump, eu pacea con-
stiin.tei mai 'hit% apoi cu viata iisài. Nici Stolmicul, nici
fiul su nu se pat bine disculpa de reprosurile ce incep sà
soseasc5. de pretutindeni. lar dacà versiunea cronicarilor
contemporani care denuntä, ficlenia Säitänestilor" (Canta-
cuzinii, urmasii vestitului Seitanoghlu) poate fi atribuitä
unui spirit de partidà boiereascä., corespondenta noului Ste-
fan Voclà si a tatälui sän cu Hrisant Notaras, patriarhul
Ienusalimului deziväluie indeajuns urzeala dramei. Rela-
tinlu-i cäderea lui Brincoveanu i neasteptata" sa numire
printr-un firman aclus de marele-imbrohor, Stefan cere pa-
triarhului sä.-i mentinä. prietenia nelmputinatä, nestricatä
si Cu tutu' nefalsificatä" 162. Scrisoarea din 9 aprilie 1714 a
domnului cätre acelasi este o adevä'ratä apologie a neamului
cantaeuzinesc dar, neascunzind vechile bänuieli impotriva
(noasträ a acestui bun crestin" (Brincoveanu), ki face mazi-
litului un portrelt din cele mai putin mägulitoare 1". In-
telesul evenimentelor, pentru Stefan, este cä Brincoveanu
meritä soarta pentru timplinirea cäreia Cantacuzinii n-ar
avea nici o vimä. La 18 arprille el repetä mai apäsat patriar-
hului aceeasi desvinovkire, arätindu-i autoritar aproape
intelege si punä capät acestui subiect Th corespondenta cu

166 HURMUZAKI-IORGA, op. cit., vol. XIVi, Buc., 1915, p. 582,

nr. DLXX.V.
163 Ibidem, pp. 586-590, nr. DLXXIX.

103

www.dacoromanica.ro
el 164 Scrisoarea cuprinde si acest instantaneu de bätrinete
al Stolnicului : Iar pentru preaslävitul boier tat5.1
sä-ti fie In stiinta Fericinii Tale c5, dei din marile ne-
cazuri ale lui, cuan am mai saris, a ajuns la ceasul de seari
al cobonirii lui omenesti, si la drumul cel din urmä al stärii
lui omenesti, totusi multumim Indreptätorului vietii cä a fost
milostiv Cu noi i Tntru aceasta i nu ne-a intristat cu o
loviturä mai ucigasä, ci i-a däruit recäpätarea s.änsätätii de
la inceput si ni 1-a häräzit din non, desi au lianas urme ale
bolii lui si se aflä, ca un bätniin ce este, cu oaretsce släbi-
ciune ; dar nädäjcluirn in Dumnezeu Sfinitul ca si aceasta
6á treacä i st ajungà iarisi la starea de mai nainte b5.tri-
neasc5. a säratatii tpe care si ide acum nainte ine ru-
gàm ni-1 lase ca sfituitor prin .dumnezeiasca-i pronie, ca
s5.-1 avem spre bucuria si mingiierea noastr5" 165.
Stolnicul suferise de o primejdioasä boa15.", si de picior,
dar, declar5. lui Hrisant (In scrisoarea sa din 21 aprilie 166,
saferise moral ,pentru ,,prea-nenorocita näp5stuire" a nepo-
tului fsäu si era ingrijorat de neasteptata i nedorita ina-
intare a fiului meu". DincOlo de Ipodoabele epistolare strà-
bate Iin coregpondenta celor idoi Cantacuzini nesiguranta
ocuArii acestui scant.' mult vegtit, dar plin de lacrimi
multe si de multe suspine", in ,,aceastà tar5. mult Otimi-
toare" 167. Scaun de care Stefan nu putea fi sigur : Mihai
Racovitä, fost domn al Moldovei, cumnat al verisoarei lui
$tefan, fiica lui Mihai Cantacuzino spätarul, rivinise si el
domnia pierdutä de Brincoveanu. Scaunu1 trebuia deci con-
solidat prin supunere oarbà fatä de turci care anchetau inc5.

1" Ibidem, pp. 591-594, nr. DLXXXI.

165 lbidem, pp. 593-594.
1" lbidem, pp. 595-597, nr. DLXXXII.
Ibidem, p. 588, nr. DLXXIX.

104

www.dacoromanica.ro
In Bucuresti pentru aflarea avenilor socotite imense ale ma-
zilitului Print al aurului" (Altin-bey), prin satisfacerea
grabnicg a cerenilar Portii (1000 de salahori la Hahn), alti
1000 pentru curgtirea Prutrulni, porunci felurite pentru cam-
pania din Peloponez, constructii de vadari pentru campa-
nia n Bosrbia, cereri ale hanului) 168 La numai un an de
.domnie $tefan implora umila diving Ipentnu acest loc
incercat, cgci ngdejdile noastre le-am scos de la oameni,
deoarece de la ei nu se ngdgjdueste vreo usurare" 169

Ibidem, pp. 589, 678-679, nr. DCXLVII.

1" Ibidem.

105

www.dacoromanica.ro
 POcatul vinderii lui Brincoveanu incepea s'A tortureze
constiintele Cantacuzinilor i zvonul public linfärit de men-
talitatea vremii, gata s'A interpreteze semnele", amplifica
fiecare nouà loviturà asupra noului domnitor. S-a indrkit"
cu adevkat doamna Fauna a lui $tefan Cantacuzino la m5.-
rastirea Dintr-un Lemn u11 chiar ziva täierii lui Constantin
vaa. la Constantinopol ? Cronicarul anonim vede o minune
menità s5. aducA. pe Stefan-yodO si cu ai lor la cunostintO
ca sa-si vaz'A pkatul ce 1-au cräcut" 17O. La 25 februarie
1715 Stolnicul are durerea piara fiul, slpOtarul Radu,
pe care genealogistul familiei il fericeste drept mai noro-
cit, c5.. a murit in dounnia frate-sOu... n-a tfAit a se tingui
cu tatO1 sOu si cu fratele s'Au $tefan voevod" 171 Versurile
de pe piatra mormintului din biserica Cotroceni evocá noua
jale a acestei familii in necontenit doliu
spatarul, paräsind lumea cea treeitoare
In floarea virstii, s-au ales partea vecuitoare
Pre Stolnecul cel liudat avind firesc Orinte,
Pre Costandin Cantacuzino, bogatul intru minte.
Multi intristare au adus a lui jalnica moarte,
Lu $tefan vod[a] frätine-sau, celui deplin in toate,
Care aici 1-au astrucat cu cinste frumoasa.
Cu pompà mare I-au adus, domnilor cuvioas5,
Jale sotii[i] lui lasind i tinguieli nespuse,
Coconilor si neamului suspinuri necuprinse.
Pre Dumnezcu dar s'i-1 rugim in veci odihneasci
$i la inpäratia sa viind, 3'6-1 pomeneascr V".
Loviturile veneau din partea soartei, dar si dintr-a
oamenilor.

17° Cronicari munteni, vol. II, p. 346.

171 MIHAI CANTACUZINO BANUL, Genealogia Cantatuzinilor,
ed. N. Iorga, Buc., 1902, p. 315.
1" Inscriptille Romciniei, vol. I, p. 237, nr. 87.

106

www.dacoromanica.ro
 Nici noile capuchehaiele Tnuntene la Poartä marele
postelnic Grigorascu Waleanu si marele stolnic Barbu Gre-
ceanu nici sprijinul .stäruitor cerut Patriarhului Ierusa-
iimului nu pot mentine pe Stefan In scaunul Tärii Roma.-
nesti.
In decembrie 1715 Impärätia hotärise deja inlocuirea lui
cu Nicolae Mavrocordat si o bunà parte din boierime pri-
meste bucuroasà pe acest intii domn fanariot al Tárii Ro-
mânesiti, care aose.ste la Bucuresti la 10 februarie 1716. Cu
douà sáptIrdirti inainte Stefan Cantacuzino plecase spre
Constantinopol impreuná cu tat5.1 säu Stolnicul, ,cu sotia sa
Piluna i cu fiii Radu si Constantin. Bátrinul cärturar in-
cerca desigur sä.-si asiste feciorul in imprejurári ce puteau
fi grave. Pentru scurt timp lucrurile se desfälsoarä in li-
niste, marele vizir era incä ocupat cu campania din Moreea.
Cantacuzinii sint liberi la resedinta lor din capitala imperiu-
lui, dar curind Mavrocordat intercepteazá scrisoarea genera-
lilor din Transilvania cátre $tefan vodá si din ea reiese
cà acesta ceruse ajutor militar pentru a scápa din mlinile
turcilor. Comunicatä la Poartä., dovada intelegerii cu ato-
triecii provoacä arestarea Stolnicului si a fiului säu, confis-
carea caselor si a intregii averi dar ,nu din läcomie, ci pen-
tru altä priciná" 173, desigur hainia. La 18 martie prizo-
nierii se aflau Inchisi la Defterdar si siliti sä. ,dezväluie ce
mai au ascuns. De la Ba,s-ba,se-kule ei sint scosi la 14 apri-
lie si predati lui Bostangi-basa pentru torturá. La 19 aprilie
se stia la Smirna cä. ,domnul $tefan Cantacuzino... stä cu
bátrinul sáu tatà legat tticäloseste in lanturi, de git, Tniini
si picioare. Afarà de acestea in Constantinopol se vind la
173 HURMUZAKI-IORGA, op. cit., vol. VIV, 1917, p. 783,
nr. DCOLXXII.

107

www.dacoromanica.ro
mezat juvaerurile sale, lucrurile de aur i argint, bogatele-i
mobile i caii" 174.
Ambasadorul olandez Colyer tra,porteaz'a apoi Statelor ge-
nerale cà Stefan Cantacuzino, fostul damn al Tárii Roma-
nesti, despoiat de toatà averea lui .p5minteascà, a fast scos
durninic5. la 7 ale itunii stil inou, n.n.] din acea tem-
nità, cu tatà1 s'an, bkrinul Constantin, si raiat. Trupurile
au fost anoi aruncate in mare" 175.
Ceasul de searà al Stolnicului se iincheiase...

174 N. IORGA, Studii fi documente cu privire la istoria romdni-

lor, vol. XXIII, Buc., 1913, pp. 277-279, nr. CCCLIXCCCLXXI.
175 Ibidem, pp. 279-280, nr. CCCLXXII.

www.dacoromanica.ro
 STOLNICUL
IN JUDECATA TIMPULUI

Contemporanii au avut constiinta superiorititii Stolnicului

prin experient5., refleatie si culturà. Aceste insusini i-au foist
recunoscute i de adversari, iar un Radu Popescu, feciorul
lui Hrizea, eel ucis In chinuri sub $erban Voa, care-I de-
scrie frà simpatie, Ill va numi totusi, 42140. moarte, Tipo-
satul i vestitul Constantin Cantacuzino, biv-vel-stolnie "G.
Autoritatea sa a fost foarte .mare si, Idupi ,cronicar, Brin-
coveanu II numea tati, ci de multe tori i noi am auzit
pe Constantin Vodà zielnd cà eu tati n-am pomenit, de
vretme ce am limas mic de tati, ifirà ai,t pe dumnealui tata
Costandin 1-am cunoscut pärinte n locul eitlne-meu" 177
El insiusi va fi uzat de aceasti autoritate, care a definit o
lungl perioadi raporturile sale cu domnul.
Mai fin 11 canacterizeazi Cantemir, pentru care Stolnicul
este, in prosopopeea Istoriei ieroglifice, uliul, ,,brehnacea
cea bätrInä, [care] in multe Otiinte i mestesuguri era de-
prinsi.. [si care] lucruri invita Indem,na" 178, subliniind
176 RADU POPESCU, Istoriile donznilor Tdrii Romeinefti, ed. C.
Grecescu. Buc.. 1963. p 283.
rn Istoria Tiii Ronzdneni de la octombrie 1688 Pal la rnartie
1717, ed. C. Grecescu. Buc . 1959, pp 120-121.
" D CANTEMIR, lstoria ieroglificii, ed. P. P Panaitcscu, vol I,
Buc., 1965.

109

www.dacoromanica.ro
astfel experienta virstei, eruditia, dar si trolul de satuitor
al lui Cantacuzino. Principiile atice ale Sto1nicului sint de
asemenea puse in luminä. de cärturarul moldovean : Breh-
nacea mai de folos a fi cineva, ale salä hotarä pe dreptate
a päzi, decit toatä lumea tiräneste a agonesi s000tia", trä-
sä."turi concordante cu ceea ce se degajä din opera sau aoti-
vitatea lui Cantacuzino, dar cu .atilt mai pretioase cInd ele
erau recunascute de un contemporan competent, inrudit ca
formatie si aspiratii.
Aceeasi superioritate culturalä i-o recunosc sträinii ca-
pabili sä-I compare eu alte medii de culturä. Aprecierile
sint unanim elogioase. Cälugärul italian Del Monte, agent
al Imperiului habsburgic in Tara Româneascä, mide a stat
22 de ani, 111 cunoaste, imIpreuni cu ceilalti frati Cantacu-
zini, Invätati i buni filozofi" 179 Pentru patriarhul Ghe-
rasim al Alexandriei, Stolnieul este prea-Cinteleptul i ntru
tct vestitul Constandin, mai dinainte marele stolnic, carele
cu frumusetele ai prea inteleptii si dumnezäestii lui intelep-
ciuni lumineazä toatà politiea si bunä. Snzilita ai duminezàe-
tu Jiui sträluoiri fietecarele ce sä apropie la Inbunkätatele
lui petreceri, nu mare satiu o dobincleste" 18°.
Ambasadorul suedez Hyltéen comunica din Tirgoviste, la
20 rnoiembrie 1713, cancelarului säu : SInt ad i ditiva seniori
intelepti si "invätati care au väzut lumea..., In special un
unchi dinspre mamà al printului, contele Cantacuzino, un
bätrIn cinstit, care prin studii i scälätarii n sträinätate a
179 Archiva Societkii ,tiintifice 5i literam din Ia§i", V (1893),
p. 548.
199 EPISCOPUL GHENADIE, Doull manuscrise romdnelti din se-
colul al XVII-lea, in Analele Acad. Rom.", S. II, Mem. lit., XII
/1889-1890), pp. 173-174 ; cf. §i I. BIANU $1 G. NICOLAIASA,
Catalogul manuscriptelor romdne§ti din Biblioteca Academiei Romdne,
vol. III, Craiova, 1931, p. 39.

no

www.dacoromanica.ro
doblndit o mare experiena si o mare abilitate" 181 Aceleasi
impuseserà in 1702 Ini Edmond Chishull : ,Un
om tn virstà, care a cädàtorilt in multe parti ale Eur-opei,
priceput fin discutiile bisericii lor, ca i in unele stiinti dibe-
rale, bine initiat in oolitica... Prin sfaturile lui mai ales,
el sprijinà pe domnul de acum, spre cinstea i fulosul
tàrli 182 Pentru cronicarul 4rb Branoovici, Stolnicul era
,un om de cinste cunostinte i iubitor de a sti
multe" 183; pentru Hrisant Notaras, patriarhul Ierusalimu-
lui, ,prea-slävitul i prea-inteleptul" Cantacuzino 184.
Eruditul Constantin Daponte 11 numeste ,cel rinvàtat"
,prea inteleptur 185. 125spunzind la iintrebàrile Stolnicu-
lui In al ski. Manual despre citeva nedumeriri (Snagov,
1697), loan Cariofil i se adreseaz5. ou prea nobi1uluisi in-
vsátatului arhonte" 186, iar in acelasi an Nicolae Comen
181 HURMUZAKI, Documente, !X1, Buc., 1897, pp. 224 si 527.
188 EDMOND CHISHULL, Travels in Turkey and back to England,
Londra, 1747, p. 78; cf. si I. BIANU, Un épigraphiste anglais en
Valachie, in Revue historique du sud-est étiropéen", 1 (1924), p. 405
5i N. IORGA, Istoria românilor prin calatori, ed. a 2-a, vol. II, Buc.,
1928, pp. 73-74.
183 Cf. N. IORGA, Des pre cronica lui Gheorghe Brancovici, in
Revista istoricà", III (1917), p. 24.
184 Apud MARIO RUFFINI, L'influenza italiana..., p. 25.
185 Cronicul lui Chesarie Da ponte, la C. ERBICEANU, Cronicarii
greci, Buc., 1888, p. 173 si 111.
180 Cf. I. BIANU si N. HODO$, Bibliografia romiineasca' veche,
vol. I, Buc., 1903, p. 349. Pentru relatiile stolnicului cu loan Ca-
riofil, vezi D. RUSSO, Studii istorice greco-romine, vol. I, Buc.,
1939, p. 183. Manualul a fost tradus si in romineste sub titlul lntre-
bäri ale blagorodnicului dum. pan Constandin Cantacuzino in prima ¡u-
mátate a secolului XVIII-lea (ms. rom. 458 al Bibliotecii Acade-
descris la I. BIANU si R. CARACAS, Catalogul manuscriPte-
lor romcinesti din Biblioteca Academiei, vol. II, Buc., 1913, pp. 184
185 ; cf. in acelasi fond ms. fost Gaster nr. 56 ; cf. si ,Bis. ort. rom.",
1905, nr. 7).

111

www.dacoromanica.ro
Papadopol Cretanul, in Peaenotationes mystagogicae ex jure
canonic° sive responsa sex (Padova, 1697), isi inchinà lu-
crarea ad ilustrissimum et excellentissimum Protosebastum
imperatoriae nobilitatis Constantinum Cantacuzenum, celsis-
-4mi Wallachiae principis avunculum 187. La fel prea-
nobilul, prea-inteleptul si prea-inv5.tatu1 damn" este Stol-
nicul In dedicatia Vietii prea-cuviosului si nemuritorului
impärat si autocrat al ronzeilor loan Cantacuzino, alCäbuità
de Ioan Carnnen in 1699. Epigrama, In versuri eroice, in-
rire. te pretuirea antorului :
..Bucurà-te, Constantine, vestit cunoscàtor al stiintei,
V15star al vechilor Cantacuzini.
Asa str5bun ai avut, mai mare decit alti Impirati,
Dar nici tu nu esti mai prejos declt dinsul
Nici ca ripturä, nici ca fire, nici ca minte, nici ca fapte.
Cum a fost acela fatà de Andronic, asa si tu fatà de
Brincoveanu" 1"
Aceastà amintire va fi p"astratà in familie si transmisä
apoi de Mihai banul, genealogistul Cantacuzinilor : Stolni-
cul este numit cu mindrie mare filozof", care din copilà-
ria sa a fost dat cu totul asupra iinv5,(5.turii". Se evoc5.,
exagerindu-se, studiile in stràinsitate si ounostintele poli-
glate. Acest portret de familie este al unui Ca'rturar care,
pentru pasiunea studiului si a colooviului cu dascàlii, cu
spudeii si ca bàrbatii procopsiti", fuge de demnitAi si de
viata politiCi. Cei din jur 1-ar fi inapins cätre activit5.ti pe
care nu le dorea, Seriban, clindu-i intlietatea in divan, pro-
tocatedria" si conducerea cancelariei diplamatice, Brinco-

1" Cf. EMILE LEGRAND, BibliograPhie hellénigne... du XVIle

siècle, vol. III, Paris, 1895, p. 51, nr. 675.
1" Cf. N. IORGA, Manttscripte din biblioteci strdine relative la
istoria romdnilor, in Analele Acad. Rom.", S. II, Mem. ist., XX
(1897-1898), p. 220.

112

www.dacoromanica.ro
veanu avindu-1 prim sfetnic, impreuni cu Mihai Spitarul IS9.
Este o iniberesantà coinciden faq-itul cà cei doi membri
ai familiei Can,tacuzino, cei doi Constantini postelnicul
si stolnicul cei mai indreptititi sà rivneasci dotnnia
prin imijloacele i calitàile lor, prin avere i relatii, cul-
turi si viziune politici, au preferat sà lase locul altora si
si participe la treburile publice dintr-un loc secundar. Ati-
tudine justificati, desigur, de constiinta nesigurantei dom-
niei pe care, cum crede Iorga, a avut-o Postelnicui, Lind
a asat locul lui Grigore Ghica19° i, la (el, Stolnicul, care
preferi pe Brincoveanu in scaun dupi moartea fratelui siu
Serban. Dar se poate ,ghici in compolitarrea constanti a Can-
tacuzinilor si un alt motiv, justificat de istoria acestei fa-
milii inainte de asezarea in Moldova si Tara Româneasci :
este acel ideal inalt al Testaurà'rii Imperiului de jos, renis-
cut din cenusa pustiirii otomane. Aceasti idee le-o con-
servi comstiinta descendentei lor imperiale, pe care Canta-
cuzinii o vor cultiva totdeauna ; cultura bizantini cuptrinsi
in frumoase biblioteci, salvate chiar sub turci, si din care
Anton Cantacuzino vindea in 1554 manuscrise
europeni, iar fiul su Gheorghe In 1577 si 1579 ; exem-
plul inaintasilor, a cinor memorie o pistrea.zi nestearsi,
ceea ce explici insircinarea dati lui loan Comnen de a
alcàtui Viata impgratului loan al VI-lea Cantacuzino. In
Tara Rcmineasci familia venise pentru salvarea sa si a
averii primejduite in Constantinopol, pentru continuarea in
acest refugiu al Turcoorartiei a unei opere in a cirei trnpli-
nire credeau. De aceea, pentru Postelnic, ca i pentru fiul
säu Stolnicul, domnia e usi instrument, iar nu un scop ; spre
ea poate nizui unul din sase frati, ca $erban, dar nu cre-
189 MIHAI CANTACUZINO, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 292
293.
N. IORGA, Des pre Cantacuzini, pp. LXXLXXI.

113

www.dacoromanica.ro
ierul faaniliei, Constarttin stalnioul, care trebuie proteja* de
vicisitudinile tronului. lar pentru Serban /ins* &amnia Tärii
Românesti e numai o treaptà* spre un scaun mai ball, pen-
tru dobindirea cäruia era gata, in 1688, ssi treael la actiuni
pripite si färä falos, de came U fereste o anoarte grabnicä.
Constatarea de mai sus ne inggduie o caraoterizare ge-
neralä a operei Stolnicului, ca si surprinderea unui plan
politic sud-est european pe care-1 vom putea unrdiri pinä
la inceputul seoolului al XIX-lea.
Cantacuzinii asezati in Tara Româneascà grit la inceput,
pinä la limpämintenirea lor cleplinä., exponentii acelei con-
vingeri care a heinit cel putin douä, seoole ,sperantele oa-
menilor politici greai din ouprinsul Turcaoratiei, si arrume
a lupta pentru eliberare poate porni cu cei mai multi sorti
de izbindä, din Moldava si Tara Roana'neascä.. Ideea era
dreptätia de mai multe 6anprejursári : cele idoui OH se
bucurau de autonomie internà, cu towte Ifacilitätile de ordin
economic, politic sau de organizare militará Ice deourgeau
de aici ; ele erau vecine ou marile puteri ce se ridicau im-
patriva Imperiului otoman, Austria si Rusia, de uncle se
putea astepta sprijin militar ; poparul roman nutrea aceeasi
dädejde a eliberärii ; in afara traclitiei de luptà a seoole-
lor al XV-lea si al XVI-lea, col urmätor se deschisese prin
epopeea lui Mihai Viteazul, ,iar flacära luptei, gata sá fie
reaprinsä, de Matei Basarab, strälucise o vreme in anii lui
Mihnea al 111-lea. Nu se putea conta pe boierii mall, ceea
ce explicä inlaurarea lor in 1659 de Mihnea, ca si con-
fliotele qtlterioare dintre (particle favorabile aliantelor eu-
ropene si cele fidele Portii. Dar, din toate punctele de
vedere, cele douà täri rom5:ne reprezentau cea mai bunà
baiá de pornire a luptei de eliberare 191.
191 N. IORGA, Byzance après Byzance, Buc., 1935, pp. 126, 142,
179, 181 §i urm.

114

www.dacoromanica.ro
 Nu este locul s'a" dezvoltam aici idesf4urarea acestei con-
vingeri, care explica atentia particulara acordatà tarilor
noastre de arhontii constantinopolitani, prezenta pe tronul
lor a unor voievozi de .aceasta origine Inca inainte de epoca
fanariota ca Mihnea al 111-lea, Radu Leon, Ghiculestii,
Vasile Lupu, stabilirea la noi a numeroase familii, intre
care i Cantacuzinii, ca i frecventele calatorii ale unor
prelati ca Dositei al Ierusalimului sau Hrisant Notaras,
care nu veneau numai pentru subsidii, cit i, mai ales, pen-
tru implinirea unui ideal politic. Actiunile de politica ex-
terna a!e dcannilor fanarioti, ca i declansarea insurectiei
eteriste aici, in Moldova si Tara Româneasca, mai degraba
decit in Moreea, cum se hotarise initial 192, vor trebui de
asemenea incluse in analiza rolului Principatelor in istoria
luptei de eliberare a grecilor, ca si a Europei de sud-est
In general.
Este neinduielnic ca postelnicul Caritacuzino, ca i fiii
sai, au urmarit implinirea unui asemenea plan. Toti Can-
tacuzinii sint credinciosi obiectivului eliberarii populatiilor
asuprite din Impeniud otoman si contemporanii lor ii pri-
vesc (kepi!: conducatori ai acestei lupte. Numele de still)
al natiunii grecesti" pe care-I purtase cu un veac inainte
Mihai Cantacuzino reinvie in elogii, epigrame çi dedicatii
pe seama lui $enban sau a Sbolnicului. Peotru grecii asu-
priti ei nu inceteaza a fi niste luptatori pentru dezrobire ai
neamului lor.
Fara a pärasi niciodata ideea eliberarii popoarelor din
Europa .de sud-est Stroluicul se arati linsa, o (data cu maw-
rizarea gindirii sale, purtàtorul tmei viziuni mai complexe,
rezultatà, din impàmintenirea lui des'ävir§ità. Din pagini/e
lstoriei Tarii Rumilnefli apare la el, (mai puternic, alt sen-
192 A. OTETEA, Tudor Vladimirescu fi milcarea eterista in larile
;onuinelti, Buc., 1945, pp. 126-128.

115

www.dacoromanica.ro
timent decit acela al descendentei bizantine, anume min-
dria originii latine.
$erban Cantacuzino era slavilt ca imindrie a elinilor,
Bizantului, glorie a Cantacuzinilor $i putere a toatä.
Misia" 193 La fel era flatat, cum am vazut, Stolnicul in-
susi, de prietenii i protejatii si. Dar in opera sa nu gasim
nici o aluzie la asemenea titluri j dacà aduce undeva o
lauda aceasta este pentru poporul roman de vita nobilä..
Analiza realista, obiectivà a conditiei grecilor sub domina-
tia otomana, care dascalia au pierdut, stapinirile au ra-
pus, cinstele s-au stins si de toate cite mai intji au avut
slava s-au dezbracat" 194, insistenta ca noi, rcmânii, sintem
adevarati romani $i alesi romani in credinta $i barbatie" 195
dau patriotismului sau o nuanta puternica afectiva,
dria de a apartine poporului roman.
Acest patriotism avea insa la Stolnic un solid temei car-
turaresc.
Portretul acestui mare carturar poarta pentru prima oara
la noi, atit de limpezi, trasaturile umanistului. El este
admirator al antichitatii greco-romane, format la vechea
$coala a traditiei bizantine $1 la .cea contemporana a neo-
aristotelismdlui italian. Bun cunoscator al llimbilor clasice
greaca si latina , inzestrat cu spirit critic, el este la
fel de curios pentru vechea cultura, ca i pentru operele

contemporanilor sài, pentru discipline speculative, ca $i pen-

tru realitatile politice ale vremii sale. Cu mijloacele unei
cultuni europene temeinice, el lucreazà pentru proAirea
,93 N. Glykys in prefata Bibliei, Venetia, 1687 (apild N. IORGA,
In legitura czt Biblia de la 1688 Biblia de la 1667 a lui Nicolae
Milescu, In Ana!etc Acad. Rom ", S. II, Mem. ist., XXXVIII (1915
1916), p. 39.
Istoriia razii Rumiinefti, in Cronicari munteni, vol. I, p 41.
Ibidenz, p 52

116

www.dacoromanica.ro
culturala a tarii sale, wind sa-i desluseasci istoria, si scrie
in limba poparului.
Convins ca datoria ide carburar si-au indeplinit-o cei care
,cu ostenelele lor au folosit viata de obste, adica traiul tu-
turor" 196, Stalnicul ilustreaza acel umanism popular cara.c-
teristic culturii rornanesti. A existat in Europa apuseaná si
un umanism al elitelor, rezervat unei aristocratii a litere-
lor, compusä din intelectuali fini, eruditi, dar avari cu sti-
inta lor, din care-si faceau o bueurie numai pentru ei sau
pentru un mic cerc ide initiati. Acest umanism, tributar ati-
tudinilar vechii scolastici, s-a remarcat prin profu.nde exe-
geze ale lui Platon, savante analize filozofice, aprige dis-
pute pentru autenticitatea si valoarea unei vechi codice.
Umanismul românesc a lost insa, de la Inceputurile lui,
o lumina pentru tot poporul. Reprezentantii lui au invatat
greaca si latina ca sa itraduca. romaneste ,pentru folosul de
obste", au stens praful de pe vechile cronici straine ca sä
afle in ele treoutul poporului lor, au tipärit nu cartile de
lux ad usum Delphini, ci, intii, invataturi si ipravile c..atra
toata sementiia rumaneasca"1". Opera Stolnicului exprimi
acest umanism. Temele carturarului care-1 avea in biblio-
teca sa pe Aristotel si Platon, pe Virgiliu si Horatiu, nu
iri.t abstractiile sau exotismele unui refugiat in inaltele
sfere, ci marile intrebari ale unui apor caruia cultura tre-
buia sa-i limpezeasca inceputurile, dreipturile si viitorul.
Aprecierea consecintelor adtivitatii si operei ouiva intra
negresit in analiza personalitatii sale. Prezenta neintrerupti
.:c-1 centrul culturii iromânesti moderne si canternparane a
-nanilor idei afinmate de Stolnic este un prim indiciu despre
'nfluenta bineEcätoare a operei sale. Direct, prin lucraride

Ibidem, p. 4.
1" Cf. foi de titlu si predoslovii ale primelor Cárti in limba ro-
r ulna /a I. Bianu si N. Hodos, op. cit., vol. I, passim.

117

www.dacoromanica.ro
sale de istorie i geogTafie, prin contributia sa la introdu-
cerea limbii iromanesti in cultura, indirect, prin fonmarea
de tineri invatati in tara sau peste hotare, Constantin Can-
tacuzino a dobindit in gindirea romaneasca un 1oc pe care
nimeni nu-1 poate contesta. Opera sa politica meritä o cerce-
tare mai nuantata. Incercarea de a obtine eliberarea tarii
prim asocierea ei la actiunile menite dea o solutie Ches-
tiunii orientate nu a dus, cum stim, la rezultate imediate.
Initiativele Ilrui Serban Cantacuzino, ale lui Brincoveanu,
$tefan Cantacuaino, ca i aceea din Moldova a lui Dimitrie
Cantemir, au exprimat reactia generala i spontana a unui
popor ale carui aspiratii nu asteptau decit prilejuri favo-
rabile pentru a se manifesta. Actele politice ale rominilor
explica imisunile de suspiciune Lsi precautiune ale Portii,
care au adus mai bine de un secol printi fanarioti pe tro-
nurile Moldavei ii Tarii Românesti. Se poate spune, astfel,
cà palitica lui Brincoveanu, Cantacuzino i Cantemir a adus
o inrautätire conditiei Principatelor Române in locul liber-
tatii pe care au ,scontat-o. Dar premisele acelei politici tre-
buie judecate in lumina datelor epocii, iar aceste date o
justificau. Intriszierea solutionärii Chestitmli orientale a fast
datorata jocului de interes al marilor puteri, luptei pen-
tru mentinerea unui echilibru de forte in Europa, echilibru
In care Anglia si Franta, mai tirziu Austria, au inteles
rezerve un doe Imperiului otoman. Dar meandrele incurcate
ale acestei politici nu puteau fi prevazute la sfirsitul seco-
lului al XVII-lea si numarull mare de prodecte de impärtire
a Turciei, elaborate de mari diplomati europeni, arata in-
deajuns cà nu nurmai la Bucuresti s-a crezut in dezmembra-
rea grabnica a imperiului 1g8 greu, deci, sà Teprosäm

198 T. GEORGES DJUVARA, Cent projets de partages de la

Turquie (1281-1913), Paris, P. Alcan, 1914, X + 654 p. (Biblio-
thique d'histoire conternporaine).

118

www.dacoromanica.ro
lui Brincoveanu sau lui Cantacuzino iluzii tmpàrtite apoi
de atitia oameni
De aceea nu putem rveclea n actiunile indráznete ale oa-
menilor .politici români de la sarsitul secolului al XVII-lea
doar Incencáni imprudente cu trezultate nefaste 'pentru 1/4situa-
tia generará a celor douá Pnincipate. Aceste actiuni ex-
primà in primul And un ,sentiment general : intensitatea si
vanietatea formelor de iprotest antiotoman au dat politicii
Stolnicului si a lui BrIncoveanu sensilarg popular.
Ceea ce a redus eficienta acestei politici indráznete, co-
respunzátoare vechilor idealuri de libertate i suveranitate
ale tárii, a fost limita pozitiei de olasà a romotorilor ei,
limia peste care ei n-au pultult trece. Unitatea lor se sparge
douà rinduri i pentru acelasi motiv : lupta pentru pu-
itere, conflictul Intre conceptia statului boieresc si aceea a
putenii centralizate de domn. Divortul apare o datá In 1688
intre $erban si fratii sài Cantacuzini199, iar a daua oarà
intre acestia i BrIncoveanu In Ultimii lui ,ani de doannie"0.
Confliotul a fost suficient de puternic pentru a sträbate
carespondenta diplomaticà stráinä., dind o gotà tragicä rea-
litátilor politice iromanesti ale timpului 2" : uniti in dorinta
lor de a oistiga prin diplcmatie si lupa o mai bt-nä con-
ditie ànii, Stolnicul se desparte de Brinco-
veanu piná la distrugerea acestuia pentru Tatiuni de poli-
ticä internä.
EUGEN STANESCU, Valoarea istoried fi literarci a cronicilor
muntene, studiu introductiv la Cronicari munteni, vol. I, Buc., 1961,
p. CXIV i unn.
200 N. IORGA, Des pre Cantacitzini, pp. CXLIIICXLV ; Istoria
literaturii romiine in secolul al XVIII-lea, vol. I, pp. 161-162.
201 Vezi scrisoarea cancelarului Golovkin &are Petru cel Mare, la
G. S. ARDELEANU, $tiri privitoare la istoria (ardor ronuine in co-
responden(a imparatului Rusiei Petru I, in Studii si cerceari de is-
torie medie", I (1950), p. 208, nr. LX.

119

www.dacoromanica.ro
 Ar fi gresit ins5 ca (din bogata aotivitate desfäsuratà in
cele aproape ipatru decenii intre 1678 si 1716 sä. desprin-
dem numai aspeotele negative. Implinirea unor vechi idea-
luri romanesti de suveranitate si libertate a fost obtinut5
printr-un proces indelungat de lupte politice, diplomatice
si armate. In situatia intennational5 a Tárii Ramánesti si
a Molcluvei la sfirsitul secolului al XVII-lea, cind Europa
de sud-est incepe sä preocupe ou intensitate cancelarlile ma-
rilor puteni, prima etap5 de stráb5tut era de ondin diplo-
matic : trebuia demonstrat in lata factorilor determinanti
ai politicii euro pene a timpului cá Principatele nu sint sim-
ple provincii otomane, cd ele au un statut intemeiat pe
drepturi recunoscute de Poarta insáfi, di la Bucurc)cti fi
lafi exist`á luz numai confiiinta acestor indreprätiri istorice,
dar i vointa de a le realiza. Prin activitatea diplomatic5. a
Stolnioului, cancelariile Austriei si Rusiei s-au abisnuit s5
inregistreze in oontaotele lor cu Poarta o etap5 nou5, de
apartenent5 european5, si anume cancelaria bucuresteani.
Traditia diplomatia a acestei cancelarii s-a rnentinut in in-
tregul secol ,a1 XVIII-lea, si la ,inceputul veacului urmnor
prin ea incerca guvernul de la Viena, folosind pana cava-
lerului de Gentz, s'A influenteze politica otomanä "2. Acre-
ditarea in constiinta diplamatiei europene a unei persona-
lit5ti politice rarninesti de care itrebuie .s5 se tira seama,
introducerea noastr5 in esichierul relatiilor internationale
ca factor distinct de Imperiul otoman, cistigarea runui clrept
de audienti care va fi necontenit folosit, pin5 la Congresul
de la Paris, este (rneritul acelor ani de intens5 activitate
diplomatic5. In aceast5 oper5 ni consecinte durabile const5
marele merit al stolnicului Cantacuzino si al oamenilor po-
202 Cf. IOAN C. FILITTI, Corespondenta domnilor fi boierilor
romcini cu Metternich fi Gentz, In Analele Acad. Rom.", S. II, Mero.
ist., XXXVI (1913-1914), p. 973 i urm.

120

www.dacoromanica.ro
litici din jurul lui, al lui Brincoveanu, al diplomatilor pe
care i-au format si i-au folosit, un Gbearghe Castriatul,
un David Corbea, capabili ssi demonstreze oamenilar poli-
tici ai timpului i Futre ei Petru I nu numai consti-
inta lor european5., dar si rolul european pe care-1 pot in-
deplini.
Stolnicul iubit tara i paporul pentru cA, mai bine
deck altii de pinsi la el a ounoscut si a reflectat asupra
realitsätilar românesti. Dincolo de umbrele care st5ruiau
asupra "acestor realiati datorità unor imprejurlri politice
vitrege, el a IntrevAzut calFtäiIe, meritele, drepturile si a
crezut intr-un viitor mai bun al acestui papar. Din cerce-
tarea atenti a istariei sale el a desprins noi motive ca s'ä-1
iubeascà i sa-1 admire. Acest fel de a-si iubi patria, lumi-
nat de eruditie i reflectie, el 1-a afirmat In ceroul contempo-
ranilor sài i 1-a transanis urmasilor, care au asociat intot-
deauna In viata si opera Srtalnicului patriatismul i umanis-
mul. Constantin Cantacuzino rärnine, asadar, Incanjurat
evocIrile noastre de admiratie i recunostinfä. Pentru
asa cum el insusi a tinut sà afirme, ,cu dreptate iaste a
da toti mari mulOmite celor ce au dat inv5.0turi si au
scris istonii de obste, cc1 cu ostenelele lor au folosit viata
de obste, ached' traiul tuturor" 203.

"s Istoriia järii Rumânefli, In Cronicari munteni, vol. I, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 PERMANENTELE
OPEREI STOLNICULUI

Permanentele operei Stolnicului sint, mai mmtîi, acele pnn-

bleme fundamentale ale istoriografiei Tornânesti pe care
cäxturarul le-a intuit, expus í cä:rora a incercat sa le dea
solutii acum trei secole ou o remarcabilä sagacitate ; sint, in
al doilea rind, judecatile i atitudinile stiintifice care fac
din el un istoric modern, modern prin a-netodä, procedee si
solutii.
Monument al scrisului nostru medieval, Istoriia
Rumilne,sti are pentru noi valoare istoricä, literarä,
fiecare din filele sale. In cele ce rurmeaiä rvcnn des-
prinde din opera Stolnioului 204 pärtile capabile sä ne punä
si mai bine in evidentà actualitatea ei si, astfel, continuita-
tea de preocupäsi si convingeri ce caracterizeazä intreaga
noastri istoriografie, de la cronicari pinä la cercetätorii
contemporani.

Textele din Istoria Tarii Rumiinefti grit reproduse dupà' Croni-

cari munteni, ed. M. Gregorian, vol. I, Buc., 1961, la paginile c5reia
trimitern dupá ficcare citat. Sublinicrile sint ale noastre.

122

www.dacoromanica.ro
 1. ORIGINEA ROMANILOR

Inceputul càrtii Stolnicului este consacrat descrierii Daciei,

cuceririi romarne i originii poporului roman Nunzele ace-
ctij täri den vechi cum Ii era ,si cine o staPiniia ; Srápini-
torii si kicuitorii acestii Dachii cine au fost ; Traian
Ulpie, puindu-se imp'arat romanilor au su pus Dachia desà-
virsit ; De Dachia pe scurt... dt zic di au fost de mare si
cu ce peirti s-au horcirit ; Vlahii de unde sá zic vlahi... si
mai ales de unde s7z trag ei.
Rernarcabile 6n exipunerea sa grit : informatia largà, din
multi autori antici i medievali, unii contemporani lui, ana-
liza comparativà a izvoarelor, dliminarea criticà a teoriilor
nefondate, absurde adesea, concluziile corecte In raport cu
stadiul de artunci al clezvolrarii istoriagrafiei românesti.
De cItil ,amiazá'zi Dachia sà hoaraste cu Dudárea,
si de c5.trà Apus, zice Filip 205, cu apa ce
Patisul 200, intru care hotari cuprindu-sá astsizi, zice,
partea a rkrii Unguresti, mai sus zisa i Ardealul si
Valahia (adeate tara aceasta) si Moldova. Ins5.
acesti gheografi si mai toti istoricii îi scriu de acéste
zicea i Moldovei Lsi cestiia ; apoi o rimparte in
cloao, una de sus, atta de ¡os, ti zic. Le zic : mai
mare §i mai midi ; cea de sus, adecke si mai mare,
Moldova ; cea 1de jos si mai mick tara aceastà" Mun-
teneased numeind, cum Ii zic mai multi asa ; c'a* Ru-
naineasdi numai acuitorii ei o chiamk i doar unii
den ardeléni[i] rumani, pentrucà i aceia i cestea nu-

205 Philip Cluwer (Cluverius), geograf german (Danzig 1580 Lei-

den 1623), autor al unei Introductio in universam geographiam pu-
blicatä in 1629, in care se afli si harta Daciarum Moesiarumque ve-
tus Descriptio, cuprinzInd informatiile reproduse de stolnic.
2" Patissus = Tisa.

123

www.dacoromanica.ro
 mai icind sà ntreabä : ce tiaste ? Ei räspund : Tumâni ;
iar moldovénii sà osebesc de sä räspund : moldovani,
sävai207 cà j ei Ant de un neam si de un Tod cu ces-
tea, cum mai nainte mai pre larg varn aräta cu mär-
turiile (p. 24).
Stäpiniia darä i actila acest pämint acéle neamuri
ce le zicea dachi i gheti, oameni insä varvari i grosi,
idololatri, iiarä ostasi mari tari la bätaia räzboaelor,
nepoititori a sä supune altora, nici a sä birui de
ingaduia. Avea craii i obläduitorii lor i niinänui su-
pusi nu era si multi 'hick' de dinsii sä ingroziia i ve-
cinii 1or foarte de dinsii sà späriia, cäci de putine ori
biruiti de unde mergea a sa bate, sä intorcea.
Acestora dark' meremd ntimele si vestea cum sint,
si de täriia lor, trupäratii Tomani poftitori de lätimea
impärätiei lor fiind, precum toate impärätiile puttér-
nice slut lacome de a supune pre altii läti
märi hataräle impärätiei lor si mai Artos romana mo-
narhie atuncea pe acéle vremi inflorind, de multe ori
si in tot chipul au trimis sa supue si pe acei dachi
precum si pe alte täri toate cite era imprejurul lor
(p. 11-12).
Wind sà supuie i sä biruiascä si pe acest pämint
cu läcuitorii lui, carii era atunce, in tot ichipul siliia
sl de multe ori opti man i gréle au itrimis asupra lor,
cani mai de multe ori, cmai biruite decit binuind s-au
intorsu (p. 12-13).
Aceasta dar mulitime de ani trägindu-se i asa lu-
crurile lar invristfinclu-se kart' dinsii, ptriä n vremile
ce au stätut Impärat romanilor Ulpie Traian, carele
sà trägea de neam spaniol, inceprind impäriitiia, de
207 m'icar

124

www.dacoromanica.ro
 vinstä. fiind de ani 42 208, la anul de la nasterea Fe-
cioarei, cum zice Carion2" in Cronica lui, 128. Om
intelept de amintrelea, fiind invätat mare, cu slat in
bate ,si foarte dirept (cit i aceasta au flout, zic isto-
riile, cum cà puindu-s51 impäsat si chernind pre cel
dintli al Pretoriului, i-au dat sabiia, zicindu-i : Pen-
tru mine slujaste-o pkinà. ,dir6pte le fac ; iar de nu di-
répte le voiu face, impotriva mea tu o intoarce") si
Cu inimi mare, mai virtos rinbr-ale o.stilor lucruri era.
Aceasta darà" altcevas mai pe deasupra dedt cei ce
f5cuse mai nainte vréme si de aceastà tarà gindind si
socchtind intr-alt chip si ale sale gitiri de .rizboae isi
tom-ilia ; si nu prea multi ani den "lianOr5,tiia 1ui tre-
cind, deci cu marl g,reime de osti si ou nespuse puteri
s-au sculat a osti intr-acéste p'arti (p. 13-14).
Asa deci Traian acesta incepind ilzboiul lintli cu
dachii, 16 ai21° scrie Carien ci s-au tras, intr-acae
viremi crlind pe aici Decheval, carele era foarte 071Z
viteaz ,si mefler la ale räzboaelor (precum si Dion 2"
11 scrie in istoriia vie(ii lui Traian, ce face), si hog-at,
si multime de oameni avea. Precum pre lesne iaste a
socoti si a créde nestine c5, asa va fi fost ; de vréme
ce afarsi .dentr-alti vréme treoutA mai denainte, cite
si cite räzboaie gréle si Lasii singeroase flcuse intre
dinsii, care Dechevall si in vremile ce impäJitiia Do-
mitian la Roma, la anul de la inviiarea Domnului
Näscut In 52 sau 53, Traian a fost ales impirat In 98, la moar-
tea lui Nerva, avInd deci 45 sau 46 de ani.
21" Johannes Canon, istoric si astronom german (n. la Bietigheim
in Wiirtemberg, 1499--1537), autor al unei Chronica publicati la
Wittemberg, 1532, reväzutl de Philip Melanchton.
212 Informatie eronati, intliul ràzboi cu dacii s-a desfasurat in anii
101-102 (dupi cronología din text ar fi 99 -I- 33 = 132).
211 Cassius Dio Cocceianus, Istoria romanii, 68.

12;

www.dacoromanica.ro
 99 212, ou mani puteni s-au soulat impotriva lor si nu
putine néle si stricgciuni au simtit tinuturile roanani-
kr de dinsul. Apoi dad, 16 ani neprestan 213, 011 o im-
pgrgtie mare si putérnicg ca céia a romanilor, cum
se pomenéste, citg putére i cItg avutie au trebuit
aibg. de au iputut .ta atita impotrivg si a rgbda ?
Insg, acea de apoi, vàzînd Traian cà in lung sg
trage acest rgzboiu ii gIndind cà multe sg pot In-
timpla dintr-acea zgbavg (mutgtoriu foante Inturor
acestora fiind nonocul), je! Insusi cu toatà romana pu-
tére s-au sculat de au venit, i, viind !ping la margi-
nea Dungrii, den jos de Cladova, s-au apucat a face
podul de piaträ stätätoriu peste Dunäre, cäruia ci pinä
asecizi fi dincoace de Dunäre fi dencolo i sá väd mar-
ginile fi incepäturile cum au fast fi dirept ce loc au
fost. Mai véde-sg, zic, i clad scade apa la mijloc,
si alte colturi ca nisteipicioare de zid ; Mngà care pod
iaste si Cetatea Severinul, idincoace mai sus oareces
(p. 14-15).
Asa deci racind podul, au trecut si el pe clinsul In
ceasta parte, sgvai cä nici cit au sezut el acolo zgbo-
vind ping a sg face podn.11, cg lucrurile rgzboiului nu
sàala in oclihng si In Mine, ce dése bgtgi cu vrgj-
masii sgi fIcea, si prgzi, arsiur i alte réle pren tot
local sà vedea. Decheval Incg. nu Intr-un loc sedea,
nici arg de mare grijg sg afla, ci si el cu toate pu-
tenle cite avea, i tare sà apgra si de multe ori
izhindiia; ai nici o potrivire, 'nice iicio asemgnare
avind orgiia lui cgt)rg Impgrgtiia Romang, el din zi In
zi tat mai slgbiia, cg nici cu nici una de-a tocma era,
212 Luptele lui Decebal cu Domitian au avut loc in 87 si 88-89.
213 Slavonism (= necontenit). 16 ani ar insemna durata tuturor räz-
boaielor daco-romane (87-106) dar calculul e gresit.

126

www.dacoromanica.ro
ca pinä tin sävirsit sä se poate bate si sä poatä sta
impotrivä-i.
Aoélea deci si el cunoscind tocma atuncea mai bine,
zic, cum cl au strimis de dteva ori la impäratul Tra-
ian ca sä se mpace, cum si ,alte däti fäcuse, si i itoatà
biruinka-i sä o inchine impärätiei lui, pulnd armele
lui jos i dare sà lége i i pre ttoti robii romani citi
avea prinsi sloboazä (cä multi avea isi den oa-
meni mari prinsi nobi). lax nici cum n-au vrut
priimeasca atance acéle Icéreri
nu inumai .atunce umblä. sà Insale si sä adoarmä im-
pärkiia, ingrozindu-se de .clinsa, ci i alte däti, de
multe ori ca acélea au si ispitit si au si ficut, iar
apai de nici una nu s-au tinut. Pentru cà zicea cä si
alte dki .asa (blouse, biruindu-se de romani, si cäzind
la pace si tari legkuri cu ei legind, apoi numai cum
gäsiia dt putinä vréme, atunce numaideclt impotriva
lor sà soula (p. 16-17).
Insä väiind Decheval ea' si de scaunul cräiei lui sä
apropie, atuncea au trimis soli de pace la Traian cu
multä rugä, rägkluind cà i armele i mestesugurile
cu care bätea cetki i räzboae, si pre mesterii aceia
clea, i apoi si ce va pofti el, sä facä. Si asa viind
si el insusi la lanpäratul, la pämint ple&ndu-se, -s-au
inchinat impäratului. Asa deci In Italia Traian Tutor-
cindu-se, solii lui Decheval cu dinsul i-au adus, pie
carii inaintea a tot sfatului romanu ducindu-i, armele
lor Laeollo s-lau lepklat, si stringindiu-si In chipul
robilor, mult i cu multe cuvinte s-au rugat, i asa
pacea fädndu-si, lark' le-au dat armele i s-au dus.
Insä Decheval nuorea mult trecind, iarä de noao
hiclenie sà apuca, itocméleile si legäturile silind si stri-
clnd (p. 17-18).
127

www.dacoromanica.ro
 Atunce a doa oarä sculindu-se Traian cu mai tnare
mult deck lintli putére ca s5.-1 intérce de toate acéle
nestimparäri si hiclesuguri ale lui, au mers asupra lui
si au jurat, ic, cä pink' nu va dezrädicina si pe el
si pe itot acel rod de oameni, nu va läsa, cum in cea
de apoi atisi 'Malt (p. 18).
Asadar sculindu-se Traian cu toatä putérea-i 4i in
mai inläuntrurile rii btrind iodatä i altà datä,
mare i tare räzboiu cu Decheval avind, nu putinä
värsare de singe dintr-amindoao pärtile s-au fäcut.
In cea de apoi insä, Decheval biruindu-se, au fugit,
trägindu-se cäträ. Beligradul Ardealului, cki acolo
era si scaumul crliei 214 Ci .nici acolo nu e-au putut
arnistui, cä iatä oastea romanä trecind muntii Canpa-
tii (cà asa acestea munti toti carii curmeazä 215 tara
acia.sta de eaträ Ardeal, sà chiamä, dupe cum scriu
gheografii), i acolo arzind i sfärtmind, nici acel
Decheval au mai putut scäpa, ci si pre el prinzindu-I,
zic, cum sä-1 fie omorit. Altii zic cum el insusi sä-si
fie fkut moarte, dupe atit[e]a nenorociri ce i sà in-
timpla i vedea cä tot si ou totul sà pierdea si cum cä
tot va eadea in mina lor pe urrnä, oi viu sä nu fie
(p. 20).
Asa deci Traian supuind si desävirsit dcnnolind
toatä. Dachia, i socotind ca s'a" o tocmea.gcá. Intr-ace-
lasi chip, de la care sä nu mai aibä alte turbaräri,
nici sä le mai vie the griji, au poruncit duprenpre-
jurele biruinfelor sale 216 de au adus romani reicuitori

214 Capitala statului dac era, cum se stie, la Sarmizegetusa, situatä

in apropierea actualului sat Grädistea Muncelului, in Hateg, deci
indicatia din text e gresiti.
215 Ad i In sens de ,,limiteazä", formeazi hotarul" tärii.
215 .Biruintele" = teritoriile dominate de romani.

128

www.dacoromanica.ro
FP! 4.5 r -2.1.61"PrieRAP itr 'La oy-Fa
ititrigt#S4`,
- -etS
a" "- vt. ,

I e
7

k5L i'1). " )100 Aili. . =I e

. ,- ' CO346
111
,
voarr L,i. i .,,,,...44" ,,,,,,,` ',,m" ' '1.A ' ''`?I''.''
-ie C.:47,.' f ,,'-'''''V-LiA '
vie
i
fa';'..
, ,.
'

-'.--7-- 40..0 , ,

in. i. F r -"`f' .4,1!..W"» ;7 ....-........

. Is:
r -P0.1.-Z`'....:1,

...,.,.' -
, _,. --..4.,,,.
, °I;.;,-, --`-----,---- . '. ,..--
-
. ; r- . -cod.i...,
mi....4...-
''' ------n-q=,---..,..,_ ..
, ,. 10. ),. .. olii el.:341. . 6M%. ' °:"."'Jg '
-7'
... .o.

4 "AIN

a
- hilt _

Incä din 1660 capitala Tärii Românesti fusese definitiv mutatä

de la Tirgovige...

...la Bucurefti, unde functiona cancelaria domneascä, se desfäsura

activitatea diplomatici româneascä a vremii si se urzeau planurile de
eliberare a tärii.

www.dacoromanica.ro
 I ri

Sperantele popoarelor din Europa de sud-est se indreptau atunci

spre un nou aliat a egrui politicä anti-otomani deschidea perspective
de scuturare a jugului otoman : Petru cel Mare...

...tarul din Kremlin, unde adesea mergeau soli români, ca arhi-

mandritul Isaia sau David Corbea Ceau§ul.

KM. Mr.LiNdlan Wziri.; in

,rt
4 :

irry-ervA
" P-1/ ri-r 'Ir.,'" .7.:(;)1 "e'
1,ronrire IV, rorretn //I-1 4-1,1 ,r11 -. slt tt.. tri..
). AWL. 4,

t VI'V4k.
tr:t All
, iic4;tr

www.dacoromanica.ro
4a*
 -r,
In 1696 Petru luase de la turci Azovul, la gurile
Donului...

...dar la leat 7207 (= 1699), a gait ca si

faci pace cu nérntii... la Carelove(i §äzindu..."
i rigazul de
care se bucuri Poarta amini speranta Intr-un räzboi de
eliberare.

Grim arils ;44..,

HAUSES

www.dacoromanica.ro
 ARAM'
4
TWA Z, am( Tv
' -

t /iv Ay 7 I- :
/7'
kaitAt,12Vnor Jieese,a (11_,J,,,:.
Xt , , i , yi. I> Yot led(JI I,

(4
l 4
!..-o-r.)EYNIN.7 C.) x rigerr-r /v..1/ -
/ 4 93
Viitorul politic al fárii era o preocupare
constanti a lui Brincoveanu i a Stolnicului.
Pronosticurile erau pe atunci disimulate in
Calandare, ca acest Folet novel din 1693 tra-
dus pentru domnul llrii Românesti...

...sau almanalutrile italiene procurate de

Stolnic.

ALIVIANACCO
PERPETVO
DI RVTILIO BENINCASA BENINCA.

C OS E. N T IN 0,
Illufir,sto,e dui"; in Cinque. Porti,

N,
'DA
OTTAVIO BELTRAN°
Di Terranduadi Calabria Citra,
Come fegue ne la feguente Pane:
Opera motto neergsrts , e 4Se:echoic tome alto dt grog
pouamento, C71.4,11 di cuí- bedion, ,
e partieotavenee
Ad Aftrologi, fifonomici, Mute'' Finci , °Morn, ,
bier_ _,i Diftillacori , Ak himitii , Agne<amri , Pircori
oarneri, iandanri , MaitridiCampo, Sar-
gend Maggiori , Aimanti , e qualunque
alfra perfona rid...
Can due COP:OfiBMW nalOir dt rutty quell° , ebe fi »5,4'
confirm vdprelettre ,1111.1141CO

(Pt,:
? -

46)4(,,sst
IN VENETIA, M.DC'C',.
6 Per Frartcerco Gropro.
ncrza de Stiprrin,
(;(4-re4(Ze)"
www.dacoromanica.ro
 ...1., 14
C 1 r....'
,iC rh,:ifilf Ttf7V,. 4.,
I
11

I IC
I
Tor t I-A li:Lrill t hilliE11114
,
,
:.(p/ITrV,Net.t:ri ! i /1 i/y Aril /f.. ,t/fiill.f4f it
.
0 , ..... n
i'.¡ 'bit wiiif
, .

VIP/ "Oita 44,4 /VI iti92-4,0? 134 gen't Ìve. 271>t

? i . ..,11 i ',0 4

'
..-r
arm,: 7'W-if ,c, nan 6tir 1 E4e,ett% ..4V 'N
zr tr
gig On Mier Wri ,
1
1714 rb); Ikitft'f.
...1/
4.,
la earaps
. &is I(
01174 it a/of
- .
( 4.43'ar...s s EC .t.
._
rt
.,,
r.it,oc AO g I " :!'.

'' / /y
.KY r y y =may/ -Cfir /en, m %-x1)77/
.44, y
irrowse or of.;.4. on , la 17
,..,
/ I ' :7,

'
1/

. /111f7nlrn117 41f -111 C 111,1Y ire 'Mr , "fan aim. z c -

`) -14 '..r .ub4 -' I - , A'N '
AY 1.,/11 /al /ix i Hin 4tirn 4,1774,17IC RA yiv.., ,L i1,tort t ,
%', 1 -
,z ,, - i., v / ,i
h'71 2#1)1.4.Z Au( a.grn , Cir fi:v4r/th,or ,tnitaaZ , .. ,
J
/, a , 4.; _4, , .,

&Milt/ oneinleffr !.11 -

/la 0 MUM 4:j 47//i Ay,' c 1
I. t..1
771;4'i e i ,
.-

41. In ceasul de searg" al víetii luí, StoInícul s-a stràduit

Incheie opera istorici de cipetenie : Istoriia 7arii Runztinelti.

www.dacoromanica.ro
 IOHANNIS
-'roxycLEizi PRAEPOSITI TVBINGENI:'
CHR-ONICA,
' fuceinelim'ciipfxbrndentia res memorabilea
fcculotli omnium ac gentium, ab initio
mundryfq; ad annum Chrifti
M. CCCQC.

Cum AuIarioNíco1aí Bafel ia ab anno Domini

.
M. D.1. in annum M. D. XIII!.
interim gen
Ut Pappcndice noua,curfim memorante res
I, It as,ab warm videlicet M. D. XV. vfq; in amid
prcfentern,qui &poll Chriftum :arum
M. D. XLIII!.
Rhapfodis partim D. CunradoTigemanno,
partim Barsholoinro Laurent,

Quid edit ioni h&c tribucndumfa,facilc iudicabit is qui vet Fri 1. - 0

man/ huius Chronogra chic editioncm probe norit,vel r.
hanc cum ilia tin quauis alia confcric non graoctur.
.
. -II .
,-.1 , r-"---7
4'""t , ,' 'i- lb ,..i,--c
,, el 5( di r4
, AI 4. 1G',.,.....,4 ra /
-r,,' A ,.. .1., 4.'r 15 A
0 t.7 44
.

917. I '
/ , .._...0
1/4.- t---- "..--7

_
e i_q_4,t- "-i '1,..4.4nr/ 4----."-'-"---1-r"..
..,
'N;:teAlc)::C'Ll"4/4.;:.\rn.):;''
v, A -1,1;,,i2.e,,,.4,(,',:j
1; , 0.,3,A,4,4,--ff,,....v,-4-,
r. ,Laa... a , .4.4,,,... ,,,,./ ,.,,
.. 1/..,,,,,e. ...-..
dl..Zs ' Colonia ex offIcina Petri Quentaanno Chrifli no ...., -,/ ,..e
D. XLII1L =Ilk Maxtio, 6-.A.Wia ,!. 4 (4,,41,..477,,,i ir
.. i. s ,..1.i. ',It' /t,i, 4.,-y`' ci M. 0,
' '

,. ?, ... , T-

.j,?',..A.:,,,t(..geti...,1,41-7..//-4;:,..:,_
j ,
.i",,
t.',.-i.----'_.
rr-F.-.1,4"
-..4.¼ , ,,
'c,--;--"-,,
' ,, ,
_,,,
is. , i ,,,,.
. '
,
(1,1- it 4, 1, A01:11,
.i oi / l'-' .4?
.0..4,-,...1 / 4441-) 1

,
.."

(;;;;"1.4.?(Ze,7

!
.
42. Principalele izvoare ale operei sale istorice Stolnicul le avea
propria biblioteca de la Margineni, ca aceasta Cronicli a lui Iohannes
Nauclerus, primita de la Iacob Pylarino care o avea de la inst4i
Dosoftei mitropolitul Moldovei, cum atesta Insemnarile autografe
de pe coperta.

www.dacoromanica.ro
 D. FR A NCISCI.
TOLETI,
SCIETATIS IESV,
Nunc S. R. E. Cardinalis Amplifs.

COMKENTA.R.IA,
Vna ciiii.QiafUonibus
-IN V NIV ERS-A M
ARISTOTELIS e-
LOGICAM: 4-%

1-
0-,
1\7unc.dentrò, maxima cum ddigentia illtegrata,
fimt edita.

VENETIIS,
Apudiuntas. M D XCVI.
N.,
.... sx ,s.." i ...
4,6: flog e, 4,
(i
1 n5Q hi., j.. 'i'..

43. Critic exigent al izvoarelor, Stolnicul foloseste adesea ca argu-

ment logica in demonstratiile sale. El cunostea disciplina din anii
studentiei la Padova, dar si din cercetarea operelor lui Aristotel de
Logicil...

www.dacoromanica.ro
 COMMENTA.MORVM
C EG .
.
CONIMBRICENSIS;
E SOC IETATE IES Va
IN .VNIVERSAM DIALECT ICAM
.Arillotelis Stasiritx,
PAR TES DVAE:
czy A-11.V:M .'PRIMA CONTINET
Doetrinam Prxdicabi I in m,Sz Prgdica In en toru in,nec noh
de Interpretation Enunciationum agit:
Seeunda verì, Libras de Pride.; Pofleriori Rep/alone , adinnat inateri4
Topieorlim , SophillicommElendeornm , eanpieilita.
ANTEA IN GERMANIA IN. INCEM EMISSAEz
. nuneautem prim= in Italia &nu° imprcfsx, & fummo fludio
cormax & ab crroribus cxpurgarx.
.
.
. e4D'PERILLVST. ET REVERENDI4. D; *

D. ATTILIVM BKVNACCIVNI
. . Ord.Ciflercienfium Abbatem dignifilmum,
Et tothaOrdinieillins per Italian Pifitatorem Maiòrepivigilaiteni. ...;; .

CVM PR4VILEGIO...
/0 .

,AC.141)E141EI

VENETI.IS, M DC XVL
Apud Andreara Baba.
;-; cr... A
Ctrt.
4. 7,c4 ' 70,r; '

44. ...5i de Dialectic&

www.dacoromanica.ro
 ,

bant hommcsaC proctit abor(us, in eduliumgipraparabant, & commilecban-

tut matribus,filiabus,fororibus,culls &_bruns,& nihil crat frelcrisquad non ad- A."»,
inatcrent,contetnp torcsreligninis & deorum.Turn multi practicabant & vaticina. -,
bantur,&.lapidibus excuiebant de ca qua ventura crat °this perditione. Sed cnim )1,44 ff,/lt/1
(111 affucti corridcbant omnia, cceldlium illos Ira argue vltione perurgcntc pro itn, vr,
Furcate argue feelcribus. Vous inter Gigantes erat,gui deorunt vcricrantior & pr u- kft Pt pr#;,;,.1:,
.
den.
Aiov 05VtMiit
ayA/
Arife0Y,, A ;
/24 Oefi4"Y ,
!qt. ,
1:1-.46 0_!crtar -
A ) 4:C
.). 'is oy
(1 / :3 '1-4 i), 11 r7
;
4,

45. Spiritul critic al Stolnicului apare in adnotirile lecturilor sale.

La un pasaj din Cronica lui Nauclerus el adaugi observatii noi
exacte despre lupta gigantilor, comb4Ind pe Aelian.

www.dacoromanica.ro
46. Opera lui Antonio Foresti, Del mappamondo storico, implinea la
sfirsitul sec. al XVII-lea functiunea documentarà cea mai recentä.
Stolnicul nu o ignora, cum vedem din acest exemplar al Bibliotecii
de la Margineni...

DEL
MAPPAMONDO
IST O RICO,
7omo Ouarto, Parte Prima.
IN CLII SI ESPONGONO I REGNI,
Nati dalladeclinazione,c caduta
Romano in Occidente.
Cio
Deli.Anno di Chrifto 4 2. o. fino Anno 1691.
OPERA
DEL P. ANTONIO FORESTI
DELLA COMPAGNIA DI GIESV
SECONDA EDITIONE.
DI NVOV O DE DICATO
tiluftrifiimo ,e Reverendnno MonAgnor

cdo. BATTISTA SANUDO

VESCOVO DI T RE VISO. 07,7,744,
A6; ,
;
3

IN VENEZIA, M. DC. xcvll.

Per Girolamo Ali)rizzi.
CON LICENZ4 DE' $VPERIORh e PRIVILEGIO.

6rni-ac-i-tZf»

www.dacoromanica.ro
 A' tempt di quell° Ri fiori Stefano Palatino della Valacchia , e
Capitano farnofo Qpefti dopo un' illuftre victoria riportata fopra
de' Turchi , nella quale con (oh trentamilla de" fuoi n disfece cento
ventimilla di color.° , fu avifino , che Maometto Secondo fortemen-
te fdegnato facea grande arparecchio d'Arme per venire ad oppri-
olerlo . II Valacchio ben conofcendofi inabile di llar à ronte del
Barbaro , non hebbe altro (ca mpo, foorche implorare la Spada del
Rse Catimiro: e per rnaggiormen te obligarlo alta loa difefa , fi fece
fuo tributario, e Cliente, con promeil:t giurata , di combatrer mai
lempreà favore del nomePolacco ; ne giammai dipartirft dalla fin
amicizia, e protezzione.

47. ...si el trebuie s'a fi citit acest pasaj despre biruintele lui Stef ano
Palatino della Ualacchia, Stefan cel Mare, model al strategiei si di-
plomatiei rominesti medievale.

unpront rex ente. niximü bellft indixir,&ftrorfns Mil ex Da nubn in seccifle,

ft leidend Imp,exercirusduclor Pa nnonia igni & ferro un depopulationibus va-
llare ccrpiffetNeruntamiStephanusValachia ef us,acceptis Martilla rege copns,
icic Valachia.i.Myfia furcriori vi &armis expoliauit,alia infup multa mala aClin-
1) 1 alns futlinuit B21affetuS,ntnbus rancié' libcratu,ad Turcane c6fuetudints fc
comht,aliqua dolo & calficlitate imperio fun adictit. Zizimus frater Efainffeci,pott-
/ bodm nulitibus ell aliquichu in regno fub Priore a lohlnm, Hierofoly
maam cullodaus,deinde
_
Rom5
. percluelus,&Innocitio s.donatus eti,qui eii dim.,

Cercetind trecutul românesc in eartile bibliotecii sale, Stolnicul

mai putea intilni, la paginile ce povesteau epopeea lui Stefan cel
Mare i adnotarile mitro politului Dosoftei, cärturarul moldovean
contemporan.

Cheia de bola a operei istorice a Stolnicului a fost romanitatea

noastra. El o demonstreaza in capitolul : Traian Ulpie puindu-se
Oral romanilor, au supla Dachia desavillit, din lstoriia reirii.

T " '"... trIti

e
Rumdnesti.

At4tiliA0' A (2iTIX4,41it.iAtrtgi,o
,
,
raIELPA,t'A
e

1,
1 7,1;17741,, 47' mi/ f /4.t amf 777J7II
ml: '_U ' ..-
11411s,
' / . (?) ti., f ,
.1 4'
I'Yte",11/4-,f f /fe 4.airrtr462trf4,711/01441.21filt ,
, ,, J, y ../ i y ,.., I. .1 4/. 1
z 7f a -...7 7 7 irtrirr .7, ..544r,-...r41.1/7towsztiat ,2i,f7, c
-7,aftfru'y
7 dita& , a ti, U f f 7 7,7,1?,112 6 r W.14.1 Crem14,
--z4..,
, , 02 -, 4, --,, 4, i
#71*-2-ir

4 1 Z , ,,, I
p,,,..,7 .4";,,- ti, ititrt
i ..,,,,,,4., 4
.M'i,
e, ,,, A
r.tito / 2 41

.,4e.f 4 77021f,47,git fizvot

,
Ityfx.z.ref.ziore..1 ,, ,,, evattLif 1
, 1k
fi pgi.
',rs A ati - , 411,
I if IV /
7,, 47 11,0 )7? /e frf f 7 a Irc7,1 ron 91777ogr7 £ .
6,)," ,,o1+La17,77 4C4111 itITIAU
Vi,/ y f ,t , , 0,-/
2101444 77ze 41,,,"¡
C-1

www.dacoromanica.ro
50. Carturari sträini, ca Luigi Ferdinand de Marsigli, au apelat pentru
operele lor la eruditia Stolnicului...

www.dacoromanica.ro
51....cel mai bun cunoscätor din vremea sa al pämintului romanesc,
cum demonstreaz4 aceastä bogati si exactà hartii a Virii Ramat,fa.

www.dacoromanica.ro
 -:;

52. Lumea de frumusete si elegantä a sapinilor 'Mil Românesti era

insa, de pe atunci, in primejdie...

www.dacoromanica.ro
 ...iar la 30 august 1714, Invinuit de
hainie, Constantin Brincoveanul li feciorii
lui sfirseau, la Stambul, sub securea ci-
liului Portii.

In scurta domnie a fiului su Stefan-

voevod, Stolnicul 1-a pierdut pe Radu, fe-
ciorul ingropat la manastirea Cotroceni
sub o frumoasä lespede cu inscriptia 'in
versuri (v. p. 106).

www.dacoromanica.ro
55. Un admirator al Stolnicului, Nicolae Mavrocordat, *i-a inswit o
bunä parte din càrtile lui §i a incercat, cu manifestà clarviziune, sà-i
continue opera de culturä româneasci.

www.dacoromanica.ro
 de i-au afezat aici, fi fi dintr-a sa oaste au lasat citi
au trebuit de a-i lasa, ca .56 se afaze aici, rilmiind
Eicuitori acestor (4W, carii fi pina astlizi sii trag, cum
vom arta dintr-aceia.
Insä nu cä doarä den dachi nici urrul n-au mai
rämas, dirt pustiindu-se de tot, si nemairamiind ni-
meni cine a läcui acéste päninturi, au pus Traian si
au asezat romani, ci numai a lor cräie sä nu mai fie,
nici icapete dintr-Insii portmcitori ea nu rme, nice
al lor nume de stäpinire sä nu sä auzä, ci numai de
romanu.
Iar si den ei altii au mai rämas, cä iatä si Licbi-
nie 217 de neam (lac 55. trage,icrum scriu multi, insä de
prosti oameni era ; lark' apoi la Roma mergind si la
mari oameni slujind, fiind poate fi si am de slujbä,
asa au ajuns de mare, cirt si pe Gostantia, sora Fui
Costanclin ernifir at celui Mare au Iluat, pre carele si
sat im.pärätiei 1-au Malt, si Impotriva lui Maximin
thranul 1-au trimis cu oaste, si la Tarsu 1-au biruit
(p. 21).
Acest dar Lichinie, cum zisem, au fost de fel dacu,
sävai cà foarte putini rämäisése (zic istoriile) de alit
[a]mar de ai, ce rintr-insii gréle osti si nespusà mul-
time de vräima.si au stätut si au bäläcit, pre carii cu
sabia si cu foc i-au stins. Si tncà den clti si rämäsése,
cum s-au zis, doar au viiata numai ce era, cä alt tat
supt nermilastivii ostasi sà rnistuise si sä topise.
Asa d.arä. Traian .aru asezat läcuitori romani in Da-
chia, cum Ttoti istoricii adevereazA si aiave si pinä
astäzi an Ardeal, in multe lacuri, sä. väd In pietri
scrise, epigramata si allele an numele lui (p. 22).
217 Licinius, tmpärat roman de origine dad (307-324).

129

www.dacoromanica.ro
 Antonie Bonfinie 218, initr-a idoao ,decadg a patra-i
cgrti, zice asa : den legheoanele .15cuirtorilor ce de
Traian i altii ai romanilor ii'mpgrati era dame in Da-
chia, valahii au izvoalt" (p. 30).
Carionu in Cronica patra carte, in Via(a
lu Isachie Anghel, tmpgratul Tafrigradiului, ce scrie)
zice adistea viah Iota dar cit eu imi aduc
aminte, Intr-aceastà tistonielin carea sg numeesc vlahii,
cgrona soriitorii grecesti vlahi 10 blahi le zic ; de uncle
numele lor... Direpit cà llouersc in vechea Dachia, care
pe unmi o au tinut gotii, iproci" 219 (p. 30).
Acegt lpgmint Dachia ,cheminclu-se, si cum 4:lachii
stgpiniia cu craii lor ing la Decheval, cel mai de
pre tuning crairul loir, i cumicä." Tnalan Ulpie, im-
pgrat al romanilor, doaoa ostire-i spre ja des5.-
yin.* o au luat i o au supus, den crgie, tinut mai
anic, cu voevozii fIcnAndu_c, 220, acéstea din die imai de
sus zise am cunosout ; si cum ,c5, apoi Traian multime
de nomani idupretutiodenea den biruintele lui au adus
aicea de un asezat ilgcuitori i paznici acestor art den
carii i Ong* agtgzi sg trag acesti rumâni ce le zicem
noi, iarg grecii i latithi, vlahi §i volahi le zic, incg
ne-am ad.everit den istoricii cei mai de credintg si
mai nuaneiti ce grit (p. 37).
Insà darg, valahii, adecgte rumânii, cum gint rä-
mg.sitele romanilor celor ce i-au adus aici Ulpie Tra-
2" Antonio Bonfini, istoriograf umanist italian (Ascoli, 1427, Buda
1502), chemat in 1484 de Matei Corvin la curtea ungari. A scris
Decades Ill rerum hungaricarum, cuprinzind istoria Ungariei pini
in 1495 (Basel, 1543), operä republicati in continuare de Sambucus
sub titlul Rerum hungaricarum decades IV (Basel, 1568).
2111
celelaIte = etc.
520 Dacia devine tinut mai mic ca rang (din criie a fost impir-
tit5 in provincii, voievodatel, nemicprati ins5. ca teritoriu.

150

www.dacoromanica.ro
 ian, si cum ca dintr-aceia sa trag si pina astazi, ade-
varat tsi dovedit iagte de toti mal- adevaratii §i de
crezut istarici, macara .ca" apoi le-aru mutat si numele,
valahi zicindu-le ,(p. 43).
Iarà noi... de ai nostni si de Itoti (Ai skit rumanii,
tinem i crédem, adeverindu-ne den mai alesii si mai
adeveritii batrini istorici si de altii cmai incoace, ca
valahii, cum le zic ei, iard noi, rumánii, sintem ade-
vdrati ronzani ci alesi romani in credinrd f i in bdr-
bdtie, den carii UlPie Traian i-au asezat aici in urma
lui Decheval, dupre ce de tot l-au su pus si l-au pier-
dut ; si apoi si alalt tot sireagul imp'dra(ilor afa i-au
tinut j i-au ldsat asezati aici si dintr-acelora rei-
mdsird s'eí trag pind astdzi runzdnii acestea (p. 52).

2. ORIGINEA LIMBII ROMANE

Geneza poporului roman, din amestecul daco-roman a dus,

credea Stolnicul citind pe Martin Groomer, la formarea unei
limbi noi, varvara. i romana". In cursul timpului, prin
contacte cu popoarele migratoare s-a format apoi limba ro-
mân'ä, care a pästrat insa. Icaracterul ei latin.
[Martin Cromen ] 221 zice a.sa : Dintr-acea ameste-
catura a rumanilar si a varvarilar, cu därile i luo-
rale ce rfacea intre ei si cu a insurärilar amestecaturi,
valahii au rasarilt liaiibà noao din cea véche a lor
varvara i romana, rupta i amestecata au, si Cu acéia
sa slujesc. Foarte multe :Irma tin cuvinte letinesti"
(P. 33).
221 MARTIN CROMER, istoric polon (1512-1589), autor al lucri-
F:i De origine et gestis polonorum, publicati In 1555.

131

www.dacoromanica.ro
 Iarä. dachii preavéche a lor usebitä limbä aviad,
cum o läsari si cum o lepädarä asa de tot, si luarg
a romanilor, aceasta nici sa poate socoti, nici ,créde.
Si inch' pentru cà i ping atàzi vedem Si auzim,
zice Topeltin 222, csi de intrebäwn pe un valah «Ce
esti ?» el raspunde : «Ruffian», adecIte roman, ci nu-
mari au stricat putin ouvintul, den roman zic rumcin,
iar acelas cuvint iaste (p. 38-39).

3. CONTINUITATEA ROMANILOR IN DACIA

Impotriva afirmatiilor unor istorici despre päräsirea Da-

ciei n anii impäratului Gallienus, Stolnicul aduce argu-
mentele ratiunii si ale lipsei de dovezi documentare. El in-
sistä asupra autohtoniei românesti i gäseste n continuita-
tea etnieä si lingvisticà a poporului nostru probele =or in-
susiri de conservare pilduitoare in istoria Europei.
A.sadarä, cum s-au zis, romanii aici asezindu-se anul-
time de ad, supt acea impärätie ascrultätori au fost.
Insä, intr-acea cunoare 223 de ai, p5,nä and iar s-au
mai descoperit numele acestor làcuitori de aici, ce
sà vor tfi ficut si ce sa vor fi intlmplat, nu stiu,
nici scris, nici pomenit de altii nu iaflu. lnsa sa véde
cum aicea de la Rama fiind otchmuitari mari
oameni fi de mari neamuri veniia (oum sà va aräta si
de Corvin, dupe cum serie Bonfinie). Ca aceia darä
viind pre aici sà aseza i ei 1cuitori päminturilor
acestora fácIndu-se, cum si pentr-altà parte a.sa nea-
tn LORENZ TOPPELTIN, istoric sas din Media4, autor al lucri-
rii Origines et occasus transsylvanorum.
223 Treccre, perioadä.

132

www.dacoromanica.ro
 muri mari, de multe ori mutindu-se den mosiile lor,
acodo si akatuia 224 §i sà aseza (p. 29).
Savai cà iara nu lipsesc mil a nu zice cà acest
neam ruman de acurm, cnu-s de acei romani ce au
lasat Traian lacuitori aici, ci numai niste ramasite
de acelor dachi si de alti varvari adunati aicea
MTh*, pentru ca acei romani, zic, icarii era aici pusi
lacuitori de Traian, dupa [ci]tavasi vréme, linca de
Gallen 225 au fost radicati i dusi in Misia i in Thra-
chia, i intr-alte parti, in Elada (p. 37).
Iara cum Galien-imparat .sani ifie radicat pre toti,
cum unii au zis, Qum mai sus am aratat, cà vrind
den Misia si den alte locuri multe den Elada, sa go-
neasca pre goti, cariiicuprinsése acéle tinnturi, au 66
sà deznadajduise de a putea tinea pe Dachia, cum
zicea cel Tomlin Zamoski 226.
lar pentru impresurarea acelor goti, ce si pre aicea
coprindea, acéia Inca finpotriva crezutului si a soco-
tehi ; pentru ca', cum au vrut 227 acel imparat afa
lesne a rädica atita sumei noroade de oameni, cu
case, Cu copii, afezati pre acéste locuri, fiincl mai mult
de 200 de ani (ca atita de la Trarian pink' la acel
Galien era, imparatind, cum au zis, Traian la anul
524 Aci, in sensul : se stabileau".
225 Gallienus, impirat roman (260-268). Despre o pirisire a Da-
ciei de citre autorititile romane in timpul conducerii lui vorbesc o
serie de autori (Aurelius Victor, Eutropius, Rufius Festus, Iordanes
Eutropius), dar informatia, luati dintr-un izvor comun, pare si se
refere numai la o parte din Dacia, restul riminind sub administra-
tie romani pini in timpul lui Aurelian.
Iti Jan Zamoyski, om de stat i cirturar polonez (1541-1605), au-
tor al mai multor scrieri politice si istorice (cf. August Theiner,
Vetera monumenta Poloniae et Lituaniae, vol. II, Roma, 1862).
Ad in sens de ar fi putut, ar fi reuOt".

133

www.dacoromanica.ro
 de la Hristos mintuitorul lumii 118, iar5. Galien la
anul 271 228, dupre cum zice Canon) ? Deci dará oa-
meni intemeiag ca aceia, ci sta. pini mari boguti
fäcindu-se, ci fi de mari neamuri romane aici inte-
meiati, sa-i ja Galien, .56-i mute intr-alte locuri pre
toti ; ci apoi au doar cu ace,sti romani, numai ce era
aici, vrea acel impärat, mäcara ca el de ni-
mica fi grozav impärat (cà asémene era si eli lui Neron
si lui Dometian in iriniii i in atte h1pii 229, 's cri u
istoriile) (ie imparätiia päzeasca tinut,t-
rile ? CAce, aind ar fi rAmas impArAtia numai cu osta-
sii ce avea in Dachia, pre carii alalti mai sus trecuti
imp5rati Ii l'Asase si-i asezase numai ca acéste Cári
s5. ,pAzeascA, i ei cu altii ositiia, cum mai den sus
zisele sà cunoaste si sAlintelége, imicá impArAtie si de
nimica ar fi fast atunce (p. 43-44).
Deci clarA, au nu mai lesne era si acelora ce era
oblAduitari acestor locuri, sà nu asculte decit moste-
nirile lor intelinate de atea ai, s'A Ile lase, si sA
meargA de a .sà aseza pentr-alte .locuri mai aspre si
mai seci ?
Si aceasita Ina sA mai socotiote cAlnicAiri urme de
ale acelora romani ce au fast in Dachia, ca sà lie
fast mutati cu totul intr-altA parte, nu iaste ; cà de
ar fi undevasi, in Elada, i astAzi, au limba, au alte
sérnne de ale romanilor s-ar vedea i s-ar cunoa.ste,
cuan si In Ardeal si pe aicea si pe mide au fast aceia,
pinA acum aiave sint.

2" Traian a domnit pink' in 117, lar Gallienus pinä la 268, datele
din text sint gresite.
!D

134

www.dacoromanica.ro
 Insä, aceasta nu sä tägäduiaste, cum viind vreun
greu de alte pärti, sau de alte neamuri cäldndu-se
täri ale unii mnprii, sau mäcarä. acea lanpárätie
vrind sä. facä. paste mare ca sä. meargä asupra altora,
cum du pen toate pärtile si du ipen toate tinuturile ei
nu aduce si nu strInge oaste ? Gum si atunce acelui
Gallen au altui macar Iimparat sä va fi Intimplat, de
va fi trimis si aici de va fi rIclicat ostasi, ca sä. aneargä
sà seowtä. pe acei goti ce cälca i Impresura céle tinu-
turi ce s-au zis, In Elada si Misia. Care de crezut
iaste c i de aici oaste s-au clus, si pe unii doarg
ca sä-i i asaze acolo, Insä carli mai sprinteni si de
asezat vor fi fost. Cäce iatà i semmi chiar avem pe
cei cotovlahi, cum le zic grecii, ce vedem cà i pinä
astäzi sä aflä. i sInt, Insä putIni acum rämasi, pentru
carii viind cuvIntul, gtndiiu cá siu färà cale va fi a
mai Intinde de ei voroava, ea sä se stie ce gait
(p. 44-45).
inset' nu putinä mirare iaste la tog c4i scriu de
aciasta, nici la citi bine vor socoti de acefti rumeini,
cum s-au tinut fi au stätut 'Ana astazi afa, paindu-fi
fi limba fi cum au putut fi pot i paminturile
acéstea lacuesc? ! Care acéstea la kutine limbi fi nea-
muri sa véde 23°. Si marl yields atItea troduri de oameni
streine i varvare, .preste clinsii au dat si au stricat,
cari peste altii asa dind, nici numele, nici aft mmic
nu sä mai stie, nici sà mai pomenége de aceia, cum
iatä si mai sus am zis. Iaräsi aiave sä vide si sä créde
cà Impresurind gotii, vandalii, hunii ì altii
ca acestea i alcInd i desaleetnd mare parte a [E]v-
Topei si pe aici au trecut, au luat, au stricat si au si
"° Idee din Bonfini, v. mai jos.

135

www.dacoromanica.ro
 supus hunii aoéste tgri, cum va vedea mai nainte.
Iarg ei tot au &glut i s-au rtinut cum sint (p. 68).
lar5 cefiea rumôni, oricum ji cum pentr-atitea
cdri, zdrobiri ji nespuse réle ce i-au trecut- ji i-au
calcat, tot iatii pinä ast5zi, cum s-au zis, ciri tot incii
de nu s5 allá atita fericiti ji slobozi de tot, iar inc5
ji domnie, stapiniri ji limba acéia a romanilor, tot
sta. ji sä tine (sgvai stricatg, cum si alte toate
ale lor céle neacksg si de mosie-si le-au stricat). Insg
destul cà tot urme de a sg cunoaste si a sg ti bine
de uncle sint, le-au ramas si au... La aciasta i Bonfi-
nie ruitiaklu-se intr-a treia idecadg a lui, cartea 9, zice
dupre akele multe i acéstea : Mgcarg" cà fediruri de
feliuri varvarii ngvgli i prgzi tVn Dachia al norodului
roman tinut si a ghetilor targ, impreung si cu panonii
racea, insg pe 115.cuitori si pe legheaanele tromane, carii
de ourind era adaose acolo, nu le-au putut piiarde,
mgcar [d] In-Are varvari cufunclati era. Iarà limba ro-
mang rind la ei tot anirosésite i nicicum de tot nu o
pgräsesc. $i asa sà v6de cà lupta si sà certa nu pen-
tru viatg, cit pentru paza si starea limbii. Cà cine
darg iasite carele nu foarte sg se mire incg de atitea
dése didanini i prgzi ale sarmatilor, gotilor, asijderea
ale hunilor, vandalilor si ale gepidilor, care rice.% in
Dachia si ade gherananilor (cgrora nénzli le zicem
acum) si ale langobardidor, de vom socoti bine rgutgti
stricgchmi ? ! Si Incà ping acum intre acesti dachi
gheti urmele limbii omane sà pgzescu, cgrora
aeum perutru Qbilinta bine a sägeta 231, valahi le zicem
(p. 69-70).
"I Etimologie fantezisti dupi gr. bdllein (pron. vállein) = a trap',
propusä de A. Bonfinius, Rerum hungaricarum, dec. II, 7 (ed. Basel,
1543, P. 276).

136

www.dacoromanica.ro
 4. FORMAREA POPORULUI ROMAN
$1 A PRIMELOR STATE ROMANE$TI

Poporua roanân este rezultatul convietuiril tiff%) de mai

multe secole intre romani si dad.
Aparritia startelor Inoanânesti a avast Ioc, anata Stolnicul,
in canclitiile clecacleaii Impenirului roman si a färianitarii lui
sub presiunea popoarelor migratoare. Din documentatia re-
dusa ce-o avea la rindemrma, Cantacuzino trage incheierea
gresità ca voievodatele românesti au fost succesoare directe
ale sapinirii romane In Dacia. Dar el vede corect in aceste
formatii de stat vointa independentei, ilegi si institutii pro-
prii, convingerea autohtoniei si a continuiatii, tarie mili-
tara, capacitatea de a se impune pe plan extenn.
Asa deci rämlind romanii (in toaa Dachia pazitori
si mosténi pen cetà.li si pen tinuturi, impartindu-si pa-
minturi si locuri, avind voievozii lar, otavasi vréme
s-au tras asa si au satut. Insa nici numele lar in-
tr-alt (feliu sa mai mutase si sa mai schimbase, 6à le
zica vlahi sau intr-alt chip, ci oastea romana chid sa
vorbiia de dinsa, iar cindu nu, dachi sa. chiema ; si
tot dachi 6ncà mula vréme incoace si de multi sa nu-
miia, pent:nu ca si din dachi si gheti era Incà multi
raanasi, cum si mai sus s-au zis, ca nu s-au putut &tin-
ge toti oamenii dintr-o tara, cum nice sà poate, ci
tot au ramas. Numai ce deodata atuncea proaspaa
mutarea-de fiind si necrezindu-i 232, la dregatoxii si la
altele ale arii nu-i tragea, nici li amesteca, pentru
ca nru aduanclu-si aminte de cea .(1à curind volniciia

32 Neavind incredere in ei.

137

www.dacoromanica.ro
 lor si de st5pinirea tor ce au avut si cum au pierdut
sä nu sà hicleneascä iar sà se scoale impotriva ro-
manilor. Cum is-au i mai ispitit de au fa'cut, numai
cit au räsuflat oarecesi sotii 233 de .ajutor s-au gäSit.
Cä iatt5 In urma lui Traian impàlltind Adrian, oare-
ce;-,i s-au mai ispitit a s5. iräzmiriti, ci curind i-au po-
tolit 234 (p. 54).
In zilele acesbui Evsevis-imp'Arat [Antonin Piul,
n.n.], iarà aflind diacliiji vaime i sotii eäsindu-si pe
un neam ce-i zicea alani, s-au sculat spre romani. Ci
si acest Antonin, deci, trimitind oaste asupräi-le, i-au
biruit zdrobit 235.
Dupre acéia, deci, mai aseendu-se, cum s-au zis,
multà vréme tr5gindu-se, supt acea irnp5rätie s-au
tintut si au stà"tat, s5vai cà hotklt si ales pänä In ce
vremi s-au purtat tot asa si neel5ititi s-au aflat ascul-
t5tari, adev5rat nu stiu, cà nici asa ales scris n-am
oetit la alti[i]. Mäcarà si acei dachi, mäi'carà i acei
romani, carii apoi de multái vréme .prent-atitea ani
tot intr-un loc tr5ind i 15.cuind, si bine unii cu altii
amestedindu-se pen rudenie, unul luund fata altuia,
altul feciorul altuia, atita .s-au amestecat si s-au unit,
clt mai pe urm5 Impreunä ttruturor dachi le zicea,
pänä °Ind grecii scriitoriiiintii, zic toti, c5 le-au schim-
bat numele de le-au zis vlahi. Avem ci acest semnu,
ca atita sá unise acei romani de aici cu acei dachi,
cit nu s-au mai despdrfit apoi mire dinfii nici cind
233 Aliati, tovarg4i.
2" Este vorba de riscoala dacilor din anul 117, cind este ucis gu-
vernatorul C. Iulius Quadratus Bassus §i Hadrian trebuie sä inter-
vinä personal pentru pacificarea provinciei.
235 In anii 157-158, in timpul domniei lui Antoninus Pius dacii
liberi au atacat e romani, ceca ce a determinat aducerea de impor-
tante efective militare, mai ales in Dacia Porolissensis.

138

www.dacoromanica.ro
 s-au rupt den Impärätiia Romana si au intrat pentre
alte limbi, ci tot intr-una s-au rinut si au 7'5-
mas cip'einä astäzi (p. 55).
Au daarä i acelor vaievozi i oarneni anari, carii,
cum 's-au zis, ea' masténi 236sà fase aici, nu mai lesne
le era si ei a iface cum si altii multi au Acut ; i ei
mai pe urna uincà acéia au urmat, de s-au despärtit
and .au inceput Impgrgia Romanà a sä.' pleca si a sä
mai in.gusta, unul iintr-o parte de supt asoultarea ei
trägindu-se, (doanni lor puindu-si i volnici fácindu-se ;
altii intr-ala parte sä dezlupiia, pänä s-au irupt
s-au impärtit toatà in cràii, in domnii i intr-alte po-
litii, acea una si intreag5, .manarhie, cum astäzi aiave
sä véde (p. 44).
Acésta darà i ca acéstea purtindu-se i aucrindu-se,
cum s-au si mai zis si Imfar5,tia Raman'i pleeindu-se
si miosorindu-se, iatà fiestecarele binele i trainl sä.0
osebi au inceput cäuta goni. Asa darà si
acei rumâni clachi ce era aici si al lar traiu si stare
li cerca, si cit au putut a sà tinea au nevoit, mosténi
vechi si intemeiati acestor pa' minturi socotindu-se ca
slut ; pentru cá prin szde de ani trecuse ci sä
cinase In toatä Dachia lácuind çi sezind.
Asadarä acestea domnii, i vaievozii .lar avindu-i,
legi bune tiind trick' si buni ostasi
fiind, tara lor osebi au inceput a-si pIzi i hotaräle
lor mai tare a le tinea, niitanui aid ei wind atita
a sä mari suspune. Gi cine asupra lor veniia i ei im-
potriva acelora sta, ii atita ctt multi se Ingroziia de
; si mai virtos vecinii lor, carii venise apoi dupe
romani de cuprinsése aoéle Ilacuri, cum s-au mai zis.
Si neoum sä-i mai bintuiascä sà ispitiia, ci un priete-

"a P5mintcni (dc mo4ic").

139

www.dacoromanica.ro
 sugul lor fi chiema tsi cru &mil sä lega ca oricind ei
vrea s'i margà asupra altorcuivasi, au and altii asu-
pra lor \Pima veni, ei ajutar sà le dea si cu prietesug
s'.1 se tafle. Asa si cestea, &Id virea cére c5..acétiasi
céreTe de la aceia gata sà se afle si sä.' le dea, dupre
buna vecinkate si legltura ce f5.cea cu ei. $i in-
tr-acesta chip Incsi multà seasn'i de ani s-au purtat si
s-au tinruk, nici grija lor de alte domnii # criiii ma-
cará era, cace multa fi puternica oaste avea fi inca
di tog ostafi buni era fi nici de imparatii r a rig radu -
lui sa temea, mikara ca inca pentr-acéle vremi tot
tari fi putérnici era. Ci Inei si cm ei s-au bsátut, itn-
pottrivä."-Re stand. $i ajutoare le-an dat, (rind au trebuitt,
impotTiva vräjmasilor lar si a turcilor, and au In-
ceput a trice incoace marea si a le dua lacurti si a le
mai ingusta Implrgiia si den Fiada precum mai
naivete voi aràt'ta (p. 67-68).
Ardealul ncunjurat de crnurrti rfiind si loc ca acela
tare de a sà putea ap5ra In toatá vrémea de trebnint5
fiind, plin de oameni era. lar de clnd si acolea ose-
bit5. domnie iarhi s-an asezat, de la Tcipeltin istaric,
pre larg va pieta nestine afla, de unde si Radul-vodi
Negru aici in tar5..au pagorit, precum letopisetele céle
de obste aratA, (p. 79).
Tärile acésttea deaca s-au osebit de Ardeal (ade-
dte Tara Mudtenealsca si a Maldovei), ts-au Idesdae-
cat si s-au luptat cu vrä.jmasii lor si mai virtos Cu
turcii. Si mai nainte si mai fincoace emult, pe nrmI
spate si ajutoriu le-au lost, mácarsi cà si cestea un-
gunilar 237, ca un zid bun si tare Inaintea turcilar le-au

237 Stolnicul se referä la actiunile comune romano-maghiare indrep-

tate impotriva turcilor, ca, de exemplu, in timpul lui loan Corvin
de Hunedoara

140

www.dacoromanica.ro
 fost si nu de stricäciune, de sä. va socoti bine, si cu
dreptate, mai nkiodatl, ci back' de mare folos, (mai
Artos cestor ce In Ardeal au almas sezItori si 1A-
cuitori (p. 71).

5. COMUNITATEA DE TERITORIU $1 LIMBA

A ROMANILOR

Dinoolo de separarea in formatii de stat difertite, Stolni-

cul vede unitatea româneasci en originea comunä, terito-
rid pe tare-1 locuiau, acelasi cu al vedili Daciii, cid.entita-
tea limbii pe care o vortbeau.
[Tara Romäneascä] mia si can 238 Illatai tarsi cmui-
tora an pärut cä iaste, Inei mai Antos acum de dud
osebitä de Ardeal si de Tara Moldovei iaste. (Cum
mai nainite vom aräita, and si 'pinà cind zic tistoricii
si gheografii cä au fost empreunä si de cind s-au
osebit) (p. 5).
Véde-sd dard di toti scriitorii tärilor fi istoricii 'in-
Ir-aceasta sd tocmesc, cum fi (ara aceasta, cuprinsa
fiind cu Ardealul fi cu Moldova, ii zicea Dachia fi
Ghetia (p. 9).
Si mai chiar vedem el rumânii den Ardeal, mol-
dovénii si (*tea de tara aceasta, tot un neam, tot o
limbä fiind, Ina entre dinsii vault sà osebesc, care
aceasta iaste cum sä véde den amestecätura vecinilor
lor (p. 38).
lnsa rumilnii inteleg nu nurruzi ce,stea de aici, ce fi
den Ardeal, carii incd fi mai neaofi sint, fi moldovénii,
fi toti ciii fi intr-alta parte ssci afld fi au aceased
limbd, mlicaril fie fi cevafi mai osebied in nifte cuvinte

234 Cam.

141

www.dacoromanica.ro
 den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus 239,
iarà tot unii Ant. Ce dará pe acestea, cum zic, tot
romani if tinem, cá toti acestea dintr-n fintina au
izvorit si curá" (p. 52).
Stolnicul ounaaste existenta cutovlahilar. Dacà In acel sta-
diu al informatiei cistarice ell tnu-i putea socoti deck drept
descendenti ai romanilor din Nardul Dunärii, faptul insusi
de a-i seirmala i descrie Intr-o .carte de listorie rornâneasci
isi pastreazá intreaga semnificatie.

Sint darä acesti cotovlahi, cum ne spun vecinii lor

si Inca' si cu dintr-Insii am vorbit, oameni nu mai
osebiti, nici in chip, niai in obicine, nici n täriia
faptura trupului, deck rumänii, cestia, i limba lor
rumâneasca ca atcestora, numai mai stricará si mai
amestecatá cu de ciastä proaseá greciasd i cu tur-
ciasc5., pantru cà foarte putini, .cum s-au zis, au rä.-
mas, la niste immti tráginclu-se ide lacuesc. Carii
tind In lung de ling5. Ianina Ipirului, pnà spre ar-
Vanasi linga Masan 240, in sate numai lácutind, sávai
si mari unele sate. Zic cà i oameni cu putére
In hrana lar, de carii i trnare aninsune iaste, cum si
päna astäzi sà aflä päzindu-si i limba i niste abicéie
ale lor. Acestea darà i limba s-au mai stricat, i ei
s-au imputinat, derept ca' i ei d.esávirsit supt jug-ul
turcescu cu acei greci clupre acolo s-au supus, unde
stapinire, i blagoirodnia 241, §i itOt §-au pierdut. $i
paate-fi .ca nice dintii asa multime nu va fi fost de
239 Intr-un paragraf precedent din text autorul aratä cä. limba ori-
cirui popor preia termeni de la popoarele invecinate.
210 Arbina0 = albanezi ; Elbasan = Elbasan, oral In Albania
centralä.
241 Nobletea, bunul neam.

142

www.dacoromanica.ro
 lattä acum cîi intu, ancoitici 242 j tarani
i
sint, ,si locurile lor cu greu de hranä iiind, pentru
multa rpiatrà i munti ce sint de läcuescu, sä imprastie
sä .cluc mai multi pen cále orase anari turcesti de
sä hränescu ; si pe acolo mai multi amestecindu-se, si
limba, cum am zis, foarite s-au stricat, i ei putini au
rämas. Zic i aceasta cä de-i intreabä pre ei nestine :
Ce esti ?" el zice : nVlahos", adecäte rumcin ; j locu-
rile for lunde läcuesc le zic Vlahia [cea mare]
(p. 45-46).

6. NOBLETEA CIVILIZATIILOR ANTICE :

GRECII $1 ROMANII

Umanismul Stolnicului se vädeste n admiratia cu care

evocä civilizatiile Antichitätii, calitätile intelectuale si mo-
rale ale grecilor si romanilor.
Vedem i auzim si noi astäzi pe greci asa räspun-
zindu-se, cincl il tntirebi : Ce iaste ?" el zice : Ro-
meos, adeate romanu ; §i mare osebire iaste intre
grec i intre croman. Ci numai i ei fiind supu.si mai
pe urinä roananilor, romani vrea i ei sä se chiiame ;
au idoarä deaca s-au anutat Impärätia de la Roma la
Vizaaidia 243, au inceput i ei sä se ichliame romani,
mädulariu i parte si ei apoi (impärätiei fkindu-se ;
ci 'dark' acestea greci, nu romani, ci elini stint, si mai
Virtos .cei ce tin Tara Greceasei, cum iIi zicem noi,
slut, i dintr-aceia sà trag. Den canii oarecind in
vechile vremi si ei .prea mari ,oameni au fost, i atita
242 Om simplu, tiran.
Bizantul, Constantinopolul.

143

www.dacoromanica.ro
 intru invgtgtura cártilor qi a stiintelar au fost prooap-
siti, i adta bitru vitejii au fast ispititi si alesi si adta
intru fintelepdimea lumeasci de iscusiti, cit nice un
neam, nici o limbg pe lime, nice odatg ca.ei n-ao
statut (p. 39).
Si de la carrii nu numai alte roduri au luat invg-
tgturi qi obicine, ci qi acei cramani mai adgagindu-se
si smai sparindu-se de'nceput doannia si cràiia lor, au
trianis la Athine 244 de au luat otinduiale, ca
6à qtie cuan sg poate .dtoirmui politia i domniile lor.
De acolo darg, Litt, i 'de la acea vrednicie a lar
iesise acel .auvicat qi acea ce sg zioe cg tot cine nu
iaste elin, iaste varvar", care xisg asculdnd-o romanii,
ql lar zicea cg tot cine nu iaste ehm, nici roman, jaste
varvar ; carea aciasta sà Intelegea in to-a.te céle vechi
cgrti, end 6à cit&ste varvar, cà snt toti varvari,
afarg den elini si din ramani. $1 aciasta era pentru
càata era de invg.tati, de vitéji, de intelepti, cit nu
sà putea zice varvar[i]. Dirept cä acela iaste ci sei nu-
meiafte varvar, carele nici obkiaiu are. nici carte
ftie, nici beirbeitie, nici direptate, nici miloserdie are,
nici frica lui Dumnezeu, nici nici vreo buneitate sau
vrednicie pe sine sei vide, 0 mai mult fi trage
a treii in voia ci poftele sale, dealt in legi si in direp-
cdri su pus cuprinsu sei fie (nu &pre neaosa fire fi-
cind otmeneascg), ci ca un dobitoc va sg trgiascg si
gindéste a trgi. Aceia darg sà chiamg. ql slut varvari,
carii sint asa, mgcar de ar si fi vreunul de vreun
neam bun, sau si stáspinitoriu, si de va fi sau va trgi,
cum mai sus sg zise, iar nu ou fapte bune, acela var-
var sà chiamg, qi toate scripturile a.sa-1 numescu si
244 Athena.

144

www.dacoromanica.ro
 propoveduesc. $i asa i aici intbr-aciasa istorie, dud
ipomerté§ite varvar, .aceia s.inteleagI dupre obi-
ciaiul Ice si alalte istoriiine arad.
Zis-am dar, precum au fost acei eleni .oarecind,
oarecesi mai sus am pomenit, iar5. si malt mai nalt si
mai de aaudi si de luorurile i faptele lor au fast, ale
drora i?Ira ast5zi sénme, precum toate istoriile
toate scripturile cite de ei scriu si si ale lor cite slut,
decit lumina soarelui mai .aiave ti araitä. si-i dove-
desc ce au fast iet au fast de stiuti si de maxi
(p. 39-40).
Carii odatà tolti feciorii aamenilor icelor mari i ai
domnilor romani mergea, parintii lar, in
Elada, la Athine, de inválta carte greceasd i in sti-
inte acolo procopsiia idessávinsit. $i multi oaatteni maxi
si donmil, cuirn Poanpeiu cel Mare si Theron "5 alti
nenumàrati çi mpà...rati, cum Avgust, Chesar, Traian,
Adrian si altii multi, in greceasc5., adedte In elineascà
iimbsá, era stiuti i inv5.tati, in care si càrtile lor toate
pAnà astki sà.' tin (p. 41).
Zicea dar5. acel &fiat om Leon papa, cum scrie si
Maolae Olah In Atila 248 : Mare aarecibd (nebiruite
craiule) a ramanilor celor biruitori toat'A lumea era
slava, cind biruitilar da tierráciune i dud pre cei ce
sà ruga In credin45. si in prietepg Ii priianiia, obi-
cinuind biruinta cu milaserdia sà o stimpere, cu cari
lucruri i fapte impIdtia si avutia ad5ogea. Véste
ideci si slava mimelrui lar nomoartà o ifkea i acéstea

145 Cicero, marele orator roman (106-43 te.n.).

244 Nicolaus Olahus, umanist romin din Transilvania (1493-1568),

autor al lucrärilor Hungaria, Chronicon §i Atila, din care citeazi au-

torul.

145

www.dacoromanica.ro
 pana. chid sà paziia i obicina le purta, ale romani-
lor era mestesug-urile 247, Ickiciaiurile i intelepciunile 248.
lark* deaca 6-au mutat initr-alt feliu .chipurile luau-
rilor, céia ce de la noi au rapit, acéia tie, craiule
Atilo, iacum norooul t-au dat, iproci" (p. 62-63).

7. IDEI DESPRE NA$TERE SI STRICACIUNE

Din scrierile lui Aristotel si ale ,comentatorilor sai tirzii,

intre care cel mai cunoscut un viata intelectuala a Eupopei
de sud-est era, in secolul al XVII-lea, Teofil Coridaleu, d
pastrat Stolnicul ideea nasterii si stricaciunii" continue a
tuturar Fata de inaremenirea In care era con-
ceputa pina a'tunci lumea, aceasta canceptie marcheaza un
hotarttor pas inainte in gindirea Tomâneasca medievala.
Lisa, dupe acéstea, iata nici un lucru cite slut supt luna
statatoriu i neschimbat nu pote fi, rriai an nenum5ratii
ani pot tot lintr-acelasi chip sta, ci toate skt in mutari
si in strie5ciurni zidite, cum s-au zis si sa cunosou.
Dirept acéia iara zic, toate cîte slut asa fiind, asa
hotarale lor, cari, pana nu .ajung la acélea, nu-si ia
fiestecarea Ice' ce iaste a fi de dinsa. Asa den noia-
nul si preaadinca Sotellepciunea lui Dumnezeu, ,mai
nainte de véci fiind arinduite, cari noao oamenilor,
acélea, cum slut si cum vin, foailte ascunse tutu-
nearec 248 ne &int. Ci dara cum zic i filosofii,
toate cite slut lai nastere ii in stricaciune stau, adeca

Aci n sensul de arte".

24. Virtutile.
Obscure, neintelese.

146

www.dacoromanica.ro
 una stricindu-se i putrezincl, alta sä. ,naste i sä face,
cum vedem la toate semintele ; i pärià nu putrezéste
una, nu naste alta ; i Onà nu na,ste alta, nu putre-
zéste céiajlalt5.. Nici p'änà nu sà strici un chip, mi s'ä
face alt chip. Deci, pe cum rvedean la céste firesti, cari
iarä putérea lui Dumnezeu .pren fire le lucreazä, ade-
cäte le naste, le créste si le p`ázéste. Si iarà asa in-
fä.surindu-se i desfasurindu-se de la ziclirea lumii,
p5.nà la sfir4itul ei vor fi (p. 56-57).
Insá iaste a sä. mai Si, cà toate lucrurile cite Silt
In lume, au S aceste trei stepene 2" dupre ce sà fac,
adecàte urcarea, starea i pogorira, au cum le zic
altii adaogerea, starea i plecarea. Deci dark* nici un
lucru nu iaste carele sä nu dea pentr-acéstea, ci nu-
mai uncle mai)1'n grab, altele mai tirim. trec ; iarà
tot la un steajär 25i s'a" aclunä. i sä. ,string in cea de
apoi, adecke in striciciune si in pierzare dezlegin-
du-se (p. 63).

S. NECESITATEA DISPARITIEI IMPERIILOR

Aceastä idee filozoficà asociatá eruclitiei i observatiei is-

torice li dà Stolnicului convingerea cà rnarile imperii sint
menite disparitiei Indatà ce päilsesc legile drerpte, devin
tiranii pierd virtutile pe care isi intemeiaseri täria.
Convingerea clädea omului .de stat care si-a inchinat in-
250 Trepte.
251 Steajerul este parul Infipt in mijlocul ariei de care erau le-
gati i in jurul c5ruia se invirteau caii in timpul treierului. Autorul
foloseste termenul in chip figurat, imaginind desfäpaarea i t:Riot-
s-area evolutiei lumii.

147

www.dacoromanica.ro
treaga viatà luptei pentru eliberarea .tkii de sub domi-
natia otomanä fundamentul stiintific necesar unei stärui-
toare activitati politice, menitä; sä. cantribuie la Ifenome.nul
asteptat cu Infrigurare de popoarele sud-est europene : ea"-
derea Imperiului otoman.
Deci clarä asa toate fiind, iatä i domniilor,
trnp.iratiilor, avrutiilor, märiilor i tuturar iceloralalte
cite sint, a.sa sà ntimpl. i le vin. Ci numai celor di-
répte, c,elorr Ibltnde i celor mai cu intelepakme 252 le
rä.rnIne laudä, tfericire de bunä potrnenire i pildä folo-
sitoare celar ,buni i intelepti clupre urmá: i canoane
cu carii mai mult t§i mai 15."vit pot sta *i sä pot ot-
cirmui. Si de li sä intImplà i surpare i cädére,
teleptii nu le dau atita vinä i prictriä ou sudalme,
cki au sosit la acéia, adeck" sä zied", cà de nechibzu-
ialä i nebuniia lor au venit. Ci numai socotescu
asa zidite i 'acute In lume mnt, ca i jale s5.-si ia
conetuff 253 (p. 63).
Asa darä i in céle politice pricepem i cunoastem
cà nu-s istätätoare nice uncle ; ce fi avutii sá pierd
fi domnii sa strica fi imparatii sa mutii fi sa stramuta ;
§i toate ca acéstea, wnii pierzlnd, altii gäsind, de la
unii fugind, la altii nemerind, orbull norm, cum ii zic
si-1 zugrä.vescu 254. Si irarà una stricindu-se i perind,
alta fäcindu-se i crescind, iprecum celtian qi séranele
aiave, vedem toate i cunoastem, de end iaste lumea
cite domnii i cräii, ate monarhii au lost, care din
mici incepkuri i necunoscute, la 61à mkire i pu-
tére au venit i apoi ,dintr-atita de mari, la eta mic-
r 252 Sflritu1. '-
253 Celor virtuosi.'
154 Fortuna, zeita norocului, a soartei era imaginatä ca o fecioarä
legatä la ochi.

148

www.dacoromanica.ro
 sorare si la cità .sumpare i stingere au sosit, cIt uncle
nice s'a" mai nici sà" mai pamenescu.
Altele iarà, monarhii mari fi groaznice fi putérnice
s-au pierdut i tn cena lor arzind, s-au ingropat,
CUM au fast céia a Siriilar, carca 1300 de ani au
stä.tut ; i asa au Sardanapal, cel dupe unmà monarhu
al lor perind i arzínd, s-au stins si la Vavilon au
rimas dupe acéia cistvasi, ciad Baltasar, cel dupre
umm5. .craiu al Vavilonului, Impreun5. Cu dinsul au
perit si de la ei toatà monarhia la persi au venit A
persilor iarà4i u anInie 255 icrescrind i Atindu-se, mai
mutt de 200 de ani au ImOr'itit tat asa monarhi, ping
°Ind la elini au venit Alexandru cel Mare, feciorul
lui Filip, biruind desIvirsit pe Darie Codomanul, cum
zice Sleidan 256, oil carele i manarhia bi s-au
si la d'insul au ramas.
Alexandru dupe acéia monamhu stind, clt de mare
si de tare au fost i ott s-au intinsu i altii multi scriu.
latä. i Ofintrul Gurtius ramanul 257, Plutarh 258 ah Viata
lui ce istaresc i Diador Sicheliatnil 259 intr-a 17 carte
a Istoriilor lui ce face, destul si pe larg anatä.

Märire.
" Johann Philippi (Sleidanus), jurist si istoric german (Schleiden,
1566 Strassbourg 1566), autor al operei De quatuor summis im-
periis (Strassbourg, 1556), din care Stolnicul îi extrage exemplele
despre vremelnicia si pieirea imperiilor.
252 Quintus Curtius Rufus, istoric roman (sec. I e.n.), autor al lu-
crärii De rebus gestis Alexandri Magni.
259 Plutarhos, biograf si filozof grec (c. 46c. 127), autor al Vietilor
paralele ale oamenilor ilutri greci i romani la care trimite Stol-
nicul.
259 Diodorus Siculus, istoric grec din Sicilia (sec. I te.n.), autor
al lucrärii de istorie universalä Biblioteca istoricä.

149

www.dacoromanica.ro
 Deci de la dfinsii cineva dial& sä ipaaa Si si cu-
noaste ce si olt au foist, säivai c'á el insusi putin au
Irnpärätit, deci au murit. Tara alalti apoi damni si
voevozi ai lui 260, trnäcaai. 6 iropirtise Virile de obrä-
duia ei osebi, iarä incIsi si ei cilvasi si mult inei
acea ,linpäirätie au mai tinut, plug clad cea mai pu-
térnicä. si (mai mare deck toate acistea [Roma] au
räsärit si au venit foarte din .mici S slabe Incepäturi.
Tutli, cum zice S Ioann $leidan, di den niste pästori
Intii si necunoscuti, au ajuns apoi stäpIni lumii toat-e,
cum si altii multi soriu (p. 57-58).
Acea impäfitie foarte au stätut clirea.ptä si milos-
thl, si era privighetuare In toate céle cuvioase si di-
répte, mai mutt decit (toate alalte monarhii si stä.p5.-
.niri ate au stätut 'in lume si pänä astäzi stau, precurn
tuate istoriile soriu de clInsii, prelarg aratä.. Afarä,
zic, dupà ce au veniit samoderjetii 261 Imp5rati, au trnai
bine tirani, oum Ile zic, ci apoi ei apueind impäratiia
si vrind fiestecarele a amiiiieäti icumu-i va fi voia, nu
dupre cum legile si obiciaiurile lar era puse. Atuncca
deci unii dintr-insii, nu cloruni sau oameni sä par cà
au fast, ci .mai rä,i si mai .cruzi 'deck fiaräle, céle ne-
dumestealte si mlnioase, si 'deck aspidele si vasiliscii
cei oträ.viti si veninati, cum au fost Caie Calig,u1a,
Dometie, Neron, Dametian, Dioclitian si altii ca ei
multi. $i nu numai (la dInsii au fost ca aoéia, ci S la
alte neamuni S idomnii, precum si pänä astizi uncle si
260
Este vorba de diadohi, urmasii lui Alexandru cel Mare, care
ii-au imp'irtit imperiul macedonean.
261
Autocratori, suverani care conduceau singuri, Uri a tine seami
de legi si obiceiuri.

150

www.dacoromanica.ro
 unde nu liptsesc de a nu fi de acei cruzi ttigri si veni-
nati balauri, stärpituri si lferata, fiiind din neamul
omenesc, lar 111111 rOd. Iomencisc (p. 19).

9. CUM TREBUIE SCRISA ISTORIA

Scopurile istoricului sint, at/A Stolnic, ide ordin patriotic,

politic si moral : cunoasterea trectsfului atriei este, mai
intli, o datorie ; istoria dä importante lectii entru viitor ;
in sfirsit, din exemplele celor vechi invItäm sä ne indrep-
täm viata tin prezent si vilbar. Scnierea istoriei reclamä o
atentä cercetare a izvoarelor pentru eliminarea minciuni-
lor si basnelor" ; ea este &nisi o l'inaltä &took, pentru 6,
scrie Stolnicul, clespre poporull nostru in stepena ce astäzi
sä aflä... In carea tialoasä si jalnicä iaste, cine, cum ii iaste
voia poate si zice si scrie. Cäci cà nu iaste nimeni, nici cu
condeiul, nici cm palma, a-i sta impotrivä si a-i räspundek.
Cu greu si ou stnimt iaste nestine a da cap si in-
cePäturä fiestearuia lucru, mai virtos celuia and nici
cum, nici de nici o parte ajutor lake, nici stiintä de
la altii, sau pomenire crnäcarä .s5, ,aflä ca o povatä fl-
clndu-se si ca o luminare arsättindu-se, ca 65. se ,poatä
ajuta cel ce nu stie de la ,cel ce stie si céle din in-
tunérec sä iasä la luminä.
Ca' nici unul in fume nu iaste carde iden sine
numai sä stie si nici unul 2111 au aflat nimic, rpäng
cind n-au fost de altul Snvätait. Nici nimeni nu sä
poate clomiri de nici un lucru, de nu mai nainte au
au vävut, au au anzit, sau ,au cotit si de nu ca acélea,
asémene ca acélea anäcar a de putin si de nu acelasi

151

www.dacoromanica.ro
adev,gr si de luaru ce poftéste nestine, au zis, sau au
scrisu mgcar ott de putin si ide altele, ca numai sg se
poatg altul destepta spre glndirea acelora si a altar
lacruri 111cà destul iaste. Si icarii ca acélea au fgcut
si au potmenit, dt die idt mgcar, nemoarte mulfalmite
au wink si in bung pomenire au rgmas.
Preoum i Aristotel In cartea a dooa a Metafisicii,
cap. 8, zice : Har i multälmitg sä avem
filosofilor caw hätrini, carii numai ce au ,pomenit
si au scris de adevgrul fiintelor i micar cä mai la
multe n-au neanerit de a grgi de fiTile lor adevgrul,
iar imcgsi destul c5. (tot au pamenit... si au zis cevasi,
dt pricing de a cerca si a iscodi adevärul altii au dat
(p. 3-4).
Zice i Diodor Sicheliotul, istoric, ln predosloviia
cgrtii qui cg cu direptate iaste a da toti mari
multemite celor ce au d,at invardturi si au scris istorii
de obste, caci ca cu ostenélele lor au folosit viata de
obste (adecli traiul tuturar) (p. 4).
Sgvai cg Enid azélea nu-s toate adevgrate, idirept ;
cg i scriitorii, miscati de osebite poftele si voile lor,
unii entr-un chip, altii intr-alt chip, tot acea povéste
o vorbesou. Adecgte cä cea ce iubéste pre unul, lintr-un
chip serie de aisul, i cel ce-1 uraste, inar-alt chip ;
de al sgu entr-un chip si de streini intr-alt chip
scrie ; i j cel iaste rinînios, ntr-un chip'intinde
condeiul, i cel ce nu, intr-alt chip l opréste ;
altele ulnae ca aoéstea slut ipricini, de mi tat un feliu
toti scriu adevgrul. Unde i uncle ca acela sg se afle
aa dirept si de .olbste bun, ca toate aumpIng pe
ce va cunoaste sà le mgrturiseascg i sg le serie, lumii
Mira negresitg stiintg i adevgr auccurtile si le lase ?
(P. 35).

132

www.dacoromanica.ro
 Aceia de fac asa, aclecite de céle ce nu still si tile
ce nu cunosc, zic ci cunosc, iaste a rtrufasilor si a de-
sertilor, pirinclu-le ci anal ou alusine le riaste a zice
ci nu Sin si nu cunoscu cel[e] ice mi stiu si nu iaste
adevär, dedt a minti si a zice cà cunoaste si stie cel[e]
ce nu stie. $i nu sà" domiresc ci mult mai mult si mai
mare iaste rusine a z,i,ce minciuna (ci stie), deck a zice
adevinul (ci nu stie).
Cari apoi si una qi alta si dovedéste. Sävai ci si
a zice cel[e] ce stie ci nu stie, iaste riotate. Ci de
aceasta dari s'i eu läsind si de a mai scurana altele,
mi-mi anal bat capul ; riar cine va vrea a fi si mai
,grijuliu si mai stiut de a afla cap, cérce, ca doari va
afla, cetind a alta s'i a multora cärti foile intorcind
(p. 56).
Astäzi, nu numai de aisul altora si de ocari sintem,
ci si orbi, anuti, surzi &intern de lucrunile si faptele
celor mai de delimit ce Intr-acest pämint s-au 'hut:fin-
plat si s-au Meat, oari de nevoie Inc`i le era si ne
iaste a le sti, pet-Am ca si ?titan si traiuil vietii noas-
tre a toomi. Gum Nafclir In rologul Hronografului
iui ce face 262, Axe : csi frurnos lucru iaste den grefu-
lele altora sa tocmim viata noastra fi nu ce altii au
facut, sa cercäm, ci ce bine Rind va fi, noi a urma
s'a ne punem inainte. Si trebue si qtim ca pre cei
buni si vrédnici, carii vor fi fast bune faptele lor, sä
le pomenim bine si ,pre ei sl-i liudäm. Iar pre cei
rii si ficitori de riu, si-i fblestenam si si-i ocirim,
acea parte ialegindu-si in lume, idt an Ira, ca si-i
rimie (p. 5).
262 Johannes Verges sau Vergenhans (Nauclerus), canonist si istoric
german n. la Wurtemberg tntre 1425/1430, autor al lucririi Chronica,
succintim compraehendentia res memorabilium seculorum omnium ac
gentium, Coloniae, 1544, din care Stolnicul poseda un exemplar.

133

www.dacoromanica.ro
 POSTFATA

Dtxpi destul de bogata literaturi despre Stolnic publicati

pinà acum, cuvintul nou i definitiv urmeazi sä.-1 snuni
istoricul destul de ribditor i, mai ales, norocos pentru a
desooperi toati Ism mare pante din documentatia ne-
stiuti lincà privitoare la activitatea omului de stat i cirtu-
rarului muntean. Aceasti documentatie pare a fi mai ampli
decit s-a repede ancheti 1a biblioteca Universi-
titii din Bologna a permis dr. Constantin Senban si des-
copere In 1968 hirtii inedite de la Ferdinand de Marsigli
privind Telatiile sale Km Stolnicul. Prof. Gh. Moisescu
ne-a comunicat lin acelasi an ci iposedi 64 de scrisori ale
lui Cantacuzino, copiate clupà originale din arhivele vie-
neze. Investigatiile n arhivele din Moscova n-au epuizat
informatiile despre Stolnic, iar surprize trebnie negresit
asteptate duoi cercetiri metodice In fabuloasele arhive din
Istanbul unde zac lincà necunoscute atitea date despre tre-
cutul rominesc. Acest stadiu alidocumentránii face deci erice
incercare de tratare completä a vietii i aotivitätii il ui Con-
stantin Cantacuzino mncà provizorie i fapt este ci toate
contributiile publicate de aproape isapte decenii nu ne-au
clus mult mai departe de ceea ce stia i scria Nicolae Iorga
despre Cantacuzino la Inceputul acestui secol.

154

www.dacoromanica.ro
 Intre o monografie incompletä adresat5. cercetätorilor
si repetind ce se stia sau o carte pentru mai largi
categorii de cititori incercind sä restituie viaa si culoare
omului si epocii pe care .majoritatea le cunosc incä nedes5.-
virsit, alegerea ioelei de-a idoua ni s-a pärut maai cuminte.
Asa s-a näscut aceastä infätisare a Stolnicului intre con-
temporani, in care am incercat sä punern 6ropreunä ceca
ce altii, sau noi insine In alte lucräri, putean aduce pentru
intelegerea unei epoci zbuciumate si unei existente drama-
tice din trecutul .nostnu, peste care frurnusetea formelor de
artä, intelepciunea ,gindurilor si, adesea, blindetea fireascä
romanilor arund lannini ce ne ajut5. s5.4 .intelegem si s5.-i
pretuim deopotrivä pe Stolnic si humea in care a tilt.
Cititorul a intilnit, asadar, In cartea de fatä, subStanta
principalä a .studiului natru Stolnicul Constantin Caniacu-
zino, omul politic umanistul publicat in revista Studii,
19 (1966), nr. 4, p. 651-665, si 20 (1967), p. 45-61 etc.,
revizuit in lumina cercetärilor publicate intre timp, ampli-
ficat cu noi capitoffe despre epocà si insotit de extrase gru-
pate pe tome din Istoriia Tarii Rumiz'nesti. Multurnim si pe
aceastä cale colegullui Paul Cernovodeanu team a binevoit
sä citeasd in manuscris aceasa lucrare, fácindu-ne pre-
tioase observatii.
Ilustratia bogatä a cärtiri admix nu nuanai o folositoare
completare textului oi, sintem oonvinsi, si un spar de fami-
liarizare a oititorulti ou o opod dintre cele mai pasionante
ale treoutului românesc.

AUTORUL

www.dacoromanica.ro
 LISTA ILUSTRATIILOR

Matei Basarab (1632-1654). Gravura contemporani (N. Iorga,

Domnii romdni dupd portrete li fresce contemporane, Sibiu, 1950,
pl. 88; legenda: Miron Costin, Letopise(ul fiírii. Moldovei de la
Aron Vodd incoace, in Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu,
Bucuresti, 1958, p. 168).
Constantin Cantacuzino postelnicul. Gravurk* contemporani (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek, Bilderarchiv).
Mihai/ Radu (Mihnea al 111-lea, 1658-1659), gravuri contempo-
rank' (N. Iorga, op. cit., pl. 112 ; legenda : Letopise(ul cantacuzi-
nesc, in Cronicari munteni, ed. M. Gregorian, vol. I, Bucuresti,
1961, p. 175).
Brasovul la sfirsitul sec. al XVII-lea. Gravura olandeia contem-
porana (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de
stampe ; legenda: Letopise(ul cantacuzinesc, ibidem).
lasii la sfirfitul sec. al XVII-lea. Gravura contemporani (Sir Paul
Ricaut, Die Neu-eraffnete Ottomanische P forte... Vortsetzung,
Augspurg, 1701, P. 355).
Gheorghe Ghica (1659-1660). Fresca fantezisti la minastirea
Frumoasa de linga Iasi (N. Iorga, op. cit., pl. 113; legenda:
Radu Popescu, Istoriile domnilor Tärii Rumine0i, In Cronicari
munteni, ed. cit., vol. I, P. 389).

156

www.dacoromanica.ro
Grigore Ghica (1660-1664). Gravura. contemporani (N. Iorga, op.
pl. 116; legenda : LetopiseSul cantacuzinesc, ed. cit., vol. I,
cit.,
p. 185).
Constantinopol, cartierul Fanar, la stirsitul sec. al XVII-lea. Gra-
vuri contemporang (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabi-
netul de stampe).
lnsemnare autografii a Stolnicului, din 1666-1667. (Biblioteca
Academiei R. S. Romania, ms. rom. 1498, f. 136r ).
Strimtoarea Dardanele la sfirsitul sec. al XVII-lea. Gravura con-
temporana. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de
stampe).
Venetia, imagine alegorica. din Carolus Patinus, Lyceum Patcrui-
num, Patavii 1682, p. 3.
Carolus Patinus, Lyceum Patavinum, Patavii 1682. Foaia de titlu
(Biblioteca Acadcmiei R. S. Romania, Sectia carti rare ; legenda:
Miron Costin, De neamul moldovenilor, in Miron Costin, Opere,
ed. cit., p. 241).
Universitatea din Padova. Aula magna (fotografie, Biblioteca
Academiei R. S. Romania. Cabinetul de stampe).
1nsemnare autografil a Stolnicului, din anii studentiei la Padova.
(Biblioteca Academiei R. S. Romania, ms. rom. 1498, f. 126v).
Albanio Albanese. Gravura contemporana de M. Desbois (Carolus
Patinus, Lyceum Patavinum, Patavii 1682, p. 44).
Catalog de cärtile ce-s cumparate...". Autograf al Stolnicului din
1 iulie 1667. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, ms. rom. 1498,

f. 112r ).
Cugetifrile lui Cicero', insemnare a Stolnicului din anii studen-
tiei la Padova (ibidem, f. 42v ).
Viena la sfirsitul sec. al XVII-lea. Gravuri contemporanä. (Bi-
blioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampc).
Antonia-yodel' din Popesti (1669-1672). Fresca din sec. al XIX-
lea in Biserica din Tir§orul-nou (N. Iorga. op. cit., pl. 122).
Candia, capitala insulei Creta, la sfirsitul sec. al XVII-lea. Gra-
vuri contemporana. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabi-

157

www.dacoromanica.ro
 netul de stampe ; legend° : Letopise(ul cantacuzinesc, ed. cit.,
vol. I, P. 200).
Constantinopolul la sfirtitul sec. al XVII-lea. Gravuri contempo-
rani. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampe ;
legenda: ibidem).
Serban Cantacuzino (1678-1688). Frescà in biserica din Popesti-
Vlasca. (N. Iorga, op. cit., pl. 129; legenda : Letopiselul canta-
cuzinesc, ed. cit., p. 207).
Biblia lui Serban, Bucuresti, 1688. Foaia de titlu (colectia auto-
rului ; legenda : I. Neculce, Letopisetul Viril Moldovii §i 0 sanul
de cuvinte, ed. de Iorgu Iordan, Bucuresti, 1959, p. 102).
Sterna lui Serban Cantacuzino, in Biblia, Bucuresti, 1688, f. ly ).
(colectia autorului ; legenda : Evangheliarul, Bucuresti, 1682, f. 1V).
Su/tanul Mohamed al IV-lea (1648-1687). Gravuri contemporanä
(Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampe ; le-
genda : Letopisetul cantacuzinesc, ed. cit., vol. I, p. 208).
Asediul Vienei, 1683 (detaliu). Picturä. de Franz Geffel de la sill--
situl sec. al XVII-lea. (Muzeul orasului Viena ; legenda : op. cit.,
p. 208).
loan al III-lea Sobieski, regele Poloniej (1629-1696). Gravuri
contemporanä (Viena, Oesterreichische Nationalbibliothek, Bild -
archiv ; legenda: op. cit., p. 208).
Buda in 1686. Gravuri contemporan5. (Veridica raccolta de gior-
nali di Buda, Venetia 1686, nr. 7; legenda : op. cit., p. 209).
Printul Eugeniu de Savoia. Portret de Jacques von Schuppen
(Amsterdam, Rijksmuseum ; legenda : Radu Popescu, oP. cit.,
p. 497).
Veridica raccolta de giornali di Buda, Venetia 1686, foaia de
titlu. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Sectia Gärti rare).
Si. Constantin Brincoveanu (1688-1714). Gravuri contemporanä. (Bi-
blioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampe).
32. Puterea otomanlr. GravurI alegoricl din sec. al XVII-lea (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek, Bildarchiv ; legenda : Istmia
Thrii Rumeinefti de la octombrie 1688 ping la martie 1717, ed.
C. Grecescu, Bucuresti, 1959, p. 21).

158

www.dacoromanica.ro
M. Tirgoviftea la sfirlitul sec. al XVII-lea. Gravurä fantezistà con-
temporani. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de
stampe).
.34. Bucureflii la sfir,situl sec. al XVII-lea. Gravufi fantezisti contem-
porani. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampe).
Petru cel Mare (1689-1725). Portret de Aert de Gelder (Amster-
dam, Rijksmuseum).
Kremlinul in sec. al XVII-lea. Gravurà din 1636. (Adam Olearius,
Voyages très curie= et tras renommez faits en Muscovie, Tartarie
et Perse, tr. par Sr. de Wicquefort, vol. I, Amsterdam, 1727).
.37. Medalie rusii de argint comemorind victoria de la Azov, 1696
(Londra, British Museum).
Planul cladirii Conferinfei de la Carlowitz (1699). si a dispozitiei
ambasadorilor : A = Casa conferintei ; B = Sala ambasadorilor
imperiali ; C --- Sala ambasadorilor turci ; D = Sala conferintei
E --- Camera imperialilor ; F* = Camera turcilor ; G = Camera
mediatorilor ; H = Campamentul imperialilor, aliatilor si al unci
jumätiti din mediatori ; I = Campamentul turcilor si al unui
sfert din mediatori ; K = Campamentul ambasadorului englcz ;
L = Campamentul ambasadorului olandez ; M = Carlowitz ;
1. Contele von Oettingen, ambasador imperial ; 2. Contele von
Schlick, ambasador imperial ; 3. Reis Effendi, ambasador turc ;
4. Al. Mavrocordat, ambasador turc ; 5. Mylord Paget, ambasa-
dor englez ; 6. Colyer, ambasador olandez ; 7. Thill, secretar al
ambasadorului imperial ; 8. Prior, secretar al ambasadorului en-
glez ; 11. Podul spre Casa conferintei ; 12. Scara de intrare spre
Casa conferintei. (Sir Paul Ricaut, Die Neu-ertiffnete Ottoma-
nische Pforte... Vortsetzung, Augspurg, 1701, p. 820 ; legenda :
Radu Popescu, op. cit., p. 477).
Calandar ce sil chiamd Foletul novel, pe anul 1693. Foaia de titlu.
(E. Virtosu, Foletul novel, Calendarul lui Constantin-vodä Brin-
coveanu, 1693-1704, Bucuresti, 1942, p. 1).
Ottavio Beltran°, Almanacco perpetuo, Venetia, 1700. Foaia de
titlu. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Sectia cärti rare).
41 Istoriia Virii Rumiinesti, de stolnicul Constantin Cantacuzino.
Foaia de titlu. (Biblioteca A cademiei R. S. Romania, Sectia ma-
nuscrise, ms. rom. 3443, f. lr ).

159

www.dacoromanica.ro
I. Nauclerus, Chronica, Coloniae 1544. Foaia de titlu. (Biblio-
teca Academiei R. S. Romania, Sectia carti rare).
Franciscus Toletus, S. I., Commentaria... in universam Aristotelis
Logicam, Venetiis, 1596. Foaia de titlu. (Biblioteca Academiei
R. S. Romania, Sectia eirti rare).
Commentariorum Collegii Conimbricensis... in Universam Dialec-
ticam Aristotelis Stagiritae, partes duce. Venetiis, 1616. (Biblio-
teca Academiei R. S. Romania, Sectia earti rare).
Adnotare a Stolnicului la I. Naucleriis, Chronica, Coloniae
1544, f. 1. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Sectia arti
rare).
A. Foresti, Del mappamondo istorico, t. IV, parte I, Venezia,
1697. Foaia de titlu. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Sectia
ca.rti rare).
Pasaj despre Stefan cel Mare, in A. Foresti, Del mappamondo
istorico, t. IV, parte I, Venezia, 1697, p. 303. (Biblioteca Acade-
miei R. S. Romania, Sectia cirti rare).
Pasaj despre .te fan cel Mare, in L Nauclerus, Chronica, Colo-
niae 1544, f. 978, cu adnotare de Dosoftei, mitropolitul Moldovei.
(Biblioteca Academici R. S. Romania, Sectia earti rare).
Istoriia Tarii Rumdnesti, de stolnicul Constantin Cantacuzino. Ca-
pitolul despre cucerirea Daciei. (Biblioteca Academiei R. S. Roma-
nia, Sec(ia manuscrise, ms. rom. 3443, f. 12' ).
Luigi Ferdinand de Marsigli. Portret contemporan. (Venetia, Co-
lectia Giuseppe Rocca Lucca).
Harta Tdrii Romdnesti, Padova 1700, de stolnicul Constantin Can-
tacuzino. (Biblioteca Academiei R. S. Romania, Sectia de harti).
Doama Maria Brincoveanu fi fiicele sale. Fresca de la mgnistirea
Hurez. (N. Iorga, Portretele doamnelor romdne, Bucuresti 1937,
fig. 45).
ExecuSiunea familiei Brincoveanu pe piata din Stambul. Gravura
imaginark de H. Dembitki, 1872. (Biblioteca Academiei R. S. Roma-
nia, Cabinetul de stampe).
Piatra de mormint a lui Radu Cantacuzino (m. 25 februarie 1715),
fiul Stolnicului. (Bucuresti, biserica m-rii Cotroceni).

160

www.dacoromanica.ro
55. Nicolae Mavrocordat, domn al Tärii Romeinefti (1716 ;i 1719
1730). Gravuri contemporanä. (Biblioteca Academiei R. S. Roma-
nia, Cabinetul de stampe).

DESENE IN TEXT

PAG. 11
Portalul Bisericii Cantacuzinilor din Miirgineni. (Buletinul Comi-
siunii Monumentelor istorice, 19, 1926, p. 112).
PAG. 14-15
Fragmente de coloana din casa Cantacuzinilor de la Milrgineni (ibi-
dem, 19, 1926, pp. 111, 117).
PAG. 22
Universitatea din Padova. Gravuri din sec. al XVII-lea. (R. Ortis
fi N. Cartojan, Un erudito rumeno ifi Padova, Bucarest, 1943, p. 32).
PAG. 25
Universitatea din Padova. Cortile Sansovinesco (sec. al XVI-lea).
(Biblioteca Academiei R. S. Romania, Cabinetul de stampe).
PAG. 32-33
Bailul venefial la Constantinopol mergind in audienta la Poarta.
Miniatura' turceasci de la mijlocul sec. al XVII-lea. (Paul Coles, The
Ottoman impact on Europe, London, 1968, p. 132-133).
PAG. 43
Palatul Mogoloaia, ¡ajada cu loggia.
PAG. 46-47
Ruinele palatului caniacuzinesc din Filipeltii de Tirg, in starea de
la inceputul sec. XX. (Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 8,
1915, pp. 1-3).
PAC. 67
Astrolog. (Astrologo grottesco, Venezia, 1712).
PAG. 70
Biserica din Filipeltii de Padure, ctitorie cantacuzineasci, vazuta
dinspre altar, (Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 25, 1933,
pl. CCXVIII).

161

www.dacoromanica.ro
 PAG. 75
Interior din Biserica din Filipeltii de plidure (ibidem, 25, 1933,
pl. CCXIX).
PA G. 90
Biserica Curlii domnefti din Bucurefti, reparati de $tefan Canta-
cuzino In 1715.
PA G. 94
Portalul Bisericii din Afumaii, ctitoria Stolnicului (1696). (Buletinzd
Cornisiunii monumentelor istorice, 24, 1931, p. 33).
PAG. 105
Biserica din Filipeltii de PcIdure, ctitorie cantacuzineascii, vizuti
dinspre intrare (Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 25, 1933,
pl. CCXVII).

www.dacoromanica.ro
 INDICI

1. INDICE DE NUME

Academia domneasca din Anchial, resedinta lui

Bucuresti 55. $eitanoghlu 9.
Adagiile lui Erasm 68. Anglia 27, 31, 45, 118.
Adrian, v. Hadrian. Antim Ivireanul 5, 55, 62-64.
Adrianopol 14, 23. Antiohia 98.
Afenduli clucerul, funcionar al Antonie-vodä. din Popesti 23, 157
cancelariei muntene 43. (portr.).
Afumati (Ilfov), resedinti canta- Antonin Piul (Evsevis) 138.
cuzineascä. 55, 91, 102. Anville, J.-B. Bourguignon
alani, populatie migratoare 138. d, geograf francez 81.
Alba Julia (Beligradul Ardealului) arbInasi, v. albanezi.
69, 128. Ardeal (Transilvania, Tara Un-
albanezi (arbanafi, arnauti) 49, 72. gureasca) 18, 23, 27, 30, 37,
Albric, Martin, eirturar sas 18. 38, 45, 71-74, 87, 107, 123,
Alexandria (Egipt) 77, 98. 128, 129, 134, 141.
Alexandru din Afrodisia, comen-
Aristotel 26, 59, 68, 117, 146, 152,
tator al lui Aristotel 68.
160.
Alexandru cel mare (Macedon)
72,149. arnäuti, v. albanezi.
Alixandria 63. Asia (Asiia) 72.
Alrnanacco perpetuo de Ottavio Astrofilul, autor de almanacuri 71.
Beltran° 159 (il.). Atena (Athina, Athine) 26.
Altin-bey, v. Brincoveanu, C. 144, 145.
America 62. Atila 145, 146.

163

www.dacoromanica.ro
 August, Octavian (Avgust) 148. Bonfinius, Antonius, istoric uma-
Austria, v. Imperiul habsburgic. nist italian 77, 130, 132, 136.
Averroes 68. Bonvicinus, Valerianus, profesor la
Azov, cetatea 51, 159 (il.) Universitatea din Padova 26.
Bosfor, 31.
Bacsai, Avraam, istoric ungur 78. Bosnia (Bosna) 37, 98, 105.
Bakci-Sarai, pacea de la 29. Brancovici, Gheorghe, cronicar
Balcani, v. Peninsula Balcanici. sirb 111 ; ", Saya, mitropoli-
Baltasar, regele Babilonului 149. tul Ardealului 69.
Bar, oras In Polonia .59. Brandenburg 61.
Baselius, Nicolaus, istoric german Brasov 23, 41, 98, 102, 156 (il.).
60. BrIncoveanu, Constantin vvd.
Ba.1-basé ku16, Inchisoare In (Alan-bey) 32, 33, 37, 38, 40,
Constantinopol 107. 44-46, 48, 50, 52, 62-64, 80,
Baturin, localitate In Ucraina 41. 86, 89-93, 100-104, 106, 109,
Biliceanu, Constantin, aga 35, 37. 112, 113, 118, 119, 158 (portr.)
Bileanu Grigore (Grigorascu), ~ Maria doamna si fiicele sale
postelnic mare, capuchehaia 160 (i/.).
94, 107. BrIncoveni, familia 86, 88, 100;
Belgia 27. executia 160.
Belgrad 35, 37. Brincoveni, m-rea 93.
Beligradul Ardealului, v. Alba Bubuli, Nicolaus, student grec la
Julia. Padova 27.
Beltran°, Ottavio, autor de alma- Bucuresti 38, 41, 44, 48, 50-51,
nacuri 159. 62, 86, 91, 93, 100, 101, 105,
Ben Koscheba, luptitor evreu 79. 107, 118, 120, 159 (il.)
Berlin 61. Academia domneasci 55; "
Biblia 78, 79. Biblioteca Academiei 62; ", bi-
Biblia de la Bucurelti (Biblia lui serica Cotroceni 106; ~ Curtea
$erban) 33, 34, 55, 158 (il.). veche, 41 ; ~ m-rea Sf. Treime
Bielski, Ioachim, istoric polonez 57. (Radu vodi) 62; ,,, m-rea Vi-
Biondo, Flavio, istoric umanist cäresti 71.
italian 77. Buda, capita/a Pasalicului 158 (il.).
Bizant (Tara Greceascd, Vizandia) Bugeac 49.
116, 143. Bulgaria 37.
Blauw, Joan, cartograf olandez 77 bulgari 49.
~ Willelm Janszoon, cartograf Buonaccorsi, Filippo (Callimaco
olandez 77. Esperiente), istoric umanist ita-
Bologna 68, 154. lian 77, 78.

164

www.dacoromanica.ro
Caff a 15. Pirvu stolnicul 92; Radu,
Calendarul lui Constantin-vodd fiul Stolnicului, piatra de mor-
Brincoveanu 159 (il.). mint 106, 160 (il.) ; Radu bei-
Calligula (Cale Caligula), impi- zadea, fiul lui Stefan vvd. 107
rat roman 150. Serban vvd. 16, 28, 29, 32-
Callimaco Esperiente, v. Buonac- 36, 38, 49, 64, 82, 91, 109,
corsi, Filippo. 112-116, 118, 119, 158
Camenita, cetatea 69. (iportr.) ; Stefan vvd. 32,
Canida, capitala Cretei 157 (il.). 52, 62, 100, 102, 108, 118;
Cantacuzini familia Toderascu, fiul Stolnicului 91;
"d 13, 15, 16, 21, 28, 29, 31, "d Toma, vel postelnic 91
.36, 47, 48, 52, 86, 88, 100-104, Toma, mare vornic in Moldova
106, 107, 110, 112-116, 119; 10, 17.
impäratii 13. Cantemir, Antioh vvd. 21; "d Ca-
Cantacuzino, Andronic (vistierul ?) sandra (n. Cantacuzino), sotia
9, 10, 13, 15, 112; "d Anton lui Dimitrie 64 ; Dimitrie
din Constantinopol 16, 113 "d vvd. 5, 17, 21, 37, 53, 64-66,
Constantin beizadea, fiul lui 79, 81, 100, 101, 109, 110, 118.
Stefan vvd. 107; dd Constantin Caransebes 35.
postelnicul 10, 16, 18, 20, 68, Cariofil, loan, cärturar grec 111.
89, 113, 115, 156 (portr.) Canon Johannes, istoric german
Constantin stolnicul passim, 77, 125, 130, 134.
frontispiciu (portr.) ; Despa, Carlowitz, pacea de la 30, 39, 50,
fiica Stolnicului 91; "d 159 (il.).
fiul Postelnicului 16 Carpati, muntii 38.
Elina postelniceasa 19;
Castriotul, Gh., v. Gheorghe
Gheorghe din Constantinopol
Castriotul.
113 ; Ilinca, nepoata Stol-
nicului 91; d", loan al VI-lea, Cälugäreni 10, 81.
Impäratul Bizantului 13, 112 Cehrin, cetatea 28.
Iordache, vistier in Mol- Celei, ruine romane 81.
dova 10, 17, 18 ; Iordache, Cernovodeanu, Paul 155.
vel spätar 35 ; Iordache, ne- Cezar (Chesar), C. Iulius 145.
potul Stolnicului 91; d", Mari- Cfintul Curtius, v. Curtius, Quin-
ca, sotia Stolnicului 91; "d tus.
Maria, nepoata Stolnicului 91; Chalkokondylas, Laonic, istoric
"dMihai banul 112; Mihai bizantin 12.
Spätarul 50, 90, 91, 101, 104; Chestiunea orientalä 31, 118,
Mihai Seitanoghlu (Mihail passim.
Celebi) 9, 12-15, 103, 115 Chiaravalle, autor de almanacuri
num. doamna 106, 107; "d 42.

165

www.dacoromanica.ro
China (Chitai) 60-62.
Chishull, Edmond, invitat si ca'-
ator englez 69, 81, 111.
Chronica lui J. Nauclerus 60, 153,
159 (il.).
Ciauresti, boieri moldoveni 17.
Cicero (Vieron) 145.
Cioculesu, Serban 64.
Cladova 126.
Cloverius (Cluwer) Philippus,
geograf german 77, 123.
Colyer, Iacob, ambasador olandez
la Poarta 108, 159.
Commentaria... in universam Aris-
totelis Logicam, de Fr. Tole-
tus 160 (il.).
Comnen, Ioan, tnvitat si medic
grec 80, 112.
Comnen Papadopol Cretanul, Ni-
colae 111, 112.
í_lompania greceasei din Brasov
41.
Conciones quadragesimales vesper-
tinae, de Didacus della Vega
69.
Constantin cel mare 81, 129.
Constantin Paleologul 15.
Constantin Serban vvd. 154.
Constantinopol (Istanbul, Stambul,
Tarigrad) 9, 10, 13, 18, 23,
41-45, 61, 66, 86, 87, 89, 91,
96, 98, 103, 106, 107, 113, 154,
157 (il.), 158 (il.). 130, 140.
Constantia, sora lui Constantin ce!
mare 129.
Conti, Noel (Natalis Comes),
umanist italian 68, 77.
Corbea, David, ceausul, sol mun-
tean 43, 45, 47, 48, 50, 52, 100,
101, 121.
166
www.dacoromanica.ro
Corbea, Tcodor, pisar, sol mun-
tean, 43, 45.
Coridaleu Teofil, carturar grec
146.
Corvin, Matei 132.
Costin, Miron 5, 17, 26, 55, 58,
59, 78.
Cremonini, Cesare, filosof italian
Creta, 28, 30, 157 (il.).
Cretulescu, Radu, vel logofit 28.
Crimeea 15, 45, 49.
Croatia 37.
Cromer, Martin istoric sas 77, 131.
Cronica lui Ioachim Bielski 57.
Cronica lui I. Canon 125, 130.
Cronica anonimii despre Brinco-
veanu 90.
Cronica polond a lui Miron Costin
58.
Crusius, Martin istoric german 13.
Curtius, Quintus (Cfintus Curtius)
68, 77, 149.
rutovlahi (co(ovlahi) 74, 135, 142.
D aci (dachi, Ghecl(u, gheti) 60,
123-131, passim.
Dacia (Dachia, Ghetia) 72, 74, 78,
81, 123, 128-130, 132-134,
136, 137, 139, 141.
Dall'Acqua, Antonio, profesor la
Universitatea din Padova 26.
Damaschin, episcopul Rimnicului
Danzig (Dan(ca) 98.
Dardanele 31, 44, 51, 157 (il.).
Darie Codomanul, impgrat persan
149.
De anima de Aristotel 26.
Decebal 73, 125, 127, 128, 130,
131.
De neamul moldovenilor de
Miron Costin 78.
Del Chiaro, Anton-Maria, secre-
tarul lui C. Brincoveanu 20,
41, 43, 63, 81, 93.
Della Vega, Didacus, autor ecle-
ziastic spaniol 70.
Del mappamondo istorico de A.
Foresti 160 (il.).
Del Monte, c5lugir catolic, agent
imperial 110.
Dc Porta, Nicco16, interpret la
cancelaria din Bucuresti 43.
Descrierea Chinei de Nicolae Mi-
lescu 61.
Descrierea Moldovei de Dimitrie
Cantemir 65.
Didahiile lui Antim Ivireanul
62-63.
Dintr-un Lemn, m-rea 106.
Diocletian 150.
Diodor Siculus (Sicheliotul)
149, 152.
Dion Cassius Cocceianus, istm ic
latin 77, 125.
Disputatio theologica de invoca-
tione sanctorum de M. Albric
18.
Divanul de Dimitrie Cantemir 55.
Dimbovita 93.
Doicesti (Dimbovita), resedint5
brincoveneasca 93.
Domitian (Domelie, Dometian)
125, 134, 150.
Don 45.
Dositei, patriarhul Ierusalimului
41, 50, 61, 115.
Dosoftei, mitropolitul Moldovei 5,
55, 59, 60.
Drägäsani 44.
www.dacoromanica.ro
Duca, Gheorghe vvd. 28.
Dun5rea 37, 39, 40, 50, 74, 93,
123, 126, 142.
Elada 133, 135, 140, 145.
Elbasan, oras in Albania 72, 142.
eleni (eleni, greci) 49, 116, 142,
143.
Elina doamna lui Matei Basarab
11.
Engels, Friedrich 31.
Eperjes, localitate in Ungaria 29.
Epictet 68.
Epir (IPir) 72.
Erasm din Rotterdam 68.
Euclid 26.
Eugeniu de Savoia 158 (il.).
Europa (Evropa) 30, 118, 132, 135,
136; ~ apuseang 30, 31; ,..,
centralä 29; ", de sud-est 39,
77, 41, 115, 120, 148; v. si Penin-
sula Balcanic5.
Evenimentele Cantacuzinilor f i ale
Brincovenilor de Dimitrie Can-
temir 101.
Evsevis, c. Antonin Piul.
Fanar 157 (il.).
F5g5ras 93.
'Ferrati, Bartolomeo, medic italian
la curtea lui Brincoveanu 43.
Filip, regele Macedoniei 149.
Filipestii de P5dure (Prahova),
resedina cantacuzineasci 90.
Filipestii de Tirg (Prahova), re-
sedint5. cantacuzineasc5. 88, 91,
101.
Floarea darurilor 63.
Florio, Alvisio, canonic italian,
167
 gazda Stolnicului la Padova 27. muntean 55, 83.
Foletul novel 42, 159 (il.). greci, v. clini.
Folos de Wolf, Nicolae, interpret Grinner, Petru, interpret la can-
la cancelaria domneascä din celaria domneascä din Bucu-
Bucuresti 43. resti 43.
Fomin, Dementie, sol rus 38-39. Golovin, F. A., cancelar rus 41,
Foresti, Antonio, cirturar italian 45.
160 (il.). Golovkin, G. I., cancelar rus 41,
Franta 27, 31, 45, 118. 47, 101.
Furniol, autor de almanacuri 42.
Fiilek, localitate in Ungaria 29. Habsburgii, v. Imperiul habsbur-
gic.
fiallienus (Galienus), Impirat ro- Hadrianus (Adrian), P. Aclius 79,
man 72, 74, 132-135. 138, 145.
Gentz, Friedrich de, diplomat Hammer-Purgstall, Joseph von
austriac 120. 30.
Geometria de Euclid 26. Harta cerului de Paolo Lorodano
Gerlach, Stefan, cälätor german ln 68.
Orient 13. nana 7árii Ronanefti de s tol-
Germania 27. nicul C. Cantacuzino 80.
germani (ghermani) 136. Heissler, Donat, general imperial
geti (gheti, Ghea(u), v. daci. 37.
Gheätu, v. daci. Hermann, Martin, eques transyl-
Gheorghe Castriotul dregitor si vanus" 27.
sol al Tärii Românesti 45, 48, Honterus Johann 23.
50, 121. Horatiu 68, 117.
Gheorghe Stefan vvd. 17. Hotin 105.
Gherasim, patriarhul Alexandrici Hrisant Notaras, patriarhul Ieru-
110. salimului 41, 71, 80, 81, 91,
Ghetia, v. Dacia. 102-104, 111, 115.
Ghica, Gheorghe vvd. 18, 156 Hrizea (Popescu), vornicul 109.
(portr.) ; Grigore vvd. 18, Hronicul romaano-moldo-vlahilor
23, 27, 28, 113, 115, 157 de Dimitrie Cantemir 65.
(portr.). Hronograful lui Nafclir, v. Chro-
goti (goti) 133, 135. nica lui J. Nauclerus.
Gramatica slavonii de Antim Ivi- ,huni 135.
reanul 63. Hurez, m-rea 93.
Greceanu, Barbu, mare stolnic Hui 59.
107; Radu, cirturar mun- Hyltéen, ambasador suedez la
tean 55, 83; $erban, cärturar Poartä. 110.

168

www.dacoromanica.ro
 Ianina 72.
Iasi 23, 41, 60, 120, 156 (il.)
m-rea Bamovschi 18.
Ienisei 61.
lerusalim 51, 111 ; Patriarhia 71,
98, 103, 107, 115.
lijada 67.
Imperiul habsburgic (Austria,
Habsburgii) 27, 29-31, 36, 38,
41, 110, 114, 118, 120.
Imperiul otoman (Poarta, Semi-
luna, Turcia) 9, 12, 16, 17, 21,
29-31, 35, 36, 38, 44, 46, 48,
50-52, 65, 88, 91, 93, 105, 107,
114, 118, 120, 148.
Imperiul roman (1mpiira(ia roma-
na') 58, 79, 126, 134, 137, 143
146.
Instil:10de lui Iustinian. 68.
loan Franco (Rominul), diac si
traducitor la cancelaria dom-
neasci din Bucuresti 43.
loan Gramaticul, comentator al
lui Aristotel 68.
loan Hrisostom, sf. 83.
loan al 111-lea Sobieski, regele
Poloniei 29, 39, 158 (portr.).
Iordanes 77.
Iorga, Nicolae 22, 64, 82, 89, 93,
95, 154.
Ipir, v. Epir.
Isaac Anghel, impärat bizantin
130.
Isaiia arhimandritul, sol muntean
48.
Islaz 81.
Istanbul, v. Constantinopol.
Istoria cresterii fi descresterii Im-
,periului otoman de D. Cantc-
mir 65.
169
www.dacoromanica.ro
Istoria ieroglificii de D. Cantemir
12, 109, 110.
Istoria Virii Rovuinesti de la
octombrie 1688 pina la martie
1717 101.
Istoriia rarii Rumeinesti de stol-
nicul C. Contacuzino 25, 33, 56,
60, 71, 78, 115, 122, 153, 155,
159 (facs.), 160 (facs.).
Istoriile lui Diodor Siculus 149.
Istoriile domnilor Prii Romdnesti
de Radu Popescu 101.
Italia 26, 67, 127.
Iustinian 68.
Jalovannaia gramota (act de fa-
voare) 48.
Juravno, tratatul de la 29.
Jurnal de caliitorie in China de
N. Milescu 61.
Kahlenberg, bitilia de la 29.
Kara-Mustafa, caimacam 27.
Kerci 45-49.
Kiev 41.
Kogälniceanu, Mihail 57.
Kapriilii, vizirii 29, 30.
Kogice 29.
Kraus, Georg, istoric sas 18.
Kuban 49.
La Motraye, alitor francez 93.
Leurdeanu, Stroe, mare vomic 19.
Leon I, papa 145.
Leopold I, impàratul 39.
Letopiselul 747-4 Moldovei de
Grigore Ureche 56.
Letopisetul Virii Moldovei de
Miron Costin.
Letopiselul Tdrii Romemesti 78.
Logicile lui Cesare Cremononi 68.
Licinius (Lichinie), impärat roman
129.
Liga sfinti 32, 34, 35.
Liov 56.
Liturghierul romdnesc publicat de
Dosoftei 60.
Lorodano, Paolo, astronom italian
68.
Lorena, ducele de 39.
Lucian, poet latin, 68.
Ludovic al XIV-lea 39, 45.
Macarie, patriarhul Antiohiei 89.
Macedoneni 49.
Maintenon, d-na de 45.
Malorusia 48.
Manual despre citeva nedumeriri
de loan Cariofil 111.
Manualul lui Epictet 68.
Marea Bahia 44.
Marea Mediterani 31, 44.
Marea Neagrä 31, 44, 49, 51.
Marius Honoratus, istoric 77.
Marsigli, Luigi Ferdinando 41,
81, 154, 160 (portr.).
Martial, 68.
Marx, Kari 30.
Matei Basarab vvd. 11, 18, 20,
114, 156 (portr.).
Mavrocordat (Exaporitul) Alexan-
dru 41, 159; "d Nicolae vvd.
71, 107, 160 (portr.).
Maximinus (Maximin), impärat
roman 129.
Migureni (Prahova), resedintä
cantacuzineasci 91, 92.
Märgineni (Prahova), resedintä
cantacuzineascä 16, 20, 55, 68,
71, 88, 91.
170
www.dacoromanica.ro
Meletie din Arta, profesor la
Academia din Fanar 81.
Metafizica lui Aristotel 152.
Mihai Racovitä vvd. 104.
Mihai Viteazul 10, 11, 114.
Mihail din Bizant, copist grec 62.
Mihnea al III-lea (Mihail Radu,
Mihnea col Wain) 18, 23, 114,
115, 156 (portr.).
Mikes, contele 41.
Milcov 59.
Milescu, Nicolae spätarul 5, 43,
55, 60-62, 82.
Mitrofan tipograful 55.
Moesia (Misia) 116, 133, 135.
Mogosoaia (Ilfov), resedintä brin-
coveneascä 92.
Mohamed al IV-lea, sultanul 158
(portr.).
Mohamed-pasa Socoli, mare vizir
12.
Moisescu, prof. Gh. 154.
Moldova 10, 14, 16, 23, 32, 39,
44, 48, 52, 56-59, 61, 71, 73,
100, 104, 113-115, 118, 120,
123, 140, 141.
moldoveni (moldovani) 124, 141.
Molitvenicul românesc publicat de
Dosoftei mitropolitul 60.
Moreea, peninsula 107, 115.
Moscova 37, 41, 44, 45, 50-52,
60, 101, 154; ", Departamentul
solilor (Posolskii prikaz) 48,
49, 61; "d Kremlin 159 (il.).
Muntenia, v. Tara Româneascä
Mustafa (citat de N. Iorga ca
mare vizir contemporan cu
Seitanoghlu dar inexistent in
izvoare) 14.
Mustafa al II-lea, sultanul 38.
Nataiis Comes (Natalis Comitis),
v. Conti, Noel.
Nauclerus, Johannes (Nalclir), is-
toric german 60, 77, 153, 159
(1), 160 (1).
Nästurel, Udriste 55.
Neculce, loan 17, 37, 48, 59.
Neron 134, 150.
Nicolae, popa, diac la cancelaria
domneasci din Bucuresti 43.
Nicoussios, Panaiot, mare drago-
man al Portii 21.
Notaras, Hrisant, v. Hrisant No-
taras.
Obilesti (Rimnicul Särat), resedin-
ta brincoveneascä 93.
Oceakov 49.
Odiseea 67.
Oettingen, contele von, ambasa-
dor imperial 159 (il.).
Olahus, Nicolae 77, 145.
Olanda 45.
Orientul Apropiat 88.
Ovidiu 78.
Padova 23, 24, 27, 66, 68, 80,
92; ,,, Universitatea 26, 157
(il.).
Paget William, lordul, ambasador
englez la Poartä 159 (il.).
Palestina 79.
Panait Radu, sol muntean 45.
Paris 45, 61, 120.
Patissus (Patisul, Tisa) 123.
Paul din Alep 89.
Peloponez 13, 105; v. si Moreca.
Peninsula Balcanicä (Balcani) 30,
31, 47, 49, 72, 74 ; v. si Eu-
ropa de sud-est.
171
www.dacoromanica.ro
Petru cel mare 44, 46, 48, 50,
100, 101, 159 (il.).
Petru Damian, sol muntean 45.
Petru Rares vvd. 57.
Petru $chiopul vvd. 10.
Piccolomini, Enea Silvio (papa
Pius al II-lea), cärturar urna-
nist italian 77.
Pitesti 98.
Platon, 117.
Ploiesti 89.
Plutarh 78, 149.
Poarta, v. Imperiul otoman.
Podolia 29.
Poema polonii a lui Miron Costin
58.
Polonia 29, 59, 77, 88.
Pompeius (Pompei cel mare) 145.
Popcscu, Radu, cronicar muntean
18, 101, 102, 109.
Potlogi, resedintä brincoveneasci
92, 93.
Praenotationes mystagogicae ex
jure canonico sive responsa sex
de N. Comnen Papadopol 112.
Prahova 68, 91.
Prior, secretar al ambasadorului
englez in negocierile de la Car-
lowitz 159 (il.).
Procopiu, cronicar bizantin 77.
Prut 105.
Psalmii versificati de Dosoftei mi-
tropolitul 60.
Pylarino, Iacob, medic grec 69.
Quintus Curtius, v. Curtius.
Quintus.
Racovitesti, boieri moldoveni 17.
Rada Leon vvd. 23, 115.
Radu Mihnea vvd. 10. Bimion Dascilul, cronicar moldo-
Radu Negru vvd. 140. vean 73.
Radu Serban vvd. 11. Simplicius, comentator al lui Aris-
Radziwill, Janusz, cneaz lituan totel 68.
Rákoczi, Francisc al II-lea, prin- Sinaia 88.
cipe al Transilvaniei 45. Sinan, mare vizir (citat de
Rali, familie fanariotä 14. N. Iorga In legituri cu Seita-
Reis effendi (Abdi efendi Seikhi- noghlu, dar a guvemat dupi
zade), ministru de exteme al moartea acestuia) 14.
Portii 159 (il.). sirieni (sirii) 149.
Reti Napolitanul, Mihail, istoric Siria 79.
italian 78. Simbata de jos, resedinti brInco-
Rim, v. Roma. veneasci 93.
Rimnicul Särat, m-rea 91. slrbi 49.
Rimnicul A/lcea 81, 83. Roma Slavonia 37.
(Rim) 26, 38, 73, 125, 129, 143, Sleidanus, Johannes (leidan), is-
150. toric german 77, 149, 150.
Roman, episcopia 59. sloveni 135.
romanii 116, 124-139, 143-146, Smirna 107.
149, 150. Snagov, m-rea 23, 63.
romfini (rumiini, valahi, vlah, vla- Soliman Magnificul 29.
hos) 52, 58, 71-75, 116, 123, Solon 102.
124, 130, 136-143. Spania 39.
Rusia 29, 31, 40, 44-46, 49-51, Stambul, v. Constantinopol.
88, 100, 114, 120. Stinilesti, lupta de la 47, 48, 100.
Stettin 61.
Sambucus, loan, cronicar maghiar Stockholm 61.
78. Strabo 77.
Sardanapal 149. Strimbeanu, Constantin, diac la
Saya Constantin, apitan, sol mun- cancelaria domneasci din Bucu-
tean 45. resti 43.
Saxonia 45. Saieni (Prahova), Strimtori, v. Dardanele.
resedinta brincoveneasci 93. Suabia (Svevia) 60.
Schlick, contele von, parlamentar Substanks lumii de Averroes 68.
austriac la Carlowitz 159 (il.). suedezii 50.
Serbia 37. Suedia 39, 44.
Severin, cetatea, urme romane 126 Surpatele, m-rea 93.
6faturi creftino-politice de Antim
Ivireanul 62. abat, 35.
Siberia 61. Säianesti, v. Cantacuzini.

172

www.dacoromanica.ro
$coa/a greco-latinä din Tirgoviste Turcolet, Constantin, cäpitan mol-
16. dovean 49-51.
$eitanoghlu, v. Cantacuzino, Turnu Mägurele 81.
Mihail. Turnu Rosu 81.
$leidan, Ioann, v. Sleidanus, J. Turnu Severin 81.
$tefan ce! mare 57, 160. Tzetzes, cronicar bizantin 77.
Stefänitä Lupu vvd. 10. Tyrnavia (Tirnovo) 71.

Tars 129. Tara Greceascä, v. Bizant.

Tartana degli influssi 42. Tara Româneascä (Muntenia,
Tatlaban Mustafa, mare vizir 45. Tara Munteneascii, Ungrovla-
tätarii 49. hia, Valahia) passim; 80 (har-
Tcmistius, comentator al lui Aris- ta), 160 (il.).
totel 68. Tara Ungureasci, v. Ardeal.
Terentiu, poet latin 68. Tarigrad, v. Constantinopol.
Thill, secretarul ambasadorului Titeron, v. Cicero.
imperial la Carlowitz 159 (il.).
Tirol 10.
Tisa (Patissus) 123. Ucraina 29, 30, 45.
Liviu 68, 77. Ungaria 27, 29, 37, 51, 77.
Tirgoviste 16, 86, 91, 93, 11-0, 158 Ungrovlahia, v. Tara Româneascä.
(il.) ; $coala greco-latinä 16. Ureche, Grigore 5, 55, 56, 73, 78.
Tirnovo, v. Tyrnavia.
Tokay 44. Valerius Maximus, scriitor latin
Tököly, Emeric, principe al Tran- 68.
silvaniei 29, 37, 39, 69. Van Helmont, J.-B., filozof olan-
Toletus, Franciscus, teolog spaniol dez 66.
160 (II.). vandali 135.
Tolstoi, Petru Andreevici, amba- Vasile Lupu vvd. 17, 56, 115.
sador rus la Poartä 44, 45. Vavilon (Babilon) 149.
Toppeitin, Laurentiu, istoric sas Väcärescu, Ienache, mare ag5,
77, 132, 140. ginerele lui C. Brincoveanu
Tracia 133. 103.
Traian (Ulpie Traian) 57, 73, 78, Vechiul testament tradus de
81, 123-133, 136, 138, 145. N. Milescu 55, 61.
Tumcuin, impärat al Chinei (?) Venetia 23, 41, 68, 70, 81, 86, 92,
62. 97, 157 (il.) ; ", Canal Grande
Turcia, v. Imperiul otoman. 92.
Thrcograecia de Martin Crush's Versailles 39.
13. Veterani, general imperial 33.

173

www.dacoromanica.ro
Viala lui Alexandra de Plutarh
149.
Viala impäratului loan al VI-lea
Cantacuzino de I. Comnen 112,
113.
Viena 12, 29, 31, 34-37, 41, 44,
68, 69, 99, 120, 157 (il.), 158
(il.).
Vietile sfintilor de Dosoftei mi-
tropolitul 60.
Viiata lumii de Miron Costin 5S.
Virgiliu 68, 117.
Virginia Romana, gazdä a Stolni-
cului la Padova 27.
Vizandia, v. Bizant.
Vlahia (cea Mare) 143.
Zabarelli, Giacomo, filozof italian
68.
Zamoyski, Jan, om de stat $i is-
toric polonez 133.
Zonara, cronicar bizantin 77.
Wolf, Andrea, secretar la cance-
lara domneasc5. din Bucure$ti
93.
2. GLOSAR
aga : ofiter, comandant al corpu-
lui de pazä (98).
ai : ani (129).
ales : frunta$ al satului ales de
consäteni, avind atributii admi-
nistrative $i de jurisdictie in
pricini mai mici (87).
amistui (a se) : a se ascunde (128).
arma;: inalt dregkor insircinat
Cu supravegherea inchisorilor $i
174
www.dacoromanica.ro
executiilor (98).
aspidii: sarpe veninos, näpirci
(150).
au : sau (151).
belacoasei : stofl pretioasä de mä-
tase (96).
birnic : contribuabil ; om din cla-
sele impuse la d4ri - täran,
negustor (87).
bivsug: belsug (26).
brehnace: uliul gäinilor (108).
cal de olac : cal de schimb pentru
olaci - curen, soli, $tafete
(87).
canavat : un fel de pinzä (96).
ailutea: partea bombatà a unei
bijuterii, in care se prinde pia-
tra pretioasä (96).
celcbizt: nobil, fruntas, persoanä
distins5 (26).
chiproviceni: locuitori ai ora$ului
Chiprovat (Bulgaria), negustori,
care in ultimul sfert al sec. al
XVII-Ica s-au refugiat in Tara
Româneascä unde au constituit
o breasli (87).
chitri 1: fruct oriental de forma
$i culoarea lämiii din care se
face dulceatä (26).
cislegi : perioadä a anului biseri-
cese in care se mäninci de
dulce (95).
coboc : pocal, pahar mare (98).
cocie : träsurä (98).
contes : hainä barbiteascà de mo-
da apusean5, lungi $i blänitä,
purtatä de domnitori $i boieri
(96).
corn : cupl din corn si metal, sau
numai lucratä in formä de
corn (98).
cucó : cäciulä de ceremonie inaltä,
impodobitä cu pene de strut,
purtatä de domnitori (98).
cura (a): a curge (142).
däscälie: Invätäturk stiintä (26).
dulamä: hainä de mare tinutà a
domnitorilor i boierilor, lucra-
tä din tesäturi scumpe, Impodo-
bitä cu blanä i nasturi de pret
(96).
elciu: sol, ambasador (14).
epigramata: In pietri scrise,
inscriptii (129).
ilipturä : confectie, lucräturi (96).
felegea: basma, nälframä (96).
frenghie: brocart (97).
ghiordie : vestä, pieptar (96).
ghiulghiul: rosu-deschis, tranda-
firiu (96).
goni (a): a urrnäri (139).
gospod : domnesc (98).
gurä : deschizätura unei haine
(guler, mlnecä, margine), care
putea fi Impodobitä cu blanä
sau pietre pretioase (96).
hatal hataiá, stofä scumpä de
mätase (96).
ienicer : ostas din corpul de elitä
al infanteriei otomane (30).
ipingea: manta bärbäteasci Impo-
dobitä cu gäitane (98).
175
www.dacoromanica.ro
iscusit: om Invätat i ingenios
(26).
isnaf : breasli, corporatie (30).
izvod : desen, model (98).
intelinat : impämIntenit (134).
astra : stofi scumpi de Hui (96).
¡casó: colier de märgele sau pie-
tre pretioase ; salbä (96).
left: giuvaer ; monedä de aur
sau argint din care se fIceau.
salbe (96).
limie : portiunea de blanä de la
gua animalului (96).
m.aciucd : baston de paradä elp
capätul bulbucat i Impodobit
(99).
medelnicer : boier de rangul al
doilea care turna domnului
ca sä se spele pe mlini, punea
masa si servea bucatele (98).
mertic: masuri veche pentru ce-
reale de cca 1-2 ocale, deci
Intre 1 1/4-2 1/2 kg (87).
mucare : instrument pentru potri-
vit mucurile sau stinsul luml-
närilor (98).
näramzli: portocalä (26).
neamägeu: om de cuvInt, care-
nu Insealä pe altul (26).
numei (a): a numi (130).
obicine : obiceiuri (142).
paced: portiunea de blanä de pe
picioarele animalelor, folositä.
ca garniturä :au ciptusealä la
haine (96).
 paharnic: inalt dregätor care ad-
ministra viile si pivnitele dom-
nesti si incasa dirile in vin
cell ce turna vin oaspetilor la
masä (98).
peic: paic, ostas din garda dom-
neascä (96).
pesschir : prosop, stergar, servet
(97).
pllotii : plapumä groasg umpluti
cu puf (97).
pliiia,s : locuitor de la graniti in-
särcinat Cu paza, gränicer,
sträjer (87).
poclon: plocon, dar (95).
podvoadi i: obligatie de transport
gratuit cu carul impusä In tre-
cut täranilor (87).
politie: societate, stat (80).
postelnic : tnalt dregätor avind
functia de maresal al curtii si
grija camerei domnitorului (98).
procopsit : inaintat in invitäturä,
instruit (144).
reizmirifi (a se) : a se räscula
(138).
rod : neam (91).
samur : blana pretioasä a unui
animal cu acest nume din pa-
durea siberianä (96).
sandal: tesiturä de mitase pen-
tru haine (96).
sarasir : brocart, stofä tesuti cu
fir de aur (96).
sarvand: sarvani, haini hingä si
lati purtatä de aprozi si de
176
www.dacoromanica.ro
copii de casä (96).
siivai : desi (126).
segedea: cuverturi sau covor de
lini (97).
serhatlic: corvoadi pentru serhat,
garnizoanä turcä de frontieri
(96).
sirmil : fir de metal pretios (96).
slobozie : sat scutit temporar de
däri sau prestatii (87).
sot : asociat (129).
soliire : societate (80).
spahiu: ostas din corpul de elitä
al cavaleriei otomane (30).
spondi : copci, agrafl, cataramä
(96).
spudeu: invätäcel, student, studios
(21).
sti/p : baston de paradä impodo-
bit, purtat de slujitori (99).
stolnic: dregitor insircinat Cu a-
provizionarea si pregätirea me-
sei domnesti (98).
sucni il: fustä groasi, simplfi, färä
Incretituri, haini femeiasel (96).
sutas: comandantul unui detasa-
ment de o suei de ostasi (87).
abin : moire, tesäturä cu aspect
schimbätor dupi cum cade lu-
mina pe ea (96).
tafttl: tesäturi de mitase lucioasi
si netedä care fosneste chid e
atinsi (96).
terata: monstri (151).
tertanel: sal mic de Hui (96).
timar : feud militar in statul oto-
man (30).
turungiu : portocaliu (96).
vasilisc: animal fantastic despre
care se credea 6 ucide cu pri-
virea (150).
voievozie : voievodat (130).
volnicie : libertate.
zarbap : stofä de mitase tesutà cu
fir de aur sau argint (97).
zabun : haini lung5, fári mineci,
purtatà de boieri (96).
covor atirnat pe perete,
zilvast í :
scoart5. (96).

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

INAINTASH : UN CREZ DE LIBERTATE $1 UMANISM . 9

.AM INCEPUT A INVATA CU TOATA A MEA PUTERE
OMENEASCA" . . . . . . . . . . . . 90

MA' .....
LA PADOVA, SCAUNUL $1 CUIBUL A TOATA DASCA-
. . . . . . . 24

...
. .

CHESTIUNEA ORIENTALA $1 NOUA POLITICA ROMA-

NEASCA . 29
DIPLOMATUL . . . . . . . . . 41
STOLNICUL INTRE CONTEMPORANI . . 54
CARTURARUL . . . . . . .

CEASUL DE SEARA ..... .

0 VIATA DE STRALUCIRE CU GHIATA IN INEMA" .

STOLNICUL IN JUDECATA TIMPULUI .

PERMANENTELE OPERE! STOLNICULUI
. . .

.
.
. 66
86
100
109
122
Originea romanilor 123
Originea limbii romane 131
S. Continuitatea romanilor in Dacia 132
Formarea poporului roman si a primelor state romanesti 137
Comunitatea de teritoriu si limba a romanilor 141
Nobletea civilizatiilor antice : grecii si romanii 143
Idei despre nastere si stricaciune 146
Necesitatea disparitiei imperiilor 147
Cum trebuie scrisi istoria 151
POSTFATÀ 154
LISTA ILUSTRATIILOR 156
DESENE IN TEXT 161
INDICI . . 163

179

www.dacoromanica.ro
Redactor : CORNELIU MATF.ESCU
Tehnoredactor FLORIGA WEIDLE
Coli de tipar 11,25+40 pag. planfe. Indici pen-
tru clasificarea zecimal5 : pentru bibliotecile
mari : 9 (498), pentru bibliotecile mici :9 (498)

Tiparul executat sub comanda nr. 833 la

Intreprinderea Poligraficä
.13 Decembrie 1918",
Str. Grigore Alexandrescu, nr. 89-97,
Bucure,ti,
Republica Sociaistä Romänia.

www.dacoromanica.ro
C curs TAirrillOPEEL E N. pa q
r,

4; ,--
,...b.
.......,
.
. o
t,.

',..., .. I . i ji4
'f ir p
1-1
Coreasestil:
Ai a'
-
-4.

_
... A
:t A
, C I* ....... it I f ,

`rnIA:r
- ,1
et $ .Le ......i
L__J - "Ii " ,4,--- ...- ,4 -OA- -

Ir 01.111013
f 1 ref ,tit -

yr. !2' -

rir. '
'AMY
;;
gel
t 01'
r,

N
I

I.
/I a

44' °

f
, . )41
1

1 lie"' IV ' r ". .)1 ,Paosi Paw' het fer Pad

SO 1:206V --- °-

de ..3cujaor e 'van f9te'etee

To re st. ¡an Leander
"Serraa ram lead Aar j

44440,
z ,

flo
A i.,1 -
ten
-:"
6
Caw
t
r sr.-43
--ir ..
,4
"i . .---t-, ..,.. - 1
- -
*6
. .

.
,.. 0.-.-;
.
.
_..
4! .00
10.

6
f
a,*"
e
www.dacoromanica.ro ,.
 Stolnicul si-a iubit tara sipoporul pentru ci,
mai bine decit altii de pina la el a cunoscut
si a reflectat asupra realitti1or rominesti.
Dincolo de umbrele care stiruiau asupra acestor
realititi datoriti unor imprejuriri politice vitrege,
el a intrevizut calititile, meritele, drepturile
a crezut intr-un viitor mai bun al acestui popor.
Din cercetarea atenti a istoriei sale el a desprins
noi motive ca si-1 iubeasci si si-1 admire. Acest
(el de a-si iubi patria, luminat de eruditie
reflectie, el 1-a afirmat in cercul contemporanilor
säi si 1-a transmis urmasilor, care au asociat
intotdeauna in viata si opera stolnicului
patriotismul 5i umanismul. Constantin
Cantacuzino rmîne, asadar, inconjurat in
evocirile noastre de admiratie si recunostinti.
Pentru cä, asa cum el Insusi a tinut si
afirme, cu dreptate iaste a da toti mari
multimite celor ce au dat tnvitituri si au
scris istorii de obste, cäci cu ostenelele lor,au
folosit viata de obste, adici traiul tuturor.'

Lei 12www.dacoromanica.ro
 Latura foarte umanä
a Stolnicului, cu luminile
mbrele ei, cu mnáltimi de cugetare,
entuziasm pentru culturä,
chibzuintà politia dar si
cu scidefi tipice
unui om al vremilor si clasei
sale il eoboari printre
noi supunindu-1 mai usor judedtii
ontemporane, dezviluiridu-ne raportul
paradoxal, adesea, dintre
avatarul bietului om
si idealul crezului
umanist...

www.dacoromanica.ro